Sunteți pe pagina 1din 148
Studii Juridice Studi Juridice Lucrarea propune o abordare cat mai cuprinzitoare a categoriei drepturilor copilului, aga cum sunt consacrate prin Legea nr. 272/2004 si Legea nr. 273/2004. Nota dominant in aceasta materie este protejarea $i promovarea, interesului siu superior, asa cum este el evaluat, constatat si, in cele din urmi, «decretat» de cétre cel sau cei care sunt chemati sé ocroteascd copilul, fie parinf, fie autoritafi, Protectia si promovarea drepturilor copilului reprezint& unul din indicatorii cei mai sensibili ai sinStaqii unei societifi. Dincolo de controverse, se admite unanim c& infelegerea copilului si a copilariei sau cel putin disponibilitatea de a infelege nu poate fi detasati de contextul concret al unei societifi date, de practicile si tradifia cresterii copilului, de normele si valorile atasate acestui proces, de politicile sociale, de cadrul normativ si institutional al protectiei drepturilor copilului. Totodati, este si una dintre temele preferate ale stiinfelor socio-umane. Studiile de sociologie a copilatei, realizate in ultimile decenii ale secolului trecut, au pus in evident’ dinamica contradictorie a proceselor care modeleaz copiliria impreund cu rolul familiei ca mediu protector natural siinstitufie de socializare a copilului. Protectia drepturilor copilului Emese Florian Protectia drepturilor copilului Editura C.H. Beck Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei EMESE, FLORIAN Protectia drepturilor copilului / Florian Emese. - Bucuresti : ALL Beck, 2005 Index ISBN 973-655-844-4 364.65-053.2(498) 351.96(498):347.63 ISBN 973-655-844-4 Redact ‘Tehnoredactor jana Grama : Catalin Mantu Introducere Pentru fiecare dintre noi, copiliria este 0 secventi de istorie personal. Devenind périnti, copiti nostri sunt cei pe care ti investim cu propriile sperange neimplinte, aga cum au facut generatiile dinaintea noastra, asa cum vor face gi generatile care vor urma, Ce mai oferim copiilor ~ afara de stafeta idealurilor — si ce ar trebui si le oferim, ca parinti si ca societate functionfind dupa reguli ale adultilor? Nimic altceva decat asistenta protectoare real’. ‘Conceptul ,copilariei”, ca stadiu distinct al evolutiei biologice a persoanei, presupundnd grit si asistent’ specials, s-a cristalizat sur- prinzitor de tarziu in constiinta comund, dup’ unii istorici abia tn Europa secolelor XV-XVIII'. in epoca medieval, ideea de copilirie, aga cum o percepem acum, lipsea cu desivarsire, pentru c& de indatt ce depisea stadiul de- dependent biologic8, copilul intra direct in societatea adulfilor, intimpinat gi tratat ca ,adult in miniatura”. A turmat un proces lent de constientizare socialA a copiliiei ca fragment de viata caracterizat prin imaturitate si dependenti, proces in care institufionalizarea educatiei si ascensiunea rafionalismului au avut un rol hotiritor, pentru ca, in cele din urmé, prin Conventia adoptati de ‘Adunarea Generali a Nafiunilor: Unite 1a 20 noiembrie 1989, drep- turile copilului s& fie consacrate distinct printr-un document interna- tional si odaté cu aceasta, respectarea drepturilor copilului si devin o prioritate dectarata. Protectia si promovarea drepturilor copitului este unul din indi- catorii cei mai sensibili ai sinatatii unei societafi. Este si una dintre temele preferate ale stiinfelor socio-umane. Studiile de sociologie a copiliriei realizate in ultimele decenii ale secolului trecut au pus fn evident dinamica contradictorie a proceselor care modeleaz’ copi- laria impreund cu rolul familiei ca mediu protector natural si institutie " P, Aries, Centuries of Childhood, Harmondsworth, Penguin, 1962, apud D. Balahur, Protectia drepturilor copitului ca principiu al asistenfei sociale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001, p. 9 2 Protectia drepturilor copilului de socializare a copilului. Se vorbeste deseori ~ inclusiv tn discursuri de tot felul, mai mult sau mai pufin fundamentate si motivate stinfific = despre imperativul ,cresterii functiei educative a familiei” si nece- sitatea interventiei sociale in directia ,stimulasii responsabiliifitor Parentale”, iar familia, ca principald responsabitdi pentru multe din tarele sociale deviant infantil, delicventa juvenilé, violenta — este cea culpabilizata, afirmindu-se mai mult sau mai putin voalat, mai ‘mult sau mai putin indreptitit, c& ar fi suficient ca paringit si fie stimulati sau constringi si-si indeplineasca obligatile cu mai mult simt al moralitajii sau, cel pufin, al rispunderii civice, ca fenomenele sociale nedorite sa fie diminuate, dacd nu chiar eliminate, Cat priveste tratamentul copilului in societatea contemporand, in literatura. socio-juridicd se confrunti doua tendinfe majore: una »paternalisti", considerind cd socictatea si familia ca grup social sunt datoare si asigure copilului un mediu protectiv, cu elemente clare de distinojie intre ceea ce este bine si ceea ce nu este bine pentru el, si 0 a doua tendinta, de ,autodeterminare” a copitului, pledind in favoarea posibilittiijuridiceste recunoscuta copilului de a exercita, in anumite limite, un control asupra ambientului su social imediat, inclusiv prin ecizii luate in nume propriu®. Dincolo de controverse, se admite ‘unanim ci infelegerea copilului si a copilariei, sau cel putin disponi- bilitatea de a infelege, nu poate fi detasatd de contextul concret al unei societi date, de practicile si tradifia eresterii copilului, de normele si valorile atasate acestui proces, de politcile sociale, de cadrul normativ si institutional al protectiei drepturior copilului. Tara noastré a ratificat Convenfia O.NU. cu privire la drepturile copilului prin Legea nr, 18/1990” si astel fn baza act, 20 din Constitute, legile interne urmau a fi interpretate in concordanta cu prevederile Conventiei. Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drep- turilor copilului*, cu dispozitii pliate pe cele ale Conventiei, stabileste * Pentru unele dezvoltari, a se vedea D. Balahur, op. ° M. OF. nr, 109 din 28 septembrie 1990. * Legea ne. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (M. Of. ne, 557 din 23 iunie 2004) a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor art, 17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art, 84 alin, (2), art. 104 alin. (2), art, 105 alin. (5), art. 107 alin. (2) gi art, 117, care au intrat in vigoare la 3 zile de la data publicasii legii fart. 148 »p-21. Iniroducere 3 4 garantarea drepturilor ivind respectarea, promovaren si garanta , ert prem 9 obliga atnor public, a oeismeloe ri Vale autorzate, precum sia persoanelor fizce sia persoaneor juridioe cesponsale de poeta copii de espec,promoys ane “repturilecopilulu (art. 1 din Legea ne. Tn sts s cu protefa i promovarea drei cop, Lege. 27/2004 tx bilete regio juridical adopi, ind sear de exigent Cone Vente dela Haga asupra protest copilor s cooper tn mate opie intenaionale, aia ce Romina prin Lege ne. 84/1994" Neca propusoaborare ct msi cuping tous exer ep in Legea nr. rilor copilului, aga cum sunt consacrate prin Legea tao i008 Nota dominant tn acest materi este rotates 2 i siu superior, aga cum este el evaluat, consta- tas in cele din un ,decretat” de fire cel sauce cate sunt chemi SE ccoesct copie pin, ato Desig, copil ete area oricérei decizi care il priveste, tnt a implica, paternal, in Iuarea oricdrei decizii care 1 2 canard adaptatd virstel si gradului siu de maturitate, accentele d autodeterminare find cu totul exceptionale si promovarea interesului alin, ()]. A se vedea si H.G. nr. 1058/2005 pri arobarea Platt national de acfiune pentru implementarea legislatici in domeniul protect pe circumstantele generale de trai ale unui anume copil, eu nume si prenume. Autoritatile cu competente si responsabilitati in domeniu, veghind la tespectarea interesului superior al copilului, sunt chemate s& stabileasc& dac& ocrotirea copilului este sau nu asigurati in parametri interesului superior si, atunci cand este cazul, si identifice mijloacele supletive sau, dupa caz, alternative de protectie, in numele aceluiasi interes superior al copitului. Interventile in spiritul interesului superior au ca punct de referintd condita actual& a unui copil determinat si au ca fint& ameliorarea climatului protectiv, inclusiv ~ desi mumai in ultima instant ~ prin mutafii ordonate la nivelul titularilor ocrotiii, Cu alte cuvinte, consta- tandu-se situatia precar& si/sau neprielnic& in care se gaseste copilul, se urméreste tmbundtitirea standardului siu de viafi, comparatia fcindu-se intre un timp prezent, cu date si elemente de fapt concrete, cuantificabile de observator flri riscuri considerabile de alterare datorate factorului subiectiv, si un timp vitor, cu beneticii incerte, doar previzibile azi, care sf ia locul evolufiei posibil tascrise (nici acest lucru nu este sigut) pe o traiectorie non-ascendenta, Avem asadar ca reper situafia actual in care se gaseste copilul si intenfia protectiva de a-ioferi un standard de viafS superior. a Care vor fi fnsi criteriile acestui «standard superior»? Potrivit teoriei ,alegerii rationale”, in procesul decizional ar fi-de respectat turmatoarele etape: identificarea tuturor optiunilor posibile la 0 situafie-problema; evaluarea rezultatelor previzibile atasate individual optiunilor gisite; aproximarea sanselor de a se produce rezultatele prefigurate pentet fiecare din opfiunite posible; determinarea valoit specifice fiecdruia dintre rezltatele in compete’, ; Desigur, teoretic lucrurile pot fi mult simplificate prin schema tizare, fiindca fn cele din urma, dintr-o oferta oarecare de rezolvati «cparalele» cu probabilitate semnificativa de realizae si fiecare in parte promitatoare de beneficli, s-ar autodetasa solujia cea mai avantajoast " D, Balahur, op. cit, p. 95-96. 12 Sistemul drepturilor copilului din punctul de vedere al nevoilor copitului in discutie. Practic ins, factoral subiectiv din spatele entititi decizionale este omniprezent gi orienteazd intreg procesul decizional, personalizandu-1 prin transferul sistemului propriu de valori. Apoi, cel putin in contextul delegarii sau preluatié responsabilitatii pentru acte inscrise sub sermnul altruismului autentic pe care il numim generic ocrotire parinteasca, a decide nu se rezuma la o operatiune pur intelectuala de subordonare rationals a fap- telor la concepte, ci mai presupune inferente delicate prin implicarea intuitiv-prospectiva a datelor empitice, furnizate de speta sau alate in relatie de oarecare adiacenja cu aceasta, Asa se face c& aceeasi situatie de fapt, supusi succesiv examenului etapizat recomandat de teoria-ale- gerii rationale, nu este ferita de solufii divergente perfect justiticabile. De exemplu, in discutie fiind chestiunea incredinfirii copilului in cazul desfacerii cisttoriei la unul dintre parinti prima instant’ hotiriste incre- dinjarea la mama spre crestere si educare, iar instanta de apel decide, de interesul superior al copilului, ca incredinfarea s& se fact la tata, Teoria tndoielii? recomanda preluarea unui model de operatio- nalizare a normelor in matematicl, pornind de la constatarea c& in stiinfele matematice existi o varietate de cai si de metode pentru a se ajunge la acelasi rezultat. Ori de cate ori rezultatul obfinut pe ci si metode diferite este acelagi, inseamna c& regulile de rezolvare sunt corecte, Extinzdind acest tip de rationament la domeniul deciziilor in interesul superior. al copilului, ar insemna c& principiul poate fi sustinut printr-o varietate de strategii de apreciere, dar acestea sunt de importanf’ secundara ct vreme rezultatul, adic promovarea binelui copilului, este asigurat. Desigur, nu poate fi contestatd utilitatea instrumentarului propriu al stiintetor exacte in abordarea fenomenelor socio-umane, ins eficienta suverana a modelelor impersonale tntr-un domeniu ce nu apartine cifrelor si simbolutilor este, credem, iluzorie, Ecuatia construiti in jurul factorului copit confine prea multe variabile si necunoscute Pentru a se putea clidi, contabiliceste, un rezultat proclamat apoi a fi egal cu rezultatul dorit, cu interesul superior al copilului. Pe de alta parte, intrénd in jocul rafionamentelor speculative, in cazul princi piului i discutie, dificultitile sunt date tocmai de incertitudinile idem, p. 96. Principii generale 13, rezultatului ~ interesul superior al copilului, mai putin de modul de obfinere a unui rezultat anume, aga incat modelul matematic propus de teoria indoielii devine inoperant. ‘Am infatisat succint dou teorii din numeroasele inspirate de Con- venjia O.N.U. privind drepturile copilului in incercarea de a ilustra dificultatile de conceptualizare a ,,interesului superior al copilutui”. Vom cobori nivelul pretentiilor generalizatoare incercdnd 0 abordare pragmatica si facem 0 constatare de domeniul simfului comun: situatia fiecirui copil este unica, Pot exista similitudini, nu si suprapuneri perfecte de situatii. De aceea, nici interesul unui copil nu coincide cu interesul altui copil, nici ca reper si nici ca justificare a deciziei sau a misurii de protectie, ci este un interes individual definibil. Din aceasta perspectiva, invocarea aproape obsesiv a principivlui interesului superior al copilului in tot cuprinsul legii ia contexte dintre cele mai variate este semnalul dat libertitii de apreciere, dup cum in alte materii aceeagi functie este asigurata de sintagma ,pentru motive temeinice”. Flexibilitatea principiului indeamna la aprecieri si evaluari contextuale. ; Credem c& pretentia minimal& a principiutui interesului superior este evitarea exceselor prin intruziuni gratuite sau brutale in viata privata a familiei. into cauzl solusionata recent de CEDO, Sabau si Parcilab contra Rominiei’, instanta europeand a refinut ci in dreptul roman interzicerea drepturilor pirintesti se aplic& automat i de o rmanier® absolut, cu titlu de pedeapst accesorie, oricirei persoane care executi o pedeapst cu inchisoarea, fara niciun control din partea instanfelor si far% a se lua in considerare tipul infractiunii si natura intereselor minorilor. fn consecint’, ea constituie mai degrab8 un blam ‘moral avind ca finalitate sancfionatea celui condamnat gi nu o masura de protectie a copilului; in cauzele de acest tip examinarea a ceea ce serveste mai bine interesului copilului este fntotdeauna de important crucial, iar interesul copilului trebuie si primeze fafa de orice alte considerente, de aceea numai un comportament parintesc nedemn poate priva persoana, in interesul superior al copilului, de drepturile sale parintesti. > Hotirarea din 28 septembrie 2004. Pe parcursul Iucrarii vom invoca © serie de hotirari ale Curfii Europene a Drepturilor Omului. Surispra- senfa completa poate fi consultatt pe site-ul Curfi, www.echs.coe.int, 4 Sistemul drepturilor copilului Sistemul de ap&rare din jurul copilului este conceput concentric: rnucleul natural gi legal este familia, formati din pirinfi si copii acestora {art 4 lit, b)]; familia extinsd, cuprinzdind copilul, patintii si rudele acestuia pana la gradul [V inclusiv (art. 4 lit, c)]; familia substitutiva, reunind persoanele, altele decat cele aparfindnd familiei extinse, care asigura, in conditiile legii, cresterea si ingrijirea copilului [art 4 lit. d)]. Formele particulare de exprimare a drepturilor copilului fn contextul ocrotirii sale de cAtre titularul drepturitor si indatoririlor plrintesti pot fi «ajustate» chiar Ia initiativa copilului ~ de exemple, prin incuviinfarea judecdtoreasca a cererii copilului care a implinit 14 ani de a-si schimba felul invagiturii i al pregatirii profesionate stabi- lite de cdtre parinti (art. 47 alin. (3)] — care este informat asupra drep- turilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora, inclusiv prin dreptul de a depune plingeri referitoare la incdlcarea drepturilor sale fundamentale (art. 29). Pana la proba contrat, prezu- mam c& parinfii isi Indeplinesc onorabil responsabilitatile privitoare la copil. Daca ins& obiectiv sau subiectiv protectia parinteasca lipseste sall este deficitara ori defectuoas, are loc un fenomen conditionat gi controlat de propagare a responsabilitaitor privind copilul, mai tata spre cercul familial extins si numai in ultima instant’, adic in absenta sau in cazul indisponibilititit rudelor copitului pana tn gradal TV, poate intra in discufie ocrotirea asigurat’ de persoane din afara cercului de rude. Separarea copilului de familia nuclear este 0 optitine de rezervaz copilul are dreptul de a creste alaituri de printit sai (art. 30 alin, (1)] si nu poate fi separat de paringi sau de unul dintre ei tmpo- triva voinfei acestora decdt in cazurile expres si limitativ prevazute, ~ sub rezerva revizuitiijudiciare (art. 33). Orice interventie de autoritate fn raporturile dintre parinti si copii se face cu ascultarea opiniei copi- lului gi luarea in considerare a acesteia fn functie de varsta gi gradul satu de maturitate [art. 6 fit. h)], precum si pe baza evaluarii psiho- sociale a copilului sia familie sale. 3. Principiul egalitatii sanselor si nediscriminarii (art. 6 lit. b)]. Egalitatea de sanse se poate atirma doar intr-un ambient socio-juridic rnon-discriminatoriu, orice discriminare fiind resimfita ca un dezechilibra al sanselor. Potrivit art. 7, drepturile prevazute de Legea nr. 272/2004 sunt garantate tuturor copiilor fara nicio discriminare, indiferent de ras, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alt& opinie, de nafionalitate, apartenenfa etnica sau origine sociala, de situatia mate Principii generale 15 riala, de geadul si tipul unei deficienfe, de statutul Ia nastere sau de statutul dobandit, de dificultajile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale parinilor oti ale altor reprezentanti legali sau de orice alté distincfie”, Este o list impresionanta de eriterii gravitand in jurul conceptului ,discriminare”, pe care-1 vom infelege ca fiind orice deosebire, excludere, restrctie sau preferinta care sB alba ca scop sat cca efect limitarea sau anularea recunoasteri,folosinfei sau exercifiulu, {in conditi de egalitate, a drepturilor s libertifior fundamentale® Receptind mesajul universalitafit afirmat prin Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, legiuitorul romin afirma recunoasterea Si garantarea drepturilor nu doar copiilor cetéteni romani aflati_pe teritoriul ffi sau in afara granitelor, dar si copiilorfér& cetatenie aflati {in Romania, copiitor care solicité sau beneficiaza de 0 forma de pro- tectie in conditiile reglementirilor privitoare 1a statutul si regimul refugiatilor in Rominia, precum si copiilor cetafeni strdini aflati pe teritoriul {arii noastre, in eazul acestora din urmi numai in situatii de urgent’ ca atare constatate de cdtre autoritatile publice romane (art. 3). (0 aplicatie importants a principiulut non-diserimindril intalnim fn art. 63 C. fam., care enunfa regula de importanta cruciala in materie de ocrotire a copilului, anume aceea a deplinei egaitai juridice dintre copilul din afara cAsitoriei cu filijia legal stabiliti $i copilul din cAsitorie, Drepturile gi indatortile piringilor fat de copii lor minori ‘au acelasi continut, fird a deosebi dup cum acestia sunt din cBsétorie, din afara cisBtoriei sau adoptati - completeaza art. 97 C. fam. fn contextul promovirii si protejarii drepturilor copilului, spiritul egalititii sanselor si al nediscrimindrii este lesne de recunoscut in ‘numeroase din textele legii, Bundoard, potrivit ar. 47 alin. (1), copitul are dreptul de a primi o educafie care si-i permit dezvoltarea aptitu- dinilor sia personalitiit in condifii nediscriminatorii, ceea ce in cazul copilutui apartindnd unei minorititi nafionale, etnice, religioase sau * Este definitia data diseriminacit prin art, 1 al Conventiei interna- fionale cu privire la eliminarea oricarei forme de discriminare rasiala, pprecum si prin art. 1 al Conventiei asupra eliminaii tuturor formelor de discriminate fata de femei, adoptata si deschisd spre semnare de Adunarea Generala « Naiunilor Unite prin Rezolufia nr. 34/180 din 18 decembrie 1979 si intrati in vigoare la 3 septembrie 1981, ratificata de tara noastra prin Decretul nr. 342/1981 (B. OF. nr. 94 din 28 noiembrie 1981). 16 Sistemul drepturilor copitului lingvistice include, conform art. 27 alin. (1), dreptul la viagi cultural proprie, la dectararea apartenenei sale etnice,religiosse, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in ccomuun cu alfi membri ai comunititii din care face parte, drept al cirui exercifiu este asigurat si urmirit de Consilial National pentru Comibaterea Diserimingrii fart. 27 alin. (2)] © atenfie speciald se acorda copilului cu handicap. Dezavantajul nor deficienfe de naturl fizicd sau psihicd se cere compensat prin risuri de protectie adecvate situatiei celui in cauza, rezulté din cele cuprinse fn art, 46, pentru a se facilita accesul efectiv si fra discri- minare la educafie, formare profesionala, servicii medicale, recupe- rare, pregitire in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitai recteative, precum $i la orice alte acivitati apte si le permita deplina integrare sociald si dezvoltare a personalititi Potrivit jurisprudenfei Curfii Europene @ Drepturilor Omului, in aplicarea art, 14 din Convenfia pentru protecfia drepturilor omului si libertafilor fundamentale* (denumita in continuare Conventia Euro- pean), sunt dou crterit cumulative ale tratamentului discriminator: existenta diferenfei de tratament in exercifiul drepturilor; absenta unei justifickri obiective si rezonabile a acestei diferente de tratament, precizindu-se c& identificarea unui ,numitor comun al sistemelor juridice” ale statelor membre este un indiciu pertinent al caracterului rezonabil sau nu al diferengei de tratament®, * Blaboratd fn cadral Consiliului Europei, Conventia a fost semnata la 4 noiembrie 1950 gi a intrat in vigoare la 3 septembrie 1953. Tara noastra a ratificat aceasta Conventie prin Legea nr. 30/1994 (M. Of. nr. 135 din 31 mai 1994), © De pilda, este un astfel de ,aumitor comun al sistemelor juridice” egalitatea de tratament juridic tntre copilul din cAsatorie si cel din afara cAsitoriei, in general admis tn legislatia statelor membre, astfel c& doar amotive foarte puternice” ar putea justifica o distincfie bazati pe nastere. ‘Nu este o discriminare a tatalui din afara cdsitoriei in raport cu tatal din cisitorie faptul ci , Oricét ne-am strédui, copitul nu poate fi adus la tiparele varstei adulte. Etapa biologic& pe care 0 tra- ‘versea2i tl face vulnerabil, dar nu-i anuleaza dreptul de afi perceput in considerarea propriei sale natuti, 0 persoand nic’, inconfundabil, tot asifel cum varsta tnaintatd este si ea acompaniati de 0 anume ‘vulnerabilitat, dar care nu stinge dreptul la respectul demniti fn cuprinsul Legii nr. 272/2004 una din aplicafiile importante ale principiului se afld in legiturh cu eeea ce ia mod traditional numim jcorecfie pArinteasc8” si par s& anunfe apusul practicilor depasind, desea, limitele rezonabilului. Astfel, dupa cum stabileste art. 28, dreptul fundamental al copitului la respectarea personaliti si indivi- dualitatii sale se opune aplicisii de pedepse fizice™ sau altor trata- 2 Interzicerea pedepselor fizice, corporale este 0 constant a jurispru- denfei CEDO. © serie de plangeri impotriva Marii Britanii au pus in discutie conformitatea pedepselor corporale aplicate in scoli ~ pedepsele 28 Sisteimul drepuuritor copitulut mente umilitoare sau degradante”; masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub niciun motiv pedepsele fizice sau acelea care se afl in legitura cu dezvoltarea fizicd, psihicd sau care afecteaza starea emo- tional a copilului, nici in familie, nici in institufiile care asiguré pro- tectia, ingrijirea si educarea copiilor {art. 28 alin. (2), art. 90)”. Paringii sunt obligafi s& coopereze cu copilul si si-i respecte demni- tatea si viata intim’, privat [art. 32 lit. b)], iar in cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise pedepsele corporale, copilul avand dreptul dde af tratat cu respect de cdtre cadrele didactice (art. 48 alin. 2). De asemenea, in numele aceluiasi principiu al respectirii demnitatit copilului, este consacrat dreptul Ia protejarea imaginii sale publice, a intime, private si familiale (art. 22). Bunioara, la solicitarea copilului se asigur confidentialitatea consultanfei medicale acordate [art. 43 alin, (3) lit. h)], este interzis s& se dea publicitiii orice date referitoare la sivarsirea de fapte penale de citre copilul care nu — de acest tip au fost abolite abia in 1998 prin Legea britanic& privind standardele gcolare ~ cu prevederile art, 3 al Conventiei, potrivit carora jnimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante”. 21 Notiunile ytratamente umilitoare”, ,tratamente degradante” nu sunt definite, dat confinutul lor poate fi determinat urmarind jurisprudenta CEDO. fn cauza Costello-Roberts c. Mari Britanii, Curtea a apreciat c& pentru a fi considerati degradanta, umilirea sau injosirea implica trebuig- sd ating un anumit nivel de gravitate si de publicitate, de aceea a respins cererea de considerare ca tratament inuman a tre lovituri de pantof de ‘gimnastica cu talp& de cauciuc la posterior ca sanctiune disciplinara apticata elevului de colegiu — hotirirea din 25 martie 2000. fn marea ‘majoritate a cauzelor care i-au fost supuse spre solutionare, Curtea a refinut coexistenta ttatamentelor inumane cu cele degradante, umilitoare, faritind ci este tratament inuman acela prin care se provoucd unci persoane, in mod intenfionat, suferinte fizice sau psihice de o anumité intensitate, iar tratamentul degradant este acela care ,umileste in mod grosier individul in fafa altei persoane sau il impinge si actioneze impo- ttiva voinfei sau constiinfei sale” — cauza Tyrer c. Marii Britanii, hotardrea din 25 aprilie 1978. A se vedea gi N. Pavel, Consideratii teoretice referitoare la dreptul la viatd gi la integritatea fizicd gi psihica, in Dreptul nr. 5/2003, p. 37-46. Principii generale 29 rAspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana sa (art, 83), iar participarea copitului in varsti de pin la 14 ani la dezbateri publice in cadrul programelor audiovizuale poate avea loc numai cu consim- fSmantul scris al acestuia si al parinfilor sau al altui ocrotitor legal fart. 22 alin. (3)} Nevoile speciale ale copilului cu dizabilitaji reclam& asistenfa adecvatl in vederea facilitrit accesului efectiv si non-discriminatoriu la educatie, formare profesionali, servicii medicale, recuperare, prega- tire in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative gi la orice alte activitagi care ar contribui la dezvoltarea personalititit i deplina lor integrare sociala, asistenfi realizatt in conditii care si le garanteze demnitatea si s& favorizeze autonomia gi participarea activa la viata comunitati (art. 46). ‘in fine, afirmarea demunitati copilului nu poate fi completa fra un sistem de protectie a acestuia impotriva oricéror forme de exploatare. Ar fi prematur si intrim acum in dezvoltari pe marginea prevederilor ccuprinse in Capitolul VI al Legit privind protectia i promovarea drepturilor copilului, capitol consacrat protectiei tmpotriva exploatai Ne mirginim s& exemplificim prin cfteva din acele actiuni care sunt interzise tocmai in considerarea afrontului pe care il aduc demnitatit copilului: folosirea sau expunerea copilului de cdtre parinti sau alti reprezentanfi legali ori alte persoane responsabile de cresterea si fngrijirea lor in scopul de a objine avantaje personale sau de a influenta deciaiile autoritatilor publice [art. 22 alin. (4)]; orice practic prin intermediul c&reia copilul este dat de unul sau ambi parinti sau de reprezentantul su legal, in schimbul unei recompense sau nu, in scopul exploatatii copilului sau a muncii acestuia (art. 87 alin. (2)]. 9, Principiul ascultarii opiniei copilulul si luarii in considerare a acesteia, findnd seama de varsta si de gradul siiu de maturitate [art 6 lit. b)]. Regula consultirii obligatorii a copilului in procedurile judiciare sau administrative care il implicé, fntélnita mai cu seam in fegaturé cu solufionarea cererii privind incredinfarea sa spre crestere si educare in cazurile de scindare a ocrotirit plrintesti [adic& tn situagia desfacerii, a desfiinfrii cAsttoriei parinfilor, a incredinfacii minorului consecutiv stabiliri filiatiei paterne din afera cisitoriei, potrivit art, 42 alin, (2), art. 44, art 65 C. fam], pare acum aproape derizorie in com- parafie cu dimensiunile pe care le implicd recunoasterea, cu rang de : TOTUL NATION INSTITUT OL ee oR. 30 Sistemul drepturilor copilului rept fundamental, a libertatii de opinie a copilului capabil de discer- naman, in orice problema care il priveste (art. 24 alin, (1) din Legea nt. 272/2004}, tn spiritul principiului ascultirt copilului i twarit in considerare a opiniei acestuia, in orice procedura judiciara sau admi- nistrativa care il priveste, copilul, indiferent de varstd, are dreptul de a fi ascultat si poate cere si fie ascultat; este obligatorie ascultarea copi- lului care a implinit 10 ani, dar poate fi ascultat si copilul cu varsta sub acest prag, dac& autoritatea care instrumenteaza cauza considera necesara pirerea copilului fart. 24 alin, (2) si alin, (5)], iar in caz de refuz, aceeasi autoritate se va pronunfa printr-o decizie motivata {art 24 alin. (5) Aléturi de 0 remarcabila cuprindere, sé-i spunem cantitativa, in sensul c8 beneficiul principiului nu se restrange la 0 anumité grupa de varsta (a copiilor de peste 10 ani), observam si o binevenita ampli- ficare calitativl a acestuia, in sensul c& cea ce se urmireste este obfinerea, att cat permit circumstantele personale (gradul de matu- ritate), unei opinii exprimate de copil in cunostint& de cauza. Avem fn vedere dispozitia conform careia dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a solicita gi de a obtine orice informatie pertinenté, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecinfelor pe care le poate avea opinia sa, dac& este respec tati, precum gi asupra consecintelor oriciror decizii care il privese [art. 24 alin, (3)]. La fel de explicit, in materie de adoptie, Directia general& pentru asistent& socialA si protectia copilului este obligatd si ofere copilului informati si explicati clare si complete, potrivit varstei si gradului su de maturtate, referitoare la etapele gi durata procesului de adoptie, la efectele acesteia, precum si la adoptator sau familia adoptatoare si rudele acestora (art. 4 din Legea nr. 273/2004), Pe de alti parte, acfiunea principiului este general, insoteste ddreptul fundamental al copitului la liber& exprimare atit tn relaiile «oficiale» cu autoritafile judiciare sau administrative, cét si in relatiile ccu pirinfii. Potrivit-art. 32 lit. c), parinfit sunt obligati s& informeze copilul despre toate actele gi faptele care Far putea afecta $i si i considerare opinia acestuia. fn acelagi sens, potrvit art. 23 alin. (3), paringii sau, dupa caz, alficeprezentanti legali ai copilului, persoanele care au fn plasament copii, precum si persoanele care, prin natura functiei, promoveaz si asigura respectarea drepturilor copilului au obligatia de a-i oferi informatii, explicafii gi sfuturi in functie de varsta Principii generale 31 si gradul de infelegere al copilului, precum si de a-i permite sé-si exprime punctul de vedere, ideile si opiniile, ‘Se cuvine o distincfie necesard intre dreptul copilului de a fi ascul- tat si masura in care opinia sa este receptati. Cum se poate observa din lectura textului art. 6 lit. h), legivitorul nu impune absurdul, nu insti- tuie pentru nimeni obligatia de a se conforma pur si simplu doleantelor copilului indiferent de circumstante, ci dimpotriva, obligatia este aceea de a se tine seama (si) de opinia copilului, cu moderatia cuvenité in raport de varsta si gradul su de maturitate, insa decizia se va lua prin prisma interesului superior al copilului”®. Pe scurt, este vorba de consultarea copilului si nu de varea consimtamantului acestuia, Dacd aceasta este regula, exceptiile nu fac decdt s& 0 contirme, Este posibil ca in unele materi si intereseze insusi consimtémantul copilului, nu doar opinia sa, aga cum se intimpla in cazul adoptiei, cind in baza dispozitilor exprese ale legii manifestarea de vointd a copilului care a ‘implinit 10 ani are semnificatia unui element constitutiv al operatiunii jjuridice fart. 11 alin, (1) lit. b) din Legea nr. 273/2004 privind regimut jjuridic al adoptiei]. intr-o maniera asemandtoare, legat de instituirea masurile de protectie special, art. 53 alin, (3) din Legea nr. 272/2004 pretinde consimfémantul copilului care a implinit 14 ani fat de miisura fn cauza Sophia Gudrun c. Turciei, CEDO a considerat c& refuzul rminorelor de a-si intalni mama nu poate avea rol decisiv in solutionarea cauzei avind ca obiect menfinerea legiturilor personale ctv copilul, deoarece copiii nu au beneficiat de o reall oportunitate de a dezvolta relafiiafective cu mama lor intr-un mediu calm, astfel inet si fie pregi- tite i-si exprime sentimentele fap de ea fird nici presiune exterioara ~ hotarirea din 23 septembrie 2003. Dimpotriva, in cauza Volesky c. Republicii Cehe, Curtea a finut seama de refuzul constant al copitului de agi intilni tatal, precum si de faptal c@, in ciuda eforturilor depuse de un psiholog, persista reticenta copilului de a avea legituri personale cu tata, considerind c& autortifile au luat toate mAsurile rezonabile in interesul superior al copilului ~ hotirdrea din 29 iunie 2004. Tot astfel, tn eauza Sommerfeld c. Germaniei, s-a refinutc& instanfele germane competente att avut motive temeinice s& decida in sensul respingerii cereritprivind reptul de vizta al tatalu, in condigile fn care copilul, in varsté de 13 ani, si-a exprimat clar si in mod repetat dorinfa de a nu se intalni cu tatil, 0 decizie contrari, de natura si cauzeze minorului un dezechilibra emo nal si psihic nefiind in interesul acestuia ~ hotararea din 8 julie 2003.