Județul Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Bistrița-Năsăud

— Județ —

Bistrița-Năsăud

Stemă

Bistrița-Năsăud

Bistrița-Năsăud (România)
 Poziția geografică

Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E

Țară România

Regiune Nord-Vest

SIRUTA 65

Atestare 1968

Reședință Bistrița

Componență municipii
orașe
Comune

Guvernare

- Președintele Consiliului Emil Radu

Județean Moldovan(USL)

- Prefect Ovidiu Victor Frenț

Suprafață

- Total 5.355 km²

Populație (2011)

- Total 277.861 locuitori

- Densitate 51,9 loc./km²

- Locul după populație 35

 Fus orar UTC+2

Prefix telefonic 0263

Indicativ autovehicule BN

Prezență online

http://www.portalbn.ro/
GeoNames

Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat

Modifică date / text

Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód megye, în germană Kreis Bistritz-Nassod) este

un județ în Transilvania, România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială
a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi
a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-
Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este
municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3
orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la
nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Cuprins
[ascunde]

 1Stema județului
 2Date istorice
 3Populația
 4Politica
 5Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud
 6Atracții turistice
 7Note
 8Bibliografie
 9Bibliografie suplimentară
 10Legături externe
 11Vezi și

Stema județului[modificare | modificare sursă]

Stema județului Bistrița-Năsăud

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată
în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul
cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și
având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se
află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în
culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un
scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în
interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur,
formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum
popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.
Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a
poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de
bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în
epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

 Biserica grănicerească (greco-catolică) din Năsăud

 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia
romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu
Bistriței, Ilișua și Livezile.
 1228: este atestata documentar comuna Șieuț.
 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în
jurul orașului.
 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri si
executa,sub motivatia ca localnicii i-au atacat trupele,mai multii tarani din comuna SIEUT pe
care i-a spanzurat pe dealul"ACASTAILOR.Tot atunci ucide doi romani sub scocul morii din
sat.
 Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice un riguros sistem de graniță militară, care s-a
extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost
înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
 1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma
căruia ia ființă Regimentul II (nr. 17) grăniceresc român de la Năsăud.
 1777: Este înființată la Năsăud prima școală confesională greco-catolică de învățători,
numită și Preparandia, mai târziu devenind Școala Normală, urmând mai apoi a fi Liceul
Pedagogic din Năsăud.
 1790-1792: Este construită în Bistrița prima biserică românească, greco-catolică, din lemn,
în afara orașului, pe actuala str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare român unit se aflase în
cartierul numit Hrube.
 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și
latină.
 1863: Se deschid porțile Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Năsăud (mai târziu liceu, iar
mai apoi colegiu național).
 1884: Episcopul Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit biserica vicarială greco-catolică
din Năsăud, cu hramul "Sfântul Nicolae".
 1888: Este inaugurată noua clădire a Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Năsăud,
actualul imobil al Colegiului Național "George Coșbuc".
 1893: Mănăstirea minorită din Bistrița a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică.
Biserica a fost întabulată încă din anul 1895.
 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud,
avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Populația[modificare | modificare sursă]

În 2002, județul avea 311 657 locuitori.
Componența etnică a județtului Bistrița-Năsăud

Români (90,25%)

Maghiari (5,88%)

Romi (3,57%)

Germani (0,21%)

Altă etnie (0,07%)

Bistrița-Năsăud - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

 

Ponderea românilor în comunele județului.

Ponderea maghiarilor în comunele județului.

Ponderea romilor în comunele județului.

Ponderea germanilor în comunele județului.

Harta etnică a Județului Bistrița-Năsăud, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Politica[modificare | modificare sursă]

2012

2016
Harta politică a județului Bistrița Năsăud

Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud[modificare | modificare

sursă]

 Bistrița
 Beclean
 Năsăud
 Sângeorz-Băi

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Monumente de arhitectură

 Ruinele Cetății Ciceului

 Casa Argintarului, Bistrița
 Turnul Dogarilor, Bistrița
 Ruinele cetății Rodnei, Rodna
 Ruinele castrului roman Orheiu Bistriței
 Clădirea Poștei Vechi, Bistrița
Lăcașe de cult

 Biserica reformata Nimigea de jos

 Biserica reformata Beclean
 Biserica Evanghelică din Bistrița
 Biserica Minoriților (veche greco-catolică, astăzi ortodoxă), Bistrița
 Cadedrala Ortodoxă, Bistrița
 Biserica Greco-Catolică, Bistrița
 Biserica Romano-Catolică, Bistrița
 Biserica Reformată, Bistrița
 Sinagoga, Bistrița
 Biserica Evanghelică, Dumitra
 Biserica Evanghelică, Herina
 Mănăstirea de la Vad, Ciceu
 Mănăstirea Nușeni, Nușeni
 Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele
-Biserica cu zid de aparare construita de mesterii graniceri din SIEUT .singura de acest fel din
TRNSILVANIA Muzee și expoziții

 Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița (Muzeul deține cea mai bogată și complexă
colecție de concrețiuni grezoase din lume[1])
 Muzeul Grăniceresc Năsăudean
 Muzeul de sub poartă, Livezile
 Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
 Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
 Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
 Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
 Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc
 Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag
Peșteri

 Peștera Izvorul Tăușoarelor (în apropiere de Rebrișoara) - este cea mai adâncă peșteră din
România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5 km.
 Peștera Jgheabul lui Zalion (prin diferența sa de nivel de 242m, este a doua din România),
 Peștera Grota Zânelor.
 Peștera Măglei
 Peștera Baia lui Schneider
 Peștera Cobășel
Lacuri:

 Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.

 Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
 Lacul Cetățele cunoscut și ca Tăul Căianului.
 Colibița baraj artificial în munții Căliman.
 Tăul Zânelor.
 Lacul Zagra, Zagra.
Rezervații naturale

 Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.

 Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal, situat în munții Călimani.
 Muntele de sare de la Sărățel.
 Zăvoaiele Borcutului.
 Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
 Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
 Peștera Jgheabul lui Zalion
 Râpa Verde
 Râpa cu păpuși, Domnești
 Piatra Fântânele din Munții Bârgău
 Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos
 Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munții Rodnei)
 Poiana cu narcise de la Mogoșeni
 Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței
 Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
 Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
 Râpa Mare de la Budacu de Sus
 Râpa Neagră de la Budacu de Sus
 Comarnic de la Cușma
 Valea Repede din Munții Călimani
 Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
 Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
 Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.
Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe
65 km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7 km, printre
formațiunile vulcanice ale munților Călimani.
Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe
mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale
lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).
Stațiuni

 Sângeorz-Băi (la 56 km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă

depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul
Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
 Colibița (830m altitudine) la 18 km de Prundu Bârgăului.
 Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
 Valea Vinului la 8 km de Rodna.