LUCRARE DE DIPLOMĂ
Student :
Profesor îndrumător:
CONȚINUT
II. 3.
FIZIOPATOLOGIE……………………………………………………………………………………………………………………………
II. 4. TABLOU
CLINIC………………………………………………………………………………………………………………………………
II. 5. TABLOU
PARACLINIC………………………………………………………………………………………………………………………
II.5.1. Examen de
laborator………………………………………………………………………………………………..
II.5.2.
Ecografie…………………………………………………………………………………………………………………..
II.5.3.
Electrocardiografie…………………………………………………………………………………………………..
II.5.4. Scintigrafia
miocardică……………………………………………………………………………………………..
INIMA
Se prezintă sub forma unei pompe duble tetracamerale, fiind compusă din două
atrii și două ventricule. Cordul pompează sângele de-a lungul vaselor către celulele
corpului. În repaus, inima unui adult pompează cca. 5 L sânge/ minut .
Sângele realizează un circuit inimă - extremități în aproximativ 1 minut.
Învelișul extern al cordului se numește pericard și e format din un strat intern fibros și un
strat extern seros, între care se găsește cavitatea pericardică ce conține lichid pericardic.
Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard, miocard și endocard.
Atriile sunt situate în partea superioară a inimii și prin contracție pompează simultan
sânge în ventricule, situate in partea inferioară, prin orificiile atrioventriculare, prevazute cu
valve atrioventriculare. Atriile sunt separate prin septul interatrial, iar ventriculele prin septul
interventricular. În atriul drept se deschide vena cavă inferioară, care colectează sângele de la
jumătatea inferioară a corpului. In atriul stâng se deschid cele patru vene pulmonare care aduc
sânge oxigenat de la plămâni. Prin contracția atriului sângele trece în ventriculul stâng prin
orificiul atrioventricular stâng. Pereții ventriculului stâng sunt de 3 ori mai groși decat cei ai
ventriculului drept.
Vascularizația inimii este asigurată de circulația coronară, alcătuită din vasele ce asigură
irigarea inimii: artrele coronare care se desprind din aortă imediat la ieșirea din ventricul,
capilare, și vase coronare, care se deschid intr-un sinus coronar. De aici sângele trece in atriul
drept.
Inima acționează în principal ca un generator cardiac de impulsuri (pacemaker).
La fiecare sistolă ventriculară, inima împinge în aortă un volum de sânge care se adaugă celui
deja existent în vasele sanguine. Ca urmare, se produce o dilatare bruscă a pereților aortei,
acestă dilatare se propagă cu o viteză de 10 ori mai mare decat cea a fluxului sanguin și
reprezinta rezultatul procesului poartă denumirea de puls sanguin .
Angina pectorală
Face parte din formele dureroase de manifestare a Bolii Cardiace Ischemice (BCI) și se
descrie ca fiind un sindrom clinic caracterizat prin durere retrosternală și/sau precordială (care
apare atunci când celulele musculare ale miocardului nu primesc suficient oxigen pentru a
permite inimii să pompeze sangele eficient), durere cu iradiere în umărul și/sau pe fața cubitală a
mâinii stângi, cu o durată de 2-15 minute, ce apare brusc la efort, emoții, dupa mese copioase și
dispare la fel de brusc la repaus şi la medicație coronodilatatoare.
Etiologie:
ateroscleroză coronariană
ischemie miocardică fără afectarea coronarelor (stenoză aortică strânsă,
cardiomiopatie hipertrofică, hipertensiune pulmonară severă, prolaps de valvă
mitrală, stenoză mitrală, insuficiență aortică)
sindroamele hiperkinetice
Ateroscleroza este o boală a arterelor mari şi mijlocii caracterizată printr-o acumulare
progresivă a celulelor musculare netede, a lipidelor şi a ţesutului conjunctiv în intimă.
Ateroscleroza e un proces generalizat, interesând diverse teritorii circulatorii (coronarian,
cerebral, renal, mezenteric, periferic). Sindroamele coronariene acute (SCA) cuprind o serie de
manifestări clinice, care se asociază cu grade variate de ischemie miocardică acută, până la
necroză. În SCA putem include: angina pectorală(/angor) stabil(ă) (APS) şi instabilă (API),
infarctul miocardic acut (IMA) cu supradenivelare de segment ST (infarct cu unde Q) sau cu
subdenivelare de segment ST (infarct non Q) şi moartea subită coronariană.
Tip I – angor de nouvo, angor de efort agravat, angor sever sau cu evoluție rapidă
Tip II - angor de repaus subacut, cu durere în ultimele două luni dar nu în
ultimele 48 de ore
Tip III - angor de repaus acut, cu durere în ultimele 48 de ore,
cu subtipizarea
A - angor apărut în prezența unor facori extracardiaci care agravează ischema (ex.
anemie, infecții)
B - angor apărut în absența unor facori extracardiaci care sa agraveze ischemia
C- angor în primele 2 săptămâni post infarct
1
METS - Echivalente de consum de oxigen la efort
Durerea poate apărea în accese, o dată pe zi, sporadic sau de mai multe ori pe zi
(subintrantă).
Intensitatea durerii este medie, crescând gradat, apoi descrescând şi dispărând spontan la
repaus sau administrare de nitroglicerină.
Durata medie a unui episod de angor este de 10-15 minute. Dacă se administrează
nitroglicerină, angorul cedează, de regulă, în 3–5 minute. În cazul în care acest interval de timp
este depăşit, se mai administrează încă o doză sublinguală de vasodilatator. Dacă, după 20-30 de
minute fără tratament sau după a doua doză de nitroglicerină, durerea nu cedează, se
suspicionează IM.
CAPITOLUL 2. STUDIU CU PRIVIRE LA ANGINA PECTORALĂ
Substratul fiziopatologic comun al SCA este axat pe ruptura sau fisura plăcii de aterom
Procesul dinamic de ruptură a plăcii poate evolua spre un trombus complet ocluziv, care poate
produce în mod tipic supradenivelarea segmentului ST pe electrocardiogramă şi în final necroză
care implică toată sau aproape toată grosimea peretelui ventricular în zona vascularizată de artera
coronară afectată – infarct miocardic transmural, deseori cu apariţia undei Q pe
electrocardiogramă (EKG). Trombii mai puţin obstructivi şi/sau cei cu o cantitate mai redusă de
fibrină şi o proporţie mai mare de agregate plachetare produc API şi IMA fără supradenivelare
de segment ST .
Angina stabilă este un sindrom clinic caracterizat prin disconfort toracic, mandibulă,
umeri, spate, sau brațe, apărut tipic la efort sau stres emoțional şi ameliorat în repaus sau la
administrarea de nitroglicerină. Mai puțin obişnuit, disconfortul poate să apară în regiunea
epigastrică. In prezent, termenul este atribuit situațiilor în care sindromul este cauzat de ischemia
miocardică, deşi simptome similare pot apărea în boli ale esofagului, plămânilor sau boli ale
peretelui toracic.
Deşi cea mai obişnuită cauză de ischemie miocardică este boala coronariană
aterosclerotică, ischemia miocardică poate apărea şi în lipsa acesteia (aşa cum se întâmplă în
cardiomiopatia hipertrofică sau dilatativă, stenoza aortică sau în alte boli cardiace rare, în care nu
există obstrucție aterosclerotică la nivelul arterelor coronare, entități care nu sunt luate în discuție
în documentul de față).
Ischemia miocardică este produsă printru dezechilibru între oferta si consumul miocardic
de oxigen. Oferta miocardică de oxigen este determinată de saturația de oxigen a sângelui arterial
si de extracția miocardică de oxigen (care, în condiții normale sunt relativ fixe) si de fluxul
sangvin coronarian care depinde de aria de secțiune a arterei coronare si de tonusul arteriolar.
Atât aria de secțiune a vasului, cât si tonusul arteriolar, pot fi afectate sever în prezența
plăcilor de aterom, conducând la un dezechilibru între ofertă si cerere, în condițiile în care
necesarul miocardic de oxigen este crescut, asa cum se întâmplă în timpul efortului, legat de
cresterea frecvenței cardiace, a contractilității miocardice si a stresului parietal.
Fiziopatologia sindroamelor coronariene acute constă în eroziunea, fisura sau ruptura
plăcii de aterom asociată cu agregarea plachetară, ceea ce conduce la ocluzie coronariană
trombotică totală sau subtotal. Activarea celulelor inflamatorii din componenta plăcii de aterom
se pare că joacă un rol important în destabilizarea plăcii, determinând eroziune, fisură sau
ruptură.
Ea este caracterizată doua atribute: subiectiv (setea de aer) și obiectiv (modificarea ritmului
respirator) şi reprezintă unul din simptomele majore ale insuficientei cardiace, cu preponderenta
a celei stangi, fiind primul simptom care tradeaza micsorarea rezervei miocardului.
Dispneea de repaus cuprinde:
a) dispneea paroxistica cu forma ei grava edemul pulmonar acut (EPA)
b) ortopneea
La efectuarea examenului obiectiv, se evidentiaza cianoza intensă, ca urmare a schimburilor
gazoase ineficiente, urmata de paloare – consecinta a stimularii simpatice.
La nivelul plamanilor, se observa raluri subcrepitante si crepitante in mare. In edemul peretelui
bronsic apare hipersecretia de mucus si bronhospasmul consecutiv.
La nivelul cordului apare tahicardia, artimii, semnele clinice ale bolii de baza, ritm de galop si
cardiomegalie daca insuficienţa ventriculară stângă (IVS) a debutat cu mai mult de 3 luni înainte
de diagnosticare.
Percuția cordului
Acestă metoda ne permite să delimităm pe peretele toracic proiecția inimii și a vaselor pe baza
ei.
Prin percuția zonei precordiale se obțin două tonalități, comparativ cu sonoritatea pulmonară:
- Unul submat- matitate relativă (definește cordul acoperit de plamâni-langhetele
pulmonare)
- Unul mat- matitate absolută (neacoperită de langhetele pulmonare)
Posibile modificări ale ariei matității cardiace.
Auscultația cordului
Reprezintă metoda de examen clinic care ne furnizează cele mai multe și mai interesante
informații asupra cordului.
Se urmaresc posibile variații patologice ale zgomotelor cardiace.
Modificări ale intesității ambelor zgomote cardiace -cauze extracardiace
-cauze cardiace
Modificări ale intensității zgomotului I – accentuare
-diminuare
- variabilitate
Modificări ale intensității zgomotului II
Zgomote cardiace suplimentare – ritmuri in “trei timpi”
- ritmul de galop (în trei/patru timpi)
- clacmente –sistolice
- diastolice
Frecătura pericardică
Suflurile cardiace
CAPITOLUL 3. INVESTIGAȚII PARACLINICE
În figura de mai jos sunt prezentate aspecte patologice ale EKG-ului (Fig. 3.4).
Fig. 3.4. EKG-ul unei ischemii miocardice
Ecocardiografia
Reprezintă metoda care utilizează ultrasunetele reflectate în corpul uman, în condiții
adaptate pentru explorarea apratului cardiovascular.
2
DCI denumire comună internațională
Mod de prezentare
Se prezintă sub formă de comprimate sublinguale, spray sublingual. Iar în tratamentul de durată
se folosesc capsule retard.
β adrenoliticele
Acestea sunt o clasă de medicamente cu mare importanță terapeutică, datorită utilizării lor in
bolile cardiovasculare.
Mecanism de acțiune
Blochează competitiv și reversibil receptorii β, de care se leagă împiedicând stimularea lor de
către cateolamine și a altor agoniști β adrenergici – prin ihibare de NORADRENALINĂ.
1.5.2 Tratament chirurgical
Angioplastia. În timpul unei angioplastii, un mic balon este introdus în artera redusă. Balonul
este umflat pentru a lărgi artera, şi apoi un stent este, de obicei, introdus pentru a menţine artera
deschisă. Aceasta procedură îmbunatăţeste fluxul de sânge al inimii şi reduce sau elimină angina
pectorală.
Bypass coronarian. În timpul intervenţiei chirurgicale de bypass coronarian arterial, o venă sau
arteră din altă parte a corpul este utilizată pentru a izola o arterǎ blocată sau îngustată la nivelul
inimii. Este o opţiune de tratament atât pentru angina pectorală instabilă, precum şi pentru angina
pectorala stabilǎ, care nu a răspuns la alte tratamente.
CAPITOLUL IV. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ANGINĂ PECTORALA
IM
PACIENT: vârstnic, 76 ani se prezintă la camera de urgență manifestând următoarele simptome:
Tuse cu expectorație mucopurolentă;
Dispnee la eforturi mici;
Astenie fizică marcată;
Dureri precordiale cu iradiere interscapulovertebrală apărute la efort având o durată de
câteva minute și care cedează la repaos.
AHC nesemnificative
APP – 1978 – 46 ani, ulcer perforat operat
1997 – 65 ani, BPOC
2002 – 70 ani, angina pectorală de efort. Bloc bifascicular
2004 – 72 ani, insuficiență respiratorie cronică
CVM – fost fumător , sevraj de 16 ani
- Consumator cronic de etanol, pensionar, fost croitor;
Istoricul bolii:
de aproximativ două săptămâni, manifestă tuse cu expectoarție mucopurulentă, dispnee la
eforturi mici, astenie fizică însoțită de apariția durerulor anginoase.
Tratament la domiciliu: Seretide 50/100 1puff x 2/zi, Teofilină retard 350mg – 1cp/zi,
ISDN 20ml/zi, Aspirina ¼ comprimate/zi.
Examen obiectiv:
Stare generală influențată cu un indice IMC = 20,3 kg/m2 prezentând cenoză periorală,
conjunctive hiperemice;
Torace globulor, excursii costale simetrice, raluri bronșice diseminate pe ambele arii
pulmonare;
Șoc apexian, în spațiul IV i.c.stg. înafara Imc, AV=80 bătăi/ minut, TAclinostatism=120/70
mlHg, TAorthostatism=110/60 mlHg.
Diagnostic de etapă:
Insuficiență respiratorie cronică acutizată – BPOC acutizat;
Insuficiență ventriculară stângă;
Angină pectorală stabilă/ instabilă;
Bloc bifascicular.
Explorări paraclinice:
Partea 1.
VSH – 38 mm/h
RA = 30 mmol/l
Radiografie toracică- complex primar calcificat pe hemitoracele stâng. Hiluri arborizate
ICT = 0,49
Spirogramă
o CV = 1300 (3096) = 41%
o VEMS = 600 (2476) = 24%
o IT = 46%
Gazometrie PaO2=47mmHg, SaO2=72%, PaCO2=76mmHg
Partea 2.
CK-MB=24 U/l, CK-total=132 U/l;
Glicemie = 99 ml/dl
Colesterol – 158 ml/dl, HDL – col=55,9 ml/dl, LDL – col = 82 ml/dl, trigliceride 102
ml/dl
Uree = 25 ml/dl
Creatinină = 0,86 ml/dl (Clcreatinină = 53,12 ml/min)
Sumar de urină, proteine, glucoză – absent, sediment 1leucocit/HPF,rare epitelii plate,
depozit de săruri fosfați amorfi
Diagnostic pozitiv:
1. Insuficiență respiratorie cronică acutizată
2. BPOC stadiu trei acutizat
3. Angina pectorală stabilă
4. Bloc bifascicular (BRD+HBSA)
5. Boală cronică de rinichi stadiul trei
6. Adenom de prostată
Tratament:
Oxigenoterapie pe sondă nazală
Hidratare 2000 ml/zi
Ceftriaxonă 1grx 2/zi
Nistatină 1cp x 3/zi
Acetilcisteină 1cp x 3/zi
Seretide 50/100 2 puffx2 /zi
ISDN 1cp x 2/zi
Ticlopidină 1cp/zi
CAPITOLUL VI. CLASIFICAREA NEVOILOR PACIENTULUI CU ANGINA
PECTORALĂ
Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel : Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos,
sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si
foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa
aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze în asa fel incât acesta sa-
si poarte de grija singur cât mai curând posibil.
Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate Sa-si recastige treptat apetitul. Diminuarea
senzatiei de greata si a varsaturilor.
31. 05. 2010
Senzatia de greata a diminuat. Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte greturi si varsaturi,
2. Dificultate in a se odihni din cauza bolii, manifestat prin insomnie nocturna si somnolenta
diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din salon. 3. Modificarea functiilor vitale
Pacienta sa prezinte un somn linistit, odihnitor, fara zgomote.
Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.
La indicatia medicului iam administrat un sedativ (Diazepam, 1 tb seara).
Pacienta prezinta un somn odihnitor.
Modificarea functiilor vitale si readucerea la valori fiziologice. Asigurarea unei alimentatii
corespunzatoare Combaterea insomniei
Am masurat functiile vitale.
La indicatia medicului am TA = 170/80 mm Hg administrat medicatie hipotensoare: -Enap 1 =
tb/zi -Captopril 1 tb/zi. P = 80 b/min R o 23 r/min T = 36,7 C Pacienta a inteles importanta
alimentatiei, prezentand in continuare apetit scazut. Am administrat la indicatia medicului un
sedativ (Diazepam 1 tb seara, la culcare), 1 fiola Algocalmin. In urma medicatiei pacienta a
prezentat un somn odihnitor.
01. 06. 2010
1. Alimentare inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta.
Psihoterapie- i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cazul unei boli.
Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.
2. Insomnii datorita durerii precordiale.
3. Postura inadecvata din cauza durerii acute.
Asigurarea uneio posturi adecvate cu diminuarea durerii.
Ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica.
Durerea a diminuat in intensitate, dar persista.
02. 06. 2010
1. Circulatie inadecvata, cauzata de boala, manifestata prin tahicardie, extremitati reci. 2. Lipsa
cunoasterii obiceiurilor daunatoare cu privirte la boala, alimentatie.
Asigurarea Invat pacienta sa poarte unei circulatii imbracaminte lejera, fiziologice. care sa nu
jeneze circulatia, sa aiba o alimentatie bogata in fructe si legume. Pacienta sa Am invatat
pacienta cunoasca cum sa se alimenteze obiceiurile, pentru a preveni atat complicatiile
(supraincarca-rea inimii) alimentare cat si despre boala. Pacienta sa Explic pacientei evolutia si
complicatiile bolii. cunoasca evolutia bolii.
La indicatia medicului administrez Clexane 0,4 UI.
Pacienta prezinta o circulatie periferica buna. Obiectiv realizat.
Pacienta a inteles ce i s-a spus.
3. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticu-lui, manifestat prin ingrijorare.
Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.
03. 06. 2010
1. Riscul modificarii tegumente- lor datorita unei igiene deficitare. 2. Stare de disconfort cauzata
de necunoaste-rea regimului medicamentos si alimentar dupa externare. 3. Externarea pacientei.
Pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate. Linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului
la domiciliu. Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la domiciliu. Intocmirea
biletului de externare.
Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina igiena. Am informat pacienta
asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.
Pacienta prezinta tegumente uscate si curate.
Starea de disconfort a diminuat in intensitate, dar tot persista, pacienta a inteles ceea ce i s-a
explicat. Pacienta a inteles importanta medicatiei si a alimentatiei.
I-am explicat pacientei orarul medicatiei: 3tb/zi Nitropector; 1tb/zi Aspacardin; 1tb/zi
Nitroglicerina la nevoie. Am informat Pacienta asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor
determinant.
EVALUARE FINALA
Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului
Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 ± 03. 06. 2010 cu urmatorul diagnostic:
cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala instabila, insuficienta ventriculara stanga,
spondiloza cervicodorso-lombara, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee,
palpitatii. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu urmatoarele medicamente: anticoagulante (Clexane 0,4 UI); antialgice (1 fiola
Algocalmin in PEV de glucoza); antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid); fermenti digestivi
(Triferment, Digest-duo); sedative (1 tb Diazepam seara la culcare); bronhodilatatoare (1 fiola
Miofilin 10 ml); antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi). I s-au facut examene paraclinice pe
perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si
urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma
tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: -respectarea tratamentului
medicamentos; -respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari,
a frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si
raspund slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de
grasimi animale, evitarea stresului; -control periodic la medicu