STUBI I BOCUNIENTE

ISTORIA" PiOn MINILOR

LA

VII.

WIT DOMNErl, ZAPISE SI fillAg

Tip Arne in intregime sail ca regeste i intovarii§ite de note explicative

-PRRTEFI III-

ISTORIA LITERATURIf RELIGIOASE A ROMÎNILOR PAN'À LA 1688

DE

N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTi

Fin la-URA_ MINISTERIULTJTC 0ID INs-rnuCTIT]

BUCURESTi
Stahilimental graft I. V. SOCECt, Strada Banal', 59
1904

www.dacoromanica.ro
 STUDli 1 DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

VII

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Acum patru ani tipäriam, cu cheltuiala d-lui Al. Callimachi,
o Istorte a literaturii romine in secalul al XVIII-lea, saa
mai bine de la 1688 pänd la 1821 '.
Ea cerceta produse literare alcdtuite intr'o limbd, despre
a cdrei formaVie si dezvoltare n'aveam s'd md ocup $i se
opria in momentul chid se iveste literatura de imaginatie $i
poesia.
M'am crezut dator sd urmez cercetdrile mele $i innainte de
1688 si dupd 1821, pentru ca astfel intreaga noastrd litera-
turd' sd se inrgiseze in lucrdri intipdrite de aceleasi idei std.-
pirlitoare $i tesute dupd acela$I sistem. Mi-am propus astfel
sd dad mai intdill Istoria literard a veacurilor de la inceput,
in care s'a injghebat, prin muncitori din toate Tinuturile Romi-
nimii, o limbd inteleasd in toate $1 de care aproape cloud vea-
curl, pand la rdtdcirile de acum cincizeci de ani, nimeni n'a
cutezat sd se depdrteze ; sá ardt formele, tot mai desdvirsite,
in care s'a strdmutat pentru toatd lumea acea literaturä reli-
gioasd. cu care incep toate popoarele crestine. ApoT era sd
duc innainte firul, innodat, dar nu rupt, de mine la data de
oprire 1821, pentru ca sd insemn cu toatd nepdrtenirea $1
in deplina cuno$tintd a motivelor, imprejurdrilor contempo-
rane si urmdrilor, mersul, lupta intre sine, biruinta viitoare $i
incetarea curentelor in veacul al XIX-lea intreg.
Astdzi pot da cetitorilor, acelor cetitori cari ail primit cu
bucurie, ca un lucru folositor, saii une ori si cu iubire, ca un
lucru frumos, Istoria literaturil in veacul al XVIII-lea, un vo-

' Bucurqq, Minerva, 1901, 2 vol, si o bro,,,ura de tabil.

www.dacoromanica.ro
6 PREFA'a

lum de proportii mult mai restrinse - dupä cum e, de al-

minted, $i subiectul-, in care se infätiseazd inceputurile litera-
turii romäne$ti si cärtile bisericesti contemporane cu cronicile
cele d'intäiti, de care cronici am vorbit in Excursurile la
publicatia mea mentionatd.
S'ar pärea cä aceste scrieri, pästrate astäzi in manuscripte
de multe ori neintregi $i stricate, in tipärituri sfäsiate de
vremi grele $1 de vrem nepioase, n'ar avea interes decit pen -
tru teologul care ar voi sa-si dea seamd de calitatea cärtilor
sfinte ce se intrebuintati la nol in deosebitele timpuri, pentru
filolog, care urmäreste in ele forme de limbä dispärute, pe
care le descopere cu pläcere $i le adunä cu ingrijire, sail, in
sfirsit, pentru bibliograf, care vrea sä $tie ce tipärituri anume
aii iesit din teascurile muntene. destul de vechl - chid pri-
veste cineva intinderea tiparului in Rdsärit -, din cele ar-
delene, ceva mal nouä, sati din cele ce s'aii a$ezat, mai tärzhi,
in Moldova. Ele ar putea sluji deci numai la studii de exe-
gesä, la cercetäri lexicografice si la investigatii bibliografice.
CdcI in ele nu e nimic original. Sint nu mai traducerl : din
slavone$te intähl, din ungure$te, din nemteste chiar, apoI si
din greceste. Partea de prelucrare, adausä pe lingl traducere,
e de tot micd. intdia operd in tru citva originalä e Psaltirea
in versuri a lui Dosoftei Mitropolitul Moldovei, din al treilea
sfert al veacului al XVII lea.
Poate exista un interes literar, un interes sufletesc, un in-
teres national in asemenea imprejuräri ?

Dupd ce am sträbätut materialul si am cistigat conclusiile,

putem spune hot-at-it eh' acest interes existä.
A urmäri, in adevär, aceste traducer-I e a merge pe urma
celor d'intdin pa$i pe cari poporul romin ii face pe drumul
greti al culturif, in care individualitatea, originalitatea, liber-
tatea apar numal foarte tärziti la toate neamurile, si mai ales
la unul care a träit in imprejuräff asa de putin priincioase
ca al nostru. Vedem intAiii pe sätenii si popii Maramure$ului,
cari auzise pänä atunci numa mormäitul neinteles al cärtilor
slavone, incälzindu-se pentru legea crqtind curatá pe care o

www.dacoromanica.ro
 PREFATÄ 7

rdspindia in pragul veacului al XV-lea loan Hus Cehul i

care lumina ca un vesel räsdrit de soare de pe rugul lui de
suferinte i de moarte. Unul dintre aceOf popi cutezd, in
mänästirea maramurqeand din Peri sag aiurea, prin acele
pärtl, sä dea pentru intdia oard o parte din Scripturä in ro-
mänqte ; acum intäig slovele sträine, chirilice, servesc pen-
tru a insemna pagini intregi pe limba noasträ. E aceasta nu-
mai un fenomen filologic sag literar-bisericesc vi nu vorbe.$te
el oare i - sä. zicem - inimii noastre ?
Trece un veac i jumdtate. Ardealul e cucerit de Reforma
calvinilor i a luteranilor. Patronf literati de altä natie In-
deawnä pe un cleric muntean fugar, Coresi, sä tipäreascä
vechile tähnäciff husite. El face aceasta, i, in curind sag
tot-odatä, se adaugä traduced nouä. Publicatiile ardelene se
rdspindesc mai mult sag mai putin in toate pärtile. Ro-
minul de pretutindeni se deprinde a intelege cartea romd-
neascä in forma traducerilor maramureene i ardelene.
in acela0 timp, it-a-lurid polone mai ales aduc intrebuinta-
rea acestei limbi a poporului in hirtiile Domnilor i boierilor,
in zapisele tirgurilor i satelor. Cine cetqte aceste rävae
i invoieli i urice, simtete numai o pläcere tiintificä strä-
bätind rindurile duioaselor acte de de mult, care inseamnd
o revolutie, o mare revolutie in folosul nostru ?
i iatä cä, in Moldova i in Tara-Romäneascä, Mihail Mo-
xalie alugärul i cälugärul Varlaam, care ajunse Mitropolit
al Moldovei, tälmäcesc mai departe i mai bine decit innain-
taiI; mireni ii ajutd intru aceasta, un logofät Eustratie, un
Udr4te Nästurel. Iar4i se intemeiazä tipografii: in Iasi, In
Govora, in Deal, In Cimpulung, mänästirile muntene, in Th.-
gov4te chiar. Tälmäcirile vechf, ce se ingrämädesc, trec ia-
r41' prin teascuri i se ráspindesc ducind cu ele limba literarä.
Ardealul dä i el cele d'intAig traduced invätate.
0 nota oprire : räscoale, räzboaie i multä nenorocire. Dar
acel care va fi Mitropolitul cel not' al Moldovei, Dosoftei, lu-
creazA in chilia sa, tälmäcind din nog, O. mai bine, une ori, lucruri
nouä. Cind se ingrämädesc cat-tile gata, se face tipografia din
mänästirea Cetätui de ling-A MO', i iardsi circulá cArti nouä.

www.dacoromanica.ro
8 PREFATÄ

Si acum li se räspunde din Tara-Ronaäneascä. Serban Can-

tacuzino e Domn, de la 1678. Fratele säti Constantin Stolnicul
e cel mai invaat boier al timpului MO. Domnul are un plan
mare : el va da toatä Biblia, nu Muntenilor, ci neamului ro-
mänesc. Si el dä acestuia gale lui dintru ale lull), cdci Biblia
de la 1688 cuprinde, unificind, limpezind, curaind, tot ceia
ce se lucrase mal frumos pänä atund.
Apoi trel tipografii muntene lucreazä la cäiti de invd-
áturä, la cärtY de petrecere chiar. Ele incep a da rugä-
ciunile de care aa nevoie preota. Exemplul lui Dosoftei e
urmat cu izbindä. Cind Brincoveanu, urmawl lui $erban, se
duce la moarte, in Constantinopol, preoVI aveaa de pe ce
face toatä slujba $i toate cetirile in romäne$te.
E puOn si e indiferent aceasta ?
Ea am crezut cg. nu, $1 am scris aceastä carte cu iubire
pentru oamenii de a caor muncd $i de ale cäror insu$ifi e
vorba aid. intelegindo $1 scriind-o astfel, nu o indrept nu-
ma:I cätre speciali$ti, care profesori $1 care clericii luminaT,
ci o daa intreguluI public cult al Rominilor, care, intre atitea
altele, folositoare $i nefolositoare, trebuie sä stie de unde $i
multdmitä cui scrie limba pe care astázi o intelege tot neamul
$1 in care mai mult decit in (mice el se simte unul singur. .

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LITERATURII RELIGIOASE A ROMÎNILOR
PÄNÄ LA 1688.

71304. Vol. VII. I

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

LITERATURA RELIGIOASA IN VEACUL AL XV-Iea.

CARTILE SFINTE §I MI§CAREA HUSITA. SCRIERI BOGOMILICE.

1. GENERALITITI.
inceputul literaturif romäne$ti e noti, dar nu mai noti decit
al literaturilor acelor popoare de care sintem incunjurati. Din
potrivä, se intimplä ca noi sä avem unele cArt1 mai rdpede
si maI deplin decit cutare din aceste popoare pe care mai
pe urmg imprejurgri prielnice 1-ati dus la o mare inflorire
culturald si literarä.
in multele veacuff de luptä, $i roditoare $i stearpg, care
alcätuiesc evul mediu, - vremea de distrugere, creare $i pre-
facere, - viata spiritulur omenesc are forme particulare. Se in-
cepe In toate pärtile EuropeI cu scrierf in acele limbl care
puteati fi intrebuintate singure pentru a imbräca ginduri in-
nalte $i simtiff deosebite : latina in Apus, iar, in Räsdrit, gre-
ceasca. Poesif, poeme, cronicI, tratate de $tiintd, toate imitä
de o potrivä acelea$f genuri di'n mostenirea läsatä de anti-
citatea märeatä. $i strälucitä. Peste vre-o patru veacuri numal,
o altd limbd, o limbl barbard, ci$tiga cireptul de a servi drept
vesmînt al operelor literare: limba slavond veche, multämitä
acelor in loitori indräznetI $i fericitI, Chinn $1 Metodie cu
scoala lor, in cari Slavii din toate ramurile $i din toate te-
rile cinstesc pänd astäzI pe intemeietorif comunitätiI literare
slave.
in limba deosebitelor nearnuri pe care le adusese vintul cel
mare al nävälirilor, ca $1 in limba latinä decazutä, simplificatd,

www.dacoromanica.ro
 IV VEACUL AL XV-LEA

nesupravegheatd, impestritatd si barbarisatd se alcdtuiesc numai

cintece de räzboig, cintece de dor si cintece de glumä pe
care nu se gindia sd le setie nimeni, fiindcä le stiag toff
aceia cari aveaü interes sd le cunoascá si gäsiag pläcere sä
le cinte. Ele veniati fall pregdtire in inima oamenilor si se
pierdeaü dupd citva timp, färä pärere de rag, färä nici-o
silintd de a le cruta prin scris de peirea, neapdratd altfel.
Era astfel o literaturd de consumatie, din care traditia nu
pästra nimic. Ce se cuprindea inteinsa ne putem inchipui
dupd sufletul, cunoscut prin alte märturii, mult mai noud, al
acelor popoare si dupd imprejurdrile in care ele trdiag atunci.
Dar cunoasterea de-a dreptul, precisd si sigurd, e pierdutd
pentru noi, cari putem afla oricind prin cetire lucrurile, de
sigur mai putin vrednice de luare aminte, care s'ati turnat
- in bronzul greoid al limbilor Invätate. Avem in ierbariul 11-
terar plantele de sell, pe chid podoaba de Maig a cimpiilor
a perit cu acele primdveri indepärtate care i-ag vázut inflo-
rirea.
Scriindu-se numai in limbile invätate, scriitori ati rdmas sä
fie numal ace cari le stiag. Ei erag putinii pe cari nevoia mes-
tesugultfi lor ii silise sd invete aceste limbl : preotul, teologul,
care studi mai tdrzig la UniversitätI. Literatura s'a dezvoltat
deci dupá apIecdrile si gusturile acestora; afard de cronici,
ea infatiseazd dezbateri necontenite, pline de imprumuturi si
de citatii, asupra unor puncte de filosofie religioasä care sag'
nu se pot descurca sag n'adug nici-un folos chid sint lämu-
rite. Spiritul vig, innoitor, care innaltd si imbogdteste mintea
si inima omului, nu sufla incd nicdiri.
in terile Apusului incepurä a se scrie in veacul al XIII-lea
abia, noud veacuri dupä ce cdzuse Roma, poeme in limbile
vulgare, care cintag despre :eroil adevdratl sag inchipuiti ai
vechilor lupte cavaleresti: Artur din Britania, Carol-cel-Mare
bdtrinul imparat si voinicii acelor timpuri pierdute in zarea
de aur a asfintitului. Cintdreti rdtdcitor purtaü aceste povesti
armonioase de la o poartd zdvoritá de castel la alta ; fiindcä
multi gdsiag pläcere sd se cufunde in raiul vitejiilor färd ca
trubadurul sag truverul sa fie la it-lamina' cu läuta si graiul

www.dacoromanica.ro
 GENERALITIV V

säti deprins si fiindcä tot ma! multi din lumea bund a tim-
puluf stiati acum sI ceteascd, s'ail pus in slove cintecele de vi-
tejie (chansons de geste). Cutare cavaler simtitor si cu vorba
infloritd, bun cintdret si amorez vorbaret, prinse pe acelas
timp a-si spune si el bucuria si durerea, amintirea si dorul
in limba pe care totI o stiati fdr ä. sä fi urmat la altd scoalä
decit la dulcea scoald a mamei. Asa se näscu pentru acele
popoare mai fericite o poesie liricd si o poesie epicd. Prin
ele limbile vulgare se desdvirsirä asa de mult, incit in veacul
urmdtor ele puturd fi intrebuintate in negociaVile politice,
unde vorbele trebuie cintärite si nuantele cugetärii bine lads-
trate, in poruncile regilor, in stafetele dregAtorilor, in dez-
baterile Adundrilor. hied ma! de mult cronica trecuse la mai
multe popoare si in limba poporului, si pänd la 1400 ea dä-
duse la Frances! treI mari scriitori : Villehardouin, Joinville si
Froissart. Pe timpul chid Joinville povestia la bätrinetà, in
limbd naivä frantuzeascä, despre vitejia, bundtatea si marea
credintä in Dumnezeii a sfintului rege Ludovic, Toscana dddea
Italie! pe Dante si tIcea din dialectul ei limba statornicA a
unel marl' literaturi glorioase, care e si cea mai veche si cea
mai bogatä din Europa.
Rdsdritul a fost cu mult maI 1-'6.5 impärtit : si Rdsdritul
greco-slav si Räsdritul Ungurilor si Polonilor, de limbd lite-
rail si religioasd latinä, si noi, cari ne aflam intre unii si
altii, cari luam, in toate privintele, si de la unif si de la altif,
cari ne aplecam chid care unii, cind cätre altil .si cari n'am
gäsit clecit pe la 1400 constiinta despre ce trebuie sd fina
si despre drumul care duce cätre tintele noastre deosebite.
Aid nu sint nici cintece de vitejie, nici tinguirI si imnur!
amoroase ale cavalerilor -, fiindcä nu era o cavalerie, fiindcd
nu era o clash' nobilä strälucitoare, care sd inceapd a se lu-
mina. Aid nu sint cronici decit : in latineste dincoace de Du-
ndre, iar dincolo in Nechia limba greceascd. Aid limbile vechi
pdstreazA toate drepturile evulul mediu asupra corespondentif
oficiale.
in acest 12.5.sdrit, asa de rdmas in urmd in ceia ce priveste
trecerea la viata modernd, se petrec insä schimbär! insem-

www.dacoromanica.ro
VI VEACUL AL XV-LEA

nate in secolul al XV-lea. Nu insä toate terile Europe' orien-

tale se impärtäsesc de ele, i ele nu ail pretutindeni aceleasT
urmári.
UimitI de frumuseta si boggia until trecut literar färä pa-
reche, Grecii din Bizant urmeazä färd sovgire traditia. Totul
ran:line in elineste : cärtile sfinte, tilcuirea lor, dezbaterile fi-
losofice, cronicile, imnurile. Poesia populará rämine in intre-
gime printre lucrurile pe care un cärturar nu se poate cobori
sä le scrie. Traditia, reteta, tipicul - pentru a intrebuinta in-
susI sacrul cuvint bizantin - domneste, dar el se pierde tot
mal mult in umbre nedeslusite. Un viitor cultural nu se poate
prevesti alcI, in lumea sfintelor mumif. Dupä citeva zed de
anI, Turcii vor ingropa rämäsitele Sfintulul Imperiu al Ro-
manilor din RAsärit : cultura bizantinä va fi atuncl prea slabä
pentru a plinge la mormintul celta din urmá impärat al a-
cestei Rome Noud, acum asa de vechl ; cind ea se va des-
tepta din amortealä, grija d'intdia if va fi sa-sI caute tipicul,
pe care-1 va regäsi cu bucurie. Literatura neo-greacá nu va
avea indräznealä sä aparä deck in veacul al XVIII-lea, in acest
adApost care a fost pentru aristocratia greceasca %erne noastre.
Cam tot asa de nouá e literatura vecinilor nostri de peste
Dunäre. Supt Tarn i CraiI lor, ca si dupä peirea prin Turd
a Taratulta si Cräid, Bulgarii si Sirbff ati fost legati strins
de fasele limbil sfinte, ale acelei vechI-slavone care se deo-
sebeste asa de mult de limba poporuluI din deosebitele epoce.
Cärtile sfinte rämin in aceastä formä de la inceput, comund
tuturor Slavilor i aproape neinteleasä tuturora ; actele publice.
hrisoavele, sint abia inriurite de limba vie, care se preface
necontenit, dar pe care nimeni n'o inseamnd pe hirtie asa
cum se infätiseazä inteun anumit moment.

Altfel a fost cu Ungurif si Polonil i cu noI, cari cram a;-a

de mult amestecatI in viata kr in acele veacurI al XIV-lea
si al XV-lea, care duc la epoca modernä.
innainte de a vedea literatura nouä care se iveste la toate
trei popoarele in acelasI trap si supt aceiasi influentd, tre-
buie sd se vadä in ce conditiI culturale ea si-a fäcut aparitia.

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONA VII

Ungurii eraii supusi sufleteste Bisericii romane, hied de pe la

anul moo ; reef lor erail apostolici, oarecum vasali al' Sfin-
tului Scaun ; limba cdrtilor sfinte, a hrisoavelor, a cronicilor,
era limba latinä. intr'insa ei nu produserd pänd la sfirsitul
veacului al XIV-lea decit citeva cronice, dintre cafe cea mai
veche e din timpul lui Bela al IV-lea, adecä de la jumdtatea
veacului al XIII-lea. Poemele populare despre nävälirea si cele
d'intdid cuceriri ale nearaului, poeme pe care le intrebuinteazd
vechia cronicä, n'ail fost puse in scris nici-odatd. Pänä la
inceputul veacului al XV-lea singurul monument de limbd
ungureascä e o predicd foarte simpld, scrisd pe o foaie din-
tr'un manuscris latin din sfertul d'intäiti al veacului al XIII-lea :
toti scolarli din Ungaria, asa de insufletitä de spiritul pa-
triotic, invatd pe de rost acele citeva rinduri de prosä strä-
bund, care cuprind 274 de cuvinte i. Sá se mai adauge 70
de cuvinte dintr'un cintec in cinstea Maicei Domnului, scrise
de un condeiii din veacul urmätor 2.
Polonia, mai depärtatä incd de vatra civilisatiei medievale,
care era Franta, Germania franconiand si Italia longobardä,
n'are nici mäcar atita. Cronicile sint mai putine si mai putin
intinse. Textele in limba vulgarä se reduc la citeva glose din
veacul al XIV-lea, pe care le-a adunat Nehring la 1886 3.
Cum se vede, &kid vorbirn de cbarbaria» trecutuluf nostru,
trebuie s'o imblinzim prin comparatia cu vecinii nostri, cu
tog vecinii nostri.

2. CULTURA SLAVONÁ LA ROMNI PÄNÄ LA 1500.

Rornini an avut in Bisericä, de la o bucatd de vreme

- din veacul al X-lea, sail al XI-lea, cind s'a alcdtuit bine
Biserica bulgäreascd -, ca limbd sfintä limba pe care o aveaii
vecinii nostri de peste Dundre. Motivul se intelege usor : noi

i V. Histoire de la lztarature hongrorse de Horviith, A. Kardos i A.

Endrodi, prelucrafi de J. Kont ; Paris, 1900 ; Arpad Zigány, letteratura un-
gherese, In Manualele Hoepli ; Milan, 1892.
2 Ziginy, p. io. .
1 Altpolnisc! e Sprachdenkinaler, Berlin, 1887, in 80.

www.dacoromanica.ro
VIII VEACUL AL XVLEA

n'aveam decit bisericute de lemn, citeva chilif pentru callugári

si pustnici, popi neinvatatI, cari nu puteati face o scoala de
milt, de scris si de cintärI. Dincolo de muntl eraii UnguriI
catolid, de la cari nu puteam imprumuta nimic supt raportul
religios. Peste Nistru eraa in adevär Rusii, ca si in Nord,
unde regatul Rusid Mid, din Halicia, s'a intins maI tirzia
departe in jos ; dar aid populatia era foarte rard, si chiar
Biserica ruseascd era pe acea vreme abia la Inceputurile el.
in apropierea noastrd era o singurd puternica- ierarchie reli-
gioasd, stdpind pe oarecare culturd : cea bulgäreascd ; malul
drept al DundriI avea in Silistra, in Vidin episcopl- a caror
putere trebuia neapdrat sä treacd riul. and Vasile Bulgaroc-
tonul a sfärimat cel d'intäiii Imperiu bulgar si a grecisat
Biserica, inriurirea bulgäreasca asupra noastrd a trebuit sä
scadd sail sä dispard chiar mai cu totul. PopiI nostri aii cd-
pätat si acum hirotonisirea peste Duna-re, saii de la Vlädid
de schit cari se sfintiserd la Vidin saa la Silistra ; ca limbd
a rugäciunilor si slujbelor, fiecare se va fi ajutat cum credea
mar bine si cum if era mal- usor : sä fi intrebuintat limba romd-
neascd, n'as crede, cad pentru aceasta ar fi trebuit cloud lucrurf :
un traducdtor si inaturarea prejudecalii ea- limba vulgard, din
mice parte, nu e vrednicd s'a imbrace Cuvintul luf Dumnezeii.
and ciobaniI aromini din Pind ail intemeiat o noud impa-
rätie bulgäreascd, episcopiile dundrene ail rdspindit iarasi
cultura slavd, si rdspindirea n'a mai incetat nici-odatd. VIA.-
diciI din partea teritoriulu romänesc care a format ma:I tirzia
principatul muntean, salt ardtatl documentar de o scrisoare a
Papei din 1234, redactatd pe temeiul rapoartelor venite de
la misionariI de propaganda : fireste cd li se zice pästoff de
rätäcire, pseudo-episcop 1

Miscarea de cAlugdrie la Bulgarl- dateazd din veacul al

XIII-lea 'hied : pe atunci cälugärii unuI popor rdsdritean erati
si carturara lu-i, pe cind in Apus invätätura si scrisul trecu-
1 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sieben-
burgen, I, Sibiiii, 1892, p. 6o, no 69 : cquidam pseudoepiscopi Graecorurn ri-
turn tenentes».

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONÄ Ix

ser1 in parte si in mina laicilor. Läcasurile monastice maI

insemnate eran Rylo si unele din mdnästirile de lingd capi-
tala impärätiei, Tirnova. Mänästirile sirbestI, destul de vechi
si ele, se gäsiati in pärtile de jos ale regatulur Nemanizilor
san cätre Marea Adriaticd. : mändstirea Decianuluf a fost inte-
meiatä abia dupá cel d'intliii sfert al yeaculuT al XIV-lea
Malul dundrean, care stätea in fata barbariei Cumanilor, apoi
a Tatarilor, stäpinitoriI nostri din veacul al XIII-lea,n'avea
clädirI sfinte, de uncle sä poatä porni un indemn cätre inde-
letnicirile literare.
Cele d'intäin mänästirf romänestI an de ctitor pe un cd-
lugär sirb, care stätuse multd vreme in acea minunatä scoald
pentru tot felul de ucenicie religioasd, care era pe atunci
Atosul. Nicodim, popa Nicodim, cum i-an zis Rominii lui
Vladislav-Vodd, lui Radu-Vodd, liff Dan I-id si lui Mircea,
veni si la noi, supt ocrotirea cneazuluI sirbesc Lazär : el dui-A
mänästirile Vodita si Tismana, poate încä prin aniT 1370 2.
Ca un orn invdtat ce era, Nicodim intelese sä rdspindeascä
invdtdtura prin aceste cloud fundatii ale sale, pe care insusI
le stäpinia si le cdläuzia spre munca spornicä. La Museul din
BucurestI se pästreazd. Inca frumoasa Evanghelie, fireste sla-
vonä, pe care Nicodim a scris-o pe pergament in anul de la
Facerea Lumll 6913, adecd 1404 toamna sad 1405. Pe atunci
el era un pribeag, aci fusese silit a pdrdsi Serbia, näpäditä
de Turcif biruitori la Nicopol, filed din 1398 sati 1399 ; peste
citeva lunT el se stingea, de sigur foarte bdtrin (26 Decem-
bre 1406) : rämäsitele lui se odihnesc In biserica patriarhald
din Ipec 3.
Tismana primi visita luT Mircea-Vodd, care mergea sá in-
tilneascä pe Craiul unguresc Sigismund, la 1406, pe cind
träia incä Nicodim 4. Pe atund o altd mändstire se ridica in
acestä tard a Banatului, pe care Nicodim o numeste eungu-
1 Engel, Geschichte von Serunen und Bosnien, pp. 263-4. '

2 V. Al. tefulescu, lifînastirea Tismana, ed. a 2-a, BucuretY, 1903.

3 V. tefulescu, i. c., dupa cunoscutul articol al archimandritulul Ilarion
Ruvarac, tipárit in Archly fiir slavische Philologie, XI.
Arch. :stoma, I', p. 98.

www.dacoromanica.ro
X VEACUL AL XV-LEA

reasc:i», pentru cä in teorie atirna de regele din Ungaria, de

la care se cerea, la intimplare, si intärirea daniilor. Mänästirea
cea nouä venia de la evlavia lui Mircea insusl : e Cozia, unde
se inmormintá. ctitorul. Cotmeana, altä fundatie a lui Mircea,
un mitoc al Coziei, se ridicâ pe un plaid vecin din Arges.
0 in`drire a aceluiasi Domn pomeneste mändstirea Strugalea,
undeva lingä Dunäre, poate in pärtile GiurgiuluI, uncle e scrisä
dania'. Snagovul, innältat de un boier cu numele de Vintilä,
aratä prin architectura-I modestä i armonioasä, prin frumoa-
sele-i linii arcuite, ca si prin märturii: scrise, cä este tot din
vremea lui Mircea. Putin mai tärzid era o mänästire la Bolin-
tinul din Judetul Dimbovita2.
Cea d'intäid dintre mänästirile Moldovei, Neamtul, a fost
locuitä de cälugäri, dintre cari cärturarii veniserä de la Mun-
teni, unde lucra scoala lui Nicodim. De aceia se gäsesc intre
cärtile de la Neamt un manuscript al corespondentii lui Ni-
codim cu vestitul patriarch Eftimie din Tirnova si un Tile
al Evanghelief de Teofilact, care a fost contemporan cu Ni-
codim'. Alexandru-cel-Bun dädu terii sale mänästirile Molda-
vita, Bistrita, Pobrata. Dupd dinsul, tefan-cel-Mare impodobi
tot pämintul Moldove cu elädirile de piatrá si cárátnidä, frumos
lucrate si potrivite, ale läcasurilor sale amintitoare de biruintä.
in chiliile acestor läcasuri de inchinare aü stätut si inchi-
nätori ai lul Dumnezeii cu condeiul, maiestri caligrafi, de la
cari a rämas o sumä de lucrärI frumoase, dintre care unele
s'ati rätäcit prin locuri foarte depärtate, ca acel Evangheliar
din Neamt, de pre vremea lui tefan-cel-Mare, care a trecut
prin minile lui Petru Moghilä ca sä se gäseascd astdzi toc-
mai in Biblioteca Regalä Publicä din Miinchen 4. Foarte multe
din cärtile ce s'ati copiat la noi, ad fost distruse in frdmin-
1 Arch ist., II, pp. 97-8
2 Operele lut Constantin Cantaeuzino Stolnu-ul, tipärde de N. Iorga, Bucu-
re;itl, 1901, pp 24-5.
3 V. Melchisedek, Catalogul inanuserrptelor din Neamf, in Rev. p.ist., weh.
ri filologie, II, pp. 130, 139; cf. catalogul Iaymirschi, din 1898.
4 Codzees manuscripi Abhothecae Regiae Monacensls, composuit Georgius M.
Thomas, Munchen, VII, 1858, p. 327.

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONI XI

tärile vräjmase ale vremilor de pänä : ceia ce avem as-

räzi vine mal mult din mänästirile Moldovei, de la Neamt
innainte de toate - cu deosebire din anil 1430-40 - si din läca-
surile fäcute in epoca lul Stefan : Homor, Voronet i Putna. Des-
pre unele dintre ele ni se spune Cá sint de o frumusetd deose-
bitä, care se vede $ i din facsimilele, bune saü rele, ce ni stall la
indäminä t: pe foaia netedd a pergamentului se desfac lä-
murit literele, cam pätrate si grämädite färä interstitil, ini-
tialele cu aur si chinovar, chenarele si frontispiciile cu im-
pletituri de linii care atnintesc cusäturile ve3mintelor popo-
rului saü dibacea podoabä de ciubuce de de-asupra usilor
de la bisericile veaculuI al XVIea. Manuscriptul de Evanghelif
din München are chipurile celor patru scriitod aI Cuvintului
dumnezeiesc; pe acel de la Voronet se infätiseazä Stefan, in
genunchi, intinzind cartea cdtre icoana MaiciI Domnului :
un om tindr, cu fata rotundä, pletele lungi blonde, mustata
groasä si ochil blind albastri supt masiva coroand de aur.
Citeva nume de scriitori s'aü pästrat : asa cunoastem pe cälu-
gärul Gavril, fiul lui Urie, care a scris, pentru cCändia Latco, pîr-
cälabul de Hotin Tetravanghelul (Evangheliarul) din Neamt,
de la 1435-6, putin timp dupá moartea lui Alexandru-cel-
Bun2, precum si un sbornic (manuscript miscelaneü slavon)
din 1440-13, un Mineiü in douä tomuri, din 1444-7 4, un alt
sbornic, färä an6, un Märgärit din 1442-33, un ScArariti din
1445-67, in sfirsit, un sbornic din 1437-88.
La 1461-2 se afla la Neamt un cälugär prescriitor de cdrtI care
iscaleste «Atanasle tachav (tachigraf)2. La Putna peste vre o
' Revista .pentru at., arch. fi /U., I, plansele.
2 Biauu, In Columna inC Traian pe 2882, pp. 107-8; Melchisedek, Catalog-
mscr. Neam,t, In Rev. p. ist. 1Í fa., II, p. 141.
3 Melchisedek, p. 131.
4 Ibid., p. 138.
5 ibid., p. 139.
6 But., pp. 139-140.
7 Bid p. 142,
8 Ibid, p. 143.
9 Melchisedek, i. c., p. 139, no 84. Manuscriptele de la Neaml sint azi In
parte la Academie

www.dacoromanica.ro
XII VEACUL AL XV-LEA

dotazedi de anI era «tach» cdlugärul Paladie'. Unii dintre

cAlugäri se pricepeaü $i la legatul cärtilor $i la sgpatul in
argint al chipurilor de sfinti care impodobiaü apoi coperVle
grele de lemn acoperit cu catifea : se spune anume despre
un manuscript al invätäturilor Sfintului Macarie c5, a fost
legat de cAlugärul Siluan din Neamt 2

Pe acest timp se asterneaü pe pergament, in Tara Romä-

neascä $i in Moldova, cArt domne$tI de danie $i intdrire,
care aü, de obiceiù, o slovä gräuntatä destul de elegantd.
Cei ce le scriaü, se chemaü in Moldova diaci. Cei d'intgiü cari
se intimpind in aceastä tard, par sä fie Ruteni, precum eel
d'intäiii dintre pisarii munteni vor fi fost adu$I de peste Dunäre,
din Bulgaria, dar mai cu satnä din Serbia, unde se fäcuse de
curind o reformg a scrisorii, supt Despotul Stefan. Printre 6
se gäsesc insä si Romini, ca Mihai C4el, Petru fiul lui Birlea,
Oantg, Sandru, Vulpa$, Negrila$, Steful, Borcea, Sandru, fiul
1111 Cirje. Unul e fiü de preot, Toader Popovici : altul e «fra-
tele lui Ion dascdlul»3, - dascäl de $coalä, credem, iaü, cum
se zicea pe atunci, «dascäl de copii». Ghedeon, care apare
Inca' supt Alexandru-cel-Bun, pare Insä a fi un cälugär. Co-
piatorul Evangheliarului de la München e numit in catalog
«diaconus Theodorus Mrichescoula» saü «filius Mrischekuli» ,
(Mri$escul ?) $i e vorba, fire,te, de un diac Teodor, oil care
ar fi cellalt nume al lui.
Cäcf cäluggrif tineati $i scoalä : pentru diaci ca $i pentru
clerici. «Sg. se $tie de chid am invälat eü carte la Neamtu,
atunce era un diiac domnesc $i inväta la 7 glasuri», scrie
un ucenic al acestuia, ajuns $i el diac, la 1700-I 4. Copii se
aduceaü la mänästire cu sila din toate pärtile, eraü pu$1 aice,
tot cu sila, la invätäturä $i ajungeaü apo fruntag al* Bisericif ;
pe la jumdtatea veacului al XVII-lea, cdlugärif din Voronet
recunosc acest obiceiü, addugind cä a$a se fac «oameni de
I Acelasl, In An. Ac. Rom,, VII, pp. 232-3.
2 Acelasl, Catalogul, p. 334, no 45.
3 Uricarzul, XVIII, pp. 527-8.

4 Melchisedek, 1. c., p, 133, no 39.

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONA XIII

treabä : dintru aceia simt vlädicI $i egumeni $i preuti $i dii-

aconi pre la svintele mänästiri» 1.
Cälugärii din Bistrita si din Putna sint aceia cdrora li da-
torim scrierea acelor insemnäri despre faptele Domnilor, in
care se cuprinde tot ce $tim despre imprejurdrile periodei celef
mai glorioase din istoria Moldova Despre aceste anale insä
am vorbit In altd parte 2
Se poate deslu$i astäzi destul de bine in ce chip s'a pästrat
traditia de culturä in mänästirile Moldovel. Iosif, cel d'intäiti
Mitropolit, rudä de Domn, a dat la inceput indemnul. A
fost urmat el de silinfle acelui cleric priceput in slavone$te,
fiindca se näscuse in Bulgaria, din pärint bulgari, care e
Grigore Tamblac? A fost acesta, - precum afirmä la inceputul
veacului al XVIII-lea episcopul de Roman Pahomie, amestecat
mult in afacerile Neamtului si cdlätor in Rusia, - odascäl intäiti
d'inceput in Moldova $i egumen in Neamtu» 3 ? Mai mult : a fost
el Mitropolit al Moldovei $i este el acela$1 cu Grigore din vremea
sinodului din Florenta pentru unirea Bisericii Räsäritului cu
Roma4 ? A vorbit el ca predicator cdtre Moldovenif lui Ale-
xandru-cel-Bun in Suceava ? A intrebuintat el chiar - pioasä
ilusie !- limba romäneascä pentru a se face inteles de din$ii ?
Amestecul lui Grigore «Tanblac» in afacerile biserice$ti
ale Moldovei se reduce inteadevär la mult ma putin.
Pe chid doi archierei se luptaü pentru Scaunul archipds-
toresc al Moldovei, la sfir$itul veacului al XIV-lea, Patriar-
chul din Constantinopol trimesese in aceastä: tarä pentru cer-
cetare pe Grigore preotul de la Patriarchie. El pare sä fi
fost egumen al vestitei mn'ästir a Pantocratorului din Cons-
tantinopol5. Grigore rdmase un timp In tarä. intrebuintä aceastá
vreme ca sä" tie predicI, potrivit cu me$te$ugul säü de retor
1 Iorga, Documentele Bistrq et, I, pp. 45-6, no LXXIL
2 V. istoria laeraturd române 'in secolul al X VIII-lea, II, Excursul I.
8 Melchisedek, Catalogul, p. 143, no 106.
4 Acelasl, in Revista p. ist., arch, fi filologie, II, p. 1 ai urm.
5 Miklosich, Acta "atrzarchatus, II, pp. 223, 241, 243-4, 256-7, 278-81,
283, 359-61, 494-5, 519, 528-33.

www.dacoromanica.ro
XIV VEACUL AL XV-LEA

bisericese. Asa aCi fäcut multi prelati gred in Suceava, Iasi

si Tirgoviste mai tärzici. Mai pe urma, Tamblac ajunse Mitro-
polit la Chiev, dar el nu va fi mers acolo din Moldova, ci
dupa ce va mai fi stat un timp in Constantinopol. Sfirsitul
vietiI sale il petreci in Serbia, unde fu egumen la vestita
manästire a Decianului. Moldovenil se aleserd de la dinsul cu
Panegiricul slavon al SfintuluI loan cel Noti, ale caml moaste
furl strarnutate supt ochii sal de la Cetatea-Albä la Suceava, in
1400-I Er îi rdsplätirä pästrindu-I ainintirea cu sfintenie si
tesind legende in jurul lui. Mitropolitul Grigore care se inte-
lese cu Papa, nu poate fi Tamblac, care nu s'ar fi plecat pänä
acolo, fiind un ortodox prea tare la cerbice. cUnchiul» lui
Stefan-eel-Mare, Joan Tamblac (cZamblacho»), care merse la
Venetia dupä infringerea de la V alea-Albä spre a cere aju-
tor2, nu poate fi ruda cu Grigore, fiindcá acesta din urtria era
drept si curat Bulgar, nascut in Tirnova.
Dacd Grigore ar fi jucat in Moldova rolul ce i se atri-
b iie, cultura de mänästire s'ar fi dezvoltat mal rapede in
aceastä tard. Asa insä, trebui sa vie in Scaunul din Suceava,
cu citva thrin innainte de suirea pe trot' a lui Stefan-cel-
Mare, Teoctist, despre care s'a zis cá a fost si el un Slav,
pentru ca studille de slavoneste sá infloreascá.
De la Teoctist porneste un sir neintrerupt de cärturai I de
slavoneste, pe un timp chid in Tara Romäneased neconteni-
tele lupte pentru Domnie opriati orice silinti spre
spre artä. Puternica Domnie a lui tefan-cel-Mare da raga-
zul $1 rasplata de nevoie pentru ca sa atîte sirguinta cälu-
garilor invatati. Un ucenic al lui Teoctist, Visarion, merse
pana la Atos, nude lucrâ la prescrierea de manuscripte, in
lavra Zografului; poate lui if datoria biblioteca mändstirii din
Neamt o carte scrisd la Xenof, tot ht Atos3. Bätrinul Mitropo-
lit Iosif insusi se reträsese la Neamt, in apropierea cärei mä-
nästiri i se aräta mai trziü chilia4. Poate tot de la Neamt
1 Melchisedek, c., p. x6 i urm.
2 Hurmuzaki, VIII, pp. 23-5, 110 XXVII.
3 Melchisedek, Catalogul, p. 131, no 17 ; p. 133
4 Acela., Mmblac, p. 42

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA HUS1TÄ XV

venise $i Teoctist. Chid el i$I incheiè viata, la 1477, urma-

$ul säg, Gheorghe, era un fost calugär din Wearnt, cdruia i
s'a $1 zis NeVanul : i el a läsat ucenicI la Nearnt, intre earl'
Ilarion ierodiaconul, copist '. Al doilea urrnas at lui Gheorghe,
in sfir$it, Teoctist al III-lea, era un fost egumen de Neamt,
care slujise la a doua sfintire a bisericii reinnoite de Stefan,
dupä biruinta asupra Polonilor, la 1496 2. La moartea sa, el
d'aldu mängstira satul Ortd$tiI, pe riul Moldova, pe care-I
cumpärase cu 300 de zloti tätäre$ti de la Petrea Oartg, pe
vremea lui Alexandru-cel-Bun 3.
Aceasta e cultura pe care o puteag da invätatil din Mol-
dova $i Tara-Rornäneascä : cAlugärI dupä asätngnarea celor
din Serbia, ei tineag cu , indärätnicie la singura carte le-
giuitá $1 pläcutd lui Dumnezeil, cartea slavoneascd,
Literatura romäneascX nu putea porni de la dinsii, cari
cintaii pe bulgäre$te páng $i isprävile lui Stefan-cel-Mare.

3. MI5CAREA IIUSITÄ. RÄSPÎNUIREA El' ÎNTRE ROMÎNI.

Pe cind cele d'intdig mänästifi se intemeiag in Tara-Ro-
mäneascd, depärtata Europa* apuseang era zguduitä de o
mare mi$care de prefacere religioasä. in Anglia se ivise un
preot invätat, inzestrat cu darul de a vorbi multimilor, care
propoveduia o lege nouä ce nu era decit legea veche, mai
curatä. El inväta cä mai presus de cuvintul preotului $i al
tilcuitorului este Cuvintul lui Dumnezeti, $i cä in afarä de
Biblie nu sint decit pgreri si orinduirl omenesti, pe care
fiecine e slobod sä le primeascd sag sä le räspingä.
Acest orn se chetna Wycliffe: el gäsi sprijinitori puter-
nici printre cei marl, ascultätori fanaticI printre eel' midi, a
cAror sgräcie, utnilintä $1 apgsare nu mai putea rábda.

' Acelasi, Catalosul, p. 137, no 72.

2 Ibid., p. 140, no 91 ; cf. Bogdan, Veckile cronid, pp. 251-2. Pentru un
al doilea Teoctist in 1491, Octombre, v. Ist. lit. rom., II, p. 536, nota 1 ;
p. 540, nota I. Nu poate si fie o greseala de data In Ulianicki, care resuma
actul In care el apare ca martur a fost dec.( i un Teoctist al II-lea In 1491
(1490 ?).
3 Arch, StatuluI, Neaml, nle 1726, 1727, 1729.

www.dacoromanica.ro
XVI VEACUL AL XV-LEA

Pärerile lul Wycliffe se prinserd si mai bine tocmai in

Boemia,. pe atunci un regat supt dinastia sträind de Luxem-
burg. Un alt magister, loan din satul Husinet, cäruia pentru
aceia i s'a spus Joan Huss, rdspindi crezul cel noti, asa de
wt., de inteles si de urmat, asa de roditor in urrndri. El
scrise, discutâ, suferi si muri , pe rug innaintea Pärintilor
Bisericii adunati in sobor puternic si sprijiniti de sabia im-
paratulul. .

Dar sufletul WI nu se risipi impreund cu cenusa sa rds-

pinditá in Vint. Pe cind orasele si partea din nobili cari
erail de singe german tinead cu indärätnicie la vechiul cato-
licism, nobilii cehi al' tern' si sätenii din toate unghiurile se
ridicard in arme. Ei apärati crezul Bibliei curate, al impär-
täseniei luate, nu in hostia sfintä, numai din pine, ci din
potir, in pine si vin, asa cum Biserica romand ingäduia numai
clericilor ; ei nu voiati sä recunoasca drepturile episcopilor,
ci socotiail a li ajunge rugdciunea preotilor de rind ; inchi-
narea sfintilor li se pärea un abus. (KLegea Evangheliei»,
scriati predicatoril lor, c e prea indestulätoare prin ea insdsi
pentru cirmuirea Bisericii, Miä de ceremoniile legii vechi si
riturile adause mai pe urmä, care atacä, micsureazd si *fin-
piedecd aceastä lege, si care mai mult stricd, decit folosesc
pentru mintuire 1.»
Teranir si nobilii cehi se bäteati bine, si nici-o putere ome-
neascd nu fu in stare sd-I infrineze. in zädar duse in potriva
lor o luptä inviersunatä impdratul Sigismund, acel care intäri
de patru oriprivilegiile mänästirif muntene Tismana 2; in zädar
se sträduirä ccruciati» veniti din toate pärt"ile. Nu numal cd.
Husitii nu puturä fi zdrobiti, dar ei cistigard pentru credinta
lor Tinuturi intregl din Ungaria si Polonia. Pe de o parte,
cetele lor parunserä räzbunätoare in regatul lui Sigismund,
marele lor dust:clan : in 1432, orasul Simbdta-Mare cdzu in
puterea Husitilor, cari se infätisaserd ca niste pasnici negus-

I K. Höfler, Geschichtsschrezber der hussitischen Bewegung tn Bohmen, ln

Fontes rerum austruscarum, Scriptores ; II, 1865, p. 479.
2 5tefulescu, o. c., p. 156 i urm.

www.dacoromanica.ro
 MI§CAREA HUSITI XVII

tori ce veniaü la bilciu 1, in 1433, el' se räpäd asupra Zip-

sului, in unghiul nord-ostic al Ungarier 2. Pe de altA parte,
umilii «predicanti» (praedicantes), cari stiaü mai multe limbi,
sträbâturd sat de sat, aducind cu eT Evanghelia cea nouä.
Foarte multi Unguri II ascultarä, si ei furä mai bucurosi sa-si
lase tara, deck sä se intoarca la niste datini care primejduiati
sufletul. «in 1430D, scriü niste autori maghiari moderni,
«tot Tinutul de la Szakolcza ping la Simbäta-Mare era hu-
sit, si in 1436 Utraquistii (asa li se zicea Husitilor pentid cä
admiteati impdrt4enia sub utraque specie 5i pentru mirenT)
cucerisera Csanádul, Tinutul Oradiei si o bund parte din Ar-
deal. Era0 comune unde preotii conduceau reforma 8. » in Or-
tile Trotusuluf, fugari venirä sä intäreascä vechiul element
unguresc de dincoace de munti 4 ; de aici, e reticii se räspindirä
pand la Prut, si chiar dincolo de aceastä apä, in Bugeac : ei
se pästrard pinä in veacul al XVI-lea, dar nu puturd de loc
sá clinteascä pe Rominii moldoveni, bine supraveghiatl de
Vlädicii lor, de la legea ortodoxä 5. Räscoala cea cumplitá
a teranilor din partea apuseand a Ardealului, intimplatä la
1437, trebuie pusä neaparat in legaturä cu propaganda
husitä : in adevär, se gäseste in ea ura impotriva domnilor
de p4mint si impotriva preotilor catolici nesätiosi de dijme,
care e unul din senmele deosebitoare ale directier celei mai
exaltate din miscarea husitä 6 Cu sese anT innainte, Alexandru-
cel-Bun era bänuit de Poloni ea' ar fi Vinci anume la dinsul
pe un predicator husit ca sä-I reformeze tara 7. Un preot,
Constantin, care se fäcea a fi catolic, lucra in Moldova pentru
eresie la 1438 8 Secuimea era prinsá astfel din douá pärtf.
Numai silintile misionariuluf Iacob de March,ia si ale tovard-
1 Fessler-Klein, Gesehichte von Ungar'', II, p. 384
2 Palacky, Geschiehte Bohmens, 1113, p. 110.
3 FIorvdth, Karclos i Endradi, o. e., p. 41.
4 V. mad' departe.
5 Aceste Sturizt ft documente, 1-II, p. XXXIX.
6 V. actele privitoare la rascoal6 reproduse In Hurmuzak12.
7 Lewicki, Codex eptstolaris saeculz decunz quint!, în .Wonumenta Po-
Ionia« histoica , Cracovia, 1891, pp. 254-5, 267-8, 284-6 305-6.
8 V. vol. 141, p. xmuv.
71304 Vol. VII. li

www.dacoromanica.ro
XVIII VEACUL AL XV-LEA

sului säti Dionisie de Ujlik, precum si ale Franciscanilor

din Boemia, puturA stirpi, innainte de 1450, buruiana rätäcirii 1.
Sasii rámaserd neatinsi de husitism, intocrnai cum se in-
timplase cu fratií lor Germanif din orasele boeme. Pentru
Romini era insä altfel: Husitii predicaü impärtäsenia asa cum
erati deprin5I ei s'o primeascä, poftiau pe mireni la dezba-
terea lucrurilor bisericestif si fáceaü inteleasä legea prefäcind-o
in limba poporulul. Mari foloase! Pe linga care dispärea nea-
junsul putine cinstiri a sfintilor, si, cit despre deosebirile de
dogmä, ele n'aveati nici-un pret pentru teranii, as zice chiar
pentru popilf nostri din Ardealul unde grija adevärateI cre-
dinte nu era cine s'o aibä. EI se fäcurä decI Husiti pe un
cap, färd a-si da sama cal aü päräsit citusi de putin drumul
strämosilor, pe care tineaü si el sä meargä2.
Unguril avurd, multämitä husitismuluf, incä din veacul al
XV-lea artile sfinte pe limba lor : un mare eveniment. Dupä
o cronicä minoritä, intdia traducere se fäcu de Toma Pécsy
si Valentin Újlaky din Kamancze, addpostifi in Trotus, la
1416 : opera lor fu prescrisä apoi la 1466 de Gheorghe Né-
methy. Copia coprinde numai Evanghelia3.
Pe acelasI timp aproape, pe cind Cehif avead patru Psal-
tiri intregi din secolul al XIV-lea, PoloniI tälmácirá si eI, supt
inriurirea husitä, aceastä parte a Bibliei ; pe cind Cehií po-
sedaü mai multe Biblii intregi, Polonii prefäcurä pe limba lor
la 1455 o parte din povestirile biblice 4.

Pentru Romini propaganda husitä trebuia sä aibä acelasir

rod literar. El se näscu neapdrat acolo unde miscarea era
maI putin stingheritä, acolo unde curentul cel mai puternic
li atingea si pe dinsii. CArtile sfinte nu furä traduse deci in

' Bid
2 V. mai departe, despre rolul pregkdor pe care 1-a avut bogomdismul
pentru prmairea credintilor husite.
3 Friedrich Keinz, Zwer alteungartsche Texte aus einer Handschnft der k.
buyer. Hof- und Staatsbzblrothek, Munchen, 2879 , Florvdth, Kardos i En-
drodi, 1. e,.
4 Nehring. In Arcluv fier slayache Philologre, 11, 13. 409.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA HUSITI XIX

Trincipate, unde era pazd bung $i multg invgtäturä slavon 1,

ci inteun unghig sälbatec din Marb.mure$ sag din Ardealul vecin
cu innältimile maramuresene. Psaltirea, Biblia, Evanghelia,- dar
nu si Tilcul eT, - Faptele Apostolilor, pe lingd ruggciunile obis-
nuite, se infätisard astfel in romäneste pentru intdia oarä in acele
vremi depärtate, si anume prin munca unui singur om, cAcI
in alegerea $i orinduirea imprumuturilor, in natura cuvintelor
sträine, in notiunile de culturd ce se strävgd prin tälmäcire, se
recunoaste acest singur orn : de bung samd, un preot de sat care
va fi $tiut slavoneste 1 El traduse $i o lämurire a legiI, in care
se opreste mult 5i stingacig asupra TreimiI $i face o märtu-
risire de credintä catolicd in ceia ce priveste dogma, ch'cI
spune cg Duhul Stint e ediin tatäl i fiiul nezidit».

and vorbim de husitiI romini, nu credem fire$te, cá Ro-

mini! cistigatl de predicanp $i acel care ni vorbe$te pentru
dinsiI prin manuscriptele religioase pe limba noastrg din se-
colul al XV-lea intelegeag deplin si pästrati desávirsit învä-
ätura legi curate. Pe acel timp, dacä ierarchia se alcAtuise
bine in Moldova si intru citva in Tara-Romäneascä, Ardealul
n'avea episcopT ca paznici ai ortodoxid, ci numal cite un
protopop sag egumen la o mängstire sgracä. Nicf-un popor
nu era maI pregátit pentru a primi eresurile de la Apus si
cele de la Rdsärit deck Romani!, rdpezI in intelegere, aple-
catI spre orIce prefacere, pentru multa suferintá ce o indu-
rag, si lipsiti de &ice cercetare duhovniceascá vrednicd de
acest nume.
Prin Husiti vor fi primit al nostri legenda Duminecii, care
legendä ar ft cgzut din cer intr'o piatrg minunatá pentru mintu-
irea oamenilor cälcatorI de lege. Dar ei $tiad inainte de aceasta
despre isprgvile Sfinte Vineri $1 despre toate pove$tile naive
$i stra$nice pe care le räspindiag inchingtorif Sfintului Pavel,
temätorif Satand, Bogomilif sag Pavlichienii bulgarl. in-
riurirea acestora a fost asa de adincg asupra noasträ, asa.

E vidit cá traducerea nu s'a fdcut dup5. ungureste : urmele unguresti In

sintaxi. si vocabular vin numai din eunoasterea limbii maghiare de traduckor.

www.dacoromanica.ro
XX VEACUL AL XVLEA

de mult se stia in toate pärtile cd Rominii s'ati impärtäsit de

aceastä rätäcire, destul de grosoland in 4itele ca si in ame-
nintärile ei, inch Sasul Reichersdorf, din vremea lui Petru
Rares, care ne judecä pe top' dupä elementele romänesti
din Ardeal, care-I eraii maI bine cunoscute, nu stä pe gin -
duri O. spuie cä eMoldovenil recunosc pe Hristos si pe
Sfintif Apostoli si, dupä cit spun el', ati pästrat din capul lo-
cului si pinä astäzi legea Sfintului Pavel, cu multä veneratie
si evlavie» '.
Bogomilismul, dusman al bogätiel, al puterii, al trufiei po-
pilor, al serbätorilor, in care vedea de o potrivä momeli ale
dracului, bogomilismul trist, chinuit, superstitios, lege a celor
mal umili si mai nenorociti dintre oameni, cari prin acest
eres intunecat se simtiail mai sus, mai aproape de Dumnezeü,
a trebuit sä cistige mai ales pe acel. Romint cari aveail mat
multe de indurat. El n'a inriurit asupra ivirif husitismuluI,
care vine din Apus si de la teologi marl, de si supt presiunea
populard ce se simtia pretutindenf atunci in Europa, dar el
a ajutat rdspindirea acestei invätäturi nouä. De la bogomi-
lismul sträbun la husitismul cei nod nu era deck o de osebire
de dogind, pe care Rominit n'o pretuiati fiindcd n'aveati de
unde o intelege, si o schimbare binefäcdtoare, care trebuia
sd-i umple de bucurie : tälinIcirea CuvintuluI lui Dumnezeii.
Si e vrednic sä se insetnne cä din acest cuvint dumnezeiesc
lipseste mai tot Testamentul Vechiil, cu c are, in adevärul
cugetului lor, Bogomilii nu voiati sd aibä a face2, decit in
forma deosebitá pe care 1-o dad ei in legendele lor despre
vechii patriarchi, prooroci si regi al' Iudeif 3.

Traducerea husitä a cdrtilor sfinte in romäneste s'a räs-

pindit putin. Miscarea religioasä din care pornise, s'a potolit
rApede si s'a stins peste citva timp cu totul : pe vremea re-

I Papiu, Tesauru de monumente istorice, III, p. 137; Hasdeil, Cuvente, II,

pp. 251-2.
2 Jire8ek, Geschichte der Bulgaren, p. 214.
1 Hasdert, Cuvente, II, pp. 255-6.

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA HIISITI XXI

geluI Matias nu se mai vorbia decit rare ori de Husiti, din

mice popor, in Ungaria.
Dacä insd aceste cArti s'ad pdstrat, aceasta se datoreste
caracterului lor neasteptat, ciudat, intditi, si apol si faptului
cd ele destdinuiad cetitorilor, inteo fortnä oricit de putin
desáviritd, intelesul acelor mintuitoare cuvinte slavonesti pe
care gura preotului drept-credincios le rostia in bisericd,
färd ca mintea lui chiar, in cele maT multe casuri, sl le pri-
ceapd. Cine nu era bucuros sä stie cum a plins David ne-
norocirile sale si chinurile sufietului sda, cum a trdit in ve-
chirnea cea mai mare Poporul ales de Dumnezeti, cum s'a
desfäsurat pe pämint viata aceluf ce a luat cisuprd-si pdcatele
omenirii, cum ail vorbit cdtre «neamurile, Ogine apostolii
lui Hristos, rdspinditori ai adevdruluT ? Scriptura e astfel,
inclt fiecäruia i se poate pärea O. e vorba inteinsa de indo-
ielile, de musträrile, de suferintile si cdinta lid insusi, si o bu-
curie ail päreche trebuia sä cuprindä atitea suflete simple,
cind pentru intdia oard 41 vedead simtirea si &dui imbrd-
cate in cea mai strälucitoare formä a poesiei räsdritene.
Psaltirea, pe care Husitii o cintati, s'a pästrat in urmdtoa-
rele manuscripte :
1. Unul e o copie dupd o copie I, scris pe o hirtie care poartd
un semn, o filigrand de la sfirsitul veacului al XV-lea.2 si e
de origine silesiand. Literele sint scurte si groase ; cuvintele
se insirä Mil spatiu, chid nu e un semn de interpunctie ;
cerneala e neagrd-gälbuie : infätisarea e a scrisorii ardelene ;
vechimea aratá a fi de pe la 1550. Doi scriitorl s'an ur-
mat pen tru a da aceastd copie : ei sint din aceiasi vreme,
din acelasi loc si an intrebuintat aceleasi mäteriale. Amindoi
ad cdutat sd reproducd intocmai cartea ce li stätea innainte ;
li-ati scdpat insd o multime de indreptdri in sens mai nod ;
ele se gäsesc mai ales in partea din urind. Manuscriptul a
fost al lui Asachi, care se poate sd-1 fi adus din Ardeal, unde

1 V. Ovidiu Densusianu, Dm istaria amuprzi lu .u. final, In Analcle

Academia Romlne, XXVI, 1904, p. zo.
2 Sbiera, Codu-ele Voronefean, CernauI, 1883, p. 323.

www.dacoromanica.ro
XXII VEACUL AL XV-LEA

se stie cd a fäcut o cälätorie 1 : apoi el trecu in biblioteca

Sturdza de la Scheia. Däruit Academlei Romine, unde for-
meazA astäzi n° 449, el a fost tipärit, in fototipie i transcriere,
de d. I. Bianu 2.
Cartea e intreagd : ea cuprincle Psalmii toti ; apoi, dupä
patru rinduri in criptografie sati inteun alfabet oriental, yin
deosebite cintäri din Biblie, - Exod, XV, Deuteronom, XXXII,
Regi, I, II, Avacum, III, Isaia, XXVI, Iona, II, Daniil, III,
Luca, I. La urmd de tot, se da o lämurire a legii, tradusä
dupä un text catolic : in ea se insistä mai mult asupra dog-
ma cä Tatäl, Fiul i Duhul Sfint sint un singur Dumnezeü :
derept-aceä nu 3 tätäri, nie' 3 fiI, ni 3 duhure intru acea
S[vär]tä Troiti : ni-unul nu este mai vechiiü i ni mai po-
mai mare, ni mai mic ; ce aceale 3 [o]brazi de veaci
niti, tile
sus uru $i [sealmerea».
2. 0 copie ceva mai tärzie decit cea d'intäiii, pästratä in-
tr'un manuscript ce se aflä astäzi la Academia Rominä supt
n° 693 $i care a venit acolo de la mänästirea Voronet din
Bucovina, intemeiatä .1a inceputul Domniei lul Stefan-cel-Mare.
$i aceasta poate sä fi venit din Ardeal, de si aici nu dovede$te
slova : va fi fost adusd de un cdlugär ce era din pärtile acelea ;
cdd pänä astäzi mänästirile de la munte adäpostesc o multirne
de cdlugári veniti de dincolo. Originalul slavon a fost adaus in
fatä, ceia ce dovede$te o epocä mai tärzie. Deosebirile intre
acest text $1 al Scheianei ati fost ardtate de d. Ovidiu Den-
susianu, in Studit de jiloleg-ie romind, I, Bucure$tI, 1898.
3. 0 copie intocmai ca acestea, pe care o tipäri la Brapv
diaconul Coresi in 1570, apo in 1577, puindu-i, data aceasta,
in fata textul slavon. Coresi modernisä ortografia $i inlocui
unele cuvinte : dar el nu recurse la original, ci indreptä dupä
pärerea sa. El läsä la o parte märturisirea de credintá catolia
pe care nu o puteaîngädui nid inteun chip. D. B. P. Hasdeii
a dat pentru Academie o reproducere a acesteI tipärituff S.
1 Ist. lzt. rom. in sec. al XVIII-lea, 11, pp. 519-20,
2 Psaltzrea ;charma, z482, BucurestI, 1889.
3 Psaltirea publicata in rondnefte la z,577 de diaconula Coresz ; Bucu-
reW, ISSI.

www.dacoromanica.ro
 MI§CAREA HIISITÄ XXIII

Din Vechiul Testament nu s'a tradus nimic. Aceasta se

poate crede mai curind deck cä vechiul manuscript husitic
s'ar fi pierdut cu totul. Trebuie sd se tie samd si de aceia cd
Husitil cari cintag Psaltirea sise infläcärag cetind Testamentul
Nog, n'aveag aceiasi iubire pentru Vechiul Testament. Chid Co-
resi a inceput in a doua jumätate a veacului al XVI-lea tipd-
rirea pe romäneste a cärtilor sfinte, el a fost silit sä lase la o
parte Palia: ea apäru abia mai tîrziü, itrebui tradusä -
atuncf pentru mntäia oard - de-a-dreptul dupd originale.

Evanghelta s'a pästrat intr'o copie pe care a reprodus-o

Coresi in 1561. Dintr'insa s'ar pdrea cälipsiaü citeva pagini pe
care tipdritorul ar fi fost silit deci sd le traducd din nog. Corn-
paratia intre locurile ce par adause la 1561 si textul primitiv päs-
trat inteun manuscript' ar ardta ce mari schimbäri suferise limba
in decurs de un veac si jumdtate. Astfel, in vechea tälmäcire std-
tea: (Mate 13.) «SA' ochiul täú dereptg sdbldzneaste-te, ia-ld si-1
leapaidd de la tine : mai bine tie sä piard unü mddularig al tät-i,
nu tow.' trupul aruncatg sä fie in matca focului, si, sá te
mäna ta säbläznire dereptd, tae o si o aruncd de la tine : mai
bine tie sal piarä un mddularig al Oa, nu totg trupul 2 . .»
Coresi dá in loc, in reproducerea din 1889, cu litere latine,
urmdtoarele rindwi 3 :
«De te va smenti ocul cel direptu, scoate-1 si-1 leapädá de
la tine, cá mai blue easte sä piee on mddular al täg, deck
tot trupul täü sd fie aruncat in foc ; iard, de te va sträca
mina ta cea dereaptd, tae-o si o leapädd de la tine, cd mai
bine easte sd piae on mddular al nil deck tot trupul täü sd
fie aruncat in foc.»
Dar avem a face numai cu o lipsd in exemplarul care a
servit reproducerif, lipsá intregitd de unul din proprietaril
lui. De fapt, toatd Evanghelia lui Coresi are aceiasi limbá.
I V. n-1 urmator.
2 Columna luï Tralanu, 1882, N. S., LI, p. 79.
3 Tetravanghelul thaconulu Cores:, reimprimat dup .a. editia primä din
1560-61 de arinereul dr. Gherasirn Timus Pitesteanu, cu o prefata' de C. Er-
biceanu ; Bucuresti, Tip. (..1iIilor Bisericestl, 1889,

www.dacoromanica.ro
XXIV VEACUL AL XV-LEA

Aceia$I Evanghelie romäneascd se pdstreazd inteun manu-

script copiat intre 3 Iunie si 4 Julie 1574 de pisarul a Radu
Grämäticul fiul lui Dräghici din Manice$ti, lingd tirgul Ru$1
pe apa Vedei». Radu päräsise Tara-Romäneascd dupd moartea
lui Pdtra$cu-cel-Bun, pe lingd care se gäsia $i diaconul Coresi,
tot un fel de grämätic 1 Venind din noù in Domnie, strapicul
Mircea Ciobanul incepu cu un mare mdcel al boierilor $i po-
pilor : atunci cred eä a fugit Coresi 2, $i tot atunci grämd-
ticul Radu. El se temu sä se intoarcd atita timp cit trdi
Mircea $i, chiar dupd moartea acestuia, el duse aceia$i fried
fatd de fiul luT, AlexandruVodd. La urmä, Radu, care stätea
inteun sat bulgäresc de pe Osma, unde scrise fel de fel de
cArtl slavone, ci$tigindu-si astfel hrana, se duse tocmai la
Rodos, unde auzise cd se aflä Para$cu, fiul Domnului si
ocrotitorului säti de odinioard. Aici acest Pdtra$cu, care nu
e altul decit viitorul Petru-Vorld Cerce13, if dädu sarcina de
a scrie dupd un eizvod» - deci dupd un manuscript - Evan-
ghelid pe romäneste, ceia ce el fdicu in citeva sdptämini. De-
pärtat de multá vreme din tard, Radu nu putea cunoaste
tipdritura din 1561 a luI Coresi, iar Pdtrascu, un si mai
vechid fugar, 'filed mai putin. De alminteri, e drept cä ti-
pdritura lui Coresi si manuscriptul lui Radu stilt identice pänd
in cele mai mici amänunte1.
Faptele Apostolilor. Apostolul, cum zicea poporul, sad
Praxiul, dupd numirea cdrturarilor, cuprinzind un indemn
cdtre räspindirea invdtdturii adevärate a lui Dumnezeti si ld-
murid asupra cuprinsului Evangheliilor, a trebuit sä fie pre-
facut de Husiti in limba vulgard. Apostolul a fost tradus
in intregime. El nu se pästreazd insd astäzi decit in cloud
forme, fragmentare : una manuscriptd., alta tipdritä.
Manuscriptul e sells in Moldova, pe hirtia cu semn si-
lesian pe care e scrisä $i Psaltirea de la Scheia : scrierea nu
1 Nerva Hodos, In Prinos Sturzz, pp. 240-I.
2 V. cartea mea Sate p preop din Ardeal, Bucurqti, Carol Gobi, 1902, pp 21-2.
a V. Llama lid ithhar Viteazul, In Convordzsi lzterare pe 1902, cap. I.
4 V. Si Gaster, In Archivio glottolog-ico, XII, p. 201 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 MIFAREA HUSITÄ XXV

s'a fäcut in tnänästirea VoronetuluI, unde a fost gäsit de d.

Cretu, cu prilejul serbärilor din 1871 pentru Stefan-cel-Mare,
ca si cum strämosul ar fi rásplätit pietatea urmasilor prin
acest dar ; dar scrisoarea e vddit moldoveneascä, din vremea
lui Petru Rare sail a urmasilor säi. Cuvintele nu sint deo-
sebite si se pastreazd vechia literd e = r pentru ca transcrii-
torul a tinut sä se depärteze foarte putin de original, a cärui
limbä a pästrat-o neatinsä, cum n'a facut copistul dupä care
s'a scris Psaltirea de la Scheia.
La inceput paginile sînt smulse pe intinderea a septespre-
zece capitole din Apostol. Apoi vin Faptele Apostolilor
propriu zise. in loc sä urmeze dupä dinsele cärtile Sfintului
Pavel cdtre Romani, Corinteni, Coloseni, se trece deocamdatä
asupra lor, pentru a da mntäiü «cArtile säbornicesti» ale altor
apostoli. Din ele se insird cele douä d'intäitt si parte din a
treia: restul e rupt ; Apocalipsul lipsia.
Din acest text a dat o editie d. I. G. Sbiera 1, in 1885.
La o datä care se fixeazä ca 1563 2, Coresi a tipárit un
Praxiu, din care s'a pästrat un singur exemplar, cu lipsurI,
la lnceput si la sfirOt, care intrec jumdtate din intinderea
ce a avut volumul. Aü fost nimicite mai toate foile ce cu-
prindean Faptele Apostolilor si parte din <cärtile säbornicesti»,
si aü rämas aproape in intregime numal Scrisorile Sfintuluf
Pavel. Astfel fiind, nu se poate face deck in micä parte corn-
paratia intre asa nurnitul g codice voronetian» si partea cores-
punzätoare din publicatia lui Coresi ; dacä se va descoperi Insä
vre-odatä - ceia ce e mai probabil decit descoperirea unui ma-
nuscript. complet - un volum intreg din Apostolul de la <c 1563 »,
se va putea incredinta oricine cä peste tot diaconul n'a fäcut
decit sä lucreze in slove de tipar un Praxiu intru citva ca acela
de la Voronet3. 0 dovadä despre aceasta e Incä de acum
3 Coduele Voronelean, Cernau0', Cf, Crevi, ln Rev. p. 1st., arch. p filologze,
an. III, vol. II, p. 145 i urm. ; I. Bogdan, In Convorbizr lzterare, pe 1886-79
p. 77 si urm.
2 Bianu si Hodos, Bibliografia romaneascd veche, p. 52.
3 V. Cre,-u, In Revista pentru istorie, archeologie p filologie, III, p.
29 si uoo.

www.dacoromanica.ro
XXVI VEACUL AL XV-LEA

pomenirea in Biblia de la 1648 a «intorsurei celei de mult»

pentru o vorbd care se aflä tocmai la acel loc $i in manu-
scriptul de la Voronet 1
0.1atä. cu Sfinta Scripturd s'ag tradus anumite rugdciuni,
trebuincioase preotului in fiecare zi, precum $i 'fatal nostru,
Crezul. Tag Nostru era cuprins in Evanghelif ; Crezul a
trebuit sd fie tälmdcit deosebit. Chid, in 1564, Coresi dädu
la lumina*, impreund cu Tilcul Evangheliilor, $i un Molitvenic,
el cuprinse inteinsul un Crez care e de sigur din vremea celor
d'intdig traduced, dar din care editorul scoase pe filioque.
Cit despre rugdciunile din aceastä carte, ele sint vadit mal
nouä, din a doua jumdtate a veacului al XVI-lea 2
Acelasi cleric maramuresean sag ardelean din preajma Ma-
ramuresului, acelasi cunoseätor de slavoneste, care a dat
limbii noastre cdrtile sfinte, a inzestrat pe cetitorii din popor,
adecd pe umilii preoti din sate, cu o literaturd bogomilicd.
Fireste a aceasta n'a fost niciodatd tipdrita, precum nu
s'a tipdrit nici Povestea Durninecif sag a Vinerii - casti
iard$I apocrife -, nici unele fragmente de Cazanie, ea pre-
dica asupra TatäluI Nostru, sag anume cuvintare a Sfintului
Joan Crisostom, care se prefäcurd $i ele in romäneste tot supt
neobositul lui condeiú de cdrturar - sag, cum zicea el in-
susi, de «cdrtularig» - sirguitor.
Ni le-a pästrat insä, färd alegere, amestecind printre ele,
cu o deplind neintelegere, $i Catechismul lui Luther, gdsit de
copist intr'o brosuricd romäneasca tipäritä la 1544, un preot
de la Mähacig, un sat de spre Mure$ in Scaunul secuiesc apu-
sean al Arie$ului, - Grigore, care a trait pe vremea luptelor lui
Mihai Viteazul, färd sä se incnilzeascä de loc de isprävile luI $i
urmind sd dateze copiile sale dupd 013atarficmon Crain», pre-
cum $i de citiva contimporani ai sai, de prin aceleas1 locurl.

' V. Sblera, I. c., pp. 352-3 ; cf. CreV.i, I. c., pp. 135-6.
2 V. Hodos, In Prinos Sturdza, p. 235 ,;,i urm. Crezul Catechismului din
1544, pdstrat Intr'o copie (Elasdeil, Cuvente den beitran) , II, pp. 103-4 ; cf.
1-lodo, 1. c., p. 236, nota 3), e mal noii.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA HUSITÄ XXVII

intre aceste bucati, gäsite deosebit prin fel de fel de cópii

mai vechi sail mai nouä, dintr'o parte sail din alta a Rominimil
de peste Carpati, fie ele imbräcate 'Mcá in haina ciudatá a limbii
maramuresene cu n schimbat in r intre cloud vocale sail des-
fäcute de dinsa 5i infatisindu-se in graiul obisnuit, - sint vádite
deosebiri. Unele trebuie sä pard, deci, mai nouä, altele mai
vechi. Legenda Durninecii si predicile tree in ceia ce priveste
caracterul anticvat innaintea tuturor celorlalte, si mai ales in-
naintea povestirilor bogomilice. Dar intrebuintarea exclusivá
a perfectului simplu, lipsa lul pre inaintea oricdrui nume de
acusativ, anumite urme de rotacism - un surà pentru sunà,
in legenda Sfintei Vineri-, anumite forme vechi, anumite cu-
vinte care vin din alt tiny, anumite notiuni culturale care fac
parte din ciclul cunostintelor traducatorulu maramuresean-
ardelean din veacul al XVie", aratä c i la inceputul acestei
scrisori romd'nesti a fost acelasi initiator al intrebuintärif
graiului nostru in literaturd, - fie si in astfel de literaturd.
Manuscriptul mähdcean reproduce apol felul de a se scrie
cuvintele färá clespärtire care se intimpind in textele cele mai
vechi ; el dä astfel icoana paleografica a acestora5.
Limba in care sint scrise cärtile sfinte saü povestirile de
propaganda bogomilicd din veacul al XV', se deosebeste
usor si fdrä putintá de inselare de limba literard a epocelor

' Cf filsden, 1. c , p. 342 (C6lAtoria Maicil Doranulul la lad) : 1.4,1-

dean i episcupilp ; p. 346 : 4feurites pentru fete , 1.1fron. = haidern,
p 350 ; 41azer., 13. 350; egint., ibid. , 4voinicI; pentru ostag, p. 352; voca-
tivul .Doamne despuiatoarep (si ultirnul cuvInt e, cum se va vedea lndatá, par-
ticular lirnbií vechiulditraduci.tor); 41:nisei mei), p, 356 , amide szt prorocifk,
p. 358; .g-zudeca-se-vor» ; Ma.; esi1ele ceruluíi, p. 362; 4cle?tins'in, p. 362;
4luaiii pew« = trup, p. 364 ; ce vol. 1n groap6 mkpusetu., p. 364 ; eínvisup.
13- 364 ; 4,cuepescu., p. 416; 4sql., in loc de 4sinte(i), p. 417, dzi, p. 420 ;
4plinsu., .perylor,, p. 421 , come. In .Cugefâri hi oara morpID, p. 451 ;
giu:)ozte., ibid.; <curd. = alergaiii, p. 452 , .hitlian tigure. , p. 452 ; eglasure
de cmpo, p. 452 , cle aducu de o lature», p. 453 ; 4voru bucina., p 454 ;
Scaunulu de gudeluv, p. 455; 4ceteri, , p. 464 ; theçitiloru 2, p. 464. Fermi-Ile
Ant intru cltva ca In Evanghelia veche ; v. pp. 495-6.
2 Manuscriptul a fost, cum se vede din cele spuse, tiparit de d Hasdeil,
In Cuvente den bdtriinr, II, 1870.

www.dacoromanica.ro
XXVIII VEACUL AL XI-LEA

urmätoare. E sigur cd ea a inriurit simtitor felul de a scrie

romdtrieste pánd departe in veacul al XVIII', ed.* a impus
intru citva un stil $i o ortografie.
Caracterele ei grit urmdtoarele
in ceiá ce priveste fonetica, aceste texte aveal in forma
lor de la 1nceput n intre cloud vocale prefäcut in r - saú
nr, ca in binre, minre. Aceasta e o particularitate de graiti care
stápine$te pänä foarte tdrzil in Maramure$, $i deci $i in pärtile
ardelene muntoase vecine cu aceastä cetätnie, in care $i limbd,
$i datinl al trebuit sd se pdstreze mai indelung i mai credin-
cios. Dovadd urmdtoarea scrisoare maramureseand din vremea
lui Mihai Viteazul $i In care rotacismul e Inca neatins, dupd
aproape doud veacurl de la traducerea husitd a cdrtilor sfinte :
«Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore$, i pan
«Toma, jurat ot tij, scriem inchindciure $i slujbi, pan Orban
«birov i pan Simion pdrallabl ot Bistr4d. Dup' acia, de cia'tù
«tremes omul vostru la noI, de rändul acestri o$tü, cia a
«trecutu prim Maramure$, vd ddm a $ti eh' aü fost a lui Cor-
«ne$ o mie de omiirI näimitI in ban[I] ; de altd laturd, acmu
«nu $tim, cá aü fost doI omiirl a no$tri in Tara Leasiascd,
ece i-ati dzis cd nu e acolo nece o veaste ria. De' icia înra-
«inte, pe ce vrem $ti $i ce vrem audzi, nol vá vrem da $ti,
«ea somsidzilor (ungure$te : szornszéd, vecin) nostri. Derept
«acia si acrnu avem orn acolo : de ne va aduce vr'o viaste,
«vd vrem da a $ti, $i lard vä rugdm, ce vretti audzi din Mol-
« dua, c'arn inteles cá avetü ornearl in Moldua, ce viaste vä
«corn aduce, ne rugdm sá ne datl a $ti, al de rdl, al de bire'».
Aceia$1' schimbare se vede la RominiI din «MuntiI Apu-
sera», la Moti $1 la RorniniI din Istria 2, insä dintre Moti nu
vorbesc astäzI totI in acest chip, ci nurnaI acei din cornu-
nele AlbaculuI-Arade, LäpusuluT $1 ScdrisoareI, - asa incit
Horea, care era Nicolae Ursu din Albac, iese sä fi vorbit in
grail rotacisant. Aceastd razd resteinsd a rotacismuluI in
Documentele Bistrife, I, pp. I-2, no Ii; cf. II° I IN 2, 110 III ; p. 24,
no xxxi cu forme ca: ugice, agiuzln.
2 V. Teofil Frincu i Gh. Candrea, Rotacismul la Molt fi Istmen, Bucure;t1,
1886, p. 27 ei urni.

www.dacoromanica.ro
 MI§CAREA HUSITÄ XXIX

unghiul sud-vestic ardelean $i numärul foarte mic, probabil

totdeauna mic, al Rominilor istrieni ar dovedi cä rotacismul,
in care unif ad voit sä vadd un fenomen general, a fost
mdrgenit la anumite regiuni apusene, toate de muntel. Satul
Mdhacid, unde scria popa Grigore, nu e insä cq adevärat
intre Motl, de $i n'avem nici o altd dovadä cd acest preot
ar fi venit el insu$T din mijlocul Motilor declt odatä forma
ciri=eine, inteo notitä a luI. in cuprinsul vechii Dacii, afard
de citeva forme $i focare rdzlete, rotacismul se tine de Ma-
ramures, unde el däinuieste ca stdpin pänä foarte Drain.
Traduse in Maramure$, cdrtile din veacul al XV-lea se in-
fäti$eazä insä inteo formä foarte mult deosebitä de aceia a rd-
vasului pe care, pentru putinta und comparatif u$oare, 1-am dat
mai sus. in ceia ce priveste tot sunetele deocamdatä, sint atitea
fenomene care pe la i600 dispäruserd din vorba maramure$eanä.
U final se auzia Inca foarte bine, $i in redactia de la inceput
el se gäsia, de sigur, la sfir$itul fiecdrui cuvint. E innainte
de grupa nt nu trecuse in z, si se zicea cuvente, vwrmente,
cum se cete$te numai foarte rar, mai mult ca un archaism
ortografic, in cele mai vechi documente din vremile urmd-
toare. Ca $i in unele nume pästrate prin documente slavone
-
moldovene$ti din veacul al XV-lea precum Uriacle 2, 1
muiat se pdstreazd 'hied : asa se gäsesc forme ca gall i
ulta,-verbul a uita fiind acela care päistreazd mai totdeauna
acest I disparent, $i care-1 pästra, de sigur, färd esceptie, in
originalele pierdute ale acestor vechi monumente de limbä.
Din cuvinte ca spu.idti,intdnt, ponitt, - acesta pentru apot -
se descopere $i pästrarea, foarte rar ce e dreptul, a lui n
muiat innaintea lui i. La", nei se mal aflá pentru le, ne. D
nu trece totdeauna in z la plural, ci se zice : putredire ; am
aflat un cas $i pentru. t netrecut la plural in r.
in afarä de aceste particularitäti, se pot insira altele, pds-
Evident ea' nu caut s5. pun in legbaurä pe Maramureen1 pe Istrieni,
fa'clnd din actia din urncia o colonic a celor d'infaiii.
2 Densusianu, Histoire de la langue roumame, I, Paris, Leroux, 1901,
PP. 394-5.

www.dacoromanica.ro
XXX VEAOUL AL XV-LEA

trate si mai tdrziü, care aratd cd limba vechilor traduceri

era cea maramuresand. Asa, in loc de j, se scrie g: gude-
cdtorie, gudec. in multe dintre copiile ce avem, litera s pentru
sunetul dz, caracteristic si astäzi pentru graiul moldovenesc,
s'a pierdut, dar in izvodul cel vechiii stdtea pretutindeni dzi,
dzic, dzeti. Une ori, cum se vede si in scrisori maramuresene
tdrzif, d.:,- se confunda cu g : gice pentru dzice.

in morfologie - adecd informele gramaticale -, cea mal

mare boVitie de elemente vechi o dal) verbele. Regula ge-
nerald e cd se intrebui iteazd nu mai perefecte simple,-pe
dud la i600 nu se intimpind decit perfectul compus. Aceste
perfecte simple oferd multe forme dispdrute : feciii, dzip,
etc. Viitorul se alcdtuieste cu auxiliarul a voi in forma de
a vrea. Conjunctia conditionalului e totdeauna sit, - lat. si.
in propositiile conditionale, figureazd un imperfect al con-
junctivului, care flexioneazd re,ri re, rem, ret, re , sil cdidare, d.
ex., si asa mai depal te. Participiul trecut slujeste in cea mai largä
mdsurd ca substantiv : asa despusulpentru pnutul,- si acesta
un substantiv verbal, $. a. Unele participii trecute care se aflä.
apoi numai in situatia substantivald aveaü hied pe atund tot
rostul lor verbal : asa fapt pentru fa:cut. Formele incoative cu
esc nu se afld, a3aincit cetim : se-1 rapd, pentru «sd-1 rdpeascd».
La substantive e sä se observe vocativul singular nearti-
culat, cu e : ome, Dzeae, scurt si energic ; vocativul plural
egal cu nominativul : frap dragi, in locul noului vocativ
asemenea cu g en etivul- dativ : frafilor.
Se gdsesc o sumd de cuvinte ce nu sint cunoscute de aiurea,
citeva din izvor slavon', cele mai multe insd din vechea mostenire

1 A malah=a face semn; a s4blaza I, szblaznd; iaboste pentru dragoste ,-

govitonii, oajde pentru leeturl, curele , upovdmid, a apovli, a gatovi ; devel-
nia, priatnee, nadauz=.-näd'ajduia, ()goad& a pesh, peslealii=a fabovi, zThav);
aiteafte=dobitoceste ; devele=clevetirl , pristanzste ; tar=povant , a sajleta=
a fi cu sufletul ; corabazer, a blagodari, Mnd=cvintre., in Biblia de la 1648 ;
"wag, frigurt ; a priMsh, podnojte , a se 'inglodzi, zavish u=zavIstnic ; savist,
zavistie , a nulash ; a hlzpz .=.- a se väieta ; sh-asle, chinurl ; cldprog-=-_
violent ; podobnie, abravre, Iminleir=desfätIrt; mu; guire=must-arz; a se sriigui ;

www.dacoromanica.ro
 MIWAREA HTJSITÀ. XXXI

latina, cuvInte care sund frutnos si sint o alevdratd podoabd

pentru frasd, cuvinte clare, pline de inteles, potrivite pentru
a trezi icoana innaintea ochilor. Cuvintele acestea, fie sla-
vone, fie latine, apar tri orice text din aceastá vreme, de la
acest scriitor, pe care-1 credem unic, i nurnai aid. Asa pu-
tern insemna : Dzea pentru : Dutnnezeil; Dumneads'ae=zeitä
(a preapdri, a amagi e slavon) ; &Ica pen tru gurd,zizza Canzecilor
pentru Rusalli ; a cure, pentru a alerga, cu participiul curs ; gintul
pentru imam; necdturd pentru sugrumare ; miia,v pentru cd-
pitan peste o mie, ca suta,v pentru cel peste o sutä.; swine
=giure, giunel=giurelu, pentru tindr ; nunuira-nominare-
pentru a ceti : «nurndra ghiemonu cartia» ; despus, despultariii,
pentru Tinut si cdpetenie de Tinut, care se nurneste 5i tz-
ndtor saü eti.taetor» ; a urdinra-ordinare-a apropia ; vlfzi1
=vixi, trelie ; lucoare, läseictune, a nuta=a vîsli, a innota;
margzne.---4erm; lature=parte; veatrile=pinzele, ventres ;
nasul corabiel, arird, nisip, - dar si endsipu»; linged pentru
bolnav ; opu=-nevoie : «ce era spre opus ; scripturei=orIce
scrisoare : «nece scripturd de ti.re n'amu preimitu de la
ludel» ; spunere=expunere; a se inciiri=a se incdizi : sîn-
äreatei-väs ; agru, ogor ; ascultdmint , strat=pat ; a in-
pota=imputare ; aldmajna=eleemosina; meser, mesearittate,
mesererie, dar si mifel; a se delunga=a se depärta ; dep.-
cfrratul, dorinta ; largdmint, a deftinge, a se cobori ; ceteri
=chitare ; fsat pentru asternut, Ideas ; veardse=viridia, pen-
tru (mice verdeturi ; tristu; buczne=buciume, a teimptina=
tympanare; inveftire, premzedzare, a învolbz, tunul pentru
tunet, inmärza = mama - poate de la inmdtna, inmânia,
a ricdi = a rient; a prdmadz------a locut, a przadd ; cr;idesele ; usizeï=gura ;
a omräzi ; izeaclean, a stritstut=a chinut ; a zepreti, a ostämpz, a prosfeti , Arte,
zlac; a sledi ; sloate, a povelt, Olive, a ucloni, bogdtate, zgarburd, nap astä,
a zas'aimpi - zdsamp se zice încâ zdpodze - pástrat In toponimie , moj-
dane, dostomzcze, gadme, vietkl - se zice inck. la Brasov; a zapreati, a hälds-
tuz, povoleanze, a temeli =a clâdi, podnoja, nandroste, slatmd, a ugodr, pro--
let, nendvattort, a pogdrzw, md;scozzi, steble -de lemne ; hränzlnife, dräglizcd,
ndeminc, mitar, mitarnze, pocerpeald, przlaz, hrîborze, cîrinzie, ugodnice, a tru-
fuluz, vihorît. Alte vorbe ca acestea, adunate din Apostolul luI Unrest de d.
Gr Cretu, In Rev. p. 1st., arch. fi .fil., 1II 1, p. 42.

www.dacoromanica.ro
XXXII VEACUL AL XV-LEA

aflindu-se si mumeinia, dar fird n schimbat in r ; neaoa

pentru zdpadd, vipt-,vietus, hrand; auo=uva, strugure ; se-
cerdciune, ang-ori.boale, teamät, botejune pentru actul bn-
tezulul, aibînd, de la aib, in loc de avînd; clinrescu, oricine ;
värgure, fete ; deferfie, suru, sunet ; reiposätoare, moarte, etc.
Cu totul deosebitoare pentru stilul vechiuluf traducdtor sint
citeva cuvinte, de intrebuintare mai deas saú mai rat-A, care
nu se afld decit la dinsul, adecd in copiile de manuscripte
mai vechr decit 1500 si in tipdriturile lui Coresi dupd astfel
de côpii. Asa rutesu, pentru iarcif%, e pentru iar, si acelasi
e repetat : e, e, pentru afirmatia : da, da si astäzi- e, ie
sund in loc de da in vorba Rominilor din Nordul Ardea-
lului si din Maramures - ; iuo pentru uncle, ca pentru chid
nefchit, nefchirel, pentru «citva», «putin», «niVel»; aciaa,
acmii (dar si acumu).
Unele cuvinte ail la dinsul un inteles special : greafil in-
seamnd greutate : «greata capului» ; nu se zice piirzntesc,
ci tiitinesc, nid pärinJ, ci ; martor inseamnä martir,
rost e gurd, a ucide e pentru ea bate», cum $ i astdzi se zice
in Moldova si in Ardeal ; finut e si «rdbdare», a se s-
ruta, sdrutare e ca se saluta», «salutare»; a ivi se afld
pentru «a da la iveald», drac inseamnd dusman - dupd cre-
zul bogomilic ; pelip e trup, pelip,sti; trupestI, impelilat,
intrupat - si azi se zice «drac impelivat» -; crirmujuK -
azi cirmoj, in Moldova, bucatá de pine, - pentru pomene ;
fericat e fericit.
Supt influenta originaluluI slay, de la care s'ati luat adjec-
tive in eamn, acusative in a i, ici si colo, nonsensuri, s'ari
construit o sumd de cuvinte compuse, din care mai nici
unul n'a rdzbdtut si n'a Minas in limbd argintu-Netor pen-
tru «argintariü», in Biblia ardeleand de la 1648 si «zldtariti»
in aceia munteand de la 1688, omu-iubire, feird-mentele, cel
fdrd-de-minte, peinantu-ndscufi, ndscuti din pdmint, leage-
alceltoriul, feirei fundul, abisul, Desusul, cel de sus, moarte-
purtiitoria, i cite mal multe.

1 D. ex. .0 ca era marga.tdu ci apropiindu-me citr Damascup.

www.dacoromanica.ro
 MIFAREA HUSITI XXXIII

Nu lipsesc nici ungurisme caracteristice, in cuvinte said in

sufixe : hitlen,sig - hitlenség, a bäseiclui, a . vorbi adecd, -
de la beszéd, vorbä ; fuglu, legat, - fogoly, - foarte dese ori
in Codicele Voronetean ; feleleat, ung. felelet, räspuns. Unele
vorbe romäinestI chiar aü infätisarea kr din Ardeal : painjina,
a gheta, pentru a gäti, alcamure, pentru sireclicurI, neami,s,
pentru ales, scump.
Scriitorul avea oarecare cunostinti de latineste - ceia ce
aratä iaräsi 6. era Ungurean; odatá el scrie pe margine
nota : «ad est[e] lätiniaste acestu cuväntu» 1, notä pe care
copistii aü introdus-o in textul Mint ca o parte integrantä
din acesta. El stia insä ungureste, si de aceia s'ad putut
culege o sumä de intorsäturi de frasä luate din limba ma-
ghiarä 2, si, cercetind cu luare aminte, s'ar mai gäsi si al-
tele.

in alegerea cuvintelor prin care se exprimg notiunile de

culturd si de viatä sociald din Scripturd se vede cercul sä-
tesc, terdnesc, conservativ i innapoiat in care träia tradu-
cdtorul. El stie de satu, sail de fsatu - mai zice coafsä
pentru coapsit-, de case, ale aror stäpini se zic casiltori
îíi veacul al XVIII-lea orinduielile de bir numesc pe gospodar.
-
in Moldova : «cäsariti». El are muiare-mult mai rar fomeaie,
iards1 formä ardeleand ; odatä i boereasä, formd ardeleand,
luatä de la Sasi, - feciort, sad felt, si feate, l rude, se-
menfe. Casa, al cdrei päzitor la usä se zice u,sarig, cuprinde
stratul, adecd patul, scanne, masa saü labia. CeI mai bo-
gati aú in fatä un comarnic -in traducerile din 1648 si
1688 ale Bibliei : ocerdac», cfoisor» -, la care se suie, nu
pe escário_ sad trepte», ci pe spije. Irod are la palatul säü
tinde. Vinul se tine in celariii. Se iea, de sigur, cprinz»
cini ; la prilejurl de botejune saü nuntä se cat"' uspele,
de uspetitoriul bucuros de oaspeVi, sail rudele i cunoscutil
se adund la präznuirea tristä a until cumändar1,-cuvintul e
Cod:6.de Vorondean, p. 552, r. I de sus.
2 Crqu, i. c. p. 45 ; d, 118sdefi observa in Cuvente, II, p. 77, cä. se aduc
modificäri individuale la sintaxa slavonä.

71304. Vol. VII. III

www.dacoromanica.ro
XXXIV VEACUL AL XV-LEA

intrebuintat in intelesul de jertfä adusd idolilor, la cu-

$i
metriï si firtciunï. Se cintd din bucire -buciume, din ce-
tere, dar mai ales din cimpoaie. Agrul -- ogorul - se lucreazd
cu plugul de bot; semdndtunle se coc spre secerdciunea
räsplätitoare. Pdmintul mostenit se zice ocind; acel ce il are
e moftean. Uneltele easel sint : conobea, caldarea de arame, in
care se va fi facind mdmdligá de meig, stzclele, blidele, solnila.
Vefmintul e alcaluit din ccimafd mai mult ; brinele sint pline de
ardmi ; in picioare se poartä cdqunt, cali trebuie sal fie opinci
legate cu oajde, curele ; numele de ocdciulä» sag «päldrie»
D'a gäsit loc in traducere. Oamenil bogati se imbracd in fire i
in camhd -4( camocato », Xg.I.Lookit, stofd orientald,- dar aceia nu
stag prin (sate. Femeile lucreazd din pinzai $i mirefterguri,ster-
gare de sters pe mini, la spdlatul din toate zilele sag la o
ldutoare. Moara se chiamd rifnila satului. Sätenii ag tocitoare.
La beisearecd i se zice $i sfintutoare, vre-un neologism
eretic -; preutul, papa, se numeste $i sfentitor, ceia ce mal
inseamnd fermeccitor. Vldolicil sint numai oameni puternici,
dar se $tie de piscup $i episcup1, cari s'nt catolici - acesta
e sensul cuvintului piscup in Moldova - $1 cdrora teraniI sint
totu$I silitl, innainte $i dupd rdscoala de la 1437, a li da
dijma. Dar, in afard de Scripturd i de rugt, omul aleargd
$i la descintäton, cum sint $i vracii, medicif. Adunarea sate-
nilor se chiamd zbor. La ea se fac giudeale, de mai marli
satului earl sint giudecil ' - de fapt, eel mal vechi stäpini-
toff din Rominime, pe cari viata organisatd. din Principate-i
gäseste in decddere -; el' ascultd, la dziva tocmitd ii gin-
deatoare - Biblia de la 1648 are a scaunul giudecdtii»,- ca
giudecdtorl, pe oamenii ce se piresc, i-'í pun la gloabd sag
in verigi; in inchisoare, in legdturd, gin prinsoare» se va
zice mai pe urmd, in temnzjit. Alci se mai afld $i bdtrinii
i mal mariti. Piritul sta.' intre feaje, ca sd i se vadd vina.

1 V. d. ex.: .Gïudecii oamerilor adurati-se cu Dzeul lu Avraamu. GSchetana,

p. 147). cOamintlor st giudecilor.. cImpkOT pä:Mántului $ i tcli oamini,
gudeci si toate gudqele Oniäntuluï. (p. 478). .V1àdicii. de Edom si giu-
decd. de Moavuo (pentru cdoronti . .. st boieril.). Odatä: am esit bola? , de
sigur o interpolatie , Oa dati : giupaniasd. -E s i cuvintut judt ..

www.dacoromanica.ro
 MI§CAREA HUSITÄ XXXV

Judecata se zice : leag-e , iar cercetarea intrebatul legit. Se poate

$i rcizgiudeca cineva, dupä o pira" noud. Ca despuietort - dis-
positores - mai midi, peste despusurt, se väd pirceilabit de
casd si vdtahit. Carte $tig numai ccirtularit, cari pot numdra
scripturi -nominare scripturas -, pentru cd ag urmat invd-
idturt: odatá sc gdse$te si diact, poate un adaus mai tärzig.
Scriitorul cunoa$te doinnr, cari ag pämintul, voevozt, ca
acel Voevod maramure$ean, Bogdan, care a trecut prin pa-
surile muntilor $i a intemeiat, cu vre-o treI sferturil de veac
in urmd, Moldova. La rtizboia se merge, nu supt sutaft sag
miiai- care slut cuvinte fabricate pentru nevoile tilculuI -
precum ghiemon (irtspAlw) e simpla reproducere a until
cuvint neinteles de traducätor -, ci supt ace$tI voevozt:
tabära se chianal gloat& - celelalte BibliT ag, una : csi-
reap, alta «pole» - ; sint cdldraft, sdgeldtort ; la un loc, tot!
luptätoriT se chiamd voinicl. Pdze$te straja. Armä e si spata.
Din loc in loc stä cite o cetate, al cdrei locuitori se chiamä
cetdlent, cite un tirg, unde stag tîrgart,- nu «tirgoveti», cum
s'a zis mai tärzig -; cuvintele unguresti a oras», «oräsan»
lipsesc. La tirg si cetate slut oameni bogatI, ndrocift: ei ail
avere $i dag banI cu aslam, catnátä. El ati ferbi, cari-i slu-
jesc. Mai mare decit toti e Chesariul, Impdratul -e vremea
lui Sigismund, regele-impärat -, la vistzariul cdruia se dag
band, floz'intit, florinciomt, filearil, argintul in de obste, ca
dajde, cäci el zeciuiafte dupä. obiciuite. Numal oamenii lui
hotäresc cine e «dostoinic mortii», vrednic de moarte.
Din lucrurile mai depártate, tilcuitorul stie marea, genunea,
unde nutd cu veantre curdbille, luntrile, indreptate cu cîrmui-
toare, cu nasul $1 tinute la innältimea potrivitä cu cdtqe. Carele
cu tarul, povara márfilor, merg, pentru negol, in multe lo-
curl', adecá in multe laturt, la multe limbt striine, oprindu-se
acolo unde cdrmariul, circiumarul, dá vin de aud, pästrat
in foale, $i vipt pentru cale. &nil $i-I duc in sumt, sommi,
«pungile» obi$nuite in Rdsärit 1. Säracif merg pe jos numai
cu punga $i taistra, adecd traista.
1 V. ale mele Notes et Extraits, I, Socotelile orapluI Caffa, in Crimeia,
v. »7 0 nota 2,

www.dacoromanica.ro
XXXVI VEACUL AL XV-LEA

Lunile se zic in forma popularä : Priere, Brumar. Seri:4-

torile ad vechi nume latine : Cinzecile pentru Rusalit.

Orinduirea cuvintelor nu e de sigur cea obisnuitä, fie si

in cele mal vechi documente de limbI curentd a veacului al
XVI lea. Ca sä se vadd aceasta mai bine, void da unul dupä
altul rdvasul muntean din 1521, cea mai veche scrisoare ro-
mdneascä ce se cunoaste, si locuri mal alese si mai frumoase
din traducerile secolului al XV-lea.
«IIIISApomS a IMEME111-1TOMS li 41-ICTIITOAIS [catre Hands Beng-
«ner]. HEIM< dad stire domnie tale 3A lucrul Turcilor cum amd
«auzit ed cd impäratul ad esit den Sofiia, si aimintrea nu e,
<si se-ad dus in sus pre Dundre ; 1-111AK sä stii domniia ta
«cd ad venit un om de la Nicopoe si mie me-ad spus cal ad
«väzut cu ochii loi (sic) cd ad trecut ceale corabii ce stiI si
«domniia ta pre Dunäre in sus ; IMAK sd stii cd bagd. den
«tote orasele ate 50 de ominN, sä fie in ajutor in corabii ;
« aniu: sä stii cumu se-ad prinsd neste mester den Tarigrad
«cum vord treace aceale corabii la locul cela strimtul ce stii
csi domniia ta. IlliAlt spui domnie tale de lucrul lu Mahametbeg,
«cum amti auzit de boiari ce säntti megilas si de genere-mid
«Negre cumu i-ad dat impAratul slobozie lu Mahametbeg, cum,
«pr [sters ; «cud io i va fi voia pren Teara-Rumäneascä, iarä
celd sä treacg. Ilmuc, sä stii domniia ta cá are fried mare si
«Bäsdrabd de acel lotru de Mahametbeg, mai värtos de dom-
«niele vostre. IlnaK spuf domnietale ca mal marele mid, de ce-
amd inteles si ed, ed spui domnie tale ; iard domniia ta esti
cinteleptii ; si aceaste cuvinte sä." VI domniia ta la tine, sá nu
gtie umin[il multi. Si domniele vostre sá vä päzii cum
stiti mai bine.»
Iata acuni locuri din vechile al-0 :
«0 näpircä diin cAldurd e.i si mucIed. ma.taa lui. Deci
deca vädzurd varvarii spändzurändu sarpele de md4ra lui,
gräila urulu cdträ. alaltu : totu ucigätoriu iaste omulu acesta,
cela ce mäntui noi de mare : osända a vi nu lu ldsä. E elu
scuturd sarpele in focu, si nu chinui nemicd red.»
«RA:died-se si tremuratu fu pdmintul si urziturile päduriloru

www.dacoromanica.ro
 MIFAREA HITSITÁ XX XVII

smentird-se $i se rädicard, cd mäni-se spre inse Dumne-

dzeg.»
«De mere glumia-se, $edzändu in u$1, $i de mere cänta,
bendu viru.»
Lämurirea deosebirii, ce nu se poate tägadui, e aceasta :
intäig cä avem a face cu o traducere dupg un text greg.
Aceastä traducere e fäcutä inteo limbd cu totul nepregg-
titä pentru a exprima lucrurl mai innalte $i mai ginga$e. in
sfipit, traducgtorul nu $tia bine slavone$te $i era asa de
gräbit, incit uitä inteun loc sä. traducd pe ua bulggrescul cu
la. Constructil particulare slavone ag rämas, precum e coin-
plimentul drept pus in dativ.
Fard nici-o pregatire deosebitä insg si färä nici-o in-
$ffintare, orfcine vede ea aceastä limbg se deosebe$te maI
ales prin lipsa lui pre de la acusatiy, chiar dupä substantivele
verbale, prin punerea complimentului innaintea yerbuluT, ceia
ce e cu totul neromänesc - d. e. en'are unde capul inchina»,
ea se toti mintui», - despärtindu se pentru aceasta pänä $i
verbul de pronumele säg reflexly ; intrebuintarea permanentä
a lui de, i in loc de den, din - cum se vede $1 maI tirzig -,
$i in loc de despre: enece scripturg de tinre n'am primitu de
la Iudef», addugirea deasä a until -,s1 expletiv : cineg, etc.
$i, in sfir$it, obiceiul de a pune coinplimentul pronominal in
urma verbului: ftiu-o, razi-12, innädind chiar ma multe din
aceste complimente dupä verb.
Sistemul ortografic care se vede a fi fost urmat in ve-
chile texte biblice - $i care se poate intelege destul de bine
dupd cele doug copif moldovene$ti din yeacnI al XVI-lea -
e foarte putin fixat $i consecvent. Aceasta $i era de a$teptat
chid se ginde$te cineya cä pin g. atunc limba romäneascd nu
fusese scrisä cu slove chirilice decit in cele citeva cuvinte
ce se gäsesc presärate in slavona documentelor sag a cro-
nicelor, - acestea din Moldova numai.
in cuvintele de care e vorba, normele urmate in docu-
mentele moldovenesti si in cele muntene nu sint tocmal ace-
leasi. A si i, sunetul inchis si cel mai inchis, nu se deose-

www.dacoromanica.ro
XXXVIII VEACUL AL XV LEA

bese prin caractere particulare. Si chid se gindeste cineva

la faptul cä astäzi, dupa atitea relatil zilnice si atitea influente
literare unificatoare, inteo parte a Rominimil se pronuntä
ii acolo unde aiurea se aude î - pind, pind, romitnese, ro-
minese -, chid tine seama cá sunetul intunecat de la slit.-
$kul cuvintelor, care e ii pretutindeni aiurea, se apropie,
dar nu se contope$te, pentru Rominii din Moldova de î,
atunci va intelege lesne de ce s'a intärziat atita vreme cu
osebirea prin scris a acestor doual sunete intunecate. A si î
se exprimä in Tara-Romäneascal prin It $i Jk, färd nici o
normal alta deck aplecarea cutdrui pisar pentru una sail
alta din aceste buchi destul de urite ; in Moldova pänä in
a doua jumatate a veaculuf al XV-lea, x e necunoscut, $i
pentru amindouä vocalele umbrite se intrebuinteazd k, dar
un inceput de deslusire, un progres faVá de tara vecina stal
inteaceia cä, dacii k poate sluji $i pentru i', acesta-si are ca-
racterul deosebit, care nu poate sä insemne si pe ii : anume
ruteanul kl, care pentru Munteni, ca $i pentru vecinif lor de
peste Dunäre, nu e alta deck i. Ce e dreptul insä, si la
acestia It innainte de douä consoane, saii, in silaba finalä, si in-
naintea uneia singure, are valoarea statornicä de î. Si in-
& una si in cealaltä din pärVile libere ale Rominimil k infäti-
seazä totdeauna pe î in grupele îr, II intre cloud consoane,
chid atunci el se scrie, ca la SlaviI Dunäril : pit, AK me-
tatetic.
Pentru diftongul eala - cä ci deosebirea intre ea i i'a
e $i mai grea de perceput $i de ardtat deck deosebirea
dintre ii $i î in anumite casuri -, Muntenii si Moldovenif ail
datinele lor proprii, care se datoresc aceluia$I fapt cd : la cei
d'intaki influer4a slavond a venit numal de peste Dunäre, pe
cind la cellalt1 ea porne$te, $i intr'o masura foarte mare, $i
de la Ruteni. Deci sunetul de e deschis, diftongat, care se
scrie in Tara-Romäneasca -k, apare in Moldova si in haina
mai greoaie a lui ia $i chiar - de si rare ori - a
lui ra.
in Moldova, se aud dotiä feluri de z, dupä cum z vine
din d latinul saü e luat impreund cu un cuvint slavonesc : eel

www.dacoromanica.ro
 M1SCAREA HIISITÄ XXXIX

d'intdig sund dz i se inseamnd cu s ; in Tara-Romdneascd,

lipsind sunetul, lipseste si litera 1.
$i intr'o tara si in alta, H serveste pentru i, T rdmiind pen-
tru anumite finale si pentru casul de dublare a lui i ; o e
represintat prin 0, w avind rostul sdg la Inceputul cuvintelor
si in unele monosilabe ; forma $ a luI u e preferatd forme
ov, care se intimpind numai foarte rar. Pentru lu intreg sag
scurtat in desinente : iü, slujeste litera compusä to.
Legälturile de slove, ca aceia care uneste t cu r inteo ele-
gantd literd lungdreatä, nu sint necunoscute.
Maramuresul ddduse la jumdtatea secoluluI al XIV-Iea pe
cel d'intdig Domn al MoldoveI neatirnate : cancelaria nouluI
stdpinitor va fi fost intdig latiná, ca si moneda luí 2 ; cind
principatul inchegat in pártne de cdtre Baia innaintd spre Nor-
dul si Rdsdritul strdbätut Incä de mult de influente rusest,
actele de Intdrire si de cirmuire incepurd a se asterne in sla-
voneste, care rämase limba Statului, precum era limba Bi-
sericiT. Pisarii furd lug( de la Ruteni sag de la Rominii din
jos. Dupd obiceig si dupd desfäsurarea fireascd a Iucrurilor,
un mester la slove invdtä. pe altul, si astfel scriitoriT luí Vodd
ajunserd a fi din neamul lui.
tnsd pe la 1400 legdturile Moldovei celei noud cu ve-
chiul Maramures trebuie sä fi fost foarte dese : familiile
mai erag 'filed impártite intre o tard si cealaltd : pe la sfir.
situl veacului al XV-lea bled, Voevodul Ardealului, Ma.
ramureseanul Bartolomei Dragffy, din neamul luI Sas-Vodd,
Innaintasul si dusmanul lui Bogdan cel d'intäig e numit de
cronica oftciald a terii, ruda, seminge - CRATTAN - CU tefan-
I PinI aci, s'a întrebuirqat studiul d-lui: I. Bogdan, De la cine 9i cind aiî
imp umutat Amami" alfabetul chtrilic, In Pnnos Sturdza, p. 585 si urra. Lu-
crinle d-lui hie Ba'rbulescu : tesa sa din Agrarn, despre alfabetul cirilic
publicOa sa recent6 : Fonetica alfabetulur cinlic in textele romine, BucurestI,
1904, nu pot fi judecate destul de aspru In cela ce priveste desordinea ex-
punerif i caracterul ciudat al unor conjecturi prin care autorul caut sá apar5,
ca un spirit original.
2 V. in Magnum Etymologicum, art. Ban.
3 V. Sate ti 'neon, p. 137 si urm.

www.dacoromanica.ro
XL VEACUL AL XV-LEA

cel-Mare 1. Felul de a se scrie in Moldova pätrunse si in Ma-

ramures, unde, iaräsy, Biserica era slavond, fiindcd astfel era
Biserica intregiI RominimI incunjurätoare.
Dupd grafia moldoveneascd, se scrie decI in textele hu-
site d si i cu k, färd a recurge insd la combinatia ruteand
id pentru i', In deosebi ; pentru ea4a, se gdsesc de o po-
trivä cele treI semne *, /A 0 Id, - aceste doud din urmä,
speciale Moldovei.
insä scriitorul se foloseste de (loud litere dintre care Mol-
dova n'a cunoscut nicI-odatd pe una, iar pe a doua nu se
poate dovedi pdnä acum cá ar fi intrebuintat-o. Pe lingd p
se mai intilneste pentru r semnul 6 ; copistul din veacul al
XVI-lea al Codicella Voronejean, aceia al Psaltiret de la .cheia
il reproduc stingacia : s'ar putea ca in original sä nu fi fost
pentru r decit aceastá notatie ciudatd : ea aratä sä nu fie
alt ceva decit o viciare a lui r latin, asa cutn se scria in
evul mediu. A doua literd e 4,, care existä si peste D undre,
ca o variantd a luf A : de sigur a 4, a fost ales pentru a
represinta un sunet soväitor, n gutural, pe care Rominif din
alte 0111 il pronuntal si intreg, Oar : chid gäsim bu.taul,
oame.rilor, ld.t,gd, ld.tsgedzI, sli,bäte, aceasta nu inseamnä
eä a fost vre-odatä in Maramures o pronuntie ca : ldingä,
läingedzI, sdimbdte, buinrul, oameinrilor, care e pe atit de
ciudatd, pe cit de neexplicabild, ci numaI ea' in : längd, län-
gedzi, säinbdtä, bunrul, oamenrilor, n era foarte umbrit; prin
vocala intunecatd ce preceda, sati prin r ce urmeazä, asa
incit pentru acest fel de n -fn frantuzeste bon, son - .1, se
punea ca o notatie consunanticd. Dacd pe lingä aceste exemple
slut si altele ca 4chiserd, .1.blaiii, motivul este slIbiciunea
vocaleI intunecate la inceputul cuvintuluI, släbiciune asa de
mare, incit vocala dispare cu totul atund cind cuvintul precedent
se terming cu o vocalä., sail se confundä cu vocala tot intu-
necatd prin care s'ar mintui acel cuvint - se'ntinde,sä'ntindd ;
scriitorul simtia ded la inceputul unor cuvinte ca : închiserd,
inblazii numai o nasald släbitä, si o represinta si aid' tot cu +.

l Bogdan, Cronice inedite, Bucured, 1895, p. 45.

www.dacoromanica.ro
 MIVAREA HIISITÁ XLI

in vechile texte, celelalte litere se Inatiseazd apoi ca in

norma valabilä pentru amindoug terile dundrene. 0 deose-
bire ar fi numai aplecarea bgtätoare la ochi pentru ov, care
alterneazä cu S. Aceastg aplecare se pästreaz g. de aid in-
nainte in pär0e ardelene, unde, pe un timp end u se scria
cit mal expeditiv la noi, se ajungea i pänä la oov pentru
acest sunet !

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL H

LITERATURA RELIGIOASA DIN VEACUL AL XVI-Iea.

1. CÁRT1LE R0MÄNE1,3Ti VECIII I NRÎUHIREA LOH.

Cärti le sfinte in romäneste ati trebuit sá fie privite cu ne-

incredere, cu teatnä de pedeapsa lui Dumnezeti, cu despretut
cärturarului din vremile mai vechi pentru mice umit product
al poporului, de cetitorii din Moldova si din Tara-Romä-
neascä. Natura cepiilor in care ele ni s'ati pästrat, aratä
foarte bine aceasta.
Una e scrisä destul de in grabä, pe o hirtie ieftend, färä
nici-o infloriturä, de un Moldovean, un diac sati un cdlugär,
care vedea in asa o carte o minune literarä da, dar nu din
acele minunI care se admirä : pe manuscript nu e nici-o
altd insemnare deck a cuiva din veacul al XVHI-lea, care
hotdria cä biata cdrticicä veche, cu literele nedezlipite si cu
atitea foi smulse, nu e bunä de nimic.
A doua copie vine din Ardeal : hirtia e tot asa de proastd,
literele sint disgratioase, latarete, aruncate färä nict-o in-
grijire, tot intr'un sirag neintrerupt ; pentru asa o lucrare,
condeiul nu s'a muiat nicl odatá in aurul, albastrul, chino-
varul care impletiati chenaruff si initiate pe alte cärti, a
cdror limbá era nobila, sfinta slavonä, de la Curtea lui Vodg,
de la Vlädici si de la egumeni.
Cea de-a treia nu stä i mai jos deck Psaltirea de la .,Scheia.
Dar si in Psaltirea de la Voroner buchile sint urite, infätisarea
e negligiatd. Amindouä Psaltirile n'ati nicl o insetnnare : ele

www.dacoromanica.ro
 ÎNBÎURIREA CÄRVLOR VECH XLH1

aü zäcut in uitare intre altele $1 pentru eä peste citiva ari

cuprinsul lor a ie$it in slovä de tipar.
Radu Logofaul al lui Dräghici din Mánice$ti, un copist
care fäcuse din acest rnete$ug mijlocul säù de traiii, el care
transcrisese atitea asfinte carti duinnezeestI, anume : Tetra-
vanghelul, $i Psaltirii Sfinte, si Pendecostare (sic), si Minee,
$i Octoi$e, $1 Triodure, si Metafraste (Simion Metafrastul),
$1 Pravilf, $1 Tilcuri, $i Sfintil Apostoli», nu s'ar fi gindit,
in mindria luI de caligraf ales si de om invätat, sä 1nsemne
cuvinte románesti cu pana lui me$terd dacd nu i-ar fi cerut
aceasta anume Petru Cercel : «i mi-a zis el s5.-1 scria aceste
dumnezeie$ti carti anume Evanghelia.11. Cercel era un artist,
un poet, un spirit original, un innoitor de vocatie : pe el
trebuia sä-1 intereseze asa o lucrare rarä. Pentru aceia Evan-
ghelia fäcutd pentru dinsul e, printre toate copiile vechiuldi
tile, singura care se desfäsurá pe o frumoasä hirtie orien-
tald lustruità, are initiale, rinduri scrise in colori $i chiar
miniaturi 2.
Dar dovada cA erati si pärti din Romininie unde curiositatea
nu indemna singurä pe scriitorl la reproducerea, transmi-
terea $i rdspindirea Cuvintului Durnnezeiese in románeste, o
aduc cloud fapte. Intäiü, scoaterea, in intregime saü numai
in parte, a acelui fenomen de limbä care ingreula in vechile
manuscripte intelegerea de obste: rotacismul ; in a doua parte
a Psaltirif Scheiene, el scade mult ; in Evanghelia lui Petru
Cercel el. nu mai existä, si nu exista nicI in izvodul de care
s'a folosit Logofätul Radu.
A doua dovadä, e pästrarea bund a acestor cärti ln Ardeal,
unde ierarchia ortodoxd era foarte slabä, unde, pänä la Re-
forma', nu se intilne$te alt Vlädicd decit VIddica-egumen
din Vad, lingä Bistrita3. Coresi, dorind sä dea la tipar arti
romänestl, n'a avut deck sä intindä. mina. Ce n'a crezut el
1 Columna lur Traian, Ianuar 1882, PP. 54-5.
2 P. 49.
8 V. nartea mea Sate fi preog Bucurestf, 1902; Bunea, Vechile episcopir romcr-

neftt;Blaj, 1902; Teodor V.Päcä oan,lstoriografrvechr,istorlograft noi; Sibiiä, 904;

räspunsul pär. Bunea, in Unirea, an, XIV, si al mieä In Siinanittorul pc 1904.

www.dacoromanica.ro
XLIV VEACUL AL XVI-LEA

cd trebuie sä publice : apocrifele si legendele bogomilice, ad

fost copiate mai departe, de umili preoti de sat, chiar cind
ei stiati slavoneste, ca popa Grigore din Mähaciti.
0 influentä mai largd n'ati cäpdtat insd aceste cártI decit
tocmai prin tipärirea lor de CoresL Dar, pänd sä ajungem
acolo, trebuie sä se yacht' imprejurärile de culturä, fireste
slavonä, ce se intimpind in Principate pänä la 1544, data
celef d'intäiti publicatif fäcute in Ardeal pe romäneste.
2, CULTURA SLAVONI iN MOLDOVA.
Avintul de cultura slavonä, pornit din marile mänästiri
ale veacurilor al XIV-lea si al XV-lea, ocrotit de Stefan-cel.
Mare, intdrit prin starea de inflorire glorioasä a terii in
Domnia ha, nu släbeste mult inc4 cincizeci de ani dupä moartea
marelui Voevod.
Dar mänästirea Putna decade de la un timp incoace, analele
Domnilor nu se maI scriii acolo, ci laPobrata, pe care Petru Rares
o reinnoi, dupä indemnul Mitropolitulul Grigore si unde, dupd
acelasI indemn, el alese locul de ingropare al säti si al famine
sale. Dupa" Mitropolitul David, mort la i-iti April 15091, nu se
maiintilneste multä vreme un Mitropolit cu metania de la Putna2.
Teoctist al II-lea e, cum am vgzut, din Neamt. Dupä moartea
luI, in 1527 sati chiar 1528 - in Mitropolia din Suceava, fiind
de fatä Dosoftei episcopul de Roman, Teofan al RádluVlor,
Macarie egumen de Bistrita, Acachie egumenul de Putnalsi alti
preoti si calugäri» 3 - urmeazä Calistrat, care se intimpinä la
1528 4, dar nu era incä ales la 16 Ianuar, si apoi Teofan
de Rädäuti : ei poate sä fi fost tot Nemten. Stim sigur
cä din Neamt, unde fusese si egumen, era Macarie, in cu-
1 Ureche, p. 182.
2 C5. David venise de acolo, arata. pomelnicul din Erbiceanu, Ia. Mar.
Moldavud, p. Lvr.
3 Act din 16 lanuar 7036 (1528). prin care emonahul Nechrfor» cláruieste
Neamlul satul DolhestI pe omuz, inspirIndu-se de la o danie a IT( Teoctist
Insusii; Arch. StatuluI, Nealq, no 1726. Cf. Melchisedek, Chron. Romanulur,
1, P. 159.
4 Bibl. Ac. Rom., mss. slave, no 38 : nor inner:on+. AltiTp0flOAHTI, KFIll Ka-
AFICT p 'IT

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONA IN MOLDOVA XLV

rind episcop de Roman, in locul lui DosofteIl. Alt Teofan, acesta

de sigur din Neamt, ajunge Mitropolit in a doua jumätate
a veacului al XVI-lea 2. Pän ä. la dinsul si in mijlocul pásto-
rid ha, stah in Scaunul archieresc al Moldovef : Grigore, care
fusese dougzecf si tref de ani egumen la Pobrata, dar se retrase la
bätrinetä hi Neamt 3, si un Anastasie, in care as vedea pe
acela ce era egumen de Neamt la 15284. Ctitoriile nouä
ale Domnilor din acest veac al XVI-lea, Pobrata, Risca, Sla-
tina, Galata, sint, in adevär, adäposturi ale letopisetuluf dom-
nesc, ce se urmeazä innainte, dar nu din ele pornesc marh
invätätorf af Bisericif moldovene si conducätorf ai eI.
Pe acest timp se inseamnä ca scriitor Macarie de Roman,
care a läudat pe bätrinul Rares inteo lucrare retoricä, al
careI stil e luat de-a dreptul din vestitul cronicar bizantin
Manase, ce-T fusese cunoscut prin traducerea slavonä, foarte
veche ; Eftimie, ucenic al acestuf Macarie, läudätor in acelasf
spirit si in aceiasf formä a cuiva care era mai putin vrednic
de alese complimente bizantine, Alexandru Läpusneanu ; Isaia
episcop de Rädduti, sol in sträindtate al luf Ioan-Vodä cel
Cumplit si insemnat in istoria literarä printr'o operä de com-
pilare a vechilor anale 5. Rostul acestor doi din urtnä cade
ceva mal tärzih si se cuvine a fi arätat mai departe.
Dar traditia caligraficd släbise, iubirea pentru cdrtl, inchi-
narea luf Dumnezeü prin copiarea lor nu mai: era ca odi-
nioarä, cind Stefan innälta bisericI si mändstirf frumoase. pe
care trebuia sä le inzestreze cu cele trebuincioase pentru
slujbd. Nu mai avem acum nici-un harnic si mester copist,
ca Gavril din Neamt, cu vre-o sutä de ani in urmä. Nu va
trece mult si cultura slavonä ea insäsi se va stinge : pe de
1 1st. Id. rom. tee sec. al XVIII-lea, p. 539 i urm.
2 V. Hurmuzaki, XI, tabla.
3 Cf. Arch. ist.,11, pp. 22-3 si documentele Neami, X X XVII, I -2 din
Arch, Statulul: la 28 Octombre 7088 (1579), Petru chiopul hotIreste inteun
proces pe care sGligorie fost Mitropolit si tot soborul de la SE mni5stire
Neamtul îl ail, pentru satul Davideni, cu diacul Dr'agan Ciolpan.
* V. documentul lul Nechifor, citat mal sus. Cf. Hurmuzaki, XI, p. LIII,
nota 4. Dupfi pomelnicul citat ins5., el ar fi Putnean.
5 1st. ht. rom. 'in sec. al XVIII-lea, excursul 1.

www.dacoromanica.ro
XLVI VE ACUL AL XVI-LEA

o parte, din pricina nesiguranteI $1 primejdiei timpurilor celor

noud de luptä, iar, pe de alta, pentru apropiarea invingAtoare
a unei epoce de prefacere adineä in tot rostul vietii ro-
m An e$ti.

3. TARABOMÁNEASC. I TIPARUL DE CÁRTI SLAVONE.

irl tot acest rästimp, imprejurärile aü fost $i mai putin

prielnice in Tara-Romäneascä $i rodul invätäturii a rdsärit
$i mar slab.
E drept ca Radu cel cucernic, zis Radu-cel-Mare, pe lingá
sprijinul pe care 1-a dat pretutindeni Bisericii drept-creclin-
cloase, a organisat, prin acel innalt cleric pribeag, ce stätea
adApostit la dinsul, patriarchul mazil Nifon, ierarchia biseri-
ceased a tern' sale. Nifon era un Grec, $1 Gavriil Protul, care
a scris la Atos viata lui Nifon $1 pentru a vesti in lumea
rdsäriteand meritele pentru lege ale Domnului muntean, era
si el un Grec, care a intrebuintat deci limba greceascd in
aceastä Viatä a Sfintulul celui noti t. Dar $i in mijlocul te-
rilor slave, un curent grecesc nu se putea crea $i pästra la
Dunärea romänescä. Cultura slavond a fost deci intäritä la
Munteni in aceia$I vretne prin douäl intimplärf.
fotlia, cu zece ani innainte de plecarea lui Nifon din tar5.2,
se intemei o mänästire noud, in acel Banat oltean, care
adunase odinioarä eel mai strälucit sobor de läca$uti sfinte.
intemeletorii mänästirii Bistrita sint fratii Pirvulesti, Craio-
ve3ti sati Bäsäräbe$ti, vestiti «$efi de partid» din acest timp.
Ctitoria lor, foarte luxoasd, inzestratä ell moa$te scumpe, era
cäläuzitä, de sigur, de vre-un stare; adus din Serbia, unde
fratii aveati multe legäturi. Între cártile strinse aid, se gäsiati
unele de un foarte mare pret, precum Psaltirea cu tile din
t V. 1st. lit. ?am. 'in sec. al XVIll-lea, II, p. 605.
' Viap. luí - ed. Erbiceanu, Bucurestf, 1888, pp. 43-9 - pune plecarea
ln legäturá cu cäsätoria suroril Domnului, Caplea, cu boierul Bogdan. Aceasta se
fäcu insä dupä moartea celul diutDü scq al Caplel, Staico, mort la 1507 ; Ca-
plea inskl muri la 1511; Updatu, Vlad Calugarul, Bucurestl, 1903, pp. 64-5.
8 V. vol. IV, p. xLv; ManuscHfite din biblzotea strame, I, extras din Arno-
ld' Academia Ilomêne, XX ; p. 50.

www.dacoromanica.ro
 TARA-ROMANEASCA. 1 TIPARUL DE CURTI SLAVONE XLVII

1346, un manuscript atonic din 1408, citeva alte cärti sla-

vone din veacul al XV-lea, toate scrise cu mina, rämäsite
din comorile literare sirbesti pe care le spulberase cucerirea
turceascd 1.
La 1506, adecä nnmai cu citeva luni innainte de iesirea
lui Nifon din a.ra", e un cdlugar cu numele de Maximian, fiul luI
Despot, Tarul sirbesc», fäcea, la Rimnicul-Sdrat, pacea intre
Radu-cel-Mare si Bogdan-Vodd al Moldovei2. El ajunse Mi-
tropolit al terii, pe care o päräsi apoi prin 1509, poate
pentru ea' aflase, in cursul soliei ce indeplinia in Ungaria,
uciderea boierilor de cätre Mihnea, urmasul lui Radu. Sotia
luI Neagoe, care ajunse indatä Basarab al IVIea, era Milita,
vara sa; o nepoatd, Elena-Ecaterina, fu, mult mal tärziti, sotia
lui Petru Rares5. Maxim va fi fost si el un «invätätor» al
terii, unde petrecu destul de multä vreme.
Din Bistrita s'ati adus la Museul din Bucuresti, mai au-
näzi, nu mai putin decit 131 de manuscripte slavone si 30
slavo-romine. Ele n'ail 111Sä nici-o insemndtate pentru cultura
noasträ, cdci cele mai multe ni-ati venit de-a gata, nu le-am
acut noi. Ar fi de pomenit doar o lucrare a pisarului Mar-
darie ; un alt manuscript a fost copiat mai departe la Atos,
dupä moartea scriitorului care-I incepuse4. Dar cu citiva ani
innainte, aceiasi mändstire däduse cercetätorilor nostri un nu-
mär de vechi tipärituri religioase. Acestea ati in adevär o im-
portantä mare, pentru cal ele at1 fost cscrise cu tiparul» in
Tara-Romäneascal si cu sprijinul Domnilor el% Ele sint acele
cärti, care fäcurä aproape färd folos scrierea, pänä atund asa
de imbielsugatä, a manuscriptelor de Bisericd slavone.
Tiparul de cArti cu buchi nu puted sd fie, la inceput, de-
cit o afacere de negustori. De aceia curentul spre publicarea
cärtilor sfinte slavone n'a pornit din Ungaria, unde «Tipografia
Curtii» lui Matias Corvin lucra incä de la 1473, cu un mester

1 Odobescu, In Revista Rolland, I.

2 I3ogdan, Crania inedite, p, 63.
3 V. WI 1V, p. xvir.
4 Odubrscr, in- hav,:t'i, I.

www.dacoromanica.ro
XLVHI VEACUL AL E VI-LEA

neamt adus din Venetia', ci de la acest ora$ chiar, care avea zilnice
si foarte insemnate leggturi cu Räsdritul $i care, pe lingg aceasta,
tinea supt ascultarea sa, pe malul din fatä. al Adriaticei un mare
numgr de Slavi ortodoki. De sigur pentru Slavii din colonia
balcanicg s'ag lucrat cele d'intdia tipärituri religioase cu cirilice 2.
A p of tipografia slavond lucrâ chiar in Balcani. in tirgu-
$orul Cetinie, astdif capitala Muntenegrulul, stäteati, inch'
de la sfir$itul veacului al XVlea, niste stäpinitori de mina a
treia, din familia Cernoievici, cari-$T luail titlul de Domn1 ai
Zentei, unde incetase de multä vreme dominatia cre$tind $i
sirbeascd. Gheorghe Cernoievici stätea supt ascultarea Vene-
tiei, cu care el era in comunicatie prin portul Cattaro. in
astfel de imprejuräri i se va fi ingdduit sä-$1 iea un mester
venetian, cu toatá gelosia cu care se impiedeca pe acest
timp insträinarea tainei roditoare a tiparului. Se crede cd la
Cetinie ai.1 iesit trel cärti, dintre care una e Psaltirea, iar ce-
lelalte cloud cuprind rugäciunI $1 cintdrI2. Ele poartä numele
cdlugärului tipograf Macarie, care si-a fäcut, neapärat, uce-
nicia in Venetia. Amestecul Turcilor in afacerile muntenegrene
aduse insg, intre al tele, $1 intreruperea lucrului de tipar 3.
Tipgrirea cärtilor slavone nu-0 putea gäsi un adgpost in
Balcani, in acest sfir$it al veaculta al XV'ea, chid ultimele
rämäsiti de stäpinire cre$tinä se innecati in noianul turcesc.
Mesterii trebuird sä-$í caute un sprijin, un ocrotitor, dincoace
de Dunäre, unde se pästraii vechile forme de Stat. Aceastä
îndreptare spre noi era cu atit mai impusä, cu cit Venetia
nu maI voi sä se ocupe cu lucrul tipografic pentru Slavi, $1
cu cit nicl-o altä tarä prinsä in mi$carea tipografica nu se
aräta dispusä O. facg acest lucru. Astfel leromonachul Ma-
carie veni in Tara-Romäneascd, aducind cu el un sgculet de
buchi frurnos tdiate, de initiale inflorite $i de frontispicif dibaciti
impletite, in care se simte influenta, originea venetiang4.
1 Fessler-Klein, a. c., III, p. 213.
2 Asupra lor v. Nerva HodoI In Alinanachul tipogra.fic cMinerva, pe 1902,
0 In Convarbtrt literare pe acelas1 an.
3 V. Hodo, 1. c.
4 V. probele date k Bianu si Hodo, Bibliogra.fla romîneY 0 facsimilele dupä.

www.dacoromanica.ro
 TARA-ROKANEASU 1 TIPILEIREA DE C:A.RTI SLAVONE XLIX

La sosirea cucernicului mester Macarie, care era ail

indoiald un Sirb, acel ce tipdrise in Muntenegru, - el
socoate anul apusean de la Ianuar, nu de la Septembre, -
domnia in Tirgoviste Radu-cel-Mare, i pe linga acesta
se gdseste de la o vreme cdlugärul, apoi Mitropolitul sirb,
de neam mare, Maxim. intre Maxim, intre Macarie, intre
noua mändstire de culturd slavond, sirbeascd, intemeiatá de
Craiovesti la 1497, Bistrita, e vddit cd trebuie sd fie o Iegä-
turä. Cartea, invätätura sirbeascd, gonitá de Turd, pentru
cltdva vreme, din peninsula balcanicä se oplosia in cea mai
apropiatd din terile romdnesti.
Pentru Radu-Vodä incepu Macarie tipdritura unul liturghier,
precum cu cdrtf de slujbd se incepuse tipdriturile din Ce-
tinie ; aceasta ar dovedi, cá Radu doria sd se urmeze la
dinsul cu lucrärile incepute in Muntenegru. 0 astfel de
carte se putea mintui pe atunci numai cu gren - Coresi
le lucra in nu mai putin de trei, si chiar pänd la sese
luni - si evlaviosul Domn nu trdi s vadä opera isprd-
vitd. Ea se raintui abia in toamna anului 1508, pe cind
domnia acurn Mihnea, care de sigur n'ar fi poruncit cälugä-
rulul sd se pregdteascd pentru o astfel de lucrare. Teascul
de mind al lui Macarie trebuie sä fi stat, sail la mändstirea
Dealu, lingd Tirgoviste, pe care o inndltase Radu din cele
mai bune materiale si dupd planuri deplin armonioase, sail
in cealaltä noud ctitorie, in cealaltd mandstire tinärd, Bistrita,
unde s'a gäsit unul din cele cloud' singure exemplare ce se
cunosc. Aceastá rard liturghie a lui Radu-Vodd e un frumos
document tipografic, si el aminteste indemnul din care a por-
nit, prin stema Terii-Romänesti i prin coroana domneascä
cu trei ramuri ce figureazd in frontisPiciile el'.

tipärituri grecesti fácute la Venetia pe acest timp, in Horatio F. Brown, The

venetian printing- press, Londra, 1805, la pp. 42 0 44.
1 V. Hodos, I, c , pentru argumentele ce se pot aduce contra celor ce cred
ca. Radu ar fi fg cut un fel de comandä in sträinätate, asa Incit tipäritura nu
s'ar fi Indeplinit la not Se poate adtnite oare cá, atuncl clad until ca Cer-
noievici avea ambipa ca tipograful sedS lucreze supt oclal, Radu sä se fi in -
voit la un lucru In depärtare ? Si apoi cum s'ar putea crede cá pe atuncY inch'

71304. VOL VII. IV

www.dacoromanica.ro
L VEACUL AL XVI-LEA

Mihnea nu mar ceru nimic lui Macarie, intre altele $i pentru

cd el era aplecat cdtre g eresul fluter DuhuluI Sfint» sail cdtre
dogma catolicd $i era un mare du$man al cdlugdrimil'; nu
trebuie sá se uite nicf aceia cd el a bdtut cu tunurile, ca pe
o tabdrd de rdscoald, frumoasa mändstire a Bistrite0. Dar
Domnia cruntului Voevod tinu putin $i, chid Vlad cel tindr,
fratele lui. Radu $1 prietenul Craiove$tilor, ajunse in Domnie,
Macarie, care poate sä fi. pribegit $i el citva timp, urmeazd
cu tiparul. Ca $i in $irul de publicatii de la Cetinie, apare
acum ceia ce era mai de nevoie preotului dupd rugdciunile
Liturghief, cartea de cintári, Octoichul. El a ie$it de supt tease
in anul 1510, in care stdpine$te chiar de la inceput noul
Domn tindr.

4. NEAGOE-VODA. BASARAB.

Suirea in Scaun a lui Neagoe, care se intitula Basarab-

Vodd, intrecu toate nddejdile preotilor, cälugdrilor $i cdrtu-
rarilor.
Macarie tipdre$te intdid supt acest Domn, in chiar anul
intronärif lid, 1512, o Evaughelie intreagd, pe care o impo-
dobe$te cu frontispicil superioare ca boggle $i me$te$ug celor
vechi ; $i lucrul fu ma:I rdpede data aceasta ; inceput In Mart,
el se mintuie in Iunie. De bund saind cd avem astdzI exem-
plarul lui Neagoe chiar in acea carte tipdritd, nu pe hirtie,
ci pe pergament $i coloratd dupd normele ce se observad hi
secolul al XVie3 pentru manuscripte : ea a fost gäsita la Ms-
trita, care a dat 5i exemplarul pe hirtie al Evanghelief2. Din
aceastä vestitd típäriturd s'a dat apol, la 1552, o editie noud,

sterna si coroana tend Inseamna numai ca de la Dosanul ei a venit cheltuiala ?

in sfirsit cum se face ca.' din aceasta opera, daca ea ar fi fost facuta.' aiurea,
A se pastreze exemplare numai la noi?
1 Viata lui Nifon, ed. cit., pp, 65, 71; Tocilescu, In Analele Academia
Romîne, VIII, p. 191 : inscriptia de la Bistrita, din 1683, tot dupa. Viata lui
Nifon insa.
3 Pentru descrierea acestel dill i a celorlalte, v Bibliografia Romisnd citati.

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE-VODÄ BASARAB LI

cu foarte mici schimbdri, pdstrindu se intr'un loc si sterna

sträind, in Belgradul sirbesc1.
Se poate sá mai fi urmat si alte publicatii, dar din ele
nu s'a pästrat nici-un exemplar. indatä dupd capodopera sa
din 1512, Macarie ajunse Mitropolit, cad fa/1 indoiald el e
Macarie, Mitropolitul muntean, care a supraveghiat din Arges
innältarea mdiestrei mändstirI de acolo, care a primit in Au-
gust pe Patriarchul Teolept al Constantinopolei, pe patru
Mitropolitl ai Rdsdritu lui, pe tot clerul innalt al Atosului, cu
staretul cel mare sat' Protos-ul Gavriil in frunte, si a slujit
cu dinsii la sfintirea acestuf läcas, in sfirsit acel care a pus
in legaturd. Biserica sa cu Biserica-cea-Mare constantinopoli-
tanä si s'a strämutat cel d'intditi in noua Capita Id a teriT,
unde se ridicase o Mitropolie vrednicd sari primeascd 2 Dupd
acest triumf al sdü, el nu trdi insä rnultä vreme si, cind, dupd
moartea lui Neagoe, in 1521, dupd prinderea de Turd a copi-
blui Teodosie, Doamna-vdduvd, Sirboaica Milita, apueâ drumul
de pribegie in Ardeal, o intoväräsia alt Mitropolit, Mitrofan 3.
Pang la venirea unuf alt pribeag sirb, cu alte buchl, nu
se mai rdspindirä in lumea rdsdriteanä tipdrituri nou d. fdcute
in Tara-Rorndneascä supt ochif bucurosi ai Domnilor ocro-
titori pentru ortodoxia nenorocitä, färä add:post si urmäritä
de prigoniri.

innainte de a se vorbi de noua serie de tipdrituri, citeva

cuvinte asupra operei de scriitor, de scriitor slavon a lui Nea-
croe-Vodd.
Neagoe era fiul lui Basarabcel-Tindr, cu o femeie, Neaga,
despre care cred cd era din neamul Craiovestilor 4. El a fost
sprijinit si incunjurat de acestia. in tineretä se alipeste pe
lingd Nifon, organisatorul Bisericif muntene : pe atunci era
1 Ibid.
2 V. Via.a. lui Mimi, pp. 79, 115, 121 ; invalitturile lur Neagoe, Buce-
restl, 1843, P 173 si urm.
3 Cf. Bogdan, Documente i regeste prnntoare la relafirle Tar-Rumîneftt
eu Brafovul 0i Ungaria Îu secolul XV ?a XVI, BucurestI, 1902, p. 307, no
Ckxxx i Studtr fi doc., III, p. LxXv, n° VIII.
* V. vol. III, p. lurv.

www.dacoromanica.ro
LII VEACUL AL XVI-LEA

un sirnplu boierina 1, cad' obhia domneascd nu i se vädi de-

cit pe la sfirOtul Domniei lui Vlad cel Tindr, fiind Comis
al acestuia 2, chid boieril il scAparä de moarte sail de slutire
zicînd cd este «un adevärat fecior al nostril» 3. El va fi cules
invätäturA O. de pe buzele lui Maxim, ruda de Craid, care
ajunsese Mitropolit muntean. Sotia sa era Sirboalcd. FiiI sdi
poartä nume sirbqti saü bizantine, - Teodosie. Iubirea sa
pentru artä era cunoscutä. Luxul Curii lui trebuie sä fi in-
trecut cu mult tot ceia ce se pomenise pänä. atuncl. Pentru
mqterf de cládiri i giuvaiergiI, el a trimes solff in sus i in
jos, in terile cu traditie artisticA : la Venetieni ca si la SaW-
Carturdria lui Neagoe-Vodä n'a rämas färd folos ; in sufletul
acestui papic Doran, cu atita dor de frumusetä cum nu mai
avuse altul innainte de dinsul, se desteptä dorinta de a scrie
sfaturi bune pentru fiul säil Teodosie, pe carel incunjura
cu atita iubire, prevestind pare ch.' moartea sa innainte de a-I
vedea «fecior de vristä»: «pentru cä», scrie el, ode veI rä-
minea sdrac de mine pentru päcatele mele, mdcar cit de mi-
titel, sä nu te intristezI aci ai ramas de mic särac de mine,
ci sä tii, fätul mieü, cä aa este rindul i obiceiul lumii a-
cetia». Tot de la el avem i un alt «cuvint de invätäturä,
indreptat edtre dol eälugärI noi, «slue credincioase ale sale
1 «Vätah de vinätorI«, In Viata lui NIfon, p 69, intr'un loc unde e vorba de
gonirea fiulul lul Mihnea-Vodä - t i zise cark ef: cine ail flout voao aceasta ?
Ei ziseri. Neagoe, vätahul de vänätorlo - nu Inseamnä vre-o dregätorie, ne-
cunoscutä, intr'un fel de oaste, si el necurioscut,ci trebuie si. corespundä origi-
nalulul : gb 4-iyozíp.evo Tay) Stwxotivswv«.
2 S1udz,s doc., VI, p. 592.
3 Viata luf Nifon, p. 75.
4 Cf. [Tocilescu], Curtea de Arge,r, publicatie jubilarä ; Hasdeil, In Revista
,Voud, I, p. 121 si urm. ; Iorga, Doud documente din archwele ragusane, In
Arch. soc. /1. /i lit. din laist, 1898 ; Socotelile BrasovuluT, in Quellen der
Stadt Kronstadt, I; ale Sibiiulul, extrase In Hurmuzaki, Xl , scrisorile 1111
Neagoe, In Bogdan, 1. c.; Stud i doc., III, p. LXXV. Mänästirea a fost in
adevir clAciitá de un naester din Räsärit, poate Sirb, dar poate fi Romhi, uce-
nic al celor ce zidiserä mänästirea Dealulul. Sasul Vitus, «sculptor i pictor«,
adus In Tara-Romäneascä, In lanuar 1523, clnd domnia 1116 In pace, Intre
douä pribegit, Radu de la AturnatT, n'avea alt scop decit a Impodobi cu sfintl-
effigiare- biserica, acum cu totul mIntuitii; v. Quellen, I, p. 505.

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE-VODA BASARAB LIII

si dragf, carele sä lepddard de lume i sd deaderd vietri cd-

lugdrestI» 1
Cdlugdrif nof snit Iosaf si Varlaam, cari vor fi fost pdnä
atund boierf de la Curte : in Iosaf s'ar putea vedea cIosif»,
sfintit la i 517 ca întJü egumen de Arges - innainte de
aceastá invdtdturd manuscriptul dä aisaniia mandstirif Ar-
gesului», adecd sfaturf cdtre egumeni 2 iar in Varlaam unul
dintre Mitropolitif de waif tirziti ai Terif-Romdnestf 3 : amindof
sint numitf asa de Neagoe dupd povestirea rdsdriteand despre
Varlaam i Ioasaf, pe care o cuprinde in sfaturile sale pd-
rintestf. Li se dati numai indrumärf care se intilnesc in orIce
predied plutind de-asupra lucrurilor precise.
0 altd parte din compilatia luf Neagoe o alcdtuiesc indemnurf
erestinestf ce se pot da oricuf, orIcind si in orke fel de
imprejurdrf si pentru dovedirea bunätätif cdrora el nu aduce
intimplärf din viata sa însái, bogatä hi ndprasnice schimbdri,
ci evenimente din Biblie sati din viata luf Constantin-cel-Mare,
pe care neapdrat ea' domnescul scriitor le-a cules din litera-
tura slavond curentd a aceluf timp.
Cu mult maf insemnate sint cele citeva scrisorf de sfaturf
-cdtre coconul domnesc Teodosie, nenorocitul cporfirogenet»
al acestuf Domn cu apucdturf impdrätest. Neagoe vrea sd-sf
invete fiul «cum sd. cade Domnilor sá add la masd si cum
vor minca i vor bea», si «cum si in ce chip vor cinsti pre
baled si pre slugele lor cari vor sluji cu dreptate», cum se
cinstesc icoanele, cum se iubeste Dumnezeti, cu fried de
dinsul, ccí «std toatd lumea innaintea luf Dumnezeti ca o
picdturd de ploaie in strasina case:, cum se primesc solif,
-cum se trimet altif in schimb, cum se dati rdzboaiele, cum
1 Cele d'int1in in mieä parte st In Archiva istoricti, 12, 13. i ii i urm., p.
120 si urm. ; in intregime, formind un volum de 336 de pagini In 80, ap5.-
rute In Bucurestl, la 1843, supt titlut. Avaititurzle bunulu u credrnaosulut
Damn al Tdrit-Romînefir, Neagoe, Basara, Voevod, atre ./fill sari Teoclosa
Voevod ; cea din urmii, in V iap. lul Nifun, ed. citatä, p. 243 si urm. Pentru
forma slavonä st greaca a Cuvintelor, v. Russo, In Revista Rom'inii a d-lui Ride-
lescu-Motru, 111, p. 280.
2 V. V iala lui Nifon, p. 119.
3 Cf. Lesviodaes, Istorra brsericeascd pe scurt, 1843, p. 398.

www.dacoromanica.ro
LIV VEACUL AL XVI-LEA

se iartä de DomniI vrednici räul ce li s'a acut in tineretä

si strimtorare ; cum sä facd judecata cu constiintä si blin-
detä, indemnind pe «fratele» WI ce se judecä a «spune pre
drept, ca säll putem lua seama si noi sä te judecdm pre
dreptate». Cuviinta la ospete, petreceri, primill si alegerea
sfetnicilor si ajutätorilor ii par doud temeiurf mai puternice
ale unei Domnii asezate si sigure: in legäturd cu ele, filosoful
bisericesc atinge mal toate cele ce pot privi pe un stäpinitor.
E vrednic de luare aminte sä se vadd in ce chip priveste
Mdria Sa Basarab-Vodd o cirmuire pläcutä lui Dumnezeil, folo-
sitoare oamenilor si menitd sä lase in urmd un nume bun.
Domnul vine de sus : el face boieril, dar boieriI nu-1 fac
pe el; o mindrd märturisire, pentru formularea cäreia Nea-
goe a trebuit sá uite toatä istoria terii sale de la Mircea cel
d'intähl incoace, o istorie de lupte, de ucideri, de sfäsieri
sdlbatece. Dar nu se poate opri sä atingd «vorbele rele» ce
se tot spun : «iatä cum a fost cutare Domn, altul iatä cutare
cum si-au pus Domnia, si altul iatä cum ati petrecut si cum
ail luat cinstea lui altul, si alte multe hied mal rele decit
acestea». Boieril unuI Domn si slugile sale de la Curte il
slut si siguranta si podoaba. «SA fie slugile imbrdcate si
impodobite cum yeti' sti mai frumos,- cd aceia este lauda
si cinstea DomnuluL» Sfältuitoril trebuie alesI cu ingrijire,
fiindcd de la alegerea lor atirnd atitea : Domnul sd nu se
plece stdruintilor si sä nu ridice in treptele dregdtorilor oameni
fdrä insusirl si färd tdrie de suflet, cari nu se pot recomanda
cleat prin aceia ea' aii pdrintl vestitI sag still a se face pläcutl,
ea' pot face «glume siveselle si risurI» si slujesc de «mäscárici»
la o Curte usuratecd si färä innalta constiintä a datoriilor el'.
Odatä numiti, boieril trebuie cinstiti dupä cum li se cade :
nici locurile lor la masa stdpinuluI sd nu fie schimbate, pen-
tru cä aceasta poate jigni pe eel' ce sint mai simtitori si
mai mindri : «inima omului este ca sticla : deacd sticla, dead',
se sparge, cu ce o vei mai cirpi ?». Prin ingrifire, bund orin-
duialä si träinicie, Sfatul si Curtea sä fie ca o frumoasä grd-
dind, incunjurata de un zid tare : cGrädina mea si creaste-
rile cele frumoase dintr'insa slut boierii mei ce mall si cins-

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE-VODI BASAFAB LV

tit!». Frinc Ica, o intr'aceastä vreme ce am ajuns noi» - asa s'a

scris de chid lumea - credinta s'a imputinat si oamenii, mai
legatl de pämint decit altg data, se cistigä prin räsplätiri,
- «omul este ca porumbul : unde aflä gräunte mai multe,
acolo fuge» - Domnul va lua din venitul sda, pe care insd il
va stringe si-1 va pastra insusi, - oval de Domnul acela
ce-sf da cinstea altuia si vai de tam aceia care o stäpi-
nesc multi !» - o parte mare pe care o va da boierilor,
in mosii si in ban!, de care nu se va mai atinge apoi. La
cercetarea din fiecare an a ostilor, «cgutarea ostilor voastre
la anul, cum li-e obiceiul», O. se facä destule daruri pen-
tru ca ostasi sä iubeascrt pe acel care e chernat sa-I calau-
zeascg. Judecdtile sfi se petreacä bine, si nu in caildura de dup.'
ospete. Datoria cere, in adevär, ca sä se curgte, cu toatä,
blindeta care irnpodobeste pe un cirmuitor, « nuielele cele us-
cate, care nu fac rod», dar inläturarea lor sg se facä nurnai
ocu lege si cu judecatä». Iar, innainte de osindä, sá se fi fal-
cut intäiii toate incercdrile de indreptare, ca unui arbore
bolnav ce poate ajunge iarasi de folos gospodarului. Oa-
cum, «sa nu fie adee oil paharul talti plin de singe de orn»,
cdcI «singele omului nu este ca singele vitelor sail al altor
fiare, sail al pdsdrilor».
La mese, Domnul sä fie de fata, sä se bucure de vorbg,
de cintec, de sunetele de otobe, vioare, surle de veselie» si
de jocurile vechl si noug, sä bea chiar, cad nu e menit.
pustniciei, dar nici-odatä sä nu cadd in uritul pdcat al betiei
si in cele ce vin dupg dinsa. Dacä i s'a intimplat sä iu-
beascd in dreapta si in stinga - cum era pe atund datina ;
si Neagoe el insusi era dintre copid domnesti insemnatI in
ascuns -, sä nu-si iubeascá mai mult «feciorif carii sint din
päcate», decit pe cei din casatorie, si sä se pocalascä prin
dajdea lacrimilor, care sint earipile pocgintii». Domnul sä fie
strälucitor si darnic, dar eel' ce-1 incunjurd sä nu se infäti-
seze umilf pe lingä boggtia lui de mätasä, aur si pietre
scumpe, caci, cum s'a väzut si mai sus : «sd fie slugile im-
brdcate si impodobite cum yeti sti mai frumos, cd aceia este
lauda si cinstea Domnului».

www.dacoromanica.ro
LVI VEACUL AL XVI-LEA

Dacd Teodosie va fi asa, el va fi incunjurat de oameni

ce-1 vor iubi pänd la jertfa vietif : «Cum cugetati sd-si verse
singele si sä-$I puie capetele pentru mine, asa-$I vor värsa
singele si-sI vor pune capetele pentru tine, $i nicI-odatä nu vor
da spatele vräjmasilor».
Neagoe a fost milostiv si compätimitor, darnic pentru ceI
ce aveati nevoie de domneasca lui därnicie. Asa trebuie sä
fie Domnul. Tot prisosul lui va merge la sgracI si la mänds-
tirl. acI banil rámasI in Vistierie nu sint doar a! lui. dar
de-tI va mai prisosi venit din venitul Domnie, acel venit
sä nu Oldest! cä este cistigat de tine, ci iar l-aI luat de la
säracI si de la ceia ce sint supt biruinta ta, care i-a dat Dum-
nezeti supt mina. ta » Hräpirea e cea maI mare rusine pentru
un crestin si Domn : «räti este a sac:lea la raspintiI si a cere ?
Dar maI fan este a se imboggi omul cu nedreptate».
Dar totusI avem a face cu un ona de rázboiii care se in-
floard in toatä fiinta lui &had aude goarna nävalelor si inch' -
ierdrilor. intre atitea citatiI din Sfinta Scripturä, din Efrena
Sirul, din Sf. Atanasie al Alexandria, din Aristotele chiar
- luatá din vre-un cronograf -, intre atitea comparatif
de imprumut, iatá de cloud ori, in doud forme deosebite,
o icoand de lupte, in care se simte avintul puternic al
inimiI pentru ceia ce-I place mar molt : e Mintea este stea-
gul trupului, si, pän stä steagul la räzboiil, tot iaste raz-
boiul acela nebiruit si nepierdut, iar, deacd cade steagul,
räzboiul iaste biruit si nu stie unul pe altul cum piere !».
i, in altd parte : « Mintea stä in trupul omulul drept ca
si cum stä steagul in mijlocul rdzboiulul si cautä toatä
oastea la steag, si, pän stä steagul in räzboiü, nu se chiamä
acel räzboiii biruit, mäcar de are si nävalä grea spre sine,
ci tot cautä steaguluI si se aduná imprejurul lui., iar, deacd
cade steagul, deaci toate ostile se räsipese si nu se stie unul
cu altul cum fac si incdtrò merg»1.
Pornirile acestea rdzboinice ale raseI sale de luptätoff färä
fried si de strasnicI DomnI, biruitoff si poruncitorI, se väd
' S-a" se observe 0 mindria cu care Neagoe vorbeste de Domnul de la
care ,,i a4if, dint.' alte erl', poftesc s'a" iea Invätätur a. si sfat de la dînsul. .

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE-170Di BASARAB LVII

din minunatul capitol, de sigur cu desdvirsire original, in

care scriitorul intelept incepe cu socoteala cuminte a solilor si
mlntuie, ca apärdtor al coroanei $i terii sale, prin strigdtul
de chemare la luptd pe viatá si pe moarte!
Deci, chid vine un sol mare, de la un principe credincios,
sd-I primeascd incd de la hotare prin boierT de cinste, ce vor iesi
innaintea lui ; el va fi adus la Curte, hrdnit dupd cuviintä si
tinut la o «gazcld bund», dar departe de locurile de sfat ale
DomnuluI, doud-trei zile. El va vedea pe Voevod in jiltul sd 0,
sus de-asupra scaunelor in care se razimd sfetnicii bdtrinl si
eel' tineri, dar nu trufa$, ci smerit, cáci si Dumnezeii e de
fatd. La ospdt, care va strdluci innaintea ochilor strdinului,
«tocmiti Pdharnici, scoatetl pdhare de argint .frumoase $1 silitf
sá a$ezati toate frumos, ca sdi se mire $i solul de acea po-
doabd $i rinduiald bund .. . Asijderea $1 masd sd gaiti fru-
moasd, si sd facä multe feluri de bucate, si sä aducä pe rind
unele dupd altele, $i bduturi sa scoti de undé veti avea mai
bune $i mai dulci». Solul va fi poftit prin ostasi mindri :
«voinicl, oameni frumosI si de folos». I se vor da de toate,
dar nu va fi grämädit cu pdharele : «sd nu-1 silesti cu
vinul,-ca sd-ti vazd si el intelepciunea», adauge el cu finetd.
Ori-ce ar spune solul, sd nu i se tie in nume de rdir, cdcl
nu vorbeste de la sine. Din potrivd, sä fie ascultat senin : tot
senin sd se ceard sfatul boierilor, sd li se dea timp pentru
cugetarea asupra hotairirif ce trebuie luatd, sd se primeascá
pdrerea cea mai bund si sá se vorbeascd solului cu li-
nistea intelepeiuni ere$tine. «Sd fie toate rdspunsurile tale
mai bune, $i sd, fie stdpinului solului ca ni$te sägeti clacd le
va auzi.»
Altfel insd va fi purtarea cu solii pdgini, ai Turcilor, de ochii
lacomi al' cdrora trebuie sd se ascundd bogdtia si strdlucirea:
esä te fad innaintea lor sdrae $i lipsit $i nici inteunele sd
nu te fälesti,) :

« Iar care nu cred in Hristos, Dumnezeul nostru, nici Prea-

«curate ltil Maid', aceia n'ag atita minte nici intelepeiune,
«ci toatd mintea si intelepciunea lor este mina cea intinsd,
«$i darul sd li dai si sd li umpli gurile tuturor de toate.

www.dacoromanica.ro
LVHI YEACUL AL XVI-LEA

«Numai atunci vel avea pace cu &I-101 $i odihnä. incä innain tea
«acestora nimic din avutiile voastre sg nu arätati, nici scule,
«aid' haine, nici boieril täf sä nu se impodobeascg innaintea
«lor, ci sg te aräti $1 sä te facl innaintea lor särac $i lipsit,
«si nicl intr'unele sd nu te fäle$tf, si, chid vor veni dela din$if
«soli marl', si vel gindi sá trimitf innaintea lor cinste, tu tri-
< mite $i le fa cinste, insg numai cu bucate $i cu bduturd,
«iar altä cinste sag avutie sä nu aräti innaintea lor, cg., mgcar
«de vi s'ar fäggdui cit de cu prietenie $1 cu dragoste, iar tot
«sg, nu-I crezi, ilia sd li arätI avutia ta, ci incä mai virtos
«sg o ascunzi de din$H, $1, Ong af avere in minile tale, tot
cli dä, cd toatg intelepciunea lor stä in dare.»
Sint insä vremi chid toatä silinta de a impäca, de a se
räscumpära rämin zädarnice. Atunci nu trebuie pribegie fri-
coasä, infg$uratä in haina umilintii, ci räzbolul in numeIe lui
Dumnezeg :
«Deci, de vor veni asupra voasträ vrd$ma$if vo$tri $1 yeti
« vedea cä slut cu putere mai mare decit voi, iar prietnicif
«vostri vä vor indemna sä mergeti asupra lor fär de vreme,
«sag vá vor speria ca O. iesIti din tam voastrg, sä pribegitl,
«sä nu credeti pre acei prieteni $1 indemnätorf ai vo$tri ; cre-
cdeti cl nu vä voiesc binele. Cä eg am fost pribeag, $1 de
«acela vä spuiti cä este traig $1 brand cu nevoie pribegia.
a Pentru acela sä nu fad a$a, cä mai bung este moartea cu
«cinste, deck viata cu amar $i cu ocarä. Nu fireti cd pasgrea
«aceia ce sd chiaind cuc, care 41 dä ouäle de le clocesc alte
«pasdri $i scot puii, ci fitl ca $oimul -$1 vg päziti cuibul
«vostru, cd $oimul, fill' me'l, are altg pildg, $1 are inimg viteazd
«$1 bgrbatä intru sine, si multe pasdri obläduie$te si biruie$te,
esi nici de una nu-f este fricä, nicI se teme, nici vineazd in
«toatd vremea.»
Domnul va chema pe boleti $1-I va indemna sä-1 apere
cinstit $1 credincios, sd li fie mild de capul sda, cum i lui
if este $i i-a fost de al lor. <Jar tu sd mere drept fatd la
fatd spre vräjina$if tal, färä nici-o fried. Iar, de vor fi eI multi,
nimic sd nu te infrico$ezI, nici sä te indoiestI, cI omul viteaz
$1 rgzboinic nu se sperie de oamenif cei multi, ci, cum rd..

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE-VORÀ BASARAB LIX

sipeste un leg o cireadg de cerbi si cum omoard un lup o

turmä de oi, &it de mare, asa si omul viteaz $i bgrbat si
hräbor nu se infricoseazá de oameni multi.» Rude le boierilor
vor fi puse la adgpost, fiindcd, altfel, fiind prinse, fac pe
bojen sa trädeze, de durerea lor. Vor fi doug sträji si apoi
«toiul cel mare» sag «tabära» ; härtuitorii nu sint de nevoie.
Domnul nu va sta in frunte, ci la o parte, ferit de tunuri $i
sägetr, fiind acela de la viata cdruia atirnd toate ; el va fi
ascuns «intre a doua sag intre a treia ceatg de laturea ostilor».
invins, el nu va läsa tara : «din tara voastrg sä nu iesiti,
ci sä sädetf cu boierif in hotaräle voastre, in niscare locurf
ascunse si de tainä». De aici va astepta neapärata plecare a
Turcilor, cari vor läsa «fär de osti» pe «Domnul care-I vor
fi aclus ei» si care se va spulbera in vint. Iesind räg räzboiul,
Domnul e dator fatä de urmasi a primi senin si moartea,
ad', «mgcar de ti sä va intimpla si moartea, iar numele
täti va räminea pe urmg in cinste».

Aläturi de aceste paginf de intelepciune si de avint räz-

boinic sint altele de duiosie, in care el vorbeste despre sfir-
situl vietii sale, «ca o scinteie cind sare pre fata apei in adincu-
rile cele intunecate i in valurile cele cumplite», de clipa in
care va «apune soarele din ochii nostri», de peirea care, «dupd
40 sag 50 de ani», va cuprinde pe toti cei ce-T stag in jur.
Dar nici inteun loc glasul säg nu se ridicd mai tremurätor
de adeväratä i adincd durere, pe care abia o poate îm-
blînzi datoria de supunere a crestinuluI, decit atund chid
el pomeneste cätre Mitropolitul Macarie pe mortii säi ce se
strämutä in biserica Maicei Domnului innältatä anume pentru
dinsii la Arges.
El plinge intiiii pe maicd-sa Neaga, vorbind «putinèle cu-
vinte catre oasele maicii». Moartea i-a fost singurateca si el
nu-si iartä cä n'a fost in acea clipg de despärtire lingg dinsa.
Cu atita mal mult, cu cit dined si la moartea ta iti rámase
inima coprinsä de dorul si de mila mea si ochii Of nu
se sgturag de vederea mea». Ea n'a hotdrit nimic pentru
grija sufletului ei, stiind ce fig lasä in urma : «Fiindeä inima

www.dacoromanica.ro
LX VEACTJL AL XVI-LEA

mea nici-odatá nu s'a putut sätura de dragostea iubitului mieti

fiti, a lui Neagoe, de aceia $i eü acum puia toatä nddejdea
sufletUlui mieti $i zic : «cum m'am nevoit $i m'am ostenit ea
pentru dînsul, a$a doar sä va osteni $i el pentru sufletul
miea.» Aü adus-o deci, supt postavul venetian cu flori de aur,
nepotil si nepoatele : Teodosie, Petru, Ioan, Stana, Ruxanda,
Anghelina,
Mama a ales dintre dînif si a chemat lingd ea pe ceI doi fu mai
midi- $1 pe micuta Domnitd Anghelina. Joan $1 Anghelina s'aa
dus mai de mult, luind $i ei un locusor supt lespezile noud,
ale ldica$uluI de marmurd ; dupä dîn$ii a plecat Petru-Voolä
si la pomenirea numeluf lul, singele ti$ne$te iard$1", cald, din
rana proaspätä a pärintelui färd. mingliere :
«0 fiul mieü Petre, iatd cal trimit coroana, surguciul $i
«diademele, pentru cä tu erat salparea mea cea infloritä,
«de care pururea sä umbrea $i sä rdcoria ochil miei, iar acum
«stilparea mea s'aa uscat, $i florile s'ati ve$tejit si s'aa scu-
«turat, $1 ochii miei aü rämas ar$I $1 pirliti de jalea Infloririf
«tale. 0 iubitul mieil Petre ! eü gîndiam $i cugetam sä fif
«Domn, $i sä vesele$ti bdtrînetele mele oarecind cu tineretele
«tale, $1 sd fii biruitor pdmintului, iar acum, fiul mieti, te vdz
lzácind sub pämint, ca un trup at fie$tecäruia sdrac. inteo
«vreme imi erai drag, iar acum te-am urît. inteo vreme imi
era mild de tine, iar acum nu-mi este milá. inteo vreme
«eral bogat, iar acum e$tI sdrac. inteo vreme, fditul miea, te
«vedeam pre pämint, iar acum ea te väz supt pdmint. in pu-
«tineä vreme te aräta$T ca o floare frumoasá înaintea ochilor
«miei, $i numai decît te puse$1 supt pämint. Ea poftiam sd
«md vezi tu pre mine supt pdmint, dar te vdzuiti ea pe tine
«ingropat. 0 atul miea ! cdcI nu mä acoperi mai bine pe
«mine pämintul decît pre tine, $i mä Läsa$I la bdtrînetele
«mele. Cînd fu vremea sä se odihneascd de cdtre tine, tu
«atunci n'ai nici-o grijá de mine, ci m'ai läsat sd fie totdea-
«una inima mea arsd i aprinsä de jalea ta, $1 ochif miei sd
«fie la bätrinetele mele tot plini de lacrdmi ziva $i noap tea

V. [Tocilescu], Curtea de Auef, pp. 41-3, 47.

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE-VODI BASARAB LXI

«0 fiul miefl, mai bucuros as fi dat traiul si zilele mele ca

«sd fif tu viü. Eü 41 gätiam haine domnesti ca sä te im-
«bracI cu dinsele si sä te impodobesti, ca sä veselesti inima
«mea, si sä usuci aceste lacräml din ochli mid*, iar acum tru-
«pul tga se dezbracä de hainele care i-am gätit, si se im-
«braca in pdmint, dintru care all fost luat, dupá cum
«zice Durnnezeü : din pill/tint e-t vi iar in pmint te vel in-
gloarce, iar sufletul täti vede alte vederi si nu still, din teacele
«vederi ce va fi väzind sufletul tdil, milostivi-se-va Dumnezeu
«sd-ti imbrace sufletul nit' cu mila sa ? Ci md tern ca sa nu
«fie sufletul täti rdmas cumva nesätul de fata lui Dumnezea
«pentru päcatele mele. Irish' dupd acestea toate iard call zic :
«Scoalä, fätul mieü, scoald, cd ail venit si oasele moasd-ta la
«tine, ca sä se odihneascd $i ele lingä tine, pentru cä $i tie
«41 este mumä ca $i mie, si impreunä cu dinsele am trimis
csi podoabele tale, coroana si surguciul WI la Pandocrator,
«ca sd se impodobeascd cu dinsele, ca doar s'ar milostivi
«Domnul Dumnezeti spre noi, si Var ddrui cununiile cele ce
«nu vor trece nici-odatd. Iar diademele sd se puie la yes-
«mintul Precistef, ca sd se milostiveascd spre noi, $i sä vä aco-
«pere supt vesmintul ei la infricoata judecatä si sä vä dea
«viata cea de veci, care nu va trece nici-odatd.»

Pe vremea lui Neagoe se scriail scrisori romänest, si avem

una de la 1521 de la un boier cätre Judele Brasovului, care
e foarte limpede $i lipsitd cu totul de piedeca archaismelor.
Dar, intr'un timp cind si cdrtile sfinte si tilcul lor si rugäciu-
nile se tineati dincoace de muntl in calusele slavone, e cu
neputintá de admis cá s'ar fi tradus romäneste o carte care
privia numai pe Domni si boierimea care-I incunjura, cum
sint aceste sfaturi ale lui: Neagoe. Curn vom vedea, tradu-
cerea nu s'a fdcut decit mai tärzlü, la sfirsitul veacului, pen-
tru un Dornn care fusese cistigat de curentul cärtii romänesti
si care avea si el un' «porfirogenet) de indreptat pe cärdrile
anevoioase si pline de lunecusuri ale lumil. Aceastä tradu-
cere pare sd se fi pierdut : pänd astäzi ea n'a iesit la ivealä.
Iar textul pe care 1-am adus innainte mai sus, vine dintr'o

www.dacoromanica.ro
LXII VEACUL AL XVI LEA

a doua traducere care s'a fäcut numai la 1654, sati pe la

aceastä datä, in timpul lui Mate Basarab.

.5 AL DOILEA ;;;IR DE TIPARITURI SLAVONE iN TARA-HOMANEASCI.

Pänä la Radu Pais le, al cdrui nume de la inceput - pe

care nu 1 a päräsit cu totul nici-odatä - era Petru, Tara-Ro-
mäneascä a fost inteo vesnicä främintare pentru impunerea
si gonirea Domnilor. Cu aceasta insä saú färä aceasta, tot
n'ar fi fost tipäriturI : ele porniserd intäia oarä din venirea
intimplätoare a unui mester de tipar sirb si, chid incepurä
-

iaräsl, alt Sirb, alt pribeag de peste Dunäre, e acela care

pune la cale lucrul cdrtilor de tipar 1.
Domnia luI Radu Paisie saü Petru-Voclä se apropia de
sfirsit 2, chid Dimitrie Logofätul LiubavicI, Anepotul 10' Bo-
jidar [Vucovici, din Venetia] », veni la Tirgoviste aducind cu
dinsul un capital de slove mai nouä, dar ceva mai mite, scurte,
indesate, decit acelea de care se slujiserä tipäritora muntenT de
la inceputul veacului. Pe atund era inch*. Mitropolit Varlaam,
acela, creclem, cdruia Neagoe if dAduse sfatufl la cälugárirea luI :
Varlaam indemnä pe Dimitrie sä-sI intrebuinteze slovele. Cálu-
gärul Moise, care ar fi invätat la Macarie, luä supt ingrijirea sa
publicarea unui Molitvenic slavonesc, care lipsia pänd atund.
Lucrul se inchei in Ianuar 1545, fiind acum Mitropolit Anania.

Dr. Atanasiu Mironescu - actualul episcop al Rinanicului Manasie - po-

meneste in descrierea cglätoriei sale la Atos, -- 0 edatorie 'in Orient, Bucti-
resti, 1896, p. 130, nota - de un ..octoich slavon cu data de 7043 (1535), V-
pgrit In Ungio-Vlahla», pe care 1-ar fi vgzut la mgngstirea Lavra. Cred cg
trebuie 0. fie la mijloc o confusie Îi 1535 a domnit la inceput un Vlad-Vodg,
:

care nu era cärturar, lar pe urmg uciderea ha a stlrnit incurcáturI din care a
ie0t numaI cu greg Domino. luT Radu Paisie. V. notita mea din Convorbir
literare pe 1904, nr de Mart. Observ st aceia cä autorul mentioneazg printre
cärtile LavreI o evanghelie scrisg de Matel al Mirelor - cum se stie, un scriitor
din intgia jumgtate a veaculuI al XVII-lea - tot la c7043 (1535)» ; ibid. Mal
trebuie sg se tie sanag si de existenM a incg doug Octoise : pc atunci eraü
destul de putine cärtT de tipar, pentru ca ele sg nu se repete la distante prea
scurte.
2 Pentru acest nume indoit, v. Hurmuzaki, XI, p. 1, nota I 0. notita d-lui
Cie Nicolescu, in ziarul Conservatorul din Mart 1904.

www.dacoromanica.ro
 AL DOILEA SIR DE TIPARITURt SLAVONE LXIII

Peste cloud luni, Radu era mazilit $i dus in Egipt : Domnul cel
noil fu Mircea-Vodä, zis Ciobanul. Om foarte rbiti $i cumplit,
Mircea fäcu pe boierI sä fugal cu grämada in Ardeal ; Mitro-
politul Anania nu pare a fi luat si el aceastä cale de min-
tuire. Ditnitrie Logoatul, proprietarul slovelor, rämase si el
in tard, si, luindu-s1 ca ucenicI pe do'f Rominf, doi diaci de
sigur, pe Oprea $i Petrea, el prinse sä lucreze insusI la un
Praxiu sail Apostol, care lipsia iard$1. Tiparul incepu 'hied de
la 18 August 1546, si cartea era gata peste cele sese lunI
obi$nuite, la mijlocul id Mart 1547. Si acum, ca si in 1545,
se spune explicit ea' lucrul s'a fäcut in «Cetatea de Scaun»
a Tirgovistei '.
Mircea Ciobanul nu ni se infátiseazä tocmai u$or de re-
cunoscut in aceastä insu$ire de patron literar. Dacd tiparul
slavon a dat artI bisericest si supt stäpinirea luI, aceasta se
datoreste, cred, altuI fapt. Cea d'intäiii tipäriturä cu buchea
cea nouä pornise de la Varlaam, cleric crescut in tradiOile
WI Neagoe ; era deci un reflex depärtat al Domniei cdrtu-
rdrestI a acestuia. A doua tiprtriturd incepe in August 1546,
$i in lunie precedent Mircea se cdsätorise cu fata, de vre-o
15-16 an!, a puterniculuI Domn moldovean Petru Rare$ 2
$i a principesef sirbe$ti Elena, care era nepoata Mi*I lui
Neagoe. De la tinära Doamnä va fi pornit indemnul, $i in
aceastá privintä e interesant ca.* Molitvenicul a fost tipArit $i
pentru fratele Chiajnef, tinärul Ilia$co, care urmâ in Domnie
lui Petru in toamna anuluf 1546. Un numär de exemplare
poartä pe ultima foaie numele acestui tinerel Domn, care
oficial 41 zicea Die, cdrula ;ara ii spunea Bias $i care era nu-
maI pentru a2f case! Masco ; la numele nevristniculd Voevod
se adauge si al mamei luf cDoamna Elena» 3.
Cu aceasta carte tipAriturile se opresc pentru treizecI de
an!. Ele nu vor incepe in Tara-Romäneascä chiar - cdcI maI
I Descrierea cärtilor, In Bianu si Hodos, Z. C
2 111.1111111Zaki, XI, pp. iv-v.
3 Bianu si Hodos, /. c. Nu cred si se fi tiparit, in aceleasY condqii, st o
Evanghelie (ibid., pp. 513-4, no 61) : de aceastà carte, aliâtoare la un negustor
din Ragusa, mi s'a vorbit $ i mie chid eram acolo.

www.dacoromanica.ro
LXI v VEACUL AL XVI-LEA

tdrzid ele s'a.ti tipdrit in numele Domnilor din aceastä tard

la Brasov, cetatea de gran4d - deck peste aproape un veac 1,

6. TIP IiRITURILE ROMINETT SI SLAVONE DIN ARDEAL.

La 1544 incep tipdriturile din Ardeal. innaintea tuturora

e Catechismul de la Sibihi, al cdrui fiintd., a cärui text chiar
sint astäzi afard de mice indoiald 2.
Ca Germani ce eraü, Sasii ardeleni se tinuserd de-o parte,
dusmäneste, Ltd de marea miscare husitd ; ca Germani ce
eraih ei imbrdVsarä cu o deosebitä aldurd reforma pe care

' Dupä aparqia Holavenzculur incep luptele In Iarä, cu pribegil, i expeditiile

In Ardeal. Triodul-Penticostaria, descris In Bianu-Hodos, P. 31 i urm., pp. 516-7.
nu poate fi din Tara-Rom5nesc5, precum a crezut d. Hasdeil. El complecteazI
In adevär artile liturgice la nol si poartä intr'un frontispiciu sterna Terri-Ro-
mänesti asa cum o vedem si in Evanghelia de la 1512. insä nu se pomeneste
nimic despre Domnul ce ar fi comandat cartea, despre Mitropolitul ;ertl, despre
acei ce ail lucrat la carte, i tim c acesta era un obiceill general pe aceastä
vreme, - Domnii f5lindu-se cu astfel de lucräri in tot R5s5ritul. Litera e o
foarte uritä literâ rdárunOc5, de tot usatä : ea 1111 corespunde decit unor ti-
p5riturI mai tärzil ale lul Coresi, piecum e acea din 1568, - Bianu si Hodes,
P. 54. Rindurile sInt strimbe, cum nu se mai vä'd aiurea ; Intreg volumul lasä
o impreste de nepricepere i nelogrijire. Frontispiciul cu sterna muntean5 nu
e cleat o imitatie proastä si stingace a aceluI din Evanghelia de la 1512 ; In
altul - I. c, P. 33 - se vede, lliteun chip mat rudirnentar, crucea impletitä si
coroana cu trel ramuri din alte tip5rituri neagolene. IniOalele, care sInt fru-
moase i neobisnuite In Räsârit, mase pätrate cu impleticiri de ramurI, spinl
ai frunze, nu slot decit o localisare cirilia a maiusculelor iniiaIe latine. Plansele
sint si ele foarte frumoase, dar oricine poate vedea lesne ch ele copie earl, in
linil nesigure 1i aspre, un original mal bun, care e un original apusean, cum se
desluseste si din forma cruciT si din hterele latine - pe R Insä nu l-a. Int,eles
copistul - de pe crucea rästignirit Cred ci. avem a face ea un mIxtum-ons-
posaunt tipografic, care si-a luat elementele din toate pi.rile; el se va fi ti-
p5rit undeva In Turcia, si lipsa de Insemnare a locului s'ar explica prin pupna
dorin0 a tipiritoruluI de a i se afla sälasul. Se stie ci. pe la mijlocul veacului
al XVI-lea s'ati tip5rit citeva dirti Inteo mänästire slrbeascä ; v. Jireek, Der
Gross-Vezier ilfehmed Sokolozne und die serbischen Palriarchen ilfakarg. und
Antonij ; extras din Archly "Ur slavische Philologie, IX. Anal 1550 pentru
tip5riturä nu poate fi stabilit declt dup5. aspectul tipografic ; cartea poate fi de
atuncl, dar si mai tärzie
2 Textul, copiat de Grigore din M5.haciä, se aflä iii FIasdeil, Cuvente den
bdtreinY, II, p. 99 si urm. Cf., pentru probe, Bianu si Hodos, i. c., pp. 21-3.

www.dacoromanica.ro
 TIPÁRITURILE ROMÄNE§TI SI SLAVONE DIN ARDEAL LXV

o predicase Martin Luther, dindu-1 in acelasi timp si cdrtile

de capetenie, Cuvintul lui Dumnezen in nemteste si Cate-
chismul cel noti. Acesta din urmä fu primit pretutindeni, i la
1545 o adunare a oraselor säse$LI recunoscu in Confesia de
la Augsburg indreptariul credintif curate 2.
Cdrtile pentru Sasi le tipäria Honterus, initiatorul miscarif,
in tipografia sa din Brasov. Supt ascultarea judelui din acest
oras, trdiati o multime de sate romänesti, dar ele eran prea
apropiate de granita munteand, prea inriurite de viata de
dincoace pentru ca Reforma sd gäseascd ascultätori printre
locuitorif lor : Rot/1'4111' din Brasov - Scheianii - si eel din
Tara Birsei rämaserd neclintiti in credinta veche, tocmai asa
cum fdcurd peste un veac si jumätate, chid cealaltä Romi-
nime trecea, plind de nädejdi marl' de imbunätätire, la dogma
catolicä, la Unirea cu Roma. Între Rominii din jurul Sibiiuluî, su-
pusi ai Sfatulul din acest ora$, propaganda reformatä pätrunse
mai lesne. Catechismul din 1544 se tipäri deci pentru dinsif.
Stim cine a ingrijit tiparul : e un anume Filip Maler, un
zugrav, care cunostea bine pe Rominii din Tara-Romäneascä,
la cari fusese adese ori trimes in solie, ceia ce mai aratd
un lucru : eä el stia bine romäneste. Am crezut altä datä
cd el ar fi fost si traducätorul Catechismului : astdzi sint de
altä pärere 2.
Socotelile sibiiene pomenesc cei doi florini ce s'ati dat lui
magister Philippus ca supraveghetor sat' chiar ca lucrätor la
tiparul cärtuliei ; de vre-o räsplatä a lui - fireste mai mare -
pentru tälmäcire chiar, nu se spune nimic. Pe urmd, ce limbd
romäneascä va fi vorbit Maler, ni putem inchipui dupd scri-
smile romänesti ale Sasilor din Bistrita 3 ; de la vorbit pänä
la scris, pänd la o ortografie, pänä la o sintaxä a stilulu,
mal e drum, si Filip nu se consacrase asa de mult afacerilor
romänesti, inclt sd fi putut ajunge un bun scriitor in limba
noasträ.

1 Sate ;ri 15reol, p. 20.

I Cf. volumul mieil Sate fi preog, p. 20 si Hurmuzaki, XI, p. 865.
8 Doc. Mstriter, 11, PP. 73-4, n° ccxclx.

71304. Vol. VII. V

www.dacoromanica.ro
LXVI VEACUL AL XVI-LEA

insd Catechismul din 1544 e scris inteo ortografie bund $1

consecventd, care se deosebeste de a scrisorii din 1521, in
care d e infdti$at numai prin k, dar ea samánd cu aceia in care
sint redate cuvintele romänesti in mijlocul documentelor sla-
vone din Tara-Romdneascd: u se scrie totdeauna cu oy, s
lipseste, v se intimpind deseori 5i cu valoare de d, mai ales
la sfir$1tul cuvintelor; .s indepline$te rolul de in qi de n gu-
tural ; pe lingd -k pentru ea, se gdse$te insd $i semnul mol-
dovenesc A peitru diftongul, bine deosebit de cel d'intait,
kJ; la sfirsitul cuvintelor nu se aflä vechiul u, ci noua insem-
nare a vocalei mute prin K. Cea dicht tipáriturd romäneascd
se presintd deci cu un fel de a scrie simplu si sistematic.
Cuvintele sint astfel, incit Catechismul se putea intelege de
oricine, in mice parte a Rominimii. Orinduirea lor e foarte
adeseori Inriuritä de acea germand, cdci Catechismul a fost
tradus de-a dreptul din nemteste, cum $i era de a$teptat. Asa
gäsim locuri ca acestea : «Pre cine$ deade Dumnezeti evan-
ghelia sa gall» (herausgeben), «Cap mai apoi» («am letzten
[Kapitel])», «ed.' ne va pre noi asculta». wird uns erhören » 1.
in Catechism se cuprind neapdrat Crezul, Tatäll Nostru $i
chiar citaVI din Evanghelie. Crezul e tradus din nod dupd
originalul german al cdrticelei ; Tani Nostru insä si locul
din Evanghelia lui Mate privitor la fringerea pinei se gäsesc
aproape intocmai in Evanghelia veche2.
Slovele Catechismului nu le cunoa$tem : Cipariu e singurul
care spune eá ar fi väzut la Blaj un exemplar din aceastä
cdrtulie in-12 i cd ea ar fi avut altd infdtisare decit a cdrtilor
coresiene. E sigur, cá materialul n'a fost turnat sad cumpdrat
anume, fiindcd atunci si alte cdrti de luminare religioasä ar
fi iesit de supt teascul siblian. Maler va fi cerut la Tirgo-
viste de la Radu-Vodd, pe lingd care a implinit misiuni, li-
tera ce-i trebuia pentru cele citeva pagini ale Catechismuluf ;
deci aceastd literd trebuie sd fi fost a lui Liubavici.
Persoana traducdtoruluf nu se va afla, probabil, nici-odatd. El
Cf. 0 Sbiera, zIscâ,1 culturale, CernautY, 1897, pp. 99-103.
2 Tipárifä, cum s'a mat spus, de Coresi, peste vre-o dougzed de anl, in
1561.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURILE RC/MINES:A fiI SLAVONE DIN ARDEAL LXVII

a trebuit sd fie insä un Romin, un Romin care $tia despre

cdrtile vechi in limba noastrd si un Romin care intelegea
bine nenate$te : va fi fost preotul cvalach» din Sili$te, al
cdruI nume nu-1 avem. Poate chiar el sd-$1 fi oferit lucrarea
gata fäcutá $i Sfatul sa se fi invoit numar la tipärirea eI prin
expertul in cele romänestI, care era maestrul Filip : in ade-
vdr, o tragere de inimd deosebitä pentru RominiI din Scaunele
Jor nu ardtaserd incd Sa$if.
Cit despre soarta bro$uriI, ea n'a fost strälucitä. In cdrtile
de propagandä $i de inovatie ale lui Coresi, Catechismul nu
se pomenete. E adevärat cd. un Sas spune peste dol anI
cd uniI din preoti ad primit cartea ca build', dar nimic nu in-
tdreste aceastä asertiune. Cit de putin i$1 dädea seamá popimea
noasträ de insemnatatea Catechisrnului luteran, aratä popa
Grigore din Mähaciti, care, transcriindu-1 ca tot asa de orto-
dox precum ar fi o poveste bogomilicd, spune despre aceastä
Atrebare cre,s-tineascd - acesta era titlul, fdrd loe de tipar,
nicI altä insemnare, ca sá se poatd strecura mai u$or - : cscris-
am ed carte : ciri sä va intreba cu altul, sd stie räspunde» 2 ; ar
fi fost adecd un fel de joc de societate cu privire la cele
sfinte !

Catechismul din Sibiiti a rämas deci isolat. Din potrivd, in

Bra$ov s'a desfä$urat o intreagd. mi$care. S'a crezut prea
mult timp cd ea a fost literarä. AstdzI, tiind samá de exis-
tenta mult mai veche a traducerii Cärtilor Sfinte, aceastä mis-
care apare intäid numal ca tipograficd, - ceia ce, cum se va
vedea, nu-1 scade insemnätatea culturalä.
In 1558 Mircea Ciobanul se intoarse in Scaun, dupd moartea
aceluI ce-1 gonise, Petrascu-cel-Bun. El veni insulletit de pa-
tima rázbunärii : din porunca lui perird frunta$iI boierimi,
Mitropolitul Anania $i unul dintre ceI doi episcopI. Cellalt
$i altir boied fugird in Ardeal, luindu-$1 si oamenii de casd.
$i ocrotitii. Cei mai multT se oprird, dupä datind, la Bra$ov5.
1 Bianu i Hodos, p. 22.
2 Hasdeil, Cuvente, 11, p. 107.
3 Cf. Hodos, in Prinos Sturdza, p. 238 si urm.; Hurmuzaki, XI, p. 889,

www.dacoromanica.ro
LXVIII VEACUL AL XVI-LEA

intre eI se gäsia diaconul Coresi. Coresi era aiurea un

nume de familie, $i prin Galit'la umblaü negustori greci, din
Chios, cu acest nume. Dar acest nume grecesc - Kopotiaot -
se prefäcu la nol in nume de botez: se numia cineva Coresi,
cum se numia Paisie sau Anastasie sad Protasie. Un scriitor
de hrisoave Coresi - grämätic, diac, piset sail pisar, logofdt,
cum i$I zice -, se intimpind. intre 1527 $i 1538 san 1544, la
care datä fiintà o bisericä fälcutä de el, apoi in 1560 apare
alt Coresi diacul, care se poate urmäri pänd pe la i 58i,
cind moare läsind un fin, Bunea. El' nu vor fi fost rude intre
ei. Tot deosebit de ei pare a fi Coresi diaconul, ceia ce in-
seamnä, cred, pentru acel timp un cdlugär in ordines mi-
nares.
Acest Coresi, despre viata cdruia nu se $tie nimic alta de-
cit cá a fost $i a rdmas diacon, cd se pricepea la tipar, ca
ucenic al ultimilor tipograff munteni, $i cd a avut un fiü Ser-
ban, se gäsia la Brasov in 1560. Jude era acolo Hannes
Benkner cel tindr ' : foarte dese orI in legdturi eu Tara-Ro-
mäneascd, el era de aproape inrudit $i cu anume persoane
duhovnicesti din Biserica nouä 2. El tinea sä rdspindeascd.
printre RomInI cärtile sfinte pe limba lor, dar nu era acesta
singurul sentiment care-1 fácu sä iea asuprd-$i cheltuielile und
tipärirI a vechii Evanghelii-.
Era $i nddejdea de ci$tig, ail indoiald., cad, abia mintui
Coresi cu Evanghelia romäneascd, si Benkner it puse sa lu-
creze, in 1562, la o alta in slavone$te, arätind, de data aceasta,
cd, a fost indemnat cde dragostea SfintuluI Duh $i de iubirea
sfintelor si dumnezele$tilor biserici». Dar Judetul bra$ovean
mai $tia un lucru: prin tipärirea de carp' romäne$ti el acea
pläcere Craiulul insu$1, regelui unguresc Ioan-Sigismund.
in adevär, sfdtuit de unii dintre aceia ce-1 incunjurati, fiul
catolicului Ioan Zápolya $i al Polonei Isabela, ea insä$I fiica
uneI Italience, trecuse la Reformä, färä a deosebi deocamdatä
Studir p doe., VI, 13. 597; VII . un Cores moldovean, Gaster, Chrestonzatte.
I, p. 92 (un Corisi muntean la 1641).
1 Bogdan, Reg.este, p. 278, no cx1.
2 _Mid., p. 176, n° LXXL

www.dacoromanica.ro
 TIFIRITUEILE ROMÂNESTI SI SLAVONE DIN ARDEAL LXIX

intre luteranism $i calvinism. in dorinta lui de a cistiga &it

mai multe suflete pentru legea curata, i se aduse la cuno-
stinta cä unele sate romänesti, mai ales din acel unghiü nord-
ostic, care primise cu dragoste $i predica husitä, apoi din
partite Ballgraduluf, Uniedoarei si Banatulul, aa trecut la Re-
forma. Fireste cä trecerea aceasta n'o faceaa el cu incre-
dintarea ca.-$I päräsesc credinta strätno$easca. : dacä atitora
dintre catolicii lutninati li s'a putut strecura gindul ca. prin
Reforma nu se aduce nici-o schimbare, ci se inlaturd numai
o multime de obiceiuri rele 1, cu atit mai u$or vor fi cugetat
a$a popii no$tri simpli, $i, unde, in lucrurile biserice$ti, zicea
popa cä e bine, satul zicea dupd dinsul. Oameni se credeaa
numal crgtini, si dornnii cei mail II numiaa, in intelepciunea
lor, luterani saü calvini. Rorninii aa deprins cuvintele pentru
aceste idel noua : el aü zis calvin, intelegind prin aceasta pe
un Ungur rail $i pe un spurcat eretic, $i aü zis $i lotr ean pentru
cineva care era de legea Sa$ilor 2, dar nicI o datä ei nu si-aii
dat samá cä ar fi trecut la geresurile» acestora, precum nu-0
daduserä sama nici cind primiserä idei bogomilice saa asculta-
sera de predicatia husita.
Pana atunci Rominii avuserd un singur episcopat-egumenie
in Ardeal, la Vad, unde Stefan-cel-Mare poate innältase o
mänästire in legatura cu stapinirea sa la Ciceü 3. Cäpätind
$i ei priminturI in Ardeal, Domnii munteni facurä, in cea
d'intdia jumatate a veacului al XVI-Iea, acela$I lucru ; a$a
se ridicard mänästirea din Gioagiul-de-jos $i aceia din Silva$,
a Prislopula Cea d'intaiii are de ctitor pe Radu de la Afu-
matl, care a stat ca pribeag in acel sat $i avea nevoie de
o biserica, potrivita cu rangul sag ; pe cealaltd a clädit-o-
Zamfira, fata luf Moise-Vodä, ceva mal tarzia. Staretii de
la Gioagiti i$i ziceaü si Vlädica : cel din vremea reginei Isa-
bela se cherna Cristofor $i, fiind aratat ca un cunoscator de
carte greceasca, el poate sa fi fost chiar Grec 4. Contempo -
1 Fessler-Klein, 111, p. 637.
I V. An. Ac. Rom., XX, p. 458: eGrecl si FrAnci si Lotren1).
3 Sate ;ri preop; pp. 16-7, 322.
4 Sate fi preog, pp, 17-8, 323 si Ulm.

www.dacoromanica.ro
LXX VEACUL AL XVFLEA

ranul säü in Vad era Viädica Gheorghe, pus, ca de obiceiti,

de Domnul de atunci al Moldova
insä la 1567, cCraiul» musträ cpe pastorif de biserici ro-
manestl din acest regat al nostru al Ardealului, de pretu-
tindeni», cä nu ascultä, nu hränesc cu dajdea lor, ci batjo-
curesc pe Gheorghe din Singiordz, «episcopul $i superinten-
dentul bisericilor rumänestf»; din aceastä pricinä, el nu poate
tinea dupd cuviintä esinoadele anuale, pentru profesiunea unef
doctrine evanghelice mai curate» 1.
eVlädica romänesc» veni la Brasov, unde se afla, in ScheI,
o rarä bisericä de piaträ, duratä cu ajutorul luf Neagoe-Vcklä,
- in toamna anului 1560 incä 2. In anul precedent, $i anume
printr'o hotärire din 12 Mart, Benkner ereformase biserica
Rominilor» din orasul säti si pusese pe popi sa ceteascd in-
naintea credinciosilor Catechismul luteran din 1544 J. Bätrinul
popa Toma $i nepotu-sa de sori, popa Dobre, trebuird sä
se supuie porunc cinstituhfi Sfat, cu toate cä. Toma era un
ortodox cucernic, care peste putin trecu la MuntenI $i se
cdlugäri in mänästirea Räncdciovului, cu toate cä Dobre
cälcase de multe ori prin Tara-Romäneascä, unde SaiI li
trimeteati ca sol $i, intimplätor, ca spion 4, $i cu toate cd
acela$1 Dobre trimesese pe fiul säti Miha, «in Tara Sirbeascd,
la Invátäturd 5».
Deci, pe de o parte, regele fäcea pe Vlädica Gheor
ghe (poate ace1a$1 care fu numit la Vad de Ilie-Vodä Rares,
in 1550) episcop al tuturor Rominilor de supt ascultarea lui,
ded din Ardeal $1 din ecomitatele exterioares si «superin-
tendent», dupä moda calvinä, al «bisericilorz trecute la Re-
formä, ca si al celorlalte care, de voie sail de nevoie, trebuiati
sä se uneascd $1 ele cu miscarea. El îi dädea ca resedintd, in

1 Doc. Bistrzte, a, p. XLI.

2 Socotelile Brasovulul, ln Hurmuzaki, XI, p. 803,
3 a1559, die 12 Marta, lohannes Benknerus, index Coronensis, cum reli-
quis senatorihus, reformavit Valachorum ecclesiam et praecepta catecheseos dis-
cenda ilhs proposuits ; Quellen der Siadt Brass6, IV, Brasov, 1903, p. SO,
4 sterie Stinghe, istorita besérecer ,Sehezlor Brafovulut, Brasov, 1899, pp, 2-3.
5 ibid.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURILE ROMÄNE§TI §,I SLAVONE DIN ARDEAL LXXI

locul mändstirif in care se inchisese atita vreme vechea lege

de intunerec, marele sat Singiordz, din acela$i Tinut al Bis-
tritei. far, pe de aka' parte, Bra$ovenii, innainte-mergdtoril
mi$cdrii luterane, chemati pe Vlddica-superintendent la din$ii
ca sd-f ajute la «purificarea» sufleteascd a Scheienilor. Mai
departe, «Craiul» poruncia 01 nu se ceteascd Evanghelia
decit in romäneste, $i sinodul din 1567 al Vlddicd1 Gheor-
ghe lua hotdrirea solemnd de a se izgoni cu totul neinteleasa
limbd slavonä. - latina acesta pdrti din Rdsdrit - din Bise-
ricd ; dieta ameninta cu scoaterea din parochie a popilor
«orbi» cari vor pastra prejudecata limbli sfinte ; iar Bra$o-
venii tineati pe cheltuiala lor incd din 1565 un predicator
care vorbia in romdneste despre lucrurile sfinte. in sfir$it,
Bra$ovenif puneaa pe pribeagul Coresi $i pe alt fugar, diacul
Tudor, säl tipareascd vechea Evanghelie husitd. Lucrarea fu
inceputd incd de la 3 Mahli 1560 ; ea nu apäru decit peste
aproape noud luni, la 30 Ianuar al anului urmdtor.
in text, cum s'a spus, nici diaconul, nici diacul nu
avurd nici-o parte. in ortografie, nu se schimbä nimic fatá
de ortografia Catechismulul sibiian. Iar, ca inatipre, literele
slut mai mall, dar mai urite decit ale tipdriturilor anteri-
oare, ceia ce aratd c.a.' ele fusese turnate anume, dupd vechea
slovd venetiand a lui Macarie $i a lui Bojidar Vucovici, dar
cu mai putinä mdiestrie. Teascul e mai neindestuldtor $1 linille
se strimbä. Frontispiciul mic e o imitatie foarte bine izbu-
titd - $i fdcutä de sigur chiar la Bra$ov, de vre-un sdpdtor
sag, printre cari erati citiva vestiti, -a frontispiciului fd.rd stemä
din Evanghelia lui Neagoe, tipdritd cu cincizeci de ani aproape
in urmd, dar rdmasd un vesnic model de executie tipograficd,
- $i nu nu maI intre Romini

Evanghelia ha Coresi era o carte care nu putea fi imbrd-

O$atä de-a dreptul $i pretutindeni, cu toate cd ea nu cu-
prindea nimic eretic decit forma el* romdneascd. Si tipärirea
a la Bra$ov, in centrul propaganda luterane sase$tI, putea
sä dea de gindit multora : de aceia, in epilog, «jupinul Hanes»,
adecd Benkner, se roagä de cetitorl sd nu rdspingd cartea

www.dacoromanica.ro
LXXII VEACTIL AL XVI-LEA

färd a o ceti : «dupd aceaia vá rugdmil toti sfenti pärintl, oare

vlädici, oare ep[i]sc[o]pi, oare popi, in [a] cdrora mind va
veni aceastea cdrti crestinestl, cum, mainte sä ceteascd, ne-
cetindil sd nu judece, ne sä sáduiascd».
Chiar popii din Ardeal o rdspinserd, eel mai multi dintre
dinsii. Vlddica Gheorghe muri Indatd, dar Craiul nu se
läsä invins, ci puse in locul lui pe un alt apdrätor al Legii
noud, pe Pavel «de Tordas» saü Tordasi - Tordassy
care aratd sä fi fost dintr'o familie de nemesi din satul Tur-
da$. Al doilea «episcop» ales $i «superintendent» tinu si el un
sobor, la Aiud, unde iaräsi se lud mäsura de izgonire impo-
triva popilor inddrätnici. Pentru 1571, loan Sigismund chemd
el insusi pe «pastorii» romini si pe aceia cari nu voia0 sd fie decit
tot popi de moda veche, inteun sinod «regal» la Cluj1. Dar incd
in Mart, ultimul Zápolya se stingea in resedinta sa din Bäl-
grad 2.
Pänä la aceastá datä de 1571, cind se incheie epoca so-
boarelor de prefacere si Rominii slut läsati in linistea rätd-
ciril lor ortodoxe si superstitioase, iatä cum se inatiseazd ac-
tivitatea tiparului pentru terile noastre.
Evanghelia romäneascd nu pätrunde nici dincoace de Carp 41,
cu toate cä in Moldova domnià un Grec protestant, prieten
cu socinianil din Polonia, Ioan-Vodd Heraclidul, Despot de
Paros $i Samos, care se afla la Brasov in 1558 si-si tipdria
acolo genealogia fantasticd prin care ardta cd se coboard din
eroii anticitätii3. S'ar crede cä Doamna Chiajna, vg.duva lui
Mircea Ciobanul $i epitroapa fiultri el, Petru Schiopul, se va
fi plins de tipärirea une cliff de radcire ca aceasta si va fi
cerut sä se dea mai bine la tipar Evanghelia cea bund si
sfintd, slavond, de $i ea apdrase odatä îri Tara-Romdneascd,
la 1512. insd aceastä Evanghelie are forme sirbesti si era
menitd mai mult si pentru Ardeal4; cum se va vedea, pentru
Cf. .Doc. BistnleY, , p. bxx.It , It, p. xLII; Sate fi "'reap; pp. 22-3.
I Fessler-Klem, III, p, 6o8.
3 Hurmuzakt, XI, p. 798; Legrand, Deux vies de Yean Basilikos, Pans,
1874, p. 59 çi urm.
2 Gaster, I, Chrestomatia, p. xxix.

www.dacoromanica.ro
 TIPÄRITURILE ROM:ANEW S.I SLAVONE DIN ARDEAL LXXI1I

Tara-Romäneascd se dädu peste putin altd Evanghelie sla-

vonä, insä. cu forme bulgare.
Noua Evanghelie e, ca $i cea de la Belgrad, o simplä re-
tipärire a Evangheliei lui Neagoe-Vodä. Afarä de unul sin-
gur, care dä vulturul muntean inteo cununä., frontispiciile re-
produc stingacitl pe acelea din model. Sä se mai adauge
litera mai uritä, mai mieä $i numärul ceva redus al rin-
durilor pe fiecare paginä. intre acest produs al ha Co-
resi $1 lucrarea din 1512 e tot atita deosebire ca intre
burghesia italianä si cea säseascä, sail ca intre Venetia $1
Brasov.
Pänä la moartea Craiulul initiator al Reformer printre Romini.
Coresi, rämas in curind al-5. ajutorul OA, diacul Tudor, mai
scoase de supt teascul säü o singurd carte slavond. La 1568,
Domnul muntean fusese schimbat : in cele d'intähl zile ale lui
Iulie 1, Alexandru-Vodg, fiù din florf al lift' Mircea Ciobanul, lua
locul lui Petru Schiopul. La 12 ale acestef luni Iulie 1568, diaco-
nul incepea sä a$eze slovele pentru o culegere a slujbei citorva
serbätori, publicatie al cäref folos trebuie sä fi fost foarte simtft.
Volumul ie$i in ziva de Sf. Nicolae. El nu mai poarta numele lid
Benkner, ci al Domnului muntean si al Mitropolituluf Eftimie.
Eftimie fusese numit de Mircea-Vodd, dupä uciderea, in
1558, a lui Anania2, $i dupd rdposarea celor d'intäiti urma$i ai
acestuia, Simion, Efrem, Mitrofan $i Daniil. Poate de la Eftimie
sail de la Doamna lui Alexandru, Ecaterina, o Perotd, care tinea
mult la ortodoxie, sä fi venit porunca de tipärire atre Coresi 3.
in acest räsiimp insä, diaconul dädu la luminä o suml de
cärti romäne$ti : el alcätui un fel de ciclu al acestora. Ciclul
tipäriturilor religioase románe$ti se deosebe$te insd de cel
slavon prin aceia ca. grija de cäpetenie nu e pentru forma
traditionalä a rugäciunilor $i a cintdrilor, ci pentru acele
cArti care cuprind Cuvintul lui Dumnezeil. Aceasta se explia
' Hurmuzakt, XI, p. XIX.
2 V. Hurmuzaki, XI, p. VIII, nota 5; Studer fi doc., V, p. 629, nota I.
3 Contrebupunt la zstoria Meenteme 'in sec. al X VI-lea, in Analele fircade-
/me Rom'ine, XVIII, p. 1 0. urm.

www.dacoromanica.ro
LXXIV VEACUL AL XVI-LEA

de altmintrelea, pe deplin prin norma protestantd - care

era $i vechea normd husitä - de a pune in mina oricdrui
credincios cuprinsul Bibliei in limba poporului si de a ldsa
la o parte cu desävir$Ire liturghiarele, molitvenicele, sborni-
cele, octoisele, trioadele $i penticostarele, care fusese pänd
atunci privite ca mal folositoare decit orice altd tipäriturd.
Apostalul sad Praxiul lui Coresi ni s'a pästrat numai intr'o
forma' foarte necomplectd. Din cit avem, se vede insd cá dia-
conul muntean n'a fa'cut alta decit sä reproducd vechiul ma-
nuscript al traducerii husite. Neavind prefata sad postfata,
ci dispunind numai de miezul cdrtif, nu putem $ti, Chid $i in
ce imprejurdrf s'a fa'cut editia : data de 1563 care s'a propus,
pare sá fie, insd, cea adeväratd.'.
Dup.' aceastä tipdriturä a venit editarea unui Tile al Evan-
ghelie, al unei Cazanii sad Evanghelii invätätoare, pe lingd
care se adauge $i un Molitvenic.
MOlitvenicul nu poate trezi mult interes, cu toate cd prin
limba sa el aratd eä a fost anurne pregdtit pentru tiparul lui
Coresi. El a fost in adevär tälmdcit atunci chiar, de un tra-
ducdtor slab, dar totu$I de un Romin, care cuno$tea vechile
manuscripte religioase. Originalul era unguresc, $i forma d'in-
tdid a cdrVii se cunoaste filed prin cele mai neingdduite neolo-
gisme de origine maghiard : tiiroasä, oat (pricind), a otalma"..sui 2.
Mica lucrare nu cuprinde alt ceva decit Tatäl Nostru, Crezul
$i unele formule $i rugáciunI. Acestea din urmd ati un ca-
racter calvinesc, care bate la ochi indatd. Ldmurirea stä in-
teaceia cí diaconul nu mai slujia acum interesele religioase
säse$ti, ci pe acelea ale Vlddical Gheorghe, care era calvin,
ca unul ce purta titlul de superintendent $i cirmuia prin si-
noade anuale pastort' de biseric romäne$ti. Gheorghe nu era
un om bogat, $i Benkner nu plätia pentru asemenea cdrti.
Ban!! ad venit de la alt cineva, o figurd noud in istoria ti-
pdriturilor religioase romdne$tf: «jupîtrulu Foro Micliu$U».
Familia Forró e ardeland; din mijlocul acestor mid ne-
, tranu i Hodo, o. c., p. 51.
2 Hodo, In Prmos Sturdza, pp. 245-6.

www.dacoromanica.ro
 TIPÄRITURILE ROMINE$,Ti §,I SLAVONE DUI ARDEAL LXXV

me$1 s'a ridicat $i o personalitate literard, Pavel Forró, care,

träind la Curtea Domnilor Ardealului de la sfir$itul yeaculuT
al XVI-lea si inceputul celui urmätor, a compus versuri lati-
nestl si grecesti $1 a publicat la Debretin, in 1619, o Istorie
a lui Alexandru-cel-Mare, dupä Quint-Curtiu '.. Nicolae Forró
de Haporton a fost amestecat in luptele politice, si a fost
odatä $1 osindit la moarte pentru rebeliune, färd ca insd pe-
deapsa sä se fi indeplinit2. Joan Forró, care se intilneste pe
lingä Sigismund Bathory ceva mai tärziti 3, poate sd fie un
fill al lui Nicolae, care, de bung samä, nu mai era in viatd
la aceastä datä.
Cei ce fdceatt legea inteleasä, trebulati sä se ingrijeascd
$i de lámurirea ei cit mai deplinä. Cazanii erati multe prin
crestinätate si chiar prin crestindtatea räsäriteand, - intre cele
ma:I vestite fiind Cazania lui Calist, patriarchul de Constantinopol,
care scrisese in grece$te, dar a cdrui opera va fi trecut räpede
$i in slavoneste. Dar o tilcuire a cuvintuluf Evangheliilor nu
se adause incd de la inceputul cArtilor sfinte in $iragul scump
de vechi märgäritare de limbl, al veacului al XV-lea. 0 ca-
zanie romäneasca ajunse insä in minile lui Coresi, care o tipäri,
la 1564, probabil. Coresi märturiseste limpede cä n'a fäcut alta
decit sä. räspindeascd munca altuia, a until necunoscut, dintr'o
carte Visit Zi. «Pip amti aflata aceaste tälcure ale ev[arighe]-
liilor, pre Dumineci prespre anti, scoase de in Scriptura
prorocilor $i ap[ostojlilor si celor sf[i]nti pärinti, $1, deac'amti
cetitti, bine amii ispititil $1 socotitti, $1 amti aflatti ea' toate
tälcuescii, adevereazi $1 intäresca cu Scriptura Sf[ä]nti, $1 mie
tare pläcuri, si amti scristi cu tipariul voao, fratilor».
Limba din aceastä. Cazanie e vädit alta decit aceia din cele
mai vechi texte romäne$tI : nu toate caracterele graiului celui
d'intditi traducdtor - vezi-le mai sus - se intilnesc $1 in Tîlcul
Evangheliilor. Dar cd e vorba de o lucrare noud, aratd multele
atacuri impotriva vechiiierarchii a cleruluf, pe care o combäteati
cu inviersunare Luteranil $i Reformatii. in adevär, ce e maI inte-
1 Szmnyei, Magyar irók, la acest nume.
2 Sbiera, Mzscart culturale, p. 58
3 Quellen der Stadt Brassó, I V, p. 157.

www.dacoromanica.ro
LXXVI VEACUL AL XVI-LEA

resant ca stil in toatä scriereasint musträrile aduse «oamenilorü

de beseareca, cumü säntii popii, patriar$ii, vIddicif, episcopii
$i totil fealiulil de preutIO. Coresi, care se scusd la sill-sit
pentru ele, a trebuit sd le primeascä ca sä facä placere
acelul ce-i plátia tiparul.
Cdci Forró nu putea sa-$1 dea cflorintii» pentru o lucrare in
sensul legil vechi. Deci acest Tile al Evangheliilor care se afld
innainteaMolitvenicului, e o carte de propaganda' calvinä, foarte
bogatä in musträff si in indemnuri. E greLl sal se creadd cd
ea ar fi o lucrare cu totul originala : nu doar cä nici-un preot
romin din Ardealul veacului al XVI-lea n'ar fi fost in stare
sä. intrebuinteze cu oarecare stiintä. Sfinta Scripturd, scotind
dintr'insa rámuriri la textul evangelic si sfaturi pentru viatä..
Din potrivd, cetind cîteva sfaturl din aceastd Cazanie d'intdiù
$i dupg. dinsele Prefata aceld pärti din Vechiul Testament (Pa-
lia), care a ieit peste paisprezece ani la Orästie, oricine va
vedea lesne o mare asämänare in ceia ce priveste felul de
orinduire si de expunere ; asämänarea se pdstreaza $i mai
departe intre cuvintele si stilul Pahei i acela al Cazania
E aceia$i limbd bogatä in cuvinte vechl pe care scriitorul le-a
luat din deprinderea cu textele veacului al XV-lea - astfel :
sablaznei, a sdbld..5ni, hazad 2, - e aceiasi depHnä usurintä,
aceiasi mare mlädiere si váditä frumusetá a forma Se poate
foarte bine ca vre unul dintre luci dtorii romitil la Palte, sail
acela singur dintre Romini care pare sa se fi ostenit la dinsa,
predicatorul din Lugos a, sä fi alcdtuit aceastá carte.
Alcdtuirea aceasta trebuie sá se inteleagd insä, oficum,
mult mai mult ca o tälmäcire $1 compilare, declt ca o opera
originald. De sigur cd scriitorul n'a avut innaintea sa un text
' Citat :;a In Hodos, PrZIZOS Sturdza, p. 244.
2 CA diaconul tipograf si ucenicli ski. nu Intelegeail adese ori ce tipä-
resc, se vede din aceia cd. ei nu pot deosebi cuvintele In anumite locuri din
manuscriptul fdrK interstilii, $ i le tiOresc astfel In bloc. Asa se esesc in
Apostal exemple ca acestea : cs'acäntaretiic (csä. antketii»), csäfrumosul)
(csi frumosula), cmuerescüavies (muerescii a viè), gmai nemeri[t]vremilc,
cesarly (ce s'arla), tsar' carei aditori» («sail ca rei-falc-átoric), ciolss'al se si
iveascl.) (aid sä se), etc.), cs5.neart) («A ne-artl, es& ne-aril..).
3 V. maf departe.

www.dacoromanica.ro
 TIPARIPURILE ROMÂNE§Tf SI SLAVONE DIN ARDEAL LXXVII

. unguresc calvin care sd corespundä hart' toate textuluI ro-

mdnesc calvin, care e India Cazanie a lui Coresi. Dacd intfun
loc, vorbindu-se de zddärnicia semnelor de recunoastere ex-
terioard pentru acel ce este chemat a rdspindi cuvintul dum-
nezeiesc, se spune a.' e tot una dacd el va fi «rasa in capii
ad ba» - ceia ce e, fireste, o alusie la tonsura preotilor ca-
tolici -, dacd pretutindera atacurile impotriva vechii ierarchil,
vechii credinte, vechilor apucAturI ating intäid pe PapI, dacd,
undeva, «papistasif» preced pe «patriercasi», sint anumite locurI
care par sd priveascd asa de direct pe Romini $1 «rätäcirile»,
adecd datinile lor, incit ele ar ardta cä ad fost scrise de la
inceput de-a dreptul pentru din$11..
Cartea fiind pästratd inteun singur exemplar, daa aicI
citeva fragmente, dintre care unele privesc orice fel de nea-
junsuri ale textuluI religios, iar altele sint cu acel caracter
local, de care am pomenit maI sus :
«Dereptd aceia nu vä mirareti, fratif miei, si acmu deaca
«patriarhuld si vldcliciI, egumeniI, cdlugäril, popii nu spund
«Cuväntuld lui Dumnezed dereptd märiia cestif lumi, ce maI
«tare tinü tocmealele oamenilor decitii a lui Hristos ; ce noi
«propoveduim cä in toatd vreamea el' ad fostd aleanesi si vräj-
cma$I dereptdtiei (?) ca si in zilele prorocilor $ cändti imbla
«Isus Hristos pre ceastä lume ...
«Acmu 'hied vedeti eh' popit dereptù venitul lor ce lucru
«facd pre noi .. Päind acmu socotitf ce-atl invätatü : mai ne-
!

«micä, cd nu stiti nemica ; derep ce, cd n'atl intelesd, - cd.

«popil ad boscoroditd hi besearec5.1.
«Nu ziceti ce zicil unii : ad nu stitl ce-amd pomenitd ? aceaia
«nu vämti ldsa pänd la moarte : in ce ati visti noao pArint'if
«nostrif si mosii si strämosiI, noi nu vämd ldsa. Ce almintrea
«grdiaste Scriptura . . .
« Aceia nu credit' carel se roagd sfintilor morti : lu Sf[a]ritd-
«Pdtru si lu Sf [d]ntd-Paveld sad Sf AntuluI Nicolae sad Sf [i]ntel
e Mariei, cd numai unuld Isus Hristos iaste imbldtoriuld dereptd

I Cf. In Moltvenic «nu boscoroditl, c6 va bate voT Domnulti. , Hodo, In

Prinos Sturdza, p. 251.

www.dacoromanica.ro
LXXVIII VEACITL AL XVPLEA

«noI $i rugältoriulú : nimea alta, nici in cerf, nici pre pdminta.

«Cd sf[i]nti mortl nu auda rugdciunea noastrd.
cAasta nu creda carel zicú cum a poate omula afla ispd-
«senie sufletulni $i ertáciune pdcatelor prein faptele lora saa
«a cdlugdriia sail cu postula sail cu alte lucrure, care ce-aü
«tocmita saa ail scornita oameniI, $i ace$tea totI nu mdrturi-
«sescil dereptü pre Hristos.
ApoI verva scriitoruluI, care cautá sd inlocuiascá prin legea
until' singur Dumnezeil legea sfintilor celor multi', se indreaptd
pe rind in potriva celor «care! zica a: Sf[d]nta Marlia iaste
cale spre mintuire», «card maI creda pravilelora $i ce-aa
sorisa ot[e]tiI» - adecd PärintiI BisericiI - «dupd apostoli».
El tine de rdil pe clericil prea mult amestecati in afacerile
lumiT, prea mult legati de casa, masa, plata $i rdsplata prin-
cipilor si cari pentru acela nu pot fi apd.rdtoril dreptätii $i
ai aracilor, al «mi$eilor» :
o Cautd pre patriar$1 si pre vlddicI $i pre Mitropolitl $i pre epis-
copT $i pre alugirl $i pre popI cum el. antil $i Domni $1 sfeatnici
Domnilor, aci cd. tacil $i. nu mdrturisesca drepta pre Hristos,
ce gäsesca dupd voia oamenilor, sd fie in cinste innaintea lor.»
Si, peste multe pagini, aceia$T infruntare :
«Santa multi episcopi, alugärl, egumenf, pop!, care! vadil
«destule strimbititI in viata lor in ce-aa pomenitü : sdnta unii
c carei grdesca ce vddil a placa Domnilor, boiarilor, cd se tema
«de Voivodi, cd-I va ru$ina $i-i va scoate dein cinste, ace cd
«sedil la masd, -a: se vora mdniia $i vora lua de la ei epis-
«copila aa vIddichia.»
Astfel de inprejurdrI nu se vor fi intimpinat asa de adesea
la innaltii cleric! catolicl, cari eraü maI la addposc de toanele
stdpinitorilor, marl $i mid'.
Scriitorul socoate a datoria clerului e a rdspindeasa in
graia inteles cuprinsul cärtilor sfinte $1 sd ail:A cuno$tintile
ce trebuie pentru a-1 lämuri :
«Ce folosu e loru, deaca popa grdia$te in limbd strdind Ru-
«minilor, sdrbeaste, de nu intelegü, sail pre altd limbd ce nu vor
einteleage ascultdtorif ? ! . . . Popa sd fie $tiitoria artilor : a$a va
«putea invdta pre mi$elamea .. .

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURILE RODIkNErf 1 SLAVONE DIN ARDEAL LXXIX

«Gresescü $i aceia carei stricd mänistirile : intru o vremia

«ad fostd bune, nu ca acmu; cd in iale ad fostd de ddscälie
«$i invdtäturi; de in mändstirl ad esitd cdrtulari mari, epis-
«copl si popi, in orase si in sate ; ce acmu nu e de ddscdlie
«in iale, $i sdntti oameni leane$T, cdrora e uritti a sdpa si
«a-sti hräni fárneala si casa sa, si säntd buni numal de cea-
«rerea miri in tail de la mi$elame1.. . Nu strica dereptil aceaia,
«cre5tine, beseareca, cumú $i acestu suta$ti2 n'aù stricatti ; ce
«zideste si tine u.t. popd bunti intrinsä, sd fie invätitoriulti
«crestinilor .. .»
Sá se indrepte deci preotil cari se pot indrepta: ceilaltl,
oricit de multi vor fi $i de invier$unati, nu pot invinge.
«Cum $i acmu, unde vädti uniI aleane$ii dereptdtieT cd lumea
«si miselamea proastä cu mare jelanie poftea$te si iubeaste a
«inteleage $i a invdta Cuvintul lu Dumnezed, vor sä moard
«de cludd; ce Domnul va domni far, si dereptatea lui va veni
«la lumind ; ceaia ce ne dd. noua, Doamne, amind.»
Pentru credincios ca si pentru preot, temeiul tuturor lucru-
rilor se cade a fi Scriptura:
«Läsat-ati noao Sf[i]nta Scripturd: tetroev[an]gh[e]lie» -
cea tipdritä de Coresi - «Praxiul» - apdrut prin ingrijirea
ace1uia$1, cu vre-un an in urmä, - «Psaltirea lu Davidd Pro-
rocd » -a cdrei aparitie stdtea in perspectivd - ; «din acealea
«sd intrebämd, cd noao nu vine leagea nece din Ier[u]s[a]limti,
«nici de la Roma, nici dein Tara Greceascd, nece Netnteascd,
«nece Rumineascd ; nu e de la Le$ascd, nici de la Moschi-
«ceased', ce e läsatd si tocmitä de la Isus Hristos.»
Credinta singurä folose$te, si toate vechile eresuri n'ad nicii-
un pret. Pe rind predicatorul le insird:
«Dar5., cre$tine, iaste minciuni carei ad invdtatti sd pä-
zeascl omul mortuld sdd dupá noae zile $i la doaozecI de
zile $i la patruzeci $i la anuld ! Minciund e $1 aceaia carei zicd
cd potd folosi dupd moarte sufletelor,- cä nu se schimbd lo-
culd dupd ceastä viatd, ce iaste scornitä pentru läcomiia cdr-
tularilor.»
I Alusie la Ordinele Ceretoare din Apus?
2 Din Evanghelte.

www.dacoromanica.ro
LXXX VEACUL AL XVI-LEA

SA se lese descintecele, farmecele si oblojelile, mormäielile

babelor :
«Noi nebunii, deaca ne bolniviing, meargemg la nescare
«muerl carele pre nof descAntä : deaca una nu poate folosi, noi is-
«pitimg si la zeace sag la doaozeci, cä nu gändimg, cu iale
«nemica nu putemg folosi, cu färmicätura sag cu altA dricie,-
«numai sä ne noao ajute ', ea' toatä descintare nu e altd bunt-
«tate nemecd, ce numai dricie. Säntii nesti erbi bune si lea-
«[cur]e : acealea-sg bune si läsate de . . Dumnezeg ; ce nu
.

«potii noao folosi färd ajutoriulg Domnului.»

Dutninecile trebuie sä fie altceva decit zile de betie si de
ceartá :
«Nu numaT cu sederea si cu läsarea lucrului, sä ne im-
bräcämii in ceale vestninte mai bane, sä sedemü suptiä pd-
reti sag suptii umbre; sä ne pärhng sag sä ne sfädimg, sag
sd clevetimg, sag in zi de serbätoare sä meargemg la crächne
si sä ne imbätämg ca niste porci.»
Meritä sä se mai tie in samä si amintirea, ce se aflä in
cloud locuri, a cuceririi de cdtre Turcii pägini a Räsäritului
inpovärat de päcate :
cAcmu incd, harg Domnului cd se iveaste cuvintul luI
Dumnezeil, luceste ; ce oamenil mai iubescg untuneareculg,
rádii si-sg batg jocti de elg : mai tare eel mai maxi, vlddicii
si judecatorii; dereptü aceaia inä tem cd väing si noi peri,
räg cdlcati de limba plgind, sA nu vämg priimi si sä nu vämil
asculta.»
Tältnäcitorul scrie pe intelesul oricul, si cartea lui era po-
trivitä pentru a se räspindi lesne. La iesirea el'. ea va fi fost
intrebuintatä de acel predicator sag, cum ziceag Rominil de
atunci, «propoveduitorig al Evangheliel lui Hristos» 2, care,
cum stitn, vorbia, la serbätorl si Dumineca, romäneste Ro-
minilor din Schei 'hied de la 1565, adecd aproape de la
publicarea Cazaniei 3. Mai tärzig ceva, un astfel de predicator

1 Ungurism sintaenc.
2 Bianu si Hodos, p. 95.
3 Doc, Bistri,ter, I, p. XLIX.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITUDILE ROMÄNETI §I SLAVONE DIN ARDEAL LXXXI

lumina asupra credintil pe Rominii din Lugos 1. Cazania ar

fi fost imbratisatä si in alte pdrti, dacd Reforma intre Ro-
mini s'ar fi razimat si mai departe pe bratul puternic al
Cirmuirii. E adevärat cä dupä moartea lui Vlädica Gheorghe
gpastorii valachi» cäpätard un noü calduz, pe Pavel Tor-
dasi, care se va fi oprit mai mult tot in coltul nord-ostic
al teril : el vine insä si pänd la Brasov in 1570, dupd vre-un
an de la numirea sa. Pavel era tot la Brasov in Septembre,
cind Sash' trimeteaa Craiului o «cärtulie», un cBtichlein» al
luI 2. cCärtulia» ar putea fi insasi Psaltirea, care iesi lii acest
an, la Brasov.
Coresi incepuse cu astile sfinte, cu Cuvintul lui Dumne-
zeti, si &dui säti trebuia sa. fie 41016 acela de a le da in
intregime. Se vorbeste de o Psaltire romaneasca, pe care
dinsul ar fi publicat-o hied din anu11568 3 : nu existä nici-un
exemplar din aceastá carte, si e foarte putin de crezut cl,
dacä Psaltirea romäneascd ar fi iesit in acest an, ar ft fost
de nevoie sä se dea o nouä editie peste scurtul termin de
dol. aní. Caci avem astdzi un exemplar din Psaltirea lui Co -
resi, datä la lumina in [570, pentru acelasI cavint pentru
care se tipariserä si alte pfirti din Scripturä : pentru eh' «mai
toate limbile aú Cuvintubli luf Dumnezeti in limba lor, numai
noi Rominil n'avalnativ. Diaconul lacrâ tot la Brasov si aceastä
carte, incepind cu Februar si incheind la sfirsitul lui Maiü.
El nu intrebuintá litera, mai micd si mai urita, care se in-
timpind intdiasi clan* in tipäritura slavond din [568, ci tot
vechea slovä innaltd si cu liniile relativ suptiri, care cautä sa se
apropie de caracterele asa de frumoase ale publicatiilor-model
läsate de Macarie. Pentru ca volumul sá fie insä mai plin, se
dädurd mai putine rindurf pe pagini, numai optsprezece.
' Bianu i Hodos, I. c.
2 Socotelile Brasovulul, In Hurmuzaki, XI, pp. 806-7.
3 Un giosari pentru dinsa, flcut de G. S5.ulescu, care a fast st un vestit
falsilicator de texte, s'a tip5.rit In Buciumul romîn al lui Teodor Codrescu,
1875, p. 289 si urm. LasInd la o parte latinibmele nAscocite de Sàulescu, cel-
lalt material lexic se allai tot In Psaltirea de la 3570. Cf. I A. Candrea, In
Rewsta Romînd, rile de 15 Iume st 1-15 lulie 1901.

71304. Vol. VII. VI

www.dacoromanica.ro
LXXXII VEACUL AL XV.PLEA

Ca si in Tile, Coresi vorbeste in numele sati, recomanciind

cartea cea noun, pe cind in toate tipäriturile din 1561-3,
deci si in Apostol, trebuie sä fi fost in rindul intäiú numele
«jupinuluf Hanes».
Cit despre text, el e tocmai vechiul text husit, cu mo-
dernisärI neinsemnate.

Ar mai fi rdmas pentru desävirsirea marei opere de ro-

minisare a cdrtilor de bisericd si de invätätura bisericeasa,
sä se dea o noud editie din Catechism. Stirn cä acela din
1544 n'a prins, si am väzut cä in Molitvenic, unde ar fi
putut s'o facä, diaconul-tipograf n'a intrebuintat de loc aceastä
veche tipäriturd. Pe cind ciudatul Down Despot stäpinia in
Moldova, unde aclusese un episcop socinian - decf tot, oare-
curn, reformat - din Polonia i fäcuse o scoalä de latineste,
cunoscutul calvin editor de artis slavone de propagandä,
baronul Ungnad, care-si avea teascul la Urach, trimese pe
un Neamt din Fünfkirchen saü Pecs, ca sä ofere Märiei Sale
Voevodul luteran slovele de nevoie ca sä se dea un cate-
chism. Dar Despot, care juca adesea numai roluri, räspunse
la aceastä bunävointä, expediind färä zäbavd la Constan-
tinopol, in cele d'intähl zile ale anuluI 1563, pe bietul om,
care se astepta de sigur la mice alta deck la acest tragic
fel de a fi primit '. Dar fapta lui Despot isi gäsia indreptd-
tirea in apucdturile neobisnuite ale lui Wolfgang, care se in-
fätisa ca un mare Trimes impärätesc, intra la Curte ca la
dinsul acasg, îl pusese in minte sä insoare pe Domn cu o
principesd din Apus, si, mai ales, se gäsi ca.' are la el o
cifrä de intelegere ascunsd cu Cancelariul din Ardeal, care
era pe atuncI o tarä dusmand lui Despot. Astfel, Trimesul
lul Ungnad luä drumul de robie al Constantinopolei, iar stdpini-
torul moldovean, care asiguL cä, dacä ar voi sä tipäreascg,
poate gäsi lesne gnegustorr si librarl» pentru aceasta, nu dgdu
supusilor säI Catechismul cel nog al legiI indreptate.
' Hurmuzaki, III, pp. 445-7, 451-2, 453-4, 459-60 , Hurmuzaki XI, p. 876 ;
Picot, Coup d' ail sur l'histoire de la typographie dans les pays rouniains au
XVI-e suede, Paris, 1895, p. 24, nota 3.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURILE ROMÄNESTf SI SLAVONE DIN ARDEAL LXXX1II

Moartea lui Ioan-Sigismund aruncâ Bisericd romäneascd din

Ardeal in dihonie si umilinIä. Stefan Báthory n'avea grija
indreptdrit legit' pänd si printre Rominii oropsiti. El nu stätea
la indoiald sá facä episcop pe ori cine-T era inatisat de vre-
un orn cu trecere. Popa Eftimie, care fusese egumen in Mol-
dova, la Neamt, unde scrisese laudele Domnilor, innainte de
a-i träda si de a se da de partea Domnisorilor, pribeagul
Eftimie merse la Ipek, marea Bisericd patriarchald sirbeascd,
sprijinitä pe atunci de Marele-Vizir Mehmed Socolovici sail
Socoli , se hirotonisi acolo Vlddicä ardelean si la intoarcere
fu recunoscut de «Crab:I», de $i Pavel Tordasi se mai afla in
viatd. indatd dupd aceasta, Eftimie ducindu-se din Scaun - el
s'a intors, cum se va vedea, in Moldova -, Báthory numeste
pe un Cristofor, pe care-1 cred deosebit de acela ce fusese cu
vre-o douäzeci de an! in urmä episcop-egumen la Gioagiii2.
Lui Eftimie i se mai vorbise, dupd obiceiul cel noti, de da-
toria ce are de a lucra la intemeiarea Reforme intre Rominf;
Cristofor fu slobod sä cirmuiascd asa cum intelegea eP.
0 rudä, probabil un frate al ultimului superintendent, anume
Mihail Tordasi, fu cerut ca episcop, in 1577, de la dietä de
popiI romini trecuti la calvinism. Cu un an mai innainte,
Stefan Báthory trecuse ca rege in Polonia, si cererea pasto-
rilor de neamul nostru capät ä. invoirea trebuitoare : nici Mihail
n'a stat prin pärtile räsdritene si muntoase ale BistriteT, ci in
apropierea residentif princiare. Din partea lor, Rominii cari
rämäseserä credinciosi leg-B. vechl" isi cdpätard ca Vlädicä pe un
Ghenadie, care va fi stat in vre-o mänästire - poate in cea
mai build ce era pe atunci in Ardeal, in Prislopul Silvasului4.
Pänd la 1581, teascul lui Coresi nu mai lucreazd deci pentru
cärti romänesti. Cele mai folositoare pärtl ale Scripturii iesi-
serä in lume, intr'o slovd de tipar cam grosoland si sontitä,
cu multe greseli de tipar, ce e drept. Dar ele ati adus totusi
1 V. articolul d-lul Jireeek, "io Arch. f. slay. Phil., Ix.
2 Sate fi preop", pp. 25-7.
3 Ibid., pp. 327-9.
4 Bunea, Vechtle episcopi, p. 59, .i mai departe; N. Dobrescu, in Lucea-
fdrul, 111, pp. 197-9.

www.dacoromanica.ro
LXXXIV VEACUL AL XVFLEA

un mare folos : ginclul cd, pot fi 0111 romänesti se räspindise

acum pretutindenI, - odatä cu volumele diaconuluI din Brasov.
Cetitorif lor se deprinserä a deosebi cuvintele unele de al-
tele si cäpdtarä norme ortografice. inlocuirea luI u intreg
prin 6 la sfirsitul cuvintelor - afard de casul cind e prece-
dat de cloud' consoane saa in cuvintele monosilabice 1 -,
scrierea lui d la sfir$itul cuvintelor cu A, intrebuintarea lui ,,&
pentru al doilea d din acelasI cuvint, pentru un ii urmat de
un n, pentru un ei in silaba din urmä, une oil, ajunserä traditie
pentru orlce scrisoare, din mice parte a RominimiL Marele
merit al acestor cärti e poate acesta cd, trecind hotarele, ati
adunat suflete$te, prin viata culturalä, pe totiI RominiI laolaltd.
Prin ele mai mult deck prin vechile manuscrise care circulati
grea $1 se copiaa putin, nedesävir$it, s'a intemeiat o viatä
literarä comund a tuturor Rominilor. Prin ele, aceste cärtulif
unite, pästrate astäzi in putine exemplare ferfenitoase, prin
gäurile cärora se primbld cariul, s'a intemeiat cevanepretuit pen-
tru mice popor, clef cuprinde in sine ceia ce va da formä gin-
dulul $1 simtiril generatiilor care se vor urma : limba literard.
Dar Coresi nu facuse alta decit sä tipäreascd cu schimbärf
de. tot mid textele husite care-sit pierduserd - saa poate
unele-sf pierdurä atund, la tipar, - rotacistnele : pe u intreg
de la sfir$it, pe dz i citeva archaisme mai putin insem-
nate. Din ele rämäsese insä, ca sunete, claritatea finalelor :
e, ci, care se schimbard sati se intunecard aiurea, puritatea
labialelor $i a consoanelor f i v innainte de i, multimea cu-
vintelor latine pline de frumusetä $1 de expresie, mlädierea
terdneascd a fraseL care, dincoace, unde era atita $tiintä de
slavonete, putea intepeni in false forme sträine. Orrce nouä
miscare literard a trebuit sä porneascä de acum innainte de
la resultatele mi$cärif literare husite din veacul al XV'ea. Ar-
dealul de Nord sag Maramuresul ni dädurä astfel odatä cu
cele d'intäiti asp' limba lor. Toscana noasträ aa fost acele
sate de plugar $i pästori din muntele de miazä-noapte al
largel Teri a Rominilor.

I V. Densusianu, U final, I c.

www.dacoromanica.ro
 CART! SLV0NI I SLAVO-ROMÎNE LXXXV

7 CÄRTI SLAVONE I SLAVO-ROMÎNE TIPARITE ÎN ARDEAL.

Deocamdatä Coresi se fäcu tipograful luf Alexandru-

Vodä al Teril-Romänest, care avea nevoie de cärti slavone,
si numal de astfel de cart, pentru preotir sa.
Diaconul stAtea pe atund pe Iîngä noul VIddicd ardelean
Eftimie, era, adecd, dupä spusa socotelilor BrasovuluI : e des
Wladica diaconus». Eftimie a fost numit la 3 August 1572 1:
el s'a dus, cum am arätat, pentru intdrire in Serbia ; numirea luI
era fäcutä pentru scopuri calvine, mäcar in formä 2 Legäturile
luI cu ierarchia romäneascl de dincoace de muntl eraii totusi asa
de strinse si el era privit ca un asa de sigur ortodox, incit,
atunci cind Ioan-Vodä cel Cumplit se hotäri sd scoatä din
Scaun pe episcopul Gheorghe de Roman, «dindu-I vinä de
sodomie, auzind cä are avutie» 3, el chemä pe Vlädica ar-
delean 4 ca sä-1 cateriseasca 5. Eftimie caterisi deci, dar nu
pentru un altul, ci pentru sine, acl el rämase episcop de
Roman in locul luí Gheorghe 6. Dar nu se bucura mult de
o cinste cdpältatä prin osinda si trimeterea la rug a altuia,
cäci peste citeva luni infringerea si moartea luI Ioan-Vodd
incheia pästoria ; Petru-Vodä Schiopul, noul Domn moldovean,
puse la Roman pe Eustatie 7. Cred cä Eftimie s'a intors in
Ardeal, pästorind pänd la moarte in Tinuturile de Nord-Est 5.
S'ar pärea cá Eftimie avea de gind sä tipäreascá ceva pentru
Biserica luI ardeleanä : in toamna anuluI 1573 el vine la Brasov 9,

.,Doc. Bistrifer, I, p. mall.

2 V. mai sus, p. LEXXIII.
s Ureche, pp. 224-5.
Februar 1574.
5 Pe Mitropolitul Moldovel, Teofan, nu-1 putea lntrebuina, cacY el fugise -
Ureche, i. c ; Doc. Bistrlie, II, p. 115, n° xvii; Isaia de 12.AcIäutl era plecat
hi sohe , la prelqf munteni el nu voia O. se adreseze, hind du0nan cu Ale-
xandru-Voa al TeriI-Rom'anesti.
6 Cf. cu Inegul Excurs din 1st. lii. rom. în secolul al XVIII-lea, Melchi-
sedek, Chron. Romanu la, I, pp. 209-10. Eftimie de R.Icbauti e altul : el fu
Inlocuit innainte de aceasta, cu ori Dimitrie ; v. Hurmuzaki, XI, P. 589 i nota 5.
7 Melchisedek, i. c.
8 Sate si preop, p. 39 ; cf. Bunea, in Unirea din Blaj, XIV, n0 25.
9 Hurmuzaki, XI, p. Sio.

www.dacoromanica.ro
LXXXVI VEACUL AL XVI-LEA

$i in Decembre soseste acolo $i Coresi cu cei patru ucenici

ai sAl pentru a se apuca de lucru, dar nu std mai mult de-
cit cincI zile, fiind tinut de Sa$i cu peste sdrat, mazdre si
ciuperci, ca In postul CrAciunului 1. Poate cd o Intelegere se
incheiase in privinta tipdriturii ce era de fAcut, co Domnul
muntean, cAci, cu citeva luni innainte, acesta trimesese pe
un gpopd» spentru tipary 2.
Acest plan trebui sd fie insd intrerupt, $i abia in Maiti
1574 ineepea Coresi, färd a mai intreba pe noul Vlädicd
Cristofor, intärit la 6 Iunie urmdtor, lucrul pentru un Octoich
slavon, menit sä inlocuiascd pe cel de la 1510 3. Cartea
trebuie sA fie numal o reproducere a vechif tipárituri, de la
care se va fi luat $i marele frontispiciu cu stema terif, care
se afld si in Evanghelia de la 1512. Dar litera e nouä : tot
a$a de uritä ca si cea din Sbornicul de la 1568, ea e sim-
titor mai mare. Si aici ca si la acel Sbornic epilogul e scris
in numele Domnului muntean, care pldtise, si in al fiulu la
care acesta tinea asa de mutt, tindrul Voevod Mihnea. Vo-
lumul al II-lea al cdrtif tinu prins teascul lui Coresi in anul
urmätor, 1575.
0 psaltire slavond vdzu lumina la 1577 : Coresi o
fire$te tot la Bra$ov, de unde, sä tot fi vrut el, $i nu 1-ar fi
-
ldsat Sa$ii sd se ducd, - in numele lui Alexandru si al lui
Mihnea, addugind $i pomenirea noului Mitropolit din Tara-
Rumdneascä, Serafim, cad cel vechiO, Eftimie, murise sal) pd.-
rdsise Scaunut la 1575-7 4. Iardsi el intrebuintd o literd noud
care alterneazá cu litera sbornicutul 5.
Coresi se gindi insd a cistiga mai mult, pe o altá cale,
din asemenea publicatif. CA lucrdrile lui romänesti nu se des-
fac, pentru cd sint privite in cele mai multe locuri ca eretice,
I ibid.
2 ibid.
a V. real' sus, p. L.
4 El e pomenit Mel in Octoich, partea 115.
5 Aceasta literi a servit si la tiOrirea altel Psaltai slavone, a carel dafal
si al cárei loc de tipArire nu se pot hot5.ri. V. Bianu st Hodos, p. 529, no
181. No 26 din Bibliografr e, de sigur, tipbirit aiurea,

www.dacoromanica.ro
 CARTf SLAVONE SI SLAVO-11061iNE LXXX VII

aceasta putuse s'o vadd in destul : doar de aceia ldsase «ju-

pinul Hanes», care era un cucernic luteran, dar si un bun
negustor, grija sufletelor ronadnestI. Chid insä s'ar fi dat
textul slavon si numai in fatä cu acesta, deci pe lingá acesta,
traducerea romäneascd, dusmanii nu mai puteaü zice nimic.
Obiceiul gloselor se rdspindise foarte mult, $i ele se insemnati
$i in mändstiri, ca o indeletnicire pldcutd de om cdrturar, pe
margenea manuscriptelor slavone ; asa avem de pe acest timp
o Pravild de ale lui Vlastaris cu astfel de note ldmuritoare1;
cuvinte ca ladurdturd» «dezmirddciurea», ar ardta o obirsie
nordicd, poate ardeleand-maramure$eand. Deci diaconul intre-
buintd in parte zatul de la publicatia sa slavond $i dddu o
voluminoasdi Psaltire «slavo-romind», cu infdti$area destul de
uritd : el se feri, neapdrat, de a amesteca numele Domnului
'in aceastd tipdriturd de indräzneald $i rise ; epilogul vorbe$te
nurnai in numele tipdritorulul, care, oin naiv cum era, socoate
cd, trebuie sá preceadd numele OA smerit, «diaconti Coresi»
de titulatura lui Alexandru-Vodd, de impdrätescul incipit :
«cu mila lu Dumnezeii». Altfel, el spune acelea$T cuvinte ca
si in Psaltirea sa numai romäneascd, dar nu cautd a vorbi
de aceastä carte pe care o va fi privit ca pierdutd saü prin
amintirea cdreia nu void sd-si supere sprijinitorul de acum ;
mal mult : el se face, data aceasta, ea' a tradus insu$i cartea
din slavoneste, cdcl lämureste «fratilor sdi preutl» ed.' «li-a
scris aceaste Psältiri cu otveatti, de-a scos de in Psaltirea
sirbeascd pre liinbd rumineascä, sa.' fie de intelegdturd $i grd-
mdticilor» ; dacd vor ceti, precum if pofte$te, ei vor vedea
«cá e cu adevdru», deci cä traducerea se potriveste cu ori-
ginalul slavon si nu e, cum se va fi spus de multi, cind ea
apdruse singurd, o ndscociturd ereticd, o nadd calvind.
Dupd un Triod slavon din 1578 - inceput si sfluit dupd
moartea ILI"' Alexandru, de $i numele acestui Domn 2 se vede
lingd al fiului si urma$ului sdiTi Mihnea 3 - dupd. aceastä

I I. Bogdan, la ConvorbIrr literare, XXIV, p. 727 1 urm.

2 f 25 1111ie 1577.
a Cf. Bianu st Hodo?, pp. 68-9 , Hurmuzaki, XI, p. xxxii.

www.dacoromanica.ro
LXXXVIII VEACUL AL XVI-LEA

carte de cintärl, Coresi dal la lumina: un nog Evangheliar, care

reproduce pe acel din 1562, cu deosebirea 11 rnbi, care ar avea
o nuantä bulgareascd '. 'Numele Domnului muntean lipseste :
in urma lui Alexandru-Vodd sotia sa Ecaterina, epitroapa lui
Mihnea copilul, nu maI urm a. traditiile cärturärestI ale trecutulul.
Coresi isi cdpätase acum un ajutor, care era vrednic sfi fie
nutnit $i in epilogul tipäriturilor : numele lui de Mänäilä
(Emanuil) se aflä in Evangheliarul de la 1578-9. Sala poate
el era unul dintre cei cinci ucenici, rämas credincios maiestru-
lui, pe chid un altul, diacul Lorint, se strämutase la Bälgrad
chiar, in resedinta lui Cristofor Báthory : el dadu until' mester
sä-I facd unele frontispicii noud, originate $i delicate, in care
puse vulturul muntean si coroana brasoveana ca o recoman-
datie, si cu slova cea veche, mare a lui Coresi, pe care o
strîngea insä in tease mult mai räti decît dinsul 2, el public â
in anul 7086, deci 1577-8, apt)! in 1579, un Octoich mic 3
si o Evanghelie slavonä. Lorint, un Ungur care fusese prin
terile noastre ca scriitor latinesc $1 unguresc 4, $1 cdpätase
cu acest prilej nu numai cunostintä de limba terif, ci $1 de
buchile in care ea se scria, al./use grija sä ceara de la prin-
cipele Ardealului un privilegiu exclusiv pe timp de treizeci
de anI, si el nu uitá sa-1 pomeneascal la stirsitul Evangheliei.
Lucrarea de acelasi fel a lui Coresi pästra infátisarea veche
pentru a nu bate la ochi si punea la urma, nu tuna $i ziva,
ci numaI anul, care putea fi si 1578 $i 1579-.7087 de la
Facerea Lumii -, ca sä Impiedece (mice urmäriri.
S'ar crede cä, in acelasit timp, el urm a. planul siti de a
cistiga prin cdrtf in douI limb!, - si ortodoxe si deschise
pentru intelegerea oricui. De sigur ca' pe aceiasi vreme cu
noul Evangheliar slavon a iesit de supt teascuri ardelene,
pe o grosolaná hîrtie cenusie, färä nici-o invocatie de sta.-
1 V. maT sus, p. LXXIV , cf. Bianu si Hodos, p. 73 si urm.
= El introduse Ing si vre-o citeva litere nou5., compuse, sail pentru a se
arunca de-asupra rindurilor.
3 N° 27 din Bzblsografie va fi fost tiliarit aiulea.
4 i Petru Cercel ceru in 1384 un diac pentru aceste doul limbi ; Torti-
nelmi Tér, 1392, p 694.

www.dacoromanica.ro
 NOUÄLE LUCRÁRÍ RONfl1NEST1 TIPÄRITE iN ARDEAL LXXXIX

pinitor, un Evarighellar slavo-romin, din care s'a pästrat nu-

mai un trunchii1, MA, inceput $1 sfirsit.
Dar si aceastä publicatie era o 'carte de concurentä a
lul Lorint, diacul fugar. Aceasta o dovedeste limba. Pe chid
Coresi ar fi repro& s in fata textulul lati vechiul sail Evan-
gheliar romänesc-precum a fäcut in casul Psaltirii-, tipri-
torul Evangheliarulur slavo romin a luat nurnal" ca basä forma
coresianä ; el a dat-o cuiva s'o indrepte si s'o schimbe,
ceia ce s'a fäcut, cu un folos foarte indoielnic insä . Cind a
venit lucrul la tipar. Lorin; a cules in limba romäneascä aa
cum o vorbia: diftongiI $i vocalele noastre intunecate ail
avut sä sufere foarte mult pe urma luI: oa se preface in o,
ca in piciorzle, porta; in loc de d se aflä adese ori e-greind,
reul - saü a curat, ca in : Aparapa, pap fte, masurcl,
cazurd; intre u si a se furiseazä v: luvard, dzuva. Lorin;
catä sA fi stat mai mult in Moldova, cäcI nu slut rare forme
moldovenesti, ca: fî pentru fi, mè pentru mea, cruce pentru
crucea, pcipfte pentru peifefte, pokti pentru poftz 2.

S. NOUÄLE LUCRXIII RONANEl TIRkRITE IN ARDEAL.

De curind Ardealul avea un VlAdicd romänesc noù de lege

pravoslavnicä, pe lingd superintendentul din familia Tordasi.
Ghenadie lug obiceiul, noti si bogat in urmairI, de a se sfinti
îri Tara-Romäneascd ; el se Intorcea la Brasov ca hirotonisit
al Mitropolitului Serafim la 23 Decembre 1578 3. inceputul
anuluf urmätor it facu in cetatea de Hugh' granitä.
Aid el cunoscu pe Coresi, si-1 lua cu dinsul, cdci Ghenadie
avea de gind iaräsi sä räspindeascä tipärituri printre credin-
ciosii sAI. Nu stim insä. hotärit pentru ce, diaconul trebui O. se
strämute din Brasov, unde petrecuse doudzed de ani incheiati
din viata sa, si sA meargd in oräselul Sas-Sebes, asezat in un-

Ga'sim cuvinte ca usura, pronunot ungureste. Vainic = soldat,

are intelesul de «hot». Se face confusie de genuri. Pentru dec71 se eseste nee*
2 V. Bogdan, in Convorbirt literare, XXV, p. 33 si urm. Cf. Thanu
Hodos, pp. So-t.
8 Hurmuzaki, Xl, p. Sty

www.dacoromanica.ro
XC VEACUL AL XVPLEA

ghiul sud-vestic al ArdealuluT, in aceiasi regiune cu Prislopul,

uncle credem cal stätea Vlädica : in marele sat romänesc vecin
Lancräm se adäpostia odatä, cu zece ani in urmä, Pavel Tor-
dasi Turdasul insusf e mai incolo, spre Apus, cdtre Orästie 2,
Si principele ardelean, pe atuncl Cristofor Báthory, tinu re-
sedintä pe atunci in Sas-Sebes3.
Supt scutul Vlaidiai, care era pe atunci bine privit de
«Craig», Coresi putu sä-si inceapd din nog lucrärile de tipar.
Odinioard el publicase un Sbornic cu slujba serbdtorilor ;
acum el it intregi, dind alte slujbe. Cartea nu e alt ceva de-
&it simpla reproducere a unef veclif tipAriturI venetiene, date
de vestitul Bojidar, ceia ce nu impiedecd pe Ghenadie, care
se intituleazä mundru - ca nicl-unul innainte de dinsul -
(Mitropolit al Ardealului» si pomeneste pe lingä sine numai
pe patriarchif RäsärituluI grecesc, sä vorbeascä de osteneala
ce ar fi cheltuit cu aceastä lucrare, färd a ma! socoti ne-
crutarea «averii datä mie de Dumnezeg»; la care laudä Co-
resi adauge una, potrivitä cu &Lisa, pentru sine insusf. Litera
samänä cu aceia din partea aplrutä mai de mult a culegeriI,
decit e mai grosolanä si ma! strimb grämäditä ; abia sînt
citeva säpäturf in lemn, de aceiasf frumusetä. in epilog se aflä
un frontispiciu, ca acelea care ineitisag odinioard sterna Dom-
nilor, dar el e potrivit cu imprejurärile nouä: se väld dintif de lup
af Báthorestilor supt bereta de duce, si Is. Hr. ale numele luf
Hristos nu se aflä de-o parte si de alta a cruel!, ci despärtite
printr'un semn oarecare, in care se pot descoperi dof B latini4.

Dar lui Coresi if era sortit sá mintuie acolo uncle incepuse,

in cetatea Sasilor brasovenT, in adäpostul pribegilor dintre
cari si el fácea parte, in vecindtatea Rominilor sdi din *chef.
Acolo apare la 1581 - terminatä in sese lunf - «Evanighelia
cu invätiturä de in tuspatru Evangh[e]listf aleasä si dein

I Doc. &sir's:a, I, p. LXXIL Pentru sat, v. Silvetru Moldovan, Tara

nástrd, Sibrt, 1894, p. 392
2 Moldovan, o. c., p 395.
a V. Hurmuzaki, XI, socoteltle Brawvului.
4 V. Hianu çi LiodoS, PP. 81-5.

www.dacoromanica.ro
 NOUÁLE LUCRARf ROMÂNE§TI TIPARITE iN ARDEAL XCI

multe dumnezeesti scripturi, $1 datä Besearicei lui Dumnezeti,

in toate Dumineci a se ceti», etc. Litera e aceiasI ca $1 in
Sbornic, dar frontispiciile, foarte frumoase si cu totul apu-
sene, $1 proportiile fac din aceastä ultimä carte si cea mai
impunätoare din lucrárile lui Coresi.
Acel ce cheltuise, era acuma iardsi un noii jude brasovean,
Lucas Hirschel. Dar Cazania aceasta, care s'a rdspindit in
toate pärtile romänesti 1, nu fu datoritä numai socotelilor de
negustor ale ejupänulu Lucad Hräjilti » - saa e Hirjihi» -, ci
si altor imprejuräri.
Originatul Cazaniei a doua nu mai era unguresc si calvin ca
al celei pentru folosul popilor ardeleni trecutl la credinta nouä ;
el era slavon si ortodox, - poate chiar vestitul Tile al lui Ca-
list. Hirschel il ceruse de la insusi Mitropolitul muntean Serafim,
$1 pentru intäia oard cdpetenia Bisericii din Tara-RomäneascA
era intrebat pentru o tipäriturd ardeleanä pe limba lui. Aceasta
se datorià de sigur $1 legäturilor dintre Serafim si Ghenadie,
cdruia i se zice in Prefata de aid 2 carchiepiscop», poate cu
un gind la Eftimie, la Mihai Torda$1, cari erail episcopi in
alte pärtI si ascultaii de Ghenadie ; si in Novembre 1582
acesta se intorcea de dincoace de munti3. Decl Mihnea-Vodä
Munteanul primi cu bucurie planul und tälmäciri si tipärifi
a Cazaniei färä eresuri. Coresi, cce era mesterü invätata in-
tr'acestü lucru», trece drept tälmäcitor. Dar si aid el nu
e adeväratul lucrätor literar.
Stim in adevär ce pret ati aceste afirmatii ale lui Coresi :
toate tipäriturile sale nu fac decit sä schimbe ici si colo cite
un cuvint din texte vechi, si incd dupä inteles numai, fdrä O.
alerge la originalul slavon pe care, ca diacon $i editor de atitea
cärti slavone, nu rämine nici-o indoiald cä-1 intelegea. Psaltirea
slavo rominl din 1577 e anuntatä ca o traducere noud, pe
cind de fapt ea nu dä in partea romäneascä decit textul
vechil Psaltiri de la 1570, si, in loc sä se foloseascä de noul

1 Hurmuzaki, XI, p. 656, e XCVI.

2 Prefata e pusi diva obicetul apusean.
3 Hurmuzaki, XI, p. 824.

www.dacoromanica.ro
XCII VEAGUL AL XVI-LEA

prilej ca sä iadrepte, in loc sä compare necontenit cu ori-

ginalul slavon, care stätea acum in fatd, paginä de pagind,
el s'a multamit a inlocui iarasi cite un cuvint .si a n'ai creat
apoi, färä voie, un element de deosebire, trecind cu vederea
un nurnär foarte mare de greseli de tipar.
Deci nu putem crede cä insusi Coresi, ingreuiat acum si
de bätrinetä, a avut partea de cdpetenie in tälmäcirea Caza-
niei ortodoxe trimese de Mitropolitul muntean. Ca ajutatori
ai lui in aceastä lucrare a tälmäcirit se pornenesc «preutif de
la beseareca Scheailora, de lä.ftgä cetatea Brasovuluf, anume
popa Jane si popa Mihai». Între acestia trebuie de cautat
asturarul care a intors din slavoneste in rornäneste Cazania,
&hid conternporanilor o carte folositoare si läsînd urmasilor
un insemnat monument de limba.
Popa Jane, de bunä sapid' un Grec, era protopop in Sche; :
popa Voicul li eadusese», de unde putea sä fie mai lesne
adus, din Tara-Romäneascd ». insemnärile vechi asupra bi-
sericii Sf. Nicolae din Schei, care ail fost cuprinse intr'o
cronicd de parochie in veacul al XVIII-lea, nu vorbesc des-
pre vre-o invätäturä deosebitä a lui Iane. Din potrivä, se
stie ca Mihai, «Miha», fiul pope Dobre, fusese trimes de
tatal säll la Sirbi ca s invete carte bisericeascä ; intors din
tara lor, impodobit astfel cu fairna unor cunostinti deosebite,
Miha fu intäiú preot in Risnov, fiind cerut de «Scheaii» de
acolo ; cu cheltuiala lor, el merse in Tara-Romäneasca si fu
hirotonisit acolo la 1576. La moartea lui Voicul, care era si
«la cetate scriitori», care alcätuia deci pentru Sfat scrisorl
romänesti saü slavone, Iane-i lua locul in amindouä slujbele sale,
iar Miha intrâ in preotie la Brasov la 26 Ianuar 1578 2. El
statu pe lingä bisericd, unde slujise si tatäl säti, vre-o trei-
zeci de ani, ceru si cäpätä danif de la Domnif din Tara-Ro-
mäneasca si din Moldova, un Petru Cercel, un Aron-Vodd,
ingriji de «ridicarea tindei bisericii de piaträ », de impodo-

clwan Popi», pomenit adese orI in Socotelile Brwvulul - Hunnuzaki,

XI, pp. 8ot, 807, etc. -, nu e popa loan, et un Ivan al Popei.
2 Stinghe, 1st. besfreat Schétlor, pp. 3-4.

www.dacoromanica.ro
 NOUALE LTJCRARI ROMANN.§Tf TIPARITE iN ARDEAL XCIII

birea clädirii pe dinduntru si de acoperirea zidurilor cu sfinti,

cu cheltuiala lui Cercel, primi pe Mihai Viteazul la intrarea
lui Ardeal si merse in solie la urmasul ha, Radu erban, $i
muri la 25 Julie 1605, « mai nainte de räsdritul soarelui»,
läsind doi fii, Constantin si Vasile, cari ad fost si ei pe rind
protopopi in *cheil Brasovului '.
Cdrturarul era decl popa Mihai, fiul ltd. Dobre. LW' i se
datoreste prin urmare - gall de micI indreptdrI sad sfatuff
ale celorlalti doi - traducerea Cazanief din 1581. Aceasta o
dovedeste si limba, care e o frumoasd limbd cu un caracter
romänesc general, asa cum se putea astepta de la un Bra-
sovean de ba$tind, care avuse atitea legauff cu Tara-
Ronadneascd $i träise viata luI intreagd in preajma pribegilor,
care in sfir$it se putuse parunde prin cärtile romäne$tf tipd-
rite in ultimii ani de vechea limbäl energicd a traducerilor
husite. Ardelenismele nu lipsesc -florine'or, ciudese, alcdmure
-, archaismele se intimpind adesea - cite un e, in partea
din urmä, pentru : «iard», pärtenirea perfectului simplu fatá de
cel compus, care ci$tiga tot mai multä intrebuintare -, dar
intipárirea pe care o lasä cetirea e a until stil simplu, destul de
mlädios, liber si nod. Citeva rinduri pot sluji drept dovadd:
eIatä amù acela de patruzeci de zile postd, previre eh'
«se deschide noao fratilor, iatä amù cd card u$a postului
«ajunsemd $i nevointa sufleteascä innainte zace ; acmù
e(amu) späsenila noasträ apropie-se, nu ca cdndu ne sdturamd
«si ne indulciiamii $i prea-m4camd, iard, deaca se apropie
«lumina späseniei noastre, iard no! cu bucurie $i cu inimd
ebund si veaself sä inträrnü intru intdia deschidere a Oneri ei,
«cd iatd amù cd scäpämd de cea burä rea $i iute $i de cearte
«$i ajunsern la cea adäpostiturä bund si färä voroavd, la add-
epostd si la lind $i la fdrä-scdrbd, $i, adevdrd, la späsenie, $i
escdpämd de nuoruld nesatiului si de burä $i de cufundarea Third
«de mäsurg, scdpämti amù de turbureala lutnieI si de valurile
«cealea silnicile si de väntuld cela neopritulii $i greulü, $i
one dezlegdmd de dulceata trupului si de grija pämintului $i

I -ibid., 4-7.

www.dacoromanica.ro
XCIV VEACUL AL XVI-LEA

t de voroave, $i de intuneareculti nestiinteI slobozimu-ne si

«la limpezlia ce e de folosu sufletulul tinearea ajunsem. Dereptia
«aceaia ahstd infrd.msetatd si luminatd zi cu dragoste i cu
«veselie sd, o priimim, si pdcla si intunecatulil, vdtAmdtoriult1
«sufletelor noastre lucruhl pdcatului su lu lepädämn. Carele
«ainù sdnta acealea lucrure ? Curviia, necurdtiia, chinulü räv-
«nirei ceaia reaoa si asupriciunea, camdta $1 si alalte. Si s ne
«imbrdcdmii intru arma ceaia luminata, cd, de vom vrea noI,
«noi avem puteare a depdrta si a dezbrdca lucruhl cela In-
c tunecatult1 i pdcatele ca o cdma $5. si sä ne imbrdcdma intru
«imbrdcdmintulti cela luminatulil i ahí curdtieI si de sf[i]ntie,
«ce säntil armele sufletulul, si ca intru zioa ceaia cinstita sd
oimblämti, cä färd de cinsteI si a rusinef vina-I iaste pdcatuln,
«iará cinstea $i omenlia elu o chistigd (sic) lucrulti cela bunula.
«Sä. nu prea-md.rd.riel si betiet sä ne bucurdmil, sd nu as-
«ternuturilor $1 spurcdciunilor sd lucrdmii $1 clevetelor i uri-
«ciuniel sá ne topim, cd de in ocdrire side in cdntecele be-
«tieí, de inteacealea intru toate necurdtiile cddem; ce sä ne
«imbrdcdmn in Domnult1 Isus Hristos, cä cine se imbracd in
«Hristos, toate bunAtätile are 1».
Partea lui Coresi std. Inteaceia cä se reproduc Evan-
gheliile dupd Evangheliarul luI. Ortografia coresiand rdmine
neschimbatd, precum n'o schimbase in tipdritura lui nicl
diacul Lorint. E interesant a se aminti cd Tatd1 Nostru
si Crezul, care se dati la sfirsit, nu sint acele din Molitve-
nicul luI Coresi, ci sint luate, fácindu-se oarecare indrep-
tdri midi, din Catechismul luteran - ceia ce nu vor fi stiut
Doinnil si prelatif ortodoxi cari primird aceastä carte in std.-
pinirile si eparchiile lor. Acela$1 lucru se poate spune despre
cele zece porunci, date si ele pe pagina ultima a cdrtiI.
Originea brasoveand a publicatiei si patronagiul lui Hirschel
se vddiail astfel.
Aceasta fu ultima tipdriturd a luI Coresi. E drept cá
la mänästirea Hilandar din Sfintul Munte se pdstreazd o
Evanghelie slavond, lucratá de el si Mändild, in cel d'intäid

' Fo 47-8. Reproducere $ i In Gaster, Chrestomatia, I, pp. 29-30.

www.dacoromanica.ro
 NOUÄLE LUGRÄRI ROMÄNE5.TÍ TIPÄRITE IN ARDEAL XCV

an al Domniei lui Petru Cercel, care a infrumusetat si mdrit

biserica din Schei,-la (7091» sail 1583 1. N'as crede insd cá
in acest an s'a dat in adevdr o editie nouä dintr'o carte care
apdruse abia in 1579, si hied in cloud forme, dintre care una
era $1 apIratd printeun privilegiu ardelean, pe trelzecI de aril.
De bund samd, Petru-Vodd, care avea legdturi strinse cu
Brasovul, va fi pus sd se adauge un fals epilog, cuprinzind
numele sáú, la Evanghelia slavond coresiand din 1579. La
1583, Coresi nu mai era in viatd, cdcI hied din 1582, cum
vom vedea, fiul sat"' lucreazd deosebi la Ordstie ; Mändilá nu
mai apare ni6 in Cazania de la Brasov, in 1581 2
Dupd indemnul luI Mihnea-Vodd al Terii-Romdnesti, care n'a
pus el insu$I sl se tipdreascd nimic alta, saü dupd indemnul,
destul de puternic, al exemplului pärintesc si al intereselor
sale, $erban fiul lui Coresi a lucrat in Brasov si o carte sla-
vond, acel Liturghieriul din 1588 pe care $i Cipariü îl vdzuse3.
Numele lui si al tovardsului säü Marien diacul-Marien, $er-
ban, Mändilä, Lorent, fac patru din eel' cincI ucenicI pe cari-i
pomeneste maiestrul - sint legate insd $i de alibi lucrare :
Palia din Ordstia. Cu aceastd carte, apdrutd in Iulie 1582,
se mintuie era, asa de roditoare si pliná de binefaceri cul-
turale, a tipdriturilor ardelene pentru RominI.
Palia, cuprinzind cele dantaiii cdrti ale lui Moise : Facerea
si Exodul, saii, cum spun traducdtorri, cu cuvintele slavone :
Bitia si Ishodul, apdru, intr'un tipar nu tocmai strälucit, care
samänd cu al Psaltirif slavo-romdne din 1577 : literele sint
I Petru Cercel incepu Domma sa In Septembre ; Contributinn la istoria
Muntenia, In An. Ac. Rom , XVIII, p. 40.
2 V. Bianu st Hodos, p. 99, no 31. Nu-nii pot explica decit prin vre-o
editie speciaM sail de probd pagintle, deosebite de ale altora, ale und Evan-
ghelfi slavone brasovene din veacul al XVI-lea, semnalate In Bianu-Hodos, p.
529, no 34. Dar mal probabd e cä avern a face cu O publicatte striing care
imit6 pe cele romAnestl i Intrebutnteaz5 hirtia ieften1 a fabricii de la Brasov.
Trebute s'a." se tie In samt si caracterul foarte unit al slovel. - Pentru Coresi.
v. pe lîngl bibliografia citafal aid st In Sate p preor, N. Sulick Un capitol
din actzvaatea diaconulle Cores:, Brasov, 1902.
3 Analecte, p. XVIII. Cf. Bianu. si Hodos, pp. 99-100. Popa Mtha luerfi de
fapt la aceasM carte.

www.dacoromanica.ro
XCVI VEACUL AL XVI-LEA

coresiene $i frontispiciul cu armele báthore$tf e acela pe

care-I intrebuintase Coresi in cel din urmä dintre volumele
Sbornicului säti slavon.
Locul de aparitie e Orästia, mic ora$ din partea sud-ves-
tied a Ardealului, unde in veacul al XVI-lea Rominii juca-
sera un rol mai mare decit aiurea, - vestitul Nicolaus Olahus,
umanistul $i episcopul de Erlau, ffind un Romin din Orästia,
unde-$I vor fi adus aminte de aceasta 1. Cheltuiala o purtd,
un magnat ardelean, care se hid dupä urmele lui Forró, fárä
sä aducä prin därnicia sa foloase asa de marl credintii sale
calvine, cäci Biblia era aceiasi pentru toate formele de cre-
dintä crestind. Pe acest Mecenate, Francisc Geszty, tipäri-
tord il numesc gdomnil de steagti (chevalzer banneret)
vestit veteadzti, alesu hotnogiti Ardelului i TrÎe Ungure$ti,
läcuitoriti in Deva». El e foarte bine cunoscut, si a indeplinit
in viata sa misiuni importante. Cind Sigismund Báthory,
fiul $i urma$ul, in 1581, al lui Cristofor, incepu räzboiul cu
Tura, Geszty avu o bucatä de vreme comanda ostilor din
Banat ; apol merse sä ajute pe Aron-Vodä din Moldova : inceti-
neala innaintärii crestinilor in aceastä tarä aduse scoaterea
«hotnogiului» $i mai tärziti prinderea lui Aron-Vodä insu$I ;
acesta peri in temnitä la Vin t, iar Geszty cdzu träsnit pe cind
trecea prin Sighisoara $1 fu ingropat la Deva, care era ora$ul
sát12.,- moarte näprasnicä in care multi väzurä urmärile oträviI3.
Lucrarea e infäVsatä ca un fragment ; traducerea intreagä
ar fi cuprins $i celelalte cloud cdrtI ale lui Moise : Leviticul
$i Numerele, apoi Cartea Regilor «i alti pr[o]roci cdtva».
DäunäzI s'a gäsit Hugh.' Oradea un manuscript din veacul
urmätor, care dä $i aceastä urmare 4. hied mai de mult, d.
Hasdeti tipärise, in Cuvente den Beitninr5, o bucatä din Le-
vitic, pástratä pe douA foi de pergament cu scrisoare din
veacul al XVI-lea in Biblioteca din Belgrad.

' Sate fi preag PP. 13-4.

2 Hurmuzaki, XI, p. 1052, no 1516 lorga,
3 Acte lfragmente, I, p. 143. Cf. lorga, Istoria tut Miha-Viteazul; supt presI.
4 V. Mangra, C'ercetär literare-istorice, BucuretI, Carol Gobl, 1896; pp 13-4.
5 I, p. 6 i urm.

www.dacoromanica.ro
 NOUALE LUCRARI ROMÁNE§TT TIPARITE IN ARDEAL XCVII

Se spune cä tälmäcirea s'ar fi fäcut «cu mare mu.t.ncä si

den limbä jidoveascá $1 grehscá $i sárbeascd pre limba ro-
mäneascä». Cä s'a intrebuintat textul biblic in mal multe
limbI, va crede oricine va tinea samd de precisia i intelesul
deplin $i limpede al acesteI traduceri-model, care trebuie
pusä maI presus decit orIcare alta acutd de RominI: pe
atunci era in Ungurime o mare rivnd pentru traducerea car-
tilor sfinte; nu ma! putin de septe tälmäcirf partiale furä
acute la sfirsitul veaculta al XVI-lea, a$a incit se putu da
la 1591 o Bib lie maghiard intreaga", care a ramas clasica 1.
-
Ca traducAtorI se insirä episcopul reformat nu carchie-
piscop», nid Mitropolit, ca Ghenadie, care trdia încä, dar de
care nu se vorbeste nimic ln aceastä carte - Mihail Tordasi,
*tefan Herce, predicatorul din Caransebe$, Efrem Zacan,
«dascalul de ddscälie» din acela$I «Sebes», adecd, fireste
«Cäväran-ebe$», Moisi Pestisel predicatorul din Lugo$ $i
Achirie protopopul HuniedoareI. Dintre aceste persoane,
episcopul figurà cu tot atita drept ca si Ghenadie in Caza-
nia de la Brasov. Venind acum la cellaltI, cunoscAtorul de
greceste trebuie sá fi fost Achirie, cel de sirbeste dascálul
Zacan ; cdrturarul cu stiintä de evreieste a putut fi cu grea
un Romin, $i Herce era poate Ungur (Hercse). EI vor fi fost
intrebatI numaI, iar traducerea - dupä un text slavon -
aratä s'o fi fäcut Pestisel, -incontestabil un Romin. Un text
latin n'a lost intrebuintat, cu toate cä intilnirn in traducere
cuVintul «prima» = intäia, destul de neasteptat.
Forma lucrárif e, cum am spus, foarte deslusitá ; pe lingá
aceasta, frasa scurtd, energicá, perfect turnatä ; nimic dintre
traducerile de pänd atunci nu se poate pune aläturI cu Palia.
Ungurisme nu se aflä, nicI constructq luate stingacitl - ca
in Cazanie chiar dupd slavoneste. Archaismele sint putine :
e, pen tru iarä, sd, pentru dacá, intrebuintat pretutindenI, in-
t&niz7, pentru întaiü, sdblazna% a seibleizni, pentru suparare,
a supära, seni, pentru sintem. Ici $i colo se prinde cite un
moldovenism : pintru, In loc de pentru; dz 41 are aid locul

Kont, p, 87.

71304. Vol. VII. VII

www.dacoromanica.ro
XCVIII VEACUL AL XVI-LEA

pe lingä. z $i se toarnd litera anume ; scriitorul are aple-

carea de a inlocui diftongul oa prin o simplu, ca in scose,
intorse, etc. Traducatorul invätat, care $tia de Romani' $i,
cunoscind $1 limba latiná, va fi judecat insu$I cd ea samänd
cu a noastrd, zice neamuluI säü - pentru întäia oarä. - :
Romha', nu eRuminID.
Pentru a se judeca insusirile aceste traduced, ldsäm sä
urmeze citeva rinduri dinteinsa :
«[La.] inceputü fdcu Domnedzet1 ceriulti $1 pämintul ; e pd-
mintulti era pustiiti $i inde$ertü ; si intunearecti era spre adincü
si d[u]hul Domnului se purta spre apd. Si zise Domnedzett :
fie lumind, i fu lumina*. Si vdzu Domnedzeti c'arti fi bund lu-
mina $1 despdrti Domnedzeti lumina de la intunearecti $i chemä
lumina dzio $i intunereculti noapte, $i fu de intru searä si de
intru demineatd zua de 'ntäniti. Si dzise Dumnedzeti : fie tärie
in mijloculii apelorü, sä despartä apele de la ape : $i feace Dom-
neclzeti tdrie $i despdrti apele ce era de suptii tdrie de la
cealia ce era de supra tdrieI, $i fu asa. Si chemd. Domnedzeü
a tdrie ceriulti, $1 fu seard $i demdneatä zua a doa. Si zise
Dumnezeti : stringd-se apele de suptti ceriü inteunti locü, sd
se vadzd uscatulti, $1 fu asa. Si chemd Domnedzeti uscatulti
pdmintti $i strinsulü apelorü chemd. mare. Si vddzu Dumne-
zeti cä fu bine. Si zise Dumnezeti : rodeascd pärnintulil iarbd
vearde, fdcdndti sdmintä, si pomi fäcindil roduhl säti, dupd
fealulti sdü, care sdmintd fie întru sine spre pämäntil, i fu a$al.
in curind flacdrile until' lung rdzbohl stored:tor de puted cu-
piindeati Ardealul, pentru stäpinirea cdruia se luptati principil
din Alba-Iulia, TurciI, Domnri Munteni: marele MihaI $1 vred-
nicul säti urmas Radu Serban, Germanii, magnatif Ungariei
de sus. intre alte lucrurl care se nimicird in aceste prefaceri,
fu $i avintul tiparuluI romdnesc. In zddar se suird in Scau-
nele episcopale din Nord $i din Sud $i furd întäri.i in ace-
lag an 1585 Spiridon $i loan din Prislop ; in zdolar pästrd
acesta din urrnd legdturile cu Tara-Romäneascd, unde merse
sd se sfinteascd, in zddar II clädi MihaI Viteazul o mändstire
1 Reprodus i In Gaster, Chrestomatia, I, pp. 33-5,

www.dacoromanica.ro
 DEC:MAMA CULTURII SLAVONE XCIX

pe dealul de lingä Balgrad, capitala principilor ArdealuluI,

in zgdar II Men, dupd cucerirea sa din 1599 a provinciel, in-
täig Mitropolit al Romlnilor din Ardeal, in zadar aduse el
in Maramures, in locul liff Spiridon calvinul, ca nog episcop
de lege ortodoxä, pe Sirghie, fost egunien al Tismand1. Aid'
pc multä vreme cultura nu mai putea inflori, dupd ce se cule-
sese atita roadd de carte slavona, prin potrivirea imprejurärilor,
prin acel amestec al spiritului romgnesc si al curentelor apu-
sene care a fa:cut totdeauna originalitatea culturalä a Ardea-
lulul si marele luI folos, pand daundz, cind inriuririle Eu-
ropa ail venit pe alte calI de-a dreptul in valea DundriI.
9. DECÁDEREN CULTURa SLAVONE iN A DOUA .JUMÄTATE A
SECOLULUI AL XVI-LEA.

Limba slavoná rämäsese in Moldova si Tara-Romäneasca

limba BisericiI, si de aceia se cereag necontenit de dincolo de
muntl eärt1 slavone pentru preotI, de aceia cartile romänesti
erag oropsite dincoace, de aceia publicatiile in cloud limbi
däcleag o forma romäneascd a Cärtilor Sfinte numai pentru pia.-
cerea cetitorultif sag pentru dorinta de a intelege a preotultif.
De asemenea limba slavonä ränläsese limba de Stat : din
cancelaria domneascd, de supt minile diacilor luf Voclá nu
iesiag decit documente slavone pentru danie si intgrire.
Dar in cunoasterea, rgspindirea si intrebuintarea acestef
limbI moarte se vedea de la o bucata de vreme o neconte-
nitä slabire si decgdere.
in Moldova, ceI din urma budf cärturari de slavoneste se
intilnesc numaI in cea d'intalig parte a acesteI perioade. EI
sint ucenicil luI Macarie, episcopul de Roman si cronicarul:
Teofan Mitropolitul, Eftimie, despre ale egrul intimplarI a mal
fost vorba maI sus -, si Isaia de Rädäuti.
TeoFan e numit de Cronica terif «ucenicul luI Macarie», si
ea adauge cd el fusese «den tinerete episcop» 2 ; dar aicI avem
I Sate ,d .preop, p. 35 si urm., p. 193, nota
1 ; cf. Arch.Statulul, Trsmana,

netrehnice, pach. VII, no 6 ; Ghenadie Enkeanu, Din istona bisenceascii a

Rom'inilar, BucurestY, 1883, p. 144 i urm.
2 Ureche, p. 221.

www.dacoromanica.ro
 VEACUL AL XVFLEA

a face cu o traducere gresitd : nu Teofan fusese «den tine-

rete episcop», ci Macarie, al cdrui ucenic se zicea el, cfusese
mai de mult episcop». Teofan trecu de-a dreptul de la vre-o
egumenie la innalta treaptä a Mitropoliei moldovenesti. El in-
griji poate sd se urmeze scrierea CroniciP, care e de altmin-
trelea tot mai slabd, mai seacd. Venise dupd Mitropolitul
Grigore, care fusese silit sá plece, la 2 2 Septembre 1564,
pentru cá fdcuse greseala de a incorona pe Toan-Vodd. Des-
pot, usurpatorul 2; la Tindal sdn, i acest Mitropolit fd.cu po-
liticg. Dupd moartea lui Alexandru Läpusneanu, dupd ple-
carea in Polonia a fiului acestuia, Bogdan-Voddi, Teofan vdzu
pe un non Ioan-Vodd, cel Cumplit, asezindu-se ca Domn mol-
dovenesc : de frica lui, el fugi in Ardea11.
loan alese in locul fugarulul pe Anastasie, episcop de Ro-
man 'Mcä din anul 1557 si urmas de-a dreptul al lui Macarie,
urmas cdestoinic a primire slujba pdstoriei sale4» : Anastasie
pare a fi stat la Roman numai pad in 1571, dud fu numit
Gheorghe care peri ars pe vremea lui Ioan-Vod5.5. Pdstoria
noului Mitropolit tinu mai mult decit Domnia lui loan : el
nu fu scos de Petru-Vodd Schiopul deck in 1578, dupä in-
fringerea lui Joan Potcoavd6. Teofan fu credincios lu Petru,
dar tocmai de aceia el nu putu sä se impace cu urmasul
acestuia, Iancu Sasul : in 1581 el pribegi impreund cu Ghe-
orghe Movilá, episcop de Rdauti, si cu Movilestii ceila111,
fiind poate rudä cu aceastä familie de mare viitor. Iancu-Vodd
it scoase din Scaun, li zise in acte Ifost Mitropolit», dar nu
cutezd a-1 inlocui', cu toate cd. Anastasie, care intrâ mai pe

Ist. lit. ram. in sec. al X p. 542.

Cf. Ureche, pp. 211, 221.
3 ibid., p. 225.
. , p. 210. El ar fi fost Putnean V. Melch6edek, Chron. Ramanulut,
I, p, 104.
5 Pe nite icoane numele lui Anastasie ca episcop de Roman apare la
18 Februar 1570, la i.i Ianuar 1568 ; Melchisedek, In An Ac. Ront., VII, p.
237. Tot art la x z Lille 1558 ; ibid., p. 238. Toate se afla la Putna.
6 Ureche, p. 232.
7 Hurmuzaki, XI, p. L

www.dacoromanica.ro
 DECADEREA CULTURII SLAVONE CI

urmä in intelegere si cu Papal, nu doria nimic mai mult de-

ck aceasta. in 1582, Teofan se intoarce odatä. cu Domnia
cea nouä a lui Petru Schiopul ; el nu päräsi de acum drja
archipästoreascä pänä la moarte, prin 1586-7 2.
Isaia de Rädäuti a inceput ca egumen la Slatina, $1 s'ail päs-
trat niste cronici scrise de el inteun sbornic slavon din aceastä
mänästire5; una din ele e o compilatie proprie a vechilor
anale moldovenest. Dupd citva timp, el innaintä ca episcop
de Rädäuti, in locul lui Dimitrie, ucis la 1565, inteo luptá
pe care o dddea in Ardeal un pretendent, pe lingä care se
gäsia4. El venise dupá Eftimie, care fusese de fatä la in-
coronarea 10' Despot si plätise poate aceastä gresealä cu ca-
terisirea5. Vlädica Isaia va fi $tiut $i latineste : Ioan-Vodä,
care-I privia ca pe un orn de incredere, it tritnese in Ar-
deal, in Polonia $1 in Rusia, de unde trebuia sä aducä. pe
Doarnna $1 pe fiul lui Petru, cari muriserä insä, de rnult'. Cind
se intoarse el din aceastä ultirnä solie, Domnul säii nu mai
era pe lume $i Petru Schiopul stäpinia Moldova. El pierdu
deci episcopia, mail curind sail mai tirzitl, $i hied din 1580-1
el era, nu nurnai fost episcop, ci si fost el insu$T, cäci tre-
cuse in schirnnicie, luindu-$1 si alt nume7. Isaia se acläposti
la mänästirea Agapia, aproape de Neamt, $1 se stinse abia in
1593, la 4 Ianuar 5.
Cellalti ierarchl moldoveni de pe acest timp aratá sä fi fost
niste simpli cälugäri färá cuno$tinte sat"' insu$irI deosebite.
Pänä si fratele lui Ieremia $1 lui" Sirnion Movild, Vlädica
Gheorghe, care trecu in 1587 de la Rädäutl la Mitropolia
Moldovei, era un om foarte necArturar $1 grosolan, pe care
Tirolesif, cari-1 cunoscurä cind el státu, cu fugarul Petru Schio-

l Pietendeap domneft, In An. Ac. Rom., XIX, p. 242.

2 Hurmuzaki, XI, p. vim
4 1st. lit, rom. 'in sec. al XV.I.I.Tlea, 11, p. 544-5.
4 Hurmuzaki, XI, p. 7 2, 110 Mx.
5 V. Ureche, p. 212.
6 V. Hurmuzaki, XI, p. 809; Pretendeng domneftt, pp. 248-9 ..-= 56-7.
7 Melchisedek, Chron. Romanula, I, p. 211.
8 Wickenhauser, Radautz, CernlutI, 1890, p. 16.

www.dacoromanica.ro
CII VEACUL AL XVI-LEA

pul, in mijlocul lor, li judecati, cu oarecare bdIddränie, c e

«un bivol» (ein Piffel) sat', cum s'ar zice la noi : gun botiO.
Pänd la innältarea mandstiriT Sucevita, de aceastä familie a
Movile§tilor, nici nu se scriii manuscripte frumoase, popil §i
cdlugdrif avind acum la indämind din biel§ug ieftenele tipd-
rituri muntene, sirbesti, ruse§ti §i ardelene. Ieremia-Vodd dd-
rui ctitoriei sale citeva cdrti bine scrise, dar unele eraii cum-
Orate de pe aiurea: astfel gäsim o Evanghelie a lui Neagoe-
Vodd §i alta a luT Alexandru Mircea2. Pe cloud manuscripte
se iscdle§te copistul, cdlugärul Prohor din Moldova3. Dar un
altul, ddruit pe acest timp mändstirii Putna, fusese copiat toc-
mai la Rohatyn in Polonia4.
Se mintuise vremea cind frumoase manuscripte fdcute in
Moldova se trimeteati de *tefan-cel-Mare §i Petru Rare§ pänd
la Atos5!
Scrisul documentelor sufere si el o prefacere, dar aici nu
se poate vorbi de deadere. Deosebirile ce se intimpind tot
ma multe de pe la 1560 70 innainte se asamänä cu acelea
ce se constatd in cancelariile Apusulut la trecerea din evul
mediu in epoca modernd. Pergamentul incepe sd se intre
buinteze mai rar ; forma solemnd a vechilor acte e jertfitd
adesea pentru o alta mai putin frumoasd, dar mai lesne de
alcdtuit, tried de la Stefan Rares avem hotäriri domne§ti tn-
semnate scurt pe un petec de hirtie obi§nuitä, pecetluitä cu
o pecete mica. Ele se puteati redacta a§a de u§or de ofisi-
cine, incit, poate §i de aceasta, Domnil trebuirá sä adauge
o chezd§ie de autenticitate, iscdlind in josul lor 6. Scrisoarea
l Hurmuzaki, XI, tabla.
2 Melchisedek, In An. Ac. Rom., Am, pp. 255-7.
3 Ibid., pp. 256, 261.
4 lbid, p. 234.
5 L Bogdan, In An. Ac. Rom., XI, pp. 5-12, 18-9.
6 Foarte multi dintre vechil DomnI, mal ales dintre .porfirogenqi., cari
primiatí o educatie oarecare, vor fi stiut sa"-s1 scrie numele. IntimpIltor se afiá
iscalitura unui Domn muntean din Ineáia jumatate a veaculul al XVI-lea
(comunicatie a d-lui I. Bogdan). In Moldova incepe a iseáli Ioan-Voda cel
Cumplit, iar in Tara-Románeasca' Mihnea Turcitul.

www.dacoromanica.ro
 DECA' DEREA CULTURII SLAVONE CHI

nu maT e aceia$I ca in manuscripte : groasd $i indesatd, cu

totul dreaptd ; dupá norme apusene, cunoscute prin mijlocirea
ArdealuluT, dar cu mult maI mult prin a PolonieT, ea se apleacd,
se desfä$urd. in Valli fine, se face lunguiatd, se prinde in curind
chiar in legälturT, care lipsiaü cu desdvir$ire vechiulu sistem
de a scrie. Pe vremea luI Petru Schiopul sati a Movile$tilor
adevdratI me$teri. ai noudi caligrafif documentare se ivesc, $i
de la din$II ni-ail rämas in numär maT mare acte a$a de
elegante, incit ochiul le cautd cu pläcere intre celelalte hirtiT
$i pergamente : scrisoarea cirilicd din Rusia polond, influen-
tan $i ea de caligrafia latinä, pare grosoland $i stingace pe
lingd aceste minunate $erpuituri ale unor pene cäläuzite de
mini iscusite. Un Cristea Mihdilescul, un Ieremia Bäseanu
sint vrednicI a fi pomenitl in analele artei romäne$tI, cad
ei represintd, in ceia ce prive$te me$te$ugul scrisului, o fasä
dinteinsa.
Carturarif aü lipsit printre Domnif din a doua jumdtate a
veaculul al XVI-lea. Alexandru Läpu$neanu dAdu insä o
cre$tere bund fiilor sä : pe atuncT nu era incd departe Dom-
nia lui Petru Rare$, tatäl Doamnei luT Alexandru-Vodd,
Ruxanda, $i Petru sprijinise mult cartea slavonä, aducind si
scrierea Cronicii luT Macarie de Roman. Ce va fi $tiut
tindrul Bogdan Ldpu$neanu, nu se poate afla, dar un copil
din flori al bdtrinuluT Ldpu$nean, Bias, care n'a avut norocul
sá domneascd, de $i s'a zbuciumat destul pentru aceasta,
avea destulä invätäturd ca sá poatd copla direct $1. cuviincios
o carte slavond : in Biblioteca Imperiald din Viena se päs-
treazd o Psaltire pe care a scris-o el in Stiria, dupä anul
1590 Fiul Chiajnei, sora RuxancleT, Petru Schiopul, primi
1.
$1 el oarecare lectiT, de la vre-un preot adus pentru aceasta
anume la Curtea din Bucure$tI : el vorbia $i cetia grece$te2,

V. Pretendent domnefi, p. 52, nota 4, dupü notim lui I. Bogdan, in

An. Ac. Rom., XI, pp. 12-7.
2 V. spusele lui Ieroteiü de Monembasia, 13r43).ioy iccopt-,t6v, i scrisorile
grecestl primite de el In exiliul safi ; dar poate ci i le cetia i i le tälmAcia
gmerele sill Zotu, un Grec, sail popa grec Adam din Cipru, cari se aflart pe
lîngl dînsul.

www.dacoromanica.ro
01V VEACUL AL XVI-LEA

scria cu litere cirilice, dar cum nu se poate mar urit si se

zice cd avea aplecdri pentru musicd, adecd, fireste, pentru
cintdrile bisericesti 1. De cresterea fiuluI iubit pe care-1 avu
la bdtrînetd, :5tefan-Vodd, el se ingriji cu deosebire si tocmi
pentru a-I fi invdtdtor pe cdlugdrul, ieromonachul Tudose
Barbovschi, dinteun neam care (Muse Moldovei, pe vremea
lui Petru Rares, un Hatman 2 ni s'a pdstrat o lectie de
cronologie a luf, insemnatd pe o foaie de hirtie d ardtind,
dupä cronografe, cî an! sau strecurat hare intimpldrile de
cdpetenie ale trecutuluI si data de 1588, pe cind bietul copil
de patru-cincI anI trebuia sd-sf incarce rnintea cu astfel de
stiintd 3. NicI In diata san testamentul säü Petru-Vodá nu
uitd a pomeni pe «dascal», puindu-1 aldtuff cu tovardsul luI
de pribegie, Mitropolitul Movilä 4 ; tim CU cit era plätit pe
lunä acest «preceptor» cu insemnata sumd de trel galbeni,
afard de toatd intretinerea 5. Dupd moartea lui Petru-Vodd,
el plecd luind cu sine rdsplata de 30 de galbeni si un caftan
pretuit cincI galben16. El trecu prin Polonia, ca sá ajungd
pe urmd, cum se va vedea, Mitropolit al MoldoveI 7. Din
Tirol, el fu petrecut cu calificativul, de care se i'mpärtdsia si
Mitropolitul, de : «ungelerter Ossel», «mdgar ráf invdtd.turd.» 8.

Pe acest timp, Domni in Tara-Romdneascd an fost maif

mult Mihnea-Vodd., fiul lui Alexandru, de care a fost vorbd
la tipdriturile ardelene, si Petru Cercel. Acesta din urmd, o
minutie a timpuluf si neamuluf säú, frumos, indrdznet, vor-
bares, inzestrat cu un spirit poetic si cunoscdtor de maI
multe limb!, nu inseamnd nirnic pentru nor; innältätorul sdti
I V. scrisoa romàfiestl de ale lui, in Hurmuzaki, XI; altele, tn ale mete
Documente nouit, în mare parte romiinefti, relative la Pant .ych:opul vz
Viteazul, In An. Ac. Rom., XX, p. 435 i urm.
2 Doc. ,Bistrifel, 11, p. VII, nota 3.
3 Hurmuzaki, XI, p. 297, n° cccxxv.
4 Ibid.. p. 443, il° DLXXXIII.
5 ibid., p. 452.
6 /bid.; p 496, n° DEXX.
7 /bid., p. 521, no DCLII.
8 Ibid., p 526.

www.dacoromanica.ro
 DECADEREA CULTURIf SLAVONE CV

imn cätre Dumnezeil e scris in Apus, la Curtea Franciei, in

limba ce se pretuia mai mult acolo : limba italiandl. Mihnea,
fiul und Perote, vorbia greceste si era mai mult Grec decit
mice alta, - cdcl si tatäl sad isi petrecuse mai toatä viata
intre Levantinii si Greer! din Pera : de la el, de la maic5.-sa
Ecaterina, s'a pästrat o intreaga corespondentä greceascä,
care o sora a Ecaterind, Mgrioara, care era cgluggritä in
ostrovul Murano de lingd Venetia2. Niel in aceasta tard deci nu
mai putea sä se pästreze cultura slavonä, care fusese asa de
puternic inrädäcinatd, totusi, cu citeva zed' de anI in urmä.
artu rarii de «slovenie» erati aid si ma! putinT decit in Mol-
dova. Mitropolitul Serafitn pare O. fi fost unul dintre acestia:
I-am vdzut trimetind o Cazanie slavonä la Brasov pentru ca
sä fie tälmäcitá si tipäritá in acest ora$. Supt innainta$ul säil
Anania se scrise o destul de frumoasä Evanghelie, care e
pästratä astäzi la Biblioteca Imperiald din Viena3. Din vre-
mea lui Serafim trebule sd fie altä Evanghelie slavong, astäzI
la Sucev4a, $i care dd icoane de sfinV si chipurile lui
Alexandru-Vodd si ale lui Mihnea, acesta din urml, repro-
dus de mal. multe orIl. Urmasul s5.05 Efrimie, pare sä fi fost
Grec: ales pe timpul rdzboiuluI lni Mihai Viteazul cu Turcif,
el intrâ räpede in legätura cu Patriarchia din Constantinopol,
care nu uitä sä aminteascá atone! drepturile el', datind, in
forma cea mai nouá, de la Nifon, asupra Scaunului muntean.
El ceru luf Meletie Pigas, vicariul patriarchal $i cunoscutul
Carturar, o Evanghelie greceascg si un Nomocanon cu hotg-
riffle soboarelor ; cea d'intäiti se si trimese, iar, pentru a
1 Contribuliun la istorm Muntenia, in An. Ac. Rom., XVIII, p. 87
I Memoriul citat in An. Ac. Rom.
3 Bogdan, In An. Ac, Rom., XI, pp 19-21.
4 Me:chisedek, in An. Ac. Rom., VII, pp. 255-6.
5 Serafim muri la 7098 (1589-90) (Odohescu, Scrier, I, p, 430: epitaful lul
la matiLtirea Snagov), Incá pe vremea lui Mihnea, care nu pâràsi Dumnia declt
In 1591. De oare ce luptele lui Mihal cu Turcii incep alma In 1594, urmeaed.
c5. a fost mgcar Ina un Mitropoln la mijloc. Aceasta se dovedeste si prin po-
menirea la 17 August 1595 a Mitrupolitului Mihail [al Wes] (Melchisedek, In
An. Ac. Rom., III, p. 28). t'omelnicul mai inseamna in acest interval pe MI-
tropolipi Mihail I-iii si Nichifor (Studir fi doc., V, p 629, nota 1).

www.dacoromanica.ro
C VI VEACUL AL XVI-LEA

doua, se fägädui in cel mai scurt timp o copie'. Eftimie is-

cale$te, in fruntea celorlalti marturi, pe tratatul incheiat la
1598 de Mihai cu impdratul 2; il gäsim la 26 Iunie 1599
dind märturie pentru tratatul dintre Miha $i Andrei Bäthory,
principele Ardealului3. El negociase $1 tratatul din 1595 al
lui Mihai cu cellalt Bathory, Sigismund" Eftimie nu se des-
pärti nici-odatä de stdpinul säti, dar dupn uciderea lui Mihai el
nu se impäcä mult cu urma$ul lui, Radu Serban, $i-g petrecu
anii din urmá in pribegie $i uneltiri5. Grec poate, urmat de un
Grec neindoielnic, Eftimie pare a deschide calea unei influente
noun, care va fi cercetatn in curind.
Tara-Romnneascd n'are mdcar $coala de caligrafie cu care
se poate mindri Moldova. Pe material mai ieften $i inteo
formá mai u$oarä, pisarii intrebuinteazä acelasi fel de slová
ca si innainta$ii bor. inferioritatea ei in culturn se pástreazd
in decadentä, dupa ce ea se vädise in strälucire.
i
10. iNCEPUTURi DE SCHIERE ROMÁNENSCrk iN PRINCIDATE.

Dar in därirnIturile vechii culturi incolteste $i pe acest

pnmint al Domnilor, ca $i in Ardeal, cartea noun. romäneascä.
Se vad mid' innoirI $i indrázneli, inceputuri pe care le aduce
intdig numai nevoia, pipniell stingace in directia drumului noti,
pe care se va merge apoi in lumina deplind; incercärf care
nu izbutesc, dar vor fi urmate de altele invingAtoare.
in ceia ce priveste intniii cnrtile, e drept cn tipäriturile
romäne$ti ale lui Coresi s'aii gäsit in Ardeal sati in pártile
ungure$ti, iar dincoace numai la cite o intinastire de lingä
granitä, cum e Ciolanul, unde ele ag putut fi aduse de un
cälugär venit de dincolo. Dar ele nu erag oprite cu des5.-
1 Melchisedek, in An. Ac. Row , III, pp 42-3, duph.' Malisevschi, Meletie
Prgas (ruseste).
2 Hurmuzaki, HP, pp. 287-8, n° =Mt: numele episcopilor de Rinanic
si Buiaiii lipsesc. Cf. vol XI, p. 359, n0 DLXIX. Cel d'intäiii va fi lost Inea.
Efrern. V. Studl ;vs doc., V, p, 433, nota I.
3 Hurmuzaki, Ill', P. 330. Iar lipsesc eplscopiI.
4 Hurmuzaki, XI, p. 205. Cf. ibid., p. 50, n° CVIII ; pp. 52-3, n° CM.
5 Studa ;3'1 doc., IV, tabla.

www.dacoromanica.ro
 iNCEPUTURI DE SCRIERE 11011ÄNEASC.I CVII

virsire. Pänd si un Domn ca Petru Schiopul, care nu inte-

legea slavoneste si totusi void sd stie si el ce scrie in cdr-
tile sfinte, se ldsd adus sd. cumpere Psaltirea-si cea din 1570
si cea din 1577- si Praxiul. Dupd moartea lui, la Bozen,
in Tirol (1594), se gdsird, intre atitea si atitea lucruri de po-
doabd rdsäriteand, si niste cdrti, pe care archiducele Maximi-
lian le ceni pentru dinsul ca pe niste lucruri ciudate ; intre
ele se inseamnd : go carte in folio, acoperitd de aclaz rosu,
Psaltirea lui David, intoarsd din slavoneste in romdneste;
o carte in 4'0, acoperitd cu aclaz cu flori: Faptele Apostoli-
lor ; o carte in 4°, legatä in piele albasträ : Psaltirea luf
David» .

Lista cdrOlor romdnesti din mostenirea lui Petru-Vodá mai

cuprinde insd cloud numere : go carte in 4t0, legatd in taftd.
albastrá : Rugdciunile Maicil Domnului, si o carte in 4`°, le-
gatá cu piele galbend : gChipul cum trebuie sd se poarte
cineva cu domnii marID »2.
Deci se vede ch.', pentru folosul luf Stefan-Vodd copilul,
cineva, poate chiar gdascdlul» Teodosie, a primit sarcina de
a preface pe romdneste Sfaturile lui Neagoe-Vodä cdtre fiul
säti: titlul va fi fiind acela al capitolului ginvdtdtura lui Neagoie
Voevod cdtre iubitul säil cocon si cdtre alff Domni cum
in ce chip vor cinsti pre boieri». Cit priveste cealaltd carte,
ea trebuie sd fie iardsf un manuscript, asemenea cu acela pe
care popa Grigore din Mähaciti l-a copiat in : gCuvänt de
imblare pre la munci : Sfrd_Inta Maria vria sd vadzd cum se
muncescu rodulü crestinescu» in Iad3.

Pe acelas1 timp se fägdduiserd literaturii romdnesti lucrdri

care nu i s'ati mai dat. Sfauit de Postelnicul sail Bartolo-
meiü Bruti, Petru Schiopul cutezase a intra in legdturd cu
Iesuitil cari lucraü pentru credinta catolicd, din Galicia, unde

1 Hurmuzaki, XI, p. 555 ; cf. p. 557. Intr'adevdr, cea d'intdifi Psalhre e

mai mare deck a doua.
2 Ibid. c Gebet unser lieben Frauen si cManiera, wie man Mk grossen
Potentaten tractieren soil,.
3 Hasded, Cuvente den bittritn, II, p. 312 si urm.

www.dacoromanica.ro
CYHI VEACUL AL XVI-LEA

aveaa la Lemberg un colegiu ; se merse atit de departe, in-

cit Domnul si Mitropolitul säti, Gheorghe Movilä, af aruia
fraV aveaü cele mar marl' simpatii pentru Polonr, scriserä la
Roma, inchinind tara cältre Papa ; si unul si altul plänuiserä
o cdidtorie la cpragul Apostolilor31. Dusmanii lui Vlädica Gheor-
ghe, fostul Mitropolit Anastase si un fost episcop de Roman, nu
uitarä sá scrie si el" apärätorulul firesc al Crestinätätil co-
plesite de Turd 2 Doritorif de Domnie, cari rätdciati asa de
mult prin Europa, se indreptaii la rindul lor cdtre Sfintul
Pärinte 3.

Atund nunciul din Polonia fäcu, in 1589, planul de a da

Rominilor cärtf prin care s'ar introduce calendarul cel noü,
care fusese abia hotärit de Papa Grigore al XIII-lea : cAr fi
bine si aceia, sá se tipäreascä niste calendare t mineie in
romäneste dupä calendariul indreptat, si sá se rä'spindeascd
in popor 4 Tiparul era sä se facä, färä indoialä, in Polonia.
D.

Dar acest gind, care ar fi adus pentru noi incä un cistig li-
terar, nu fu indeplinit nici-odatä. l i totusi, dacd ar fi rdzbätut
in adevär catolicismul printre Rominf, el nu s'ar fi putut
sluji decit intr'o micä mäsurä de limba latinä, neinteleasä, ci
ar fi trebuit sá facd un loc larg limbil poporului. Nu trebuie
sä se uite cä, in Ungaria chiar, se räspunse din partea ca-
tolicilor la I3ibliile calvine prin marea Biblie catolicä, apärutd
la inceputul veacului al XVII-lea5.

1 Hunnuzlki, XI, pp. Lx.n-vt.

2 Pretendeng domnepT, p. 242. - Grigore poartá titlul de cepiscopus episco-
patus Romanchae.. ApoI vin cuvintele : «et in omnibus praepositus omnium
monasteriorum et totius Consdil terrarum Moldaviae. , Hurmuzaki, 1III, p. 125.
Acest titlu nu trebuia pus In legIturä cu acele ale cutärul Vlädicä ardelean,
fost i pe la nol -Melchisedek, Chron. Romanuluì, I, p. 224 De fapt, nicI
nu e un titlu. Scrisoarea e tradusä, i râü tradusá din románeste, i aid era
de sigur, dupä numele pretendentulul si al celor dol prelatl esi totl egu-
menil mänästirilor si tot Sfatul tera Moldovei.. - Grigore trebuie sl fi ps-
torit dupä Eustatie i innainte de Agafton, intre 1579 0 1584, deci ; cf. re-
gestele de la sfirsitul vol. XL din Hurmuzaki.
3 Ibid., passim.
4 Hurmuzaki, XI, p. LXIV.
5 Kont, I. c., p. 87.

www.dacoromanica.ro
 iNCEPUTURi DE SCRIERE ROMÄNEASOX CIX

Limba romäneascd incepu sä pätrundd pe acest timp si in

scrierea documentelor.
Innainte de iesirea tipäriturilor ardelene, sint rare casurile
clod ea se intrebuinteazä. Asa, se pare cä in romäneste s'ar
fi fäcut ciorna unui jurdmint al lui *tefan-cel-Mare cätre Po-
lonI '-. Pe dosul unui act al lui Neagoe Basarab, datat 9 Maid
1519, o mind contemporand a insemnatc Ghimpeanif, aceastd
carte», adecd «aceastä carte priveste satul Ghimpeni 22,
Peste doi anT s'a scris rdvasul de boier muntean pe care
1-am reprodus mai innainte 3. Glose romdnesti, iardsi con-
temporane, sint adause la un document al lui Mircea Cio-
banul 4.
Se vor mai fi fäcut si alte glose, alte insemndri pe dosul
documentelor : se va fi trimes $ i altd datä cite o scrisoare
romäneascd unui sträin, din partea cuiva care -nu-I cunostea
limba $ i nu voià sd scrie slavoneste pentru ca un al treilea
sä nu afle stirile foarte tainice pe care le trimetea ; multe
acte politice vor fi fost asternute intdid in romäneste si pre-
fäcute numai dupá acest izvod in slavoneste sad latineste.
Scrisorile lui Petru Rares care regele Polonie poartä inti-
pdrit in sintaxa lor caracterul romänesc si, dacd se poate ca
ele sd fi fost dictate pisarului, se poate iardsI sg i se fi dat
acestuia insemndrI sedse din partea stäpinului säti 5.
Greutatea cea mare pänd la jumdtatea veacului al XVI-lea
era lipsa unel ortografif, unei stiinte a despärtiriI si scrierif
cuvintelor. Publicatiile lui Coresi dddurä aceastd ortografie,
rdspindirä normele trebuitoare pentru a scrie romäneste bine
$ i inteles. Indatä deci scrisoarea in limba noastrd bud un mai
puternic avint.
1 cHec inscripcioc., se spune pe V" actulul latin, cex valackico in latinum
versa est, sed rex ruthenica lingua scriptam accept. ; Leman, I. c., Il, p.
337 ; cf. brosura mea Dauer cantering Socec, 1898, pp. 107-8.
2 Istoriile Domnilor pri-Romaneft de Constantin apitanul Filipescul
ed. lorga, Bucuresti, Socec, 1900, P. 49, nota 4.
3 V. p. Xxxvi.
4 Convorbirr literare pe 1900, p. 332.
5 V. Hurmuzaki, III si SupI. II, vol. I.

www.dacoromanica.ro
CX. VEACUL AL XVI-LEA

Cancelariile domnesti pdstreazd incd, pänd la 1600, cu un

fel de respect religios, vechea datind a limbii de Stat slavone.
Dar romdneasca apare in mai multe feluri de hirtii, care nu
intdriail pdminturi, care nu erag menite sci fie multd vreme,
dar dintre care unele primiail si pecetea domneascd, md-
car pe cea de inel, dacd nu pecetea mare sail cea micá a
terii.
intdiii, atitia oameni din sate, cu mai putind stiintd de carte,
furd foarte bucurosi cd pot sail' insemne invoielile pe vre-un
petec de hirtie proastd, cu o cerneald stearsd, indoitá cu
apd, Med.' sd meargd la cel mai apropiat tirg sail oras in cdu
tarea unui diac de slavoneste ; acorn popa, feciorul popel
puteati sd scrie si ei dupd spusa partilor ce se intelegeaü
intre ele si care de multe ori vor fi fost deosebit de bucu-
roase ed.' pricep si ele ce a pus in slove logofdtul. Avem ast-
fel zapise terdnesti, adecd zapise acute la tall, fie si pentru
boierinasi, din Moldova de jos - Tinuturile Tecuchl, Roman,
Bacdti -, din judetele de munte, vecine cu Ardealul, ale Tern%
Románesti ; astfel, din Dimbovita, Muscel, Prahova, din Vilcea'.
Cele mai vechi sint dintre anii 1570 si 1580. Scriitorif se
feresc de obiceiii sd-si insemne numele pe acte care nu puteag
sluji pentru lauda lor.
Se intimpla iardsi cá unii dregdtori, cari aveail puterea de
a da mdsturie pentru a se face pe urmd hrisov domnesc pe
temeiul adeverintii lor, n'avead la indämind scriitori invd-
tati. EI märturisiail atunci, cu umilintá si fárd voie, pe romd-
neste. Asa se intimpld cu pircdlabul de Tirgu Jig - Tirgu-
Jiul sat trdind pe lingd a tirgul» cel adevdrat, - cu insusi
Vornicul-cel-Mare al Terii-de-jos din Moldova, Bucium 2. in
unele tirguri mai mici s'a simtit indatd nevoia de a se pd.-
räsi limba slavond pentru märturiI: asa s'a intimplat cu
Agiudul3 ; alt tlrg din acest Tinut locuit in parte de Unguri,
Trotusul, ii mersese innainte in aceastä privintd, cdci avem
1 Hasdeil, Cuvente den biltrani, I, pp. 25-6, 28-9, 62-4, 66-7, 71-2, So,
roo-I ; Hurmuzaki, XI, p. 197, nota 5.
2 Cuvente den &Want, I, pp. 51, 56-8.
3 V. Studd p doe., V, p. 7 p urm.

www.dacoromanica.ro
 iNCEPUTURI DE SCRIERE ROMINEASCA. Cx1

un act de märturie trotusean, datat incd din 1591 1 Boierl

insärcinatl de Domn, in Tara-Romäneascd, sd aleagit mosi
disputate, - asemenea boierl se chemaa adeveritori-, sail
jurtort, cari eraii adusi de una din pärtile ce se aflail in
judecatä, inseamnd hotarele adevärate sati aratä ceia ce still,
tot in rornäneste 2.
Cit de puternic era valul curentului romänesc care venia
sá umple golul läsat de peirea limbii slavone, aratá faptul ea'
si in anumite mändstiri muntene se fac zapise pe limba terif.
Egumenul Eftirnie din Bistrita olteand, care fusese odatä o
scoald de slavoneste, scrie in graiul poporului un zapis, in
care märturiseste pentru niste ostenelI ale sale, la 1573, «in
zilele lul Alexandru-Vodä» ; o märturie hotarnicd privitoare
si la mándstirea Vieros e scrisä tot romäneste ; o danie care
aceias1 mändstire Bistrita, danie venind, in 1599, de la niste
boierinasi, are acelasI caracter ; in sfirsit, un Sucevean care
dä un Tigan episcopuluI de Roman Agafton, la 1597, crede
cd nu trebuie sä se mai indrepte la un orn invätat, atund
clod insusi e in stare sä aräte romäneste ce a hotdrit 3.
Petru Schiopul, care era un bätrin foarte ingrijit de banul säti,
cu pazá mare la cheltuiala luI, cácI nu-I pläcea O. stoarcd prea
mult tara, isI face in romäneste -o romäneascl de toatá
ciudätenia, cu cite-o vocald, un i, un u, furisatä adesea
intre cloud consoane care in graiul obisnuit se ating : sichiris
pentru scris, Peturu in loc de Petru -, isI face deci in ro-
mäneste toate socotelile cu gelepiI si boierii ; el pune sä i se
infätiseze in singura limbä pe care o intelegea si el, un «ca-
tastih de cisle adecä de venituri ale VistierieI 4. El alcä-
tuieste tot astfel insemnarea averii pe care o strinsese Ind-
nästirii sale Galata : «catastih de la manastire de la Galata,
sä se stie de vesmintele besereceh, etc.5. Actul de cdsätorie
1 Arch. istorzc'd, 11, p. 105.
2 Cuvente den biltranr, I, p. 38 , Studd fi doc., V, pp. 291-2, no 13.
3 Cuvente den bdtritnr, I, pp. 22-3, 38, 76-7, 89.

4 flurrnuzaki, XI, pp. 219-20, 232-3 ; Documente îlz mare parte romaneftr.
etc , 'in An Ac. Rom., XX, p. 455.
' Cuvente den Li-di-ant, I, 13. 192 Si urm.

www.dacoromanica.ro
CXII VEACUL AL XVI LEA

tdinuitä cu roaba Irina, mama fiului OA Stefan-Vodd, aceastä

neobisnuitd märturie, se infali$eazä tot in romäneste, $i scrii-
torul, nedibaciul scriitor e iard$1 Voevodul insusI 1.
Cind Petru pdräsi Moldova unde nu mai void sd creased
birul pentru a multdmi nestinsa sete de argint a Turcilor,
el urmâ obiceiul sda de a-$1 scrie insemndrile, de a-$í con-
cepe actele in limba neamulul sda. Avem astfel de la dinsul,
pdstrate printr'o intimplare fericitd, lista locurilor pe unde
a trecut in drumul sdil de pribegie fard intors2, nota despre
cheltuielile ce a fdeut cu un drum de la Bozen la Innsbruck
pentru un proces cu ni$te Ragusani ce-I fusese vrdjma$T 3 ;
avem apoI conceptul uneI plingeri cdtre archiducele Ferdinand,
guvernator al Tirolului 4, o procurd data' luI Anton Bruni,
in procesul pomenit 5, un inventariii al averil finlui sdri te-
fan 6 $i tidule din testamentul sal) din urmd, redactat in 15947.
Pe lingd multe scrisori grecestI - nza-una insci slavonci-
Petru primi in surgunul sai, in care se prinsese de bunä voie,
scrisori romäne$ti cu $tirI despre mersul la Poartd al afa-
cerilor sale, - scrisorI dintre care ni s'a pdstrat una scrisá
limpede, in caractere frumoase $i cu o bund ortografie 8, Tot
in romäne$te II venird, ales caligrafiate, dzvoadele márturiiloro
in procesul sdri cu Ragusanii ; ele eran date in numele luI
Luca Stroici, ale lui Ieremia si Simion Movild, a treI Greei $1
al Polonului Dzierzek, vechiù oaspe si bund cuno$tintd. a %e-
rilor noastre ; scriitorul, care dd.' un model de litere cirilice
fine, innainte de scrierea polond, e Luca Stroici insu$19.
1 Hurrauzaki, XI, p. 218, n° CCCLI.
2 ibid., pp, 219-20.
3 Documentele citate, pp. 443-2, 447.
4 Ibid., pp. 443-5. 0 scrisoare ckre acelasI ni s'a pästrat nuraal Inteo tra-
ducere latiná cu totul strävezie, prin barbaria eI desävIrsitä, In ceia ce pri-
veste sintaxa romäneascä primitIvä. ; Hurmuzaki, XI, P. 278 $ i urm.
5 Hurmuzaki, XI, pp- 342-3, n° Cce0xLI.
6 ibid, p. 395 si urm.
7 Ibui., p. 443, n° DLXXXIII i Documentele citate, P. 446.
8 Hurmuzaki, XI, pp. 349-50 , n° CCCCLXXXIII.
9 ibid., p. 317 0 urm. Cf. cc facsimilele unel scrisorl slavone a lul Luca,
in Hurmuzaki, Sup/. II, vol. I, I), 459.

www.dacoromanica.ro
 INCEPITTURT DE SCRIERE ROMANEASCA CXIII

Numele adevärat al lui Luca StroicI era Lupu ; familia sa

e,de sigur, aceia0 cu a boierilor Stravici din veacul al
XV-lea. Lupu era pe la inceputul anulu 1580, supt Iancu-
Vodä Sasul, numal. Sulger, iar fratele s.ü Simion imbräca
numai caftanul, tot a.a de modest, de Cdminar1; indatä,
Iancu fäcu din Luca Marele-Logofät al MoldoveI 2. El invä-
tase carte polond prefäcuse si numele in acela, mai
crestinesc, de Luca ; de la dascälii sal din Polonia invgase
el a scrie romäneste cu litere latine, precum a fäcut in Ta-
Idi nostru pe care l-a trimes unuí cunoscut din acea lará 3 ;
de la dînsii deprinsese mqtesugul de a se iscäli printr'o ar-
tisticd ingrämädire i impleticire de slove, care punea in
mierare pe oamenii din vremea sa si-I indemna sä se iea
dupä dinsul 4. Avem dovezi cä pe atund i alfd decit copiii
de boierl mergeati sä invete in orasele polone vecine -
Lembergul, de pildd5. Dintre frunta0I MokloveI de pe aceSt
timp, par a se fi adäpat de la acelasi izvor de stiin0i-
scoala Stavropighiei ortodoxe din Lemberg - fratir Mo-
vilesti, Ieremia si Simion, cari aü avut totdeauna o mare
aplecare cdtre veciniI lor de peste Nistru ei-si iscälesc scri-
sorile in litere vddit inriurite de cele polone. Mal tinär de-
cit Luca, Grigore, fiul bdtrinului Nistor Ureche, care, el,
nu pare sä, fi stiut deck romänqte6, stätea pe atund incä.

Regestele la vol. Xl din coleqia Hurmuzaki, p. 897

t 2 Gaster, Chrestomatm, I, p. 39. Brosura dilut Hasded despre Luca Stroici -
ucurestl, 1864, in 16 -,
unde s'a reprodus acest interesant monument orto-
grafic, dupi. o culegere de legi polone, nu mai e, aproape, In Intrebuinare.
Acest Taal nostru sarndnd foarte bine In partea sa d'intdid cu acela din tipd-
riturile luI Coresi, pe care, ded, Stroici le cunostea $ i le avea la Ina:Mind.
El are alte asdmdnäri cu Un altul care s'a tipdrit cu cincl anl Innainte Intr'o
coleqie germand ; v. §dineanu, Istorta filolopeY romîne, ed. a z-a, Bucureti,
1898, p. 14.
a Hurmuzaki, XI, p. XLIV.
4 Asa ad fdcut Nestor Ureche i Anastasie Crimea Mitropolitul : pentru cel
d'intdid, v. Arch. Statului, Neaml, IV, 300 , pentru cellalt, I. Bogdan, In An.
.de. Rom., XI, p. 22.
5 1st, lit. rom. 'in see. al XVIThea, 1, cap. I.
6 0 ldmurire a luI in aceastd. linabd, In Hurmuzaki, XI, p. 233, u0. CCCLVIII.

71304. Vol. VII. VIII

www.dacoromanica.ro
CXIV VEACUL AL XVILEA

innaintea dascdfilor polonI. Melentie Balica, un cumnat al

Movilestilor, pe a cdrora sord. Scheauca o tinea in cdsätorie,
era si el printre cunoscätorii si pretuitorii Regatului vecin,
unde merge odatä hi solie impreund cu Stroici.
Prin acestI oameni cartea polond, deci cartea latinä, a. pd-
truns in Moldova, clupd ce de mult incd, supt Läpusneni, pd-
trunsese moda polond, iar supt Ioan-Vodä cel Cumplit veniserd
Cazacii prädalnici al Polonid, cu earl se frdmintâ, in toatä
Domnia lui, Petru Schiopul. Dar intre directiile culturiI po-
lone de la sfirsitul veacului al XVPea era si aceia care ducea
la o larga: impärtäsire a limbii poporului in viata de Stat,
si Ungurii din Ardeal se supuneaü de altminteri si ei ace-
luiasi impuls. Astfel, din imitatia vecinilor, din nevoile pri-
begiei, in care lipsesc, fireste, diacii de slavoneste, si adesea
off si tälmacii, se rdspindi in lumea dregätorilor si boierilor
Moldovel obiceiul fericit de a scrie romäneste. Pentru dinsii,
deocamdatä, apoi si pentru cancelaria Voevodulul.
Tara-Romäneascd, rätnasä in urtnä si in ceia ce priveste
cultura, urmh de departe, si mai mult din motivul nestiintil
de slavoneste, aceastd miscare.
Supt aceste semne ale viitorului se inchide veacul al XVPea,

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III

LITERATURA RELIGIOASÄ IN VEACUL AL XVII4ea.

1. CULTURA SLAVONÄ LA ÎNCEPUTUL VEACULUI AL XVII-LEA.

Dupd i600, anul care a väzut pe MihaI Viteazul in Tara-
Romäneascl, in Ardeal O. in Moldova, urmeazà: peste treized
de anI de frAmintärI politice sterpe; DomnI vin de la Po loni,
de la Turd, de la ArdeleniI unguri chiar ; ei se luptä unul
impotriva altuia, se sapä unul pe altul, se inlocuiesc unul pe
altul. Dintre dinOI ati mai multä statornicie : Radu Serban,
leremia MovilA, Constantin Movilä, fiul lui Ieremia, i Radu
Mihnea.
Mihai ins4f trebuie sä fi vorbit grecqte, i el stia i
ceva turcete; slavona i limbile Apusulta i-ati rämas insä
totdeauna necunoscute. Ca Domn, el are pisati bunI §i
dä frumoase hrisoave in vechea limbä de Stat, dar insem-
närile pe care le face, sint in romänete, ca §i ale lui Petru
Schiopul ; mina cuceritoruhil asterne liniI suptirf, care se des-
f4urä ascutit, colturat, nervost ; cit despre limbA, ea e re-
produsä stirgaciti, §i in aa chip, incit se vede bine cA Mihai-
Vodä n'avea tlintä despre lucrárile popei Coresi i ale to-
var4ilor luI2. Catastifele ce se scriti pentru dinsul, insemnind

1 Rev. p. ist., arch. fi filologie, IV, p. 543.

2 Insemnarea citatfi a lui Mihal a fost falti cetitä de totY; ea trebuie sh se
Inleag.5. ast-fel : (do Mihail Voevoda datámu eti 6111iltel al[e] loru di mo-
siia si al[e] mele dfi s'a däscu[m]paratil dá la min[e] satul Sulariu, si m'a clatü
as. &Loco lnii Bálgradu ; blastämatu si procletii s'al fie dg. 318 ot[e]1ii si de
mink] ceana va sparcea pomana ; aminz ; alte asemenea note, In Studgt p
doe , IV , p. i si urm.

www.dacoromanica.ro
CXVI VEACUL AL XVIPLEA

veniturf sag daniI in tara, lu.atä cu sabia, a ArdealuluI, se-

alcatuiesc in romane$tel. Corespondenta sa secretä : cinvad.-
turi.» sag instructii catre solif säI la impärat, la regele Po-
loniel, scrisorile cdtre acestl soli - toate acte care nu tre-
buiag sd treacd supt all ochI decit al Trime$ilor -,
planurile
de traspunsuriv care suveranif sträinl 2 sint in aceia$i limba;
in romäneste se scrie, de chiar mina lui Mihai, care face aid
silinY spre caligrafie, o creditivä pentru solul trimes in 1598
la Imperiali 3. DregatoriI sal din Ardeal $1 din Moldova, Or-
calablI de cetati, $i intre ei insu$1 Hatmanul Udrea, pircälab
la Suceava, dag Sa$ilor chitante romänesti, al caror cuprins
it intelegeag astfel si ace$tia 4. Dregatorif din Maramure$ din
familia Pogan, vechig neam din partea loculuI, fac rdvase
romäne$ti catre cetatea säseasca vecinä a Bistritei inca de pe
timpul chid Ungurii stdpiniag tam, - incä din 1594 5. Mari
boieff pdstreazä obiceiul de a scrie in limba lor ; astfel Bar-
novschi Päharnicul, Hatmanul Dima 6 ; Vornicul Orä$ obisnu-
ieste a da si porund in aceastä limbä 7. DregatorlI din Cim-
pulungul moldovenesc scriú care Sa$il din Bistrita romaneste
incä din vremea lui Stefan Rdzvan (1595) 8. in sfir$it, avem
$i o tinguire de rob moldovean cdzut in inchisoarea ardeleand 9:
ea nu poate fi decit din anul 1600.
Nu trebuie sä uitäm nicf aceia cä atit fratif Buze$tT, &it $i
MihaI insu$1 ati pus sä li se insemne in romäne$te povestirea

' Documente 'in mare parte romdnefti"; pp. 464-9 ; Studi 0i doc., IV,
pp. 2-3.
2 Documente, II, passim.
3 D. A. Sturdza, in An. Al% Rom., VIII, anexa: cRogu MärteI Tale sä
crez1 pre omul nostru, pre Gligorie Postealnicul, de ce va grain.
4 Chitana pIrcälabilor de Fägäras, In Doc. Bistrifer, T, PP. 3-4, n° vi , a
lui Ildrea, ibid., pp. 4-5, no vm; a celul din Sighisoara, In Stud n dot.,
IV, p. 6, n° vill ; tot asa face Vtstierul Bärcan ; Doc, in mare parte rom.,
P. 491.
5 Doc. .Bistrije, I, pp. I-2, n0 ii ; p. 2, n° In ; p. 24, no XXXI
6 Ibid., pp. 5-6, n° x.; pp. II-2, no my.
7 Doc. in mare parte ram° p. 492.
8 Doc. Bistri,ter, I, p. 2 si urm.
9 Ibid., pp. 6-7, n° xi.

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONÄ CXVII

vitejlilor sävir$ite : un fragment din Cronica lui Mihai pentru

1

ann. 1599-600 s'a pdstrat in ruseste 2 ; partea pänä la 1597

se infAtiseaz d. inteo prelucrare latinä contemporanä 3.
Radu *erban era un simplu boier de tard, care invätase
numai a-$i scrie numele cu o frumusetä deosebitä, in midi
litere fine ; altä limbd decit romäne$te nu $tia, $i testamentul
sail, scris in Viena, pe cind era pribeag, la 28 Februar 16204,
e aledtuit in aceastä limbd, fiind astfel al doilea testament
romänesc al until Domn romin. Dacd hirtille sale ar fi fost
oprite, ca ale lui Petru *chiopul, de Cirmuirea austriacd, in
loc sá treacd in minile fetelor lui, am ,putea pomeni incd
un numär de rävase si insemndri romäne$ti la inceputul
veacului al XVIPea. 0 lungä scrisoare pe care o Indreaptä
care dinsul boierif munteni nemultdmitl cu stäpinirea urma-
suliff säti Radu Mihnea, a ajuns insd pänä la noi, $i prin du-
iosia si puterea de care e intipäritä, ea se cuvine a fi pome-
nitä printre cele mai frumoase pagini ce s'ad scris in romd-
ne$te6. 0 altd scrisoare, indreptatä impotriva luI Radu de
boierii din partida turceased, a scdpat $i ea de nimicire6, pe
eind o a trela ni se infdti$eazd numaT in tälmäcire nemteascA7.
Pe cea de-a doua se aflä $i iscdlitura Mitropolitului Eftimie.
De la Movilesti in Moldova n'avem nici un rind scris ro-
mäneste, afard de cuvintele : .xa$ea sä fie», pe care tinärul
Constantin-Vodä le inseamnd pe un document slavon8. EI $i-aii
dat toate silinile sd. pdstreze traditiile cärturäre$ti ale trecutula
in sfirsit, Radu Mihnea, fiul lui Mihnea-Vodd, era un fost
scolar al dascalilor din Venetia, avea cunostinti de latine$te
si de greceste, i trebuia sä aparä contemporanilor sdI din
Moldova $1 din Tara-Romäneascä, unde a dorm-fit pe rind,
1 V 1st. lit rom. is?: sec. al X Val-lea, II, Excursul IL
2 Ghenadie Enkeanu, Din istoria bisericeasai a Romînilor, Bucure5tI,
1883, p. 144 5i urm.
4 De Baltazar Walter ; Papiu, Tesaur, I, no 3

4 Socotelile Sibiiulur, In An. Ac. Rom., XXI, pp. 290-1.

5 Cony. hterare pe 1900, p. 270 5i urm.
6 V. Hurmuzaki, IV', pp. 405-6, no CCCXLVIII.
7 Ibid., pp. 347-8, no CCX0IV.
8 Simla' 3s: doc.. V, p. 1, no 53.

www.dacoromanica.ro
CXVIH VEACUL AL XVII-LEA

si destul de multd vreme, ca un mare invätat 1; stia pänd.

$i turce$te, $i pricepea limba literarä a Turcilor, a arei basä
e, precum se $tie, araba 2 El tinu la Curtea sa pe un Mate,
Mitropolitul Mirelor, poet $i cronicar, pe un Ieroteiü Mitro-
polit de Monembasia, care a compilat un cronograf in care
vorbia cu laude $1 de neamul lui Radu-Vodd. El va fi schim-
bat scrisorl cu Meletie Pigas 3, a poftit pe Chirfl Lukaris, Pa-
triarchul Alexandria, sä vie la Tirgoviste spre a predich bo-
ierilor munteni 4. Cdsätorit cu o Greacd, Arghira, bun prieten
al Grecilor din Constantinopol, in lumea cdrora a cäutat $i o
sotie fiului säti Alexandru Coconul 5, pdrinte al unuf al doilea
fid cu numele de Nicolachi si al unuI al treilea care fu pri-
vit, cu dreptate, ca Grec : Mihnea al III-lea, avind lingd el
ca satuitor pe Grecul Vevelli din Creta 6 $1 pe cumnatul
sdd Levantinul Bartolomeiä Minetti 7, el pare cd intrupeazá
in sine un non curent de cárturdrie sträinä neamuluI nostru :
curentul grecesc. in acela$i timp cu dinsul $1 cu fiul sâü
grecisat Alexandru-Vodd, stäpIneste. apoi Alexandru Ilia$,
care fusese crescut in Räsdrit, unde träise o mare parte din
viata sa tatäl säd, Hie Ldpusneanu : mamd-sa trebuie sä fi
8

fost o Greacd, sotia sa, Elena, era fata lui Joan Catargiu Ba-
nul, alt Grec ; in Moldova $i in TaraRomäneascä el veni incun-
jurat de Greci, in potriva cdsora Muntenil fäcurä o rds-
coald 9.
Unele incercari de a grecisa Biserica se observä pe acest
timp : la plecarea lui Eftimie locul de Mitropolit ti iea Luca

1 V. Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, I, p. 28.

2 Bid.
3 V. scrisoarea acestuia &Are Mihnea-Voda, tatäl 1111 Radu. tiplritä de Le-
grand In colecOa scrisorilor luI Pigas, 1902, pp. 106-7.
4 ibid., pp. 28-9.
5 Acesta luá pe fata gealepulut Scarlati ; v. Socotelde Braiovului, In An.
Ac. Rom., XXI, 13. 168.
6 y. Studd fi doc., IV, Prefala.
7 Soc. Brafovulur, 1. c., p. 161.
8 V. mal sus.
9 V . Stud:r ,ri doc , IV, tabla.

www.dacoromanica.ro
 CULTURA SLAVONA CXIX

de Buzäù, un Cipriot invätat 1 ; MateI al Mirelor cdpätä

egumenia la Dealul. Mändstirea Sf. Sava din Iasi, care avea
la 1625, supt Radu Mihnea, cind fu reinnoitä de loan Pos-
telnicul, nepotul lui Scarlati, un egumen grec, din Cipru 2,
era inchinatä incg de Petru Schiopul unei mändstiff rdsäri-
tene, care-si clädise mitocul pe un loc dAruit de acest Domn 3.
Aicr inchinarea venia de la sine : cládirea cea nouä era a
mänästira räsaritene, precum orice ctitor avea drepturile sale
asupra ctitoriei ce innältase. indatä se vede insä o mändstire
nouä a cärei desvoltare e asiguratä de la inceput de cätre
ctitor prin supunerea, inchinarea ei la un Loc Sfint din RA-
sdrit : Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana 4 fäcurä sä se zi-
deascä, in apropierea mänästirif vechi a Neamtului, lingä un
rîú secat, un noü lácas de viatä cälugäreascä ; el era gata
la I' Octombre 1604, cind Nestor, Mitrofana si coplif lor
Vasile, Grigore, Nastasia si Maria if däruiesc mosiile Tär-
pestif, Giurgestii si Giulestif, aceasta din urm A. fiind datä si
de Ioan Mogildea Vornicul de Poartä ; la 15 April urmätor,
Domnul de atunci, Ieremia Movilä, intäreste stäpinirea peste
aceste sate, precum si peste Ungheni, DrägusanT, Negrilesti,
Topolita, Poiana lui Giolici, Petricanif 5i ScociuhaniI, venite
de la evlavia aceluiasi intemeietor 5. Mänästirea lui Nistor
1 V. ht, lit. roni. 'In sec. al X VIII-lea. I, p. 28 ; cf. si Studa ir doc , VI,
P. 465, no 58,
2 Melchisedek, Notile istorice ,rz archeologice, p 244-
3 Arch. :storied, F, p. 127.
4 Fata lui loan si a Marie): - Melchisedek, Noti/e 1st. SI arch , p. 14,
nota 2 sä nu fie acestia loan si Maria Movilä, pärintfi Movilestilor ? Asa s'ar
Ilmuri lesne legâturile steinse dintre Nestor Ureche i acest neam de bolerT,
care ajunse de la 1595 o dinastie. Cf. tefait OrIsanu, Cronicara moldovenr
din sec. al XVH-lez, Bucuresfi, 1899, pp. 50-1.
5 Arch. Statulni, Neaml, IV 300 si Neamt, no 1257, donaOile luI Ureche:
cea d'intäiä e tipäritá In Arch. ist., I', pp. 46-7, cu data fal0. de 7108, In
loc de 7113 , ibid., Neaml, IV 301 : Intärirea lui leremm-Vodä ; ibid., VI, 2 :
acela,J Domn Intäreste, la 3 lulie 1604, schimbul fácut de Ureche cu mänäs-
tires Galata, pentru a cäpäta satul Petricanil ; ibid., Neam/, no 1131 . leremia
dä mänästirii douä mom irrapcKm : adouä sate ungurestIn, la 13 April
i6o6, ibid., Neaml, IV , 4: nouäl cumpäräturä a lul Ureche, la 28 Iunie 161o.
- Cf. Oräsanu, 1. c., pp. 50-4.

www.dacoromanica.ro
CXX VEACIII., AL XVII-LEA

Ureche nu primi un nume romänesc, ci pe acel grecesc de

Xiropotamul, care era $i al unef lavre din Atos ; Vornicul
moldovean insusi va fi fost acela care inchinâ clädirea sa
mänästirii räsäritene, al caireI nume 'II purta.
Peste doi ani de la sfintirea mändstirii Secul - cdci ap-f
ziceat'i toVi iXeropotamulub moldovenesc -, sc4ia LogofkuluI
Ioan Gole inchina mänästirea innältatä de acesta la Ia$T,
Golea, - pe care mai tärziti o refäcu numai Vasile Lupu, -
catre altd lavrd a Muntelui Sfint, Vatopedul '.
Dar marele inchindtor de mänästiri romäne$ti a fost Radu-
Vodä Grecitul, fiul Turcitului Mihnea. in Moldova, el a ali-
pit fundatia cunchiuluip säti Petru chiopul, Galata - nurnitä
dupd o mahala tarigrädeand -,
Sfintului Mormint din Ieru-
salim, de care atirna $1 biserica Sfintului Sava din Ia$12.
and Radu drese $i impodobi mänästirea bucure$teand care-i
poartä numele : Radu-Vodii, el socoti cá o asigurd inchinind-o
la Atos, mänästirif Ivirului, unde se spune cd el ar fi petre-
cut in copilärie ca sá invete bine carte greceascP. Mänäs-
tirea Stäne$ti, a Buze$tilor, fu inchinatä pe aceiasi vreme, de
Gavril Movild, Scaunului patriarchal din Alexandria, spre a
face pläcere oaspetelui pretuit care era patriarchul Chiri14.
Cu acest act al lui Gavril-Vodä incepe inchinarea la Locurile
Sfinte a unor läca$uri, asupra cdrora. Domnul inchinätor n'avea
nicl-un drept, intre altele $i fiindcd träiad urma$iI ctitorilor.
Dar toate aceste sträduinte, care se inteleg foarte bine
cind se ginde$te cineva la legdtura tot mai strinsd ce era
intre terile noastre $1 Constantinopolul Sultanilor, nu duserä
la o mare izbindd a directief noud. Slavona decdzu neconte-
nit, dar greceasca nu se arätä in stare sä-T iea locul, $1 ast-
fel curentul romänesc putu sä se imputerniceascd, mdcar atita
vreme cit cartea innaltä era läsatä in pärdsire, supt apäsarea
unor imprejurdri grele.
Nimeni nu s'a gindit vre-cdatä, cum i$1: inchipuie atîia
' Melchisedek, Chron. Romanulze, 1. p. 237.
2 Melchisedek, Notzfe, pp. 280-1 ; cf. Hurmuzaki, XI, p. LXX, nota 5.
3 Constantin Calpitanui, ed. Iorga, p. 107,
4 StudIt p doc., V, p. 437, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 PATRUNDEREA LIMBII ROMÂNE§TI CXXI

buni patriotr, a cdror culturd $i judecatd nu std la acelag

nivel cu sentimentele pe care le profeseazd, - nimenl nu s'a
glndit deer sd facä din elineasca lui Radu Mihnea si lur
Alexandru Ilia$, lui Chiril Lukaris $i lui Mate al Mire lor,
a Catargiestilor si a Scarlatilor, limba Statulur. in Bisericd,
aceastä limbd n'a pdtruns decit in acele pdrti unde, in urma
actulur de inchinare, egumenul $i o parte din cdlugdri ajun-
serd a fi Greci, dar aceasta nu se intimplâ decit simtitor
mar tärzid si in foarte putine locuff.
Dimpotrivd, $i in viata de Stat, si in cartea bisericeascd, $i in
putina carte mireand care se injgheba pe lingd aceasta, limba
terif capdtd un loc care e destul de mare in anumite timpurr.

2. PÁTRUNDEREA LEVIBII ROMINESTI IN VIATA DE

STAT SI IN BISERICk
in Moldova nu s'a vdzut nici-un act domnesc de danie
sad judecatd scris in romdneste pind pe vremea lui Stefan
Tom$a, adecd in al doilea deceniu al veaculu al XVIPea. in
Tara-Romdneascä, mar putin a§wzatei §i mar putin cultd decit
Principatul vecin, se gdsesc un numdr de hrisoave de intd-
rire pe care Simion Movild le &a' sprijinitorilor si slugilor
sale in anir i6ox $i 1602 : ele sint scrise de diaci moldoveni
sail muntenr, inteo limbd deslu$it'd si frumoasd. Fd.rd indo-
iald cd noul Voevod Shnion, care inlocuise din ii5oo Ina. pe
Mihar Viteazal invins $i intelegea sd-i pdstreze mostenirea,
dupd omorul din Cimpul Turder, n'avea o sldbiciune deose-
bitä pentru limba poporulur sdd $i nu cduta sd facä o in-
noire in scrierea documentelor ; dacd totu$i el nu vorbe$te
slavone$te supusilor Domnier sale, aceasta e sd se atribuie
nesigurantei in care träia, vesnicei lui rätdciri printre räscu-
lati sail isolärif lui inteo tail care nu voia O. stie de dinsul.
Päcätosia si neträinicia stäpiniril lui Simion se väd deci si
in aceste scumpe rinduri in limba noasträ.
Dacä P5 trascu, fiul lur Mihai Viteazul, face tot in romdneste o
inLdrire cdtre un credincios al OA, alegerea graiului terii n'are
altä explicare deck strimtorarea tinärului Domn gonit, care

www.dacoromanica.ro
CXXII VEACUL AL XVIPLEA

nu gäsia lesne la Bra$ov, unde era, un cuviincios diac de slavo-

ne$te '. Actul e o danie cätre biserica Sf. Nicolae din Schei, $l
intre marturi se aflä $i popa Mihai, tälmäcitorul Cazaniel, $i
un popd de Cernavoda, si popa din Zerneti $1 un grämätic,
$i un duhovnic al familiei, Timoteiti, $1 doi gdascäll», Sava
$i Vasile ; dar scriitorul e noul popd din Bra$ov, Neagoslav,
care era de loc de la Tirgul-de-Floci, la gura IalomiteY,
$i fusese chemat de Schei filed de pe la 1591 2.
La inceputul Domniei sale, $1 Radu Serban dä unele acte
in romäne$te 3, din acela$1 motiv ca $i innaintasul säti. and
insä el ajunge sä fie sigur de Domnie, Radu se intoarce la
datina slavonä, pe care n'o päräsise de bund vole. Neapärat
cd Radu-Vodd Mihnea, ca un om invätat ce era, a cdutat
O. dea hotäririlor sale cea mai corectd infätisare slavond ce
se putea. Dar de la dinsul, si din Tara-Romäneascd si din Mol-
dova, avem destul de multe documente romänesti. Acte de
acela$I fel pornesc de la toti urma$ii bor.
Ele nu sint insä alta decit porunci, in care nu poate fi.
nimic solemn: porunci care vätavi, care pircálabi, cätre de-
$ugubinari $i cdtre orase : scopul ce se intimpinä mai des e
vestirea unor scutiri de avere rnänästireascä sati episcopalä.
Pdnä la restaurarea slavonismului supt Vasile Lupu $i Matei
Basarab se pästrd deprinderea de a se scrie räpede, romä-
neste, pe o bucäticd de hirtie obi$nuitä, intdritä cu pecetea
cea micd, astfel de in$tiintdrY care dregátorii mai mid, earl
nicl nu $tian slavone$te.
Orinduielile Domnilor, mäsurile lor de reformd, trebuind
sd fie intelese pe deplin $1 de cercuri foarte largi, nu se pot fin-
brdca in haina tainicd a vechii limbi deStat. Astfel prin cuvinte
romänesti se aflä hotärkile de indreptare luate de Miron Barnov-
schi pentru viata mánästireascd $i imprejurärile de viatä la sate4.

i Papiu, Tesaur, I, pp. 385-7.

2 V. Stinghe, o. c., p. 4. De la Pàtrascu mai avem Insemtiäri rorak'nesti
acute in locul pribegiei sale dm Germania; Hurmuzaki, VIII, p. 400.
a Studir # doc., VI, 13. 460, no 31.
4 V. A. Urechil, in An. At.. Rom., X, p. 25! si turn.; Arch. ist.; P, PP.
175-6, no 259.

www.dacoromanica.ro
 PÄTRUNDEREA Luasri R0MANE5 IÍ CXXIII

Aläturi de asemenea acte romänesti, care pornesc din can-

celaria domneascd, sint actele, mai intinse, mal interesante
$i mai folositoare, care se primesc acolo. Acestea sint ra-
poartele ispravmcilor lui Vodd, cari merg sä hotarniceasa
si sä aleagg, in urma unel pirl, in toate colturile terii. S'ati publi-
cat douä acte de acest fel, supt care e de o potriväiscälit Cdmä-
rasul Seachil, dintr'o familie ungureasa, dar cdruia se vede cd-i
fácea pIAcere sä-$I scrie märturiile de cercetare in romäne$te I.
Obiceiul de a se face testamentele in romäneste se pas-
treazd. A fost vorba de al luI Radu Serban, redactat la Viena.
Mama lui Mihai Viteazul, Teodora, in calugärie Teofana, puse,
la 1602, pe «cälugärasul Gavriil logofát, de la schitulo Cozief
sd-I scrie románeste vointa cea de pe urnaä, $i el a indepli-
nit aceastä sarcinä, läsindu-ni una din cele mai duioase pa-
gini din scrisul nostru cel vechig 2.
Si inscriptiile de pe morminte se sapä in romäneste. Astfel
se infätiseazd pisaniile lui Radu si Stroe Buzescu. Cite-va cu-
vinte romänesti se cetesc, la mändstirea Dealul, pe piatra care
a acoperit multd vreme capul despärtft de trunchiti al lui Mihai
Viteazul, si tot in romäneste fäcurä nepotif pomenirea mamei
lui Mihai pe lespedea ce se vede incä la Cozia 3.
«invätäturile» solilor vor fi fost scrise tot in limba terii.
Mal vrednic de luare aminte e faptul cá tratate chiar se in-
cheie in romäneste cu vecini cari nu intelegeati lesne limba
slavonä. Astfel tratatul lui Radu Mihnea cu Bra$ovenif, care
poartä data de 1 2 Septembre 1612 4.
Iar märturiile ordsenest, zapisele de la tard nu vorbesc in
curind altd limbd 5.
' Hurmuzaki, XI, pp. 906-7 ; Arch. 1st.. 11, p 22. Cf. raportul fdeut la 18
April 1612 de Mitropolitul Anastasia de Mitrofan episcopul de Roman si de
Marele-Logofk Voico ; In Arch. Statulul, Neamt,no 2259 ; cf. n° 1258 ; Mel-
c iisedek, Chron. Rom., I, pp. 240-1. V. si Cuvente den bdtriinY, 1, pp. 159-60.
2 Papiu, Tesaur, I, pp. 389-90 ; Aricescu, Revista Lf.'orica a archivelor.
II, pp. 101-3 ; D. Onciul, In Convorbirr hterare pe 1901.
3 An Ac. Rom., seria I, X, p. 305 ; Shall si doc , IV, p. xx, nota t ;
Gaster, Chrestomahe, I, p. 44, Do XV.
4 An. Ac. Rom., XXI, p. 170.
5 V. si Cuvente den btitreint, 1, pp 130-1 ; cf. Sludzsi doc., VI, pp. 1 3-4, 11° xII.

www.dacoromanica.ro
CXXIV VEACUL AL XVII-LEA

Chiar in Bisericä, pe lingä destulä slavond, se intilneste si

mo it'd romäneascd.
incepind intäia cu Moldova, Agafton de Roman, retras
dupd 16o6 1 la mdnästirea Moldavita, scrie romäneste, din
acest adäpost al bdtrinetelor sale, Sasilor din Bistrita 2. Teo-
dosie Barbovschi, episcopul de Radduti de pe aceastä vreme,
era, cum stim, un cleric ale cäruI cunostintl se alcátuiaU mai
ales din buna cetire si scriere in romäneste : numit in locul
lui Mardarie, care fusese fäcut Mitropolit in 1595 3, si al lui
Amfilohle, mort in 1598-9 4, el urmâ ca Mitropolit, intre 1604
si 16o6 5, lui Gheorghe Movild, care muri tot asa de nein-
vätat cum trdise, pe rind prieten al catolicilor si sprijinitor
al ortodoxiei sträbune 6.
De la Teodosie n'a rämas nimic deck amintirea cresteriT
pe care a dat-o lui Stefan fiul luf Petru Schiopul 7. El a fost
silk sä. päräseascd Scaunul sdii de archipästor, fiind invinuit
cd a voit sä oträveascä in impärtäsenie inteo zi de Past pe

1 Melchisedek, Chron Romanulur, I, pp. 228-30

5 .Doc. Bistrifei, 1, P. 3, 00 V ; pp. 12-3, n° xv.
3 Dup'al Nicanor - cf. Melchisedek, Chron. Romanulur, 1, pp 216-8 si
Studir ,s; doc., III, pp. 38-9 si nota 1 - st Mitrofan, ambit Mitropoliti al Jul
Aron-Voca. Cf, Relainle cu Lembergul, I, pp. III-3 , Hurmuzaki, XI, p. 40
n° LXXXIX. E Insi ciudat a Mardarie se mai iveste odatä. lit 1595, - Mel-
chisedek, In An. Ac. Rom., HI, p. 28. Gheorghe Movilk Mitropolitul de
drept, era atunci pribeag,
4 Strad p dot , V1, pp. 609-I 0.
5 La 21 August 1604, el era Ina la Rädäufi (Melchisedek, Chron. Roma-
nulur, I, p. 232) ; in Octombre din acelasl an, Gheorghe e Mitropolit
(aceleasi NotVe, pp. 12-5) ; Ina de la 20 Ianuar 1606, gasim pe Teodosie ca
Mitropolit (acelasl, Chron. Romanulur, I, p. 237). El era Mitropolit la moartea
luT leremta Movilá, In ziva de To Julie st. n. 1606 (Melehisedek, In An. Ac
Rom., VII, P. 260).
6 Melchisedek, in An. Ac . Rom , III, p. 28 si urm. Daa Melchisedek
(An. Ac. Rom., VII, p. 258) a cetit bine data de 7107 pe o icoadal de la
Sucevita, Gheofghe Movilà s'ar fi retras la aceastá ranästire, unde el ar fi
fost decT prin 1608-9.
7 V. mai sus, p. CIV ; pentru tin manuscript ce a diruit el SuceviteI, ctito-
ria Movilestilor, v. Melchisedek, in An. Ac Rom., VII, p. 261, no 1 1 ; cf si
n0 12.

www.dacoromanica.ro
 PATRUNDEREA LIMBII ROMÄNE5:rf CXX V

Domnul säti, Constantin-Vodä Movilä. ; aceastä stire o avem

printr'un raport venetian din 161o, dar se pare cä mazilirea
si supunerea la chinurI a luI Teodosie s'ag intimplat innainte
de aceasta, cácI hied de la 5 Februar 1609 o märturie e
data de echir archiepiscop Anastasie Crimcovi, Mitropolit
de Suceava si a toatd tara MoldoveI 1»

Anastasie Crimcovici sag, cum if zicea toatä lumea, «VIA-

dica Crimea 2», e cel d'intäig cärturar care de la moartea lul
Teofan incoace pästoreste Biserica Moldova Era un fecior de
boier: tatail säg se chetna Joan Crimea, iar mamd-sa Cristina 3
El pare sä fi fost rudd cu Stroicestli, cáci impreund cu Lupu
Stroici si cu fiul acestuia Ionasco innältä el frumoasa clädire
a mänästiril' Dragomirna, care rivalisa oarecum cu cealaltä
mänästire nouä. din Moldova, Sucevita Movilestilor, si mai
ales a innaintasultd sail Vlddica Gheorghe 4, i o intrecea prin
aleasa ei frumusetä. La moartea, in 1608 sag 1609, a lui
Lupu Stroici, Anastasie era de fatä, impreunä cu Simion Vis-
tiernicul, fratele bolnavului, cu Spätarul-cel-Mare Gheanghea,
cu Vasile fiul lui Lupu si cu Toader Boul care avea o da-
toile la Stroici si rugâ pe Mitropolit sä o aminteascd celuf
ce avea atunci alte &duff decit al averilor de pe pä-
mint 5.
Anastase iscäleste cu aceleasi adusäturf din condeig ca si
cochetul caligraf Lupu sag Luca Stroia Caligraf era si el,
Vlädica, si in manuscriptele pe care le avem de la el - danii
cätre mänästirea sa a DragomirneI - dacä n'a scris textul
chiar, el a adaos frumoase ilustratif, infälisindu-1 pe el insuO.,
pe tefan-Vodä Tomsa, mai multe chipuri de sfintT si de in-

I Arch. StatuluY, Ma/it'', xxxvii, 7. Tot in 1609, in Septembre, el apare ca

Mitropolit In notita 11111.11 manuscript (Melchisedek, In An. Ac. Ram., VII,
PP. 285-7).
2 Asa st6. pe Vul actuluY citat
3 Melchisedek, In An. Ac. Rom., VII, pp. 385-6; cf. Studir fi doc., VI, p.
6c.9, nota I.
4 Melchisedek, I. c., pp. 289-91.
5 Arch. StatuluI, Neal* xxxvii, 7.

www.dacoromanica.ro
CXXVI VEACUL AL XV1I-LEA

gerl, $i a pus insemndri, frumos scrise, la sfir$it, ca sd se

$tie din rivna cuI ad venit ele la mändstire 7.
S'ar putea ca Anastasie sd fi fost cel d'intdid egumen de
Galata2. Credincios fa.d. de Domnul sd, Petru-Vodd, el l-a
intovdräsit in pribegia lui prin Apus, dupd ce de fatd si cu
dinsul s'a fdcut cdsdtoria tainicd a lui Petru cu Doamna
Irina3. La Tulln, in Austria, Anastasie e martur in cea d'in-
Vain diatd a fugarului7. Dar el nu se mai gdse$te in alaiul
pribeagului, si, pe de altd parte, Petru se plinge in 1594.
cä i-a murit gun popd grec bdtrin, cel mai de cinste2».
E mai de crezut insd ed.' ad fost doi Atanasie $i cä acel
care a mers cu Vodd in Germania $i a murit acolo, era un
Grec.
Cella It Atanasie, Moldoveanul, inlocui la Roman pe Teo-
dosie Barbovschi, trecut la Mitropolia din Suceava; apoi
peste doi ani il inlocui $i in Scaunul de Mitropolit, Domn
fiind pe atunci Constantin Movild. Anastasie, prin originea si-
tuatiei sale de ierarch, ca $i prin legdturile sale cu Stroice$tii,
trebuia s'a fie un partenitor al dinastiei Movild. Totu$I el se
Impdcd bine $i cu urma$ul lui Constantin-Vodd, Stefan
Tom$a, pe care-I zugrävi in manuscriptele sale $i la sfinVrea
mändstirif cdruia, So Ica - iard$I o mändstire noud -, el sluji
in fruntea clerului moldovean, lingd Mitrofan de Roman,
fostul egumen al MoldaviteI6, Iosif poate, episcopul diocesei
noud, intemeiatd la 1598-97, a Hu$ilor, $i Efrem de RädduV,
fost episcop al Hu$ilors.

Melchkedek. /. c.; I. Bogdan, in acelea51 An. Ac. Rom., XI, p, 21

si urm.
2 Cuvente den brYtreini; I, p. 192.
3 Hurmuzaki, XI, p. 218, 11° CCCLI.
4 Ibid., p 251 ; p. 519, 110 DCLIX.
5 Ibid., p. 417, 11° DLV; V. i p. 465.
Doc. Butnier, I, pp. 12-3, no xv ; pp. 80, 99-too.
a

7 Studt p doc., VI, p. 610 ; cf, Melchisedek, in An Ac. Rom., III, p. 41.
Crearea diocese( nouá se datori sfaturilor lul Nichifor, vicariul patriarchal,
care sträbltu pe atuncI Moldova. V. tablele volumelor XI i XII din Hur-
mu,aki.
8 Wickenhauser, Radautz, pp. 21-2. C5. t Anastasie ar fi fost episcop de

www.dacoromanica.ro
 11TRUNDEREA LIMBI1 ROMANE§TI CXXVII

La sfirsitul anului 1615 insd, Doamna lui Ieremia-Vodd. nävält

in arä cu ceI doI coconi mai mici ai ei, dintre cari fdcu pe
Alexandru Domn al Moldovei pe citeva luni de zile Anas-
tasie se gräbi sá incunune pe noul stäpinitor. TurciI se adu-
nard indatd impotriva lui si-1 inlocuird, nu cu Tomsa cel gonit,
ci cu Domnul muntean, Radu Mihnea, un om de increderel.
Radu schimbâ pe Mitropolitul trädätor si puse in locul lui
pe un Teofan, al cärui loc de pornire nu-1 cunoastem ; un
noti episcop, Mitrofan, apare la Husi, iar in locul lui Pavel
din Roman se numi un Atanasie, cälugär moldavitean2.
NoiI episcopi nu avail aceiasI soartä ; cel de Roman si
cel de Husi rdmaserd in eparchiile lor si dupä plecarea lui
Radu-Vodd, pe chid Mitropolitul Teofan trebui sä päräseascd
tara odatd cu dinsul, in 1619. Anastase Crimea luä iaräsi
cirja archipästoreascd, pe care o pästrä pänd la moarte, pe
cind Teofan trebui sä-s caute un adäpost in mänästirea mun-
teand a Bistritei, unde el se afla la 1623, intitulindu-se cfost
Mitropolit al Sucevei» 3 ; ceva mai tärzia el stä la mänästirea
Slatind, uncle era egumen Partenie 4. intoarcerea lui ar putea
fi in legäturä cu noua Domnie moldoveneascä, sfirsitä prin
moarte, In 1626, a luf Radu.
La 1628 Anastasie era bleä in viatä, dar peste trei ani
Atanasie de Roman if urmase 5. in 1632 si el facea loc lui
Varlaam, incd innainte ca strälucitul Doran Vasile Lupu sá
fi luat in stdpinire Scaunul MoldoveI6. Noul ierarch fu hiro-

Radlgt, n'as admite numai pc temeiul und incripií raportate de Wicken-

hauser. - Pentru alt Efrem de R.5.auti, mort In 1616, care a scris o Psaltire
slavonk' Moldavitei, unde si-a incheiat vima, v. Wickenhauser, /. C., pp. 23-4
si Marian, Inscriplzunt de pe manuscripte ni cdrit vecht din Bucovina, Su-
ceava, 1900. Cf., de acelasi, Candice mane-431mi' Sake, ibid., 1901.
' V. vol. IV, Prefam
2 Actul de Inchinare al nanfástiril Galata, 1617 ; v. Hurmuzaki, XI, p. Licx,
nota 1 ,
3 Tocilescu, in An. Ac. Rom., VIII, p. 196.
4 .Doc. Bistrilet, I, PP. 35-6, n° xLvir ; p. 42, n° LVI.
5 Melchisedek, Chron. Romanulut, I, pp. 254-5. Pentru Atanasie, v. si le-
genda raportatä de Ghenadie Erfáceanu, o. c., p. 161 $ i urm., 181 .,si urm.
6 V. Melchisedek, o. c., p. 255

www.dacoromanica.ro
CXXV1II VEACUL AL XVIPLEA

tonisit la 23 Septembre 1632, si cuvintul de indemn îI rosti

marele teolog al RdsdrituluI grecesc, Meletie Sirigul 1
in toatä aceastä vreme, Biserica moldoveneascd nu pro-
duce nimic decit luerdrile de caligrafie ale lul Crimea. De
vre-o miscare literarä in romäneste, nu poate fi nicl vorbd.
Mitropolitul muntean Luca, foarte ldudat pentru invätätura
sa, n'a läsat in urmä-I nimic decit niste manuscripte slavone
date mändstirii sale, Izvoranu, din judeSul Buzdti 2
Mai folositor a fost culturii romdnesti contemporanul sal
Teofil, episcopul de Rhnnic, care era de sigur Romin. Acest
prelat, care a ajuns pe urmä si Mitropolit si a fost intre-
buintat de Leon-Vodä si in soul prin Ardeal, la pribegi 3, a
sprijinit pe scriitorii de slove frumoase, si pe vremea lui lu-
creazd in mändstirea BistriSeI, egumen fiind Anania, la 1627, un
caligraf cdlugäresc cu numele de Mardarie 4. Din Bistrita, din
schimnicia ei, unde fusese stares, venise insusi Teofil, care
se afla acolo, addpostind, intre alti fugari innaintea Ungurilor,
si pe Mitropolitul grec Matei al Mirelor, in 1611 5.
Acelasi Teofil a pus pe un cälugdr care stätea de sigur
la Bistrita si care stia bine slavoneste, Mihail Moxalie, sá
traducd un Cronograf. Pentru intdia oarä se dadea astfel
ROminilor acea povestire a intimplärilor biblice si a vieSilor
impäralilor Sarigrädeni, care era o carte de cetire foarte
pläcutä si räspindita in Rdsdritul grecesc si slavon.
Mihail Moxalie-«Moxav e o scurtare saü o gresald de copie
in Cronograf - un Romin, fiindeä lucrarea sa romäneascd
e facutd «pre limba noasträ», un Romin oltean cu oare care
carte sirbeascd - el zice Vidinului Diig -, nu e numai un
traducdtor. innaintea -lui n'-a stat un ningur lzvod pe care sä-I
fi tälmäcit asa cum era ; ci din mai multe serieri slavone el
a pregait, prescurtind, cronograful pe care i-1 ceruse Vlddica
Bianu, in Columna iu Traian, 5882, p, 212.
2 Bibl. Ac. Rom., mss. slavone 105, xog.
3 Studir ;r1 doc., IV, tabla.
Mss slavone ale Ac Rom. V. Odobescu, in Remsta Romtnd, I,
5 Manusempte din bibliotecr strerme, I ; in An. Ac. Rom , XX, p. 243.

www.dacoromanica.ro
 PATRUNDEREA LIMBII ROMÄNESTI CXXIX

Teofil. Ici si colo el adaoge de la dinsul cite o lgmurire, pre-

cum aceia cä intre nävglitorii slavi dintr'o vreme indepär-
tatä s'ar fi afiat si «Rumini», spuind apoi anume : cRumini
muntenl»1 ; el dä, poate de la dinsul, si data intemeieril Prin-
cipatului moldovenesc, asa cum ea se gäsete in vechile cro-
nici slavone ale acestei terT 2.
intäia, Moxalie se oprise in mijlocul istoriei bizantine din
veacul al XIII", dupa ce alesese din cronografele sale mai mult
zugrävirea fetelor impärätesti si anecdotele. El pusese capät
lucrärii sale prin citeva frase retorice, arätind si data chid
i s'a oprit condeiul, Septembre 1620. Gäsind insä cake izvoade»,
el fu indemnat, saa se indemng singur, a merge mai departe,
oprindu-se numai la hotarele noului letopiset. Cäci acesta nu
mai era un cronograf, ci o cronicd a ,Scheilor» de peste
Dunäre, niste anale bulgaro.sirbesti care se intindeaü päng
in veacul al XViea 3 : citeva rinduri de cronologie fäcurg le-
gätura intre partea intäia si a doua a povestiri romänesti
despre viata impär4lor din toate neamurile. Cronica bulgä-
reascd e urmatä pang la 1413, iar de aci innainte vin la rind
analele sirbestl. Moxa insusi a dat poate o urtnare acestor
din urmg, povestind tot asa de pe scurt intimplärile din tara sa 4.
Felul de a prescurta al lui Moxa se vede lesne cind se
aläturd aceastä parte din urtng, a lucrärii sale cu originalul,
care s'a pästrat. Singurul lui scop e sä fie mai scurt decît
izvodul, dar el nu va jertfi expunerea acestuia de cite ori e
o descriere ceva mai impodobitä cu traditionale frase retorice.
Traducerea e bunisoard, dar i se intimplä lui Moxa O. lase
in slavoneste cuvinte al cdror inteles nu-1 poate deslusi. Limba
n'are nicin caracter regional, ci e vädit adaptatä dupd
aceia din cdrtile bisericesti : nu arare ori se intilnesc si ar-
chaismele din acestea, pi-ecum si conditionalul cu sii, intre-

1 Hasde, Cuvente den batränt, I, p. 377. tn altä parte el eke: .RumänY,

Romanilor.
I Ibid., p. 405.
8 Cf. Studa ,ri doc., III, p. i si urm. 0 I. Bogdan, in Arehiv ffir sla-
visehe Philologle, XIII.
4 V. Stude fi doe., III, p. i si urm.

71304. Vol. VII. IX

www.dacoromanica.ro
CXXX VEAUUL AL XV1I-LEA

buintarea unor perfecte simple invechite, cd feaci, $i a unor

cuvinte anticvate, precum sint mesereare, 'cdrtulariii, $. a.
De altminterea, lucrarea tut Moxa, care s'a pästrat inteun
singur manuscript - care e insä, de sigur, o copie - n'a
prins in lumea putinilor cdrturati aI timpuluf, - in parte $1
din causa noului curent slavon care izvori peste putin dintr'o
stare de lucrurI maI lini$titä ; eel ce alcätuirä peste vre-o citI-
va anI cronografe romänetI n'aveati niel-o cuno$tintä despre
acest innainta$ al lor '.
3. PETRU MOVILÄ ÎNRÎURIREA SA.
La 1631 ajunge Domn muntean prin luptä $i se pästreazd
ca Domn prin intelepciunea sa $i prin iubirea ce aii avut-o,
timp de peste douäzecI de anl, cit a stäpinit, toti pentru
dinsul, - Matet Basarab. El nu venia in Scaun numa pentru a
se trufi cu purtarea semnelor domne$tI, pentru a stringe banI
$i a läsa un nume räsunätor in amintirea urmasilor ; cobo-
ritor al Domnilor de demult, coborttor romin al Domnilor
rominl, viteaz din singele vitejilor, el avea scopurile sale scrise
pe steagul pe care-1 desfäsurase, chemind tara in jurul luI ;
el voiä sä aducl innapoI trecutul, trecutul de bogätie, de
cinste, de putere, de mindrie $i de invätäturä. Privind in
urma vremilor, el zária la depärtare de un veac un chip de
sfint purtätor de cunund lumeascä, impdciuitor de tard, in-
frátitor de boieri, innältätor de bisericI, sprijinitor al me$te-
$ugurilor 5i al stiintii celei bune de carte : cellalt Basarab
era Neagoe. Matel Basarab voi sä samene luI Neagoe Ba-
sarab. Din mostenirea acestuia fälcea parte insä $i cartea
slavonä. Toff o uitaserä aproape, precum uitaserd $i datinele
$i rinduielile bune : ca $i pe dinsele, el voi s'o invie pe
dinsa, socotind - aceasta era gre$eala luI - cd sint de o po-
trivä de folositoare pentru innaintarea neamulul. Neagoe
vdzuse cum se tipäresc supt ochif säl' cärtI ce eraii sä bucure
ortodoxia intreagd ; $i MateI voi sä-$I aibä tiparniciI sal pentru
cärtile sfinte.
I Cf. si 1st, lit. ram. in sec. al XV.I.Iblea, tabla, la numele lui Moxalie.

Pentru amestecul lui In alte luctilri literare, v. maY departe.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOV1LÁ SI INRÎURIREA SA CXXXI

Matei insu$1, Agä pänd la suirea sa in Scaun, luptätor al

lui Mihai Viteazul in tineretele pe care le läsase departe in
urm5.-i ', nu era un om invdtat : fdrä indoiald cd el nu atinsese
acea inndlOme a invdtäturif care era $tiinta de slavoneste, $i
la cdrtile ce ati iesit pe socoteala luf el nu se putea uita de-
ck ca la lucrdri frumoase pe din afard : e vrednic de luare
aminte si faptul cd Viata lui NM-on, In care se cuprindea $i
atita din viata lui Neagoe insug, ed.* invätäturile aceluia$1
Neagoe s'a.ti tradus pe vremea lui, poate ca sä slujeascd
Domnulul insu$I 8. Mitropolitul säti Teofil, pe care-I punea in
fruntea soliilor 3 $i-1 aseza lingd el mai presus de totl ceflalti
sfetnici, bdtrinul VIddicä Teofil, era dintre acei doritori de
-cetire cari avea nevoie de mijlocirea tälmacilor de slavone$te.
Urmasul sat la Rimnic $i mai tárziti $i la Mitropolie, Ignatie,
era un popä din Nicopol, pe care-I innältase ajutorul dat lui
Matei-Vodd in timpurf grele 4 ; el $tia atita slavone$te cit
trebuia sä $tie un cleric bulgar. Nu $tim ce insu$iri va fi
avut in aceastä privintd episcopul de Buzdti din acea vretne,
Efrem. Nici Stefan Mitropolitul, care inlocui la 1648 pe necunos-
cutul Dionisie, urmasul la 1642 al lui Teofil5, n'a läsat altä do-
vadä. de invätäturd decit cd a fäcut citeva tältnäciri u$oare $i c.a. i
s'a insemnat $i WI numele pe tipäriturile plátite de Domnul OA.
invätatul in slavone$te a fost pe vremile lui Matei cum-
natul säti Udriste Ndsturel din Fieresti, fratele Doamnei Elena.
Dar rostul lui cdrturdresc si politic incepe numai ceva mai
tärziti. Tipografia Domneascd lucra de citiva anf de zile, cind
cdrti deale lui Udri$te intrard sub teascurile el.
intemeiarea acestei tipografii porneste din altd parte, de la
acel fill insträinat al terif, de la acea vlästare domneascd
luatä departe de vintul pribegiei, care a fost Petru MoviläG,
1 V. Studif ;ri doc., V, pp. 640-1.
2 V, mai sus, p. LIII, nota I.
3 &gait p doc., IV, pp. au, 215, 218, 221.
6 Illagazza zstoric, IV - Cronica luf Stoica Ludescu -, p. 324 : epopa Ignatie
Slrbul den Necopolep. Cf. Studd p doc , V, p. 629.
5 Pomelnicul din Tirgovite, In Studd fi doc , V, /3. 629, nota I.
6 Ghenadie Enäceanu, o. c., p, 138 : not4ele ha Petru Movilä..

www.dacoromanica.ro
CXXXII VEACUL AL XVII-LEA

Petru-Vodä. Moldoveanul, staretul $i Mitropolitul Chievului

rusesc. Dacl a fost o inriurire ruseascd asupra culturii romd-
nestI de atund, trebuie sä nu se uite eä ea venia din Rusia
polonA, si nu din Rusia Tarultd, care era cufundatä incd in
adinc intunerec, si de la o Mitropolie ruseascd, unde un Ro-
min ajunsese cea d'intäiü lumina a constiing a invältäturil,.
a lucrului cu mintea. SA n'o uitdm nid noi, $i sä n'o uite
nicI altii.
Petrascu s'a näscut la 21 Decembre 1596, pe cind tatäl
sail Simion Movilä era numai Hatman al Moldovel. N'avea
incä patru aril, clad Simion incepu lupta sa zädarnicd pentru
Domnia munteanä; Doamna Marghita $i cu fiif eI rdmaserä
neapärat in Moldova. Simion se intoarse si el aid, bAtut, dar
dupä dtva timp el ajunse stäpinitorul aceste serf, dupA
moartea fratelui säti Ieremia, in Julie 1606. Petrascu avea
atunci mal putin de zece ard, si el vAzu peste citeva lunl de
zile pe tatäl säti mort. poate prin otrava datä de cumnata
NI, Doamna Elisabeta a NI Ieremia. Marghita voi sä aseze
intr'un Scaun prea mare pentru el pe fratele cel mare al luf
Petrascu, pe Mihdilas, $i se iscâ supt ochiI pläpindulul copil
un crincen räzboiti care se mintui prin fuga Marghitei, invinsä
de Constantin Movilä.
Totusi Petrascu se int oarse in Moldova stäpinitä de yard.
sAü dusnaan, Constantin-Vodd: la 15 Septembre 161o, el se
gäsia la man Astirea familieI sale, Sucevita, uncle vorbia cu
un casnic al Movilestilor, pe care rivna pentru Damnezen il
fäcuse sA se imbrace in rasa cdlugärului.
Aceste imprejurdrI de mortI näprasnice si bänuite, de rdz-
boaie inviersunate, de nestinsä urd intre oamed ce fäceati
parte din aceiasi semintie, vor fi läsat o nestearsä intipärire
de groazä asupra lul Petrascu. Marghita, tot asa de iubitoare
de putere ca $i Elisabeta, lupta innainte pentru Domnia
odraslelor sale. MihAilas murise ; Gavril venia la rind, in
aceastä cheltuire ambitioasä a copiilor. in 1616, dupA multe
silintl, el fu numit, dar nu in Moldova, ci in Tara-Romäneascä,
si, de oare ce Sultanul nu voi sal primeascA, el se intoarse
indärät in Polonia, unde maI stätu, asteptind norocul, sin-

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILA ,5I INRWRIREA SA CXXXI II

gurul noroc pe care era invätat sg-1 inteleagä, päng la

161 91.
Petrascu veni $i el la Tirgovi$te $1 se impärtä$1 de strä-
lucirea Domniei, care tinu insä abia doi ani de zile2.
Dar Gavrila$, cdpätind siguranta cá va fi mazilit, fugi in
Ardeal la 2 8 Iunie 16203; el lug cu dinsul in aceastá targ,
unde se insurä ea o Unguroaica, si pe fratele sail loan, care
nu mai päräsi nici el Ardealu14. Doamna Marghita $i cu
-fiii ceilalti, PetraKu si Moise, trecu iardsi in Polonia.3. in
1621, cind Turcii $1 Polonif se bäteaii la Nistru, ea nädäjdui
sä: vadä pe Petra$cu Dornn in Moldova, dar pacea de la Ho-
tin II zädärnici aceastä ultimg dorintä de a stápini6.
Nenorocirea-I rdpise mostenirea de Domnie a tatäluI sgii,
dar ea ii d'adu rggaz sä invete. Tingrul de 25 de ani, care in-
cheia la 1621 cariera sa de pretendent, era in adevär un
-orn cu neobisnuite cuno$tinti. Pe lingä limba sa, el $tia lati-
ne$te, ruseste, poloneste, greceste, elineste $i vechia slavong.
Aceasta multdmitä cre$terif sale in scolile polone, si anurne
la Lemberg, de unde-i venise si cel d'intähl dasc51, pe care
Simion Movilä it tinea in casa sa, impreunä cu citiva clerici
de la Stavropighle7, pe cind diaci din Lemberg erati intre-
buintati de Ierernia-Vodd pentru corespondenta sa polonä8.
La Lemberg, Petra$cu va fi fost colegul Moldovenilor Toma
$1 Gavril, de cre$terea cärora se ingrijia cu deosebire Luca
Stroici 2 ; §i chiar al lui Grigore Ureche, care inväta in 1616 -

1 V Socotehle Brasovulur, ill An. Ac. Rom., XXI. i Studrr fi doc., IV.
2 Arch. ist., 12, p. 190 ; actul nu poate fi din Februar 1618, ci fireste din
Februar 1619.
8 Soc. Brafovulur, p. 153.
4 lbid., /3. 153 si Stud/3' p doc., IV, tabla.
5 Scrisoarea el din 30 lunie 1621, tipäritä. de d, Hasdeü, In Cuvente den ba-
ll-der, 1, p. 225 si urm , nu poate fi decit din 1620. V. si ale mele N-te
crihce asupra culegerilor de documente interne ronurnestP; Bucurestl, 190,, p.,
24, nota I.
6 StudIr p doe., IV, p. exLVIII.
7 Ghenadie Enäceanu, p. 165.
8 Ibid.
9 ibid., p. 168,

www.dacoromanica.ro
CXXXIV VEACUL AL XVH-LEA

atunci Petrascu avea 20 de ani - la $coala aceld Stavropighif

ortodoxe, cu care Doman* Moldovei $i boierif lor stäteati in
legäturi de toate zilele
Acum ce era sA faca ? SA a$tepte ceasul fratelu säü Moise,
care ajunse la 1630 Down al Moldove, pentru a se cobori
de cloud ori din Scaun si a muri apoi peste gran ita Nistru
in päreri de räti $i in intunerec ? Citiva ani el duse hied
aceastä viatä de orn mare färä rost : stätu mai mult pe ling&
Hatmanul polon Chodkiewicz. Mitropolitul Chievuld, boy, il
indemnä insä, la 1627, sa se facä rnonach la vestita mänäs-
tire Pecersca din re$edinta lui. Petrascu primi : el ajunse la 31 de
ani cälugärul Petru si staretul chinovie din pe$terä, mare-archi-
mandrit al acestei Stavropighii, si, peste sese ani dupä moartea lui
boy $i plecarea unui usurpator, Isaia, - Mitropolit al Chievului.
incä de la 1628 el incepu a tipäri, dind in acest an o tra-
ducere a Sfaturilor lui Agapet. Ajuns Mitropolit, el imbund-
täti tipografia, lucrä innainte pentru dinsa $i intemei mntäiü
la Pecersca, a cdrei staretie o pästrri toatä viata, apol la
emändstirea fratilor» saü Bratca, o scoalä vestitä, care intrecu
indatä si cu mult pe a Stavropighief, dupä care fusese alcätuitä.
Ea se numia Gimnasiu - mai tärziti i s'a dat titlul de «Aca-
demies. $i scolarii se intitulati, dupä grece$te, spudel". Lim-
bile de propunere erati : intäiü slavona, limba Bisericif, a aref
curätie a apärat-o totdeauna, cu $tiinta $i energia sa, Petru
Movilä, apoi latina, limba Statului, a acelui Regat polon, in
care Movile$tif jucaü un rol mare, $i, pe urma, greceasca,
limba Bisericii celei Mari din Constantinopol, de la care Pe-
cersca dobindise dreptul de Stavropighie, adecd de orinduire
nemijlocitä supt Patriarchie, $i cu care Petru pusese de la in-
ceput in legäturi Biserica ltd. Se predail, cu toatä impotri-
virea catolicilor, $i a Regelui chiar, atitea $tiinte cite se aflaü
in programul oricärei $colI innalte latine: gramatica, retorica,
dialectica, aritmetica, musica, geometria, astronomia $i acea
cununä a oricaror cunostintl : teologia a. Ca mai multi das-
cäli vor fi venit de la Lemberg, pe altii Petru i-a pregätit
Barwifiski, .Stir asupra familier Ureche ; in Prznos Sturdza, p. 203.
2 Ghenadie Enkeanu, pp. 207-8.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOT1LA SI iNRiURIREA SA CXXXV

insu$1, trimetindu-T si in strdindtate. in tot Rdsdritul slavon

nu era pe acel timp nici o astfel de $coald, nici o astfel de
tipografie si nici un Mitropolit ca acesta.
Pentru cultura bisericeased in Rusia, Petru Movild are o
covir$itoare insemndtate. Oamenii cdrturari $1 harnici eraü
foarte rarl in provinciile ruses1 ale Poloniei, $1 mai rail in
Moscovia : cdlugdirI de rind, ei nu fácuserd nici-o $coald de-
osebità si veniag in Scaunele ierarchice fail altd pregdtire
deck sfintenia lor, chid era, si meste$ugul lor de a-$1 apdra
situatia impotriva acelor ce ar fi dorit-o pentru dinsii. VlddicI
$i orn invdtat nu erag notiuni care sd fi trebuit neapdrat sà:
se lege intre ele. Acum Petru Movild faicea din Mitropolia
si din chinoviile de la Chiev niste purtdtoare de lumind, nu
numai pentru cler, ci pentru oricine voia sd se instruiascd
färd a pärdsi sag a primejdui legea sa pravoslavnicd.
Pentru soarta ortodoxief in pärtile rusestI supuse regelui
polon. venirea sa in tronul archiepiscopal a fost o intimplare
minunatd. $i mintuitoare. innainte de a $1 incepe el opera, cato-
licli, Iesuitii, cari lucraü de cel putin cincizedi de ant' - de pe
vremea lui Stefan Báthory - pentru inghitirea legiI «grecesti»
din aceste Tinuturi, pdreag ed.' se apropie de scopul lor.
Unirea cu Roma se dezvolta puternicd, $i ierarchul unit din
Lemberg se privia ca adevdrata cdpetenie religioasd a Rusi-
lor din tara regelui Sigismund ; bietul boy Boretchi din
Chiev sag urma$ul lui, nerecunoscut de Rege, Isaia, apdreag pe
lingd rivalul lor din Lemberg ca niste rdmäsite ale unui tre-
cut sfärimat. Catedrala Sfintei Sofii, aceastä filed a bisericii
lul Iustinian din Constantinopol, Mitropolia vechiului ora$
sfint al ortodoxiei rusesti, era in ruine. Fricog fatd. de Papi,
Mitropolitii din Chiev nu se gindiserd a se indrepta cdtre
Patriarchul din Constantinopol. Petru Movild a stat de la
inceput in relatif cu acesta ; el a cdpdtat numirea solemnd
din partea Cirmuiril polone, pe lingd care putea O. aibl destui
stdruitori ; ca sd ardte mai bine a el e stdpinul Bisericil
ortodoxe din Polonia, Petru se sfinti ca Mitropolit in Lem-
berg chiar, $1 pofti la aceastä. ceremonie prelati din toate un-
ghiurile, earl, venind $i stind de fao, II recunoscurd. De acum

www.dacoromanica.ro
CXXXVI VEACUL AL XVII-LEA

innainte, vechea organisare pravoslavnicd era iardsi in picioare,

gata de luptä.
Pentru Biserica ortodoxd de pretutindenl, Petru Movild a
fost de mare ajutor. Dacá el a putut fi invinuit, pentru cu-
mintenia sa 5i pentru legaiturile de inrudire si prietenie ce
avea cu ceT mai mati oarnenl din Po Ionia, cä e prea blind
fatä de incercdrile de cucerire catolicd, noul Mitropolit al
Chievului se ardtd cel mai mare protivnic al «eresiel» cal-
vine. Prieten al ambasadorului olandes la Constantinopol 1,
in strinse legauri l cu agentul ardelean in acelasi eras,
sprijinit cdlduros de unul si de cellalt, Chiril Lukaris, fostul
patriarch de Alexandria, ajuns apol ecumenic, fäcuse insemnate
concesif Reformei lui Calvin. Supt numele lui apäru la 1632,
in Apus, un Catechism, redactat incd de la 1621 2, al cdruf
cuprins nu se potrivia cu traditia ortodoxd. El putea pätrunde
lesne îIl unele pärti asupra cdrora, ca in Ardeal, se exercita
si o presiune oficiald pentru a le face sä treacd la calvinism.
Petru Movild incepu o luptä neprecurmatä impotriva eresu-
rilor ce se strecuran supt numele impundtor al Patriarchului.
Prin sinodul ce strinse in Rusia, prin acela care, supt inriu-
rirea lui, se adunâ in Moldova, prin alcdtuirea i rdspindirea
noului sdn Catechism - vestita cMärturisire ortodoxd3 -, el
dAdu Rd'sdritenilor si constiinta despre credinta lor si in-
telegerea trebuitoare pentru a infrunta si räspinge pe dus-
manul. viclean.
Pentru no!, Petru Movild e, fárä indoialä, un pierdut, un
instrdinat, care, de cum s'a asezat in egumenia sa la Pecersca,
n'a mai scris romäneste si care in testamentul sáü n'a gäsit sd
pomeneascal pe nicl-un alt Romin decit pe fratele säti Moise-
Vodd 3. insä, cit despre aceasta, el a stat necontenit in atingere,
nu numal cu multele sale rude din Moldova, cu acef cad
aveaä interese fatä de dinsul - in 1645 'hied, el dd o mdr-

i V. Studa ;ri doc., IV, tabla.

2 Melchisedek, Bzrerica ortodoxii îu luptä cu prolestantzsmul, In Analele
Academe' Rom'ine, XII, pp. 2-9.
8 Ghenadie Enaceanu, o. c., p 339.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILA §1 INRIURIREA SA CXXXVII

tunie luI Pätrascu Ciogole pentru stdpinirea mosief Osihilibi '

-, ci cu ierarchia eI bisericeascä si cu Dornnif eI.
Astfel, pe la 1627, el primia de la Hrizea, Marele-Logotät al
luf Alexandru-Vodä Ilias, din Tara-Romäneascä, si de la Dra-
gomir Marele-Pitar, un viitor Vornic, un extras din cronica
luI MihaI Viteazul sali numar o märturie, cu privire la mi-
nunile ce s'ati intimplat la Alba-Iulia chid s'a interneiat acolo
Mitropolia romäneascd2: pe amindoI acestI boleti el if cu-
nostea, de sigur, de pe cind stdtea la Tirgoviste lingd fra-
tele OA Gavrilas-Vocid 3.
Pe acest timp Domnia in Moldova o avea o rudd a luI
Petru, Miron Barnovschi, care-s1 acidugia cu mindrie numele
de Movild. Miron-Vodd nu-si uitâ ruda instrdinatd: el ii tri-
mete un manuscript din Neamt, care servi la tipdrirea, in 1630,
la Lavra Pecersca, a Octoickulut slavon 4 : o parte din exem-
plare numai poartd sterna Mitropolitulni ; sint altele care au
semnul domnesc al Voevodului MoldoveI5. in acelasi an,
patriarchul de Constantinopol Teofan, rdtácitor ca atitia
dintre fruntasii Bisericif rdsdritene din impdrätia turceascd,
se opri citva timp la Iasi, si aid veni un Trimes al lui Petru
Movild ea &A, afle de la dinsul dacd in adevär tipdritura cal-
vind de la Geneva e a patriarchului Chiril Lukaris, pe atunci
mazil6. Cd lucrarea era in adevdr a luI, dovedeste declaratia
pe care o face luI Cornelis Haga, ambasadorul olandes, la
alegerea lui: ca patriarch, in 16227.
Prin 1635, veni la MateI Basarab un cdlugdr din Grecia,
Meletie, care-s zice Macedoneanul, dup. Tinutul unde se nds-
cuse. El Oa sd «scrie cu tiparuls, si putem spune anume
unde a invätat acest mestesug, cdcf, clacd el venia din «Or-
tile Rusiel», iubirea pentru mestesugul tiparului spune in-
1 Studa p doe., VII, p. 211, no 14.
2 Ghenadie Eng.ceanu, pp. 144-53.
3 V. mal sus, p. cxxxitt.
4 Picot, Pierre Moghila, In Legrand, Bibliographie hellénique, 117,
5 Ibid.
6 Ghenadie Erficeanu, 1, e., p. 285.
7 Studa p doe., IV, p. 182, nota 1.

www.dacoromanica.ro
CXXXVIII VEACUL AL XVII-LEA

susi. ca I-a cuprins inca. de &kid luase schima monachiceasca.

la Atos, in manastirea Zografului». Dar in aceastá provincie
polona nu se lucraii carti de tipar nicäiff aiurea deck la
Vladica Petru, in manastirea id, Pecersca. Aid, de la 1627
innainte, adeca indata dupä asezarea luI ca egumen, mesterif
zetuiaa necontenit; ei eraa la inceput eel doí Belinda, Ste-
fan si Pamva, si Rusul Taras Zemca 2: Pamva a publicat in
1627 un dictionar slavon-rusesc, care a avut o mare rdspin-
dire, fiindcd räspundea und nevol esentiale a carturarilor din
acea vreme. «Architipografo, adeca «sef de ateliere» al Mi-
tropolitulul, protosinghel in rangurile biserice$ti, el venise din
Galitia, unde lucrase la tipografia din Sniatyn -- foarte putin
cunoscutä si roditoare -a episcopului liovean unit Ghedeon
Balaban ; sosirea lui se fäcu odatä cu aducerea literilor saii,
cum se zicea in partea loculu, «sriftului». Ca ar fi fost Romin
din Moldova, s'a spus, dar nu s'a dovedit inca. 3.
Tipografia lui Movila däduse pand atunci, pe lingä cloud
traduceri din greceste ale Mitropolitului, Agapit $i Doroftei
(1628), un sir de cärti bisericest si sfinte, ce trebuiaa sa in-
loculascä pe cele intrebuintate pana atunci, care, de altfel,
se gäsiati, de sigur, in numär neindestulätor. Astfel, tot in
1629, apar un Liturghiar, un Acaftist, o Psaltire, in 1630 un
Menologhiu si Octoichul de care a mai fost vorba; in 163 i,
un Triod, in 1632 un Evharistiriu, in 1636 era O. iasa la
lumina un Antologhiu. Pe lingä aceste cärti, se dati si altele,
care at"' un cuprins religios färä sä fie de nevoie pentru slujba:
astfel, la 1629, Petru Movila da a treia editie dintr'un No-
mocanon, care mai fusese tipärit, la 1620, de Pamva Berinda,
si la 1624 ; la 1632 el publia o lucrare proprie : Crucea ha
Hristos ; in 1633, apare o Evfonie, in 1634 «Paramitiaz si
Macarie Egipteanul. Chiar si opere polone si latine iese de
supt teascurile metropolitane : in 1633 «Mnemozyne stawys
si «Felix cometa » - carticle care cuprind laude aduse de
1 Bianu si Hodos, p. 106, no 36.
2 Picot, o. c.: lista bibliografica
a V. Gr. Crepi, Lexicon slavo-roin'in de Mardarie Cozianul, Bucuresti, 1900,
p. 14 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILÄ i iNRiURIREA SA CX XXIX

$colarif de la Lavrä, chid el se intoarse in sfirgt in rese-

dinta sa de la Chiev-, in 1635, un Pateric polon. Niciodatd
inteun centru bisericesc nu lucraserä cdrturari si mesteri mai
harnici supt o priveghere $i o ingrijire mat bund. Rdpezi-
ciunea cu care publicatiile vin una dupd alta, e in adevdr
uimitoare $i face de o potrivd cinste carchitipografuluil si
Domnescului Mitropolit.

Fairna tipografier de la Pecersca o cuno$tea Matel $i fdrd

spusele lui Meletie ; chid acesta-1 sfdtui sä aducd $i el c$rift»
pentru ca sá poatd inzestra dupá cuviintä mändstirile pe
care le repara $i acelea pe care le clddia din noii $i, nu
mai putin, pentru a-g face un nume in analele culturii bise-
rice$ti a Räsdritului, Domnul muntean se gräbi a trimete pe
cdlugärul Nectarie din Pelagonia, prietenul luI Meletie, la
Chiev, cu o scrisoare de cerere care Petru Movild. Mitropo-
litul dddu slovele cerute : buchi de un caracter vddit rusesc,
unite, midi, strimbe, aplecate $i, impreunä cu ele, si pe tipo-
graful care era sá lucreze supt cdlduzirea Macedoneanului :
el se numia Timoteici Alexandrovici si era intovärägt de
Ivan Glebcovici. I se ddidu o locuintd la Cimpulung, fácin-
du-i-se si un tain din dajdea acestui ora$. Prin ostenelile
celor doi Rug apdru la 30 Julie 1636 un Tr ebnic slavon 1.
Aceastä carte fu aleasd pentru cá ea n'ajunsese a se tipdri
la Chiev.
in acelag an 1636 incepu a lucra, färdi voia, $i une off
pare eä in ciuda lui Movilä, o a doua tipografie slavond din
Polonia ; ea fu alipitá pe lîngä mändstirea $i $coala Stavro-
pighiei din Lemberg : cea d'intdin opera a ei a fost Evan-
ghelia iegtd in acest an, iar a doua un Antolog-hzu, din 1638.
In 1637 un V arlaam fi Ina.); carte foarte iubitd in Rd-
sdrit $i pentru povestirea ce coprinde $i pentru morala de
care e intovärägtd, se tipdria in altä tipografie noud, a cdlu-
gdrilor de la Kuteinskij. Tot atunci o «slugd» a lui Petru

I Cf. I3ianu i Hodos, pp. 103-4, 592-32 si Arch. soc. ft. fi lit, din loft,
1V, p. 324 i MM.

www.dacoromanica.ro
CXL VEACUL AL XVII LEA

Movild fäcea sä apard la mo$ia acestuia, Mogilew 1, o Psal-

tire 2.
Niel tipografia munteanä, contemporanä cu acestea, nu
pierde timpul. Cel de al doilea produs al teascurilor ei e o
Psaltire, in care se poinene$te acum ca «architipograf» in
partea locului, Meletie 3. Citá intelegere era, inteo privintd,
pe aici pentru rostul Rominilor intre vecinif lor, aratd stin-
gacea Predoslovie, in care Matel-Vodd se roagä crestinilor
cari vor intrebuinta aceastd carte sä-1 pomeneascd pe dinsul
$i pe Doamnd-sa Elena : el se indreapta in de ob$te care
toate neamurile de aceiasi lege $i care ati «acela$1 vestit
dialect slovenesc ca limbly, iar mai ales celor ce n'ati de
unde lua cu inlesnire cartile lor de credintd, cetire $i slujbd :
«Bulgarilor, Siibilor, Ungrovlachilor, Moldovlachilor, $i altora».
Fireste insd cd Domnul muntean n'a poruncit lui Meletie ce
trebuie sà: scrie, $i poate cä nici n'a stint ce a scris acesta
dupd intelegerea lui putind.
Pe cind insä tipografia-mamd din Chiev dädea in 1637 o
Cazanie a lul Calist patriarchul, in 1638 un Slujebnic i
cloud' lucrdri polone, in 1639 a treia editie din Liturghier,
un Apostol, un Octoich ; in 1640, o noud Psaltire $i un
Triod, pe chid me$terii de la Lemberg rdspundeau prin
Octoichul din 1640 $i Triodul din 1642, - tipografia mun-
teand avea o soartd foarte schimbdcioasd $i pärea a e me-
nitd sä se risipeascd.
Ce e dreptul, la 1638, in April, se incepu, de builá samd
tot la Cimpulung, o noud Psaltire, care fu mintuitä in cloud
luni. Tipdritoril voird sä-I adauge $i un Sinaxariii, dar cartea
rdrnase neisprdvitä multä vreme, $i ea nu iesi deck in 1641,
prin munca aktfi tipograf $i in alte imprejurdri. Grija tuturora
era in acest timp rdzboiul cu Moldova, care, inceput in 1637,
fusese pornit din nou din partea vecinului rdparet care era
Vasile Lupu, « Grecul» oin Iasi, la 1639.
in 1640, la inceput, Meletie Macedoneanul era insd egu-
t Mohilág, la Nistru ?
2 Picot, lista tubliograficä citatä.
3 Blanu 0 Hoclo, pp. 105-6, 532.

www.dacoromanica.ro
 PETRU MOVILI St iNRIUREREA S N. CXLI

men la Govora, 14)0' Olt, mändstire pe care Mater o reparase

de curind. El strämutase aid si tipografia. Incercarea fäcutä
pänä atuncI va fi incredintat pe Donmul muntean cä fatä de
tipäriturile necontenite ce se räspindiati din Rusia si Galitia
polonä, cele muntene s'ar putea trece numat cu greü. Astfel
se päräsi gindul de a se lucra mai departe cärti slavone, si
colile trase din Psaltire mar asteptarä incä momentul apari-
tier. Pentru a da dovadä de rivnä fatä de cele sfinte si de
härnicie carturdreascd, Vlddica Teofil, Mitropolitul tern', scoase
atunci la ivealä un Nomocanon, pe care apucase a-1 traduce
mar de mult Moxalie. Domnul ingädui ca manuscriptul sä se
tipAreasca. I se alese titlul de : aPravilä : acesta iaste direp-
tätoriti de leage, tocmelea Sf[i]ntilor Ap[o]s[tjoli, tocmite de
7 sdboarä : cäträ. aasta $i a preacuviosilor pärinti invd-
tAtorilor lumie[f]». Titlul aratä destul de bine cuprinsul acestei
cärti destul de voluminoase.
Praviler din 1640 i s'a acordat o insemndtate foarte mare de
cdtre tipäritorif el% Se säpä anume pentru &Lisa o stemä a
terii, si Uriil saü Udriste Nästurel, care era pe atunci numa
Cämäras, cred 1, fäcu versuri slavone intru cinstea cumnatulur
sad, Domnul. Preotif furä indemnatr sd dea 2I de aconstande
de argint» si sä cumpere o scriere care-i va deprinde sä tie
posturile dupä cuviintä $i-i va infäti$a ca pe ni$te adeväratI
cArturari.
Vlâclica Ghenadie din Ardeal se invoi sá se scoatä o
editie pentru el, supt invocarea numelui WI. Plecind Meletie
din tarä, in cursul tiparului, urmasul säti Stefan de la Ohrida
nu uitä sä. aminteascd $i meritele sale.
De fapt, lucrarea, care se impärtäseste de insusirile cu-
noscute ale stilului lui Moxalie, n'a putut aduce nicl-un folos.
aPravila» era pentru judecatä, pentru judecata preotilor mai
ales, $i ea nu putea fi intrebuintatä altfel decit de ierarchr,
cärora in cele mar multe casurI textul slavon nu li era ne-
inteles. Ea rátnine deer mar mult ca o lucrare fäcutä pentru
faitnä $i ca o curiositate literarä.

' V. Stude fi doc., IV, p. cLxxmv.

www.dacoromanica.ro
CXLII VEACUL AL XVII-LEA

Se tradusese si Cazania, din ruseste, $i cartea era gata

de tipar inch' din 1638-9, cind Meletie se inseamnd $i pe
el ca «ispravnIcti de pre izvoduluf scripturf si cuvintele-toc-
mitorip, dar cartea nu väzu lumina decît ceva mai tärziti 1.

4. CATECIIISMUL ARDELEAN DIN 3640.

Deocamdatd de alurea veni o carte pentru Romini : din

Bdlgradul Ardealului.
Domnia lui MateI-Vodd fusese precedatd de luarea puterif
in Ardeal de cdtre destoinicul Gheorghe Rak6czy, a cdrui
inriurire a fost foarte puternicd si asupra Principatelor ro-
mäne$ti vecine.
cCraiul» ardelean stia sd se lupte si sd-sI pdstreze sag
sä $1 intindd puterea si fdrd luptd.. Om cuminte si prevAzdtor,
el tinea cu statornicie si cdldurd la legea lui calvind si, ca
odinioard Ioan-Sigismund, el void s'o räspindeascä si printre
RominiI s5.1 din Ardeal.
Acestia avuserd in Joan din Prislop, Mitropolitul pus de
Mihai Viteazul, un pdstor drept-credincios, precum fusese si
Sirghie de la Tismana in Nlaramures 2 Dupd scoaterea din
stdpinire a VoevoduluI cuceritor, urmâ si in cercul umil al
Vlddicief romdnesti o vreme de schimbdrI rdpezI si de lupte.
Teoctist pästori cam in aceleasi imprejurdri ca si Ioan ; el
dd.du ascultarea cuvenitd. invdtatuluI Mitropolit muntean
Luca. ApoI veni din Moldova Dosoftel, care fusese pe lingd
Stefan Tomsa si stätuse la mänästirea Thsericanilor. El fu
bine vdzut de Gabriel Bethlen, principele Ardealului, si,
cind muri Spiridon de Maramures, nu se maI dddu un ur-
mas acestuia, a;3a incit Dosofief putu sä iea titlul resundtor
de i Mitropolit Bdlgraduluf, al toatä Tara Ardeleneascd $i

1 Blum si Hode, pp. 122, 146.

2 loan Cernai, care se Inampini la 1599 In mänästirea Vadultii ca iepis-
cop sirb al unor biserici romlne., era concurentul in aceste 0311 nord-ostice
al calvinului Spiridon. SIrghte vent in locul le. V. Bunea, In Unirea, 1904,
11° 25, p. 236.

www.dacoromanica.ro
 C A TECHISMUL ARDELEAN CXLIII

UngureascA, si celelalte», pe care-I poartä inteo scrisoare

trimeasä in Moldova. Ghenadie, care veni dupd dinsul, fu
läsat $i el sä pästreze neatinsä in aparentä ortodoxia tre-
cutului.
Ghenadie, Mitropolit romin bine intemeiat, sand supt aripile
until principe puternic, se gindi la tipärituri. Pe atunci lipsiaü
in Ardeal si materialul $i mesteriI, spulberat'i de o potrivä de
stra$nicele imprejuräri din cei treizeci de ani din urmä. Pre-
cum Mate-V.:KM' ceruse slova, $i pe cei deprin$I a umbla cu dinsa,
de la Petru Movilä, astfel Ghenadie al Ardealului se indreptä
pentru aceasta la Mitropolitul Teofil, care veni in curind el
insu$T, dincolo de muntt, in solia cea mare din Maiti 1640 1.
Se tritnese de la Munteni popa Dobre, care cati fäcut tipare
aice in Ardel», $i cäpätä de la Gheorghe Rákóczy privi-
legiul tiparului chirilic pentru RominI2. eDascalul» - asa-I
zicea Ghenadie insu$I - incepu cu o nouä editie a CasanieZ
brasovene, pe care Vlädica o credea foarte de folos $i doria
s'o räspindeascä iarä.$1' printre credincio$iI sAI. Lucrarea se
trägäni insä, asa incit cartea nu väzu lumina deck dupd
moartea lui Ghenadie, intimplatä la inceputul lul Septembre'
din acela$i an 3.
Páná atunci insd tipografia fusese intrebuintatä $i pentru
alte scopuri care nu era(' ale lui Ghenadie. Rákóczy Calvinul
avea pe lingä el ca superintendent pe vestitul Stefan Geley,
orn invatat $i cu foarte multä rivnä pentru snort', pentru ti-
päriturI, pentru legea id reformatä. Geley voià sa: calvineascd
in cel mai scurt timp $i pe ValachlI prosti, aI cäror popl tot
mai credeati in superstitiile lor gbäbe$tl» privitoare la posturi,
rugáciuni, sfintl $i ierarchie 4. El doria o tipografie romäneascd
slujind scopurilor calvine, o scoalä de clatineste, grece$te $i
romäne$te» in preajma Vlädiai sat' in alt loc potrivit, pre-
dicatorl romlnI, cari sä rupd cu trecutul, räspindirea Cate-
chisrnuluf reformat $i a cintärilor, care, traduse in romäne$te,
1 StudiP ,ri doc., IV, p. ccr.
2 Bianu si Hodos, p. 115.
3 Sate p .preolY, 13. 51.
4 Bunea, Vechile ej)iscopie, p. 88.

www.dacoromanica.ro
CXLIV VEACUL AL X-VII-LEA

de un Bänätean, se intrebuintaii in orasele rämase credin-

cioase calvinismuluI : Lugosul si Caransebesul 1
Cintärile acestea, care nu sint altceva decit PsalmiI pusii
in versuri, foarte prost, de un urmas al luI Moise Pestisel si
stefan Herce, anume Stefan din Frigäras - pe ungureste Foga-
rási, precum Tordassy de la localitatea Tordas, - aü rámas in
manuscript, si le cunoastem numai prin copiarea lor, cu orto_
grafia foarte ciudatä a originaluluI, in toate asemenea cu cea
ungureascä, de loan Viski, predicatorul calvin din Sintä-Märia
(Boldogfalva), in Tara Hategulta, de mult cuceritá pentru Re-
forma, si din strävechiul Scaun episcopal al GioagiuluI-de-jos 2.
Fogarási mat* fäcuse o traducere mintuitoare de suflet pentru
Rominif säi 3 : anurne Catechismul din Alba-Iulia sag aBiblia
Micä», redactatá anume pentru folosul scolilor, pentru pregátirea
uneI generatif de Calvini conscientl, de profesorul Alstedius
de la scoala infloritoare din acest oras 4. Traducerea era_
scrisä insä cu litere latine, si lui Geley i se va fi pärut ca"
o astfel de lucrare, bunä pentru scolile bänätene, care erati
infiinpte spre folosul Rominilor ca si spre al Ungurilor, nu
e potrivitä ca sá se impartä popilor si teranilor spre a-I cistiga
pentru calvinism. El stia despre g cintárile» luI Fogarási, deci
tot asa-I va fi ajuns la cunostintä si Catechismul tälmäcit de
acesta ; insá el nu se opri asupra lul ca mijloc de propagandä.
Astfel opera predicatoruluI din Lugos rämase in manu-
script pánd la 1648, cind ea apäru pe socoteala Banului
Acatiu Barcsai, viitorul principe al Ardealulul, care Ban al
partilor timisene, trimes adese orI in solie pe la noI, pare
sä fi fost un cunoscAtor al limbii noastre5. Numal atund ea
se tipäri la Alba-Iulia, inteo brosurd cu titlul unguresc, care
1 Bunea, i. c., p. 89 ; tálmäcitoril nu pot fi aceiasi oamen1 cari ad dat Ro-
mIrnlor Palia limba lor e alta.
-

2 Silap, In Transdvania pe 1875, nie 32.4.

3 CA era Romln, dovedeste intitularea comunit5.0 din Lugos, asupra c6reia
avea supravegherea In cele dubovnicestl, ca : rvalaho-maghlara Eclesie, ; Pre-
fata Catechismuld cu litere ladne din 1648 ; in Bianu $ i Hodos, pp. 160-s.
4 Cf. si Studi fi doe., IV, pp. 269-70.
5 Blanll i Hodos, p. 16o i urm.; Sludi si doe., IV, tabla.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA CULTURALA DIN MOLDOVA CXLV

a avut ma! ales urmarea de a räspindi printre Bänäteni in-

trebuintarea alfabetului latin, in versuri de ocasie, ca ale
lui Mihail Halicift 1, student in Basel, la 1674, sat"' in anumite
dictionare romino-latine de mai tärziti 2.
Catechismul pe care Geley il dadu Rorninilor, cu cheltuiala
predicatorului Curti!, Gheorghe Csulay, pare srt fi fost tot al
lui Alstedius. Traducerea se fácu din latineste, dar, pentru
ca sä sune maI bine $i ca sä se prindá mai u$or preotii, nu
se vorbeste in titlu numai de latineste, sad «diecestez -
limba diacilor, a carturarilor -, ci se adauge $i mentiunea
until original slavon. Lucrul de tipar nu se fäcu la Alba-
Julia, unde scrisese numai tálmácitorul, ci in satul Prisac, de
lingä aceastä capitald, prin minile pope! Dobrea, care intre-
buintä doudzeci de zile, de la 5 la 25 Iulie 1640. Popa fu,
poate, chemat pentru acest scop din Alba-Iulia, färä $tiinta
VlAdicä!, al cärui nume nu se aflä pe tipäriturd3.
5. MISCAREA CULTURAL:1 DIN M0LU:1VA.
Räspunsul la acest Catechism veni din Moldova.
Mitropolitul de acolo, Varlaam, era un fiä de teran din Or-
tile Putnei, care däolurä peste putin timp $1 dol. Domni : pe
Gheorghe tefan $i pe Istrati Dabija.
Un frate al lui avu un fia, Andrei, care se intilne$te ca rdz5.$
in pärtile Boto$anilor, $i o fatä, Marita, care se märitâ cu popa
domnesc Ursul Cergar, din satul Stoie$ti FocsanI 4 ; i maI gäsim
in 1677 pe «preutul Ursul $1 Toddra$co, feoril lui tefan .6-ati
1 Dasdeii, In Co/. lu Traian,18S4, PP. 413-4 , Gaster, Chrestomatza, I, p. 216.
2 AcelasI, In C'ol. lu Traian, 1884, p. 406 si urm. ; Cretu, In Tznerimea
Ron'inii pe 2898.
3 Despre cuprinsul CatechismuluI se poate lämuri cineva prin cärticica de
polemicä a Mitropolitulul Moldovei Varlaam. Un exemplar din aceasta din
urmä a fost glsit criun'áii. ; ea se reproduce In An. Ac. Rom., de d. L Blanu,
care a avut bunkatea sa-ral comunice foile In corecturl. Cf. Sate p preop, p.
52 st urm. - Pentru micul catechism catolic cu litere latine tipärit la Roma
in 1677, de Vito Piluzio, archiepiscop de Marcianopol si seful Misiunilor din
Moldova, v. Papiu, Tesauru, I, p. 205 si urm.; Bianu, In Col. lur Trazan, 1883,
p. 142 si urm. ; Studir ;1 doc., 1-II.
4 Arch. 1st., P, p. 8o; V. A. Urechiä, In An Ac. Rom., x, p. 348 , studir
fi doc., VII, p. 322, no 26 si Note explicative la documente.
71304. Vol. VIL x

www.dacoromanica.ro
CXLVI VEACUL AL EVE-LEA

fost frate Mitropolituluf Varlaarn Varlaam insu$I îi cum-

pärâ vir $1 fäcu morI pe cgirlele» de hotar ale terii, päzite
de ovritavi» si «me$terl», la Cofesti, $1 le läsä parte nepoOor,
parte mänä'stiril Secul 2
Prin aceste pärt'i erati pe atunci cdascd1I de copii 3», i, la
15 Maiü 1634, intre rdzesif ce dai1 o märturie tocmai pentru
ni$te päminturi la Cofesti se aflä. si «Vicol dascal de Foc$ani 4».
Dar Varlaam isl va fi cdpätat toatä invätätura $1 dorin0.-I
deosebitä de a ceti $i scrie, toatä priceperea-I caligraficä de
la mändstirea Secul, ctitoria lui Nistor Ureche, unde intrâ
incd din tineretä, poate chiar de la intemelarea acestui
El ajunse egumen la Secul pe la 161o, $1 avem o hotärire
luatä de dinsul impreund cu Mitrofan, fostul episcop de Roman
sl unul din cálugärii mänästirif, pentru a curma o pricinä de
mo$if 2. Numai dupä vre-o douäzeci de ani de egumenie, $1
färä sä fi fost episcop undeva, ajunge Varlaam, ca om de
cincizeci-$eizeci de anf, la treapta cea mai innaltd din ierarchia
Moldovel 6.
innainte de aceasta el avu prilej sä cunoascá pe indrep-
tätorul ortodoxiel ruso-romäneW, pe invätatul Petru Movild.
in notele lui slavone, acesta aminte$te o minune ce i-a fost
povestitä de cVarlaam leromonachul,>, venit la el in Lavrä,
la 3 August 1629, din partea lui Miron Barnovschi : e vorba
de ingreuiarea raclei lui Sfintul Ioan cel Noü de la Suceava
chid Mitropolitul Crimca se gindia, in 1621, sá fugä cu moas-
tele de'nnaintea Cazacilor prädalnicV. Varlaam venise, de
sigur, ca sä aducä lui Petru manuscriptui Octoichulia, care,
1 Par a fi fost deci dol popi lirsul, unul nepot adevfirat al lui Varlaam,
cellalt, sotul nepoatel lui. -Arch Statultii, /Yearn'', /11e 2521, 2522, 2523, 2576.
Cf. no 2514.
2 0 pringere a lui din 1634 CU privire la aceste mori, in Arch. Statului,
Neamt, no 2494. V. regestul acestul act i al altoia privitoare la Varlaam, in
notele explicative citate. p. 339. V. no 2508 ; Shidzisi doe., VII, p. 333, no 75.
3 V. Studir p aoe., VII, cf. no 24 un dasal din Focsaia, la 1715.
4 Arch. Slatului, Neaaq, no 2493.
5 Melchisedek, Chron. Romanului; I, pp 247-S
6 V. mal sus, p. cxXv.M.
7 Ghenadie Enkcanu, o. t., pp. 181-4.

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA CULTTJRALA DIN MOLDOVA CXLVII

cum am spus, apäru i cu armele Domnului moldovenesc,

in 163o '.
El putu sä vadd la Chiev coala i tipografia, i de sigur
ed.' atunci i se alcdtui in minte planul de a strätnuta i in
tara sa aceste unelte de culturd. innältarea sa la Mitropolie,
sprijinul bogatului Vasile Lupu, cdruia if pläcea strälucirea
i care nu voia sä fie intrecut intru nimic de vecinul muntean,
pe care-1 uria, II dädurd mijloacele de nevoie pentru aceasta.
Nu se poate hotdri precis data cind Varlaam i Domnul
sälii aduserá la indeplinire intemelarea coli. 0 putem mar-
geni insä destul de apropiat.
tried la 1639 mänästirea cea noud a Treit Ierarchilor, in-
nältatä. din piatrd cioplitä i auritä, era in lucru : turnul de
la poartä era gata din 1638, dar intreaga bisericd n'a putut
fi mintuitd decit in primdvara anului urindtor, sfintirea fd-
cindu-se de Mitropolitul Varlaam in ziva de 6 Maiti 2 Ma-
nuscripte frumoase, cum nu se mai serial' de mult, furl
ddruite ctitoriei domneti celei mal noud. ; supt Varlaam, in
adevär, caligrafia mänästireascd luase un noil avint, i Litur-
ghia pe pergament, impodobitä cu aur i cu miniaturi, pe
care o scrise Ivanco la Rädäuti, pe vremea episcopului Anas-
tasie de Moldavita, i care trecu, in Maiii 1643, din minile
Marelui-Logoat Teodor Ianovici in ale ILA Varlaam, nu-?i
mal aflä pärechea in tot ce s'a scris mai ales, mai simplu
i mai artistic in terile noastre 3. MoaSele Sfintei Paraschiva,
care trebuian sd creased i maI mult faima frumoasei clddiri
a lui Ienachi, meterul armean din Constantinopol, furd aduse,
in schimbul unei rdsplätiri imbielugate, in 1641, de trei Mi-
tropoliti greci : Ioanichie de Heraclea, Partenie de Adriano-
pol i Stefan al Vechiului-Patras ; la Ismail se aflati spre in-
timpirlare A tot Vlddicii» - Varlaam, Evloghie de Roman,

' in 1637. scrisoare de la Varlaam. in Doc. Butr:/er, I, pp. 59-61,

no LXXX1
2 Melchisedek, Natip, pp. 169-71.
3 Ms., a cdruI legaturà. cu ap1ica0 metalice pe catifea, e vrednicä de cu-
prms, se af15. astkl In Bibl. Ac. Rom.: o notitg. asupra lui, de I. Bogdan, in
An Ac. Rant. pe 1903, partea administratiVá. V. i Melchisedek, Notzp, p IS,

www.dacoromanica.ro
CXLVIII VEACUL AL XVILLEA

Anastase de Rädä4 si Gheorghe de Husi - «si egumeniI».

Domnul insusI iesi innaintea Sfintei, si strälucitul alaiti isI
fácea intrarea in resedinta domneascä la 13 Iunie 1.
al' d'intähi cälugärl vor fi fost luaff inteales din deose-
bite mänästirI mai vechI, dar egumenul d'intaiii a fost in-
susi rectorul de pánä atund al scolif luI Petra Movild,
Rusul Sofronie Pociatchi, care avea pe line: el ajutoare tot
dintre cälugärif invätatl, dintre dascälii de la Chiev. La 1641,
in ziva de 15 April, Domnul cumpära de la fostul Mare-
Comis Mihail Furtunä, cu pretul insemnat de zoo de lel
bdtuti, o casä de piaträ, pe Ulita Ciobotdreascd, lingä «hä-
lesteul Bahluiului» ; aicI se asezá scoala, iar lingä (lima se
zidi peste citva timp un mare «feredeil», o baie cu platä.
Vasile Lupu däduse pentru intretinerea Colegiului säti tref
mosil, Rächitenil, TärnäseniI si Juganii, precum si veniturile
bäri 2. Scriind in 1641 Tarului, cäruia if supuse proiectul de
a creste pe fiiI boierilor si ai celor de rind prin cälugärif
sal din Brgca, Petru Movilä if spuse cd in Moldova s'ag si
trimes invätätorI dintre acestia 3. In acelasI an 1641, Vasile-
Vodä ceru slove de tipar de la Petru Movilä si complectâ
instalarea tipografieI de la TreI Ierarchi prin lucruri aduse,
nu färd oarecare greutate, de la Stavropighia din Lemberg,
care ar fi vrut bucuros sal aibá monopolul cärtilor de tipar
in pärVle noastre ; Inca la 12 Ianuar, el putea sä multämeascd
«fratilorz pentru invoirea ce cdpätase de la dinsii. Sofronie
PocIatchi merse insusl la Lemberg ca sä aducd cele de ne-
voie ; el to primit räti, ca unul ce fäcea parte dintre concu-
rentii pe toate terenurile al centrului ortodox liovean, dar
totusl dorinta lui Vasile trebui sá fie indeplinitä 4.
1 Melchisedek, Notife, pp. 173-4 ; Doc. Bistrite, I, n-le LXXIX, x.0 v i
Miron Costin, p. 310, cu data gresital de 7148, in loc de 7149 , Studi ;ri
doc., IV, p, 343,
9 Uricariul, III, p. 283 si urm. Cf. Iorga, Documentele Callimachi, I, p,
450, nota I.
3 Ghenadie Enaceanu, o c., p. 276.
4 Scrisoarea Domnului InsusI, In Hurmuzaki-Bogdan, Sup/. II, vol. III, pp.
1-2, no I ; Arch. soc. ft. fi lit. din Art, II, p. 326 : scrisoarea luI Pociatchi
din 17 Februar 1642. Cf. scrisoarea care Pocla4chi a vestitului Invat grec

www.dacoromanica.ro
 SINODUL DE LA IAO 1 LUPTA CU CALVINIÍ CXLIX

Astfel putea sä fie multdmit Varlaam, care se tinguise

incä la 1643 pentru clipsa dascalilor $i a invätäturei : cdtil
ail fostil invdtändü mai de multd vreame, acmu nice atätä
nime nu invatip1. Din aceastä $coald aveail sa iasd atitia diaci
de slavoneste, cari eraii sä intrebuinteze aceastä limbd cu
deplind pricepere, fdrä sd alerge la formularele 2 sail la die-
tionarele care se alcdtuiesc in Tara-Romdneascd pentru ajutorul
unor cArturari mult mai slabi $i lipsiti de pregdtirea $COlif 5;
de aid erail sä porneascá atitia cunoscdtoff de greceste
pentru ajutorul capuchehaield de la Constantinopol ; aici era
sd se formeze un asa de harnic $i de destoinic traducätor
si scriitor cum a fost Nicolae Milescu 4. Nu se poate zice ed.'
scoala de la Trei Ierarchi a fost un semn de trufie zalarnicd
din partea Grecului doritor de laude care stätea in Scaunul
domnesc al terif : ea a adus foloase adevdrate, potrivite, fi-
re$te, cu spiritul timpului, 5i ar fi adus $1 mai multe daed
siguranta pa$nicd a Domniei ha Vasile Lupu ar fi tinut mai
indelung $i dacd ea nu s'ar fi inchis in vAlmä$agul luptelo r
pentru Domnie din anul 1653.

6. SINODUL DE LA IASI 1 LUPTA CU CALVINII.

Prin tipografia alipittl la mändstire se putea face o concu-

rentd, totdeauna pldcutd, luI Matei-Vodd Munteanul. Deocam-
data ea sluji unui scop mai mare. Petru Movild luase mdsuri
pentru a lupta impotriva Calvinismului, nu intru atita pentru
cá el ar fi atnenintat intr'adevär ortodoxia din Tinuturile
ruse$ti supuse Poloniei sat' pentru cd Movild ar fi cunoscut bine
silintile ce se fac in Ardeal pentru a calvinisa pe Romini,
&it pentru cá el se privia tot mai mult ca represintantul
Teofil Korydalleus, In Revista teologzai din Iasi, II, p. 345 i urm., p. 359 ti
urm. Cf. Xenopol, 1st. Romi'mlor, IV, p. SI, nota 22.
i Bianu si. Hodos, p. 140 : Prefao, la Cartea de "inviipturd.
2 V. I. Bogdan, Cnezit roadnr, in An. Ac. Rom. pe 1903, p. 25 nota I.
3 V. Lexiconul citat al lui Mardarie Cozianul, tipirit pentru Academia
Romini de d. Gr. Crqii; In Prefatà se dart bogate Innurni asupra altor Lexicoane
de acest fel, mal noua decit cel de la 1649.
1 V. mai departe.

www.dacoromanica.ro
CL VEACUL AL XVII-LEA

dreptei-credinti rdsäritene, ca luptätorul chernat pentru mm-

tuirea el de orIce primejdie.
Petru scrisese intditi un Catechism ortodox, destul de in-
tins, pentru a rdspunde «cärtilor lesesti, .usoare la Inteles»,
care se infätipti ca pravoslavnice si ispitiaü pe multi a
primi pdreri catolice ca ale Unit Hon Catechismul fu supus
it-Ica din 1640 until sobor provincial 1. Movilä voia sá facd
din el un indreptariti, un normativ al ortodoxilor de pre-
tutindeni : pentru aceasta ar fi trebuit, sati o primire din par-
tea patriarchului ecumenic, pe atunci Partenie, pe care el nu
voiä s'o cearä, sati un mare sinod al Räsäritului. I se pdru
mai lesne sä adune un sinod la Iasi, la care ar lua parte
Trimes1 al' Bisericii din Chiev, aducind cu dinOi Catechismul,
prelati moldoveni, munteni si poate ardeleni, iar din partea
Patriarchiei constantinopolitane niste delegati cu putere de
a primi sati a räspinge lucrarea. IasiI erati in adevär foarte
potriviti pentru o astfel de Adunare : in Chiev era puterea
regelui eterodox al Poloniei, in Constantinopol puterea Sul-
tanuluI pd.& al Turcilor, pe cind Vasile-Vodä, deplin stä-
pin al terii sale, era un apärätor firesc al credintii celei vechi
si bune.
hind din 1641 se stia cä se stringe un sinod la Iasi. La
inceputul anulul urmätor, Pociatchi cere la Lemberg literele
grecesti de nevoie pentru a se tipäri ce hotäriri s'ar crede
cá trebuie 2. in yard abia se strinserä pärintii sträini : din
Rusia veniserä trei, dintre cari cel mai insemnat, Isaia Tro-
fimovici, era doctor in teologie3 si, de la 1640, presedintele Sfa-
tului duhovnicesc de pe ling& Mitropolit ; din Constantinopol,
erati de fatä episcopul de Niceia, Porfirie, un barin care
fu primit de Vasile-Vodä cu multd cinste, si vestitul teolog
Meletie Sirigul, pentru care Vasile intemeié indatd epis-
copia cea nouä a «Proilavului» sati a BrdileI Muntenif
1 Ghenadie ErfAceanu, o. c , p. 28o, 291 i urm.
2 Archiva soc. 0 Inn/. ;iv la., 1. c.
3 Ghenadie En'áceanu, o. c., pp. 293. Un al doilea era rector la Colegm; al
treilea, predicatorul de la Chiev,
4 ibid., p. 298 si urm. ; Melchisedek, In An. Ac. Rom., XII, p. 36 i urm.;

www.dacoromanica.ro
 STNODUL DE LA IA5f §.1 LUPTA CU CA LVINU CL

lipsird., din causa dusmanieT dintre Voevozif Vasile si

Matei 1.
Sinodul tinu trei lunl de zile si mar bine, fár sä fi fost
dezbateri in public. Moldovenii eraa prea putin invdtati ca s.
se atnestece. Rusii si Grecii, Chieviii i Constantinopolitanii,
nu se inteleserd de la inceput, i urmard astfel panä la ple-
carea celor din urma. Pentru Greci, lucrul de capetenie era
osindirea solemnä a lui Chiril Lukaris, pe care ei îl recunos-
teaa ca adevdrat autor al capitolelor calvine incriminate ;
Sirigul, un orn al Patriarchllul Partenie, aducea poate cu
care s'a tipärit
dinsul lucrarea sa (KKocz6c -LotÄvrtsw 7.-sFylocko» ,
mai pe urma tot la noi ; Patriarchul insusi daduse represintan-
tilor säi o gramatd prin care se osindiaa aceste capitole, afard de
unul singur2 Pentru Rusl, era vorba innainte de toate sd se
intdreasca lucrarea Mitropolitului lor, in care Grecii vedeaü
neajunsuri si greseli in ceia ce priveste admiterea credintii
ca pdcatele se pot ierta si dupä moarte si ea in impartAsenie
e insusi trupul lui Isus Hristos3 : e n'aveaü nici-o rdzbunare
de indeplinit fa# de Patriarchul Chinn si tineati ca scanda-
loasele capitole calvine sa fie Infatisate ca o lucrare apocrifd,
ca o plasmuire care nu atinge intru nirnic Biserir:a Rasari-
teand.
Resultatul fu acesta : Sirigul si tovarasul säú plecard la
Constantinopol, ducind Catechismul luf Movild intr'o forma
greceasca si in alta latina. Moldovenii iscdlird osinda pronun-
tatd de Patriarch, si, ceva mai tdrziti, Biserica ruseascd din
Polonia adause iscaliturile membrilor ei episcopali. Iar de supt
teascul de la Trei Ierarchi aparu in greceste gramata lui
Partenie, cu data de tiparire 20 Decembre 16424. Înnainte

scrisoarea din 6 Novembre 1642 a luY Scogard, medicul danes al Domnului,

in Hurmuzaki, IVl, 13. 668. Pentru calitatea de episcop hrailean a lui Meletie,
v. Ghenadie Eraceanu, o. c., pp. 298-300, 302. Pentru episcopii de Br5i1a,
Iorga, Chzlza sz Cetatea-Albli, pp. 234-5.
Studsr p dec., V, p. ccv.
2 V Melchisedek, I. c. Cf. 1st. 1st. sons. 'in sec. al XVIII-lea, I, p. 4 3
3 Sciisoarea doctoruluf Scogard, citata.
Bianu si Hodos, pp. 119, 135-6 (n° 41).

www.dacoromanica.ro
CLII VEACUL AL XVII-LEA

de plecare, Párintil multämiserä impreunä domnescului lor

Ozduitor '.
Se stie cä in 1643 Patriarchul intdri gramata sa din anal
trecut, adäugindu-f iscäliturile distigate ; tot in 1643, el aprobâ
cartea Id Movilä, pe care Meletie Sirigul o dresese la Sinod,
dindu-I titlul de «Märturisirea OrtodoxIs -'0pfMooq 6p.o),.oy:g
Dar ea nu sé tipäri, cum fusese planul de sigur, in deose-
bitele limbi ale popoarelor drept-credincioase, cad un al
doilea Patriarch Partenie stricâ tot ce fäcuse cel d'intdiii :
Meletie Sirigul fugi in Moldova, unde Vasile Lupu, dindu-I
Scaunul BräileL il indemnä sä I traducá din greceasca veche,
pe care se vede cä n'o prea stia, in greceasca nouá, care
era adevárata NI limb6.2. Iar Petru Movilä tipäri Catechismul
säti numaT pe scurt, in ruseste, - la Chiev, in 1645, supt titlul
«Corp de invätäturä pe scurt» : cärticica fu foarte bine pri-
mitd, si alte editiL tot rusestI, apärurd la Moscova (1646) si la
Lemberg, in noua tipografie de la Mitropolia Sfintului Gheorghe 3.
Ea n'a fost tAlmäcitä insä in greceste, unde si preluci area
luI Meletie asteptä malt pänä iesi la ivealä, cu banii Mare-
luI-Dragornan Panaioti Nikussios, in acea Olandd tocmai de
unde veniserä pentru Chinn sfaturile rätdcitoare I. 0 Pravos-
lavnicti Märturisire, care e cea iesitä de supt indreptarea
Sirigului, face parte dintre tipäriturile muntene ale luI Antim
Ivireanul, la sfirsitul veaculuf al XVIII" 5.
Dar tot din invätätura !La Petru Movilä, din dezbaterile
sinodului din Iasi, porneste o cärticiat a luf Varlaam, care
a iesit la ivealg numaI däundif. in 1644, Vasile si Mate,
Domni dusmani af aceluiasI popor, se impäcarä in sfirsit : Var-
laam fäcu parte din solia moldoveneascä prin care se inte-
meiè frätia". invätatif din cele cloud terI, Mitropolitul Moldova
I Melcbisedek, I. c., pp. 50-1.
3 1st. ht. rom. Fn sec. al XVIll-lea. I, p. 53.
3 Picot, lista bibliografic5. citatà.
4 Legrand, Bibliographic helléntgue du XVII, si.)cle, II, p 202.

5 Ist, lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, 1, PP. 45, 418,

6 Sirbu, Mater-Vod h'dsdrabds auswartige Beziehungen, Leipzig, 1899, p.
225 ; Studa ,1-z doc., IV, p. coxi.

www.dacoromanica.ro
 TIPÄRITURI MUNTENE §I MOLDOVENE CLIII

ei cumnatul Domnului muntean, se vdzurä, in sfirsit, $i Var-

laam gäsi cu bucurie la Udriste Nästurel o sumd de a cdrtI
nogg», si, intre altele, anärtulia micd» a Catechismului eretic
din Bälgrad.
El ceru cdrticica de la Udriste, acest a boiarin cinstit si
slovesnicu, si cu toatd destoiniciia si inteleagerea harnic, si
drept pravoslavnic crestin, al doile Logofdt, si irate Doamnei»,
si se hotäri a räspunde pe scurt indemnului scurt al Calvi-
nilor. Pentru aceasta-sl aduse aminte de vechile discuii ,din
1642 i se uitâ de sigur, nu prin Catechismul cel mare al lui
Movild, din care un exemplar pe ruseste ji va fi stat la in-
därnind, ci in resumatul care iesise tocmai in acel timp la
Chiev. Cele citeva pagini de polemicd impotriva Calvinilor,
cari «pänd in seapte mueri lag si-s tot popi», cari skit mai
rat deck «pdginii, Turcif, Tätarii», lovesc in pärerile dusma-
nului cu privire la icoane, - care nu skit idoli sag «bozi»,
strigd Varlaam cu privire la puterea credintif pentru a min-
tui, la fiinta mai multor Biserici si la rostul maslului. Eruditia
e de imprumut, iar stilul foarte greg si incilcit. Astfel incit
cartea lui Varlaam - aRäspunsurile» lui, despre care multi
ist aceari mart ilusit -a trecut färä nici-o inriurire in viata
noastrd religioasä $i culturalä 1
Pdad la 1645 insd, teascurile muntene si moldovene dä-
duserä alte lucräff, acelea in adevär de folos, $i la ele venim
acum.

7. TIPIRITURi MUNTENE 51 MOLDOVENE PÄNI LA 1653.

Pe cind tipografia moldoveneascd se pregdt a numat pentru

lucrärile ei viitoare, teascul muntean din mändstirea Govora
incheia in 1641, supt egumenul Silivestru ataha» (tachigraful),
Psaltirea, care statea de mai multá vreme in päräsire ». in
anul urmältor, mesterul Preda &Idea intr.' tin in -folio de apeste
600 de pagini», o nouä. Cazauie, pe care, supt controlul lui
Udriste Nästurel, o tálmdcise, sag, ca sä zicem ca dinsul, o

V. mat sus, p. 0X.L.v. Cf. Bianu si Hodos, pp, 150-1, no 48.

2 Bianu si Ilodos, pp. 106-7.

www.dacoromanica.ro
CLIV VEACUL AL XVII-LEA

cscosese $i primenise» din ruseste, trieä de la 1638 (7147),

un ieromonah Silivestru, care e egumenul insu$I.
Originalul ei nu poate fi decit Cazania lui Petru Movild,
din 1637, care e alcatuitä dupä Omi liile lul Ca list. Cind Si li-
vestru s'a apucat de lucru, Cazania ardeleand nu ie$ise incd,
asa incit cuvintele din Predoslovia luf Nästurel despre csártile
ce momesc $i uoicl sufletul nu se pot raporta la aceastä carte,
E indoielnic dacd Nästurel a avut vre-o-datä in mind Cazania.
destul de rail, de la 158o-1 - care n'avea nimic eretic in
ea - sad cea, foarte rarä, din 1564, unde de sigur se cu-
prindead lucruri ce trebuiad sä pard oträvitoare Logoaituluf
muntean, care $tia asa de bine ruseste, care data documentele
scrise de el dup ä. computul moscovit de i Mart $i care
va fi petrecut vre-un an-doI la Colegiul luI Petru Movilä,
cad prin 1635-40 el era Ina, un orn foarte tindr. Acest atac
impotriva artilor ortodoxe e insä, probabil, aruncat in treacdt,
fArd sA aibá hi vedere o tintä anurnitä.
Lucrarea fu complectatd cu alte vre-o sutä de foi, dreasd
in unele paginl, schimbatd pe 200 din ele, dupg o lungd zd-
bavä, tot la Govora, färä sä se spuie cine a prefäcut si adaos,
sad, dacd acel cineva e tot Silivestru, ce 1-a inlemnat sd jert-
feaseä o asa de mare parte din lucrul sdd maI vechid. Lä-
niurirea e insä, se pare, destul de usoarä si destul de putin
cinstitd. intre 1642 $i 1644 ie$ise Cazania lui Varlaam, $i
aceastä carte e reprodusd in noua tipäriturä munteand. 2,
si anume intreagd, afard de Viata sfintuluf moldovenesc Joan cel
Noti. Acest sistem se vede, de altmintrelea, $1 cu un alt prilej
rdzboiul cu armele incetase intre cel doI DomnI, dar incepuse
un räzboid, bogat hi pradä, cu tipdriturile ! Tipograful e iard$I
Meletie Macedoneanul, care dispäruse, cum s'a spus, incd din
1640. De atund el mersese in Ardeal, lucrase la Cazania din
acel an $i, dupä moartea lui Ghenadie, rivnise Vlädicia din
13511grad. Superintendentul Geley il chemase la cercetare du-
hovniceascä, nu fusese multdmit de räspunsurile luf, dar cd-
patase asigurarea cä lucrurile ce nu le $tie incä, le va inväta.
I &maw fi doe., IV, p. 651.
2 Gaster, Chrestomatia, I, p xxxlx.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURÍ MTJNTENE §I MOLDOVENE CLV

Totusl Mate Basarab, bunul prieten al «Craiuluiz de peste

munti, izbuti sd inldture pe Meletie, a cdrui fugd if stinghe-
rise tiparul, si sá facd a se alege bietul Ilie Iorest, care trecu
peste vre-o trel aril de la dernnitatea sa archiereascd la
temnitá si la chinuri 1 Niel cu acest prilej nu izbuti Meletie,
cdci cirja se dddu lui Sirnion, ce-sif zise Vlddica Stefan. Atunci
el se intoarse la MateI-Vodd, se uni cu un tipograf rus, cu
un Sirb, cu un croitor din Ocnele-MarI si cu un al patrulea
mester, si, in mändstirea Dealul, unde era acum egumen Var-
laam Arapul, el at:1u forma cea noud a Cazanief lui Si1ivestru2.
Apor nu se mal aude de dinsul.
C azania lui Silivestru n'are decit o foarte slabd insenind-
tate literard. Limba din ea nu e mai bund deck aceia din
Cazania pe care de putin timp o tipdriserd din noti Arde-
lenii si pe care aceasta avea vddit tinta s'o inlocuiascd. E o
traducere cuvint dupd cuvint, grea de urmdrit, fdrd ritm,
färd miscare si mlddiere, lucrarea until orn care socotia cä
pentru a traduce din ruseste in romdneste nu se cere deck
sd stie cineva ruseste si romäneste. La intrebuintarea textului
Evangheliel nu se vede nici-odatd inriurirea tälmäcirif strd-
vechi. Ortografia insä /Amine acea care se impusese incd
din veacul trecut.
in Septembre 1642 se tipdria o Cazanie pe scurt, o cule-
gere de «invdtdturi preste toate zilele». Limba e ma! vioaie
deck acea din Cazanie, cu toate cd se intilnesc in ea citeva
forme care sund strain. Acel care se dd drept talmdcitor e
Melchisedec egumenul de la mändstirea Uspeniei saü Ador-
mirii Maicii Domnului din Cimpulung : el iscdleste prefata,
in care cetitorii slut poftitI sä se ingrdmädeascd pentru a
rdspldti mandstirii cheltuielile fdcute cu tipdrirea acestor
6o de fol : «CdcI cd, cum ar fi un negotdtoriti care ar fi do-
bándit o piatrd de mult pret, carea sd pläteascd o mie de
galbeni, si apoI sd se vinzd numai drept Io galbeni, deci
apoi, de n'arii fi cumpdränd piatra aceaia fiescare intelept, ar
1 Bunea, Vechile episcopir, pp. 86-94 ; Sate fi preoli, pp. 50 i urm., 337.
2 &awl i Hodos, pp. 144-7.

www.dacoromanica.ro
CLVI VEACUL AL XVII-LEA

fi in$dländu-se negotatoriul acela, $i luT singur foarte i-arti

parea räii mai pe urmd, asijderea va sä patä. si cela ce,
deaca va afla cartea aasta, $1 nu o va cumpAra, cAriia cin-
stea-i iaste mica, iard dästoinicia-T iaste foarte multd $1 mare».
Melchisedek a scris douä scrisori de afaceri, care se pästreazd
$i astäzi in Archive le Brasovului ' : amindoud sint grece$ti,
cu toate ca.' Brasovenii ar fi inteles mai bine ce e cu Tiganii
mänästiril cimpulungene, dacd pärintele ar fi scris romäneste.
Deci ar fi aplecat cineva sal creadä cä Melchisedek se laudä
numai cu o carte pe care n'a facut-o, dar o precupeteste ;
insä unele grecisme din lucrare if adeveresc autor, $i, chiar in
locul ce am adus innainte, intrebuintarea cuvintuluf cinste
in intelesul de pre', ca in greceste rttril, lämure$te asupra
neamuluf din care fäcea parte scriitorul. Melchisedek era, in
adevär, un Peloponesian saa un Moreot.
Poate cä publicul cärtilor religioase din Tara-Romäneascá
n'a voit sä-1 dea «cinstea» de costande pe cat e o cerea,
pentru ea' Melchisedek päräsi cu aceasta cultivarea limbh
noastre. Tipografia de la Cimpulung, care nu e de loc mai
rea decit acea de la Govora, strämutata apoi la mänästirea Dea-
lului, lucreazä de acum cärti slavone, pe care i le cerea $i Dom-
nul, care dalduse, se pare, $i slovele si ilustratiile, destul de
bune, fäcute la Chiev poate. Ca sä se vada dacd nu e vorba
de o simplá retipärire, publicatia aceasta de a doua a lui
Melchisedek ar trebui aläturatá cu Antologhiul chievian din
1637 si cu acel liovean apärut in and urmätor. in apelul
cätre cumpärätori - «mai departe sä stiti $1 sä ne credeti
cä cu multd cheltuiald am fäcut aceastä carte, farä impotri-
vire sä blagoslovitT, nu färä cheltuiald, ci cu pret destoinic
sä. vä cumpärati aceastä. carte $1, inveselindu-vg, sä vá parä
cä ati cäpätat-o in dar» - recunoastem pe pärintele Melchl-
sedek ; insä slavoneasca acelei Prefete e a lui Udri$te, care
va fi fäcut in satul säil Fiere$til si corectura. De altfel, tipo-
grafii erati Slavi, un Sirb $i un Rus, care, acesta din urmd,
lucreazd apol $i cu Meletie Macedoneanul.

I Socolehle 8rafovulut, in Analde Academe Romîne, XXI, pp. 204, 264.

www.dacoromanica.ro
 LTJCEARILE MIrROPOLITULUÍ VARLAAM CLVII

S. LUCRÄRILE MITROPOLITULIA VARLAAM 51 iNRiCII-1111EA LOR.

in Moldova erat1 mai multe manuscripte gata de tipar decit

in tara lui Matei Basarab. Traducerile din cärti biserice$tI
slavone se ingrämädiserd. Ele se deosebesc printr'o limbd
inult mai puternicd, mai sunätoare si mai plind de viatd, -
insu$iri care vor rämlnea pänd acum vre-o doudzeci.trelzeci
de ani caracteristice pentru lucrárile literare moldovene. Astfel,
Cuvintul pentru curd/ire, Molitvelnuul din intäia jumätate a
veacului al XVII-lea, din care s'ati dat unele extrase 1, inving
mice altd opera de acest fel din Tara-RomAneascd sat"' din
Ardeal.

Printre tälmäcitorii din Moldova, doi ni sint cunoscuti

anume. Unul a fost un Logofät, dar nu un Logofät-Mare,
nici mäcar un Logoat al doilea, ci un treti Logofdt, sati al
treilea Logofát, care avea deci acea dregItorie putin strälu-
citoare, dar grea de indeplinit, in care se cerea buna cuno--
tintä a cloud saü mai multe limbi 2. Eustratie $tia slavone$te
$i grece$te, färá sä putem $ti in ce chip îi insu$ise aceste
cloud limbi, cad' viata tiff e aproape cu totul necunoscutä.
Cu citva timp innainte de venirea ca Domn a lui Vasile
Lupu, el petrece la botezul fiului lui Lupul Häb4escul, loan,
impreund cu na$ul, Vasile Banul Vornic, $tefan Moimdscul
$1 alti citiva 3. La 1639, el päräsise slujba, fiind numai un
pa$nic biv Logorät intre cärtile sale ; ce s'a intimplat pe
urind cu dinsul, nu se mai stie : a trait insd destulä vreme
ca sä insemne citeva observatii pe un manuscript al cronicil
lui Grigore Ureche, scrisä. in 1647-8. Miron Costin, care se
luptä impotriva pärerilor lui istorice, nu I-a mai apucat4.
Eustratie a flcut întáiü, fárä scop practic, fárd indemn dom-
nesc, $i numal pentru pläcerea sa, o ePravild aleasd», scoasä
din Zonaras, din Vlastaris $i din Harmenopulo $i tradusd de

' Gaster, Chrestomatta, I, p. 45 i urm., So si urm,

2 Cantemir, Descriptio Holdoznae, pp. SI-2.
8 Studa p Doc., VI, pp. 77-8, no 23.
4 Orgsanu, Cron. moldovenr, pp. 98-9.

www.dacoromanica.ro
CLVIII STAMM AL XVII-LEA

el de-a dreptul din dimba cia mai suptire $i mai ascutitä

de toate limbile, - ce sä dzice eleneascd, cu carea aü toc-
mitil D[u]mnedzati, de-ail cunoscutù acestia intäl lumina Dum-
nedzäirel, carea nu o potu O. o inteleaga fiecine, de nu vorü
fi prea iscusit $1 deprin$C1 cu dänsa»1. Cu acela$1 gind de a
da in romäneste povete luate din hotdririle soboarelor, tra-
duse Eustratie, de sigur pe atund, ,,S'zapte taine a Besearech,
care cuprind lämurirI privitoare la deosebite intrebäri de
natural religioasä.
Eustratie aratä sä fi fost prietenul lui Varlaam, a cArui hi-
rotonisire ca Mitropolit o inseamnd el la sfir$itul manuscrip-
tului sat.' de Pravild din 1632. Varlaarn el insu$I n'avea cu-
nostintele unui treti Logofät cum trebuie ; era insä un bun air-
turar de slavone$te, limbä pe care o va fi invätat la Secul.
fried fiind acolo, de sigur, el traduse Ca,s-ania.
Aceastä traducere are o indoitä insemndtate. intäiü, ea nu
e facutä dupd un singur original, ci, ca $i traducerea lui Eus-
tratie, culege materialul din mai multe cdrti, il potriveste $i-1
adund in forma care i se pärea mai potrivit'd pentru cetitoril
sdi : e deci, cum spune insu$1, dadunatä din top' tälcovnici I
Evanghelii, dascali Besearicif noastre». Apoi forma are o
lärgime $i un avint cum nu se mal intimpinä pänd atunci
in literatura noasträ religioasä, $i cum nu se va intimpina multä
vreme, pänd la tálmácitorul muntean, necunoscut, al invätä-
turilor lui Neagoe-Vodd.
Iatai un loc din aceastä carte mäiastrá :
ansä plänsulü acestora sá va intoarce intru bucurie, cä
va sosi binele $i cinstea lorü, $i märirea cia netrecutä: atung-
ce sá va aräta Domnul Isus Hristos pre nuäri,- nu pre-acestea
nuari ce ploaä $1 intunecd soarele, ce pre-acei de aurú, in toate
fealiurile de vdpseale podobiti, $1 frumo$1, cu o$ti de ingeri
nenumärati, $i innaintea luf sä von:1 aduna toate limbile, si-f
va gudeca cum(' spune Svántita Evanghelie ...
Cumu-I apa cea de ploae, ce sä pogoarä chin nuäri pre pg-
mäntii, in multe chipuri lucreadzä, pre cdinpl $1 pre codri, in
1 Bianu, in Col. lur Tnzian pe ISS2, p. 216.

www.dacoromanica.ro
 LUCRARILE MITROPOLITULT.J1 V ARL A AM CLIX

flori $i in pometi, de le creaste si le infrän-isadzd, albea$te $i

le rusea$te, abenea$te $i mohoritea$te, unele verdzI, altele
albastre,-sdvaI cal iaste apa numaI intfunti fealiti, iard in
multe fealiuff lucriadzd, indulcea$te $i amdra$te, - asia $i D[u]-
h[u]lii Sväntir in multe chipuff lucreader, ca apa spald $i cu-
rdteaste, spald $i intairea$te» 1
Socotind bine, aceasta nu e alta deck limba de la tall,
pe care n'o puteaii stdpini strdinif $i Curtenif din Tara-Roma-
neascd, dar care era singura limbd pe care o intrebuirita,
cu particularitätile ei dialectale moldovene$tI- h pentruf -,
acest fig de teran care-$I träise pind la bdtrinetä viata in
mijlocul unui Tinut de teränime mindrd $i viteazd. Cugetarea
cartilor de invgdturd bisericeasca slavone trecuse data aceasta
prin insu$1 sufletul poporului romdnesc ; ea se ndscuse astfel
din non in graiul, scris a$a cum se vorbe$te, al staretului Var-
laam de la Secul.
cTipariul cel domnescp de la Trei Ierarchi fu consacrat
de Vasile Lupu, dupd sfatul ltif Varlaam, pentru rdspindirea
acestor trei cdrti. Ele e$ird la lumind pe rind : intdin, la
16432, traducerea lui Varlaarn, supt titlul de : «Carte roind-
neascd de invdtdturä dumenecele preste an, $i la praznice im-
pdräte$Cf, $i la svinti marl», apoi, in 1644, cele .,S'eapte Taine,
in sfir$it, la 1646, «Cartea roradneascd de invatdturd de la
pravilele impärätestI $i de la alte g' udeatel), care e o pres-
curtare dupd manuscriptul de Nornocanon al lui Eustratie.
Pentru aceste tipairiturI se intrebuintd o frumoasd slovd gratin-
tan, se lucrard, la Chiev sail la Lemberg, sdpáturl in lemn
limpezi si bogate, inatisind pe ocrotitoarea Moldovel, Sfinta
Paraschiva, pe Domnul, sterna terif $i deosebite scene din
istoria sfintd.
E vrednic de luare aminte scopul pe care Varlaarn aratá
fi avut cu aceste lucrari. Mai intdin, trebuie sd se tie
sä.-1.
in seamd c.d. la Ia$I nu s'an lucrat - afard de decretul gre-
1 FO 27, 157. Reproduse st in Gaster, Chrestomatia, 1, p. 103 si urm
2 Tiparul Incepu insä. din 1641: sint exemplare cu aceastä. datà; Blanu st
1-lodo, pp. 536-7.

www.dacoromanica.ro
CLX VEACUL AL XVII-LEA

cesc al Patriarchulul Partenie - decit opere romäne$CI, dintre

care doud poartä in slovele ro$ii ale titlului chiar aceastd
insemnare, innainte de toate, cd ele sint pe limba teriI. Nici-
o carte slavond n'a ie$it de supt teascul de la Trel Ierarchi.
Pe de o parte, ca un om cuminte, Mitropolitul Moldovel vl-
zuse bine cä nu poate face concurenä volumelor slavone
care se publicati la Chiev si la Lemberg in condidi mai bune
$i se puteati $i vinde mai ieften. Pe de alta, cunoscind scopul
Calvinilor ardelerif, din vrernea sa si din veacul trecut, de a
predicä prin Cuvintul lul Dumnezeti pe romäneste o schinabare de
lege, fiind unul dintre acei ortodoxi stricti earl credeag in
neapärata nevoie a limbilor sfinte, dind ca slavona sd std.-
pineascd. singurä in toatä slujba, el era multdmit cd se pot
cdpdta de la prietenii de peste granitä cgrd noud, in slavoneste.
Dar el vedea foarte bine ca vechea limbd bisericeascd se
ultd, cu toatä scoala intemeiatd de Domnul sgii, el vedea
cd toate popoarele RdsdrituluI incep a pogori Scriptura «pre
intelesul oamenilor, pän ail inceput a scoate a$ea$I cene$i
pe limba sa, pentru ca sd inteleagä fiecine $i sd inveate $i sd
märturiseased minunate lucrurile lui Dumnezeg 10. El fäcu
deer o deosebire intre cartea preotului $i a naireanului. Celui
d'intaiti ii dadu in slavoneste, prin cumpgrätuff de la Ru$T,
toatd Scriptura, toate rugdclunile, toatä slujba $1 tilcul ; aces-
tuilalt if intinse, spre a-I lumina intunerecul ming spre a-I
stimpgra setea de a $ti $i de a pricepe intrebärile cele mai
mar!, - ccartea romäneascä de invätáturf», in care-f dddea, nu
numai Cazania propriu zisä, ci, in parte, o nouä si strälucitoare
tälmäcire a Evangheliel $i o surnd de Viele de sfintf, dintre
care ale sfindlor ce ocrotiaii pe pämint romgnesc credincio$I
de limbg romäneascä eraii adt de personal prelucrate, incit
pot fi socotite ca adevärate lucrärf ale lui Varlaam insu$I.
«Cartea de invätäturd» era astfel cartea de cetire religioasd
a mireanului, Antologia lui bisericeascä.
at prive$te traducerile lul Eustratie, cu ele se urmgria altd.
Vintd. Pänd atunci judecata se Meuse dupä bunul sitnt, dupd.

t Prefav. din 1643

www.dacoromanica.ro
 LUCRÄRILE MITROPOLITULUI VARLAAM CLXI

cumintia judecätorulul, räzimatä de datina, pe «obiceiul pa-

mintului», nescris. Acum insä locuitorii terii se inmultesc, bo-
gätia lor era mai mare. Strainil din multe pärti eraü adu$1
de interesele kr $i aduceati piff, une off foarte incurcate, in-
naintea «judetelor» moldovene$ti ; viata sociala nu mai infä-
Visa deci simplicitatea patriarchald de odinioard : ea cerea dez-
legari pentru care n'ajungea traditia trecutuluf si intelepciunea
Domnilor si a boierilor. Chid si chid, cite un judecator va fi
cautat in Nomocanoane, in Pravile, dintre care se pästreazd
unele manuscripte $i la noi. Un Domn ca Radu Mihnea va
fi deschis chiar adese orf pe Vlastaris, Harmenopulo $i Zo-
naras. Lucrarea de compilatie si traducere a Logofatului
era in adevar folositoare, cad nu dädea, ca Pravila de la Go-
vora, numal prescriptii de canoane pentru clerici; ea trebuia
O. intregeasca $tiinta $i patrunderea celor chematI a des-
curca $i hotäri pricinile.
in pretuirea lucrarilor aparute la Iasi mal trebuie sä se tie
sarna de ceva. Ele nu sint scrieri moldovene$tI, care sä pri-
veasca. pe Moldoveni. Ca si cartile de propaganda din Ar-
deal, ele se indreaptä catre tot neamul. Li se zice «carte ro-
mäneasca», nu drumäneasca» - Varlaam va fi cetit Palza
din Ordstia, va fi aflat cite ceva despre Romini din cro-
nografe $i din convorbirile cu Logofatul-cel-Mare Toader
Ianovici, prietenul sat'', care cita pe Cicerone in scrisorile
sale latinesti adresate Bistritenilor din Ardeal ' ; in sfir$it
el va fi fost inriurit poate de 'Poy.n.iot, «Romani», apoi
«Greci bizantini», in limba greceasca a evului mediu. In
Prefata de la 1643, se spune ca invätäturile se indreaptä
care «toata semintiia romdneasai pretutindene, ce sä aflä pra-
voslavnicd, intr'aasta limbd» ; publicatia e oferitä cu mini
larg intinse, ca «un dart"' limbilf romänesti».
A$a erati menite aceste carti $i a$a aü fost in adevar,
caci vom vedea ca Muntenii le-ail adoptat; reproducindu-le
fdra a o spune.
Dar aceste tipärituri moldovene$ti sint foarte putine. De
1 Doc. BLante, I, p 1CCI.X.

71304. Vol. VII. XI

www.dacoromanica.ro
CLXII VEACUL AL XVII-LEA

la 1646 nu mai iese nimic la iveald. TotusI pe atund tara

stätea cu totul in pace si Domnia lui Vasile Lupu era in cea mai
mare inflorire a el. in 1645 se serbd cu o pompd. impdrateascd
nunta DomniteI Maria, fata lui Vasile, si a Tudosiei Bucioc,
intiia luI Doamnd, cu cneazul litvan Ianus Radzi will. Petru Mo-
vild., care veni îflSUY, cu toff fratif sdi1, sluji la Trei-Ierarchi
$i puse ca nas cununiile pe fruntea sotilor 2 ; el tipdri la Chiev
$i un «Cuvint duhovnicesc pentru cdsdtoria lui Ianus Ra-
dziwill cu Maria, fata Hospodarulur Vasile» 3.
Tot pe atunci, in 1646-7, Grigore Ureche, care pdräsise
Vornicia-cea-Mare si, ca Eustratie innainte de dinsul, isl trecea
vremea cu cetitul cdrtilor si izvoditul dupd clinsele, prefäcu
in romdneste vechile cronici slavone ale tern' si le addugi
cu stiri culese din izvoare strdine 4.
Vasile plaia pe atunci datoriile Patriarchilor 5 ; Patriarchul
de Constantinopol mazil Atanasie Patelarie se gäsia in Ia$1
la 1645, $i-si lduda care Tar Dotnnescul oaspete in aceste
cuvinte : «El este ajutdtorul tuturor celor cari cer : Vistieria
lui este deschisä si mila-I se revarsd imbielugatd asupra tu-
turor sdracilor» 6. Patriarch de Ierusalim fu pus Paisie, care
fusese pänä atuncI egumen la Galata $i exarchul pentru ad-
ministrarea mo$iilor pe care Patriarchia le avea in Moldova ;
hirotonisirea luI se fdcu chiar la Iasi, de cdtre Varlaatn, ajutat
de Atanasie al RomanuluT si de episcopul grec al Kassan-
drieI 7. Obiceiul inchindrilor se intinsese foarte mult, si m5.-
nästirea lui Aron-Vodd lingd Ia$I se tinea acum de aceia din
Chalke, de lingd Constantinopol 8. Meletie Sirigul, asezat in
Capitala MoldoveI, episcop al BrAileI, era sfetnicul cel as-
cultat hi cele bisericestI. Grec de neam, vorbind greceste cu
1 V. inca.1, Chronica Romînilor, la anul 1644.
2 Studa fi doc., IV, p. Cox.
5 Picot, I. c. Invitatia la nunt 6. din partea lul Ianus, in ale mele Acte fi
fragmente, I, pp. 196-7.
4 1st. lit. ?vat. "in sec. al XVIII-Iea, II, Excursul 1.
5 Melchisedek, Aratqe, pp. 206-8.
6 Ibid., p. 208.
7 Ibid., pp. 209-10.
8 Studi fi doc., IV, p. 31, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 LUCRIRILE MITROPOLITULUI VARLAAM CLXIll

ai sal - amindoud fetele, Maria si Ruxanda, scrig numal

grece$te 1 - , el pärea Grecilor din Rásárit ca un urma$ al
impgratilor de odinioarä 2 Un fost episcop de Ohrida,
Meletie, îl piri, tot in 1645, cd el «ar fi voind ca, atunci cind
Sultanul se va duce cu räzboiti asupra ostroavelor Cretei si
Maltei, sg stringd osta$1 i sig se dual la Constantinopol în
locul Sultanulul» 3, si ambasadorul venetian de pe lingd Poartg.
poveste$te $i el, la 15 April, de aceastä pirl «cá o coroand
de aur, ca a Patriarchilor, trebuia sá fie trimeasä in Moldova
ca sä incunune pe Domnul de acolo $1 cä, la iesirea flotei
turce$ti in Marea Mediterang, totl Mitropolitii se indatoriserd
a stringe oaste pentru a-1 chema la aceastä impärätie» 4.
insä tocmaI acest curent grecesc, care se revarsä din
nog asupra Moldove, era menit sä distrugg pentru citva
timp $i cartea slavond veche $1 incepätoarea carte rom5.-
neascg. PocIatchi $i cgluggrii säi ru$1 päräsird peste citva
timp $coala de la Trei-lerarchi, $i in mängstire intrarä cdlu-
gärI greci, cari nu tinurd nicr-un fel de $coal5.5. Varlaarn,
care merse peste putin timp in sorte la Cazaci, cari voiaü
$i prada terif $i o altd praclä, pe Do tnnita Ruxanda, pentru
Timu$, fiul Hatmanuluf lor 6, era bgtrin si nu maI avea gustul
tglmäcirii cartilor. Eustratie maI träi, se pare, atita cit sd facd
insemnäri pe margenea letopisetului celui nog al lui Ureche,
mort in cursul lucrärii 1u17. AltI cärturarf nu-1 avea Mol-
1 V. Studit fi doc., VII, note explicative. Doamna Maria care iscälqte in
zapisul grecesc din 1644, e insä fata lui Ieremia-Vodä. Iscälitura el trebuie
sal se ceteascä : «Maria Firleiowa W. S... Cf. Papiu, Tesaur, 1 P. 140. «W.
S.» inseatnnii «Voevodeasä de Sandornirn.
2 V si Calatorzile .patriarchulut Macarte de Antrochia, traduse de d-ra
Emilia Cioran, Bucurestl, 1899.
3 Melchisedek, Notite, p. 209.
4 Hurmuzaki, IV2, p. 535, n° DCXXVIII. In genere, pentru Varlaam, v. !;,1

monografia d-luY t. Dinulescu, extras din Candela pe 1886.

5 Urzcarml, III, p. 285.
6 Studit f: doc., IV, p. Ccxxxv.
7 V. Id, lit. rom. 'in sec. al X V Ill-lea, II, Excursul I ; Studa rs doc., III,
pp. 9-11. Manuscriptul, de unde s'a luat aceasti Prefa0, poartä azi n1 1445.
in Bibl. Ac. Rom. Pentru Ureche, v. unele ;tirl in notele explicative la docu-
mentele volumulul VII.

www.dacoromanica.ro
CLXIV VEACUL AL XVH-LEA

dova de pe acest timp, i astfel tiparul se opri, ne maI avind

nici-o menire ; el se opri aproape in acelasi timp cind ince-
teazd i tipäriturile lui Petru Movilä.
Mitropolitul Chievului träi pdnd in 1646. Varlaam avu o
viatä mal lungd. Dar chid Gheorghe *tefan, Logofdtul-cel-
Mare, se tidied impotriva lui Vasile-Vodä, Varlaam se re-
trase «la munte», $i biruitorul fu incoronat numai de epis-
copul de Husi 1. Acesta se numia Ghedeon si pdstoriä încä
din 1645 ; s'ar pärea cä Vasile-1 fäcuse invätätorul fiuluI säfi
Steränitä, care domni mai tärzid in Moldova, dar formula
slavonä de «pärinte $i invdtätor al nostru», pe care $tefdnitä
o alipeste odatä de numele lui Ghedeon 2, e stereotipä si poate
nu inseamnä si in acest cas decit respectul tindrulu Domn
pentru barinul Mitropolit retras la mänästire. Ghedeon era si
el de la Secul, unde a fäcut si &nil si unde a fost ingropat 3.
Schimbarea lui Varlaam cu Ghedeon se fdcu indatd dupd
asezarea lui Gheorghe Stefan : in primävara anulta 1655,
«robul lui Dumnedzäd Varlaam Mitropolit biv Suèavschii»
face o invoialä cu calugärii de la mändstirea NeamtuluI 4.
Si in 1657 II mai vedem la Secul, avind numai grija mosii-
lor si viilor sale pe care le ldsä mdnästirif de unde plecase
si unde se intorcea, pentru a se pregäti de moartea apropiatd.
La 18 August el isI fäcu diata din urm5.5. El avea Hngd
dinsul la i i Maid pe episcopul de Rädäuti Sava, care ajunse
in 1658 la Roman si poate chiar in cursul aceluiasi an Mi-
tropolit 6. Sava era $i el un fost cälugär de la Secul 7, unde
era deci mai multä invätäturä i mai multä viatä printre mä-
ndstirile timpului ; el trebuie sá ft fost unul dintre ucenicii lui
I Sludit ;r: doc., IV, p. CCXLV.
2 Document din 8 Iulie 1661, In Arch Statului, Neaml, no 2517. WU,S H
tlwraw Hwe.Cf. pentru Ghedeon si «Index zolkieviensis», in Candela pe 1884, P. 753.
3 Melchisedek, Notzle, p. 23.
4 Neami, no 2507 ; Studa r, doc., VII, Note explicative ; Urec1ii In An.
Ac. Rom., X, p. sda.
Urechil, :bd., pp. 345-6.
6 Melchisedek, Chr on. Hufula, I, p. 222 ; Chron.Romanulut; I, pp. 277-S-
V. Sluda- sri doc., VII, Note explicative.
7 Erbiceanu, Mitr. Mold., p.

www.dacoromanica.ro
 LUCRARILE MITROPO1.1TULTA VARLAAM CLXV

Varlaam. Lingá el doI se maI intimpinä la acea data si Nistor

Batiste sail «Baptista», fi, credem, al vestituluI Batiste Ve-
velli, sfetnicul luT Radu-Vodd Mihnea, si al uneI fete a lui
Nistor Ureche 1. tried din 1658, Varlaam nu maf era in viatd;
mändstirea Secul se judecd, la 16 April din acest an, cu ne-
poti rdposatuluT 2 El se dusese in sfirsit «in casa cea de
lut a mosilor säl 3», $i oasele sale zac supt piatra pe care si-o
graise, puind-o lingd zidul bisericif incd din 16424.
La 1658 insä Dosoftei era episcop de HusI5, acel Dosofte
care era sä porneascd o noud miscare de literaturd reli-
gioasä. Aceasta nu incepu insd supt Gheorghe Stefan. Pe
vremea luT, se pot insemna ca oamenI cu o Invätäturd deo-
sebitä numal doT scriitori.
Unul e mirean. La 1655, urmasul lui Vasile Lupu chemase
innapol pe dascdlif de la Chiev si intdrise scoala de la Tref-
Ierarchi 6 : ca urtul ce avea multe i strinse legdturi cu Ardealul,
el va fi fost acela care a adus de acolo pentru latineste pe
dascälul Simion, de la care a rdmas o prelucrare a Cronicil
luT Grigore Ureche ; cä. Simion era «Ungurean» se vede din
povestirile de origine ungureascd pe care le adauge letopi-
setul pe care-1 prelucra, iar cä scria dupd incetarea DomnieI
luT Vasile Lupu, se intelege din felul cum U. aminteste in
Predoslovia sa, care s'a gäsit ddundzI 7.
Clericul e Antonie din Moldavita. El stia latineste si sla
voneste, si era credinciosul lui Gheorghe Stefan, printre to-
vardsif de fugd al" cäruia, prin Germania, Suedia si Livonia,
el se gási, dar care nu-1 pArdsi, ca altiT, nicl pänd la moarte,
in fanuar 1668. Domnul pribeag voià sä ceteascä, in singu-
rdtatea luI, carte pe limba tern' luI depärtate, si, pentru a-T
l V. Studa doe., V, p. 278.
2 Arch. Statuluï, Neamt, no 2510.
3 PrefaM la Cazanie.
4 Melchisedek, Notile, p. 21. Si Sava a fost ingropat tot acolo ; v. Natile,
p. 22.
5 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, pp. 277-8.
6 Uricarzul, III, pp. 283-5.

7 Studi ri doc., 111, p. TO ainsnildänd pAnä la Domniia lui Vasilie-Vod5.).

www.dacoromanica.ro
CLXVI VEACUL AL XVII-LEA

mingiia dorul, a scris Antonie, inteo slovä frumoasd, «Rds-

punsurile» lui Varlaam, la care adause o noud traducere ro-
mäneascg. a Psaltirii, al cdrel autor poate sä fi fost tot el '.
Peste cloi-tref anI erati sä inceapä tipäriturile lui DosofteI,
adeväratul urmaç al luf Varlaam. Activitatea luf literard da-
duse insä çi pänd acum unele din roadele et
9. NOUÄLE TIPÁRITURI MUNTENE DE SUPT MATEI BASARAB.
in anul 1646, cind se incheie publicatiile romeine,rn ale Mol-
dovenilor, mändstirea rnunteanä a DealuluI, unde era egumen
Ioan din Goraionita, mändstire din Bosnia, de unde trecuse
la Atos, &Ilea, din porunca Mitropolitului Teofil, un Litur-
ghiar, foarte impodobit cu chipurf: ale Domnului, Doamnei
çi unor sfinti ; se dovedia astfel ed.' Matei-Vorld poate patrol-id
cdrtI tot asa de frumoase ca çi rivalul säll de peste Milcov.
Un Slujebnic urrnâ in acelaçf an 2 Dupá aceste csairtl slavone
se intilneçte ceva in adevdr neaçteptat: Udriçte Nästurel,
care, pe lingä numele säti biblic de Uriil, isi dä cu acest pri-
lej pe acel greco-latin de Oreste - el era deci un slavonisant
de raocid, precum skit astäzi francisantii de modd cari-0 trec
vremea cu versuri simboliste cu pecete parisianä -, traduce
din latineçte in . .. slavoneste vestita carte a Imztatie1 lu
Hristos, i o tipáreçte la Dealul, in ctipografia Domneascd»
- titlul era luat de la Moldovetif -, la 1647, prirndvara 3.
AcelaçI Udriçte tälmdci din slavoneste in romäneçte, la 1648-9,
tot pe vrernea cind era al doilea Logoat, vestita poveste a lull
Varlaam çi Ioasaf a lui Ioan Damaschin, de sigur dupd tipdritura
ruseascd, a luI Petru Movild. Dar lucrareardmase in manuscript,
çi invätatul boier nu se cobori pänd acolo, incit s'o açeze in
rind cu publicatiile insemnate cu sterna munteanä a cumnatuluI
säii 4. A publica astfel de lucruri profane ar fi fost acela.0
I Manuscriptul se pästreaz1 la Blaj, In minile pär. canonic I. Molduvanu,

cäruia i-a fost Incredint spre publicare de Exc. Sa Mitropolitul Victor.

2 Thanu si Hodos, nle 49 si 51. Un Slzijebmc slavo-romänesc s'a scris
peste putin, supt Mitropolitul tefan, Intr'un splendid manuscript (Bibl Ac.
Rom., no 1790).
a Ibid., pp. 158-9.
4 Odobescu incepuse a tipiri opusculul, dar s'a oprit. Extrase In Gaster,

www.dacoromanica.ro
 TIPÁRITURÍ MUNTENE DE SUPT MATEY BASARAB CLXVII

lucru ca si cum s'ar fi dat in tipar acele Alexandrii $i Roj-

danice $i Albine $i Florl ale Darurilor, acele minunate pc-
ve$tI si frumoase anecdote $i interesante lämurirf de semne
in trupul omuluf, in visurf $i in largul naturif, pe care le co-
piati pe intrecutele popf de sate $i diadi din cef mdruntr, $i
pe care cetitorii le sorbiaii, cu toate sfaturile de infrinare ce
li se dAdeati de cdrturarif cei marl $i plicticosi 1.
in 1648-9 publicatiile slavone se continud prin Triadul,
care fu scos cu cheltuiala Doamnei Elena, sora lui Nästurel2:
ea oferi cartea lift Damaschin, Protos-ul de la Atos, care va
fi venit pe acel timp prin tard. Tipdritorul e tot cälugdrul
Joan, care nu mai avea insd egumenia Dealuluf, ci lucra jos,
in cetatea de Scaun, in Tirgoviste. Mitropolit era incd de la
inceputul lucrärif Stefan, fostul episcop de Buzdti, $i el arätä
o mare dorintd de a se insemna prin tipätituri, de a in trece
in aceastd privinä pe innainta$ul sdil Teofil. il indemna cu
atit mai mult la editarea de carp' slavone incetarea publi-
catfflor ruse$ti din Chiev si Lemberg. El face sd apard decI
un Triad pentru post in 1649, o Psaltire, cu lucrul cdreia se
insdrcinâ Grecul Melchisedek de la Cimpulung, in 1650.
in acela$1* timp insä, Stefan. inriurit de noudle tipdriturf
ardelene, incepute la 1648, facu sd se dea $i cdrtf romäne$tf.
E insd firesc lucru cd ele nu eraü, ca in Ardeal, traduceri
ale CuvintuluI luI Dumnezeü, care nu putea päräsi vechiul säti
sicriti greoiti, al limbii slavone, ci, said lucrärf literare, sati -
ceia ce e in adevär noü in miscarea de romanisare a Bisericii -
cirti de slujbd. Frumoasa litern, frumoasele frontispicif noud
ale me$terilor munteni se intrebuintard de acum innainte si
pentru astfel de opere in «limba vulgard».

Chrestomatie, I, p. 129 Si urm. Pentru alt ms., v. Jorge, Manuscriptek IntY-

ndstirir Cernica, in 131s. ortadaxii pe 1002 ; n° 52. V. ,,,i manuscrisele 2458,
2470 ale Ac. Rom.
1 0 airticid avInd acest cuprms, copiafá la 1620 in satul Simpietru de
linga Bra.ov, e analisatli, dindu-se ,,,i extrase, de d I. Bianu, In Col. her Trojan
pe 1883, P. 323 si urm., P. 445 si WM.
2 0 solá a el' avea o foarte frumoasi cas'51 la Vdr5.stf (Ilfuv). V. ChMtarttle
10 Macarie de Antzachia, P. 211.

www.dacoromanica.ro
CLXVIII VEACUL AL XVIPLEA

Inceputul 11 fäcu un simplu diacon, cu numele de Mihail,

care se ingrijia mult de felul cum i se va face slujba la
moarte, cad vdzuse cd unif cetesc unele lucruri, alii altele.
El cumpArâ deci un text slavon $i unul grecesc, chemd. pe
lingä dinsul «oamenî cdrturarf bunI $i intelepti», se ajutâ cu
el', $i duse la bun capät lucrarea. Apoi o tipäri inteo bro-
surd de vre-o cincIzeci de pagini $1I adause o scurtä. Prefatd,
in care sint pomenite si rudele lui, pentru ca evlaviosul ce-
titor sä se roage pentru dinsele. Aceasta e «Cartea ce s.
cheamd Pogribania preotilor mireani $i a diaconilor».
Cheltuitorul pentru cartea urmätoare, tipdritd la 1651, e
Mitropolitul insusI, care pune chiar, in locul obi$nuiteI sterne
domne$ti, csemnuld carele iaste dat de la Dumnezdil prea-
sfintilor Mitropolitl a Tärdi Ugrovlahief». Nu numai atit, dar
Stefan e si traducdtorul cartif, intitulatd. Mistirio sag Sa-
crament, ale cärei elemente le-a scos din molitvenice grecestl
$i slavone. El aratä cd a volt prin aceasta sä. 15.mureased pe
preotif säi asupra tainelor, ca sdi nu li se mai aducä ocara
cd, din cgrosime si grubie», nu li inteleg rostul. Deocamdatä
dä tainele de cäpetenie : botezul $i mirul. Vor veni apoi, cu
alt prilej, si celelalte cinci taine 1.
Legaura intre aceastä operd $i cele «Seapte Taine» ale Lo-
gofdtuluI Eustratie e vdditä.. Stefan s'a inspirat de la treti
Logofdtul moldovean. De alminterea, un scriitor care, ca
dinsul, zice: Bisericd Munteneascd $i Tarä Munteneascd -
in loc de Biserica' $i Tard-Rumäneascd - s'ar pdrea a fi din
Moldova. Aceasta ar dovedi-o $i rivna lui de a da clerulu
ce-I era supus cär pe limba lui : «nu cum ad fostd pand
acum slavoneaste tipicurile, carele nu le pot $ti cinstitii $i
cuceritii preoti, pentru nesebuiala lor, ce tot rumäneaste toate
pre rändii». Stilul are toate insusirile puternicului stil mol-
dovenesc din acest timp, si aceasta ar mai fi hieä o dovadd.
insä, in Prefata de la «indreptarea legil» din 1652, tälmd-
citorul, indreptlndu-se cdtre Stefan ca sä-r multämeascd., lá-
murete cä acesta era gdeinteund locd ca acela $1 satii de
' V. Bianu i Hodos, pp. 178-94. 0 a doua parte din Mistirin am esit-o
copiatá elegant inteun manuscript de la mánástirea Cernica. Asfázï ea se

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURi MUNTENE DE SUPT MATEÏ BASARAB CLXIX

josii aid Ungro-VlahieI» ' : as crede cal acest Muntean trecuse

prin vre-o mándstire moldoveneascd, uncle va fi primit scoala
cea noud si bund a lui Varlaam.
Precurn «Mistirio» atirnä de cele «Seapte Taine», astfel si
marea lucrare tirgovisteand a «indreptäril legil» porneste de
la tipäritura moldoveneascd a lui Eustratie asupra Canoanelor
si legilor impärätesti.
Stefan void sä se dea judecdtorilor si cetitorilor munteni
o culegere completä a hotäririlor de sinoade si de impArati.
El cdpätä textul, pe care-1 cäutase in zädar la Constanti-
nopol, de la Vistierul al doilea Gheorghe Carida din Trikke,
pe care-1 asteptä, in 1655, o moarte grozavd din partea Sei-
menilor rdsculati 2 ; volumul cuprindea «judecata toatä ar-
hiereascä si, längd dinsa, si inpäräteascd, cu toate canoanele
ale Sfintelorù Sdboarä si Apostolf, si a MareluI Vasilie, si a
altord dumnezeesti i sfintY Pärintl, inpreund cu theolog (sic)
dumnezdestilord bogoslovi,- scoasä si tocmitä cu porunca si
invätätura blagocestivuluf inpärat chir Ioannü Comninuld, cu
mare si multd socotintä, de pravoslavniculd intru dascali
diacon si päzitoriuld de toatä pravila si canoanele Marii-Be-
searici, chir Alexie Rodinu[I]». Pentru a face traducerea «dd
pre ellineaste pre cuvinte proaste rumäneaste», Stefan alese
pe un calugdr din Ardeal, pe un «Panonian», cu numele
de Daniil «Andrean» sad Andrian, Adrian, scolar al lui Ig-
natie Petrítzi si al lui Panteleimon Ligaridis, acesta din urmä
«teologul» lui MateI-Vodd, precum Sirigul era «teologul» lui
Vasile Lupu 3. Acesta infalisä lucrarea, intoväräsitä de o Pre-

afri în Bibl Ac. Rom. D. Bianu a tip'árit-o in Apendicele la Discursul säii de

intrare In Academia Romin5.: Despre zntroducerea lzmb»T româneft In Thserica
Remand, Bucuretl, 1904. Nunta de care e vorba, pare sá fie a fetel ce-
leT mai marT a Duc6I-Vodà cu fiul lui Radu-VodS Leon (v. Constantin CS-
pitanul Filipescul, ed. lorga, pp. 15S-9). Atuncl era luck Mitropoht tefan.
cAci Teodosie-1 luI. locul abia la 21 Maiii 1668 (Studi fi doe., V, p. 629,
nota 1).
1 Ibid., p. 192.
2 V. Studir si doc., IV, p. mom ; Constantin Capitanul, p. 133, nota I.
a 1st. lit. rom. Fn sec. al X VII1-lea, I, p. 30.

www.dacoromanica.ro
CLXX VEACIM AL XVII-LEA

fatä foarte umilitá, in care se calificd insusi de nevrednic,

de «trial micuiü, prostulti i plecatul prah de suptü picioa-
rele cinstite ale Sfintiei Sale». Lui Stefan li plácu opera lui
Daniil, $i el scrise pentru dinsa o lungd introducere, in care
vorbeste de felul cum s'aü alcdtuit legile impärätesti, cu
amänunte $i nume stilcite care trebuiaü sä umple de mirare
pe oamenii din vremea sa. El comandi apof ilustratif asa de
frumoase, sfintl, soboare impärätestI, cum nu se mai vdzuserä
pánä atund la noi, si dadu totul mesterilor tiparnici, cari-i
aduserä la 1652 un splendid volum de aproape 800 de pagini 1
Daniil, care s'a invrednicit a fi mai tärziù Mitropolit in Ar-
deal, de la 1654 innainte 2, a dat färd indoiald o traducere
bunä. Dar, om färd o invätäturä mai deosebitd, el nu s'a
priceput sá schimbe in compilatia, cu totul färä formä, pe
care i-o dAduse Mitropolitul. Pe lingä aceasta, avind la in-
däminä. Cartea de inváráturd a lui Eustratie, el n'a tradus
din noti, ci a indreptat numai - si nu räü - traducerea pe
care o däduse acesta, cuprinzind astfel in noua Pravilä mun-
teand, de si in altä orinduire, tot Nornocanonul moldovenesc.
Pe cind insä opera lui Eustratie, bine impärtitá s, a putut fi
intrebuintatä in judecäti, amestecul greoiti si fard nici-o so-
coteald pe care-I tálmäcise intocmai Daniil, n'a avut alt rost
decit acela de a fi cetit, si mai ales privit cu acea admiratie
pe care o inspirä cärtile voluminoase celor foarte multi cari
n'aü nici chemarea, nici aplecarea sä le deschidä.
Tot in 1652, o traducere a Tirnosaniel, fäcutä dupä gre-
ceste si slavoneste tot de Mitropolitul Stefan, inchidea sirul
tipäriturilor muntene. in 1653, incepea räzboiul pentru scoa-
terea lui Vasile Lupu ; urmati tulburdrile Seimenilor. in 1654
' Retipärit de Misail i Blaremberg In 1871 si de Bujoreanu, In Collec/inne
de legiutri, III. Cf. Pie, Die rumanzschen Gesetze und Per 1Vexus mit dent byzan-
tt Pzilschen und slavischen Recht, Praga, i886 (o dare de sami.).-Ms. PravileT in-
Oda, de la Govora, iscidit de aMoxalie Mihaii, e astäzi 111 2471 din Bibl. Ac. Rom.
2 Bunea, Yee/tile episcopit, p. 110 al urm. Apol el se intoarse in Tara-
Romäneascä, uncle apare cltva timp ca episcop de Strehaia, titlu noil, creat
numai pentru el. V. Bianu, Episeopia Strehazet, In An. Ac. Rom. pe 1904.
3 V. Xenopol, 1st. Romîmlor, LV, P. 163 si urm. i mal ales C Popo-
vid, in Candela, an V.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURILE ARDELENE CLXXI

Matei-Vodd se stingea, luind cu dinsul pacea, bogdtia $i

grija de carte $i invätdturd.
10. TIPÄR1TURILE ARDELENE.
Pe cind Moldova tipäreste cdr%1 de cetire, iar Tara-Romd-
neascd opere slavone sail slujbe pe romäne$te, impreund cu
lucrdri de «concurentd» fatd cu acelea apdrute in Ia$1, Ar-
dealul incepe a da un al doilea $ir de carti sfinte, pe care,
ce e dreptul, n'avu rägazul s5.-1 clued la sfirsit.
Aceste tipdriturf sint insd -- ceia ce nu fusese toate pu-
blicatiile din veacul al XVI-lea - traduced noud, acute anume
pentru cetitorii din acest timp. Cetitorif ace$tia sint intele$T
inteun chip tot asa de larg, cum intelesese Coresi $i urma$iI
säl pe cetitoril lor. Nu e vorba numai de Rominii dintr'o
tard, ci de Rominii de pretutindeni, -
deci de intregimea
neamului. Si Varlaam spusese cd vrea sä vorbeasca tuturor
celor ce an graiul säti, dar acest gind innalt se exprimä
mult mai deplin, mai puternic $i mai frumos in aceste cu-
vinte ale PrefeteI puse de Mitropolitul ardelean Simion Stefan
innaintea Noului Testament din Balgrad (1648) : «Aasta
incI vä rugdmn sä luati aminte cd. RumlniT nu grdescu in
toate tdrAle inteun chip, fried neci o tará top' inteun chipü ;
pentr'aceaia cu nevoe poate sá scrie cineva sä inteleagd toV,
gräindn un lucru unii intr'un chipú, altif intr'altil chipü : an
vesmänt, an vase, an altele multe nu le numescu inteun
chipü. Bine $timn cä cuvintele trebue sd fie ca banii, cä
banii aceia sänt buni earn imbld in toate Wale, a$ia si cu-
vintele acealea sdntii bune carele le intelegn totl. Noi, dereptil
aceaia, ne-amn silit, de in cdt am putut, sä izvodim a$ia cum
sä inteleagd top' ; iard, sá nu voril inteleage toti, nu-i de
vina noasträ, ce-i de vina celui. ce-ati räsfirat Runidnif
priintealte OA, de $'ati mestecat cuvintele cu alte limbi, de
nu grdescu totf intr'unn chipti.» Programul $i nevoia unei
limbi literare unice pentru toti Rominif nu se puteati ardta
mai bine decit In aceste rinduri ale Mitropolitului bdlgrädean.
Gheorghe Rakóczy I-id, prietenul lui Matei-Vodd, se apropia
de sfir$itul stapinirif sale, chid el indemnd pe Simion Stefan

www.dacoromanica.ro
CLXXII VEACUL AL XVII-LEA

sd dea credinciosilor sdf un Not! Testament pe romdne$te.

Mitropolitul insu$I nu era un cdrturar, cu toate cd $tia sä
serie foarte limpede limba sa ; fost cdlugär in mandstirea de
lingd. Mitropote, el n'avuse unde sd. capete $tiinta de slavo-
neste $i greceste pe care de o bucatd de vreme o aveati
aceia dintre prelatii rominI ce se socotiati invätati. El dà.du
sarcina traduceriT celei noud cdlugdrului Silivestru, venit din
Tara-Romdneascd, unde fdcuse acele traducer! din slavone$te,
slabe, luate cuvint dupä cuvint, pe care le cunoastem.
Simion Stefan se laudd cd, nemultdmit cu lucrarea lui Sili-
vestru, s'a apucat insu$1. aa posledui, si, unde n'ati fost bine,
amt.! isprävitti $i am inplutù $i am tocmitii din cdtil amii
pututti» : el ar fi intrebuintat traducerea slavond din Moscova
$i traducerea lui Ieronim, dar s'a tinut mai mult de textul
grecesc. El a mai pus $i resumatul, «suma», care va ajuta
pe eel ce cautd. Sigur de lucrul sät, el pofte$te pe cetitori
sä compare cu gizvoadele», cdcl numai atunci «yeti afla pe
ce cale amt.! imblatti».
E aproape sigur cd Mitropolitul a fd.cut o parte din aceste
lucruri prin altii. Dar cd a fost o prefacere a scrisuluT lui
Silivestru nu rdmine indoiald. Stilul Noulut Testament din
Balgrad nu e acela al Cazanter muntene : scurt $i cuprin-
zdtor, energic $i bine rostit, el samänd cu al Praia din 1582.
Mlddierea moldoveneascd lipse$te, dar, asa cum este, aceasta
era cea mai bund formd romäneascd pe care pänd atunci o pri-
mise vre-o parte din Scripturd. Litera mdruntd, find, elegantd,
podoabele cumpdtate, sdpate dupd gustul apusean, erati $i ele
vrednice de aceastä minunatd carte, care pLea, astfel, sä apará
ca produs al unef tipografif princiare.
in ceia ce prive$te limba, nu e nici-o deosebire intre Naul
Testament din 1648 si Psaltirea care ie$ in aceleasI con-
ditif la 1651. Dar aceasta e $i mai precisd si mai exactd, ca
una ce e tälmbicitä de-a dreptul dupd dimba jiclovascd». Cei
ce ati indeplinit aceastä sarcind de invdtat, nu $i-ati scris nu-
mete, dar pe lingd dinsii Mitropolitul, acela$1 Simion stefan,
a avut numa rostul de sfdtuitor, si nici Predoslovia nu e
fdcutá in numele lui, ci in al tälmdcitorilor necunoscuti.

www.dacoromanica.ro
 SCRIITORf NOI MOLDOVENES,TI CLXXIII

Pe cind cirmuia insä. in Ardeal Gheorghe Rákóczy al Ipea,

tiparul din Bälgrad dddu, la 1656, un Rdspuns la cArticica
rdzboinicd a lui Varlaam, supt titlul de gScutuld catichiz-
musuluf cu räspunsu den Scrdptura Sv[dr]td inpotriva rds-
punsuluf a doao täti färd Scripcurd Sv{an]td». Pe atunci starea
Mitropolie ardelene era cu totul neorinduitd, si nu s'ar putea
spune cä acest non strigdt de luptä a pornit de la Daniil,
care se pare cd pästorià pe atunci o dovadä cä autorul e
altul, se aflä si in marea invätäturd in ale Scripturif de care
el dä dovadd, pe cind se stie cä Daniil, cälugärul Daniil An-
drean Panonianul din Tirgoviste avea abia slabele puteri ale
unul traducdtor mijlociü. insä la 1656 era superintendent
calvin acel Gheorghe Csulay, care, ca pastor al Curtii, chel-
tuise pentru tipdrirea cCatechizmusulu!» atacat de Varlaam ;
ajungindul la cunostintd, cam tdrzin, ce e dreptul, combaterea
acestuia, el alcdtui de bund samä mnsui invdtatul rdspuns, pe
care-I tálmäci pe romäneste, destul de stingacia, un preot
oarecare, dintre eel" foarte multi' cari nu se deosebiail supt
raportul religios de calvinif cuceritorf 1. La räspingerea ar-
gumentelor luí Varlaam se adause si intreg Catechismul, asa
cum el fusese tipärit intdia oard, la 1640 2.
indatä incepea lupta luí Gheorghe Rtikóczy al III' cu
Turcri, främintárile pentru Coroana Ardealuldf. in acest väl-
mdsag, activitatea literard incetä si aid, cam in acelasI timp
cind ea se opria in Tara-Româneascä.
II. SCRIITORI NOI MOLDOvENESTI : NICOLAE MILESCU.
Pe vremea 110 Gheorghe Stefan incä apar in Moldova dol
cärturaff : un cleric si un mirean.
' 0 edqie nouS a cir01 a dat-o G. Bar4iii, supt titlul : «Catechismulu cal-
vinescu, impusu clerului si poporului romanescu sub Domnea principiloru Georgiu
Rákoczy I. si II. ; Sibiiii, Krafft, 1879 ; cf. Bianu i Hodos, p. 537, no 64.
2 Cor. Gheor. Mol., de la sfirit inseamng. «Correxit Gheor[ghe] Mol[niir)].
- 5f catolicil tip*Arni un Catechism pentru Rominl, la Pressburg : traducerea
se fäcu dupà lucrarea lul Paul Canisius, - vestitul Iesult, a ca'ruT amintire s'a
serbat cräurfa'zI,"- de un cleric din Caransebes, In 1636. V. Socatdde 13; apvulur,
p. 287, nota 2, dupg. Archtv f. siebenbfirgische Landeskunde, N. F., XIX, p.
629. - V. si rnal departe, Eplogul.

www.dacoromanica.ro
CLXXIV VEACUL AL XVII LEA

Mireanul, fost ucenic al $colii lui Vasile Lupul, era cel mai
invdtat din doli. Stia bine latineate, grece$te si slavone$te,
ceia ce pe atunci formà pe un dodus trium linguarum in Rd-
sdritul slavo-romin. Era foarte harnic, potrivi t pentru misiuni di-
plo matice grele $i pentru obositoare cäldtorii de cei cetdrI, pentru
tälmácirl rapezi, trebuincioase unei Cancelarii de Stat. Pe lingd
aceasta, de $i menit s'a" fie numai compilator in toatä viata
sa, el da, prin alegerea pe care o face, un caracter personal
compilatiilor sale. Îi plac subiectele ciudate, tainele, prooro-
ciile si superstitiile, in care crede din toatd inima $i pe care
cautá sd le rdspindeascd, El poate fi foarte credincios std-
pinilor säl, dar pentru Moldova insd$T, pentru tard, viatd $i
limbg, n'are nici-o aplecare deosebitd. Astfel, el ajunse a cu-
lege $tirI prin China pentru Tarul rusesc, dupd ce-$i petre
cuse toatd copildria si tinereta intre Romini. Acesta e Ni-
colae Milescu Spdtarul, a cdrui soartd si muncd s'ar invred-
nici de un mai mare loc alci, dacd, fie $i in cea mai II-lied
mdsurd, condeiul lui neobosit ni-ar fi folosit si noud.
Marele povestitor Neculce, care a träit si el in. Rusia din
pomana impdratului crestin de acolo, dar care n'a mai
apucat pe Spdtar, märturise$te cd Nicolae era un boier din
Tinutul Vasluiulul'. Lämurirea e adevdratd. : in 1693 se iscd-
le$te inteo marturie privitoare la satul Jigoreni din pdrtile vas-
luiene un Spdtar Stefan Milescul, care e de sigur o rudá a scrii-
torului2. Fratele lui Nicolae se chema Postolachi $i era Uricar :
in adevdr, un Apostol Uricariul scrie supt Gheorghe-Vodd
Ghica acte in 16583; in 1661 gäsim pe un d'ostolachi vtori
Spdtar» 4 ; cred obi acela$i boier ajunse la 1668 Mare-Pdharnic5.
Nicolae Milescu va fi fost intrebuinO.t intdia la capuchehaie-
Heut moldovenesc din Constantinopol. intors in tard, el vdzu
sfärimarea Domniei lui Gheorghe Stefan, dar nu intovärd$i

' Letopisele, II, p. 190.

2 Studz i doc., VI, p. 95, no 100.
3 Bibl. Ac. Rom., doc. 73/LxI, 78/LxI, 1 I 1/Lxxxm. Cf Sbornicul Maro-
politulul Gheorghe, reprodus i in Uricorzul, 1, p. 402.
4 Ibid., doc. 27/LYI.
5 Studir ;ri doe., VI, p. 87, 110 59.

www.dacoromanica.ro
 SCRIITORI NOI MOLDOYENE§Ti CLXXV

in sträinätate pe bietul pribeag, $i acesta nu se folosi deocam-

datä de stiinta lui de limbi, in deosebitele sale solii, in care
eraii cereri de interventif in folosul sAti pe lingd Poartä si,
pe lingä ele, destulä cer$etorie. Supt Gheorghe Ghica, el purta
titlul de Spätar, dar Spdtäria lui nu era cea Mare, ci a doua
sail a treia1. Odatä Ghica-ltrimese in Ardeal la Acatiu Barcsal,
care se lupta pentru stäpInire cu Gheorghe Rákóczy al II-lea ;
el avea cu dinsul o mie de o$tenI2.
Cum se impdcase cu Ghica, a$a se impacd Nicolae Spa.-
tarul si cu urma$ul acestuia, $tefänitä fiul id Vasile Lupu.
Acesta-I ardtá mare dragoste : II lua cu dinsul in trásurä, il
tinea lingä dinsul la masä, $i chiar ;giuca cárti cu dinsul» 3.
Se zice cd Nicolae, sätul de atita bine, s'ar fi inteles cu pri-
beagul muntean Constantin-Vodd, care se afla in Polonia,
de unde rivnia, färl nid-un drept, Scaunul moldovenesc.
in Ianuar st. v. 1661, «Costantin Serban, cu mila lui Dumne-
zeti Domn al Moldove), dAdea din Ia$i porund cdtre dre-
gátorii sal, innainte de a lua innapoi drumul hotarulul 4, dar
MilesculuI nu-I era dat O. se bucure In pace de trädarea lui. :
glumind poate, in acest chip singeros, asupra porecld de
eirnul ce se dädea lui Constantin-Vodd, insemnat la nas pen-
tru cd vinase Domnia, Stefänit'd fäcu $1 din Nicolae un Om;
hangerul chiar al Domnuld sluji pentru aceastá slutire 5. Ne-
norocitul fugi in lume, ca sä-$1 dreagä nasul $1 norocul : el
intilni in rátácirile sale pe Gheorghe Stefan, $i in 1667 era
primit la Stockholm, ca Trimes aI fostului Domn, eNicolaus
Spadarius, baro ac olim Generalis Walachiae» ; aid el dddea
ambasadorului frances, un jansenist, o márturie despre credinta
BisericiI RäsärituluI in ceia ce prive$te c transsubstantiatia $1
alte citeva puncte controversatel., intitulind scurta sa lätnurire,
scrisä Intditi grece$te : (Enchiridion sive stella orientalis occi-

1 Cantemir, .Descriptio Moldaviae, pp. 82-3.

2 Miron Costin, p. 361.
3 Neculce, 1. c.
4 Studit fi doe., IV, p. cccix, nota I.
5 Neculce, 1. c. Mitropolitul Gheorghe pretinde c5. Nicolae ar fi trecut la
Grigore Ghica i di acesta ar fi acut din el capuchehaiaua sa (Uricariul, 1. c.).

www.dacoromanica.ro
CLXXVI VEACUL AL XVII-LEA

dentali splendens», «Manual sati stea räsäriteanä strälucind

in Apus»1. inlulie, Ludovic al XIV-lea rdspundea lui Gheor-
ghe Stefan pentru scrisorile aduse de «le Baron Spatarius, cy-
devant vostre Général»2. in Ianuar 1668, Gheorghe-Vodd
muria la Stettin, si «Baronul Spatarius» era liber.
Neculce crede cA el s'ar fi intors in Moldova pe vremea
lui Ilias Alexandru-Vodä. Apoi ar fi plecat de grusine». E
mult mai de crezut cä. et n'a mail intilnit prieteniile si im-
prejurärile prielnice de odinioarä. Acum, in noua sa pribegie,
Nicolae nu alai apuc5. spre Apusul care avea destuf oameni
invätati mult mai bunl decit dinsul, ci se duse in Rusia,
unde invätätura era incä un lucru de tot rar.
Aid el se adäposti pe lingä puterniculboler Artimon Mat-
veiev, si acesta-i gäsi destule ocupatii in slujba TaruluT Alexie.
I se dädu o dregätorie pe lingä biuroul ambasadorilor : astfel,
el traduce in Septembre 1674 un discurs al ambasadorului
polon. in acelasi timp, i se cereaa de la Curte felurite tra-
duced din greceste, pe care in Moldova nu se gindise a le
face pe romäneste, fiindcd nirneni nu-I ceruse aceasta ; lite-
ratura ruseascä incepätoare cApätä astfel de la dinsul un
dictionarii1 grec-latin-rusesc, o carte de aritmeticä, intitulatä
Aritmologhion, o carte despre tilcuirea proorociilor», o cule-
gere de «cArti ale Domnilor», un cronograf, pe care-I numeste.
cu iubirea lui pentru titlurile intortochiate : «Vasiliologhiu»,
un tratat despre Muse si artele liberale, o «carte despre Sibile»,
o descriere a Sfintel Sofii din Constantinopol, o lämurire a
ieroglifelor, o lucrare a patriarchului Macarie de Antiochia.
in 1675, primävara, Milescu porni apoi inteo mare solie la
impäratul Chinei, in tara caruia, de sigur, nu mai calcase
Moldovean 0nä la acrsta. La 2 Maiti el era in Tobolscul
Siberiei. El NI incieplini cu bine misiunea, si din notele ce
strinse in cursul el, alcatui apol trei lucrári : una cuprindea
1 Reprodusä In ....La perpetuité de la foy de l'église catholique touchant l'Eu-
charistie,, Pails, 1669, II, 13. 50 0 urrn.
I Llurmuzaki, Supl. 11, P. 254, 01e CUCLx.x1V-v.
3 Un manuscript despre aceaqta fu Obit de patriarchul Macarie de Antio-
chia In Tara-Komaneascg. V. Ceilatorule luI, trad. d-rel Cioran, pp. 167-8.

www.dacoromanica.ro
 SCRIITORf NOÌ MOLDOVENEVi ct_xxvii

pe scurt calea pänä. la Peching, cealaltd intorsul ; iar cea de-a

treia era o descriere bogatä a Chine, in care se intrebuintaii
si lucrärl mal vechi, de la a luf Marco Polo, VeneVanul din
veacul al XIH-lea, pänä la cälätoriile mal noud «Nimenh,
scrie cu mindrie, Cirnul, «nimeni pänä la mine n'a vgzut cu in-
grijire si n'a descris locurile dintre /1111 Obi si insäsi China». Cer-
cetarea luf a provocat un sir de mäsurf pentru deschiderea si
asigurarea dim murilor in aceste regi Uní pänä atunci necunoscute.
Toate trele descrierile eraii insä rapoarte oficiale, si ele
n'ati vdzut lumina. Dar in 1689, Patriarchul Dosoftei din
Ierusalim, asezat in terile noastre, trimetea Spätaruluf o
scrisoare prin care se cerea de la dinsul pentru «patrie» -
in sensul Patriarchuld -o povestire despre China in felul
povestirilor luI Pausanias si Tucidide. Chid insä Hrisant
Notaras, nepotul lui DosofteT, trimes la Moscova pentru ca sä
cumpere slová tipografiei lui Antim Ivireanul, se intoarse in tarä.
in 1694, el aducea cu sine numai o traducere partiall pe
care insusl o fäcuse, intregind-o cu stir din raportul de
misiune al lui Teodor Baicov (1653) si din experienta unor
persoane cunoscátoare pe care le aflase la Moscova ; ea fu-
sese reväzutä si indreptatä de autor. Aceastä KttaAct aouXE6oucia.,
Chzna supusd, i notele asupra drumului päna la Peching ati
ajuns cunoscute in manuscript pe aceastä cale ; ele nu s'aii
tipärit decit in timpul din urmd, si aceiasI a fost soarta pártii
pe care n'o tälmácise Hrisant 2.
in 1694 Spatarul era la sfirsitul zbuclumatei sale cariere.
I V. cartea mea Rabozul din Extremul Os lent China, lapania, Rusta
Asiatica, Bucurestl, Socecii, 1904 , partea a 11I-a
2 Gh. Sion a dat, dup.a. insarcinarea Academiei Romine, in Analele eI, X,
o traducere rom'aineasca dupà greceste - manuscriptul intrebuintat e al Biblio-
teen* Centrale din Ia -a Cálaorici la Peching. (In alt mi., in posesia d-lul
Sofocle Lconomos, din Atena, e citat de Legrand, in Biblzothjyue greegue vulgaire,
III, 1881, pp. xxxiii-iv. lin al treilea se afid in Biblioteca mitocului Sfiti-
tului Mormint la Constantinopol , acelasi, ihd., p. )(XXIV Arseniev a tip'airit
in 1882 aceleas1 note de drum in ruseste , extras din Memoriile societ4ii im-
periale geografice rusestl, sectia de etnografie, IX, fascicula ishl. Tot Arseniev
dàdu, in 1896, notele celelalte, complectind astfel cunoaterea c5.1a.torief , extias
din Memoriile sectieI Orenburg a societaIiI imperiale geografice rusesti. Kttuto.

71304. Vol. VII. XII

www.dacoromanica.ro
CLXXVIII VEACUL AL X.VII-LEA

Fusese disgratiat odatd. cu Matveiev, sprijinitorul säü, dar

pe urmä i$I capätase iaräsi trecerea de la inceput. in 1689
el primia pe calätorif sträini $i lt slujia drept calduzd, dupd
obiceia. Credem pe Neculce c.d. Milescu se insurase cu o 4Mos-
calcd» si-$1' adusese $i rudele pe lingd dinsul. Dacd surgunirea
lui in Siberia e indoielnicd, e foarte cu putintä ca traduce-
rile ce fäcuse prin 1672-5 s fi fost date in mina lui Petru,
tindrul fiti al luI Alexe, $1 Petru-cel-Mare de maI tärziti. in
aceastá a doua perioadd a vieti sale, Nicolae traduce numal
pe Simion de Tesalonic, dupd editia textuluI grecesc, data
in Ia$1' la 1683, precum $1, cînd $1 cind, cite-o informatie
politicá. Neculce pune moartea lui Milescu in a doua Dom -
nie a luI Mihal Racovitä, decI in 1707-9 '.
12 MITROPOLITUL DOSOFTEI :51 EXCHÄRILE LUi.

Dosoftef s'a näscut pe la 1624. inteo insemnare pe dosul

unul document ca $i inteun exemplar al Liturghiel ce i-a
trecut prin mind, el dä numele tatäluI säü, Leontari, numele
buniculuI, Barila $i al mamei, Misira 2 inch' de pe cind era
cAlugär la Pobrata, el $tia. $i slavoneste, $i grece$te, si lad -
ne$te, $i poloneste : cele douä limbf din urtnd mäcar nu se
puteaü inväta insä la mänästire in Moldova. Cu toate cä o
mätu$A a lui DosofteI poartä numele romänesc de Stanca $i
cä o sor l. a lul tinea pe un Serbul 3, aceste cuno$tintI ne-
Soti),E-.6opau a fost tipàrieg. de Legrand, in .8tblzolNyue grecque vulgaire, III,
p. 337 si urm. Asupra altul ms , v. C. Erbiceanu, in An. Ac. Rom. pe
1901. - Corespondenta dintre Patriarch j Spatar, In Sathas, Bibhotheca graeca
medn arm, IH, p. 92, in Legrand, i. c., p xxxV si urm. i Erbiceanu, Cron.
i urm. Cf. si Ist, ht. rom, in sec. al
greet' card ai scris despre Romlnr, p. 104
X VIII-lea, 1, p 46.
1 Cf. Picot, Nicolas Spathar Milescu, in Mélanges omentaux, publiés par
icale aes langues omentales vivantes, Paris, 1883 , si in Legrand, Biblzograplhe
hellénique, IV. Studiul d-lul Hasdeil In Trolan pe 1870 e plin de presupu-
nee( ingenioase, dar nelntemeiate. MaT v. Urechili, in ziarul Livia pe 1894
si G. Bogdan-Duid, In Cony, literare, xxxv, pp. 243-6.
2 Arch. ist., 11, p. 118. Originalul nu I-am putut gäsi ins'd in actele Po-
bratel, In Arch. Statulul, de unde 1-a Intrebuintat d. Hasdeit
3 G. Popovicl, .Index Zolkieviensis., In Candela din Cernaufi, an. 1884,
pp. 750-1 ; Melchisedek, Chron. Romanulut, I, p. 279.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOFTEÍ §I LUCRARILE LU CLXXIX

obisnuite $i numele acelea vädit neromänesti de Leontari,

Bari la $i Misira ar face sä se creadd c Dosofter venise din
Galitia, unde o sumd de Gred triaü, Invirtind afacert, la
Lemberg mat ales. Un adnotator de cronici it zice «fecior de
negutitoriti», iar insemnarea «neam de mazil» din Neculce '
nu dovede$te cä DosofteI era Romin, ci numai cä parintele
säg era la bir printre mazili. Simpatiile statornice ale lui Do-
softei pentru Polont, ultima lut fugä la dinsit, dupä care a rämas
in oraul olkiew, ar fi iard$1 indicatit ale unei obir$it sträine.
Poate cá DosofteI a fost egumen la Pobrata - el era Incä
acolo la 1649 dar despre aceasta n'avem nid-o dovadä.
E sigur insä - din causa date - cá «smeritul popa Dosofteiii
igurnenul» de la Neamt, care face märturie pentru ni$te viI
la Cotnari ale mänästirit Pobrata, unde «not am bätränit si
ne-am pomenit din dzilele Raduld-Vodä, din Domniia d'intäT,
$i tot le am pomenit eh' sint a sv[i]ntd mänästirl a Pobratel» 2,
nu e viitorul Mitropolit. Acest al doilea Dosofte, fost la Po-
brata $i apof egumen de Neamt, a fost pänä la sfirsit du-
hovnicul lui Varlaam 3. La ro Maia 1658, Dosofter, viitorul
Mitropolit, in vristä abia de 34 de ant, era acum unul dintre
ierarchif Moldovet, ca episcop la Hu$14. El urmâ apoi lui
Sava, ajuns Mitropolit in 1659, la Roman. Dosoftet venia si
pe la Ia$T, stind la masa Domnului, a Id Dabija-Vodd, vorbind
-err puternicul Iordachi Cantacuzino, cäpätind lätnuriff de la
archidiaconul DosofteI, viitorul Patriarch de Ierusalim, venit
in Moldova cu Patriarchul de pe atund, Nectarie5. El drese
pe acest timp mänästirea sa, Pobrata, asupra cäreia trecu-
serd multe nevot, ruinind-o in parte 6.
Ca Mitropolit mai ales - el primi aceastä dregátorie supt

I P. 233.

2 Arch. Statuluí, Neaml, XIV, 27. Data, 7215, e adaos5. de alt candeiti,
faDe.
8 Urechii, in An. Ac. Rom., X, pp. 347-8.
4 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, pp. 277-8 ; cf. acelai, Ch lin-
;utter, pp. 125-6.
5 Melchisedek, Chron. Romanulut, I, pp. 280-I.
6 Acelai, Notz/e, p. 162 si urm.

www.dacoromanica.ro
CLXXX VEACUL AL XVII-LILA

Duca-Vodd, la 1671 1 - Dosoftei fácu politica. in rdzboiul,

deschis intre Turd si Poloni, räzboiti care pärea cá se va
mintui prin biruinta hotdritoare a acestor din urmä, priviti
de cei mai lumivatI dintre boieri ca viitorif stapirif al Mol-
dove, dacd nu si ai Terii-Romanesti, Dosoftei, de loc el insusi
din Polonia, cetitor al scrierilor polone, dusman al paginilor
prin care Dumnezeti pedepsise o bucatá de vreme pe RominI,
ajutâ din toate puterile lea pe crestini. and, in toamna anulur
1673, Stefan-Vodd Petriceicu, inlocuitorul lui Duca, fugi la
Poloni, Dosoftei, care se afla inca. din Iunie in tabdra de la
Hotin 2, urmâ pe stäpinul sail intre sträini, cari nu erati insä.
asa de sträinl pentru dinsul. El credea ca Polonii, cari pa-
trunserä cucerind in tarä, vor aduce iardsi in Scaun pe Stefan-
Vodä, dar aceastä nädejde ii fu inselatä. Supt Dumitrascu-
Vodä Cantacuzino, Domnul pus de Turd si adus de Tatari,
Mitropolitul, care pretuieste totusi insusirile acestuia - ,(certd.
pre viclianii de li diade fricä 21, -, nu se va fi intors in tarä
indata, si el stätu inchis intähl in mandstirea Sf. Sava din
IasI4, dar Duca-Vodä, ocrotitorul lui cel statornic, nu-1 läsa
in pärerile de rail ale pribegieL Teodosie, fostul episcop de
Roman si Mitropolitul de vre-o doi ani al hit Dumitrascu,
trebui sii piece, alegindu-si ca adapost al anilor din urmä vre-o
mänästire din pärtile Putnei, unde il vedern facind cumpäraturi
la 1686, cu un garchiepis op Daniil» (de Ardeal ?)5. Dosoftei
stätu in fruntea Bisericii moldovenesti si supt Duca, in aceasta.
Domnie a treia, si supt Dumitrascu Cantacuzino, care innainte
de aceastä nouä cirmuire cdpatase laudele lui Dosoftei (Mitro-
politul, din partea lui, nu sprijini, data aceasta, incercarea
Polonilor, cari veniserd cu Petriceicu, prinzind pe Duca-Voda.

1 Melchisedek, Chron. Romanului, 1, p. 282.

2 Marturie data, la 20 ale lumi, de el, de episcopil Teodosie de Roman,
iSirafimp de RadauV st loan de llusi, precum i de boiern In dregatoril ri
de ceI mazili , Arch Statului, Neamt, no 1277 ; cf no 1278.
3 Versurile am Lam-glue si din Parimiile de la 1683.
4 N. Costin, pp. 12-3.
5 Studir fi doc., V1I, pp. 321-2, 00 23. El e pomenit pana la 1697. V. i

ibid , p. 323, no 30, si nota 3.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOFre §I LUCRARILE Lut CLXXXI

in satul DomnestI din Tinutul Putna); el i$I pästrä locul -

acum insä el era aproape de 60 de anl - $i supt acel
mosneag, bun chid nu bea prea mult vin, care a fost Con-
stantin-Vodä Cantemir. Dar, pe chid minile slàbite ale acestuia
tineag frinele boierimii, DosofteI fu ispitit ilia odatä de
dragostea lui de tineretä pentru Poloni. Biruitorul de la Ho-
tin, Ian Sobieski, era acum regele Joan al III-lea, $i se putea
crede a acel ce despresurase Viena va fi in stare sä smulga
Turcilor Moldova. DosofteI va fi primit deci cu multd bu-
curie in acest an 1686 pe Craiul liberäriI, dar in curind
Sobieski trebui sä Oräseasa IasiI. Dosoftel nu crezu a poate
sä rämlie in sigurantä : luind moastele Sfintului Joan cel Noti,
vechiul ocrotitor al Moldovei, precum si odäjdiile $1 hrisoa-
vele Mitropoliei, el plea impreund cu oastea cresting.. Di-
mitrie Cantemir 1- spune cd Mitropolitul ar fi fost dus cu
de-a sila $i cá s'ar fi rugat intäia din destul ca Moldova sä
nu fie despoiatä de moastele si podoabele esi archieresti. insä
Constantin-Vodd, tatäl 10 Dimitrie, care, oricum, trebuia sä
$tie lucrurile mal bine, dä dreptate prin purtarea sa cronicarilor
acestni timp, Nicolae Costin $1 Neculce 2. Dupá ce chemä in zä-
dar pe Dosoftei, el ceru de la Patriarchrf RásärituluI- innaintea
tuturora, de sigur, de la Dosoftei de lerusalim, supraveghetorul
BisericiI Rominilor - afurisenia Impotriva fugaruluf $i täinuito-
ruluI de lucruri. sfinte. Dar aceste blesteme pornite pe urma luf
nu tulburari. pe DosofteI, care ajunsese din mila regelul Mitro-
polit lesesc la Zolkiew, unde tälmäcia in lini$te cäqi grecestI
in slavoneste 3. Nu-si va fi uitat tam, dar el putea sä mai päs-
treze credinta cä o va vedea, cad* Polonii aveati de gind sä
cearä la pacea cu Turcif Moldova, unde fäcurä o mare nävälire
$i in 1691. Pänä la 1699 nu se va fi crezut sigur Sava, fost
episcop de Roman, pe care Cantemir-Vodä-I innaintä la Mi-
tropolie. Dar in acest an se fäcu pacea, asa de multä vreme
' Vita Constantinz Cantemyrii, In Opere, VII, p. 44.
2 Letopisife, II, pp. 36, 233 ; Index 2olkieviensis, In Candela per 885, p. 98.
3 13mnu, Psaltirea in versur intocmitä de Dosofter, Afttropolstul Afoldover,
Bucurfl, 1887, p. x, nota. Pentru documentele luate de Dosoftel, v. G. Po-
povici, Index Zolkzenzensis, In Candela, a. c.

www.dacoromanica.ro
CLXXXII VEACUL AL XVII-LEA

a$teptatd, $i Moldova rdmase supt ocrotirea Tureilor. Poate

cä Dosoftei nu mai teal sä vada aceastd zi.
Neculee zugräve$te astfel pe Dosoftef : eMulte limb! $tia :
eline$te, latine$te, slavone$te, i alte. Adinc din eärti' $tia ; si
deplin calugär, i cucernic $i blind ca un miel in tara noasträ
:

pre aceste vreml nu se aflä om ca acela i». Acest chip samänd

ea acel ce se desface din felul de a scrie al lui DosofteL din
unele stiff asupra lui ce se intilnese ici i colo in tilcuirile ce
a läsat dupd dinsul. Nu era un ora lacom de bani sail lacorn
de cinste acel care atinge odatä in batjocurä obiceiul ce I
cdpätase uniI de a se impäuna - cum facusera Movilestii,
Stroice$tii, Ureche$tiI, cum ad fäcut pe urmä Catargie$tli, iar
dincolo, in Tara-Romäneased, Bäläcenif $i CantaeuziniI - cu
titluff sträine : 'N.Tedem $i in zilele noastre cä multi sä ne-
voesed, unii $i cu platd, sä-$I facd nume de $leahtä, pentru
cinstea $i slava ace$tii lumi trecdtoare, - cä unii silescd sä
sä rdspundzd dupa Coruna Le$ased, altdi dinü Tarigrad, altdI
dint' Antioehiia $i din Rämd 8». Cea mai ferieitä parte din
viata lui ad trebuit sd fie aceI ani, acei multi anI de zile, din
tineretd, din bärbätie, din bdtrineta, pe cari i-a petrecut in
lini$tea muntilor i pädurilor, seäldati in aier limpede, la Po-
brata, la Neamtul, mänästirile de la poalele 'Carpatilor. Aid
a scris, fard indoiald, tot ce a tiparit pe urmä, chid Domnii
terii stätead gata sä-1 ajute. t ce n'a isprävit aid, a desä-
vir$it pe timpul, ma! tot a$a de pamic $i priincios, chid a
fost episcop la Roman.
innaintea la! Dosoftei a stat de la ineeput ea un model Mi-
tropolitul Varlaam, rdspinditorul de carte ro mäneascd. Luindu-se
dupd acesta, Dosoftel traduse Vieile Sfintaor. Dar el nu alese
ca Varlaam, dînd inteo singurd carte cu slovele destul de
mad ceia ce socotia mai frumos in povestirile despre minunile
acelora cari, erezind mai mult deeit ceilaltI oameni, aü ciSigat
$i puteff maf mar! decit ale lor. El voia sä dea Rominilor
intreagd povestea Sfintilor, si, daed n'a luat in adevär tot
din originalele grece$tI si csirbe$tI» pe care le adunase, nu
1 Leto.pisi/e, II, p. 233.
2 Notele la Psaltirea In versurY.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOFTIA §I LUCRÄRILE LUÍ CLXXX1II

färd oarecare osteneald, el a strins de sigur partea cea mai in-

semnatä din cele doudsprezece Mineie, sag cethi despre sfintI
din zilele sag «praznicele» fiecdrei luni. Pe rind, de la Ghe-
orghe Ghica (1657) incoace, toti Domnii 'II indemnard sd lucreze
cu stäruintd la aceastd. mare $1 grea operd. Cdutind harnic prin
dexicoane de a.gunsti», alegind cu mult simt de limbd cuvintele
potrivite, el mintul abia dupä intoarcerea sa din Polonia ceia
ce incepuse cu multd vreme in urmd ; in «ace.?tI viaci grei a
tdriI», de care se plinge, el gäsise totu$I destul timp si des-
tuld odihnd de minte pentru a da neamului säg o astfel de lu-
crare, cum n'o aveati nici vecinii pe limba lor. Dar «Viatia $i
petriaceria Svintilor» asteptd citiva ani pdn ä. ce ajunse la tipar.
Dosoftei credea c.a.' limba poporuluf poate fi primitd in Bisericd
$i odatd, rdspunzind arturarilor munteni, cari erag de altd pd-
rere in ceia ce priveste slujba, el pomeneste cuvintelelui Marcu de
Alexandria in favoarea limbil intelese '. Alta' datd, el recoman-
dase cetireaPsaltirif romdne$ti, adu.cind innainte acea au toritate
a Sfintului Pavel care se afld asa de adese ori citatd in prefata
publicaVilor luterane si calvine din Ardeal, in veacul al XVII'.
Dar din Sfinta Scripturd insäsii el nu facu o traducere corn-
pletd, precurn se facuse in Ardeal cu un veac innainte $1 curn se
fácu din nog, poate de Varlaam, la inceputul veaculuI al XVIPea 2
Gindul lui Dosoftei nu era intru atita indreptat la mirenil
cari ar putea ceti, &it la preotl, cari vor trebui sd foloseascä
lucrdrile sale. Astfel, in loc sá dea un Testament Vechig $i
un Testament Nog, sag acesta din urrnd intreg $i cellalt in
bucäti rdzlete, el aduna' numaI, in «Parimiile de peste an»,
acele bucati de Scripturd care se cetesc in bisericd, maI ales
in zilele postuluf celd mare. Traducerea lui e cu totul noud
si de o frumusetä deosebitä, de $i precisia si cunostinta origina-
lelor nu sint in aceia$1 mdsurä ca in vechea Palle de la 1582 3.

1 Prefata editiesi a doua dm Litwghze; Bianu si Hodos, pp. 262-3, no 77.

2 Ms. 296 al Ac. Rom. Pe el e scris si eTheofil iaste Intor». Scrisul e
databil 1620-30. Forma e foarte asemenea cu aceia din fragmentele evangelice
date In Cazanta lui Varlaam.
3 Cf. locul din aceasta reprodus mai innainte si aceastä talniAcire a lui Do-
softeT : eLa 'nceputii fiace D[u]mn[e]dzà6 ceriulii si pámliituffi. Iara pfimintul6

www.dacoromanica.ro
CLXXXIV VEACUL AL XVII-LEA

Dar el 10 indreptä luarea aminte cu deosebire asupra acelei

pärti din Scriptura Veche care e Psaltirea.
Alegerea lui venia intäiü din obiceiul, destul de räspindit
la toate popoarele, de chid cu Reforma, de a se da Psalmii
pe intelesul tuturor : in Polonia, poetul Kochanowski prelu-
erase aceastä parte a Bibliei in niste versuri vestite, care se
tipärirä adese ori si vor fi fost cetite multd vreme cu plä-
cere, nu numai de DosofteI, ci de toatä boierimea cü stiintä
de carte care invátase peste Nistru. Pe urmä, din tot cuprin-
sul asa de felurit al Vechiului Testament, nu e nici-o carte
care sä se poatá mai mult potrivi pentru nevoile, pentru du-
rerile $i näidejdile fiecäruia ca Psalmii ; nici-una nu poate
sluji mai bine, cu toatä impäräteasca-I strälucire, ca ve$mint
pentru ori-ce simtire umilä care nu e in stare sä-$i gäseascd
ins5.0 vorbele. in cele o sutä cincizeci de märturisiri, de ru-
gaciuni, de imnurf, de tinguirl se afid tot sufletul omenesc
in intoarcerea lui asupra sa insusi si in avintul plin de sfialä
$i de temere cdtre puteri mai mari decit dinsul.
Deci Dosoftei traduse Psaltirea. «Cu lungä ostenealä, in
multi' ani», el cäutä, ajutindu-se de multe tilcuri, sä-I lute-
leagä bine cuprinsul, inväluit adesea de alusii al cäror inteles,
asa de vechiü, s'a pierdut de mult. Astfel, el ajunse a da
acel text in prosä care fu irnpärtä$it apoi cetitorilor in Psal-
Urea slavo-rominä din i68r:I. Apo"' el incepu altá muncd, aceasta
cu mult mai grea. El voi sä dea Psaltirii forma noul a vier-
sulut, a cversului», zicea el, romänesc.
In aceastä nouä ostenealä, el intilni o multime de piedeci,
pe care le invinse numat dupä o sirguintä de cinci ani (1666-
71). Scurtimea stilului Psaltirii face cu neputintä o prefacere
a ei in poesie färä aclausuri si schimbäri: o Psaltire versifi-
catä exactä ar fi adese ori neinteleasä ; ea n'ar vorbi inimii
mai nici-odatä. Trebuia, prin urmare, o prelucrare.
era nevldtutiri si netocmati, ,;,t 'titunearecti dAcia de-asupra präpästli si d[u]-
1[u]lti lui D[u]mn[e]diää F a purta de-asupra apel i dilsä D[u]mn[e]dzäii:
tä-te luminä, si sâ fiace luminä i vádzu ll[u]nan[e]dzää lumina cá-1 blind, ;,i
despäql D[u]mn[e]dziil lntre mijlocri de lurainä. i,.i 'ntre mijloc de 'ntuniarecii,
si 'mini D[u]mn[e]dLätt lumina dzuá t;.,i 'ntuntareculii chemä noaptes, etc.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOFTEI SI LUCRXRILE LUÍ CLXXXV

In ceia ce priveste forma, nu era mar usor. in romäne$te se

fäcuse pinä atuncr numar foarte putine versuff arturdrestI
Scrierea lor fusese provocatä de nevoia de a läuda pe un
Domn tipäritor de cärtf in fruntea paginilor a cdror cheltu-
iald el o purtase. Varlaatn, Udriste Nästurel aii fost astfel
poetr o clipg pentru a face o pläcere lui Vasile-Vodd sati luI
Voclg Mate. EI aveaü innaintea lor modle slavone $i gre-
cestf, in care se tine samä numar de cantitate, si bucgt1 mai
nouä, in aceleasI limbr, la care se adausese $1 rima. Bietir
tälmäcitoff se cäznirä a scrie rinduri de aceia$1' märime, care
sä sune la sfirsit cam tot asa.'
Cel care incepu a fost Udriste, in versurile originate slavone
puse in dreptul stemer terif sale la Pravila din 1640. Var-
laam vorbi apoi la 1643 in stihuri romänestf ca acestea :
De i vedzi clndva Omnü groznicd,
SI DU te miff candii sä arata putearnicti,
Ci putearniculd putearia-lii inchipuiate,
Si slavitul podoaba-lii schizmea,te.

Norma luf era, cum se vede, nu sä puie tot atitea silabe

in fiecare vers, ci sä potriveascä dupä ureche acelasi numär
de accente tonice si sd aseze la sfirsit o silabä asemenea.
Rdspunsul Muntenilor nu zdbovi. El se aft' in Evanghelsa
invdAitoare din 1644, $i n'are nicr-un rost, ca accent, canti-
tate sail rimä:
Clasei t:!ará corbu í poara intru peceatia ei.
Fericitu acum se-ad dat adaos pecqii
Scutt"' la pieptul corbului, cu un semn ca acela,
Om den jettil §ezandu-s, toiag laudi acela.
Iaräsr se aude apor din Moldova glasul pärinteluf Varlaam,
cintind in versuff scurte, la ,,Siapte Taine din 1644 :
Cap de bun., fiindil tare,
Arata putearia celui mai mare.
Apor din amindouä pärOle «poeiYs se invoiesc sä tacä. Nu
mar sint de acum decit dedicatif versificate in slavoneste.
insä si pe vremea lull Dosofte overs » insemna acelasi lucru
ca mar de demult. invätatul Vornic Miron Costin, priceput in

www.dacoromanica.ro
CLXXXVI VEACUL AL XVII-LEA

poesia polonä nu-$1 clädia altfel silabele, $i el inndlta in

acest chip inceputurile neamuluI nostru :
Niaraulti tärli Moldova de unde däradzI :
Din taro. Italie tot(' omulti sä creadzä.
Fliah In01, apoi Traianü a adus pre-acice
Pre sträraosil cestoril tärl, de neamü cu ferice.
Si toate laudele indreptate cätre Domnul muntean Serban
Cantacuzino aü acela$I stil :
Sterna aéasta yredruc s'alckulaste
Acestuia stäpán ce pe dänsa doraneaste 2,
saü :
Soarele, luna, gripsorulii st corbulii Inpreunä,
incá i spata cu buzduganulii, spre laudä sá adunii3.

Dosoftei avu indrAzneala sá caute poesia aiurea, acolo unde

floarea ei se intid4a de veacuri, bucurind un sir de oameni
dupd altul, imbálsämind viata grea a bietului orn de la at.5..
El nu se cobori in grddina ingustd a cdrturarilor, ci, cAlugär
cu mintea deschisä pentru frumusea ce nu stä in cdrti, el
lud drurnul deschis prin mijlocul ogoarelor. Ce spuncati läu-
tarii $i fläcdri la hord $i la $ezdtoare, nu era intru toate pe
intelesul lui, dar el prinse ceva din aceastä frumusetä. nesi-
litä, care nu sufere nici-o piedecd, ci se destä$urd limpede
si cutezätor. Astfel, Psaltirea lui in versuri se desface in cloud'
parti : una, in care scriitorul nu vrea sä se coboare, ci-$T
in$irä solemn silabele dupd datina celor invdtati, $i alta,
partea cea mai intinsä., in care el uitd mindria volumelor
rdsfoite ti se lasä furat de ritmul usor, sdiltdret, vioiti al &in-
teculul popular. De multe oil, el a netnerit tonul a$a de bine,
incit de aici innainte bdietif ce strdbat stradele incremenite
de ger purtind steaua soliei vesele a nasterii lui Hristos aü
fäcut sä zboare in recele aier de noapte cintärT de psalmi
pe care nu le $tiaii, sdracil, din ce sfintä gurd de om invd-
tat $i de cucernic Mitropolit aü izvorit inteun ceas fericit

1 \ T. Isl, lit. rom. 'in sec. al XVIIllea, LI, Excurs 1.

2 Liturgkia din 168c).
3 Biblia din i688.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOFTEI if LUCRARILE LIT1 CLXXXVII

Cine apropie versurile lui Dosoftef de traducerea in prosä

a Psaltiril, care de la el a fost primitä, cu schimbärl, in marea
Bib lie de la 1688, iar de acolo a rdzbätut $i aiurea, pänä la
Biblia de la Petersburg, din 1819, va vedea u$or eft de
liber se poartä DosofteI fao de originalul säil. De la acesta
el iea adesea numai inspiratia, motivul dominant ; de la el
insu$1, vine ceia ce se poate numi amplificare, dar trebuie O.
se judece $i dupä valoarea proprie pe care o are. Si in aceastä
amplificare se aflá o sumä de note de viatä locald, care pot
fi cu adevärat de folos istoricului cultural 1, $i, pe lingd ele,
descried' puternice $i nouä, iar, ici si colo, chiar cite o glumd,
floare sälbatecä adusä de \Tint $i pe care ti-I milá s'o arunci
de pe straturile ingrijite ale grädiniI.
in zädar al' cduta in severitatea märeatd, de \rid de munte,
a psalmilor originali ceva care sd räspundä. versurilor :
Nt-al suit plgInii in ceafd
Cu fal ce ne fac si ni cer leaf5.2,
unde e vädit cä Dosoftei are innaintea ochilor pe ace ne-
sätio$f TurcI de cari se plingea si bätrinui Neagoe $i de
cari Mitropolitul ar fi voit sä-$1' scape tara inchinind-o la
Poloni
Evreil, primind mama,
... Nu cäuta cä li-Y gura pliná,
Ce poftia peper.1 si släninä 3.

Nici--odatä cintäretul Psaltirii ebraice n'a dat sfatul :

SI vä päräsi(i colacil
al judecatY sáracil 4.

and originalul pomeneste numal ea luptätorf pe Moab, Agar,

etc., DosofueI ii descrie pe fiecare, cum vine cu armele sale
deosebite :
3 Asa se vorbeste de arnosnle färä träsurg. (neconteAate) ale liff Sthena, de
cboiena, lul luda, care t s'a luat pentru trädare, de caftane, de darea (cu
uric' a mid er'f.
2 Ps. 65. Min ortografia actualä.
3 Ps. 77.
4 Ps. Sr. Biblta de la Petersburg : ,,juilecati smerituluT si sáracului..

www.dacoromanica.ro
CLXXXVIII VEACUL AL XVII-LEA

Moav st Agar la sahäddace,

Gheval ,'t Amon gAteazä lance,
Amalehipf fearecá ptice,
Filistineanií prastil s'arunce.
Tirul cu oaste stä i el gata ;
Asur cu dinsil ...
eRädicati jertfe si intrati in curtile ILA» e, pentru acest tra-
ducAtor care imbogäteste:
Aduce i. colacI grämadä
In cinbtita lul ograa
i sä. vä 'nchma41 tot omul,
In curtea ce sade Domnul ..
Pentru frasa : eCintati Domnuluil cu aläutä, cu aläutä si
glas de psalml, cu trimbite ferecate si cu glas de trimbitá
de corn», avem aceastä melodioasä cheniare a melodiei :
Gint4 DomnuluI In strune,
In cobuz de viersurT inme,
i din ferecate surle;
Viersul de psdloml aS ude,
Cu bucin de corn de buor,-
Sä räsune pänä 'n nuor 1.
«Ca o pasäre ce iaste osebitä pe casä» se preface in acestä
figurd drägälasä:
Ca o vrabie rämasä
In supt strea;ina de casä.
«CA cenusä cu One am mincat si bäutura mea cu plingere
am amestecat» e turnat in aceste cloud versurI plastice :
Am mincat pline de zgurä
Si lacräml In bäuturä.
De la tälmäcitor singur vine aceastá parentesa drägälasä :
Tu stringl pasärile'n hvorbh,
La pärää ce vin sä soarbä.
«Acolo cordbille umblä» se infätiseazd astfel :
Preste luciu de genune
Trec coräbif cu minune.

I Ps. 97.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOFTO §L LUCRÄRILR LUÍ CLXXXIX

Comparatia: «Ca o pAzitoare de poame», devine :

Ca o cramä cind i s 15. vinul 1.

Din citeva cuvinte ale Psalmilor, Dosoftei face :

0 scurmara [gradinal vieriT ceT grosl de la lunca,
Fyi zimbrit o past:. st'n coarne-o arunca.

Citeva descried si comparatii, amplificate spre mai marea

cinste a lui Dosoftei, se cuvine a fi reproduse pentru a se
putea vedea ce puternic a fost de la inceput, in forma po-
pulard potrivitä cu dinsa, zborul poesiei romänesd :
i. Minunata-i unda maril ;
Ce-I mai mare Craiul 0111,-
Ca pe totT Craiul potoale,
Ca spuma märil cea moale 2.
2. lark Domnul i sa stie,
Ca-I Dumnezert In vecie :
Ceriurile cu cuvintul
Le-aa acut, si tot pamIntul.
De'nnamtea lui cu teama
Dvoresc Ingeri Earl seamá,
De-1 marturisesc si-1 cInta
in frumseta lui cea sfinta. 3.

3. Fulgerele lui cu para.

Ard, de se vad preste tarL
PämIntul se 'mplù de frica,
Munii se topesc, de pica
Fi curä ca ne5te ceara,
VazInd pre Domnul In tara 4.

4. Nuoril tl-ai pusu-tI scat-a

Clod vreT sa cobori tri tail.
Call îí slut iutl ca vintul,
De marg unde p-1 cuvIntul,

I Ps. 78.
2 Corespunde la : aMinunate-s Innalttrile Marti, mmunat este Intru cele
Innalte DomnulD.
3 Ps. 95 : «Iara. Dumnezea cerunle ail fäcut. Marturisire si frumuseta este
Innaintea luI, sfintenie si mare cuvnntt. Intru sfintirea luID.
4 Ps. 96 : aStralucit-ail fulgerele lui lumil, cazut-ail si s'ati clant pamIntul,
muntiI ca ceara s'ail topit de fata DomnuluiD.

www.dacoromanica.ro
CXC VEACUL AL XVH-LEA

Si ca &dui märg de tare

Ingeril táí cel calare.
Si pedestrimea ca focul
Merge strälucind cu totul'

Odatà, in vechea plingere a nearnului lui Israel, stra'bate ca

un adaos de durere, ca strigatul unef suferinV mai noud, a
Moldovel färd apärare calcatä in picioare de toate neatnurile,
a card soartä induioseazä in scrisele lor $i pe Dosoftei $I
pe Miron Costin :
Ce ne lasT cätrI pedeapsä. 'n vreme lungI .
Ne-al bränitu-ne cu phne de plinsurä
St ne-al adäpat in lacrInfi cu mäsurä ;
LasI de sintem inegiasilor de pradä
pizmasilor de price si de sfadâ .
in acest ton de jale deosebitä, ce se lamureste prin cele
indurate inteadevär $i de curind, sint scri$I doi psalmi pe
cari-i dam in intregime, adaugind, iardsf, in non.' $i textul tra-
ducerii exacte, in prosä :
Psalmul 43
Doamne, auzit-am din pärinti poveste,
Cc-al lucrat cu d'insii, de tot ni-i la veste,
C'al pierdut päglniî din slinta ta tarI.
Sá nu maI jertfeascä idolilor sfarä
Si mosilor nostri li-ai dat sä. petread.
In sfinta ta tars si zisa sä-t1 facä
Cä ei, mosil nostri, n'ail mers cu sägeata
Cind ail luat tam, ingrozind co spata,
St 'mpungind pizmasil cu sulita 'n mate,
SI facn izbindä cu a sale brate ;
Ce tu, Doamne sfinte, cu bratele tale
Li-ai flcut izbIndä si li-al deschis cale.
Si sfinta-ti direaptl le fäcea luminI,
Din sfinta ta fatä 'n lucrare seninä..
Alt impârat n'avea, Doamne, färä tine,
Tu portal räzboiul ostii cumu. vine.
I Ps. 103 : «Cel ce pul norli suirea ta, cel ce umbh peste aripile vInturilor,

cel ce facl îngerii tat duhurl i slugile tale pail de foci,.

2 P.. 79 : cPusu-ne-al pre nol intru prigonire vecinilor nostri, i vräjmasiI
nostri ne-ail batjocorit pre noi».

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLI'CUL DOSOFTEI SI LUCRÄRILE LUÍ CXCI

Cu tine da chiot i ridica 'n coarne,

Nu putea pizmasii sh nu se tistoarne.
Si el, mosil nostri, nu se 'ncredea 'ntr'arce,
Niel chuta s'aibi lzbindh din lance.
Ce tu, Doamne, singur li-ai dat mintuinth,
Chef avea tare spre tine crechnth.
Si tu ial scos singur de la greutate,
Si li-ai dat cu sai dar cu bunhtate,
larh pre pizmasiT 1-aT scosu-I din tail
Si i-al dat sä. fie lumii de ocark.
Pentru-acela, Doamne, slava ti s'aude
Ni sfintul fig nume pre nol sh rhspunde

Dar acum, chci ne urnestl departe,

Ne Iasí la sminteall si nu ne til parte
§i'n ostile noastre nu vil el-el tinzi cortul,
Ci laí pre pizmasil de ne ieaii cu totul
Clt li prisoseste de nu ne mäninch,
Ne mind ca lurma '11 lature adinch.
Oamenil táí, Doamne, dedessi pe vinzare,
Si'n schimbarea noastrá n'al pus pretul mare.
La sfinta ta cask al ceati. putink
'N straja ce se schimbh de pc sh.ptámlná ;
Pusu-ne-al' de sintem In vecull ocarh,
Limbilor de-aproape, ce ni-s prejur tarh.
Chid vor sh se mustre, pe noT ne pun pildä.
Si clätesc cu capul de-a noastrh osindh.
Obrazul ni-I negru de-atita ocarh,
Ce ne bate 'n fath din zi phnh 'n searh.
Ponoslu ne-apinge cind li vine toad.
Pizmasilor nostri, de ne lead in goanh.
De-acestea de toate ce ne vin *in spate
Nu ti-am uitat, Deanane, a ta bunktate.
NI,ce ni-ai dat lege, ne sthm pe tocmealh
Cu inimh 'ntreagi, fkrä de sfialh ;
Shval ch. ni este si chrarea 'nchish,
Cktrk tine Doamne ni-I inima tinsh,
Si, säval ch. sham rhului in soarte,
De ne Impresoark cu urnbrá. de moarte,
Nu ne-am lhsat, Doamne, de sfiutul ti. nume,
Niel ne- am tins mina chtealt domn in lume.

www.dacoromanica.ro
CXCII VEACUL AL EVII-LEA

De-aceastia de toate veT face cäfitate,

CA inima noastrA stil. fArA 'ntrebare.
CA noI, Doamne sfinte, sintem zma toatA
Ucisl pentru tine si cu viata moartá.
Pe slugile tale ne junghe prin oaste
PizmasiT tall, Doamne, ca neste oi proaste.
Ce te scoalA, Doamne, dell stirneste somnul
Scoara sá te vazA din fatA tot mill.
A! ce, Doamne sfinte, tl-ascunif sfinta fatá
De nol ticalosil cu atita greatA,
Cit sulletul nostru in praf se sgirceste
Si vintrele nostru In pAmint se lipeste.
Ce te scoalä, Doamne, $ i vin' de ne-ajutA.
Cu sfintul fail mime, cu mila cea multA :
Psalmul 78 :
Doamne sfinte, pAginil venith
In tam ta de o asipirA,
Si sfinta ta casA o spurcarA,
Ce da cuviintA peste tarA,
Si feacerA Ierusalimul
Ca o cramA clnd i se lea vinul :
Trupurile zac pe jos cAzute
A slugilor tale ce-s crezute,
St carnea lor o mAnIncl hiara
Si pasArile din toatä tara
Singele li stA vArsat ca apa,
Si nu-I nime sA meargA cu sapa
SA le astruce si sA. le ingroape ;
Mall cu milA nime de pe-aproape,
Ci zac prin oras $ i din afari,
De sintem vecinilor ocarA.
Si toti megiasii ni se strImba,
Si ne'nginA, viizIndu-ne In scirbA.
Dara pänä cind, Dumnezeh sfinte,
'Ti vel porni mlnia cea ferbinte,
Cu urgia cea neastimpAratA,
Ce-T ca focul peste nol vársatá?
Muta-ti. Doamne, pe pAgini mInia
Si peste dins.I itl varsA urgia,

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITUL DOSOPTEI SI LUCRÄRILE LTA cxcIll

Caril nu vor de tine A :,tie,

De numele cel stint In vecie,
Si peste Cr Ail sä-tY iätesti ura,
Ce n'or sg-ti asculte 'nvAtItura,
Cg mincarl. pe Licov ea totul,
kii 1-aii pustlit poste tot locul.
Si nu ponlem, Dumnezeil sfinte,
De a noastre gresale de'nnainte,
Ce de sirg sg ne vil cu b1inde0,
Sä ne 'ntimpini, si cu ieftinete.
La a noastrg grea miselätate
Sg. ne ajutoresti cu bunätate.
CA tu ne esti Donin de mintuintä,
Si te ruggm, Doamne, cu credintg,
Pentru slava sfintului MI nume,
SA ne trimiti izbävintg 'n lume.
Si ne de greseale curgteste
Cu numele ail ce ne slgveste,
Sg. nu ne piginii piscliascg:
cUnde-i Domtml sl vg. foloseascgi2,
Ce sá prinzg si piiginil limbg,
Cg tu, Doamne, nu esti cu. schbA,
Si le vei da pizmasilor plati,
Litre ochii nostri 'n zi curatä,
Pentru singele stint ce vgrsarg
A slugdor tale de prin tark ;
Suspinele celor din obede
Naintea ta, Doamne, se vor crede.
Cu mArirea sfinteloru-ti brate
Crutä fiii celor prinsi in late,
De i-aii omorItu-1 all ving,
SI-Y apleacg cu sfinta ta mini.
Vecinilor sä, le dal simbrie,
De seapte ori in sin cu urgie,
Si sä li se'ntoarcg cu ocarä,
Si li meargg vestea peste targ.
Sg-I cuprinzä de toate pgrti scirbg
Penult cgce stag de ti se strimbg.
Iarä noi, ce-ti sintem turm'aleasä.
Si poporani de sfinta ta casä,
71304. Vol. VII. XIII

www.dacoromanica.ro
CXCIV VEACUL AL XVII-LEA

Nc vom ruga tie, Doamne sfinte,

Ni peste vecY îi vom tinea minte,
vom spune pm,te rod de rudd
Lauda ta in yea fdird trudd'.

I lath' textul Bib lief de la Petersburg pentru acesti dol psalmi

.Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit i pdrintil nostri ni-ad spus
noud lucrurI, care ad lucrat In zilele lor, in zilele cele de denault. Minis, ta
neamurI ad pierdut, i i-aii sdcht pre dînsfi chinuit-al noroade, si le-al go-
nit pe ele. Cd nu cu sabia lor ati mostenst pdmIntul, i bratul lor nu iaii min-
tuit pe el, ci dreapta ta, si bratul ad, i luminarea fetiT tale, cd bine aY voit
intru dinsiI. Tu estl Insutl Impäratul mied î Dumnezeul mied, cel ce porun-
cestl mlntuirile lui lacov. Intru tine pe vrdjmasiI nostri cu cornul vom Im-
punge, i intru numele tdil de nimica vom face pe cei ce se scoald asupra
noastrd. Pentru cd nu spre arcul mied void ndddjdui, j sabia mea nu md va
mintui. Cd ne-al mintuit pe nol de cei ce ne näcdjesc pe noi, si pe ceY ce
ne urdsc, i-aY rusinat.
tntru Dumnezed ne vom Iduda toatd elua, si Mtn' numele tdd ne vom
mdrturisi in veac.
lard acum ne-al lepddat, si ne-aI rusinat pe nol, ci nu vel iei, Dumne-
zeule, intru puterile noastre. Intorsu-ne-a7 pe no's' Innapol innaintea vrdjmass-
lor nostri, i eel ce ne oria pe nol ne-al jefuit lorui. Datu-ne-ad pe nos ca
oile de mincare, si In neamurI ne-aii iitsipit. Vindut-aï pe norodul tdd fari
pret, st nu era multime Intro strigdrile noastre. Pusu-ne-ai pe nol ocard veci-
nilor nostri, batjocurd i ris celor din prejurul nostru. Pusu-ne-al pe noI spre
pildd Intru neamuri, clätire de cap intru noroade. Toatd ziva Infruntarea mea
innaintea mea este, si rusinea obrazului mieil m'ad acoperit, de cdtrd glasul
oelui ce ocäreste i cleveteste, de atrd fata vräjmasuluY, si a celui ce goneste.
Acestea toate ad vend peste nol, st nu te-am uitat pc tine, si nu am fäcut
nedreptate intru asezdmintul de lege al tail, i nu s'ail depdrtat innapol
inimile noastre, si ai abdtut cirdrile noastre de la calea ta. Cd ne-al smerit
pc nol In locul dosddirii, i ne-ad acopent pe mil umbra mortii. De am
ustat numele Dumnezeului nostru, si de am Intins mlinile noastre cdtre Dum-
nezed strdin, ail nu DumneLeil va cduta aceasta, ed. el .tie ascunsurile inimii ?
Cd pentru tine ne omorlm toataziva, socotstu-ne-am ca piste ol de junghiare.
Desteaptd-te : pentru ce dormi, Doamne ? Scoald-te, sd nu ne lepeal pdtid. In
sfirsit. Pentru ce fata ta intorci ? Usti sdrdcia noastrd si n'acazul nostru ; cd
s'ad plecat In tärind sufletul nostru, lipitu-s'aii de pdmint pIntecele nostru.
Scoald-te, Doamne, ajutd noud, i ne izbiveste pe noI pentru numele tdd..
.Dumisezeule, venit-ad neamurile lntru mostenirea ta, spurcat-ail sfintd biserica
ta, pus-ad Ierusalimul ca o pdzstoare de poame, pus-ad stirvunle robilor täl min-
care pasdrilor cerului, trupurile celor cuviosl al tdI fiardlor pdmintului. Vär-
sat-ad singele lor ca apa Imprejurul lerusalimului, si nu era cine sit. Ingroape.
Fdcutu-ne-am ocard vecinilor nostri, batjocurd i ris celor dimprejurul nostru.

www.dacoromanica.ro
 MITROPOLITIIL DOSOFTEt §I LUORÄRILE LUI CXCV

DosofteI avea insd. &dui de a da Bisericif moldovenestI cdrti

de slujbd, ca unul ce $tia, cum si spune, cd vechea csirbie» s'a
uitat cu totul. El traduse astf el din greceste Laturghia $1 Ho-
litvelnicul, pe care nu le ddduse in romdneste nimenI pdnd la
dinsul inteo formä atit de deplind $1 bund 1. Un Acaftist al Maicif
DomnuluI fu iard$ tradus de dinsul in acest timp de mimed
literard. in sfirsit vom vedea cd el a lucrat $1 la o Cazanie.
Dacd Dosoftel n'ar fi ajuns episcop $i apoI Mitropolit al
Moldovei, de sigur cá aceste cArti ar fi rdmas in manuscript,
ca $i traducerile, care nu slot rele, ale lui Stoica Logofdtul,
ale luf Rafail cdlugdrul si ale atitor necunoscuti. Intrarea lui
insd in rindurile ierarchilor terif li ajuti sá rdspindeascd rodul
ostenelilor sale literare trecute.
incd de la 26 Ianuar 1671, Duca-Vodd, a cärui figurd de
prigonitor, judecdtor nedrept i vindtor de aveff strdine se
imblinzeste intru citva prin sprijinul närinimos ce a dat ti-
paruluI de cdrV, Duca-Vodd, atunci Domn pentru a doua
oard in Moldova, scrie Stavropighier din Lemberg, pentru ti-
pdrirea a cloud carti eromänestI» saü cmoldovenestT» - Do-
softei, din parte-i zicea : crombinetf», nu %<rumäneW» - : o

Päng cind, Doamne, te vei mInia päng In sfirsit, se va aprinde ca focul rivna
to.) Varsá minia ta peste neamurile care nu te cunosc 1i peste Inapgd tine care
numele till n'aii chiemat ; ci. aii mIncat pe 1acov i locul lul 1-ag pustiit. Sä
nu pomenestY fgrg-de-legile noastre cele de demult. De grabg sä. ne IntImpine
pe nol lndurgrile tale, Doamne, c'g ara sgrgcit foarte. Ajutg Doug, Dumnezeule
mintuitorul nostru, pentru märirea numeluI tilt. Doamne, izbgveste-ne pre nol,
curgleste pgcutele noastre, pentru numele tilt, ca nu cindva sg. zici nea-
murile unde este Dumnezeul lor ; si si se cunoasca Intru neamuri, Innaintea
ochilor nostri izbinda sIngelut robilor tgl ce Vársat. Sg. Intro Innaintea ta
suspinul celor ferecall. Dupg mgrirea brat-111m tilt, pgzeste pc 1111 celor orno-
riV. Rgspläteste vecinilor nostri de septe orl In slim! lor ocara lor, cu care
te-ail ocgrit pe tine, Doamne. Iarg noi norodul tgg, si oile pgsunii tale
nagrturisi-ne-vom ie, Dumnezeule, In veac ; In neam i In neam vom vesti
lauda ta..
1 Pentru o traduccre a Molitvelnicului din c. 1633, v. Gaster, Chrestomatia,
I, p. 8o si urrn. ; pentru traducerea dIn 1669 a luI Stoica - tilmicitor si al
unei cgill de polemicg impotriva eterodocsilor, v. Melchisedek. Chron. Ro-
manului, 1, p. 33-v. ibid., p. 183 si urm. Un cglugir Rafail din Dragomirna
a tradus un Paraclis, la 166i ; ibid., p. 178 si urm.;

www.dacoromanica.ro
CXCVI VEACUL AL XVII-LEA

Psaltire $1 o Cazanie, cerind säi 1 se ardte pretul. Manuscriptul

Psaltiril, care e, de sigur, Psaltirea versificatä a luf Dosoftei,
il $1 trimese ; ea trebuia sä se scoatä in patru sute de exemplare.
Cazania era socotitd pentru cloud sute de exemplare, $i, in mo-
mentul din urmd, Domnul opri manuscriptul pentru ca el O.
mai fie revAzut odatd. Amändouä lucrdrile erati menite, scrie
Duca, «poporului, care nu $tie slavoneste» 1
Se poate crede cd Duca nu s'a invoit cu «fratii» mänäs-
tirif din Lemberg in ceia ce priveste pretul. Dosoftei, pe care
lucrul il privia a$a de aproape, gäsi insä tipdritori mai ieftenf,
la mändstirea Uniev din Podolia. EI fäcurd sd. apard Psal-
tirea in versurT abia in 1673, asa inch cheltmtorul nu mat
este Duca, ci urma$ul acestuia Stefan Petriceicu. Lucrarea
iesi innainte de fuga acestuia la Hotin ; ea poartd o stemd
a Moldovel, care e imitatd dupa aoeia ce se gäse$te in cdr-
tile de pe vremea luf Vasile Lupu. Tot in acest an, aceia$i
cdlugärf trirneteati lui Dosoftei $1 exemplarele Acaftistulia 2.
Apoi manuscriptele rämase asteptard incd nu mal putin de
$ese ani. Pe Scaunul domnesc al Moldoveif se strecurâ Du-
mitra$cu Cantacuzino, pe care-I inlocui Duca. Data aceasta
el avu o Domnie neobi$nuit de lungd, care se intinse de la.
1675 la 1683, $i s'ar fi prelungit $1 mai mult dacd rdzboiul n'ar
fi adus pe Poloni in lard' $i nu li-ar fi dat pe Domn in mind.
Aceastd din urmä stdpinire a Grecului din Rumelia pe care
norocul 11 inndltase asa de sus, e zugrdvitä in chipul cel maf
negru de CostinestY, $1 nici Neculce nu-T este mai blind. Dar
tot in acest rästimp apdrurä cditi romd.nesti, pe care preotii
satelor le vor fi primit cu recunotintä, $i citeva carti gre-
ce$ti, care atraserd lui Duca multe laude pe eline$te $i-T du-
serd departe faima $1 in Crestinätatea rdsäriteand.
Tipografia románeascd a inceput cea d'intäiti, $1 injgheba-
rea ei se datoreste rdspinditorului de carte pe limba terii,
pe «limba proastd», luf Dosoftei.
El cern slovele, nu de la Mitropolitul din Chiev, sad de la
2 Hurmuzaki-Bogdan, Sui51, II, III, pp. 84-5, 11° Li.
2 0 a doua edi0e, In-12, iesi mai färziii la Iasi. Patru pagini din ea slut lipite
pe exemplarul adus de la Mused la Academie al ilfoldvdmeulur.

www.dacoromanica.ro
 MITHOPOLITUL DOSOFTEI §I LUCRARILE LUI CXCVII

calugärii din Uniev sag Lemberg, ci de la un prelat din locuri

mai depártate. inriurirea bineflcatoare a lui Petru Movilä,
care schimbase atitea lucruri in terile romänesti, pdtrunsese
si la Moscova, si astfel supt Patriarchul Joachim se intemeiè
aid o tipografie foarte bine inzestratd. Dosoftei ceru mijloa-
cele de luminá de la Joachim, precum Varlaam le ceruse de
la Petru Movilä. El putea sä aibd un stäruitor in apropierea
marelui prelat, pe Nicolae Milescu, care fäcea pe atunci
la Moscova cele d'intäig traducer ale sale. Slovele sosirä, si
pentru ele Dosoftei nu se oboseste sä multumeascä ajutäto-
rului si sprijinitoruluT säg. Aducätorul fu diacul Ionasco Bi-
levici, fiul lui Biläi 1
Cu litera ruseascA, rotundä, mica, foarte frumoasä, se tipäri
deci la 1679 In Iasi «Dumnedzgiasca Liturghie», in Prefata
cäreia recunoscätorul Dosoftei asamänd pe Duca-Vodä cu
David, Constantin-cel-Mare si cu impäratul Teodosiu.
La inceput, mesterul de apetenie, garchitipograful» era un
Muscal, Vasile Stavnitchii, iar säpäturile in lemn le fácea un
Stancul Faurul. in 168o, cind iese Psakirea slavo-rominä -
cu o Predoslovie in care se citeazá Ptolomen -, cel ce face
cpecetea» e Mitrofan calugärul din Bisericani. Bisericanii, de
unde porni peste citva timp un calugär, Pahomie, care ajunse
Mitropolit la Voronej in Rusia, era, se pare, o mänästire de
cdrturari 2. Iar Mitrofan rämase emester tiparelor» - un nog
Coresi, - mai departe, ajutindu-se cu ucenicii sal, Ursul, Ni-
colae si Andrei. Si Vietile Sfintilor apárurä in aceleasi con-
ditH : publicarea lor se urmi pänä in 1686, deci si in Domnia
cea nouä a lui Constantin Cantemir 3. Fuga lui Dosoftei in
Polonia opri poate alte lucräff.
Din acesti ani din urmä, petrecuti in Polonia, a! pribeagului
1 V. Prefata Molityelnicule din 16S1 st Dinulescu, Aft tropolaul Dosofte,
extras din Candela pe 1885, pp. 138-9. Un diac Gheorghe Bileyicl se in-
timpnial in anul 7183 ; Urreariul, XVIII, p. 529.
2 MeiChlsedek, Noti/e, p. 76 si urm.
3 Pentru alt g. traducere a lor, contemporanä, y. Gaster, Chrestomatsa, 1, p.
221 si urm, - Pentra o a doua editie a Lituq.hier st un Octoieh, v. Bianu
st Hodos, pp. 262-3.

www.dacoromanica.ro
CXCVIII VEACUL AL XVII-LEA

Mitropolit ni-a venit o carte sail mai bine, cloud cdrti nu-
prinse in aceiasi legaurg '. Ele ne lasá sa vedem si cunos-
tintile si aplecárile si grijile literare ale luI Dosoftef.
Cea d'intdin e un cronograf grecesc pe scurt : N wocptc
atovf-ópctiv isropt6w, aleituit de Cipriotul Matei Cigala si tipärit
la Venetia in 1650. in el, Dosoftel face crud' si semne pe
margene, zugräveste cu pana mitre archierestl in dreptul lo-
curilor unde se aratá schimbarea until' patriarch constantino-
politan, inseamnd botezarea stäpinitorilor pägini, socoate anii.
Odatä el lämureste, la pomenirea unul dinast de peste Dundre:
«isman CraY2», aitirea el citeazd o cronicA polonä, «Kronik
polskas ; la povestirea luäril Constantinopolei el adauge :
«adevär». La numele celul din urmä dintre SultaniI Tari-
gradului pägin el blastämä numele lul : « 1686, Fev. io. Si la
1688 pus[e]rd pre altul : implut-aii 40 de al pdginul si ti-
ranul». Gindul la istoria terii lui li indeamnäi necontenit sä
o puie in legäturä cu intimplärile cele mari ale lumiI, date de
cronograf ; odatä el scrie : « 1 3 92, era Roman-Vod[ä] in Mol-
dova ; 6900, tocmai asa leatul atunce» 3 ; aiurea : «in dzilele
luI Roman-Vodi, tatäl lui Alexandru-Vodi 6-ati adus S[väintul
Ioan in Moldova s'ail adus pravila Credintil de la T[a]ri-
grad» ; jar la anul 1492 : «Tocma 33 mainte fäcuti Moldova :
era Roman-Vodá in Moldova».
A doua carte e o culegere de Viete de Sfinti : Ihpsiov
-4o:Xo6p.e.voy xÄóvjv, so!Tie ¡Oft') OE 6)par.6Tepot pioL viw .-fiord,
scoasd din opera cea mare a luf Simion Metafrast si tipäritä, tot
la Venetia, in 1663. Si aid Dosoftei face insemnárf ; la viata
unui Sfint ale cärta moaste se pästreazd in Pecersca din Chiev,
el isi aduce aminte ea' a fost si el acolo, chid cu fuga d'intaiti,
cu Petriceicu : «7192 [1684], in luna lui Mart, in solie chid
am fost, särutatu-i-am s[vi]ntele mostiI in Chiov, in Pecersca,
de spre miadzänopte, längd oltarin : iaste adusi den T[a]rigrad
de o 'mpäräteasi, cind s'aii botedzat Rusi 4 . El scrie la sfirsit,
1 Bibl. Ac. Rom., ins. 1828.
2 P. 439.
3 P. 189.
4 P. /

www.dacoromanica.ro
 MITROPOL1TUL DOSOFTEI SI LUCEÄRILE DUI CXCIX

in foarte frumoasd liter-á greceascd, decretul lui Antonie Pa-

triarchul Constantinopolei pentru mänästirea rnaramure$eand
a lui Drago$, in care Dosoftei vede pe Voevodul Cronicilor, el
mal pune, intorcinclu-se iard$1 la specialitatea sa istoricd, hriso-
vul till* Roman, pe care de la dinsul l-aa cunoscut Costine$tii 1,
dar care nu se afld $i astäzi in minile istoricilor : «La anul
dupä väliatul cestui uricu iaste uricu de la Roman-Vocii, a$ia
incepind ..., $i la fär$it iaste 6900 tocmai». Dosoftel mai dd.',
apcii, versuri latine privitoare la Constantin-cel-Mare : caligra-
fiindu-le cu o mind deprinsd, el lämure$te cd «sint scrise pre
tablä de aura pre pavdta ce s'ati afiat in Vistiariul pria-lumi-
natului Cral Ioan 3» (Sobieski).
Si in cronograf, traducdtorul Vietelor de Sfintl alesese una
ca s'o tälmdceascd. La cartea aceastälaltä el imparte bucatile
in tipdrite : as'ati tipärit», nefolositoare $i in acele care trebuie
adaose la cartea sa, la «Prologaria», cum singur ii zice : «sä o
scriem», noteazd el odatd, «c5.-I pe scurta tipäritä in Prologaria».
Tot ca astfel de note trebuie sä se priveascd acele pe care
el le adauge, tipärindu-le, la Vietile Sfintllor. Cea mai inte-
resantd, de sigur, e aceia in care vorbe5te de dusul säti la
1684 la Chiev, uncle a vdzut in Lavra Pecersca, In care zäceaa
atifa PdrintI cucernici, itrupurile lora intregi, cu toti carnia
si pelita, cum ar hi de vr'o lund adorniita, $i zvintata, palmele,
unghile, urechile, nasula cu totulu-i intregi, neprdbusitil, si
hainele, rase, mantii, cditne5a, brda, ndfrämiora, uniI desculta,
unghile intregl. M'acuti mirata», adauge el, «de minune marez,
precum si de mirosul trupurilor : «cumu-I bosiocula, minta,
trandafirula, carofilula, läcrdmiialele (sic), topora$ele (sic), de
nu-$i samänd, $i cdria$a de caria sä 'ntriace cu mirosulii».
«Erama bolnava stricata », mlntuie el, «$i amil e$ita atita sl-
nätosa, citil am venita pre gosii naintia callora, in treapla
särindil, de sä mira totü, $'amil mars(' call ar hi a patra
parte de mill totú cu sdrite, si n'amü mai ostenita, $i a
douadzi ca mai sdndtosii, - fiindu-mi oma de 6o de ani» 2.
1 Letopiszle, I, p, 134, nota 2.
2 Via.a de t"fint de la 9 Ernie tp. 152. Cf. Erbiceanu, in Bisenca Or-
todoxd, XI, pp. 821-2.

www.dacoromanica.ro
CC VEACUL AL XVII LEA

El träia deci la 1688 si se gindia la o urmare a Proloa-

gelor, iar gindul lui nu se despärtise incä de tarä, de trecutul
si de limba el.
cTiparnita sfintei Mitropolii», atiparnia tärii» pare sä fi
fost, nu la Mitropolie chiar, ci in noua mänästire domneascä,
ridicatá de Duca-Vodä in 1672 1 Sfätuitorul säti la aceastä
operä cucernicä fu Patriarchul de Ierusalim Dosoftei, care cu-
nostea Moldova incd de pe cind era archidiacon al altui Pa-
triarch si care juca acum rolul de indreptätor al legit' in
aceste pärti, unde-si avea aproape statornic resedinta2. Do-
softei Patriarchul väzu lucrindu-se cärtile romänesti ale lui Do-
softei Mitropolitul, si el nu voi sä se lase mai pe jos : cu
cheltuiala lui, Mitrofan aduse literd greceascä, probabil de la
Venetia, si cu aceastä frumoasä literä finä se publicarä', la
1682 si 1683, o carte de polemicä impotriva Papei si vestita
combatere a eresiilor de Simion de Tesalonic. De si ajunsese
episcop de Husi, Mitrofan lucrä si la aceste cárti, care aveag
scopul de a impiedeca intinderea printre Greci a propagandei
catolice ; dar Patriarchul îi adusese un corector grec, de
loc din Heraclea 3.
13. TIPÁRITURILE MUNTENE.
Tipografia ardeleanä se oprise de mult, dar, cind pacea fu
iardsi statornicitä in Ardeal, supt slabul si bunul sceptru de
vasalitate al lui Mihaf Apaffy, vechea tipografie incepu iardsi
a lucra cärticele impodobite cu sterna, prost cioplitä, a princi-
pelui nog. Dar acum nu mai erag Vlädicii in fruntea miscdrii,
- numai odatä se pomeneste episcopul Varlaam - si nu se
mai dädeati opere insemnate. Acestea iesiag peste munti, in
Principate. De fapt, ceia ce s'a publicat mai tirzig la Bälgrad,
sint numai traduceri slabe din slavoneste sag ruseste, fäcule de
un popä cevam aí cärturar de &it ceilaltr, Joan (Zoba» din Vint,
I Nicolae Costin, In Letairszte, II, p 7 ;i nutele explicative la vol. VII
dio Studir çj dacumente,
2 v 1st. ht. rani. n sec. al X VIH-lea, I, cap. 1.
3 kt, lit. ram. 'in sec. al X VHI-lea, I, cap. i t Bianu i Hodos, Br6lio-
.Trafia rom'inä.

www.dacoromanica.ro
 TIPÄRITURILE MUNTENE CCI

pe Mures, lingä capitala luf Apaffy, foastä inchisoare a lui

Aron-Vodd, - preot care n'a fost nici o datä VlädicA, dar e
amestecat in pirile $1 judecätile Vlädicilor. El a dat pe rind
Sicriul de aur din 1685, -o culegere de predici, Cdrarea
pe scurt spre fapte bune indrept&oare din 1683, Ciaslovul
din 1687, Rinduiala dzaconstvelor san diaconariul din acela$I
an $i Molztvenzcul din 1689, iesit in acela$1 timp cu Povestea
la p de Mucenia. Singurul interes pe care-I ad aceste tipd-
riturf, cu Prefetele scurte $i neinsemnate si rdspindirea putinä,
e partea mai mare fäcutd limbii romäne$tI in acest Ardeal
rotranesc unde Calvinismul, näpädind dogma $i datinele, fäcuse
mäcar acest bine. Si tipäritorul e adus de dincoace : el e Chi-
riac Moldoveanul, de sicrb ur unul dintre ucenicii lui Mitrofan '.

La 1689 Dosoftef de Ierusalim era la Bucure$tI 2. Inca' de

la 1679, o puternicä viatä culturalä pornise $i in Tara-Ro-
mäneascd, $i prin roadele ce a adus, prin disciplina lucrului,
ea trebuie pusä chiar mai presus de activitatea bogatä a luf
Dosoftei.
in cursul luptelor dintre boierimea greceascä $i familia pu-
ternicd a Cantacuzinilor, care primise, in singe $1 in avere,
$i mo$tenirea Basarabilor, blindul Mitropolit Teodosie fusese
silit incá de la 1674 a päräsi Scaunul $i a se adAposti la
Tismana 3.
inlocuitorul lui Teodosie fu un anume Varlaam, despre
care nu se $tie nimic decit anif pästoriel sale. Ni e ingbiduit
sá credem cä el nu era un mare cärturar. ins'l iatä cd in
cele din urmä timpuri ale luf Varlaam, se lucreazá la dMitro-
polia Bucure$ti», unde se chemase deci la o viatä nouN vechea
tipografie a lui Matei-Vodd, o lämurire a unor taine $i rin-
duieH bisericesti, pe care autorul originalului rus, Ioanichie
Galetovschi, archimandrit de Cernigov, o intitulase iCheia
intelesului». Cartea lui Ioanichie, tipäritä. la Lemberg, ajunse
in mina Mitropolitului, care, neputind traduce insusi, dädu
1 Cf. Sate ;ri ,preo,tr, pp. S4-6.
' V. mai sus, p. CLXVT1I.
a V. Studir ;ri doc., V , p. 4S7. nie 25-6.

www.dacoromanica.ro
CCII VEACUL AL XVII-LEA

aceastd sarcind la «dascali invdtatl», cari cerurd o plat'd po-

trivitä cu invätätura lor. Varlaam se mai laud:a cä ar fi adus
$i noi «dascali de tipografie», i vorn intelege de unde, gin-
dindu-ne cá pe unul din el îl cherna Ivan Bacov.
«Cheia intelesului» a fost tipärita supt Duca-VodA, cäruia
poate ca i se cuvine o parte din merit. Dar intimplarea fdcu
ca ea O. apard in acele citeva säptdmini din anul 1678 in
care cuca munteanä stätu pe fruntea luf Serban-Vodä Can-
tacuzino, inlocuitorul lui Duca.
Serban inseamnd mult intre Domnii de innaintea si din
urma lui. Hotdrit, indraznet, dar totu$1 cuminte si chiar siret,
el indrAzneste a face in Tara-Romaneascd o politicA in sens
mare. Aceasta e ma! bine cunoscutd decit rolul sáü in dez-
voltarea culturiI romine.
Totusl acest rol e covirsitor. De la vointa, de la nevoia
de lumina a lui Serban pornesc cele d'intdid cronici mun-
tene : una cerutd de dinsul lui Stoica Ludescu, batrinul Lo-
goat al famine! sale, cealaltd rdspunsul pätimas al lui Cons-
tantin Filipescu Cdpitanul la provocarea cronicii oficiale. El
e acel care a infiintat intaiü in Bucuresti o $coard de grece$te
si de slavoneste, care trebuie sa fi corespuns $colii, acum
inchise, de la Trei-Ierarchl din Iasi
Dar lui i se datoreste mal rnultä recunostinta pentru cArtl
biserice$ti $i pentru alcatuirea supt auspiciile lui a celef d'intaiti
Biblii intregi in romäne$te. Dacd in sprijinirea pribegilor cle-
ric! si «dascali» greci, in claidirea Cotrocenilor pentru calu-
gdrii greci, a cairor chinovie era inchinata la Atos 2, el aratd
cd utmeaza «stratnodlor no$tri de spre tatd, marilor Canta-
cuzinestf, carii cu mare facere de bine s'ati ardtat neamuluf
crestinescii», - prin patronarea prefacerii Cuvintulta Dumne-
zeiesc in limba, desa.virsita acum, a veacului al XVIP'a et urma
«celor ce marl' si vechf s í pomenescu Bdsäräbest», dintre
V. 1st. lit rom. in sec. al XV11.1lea, 1, cap. I, p. 43 ci H, Excursul 11,
ti compi1a0a lul M,haí Cantacuzino, tiparitâ in grece;te de fratil Tunuslii,
qttopi, ttç May*, - Viena, iSo6.
-
2 .Doc. Cantacuzinllor, 13. 113 i urm.

www.dacoromanica.ro
 TIPARITURILE MUNTENE CCIII

cari era marnä-sa Elena, fiica lui Radu-Vod5. Serban. 01\15.cari1

ca."», se scrie in numele säti, «nu aseamenea puternic acelora
fiindti no)", iard cu pohta de bune fapte lorti nu ne de-
pärtämü»l.

E greti sä se hotärascä cine a lucrat la traducerile ce apar

de la un capät al Domniei lui, 1678, pänä la cellalt, 1688.
indatä dupä sosirea sa in BucurestI, Serban daldu iaräsi, la 26
April 1679, Scaunul archiereuld Teodosie 2. Prefetele se
fac de cele mai multe ori in numele acestui prelat, dar ar fi
o gresalä sä i se atribuie vre-un rol literar, - bunul bätrin
fiind innainte de toate un om cucernic $1 un credincios al
Domnilor din neam cantacuzinesc pe lingä cari a stat 3. in
Prefata Bibliei se spune cä la inceput a fost osteneala cprea-
inteleptului celui dentru dascali alesti> Gherrnan de Nissa
(Nis), dar acesta muri peste putin timp4. Odata. Serbau laudä
pe fratele sdiri Iordachi in cuvinte care ar face sa.' se creadd cä el
a tradus din grece$te Evanghelia din 1682, dar Serban a vrut sä
zicd ca.' a prefäcut aceastä carte sfintä din orinduirea pe capitole,
cum era «la slovenie», in aceia pe zaceale » , cum se zicea, pe ce-
tiff, asa cum ti trebuie preotului in sirul Duminicelor $i serbäto-
rilor ; co ail indereptata $i o ati asäzatti precuma umbra cea
ellineasa i intru toate aseamene, dupä oränduiala Besearecii
RäsdrituluI) ; de altminterf, aceastä carte nici n'a fost tradusä
din noti, ci e indreptatä numai dupä Noul Testament din
Belgrad 5.
in Biblia cea mare iscälesc la sfirsitul Prefetii fratif Ser-

1Prefata Apastalulur din 1683.

2 Stoica Ludescu, In illagazinul :stoic, V, pp. 17-8; Cipariu, Acte iii frag-
mente, p. 226.
3 V. ./st, lit. ram. 'in sec. al X VI1Pea, cartea I, literatura rdigioasä.
p. 417.
4 si urmasul säti Mitrofan stätu la Curtea munteanä ; v si 1st, l. ram. ci-

tata, I, p. 34.- Cä ar fi luat parte la aceastä muncl literarä, si Ind de supt

Grigore-Vodä Ghica, pribeagul moldovean Nicolae Milescu (v. Uricariul, J, p.
402), nu se poate admite.
5 Cf. Gaster, Geschulite der u unuznischren Litteratur, I, p. 269

www.dacoromanica.ro
CCIV VEACUL AL XVII-LEA

ban si Radu Greceanu, fii ai lui Tudor Sätrarul 1 : ei zic eá

cad deslu$it mal mult pre limba rumäneascd», asa incit s'ar
putea socoti, cum s'a si fa'cut de toti, cl lor li revine cinstea,
marea cinste a tälmdcirii. Acuma, e drept cd Serban a tradus
in grece$te leatopisetul lui Stoica Ludescu 2, cd. Radu Greceanu
a scris, destul de frumos, Cronica Domniei luf Constantin
Brincoveanu, cd fratii, lucrind tot impreunä, ad avut pe mini,
cum spun $i singuri, publicatiile de mal tirziti, traduse din
grece$te, dar, uitindu-se cineva mai de aproape la intelesul
acelor cuvinte, se va incredinta cd Grecenif n'ati avut decit
sd facd ultima corecturd la un manuscript pe care-I pregáti-
serd altii, mai multi.
De ace$tia se vorbe$te fdrA a-1 deosebi prin nume: ei sint
numai «alp' care s'ail intimplatil..., $i ai no$tri oameni ai loculut,
nu numal pedepsiti intru a noastrd limbd, ce $i de limba
elineascd avind stiintd ca sá o tälmdceascd», sad «acei ce
s'ail intimplatii dascalf».
Cine sd fie el ?
Neapdrat cd a fost, ca un cdIduz si sfátuitor, Dosoftei de
Ierusalim, care $1 face la Biblie o Prefatd intinsä, hi care
pomene$te de Ulfila, Zlataust, Strabon, «scriitoriul de pdmint,
vredniciia si mdrirea Ruminilor scriindti», de Ptolemed $i
Eusebiu. Tot lul Dosoftei i-ar reveni partea din Prefata de
la Liturghia din 168o, care aratd cartea ca o lucrare cu
totul noud, fail legdturd cu a lui Dosoftei al Moldovel, apd-
run.' in 1679 - ccaria intr'acesta chipd gändim cl acuma
intdi s'ad datil la lumind, intru folosuld tuturord preotilor $i
diaconilory, $i care osinde$te intrebuintarea limbil romäne$ti
in acele part1 ale Liturghief unde fusese introdusd de acela$1
Mitropolit moldovean : «lard liturghiia toatd a o prepune pre
limba noastrd $i a o muta, nice am vrutü, nice am cutezat . ..,
$i pentru scurtd limba noastrd ce laste .. ., $i pentru lipsa
ddscdliiloril .. ce nu säntd intru ticdlos rodul nostru, $i
.

pentru neintelegerea ndroadelor, tainile ce säntd $i ce in-

I V. si tefan D. Grecianu, Scrierzle lur Radu Logofdtul cronicarul, Bu-
curestl, Carol Göbl, 1904.
2 1st. lit. rom. *in sec. al X VIII1ea, 1, pp, 35, 283.

www.dacoromanica.ro
 TlEiRITURILE MUNTENE CCV

semneazd, $i si pentru neobiaiul besearecii noastre ce pánd

astäzi n'ati tinut» '.
Dar in aceia$1 Prefatd se aflä rinduri duioase cu privire
la cdderea adincd a neamuluT lomänesc, la ru$inarea lui prin
släbiciune $i neinvätdturd innaintea tuturor celorlalte. «Si
ma! värtos aasta $i den neinvätäturd $i den neinteleagerea
limb!! pogoard, care noao jalnic si plänguros lucru iaste
intr'atdta mic$orare $i cdicare rodului nostru cestu rumä-
nesc, carele odatd $i elti numärat intre putearnicile nea-
murI $i intre tarif oamenI sd numdra, larä acumü atäta de
supusil $i de ocdrätti iaste, cdt nice invätäturd, nice $tiintä,
nice armä, nice leg!, nicI nice un obiaiti intru 'totti rodulü
ce sä pomenea$te astäzi Runidn - intre Rumäni ce zicem
cuprindem si pe MoldoveanI, cd tot dintr'o fäntd.nd curd -
nu iaste, ca ni$te nemearnicl $i orbi inteun obor invärtindu-se
$i infd$urändu-se, de la streinI $i de la varvari, doard $i de
la vräjma$ii rodului nostru cer $i sd imprumuteazd $i de
carte $i de limbd $i de invätäturd. O grea $i duroasä intdm-
plare ! insä darü ca de tot in prafü $i in cenu$A lucrurile
noastre sd nu sd clued', drept cd, cdt ne$tine va putea, pentru
ca sä ajute rodulti $i fealiulti lui, datoriü iaste, $i mdcarti o
scänteae cdtrd atdtea mil ale altora la focurf mar! ce sä yd.&
zgändärändü, de a lumina denteun tduna$i cätil de micO,
incd ne$tine a o ldsa $i a sä lenevi de a nu o mi$ca nu
trebue . .. Pämäntul $i rodul nostru, care maI cälcat $i mai
zmultü decdt toate pämänturile ed.' iaste vedemü si simtimü tira-
nica puteare pdgäneascd inteänsul hränindu-se $i rdsfirändu-se »
Cine a cetit literatura profand din acest timp, i$T aduce
aminte la sträbaterea acestor frumoase rinduri de un scriitor
foarte invdtat pentru timpul sdü, umblat prin sträindtate,
petrecut pe la dascAlif grecI din Constantinopol- Gherasim
Cretanul $i Daniil 2 _, $i pe la ceI frinci din Venetia $i
Padova, de un scriitor cu forma plind, bogatd in deprinderf
retorice, de un cugetätor puternic $1 original, care vede nea-
1 Cf. instrucdile, foarte priincioase limbil slavone, pe care Dosoftel le-a dat

MitropolituluI ardelean Atanasie , Cipariu, Acte 51 fragmente, pp. 243-4.

2 Operde Ile Constantin Cantacuzino, Bucurestl, 1901, pp. II-2.

www.dacoromanica.ro
CCVI VEACUL AL XVII-LEA

mul romänesc ca o unitate - mult mai mult decit Miron

Costin, marele cronicar moldovean -, care sufere adinc de
urnilinta alor säi, dar nu gäseste altd mingiiere decit munca,
greaua muncd a scriitorului pentru a scoate in vileag tre-
cutul mai bun, a-I späla de necunostinta celor de tard si de
clevetirile sträinilor si a face astfel ca viitorul A. se coboare
mai fericit. Acest om intr'adevar rar e Constantin Stolnicul
Cantacuzino, fratele mai mic al lui Serban-Vodä 1.
in tiparituri din vremea lui Brincoveanu, el e pomenit ca
indreptätor. Asa a trebuit sä fie si aici 2. Dar numele nu
si 1-a pus, socotind cá nu se cuvine ca un mirean sa mar-
turiseasca partea ce ar fi avut-o la alcätuirea de carti bise-
ricesti.
Poate cá nu trebuie uitat in aceasta' impärtire a muncii
fiecdruia si Sevastos Kyrnenites din Trapezunt, directorul
Academief grecesti din Bucuresti.
Comisiunea de adascälia nenumitl a 10 erban-Vodä ince-
puse cu Liturghia, luptind, ca pe vremea lui Matei Basarab,
cu o tipäriturá moldoveneascä, pe care cäuta s'o intreaca.
Dupä Liturghie se urmä cu cärtile sfinte, dindu se Evan-
ghelia, indreptatä dupä cea din Bälgrad, de la 1648, si la
1683 un foarte frumos Apostol, cu minunate ilustratif datorite
säpatoruluI in lemn, ieromonachul Damaschin Gherbest 3, Si
I Cf. cu tlnguirile lui Cantacuzino In marea sa Istorie a Romlnilor
«Aceastä darä scädere mare si jale doar intr'acest norod, a nestiinMI si a
nevrerd si. lnvem, fiind, este pricinä de este astäzi, nu numaI de rasul altora
st de ocarä, ci p orbI, muli, surzI säntem«, etc. Operde ha' C. Cantaeuzino,
pp. 63-4.-«Atätea rodurr de oamenI sträml si varvari preste dInsil ad dat. ,
I bid., p. 162.- «In stepenea ce astäzI s. aflä [RomItul], In care ticiloasä. si
ja;nicâ este, cine cum II este voia poate i zice i scrie« ; p. 69. - «Insä.
RumAnI sä. InMleg, nu numal cestia de alcl, ci i cei din Ardeal, cari Inca
si maI neaosl sänt, si Moldovenil, si toll câli si Intealtä parte sä aflä, si art
aceastä limb6) ; ita., p. 136. Acest din urmä loc mal ales ni se pare
hotarltor.
2 Prefam illaq.dritarelor, 1691: «La a cdrora nevoiuM avut-am Indirep-
tätortii pe cinstitul, etc dumnealui Costandin Cantacozine«, Prefam Pravo-
davnice Marturisir, din acelas1 an ; «Mg virtos ajutoriti i Indireptatorid
maI grealelor cuvinte si noitne am avut pe dumnealui Costandin Cantacozirni«.
3 I.XOSECT = Herbest ?

www.dacoromanica.ro
 T1PÄRITURILE MUNTENE CCVII

Epistolele Sfintulul Pavel, tdlmdeite tot de stiutii «dascäli»,

sag prelucrate de dinsii dupä vre-un manuscript. *i una si
alta din publicatiile bueurestene avea altä orinduiald decit
cea din Biblie : ele erag menite cetiriI, intrebuintärif in bi-
sericd.
Nu se ma! urmâ insd ma! departe cu aceastá publicare se-
paratd a pdrtilor BiblieI, cäcI nevoile slujbeI erag astfel inde-
plinite, ci ea apdru intreaga la 1688, intr.' un mare volum cu
slova micd, foarte elegantd, avind aproape 6o de rindurI pe
pagind, o desime neobisnuitd.
Cinci an! pentru o astfel de lucrare sint un timp scurt.
N'avem a face insd in «Biblia lui Serban-Vodä», care a servit
de acum innainte de basd pentru toate editille romänestf ale
BiblieI, cu o traducere nozed de la un capät pdnd la altul.
Din potrivä, ea intrebuinteazd tot ce iesise pAnd atuncI :
Noul Testament si Psaltirea din Ardeal intru eitva, iar hate o
mdsurd maI mare Psaltirea in prosd a luI Dosofteiü, Pari-
miile acestuia, pentru Vechiul Testament, precum si atitea
manuscrise maI vechI care n'ag vdzut tiparul. Menitä tuturor
Rominilor, - «pentru cea de obste priintd däruitd neamulul
ruminescg» -, ea is! luase elementele din luerärf alcdtuite in
toate pdrtile locuite de RominI.
indreptarea limbii stä pentru textele moldovene in schim-
barea cuvintelor dialectale, de origine slavond maI mult, in
inläturarea perfectului simplu si a inversiunilor, atit de obis-
nuite la DosofteI. Pentru traducerile ardelene, se observä
aceleasI norme, si se päräsese cuvintele invätate, precum :
Ponfan, in loc de : «din Pont». Legdturi. se pun pretutindeni
unde ele lipsiag. Pänd si fälmdcirile muntene, chiar acele
din urmd, din vremea luI Serban-Vodd, sufär in unele partl
o revisie serioasá, ingrijitä, care face cea maI mare cinste
alcdtuitorilor BiblieI.
EI n'ag fost in stare sä dea la o parte o sumd de con-
fusil si de greself. Prin atita rotunzire, netezire, pieptänare,
limba a pierdut de sigur mult din energia ef cam sälbatecd
si smuncitd, dar foarte potrivitä pentru a imbrdca adevärul
dumnezeiesc, care se fdcuse cunoscut oamenilor cu cloud miI

www.dacoromanica.ro
CCVIII VEACUL AL XVII-LEA

de ani in urmä. insä limba aceasta färäi frumusetl ascunse,

indräzneli $i naivitätl, avea o insu$ire care-i räscumpära toate
släbiciunile $i neajunsurile : !impede cu desavir$ire, ea putea
fi inteleasä in orice Tinut romänesc, de oricine ar fi facut
parte din neamul nostru.
si limba aceasta, indreptatâ cu multä pricepere, modernisatä,
limpesitd, forma cea mai innaltä expresie a limbi1 literare a
timpului. Urma$ii erati sä se foloseascä de dinsa pentru a
da opere originale, pentru a irnbräca in ea &duffle nouä
$i simtirile adevärate care nu fusese Inca' spuse pe romäne$te.

IL EPILOG.

Tiparirea la Bucure$ti a sträluciteI Biblii din 1688 a adus

o schimbare hotäritoare in ceia ce prive$te rolul pe care-1
ad de-acum innainte in literatura bisericeascä cele treI teri
romäne$ti, a cäror muncä pe terenul acesta se lega inteun
singur mänunchiü in marea publicatie a lui Serban-Vodä.
Moldova decade, $i pentru multä vreme, dupa ce ea std-
pinise, prin calitatea lucrärilor el, pe vremea lui Varlaam, prin
cantitate $i prin calitate, pe vremea lui Dosoftei. Plecarea
din tail a acestuia, insu$irile slabe ale Mitropolitilor ce
urmarä - cel de-al doilea Sava, Misail, poate comentatorul
lui Ureche ', arnindois fo$ti episcopi de Roman, $i Ghedeon,
venirea in Domnie a unui om necärturar ca ba.trinul Cantemir
$i, mai mult decit toate, starea foarte nenorocitä a tern', im-
pärtitä intre cloud stäpiniri, cea turceascd $i cea polonä, pand
la pacea din 1699, amuresc aceastä päräsire a traditlilor
unui trecut mai frumos. Singurul om in adevär iubitor de
carte din clerul moldovenesc de pänä pe la 1730 e Pahomie,
episcopul de Roman, care pornise din mänästirea Neamtului,
unde mai tärzid era sä inceapa., prin Paisie Rusul, o nouä
viatä. Pahomie intrâ in schima monachiceascd abia in 1697,
dar el fu numai cu numele de cälugär nemtean, cdcl Polonii,
cari cucerird Cetatea Neamtului, cu mänästirea Sfintului Ni-

I V. Ofáanu, 7. C., PP. 103-4.

www.dacoromanica.ro
 EPILOG CCIX

colae 1, stäteati $i in mändstirea cea veche a Neamtului Abia

pacea din 1699 li scoase de acolo 2, asa. 'hick soborul cälu-
gärilor vechl $i al celor noi putu sä lea in stdpinire biserica
si chiliile I Pahomie fu eclisiarch, apoi egumen, pänä in
1703-4 4, scormonind in aceastä vreme prin comorile de vechi
manuscripte ce se pästraü Inca.' la Neamt. Faima cea mare a
Mitropolitului de Rostov, Dimitrie, cäruia i se dadu numele
(de al doilea Hrisostom», II chemä. insä in Rusia, unde stau
un an, pänä-1 poftirä sä fie V15.dical la Roman, supt Mihai
Racovitä, la 18 Decembre I7o65 ; la 18 Ianuar urmätor, el
isi lua Scaunul in stäpinire 6 El stätu in Episcopie nu mai
putin de noud ani $i päräsi locul säii numai la inlocuirea lui
Nicolae Mavrocordat, Dotnn a doua oarä, cu Mihal Racovitä,
binefäcätorul si patronul de odinioard. Dar el nu-0' acläposti
bdtrinetele in schitul Pocrovului, pe care el II zidise, ci porni
innapoi in Rusia Muscalilor, unde-1 primi pentru zilele ce-i
mai rämäsese a träi, Lavra Pecersca, mänästirea din pe$terd
a lui Petru Movilä.
La 1724, el trimetea de acolo sihästriei sale din muntii
Neamtului un numär de cärti. Intre ele nu se aflä produse noud
ale teascurilor moldovene$tI, care nu dädurä decit intimplätor
Tîlcul Liturghiet, tradus de Ieremia Cacavela, dascälul beiza-
delei Dimitrie Cantemir (1697), $i opera de compilatie filosoficd a
lui Dimitrie insu$1, tinerelul invdtat : Divanul sag Gîlceava
inleleptuluì cu lumea (1698). «Cärtile tiparnice de bisericds
vin din Rusia Muscalilor, de care se indrägostise a$a de mult
Pahomie : Triodul de post, Antologhiul slavon, Psaltirea,
tPravila mares, cl3ogorodniciniculs. Dar, pe lingd aceste fru-
moase publicatii neintelese, mai pentru toatd lumea, Pahomie
ddruieste $i luctäri in limba sa, pe care le daluserd in anii
din urmä alte tipografif romäne$tI decit cea din Ia$T, care

1 V. 9 N. Costin, p. 44
2 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, p. 325.
3 lba., pp. 324-5.
' Urechia, In An. Ac. Rom , Xl, p. 113 si um.
5 Bid., 13. 325, nota 2.
6 ibid., p 328.

71304. Vol, VII. XIV

www.dacoromanica.ro
CC X VEACUL AL XVII-LEA

zäcea in odihnd sati in risipd : c<un Märgärint, poucenie ru-

mäneascd», «o Biblie rumdneascd care mi-ati datii Savinü
Banulti [Zmucild], fiindu-I duhovnicti si fiindu-mi datoriO cu
cdtva banI»-Savin era pribeag in Rusia si el-, cunt"' Mineiti
mare, bunti, dinü Tara-Munteneascd, care l-amti cumpäratü
eü cu al mii bani si l-amil datù mändstirii meale Neamtului»
-unde maT era unul de acelasi fel-, a I 2 Meneia dint" Tara-
Munteneascä, carele le-ati data Mdriia Sa Nicolae Voevod
[Mavrocordat] mánästiril Neamtului, care eü am scristi la
Märila Sa si cu a mea poruncd si cheltuiald si rugdminte amü
trimisü pe Mihailü de le-ati adus8 ' ».
Cum se vede, cärtile romänesti vin toate din Tara-Romd-
neascd., uncle se tipärise Biblia liff Serban-Vodd.

Cdci in Ardeal släbirea miscdrii literare si tipografice e

cam tot asa de mare ca si in Moldova. Propaganda catolicä
biruitoare, care aduse inch.' de la 1697 incheiarea Unirii intre
biata Bisericd a Rominilor ardeleni si strälucitorul Scaun al
Romei, nu fu asa de roditoare ca vechea propaganda cal-
ving., care stäruia sä se intrebuinteze in Bisericä limba fie-
cärui popor. Pg.nd la suirea in Scaunul din Bälgrad, in 1692,
a lui Atanasie, care era sä ducal la capät schimbarea de
credintä, nu se intimpind nimic, timp de trel aril" de zile,
dupä incetarea activitätii popif Joan din Vint. Afard de un
Catechism tipdrit in Simbdta-Mare, un fel de Chiev al cato-
licilor din aceste pärti, in ceia ce priveste scoala 2, nu mai
gäsim deck un Ceaslov, scos la Sibiiti, in numele lui Anas-
tase, tot de vechiul tipäritor Chiriac Moldoveanul, din Ce-
tätuia. Dupá aceastä simplá carte de slujbd, care nu e, de
altmintrelea, decit reproducerea Ceaslovulid din Bälgrad, de
la 1685, avem cloud cdrti in 1699. Una, cu tot titlul ei not'',
sunind ambitios greceste : Chiriacodromion, nu e alta decit
o veche eEvanghelie cu invätäturä», in care s'ati schimbat

I Arch. Statulut Neami, 11° 1903. Cf. Melchisedek, Chron. Romanulia, I,

PP. 340-1.
2 Bianu ,;,i floclo, p. 339, n° 100.

www.dacoromanica.ro
 EPILOG CCXI

la eizvodul celü vechiü, numai unele cuvinte i forme: eaü

fata cuvintului, all a vremiiv, pentru intelegere mai lesni-
cioasä : indreptátorul e acelasi ca si tipograful, trimes anume
de Brincoveanu, Ardeleanul Mihal fiul lui Istvan, sail «Istva-
novicl», si el a aplicat deci Cazaniel de la 1641, o retipärire
ea insdsi, dupá cea din 1580-i, procedarea obisnuitá in nouäle
ediii muntene ale cdrtilor religioase. «Bucoavna» din acelasi
an, apärutä si ea tot in Bälgrad, trebuie sä fi avut menirea
de a strecura in mintea copiilor dogma cea nouä, cu toate
cä ea pomenia chiar in titlu gtainele Beserecii Räsäritului, 1.
Apoi aceastä tipografie se opreste pentru cincizeci de ani
de zile, arätind &it de sterp era deocamdatá supt raportul
culturii pur bisericesti catolicismul primit acum de Romini.
Catechismul catolic din Cluj, cu data de 1703, nu are a face
cu Biserica romäneascä unitä, ci e un dar al Iesuitilor, tipärit
cu litere latine, intr'o ortografie, care se adoptase de al
nostri in pärtile bänätene ; nici nu era mäcar o lucrare noud,
ci numai o retipärire a Catechismului lui Canisius 2, tradus de
Gheorghe Buitul din Banat Pine a Pruncilor de Iesuitul Ba-
ranyai, care puse la cale Unirea, apäru in traducere romd-

Bianu i Hodos, pp. 369-70, no 113.

2 V. mai sus, p. CLXXIII, nota, si urnaktoarea scrisoare, Ostrafd la Roma, in
Biblioteca Borghese, iar In copie la Alba-lulia, In Bibl. Batthyllnyi, ms. K3,
1V2, p. 476, prin care se recomand5 de Stefan Csay, episcop-ales al Ardea-
luluT, eatre conducitorul Colegiulul Propagandei, din Roma, acest cleric :
.Praesentium latorem Georgiura Buitul, Caransebesensem; Transylvanum, quern
ab incunabulis fere et enutrivi et artibus hberalibus disciplina institui. Se
rong5 a fi prima 'in collegium germanicum et hungaricum Praefatus lu-
venis, studiis, cogente ilium summa corporis infirmitate, interraptis, cum Vienna
ad me in Transylvanian' profectus esset, ingentes perficha haereticorum et ca-
pitali in catholicos odio Gabrielis Bathorii, principis Transylvaniae, tumultus
exorti, persecutio non paucis verbis explicanda catholicos omnes invasit,
cumque ego cum nonnulbs ahis fuga vitam salvassem, in manus hostiuna in-
cidit, omnibus suis spoliatus allisque ignominiis affectus, vix manibus eon=
ereptus est atque delituit quamdiu species aliqua tranquillitatis catholicis red-
deretur, 'umultu sedato, nihil ipsi magis fuit, quam ut catholicis fere omnibus
sacerdotibus privatis in chvinis ac alns pus christianae religionis exercitiis sub-
veniret, quod aliquot in locis summa industria ac labore magno suae patriae

www.dacoromanica.ro
CCXII VEACTIL AL XVIILEA

neascd la 1702: tälmdcitorul era un Romin din Borbant,

Duma, care se inatiseazd ca elands»

In acest timp, supt Domnia bogatuluT, darniculuT, lumina_

tuluf si ambitiosulu Constantin Brincoveanu munca tipdririf -
cu sail fdrä o activitate literard adausd pe lingd dinsa- lua
un mare avint, si intre anii 1688 si 1716, cind peri si ur-
masul BrincoveanuluT, Stefan Cantacuzino, tot din porunca
osinditoare a Turcilor, nu mai putin de 80-90 de cdrti noud
aü vdzut lumina.
Brincoveanu punea mal mare temeig pe publicatiile gre-
cesti, menite sá fie in minile multor preoti, cari erag sd-T
pomeneascd numele. Dosoftef de Ierusalim, indreptaorul Bi-
sericif muntene, ca si al cad moldovene, se asezase acum
la Curtea lui Constantin-Vodd acesta, läsînd pe cellalt Voe-
vod Constantin, care nu stia carte si nu simtia nevoia de a
fi ldudat de cdrturarif Rdsdritului : invdtatul Patriarch va fi
indemnat pe Brincoveanu sä imbogdteascd si mai departe
Biserica greceascd cu cdrlf folositoare.
Astfel, ieirä, pe de o parte, cégrp sfinte sag bisericeftt in
greceste: Antologhiul din Snagov, la 1697, Psaltirea din
1700, Liturghia greco-arabd din 1701, Ceaslovul greco-arab
din 1702, daruri crestinilor din Siria, Sfintirea brserzcii din
1703, Acaftistul Sfintel .Ecatertna din 1710, Slujba biseri-
ceased (BEpXo; ivtafystog) din 1709, Slujba Sfintulut Visarion
din 1703. Se stie cd Brincoveanu a fdcut cu putintd $i tipd-
rirea a cloud cdrtf numaT in limbf rdsdritene : Psaltirea arabd
din Alep, cu data de 1706 si Liturghia georgiand din 1710.
Odatd., un Grec din Chios pldti ca sá se tipäreascd o Slujbét
a martiref Chiopolitel.

commodo praestitrt ; novissime duobus et amphos annis Albae-Iuliae, in me-

tropoli Transylvaniae, non solum iuventutem regni illrus hberalibus disciplinis
erudivit, sed etiam, absente Reverendo patre Stephano Szini, S. J. sacerdote,
sacris concionibus populurn in publico instituit. Cuius rei amplissimi testes
sunt proceres ac barones catholici Transylvaniae, qui saepenumero concionibus
elus interfuerunt ... Datum laurini, 55 septembris, anno 1659».
1 Bianu i Hodo, la aceasti. dafa.

www.dacoromanica.ro
 EPILOG CCXIII

Alte publicap ati scopul de a combate pe eterodoc$1, pe

CalvinI, cu cari insä lupta se cam incheiase de o bucatd de
vreme, $i pe catolici, cari, räzimatI pe Casa de Austria in-
vingätoare, pusese mina pe Ardealul románesc $1 amenintati
alte Tinuturi ale pravoslaviei greco-slave. Prin DosofteI, Bi-
serica Räsäritului incepu sd lumineze pe credinciosiI ei asu-
pra deosebirilor de credintd intre ea $1 protivnicele ee .41
asupra motivelor si temeiurilor acestor deosebirI. Cu baniI
lul Brincoveanu se duse astfel un räzboiù teologic invier$unat
cu arme grece$ti masive.
Atita teologie greoaie nu pornise nicl-odatä din terile noas-
tre, ca s zdrobeased intäriturile celor de altä lege !
in 1690, avem cartea luI Maxim din Pelopones despre
«Schisma Papistasilor», $i tot in acest an lucrarea Siriguluf
impotriva Calvinilor, - indoitä paväzd intinsä ereticilor. Pu-
tinä odihnä, apoi, in 1694, DosofteI publicd opusculul säü
impotriva rätäcirilor dogmatice ale lui loan Cariofil, care era
compromis cu Calvinii'. Lied de la 1692 se lucra in lag la
marele conglomerat de polemicd al lui DosofteI, intitulat
TÓttos zarv.),),o771;, saü Cartea schimbului, in care $epte scrii-
toff sint intrebuintatI pentru a rdzbi pe cpapista$I» Cante-
mir barinul nu ajutase ham nimic aceastä operd, i tipografia
din Cetdtuia, strämutatä poate la Sf. Sava, se numia acum
Tipografia ie$and. a SfintuluT Mormint, al cdruI patriarch e
insu$1. DosofteI. Dupd ce Cariofil fusese mustrat, se dä in
Tara-Romäneascä, la 1697, un «Manual» al säti, cuprinzind
lämuriri la unele intrebärI ale 1111 Constantin Cantacuzino Stol-
nicul, a cäruf ortodoxie cduta sä fie deplin luminatd.2. Apof
iaräsI la Ia$I, in 1698, se ive$te un Tálloq aicir.v; al lui Do-
softeI : «Carte de iubire», dar «impotriva Latinilor», -iard$I
o compilatie räzboinicd. in 1699, GreciI capdtd o editie nouä,
dupä cea din Olanda, a Mdrturisirii lui Petru Movilä. 0
«invdtäturä dogmaticd» (Aoyttaxot-i¡ MocaxaMa.), de Sevastos
Chimenitul, directorul scolif grece$ti din Bucurest, cuprinde
o sumá de dezlegäri la intrebärI incurcate. La 1705, Antim
1 Pentru el si ceilali scriitori, v. 1st ht. ram. 'in sec. XI/HI-lea, tabla.
2 V. An. Ac. Rom., XXI, pp. 106-7.

www.dacoromanica.ro
CCXIV VEACUL AL XVIPLEA

Ivireanul, acum episcop de Rimnic, dd in tipografia rese-

dintii sale un al treilea Tó Ii.o:; al lui Dosoftei, Tá [log zapag,
«Carte de bucurie», cu alte argumente impotriva dusma-
nilor lui, «LatiniI». in sfirsit, Panoplia dogmaticd din 1710
e o culegere bizantind, bund de intrebuintat contra orIcdror
necredinciosi, iar «Expunerea credintii ortodoxe» de Ioan
Damaschin (Iasi, 1715), o veche carte de teorie, potrivitä
tocmai pentru aceste timpuri de luptd.
0 a treia categorie de al-0' grecestI e instructivd, färd sd
fie polemicti. Asa este Eortologiul lui Sevastos Chimenitul
(1701), o lämurire a rostulul tuturor serbätorilor, de unde-I
vine si titlul; apoI Descrierea (lipocnsuwriptov) Muntelui Stint,
de medicul loan Comnen, care ajunse Ieroteiti episcop de
Silistra ; cartea despre preotie a lui Chrisant Notara, nepotul
Patriarchuluf de Ierusalim (1702), «indemnurile crestine si
politice» (NouOssEat zpcszt6nivico-7ro)tmo.0, ale aceluiasI, care mos-
tenise si rolul indreptdtor de lege al unchiulul säti de pe
mama, si Istoria Patriarchilor de lerusalim, marea lucrare
a lui Dosoftei despre innaintasiI sal'.
in sfirsit, in al patrulea rind vin tipdriturI care slut in le-
gälturd cu tara sag cu familia domnitoare in BucurestI. Ast-
fel, invdtdturile luI Vasile Macedoneanul cdtre impärd'tescul
sdii fiti (1691) furd tipärite pentru a sluji la cresterea fiilor
lui Brincoveanu - o traducere romdneascd se pdstreazd in-
tr'un frumos manuscris cu sterna Cantacuzinilor 1 -; Slujbele
Sfintei Paraschiva si Sfintuluf Grigore Decapolitul se explicd
prin aceia cd moastele uneia se pdstreazd in Iasi, iar ale ce-
luIlalt in Bistrita olteand ; Slujba Sfintului Constantin (1696)
era a patronuluI lia Vodd; tot de aceia s'a tipärit Panegi-
ricul lui Constantin-cel-Mare (1697), al cdruI autor e Ghera-
sim, Patriarchul Alexandrief, addpostit de Domn, - panegi-
ricul fu strdmutat si in romäneste, si un splendid manuscript
dá impreund cu textul grecesc si aceastä traducere 2. S'ail
1 Bibl. Ac. Rom., no 1505 ; frontispiciul e reprodus pe coperta publica0u-
ndor mele din 1901 despre Cantacuzird.
2 Bibl. Ac. Rom., ms. 766 ; cf. An. Ac. Rom., XII, seq. lit., p. 163 ,i urm.

www.dacoromanica.ro
 EPILOG CCX'88

publicat incercdrile literare, cuvintdrile festive ale fiilor Dom-

nuluI, Stefan si Radu, si ale dascAlului lor de casd, Gheorghe
Maiota (1701-7), si tot asa o traducere a «ParaleleIor» luI Plu-
tare in greceasca noud, de Constantin, fiul cel mare al Dom-
nului (174. Urmind acest exemplu, Nicolae Mavrocordat,
al doilea urmas al luI Brincoveanu, dddu la lumind, la 1716,
una din cdrtile tatdluI sd.d, Alexandru Exaporitul : looag.EvA.
Mutt maI putine sint cdrtile romänestI, dar insemndtatea
lor, folosul lor adevdrat si trainic sint covirsitoare.
Unele dintre ele urmeazd obiceiul de a se da preotilor
cdrtile sfinte in forma ce se potriveste pentru slujbd. Astfel
se dä. la 1693 o Evanghelze greco-romind, cu indreptdtirea
cä astfel, la mice nedumerire, se va putea vedea care e textul
original al Noului Testament : partea romäneascä nu e luatd
dupd Biblia de la 1688, ci dupdEvanghelia din 1682. Ace-
Iuiaí scop if corespunde Psaltirea din 1694 - cu textul din
1688 -, in care Psalmii sint intovárdsiti pentru întäia oard
de ccathinnele cu tropare si cu molitve de rugdciunea. Evan-
ghelza romäneascd din Snagov, 1697, dá aproape acelasi text
in aceiasi orinduiald ca in 1682. Psaltirea din tipografia ri-
vald a BuzduluI, apdrutd la 1701 si retipdritd la 17031, nu
e aceiasI cu Psaltirea din 1694, decit care cuprinde mai
mult citeva adaosuri 4cdrtile luI Moise», Paraclisul MaiceI
DomnuluI si Pascaliile ; psalmif sint aid in slavoneste. Noul
Testament din 1703 singur se inatiseazd ca cacumti intAI
tipáritü într' acesta chiptin, fiindcd el nu e deck forma deo-
sebitä din Biblia cea mare. Apostolul din Buzdd (1704) nu
orinduieste pentru slujbd. textul Apostolului din Biblia de la
1688, ci reproduce, indreptind, Apostolul din 1683 2,
in acelasi timp se lucraii la Buzda cartile de slujbd, care
fusese rdspindite pe romäneste nu maI in Ardeal si, intru citva,
in Moldova. Acela care indeplini aceastd sarcind folositoare
si deschise graiuluf nostru usile altarulul, e un ucenic al lui

1 Bianu i Hodo, PP. 540-1.

2 Un Apostol moldovenesc scris la Bisericani, In 1652, de cAlugArul M,-
sail (mc 69 , cf. ms. 85 al Ac. Rom.), nu s'a tip'árit nicTodatà".

www.dacoromanica.ro
CCXVI VEACUL AL XVII-LEA

Dosoftei, fostul Vlädicä de Hus si tipäritor Mitrofan. El

fugise din Moldova dupä acelag expeditie a lui Sobieski
(1686), care aduse fuga in Po Ionia a lul Dosoftei insti$1. and
Scaunui Buzdului ajunse liber, Brincoveanu '0 dädu acestui
oaspe pretuit, din care fäcu $i solul säu in sträindtate 1.
El incepu indatä a tipäri, ceia ce era meste$ugul, che-
marea si bucuria lui. Triodul säti din 1697 e indoielnic. La
1698 incä, el incepea o culegere de Vietile Sfinplor, pe care
le intituleaza greceste Mineie 2, $i care cuprindeaü si rugäciu-
nile, in slavone$te ; textul romänesc e o adaptare dupd al lui Do-
softeT din Proloage, cu intrebuintarea, poate, a acelor Vieti care
gscrisu-s'ati pre rumänie cu invätätura pärintelul Ananief egu-
menul sf[in]tei lavre Cozief, $i se-ah scris in zilele crestinulta
Domn Ducdf-Vod[ä], in cursul anilor 7183 [1675],3. in 1699
se (Id Molitvenicul, repetat in 1701, insä fait- prefacerea si
a tipicului in romäneste 4. Octoichule din anul urmätor (1700),
ca si Trwdul, saii slujba Postului Mare. Cu Penticostariul din
1701, cu bro$ura sari «tratajii» Molitvelor Vecerniet din 1702 5
i cu Liturghia din 1701, care nu urmeazä' pe a lui Dosoftef,
ci pe a lui Teodosie, hied asa de incärcatä cu slavone$te, se
incheie $irill cdrtilor de slujbä.
Rugäciunile asteptah incä vremea traducerif lor in rot/id-
ne$te. Mitrofan nu fu acela care desavirsi astfel opera dusä
aproape pänä la capät de dinsul G Mitropolia privise, de
sigur, cu oarecare nepläcere lucrärile romänesti ie$ite de supt
teascul buzoian ; hied la 1703, ea, urmind vechile datine $i
sfaturile Patriarchului ocrotitor, dädea Ceaslovul hi slavone$te7.

' V. lsl. la. ram. 'in sec. al XVIII-lea, tabla, la numele sail.
2 MlyrAiot, adec5. .Vietile shntilor pe ficcare zi, asezate pe lunli,
3 Bibl. Acad. Rom., ni» 2602.
6 CCeale me denainte tipärite nu s'antti cu tipiculil rumanescii ; dreptil aceia
m'am Indemnatil de o am tiOritil cu toate Inviitä..turile rumanestf, pentru ln-
tclegerea tuturor); Prefata editlei a 2-a
5 Bi.mu si Hodos p. 539, no I321.
6 V. Bianu, Discursul citat, p. 22.
7 Numärul Ceasloavelor manuscrise din veacul al X.VIllea e foarte mare.
Li Bibl. Ac. Rom. ele formeaA 018 206, 706. Molitvenice se dail In mssle

www.dacoromanica.ro
 EPTLOG CCXVII

Dar iatä cä Antim tipograful, egumenul slagovean, trecu ca

episcop la Rimnic. Aid' el gäsi amintirea episcopului Ilarion,
un sprijinitor al carp romänetI, din a cäruI biblioteca s'a
pästrat un Varlaam i loasaf ta traducerea luI Nästure11, $i
o Leastvigi, scrisä de Vlad Gramaticul2, o Psaltire cu tile,
slavo-rominä, tradusä de Alexandru Dascalu15 $i granduiala
sfintire ape! 4 » El ciao:1u decI in ronaänete, ajutat de Mihai
I$tvanovicI, care trecu peste citva timp tocmai in Georgia,
Vielile SfinOlor pentru sarbatori, Antologhiul din 1705 sati
(Floarea cuvintelor» $i un Molavenic in 17065. 0 Slujbd a
Maicei Domnului- románeascá e data de el in anul acesta,
impreunä cu un Octoich.
in 1708 insä muria bätrinul Mitropolit Teodosie, $i peste
patru $i nine! an!, in t7 tz $1 1713, Antim, urmasul säti, pu-
blich in tipografia din Tirgovi$te OCtoichul, Evhologhzul,
dupd grece$te - si Liturghia, romäneste de la un capät pänä
-
la altul, cu Diaconarzul din 1687 ca adaus. De $i se ma!
intimpinä o Liturghie slavo-romäneascd, care apare la Ia$1
in 1715, - slavona era gonitä din ultimul ei adlpost, $i graiul
romänesc se ridica liber care Dumnezeü.
Al treilea rind de cäql romäne$tI slat cele de polemicg,
de invätäturä si chiar de distractie, - un gen cu totul noti
In tipäriturile noastre. Fra4if Greceni tälmäcird o Cazanie gre-
ceascä-modernä, dupd Zlataust $i alí omi1eY; ea ie$i la
lumina" in 1691, supt titlul de (Märgäritare», pe care 1 maI
purtase $i alte CazaniI. Tot in acest an, Mitrofan de Buzáti
impärtia (Pravoslavnica Mgrturisire». Cartea contra catolicilor
a luI Maxim Peloponesianul apäru in 1699 supt titlul (Carte
246 2522. Cf. Gaster, Chrestontatta, I, p. 315 si urm. 0 Polunostin/d cu
rug:iciuni a fost scris6 la 1695 de tVasilie dascalul Mold[o]vanul, (Sturdzea),
la nAndstirea Plosca in Tinutul Huniedoarel din Ardeal (ms. 183S al Ac.
kom. V. si Mangra, 1. c.).
1 Bibl. Ac. Rom., ms. 2470

2 Ibid., ms. 2512: e copiat la 6 Decembre 1693. Cf. 1st. ht. rom. "in S.
al XI/HI-lea, I, p 434.
3 V Bianu, In Cal, 1. Tratan, 1882, p. 599 ti urm.
MS. 2465 al Ac. Rom.
5 Bianu si Dodos, pp. 541-2, 110 1501.

www.dacoromanica.ro
CCXVIH VEACUL AL XVII-LEA

saü lumind cu dreapte dovediri din dogmele Besearicii RA-

sdritului asupra dejghin Aril Papistasilor». «Invdtdturile cresti-
nestI» - in felul celor de la Cimpulung - sint din 1700 ; ele
erati scoase din greceste de Filoftei, cAlugdr invdtat, care
fusese si la Atos. 0 «Floare a darurilor», ca aceia pe care o
copiä la inceputul veaculuI al XVIPea popa Joan de la Simpietru,
e din acela0 an. Averiptura de fapte tame - care nu e o pre-
facere a celor S'iapte Taine traduse de Eustratie, Logofdtul
moldovean --, iese la Buzdti in 1702, - in editie separatd si
pentru Mitropolitul moldovean Antonie'. «Pildele filosofesti»
apar in 1713 romäneste odatd cu Maximele filosofice in gre-
ceste. Iar in 17 to si 1714 Antim trimete preotilor sdI invdtäturi
in romäneste, - se stie cd el si predich in aceastä limbd, ba
incl foarte frumos, cu toatd originea lui strdind, caucasiand 2 .
Pänd si despretuita Alexandrie a celor simpli si necdrturarI se
invrednici de cinstea tiparului domnesc la 1713.

Totusi rämdsese o sumd de lucrdri care nu se puturd im-

pärtdsi de lumina tiparului. Literatura netipdritd e cu mult
mai intinsd decit cealaltd, si necontenit se descopAr elemente
noud dinteinsa.
Dintre cArtile de slujbd se pdstrd astfel numai in ma-
nuscript Slujebnicul3. Dintre povestirile religioase se intre-
buintard numal asa unele Viete de Sfinti, de o intindere
mare, precurn e Viata Sfintului Nifon din «Costandia» Cili-
cid, tradusa din greceste 4, si a Sf. Vasile cel Noti, a Sf. Sava,
a lui Efrem Sirul ; Patericele sáti Leastvitele5, cuprinzind vie-
tile Sfintilor PdrintI 6, i din care o traducere a fost datd, in
1 Bianu si Hodos, p. 539, no 131.
2 0 predici romnieasal, Otitità" de la dascälul de Calafendesti, la 1639, e
pästrafá In Bibl. Ac. Rom , ms 167.
3 Bibl. Ac Rom , mss. 1790, 1838. Cel d'intaiil, numal In micá parte ro-
Mánesc, e din vremea Mitropolitului muntean tefan.
4 Bid , Ins, 2670 ; Gaster, Chrestonzatla, 1, p. 287 .;:i umm., 354-5. D. Gaster
atrIbuie mai multe traduceri unui anume Cozma.
6 lorga, Doua biblioteer de mlindshrt, p. 23; no 2.
6 Un Ins, de la Pocrov, foarte frumos scris, In Bib]. Ac. Rom. no 287;
Gaster, a. c., p 304 si urm.

www.dacoromanica.ro
 EPILOG CCXIX

Rimnic, la 1699-1700, i de dascalul Rominilor din Scheii

BraovuluI, Alexandru, un Po lon de origine, care a facut §i
alte traducerl 1. Teascurile muntene nu dadurd decit o Cazanie
(Mdrgdritarul) pe cind cunoa0em din acest timp un Ciziria-
codromion, deosebit de cel ce s'a tipärit in Ardeal 2 si 0 Ca-
zanie Intreaga, scrisa innainte de 1688 de Stefan ieromonachul
din Cozia 3. Un Mc al Apocalipsului", tradus din slavone0e,
se pastreazd intr'un manuscript din 1704 4.
Afará de cdrti bisericestI ca acestea, s'aii tälmäcit acea
combatere a Latinilor i Armenilor de care a fost vorba si
aiurea 5 apoI Mintuirea Pdcdtofilor, dupa `Ap,ocrrroXiiw awn7pEcc 6 ;
deosebite anecdote morale 0 «invätäturr creOine» 1, cSv[an]ta
darovanie §i carte aleasä dirt toate cartile, dulce invatatura
omului», talmacire moldoveneasca 8, Isopi sati Fabulele luI
Isop 3, Minunile Maicel Domnulutto §i, in sfir0t, cartea morala,
foarte rdspinditä, care se intituleazd Dioptra sag Oglinda 11 :
tälmacitorul et e tot dascalul. Staico, despre care s'a maI
vorbit. Între traducatorii ace0ia de cärtuliI invatatoare se
aflati i innaltI clerid astfel o «Albinä» saú «Pcealä» a fost
Inceputä de Mitrofan al HuOlor i apoI al BuzluluI, innainte
de a fi urmatä de dascdlul moldovean Atanasie".
Astfel limba romäneasca, imputernicita, limpezitä, mlädiata
1 Ms. 2452 al Ac. Rom. Traducerea s'a facut la Rimnic, in episcopie, cu

cheltutala le loan egumenul de Hurez. Cf. Ist. lit. ram. 'in sec. al XVIII-lea,
I, p. 434 ; Thanu, in Col. I. Traian, 1882, p. 599 si urm. Ms. acesta poarfá
insemnarea alunc librum scripsi ego servus domini Alexandrus Preceptor
Polonus, 9.11110 Domini 1699, Ilagse fe. 21,.
2 Bibl. Ac, Rom., ms. 2319.
3 Ibid., ms. 2672.
4 Ibid., ms 2649.
5 Ibid., ms. 1917 ; Iorga, Doud bibliotecr de mändstir, p. 23, no 2,
6 Bibl. Ac. Rom. ms. 2517. Cf. Ist. lii. rom. fa sec. al XVIII-lea, 1, I. c.
Bibl. Ac, Rom., mss. 1429, 1570.
6 Ibid., ms. 1436.
9 Ibid., ms. 2456; Gaster, Chrestomatia, I) 11. 350 t urm.
1° Gaster, d. c., pp. 299-300.
1' V. Iorga, Doud bibluitect de mdnastiri, pp. 22-3.
12 Ghenadie al RimniculuT, in An. Ae. Rom., XII, seg. lit., 13. 139 si urm

www.dacoromanica.ro
CCXX VEACUL AL XV1I-LEA

prin lucrul de treI veacurl al scrlitorilor ardeleni, moldoveni

i muntenI at-ä deosebire, puse stápinire pe Stat i Bisericl,
inteun timp cind, din sentimentul de partid, de famllie, din
sentimentul neamuluI räscolit de nenorocirI, izvoriä valul
puternic, de acum innainte neintrerupt, al CroniciI romd-
nestI, in care trdieste, impreunà cu viata sträbunilor, -
sufletul lor.

www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR

www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR DIN ISTORIA LITERATURII
Numerele paginelor s'ail pus, pentru usur1fl0, cu arabice.
A 73, 88, 195. (Sora eT, Mkioara),
Acaftistul MaiceT DomnuluI (tradus
de Dosoftel). V. Mitropohtul Mol-
dove DosofteT.
Acaftistul (SfinteT Ecaterina ; grec ;
tiOrit In 1710), 212.
Achirie (protopop al UniedoareT). V.
Uniedoat a.
Adrianopol (Partenie, Mitropolit de),
147-8.
Agapet (Cuvintiiile diaconuluT), 134,
138.
Agapia (minNstire), tot.
Agnid, 110.
Auld (sobor calvin al Rominilor,
la), 72.
Albina (sari Ada, culegere de bucitT
religioase i morale), 167, 219.
Alep (tipografia din), 212.
Alexandria (Marcu de ; Fárinte al
Bisericil), 183
Alexandria (patriarchie), 120. (pa-
triarchY : Atanasie), 56. (Ghera-
sun), 214.
Alexand :a (carte popular), 167.
(tip.ariturg. dirt 1713), 218.
Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol-
dove°, 10-3, 15, 17, 198.
Alexandru (fiul luT Mircea, Domn
muntean), 24, 73, 85 i urm., 102.
105, I I I. (Doamna luT, Ecaterina),
www.dacoromanica.ro
105.
Alexandru Coconnl (Domn In amln-
doug terile ; i Doamna lul), I IS.
Alexandru Bias (Domn In amindoutt
terile ; si Doamna luI ; i Bias-
Vodi, Mtn luT), 118.
Alexandru Dasdlul (din Lemberg,
asezat la Rimnicul-VIlceT, apoT la
Brasov ; traduator), 217-8 ii n.
6. (Psaltirea luT cu tl1c), 217.
Alfabetul latin (intrebuintarea luT hi
rom'aneste), 145.
Alstedius (scriitor ardelean), 14-5.
Antologlzion (culegere de Vietl ale
Sfintilor Intiales) (rominesc din
170 217. (grecesc din Snagov),
212. (rusesc), 209.
Apaffy (Mite P6, principe ardelean),
200-1.
Apealips (Tile la), 219.
Apostol (Faptele Apostolilor, Praxtu ;
parte din Vechiul Testament) : ro-
nnesc (hush ; din Voronel), 24
si urm., 74. (tipairit de Cores.),
25 6, 74, 107. (manuscript, din
1652), 215 n. 2. (tipN.rit in 1683),
2,06, 215. (tipärit In 1704), 215.
(slavon, tipärit In 1546-7), 63.
Ardeal (episcopT rominT din, In ordi-
nea cronologici): Gheorghe, 70-2.
CCXXIV TABLA NUMELOR
74, 81. Pavel Tordasi, 72, 8r,
83, 90. Eftimie, 45, 83, 85. Cris-
tofor, 69, 83, 86. Mihal Tordasi,
83, 89, 9r, 97 Ghenache 116, 83,
89, 97.
Arges, 51, (mgmästirea), 51, 52 n.
4, 59. (egumenul Iosaf, 53,
(Vitus, pictor), 52 n. 4.
Aristotele, 56.
Aron-Vociä (Domn al Moldove), 92,
96, 200-1.
Aron-Vod5 (mgni.stire), 162.
Asachi (Gheorghe), 21.
a
Baicov (Teodor, ambasador mosco-
vit In China), 177.
Balaban (Ghedeon, episcop gali(ian),
138, 182.
BMaceanu (familie), 182.
Balgrad (Alba-Iulia), 69, 72, 115
n. 2, 144-5, 211 n. 1. (mánIstirea
din), 98-9, 172 (Mitropolla din),
137.
Balica (Melentie si §cheauca), 114
Balogh (Grigore Postelnicul), 116
n. 3.
Banat, 69.
Banul (Vastle, Vornicult, 157.
Baranyai (lestutul), 212.
Mrcan (Vistierul liir male Viteazul),
116 n. 4.
Barcsai (Acap, principe aidelean),
144, 175.
Barnovschi (Miron, Domn al Mol-
dove), 122, 137, 148. (P6harni-
cul),. 116.
Basarab (familia), 202.
Basel, 145.
Bathory (Andre, principe al Ardea-
lulul), ro6. (Cristofor, principe al
Ardealulut), 88, 90. (Gabriel, prin-
www.dacoromanica.ro
Atanasie (dascSlul mlldovean, tra-
ducitor), 219
Atoe, 9, 47, 51, 102, 162, 166,
202, 218. (mänilstirf : Hilandar),
94. (lm), 120. (Vatoped), 120.
(Xenof), 14. (Xiropotam), 120.
(Zograf), 14, 138. (Protos sail
Mare-Stare : Damaschin), 167.
(Gavriil, autorul Va1tt7 la NVon
Patrlarchul), 46, 51.
Augsburg (Confesia de la), 65.
Austria (Casa de), 213.
cipe al Ardealulur), 128, 211 n.
. (Sigisinund, principe al Ardealu-
luT), 26, 96, ro6. (tefan, princi-
pe al Ardealulur), 83, 91, 135.
Batiste (Nistor) V. Vevelli.
Belgrad, 96.
Bmkner ((oan junior, Jude brasovean,
editor de eh-0' rornhnestY), 68, 70-3,
82, 87.
Bermda (.$tefan si Pamva, tipografT,
cel d'iritMü sciiltor), 138.
u
Bethlen (Gabriel, principe al Ardea-
lulu)), 142.
Biblia din 1688 (a ILA *erban-Vodl),
187, 202-3, 207-8, 210, 215. (din
St.-Petersburg), 187.
BiP.toc. ivtriúctos (tip5, it In 1709),
212.
BilevIcY (Gheoighe, urinal), 197 n. I.
(Ionascu, uricar), 197.
BisericanY (rangstire), 197. (cAluglrul
MBA i Aposlolul tradus de el
la 1652), 215.
Bistrila (din Ardeal), 65, 116, 124.
BlstriIa (mnlhstire In Moldova), 10.
(Analeledm), 13.
Bistrila (mänIstire In Oltenia), 46 7,
 TABLA NUMELOR
49-50, 127, 214. (egumeni, Ana-
ma), 128. (Eftimie), III. (Ma-
carie), 44. (Manuscripte din), 47-
(pisarul Mardarie), 47, 128.
Blaj, 66.
Bogdan-Vodä (Orbul, Domn al Mol-
doveY), 47
Bogdan (boier, sotul CapleY, sora
lui Radu-cel-Mare), 46 n. 2.
BogoinilT, 19 i urm. (cärtY-ice), 44.
Bogorodnicnic (rusesc), 209,
Bolintin (mänästire), IO,
Borbant (Ianos Duma din, traduc6-
tor), 212.
Boul (Toader, boier moldovean), 125.
Bräila (episcopie : a gProilavultaa),
150, 152.
Brasov, 70, 81, 85, 89, 156. (Ju-
dele din 1521), 61. (Scriitornl de
scrisorY romlno-slave), 92. (Tra-
tatul cu Radu Mihnea), 523. (Ti-
phriturY neromänest5), 64 si urna.
(Genealogia luT Despot, tipäritä
In), 72. (ScheiT-ulta, suburbia
romäneascà), 65, 70-1, 90. (Brenta'
din ScheY ; Constantin), 93. (Do-
bre), 70. (lane), 92-4. (Miha),
70, 92-4, 122. (Neagoslav), 122.
Cacavela (leremia; i Tilcul litur-
ghie) ), 209.
Calendare catolice (plänulte pentru
Rominl In veacul al XVI-Iea), 108.
Calvira (lupta ortodoxie cu eY), 213.
Cantacuzmo (familia), 182, 201.
(Constantin Stolnicul), 206, 213.
(Dumitrascu, Domn al Moldovel),
180, 196. (Elena, sotia luT Cons-
tantin Postelnicul), 203. (Iordachi,
fratele luT Constantin Postelnicul),
179. (lordachi, fiul le Constantin
71304, Vol. VII
www.dacoromanica.ro
CCXXV
(Toma), 70. (Vasile), 93. (Vol-
cul), 92. (Predicator luteran pen-
tru Rominf), 71, 80. (daseälI), 218.
BrIncoveanu (Constantin, Domn mun-
tean), 211-3 (FhT IV), 214. (icrie-
rile lor), 214-5.
Bruti (BartolomeY, boier moldovean),
107.
Bucmm (Vornic moldovean), I IC/.
Bucoavna (tiphritä. In BMgrad), 211.
BucurestY, 203. (mänästirea Radu-
Vodä), 120. (Scoala de greceste Il
slavoneste), 202. (Tipografia din),
201-2.
Buitul (Gheorghe, traducätor), 173
n. 2, 211 .51 n. L.
BulgarY (trnOrätia Asanizilor), 8.
(Sisman, (Craiiiv), 198. (PisarY-
Stri Tara-Rornämeasc6.), 12. (Inflo-
enta lor bisericeasch. asupra TeriT-
RomAnesti), 8.
(episcopi), 67,
Buz6.5 106 n. 2.
(Efrem, episcop de), 131. (Mitro-
fan, episcop de). V. Mitrofan. (Ste-
fan, episcup de), 167. (Tipogra-
fie), 215-6, 218.
BuzestY (fratil), 116-7, 120, 123
Postelnicul), 203. (Serban, Domn
muntean), 186, 202-3, 206. (Ste-
fan, Domn muntean), 212.
Cantemir (Constantin, Domn al Mol-
dove), x 81, 197, 208, 212-3. (Di-
mitrie, Dornn al Moldovel), 18 r,
209. (Scrierea luY: Divanul), 209.
Caransebe, 97, 144, 173 n. 2.
Cdrarea fie scurt (tifAriturä arde-
leang), 201.
Carida (Gheorghe, al doilea Vistier
muntean), 169.
XV
CCXXVI TABLA NUM1CL0R
Cariofil (Ioan ; polemica luT Dosof-
teT de Ierusalim cu dinsul, Ma-
nualul luT), 213.
Cartea contra Latinilor i Armenilor,
219. V. si Stoica.
Cäri populare, 167 i n. 1.
Catargiu (familia), 182. (Banul loan),
118.
Catechisme
I. Cato lice . al luT Canisius, 173
n. 2, 211. Din Pressburg, 173 n.
2. Rominesc, din Cluj, 211. Rona-
nesc, din SImb ta-Mare, 210.
2. Luteran ; din Sibiu-a (1544), 64 si
urm., 70, 82.
3. Calvinesa ; din Bälgrad (1640),
145, 153, 173 Din Bälgrad (1648),
144-5. Scutul (1656), 173 si no-
tele.
Catohcil (lupta ortodoxiel cu el), 213.
Cazacl, 114, 146, 163.
Cazanil (a luT Cahst, patriarchul de
Constantinopol), 751 911140, 154.
(romInestY, manuscripte), 219. (cea
mal veche), 26. (a luT Coresi . 14),
74 Si urrn., 154. (a luT Corest :
a Ha), 93-1, 105, 154. (arde-
leani, din 1640-1), 143, 154. (de
la Govora), 142,153-5,172, 185. (a
MitropolituluI Varlaam), 154, 158-
60, 185.
Ceaslov-
i. Slavon (tipärit In 1703), 216.
2. Greco-arab (tipArit In 1702), 212.
3. Rotnnesc (manuscripte), 216 n.
7. (tiOrit In t685), 210. (tipKrit
la 81bilii), 210.
Cergar (Ursu, preot, ruda Mitropo-
litulul Varlaam al Moldovel), 145.
Cernavoda, 122.
Cernoievici (dmastie muntenegrean),
48. (Gheorghe), 49, nota 1.
Cetatea Alb6, 14.
Cetatuia (mänästire), 200, 210. (Ti-
www.dacoromanica.ro
pografia), 213. (Tipilriturl grecegl),
200.
Cetinie, 48, 50.
Chalke (mlnästire), 162.
Chem Infelesulul, 201-2.
Chiajna (Doamna, sotia lui Mircea
Ciobanul), 63, 72.
Chiev, 162. (Bratca), 134, 139, 148.
(Pecersca), 134, 136, 138, 146,
198, 209 (Sf. Sofia, catedrala din),
135. (coala i tipografia), 147,
154. (TipHriturl), 160, 167. (An-
tologinut din), 156. (Sa p Moil pen-
tru ilustratff), 156, 159. (lerarchl :
Isaia), 134. (loy Boretchi), 134-5.
V. si Tamblac (Grigorie), Mos. ill
(Petru). ( Rectorul i predicatcn ul ),
150 n. 3.
China, 174, 176 si urrn
Chios, 68, 212.
ChirlaCodroMlon, 210- I , 218.
Chodkiewicz (Hatman polon), 134.
Cicefi (castel), 69.
Cigala (Matel, autorul unel Mr/.
cóyoI?:5), 198.
CImpulung (moldovenesc), 116.
Clmpulung (muntean), 139. (Tipo-
grafia), 155 6. (Melchisedek, egu-
men de), 155 6, 167. (AvdititurY
de ; tiOriturh), 217.
Ciogole (Pätrascu), 137.
Ciolanul (mänästire), 106.
Ciolpan (DrNgan), 45 n. 3
Cipru, 119. (Pops. Adam din, In suita
luT Petru-Vod5. cl-nopul), 103 n. 2.
Cluj (sinod pro iectat pentru Rorranil
trecuti la calvinism), 72
CofestY (sat In T. Patin), 146.
Cornnenul (loan, Impärat), 169.
Comnenul (loan; autorul Proschine-
tas Muntelui Atos), 214.
Constantin-cel-Mare (Impärat ver-
surT latine pentru lauda luT), 199.
(Viata luY slavonä), 53.
 TABLA NUMELOR
Constantin-Vodl Basarab (Domn
muntean), 175.
Constantinopol, 14, 82, 163, 169,
198. (Manitstirea Pantocrator), 13.
(Patriarchia de), 105, 134. (Patri-
arch!: Antorne), F99. (Atanasie
Patelarte), 162. (Nifon), 46-7, 5 I,
105. (Panic), 162. (Partenle cel
vechit), 150-1. (Gramata luY, tipa-
rna la Iag), 15 t, 159-60. (Parte-
me al II-lea), 152. (Teofan), 137.
(Teolept), 51 (capuchehaiele), 149,
174. (lenachi, architect arrnean
din), 147.
Copist1 calugarul Prohor, 102.
Coresi (diaconal, tipograf), 24, 49,
64 n r, 68 st urm., 86, ir5.
(13ceniciT luI), 86. (AltY - ), 67.
(Serban, fiul diaconula ; si el
tipograf), 68, 95. (Ortografia ti-
pariturilor - ene), 109
Corvin (tipografia luY Matias), 47-8.
Costm (Miron), 157, 190, 196, 199,
206. (ca poet). 185-6.
Dabija (Eustratie-Voda, Domn al
Moldova), 145, 179.
Damasclun (loan ; Expunerea train-
td todoxe), 214.
Dandl (dascal grec din veacul al
X V It-lea), 205.
gDascalY de cola. (din márOstirY si
sate), 12, 146.
Data ruseasca (pentru Inceputul anu-
luT), 154.
DavidenY, 45 n. 3.
Dealu (manastire), 49, 52 11. 4, 119,
123, 155, 166. (Egumenul Joan de
Gomionita), 166-7. (Egumenul Da-
niil Arapul), 155.(Tipografia), 156.
Decian (manástirea sarbeasc6), 9, 14
www.dacoromanica.ro
CCXXVII
Costin (Nicolae), 181, 196, 199.
Cotmeana (manastire), 10.
CotnarT, 179.
Cotrocen! (mánastire), 202.
Cozia (munstire), IO. (egumenul
A.nania), 216. (calugarul Marda-
rie, scrlitor), 149 n. 3. (cálugárul
Stefan, traducátor), 218. (Logo-
fatul Gavrill, diac), 123.
Cozma (traducator muntean din vea-
cul al XVI(-lea), 218 n. 4.
Cozinin, 15
CraiovestY (familie), 5 o. .
Cretanul (Gherasim, dascál), 205.
Crezul, 26, 66, 74, 94.
Cronica poloni, 198.
Cronografe, 128-9
Cronologie, 104.
Csáky (tefan, episcop ardelean ),
211 n. 1.
Csanád (Tina), 17.
Csulay (Gheorghe, predicator al
Curtil ardelene), 145, 173.
Cuyint pentru curdpe, 157.
Despot-Vodl (Doom al Moldove!),
72-3, 82, zoo- . (l;lcoala si epis-
copal lul), 82.
Deva, 96.
Mac! (din veacul al XV-lea), 15.
(Bunea), 68.
Duzeonardi (tipáritura ardeleani),
201, 217
Dictionare romlno-lattne, 145.
Dima (Hatmanul), 116.
Dzoptra (traducere), 219.
DolhestT, 44 n. 3.
DcannestY (T. Patna), 181,
Dosofta (Sf. ; scrier°, 138.
Dosofta (Mitropolitul Moldova). V.
MitropolitiT Moldova.
CCXXVIII TABLA NUMELOR
Drágfly (BartolomeY, Voevod al Ar-
dealuluY), 39.
Dragomir (Vornic muntean), 137.
Dragomirna (mändstire), 125,
Dragos (ctitorul MATO-stuff mara-
rnuresene din Pee), 199.
Efrem Shut ( Via/ a 1u1), 56.
Egipt, 63.
Eustratie Logofätul (moldovean), 157
si urm., 162-3, 168. (Traducerile
IM), 160. (cPravila aleasä,), 157-
8. ((Carte romäneasa de Invätä-
turAD), 159, 170. (c§iapte tamer.),
158-9, 168, 185, 218.
Evanghelie e
1. Slavonä. Manuscripte ; Humor,
. Munchen, 10.2. Neamt, I I.
Supt Neagoe-Von, 102. Tipärite
1512 (a lui Neagoe-Vodä), 50-1,
64 n. I, 71, 73, 186. Din Bel-
grad, 50-I, 73. Presupusä din Bra-
sov, secolul al XVI-lea, 95 n. 2.
Fgeras, 116 n. 4.
FierestY, 156.
Filipescu (Constantin Citpitanul, cro-
nicar), 202.
Filoftei (traducator muntean), 218.
Floarea da1urilor, 167, 218.
Floci (orris), 122.
FocsanY (daschli de copli din), 146.
Galata (mándstire), 45, iii, 119 n.
5, 120, /26, 127 a, 2, 162. (Egu-
menul Anastasie), 126.
Galetovscht (ioanichte, scriitor rus),
201.
www.dacoromanica.ro
DrNgusanY, 119.
Duca-Vodä (Domn al amlnduror te-
rtlor), 168 n. 1, 18D, 195-7, 202,
216.
Dunzineei1 ( Povestea), 10, 26-7.
Dzierzek (nobil polon), 112.
Presupusä din 1546-7, 63. A lui
Cores], 68, 72-3. A doua a luy
Coresi, 73, 88. A lui Petru Cercel,
94-5-
2. Greceasci, manuscriptä, 105.
3. Romäneascd. Husith, 23 si urrn.,
71. A lui Coresi 0560, 23 sl
urm , 68. Slavo-rominl, a diaculul
Lorint (1579), 88-9. A Mitropo-
litului moldovean Varlaam, ms ,
183 n. 2. Din 1682 (munteani),
203, 206, 215. in Biblia din 1688,
215. Greco-romäneascä din 1693,
215. Din 1697, 215. - V. st Noul
Testament.
Evhologhiu (tipär,t), 217.
Fogarasi (tefan, predicator si scri-
itor), 144-5.
Forrd (familie ardeleanä ; i Nicolae,
patron de tipärire a cärtilor ro_
trane0), 74- 5.
Furtunä (Mille, Corms moldovean),
148.
Gahlia, 68, 107.
Geley (superintendent calvin In Ar-
deal), 143-5, 154.
Georgia, 217.
GermanY, 165,
 TABL A. NUMELO R
Geszty (Francisc, nobil ardelean), 96.
Ghenghea (SpNtar moldovean), 125.
Gheorghe Stefan (Domn al Mol-
dove), 145, 164-6, 173 i urm
Ghica (Gheorghe, Domn al Mol.
dove), 174-5, 183
GhimpenY, 109.
Gioagiul-de-sus, 69, 144.
Gio lid (Poiana-luT), 119.
GiulestY, 119.
Hab4sescu1 (Lupu si loan, boieri mol-
dovenY), 157.
Haga (Cornelis, ambasador olandes
la Poart0, 136-7.
Halicid (MihaY, scrutor), 145.
Harmenopulo (scrntor de drept), 161.
Heraclea (Mitropolitul Ioanichie de),
147. (loan de, coreetor la tipo-
grafia din CetMuia), 200.
FIerce (Stefan, scriltor), 97.
Hirschel (Luca, jude brasovean, editor
de cgrtI románestY), 91.
Hmilnitclu (Timus), 163.
Honterus (i tipografia sa), 65.
Horea (Nicolae), 28.
Hotin, 1 8o, 196 (pircAlabill Cindea
Iancu.Vod5. (Domn al MoldoveI),
Ioo, 113.
lanovid (Toader, boier moldovean),
147, 161,
1asY, 14, 137, 162, 171, 175, 179,
181. (Ulita Ciuboareascg, heles-
teul BahlumluY, Feredeul domnesc),
148. (sinodul de supt Vasile Lupo),
149 si um. (moastele Sf. Paras-
chiva), 214. (Sf. Sava), 119-20,
www.dacoromanica.ro
C CXXI X
GiurgestY, I 19.
GlasurY (scoala de, la mäastirl), 12.
Gole (familie), 120
Golea (mInN.stire In IasT), 120.
Govora (mg.nIstire), 141, 153-4. (E-
gumenul Stefan de Ohrida), 141.
(Tipografie), 156.
GrecT (si limbo. lor), 112, 115, I I 7,
120.
GrecenY (fratii, scriitorT), 203-4, 217.
Latco), z I. (Pacea turco-polong.),
133.
Hrizea (boier muntean), 137.
Humor (mg.nástire), il.
Huniedoara (protopopie), 97.
Hurez (loan, egumen de), 218 n. 6.
HusY (episcopie), 126 n. 7. Episcopl :
Efrein, 126. Ghedeon, 164. Gheor-
ghe, 148. loan, IS0 n. 2. losif,
126. Mitrofan, 127. V. si Mitrofan
al Illea (episcop de Hug).
Husit'f, 15 i tirm. (in Moldova), 17.
(eKrtY polone si cehe), 18. (tra-
ducltorl ungurY de cärtY sfinte),
18, (liniba In textele romKnestl
veclf0, 27 si um.
180 (Tipografia din), 213. (TreY-
lerarchI), 147 1 urm , 159 si min.,
162. (Scoala din), 163, 165, 174,
202. (Tipografia din), 209, 213,
217.
Ierusalim (Patriarchie), 120. (Patri-
archI : Dosoftel), 177, 179, 181 -
200-1, 205 n. 1, 2 1 2- 3. (Operele
sale : eel treY Tóttoi contra Lati-
nilor), 213-4. Nectarie, 179.
CCXXX
IesuitY, 107, 135, 211.
Ilia Alexandru (Domn al MoldoveY),
276.
Imitalla lut Hlistos, 166.
Invayaturt cre,rtinegt, 217-9.
AvattYturd de cele Fopte Taine, 218.
l'nviitrYturY preste toate zilele, 155 6.
V. $i ampulung (muntean).
invähltwile (Mitropolitu'ut Antim),
218.
Ioan-Sigismund (rege al Ungariel),
68 $1 urm., 72, 81, 83.
Ioan-Vodä cel Cumplit (Domn al
Jansenistt, 175.
Jigorent, 174_
Kassandria (episcop de), 162.
Kaaba aot)'etSoocch (de Milescu
Hnsant Notara), 177.
Kochanowskt (poet polon), 184.
Korydalleus (Teofil, invätat grec),
148 n. 3.
Lancräm (sat in Ardeal), 90.
Läputneanu (Alexandru, Domn al
Moldove), 45, Poo, 103 (si flit
10), 114. (Bogdan, Domn al Mol-
dove), lOO, 114. (Ilia$, preten-
dent), 103.
Leastvild (sari Pateric), 217, 219,
Leg Mull de manuscripte, 12.
Lemberg (Grect din), 179.
Lemberg ($colt din), 113. ($colart
rominT), 133-4.
Lemberg (Stavropighia), 148, 195,
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR
Mo 1(101,6), 45, 85, lOO, 102 n.
6, 114. (Doamna hit d'intliil $i fiul
et), IoI.
Ipek ($coala din), 70, 83.
Isabela (reginä. a UngarieT), 69.
Zsopít (fabulele hit Esop), 219.
Ittvanovict (Mihat, tipograf $i co-
rector), 211, 217.
Istria (Rom Ina din), 28.
Ivireanul (Annm), 213, 217. V. 7i
Mitropolitit munterff : Antim.
Izvoranu (mänástire), 128.
Jugant, 148.
1
Kutein (tipografia din), 139.
$i Kymenites (Sevastos, dascál grec) :
(Cärlile le. oTp.atry'rl ót8ocrza-
),Eci), 213. (Eortologiul), 214.
197. (Tipografia eT), 139-40, 150,
156, 201. (TipäriturT), s6o, 167.
(Shpäturt In lemn), 159. (Scoala
Stavropighiet), 133 (Colegml iesuit
din), 108. (Tipografia Mitropollet
Sf. Gheorghe), 152. (diact veniV
In Moldova din), 133.
Leon-Voclä (Domn muntean), 128.
Lexicoane slavo-romlne, 149 n. 3.
Ligaridis (Pantelirnon, cärturar grec),
169.
Livonia, 155.
 TABLA NUMELOR
Lrturghie
i. Georgiand (1710), 212.
2. Greco-arabl. (1701), 212.
3. Slavong (ms din veacul al X VIIlea),
147. (tiphitl. In Tirgoviste, 1508)
49. (tiphitl. In Deal), 166.
4. Romlneasd, tiphith (din Iasi',
1679), 204, 206, 216. (din Bucu-
restf, 1680), 204, 206, 216. (din
70 1), 216. (din 1713), 217. (din
1715), 217.
Liubavie (Dimitrie, tipograf), 62 si
urm., 66.
Ludescu (Stoica, cromcar), 202, 204.
Ludovic al XlVlea (regele Frandel),
176.
Mähaciii (popa Gngore din, copist),
26, 44, 64 D. 2, 67, 107.
Maiuta (Gheorghe, Invätätor al fiilor
luI Constantin-VodI Brincoveanu),
215
Maier (Filir, uphitor sibiiau), 65, 67.
Malta, 163.
Mariase (cronicar bizantin), 45.
Mänästiff Inchinate, 119 si urm.
Mänicesti (Radu Logothul din, co-
pisi), 24, 43.
Maramures, 28. (legbiturI vechl cu
Moldova), 39. (Sirghie, episcop
de), 99, 142. (Spindon, episcop
de), 98, 142 7i n. 1, (familia
Pogan, dii,), 28, 116,
Marchia (lacob de, predicator Im-
potriva Husitilor), 17 .
Illtirgeii it (slavon, din veacul al
XViea), Ii. (tipint In 1691), 206
n. 2, 210, 217.
Mate-Voda Basarab (Domn mun-
tean), 62, 122, 130-1, 137 si urrn.,
143, 151-2, 154-6, 166, 171, 206
www.dacoromanica.ro
CCXXX1
Lugos, 81, 97, 144. (predicator cal-
vin In), 76.
Lukaris (Chiril, patriarch de Ale-
xandria si Constantinopol), 118,
120, 136, 151-2. (CateChism1.11
sátil), 136-7
Lupu (Maria, fata lui Vasile), 162-3.
(Ruxanda, fata lul Vasile), 163.
(tefan, Domn al Moldovei), 164,
175. (Vasile, Domn al Moldovel),
120, 122, 127, 140, 147, 149,
150-2, 157, 159, 162, 164, 165
a_ 7, 166, 169-70, 196.
Luther (Catechismul le), 26. V. st
Catechismul.
(Doamna Elena, a luT), 140, 166-7.
(sora el), 167 n. 2.
Matveev (Ammon, bouer moscovit),
176, 178.
Mavrocordat (Alexandru, zis Exapo-
ritul ; cartea luT : loo-6octvic), 215.
Mavrocordat (Nicolae, Domn In amln-
dnuä terile), 209-10, 215
4faxtmele filosofilor, 218.
Maximilian (archiclucele, fratele tm-
päratului Rudolf), 107.
Meletie (Macedoneanul, tipograf mun-
tean), 137, 140-1, 154-6.
Metafrastul (Simion), 198.
Mihe Viteazul (Domn muntean), 26,
93, 98, 105 si n. 6, 106, 115-7,
121, 123. (duhovnicul luY, Ti-
mofte), 122.
Mihnea-cel-Rotl (Domn muntean),
47, 49'50.
Mihnea Turcitul (Domn muntean),
86 8, 91, 95, 102 n. 6, 104.5 n. 5.
Mihnea al MI". (Domn muntean),
118.
CCXXXII TARLA NUMELOR
ilescu (Nicolae Sp Itarul, scriitor),
149, 174 51 urm., 197, 203 n. 4.
(Postolachi 5i §iefan), 174.
Mineie :
1. Slavone (din veacul al X V-lea), it.
2. Catolice (proiectate), 108.
3. Rom5nestl (din Buzäil), 210, 216.
Minetti (Bartolomer, boier), t 18.
MiniaturI (din veacul al XV-lea), ii.
Mîntuirea pácillo,rilar, 219.
.Minunile Maicll Dommdul, 219.
Mircea-cel-Mare (Doran montean), io.
Mircea (fiul luY Mihnea-cel-RH),
52 n. 1.
Mircea Ciobanul (Domn muntean),
24, 63, 67 $i urns. (Glose margi-
nale pe urk document din vremea
WI), 109.
Mirelor (Mate Mitropolitul, scrinor)-
62 n. I, 118, 128.
llaistew io sail Saciament, 168.
Mitrofan (episcop de IlusY, apoY de
Buzgii ; tipograf), 197, 200, 2151,
219.
MitropolitY (aT AidealuluT ) Atana-
sie), 205 n. 1, 210. Da1011, 169,
173, 160. Dosofte, 142. Ghena-
die, 141, 143, 145. The Iorest,
155. loan, 98, 142. Stmi011 te-
fan, 155, 171 urm. Teoctist,
i 131. (Efrern), 73. (Eftimie Pe),
142. Varlaam, 200.
MuropolitY (a2Y Moldove :) Anasta-
sie Pr', 45, too-I 51 100 n. 5,
log, 113 n. 4. Anastabie al Illea
Crimea, 123 n. 1, 125-7, 146.
(OrintiY lui), 125. (Antoine), 218.
(Atanasie), 127. (Calistrat), 44.
(David), 44. (Dosoftel), 165, 178,
183, 209, 215 (pirinta la), 178.
('raducerile ; Acaffistul lkfaica
.DomnuluY), 195. (Cazania). 195.6.
(Li/mg/lie:), 195, 197. (Molztveni-
cid), 195. (Parzmale), 207 . (Psal-
hrea slavo-romlni), 184, 197, 207.
www.dacoromanica.ro
(Psaltirea lis versur1), 196. (Vie-
ille S./in/110r), 182 3, 197, 199-200,
216. (Ghedeon P"), 164. (Ghe-
deon al Illea), 208. (Gheorghe 119,
15. (Gheorghe al Illea, MoV114),
100-I, 104, 108, 124 i n. 3, 6;
125. (Grigore P"), 13-4. (Grigore
al Elie"), 44-5, too. (Iosif 5i ri-
valul WO, 13-4. (Mardarie), 123,
n. 3. (Misail), 208. (Mitrofan),
124 51 n. 3. (Nicanor), 124 n. 3.
(Sava It 164-5. (Sava al Wea),
181,208. (Teoctist ), 14-5 (Teoc-
list al Wes), 15 n. 2. (Teoctist
al III1e"), 15, 44 5i n. 3. (feo-
dosie, Barbovsch1), 104 (51 fami-
lia luI), 124 n 5, 6 ; 125-6.
(Teodosie al We"), 180. V.5, Ro-
man (episcopul Teodosie), (Teofan
P"), 44. (Teofan al IIle"), 45, 85
n. 5, 99 51 urm (Teofan al IlPia),
127. (Varlaam), 127-8, 145 5i
urm., 158, 162-6, 171, 173, 179,
182, 185, 197, 208. (Evanghelia
tradug poate de el g Cazania),
V. Cazania, Evanghdia.
MitropolitY (al TeriT-Romnsestl) (Ana-
nia), 62-3, 67, 73, 105. (Antim),
217-8. (Damil P"), 73. (Dionisie),
73, 86 5i n. 4. (Eftimie al IItea),
105 n. 5, 1 o6, 117.8. (Ignatie),
131. (Luca), 106, 118-9, 128.
(Macane), 48, 51, 59, 71. (Maxim),
47, 52. (Mihal P"), 105 n. 5.
(Mihai al 111ea), 105 n. 5 (M--
trofan li"), 51, 73. (Slichifor 119,
105 n. 5. (Serafim), 86, 89, 91,
105 t i n. 5. (Suwon), 73. (§te-
fan P9, 131, 167-8 51 n. I. (Slu-
jebnicul ha), 218 n. 3. (Teodosie),
168 n. 1, 201, 203, 217. (Teofil),
128-9, 13i, 141, 143, 166-7. (Var-
laam), 53, 62-3, 201-2.
 TABLA NUMELOR
Mogildea (loan, boier), 119.
Mogilew (tipografia din), 139-40.
Moirascul (5tefan, boier), 157.
Moise, (cartile lift»), 215.
Moldavita (ministire), lo, 124, 126
n. 8, 147. (Antoine din, tiaducg-
tor), 65. (Mitrofan, egumen de),
126.
Moldova (Interneiarea el), 198.
1Wolitvele Veco aid, 216.
foldvenuul .
1. Slavon (dM 1535), 62.
2. Romänesti (msse.), 216 n. 7. (din
mntäia junatate a veacului al X VII-
lea), 157 (al luY Coresi), 26, 74
si urm., 34. (din 1689), 201. (din
1699), 216. (din 1701), 216. (din
1706), 217.
M0300ca, 177. (tipografia din), 152.
Moscovia, 209 n. io (Tani] Alexe),
162, 174, 176 i urm. (Tatul
Mihail), 148 (Patriarchul Ioachun),
197.
MotY, 28.
Movilä (familia), Ioo, 117, 119 n.
4, 182. (Mexandru-Vocl6.), 127.
(Constantin-Vodi), 115, 117, 124,
Nästurel (1.3driste, traducg.tor), 131,
141, 153-4, 156, 166, 185, 217.
Neagoe-VocUt (Oomn munteau : Ba-
sarab al Ill-lea), 50 si urm., 63,
70, 107, 109, 130, 187. (Doamna
lift), 47, 51'2. (Mama lui), 5 I, 59-
(FnI si fetele), 6o-1. (Operele 10),
5 t i urrn. (inválaturile lta), 131.
(traducerealorin romäneste), 158.
(0 scrisoare de pe vremea 10),
36, 66
Neamt (mänästire), Io 1, 13'14, 44,
164, 179, 182, 208-10 (egumeny).
www.dacoromanica.ro
CCXXXIII
126, 132. (Elisabeta, Doamna luY
leremia), 127 (si fliT ei), 132.
(Gavril-Voclä), 120, 132-3, 137.
(Iereinia-Voda), 102, 112-3, 115,
119 si n. 5, 124 11 6, 132-3,
(loan-Voc1N.), 133. (Marghita, Doarn.
na luY Similar)), 132-3 (si fill. el).
(Maria Firley, fiica lui Ieremia.
VocR), 163 n. t. (Milailas-Vodg.),
132. (Moise-VoR), 133-4, 136.
(Simion-VocIa), 112-3, 121, 132.
Movitä (Petru, Mitropolit de Chiev.
scriitor), 10, 131 si urrn., 143,
146, 162 (si fratft luY), 164, 197,
209. (0 perele lul), 138-9. (Cazanter
id), 154. (CuvInt pentru asgtoria
Mane Lupu), 162. (1Jlarturnirea
pavoslavnIca), 136, 149 si urm.,
153. (in greceste), 213. (In ro-
mäneste), 152, 206 n. 2, 217.
(Prescurtati, in ruseste), 152'4.
(tipiriturile luT), 140.
Moxalie (Mille, traduator), 128-30,
141.
Mrisescul (diacul Teodor, copist), 12.
Muntenegru, 48-9'
Murano, 105.
V. Ardeal (Eftimie, episcop de).
(Biblioteca), 14. (Odoichul din),
137. (coala de la), 12. (CopistI
Atanasie), i 1. (Gavril fiul luI Erie),
IT, 45. (Ilarion), 15. (Visarion), 14-
(Legg.tori Silvan), 12. (Cetatea si
män6.stirea din Cetate), 208-9.
Neculce (loan, cronicar), 174, 176,
178-9, 181-2, 196.
Negrilesti (sat), 119,
Nicea (Porfirie, Mitropolit de), r50.
Nicodim (pops, intemeietorul vietti
calugärestY a Rominilor), 9.
CCXXX1V TABLA NTJMELOR
Nicopol, 131 si n. 4.
Nefon ( Via/a SfintuluY), 131, V.
Constantinopol (Nifon, patriarch
de).
Nikussios (Panaloti, Mare-Dragoman),
151.
Nisa (Gherman de), 203. (Mitrofan
de), 203 n. 4.
0
Oarttt (Petrea, rdz6s), 15.
Ocnele-MarY, 155.
Octoick -
1. Slavone (15 io), 50. (pretins, din
1535), 62 ri. i. (din 1574), 86.
(mic, din 1577-8), 88. (din Chiev),
146.
2. RomdnestY (1700), 216. (1706),
217. (1712), 217.
Ohrida (emscopul Meletie de), 163.
P
Padova, 5o5
Palia (pe romäneste, tipKritg. In 1582),
23, 76, 95 si urm., 144 n. I,
161, 172, 183,
Panegiricul (Sf. Constantin, greco-
romIn), 214. (al Sf. loan cd Nog),
14.
Panomanul (Dandl Andreian). V
Mitropolitul Ardealulta Danbl.
Panoplza dogmatied, 214.
Paraclisul llfaice Doninulul, 215.
PasCallT, 215.
Patras (Stefan, archiepiscop de Ve-
chiul-), 148.
Pit trascu-cel-Bun (Domn muntean),
24. 67.
PAtrascu (fiul 1u1 MAIM Viteazul),
121-2 0 n. 2.
www.dacoromanica.ro
Nomocanoane, 105, 161.
Notara (Hrisant, patriarch de lerusa-
lim), 177, 214. (Opere tiphrite
In Wile noastre : Despre preolie
ilnemnuri czestino-politice), 214.
Noul Testament (din BAlgrad, 1648),
171, 203, 206-7. (din 1703, IllUll-
tean), 215. V. si Evangheluz.
Olahus (Nicolaus, scrlitor), 96.
Olanda, 152. (ambasadorul el' la
Constantinopol). V. Haga
Oradea (Tinut), 17.
Ords (Vornic moldovean), 116.
Orhstie (tipärituri romänestY din), 95
si urm.
Ortografia (textelor cirilice), 38-9.
Orp.stT (sat), 15.
00h1MI (sat), 137.
Pécs (Wolfgang de; trimes In Mol-
dova), 82.
Pelagorna (Nectarie de), 139.
Pelopones (Maxim de : Despre schisma
papzstasilor sad Carte sail lumind),
213, 217.
Penticostarai (ll:41.4 In 1701), 216.
PerT (mdnästire In Maramures), 199.
Pestisel (Moise, traduchtor), 97,
PetricanT (sat), 119 si n. 5.
Petriceicu (Stefan-Vodh), 180, 196.
Petritzi (Ignatie, cdrturar grec), 169.
Petru-cel-Mare (Tar), 178.
Petru Cercel (Domn muntean), 24,
43, 92, 95, 104-5.
Petru Schtopul (Drunn In amIndoud
tulle), 45 n. 3, 73, 85, too, 103-4,
107, 111-2, 114-5, 117, 119, 126,
 TABLA NUMELOR
(Doamna luT, Irina), 112, 126.
(Fiul luT, tefan), 104, 112, 124.
Pigas (Melette), 105, 118.
Pildde filosofestr (tipärite In 1713),
218.
.Pînea pruncilor, 211 2.
PirvulestT (famihe de holeri), 46-7.
Plosca (mänästire arde1ean5), 216
n. 7.
Plutarc (Vietele Pa, alele, traduse in
romäneste), 215.
Pobrata (mänb.stire), 10, 45, 178-9,
182. (Analele din), 44
PocTalcbi (Sofronie, egumen la Tret-
IerarchT si capul scoliY din aceastä
nAnästire), 148 si rt. 3, 163.
Pocrov (schit), 209, 218 n. 5.
Pos-ribania preoldor(tiphriain1650),
168.
Polo (Marco, cälltor venelian), 177.
Polonia 41 Poloni, 104, 133, 175,
179-82, 187, 196-7, 208, 215.
(regele Sigismund al III-lea), 116.
Polunostinfd (din 1695), 2:6 n. 7.
Popovid ( roader, diac moldovean),
12.
Potcoavä (Ioan-Vodä, Domn al Mol-
dove), 100.
Povestea celor 40 de mucenza, 201.
Pravila cea mare ruseascg, 209.
Pi avila din Govora, 141-2, 161, 185.
Ft
R (vechea formä a literd In ma-
nuscriptele romänestT), 25.
Raab, 211 n. I.
RächitenT (sat), 148.
Racovitä (MihaY, Domn In amindoug.
terile), 178, 209,
Mautl (episcopY): (Anastase), 147-8.
(Dimitrie), 8 5 n. 6, 101 (Efrem),
www.dacoromanica.ro
CCXXX
Pravila munteanN. din 1652, 168.
PredicatorY strginY, 14.
Pretendenfi domnestT, 108.
Prisac (sat In Ardeal), 145.
Prislop (mänästire ardelean?0, 69,
90.
Prodav (eptscopm), V. Brälla.
Psaltit e
1. Slavong. (din Bistrita. 1346), 46-7.
(Tipäritä. In 1577), 86. (Tipäritä.
In Chnpulungul muntean), 140,
167. (Tipb.ritä in Govora), 153.
(TipXritä In Tirgoviste), 140.
2. Ruseascg, 209.
3. ArabN. (iipärità" in 1706', 212.
4. Rornäneawg. (Hu.i0), 21 si
urm., 82. (*cheian5), 21-2, 24-5,
42. (Voronetianä), 22, 42. (tip,
riff de Coresi), 22, 81, 107 5i
n. I. (slavo-romIng, tipgriti de
acelasT), 87, 95-6, 107 i n. t.
(ardeleang, din 1651), 172, 207.
(din BucurestY, 1694), 2 :5. (din
1701 si 1703), 215. V. si Mitro-
politul Moldovei Dosoftet (cu tilc,
de Alexandru Dascglid), 217.
5. Greceasa (tiparitg. in 1700, la
Snagov), 212.
Putna (ingnstire), II, 102. (egume-
nul Acachie, 44, (Copktul Pala-
die), 11-2 (analele din), 13, 44.
126 (alt Efrem), 126 ri. S. (Ef-
timie), 85 n. 6, Ica. (Isais), 45,
85 n. 5, 10 . (Sava), 164, (Se-
rafim), 180 n. 2. (Teofan P6), 44.
(Ivanco, pisar din), 147.
Radii (DomnY muntenl)
Radu-cel-Mare, 46 si urm. Radu de
la Afumatl, 52 n. 4, 69 Radu
CCXXXVI TABLA NUMELOR
Paisie, 62 si n. 1, 63, 66. Radu
Serino, 93, 98, 106, 115, 1 17,
122-3 Radu Mil-me, , 1,5, 117,
II9 20, 122-3, 127, 161. (Doamna
luY, Arghira), Ii8. (fiul le, Nico-
lachi), 118. Radu Leon, 163 n. 1.
Radziwill (Janus), 162.
Rafail (cAluerul, traductor), 195.
Ragusa, 112.
RalOczy 1'11(principe ardelean),
142-3, 171-2.
RalcOczy al Wes (principe ardelean),
17.31 175.
Rares (Ilie, Domn al Moldove), 63,
70. (Petri], Domn al Moldovel),
25, 44-, 102-3 (scrisorile le)/
109. (soura le, Elena), 47. (fata
le, Ruxanda), 103 (tefan, Domn
al Moldovel), 102.
Reforma, 69 sl WM.
Reichersdorffer (Trimes ardelean), 20.
Rimnic, 218 si n. 6. (episcopY de),
67, 106 n. 2. (Antun), 217. (E-
frem), io6 n. 2. (Ilarion), 217.
(Tipografia din), 217.
Rimnicul-Slrat, 47.
Rinckiov (mbibistire), 70.
Rînduzala sfintiz il apa, 217.
Sas-Sebes (updriturY romkiest( din),
89-90.
Sag, 18, 52, 64 1 urm., 67, 116.
Sbornice davone (din veacul
XV-lea), 1 i. (tipárit in 1568-9),
73, 81, 86. (tiWirit in 1580), 90.
Scdrariii slavon (din veacul al X V-lea),
11.
Scarlati (nepotul Postelnicule), 119.
Scoctuharif (sat), 119.
Seachil (Cnnlras molclovean), 123.
SecuI (husitl), 17.
www.dacoromanica.ro
Risca (mänstire), 45.
Risnov, 92.
Rodinul (Alexie, scrinor bizantin),
169.
Rohatyn, 102.
Rojdanicul, 167.
Roma, la (colegiul germanico-un-
garic), 211 n. I.
Roman (episcopl) : (Agafton), III,
124. (Amfilobie), 124. (Dosoftel
hiti), 44. (Evloghle), 148. (Gheor-
ghe I-1U), 85, too. (Grigore), 108
n. 2. (Macarie, cronicar), 44-5,
99, 100, 103. (Mnroinn), 12 3
n. I, 126. (Mitrofan al II-lea),
146. (Pahomie), 13, 208. (Sava).
V Rädäutf. (Teodosie), 180 n 2.
Roman-Vodä (Domn al Moldove),
198-9.
Rostov (Dirnitrie, Mitropolit de),
209.
RugIcrue husite, z6
Rugelciunile Medal Domnzdui , 107.
Rug (botezul lor), 198.
Rusia (provincie polonA), 13, t 76.
Rutee (pisaft), 12.
Rylo (mänästire), 9.
5
Secul (mánästire), 119-20, 146, 158,
164-5.
SeirnenI, 169 70.
al Serbia, 46. (Despotul Stefan Lazare-
vie). al - iel), 12. (pisart din -,
in Tara-Rom'aineascl), 12.
Sfinfa daz-ovanie (ms.), 219,
Sf. Ioan cel Noil (din Suceava),
146, 181, 198, Virda luI), 154.
Sf. Macanie (tnvil/dim-lie luY), 12.
Sf. Paraschiva, 148, 159. ( Vizda er\,
154.
 TABLA NUMELOR
Sf. Nzfon (Via/a). V. Ntfan.
Sf. Vinerr (Povestea), 26-7.
Sfinlirea Biser-icit (tiOntä in greceste
la 1703), 212.
Siberia, 178.
Sicrml de aur (tipgriturX ardelea*,
200-1.
Sighisoara, 96, 116 n. 4.
Sigismund (imp6ratul), 9, 16.
SilesianA (hirtie, Intrebuinmta In
Maramures si Ardeal), 21,
Siliste (sat line Siba), 67.
Silivestru (traduchtor rnuntean), 153-
4, 72.
Savas, 69. V. Prislop.
Slmbgta-Mare (oras), 16-7, 210.
Stmion DascAlul (cronicar), 165.
Simpietru (popa loan din, copist),
167 n. 1, 218.
Singiordz (sat In Ardeal), 71,
Siria (cresting din), 212.
Strigul (Meletie, teolog grec), 128,
150-I, 162, 169. (Cartea lui im-
potriva Calvinilor), 213.
Slatina (mänKstire), 45, 10, 127.
(egumenul Partente), 127.
Slujbe de sfinli: (a Chlopolitel), 212,
(a Mated Domnulul), 217. (a Sf.
Constantin, In greceste), 217. (a Sf.
Paraschiva si a Sf. Grigore Deca-
politul), 214, (a St'. Visarion), 212.
Slujebnice, 203. (al Mitropolituld,
muntean Stefan , ms.), 218 n, 3. (ti-
Ora In mlnIstirea DealuluY), 166.
T.irnKsent (sat), 148.
Tanablac (Grigore, scriitor), 13-4.
(loan, sunchiul. luY Stefan-cel.
Mare), 14.
rirpe§tI (sat), 119.
Tat& Noshu, 66, 74, 94, 113 n. 2.
www.dacoromanica.ro
CCXXXVII
Snagov (ingnb.stire), to, 105 n. 3.
(Tipografia din), 212, 215.
Smatyn, 138.
Sobieski (loan, rege al Polonid),
181, 199, 215.
Sokoll (Marele-Vizir Mohammed), 83.
StilnestY (mAnästire), 520.
Stefan-eel-Mare, 10 I urm , 25, 44,
69, 102. (act romhnesc de la el),
109
Stefan (lItzvan, Domn al Moldovel),
116.
Stefan-Vodä Tonia. V. Tomsa.
Stettin, 176.
Stiria, 103.
Stockholm, 175.
Stoma (LogofAtul, traduator mun-
lean), 195, 219.
StoeistY.FocsanY (sat), 145.6.
Strehaia (episcopie), 170 n. 2.
Stroid (famine), 125-6, 182. (Luca),
112-4. (fig shY, Ionasco i Vasile),
113-4, 125. (fratele lui, Simion),
113, 125.
Strugalea (ingnistire), io.
Sturdzea (Vasile, copist), 216.
Suceava, 13-4, I It.
Sucevita (män5stire), 102, 105, 14,
n. 7, 125, 132.
Suedia, 165.
Sulariul (sat), 115 n. 2.
Szakolcza, 17.
Szini (Stefan, Iesuit), 211 n. I.
(al Id Megisser), 113 n. 2. (al ld
Luca Stroid), 113.
TatarY, 153, 180.
Teodora (mama Id Mihe Viteazul),
123.
Teodosie (Domn muntean), 51 si urrn.
CCX.Xxvill TABLA xuyffLOR
Teofilact (Tîlcul Evanghehilor de),
Io.
Tesalonic (Simion de, scrntoi ), 178,
200.
Tigarà (Zotu, boier), 103 rt. 2.
Tipograff in tertle romine : Alexan-
drovicY (Timoteil), 139. Bacov
(loan), zoz. Chiriac Moldoveanul,
201, 210. Dobre (popa), 141 145.
Gherbest (Damaschm), 206. Gleb-
covid (Ivan), 139. Lorint (diacul),
88-9, 94-5. Aldnnli, 88, 94-5.
Matien (diacu)), 95. Moise (cAlu-
gArul), 62 Oprea i Petrea, 63,
Preda, 153. Stancu Faurul, 197.
Stavnitchii (Vasile), 197. Tudor
(diacul), 7r, 73. (aY luY Matel Ba-
sarah), 155. V. $i ISvanovid,
Liubavid, Mitrofan.
Tirgoritte, 14, 62, 66, 118. (Tipo-
grafia dui), 167, 217.
Tirgujiii, 'IO.
Tîrnosania (tipgritur5. din 1652), 170.
Tirnova, 9, 14. (Eftimie, patriarch
de), I o.
Udrea (Hatmanul), 116.
Ujlák (Dionisie de, predicator Impo..
triva Husitilor), 18.
Unghenb (sat), 119.
Ungnad (baronul Ioan), 119 n. 5.
UngurestY (sate - In Moldova), 119
n. 5.
lingua (vechea lor literaturi), 7.
(Biblia lor catolic), zoS.
Uniedoara, 69.
Vad (episcopie ardeleanO, 43, 69,
70. (episcopul loan Cernai), 142
n. I.
www.dacoromanica.ro
Tirol, 101-2, 104, 112.
Tismana (ranKsttre), 9, 16, 201.
Tobolse, 176.
Tomsa (Stefan al We", Dornn al
Moidovd), 121, 125-7.
Topolita, 119,
Torda$ (sat in Ardeal), 90.
Trebnic (tipbrit In 1636), 139.
Triod .
1. Slavon. (pretinsi. tiOriturg. mutt-
tean g. din c. 1550), 64 n. 1. (ti-
pArit in 1578), 87. (din TIrgo-
vi$te, 1649), 167.
2. Rusesc, 209.
3. Romntesc. (din 1697), 216. (din
1700), 216.
Trofimovid (Isala, Orturar rus), 150.
Trotu$ (ora$), 17-8, 110.
Tulin, 126.
Turd, 57 i urm,, 96, 105 n. 5,
117, 153, 163, 173, 180-2, 212.
(SultanY), 198. (liinbi literarN, a
lor), 118
Um!, (tipografie de rabn6stire), 196-7.
Unirea cu Roma : in Polonia, 135,
150. in Ardeal, 65, 210.
Urach, 82.
Ureche (familia), 113 $i n 4, 182.
(Grigore, crontcar, 113-4 si 113 n.
4, 119 Ii n. 4, 133-4, 157, 162-3,
208. (Nistor), 146.
Uricarl (Cristea Mthbilescul $i Iere-
mia Biiseanul), 103.
V
Valea-Alb5. (lupta de la), 14.
I Vär5.1tY (sat), 167 n. 2.
Vas laam ,si .roasaf (povestire), 217.
 TABLA NUMELOR CCXXXIX

Vasile Afacedoneanul ( invd/dtrerzle Si, id, Minele i Mitropolitul Mol-

lul), 214.
Veelnul Testament (si HusitiT), 23.
VelicTovschi (Paisie, reformator al
vieta monachale in Principate),
209.
Venetia, 7 3, 205. (solia luI tefan-
cel-Mare la), 14. (a luY Neagoe-
Vodä), 52. (tipografia slavonA din),
48. (tip6riturY grecestY din veacul
al XVII-lea), 198-9. (scolT din),
117. (postav de), 6c..
Vevelli (Constantin-Batiste si Nis-
tor, boierT), 118, 165.
Viena, 117, 123, 211 n. I.
Vieros (rranästire), 111.
Vietz de Sfinll : (a Sf. Nifon de
eCostandial, a Sf. Vast le-eel-Nat,
a Sf. Sava, a luT Efrem Sirul), 128.
(De la Cozia), 216. V. si Efrem
dove Dosoftet
Vmeri (Povestea). V. Sf. Vineri.
Vint (sat in Ardeal), 96.
Vint (loan din, traduator), 2o0-1,
210.
Viskl (Ioan, copist), 144. V. Fo-
garasi.
Vlad (DomnY muntenT) : (cel TIMr),
50, 52. (al VI-lea), 62 n. I.
Vlad (GrArn6ticul . Botulescu ?) 217.
Vlastaris (legist bizantin), 87 161.
Vodita (inftig.stire), 9.
Voico (Logoflt-Mare moldovean),
123 n. I.
Voronej (Pahomie, episcop de), 197.
Voronet (mniästire), ii. (Koala din),
12-3.
VucovicI (Bojidar, tipograf), 62, 71,
90.

Wycliffe (agitator religios), 15-6.

Zacan (Efrem, traducnor), 97. ZernestY, I 22.

Zamfira (Doamna, fata luT Moise-
Vocif), 69.
Zernca (Taras, tipograf din Cluev),
138.
Zapolya. V. Ioan-Sigismund.
Zips, 17 .
Zlataust (Sf. Ioan), 217.
Zmucil6 (Savel, Banul), 210.
Zolkiew, 179-80.
Zonaras (scriitor bizantin), 161.

www.dacoromanica.ro
 INDREPTARI §I ADAUSURI

P. Xi, r. 14 de sus. In loc de Voronq : Humor.

P. xxxt, r. 16 de sus : veatrile e slavon, de la s-k-rinino, dar la primire
acestul cuvint de traducätorul maramuresean poate sit fi Inriurit cuvintul yin
t;Re pentru pinze.
P. X LIV, r. 8 de jos, ceteste cTeoctist al III-leap, In loc de : cTeoctist
al l I-lea..
P. Lxix, r. 8 de jos. p. cxLINT, r. II de jos. Radu-Voca a stat in Gloagiul-
de-sus, dar mänästirea era In Gioagiul-de-jos. Asupra episcopilor de acolo, v.
si cartea mea ;Stefan.cel-Mare p Maud Viteazul ea "intemeietart at Nitro/viler
din Ardeal (extras din cAnalele Academiel Roraine., i separat).
P. uxxvu. Mitropolitul Teofil dä la 17 Ionic 7126-7127 (=i 619), din
Bistrim olteanä, supt Radu Mihnea, o Pravilä slavonä acestel mänästiri (Ins.
2508 al Ac. Rom. ; v. fo 199). in manuscript, cu aceias1 scrisoare ca i cele-
lalte fol, e si cuvintul pentl-u cureyie In románeste (fo 201 si urm.), care rä-
mine astfel sä fie foarte vechiii, - data aproximativA ce i se dä In Gaster,
Chrestomatia, I, fiind deci Indreptkitä.
P. CLXV. Ipotesa asupra descendentilor lul Nistor Batiste, se Intäreste prin-
tr'un act allätor in Arch. Statului, Neamb no zoo6, cu acest cuprins :
Iasi, 20 Ianuar 7173 (1665) cNistor fieorul lui Costantin Batiste, nepot
de fatl lui Nistor Ureache Mar[elle-Dvornic, si de chlugärie monah Nicodim.
dä Sitculul BrätestiI (T. Roman), cpentru sufletul maicif rueale MärecuO, cäö ail
fostu dzeastrele el. cäe cit si mosu-mieil Nistor Ureache si maica mea dzac
acolo In svänta mänästire.. Intre marturi : cdenaintea dumisal[e] väru-micii
lul Vasilasco Ureache si a surori-sa Alexandra, fata lul Ureache, si a nepoa-
tl-mea Alexandra, fata lui NeculaI Ureache, si denaintea dumisal[e] luI An-
dome Portariul de Suav[a] si denaintea dumisal[el lui Mihälachi negutätoriul
de lasia. Nykodym Batista (sus : Batiste). - Cf. si no 2007.
La p. cxxvnt. De la Mitropolital Grec Luca avem acest act romänesc
ct Milostii bojiiu preaostinom Mitropolitu chir Luca väsoi zemle vlascoe.

71304. Vol. VIL XVI

www.dacoromanica.ro
CCXLII

it Scris-am V1[5.]cl[t]clia Mea aceasta carte egumenului Vasihe de la SU.

Ghtorghie st acestor megdas anume Negulea. ol Musat de In Candest[1]», pentru
o danie fiícutá de un cdlugir» la uadn[llstirea lu Ciolan, uncle-I zac osele». Litre
vecinr, un BuhniN. Martur la judecat i cfrate-mid Epi[sco]pul de BuzIii ut
VI[did,ca Nichifor i multi egurnerd ... Pis msta Mal 31 : la sorocul dup[d]
Sti Petrea Sdnb)t[51, i sd meargd naintea frateluT Ipis[co]pul, in tärgu Buz[e]ii.
Tarcetvòç gyiT]porcoMtlig OtixpoRtxxiczç Aotiaxç. Pecete verde, ruptd.- Bibl.
Ac. Rom., acte necatalogate (?).
La capitolul penultim. Acte pr:vitoare la CetdOia in acest timp gäsesc aceste
douä :
Arch. St, Sf. Sava, XXXIII. 39 :
Iasi, 2 April 7188 (168o).
»Contis ce am fost Stolnic-Mare i cu fgmeaia mia Irina, fata lui Istratie
Logofatul», And Cet4uil un loc de cramd si pivnitä. la Cotnarl. Iscilese si
Miron Vel. Log., Tudob[e] Dubdil Vel Spätar, Ionasco Bals biv Vel Vornic.
Arch. St , Sy. Sava, XXXIII, 39 :
lasi, To Maid 7185 (1677). »Ed Nacul Stolnic si Nastasiia Stolniceas[a] si
fe6ori mel Dumitrasco Pitar si Ionnasco Armas i Costanttn Sisdar si Tode-
rasco Medelnicerul» aratd. cd Duca-Vodi-i facuse un Imprumut pentru a se
pldti de la niste Turd. Acura Duca-I cere prin Macarie egumenul naänästira
sale, Cet4ue. Dd vitle de la Cottlarl. (5â atbd a le scrti la catasttvul Cot-
narulul.» tntäreste Mitropolitul DosofteI.

www.dacoromanica.ro
 Acesta e al treilea volum de documente interne ce public
pentru ace! ce pot sa.-1 inteleagä folosul. Cu el incheia cule-
gerea mea.
Volumul VIII va da istoria culturif rom6nesti saii mai bine
tabloid istoric al acestei culturi : pentru alcAtuirea lui voiti
intrebuinta si materialele mele si toate cele tipärite pänd
acum.
Dar nu voiti läsa färä intrebuintare nici de acum docu-
mentele interne ce-mi vor veni in mina'. Dar, in loc sä le
tipäresc ca painä acum, voiii da din ele tot ce va fi infor-
matie noud, supt rubric! care vor corespunde capitolelor Is-
toria culturd.
0 tablä a volumelor V, VI, VII, cuprinzind numele de
familii si numele istorice, se va da in curind. Tabla numelor
de sate, numelor de botez, notiunilor culturale, va face parte
din expunerea volumului VIII.

www.dacoromanica.ro
 I.

DOCUMENTE DIVERSE.

71304. Vol. VII. 1

www.dacoromanica.ro
 I. Din Mehedintl.
r. Bucure5tI, 5 Iulie 7190 (1582)'. Mihnea-Vodd, pentru Filip
si fratif $i fiil luI, Marled mosie in Mägurceni. aDe Domnia
Sa aü cäutatd si am judecat pe dreptate l pe lege $i am dat
lega 6 oamen[I] buni $i dreptl, sä jure cum cä a avut a im-
pärti., Martori: Ivasco Vornicul, Läpädat Logoatul, Dumitru
Spätarul, Costandin Vistierul, Radul Comisul, Danciul Stolnicul,
Gontea Päharnicul, Manea Postelnicul. - Traducere de pe la
1750
2. Tirgovi$te, 16 Iunie 7114 (1606). Simion Movilä, luf
«GIurcd Ergheviceanu, Ianculul sin GIurcd $i lui Nicola»,
cärora li s'ad orinduit doi judecätorI, cGherghind Stolnicul,
Dumitrache Vel Postelnic», ca sä li hotdreascd Erghev4a. oSi
aü hotdrit acea mo$ie in treI locuri, dupä obiceI, pd lingd
Dundrea $i, din drumul cel veichi, din piiatrd lui Bäran, sus
in gälmeid, la Piaträ; din piatrd luf Bäran, din jos, drept prin
cling ; $i seurgere apiI, - $i love$te in drumul veichf, $i trece la
stejar $i dä in pirul (sic) la piatrd, $i apucä scurgerea apiI
sus $i love$te in drumul veich, $i taea päriuld Muntele
$1 coboard jos in Feregu, din Feregu drept in poiana, la
piaträ, din piatrá în välöao, la scurgerea apif, iar in piaträ,
din piatrd in väleao apiI iard$1. in piaträ, din piatrd drept in
Comäresti, din Comore$tI la drum in jos, la scurgerea apiI,
in girnita la piaträ ; din piatrd drept la girnita lui Istodor,
$i din girnitä drept in väleao, la Soci$1, $i din Socisl drept
la piatrd lui Baran, din Bäranu in scurgerea apil in sus, pänd
in drnmul veichi i piatrd, si din piatrd drept in sus, d'asupra
scurgeri apef ... sus la gälmeid iarA$I la piaträ ... Si ad
ardtat Iancul innaintea Domnii Mele o diiata de la unul
Märin, acel mo$fl stdpin, ce aü dat-o de suflet Ianculta.,
1 Cf. vol. XI din col. Hurmuzaki, p. 898.

www.dacoromanica.ro
4 DOCUMENTE DIVERSE, I

Marturi : Dan Vel Vornic, Theodosie Vel Logofdt, Pana Vel

Vistier, Enachi Vel Spätar, Stefan Vel Comis, Gherghind
Stolnic, Dumitrache Vel Postelnic. Scrie e Patru Vica,. - Tra-
dus in 1839, «clupd hrisovul cel adevärat slovenesc, precit
s'ati putut alege, fiind rig pästrat $i präpädit) 1.
3. BucurestI, 25 Ianuar 7137 (1629). Alexandru Ilia$, lui
Novae $i lul Cut-Ma din Ergheavitä si fiilor lor, pentru aceastä
mosie din judetul Mehedint, partea lui Mihart Postelnicul,
cu «veciniI, : Tatomir fiul luI Toader $i fill' lui Opre 'PO-
nasul. EI o cumpärase (Novae $i Curäia) de la Mihart, din
Sitoaia, pentru 10.000 de aspri gata, cu marturI goameni
bunT,, «anume din Cernetu : popa Vidsan $i Grozav, $i din
Ergheavitä Lupul $i Dragul». Din acela$1 sat li se confirmä_
pártile lul. Pärvul si Oance, fiiI lui Dragul, nepotii cpreazvi-
teritifp luI Popa Stan din Ergheavitä : pe aceastä parte se
dase 8.000 de aspri gata, cu märturie de «oameni buni», «anume
din Cernetu popa Vläsan $i Ion nepotul de fia al lui Lepädat
$i Avram $i Grozav $i Vläcomir $i Vidsan si Lala, $i din
Gälmäjoaia Dragomir $i Gripsor si Prävul, $i din Ergheavitä
Lupul $i Dra ... frupt], $1 din Tärovätu Nicsa $i Radoslavu
vätah, $i din Bistretu Nicolicea si Lupul $i Pätru si Dumitrup.
Marturi: Hriza Vel Vornic, Vladu Vel Logofät, Trufanda Vel
Vistier, Miho Vel Spatar, Dumitrachi Vel Stolnic, - Vel
Cornis, Costandin Vel Pdharnic, Condilò Vel Postelnic. Is-
pravnic : Vladul Vel Logofät. Scrie Lepädat Logofätul. Mono-
gramä cu ros $i pecete. Pergament2.
4. 12 - [1628]. Alexandru-Vodd, lui «Staico Postelnic din ...
' Acest hrisov existà, dar dupà. InfIt4are se vede usor ea' e fals. i data e
falsä, càci Simian Movilii a fast Domil muntean numal in 1601-2. Comparat
cu documental din 6 April 1602 (vol. V, p. 177, no 16), se vede Insâ a
acesta de aid a urmat un model bun. Apol toponimia-sT p5ostreaz6 toatà In-
semiikatea.
2 rentru Mihart, v. vol. V, p. 298, no 21. Divanul e acelas1 In Maiii
(ibid., p. 439, no 8): ultimul din ultima Domnie munteanä a luI Alexandru
llias chiar. Lul Trufandà (a,upra drum v. vol. V. pp. 480-:, n0 1 1 ; p. 483, 110
17) II int'äresc satal Rusineztl din Romana0: Intaiii Alexandru Coconul, la 31
Maiii 7132 (1624 , TIrgovi;te). apoI Alexandra Ilias, la lc) Mart 7136 (1628 ;
Bucurestl) (Documentele familiel Golescu, depuse la Ac, Rom.). Cu privire
la el avem (thid ) ,;,i urm'âtorul interesant zapis:

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA 5

imea1e », c de sal' fie 1 Rumdn anume Pdtru de in Bordscul,

cu fteciorii], . .. $i pärintii lui, $1 apucat $i de leg[d]tura luI Mihail
Voevoc11 ... lard dupd aceaia, cdndu ail fost ac . .. [Tara-R]umd-
neascd, iar Pdtru de Bordscul el ail rädicat Ord $i ati v[enit]
fat[d] In Divanul cel Mare cu Staico Postealnicul, $i asa Ord' ...
nià 1-aü apucat legdtura a lu Mihail Voevod in Bordscul . . .

Domnia Mea am cdutat $i am judecat pre derept $i pre

leage . . Si am dat Domnia Mea lu Staico Postelnic leage
.

de in Divan 3 boiar[I] : Stoica Postelnic i ot DrAgoiani Brdild

i ot Rogojina Diicul.... ail fost Pdtru Rumdri de in sat de in
Bordscul de mosie $i cum 1-a. , [B]ordscul $i cum iaste $i
.

acum ldcuitoriti tot in Bo[rdscul] .. . Staico Postelnicul el s'aii

adus leage deplin in Divan si ail jurat ...De ail rämas Pdtru
de leage si de judecatd... Rdvasele domne$ti la mdna luI Staico
Poste] nicul. D Monogramà.
5. 14 Maiü 7144 (1636). eZde Cletovtif ai lu Pdtru de
Larga, po im : ot Strdhaia Drumenta 1 ot TurceanI Duliman i
ot Strdnaba Judetul i ot Ciuturf Drdgoiti i ot Strämtel[e] Se-
verin i ot Sldvile$t[i] Roman, O. jure de cdtrd Mihaill den
Bordscul, cum nu iaste Pdtru Rumänu de in Bordscul de
mo$ie, niò 1-ati apucat leOtura luI Mihaiü Voevod in Bo-
rdscul. insd cum vor afla cu sufletele lor, $i zdoa la Sti. Petrd.
I is. Cernica Postelnicul, $i sd jure in Scaun la Craiova. Pis
Lep[d]dat u Bucure$t[1], msta Maill 14 dni, 7144 [1634, 1

Monograma domneasca $1 pecete cu chinovar (pe o foaie de

hirtie mica").
Alta analogd (8 Maiil 7136=1628), 1111 «Staico Postelnicul
din Ohabd . .., Stoica Postelnic, Brdild din DrágoianI, Diicul
din Rogojina » ca sä. cerceteze «cum 1-ati apucat leg[ä]tura lu
Mihail Voevod tot in sat».
6. 7156 (1647-8). «SA' sä stiia cum ail cu[m]pdratil Preada
alil lu Bidigae» o ocind.
7. 6 Septembre 7205 (1696). Doisprezece «boieff, ce säntem
.Scris-am eli PItre Sulger al mieil zapis, sa fie la m'ara jupäinului Trufa ri]dä.
biv Vel Vistiar, cum säl sI. stie ea". nu-m trebuie sà. cumpár satul Crusuvul,
ci s5.-1 cumpere dumnealul : asea Märturis-a[s]c. Pis nata Mal 24, vel[e]t 7135.,
1 V. I. Bogdan, In Pr rnosul Sturdza, p. 152 SI urm.

www.dacoromanica.ro
6 DOCUMENTE DIVERSE, I

luati cu porunca Marie Sal[e] Domnu nostru Io Costandin

Bás[d]rab Voevocl, cu rävas[e] domnest[i], dupä obiceI, de pd.-
rintel[e] Atanasie arhimandritul, egumenul ot sfánta män[d]s-
tirea Tesmana, si de a1tI mosnean1 de la Erghevit[a] ot sud.
Mehd.,, pentru a hotärnici la Erghevita. Se adund la soroc,
«la mijlocul loculuf, fiind ispravnic credinosul boerinul Dom-
nuluI nostru, dumnealuI MateI Sacazldul Marele-Portar .. . Lea
am tras mosiia pe tref locuri .. . Skit 8 part1 marl; cum s'are
zice : opt funif», dintre care cloud' le vor tinea cmigiias[i] din
Erghevit[a]», cpän[ä] in hotarul CernetuluI $i al Dedovitgi».
Între rdzäsI, c Gheorghe snä Necole1», cAnastasie feorul Grui,
nepotul Balicdf v. Iscälesc : cMockoc Eontip,ii, Mi:Tocg Hopsh.p-qc.
Az Papa 0 tetelisan Vel Cdpitan za lef[e]cif, Vasile Vel CA-
pitan za CernetT, Dumitrasco Cdpitan Bagdan, ot Slam Räm-
n[ic], Stänislav Logofdt Märesäscul, Iancul iuzbas[a] ot Ji-
dostit[d], Giuca Zanescul, Giurca Purecel ot Izvor, Dumitrasco
iuzbas[a] ot Baltd, Plävät Cápitan () za dorbantü ot Izveta (?)».
S. «Noi 3 boiari si megiiasi ce säntem ränduitü de dum-
nealui lordachie biv Vel Särdar, is. ot sud. Mh, de am in-
dreptat hotarul Belif-de-sus de cdtrd hotarul Rudenif. Deti,
scotind innaintea noastrd si Stefan Särbul un zapis al Anutii
fata lu Dumitru iuzbasa Bobild den Gor-Bala, scriindn cum
O. an vändutü partea el* den Bala-de-sus toat[d] cdt[ä] sä va
gäsi, al treilea den teiul boolescn si dentr' al(t) Gurgalur, in
rupt, dereptii bani gata e 13, din seliste de cas[ä], den cämpti,
den pädure $1 dupeste tot hotaruln ; cage] zapis 1-am väzut
$1 noi scrisn de la leat 7229 [1720-1], intärit cu multe mär-
turi, mosteni dentr'acest hotarti, care si de fatd an fast in-
naintea noastrg si an spus eä iaste zapisul bun si dreptii, -
drepai aceaia $1 noi 1-am dat aastä carte, ca sä stäpalneascä
acea parte cu bun[d] pace de cdtr'al alti mosteni de Bala, pre-
cum scrie zapisul a'easta. Octomvrie 14 dni, V 7254 [1745].
Vintil[ä] NI Postelnic. Md. C. Cernátenul.
Lupul Gozobä ot Rudind. En Pätru Glivann ot Dol-Bala.
En Dobre ot Studina.
f Si, cdndn s'aii fäcotti aaste, vinie dinn Vezurini, cu nime
n'am avotti nicI a pricing. Lat 7274 [1766].

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

[Adaus Sud. Mehdt.

Peste aast[d] hotärnicie un Pätrasco CAI-sod i Mihdil[d]
Puscariul ot Bala-dä-sus, tocmal acum s'ati sculat cu jude-
cat[ä] ca sl scotä pä Mi Teo i Zova dinteaast[d] mosie,
puind temei de cuvAnt : intäT, cA ar fi zapisul vänzärri iconi-
micos 1, a doao cu protimisis, cä li s'ar cädea, fiind rudA cu
vänzAtoriul s[i] rdzasl; care, cunoscAnd cä amándoaod cererile
le sänt desarte; intäT cA zapisul iaste bun precum 11 vdzuT s[i]
ea, dupA cum arat[ä] in& aZast[ä] hotärnicie ce iaste fácutä
din porunca dml. Tordachie biv Vel Särdari, si dA. la vAn-
zarea mosii pän la hotärnicie sänt anT 25, sidd la hotArnicie
pA'n acum sant ani 29, ce vine stäpAnirea - numitilor cumpA-
rdtori dA anT 54, rda caut[ä] jäluitori a ispiti jud[elcata ; ce
am hotArdt si am intárit si eü cu iscAlitura sA stäpäneasc[ä1
cu bund pace dä caträ'sil, intocmaT dupd cuprinderea zapi-
sului s[i] acesti hotArniciT, - puind pe pärätT de ail data si
zreapäd ae'astd ; 1785, MaT 29.» Iscälitura.
9. 3 Mart 1784. cDumneavoasträ ispravniciloru, aducAnd
pe Poenaru de fatä, s'A ceretT ca sA vedetT maT intAia hotArArea
Domnii Mele ce s'ati fäcut cu Divan spre a-s stäpAni Poe-
nariul mosiia Colaretul dupe semnele si hotaräle ce s'aü fäcut la
fata loculul.» SA caute si niste acte «care la theoriia Divanului
nostru n'afi intrat». Pecete octogonald. IscAlestejos: Vel Logofdt.
o. cPerilipsis de toatä cheltuiala morn' din ClosanT, cänd
am fäcut-o intäl ; 1820, SAptemvrie 27.
tat. par.
1.057. Pentru zile de lucru 2.114, cdte par. 20 zioa, care
s'ati lucrat numai la säpatul si ziditul erugiT.
oo. Chiriia boilor ce at cdrat la piiaträ de zidit.
150. Chiriia aratuluT tuturor lemnilor moriT.
190. Fäcutul casäk morir cu podul apei i cu tot cAt aü
trebuit parid cänd s'ati dat pe fäind.
120. 2 perechl de pietri de la VaI-de-eT, in loc.
40. Chirlia adusuluI pietrilor de morl.
70 fierul s[i] lucru tiganilor.

Aded. : cu Ir4e1egere fUlnuitä. Cf. Documentelt Callimachl, II, p 64, n° 139

www.dacoromanica.ro
8 DOCUMENTE DIVERSE, I

14, 24 la osäbiti oameni caril aa impuwat '2.6 spart la

piiaträ pe erugd.
8 [i] 2 ocar rachis, acutul uturilor.
8 sicuitul pietrilor morii.
65, 30 vedre vin.
25, ro vedre raichiü.
75, pentr[u] o mie oa fdinä de porumbl, cat[e] par. 3, s'aa
mä[n]cat la lucru.
25, pentr[u] Ioo ocä brana la lucrätori.
25, iarba de puF,icä cu care s'aa spart piiaträ supt morä i
pe erugä.
lo, 2 mie indrild.
1.982, 24, adecl : una mie noaä sute optzdcl i doI, par.
doadaci [i] patru, afar[ä] de cheltuiala.
1.982, 24, ce este sä a mal faa. cánd sä. va pune pämänt
pe läng4 zidul eruglI afarä de stavila care trebue a a
[iL]

fach la intratul apel pe erugd, [i.] altele ate mal trebuesc.

Theodor Vladimirescu 1.»

II. Acte pästrate In Archiva Episcopiei de Rhnnic.

1. (Sä s[d] tie banii ce am dat .. . frupt] Fato ticean-
al, cum semneaz[ä] mal jos anume ; Sept. 19, It 7222 [1713].
ro. t1 i-am dat la Buc[u]reti, and aa mersa cu Vasilie
Logf. Poenaru.
p1 22 dat iar la BucuretI de aù cumpärat o päreache de
cältunT MarieI...
4 p1 t1, i-am dat la o ghiordie ce aù fäcut Marie : bläni-
t[d] ca sängeape.
3 t1 i-aü dat neaica Costandin.
2 p1 io t1 ipac mai dat la Craiova, de aü cumpärat un
bräü mocadin Maria
7 t1 am dat de am fäcut o rochie de dimie roie Mafiei,
cu zisa lealeI Frujänef.
1 Acest document se MI5. In colectia LiceuluI din Severin ; celelalte, la
persoarie particulare.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 9

3 t1 am dat de am fäcut lealei Frujänei o rochie mgslinie.

pl 22 t' pac mai dat de i-am fa:cut o päreche de caltuni
negri.
p1 0 pac mai dat la o päreache de papuci negri
- t' am dat de i-am mai fácut un zgbun de atlaz albastru.
-e am dat de am fäcut o rochie Marief, de alageä.
2 t1 am dat la 3 pärechi de cältuni, Maria
p' e am dat la o päreche de papuci, Maria
6o t' pac mai dat la un brd6 sam, Marief.
p' 22 e la o päreache dune, Mariei.
p' 22 t' la o päreache cizme mamei Frujäner.
I, 40 e dat mamei FrujäneI, and mergea la balci.
-I- 2 e am dat la porumbu, la catane.
6o t' am trimis de la Bucuresti, sd cosasa, fän.
2 t1 aü dat neaica Costandin iar pentru fan.
4 t' s'all cumpärat vin de la munte.
[Pe Vo :]
MaI, 20 dn. 7224 [1715] dat-am Oprlf t' 1,44, sä cosascd fän.
1,44 am dat lui Sofronie.
[Tot asa luf Läpädat, « Arcái», lui Vasile Miereanul, 120 bani.]
121 bani, am dat de-am invent casa cu trestie ffters].
EPlatä unui «chelariù».]
2. I-iii lunie 7256 (1748). Zapis, «dumnealui finului Andrei
Capt. ot Tärgoviste» : se pun zälog pentru o datorie niste pärti
de mosie «la Cänpii Stänestilori. «Si am scris eil Costandin
Logf. sin Ianache. Capt. cu zisa lui.»
3. ,22 Novembre 1791. Hotärire pentru jalba «dumnei
Lucsandra Cojasca ..., pentru dumnealuf Dragoiti Ceaus Spa-
täresc, arätänd cä, avändu un loc, pe care are si casä, ce sd
vecineste pa de o parte cu locul bisericil Säsestf» ', etc. Se
fäcuse un «ingrädis», care aduce procesul. Pomenit «popa
Ioan, ot biserica Stejarului». Se aratä cloud acte scrise de «tot
un condeiti». Se aduce martur un «läcuitor din altá mah[alla».
«Acea biseried unde pläteste chiriia Ceausul ... Si, väzändu
pricina atäta de intunecatä, am fäcut prelungire si am pus O.

1 Din Rimnic. V. vol. I-ii, p. 448 i urm.

www.dacoromanica.ro
lo DOCUMENTE DIVERSE, IL

sape ea sa gäseasca rädäcini de pari de grad sati de uluce ...

Si, din sapatura ce cu cercare s'ati facut, s'ati gasit radacini
de pari de gard mai nduntru locului jäluitoarii.» Se cauta
a se adeveri «prin putere de blestem».
4. «Preotii ce Ii s'ati dat peèt. de,scuteald» (1793). Unii ai Vel
Vornicului Brincoveanu, - «iar ploc[onul] sä-1 plateasca», -
alti «ai dumn. Spatar Gianoglu» (popii Báloiü i DitI), si
de la «biserica domneasca din Cernetl».
5. lictzeortzov vijç zeptXn43-iig air) XVP-T6)V zzi aittVETOY) 7Cp1.11.1.1.6tT(09
Tfig ytcmirriç artaX01C1 l Ty.vmEoo, XV.T6t Tb c/c0,1;' koq, 'Istwmpiou .
(«Catastih al cuprinderii lucrárilor miscatoare si nemiscatoare din
prea-sfinta Episcopie a Rimnicului, In anul 18o6, Bin Ianuar»).
Al doilea titlu, in interior : KCLT6t5tt7.1. i(36`cloyne d ó& ov Ttiq
6.(7Ex; a7noxoztiq a7Cb Ttpbt,00 1306),TCY.q, iv 3(:( p T.O7V oizov6p:4,
6.7r?) kouç 1796 116-ot Tot) :4-rotn. 1805-Tou. («Catastih al venitu-
rilor 5i cheltuielilor sfintei Episcopii de la Rimnicul \Men,
cit am fost econom, de la anul 1796 ptind la anul I8o5»).
1. Cele de mincare.
Cheltuieli (1796): 4 lei oca de zahdr, 5 oca de cafea (x46v),
leti «pentru patru gäräfi» (7apipag), 1,20 rachia anison»,
4 lei oca de dulcea0. (7Xux6v), daruri care protopop si dia-
con, «2 T(i) NATCIpawcCti &Ito!) C6T7y3e Tò Raq» («cantaragiului
care a cintarit sarea»), cheltuiala cu camfurd (ximooupa), stra-
fide, cheltuiala CU cmarele bucatar»; i leO oca de orz, ro,io
la ziafetul ispravnicilor», 6 la «farfurii pentru casä», ,z3,20
la 3 oca de sapun», «8 a-1g g!oaa gtav -71),Oev 6 EvezfiN a:et zb
X,..7±(1» («8 cheltuielile facute cind a venit Stirbei ca sá treaca
la Sibila»), 15, elg goaov gzay az4tO1oey 6 Ilpotilóls eig rir)
irrtcr/..07rilv («la cheltuiala facuta chid a stat Brailoiul la Epis-
copie») (lanuar). - 62,20, i 40 6xa. x4.at, gray id,Oey
xcal.y.comp.gocx TOO GI. XotvtCep-ij («62, 20, pentru 40 de oca
de untdelemn, chid a venit Calmacameasa lul D. Hangeri»)
(si alte cheltuieli cu dinsa; Februar). - Si in Mart cheltuieli
cu «Stirbei». - April: «cheltuieli cu Päharnicul Gheorghe,
&It a stat la Episcopie». - Septembre, cheltuieli cu p.otzat-
pwpoun si xouÄidtpLot (aingurl si servicii»). - Octombre :
42,10, fidea pentru Caimäcameasa», si alte lucruri.

www.dacoromanica.ro
 MATER1ALE DE ISTORIE C:ULTURALA 11

1799. 3 ler, 5 care de lemne Cheltuieli cu Calmäcámeasa. Bac-

$i$ ispravnicilor pentru «scutelnicir din Drägäsani v . 2,20, halvh.
1800, Octombre. At& rbv asprezijv Tor) Moopo6C1, 67ror.) ixet-
IhiasveiÇ ry a7:16%07Cily ?A:Hi l b TOk 'AXCaNE.rotç TOO («Pentru
serbetul lui Moruzi, chid a stat la Episcopie cu ArnäutH lur»).
1801. 18,20, :soacr. Stec z0 6; To6p.ouç 67:65 ziOrprzy Eig vv
iztcry.or-6v. 3,20 eta.v apg.asv 6 apZ. "AA tp.o; 8, 20 chel-
tuiel cu Turcii, chid aü stat la Episcopie» ; 343, 20, cind a
plecat archimandritul Antim»).
1802. «2 lei, o cdprioard pentru ispravnici. 3 ler . .
Zzav ids0s9 6 Espainç xcd 1:z6Ävmoç 6,Evz.otç atdc toòç 7rpurcona-
riasç . . Eiç SE6aLa to5 '1WPMTC1 AEOV7V.A, iv goy.) ixibriootv
Big .11)o alT:67tOefiv 7Cpbg 7.-6Ä6,4tv («chid a venit Serdarul si
Stolnicul Dined dupä protopopi Îri cheltuielile lui Ionitá
.

Leondari, &it timp a stat la Episcopie, de pazä> 11. -Iunie.

.1taifotyiI s;.ç Tb XaCotp.irov («hranä la lazaret») (6o de lei). - i-iü
August. 10 s7.ç E!r:ea. toiv stz7rpa.uvcx6)v c T.tV pill%) (a 10, la chel-
tuielile ispravnicilor, cind cu fuga»).
1803. Februar-Mart. «La ziafetul ispravnicilor.» Septembre-
Octombre, iitav Ä&rv á 111.vcspór7 ç v-tiç» («cind a venit Prea-
sfintia Sa [episcopul] »). «Pentru via Tiganilor.»
1804. 3 el.'; Eva 7Tg.x),Yv. 5 siç 7c,.(ATa.tç z1 itort'iptot 67:65
iTC4.7.710m itívoyze; (o3 la o paclavà. 5 pentru gäräfi $i palhare
crud s'aü bätut(?) betiviI»).
1805. 2,20 <siç atax6atoug alf,Xn.tç» («pentru 200 de sardele»).
2. Haine.
Pentru calugArr, jimblarr, chelarr, cioban, purcar, viziter,
pentru portar, vier, boar, chelar, fesurr, anterie, dulame, salvari,
$ube, cäciuli, papuci, ciac$iri, ±moz,equoa (cämä$0, alageä, calpac.
«profilurI» de blänI OrpoT6atot)).
3. Cheltuielf felurite.
1796. Til.) iscrpCp 'AS44 (mediculuI Adam); 9,20 sis 20
-47.7cptópn.: at6t r 7,7p TO5 IclApoug (sic) T-71; turoymEaç iXe[s-

I Din causa n'avälirit Cirjalizlor. V. Dionisie Eclisiarhul, in Tesezzer, II, p.

201 Si urni,

www.dacoromanica.ro
12 DOCUMENTE DIVERSE, II

8710I.9 ;:rò Tò (P.s6I.)e3EAY,sig atápOcop xotpázai; met zotpo6TCaq

(9,20, la 2 cdpriori pentru acoperemintul pärtil unde e ti-
pografia; s'aii dat de pomanä de la Fedelesoiù 1; pentru dre-
sul caretel si cdrutiI»).
1797. Vin dus la BucurestI cu un scutelnic.
1798. 2,25, eig rird rÓpTay TOE) pÄocznco5 ozoÄsEou, acit s11871-
pov, 12 riji Zaziar,i, grow -T1),Oa v6c r4pr,1 6 a Xor. lia: 7crioatoyilv
cot) xatp.pzirri, ata rbv KOCZEaa.V-IIco6c («2,25, la poarta scoliI
romänestI, pentru fier; 12 iuzbasef, cind a venit sä iea Sese
caI, cu poruncä de la Caimacam, pentru Capudan-Pasa»)2.
1799. 12 Eiq TODIJApEtov. 12 TCp TurcoypiFp ata 7&. 'pap.-
ILOCTY. g TO7Co7p. 25, geoax siq Tò 61.1.7:6pc TO5 `13-soupbt
(«12 la fumärit ; 12 tipografuluI pentru slovele tipografice ;
25, cheltuieli pentru bilciul de la RiurenI»).
i800. 20 sig óapirov (c< la oierit»). Tigan fugar la Cimpulung.
1 8o r. Popä trimes la Bucuresti «cu scrisorI de räspun-
derea poclonului» erilq arov.piaacoq IrXo7covEou). 2,20 si; Tac

TCip.00'. To5 xotTaiEou 67co itC6.zyrnv oi Toijpxot («2,20, la gea-

murile cafasului unde s'ati bätut Turcii»).
4. Lefile.
1796. ..ci;)aa. garpo. («dascAluluI grecesc»5 (20 1.), dofto-
.rului Adam (201.), TCp 46t),,T7,1 Turoyp6tFp (opsaltuluI tipograf,)
(io leI pe hind).
Venituri.
De la mosiile: Modoaia, MihdiestT, Riureni, Copäcelu si Bir-
sestI, Dos, Muiereasca (Howyspria), LespezI, avaetul untií loc in
Rimnic, vin vindut la crisme, rachia tot asa, suhatul muntilor,
dajdea (661tp.ov) tiganilor birnici, 30 de oI. Venitul anual e
de 3.782 de lei ii 1796. Apoi, in anii ce urmeazd, de
3.728, 4.768, 4.129, 3.358 (1800), 3.767, 3.886, 5.126,26
(1803), 5.056,26 (1804), 2.136,26 (1805). Se noteazä: porumb,
podurI, podiste, fin (záproq), vite vindute, ca izvoare de venit.
Socotelile se incheie la 16 Februar ale fiecdrui an.
1 Care vernse la Dunire contra luT Pasvantoglu (Dionisie Eclisiarhul, in
Tesaur, 11, p. 198 si urm ). Cf Iorga, Dacum. Call:macla, I, p 116 ,,,i urm.
2 Mbinbisttre pentru care v. vol. V, p 484 p urm n° 241.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 13

La silt-sit, eheltuielile extraordinare : maY mult sume trimese

episcopuluI.
Averea In anul 1806 a episcopiei de RImnic. Între cärtT,
239 p,(3),E2 ni.tspmet Tor) KsiapEou Ai.ITÓWCE, 2 róv.ot T05 ToXliv .
intre cele romänestr: 1 zpováypiqoc xstpáypocp oc, 2 zstpó
TPf ptp),Ex pXn.y.r/h, 132 t;j'r tÇÄ GErintmc payiXot Ea:
1.1.Lxpi, 25 alvvy. pt.p)ja. ,ppolvt't:SCr/./., 3 aWl.tara v.41.tCce,a, 1
'vraÄcxóc.
Tà. l9 v_nco7p7.?-íi.c: 42 rórnot zotriril Tir; TO7Coypwi:Ea;, sic a6,
oevao6v.ta 7r2Äuta 1i.S3a. pOplvov.
4 ticmoDpx. 16 Tà *Ä.c rqc avaptata csEa-ripn., ay.oupta.op...iva.
arb Ti p.Y.pí 31.m.o; csoupokrtaosapTil xg.1 Dag. ara-qpn. avaixati_
XsEnouv tLerAx4.
2 to6vTC:va. cpouvrotplyca..
337 óxi.asc p.oXEpt aouÄEty.voy sic garpia.
2 irXfzoDpy. St& ri¡s
3 7..a.vco'cvsq.
1 gtt limpótyrCtxy atà to6c r.CtripMq 2
6. (I)6Äov ate.: 'set 3ov. axpl zofiaa ioae6O7rsci.v SI; rip/ ruzway.77,-EgN.
Tpácta 7ta.p6.6sc.
147 sic 98 ôd& 1i.oÄ, :pòç 7,:apiasc 60 vilv 6zotv.
1 sic gv apphpt.
- 36 ... (?) irovh.Sec, 7rpòç 6.
23,10 sic 31 67.6: cs:a-flpov, 7rpbc 30.
9 sic 1.1Eav LtJO rixh. zaX,5t.

V. 1st. ht. rom., I, pp 446-7; H, p. 29.

2 .239 de c5rtf, Paterice ale lui Chesarie Daponte, 2 volume din Rollin . .
letopise scris cu mina, 2 crtl romänestY sense cu mina, 132 de volume,
de cbirti slrbesti, marl* si raid, 25 de volume de earti frantuzestY, 3 volume
nemtesti, I volum italienesc.
Averea tipografiel : 42 de topuri de hirtie ale tipografiei, puse in douá si
pete vechi.
4 teascurí cu uneltele cele marY ale tipografid, ruginite ; si, din cele mmi,
surupuri, cuie i alte unelte de fier maY slut clteva.
2 fundamente de tuciii.
337 de ochi de plumb, intrebuintat la stove.
2 bhde penttu cernealà.
3 clopote.
Ìna. r, märuntel, pentru Pärinp..

www.dacoromanica.ro
14 DOCUMENTE DIVERSE, II

14,14 Ei; 41 7rilz-ri wavi potao6ivmov.

22,20 et; 12 6xiaa; oúXR, rpöc; 75.
5 sic,. 100 apav.. aporript.
2,20 Elq 4 -fivxsç Ifirot xoXivta.
1,10 si; 2 zeTCceo YATC-iptEata..
2,30 al.; 11 raoraa...; ticota.C6., Xpb; 10.
24 eig 6 crpápag, Xpbq 4.
25 sig v zotvl. zovTpós).
1,25 Elq 5 Taar.aa; xapT1 'at& re, wpaapa.
1,35 el; 0et4:07) 7rtin Otzj..
5 sig a6o 6x6taa
239,09.
Oi polo: Tor) rozoypa?siou xc0. 1.1.7.01T6iv.
150 si4 a6o 6apsa.r6pot4, rilvaç 7tivre, lrpòç 15 Tp. Tb). Mva
6 xotOeig.
30 e'l4 'ivav ist/stx6pov, v:014. TpEq, 7,-.pbg 10.
15 ct el; gym+ rtXtrópov, sig :4votv 11,-51a imobe.
300 TOO Turoyp7cpsE0u, ia ir)9 TOti i660-flootv (?).
734, aLO:X6T.g. axpt to6as. 1808, .lose6pEot) 14. - NEfipuTog
1:67-feloç
5 Februar 1805. Alexandru Paladi Vel Ceasnic da zapis
7.
tut Costandin Filipescu biv Vel Vistier 2, pentru co pereche de
case in mah[a]laoa Stejariului, cu pamäntul lor mostenescu, care
case imi sant 1-M3:lase si mie de la rapt. frate-miù Theodosie Pa-
lade, biv 3-ti Log[o]f[atj». E in hotar si cu cbiserica Sasilor,.

clzvod pentru cite p5Iná. acum s'ati cheltuit la tipografie.

lel parale
147 pentru 98 de ocá de plumb, cite 6o de parale oca.
pentru un dulap.
- 36 . . . boiele, cite 6 parale.

23,10 pentru 31 oca . . cite 30.

9 pentru o oci i juniatate de mhlaiü (?).
14,14 pentru 41 de coli de postav brasovenese.
22,20 ',CLAM 12 ocá de uleiti, cite 75:
5 pentru loo de dramuri de 1-urete,
2 V. editia mea a Cronica lui Constantin Cäpitanul Filipescu, Fretata,
p. XXXII.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 15

8. Socotelile cheltuielilor episcopiel Rimniculul pe anul

1809. t5 Ieî pe o psaltire romäneascd.» E redactat, i acesta in
greceste, färä impartiri si in mare desordine.
9. Înnainte de 1816. Foaie de zestre : «tin benis de atlaz
cu florl f.rä bland, 25 tal[eril noo cutite de masä, 12 furculite
16 ; dintr'un boheal[i]c de ginere sä afl[ä] izmen[e]l[e], bra-
n[i]sor, o batist[a], 40 ; o saltea de carton bund, umplutä
cu lina, 12 ; o plap[o]mä de ghermesut o rochie de
croaz, o rochie de tulpan, o rochie de saliü, o rochie de er-
bechir, doo fuste ghermesut si maldez, o scurteicä croaz
imblanita cu norcd, o scurteicä de plisä cu cacom bun ...,
un bohalic de nas ..., 12 lingurf de cositor o par[e]che
suiel[e] (?) de argint; darul gin[e]relui dinnainte nuntii : un
tacim de cal de ale bune, insä saoa turasca, sea/1 turcestf,
friti de ibrisim cu harsale, marasuri ; o sabie, un mintean de
postav de cel bun si cu eapraz de argint . un inel de aur
cu anticä albasträ, trel cart ruminestl un raft de ibrisim
cu alämurI, o parech[e] calimara .... un chiurt imblänit cu
nefea cu värg spin[a]r[e] vulpe, o pair[eche] salvar[i] postav
bun, gäitan de mätase, o par[eche] potur[i] de postav asemen[e],
o dulam[ä] de postav asemene, o pär[eche] cizme cu caltunif
lor, doo camasf, dirt car[e] cu una s'aü ingropat, o epingia
rosie, un ialîc, un sal galben, doo par[echi] dásagi : un[a] de
2,20 pentru 4 .. (?) sail colane.
1,10 pentru 2 bucäV de -.
2.30 peotru ii testele de Inacazii (9, cite to.
24 pentru 6 sfori, cite 4.
25 pentru o funie groasf.
1,25 pentru 5 testele de hirtte, la särindare.
1,35 pentru i cot i jumätate de abh,
5 pentru dota ocá de untdelemn.
239,09.
Lefile tipografiei $ i ale ucerucilor.
iso pentru doi vàrsgtorl, pe cinci luni, cite 15 lei pe lung. fiecare,
30 pentru un pilitor, pe treI luni, cite to.
15 iar pentru un pilitor, pe o lung. i junatate.
300 ale tipografiei, din cite i s'aii (lat.
734 5i 200 [de parale2], 011'6 acum, i 808, Decembre 14.-Neofit Singhelul.

www.dacoromanica.ro
16 DOCUMENTE DIVERSE, IL

piele, un [a] de pär ; doo pdr[echl] pistoale : una de cal, cu

cobur, una de brid, cu sileafuri.»
io. Procese de despartenie din 1816. Plingere de «tit-di-lad
viatä . . ., slutind-o $i la mini ... Purtindu-o catanel[e] $i za[p]cii
din sat bägat[ä] in fiard totdeauna dup[d] urma lul, aü jeluit
la protopopEull pld$ii in trel ränduri .. . Ail prins-o si ad luat
sdcurea si aü bátut-o de moarte, fäcindu-o tot sdnge .. Spuind .

cd bdrbatu-sdd trece la Craiova, s'aii luat e$tarnetul dup[d]

el ...» Pornenitd o cmaziloicä» - Plingere de batäi : csugru-
mindu-o de git $i spinzurindu-o de preoare ... Aú i fost si-
litä in vreme de iarnd a mînea prin coceni $i prin cringuri,
incit i-ati degerat Pii:oarele . .. La sfintele Pasti de iestimp,
ridicindu-$ piritul bucatel[e] de prinz $i tacîmul mesei, s'ad
dus singur la Predesti $i aü petrecut acolò cu veselie, toatd
sdptämäna luminatä » El spune cá ea i-ar fi dat cu un cmosoru
in cap» c$i, cind o chiarnä la masá ca sd mdnince impreund cu
el, nu voe$te ...Un copila$ ce îl ad, Lad bdgat in izind $i in
epilepsie ...Ia sá aflä in casa sa ca o nemernic[d] si cdrátoare,
fdr a avea voe slobodd a pune mina la ceva de ale casii,
nió era volnicd de a-$ fai.[e] de mincar[e] din strinsul lor, ci
trdia cu cer$itul prin oddi. Stiut este tuturor oamenilor casnió
cä fie$tecare amee in casa sa este stdpind pe strinsura casii
si, de v[a] da la niscai fämel lucrätoar[e] o leg[äturä] de fdind
sad un mert[ic] de mälai sad putun[e] legum[e] sad in pah[ar] de
rachid, nu dä de gaba, ce, ori pentru torturi, pentru tesut ori pen-
tru innälbit, ori pentru alteajutorinte ale casii » Ar fi spus el slu-
gilor sd n'o asculte, ci «sä o injure cum va fi mal rail». Nu-1 face
haine. cRdspunsul, piritul ea' : i-ail acut $i el o rochie de croaz
$i o gubea îmblänitä cu samur.» - Alt cas. «A doazi de nunt[d],
fiind adunati la masä ief cu rudeniile $i cu na$u-säti, Nicolae
in multe rinduri i-ar fi zis socru-säti pentru fie-sa : «bdtae,
bätae» ; car[e] cuvint auzindu-1 na$u säti, i-ad zis, de va ajunge
a sd tinea casa cu bätala, nu iaste nie un lucru cu cuviintd,
$i cum cd de atunó de cite off s'ati aldturat ca pre lingd o
sotie a o cerca de are dragoste asuprd-i, numal de cit sä scula
de lingd iel si iesia afar[d] din casd, rizind $i bätindu-$ joc
$i vorbind cu altii cum cd-i ieste urit, niC in ochi sä-1 vazä. ...

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 17

N'ad cunoscut la iel vre o meteahnd de scirbiune, dup[ä]

cum sd intimplä la altiT . . . Iar, mai trecind vreme, a inceput
a O. dumestnici si a-1 iubi . Mal aratä jäluitorul cd, mergind
pre calea primare la socri, si intrebat hiind de dinsh cum le
iaste petrecerea, le-ad povestit fär de sfilald uriCunea ce are
fiica lor asuprd-T, iar iel, luind-o de mind, aü pus-o lîngá dinsul.
Însä ia indatä, sculindu-sä, ad fugit cu plingere. Atunci pa-
rintiT iei, väzind acest fell, aü inceput sä plîngá amindoI si
sá o intrebe ce vinä if gäseste de-I iaste urit. Iar 'Arita nu
aü dat nici-un rdspuns ; care väzind tatd-sdd si rnumä-sa, l-an
mingiiat cu vorba, cä sä fie ingäduitori, pänd sá va ma:I de-
prinde i ia, si asa ad plecat amindoT de ad venit acasä.»
0 cvedea . glumind cu un Tigan ce-1 avea de zestre si trd-
. .

gindu-se cu iel prin casä. ; carele si, rázglindu-o, îi zia : « Ca-

tincuta neicäi . Ad cäzut cu mare melanholie cum cá cu
un Tigan sä glumeascd sotia luI, iar pä dinsul sd-1 urascä.
intrebindu-se pirita ce are ea sd. rdspunzä la aasta, zise cd,
fiind TiganT crescut in casel[e] stäpinilor säT, aú aastä in-
drdzneald a sd obräznici.» intrebatd de ce-1 ureste, de cdtre aT
ei, «jar ia, täcind, dat ni-un räspuns, si atunce, intrebind
pe o Tigancd bdtrinä care era trimisä de socru-säti pentru
buna povdtuirea ieT, cine iaste pricina, jeluitoriul sati pirita, aü
rdspuns cu frica lul Dumnezed cum ea' pirita laste pricina.» in
lipsa luT, care e negustor, ea glumeste cu o calfä si arata ccá
acele glume si risuri era semne ale iubestilor... Dupd venirea
luT de l[a] Bucurestl, intrind in toropeala aasta, ad inceput
a cerceta prin läzi, si aü gäsit o leg[d]tur[d] cu farmece i cu sore-
cle l cu multe fleacuri carele arätä de O. väzurd innaintea ju-
decätif, si hied aü maT gäsit si un inel al mai sus numitului Ni-
cold Calfa, lar 27 rubinl[e] ii lipsesc. Iar, pentru aceste bol-
doase de farmece $ i de sorecie, cu alte fleacurf, fäcu pirita td-
cere Inelu if luase pirita schimb pe neste metaniT ce le-aü avut
iel in oglinda cash. Fusese trimeasä la pazd, in casa CucernicieT
Sale cprotopopuluID. Aid( are intilnirI cin casa 6a mare».
io. Foaie de zestre : c 144 lei in galben[I] la git..., 4, i batist[d]
de oratie...Mirazur[i]l[e] Cale ce läsat soru-sa, räposata /3d-
luta... ; i basmd., 4 batiste..., 2 castroane, i soln[i]tä de cos[itorid].»
71304. Vol. VII. 2

www.dacoromanica.ro
18 DOCUMENTE DIVERSE, II

II. Pentru epitropul bisericiI Sf. Nicolae din «mahalao Un-

gurenilor ». Se cumpdrd un clopot de la un Bra$ovean. «Bani
strdinI, care. s'ag dat cu embatichig pentru folosu sfintel bisd-
rid. »
12. 1818. Foaie de zestre : «binisti de poald, imbldnit cu
cacom, o roichie asanene, 1 tdtarcä de atlaz, värgatd cu fir,
cu $iretur[i], 1 rochie de atlaz, vdrgatd cu fir, cu antereu ei,
1 fastd de maldef, 1 rochie ghermesit sadea .. 1 gherdan de
.

gat .. . cdimd$ de fludd, fdimee$tI, cdmd$ fdinee$ti de pänzä sup-

tire, arpf cusut cu 7 rdndur[I], greg, cu fir; 4 perine mid,
curdtate $1 cu fir. . . ., le[r]vete cusute .. . $e[r]vete värgate .. .,
paplornd pe cutniel Oaltea de cutnie . . ., sfe$nic de alamd».
13. 27 Ianuar 1820. Alexandru Sutu, «pentru 2 pod[u]r[I]
mart ce sdnt $i la acel ora$ al Craiovei, intocmindu-se osebit
venit». Se creazd un venit de 5.514 taleff pe an. «Doad pa-
rale la leg, de la toate lefele CraioveI, $1 filed din potrivirea
de cite doad parale la leg de la simbriile ispravnicilor $i a
samesiloru de la cinci judetd ot preste Olt», depuindu-se la
Casa Lefilor $i la Vistierie. Comisia de administratie se va corn-
pune din episcop, CaimacarnI $i DivanitI, iar, «casieru» Hagi-
Enu$. Va lua banit c$i de la iratul in du rds]tirif Obedeanul». Se vor
da «cheltuielile $coalei»: banii mdridstirif «$i cdte e 289, la o di-
minie, din banit lefilor » (26 Januar; e iscdlit Barbul Vdcdrescu Vel
Ban). Lista banilor. - Urmeazd mdsuff «pentru asezarea $1
indreptarea antdnarilor ora$ului Craiovei» (19 Februar
1820).
14. 1823. Foaie de zestre. cUn bohcealdc de na$, un
bohcealdc de socru, un bohcealdc de soacrä, un bohgea-
Ida' de ginere, &lob; saltele de cit ... , o cadrilion, dood semi-
zeturi . . . 360 lei, in 24 galbent chisaricestI, cdte tal. 15, al
sdlbiI.»
15. 26 Maig 1823. MdsurI domne$ti pentru «havaetul cu-
nuniilor, din e doI ori treI ce sä luoa din vechime de la
fie$care nuntd».
16. 1827.- Plingerea «contracciuluf mo$iilor sfintif mänds-
tirI Sadova $i tovard$[I]». C1dca$11" de acolo ag tdiat «o sumd
de pädure, cu cuvdtit cd face curäturd de livezi .. . Nu numai

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 19

cd aú livez de fac ránete indestul pentru dobitoacele lor,

ce Inca le prisose$te, de vänd cu$drile pe la Ungurenl.»
17. C. 1830. Plingere catre episcopul de Rimnic «si
otcirmuire sfintei MitropoliI», din partea crobilor sfintd md-
ndstir Tizmana», «la satul Ceaurul». «Dm copildriia noasträ,
de la mo$i, strätnoi no$triI am avut rindi cu sdptärnina la
al arenda$I, $i ne da $i mertic de mincare $1 pa sdptdmina
care eram acase la noI. lard acum, de sint anI patru la Sfin-
tul Gheorghe viit[o]ri, de cind aü luat dumnealuI Dumi-
tru Dudorohl moiia Ceaurul in arena, nu ne-ail ma:I 15-
sat rincli vara, in vremea lucrulul, ci, 641 sintemil in casd,
pe totI ne id in lucru, $i de mincare nu ne d macar un
dram de mdlaf sat"' alt ceva, incdt am ajuns murind de fome,
cu Tigance, cu copif cu tot, $i goI in piele gole, - cä nop-
tea facemi strajd la Curtea d-lui si zio lucrdm mortI dá foame,
cu mica cu mare: $1, pd lingd acetea, ne.ad spdriiati cu bätaia
in v[r]eam[e] cd nu sintem volidci sä ne ducem la altd parte
sä lucräm pä mAlaI sail pä o One ; ci incd, ce vede pä la
nof, vite saü prune, neati luot tot, -cd numitul arenda$I ail fdicut
$aptezdcI de card de porumbi, lucrat de nol, iar noI, toatä. Tigä-
nuia, n'am fdcut nid doo-trei card' de porumbi; $i mai ales noo,
ILA Marin i Dumitru, ne-ati luot $1 finu, an $i estimpi, plata
(sic) 28 $i trei card: de prune. Si nu mai $tirn ce sdi ne fa-
cern, cd nu patem sä ne facem morte.» Cer a fi scdpati de
«acest groznic arenda$I, si vom da $i nol biri ca ceilant
robi ai sfintd mänästirID. Iscälesc : Julea, Becoi, Dute, Su-
noin, Porom.
18 Pe la 1830. Plingere contra until zapciti, «Ne ajunde
(sic) de tot(' am cheltuialä cite e 5 conacu $i, dacd n'avem
cdte un pui de gaind, chelcdm (sic) o jum[d]tate de sfanti.»
Isedlesc si : Iovan Pobirce, Nicolae Gogan $i Gheorghe Boldan.
19. C. 1833. Plingere a unui Sava Bulucbaa. «Dar atuncI,
peste putinä vreme, sosind armiia ruseased aid, in pämäntul
Tärii-Rumdne$tl, $i de$chizändu-se in partea loc[u]lu filet,
maI värtos fiind $1 pria (?) cu apropiere de Dundre, stiindu-se
ale primejdlie, $1 neIndrdznincl a merge acolo In fata locului,
n'ati apucat acel protopop sä facd nid o cercetare.,

www.dacoromanica.ro
20 DOCIJMENTE DIVERSE, If

20. C. 1835. Plingere a robilor Tismeneí. «NoI pänd acum

pläteam birul, adecá dajdia nosträ, la Preosfintia Sa pdrin-
tele Partenie, egumenu sfinteI mändstiff : cel maI de frunte
cdte tl 15-20 la un sfert, $i mijlocu cdte tl 8, $1 ceI mal de
jos cdte e 6 la un sfert, fdand cislä, care$I dupd puterea
luf, $1 tot ne venea cu grea, dupä scdpdciunea nostrd $i
mare säräzie ce säntem impresurat. Si acum, unde a$teptam
bucurdndu-ne $1 sldvind pe Dumnezda cd am ajuns supt mdna
unul prea-milostiv stäpdn $i de tatdl ceresc lncorunat cu
toate cele desdvdr$ät, a$teptänd ore$Ice indurare, vedem cd
acum maI mare jac $i amar aa cd.zut pe capetele nostre ; cd
ipistatu cel din cinstitd poruncd oränduit, impreund cu zap-
cii, s'ail pornit cu o rä socoteald asupra nostrd, de ne-ati apucat
acum de l'am plätit bani sfertului ce urmeazd, a luf Sfäntul
Gheorghe, de fie$Tcare, $1 bun $1 rdii, cdte t' 20 de una fa-
milie, $i fläcdi nevdrsnicI, necdsdtorit, cum $i nevolnici ce
era ertatl, iar acum intocmal ca $[i] pe ceI bunI.» Iscd.lese $i:
Zldtdroia, Minund, Zambu.
21. 1835. Plingere a «Floric6.1 sin Pan Zbaroi, roba sfinteI
mänästiff Tizmana». «Mg aflu numaI cu copila$1 $i capul
mica ; altd nicI piora de vitd nu am, $1 má vaita cá nu of
sd pod sd-I scota din fomete, $i ddtore sinta lel patruzdcf la
pdrintele potropopu AndreI ot Tdrgu[-Jiii] $1 la Dumitrasco
Tobä. ot Tdmd$.4tI, iard zdce toatá in bira. Si acu, de sá vor
strAnge top' datornici, pote sd daa un copilii ca sá ind p15.-
tesca, $1 nicT opined in piorile nostre pe iarna aasta n'am
incdltata, $i am earnata intr'o oercd de turd., cä n'am testa
vrenici sd ne facem bordeI ... Sà. Ind eartI de birii, cd nu
maI sinta vrenicä a da birti $1, nu numaI a da birü, ci nicI
copii a-I creste, cd numai furca, atatd-I harana mè a cre$te
copii ; $1 nicI lucru de furcd nu maI gdsäsca pe la muearI,
nu mal gdsäsca sd-I hränesca. Si cum va fi mila Priasfintii
Sale asupra ticdlo$11 mele.» -E iertatä de bir la 25 Februar.
22. 1835. Cerere de a fi numit slujba$ la episcopia Rim-
niculuI. Se trimete de episcop la archimandrit. Pecete cu co-
roana, $i initialele : «Ne[o]f[i]t, ep. Rmnc.; 1824».

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 21

III. Alte documente emnicene.

/
t. 10 Ianuar 1783. SätenlI din Brezoaia $i Cáline$tY se
invoiesc la «päciuire» a-$I impärti cheltuielile acute la cearta
lor. - Si aiurea se pomene$te «cartea de pace». - Copie mo-
dernä de d. avocat N. Iepure din R.-Vilcii.
2. 10 Iunie 1783. Zapis intre emo$tenii din satul Brezoaia»
$i cei din satul Robe$ti, pentru hotarele lor. «Gruiul luI
Dom [n] .. . Fintina izvoruluI .. in valea Cäline$tilor, in
.

furciturd . . . Un picior de munte- al RobuluI, ce-I zic Gligo-

manu, poala muntelui din obir$ia izvorulul frumos . .. Si
multd gilceavä $i prigonire avind intre nol pentru acest codru
poald de munte, al Robului, care in anul trecut fäcindu-se
$i bätae acolo in munte, de amindouä pärtile, s'aü intimplat
de s'ati fäcut $i moarte.» Se adunä acum la Pite$tI, $1 se
inteleg. «Ne-am sacotit amindouä pärtile ca sä nu ne mai
säräcim cu cheltuiala judecatilor si cu atita främintäturd de
oamenI $i cu märturisanie, $i, pentru ca sä lipseascd toatä.
pima $i vräjmä$ia intre noi, amindoud pärtile cu o dragoste
ne am invoit $i ne-am impäcat», etc. - Copie modernd, de
d. avocat N. Iepure din Rimnicul-VilciI.
3. 1411 Iulie 7291 (1783). Mo$nenI din Robe$ti, Cäbine$ti,
Brezoaia \rind «iarba muntelui Gligomanului dumnealul Vä-
tafulu Dinulul, sä o pascá vitele in anl 22 ., pe an cite
. .

talere 14». Iscälesc dol Lázureni, Ion Tilled, Mihäilä Lupu

$i altif. Scrie un popä. - Copie modernd, de d. avocat
N. Iepure din R.-VilciE

Iy. Documente din colectia d-lui profesor §ap-

caliu din Cimpulung.
I . X POLI,A, B.SizSpiqui, 12 Illnie 6980 (1472). Radu-Vodä,
«fiul lui Vlad marele Voevod», pentru un Baico $i alVi, ce aü
ocinä la Du$e$ti. Tudor (?) Neagu Vel Vornic, Dragomir Manev,
Cazan Sahacov, [Neagoe] Borcev, Nan . .. Mal (?)-Vornic, Stan
Tepev Stolnic, Välcul Vistier, Vintilä Päharnic, Vladulü Comis,

www.dacoromanica.ro
22 DOCUMENTE DIVERSE, IV

DräghicI, Jitiian, Stratornicf. Monogramd cu rosu. Pecete micA,

rosie, ruptä. Pergament 1.
2. 8 Ianuar (filrá an =1578-82). Mihnea-Vodä, fete luf Vlaicul
Logofät, din Cotestf, Dobra, intärindu- ocina la Bughe, care I
era de zestre. Pomenit Väsiiii. Se del si Ketulu[n]. Ea era
sotia id Miritd. Färg, boierl. Ispravnic Mitrea Vel Vornic.
Scrie Brätil[ä]. Monogramä cu ros. Pecete peste hirtie, cu
snur verde,
3. Gherghita, [data e ruptg, lipsind jumdtatea in lung a
documentuluI2]. MihaI-Vodd, lui Radu Vel Comis (Buzescu) si
fiilor luI, pentru o ociná cumviratä de el. Marturi: loan Vel
Vornic, - Stroe Stolnic, Serban [Pdharnic]. Monogram cu
rosu. Iscdlitura Dornnuly,./
4.. Tirgoviste, 19 April 7118 (i6io). Radu-Vodä, pentru
jupanita Stanca Clucereasa si fiii eI, intärindu-li dol vecini
din sat din Nämäesti, Dragomir si Stanca, si fiii lor, Stoica
5i Ducul ; <pe cari mg sus scrisif vecini i-a cumpärat jupanita
Stanca Clucereasa dupd moartea jupanulul Radul biv Vel
Clucer Florescul 3 de la Bran din Bogätesti, drept 3.800 aspri
gata». MarturI . Cernica Vel Vornic, Lupul Vel Logofät, Nica
Vel Vistier, Märzea Vel Spätar, Gligorie Vel Comis, Bärcan
Vel Stolnic, Stanciul Vel Päharnic, Leca Vel Postelnic. Scrie
Nestor Logofát. Monogramd cu ros. Pecete ruptä. Iseälitura
DomnuluI. Slavon.
5. 8 Julie 7122 (1614). SätenI din Geamenile dari zapis
« Log[o] faului Vintil[ä] » , « cum i-am dat noi un Rumánu
anume Stroe ..., ca sä fie Log[o]fätuluf de mosie ..., pentru
o tocmeal[ä] ce-aü fost fapt cu cumnatul Bäla, cä i-ati fost
vándut cumnatul Bälo un Rumän, anume Stroe; de acel
Rumán nu i-ari fost stätätorr, ce i-am dat pre cestalalt Stroe,
sg-I fie Rumän pentru Rumän.» Marturi : «Paraschiva Log[o]-
fátul si Stamatco si Pátru iuzbas[a] si Nan Logofätul de Mägu-

1 Cf. editia mea din Constantin Cäpitanul Filipescu, p. 24, nota 2, Si

Läpdatu, in Transilvania pe 1902.
2 Trebuie sit fie din 1596. V. vol. V, p. 290, n° 9. In acest an, pe vremea
näväliriY Tatarilor, MihaT-Vodä stätu la Gberghim (Walter, In Papiu, I, p. 42).
3 V., pentru Florescul, vol. V, p. 682 (cf. ibid., p. 296, n0 16).

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 23

reanh. Scrie «Stoi Catärgan». Douä iseäliturf si o pecete

cu negru.
6. Tirgoviste, 8 Februar 7133 (1625). Alexandru-Vodä, fiul
lui Radu, pentru satul Dragoslavele, scutindu-I 3a 1:KRAA CkC rk-
110AA, H 3" ME,1,2 H 3A KOCWK, H 3" 11011 H 3" R011 CACK1112 H 3A
CSKA MIRA H 3" W11101HAIII H 3,1 RA11111 WI' CSACTRO H 3" Kh1119YE
H 3" rompTila 3" WHO H 3" CRilli H 3" CURE CAS;EROKI («de cible

si cu fin(?), $1 de mied, si de ceard, si de boi, si de cai domnesti,

si de oaia seací, i de opcinasT, si de banif pe judet, si de
cdserie, side gorstina de of, si de pord, side toateslujbele»), etc.
dar vor da RK (AIMS "NS 110 ,A,FC'kT MCMTH, 1111« ,A,A WC1:1%,A,iifT
IiIt Aa flpiAACAME, H 11h. KAM WKELItlitro 011tliillS Ad AdA8T
PCAKA111 110 .C11 WK11,i 11k ,1,1110 ATO. a No:Sr nitrrm, iii« Aa CE

83HAILIET 110KA011 11 1111 3 WK11,S RAH11i 11110 1111,1TO% 11131di Cif

iliCao 3" ORE11, 1{11111EflEt1H0f, ,A,A MAST KATA r0AillS HA KAM
0111iIIS, H TiH AECI:TH aZiATI1 RAT» AWRS («pe fiecare lunä cite
zece galbenl: nici sä scadd, nicT sà: creasa, $1 la vremea gostinif
oilor sä dea Domnief Mele cite 208 ol pe un an, $1 alta
nimic; nicI sä dea poclon, nicl ban! de oaie, nimic, afard de
cisla pe of ce zice mai sus, 01 dea in orf-ce an pe vremea
gostinef, si acestf zece galbenT pe lunä») 1 Aveati privilegiu de
la tatäl säü, Radu. Marturi : Papa Vel Vornic, Fiera Vel Logo-
fät, Vladul Vel Vistier, Mihu (?) Spätar, Vartolome! Vel
Stolnic, Bratul Vel Comis, Gherghe, Vel Páharnic, Dumi-
trachi Vel Postelnic. Ispravnic Fera Vel Logofät. Scrie Udriste1.
Monogramä cu ros. Pecete ruptä. Pergament slavon.
I Cf. cu documentul din vol. V, p. 438, no 6, saí cu cel de pe pp. 4S1-2,
no I., ibid. Sä se compare si cu actul din TIrgoviste, 27 Ianuar 7122 (1614)
al lui Radul Voevod (In titlu i feudele Almasulul si Fägarasulta), pentru
Mihail i Nasta i Negul Cornel (Komi' a), Lazar, Dräghicl, Stánilä, Stoica,
Invoindu-li sâ fie scutitä 3d «Hfl H KXKIld H 34 CHI H 3d WH511 3d CSX WRIAS 11

H 3d d,H3ZA1S 34 11'10H H 34 repHyTh[d] 3d CILHHH7 H paAi mkt,. H aaAi KOHN 34

W1141i H 44 f141;01 MINIS H 04,0 giviNfiliti H a,V «WM WT CSACTKW AA III °V43"TI
S CII HM H paAi 5105 AT* S 31111' cmiatu
CAISMKOHE H AdiKEE linKi COVT 11013
(ode bir si de clble si de fin si de al' si de oaie saclt $ i de dijmä si de albine
si de gorstina de porcl si de mied si de cal de olac si de robotä domneascä
si de vinäriciii si de banl de judet, si sä nu intre In satul lor, si de toate slujbele
si däjdile ce slut preste an, In (am Domniei Mele.) (Hirtil Golescu, depuse
la Academia Roraînä).

www.dacoromanica.ro
24 DOCUMENTE DIVERSE, IV

7. 18 April 7144 (1636). Mai multi sälteni &Ai un zapis

(la mdna Stoicd Popei ot Nämdia$t[i], ca sd fie in pake] $i
slobod de acorn nainte, $i de niminilea val sä n'albd ; pen-
tru cdce ne'fi fostu noal Rumän de mosie, $i, cdndu ain vdn-
dut musie de in Ncinuia$t[i], de in sat, iar pre acestu oin,
anume Stoica Popa, nu 1-am vdndut, cdce aü fostu numaT cu
capul, ce 1 am läsat sä fie slobod. Iar, cändu aÍ1 fostu acum in
zilele Domnulu[i] nostru Mateiti Voivod, noi 1-am iartat sd fie
in pace du rumdnie ... si cine se vah 1 scorni a sparge acesta a
noasträ tocmald, sä fie proclet», etc. intre marturi : gRadul
Jumára i Baklea] i Negut». 0 iscaliturd $i trei peceti.
8. Tirgoviste, 3 Iunie 7150 (1642). Mateiti-Voclai, unor sä-
teni din Gänesti. Nume : Prodana, Stoiana. Intre marturif za-
pisului de vinzare, $1 un Stan Stolnicul din Pite$ti. Märturia boie-
rilor. Monogramd cu ro$. Pecete ruptd. Iscälitura domneascd.
Pergament. Slavon.
9. 17 Mart 7156 (1648). Mateiii-Vodd, lui «Stroe parcAla-
bul din sat din Nämäesti», pentru a apiira acest sat $i satul
Danul (arnbele in Muscel), «care sdntu ale coconulul ale lu
Mateias, de card' toff oamenii : nimenilea sä nu umble cu vite
pre aceaste mosii. Iar pre cine va prinde pärcdlabul oameni de
laturi dintr' altd parte umbländu cu vitä pre aceaste mo$11,
sä fie volnic cu ae'astä carte a Domnii Meal[e] sä-I bat[ä] mult
$i sd-I goneascä afarä de pre mosie, pän i va scoate de p[e]
hotarul acestor sate ce scriti mai sus, side nimenelea opreal[d]
sä n'albd naintea cArtii Domnii Meal[e], - cä a$a iaste invd-
[t]dtura Domnil Meal[e].» Monogramd cu ros. Pecete octo-
gonald. cu chinovat. Iscälitura domneased.
Io. 26 Mart 7163 (1655). Costandin Sirban, lui eLunea Ro-
$til din Nämäesti ot sud Muscel ... , ca s[d] fie volnic cu
a'astä carte a Domnii Meal[e] de sd opreaascä pre Radul lu
Drägan de pre dealnita lui, carie iaste Lune dat[ä] zeastre
de la socru-säù Gherghe Pit. den Lazure, carje] aü fost den
partea lui, den partea Pärvuleascd». Monogramd cu ro$.
Pecete micd cu chinovar. Iscälitura Domnului.

' Pentru asemenea forme, v. vol. VI, p. 468 i n. r.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 25

I I. 27 Octombre 7164 (1655). Costandin Särban, pentru

Vintil[d] Clu. i Dumitra$co Post., fill lul Negoe Log[ofatult ne-
potil lui Vintilä Vornicul, <<de sä aibä a-$ tinearea satul Nä-
rn[ä]e$til, cu tot hotariul l cu tot Rum[ä]nil, cat se vor aleage,
cum an tinut i mo$d-sa Stanca, jup[ä]neasa lu Vintil[ä]
Vornic». Monogramä cu ro$. Pecete micd, rotunda, cu chi-
novar. Iscälitura domneascä.
12. Tirgovi$te, 20 Decembre 7166 (1657). « En jupan Panno
Filipescul Vel Spat.', i Chirca Banul i Ventil[ä] Log., cu frate-
mien Dumitra$co, f e[o]riI lul Neghit[ä] Log., i noi feoril
lu Dräghi Sluj. : Papa 6au$, Ventilä Post., Mihain Spat.,
nepotri Ventildv Vor[ni]cu», clan zapis satului cDragoslavele
de la scalä, uncle iaste chlia ot sudstvo Mus. i Pad. (sic), ca
sä. s[a] $tie cum an fost un sat al nostru ma:I de nainte vr ea-
m[e], lar, cänd aü fost in zilelfel räposa[tu]lul Matein-Vodä,
pärintii no$tri el an avut mult[a] Ord $i gälavä cu din$if
pentru rum[qnlia, si aü luaat Dragoslaveanif $i leage de-an
jurat de caträ ei cu 12 megia$, cum cä nu le-an fost Ru-
m[d]hi, iar, dupa aceaia, $i pärintilor no$tri cazandu-li-s[d] a
luarea leage preste leage preste dinsii, 24 de boiari, räposatul
MateI-Vod[ä] $i tot bolarii Divan[u]lui aü socotit pentru
din$if, cleat sä mal poarte pärintif no$tri pärä si legi, mai
bine sä fie o tocmeal[94 o pa[e] intru dinsif ; fiind $i Dra-
gosläveanil un sat de marginaa täräi, la hotar, $i purtänd atätea
slujbe impäräte$t[l] $i crde$ti, domne$t[i] si multe ol[ä]-
axle cu sohi $i cu toate trebel[e] Domnii si ale täräl, intrat-
an singur reposatul Mateiii-Vod[ä] $t tot! bolarii la miljlo-
cul lor, ca sä fie o tocmeal[ä] $i o pa[e] intre din$ii, sa-i lase
pre o räscumpärätoare. Derept aceaia $i pärintif no$tri d[u]m-
[neallor incl an socotit $i se-an tocmit cu DragosläveaniI denna-
intea raposat[u]lur Matein-Vod[d] $i a tut[u]ror boiarilor mari
$i mi, in Divan, de s' aü räscumparat capetele $i fe{o ICA $i
toat[4] mo$ia lor, den hotar pänä In hotar, de rum[ä]nie, $i
le-an dat lor treb mii de galbeni gat[a], cu bunk] voe a lor,
de $i i-an Impaitit ei, fiescarel[e] cat i-an facut partea, facän-

1 V. editia mea din Constantin Capitanul, Prefam.

www.dacoromanica.ro
26 DOCUMENTE DIVERSE, IV

du-le zapis la mäna lor, cu atäta boiarl marT märturie», pu-

nind si blestern. Staü in pace «ca la 16 anT». Acum, supt Cos-
tandin Serban, «dup[ä] moarte parintilor nostri, incä nea-
am apucat de dinsiT pentru rum[ä]nia, $1 am vrut sä luäm
leage 24 de boiarl ca sä-I cälc4m, iar apoi noi, väzänd zapis
de la pärintii nostri . . . , $1, cäzänd si eT, impreun[ä] cu multi
boiari, la nol, cu multe rugaciunT, am soc[o]tit sä nu maT pur-
täm nió o gälcav[ä], ce ne-am tocmit cu dinsii dennaintea
D[o]ainu nostru si a tot Divanul, si ne-ati dat Dragosläveanii
sinoao preste ceale 3.000 de galbeni incä ug. [300], de se-a0 fäcut
de tot ug. 3.[3]c0 - si i-am scos din toate cärtil[e] si den toate
hrisoavel[e] den cäte n'ati fost scos de pärintif nostri.» Bles-
tem contra cur va cälca invoiala. IscAlituri si peceti : Panä
Spät. Filipescul, Vintil[ä] Logofät siv Nagoe Post., Chirca blv
Vel Ban, impreunä cu jupänesa mè Dumitrana1, Radu Post.
i jupanita eg Gherghina, Popa Ceausul snä Dräghi Vist.,
Vintil[ä] Dräghian, Alixandra fata lu - triche (rapt : Chir-
che ?) Banul, Drägoi Cäpt. »2.
13. 15 Iulie 7171 (1663). Niste sätenT din Närnäesti daü
zapis «acestui Rumän al nostru, anum[e] Steful, $1 cu fratil
lui, $1 feorilor lor, si nepotilor, si stränepotilor lor . . ., de
i-am ertat de rumralnie», fiind slobozt de spre ori-cine «den
rubedeniia nosträ, pentru cä ati fost inpresurat de alti boiari,
iar nor am gäsit cdrtil[e] nostre, $1 i-am scos de la aceT
boiari $1 i-am ertat.» Blestem pentru cine ar sparge zapisul.
« Alta, iar i-am ertat cu locul caser $1 un loc in cämpti de
3 car[e] de fän.» Marturi: «Stroe pärcdlabul i Bosiiut i Stan
Bercea Oprea Maces». Scrie «111e Log[o]fat, snä Dum[i]tru
Grec ot Dläg[o]polea, $1 mi i-am pus si inelul maijos, cu is-
alitura». Peceti si iscälitur.
14. 5 Februar 7173 (1665). «Diicul Log[o]fätul ot Mogo-
sanI» dä zapis lui Vintilä Logofätul, vinzindu-T un Rumin
din Nämdiesti «si cu trei feorii ai luI pentru cä, fiindu
. .

in satul dumnealui, altuia nu se'fi cäzät a luoa, i, fiindu-mi

1 Sora lui Pan51 Filipescu.
2 V. actul domnesc din 22, In ed4ia mea a lul Constantin CApitanul, pp.
xn-m. Alt act pentru Dragoslave (privilegil generale), aicI, V, B.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE. CULTUEALA

$1 mie nevoi de ban[i], lem vändut dumisal[e] de a mea bunä

voi $1 färd de nicl o sild, $i cu mo$iia, a patra parte din
inteo delnitä.» intre marturi : «Radul Capt. S tirbeaI mär-
t[u]rie, Gligorie Buneavi, Ion Vel Capt., . Stroevi, Bar-
. .

bul Felie$1an märturie, Hamza Logofät».

15. 6 Mart 7173 (1665). Radul Leon-Vodä, «oamenilor
boiarilor Domnii Meal[e] Ventil[ä] Log. i Dumitrasco Log.,
ca s[ä] fie volnie' cu aastä carte a Domnii Meal[e], de s[d]
opreascd pre tot Ro$1eI de la satul Nämäe$tif dup[d] niste loc[u]re
ale lor». Monogramä cu ro$. Pecete mare, rotund5., cu chinovar.
16. 13 Octombre 7174 (1665). Radul Leon, «tie Ceausoae,
careI aI fostu fämeae LuniI Ceausul den Nämde$tI . . ., pentru
o mo$ie de aciia, ce sä chiamd Drägan», pe care zice cd a
cumpdrat-o, fárd a o putea stäpini, Radul vtori Logofät. «De
care lucru, iat[d] cd te oprescu Domnie Mea de la acea mo-
sie, de acum nainte sä nu o mai tif tu. Iar tie, de-t va
pärea strämbu, tu sd vii ai, naintea Domnii Meal[e], de
fat[d].» Monogramä cu ro$. Pecete mare, rotunda', de chinovar.
17. 27 lanuar 7176 (1668). Radul Leon, «lu Durnitrasco
Vornicul ot jile$t[i] .. ., de s[ä] apuce pre Ghiura $1 pre Tu-
dorache, verii Paraschivei Cdrn[inal ot -, sd dea of 316 $1 vin
veadre 400 $1 ug. 40 $1 boI 3, va 2, care le-ad fostu luatu
eI de la casa lu Dumitra$co Vornicul, pentru o Ord ce ad
avut de fat[d] naintea Domnii Meale in Divan, zicdndu Ghiura
si Tudorache cum cä ad dat väru-sai Paraschiva Cätn. niste
banI lu Dumitra$co Vornicul la nevoia lui, cdndu ad fost la
Moldova, insd ug.-. Iar Dumitra$co Vornicul el a$a ad zis
cum cd acei banI n'ati fostu al' ginere-sdti Paraschive Um.,
ce i 1-ad dat Costandin-Vod[d] I. Trite aceaia Domnia Mea da-
tu-le-am la miljlocul 6 boiari adevär[ä]tori ca sd le id seama
$1 sd-i tocmeascd.» El' condarnnä pe Dumitra$co. Ci$tigdtoriI
merg la el «ca (sic) un aprod . . . de i-ad luat aceaste bucate
$1 bartf ce scrid mai sus». Dumitra$co se plinge iar, « $1 ad
cer$ut leagea WE. De Domnia Mea, dupe obiceaiul tärät,

1 Pentru acest Duraitraco de Jilestl, fost partisan al lui Hrizea-Vodi ,,,i

pentru aceia fugar In Moldova la 1655, V. vol. IV, p. 36, no XLIII.

www.dacoromanica.ro
28 DOCUMENTE DIVERSE, IV

datu-i-am 12 boiati jurätorI, sä jure cum n'an fostu acei

bani ai Paraschivei Cäm., ce aü fostu de la Costandin-
Vod[d], si, cdndu aü fostu la zi, aü stränsu leagea deplinu,
$1 aü jurat tot. Deè, de pre jur[d]mäntu, iar an venit de fat[ä]
naintea Domnil Meale in Divan, si an ardtatu Dumitrasco Vor.
amändoao rävas[e]le domnest[i] si cartea celor 1 2 boiari, cum
an jurat; iard Ghiura si Tudorache, ei filed an cersut leage
preste leage, 24 de boiati, ca s[5.] jure, si le-am dat Domnia
Mea, dupre obiceaiü, 24 de boiari, pre rdvas[e] domnest[l].
Iar apoi ei nfe cum nu s'an apucat de leage, ce aü fugit
aeas[ä] si an läsat amändoao rävasreJle, si an rdmas de leage.
Dereptn aceaia, am dat Domnia Mea lu Dumitrasco Vornicul
aèast[d] carte a Domnil Meale, $1 cu sluga Domnii Meale ce
s[ä] scrie mai sus, sd-s id toate bucatele si banii ce 1-an luat
Ghiura $1 Tudorache; iar, pentru zeastrele featif lui, sä aibd
a tinearea moside si Tiganif ginere-sIO Paraschivei Cdm., -
insd pän hi cdtu-s va plini zeastrele, atäta sá iä $1 *1 Vie.
Pentru cä a rämas Ghiura si Tudorache de leage $1 de ju-
decat[d] denaintea Domnil Meale den Divan.» Monogramd
cu ros. Pecete mare cu chinovar.
18. 23 Julie 7179 (1671). «Antula, nora Dilcului Logoat
ot Mogosan [I], impreunp] cu fii-mea Bogdana», dati zapis
«popei Radului snä Sranciul Rosul ot Nämdestl», pentru vin-
zare de mosie. Nume: «Dragul», «Drag[o]mir Flanda». «Cu
stirea tutulor fratilor si boiarilor s'a megiiasilor calif sänt
%

pärtas in sat in NdrndestI, pre mosil.» Marturi : «Stroe pdr-

callabul si unchiiasul Radul Schiopul si Neacsa (jausoaie si
Oprea Maces». Iscdlituri $1 pecetl.
19. Bucuresti, 27 April 7180 (de la Hristos 1672). Gligorie-
Vodd, fiul räposatului Gheorghie Ghica-Vodd, «Ducului iuzbas
$1 j up [d] neasi lui, Velica», dindu-liocind la Cdlcesti (Mu scel), del-
nita «ce s[à] chiamA a cash"», delnita Bertri. Nume : Costina,
Radu Bärzoan. «Mdrul eel brägescu.» Marturi : Gheorghie Vel
Logofdt adleanul, Stroe biv Vel Vornic, Ventil[d] Vel Ban, Ni ea-
goe Vel Vornic, Hriza Vel Vornic, Toader Sturzea Vel/Spd-
tarul, Badea Vel Cliu., Stoia Vel Post., Curuia Vel Pdharnic,
Preda Stolnicul, Matel Vel Comis, Mate'. Vel Sluger, Stalco

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 20

Vel Pitar, Radul vtori Logofdt. Scrie Mihai Logofdtul. Mo-

nogramd cu ro$. Pecete peste hirtie. Iscdlitura DomnuluT.
20. 4 Decembre 7185 (1676). Duca-Vodd, «tie popo Ra-
dule $i tie Dumitre Ro$, $i altor sluj[ijtori carii säntet in saat
in Näm[d]e$t[T] », pentru impresurare de mo$ie, «la ni$te lo-
cull ale liff, anum[e] Bobul $i Mata, $i locul dd.' stupind.».
«Dd.' s[ä] va tinde feu-unul a lua mäncar 010 un paid», va da
seamd. Monogramd cu ro$u. Pecete mica' octogonald, cu chi-
novar.
21. 29 April 7192 (1684). serban-Vociä, cAtre o slugd al
lui Vintild Spdtarul de la NämdegI, «ca s[d] fie volnic cu
aastá carte a Domnii Meal[e] dá sá opreascd pre tot omul
dupre mo$dia Näm[d]e$tilor, verf-cin[e] cu ce ar fi, nimeanea
cu nimic sá nu o mai calce d'acum innainte, $i O. aibd a
cosi $i livezile cu fdnu, care le-ad cosit $i mai cldnainte vreame ;
$i dä cdtrd nimeanea opreaal[d] sä n'aibd». Monogramä cu
ro$u. Pecete octogonalä cu chinovar.
22. 26 Iulie 7192 (1684). Megiia,s1 dad adeverintä pentru
satul Näm[d]e$t, intr'o afacere de hotare.
23. 26 Iulie 7192 (1684). Adeverintä de la «megiia$I»
chemati pentru a hotdri locuri in NämdestI. Isedlesc, intre altif,
ced Gherghina judetul ot Cdmpullungu», c eti Välcul Tintii
ot Rucdr» (= 22 ?).
24. 6 Iunie 7195 (1687). Popa Radul $i Dumitru Vätaful
$i Isar $i fratele lui, c$i cu toat[d] ceaata noastrd» de la Nd-
mdie$ti, dad zapis lui Vintild biv Vel Spätar, «cum sd s[d]
$tie cd nea-am sculat noi d'am rdscumpdrat un Rumän al
dumnealuI .. . $i cu feorif lui ; care Rumän ad fost de mo-
$de al dumnealui». EI H ceread ca al lor, iar Vintild a adus
acum un vtori Portar, cu «carte domneaascd $i cu cartea pd.-
rinteluI patriiarhul chir -, cu mare afurisanie asuprd la 12
megiia$I den imprejurul satului Ndm[d]e$tii». Megia$if dad
dreptate boierulifl. «De noi, väzändu a$a, dat-am acest za-
pis al nostru la mäna dum[i]sal[e] Vintild Spätarul, ca sd $
tie dumnealui ace$t[i] RumIni $i cu dealnitile, cu bun[d]
paaó[e], pentru Ca' am umblat nol ca ni$t[e] oamen[I] fgr de
lucru, amdgindu-ne uniI $i altii » IscAliturI. Între ele, «Ior-

www.dacoromanica.ro
30 DOCUMENTE DIVERSE, IV

(
dache Can[tacuzino] Stolnicul, märturie, Särban Vel Comis,
märturie, C. Brä'ncoveanul Ve[l] Spätar, märt[u]rie»', $i un
. . Ve[l] Dvor[nic] märturiei».
25. 24 Iunie 7207 (1699). «Särban biv V1 Com[I]s» [Vlä-
descu ; v. n° precedent] dä «carte de judecat[ä] $i de mártu-
riseaal[d] dumnealuf Costantin V' Pitar i MihaI vt, Post. i Barbul
snä Vintil[ä] Banul Corbeanul°, pentru cä aü avut intrebtälciune
de fat[ä] cu sluj[i]torif $i cu Dumitrul Vät. $i cu feorii popel
Raduluf ot Näm[ä]e,ti", pentru mosiia ce ati dumnealor acolo
in sat, zicand dumnealor cä li-o impresoar[ä] $i o arä $i o
cosescu i stati impotriva ispravnicului dumnealor.». Domnul
it trimete pe dinsul sä aleagd mo$1a. Si incdlcgtorif mär-
turisesc drepturile Corbenilor, - care se confirmd. Martuff
«pop Nicola, pop Ion, az Stanciul judetul ot Dlogopol, Ma-
rol[e] judetul ot Dälgopol, Radul judetul ot Dälgopol».
26. 20 Februar 7215 (1707). «Vladul Dragos de Cämpul-
lungu», cu ginerele säti, dat1 zapis «jup[ä]nuluf Barbuluf Cor-
beanul», care $i-a aflat la Cimpulung dof Rumitil «de ba$-
tind», din «satul dumnealor de la Nämäia$tI . fugit de multd
vreame». ET se aflati «la casa mea», $i unul if era ginere.
«Am venit la dumnealuf de ne-aim rugat de ni icati dat pä
chieze$iia noastrd, de acum pän la Sfeti Ilie sä aibä a merge
iar la satul dumnealuI, la Nämäia$tf, $1, cäte dejdif $i slujbea
boiaresti ar fi, sä aibä a le trage la satul dumnealuf la Na-
mäia$tI. De, necrezändu-ne pä noI, am adus pä pärcälabul
dumnealor den Näm[ä]iastf. de ati intrat cheza pá nof : de
nu s'ar Oa Stan Rumänuli brat ego Ion, $1 de nu va merge
pän la zi la satu, ci vor fugi, sä avem noI a-1 cdutare, sá
ducem la sat, iar, neclacändu-I $i fugänd RumäniI, sä aibä
dumnealui a-I cdutare la noi Rumänif ; pentru cä a$a nea-am
prinsu $i nea-am legat de a noasträ bun[ä] voe.» Martuff
si chir Calot[ä]» $i «Manul Päh[arnicul]».
I Iordachi era fratele luí erban-Vodg, iar erban Comtsul, ftel luí PIrvu
Vlklescu (Doc. Cantacuzznzlor, p. I I I , no Ian).
2 Pentru uneltirile alter Corbení, Dumitrasco, fratele ltfi Vintill, si Matel,
contra lul Constantin-Vodä BrIncoveanu, v. Iorga, Cronicele muntene (din An.
Ac. Rom., XXI), p. 30 = 332. Mihai e pomenit i in Doc. Cantacuzmilor,
p. 205. V. si ni urmator.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CTJLTURALI 31

27. Io Februar 7216 (1708). Constandin-Vodá, «tie, Stan-

ciule pärcAlabe Amära ot Rucär», 'yentru gun munte den
hotarul Nam[ä]estilor». «Sä cautI unde atf dat bard!, sä ti-I
lai, si sä las muntel[e], ca sä-1 stapäneaascd boiariul Domnii
Meal[e] ce scrie mai sus.» Poruncá «$i tie, Radule al Livril
ot Dragoslavel[e]», pentru acelasI lucru. Monogratnä cu ros.
Pecete mica, octogonald, cu chinovar.
28. 3 Novembre 7219 (1710). Costandin-Vodä, «luI Dumitru
Vätaful i popif Oprii den Näinde$tf», pentru ocina lor, pe
care «o aa fost vändut rna[i]ca Todosiia, rämäindu säracd de
bärbat » 1. Fusese judecatä la «Särban Prisiaanul biv VI Corn.,
fiindu ispravnicu la Cämpullungu». Monogramä cu ro$. Pe-
cete micä, octogonalä, cu chinovar.
29. 4 August 7260 (1752). «Iane biv Vel Pit. i Nicolachi
biv Vel C3oh., ispravnicl. Mu$celuluI, Dvorc. CämpulunguluI»,
judecä pe popa Gheorghie de la Nämäe$ti. $i pe Iani nepotul
VältavuluI Dumitru. Nurne : Isar, Sava. Iscaliturile.

V. Documente cimpulungene.
A. Din colectia d-liff Gr. N. Balotg.

I. «in scaunul ceratif in Arges (apriill)», 23 Maia 7116 (1608).

Radu-Vodä, luI «Pätru ot Arges», pentru via lui din Mdicá-
nestI, «partea luI Mräzan», luI Negut $. a. MarturI : Radul Cliu.
Buzes[cu], Cernic[a] Vel Vor., Stoica V. Log., Nica V. Vist.,
Mrdz[a] V. Spat., Bärcan V. Stol., Gligorie V. Com., Stan-
ciul Pdh., Leca V. Post., Cernica V. Vistier. Scrie Pädure man.
roam. Monogramä cu ro$. Pecete peste hirtie, cusutd cu snur
albastru. Iscäliturä domneascä. Slavon. - Traducere din seco-
lul al XVIII-lea.
2. io Mart 7133 (1625). «Pärvul ot Habd ot sudstvo Vla[e]»
dä zapis lui «Preda i Oancea ot Lerestr, cariI sänt de ru-
deniia mea», dindu-li «partea mea ot Iacove$U, insd, de in
$as[e] dealnite de päm[ä]ritu, däruitu-le-arn 3 dealnit[e] $i cu
Rum[A]nif at sä vor afla, iar cealea tref dealnit[e], eti rn'am

1 SI fie Tudosca, vädnva lui Dumitrasco Corbeanul ? V. maY sus, n. 1.

www.dacoromanica.ro
32 DOCUMENTE DIVERSE, V

tocmit d'a a mea bund voia cu acesti boiarl ce sänt mai sus
scris, de mi i aü dat trei mie de basil, si le-am dat si cealea
trei dealnite ... Päntru cä aceaste mosii fostati impresurate
de rudeniia lu Petru, anum[e] Sava, si feorii ei, anum[e] Milä
i Gherghie ot Pitesti; päntru cä acestf boiarl ce sänt mai sus
scris, mult[ä] cheltuial[5.] aü fäcut päntru aceaste mosii ale noas-
tre, si ati fäcut cheltuial[ä] cä ail purtat sas[e] boiari luat
pre rävas[e] domnesti, tot cu cheltuiala lor. Drept aceaia
m'am tocmit cu ei, dä a mea bun[ä] voia, sä fie iar la mäna
lor. Si märturri ati fost : Ivasco Post. ot Bä1otest[1] i Tudor
Comis ot Izvor i Läudat Com[i]sul ot Viddeani i Vlaicul ot
Jugur[i] i Neagoe ot Cursor i Drag[o]mir ot Räzvoest[i] i Iva--
co Post. ot Rätest[i] i Stan Logft. ot Poenit[a]. Ispisah Io(?)
Petru Logft. ot Gäureani, dol Jil.» Peceti cu fum.
3. I-iti Ianuar 7135 (1627). Danie until diacon, pentru o anume
Negrita ; «pentru cd ati murit Negrita necuminecat[ä], ce n'ati
avut Thoma cu ce o grij[i],_ce släl-i fac[ä] diaconul särdcustä de
cuminecätur[ä], si sá o slujascd, si sä o pomeneascä».
4. 21 Maiü 7136 (1628). «Stan Gunoi» face o danie until
diacon, pentru slujbe fäcute «tätäni-nostru».
5. 7153 (1644-5). Matei-Vodä, lui «Ivasco Vel Armas Ce-
pariul, feCor Stanè ului Logt. », intdrindu-T satul Ceparil (J.
Arges). «Pánä iu päräul Olii si pän curmäturä ... Si de
acolo trece cämpul si merge panä in muchea vdi trestii, si pä
muche pänä in calea oi si pre calea oi in sus, pänä in pd-
räul SängeruluT . .. Pánä la muchea -...---_-__---
Tihdi'... Pänd in malul
GIurcli, si pg. valea i Stana in jos trece Topologul. .., si tine
päräul Orez[u]ita in sus pánd in groapa Zmeulta ... II
valea Corbului ... Pän5. in Roata Fräntä ...) Nume de Ru-
mini: Leontie, Badea, Opr a, Ghiga, Florea, Albul, Boierl :
Barbul V. Ban, Dragomir ." Vor., Radul V. Log., Stroie V.
Vist., Diicul V. Spat., Preda V. Clue., Mihnea V. Stol., Para
V. Comis, Costandin V. Post., Dragusin V. Paharnic. Scrie
Tudor Logofätul. - Copie din secolul al XVIII-lea,
6. io Mart 7170 (1662). 12 hotarnici, luati de <boiar[il
de Lerest[i] $ i de boiar[i] den Bänesti» (unul dintre 6 e din
«Racovit[ä]») hotäresc. Peceti si iscälituri.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE OULTURAIA 33

7. 28 Maiti 7170 (1662). «Pop Dumitru den orasul Argi-

sul» aratä O., «dändu at pe fie-mie Despa dup[ä] Vasilie, den
altä: zestre, den haine, den argint, i-am dat, iar, pentru bot
i-am dat locuril[e] den hotarul Danulut, care sä chiam[ä] Po-
dril[e] », ce le avea ede la jupäneasa Samfira den Argi$». Mar-
turf «orosant $i preot», adecd dot preoti $i, intre altif, un «Isar».
8. 8 Iu lie 7170 (1662). «Eit Marco, denpreun[d] co frate-meti
Leca ... ot BänestI», daii zapis värulut lor «Drag[o]mir Postel-
nic ot Lerestf», vinzindu-I partea lor din acest sat $i Ruminil
(intre cari un Läudat, un Bale). Marturi : «Gherghe Logofät
sill popiI MantiI ot Bocore$t[il» (Bucurqa, in iscäliturä). Pe-
cett si. iscaliturI.
9 i' April 7173 (1665). Sese boierI ($i «Särbo Prodolescol,
Mihäilä Ro$[ul], Paraschiva»), «earn' amo fost 1u41 de dom-
nilot jupan Gheorghe Vel Ban $i de boiarii din Lerest[f], de
Drag[o]mir Postelnicul $i de verif lot Oance Postelnicul, si co
fratii loI, de nainte Märii Sal[e] Domno nostro Radul Voevod,
ca s[ä] le inpäilim o mo$ii ce s[d] chem[ä] Iacovest[i], carii
ati fost a jupäneset Stancdt, hot[d]rad co 12 boiar[I], - de not,
daca am vdjut carte Märii Sal[e], not ne-m stränso», etc.
«Arno tras co foni in cormezi$ de o am fäcot 3 codri la tret
pärta$.» Iscdlituff $1 pecett cu fum.
io. BucurestI, 22 April 7173 (1665). Radu-Vodä Leon dä
carte de scutire din ruminie la niste sätenI argeserff, de «ca-
tre Marin Rosul din Arge$» $i at kit Fusese iertaV, de po-
manä. Monogramd .cu ro$. Pecete peste hirtie. -Si copie de
pe la 1807.
ii. BucurestI, 6 April 718o (I 672). Gligorie-Vodä, pentru Dra-
gomir iuzbasa din LerestI, cu privire la mosia de acolo, «bätränN
ocin[ä] inch' maI de nainte vreame, de la mo$if lor». In intäia
Domnie a luI, mosia se hotarise : «$i o aii co drit $i aii ales partea lu
Dragomir iuz. $i a nepotilor lui, in sili$tea satuldf, $dzutul caselor
lor ceale bäträne, stänjäni 6o ... Din mesteacdn in sus, gruiul
Fearegii $i runcul BouluI ... Si iar un codru den sus $i cu
dosul Ursului ... Pre de cindea de apä . .. Piscul poenit ...
De la fierästräti in jos, den hotarul Bäne$tilor in jos, ce s[d]
chiamä Gruiul-Mare, $i den muntI s'ail venit lu Drag[o]mir
71 304., Vol. VII. 3

www.dacoromanica.ro
34 DOCUMENTE DIVERSE, V

iuz. munti trer, anum[e] Plaiul lu Nean i Väcarea $i Peci-

neagul, $i ad rämas doT munti neimpartitT, anume Comisul
$i Lerescul, de spre tot fratii.» Ca lot[ä] vt. Portar fusese is
pravnic la hotärnicia cu 12 boierf. if mar intäre$te « I roan.'
$i jumAtate de moar[ä] de la Cämpulungu $i un Rumän. Si un
copil de tigan anume Räpa.» Se pomenesc si alt1 Tigara : Trä-
mändan, Bdjan. Nume de Rumin : BM] [A]. Sotia lui Dra-
gomir se cherna Smeada. «Costisul cu tufele, pän in muche ...
0 pärticea de vie ... Dä cu cdpätäiul in casel[e] lu Drag[o]-
mir iuz[ba$a] ... Obär$dia väii luf Nean ... Malul Turcil ... in
cämpul de jos, care mearge aläturea cu locul lu Drag[olmir.»
Nume : Radul Verzea, Ddianul. Cumpärare cu banf. ,Den
ulmet jurn[ä]tate. Pentru cá s'ad fostu infrätit Oancea Log.,
tatäl lu Drag[o]mir iuz. i, cu Tud[o]ran $i cu frate-sai Radul:
deer' er ad däruit pe Oancea Log. cu acestu runcu ce scrie
mar sus si cu partea lur de ocin[d], iar Oancea Log., el inca
aü däruit pre dán$ir cu pret de ... 000 de ban[i], cu zapis
de frätie .» Nume 2: Samfira, Vi$a. «La Rumpinestr, ce s[d]
chiamd la Toplle Locuril[e] ce vin de Curtene$ti (?) ale
Rum[ä]nestilor ... Un munte ce s[ä] chiamd Pee[e]neag[a],
ce iaste pre mo$iia Lere$tilor, care munte iaste al lor de mo-
$ie, de strämosble.» Marturl: Gheorghie V. Log., Stroe
biv V. Vornic, Ventild V. Ban, Neagoe V. Vor., Hrizea V.
Vist., Toader Sturzea V. Spat., Badea V. C1iu., Stoian V.
Post., Curuia V. Pall., Preda V. Stol., Mateid V. Corn.,
Mateiü V. Slug., Staico V. Pitar. Ispravnic : Radul vt. Logoat.
Scrie Mihar fiul luf Stan Logofät. Jos : aro. Gherghe Vel
Logofät». Monogramä cu ro$. Iscdlitura domneascd. Pecete
peste hirtie, cu $nur verde. Pergament.

1 Pentru Oaucea Lerescu ii un frate al saiti, v. vol I-II, tabla.

2 Cf., in priv1r4a frkliilor legate anume pentru o vinzare de mope, spre a
impiedeca ori-ce revendicaft din partea rudelor - de fapt era o simplá vinzare
in formi, de fitie -, p. urmhorul act, din Bucuresti, 4 April 7076 (1568),
de la Petru chiopul, care a. gVlaicului Log[o]faul . mope la Izvorani, din
partea lui Theodor a patra parte ... Pentru c ab venit singur Theodor Inna-
intea Domniel Meale de ail insOt i ab infrälit pe nepotu-s'a Vlaicul Log.
in mopia ce s'a zis mai sus, de la Izvorani preste a patra parte. Dup51

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 35

12 7 Mart 7181 (1673). Vinzare de vie din partea unuI

-aloma». «Si ia o'm vändut pärdsäte de ane 2.»
13. 4 Maif1 7184 (1676). ese boierl luatI cu räva$ dom-
nesc ($1 sot Pdtroe Mitria, in locul lu Dumitrasco Topolo-
venul, Iva$co Log.») hotäresc la Iacove$tf. Fusese intrebatn
cfost ati 2 siliSI $i 2 hotar[e], sd s[ä] cheme Iacove$tY, ati fost-
ad numai un satu $1 un hotar, si säntii 2 sili$tI se sä cheme
Iacove$t[r], $1 merge hotarul pan in Voia, ati nu merge.» Între
oamena bdtrint ce string el.: Gheorghe Cranga, Praja. Li se
cete$te $i «cartea pärinteluI VIddicäf, de afurisanie». Lere$tii
scot c multe cart1 bdträn[e], de la mdtu$5.-sa Stanca, scriina Agdi
Negului pe ac mo$ie 1, [$i ail sc]os $i artil[e] rdposatului
Matei-Vod[ä] cum s'ail fostil pärät cu feorh AO Negului
pe acé mo$1e». Ceilalt1 aratä un act de cumpäräturä pentru
«delnit 17 denteun codru, de sä chem[d] iar Iacobe$t[i], care
iaste pe an sus de hotarul jupdnesii Stancal». Ace$ti ,K me-
glia$ » fixeazä $1 chotardl[e] in lung', peste rästocii, pän in fun-
-dul Voii. Peceti cu fum.
14. 2 Februar 7185 (1677). Vinzarea ca Rumin a lui gRa-
-dul ot Danul, feorul lui Särban», catre Banul Gheorghie Bä.-
leanul, drept 35 de ugh!. MarturI : Bärcan Bänescul, Costan-
din Petecd, Pätru Croitor, Voico pdralab, Barazig.
15. 8 Februar 7186 (1678). t Fota snä Vintil[d] iuz. ot
Bdlote$t[i], cu sotia lui, Tudora, fata lui Oancea Log.
de Lere$ti», dä zapis cla mäna unche-nostru Drag[o]mir $1
a coconilor dumnilor Mirit[5] $1 a lu Arsenic», - pentru im-
pärtire de mo$1e. Nume de RuminI: Dediul, Mandea, An-
dronie. «Care s'or afla neinpärtit, fugit mai nainte vreame,
afar dentr'ace$te, or! in Tara Ungureascä, ori aice in Ord .. .
Ni s'aii venit in sili$te satuluI doi codrii hotäräti .. , Gru-
iul Ferigii $1 Runcu Boului $1 Piscul luI Lal .. . $i maI iaste
un codru neinpärtit : Fata Pojorätä ... Codro Corbulul ...
aceaia sluga DomnieT Meale Vlaicul Log. Inca ail si cumpirat aeasta mai sus
zisa mosie de la unchi-saii Theodor drept 6.000 aspri gata. Traducere de
dascalul Luppu (Bibl. Ac. Rom., HIrtil Golescu).
1 Pentru Aga Neagul, candidat de Domnie, v. vol. IV, tabla. Pentru fill
Jul, ibid., p. mum.

www.dacoromanica.ro
36 DOCIIIIENTE DIVERSE, V

Pe dän sus de Hrusa ... Piscurile lu Purice On den jos

de ferästräd . .. Vale Hristoase $i Vale Largä . .. Lunca
riulul, pän suptu Pupus . .. Stevioara ... Izvorul cu stäl-
pa ... Pecinegul, den Pdpu$a in jos ... Si ad rämas doi
rnunt'i neinpärtitl, care sd chemä Comisul si Lerescul, $i sä
otärdscii cu Tara Ungurescd ... Pe undea le'd fostu hotardle
cel[e] bäträne incä de la Negro Voivod.» Douä peceti,
iscdliturf.
16. 14 Februar 7186 (1678). «Necula Post. i Radul sin
Ivasco Arm. ot CeparI»1 pun zdlog lui Iva$co biv VI Cliu.» ,
fiindu-ne päs pentru ne$t[e] bani' de bir de hara», un Ru-
min $i o dealnitä. «Dea, dä va lucra Rum[ä]nul la dumnea-
lui Cliu[e]riul, sä fie banii fär dobändä pan la Pa [Pa$C11,
iar, de nu va lucra Rum[ä]nul, sä fie baniI zeace a doi.»
Dacä nu pläte$te, zälogul ill va fi «stät[ä]tor».
17. 20 Maid 7191 (1683). «azan snä Pätrasco Postelnic
ot Lerestf» dd zapis unchiului sdd Dragomir, vinzindu-I partea
sa din Leresti. «Unche-med Drag[o]mir.» «Runcul BohuluT ...
Fata Pojordtului.» Pecete $i iscdliturile marturilor.
18. 26 Octombre 7207 (1698). Sinet pentru un imp rumut,
in Arges, «cu dobändä pä. an I0 a don>.
19, 25 Ianuar 7208 (1700). Vinzare de vie la Mäicane$tI,
de cdtre «Marica, fata lu ,Dumitra$co Logft. din ora$ din
Argi$». Martur : «Zota Logft., snä Sima cup[e]t ... , az Galatiia
märt[u]rie».
20. 21 Julie 7219 (um). «GrAjdart snä Pärvol Leresc[ul]»
vinde partea sa 1111 «neane lo Arsenie . . . Am intrebat pe
fratie mie $i pe toat[ä] roda», si n'ad vrut sä cumpere. Pe-
cete $i iscäliturl de marturi.
21. 12 Maid 7213 (1705). Vinzare cdtre Arsenie Stdlpen[ul]
la Lere$ti. «Am inbiet pre verit mil», cari nu voiesc «s ä. o ».
22. 27 Julie 7213 (1705). Zapis pentru un imprumut al
lui «Pätru Seimeanul ot Mäicdnest[f]». Dacd nu va pläti, csA
aibti a pläti zeuiala omuliff domnesc».
23. I-id Decembre 7217 (1708). Vinzare catre Balot[6] apt.,

' Cf. Constantin Câpitanul, ed. mea, p. 138.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 37

de mosie. «De, perind RumäniI si rämäind aast[ä] mosie

a luI stearpä», i-o trec luI. Marturi si Gligorie Bäleanul V' Von
TärgovistiI, Alixandru Välsänescul V' Sufaru.
24. 15 Mart 7217 (1709). Vinzare la satul Danul. Martur
si «Pärvul cApt. Berindescu». Pecetea ArgesuluI : vulturul cu
cloud capete si legenda: «Pe[]at. orasulu ot vorie» (sic?).
25. «Msta MaI 4 dni, lt 7217 (1709), a pat. KeK8 1677,
crugul soarelul I, crug. lun[i] 7, Wu,* irkTo» (sic). Dumitru dia-
conul cden oras din Argeso vinde co falcie loc In Lästun».
26. 28 Julie 7217 (1709). Vinzare de «loc de livade
de la Danul», din partea ha Albul Juvinä. Martur si
Preda Cäpt. Uescul.
27. 17 August 7217 (1709). a Tanasie Gädea ot Arge) vinde
un loc lui «Balotä CApt. ot Cepari». Marturn Ghenadie ig. ot
Arges, Ianache ot Brätian[I], Ispas cupet ot PitestI.
28. 20 April 7223 (1715). «Tudoran sub'. Tudoran Postel-
nicul Lerescul» vinde lui Arsenie partea sa din LerestI. Alte
rude cs'ail räs de mine, väzindu nevoia, si n'an vrut sä o cum-
pere ... in partea tätini-rnieü . .. Între Räurile1 si Dobreasul ...
am vändut Bärgilor».
29. 15 Mart 7230 (1722). Vinzare de vie la Cerbureani,
fäcutd de Mihnea, cu sotia ha, Caplea, si fiiI, intre earl' Calul.
«$i am bäut cu aldämäsar[i] vin Vd 2, cäte ban[1] 33.»
30. 3 Malt"! 7230 (1722). Vinzare de vie la MäicänestI.
«Si pimnila ... si slomnul.»
31. 17 Septembre 7250 (1741). Vinzare de vie cätre Cäpt.
Stefan Balot[ä], si cu «ingrädis[ul] vii».
32. 5 Novembre 7250 (1741). Vinzare de vie la MäicänestI,
Nume : Dobrotd. Martur : «Dumitrasco Post. Argisan».
33. 18 August 7256 (1748). «Biala Menu] biv V' Log. za
Vistierie» vinde (dui Toader feor luI Ion Jude din oras[ull
Argesultif .. . un loc de cas[ä] cu bimnit[d] . ., insä partea
Radului Fofeldii ..., sä hotäräste cu Rad[u] Caiafa». Martur:
«pop[a] Calul ot Arges ... Am scris eti Eftene Logf. Tunsul
ot Arges. A

1 Pentra Intro Marl, V. vol. I-1I, tabla.

www.dacoromanica.ro
28 DOCUMENTE DIVERSE, V

34. C. 1750. insemnare de hotare cu Stefan Balotd. aIu-

chie vizuinilor .. . , piiatra cu urmele .. . , valea PeteuluI . ..,
pe längd razurul cel innalt . . ., pgnä in plopi cdrunti . .., apucg.
räzuru päntre cordinI, si la mesteacän dä in värtej, si trece
ran, si apucä ränd[ul] dä sälcil . . ., pänd in colnic[u]t bränisti,
in poteca Suicilor cea veche ..., drumul cdrpinisuluf..., muchea
Bunelii .. ., m ichea ranoagelor. . ., pgräu PrezuluI . . ., värful
Viisoarelor . . ., calea oi.»
35. i-iä Februar 1751. Hotarnicä pentru mosia Cdpäti-
nenI, a mänästirii Vierosul. (Pre viruga din sus de cires,
pin pietri, pä lingd läcasul popii, si apucä välceoa pi sus,
pin ciresii de la piscul gropil[o]r ... Rind supt calea oi, si
ping. in Haresdl; de aci sa intoarce spre Haref ... Pe mu-
chea pirlitä, pe gruiul Cäpätini . .. Ping in podu lui Ureche,
si apucd. pe Välceaoa Virtoapelor, in sus, pin mgräcinI .7. in
gruiul hotaruluf, deacI pe drumul gruiuluI... , pin in mlaca
Stanii .. . Pin in virful Sorecariului, pi läcsor . .. in potriva
riurilor, pe plaiul pripoardlor si pe coastele riuluI, pind in obit.-
siia riuluI BudiI, ping. In hotarul ungurescu.» - Hotarnica Poe-
narilor. «Din bolovanul cel din riti .. . Pe d'asupra glodu-
410 luf Bogdan, pin gruiul Zinil[o]r .. De la mlaca Ratei ...
Pe calea cea bdtrinä, pe hotar, pin ciresii cei marl ping. in
Cäline, pe piscul Cälinel[o]r pind in Musate ... Prin märul
cel prescurat ... Pe muchea Scord pe plaiti, pinä in Scaune ...
Mdguricea DobruluI... Si apuc ä. piscul pin mijlocul GoluluI .. .
Pin in lacul Podar[u] lui, la hotarul unguresc.» - Copie modernä
a amindurora.
36. I-ia Iulie 1755. Judecatd, innaintea luI Constantin-Vodä
Racovitä, a luI Arsenie Stälpeanul cu Stefan Balotä biv Vel
Clucer ra Arie. Nume : Mares. Se aratd o carte de la Mitro-
politul Stefan, «de la leat 7240 [1731-2], care carte scrie care
Vasilie egumenul de l[a] mändstirea Cdmpullungu i Care dum-
nealui Ianachie biv Vel Särdar, filnd ispravnec in sud. Mus-
cel i in sud. Arges». Fusese judecatä si la MihaI-Vodä, cind
era egumen Vasilie1.

Pentru Stllpeanu, v. vol. I-II

www.dacoromanica.ro
 MATERIALS DE ISTORIE CULTURALA 39

37. 23 April 7267 (1759). «Baläsach[i] sin Balot[d]» dd za-

pis nepotuluI sdu, Gheorghitä, cd, «avänd en pds de banI»,
ii vinde o vie la satu Bleicl, in mdgurd ... insä pdrdsistea crit[d]
este toat[d], si din 'Ca lucratrd.] 5 rozoare.» Marturl: doI sdteni
din CeparI. «Constandin Vän[ä]tor, Serban Belega, Dima
Trufsil[d], Radul Träntus.»
38. 21 Novembre 1760. Scarlat Grigorie [Ghical-Vodd, cu pri-
vire la judecata dintre Costandia Postelnicul &Ion', Arsenie
Stälpeanu si Ene Lerescul din Vlasca, pentru mosia Iacoveasca,
din acelasl Judet. SA' se cerceteze nouäle acte ce zice ed. are
Lerescul. Monogramd si pecete cu chinovar, aceasta dind
armele ambelor terI cu monogramd si data* (1175[8]»). Jos :
«Treapdd JudetuluI. Prot. vt. Logoat».-E inchis innuntru un
«zapis de asdzdmänt», scris de un Logofdt, «In Divanul cel
Mare».
39. 11 Ianuar 1761. «Iord[achi] Col [fescul] biv Vel Paharnic»,
cdtre «dum[nea]v[oa]strd boeri: Logofete Stefane i Logofete
Lepädate, i Logofete CostandEine], ce säntet1 uati de spre
partea Postelnicului Cos[tan]clin Balotä, i Logofete Albule,
i preote pop Oprea, i Eftenie ot Crdngul de sus, ce säntetl
luatl de spre partea NI Jane Leresc[u]», - sä implineascd la
fata loculuf hotdrirea DivanuluI, alegind pärtile celor doI si
puind semne. «NumaT sd vd feriti de hatdr si voe veghiatd,
sd nu sd facä nicr la o parte, nicl la alta, - ca sd nu cd.detI
in pradd. A6ast[al scriem.»
40 17 Maiii 1771. TrimesI al Divanului si ispravniculuI
vin la satul BleicI, ca Ed caute «ori ce s'ar gdsi pe urma
Badif ce ati fostii diiacu, pentru dumnealul Post. Balotd, ce
l-ati prddat . .. Si, fiindii s[i] Radul pdr[calabul] si Stefan Stolnicu
si cu totl poporanD] Ltd . . . Csa i cu pimnita i cu jgheabul
ih (sic) . . .». Fixeazd valoarea, «si, oricine sá va ailah 1 sd o
cumpere, sd aibd bun[ä] pace ... Am dat aastä adeverintä
lah mdna dum. Post. Gheorghit[a] Bal[otä], ca sä sd tie
pecum cd s'aii dat supal zaptul d[u]m[nealu]l. Si s'an maI gäsit si
un cazan veichf, spartil, cu tevil[e] sparte, si s'ati pretuit t'

1 V. vol. VI, p. 46S, n. I

www.dacoromanica.ro
40 DOCUMENTE DIVERSE, V

12, ins[d] arama ati venit ocd. 15; fiindü aram[ä] veiche, s'aa
puso pe acesta pretti.» Marturi : doi din neamul Ohel (Ohdl),
Radu Bularcd, Stefan Stroesc[u]. cOprea steg[ar], mumbasiru.»
41. 1773. Petitie romdneascd si, in fad, ruseascä, a lui
Gheorghitä Postelnicul, feor Cluke]rului Balot[d], din Jud[e]tu
Argesului», pentru o datorie ce nu i-o pläteste un Tigveanu.
«Daca mergea bumbas[i]ri, dumnealui if tinea cu vorbe ca[e]
trei säptämäni, s[i] sä impäca, ddricl[ulle trepädu. De car[e]
dumnealui si in cät[e]va ránduri in'aa chemat la casa d[u]m-
[neallui ca sd-m[I] pläteascä, darä bani n'are, fdr[d] vite : ea am
priimit a lua s[i] vite. Dumnealui, daca mergeamu acolo, imi
aducè vit[e] si im cer pretu, cu ca nu era de a sd pretui si a
tocmi cineva dupä cum cere d[u]m[neallui.» Se roagd a se trimete
«un strdnzaltu» 1 pentru a aduce la Divan pe datornic. «Cd mi
s'aa supärat dä atät[a] vrem[e] unbländu cu cheltuialä si trepd-
dändu, s[i] nu aflu folos., Pentru alt zapis, zice «cä s'ar fi
plait dä tot bani» ; dar Balotä are «bäguiald, (sic) cd nu.
Cere «sd fie oränduitu cu re]pitac din Divan la jurämänt si,
dá va priimi jurämänt, it voi läsa in plat[a] lui Dumnezda, cä
va fi päcat sä fia pdg[u]bas ; cä ea, unde säntu dator, nu má
lase de la inchisoare pän implinesc bani».
42. 20 April 1773. Ordin isprävnices cätre trei mosneni.
«Li s'aid izbränit judecata prin carte de judecatä, cine ce sä
stdpdneaascä Pentru acel venit, ni sá porunceste noaoá pre
.

cartea Divan[u]lui, cu mumbasir, copil din casä, ca Sä cer-

cetäm ce venit are mosiia si ce venit are moara, ca, dup[d]
alegerea ce vorn face, sá inplineascä mumbasir[ul] de la numitif
mai sus.» Sá cerceteze ei, fatä puindu-I pe toti . . cd aveti
si dumneavoastrd mori de potriva aceia . .. Este si carte de
blestem la mijloc.»
43. 6 Maiti 1773. Poruncä pentru Gheorghitä Balotä, de
la «Divanul printipatului Tärii-Rumänesti». «Aü cheltuit jä-
luitor[ull cu trepede si cu alte cheltueli, îrx multe rdnduri, pe
la Buc[u]resti, e 64.,
44. i5 Mart 1775. Divanul citat. Gheorghit[ä] Balotä s'a plins

' Un csergent, rus.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE 1STORIE CULTITRALÁ 41.

de niste oameni; cari, ela venirea armii întäi, s'ag fäcut catane,
$[i], avänd jäluitorul t.' 740 daVi la pästrare la un unchias
Neac$ul de la satul Ceparii, dän sud. Arge$, mai sus num4ii
hc4este noaptea aü mdrsu $i, caznind pe numitul unchiias,
1-ati luat toV banii.» Sint prinsi si dusl la ispravnic. eDar
aii zis cä nu-1 aü, sä-1 intoarcd innapot, $[i] i-ati pus ispravnici
la inchisoare, $i, spärgänd gros[un, ail fugit.» Divanul $i el
li dä platnia, e$[i], dup[d] a lor vind, s'ag oränduit la inchi-
soarea pu$cärii». Se trimete apoi emumbasär, stegar dä ar_
mäsdI» : se dd averea lor pdgubitultd. EI o lea(' indärat. Noud.
ordine. Iscdlesc : un maior rus, si, in al doilea rind, eVel Lo-
gofdt, Vel Spatar, Vel Vistier, Scarlat Gre[a]n[uj».
45. lc) Julie 1775. Alexandru Ipsilanti intdreste anaforaua
boierilor rinduitl ea cerceta cu amdruntul pentru Gheor ghie
Post. Balotd, de ati fost volintir saii nu, si de iaste ames-
tecat ceva la jaful ce s'ati fäcut Curtif domne$ti, de avutul
Märiei Sale Grigore-Vodd Ghica. Dupd poruncd, am cercetat
prin boerina$ii de la sud Arges, ce s'aci aflat ai . Radul
bulucbap, ce aü fost prapurgic, ail ardtat cd, viind cu stu-
paiul mntäú in Bucuresti, ati gäsit pe acest Postelnicel Balotä
despuindu-1 volintirii in Curtia domniascä, de spre poarta din
sus. Postelnicelul Balotd, väzändu-1. aü ndzuit la dänsul, $i, märt-
tuindu-1 de acolo, 1-ati dus la polcovnic Ilie i la pärintele Ar-
ge$anul $i Vierä$anul, de 1-aii fäcut aus de volintirf, in co-
manda mai sus numitului Radul Prapurgic 1 Gligori Välsd-
nescul fiind Postelnicelul Balotä
cg., [cd]rid aü venit stu-
paiul, scdpänd de la acia inchisoare, s'aii fäcut aus la comanda
Radului Prapurgicul, dar, mergdnd pänä la casä-$i, ai fugit
dintr'acia slujbd, $1-1 cäuta. State Buc$enescul aü ardtat cd, viind
Radul Prapurgicul la ora$ul Pite$tii, aü vdzut $i pe Postelnicelul
Balotd, $i 1-ati intrebat intr'acest chip : ctu cu dän$ii de unde
$i pänd unde», $i i-ati rdspuns el, aflandu-se in Bucure$ti,
dupd. ce 1-aii despuiat volintiriT, saú rugat de pdrintele Ar-
gesanul ca cu oamenii SfinOef Sale sä margä pänd acasd. Mai

1 V Hurmuzaki, X, p. xi ; Ist. lit. rain. 2n sec. al XVIII-lea, H, p. 11S ;

Genealogia Cantacuzindor, pp. 171-2,

www.dacoromanica.ro
42 DOCTJMENTE DIVERSE, V

spuind cá, pe drum viind, 1-ag fdcut clams, dar, mergänd pänd
acasä, nu-I trebue aeastä. slujbd. Costin Postelnicelul ag ardtat
cd, viind Radul Prapurgicul impreund cu altI volintiff la Curtia
de Arges, fiind si el acoló cäldtor, ag coprins numitul Prapurgic
gazda unde era caul lui ; de care acdndu-I veste o slugä, aú
alergat acolò, si intre ceíIali volintiff aü vdzut si pe acest
Postelnicel Baton, ständ cälare pe cal ; dar, de ag fost volintiru
sag nu, zice cd nu stie, - cä numai atuncl 1-ati vdzut. Ionin
Bucsenescul ag ardtat cä, afländu-sä cu sederea in orasul
Arges, aü venit numitul Radu de la Bucuresti" cu nume de
Capt., $1 Baton cu nume de au$, dar, numitul Balotd fugänd,
it cduta.» Pomenin «judecata puscdiriel" si a DivanuluI», pentru
pîrîii lui Balotä. Pecete micd, cu chinovar.
46. 30 Decembre 1775. Plingere cäträ Domn «Din prostimea
mea mä vd.z foarte näpästuit dá cdträ dumn[e]i maica ; car[e]
eg, fiindu fost neputinos in grain, ci mi-ag" dat Dumnezdg la
facere», etc. «Cu pdcat va fi sä mä scoan dum[ne]ei maica din
economila tät[dini-mieg, cu niste biefi dä copilasI ce am.»
47. Mart 1779. Judecatá a luI Gheorghe Balotä cu vecinul
sdg de mosie, in Vlasca, «Jane unchias». Acesta i se asazd
pe mosie $1 nu-I dä. adettel i claca. Totusl" fägäduise in scris
«cä is vor da dijma dän toate semändturile ce vor face pe
mosiia tut, si is vor face s[il claca dupd cbiceig» ; insä nu dag
nimic la isprdvnicelul luI Baton.. Unchiasul obiecteazä «cd
acest zapis, cdnd l-ag dat el, 1-ag dat färd dä stirea feeorilor
lul, s[i], fiind-cd feeori lui nu sänt isc4141 in zapis, nu sä. sine
nici el dd acest asazta]mänt».
48. 2 April 1779. Antarea stäril lucrurilor la mosia
lui Gheorghe Baton. din Vlasca Pomenit un «Micsd. 0. «36
e dijma tutunului, ce aü fost pe parte Postelnicului Balotä,
insd Marin diiac i Andronache i Micsä, inteun an, cäte un
ciric. 60 t' dijma dupe merile ce s'ag vändut, ale lul Stan Dul-
vär, ce ail fost pe partea dumisale . 4 cez[vdrti] gräü, dejm[ä]
pe doI anI, din ograda feeorilor lui Iane . 213 cez[värt] po-
rumb, cocoloas[e], in patru ani, afarä din a treia parte, a luI un-
chias lane . dupd arätarea apt. Cost[ar]din Pisc[u]pesc[u]
in toti" anii s'ag arat toate locurile dupe mosie. 5 vase cu

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALI 43

vin s'aa vändut pe mosiia dumisale .. . 0 dedem in mdna

mumba$ir[u]luI. »
49. 17 Decembre 7289 (1780). Testament. «Cunoscándu-mli]
ea neputinta vieti miele, cä n[u] mai sändu dä traia, $i fiind[u]-mi
fricrall clal pdcat, a rdm[a]nea biata sotie mea $[i] cu un copi-
las al mieti in belelile miele, fiind-cd $[i] eti, ca un orn in
lume, am avut cu Inuit me$tec[d]turi.» Arata. tot, «pan mi-am
fost in fire».
50. Maia 11785. Petitie catre Domn, de la «Zmäranda, sotiia
raposatuld Postelnic Gheorghe Balota ... SäteniI ce sä aflä
$ázatorI pe mo$iia mea Badulestil sud Vlasca» uu vreaa sa-1
claculascä. Si sotul eI calpdtase porunca de la «Alexandru-
Vodd . . ., ca, ori sä sta] rädice dupg mosie-m[I], saa sä cld-
cuiascä $i sä-rn[ij dea cele drepte $i obinuite ale mo$ii».
Acum iar eI refusä. «Si §i cu rdmátorii im[i] mänäncd ghinda ce
sä face in pädure.» Sá fie opritI $i de la aceasta, «sail sa."-m[I)
dea pretul ce-1 poè lua dä l[a] altii». - Ordin domnesc din
17 ale lunil (pecete cu chinovar).
51. C. 1790. insemnare de hotare, «dupä parola ce am dat».
«intdi, carte domneascä, al Radfulul] Voivod, ce dä locurile
acestea lui Pätru ot Arge$ $i feorilor lui [v. n° I].»
52. 1798. «Ene Brätiianu biv Logofait za Vistierie, Matel
Balotä. Postelnicel ..., Iordache Balotd, Costandin Stälpeanu»,
catre Domn, pentru incälcärile lui «Neculae Patarighel, cu
ceta$i lor, sud Vlasca ..., avánd noI o chingä dä. mo$ie in ho-
tar[ul] Iacove$tilor .. . Nu-$ claa obiceiul pámántului ... Mai
sus numiti is fac hranä pä dansa.»
53. 19 Iulie 1803. Schimb de Tfgance. «Dar, fiind aiast[ä]
Neagd Tigancd a mea cu o copild si sarcinata., träind pan
la värsta i (sic), sä aibä so s'o iä, iar, ce este in sarcinä, da
va face fatä $i va trái, iar sä s'o ià.»
54. 19 April 1804. Judecatä a Balote$tilor cu «Iane Brà."-
tiian biv Logf. za Visterie». Se face o impártire între Ef,
de un anume Vrabie. «Dinteace$ti patru ftoff, pä Mateiti
pizmuindul frate-säti Gheorghe, 1-aa omordt, $i partea luI, fiind
necäsätorit, aa rämas in mana mumi-sii, fiind-cd tatd-säii
murise mai nainte .. . CArora fete nu le-aü dat numal ramasu

www.dacoromanica.ro
44 DOCUMENTE DIVERSE, V

pdrintilor ion Braiianul ar fi luat, la moartea el, oscrisorile

acareturilor» si diata. El pretinde cd stä <la casa lul ot Brd-
tienl». La moartea el' asistd popa Válsan, «i popa Stanu
igumenas de la Valera», osi popa Ion al besericiI din Ceparb.
A inciilcat pe Brätiianul a-I face pomenirile. impärtirea averii
se face opd obrazile a treI feCorI ai eI ... 0 chingd de mosie
ce sd numeste Bocdnita, i o vie de la Bleid ..., o chingd de
mosie ot Zdpozif ... Acest preot di multd betie s'aa esit din
minte.»
55. 20 Iulie 1809. Contract de zidarI. Iscdlesc trei «mes-
terl» si un oGheorghe Scorburd».
56. 24 Februar 1811. Vinzare de oTigancd de vatrá, si
cu pretu cel hotdrätti, t1 150».
57. io Ianuar 1815. Foaie de zestre (osi s'ad pretuit in
urmä, dupd nuntd, fiinta adeväruluI»). «1 rochie catrilet de
mdtase, cu ghierlant asemenea, 1 rochie croozea, 1 rochie
stanbd cadrilet, 1 rochie dä malteh putin purtatd. [pretul lor
e intre 50 si mo de lel], 1 scurteicd (Id croozea cu samur,
18 tlr., o scurtelcd cu cacom, go ..., 1 al värgat, dd cele
bune, 750 tl...., 6o zarfurI de argint cu feligenile lor, i tavä
si ibric, 90,I cdnaase de chimbric, 1 cdmase dd meletu,
pieptii, mänecile tafta; 4 cämäsi dä pänzd suptire, pieptif,
nadnecile meletu [toate= 160], I boscealdc dd.' ginere : catnap,
izmenile meletu, i brdnisor si batistä cusutd, 140 ; 1 boscealdic
eld soacrd. : cdrnase i testemel, 70 ; I boscealäc de nun, dd
meletu : brdisor, batistd, cu fir si cu beteald, 18o ; 1 gevrea
dd nund, sangulie, cu fir i cu beteald, 6o ; 1 asternut tulpan,
cu cinci perne cu puf i cu malteh; 1, ipac, alte fete de burn-
bac, la perne [toate -= 150], I sältea cu trei perne, de carton
bun, cotu po e 3'/2, cdpt[u]sala de bogasiti i deosebit ful-
tucu dd pdnzd dd Bras[o]v suptire cu länd toate =.- 1351; r
cearsaf suptire, in patru foi, coti 12, pentru asternut, 1 pia-
pomd de atlazu cu bumbac, cu cearsafu eI de bumbac sup-
tire, cotI 14 [toate . 130], I anteriti drt noaptea, dd. stambd,
40 , I scoartä dä pat, 50 ; I masd mare, dd. cop' 14, 30 ; r
masä mid., cotI 6, 15 ; 12 sdrvete värgate cu borangic, 35;
12 talere, 6 dd cositori, 6 dd farfurie, 26 ; 12 perechi cutdte

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÀ 45

cu lingurile lor, cositori, 24 ; 6 furiI (sic) pentru bucate, 9 ;

lighiian cu ibric de aramä, 28 ; i prosop, 12 ; I mähramd
dä mdinI, 6 ; io tin, 2 sfesnice cu mucärile lor ; 24, I ladá
mare pentru haine; 200, 4 boi de gug ; 6o, 2 vacI cu lapte;
50, IO mätcI stupi, pentru care am dat un räzor de vie ...;
6 räzoare cu o pimnitä dä lemnu ...; 350, 2 cal telegari,
cu ham[u]rile lor ; 2.000, I cas5., doo oddi pá pimnitd, cu lo-
cul lor, din ulita Fäntäni pänä in ulita Arecilor. ..., de l[a]
Roboae, are $[i] cdtva pruni $[i] un slon pä sase furci sin-
drilite cu $45.... Pe aceste condice. s'ati iscälit foaia ce am
dat-o innaintea nuntil, fär de pretuire.
Condeile ce s'aü mai dat la nuntä, insd : i giubea dá ghel-
m[e]sut ro$ie cu nafeh si cu tup da' jder, clá purtare, drept
e 120. 3 testemelue bune, 34 ; i fes albu, 3 ; 3 simezeturi,
doaol cu orbote, unul sad, din care unul de zábranic, 36 ;
päreche pantohl, 4 ; 2 pared-II stränhf, 6 ; i pereche izmene
de pafta, 16 ; I, ipac, dä bumbac dä casd, 12 ; i bast/1h dä
nas, 2112 ; I ghierlant de floe, 6 ; 3'12 cotl panglice pentru
incinsu, 6 ; 2 cotf panglice inguste, 0/2 ; 2 basmale albe de
fäcliI, 9 ; r testemel dä, cumnatä, 9 ; i batistä dá cumnatä,
cusutä ; i8.»
58. 1817. Plingere a 10 Iordachi Balotä, contra lui «Rad[u]
Flocan ot FitenI».
59, 1822. Jalbä a luI «Nicolae Rucdreanu, capanläü . . Ea,
afländu-md mostean in ni$te muntl dintifacest jud[* cu
altif doi frati pärta$I, anume Gheorghe Balotd si Iordachi
Balotä, apururea si eú i tatä-mefi loam cu arendä $i pär-
tile numitil[o]r de mal sus $i le lucram ca$cav[a]l, afländu-ne
vechl capanlil, anadan babadan 1. Iar acum, de vre-o_treI anI,
un Serd[a]r Scarlat de aid', fäcänd felurI $i chipurf de mij-
loace zavisnice, precum din na$tere este croit, ati cumpärat
partea unuia, adicä a le Gheorghe, in arendä pá zece anI,
pricum mi-aü märturisit-o 4asta chear fratele vänzätoriulu,
cu toate c5. nu I-am inglduit cu stäp[A]nirea, dar numitu,
in loc sä s[ä] tragä, s'ati pus de aü cumpärat $i partea lui

' Turcqte: «din tat6 in fiii». Cf. ,Säineanu, Infi. oriintald, II, p. 30.

www.dacoromanica.ro
46 DOCUMENTE DIVERSE, V

Iordachi in arendä pá doT anf, acum de prim[d]vard, precum

mi-aa ardtat prin popa Dimitrachi de aid $i zapisul cum-
pärdtori de arendd. Pd carele neputándu-1 ingädui a stdpäni
pärtile ddvälmasilor, in puterea legiuitef pravilf a tärälf, de
dreptatea ce-m[f] dd a rdscumpära pärtile dävälma$il[o]r midi%
am mers la cinst. isprävnicie $1 am pus bani acolo, sá i-I
ià numitu.» ApoT cad clocit altä viclenie», fácindu-se vechil
pentru vinzarea muntilor, «smintindu-m[f] curdizma cd$erii, ce
cu luminatá carte de slobozenie lucrez . Niel nu poate a le
stäpäni ei, fiind muntl care urmeazd. a I lucra neg[u]tdtorf
capanlät, precum ed if lucrez.» Cere a fi intrebat piritul cu
jurdmint sad cu carte de blestem.
6o. 14 Iunie 1822. Ispravnicif de Mu$cel, cdtre ecinstita
ocärmuire a Valahii». Balote$tiT s'ad plins «Lumingii Sale
Pa$if» de «dum. Logf. Nicolale Rucdreanu». ET venise din
«Tara Nemteascd.». «trieä din vremea Domnii.» Se decisese
odatd ca, pentru o pädure tdiatd, «sä std.] cerceteze prin ve-
cini reza$ i sätenT . Iar, pentru cheltuiala de e 500 ce ad
provalisit», etc. Rucdreanu trimete prin IC-Agasä porunca de
cercetare a Pasif. «Mmisindu-1 2.» Plätire de «treapdd».

B. Documente din colectia d-lui G. lonescu, fost revisor §colar".

I. Tirgoviste, io August 6945 (1437). Vlad-Vodd, pentru

boierif Stoilä, Radu, Petru, Bratul, Radul, Neagul, Bucuril, Sdr-
ban, Stan, apreste Luciianf, intru mo$ie $i intru ohabnicie, lor
$i feorilor lor, nepotilor $i stränepotilor, pind in viiata Dom-
nief Meale, $i pinä in viiata celor întîiü näscutl fiiI Domnief
Meale: Mircea si Vladul. Si sä fie in pace de vama de of $i
1 RInduiall (iineaau, zbu , III., P. 142 ; cuvintul Insusl lipseste ins5).
2 De la greceste : rgvót0, p.tii, chem.
3 D. G. Ionescu mat posea i un nunAr de manuscrise i diql rare, dintre
care InsemnaM pe urnialtoarele:
1. Adunarea Cazaniilor. Viena, ctipografita de bun neam n'a'scutului Stefan
de Novacoviè, la anul de la Facerea Lumil 03T6, iar de la Nasterea lul Hs.
1793, a Indictionulul xi.
2. cAle lul Isihie preotul câttî Theodul Cuvinte folositoare de sufletil, pentru
trezvire i fapfal hung, prin capete, lncep5iturl a lumin5.rif sufletului, adevIrate

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 47

de vama de rimatori si de dijmarit si de vindrió si de gä-

leatd, de dijmä, de gloabd, de call, de podvoade, si de co-
situl finultd, si de toate slujbele si dajdile, mici si marl, cite
sä vor afla intru singura stapinirea Domnief Meale, si sa nu
indrázneasca a-1" bintui pre dinsil nici judeg nici globnicif,
nict blrarit, nicI altii nimenea din bolarii sag din slugile Dom-
niet Meale ce sä vor tri [mete] dupd trebile si slujbele Dom-
niet Meale. Ca, ispitindu-se a-1 supdra pre ei, macar de un
par, va lua mare rdotate si urgie de la Domniia Mea, ca un
necrednièos si defaimatorig hrisovului Domnief Me{ale].) Blestem
pentru cine ar calca dania. «i iatä marturit : jupan Voico
Dvor., jupän Tudor, jupan Nanul, jupan Stanciul, fratele
Mircii, jupan Nan Pascale, jupan Stanciul Hanoi, Dumitru
Spat., Coica Vistiiariul, Semen Stolnec, Miclea Paharnec, Badea
Comis, [Stefan] Log[o]thet. Si Badea care am scris.» - Tra-
ducere de dascalul Lupp
2. 4E.Lt mop aliniup), 9 Iunie 7025 (1517). Basarab
Voevod, fiul marelui Basarab Voevod», pentru boierul Ser-
bu i mosiile lui de la Stoenest[i i Dolgesti si Berislavestl.
Marturi : Barbul Ban, -(ters) V Vor., Härvat (?) V. Log. ,
InvWturl, sfätuirt care si. gräescii Inprotiva cuvintätoare si rugätoare.r. - La
sfirsit: «Sfirsitii si lui Dumnezeit laudä, Avgustii 9 zile, 1795, de smeritulii
Intre schimonahl Dorofteil, de la schitu Robaia,1
3. *Inceperea st istoria räzbomlui de la cetatea Bebului, pre care o ad incungiurat
Turcií si cu alte limbi.3
4. gCartea politiel rusestl i vitejiile Rusilorii, a monarhului Petru si altor Ira-
parap stäpInitori. Istoriile acestea sinta scoase de pe limba muscaascä pe
liniba rumineascä de domni:a lui chilio chir Rodion Popovict dascalulii orasu-
lui cet4I Coronil [Brasov ; e acelag cu Radu Tempea], si dupä izvodul acela
s'aii semi"' a (Ina oarä de smeritul robul luí D[u]muezeil Zafir Marco, Capitanii.
in zilele prea-luminatului i prea-InnälmtuluY Imperatorului Isifii aid doilea
si arhiereului loculul, prea-sf[l]nlituluí Ghedeonii, neunit, la ano 1788, Aprilie
20, Brasovitz
ApoI vine : dIstoriia a mareluí cneaz Dimitrie Ioanovie, samoderjiml a toatel
Rosieí Tälnalcitu-s'aü aastä istorie din limba ruseascl pe lirnba rumäneascá
de dum. chir dascalul Radu PopoviC. in Brasov, la anul 1785, Mart 12 *i
s'ail scris iar de robu lui Dumnezeil smerit Zanfir Marco, In Brasov, la anno
1788, April 29..
' Un act din 13 August 1437 se alibi la Venelin, p. 78.

www.dacoromanica.ro
48 DOCUMENTE DIVERSE, V

(sters), Radul Spat., .. .1, Hamza . Monogramä curosu. Pecete

rnicd, rupta, pergament.
3. BucurestI, 1 2 Iulie 7084 (1576). Alexandru-Vodd, luf
jup. Dumitru V' Slug., pentru «ca sa-I fie lui un Rumän
anume Neagoe din StefänestI, pentru cd ban cumpärat, si an
lepädat 1.80o aspri feèorilor lui Bäncilä, de la Dräghi din
Gäesti, drept pretul ce i-ad zis mai sus : pentru aceaia bolariul
Domniel Meale jupan Dumitru V' Slug. el aa vrut ca sä lea-
pede banif feorilor lui Bäncild pentru acest Rumän ; iar niste
nepotl ai jupdnuluf Dumitru V' Slug., anume Albul si Dra-
gon, si Vlaicul, ei nicf cum n'an vrut sd lase pe jupan Du-
mitru V` Slug. sä leapede banif feorilor lui Bäncilä pentru
acel Rumän, ci aLl zis innaintea Domnief Meale cum ca sant
ei mai volnici sä cumpere si sä leapede banif feorilor
lui Bäncilä. Tar feorif lui Bancild, Albul si Dumitru, ei s'aa
pirit de fap.' innaintea Domnief Meale cu nepoVi jupanului
Dumitru V' Slug., cu Albul si cu Dragotä si cu Vlaicul, si
asa pirà feoril luf Bäncilä cum cá ei aLl intrebat pe Albul
si pe Dragotä si pe Vlaicul, and all cumparat pre acel Ru-
man, iar el ati fost zis cum a nu pot sa' cumpere. Si asa
am aflat si am adeverit Domniia Mea, i aa ramas Albul si
Dragotä si Vlaicul de leage dinnaintea Domniei Meal[e]. Iar
dup[5.1 aceaia boiariul Domnief Meale jupan Dumitru V' Slug.
aa avut Ord innaintea Domnief Meale pe feeorii luf Bäncild
pentru acel Rumln, si asa pîrà boiarul Domnief Meale pe fe-
òorif lui Bäncild cum ea' n'ati putut sä leapede lor banif de
nepo.tif luI, de Albul, i Dragon., i Vlaicul, pentru cä aa zis cä
vor s dea si sá leapede el banii feorilor lui Baincild.» Dom-
nul afld eá nepotif lui Dumitru ad umblat cu cuvinte min-
cinoase, cde ni aa avut sä cumpere ei, ni an läsat pe jupan
Dumitru V' Slug. sä-t cumpere pre el». Dá vtlie acestuia ca
«sa leapede banii feorilor lui Báncild: de indatä, intru acel
Cas, ad lepädat lor banif... S5.-i fie 1111 acest Rumän anume
Neagoe stätätoria i ohabnicu luI si feorilor lui, nepotilor

I CeIlalti boeti se pot intregi din documentul ce am dat in vol. V, p,

170, 110 2.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL& 49

etc. MarturI: Ivasco V. Vornic, Neagoe V. Logofät, Stan

Spätar, Mitrea Vistier, Bratul Comis, Badea Stolnic, Gon-
tea Paharnic, Stoica Postelnic. Scrie Dara Log. - Tradu-
cere de dascalul Lupp.
4. 2 - 7087 (1578-9). Mihnea-Vodä, pentru un proces de
mosie al feciorilor luI Bäncila de la Lucliani. Märturie a bole-
rilor. cSi am scris en Stan de la Geamenele.»-Traducere de
dascdlul Lupp.
5. Tirgoviste, 3 August 7095 (1587). Mihnea-Vodd, pentru
Rädi si fiiI, dindu-li ocinä la BkleanI, partea luI Vitan, ce o
avea si acesta de la Väsiin, si alte pä'rtI. Monogratnä cu ros.
Pecete peste hirtie, cu snur ros. Pergament.
6. Bucurestr, 9 Ianuar [1592] (rupt). Stefan-Vodä, fiul la
Ioan-Vodä, dä un zapis luí Rädi. Cumpäräturä cu aspri de
la Vitan, in satul Bädean. Boierl : Dan -, Danciul Vel Vornic
(rupt). Monogramä cu rosu. Pecete ruptä 1.
7. Bucuresti 2 . . Main 7101 (1593). Alixandru-Vodd, fiul
luI Bogdan-Vodd, - luI Bälbose (6KAEOCEK) i fill, intArindu-li
ocinä la Piscani, cumpäratä de la Mihnea cu 3.000 de aspri.
Marturl : Danciul Vel Vornic, Mitrea Vel Logofät, Belabrad
Vel Vistier, Radul Spätar, Tuduri Comis, Iane Päharnic, Manta
Vel Postelnic 2. Scrie Oprea Logofätul. Monogramä cu rosu.
Pecete peste hirtie, cu snur liliachin. Pergament.
8. Tirgoviste, 6 Novembre 7116 (1608) [rescrisä data,
tärzin]. Radu-Vodd, pentru o ocinä. Foarte sters. Marturi.
Cernica Vel Vornic . . . 3. Iseälitura DomnuluI. Monogramä cu
ros. Pecete peste hirtie, cu snur brun-negriii. Pergament. Slavon.
9. Tirgoviste, 29 Mart 7119 (I6I1). Radu-Vodä, pentru
Stan si firi, dindu-li ocinä la BälilestI. Nume : Mircea lu
Addman, Dumitru Fätul filul StániteI (cTminlyzA), Raite fiul
Sorel. Marturi : Pani Vistier, Ventild Vel Vornic, Cernica Vel
Logofät, Stoica Vel Vistier, Crästea Spätar, Mihalachi .. .
()viers), Fote Vel Postelnic. Scrie Neagoe Logofätul. Monogramd
cu rosu. Pecete peste hirtie. Pergament. Slavon.
1 V. vol. V, p. zgo, no 7 ; p. 436, nota T.
3 V. Hurmuzaki, XI, p. 905,
3 V. restul Divanulul In vol. V, p. 296, no 16.

71304. Vol. VII. 4

www.dacoromanica.ro
50 DOCUMENTE DIVERSE, V

io. «f VA irnea otta i sna i s[veto]gl duhti, sta Troitä ne-

razd[Cl] na, amin. Aceasta sA s[ä] stie cum am sells noi satul
Albestil, totf megilasiI, baränii, tineriI, a noastrA carte acestuI
orn den sat den BogAtestI anume Barbul, pentru ca sä-I fie
lul mosie ocinaVlaiculuI ..., den sat den Albesti si casele cu
grädina i cu tot sezutul den sat, za 7.200 as. gata. [Marturi :]
jupán Arsenie vatahul i Postel[nijcul lani i pop Jane Clisiar,
jupan Stoica Pittar i jupan Para Post., i pop Iane. Am sells ell
pop Negre, pop Bratul Msta Fr. 13 dni. Tara dobända
.

cestor bani ci-s maI sus scrisa, datI de Barbul, as. fäcut 3.000,
as. gata. [TreI peceti.] Vleat 7129 (1621).»
1. Tirgoviste, 21 Decembre 7129 (de la Hristos : 1621).
Radul-VodA, pentru Dragomir Dolofan si flu luI, dindu-li Stoe-
nestif (J. Arges) etoatä ocina si si cu vecinfi», cumpäratä «in
zilele lul Serban Voevod» ; apo pärtI din BerislävestI, Scä-
uianI. Cumpárarea se fAcuse rici Ko-kama sa Anna, H 3"
ltdAtiO, KkAa MI ATOM 031111 («pe vreme de lips1 si de
foamete, cind a fost anul 7113)9. Fusese proces la Domn, no
KAME (ITO O&M MI ren,e,Aui Kit FlpliKONCAEHTE flpf3 WAT, WT H3-
Aomic+ Kapotuol 11i111111K, Ha KAWI-111 Ra AORpaInpoil 6MISA WT
tiOA [MIKA Walla (ipe vremea cind am fost la primblare Domnia
Mea peste Olt, in jos de orasul Rimnic, la fintina lui Dobromir
Banul de la Ocna-Mare»). MarturI: Ventil[ä] V. Vor., Papa V.
Log., Aslan V. Vist., Necula V. Spat., «J3ertolomi» V. Stol., Goga
V. Comis, Ion V. Päh., Trufanda V. Post. Monogramd cu
ros. Pecete ruptA. Pergament. Slavon 1.
12. Tirgoviste, II August 7159 (1651). Mateiti-Vodä, unor
«oamenI»: Ratia si fratele, Iuga, fiiI luI Mircea din BAlilestI, c8A
morn., ca sA fie liberi de KggenanIe de spre Lazar Log. din LAzd-
restI si fiii si urmasii lui, ca unil ce fusese fAcuV slobozi.
Marturi boierii. Scrie «Mares Log. Ghiurghiuvi». MonogramA
cu ros. Pecete peste hirtie, cusutä cu un snur ros-albastru.
Pergament. Slavon.
13. tat Februar 7161 (1653). «Bolbos[e], impreung cu frate-
rnal Nan», vinde Logoatului Nan si jup[A]nes[i] dumneluI un
I Cf. cu Divanul anulul urraaor, In vol. V, pp. 178-9, no 20, sail ibid.,
pp. 397-8, ri° W.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 51

loc ard.tor in fata Gruiului, ci s chemd A[n]inis, dereptu as-

gata 330 ... Si iar 1-am mai vändut de in josul satului» o
parte. Marturi «Dragne vaah i Neagoe Pdh. i Bad[ea] i Voicu i
Stanul de acolea». Scrie «erei Muat»,
14. Bucure$t1, 16 Maiù 7184 (1676). Duca-Vodä, «tuturor
säteanilor den satul Ruc[d]rul ot sud. MuKel, ca sa fie de
acum nainte in pa[e] de vania Minh' si a mälaluluf $i de alte
bucate ce aril duce den teard pentru hrana caselor lor, $1 de
miel de turmd $1 de cArduri, de card tot1 schilearii, veri
carel[e] ar fi schileari acol[o] la Dragoslavel[e], $i de cäträ
tot caugArii earn' säntu pu$ den mändstirea ot Ddlgopol,
acolo la schild». ET adusese innainte cä sint «acolo la munte,
de card' marginea tärdi Domnii Meale, la hotar, $1s5.ntu pur-
tätori de grij[d] $1 pazni in toat[5..] vreamea $1 gata sluj[1]-
tori la toate ; de sdntu poruncil[e] Domniei pentru treaba
$1 paza tärdí, iar, pentru hrana caselor lor, ei n'ad nie o
hraan[d], pentru ea-6 cä säntu acolo la acel munte, piaträ seacd,
ci, mäcard de ar i munci ei cu plugul si cu alte lucrure de
ar fi hrana casilor lor, nimic nu pot fake], ci sä duc in teard
de-$ cumpärd pane si mälaid $i de alte bucate pentru hrana,
si treab[a] caselor bor. lard schilearil $i caug[d]ril ei le lad
vam[ä] den päine $i den mälaid $i den toate. inteaceaia Dom-
nia Mea pentru acestu lucru socotit-am Domnia Mea, inpre-
un[d] cu tot cinstitii dereg[d]torii Domnii Meal[e], de ce säntu
el mal intr'altu chip decät altä teard, care sá aflä läcuitori la
munte, de cumpärä päine $1 mdlaid $1 de alte bucate, de-$ duc
la casele lor pentru hrana lor, $1 unii ca aceia nj o varn[ä]
nu &A lard ace$tea, fiindu acol[o], la acel loc cu nevoe si
färd (IA nie o hraan[d], $1 mai värtos fiindu purtätori de grij[d]
$i de paaz[ä] schealii $1 de alalte de toate de [e] le sdntu
poruncil[e] Domniel, iar apol ce-$I cumpArd i ce-$ agonisescu
dentealtä parte de-$ due la casele lor, iar schilearii i eau-
g[d]rii de acolo ei iaü vaam[d], mare nedireptate $1. mare
strambaate li s'ati fost fäcändu.» Chiar dacd a fost vechiu obi
ceiii de a se da vamd, nu era bun. «Dereptu aceaia Domnia
Mea alte obiceaiuti ale tdra nid k scaz Domnia _Mea, nie
le adaog, ci toate säntu stät[ä]toare i neclätite, cum ail fostu

www.dacoromanica.ro
52 DOCUMENTE DIVERSE, V

mai de nainte vreame, de la a41 pravoslavni6 $1 rAposat Domni.»

Marturi : Radul Nasturel Vel Ban de Craiova, Välcul Vel
Vornic, birban Catacozino Vel Logofät, Hriza Vel Vistier,
Lupul Buh[u]$u Vel Spätar, Coruia Vel Clucer, Iordache
Vel Postelnic, Stoica Vel PAharnic, Costandin Cantacozinò
Vel Stolnic, Vladul Cocorgscul Vel Comis. Ispravnic : Cos-
tandin Bräncoveanul vtori Logoat. Scrie Dumitra$co Logo-
fatul. Monogramä cu ros. Pecete peste hirtie, cu nur ro$.
Iscálitura damneascä. Pergament 1
15. Bucurestl, 23 Maiä 7184 (1676). Duca-VodA, «Vlai-
cului Ro$ul $i cu fratii lui , din «sud Mus[cel]», pentru «onä
in sat in Jugur, partea lui lane feoriul Vlaicultif Logoiät den
Jugur», cumpäratä cu ugh!. Marturf : Radul Nästurel Vel Ban,
Välcul Vel Vornic, Arban Catacuzino Vel Logofdt, Hriza
Vel Vistier, Lupul Buhus Vel Pitar, Coruia Vel Clucer,
Iordache Ruset Vel Postelnic, Stoica Vel PAharnic, Costandin
Catacozino Vel Stolnic, Vladul CocorAscul Ver,Comis, Vaselache
Vel Postelnic, Radul Stirbeaiii Vel Serdar, Istratie Vel Postelni9,
Ispravnic : Costandin Brancoveanul vt. Logofät. Scrie Stan-
ciul Logofdtul. Monogramd cu ro$. Pecete peste hirtie, cu $nur
verde. in colt, jos, la dreapta: «Serban Can[tacuzino V. Log I».
16. 8 April 7215 (1707). «AdecA noi Susläne$til tot, anum[e]
Jum ... $ti, care säntemu din Rad[u] Mätäti, $i nal Negute$ti,
care säntem din Negut vät[ati, care mai jos ne vom iscäli,
stänsu-ne-am tot la un locu $i am stänsu toate cdrti1e $1 ho-
tarnicile ce am avut de mo$ie, din tot coprensul hotarului
satului noastru Susläne$tii din sud Mu$cel, dup[ä] apa Argi-
Ol[u]lul.» Pun eseamnil[e] hotarului . . .; am incunguratu totii
coprinsul satulul cu aèastä carte a noastrA . Ulita BäcäL..
Stärja JumärdI .. . Coasta luf Vlad . Calea BA$ocurilor [sa.ü
$i: Bä$icurilor] ... Capul puscului . . . PA längd salciia saaba-
tied . Cornul Aini$ului, $i dä'cole trage in valea mare, pä in
trecAtoril[e] válcelfellor. Pän fundul bradului . .. Coltul chi-
ordI . Pä la curu Hodorulul.» One! pecetl. Nume : cLachiti»,
c Mare$ ».

' Acest document se pistreazi. la grefa tribunaluluI din Cimpulung.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÀ. 53

17. 8 Iunie 7227 (1719). 0 sAteancä din Ber[e]voesti dä za-

pis väruluf el, pentru vinzarea unei dealnile de zestre. «Find
eg fugit in Ter[a] Ungureasa, in Ardeal, ina de mic dus[11
acolo, dumnealor m'at: tinut peritä ; iar eü, väzindg nevoia
acol[o] in Ardeal de foam[e], am tras de am venit la mosiia
tatd-mieg ; vindu aice, si ai in lipsa mar[e] de bucate», -e
silitä a vinde pdmintul, acestui vär. Marturi : «preotl §i omeni,
megiiaii nostri de sat de Ber[e]voesti». Isaituri.
18. Pe un Triodion din 1649 : «Aastä sfäntä carte ce sä chiia-
mä Märgdrit, aü scos-o pop[a] Stoica de l[a] Turd cu e 4, and
ag venit Turcil la Cdmpulungu ; Oct. 12, P 7246 [1737] '.»
19. 21 Maiii 7270 (1762). Mitropolitul Grigore dä «cartea
Smereniel Noastre de protopopie cucearniculul intre preotl,
chir popei Tudor . in sud Mwel, in plasa RduluI Doamnell).
Va auta ceale din afard necuviinte, [care] sänt aceaste : de
vor fi besearicl dezgrädite si dezalite si va fi intr'änsele,
sá dea invätäturä i poruna preotilor sä le inväleascd, sä le
curdteascä si sä le ingrädeascd, sä nu intre dobitoacele in
tinde sag in slemnul (sic) beseariciI ; iar ceale din läuntru necu-
rätii sänt aceastea : de vor fi potire sag discose de lut sag
de lemnu, sá porunceascä intru acealea sd nu maI slujascä,
ci sä.-s facd de cositorig ; Sfäntul Mirti sd-1 tie in vas de
cositoriti i aü de sticlä, i sd fie bine astupat la gurd. cu
'Card.; sfäntul agnetg sä fie uscat bine si färdmat bucät1 micI,
iar nu prigorit ; sfänta pricestanie a nu o tie pren case,
precum am inteles cd, fac unii din preotti, ci sä o tie in oltar.
De vor fi besearici nesfintite si fär de antemise cu sfinte
moaste, sä ne facd noao in stire. De vor fi tiind alugdrI
ieromonasI besearici dä mir sag vor sddea cu mireaniI, sä nu-1
ingäduiascd. De vor fi preotl triini, sä slujascä liturghie,
fdr de blagosloveniia noastrd, - sá ne facä noao in stire. Niel
arumä sá nu fie aproape de beseaecä, nid popa sag dia-
conul sd nu meargä la cärumä, nicI preoteasa sag dilco-
neasa sad slujnicile lor sä nu vänzd vin si rachiii la casele

1Pentru n5.1r1irea Turcilor In Ardeal In toamna anulu1 1737, v. Acte ji

Fragmente, I, pp. 348-9.

www.dacoromanica.ro
54 DOCUMENTE DIVERSE, V

bor. Sd cerceteaze $i de ceia ce zic unil cum cä morti sd.

fac strigob, $i, de O. va afla aeasta und[e]va$, sä le dea in-
vätäturä ce sä facä, precum scrie la pravilä, cap. 378 (iar
sä nu-I arzä.). Sá cerceteaze si pentru curviI $i preacurvil si
de amestecdrile de sänge, de frate cu sor, de vär cu yard,
de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de feate marl $i
de vád[u]ve, de sä vor afla greale, de ceia ce rdpescu featele
cu de-a-sila $i de ceia ce tin posadnice $i $ä4=1 necununat, $i
de eel ce tin a patra nuntä $i de eel ce vor cununa pre
unit ca ace$tea, ori preotif ori na$11 lor, de votri san voatre,
de fermecdtoare si de invräbitoare, sä porunascd preotilor
sä nu cuminece pre nimeni neispovedit, off Romän fie, ori
Tigan, ci sä-I cearte, ca mg intä sa se ispoveduiascl ei $i
feoriI lor, $i apol sä-I cuminece.» Care «ispravnicI, välta$if
de pig i vorniceli i pärcallabif din satele domne$ti i mänäs-
tire$t i boere$ti : sä aveti a vä feri de jud[e]cdtile beseari-
cesti $i sä nu indräznitI a le lua din mäna protopopuluI pre
ceI ce sä. cad[e] a sä indrepta de la noI dup[ä] pravild, nici
a ddspärti pe cinevas $i sä-I datI dupä cine yeti" vrea, - cä
vä spunern cá, orl-cine ar fi, verIce obraz, unul ca acela sä
va pedepsi cu grea afurisanie $1 pedeapsä biseariascä.»
Iscdlit: Grigorie al Ug[rovlachiel].
20. Ic August 1784. Mihg Sutu. RecurroaSere a in-
su$irif de mazil. Monogramd cu ro$. Pecete.
21. 11 Mart 1797. Alexandru Ipsilanti, pentru un con-
tribuabil trecut la boierii de neam. Monogramä cu ro$. Pe-
cete octogonalä, cu data de 1796.
22. t-iii Mart 1798. Costandin Gheorghe Hangeri, pentru
un boier de neam: privilegiu. Morrogramä cu ro$. Pecete
ovald cu coroanä cu cruce, vultur, in scut tinut de dof lei,
si initialele g Cst. Ggh. H. VV., 1797v.
23. I-ia Octombre 1799. Alexandru Muruz, pentru ase-
zarea unui individ da bräiasla (sic) boierilor dd neamu».
Monogramal cu ro$. Pecete cu data de 1793.
24. i-ia Februar 1802. Mihail Sutu : privilegiu de boier
de neam. Monogramä cu ro$. Pecete cu vultur $i initialele : ido
Mh. Cd. St. 1797».

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 55

25. 1 -la August 1804. Constantin Ipsilanti : recunoaslere

a calitätii de boier de neam. Monogramd cu ros. Pecete
octogonald, cu data de 1802.
26. 2 Februar 1806. Judecatd pentru mosie la BerevoestI.
«Pentru de a nu mai avea mditusi-sa Bälasa parte in munte
si In moarä, s'ati Invoit.»
27. 18 Septembre 1809. Vinzare a mosiei diaconului Grigore
«Fuindräcu» : «din valea MdtduluI apucd muchiia in sus . . .,
pän in hotarul Isdroiuluf .. . Merge drept inteun märdcine,
unde este si un bol[o]van, si din mdr[d]cine trage drept iards
in alp doi bolovanI pusi . . Pän in virful Mdg[u]ricil cei
.

midi . . . Drept inteun tnär domnesc.»

28. 3 Februar 1818. Foaie dd zestre : 2 telegari ... , 4 man-
tdci stupi (sic), 6 talere dd. cositorti, Io sdrvete, 2 peschire
dd.. obrazd, 4 perne albe ... , 4 perne dd. cartom ... , 2 scoar-
te . .. , 2 plocoade : unu alba si unu rosu, I rochiie gher-
mesut . . . , 1 scurtelcd za cacomu, ipac dd.. purtare ... , 1 buscu-
Mc [boccealic] dä. socru, I ipac dd cum[nat], 1 ipac dd ginere ... ,
1 pereche paftale dd argint cu colanu lot: ... , I salbd de 120
rubiiele i un funduc ; 1 sfesnicti cu mucdrile lui.»
29. instiintare tipäritä pentru noudle ddrI ale mazililor,
iscdlitd de: «Marele Dvornic din Lduntru : Ghiorghie Filipescu,
Alecsandru Vil[a]r[a] Vel Vist... Secret. Stat : Barbu Stirbeia».

VI. Documente din Judetul Rimnicul-Särat 1.

1. To Octombre 7242 (1734). « Varlaam iermonah, egumen

al sfintei si dumnezeestif mandstirI Aninoasei», cu soborul,
\rind «luI Stan ce sd numeaste Vdtaful», ivii pärdginite, po-
goane 2 131, in Teis ; care vii li-aa fi fost cumpdrat Sfintiia Sa
rdposatul pdrintele VI[d]d[i]ca Dania' de la nepotii Värzarilor,
iar pdragine. Si ea, vdzänd ed.' sdd aciaste viI päräsite de ani
20, $i nici un folos nu avia sflinta mändstire de la iale, avdnd

' Comunicate de d. V. Pirvan.

2 ApoI Mitropolit. V Ist. lit. rem. Fn see. al X V.17.1-lea, I, pp. 43 1-5

www.dacoromanica.ro
56 DOCUMENTE DIVERSE, VI

multe vii inteacest dial al Urichestilor lucrdtoare, $i fiind vi-

näriciul al acestul dial inchinat sfintif mándstiri, ca sá id de
la tot omul, de la fericitil Domni», - le vinde gin pret : pogonul
e 6o ... Si nol mired i-am dat la datorila mändstirei ce s'ati
fäcut cu lucrul zidului ce s'ad lucrat la mändstire, rdindind
dator o sumä pria mare de bani, - neapucdnd O. pldtiascd
Sfintiia Sa pdrintele Vl[ä]d[i]ca Daniil aastä datorie, ce era
facutä cu porunca Sfintie Sale. DecI nof socotit-am pentru
folosul easel.» Iscdlesc: gVarlaam egumen ot Aninoasa [pecete],
Oaóv.Xlaroç ilTo6p.ivog (1)04ocvEou 1, Iane Iovies Capt., Calistru monah
ot Aninoas[a]», mai multi' CdpitanI $1 osta$1 (un Leul, un
Drago$), un hänsar, un ePavt.:l pdr[cdlab]».
2. 2 Februar 7272 (1764). «Mo$neniI de la Pope$tiI» \rind
«un kc sterpu ca sä pun viia pogon, r, pol». intreabd
intdlii pe «totI frätie rdza$I, unul pe altul, $i a$a ne'mu in-
voitu de amu vändut .acestu locu : pretu ne'd dat pe pogon
cdte talerl 2». Isalesc: Iosipu, Stoen, D[ulmitru Co$ug, Tudor
sin Necord. Scrie Mane Log[o]fdt.
3. 5 Maid 7276 (1768). «Caloian i Dräghiian i Mihai sin
MitriI» vind idumnealui Ghiorghe sän Samoil» o telind de vie:
«jumdtat[e] telind curatd, $i junadtate cu pdduri ... Si acestd
loc iaste den mo$ie RosoiuluI eI Bogdänesä, di sus.» Serie
e Muce Log[o]fdt». Marturi : $i Stan Mocan, unche$ Dumitrasco
Häbegiu, Dotin zet Cocdrjan.
4. 28 Novembre 1771. Vinzare la Borde$tI. Intre marturi : -

Alicsandru Bordiian, Cost[an]din si[n] Filimon.

5. 8 Ianuar 1[7)84. Vasile Meca vinde lui «Necula Mo-
canul» o vie IMO' «Gherghii VdCan, $i de la vale este rdza$u
Stanu ocarid».
6. 20 Novembre 1785. «Stan fläcdu, sin Rad[u] Pdslar ot
Pope$tI», dd zapis «Badii Voindi alderescu», vinzindu-I
«ozvdrti vie». «Care sd rdzoreste pe din sus cu Marin
Cälddrescu $i pe din jos cu Neagu sitar.» «Eii Neagu
Dulgher fatd, ot Balind, ginere, la mänd luI Boddan», «ed
Rad[u] Sitar, reza$».

1 De la Sf. Samuil din Focanl.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALS DE ISTORIE CULTURALÄ 57

7. 31 Ianuar 1786 (?). Zapis teränesc. Marturi : Oprea

Beboei, Cdrste sin Tucut, Mihaiü Buciuca$.
8. 9 Mart 1786. «Vlad Cored», cu sotia lui Dobrita, dai1
zapis «Logofdtului Gheorghie Argintu», pentru vinzare de
vie «in del Runcului, $i cu loc de cram[ä] i cu tot[ä] obra-
tiia el"», ce o avea de la «cumnat[ul] Neculaiü Iordächioiti», in
hotar $i cu Väsile Vätul. Martur: Vasile Väceanul, Mihaiü
Pärcä slos. (sic) (3aru$[u]lui, Vasile Pdra. Olbanman $i dol
aldänzekan. Scrie «Vornecul Nan».
Pe altä foaie : «barn' ce am cheltuit la aldäma$ i la fäcutul
zapisului :
t1, banl.
1 -, la fäcutul zapisuluI.
90, aldäma$.»
9. 12 Mart 1786. Dräghian face o vinzare. Marturi :
Opre a BabiT, Negul Öocar.
Io. 30 Mart 1787. «Nepoata lui Dumitra$co GQomany dd.
zapis «mosului Alexandru ... cd, din toate cele ce aü rämas
ale pärintilor i la mäna lor, fiind vreme räzmiriii, $i ernändu
osta$I, $1 hlind hotti multe, zisärä cä toatea s'aü präpädit, ne-
putändu-le chivernisi, iar -aü rämas, zisärd cä at1 fost pentru
grija lor. Si, fiindcä, rämäind eti numai de trei ani, si cres-
cänd in alte mäini, streine, acum viind la pdrintescul pämänt,
asa fin spuse mo$ul mieti Alixandru, $i et dupe cuväntul
dum[nea]lu'i m'am sälat (sic). Drept aceia i-am dat aastä adeve-
rintä la mdnä, ca de acum innainte nic s5.-1 mai cein ceva de
ale pdrintilor, nici sä-f mai zic ceiva.) Martur $i : «Drandahir».
Scrie «preotul Mihali.
I I. 14 Novembre 1787. «Mo$neni Täcut din delul Pope$tilor»,
dati zapis lul «Nidelcu sin Miron», vinzindu-I «locu sterpu cu
pädure», «pe pogon tal. 4, banti] 30». E lîngä DräghiCu,
Dumitru, Bode. Iscäle$te $i un Nerioitä, Negul Dulgher, «eti
Dumitru räze$, martur». Scrie «Radu fiorul Borci Mucip.
12. Februar 1793. «Florea Vänä-Ro$i» dä cumnatului
sät.1 ni$te vil. Apoi urmeazdi : «Dumneta Enache sd nu mai
fie p[d]rätoriil (?) di acuma ; iar, cu Florea ce-I aye, ti-i cäuta,
cd io sänt orn curat.» Martur : «Rada, flati cu note». Ne-

www.dacoromanica.ro
58 DOCUMENTE DIVERSE, VII

plätind la urmd, viT rdspundi innainte gudiedV inpreunä cu

mine, ch., fined' s'ati mdritat sord-mea, o -jail de la tin[e] ; dicdt
ai mdica-oo dumneata, mai bine sd lucrezd..»
13. 30 Ianuar 1796. Zapis «cumnatului Ion sin Lupul i ...
sorA-mif Radii» : vinzare de vie. «Sd rdzoraste cu *Arbon Dar-
data: .. . si cu Zanhir Lernnar, din crivdt, in dealu Popestilor»,
«de la Neagoe Samoild». Martur si «Fdtul, rezas», «Stoica
femeia lui Paval Burducii».
14. 2 Novembre 1799. «Mosneni Pävälache» si altif dal,
lui Nedelcu sin Träsnea «loc telind». Isedlesc : «uncheas lVIironü
Enache pop[a], Bratosim Sräcilä, Ghiorghe Bubocd, Mihaia
Òocan, Ioan Ldnd.
15. 22 Decembre 1803. «Valcea zet Miron curelar ot Foc-
sani» vinde vie «pdrinteluf Apost ot Popesti». «i cu o
cdsutá ce est[e], i o magaziord . Si sd rdzoraste pre dispre
namiez cu Vasile Meca, iar pe din crivä sá rdzoraste cu
Costandin Meca ... Si cu stirea tuturoru neamurilor mele i
cu a rdzasilor mei ... S'ati mai intämplat multe obraze de
chiste, bdtrdni si tineri ... Eü jupAn Valcea . .. i cu fiori mei
anume Dobrit i Zoit . .. jupdno Mironu, socru jupdnului Valce
..., Manta (Jobote-Noi, D imitra5cu Frutur, u[n]chesu Radu
Plesu, Stanul Socol, Gheorghie &led.»
16. 6 April 1804. Zapis cdtre «Stefan sin Dumitru Ar-
näutul». «Un pdr ce este in dreptul ddnaintif bisericif Popes-
til{or].» Pomenit : Anghel sin popa Ionit[d] Ropotel.
17. 27 Tulle 181o. Zapis intre terani. Marturi : Vlad sin
Borce Mucea, Stoica liubote-Noo, Cristea Groh, Ionitd. Sdntion.
18. April 1813. Asezare la boienì de neam a lui Dima
Parepa, Alexandru Floru, Dumitru Caloian. Monogramd si
pecete cu ros.

VII. Documente din Odobe§ti.

P5strate In colecva d-luT avocat tefan Georgescu din Focsanl.

C. 164o. «Gavril fior lu Porcel de Odobestli dá «viele

1.
meale si mosief cdtd va hi a mea si a td[td]ne-miú ...,pentru
ce sintu dator lui Asian», cu «lei bdtut». intre marturi:

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÂ 59

aBilacI, Ciudin sin Dancului.» «i Gheorghe Nälban aü fostu

de fatä . i noT Vornici de Poartä ne'm tämplat la Poarta
Märii Sal[e] a lui Vod[d], i ne'ti märturisit sängur Gavril sän
Puree], sä sa stie Corbe vätav am scris.»
2. 27 Decembre 7170 (1661). Niste säteni din Grozesti
vind aviia Märiii featii meale dumisale lui Tänasie vdtav».
Si-a intrebat toti «fratii». intre marturi : «Dumitrascii cdpi-
t[a]nul de Igest[I] Grigorie Birtos ..., Ion Páli». Punerea
degetelor si iscálituri.
3. Iasi, 14 Novembre 7174 (1665). aGavril fiorul lui Purcel
din OdobestI, $i cu femeaia mea, cu Mierlusca», daü lui «Aslan
negutätoriul», pentru o datorie de «lei bdtut», mosia lor
«la Odobesti, la Putna». I se zice apoi lui Aslan : abäcalul».
Marturl : «Toader Vornicul din Odobesti ...,Ion Buzdugan,
si Vas[i]lie Nan din Odobesti si Gavril Gägäld Gavril
Ticul ..., Ion fiéorul Frumosului ... si Macovei $i Savin
de Veastelesti, sluga lui Buhus Vel Logofet, $i Aftenie din
Hordestf».
4. 6 August 7176 (1668). «Fiorii Fräncului de Grozä$ti»
vind vie alui Manoli -ati fost Cämänar», cu lei. intreabä la
vinzare afratil» si «räze$i». intre marturi: a Tänasie Bogdan...,
Stanul cu femeaia sa, Antimiia fata Fräncului . si Toader
Stez ot tam, Vasilie Susanul ..., Ion Cotoi Dumitrasco
Rosca Turlia Vasilie ,Argintu Toader Galitä
Stefan Cdprariul». Punere de degete.
5. 13 Novembre 7181 (1672). aSimion sub: Tudur Plesea de
Grozesti», Gavril Balotä asi cu fämeaia mea Pietra» si cu fili
vind vie in acest sat dui Tábu i fämei sale Irinif», pe «lei
bätuti Costantin feor lui Tudur Pleci (sic). » S'aü intrebat
la vinzare «tot! fratii de pe mosie». intre marturi : eToader
al Cetinii ot Odobesti $i Ion al Brii ot tam i brat eg Ùudin
si Iona$co Tatul ot tam si Gligorie 'zeat Apostoae si Ursul
de Ia$ si Radul ot tam $i Iasco ot tam $i Dumitru bäcal ot
tam $i Marcul de Odobesti $i Simedriu ot tam $1 Costantin
ardusul ot tam $i Ghiorghie dascal Ne-am pus $i deage-
tele in loc de pecetl. Kb. Aim Ion Stefan Peträ Voivod.»
Martur $i un Grec : -iFqtple I.Lot[p]ruo.

www.dacoromanica.ro
60 DOCUMENTS DIVERSE, VII

6. Cätre 1680. cHilohie» si fiul lui, din Grozästi, vind vie

egiupánului Malo le (sic) Cämänariul», pe lei. Intreab5. la vin-
zare «si. semintiile». Inane marturi : «Baneäti de Focsani si Ion
Surcia tij ot tam si Ghiorghii ai (sic) Costächioi si Chira
Grecul, Päntelei Griped si Petrea Rotar, Alecsandru a DitäI
si Bejan a lui Belel si Stanciul snä Mänisor ot Grozästi
i Toader Striazia ot tam si Baciul ot tam.» Scrie cAgapie».
7. 20 Maill 7190 (1682). «Tunica» aratä ob.' a vindut o
vie. Martur: «Päharnicul Costandin de Tämas, cu io feCor[i],
cändu m'ati scos din temnit[ä] pentru cal vierilor Bejan Cä-
r[ä]usul si vátralmanui Radul ot SárbI ... Si aldämas 2 berbe
si o "gumätaat[e] de vit[ä].»
8. 9 Septembre 7191 (1682). «Bejan fiorul olarului din
Grozdst[1]» vinde, cu familia lui, «o vie tändr[ä]» la OdobestI
dui On (sic) fiorul lui Toder din Roman, doi pogone fär un
färtaiti, dereptu doidzà2e si no? de lei bätutl». Marturi : Tu-
dor Cojin.
9. 16 Septembre 7196 (1687). «Medan si cu feameae Márie
si cu socrä-m Ursa» dati zapis «gupánesäi Sande», pentru
vinzare de «3 Covärff de vie in del la Odobesti» drept o platä
in lei. Între marturi, «popa Tänasie ot Esi si Straulat Motoc
si dumnelui Panaite de E5 si Postolache ot tam si Panä ot
tam». «MI Amt Ion Costantin Voivod.» Panaiot iscäleste gre-
ceste.
to. 20 Ianuar 7201 (1693). cPetre Epur[e] din tárgu din
Focsan[no vinde vie la Odobesti, «in hliza sogiascl ... lui
Gligorasco negutätoriul». Martuff : «Costantin biv Vel Vames,
Panaioti negutätoriul, Nästas[e] snä Beliboti ot Focsan[I] si
Pan[ä] negutátoriul si Mazarach[i] cup[et] si Pälade Fäclieriul».
Iscälesc greceste Panaioti si Mazarakis.
1. 16 Iunie 7204 (1696). «Ursul nepotul Ursul lui Vlad»
vinde lui «Aftanasid de Roman» «asoia de la cdmpu» $i
un pogon la Odobesti. Marturi : Ursul Vlad, Ion Betica Cá-
pitanut, Gligoras Marcul, Ignat chehaia, Ion Vieria, Idnasco
a Mälanei, Ionit[d] Giagia, Gligoras Esanul.
12. Iasi, 9 Februar 7205 (1697). «Irina Grecutoae» vinde
aglupänului Neculaiti negutitoriul din tárgu din Iasi» vie la

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 61

GrozdstI, «care vie iaste Intr'un hat cu a glupdnulur Neculai».

MarturI : «giupdnul Ghiorghie Alevra si dumn[eallui Toma
neguOtor de Ia$1.».
13. Iasi', 29 Iulie 7205 (1697). «Vas[i]liei Buruiani» vinde
egiupänuluI Dimir bdcalul» vie «afari, la cdnpti, la Grozd$t1 ...,
in capul viil Chideneasi, de pe bdtränul Faur». Marturi: «preu-
tul Paväl de la sv[ä]nta besiarici de la Vdvedeniie si dum-
nealui Panait Rdiz $i dumnealui Toderasco Bdtco si dumnea-
lui Costantin Gusci $1 dumnealuI Dumitra$co slug1 dumisali
SpdtariuluI Savin». Scrie «Toa er Orheianul diiacul». «Si
cu viia i-am dat 2 cädzi $i o curitoare $i un ubdr $1. un
sjghiab.» Gligora$ iscdle$te, a augind : «priimäsco».
14. Octombre 7206 (1697). «Stanul cdlugärul de Odo-
be$t1", cu femeae mé (sic)», vinde vie la Odobe$tr, «cu cäsoe
cu tot, 2 cäzi, tescu, un ubär». Martur : Ionitä Birtoc, fi-
ori ei Gräjdenesi». «Zapisul nu s'ati putut impärtiti, ce s'ati luat
la Gavril.»
15. 27 Decembre 7207 (1698). «Vasilie Buruend» vinde vie.
«Aceste treI ovärti sd 1 le &Ai dumisal[e] lucrate pe culesul
viilor, ace me'ti plätit lucrul viilor peste yard, pe ceste 3
ovärti.» MarturI : «Ion Mäscul ot Vinesest1 $i dumnelui
Lupa$co Ceulg $i Toderasco zet Pdladie».
16. 15 Octombre 7208 (1699). gLupasco fiorul lui Dumi-
tra$co sdponariului de Focsiani» vinde vie la Groz4ti. Mar-
tuff $i cUrsul if Stänoae, Delean Hobjil[a]».
17. 18 Octombre 7208 (1699). «Alexandru indoild ot Sa-
sul», cu so0a $1 «cuconii» sdi, vinde vie la Grozd$ti. Litre
marturf $1 elpánteleiti s" Man Leahul.» «Ek Alit Io Antoh
Costantin Voivod.»
18. 16 Ianuar 7208 (1700). «Eti Gligora$, feorul Mdricup»,
vinde via dd la Grozd$ti «fluff miali de botezia, Catrini, fiice
dumilorsali ginirilui Neculai $1 nepotef mele Stefanii ... Aleture
cu viil[e] dumilorsale. insd din capul until pogon -ati fost dä-
ruit mar nainte unif cucoane ... Denainte a boeri de Curte ...»
19. 14 Ianuar 7209 (1701). «Ed Arimie $i cu femiae mia
Mdrie» vinde «gupdnului Gligora$co negutatoriuluT» vie la
Odobesti.

www.dacoromanica.ro
62 DOCUMENE DIVERSE, VII

20. 16 Ianuar 7209 (1700. «Ursa Echimoia ot Odobestib

vinde vie la Odobesti.
21. 20 Mart 7209 (1700. Vinzare de vie la GrozdstI si
OdobestI, lui «NeculaI negutitoriul si gupäneasäi dumisali Ste-
fanii». «Moasea Mdriia Croitorita . .. Sotul mied Gligoras li-ati
vändut lul Iordachie Rusät Vistiarnicul». Marturi: «Sava (..;-ati
fostu staroste de negutitorif si Toma negutitoriul si Proca ne-
gutitoriul si Chiriiac negutitoriul» si negustorlI Tänase, Ghior-
ghitd, Sandul. Iscälesc greceste : Sava, Chiriac, Toma, Proca,
Sandul, Atanase, Gheorghitä. Scrie «Dumitrasco abägiar»
(foarte frumos).
22. 12 Maiti 7209 0700. gIonds Bdbul» vinde vie la Gro-
zästi, gin bdtränul cdräuleseu».
23. Fárd data'. MihaI Racovitd, pentru Adam Luca Sulgiia-
riul, «ca sd stdpineascd niste Tigani. Pecete micd, octogonald,
cu chinovar (numaI armele MoldoveI).
24. 28 Septembre 7211 (1702). «Ion sin Drägieni» vinde
vie la [Odobesti].
25. 9 Mart 7213 (1705). aEil Ursul Betivul, ce'il fostu fi-
estru luI Gavril OlaruluI, nepotul UrsuluI Vlad, si eil, Marie
Oldrita», \find «gupänului Dumitrasco Abägerului» vie la [Odo-
besti]. Marturi : «Ion Viere si Ion[i]tä Scopul si Ion Tuguiti
si Vasil[e] òovlil».
26. 16 Mart 7215 (1707). «Sora, femeia lui Ion ModriI, si
cu filed-In& Iona», vinde «ApostuluI zet Märicdi Cetinoiuldi»
gun rdzor in tarin[4] la Odobestt» pe gun galbdn». Marturl :
Ionasco Tatul, Vas[i]lie Grájdian, Gavril Spätar, Ion Gode,
Toader Bobolata, Lienl.
27. 7221 (1712-3). gal' Cru'ean fi6orul luIDraghi6 din Vrancia,
ginerili Jul Ion Buurel», vinde vie la Odobesti unui negustor
si sotie lui, «Stefancal». «S'aü fdcut denainte AbiliI eälugä-
rul.» Martur si «Toader Pärle».
28. 20 Octombre 7222 (1713). <Dumitrasco, ginerele luI
Ion BonteI ot Dodestl», vinde vie la Odobestr.
29. 16 Februar 7227 (1719) «Sora Motoas[a], vinde vie
la GrozdstI. Martorl : Mäteu, Zänica, Gligorit[d].
30 15 Februar 7243 (1735). Nastasie, fata lui Stefan Ned.-

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 63

nelii», $i rudele ei vind vie la Odobe$ti. Marturi : Ursul

Salai, Negoe Busul.
31. C. 1740-50. «fled Tdmasti, Gherghel Gabär, Gherghel
Copta, Giurgu Mate, Märtin Timpul, Andrela$ Timpul, Martin
Pduletf, MihaT Borbule, Gherghel Iuje, Gligora$ Burbule, Pe-
tre Iuje, Mihai Páulet, Petre Päulet sin Märtin», sint chemati
«sá mutäm petrile cele lepädate din satul Trebe$ului-de-sus
$1 sd: le punem in apa Trebesului».
32. 22 Maig 7253 (1745 . ärturie inteun proces de vie
la Odobe$tf. «Aducändu-ne Iane Räpa o carte de blestäm,
del[a] Sfintlia Sa pdrintele Theofil, episcopul de Roman».
Pomenit «feCorul lui Prohir».
33. 3 Octombre 7257 (1748). Vinzare de vie care «Ne-
chifor arhidiiacon».
34. C. 1750. Zapis. Pomenite : «hotarul Cätäle$tilor», cmoara
lui Lupop, emijlocul Tänosului».
35. 23 Mart 7262 (i754). Matei Ghica-Vodä face carte de
judecatd unor oameni «stränäpot lul Gurguiii», pentru «4 pd.-
mänturf » in Folte$ti (T. Putna). Pe acel loc are «vii $i cdsoi $i
Ionitä Arghirie neguttoriul din E$I» care le dd ginerelul
säti, «Toader Pascul cupetu». Se ara d un act de la Vasile
Lupu, din 28 Septembre 7154 (1645), pentru «pämänturI
in tarind $1 rdzoare $i Ara», precum $i «alte märturii de la
oamen[f], in care iaste iscdlitu $1 rdpoosatul Costachi Razul
Hatm[an]u ... S'ail mai lätitu el' pe altu locu ominesc.» Pe-
cete mare, cu chinovar. Iscaleste $i Vel Logofdtul.
36. 26 Septembre 1763. Judecatä a lui «Theodor Com[i]s».
V. la data de 30 Ianuar 1778.
37. 6 Decembre 7272 (1763). «Costantin Plopit[d]» vinde
vie la Odobe$ti.
38. 17 Ianuar 1765. Testament de preot : cca sd facti
diiatd, sä dovedescu gändul mieü cdträ mo$tenitorii mel, ce
voescu sd: stäpäneascä ale mele dup[d] moarte mea». Dä o
vie la Odobe$ti, «in ograda popil Eli Panhilie, iar, pentru un
pogon ce iaste tot acolo, 1-am poprit pentru sufletul meii ; $i
am dat danie iar lui Ion fe[cio]rului meil jumdtate, sd fie pen-
tru cheltuiala lucrului aceluf pogon, iar jumdtate sä fie pentru

www.dacoromanica.ro
64 DOCUMENTE DIVERSE, VII

grillal mea, adec[4] sä m[ä] pläteascä zece zile, sa slujascä

sfänta liturghie, si, ce ar rämänè, sa-m[i] Flue si o masN. Si
aastä grij[a] sd sä facral din an in an.» ii mai da co cal-
darea de rachia mare, veche», «WI Jane, feorului meth, si co
cäldare de rachia miqä].>. Casa «am oränduit-o iar lui Ion».
cAsijderea pentru doo vite de cal', iar luI Ion ... Si pentru
doo leturghiil ce sänt la biserica g[o]sp[o]d : una sarbeasca si
una rumaneasca, sänt ale mele, si pentru o carticicä ce iaste
de duhovnicie, am datu i lea pe dansa, iar a mea. Iar, pen-
tru bani, am la Capitan Lup 28 lei», altif la «Nastasie Cujbu-
leasa». «Acestea toate le-am socotitu innaintea aril' sufle-
tului met1.»
39. 16 Decembre 1765. Vinzare de vie la Odobesti, Ita
cGavriil sin lui Enache Brasovanu» : co firtä de vie rodi-
toare ..., la OdobestI, pe ulita Ghilib.
40. 4 Malt"' 1766. Mihälache Priveghiü vinde «5 hirte de
tufe, in to lei, de la värä-miea Vas[i]le Vlaico ot Od[o]besth.
41. 22 Novembre 7275 (1766). cAntoh Drug ot Odobeste»
face o schimbaturd cu un alt locuitor.
42. 20 April 7275 (1767). «Maftela Mon..» ' vinde «Märii
Rápoe» ctrif hirti» la Odobesti, «in razärul pentre corni s[i]
pentre ocanle». Între marturi, cCräon Praj[i]nar, Stefan
Slämnoiul » .
43. 16 Ianuar 1768. Vinzare cdumnealui giupänului Cos-
tantin Panaite Lipsicanuh, de vie la Odobesti. intre martuff :
«Carpu Pii[o]rag[ä] Vornic de Poart[ä]» si alti trei Vornici
de Poartä.
44. 30 Ianuar 1778. Judecatä intr'o pricinä a familid Ghir-
tocu din Odobestit. cSi tot atunce chemandu popa Costandin
pe cumnatd-sda Ion Ghirtocu fatal, vorbind amändoi gura cu
gura, s'ati invoit», etc. S'aa judecat la cdum[nealulf Theo-
dorache biv Vel Comis, ce era staroste de Putna» (1763,
Septembre 26). Nume : Toader Bobolatii si sotia lul. Anghelita.
45. 29 Maiti 1778. Maria diaconita vinde unui preot si
ccoconilor MolitviI Sale», vie la Odobestl.

3 In iselliturä. : Balotä...

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 65

46. Io Iunie 1778, «Ionascu Stocliiü» vinde 1111 Ion Räpa

si efemei dumisale Saghina» vie la OdobestI. cCare si dum.
Ion Räpa iaste de mosie.» Marturi si c Ciudin Paiulü, Paväl
Strämbulü, Anghel Paiulti, Vornic Toader Faor, mos An-
ghel». ,

47. Io Novembre 1778. «Preotul Neagul sän Mihaiti Gean-

gea ot Sindilarl» si cu fiiI «protopopuluI Märzil ot VärtiscoN
vind unul alt preot vie «pgrangind (sic)» la Odobesti,« si pe
un räzor Säsascg, din capulid viilor vätafului Andreiti, spre
cämpti». «Pretul 120 lei . .. pe pogon.»
48. 1782. «U[n]chiesul Glegoare», cu sotia $1 «feoriul miü
Lupul», %rind vie la Odobesti. Martur si «pärbalabul (sic)
Foloare».
49. 1782. 0 jalbä se trimete de Domnie la «durn. Vel
Spat. Theodor Bals, staroste de Putna». Pecete micä, ovalä,
cu chinovar.
50. 19 Februar 1783. Nicolaie Costandin Carageä Voevod,
pentru «Avram, strein om ot Slam Rämnecu . .., neam de
mazal, si, de micu instreinändu-sä, dup[ä] ce s'ati venit in
värstä, intorcändu-s[ä] la pämäntu lui, ati intrat la dajde
intre streini Vist[i]erii, si, ceränd de a-s afla indreptare la
oränduiala nem[u]ini lui», aduce si «adev[e]rinta a unora
den mazäll». Se admite. Pecete octogonalä cu chinovar : ini-
Vale sterse.
51. 20 Iulie 1783. cDiiaconita Mariia, a diiaconului Iovii»
din PätästI vinde «Svintii Sali preutuluf Stefan ùobus ot
Od[o]bestI» niste «ovärti de loc sterpu si patru präjähi $
acest loc in bätränul Lungo, aläture cu ulita bisäriciI . ..,
din ulita lui Ionas ..., räscurnpäräturf de la popa Stanciul».
Marturi cmulti oamenI bunI, bátränit si tined». intre eI, si :
«Dumitru Bldnar ot Od[o]bestI».
52. 15 Iulie 1784. Mihai Sutu dä un privilegiu pentru un mazil
din Slam-Rimnic. Monogramd cu ros. Pecete octogonald.
53. 26 Mart 1785. «Panhile sin pop Sandul, proinü proto-
Fpo)pul ot Putna», vinde un pogon de vie, co hirtä si un hiler»,
cu So de lei de pogon, «pe pämäntul Dängulesca . . ., din
ulita lui Ioanä$0. Litre marturI : Ilie Barbä Lat[A], Pädure
71304. Vol. VII 7

www.dacoromanica.ro
66 DOCUMENTE DIVERSE, VII

Bärghior, Grigori Priveghia, Ghilea, IonitI 51 Salmas, Simion

Dolhan. Scrie preotul loan Pdladi.
54. 17 Novembre 1785. Vinzare de vie la Odobesti. intre
marturi : B(e]jan Vraghie, Stanul Mica, Oprea Usturoia.
55. 7 Julie 1786. Nicolae Mavrogheni acordä un privilegiu
de mazil. Monogramä cu ros. Pecete octogonalä.
56. 15 Februar 1789. Nicolae Mavrogheni acordä un privilegiu
pentru un polcovnic fäcut de dinsul. Monogramd cu ros. Pecete
octogonalä.
57. 15 Octombre 1791. Mihai Sutu acordä un privilegiu
pentru un mazil din Slam-Rimnic. Monogramä. Pecete rotunda.
58. 14 Ianuar 1792. Anaforà cdtre Domn, pentru judecata
lui «Joan Ioands din satul Cälimanul de la Tin[u]t[u]lPutnii, cu
Dumitru Ghionoia biv Vornic de rancea, tot de la acel Ti-
nut», pentru cd, fiind, la to moarä in gärla Putnii . .. , cearta-
pentru curgirea apa», s'a intimplat un omor. Ghionoiü duce
pe ' vinovati «la starostii de Putna, ce sä afla la acea vreme
[1795, Novembre] dum[nea]l[d] Banul Mihälachi Cerchez si
cu dumEneayui] Cam[ina]r Fetala. Dupd ce i-ati pus la in-
chisoare, if s'ar fi invoit cu rudile mortului si, dändu-le 110
lei, i-ar fi ertat; de h care ail luat si scrisoare. Apoi Dumi-
tru Ghionoia prin chipuri de sild ar fi mai luat de la dänsii
gloabä 6o lei ban[I] gata si pentru 250 lei zapis, cu cuvänt
eä-f dä starostilor.» Cerchez räspunde la plingere «cä n'aa
luat nimicd, ci sd-s caute cu Dumitru Ghionoki.). Ghionoia
spune cd avea datoria, ca «zapcia», sä urmäreaseä ; «iar pe
mort I-ail ingropat, cheltuind 20 lei ; apoi, vränd sä le facä
bine, aii mijlocit cäträ rudile mortului, si, invoindu-sä, i-aa
ertat, dar dum[nea]1[0] Cam[ina]r Fetalà n'ati vrut sä le d
drumul pänä nu vor da gloabd 200 lei, si el iaräs, rugändu-
sä. lui Dumitru Ghionoia, ca sä le facd bine cu aceI ban!, el
li-aa facut bine, si i-ati dat zapis pe 250 lei, puindu-i si
amanet o moarä si doal pogoani de vie.» Din banT, dä o
parte Id Fetalà, «iar treTzd lei i-aa dat pentru a lui osti-
neala, ca un zapcia ci era, si pentru facire de bini ci h-
ag fäcut». fdluitorul aratd «cä i-aa zis Cäminariul in fatal cd
ad luat aciii 200 lei .. . De vrem[e] ce jäluitoriul cu ai säi all

www.dacoromanica.ro
 MATFRIALE DE ISTORIE CULTURAL Ä 67

fcut faptä de rnoarte si s'aü sävir$it impäcäciunea de spre ru-

dile mortuluf innaintea starostii, i starostil, ca ni$te dreg-S-
tart, ati luat acei buff gloabd, ferindu-I de pedeapsa temnitii,
care cu drept li sd cdd, nu li sd cuvine lor a-I ceri acum
innapoi, ce sä fie multdmit cu atäta .) Se admite si luarea de
bani a lui Ghionoiü, cca un zapciti ci era ... Mar ales cd ati
incredintat innaintea gudecatif cu frica luI Dumnezdü c.a.' din-
tr'acei 200 lei ce aü luat starostii, pe ansu nu 1-aü impär-
täsit cu nimicd.» Dar se restituie alti bani, luati pe nedrept.
- Domnul intäre$te sentinta. Pecete a lui Alexandru-Vodd
Callirnachi.
59. 23 Mart 1792. Vinzare de vie la Odobe$tI. hare
marturI : Sava 6obotariul, Ghiorghi Mazilul, Gavrilti Odobds-
cul, Ghiorghi BuiacN, $i 'hied un «Cobotariti».
6o 21 Februar 1796. «Costantin sin preot Stefan Òobu$
ot Odobesti» dá zapis lui eCostantin sin Ion Rupa», pentru
vinzare de vie, «in pämäntul Leuluip. Era cumpäräturd «de
la preot Neghiul Gege, zet popil Märzd ot Värte$coiti». Pomenite
cviile dm. CdpitanuluI Manolachi Avram». Martur si : «Ionü
sin Tatul Sdpunarul», Joan «Ghemuleti, «Neculaiti Berilav
«Dämiian Mica 6au$».
61. 26 Octombre 1796. Vinzare a unui «rdzo[r] din grin-
dul Movililor pd.nd in hotarul Odobe$tilor Intre marturi:
Dämiian Dorul.
62. i-ia Mart 1798. Costandin Gheorghe Hangeri : privi-
legiu pentru un mazil. Monogramd cu ros. Pecete ovald.
63. a-ia Julie 799. Alexandru Moruzi: privilegiu fiscal
pentru un mazil. Monogramd cu ros. Pecete din 1793.
64. 8 Decembre 180o. «Toma sin popa Costantin Cofer» dd.un
zapis pentru «schimbáturä cu vie bune, fdcatoriv, la Odobe$ti, «in
bätrdnul lui Hortighie, pi fisul Tatului , al[ä]ture cu olita
Zamfirif». Nume : Tebe. «Aläturi cU vie dumisali cucunii Ca-
targioai». Scrie (foarte urit) Panaite dascälul.
65. 28 April 1801. eDumitru Grecul zdt Anita Särboaica,
vinde lui Costantin Rdpa o vie la Grozd$ti, «in bdtrdnul luí
Hodor, di la vale di ulita BiliI , ce este supt stápdnirea
.Ghemulitd$tilor i a Boulestilor Spre grindu, pänd undi sä

www.dacoromanica.ro
68 DOCUMENTE DIVERSE, VII

vor implini... Pi pogon 8 lei pl.» Martur $i Efrem sän Du-

mitru a Maftit.
66. t-ia Decembre 1801. Vinzare de vie «dum[i]sale Mi-
cutii». «Carl rdzor este in hotarul Gdrlilor Drumul VranciI .
PdmAntul Bechif, ce sá rdzd$4te cu mine ... Me-am intrebat toti
fratii si rázäií i mo$na$ii.»
67. t-ia Februar 1802. Mihai Sutu : privilegiu fiscal de
mazil. Monogramd cu ro$. Pecete ovald.
68. i-ia Mart 1803. Costandin Ipsilanti, Domn Muntean, dä
un privilegiu fiscal pentru un mazil. Monogramd cu ro$. Pecete
ovald, cu armele ambelor teri.
69. 21 lulie 1803. «Ioan sdn Tatul Florica ot Odobe$tf»
dd. «sdnetul mea de incredintarea» lui Costandin Rdpa, pen-
tru o vie, «di la pdrintele Ioan Blandä, zdt Toana Cdzdnoae».
70. 12 Iunie 1804. Vinzare de vie «clum[nea]lui jupdn Lup
Ovreia» «cinci Cozvärti». Plata in talerf, «iri mdinile mele»
(vinzdtorului).
71. 22 Septembre 1804. «Lupul Jidovuly/dä zapis lui «E-
nachi Vasiliu», pentru vinzare de «hirti de vii in deala la
Odobesti . , ldngd viile dumisali, i rd.z4ti ea fiindu, cu toca-
meald drept 600 lei ; cari le-am avut $i eü cupdrati de la
Iona$cu.» Lupu iscdleste evreie$te, jar un martur, greceste,
72. 30 Iunie 1805. Vinzare de pämint. eTrei rdzoare, latul
$i in lun[gul] pämänturilor, adicd a rdzoarelor Bdtränul
Berbece in fd$iia Robeascdi . astäi Gheunoai.»
73. 8 April 1806. Vinzare de loc la Odobest. Între mar-
tuff : Tdriasdi Meches.
74. 27 Septembre 1806. Ordin de publicafie pentru «o firtd
de vie a until «podgorean» $i cumpdrätor de la Odobe$ti.-
Adeverintd din 30 Julie 1806 cä s'a $i fdcut, - din partea
zapczuha' i cu märturia preotilor «Faur» $i «Blenda» - Pe
V° $i alte mdrturil: un «Todera$c[o] pop[a], zdt Furcoia, Sandu
zdt Drägunof ».
75. 27 Iunie 1808. Vinzare de «o sdcdturä ce o am in
Lupeiti spre mägurd».
76. 2 Octombre 1810. «Vasäli orecar» aratá eá a clddit
frdle,ste, cu cumnatu-sda, hruba i $opronul la o vie, acumpärä-

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 69

turd de la nepot[ull Crdste ... Si pärá la acest let ce am vdn-

dut vin, ne'm räfuit, si de acum innainte ne-am invoit, cdt orn
av zdli noi 1 fiie'orif nostri, -ea hotdráreiT, sä fie un an stdpd-
nescu el' $1 s'd pun[a] vin, $i un an cumnat[u] Costandin ...
Eil in an[ul] dumisaliI 01 n'am amestec, nicI dumneluI in
an[ul] met.' ; ori de a tin vin in anul dumisale, ori de a da-o
altuia, ell trebuintd sd n'am a o [lua] ; invoindu-ni, ce a da alt
strein, in an[ul] unul altuia, sd priimased, a fil mail volnic, - sail
dumnelui in an[ul] men, sati en in an[ul] dumisalii.» Scrie
«preot[ul] Radu zdt Burada».
77. 2 Ionic 1811. Vinzare, din partea lui «Costandin Go-
gana», «luf MihalciI Conduragiu» : o casä in OdobestI $1
«grddina cu pomI imbrdcatd, pe loc[ul; sfintii mändstiril Mera,
cu ota$nit[5.]». Martini: Chirild Burada, Pavel Tdrcäldti, Ni-
culai Gavriloi, Tudor Ruso.
78. Februar 1812. Vinzare de vie, $1 «in bdtrdnul Sogului».
Litre marturf, «Stan Muntanul», «Neculaiù Rdchitosul».
79. 8 April 1812. Vinzare de vie. Nume : Burudoia, « Gri-
gora zdt diiaconu Niculaiti Burada».
80. 26 Iunie 184. Vinzare de vie, tspri Putna, panä in
drumul Vrdncii, adied in drumul Movililor». Nume: «Ionitd
sin Sandu Beca ,, «Stanul Priveghig».
81. 1 1 Ianuar 1816. «Ion Cofer» vinde vie lul Zamfir
Dovlec : «cu cramd de bärne duratd, hrubd supt cramd, Or-
liu de cdrdmidd, casd pe pimnitd, lesd de pus pdp[u]sol,
$opron de fäcut rachiti, osdbit ogradd impregur», la Odo-
besti, «in bdträn Longou, pe un pämänt».
82. I-iti Julie 1817. Vinzare de vie la Odobesti «in bd-
trdnul lul Berbece».
83. 26 Ianuar 1819. Alexandru-Vodd Sutu, cdtre un mazil
pe care-1 face «Cdpitan la Cdpitdniia Virtescoiul, sud Slam
Rim[ni]c». Sd poatd face <pd.' totl ''slujätori acestiI Cdpitänii
zapt . .. Sä aibdi datorie a strejui in tot poporul Cdpitänii
sale de oameni rdI, de hoti, de tdlharl, de bolfas si de tot
aceia ce vor pricinui pagube.» Va aduce pe vinovati la
ispravnicI, «ea sä li sd facd eczamen, si dupd ordnduiald sd-I
trimitä la dum[nea]luI Vel Spdthar, $i s'al-I dea la deper-

www.dacoromanica.ro
70 DOCUMENTE DIVERSE, VII

tament[ul] de creminalion». SA fie cu grijä «de tot cei ce tree

prin poporul acestif CApitänif . . ., grijänd ca sä le fie cäläto-
riia cu liniste si nebäntuitä de cdtre fäcätori de rele. Si IA
tot cei ce vor N?eni de la Bucuresti cAlätorf streini, si pä
carele este oränduiala din inceput de a trece cu rAvasä de
drum de la dumn[eallui Vel Spáthar, s5.-T cerceteze dupd
vechiul obiceig, si, pa carele nu vor avea rävasä, sä-i popreas-
cä si sä-I trimitä la dumn[ea]lul Vel Späthar cu instiintare.»
Sä nu supere pe locuitorf. «Nici sä cearä cdpitanu sag slu-
jätori conaace si sä facä cheltuelf läcuitorilor prin sate,
precum nicf cal de cdlärie, cá pentru aceia cApitanu I§ are
avaetul WI, iar slujätori sänt scutiti. AsAjderea O. sä fereasci
cäpitanu 0 slujátori lui a nu prepune pä cineva cu pricinä
de hotie sag gazdä de hot, fär de a fi adevärat, fäcändu-o
intr'adinsu pentru vre-o pizmä veche sag pentru vre-un
interes de dobándA nedreaptä, ca sä-I ridice si sA-1 poarte
de cole, pAnä colò ; precum si, la umbletele lor, sä sá poarte cu
bund oränduialä prentre lácuitorf si cu cuvinte de omenie,
färä de a ocärä si a injura, sag a bate si a cäzni, ca., verf
cAnd sd va dovedi cä ag urmat In potrivä, sä va pedepsi
cu grea pedeapsä. De apururea sä instiinteze la dumn[eaj-
lui Vel Späthar de yeti ce s'ar intämpla si s'ar sämti in
partea locului.» SA' fie «sävärsitor fär de cusur la toate po-
runcile Domnii Mele ce sd vor da, sag prin dumn[ea]lui
Vel Späthar, sag prin cArti domnestI. Si pä slujätori Cdpitänii
sale sä.-I aibA" nelipsit din slujbd, dupä oränduialä, cu cal', cu
arme si cu portul dupä poruncile ce sänt date, iar sä nu-f
mituiaseä sag sä-I facä locuri si cu acest mijloc sä-I lipseased
din slujba Domnii Mele.» Sä-si ea «adetul CApitänii de la
slujätori, care din vechime este obisnuit, adied cdte dooä-
zed 0 (loch' de parale, poclonu ce sä numeste al baltacului,
$ i cäte trei zile clacä pe an, iar nu mai mult.» Monogramä
cu ros. Pecete cu armele ambelor serf'. Jos, in dreapta :
«Mijloc dincoace de Olt 1».
84 16 Mart 1819. Vinzare de vie. intre marturi : Neculaig
Amogitu, Ionitä Collo]care, Vasäli PAstrama.
1 E indicatia destinatia unel: categoriT de poruncl.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA 7L

85. 25 Ianuar 1820. Alexandra Sutu, Domn Muntean, catre

un Cdpitan de Margine, «prin alegerea dumn[ea]lui cinstitului
si credinôos boerului Domnii Mele biv Vel Ban Grigoriie Brin-
coveanu, epistat Spätärii» (tot la Vártescoiù ; si instructiile ca si
in n184). «PA' cei ce vor veni dä decindea du peste Dunäre, cerce-
. tändu-I dä unde skit si unde merg, sä le dea tescherele, dupá
obiceia, de trecd.toare, si pd toatä sdptämäna sä instiinteze la
dumn[ea]lui epistat[uIl Spätärii de cdti aa trecut prin schela
Cdpitänii sale, atät mergätori, cät si viitorf, trimitändu si rd-
vasele acelora ce ad trecut dä dá cindea la dum[nea]lur
epistat Spätärii, ca sd-s dea seama dupd. obiceiü.» Mono-
gramd cu ros. Pecete. Jos, in dreapta : eMargine dincoace
de Olt» I.
86. April 1820. Jalbd cdtre Domnie. «Pentru dum[nea]lui
Sdrdarul Iancul Neculescu de la Rdm[ni]c, sud Slam-Rdm[ni _lc, a ,
ea fiind vdtaf la dum[nea] lui in anul trecut, la ori-ce aa acut
trebuinta i-am slujit, clod tot intr'acest an mi-aa luat dum[nea]lu
Cápitäniia Värtiscoiului dintr'acest Jud[e]t ; pe carea ziand cd,
ad dat t.' 700, i-am si räspuns ea t.1 650, rärnäind sd-I mai dad'
t150 ; si, cdutänd ea Cäpitäniia pänä la 8 luni dd.' zile, mi-aü cerut
numitu Särd[a]r sa-I daa ace t' 50 ce ardt cá rärnäsese cusur.»
Nu se inteleg de la bani. 4 Dum[nea]lui pd data, puind slugile
dumisale, m'aa bätut, legat de slugi, chear cc mina dum[nea]- -
lui, foarte rda, cum aa vrut, si, inchizdndu-md in crama dum-
[nea]lui, ail trirnis oameni dum[nea]lui la casa mea si m'ad
prädat ca pe un rob al dum[nea]luf, cu cele mai jos ardtate;
din care speriindu-sä si bliata sotie, zace si acum.» Ispravnicii
il trimet la Domn. Lista lucrurilor : un cal, «co Janice», pis-
toale, puscd, o ladd. Iscdleste : «Asanache mazdl de la sud.
Slam-Rim[ni]c».
87. 1 1 Ianuar 1821. Vinzare de vie. «Mosul mea aa fäcut-o
din codru, pd.' mosdia noastrd di bastind .. . Bdtränul Soghiului,
pi doau pämänturi si un rázor, un rdzor vräncinescu si un
pámántu Soriu, si altu pämäntu Toadir Vornicul.»
88. 2 1 Februar 1823. De la stärostia Putnii cAtre un zap-

i Cf. astfel de instracp1 in vol. VI, pp 509-12, nie 2S3, 2S6.

www.dacoromanica.ro
72 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

did. 0 «vädand» din Odobesti se plinge cd «un Vornic Spi-

ridon, tot de acolo, i-ar fi luoat o scoartä, si a dat-o la un
Turc ci aü fost odobasi, si nicl de cum nu i-ar fi dat-o, ci ad
rämas pägubasi pärd acum. Osäbit ad mai arätat cd in toamna
trecutä tot pärätut i-ar fi luoat niste fan pentru conacul cd-
pitanilor, si nici pärd acuin nu i l-ad mai plätit.» - Rdspuns :
«cu adivärat i-aü luatu scorsa, dar zici Spiridon cd aü
luat-o de ad dat-o de asternut la Odobas[a] si, la schim-
barea Odobasi, s'ad perdut: Turcu ad luat-o, sad cine, nu
stii . .. Nu stii anumi insä: scorti moldoveneascd, -aasta ad
fost, [ail] turcescd...» Pomenit : «Cäpitan Costachi, omul luí
Vaguride» i.
89. 12 Novembre 1823. Vinzare de vie. Marturf : Joan
Ardelen, Sandu sän Cabalortd (sic), Märdari Cotärlan, Ne-
culai Cinbreid, NeculaT Nutu, Ion Soltänol.

VIII. Documente moldovene§ti amestecate

1. Suceava, 16 Novembre 6941 (1432). Stefan-Vodä, roc--
romp. 3EMAH AlOilAtIKCK011, pentru Hodco Costiti, care i-a
slujit cu credintä, - dindu-i ca rdsplatd. «in tara noastrd un sat,
la Vorovoreni/Kopogolion-k), Ha HMA 111110V11111,1111h Atom% («anume
Curtlle Anustel»), i Hueteanii (x-ovFivknki) si Smestii, Ei11131%
KEI1E111,I*KA, «si Glodeani, unde este Neanciul ;mom i morile
la Seret (cgorrk), unde este voilti,K». Se dä si sotiei lui, Va-
siutca (Kacio-rn,-1c) Marturi : Mihail si Sit lui, Crstea si fin' lu,
Negrila Vornic, Dan si fiii lui, U[n]cliata, Petru Hudi, Banciul
$i fratele luí, Steful, Härnaj, Albu Ùasnic, Cliunic csi celalt,
marl' si mici». Ispravnic Neagoe Logofätul. Pergament. Pecete
cu snur violet-rosu, tdiatd2. - Comunicat de d-ra Tatos, din
Roman.
2. Suceava, 6 Mart 6995 (1487). Stefan-Vodä, pentru Toa-
der fiul luI Bälos, care vinde o bucatä de tard (3cunio) din
hotarul Petrestilor (iirrptimnop) (pomenit flOTON 1:001111/1011K

tefan Vogoridi, fostul Caimacam din 1821-2.

2 Cf Uricarrul, XVIII, pp. 456-7.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 73

«uncle a fost casa luI Lazoro) luI Toader TAIICM Vrancki,

drept 6o de zlotI tätäre$ff. Marturi : MI, Alexandru $i Bog-
dan-Vlad ; boierif: Zbiarea, Neagu, Duma, Gangur, Dragos-
Vornic, Härman, Dajbog, Hudi, Ion si Steful pircälabi de
Hotin, Micota, Reates pircälabi de Neamt, Andreico Nr-
to[ro]vschi, Groze pirallab de Orheii, Ion Secard pircälab de
Roman, Clänäii (KAKI-IltwA) Spätar, Boldor Vistier, Petru Stol-
nic, Andreica C;asnic, Iremiia Postelnic, Sandro Comis, Täutul
Logoat. Scrie Ion. Pecete cu $nur rosu, täiatd. Pergament.-
Bibl. din Belgrad, n' 3971.
3. Vaslui0, 2 Mart 7043 (1535). Petru-Vodd aratä ed. Ion

Salce, fiul luf Toma Salce, a vindut partea sa din satul Salce,
«care este dincolo de Ialan» (3a laAMIK), cumpäratä de la Budza
$i de la fiiI luI, - WI Savu Lungul, cu 2.000 de zlotT tätäre$tf.
Marturi : fiii DomnuluI : Ilia$ $i Stefan, Huru Vornic, Totrusan,
Scripca, Vlad si Toader piredlabI de Hotin, Daneul si Lieul
pircdlabf de Neamt, Cräun $i Toader pircdlabi de Roman,
Mihu Portar de Suceava, Drag$an Spam-, Mätiias Vistier,
Albotä Postelnic, Popiscul Cea$nic, Colun Stolnic, Draxin
Comis, Toader Logofdt. Scrie Lazar Goläi. Pecete atirnatä cu
$nur ro$. Pergament2. - Biblioteca din Belgrad.
4. HusI, 14 April 7055 (1547). Iliias-Vodä, pentru pan
Cozma Ghlianghlia, pireälab de Cetatea-Nouä, intärindu- satul
«Hueteanii la gura Voronei» $i Sine$tii. Marzuri : fratil Dom-
nuluf, Stefan $i Costantin, $i boierii : Efrirn Huru, Borce Vornic,
Petre Cräca, Sandru, Ion Sturdze $i Moghila poireälabI de
Hotin, Danul Huru $i Miron pircälabf de Neamt, Ion Iatco
pircdlab de Cetatea-Noud, Petre Varticovi Portar de Suceava,
Iurie Spätar, -Dan Vistiernic, Hrdbor Postelnic, Harnza, Pd-
tra$co Cea$nic, Neagul Stolnic, Plaxa Comis. Ispravnic Ma-
teias Logofätul. Scrie Siandrea Cäzanovi. Pergament. Pecete
cu $aur ro$u-deschis, tálat3. - Comühicat de d-ra Tatos, din
Roman
5. Iasi', i-ii:i April 7060 ([552) Stefan-Voda, pentru Ghian-
1 Cf. Uricaiml, XVIII, p 45
2 Cf. Arch. rst., I , p. 83.
3 Aceias1 boierl apar si in 1548. V. Uncariul, XVIII, 1 p. 136-7.

www.dacoromanica.ro
74 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

ghea pärcalab, care a slujit cu credintä pe Domn si pe tatäl

luT, Petru-Vodd. if dd HueteaniT, cumpärati de el supt Petru,
«la gura Voronel, $1 cu mori In Siret, si. Sine$tif, RAHRKW
W811Mill MIMIA, care ati fost cumpárate de la «Vasutca, sora
luT Avram, nepoata Anu$ciI», cu urice de la strämo$ul Dom-
nuluf (A-kA), Stefan, si ruda ICI (HAEMENHK-k), Stefan cel Tindr,
«$i a treia parte din sat MEME ctitiagtvio mottE CHATEM, WT
1-1

IIET(1,1 pcS 11011a CEAA3 LIM rk Tempi% HAMISIT pWIUKaHiH (eintre

Suceava $1 Intre Siret, de la Petre Rusu, sat noti, care se
zice acorn Ro$canii»), partea de sus care a fost cum-
päratä de la Andreica fiul luT Terpice $i de la sora lui, de
la Dragna», cu uric pentru «sträbunul lor Isaia, de la strä-
bunul (IirkSuma) nostru, Stefan V oevod, $1 iar a treia parte
din sat, intre Suceava $i intre Siret, unde a fost Petrea
Rusul, care se chiamä acum Ro$caniT, partea de mijloc (cf-
pgAirka), care este curnpäratä de la Mariica nepoata luf
Faraon $i iar din a treia parte de sat din BiläutT, care e
in Tinutul Hotinuliff, a treia parte, pe care at't cumpärat-o cre-
dinciosul nostru pan Ghianghea pircälab si jupäneasa lui An-
ghelina drept 300 de zlotT tätärestf, de la Nastasca, nepoata
Male! [maaii ; Malea, nume de femeie]..., i iar a patra parte din
sat din Ravacäutl, pe care iar aú cumpärat o, drept douá sute de
zloti tätäresti, de la ailEa 0MAKEIWIC11-1, flub 1111 Coste, nepotul
de frate (nparraiiiiii) al luf Teodor Ords, nepotul de fill al
Maruscii, fiica (Awl-ma) Pancovel (nauKoick)». Marturl : fratele
DomnuluT, Costandin, fiul DomnuluT, Petru, $i boieril : Gavril
Vornic, Petre Cräcovici, Danciul Huru, Veaveritá si Ion H51-
riovi pircälabi de Hotin, Bodeiti $1 Spanèoc pircälabi de Iasi
(napKaaasivm MCKIIKk), Ion $i Nechifor pircalabi de Neamt, Iatco
$1 Joan pircälabT de Cetatea-Noud, Ion Sturdze Portar de
Suceava, Petre Spätar, Ion Vistiernic, Toader Postelnic, Pogan
(:)a$nic, Dumitru Stolnic, Guzuca Comis, i ceilalt1 boierl, marl
si mid. Ispravnic : Lucociii (a8tavino) Logofät. Scrie Dumitru
Vascanoviè. Pergament. Pecete cu $nur ro$-deschis, täiatá 1.
Comunicat de d-ra Tatos din Roman.

1 Cf. Melhisedec, Cronica Romanulur, I, p. 1 SS.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 7 j.

6. Iasi, 20 Decembre 7 [14 (1605). Ieremia Movilá, lui [Firvajn

fost AO, dindu-I párti din satul Rusil pe Iazera, dup ä. acte
de la *tefan-Vodä. Nume ale vinzdtorilor : Gon0a, Mecea, Focsa,
Nedelea. Martuel fiii DomnuluI : Constantin, Alexandru $i
Bogdan, apoI boierii : Ureache Vel Vornic de Tara-de-jos,
Crste Vel Vornic de Tara-de-sus, Gheorghe pircdlab de Hotin,
Gheorghe $i Ionasco pircálabI de Neamt, Manulti $i [Io-
nasco '] pircälabi de Roman, [Váscan Orä$ Hatman], CA-
räiman Ceapic, Vorontar Comis, Bränovschie Postelnic, Vea-
veritä Spatar, Gligorie Stolnic, Simion Stroici Vistier. Is-
pravnic Stroiciti Vel Logoat. Scrie Ene Bejan. Pergament.
Pecete atirnatd. - Comunicat de d. presedinte Vidra$cu din
Ia$1.
7. 30 Julie 7136 (1628). Miron-Vodä dä «mändstiriI din Vas-
luiti 2 ci o ail inchinat la monastirea Zugraful din Sfäntul Munte
Aftos, o moard pe päräul Vasluiului, si cu grädini la fäntäna
räulur, si cu locurl de prisäcf, la o:obärsie pustii». - Citat in-
teo hotdrire din 1840 ; proprietate a d-lui Mavrocordat, din
Vasluiü.
8. 2 April 7138 (1630). Alexandru-Vodá (Coconul) dd
cmonastirii din Vasluiti o vii ..., ci all fost domniascä de ocolul
tärgulu». - Citat in acelasi act din 1840.
9. 5 August 7139 (1631). Moise-Vodä dä «monastirif de
Vasluiti o vie in dreptul tärguluI Vasluiului i moard pe pä-
räul VasluiuluI», etc. - Citat in acelasI act din 1840.
10. 28 Mai(' 7176 (1668). LIlia$ Alexandru-Vodä intäreste
Päharniculur Postolachi «o bucatä de loc din hotarul tärgului
Vasluiulul, ci i-ati fäcut danie, din hotarul pe cari l-aü ho-
tärät Stoic. De Sturza $i cu alt ränduit boeff». Traducere
de Clur. Paväl Debre$. - Citat in acela$I act din 1840.
I I. 29 Maiti 7176 (1668). Ilias Alexandru-Vodä dä luI Pos-
tolachi Vel Paharnic eo parte de ldc din hotarul tärgulur
Vasluiti, ca s[ä] fie hotar satului Tätära$il[o]r de indestul, cu
vad de moará in apa BärladuluI $i c 1 vad de moarä uncle

1 V. Arch. 1st , III, p. 74.

2 Intemeiatá de tefan-cel-Mare.

www.dacoromanica.ro
76 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

dä apa Vasluiului in apa Bärladulu . . Hotarul sä incepi din

Cetätui la vale, prin pädure . Pänd in capul Topililor, inteun

grind .. . Tufile celi rosiI ... improtiva casäI lui Trohan
Movila luf Ntis . . Vale Murgestilor, in ulmi. . . Pre din gos
.

de Snte.» - Citat in acelasi act din 1840.

12. 17 Maiti 7199 (1691). Costandin-Vodd (Cantemir) dä.
lui «Stefan Miclescu ci aü fost Postelnic 1 . hotarul satultif Tä-
tärasilor». - Citat in acelasI act din 1840. - intdrire cdtre
acelasi, biv Vel Sätrar, de la Costandin Duca-Vodä, la 15
Novembre 7202 (1693). - Ibid.
13. 28 Septembre 7205 (1696). Antioh-Vodä dä SpataruluI
Mihalachi Racovitä. 2 «o bucatä de loc din hotarul tärguld
Vasluiuluf», aleasä de Vornicul de Poartä Stefan Pilat. in ho-
tarnicd : «Rddiul luI Vodä . Poiana lui Mihaiü Ungurul . . .

Prisaca Burghelestilor.» -Ibid.

14. 20 April 7224 (1716). «Manila, giupäniasa räposatultd
Stefan Miclescu ci ail fost Särdar», vinde, «impreunä cu fiul
ei Frangole», satul TätärasiI, «dupä scrisorile celi vechi, Spa-.
tarultif Ioan Päladi » 3. - Ibid.
15. Iasi, 30 Novembre 7249 1740). Grigorie Ghica-Vod5.,
pentru pira luI gDumitrasco si AndronacheI, feorif lui Silion,
nepotif lui Dumitrasco de CälimänestI si a Anita', stränepotii
lui Avraatn, cu Gheorghie fia)rul lui Vasilie Jitniceriul, ne-
potul Gheuculesä, pentru niste mosil ce sint la Tinutul Tu-
toviI prea Jerav4u, anume JorästiI, sat intreg, si gumdtate de
sat de Romänestf si gumätate de sat de HärmänestI $1 gu-
mätate de Comänesti ?I igumätate de sat de VicolenI, parte
de sus, de spre RomrtnI (sic); dzicändu feorif luí Silion cä
aceste mosiI sintu drepte a lor, de pe strämosul lor Toader
Jora». Se judecä innaintea luI Sandul Sturdzea Vel Logofät.
Silionestif aratä un act «de la räpAosatul Costantin Duca
1Cf. vol. V, p, 591, nota la no 236. In ziarul Secalul din 2S Mal11 .1903,
d. I. Tanoviceanu pomeneste Intre 1661 si 1664 pe Grigore (Miclescu), Pi.-
harnic. V. si nO II.
2 Viitorul Domn.
3 Acest boier era sotul unel surorY a lui Mihai-Voa Racovitsa. V. tabla
1st ht. rom. Pn sec. al XV.117-lea, la numele sae.

www.dacoromanica.ro
 MATERI ALE DE ISTORIE CuLTURALA 77

Voevo id», eispisoc de pail si de rätnas, ce ail avut de la

räpAosatul Duca-Vod[d] bätränul». Cealaltá parte presintä. A o
carte de la Antonie-Vodä, data de volnicie lui Costantin fora,
ce a fostu Arrnas-Mare si luI Vasilie Gheuca, Logofatul al
doile, ca sá popriascä satul Jordstiii si pártile din Romänesti»,
etc., ccarile le tine Vrabie, cu nepotil lui, pänä vor da un
uric de Tiganf a luf Simion Jora». Pecete mare, rotundä, cu
chinovar. - Comunicat de o studentä.
16. 13 Ianuar 7265 (1757). Costandin Racovitä-Vod5., Me-
delniceriului Neculahl Racovitä si VorniculuI de Poartä NeculaI
Bucur, aratind cä a dat docul cät este drept domnesc la
tärgul VasluiuluI, afard de vatra tärgulur, monastirif Precista
din Roman 1» : sä hotäreascä - Citat in acelasi act din 1840.
17. 28 Ianuar 7265 (1757) Hotarnic4 de la Neculal Racovitä
[v. n° precedent] la tirgul Vasluiü. Pomenit «Podul Hatmanului
Miclescu». «in zare dialuluf, unde sä numesti Cetätuia», «drumul
postilor», «gura väef popii, ci se numeste Hopul ..., pärd in
ruptura drumuluI..., Valea HäsculetuluI ... Unde esti iards o
ruptur5 si stilp de piatra a räposatuluI intru fericire Mihaiti
Vvd ... Dialul Bosti», mosia lui Vel Logofät Radul Racovitä»,
«Poiana lul Feico», «drumul Nebunif», « aniäna Rälilor». -
Ibid.
18. tint-ire domneascä din 30 August 1776 (copie din 18
Februar 1783, de la Alexandru Costandin-Voclä. ; armele am-
belor teri), pe o anaforà. Priveste jalba luI «Mihalache Craca-
liia mazdl de la Tin[u]tul CerndutuluI asupra dml. Iordachi
Cant. biv Vel Spat. ». Cracalii/era «ginere uniI Elenii fataIrimi-
af Jora biv Vel Cdpitan... Soacrä-sa Eliana alti copiI n'ati avut
fär numaI pe aastä fan.", si aasta nu iaste fácutä din bär-
bat cu cununie, ci ar fi din säräcie, fácutd in val[u]viia ei.»
Averea o iea Iordachi. Acesta, prin vechilul säti, «dutnt Ianachi
Cant. Vel Ban», presintä diata Ilene, 'din 25 Mart 7263 (17 5):
aratä. ea «ca., avändu doao cäsatoriI, si copif n'aii avut, si ajun-
gändu la värsta bdtränet[e]lor, si de spre alte rudenii a ei ne-

1 Fund4a DoranuluT.
2 Fiul luí Dunaitra?co i nepotul de frate al lui MihaT-Vod'á.

www.dacoromanica.ro
78 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

avänd nie o cdutare intr' atäta ani -ati trait in vdduviia el,
apoi socotindu mai mult pentru sufletul ei si pentru cheltue-
lile Si grijile cele obihuite la moarte et $i dup[ä] moarte,
aü ales pe nepotul sail, pe dumT Spat. Iordachi Cant. $i
l-aü luat feor de suflet, si i-ati dat danie satul ei de la pa-
rinti, anume Melitinitii de la Tint. CernäutuluI ... ; a$ijdire
$i pentru alte mosii, cdte ail mal avut, iar[a]s dum' sä fie
clironom, ca sä umble sä le dezbatä de pe la cari sänt impre-
surate.v Iea de la el $i 300 de lei, de-0' da la datorii. Fetei
i se cer acte, «saii macar de aci läsat cuvant catrA cineva
Eliana la moarte el precum cä-I iaste fatdv : dar nu se afld.
Si pravila exclude de la mostenire pe fill nelegitimi. Iscalesc :
Vasile Razul Vel Logft., Dumitra$cu Sturzea Vel Vornic,
Costandin Sturzea Vel Vornic, Lupul Costachi Vel Vornic,
Costandin Paladi Vel Spat., Ilie$ Catargiu Vel Stolnic. Copla
o intdresc Mitropolitul Gavriil $i boierii. - Proprietatea d-lui dr.
Goilav din Boto$ani.
19. 23 Mart 1777. Grigorie Alexandru-Voda, pentru bi-
serica Sf. Voevozi din Ocna, dupd cererea luf «Ianache proin
protopop $1 preot ace$tii bisericiv. «Pentru protopopa Ia-
nachi, de vreme cd dintru a sa ostenialä $i cheituiald s'aü
falcut aeastä svantä bisericä, ial se fie volnic a a$eza preoti
la aastä bisericd, iar altul nime se nu fie volnic a pune si
a aseza preoti la bisericd, farad de voe sa 1,» Scrie «Dumi-
trachi Varnav al doile Log. v . Pecete mica, cu chinovar. - Do-
cumentele bisericii citate.
20. Octombre 1782. Alexandru Constantin Mavrocordat.
«Datorila nepregetatd iaste, dupä toatä leage, obläduitorii sd
sá ingrijascd cu ceale spre odihna acelor ce sänt supt obld-
duire, sati pämänteni saü streini, $i de orce stare vor fi, cu
cat mai värtos $i pentru fiii si fiicile de Domn, de a nu-I
läsa nepus la ränduialä cu ceali cdte O. cuvine a le aye dupd
dreptate sprea oare$care ajutoriü, fiind $tiut O. prea fin'
Domnilor ni6 innalOme starii, niò obiceiu nu-I lasa. a O. im-
pärtä$i c..1 cinurf de dregatorif saü cu alte chivernisdle, prea-
1 Pentru altS biseric5. din Ocna, a luT Radu RacoviO, v. :Rev. p, ist., arch.
p Al., V, pp. 170-3.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 79

cum altii, de alte stärl, - färä numal cu cuprindire prin deosäbit

ajutoriü ce H sä dá de card luminatii Domn1 cu aceali
oränduite $i nesträrnutate mile. CAC, cänd $i de aceaste oränduite
mile sä vor lipsi, neavänd impärtäsire ni din cinurile dre-
gdtoriilor ce sä cuvin altor stdri, cu strämbdtate $i färä cu-
vänt de dreptate va fi ca sä rdmäia i nehnnärtd$it din dom-
nestile oränduite mile. Care aeasta, aice socotitä $i de laudd,
gudecänd-o cu dreptate $i cu cuviintä $i cei mai denainte
de noi fericit $i luminat Domnif, ati pus la cale ceale spre
folos pentru ei. Dee socotit-am Domnie Mea $i pentru lumi-
natul prè-iubit fratile nostru Dumitra$co Voevod, cá sá cade
$i cu dreptate iaste a fi impärtäsit cu orescare domnesc
ajutoriü. Nu numal cá, dupä oränduiala cuviinoasä a fiilor
de Domnu, este cu cale a av, dar $i pentru multe faceri de
bine $i apärdri -aii avut tara aeasta in multe vremuri de la
fericitif intru pomenire mo$11 si pärintile Domniei Meale,
dupä cum iaste $tiut de tot, cum si de cätrd Domnie Mea »
if dä deci o sun: de scutelnicI Iscdlitura domneascrt. Pecete cu
armele aminduror terilor, din 1782. Initiale, titlu $i inceput
cu aur. -Proprietatea d-lui Mavrocordat din Vaslui.
21. 2 April 1783. Alexandru Constantin-Vodd, epentru svän-
ta bisdricd din Tärgul Ocnif, unde sä präznueste hramul Svin-
tilor, mai marilor Voevozi cerestf, Mihail $i Gavriil», dupd
cererea lui «Ianachi proin protopop» $1 a preotilor : if dä 4.200
de ocä de sare de la Ocnä si io ocd de untdelemn $i 3 ocd
de tämlie, eiarä4 din Ocna g[o]spod». Si scutiri felurite. Boierii
(dupd fiul Domnului, Costandin-Vodd): - V. Log. de Tara-de-jos,
Costandin Ros[e]t V. Log. de Tara-de-sus, NicolaI RosLe]t
Vel Vor., Iordachi Cant[acuzino], Gheorghie Sturza V. Vor., Las-
carachl Ros[e]t V. Vor., Costachi Ros[e]t Hat., Alecsdi
Matei Cantacoz[i inò V. Vist., Costandin Paladi V. Agä, Mi-
halachi Racoviti (sic) V. Spatar, -'V. Ban, Costachi Ghe-
rachi V. Comis, Grigora$ Sturza V. «Camenar», Mihai Sturza
Dimitrachl Sturza V. Särdar. Pecete cu chinovar. Iscä-
lit trá. - Documentele bisericif citate.
Dumitrasco luase pe fata luI Dumitrascu Sturdza Hatmanul. El nu maI
plecI din Moldova (Gen. Cantaeuzinilor, p. 390'.

www.dacoromanica.ro
80 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

22. 23 Iunie 1783. « Marturiia BanuluI Sandul Miclesc[u]

in pricina dentre Clement vtorii Vistier cu monastire Do-
brovat pentru moara din apa Vasluiului . Ati mers it-Italia la
tanterimul bisäricii ci s'ati numit cu grevici (sic), si Pan cetit
carte de blestem, intrebandu-if unde aa fost targul vechiti maI
innainte, $i ni-aü arätat de la casdle domnesti in sus podi$ul,
fiind tot locuri de cash' $i tintirimurI de bisarici.» Era numai
«o ezaturd intr'o garlä vechi ci-I zic Vasluetul Vechiü». -
Citat in actul pomenit din 1840.
23. 15 Mart 1786. Zapis pentru vinzarea a «trii firte de
vie», «pe mo$ie Mitropolii ot Viddicen[I]». intre marturI :
«Sandul Doba», «Toader Mescal».
Goilav din Boto$anI.
- Proprietatea d-luI Gr.
24. 23 Februar 1791. Vinzare, cdtre liii Muste, a «3 firte
de vii lucratoarea $i 5 firte loc sterpu curatatu», la VlddicenI.
intre marturi : «Andon Sárbul», «Costandin Budescul». Scrie
«Gheorghii dascalul». - Idem.
25. 15 Septembre 1792. «Iriana Doboai» dä zapis «gineri-
mieü Ilie Muste» pentru «o firta $i giumataati de viI la Via.-
diceni», ce-I vinde. Parte din pret i se lmplineste «innainte
judecatii Hatmanii». - Idem.
26. ii April 1793. «Ion Bat-lend din sat Galbinii» dä zapis
lui «Gheorghie Buzdugan» c, avind la acesta datorie Andreia
Bade, värul säü «premare», i-a dat el, Ion, in loc ni$te vii,
«din gardu in gardu», linga «Capt. Toader si längd Lupul
Gatin i länga Paladie Nechita, alature, de spre soare apune,
in batränul Frätimänestilor». - Comunicat de un student.
27. 18 Maia 1793. Hotarire a luf MihaI Sutu in procesul Can-
tacuzinilor (v. n° 18 si mai departe). Iscaleste : M. Doniè Clu6.
Pecete rotunda, cu chinovar. - in anaforà se spune cä maI avuse
cälugärul o fatä, dupd moartea fiilor lui. Pentru aceasta opre$te
satul Delenl, «cu celi di pe impregiur silistf : Rusif, One$tii $i
Pä$canii, ce sant la Tinutul Harläului». Ea moare, $i «aa fost le-
gatefsit» DeleniI «nepotulul säti de sor, dum[i]sale Vistier Ia-
nache Cant. h. Dar, murind sotul Mariutif $i maritind-o tatäl eI
a doua oard, i-a dat Delenii, preferind astfel fiica fata de «rudenie

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 81

de laturI». ApoI, temindu-se de «nevestitoriul sfärsit», dä nepotu-

luf satele de la T. Cernäuti «$i doi sate la Hotin : Novacautii $i
Nelepaut'a». Luindu-i-se, el lupta «pand $1 la udecät streine».
Aratä to copie incredintatä de la Cantelariia Socevii, di pe
o scrisoare a Pr-Cuvio$ii Sale Gherasim Cant :, din 1778,
Octomvrie 25, fiind atuncea Spatar», cg-I da partea ZoiVil:
Delenif, Ru$11', Onestii, Pä.$canii. ,zSi, ramäind fiicä-sa Mariuta
copal Camara in vaduvie, n'ati vrut ca sä o lasä de ba$tinä
instreinatä», ci-I (la aceste sate. Usihlibr eraü «di pe pärintile
sal Iordache Cant. Logofat», MalitinVa lilt de la Deana Joroae,
ca $i Nilipäutif $1 Novaclutii. Izvodul de zestre al Hama-
nesei era iscalit $1 de raposata so0a. lui Gherasim, Casandra,
de raposatul Mitropolit Gavriil, «räpousatul Logoat Joan
Cant, i dumn[nea]luI Joan Cant. Vel Logofät', $1 dumn[eallul
Necolae Ros{ejt biv Vel Logoat, fiind atuncea Vel Vornic,
din anul 1778, Avg[u]st». Se citeaz1 in intregime capete de
pravild. A doua diatä e din 4 Maiii 1783, fiind Gherasim Vel
Vornic, $i «incredintatä de pr-fericitul intru pomeniri Avra-
mie patriiarhul Ierusalimului, afländu-sä aicea, si de räpousatif
Mitropolitul Leon $i Sofronie Irinopoleos, cum $i de Sfintila
Sa Anfilohie proin episcop HotinuluI2 $i de dumnealuI Vel Ban
Lascarache Ros[e]t, ffind atuncea Vel Vornic, i de dum[nea.]-
1ui Spatar Iordache Luca, fiind atuncea Stolnic, $i de räpou-
satul Comis Lascarache). - Proprietatea d-lui dr. Goilav, din
BotosanI.
28. 21 Maii1 1793. Mihail Sutu arata ca, «dupä deosäbite
jalobe ce ni s'aü dat intai de catra Pr-Cuvio$ie Sa Gherasäm
Cantacuzinò monah, al done de la fiica Pr-Cuvio$ii Sale,
dumneil Hatmanesa Mariuta Cantacuzinl, 'gupäniasa cinstitului
si credin6os boeriuluI Domnii Meli dum[nea]luI Costache Ghica
Hatmanul, asupra dumisali Ianachi Cant. biv Vel Vistier, pentru
2 mo$i'i ot Tin[u]tu Cernäutului, anuMe Osihlibii $i Malitinita»,
se dä judecata in sama MitropolituluI $i a velifilor boleti. «La I I
zili a trecutuluI April ni-aü adus Vat. za aproz $i anaforaoa de

Acesta e cronicarul, celalt omoniraul

2 Scriitoral, asupra cä'ruia v. Ist, lit. rota. 'la sec. al XVIII-lea.

71304. Vol, VII. 6

www.dacoromanica.ro
82 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

gudecatá», din care se vede «cd, la anul 1778. Octomvrie 25,

Pr-Cuviosie Sa monah Gherasärn Cant. prin a sa scrisoare
aü fost legat danie nepotului sea, dum. Ianachi Cant. Vistier,
doi mosiI la Tin[u]tu Cernautului si 2 la Tin[u]tu Hotinulul,
care, dupd diiata Cuviiosii Sale dintru acelas an 1778, inceputá
din zi Mtn a lui Octomvrie si sfärsitä la 4 a lui Noernvrie, de
atunci, si dupä noima izvoduluI de zestre -aa dat tot intru
acelas an, 1778, Av., durn[i]sale HatmanesAI Mariutil Cant., ca,
dupd moarte Cuviiosii Sall sä aibä a trece in stäpänire dumi-
sali Vistier ; apoi, in urma acel legate danii, Pr-Cuviosia Sa,
prin al doile legiuitä diiatä, din anif 1783, Mai 4, indemnän-
du-s[ä] din pärintasca iubire si rävnä, li-aa dezlegat de la dum-
nialui Vistier Enachi Cant. si li-aa legat mostenire fiicii sali,
dumisali Hatmanesg Mariutii Canttacuzino]. Dupä aasta, mai pe
urmä, väzind Pr-Cuviosia Sa inmultire mostenitorilor de gos si
greutate casäi gineriluf si a fliciI sale, socotit-aü si prin osá-
bitä scrisoare de danie aa dat dumisali Hatmanesäi daru de-
sävärsit in viiate aceli doi mosii de la Tin[u]tu Cerndutului,
anumi satul Oihlibií i satul Malitinita .. . , din anul 1791,
Noemvrie 20 dni.» Testatorul scrie lämurit ca «dupä moarte
sa sä stäpäniascá dum. Vistier aceli mosii». Se decide a
«ni vreodatä se poate statornici darul de WA' ... SA' stinge
]egatul färä a mai fi supus intrebdrii de l-aa däruit de said,
aa de voia, cum si obiceiul pámántului, de vreme cd pe toati
daniile aceli mai din urnid statorniceste.» intrebat, in numele
Domniel, dacá are ceva de obiectat, Ienachi-i rdspunde cä
nu. I se mar pune totusi soroc de treizeci de zile de la
cetirea anaforalef de cätre Domn: cca sä facä apelapia
cäträ Domnie Mea». Tree si septe zile pentru soroc. Se ordonä.
VätavuluI de aprozi a-i lua si actele, dindu-le Mariutif. Marturi :
Domnul si fui :eIoan Voevoda, Grigorie Voevoda si Alexandru
Voevoda» si boierif : loan Cantacuzin Vel Logofät, Costandin
Paladi Vel Vornic, Lascarachi Ros[e]t Vel Vistier, Dräcachi
Depaste Vel Vornic, Neculai Ros[* Vel Vornic, Costandin
Bals Vel Vornic, Grigoras Bälásachi Hatman i pärcälab Su-
cevschii, Alexandru Suciul Vel Postelnic, Nästäsachi Iancul
Vel Agä, Lupul Bats Vel Spätar, Mihalachi Luca Vel Ban,

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 83

Grigoras Ventura Vel Comis, Iacovachi Arghiropulo Vel

Camaras, Iordachi Mavro Vel Caminar, Vasä le Läcostian[u]
/Vel Paharnic, Ionitä Ros[ejt Vel Sárdar, Andreiti Milo Vel
Stolnic. Trofeti in color!, cu semnätura : N ihail Suciu Voevoda.
Iscälesc : loan Cant. Vel Logorát, Iordache 3 Logofät si
Mate! Costin condicar. Pergament cu initiale si cuvinte cu
aur si chinovar t. - Idem.
29. Io Iunie 1793. Miha Sutul catre Medelnicerul Toader
Carp : O. aleagä locul de la VasluiU al mändstirif PrecistiL-
Citat in actul pomenit din 1840.
30. I-iii Iulie 1794. MihaT Sutu-Vodä dä CdminaruluT Arghiri

Citeva Bimurirl genealogice slut de nevoie pentru a Intelege aceste do-

cumente. Iordachi Cantacuzino Deleanul, Spätar, chluggrit apol ca Gherasirn
monahul, are un fig oma, care moan:, si o fatg, Zoita, care nu trgieste pang
la nuntg (Gen Cantacuzinzlor, pp. 49-50 i tabla genealogid alipita). Cealaltg
fa* Märiula,iea pe Costachi Ghica -Genealogia acestuia c, fáräîndoialä, aceasta:
Un 5,,ef de corporatie din Constantinopol, originar insä din Seres (de unde fiul
sail se numeste Serezll ; v. aceastg colectie, I-II, p. 455, n° mu), Mihali, - deci
Basa (= sef de breaslä)-Mihab, - are un flu Sulgerul lorgu sag Iordachi,
care joacl un mare rol In cisugarea si preschimbarea Domnilor. Una din fetele
sale, Sultana, lea pe Constantin Racovita. (Gen.`Cant , p. 44 , cf. N. G. Dosslos,
Studd greco-roadne, II-III, IaSI, 1 902 , p. 55 : sotia lui Gheorghe se cherna
Eufrosina), cealaltä pe Mate'. Ghica (Doc. ('allzmachz, I, p. LRX). Supt amin-
dol ginerif, el vine in targ (v. vol. l-II, lac czt. i Galesescu, Eforza Sp nalelor
onvole, p. 239) . e pe rind Stolnic si Hatman, dar i se zice de obiceig, dupg
o mal veche dreggturie ocupati. de el, Sulgerul Basa-Mihalopol (fiul luI Mihali).
El are un fig Constantin, canna i se spune Flatmanul Iorgulescu (de la Iorgu),
Sulgearoglu sag Sulgearopol (dupa boierta tatglul slit) si un al doilea, Barbu,
(Gen. Cant., p. 370). 0 fatá a luI iea pe beizadeb. Alexandra Nicolae Mavro-
cordat (tbzd , p. 393) Constantin Iorgulescu Sulgearoglu tine pe fata cca mai
mare a luY Alexandra Ghica Dragornanul. O fatä, a lor, Sultana (dupä numele
suroriI moarte a lui Constantm), e Doamna lui Constantin Mt:nazi (ibid., pp.
402-3) FiT ltui se nunaesc Alexandra (lenacht Kogglniceanu, p. 251) (dupg un
bunic Alexandra Ghica), Iorgu (dupl. cellalt bunic) si Cunstantin, Costachi
(dupi tata.). El, Iorgulestif, figureaza întáiü îr ultirnul Divan muntean al lui
Constantin Mavrocordat, apol vin In Moldova cu Grigore Alexandra Ghica,
un unchig, In a doua domnie. Cumnatul Constantin Moruzi Ingadui întáití celul mic
a lua numele de Ghica, dupg maing si-1 inainteazi In boierfl (ibid., pp. 13.7,
403). Cf. polemicile pentru originea Ghiculestllor muldovera In Cony. lit. pe
1902. -0 sorg a lui Iordachi Cantacuzino, Safta, lea pe pribeagul rnuntean
Constantin Cantacuziim, si din casatoria aceasta se naste Ioan, lenachi Vis-

www.dacoromanica.ro
84 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

Cuza' curt loc de casä in tärgul VasluiuluI alb:tuff cu za-

plazul bisdricif Päná supt piscul unde a umblat drumul
cel marl din vechiii». - Citat in acelasi act din 1840.
31. 9 April 1795. Mihai Sutu-Vodä dä HatmanuluI Costachi
Ghica «tärgul Vasluiului», ecu tot locul de prin pregiur, ci
sä va dovedi ea* este nedat danii de vre-un Domn.» - Citat
in acela$T act din 18402. - intärire de Alexandru-Vodä Calli-
machi, la to Iulie 1795. - La 9 August 1796, Ghica face
cumpäräturI de la mändstirea Dobrovát.
32. Septembre 1796. Alexandru Joan Calimah-Vodä,
pentru e preotul Dimitrie de la biserica din Tärg[ul] Ocnii».
Era ginerele luI Ienachi preotul, care murise. «Aiiändu-s[ä]
si om särac $i cu cas[ä] gr.& de fete», cere a fi iertat, .atät
de baniI scoale, cum $i de poclonu vlädicesc». Se incuvim-
-
tend. Pecete octogonalä, de chinovar. Documentele bisericif
citate.
33. 2 2 August 1797. Alexandru-Vodd Callimachi, catre
Stefan Sturza biv Vel Ban si ispravnicii de Tutova, pentru
jalba lui Vasili Busild Cäpt., de la VicoleanI, in proces cu
tin Grigorii Cäp4ind i Sandul Bäläbanu» $i alT eräzä$1», cari
«ar fi zälozAt toatä mo$iia la un loc, drept 150 lei». - Co-
municat de un student.
34. 29 April 1801. Vinzare de vie la Tinutul Tecuci. «Un
pogon iaste vii Váraginä, numai rädäcina, iar o firtä locti
sterpii ; cari vii o am $i eü cumpäratä di la Frätiman , la
Chetri$, pe mosiia Galbinii... Pintre viia lui Chiriac Hu$tiul . .»
Pomenit Jic. Iordachi Movila. - Idem.
35. io Ianuar 1802. Coste grädinar vinde o casä in Birlad,
tin drept[ul] movilii, la gura oco[lu]luI ei sä hotärä$ti pi
din sus cu Sandul Rä$cänitii».
36. 19 Iunie 1803. Alexandru Moruzi dä luI MateI Costachi
Banul sä aleagä chotaräle mo$iilor ci sänt date din locu tär-
tierul p. 5o). V. mat' departe In acest volum documentele ramurif mol-
dovenestl a Cantacuzinilor.
V. vol. VI, p. 169, nIe I I I-2.
2 Originalul se afli la cl. Alexandru Hinna din la4. V. Tanoviceanu. In
Prinosul Sturdza, p. 430.

www.dacoromanica.ro
 WhTfl 110CdoUrl, JJ,1H MCZAJIBIBIr.

AaKViirrópil,;i;441cfrwri AÓrA 3it MilMOTi a2 ctlitleM ipm`pi KZ la 3PKV,11410A LIIA

M4AA ÂM"NISIAK2 TAttz otWA Ag triZAue;rr eitt 6iCT;10. clIALVONAt CK2rlirtl Ae
dnT Pml'irVA nepatitiA4 41pArt,a, CAolio3ifirtft CC%)
A A 'V
WA flpE1 KL ,r, CHOArIA-
-
TplunAtti H mziAvic.t.kKoAlu oyti,Avii:Aztatma frp,9Hilte tiopl4,VAV4 IláTyrol
MAg. B.1 1,,,SV ta,Sp 4Kfleklitil.;Aße egtKT132LIJAV4E1 ATM' cnpi rtárrti iwif: KZ
j_ , I
Wil Ae Cno mirk rcgrrgpiq oinAnaTgulutiii.up MTéri 4iAt.up SE CZ ActA2 L flecKafl
4iiNt sbiCT0 CEldi dKiTsfAVI:K) K2 Mil i
RiNZ lilei,4XHZ, IDA ctirtigti4Vo ;TAT A
111'6 rupCóptE4 adAcrrpet K,34T WA 3 ifilottAW? gclfatTptl.
nityr03 Á'it'ACTA cVElpi KA'pette caxigTs KVátifierstinl cAososke) KW K4ft El 41.-
41AAPLVII .¡Aarropi4Hile WI Tame ROCTpot ;TO KAIT 01,e ntft.vi'm cz NtCZ 41;4011
nelvrp20AiturKzpiA6 mrkAE: nottrpV ici UN Cia/12,011pt w CSKApAW4prk 110111111,11110-
7VAgrl 34cirgA iamx:rie grdrrii(lAerra Kárk cl 345Az, w A KV Átirk'Arkw 11p4iviAt EA C2-
, t:4
sApw Toia HAI 'E'fri. Kg ;IA( aip & 3 I1K ca-A2K7sliToprimup Mtuit2V:FITIrl: K2. lipO't1TA
kIerk'cia aag ,4,2p,Vn'T ,14AAr1g4 9Irr2 34 40M16.11e MIX AHA Oiti,VABLoie4,
g anzpvrdpió Kg 63c4TE3Apti'rrgpitAtulitaTifill ROT. eti nzp.fityl Ate RH hi 6 110-
I 11

HaTO1p1; ÁA laCTpV. RVHdetWEU,Ñ Ac1.1) KS 4MAIWitliMt CÁ, 411A4iCT 44AtÓ ripe a%

I ,A.41 AI e
4A tibMHM, WH oyriii U,H kV afHZA HAMS CI cnpik,JNOTHrE LJ6LpEWIll sdairui HO
p?4I1pi1. rip Alt Kt Hti +TAM nAloe Mil.616A+1EA ok,e3HZÁSMAVHiutri rir HLU? HZBIAA
,iRzAix,Hrl`VpHAE soampis cl titsZ;14.11HKOWál4111 iffrpV I1HMt1ic 9I1 C'UdiLIHHISZ.
1-1Vrit'pE CI Livta ArTH'TZ7 CX ilicA,Cf»SCKI ;FApastii'M Milp.
Gag cA919n4T GDpáwgrt fil (1.14, C(CT23ri AA 23: (Dkv04re. 18216

ÂÂÁatv Vt'H4lifir r
La pp. 85-6, 110 42.

www.dacoromanica.ro
 DTATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 65

gulul Vasluiului, care s5. stäpänesc de Flatm. Costachl Ghica».-

Citat in actul pomenit din 1840. - Apoi intdrire, la 21 De-
cembre 1805.
37. 1-id Ianuar 1805. «Värlan Moisäiu, Impreund cu sotul
med Iona», de la Vale-Rd (Tinutul TecucT), vind vii cla Chetri$»,
cu 30 de lei pogonul. - V. n' 30.
38. 27 Iunie 1806. Märturie a until bdtrin de peste 8o de
anT pentru hotarul Vasluiului. «Cd, fiind un stejar insämnat
in vale Bähnaril[o]r din sus, cänd era el copil mic, aú mers
cu alti bäet, $i Lan dat foc, iar tatäl sd.d, auzänd de aasta,
1-ad luoat pe dänsul $i, ducändu-1 la räddcina stejarului, 1-ad
bätut, zäcändu-T ea' aciala ad fost cu bour, a mo$11" Dele (?), $i
el dupä aceia aú sädit doi nucT, cari $i acum sá aflä in locul
stejariulul.» - Citat in actul pomenit din 1840.
39. 28 April 18ii. Ioan sän Costandin Dorin märturise$te
pentru un loc din Birlad. MarturI: Hagi Iordachi Eftimiu,
Lupul Gherghiu. Adausä märturia luT «Dumitru Groza ot Pri-
sacaní» pentru acela$T loc, al 1111 ùopatd. Amenintat cu carte
de blestem, pentru ca sá lipsascd gurdmántul, din bunä
voia mè dad in scris pentru aciasta márturii». Pomenit Ta$ul
Bldn[a]r. - V. n' 29.
40, 24 Maid 1816. Domnul cdtre «Alexandru Ghica Vel
Vornic de aprozl» pentru vinzarea, dupä voia Casandrei Co-
misoaid, «trditoare de piste Prut», a uneT vii de la Cotnari,
luará de la «un Cdpitan Toader - Proprietatea
d-lui Gr. Goilav din Boto$anT.
41. f-id Octombre 1816. C. Ba$otä (?) Ban siguripsgte cu
mo$1ile sale pe dordache Roset biv Vel Vistier, mai marele
fid al sotii mete Anastasiica Ros[e]t», pentru cá i-a insträinat
mo$iile de la Orhei. -Idem.
42. «Cditrä noroclul tärii Moldaviel. Läcuitori a acestuiloc al
Moldavief, vd facem $tire cd, cu ajutoriul $i mila d[u]m-
nezeiascd, toatá Grechia ad innältat de astä.z1 flamburile scd-
'Aril de supt jugul tiräniei, cerind slobozeniia sa, $1 ed in-
preund cu toti simpatriotif miei nag duc acoló unde mä chiiamä
trimbitile norodului Patriei meale. Vd dad dar încredintare
$1 inchiez4luire, atît de spre partea mea, cit $1 despre par-

www.dacoromanica.ro
36 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

tea tuturor simpatriotilor mid' celor ce O. afld aicea (pe care

am cinste s5.-I ocirmuese), cd yeti" avea bund odihnd $i sigu-
rantie, atit a insug persoanei voastre, cit $i a avearilor voastre.
Pentru aèasta, fie$tecarele sd caute cu aceaia$1slobozenie cu carea
vä aflatI indatoririle $i trebile voastre, $i intru cit de putin sä
nu sä turbure pentru mi$cdrile meale ; pentru cd $i obldclui-
rea si ocirmuirea printipatulul acestuia rämine tot aóasta carea
sä afid, $i cu acealea$I pravile va sdvir$i trebile ell% Cu adevär
vd zic, o läcuitorilor Moldavief, cd Proniia cereascä v'aii dd-
ruit pe Domnul ce astdzI domnea$te, Mihail Sutul Voevod,
un apdrdtorig cu oserdie a driturilor Patriei voastre, un pd.-
rinte $1 de bine voitorig al vostru. Cunoa$tetI dar cd innälti-
mea Sa iaste acest fealiti precum il numim, si uniti-vd cu In-
nältimea Sa spre ocrotirea ob$te$tif voastre norociri. Iar, deacd.,
din intimplare, niscaiva deznädäjduiti Turd vor nävdli in pd-
minturile voastre, sd nu vä infricopti intru nimica, cdcf stra$-
nicd puteare sd aflá gdtitä sd pedepseascd indrdzneala lor.
S'ati slobozit nora$ul IasiI, astäzI, la 23 Fevruarie 1821.
Alexandru Ipsilant »
Original tipdrit. Colectia d-neI Ecaterina Chr. Pilat, din Bo-
to$anI (astäzI actul se aflä in Bibl. Ac. Rom.).
43. 14 Mart 1823. Privilegiu domnesc pentru «Sava Cdpi-
tanul din E$1),, care fusese «multI anI cavaf al Curtii dom-
nest'. .. ., $1 afländu-sä in urtnä i Cdpitan de Margine la Ti-
n[u]t[ul] Sorocif». Are $i hrisov ccie la procatohul nostru
Domnu Scarlat Calirnah Voevodv. Scutit de ddri. 40 dughianä
cdvdfie>> $i o «crämd cu bäuturä, de[n] Ia$1» vor fi scutite «de
banil agutorintif» si de alte ddri, impreund cu trei calfe, «find
holteI cu capul». Vinul din via sa va fi scutit «de spre sluj-
basiI vddraff». Va avea $i 5 liude. Pecete mare cu chinovar. -
Actul de la Scarlat-Vodd e din 27 August 1814 (identic). --
Idem.
44. 20 Lille 1823. De la Vornicia de Poartä cdtre Vornicia
de Politie, pentru locul de dugheand ce are in Iasi «Cdpitan
Sava Cavacbasi, Arman de aice din E$I», «la ulita Cizmärii,
pe locul mänästirii BärnovschiI». E in hotar cu «Post. Iftemii
Stävild.» $i sotia lui Ilencai«Dima Cizmariul, crd'emariii»,

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 87

preotul Andrei, ginerele lui Iftimii», «dascalul Theodosd»,

marturi.
45. Piatra, 19 Decembre 1829. Iixo,34Napn. Maupozopai-ca,
°nit-tip TV) aoca-igiou XorO. Koarn.vrEvou aratä cä dä fiuluI
eI Neculai «a mè mosie Almasii, din Tänutul Niamtuluf, cu
toate silistile si dupä putere scrisorilor» ce are ea de la Cos-
tandin Bals. intäreste si Meletie, episcop de Roman'. - Pro-
prieratea d-luI Mavrocordat din Vaslui.
46. Novembre 1830. 1Vasili Alexandri Spa tar 2, vechilu cl'
Iacov[a]chi Paladio, din Basarabia, cvinde in posesgi» cmosdia
dumisali dä aice din Moldova, anume Sä.losänI, ce-i zic si
Bivolu, dd la 'put. Dorohoiuluiy, lui Cost. Joan Gherghel.
- Colectia Draganovici din Botosani ; däruft Academie Ko-
mine,
47. 9 Februar 1836. Se dä dreptul de ,xa te iscäli mntáiú
in lucrärile SfatuluI Ocdrmuitorid» Vornicului Costachi Ma-
vrocordat, gdupd incredire ce avem in persoana dumitale,
care ai dat dovezi de iubire de dreptate si de cuget nejäg-
nit in deosäbitele slujbe a patriei, cu care dupd vreme al
fost insärcinat» 3. - Idem.
48. 20 Maid 1836. Cdtre Costachi Mavrocordat. «Dupd
luare aminte asupra jalobif ea care aI intrat card noi, ce-
ränd pentru cdutaria sdnätätif dumitale a fi slobod din fonc-
sioanele Marelni-Logofdt a Dreptätii, noI am priimit cu mäh-
niciune acest demision, dar tot odatd, socotind cu dreptul a
da dumitale dovadg priintii noastre pentru rivna de care al
fost povätuit in impliniria acelui mai insgmnätorid ram de
slujbä a Statului pe care noi am fost incredintat dumitale in
pretuiria moralitätil si a alesälor sentimenturi obsteste cunos-
cute, iatä, prin acest domnesc decret, argtänd a noastrd mul-
tamire de spre stäruitoare indeletnicire in acel postd, intärim
dumitale rangul de Logofät, cu dreptate de a purt'a uniforma
dupá asezämint, rämäind intru depling incredintare cd nu
' Era sora lui beizadea Dumitrasco, asupra aruia v. mai sus. Ea linuse
pe Spatarul Alecu ((7ricarird, VII, p. 259 , cf. ibid., p. 261).
2 Tatgl poetului.
3 Pentru acest fruntas al partidului anti-rusesc, v. Hurmuzaki, X, p. Lxxix.

www.dacoromanica.ro
88 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

veT pregeta a järtvi si in viitorime, pre cdt sändtatia dumi-

tale va erta, slujbe priineoasd cdträ patrie, asa precum af dat
dovadd in toate inpregiurdrile in care ad fost cersutd a du-
mitale impreunä-lucrare.» Idem.
49. 31 Decembre 1839. Numire ca «epistat nazdrii robilor
CArmuiriI» a LogofdtuluT Costache Mavrocordat, «avdnd in
vedere slujbile ci din viemi in vremi aT sdvdrsit patrieT, in
feliurT de insdrcindri cu credintd si cinstire». - Idem.
50. Hotdrire din 5 April 1840, pentru Elena Subin, pro-
prietara VasluiuluT, in proces cu Log. Safta Cantacuzino,
proprietara Bähnarilor, pentru impresurare. Hotarnica Medö.
Neculai0 Racovitä ci este din 7265 aratd cd Podul Hatma-
nuluT [Miclescul aü fost la locul ci este insämnat pe hartd,
unde varsd apa RacovvieT in apa Bärladulul Grindul cd-
lugdritdlor.>Citat un act din 7199 de la Costandin-Vodd.
Pentru actele citate, v. la data bor. - Idem.
51. 31 Iulie 1843. Numire ca ispravnic de BotosanT a luT
Alecu Mavrocordat AO' (fiul lui Constantin), in locul luT Theo-
dor Ghica, Postelnic. - Idem.
52. 17 Decembre 1845. insdrcinare cu presidarea biuroulu
de alegere a until deputat de IasT a luf Costantin Mavro-
cordat Logofdt. - Idem.
53. 9 August 1847. insdrcinare pentru Logofdtul Costantin
Mavrocordat de a presida biuroul pentru alegerea unuT de-
putat al Iatilor «pretuind meritele care, atät dupd vdrstd,
:

cdt si dupd osebitele calitäí, recomenduescu pe D-ta ca pe

unul din intdif boerT a tdrei». - Idem.
54. Io August 1847. Alegere ca g mddular al gheneralnicei
obiènuite AdundrI» a luT Costachi Mavrocordat Logofdt. -
Idem.
55. 14 Mart 1856. intdrire a Cdpitanulu Aleco Mavrocordat
ca «sef poliii Capitalid» (v. n° 38). - Idem.
56. 1411 Maiti 1856. Numire ca major a sefului politiei din
fag, Mavrocordat.- Idem.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 89

IX. Documente p6strate în Biblioteca Urechia din

Galati.
. Hotin, 2 Septembre 7097 (-i588). Ghiorghie si Francescul,

pircalabT de Hotin, aratä pentru vinzare a luT Drufu Nemis

ot Sendren[1]», in Pliuscovfl, lui «popa Romsa din cetate din
Hotin ». Marturf : vátah Maxin, Danul vatah, Orlinschii vätah,
Iurii vatah, Dragsan vatah 2. - Slavon.
2. Iasi, 22 Mart 7114 (1606). Ieremia Movilä, pentru o yin-

zare. Nume : «Dumitru BeleaT», «Isaico Pietrar , Cäzacul»,

«Zahariia hänsarü», «Angheniia». Pomenit un zapis al soltu-
zuluT si a 12 pärgarT din tirgul Bae. Marturl : fiiT tofT si bo-
lerif. Pecete de ceara.- rosä, cu snur ros (pembea)-albastru.
Pergament.
3. Septembre 7125 (1616). Enachl Mare-Ban de Craiova, Ven-
til[ä] V. Log Cristea blv V. Vornic, Leca biv V. Log. daü
,

cartea lor «jupáneaseT Grajdanef, jupaneasa a Lecdi Spat.»,

dindu-i vtile «de la Cätun, ce sántu in dealul Pitestilor, cu
oL3a si cu RumäniT $1 cu tot venitul , pentru ca aceaste
vif. .iale aü fost de mosie ale Leca.1 Spat., cumpärate de
in zilele lu Serban Voevod, cändu ati fost Domnu intaiü fe-
ral'. lar, cändu aü fost acum, in zilele Domnu nostru Radul
Voevold, feorul Mihnev Voevod, iar Domnia LuI aü pierdut pre
Leca Spat. si aü miluit pre jupan Bratul Vel Corn. Cu aceaste
viT de la Catun/.; $1 le-at finut pan ati fost Radul Voe-
vod aia in .earä, iar, deaca se-aü mutat Radul Voevod de
aia de in tear[d] si de in Scaun, de-ati esit Domnu feral
Moldovel, lar jupäneasa Grajdana ia ati avut Ord cu Bratul
Comisul NoT am cäutat si am judecat pre drept si prea
leage », intarind viile si restul averif GrajdaneT. Marturi : «Ba-
dea Post. de Gre si Mihil Post. de VäleanT $1 Freda Chat.
si Stamat[e] Compls si Mateiù Peh. si Nica Coln. si Dräghi
Log. si Musat Post.». Scrie Lep[ä]dat. Pecetea luT Enachi, re-
Actul e tipârit, Intr' o traducere rea, In Uncarrul, XIV, pp. 159-60. Pen-
tru Imprejufärile din IIotin, v. vol. V, p. St, no 16.
2 Aclecà nu In lunile de Demme relonoità. in 1611.

www.dacoromanica.ro
90 DOCUMENTE DIVERSE, IX

presintind un boier cu toiagul in mind (pe ceard. verde).

Dedesupt : 'lioivv-fiq mvoi (?) 1.
4. Tirgoviste, 8 Decembre 7128 (1619). Gavriil Movilä, pen-
tru o ocinä cumpäratä Ilk ANY pLIASIla goerto,i, 1.1141EAll. Nume :
Vävulea. «In coada vdcdritev, Goicea, Buteanil[e], Furciturile
boulov, grindurile Paturoasev, Frdtica [nume de persoand].»
Marturi boierii. Monogramd cu ros. Pecete ruptä. Perganient.
5. Iasi', 18 Decembre 7136 (1627). Dumitrasco Stefan V.
Log , Ghianshea V. Vornic, Nicoard. Hatman, Lupul V. Vist.,
Savin V. Spät., Aplos (sic) V. Armas, Pätrasco Basot[d] Log.,
Neagoe Post., Dumitru Buhus Log., Arsenie Vor. de gloatd
dail o märturie. IscdliturI si peceti.
6. IasI, 19 Decembre 7136 (1627). Miron Bdrnovschie Mo-
ghila, pentru vinzare la sat la Scobenteara (T. Cdrligätura)
cdtre Gheorghie Rosca Vistearnic. Pecete cu cearä rosie. «Du-
mitrasco Stefan Vel Logft. tee.»
7. 21 Decernbre 7215 (szc?=-- de la 1634). Vasile-Vod5., pentru
«Nicoarä snd Berdiloae si cu soru-sa Pälaga», de la «RomänestI».
8. ro August 7156 (1648). Supt Vasile-Vodd si Gheorghie
Muntul soltuz, cu 12 pirgari, K Tan a , fata diaconitdI Anghelinei»,
vinde un loc de casd. lui Gheorghe c Bai ea» . Marturl: Enachie
Blänar vecin si Ordachie sdbierul, si Vasilie 6alald0 si Curt sta-
roste de n[edutitor». «Pecete orasuluI» TecucI. - Fotografie.
9. 21 Mart 7157 (1649). Vasile-Vodd, pentru Ionascu Cujbä
biv Vel Vornic, acordindu-I intdriturd la satul Vladomira, «pe
Prut, ci esti in Tin[u]t[ul] Esilor, din sus di Cornu lui-Sasp5.
0 avea de la stränepotul lui Tatomir Tirds, cdruia I rdscum-
pärase capul de la un Turc, supt Radu-Vodd. - Copie.
' Decl Leca Spatarul fu ucis lnnainte de 16 [6, clod Radu Mihnea trece
in Moldova. Uctderea nu s'a fäcut la 1612, Mud cu incercarca de räscoall In
folosul lui Mihal Cam3ra4ul (Hurmuzaki, IV', PP. 479-80; cf. vol. IV din a-
ceasta colectie, p. civ), ci mal tarziii, cad Inca la 1615 Leca-g ocupa locul
in Divanul domnesc (vol. V, p. 297, no 18). Supt Alexandru Ilias, noul Domn
din 16,[6, el nu mai apare lug (Mid, p. 4379 no 5). Pentru václuva si ave-
rea lul, v, vol. IV, p. Ulm, nota 4, - Cf. si doc. i/xxxIx al Academiel
(altul, din Mägurele).
2 V. tabla vol. V-VI, la acest cuvInt.
3 Pentru Cornul-lui-Sas v. vol. V, pp. 572-3.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORLE CTJLTURALA 91

Io. 20 Novembre 7183 (1674). cRadul Cret[u]lescul Vel

DvornicVdd carte «popef NeaguluI den Bälte$tí ot sud Saac»,
intdrindu-i pärtI din satul cu acest nume. Pecetea Vornicului-
Mare.
11. «U Piatrg, It 7192 [1684], April 20 ... Adec[d] aU vinit
înnainte noastrg, pärcälabilor de Niamtu, anume luf Gligoras
Cárlig $1 a lui Chiriiac pärcälabi, $i a lui Manoli Vornicul si
a luf Vas[i]lie Vgrnav $i a luI Patrasco Buzni, $i a $oltuzulul
din tärgu din Piiaträ, $i altor omeni burg», egumenul Do-
softeiti de la Ping-At-4f, «cu Micod, $i s'aii pîtit pentru ne$te
pomi ce a avut Micotä, pu$1 de un mo$I a lui, cglugär, prea
locul mänästiri Pängäratilor». Se dg. dreptate mängstiriI. Jos,
trei pecet1.
12. «U Totru$, It 7194 [1685], SdpLetIlvrie 24. » «Ghiorghie
Savul din Bärsänesti » $i cu altii din neamul sail vînd partea
lor din Brätila-de-gos, «din bätränul Oitä$tilor, a patra parte,
partea lui Coste Medenca, 6-ati fost cumpärätur[d] mo$ulu1
nostru luI Simion Tiul». Vînzarea se face «dumisaalfe] luI
Alixandru Crupenschii Postealnicul»1, cu «lei* bgtutl». Se \rind si
pärti «din sgpätur[I]». MarturI: «Toderasco $oltuzul din Totru$,
cu pärgarif seI, $i Iordachi Condrea» $i altil, intre cari «Ghior-
gbit[ä] Buha», si «oamenI bunI din träg $i de t[a]ri». Pecetea
tirguluI.
13. Bärlad, 15 Octombre 7194 (1685). Vînzare de mo$ie
«dumisali PostelniculuI flies din Tifesti2». Martuff : «pre-
utul Ignat cel domnescu din tgrgu din Bärlad $i preutul
Gräjdean de acolo $i preutul Gligori ot CränojanI $i dumnea-
luI Vas[i]I[a]chi sän pop cel domnescu din Bärlad $1 dumnea-
luf Iftimie Gavrita $1 dumnealuI Dumitra$co Gavrita si Gavril
Antonachi $i Gavril Siva $1 NeculaI Toma $i Pascal Cäpitanul
de Rusi $i EnCu $oltuzul de Bärlad». Pecetea ora$ulu. Jos :
«Az Vasili Vornic iscal». - Fotografie.
14. «U Bärlg$tI», 17 April 7197 (1689). «En Costachi fiiul

1 Pentru acest Crupenschi, y. $ 1st. lit. rom. "in sec. al XVIIblea, PP 475-6.
2 E Ihe Tifescul, care a jucat un rol in Domnia WI Constantin Cantemn,
V , pentru el, tabla 1st. 1st. ram. 'in sec. al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
92 DOCUMENTE DIVERSE, IX

rápdosatului pärintelui mieü Gavril Costachi C-ati fost Vornic-

Mare de Tara de-Ros ', aratá cá tatäl säü, «vädzind rnulte casä
de boiarl mari si mai de rändu, rämäindu neasedzate de
pgrinti, si in urmä trägändu-sä la Divanurile Domnilor si pre
la bolari», li alege singur pärtile fillor, din cmultl-putind ago-
nesita dumisali ce aü agonisitu ... Deci, indastrindu si pre
durnn[equi mal mare fratele nostru Vasilie Costachi Vel

-,
Vornic cu toatá partia cät s'ad indurat alesu-i-ad si loc de
cas[ä] la Floriani, längi Epuriani, mai la cámpu, unde 1-ail
fost casäle dumisali întáiü. Apoi, tämpländu-sä a sä scorni
aciaste rdscoali multe in t[a]ra noastrd, in dzileli Mgrii Sali
Ducäf-Vod[ä], cänd au fost la Beò [16831, sculatu-s'ati Savin Zmd-
cicAne si cu MON.: din Tara Lesascd, de ail venit in targ, si 'ndem-
nändu pe multi" caril li s'ad potrivit lor, si pre multi si cu
sila, i-aü fäcut de s'ail räclicat sä margä sä bati Bungacul.
Care, ce bätae si izbándi at) facut, sä va pomeni pän va rá-
mänia un om pre acest pämänt. Deci, scäpändu ei dintr'acia
oste a lor, ail lovit pe la Floriani, si aü aprinsu casäli duini-
sale fratelul nostru, lui Vasilie Vornicul. Deci, incä fiindu viü
räpdosatul pärintele nostru, si-vddzändu cä agunsäs[e] la greali
vremi de traiti, socotit-ati dumnialut cá departe un frate de
atm nu voin putia mai träi, nici dumnialui fratele nostru va
putia mal trii acol[o] unde i-ad fostu casäle întäiü, fiindu mai
la cämpu, ce i ail dzis sängur dumnialuf rápäosatul pärintele
nostru sá margä sä-s facá casä. la Bärbätesti, carif säntu längd
Epuriani din gos, cdt si 1-ar a'gunge prilejul de bune sä-si
faci. Care ati dzis tot fratii ; iar, de loc, atunce n'ad räspunsu.»
Costachi primeste ca fratele sá se aseze pre acest loc, care
e al luf. Între hotare : « pär in poclul -ati falcur Vornicul ,
pin capetele pämänturilor ce vin din gos si aläturea cu ciali
ce märgu la dial .. , di asupra Florintii ... Drumul ce intrá
.

pin marginia poenit, di asupra prisäcii ceii bdträne.» Se face

«dintru toti fraii, anumr,e1 Costantin Vel Päharnic $1 Paväl
Buj[o]ranul 6-ati fost Sulgiarin si Lupul Costachi si Solomon».
lscalesc : «Costachi Gavril, Costantin VI Päharnic, Paväl Buj.

I V., pentru familia Costächestilor, val. Vl, cap. I i notele referitoare.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE 1STORIE CULTUP.ALA 93

bi[v] Sulgiar, Lupul Costache biv Sulger». Scrie «Stefan s"

pop Gligori Pddure ot Suav[a];).
15. 2 Septembre 7221 (I712).(Raport catre Domn, pentru
o pird dintre egumenul de la Sf. loan Zlataust, cel de la
Aron-Vodd si «niste slujitorI e-ail grädira si oddi acol[o]> .
Merg «cu Loiz negutitoriul, ce 1-ati trimis staroste de negu-
titorl in locul lui, si soltuzul cu párgarii . Tree pe vechia
«stälpiturd> . Pomenite : « fäntina luI Nrche . .. Readiul Al-
dial . .. Häldsteaul Aldeal. .. Valia a 7 oamerff .. . Un egurnän
bdtrdn, anum[e] Nectarie. -ati fost la Sfetif loan si iaste dus
la Rumiali.» Scrie Axintie Uricariul. Iscdlesc «Dumitrasco
soltuz de Est"» si «Ao-01;64 Trott-J(7.rd> . Pecete. -Fotografie.
16. to Mart 7223 (1715). Danie de loc <la sardrie cia
viache pe ulita Hagioai, ce merge la tdrgul FdiniI, Idngd Mihaf
Pieoraga si längd. Tdnas[e] Pioraga», loc luat cde la Sul-
tana mare boerias[d] ... Avdnd ... un alisveris cu nesti stupi.».
Marturf : starostele de negustorI si altiI. Aproape toate isca"-
liturile sint grecestl. Scris «cu rugdminte de imbe pärtäli».
17. Iasi, 26 Octombre 7230 (1721). MihaI Racovit[d], pentru
procesul ce fusese intre Ilie Catargiul Vel Logofdt si « -le-
zovitul lesdscu», pentru un loc cu pivnitd in «Ulita Mare,
längd Mitropoliia Veachia». Se judecá pentru incalcare. Pecete
mare cu chinovar. Iscdleste «Sturdzea Vel Vornic, vd Di-
van».
18. 12 Ianuar 7232 (1724). loan Tdutul dä mosie la Cim-
pulungul Rusesc, ginereluI sail. Simion Giurgeavan ' : «vecini
si cu dvoriste in paliste, si cu lazuti cu jerebiI in cdmpu». -
Copie de Dumitrasco Stroidi 2
19. 7246 (1737-8). Scrisoare domneascd. care Vasile Roset
biv Vel $dtrar, staroste de Cernduti. - Traducere greacd.
20. 6 Octombre 7254 (1745). «Monah Cozma Buhus, egumen
ot Bogdana», dd partea-I de mosie si Tigani, ce are ' dela tatdl
sda «NeculaI Buhus Vel Armas», si de la mamd, «Salta, fata
Postelnicultif Costantin Nbanu13, nepotulta miti luI Neculal,
1 Pentru care, v. tabla Doc. Callimachi.
2 In privinta ciruia, v. tabla citatä si aceia a vol. V-Vi.
3 De supt Constantin-Voa Cantemir.

www.dacoromanica.ro
94 DOCUMENTE DIVERSE, IX

fiiul fräSine-mea, ha' Todera$co Buhus Postelnic, pre carile

1-am luat fe6or de suflet». in schimb, nepotul if va cäta de
suflet. «Si cheltuelf ci-aa chekuit dumnealui Vornicul Ior-
dachi Cantacozinôt la nunta surorii noastre Alexandrii, o sut[d]
cinclzdc lei, capetel[e], i-am plätitti ea cu dobända lorti la Ahmet,
nepotul Särdariului ot Roman, iar trif sutea cincizdci lei, ca-
petel[e], de la Hagi-Mahmet ot Roman, $1 grijile pdrinte$ti $i
cheltuelil[e] nuntif suro[r]i noastre, li-ati plätit frax-mea.» Scrie
«Stefan Stanovi» 2. /
21. 16 Mart 7269 ([761). Act domnesc pentru o vinzare
de loc de cash.' in Iasi, in Muntenimea-de-sus, fost al «Annei,
Doamna lui Mihaiti-Vodd, $i Doamna l-aa fost cumpärat de
la Sanda Nroalca, nepo ta lui Gherman». Pecete cu chinovar.
22. «Di pi danii PreosfänSätul Anton Mitropolit ot E$, $i
inpreund cu frate-miea Sälivestru, avänd ei un loc ot tärgu
CernäuSul, $1 dändu la mändstire la Horece, fiinduc'aa fost
titor mänästirii Horecif, $1 viindu pärintile egumänul ot Horece
cu scrisori de la Mitropolitul Anton, $i cercetándu acel loc
cu scrisori, n'aa apucat pi namul Mitropolitului ca sä in-
dreptdm locul acela de pe unde tai, $i, $tiind $i noi $1 alta
läcuitor[ij, am arätat». Iscälesc «preutu Stefan, Ursul Serban,
Sämion imbldtor, nipot Mitropolitul, Stefan Räspopa, Costa$
Buzanovschii, Ion Butnar sän Stefan, Stefan sdn Ghiorghi,
nepot Rdspopii, Ion Falcd, stegar de barän[i]». Pecete octo-
gonalá cu: «Turgul Cernusi»'.
23. 26 Julie 1771. «Boeril Divanului Cnejii Moldovii», cätre
Gavril Miclesc[u] ispravnicul de Cirligäturd, pentru jalba asupra
«until' Grigori Paves, Säran ot arste$tf». «in trecute zile avänd
trebuinSä Iordachi la Ias, $1 purcegänd de acolò, aa läsat pe
oaminii säi plugari cu plugul, sä-T are de mdlaT, iar acel Gri-
gori $1 fiorul lui, in putere lui, $1 Mil $tire hif Iordachi, luind
plugul, cu boi cu tot, s'aa arat de India:I lor, cät li-aa fost
voe, Or aa trecut vreme plugulta, $i din pricina lor aa rämas

' Deleanul?
2 Asupra vechilor Buhue.,stï. v. vol. V, p 574-5.
3 Cf. vol. V, p. 416, no 6.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 95

Iordachi färä mälai.» Se plinge päguba$ul $i pentru necinstea

ce i s'a fäcut astfel. Vinovatif vor primi deci säminta innapoi,
dar secerisul îl va face cellalt. Si, pentru indräzniala -aü fäcut
cu nebägari de sam[d], sä sä certe, spre pilda lor $i altor
tárani asemene lor, fiindu ca sä nu indräzneasa alt[ä] datä
a lua lucru boiresc in slujba lor. Osäbit de aasta, aü mai
arätat Iordachi precum i-ati vändut Gavril lui Iordachi opt
dimirlif orzu de sämäntä, dändu-i cate 18 parale de dimirlie,
$i, sämänändu-1, find tot räti, n'ail e$it nimic dinteatäta orzu,
ce aü esit tot mälai, fiind prosde de an ; ziand Iordachi cä
in prosäi aü mai sämänat tot intfacel pämänt oväs, $i s'ati
fäcut.» Adaus : «Si, de vreme cä acel tärani aü luat cu obrdz-
nicie plugul lui Iordache, de li va lua mälaiul Iordache, sä
nu SA' çerte el, ci sä-1 dea zapis cum cg de acum nainte nu
s'ar mal ispiti a face obráznicie ca aasta sati ori-ce alt, iar,
certändu-sä, atanci ei sä-s säcere mglaiul, si sal fie aasta in voia
lui Iordachi: or mälaiul sä1 iai, or sal sá certe ate Io toege».
24. 20 Novembre 1773. Vinzare din partea lui Toader Huiban
a until loc al «Agdi lui Rämädan, ci are la Ulita Mari, längä Mi-
tropoliia Vechi, $i 1-ati dat dum[nea]lui acel loc cu bezmän la ne-
g[u]titori . . . Era o arg de pivniti vechi. » Va da bezmän.- Copie.
25. Un sätean din Bärte$ti (13ärze$ti) (Tinutul Vasluiü) se plinge
pentru cä, fiind cu un boier «vär primari, feorf din frat»,
acesta nu voià sä-1 recunoascd. Säteanul aduce märturie ... 40
oamenf batränI dela stare locului», cu carte de blestem $1 «izvod
de zästre», la Domn. Dupä mazilia Domnului, Medelnicerul
Lupul Nacul, acest vär, iea cartea de judecatä la el. La noul
Domn nu i se ingdduie a aduce marturi. AI lui Nacul sint
«de la alt Tin[u]t», intre cari tEnache Ermejiull, ce este socru
dum[isale]» (din Tinutul Neamt). Merge la Domn, $i cartea
de judecatä i se aflä din condicd. Cistigä, dard logofeti cu
prelungire din zi in zi m'aü zäbävit Ong s'aii tämplat de
l-ati luat pe Márie Sa [Alexandru Ipsilant] Nemtii»2. Cere a
fi iar judecat,

1 Hermeziu.
2 E prins In 1788. V Acte si fragmente, II, pp. 237-S

www.dacoromanica.ro
96 DOCUMENFE DIVERSE, IX

26, 22 Decembre 1797. Cercetare la Sohodol, dup.' cererea

Vatavuliff Ion Pitariul si luT Toader Checheritä, 11241. - Copie.
27. 20 Maig 1798. Vinzare de mosie ce fusese a «Mariel
Roboae, ce ad tinut-o Mihalce Robul, nepotul pisarultd Mi-
hail 001» (Vlddestii). - Copie.
28. Färd datá (dupä 1832). invoialä a cloud isnafurf, «abagii si
pinzarif ». «Orl-cine va lua abale, sg albá a popri de la vinzätor la
trezed de bucg.t1 cdte parale doaozed, cum si de la abalile de mg-
ras sä popreascd la doaozed de bucdtif iargsf cite parale
doaozed». Cumpgrätora se vor «face tref miini», si vor da
si el «pentru capital[ul] cutii» odatá pe an. «2. Nimeni din
braslg, mester sag calfg, sá nu fie slobodu de a artorosi chi-
riia prävälii unul altuia spre pagubg.» Vinovatul va fi chemat
de ceaus la stgrostie si cercetat. 3. eNimenea din braslä sg
nu aibg voe a deschide prävälie unde nu-1 va ingddui bresla.»
4. «Mesteril earl! iii- vor face tovarosi din calfi in präväliia sa»,
vor da 25 de leI la cutia bisericii, iar cel ce deschide el in-
susi, va da 50. 5. Präväliile vor fi inchise la inviere si la cele
12 praznice impärgtestI. «Precum si din pinzaff sg nu fie vol-
nici sä dea la JidovI cämäsi sag pinzä in numitele zile.» Cine
va necznsti pe un bátrin mester, va fi chemat la adunare, 41
va lua reispleitirea $i va trece, cu eraportul stärostii», la Vor-
nicia Politiei. 7. Cumpgrarea de abale O. nu se facä pe as-
cuns, ci prin bung intelegere. 8. Sträinii ce vor deschide prd-
välie, vor cere voie la breaslg si vor contribui la cutie. 9. Cal-
fele vor primi cite 50 de parale pe an. I0. Acestia isi vor
adeveri zapisul la starostie si se vor trece la condicl. I I.
Plata pentru adeverirea .gapiselor de toväräsie. 12. Sta-
rostea si epitropif vor decide toate afacerile. Mefterit li vor
da shnbrie. 13. Sä se scrie la condicä toate calfele «de
aici din toatä politlia Bucurestilor», precum «si la catastihu
ceausuluf», pentru breaslä si pentru capitaliia Vistierid. «De
sä va cuveni vre unuia din mesterI cinci lucrätori, si va mal
avea prin mahalale iaräsi cinci lucratoff, nu are voe de a
mai priimi si alfil in odaia prävälii .. . Ori tuzlucari, ori lu-
crgtori, tot in rindul cAlfilor de odae sg se Oe.» 14. Sá
nu-sI zavistuiascd calfele. 15. Sä nu se iea calfele pe ascuns. 16.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 97

Se cere Cirmuirii a scuti pe staroste de «rinduiala ddjda».

Semnat : Hagi Dinu sin Radu Chitu, starostea corporatii aba-
giilor i pinzarI».

X. Acte din Casa Obstif de la Birlad.

I. zo Februar 1774. «Lupan Rate $1 eti Lupascu Rate $1 en
Gorghie Rate $1 eú Vasil[e] Rate» \rind luI Ionitä Todosii
un loc de casd, «fata de spre sor[e] apun[e] $1 lungul inna-
poit spre sore räsar[e]». MarturI «Ion Ghizdan», «Gorghii
:

Zäneca», «Stefan Barbul», «Stancu Vraghii», «Crste Gli-

goras», «M[i]haiii Epuri». Scrie «Crste Bode Vornicul».
2. 28 Iulie 1812. Vinzare did partea lui Toader Potole
din Bered. Nume: «Cápitanu Costandin Bäldban», «strämoasa
sa Alecsandra, fata lui Ioniti Bantä$, sor[a] Grozavili (máritatá
cu Potole). Iscälesc maI multi «räze$I».
3. 5 Iunie 1812. Mai multi säteni vind partea lor din «Ple-
árif pe apa JäravätuluI» (T. Tutova), ci o avem di pi strämo$[u]
nostru Ioniti Bantä$, a patra parte, parte luI Dumitru, carile
sä imparte $1 parte lui Dumitru pe patru feori ci trag din
Dumitru Bantä».
4. «Opis de härtiile ce priimesc din casa Epitropiei mosiei
tärg[u]luI Bárladu en Toader Gheorghi Sculi, vechil in pre-
tenzie orändatorilor ; 1837, Noemvrie 18.
1818. Publicatie a 7 boeff $i 4 negutätorI, prin care ves-
tescu cä moie sä vinde in orändä.
1818, Fevruarie 20. Contract a 14 tovarä$ orändatori cätrá
Epitropie, cä ati luat orända mosiei pe 20 Juni, cu 130.166
lei
1821, Ghenar 28. in scris conpromes, iscdlit de boerl
si negutätorI, $1 de insu$ orändatorii, prin cari imputernicesc
5 boeri $1 5 neg[u]tätoff ca sä le räfuiascä socotelile nu Epi-
tropie, dup[ä] cari apoi sá rämäe multämiti
1821, Fevruarie 2. inscrisul pomenitilor boerf si negutätorI
comprimensari cä aú gäsit de cuviintä sä plátiascl ei ordn-
datorii suma de 28.147 lei, 35 par. caträ ráposatul Postelnic
Mihai Iamanoli . $iapte sämI a epitropilor, de la anul 1819
71304. Vol. VII. 7

www.dacoromanica.ro
98 DOCUMENTE DIVERSE, X

pd.nä la 832, arätdtoare de baniT ce ail stfäns si precum ail

dat . ./
[Ac ul de arendarel Fiind-cä, ant dupä lurninatd carte gospod,
cät si dupd alegire a tot norodul ce sä aflä läcuind in tdrg[ul] Mr-
ladului, ni-am socotit persoanile aceste din boieri : Ag[a.] Costan-
din Sturza, Spatr. Gavrilä Iamandi, Pahr. Joan Cuza, si din
negutitori Hagi Iordache Efthemiu, Iani Gheorghiu, Stefan
Stoice si Iorga Gälcä, spre cercetare tuturor socotelilor fix-
gului trecute, impliriire rämäsiturilor si alcauire implinirri
sumii ce nu agiungi spre istovire plätii banilor ce sä afld
targu[l] datoriii, - deci, adunändu-ne tot acestie la un loc, si
luind sama cu amdruntul la toate chipurile prin cari pot a
sä implini cu lesnire suma banilor si a nu sd insärcina sä-
radii, nicT a sä zminti legaura si priveleghie legatä prin hrisoa-
vile gospod ce s'aii cheltuit si s'ai:i scos acestui oras,-n'am
putut afla altul mai de cuviintä si mai lesnios decit sd s[ä]
vändd mosie in ordndä pe cdtd vreme pot sd ias[ä] acesti
bani, urmAndu-sd de cdträ cumpärätoriul ce sd va lua dupd
ponturile ce in jos sd aratä. Adecä :
I. CumpArátoriul ari sä a de toatä binaoa, atät casä cdt
si dugheand, Ole opt lei, neapärändu-sä nici boeri, niel Ti-
ganii boeresti si mändstiresti, ce sa aflá säzdtori, de aastä
platä, cari sd nurndsc zäli de boeresc.
2. Stdpänire cdmpului ari sd s[d] urmez[e] afará din ema§I,
cari sä rdmäi cu totul slobod, sä 6 din toate sämändturile
dejmd din zäci una, ori a cui a fi, si din fän, din sapti cd-
piti una, neamestecdndu-sd in ema§ nici de cum, nestrdmu-
tändu-sä nici pe un lacuitoria din pämäntul si locul WI, pre-
cum sänt impärtiti de mai innainte, strAngändu-s insus cumpd-
rätoriul acele dejmuri.
3. Tot stänjänii ce nu s'aii plait pänä acum de card unii
din lä.cuitori, vor rämänè a ordndatoriului, ca sä-I stäpäniascd,
in vadeoa cumpäräturii.
4. Havaetul giugäritului are sä fii a orändatoriului, strän-
gändug de pe la tot acei ce sd cadi, dupd cuprindire hriso_
vului gospod.
5. Bäritura vinulta ari sä fii a orándatoriului de la acest

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 99

tdrg, neslobozändu-sä nid-o persoanä, ori boieriascd, saü ne-

gutltoriascd, a deschide cräsind färä invoire orändatoriului,
afard de casäli boeresti, cari mai mult decdt Ord la roo ve-
dri vin sä nu fii volnici a av pentru masa d-lor, iar, pi ce
sä va gäsä mai mult, sä s[ä] invoiascd cu orändator[iul] saü
sg-1 rädice di pi mosie tärgului. Iar cari sä va afla eh' va in-
dräzni sa in crdsmä sail la casä cd aü vändut macar o ocd
de vin färd invoire ordndatoriulul, sd fii supus a i sä lua
toatä marfa cotrobont, si osdbit sä plätiascd si ate un leú de
toatä vadra la Casa OpstiI. -

6 Bäutura rachiului si a horelcif iar sä fii cu tot opritd a vinde

cineva pdrá nu sd va invoi cu orändator[iul], iar cari va ln-
dräzni, sä fii supus tot cuprindiril pontului vinului, al cincile pont.
Supt aceste ponturf dar sä fie vänzare acestii mosii,
incepdndu-sd anul vänzärii dupd vechiurile (sic) obiceiuri,
precum sl a altor mosiI, de la Sfäntul Gheorghii, pärd cdrid
sä dd.' de stire tuturor ca sä s[ä] pue la cob', pentru mär-
furile supusä acestor ponturi, cari vor av, si, cari vor fi mus-
terd, s treacd in dosul iduiiT acestie cdt if va da mdna sä
d, si, la sfärsit[ul] lunif urmätoari, strängändu-s[d] tot mustereiI,
ari sá s[ä] facd hareciü : sá aibd in stiintd insd mustereif cd
banii ce ari, sä sui la acel de pe urmd haree .. .: asupra cui
va rämän toatä suma banilor, pe sin aii sg.-i rdspunda, spre a
sä pläti si de cdträ noi creditorilor ; 1818, Fevr. 6.
[Iscdliturile : boieril irr rindul întäiü, apoi negustorif. - La
19, se constatd cá Vasäll Chirul Sluger i etoväräsie sa» aü dat
78.100 de la]
5. 6 April 4. «Epitropil mosid tärgului Bärlad[u]luI
sì totl acei ce ad plaits, care Domn, pentru o jalbd ce aü
dat eo samd de läcultorii acestui tdrgu pentru catahrisurile
ci s'ar fi urmänd de cdträ noI epitropil îrr potriva ponturilor
luminatilor hrisoave ci ari acist tárgu, si o saind din 34 di
orändatorl ci aü avut in orándd prin ponturi venitul acestui
tärgu la anul 1818, spre dispdgubire lor, ati adus luminatd
carte gspd. din zo Maiü, poruncitoare ca, luindu-ni toati
izvoadile di banif ci am luoat din fiisticari iraturi, si undi
.1-am dat, si sá stei toatd lucrare Casäi epitropicesti si a lui-

www.dacoromanica.ro
100 DOCUMENTE DIVERSE, X

plinirli banilor cum si a omului g[o]sp[o]d ci esti spre impliniri,

$i sd mergemu la cinstita isprdvó. cu izvoadile, ca. sä ni dämu
sama.» Merg la Postelnicul Ioan Jora si Spätarul Joan Iamandiid
si cer a li se araa cartea domneascd si numele jaultorilor,
- ceia ce nu se face. Cautd in zddar si la Banul Iancul
Miclescu. Cer a se face cercetare, «cad esti impotriva cinstii
noastre». «Milostivi Doamne : pizma, zavestiia, intregire (sic =g
intrigile) ci urmiazi la acist tärgu, esti stiut tuturor di opstii, di
cdtrd unul, doi sad trii din boeff, cari sä allá i datori, is mai
aläturiazi längä &dues patru-cinci din cii mai prosti, incd de la
cumpärare acesdi mosii, precum si 'la anul 816, la räposa-
t[ul] Calimah s'ad arätat cu jälobi si iscalitur pisti 400, - cari
acesti iscälituri ad fost mincinoasd. La cari pominit Domnu,
spre discoperire adivdruluI, ad triimds la fata locului pe rd-
posatil boeri Vor[ni]c[ul] Theodor Bal i Postelnicul Mihdlachi
Mavrogheni, carHe, cunoscänd lucrdrile acestor persoani, si
cd sl cadi toati cheltuelile urmati dintr'acesti pricini sá s[d]
plaiascd di caträ acesti ci ad urmat intregile ; insä Înnäl-
áme Sa, prin milostiviri, aü gäsit di cuviintd ca si aceli
cheltuele si dobä'nzi sä intre tot in analoghiia opstiascä, spre
linistiri, dupd cum pre largu arat'd luminata carte din 816,
Mart 30. insä dumr tot nu sä Iasi, ci tot uneltesc chipuri
spre impilare si di istov sairdcila acestuI ticdlos tärgu, ne-
vränd a-s pläti dreptul, cu ci sä aflä datori la opstii.
Iar, pricina orändatorilor, facim cunoscut innältimii Tale cd,
la anul 818, afländu-sä datoare mosiia cu o sumd de banI la
duml. Spatar tefanu Rusät i la duml. Postelnic Mihaiti la-
mandiiti si la alta, i fiind tärgu sdlit cu zapcii domnesti cu
luminatä carte gspd., i cu alegeri di cará toatá opstlia, ad
ales pe fdposat[ul] boerid Aga Costandin Sturza, pe duml.
Postelnicul Gavrild Iamandiid si duml. Spat[a]r loan Cuza, si
trii negutätor, i li-ad dat comprominsu iscálit, ca, cu schep-
sisul ci vor gdsäl di cuviinti spre plata tuturor datoriilor ci
sá aflä datoare aastä mosii i vor hotärd, sä fil toatä opstiia
priimitä. La cari dumr. aú gäsit de cuviintd a sä vindi in
orändä bäutura vinului si a rachiului i alte eraturi, in vad
de 20 luni.» Iea Chirul cu 130.166 lei. Domnul intäreste pon-

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÁ 101

turile. cLa implinire vadelif di 20 lunI, aü adus luminate cdrtl

gro Jsp[o]d, cerändu-sl pretentäi pentru pägubirili ci li s'aii intdm-
plat din pricina molipsiril ci aü fost atunce 1 $i altor pricini ur-
mate intr'acest tärgu, afländu-sá incä datoriti pe la creditorii op-
$tie si la cäpital[ul] lor de 50.500 lei, avänd inpotriva acestora
numai datorfi, $i $i aceste nu le 4ungia. Dupä. multe Ina-
tosärI ci aü avut la numitäl boerl, in sfärsit aü dat compro-
mensu in scris la duml. Postelnicul Gavrilä Iamandiiü, ráposat
Aga Petrachi Negre i duml. Spatar loan Cuza $1 amnr. Ior-
dachi Giurge, atät din parte orändatorilor, cum $1 din parte
a toatä optiia, ca, cee ci vor gäsä di cuviinti, sä fii primit
la toatj. op$tiia ; cari compromensu sä 'aflá la duml. Spa-
t[a]ru Joan Cuza. Dumr. boerii comprominsarl ati ohotärät ca
orändatoriI, din 50.500 lei' ci ail pus cäpital, sd pggubascl
gumátati, $1 acii ci vor fi datori pisti umätati, sä plátiascd,
cum si acil ci ail a luoa, sä. li O. plätiascä, si, di la acei ci aü
luoat left' mai mult, sä li dei innapol, cdci ail luoat pisti drept,
$i sá impliniascä de la totl rämä$álniciI oränzili, $1 O. s[d] dei
la aceI ci esti orända datoare . .. Si, dupä sävär$ire acestora,
in curändä vremi s'ail intämplat $i räzvrätire. Dupd vinire
innältimii Tale la strAtnosäsc[ul] Scaun», Iamandi aduse «edi-
dig» pentru implinirea sumei ce i se datoreste. an urmd,
opstila acistul tärgu, cu luminatä carti g[o]sp[o]d, aü fost sälitä
ca sä-$ aliagd epitropi pi cini vor voi, spre disfacire si cäutare
a tuturor pricinilor op$tiei, si s'ati ales dintre boerf pi duml.
Paharnic Iordachi Oprisanu si. Camnr. loan Liga, $1 dintre
negutitorI pi Ioan Gheorghiu $1 Neculaiil Alecsa, hotärän-
du-le in scris $i lea, $i indatorindu-sä a li teslimarisi, atät
härtiile di rämäsiturile de banl din analoghiia cumpäräturiI
moslei, cät si härtiili in pricina oränzil . Dar, din pricina
. .

chesatului $1 a impotriviril a unora din casile boere$U, ci unel-

tesc feliuri di chipuri spre a nu pláti banii cu cari sint drepti
datorl, putánä ispravä ail fäcut . .. Dupd aceia, op$tiia alegän-
-du-ne pe nol' epitropi, am unnat intocmaI: cät am putut stränge,

1 Ciuma. V., in privinta eY, Iorga, Documente ,17 cerceeirr asupra rstoriet
financrare si economuw a principatelor ramble, BucurestI, 1900, p. 87 i urm.

www.dacoromanica.ro
102 DOCUMENTE DIVERSE, XI

am dat . Numit[ul] Slugr. si fratäf säll, nu numai cá pänä-

acum n'ad dat nief-un banu la banif analoghii ace$tiT mo$il,
ci incä ad mäncat din opstii, i acum iarä.$1 uneltesc chipurf,
arätändu-si cu jalobi cä am fi fdc[u]t nof catahrisuri cu cäl-
care di pontuff.» Cer «satisfactäi, cdci esti impotriva cinstif
noastre». - La 6-io August 1825, se dä cercetarea Vornicului
Ioniä Päladi.

XI. Documentele mo§iei Rotopäne§t1 (T. Suceava).

Proprietate a d-luT Gr. Goilav din Botosani.

I. 25 Februar 7142 (1634). Moise-Vodd, pentru Costantin

Cánscd., dindu-f un vad de tnoarä pe pîruI Molna, la vär-
sarea In Sasca, in hotarul Bäii, $1 co bucatä de codru cät if
va fi dumisali di hrana porcilor». - Suret din sec. al XVIII-lea.
2. Iasi, 26 Februar 7144 (1636). Vasilie-Vodä, pentru «Mierla
cneaghina lul Strätulat Dobrenchii $i surorile eY, Nastasia,
cneaghina Naculuf i Märicuta, cneaghina lui Istratie biv Lo-
gofdt $i fratele ei Savin, - fiii lui Costantin Uricariul $1 al'
Tofani fata lui Mälaid vätah»1, cari i$T impart o parte din Ro-
tompänesti, cu CurV, morf, etc , o parte din satul Hreasca pe
*omuz, «jireabif» din Oncqtf i o falce de vie la Cotnarf
8 op wvmupfu<, («la Tombricul de sus»), precum $i locuri la
Nemirceanf. Pecete mare, ruptä, de ceard ro$1e. Pätra$co Ba-
$ot[ä] Vel Logofdt. Borleanul (in cols, jos, la dreapta). Slavon.
3. 13 Mart 7155 (1647). Vasilie-Vodd, pentru Iona$cu $i
Dumitrasco Cärstian «$i cumnatul lor Vasile Brdescul», cari im-
part cu «cumnatul Iona$co Postealnic» : acesta iea Lämäenif.
Cdrstienif avead o datorie la lordachi V. Vistier. Todera$co.
Vel Logoat. - Suret din 1784.
4. Ia$I, 14 Iulie 7158 (I65o). Vasilie-Vodd, «la Dima pf-
cälabul de Tinutul Sucevef, $i la Vasilie Vornicul de Suava»,
pentru jalba lui «Nacul pdrcAlabul de Tinutul SuceaveT, dzi-
cdndu c'ati avutu o parte de ocind in Nemirceani, a socru-
säd, i o'd oprit Dumitra$co Cärstian, i o aü schimbatu cu

V. vol. V, si Doc. Callimachz, tablele.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTDRALI 103

Septelicestil, i i-ati dat o parte din RätumpänestI, si i-ati dat

si niste iape». Acutn märturisesc i «Septelicestil ..., anumre]
Ilie Septeliu». SA-1 hotárniceascä. «Asijdirea sä avet1 a so-
coti de hotarul Rätumpänestilor 6-aq luat HorodnicianiI cu un
uric, din partia din sus, ca s[ä] avet a socoti tot direptu, si
s[ä] trageti cu funea, sä fie tot fräteaste ... Asijdire cum s'a
jiluit ... cä i-1 dator cu niste ban [i] si cu nist[e] miare i cu
niste postav i cu niste vin si cu niste arä i cu alte unealte
cdteva, ca sp.] aveti a-1 implea toate ce vet socoti cä iaste
adevärat dator». Pecete cu chinovar, mare. «Vel Logofät u[il].»
5. [Sfirsitul rupt.] «Not' Toader Ncdrlie si Fräncul i Ena-
chie, Vornicii de la Poarta Marie Sali Doran nostru Io Iliia
Voevodi», pentru Ora lu1 «Iacomii feorul lui Andrusco ne-
gutätoriul cu Calodin zlätariul, pentru un loc de casä», in
Iasi, epre Podul Vechiü», luat de Andrusco e de la Bdboae»
si impärtit cu Calodin supt Vasile-Vodä, edupd -ati fostu
pradä in t[a]rd de Tätar[11» 1. Si «s'aü fostu vinit lui Andrusco
negutätoriul pivnita, cu loc cu tot, si in lungu si in lat, iar
din fereasta pivnita s'aü vinit lui Calodin zlätariul, precum
aü arätat Calodin zlätariul si zapis scris armenescu ..., si ati
fost pus si stälpu de piiaträ de spre uliî, si din din (sic) gos
at1 fost stälpu fereasta pivnitif, iar acum, puind gardu Iaco-
mii.. . pre unde aü fostu stiindu i intilegändu c'ati fostu gar..
dul cel bdträn, Calodin zlätariul n'ati fostu vrändu, ce aü rä-
dicat gälav[ä i pärä .. ., pentru cd aü fost in tiles precum
ati perit zapisile ceale de cumpäraturä.» Domnul trimete «pre
doi Vorni de Poartä, pre noi anume FrAncul i Enachie»,
cari string e oamenI buni si bätränI si negutätori, din sus si
din gos, anume Ghiorghie a Fräneä.I, -ati fost Vornic de tärg,
si Tánasie negutätoriul si Manta schimbdtoriul si Nacul VA-
tavul dumisale PostelniculuI-celui-Mare, i Nästasie -atl fost
pärcdlab» [de aid rupt].
6. 20 August 7176 (1668). «Värlan biv Comis si co sotu-
meti cu Alecxandra, si cu fratele nostru Toder Cdrstiian», se
tocinesc ecu dumnelui fratele Stefan Bräescul [ce'ü fost Vätav]
pentru a patra parte din sat din IondsenI, ce era sä d noi
*1 hi 1650. V. vol. IV, p. CCXXXIV.

www.dacoromanica.ro
104 DOCUMENTE DIVERSE, XI

300 lei bit., cat-if bani ati dat tatä-nostru Ionasco Postelnicul,
insä färd altd cheltuiald ce s'ati cheltuit dupä moarte tätäne-
nostru ..., si am dat a patra parte de sat din Rätupänesti,
e'm dat pentru parte din IondsenI, si ne'ti mal dat ... doi
sute de leI si cindzdci bani ..., cu vecini cdti sintu pe ace
parte. Asijderile si pentru Pdträutl, ca sä n'aibd dumnelor
treabd, pentru cd.ce s'an vinit in parte nostrd..» MarturI:
«Gavrilas Bräescul ce'ti fostu Vornicn, si Ionasco Mätisescul
de PopenIn. Alexandra pune pecetea numai.
7. «U StroestI», 24 Ianuar 7178 (1670). «Mirla, giupdniasa
räposatuluI Straulat DobrenchiI», dd. zapis «pentru rändul unif
ocene a meale de sat den Rotompänesti cincI jerebiI; care a
aa ocinä mi-an rämas de la pdrintele men Costantin Uri-
cariul, cändu an fost in dzelele luI Vas[i]lie-Vodd; iar dum-
nealul Nacul Stolnicul o'ü negutat de la mene, pentru optu-
dzdci de galbeni; dece mi-ati dat doidzdicf de galbenI, si mi-ail
rdmas cu 60 ug. Iar dupd aceaia s'an prelejit de am cddzut
la bol[d] mare, si m'am spärilat de moarte. Dece lard am
chemat pe dumnealul Nacul Stolnicul, si I-am intrebat pentru
aa ocin[d], sä mä comände. Dece dumnealuI s'ati apucat sá
má gräjascá ca pre un crestin, dupä obicina cresteneascd.»
innaintea «feorilor miei si a ginerilor miel», a luI Mieräuti de
IlisestI, preutului Ion de BäldcenI, preutulni Ionasco de IlisestI.
Scrie un fost Vornic, Grigorasco Gherman. IscdliturI si pecetI
8. 5 Main 7185 (1677). «Gligorasco Raupan» vinde «a
mè mor[d] de sat de Rutupdnesti» luI «Toderasco sin Nacul
Stolnic, drepn triidzd de lei bätutI, ban[i] gata». Marturi :
«Stefan Brdescul cea aO fostti Comis-Mare si Soldan dechiiul de
la Sfänta Ndtropolie si dumn[ea]luf Toderasco de la Lomäsen[i]
ce aü fostn Comis si Vasilie Giocds soltuzul de Bae». Pe lingd
iscdliturf : pecetea Voronetului, cu un sfint pe tron, si, supt
cuvintele cpeetia Bdi», e intipdritä cu fum pecetea veche,
latind a BdiI, cu un animal, se pare un cerb cu crucea intre
coarne, intr'o treflä, si o inscriptie din al XIV-lea veac, din
care se vede clar : «mold.» si «moc»1.
1 Cf. vol. V, p 69, Baia-Cotnaff, i : fragment din aceiasí pecete, pusA pe
cearä. ro0e.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 105

9. 25 Decembre 7188 (1679). «Stefan feorul lui Savin ce'n

fostu Visternic-Mare» vinde partea-I din RotonpänestI, csi cu
doI vecini anum[e] Stefan Täpälag[d] í Ncul (sic) feCorul Du-
mitrdscoi », «värului Todera5co, feorului Naculni Stolnecului» 1,
cu 310 lei. Marturi : «Stefan Bräescul ce aü fostu Comis-
Mare», «Savin ce'n fostu Sulgeri-Mare, Gheorghlt[ä] Albot[ä]
ce'ü fostu Armas-Mari, Gavril Brdescul, ce aü fost Jicnicer, si
Savin ce'fi fostu Cdpitan».
10. [Jos rupt.] Costanclin-Vodä [Cantemid, pentru Ion Bote-
zatul, venit «cu fämeaia sa, cu Mariia fata Chelsii», aducind
<a diiat[ä] fäcutä de soacrä-sa Chelsiia, inma Marii, fácutä
denainte dohovnicului sáü i a negutitori si a egumeni si
a nepotilor säI de aice de tärgu de Iasi», dind «casäli eI, cu
pivniti de piiaträ si cu cinci dugheane, ce-s pe Podul Vechiü,
unde sedu arcarif, si doo vii, cari li sintu in vale, in Cozmoae,
si o vie din Sorogari, asijderile», si o prisacä, «si cu poiana
ce s[d] cheamd Hanul ; care i-ati fostu cumpärätur[d] de la
Gligori Puscar,- cari mosie iaste la sat la Lungani, la Tinutul
arlegäturib, precum 5i un «loc de prisacä, cu poianä 5i cu
rämnic, cari iaste aice la Vlddiceni, la ocolul tärgului»,
parte din Däjeni, «a treia parte dintr'un frate, den vatra
satuld», etc., «5i venitul ce s'ar aleage pe a treia parte din-
tr'un frate». intgrire.
I I. 20 Ianuar 7209 (I701). COStantin Duca Vodä, pentru
<Loiz negutitoriul de aid de Ias», ce aratä un zapis 5i cu
isalitura. «Savii starostii de negutitori de aid de Iasl 5i a
tuturor negutätorilor», pentru vinzare de case, «de pe Podul
Vechiü, in Arcari, cu pivnit[ä] de piiaträ 5i cu dughene pe
pivnit[ä] . pän in fundul [ogräzil], ce loveste in gardul if
.

Mardagioe, 5i cu o cäsoar[ä] in ogradä». Pretul e de 400 de

lei. Pecete mare, peste hirtie. don Costin Hatman, neintäm-
pländu s[d] Vel Logf.»
12. 7214 (1705-6). Mdrturie de la «Athanasie 'egumen ot
Slatin[ä], Galerie starit, Gligorie proegumen, Ghidion Clisi-

1 V., pentru el, .Doc. Autritei, table. - Islie 5, io-ii slut poate in vre-o
legkurl de persoan5. cu Rotop5.nestii.

www.dacoromanica.ro
106 DOCUMENTE DIVERSE, XI

arhu», de o parte, si, apoT, «Serafim igumenù ot Homor

(scris ruseste), Selevestru proegumen, popü Ioanü». Se adaug
pecetile mänästirilor : -I- CiA IlEtIETE CTALIAS MFICTlifik CMTIfild i'.

f cin EINATIt crmS moHncmHoS xwmopS (una represintind Treimea ;

cealaltd, Adormirea Maicii DomnuluI). Pe a doua foaie : «Atha-
nasie star[e]tti ot Vor[o]netu, ertimonah Epollite, carele am nds-
cut, si am crescut in Rotopäneste» si «pete svntei mnstiri Vo-
r[o]netuluI» (mizgilituri fail inscriptie). ApoI : «/- EreI Gligorie
ot DriguestI, Ion Baboe ot Drdguesti, Ursul vornicel ot Li-
tenI, Toader ot LitenI, Vas[i]lie Pistrug ot Horodniceni,
Andreian ot tam, Ion ot tam, Ursul ot Mih[ä]estI, Ghiorghii
star. ot Mih[d]esti». Pe coloana din fatä: «peCtia tärguluf Bäef»,
pare a fi cloud capre intr'o treflä si : «t Piaciatia tärtigul Baia».
ApoI : «Nacul cel bdträn ot Bae, Andrei meserciu ot Bae,
Vasilie cel bätrdn ot tam, Iands Besicut[d] ot Bae, Gorcea
Ion star. ot Bae, Nacul lur Miron ot Bae, Anton Mätei ot
Bae, Ansentie Oiaga ot Bae [de aceias1 mind' toate aceste
iscälituri], NicolaI Perjul, Paväl ot Räd[ä]sian, Iftimie ot RI-
d[d]seni, Gäda ot Räd[d]sianI, Gudanul ot Ldm[ä]senI, Tofan
ot Ldm[ä]senT, Andronachi si Hilip at Läm[d]sianI». Pe a
treia fatä : «Lariion ot RätumpänestI, ast. Gherghel ; Ghior-
ghit[d] Cretul ot IlisäneilLizor cel bdträn ot tam, Crstia ot
tam, Andonie ot RotumpänestI, Ion cel bdträn ot tam, Nacul
ot tam, Dumitru ot tam».-EI fac märturie pentru Toader Na-
cul, «precum ail tinut mosul si pärintele dumisale Nacul
Stolnicul in partia de susu, impreund cu Ionascu Rotumpan1 i cu
gineriI lui, cu Leca si cu Bejan, totu frätiaste . . si häläs-
teul de la Rosiia .. ., si moara din gos de motile lid Rotum-
pan si prisaca de la vie si de la Baniste ... Price saü svadd
intre dumialor n'an fostu. Iar acumu, Mdriia Ta, de cdndu ail
incdput dumnialul Jicniceriul Rugind, de la Pace incoce2, vedem
cä dumnialuI nu vd O. tie locul si hotarul cum ail tinut Ro-
tumpan si cu ginerif säi : el a si partia dumisale lui Toader
Nacul $i-I scote din mo§iia pdrintilor, caria noI toti, Märiia
Ta, ne mirdm de mare strärnbdtate ceI face, cä l-aü säräcit
1V. tabla Documentelor Butrife. Pentru Rotumpan, acolo, I, pp. 38-40; II, p. 3,
De la Carlowitz (1699).

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 107

si casa Ian pustiitu. Märia Ta veT gudeca precumu a fi mila

Märii Tale. Sä flY Nadia. Ta sändtos.»
13. Ia$Y, 29 Maiü 7214 (1706). Antioh Costantin-Vodä, lui
Ion Bal$ biv Vel Stolnic, 'pentru Ora lui «Toader Nacul $i
cu Gherghial Jicniciariul $i cu Paväl Rugin[ä] Vel Jicniciar»,
pentru cä acesta rAscumpArase partea din RotompAnesti «a
i Cornäoae, 6-aü fost zälojit la Todiar Nacul. Ce acmu RU-
gin[ä] nu IA sá- Jia aa a patra parte de sat, ce i-an luat
si mosiia lui Toder Nacului, iarä a patra parte de sat, $1-1
urne$tea sá iia in cea gum[ä]tate de sat de gos, cu Gher-
ghial». Acesta zice cA e hotärit de spre Nacul si de spre Ru-
ginA, care mo$tenise aid pe «mo$u-säti, Carstälan Log[o]faul»
Sä cerceteze. Pecete mare cu chinovar. «Nicolaf Costin V' Vor-
nic vá Divan, nefiind V' Logft.».
14. 15 Iunie 7214 (17o6). «Ion Balse biv Stolnic» face
raport Domnului pentru cercetarea sa la Rotopäne$ti. Cartea
domneascA i-o adusese «Lupasco Gherghel Jicniceriul». Se
märturise$te de batrini cá ati $tiut pe «Cärstiian Log[o]fatul,
mo$ul socrului lui Gherghel, frat[e] cu Costantin, mo$ lui
Toder Nacul, s'avAnd el, amändof fratiY, mosie intr'acest sat».
arstiian singur mai cumpArd «de la Bälla si de [la] Ghiorghit[ä]
Forfotial[ä] fratele lui Bäla, $i de la Septelioe», de se face
jumdtate de sat, pe care o stîlpefte de spre frate $i de spre
RAtumpan. 0 tin fiii lui, apol nepotul, Stefan Bräescul, socrul
lui Gherghel. Marturi: «Toder Comisul, popa Joan din Läni[A]-
$eni $1. Ionichintie cälugärul de Voronq 6-ati fost preut îri
Rotämpäne$ti $i Andreian din Horodniceni $i Vas[i]lie Pistrug
ot tam. $i Ion Pante de acol[o] $i Ignat ot tam $i Ursul vor-
nicelul de LitenT $i Gudanul de LAm[ä]$eni $i Andronachi
ot tam $i Echim de acolo $i Tofan de acolo $i Gheorghil[A]
Lemnarul din Mih[ä]e$ti $i Ursul de acolo».
15. 4 August 7214 (1706). Antioh-Vodd, pentru, pira din-
tre «Anghelusa CornAoae, fata lui Rotompanü», $i Paväl
Rugind Vel Jitnicer, pentru RotompAnesti. «Antohie Jora
Hatman, nefiindu Vel Logft., VA Divan . Tänasie diiac am
scris.» -4- Copie iscAlitá de «Darie D[onici] V' Logft.» (contem-
poranA).

www.dacoromanica.ro
108 DOCUMENTE DIVERSE, XI

16. Ia$1, 4 August 7214 (1706). Antioh Costantin-Vodd,

pentru pira luI «Toadiar Nacul» cu «Pavd1 Rugin[d] Vel Jic-
niciar», pentru a patra parte din Rotompänest. «Iar soru-sa
[a unuI Gligoras], Anghelus[a], s'aü sculat si ail fost pus $i ià
parte el zdlog la Stefan Brdiascul -ati fost Comis, pentru
nesti bani donmest1 a vecinilor säí, i, fugind vecini el, ail
rdmas banil nedatl.» Nacul if dd. 150 de leI de se pläteste
de vdduva Brdiesculut Rugind, incepind procesul, aduce «nite
ispisoaci vechi, de la Pätru-Vod[ä] si de la Alexandru-Vod[d]:
aü tras párî cu Toader Nacul la Costantin Duca-Vod[d]». Se
decide pentru Nacul. Pecete peste hirtie. «Antiohie Jora Hat-
man, nefiind V' Logft., vd. Divan, ucil. t Axintie Uricar.»
17. IasI, 4 August 7214 (1706). Antioh Costantin-Vodd,
pentru Ora lui Nacul, Rugind si Gherghel, cu privire la Ro-
tompdnestl. Pierde Nacul, cistigind Gherghel. intdrire. «Si
cu ahsta s'ati dovedit Rugind cä ati inblat cu nisti ispisoaci
vechI si rässuflate, i s'aü luat de la m[d]na luf.» «Necolay
Costin Vr Vornic, nefiind Vel Logft. t Axintie Uricar.»
Pecete mare, peste hirtie.
18. Iasi, 9 Ianuar 7215 (1707). Antioh-Vodd, pentru Ora
luf Toader Nacul cu Paväll Rugind, la RotompänestI. Rugind
ar fi incdlcat «cu nisti drias[e] vechI, räsuflaate, si at' fost luat
si atäva One din moar[ä], $i altd pdni $i fän au aprinsu di
au arsu». Se decisese «O. margd Rugin[d] Jitniciariul sd. giue
in svAnta besiarec[d] precum acel giudet -ati avut la Mihal-
Vod[d] di-ail rämas pe Toader Nacul i 1-ati pAgubit de a.Z.'a
pdni i fän, nu s'ag fdcut cu viclesugurili lui sati cu mdzdä,
Mel ad cunoscut el ed. sintu aciali drias[e] räsuflate, si id
mosiia fär dreptaate.» Sd-1 clued' la jurdmint. Pecete mare,
cu chinovar. «VelitI boled vä Divan.»
19. Iasi', 30 Ianuar 7216 (1708). Mihal Rac[o]vit[d]-Vodd,
liff Ion Balse StoInicul si Stefan Stamati Spätariul, pentru
plingerea luI Toader Nacul cu privire la RotumpdnestI. Toa-
der Dobrinchie si fratif sdI nu cheltuiesc la «pamintdile» Mierlei.
«Dänd räscoalile in t[a]rd, s'ati dus cine in cdtro ad putut,
iar, dupre ce s'ati fäcut pace», Toader cere un zapis. cIar
Dobrinchi Lai"' acutu /Iva§ la nepotu-säti Carpu . Si, esind

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURAIA 109

doI oamen ai luf Dobrinchi den t[a]ra unguriascd, i-ati poprit

Toader ca sä-I dee zapisul, si pe urmä Carpu ad dat zapisul.»
Sä se judece odatd cu Dobrinche. Pecete mare, cu chinovar.
20. Iasi", 20 Februar 7217 (1709). Mihai Racovit[d]-Vodä,
luI Antiohii Joria Vel Logofät, pentru niste bara ce Rugind
va da luI Gherghel, rämiindu-I mosia. Adaus autograf al Lo-
gofaului. Pecete micd, octogonald, cu chinovar.
21. Iasi', 23 Februar 7217 (1709). MihaI Racovit[d] cdtre
Antiohie Jora Vel Logft, si Ion Sturdzea Vel Pdharnic, ca sä
hotärniceascä la RotompänestI. Pecete micä, octogonald, cu
chinovar. Iscälitura Domnuluf.
22. Ias, 3 Maid 7217 (1709). Mihai Racovit[d], pentru Paväl
Rugind Vel Jicniciar, in pird cu Toader Nacul pircdlabul si
cu Lupasco Ghiarghil biv Jicniciar, pentru Rotompänestf.
Rugind aratd acte «de la Pitru-Vodl, den vletu 7095 (1586-7)
si altul de la Alicsandru-Vodi, den vlet 7-» (sic). ChematI ceI-
laltY doT, cu armas. Se fäcuse o noud cercetare. Se aduce si o
márturie «de la soltuzul cu 12 pärgarI den tärgul SuceviT, cu pe-
ciata tärgului, din väletul 7099 [[590-I] » i «pentru vinzarea de
cätre Sorita soru luf Rotompan» a douä «jirebib «luf Costin
de Nemirciani», care le trece luI Cärstiian Logofdt. Pierde
Rugind. Iscälitura Domnulul. Pecete octogonald a Domnulul,
pe ceard verde, cu data de 1707.
23. Iasi, 3 Maid 7217 (1709). MihaI Racovit[d], tot pentru pira
lui Rugind contra lui Gherghel si Nacul. Pecete octogonald,
de inel, pe ceard rosie. Iscälitura Domnului.
24. Iasi', 3 Maid 7217 (1709). Raport care Domn al lui
Antioh Joria Vel Logofdt i Ion Sturdza Vel Päharnic, cari
ad cercetat la RotompänetI.
25. Iasi', I I Maid 7217 (1709). Mihal-Racovit[6]-Vodd, pentru
Paväl Rugind care e in Ord. cu Ghiarghel si Nacul. 'cl\lu s'ad
atinsu de a6a mosie intru nemica, nicI ad luat den uimul morilor,
nicl ad lucratu cu t[d]ranii aceia, nicl la altu venitu aceI parti
de mosie nu s'ad amestecatu ... Si, fänul -ad fäcutu, t[ä]ranii

I V. acte ale municipaliata sucevene in vol. VI PP. 74-5 (XVII), PP-

609-to.

www.dacoromanica.ro
110 DOCUMENTS DIVERSE, XI

l-ati fäcutu, t[glranii 1-an mgncatu.» Pecete octogonalä cu chi-

novar. Iscglitura Domnului.
26. Iasi, 31 Main 7217 (1709). Mihalf-Racovit[ä]-Vocld, «An-
ghelusii Cornäoae, fiatil lui Rotompan», pentru «a patra parte
de sat de Rotompänesti, din partia de sus, cu motif ce sintu
gata, si cu vaduri de moil, si cu locuri de prisäci .. ., cum ail
titnut mosif si pärintif eI; care aastg a patra parte de sat
cu multe fialiuti de mestersuguri an fostu incäput in mána lui
Paväl Rugin[ä] Vel Jicniciiar». Ea-I intoarce acum banii. Adaus :
«Iar, cand ar esi vreo dat[d] la vändzar[e], iaräs nim[e] sä nu
incap[d] a cumpgra innainte lui Rugin[ä] Jicniciar, fiindu-i niam 2
(de mina Domnului, care si iscäleste : «Io Mihai Racovit[d]
Voevod»). Pecete octogonald, cu chinovar.
27. 4 August 7217 (17o9). Mihai-Vodd Racovitä, pentru
Ioan Sturza Vel Päharnic, dindu-I «o bucatá di loc de pg.-
mänt din locul domnescu din hotarul tärgului nostru de la
Baia»,) hotärit de Bejan Hudici Vornic glotnii, «impreund cu
oameni bunI, bätrgni, tärgoveti si räzäsI di acolo, anunae
Andrii soltuz din tärg din Baia si Grigori Diliu, ngmestic o[t]
tam si Lupul Uiaga o[t] tam si Pintail' Buda o[t] tam si
Toadir Zamd o[t] tam si Ioan GA.* o[t] tam si Gligor o[t]
tam $ i Niculai o[t] tarn, $ i Ghiorghie egonaen ot Slatind, si
proegumgn Grigore o[t] tam, si Fridatchl egumen ot Räsca».
«Din obärsiia Sascii ... Dialul lui Dobre ..., iar la un bour
vechi, di la Alicsandru Voevod . .., pän la untiI 1111 Precop ...
Pisti drumul mare pánd in troianu ..., tot cländu-s coaste cu
hotarul Slatinii ci sg numeste Stänilesti ... Dialul troianului... 0
movilä s4patg... Algture cu niste ciritei . .. Muntidi Sascii ... Un
vad di moard... ci sg. numeste Iaonosoae.» - Copie de pe la i800.
28. Iasi, 26 Mart 7218 (1710). cAntiohii Jora Hatmanu i
pärcglabu suavschii», pentru pira lui Toder Nacul cu Ruging,
«-an fostu Sulcer-Mare, pentru satul Rotompänestii».
29. Iasi, 12 Iulie 7218 (um). Nicolae Alexandru-Vodg,
«la dumnaei Logofetiasa lui Ioni[ä] Catacozino»1. S'a plins
1 Väduva lui Ioan Deleanul, vt. Logoilt, frate cu Vasile $ i Die $ fiul lui
Toderaco Iordachi al lui Iordachi I-iii Vistierul. V. Tabla Delenilor In Gen.
Cantaeuzintlor $ i aicl, cap. II.

www.dacoromanica.ro
 IIATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÁ 111

Toader Nacul cá Lupasco Gherghel li scoate din mosie, «si-1

impinge sa tie in hotarul Horodnicenilor Iazul luI Buoc
Sä cauti un ispisoc de la Vasälii-Vodrá], ce s'aii hotärät Ho-
rodnicenil si cu Rotámpanestii» si sä trimeatä oameniI ei la ho-
trit. S'a dat sarcina «la doI boeri de Tinut»..Pecete mare,
cu chinovar. «Ion Buhus Vel Logoft ul.»
30. Iasi, 15 Iulie 7218 (1710). Necolae Alexandru-Vodä in-
täreste lui Toader Nacul partea luI din RotämpanestI. Pecete
mare, cu chinovar. «Ion Buhus Vel Logofät. uel.»
31. Iasi, 28 Iulie 7218 (um). Niculae Alicsandru-Voal,
luI «Lupasco Ghiarghel -ati fostu Jicnicear_al doilia», intä-
rindu4 partea din Rotompänestl. «Aa bucati de loc de mo-
sie iaste dad danie de Rotompan cel bäträn, mosul luI Toa-
der Nacul, lui Bue'oc fostu Vornic-Mare». Se distruge
efectul und cärtl de stäpinire date luI Nacul, «pe gura luT,
pe nestiinti». Pecete mare, cu chinovar. «Ion Buhus Vel
Logft. ul.»
32. C. 1710. Hotarnicd a luI Antiohie Jora Vel Logofät
si Ion Sturdza Vel Päharnic la Rotompanesti.
33. Iasi, Io Maiii 7220 (1712). Nicolae Alexandru Voevod,
luI Adam Päharnicul si Ion Siapteli biv Stolnic si luI Toader
MälaI, pentru plingerea jupdnesel lui Gherghel, cu privire la
un imprumut. Pecete mica, octogonalä, cu chinovar.
34. 31 Malt' 7220 (1712). Nicolae Alecsandru-Vodä, lui
Toader Basotä biv Medelnicer si Ion Sept[e]lici Stolnicul. S'a
trimes «Ghiorghii Hermeziu Uricariul», pentru certele privitoare
la RotumOnesti. Pecete mare, cu chinovar. «VI Logft.»
35. Rotompänesti, 15 Iunie 7220 (1712). Toder Basot[ä],
Saptelie biv Stolnic, Ghiorghit[ä] Hermeziu Uricariul fac
raport DomnuluI pentru o hotarnicä. Mai hotärnicise Antioh
Jora si Ion Sturdza Vornicul. an nämas, desup"ra until pä-
ducel, inprotiva unif movilitT Dealul Ffäsinelul, pentre tel
. .

. Iazul luI Buum.»

. .

- 36. Ia0', 27 Julie 7220 (1712), *Topao PCI1ACTRA. Nicolae

Alexandru-Vodä, pentru «Alexandra gupineasa luI Gherghial
biv Jicniciar», fata lui 5tefan Bräiascul, in Ord cu Toder Nacul
biv pircälab pentru Rotompánesti. «Den sus de pomii lui

www.dacoromanica.ro
112 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Bortis.» Pecete mica, octogonala, cu chinovar. Iscalitura Dom-

nului.
37. Iasi, 28 Iu lie 7220 (1712). Nicolae Alexandru-Vodä,
pentru vaduva lui Ghiarghial care e in pill cu «Ion fi6oru1
lui Prodan Corna», pentru Rotompaniasti. AU fost impäcatI
de Ilii Catargiul Vel Vornic. Pecete mare, cu chinovar. «Ve liti
bolerl u.»
38. Iasi, i-iti August 7220 (1712). Nicolae Alexandru-Voda,
dui Axentie Uricariul», ca sä puie la loc un «stälpu de piiatra»
la Rotompanesti si sd stilpeasca si mai departe. Pecete mica,
octogonala, cu chinovar.
39. Rotompänestl, 15 August 7220 (1712). Raport catre
Domn al lui A4intie Uricariul, pentru cercetare la acest sat.
Scoate tref stilpi din cei patru pusl de Todiar Nacul. «Ca le
miargia hotarul suvait .. . De la Horodniciani n'ati venit nim[e],
c'aü räspunsu cä ei nu stiU hotarul altor sate, ce stiü mai
bine tarani aceI de loc, earn sa hranescu pre acial loc.» Se
ieati de ale batrinii «Ghiorghit[5] a Anil' si Stefan Heghias 1.,
«Larion si Ihnatie calugärul de Voronet». «La dial spre amia-
zinoapte .. Trecia peste drum[ul] ce miargia la Suav[a] si
.

peste päräul välcialii, pe de la dial de nisti tufia de rächitl,

si cam pe costisia ... pän la un clin de hat . .. Pan sa obar-
sia.ste acial rändu de pämänturI . .. Pe un hat pe o ddlmi,
tij, un randu de pämänturi. Si peste o balti ca un lac, ce
iaste in dialul Crucil . . in zaria dialului ... Peste un piscu
.

di-asupra finasuluI ce s[ä] raspunde a Carsti1 Gatul . .. Peste

gura Puosului, peste dealul ce-i intre Rosh' .. . Preste Ro-
sioara .. . 0 fäntäni s-aü fostu a lui Gheorghit[ä] Nacul ...
Haturile pämänturilor, pe cum le suvaiaste hotarul, si peste
dealul Somuzului ... Pan intr'apa SomuzuluI ...» Martur si
«Ghiorghitp.] Paiul», «si. Moglan», «si altil din tarani1 lui
Gherghial .. Cad aicia, Marie Ta, dati sam[a] oameni precum
.

taraniI unul stapän nu intra in parte altui stapan sá s[d]

hräniasca, c'apoi pun pe urma pricin[a] si impresoar[ä] hota-
räl[e]. Asijdiare si täranii lucriadzä pe raosiia stapanuhai sat!,
$ i unde le dati loc de arat si de cosh, ca sä impart intre
dansii, si, dup[ä] ce mor si parintil lor, tin fiorii lor si nepotii

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 113

tot aciali pämänturl si locuri de fänati, macar cä-I mosiia

stäpaniascä, si nice eI Oranii nu inträ unul in locul altuia
ce-s lucriadzä cin[e] pe al sail, si pentru atäta still semniaI[e]
a hotarului stäpänu-sda. Deci, pe cum ail märturisit, pe
acol[o] au innoit semniali. Iar fiorul luI Todiar Nacul nu s'ail
läsat oamenii sä vie, nice el n'ad venit, ce ad dat rdspunsu
cä n'are poroncä de la tatä-sai si vor mai rädica hotarnic[g]
si altd data.»
40. Iasi, 30 Maid 7231 (1723). Mihai Racovit[ä], lui Stefan
Gherghel, pentru partea lui din Rotompänesti. Celor ce l-ad
incälcat, «sä le strice grädinile si curätur[I], cine ce or hi
avänd». Pecete mare, cu chinovar. «Vel Logtf. uó.»
41. r-iii Septembre 7238 (1729). o Andrias fieorul lui Gli-
goras Rätumpan» dä. «Postelniculuf Serban Catacozono » 1-
«fiin[d] dumneluii cdtäva vreme intre noi la Cdmpulungu de
ni-ati stäpänit, avändu ea multd mil[ä] de spre dumnelui,
si la une si la alte» - partea de la tatd-säd Gligorasco si de
de la Angheluse, in Rotumpänesti. Tine samä si cä. «nemicil
de la aóa mosie nu mai ea, Die n'ad socotit niamul med
intru nimicil». Dania o face, «impreund cu casa me». Altä
parte o vinde, «cädzind ed la multd gred si lipsd pentru ne-
voile pämäntuluib. Serban avea c si part[e] lui Dumitrasco Nacu-
lui». Pune degetul. IVIarturi : «Toader Calmäsul Vor, de an-
pulurigil m'am tämplat» 2, «Toader Basot[ä] m'am tämplat»,
«Toader Bädeli[ä] pärc[d]lab m'am tämplatu», «Mihai Micu-
Vor. Mar. (sic)». «Si ed Dumitrasco Cal. 3 am scris zapisul
cu dzisa lui Andries.» $i egumenul de Dragomirna iscdleste
in greceste.
42. «U. Ias, válet 7238 [1730], Ghen. 25, «,k. Arr a. rocno,A,-
CTEA». (« al patrulea an din intdia Domnie »). Grigorie-Vodd, pentru
Serban Cantacuzino, care aratä un zapis (25 Ianuar 7230 . 1722)
«de la Nastasiia, giupäniasa rdposatului Toderasco Nacul ce ad
fost Stolnic, depreun[ä] cu fiid-säti Dumitrasco si cu, fiicd-sa
1 Fiul lui Ioni0 Deleanul, pentru care v. vol. V, pp. 526-7.
2 V. Doc. Callimacki, I, p. xxxvI.
2 S. fie tot un Calm4 ? Pare a fi fiul cel mai mic al 1111 Toader. V. .Doc.
Callimach:, II, Prefata.

71304. vol. vn. 8

www.dacoromanica.ro
114 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Anita», vinzindu-i, «la mare neputinta si la multä datorie pe la

Turd», partea lor din Rotumpänesti, cu casä, ecu pometi ce sä
chiamä la Brad, cu doi hälesteja in sat, pe apa Räbdi si a Zd-
podii, uncle sä inpreun[ä] päreile si merge drumul pe iaz . . .,
putintel stejeri si toad braniste din zäpodie» si veczni, cu 300
de lei bätuti. intärire. Pecete ruptä, mare. «Ilie Catargiu Vel
Logft. »
43. 8 Mart 7239 (1731). «Ion Páladi Vel Vornic» vinde
partea sa din Rotopänesti, de la Rugind, fur Särban Cata-
cozon6 biv Vel Med., cu 90 de «galbeni utiguresti». «Fiindu-m
mie detor Ruginä cu cätiva bani, si, la vreme Moscalilor fu-
gindu Rugind cu Dumitru Cantimir-Vod[ä] la Moscali, si vi-
indu cu Domnie tärä'i Märie Sa Neculai-Vocl[ä], s'ail sculatu
datornicif Id Rugind, avändu datorie la dänsu si cerrän]clu-s
mosiile lui pentru datoril, si li-ail datu, neavändu altd ce lua, H-
ag dat din mosiile lui. Si, fiindu si mie dator, am arätat la
Marie Sa datorie ce am avutu la Ruginä, si spuind si Märii
Sale cä am cadzut la marl primejde din pricina lor, - cä. ail
vinitu co Înpäratul MosculuT, si dintr'acele pricini a lor ati
cädzut tara la multd pradrä] si robie, si, noi fugindu la munte,
cu cas[5.], cu copil, ni-ail agunsu Tätardi, .i, fiindu margine co-
drului aproape, ail sdrit fernel si copif din carä si ail dat in
pädure, si ail scäpat numaf cu sufletel[e], iar altd, rädvan[e],
car[e] cum ati fostu incárcate, as li-ati luat cu totul. Si, fiindu
aôastä a patra parte de Rotopänesti däruitä de Márie Sa
boerului Märii Sali lui Dumitrachi Ramadan Vel Post. ', m'am
rugat Märii Sali de mi-ar1 dat-o mie pentru datorie mè, cd
dumnealuf nici ail avut triab[ä], nici ail fostu pägubas la ni-
micä ; $ i mi-ati dat-o mie, si pentru datorie si pentru prad[4],
precum aratä si carte Midi Sali ce mi-aii fäcut-o. Ce, agun-
gandu-md nevoe, am vändut-o dumisali Medelnicerului Sdr-
ban, avändu si dumnealuf inteac säliste mosie, si hotärän-
du-s[ä] si cu satul dumisali Horodnicenif ..., cu vecini cu totu
ce se alege din partea lui Rugind.» iscálesc : I. Paladi VI Vor.,

1 Fiul acestuia, Constantin, iea pe Maria, fata le lordachi Cantacuzino

(Doc. Cantacuzinilor, pp. 261-2, n° xxvii).

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 115

Darie Donici V' Logftu, Costachi Costachi Hat., Iordachi

Catargiu Vel Spat., Sandul Sturdzea VI Vist., . . biv Ban,
.

Iordachi Costachi Vel Stol., Radul Racovitä biv Vel Jit., Va-
Catargiu (?),
44. Ia.ST, 5 August 7239 (1730. Grigorie Ghica-Voclä,
pentru pira lui Serban Catacuzino biv Vel Medelnicer cu
«Gherghelestii», pentru Rotompänesti. Sä jure ei ce bani air
de luat, si li se vor da. Iscäliturä. Pecete micä octogonalä,
cu chinovar. «Darie Doni Vel Logoat.» «Tänasie diac am
seris.»
45, Iasi, 9 Julie 7250 (1742). Grigore-Ghica Vodä, pentru
Serban Catacuzino biv Vei Medelnicer, ce se pireste cu «Gher-
ghelestii», pentru a patra parte din Rotompänesti, «cu vecini»,
cumpäratä de Serban «de la dumn[eallui Ion Pälade Vornecul,
hotärändu-se cu satul durnisale Horodnicenii, si mai avänd
inteacea patra parte de sat si mosul dumisale Toderasco
Catacuzino Visternicul o bucatä de l'o daniej si mai avänd
dumn[ea]lui inteacestu satu . .. si alti a patra: parte ..., cum-
päräturi . .. de la Nacul ..., si s'aii fäcut tnosinas cu voe rä-
zesilor ... Stälpiti cu bolovani ...» Päladi luase mosia supt
Nicolae-Vodä, pentru o datorie de 306 lei a lui Ruginä. -
Se judecri de mai multe oil : la urma, cpentru ca sä-s rumpä
toatä pricina din gura lor» (Gherghelestilor), judecata e de
fatal cu Mitropolitul Antonie « si toad boiarimia .. . Si fiorii
lui Gherghel an fostu tot fate, cum de an tácut tot mulcurn
pänä acorn ?» Pecete peste hirtie, mare. «Costantin Costachi
V' Logofät.»
46. 15 Ianuar 7252 (1744). loan Neculai-Vodä, lui Ghedeon
egumen de Slatina, pentru a stapini, dupä hotarnica lui Dinul
Cantacuzino ispravnic de Suceava, in hotarul Bäii (danie
de la Stefan Tomsa). - Copie de pe la 1820.
47. C. 175°. Plingere cdtre Domn a lui «Stefan Ghiarghil
Postelnic i Gavril Ghiarghil» contra eclumnealui Medelnicerul
Serban» pentru Rotumpänesti. Se a in cercetarea VorniculuI
Ion si Banului Costachi.
48. C. 1750. Märturie a lui Simion Larion din Rotom-
pänest, pentru hotar. Pomenit : «Ursul cruitoriul, batränul

www.dacoromanica.ro
116 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Mihdestilor»., Märturisesc si Gligori Poelescu i Gligorie

Albas.
49. 31 Tulle 7265 (1757). Scarlat Ghica-Voclä, lul Dinul Cant:
biv Vel Ban, ispravnic de Suceaval si Vasäle Basota biv Vel
.Medelnicer si Toader Bädallit[ä] Vornic, ca sdhotärniceasa pe
Neculai Gherghel biv Vel Medelnicer la RotompänestI, impre-
suratl «di spre dichill de la Mitropolie Sucevil, fiind un Ca-
listrat dichiti acol6 la Mitropolie Sucevir». Pecete mare, cu
chinovar. «Vel Logoat.»
50. 28 April 7266 (1758). Costantin Cantacozino si Vasili
Bals[ü] Vel Medelnicer (iscaleste si Gavril Fratita) fac raport
Domnuluif pentru cercetarea lor la Rotopänest. intreabd si pe
Enache Puilincu si Andrii Larion, Ion Tofan, Meg sin Han-
dogaI si Lupasco sin Handogn
51. To Maiù 1770. Lupul Gherghel isf vinde parte din Rotu-
pänestI «varuluI Iordache Gherghel». MarturI : Vasile Hermeziu,
Stefan Hermeziu ot Vistierie, alt1 doI Hermeziu, «A. VI Pos-
telnic», «Gheorghe Carp Logofät ot Vistierie2», «Ionita Botosi».
52. 22 Februar 1774. «BoeriI Divan [OW' a Cnej. Moldovir»
cdtre Banul Costandin Basotä, Paharnicul Ionitä Basut[ä] si Sat.
Petre Chescu, pentru jalba Medelnicerului Nec[u]laiii Gherghelu,
proprietar in RotopänestI, contra «StolniculuI Ianache Cant'. »
Acesta anniacä» mosia luI Gherghel. Sä cerceteze.
53. 14 Novembre 1776. Raport de hotärnicie cAfre Domn
la Drägusenf (Tinutul Suceava). 'titre marturi, Medelnicerul
Ion Botez, care stie pe «NeculaI Sulgier mosul dm. Paharnic
Iordachii Lazul», «Stolnic Costachi Lazul, pärintele PaharniculuI
Iordachi Lazul». La MaxinestI e Sulgerul Solomon Botez.
Alt martur : Chirica Capsa. «Eti Ivan Rotar ot FordstI, sint
om ca de So anI, i trdescii in Forästli], de cand ati mersu
Mihaiii-Vod[ä] cu Tätarai in Tara Unguriascd4.» LAzestriluase
de la Homulq si altiI, cari cumpärase de la mändstirea Hangul,
cu «70 de oI cu me». Iscalesc i maI mu41 protopopI.
3 V. vol. VI, p. 527.
2 V. vol. VI, p. 105 si urm. Carp era nepotul lui Nicolae Gherghel.
3 Din ramura munteanä : fiul lul Dinu.
4 In 1717.

www.dacoromanica.ro
 MATRRIALE DE ISTORIE CULTURALI 117

54. io Februar 1779. *.i.rban $ i. Iordachi Gherghel se in-

voiese a trdi .1 fräte$te» la Rotopäne$O. «insea, pentru cdt
oameni de pe mosiea mea din susu, vor av trebuintä sd. are
$1 sä cosascd pe mosiea dumisale $1 sä pascd cu bucatele
lor, dumnalul sd nu aibá a le lua dejmä dup[d] obiceia, dar
ni sá nu-1 opriascd a-$ face hrana lor, ni banI sä nu le ard,
mdcar cdt de putiril, ce sd flea in toat[d] odihna lor, dup[d]
cum aa fost $1 mai innainte, $i ea sä aibu a impärti fälcile
de boirescu ce le vor face setenii de pe mosiea mea : dum-
nelui sä é in gum[ä]tate anul si et"' iar in gum[d]tate. Iar la
oamenii dumisale ce vor fi $dzdtorI pe mosie dumisale, ea
sä n'aibu triabd a-i trage la ceva ; cum $i päinea ce va avè-o
dumnelui aicea, atdt grdul, ovdsul, cum $i pdp[u]soii, iard$.
oamenii mid, dinpreund cu oamenii dumnealui ce sd vor face
seten, sá fie cu toat[ä] silinta, prin agutoriul midi, a-I strängea
ac päini toat[d]. insd numai sd o care cu cardle lor la aril,
lar, pentru cd vor secera-o, dumnealui sd le dea din secere,
dup[5.] cum le da $i in vreme trecutd. Iar pdp[u]$oil' sd-I prd.-
$ascd $ [i] sä-1" strängä cu plan', -- insea cu hotärdre numai
o sutd präjini popu$oi sd-I prd$ascd $[i] sä-1 strängd cu plat[ä],
dupd. cum $1 pe a mei, iar nu mai mult; ce vor fi mai mutt,
ii va strange dumnealui cu oamenif dumisale. i dupd aceste
sd ail35 setenii a-I face $i o clacd de coas[d], sä cosascá cu
totii inteo zi, $i sä rddicea fänul acel de clacd, sä-1 faca stog.
Deosdbit m'am a$dzat cu dumnealul pentru anatile ce sdnt
pe toat[ä] mosiea Rotopärte$tii, sä aibá dumnealui a cosi cos-
tisa de spre Ro$1ea cea Mari pän in hotarul Horodnicenilor,
cat tine toat[d] coasta, etc., os[d]bit de fänatile ce aa seteni
no$tri: de aceli fänat[e] a lor dum. sd nu s[d] atingd. i ea,
dupá asdzarea ce am fdcut, sdi aibu a cosi toat[d] costi$a väl-
celelor, etc., pe din sus de casa lui Värlan Puilincu, etc.,
os[d]bit de fánatile cell vechi ce vor fi cosindu oamenii mid.
Iar, de sd vor strAnge ceva oameni pe mo$ea duranealui, din
gos, $1 acelora sä avem a le da fdnat, cdt pentru vitele lor,
unde s'ar socoti, cu toat[d] invoiala.»
55. i-iü Septembre 1779. Costandin Dimitrie Muruzi-Vodd,
luf Ionitd Ba$otä. biv Vel Stolnic $i Grigora$ Adam biv Vel

www.dacoromanica.ro
118 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Clu. $i Vasile Adam Club., pentru jalba luI Ianache Can-

tacuzind biv Vel Ban, cu privire la Brädätel. Sá cerceteze.
Pecete octogonald, cu chinovar. - Raportul e din 16 Sep-
tembre 1780 (sic).
56. 22 Februar 1782. Costantin Dimitriu Muruz-Voclä, pen-
tru Ianache Cantacoz[i]nò Vel Vistier, pentru «Brdd4ähil, sat
intreg ce are dutnnalui Vel Vistier la Tinutul Sucevil, unit de
hotarul mo$ieI Horodnicenilor, unde iaste $1 casa, a$Azarea
dumisale». La 1780, fiind Ban, el se plinsese de incdlcare.
Se intrealad atunci egumenul Ghenadie de la Slatina. «Plasa
ace$tif mo$IT . merge lungul mo$ief, $i de la incepirea din
sus sdmnu de hotar are o mated de pdr5.5 ce sä numetea
.Somuzdlul . Sasca, mo$iia dumisali Stefan Sturza Vornic,

care iaste data danie dumisale Ioan Sturza Vornic, mo$ul

dumisale . . Peste cdmpu, in pravdtut petrilor.» Iscálitura
.

Domnului. Pecete ovald, cu chinovar (data de 1777). Contra-

senanat de Vel Logofät.
57. 14 Maiti 1783. «Ionitá Bontd$, fiul rdposatuluI Ilie
Bontds», aratd «unchiuluT mieti Iordache Gherghel ot Vistierie»
«cd, in anii trecuti, cumpäränd dumnalui o a patra parte de
sat de Rotopäne$tI . de la unchiul mieti Lupul Gherghel,
ce aü fost vdr premare cu unchiul tnieü Iordachi Gherghelp,
cere $1 el a fi primit in mosie, dar se induplecd apoi la o In-
telegere. Prime$te «partea sa», mo de lei. Martur : «Nichifor
Hermeziu tnonahul».
58. 15 Maiti 1784. Hotarnica la Rotopäne$ti a lui Costan-
din Ba$utd Ban, Ioni0 Bautd Paharnic $i Petre Chescu atrar.
«Uncle ese drumul din cale mare ... Vale Paului Drumul
ce vine de la Suav[a].»
59. 4 Octombre 1784. CincI boieri aratd cá s'ati judecat
innaintea lor «Tudorachi Nre ot Vistierie, vechil fiind durnn[i]-
sale Ianachi Cantacozinò Vel Vistier, cu Ianachi GhergheI,Tratile
lui Iordachi i a lui ärban, Ghergheletii», pentru cd acesti dol
ati vindut lui Ianachi Cantacozinò partea lor din Rotopdne$t.
El cere sä poatä rdscumpära. Vistierul face sd se aräte zapisul
lui Iordachi Gherghel : el avea mo$ie de cumpäräturd de la cun
vär primarf a Id, anume Lupul Gherghel, feior lui *tefan

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 119

Gherghel Postelnic, ce ati fost frate cu tatäl lor, cu Necolai

Gherghel biv vtori Medelnicer.» Serban vinde $i el, «cu ogradd
de bärne . ., co bisäricd», etc., «$i cu oamini Ozätorl pe
.

numita mo$ie». Vistierul avea cealaltä jumätate din Roto-

pdne$t, ca «driaptä clironomie de la pärinti1 dum[i]salf:». in
loc, el dä Gherghele$tilor parte din Zberä$tI (T. Neamt) $i
4.600 de lei. Se intäreste VistieruluI, nefiind vinzare, «ci este
cu adevärat schimbu de bund voe, dupd dreptate si dupä.
ordnduiala $i obiceiul pämäntulul». - Se adauge eh' in 1785
«un Costandin Stroescu, ce tine pe Dana, sor[a] lul Särban a
lui Iordachi, Gherghelestii», reinnoie$te cererea, cu acela$I
resultat : «nu i s'ati dat protimisire».
6o. 8 Octombre 1784. Gavriil Mitropolitul, pentru mo$ia
Mihde$ti, lingä Brädätel, a Mitropoliel. Ianache Cant. are
$i el mosie la Poculeni, schimb cu mändstirea Rdsca, IMO.'
Poculeni fiind Opri$eniI, altä mo$ie a Mitropoliei, $i PodeanIi,
tot al" el. Ianache dä Mitropoliei Poculenif pentru Mihde$ti.
MarturI totl boierib Divanului. Pecetea cu Sf. Gheorghe a Mi-
tropoliei ; legendä : «Pecetea MitropolieI M[o]ldovel : Gavriil
Mitropolit : 1760».
61. 12 Decembre 1784. Alexandru Costandin.Vodd, pentru
Ianache Cantacozinò Vel Vistier, ce a cdpätat o nouä mo$ie
la Rotopäne$ti. in act erati iscälitl Mitropolitul Gavriil, Du-
mitra$co Sturz[a] Vel Logofät, Gheorghie Sturzl_al Vel Lo-
gofdt, Stefan Sturz[a] Vel Vornic, Iordachi Ghica Vel
Vornic, Ioan Cantacozimi biv Vel Vornic, Iordachi Canta-
cozimi biv Vel Vornic, Läscdrachi Roset Vel Vornic, Ilie Ca-
targiu Vel Vornic, Vasile Costachi Vel Spätar, Constantin
Grecianu biv Vel Spatar. Pecete cu chinovar. Iscalitura dom-
neascd.
62. 25 lunie 1785. Alexandru Joan Mavrocordat-Vodd, pen-
tru Ionache Cantacuzino biv Vel Vistier, care a ardtat actul
relativ la Rotopäne$t, iscdlit de Mitropolitul Gavriil, de Dimitrie
Sturza Vel Logorat, de Stefan Sturza biv Vel Logofät, Nico-
laie Ros[e]t Vel Logofät, Lupul Costache Vel Vornic, Joan
Cant : Vel Vornic, Gheorgache Cant : Vel Vornic, Lascarache
Ros[e]t Vel Vornic, Costache Ghica Hatman, Mate Cant :

www.dacoromanica.ro
120 DOCUMENTE D1TEESE, X]

Vel Vistier, Costin Catargiu Vel Spatar, Nicolal Bals

Vel Vornic, Costandin Basotl Vel Ban. E vorba de schim-
bul cu Mitropolia. Pecete mare cu chinovar. Isalitura Dom-
nultff.
63. '29 lanuar 1786. «Rázäii dea LämäsänI» vind un vad
de moard lui Ianachi Cantacuzinò biv Vel Vistier, «vadul lui
Cärstilan Logoatul» 1, unde fäctise moard un «rdzäs si niam
al nostru», Cäpitanul Lupul Bärsänescul. intärire de la Mitro-
politul Leon si de la Divan.
64. 20 Iulie 1786. Alexandru loan Mavrocordat-Vodd, luI
Ionit[ä] Cananò 2 biv Vel Paharnic si Stefan Herrn[elz[iu] biv
vt. Vistier. Ianache Cantacuzino biv Vel Vistier a cumpärat
un vad de moard la Rotopänestl. Sà. «facä publicatie», dupä
chotärdre hrisovului ce s'afi fäcut de card Domnie M la lt
1785, Dechemvrie 24».
65. 24 Julie 1787. Alexandru Ipsilant-Vodä, pentru «dum-
nealuI Ianache Cant. Vel Ag43», ce a cumpärat vad de moarä
la Brädätel. Pecete rotundä, cu chinovar.
66. 20 Octombre 1789. Costandin Basotä Ban, Joan Ciudin
Pahr. i Costandin Comis hotäresc in cearta mänästiril Sla-
tina cu räzdsil de LämásánI pentru hotarul Rädäsdnilor, ai tnänäs-
tirii Slatina. Se intreabä si Macarie, egumen de Slatina. «Drumul
ArmanuluI . La dial di un drumusor . . . Merii Moscului..»-
Copie cu litere ln sistemul Eliade.
67. 24/13 Iunie 1790. «De la k. k. administratia Roma-
nuluf.» «Iliana fiica luI Neculai Gherghel, gupiniasa lui Cos-
tantin Stroescu», se plinge cä Vistierul Cantacozino ecu vide-
sug» a luat Rotopänestil edin mäna pärintilor ei, dändu-li 4.600
lei si o parte mititic[ä] de mosie, cari mal mult nu face decät
5 lei.» El aratä cum stä lucrul si cä a fost invoiald «la
Divanu laeuluf.s «Pentru ahsta, hotäräri DivanuluI Ad: ne-
putänd a o strica, sá. intäreste si de la Ad : sä rämäi hotä-
Actele Lämisenilor, pttrnind de la acest Cärstian din vremea Movileltilor
le-a däruit Academiel KomIne värul mie5 Ermil lorga (mosia fusese a Szcä-
restilor, din care era mama 10).
2 Era fitil suroril lul Ioan-Vodi Callimachi. V. Doc. Callimachi, tabla.
8 Fiul Vistierulul

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL1 121

rdre Divanului». Egghelet, administrator'. Pecete de ceard

neagrd, ovald, cu «Landes-Administration in der Moldau».
68. 1816. Costachi Lazu biv V. Ban dd zapis lui Mihail
Sturza biv V. Vor. pentru schimbul Drdgusdnilor, Zdvoeni-
lor (Negri lest°, intregite cu partea de la Ion Lazul, «supusul
impirAdi Rossdel», date, «in vremea hotdrdtei prothezmii a dis-
acirel», Sd.cuenilor, etc., pentru Rotompänesti, Mihdesti, etc.
69. 1816. a Iordachi Cantacozinò, fiiul rdpousatului Ianachi
Cantacozimi biv Vel Vist., incredintdz . . . c.d., statornicindu-
md cu petrecire idcuintii mele in parte din a stdnga al apei
Prutului, in oblastiea Basarabie, supt ocirmuire al Ei impird-
testi MdrirI a Rossiel, si vränd a md disfaci cu desävdrsire
din pdmintul Moldavvid, rdmas in ocirmuire Pr-innaltei Otho-
manicesti PorV prin ardtare in scris caträ Exelentdea Sa
gheneral-consulatul din Iasi al impiriOeT Rossdel», a cerut
sd i se vindd mosiile : Rotopinesti, Mihdesti. Le iea cu 140.000
de lei Mihail Sturza biv V. Vor, de aprozi. Marturi : Ioan
Neculce, Iordachi Drdghicl Ban si un al treilea.
70. 12 April 1817. Domnul cdtre Costachi Lazu biv V.
Spat., pentru märturisirea lui Teodor Bals V. Vor, in dara-
verile lui Lazu cu Vor. Mihalachi Sturza. - Pe Lazu-1 pireste
si biv. Cdp. Ilii Frunzai (1815).

XII. Documente boto§änene, mai ales din colectia

d-lui Gr. Goilav, fost senator.
i. «U Botäsean[i]», 26 Julie 7231 (1723).» «Irina Tändsoe,
fata Dabijdi», cu fiii ei, «fdcut cu cela bdrbat», vinde o piv-
n4d. «lul Pavd1 fe6orul lui Hagi Bdrbiiariul», in hotar cu pro-
topopul Gavril. «Am intrebat pe tatd-mieil s[i] pe fratii mei
ca sd o cumpere.» MarturI : «multi* boiari si oamean[i] bun[1],
tärgoveti s[1] de la tar[d]». Iscdlesc : cVas[i]le Funar», Pän-
telif croitor, Chira croitor, Sanclul a Fülorii, David Jid., Leiba
pd., S[a]ndulu sin lu Gligori, Usulu sin PrescornitiI, Gligoras
sin Pisoschie [acesta e sters], Mihdlas Post. Vor. martur,
1 Fusese Gerichtsschreiber In Bucovina. ,011. .Doc. Callimaclu, II, p. 205,
no. 147.

www.dacoromanica.ro
122 DOCUMENTE DIVERSE, ELI

Ghiorghi Com[i]s, Gavril Botezatul, Gavril Cdrstian, Toder

Stihii, Ion Stihi», $. a.
2. 3 April 7245 (1737). «Tänas[e] Hagi Bärbieriul ot Bo-
to$en[i] $[i] depreun[ä] cu sotul meg, cu Lupa», dä carsti
sin luI Goliiav $1 Lucdi sin Mani ... dughiana c din päretile
casiI, $i dughiana am vändut-o cu piv[ni]tä», «dughiand bd-
cälie». Iea roo de lei. Marturi : «omeni bun, tärgovetl mol-
doveni ,din Botäen[i] $i negutätor [I] armenl» : Paväl $oltuzul,
Toader Stihi, Ghiorghit[d] Ple$ca, Sandul lui Gligor[i], Ursul

/
Priscornitii, Pavdl Hagi, brat lui Tänas[e] Hagi, Toader Corne,
Dumitru Avonis, Elagi Lebäd[ä], Gligor[e] Macsin, Värtan
Marcu, Irimie si Sirghi, Diiacon sin popii Cdrsti, David Der-
hanes, Värtan sin popii, Toader sin lui Lebäd[d]. Scrie Cos-
ta$co. Pecete cu pdunul.
3. [Boto$ani], 20 April 7245 (1737). cPaväl Hagi» $i Sanda
dati case cu loc de pimnitä, etc. pe ioo de lei. Marturl :
Ion Cova$, Costantin Päun, Stefan Trincul, Derhanes Ivan, Cos-
tantin Crävet, Ghlorghlt[d] Vornicul ot Bdiceni. Scrie Costa$co.
4. 20 Februar 7249 (1741). «loan sin Paväl $oltuz» dd. za-
pis «lui Axintie sin Jacob» pentru o casä din Bot[ol$an[i].
«Mi-aü intorsu-mi pre cdt mi s'ag vinit.» Iscäbesc : Toader
Blänar, Costantin Pclun, Toader Stih[i], Ion Covat, Nicula
Bldnar, Necula Gälti$cd, Gavril Ojog, Moisa Casap, $. a. Pe-
cete cu pd.unul si : «Pecete teal Boti$».
5. 25 Februar 7249 (1741). Zapis cdtre Häule$ti' pentru o
casd luatd in toväräsie. Deosebitl marturi. Între ei: Ghiorghi
Ple$ca, Mihai Rus, Gligora$ Puiul, Mihai Condari, Vas[i]lie
(3aldc Chiligiul. Scrie : Necula diiac, intdrire de boieri : Vor-
nicii iseälesc neinteles. Dupd el' : Izman[ä] biv Vel apt.,
Ion Izman[d], Ion Va., Vel Cdpt. Pecetea orasului.
6. «U Botd.$eni», i-iii Mart 7250 (1742). Täna[se] Hagi $i sotia
lui, Lupa, \rind o dugheand, «in ulita Bdcdliilor, intre dughena
lui Lazor Jid. $1 intre a Lucä Armen, bdcan, sin Mani», -
dui Afendulii negutitoriului» cu 130 de lei, «bani nol, s[i]
o vacd bunä, cu vitäl. in pläcere $i pe tocmala noasträ -am

I HAW : Armení din Boto,;,anl.

www.dacoromanica.ro
94-e4t6 4 46;4,

4/14.t iSer f

1:0/41154

--tnti If.let
»77,- --- --4-
:
' .
A kti
,
4110 -tr,4 e /T4 ell. z flr -

,
e 1/
7ria ao<41,/, 14-

Dvere- ?47-3 i/O

. ti
_ 4*,
.

TrcI reef( noug, din secolul al XVIII-lea, ale orauluT Botosatil.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE IS I OR lE CULTURALÁ 123

avut, mi-aü dat bani deplin.» Marturi : eboeril $1 mahalagii

de pin pregiur s[i] altii tärgovet». Martur : cEnti sän lui Paväl,
$oltdzoloI», «Bogdan Arman, sin ChitariuluI», «Stefan Trencul»
«Marcu sin Savin Arman» si cloud iscdlituri armenesti.
7. 3 April 7250 (1742). Hotarnica Gärbestilor de cdtre
Cernestl. «Malul päräuluI En oae in dfimbu iar iaste o piiaträ,
din sus de rämnec Muche dialuluI ce sä pohdrneste spre
pomitäl.... Pe din dial de pomital, in vale, inteo fäntänä de
piiatrd ... Pe muche pän in buddid». Martur: «Grigorie Post.,
Andrei Várnav, Costandin Verdis, Mihalache Tirul, Grigoras
Tomita, Ursache Morocäne, Stefan Stärce, Toader Vornecul
ot Todiren, Paväl Stärce.» - Resumat de pe la 1760. - Do-
cumentele d-nef Ecaterina Chr. Pilat, Botosani .

8. 17 Novembre 7251 (1742). «Grigor[e] Cibotar, gineril[el

luI Andries», cu sotia «s[i] cu copii mel s[i] feti», vinde lui
«Ivan fior lui Bogdan Trianculta» casele sale : «si acel[e] casi
le'm fäcut eü cu munca m i cu banil me!, iar locul im esti
dat zestri Me'm intrebat rudil[e] s[i] mahalagii 5i pe tär-
govet, cin[e] a cumpdra acesti casral.» Pretul e de 70 de lei.
MarturI : Toader Stih[i], Costantin Päun, Toader Blänar, Tä-
nas[e] Hagi, Stefan Treancul, Cärste Golev, Chirlia[c] cibotar,
NeculaI sän Paväl, Ion sin lui Stefan, nepot 1111 Grigor[e] Ci-
botar, Päntelef starostil[e], Ghiorghit[ä] Bdian, Paväl Hagiu,
Simion sin Tallpälar, Gligoras sin Iones a (..)obotar, NeculaI
Bldnar, Ion sin Tändsoi, Nechita Vitul, Ursul PriscornitiI,
Moisi Casap, Stefan diicon. Pecetea orasultd. Scrie Costasco.
9. 9 Decembre 7266 (i757). «Catrina Armeancd din Bo-
tosäni» vinde luI Simion Botezatul eun loc de case in tärgu
in Botosäni, in mahalaoa Armenilor, care loc me-ad fostii
de la unchiul mied Chiril, careale, de multá vreame duan-
du-sd in Tara-Ungureasa, acolò ad si murit». Avuse ea ju-
decatä «la dum. Pdh. Rdducanul Vor. de Botosäni pentru
cdcI me-ad coprinsu locul». Dupd cerere, ea aduce marturi :
«pe Halas si pe Toader nepotul luI Lebadd si pe arste Co-
jocariul». Räducan iscdleste In greceste. ApoI Toader Stih[i],
un Evred si un Armean.
IO. 2 Decembre 7267 (1758). «Bogdan Burte din Botosen[n»

www.dacoromanica.ro
124 DOCUMENTE DIVERSE, XII

vinde lui «Simion Botezat» do cagtor[ä]». Marturi: «Zaharie

croitor, Vas[i]le sin Paväl, Toder Casap, ierel popa Iorda-

1
t 17 Novembre 7269 (1760). «Ea Marcaz, inpreunä cu
chi, terer Grigori». Scrie «Costa$co dascal».
1.
sotul met' Dolcutä, dam noI jaloba. la Märie Sa Pa$e de la
Hotin pentru ni$te dughene a socru-mea Lucal Mertu Arman,
din carli dugheril mi le ail dat socru-mea zestre, $i, fi[n]d
dughenile cu price, au trimis Marie Sa Pa$e pe dumnalui
Chiurciba$e $i pe dumn[ea]lui Arinton Sahän, bubba$ir a
Mari Sale Pa$11, ca sä st la gudecata dum[nea]lor inpreunä
cu dum[nealluI Vornicul de Botä$ieni.» Ei judeca, O. dea
ceva Inca «Ivan Golev Armanul, din chink dughenilor ... Ne-
am inpacat $i ne am ertat unul pe altu». Iscalesc : «T. biv
Vel Arma$, Vor., mart», dol Armeni. «Ea Costantin Cenu$[ä]
am scris.»
12. 18 Maia 7272 (1764). «Gligori sari Ivan Bolfos» $i
alp' dol fil al lui Ivan vind «g'upanului Apostul, nepot ha
Afenduli, zet Albotä», o dugheanä «in fata targulul, cu loc
cu tot, in io bol de negot». IscaliturI armene$tf, afara de :
«si ea Bogdan riepo[t]». Pecetea ora$ului. Pe a doua foaie :
«preutul Paiti (sic), Sava Belde (?), Tudor Borbier, Vasäle
$oltuz, Dum[i]tra$co diiacon, Costantin Pulbire, Gorghii Stihii,
Simion Stihii, Ion Bäzgan, Timu$ Mira, Toder sin id
Tänasii Scopul. E6061itog Espollóvazoq, t(. 6,61Jytigi, luhvv-qc BE-
atÄs[oo, XpOrou z-ijg 'IcoiNou, reci)pytog TpairsCo6ntc4, MtzaXixtg
Topltoq, pre[o]t Ion ot Sfeti Gheorghi».
13. 14 Iunie 7272 (1764). «Apostul Be$et[a], impreunä cu
sotul mieü Marie», vinci «pärintelui Panaite... o cas[ä] in targu
in Bot[o]$enf», cu 40 de «lei bull», «cu grädinä dup[ä] cas[ä]».
«Jar, de s'ar tampla a merge la vr'o judecat[d], cat[1] chel-
tuial[ä] sao plinial[ä] ce s'ar face, sa fie toat[ä] de spre noi» ,

Iscale$te $i «Gligor[e] Capt.» - Documentele d-nei Ecaterina

Chr. Pilat, Bpto$anl.
14. 13 Octombre 7273 (1764). «Lupa fata lui Vasil[e] MarziI,
ce m'ati tinut Sirbul Marco», vinde lui eNecula Cälddrariulul»

1 Nanästiril DoamneI. V. .Doc. Calltmachi, lI, Prefatá.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA. 125

«o cds6ord a mè in Vräghien, care ac cash.' esti in mähälao

pärinteluI Panait si pe la altI mahalagiI» (sic). Sä.' nu-I facä.
nimenI «vr'u supär cdt de putin», «Neculer sä-I dei bun[ä]
pace». Pretul e : «noi leí, un ort». Iscdleste si «Timus Märzd,
frat[e] el». -Documentele d-ne Ecaterina Chr. Pilat, BotosanI.
15. 20 April 7273 (1765). «NicolaI Cäldärariii» dä zapis
ejupinuluI Costandin Blebe i Sfintii Sale pärinteluI pop[a]
Panaite ot Vräghien[i]», vinzindu-I o casá, ce o avea «de la
Lupa Mdrzoae», cu io leI i jumätate. Iscdleste si cAnastasiia
sot», «Gheorghe netnesnic», «Toader 6ob[o]tar». - Docu-
mentele d-neI Ecaterina Chr. Pilat, Botosanf.
16. 26 April 7273 (1765). «Necula Cäldärar, inpreun[d] cu
sotul mied Nastasäe», vinde «preutuld Panait sän preut[u]lui
Andrei(' ot Bot[o]sanI» o casä. -Documentele d-neI Ecaterina
Chr. Pilat, BotosanI.
17. 7 Februar 1766. eat Floria Pdslarul din preunä cu
fimeia mia i din preunä cu mumä-mia si cu frate-med Vasäle,
si cu voia mahalagiilor», vinde «.gupänului Panaite» go casä
in 15 lei banf». Iscdlesc «Niculae Mustia, Tänasie Crau, Ioniä
Päslarul, preutu Panaite». - Documente I. -praganovicI, Boto-
sanI.
18. 20 Septembre 7275 (1766). cAfenduli cupet t Botd-
s enI», cu sotia Irina, vind «dumnealuI Vor. Lupul l3alse», la
care erad datori, «epile cdti septe galbedi unguresti, cu
micd, cu mare, si i-am dat dumnealuI si o pivnitä cu du-
ghiane si cu cärsma, si cu tot locu, ce este in tärgu in Bo-
tdseni, pi Ulita Veche, aläture cu casdle lui Drägan Jicl., in
potriva dughenilor dum[isale] Vor. Bals, care li-ad cumpärat
di la Digeriatu Arman, si i-am vänduto dumnealuI drept
500 leI.» Martur : «si dum[nealuil Manolachi biv Vel Stol., is-
[pravnic], si alti negutätorid din BotäsenI». Iscdlesc un calugär
si doT Gred, apoI, romäneste, un cumnat al vinzätoruluI.
19. 26 Octombre 7277 (1768). «Unches Nedelco» i ne-
potul lui dad sinet cupanulul Cärstei» pentru cite 90 si 20 de
talerl, «de la Sfete Demitre pän la Sfete Gheorghie , si do-
bända lor si de led treI letcäI de lunä.».
20. 29 Iunie 4 1770]. «Sarafim ermonah de la Botäsarif»-

www.dacoromanica.ro
126 DOCUMENTE DIVERSE; XII

se plinge DomnuluI cb.' eun Cuciuc Eni Bacal » fäcuse o casa

cu bezmän pe locul luI. El ar da-o acum zestre, murind färä
rude Eni, dar at' venit o nisti Greci bgcali» si cer «lemnul
dughenii». Sd si-1 iea, dar sä-I lase locul slobod.
21. 1773 (sic). Grigorie Alexandru-Vodd. «De vreme ce
din ceaialaltä trecutg Domnie a noastra, dupá mgrturiia lui
Theofan ce ati fost la aceaia vreme Vornic la Botosani, ca-
rele arätänd cä ail mäsurat loc din drept locul domnesc slo-
bod, arä pricing, cincizecI stinjini in lungu si cincizeci sail-
pill' in lat, 1-aii si hotgrit ; pe care Domnia Mia atuncea I-am
fost dat acel loc danie si miluire boiariului nostru dumisale,
Iorga biv Vel Medelnicer, si cersind Medelnicerul Iorga acum,
in trecutele dzile, de i s'atl dat cartea Domniei Mete carg.
dumnealul Nacul biv Vel Portariii, Vornicul de Botosani, ca
de iznoavg sä cerceteze si O. indrepteze acest loc de va fi
fost impresurat de cgträ cineva», - se aflä cd, din potrivä,
locul pätrunde «in grädina lui Ion Bäzgan, tärgovát de Bo-
tosani», «in ingräditura lui Acsinti Häul, Arman» si in alte
cloud gradini ; mai sint «doao ulite marl', vechi ..., si, de sä
vor inchide . ., vor fi de stricAciune si de pdgubire oräse-
.

nilor de acole». Lui Iorga sg-T rämlie deci numai «cit locu
ramine slobod din mäsurätoare». Iscälitura Domnulub. Pecete
micg, cu chinovar. Jos : «s'ati trecut la condica Divanului:
Gheorghie Euloghi». El e si scriitorul frumosulta act1.
22. 20 April 1776. «Vasäl[e] sän Sämion Botezatul ot tärgul
Botosanilor» vinde eCrästif si David, feöoriI Lucäi Goliav D ,
un loc.
23. 18 Iulie 1776. «Stefan Machidoneam vinde <duí Iacobti
zeta andu Rat[ä] » un loc «in maha[la] oa Vrághiianilor», lingä
«fälitäna lui Meräut», «Banu Värnav», «Dumbrävanu». Marturi:
Neculab Muste, Gligorii Muste, Vasile Leca, Andronicu sin
Mustii. - Documentele I. Draganovici, Botosani.
24. 9 Octombre 1777. Manolachi [Dimachil Stolnic (Vornic
de Botosani) porunceste lui (Jänasie staroste de croitorl ;A
Vasilic1 staroste de öocli si Nic[o]lai Muste si Toaderi Pi-

1 E vestitul dascAl si traduciitor din slavoneste.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 127

soSche» sd facd cercetare la Vrdbieni pentru locul lui Stefan

Dohatco. - Ibid.
25. 1 1 Octombre 1777. «Stefan Lohatco sin Päscdloae,
mazil de Tinutul Sucevii», vinde «lur Iacobu Lefticariu» un
loc lingd. «fantdna lui Merdutd» la Botosanl. in hotar «Ghiorghi
Curdrariu». - intdreste (ca Vomic) Iordache Manolache (?)
Stolnic. - Ibid.
26. 2 Iulie 1778. Costandin Dimitrie Muruz-Vodd, «dum.
Ianache biv Vel Paharnic/Vornic de Botoseni», pentru plin-
gerea luI «Serafirn Borcilä. monah». - Pecete de ceard la
adresd.
27. 4 Iunie 1779. «Avram Jid., sin Iosdp dascal din Botd-
pni», cu fratii esi soSul mien Haia», \rind Häulestilor o cash'
«In TArgul-Noti, in fata ulip». in hotar cu «Vigder Jid.»,
«Marcul Jid. sin Sdmon», «Nusin zet Simon», «ulita ce mergi
spre tärgul cailor», «ulita c mare, ce mergi in gos, intre
dughenile dum1 Iorgdi cupeS1 si pe intre casa noasträ». Pre-
Sul e de 1.900 de lei. Marturi: «mahalagiii». «Si noi, pentru
maY adevdratd credinSa, ni-am isedlit moldoveneste $i jidoveste,
si am pus $1 pecete tdrgului » Iscalesc : Moisi sin Avram,
Frimet fan' luI Avram, Mdriias fatd liri Avram, Hania fata
liff Avram, Malca fatd. lui Avram, Enta fata lui Avram, Zal-
man Jid. sin Iosip dascal, Estera soSu ha Zalman, Li$d
Peres, Grina, Mdrilasa, Rifca, Jacob, Moisi, Suldm. Apoi, mar-
tori: eTdrias[e] staroste, Vasili, staroste 6ocli, Pavd1. cupeS
Botezat, Gheorghi Faun».
28. 27 Novembre 1779. Costandin Dimitrie Muruz Voevod,
pentru e Armenii din tdrgu Botosanii, cari, viind aicea, dupd.
jaloba 6-aft dat Domniei Mele pentru starea lor, arátándu-ne
cärSi $i de la alS luminaS Domni C-aii fost mai innainte de
noi, pentru mila 6-an fa:cut cu dänsii, adeverind ed.', la vreame
desdtinii, pe bucatele ce vor avea, sd plätiascd cdte 4 parale
veachi de stup i de rdindtorin, pail la trei mii de bucate.»
intäreste $i el. «insd sd sd feriascd de a nu numi niscarva
bucate a cuiva, din cei ce pldtesc cdte opt pdrale de stup, pe

I De sigur, tatäl lul Manolachi Iorga din vol. V.

www.dacoromanica.ro
128 DOCUMENTS DIVERSE, XII

numile ler.» Altfel, vor pläti desetina indoitä. «Deosdbit, maI

jáluind DomnieI Mele cum O. sd aflä supdrat cu caI de
olac si cu rändueli de card si cu alte havaleli, si chivernisala
lor fiind cu negutätoriia, li sä pricinuesti zdticnire si mare
stricdciune, -care si pentru aasta facem Domnie Mea mild si
iI ertdm, si, afarä de birul lor ce iaste asezat in tablile Visterid,
de dad pe fertuff, cu caI de olac si cu alte ddrI s[i] angäriI,
intru nimicä sä nu fii supärat, numaI la cheltuiala tärgului
ce s'a face acelò, sä d s[i] ei cäte treTzdcI de ban[i] inteun
art, de casd, iar mai multd supärare sä nu aibä.» Iscdlitura
Domnului. Pecete cu chinovar.
29. F. d. (c. 1780). «Marcu zdt Lucdi Mentu, inpreund
cu sotul men Dolcuta s[i] ginere la Andronic frate luI» (sic),
vinde «Lucdi lui Golev, Arman de BotäsenT. .. ., o dughene,
hare dughena gupänuluT Afendulo s[i] intre dughena luI Ivan
Bolfosul, Arman», cu 85 de lei. « Am vändut parte mè, o
dugheng si gumätate de hrubä acestor 3 fray Lucä Golev
s[i] luI Ivan Golev s[i] lui Gligorie Golev». Marturi: A.(psy-
'600X3g 7cap6v, Simion Stihie. - V. n° 1 1.
30. 20 Iulie 1780. Zapis luI e Gheorghii Buiuc nepot luI
Afenduli cupeti et Bot[o]seni», pentru vinzarea unul «loc de
cdrsind si de dughian[ä], in tärgu in Bot[o]serff, pe Ulita Vechi,
aläture cu casele luI Drägan Jidv.», cu 265 de lei%
31. 15 Decembre 1780. «Vasilic[ä] sin Simion Botezatul» vinde
«gupänului Anton si gupänului Todirascu sin Hagi Axinte Häul»
o casd cu loc si pivnitä, «in mahalaoa luI Sfete Gheorghie ...
Drumul carea vinea de spre Stefan Stih[i] ... Locul luI Ali-
vantie.» Se pläteste suma de 500 de leI. Iscdleste si un Caramfil
si alt cumnat al vinzdtoruluI. Pecete a Botosanilor, cu un päun
si : [moll ... - Contestatil in 1781, in josul cdrora iscäleste
Vornicul, «Manolachi Dimache Stolnic».
32. 3 Ianuar 1781. impärtire intre fratii Ionitg, D[imitrie]
Vel Cluó., si Miron, Värnävestil, - la satele CernestI, la livada
din Scobintl, la Ldles tI, la Mail-IA.1.4i, la Horopcguti, la Criva.
Pomenit cunchiul nostru Ion Vgrnav, fratile tatului nostru ...
Dumisale badeluI Dimitrachi .. . Sä intru si ed la cumpärd-
turä ... Grigorie Stärce brat Andrei, tot di pe tatäl säti Stefan

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 129

Stärce ... Moara ce iaste cu vadu parintesc . .. Se avem a

stapäni trusteI ; precum si la iaz, si in apd, si in vänatul pes-
telui asämine sä stäpänim trusteI ... Ce s'ail luat de la Cru-
pentchestI . . . CopiiI fratelui nostru, Sandul Värnav Jicnicer ...
La stapänire surorif noastre, Tofana Vartiasä ... A und
vär primare a nostru, Iordache Arhip, zestre mumiI sale,
Ilinca, matusa noastra .. . Copii lui Stefan Gherghel . .., copii
luI Neculai Gherghel .. . Marie Ursächioaia peat partI din
mostenirea luI Arhip] ... Maid, noasträ, Safta ... Sa.' fie a
nepoatif noastre, Mariia, pe care o tine Mihalache Giurgu-
vanul, fiica rdposatil surorif noastre CatriniI, pe care ail tinut-o
Ionite Potlogu, - 'MO: de va av nepoata noasträ copiI .. .
Unchiul nostru Gavril Gherghel biv Vel Cdpt . Unchiul . .

nostru NecolaI Gherghel Med., din liat 1774 ... Sä avem nol
fratif a inpärti tocma.» Batjocurd pentru fratele care ar strica
invoiala. - Documentele d-neI Ecaterina Chr. Pilat, Botosani.
33. 14 August 1781. Judecat5. a «Botezästilor». Locul lor
se vinde lul David Goliav. Pecetea orasuluI. Martur : Vornicul
(Stolnicul de mai sus, n° 31) si cränasle] starosti, croitor»,
«Neculab Gulel».
34. 14 August '1781. Care «Tänase staroste de croitorI,
Ionit[ä] fäclier, staroste de ocli, s[i] Toaderi Gulie», etc.
pentru ca sä. hotäreascä «locul Burdil ce 1-aii vändut Botezdsti
lui David Goliav». Raport catre Vornic : «cucon[e] Mano-
lach[i]» (Stolnicul). Iscalitura fiecäruia e in limba la
35. 19 August 1781. Vornicul de Botosaní (neinteligibil)
aratä ca.' a pus sä se masoare locul lui «David Goliav» de
care «Tänase staroste de croitorI s[i] Ionitä faclieru, staroste
de séocli, si Toader Gulie s[i] Neculal Gulie si Toader Triancu
s[i] Grigorie Antonas s[i] Anton Häu s[i] Cerbul staroste de
jädovI s[i] Iosif vechil haham». «Pe längä Ulita Armenascä...
De spre Toader Soponaru ... Pän in gardu lui. Ionit[d] Bote-
zatul.»
36. Decenabre 1781. Costandin Dimitrie Moruz-Vodä, pen-
tru eDimitrache Vat-nay Vel ClucerI, si cu frail sal*, Ioan si
Miron, Várndvesti», cari ail satul CernestiI. Drepturile lor ail
fost cercetate de Ioan Cantacuzino V. Log. 0 parte o cum-
71304. Vol. VII. 9

www.dacoromanica.ro
130 DOCUMENTE DWERSE, XII

pärase de la «Mariia Täroaia». Altä parte li-o dase Canta-

cuzino, luind-o de la Grigori Stärce. MarturI : fiiI Domnultd,
Alexandru, Dimitrie, Gheorghe, si boierir : loan Cantacuzino
V. Log., Stefan Sturza V. Vor., Lupul Costache V. Vor.,
Necolal Rosit V. Vor., Ionitä Cantacuzino V. Agd, Gheor-
ghi Sturzä V. Vor., Scarlatachi Sturzd Hat., Iorgachi V. Post.,
Ianachi Cantacuzino V. Vist., Neculache Hangeri V. Spat.,
Costandin Balo$ V. Ban, Sandulache Sturz5. V. Com., Thoma
V. Cämära$, Särban Buhus V. Pah., Iordache Balo$ V. CA-
minar, Costandin Cantacuzino V. Serdar, Stefan Basotä V.
Stolnic. - Copie din 1834. - Documentele d-neI Ecaterina Chr.
Pilat, BotosanI.
37. 5 Julie 1783. Vornicd de Boto$anl: ... Ban si [Ienachi]
Calimah Paharnic, cdtre «Tani Mustet[d], Tdnasä staroste de
cruitori, Toad[e]ri Guli, Neculaid Gulii, Toad[e]re Triancul,
Sava Tätar», pentru a hotärnici locul luI «David Goliiav».
38. 25 Septembre 1783. «Iacobu Lefticariul» vinde lui
Stefan Värnav Pitarul o casdyin Boto$anl, esi casa cu toat[e]
heiurile di afard si din luntiu : cu dulap si cu masd, cu di-
vanuff si cu lavit[I], cu polit», cumpäratä. la 1777, prin zapis
intdrit de Stolnicul Manolache Dirnache. Iscd.le$te jos, ca
«rdzd$», $i Costandin Värnav biv Vel Ban. - Documentele I.
DraganovicI, BotosanI.
39. 19 Decembre 1783. «Ion sin Simion Botezatul din Bo-
t[o]sani» vinde «gupdnuluI Anton sin Hagi Acsinte Häul» «o
casd a mia ..., in mahalao armineascd». Martur $i un Calofir.
Pecete a Botosanilor, cu un pdun, supt care data de «1780»
si inscriptia: «Pecete tärgultd Botosatd». Si «Pavd1 cupet, frate
luf Ionitd, fiinclii ipitropI la Sfänt[ull Gheorghi». - intäritura,
din 31, a Vornicultd e iscdlitä : Ioan Calimah biv Vel Paharnic.
40. F. d. (de la 1785). Alexandru Joan Mavrocordat, pentru
Dimitrii Värnav biv Vel Clucer, care are mosie satul Cer-
nestif (T. Hirldii). «Täranii» vecinl trimet vitele in päsunile luI si
i-ad tdiat «un rddIv. «Pd$unatul vitilor färd invoiala stäpänilor
niosii nu ad volnicii impregiurasi a-I faci calcare cu vite sad
altä nävälire in mosiia altora, cum $1 räcliurile i dumbrdvile
de pe mo$11 dintr'un inceput ad fost apdrati, si nime färd

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISIORIE CTJLTURALÄ 131

voia stdpAnilor mosii nu ad volnicii a tdia macar un copacl,

ci numai din codri marl iaste slobod a tdia fiisticine lemni
de orI-ce trebuintä, neoprit.» - Copie tdrzie. - Documentele
d-nef Ecaterina Chr. Pilat, BotosanI.
41. 30 Ianuar 1785. Testament al luI Ionitd. Vdrnav. Lasd
tot frateluI mai mic, Miron, «atäta cele miscdtoare, at s[i]
cele ständtoare» (sic). Si «a patra parte de sat din Cernestf,
care o am si ed danii de la unchiul mied Isaiia cálugällud» 4
si parte din nicest!. «Si 1-am hotärdt ca sd-m[I] facä un schit
in pustiid la munte, cari sd fii pentru pomerilre sufletului
mied, si sd fil datorid a pläti toate datoriile mele, ce vor fi
la frate-mied Dumitrachi i altif». Marturi : epreutul Simin ...,
Gavril Vornicul, et Lupul vätavul, crucere luI Dumitrachi,
m'arn tämplat». - Documentele d-nel Ecaterina Chr. Pilat, Bo-
toianf.
42. 16 Julie 1785. Märturia «luI Postolachi zdt Sandul Borcild»
pentru un loc «in tärgul Callon). Bezmänarul, Cuciuc Iani
moare. if urmeazd ale o sofa'. a lui, «care sord .. . ail fost
cdlugdritd la o mändstire la Trepezonda, care sd numeste
Theoschepasto si, dup.' moartea calugäritif, id, ad afierosit du-
gheana mändstirii, iard starita ace! mändstirI, Luchiiani, ne-
avdnd pe altd sä facd epitrop aicI, s'ad sculat Eftimie cd1u-
gdrul si s'ail fdcut el sängur epitrop, si ad mäncat chiriia aceir
dugheane pe cdtva anI pänd la moartea NI». ApoI starita
face epitrop «pe mine, Costandin Apostolu». Vede lemnul stricat
si trece dugheana proprietarulul loculuI, luind de la el 50 de-
leI, a si la trel an! sd. aibd *hied a mal da sfintif mändstirI
un sdrindar». Iscdleste greceste, impreun*u alti doI Apostolos.
Apo!: Vasilie Stihie, Panait sän Avram, Lazor sän Panaite,
Dumitrache sdn Andronachl.
43. 1-id Iulie 1786. Märturie care Domn pentru locul de
casdi ce are un Evred «aid in BotosanI, intre Ulita Vechi si ulita
ce merge in spre Sfeti Gheorghi, care loc it ari rämas de la
un unchid al sail . ., Izrail Jidv. din tärgul Esului"». E cim-
.

presurat de cdtrd locurili altor rdzas si inpreguras». Se aflä

in hotar cu Lebädä. Armeanul, cu Stolniceasa Ancuta Hris-
toverghioaia, «care loc ad fost gospodu, sW s'ad dat dumi-

www.dacoromanica.ro
132 DOCUMENTE DIVERSE, RH

sali miluiri de nixie Sa Alecsandru Ioanu Mavrocordat Voe-

vodu, $i Ord in fata ulitii ce merge spre Sfeti Gheorghiia . . .
S'aa pus doal petri chiotorl locului .. . Fundu locului .. . in
sus, in spre cgsgpii, $ [i] pär in locul TrianculuI Armanu . ..
Hudita ce disparte locul dumisali Postelnic Iordachi Caraon-
filu $[i] pintre locul lui Izrail . .. Coltul port'fi lui Izdrail . . .
Un Grigori Tiutiuliuc . .. Ace$ti tärgoveti bätránI, anume
Tänase staroste de croitori i Gheorghi Pgunu i Costandin
Coläcelu, Neculai Muste i Toader Gulii, i lancul sin Iani
_Tidy.» Iscglesc : Iordachi [Lazul] Paharnic (?), Not4 z : a: 1.1.s3X.
(Nicolae H. Asian Medelnicer ; v. la data de 26 August 1794)-
(VorniciT), oräseniI citati $i cinci EvreI, ma:I in jos.
44. 8 Octombre 1786. «Istrofor Ilii a lui Iordachi» vinde cvg-
tav[u]lui Mih[a]lachi Lefter» «un pogoVvii la di[a]lul Corni-
lor ... in 19 lei ..., cu voia mè $i cu a fämei mele, si am in-
trebat $i pe toti räzäsil mei $i ati zis cä n'or cumpgra nimi».
Marturi : eVasile Goagä, räzes $i ogräda$, am pus degequl].
Ea Nag rdze$, am pus ... ea Vasile Tiron, rdze$, am pus
deget[ul], $i ogräda$. Acest zapis s'aa fäcut la mänästire, in-
naintea tuturor räzg$ilor. ...» - Colectia d-nef Ecaterina Chr.
Pilat, din Boto$ani.
45. e io88, Gher i» "(sic). «Vasile sin Savin Vasluenului»
vinde edum. Leibi Jidovului, cibotaru», «dou casi intr'u pe-
reti, cu locul lor». - Documentele I. Draganovici, Boto$anI.
46. 1 1 Novembre 1792. Vinzare de loc cdtre «Postelnicul
stefan Värnav», din parte «Catrinef sotia luI Gheorghi (?)
Dumbrgvanului». - Ibid.
47. 7 Mart 1794. Mihail Costandin Suul-Vodd, pentru
jaloba data de cnegustoriff päminteni din tärgul Boto$aniI ... :
avänd hrisov g[os]pod de la ceI mai innainte de noI luminatl
Domni, de a$Azare ränduelii lor, in rgzvrätire trecutelor vreml
s'ar fi präpädit. Numai, spre incredintare, aa scos de aa
argtat cärti date de atuncea, dupg cuprindere acelul hrisov,
la mäna lor, de put fi cunoscutl cd sänt negustori de Boto-
$ani, $i s'aa päzit oränduiala a$Azgrif lor nesmintit», cerind
hrisov pentru «preveleghiile lor», «ca unii cea nu putgn folos
aduc cu negustorie lor $i Cämärii g[o]spod, $i läcuitorilor inks-

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 133

nire la aliiverisul lor.» Hotäreste deci : «la vreme deatinii,

pe drepte bucatele kr cea vor avia, sä plätiascd desätina pänd
la trif lei bucata, cdte patrurpdrale vechI de stup si de rd-
mátorii1», -pentru rest dînd ca si ceilaltf locuitori. «Cu cai de
olac, cu alte ränduelI de card, salahorI, cherest, chile la
ränduiala zah[e]relil, si cu alte angärif cea vor fi pe alti" 16.-
cuitorl, acestie întru nimicä de aceste sä nu a supere, cea
sä fie apdratI ; färä numaI birul lor sd aibä a-1 pläti dupd
adzare, iar la cheltuealile targulul cea sä vor intämpla acolö
In Botosan1 sä. dea .s1 ei agiutoriti celoralaltl tärgove0 ate
trilacI banl pe an, de casä. Fiorii lor, fratif lor, curn si
calfele lor, urnbländ cu marfä pe la iarmaroaci $i pe la ale
de tärgu pentru alisverisul lor, a nu a supere de cälträ dre-
gdtorr, ni a le iö vrea-un ban cu pricind de bir, fiindcä
el plätesc birul lor la Tänt. Botosani, adeveriti fiind prin
märturie dregätorilor ot Botosani cd sänt de briasla negus-
torilor birnici ot tarn. Pdstoril si argatrI cea vor aye pe la
bucatele $i cdslile lor, cum si la alte negustoriI a lor, fiind
Mazuri, Ru$I, oarnini striini, sdi nu fie supdratI de cdtrd ni-
mine pentru bir ; asärnine $i flecäi päminteni neinsurati si cu
pärintl, fiindcd plätesc pdrintal lor bir la satul uncle a afln
sdzdtorI; iar, fiind insuratI, si nu a vor afia legatl cu birul
la vrea-un sat, pe unii ca acie sd-i pue dregätoril: la bir dupä
stare si putinta bor. Asärnine si fleal päminteni neinsuratl
si färd pdrintf, fiind de vrästä si de n'or fi legatl cu birul
la vrea-un sat. Pentru boil ce sä rup cärduri de pin cirezI
si fugu, cum si cai, epi din hergheliI, a aibd a da colacul
la cine 1-ar gäsi, numaI ate dol lei de cärdu ; iar, and s'ar
räzleti din ciriadä cäte un boil sad doI, cum si din herghelif
cdte un cal, iapd, sail cdte doal, atunce vor da colacul ate
un la de boti, cum si de cal, iapd. Urnbländ acestie ne-
gustorl prin tard pentru alijverisu[ lor, avänd niscaiva pricini
cu cineva, poruncim dumv. ispravnici i giudeatorI de pe la
Tän[uKu]rI, sd aveti a giudeca cu dreptate prin carte de
giudecatd, sag, nemultarnindu-sd cu giudecata de acolo, cu zd
de soroc $i curnärturie durriv., a vie la Divanul g[os]pod. Pentru
mosiile care le tan cu anul pentru pdsunatul bucatelor, si

www.dacoromanica.ro
134 DOCUMENTE DIVERSE, XII

pentru fänul ce fac pentru hrana vitelor lor, $i fac ardtare cd

unii din läcuitori färä tocmalä $1 cu sälnicie intrá de ard $1
cosäsc, cum $1 fän gata li eti, poroncim Domnie Mea: intdI
pentru ceI cea li s'ar cädia protimisdre la cumpärat venitu-
rilor de mosif cu anul, pänd la Sveti Gheorghie fieteeine
sä aibä a-$ cduta protimisgre dupd dreptate, iar dupä sorocul
ardtat nimine sá nu fie volnic a ceri protimisire. Al doile,
pentru cef care n'or fi avänd loc indestul de arat $1 de cosät
pe mo$ie care sd aflä säzdtoru, nió yeti afla venitul acei" mo$if
vändut la altii pentru nigustorie, de nu sd vor put invoi cu
stäpdnif mosäilor ca sd le dea loc cu dejmä pentru arat $i
cosit, atuncea dumv. sd le gäsdp loc pe mosiile ce sd me-
gie0sc inpregiur, cu dejmd $1 invoialä, sd.-$ facd aräturi $1
sämändtuff $i fänete pentru vitele lor, insä numaI pentru
trebuinta lor, iar nu $i de nigustorie, dändu-li-sä loc de o
parte, iar nu imprästilat, cu sträcdciune mo$ii. Iar care va
indrdzni $1 va infra cu sälnicie in alte mo$Fi, sä are sati sd
cosascd Mil invoialä saü färd $tire dumv., saü sä näväliascd
a lua finul cuiva färd tocmard, pe unif ca acie sd-I cercetatI
$1 sd-I infränatl, $1 nió de cum sä nu-I inglduiti., fiindcd vointa
Domnii Me le iaste sá se pdzascd dreptate de cgtrd top', spre
folosul ob$til.. Drept aceaia poroncim Domnie Mea dum. is-
pravó., giudecdtori, cum $1 tuturor drF:g5.torilor, cdpitanl sari
zapcil i slujätori, pentru toate O. aveti a urinà. intocmai $1
pe deplin dupd cum mai sus sd cuprinde prin hrisovul acesta.»
Pecete mare cu chinovar. Isaitura DomnuluI. - intärire la
Mart 1796 $1 31 August 1799.
48. 27 Mart 1794. eTsvod de zdstre -am dat iubitii fiicii
noastre Catinedi [Virnav] ... 1 plug de boI, cu toate tacd-
murile ..., i päreche $erji de purtat ..., 2 farfurioare de argint
$i. cu lingurile lor de argint ..., 2 cufire ..., i ränd de strae de
cacom, I ränd de strae bldnit[e] cu sängiap, 2 fuste de maltin,
i perdea de maltin . . ., i paplomd de atlas ..., 4 perenutä micI
... 2 cdmdsi de meles.» - Colectia d-nei Ecaterina Chr. Pilat,
din Botosani.
49. 26 August 1794. Raport cätre Domn, pentru proce-
sul dintre Izdrail JidEolvi_ul] $i Triancul Arman. Se face cer-

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 136

cetare la locul disputat, din Botosara. Li se cer «indreptärile

ce ai1 ». Triancul aratä un act de cumpäräturä de la «Grigori
ciubotar, ginerele luf Andries» si o judecatd, din 12 Novem-
bre 1765, de la «rdpousatul Manolache [Dimachi] Stoic., ffind
Vor[ni]c inteac vreme la Bot[o]sanI», si pirä cu c Calmän Jidv.»
pentru casá. Cercetase atunci (in 1765) «protopopu Ivasco si
alV tärgovetl bdtränf . . . Si aa adus si pe Ioana Tiutiulias[a]»,
fimeia vänzatoriuluI loculuf, de aii mersu denainte bisericif
si ail rädicat cu sufletul ef cä, pe unde s'aii pus sämne, pe
acolò iaste stäpänire locului el' ce ati vändut luf Isaia Tri-
ancul, s[i] cum cá nu sräl impresoarä nimic hotarul Jidovu-
luf de locul ArmanuluI». Evreul aratä o márturie de tirgo-
vetl, färd datd, «care márturie ar fi dat-o dupä o carte de
blästäm ce li-ar fi adus Jidv., temändu-s[ä1 de blästäm ...
Ail mal arätat si o carte de giudecatä de la räpousatul
Pah. Iordache Lazul si dum[nea]luI Med. Neculai Aslan,
din let 1786, Iuli 1, fiind atuncea Vor[ni]e la Bot[o]sani . , .

Ulita asäpief . . .» Triancul aduce acum märturie de la fir-

govetit, pe cari Evreul if declard cä- nu sint de credintä. Se
numesc pentru a vedea aceasta: «protopopu Joan si Atha-
nasie proin prot.» : el' spun cä ail märturisit i färá vre un in-
teres sat' viclesug . . . De iznoav A' am ränduit cu tidulä
negutftorf cinstitI, pe Lupascu cupet i Ionitä Samdangi ' i Hagi
Enciul i Apostu Panaite i Toader Pisoschi i Caramfil Casäp i
Gheorghi nemesnic i Paväl Botezat . . . Si sä cercetezi $ i
pentru doi pietre ce s'ati gäsit acum, in anul acesta, hotard
vechI, cu cdrbunI de desupt, sä afle ce loc hotäräsc acele
pietre.» Se vede cd ele despärtiati pe Triancul de «Lebädä.
Arinanu». Cautä apoI cintdI pentru carte de gudecatä 6-ail
dat räpousatul Pah. Iordache Lazu si Med. Neculaf Aslan
luf Izdrail Jidv., cu ce cuvänt II bagá pe Jidv. cu o bucatä
de loc pe längä locul Triancului, sä ias[d] in ulita Cdsäpiel,
sN am aflat cd Pah. Lazu, avänd interes sä ei o bucatá de
loc din locul luf Lebädä. Armanul, fäcändu-1 loc domnesc,

1 Lumin.árar. V. Hurmuzaki, X, p. 536. Cf. Aineanu, Infl. onentaa 11I,

p. I r3.

www.dacoromanica.ro
136 DOCUMENTS DIVERSE, XII

ati dat luI Izdrail Jidv. loc in locul Trianculuf, ca s[ä] ias[g]
in ulita Cgsäpier, si acè bucatä de loc din locul luI Lebädä
o an luat si o aú dat danie Stols. Ancutif Hrisoverghieoai;
care bucatä de loc maI pe urmä o aü luat Lebädä lards
innapof cu giudecatä . . . Lebädä Armanu, fiind om särac, si
avänd locul casal sale dezgrädit, 'it invoè pe Jidv. de umbla
pe locul Armanulul la poarta sa . . Am cercetat si pentru mär-
.

turie tärgovetilor ce are Jiclv., de iaste adeväratd, s[i] nicI

unul din eel' iscalit'i nu trdeste, si, potrivind scrisoare unul Io-
nitä Aftänas[e] ce iaste iscälit intfac märturie, cá aid scris
märturie, cu alte scrisori ce s'ati mar gäsit scrisä de acel
Aftänasie, si nicI scrisoare, nicI iscdlitura nu sä potriveste,
nici velet sati lund nu are. Dar, mäcar adeväratä sä fie, acel tar-
govetI prin aCastä mgrturie a lor nu märturisäsc cá ar fi
avut loc dintr'o ulitä pär Intealta, ci numaI pentru o surd
si poartá aratd. Cum si carte de blästdm ce sá aratä intr'
aasta märturie cá aü fost scos Jidv. asupra celor ce vor sti
locul säti, s'an afiat neadeväratd, cä iscälitura Preosfintii Sale
rápousatuluI Mit. Gavriil nu iaste, ci iaste de mäná streinä
fácutá. Care, potrivindu-själ cu alte iscallituff si mal vechI, ce
s'an aflat, a räpousatulni Mit., si nu sä. potriveste (curn sä
va ved).» Douä iscäliturl.
50. 15 Decembre 1794. «MAte'i Milo Banu», Vornic de Boto-
sanI 1, porunceste pentru un proces al familieI Häul. Era o

mostenire, mar mult de cal'. Datoril an fatä de mort : Tudorl

Mustiati, Baron NeculaT Capri, Jidovii ot Juravna, Bogdan Ia-
cobovi ; «aice in tärgu : la Norset si NecolaI Haivaz». «Ce
s'an adeverit ca s'ati cheltuit cu biserica ce sä faci : 3.300
(galbinil.s «Odaia de afard, pentru a tuturor fratilor vite.»
5I. i-in Februar 1795. Mihail Costandin Sutu-Vodä intäreste
(«Andrunachi DonicI Medelnicer procitelem»), o anaforà in
pricina dintre egumenul de la Sf. Sava si «Dionisie igumen
monastiril Fastäcil», de o parte, iar, de alta, «vechilu dum,
Scarlat Sturza, maiorul Ionitä Mäcärescu», pentru cä Toderenif
ar incalca mosiile mändstirilor si a «BalasiI» Virnävoaia. Se
A scris i verserl, despre care v. 1st. lit. rom., tabla.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE OULTURALI 137

pomeneste hotarnica facutd la 5 Iu lie 7259 (175 I), de un «Gavril

Virnav biv Medelnicer, Simion Chescu Uricaru, Dumitrascu
StroicI Posfé.» «Mosiia Bdicen1 a dum. Vel Logofdt Iordachi
Ghica.» ApoI un act din «7189 (1680), Dechemvrie 12, de la Mi-
tropolitul tdrif si velitii boerI ..., pentru mosiile BerhoestI, Za-
podie si SäbienI, lingd Pripordni si RAnghilestI («care mosie
PripordniI este aldture, din sus, cu Vldicenii») .. . Si de acolo
la vale, pe vdiugd, drumul in gos, cre-la capitile pdminturi-
lor, piste sd.su, prin virtoape, in costisd de-asupra vizunii, s'aa
pus stälpu, aldture cu locu Husienilor.» S'a cercetat si e de
dumnealuI Vel Vornic Iancu Raz[u] .. . Mosiia Vldiceni ffind
inpreund cu alte gospod mosfl : PripordniI, TdpolosdniI, Ddr-
mdnesti, cuprinsd tot inteun hotar .. . 1-16tard a Rdusdnilor
si a Husdenilor .. , De card noi as sá socotesti ca prin pravdtul
acestit petri sd sd. Idcá coltu intre aceste clod mosii ... La
capätul de spre rAsdrit care in curmezisul Husienilor sd dei
pravdt1 de piatra de la Vizuniea ... SA mdsoard in pravätI
drept 1.400 stAnjänI ...» Iscdlesc: Joan Cant. Vel Logoat, Ne-
colaI Roset Logofdt, Lascarachi Rosät Vistier, Iordachi Balus
Vistier, Costandin Grc'eanu Vel Vornic, Grigori Vintura Pos-
telnic, Dimitrii Saul Vor[ni]c. «AsAmuire de pe Condica Di-
vanuluI. »
52. 3 Iulie 1795. «Preutul Miron proin protopop » vinde
«gupanuluI David Goiliav. ... un Ioc in mahalaoa lui Sfeti Gheor-
ghi, care locul din gos sd megieseste cu locul preutuluI IonitA,
iar din sus sä megieseste cu locul luI Dumitru Carlan si cu
Ilii Checheriti». Iea co sutd de leI, cu o samalag». Între iscd-
liturf, nepotul vinzdtorulu si «ereI Joan, rezes, cu voe mè»,
«si ea Ardchel sin Lodivu m'am tämplat»; cloud iscdlituri
armenestI.
53. 14 August 1795. «Preutul Ion de la Sti. Nicola:I din
Botosani» vinde hit «David Arman» un loc «in maha[la]oa
ha Sti. Gheorghi», ling-A al «MunteanuluI Crdste» si cu
.pärdul». IscAleste un Grec si 'AzóazoÄos Kovazavtívon.
5 4. 7 Ianuar 1796. Patru boierycatre «Craiste Botezatul
i Iordachi Gule,1 GavrilVitul. Prosfitie Sa pdrintele Vlddica de la
Säntul Necola [din Pdpäutl] ne-aa fäcut ardtare ca proin protopop

www.dacoromanica.ro
138 DOCUMENTE DIVERSE, XII

Miron §i cu preotul Ionitä aa vändut luI David Arman un loc

de s'ati fgcut salhanao, i ar fi intrat Armanul i in locul mg-
n[g]strArel.»S cerceteze. -Pe a doua foaie, cercetarea, is-
cIitä de Gule, de Botezatul, de «Ghiorghi Damian», do-
nit[ä] Pgrgaru» i «Ion Gros». EI zic : «David Goli». Pomenesc
«drumul ce mergi la Tulbumai».
55. 9 Ianuar I796-.«Postolachi din CorlätenI» vinde «lu
«David Goleav» o dugheanä, cu locul eI, aice, in BotopnI,
la ul4a ce pogoard spre Tärgu Cailor vechiti». Iscaleste si
Ilapotrutsfiaq BotacMou, yirovag.
56. 9 Ianuar 1796. aostolache din Corläteni» vinde o du-
gheang lui «David Goleav». Vecini: Parascheva Vasiliu, «ulita
ce pogoard spre Pisotchib, Ghiorghie Braovan[a]l. intä-
rit la io, gin NicOni», de «Moldovan, k. k. curator».
57. 18 Mart 1796. Hotärnicie de loc la Botosanf, «din cins-
titä porunca dumilorsali boerilor Vornici dd BotosanI, dum-
{neapaí Ban Ma:ter Mil[o] si dum[nea]lai Pahr. Iordachi Ha-
retul», a loculuI luI Vasili Bals Clue'. la mahalaua Vräbienii.
Vecini : Necula Bäcal, Costandin Värnav. Iscdlesc: Apostul
Bezea, Toader GuliI, Vasili Leca, Neculal Muste, Grigorii
Muste, Costandin Ba.otä Ban. Pecetea din 1780 a orasuluI.
Scrie Nedelco Logft. -D ocu men tele I. DraganovicI, BotopnI.
58. 15 Julie 1796. invoialä, intäritä de Mitropolitul Iacov,
intre Bälasa, soVli rgposatului Miron Värnav Postelnic (zi,
nestiindu dmI carte, am iscälit-o, e[U] nepot[ul] dm', Ioniä Värnav
Postelnic, cu zisa dm")» (ea era «fiica Sat. Petre Checu») si
eginerele mieü Gheorghie biv Cdptn. za däräbani». Ea avea
zestre parte din LivenI (T. Dorohoiti). «Treispräzäce capete
de vite, car si epe si doozädi i cinci vite albe, bol si vacI».
Avea §i Crge.unetiI (T. Vasluiü), viI la TifetT. Martur
«Gheorghie Cogl. Post. D. - La un adaus din 1799, iscáleste
«6`1ep.z0,ecog p-Trópcog». - Documentele d-nef Ecaterina Chr.
Pilat, din BotopnI.
59. 15 Julie 1796. invoiala BalwI Värnav cu ginerele eI
JxGheorghi biv Vel Cgptn. de darabanI», pentru satul aficeztli.
Adeverintä a lui «Grigorie Ierapoleos». - Resumat de dupä
1840. - Ibid.

www.dacoromanica.ro
 MATERJALE DE ISTORIE CULTURALÄ 139

6o. 4 August 1796. «Ghiorghie Elefterie din Botosani»

vinde lui «David Goleav» parte din locul säil de dugheanä
«de la Iordachi sin Tänasä Pahaia ..., in dosul dughenilor
dum[i]s[a]l[e] ..., si o bucatä de magazie a dughenif mele».
Iea 250 de lei. Iscaliturd greceascä. Marturi : e6p7toç NmoÄ6toD,
Ntxaci.; Irca.pmpaxóTÄou, dol Armeni, un Evrea si «Dumitrachi
Andronachi Meal».
6r. 19 Novembre 1796. eDiiaconul Ion Borcil[ä]» imprumutb:
de la egupánul Davida Goleav» 6o de lei, , si dobända lor
cdte trefzec si cinci de pärale pe lunä, si vadea trei luni
de zile. lard, neintämpländu-sä bani la numita zi, atunce di sä
aibä a-ma lua livada, fär de nici un cuvänt de pricind.»
62. r-iti April 1799. «Malcaz, dimpreunä cu sotul meti Ru-
ghina i cu fii nostri», vind lui David «Goiliav» «o dughianä
ce este si de noi cumpäratä de la Costandin sin Savii sta-
roste de blänari din Iasi ... Care dughiana, cu locul ei, sä
hotäräste di spre Rdsärit cu dughiana dumisali g.upänului Gas-
par, si di spre amiazizi sä hotäräste cu dughiana dumisali
David Goiliav, cumpärätor». David dä" o mie de lei. Mai multe
iscdlitur armenesti.
63. 2 April 1800. impartirea pärtif lui Gaspar Häul. Iscä-
lesc ca Vornici de Botosani : Iancu Miclescu (?) Ban si ...,
64, r-iii Septembre 18o 1. Chiriiac Blänariul iea de la «Tode-
rascu Goleav» «un loc de dugheanä», pentru a face dugheand
pe dinsul, stäpinind-o apoi timp de unsprezece ani. Dar «la
aceia ce or da alg sä aibu ea protimisire, de-mit va trebui».
Martur un BotatÄloo si un Ion starosti. Scrie «Costandin loan».
65. 12 Octombre 1802. «Negul Croitoriul» se invoieste cu
«jupdnul Mihaiü», «ea 0.-I lucrez doo firte de vii inteun an,
cu toate ali meli ; dumnealui sä aibd a intra cu ciubärul ; si
tocmela ne-aa fost sd-m d patru lei bani ... Ea Istrofor Eei
sänt chizes.» - Ibid.
66. 12 Decembre 1802. Testament al preotesei Theodosia,
a popeT Panaite din Botosani. hi aratä «gindul mieti cdträ
mostenitorii mei cef ales, cu care voesca sä schiverniseascd
el' avere me». Lasà. mostenitor 'MORI pe sotul fetei ei Soltana,
Ioan Drägomir : II dä casa, pe care i-o cedase innaintea a

www.dacoromanica.ro
140 DOCUMENTE DIVERSE, XII

cveo cäteva obrazA cinstite». cLdsändu-mä in spatele ginere-

lui mieü, ca s m ie pän la moarte mè cu cele trebuin-
C'oas[e] si, dupä petrecere mè din viiatd, s5 aibä a-ml purta
grijile cele oränduite, dupä cum iT voI läsa eü cu limbá de
moarte». Iscälesc fili i, intre ei, gTheodor pop vames (sic),
fior rAposatuluI preutului Panait». - Documentele d-nei Eca-
terina Chr. Pilat, din Botosani.
67. 26 Octombre 1802. eAvram sin Marcu Jid., dinpreund
cu sotul me0 Sura», d zapis lui «David Goilav» cä cam nämit
casile si pivnita», etc., pe 15 anI, cu 380 de leI dati innainte
(o sutd pe an). .d\Ti-am iscälit maT jos jiddovesti.» Scrie Dumi-
trachi Andronachi.
68. [Botosani], 15 Decembre 1803. dill Muste» iea impru-
mut 500 de leI de la «Cäpitanul Sava», puindu-sI ville amanet.
69. 20 Iulie 1805. Zapis grecesc de vinzare T(i) x6p
kpitpET (10a4m a until' loc al mänästiriT SfintuluT Nicolae,
Irktov toi3 611rtou 'rob Aar6i, cu bezmän de 3 lei pe an. -
Originalul la d. Al. Smelt, in Botoara.
70. 24 Septembre 1805. Vinzare (dumisale lul Cdp[i]tanul
Miholol ot Chis[i]näü» de casä «aice in mähälao c de sus,
pe mosiia Süfintilor Arha[n]ghelT, in prep' 250 lei.» Iseälesc :
Gherghe, Iosape. - Colectia d-nel Ecaterina Chr. Pilat, din
BotosanT.
71. 25 Septembre 1808. Mezat pentru un loc din BotosanT.
Oferä Nicola Adam, Ionit[5] Cäpt., Icoivtg Kgocact (sic),
Costachi Pisoschi, Ban Costand[in] Miclescu, Zmaragda Co-
gälnicenita, Asti)v-ilq Thypcoviig, Vasili Pisoschi, Petrachi VAT.-
nav, Post. Iordache, Vasilii Goanti, Ban Lazu. - Colectia
d-neT Ecaterina Chr. Pilat, din BotosanI.
72. BotosanT, 12 Decembre 1808. Ion Dragomir vinde
«cuconuluI Petrachi Värnav biv Vel Cam.» o casä, <ein ma-
halaoa Vräbienilor, in poporul precuviosdI maia. noasträ Pa-
raschevi». Se strigase la mezat de «Ispir telal». Iea 2.815 leI.
VecinT : cCucoana Zoita Dimitroaia, dum. Sul. Vasili Pisoschi,
dum. Iordachi Manoli». Scrie cNicolaT Dan». - Iscälesc doT
Bani, VorniciT tirguluT. - Colectia d-neT Ecaterina Chr. Pilat,
din BotosanI.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 141.

73. «1809, Ghenar 18, Botosan[i].» don Furmagiu, din-

preund cu sotul mat Varyarä», vind «lui Vasili Hutanu», «o
cas[ä] pe locul mänästiri in mahalaoa Vrableni, längä cas[a]
LätoiuluI», cu 250 de lei, «bani curat», dap' «in mdinile
noasträ). Marturf : un Hava.Triót-tl, Eni Hurmuzi, Xa.pvctiwoq
Fecopyiott. Scrie Nicola Adam. - Ibid.
74. 3 Iulie 1809. Vornicul de BotcesanI : e [Alexandru] Cali-
mah» insärcineazà. pe Polcovnicul Ionit[ä] Praj[o]van, Cäpt.
Hriste si Dumitru Mäcresa s'A hotärniceascä pe mostenitorii
Pitarului Stefan Värnav. Hristea iscaleste greceste. - Docu-
mente I. DraganovicI, Botosani.
75. BotosanY, r-iii Januar 18m. impártirea averii Häulestilor.
Era proces si la Sniatyn, Maria, fata Häului, era sot"ta lui
Goilav ; Ecaterina, a lui Grigori Bogdanovici. - Traducere din
1857, intäritä cu pecetea «EforieI Comunitätel. Artnene din
Botoseni».
76. 12 Iunie 181o. «Cdpitattul Gheorghie, ginerile rápdo-
satultfi Ion Costianul din Tärg[uI]-Frumos», vinde luI «David
Goliaf» o dughenitä «in mahalaoa Tärgulu Noll» din «Boto-
sanl», in hotar cu «Stolnicul Ianachi Codrescul». Iea in loc
pämint in «Mahalaoa Armeniascä, din sus de potul cel de
piiaträ, längd casa Fränzaloae». Mai iea go orochitä pentru
fiica mè si pentru mine pol izbichir sam i plata vichiluluf cu
chiriile». Prevede cind ar veni cineva «cu vre o scrisoare pre-
tindirisitoare».
77. I-iii Ianuar 1812. «Todirascu sin Ion Goilaf» inchiriazä
pe cincI anI «luI Chiriiac staroste de bldnari» o dugheanâ,
«aläturatá cu erdsma rápäosatului Gheorghi Buiuc si intre fata
dugheneI furmeI die i cu loc din dos, tarcul cät sä aflä in-
grädit di spre cäsäpie». Scrie Iordachi dascalul.
78. 13 Mart 1812. Vinzare de casä «in mahalao Vräbieni».
Iscälesc : Gheorghi Cantacu[zino], Iordachi Miclescu, Stefan
... Sluger si preotiI Athanas[e] si Darii. eS'ati [pus] pecete
tärgului de mine: Ilie iconom si proto[po]p ; 1819, Mai 13.»
Pecetea din 1780.- Colectia d-nei. Ecaterina Chr. Pilat, din
Botosanl.
79. 24 Maid 1812. «Basotä (?) CaminarT» face raport la

www.dacoromanica.ro
142 DOCUMENTE DIVERSE, XII

plingerea until praporcic. A. rinduit ape acestI negutitorI cinsti%

de ad mai fäcut cercetare, pe d. Hagi Sätnion, Dimitri Po-
lihroni, i Enacachi sdn Hagi Enciu, i apt. Gavril Popovió,
i Gheorghii Buecliu, s[i] Sava Marcu». - Raportul lor e din 22.
Goilav era «Lin ginire» al Häulestilor [v. no 75]. Pomenit si un
«David sän Mane». Enciu iscaleste greceste, ceI dol din
urmd. armeneste ; Popovicl e «cdpt. de tdrgu». -- Si altd cer-
cetare, la io Iunie. Pomenitl : NecolaI Focsa, Garabet Bolfosu,
Moisa Goilav. Isedlese ArmenI, Popovici si «Ananie Calistru»,
«Ionit[ä] Vel Capt.». - intärire de la Basotä si de la cellalt
Vornic de Botosanl : «Costachi Can :»
80. 2 Iunie 1812. Proces la Divan intre praporcicul Laza-
rovi si «Luca Goliiav, Arman din Botoseni». Praporcicul avea
sä iea 250 de galbeni de la «Ariton si Iacov Häulesti», cari
fug in Galitia. Luca-I ocupd locul din oras. Se aflä cd Luca
li ddcluse «un loc de livadd ce avè 'in mahalao MordrestiT,
aldture cu livada Hdulestilor» si 3.533 de leI, 40 de bani, «in
cantälerie aceT VorniciI». HäulestiI «cu voe Visterii s'ad dus
In GaliOa». Tocmeala cu Luca se fäcuse de fatä cu «Värtan
Antonas si alp' negutitorI». Nu e ded nicI o aiconomii» pentru
ca Häulestif sä se puie la addpost de urmärire. Zapisul era
scris de a dascalul Iordachl». «Carile schimbu, mdcar cd dum-
nealuI praporcicu vr a zici cum cd n'ar fi urmat dupd cum
sd urmiazä alte schimburi si vanzdrI, adicd sä fii zapisul is-
cälit si de alV marturi si intdrit cu pecete tärguluI si cu is-
caliturile dumilorsali Vornicilor de BotosanI, dar cu aasta
nimicá nu s'ad putut ak'uta, in vrem[e] cdnd, atät dumnealor
Vornicil de Botoseni, precum si ceI mal cinstiti negutitori din
BotosenI incredintazd cä schimbul este adevdrat.» BaniI,
aceia 250 de galbenI, fusese dap' Häulestilor de eGrigorii
Crdun, Arman tot din Botoseni», care se vede apol ea'
«ad avut toväräsii si socoteli de daturI si de luaturI cu Häu-
lesti».
8i. 6 Iunie 1812. Vornicul de BotosanI, Basotä Caminar, care
teapt. de tärgu, Gavril Popovi, d. Hagi Gheorghi Buecliu,
apt. Ionit[d] Cafegiu, Dimitri Micresa, Ananie Calistru, d.
Andronic Bolfosu,, pentru a hotärnici pe «Luca Goliav».

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 143

82. 23 Mart 1813 . «Epitropi räposatulur Vasili Hutanul dart

zapis cumnatului acestuia, «luI Nicolat Crucila» cä, rámlind de
la Vasile e o cas[ä] In mah[alaua] Vräbienilor, pe locul mänästire
Sfäntului Nicola, cu bäzmän, si nerämäindü clironomI in
urtna rdposatuluI, fiind stgrpn, adec[d] murändu-I copli si fimea
innainte luI», i-o virul cu 700 de lei, primid «in mäinile
noasträ». Iseälesc «Theodor Sachilarie» si un Grec. - Ori-
ginalul la d. Al. Smelt, in BotosanI.
83. 12 Maiü 1814. «De la Vornicie BotosenI. Fiindcä in
ulita Tärgulul Veehiü toad dughenile, s[i] pe de o parte de
ulitä, $[i] pe di altä parte, din invechime sänt facute cu san-
dramale pe dinainte dughenilor, cari sandramale sänt fäcute
si pentru folosul märfurilor ce sänt pen dugherif, cd nu sá
sträcd de arsäta soareluf si a väntului, si, la vreme de ploI s[i]
de glodurI, pentru inlesnire norodului, avänd loc de mersu pe
gos, pe supt acele $5ndrämali, färä sa pätimascd atáta su-
pärare, in cari ulitä, inteun capät de spre Apus, in räspintiile
drumuluI, sänt vr'o cdteva dugheni a negudtoriului Luca Goiliav,
Arman di aice, s[i] la celelante dugheni ari J.-Acute trebuin-
oasäli sandramale, iar la dughiana din capát, cari esti si
crämä, n'aii apucat a-s face sandramaoa pe drept locul sgil,
ce innadins l-ati fost läsat slob od, spre a-s face sändramaoa
trebuinoasä ; sracum, voindu a-s face s[i] ac sandramä, care
este de rändu s[i] inteo linie cu a sali dughen1 s [i] a altora,
Sfinda Sa pärintili Athanasie, proin iconom», se plinge cä se
iea lumina la o dugheand a «mändstirib. Nu se poate, gfiindu
dughiana mändst[i]rii piste drum ... S[i], precum toati dughe-
nili ati sändrätnalili lor, spre alijverisu s[i] folosul märfurilor
ce tin prin dugheni, asämi