Igiena alimentatiei gravidei

Plecand de la principiul ca sarcina este un fenomen fiziologic, regimul alimentar nu ar trebui sa se

deosebeasca de cel obisnuit. Totusi nu se pot desconsidera conditiile speciale care apar in cursul
sarcinii in ceea ce priveste metabolismele. De cantitatea, dar mai ales de calitatea alimentelor, vor
depinde, in mare parte, dezvoltarea fatului,cat si sanatatea gravidei.
In general se recomanda, mai ales in primele luni, ca gravida sa-si intocmeasca regimul alimentar
preferat, cu evitarea alimentelor nedorite, avand in vedere modificarile psihice din primul trimestru de
sarcina, care se pot manifesta printr-o pervertire a gusturilor sau prin anorexie, greata si varsaturi
matinale
Organismul matern nu trebuie incarcat. Vechiul aforism, ca "gravida trebuie sa manance pentru doi"
este depasit. Polifagia (dorinta de manca in exces) si polidipsia (dorinta de a bea in exces) trebuie
stapanite.
Alcoolul, cafeaua si fumatul trebuie evitate.
Cantarirea gravidei se indica saptamanal, in ultimul trimestru de sarcina. O crestere in greutate
saptamanala de peste 0,5 kg spre sfarsitul sarcinii, este nefavorabila pentru mama si fat.
Proteinele sunt absolut necesare, mai ales in a doua jumatate a sarcinii si trebuie sa fie aproximativ
de 100 g zilnic, din care 50 g sa fie de origine animala. Ele domina raportul corect al substantelor
alimentare principale in sarcina. Se pot lua din carne, lapte, oua, peste, cartofi si cereale. De exemplu
jumatate litru lapte, doua oua si 125 g carne sunt alimente suficiente pentru a putea furniza cele 100 g
proteine pe zi.
In nefropatiile de sarcina si in starile preeclamptice, proteinemia este scazuta si favorizeaza retentia
de apa. Regimul lactat creste nivelul de proteine si prin aceasta influenteaza in bine evolutia starilor
patologice din sarcina.
Glucidele produc energia de care are nevoie organismul. La gravida asigura substratul energetic
muscular si intaresc proprietatea antitoxica a ficatului. Se pot lua sub forma de zahar, sub forma
vegetala sau sub forma de paste fainoase. Ca si proteinele, glucidele sunt necesare, in special, in a
doua jumatate a sarcinii. Necesarul zilnic este de 350-400 g.
Lipidele. Sunt mai putin recomandate in cursul sarcinii, desi au o mare putere calorica. Necesarul de
lipide animale si vegetale se apreciaza la 40-60 g zilnic. Surplusul de lipide produce o supraincarcare
a ficatului, si asa suprasolicitat in sarcina. Din acest motiv nu se recomanda gravidei lipide in exces
care, pe langa influenta asupra functiilor ficatului, pot genera si agrava o disgravidie tardiva. Se
prefera untul, bogat in vitamina A si B2.
Lichidele. Necesarul de lichide se apreciaza la 600-1 000 ml pe zi. Este recomandabila reducerea
lichidelor, ca si a sarii, in ultimele luni de sarcina.
Continutul vitaminic al alimentelor este de o important deosebita pentru buna evolutie a sarcinii si a
dezvoltarii fatului.
Vitamina A este necesara pentru cresterea si buna functionare a tesuturilor epiteliale si in
metabolismul calciului. Ratia zilnica va fi de 6 000-8 000 U.I. in graviditate si lactatie. Se gaseste in
unt, galbenus, ficat de vitel, rosii, spanac si morcovi. Carenta in aceasta vitamina poate duce la
avorturi spontane si la disgravidii in prima perioada a sarcinii.
Vitamina B1 participa la desfasurarea normala a unor procese metabolice de baza. Tiamina intervine
in metabolismul acidului lactic. Tot ea stabileste corelatia dintre metabolismul glucidic si lipidic,
crescand prin aceasta dinamica glucidelor spre lipide. Necesarul fiziologic este de 25-100 mg/zi. Se
gaseste in carnea de porc, oua, nuci, fructe uscate, paine integrala, varza, telina, spanac. Este
necesara in contractiile uterine din timpul nasterii. Lipsa ei poate produce mialgii (dureri musculare),
nevrite (inflamatia unui nerv), polinevrite, edeme (iesirea de lichid intesuturi).
Vitamina C participa in procesul de prelucrarea al glucozei in ficat. Mai participa la procesul de
calcificare, alaturi de vitamina D. Favorizeaza coagularea sangelui, resorbtia fierului in intestin,
maturarea hematiilor,dezvoltarea leucocitelor si trombocitelor. Ratia zilnica normala este de 100 mg/zi.
Se gaseste in toate legumele verzi si in lapte. Creste rezistenta organismului la infectii si combate
anemia. Scaderea ei poate duce la avorturi repetate si stari de oboseala.
Vitamina D2. Actiunea acestei vitamine este strans legata de cea a calciului si a fosforului. Lipsa ei
produce rahitism la nou-nascut si o tonicitate redusa a musculaturii. Influenteaza cresterea
metabolismului in general. In sarcina si lactatie sunt necesare doze de 100-300 U.I. vitamina D2 zilnic.
In tratamentul profilactic, la gravide, se administreaza, in ultimele trei-patru luni de sarcina si apoi, in
cursul alaptarii, zilnic cate 1 000-1 500 U.I. vitamina D2. Administrarea abuziva de vitamina D2 este
riscanta in timpul graviditatii (in cadrul unui regim alimentar bogat in vitamina D2) deoarece poate
produce o osificare intrauterina. Cantitatea de vitamina D2 necesara zilnic in sarcina este de 400-800
U.I. Se gaseste in lapte, unt, ficat si untura de peste.
Vitamina E are proprietati antioxidante, fiind un bun stabilizator pentru grasimi si vitamina A. Mareste
capacitatea de aparare a organismului, actioneaza similar cu progesteronul. In concluzie, are un, rol
deosebit in mentinerea sarcinii. Se gaseste in legumele verzi, galbenus, lapte, unt.
Vitamina K indeplineste numeroase functii. Are actiune antihemoragica (rol deosebit in coagulare).
Doza si durata tratamentului depinde de gravitatea cazului si de promptitudinea raspunsului la
tratament. Dozele de 30 mg pot fi depasite in cazurile indicate. Se gaseste in vegetale.
Sarurile. Alimentatia gravidei trebuie sa mai contina saruri minerale de fosfor, calciu, fier, iod.
Un regim alimentar complet in sarcina va contine: glucide, lipide, proteine, saruri, vitamine, legume si
fructe.
Laptele este considerat cel mai complet aliment.
Cerealele contin saruri si vitamine, regland totodata si functia intestinala. Legumele si fructele, pe
langa saruri si vitamine, contin o cantitate insemnata de hidrocarbonati.
In ceea ce priveste sarea, ea se gaseste in alimente in cantitate suficienta, asa incat nu este nevoie
de a fi adaugata in plus in alimentatie, cunoscuta fiind tendinta gravidei de a o retine in tesuturi. Apa
poate fi consumata fara rezerva. Trebuie evitate insabauturile alcoolice care sunt nocive fatului.
Hrana unei gravide lipsita de factorii alimentari enumerati are o influenza daunatoare asupra evolutiei
sarcinii, asupra dezvoltarii fatului si asupra contractiilor uterine.