www.digibuc.

ro
CoDul general al României
(Cohrlle, Nile 0 Regulamentele male in vigoare)

1856-1932
- INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE -

FUNDATOR : C. HAMANGIU
FOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEME! ROMAINE p MINISTRU DE JUSTITIE

CONITINUATORI:
G. ALEXIANU i C. ST. STOICESCU
PROFESOR UNIVERSITAR

VOLUMUL XIX
LEGI UZUALE
CUPRINZAND INTREAGA LEGIBLATIUNE A
ANULUI
1931
CU INDEXE CRONOLOGICE $1 ALFABETICE

EDIT. LIBR. U NIVERSA ItA", ALCALAY & Co.,

BUCUREVrl
www.digibuc.ro
In amintirea lui C. HAMANGIU
Volumul XIX din Codul General al Itoi
mfiniei îi oferti paginele publicului cititor in-
tr'un cadru de sincerti tristettt si de adâncti máh-
nire. Acel care a fost initiatorul i creatorul lui,
acel care zi de zi, cu pretul unor grele sacrificii,
cu pretul trudei de fie ce clipä, s'a inversunat
sa-1 tint's, la zi i sti faca dintránsul o opera
atitt de pretioasti pentru lumea jurisconsul-
tilor, s'a inchinat in fata soartei crude si ne-
miloase, care nu iartrt pe nimeni.
Codul General nu este o opera de savantá
eruditiune, nu este o muncrt care sti consacre
cel putin pe autor, ci este o strádanie vrednica
de cel mai viu interes, in special in tarti, la
noi, unde altá colectie de legi nu mai exista
unde legile se schimbrt de azi pe mâine cu o
usurintii insptiimántatoare. MA intreb eat de
grea ar fi fost opera interpretului de azi farit
colectia de legi Hamangiu. In Wile din Apus
existrt douti trei colectil de legi care se mentiu
gratie sprijinului autoritatilor i marelui numtir
de cititori. La noi, colectia Codului general, a
putut stt reziste gratie strliduintei i perseve-
ientei ftirti preget a omului de mare vointti
care a fost C. Hamangiu. Am arrttat cu altä
ocazie care este rostul i insemntitatea operei
sale; am subliniat insá atunci i o repettim si
acum crt cea mai mare invattiturtt care se
desprinde din activitatea sa este acea vointrt
de fier, biruitoare de piedici, deschiztitoare de
orizonturi noui. Fie ca aceastrt vointti a ini-
tiatorului i fundatorului acestei opere stt treactt
asupra continuatorilor desemnati de dánsul,
pentruca nobila lui vointti sti se indepfineascrt
duptt moarte, iar opera stt-si continue che-
marea ei.
DIRECTIUNEA

1
www.digibuc.ro
 LEGI NOUI DE UNIFICARE
- 1931
VOL. XIX

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor legilor, regulamentelor, decretelor, deciziunilor,
conveniiilor, instrucpilor, etc., cuprinse in acest volum 1)

CUPRINSUL
No. si Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.

No. 1 din 1 Ianuarie Lege p. modif. unor dispozitii din L. p.

organizarea judecgtoreasa . . . . 3
i I ,, Decret p. modif. art. 30 din Statute le
Uniunii Camerelor de Cornell . . . 3
8 10 Reg. p. aplic. L. asupra circulatiunii pe
PP

drumurile publice 3
14 17 . Instructii p. operatiile de recrutarea ar-
matei 37
18 ,, 22 Lege p. reducerea pe 1951 diurnelor
22

22
Deputat. si Senatori . . .

din Bucovina . . .
. .
Lege p. modif. L. fondului judete ik\si
comunal
Reg. p. cercetarea registrelor funciare
.
.

.
-,..
. . . . .
37

37

37
19 23 PP Lege p. interpret. art. 39 L. M. Afaceri
Sträine , 38
21 27 ,, Reg. p. debite de vânzarea produselor
monopolizate . . . . . . . . . . 38
. 99 n 28 Reg. Fundatiei Virgil Cioflec" din Cluj. 40
28 Conventie p. transport postal pe C. F.
Buzau-I\Tehoiasi . . . . . . . . . 42
, 23 29 Lege p. modif. art. din L. organiz. admi-
nistratiei locale 49
, 24 30 Decret p. statutele societ. gaz aerian din
Galati 49
, 29 5 Fevruar. Reg. p. aplic. L. export de animale si
carne 50
A se vedea Indexul Alfabetic, la finele volumului.
NW,. In general, legile sunt publicate in volum, in ordinea cronologica dupä data
Monitor Oficial"In care au apIrut. In Legile din acest volum s'a introdus de noi i mo-
dificArile survienite panA la data tipArirei, reclAndu-se Legea astfel cum este astizi in vi-
goare. Am suprimat ,,Anexa" cu Legile noui din 1932, urmAnd a apare In brosurA sepa-
ratA, in curand.
www.digibuc.ro
 'i
VI INDEX CRONOLOGIC

No. 0 Data
Monitor. Oficial Pag.
No.32 din 9 Fevruar. Lege p. infrumusefarea Imprejurimilor
Capita lei 55
35 12 ff Reg. p. constatarea si perceperea taxelor
miniere 57
38 16 ,, Decret p. infinfarea semnului militar
Jurajera" 75
16 .,, Reg. p. mod, art. din R. anul preparator
la Academia de comer . . . . 76
40 18 /9 Adaus la Instrucfiile p. contribuliile
directe 76
., 41 , 19 " Convenfie intre C. F. R. si Conductele
de petrol 82
42 20 PP
Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu IDanemarca 82
20 ,. Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu Olanda 83
20 ,, Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu Estonia 83
20 ,, Lege p. ratif. Convenhiei comerciale cu
Norvegia 83
20 fP
Lege p. ratif. Acordului comercial cu
Belgia, Luxemburg . . . . . . . 84
44 , 23 ,, Decizie p. viniitoarea in propriet. Statului 84
, 47 26 . Lege p. modif. art. L. contribufiilor di-
recte 85
, 50 , 2- Martie Lege p. ratif. Acord. comercial proviz
cu Germania si ratif. prelungirii lui
prin Acord . . . . . 86
2 ,, Lege p. di ept de folosinfil a drumurilor
p. instalafii telefonice si telegrafice 87
, 51 3 a Decret p. instituirea Medalia Aero-
nauticti" 88
3 .,
Instrucfii p. aplic. L, contribuf. directe . 89
, 52 , 4 ,, Lege p. Infiinfarea ordinului Tirtutea
Aeronautica" 04
4 Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
proviz. cu Bulgaria 95
4 , Lege p. prelungirea aplic. L. p. econo-
miile din funcfii vacante 95
4 Lege p. modif. art. 22 din L. timbrului 95
, 55 ,, 7 , Lege p. ratif. Convenfiei de stabilire,
comerf si navigafie cu Portugalia . . 96
7 ,, Reg. p. aplic. L. planthrii viilor cu pro-
duc. direcfi 96
7 Decizie p. aprob. Caiet de sarcini relativ
la seiviciile de vehicule mecanice pe
sosele 101
., 57 10 , Lege p. ratif. Convenfiei p. regularea
unor chestiuni financiare din succe-
siunea Austro-Ungarti 101
59 , 12 ,, Lege p. modif. unor dispoz. din L. orga-
nizilrii judeditoresti 101

www.digibuc.ro
 INDEX EDONOLOGIC ViI
No. $i Data
Monitor. Oficial 1931
No.60 din 13 Martie Lege p. mod. art, 80 din L. organiz. ju-
deditoresti . . . . . , . . . . . 101
61 ., 14 Lege p. mod. art. 20 din L. organiz. bise-
ricii ortodoxe 102
,. 62
, 64 his 18
16 If
rurale . . . ....... .
Reg. legii si Statutului jandarmeriei
Lege p. antorizarea C. A. M. a emite
102

transa II de oblig. privilegiate . . . 200

18

18 ,,
nanciara - ......
Program de desvoltare economidi si fi-
Lege p. crearea Soc. de Credit agricol
202
ipotecar 208
A) Act constitutiv al Cred. agricol ipo-
tecar 209
B) Statutele Credit. agricol ipotecar . . 211
18 Lege p. mod. art. 1, 2, 6 si 8 din L. cir-
culatiei bunurilor rurale 228
18 Lege p. mod. art. 9, 23 si 84 din L. Cred
rural si Credit. agricol 229
66 ,, 20 ,, Lege relativá la Fundatia Universitarti
,,C. Vasiliu Bolnavu" 232
90 J. C. M. p. sporirea unor taxe din tariful
postal-telegrafic 233
67 21 Lege p. mod. art. 126, 127, 128 si 129 din
L. organiz. Ministerelor 234
67 bis 21 , Lege p. ratif. Contractului de drumuri 235
, 68 23 Decizie p. recunoasterea culturilor agri-
cole (notil) 235
, 70 25 Lege p. mod. art. L. teatrelor nationale
si óperelor . . . . . 235
,. 71 26 ,, Lege p. ratif. modif. Statut. Curtii per-
manente de jusitie international& . 243
26 Lege p. ratif. Tratat. de aranj. judiciar,
-arbitr. si concil. cu Belgia 244
26 Lege p. ratif. Angajament comercial cu
Letonia 944
26 Lege p. ratif. Convent. p. execut. sen-
tintelor arbitrale straine . . . . . 245
72 27 Lege p. ratif. Tratat de comert si navig
cu Marea Britanie 245
27 ,. Lege p. rafif. Aran jament comercial pro-
vizoriu cu Suedia 255
27 Lege p. ratif. Aranjament comercial pro-
vizoriu cu Jugoslavia 255
27 J. C. M. p. aprob. Reg. si tarif. telefonie 256
74 30 Reg. p. Cassa scoalelor si a culturii po-
porului 272
76 1 Aprilie Lege p. ratif. Aranjament cu Belgia re-
lativ la renta romiinti stampilata . . 302
1 .. Lege p. ratif, Conventiei internationale
privitoare la sclavie 302

www.digibuc.ro
VIII INDEX CHONOLOGIC

No. ai Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 76 din 1 Aprilie Lege p. ratif. Protocol p. mod. Convent.
relativ la navigatia aeriang . . . . 305
1 ,, Lege p_ ratif Aranjament comercial pro-
vizoriu cu Filanda 305
1 11 Lege p. ratif. Aranjament comercial pro-
vizoriu cu japonia 305
, 77 2 Lege p. ratif. Conventiei internation. p
statistics economica 306
2 Lege p. ratif. Conventiei de comert si
navig. cu Polonia si 311
Conventie veterinarà 320
2 Lege asupra cumulului in functiuni pu-
blice 324
2 ,, Lege contra cametei 324
2 ,, Lege p. modif. unor dispoz. din L. mo-
nopolurilor 325
2 79 Conventie intre M. Instructiei si Cassa
muncii C. F. R., relativ la scoli . . 325
78 3 I> Reg. p. administr. fondului C. A. Ptidu-
rilor Stat, contra incendiului . . . 326
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Elvetia . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Ungaria , . . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Statele-Unite 328
3 /7 Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Egiptul . , , . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Albania 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Austria 328
3 ', Lege p. org. Cassei de ajutor a persona-
lului Porturi Comunicatii.-- si Statu-
tele Cassei de ajutor 328
79 4 Lege p. modif. unor dispoz. din L. orga-
nizarii judecdtoresti si modif. unor
dispoz. din L. p. Curtea de Casatie . 329
4 ,. Lege p. modif. unor disp. din L. p. regi-
mul raporturilor dintre proprietari 0
chiria.si 329
4 tl Lege p. drept de pensie ale functionarilor 329
4 ,. Lege p. numireii profesorilor la Institu-
tele teologice 330
4 ,, Decizie p. modif. catedrelor scolilor de
menaj 330
80 6 ,. Reg. p. mod. art. 9 si 10 din R. taxelor
titlurilor meseriasilor 330
, 81 7 ,, Lege p. mod. unor dispoz. din L. Socie-
Vita Gle a functionarilor publici . . 331
82 8 ,, Lege p. valorificarea produselor agricole 336

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC IX
No. *i. data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No.82 din 8 Aprilie Lege p. modif. art. 27 L. amelioriirei te-
renurilor degradate 352
8 Lege p. m'ilsurarea piimant. locuitorilor
improprietäriti in Basarabia . . . . 353
8 Lege p. modif. art. din L. de organizare
a personalului P. T. T 360
8 Lege p. recunoastere ca pers. moralli. a
Societ. Economia" a functionarilor
M. L. P. si Statutele 362
9 Lege p. pensionarea functionarilor pu-
blici, in 1931 . . . . . .. . . . . 362
83 9 Lege p. autoriz. Primäriei Buhusi de a
incheià o conventie cu fabrica de
postav (notd) 363
9 , Lege p. reducerea taxelor vamale la
zahár, ciment i unelte agricole . . 363
9
"
Lege p. infiintarea Bfincii agriculturii ro-
miinesti 363
9
"
Lege p. ridicarea statuelor marilor Regi
Carol si Ferdinand 372
9 19 Lege p. creiarea Fondului national al
aviatiei 373
9 Lege p. completarea L. Regiei porturi-
lor i comunicatiilor pe ape . . . . 374
9 f. Lege p. ratif. actelor de stare civiltt, din
teritoriile unite 374
9 , Lege p. modif. dispoz. din L. Cassei auto-
nome a constructiilor 374
9 , Lege p. modif. art. 1 din L. societ. de
asigurare 379
9 W Lege p. modif. dispoz. din L. inaintlirilor
in armatà . . . . . 380
9 fl Lege asupra casiitoriei militarilor . . 381
9 Lege asupra pozitiei ofiteriler 383
9
. Lege p. modif. dispoz. L. monopol de gaz
metan 395
9 , Lege p. ratif. Conventiei p. transport. ae-
'jail international . . . 397
9 P, Lege p. inlesnirea trafic de frontierii cu
Polonia 397
9 tt Lege p. creiarea Societ. exploatiirei in-
dustriei chimice din Diciost . . . . 397
9 ff J. C. M. p. modif. art. 20 din Statutele
Biincii Nationale 398
84 10 ,, Lege p. ratif. Conventiei de comert §i.
navigatie cu Franta 402
10 Lege p. ratif. Conventiei de stabilire
10 ,
cu Franta ..... . .
Lege p. ratif. Conventiei p. Oficiul inter-
. . . . 399
national de chimie . 413

www.digibuc.ro
X INDEX CRONOLOGIC

No. §i Data 1931 Pag.

Monitor. Oficial
No. 84 din 10 Aprilie Lege p. raflf. Trat de comerf si navigafie
cu Cehoslovacia si Convenfie senile-
ril veterinarà (notti) 413
10 . Lege p. infintarea unni registra al co
merfulni 413
10 . Lege p. regularea drept. de proprietate
a billtilor coloniale din Ismail . . . 419
10 fI Lege p. modif. art. 8 L. navigafiei fluviale
si maritime si extinderea legii In
intreaga feed 420
10 . Lege p. interpret. L. reducerii salariilor
pnvind personalul cultelor . . . , 420
10 . Lege p. modif. unor dispoz. din L. poli-
tie' generale a Statului 420
10 79 Reg. p. aplic. L. pescilriior si ameliora-
rea regiunilor inundabile 422
85 11 . Lege p. ratif. Aranjament. comercial pro-
vizor cu Spania 456
tt 87 16 ft Lege asupra contractuhd de gal agricol 457
, 88 17 ,, Lege p. mod. art. 126 din L. organiz. mi-
nisterelor 462
89 18 tt Lege p. mod. art. 7 din L. pensiunilor din
20 Aug. 1929 463
18 . Reg. p. examen. de liberti practicil a far
maciei 464
18 ,, Reg. colegiului farmaceutic . . . . 466
90 19 . Reg. p. Institut. national zootebnic . . 471
91 21 . Lege p. asiguraea pldifii lucrului efectuai 478
21 . Lege p. mod. art. 2 din L. jocurilor de
noroc in stafi balneare . . . . . , 484
21 If Decret p. mod. art. din Statut. Cassei
de ajutor a pers. Porturi . . .. 484
, 96 28 . Convenfie relativ la Liceul sanitar . . 485
98 , 30 ,, Lege p. ratif. Aranjamentelor feroviare
cu Polonia 486
104 7 Mai Reg. p. serv. de distribnire at produselor
monopolizate 480
105 ., 8 . Reg. p. functionarea registrului comer
fului 497
, 107 10 ,, Reg. p. aplic. L. organiz Camerelor de
agriculturà (notii) 504
10. tt Reg. p. aplic. L. exportului de old): (notti) 504.
108 12 . Decret p. suspendarea funcf. si atribufii-
lor presedint. deleg. indef. . . . . 504
111 , 16 II Tratat de garanfie cu Polonia . . . . . 505
ft 113 , 18 ft Reg. regiei intreprinderilor miniere f31
metal. din Ardeal 506
, 114 , 19 . Reg. p. aplic. art. 90 din L. minelor
(Cassa Minieii1) 515
19 4 Reg. p. mod. art. 6 din R. taxelor. impon-
telor si redevenf. miniere 57
www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XI
No. q't data
Monitor. Oficial
No. 118 din 25 Maiu
_ 1931
Reg. p. aplic. art. 5 din L. p. adminis-
Pag.

trarea padurilor (Fondul pildurilor) 523

119 26 , Reg. p. aplic. L. ciisiitorillor militare . . 526
., 127 4 Iunie Reg. p. aplic, L. fondului national al avi-
atiei 531
4 9, J. C. M. p. normele tinerei licitatiilor ad-
minist. publice . . . . , . .. . 539
4 9, Caiet de sarcini tip, p. administrafiile pu-
blice 549
, 128 5 Decret p. immormântarea invaliz. de rilz-
boi, ofipri si grade (notti) . . . . . 559
., 129 6 n Decret p. infiinfarea semnului onorific
,Pentru Merit" 559
., 131 10 ,, Reg. p. scoala super, de arhivisticil si
paleografie 559
134 , 13 ,, Decret p. grafieri, reduceri si comutäri
de pedepse 564
143 , 24 n J. C. M. p. tariful publicatiilor in Mo-
nilorul Oficial 565
145 26 SI Decizie p. Contract tip de autorizafie p.
ciirilusie publicti (not5.) . . . . . . 566
, 146 27 ,, J. C. M. p. aprob. Aranjament p. trans-
port aerian cu Polonia . . . . . . 666
147 29 " Lege p. mod. art. 21 si 22 din L. invfit
secundar (bacalaureat) 568
149 t Julie Reg. p. accesul publicului in M. de In-
terne 569
., 151 3 91 Reg. p. accesul publicului in M. de Fi-
nante (notà) 571
., 153 6 >I Reg. p. mod. dispoz. din R. sc. secundarc
(bacalaureat) 571
, 154 7 ,, Reg. p. accesul publiculul in M. Agri-
cult. si Domenii (notii) . . . . . . V5
155 8 99
Reg. p. mod. dispoz. din R. faculttifn
de drept din Bucuresti . . . . . . 576
8 " Reg. faculfàfii de teologie din Bucuresti 577
158 11 ,, Lege p. rectificarea bugetului Statului
pe 1931 (notil)
159 13 Reg. p. accesul publicului in M. Muncii
Sanättifii si Ocrotirilor (not5.) . . . 586
, 160 .14 ,1 Lege p. legitimarea unui imprumut p.
recenstimânt populafiei (not5.) . ..
14 ,. Reg. p. aplic. L. vânzârii terenurilor din
jud. Ismail si Cetatea-Albá. . . . 586
, 161 15 n Lege p. mod. unor dispoz. din L. org.
administr. locale si din L. org. admi-
nistr. municip. Bucuresti 587
., 163 17 n Lege p. Autonomia universitarii . , . . 590
17 n Lege p. desfiinfarea Regiei autonome . .
a fondului sanitar 592
17 . Lege p. recrutarea prin concurs a medi-
. cilor de spitale si de specialitate . . 593

www.digibuc.ro
XII INDEX CRONOLOG1C

No. $i data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 163 din 17 Iulie Lege p. desfintarea Regiilor publice a
statiilor balneare . . . . . 595
, 166 21 ,. Lege p. mod. dispoz. din L. organiz. Mi
nisterului Instructiunii si Cultelor 595
21 11 Lege p. trecerea scoll si ciimin. de uce-
nici la M. Muncii (notti)
21 , Lege p. mod. disp. din L. Cassei auton
a constructiilor 599
21 ,, Lege p. organiz. muncii in porturi . . 601
21 Lege p. loteria de Stat . . . . . . . 604
21 ,, Reg. p. serv. interior al palatului de jus-
titie din Galati (notil) 605
21 11 Reg. p. muzeul militar national . . 605
167 22 Lege p. mod. dispoz. din L. organiz. Ca-
merelor de agriculturil 611
22 Lege p. asociatiile p. imbunättitirea a-
griculturii 617
22 Lege p. mod. dispoz. L. p. valorificarea
produselor agricole 619
22

22 ,
secundar ...... .
Lege p. mod. dispoz. L. p. fnvatiimânt
. . . .
Lege p. modif. org. direct. Educatiei Po-
622

Ior §i Operelor . . . .....

porului si mod. org. Direct. Teatre-
626
168 23

23
Pt

,,
armatei . . . . . .
Decizie p. regul. circulatiei aeriene . .
.. ...
Lege p. nestirbirea stocului de rtisboi al
630
633
23 ., Decizie p. brevetele de pilot de avioane 633
23 , Reg. p. navigabilitatea aeronavelor . . 633
23 11 Reglementarea aeroporturilor (notil) . 633
, 170 25 ,, Lege p. modif. dispoz. L. impozitului pe
lux si cifra afaceri . . . . . . 633
25 . Lege p. desfiintarea privileg, de porto-
franc al orfoului Sulina . . . . . . 634
25 ,, Lege p. mod. dispoz. L. p admin. pescii-
riilor si reg. inundabile 635
25 Lege p. mod. dispoz. L. erg. judeda. si L.
Curtii de Casatie I 638
171 27 , Lege p. stabilirea orei oficiale . . . . 638
27 ,, Lege p. completarea art. 58 din L. dru-
murilor 639
27 , Lege p. mod. L. p. exportul de ouii. . 639
27 ,, Lege p. trecerea la Stat a economiilor
prin comprimarea bugetelor . . . 643
27 11 Lege p. mod. art. 60 L. porturilor si co-
municatii pe apà 643
27 , Legea p. mod. art. 16 L. registrului co-
mertului 413
27 ,, Lege p. mod. art. 1 si 2 L. contra cametei 644
27 17
Lege p. mod. unor dispoz. din Tarif
vamal 644

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOG1C XIII
No. §i Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 171 din 27 Iu lie Lege p. recunoasterea Institut. Reg. Carol
din Cluj 644
27 Lege p. mod, art. 11 L. percep. si urntii-
rirea veniturilor . . . . . . . . 645
27 . Legea p. anularea soldului Cassei de
pensii 646
27 ,, Lege p. subsecretariatul de Stat al Bu-
getului . . . . . 646
27 ,, Lege p. incurajarea intreprinderilor de
tijei 647
172 28 . Decizie p. pensiile Casei miniere Resita 650
, 173 29 Reg. p. mod. art. 9, 10 si 23 din R. taxe-
lor p. titlurile de capacitate prole-
sionalii 656
173 bis 29 ,, Reg, de procedurri, p. afacerile agrare,
Tribun. arbitraj Rom. Ungur. . . . 657
175 . 31 . Decret p. semnul onorific Rilsplata mun-
cii" serv., Statului . . . 657
31 . Lege p, mod. dispoz. L. jocurilor de earti
in statiile baIn. si climat. 658
31 . Lege p. org. Monit. Oficial si Imprimerii-
lor Statului . . . . . 659
177 3 August Lege p. mod. art. 17 L. contribut. directe 663
3 ,, Lege p. mod. disp. L. contabilit. publice 665
3 . Lege p. mod. disp. L. generalti de pensiuni 669
3 . Lege p. rectif. salariilor personal. Cultelor 670
3 Lege p. recunoasterea pers. moralii, a
1,
scolilor politehnice 671
3 . Lege p. infiinf area eparhiei Armeano
Gregorianii . . . . . . . 671
3 . Lege p. mod. art. 14 si 15 din L. timbrului 672
3 . Lege p. infiint. comisiunii de pensie gi
interpret. L. pensiunilor . . .. . . 672
3 ,, Lege p. mod. art. 166 L. contribut. directe 674
3 . Lege p. ratif. Protocol p. imprumuturi
austriace si ungare . . 674
179 5 . Reg. p. intrebuintarea fondului de rule-
ment al armatei 674
180 6 Reg. p. aptic. L. intrepozitelor vamale . . 681
, 182 8 . Decret p. stemele oraselor . . . . . . 686
183 9 Caiete de sarcini tip, ale Oficiului de
normalizare (notil.).
184 , 10 . Lege p. modif. disp. L. asiguriirilor sociale 689
10 ,, Lege.1). incurajarea si activarea construe-
tnlor 691
10 Lege p. mod. disp. L. camerelor de
muncii si consil. sup. muncii . . . . 693
10 . Lege p. revizuirea numirilor riicute In
baza L. sanitare . . . . 694
, 189 , 15 Decret p. mod. disp. R. lobligat. scolare
ale elevilor sc. conductori (nota).

www.digibuc.ro
XIV INDEX CRONOLOGIC

No. 0 Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
203 ,,, 1.. Septem.. J. C. M. O. aplic. Convenfiei comerc: pro-
vizorii cu Grecia 694
1. » J. C. M. p. aplic. Convenfiei comerc. pro-
vizorii cu Ungaria 694
204 ,, 2 ,9 Reg. p. exportul de tructe 695
si Decizia de aplicare . . . . . 697
206 4 » J. C. M. p. aplic. Protocol la Tratat co-
merf cu Itara. 699
207 5 » Reg. p. desvolt. art. din L. valorific. pro-
duselor agricole (prima de export la
grâu si timbrul phinei). . . . . 2 700
, 208 , 7 " J. C. M. p. aplie. Convepf. comerc. proviz
cu Austria 708
211 10 , Reg. p. scoala de documentare si star*-
administrative 708
213 12
"
Reg. legii p. exportul de oat 709
, 214 14 Lege p. ratif. Tratat de comerf si navig.
"
cu Islanda . 718
14 » Convenfie cu aviafia p. serviciul postal
aerian .' . . . . 718
215 ,, '15 n
Le ge p. ratif. Convenfiei internat. p. 'ra-
nifi, bolnavi si prizonieri, In räsboiu 722
21.6 . 16 n
Norme p. recepfia furniturilor si. lucrii-
rilor publice (notii). 748
220 21 -4 Tabloul comunelor rurale (notä). . . . 749
222 23 . "Reg. muzeului de istorie naturaI5, din
Chisinau
226 28 9. Decret p. infant. ordin. Meritul Cul-
tural" . 754
28 » Decret p. concesionarea energiei, in re-
.giunea Brasov 756
232 , - 5 Odom. Reg. p. aplic. L. asiguritrii pliifii -lucrulni
efectuat . . , 756
234 7 Decret p. reorganiz. Inspectoratelor ge-
. .....
3, .
nerale de armatil si a Consiliului su-
perior al armatei . 764
, 236 9 » Statutele soc, de electricitate din Vaslui
(notil) 765
237 10 9> Formulare de actele stiirii civile :not:6.) ,765
239 , 13 » Reg:-.p. aplic. L. de incurajare a intre--
prinderilor de fifei (nota) . - 765
249

. 250
24
26
r
,
gricole (notà) . . .. ...... .
Instrucfii asupra activitäfii serviciilor a-
Reg. p. uniformele ofiferilor de polifie
765

(notii) 766
26 » Statutele Uniunii exportatorilor de ce-
766
254 30
"
Statutele soc. du electricitate din R.-Vh1-
cea (notti) . 769
256 2 Noembr. Reg, p, mod. unor art. din Reg. legii p. _

organiz. coopetafiei (nota) 770

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XV
No. gi Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 263 din 10 Noemvr.Statutele Sindicatului exportatorilor de
lemne in Ungaria (notti) . . . . 770
264 11 , Reg. p. mod. art. din R. Facultätii de
medicinii din Buc. . . . . . . . . 770
265 , 12 , Reg. p. externat in medicinä la Spital.
Eforiei din Bucuresti (notil) . . . . 770
12 >, Reg. p. internat in medicind la Spitalul
Eforiei din Bucuresti (notä) . . . . 770
267 , 14 , Modus vivendi comercial cu Austria (notti)
, 270 18 ,, Reg. p. aplic. L. intreprinderilor de asi-
gurare 771
280 30 Reg. p. aplic L. organiz. Monitor Oficial 790
282 , 2 Decemvr.Reg. p. aplic. L. org. muncii in porturi . 800
284 4 ,. Reg. p. exploatarea fermelor scolilor de
agriculturri 812
286 7 ,, Statutul Bisericii Armeano-Gregoriang 817
7 ,, Reg. Institut de stiinte penale 842
287 8 . Statutele Uzinei electrice a Com. Alba-
Iulia 844
, 296 , 18 ,, Lege p. suspendarea executärilor agricole
cu modif. 13 Fevruarie 1932, 12 Mar;
tie 1932 . . . . 845
298 21 ,, Legea bugetarii pe 1932 (notii)
21 ,, Lege p. mod. art. 5 din L. de stabilizare
monetarti 845
21 0 Lege p. baterea monetelor de argint . . . 846
21 ,, Legge p. infiintarea corp. de inspectori
speciali financiari . . 847
300 23 Lege p. Casa de economie si ajutor a ma-
" gistratilor . . . . . . . . . . 849
301 , 28
"
Lege p. mod. dispoz. L. organiz. Indeed-
toreased . . . . . .. 854
28 Lege p. organiz. corpului de advocati
'' cu adaus, 6 Aprilie 1932 855
28 ,, Lege p. infiintarea Cassei de amortizare
R. 4 Aprilie 1932 912
28 0 Lege p. scutirea de impozite a institit
spitalicesti 916
28 0 Lege p. impozit pe salarii funct. partic si
pe tantieme 916
28 ,, Lege p. salariile functionarilor publici 918
28 ,, Lege p. numirile si inaintarile in functii
pe 1932 919
28 ,, Lege p. desfiintarea si transformarea de
scoli 920
28 Lege p. ratif. Conventiei C. F. din Arad 922
302 29 0 Lege p. garantarea obligatillor societ
industriale 922
, 304 31 ,, Lege p. ratif. Conventiei Credit. ipotecar
agricol international si Statutul . . . 924
31 ,, J. C. M. p. aprob. Protoc. la Aranjament
comerc. proviz. cu Germania . . . . 924

www.digibuc.ro
 LEGI NOUI
DE UNIFICARE
= 1931 =
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
 LEGI NOUI DE UNIFICARE
1931
LEGE
pentru modificarea unor dispozilluni
din Legea pentru organizarea jude-
catoreasca
DIN 1 IANUARIE 1931
Aceastà Lege a fost publicat&
la pag. 1007 In Anexa", vol.
XVIII, unde se poate consulta.
A se vedea Legea pentru orga-
nizarea judecAtoreasca, din 14
Aprilie 1925 la pag. 795, vol.
XIXII, precum 5i modificArile
ulterioare, din 12 si 13 Martie
1931, 4 Aprilie 1931 5i 25 Iu lie
1931 la ordinea cronologica in
acest volum.
DECRET
pentru modificarea crt. 30 din Statu-
tele Uniunii Camerelor de comert
de Industrie
DIN 1 IANUARIE 1931
Acest Decret a fost pu-
blicat la pag. 840 vol, XVIII,
unde eSte intreg Statutul UnIu-
mi Camerelor de comer; 5i de
Industrie, astfel cum e in vi-
goare. A se vedea, in legAturg
Legea Camerelor de comert 5i
www.digibuc.ro
industrie, din 14 Fevruarie 1929
5i Regulamentul de aplicare, din
26 Aprilie 1929, la pag. 143 5i
437, vol. XVII, precum 5i modif.
art. 38 din Lege, din 9 Ianuarie
1930 la pag. 46, vol. XVIII.
REGULAMENT
pentru aplicarea legii asupra circula-
iei drumurile publice
DIN 10 IANUARIE 1931 i)
1. Circulatiunea pe cáile sau
drumurile publice din cuprinsul
hotarelor României, este liberd,
pentru toti locuitorii tärii ca
pentru sträinii aflätori In tre-
cere prin targ, intrucat ea va
fi conformä dispozitiunilor Legii
asupra circulayiei drumurilor
publice 5i regulamentelor si or-
donantelor date pentru aplica-
rea acestei legi, cum 5i preve-
derilor legii drumurilor.
Oprirea, cercetarea i poprirea
AcestRegulament a lost sanctionat cu
Decret No. 3031/930 si publicat In Montt.
Oticial" No. 8 din 10 lanuarie 1931. A se
vedea Legea asuprà circulatiei pe drumu-
rile publice. Mu 22 Octomvrte 1929 la pag.
1226 vol. XVII, precum si Legea drumurilor
din 6 August 1929, la pag. 1037 acelas vol.
4 LEGI DE UNIFICARE. 10 latluarie 1931
folositorilor drurnurilor publice
nu pot fi exercitate deat de câ-
tre agentii prevAzuti de aceste
legi, regulamente si ordonante,
dupa ce ei se vor fi legitimat $i
numai In urma unor acte legal
Incheiate de autoritatile recu-
noscute competinte In acest scop.
Cdi le publice
2. Prin ai sau drumuri pu-
blice se Inteleg urmätoarele dru-
muri decretate libere si la dis-
pozitiunea folosintii ori si cui:
a) crti sau drumuri de Stat
(sosele nationale);
b) crti sau drumuri judetene;
c) Cai sau drumuri vicinale; $i
d) Cai sau drumuri comunale,
a4b, cum sunt definite de Legea
drumurilor In vigoare.
In categoria ailor sau dru-
murilor publice supuse prescrip-
tiunilor regulamentelor si ordo-
nantelor speciale respective, sunt
si parcurile nationale si cartie-
rele date circulatiei publice cu
drumurile $i aleele lor.
Nu inta In aceste categorii
aile sau drumurile si parcurile
aflate pe proprietdtile particu-
la re.
Intdielatea la incrucifdri
3. Circulatiunea pe drumurile
publice din tot cuprinsul tgrii
se face pe dreapta drumului iar
depAsirea numai pe la stânga ye-
hicului Inaintea aruia se trece.
Conclucdtorii de animale sau
de orice fel de vehieul sunt ti-
nuti ca la bifurarile $i Incru-
cisärile drumurilor sä Inceti-
neasa, s5. vesteascä si sä lase
trecerea conducätorilor cari vin
pe drumul din dreapta lor, In
lipsa semnalizárii speciale care
hotilaste IntAietatea la trecere
pentru vehiculele de pe drumu-
rile de circulatie mare.
Unde drumurile sunt semnali-
zate in apropiere de Incruci5a-
www.digibuc.ro
rea lor, arätând ordinea insern-
ndtiltii lor, ash cum este stabi-
litä la art. 2 al prezentului re-
gulament, intaietatea la trecere
se va da potrivit ordinei sta-
bilite de acele semnale.
La iesirea din proprietätile
particulare in drumurile pu-
Mice, Intâietatea trecerii revine
vehiculelor $i anirnalelor ce cir-
culà pe drumul public.
Abaterile dela dispozitiunea
de mai sus vor fi pedepsite cu
amendd dela 200 piing. la 1000
a din lege) In
lei (art. 62 lit,
afaa de sanctiunile delictului
ce va fi provocat.
Stationdri, opriri
4. Opririle ca si stationärile
pe drumurile publice nu sunt
ingilduite deal, pe partea
dreaptii, in sensul mersului ei
cat mai aproape de marginea
$oselii.
Niciodatâ cloutí vehicule nu
pot station& alhturi In aceea$
directie si nici douil fatá In fata
pe ambele laturi ale drumului.
Chiar In cazurile and circu-
latia ar fi opritä din cauza tre-
cerii vreunui cortegiu, trupe,
paräzi, procesiuni sau numai
pentru regula circulatiei vehi-
culelor ce stationeaza a$teptând
deschiderea drumului, nu vor
puta ocupà drumul decat Inteo
singua directiune si numai pe
jumätate din latimea lui.
In cazuri de stationare voitä
sau nevoitii, conduatorului Ii
este interzis sit se departeze de
vehiculul säu, afar% de cazurile
de fortà majorä, pe stazile de
circulatie mare indicate de au-
toritäti.
Stationarea pentru gararea In
timpul noptii a oriarui vehicul
pe cuile publice sau pe piete este
cu desitvarsire opritä.
Abaterile se pedepsesc cu a-
mendd dela 200 pâra la 1000 lei
(art. 62, lit, a din lege).
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
Ordonanle
5. Autoritätile administrative,
tehnice i politienesti in drept
pot interzice definitiv sau nu-
mai pe timp limitat, fiecare in
cadruI competintii lor, circula-
tiunea in genere sau numai a
unor categorii de vehicule, pe
anumite drumuri sau portiuni
din drumurile enumerate mai
sus. Insä, orice restrictiune si
norme s'ar gäsi necesare a se
impune in interesul circulatiunii
nu se p5t stabili cleat prin or-
donante.
Aceste ordonante trebuesc
fie aprobate de Consiliul de Mi-
nistri, fn urma referatului ser-
viciului Cazierului central din
Ministerul de Interne si sá li se
a sigure o largä publicitate in
ziare si o bunä afisare pe sträzi;
ele inträ in vigoare numai dupl
zete zile dela publicarea In Mo-
nitOrul Oficial.
Oprirea circulaliei
6. Mäsura interzicerii circu-
latiunii se va putea lua numai
in cazuri speciale i anume:
când pe portiunea interzisä se
afiá vreo clildire care amenintú
pericliteazá vieata trecatori-
lor, vreun pod ruinat, vreo so-
sea sau strada inundatä, sur-
natá sau in curs de reparatiune,
sau se gäseste situatá astfel in-
cät ar fi improprie ca soliditate
sau lärgime unei bune $i regu-
late circulatiuni.
Pentru cazuri de fortä ma-
jorá si cari impun urgenta, a-
ceastá másurä de interzicere se
poate lua imediat i semnalà pe
loc prin semnale i inscriptii
asezate cu cel putin 100 metri
inainte de barele de inchidere,
când drumul este drept, i cel
putin 200 metri inainte, când
drumul este mascat sau so-
seaua este in coboris sau in
totiturá, stabilind imediat o va-
www.digibuc.ro
5
riantá pentru continuarea dru-
mului.
Semnalele indicatoare ale a-
cestor másuri vor fi fácute in
felul celor dela punctul b din
art. 8 urmátor.
Mäsura de interzicere se va
lua i când se va procedà la
lucräri de naturá a impiedech
circulatiunea partialä sau totalâ
pe drumurile publice (canalizári,
iluminári, pavaj, etc.).
Intreprinzátorii acestor lucrári,
pe läng4 semnalizárile ce sunt
obligati a face la locurile de
lucru, sunt obligati a Incuno-
stintà cu cel putin 15 zile Ina-
into autoritatile insárcinate cu
supravegherea circulartiunii spre
a luà másuri necesare. In-
cunostint area de mai sus se
va face imediat, In cazurile de
rupere de cabluri, rábufniri de
conducte, etc.
Abaterile dela dispozitiunile
de mai sus se pedepsesc du/A
cazuri cu amenzi prevázute de
acest regulament si de art. 62
din lege. In ce priveste pe func-
tionarii cárora le incumbä má-
surile de luat, ei sunt supusi
sanctiunior prevázute de legea
pentru organizarea poli(iei ge-
nerale a Statului1).
Campanii electorale
7. Mäsura interzicerii sau re-
strängerii circulatiunii pe cAile
publice nu poate fi in nici un
caz luatä în timpul campaniilor
electorale.
Se intelege prin timpul cam-
paniilor electorale" durata soco-
titä din ziva publicärii decre-
tului de convocare a Corpului
electoral si pang la efectiva ter-
minare a alegerilor.
Cei ce se vor fi abätut dela
dispozitiunile acestui articol vor
9 A se vedei Legea pentru organizarea
poliiei generale a Statul ui, din 21 Iulie
1929 la pag. 677 vol. XVII,
6 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
fi pedepsiti cu inchisoare dela
luni la 1 an (art. 4 din lege).
Judecarea acestor delicte se
va face potrivit art. 4 din lege,
conform legii de procedura a
Micului Parchet, de catre jude-
catorul de ocol ca prima in-
stant
Semnalizdri
8. In afara de semnalele indi-
catoare a dispozitiunilor excep-
tionale aratate In art. 6, autori-
tätile In drept vor mai puteä
asezit dealungul cailor publice
In zona, dar in afara drumuri-
lor date circulatiunii si urnag-
toarele alte semnale:
a) T able indicatoare a locuri-
lor primej dioas e prin natura
situatiunea lor, cum si a poduri-
lor, podetelor i viaductelor. A-
ceste table vor fi in forma de
triunghiu cu laturile egale, fie-
care având 70 cm. si scrise alb
pe fond albastru inchis
Acolo unde conditiunile atmos-
ferice nu ingadue utilizarea tri-
unghiurilor pline, se pot inlocul
aceste table cu triunghiuri de
fier goale In interior, având la-
turile de 3 cm. lätime, egale
de ate minimum 46 cm. fiecare
vopsite rosu deschis. In acest
caz se suprima mentiunea i fi-
gura indicatoare a felului ob-
stacolului ce le vestesc.
Tablele triunghiulare, plMe
sau gaurite ale acestor semnale
trebuesc fixate la capätul de sus
al unor stAlpi de lemne sau tepi
de metal, bine fixati In pämänt
cu ajutorul unui pat de mortar
de ciment si in ash, fel ca sem-
nul sa stea la o Mältime de doi
metri si jumatate dela pamant.
Acesti stAlpi se instaleaza cu
tablele perpendicular pe axa
drumului si la o distant& de
cel putin 150 m. si cel mult 250
') A se vedeh Anexele In Monitorul 0-
finial No. 8 din 10 lanuarie 1931.
www.digibuc.ro
m. de obstacolul semnalat, a-
far& de cazurile and situatiu-
nea locului se opune. Aceste
semnale vor fi luminate In
timpul noptii.
Daca din aceastä din urma
cauza, semnalul trebuie asezat
mai aproape de 150 in. de ebsta-
col, este obligatoriu sa se ia
orice alte masuri pentru a ve-
sti apropierea locului primej-
dios;
b) T ablele pentru r egulamen-
tar ea cir cula(iunii.
Aceste table sunt de doua fe-
lun i anume:
Semnale indicatoare de viteza
In forma dreptunghiulara, jcu
laturile de ate 60 cm. având
fondul de culoare albastru In-
chis cu scrisul In alb si in ca-
ractere de cel putin 20 cm. Inal-
time;
c) Sonnale de r estrictiuni in
circulatiune In forma circular&
de 60 cm. diametru, vopsite cu
roF,Au, alb si albastru dupa felul
fiecaruia.
Ambele aceste feluri de sera-
nale se confectioneaza ca i cele
dela punctul a de mai sus si se
instaleaza paralel sau perpen-
dicular pe drum, dupa cum este
nevoie. Afisarea oricarui fel de
reclame sau altor indicatiuni pe
stälpii semnalelor dela litera b
de mai sus sunt cu desavärsire
interzise in ora$e, stalpii ace-
stia rämtmand absolut liberi;
d) T ablele de orientare, indi-
eatoare a punctelor de frontiera,
si a localitätilor apropiate, cu
indicari de distante. Aceste table
vor ave& forma dreptunghiulara
vor fi vopsite cu scrisul alb pe
fond albastru Inchis. Ele vor fi
asezate dun& cum indica mai
bine situatiunea locului si sco-
pul lor, vizibil i in aceleasi con-
ditiuni de soliditate ca i cele
dela punctul a si b de mai sus.
Stalpii semnalelor de vama
vor fi vopsiti In culorile na-
tionale; in spirale, iar semnalul
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Ianuarie 1931 7

va fi un disc alb de 60 cm. dia- de mai sus vor fi supusi, In a-

metru. far& de o amenda de 4000 pan&
Autoritätile politienesti sunt la 10.000 lei (art. 62 litera d),
obligate a supravegheä execu- la plata semnalelor sau a sal-
tarea strict& a dispozitiunilor re- pilor pe cari Ii vor fi stricat,
feritoare la afisarea a cestor cum si la pedepsele preväzute
semnale, locul, forma si culorile de Codul penal pentru furt
arátate mai sus, ingrijind ca ele distrugere.
sa fie intretinute continuu in
bunä stare, vizibil asezate i u- Atacarea vehiculelor in mers
sor de observat din treacát.
Folositorii drumurilor sunt o- 11. Cei ce vor fi dovediti a fi
bligati a respectà indicatiunile pus sau aruncat, inaintea sau
acestor semnale, sub sanctiunea asupra vehiculelor in mers: pie-
amenzii dela 200-1000 lei (art. tre, lemne, cuie, sticlä, apä sau
62 litera a din lege). orice alte lucruri susceptibile de
9. Pentru semnalele definitive a aduce vreo vátámare de orice
enumerate sub art. 8 de mai sus, fel acestor vehicule sau celor ce
autoritätile ce le instaleazá Bunt le ocupá, vor fi pedepsiti in a-
obligate a comunich locul, felul fa/A de amend& de 2000 pang. la
numgrul lor serviciului Cazie- 4000 lei (art. 62 litera c din lege)
rului central al circulatiei, din cu inchisoare pan& la 15 zile
Ministerul de Interne, care la (art. 6 din lege); iar In ce
randul säu va trimite comuni- priveste despägubirile datorite
carea aceasta Ministerului de celor vätämati prin fapta Ion, se
Lucräri Pub lice. va urmà potrivit dreptului co-
mun.
Respectarea semnalebor. Constatarea faptelor se va face
Sanctiuni imediat de organele arätate la
10. Odatá instalate toate sem- art. 67 din lege, cari vor inaintà
nalele de mai sus, cat si stâlpii actele Incheiate autoritätilor in
temeliile lor, vor fi conside- drept pentru urmärirea, judeca-
rate de drept ca bunuri de do- rea i pedepsirea flptuitorului.
meniul public si Ministerul Lu- Somatic de oprire
crárilor Pub lice le va predà cu
adresá autoritätilor locale in
drept, in atributiunile chrora in- de12. Conducátorii oricárui fel
vehicule circulând pe sträzile
tea: grija si paza acestor bunuri. publice, sunt obligati a opri din
Toti folositorii cäilor publice, mers la primul semnal sau che-
pietoni sau conducätori de Nehi- mare, pe care i le va face un
cule de orice fel, sau de turme agent al forte! publice si a se su-
si cirezi, sunt tinuti sä observe pune dispozitiunilor ce el i-ar
FA sá respecte indicatiunile tu- impune in interesul bunei or-
turor semnaleIor de mai sus. dine si al sigurantei circulatiu-
Jandarmii, agentii de politie nii, in cadrul prevederior pre-
cantonierii sunt datori a a- zentului regulament.
duce la cunostinta celor in drept Abaterile vor fi pedepsite cu
orice infractiune la dispozitiu- amenda dela 200 pämä la 1000
nile de mai sus, pentru ca vino- lei (art. 62, litera a).
vatii sä fie urzariti i pedepsiti
conform legilor. Asistenta accidentelor de drum
Cei ce vor sustrage, schimbh
din loc, sau strick in vreun mod 13. Conduatorul de vehicule
oarecare vreunul din semnalele de mice fel, care va trece pe
www.digibuc.ro
8 LEGI DE UNIFICARE. 10 lattuarie 1931
lângd locul vreunui accident ce
va fi provocat rdniri de per-
soane $i care, solicitat flind de
dare un agent al autoritätii sau
de cei aflati in jurul victimelor,
nu va vol sd opreascd pentru a
da ajutorul shu la ingrijirea sau
la transportarea victimelor, va
fi pedepsit cu amendd dela 1000
pând la 2000 lei (art. 62, litera b
din lege).
Fuga de rdspundere
14. Conducdtorul de vehicule
care, pricinuind el insusi un ac-
cident de pe urma cdruia va fi
rezultat moartea unei persoane,
ränire sau pagub& materiald,
va fi cdutat prin fug& sd se sus-
tragit rdspunderii vinei sale $i
indatoririlor de umanitate fatA
de victimele sale, va fi pedepsit
cu, amenda dela 4000 pând la
10.000 lei (art. 62, litera d din
lege), fdrd prejudiciul sanctiuni-
lor preväzute de Codul penal
pentru faptul comis.
Complicitatea pasagerilor
1.5. Când inteun vehicul al
cdrui conduciltor va fi comis o
abatere dela prescriptiunile art.
12, 13, 14 sau dela cele cari opresc
excesul de vitezä, se vor fi aflat
pasageri sau proprietarul vein-
cului $i se va fi dovedit cd a-
ce$tia I-au indemnat la sävAr-
$irea infractiunii, va mention&
$1" aceasta in procesul-verbal de
contraventie $1, când este caz de
amencla, va aplich fiecitruia din
acestia amenda data conduch-
torului pentru vina lui.
16. Utilizarea unui vehicul de
cdtre -conducätorul angajat sau
de cdtre pad persoand strAing,
färd incuviintarea proprietarului
säu, constitue un abuz de lucre-
derer care se va pedepsi conform
art. 323 al. 2 din codul penal.
In Cam/ sAvAr$irii unui ase-
menea delict, agentul va con-
www.digibuc.ro
stat& faptul prin proces-verbal,
iar vehiculul Il va aduce la re-
$edinta autoritätii politiene$ti
apropiate, unde va fi depus in
garaj, a cdrui chide o va achith
proprietarul la ridicarea lui, ur-
mând a se despAgubl el dela
infractor.
17. Cât timp asemenea vehl-
cule vor fi la popreald, prin grija
autoritätilor, este interzis oricui
de a se servl de ele pând la ri-
dicarea lor de cdtre proprietadi
respectivi.
Functionarii i prepusii cari
vor fi dovediti culpabili de vreo
abatere dela dispozitiunile de
mai sus, vor fi pedepsiti pentru
delictul de abuz de putere, iar
persoanele strdine de autoritatea
care a ordonat popreala, vino-
vate de o asemenea faptd, vor
fi urmärite pentru furt, conform
dreptului comun, aceasta fard
prejudiciul pentru sanctiunile
cuvenite proprietarului locului
unde vehiculul a fost pus la IA-
strare.
Inscrierea vehiculelor
18. Vehiculele de orice fel, de
orice constructiune i prevlzute
cu. orice fel de mijloc de trac-
tiune, pentru a fi admise a cir-
cul& pe edile publice, sunt su-
puse prescriptiunilor Legii asu-
'pra circulatiei pe drumurile pu-
blice i a Legii drumurilor, iar
proprietarii, conducdtorii lor,
sunt obligati a indeplini toate
prescriptiunile legilor de mai
sus.
Fac exceptie carele si cärutele
sätenilor, cari nu vor fi supuse
la nici una din obligatiunile ce
privesc inmatricularea vehicu-
lelor lor, cererea permisului de
conducere, adoptarea frânelor
Mecanice i luminarea si sem-
nalizarea lor pe drumurile pu-
blice.
Prefectura politiei municipiu-
lui Bucuresti, cum, si toate che-
 LEGT DE UNTFICARE. 10 lanuarie 1931 9

sturile i politiile oraselor rese- f) Formulare tipArite pentru

dinte, vor Ingriji, prin serviciile cerere de Inscriere atat a vehi-
fiecareia din ele, sä se vegheze culelor cAt si a conductitorilor;
la. indeplinirea strictä a pre- g) Foi de circulatie pentru ve-
scriptiunilor regulamentului de hiculele cu tractiune mecanicA
fatä. pentru vehiculele de orMe fel;
A ceste servicii de circulatie, h) Permise de conducere pen-
pentru inregistrarea i Inmatri- tru conducatorii vehiculelor cu
cularea vehiculelor, ai aror tractiune mecanic4 i conducä-
proprietari Isi au resedinta sau torii tuturor celorlalte feluri de
Intreprinclerile In circumscrip- vehicule.
tiunea Mr, vor tine: Registrele dela punctele a, b,
a) (Sn registru pe ordinea nu- c, cl i e de sub acest articol,
mericä pentru inscrierea vehi- vor fi procurate serviciilor de
culelor cu tractiune mecanicA circulatie din toatä tara de ca.-
(automobile) de uz personal, au- tre Serviciul cazierului central
tobuze, autocamioane i remor- din Ministerul de Interne.
cile Mr, motociclete, etc.; Pentru imprimatele dela punc-
b) Un registru pe ordine al- tele f, g i h, aceste servicii se
fabeticä pentru Inscrierea con- vor conformä modelelor din re-
ducAtorilor unor asemeni vehi- gulament.
cule si a permiselor lor de con-
ducere, cu toate mutatiile res-
pective. Taxe de inscriere ?i, de permise
In aoest registru, se vor face de conducere. Chirigii, cdrdui,
toate adnotärile privitoare la
infractiunile sävärsite i pedep- 19. Autoritátile mentionate
sele primite de cAtre conducA- vor percepe la inscrierile vehi-
torii acestor vehicule, adnotäri, culelor urmätoarele taxe:
cari se vor trece regulat i In Lei 500 la, inscrierea unui ve-
permisele de conducere; hicul cu tractiune mecania pen-
c) Un registru de inscriere, in tru transportul de persoane (tu-
ordinea cronologicá, a vehicu- risme, .autobuze, motocielete,
lelor cari circulA, prin importare -etc.).
provizorie i cu un numär sträin. Lei 200 la inscrierea unui ve-
Proprietarii sau conducätorii hicul cu tractiune anitnalA pen-
vehiculelor prevAzute la punctul tru transportul de persoane sau
c) de mai sus sunt obligati, sä obiecte, märfuri, materiale
se prezinte autoritätilor politie- cliferite alte produse In execu-
nesti pentru viza actelor perso- tarea obisnuitä a profesiunii de
nale, viza privitoare la vehicul chirigiu sau cäräusie. Prin chi-
facându-se chiar pe documentul rigiu (birjar) se Intelege orice
vamal de importare provizorie persoanä care face, cu asemeni
si cu titlul gratuit. vehicule, transporturi de per-
Abaterile se pedepsesc cu a- soane sau lucruri, cu platä In
mendä dela 1000 pänä la 2000 bani, iar prin cAräusi se Ante-
lei (art. 62 litera b din lege); lege orice persoanA posesoarti de
d) Un registru de ordine nu- vehicule intrebuintate in mod
merica pentru Inscrierea tutu- obisnuir la transportul cii platä
ror celorlalte vehicule; este oficial cunoscut ca atare.
e) Un registru de ordine al- Taxele de mai sus se percep
labetid. pentru Inscrierea tutu- In afarA de timbrele prevAzute
ror celorlalti conducAtori ai a- de legea de Inregistrare si de
cestor feluri de vehicule; taxele datorite conform legil
www.digibuc.ro
10 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
drumurilor1) qi sunt consem-
nate In foile de circulatie pe
care autoritatea le elibereazä.
b ligafiunect inregistrdrii,
formalitaile
20. Proprietarul oricAruia din
vehiculele arAtate mai sus pen-
tru a puteh pune In circulatie
un asemenea vehicul, este obli-
gat sä prezinte mai Intai vehi-
culul spre Inregistrare ì Inma-
tricuare: pentru Bucuresti i ju-
detul Ilfov, la Prefectura
municipiUlui Bucuresti, iar pen-
tru restul OHL la autoritätile
politienesti din capitala jude-
Abaterile vor fi pedepsite cu
amendä dela 1000 pAng la 2000
lei (art. 62 lit. b din lege).
Cererea de Inscriere trebuie
fAcutA pe ..formular tipArit, dat
de autoritatea careia este adre-
satä i timbratà conform legii.
Ea trebuie sA cuprindA si in-
dicatiunile urmAtoare: numele,
pronumele si domiciliul proprie-
tarului, felul vehiculului si de-
stinatia lui.
Pentru vehiculele cu tractiune
mecanicA se va aráth i numeIe
fabricei care a construit vehi-
culul cum i puterea In Hp. si
tipul de serie i numärul de
ordine In serie al motorului, al
sasiului cum si felul caroseriei.
OdatA cu cererea de mai sus,
se depune ca anexA, o copie con-
&mat& de proprietar dupA fac-
tura de cumpärare a vehiculului,
sau când e cazul, un certificat
al sectiei de notariat aI tribu-
nalului local cu continutul ac-
tului de vânzare al vehiculului
and aceasta s'a %cut dupA
normele Legii de vdnzarepe cre-
dit din 2 August 1929. (Monito-
rul Oficial No. 169 2).
9 A se vedea Legea drumurilor, din 6
August 1929 la pag. 1037 vol. XVII.
5) A se vtdeit 1,eges pentru vanzarea pe
credit a masinelor. din 2 August 1929, la
pag. 917, vol. XVII
www.digibuc.ro
DupA ce s'a complectat In In-
tregime toate datele prevazute
In formularul de cerere de mai
sus, autoritätile mai sus aratate,
vor Inscrie vehiculul cleclarat In
registrul respectiv, liberând de-
clarantului tabla matricolA cu
No. sub care -vehiculul a lost In-
registrat cum si foaia de circu-
latie respectivA, timbratA cu
timbru fiscal prevazut de legea
timbruluii) confirmând Inmatri-
cularea vehiculului i autoriza-
rea lui de a circula pe drumurile
publice.
Tablele cu numdrul de ordine
21. Pentru vehiculele cu trac-
tiune inecania, numerile de or-
dine vor fi duble, In forma si
felul ardtat In anexa acestui re-
gulament, scrise negru pe fond
alb si vor fi asezate In mod vi-
zibil In partea din fatä, la mij-
loc i cel putin 50 cm. deasupra
solului fArá a fi acoperitä de
apärAtorul träsurii sau de vreun
alt accesoriu, iar la partea dina-
poi langg, aripa stängd din spate
alAturi de lanterna rosie a
vehiculului.
Tablele distinctive asezate
Inaintea i Inapoia automobile-
lor sunt dreptunghiulare, având
0,12 cm. Inältime. Literele majus-
cule si cifrele sunt scrise negru
pe fond alb cu caractere lati-
nesti si au 0,80 mm. inältime,
0,012 mm. grosime si 0,045 lär-
gime. Literele i cifrele stint se-
parate printr'un spatin de 0,035
mm.
Automobilele de piatA, pentru
transporturi de persoane, pre-
vázute cu aparate de taxare au-
toraatA dup5. tarifele stabilite
uniform, vor aye& deasupra nu-
märului de Inmatriculare, pe o
proeminenta de semicerc a ace-
leiasi tabele, literele Tx.
1) A se vedeit Legea tirnbrului, din 29
Aprilie 1927 cu modif. ulterioare, la peg.
604 vol. XVXVL
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 11

La automobilele de piatg pen- numárului de ordine i initialele

tru transportul de persoane, o orasului, precedate de literile
tghlitg mica cu numdrul acesteia C. D. (Corpul Diplomatic); iar
va fi fixatA e in interior In fanionul tarti respective va fi
partea de sus a träsurii sau pe fixat inainte, la dreapta, spre
partea exterioarg a scaunului deosebire de cele ale Familiei
conducatorului, dupg Impreju- Regale, cart se fixeaza la stanga.
Numerele de ordine vor fi eli-
La camioanele i arutele de berate, cu Incepere dela 0 In sus,
transport de marfuri, numerele de prefectura domiciliului pro-
de nrdine de mat sus vor fi prietarului vehiculului.
fixate: unul pe partea stanga Tablele, cu numere distinctive,
a locului unde este scaunul con- se vor procura numai dela pre-
ducatorului, iar celalalt pe par- fecturi, contra achitgrii costului
tea dinapoi a caroseriei. lor, uniform fixate de Ministe-
In caz and un vehicul au- rul de Interne, pentru toatg tam
tomobil are atasata o remora, cari vor fi värsate Ministe-
numgrul de ordine al vehiculu- rului de Interne dupá normele
lui tractor va figura si la partea aratate la art. 112 al acestui re-
dinapoi a remorcii. gulament.
Alaturi de numárul de ordine Prefecturile sunt datoare au
va fi scris 'pe Aceeas tabling, comunica reciproc toate Inscrie-
cu literele distinctive argtate In rile si mutatiile de automobile,
tabloul anexat acestui regula- acute de fiecare, cu numele,
ment, initiala orasului de rese- pronumele i adresa proprieta-
dinta a autoritätii care a elibe- ruin!.
rat foaia de circulatiune i dea,
supra literele Tx. Automobilele autoritdfilor de
Literele mici cari urmeazg Stat
dupg litera capitalg sunt de a-
ceeas grosime si largime la am- 22. Automobilele apartinand
bele Waci ca i litera initiala, autoritatilor de Stat i oriarei
afarg de Inaltime, care este cu alte autoritgti sau institutiuni
un sfert mai micd decât Indi- publice, sau de interes public,
timea literei majuscule. Coadele vor purth, pe lângá numerele o-
pe care le au unele litere minus- bisnuite de inmatriculare si o
cule nu se calculeazg Ingltimea inscriptie pe spatele caroseriei
de mai sus; ele trec In sus si In pe ambele usi din fatä, cu de-
jos pe planul corpului princi- numirea autoritatii cgreia apar-
pal pe care sunt asezate literele tine, iar Imprejurul caroseriei,
majuscule si minuscule. pe marginea de sus a acesteia
Automobile le Membrilor Fa- o bandg tricolorg de 6 cm.
miliei Regale si Princiare vor Fac exceptii dela prescriptiu-
purth in loc de numar Coroana nile din aliniatul precedent, nu-
Regan, i fanionul respectiv, mai Argsurile puse la dispozitria
Inainte la stânga, iar pentru personala a presedintilor Corpu-
senmalare noaptea un felinar al rilor Legiuitoare, ministrilor
arui geam va fi colorat pe din subsecretarilor de Stat, cum si
cloud, rosu cu verde si asezat cele ale politiei de sigurantg.
Intre lanternele albe din fatg. Pang la 1 Martie 1931, toate
Automobile le Corpului Diplo- vehiculele vor fi puse in confor-
matic i anume numai acelea mitate cu regulile de mai sus.
apartinand sefilor de misiuni Vanzatorii de automobile sunt
vor purth pe tgblita obisnuitg obligati sg se conforme dispo-
www.digibuc.ro
12 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

zitiunilor alM. 1 al acestui ar- transmitere. Contravenirea la

ticol, in sensul de a Ingriji ca dispozitiunile din prezentul ar-
träsurile ce vând autoritätilor ticol, se pedepseste cu amendrt
publice arätate mai sus, sä, fie dela 2000 pang la 4000 lei (art.
in totul conform acelor dispozi- 62 lit. c din lege).
tiuni, sub sanctiunea de anulare Autoritatea sesizatá este ti-
a unor asemeni contracte de nutä sä anuleze sau sä vizeze
vânzare. foaia de circulatie pe verso, in
Directorul general, clirectorul sensul declaratiunii fäcutä. In
sau seful serviciului contabili- cazurile de desfiintare sau le
tátii fiecärei din autoritätile in furt, ociatä cu anularea foaiei
cauza, dupà cazuri, sunt obli- de circulatie, numärul de ordine
gati deasemeni a supravegheä respectiv i täblitele, rämän la
aplicarea dispozitiunilor alM. 1 dispozitia prefecturii spre a le
0 2 ale acestui articol, sub sane- da altor vehicule.
tiunea de a fi pedepsiti cu a-
mendä. dela 2000 pand la. 4000 Cedarea numerelor
lei de fiecare träsurri (art. 62
alin. ultim al legii). 25. Numärul de ordine
blitele previtzute mai sus, nu
Táblie de identitate pot fi imprumutate nici cedate
transmise altuia, fie chiar
23. Vehiculele pentru trans- temporar, afarä de cazurile de
porturi publice de persoane sau vänzare sau succesiune, in can
märfuri vor fi preväzute dease- cei interesati se vor conformb
meni i cu o täblitä de 20 cm. art. 24 al prezentului regula-
lätime pe 7 cm. inältime, scrisri ment.
la fel cii aceea a numärului de Abaterile dela aceastä regular
ordine i fixatá sub numárul de se pedepsesc cu amenda dela
ordine interior sau dela caprd 1000 la 2000 lei (art. 62, lit. b
in mod vizibil, pe care s'a scris din lege).
numele, pronumele i adresa pro- Gabarit, incdrcdturtt
prietarului lor. Lipsa acestor tà-
blite este pedepsitä cu o amendä 26. Vehiculele de _mice fel ce
dela 200 la 1000 lei (art. 62 lit. sunt destinate circulatiunii pe
a din lege). cäile publice, trebuie sá prezinte,
prin felul lor de constructiune,
Schimbitrile de vehicule sau des- o desävärsitä soliditate si sigu-
fiintarea tor rantri.
In acest scop, in afarä de pre-
24. Proprietarul oricärui ve- scriptiunile legii drumurilor
hicul este obligat sà vesteascä regulamentelor ei, se stabileste
in eel mult 10 zile autoritatea urmátoarele:
care i-a liberat foaia de circu- a) Lätimea vehiculelor, ori de
latie, in cazurile când a vândut ce fel ar fi ele si oricare ar fi
sau cedat vehiculul ce posedä, incäreatura lor i accesoriile
jar cumpärätorul este obligat sä, lor, fiNe sau mobile, nu poate
cearä anularea sau viza in a- fi mai mare de 2 m. i juml-
cost sens a foaiei de circulatie, tate.
plätind si taxa dela art. 19 de Fac exceptii dela aceastä re-
mai sus. gulá numai masinile agricole
In cazuri de mostenire, foaia industriale, cele de salubritate
de circulatie rämâne, aceeas cu vehiculele de trans-
obligatia de a obtine viza de port ale armatei.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
Pentru tole ale armatei i cele
agricole, al cgror volum ar cere
o Mime mai mare de 2,50 m.,
va fi nevoie de o autorizare spe-
ciald din partea autoritgtilor In
drept.
$inele
b) Leggturile (sinele) metalice
ale rotilor vehiculelor si ale
masinelor agricole i industriale,
vor fi netede i vor ave& apg-
rätori atunci and sunt la drum.
Lätimea acestor leggturi va fi
ace& prescrisä de legea drumu-
ruler 1).
Frdne
c) Vehiculele de transporturi
grele de persoane sau de mgt.-
furi trebuesc sg fie prevgzute cu
o fand puternicg, cel putin pe
rotile dinapoi si care sg poatá
fi actionatd prin maniveld,
chiar dela locul conducdtorului,
iar acesta trebuie sg aibd grija
de a conduce in as& f el, inat
sd- vadg, continuu i in toate
pArtile drumului pe care circuld.
Verificarea. franelor de vehi-
cule pentru transporturile pu-
blice, va fi fIcutti de autoritatea
ce a eliberat foaia de circulatie
cel putin odatg la 3 luni, fä-
andu-se mentiune de aceasta
pe foaia de circulatiune i o-
prind vehiculul dirt circulatie,
când este cazul, pang la pune-
rea In stare de bund functio-
tare.
Remorce
Remorcele carelor i cdru-
telor trebuesc fixate in urma a-
cestora cat mai apropiat, In as&
fel ca sá meargg färd abatere
pe urma vehiculului de care
sunt legate. Ele trebuesc el
1) A se vedea Legea drumurilor, din 6
August 1929 la pag. 1037 vol. XVII.
www.digibuc.ro
13
poarte la spate numärul vehi-
culului tractor si sg fie semna-
late noaptea prin o luminä ro-
sie fixatd in partea stângg din-
apoi.
e) Vehiculele pentru cdrdturi
de mgrfuri sau materiale de
constructie, cu tractiune ani-
mal& sau mecania, vor fi pre-
vgzute cu marginile, leggturile
invelitorile necesare, pentru a
impiedecg risipirea sau cäderea
pe drum a incgraturii.
Materii inflamabile
f) Vehiculele, ce card materii
inflamabile, vor circul& numai
ziva, iar dacg in mod exceptio-
nal circuld noaptea, vor fi ast-
fel luminate ca sd nu provoace
aprinderea acestor materii.
Materiile inflamabile nu vor
puta fi transportate cleat in
cisterne sau orice alte recipiente,
ermetic inchise.
g) Vehiculele pentru pasageri
vor fi curate si în bung stare de
functionare. Ele vor fi revizuite
in fiecare an si controlate ori-
and se va crede necesar.
h ) Proprietarii sau tonducd-
torii de vehicule, cari vor fi do-
vediti cd se vor fi abdtut dela
indeplinirea prescriptiunilor dela
punctele b, c, d, e i f din acest
articol, vor fi pedepsiti cu -o a-
menda dela 200 p&nd la 2000 lei
(art. .62 lit. a 0 b din lege) in
afard de despdgubirile la cart
vor fi chemati in justitie.
Proprietarilor de vehicule,
cari in timpul dintre revizuirile
de mai sus vor fi dovediti cd cu
bung stiintä au circulat in con-
ditiuni necorespunz&nd preve-
derilor acestui regulament in a-
fard de sanctiunile prescrise de
acest articol, li se vor ridia au-
torizarea de circulatie, iar con-
ducgtorilor lor permisele de
conducere, pe timp determinat
sau chiar pentru totdeauna.
14 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
Lurnini
27. Orice vehicul public sau
particular care la cAderea nop-
tii se ail& In mers sau opriri,
pe oricare dirt drumurile
trebuie sti se fax& vAzut
prin luminare.
Semnalizarea prin lumin& a
trAsurilor, birjelor, crtrutelor
diligentelor, se face prin doul
felinare fixate de ambele pärtì
ale locului conducAtorului si
purtand scris cu vopsea rosie pe
geamurile dinspre laturi, num&-
rul matricol al vehiculului, iar
In spate, la stfinga, o luminá
rosie.
Semnalizarea vehiculelor cu
tractiune mecanicA se va face
conform prescriptiunilor preva-
zute la art. 46, iar aceea a celor-
lalte vehicule prin o lantern& cu
lumina albA, care se va fixa In
partea din fat& din stânga. Cand
IncArcAtura va depäl lAtimea
vehiculului (cu fan, paie, cetini,
etc.), lanterna va fi purtat& In
mama stâng& de conduatorul
care va Insoti pe jos vehiculul
tot in stânga lui, In cavil
and asemenea vehicule aunt
in sir de cel putin 10 cArute, ele
vor putea fi luminate numai In
capul i in coada convoiului, jar
dac& sirul este mai lung, cateva
lumini intermediare sunt obli-
gatorii.
Contravenieutii la obligatiu-
nea de semnalare, prin luminile
de mai sus, vor fi pedepsiti cu
amend& dela 200 pan& la 1000
lei (art. 62 lit, a din lege).
Vehiculele cu tractiune ani-
mal& ale sätenilor, nu aunt su-
puse obligatiunilor de mai sus,
dacä prin utilizarea kr nu in-
tr.& in categoriile enumerate la
art. 24 al legii si art. 19 alin. 3
si 32 alin. 2 din acest regula-
ment.
Viteza
nile date de autoritati, atat In
28. Iuteala cu care orice fel ce priveste iuteala mersului,
de vehicul este fugal:Tuft sA conform Conventiunii interna-
www.digibuc.ro
meargA In trecerile prin cornu-
nele urbane, rurale i cAtune,
nu poate fi mai mare de 25 km.
pe orA si In nici un caz ash M-
eat sA constitue un pericol pu-
blic. Ea trebueste deci micso-
rat& de conducAtorit vehicule-
kr, oridecateori se aflA In apro-
pierea vreunei scoli; and dep&-
sesc sau Incruciseaz& pe drum
grupuri de oameni pe jos, di-
lAri sau cicliti, cirezi sau tur-
me, la orice bifurcäri sau In-
cruciseri de drumuri, dac& dru-
mul nu este cu deg:situ-sire li-
ber, sau dacA yizibilitatea nu
este bunk cum si chiar la drum
drept, atunci când locul este
mocirlos, rtoroios sau acoperit
cu apk
Viteza vehiculelor automobile
cari nu fac transporturi publice
de persoane, In afar& de cuprin-
sul oraselor i satelor, cum si
In afarä de locurile i cazurile
prevAzute sub capitolul dispozi-
tiunilor generale ale acestui re-
gulament, nu este limitatA. A-
ceasta nu ingAduie Ins& condu-
cAtorilor de vehicule, Indeosebi,
pe ceatä sau In cursul noptii sA
fie f ArA bAgare de seamit fatA
de cei ce circulA pe aceleasi
drumuri publice i nu-i scuteste
de rAspunderile penale i civile
In cazuri de accidente provo-
cate de neprevederea kr.
Vehiculele automobile pentru
transport de mArfuri, materiale
sau produse agricole, nu trebuie
sa depAseascA In cuprinsul ora-
selor si satelor viteza de 15 km.
la ork
Abaterile dela aceste prescrip-
tiuni vor fi pedepsite cu amend&
dela 200 la 1000 lei (art. 62, li-
tera a).
29. La trecerea pe poduri,
trebuesc respectate dispozitiu-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931 16

(ionalei), cât i greutatea Inar- hiculelor cu tractiune animal&

cäturii, sub pedeapsa amenzii In galop, sunt strict interzise pe
dela 200 /And la 1000 lei (art. drumurile publice. Cei ce vor fi
62, lit, a) precum si a obligärii dovediti a fi alcat aceste dis-
la despägubiri in caz de stria- pozitiuni, vor fi pedepsiti cu a-
ciuni. menda dela 2000 pânä la 4000
Aceste dispozitiuni vor trebul lei (art. 62, litera c din lege).
sä fie semnalate de autoritäti Cursele organizate intre vehi-
prin 1ncunostiintäri In cuprin- cule de orice fel, aunt interzise
sul circumscriptiei lor, cum si cu desävärsire pe oricare din
prin placarde vizibil scrise drumurile publice din interiorul
asezate la capetele podurilor, razei orasului.
dupä cum se aratä la art. 6 aI Aceste curse si concursuri se
acestui regulament. In caz de pot face numai pe drumurile de
neconformare a autoritätilor cu afar& din oras i numai In con-
aceste dispozitiuni, sanctiunile formitate cu art. 44 din lege.
nu sunt aplicabile. 33. Intrecerile de vitez& Intre
automobile sau Intre moto ci-
Mersul inapoi clete sunt cu totul oprite In cu-
prinsul oraselor, iar cursele or-
30. Tuturor conduatorilor de ganizate nu vor pute& ave& loc
automobile le este strict interzis chiar In afara de bras, pe dru-
mersul Inapoi, WA a fi pus cea murile publice, cleat cu autori-
mai mare grija de a vesti zarea special& a Ministerului de
a se asigura cá cei din urma Interne, cerut& prin serviciul
lor Îi dau seama de aceast& Cazierului Central din acest mi-
manevrá. nister si cu avizul autoritätii
Contravenientii vor fi pedep- politienesti locale si al Automo-
siti cu o amendä dela 200 la bil Clubului Regal Romlin.
1000 lei (art. 62, lit, a din lege). Contraventiunile la aceste dis-
Coborisuri
pozitiuni se pedepsesc cu o a-
mend& dela 2000-41100 lei (art.
31. In epocile de 1nghet sau 62, lit. c din lege).
desghet, autoritätile in drept vor Permise de conducere. Libera-
putek In regiunile unde drumu-
rile sau sträzile prezint& cobo- rea ¡or')
risuri periculoase, sä interzia
circulatia vehiculelor, cu sau 34. Orice vehicul cu tractiune
färä Inaraturá, cu sau färä mecanicä sau animalä, aflat pe
remora, dacä greutatea lor de- drumurile public% trebueste s&
päseste 3000 kg., atAt timp at aibä, un conduator recunoscut
circula(ia prezintä un pericol prin permisul de conducere li-
sau ar risa BA strice soseaua. berat de autoritatea administra-
tiva, sub controlul aruia se a-
Intreceri. Curse RA, dup& resedinta sa.
Birjarii, camionagiii i chiri-
32. Intrecerile Intre orice fel giii, recunoscuti ca avand una
de vehic'ule ca i conducerea ve- din aceste profesiuni, nu vor
1) A se vedei Conventia international5 1) A se vedea i Legea pentru circulatia
privitoare la circulatia pe drumurt i sosele automobilelor, din 28 August 1921, la pag.
din 15 Maiu 1929, precum pi Conventia in- 1109 vol. IX-X, precum i Regulamentul de
terna tionalä pentru circulatia automobilelor, aplicare, la pag. 1 112 acela* volum; ambele
din 15 Main 1929, la pag. 485 si 488 vol. moddicate in parte prin dispozitiile din pre-
XVII, zen tul Regularnent.

www.digibuc.ro
i6 LEGI DE VNIFICARE, 10 Ianuarie 1931
puted, sä circule prin orase, färd
a posedd un permis de condu-
cere special liberat conform pre-
scriptiunilor acestui regularnent.
Acest permis de conducere,
care pentru conduatorii vehi-
culelor cu tractiune mecanicd
este supus i prevederilor ard-
tate la art. 52-62 al regulamen-
tului de fata, nu va fi eliberat:
1. Persoanelor cari au suferit
condamnatiuni penale pentru
furt, inselaciune, crimä de je-
fuire, atentat la pudoare sau
trei condamnatiuni pentlru in-
sulte sau loviri. Cei ce vor fi su-
ferit deasemeni condamnatiuni
In timpul minoritr4ii lor, vor
puted obtine permis de conducd-
tor, numai dad, vor dove& cd,
dela data executdrii acelor con-
damnatiuni, timp de trei ani ur-
mdtori, n'au mai suferit alti
cond amn are.
2. Persoanelor cari au suferit
cloud condamndri pe baza legii
regulamentului de circulatie
pe drumurile publice fiind do-
vedite cà in momentul comiterii
faptelor pentru care a fost pe-
depsit, se gäsid in stare de be-
lie.
3. Persoanelor cari vor fi do-
vedite cd au vreo infirmitate
fizicd ce-i fac neapti s conducd,
sau cari conducând ar fi peri-
culoase ordinei i siguraujei
publice.
Obligatiunile conduceitorilor
35. Toti conducatorii de ve-
hicule sunt obligati sd se con-
formeze intocmai atät prescrip-
tiunilor acestui regulament cät
tuturor dispozitiunilor, ce vor
fi afisate In parcuri si dealun-
gul drumurilor sau decretate
prin ordonante date de autori-
atile locului in drept, pe unde
in ce priveste: pe undo
este sau nu ingaduit a circuld;
asupra felului de az circulà; a
-porni 0 a se opri; asupra sem-
www.digibuc.ro
nalelor de vestire necesare; a-
supra intretinerii vehiculelor
a lumindrii vehiculelor, cum 0
asupra dreptului de control al
celor insärcinati cu supraveghe-
rea circulatiunii fiind toti in
caz de nesocotire a acestor or-
donante supusi pedepselor ce
ele vor decrettt.
Parcuri de stationare
36. In orase i in jurul par-
curilor publice, autoritätile po-
litienesti locale vor puteà sä ho-
tärascd, prin ordonante afisate
anumite locuri pentru statio-
narea vehiculelor in genere, ard-
tänd statiunile unde publicul
poate gäsi asemenea vehicule
pentru transporturi publice
insemnand locul prin stalpi
semnul conventional respectiv.
Sens unic
Asemenea ordonante i in a-
celeasi conditiuni de afisare
semnalare, pot fi date in ce pri-
veste stabilirea circulatiei In
sens unic pe anume sträzi, cum
si alte restrictiuni si reguli pri-
vitoare la circulatia localä.
Dispozitiuni specjale pietonilor (dru-
mettle, pe jos) fi
37. Pentru asigurarea bunei
circulatii pe drumurile publice
din orase si din comunele ru-
rale, pietonii sunt obligati sd
observe urmätoarele reguli:
Sunt cu desdvdrsire interzise:
adunarea sau oprirea in raza
circulatiei a drumurilor publice
(trotuar, partea carosabild, etc.)
jocul sau sfada copiilor 0 a-
dultilor, precum si inthiderea de
lanturi sau funii deacurmezisul
drumurilor.
In orase pietonii sunt obligati
sä meargd numai pe trotuare,
unde este aglomeratie, pe par-
tea dreaptd, in sensul drumului;
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
pe uncle drumurile au trotuare
sau poteck mersul va fi numai
pe Partea dreaptä si cat mai
Inuit pe margin6a drumurilor.
Când sunt j grup i sunt si-
liti a merge pe drum In afará
de formatiunile grupurilor de
militari, ce se Old sub comandk
sd nu raeargä deck astfel !neat
sa lase drum liber vehiculelor,
cari sunt obligate si ele sl tinä
dreapta drumului.
Pietonii sunt obligati, atunci
cand vor WO, treacd de pe o parte
pe alta a unei cgi publice, fie
la drum drept, fie la bifurca-
thine sau Incrucisare, sä se asi-
gure câ, nu e In apropierea lor
nici un vehicul in mers i in
caz de s'ar aflà vreunul, sá as-
tepte ca acesta sd fi trecut. In
orasele cu circulatie raulta, tre-
cerea drumului nu este Ingádu-
itá ci numai deadreptul,
iar acolo unde sunt rezervate
poteci de trecere, numai pe a-
ceste poteci si la semnalul de
Ingäduire al agentului postat
pentru aceasta.
Contravenientii la aceste dis-
pozitiuni vor fi pedepsiti cu a-
menclä dela 200 pânä la 1000 lei
(art. 62, litera a din lege).
Anima lele
38. Animalele nu vor fi lásate
de proprietarii sau conducátorii
lor in libertate pe sträzi, pe dru-
mul sau pe taluzurile drumuri-
lor, fie ca vor fi singuratice sau
in grup.
Cirezile i turmele, când sunt
nevoite a circulà pe drumuri,
trebuesc sä fie neincetat sub su-
pravegherea unui numär hide-
stulätor de oameni, cari vor In-
grip ca animalele sä nu se ri-
sipeascg i sä lase drumul li-
ber circulatiunii.
Deasemeni este interzis acestor
Insotitori sit poposeasc6 In drum
eu vitele sau cu turmele lor.
Insotitorii, cari nu se vor su-
www.digibuc.ro
26495. G Hamangiu, v, XIX. 2
17
pune regulelor de mai sus, pre-
cum si proprietarii animalelor
gäsite nepäzite pe drumurile
publice, vor fi pedepsiti cu a-
menclá dela 100 pand la 1000 lei
(art. 62, litera a din lege).
39. Prefectii, chestorii i efii
de politie, stint tinuti a lUà, In
fiecare an si din vrerne, másu-
rile necesare pentru usurarea
circulatiunii la timpul cand tur-
mele cobor sau suie la munte,
In epocile de migratiune.
Cie lisstii
Orice bicicletä sau tryci-
du a puteà circula pe
drumurile publice, trebuie sit
aibá: un numitr de ordine de
Inregistrare liberat de politia de
care depinde, frânä de mânit
la ghidon, un. aparat de lu-
minat cu lumina alhä In fatä
unul cu lumina rosie inapoi,
un aparat de semnalizare sufi-
cient de sonor pentru a puteà
fi auzit dela o depártate de cel
putin 50 m.
41. Ciclistilor le este interzis
sit circule prin orase i comune
cu o luteala mai mare de 15 km.
pe ork La ocoluri, bifurcäri, sau
Incrucisäri de drumuri i ori-
undo vor aflà aglomeratiuni de
oameni sau de animale, ei sunt
tinuti a micsorh viteza si a da
pas de trecere vehiculelor cu
tractiune mecanick iar la ne-
voie, a descäleck
Circulatia pe trotuare, sau In
parcuri pe alte alee cleat cele
destinate ciclistilor, le este strict
interzisk afar& dac5, nu sunt
descälecati de pe bicicletä.
Deasemeni ciclistii nu au voie:
sä circule fárá a aye& o natal&
pe ghidon, sit ia picioarele de pe
pedale in mers, á ia cu ei pe
bicicletä persoane peste numä-
rul locurilor preväzute de fabri-
cant, aceasta sub sanctiunea
maximului pedepsei prevázute.
Ciclitii cari se vor abate dela
18 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931
prescriptiunile de mai sus, vor
fi pedepsiti cu amenda dela 200
pAnA la 1000 lei (art. 62 litera a
din lege).
Dispozitiuni speciale vehiculelor
automobile
Examinar ea 1)
42. Proprietarii de vehicule cu
tractiune mecanicd nu vor pu-
te& pune In circulatiune vreun
vehicul, cleat numai dupd o
prealabild examinare i autori-
zare a organelor anume insär-
cinate cu aceste atributiuni. Prin
vehicule cu tractiune mecanicä
(automobile) se intelege atilt
träsurile obiSnuite at i ca-
mioanele cu motor 0 remorcile
lor, tractoarele agricole, sau de
cdrAturi i motociclete eu sau
fArd atase.
Examinarea acestor vehicule
atât la punerea lor in circula-
tie, cAt 0 la controalele anuale,
va fi fAcutä de comisiuni spe-
cial intoemite i anume:
Pentru Bucuregi i judetul II-
fov, de o comisiune, care va
function& pe lângd serviciul de
circulatie al Prefecturii politiei
municipiului BucurWi i va fi
compusä din: un delegat din.
comisiunea deliberativA de pe
lângd Cazierul central al auto-
mobilelor din Ministerul de In-
terne, seful serviciului circula-
tiei din prefectura municipiului
un membru delegat al Auto-
mobil Clubului Regal Român.
Pentru toate celelalte judete,
de o comisiune ce va function&
pe lâng& serviciul circulatiei
dela rhestura sau politia ora-
§ului, roedinta de judet respec-
UNA, compusA din: seful servi-
ciului circulatiei ca delegat al
11 A sc vedea Legea pentru exploatarea
serviciilor de c6ratiOe publia pe drumuri,
prin vehicule cu tractiune mecania, din
12 Iu lie 1930 la pag. 673 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
chesturii de politie sau politii
oräsenesti locale; un membru
delegat al Automobil Clubului
Regal Rom An, dela centru sau
din membrii Automobil
lui regiunii i inginerulief al
judetului.
Pentru examinarea automo-
bilelor de piatä, comisiunile de
mai sus vor fi complectate cu
un reprezentant al Uniunii con-
ducAtorilor de automobile sau,
in lipsa acestuia, de un delegat
al oricilrei alte asociatii consti-
tuite a conducAtorilor de auto-
mobile de piatä din localitate.
43. Prefectul i chestorul de
politie, sunt tinuti sA ingrijeascd
de intrunirea acestor comisiuni,
ca 0 de convocarea lor, ori de
câte ori nevoia cere.
Scutiri
44. Sunt scutite de exame-
nul comisiunilor de mai sus, au-
tomobilele fnmatriculate In tard
sträinA, având foi de circulatie
permise de conducere elibe-
rate de autoritätile competinte
din tara de origind, dacA acea-
stA tard face parte din cele ce
au aderat la conventiunea inter-
nationalä asupra cIrculatiei, sau
posedä un certificat internatio-
nal de circulatie i conducere,
conform acestei conventiuni.
Proprietarli lor sunt totus ti-
nuti ca Indatd dupl intrarea In
tard sA se prezinte serviciului
de circulatie al autoritätii
unde vizeazä biletul de
liberä petrecere, spre a lull. si
pe foaia sa de circulatie o via
de confirmare a dreptului de a
circulà.
Revizuiri ci su,spendliri
45. Vehiculele automobile vor
trebui sA fie mentinute de pro-
prietarii lor In orice moment In
cea mai perfectA stare de curd-
 LEM DE UNIFICARE, 10 Ianuarie 1931
tenie i functionare pentru a nu
constitui un pericol public.
In acest scop toate aceste ve-
hiciile sunt supuse i unei revi-
zuiri anuale de comisiile argtate
la art. 40 de mai sus, asistate
si de delegatii comisiunilor co-
munale militare de recensg-
mânt i rechizitiuni, la o epocg
fixatg de acord cu autoritätile
de cari aceste din urmg comi-
siuni depind. Serviciile de circa-
latie vor puteh face $i revizuiri
partiale in cursul armlui.
Can d comisiunea examina-
toare a politiei de circulatie lo-
calg va gäst cg vehiculele nu
Indeplinese conditiunile de sigu-
rantg si salubritate arätate prin
acest regulament, ea va puteä,
decide scoaterea kr definitivg
sau vremelnicg din circulatie,
Incheind proces-verbal In triplu
exemplar in acest Bens.
Contestaliuni
Din aceste procese-verbale,
ate un exemplar, avand a-
nexatg foaia de circulatie a ve-
bicìilului sau scos din
circulatie, se va trimite Cazie-
rului central, care va judecà
orice contestatie fAcutg impo-
triva deciziunilor de mai sus,
si va conseranh In registrele sale
situatia definitivg a acelor vehi-
cule. Hotgrtrea Cazierului cen-
tral din Ministerul de Interne
se va da cel mai tArziu In 10
zile dela semnarea de primirea
procesului-verbal. Contestatiu-
nea va fi flcutit pe timbru legal.
Frdne
46. Orice vehicul cu tractiune
Inecanicg trebuie sl fie prevg-
tut cu doug sisteme de frAnare,
care sg poatä fi actionate sepa-
rat, a$ezate cat mai la tilde-
mAna conducgtorului si sg fie
atfit de puternice, Mat sg, imo-
bilizeze vehiculul la scoborisu- de 20 km. la org, va trebui sä,
rile repezi. fie prevraut, In afarg de lumi-
www.digibuc.ro
19
Contravenientii von plgti o
amendg dela 1000 pAng la 2000
lei (art. 62, lit, b din lege).
47. Comisiunile aratate vor
Ingr;j1 de Indeplinirea strictg a
conditiunilor prevgzute de art.
43, iar agentii calificati pentru
supravegherea aplicgrii acestui
regulament, aunt tinuti sit ve-
gheze ca aceste frAne sg fie tot-
deauna In bung stare de func-
tionare, insemnAnd $i comuni-
cAnd serviciului de circulatie de
care depind vehiculele cu frAne
defectuoase.
Lumini
48. Vehiculele cu tractiune
mecanica vor aye& luminile
dupg urrngtoareIe norme:
a; Vehiculele ce fac trans-
porturi de persoane i de mär-
full, cum sunt ma$inile agricole,
ea: tractoare, treergtoare ì ba-
toze, vor aveä, In fatg clout
albe suficient de puternice
pentru a fi vgzute dela cel pu-
tin 50 metri, $i o luming rosie
bine vizibilä in partea dinapoi.
Ele vor fi prevgzute dease-
meni cu o Juminä albg care O.
proiecteze pe tAblita nurntrului
de immatriculare din partea
dinauoi. Aceastg, lumina tre-
bueste astfel instalatg, ea sg
asigure cetirea In Intregime a
numgrului matricol i tuturor
literelor anexe, dela o distant&
de minimum 50 metri.
b) Motocicletele cu sau färg.
atas" $i tricyclurile cu motor,
vor purtA o singurg lumina albg
In fatt ai una ro$ie In partea
dinapoi.
Vehiculele argtate mai sus
chiar In timpul stationgrii sau
opririlor kr pe drumurile pu-
Mice, trebuesc sa cab& noaptea
luminile aprinse.
Orice vehicul automobil pu-
Mud merge cu iutealg mai mare
20 LEGI DE UNIF1CARE. 10 lanuarie 1931

nile reglementare i cu un apa- Abaterile vor fi pedepsite cu

rat proiector de luminä, care sk o amendä. dela 200 pang la 1000
lurnineze drumul, In sensul mer- lei (art. 62, lit, a din lege).
sului, la o depärtare de cel pu-
tin 100 metri, acest proiector Esapamentul
servind numai in afark de oras.
Proiectorul trebueste astfel 50., Evactiarea gazelor arse
construit, inckt lumina lui sä. ale motorului (esapamentul) va
poath fi, prin comandá deta lo- fi fAcutá numai printr'un apa-
cul conducátorului, fie micso- rat care suprimä sgornotul, iar
ratA, fie IndepArtatá spre pä- teava de evaporare va trebui sa
mânt, una din aceste manevre fie indreptatá spre pämânt.
fiind strict obligatorie la tre- Lasarea fumului pe cäile su-
cerea prin comune i aglomera- puse circulatiei publice este
precum i and incruci- strict interzisk.
seazA alte vehicule in drum. Contravenirea la dispozitiu-
Contraventiunea la prescrip- nile de mai sus se pedepseste
tiuniIe de mai sus se pedepseste cu o amendä dela 200 Silk la
cu amendà dela 200 Ong la 1000 lei (art. 62, lit, a din lege).
2000 lei (art. 62, lit, a si b din
lege). Oglincla retrovizoard
Avertizoare 51. Locul conducAtorului de
vehicule automobile trebueste
49. Pentru semnalizarea tre- asezat astfel, ca intinderea vi-
cerilor, vehiculele automobile zualk a acestuia sá fie cAt mai
vor fi preväzute cu un aparat cuprinzdtoare.
cu sunet gray care sA poata fi Toate vehiculele automobile
auzit cel putin dela o depärtare trebuesc preväzute cu o oglindä
de 100 metri. retrovizualá asezatá ask ca con-
Intrebuintarea sirenelor ducittorul sä poatä vedeà ori-
fluierelor, a soneriei sau clopo- când vehiculele cari vin Ma-
telor, este cu totul interzisk; a- poia sa, sau care ar vol sk,' in-
ceä a aparatelor cu mai multe treark vehiculul pe care Il con-
sunete este rezervatá exclusiv duce.
Membrilor Familiei Regale si Lipsa unei asemenea oglinzi
Princiare, iar aceea a clopo- se pedepseste cu o amendA dela
tului rezervatá .exclusiv auto- 200 pänä la 1000 lei (art. 62, lit.
mobilelor i carelor corpului de a din lege).
pompieri.
In orase i comune, semnali- Permisul de conducdtor
zarea sonork nu este permisä,
deckt prin trompetä cu park de 52. Nimeni nu poate conduce
cauciuc si in genere, cu osebire un automobil pe drumurile pu-
noaptea utilizarea acestor apa- blice, dack nu are permis de
rate de semnalizare va trebui conducere pe numele eau, libe-
sä, fie redusä, numai la nevoia rat de autoritatea in drept In
de prevestire. urma examenului legal si pre-
Restrictiunile de mai sus se vdzut cu fotografia titularului.
aplicA i in afar% de orase, Cei ce vor sä, obtinä aseme-
and este cazul de tncrucisare nea permise, vor prezentà pre-
sau de päzire a unor cällreti f ecturii sau chesturii locului
sau vehicule cu tractiune rasedintei lor, o cerere in a-
cest scop, arktând: numele si
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 21

pronumele, nationalitatea, do- nelor lor, constand din una sau

miciliul, locul si data nasterii. mai multe probe practice, cum
Pe langa aceastä cerere, can- si de chestionäri asupra:
didatul trebuie sä depund ur- a) Nomenclaturii, functionärii
mtitoarele acte: si revizuirii organelor vehiculu-
1. Extractul dupb: actul de lui peutru conducerea aruia
n astere. candideazá, si
2. Biletul de identitate elibe- b) Asupra regulelor de circu-
rat de autoritatea dela re$e- latiune i regulamentului de
dinta lui. politie asupra circulatiunii pe
3. Livretul de armatá sau ac- drumurile publice.
tele, aratand situatiunea lui mi- 54. Candidatul respins nu va
litard, in cazul and a satisfä- puta fi admis la un nou exa-
cut legea recrutärii. Men, deat inaintea comisiunii
4. Un certificat al tribunalu- aceluias loc i numai dupä tre-
lui resedintei sale, atestand lipsa cere de 30 zile dupä prima, douá
sau existenta asupra-i a vreu- luni dupá a doua i ase luni
nuia din condamnatiunile ce dupà a treia respingere.
cad in prevederile art. 32 alM. In cazul unei noui prezentäri
3 punctul 1 $i 2 al acestui re- la examen, candidatul va pläti
gulam ent. o taxii reglementará de exami-
5. Un certificat al rnedicului nare de 500 lei, värsatá la Stat,
comunal al circumscriptiei dela iar actele depuse la primul exa-
resedinta candidatului, atestand men, vor fi tinute in seamb:, a-
a a fost examinat de el $i gäsit fará de cele dela punctele 4 si
ca nu suferá de nici o infirmi- 5 cari vor trebui renoite, pur-
fate fizicä ce puta face tând data anterioarb cu cel
neapt la conducerea, sau 1-ar mult opt zile inaintea depunerii
face eventual periculos ordinei bor.
sigurantei publice in exerci-
tarea indeletnicirii de conduca-
tor de automobile. Examene nule
6. Certificatul uneia din See-
lile de conduatori de automo- 55. Este considerat nul
bile autorizate de Ministerul de fárä nici un drept, orice examen
Interne. dat de un candidat pentru ob-
Dupá infiintarea sectiilor de tinerea permisului de conducera:
automobile la scolile de meserii, a) In timpul duratei uneia din
diplomele acestor $coli vor fi o- amangrile preväzute in artico-
bligatorii pentru profesioni$ti. lul precedent;
7. Recipisa unui biurou de b) In timpul perioadei in care
percepere sau a administra- candidatul se afla sub pedeapsa
tiei financiare locale, constatand suspendärii i retragerii vreunui
viirsarea la stat a taxei de exa- permis anterior;
men de 1000 lei. c) Sau pe baza unor arätäri
8. Trei fotografii ale candi- false de identitate, a unei sub-
datului nelipite pe carton si stituiri sau a unei incercári de
avancl dimensiunile de aproxi- substituire de persoane la exa-
mativ 4 cm. pe fiecare laturd. men, sau a unei cereri de exa-
Examenul men fäcutá in acel timp in fata
comisiunilor altar locuri.
53. Candidatii inscrie vor fi Orice permis de conducere ob-
suputii unui examen de verifi- linut in vreuna din imprejurá-
carea cunostintelor i aptitudi- rile enumerate la punctele: a,
www.digibuc.ro
22 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie .931

b $i c de sub acest articol, va vae (vatmanii) carnetul lor de

fi retras imediat si anulat, iar conducere nu este valabil fart),
posesorul vinovat nu va mai viza autoritätii politienesti lo-
puteg, obtine un permis de con- cale, la cererea 1ntreprinderii de
ducere pentru automobil. care depind.
Confirmarea definitiva a pe- Pentru a obtine definitivarea
depselor din aliniatul precedent, permisului, titularul este obli-
va fi data, numai de Ministerul gat sa-1 prezinte la bnplinirea
de Interne prin Cazierul cen- termenului de mai sus, autori-
tral al automobilelor. tatii politienesti care i libe-
rat, Insotit de o cerere purtând
Vdrsta conduedtorilor referatul politiei dela resedinta
sa cu privire la purtarea lui in
56. Vârsta necesara obtineril. societate, cum si referatul Cazie-
permisului de conducere pentru rului central al automobilelor
vehiculele automobile de trans- cu situatia cazierului srtu per-
porturi publice de persoane sonal.
de marfuri, este de 21 ani im- Neprezentarea la definitivare
pliniti. In termenul prescris, atrage a-
In mod exceptional se va a- nularea permisului.
corn, permisul de conducere al Autoritatea In drept, pe baza
vehiculelor automobile sau al celor aratate mai sus, va acorn
motocicletelor, Ins& numai cu definitivarea, va anula permi-
autorizarea parintilor sau tuto- sul, sau va trimite pe candidat
rilor lor, amatorilor cari au var- din nou Inaintea comisiunii exa-
sta de 18 ani Impliniti i cari minatoare dupg, Imprejurari.
sunt, ei sau parintii lor, pro-
prietari ai unor asemenea ve- Refuzul permisglui
hicule mecanice de agricultura
sau camioane afectate agricul- 59. Permisul de conducere
turii i industriei, dar In nici pentru orice fel de vehicule cu
un caz pentru vehicule cu care tractiune mecanica va putek fi
se fac transporturi publice de refuzat unui solicitator, care,
persoane eau de marfuri. conducând Ma% sa fi avut per-
Pgrintii sau tutorii posesori- misul de conducere, ar fi fost
lor de permise de conducere In- condamnat pentru ocazionarea
-tre 18 si 21 ani, ramân raspun- vreunui accident de persoane.
zii tori de toate accidentele pri- Daca va fi acordat cuiva din
cinuite, aceasta f är g. prejudiciul nestiinta sau eroare un aseme-
pedepselor ce li s'ar aplich dupl. nea permis, el va fi anulat din
dreptul comun. oficiu de catre autoritatile tu
57. Candidatul admis la exa- drept.
men ca profesionist nu va pu-
tea conduce altfel de vehicul cu Retragerea sau anularea per-
tractiune mecanica, decat acela misului de conducere
pentru -care permisul i-a fost Ii-
berat. 60. Retragerea definitivg,
anularea permisului de condu-
Dorinitivarea permiselor cere mai pot aye& loc:
a) Cand titularul ei va alderl
58. Permisul de conducere nu vreo infirmitate fizicà, fäcându-i
devine definitiv decât dupa sase neapt pentru a mai conduce un
luni dela liberarea lui. In ce vehicul farg, pericol pentru or-
priveste conducatorif de tram- dinea i siguranta. publica;
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lannurie 1931
b) Când titularul e vinovat dg
un accident pAgubitor persoa-
nelor sau lucrurilor; i se va fi
retras perrnisul de autoritatea
care-1 ancheteazA si a fost apoi
condamnat definitiv.
In boate cazurile prevAzute In
art. 55-60 de mai sus, perral-
sele de conducere retrase provi-
zoriu sau definitiv, vor fi /min-
tate Cazierului Central al au-
tomobilelor, care va statu& in
ultimA instantA asupra decizi-
unilor politienesti de refuz sau
de retragerea lor, le va detine
pAnA la rezolvarea cazului In
justitie si le va restitui apoi,
sau va dispune anularea lor.
Comisiunile examinatoare
61. Comisiunile examinatoare
in drept de a decide eliberarea
sau refuzul unui permis de con-
ducere sunt: pentru candidatii
al cAror domiciliu se aflA in
circumscriptia prefecturii Mu-
nicipiului Bucuresti si al jude-
tului Ilfov, o comisiune func-
tionând pe Mg& aceastA -pre-
fecturA si compusA din:
Un tehnician automobilist de-
leaut din Comisiunea delibera-
ti4 a Cazierului central al au-
tomobilelor din Ministerul de
Interne.
Un membru anumer delegat
de Automobil Club Regal Ro-
man.
5eful serviciului de circulatie
al prefecturii Municipiului.
Medicul aceleias prefecturi.
Pentru celelalte judete eliba-
rarea permiselor de conducere
se va decide de catre comisiu-
nile examinatoare cari vor func-
tion& pe langä Chesturile de po-
litie unde urmeazA sA se in-
aerie i candidatii din celelalte
judete.
CAnd in judete vor exist& per-
soane calificate de a compune
o asemenea comisiune, aceasta
va pute& function& si in fiecare
www.digibuc.ro
23
capitalA de judet, insa numai
cu autorizarea Ministerului de
Interne.
Comisiunile examinatoare vor
fi compuse din:
Un inginer delegat de che-
stura politiei locale;
Un membru al A. C. R. R.
sau al A. C. Regional recunos-
cut;
$eful serviciului de circulatie
local;
Un membru destinat de che-
stura sau politia localA, dintre
medicii din cireumscriptiunea sa.
62. Pentru completarea i bu-
na functionare a comisiunilor
examinatoare de mai sus, ca
a celor prevAzute de art. 42 pen-
tru immatricularea i liberarea
foilor de circulatie, se vor urma
in mod strict normele urmuí-
toare:
a) Fiecare membru, afarA de
cel apartinând serviciului do
circulatie local, va trebul BA
aibA i cAte un supleant desert"-
nat de autoritatea sau institutia
ce-i fixeazA delegatiunea lui,
spre a-1 inlocul in comisie In
caz de lipsA eful serviciului
de circulatie va pute& fi la ran-
dul sdu suplinit in comisiune,
dar numai de un functionar e-
gal sau superior In grad, de-
semnat de prefect sau de che-
stor, din autoritatea localA;
b) La examinarea candidati-
lor, dreptul de chestionare apar-
tine fiecdrui membru dupA spe-
cialitatea sa si. anume:
Inginerului tehnician revin
chestiunile de tehnica gi no-
mencl aturA.
$efului serviciului de circula-
tie, chestiunile de regulament,
iar delegatul Automobil Clubu-
lui chestiuni de conducere, de
repararea panelor" de motor si
de conduitA in genere;
c) Comisiunile examhiatoare
pentru permisele de conducere,
vor fi prezidate de un membru
24 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
socotit cel mai competinte, ales
de membrii comisiunii;
d) Bxaminatorii dau fiecare
aprecierea pentru specialitatea
lor. Aprecierea nu se poate in-
registrà In cataloage deal ell
mentiunile: Bun" si Respins".
O mentiune Respins" amânä
pe candidat.
63. Membrii comisiunilor de
mai sus vor primi o Indemni-
zare pentru fiecare zi de lucru
In comisiuniIe examinatoare
preväzute de articolul precedent.
Aceastä indemnizare care se
fixeaza anual prin decizie mi-
nisteriald la Inceputul fiecärui
an, impreunä cu numärul sedin-
telor, se pläteste pe baza state-
lor speciale ale Prefecturii po-
litiei Capita lei, chesturilor de
politie sau politiilor respective
si prin Ingrijirea Cazierului cen-
tral al automobilelor din Mini-
stein] de Interne.
Adele de bord
64. Conducätorul oricärui ve-
bicul automobil trebueste srt
aibä cu el:
Foaia de circulatie a vehicu-
lului eliberatä de autoritatea de
drept i permisul säu personal
de conducere.
Conducatorii vehiculelor a u-
tnmobile de transporturi pu-
Mice de persoane in comun sau
märfuri, vor ava cu dânsii. In
afarit de, actele de mai sus si
autorizatiunea de recunoastere a
acestor specialitäti de transpor-
turi i biletele de confirmare a
insärcinärii ce au pe vehicul.
Conducätorii de vehicule au-
tomobile sunt obligati a arätò
la cerere celor Insärcinati do
legea si regulamentul de fatä
cu supravegherea i controlul
atat permisul de con-
ducere j foaia de circulatie a
vehiculului ce conduce, cat si
celelalte acte necesare.
Abaterile dela aeeastä oblige- sar.
www.digibuc.ro
tiune se pedepsesc cu arrendä
dela 4000 lei Ong, la 10.000 lei
(art. 62 litera d din lege).
65. Proprietarul care va an-
gajh i va Incredintà un vehi-
cul automobil pentru conducere
unei persoane care nu posedà
un permis de conducere valabil
pe numele ei, va fi pedepsit cu
amenda de 20.000 lei (art. 62,
al. 6 din lege).
Pierderea permisului. Duplicatul
66. In caz de pierdere a per-
misului de conducere sau a
foaiei de circulatie, titularul
este obligat a anuntà imediat
autoritatea care i-a eliberat per-
misul si de a dispune apoi de
urgentä publicarea pierderii prin
Monitorul Oficial.
Liberarea unui duplicat dupä
permisul pierdut se va face de
autoritatea dela care emanä a-
ce] permis i dupä publicarea
pierderii in Monitorul Oficial
mimai dupä ce solicitatorul va
fi depus o cerere In acest sens,
cum si recipisa administratiei
financiare pentru plata taxei de
500 lei vArsatä la Stat.
. In caz cä se va dovedi cá ce-
rerea duplicatului se bazeazä pe
declaratiuni mincinoase, solici-
tatorul gäsit vinovat va pierde
dreptul la permisul de condu-
cere In mod definitiv.
Certificate internationale de cardtorie
cu vehicule automobile
67. Certificatele internationale
da cälätorie prevrtzute de con-
ventiunea internationalä, se eli-
bereaa de Automobil Club Re-
gal Romän, In acelas fel cu do-
curnentele vamale de importare
provizorie in turism. Automobil
Club Regal Român poate de-
lega aceste atributiuni si Au-
mobil Cluburilor Regionale res-
pective lui, dacä gäseste nece-
 LEGI PE IJI11FICARE. 10 1anuarie 1931
Aceste certificate trebuese
semnate si de $eful autoritätii
locale politienesti i timbrate cu
timbrul fiscal.
68. Actele ce trebuesc pro-
duse pentru a obtine certifica-
tele internationale sunt urmä-
toarele:
1. 0 cerere adresatil A. C. R.
R. sau A. C. Regional respectiv,
cu urrnAtoarele indicatiuni:
a) Numele, pronumele $i do-
miciliul proprietarului vehiculu-
lui automobil;
b) Felul vehiculului;
c) Numele constructorului
(marca fabricii);
d) Numärul sasiului si tipul
caroseriei;
e) Numärul de fabria al mo-
torului;
f) Puterea motorului:
g) Alesajul si numärul cilin-
drilor;
h) Forma $i coloarea caro-
seriei;
Numärul locurilor;
Greutatea vehiculului;
k) Nurnärul de immatriculare
al vehiculului;
/) Numele, pronumele, domici-
liul, data si locul nasterii al
conduatorului sau conduato-
rilor.
2. Dovada cä conduatorul
(sau conducdtorii) posedd per-
mise de conducere.
3. Dovada cà vehiculul are
foaie de circulatie,
4. Carnetele de identitate ale
proprietarului $i al conduchto-
rului (sau conduatorilor).
5. Fotografia conduatorului
(sau conduatorilor) vehiculelor.
Certificate le de circulatie nu
se elibereazd, cleat pentru au-
tomobile posedând foaia de cir-
culatie pe nurnele personale ale
proprietarilor, inregistrate con-
form legii; cele de conclucere in-
dividual celor ce posedd un per-
mis national legal.
69. State le contractante cari
pot elibera valabil certificate in-
www.digibuc.ro
25
ternationale de cáldtorie cu ve-
hicul automobil, sunt: Romania
(R), Anglia (GB) Belgia (B), Bul-
garia (BG), Elvetia (CH), Italia
(I), Franta, Algeria si Tunisul
(F), Germania (D), Portugalia
(P), Rusia Sovietia (S), Spania
(E), Ungaria (H), Austria (A),
Brazilia (BR), Cuba (C), Dane-
marca (DK), Danzig (DA), Egipt
(ET), Estonia (EW), Finlanda
(SF), Guatemala (G), Grecia
(GR), Irlanda (SE), Letonia
(LR), Lituania (LT), Luxemburg
(L), Mexic (MEX), Monaco (MC),
Norvegia (N), Olanda (NL), Peru
(P), Persia (PR), Po Ionia (PL),
Jugoslavia (Y) Siam (SM), Sue-
dia (S), Cehoslovacia (CS), Tur-
cia (TR), Uruguay (U) i Va-
ticanul (V).
State le cari vor refine& ulte-
rior promulgärii prezentei legi,
conventiunea internationald a-
supra circulatiei din Aprilie
1926% se vor bueurà de aceleasi
drepturi.
Placa nationald
70. Orice vehicul automobil
care circuld cu certificat inter-
national de alátorie, va trebul
sd poarte neapdrat urmdtoarele
pläci asezate in evidentá dina-
poi si luminate in timpul
Placa purtând numärul de
immatricluare.
Placa ovald de 0,30 cm. lär-
gime $i 0,18 cm. Indltime, pur-
tänd negru pe fond alb literele
ardtätoare a tárii unde vehicu-
lul este Immatriculat.
Literele acestei pläci vor fi In
dimensiune patratá de 0,10 cm.
$i de 15 mm. grosime.
71. Seful politiei unui punct
de frontierd va permite circu-
latia unui vehicul cu tractiune
I) A se vedeh Legea pentru ratificarea
Conventiei internationale asupra:circulatiei
automobilelor, din 15 Maiu 1929 la pag. 488
vol. XVII.
26 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
mecanicd prin punctele de fron-
tierA numai dupd ce va con-
stattt:
a) CA, vehiculul posedd certi-
ficat international de alátorie
prevAzut In conventia interna-
tionald pentru circulatia au-
tomobilelor;
b) CA conducAtorul poseclA cer-
tificatul international de con-
ducere;
e) CA posed& documente in-
ternationale acoperitoare pentru
importari provizorii In turism
(carnet de trecere sau triptic).
72. IndatA ce se va constatd
cá aceste conditiuni sunt inde-
plinite, seful politiei punctului
de frontiera va viza, certificatul
international cu stampila oft-
ciului Vdzut pentru intrare In
WA" i va permite intrarea In
tail a vehiculului automobil si a
conducAtorului (conducdtorilor)
Insotitorului (Insotitorilor)
gAsiti cu acte In regulä.
Dispozifiuni speciale vehiculelor auto-
mobile pentra transporturile publice
de persoane ?i märfuri
73. Toate vehiculele de orice
fel destinate transporturilor de
marfuri sau de persoane, tre-
buie sA aibA forma construe-
tiunii lor, largimea locurilor
garantiile de soliditate i curl-
tenie necesare felului de trans-
porturi pe cari le fac, sub sane-
tiunea opririi lor din circulatie.
Manipularea marfurilor
74. IncArcAtura excesiva a
unor aseraenea vehicule este
strict interzisl.
75. IncArcArile sau descarcA-
rile de märfuri sau materiale
trebuesc fäcute numai In curtile
sau gangurile imobilelor inte-
resate la aceste operatiuni. aror lungime intrece pe aceea
In lipsa lor, incArcarea sau a vehiculului, sA fie insotite de
descArcarea se poate efectud un ora care umbland In spatele
In stradd In oreIe cand ordo- vehiculului, sA ia ziva i noap-
www.digibuc.ro
nantele prefectoriale IngIcluesc
aceasta i numai in conditiunile
urmAto are:
Cand transporturile cuprind
mai multe vehicule, descArcarea
IncArcarea nu se poate face
decdt In sir de un singur vehi-
cul in acelas loc, restul vehicu-
lelor neputand stationd decat in
cea mai apropiatá piatá, fArd, ca
si ad. sA IntrerupA circulatia.
Vehiculul de incärcat sau de
descarcat sd fie exact In dreptul
imobilului de unde se face In-
cárcarea sau descArcarea, pu-
tand fi miscat din loc ori de
câte ori nevoia o cere.
Operatiunea incarcarii sau
descarcdrii sá fie fAcutA de un
personal IndestulAtor ca numAr,
pentru ca ea sa, fie cat mai
curand terminata.
Márfurile sau materialele des-
cArcate sau de Incdrcat depuse
pe calea publica sau ie trotua-
rul ei, trebuesc sA fie transpor-
tate In interiorul curtii sau imo-
bilului de indatá ce au fost a-
cluse sau descArcate.
ConducAtorii sau predAtorii
dela trasurile ce transporta
mArfuri in amänunt la domici-
Hu, vor opri numai atat cat au
nevoie pentru prredarea lucru-
rilor, ingrijind de fixarea rotilor
vehiculului and acestea sunt cu
tractiune animall.
Conditiuni pentru diferite
transporturi
76. Vehiculele ce transporta
materiale de constructie, blocuri
de piatrA, cdrámizi, etc. tre-
buesc:
a) SA, aibA marginile inchise
si solid fixate, sd circule pe cat
e cu putintA numai pe strázile
largi;
b) Cele Inc greats cu lucruri a
 LEGI DE UN1FICARE. 10 Ianuarie 1931
tea grija de a vestl pe trecgtori
gi de a evità, accidentele mai
cu osebire in viraje si la col-
turile sträzilor;
c) Cele ce carg table, placi,
bare sau tevi de metal, sg lege
stans incgraturile pe toatä
lungimea sau suprafata lor spre
a nu face sgomote care ar in-
comoda pe ceilalti trecgtori sau
vecingtgtile;
d) Cele ce carg pämänt, nisip,
bglegar, cgrämidg, var sau alte
materiale, sg nu lase Ore dea-
semeni materiale pe sträzi in
urma lor; .
e) Cele ce carg materii pulve-
rizate, sg fie invelite cu prelate
sau vehicule complet inchise,
spre a nu ridich praf in dru-
mul lor;
f) Cele ce carg materii infla-
mabile sà circule numai ziva,
iar dacI in mod exceptional cir-
culg noaptea sg fie astfel lumi-
nate ca sa nu provoace aprin-
derea acestor materii;
g) Cele ce carg materii nesg-
nbitoase sau cu mirosuri unite
sg o facg numai in vehicule
complet inchise si pe cat e po-
sibil numai in cursul noptii, in
orele fixate prin ordonantele
locale;
h) Cele ce carg cgrnuri, res-
turi de abator sau cadavre ani-
male, numai in vehicule com-
plet inchise.
Vehicule reclame
77. Vehiculele construite pen-
tru afisare i reclame, nu sunt
inggduite sg stationeze pe cgile
publice sau pe piete, nici in f ata
localurilor la a cgror reclamg
sunt destinate.
Autobuze, etc.
78. Vehicnlele destinate trans-
portului public de persoane in
comun, omnibuze, autobuze, di-
ligente, etc., trebuesc construite
www.digibuc.ro
27
astfel inat sg aibg soliditatea
necesarg transportului numgru-
lui de persoane pentru care lo-
curile sunt stabilite prin con-
structiunea lor i sg indepli-
neascg urmgtoarele conditiuni:
a) Sg aibg atât in fatg cät
in spate numärul de ordine
al liniei, scris mare si noaptea
luminat;
Sä nu opreascg pentru sui-
rea sau coborirea pasagerilor
deat la locurile de oprire ce le
stint fixate, unde proprietarii
vehiculelor sunt obligati a a-
sezà stälpi indicatori (dupg mo-
delul dat de autoritätile politie-
nesti locale), i pe care sä se
arate numgrul liniei i itinera-
riul ei. Stälpii acestia nu pot fi
Intrebuintati pentru nici un feI
de reclamd;
c) Sä nu ia mai multi pasa-
geri cleat exact at numgrul lo-
curilor, cari vor fi bine stabilite,
fie prin constructiunea lor, fie
prin asezarea in interiorul vehi-
culului i in vgzul tuturor. In
orice caz in partea din fatg a
vehiculului este interzis asezarea
mai mult de doug locuri, acel
al conducgtorului i acel aI
taxatorului;
d) Ajutoarelor de soferi le este
interzis sg ia loc in vehicule
pentru transporturi publice de
persoane;
e) Sg intretinä vehiculul in
stare de perfectg higieng
curgtenie, iar la cgderea noptii,
interiorul vehiculului sg fie lu-
nninat. Toti concesionarii vor in-
griji ca curgtenia cea mai per-
fectg sg se facd la capetele li-
niilor dupg fiecare cursrt, avänd
oameni i unelte speciale in a-
cest sens;
f) Aparatele de incglzit dirt
interiorul vehiculului, sg fie de
asä naturg ca sg nu pericliteze
pe pasageri, nici prin posibili-
tatea de aprindere, nici prin
mirosul sau gazele ce ar exalh;
g) Sg aibrt un personal (con-
28 LEG! DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
ducator i taxator) care sa fie
imbrace in anume uniforma,
curata, sa fie cuviincioi in
vorba kr cu toatä lumea, sa nu
fumeze sau sa mänânce atât
timp cat sunt in exercitiul ser-
viciului kr si sa nu steà de
vorba, ca pasagerii vehiculului
ce conduc sau cu trecatorii din
drumul kr;
h) Personalului vehiculului ii
este deasemeni strict interzis de
a anunta prin grai directiunile
de mers, chemand astfel treca-
torii in vehiculele lor;
Fiecare orn din personalul
unui asemenea vehicul trebuie
sl aiba cu el un bilet de iden-
titate vizat de autoritatea res-
pectiva, purtând numele, proL
numele $1 atributiunile ce are
in serviciu;
Sa nu primeasca in vehicul
pasageri purtátori de lucruri cu
cari, neputandu-le tine pe ge-
nunchi, ar puteà incomoda pe
ceilalti pasageri, sau oameni
care prin stare- de minte, de be-
tie, sau prin necuratirea lor ar
cauza aceleasi neajunsuri. De-
asemeni este interzisa primirea
in aceste vehicule a pasagerilor
purtátori de materii inflamabile;
k) In punctele de oprire sta-
bilite, autobuzele nu pot rämâne
deat timpul necesar (coboririi
sau urcarii pasagerilor, prelun-
girea stationärii pentru a$tep-
tarea de pasageri, hind opritä.
Deasemeni sunt interzise opri-
rile in afará de punctele sta-
bilite;
Vehiculele sunt obligate sa
opreasa atunci când tramvaele
sunt oprite in static si pasagerii
urea sau cobor;
m) In interiorul vehiculului
sá aibti fixate table pe care O.
fie indicate punctele extreme
ale parcursului i locurile de
oprire: tariful vehiculului, nu-
märul lui matricol $i numele,
pronumele i adresa proprietaru-
lui.
www.digibuc.ro
n) Parcursul itinerariului au-
torizat trebueste efectuat in In-
tregimea lui.
Obiecte uitate
79. Dupa fiecare cursä sau
chiar in cursul traseului, taxa-
torii sunt tinuti sä vada daca
in interiorul vehiculuIui se aflá
vreun lucru pierdut sau uitat
de vreunul din pasageri, O. a-
traga luarea aminte a acestora
sau, daca nu o mai poate face,
sá remita, aceste lucruri direc-
tiunii sau patronului kr, care
este obligat sä le depuhá in
maximum 48 ore, la serviciul
circulatiei dela prefectura ca-
rora apartin.
80. Vehiculele cu tractiune
mecanica ce fac servicii de ca-
rau$ie publica de calátori $i
bagaje sau de marfuri, sunt su-
puse obligatiunilor legii pentru
exploatarea serviciilor de ca-
rausie publica pe drumuri prin
vebicule cu .tractiune mecanica.
Conducätorii acestor vehicule
vor trebui sh aiM intotdeauna
asupra kr, pe langa actele pre-
vazute la art. 64, al acestui re-
gulament, si actul (original sau
in copie, legalizat) de autori-
zare a serviciului de caráuie
publicä pentru acel vehicul, li-
berat de autoritatile in drept
dupa normele stabilite de regu-
lamentul legii pentru exploata-
rea serviciilor de caräusie pu-
blica prin vehicule cu tractiune
mecanica i).
Potrivit dispozitiunior al. II
$i HI ale articolului 1 ale legii
pentru exploatarea serviciilor
de cárausie publica de mai sus,
autorizarea unor asemeni con-
cesiuni apartin comunelor ur-
1) A se veden Legea pentru exploatarea
serviciilor de cäräusie publia pe drumuri,
prin vehicule cu tractiunemecanicä, din 12
lulie 1930 la pag. 673 vol. XVIII, precum
Deeizia pentru aplicarea legii, din 7 Mar-
tie 1931 la ordinea cronologia in acest vol.
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
bane si municipiilor pentru iti-
nerariile ce nu depäsesc terito-
Hul corespunz&tor administra-
, tiunii lor, cu ,respectarea xes-
trictiunilor prescrise in alinia-
tele 4, 5 $i 6 ale acestui art.
80 $i art. 5 ale legii asupra cir-
culatiei si. ale regulamentului de
fatà.
In comunele, a crtror adminis-
tratie este impärtit& pe sectoare,
acordarea unor asemeni conce-
siuni se va face potrivit legii
pentru exploatarea serviciilor de
cáräusie public& de catre pH-
märia central& de comun acord
cu administratia sectoarelor.
ModificArile .ulterioare date
actelor de autorizare ale unor
asemeni concesiuni comunale,
dadi privesc: traseul itinerariilor,
numärul vehiculelor autorizate
a circul& pe fiecare din aceste
itinerarii, sau tarifele cu cari
se exploateazä trebuesc decre-
tate numai prin ordonante date,
conform prescriptiunilor art. 5
din legea asupra circulatiei
al regulamentului de fatä.
Orice ;act de autorizare dat
impotriva prescriptiunilor de
mai sus este nul i vehiculele
dovedite circulând in mod nere-
gulat fatä, de aceste prescrip-
tiuni, pot fi oprite de a mai cir-
culà, de cätre organele politie-
nesti, Mr& nici un drept din
partea celor interesati de a in-
voc& vreun prejudiciu.
Tramvae
81. Circulatia prin prase si
aglomeratiunea vehiculelor pe
sine cu tractitme mecanicg, sau
animalä, este supusä, prescrip-
tiunilor regulamentului de fata,
intrucat aceste prescriptiuni le
sunt aplicabile.
Pentru asigurarea bunei cir-
culatii a acestor vehicule,
sunt cu desäväxsire interzise li-
niile duble pe sträzile sau dru-
murile a cáror lärgime nu In-
www.digibuc.ro
29
gädue circulatia a ceI putin pa-
tru siruri de alte vehicule.
Acolo unde lä,rgimea cälei de
circulatie ing4due circulatiunea
numai a trei vehicule in rând, nu
se va puteh instal& deck o sin-
gurà linie 'de sine si aceasta in
acsul strAzii; iar pe ulitele unde
nu pot circulà cleat dou& siruri
de vehicule, autorizarea circula-
tiunii vehiculelor pe sine este
complet interzisa.
Tramvaelor le este ingäduitá
semnalarea prin clopot de pi-
cior. Este strict interzis tram-
vaelor cu aburi circulând prin
orase semnalarea prin fluierul
cu aburi. Farurile de jos vor fi
numai cu lumina alba.
Aceste vehicule vor trebul sä.
pästreze In mersuI lor o dis-
tant& de cel putin 50 m. intro
ele.
Asigurdri
82. Intreprinzhtorii nu vor
pute& obtine autorizarea de a
pune in circulatiune vehi oule
de transporturi publice de per-
soane sau de märfuri, dac& pe
Iângä indeplinirea formelor i
conditiunilor prescrise de legea
$i regulamentuI de fatà, nu vor
depune pentru fiecare din vehi-
culele a cAror autorizare ar
cere, câte o politá de asigurare
la una din societätile de asigu-
rare avänd resedinta sau su-
cursala in 'Romania pentru
plata daunelor cauzate pasa-
gerilor, publicului sau vehicu-
lelor de pe drum, prin accidente
provocate de vehicul si de per
sonalul lui.
Valoarea acestor asiguräri
este stabilitä precum urmeazá:
Pentru un vehicul de persoane
pânä la 5 locuri o polità de asi-
gurare pentru sumo, de lei
250.000.
Pentru unul cu 7 locuri, o
pentru suma de lei 350.000.
Pentru unul dela 7 pâng, la
30 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
15 locuri o polita pentru suma
de lei 750.000.
Pentru unul cu mai mult de
15 locuri o polita de lei 1.000.000.
Pentru unul de transport de
märfuri pâna, la igreutatea de
2000 kgr. o polita pentru suma
de lei 250.000.
Pentru unul de transport de
marfuri pana la greutatea de
6000 kgr. o poll% pentru sumo,
de lei 350.000.
Polite de asigurare
83. Polite le asigurarilor pen-
tru plata sumelor de mai sus,
trebuesc sa, fie incheiate pe un
an intreg, dela data cererii au-
torizatiunii, oricare ar fi nor-
mele de plata a primelor, asi-
gurdrile urmänd a fi reinnoite
inainte de expirare, ash, ca sa
nu fie nici o zi in intarziere.
Vehiculul care la orice con-
trol al agentilor calificati de a-
cest regulament, va fi dovedit
ca, nu indeplineste aceasta con-
ditiune, va fi retras din circu-
latiune.
Polite le de asigurare de mai
sus se consemneazä sub liberare
de adeverinta de catre autori-
tatea in drept de a da autori-
zarea de circulatiune si se Ina-
inteazä cu borderou Cazierului
Central al circulatiei automobi-
lelor care va veghea la perma-
nenta lor valabilitate si la cu-
venita lor incasare de catre cei
in drept, care va avea loc nu-
mai in baza unei hotariri jude-
catoresti de daune ramasa, de-
Pentru asigurarile de mai sus,
autoritatea depozitara, a polite-
lor va prinal numai pe acele
ale societätilor celor mai se-
rioase i oferind conditiunile
cele mai avantajoase pentru a-
sigurare.
www.digibuc.ro
Dispozitiuni speciale pentru vehiculele
neviindute fi a celor ce se afld fn
ateliere pentru reparatiuni
84. Firmelor comerciale cari
se ocupa cu vanzarea de auto-
mobile, cum si fabricilor si ate-
lierelor de constructii, monta-
rea sau repararea acestui fel
de vehicule, li se vor atribul
permise speciale de circulatie
numere de serie speciale, in
afara de orice altä serie de nu-
mere cuprinsä in registrul de
immatriculare pe tablite de
dimensiuni deosebite, dar scrise
rosu clar pe fond alb, numerele
fiind precedate de litera W
urmate ca toate celelalte de ini-
tiala orasului de resedinta a
autoritätii care a eliberat
registrat acea aerie.
Aceste permise de circulatie
speciale si numerele lor, Ingá-
duese provizoriu circulatia pen-
tru proba, numai a vehiculelor
cu tractiune mecanica, destinate
exclusiv vänzarii si cari nu au
fost obiectul unei declaratiuni
regulate de punere in circula-
tiune.
Aceste vehicule sunt scutite
de plata taxelor comunale de
circulatie si a impozitului fiscal
respectiv. Comerciantii, con-
structorii i reparatorii de auto-
mobile cari doresc sa obtina, o
serie cleasemenea numere W
permisele respective de eircula-
tie, trebuesc sá adreseze o ce-
rere in acest sens autoritatii
competinte, pe un formular ti-
parit dat de aceasta si timbrat
legal, si cu depunerea taxelor
cuvenite.
Taxa fiecarui permis special
si a numärului W respectiv este
de 500 lei, depusa la admini-
stratia financiara spre a fi vär-
satá la Stat.
Numere W
85. Numerele ce se vor atri-
bul fiecarui solicitant din seria
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
numerelor W va fi limitat strict
necesitätilor cari rdmän la a-
precierea autoritätilor. Odatd, cu
numerele aprobate se va eliberd
si un numär egal de permise.
Aceste permise poartä si men-
tiunea anului pentru care au
fost liberate si nu vor fi vala-
bile deal In cursul acelui an.
Ele pot fi reinnoite la incepu-
tul fiecárui an la cerere (cu
formele si taxele arätate mai
sus) interesatilor cari sunt o-
bligati a restitui toate permisele
exp irate.
Cererile de reinnoire a permi-
selor trebuesc fäcute In primele
20 zile ale lunei precedente a-
celeia In care expirä, cele vechi.
Nu se vor mai puteà liberà
permise noui celor ce nu vor fi
restituit pe cele expirate sau nu
vor fi fäcut dovada legalä a
pierderii bor.
86. Sunt considerate ca des-
tinate circulatiunii sub acoperi-
rea numerelor W e a permise-
lor de circulatie aferente, ex-
clusiv numai:
Automobile le de vdnzare, noui
sau de ocazie, carosate sau
necarosate, incarcate sau netn-
ciircate, iesite pe cäile publice
pentru demonstrarea lor clien-
tilor eventuali cari le vor puted
conduce Insäsi, dacä posedd un
permis de conduator, dar cari
vor fi Intotdeauna insotiti de
un functionar recunoscut al ca-
sei vânzdtoare, ce rämäne räs-
punatoare de mice accident
pricinuit prin circulatia vehicu-
Ielor purtand bnmerele W a-
tribuite bor.
Registru de garaj
87. Este cu desdvarsire in-
terzis Intrebuintarea permiselor
si numerelor de serie cu W trd-
surilor ce fac transporturi (de
obiecte sau märfuri e de per-
soane) pentru nevoi personale,
cum e curse de speculatiune.
www.digibuc.ro
31
In acest scop, comerciantii si
fabricantii detingtori ai unor a-
semenea numere si a permiselor
lor, sunt tinuti ca chiar In ce-
rerile lor sä ia obligatiunea de
a tine un registru-jurnal in care
vor trebui sä inscrie cursä dupd
cursd, fiecare vehicul iesit In
circulatiune sub scutul acestor
numere si arätând indicatiunile
prescrise ale numerelor de mo-
tor si sasiu, cum si tel'ul caro-
seriei, marca si tipul träsurii,
numärul W, numele conduchto-
rului cdruia a fost Incredintatä
si functionarul ce I-a Insotit,
cum si motivul pentru care a
fost läsat sä iasä din garaj.
Orice abatere dela dispoziti-
unile din acest capitol al regu-
lamentului de fatd, cum si orice
omisiune sau falsd inscriptiune
In registrul mentionat, va fi
pedepsitä cu retragere imediatä
si pentru totdeauna a numere-
lor W, atribuite firmei respec-
tive.
88. Conducdtorii vehiculelor
purtand numere W aunt supusi,
in ce priveste conduita, tinuta
si prezentarea actelor lor si ale
vehiculului, obligatiunilor si
sanctiunilor preväzute In acest
regulament pentru toti ceilalti
conduatori de vehicule.
Vehiculele garajelor
89. Vehiculele, automobile des-
tinate serviciilor magazinului,
fabricii sau atelierului pentru
transporturi de persoane sau
materiale si märfuri, nu se pot
send de numere W, de mai sus,
ele vor trebui sä fie inscrise si
immatriculate in mod normal,
conform art. 18 §f. 42 ale aoestui
regulament.
Vehiculele automobile in repa-
ratie sau de vdnzare de ocazie
90. Vehiculele automobile da-
te atelierelor spre reparatie, sau
32 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931

garajelor spre vänzare ca tra- surd sau träsurile destinate a

suri de ocazie, vor fi predate servi lectiunilor practice ale ele-
irnpreunä cu numerele lor de viler si o incdpere lateral& sau
ordine i cu Thule lor de circu- invecinatä pentru instalatia scu-
latie, sub adeverire scrisä si lelor unui atelier redus la nece-
semnatd. de cdtre factorii lor sitätile elementare ale repara-
rtispunzätori, intreprinclerea rd- tiunilor unui asemenea vehicul;
manand raspunzdtoare de orice O träsurd-automobil carosatä,
accidente sau infractiuni la legea incdpätoare pentru cel putin 5
si regulamentul de fatä pänd la elevi, plus instructorul lor;
predarea vehiculului reparat, cu b) SA lac& serii de cursuri in-
numärul i foaia de circulatie destulatoare din cari cel putin
respectivd, contra adeverintei eli- 30 de sedinte de practica condu-
berate. cerii pe träsurile-scoalä", libe-
rând diplome cu notarea sepa-
Dispozitiuni privitoare la coalile de ratä a fiecärui curs reglemen-
conducatori pi la circulatia vehiculelor tar, dupa sistemul de notare
lor afectate lectiunilor de conducere preväzut in acel regulament.
92. Cererile de autorizare
Autorizatii pentru functionarea unor ase-
menea scoli, trebuese sä cu-
91. Nici o scoald de instruirea prindä toate indicatiunile pri-
candidatilor pentru calitatea de vitoare la starea civild si la sir
conduator de vehicule cu trac- tuatiunea sociald a solicitatoru-
tiune mecanicd, nu va puteä, lui, cum si la inclicatiunea pre-
function& fdrá o autorizare spe- cisd atât a domiciliului sdu (sau
cial& a Ministerului de Interne, resedintei stabilimentului sau de
cu avizul Cazierului Central al industrie sau comert) cat i pe
automobilelor, atat asupra opor- aceea a situatiunii localului de
tunitdtii scoalei at si asupra scoalä pentru care solicitä auto-
personalului instructor si asu- rizarea de functionare.
pra programului si färä a fi do- Aceste.cereri vor fi insotite de
vedit indeplinirea urmdtoarelor o recepisä a unui biurou de per-
cepere sau a administratiei fi-
a) Sä aibd localul scoalei in- nanciare locale pentru plata pe
stalat intr'un imobil apropiat seama statului a taxei de 5.000
acestei destinatiuni cuprinzând lei.
cel putin: 93. $colile de conduatori nu
O salä destul de spatioasä pot fi situate in orase, dec&t In
pentru a cuprinde o estradl afara centrului de circulatie de-
pentru expunerea sasiului ne- terminat prin ordonante de au-
cesar cursului de nomenclaturd toritatea politieneascit superioa-
a motoarelor cu explozie, cum rd localä $i anume, in as& fel,
bäncile necesare numärului ca träsurile de scoald sä aibd, ac-
de elevi ce urmeaza, fiecare serie ces at mai usor si mai scurt
de cursuri. spre drumurile periferice ale
O camera de biurou a direc- orasului.
tiunii scoalei. Verificarea indeplinirii
Un vestiar al elevilor, in care conditiunilor de mai sus cerute
sä se afle instalate si un numär pentru autorizarea unor aseme,
de cuvete cu robinete de apd , nea scoli se va face prin refe-
pentru spälare, rat, pentru Bucuresti de unul
O salä, de garaj pentru trä- din membril comisiunii delibe-
www.digibuc.ro
 LEGI DE HNIFICARE. 10 lanuarie 1931
rative a Cazierului Central din
Ministerul de Interne, cu avizul
Prefecturii municipiului, iar
pentru restul tdrii, de chestura
sau politia respectiva.
In urma acestei verificdri,
Serviciul Cazierul Central va
decide.
95. Punerea, in circulatiune a
oricärei trdsuri de scoald" este
supusd si ea obtinerii in preala-
bil a unei foi de circulatiune,
mentionând numele i adresa
scoalei, numdrul de Immatricu-
lare al träsurii i numele pro-
prietarului intreprinzdtor al
5coalei i domiciliului lui.
Aceastd foaie de cireulatiune
ca i numdrul de Immatriculare
al träsurii se elibereazd In con-
ditiunile 1 cu formele obisnuite
prevázute in regulamentul de
fatá la art. 18 si 42.
96. Directorul de studii a
oricdrei din scolile de mai sus,
ca i instructorii lor pentru
practica conducerii, trebuie sd
fie recunoscuti oficial ca apti in
specialitatea lor i sfi, fie titulari
ai unui permis de conduoere eli-
berat In formele i conditiunile
prezentului regulament. Ei sunt,
in aceastd privintd, supusi tutu-
ror prescriptiunilor ce privesc
pe conducAtorii de asemeni ve-
hicule in general, oricând vor
circulà conducând asemeni ve-
hicule pe cdile publice.
Drumurile admise acestor
trasuri
97. Este cu desdvdrsire in-
terzis instructorilor de mai sus
sä predeà lectiuni de conducere
pe drumuri publice interzise
pentru aceasta prin ordonantele
date de cdtre autoritatea poli-
tieneascd superioard localä.
98. In timpul lectiunilor, ele-
vii vor trebul ad fie asistati tot
timpul conducerii vehiculului-
scoald de cdtre instructorul lor
care va legitimd aceastá calitate
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-3.
33
cu un permis purtand fotogra-
fia, numele i pronumele lui
calitatea lui In personalul scoa-
lei, permisul fiind semnat
stampilat de directiunea scoalei
vizat de autoritatea politie-
neascä.
Acest instructor va stlt, necon-
tenit pe scaunul de aldturea ele-
vului care conduce, spre a inter-
veni la nevoie; el rämdne perso-
nal responsabil de orioe stricá-
cuni sau accidente cauzate in
timpul lectiunilor de elevii
Constatarea í urmtirirea infractorilor
la Legea i liegulamentul asupra cir-
ca/Old pe drumurile publice
Agentii de constatare a infrac-
tiunilor
99. Constatarea i urmdrirea
abaterilor la dispozitiunile legii
asupra circulatiei publice si ale
regulamentului de MO., vor fi
Mcute numai in modul ardtat
mai jos si numai de urmdtoa-
rele organe:
a) Membrii Parchetului, Tri-
bunalelor, in raza circumscrip-
tiei lor;
b) Agentii de politie judiciard;
c) Controlorii onorari ai cir-
culatiunii pe drumurile publice
Controlorii Onorari ai
Circula(iei1)
Controlorii onorari sunt In-
vestiti cu aceastá calitate la ce-
rerea lor, adresatd Cazierului
Central din Ministerul de Inter-
ne si aprobatä de acesta, In
urma ref eratului autoritätii de
politic a domiciliului solicitato-
rului si a avizului Automobil
Clubului Regal Român.
Investirea lor se face prin li-
berarea unui carnet de legiti-
') Num5rul Art, este arit, In mai multe
locuri din acest Begulament.
34 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
mare prevazut cu fotografia
seranätura titularului, cuprin-
zand conferirea acestei calitäti
mentiunea c. toate autoria-
tile sunt tinute IA, le asigure tot
concursul necesar pentru Inde-
plinirea atributiunii lor. Carne-
tele vor fi semnate de Ministerul
de Interne sau de un delegat al
säu si contra sernnate de seful
serviciului Cazierului Central,
prin a cäror deciziune se pot si
retrage aceste atributiuni.
Procesele-verbale de constatare
100. Procesele-verbaIe de con-
statarea abaterilor, se fac nu-
mai pe formulare din caiete spe-
ciale trimise autoritätilor res-
pective de cátre Ministerul de
Interne si vor contine:
Ziva, ora i locul unde abate-
rea a fost constatatá;
Numárul de Immatriculare, cu
toate literele aferente al vehicu-
lului in cauzá.
Numele, pronumele i domici-
liul vehiculului,
cum si numärul permisului sàu
de conducere j autoritatea care
l-a liberat.
Numärul foaiei de circulatie
al vehiculului i autoritatea care
1-a liberat.
Enumerarea deslusia a aba-
terilor constatate, cu descrierea
Imprejurärilor, and e vorba de
accidente si mai ales din punct
de vedere al regulelor de cirou-
latie.
Numele, pronumele i domici-
liul a doi martori, de vor existä.
Articolul din regulamentul de
faa care sanctioneazá abaterea
sau abaterile constatate si a-
menda prescrisä de agentul con-
statator pe baza acestor sane-
tiuni.
Ardtarea altor urnaári sau
Imprejurári, and e vorba de
accidente ce au produs pagube
materiale sau rániri, sau moar-
tea vreunor persoane, pentru a-
www.digibuc.ro
cestea din urmä, arätänd nume-
le, pronumele i domiciliul odor
pagubiti sau räniti, când este cu
putinta, cum si daa este posi-
bil, o schitä a accidentului In
felul cum s'a sávarsit.
Când infractorul se sustrage
prin fugä, dela dresarea i sem-
narea procesului-verbal, aceasta
se va mentionä In pr. verbal care
va fi completat numai cu indi-
catiunhle ce s'au putut obtine a-
supra lui ì asupra vehiculului
lui.
101. Procesele-verbale vor fi
acute In trei exemplare, toate
semnate de agent, eventual de
martori si de infractor, pe for-
mulare imprimate din caiete
speciale. Unul din exemplare se
va immänä infractornlui, iar ce-
lelalte dou5, exemplare vor fi de-
puse la autoritatea politieneascá
In a arei razä s'a constatat in-
fractiunea. Aceastä autoritate
remite de urgent's,' ambele exem-
plare serviciului circulatiei a
politiei locale care Inregistrand
cuprinsul procesului-verbal va
trimite, cu nunfär, data si viza
de inregistrare, un exemplar di-
rect instantei de judecatä com-
petinte, iar al doilea exemplar
Cazierului Central al automobi-
lelor din Ministerul de Interne.
Plata amenzilor pe loc
102. Când infractiunea nu
comportá i pedeapsa Inchiso-
rii, iar infractorul se recunoaste
vinovat i voeste sä, pateasa
amenda pronuntaa, plata va fi
fäcutá In mâinile agentului In
conditiunile art. 65, 66 din legea
de organizare a politiei generale
a statului1); confirmarea plátii
se va face prin liberarea de atre
agentii Incasatori a chitantei de
incasare, cum si prin facerea
1) A se vedea Legea de organizace a po-
litiei generale a Statului, din 21 Lille 1929
la pag. 677, vol. XVII.
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 35

mentiunii de platg a ameniii pe constatate printr'un singur pro-

dosul procesului-verbal ce a fost ces-verbal dresat in trei exem-
immanat infractorului, cu sem- plare.
ngtura acestuia si a agentului, 104. In caz de recidivg, se va
In aoeste cazuri, agentul odatg aplich maximul amenzii, iar la
cu inaintarea celorlalte exem-1 noui recidive se va puteà da o
plare la autoritatea de care de- amend& pang la lndoitul maxi-
pinde, va depune sums. Incasatg mului acesta.
contra semngturii i sigiliului de Prin recidivg se intelege re-
primire (pe verso) al duplicatu- petarea oricgreia din abaterile
lui din matca chitantierului, a- dela prescriptiunile acestui re-
celui ce primeste suma i va face gulament, sgvarsit in cursul u-
pe ambele exemplars de procese- nui an dela data sanctiongrii
verbale ce predg, aceeas menti- unei alte abateri printr'o send
une de aplicare a art. 65 si 66 tintg rgmasg definitivg, chiar
din legea de organizare a poli- neexecutatg.
tiei generale a Statului.
Serviciul de circulatie care va Suspendarea dreptului de a cir-
inregistrà aceastg, procedurd, va culd panel la judecare
retine In acest caz exemplarul 105. Autoritätile constatoare
destinat instantei de judecatg, a unora din infractiunile la le-
scriind peste continutul lui cu- gea i regulamentul de fatg, vor
vantul Anulat", punându-1 In- dupg imprejurgri, s
tr'un dosar aparte. Pe oel de al puteg,
doilea exemplar il va inaintit decidg, In afar& de aplicarea a-
i ridicarea dreptului in-
Cazierului Central ca mai sus menzii
cu aceleasi mentiuni. Suma In- fractorului de a conduce, retrg-
casatá o va predà casierului au- gandu-i permisul pang la pro-
toritgti cgreia apartine spre a nuntarea unei sentinte judecd-
efectua vársarea ei, conform dis- toresti In aceg cauzg. In aseme-
pozitiunilor art. 112 al acestui nea cazuri, va fi tinutg sg facg a-
regulament. ceastil mentiune in marginea pro-
103. Abaterile dela prescrip- ceselor-verbale ce inainteazg atat
tiunile regulamentului de fatg instantei de judecatg, cat si Ca-
se pedepsesc in felul i cu pedep- zierului Central al circulatiunii.
sele ad arátate; aceste pedepse 106. Retragerea permisului
fiind aplicate i executate fárá ridicarea dreptului de a conduce
prejudiciul alter sanctiuni ce este interzisä In timpul perioa-
urmeazg a fi aplicate potrivit delor electorale, socotite ash cum
prevederilor codului penal, altor se aratg la art. 7 al acestui regu-
legi sau regulamentului de fatg, lament.
in cazurile de pagube i distru- Poprirea vehieu/e/or
geri materiale sau de loviri
rtiniri din cari ar urnag sau nu, 107. Deasemeni, pentru sco-
moartea unei persoane. puri bine motivate de cercetarea
infractiunilor cari sunt pedepsi-
Cumulul de contraven4uni bile si de codul penal, aceste au-
toritäti pot retine i vehiculul
Infractorul dovedit a fi sgvar- la poprealg, and este considerat
sit in acelas timp mai multe din ca corp delict, pang la desgvar-
contraventiunile sanctionate de sirea cercetgrilor, insg In nici
legea i regolamentul de fatg, va un caz in timpul perioadelor
fi pedepsit deosebit pentru fie- electorale si nu mai mult ca 24
care In parte, iar faptele vor fi ore, (lama nu au In aceastg pri-
www.digibuc.ro
30 LEGI DR UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

yin% o dispozitie scrisg din par- stafat i inregistrat infractiunea

tea autoritätilor judeatoresti judecatg..
sesizate de afacere. 112. Incasarea amenzilor la
Chiar in acesi din urmg caz, infractiunile flagrante ca ai a
popreala nu va puteà trece peste celor ce urmeazg, a fi executate
cinci zile. pe baza sentintelor judecgtoresti
Cazurile de poprealg prevg,- rämase definitive, se face potri-
zute de acest articol sunt i ele vit prescriptiunilor art. 65 si 66
supuse regulelor stabilite de art. din legea pentru organizarea po-
15 si urmgtorii de mai sus. litiei generale a Statului.
103. Functionarii i agentii Autoritgtile ce incaseazg, a-
autorit4ilor politienesti cari vor menzile de mai sus sunt obligate
fi dovediti a se fi abátut dela a depune cu borderou la fiecare
regulele stabilite de art. 106 de sfarsit de lung., la administratia
mai sus, vor fi pedepsiti cu in- financiarg, pe numele Ministe-
chisoare dela 3-6 luni si pier- rului de Interne (Directiunea Ge-
derea clrepturilor politice. nerald a Po IWO cu mentiunea:
a, provin din amenzi la Legea
Calcarea sancfiunilor circulatiei.
Fondul astfel adunat, serveste
109. Contravenirea la. execu- acoperirii nevoilor strict regle-
tarea pedepsei ridicgrii dreptu- mentare ale aplicgrii Iegii si re-
lui de conducere se va pedepsi gulamentului de fatg, restul rä-
cu inchisoarea pang la sase luni mâne a fi värsat la finele anului,
cu amendg dela 2.000 Ong la cu referatul Cazierului Central
10.000 lei (art. 6 din lege). al Automobilelor i cu justifica-
rea sumelor cheltuite, pentru a
Competinfa judiciard fi destinate potrivit dispozitiuni-
lor art. 98 din legea asupra or-
ganizgrii Politiei Generale a Sta-
110. Instanta competinte a tului.
judea, abaterile la legea circu-
latiei si la regulamentul de fata Menfionarea pedepselor in
este numai judeatoria locului permisul de conducere
uncle abaterea a fost comisg.
care va judea in cel mult 20 113. Pedepsele de mice fel a-
zile dela primirea procesului plicate de autoritgtile politie-
verbal Ma drept de opozitie. nesti ca i cele dictate de judo-
catá i rtimase definitive, vor fi
Apelul obligatoriu trecute, la locul re-
zeryat in permisele Mr de con-
Impotriva hotáririlor pronun- ducere de cgtre serviciul de cir-
tate de judeatorii, eel con- culatie, care este obligat a le
damnati vor aveà dreptul de trece i in registrele sale si a
apel la tribunalul aceluias Mc, le comunica de urgentg Cazieru-
in termen de 10 zile dela comu- lui Central din Ministerul de In-
nicarea hotäririi ce apeleazg.. terne.
Instantele de judecatg 114. Pentru modifiarile sau
ale cgror botáriri au rgmas de- §.teraturile f Acute in permisele
finitive, sunt datoare sg conau- de conducere, titularii Mr vor fi
Wee din oficiu sentintele Mr, urn) gri ti ca pentru falsuri In
atât Cazierului Central din Mi- acte publioe.
nisterul de Interne, at si auto- 115. Procesele verbale de con-
ritgtilor politienesti cari au con- traventiune la dispozitiunile le-

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Ianuarie 1931
gii de circulatie gi ale regula-
rnentului de fata nu pot fi anu-
late pentru vicii de forma, gi pot
fi completate de instanta prin
orice alte mijloace de probl.
DECIZIE
pentru serviciul de ordonanlare si con-
tabilizare a cheltuelilor in armata
DIN 14 IANUARIE 1931
Aceasta Decizie sub No. 1/931,
s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, No. 11 din 14 Ianuarie 1931,
unde e poate consultà. A se
veda, i Legea contabilitätii pu-
blice, din 31 Iu lie 1929, la pag.
783, vol. XVII.
INSTRUCTIUNI
relativ la operallunile de recrutare in
armata
DIN 17 IANUARIE 1931
Aceste Instructiuni, s'au pu-
blicat in Monitorul Oficial, No.
14 din 17 Ianuarie 1931, unde se
pot consultà. A se vedeh i In-
structiile anterioare, la pag. 10,
vol. XVII, precum i noua Lege
de recrutare, din 7 Iu lie 1930,
la pag. 573, vol. XVIII.
LEGE
pentru reducerea diurnel deputalilor
senatorllor
DIN 22 IANUARIE 19311)
Art. unic. In cursul anului bu-
getar 1931, diurnele membrilor
Adunarii deputatior gi a Sena-
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 23
Decemvrie 19'10; promulgat cu Deeret No.
75/931 i publicat In itioni(oral Oficial
No. 18 din 22 lanuarie 1931.
www.digibuc.ro
37
tului vor fi recluse la suma de
lei, 800, ori ate gedinte s'ar tine
in aceeag zi.
Diurnele nu se pot urmari.
LEGE
pentru modificarea LeglI fondulul ju-
desean i comunal
DIN 22 IANUARIE 1931
Aceasta Lege a fost publicata
la pag. 1015 in Anexa", vol.
XVIII, unde se poate consultà.
A se vedeh i vechea Lege pen-
tru alcatuirea i repartitia fon-
dului judetean i comunal, din
28 Martie 1926, la pag. 222, vol.
XVXVI, abrogatä, precum
gi modificarea din 17 Februarie
1928, in nota dela pag. 224 ace-
lag valum, modificare abrogate',
gi ea prin art. 11 din prezenta
Lege.
REGULAMENT
pentru cercetarea registrelor funciare
din Bucovina
DIN 22 IANUARIE 1931 1)
Art. unic. Dispozitiunile art.
31, alM, prim, din instructiunile
pentru punerea In aplicare a
legii generale a registrelor fon-
ciare, emise in baza art. V al
legii din 25 Iulie 1871 (f. 1. i. No.
95), se modifica, cum urmeaza:
Oricine poate sa cerceteze re-
gistrele funciare, repertoriile
care se referd la ele, colectiunea
de acte sau registrul de tran-
scrierea actelor.
Timpul de cercetare se va
1) Acest Regularnent a fost sanctionat cu
Decret No. 79/931 si publicat In Monitorul
Oficial No. 18 din 22 lanuarie 1931. A se
vedei Regulamentul pentru reconstituirea
cirtilor funciare, din 31 lanuarie 1928, eu
moditiarile din 26 Octomvrie 1928 si 6 Au-
gust 1930 la pag. 835, vol. XVIII.
38 LEGI DE UNIFICARE. 27 lanuarie 1931
aduce la cunostinta publicá prin
afisare la biuroul registrelor
funciare; el nu poate depási 3
ore zilnic.
LEGE
pentru interpretarea art. 39 din Legea
pentru reorganizarea Ministerului Afa-
cerilor StrAine
DIN 23 IANUARIE 19311)
Art. unic. Prin cuvintele se-
fil misiunilor diplomatice, cari
pot fi recrutati i In afará de
personalul Ministerului" din art.
39 al Legii pentru reorganiza-
rea Ministerului Afacerilor
Sträine, se intelege ca se poate
incredinth temporar conducerea
unor misiuni diplomatice la
persoane din afar& de carierá
si care, la terminarea misiunii
ce li s'a Incredintat temporar,
inceteazä de a mai face parte
din personalul diplomatic.
REGULAMENT
pentru infilnlarea, mutarea i desflinla-
rea de debite de vânzarea produselor
monopolizate
DIN 27 IANUARIE 1931 1)
A. Condi(iuni de local
1. Infintári sau mutári de de-
bite, indiferent de feIul lor (spe-
Aceasti Lege s'a votat de Senat §i A-
dunarea deputatilor in sedintele dela 19 si 22
Decemvrie 1930; promulgath cu Decret No.
102/931 si publicath in Monitorul Oficial No.
19 din 23 lanuarie 1931. A se vedeh vechea
Lege din 13 Fenuarie 1894 la pag. 1217,
vol. II, cu mod. din 19 Iulie 1921 la pag. 951,
vol. IX-X; Decretul pentru organizarea
Ministerului AfacerilorStrhine, din 6 Maiu
1929 la pag. 474, vol. XVII precum i Legea
pentrn organizarea Ministerelor din 2 Au-
gust 1929 la pag. 877 acela volum.
2) Acest Regulament a fost publicat in
Monitorul Oficial No. 21 din 27 lanuarie
1931. A se vedeh i Legea pentru admini-
strarea i exploatarea tvlonopolurilor, din 2
lulie 1930 cu modif. din 2 Aprilie 1931 la pag.
401 si 1027, vol. XVIII
www.digibuc.ro
ciale, ordinare i rurale), nu se
admit deck in localuri de zid.
2. Pentru debitele speciale lo-
calul trebuie sá fie destinat ex-
clusiv pentru vânzarea produ-
selor preväzute de art. 62 din
Lege; sá aibh intrarea directit
in strada i sä, fie destul de
incápátor pentru ca consuma-
torii sä fie serviti in interiorul
localului (minimum 5 mp.).
3. Când se cere Infiintarea
sau mutarea unui debit special
inteo portiune dintr'o prävälie
mai mare, separatitmea acestei
portiuni de restul präväliei tre-
buie sä fie fácutá complet pan&
in tavan, printr'un zid de cdrä-
midä, sau scagliolá, sau prin-
tr'un perete de paiantä, cu in-
trarea directá in stradá si In
ash fel separatit i amenajatä,
ca consumatorii sa fie serviti In
interiorul localului.
4. In statiunile C. F. R., por-
turi, aeroporturi, statiuni bal-
neo-climaterice, târguri sau bal-
ciuri, terenuri pentru sporturi,
si In general unde nu existä
constructii de zid, se vor acordh
autorizatiuni pentru nfiintári
sau mutári de debite i n lo-
caluri de bârne sau paiantä, pre-
cum si In chioscuri de metal
sau de lemn.
B. Condifiuni de distanta /Mrs
localuri
5. Pentru debite speciale:
a) In general, localul sä fie la
distantä de minimum WO metri
de debitele speciale existente,
indiferent dacä aceste debite
sunt sau nu pe aceeas stradá;
b) In pietele publice i sträzile
notoriu cunoscute ca mult fre-
cuentate se poate reduce dig-
tanta In raport cii situatia de
fapt.
6. Pentru debite ordinare:
a) Fatä de debitele speciale
existente localul trebuie ad fie
la o distantit de minimum 100
metri;
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Iattuarie. 1931 39

b) Intre ele numgrul lor este 12. Societätilor i intreprin-

nelimitat, indiferent de distantg.
7. Pentru debite rurale:
a) Numgrul lor este nelimitat,
indiferent de distantä sau de
populatie;
b) Comerciantii de bluturi
spirtoase, brevetati de Ministe-
rul de Finante, sunt dispensati
de a produce acte doveditoare
a calitgtii de cetätean roman
de bung purtare, cerute de art.
61 0 66 din lege.
8. Distanta dintre localuri
prevgzutg la art. 5 si 6 se va
mäsura in linie dreaptg, pe dru-
mul cel mai scurt ce duce dela
mijlocul usii de intrare a loca-
lului, pentru care cere Infanta-
rea sau mutarea unui debit
panä la raijlocul usii de intrare
a debitelor invecinate.
C. Ordinea de preferintti
9. Mat la acordarea de au-
torizatiuni pentru debite, cat
la mutarea lor, in caz de con-
curentä (conflict de distantg in-
tre localuri), pentru anumite
centre, ordinea de preferintg va
fi urmätoarea:
a) Invalizi i vgduve de rds-
boiu, personal;
b) Invalizi si vgcluve de rgs-
boiu, In asociatie cu valizi;
c) Valizi i societäti legal con-
stituite.
D. Diverse autorizatii
10. Se mai acordä autoriza-
tiuni pentru desfacerea numai
a timbrelor fiscale, cu respecta-
rea distantelor dintre localuri,
pevgzute la cap. B.
1 1. Institutiunilor de stat, ju-
det i comung, precum si insti-
tutiunilor particulare, bancare
se pot acorda autorizatiuni pen-
tru timbre fiscale, indiferent de
distantg fatg de debitele de la art. 4; art. 5, alin. b; art. 10,
orice categorie, cu dreptul la re- 11, 12 si 13, precum si pentru
miza prevgzutg in deciziunile
Ministerului de Finante.
www.digibuc.ro
derilor comerciale cari au sucur-
sale sau cantine, se pot acorda
autorizatiuni pentru infiintarea
de debite, pentru fiecare local
in parte, dacg localul indepli-
note conditiunile prevgzute de
prezentul regulament.
13. Se mai acordd autoriza-
tiuni pentru vânzarea de bri-
chete de orice fel, amorse 0 a-
prinzgtoare de lampi.
14. In debitele speciale vor
functionh numai vanzátori au-
torizati de C. A. M. si cari tre-
buie sá indeplineascg aceleasi
conditiuni ea si debitantii. Nu
este nevoie de aceastg autori-
zatie ca vânzarea sä, se facg de
sotul sau sotia, ori de copiii a-
flati ineg sub autoritatea pg-
rinteascg a debitantului.
E. Cine del aprobarea
15. Pentru cazurile prevgzute
la art. 12 si 13; art. 5, alin. a:
art. 6, alin. a si b si art. 7; art.
14, atht in caz de infiintári cat
si de mutgri de debite, apro-
bärile se vor da de catre seful
depozitului respectiv, pe baza
cercetärilor fäcute de revizor
pentru judet si personal de sef
sau un functionar al depozitu-
lui, pentru orasul de resedintg,
sub rezerva ratificgrii aprobäri-
lor de cdtre seful circumscrip-
tiei de inspectie respectiv.
Pentru cererile de debite ru-
rale, dacg solicitatorul indepli-
neste conditiunile prevgzute de
prezentul regulament, revizorul
va puteh autoriza provizoriu
subdepozitul postal respectiv,
sg inceapg imediat aprovizio-
narea debitului, rdmanand ea
formalitgtile de aprobare i li-
berarea autorizatiei sa se facá
ulterior.
16. Pentru cazurile prevgzute
cazurile cand solicitatorii de au-
torizatiuni au mai fost debi-
40 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
tanti, Ins& li s'au anulat autori-
zatiile de functionare a debite-
lor, aprobärile se dau de comi-
tetul de directie, pe baza cerce-
tärilor acute de organele exte-
rioare respective, controlate si
prezentate cu referat de servi-
ciul vanzärilor.
F. Retragerea autorizatiunilor
17. Retragerea autorizatiuni-
lor ce se vor eliber& in confor-
mitate cu dispozitiunile prezen-
tului regulament precum si a
brevetelor si a autorizatiunilor
liberate pe baza vechei legi si a
Incheierilor anterioare se va face
astf el:
I. De catre directiunea gene-
ralä:
a) In caz de deces al titula-
rilor;
b.) In caz de incetarea func-
tionärii debitelor pe trap de 30
zile Mr& o prealabilä Incuno-
stiintare a organelor C. A. M.
respective;
c) In caz de completti neapro-
vizionare pe timp de 3 luni.
II. De atre consiliul de ad-
ministratie:
Pentru toate celelalte abateri,
atfit la legea monopolurilor at
si la Incheierile i dispozitiunile
consiliului de administratie, dela
caz la caz.
G. Dispozitiuni tranzitorii
generate
18. Aictualele autorizatiuni
pentru chioscuri de fier sau
lemn se consider& provizorii
debitantii isunt obligati sa-si
mute debitele In localuri de zid
in conditiunile de mai sus, in
termenele ce se vor fix& de cá-
tre directiunea general& C. A.M.
19. Toate dispozitiunile pre-
väzute In regulamentele i deci-
ziunile anterioare, contrarii dis-
pozitiunilor prezentului regula-
ment, aunt si räman anulate.
www.digibuc.ro
REGULAMENT
Fundajia Virgil Cloflec" din Cluj
DIN 28 UNUARIE 1931 1)
Fondul de trei milioane
J. Fondul de trei milioane
este depus la, Banca National&
sucursala din Cluj, sub form&
do titluri de rent& a Improprie-
tdririi de 5 la sutá 19,2, in va-
loare nominal& de 5.797.100 lei
pe numele Universitatea Re-
gele Ferdinand I" din Cluj,
Fundatia Virgil Cioflec". Nici
o schimbare In compunerea sau
depozitarea acestui fond nu se
poate face deat eu respectarea
fidelá a prescriptiilor actului
de fundatie i cu incuviintarea
Senatului Universitar.
2. Gestiunea acestui fond, In-
casarea cupoanelor i ridicarea
valoarei lor se fac cu semnil-
tura Rectorului Universitätii.
lntrebuintarea veniturilor
3. Sumele ce rezultä din in-
casarea veniturilor nete se in-
trebuinteazd cum urmeazá:
Fondul A. de 90 la sutá circa
285.500 anual (este remis la ce-
rere conform actului de donatie)
d-lui donator Virgil Cioflec pen-
tru cumpäräri de opere de artä.
Fondul B. de 10 la But& de
28.500 lei anual este Intrebuin-
tat atat pentru transportul si
instalarea operelor de art2a, pen-
tru catalog, at i pentru ame-
najarea i Intretinerea sälilor
de expozitie, la cererea d-lui di-
rector al pinacotecii.
4. Atât sumele A, at i B,
necheltuite .1a scadenta cupoa-
nelor, vor fi depuse phi& la in-
trebuintare ca depozit liber, spre
fructificate, la una din bäncile
fl Acest Reguiament a fost sanctionat cu
Decret N. 120/931 i publicat In Monitorul
Oficial No. 22 din 25 Ianuarie 1931.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 41

mari din Cluj hotärite de cdtre Actele de origine

Senatul Universitar.
5. Veniturile necheltuite ale 10. Fiecare obiect de arta va
unui an nu se capitalizeazd de- avek pe cat se poate, acte de
cal cu Invoirea expresä a dona- origine procurate de artist sau
torului si a Senatului Univer- vanzátor, sau de oricine califi-
sitar. cat sd le certifice autenticitatea.
Ca reguld, aceste venituri ne- Aceste acte vor constitui o ar-
cheltuite se adaugd la veniturile hivä gestionatá si pästratä de
anilor urmätori. Daca fondul B directia pinacotecii.
devine prea mare, el poate par- 11. Un registru inventar, le-
tial sau total sa fie värsat la gat si cu file numerotate, va
fondul A. cu Invoirea directo- servi pentru Inregistrarea tutu-
rului pinacotecii aprobatá de ror obiectelor de artd.
rector. Fiecare obiect va fi numero-
tat si trecut In registru la rand,
Contabilizarea cu mentiunea actelor sale de
autentificare si cu loc alb pen-
6. Rectorul va tine un re- tru observatil ulterioare.
gistru-jurnal special, legat si cu
file numerotate, In care se vor Comisiunea fondului
trece to ate operatiile fondului.
7. Toate cheltuelile din fon- 12. Comisiunea fondului, ce
durile A si B se vor justifica se va alcátul dui:a moartea sau
prin facturi achitate, conform renuntarea donatorului la drep-
legit contabilitätti1). Originalul tul specificat prin art. 3, se
actelor justificative se va tine compune din urmátorii membri:
la rectorat, iar -o copie va fi a) Rectorul UniVersitätii sau
pdstratá la directiunea pinaco- delegatul sdu;
tecii. b) Directorul pinacotecii;
8. Pentru sumele fondului A c) Un critic reputat;
remise ca avans, chitanta provi- d) Un pictor;
zorie a donatorului descarca pe e) Un sculptor.
rector; pentru sumele fondului Membrii c, d i e sunt numiti
B, remise ca avans, chitanta pe z;zase ani de dare Senatul U-
provizorie a directorului Pina- niversitar cu luarea avizului
cotecii descarca pe rector. Facultdtii de litere. Ei Bunt re-
eligibili si reInnoibili Cate unul
la fiecare doi ani. Sortul va de-
Darea de seamd cide asupra celor cloud prime
reinnoiri.
9. Rectorul va prezenta, Se- Functia lor este gratuitd.
natului spre aprobare un raport 13. Presedintele comisiunii
anual asupra stärii financiare, este de drept rectorul, iar se-
asupra sporirii colectiilor, asu- cretarul, directorul pinacotecii.
pra localului, asupra contactu- Comisiunea se Intruneste ori
lui cu publicul, etc., raport ba- cand o convoacd presedintele.
zat pe acel al directorului pina- Consultarea membrilor se poate
cotecii si al datelor prezentate f ace $i prin corespondentd.
de donator. 14. Comisiunea va lexercita
Acest raport va fi. publicat In toate drepturile si prerogativele
unul din Anuarele Universitátii. donatorului, astfel cum sunt sta-
bilite In actul de fundatie i in
') A se vedea Legea contabilitltii publics, acest regulament. Deciziile se
din 31 Iu lie 1929 la pag. 783, vol. XVII. iau cu majoritate.
www.digibuc.ro
42 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
15. Propunerile de cump A-
rare ale obiectelor de art& se
pot face de fiecare membru al
comisiunii fondului; ele se fac
in scris si se centralizeazá la
directiunea pinacotecii. Direc-
torul face referatul asupra pro-
punerilor care sunt supuse la
votul verbal sau in scris al co-
misiunii. In caz de urgentá jus-
tificatá, referatul directorului sä
urmeze In cel mult patru zile
dela primirea propunerii.
Acest regulament a fost apro-
bat de cátre Senatul Universi-
tar in sedinta din 8 Octomvrie
1930.
CONVENTIUNE
pentru transportul expediplor po§tale
§i executarea serviciului postal §1 tele-
grafic pe calea ferata particulara
Buzau-Nehoia§i
DIN 28 DiNUARIE 1931 1)
Având in vedere actul de
concesiune No. 5431 din 12/25
Martie 1907, Incheiat pe baza
jurnalului Consiliului de Mini-
stri No. 291 din 1/14 Martie 1907,
intre ministerul lucrärilor pu-
blice iBanca Marmorosch,
Blank si Co., societate anonimä
pentru constructia cáii ferate
de interes local Buzáu-Nehoiasi,
declaratá de utilitate public&
cu decretul regal No. 1129, pu-
blicat in Monitorul Oficial No.
276 din 1907.
Avand In vedere câ pe baza
jurnalului Consiliului de Mini-
stri No. 1544 din 25 Octoinvrie
1910, concesiunea a trecut asu-
pra Societátii Anonime a Cáii
Ferate Buzáu-Nehoiasi.
Având in vedere art. 19 din
.1) Aceast5 Conventiune a fost ratificata
prin J. C. M. sub No. 1912/930 0 publicatä
n Monitorul Oficial No. 22 din 28 lanuarie
1931. Ea abroga vechea Conventie din 17
Martie 1909.
www.digibuc.ro
legea editor ferate din iniliativd
privatd1), din 28 Martie 1900, cu
modificitrile aduse ulterior in a-
nii 1925 si 1926.
Având In vedere cá pe baza
dispozitiunilor art. 30, 31 si 33
din actul de concesiune al aces-
tei linii, s'a incheiat intre direc-
tiunea general& P. T. T. si in-
tre societatea liniei ferate de in-
teres local Buzdu-Nehoiasi, con-
ventia din 17 Martie 1909, pen-
tru executarea serviciului pos-
tal, telegrafic i telefonic pe a-
ceasta cale ferata, i cä aceastä
conventie nu mai corespunde
situatiei actuale de dupá räs-
boiu.
Având in vedere cererea direc-
tiunii cäii ferate particulare Bu-
zäu-Nehoiasi, prin care solicitti
stabilirea unei noui conditiuni
pentru executarea serviciului
postal si telegrafic pe aceastä
linie.
Am incheiat urmätoarea con-
vent iune:
CAPITOMIL I
Personalul
1. Serviciul de postä i tele-
graf (In statiunile de pe linia
BuzAu-Nehoiasi se va indeplini,
in total sau numai in parte din
acest serviciu, in mod oblige-
toriu de catre sefii statiunii, sau
in lipsa lor de câtre impiegatii
de miscare, imputerniciti de ei
?i pe rdspunderea senor lor, in
orele obisnuite ale exploatärii,
când ei vor fi si la dispozitia
publicului.
2. In punctele de oprire ale
trenurilor, unde eventual nu
vor fi sefi de statie sau impie-
gati de miscare, schimbul de
1) A se vedea Legea dilor ferate din ini-
tiativa privatI, din 28 Martie 1900 la pag.
855, vol. II, cu modif. 31 Mai 1905 0 28
Martie 1926, precum si Regulamentul de
aplicare din 13 IDecenwrie 1925 la pag. 1174,
Arol.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
eorespondentl se va face intre
functionarii postali din trenuri
(ambulante) si intre factorii ru-
rali, in limita opririlor in acele
puncte fixate prin itinerariu.
3. In statiunile unde servi-
ciile de postg, prin desvoltarea
recunoscutg. de Regia Autononag
P. T. T., vor necesita spor de
personal, sefii de statiune vor
puteg fi ajutati In executarea
serviciului de postg usoarg de
cdtre functionari postali spe-
ciali, nurniti si plgtiti de Regia
Autonomg P. T. T. si aflati sub
ordinele sefilor de stet iuni nu-
mai in ceeace priveste atribu-
tiunile ler de serviciu postal.
4. Functionarii liniei ferate
Buzgu-Nehoiasi, cari vor fi in-
sercinafi a indeplini serviciul
de postä $i telegraf, la numirea
lor in functiune vor depune ju-
rgmântul prevgzut de legea
pentru statutul funaionarilor
publie0 sau de statutul perso-
nalului P. T. T., dupg cum
urmPazg:
Jur, in. mimele lui Dumnezeu,
pe onoare i constiintg, cg voiu
indeplini datoriile mele cu cre-
dintg si cg voiu respectb, cu
sfintenie legile i Constitutia
Patriei mele".
Jur cg nu voi impgrtäsi ni-
mgnui secretul si cuprinderea
corespondentei de tot felul".
Jur credintg Regelui Carol al
II-lea i Dinastiei Sale".
Ash, sg-mi ajute Dumnezeu".
Foaia de jurgmânt subscrisg
de functionarul respectiv i vi-
zatg de delegatul directiunii ge-
nerale a postelor, care a asistat
la depunerea juramântului, se
va pastre in arhiva administra-
-tiei cgii ferate Buzgu-Nehoiasi,
comunicâncl o copie i Regiei
Autonome P. T. T.
5. Inspectiunile si anchetele
1) A se vedea Legea pentru statutul func-
tionarilor _publici, din 19 Iunie 1923 la pag.
409, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
43
privitoare la serviciul postal si
telegrafic in statiunile citii f e-
rate Buzgu-Nehoiasi, se vor face
de organele de control P. T. T.
si de acelea ale adminitratiei
acestei eta ferate particulare.
La necesitate, pentru consta-
tári speciale, se vor face anchete
mixte cu delegati ai ambelor
administratiuni, obligate a se
anuntg la timp.
CAPITOLUL II
Servicial poçtal
6. Statiunile cgii ferate Bu-
zdu-Nehoiasi, care sunt autori-
zate a indeplini serviciul de
postg si telegraf, se vor deter-
mink dupg necesitate, de Regia
Autonomg P. T. T. care va co-
munich directiunii cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi, la inceputul fie-
cgrui an, orice schimbare, adgu-
gire sau suprimare.
Aceste statiuni vor executà
serviciului postal intern si inter-
national, adicg vor primi si ex-
pedig:
a) Corespondentg de tot felul:
oficialg i particular* simplg
si recomandatg, cu sau färg
ramburs, imprimate, jurnale,
etc. si scrisori internationale cu
valoarea declaratg;
b) Mesagerii interne de tot fe-
lul, cu sau färg valoare declare-
cu sau Mr% ramburs, mesa-
gerii externe fgrg ramburs, cole-
tele postale interne cu sau fgrit
valoare declaratg si gropuri
scrisori cu valoare declare*
Vor emite i plgti mandate
postale interne;
Vor vinde mgrci postale;
e) Vor execute serviciul pentru
postg ruralä;
f) Vor executh orice alt servi-
ciu pogal nou, intern sau inter-
national, pe care ulterior Regia
Autonomg P. T. T., de comun
acord cu administratia liniei fe-
rate Il va ggsi cg este necesar
44 LEGI DE UNIFICARE. 28 lauuarie 1931

el fie efectuat si prin interme- schimbh corespondentá, mesage-

diul statiunilor cxii ferate Bu- rii, postpachete, etc., direct cu
zau-Nehoiasi. statiunile de pe calea feratá Bu-
Executarea tuturor acestor zdu-Nehoiasi, se vor determina
servicii postale se va face de c&- de directiunea generald P. T. T.,
tre personalul call ferate Buz&u- intocmind tablouri care se vor
Nehoiasi in mod obligatoriu si distribui la fiecare din statiunile
in conformitate cu legile, regula- respective si la directiunea aces-
mentele, conventiunile, tarifele Si tei linii.
instructiunile in vigoare, privi- 10. Corespondenta simpld so-
toare la serviciile de postä in- sitn si adresatá in gári va fi
terne si internationala, far& a pusd la dispozitia publicului In
se mai percepe alte taxe supli- statiuni, in dulapuri speciale de
inentare. postä restantä, inchise in gea-
7. Corespondenta de serviciu muri, procurate de Regia Au-
privitoare la calea ferat& Buz Au- tonornä P. T. T. si asezate pa
Nehoiasi, preschimbatä, intre di- peronul statiei sau In interiorul
rectiunea acestei linii si orga- localului Or% sub toatá sigu-
nele sale, precum si aceà a sta- ranta. Toatä cealalt& corespon-
tirmilor ei intre dänsele, se va dentä Inregistratä se va predit
face prin personalul s&u de de sefii de statiuni, fie direct ce-
executie din statiuni, sau de lor in drept, fie organelor de dis-
tren, Ins& %A, a se face schimb tribuire p. t. t., dupg. caz.
de corespondent& cu persoane
sträine, aceasta din urm6 cores- CAPITOLUL III
pondent& urmand a fi incredin- Yagoane postale
tatä serviciului postal.
Corespondenta preschimbatá 11. Administratiunea cAii fe-
intre Regia Autononad P. T. T., rate Buz&u-Nehoiasi, se obligä a
directiunea cMi ferate Buz&u- transporth cu trenurile mixte si
Nehoiasi si statiunile ei, va fi de cálátori toate expeditiunile
consideratá corespondent& de Postale de orice categorie si pe
serviciu si tratatá in consecintá. functionarii postali de serviciu,
8. Expedierea si primirea co- in modul urmätor:
respondentei si a obiectelor pos- 1. Dacá expeditiunile postale
tale se face prin toate trenurile se vor puteh face in vagoanele
de calátori si mixte, in care va de bagaje ale trenurilor, sub
aveh dreptul sg, circule si sä-si supravegherea si räspunderea
indeplineascä serviciul functi- functionarului postal care va
onarii postali necesari pentru luà loc In acelas vagon cu con-
efectuarea curselor la ducere si ductorul trenului, ele,se vor face
intoarcere. gratuit conform actului de con-
Când se va gAsi de cuviint&, cesie.
atunci se va puteà face trans- expeditiunile postale
2. Bach',
portul expeditiilor postale in- sunt mai numeroase necesitänd
chise In saci sau postpachete, compartimente separate de acela
prin functionarul delegat de so- al bagajelor, atunci ele se vor
cietate, care insoteste trenul la face in vagonul special de post&
ducere si inapoiere, fdrá nici o si bagaje (jumátate vagon).
plat& special& din partea Regiei 3. Dac& Ins& traficul poVal
Autonome P. T. T. este ash, de mare Meat depAseste
9. Oficiile postale si biurou- capacitatea compartimentului
rile postale ambulante care vor din vagonul de post& si bagaj,
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 45

atunci se va pune- la dispozitia de concesiune, ca taxl de rulaj,

postei intreg vagonul de post& si 2 lei si 40 bani de osie si km pe
bagaj. distantele efectiv parcurse, atAt
12. Administratia societAtii la ducere cât i la intoarcere.
Buzau-Nehoiasi va tine la dispo- Plata se va face In conturi lu-
zitia Regiei P. T. T. pentru trans- nare, intocmite de directiunea
porturile expeditiflor postale, 3 chid ferate Buzäu-Nehoiasi, dupa
vagoane de postA i bagaj, pen- confruntarea cu datele oficiului
tru care Regia Autonom& P. T. Buz&u, care va tine zilnic foile
T. va pláti o locatiune fix& anu- de parcurs dup& indicatiunile
alä de 64.000 lei. Regiei P. T. T.
13. Vagoanele de post& i ba- 17. La vagoanele speciale de
gaj se vor procurà de societatea post& i bagaj cu doll& osii, in
adj. ferate Buz&u-Nehoiasi i vor care s'a rezervat un -comparti-
fi astfel amenajate in interior, ment pentru bagaje i pentru
ca s& corespund& sigurantei, conductorul trenului, taxa de ru-
usurintei de manipulatie i tu- lai pentru transporturile postale
turor cerintelor postale indicate se va socoti numai pentru o sin-
de Regia P. T. T. gurá osie; iar la vagoanele spe-
La compartirnentul postal al ciale intrebuintate complet nu-
vagonului de post& i bagaj Re- mai pentru post& taxa de rulaj
gia P. T. T. va ave& dreptul s& se va socotl dupa numärul de
adapteze cutii de scrisori, pe osii ce are vagonul.
contul säu i fárá vreo platä 18. In caz c&nd vagonul des-
cátre directiunea liniei Buzáu- tinat serviciului postal s'ar de-
Nehoiasi, sau sä, se fac& o des- fect& In mersul lui, directiunea
chizáturá in peretele vagonului càii ferate Buzäu-Nehoiasi este
de post& i bagaj pentru intro- obligata a pune la dispozitia
ducerea scrisorilor. functionarilor postali, spatiul
14. Suma previlzutá drept lo- necesar Indeplinirii serviciului
catiune pentru cele trei vagoane inteun alt vagon de orice cate-
de postä i bagaj se va plátl gorie, pentru ca sä nu fie sus-
anual de Regia Autonoma P. T. pendatá sau intreruptä cursa
T., in ea cuprinzändu-se: lumi- postald, ludndu-se toate precau-
natul, incAlzitul, intretinerea tiunilenecesare pentru ca func-
reparatiunea acestor trei va- tionarul postal sä, poatä lucr& In
goane puse la dispozitie de cätre sigurantä, i nestingherit de ni-
administratia cáii ferate Buz&u- meni.
Nehoiasi, dupg, necesit&tile ser- 19. Directiunea cgii ferate
viciului. BuzAu-Nehoiasi nu-si ia rAspun-
15. Administratia cAii ferate derea pentru pierderea sau dis-
Buzgu-Nehoiasi este datoare a paritia valorilor incredintate
aye& Intotdeauna, in bun& stare personalului postal; isi ia ins&
de functionare, rezervä de va- obligatiunea ca, prin personalul
goane de post& i bagaj, astfel sdu, sá dea tot concursul nece-
cá, In caz de defectare sau acci- sar pentru salvarea i asigura-
dentarea unui vagon, transpor- rea expedhiei si a valorilor pos-
tul postal s& nu sufere. tale aflate In vagon, and s'ar
16. Pentru tractiunea vagoa- Int&mplà ca functionarul postal
nelor speciale de post& i bagaj srt fie pus In as& stare, Mat s'ar
atasate la trenurile acestei cal gási in neputint& de a-si pástr&
ferate, Regia Autonomä P. T. T. sau a-si asigurà expeditia pos-
va pláti directiunii c&ii ferate tal& si valorile din cauza vre-
Buzäu-Nehoiasi, conform actului unui accident In vagonul postal,
www.digibuc.ro
46 LEGI DE UNIFICARE, 28 Ianuarie 1931
provenit din cauza liniei sau a
altei imprejurgri de fortg majo-
rg. Ace las concurs Il va da func-
tionarilor postali si In cazuri de
pericol, ränire gravg, atac ban-
ditesc, etc.
CAPITOLUL IV
Orarul curselor
20. In statiunile cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi trenurile nu vor
fi pornite pâng ce schimbul, In-
cArcarea i descgrcarea expedi-
tiunilor postale nu vor fi com-
plet terminate.
In caz de nevoie, functionarul
postal va face uz de semnale
(fanion sau lanterng) punându-le
la usa vagonului; aceste semnale
vor fi respectate de personalul
de miscare al statiunilor.
21. Intarzierile mai mari de
3 minute peste oprirea reglemen-
tail in pornirea trenurilor, pro-
venite din cauza serviciului pos-
tal, se vor semnalg de cgtre di-
rectiunea cgii ferate Buzgu-Ne-
hoiasi, Regiei Autonome P. T. T.,
care va trebui sg ia cuvenitele
mgsuri pentru Inläturarea Intar-
zierilor.
22. Directiunea cgii
Buzgu-Nehoiasi, tinând seama
de necesitgtile serviciului P. T.
T., va face cunoscut din vreme
(cu cel putin 15 zile inainte) Re-
giei Autonome P. T. T. modifi-
cgrile ce ar introduce In mersul
sau oprirea trenurilor, precum
suprimgrile sau adgugirile de
trenuri noui.
CAPITOLUL V
Serviciul telegrafic
23. Corespondentele
fice private $i oficiale vor fi
taxate si manipulate de persona-
lul caii ferate Buzgu-Nehoiasi In efectuà In orele de serviciu ale
conformitate cu legile, regula- statiunilor respective de pe calea
mentele, conventiunile i instruc- feratä Buz6u-Nehoiasi, In ca-
www.digibuc.ro
tiunile de serviciu ale Regiei Au-
tonome P. T. T., privitoare la
telegraf, färg a se mai percepe
alte taxe suplimentare.
24. In caz de intreruperea fi-
relor telegrafice, corespondentele
vor puteg fi preschimbate, pe cat
posibil, In mod reciproc, pe firele
rgmase bune ale uneia din cele
doug administratiuni, färg ca
aceasta sä dea loc la stabilirea
vreunui decont, fie din partea
Regiei P. T. T., fie din partea
directiunii cgii ferate Buzgu-Ne-
hoiasi.
25. Pentru expedierea mai cu
inlesnire a corespondentei tele-
grafice la si dela statiunile cgii
ferate Buzgu-Nehoiasi, Regia
Autonomg P. T. T., va face cu a
sa cheltuealg, in limitele posibi-
litgtii leggturg telegraficg intre
acele statiuni i oficiile postale
din acele localitäti sau cele In-
vecinate.
16. Regia Autonomg P. T. T.,
are dreptul sg aseze- liniile sale
proprii pe terenul expropriat sau
utilizat ci directiunea cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi, färg a plätl
vreo despggubire. Deasemenea
Administratia P. T. T., va
putek sg aseze firele sale Pe
ferate stâlpii directiunii cgii ferate
Buzgu - Nehoiasi j viceversa,
bineinteles dacg inältimea stâl-
pilor Inggdue Intinderea de
noui fire, plgtind In acest
caz, Administratia P. T. T., ca
si directiunea cgii ferate Buzgu-
Nehoiasi, administratiei cgrei a-
partin snip% o taxg de loca-
tiune de 64.000 lei pe an l pe
km de fir desvoltat.
27. Personalul P. T. T., de
control al liniilor telegrafice va
aveg dreptul sg inspecteze insta-
latiunile telegrafice de pe aceas-
telegra- ta cale feratd, precum i legg-
turile lor cu oficiile postale.
28. Serviciul telegrafic se va
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
zuri de pericole mari ca: incen-
diu, inundatii, etc.; sefii de sta-
tiuni sunt obligati a efectua
Inlesni transmiterea telegrame-
lor j in afark de orele de ser-
v iciu.
29. Telegramele date in inte-
resul serviciului call ferate Bu-
zau-Nehoiasi se vor face gratuit
daca nu tree de extremitatile a-
cestei cM ferate. In caz contra-
riu, ele vor fi taxate conform
tarifelor in vigoare ca i pentru
particulari.
30. Serviciul telegrafic se va
efectua de personalul cáil ferate
Buzau-Nehoiasi fad% all& plata
decal diurna prevazutá de art.
39.
CAPITOLUL VI
Transporturi speciale de personal
material
31. Personalul P. T. T., alb.-
toreste pe linia Buzah-Nehoiasi
in modul urmator:
a) Cu permise permanente
clasa I de liberä circulatie acor-
data in mod gratuit de direc-
tiunea call ferate Buzau-Neho-
iasi, urmatorului personal: di-
rectorul general, sub-directörul
general, directorul regional res-
pectiv, un inspector dela regi-
onala respectiva, inspectorul
sub-inspectorul biurourilor pos-
tale ambulante, controlorul si
atasatul tehnic al judetului Bu-
zau;
b) Cand deplasarile sunt 0:-
cute in interes de serviciu pe
aceastä linie, personalul va cá-
làtorl cu permise de clasa III,
valabile cu carnetul de identi-
tate sau cu ordine speciale ce se
vor prezenta la cerere.
In acest scop, Societatea Bu-
zau-Nehoiasi va pune la dispo-
zitia Regiei Autonome P. T. T.,
trei permise gratuite clasa III,
anonime.
32. Pentru transporturile de
www.digibuc.ro
47
materiale j unelte trebuincioase
serviciului telegrafic al Regiei
Autonome P. T. T., se va apnea
tariful normal cel mai ieftin din
seria taxelor fixate pentru tran-
sporturile márfurilor de mica
iuteala, redus cu 50 la auta.
CAPITOLUL VII
Märci, material fi obiecte de servicx
33. Regia Autonoma P. T. T.,
va procura statiunilor caii ferate
Buzau-Nehoiasi, marcile postale
de orice categorie, neoesare ser-
viciilor din gari, creditand pe
sefii de statii respectivi cu ase-
menea marci, potrivit importan-
tei traficului.
Personalul call ferate Buzau-
Nehoiasi, pentru a putea satis-
face cerintele publicului in orice
moment, este dator a-si corn-
pieta depozitul de marci cu care
este creditat, cumpärand fie dela
functionarii postali ai curselor,
fie dela oficiul eel mai apropiat.
34. Pentru executarea servi-
ciului postal si telegrafic in sta-
tiunile caii ferate Buzau-Neho-
iasi, Regia Autonoma P. T. T.,
va procura fara nici o plata per-
sonalului din statiuni legile,
conventiunile, regulamentele si
instructiunile privitoare la a-
ceste servicii.
Deasemenea vor procura si
registrele, imprimatele precum
obiectele necesare ea: dula-
puri, poste-restante, cumpene,
cutii de scrisori, stampile de zi,
stampile cu diferite indicatiuni
de serviciu, etc.
CAPITOLUL VIII
Contabilitate. Mandate. Subventie
35. Taxele proyenite din co-
respondenta postal& i telegra-
flea precum i conturile manda-
telor postale se vor inainta Re-
giei Autonome P. T. T. prin ofi-
48 LEGI DE UN1FICARE. 28 lanuarie 1931
ciul postal Buzau, cu adresa for-
mala, de atre directiunea aii
ferate Buzau-Nehoiasi, dupa fi-
nele fiecarei luni i cel mai tar-
ziu la 10 ale lunii urmätoare,
impreunä cu toate registrele,
mandatele j actele relative la
serviciul efectuat.
Regia Autonoma P. T. T. va
dispune verificarea acestor acte
de atre organele sale, care vor
stabill sumele bune de plata.
36. Lipsurile ce se vor cons-
tat& de cätre controla Regiei P.
T. T., vor form& obiectul unei
liste de lipsuri si se VOr Incas&
dela functionarii responsabili,
prin directiunea cäii ferate Bu-
zau-Nehoiasi, care le va \Tars&
conform cererii din comunicarea
respectiva; iar plusurile ce se vor
constatà, se vor regula cu oca-
ziunea primului cont urmator.
37. Regia Autonomd P. T. T.,
va pune la dispozitia statiunilor
cäii ferate Buzau-Nehoiasi, prin
intermediul directiunii acelei
sumele necesare pentru a-
chitarea mandatelor postale,
când statiunile respective IIi vor
semnal& a nu au fonduri din
venitul postal. Aceste sume se
vor cere numai dela oficiul Bu-
zau.
38. Regia Autonomä P. T. T.,
va acord& call ferate Buzau-Ne-
hoiasi o subventie de 10.000 lei
anual drept compensatie pentru
plata abonamentului centralei
telefonice dela sediul din Buzäu
al directiunii acelei linii, care
centralä a functionat färä platd,
in virtutea vechei conventii. A-
ceastä subventie se va achit& cu
incepere dela 1 Ianuarie 1931.
CAPITOLUL IX
Tratamentul personalului
39. Pentru efectuarea servi-
ciului postal si telegrafic, Regia
Autonomä P. T. T., va plat! se-
filor de statiuni, prin interme-
www.digibuc.ro
diul Administratiei call ferate
Buau-Nehoiasi, o indemnitate
sau diurna ce se va stabili de
comun acord de ambele admini-
stratiuni, proportional cu trafi-
cul corespondentei sau cu servi-
ciu ce efectueaza fiecare.
In aceastä indemnitate se cu-
prind i cheltuelile de cancelarie,
luminat, etc., necesare in acest
scop.
Regia Autonoma P. T. T., a-
corda o asemenea indemnitate
personalului din directia aii fe-
rate Buzau-Nehoiasi, care este
special insärcinat cu controla-
rea conturilor i scriptelor de
manipulare ale serviciului de
postä i telegraf, ce urmeaza a
se lnaint& apoi Regiei Autonome
P. T. T.
40. Nici un spor de indemni-
zatie sau diurna nu se va puta
acordh cleat la inceperea unui
exercitiu bugetar si numai daca
acest spor a fost prevazut in bu-
getul Regiei Autonome P. T. T.,
In urma unei intelegeri preala-
bile intre ambele parti.
Pentru anul 1930 diurnele Bunt
cele ce se achitä la data semna-
rii prezentei conventiuni.
41. Plata indemnizatiilor Si
diurnelor se va face lunar de
catre dirigintele oficiului Buzau,
pe baza statelor intocmite si cer-
tificate de directiunea Buzau-
Nehoiasi.
CAPITOLUL X
Indatoririle i responsabilitatea per-
sonalului. Despägubiri
42. ef ii de statie i impiega-
ii miscare ai statiunilor cäii
ferate Buzau-Nehoiasi, insarci-
nati cu executarea serviciului
postal si telegrafic, sunt supusi,
ca 5i functionarii P. T. T., tu-
turor indatoririlor i responsabi-
litätilor prevazute de legile si re-
gulamentele P. T. T., atta in
ceeace priveste secretul oorespon-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Ianuarie 1931
dentei, cat i pentru efectuarea
serviciului de orice naturä
pentru manipularea intregei ex-
peditiuni postale incredintatä
lor.
43. Directiunea cdii ferate Bu-
zdu-Nehoiasi nu va aveh nici o
rilspundere pentru greselile, cu
voie sau fárh, voie ce ar comite
functionarii sdi in executarea
serviciului postal si telegrafic,
chiar In cazul and ar aveh ca
consecintd o pierdere bäneascl
pentru Administratia P. T. T.,
insä ea este datoare:
a) A pedepsl pe impiegatii ei
vinovati, cu aceeas asprime ca
cum ar fi comis groeli In exe-
cutarea serviciului Eau propriu;
b) A retine din salariul lor su-
mele ce ar datork Regiei Auto-
nome P. T. T., din gestiunea ser-
viciului;
c) In, cazul and un sef de sta-
tie sau Impiegat al aii ferate
Buzdu-Nehoias va Pärdsl, cu
voie sau färä, voie serviciul
ar figur& asupra lui datorii bd-
nesti chtre ambele administra-
truni, din sumele sau averea ce
se vor gási se vor despagubi
ambele administratiuni propor-
tional cu pierderile can zate.
44. Orice abatere dela pres-
criptiunile legilor, regulamente-
lor, conventiunilor ì instructi-
unilor de serviciu postal si tele-
grafic, de chtre sefii de statie
sau impiegatii all ferate Bu-
zäu-Nehoiasi, vor fi aduse de ch.-
tre Regia Autonomd. P. T. T., la
cunostinta Directiunii acelei cdl
ferate, care este obligatá a lu&
mäsurile disciplinare de repri-
mare si indreptare.
CIAPITOLITL XI
Durata conventiel
45. Aceastä, conventie se va
consider& ca push, in aplicare pe
data de 1 Ianuarie 1930, incepu-
tul anului financiar, i va rá-
www.digibuc.ro
26495.C. Ilamangiu. vol. XI X.--4.
49
mäne In vigoare pana and Or-
tile interesate, de comun acord,
vor gäsl a este necesar modifi-
carea dispozitiunilor ei in parte
sau In total.
Totus, aceasta conventie poate
fi denuntata de una din párti cu
un preaviz de cel pu(in 6 luni
inainte de inceperea unui an fi-
nanciar.
46. Diferendele ce se vor ivl
intre Regia P. T. T., si Societatea
cdii ferate particulare Buzgu-
Nehoiasi, vor fi supuse spre li-
chidare Ministerului Luerdrilor
Publice si al Comunicatiilor.
Fäcut in triplu exemplar in
Bucuresti, la 2 Decemvrie 1930.
LEGE
pentru modif. art. din Legea pentru
organizarea administrallilor locale
DiN 29 IANUARIE 1931
Aceastä Lege a fost publicatá
la pag. 1016 in 'Anexa", vol.
XVIII, unde se poate consulth.
A se vedea Legea pentru orga-
nizarea administratiilor locale,
din 3 August 1929, la pag. 920,
vol. XVII, cu modif. ulterioare,
precum si noua modificare din
15 Iulie 1931, la ordinea crono-
logic& In acest volum.
D ECRET
pentru sanctionarea Statutelor So-
cletälli de gaz aerian, din municlpiul
Galati
DIN 30 IANUARIE 1931
Acest Decret sub No. 170/931,
impreund cu Statutele Societatii,
Caietul de sarcini i evaluarea
aporturilor sociale, s'a publicat
In Monitorul Oficial No. 24 din
30 Ianuarie 1931, unde se pot
consultit.
50 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931
REGULAMENT
pentru aplicarea Legil privitoare la
organizarea exportulul de animale 91
de carne
DIN 5 FEYRUARIE 1930)
1. Ministerul Agriculturii
DomenIilor i cel de Industrie
Comert, aunt autorizate sd
organizeze i ad rationalizeze
exportul de animale si de carne
proaspdtd din Romania, tinând
seam& de posibilitäAile de pro-
ductie ale tdrii, precum si de
capacitatea de absorbtiune si de
cerintele pietelor strdine.
In vederea realizarii acestui
scop, toate dispozitiunile privi-
toare la comercializarea anima-
lelor si a carnei proaspätd, se
vor M. de aceste cloud minis-
tere, de comun acord.
Drepturile de targ de animale,
de cari se bucurd diversele co-
mune din tard, vor fi revizuite
In termen de un an dela pu-
nerea in aplicare a legii pentru
organizarea exportului de ani-
made si de carne. Vor fi des-
fiintate acele tdrguri:
a) Despre cari se va dovedi
cd nu sunt motivate de intere-
sele economice locale;
Cari nu sunt inzestrate
conform prevederilor legii de
politie sanitard veterinard;
c) Cari din taxele de targ -nu
realizeazd nici atâta venit cat
este necesar pentru intretinerea
targului;
d) Carl nu se vor ingriji ad
aibd in fiecare zi de târg cu-
venita vizitä sanitard-veterinard
a animalelor admise la târg;
e) Cari nand la 1 Ianuarie
1932 nu vor fi inzestrate cu bas-
cule pentru antärirea anima-
lelor vandute la MIT.
1) Acest Regutament a lost sanctionat cu
Decret No. 4020/930 i publicat In Moni-
tor:Al Oficial No. 29 din 5 Fevruarie 1931.
A se vedea i Legea pentru organizarea
exportului de animate, si de carne, din 28
Iunie 1930 la pag. 421 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
Tdrguri de consum
Municipiile cu o populatie de
cel putin 70.000 locuitori, adicd
in prezent: Bucuresti, Chisindu,
Clui, Iasi, Timisoara, Oradea,
Cernduti, Galati, Caiova, Bräila,
Arad si Ploesti, precum si cen-
trele industriale sau comerciale
mai importante, cari vor fi de-
semnate de Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor de acord cu
Ministerul de Industrie si Co-
mert, sunt obligate ca in ter-
men de 5 ani dela punerea in
aplicare a legii pentru organi-
zarea exportului de animale si
de carne transforme tar-
gurile actuale de animale, In
targurt de consum, inizestran-
du-le cu instalatii trebuincioase.
rargul sd fie alaturat dui:4 po-
sibilitate, pe langd abator i sä
fie prevdzut cu linie de cale fe-
rat'd directd, cu cheiu de debar-
care si ocoale pentru inlesnirea
examindrii sanitare veterinare,
grajduri pentru addpostirea a-
nimalelor, hale de vânzare pen-
tru animalele mari, animale
mici si porci, grajduri pentru
animalele rämase nevândute de-
la un tdrg la altul, basculd, in-
stalatie pentru dezinfectarea
basculei si a grajdurilor, groapä
de gunoi, biurou pentru admi-
nistratia argului i pentru
bursà i o ciddire pentru por-
tar. Planurile de constructie ale
acestor târguri vor fi inaintate
pentru aprobare Ministerului
Agriculturii i Domeniilor.
Aceste targuri vor functiona
in baza unor regulamente locale
votate de consiliile comunale
respective si aprobate de Mini-
sterul Agriculturii i Domeniilor
de acord cu Ministerul de In-
dustrie i Comert.
Organizarea de sindicate
2. Ministerul Agriculturii
Domeniilor impreund cu Mini-
sterul de Industrie si Comert va
 LEGI DE UNIFICARE1 5 Fevruarie 1931
stimulä i sprijinl Anfiintarea
de sindicate pe regiuni produ-
cAtoare, sindicate cari vor func-
tionä pe baza unui statut apro-
bat prin jurnalul Consiliului
de Ministri.
Statutul va determinb, condi-
tiunile de admitere ale membri-
lor cari sunt producätori si co-
mercianti de animale, precum si
modul functionärii $i raza de
activitate a sindicatului.
Scopul sindicatelor
Scopul sindicatelor va fi:
a) Reprezentarea i sustinerea
intereselor comerciantilor si pro-
duatorilor de animale cari sunt
membri ai sindicatului;
b) Rationalizarea exportului de
animale i carne proaspätä In
raport cu capacitatea de pro-
ductie a regiunii sindicatului
cu puterea de absorbtie a pie-
telor sträine;
c) Orientarea si organizarea
productiei de vite In regiunea
sindicatului, dupg., cerintele pie-
telor sträine;
Clutarea i organizarea u-
nor noul debuseuri pentru vi-
tele românesti peste hotare;
e) Promovarea Infiintärii de
cooperative pentru intensificarea
desfacerii In comun a animale-
lor i ctirnei proaspete;
Stimularea í Inflintarea
tärgurilor de consum sistema-
tice, care sä contribue la regu-
larea preturilor din tar& si
apere pe producätori de speculä;
g) Propagarea principiilor de
comert sänätos si cinstit;
h Adunarea de date stati-
stice si informatiuni cu privire
la animalele disponibile pentru
export din regiunea sindicatului.
Membrii sindicatelor
3. Din sindicate vor 'Rite&
face parte:
www.digibuc.ro
51
a) Cooperative le de desfacere
In comun ale crescätorilor de
animale;
b) Ingräsatorii industriali cari
se ocupg In mod sistematic cu
Ingräsarea animalelor, precum
Ingräsätori agricoli;
c) Exportatorii de animale
profesionisti cu firma Inregis-
tratä sau cei ce se vor obligà
säii Inregistreze firma MO' un
termen de 30 zile dela data ce-
rerii, fie individual, fie In aso-
ciatie;
d) Corporatiunile agricole cum
aunt: asociatiile, sindicatele
reuniunile agricole a caror
membri se ocupä cu cresterea
animalelor;
e) Persoane cari prin profe-
siunea lor lucreazI pentru In-
curajarea cresterii animalelor
promovarea exportului de a-
nimale si produse de originä
animalä. Ele vor fi admise prin
hotärlrea adunäril generale.
Conditiunile de admitere
4. Pentru admiterea In sindi-
cate, se cer urmätoarele condi-
tiuni:
a) Asociatiile i instalatiile sä
fie legal constituite;
b) Persoanele prevdzute la art.
3, alin. b, c i e sä fie majori,
sä nu fi suferit vreo condam-
nare pentru Inseldciune, mitä,
furt i abuz de Increclere, sä, nu
fie faliti, inferzisi sau pusi sub
consiliul judiciar, iar cele pre-
vrtzute la alin, b i e sä fie -si
cetäteni români;
c) Exportatorii de animale,
preväzuti la art. 3, alin. c, tre-
buie sä depunä o cautiune de
lei 100.000, fie numerar, fie In
efecte, sau garantie de bane&
acceptatá de consiliul de admi-
nistratie.
Organele sindicatelor
5. Organele sindicatelor vor
fi adunarea generalá, consiliul
 52 LEG1 DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931
de administratie, comitetul de
directie i comitetul de censori.
Dintre membrii consiliului de
administratie vor fi: X-1 re-
prezentanti ai producAtorilor si
X ai exportatorilor. Din consiliu
mai fac parte de drept un de-
legat al Ministerului Agriculturii
Dorneniilor, directiunea Zoo-
tehnica i unul al Ministerului
de Inctustrie i Comert, ambii
din localitate, cari iau parte la
$edinte cu vot consultativ.
Comitetul de directie se va
compune din presedintele sin-
dicatului $i din doi membri de-
semnati de consiliul de admini-
stratie.
Comitetul de censori Va fi al-
catuit din câte trei membri or-
dinari $i trei supleanti, din cari
2 reprezentanti ai exportatorilor
unul al producätorilor.
Atributiunile *i modul de func-
tionare ale acestor organe vor
fi specificate in statut in con-
formitate cu prevederile leg gii
persoanelor juridice 1).
Uniunea centrald
6. In vederea coordonärii ac-
sindicatelor se va con-
stant. in Bucure$ti, de catre sin-
dicatele regionale, o uniune cen-
tralä a sindicatelor, avand un
statut special aprobat prin jur-
nalul Consiliului de Ministri, pe
taza referatului Ministerului A-
griculturii i Domeniilor i a
celui de Industrie -si Comert.
Membrii Uniunii
Uniunea centralà a sindicate-
lor se compune din pre$edintii
smclicatelor i din cate dni dele-
gati din partea consiliului de
adrninistratie al fiecdrui sindi-
cat, unul reprezentând pe pro-
ducatori si celalalt pe exporta-
tori, un delegat al Ministerului
Agriculturii si Domeniilor (di-
rectia Zootehnicl) si un delegat
1) A se vedca Legea persoanelor juridice,
fin 6 Fevruarie 1924 la pag. 244 vol. XI-Xil.
www.digibuc.ro
al Ministerului de Industrie si
Comert (institutul de export).
Uniunea central ti. poate coopth
membri colaboratori dintre per-
soanele cari prin cunostintele si
experientele lor ar puteh sä, co-
laboreze cu succes la indepli-
nirea programului sau.
Ace*tia vor fi cu vot consul-
tativ si in numär de maximum
1/3 parte a numärului membri-
lor titulari.
Mandatul membrilor Uniunii,
dureazä atilt timp cat dureazá
mandatul consiliilor de admini-
stratie ale sindicatelor care le-a
dat delegatia.
A tribuOunile Uniunii
7. Atributiunile Uniunii vor
fi in special urmättoarele:
a) Va sustine si reprezenth
interesele comune ale tuturor
sindicatelor, pentru ra(ionaliza-
rea exportului de animate si de
carne proaspätä, fäcând leg&
turä intre aceste sindicate, pre-
cum 5i legAtura cu autoritätile
de stat i cu pietele sträine, färä
a puteh face tranzactiuni co-
merciale;
b) V a reprezenth contingen-
tul de animate $i de carne
proaspätä exportabill, intre sin-
dicatele pentru rationalizarea
exportului de animate $i de
carne, fatä de acele täri in care
importul de animale se face pe
baza contingentärii, cäutând sä,
amortizeze interesele producäto-
rilor si ale exportatorilor din
%rd.
Cota exportabilä cuvenitä. pen-
tru fiecare sindicat, va fi fixatä
tinându-se seama de:
1. Datele statistice dirt ultimii
5 ani a proportiei participärii
efective a membrilor fiecärui
sindicat, la exportul de animale
si carne proaspätä, cu destinatia
fatä de care este nevoie
de contingentare.
2. Capacitatea instalatiilor con-
struite in scopul de a preghti
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1971
animale pentru export, cu ga-
rantiile necesare din punctul de
vedere al politiei sanitare vete-
rinare;
c) Va judech reclamatiile mem-
brilor in contra consiliului de
administratie al sindicatului
respectiv cu privire la reparti-
zarea cotei de export;
d) Ii dà avizul asupra even-
tualelor cereri de infiintare de
noui sindicate pentru rationali-
zarea exportului de animale
de carne proaspätä.
Organele Uniunii
8. Organele Uniunii centrale
vor fi: adunarea generalg, con-
siliul de administratie, comite-
tul de dire ctie si comisia de ve-
rificare.
Consiliul de administratie se
compune din 11 membri, alesi
(le adunarea generalg, dintre
cari: 6 reprezentanti ai exporta-
torilor, 5 ai producgtorilor, pre-
cum si din cei 2 reprezentanti
ai Ministerelor de Agriculturg
si Industrie.
Consiliul de administratie
poate forma un comitet de di-
rectie, compus din presedintele
consiliului de administratie
2 membri desemnati de consiliul
de administratie, unul reprezen-
tant al sindicatelor si unul din
cei doi reprezentanti ai mini-
sterelor.
Comisia de verificare se corn-
pune din 3 membri, alesi de a-
dunarea generalg, dintre cari
2 vor fi exportatori i 1 produ-
cgtor.
Atributiunile i modul de
functionare ale acestor organe
vor fi specificate in statut, in
conformitate cu prevederile legil
persoanelor juridice.
Avantaje
9. Sindicatele i Uniunea cen-
tralg aunt persoane juridice.
Ele se vor bucurà de avanta- vol. XV-XVI.
www.digibuc.ro
53
jele acordate printr'un jurnal
al Consiliului de Ministri, in
vederea intensifichrii exportului
de animale, precum si a ggsirii
pgstrgrii debuseurilor.
Sindicate noui
10. Sindicate noui se pot In-
flint& printr'un jurnal al Con-
siliului de Ministri, dat pe baza
avizului consultativ al Uniunii
sindicatelor de export si al In-
atitutului National de export.
Tot acest pro cedeu se va urmg
si in cazul când va fi vorba de
lgrgirea sau restrângerea regiu-
nilor pro ducgtoare, mentionate
la art. 2 din prezentul regula-
ment.
Consilieri tehnici
11. Ministerul Agriculturii
Domeniilor va putett delegg, pe
lângâ legatiunile române, dung
nevoie si in conformitate cu pre-
vederile conventiilor veterinare,
consilieri tehniciA medici vete-
rinari.
Acesti consilieri vor aye& o-
bligatia de a se inform& asupra
stärii sanitare a animalelor, a-
supra functiongrii târgurilor de
auim ale, a stabilimentelor de
consumatie, asupra mdsurilor de
politie sanitarg veterinarg luate
fatg de transporturile de ani-
male din România si a se asi-
gurà de exactitatea diagnosti-
cului stabilit in cazuri eventuale
de constatarea boaleler in acele
transporturi.
Contraventii
12. Pedeapsa prevgzutá la
art. 71 din legea de politie sa-
nitard veterinardi), se va aplictt
celor ce contravin deciziunilor
ministeriale privitoare la actele
de origing si de proprietate, pre-
cum si la certificatele de sgnä-
tate, cerute conform conventiilor
i) A se vedea Legea de pantie sanitaii
veterinarS, din 6 Ian uarie 1926 la pag. 20
54 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931
veterinare, cu statele sträine,
pentru animale sau pentru pro-
dusele care se transport/.
Toate animalele care fac o-
biectul unei tranzactii comer-
ciale, vor trebul sä fie Insotite
de acte de origin,/ si proprietate
(Mlete de adeverirea proprieta-
vânzarii i sän/t/tii anima-
lelor), pe cari medicii veterinari
au obligatiunea expresa de a le
controlà i identificA cu cea mai
mare atentiune, cu prilejul veri-
fie/Hi st/rii sanitare a anima-
lelor i eliberárii certificatelor
de s/ntitate.
Toti acei cari vor fi cumpa-
rat, vandut sau transportat a-
nimale Mr/ bilete de proprie-
tate sau cu asemenea bilete In
neregul i cari vor fi indus In
eroare organele comunale In-
sarcinate cu eliberarea biletelor
de proprietate, arà'tând alta o-
rigin/ a animalelor decât cea
reala, precum i organele co-
munale care se vor fi %cut
complice la eliberarea unor ast-
fel de bilete de proprietate, pen-
tru animalele originare din alte
comune, In vederea eluclärii mg,
surilor de politie sanitar5, ve-
terinark privitoare la combate-
rea epizootiilor si la traficul de
animale, vor fi pedepsite dease-
menea, conform art. 71 si 75 din
legea de politie sanitar/ vete-
rinarà.
13. Contraventiile prevazute
la art. 71 si 72 din legea de po-
litie sanitarà veterinard se vor
pedepsi cu Indoitul amenzilor
cu maximum Inchisorii, atunci
când contravenientii vor fi pri-
lejuit mäsuri restrictive din
partea statelor str/ine, cu nri-
vire la export, precum i acei
cari eludând nagsurile de politie
sanitará veterinará vor fi lnles-
nit exportul de animale suspecte
sau bolnave, sau vor fi exportat
asemenea animale.
14. In caz de recidivä, pe
hang/ sanctiunile penale, se va
aplich si interdictia dreptului de 1930 la pag. 674, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
a face comert de export cu a-
nimale si produse animale, pe
termen de unul pan/ la 5 ani.
Procedura
15. Pentru toate contraven-
tiile, amenzile se vor pronuntà
In prima instantá, de atre di-
rectorul general al serviciului
zootehnic i sanitar veterinar,
sau prin delegati speciali, au-
torizati de Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor cu deciziune
ministerial/.
Procedure de urmat si drep-
tul de a atach, aceste hotártri
vor fi cele preväzute de art. 65
din legea sanitar5., modificat5
prin art. 92 al legii din 23 Mar-
tie 1926 1).
Comunicarea deciziunilor se va
notificà prin organele admini-
strative (circ. politienesti, jan-
darmi, notari comunali, etc.),
cari stint obligati, sub pedeansá
disciplinará, a stárui pentru e-
fectuarea Immanärii, In cel mult
cinci zile dela primirea adresei
Directiunii Generale Zootehnice
Sanitare Veterinará, sau a
delegatilor speciali autorizati de
minister.
Contra deciziunii, contrave-
nientii pot declarà apel, In ter-
men de cinci zile dela primirea
sau afisarea notificIrii.
ApeIul se declarä, la autorita-
tea administrativá prin al cá-
rui organ s'a fácut comunica-
rea, la Directiunea General/
Zootelmic5, i Sanitar/ Veteri-
nerd, sau delegatilor speciali au-
torizati de minister, dela care
s'a primit deciziunile.
In caz când nu s'a declarat
apel In cinci zile dela data co-
municarii, autoritatea admini-
strativ5, face mentiune despre
neapelare, pe dovada obtinutä
sau pe procesul verbal de con-
statarea Immânániì, Inaintân-
du-le imediat Directiunii Gene-
') A se vedea Legea sanitara" din14 mue
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Fevruarie 1931
rale Zootehnice si. Sanitare Ve-
terinare, sau delegatiIor oficiali
autorizati de minister.
Apelurile declarate i primite
de Directiunea Generald Zooteh-
nica i Sanitard Veterinard, sau
de dare delegatii speciali au-
torizati de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, se trimit,
odatá cu dosarul cauzei, tribu-
nalului judetului In care s'a co-
mis infractiunea.
Tribunalul judeca apelul, cu
preadere, In cel mult 30 zile
dela Inregistrare, fárá drept de
opozitie, deciziunea confirmatä
devenind astfel executorie in
ziva pronuntárii.
Odatä cu aceste cM epuizate,
contravenientii nu mai au drep-
tul sá formuleze nici un fel de
plângeri, nici pe cale judeato-
reascd.
In caz când se prevede pe-
deapsa inchisorii, Directiunea
Generald Zootehnic i Sanitard
Veterinard, sau delegatii spe-
ciali autorizati de minister, va
inainta dosarul tribunalului lo-
cului, pentru a se pronuntà; tot
astfel se va urnah. si In cazul
de insolvabilitatea contravenien-
tilor pentru transformarea a-
menzii In zile de inchisoare.
Grefierii tribunalelor sunt in-
datorati, In termen de 15 zile
dela pronuntare, sä restituie Di-
rectiunii Generale Zootehnice si
Sanitare Veterinare, sau dele-
gatilor speciali autorizati de mi-
nister, dosarul i copia sentintei
definitive.
Deciziunile definitive se ur-
máresc de Directiunea Generald
Zootehnicd si Sanitard Veteri-
prin organele sale, con-
form legii de urmdrire a veni-
turilor statului1).
Prescriptiunile In privinta tu-
turor abaterilor din articolele
precedente este de 3 ani dela
1) A se vedea Legea de urm5ri re a venituri
lor statului, din 1 August 1921 la pag. 1036
vol. IX-X.
www.digibuc.ro
55
sávarsirea oricdrei abateri, sau,
In caz de urmärire, dela cel din
unad, act de urmärire
16. Toate amenzile la con-
traventiunile prezentului regu-
lament, date si pronuntate, atat
in prima instantd, de directo-
rul general al serviciului zooteh-
nic i sanitar veterinar sau de
delegatii speciali autorizati de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, cat si de instantele ju-
decátoresti de apel, se vor pro-
nunta i vdrsa In folosul Ca-
merei agricole a judetului res-
pectiv, care le va intrebuinta
exclusiv pentru acoperirea ne-
voilor actiunii zootehnice a a-
celei camere.
17. Contravenientii vor de-
pune sumele la cari au fost con-
damnati, In termen de o lunà
dela comunicarea amenzii rä-
masá definitivä, la administra-
tía a judetului, pe
seama Camerei agricole; iar re-
cipisa constatatoare cd s'a fá-
cut depunerea, o vor inainta au-
toritätii care a pronuntat a-
menda, adicd Directiunii Gene-
rale Zootehnice $i Sanitare Ve-
terinare, sau delegatilor spe-
ciali autorizati de minister.
LEGE
pentru infrumuselarea Imprejurimilor
Capttalel
DIN 9 FEVRUA RIE 1931 1)
1. Ministerul de Agriculturd
Domenii este autorizat sá
cedeze municipiului Bucuresti,
In scopul credrii unei statiuni
climaterice, de agrernent
sport, proprietatea urmátoarelor
imobile:
1) Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedintele dela 27
28 Iulie 1929; promulgat cu Decret No. 716
bis/930 i publicat In Monitoral Oficial
No. 32 din 9 Februarie 1931, unde se pot
planurile ce fac parte integranti
din Lege. A se vede4 i Legea pentru In-
ilintarea Cassei gridinilor publice din Rucu-
resti, din 13 lunie 1929 la pag. 572, vol.
XIII-XIV.
56 LEGI DE UNIFICARE. 9 Fevruarie 1931
1. Pgdurea Snagov-Tiggne$ti
din judetul Ilfov, cu trupurile
Fundul-Sacului i Pope$ti, im-
preung cu toate poienele $i lo-
curile de culturg, In intindere
de circa 1500 ha., precum $i co-
nacul Vatra Mgngstirii Snagov,
in intindere de circa 1 ha. si
jumgtate, avgnd limitele argtate
in planul care face parte inte-
grantä din lege. Nu intrg In a-
ccastg cedare parcelele notate
pe plan sub No. 25, 26, 27, 28,
29, 21, 22, 23, 24, 17, 18, 19, 20,
14, 15 sj portiunea din parcela
No. 16, situatg la nord de par-
tea lacului numitg Coada Rece,
cari rämân proprietatea Statu-
lui.
2. Lacul Snagov, cu toate ra-
rnificatiile lui pe toatg intinde-
rea lor si cu drumul de halaj,
In Intindere de circa 1000 ha.,
avgnd limitele argtate In pla-
nul, care face parte integrantg,
din lege $i cu exceptia portiu-
nilor denumite Coada Negresei
Coada lui Flondor, cari rd-
mgn Statului.
3. Lacul Bgneasa, precum
pgdurea Bgneasa, in intindere
de 100 ha., precum i o f gsie
de teren de 4.7302 ha. din tere-
nul fermei $coalei de agriculturg
dela Herästräu, care se Intinde
dela soseaua nationalg. Bgneasa-
Otopeni pAng la pgdure, având
limitele argtate In planurile care
fac parte integrantg din lege.
2. Cedarea imobilelor argtate
tn articolul precedent se face
cu titlul gratuit.
3. Primäria municipiului Bu-
cure$ti va amenajh pgdurile
Snagov i Bgneasa ca statiuni
climaterice, de odihng, de agre-
ment $i sport $i va puteh de-
fri$A., In acest non: o supra-
fatg total& de circa 100 ha., de
preferintg pe malurile lacului
Snagov, pentru a fi destinatg
parcurilor, terenurilor de sport,
clgdirilor hotelurilor, pavilioa-
www.digibuc.ro
nelor, coloniilor de varg, $i al-
tor instalatiuni similare.
Din terenul destinat defri$g-
rii, primgria municipiului Bu-
cure$ti va puteh vinde, prin li-
citatie publicä, particularilor,
loturi dela 500 pând la 1000 mp.,
pentru constructii de vile.
O portiune din parcela mar-
catá plan cu No. 114, din prt-
durea Snagov, cuprinzAnd ma-.
lul lacului si terenul limitrof,
se va pune gratuit la dispozitia
Oficiului National de Educatie
Fizicg 5i Aso ciatlei Cercetg$iei
Române pe termen de 10 ani.
Dupg expirarea acestui ter-
men, primgria municipiului Bu-
curesti va puteh schimb& desti-
-natiunea acestei parcele, rezer-
vând Insd O. N. E. F. $i Aso-
ciaiunii Române"
un alt teren, tot pe malul lacu-
lui Snagov.
Stuful din lacul Snagov, pre-
cum $i pescuitul, se vor arend&
sau concesiona de primgria mu-
nicipiului Bucuresti la coopera-
tive sau asociatiilor cooperati-
velor din localitate, impunân-
du-se arendasilor sau concesio-
narilor obligatiunea de a luà
mgsurile necesare pentru cultura
pestilor si. Immultirea speciilor
convenabile.
Se rezervg Primgriei munici-
piului Bucuresti dreptul de a
da autorizatiuni individuale pen-
tru pescuitul cu undita.
Materialul lemnos rezultat din
defri$area pädurilor va apartina
Casei pädurilor.
Primgria municipiului Bucu-
esti este obligatg a Intrebuint&
pretul parcelelor vândute, pen-
tru ridicarea economick cultu-
rald, esteticd, etc., a comunelor
de pe malurile lacului, iar ve-
niturile cuvenite primgriei vor
form& un fond special In buge-
tul sgu, care nu se va Intre-
buint& cleat pentru:
 LEGI DE UN1FICARE. 12 Fevruarie 1931
a) Restaurarea completd a lo-
calului bisericii din insula la-
cului Snagov, intretinerea lui
4i a personalului bisericesc ne-
cesar, cari rämân in sarcina
municipiului Bucuresti pentru
viitor;
b) Infrurnusetarea statiunii;
c) Intretinerea a diferite có-
lonii i altele.
4. Pklurea Báneasa i fásia
de teren dintre pddure si so-
seaua nationalä se vor amenajà
ea pare pentru municipiul Bu-
curesti, cu sosele, alei, poteci,
restaurante, terenuri de sport,
etc., fdril a se puteà defrisà mai
mult de 5% din suprafata ei.
Primária municipiului Bucu-
resti, nu va puteh Instrdind nici
o portiune din aceastd pdelure.
Materialul lemnos rezultat
din defrisare va apartine Casei
pädurilor.
In scopul nadririi acestui pare,
Primäria municipiului Bucuresti
va puteà dobandi terenuri dela
locuitorii din comuna Herästrau,
dând In schimb terenuri din mo-
sia sa Ilerästräu, situatd la
nord de calea feratd Mogosoaia-
Pantelimon sau terenuri din and,
mosie.
5. Din administratia celor
(loud parcuri va face parte, In
mod permanent, si un delegat
al Ministerului de Domenii.
6. In termen de o lurid dela
promulgarea legii de fatä, Mini-
sterul de Domenii va predb. mu-
nicipiului Bucuresti imobilele
cedate.
Lucrárile de amenajare si a-
nume: defrisdrile,
cládirile publice, amenajarea
bdilor i parcurilor, se vor exe-
cut& In termen de 3 ani dela
aceastä datd.
www.digibuc.ro
57
REGUL AMENTIM
pentru constatarea, evaluarea §I per-
ceperea taxelor, impozitmor I rede-
venSelor miniere
DIN 12 FEVRUAIIIE 19311)
cu modif'. 19 Mai 1931
CAPITOLITL I
Taxe fixe impozite miner()
1. Intreprinderile miniere, de
orice naturd, pentru exploatarea
substantelor miniere rezervate
Statului, sau a acelora a cdror
exploatare este läsatá la libera
dispozitie a proprietarului su-
prafetei, In afard de orice alte
däri fixate prin alte legi, aunt
supuse la plata urmätoarelor
taxe i impozite miniere:
a) 0 taxd, fixd, asupra supra-
fetei perimetrului sau terenului
concesionat, precum i asupra
terenurilor cari desi nu sunt con-
cesionate, sunt Insä exploatate
de proprietarii lor;
b) Un impozit proportional cu
produsul brut, calculat la va-
loarea acestui produs extras din
mind j asezat la locul de depo-
zitare al minei, sau carierei.
(Art. 118 din legea minelor).
2. Taxa asupra suprafetei se
aplicd atat concesiunilor acor-
date de Stat, cat i celor acor-
date de particulari, indiferent
dacd sunt sau nu puse In ex-
ploatare i pentru orice sub-
stantá minerall ar fi acordatiL
concesiunea.
Proprietarii suprafetei dato-
reazd Statului aceastá taxd nu-
mai din momentul in care Incep
sd exploateze orice substantá
Acest Regulament a fost sanclionat cu
Decret No. 9/931 si puhlicat In Monitor:a
Oficial No. 35 din 12 Fevruarie 1931. A se
vedei Legea Minelor din 28 revruarie 1929,
la pag. 282, vol. X VIT, cu mod. 9 Isnuarie
1930, la pag. 45, vol. XVIII, precum si vechea
Lege a mmelor. 4 hair 1924, la pag. 617,
vol. XI-XII, cu mod. 6 Dec. 1925, 7 Aprilie
1927 si 1 Ianuarie 19291a ordinea crunologia.
58 LEG! DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

minerala care s'ar all& In tere- rei alte substante minerale, fie
nurile lor i pe care au dreptul ca este rezervata Statului, fie ca
s'o exploateze conform Consti- este %seta la dispozitia proprie-
tutiei si legii minelor. tarului suprafetei.
Daca suprafata terenului ex- In caz când in actul de conce-
ploatat de proprietar este mai siune surd cuprinse mai multe
mare cleat suprafata maxima substante minerale, concesiona-
prevazuta de legea minelor, ca rul datoreste o singura taxa pe
unitate de concesiune pentru suprafata, i anume pe cea mai
substanta minerala exploatata, mare. (Art. 119 din legea mi-
proprietarul are dreptul sä-si nelor).
formeze In jurul lucrarilor sale 4. Impozitul proportional se
de exploatare unul sau mai va socotl la o cota din produsul
multe perimetre, de intinderea extras, loco mina, sau schell.;
maxima prevazuta de lege, pen- &Lea substanta miniera are pu-
tru substanta minerala exploa- ritate sau concentratiune sufi-
tata de el. Aceste perimetre vor cienta, spre a fi negociabila sau
fi formate cu aprobarea Ministe- predata direct uzinelor sau Ta-
rului Industriei i Comertului,
data prin deciziune ministerialä, In cazul and substanta mini-
intemeiata pe avizul Consiliului erg, nu are puritatea i concen-
superior de mine si publicata In tratiunea suficienta, pentru a fi
Monitorul Oficial. Proprietarii negociabila sau predata direct
cari se vor conform& acestei dis- uzinelor sau rafinariilor, färä a
pozitiuni, vor fi impusi la taxa mai fi curätita sau transformata
fixa pe suprafatä, numai asupra prin operatiuni consecutive $1.
perimetrelor astfel formate. accesorii exPloatarii miniere pro-
La exploatärile de ape mine- priu zise, impozitul proportional
rale (izvoare, lacuri, lagune sau se va aplic& la produsul curatit
depozite de nä'moluri), taxa fixa sau concentrat, care rezultä dupA,
pe hectar se va aplich numai la transformare.
suprafata perimetrului de pro- In acelas mod se va procedA.
tectiune intern. si pentru substantele care, desi
Taxa este datorita de proprie- lipsite de impuritäti se nego-
tari, pe Intregul an financiar, in- ciaza dupa o prealabila separa-
dependent de data and incepe re unele de altele, fara ca pen-
sau Inceteaza exploatarea, iar de tru .9,ceastä operatiune sá se
concesionari independent de intrebuinteze proceclee de fabri-
data când la flint& sau inceteaza catiune propriu zisa. De exem-
concesiunea. (Art. 118 din legea plu: gazele, gazolina, etc.
minelor). In acest caz, produsul se va
3. Taxele fixe pe suprafatil consider& extras din zacamânt
surd urmatoarele: dupa operatia separarii, al
Lei 60 de ha., asupra concesi- carei cost se va Ingbobà in cos-
unilor petrolifere acordate de tul general de extractie (Art.
Stat sau de particulari si asupra 118 din legea minelor).
terenurilor exploatate de pro- 5. Cantitätile de substante
minerale combustibile intrebu-
prietarii suprafetei pentru ex- intate de intreprinderi pentru
tractia petrolului $i gazelor aso- nevoi proprii, sau distribuite
ciate cu el In acelas zacamant. personalului lor, precum i ti-
Lei 20 de ha., pentru concesi- teiul, gazele si mice alte sub-
unile acordate i terenurile ex- stante minerale pierdute din ne-
ploatate pentru extractia orica- glijenta intreprinderii prin ac-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 59

cidente, prin lipsg de debuseu, Totalul acestor cheltueli va fi

etc., sunt i ele supuse impozitu- raportat la totalul transporturi-
lui proportional si redeventelor lot. de orice fel si pentru oricine,
cuvenite Statului. (Art. 118, alin. efectuate in cursul anului cu a-
9 din legea minelor). ceste mijloace de transport, si
6. (Mod. 19 Maiu 1931). Impo- va fi dovedit cu registre vizate
zitul proportional asupra produ- de autoritatma minim% in care
sului brut al exploatgrilor mini- aceste cheltueli vor fi contabili-
ere se constatä anual si se fi- zate separat.
xeazg, la: Dacg productiunea este trecu-
a) 3% din produsul brut la tä prin instalatiuni de separare
arbuni si la bitumine solide. sau curatire, atunci impozitul
Impozitul se va percepe In bani se va calculà la valoarea produ-
sau in naturg, dupg. alegerea sului separat sau curätit, din
Ministerului de Industrie si Co- care se vor sadeà cheltuelile de
mert. separare. In cazul and instala-
In cazul and impozitul se va tiunile de separare sau curätire
percepe in bani, atunci el se va nu sunt situate in apropiere de
calcula pe pretul mediu de van- gura minei, din valoarea produ-
zare obtinut de intreprindere in sului curätit i sortat se vor
cursul anului pentru care se va scgdett, pe lângg, cheltuelile de
face impunerea, calculat loco separare i cheltuelile de tran-
depozitul dela ming. sport panä la aceste instalati-
Dacá depozitarea nu se face uni; pentru calculul acestor
la gura minei, valoarea produ- cheltueli se va proceda dupa
sului va fi calculatg la locul de cum se aratä In aliniatul pre-
depozitare, scazandu-se cheltu- cedent;
elile de transport dela gura mi- b) 3% din titeiul, gazele i ga-
nei pang, la acest kc. zolina obtinutg din gazele aso-
In cazul and produsul obti- ciate in zacgmant cu titeiul.
nut nu a fost vandut predabil la La petrolul brut si la produ-
gura minei, sau la locul de de- sele separate din gaze, impozi-
pozitare al minei, din pretul ob- tul de 3% se va percepe dupg
(inut se vor scädea cheltuelile alegerea Ministerului de Indu-
suportate de intreprindere, dela strie si Comert, fie in numerar,
aceste locuri pang la locul de fie in natud.
predare. Productiunea pe schelä a unei
Dacd transportul pang, la lo- intreprinderi se va stabili prin
cul de predare sau la statiunea totalizarea cantitätilor produse
de Incarcare pc- C. F. R., pe de fiecare sondg timp de 1 an si
nine de navigatie fluvialg sau se va mäsura la rezervoarele
maritimg se face cu mijloacele din schela ale sondelor. Pentru
proprii ale 1ntreprinderii (linii impuritäti, nisip i apä se ad-
industriale, funiculare, etc.), mite un coeficient de corectiune,
costul transportului pang la a- pe care comisiunea 11 va apre-
ceste puncte se va calculà ti cia, pe baza actelor organelor
nand seam& de uringtoarele miniere locale, a scriptelor In-
elemente: amortismentul anual treprinderii debitoare i e-
al investitiunilor fäcute prin bi- ventual a altor informatiuni
lant pentru aceste mijloace de luate dela intreprinderile vecine.
transport, materialul i perso- Cand impozitul se percepe In
nalul de Intretinere j functio- numerar, valoarea productiunii
nare a kr, cheltuelile de regie impozabile obtinutä de ftitre-
aferente si beneficiul legal cal- prinderi In cursul anului, se va
culat la totalul acestor cheltueli. stabili pentru fiecare dupg re-
www.digibuc.ro
60 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

gistrele lor de vanzare, regulat acestei conducte s'ar aflà intr'o

tinute. Dacg intreprinderea nu schelg Invecinatg.
prezintg un asemenea registru, Taxele de pompaj i manco de
sau registrul prezentat nu este transport din rezervoarele sche-
tinut regulat, valoarea produc- lei la origina conductelor in le-
tiunii sale se va stabili de corni-ggturg cu o rafinärie sau cu o
siunile de impuneri judetene statiune de C. F. R., vor fi sta-
prin apreciere, având in vedere bilite de comun acord Intre Mi-
preturile obtinute de intreprin- nisterul Industriei i Comertu-
derile invecinate, in prima si lui i intreprinderea debitoare,
ultimg instantg i Or& drept de iar in caz de neintelegere, va de-
opozitie pentru exploatator. cide consiliul superior de mine.
In cazul când intreprinderile sgTiteiul predat In naturg poate
producgtoare nu vând titeiul In aibl un procent de impuritäti
stare brutg, ci sub forma de de- de maximum 1%%. Dace; pro-
rivate, obtinute in rafingrii, va- centul de impuritati este mai
loarea ttteiului impozabil se va mare, Intreprinderea va anuntg
stabili luând ca bazg preturile Ministerul care va face o cerce-
obtinute pentru derivate. Din tare pentru a stabili procentul
aceste preturi se vor scgdeg ur- ce poate fi admis. Cantitatea de
mgtoarele cheltueli suportate de titei ce trebuie sg fie predatá se
intreprinderi: transportul tite- va mgri cu pro centul de impuri-
iului, din schelg la rafingrii, tgti admis cu prilejul receptio-
costul rafingrii titeiului, taxele ngrii.
Cheltuelile de reducere a im-
fiscale, etc., precum i transpor-
tul derivatelor dela rafindrie la puritgtilor la pro centul admis,
locul de vgnzare, dovedite dupg privesc pe intreprinclere.
cum se aratg In alineatul prece- cuPentru gazele obtinute odatg
dent i cu aceIeasi urmgri pen- va percepe(titeiul),
petrolul impozitul se
numai in numerar,
tru intreprinderi In caz de ne- la valoarea productiei stabilitä,
conformare. precum urmeazg:
Cand impozitul se percepe in Valoarea gazelor vändute al-
naturg, produsele vor fi de ace- tora se va stabill dupg registrele
eas calitate i puritate cu pro- de vânzare ale intreprinderii.
ductiunea cgreia se aplicg im- Valoarea gazelor Intrebuintate
pozitul. in schelä pentru uzul propriu al
Calitatea se va stabili pe baza Intreprinderii sau al functiona-
buletinelor de analizg ale Intre- rilor säi se va calculg In raport
prinderii, iar la nevoie ale insti- cu valoarea combustibilului In-
tutului geologic i ale exploatg- locuit si tinand seamg de numg-
rilor vecine, fäcute In cursul a- rul caloriilor. (Art. 118, aliniatul
nului respectiv, asupra probelor final din legea minelor).
luate din titeiul -produs din ace- Când gazele sunt puse in con-
leasi straturi de petrol, probe sumatiune dupg separarea ga-
luate din rezervoarele din schelg zolinei, impreung cu care au
ale sondelor. iestit din sonde (sub formg de
Predarea impozitului perceput gaze uscate) la valoarea lor sta-
in naturd se va face In rezer- bilitg, dupg cum se aratg mai
voarele de immagazinare dela sus, se va adgugh valoarea ga-
origina unei conducte indicatg zolinei pentru a se ajunge la va-
de Ministerul Industriei si Co- loarea gazului brut, astf el cum
mertului, care leagg schela cu este scos din zgegnagnt.
rafingria sau cu o statiune de Captarea i utilizarea tuturor
cale feratg, chiar dacä origina gazelor emanate din sonde si
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12yevruarie 1931
mäsurarea lor cu ajutorul con-
toarelor este obligatorie. In caz
de abatere, intreprinderile vor
suferi sanctiunile preväzute de
legea minelor, iar comisiunile de
impuneri miniere vor fi libere sä
aprecieze cantitatea i valoarea
productiei, Ma% drept de opozi-
tie si apel pentru exploatator
sä impund Intreprinderea la un
impozit de 4,50%, In loc de 3%.
Gaze le ce vor fi, introduse din
nou in zäcämântul de petrol nu
aunt impozabile, dacä, cantitatea
lor va fi doveditä cu registre
vizate de autoritatea minierá.
Separarea derivatelor (gazo-
linei, etc.) din gaze, este obliga-
torie (art. 195 din legea mine-
lor).
Se excepteaa, cazul and in-
treprinderea n'a avut timpul ne-
cesar pentru a-si construi insta-
latii de separare i nici intre-
prinderile vecine nu posedä o a-
semenea instalatie la care sa se
poatä face separarea.
Titeiul i gazele pierdute din
neglijenta intreprinderii prin
accidente, prin lipsä, de debuseu,
etc., sunt i ele supuse impozi-
tului proportional (art. 118 alM.
final din legea minelor);
e) 2% din produsul brut pen-
tru hidrocarburele gazeiforme
cari forrneazä zdaminte pro-
prii. Impozitul se va percepe in
numerar, so cotit la valoarea
produsului, pe pretul de vanzare
la origina conductei de predare.
Valoarea gazelor utilizate pen-
tru nevoile proprii ale exploa-
tärii, se socoteste cu pretul me-
diu de vänzare realizat de ea
In cursul anului;
d) 0,25% din metalul pur ob-
tinut pentru aur, platinä i ar-
gint.
Impozitul la aceste metale se
poate percepe in naturá.
La produsele concentrate (sli-
curi) aurifere, platinifere i ar-
gintifere, impozitul se va. socotl
la valoarea continutului lor in
metal pretios, constatat prin a-
www.digibuc.ro
61
naliza fäcutä la laboratoriile o-
ficiale, din care se va scädeb, cos-
tul operatiunilor de concentrare
(art. 118 alM. 8 din legea mine-
lor);
e) 1% din productia brutá pen-
tru restul substantelor metali-
fere i minerale i pentru depo-
zitele de turn, i massele de
roci comune de orice fel (calca-
re, gips, nisipuri, gresii, marne,
argile, etc.), urmändu-se norme-
le preväzute mai sus la punctul
a, pentru stabilirea cuantumu-
lui i valorii produsului extras;
f) 1% din sumele incasate
pentru bäile minerale servite in
statiunile balneare, sau pentru
vânzärile de námoluri, ape mi-
nerale si gaze de alta naturä,
deck hidrocarburele gazeiforme,
precum si din pretul obtinut
pentru särurile extrase din ape-
le minerale. Pretul de vânzare
se socoteste la locul de produce-
re, urmändu-se normele prevd-
zute mai sus sub punctele b
c pentru stabilirea cuantumului
valorii produsului extras (art.
129 din legea minelor).
7. Sunt supuse impozitelor
miniere si substantele minerale
obtinute pe urma lucrärilor de
exploatare, In cazul când explo-
ratorul obtine autorizarea de a
le valorifica In conformitate cu
art. 15 din legea minelor, In a-
ceste cazuri exploratorii sunt o-
bligati 0, tind in bung regulä,
registrele arltate la art. 53 din
prezentul regulament.
8. In fiecare an, in cursul lu-
nei Ianuarie, Ministerul Indus-
triei si Comertului va stabill
prin decizie ministerialä publi-
catä In Monitorul Oficial, sub-
stantele minerale pentru care
perceperea impozitelor miniere
cuvenitä, Statului se va face in
naturd. (Art. 120 si 121 din le
gea minelor).
9. Sunt scutite de plata impo-
zitului minier:
62 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

a) Exploatärile miniere flcute vente. (Art. 120 /3i 122 din legea
de Stat in regie directä: minelor).
b) Substantele minerale läsate
la libera dispozitie a proprieta- Sectiunea 1
rilor suprafetei, când sunt ex- Cdrbuni
ploatate in regie direct5. de Stat,
judete i comune, pentru con- 11. La cdrbuni redeventa cu-
structiuni de interes general, venitA, Statului este de 5 la sutä
(biserici, coli, spitaluri, localuri din productia brutä. Intreprin-
pentru autoritäti, drumuri, po- derile care extrag carbuni exclu-
duri, etc.) si pentru intretinerea siv din straturi a c5,ror grosime
lor; nu este mai mare de 70 cm., da-
c) Materialele de constructie toresc Statului o redevent5. de
läsate la libera dispozitie a pro- .5 la sutä. (Art. 176, alin. 2 din
prietarilor suprafetei (art. 2, legea minelor).
clasa XII din legea minelor), Pentru stabilirea quantumului
cd,nd sunt extrase pentru fabri- valorii productiunii, se va
carea cärämizilor si tiglelor sau urmà normele prevàzute la art.
sunt intrebuintate de proprietar 6, punctul a din prezentul regu-
pentru clàdiri proprii, färä a fi lament.
supuse in prealabil la procedee Statul cedeaza din redeventele
de fabricatie. sale.
Regiile publice comerciale nu a) 15% proprietarilor suprafe-
au dreptul s5, beneficieze de scu- telor inglobate In perimetrul
tirile de sub a si b, ele fiind asi- concesionat, potrivit dispoziti-
milate prin art. 31 din legea pen- 176, alin, 6 din legea minelor;
tru organizarea si administra- unilor prevgzute la art. 35 si
rea pe baze comerciale a Intre- 176, ann. 6 din legea minelor;
prinderilor i cou(illor publ- b) 10% exploratorului (art.
ce 1) cu intrenrindarile parti- 176, alin. 6 din legea minelor;
culare, In ceeace priveste rapor- 12. Cand conoesiunea a fost
turile lor cu Statul. (Art. 127, acordatg, sub forma unei asocia-
din legea minelor), tiuni intre Stat i intreprinde-
re, concesionarul este obligat sä
CAPITOLUL II achite anual, pe tot timpul con-
Redevente cesiunii, o redeventa din produc-
tia brutä de:
10. Redeventele cuvenite Sta- 1% pentru toti proprietarii su-
tului din substantele minerale prafetelor inglobate in perime-
exploatate sunt cele al-Mate mai trul concesionat,
jos si pot fi percepute In nume- 1% exploratorujui. (Art. 35 din
rar sau In naturä. legea minelor).
Perceperea in naturg, va fi sta- 13. Redeventa se va dis-
bilitä de atre Ministerul Indus- tribui proprietarilor suprafetei,
triei si Comertului, in fiecare proportional cu suprafata flea-
an, in cursul lunei Ianuarie, rei parcele inglobate In perime-
prin deciziune ministerialä, pu- trul concesionat.
blicatâ, In Monitorul Oficial. A- Aceste redevente sunt datorite
ceast5, deciziune poate fi datä numai in regiunile uncle pro-
numai pentru redevente, sau prietarii suprafetei aveau, sub
pentru impozite i pentru rede- regimul legiuirilor anterioare,
dreptul de a dispune, dupg li-
A. se vedea Legea pentru organizarea
administrarea pe baze comerciale a In-
bera lor vointä, de cärbunii a-
treprinderilor i avutiilor publice, din 16 flati In subsolul proprietätii lor
Martie 1929 la pag 243, vol XVII. (Art. 35 din legea minelor).

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 63

Sectiu Ilea 2 la sutä, nu mai creste, ci rämâ-

ne constantä.
Bitumine Sondele care vor produce prin
eruptie liberä, vor plätI peste
14. Redeventele cuvenite Sta- redeventa calculatä dupá norme-
le de mai sus, o suprataxá de
tului, proprietarilor suprafetei
10 la sutä din productia recupe-
si exploratorului, la concesiunile
acordate pentru exploatarea de ratä prin eruptie liberä, afarä
substante asfaltoase naturale, de cazurile de fortà majork
ozocheritä i isturi bituminoase constatate imediat de autorita-
de orice fel, sunt cele preväzute tea minierá, prin dresare de
la art. 11, 12 si 13, de mai sus. proces verbal si confirmare de
(Art. 178, alin. 2 din legea mine- comisiunea regionalä de jude-
kr). catá.
Exploatárile prin galerii, inde-
Sectiunea 3 pendent de productia zilnicä,
precum si puturile i sondele cu
Bitumine lichide $i gaze asociate productie medie, mai mid, de
cu ele in acelal zactlutánt 3.000 kg., calculatä pe zile pro-
ductive, In .cursul unui trimes-
15. La concesiunile redeven- tru, vor plät1 o redeventä fix&
tiare, redeventa se va stabili se- de 8 la &It'd..
parat, pentru fiecare sondä. Sondele de pe perimetrele de
Daca sonda a extras titeiuri exploatare, care vor fi adâncite
de calitäti diferite, redeventa se pentru a cäuth strate productive
necunoscute incá, vor fi scutite
va stabill separat, pentru fiecare de plata redeventei
calitate, dupä normele prey gzute extras& din stratele la productia
noui desco-
la art. 6 din prezentul regula- perite, pentru un numär, de va-
ment pentru impozitul propor- goane egal cu nuraärul metrilor
tional aplicabil titeiului. säpati sub ultimal strat exploa-
Redeventa ce se va percepe la tabil cunoscut.
fiecare sondä va fi proportionalä
cu productia extrasä din sondä, teàAceastä, degrevare nu va pu-
fi acordatá cleat pentru pri-
dupä scara urmätoare:
Pentru prima mie de vagoane mele trei sonde räzbite, la fie-
care strat nou descoperit.
se va pläti 12 la sutä. Descoperirea oricärui strat nou
Pentru cantitatea cuprinsä In- va fi constatatä de o comisie
tre 1.000 si 2.000 vag. 15 la sutä. compusä din:
Pentru cantitatea cuprinsä in- a) Un reprezentant al Direc-
tre 2000 si 3000 vagoane 17 la tiunii minelor;
sutä. b) Un reprezentant al Institu-
Pentru cantitatea cuprinsit In- tului Geologic al României;
tre 3.000 s! 4.000 vagoane 19 la Un reprezentant al Intre-
sutä. prinderii care a descoperit stra-
Pentru cantitatea cuprinsä. In- tuI;
tre 4.000 si 5.000 vagoane 21 la d) Un delegat al exploatárilor
sutä. vecine.
Pentru cantitatea cuprinsä. In- Comisiunea. la cererea celor
tre 5.000 si 6.000 vagoane 23 la interesati i pe cheltuiala kr, va
sutá. stabill In acelas timp i quantu-
Pentru cantitatea cuprinsä in- mul degrevärii.
tr e 6.00(1 si 7.000 vagoane 25 la In urma acestor constatári
sutä, i asà mai departe. oficiale pentru primele trei son-
Cfind redeventa a ajuns la 50 de, nu se mai poate acordà
www.digibuc.ro
64 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

aceste avantaje de explorare la In cazul când perceperea se

acelas strat, pentru toatä re- face in numerar, valoarea rede-
giunea care se aflä. in conditiuni ventelor se va stabili dupa nor-
geologice identice. mele preväzute de art. 6 din
Pentru sondele arora se apli- prezentul regulament, pentru
c5, mai departe regimul rede- impozitul proportional aplicabil
ventiar prevAzut de art. 186 din titeiului.
legea minelor dela 4 'nine 1924, Dupä aceleasi norme se va
la concesiunile dobandite in con- stabili si percepe si redeventa
ditiunile acestei legi, modul de specialá de 4% prevázutá de art.
stabilire al redeventelor cuvenite 258, alin. 5 din legea minelor.
Statului se va face dupl nor- Dad, redeventa se percepe in
mele prevAzute de art. 11 din naturd, ea va fi luatá In primi-
Regulamentul promulgat cu re in prezenta autoritatii mini-
Inaltul Decret Regal Nr. 648 din ere, in conformitate cu clauzele
6 Martie 1928 si publicat In Mo- preväzute in caietul de sarcini
nitorul Oficial No. 65 din 21 al fiecdrei concesiuni. (Art. 189
Martie 1928, privitor la consta- din legea minelor).
tarea, evaluarea si. perceperea 16. La gazele asociate cu pe-
taxelor, impozitelor si redeven- trolul in acelas zácämânt, rede-
telor miniere. (Art. 50 din pre- yenta este de 15% din cantitatea
zentul regulament). de gaze extrasä din zácdmânt.
In vederea stabilirii provizorii In caz de separare, redeventa va
a redeventelor cuvenite Statului, fi de 5% din derivatele separate
intreprinderile debitoare sunt (gazolind, etc., si 10% din restul
obligate sä, trimeatä. organelor gazelor rämase dupä operati-
locale speciale de control si per- unea separárii. (Art. 190 din le-
ceperé a redeventelor, in termen gea minelor).
de 10 zile dela expirarea lunii Quantumul si valoarea ace-
sau trimestrului calendaristic, stor redevente se stabilesc dupl
situatiuni complete si exacte a- aceleasi norme ca si impozitele
supra productiunii din cursul miniere, iar perceperea se face
lunii sau trimestrului expirat. pentru gaze numai in numerar.
Situatiunea va cuprinde tote- (Art. 120 si 122 din legea mine-
lul productiunii brute, procentul lor).
de impuritäti, calitatea titeiuri- 17. Din redeventa cuvenitä
lor extrase, specificarea stratu- Statului la petrolul brut se va
rilor din care au fost extrase si atribui:
analiza lor, precum si quantu- a) Proprietarilor suprafetei, In
mul redeventelor cuvenite Statu- tinuturile unde pana la promul-
lui. garea Constitutiei petrolul erò.
Organele de control si perce- Risat la libera st exclusive dis-
pere, dupa ce verified exactita- pozitie a proprietarilor suprafe-
tea situatiunilor si iau notä, In tei, o cotä de 20% din redeventa
scriptele lor, le inainteaza Di- ce se cuvine Statului in perioada
rectiunii minelor. respectiva si pe toatá durata
Stabilirea definitivá a rede- concesiunii. Pentru terenurile
ventelor cuvenite Statului se va situate In interiorul unei fAsii In
face la finele fiecárui an dupá lâtime de 1.000 m., format& in
normele prevAzute de art. 128 jurul comunelor, astfel cum
din legea minelor. erau compuse la 4 Iulie 1924, In
Redeventele pot fi percepute care au existat exploatári nor-
in numerar sau in naturd, dupit male de petrol, in intervalul dela
alegerea Ministerului Industriei 1 August 1914 pânä la 4 Iulie
si Comertului. 1924, redeventa cuvenitä, pro-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Februarie 1931 65

prietarilor suprafetei va fi de Sectiuuea 5

30% din redeventa cuvenitg Sta- Minereari metalif ere i alte mi-
tului; nerale din clasa II, art. 2 din
b) Exploratorului o cota de Leg ea minelor
10% din redeventa cuvenitg Sta-
tului, la productiunea extrasg 20. Cu exceptia metalelor no-
din regiunea declaratg proprie- bile, platina si aurul, la toate
tate minierg concesionabilg, a- celelalte substante metalifere din
farg de cea din perimetrul con- aceastä clash', de zgcáminte, re-
cesionat lui. (Art. 191 din legea deventa se va stabill la o cotá
minelor). din produsul negociabil adus
18. Când concesiunea se in- prin operatiuni auxiliare la con-
stitue sub forma unei asociati- centratiunea cerutg, pentru ne-
uni intre Stat i intreprindere, voile industriei metalurgice
proprietarului suprafetei si ex- ale industriei In genere.
ploratorului li se vor atribui ur- Aceastg redeventg se fixeazg
mgtoarele redevente din produc- pentru toatá durata concesiunii
tia brutá ce se va extrage anual: la 4% din produsul concentrat,
1,5% proprietarilor suprafetei socotit pe pretul la ming.
In tinuturile unde, pâng la pro- Pentru plating i aur, rede-
mulgarea Constitutiei, petrolul yenta se fixeazg la 0,25% din
era lgsat la libera i exclusiva continutul In aur sau plating,
br dispozitie. constatat la analiza fácutg in
Pentru proprietarii ale caror laboratoarele oficiale indicate
terenuri sunt situate in zona de de Ministerul Industriei si Co-
1.000 m., din jurul hotarelor mertului.
comunelor, astfel cum erau sta- Pentru cupru si argint rede-
bilite la 4 Iu lie 1924, in care au yenta va fi de 1% din continu-
existat exploatgri normale de tul Stabilit In acelas fel.
bitumine, In intervalul 1 August Redeventele la aceste metale se
1914-4 Iu lie 1924, aceastg rede- vor lug in naturg, fie ca metal
ventg va fi de 2,25% din pro- pur, fie ca produs concentrat
ductia brutg.
1% exploratorului din produc- Din redeventa ce i se cuvine,
tia brutá extrasg de pe perime- Statul va cedà exploratorului
trul explorat cu rezultat favo- 10% In numerar, pe toatá durata
rabil, pe toatg durata conce- concesiunii instituite asupra pe-
siunif afarg de productiunea ob- rimetrului explorat de el. (Art.
tinutg pe perimetrUl sgu con- 207 din legea minelor).
centrele concesionate lui.
Sectiunea 6
Sectiunea 4 Pier, crom, mang an
Hidrocarbure gazoase care for- 21. Redeventa cuvenitá Statu-
meazd zacetminte proprii lui la exploatärile de fier, crom
19. In regiunile unde, pang la mangan, va fi fixatg prin ca-
promulgarea Constitutiei, gazele ietul de sarcini i va fi de cel
ce formeazg zgcgminte proprii, putin 4% din valoarea produsu-
erau lgsate la libera si exclusiva lui negociabil, adus prin opera-
dispozitie a proprietarilor su- tiuni auxiliare, la concentra-
prafetei, se va dà acestora o re- tiunea cerutg pentru nevoile in-
deventg de 1,5% din productia dustriei metalurgice si ale in-
gazului, socotit pe pretul de van- dustriei in genere.
zare la schelg. (Art. 202, alin. 4 Din redeventa ce i se cuvine,
din legea minelor). Statul va cedg exploratorului
26495.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 3
66 LECH DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

10% in numerar De toatd durata redeventa pe care concesionarul

concesiunii instituitä asupra este obligat sá o TM-teased Ste.-
perimetrului explorat de el. tului, se va filch prin caietul de
(Art. 208 din legea minelor). sarcini al concesiunii. (Art. 221
din legea minelor).
Sectiunqa
Se ctiunea 10
Minereuri de aluminiu $i in ge-
nere silicati alurninofi, magne- lzvoarele minerale $i apele mi-
zieni i cu alte baze; grafit si neralizate subterane sau cura-
rocele grafitoase; fosfati in tive in genere
genere; mineralele cu toriu $i pd- 25. Cdnd concesiunea pentru
mditturi rare; pietre pretioase exploatarea izvoarelor minerale
semi-nobile apelor mineralizate subte-
22. Regimul i conditiunile rane, sau curative in genere, se
de concesiune fatd, de Stat acorda, fie proprietarului supra-
explorator, la zdamintele de mi- fete! pe care se gäseste punctul
nereuri de aluminiu I in ge- de emergentá al izvorului, fie
nere silicatii aluminosi, magne- catre altii (art. 224 din legea mi-
zieni i cu alte base, grafit nelor), redeventa cuvenitä Sta-
rocele grafitoase, fosfati In ge- tului va fi fixatd prin caietul de
nere, minerale cu toriu si pá- sarcini al concesiunii. Ea se va
mânturi rare si pietre pretioase percepe in bani asupra sumei
semi-nobile, trebuind sá fie incasatá pentru báile servite
fixate pentru fiecare caz in par- vânzdrile efectuate din ape mi-
te, de cdtre Ministerul Indus- nerale, ndmoluri si gaze, altele
triei si Comertului, cu avizul deal hidrocarburele gazoase.
Consiliului superior de mine, re- Proprietarii suprafetelor pe
deventa Care Stat ì explorator cari se glisesc punctele de emer-
se va stabill prin caietele de gentd, ale izvoarelor, pentru care
sarcini ale concesiunilor. (Art. s'au dat concesiuni de exploa-
211 din legea minelor). tare, dacd, nu aunt ei concesio-
narii, vor aveà dreptul la 15%
Sectiunea din redeventa stabilitd pentru
lod, bront $i alte elemente acce- Stat.
lor).
(Art. 224 din legea mine-
sorii din sdruri $i ape sitrate Costul sticlelor va fi dedus
23. Redeventa cuvenitd, Sta- din pretul apelor minerale puse
tului 0 eventual exploratorului, in comert, dacd in pret este so-
la exploatdrile de iod, brom cotit si pretul sticlei.
alte elemente accesorii din sd- 26. Cand izvoarele minerale
ruri si ape sdrate, va fi cea sta- apele mineralizate subterane
bilitá de Ministerul Industriei sau curative in genere, etc., sunt
Comertului, prin caietele de sar- declarate de utilitate publicA
cini ale concesiunii, cu avizul (art. 225 si 226 din legea mine-
Regiel Monopolurilor Statului lor), participarea Statului la be-
al Consiliului Superior de mine. neficiile intreprinderii se va sta-
(Art. 218 din legea minelor). bill prin caietul de sarcini, dupd
normele previlzute in legea pen-
Sectiunea 9 tru organizarea i administrarea
Gaze naturale altele decdt hidro- pe baze comerciale a intreprin-
carburele gazoase derilor si avutiilor publice.
Proprietarii suprafetei pe care
24. La gazele naturale, altele se gdeesc izvoarele i lucrárile
dectit hidrocarburele gazoase, de captare, vor primi 15% din
www.digibuc.ro
 LEG1 i)E UNIFICARE. 12 Fevruarle 1931
partea ce revine Statului ca be-
neficii, iar exploratorul, dach va
fi, va priml 10%. (Art. 228 din
legea minelor).
27. Redeventa cuvenitä, Sta7
tului la exploatärile de izvoare
si ape särate, utilizate ca ape
de NI in statiunile balneare, va
fi stabilità prin caietele de sar-
cini ale concesiunilor cu avizul
Regiei Monopolurilor Statului
al Consiliului superior de mine.
Proprietarii suprafetei nu au
nici un drept de participare la
redeventd, sau la beneficiile cu-
venite Statului, dela aceste ex-
ploatäri. (Art. 219 combinat cu
art. 35 din legea minelor).
Sectiunna 11
Turba
28. Intreprinderile pentru ex-
ploatarea turbei pe proprietätile
Statului, vor pläti o redeventä
de 5 la sutil din produsul brut.
Aceastä redeventd se va stabill
percepe in numerar, la sfär-
situl fiedirui an, dupl nor-
mele prevhzute la art. 6, punc-
tul a, din prezentul regulament.
Intreprinderile pentru exploa-
tarea turbei din subsolul pro-
prietätilor particulare, sunt su-
puse numai la plata taxelor
impozitelor prevAzute de art. 1
din acest regulament. (Art. 232
din legea minelor).
Sectiugea 12
Masse le de roci comune compacte
sau care formeazd depozite
mobile
29. Drepturile bänesti cuve-
nite Statului dela concensiunile
ce se vor acordh pe proprietä.tile
sale pentru exploatarea masse-
lor de roci comune, compacte
sau depozitelor mobile (art. 2,
clasa XII din legea minelor),
sunt cele stabilite prin caietele
de sarcini respective.
www.digibuc.ro
67
Aceste drepturi sunt indepen-
dente de taxele si impozitele pre-
vazute la art. 1 din prezentul re-
gulament. (Art. 235-237 din le-
gea minelor).
APITOLUL III
Organe pentra constatarea i stabilirea
taxelor, impozitelor i redeventelor
30. Constatarea i stabilirea
taxelor, impozitelor i redeven-
telor miniere prevdzute de legea
minelor, sau in caietele de sar-
cini ale concesiunilor se face in
fiecare judet, in primele luni ale
fiecgrui an pentru anii expirati
de cAtre o comisiune de impu-
neri miniere, compusä, din:
a) $eful autorithtii miniere
regionale, sau un delegat numit
de Ministerul Industriei si Co-
mertului, ca presedinte;
b) Administratorul financiar
al judetului sau un delegat al
Ministerului de Finante;
c) Un reprezentant al intre-
prinderilor miniere din judet,
tras fa sort de presedintele tri-
bunalului sau de primul prese-
dinte la tribunalele cu mai
multe sectiuni, cu cel putin 20
zile inainte de 1 Ianuarie al fie-
cdrui an. In acest scop autori-
tatea minierd regionald, va in-
nainth fiecärui tribunal din cir-
cumscriptiunea sa, pand la 1 No-
emvrie al fiecärui an, o listä de
reprezentantii competenti ai in-
treprinderilor miniere mai in-
semnate din fiecare judet, de
preferIntà ai intreprinderilor
care exploateazg substantele mi-
nerale rezervate Statului.
Comisiunea va aveh, un se-
cretar desemnat de autoritatea
miniera regionaltl, din persona-
lul
Comisiunea va puteh functi-
ona cu doi membri, dintre care
unul trebuie 0, fie seful auto-
ritätii miniere regionale sau de-
legatul Ministerului Industriei
68 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

gi Comertului. (Art. 123 gi 128 lui la + 15°C gi analizele trimes-

din legea minelor). triale fäcute asupra titeiului din
31. Pregedintele fiechrei co- fiecare zäcämânt, titei depozitat
misiuni va alcatul, in primele in rezervoarele de lângä sondh.
zile ale lunii Ianuarie, progra- In registrul general de pro-
mul de lucru, prin care va fix& ductie, inregistrárile se vor face
datele la care comisiunea se va sdptämanal, pe baza rapoartelor
deplash in fiecare centru de ex- primite dela fiecare sondh sau
ploatare minierh, pentru verifi- put, trecându-ge regulat densi-
carea productiei, stabilirea taxe- tatea titeiului pentru fiecare
lor fixe i impozitelor propor- strat exploatat la + 15°C.
tionale, precum gi a redevente- Ace leasi registre vor puteh
lor cuvenite Statului. servi i pentru productia gaze-
Programul va fi afisat la au- lor i gazolinei care stint aso-
toritatea minierà regionalh ciate cu petrolul in acelag zäch-
la administratia financiarà mânt.
gi va fi comunicat fiechrei Registrele prevázute mai sus
exploatäri in parte, prin prima- vor fi into cmite dupá formula-
rie in comunele rurale, sau prin rele stabilite de Directiunea mi-
politie, in comunele urbane, a- nelor. In cazul chnd Directiunea
ceasta tinând loc de citatie; minelor nu ar stabill aceste for-
Intreprinderile sunt conside- mulare, intreprinderile nu sunt
rate, in ceeace priveste lucrhrile scutite de obligatiunea tinerii
de impuneri miniere, ca având registrelor, ele pot Irish, In acest
sediul in comuna de care de- caz, sá adopte mice formular ar
pinde schela, mina, cariera sau vol. (Art. 54, alin. 5 gi 6 si art.
statitmea balneará. (Art. 123 din 121 din legea minelor).
legea minelor). 33. Toate intreprinderile mi-
32. Toate intreprinderile mi- niere sunt obligate sä trimitá
niere sunt obligate sh tinh, la autoritátilor miniere regionale,
zi, registre in care sh se arate cel mai thrziu pânä la 15 ale
in rubrici deosebite productiu- fiecärei luni, in dublu exemplar,
nea obtinutä atat in stare bru- situatiuni de productiunea ob-
th, cht si sub forma de produse tinutá in cursul lunii prece-
curätite, separate, sau concen-
trate, prin operatiuni consecuti- dente.
ve gi accesorii exploathrii, pre- Aceste situatiuni vor fi sem-
cum si rezultatele analizelor f nate pentru exactitate, de chtre
cute la laboratorii oficiale, a- persoana recunoscuth de Mini-
tunci când legea minelor sau ster ca gef al exploatärii.
regularnentul si deciziunile luate Nerespectarea acestei obliga-
in baza ei, prevhd aceasth obli- tiuni din partea intreprinderilor
gatiune. miniere, se va pedepsl conform
Intreprinderile pentru exploa- art. 136 din legea minelor.
tarea petrolului, pe 16110 regi- Autoritátile miniere regionale
strul general de productiune, vor vor inainth de urgenth, Ministe-
mai aveh ate un asemenea re- rului Industriei i Comertulut,
gistru pentru fiecare sondh sau Directiunea minelor, ate un
put, in care se va trece in fie- exemplar din aceste situatiuni.
care zi productiunea obtinutä, Directiunea minelor va puteh
indicand stratul de petrol din impune formulare tip pentru a-
care a fost extrash, productiu- ceste situatiuni. (Art. 54 gi 136
nea ¡mtà duph decantare (ex- din legea minelor).
cIuzând procentul de aph 34. Toate intreprinderile mi-
impuritati), densitatea titeiu- niere care exploateazá, fie sub-
www.digibuc.ro
 LEG1 DE UNIF1CARE. 12 Fevruarie 1931 69

stante minerale proprietatea cum se arat& la art. 31 din pre-

Statului, fie substante minerale zentul regulament, sá prezinte
de orice fel, 16sate la libera comisiunii registrele originale de
exclusiva dispozitie a proprieta- productiune, vânzare, etc., i sä
rului suprafetei, sunt obligate sä deà toate explicatiunile ce li se
declare in scris autoritätii -mi- vor cere.
niere regionale, pând la 20 1a- Persoande care se vor prezen-
nuarie al fiecdrui an, quantu- t& inaintea comisiunilor de im-
mul, calitatea i valoarea pro- puneH ca reprezentante ale ln-
ductiunii extrase In anul prece- treprinderilor, vor trebui s& fie
dent. Declaratiile trebuie sg, fie imputernicite legal pentru a-
conforme cu registrele de pro- ceasta. (Art. 123 din legea mine-
ductie i vânzare ei vor cuprinde lor),
ei suprafata tuturor terenurilor 36. Quantumul productiunii
pe care intreprinderile le-au a- impozabile se va constat& dupá
vut In concesiune In cursul anu- registrele de productiune zilnica,
lui precedent, indiferent dad.. iar valoarea productiunii se va
au fost sau nu in exploatare. stabili dupá registrele de yam-
Directiunea minelor va putek zare.
impune formulare tip pentru a- Toate intreprinderile miniere,
ceste declaratiuni. de orice fel, sunt obligate sä
Sunt supuei obligatiunii de tinä, In bun& regulá aceste re-
mai sus ei concesionarii minieri gistre, autoritátile miniere avand
de orice fel, cari nu au o explo- dreptul sd le controleze ortand;
atare pe concesiunile lor, faptul In caz de neconformare, comisi-
detinerii unei asemenea conce- unile de impuneri miniere vor
siuni constituind pentru ei cali- stabill cantitatea i valoarea
ficarea de intreprindere miniera. productiunii prin apreciere, a-
Declaratiunile vor servi comi- vand In vedere rezultatele obti-
siunilor prevazute de art. 123, nute de intreprinderile Invecina-
din legea minelor, ca punct de te, in prim& el ultimä instant&
plecare pentru stabilirea taxelor, ei Mr& drept de opozitie pentru
impozitelor i redeventelor mi- Intreprindere.
niere cuvenite Statului, putând Acelae drept II au comisiunile
fi complectate de comisiuni, prin In cazul când vor constata c&
oHce mijloace ce se vor gasi productia j preturile trecute In
necesare. registru nu sunt reale. (Art. 121
Contravenientii la aceste dis- din legea minelor).
pozitiuni, precum i acei care 37. Dupd examinarea ei con-
vor fi dovediti ca. au %cut decla- trolarea registrelor i extracte-
ratiuni inexacte, cu privire la lor de vânzare i productiune,
cantitatea, calitatea e1 valoarea sau a altor date ei acte, iar de
productiunii extrasa, vor ,fi im- va fi nevoie, dupa cercetárile pe
puei i urnagriti pentru plata cari comisiunea este indreptätitä
taxei pe suprafatä, a impozitu- sä le faca la fata locului sau la
lui proportional i a redevente- sediul intreprinderii, comisiunea
lor efectiv datorite, märite de dreseazá un proces-verbal in care
cinci ori, independent de sancti- se va specific& suprafata ei pro-
unile prevàzute de art. 13G din cluctiunea impozabilá, taxa fixa
legea minelor. (Art. 131 din legea ei impozitul proportional ce se
minelor). cuvin Statului.
35. Intreprinderile miniere Pentru redevente se va intoc-
sunt obligate ca, la ziva fixatá mi, dupa aceleaei norme, proces-
prin programul de lucru, dup& verbal separat. In care se va
www.digibuc.ro
70 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

specified redeventa cuvenitd. Sta- telor miniere, Intoemite dease-

tului, precum i redeventa cu. menea, pe judet;
veni tä proprietarilor suprafetei c) Un rol in trei exemplarh
ei exploratorilor, conform legiipentru fiecare judet in parte,
minelor. care va cuprinde taXele ei im-
Procesele-verbale de impuneri poittele stabilite, ce se cuvin
vor cuprinde toate substantele Statului.
minerale concesionate i exploa- Pentru redevente se vor in-
tate din acelae perimetru, dad. tocml, In acelae mod, roluri se-
concesiunea este acordata de parate. (Art. 127 ei 128 din legea
Stat. minelor).
Procesele-verbale se vor intoe- 40. Dosarele cuprinzänd pro-
mi In trei exemplare, din care cesele-verbale de constatare, ac-
unul pentru Intreprindere, al tele care au servit de bazd la
doilea se va inaintd Directiunii stabilirea taxelor, impozitelor ei
minelor, iar al treilea va rämäne redeventelor miniere, impreunà
la autoritatea minierä regional& cu rolurile, vor fi inaintate Mi-
Exemplarele destinate intre- nisterului, prin autoritatea mi-
pilnderilor, dach" reprezentantii nierd regional& cel mai thrziu
lor nu sunt de fat& se vor inain- pand. la 1 Aprilie al fiecdrui an,
th cu adrese, chiar in ziva dre- cu raport separat pentru fiecare
sdrii lor, in comunele urbane judet In parte.
politiilor, iar in comunele rurale 41. Hothrlrile comisiunilor de
notarilor, cari sunt obligati ca, impuneri miniere sunt fàrà
In termen de 5 zile, sá. le predeh drept de opozitie. Intreprinderile
celor In drept, potrivit dispozi- nemultumite de constatdrile sau
tiunilor din codul de procedurd evaludrile comisiunii, au drep-
civild, sub luare de dovadd, care tul sit facä apel la comisia de
va fi trim isd de urgen(d, autori- apel care lucreazd pe lângd. Mi-
tätii miniere regionale. (Art. 123 nisterul Industriei $i Comertu-
ei 128 din legea minelor). lui. Termenul de apel este de 20
38. Membrii comisiunii au zile dela data primirii procesu-
dreptul a cere asistenta ofiterilor lui-verbal de impunere.
de politie judiciard, pentru a se Directiunea minelor are, dea-
constatd mice ultragiu li s'ar semenea, dreptul sa apeleze ho-
aduce sau orice impiedecare ar tntrile de impu-
Intâmpind cu ocazia aducerii la neri; termenul de apel curge
indeplinire a insdreindrii lor. dela data, cand lucrdrile de im-
39. Duna terminarea lucrdri- punere sunt inregistrate la Mi-
lor de impunere, comisiunea va nisterul Industriei ei Comertu-
Intocml: lui. (Art. 123 din legea minelor).
a) Dosare cuprinzand procese-
le-verbale pentru fiecare judet In 42. Apelurile se vor judech de
parte, la care va anexà dovezile o comisiune de apel compusä
constatatoare eh' exploatdrile au din:
primit invitatia de a se prezentà a) Doi consilieri dela Curtea
inaintea comisiunii de impuneri de apel din Bucureeti;
miniere, precum ei cà au primit b) Un delegat al Ministerului
sau refuzat sà primeascà prom- de finante;
sele-verbale de impunere; c) Un delegat al Ministerului
b) Dosarele, cuprinzänd ex- Industriei ei Comertului din
tractele de productie, sau orice serviciile de supravegbere, con-
alte acte care au servit de bazä trol ei percepere sau valorifica-
la stabilirea taxelor i impozi- rea drepturilor miniere;
www.digibuc.ro
 LECH DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931
d) Un reprezentant al Intre-
prinderilor miniere.
Magistratii vor fi alesi, in fie-
care an, de adunarea general&
a instantei, iar delegatul Mini-
sterului de Finante si al Mini-
sterului Industriei i Comertului
vor fi desemnati, in fiecare an,
prin deciziune ministeriald.
Reprezentantul Intreprinderi-
lor va fi desemnat de Consiliul
superior de mine.
Delegatul Ministerului Indu-
striei i Comertului -va fi supli-
nit in caz de lipsä,' printr'un
supleant desemnat odatä cu el.
Comisiunea va fi prezidatd de
cel mai vechiu In grad dintre
magistrati. Ea poate lucr& i cu
trei membri, dintre care unul
trebuie sd fie magistrat i unul
delegatul Ministerului Industriei
Comertului.
Pe langd comisiunea de apel
vor function& i doi secretari,
dintre cari unul va fi un gre-
fier dela Curtea de apel din
Bucuresti sau dela tribunalul
Ilfov, desemnat de presedintele
comisiunii, iar al doilea secre-
tar va fi desemnat de Ministe-
rul Industriei i Comertului,
dintre functionarii serviciilor
sale, Insärcinati cu urmdrirea
perceperea veniturilor miniere.
Ambii secretari vor fi numiti
prin deciziune ministeriald.
Comisiunea de apel va func-
tion& pe langd Ministerul Indu-
striei si Comertului si va fi
convocatd anual, prin deciziune
ministeriald. (Art. 124 din legea
minelor).
43. Apelul trebuie sd, fie mo-
tivat i Insotit de o copie de pe
el si de toate actele doveditoare,
cu arätarea exacta a domici-
liului, sub sanctiunea nulitdtii.
El poate fi introdus la admini-
stratia financiard, la autorita-
tea minierd regionald, sau la
Ministerul Industriei si Comer-
tului, cari autorit&ti sunt Ida-
toare sd.-1 Inregistreze i sä-1
www.digibuc.ro
71
inainteze de urgenta comisiunii
de apel.
Pärtile vor fi citate pe cale
administrativd.
In apelurile %cute de Direc-
tiunea minelor, intreprinderile
intimate pot fi citate in comuna
de care depinde schela, mina,
cariera sau statiunea balneard
sau la sediul lor principal.
Statul va fi chemat prin Di-
rectiunea minelor, care va fi
reprezentantá printr'un delegat
dintre functionarii sdi numiti
In fiecare an prin deciziune mi-
nisteriald.
Acest delegat are dreptul sd
semneze apelurile Directiunii
minelor contra impunerilor mi-
niere stabilite de comisiunile ju-
detene.
Sustinerea apelurilor se poate
face si numai prin memorii
scrise Insotite de actele dovedi-
toare, In care caz apelantul nu
este obligat 0,, se prezinte Inain-
tea comisiunii. In acest caz, me-
moriul si actele ce-1 insotesc,
trebuesc ad fie depuse la dosar
cu cel putin trei zile inainte de
judecatd. (Art. 125 din legea
minelor).
44. Hotártrile comisiunii de
apel se vor pronunt& In e-
dintà publicd, färd drept de o-
pozitie, ele fiind supuse numai
recnrsului In termen de 20 zile
dela cornunicarea hotáririi.
HotärIrile comisiunii de apel
se comunicd pe aceeas cale ca
acele ale comisiunilor Jude-
tone de impuneri miniere.
Recursurile Insotite de copii
de pe ele, trebuesc sä, fie moti-
vate si se depun numai la Mini-
sterul Industriei i Comertului,
care le va inaint& de urgentd,
prin secretariatul comisiunii de
apel, instantei de recurs In ma-
terie fiscald, Impreund, cu dosa-
rele respective.
Recursul nu este suspensiv de
executare.
In caz de casare, instanta de
72 LEGI DE UNIFIDARE. 12 Fevruarie 1931
recurs evoctind fondul, va ju-
dech in mod definitiv, de ur-
gentA i fArd drept de opozitie,
dupA actele i dovezile prezen-
tate inaintea comisiunii de a-
pel. (Art. 125 si 126 din legea
minelor).
45. Taxele, impozitele si re-
deventele stabilite definitiv vor
fi inscrise in roluri si date spre
incasare administratiilor finan-
ciare, care In acest scop vor
procedà in conformitate cu le-
gea de urradrire. ').
Comisiunea de apel va comu-
nicA de urgent A, Ministerului
hot Aririle r Amase definitive,
pentru ca sti se poatA procedA la
into cmirea rolurilor. (Art. 127
din legea minelor).
CAPITOLUL IV
Dispozitiuni diverse
46. Constatarea i receptio-
narea impozitelor i redevente-
lor ce vor fi percepute in na-
turA, se va face provizoriu, lu-
nar sau trimestrial, printr'un
proces-verbal, iar luarea in pri-
mire se va face de cAtre orga-
nele Ministerului Industriei qi
Comertului, cel mai tarziu dunA
douA luni dela data procesului-
verbal de constatare.
Substantele minerale pe care
intreprinderile sunt obligate sA
le predeA Statului in naturd, in
contul impozitelor si redeven-
telor, trebuesc sA fie de calitatea
puritatea corespunzAtoare
productiunii extrase din perime-
trul respectiv, in perioada pen-
tru care sunt datorite.
In cazul cand impozitel)e
redeventele predate si primite in
naturA nu vor fi de calitatea si
puritatea arAtatA mai sus, intre-
prinderile respective vor fi obli-
gate sA plAteascl Statului in
bani diferenta de pret.
HotArirea Ministerului Indu-
striei i Comertului prin care se
9 A se veden Legea de utrnlrire, din 1
August 192t la pag. 1036, vol. IX X.
www.digibuc.ro
decide perceperea impozitelor
redeventelor in naturA, va in-
dicà si epocile la care se va
face stabilirea provizorie si per-
ceperea lor. (Art. 129 din legea.
minelor).
47. Colectorii cart aduná ti-
teiul ce se scurge pe vat, gârle,
sau rduri, etc., datoresc Statu-
lui irnpozitul minier proportio-
nal prevazut de legea minelor
pentru petrol.
DacA instalatiunile de colec-
tare sunt facute pe un teren
proprietatea Statului, colectorii
datoresc si redeventa stabilit&
prin contractele de colectare in-
cheiate cu Ministerul Industriei
51 Comertului.
Sunt supusi acestei obliga-
tiuni si cei cari adung orice alte
substante minerale, detasate din
zacámânt in mod natural, im-
pozitele 5i redeventele datorite
in aceste cazuri, sunt cele pre-
väzute de legea minelor pentru
substanta minierA colectatd.
ColectArile nu se pot face fArA,
autorizarea llinisterului Indus-
triei i Comertului, sub sane-
tiunea art. 134 din legea minelor.
48. In general, in cazul cAnd
intreprinderea exploatatoare nu
vinde productia exploatárii sale
in stare brutA, ci sub formA de
derivate sau de produse fabri-
cate, valoarea impozabilA a pro-
dusului minier va fi stabilitä,
luAnd ca bazA valoarea produ-
selor negociate, indiferent dacA
a fost sau nu transformatA si
vAndutA toatá productia minier&
extrasA in cursul anului pentru
care se face impunerea.
Pentru a se ajunge la valoa-
rea produsului minier impoza-
bil (impozit proportional si re-
devente), se va scadea din pre-
tul obtinut pentru derivate sau
produsele fabricate, toate chel-
tuelile de transport, transfor-
mare, etc., suportate de Intro-
prinderi, dela gura minei (carie-
rei), pana la locul vânzArii.
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 73

49. Controlul impozitelor b) Pentru sondele intrate in

redeventelor miniere percepute
in natura, se face de &are Mi-
nisterul Industriei ei Comertu-
lui, prin Directiunea minelor, cu
serviciile sale ei organele de va-
lorificare a acestor drepturi ale
Statului.
Constatarea cantitAtii brute a
impozitelor ei redeventelor, a
procentului de impuritäti, pre-
cum ei evaluarea lor definitivd,
se va face pentru fiecare peri-
metru concesionat (pe terenuri
particulare, pentru fiecare Behe-
ld) de catre comisiunile prevd-
zute de art. 123 ei 124 din legea
minelor, printr'o incheiere sepa-
ratd, dupd normele prevdzute
mai sus, pentru impozitele mi-
niere percepute in bani. (Art.
128 din legea minelor).
50. Redeventele prevázute de
art. 11-19 inclusiv, din prezen-
tul regulament se percep nu-
mai la concesiunile acordate de
Stat sub regimul legii minelor
din 28 Martie 1929.
Pentru concesiunile dobâti-
dite inainte de promulgarea a-
ces tei legi, redeventele cuvenite
Statului sunt cele stabilite prin
contractele sau caietele de sar-
cini ale fiecdrei concesiuni.
Se excepteazd concesiunile ne-
trolifere instituite sau reinnoite
sub regimul legii minelor din 4
Iu lie 1924, dacä concesionarii au
cerut i Ministrul Industriei
ei Comertului a aprobat sá li
se aplice dispozitiunile art. 275
din legea minelor dela 28 Mar-
tie 1929. Dela aceste concesiuni
se va percepe urmátoarele re-
devente:
1. Concesiuni instituite sub re-
gimul legii minelor din 1924.
a) Pentru sondele aflate in
productie la data promulgárii
legii rainelor din 28 Martie 1929, legea minelor ei de prezentul
se va percepe mai departe, pand, regulament (art. 11-29 inclusiv)
la epuizarea Mr, redeventele pre- sunt minimale.
vázute de art. 186 i 187 din
legea minelor dela 4 Iulie 1924; tatie public& sau prin conven-
www.digibuc.ro
productie normald dupd promuP
garea legii minelor din 28 Mar-
tie 1929, se va percepe redeven-
tele prevdzute de art._ 189 ei 190
din aceastá lege.
2. Concesiuni expirate i rein-
noite sub regimul legii minelor
din 4 Iulie 1924.
a) Pentru sondele aflate in
productie la data promulgárii
legii minelor din 28 Martie 1929,
se va percepe mai departe, pânit
la epuizarea Mr, redeventele
prevázute de art. 186 ei 187 din
legea minelor dela 4 Iulie 1924;
b) Pentru sondele intrate in
productie normald dupä 'pro-
mulgarea legii minelor din 28
Martie 1929, se va percepe re-
deventele prevazute de art. 189
ei 190 din aceastd. lege.
3. Concesiuni reinoite sub re-
gimul legii minelor din 4 Julie
1924 ei expirate sub regimul le-
gii minelor din 28 Martie 1929:
a) Pentru sondele aflate in
productie la data expirärii con-
cesiunilor, se va percepe pd,ná
la epuizarea Mr, redeventele
prevázute de art. 186 ei 187 din
legea minelor dela 4 Iulie 1924;
b) Pentru sondele intrate in
productie normald dupä end.-
rarea concesiunilor, se va per-
cepe redeventele preväzute de
art. 189 ei 190 din legea mine-
Mr dela 28 Martie 1929.
Pentru concesiunile acordate
de particulari pe proprietd:tile
Mr nu se datoreste Statului nici
o redeventd, afard, de concesiu-
nile care intrá sub prevederile
art. 258 din legea minelor dela
28 Martie 1929.
Productia brutd la aceste con-
cesiuni, este supusd unei rede-
vente cdtre Stat de 4 la sutd...
51. Redeventele preväzute de
Ele pot fi majorate prin lici-
74 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931
tia partilor i stabilite prin caie-
tele de sarcini ale concesiunilor.
Organele de constatare i sta-
bilire a redeventelor cuvenite
Statului, vor aplic& In asemenea
cazuri clauzele caietelor de sar-
cini.
52. Nu se poate Infiint& nici
o ingsurg asigurAtoare sau de
executare asupra redeventelor
cuvenite Statului dela concesiu-
nile acordate de el.
53. Redeventele cuvenite ex-
ploratorilor si proprietarilor su-
prafetei, In conformitate cu art.
35, 37 si 130 din legea minelor,
vor fi stabilite odat g. cu con-
statarea si stabilirea redevente-
lor cuvenite Statului si de di-
tre aceleasi organe.
Stabilirea se va face printr'un
proces-verbal separat care va
formg o anexä a procesului-ver-
lal de constatare i stabilire a
redeventelor Statului.
Rolurile prevgzute de art. 127
din legea minelor, vor aye&
doug rubrici: in prima rubricg
se va trece cota cuvenitg. Sta-
tului, iar In a done, cota cuve-
nitg exploratorilor i proprieta-
rilor suprafetei.
Cota cuvenitg exploratorilor
proprietarilor suprafetei va fi
consemnatg de intreprinderile
debitoare, la Casa de Depuneri si
Consemnatiuni, pe numele si la
dispoznia Ministerului Industriei
Comertului, sub titlul rede-
vente miniere datorite de Stat
exploratorilor si proprietarilor
suprafetei", iar recepisele vor fi
depuse la Directiunea minelor.
Indatg. ce constatgrile,
evalugrile f acute de or-
ganele de impunere rgmân de-
finitive si intreprinderile debi-
toare achitä integral redeventele
datorite Statului, Directiunea
mineIor procedeaz g. la achitarea
redeventelor cuvenite fiecgrui
explorator sau proprietar, pe
baza nrocoului-verbal argtat
mai sus.
www.digibuc.ro
Dacg existg motive serioase
de incertitudine asupra persoa-
nelor Indreptgtite BO, primeasca
cota de redeventg aferentg fie-
cgrui teren Inglobat In perime-
trul concesionat, sau dacg
existg opuneri cu privire la per-
soanele indrepatite, aduse la
cunostinta Directiunii minelor,
cu notificarea filcutä prin cor-
pul de portgrei, plata redeventei
se va face prin consemnare la
Cassa de Depuneri i Concern-
natiuni, iar recepisa se va de-
pune la judecátoria In circum-
scriptia cäreia se aflg intreprin-
derea (exploatarea). Statul sau
exploatatorul este liberat din
momentul depunerii recepisei la
judecgtorie. (Art. 130 din legea
minelor)
54. Toate Intreprinderile mi-
niere, Wit cele care exploateazg
substante minerale rezervate
Statului, cât i cele care exploa-
teazg substante minerale pro-
prietate particularg, sunt obli-
gate sg prezinte autoritgtii mi-
niere regionale, inainte de in-
ceperea operatiunilor, registrele
de productie si de vânzare, pre-
curn i registrele speciale pen-
tru cheltuelile de transport pre-
vAzute de art. 6, punctul a, din
prezentul regulament, pentru a
fi vizate.
Comisiunile de constatare
stabilirea impozitelor miniere
vor puteg inlgturà registrele
care nu vor purtà aceastä, vizg
vor fi libere sg stabileascä.
prin apreciere, In primg si ul-
tin:A instantá í fgrg drept de
opozitie, cantitatea i valoarea
productiunil Intreprinderilor ca-
re nu se vor conform& acestei
obligatiuni, precum i costul
cheltuelilor de transport cu
mijloace proprii, In cazul când
legea minelor i regulamentu/
de fatg, admit scgderea acestor
') A se vedea §i Regulamentul Casei mi-
niere,din 19 Mai 1931 la ordinea cronologicä
in acest volum.
 LEGI DE UNIFICARE, 16 Fevruarie 1931
cheltueli din valoarea produc-
tiunii.
55. In cazul când Statul per-
cepe redeventele sale in natura,
redeventele cuvenite explora-
torilor si proprietarilor supra-
fetei vor fi stabilite de comi-
siunile de impuneri miniere, nu-
mai cantitativ si calitativ.
Valoarea acestor redevente
se va fixa pe baza pretului me-
diu obtinut de Stat prin vân-
zrile in cursul anului
pentru care sunt datorite, iar
achitarea lor se va face dupa
normele aratate la art. 53, alM.
4, 5 si 6 din prezentul regula-
ment. (Art. 130 din legea mi-
nelor).
56. Diurnele i cheltuelile de
deplasare si transport cuvenite
membrilor comisiunilor preva-
zute de prezentul regulament si
personalului lor, se vor stabill
de Ministerul Industriei si Co-
mertului, la inceputul fiecarui
an, prin deciziune ministerialä.
57. Toate termenele prevazute
in prezentul regulament se so-
cotesc pe zilele libere.
58. Toate dispozitiunile cu-
prinse in alte regulamente sau
deciziuni, contrare prezentului
regulament, sunt i "%man a-
brogate. (Se abroga P egulamen-
tul din 21 Martie 1928, pag. 989,
vol. XV-XVI).
DECRET
pentru infiinjarea semnulul militar
furajera"
DIN 16 FEITRUARIE 19311)
1. A. Pentru a reaminti prin-
tr'un simbol aparent 0 perma-
nent marile fapte de arme ale
regimentelor i unitätilor, for-
mând corp aparte, se infiinteaza
furajera".
Acest Decret sub No. 328/931, s'a publi-
eat in Manitorul Oficial No. 38 din 16
Fevruarie 1931.
www.digibuc.ro
75
Acest semn va fi predat
purtat asa. ca sa se mentina
prestigiul i respectul ce se cu-
vine unui asemenea simbol, pre-
cum si ca el in adevar sa rea-
minteasca actul de bravura pen-
tru care s'a acordat.
Predarea furajerei recrutilor
se va face cu o solemnitate deo-
sebita, in fiecare an, de catre
seful de corp, dupa depunerea
jurarnântului.
Trupa va purta furajera la
tinutele de campanie, de cere-
monie, de serviciu si de oras;
subofiterii i ofiterii la toate ti-
nutele.
Furajera se poarta de ofiterii
trupa regimentelor i unitä-
tilor cari au fost decorate in
rásboiu, precum si de ofiterii si
subofiterii cari au fost pe front,
in actiunile pentru care uni-
tatea a fost decorata.
B. Sunt patru furajere cores-
punzatoare decoratiunilor: Mi-
hai Viteazu", Virtutea Mili-
Virtutea Aeronautica
Steaua României".
Furajera se compune dintr'un
cordon (snur) de lama sau ma-
tase, rotund, de 6 mm. diametru,
având o parte impletita in trei,
terminat printr'un nod si un
cap metalic, cui de eghilet.
Fire le din care este facut snu-
rul sunt de una din culorile
fond urmätoare: viinie, rosie,
albastru ca cerul sau albastrá
täiatä respectiv de dungi: au-
rii, albastre, argintii sau ro0i,
astfel repartizate incât s5, re-
prezinte culorile panglicilor de-
coratiunilor date in rásboiu:
Mihai Viteazu", Virtutea
litará", Virtutea Aeronauticä"
Steaua României".
La cap, *nurul formeaza o
treflä de 4 cm., la baza cAreia
este bine cusut un lat de cu-
loare fond a furajerei, cu care
se prinde la umär furajera.
La 4 cm. de treflä, Incepe par-
76 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
tea impletitä, care este de 59
cm. (cu o tolerantä de 5 cm.).
La 4 cm. de capätul pärtii im-
pletite este bine cusut de snur
un lent de 1 mm. grosime si
60 rum. circomferintä, cu care
se prinde pe umár furajera,
dupa ce a inconjurat bratul.
La 8 cm. mai departe, urmeazá
un nod cu 4 cercuri, fäcut tot
din snur si la 10 cm. mai jos
este cusut cuiul de eghilet.
Furajera se poarta pe partea
stângá, la capätul epoletului,
incheindu-se pe cusátura mä-
necii, inconjurând bratul i lä-
sând sá atârne in fatä cuiul.
C. Furajerele se poartä, de
trupd i ofiteri, dui:4 decora-
tiunile din räsboiu, pe care le-a
obtinut unitatea in care face
serviciul sau unitatea in care
au fost pe front in momentul
decorärii.
Când o unitate sau ofiterul
are dourt sau trei furajere, se
poartä, o singurä trefla si un
singur cui de eghilet, ateirnat
de snurul ce reprezintä decora-
tia care are intäletate si care
formeazil, baza. Celelalte se
poartä prinse de furajera de
bazd, avand numai cercul din
jurul bratului (partea dintre
cele cloud laturi i diferentiate
ca lungirne, astfel incât unul
din cercuri sá inconjoare pe
celälalt in ordinea intaietatii).
D. Toate semnele distinctive a
bunilor trägátori i trägdtorilor
de elitä, prevázute a se face din
snururi la brat, vor fi inlocuite
cu savroane, adausuri la sem-
nele de pe mânecá (Regulamen-
tul provizoriu asupra tragerilor
infanteriei, pagina 241, partea I,
volnmul I si pagina 30, articolul
29, partea I, volumul II).
Mare le Stat-Major va dispune
ca semnele distinctive pentru
bunii trägAtori sä nu constett
din snururi la brat.
E. Furajera se acordá ,regi-
mentelor cari au drept prin
www.digibuc.ro
inalt decret regal si face parte
integrant's*, din uniforma uni-
tätii.
REGULAMENT
pentru modificarea unor dispoziiuni
din Regulamentul anului preparator la
Academffle Comerciale
DIN 16 FEVRUARIE 1951
Acest Regulament modifica-
tor a fost sanctionat cu Decret
No. 358/931 si publicat in Mo-
nitorul Oficial, No. 38 din 16
Fevruarie 1931, unde se poate
consultà. A se vedeh i Regula-
men tul vechiu, modificat in
parte acum, in Monitorul Ofi-
cial No. 253 din 13 Noemvrie
1929.
INSTRUCTIUNI
Adaus la Instrugiunile oficiale pentru
aplicarea Legit pentru Lnificarea con-
tribuilunilor directe
DIN 18 FEVRUARIE 1931 1)
Art. 8 Adaus la paragraful
12, alin. ultim:
Loturile cu cari au fost im-
proprietáriti ofiterii decorati cu
Ordinul Mihai Viteazul", In
baza legii publicatá in Monito-
rul Oficial No. 105 din 15 Main
1927, nu pot fi scutite de impo-
zitul agricol, deoarece nici legea
citatá i nici legea contributiu-
nilor directe nu acordä aseme-
nea scutire.
In materie de impozite, scu-
tite nu se pot acordà decât in
Aceste Instructiuni Adaus au foqt pu-
blicate in Monitorul Oficial No. 40 din 13
Fevruarie 1931. A se veden Instructiunile
generale, publicate In Monilorul Oficial
din 8 naiu 1923 cu adausele ulterioare din
29 Fevruarie 1924, 11 Julie 1925 si 21 Maiu
1926.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
baza unei dispozitiuni legale
precise.
Art. 17. Adaus la paragraful
27, ca atin 3:
Imobilele proprietatea Came-
relor de comert ocupate de ele
sau de institutil create sau pen-
dinte de ele, cum ar fi o ecoalg,
un atelier, etc., se considerg ca
imobile publice, neproducgtoare
de venit ei deci aunt scutite de
impozitul pe clgdiri.
Adaus la paragraful 27 $i para-
graful 211, ca aliniat ultim:
Un imobil donat statului ei
ocupat de donator, nu poate fi
scutit de impozitul pe cMdiri.
Impozitul pe clàdiri va conti-
nuà sg fie plätit tot de donator,
ca beneficiar al acelui imobil.
Art. 22. Adaus /a para-
graful 45:
DobAnzile depunerilor fAcute
de functionarii i lucrgtorii unei
societuiti, chiar la societatea
unde functioneazg, se taxeazd
cu cota de 15 la sutg, plus adi-
tionale, Intrucat art. 23 din le-
gea contributiunilor directe pre-
vede cá cota redusg de 10 la
sutg se aplicA, numai pentru
depunerile fgcute la institutiuni
de credit, adicg la Mild.
Dacg insg, independent de so-
cietate, s'ar intemeig un institut
de credit chiar in cadrul ei, do-
bânzile la depunerile fgcute de
functionari i lucrAtori vor fi
taxate cu cota redusg de 10
la sutn.
Art. 23. Adaus la para-
graful 48:
Actiunile emise prin supra.
evaluarea instalatiunilor si ma-
distribuite gratuit ac-
tionarilor nu se taxeazg cu im
www.digibuc.ro
77
pozitul mobiliar, intrucAt ele nu
constitue un venit in sensul legii
contributiunilor directe, ci un
capital al actionarilor.
Adaus /a paragraful 51, punctul
4, alin. penultim de sub litera a:
DobAnzile la creditele deschise
In monetá strging, in strging-
tate bgncilor sau institutiunilor
de credit, similare din targ,
sunt scutite de impozitul mo-
biliar, pang la cota de 10 la
sutg, conform adausului la pa-
ragraful 51 din instructii.
In vedere insg cg pentru in-
treprinderile bancare, creditele
ce obtin in strgingtate sunt
foarte numeroase i eg ele se
obtin potrivit nevoilor, de multe
ori prin simple scrisori sau te-
legrame ei cA obligatiunea de
a declarà aceste credite la doug
luni dela deschidere ei la o lung
dela plata sau creditarea fn
cont a dobânzilor, ar creh pen-
tru institutiunile bancare mari
neajunsuri, se admite pentru
aceste institutiuni ca in locul
declaratiunilor sus citate, sg d.-3-
pung la Ministerul de Finante
in termen de doug luni dela in-
chiderea soldurilor semestriale,
o decIaratie insotitg de un ta-
blou, in care sg arate valoarea
creditelor utilirate i dobAnzile
pang la 10 la sutg plgtite in
semestrul expir at.
Fiscul lei rezervg clreptul ca
prin organele lui sA verifice
dacg conditiunile adausului la
paragraful 51 din instructiuni
sunt indeplinite.
Cu prilejul impunerilor,
stantela vor verifich i ele dacg
conditiunile adausului la para-
graful 51 sunt indeplinite
dacg s'a dat declaratia seme-
strialg, refuzând scgderea din
venit a dobAnzilor pentru cari
nu se justificA obligatiunile de
mai sus.
78 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
Art. 23. Adaus la paragraful
51, punctul 4, alin. penultim,
litera a:
Dobanzile plätite de sucursa-
lele din tard la imprumuturile
In monetà striiind contractate
la Centralele Mr din strdinätate,
nu se pot scuti de impozitul
mobiliar, deoarece nu poate fi
vorba In asemenea caz de ua
Imprumut propriu zis i nici
de existenta unor raporturi dela
creditor la debitor, ci mai de-
grabd o plasare directä a unui
capital care nu a fost solicitat.
La impunerea sucursalelor din
tarä, aceste dobanzi nu vor fi
deduse din beneficiul impozabil.
Adaus la paragraful 51, punctul
4, alineat penultim de sub litera
a ca alineat ultim:
Dacl creditele efectiv deschise
in strdinhtate In monetä
comerciantilor si industriasilor
din tarä sunt garantate cu ipo-
teed, actul de ipoted. se con-
siderä. ca un accesoriu al con-
ventiei principale de deschidere
a creditului, care nu poate mo-
dine& natura conventiei i deci
nu poate fi 1.1pus taxArii cu
impozitul mobiliar, din moment
ee dobanzile creditului sunt scu-
tite de acest impozit.
Scutirea actelor ipotecare se
va acordà insä de cg.tre Mini-
sterul de Finante dela caz la
caz, i numai dacg se constatä
In prealabil cä imprumutul ga-
rantat eu ipotecä este contrac-
tat in vederea satisfacerii unui
scop pur comercial sau indu-
strial.
Art. 23. Adaus la paragraful
51, punctul a ca alineat ultim:
Inscriptia ipotecarg luatä. de
sot pentru asigurarea sumelor
cheltuite de el cu --constructia
ridicatä pe un teren apartinând
www.digibuc.ro
sotiei, fiind o creanta ipotecarl
obisnuitä, venitul ei este supus
impozitului mobiliar, in cazul
cand se prevede in creantd
e product toare de venit; In caz
cand nu se prevede un venit,
taxarea se va face la dobanda
legalä.
Adaus la para graful 51, punctul
a ca alineat ultim:
Privilegiul constructorului, in
sensul art. 1.737, alin. 4 din co-
dul civil, nu rezultä din plasa-
rea cu imprumut a unui capi-
tal, ci el garanteaz1 serviciile
prestate do constructor, care de-
altfel este impus separat pentru
veniturile ce realizeazä din pro-
fesiunea sa.
In aceste conditiuni actele
prevdzancl un asemenea privi-
legiu nu se pot considerà ca
producatoare de venit i deci
taxabile la impozitul mobiliar la
dobända In caz cand nu
produc dobanda.
In cazul insa and din con-
ventia pärtilor se constatä
acest privilegiu produce clobanzi,
desigur eä, ele vor fi taxate cu
impozitul mobiliar.
Art. 27. Adaus la paragraful
65, ca alineat
Veniturile realizate de primä-
rii din concesionarea sau aren-
darea incasärii unor taxe pe
cari legea Ii dà dreptul sä, le
perceapä, derivând dintr'un
clrept regalian al sdu si nu din-
tr'o intreprindere obisnuitä, nu
pot fi supuse impozitului mobi-
liar.
Concesionarii insä, vor fi su-
pusi la impozit potrivit venitu-
rilor ce realizeazä.
Adaus la paragraful 66, ca ali-
neat 3:
Cand o intreprindere hive-
steste un capital In mai multe
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
concesiuni de exploatdri petro-
lifere, amortizarea capitalului in-
vestit se face pe Iconcesiune
productivä i nici de cum nu se
poate arnortiza capitalul hive-
stit in totalitatea concesiunilor
obtinute de intreprindere din ve-
nitul unei singure concesiuni
productive, pdstrându-se astfel
individualitatea venitului in
functie de capitalul care l-a pro-
dus.
Art. 30. Adaus la paragraful
72, punctul 1, alineat ultim:
Debitantii de produse mono-
polizate nefiind considerati ca
comercianti in baza art. 65 din
legea de administrare $i ex-
ploatare a monopolurilor Statu-
lui1) se vor impune ca profesio-
nisti cu cota de 8 la Kit& plus
aditionale, dacd, ei se vor mdr-
gini sa \Tana, numai produse
monopolizate si articole acceso-
rii fumatului.
Dacd insä vand si alte pro-
duse sau fabricate, ca articole
de librárie, papethrie, ziare, etc.,
atunci se va procedd la o ale-
gere a venitului tras din van-
zarea produselor monopolizate,
cari se vor impune la profesio-
nal si a celorlalte venituri cari
se vor impune la impozitul co-
mercial.
Adaus la paragraful 73:
Dobanzile primite de societä-
tile de asigurare din plasarea
rezervelor maternatice, a prime-
lor de asigurare si a dispozitiu-
nilor lor, fiind rezultate din o-
peratiunile exercitdrii comerciale
ale acestor intreprincleri, intre
cari in principal sunt acelea de
a face plasarea in imprumuturi
a acelor sume pe cari trebuie sd
le tind la dispozitia asiguratilor
pentru cazurile eventuale de
plati si despägubiri, nu pot fi
1) A se veclea Legea pentru administrarea
exploatarea monopolurilor, din 2 lulie
1930 la pag. 501, vol XVIII.
www.digibuc.ro
79
supuse, conform prevederilor
art. 23, punctul 4, la irnpozitul
mobiliar, ci la cel comercial pre-
vázut de art. 30, cu cota sporità
la 12 la sutá plus aditionalele.
Cota sporitd a impozitului ele-
mentar se va aplica, asupra in-
tregului beneficiu impozabil al
acestor societdti.
Aceastd dispozitie se va aplicd
incepând cu impunerile ce se
vor face in anul 1931.
Art. V. Adaus la paragraful
80, alineatul ultim:
Partea de beneficiu atribuitá
comanditarilor la societittile in
comanditá se scade din venitul
supus impozitului comercial sau
industrial cu cota dela art. 30,
intrucdt aceastá parte este
taxatá la impozitul mobiliar.
Dispozitiile art. 33 din lege
sunt aplicabile si acestor socie-
tati, intrucdt acest text de lege
stabileste numai un principiu
care nu poate fi restrâns numai
la societätile anonime, Mr% a
provocd un cumul de taxdri a
aceluias venit, cum e cazul pär-
tilor de beneficiu atribuite co-
manditarilor.
Partea atribuitá comanditari-
lor se adaugd Irish' la venitul
supus impozitului complimen-
tar, deoarece impozitul compli-
mentar lovind Intreprindere a. in
totalitatea veniturilor ei, aceastd,
parte nu poate fi exclusd, dupd
cum nu se exclud nici dividen-
dele la societätile anonime.
Se precizeazd cd, desì in acea-
stà privintd s'a f Acut asimilarea
cu societátile anonime, taus
dispozitiunile ultimului alineat
al art, 41 nu se pot aplich so-
cietátilor in comanditd.
Art. 31. -- Adaus la paragraful
84, punctul 6:
Limita superioard a cotei de
amortizare pentru toate catego-
riile de industrii in vederea im-
80 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
punerii pe 1930 si 1931 se fixeazg
la 15%, adicg la maximum pre-
vazut de art. 31, alin. 7, atät
pentru instalatiunile mobiliare
cat i pentru cele irnobiliare.
Adaus la paragraful 85, ca
alineat ultim:
Inchirierea unui hotel se con-
siderg ca o concesiune de ex-
ploatare in sensul art. 31, alin.
8 din legea contributiunilor di-
recte1) i ca atare, sumele inve-
stite de chirias in instalatiuni
si renoväri cari la finele con-
tractului ramân proprietarului
hotelului, se pot amortizg din
beneficiul comercial, repartizân-
du-se la numgrul )anilor din
contract.
Daca aceste investitii mgresc
valoarea locativg cu cel putin
un sfert, conform art. 4 al legii
din 15 Noemvrie 1927, se va im-
pune imobilul la impozitul pe
clgdiri pentru aceasta diferentä
de venit.
Adaus la paragraful 86, punctul
a, ca alineat ultim:
Fondurile create de intreprin-
deri pentru plata pensionarilor
lor, separat de alocatiile pang.
la 10% din salariile functiona-
rilor, nu se scad din beneficiul
lor impozabil, deoarece legea nu
admite crearea unor asemenea
fond uri.
Ele vor fi taxate i la impo-
zitul pe salarii in mâna bene-
ficiarilor lor.
Adaus la paragraful 87, ca ali-
neat antepenultim:
Impozitul mobiliar plgtit de
cgtre bänci la dobanzile cuve-
nite depunerilor spre fructifi-
care nu se scade din venitul
brut, deoarece, tinând seamg de
art. 28 care Prevede cä acest
1) A se vedea Legea contributiunilor
directe din 23 Fevruarie 1923 la pag.425,
vol. XIII-XIV, cu mod. ulterioare la pag.
1263, vol. XVII.
www.digibuc.ro
irnpozit este in sarcina credito-
rului i eh debitorului Ii revine
nurnai obligatia de a re-tine si
värsh, la Stat impozitul, bäncile
si-au creat astfel cheltueli cari
nu pot fi opozabile fiscului.
SOiderea nu se poate admite
chiar dacg privit acest impozit
ca un plus de venit pentru cre-
ditor s'ar pläti Inca, odata asu-
pra lui impozitul mobiliar.
Art. 32. Adaus /a paragrafut
88, punctul a, ca alineat ultim:
Rezervele statutare se socotesc
in principiu raportându-se la
benficiul net ales conform art.
31. Dacg o societate a fIcut prin
bilant o rezervg mai mare cleat
aceea ce ar rezulth, aplicand
princiniul de mai sus, ea se re-
duce in vederea impunerii la cea
raportatä la beneficiul net ales
conform art. 31; dacg a fäcut
insá o rezerva inferioarg celei
calculate ca mai sus, se mentine
rezerva facutg de societate.
Adaus la paragraful 88, punctul
b, alineat penultim:
Dacg instantele de impunere
in urma examingrii bilantului
unei intreprinderi, adaugg, la
beneficiu dobanzile datorite la
unele creante pe cari intreprin-
derra considerându-le dubioase
nu le-a inglobat In venitul
ele sunt obligate sg acorde In-
treprinderii pentru acestea si
rezerve pentru creante dubioase
prevgzut de art. 32, alineatul b.
Art. 33. Adaus la paragraful
89, punctul d, ca alineat
Nu se considerg ca participgri
reale la beneficiile altor socie-
tati operatiunile constând din
cumpgrarea de actiuni cu scop
de specula si fäcând obiectul
unor tranzactiuni frequente,
chiar daca intervine o pästrare
temporarg in portofoliul socie-
tätii.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
Faptul ca o societate posed),
In portofoliul ei actiuni la pur-
thtor se considerä ca o partici-
patiune realä numai dacá prin-
teo hotärIre a societátii emi-
tente, actiunile au fost blocate
In mâna societätii participante
pentru ca ele sä nu fax& obiec-
tul unor tranzactiuni ulterioare.
Art. 40. Adaus la paragraful
103, punctul b:
Venitul net al arendasilor
pentru stabilirea impunerii la
impozitul comercial pe anii 1930
1931 se va determink conform
art. 40, In cazul când nu tin
contabilitate regulatk dupá cum
urmeazá:
a) Pentru arendasii de pä-
mânturi arabile, fânete, islazuri,
vii, livezi de pruni si alti ar-
bori fructiferi, luându-se odatá
jumatate venitul la hectar,
stabilit de comisiunile de recen-
sämânt, pentru fiecare catego-
rie In parte;
b) Pentru arendasii de grá-
dini de legume cu caracter per-
manent, venitul net se deter-
mina luandu-se de douä ori ve-
nitul la hectar, stabilit ash cum
se aratä la alin. a.
Art. 41. Adaus la paragraful
107, ca alineat
Sucursala unei societati ano-
nime se impune pe primul an
de exercitare Intocmai ca si so-
cietatea anonimä, adicä pe baza
primului ei bilant, care se va
Incheiä neapárat de atre so-
cietate. Se face deci In aseme-
nea caz, aplicarea art. 41 din
lege si paragraful 107 din in-
structiuni.
Art. 43. Adaus la paragrafut
116, ca alineat ultim:
Fondurile de pensiuni consti-
tulle de Intreprinderi In confor-
mitate cu art. 31, alin. 9 din
26495, www.digibuc.ro
C. Harnangiu, vol. XIX. 6
81
legea contributiunilor directe,
distribuite fostilor functionari
ai lor, se taxeazd cu impozitul
pe salarii, fie cd lichidarea drep-
turilor acelor fosti functionari
se face dinteodatä., fie cà se
face lunar.
Värsarea impozitului se face
prin state nominale de cdtre In-
trepri n dere.
Art. 44. Adaus la paragraful
121, ca alineat b:
Indemnizatille de deplasare
a cordate functionarilor publici
fiind echivalentul unor cheltueli,
nu se taxeazA cu imp. pe sala-
rii.
Adaus la paragraful 121, ca
alineat 7:
Sporurile de chirie platite de
crAre stat pentru imobilele ocu-
pate de functionarii publici, se
considera ca un adaus la sala-
riu si se taxeazá cu impozitul
pe salarii, intrând si In compu- .
nerca venitului global.
Acest spor de chirie atrage si
niajorarea bazei impozabile la
impozitul pe cládiri, dacá sunt
Indeplinite conditiile legii din 15
Noemvrie, 1927, pentru comple-
tarea unor dispozitiuni din le-
gea contributiunilor directe.
Art. 46. Adaus la paragraful
124, punctul c:
Vársämintele pang la 10% din
salarii facute pe seama contri-
buabilului, se aplicá i functio-
narilor particulari, legea nefä-
când nici o distinctiune In a-
ceastä. privintä. Se cere Insá
conditiunea ca retinerea sä se
facá din salarille functionarilor
de cátre intreprindere sub pro-
pria sa räspundere si sä fie de-
puse la Cassa de depuneri sau
sá se nästreze prin bilant ca un
fond special alimentat numai
82 LEGI DE UNIFICARE. 20 Fevruarie 1931
din retinerile filcute din salariile
functionarilor. Dobanzile pro-
duse de acest fond se vor taxh
cu impozitul mobiliar. Dach fon-
dul acesta va fi ridicat, fie lu-
nar, fie dintr'odatà, din functio-
narii care 1-au constituit, el se
va tax ). cu impozitul pe salarii,
Intreprinderea fiind obligatá a
retine i värsh la stat impozi-
tul, conform legii.
Art. 48. Adaus la paragraful
129, punctul 1:
Cheltuelile facute de agentii
intrebuintati de industriasi
,comercianti pentru plasarea
märfurilor, se socotesc egale cu
25% din venitul realizat, cu In-
cepere dela 1 Martie 1931.
Art. 61. Adaus la para-
graful 160:
Taxa de 2% plätitä asupra
venitului supus impozitului pe
clädiri, in baza legilor de pre-
lungire a contractelor de Inchi-
riere, se scade din venitul glo-
bal, asimilându-se din acest
punct de vedere cu aditionalele
percepute odatä cu impozitele
elementare.
Art. 69. Adaus la para-
graful 180:
La impozitul pe clädiri se
scad numai dobhnzile ipotecare
cuvenite anului precedent, cu
conditia de a se fi declarat si
justificat plata impozitului mo-
biliar i nici de cum si dobân-
zile cuvenite anilor anteriori.
Art. 77. Adaus la para-
graful 209:
Termenul de apel contra pro-
ceselor-verbale de impunere
eurge pentru contribuabili dela
data comunicdrii pro cesului-
verbal, afard de cazul când im-
punerea s'a fäcut In prezenta
contribuabilului, In care caz ter-
www.digibuc.ro
menul de apel curge dela data
pronuntarii.
Constatarea prezentei contri-
buabilului se va face prin sem-
naturil pusä de el pe insäsi pro-
cesul-verbal de impunere.
Art. 78. Adaus la paragraful
211, ca alineat ultim.:
Competinta comisiunilor de
apel nu este limitatä de lege In
ce priveste impunerile pe trecut.
Din moment ce ele pot judech
impunerile casate de instantele
de recurs, cu atât mai mult pot
judech nu numai apelurile a-
cute In contra impunerilor din
anul in care functioneazä, ci
apelurile introduse contra im-
punerilor din trecut rä'mase din
o cauzá oarecare nejudecate.
CONVENTIE
1ntre C. F. R. §i Conductele de petrol
DIN 19 FEVRUARIE 1931
Aceastä Conventie, cuprinzand
15 articole, relativ la circulatia
vehiculelor i transportul per-
sonalului, a sculelor i materia-
lelor Regiei, Conductelor de Pe-
trol ale Statului (C. P. S.), pe
liniile C. F. R., precum
zarea firelor telefonice si tele-
grafice C. F. R., s'a publicat In
Monitorul Oficial No. 41 din
19 Fevruarie 1931, unde se poate
consulth.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentulul
comerciaLcu Danemarca
DIN 20 FEW:WARM 19311)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich a face
1) Aceastä Lege, durpreunh cu Aranja-
mentuI comercial la dansa anexat, s'a votat
de Senat in sedinta dcla 19 Decdmvrie 1930
si de Adunarea deputatilor in sedinta dela
21 lanuarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 434/931 vi publicat in Monitontt Ofi-
cial No. 42 din 20 tevruarie 1931, nude se
pot consulth anexele.
 LEGI DE UNIFICARE. 20 Fevruarie 1931
sa se execute Aranjamentul co-
mercial provizoriu incheiat prin-
tr'un schimb de scrisori intre
Romania si Danemarca $i sem-
nat la Bucuresti, la 28 August
1930, astfel cum a fost pus in
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
No. 1457/930, dat pe temeiul legii
promulgata prin Inaltul Decret
Regal No. 2387/930 $i publicat
in Monitorul Oficial No. 142 din
30. Iunie 1930.
Copie i traducere de pe zisul
Aranjament se alatura la legea
de fata.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului
comercial cu Olanda
DIN 29 FEVRUARIE 1931. 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica si a face
sä se execute Aranjamentul co-
mercial provizoriu incheiat intre
Romania si Olanda, semnat la
Haga, la 29 August 1930, astf el
cum a fost pus in aplicare in
mod provizoriu prin jurnalul
Consiliului de Ministri No.
1460(930, dat pe temeiul legii
promulgata prin inaltul decret
regal No. 2387/930 $i publicatä
In Monitorul Oficial No. 142 din
30 Iunie 1930.
Copie $i traducere de pe zisul
Aranjament provizoriu se ala-
tura la legea de fata.
') Accasta Lege, dimpreunä cu Aranja-
mentul comercial provizoriu la clansa ane-
xat, s'a votat de Senat In edinta dela 20
Decemvrie 1930 $i de Adunarea deputatiloK
Ir, sedinta dela 23 lanuarie 1931; s'a pro-
mulgat cu Decret No. 433/931 si publicat
In Monitortzt Oficial No. 42 din 20 Fe-
vruarie 1931. uncle se pot consultA anexele.
www.digibuc.ro
83
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului
comercial cu Estonia
DIN 20 FEVRUARIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face
sa se execute Aranjamentul co-
mercial incheiat intre Romania
$i Estonia $i semnat la Varso-
via la 30 August 1930, astfel
cum a fost pus in aplicare,
in mod provizoriu, prin jur-
nalul Consiliului de Ministri
No. 1459 din 1930, dat pe te-
meiul legii promulgata prin
Inaltul Decret Regal No. 2579
din 1930 si publicat in Moni-
torul Oficial No. 153 din 12 Iu-
lie 1930.
Copie si traducere de pe zisul
aranjament, se alátura la le-.
gea de fata.
LEGE
pentru ratificarea Conventiei de
comerl §i navigaliune cu Norvegia
DIN 20 FEVRUA RIE 1932 2)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face sa
se execute Conventiunea de co-
mert i navigatiune, dimpreuna
cu Protocolul Final, Incheiat in-
tre Romania si Norvegia si sem-
nata la Bucuresti la 21 Iunie
1930, astfel cum a fost pusa in
Aceastä Lege, dimpreuna cu Aranja-
mentul comercial la clAnsa anexat,s'a votat
de Seoat In sedinta dela 19 Decemyrie 1930
si de Adunarea deputatilor in sedinta dela
21 lanuarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 436/931 $t publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 42 din 20 Fevruarie 1931, unde se
pot consulta anexele
Accastä Lege, dimpreuna cu Conven.
tiunea i Protocolul Final la dAnsa anexate,
s'a votat de Senat in $edinta dela 19 De-
cemvrie 1930 si de Adunarea dcputattlor In
sedinta dela 21 lanuarie 1931; s'a promulgat
cu Decret No. 437/931 si publicat In Monito-
rut Oficial No. 42 din 20 Feyruarie 1931,
unde se pot consulta anexele.
84 LEGI DE UNIFICARE. 23 Fevruarie 1931
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
cu No. 1422/930, dat pe temeiul
legii promulgata prin Inaltul
Decret Regal No. 2579/930 $i
in Monitorul Oficial No.
153 din 12 Iu lie 1930.
Copie $i traducere de pe zisa
Conventiune se aláturá la legea
de fall.
LEGE
pentru ratificarea Acordului comercial
cu Bel E la
DIN 20 FEVRUARIE 1931 1)
Articol vnic. Guvernul este
autorizat a ratifich $i a face
sa se execute Acordul comer-
cial provizoriu incheiat intre
Romania i Uniunea Economicä
a Belgiei cu Luxemburgul, sem-
nat la Bucuresti la 28 August
1930, astfel cum a fost pus in
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
No. 1456/930, dat pe temeiul legii
promulgatá prin Irialtul Decret
Regal No. 2387/930 $i publicat
In Monitorul Oficial No. 142 din
30 Iunie 1930.
Copie si traducere de pe zisul
Acord comercial provizoriu se
aláturá la legea de fatä.
DECIZIE
pentru vandioarea în proprietdple
Statului
DIN 23 FEVRUARIE 1931 2)
1. Vanätoarea in toate pro-
prietätile statului (paduri, bälti,
1) Aceastä Lege, dimpreunä cu Acordul
comercial la dansa anexat, s'a votat de Se-
nat In sedinta dela 20 Decemvrie 1930 si de
Adunarea deputatilor in sedinta dela 22 la-
nuarie 1931 s'a promulgat cu Decret No.
438/931 j publicat in Monitoral Oficial
No. 42 din 20 Fevruarie 1931, unde se pot
consultà anexele.
2) Aceastä Decizie sub No. 33645/931 s'a
publicat In Monitoral Oficial No. 44 din
23 Fevruarie 1931. A se veden Legea pentru
protectia vänstului i reglementarea vänä-
toarei din 27 Octornvrie 1921, la pag. 1186,
vol. IX-X cu modif. 19 Aprilie 1923 la pag.
501, vol. XI1I-NIV.
www.digibuc.ro
terenuri arabile) este cu desä-
var$ire opritá fdra aprobarea
prealabilä a acestui Departa-
ment, data prin serviciul vâna-
toarei, special insarcinat de legi
cu administrarea vânatului pe
proprietätile statului.
Arendasii dreptului de vanat
pe aceste proprietäti, ell con-
tracte in reguld, aprobate de a-
cest Minister, in conformitate cu
legea de protectia vânatului
reglementarea vändtoarei, au
dreptul de a yang in limita con-
tractelor ce posedg, a legii $i a
deciziunilor ministeriale relative
la exercitarea vânátoarei.
2. Functionarii acestui De-
partament, ingineri silvici, con-
ductori $i brigadieri silvici, pa-
durari personalul P. A. R. I.
D-ului $i R. E. A. Z-ului, nu au
voie sa vâneze pe proprietatile
statului date in administrarea
sau paza lor. Cei ce vor contra-
venl vor fi pedepsiti discipliner
$i dati judecdtii pentru delictul
de braconaj $i pentru daunele
civile, cauzate statului sau a-
renda$ilor.
Toti acesti functionari sunt
datori a päzi i ocroti vanatul
pe proprietätile statului date in
supravegherea lor, fiind respon-
sabili pentru oHce neglijentä
sau rea vointá constatatä.
3. Se interzice cu desávânire
ca personalul de pazâ al proprie-
tätilor statului (päduri, bálti,
terenuri arabile), in exercitarea
atributiunilor lor, sa poarte
arma de vânátoare. Ei nu vor
purtà cleat armä de serviciu $i
nici nu vor posedà câini de NA-
nátoare (copoi, prepelicari, etc.).
Cei ce nu se vor conforma a-
cestei dispozitiuni vor fi pedep-
siti disciplinar, fiind tinuti res-
ponsabili $i $efii ierarhici pen-
tru lipsd de control.
4. Personalul statului aratat
inai sus poate luà parte la vânä-
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Fevruarie 1931
torile organizate de arenda$ii
proprietätilor statului, dacà
sunt invitati de ei, insä vor tre-
bui sä posede toate permisele
legale de vängtoare, port-armä,
etc., ca oHce particular.
5. Personalul statului In a-
tributiile cäruia este de:0, ad-
ministrarea si paza proprietà-
tilor sale este dator a controlà
raportà acestui Departament,
serviciul vânätoarei, claa aren-
dasii dreptului de vänat isi In-
deplinesc obligatiile, atat In
oeeace priveste plata arenzii cu-
venità statului, cat $i dacä
exercità vânätoarea in mod co-
rect, respectând legile i deci-
ziunile In vigoare i obligatiu-
nile contractuale.
Dacä proprietatea nu este a-
rendatà, este dator a interzice
vänätoarea, and judecgtii pe
toti aceia pe cari îi va gäsi vâ-
nând pe acea proprietate, fàrà
autorizarea scrisä a acestui De-
partament serviciul vânätoarei
iar copie de pe actele dresate le
va inaintà acestui serviciu.
6. D-nii directori generali ai
C. A. P. S-ului, P. A. R. I.
D-ului, R. E. A. Z-ului si servi-
ciului vänätoarei sunt insärci-
nati cu aducerea la Indeplinire
a acestei deciziuni, care se va
comunich In copie tuturor ser-
vicillor exterioare in subordine.
LEGE
pentru modificarea unor dispoziliunl
din Legea de unificarea contribuliunl-
lor directe
DIN 26 FEVRUARIE 1951
Aceastä Lege a fost publicatä
la pag. 1018 In Anexa vol. XVIII,
unde se poate consultà. A se
vedeä i Instructiile pentru a-
plicarea acestei Legi, din 3 Mar-
tie 1931, precum si Intreagä Le-
gea pentru unificarea contribu-
tiilor directe i impozit pe ve-
www.digibuc.ro
85
nitul global, din 23 Februarie
1923 la pag. 425, vol. XIIIXIV
cu modif. ulterioare.
In anul 1931, aceastä Lege a
mai avut dolt& modificAri la 3
August 1931, cari se vor gäsI la
ordinea cronolog
ACORD COMPLIMENTAR
la Tratatele de amIcilie I de allanla
intre statele Mied lnielegerl
DIN 28 FEVRUARIE 1931 1)
1. Mini$trii Afacerilor Strä-
Me ai Statelor Micii Intelegeri
se Intrunesc de cAte ori impre-
jurärile o cer. Ei se vor intruni
in orice caz cel putin odatà pe
an. Intrunirile ordinare obliga-
toHi au loc, pe rând, In fiecare
din cele trei State, inteo locali-
tate desemnatä mai inainte. De-
asemenea, o Intrunire ordinara
facultativä va aveä loc la Ge-
neva cu prilejul Adundrilor So-
cietätii Natiunilor.
2. Intrunirea obligatorie este
prezidatà de cätre Ministrul
Afacerilor Sträine al Statului
uncle ea are loc. Domnia-sa este
acel care ia initiativa de a fixtt
data si de a desemnä locul In-
trunirii, care stabileste ordinea
de zi i pregtite$te hotäririle de
luat. Pang la Intrunirea obliga-
toHe a anului urmator, dom-
nia-sa este considerat ca prese-
dinte in exercitiu.
3. In toate chestiunile cari
sunt discutate, precum i in
toate mäsurile cari sunt luats
in ceeace priveste raporturile
1) La 25 Noemvrie 1930 fIcandu-se, la
Praga, schimbul de ratificlri al Acordulul
complimentar la Tratatele de amicitie si de
Intre Statele Micei Intelegeri, In-
cheiat, la Strbské Pleso. la 27 Iunie 1930,
intre Romania, Cehoslovacia si Jugoslavia,
se publica textul zisului document inregi-
strat la secretariatul general al Societätii
Natiunilor la 3 Octomvrie 1930 sub No.
2.478 si puhlicat In onitorul Oficial No.
49 din 28 Fevruarie 1931.
86 LEM' DE UNIFICARE. 2 Martie 1931
Statelor Micii Intelegeri Intre
ele, principiul egalitátii desä-
varsite a acestor trei State este
riguros respectat. Acest princi-
piu este deasemenea respectat
In deosebi in raporturile acestor
State fata de aite State sau de
un grup de State, sau in fine de
Societatea Natiunilor.
4. Potrivit necesifatilor si-
tuatiunii, cei trei Ministri ai
Afacerilor Strhine pot hothri de
comun acord, ca intr'o anumith
chestiune repreuntarea sau a-
phrarea punctului de vedere al
Statelor Micii lntelegeri sh, fie
Incredintath unui singur dele-
gat sau delegatiunii unui sin-
gur Stat.
5. 0 Intrunire extraordinará
poate fi convocath de catre Pre-
sedintele In exercitiu atunci
cand situatiunea internationalä
sau un eveniment international
o va reclanah.
6. Prezentul Acord va intrh
de indath in vigoare. El va fi
ratificat i schimbul ratifichri-
lor va aveh loc la Praga cat
mai curand posibil.
Drept care sus numitii Pleni-
potentiari au semnat prezentul
Acord.
FAcut la Strbska Pleso, la 27
Iunie 1930, in trei exemplare
identice.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului co-
mercial cu Germania
DIN 2 MARTIE 19311)
A rticol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face
Aceast5 Lege, dimpreund cu Aranja-
mentul comercial provizoriu, la dAnsa anc-
xat, sa votat de Senat in sedinta dela 23
lanuarie 1931 si de Adunarca deputatilor
in sedinta dela 27 Fevruarie 1931; s'a pro-
muigat cu Decret No. 526/931 si publicat In
Monilorul Oficial No. 50 din 2 Martie
1931, unde se pot consultà anexele.
www.digibuc.ro
sh se execute Aranjamentul co-
mercial provizoriu Incheiat Intre
Romania si Germania la 18 Iu-
nie 1930, astfel cum a fost pus
In aplicare, in mod provizoriu,
prin jurnalul Consiliului de Mi-
nistri No. 1064 din 1930, dat pe
temeiul legii promulgate prin
Inaltul decret regal No. 2387 din
1930 si publicatti In Monitorul
Oficial, No. 142 din 30 Iunie 1930.
Copie de pe zisul Aranjament
se alaturh, la legea de fatä.
LEGE
pentru prelungirea Aranjamentului co-
mercial cu Germania
DIN 2 MARTIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica, si face sh
se execute Acordul Incheiat in-
tre Romania si Germania, prin
schimbul de note, fäcut la Bu-
curesti, la 21 Fevruarie 1931,
prin care se prelungeste validi-
tatea Aranjamentului de Co-
mert provizoriu Romano-Ger-
man, semnat la Bucuresti, la
18 Iunie 1930.
Copie i traducere de pe no-
tele schlinbate la 21 Fevruarie
1931, se alatura, la legea de fath.
Aceastä Lege, dimpreuni cu Acordul
privitor la Aranjamentul de comert provi-
zoriu la dinsa anexate, s'a votat de Senat
Adunarea deputatilor in - sedintele dela
26 si 27 bevruarie, 19 t1; s'a promulgat cu
Decret No. 527/931 i publicat in Montoral
Oficial No. 50 din 2 Martie 1931Durata
validiiáiii Acordului provizoriu de Comer(
intre Germania si Rcuatul Romániei, din
13 lunie 1930, este prelupgia in sensul cl
Acordul va putei fi denuntat oricand, cu
un preaviz de 30 de zile. Aceasa Conven-
tiune va ft ratificatI i va Intl-A in vigoare
prin schimbul de documente de ratificare.
care va avea loc la 13ucuresti'.
 LEGI DE UNIFIC ARE. 2 Martie 1931
LEGE
pentru fixarea dreptului de folosinti a
zonelor §i platformelor drumurdor pen-
tru instalgiuni telefonice i telegrafice
DIN 2 MAIITIE 19311)
1. Regia autonomA P. T. T.
Societatea anonimA roman's*,
de telefoane vor aveh dreptul,
cu avizul conform al consiliilor
judetene si comunale, de a fo-
losi In mod gratuit zonele $i
platformele drumurilor publice
pentru instalatiunile bar de con-
ducte aeriene sau subterane, te-
lefonice sau telegrafice.
2. Regia autonomti P. T. T.
Societatea anoniml romanA
de telefoane sunt obligate sA re-
pare toate striaciunile aduse
zonelor si platformelor drumu-
rilor prin lucrArile f Acute cu
ocazia instalatiunii sau intreti-
nerii conductelor aeriene sau
subterane.
3. Administratiile in sarcina
arora cade constructia, Intre-
tinerea i modernizarea drumu-
rilor respective, vor notifica be-
neficiarilor folosintelor, In scris,
lucrárile ce stint de fácut, pen-
tru a educe zona sau platforma
In starea in care a fost inainte
de efectuarea lucrArilor de in-
stalatie sau Intretinere, arAtand
timpul In care trebuesc ter-
minate lucrárile.
In cazul and Regia autonornA
P. T. T. sau Societatea anonimA
româná de telefoane nu incepe
lucrArile in terrnen de 10 zile
dela primirea notificrii, Admi-
nistratia de drumuri respectivA
este indrepatitä sA facA acele
lucrari In contul beneficiarilor.
Actele de cheltueli intocmite
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor §i Senat in vdintele dela 18 0
21 revruarie 1931; promulgatà cu Decret No.
524/9 t1 i publicatä In Monitorul Oficial
No. SO chn 2 Martie 1931. A se vedeä 0 Le-
gea pentru alezarea suportilor firelor tele-
grafice i telefonice, din 13 Noernvrie 1892.
www.digibuc.ro
87
aprobate de directorul gene-
ral al Casei autonome a dru-
murilor de stat, presedintele de-
legatiunii judetene, respectiv
primarul comunei, sunt defini-
tive si opozabile Regiei auto-
nome P. T. T. si SocietAtii ano-
nime române de telefoane, care
sunt obligate a le plat In ter-
men de 15 zile dela primirea
notificArii de plaa, insotia de
cdpiile actelor justificative.
4. In cazul and Regia auto-
nomA P. T. T. sau Societatea
anonimA romanA de telefoane
nu plátesc In termenul de 15
zile, preväzut In articolul pre-
cedent, suma de plea se nag-
re$te cu o dobAnclä de 6 la sua
peste scontul Báncii Nationale,
calculaa din a 16-a zi i paml
In ziva plAtii efective.
Osebit de aceasta, Administra-
tiile drumurilor interesate sunt
in drept a cere oricand vor so-
coti de cuviintd ca plata sä se
facA imediat sau prin inscrierea
sumei datorate, cu dobanzile
respective, In bugetul anului
urnator al administratiei debi-
toare sau sA le retina, direct si
fAra, nici o site: formalitate, pe
cale de compensatie, din even-
tualele sume sau taxe ce admi-
nistratiile drumurilor datoreaza.
Regiei autonome P. T. T. sau
so cietAtii concesionare.
5. Se mentine In totul
legii suportilor din
1892, publicatA In Monitorul 0-
ficial No...., in másura In tare
nu sunt modificate prin aceasa
lege.
Notificárile ce sunt indatorate
a fi acute dela o administratie
la alta, se vor face prin simplA
adres5, trimisä pe cale admi-
nistrativ A.
6. Pentru diferendele nascute
din aplicarea acestei legi intre
Regia autonomA P. T. T. sau
Societatea anonimA romang, de
telefoane de o parte si Casa au-
jonomA a drumurilor de stat pe
88 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
de altd parte, hotdráste in mod
definitiv $i executoriu Ministe-
rul Lucrdrilor Pub lice $i al Co-
municatiilor.
In caz de diferende intre Re-
gia autonomd P. T. T. $i Socie-
tatea anonimá romând de tele-
foane de o parte, $i vreuna din
Administratiile in sarcina 61-
reia cade constructia, intreti-
nerea $i modernizarea drumu-
rilor de interes local, deciziunea
se va luà de Ministerul Lucrd-
rilor Pub lice i al Comunica-
tiilor de comun acord cu Mi-
nisterul de Interne. In caz de
divergente intre departamente,
hotárii$te Consiliul de Ministri.
7. Orice dispozitiuni contrarii
prezentei legi sunt $i rámAn a-
brogate.
DECRET
pentru instituirea Medalia Aeronautici"
DIN 3 MARTIE 1931 1)
1. Se institue o medalie care
va purth numele de Medalia
Aeronautica".
2. Aceastá medalie este desti-
natä a räsplAti faptele acelora
din personalul navigant cari
4e$1 nu sunt sburätori au con-
tribuit totu$ la propd$irea aero-
nauticii, straduindu-se pentru
Ináltarea ei.
Medalia Aeronauticä" va
trei clase, cu denumirea de:
Medalia Aeronautica" clasa I.
Medalia Aeronautica" clasa II.
Medalia Aeronautica" cl. III.
3. Medalia va fi conferitä,
prin decret regal, in urma pro-
punerilor f 'Acute de cdtre Mini-
sterul Armatei pe baza unui ra-
Acest Decret sub No. 463/931 s'a pu-
blicat la Monitoral Oficial Isio. 51 din 3
Martie 1931. A se vedea i Legea pentru
Thfiintarea ordinului ,Virtutea Aeronauttc5",
din 4 Martie 1931 Ia pag. 94Th acest volum.
www.digibuc.ro
port al celei mai inane autori-
tati aeronautice din România.
4. Nimeni nu poate cäpätà o
clasá superioard cleat incepând
dela clasa cea mai inferioard,
oricare ar fi gradul $i pozitia
ce o ocupä cel cäruia i se con-
ferl. medalia.
Exceptie dela aceastä reguld
se va face numai la prima pro-
motie ce se va conferi cu ocazia
infiintärii medaliei.
Maiestatea Sa Regele conferä
medalia i motu proprio".
5. Dreptul de a purta, medalia
este personald, se acordI ue
vieatá $i nu se transmite in
nici un caz.
Numärul celor ce pot fi me-
daliati este nelimitat.
6. Medalia Aeronauticd", va fi:
Clasa I din metal aurit.
Clasa II din metal argintat.
Clasa III din metal bronzat.
7. Medalia va fi de bronz, a-
vând gravat pe ea un subiect
de aviatie.
Forma ei va fi rotunda, a-
valid diametrul obisnuiut al me-
daliilor noastre militare.
Panglica va fi de culoare al-
bastra-azur, avand lätime de 35
mm., cu o dungä de argint la
mijloc, lath' de 5 mm.
8. Medalia Aeronauticä" se
poartä pe pieptul stang, imediat
dupd Semnul Onorific" de 25
aM".
9. Fiecare din cei cdrora li
s'a conferit aceastä, medalie are
dreptul la un brevet care rd-
mane proprietatea familiei de-
coratului dupá incetarea sa din
vieatd.
Brevetele se semneazá de Mi-
nisterul Armatei $i vor purtit
un numdr de ordine din regi-
strul special infiintat i inut
in acest scop la Ministerul Ar-
matei (Directia personalului).
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
INSTRUCTIUNI
pentru aplicarea Leg ii referitoare la
impunerile la contributiuni directe
DIN 3 MARTIE 1931 1)
1. Mentinerea veniturilor ele-
mentare comerciale f i indu-
striale si profesionale stabilite
In anul 1930
Prin art. 1 al legii referitoare
la impunerile la contributiuni
directe pe anul 1931, s'a prevd-
zut cg prin derogare dela dis-
pozitiunile cuprinse in Titlul II,
Cap. IV $i VI, din legea contri-
butiunilor directe, veniturile nete
elementare stabilite in anul 1930
pentru intreprinderile comerciale
$i industriale $i pentru profesio-
ni$tii de orice fel, inclusiv pro-
fesioni$tii liberi, sä fie menti-
nute, in mod exceptional, pe
anul 1931. Mentinerea venitu-
rilor se va face prin instantele
anuale din 1931.
Prin ordinul circular No. 20.689
din 22 Ianuarie 1931, s'a dispus
Into cmirea tablourilor nominale
de toti contribuabilii impu$i la
veniturile comerciale, industriale
ai profesionale, cu venitul im-
pus, tablouri cari vor trebul ne-
apgrat puse la dispozitia instan-
telor anuale, pentru ca lucrgrile
sg se poatd efectud in condi-
tiunile cele mai bune.
Mentinerea veniturilor in for-
ma in care se va face nu im-
plicä ideea cg pe 1931 nu se mai
fac impuneri, deoarece insgsi
aceastd mentinere este o impu-
nere. Instantele efectuänd men-
tinerea vor trebui sd aibg. la in-
demäng toate elementele ce con-
tribue in mod obi$nuit la sta-
bilirea venitului, cum ar fi: ma-
1) Aceste Instructiuni s'au publicat in Mo-
nitorul Oficial No. 51 din 3 Martie 1931.
Ele se referS la Legea modificatoare a con-
tributillor directe, din 26 Februarie 1931,
aflatS la pag. 1018, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
8g
tricolele, rolurile anului 1930,
declaratiunile, dosarele impune-
rilor precedente, constatärile pre-
liminare ale organelor fiscale si
orice alte acte menite sä !tiles-
neasca stabilirea venitulul real
impozabil.
Pentru contribuabilii cari au
fost declarati neimpozabili in
anul 1930 se va procedà la o
noud verificare ei se va stabili
venitul impozabil pe procese-
verbale model 10.
Mentinerea veniturilor nu se
poate aplica acelor contribuabili
pentru cari s'au Mcut consta-
täri cd nu mai exercitä intre-
prinderea lor.
Constatärile se fac in prea-
labil de organele fiscului si se
pun la indemâna instantelor a-
nuale. In lipsa acestor consta-
tgri, consemnate in procesele-
verbale, instantele anuale vor
mentine veniturile conform ce-
lor de mai sus.
Se precizeazg a veniturile pe
care instantele trebuesc sa le
mentind aunt cele rämase de-
finitive in anul precedent si.
stabillite de instantele ,anuale,
in caz and nu s'a Mcut apel
de fisc sau contribuabili, sau
cele stabilite de comisia de apel
in cazul când ele au fost ape-
late, fie de fisc, fie de contri-
buabili.
In ce priveste impunerea pro-
fesioni$tilor liberi, cdrora in a-
nul precedent li s'au acordat
scgzdmintele din impozit pre-
väzut de art. 50 mod.ificat din
legea contributiunilor directe,
veniturile se vor asezd ca mai
sus, iar pentru sazdminte se
va procedà potrivit instructiu-
nilor ce s'au dat la timp pentru
aplicarea art. 50 modificat. De-
altfel scgzgmintele acordându-se
numai la impozit, stabilirea ve-
nitului nu prezintg nici o difi-
cultate.
Impunerile prin mentinerea
veniturilor din anul 4930, nu se
90 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
referd decdt la veniturile nete
elementare comerciale, indu-
striale i profesionale i nicide-
cunt la cele globale pentru care
vi se dd instrucfiuni mai jos.
Mentinerea veniturilor, avand
caracterul unei hotarIri, se face
pe procese-verbale model 10 bis,
special Intocmite, care se vor co-
munich contribuabililor In for-
ma prevazutä de art. 98. In
acest scop, formularul e prevä-
zut i cu un proces-verbal de
comunicare, care se completeaza
de agentul InsArcinat cu efec-
tuarea procedurii de comunicare
si se detaseazá, urmand sà fie
anexat apoi la dosarul contri-
buabilului.
Procesele-verbale model 10 bis
se Intocmesc in dublu exemplar,
din care unul se Immaneaza
contribuabilului, cu lorma pre-
vazuta, de art. 98, completan-
du-se procesul-verbal de predare,
iar al doilea ramane la dosarul
impunerii.
Contribuabilii fiMd impu*i
prin mentinerea veniturilor a-
nului precedent, nu se citeaza
In fata instantelor anuale; In
cazul in care instantele gasesc
Ins& ca este cazul a se face o
noug impunere pentru cei neim-
pozabili In 1930, pe anul 1931,
ele vor cita pe contribuabilii vi-
zati.
Impunerile fäcute prin menti-
nerea veniturilor nete elemen-
tare comerciale, industriale si
profesionale, vor putea fi apelate
atat de fisc, cat si de contri-
buabili In termen de 20 zile,
conform art. 77 din legea con-
tributiunilor directe.
Din punct de vedere al inte-
reselor fiscului, verificarea im-
punerilor f acute prin mentinere
prezinta o importantá excep-
tionaltt. Verificarea va fi f iicuta
de functionari priceputi, cari
vor introduce apeluri in toate
cazurile In cari au indicii
elemente precise din care sá
www.digibuc.ro
rezulte ca venitul mentinut este
inferior venitului efectiv reali-
zat in 1930 si care constitue
baza impozabill pe 1931. Cum
art. 81 din lege prevede cä ape-
lurile trebuesc motivate pana in
ziva fixata pentru judecare
cum fiscul, desi In posesia unor
indicii ea venitul impozabil pe
1931 ar fi mai mare, nu ar fi
putut avea posibilitatea de a-si
rnotiva apelurile din cauza re-
fuzului contribuabililor comer-
cianti i industriasi, de a pre-
zenta registrele comerciale, art.
1 din legea sus citatd, da drep-
tul fiscului de a cere acestor
contribuabili registrele comer-
ciale, bilanturile i orice acte
menite sa Inlesneascá stabilirea
venitului impozabil, aà Meat
motivele de apel sá fie relactate
la timp. Motivarea apelurilor
fiscului implicá dar pentru ca-
zurile apelate o verificare alma-
nuntita a registrelor comerciale
Si stabilirea venitului ce ar tre-
bui impus pe 1931. Din acest
punct de vedere lucrarea.trebuie
sti se facA cu toata atentiunea,
pentru ca drepturile statului sá
fie cat mai bine asigurate. iar
comisiunile de apel s4 fit puse
in fata unor dovez indiset abile,
cá venitul mentinut trebuie mo-
dificat. In aceastä ordine de idei
desigur ca i constata Le de
fapt ale organelor fiscale, in-
Write cu orice probe menite sá
Inlesneasca stabilirea wnitului
impozabil, vor constitui e. mente
de cari comisiunile de apel vor
trebui sá tinä nerd&
Dela obligatia de a prezentit
acte fiscului fac exceptie profe-
sionistii liberi, drora fiscul nu
le poate cere asemenea acte.
Totus aceasta nu Insemneazit
cA fiscul nu poate apela impu-
nerile lor, atunci and s'ar aflà
in posesiunea unor acte ce nu
email:A dela contribuabi) a carui
impunere s'ar apela. Aceasta
insemneazá cg, in apelurile ce
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 2931
fiscul ar face in contra menti-
nerii veniturilor profesionistilor
liberi, motivarea i dovedirea
apelurilor incumbä, fiscului, cu
probele pe cari el le-ar aveh,
spre deosebire de comercianti
industria$i carora legea le pune
obligatia s pund la dispozitia
fiscului, la cererea lui, registrele
actele legale.
In caz and contribuabilii co-
mercianti i industriasi refuzd
de a prezenth registrele corner-
ciale i actele cerute, ash inat
fiscul se gásote in imposibili-
tate de a-$i motivh apelurile ce
a introdus, legea a prevAzut ca
comisiunile de apel sä nu con-
sidere apelurile fiscului ca
nemotivate, ci sä 6e considere
ca indeplinind cerinta art.
81 si sa procedeze la judeca-
rea lor pe baza elementelor
legale cerute i prevázute. Evi-
dent a In acest caz nimic nu
impiedea comisiunile de apel
sä. pretindä ele, la cererea fis-
cului apeIant, contribuabililor,
sä, prezinte registrele si actele
legale, In care caz se va face
verificarea necesard i judecarea
apelurilor, conform elementelor
ce se vor obtine.
Registrele si actele comerciale
se cer contribuabililor din vre-
me, prin adresd in reguld, cu
indicatia actelor ce se cer, a
zilei j locului In care contri-
buabilul trebuie sä se prezinte.
In caz de refuz, organele fisCului
vor constath aceasta prin pro-
ces-verbal care se va atash la
apelul fiscului.
Comisiunile de apel, judecand
apelurile, vor modifia venitu-
rile numai In cazurile In cari
vor constath, pe bazd, de dovezi
legale indiscutabile, cá venitul
mentinut nu corespunde reali-
tdtii. Ash cum fiscul este obli-
gat stiii motiveze si probeze a-
pelurile sale, aceeas obligatie o
au si contribuabilii. Singura a-
preciere a comisiunilor de apel,
www.digibuc.ro
91
nespriiinitä pe dovezi, nu poate
sd constitue sub nici un motiv
o justificare pentru majorarea
sau mic$orarea venitului men-
tinut. In acest sens dispozitia
prevázutil In lege trebuie in to-
tul respectatd, hotdririle comi-
siunilor de apel date cu ignora-
rea ei fiind casabile de instan-
tele de recurs.
Exceptii. Dela dispozitiunile
art. 1 al legii sus citate fac ex-
ceptie societdtile anonime pe ac-
tiuni de orice fel, cum si cele
asimilate lor, cum ar fi báncile
populare, cooperativele i fede-
ralele lor, etc., cari ráma,n a se
impune pe 1931 ca si In trecut,
adia prin instantele anuale spe-
ciale, pe baza declaratiunilor
ce vor face si a bilanturilor lor,
verificate cu registrele comer-
ciale i cu actele justificative ce
instantele au dreptul sii ceard.
Verificarea registrelor si a bi-
lanturilor fiind o operatie de
lungd duratd, nu se poate face
cu toatd atentia necesard, chiar
In ziva impunerii, din cauza di-
forentei ce existd. intre bilantul
comercial $i cel fiscal.
Verificarea lor se va face ne
cht posibil, inainte de impuneri,
In conformitate cu art. 93 din
lege, de catre functionarii din
serviciul de constatare, cunos-
atori ai operatiunilor de con-
tabilitate.
Constatilrile lor se vor Inscrie
chiar pe declaratiunile model 4
bis, special intocmite pentru
societdtile anonime, In partea
anume Idsatá pe aceste decla-
ratiuni.
Impunerea societdtilor anoni-
me se va face sub supraveghe-
rea inspectorului financiar res-
pectiv, care va da Incirumárile
necesare si le va verifich Indea-
proape.
2. Fondurile suplimentare de
amortizdri
Prin art. 3 al legii din 28 Mar-
tie 1926, referitoare la modifi-
92 LEM DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
carea unor dispozitiuni din le-
gea contributiunilor directe, s'a
preväzut dreptul pentru Intre-
prinderile industriale, de a li
se acordk in afará de amortis-
mentele prevazute la art. 31
alM. 6 si 7 din legea contribu-
tiunilor, amortizari suplimen-
tare calculate la pretul de cost
märit in limitele urmatoare:
Pentru investitlile dinainte de
1916, de cinci ori.
Pentru investitiile f acute In
1916, panä la finele lui 1918, de
patru ori.
Pentru investitiile facute In
anul 1919, de trei ori.
Pentru cele Mcute In 1920 i duri si schimbarile ce eventual
1921, de douä ori.
Destinafia acestor fonduri
suplimentare de amortizare a
fost de a inlocui vechile inve-
stifii industriale sau pentru fa-
cerea de noui investifii, urmând
ca cele neutilizate paná la finele
anului urmätor Incheerii bilan-
tului sä, fie pästrate prin bilant
sub denumirea de fond pentru
refacerea investitiunior".
Sub aceasta forma fondul de
amortizäri suplimentare urmb,
sä se pastreze pâna la finele a-
nului 1930, iar cel neutilizat
pang la aceastä data, sau cel
cáruia i s'ar fi dat o alta intre-
buintare, sau ar fi fost trecut
sub orice forma la beneficiu,
pentru a fi impártit, sau pentru
a acoperi pagube incercate de
Intreprindere, urnah a fi impus
in anul urmator, celui In care
s'ar fi produs faptul.
Aceste fonduri, potrivit legii,
se adäugau si la capital in ve-
derea stabilirii impozitului corn-
plimentar.
Aceastä inlesnire acordata In-
treprinderilor industriale a fost
temporará si a expirat la finele
anului 1930. Urmeazd deci cd
la impunerile ce se vor face a-
cestor intreprinderi in anul 4931
nu se vor mai acordd alte amor-
tismente decdt cele prevdzute
www.digibuc.ro
de art. 31, alin. 6 si 7 din legea
contribufiunilor directe, cu cota
fixatä de dare comisiunea cen-
tralá fiscald, iar pentru compli-
mentar, la capitalul si rezer-
vele api cum rezultil din bilartf,
nu se va mai addugd aceste fon-
duri suplimentare de amorti-
zare, chiar dace', ele continuá sd
figureze in bilanf, nefiind intre-
buinfate pdnd la finele anului
1930.
Se vor luà masuri sä se faca
lucrarile pregatitoare, studiin-
du-se fiecare bilant In parte,
dela 1926 'Ana la 1930 inclusiv,
si urmárind crearea acestor fon-
li s'a adus in cursul acestor ani.
Deocamdata trebuie constatat
numai dacä acestor fonduri li
s'a dat b altd destinafie, sau
au fast impärtite sub o formd
oarecare la acfionari. In caz
când li s'a dat o alta destinatie
si au fost utilizate efectiv pentru
aceâ altä, destinatie, ele vor fi
impuse, intruat s'au depasit
dispozitiile legii. Impunerea se
va face atat la impozitul ele-
mentar, cat si la cel complimen-
tar, refacându-se impunerile din
trecut si efectuându-se impuneri
suplimentare pentru aceste fon-
duri, iar la complimentar se va
scoate din capital fondul sau
partea din fondul cäruia i s'a
dat alta destinatie, ref acându-se
rentabilitatea.
Cu verificarea si impunerea
acestor fonduri suplimentare vor
fi insárcinati functionari cat
mai destoinici.
Dui:4 CUM se vede din cele de
mai sus, e vorba aci numai de
fondurile suplimentare de amor-
tizare, carora li s'a dat altä de-
stinatie sau au fost trecute la
beneficii si Impärtite la actio-
nari. Sunt Insa Intreprincleri
cari desi si-au constituit astf el
de fonduri, totus nu le-au in-
trebuintat pang la finele anului
1930, ele continual:Id a figurà In
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
bilanturi. Potrivit dispozitiilor
art. 3 al legii din 28 Martie 1926,
ar urinA ca si aceste fonduri ne-
intrebuintate sg fie impuse. Ori
ad intervine noua dispozitie
prevAzutg in art. 3 al legii, re-
feritoare la impunerile pe 1931,
in baza cgreia fondurile de a-
mortizare suplirnentare neintre-
buintate Ong la finele anului
1930 si aflate la 31 Decemvrie
1930, in bilanturile intreprinde-
rilor industriale, vor putea fi
folosite pentru inlocuirea ve-
chilor investitiuni industriale
sau facerea de noui investitiuni
Ong la 31 Decemvrie 1931.
Se aparg deci de impunere
fondurile neintrebuintate pAnd
la 31 Decemvrie 1930, Inca pe un
an, urmand ca cele cari nu se
vor intrebuintà pang la finele
anului 1931; sau cgrora li se
va schimbà destinatia in cursul
anului 1931, sg fie impuse prin
instantele anuale viitoare.
3. Calculul impozitului compli-
mentar la societätile industriale
pe actiuni
Este cunoscut cg pentru primii
trei ani de aplicare a legii con-
tributiunilor directe, s'a prevg-
zut la art. 124 tranzitoriu ca in
calculul rentabilitAtii pentru
stabilirea impozitului compli-
mentar la societgtile industriale
pe actiuni, capitalul rgmas dina-
intea anului 1916 sg fie socotit
de trei ori mai mare. Aceastg
dispozitie a fost extinsg prin
art. 9 al legii din 28 Martie 1926,
majorându-se la de cinci ori
capitalul dinainte de 1916, de pa-
tru ori cel dintre 1916-1918, de
trei ori cel din 1919 si de cloud
ori cel din 1920 si 1921.
Acest avantaj a expirat odatg
cu impunerile ce s'au fgcut in
anul 1930 $i urmà ca impune-
si locuitorii in cauzg vor fi ci-
rile pe 1931, sá se facg la capi-
talul simplu, a$à cum rezultd tati. Instantele vor procedà la
din bilant. Tinând insg seama a$ezarea impunerilor numai
www.digibuc.ro
93
cg situatia acestor intreprinderi
ar fi fost foarte grea din cauza
micsorgrii valorii leului, tinänd
seamg si de faptul cg in buná
parte capitalul ce a beneficiat
de aceastg inlesnire la compli-
mentar a fost investit in insta-
latiuni si cg aceste investitiuni
au fost in bung parte amorti-
zate, prin dispozitiile prevazute
la art. 4 al legii referitoare la
impunerile pe anul 1931, s'a dis-
pus cg la impunerea din anul
1931, a societdtilor industriale
pe actiuni, capitalul rdmas dina-
inte de 1916, va fi socotit de trei
ori mai mare, iar cel din anii
1916-1920 inclusiv, de cloud ori
mai mare, in calculul pentru
stabilirea rentabilitdtii la impo-
zitul complimentar.
Instantele anuale speciale vor
aveA deci grije ca la impunerile
ce vor face in acest an s6, nu
mai aplice vechile dispozitiuni
din legea din 28 Martie 1926,
care au expirat, ci numai dis-
pozitia de mai sus.
4. Impunerea contribuabililor
neimpusi pdnd in prezent
In vedere cg se gäsesc o seamg
de locuitori ai thrii cari incg
nu au fost impu5i la contribu-
tiuni directe, prin art. 5 al legii
referitoare la impunerile pe 1931,
s'a prevgzut cg ace$ti locuitori
vor fi dispensati de orice sane-
tiuni $i cA se vor impune nu-
mai cu incepere dela 1 Ianuarie
1931, dacg vor face declaratie de
venituri in acest an.
In vederea timpului inaintat
si pentru ca acesti locuitori sg
aibg posibilitatea facg de-
claratiunea, s'a prevgzut cg ei
pot depune aceastg declaratie
pang la 28 Fevruarie 1931.
Declaratiunile odatg primite
vor fi supuse instantelor anuale
94 LEGI DE UN1FICARE. 4 Martie 1931
incepand dela 1 Ianuarie 1931; in
mod legal, deci, se vor impune
veniturite realizate in anul pre-
cedent, potrivit naturii lor.
Impunerile se vor comunich
in forma prevazuta de art. 98,
cu drept de apel pentru fisc
contribuabili. Nu se va apnea
desigur nici o sanctiune, aceasta
categorie de locuitori fiind dis-
pensata de ele prin lege.
Dupä cum se vede fiscul re-
nunta la drepturile ce i s'ar cu-
veni pe ultimii cinci ani, con-
form
Daca dupg, expirarea terme-
nului pentru depunerea declara-
tiilor se vor descoperl locuitori
cari nu se vor fi conformat dis-
pozitiunilor de mai sus, pe langli
cà vor fi impusi pe cinci ani din
urnaa, dar li se vor aplich si
sanctiunile prevazute de legea
evaziunii fiscale si legea con-
tributiunilor directe.
Dispozitiunile acestea nu pri-
vesc deck veniturile i impozi-
tele directe cari se inscriu in
matricole i roluri i nici de
cum cele cari se percep prin
retinere directa, adica impozitul
mobiliar i pe salariu, pentru
cari nu se fac impuneri. Aceasta
rezulta dealtfel si din interpre-
tarea stricta a textului art. 5
al legit referitoare la impunerile
pe anul 1931.
5. Impunerile la global
Aceste irnpuneri, ca si in tre-
cut, se vor face fara nici un fel
de exceptie prin instantele a-
nuale, pe baza declaratiunilor
de cari contribuabilii, prin f ap-
tul mentinerii veniturilor din
1930, nu sunt dispensati.
In compunerea globalului vor
intrh desigur veniturile ash cum
se stabilesc la elementar, fie
prin mentinere, conform celor
aratate mai sus, fie prin noui
impuneri, dacä va fi cazul. Se
respectá bine inteles dispozitiile
art. 60 din lege.
www.digibuc.ro
Impunerile la global se vor
face pe formularele model 11.
Se atrage atentia asupra actelor
ce formeazd dosarul fiscal al
contribuabilului si care formeaza
baza de impunere la global.
LEGE
pentru inflinlarea Ordinului Virtutea
Aeronautica"
DIN 4 MARTIE 1931 1)
1. Se infiinteaza un Ordin
care va purtà numele de: Vir-
tutea Aeronautica".
Ordinul va eyed patru clase,
cu denumirea:
Crucea de aur.
Cavaler.
Ofiter.
Comandor.
Clasele Crucea de Aur"
Cavaler" se pot acordh de trei
ori.
La a doua si a treia conferire
se adaugg, pe panglicä ale o
bareta de aur pentru Crucea
de Aur" si o baretä de argint
pentru clasa de Cavaler".
Ordinul Virtutea Aeronau-
tica" este asimilat Ordinelor de
räsboiu, iar clasele sale au pre-
cadere asupra claselor cores-
punzatoare Ordinului Steaua
României".
2. Ordinul se va acordh per-
sonalului navigant minter si
civil pentru faptele stralucite
aeronautice, atat in timp de
pace cat si in timp de rasboiu.
In acest din urmà caz, se a-
daugá la insigne spade.
Dreptul de a purth Ordinul
Aceastä LPge s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedinfele dela 11 si
21 Fevruarie 1931; s'a prumulgat cu Decret
No. 536/031 si publicat in Mon ¡local Ofi-
cial No. 52 din 4 lartie 1931. A se vedei
§i Decierul pentru 1nfuntarea ,Medalia Ae-
ronautic5 din 3Martie 1931 la pag.88 in acest
volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Mart le 1931
va fi retras posesorului In cazul
când va fi condamnat pentru
crimä de spionaj i înalt tra-
dare.
3. Ordinul va fi conferit prin
decret regal de catre Maiestatea
Sa Regele, dup6 propunerea mi-
nistrului armatei.
Numarul celor ce pot fi deco-
rati este nelimitat.
Nimeni nu poate capatà o
clasá superioarä. deal Incepând
dela clasa cea mai inferioara.
Exceptie dela aceasta regula
se va face numai la prima pro-
motie, ce se va distribul cu o-
cazia Infiintärii Ordinului.
4. Aceastá lege are putere cu
fncepere dela 31 Iu lie 1930, data
decretului No. 2895 prin care s'a
oranduit Infiintarea Ordinului
Virtutea Aeronautic6".
5. Un regulament va desvoltà
dispozitiile privitoare la aplica-
rea acestei legi si va precizà.
modelele diferitelor clase.
LEGE
pentru ratiflearea Aranjamentulul co-
mercial oil Bulgaria
DIN 4 MARTIE 1931 3)
Articol unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sá se
execute Aranjamentul comercial
provizoriu, fncheiat fntre Româ-
nia si Bulgaria si semnat la Bu-
curesti, la 27 Septemvrie 1930,
astfel cum a fost pus In apli-
care prin jurnalul Consiliului de
Ministri No. 1557 bis din 1930,
dat pe temeiul legii promul-
gatá prin Malt decret regal No.
2387/930 si publicatá In Monitorul
Oficial No. 142 din 30 Iunie 1930.
Aceasti Lege, dimpreuni cu Aranja-
mental comercial la dansa anexat,s'a votat
de Senat In sedinta dela 20 Decemvrie 1930
si de Adunarea deputatilor In sedinta dela
6 Fevruarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 562/931 i publicat to Monitorul Oficial
No. 52 din 4 Martie 1931, unde se pot con-
s ulltt anexele.
www.digibuc.ro
95
Copie i traducere de pe zisul
Aranjament se alâturfi la legea
de fat&
LEGE
pentru prelungirea aplicAril Legil pentru
economiile rezultate din funcliunile
vacante
DIN 4 MARTIE 1931 3)
Articol unic. Legea promulgatá
prin inaltul decret regal No.
1396 din 24 Aprilie 1930, publi-
cat fn Monitorul Oficial No. 91
din 26 Aprilie 1930, se prelun-
geste i pentru anul 1931.
LEGE
pentru complectarea art. 22 din Legea
tlmbrului 4 Impozitului pe acte
fapte juridice
DIN 4 MARTIE 1931 2)
Articol unic. La art. 22 din
legea timbrului i impozitului
pe acte i fapte juridice se a-
daugá urmátoarele douá para-
grafe ce vor purta No. 50 si 51.
§ 50. Sunt scutite de impo-
zitul proportional prevazut de
aceastä lege cambiile ce se vor
emite de debitori si depune la
bäncile din tarä, desemnate a
acordà credite din fmprumutul
contractat in sträindtate prin
Banca Nationalá, la Banque
d'Acceptation, pentru fnlesnirea
de credite pe gaj agricultorilor.
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 13 si
21 Fevruarie, 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 659/931 si publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 52 din 4 Martie 1931. A se vedeä
si Legea ce se prelungeste. din 26 Aprilie
1930 la pag. 249, vol. XVIII.
Aceastá Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 13 si
21 Fevruarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 560/931 si publicat In Moni/orul Ofi-
dial No. 52 din 4 Martie 1931. A se vedea
Legea timbrului din 29 Aprilie 1927 la
pag. 604, vol. XV-XVI precum i modif. din
3 August 1931 la orchnea cronologica In
acest volum.
96 LEGI DE UNIFICARE
Sunt scutite deasemenea si
carabiile pe care aceste bânci
le vor emite la rândul kr Mu-
cilor creditoare din strAinätate
in executarea acelui imprumut.
§ 51. Sunt scutite de impo-
situ! proportional preväzut de
legea timbrului, toate contrac-
tele de gaj ce vor interveni intre
debitori si bäncile din tar% care
vor acorda credite in executa-
rea imprumutului contractat in
sträindtate prin Banca Natio-
nald, la Banque d'Acceptation,
precum i orice acte prin cari
aceste banci la rândul kr vor
ceda contractele de gaj câtre
Banca Nationalä.
LEGE
pentru ratificarea Convenliel de sta-
bilire, de Cornell §i de navigatie eu
Portugalia
DIN 7 MARTIE 1931 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratificA si a face sg
se execute Conventiunea de sta-
bilire, de comert si de naviga-
tiune incheiat6 intre Regatul
României si Republica Portuga-
liei, semnatä la Bucuresti la 5
Decemvrie 1930.
Copie si traducere de pe zisa
Conventiune i scrisorile anexe
se aläturä la legea de fatà.
REGULAMENT
pentru aplicarea Legii pentru oprirea
plantArli viilor cu hibrizi producátori-
direeti
DIN 7 MARTIE 1931 2)
Interzicerea plantltrii viilor cu
hibrizi productitori-directi
1. Comertul, importul, im-
9 Aceastä i e, dimpreunA cu Con% en-
tiunea de stanutre, de comert si de nevi-
gatie i scrisorile anexe, s'a votat de Senat
Adunarea deputatilor in sedintele dela
11 si 24 Feyruarie 1931; s'a promulgat cu
Decret No. 619/931 si publicat In Monitorul
Ofieial No. 55 din 7 Martie 1931, unde se
pot consulth anexele.
www.digibuc.ro
7 Martie 1931
multirea, plantarea, inlocuirea
de lipsuri cu vite de hibrizi pro-
ducAtori-directi precum i intre-
buintarea acestora ca port-al-
toi, sunt interzise.
2. Sub denumirea de hibrid
producAtor-direct se intelege
vita rezultatà din incrucisarea
pe cale naturalà sau artificialà
a diferitelor specii americane,
fie intre ele, fie intre acestea
specia nobild europeanä (Vitis
Vinifera), in vederea productiei
de struguri.
Aceastä denumire cuprinde
butasii din vità de hibrizi pro-
ducatori-directi, cari deaseme-
nea nu pot fi ad unati sau con-
fectionati in scopul de a fi ti-
nuti, dati, schimbati sau van-
duti pentru immultfre, plantare
sau altoire, precum si marcotele
obtinute din tufe de hibrizi pro-
duatori-directi, ce se gäsesc in
plantatiunile existente.
3. Contravenientii se pedep-
sesc cu amendl de 25-50 lei de
fiecare bucatà i cu confiscarea
vitelor sau cu distrugerea elan-
tatiilor Mcute.
Pepinieristii si comer ciantii
contravenienti se pedepsesc, in
afarà de sanctiunile prevAzute
in alineatul precedent si cu ri-
dicarea si interzicerea dreptului
de a mai face pepinierà sau co-
mert cu vite.
4. Pentru obtinerea autoriza-
tiunii de import a oricdror vite,
solicitatorii vor prezenta Mini-
sterului de Agriculturä, pe lângd
actele impuse de acest Depar-
tament, un certificat de originä,
sänätate i autenticitate a alto-
iului i port-altoiului ce im-
portà.
Aceste certificate trebuesc sâ
emane dela organele autorizatte
din Mrile respective.
2) Acest Reg ulament a fost sanctionat eu
Decret No. 606/931 si publicat in Monitorul
Oficial No. 55 din 7 Martie 1931. A se ve-
deA i Legea pentru oprirea plantärei viilor
nealtolte, din 28 lunie 1930, la pag. 419,
vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Martie 1931
5. Singur Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, in vederea
studiului, poate importà, Ma-
multi sau plantâ hibrizi produ-
atori-directi, In câmpurile de ex-
perientá de pe langg. pepinierele
sau scolile viticole ale statului.
6. Se considera contraveni-
enti i pedepsiti ca atare acei ce
având in plantatiunile aflate in
fiintä, la promulgarea legii, vile
de hibrizi producátori-directi, ar
imprumutà sau ddrul
coarde de astfel de vite.
Este rilspunzátor pentru in-
stráinarea vitelor de hibrizi pro-
ducátori-directi din câmpurile
de experienta, personalul insár-
cinat cu urmárirea experiente-
tor (profesor de viticulturá, di-
rector, etc.), iar nu institutia
respectivá.
7. Din amenzile incasate, se
atribuie agentilor descoperitori
25 la sutrt i denuntätorilor 25
la sutä.
Plata primelor se face dupä
ce hotárirea va rámâne defi-
nitivá si se va achità pe cale
de ordonantare din suma prevà-
'àzutá In .bugetul Ministerului
Agriculturii i Domeniilor.
8. Sunt descoperitori, agentii
de control cari din proprie
descoperá contraventi-
uni la lege si regulament. Sunt
denuntatori acei ce aduc la cu-
nostinta autoritátilor fapte ne-
cunoscute acestora, prin care
precizeazá existenta i inles-
nesc descoperirea contraventiu-
nilor, iar acestia din urn* când
sunt si agenti de control, pri-
men intreaga primä.
Serviciul de control
9. Constatarea contraventi-
unilor la prezenth lege si con-
trolul se fac de:
1. Organele instituite sau im-
puternicite de Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor.
2. Delegatii specialisti ai Ca-
merelor de a griculturá cu au-
26495.C. Hamangiu, v. NIX. www.digibuc.ro
7
97
torizatia Ministerului de Agri-
cultura.
3. Delegatii specialisti ai U4
niunii Generale a Sindicatelor
Viticole, autorizati de Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor.
Pentru a puteà fi autorizati
acesti delegati ca i functionarii
imputerniciti de Ministerul A-
griculturii i Domeniilor, sti
constate contraventiuni
facá controlul, vor trebui sá fie
absolventi ai unei scoli superi-
oare de agriculturá sau medii
de viticulturá.
10. Organele de control au
dreptul:
1. Sá verifice autenticitatea
varietatilor de vite si a port-al-
toilor Intrebuintati; sá inspec-
teze serele de fortat, localurile
de pástrare, depozitele de vân-
zare, &Mile de ambalaj i cele-
lalte anexe, oriunde si la oricine
ar aveà vite, fie spre vânzare,
fie pentru trebuintele proprii.
2. SA sechestreze vitele, in caz
de contraventie, oriunde ele s'ar
11. Vitele sechestrate se lasá
In pästrarea proprietarului sau
loctiitorului sáu, pânä la pro-
nuntarea hotáririi definitive a
instantelor de judecatá.
Când sechestrarea se face in
curs de transport, in târguri,
etc., vitele se lasd in pástrarea
primáriei, a Sindicatului Viticol
sau Carnerei de agriculturá lo-
cale.
12. Când sechestrarea are
loc in scolile de vite, se va face
mentiune In procesul verbal
despre felul cum se prezintá vi-
tele i anume: daa, sunt butasi
inrädácinati sau port-altoi, can-
titatea fiecárui fel de vitá in
parte, numrtrul biloanelor, lun-
gilnea lor, provenienta hibrizi-
lor producátori-directi, etc., acli-
cá. orice Tnentiune care sá poatá.
identifich sau infltisà real sta-
rea plantatiunii din momentul
sechestrárii.
98 LEGI DE UNIFICARE. 7 Martie 1931
13. Cei interesati sunt obli-
gati sä itt mäsuri de bun's', con-
servare a materialului confis-
cat.
14. La cererea pirii intere-
sate, Camera de agriculturd a
judetului unde s'a constatat
contraventia, mentinând seche-
strul, poate iticuviinth scoaterea
vitelor din scoli i depozitarea
lor spre mai bund conservare.
15. Dacd proprietarul sau pe-
pinieristul a fost autorizat sá
scoatá vitele din scoli, aceastd
operatiune. se face In prezenta
reprezentantului Camerei de a-
griculturd, care va asistà la
scosul si lmpachetatul intregei
cantitäti de vite hibrizi produ-
cátori-directi, pe care le va si-
gila i predà.
Executarea acestei operatiuni
se consemneazd Inteun prooes-
verbal, care se dreseazá In du-
blu exemplar, din care unul se
inamâneazd contravenientului,
iar cel de al doilea se Inainteazd
Camerei de agriculturd, spre a-1
anexà la dosarul cauzei.
In cazul când vitele au fost
depozitate la o autoritate, pro-
cesul-verbal se dreseazd In trei
exemplare, al treilea exlemplar
autoritátii unde s'n
depozitat vita.
Plata cheltuelilor necesitate cu
deplasarea si intretinerea repre-
zentantului Camerei, priveste pe
contravenient.
16. In cazul când sechestra-
rea vitelor se face in plantatiuni
definitive sau In localuri de Os-
trare, depozite de vânzare, sáli
de arabalaj, crame, etc., se va
mentionà in procesul-verbal ori-
ce detaliu socotit de agentul de
control util sä identifice
prezinte situatia real& a planta-
tiei sau vitelor cázute in contra-
ventiune, cum de exemplu: su-
prafata aproximativä a terenu-
lui plantat sau situatia depozi-
tului, sdlii, numárul vitelor de
hibrizi produclitori-directi, felul
www.digibuc.ro
cum se prezintd, vitele, dad,
sunt butasi inrädäcinati sau
port-altoi, provenienta lor, etc.
17. Proprietarü de *Coll de
vite pentru trebuintele proprii
sau repinieritii, proprietarii vi-
telor sau arendasii cdrora li s'au
läsat in pástrare vitele seche-
strate, sunt considerati depozi-
tari i rdspunzátori, conform
codului penal.
18. Vitele sechestrate in sere,
sdli, depozite, se vor asezd In
pachete de câte 25 sau 50 fire,
iar fiecare pachet in parte sau
mai multe pachete vor fi sigi-
late si asezate intr'o laclä sau
inteo camerä.
19. Constatarea contraventi-
unii se face prin incheierea de
proces-verbal, In trei exemplare,
din care:
a) Unul Se lasá contravenien-
tului, loctiitorului sau prepusi-
lor sdi, gdsiti la locul contraven-
tiunii;
b) Al doilea exemplar se Ina-
inteazd, In termen de trei zile
libere, comisiunii de judecatá de
pe langd -Camera de agriculturd
a judetului din care face narte
localitatea unde s'a conitatat
contraventia;
c) Al treilea exemplar se lag,
autoritátii unde s'a depozitat
vita.
20. Constatarea contrawmti-
unii se face prin ineleiere de
proces-verbal, care trebuie sá
cuprindd urmätoarele menti-
uni:
1. Anul, luna, ziva si lo cul
unde s'a fäcut constatarea.
2. Numele, pronumele, profe-
siunea, calitatea i domiciliul
celui care a instrumentat.
3. Numele, pronumele, profe-
siunea si calitatea contraveni-
entului sau reprezentantului sau
persoanelor din serviciul säu,
gäsite la locul infractiunii.
4. Imprejurärile in care s'a
constatat contraventiunea.
 LEGI IDE4 UNiFIGAREIr 7 4,1artie 1931 09
.....
5. Sera tur_a agentuNi evo a Xembrii comisiei viticole de
irlstrulrie tat',9. con4pdipnientu.b judecata" stint' eónfirmati de Mi-
lUf sau reprez,entantului sau, nisterul Agriculturii.
cat a depoiqelor vitelor se- Camera t de agricultura nu-
chéstitté. 1'. meste ca ,segetar al comisiunii
'B. fn. Vefuz pe until din functionari.
contravenienfAui, prdpese1e-vm, comisiunii este la se-
hale) se sernneaza deJ.oì martori. diul Cainerei deogrieultura res-
7. Mentiimea C vitelw,u,lost pectWe.
snehestratconditiunile in. parp 23. Comishmea viticola de ill-
seOestruil..s'a. efectuett sir peg- ! decata se Intruneste oridecateori
soana I1 autoritateadnaastra- este neVoTé, n1îrrna ,convoc*Arii
reá, cargra s'au dati vitele seche- Camerei c1.6 agriculturd.
qrate.,, Comisiunda-41u.ereaza, si tine
8. 'Seranatura, profesiunea. sudinte eu inatoritatea membri-
dQmiciliul maartorilor, è-Adia a- 161 Prezenti... -1
cestia exista. or 24.. Contrayeoientul poate
21. Presedintele comiSitmil
viliCole de judeeata 114aza, ter, fac&-Comisiunii,Niticole
o. Inampinare serisä,
de ju-
menui de judeeat i prin Ca- decatd
Inra ñe apicultura comuniea, pentru apgrarea pauzei sale. A-
adest termen-si ,trimite d'ata,o phs*..1aintaanpinare
deasta trebuie de-
Camera de agricultura,
copie de pe procesul-verbal- cu eetputin 24..ore mai inainte
nisterului Agriculturii servd-, judecare.
ciului vitic lturii -0- Si sin-silicate- d'eEltermedul
pnate delasemenea, cere, fa-
lui viticol in regfunea caritila cerea' nnei expertize.
consiatat dontramentiune, s au in 25.' Cornisiu.nea vitieola de
lipsa ,icestuta,,3Uniunii. 'generale judecatr pnate..sa' fncuviinteze
a sindieatelor viticole.
A&Ist ,termen se comunicd e expertiza-numind..din
nit 'sail Mai multi
oficiu u-
experti alesi
cöntravenilintruluiÌcpentru p. lua de lei4li9tg spediala intoemita de
einiostint4 de ziva fixata Pen- NT'Hititerui "Agrleulturii.
t/Ai judecata. rri r CoMisidnear \dtieolä de jude-
22 -Contraventiunile la. legea. chta onfbrariul experti-
pentru oprirea lor, care cade in sarcina contra-
ci hibrizi prOducatori-direaL§iI "
regnIamentulni umu, se,ripSIOGA ' El se confoi-meazi. In totul tits-
de "conalshihea kticolä ce..se An/ p&itihnilors:din Ugea accelera-
fifiat4bia, -tate Una, pe lAngbfiVr frft tuddetaii-1):-
c re Camera de agricultura,,,,t Agriculturii,
"laidnea ;r1-tic,1314 çotì-
pTÍd din Uffratbriiare0 tnen*i¡t Caddefdre.db' agrieultura, sindi-
rtgistr4 uiçi eanlff vItiedid interesate sau U-
rittineahlgeirerala a sindicatelor
judecator) deselPnat de prese- viticole pot sa ae_constitue par-
ralulUL1oului uncle
cthitelti ti
ire sect% CAtuOrar -doh aqri;, te
chilletira,t,eg `prEqedinte;1 -' 3 P kCI,113f8flitteeviticola de
delegat al judecata d5; hotArire prin care
Camerei de agricultura; apnea, sanctiunile prevazute de
3. Un viticultor, delegat al lege.
sindicatului viticol respectiv, sau Prin aceeas hotKrire, comisi-
de eel mai apropiat, iar In lipsa
acesiora de Camera de agricul- 1) A se vedeh Legea aceeler6rii judec&
tura. ¡Oar, din tl Julie 1929 la pag. 572 vol.AVIL

www.digibuc.ro
no LEGI DR UNIFICARE. 7 Martie 1931
unea se pronuntä si asupra des-
pAgubirilor civile.
28. Hotärlrea se comunid
contravenientului, serviciului vi-
ticulturii din Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, sindicatu-
lui, Uniunii generale a sindica-
telor viticole sau Camerei de a-
griculturA, dacä s'au constituit
parte civilä.
Apetul si. executarea
29. Contra hotäririi comisi-
unii viticole de judecatá, con-
travenientul si pärtile civile au
dreptul de apel in termen de -20
zile libere dela comunicare.
Apelul se depune la tribuna-
lul locului unde a fost consta-
tatä, contraventiunea.
In acest caz, contravenientul
bastiinteazI Camera de agricul-
turä de introducerea apelului,
alAturAnd un certificat eliberat
de grefa tribunalului respectiv,
prin care se constatá d apelul
s'a fäcut in termen, indidndu-
se si termenul de judecatä.
30. Dad, contravenientul sau
partea civilä a apelat decizi-
unea, Camera de agriculturá
inaintead dosarul tribunalului
respectiv, care juded de ur-
gentA, cu precadere si fad drept
de opozitie.
Sentinta tribunalului este de-
finitivá si executorie.
31. Hotärtrile comisiunii vi-
ticole de judecatä se comunia,
contravenientului prin interme-
diul organelor administrative.
32. Executarea hotäririlor Emu
sentintelor rämase definitive, se
face prin intermediul organelor
administrative; iar executarea
amenzilor, prin administratiile
financiare, conform legit. de
urmdrire a veniturilor statului 1)
In caz de nesolvabilitate, a-
menda se transformä, in inchi-
soare.
I) A se vedea Legea de urmArire a ve-
niturilor Statului din 1 August 1921 la pag.
1036, val. IXX,
www.digibuc.ro
33. Condamnarea contraveni-
entului implicä si distrugerea
vitelor confiscate.
Vitele se distrug prin ardere
sau täiere, astfel incAt Ed nu
mai poatä fi intrebuintate ca
port-altoi sau in plantatie.
34. Distrugerea vitelor se face
in prezenta proprietarului, re-
prezentului sau loctiitorului sdu;
iar in lipsä, in prezenta prima-
rului sau loctirtorului säu.
Constatarea distrugerii se fa-
ce prin proces-verbal, in care
se aratä;
1. Data efectuárii distrugerii.
2. Numele, pronumele, domi-
ciliul, calitatea agentului care a
executat distrugerea, precum si
numärul ordinului de executare.
3. Numele, pronumele, domi-
ciliul celor prezenti la distru-
gere.
4. Localitatea si locul unde s'a
efectuat.
5. Numärul vitelor distruse.
.
6. Felul cum s'a fAcat distru-
gerea.
7. Semnatura celor prezenti.
Procesul-verbal se dreseazä, in
3 exemplare din care: unul se
lasä proprietarului vitei sau au-
toritätii care define materialul
confiscat, al doilea se inainteaz1
Camerei de AgriculturA, care D.
va atash la dosarul cauzei, iar
al treilea se pästreazä de auto-
ritatea care a executat distru-
gerea.
35. Operatiunea distrugerii
vitelor sechestrate sau confis-
cate se face dupä ce hotärirea a
rämas definitiva.
36. Organele administrative,
politienesti si ale C. F. R aunt
obligate sä deb, concurs si asis-
tentä agentilor insärcinati cu a-
plicarea legii. Cei ce vor refuzA,
se pedepsesc pe cale administra-
tivA, la cererea motivatA a Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor, pentru prima oar& cu a-
mendä de 1.000-5.000 lei, iar in
 LEGI DE UNIFICARE. 13 Martile 1931
caz de recidivä, pe lângä amen-
da indoitá i cu destituirea.
Dispozitii tranzitorii
37. Ministerul Agriculturii
Domeniilor va inscrie in buge-
tul säu suma necesarti atät pen-
tru plata primelor preväzute la
art. 2 din lege, cät i penfru
functionarea comisiunilor viti-
cole de judecatá.
DECIZ1E
pentru aprobarea Caietului de sarcini
relativ la serviciile de vehicule me-
canice pe §osele
DIN 7 MARTIE 1931 1)
Aceastä Decizie sub No. 7771
din 1931 s'a publicat in Monito-
rul Oficial No. 55 din 7 Martie
1931, unde se poate consultà. Ea
abrogä Decizia i Caietul de sar-
cini, publicat tu Monitorul 0-
ficial No. 232 din 15 Octomvrie
1930. A se vedeä in legätur5. Re-
gulamentul de aplicare al Legii
asupra circulatiei pe drumurile
publice, din 10 Ianuarie 1931 la
pag. 5 in acest volum; pre-
cum si Legea pentru exploatarea
serviciilor de aräusie pe sosele,
prin vehicule cu tractiune me-
cania, din 12 Iulie 1930 la pag.
672, vol. XVIII.
LEGE
pentru ratificarea Conventiilor pentru
regularea unor chestiuni financiare
din succesiunea Austro-Ungariel
DIN 10 MARI IE 1931 2)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifia si a face sa
1)Aceast5 decizie a fost ratificatà i prin J.
C. M. sub No. 227 din 1931, publicat in Mo-
niiorul Oficial No. 58 din 11 Martie 1931.
Aceastä Lege, dimpreunä cu Conven-
tiunile, Aranjamentul, Protocoalele si ane-
xele lor, la dansa anexate, s'a votat de Se-
nat In gedinta dela 5 Martie 1925 gi de
Adunarea deputatilor In gedinta dela 19
Martie 1926; s'a promulgat cu Decret No.
1306/926 i publicat In Moniiorul Oficial
No. 57 din 10 Martie 1931 unde se pot con-
sult& anexele.
www.digibuc.ro
101
se execute aláturatele conventi-
uni:
1. Conventia pentru regularea
chestiunilor privitoare la tran-
sferarea creantelor i depozi-
telor supusilor teritoriilor ali-
pite ale fostei Monarhii Halts-
burgice la Cassa de pástrare
postald ungarl, semnatá la Bu-
dapesta, in 7 Noomvrie 1922.
2. Aranjamentul pentru re-
partitia acoperirii pusä la dis-
pozitia Romäniei, Jugoslaviei
Cehoslovaciei, conform con-
ventiei precizate, semnat la 7
Noemvrie 1922.
3. Conventia privitoare la o-
bligatiile rezultand din gesti-
unea administratiei postale un-
gare si a administratiei postale
imperiale si regale militare
de amp, cat si din gestiunea
administratiilor postale ale Sta-
telor cárora li s'au transferat
teritorii ungare, semnatá la Bu-
dapesta, in 15 Decemvrie 1922.
Copie i traducere autenticá
de pe zisele conventiuni, se alá-
turá la legea de fatä.
LEGE
pentru modificarea unor dispoziliunl
din Legea pentru organizarea
judecdtoreasci
DIN 12 Ï 13 MARTIE 1951
Aceste Legi au fost publicate
la pag. 1020 in Anexa vol. XVIII
unde se pot consultà. A se vedeà
in legáturä Legea pentru Curtea
de Casatie si Justitie, din 29 De-
cemvrie 1925 la pag. 37, vol. XI
XII cu mod. din 1 Ianuarie 1929,
3 Ianuarie 1930, 12 Iunie 1930.
Legea Pentru organizarea jude-
atoreascil, din 14 Aprilie 1925 la
pag. 56 vol. XIXII cu modifi-
arile din 1929, 3 si 4 lanuarie
12 si 26 Iunie 1930, precum
ultimile modifiari din 4 Aprilie
1931 si din 25 Iulie 1931 la ordi-
nea cronologia in acest volum,
02 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
LEGE
pentru adAugarea unui aliniat la art.
20,,dinlegea pentru Organlzarea
Biseriali Orkodoorew
) regulamerdelor de competinta
pm 14 Air ARTIE 49p11)
1 ..i
Art. unz5...1.4 art.: 20( din legea
dela 6 Map A925, pegtfu orguni-
zarea Biserich Ortodoxe-RomA-
ne, se adaugA, urmAtorul nou a-
liniat.
Fundatiunile gi imobilele,ajeQ;
tate pentru scopuri rulturale,
artjstice,
nationale (muzee, prinacoteci,
arhive, mecum si tot ma-
ttorialul í obiegtele ice ele adA-
pnstec, Ii 14,§treaa oilvttinatia
cfatA, si _se .cotl.servA )(lei Ministe*-
rul Instructiun4, si ial Cultelor,
prin 'ingrijirea Cornisiunil Imo-
mitnentelor jatorice, carol ,are
inguriI dreptul de a priveghea
la .méntinerea..in situa4ialactu-
a1A. a oricAror obiecte de .acest
fel, ori unde s=ar-afla leleou
I l'atés.cu atributiuni de politie
REGULAMENTUL
i
Legil i Statutului jandarmeriei rurale
6,1)01 16 MARTIE 19312)
. .
--e PAIITEA I " d'é politie zeneralA in teritoriul
Organizitrea Jandanueriei Rurale
TITLUL
,DiSpozitiuni generfle.
1, Jahdarmerj9, yuralA. ef3te
dory organizat tu.ilitAreste, in-
' tultrit.r
,'JIACaSI ,
Legd edgidtat
dunarea deputaiIpriÌ idintele del5 17
Ma`rtie 1931; s'a propmlgat du Deeret Nu.
683/931 §i publicat In gonitarul Ofioica
No01 din 14 Martie 1931: A, se'tcdt/ Le
gea-Reuttu organiaarea BseicII Orilatoke
din 6 Mai 1925 la pag. 416, yok3XI.X/I,en
TWA. 3 Nai 1928,
AçAt ReguLAmbnei rosi sanctibitst
bilecret No. 545/931 §i pubNeat In MonittMll
Ofieiat.No. 62 dka 6 Altutie 1931. mee etd-
de11 Legért,pentru orgarlizarea iandarmorfei
ruspleZdiu 24 ffart¡t 1929; la phg. 274,
Xl/t1 precumrsi-Legeatpentri -Statal par-
sottalufui jandarmeriei. din 5 lAugust 1929"
la pag. 1032 acelas volum.
www.digibuc.ro
stituit pentru a vegheA In conalY,
nele,rurale, la siguranta de stAtt
la mentinerea ordinei publice,
precuni- executarea legilor
sa.
Jand'armeria rurall face
parte din Ministerul de Interns.
Pentrir setvicjul sAu ordinar
e rxtrabrdinar, ea stA la dispo-
zitia autoritAtilor, cArora legile
le conferA atributiuni de politie
generalA.
'LiL ,AutoritAtile cu atributiuni
go politie generald, pentru co=
munele rurale si urbane ale 0:
rii, sunt; ,
1. MiniStérul de Interne si dl-
rcjia a politiei, con-
fm4rt Art. 1 6, ,1 si 8 din legea
ybttiei generate a statului.
2. Directorul ministerial local,
cl-mfrirm art.' 297 al L. p. 0.
' rrefectul de-judet, conform
art. p76" df L, p. 0. A. L.
'4. Prisn-pretorul este autori-
generald: Ipentru teritoriul ru-
rat canfbryi art. 255 al L. p. 0.
' 5. Ant;RAtAtile eu atributiuni
urban' al tArii, sunt:
1. Inspectoratul regional de
politie, conform art. 30 din le-
gea politiei gAn'ePale a Statului.
i^2..4CheMbrilez ',conform art. 33
dinibgra"¡Jblitiei generale a Sta-
v
3. Politiile, -3 conformart. 33
I9g.eQ politiei generale a Sta-
d,
tului.
4. 'Cnuiisai'iaf6jo sau detaq).-
ruentale Ii.loi)43alitie. conform art.
iptAitiçj generale a
I
Auftoritittilei politie judi-
cfarit ¡stint() . ,"
413-axchetalLgtme.val.
3. ParchAtelt lalffiunalelor si
4. JudecAtoriile de ocol.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
7. Autoritdtile de politie mi-
Mara sunt:
1. Ministerul Armatei.
2. Comandamentele militare la
eari functioneazd Consilii de
3. Comandantii de garnizoand.
4. Parchetele militare.
8. Mdsurile cu caracter gene-
ral sau permanent, privitoare la
politia generald si de sigurantä
a Statului, se iau de Ministerul
de Interne.
Aceste dispozhiuni se cornu-
nich posturilor pentru executa-
re pe calea autoritAtilor admi-
nistrative, iar sefilor ierarhici
de jandarmi pentru control, prin
inspectoratul general al jandar-
meriei.
9. Directorul ministerial lo-
cal, prefectul judetului, prese-
dintele delegatiei permanentä a
Consiliului judetean si prim-
pretorul, pot luà inäsuri ana-
loage in circumscriptia lor.
10. Mäsurile luate de autori-
tätile dela art. 8 si 9 se executd
de posturi, independent, in con-
formitate cu normele prezentu-
lui regulament i instructiuni-
lor sefilor ierarhici militari din
jandarmerie.
11. Legdtura reciproca de
serviciu, intre inspectoratele de
jandarmi i cele de politie se
face prin inspectorii respectivi:
personal, prin delegat sau In
scris.
12. Comandantii de legiuni
chestorii, cum si sefii de politie,
mentin legdtura de serviciu
printr'o stränsd colaborare, co-
municându-si unul altuia eve-
nimentele ce intereseazd sigu-
ranta Statului.
13. Sefii de sectii i efii de
posturi, tin legdturd, permanen-
reciproc de serviciu, cu co-
misariatele sau detasamentele
de politie din comunele subur-
bane, punctele de frontierd, por-
turi, gäri i statiuni balneocli-
www.digibuc.ro
103
materice, atunci când aoestea
sunt in apropiere de resedinta
cu scopul de conlucrare,
pentru prevenirea i reprimarea
infractiunilor in general.
14. Legätura dintre jandar-
merie i autoritätile judiciare
ordinare si militare, este aceea
stabilitä de procedura penald,
codului justitiei militare si re-
gulamentului de fatd.
15. Politia comunald se orga-
nizeazd de administratiunea co-
munald si se executd de orga-
nele ei, sub autoritatea prima-
rului.
16. Pozitia, disciplina, Inain-
thrile i conditiunile de cdsäto-
rie ale ofiterilor sunt supuse
dispozitiunilor din legile si re-
gulamentele militare, cari se vor
executà prin autoritatea Mini-
sterului Armatei.
Disciplina jandarmilor rean-
gajati este deasemenea supusä
dispozitiunilor din legile si re-
gulamentele militare, afard de
exceptiunile prevAzute in regu-
lamentul de fatd.
TITLUL II
Formatiuni teritoriale, scoli si
servicii
17. Jandarmeria Rural's,' este
organizatä intr'un inspectorat
general, care cuprinde forma-
tiuni teritoriale, servicii i scoli.
18. Formatiunile teritoriale
sunt: posturile, sectiile, legiuni-
le, inspectoratele i Inspectora-
tul General.
19. Mai multe comune rurale
formeazä teritoriul unui post de
jandarmi. In mod exceptional,
el va cuprinde teritoriul unei
singure comune, in cazul cand
intinderea, densitatea populati-
ei i importanta comunei sau
interesul ordinei sigurantei
publice vor necesità aceasta 1)
1) A se vedea Legea organizArei Admi-
nistratiei locale, din 3 August 1929 la pag
920, vol. XVII cu modif. ulterioare.
104 LEGI DE UNIFICARE.16 Martie 1931
Postul va fi condus de tin jan-
darm, $ef de post, ajutat de
jandarmii necesari si de unul
sau mai multi sefi de patrullt.
num&rul total neputand fi mal
truc ca 5.
NumArul jandarmilor fled-
rui post va putett fi sporit in
raport cu timpul necesar servi-
ciului exterior, tinând seam& 0,
un jandarm prestead, in medie,
cAte 240 ore lunar, cu incepere
dela 1 Aprilie $i 180 ore cu in-
cepere dela 1 Noemvrie, iar $e-
ful de post jumätate din timpul
arAtat mai sus.
Ori de cAte ori siguraMa pu-
blic& va cere ca jandarmii exis-
tenti la post, sä presteze mai
Inuit timp decât quantumul a-
ratat la alineatul 3 a ceasta este
indicatia cA efectivul postului
urmeaz& a fi sporit in raport cu
surplusul timpului cerut pentru
serviciul exterior.
Dad ins& timpul fixat la ali-
neatul 3, petrecut in serviciul
exterior, nu este justificat de
chestiuni ref eritoare la sigu-
ranta publieä, aceasta este indi-
ciul, câ efectivul postului se va
micsorà treptat si en timpul,
pânä la completa desfiintare a
acestui post.
Dad, ins& nevoile serviciului
bine constatate, impune nahrirea
efectivului peste 9 jandarmi, In
acest caz se va putea, infiintà
un post in regiunea respectivä.
20. Posturile de jandarmi pot
fi: pedestre, câlâri, mixte, cu
bicicleta sau motocicleta.
21. Mai multe posturi for-
meazA, o sectie, care in princi-
piu, are intinderea unei
O sectie nu va putea aye', mai
putin de 4 si mai mult de 8
posturi, in afar& de postul de
resedinjä.
Sectia este condus& de un jan-
darm, sef de sectie.
Besedinta sectiei este la un We
cu ace& a postului de jandarm i dela resedinta inspectoratului
www.digibuc.ro
din localitate $i de reguld la re-
sedinta preturii.
Dad insd, in aceea$ localitate
cu pretura, nu exist& post de
jandarmi, pentru sectie se va a-
lege resedinta la unul din pos-
turile sale mai centrale.
In cazul cu totul exceptional
$i bine justificat, resedinta sec-
tiei poate fi la un Wc cu pretura
in comunele urbane, in care
caz, sectia, va aveh ca efectiv
in plus un jandarm (agent de
politic).
22. Sectiile se grupeazg in
legiuni sub comanda unui ma-
jor sau dipitan.
23. Intinderea teritoriala a
legiunii corespunde in general
cu aceea a unui judet.
In mod exceptional o legiune
poate cuprinde numai o parte
din judet, când serviciul impune
aceasta.
Ilesedinta unei legiuni este la
un loc cu resedinta judetului.
In cazul când inteun judet
sunt mai multe legiuni sau o
legiune se intincle pe raza a
douli judete, resedinta se va de-
termine', prin decizie ministe-
riala.
24. La fiecare legiune pot fi
pand la 2 si exceptional 3 ofi-
teri inferiori ajutori.
25. Resedinta ajutoiului este
la un loc cu a comandantului
legiunii.
In mod cu totul exceptional
si numai chnd sunt 2 sau 3 a-
jutoare i nevoile impun, unul
din ei poate aye& resedinta in
judet, pe timp limitat.
26. Mai multe legiuni for-
meazd un inspectorat de jan-
darmi, sub conducerea unui co-
lonel sau general de brigada,
ajutat de 2-5 ofiteri superiori,
ca organe de control, precum
de ofiteriii inferiori nesari ser
viciului.
Cel mai vechiu ofiter superior
 LEG1 DE UNIFICABE. 16 Martie 1931 105

este de drept ajutorul inspec- 35. Serviciul contabilitgtii se

toratului. organizeazg $i se conduce dupg.
27. Sediul inspectoratului este normele legii contabilitgtii pu-
la resedinta Directoratului mi- blice si a regulamentului spe-
nisterial local, iar teritoriul in- cial de contabilitate si admini-
spectoratului corespunde cu a- stratie al jandarmeriei, ce se va
cel al Directoratului. intocmi in conformitate cu dis-
28. La resedinta inspectora- pozitiunile art. 52 din Legea jan-
tului va functionA ate un plu- darmeriei rurale.
ton sau companie, cadre de jan- 36. Serviciul constructiilor si
darmi, compusg din personalul domeniilor jandarmeriei va fi
cadre dela reseclinta inspectora- condus de un ofiter superior de
tului si din jandarmii cari se jandarmi, de preferinta prove-
angajeazg in decursul anului, nit din arma geniului sau cu
pang la trimiterea lor la scoala studii speciale, ajutat de perso-
de aspiranti. nalul tehnic necesar.
29. Fiecare inspectorat se Im- 37. Serviciul de armament,
parte In atgtea sectoare cati o- munitiuni si trageri, este con-
fiteri superiori de control sunt, dus de un ofiter superior din
afarg de inspector i ajutorul Jandarmeria Ruralä, dupg nor-
inspectoratului. mele stabilite in armatd.
In fiecare an, aceste sectoare 38. Serviciul sanitar este con-
pot fi inspectate prin rotatie de dus de un medic militar, ofiter
alti ofiteri superiori de control, superior si are atributiunile me-
din acelas inspectorat. dicului-sef al corpului de ar-
30. Formatiunile teritoriale matd.
poarta denumirile de post, sec- 39. Serviciul controlului dela
tie, legiune inspectorat de jan- Inspectoratul General este corn-
darmi, dupg care urmeazg nu- pus din 2 ofiteri superiori de
mele localitfitii de resedintg. jandarmi. Fiecare controlor isi
31. Scoalele sunt organizate executg insárcingrile dupg ordi-
si functioneazg In conformitate nele speciale ce va primi dela
cu regulamentul special al $coa- inspectorul general al Jandar-
lelor 1) meriei Rurale.
32. Toate formatiunile, scoa- 40. Serviciul controlului dela
lele si serviciile, formeazg jan- Inspectoratul General se executa
darmeria ruralg, condus 5. si co- asupra chestiunilor de ordin ad-
mandatg de un general de bri- ministrativ.
gadg sau divizie, cu titlul de In nici un caz ofiterii con-,
inspector general, care va fi trolori nu pot fi Intrebuintati
numit de cgtre Ministerul de in controlul mersului normal al
Interne, dintre of iterii generali serviciului teritorial, care r5.-
din Jandarmeria Ruralg, prin mgne exclusiv In sarcina sefi-
inalt decret, de acord cu Mini- lor erarhici.
sterul Armatei. Ofiterii controlori nu vor nu-
33. Sediul Inspectoratului Ge- tea intreprinde cercetäri, deceit
neral al Jandarmeriei Rurale in contra ofiterilor mai noi sau
este In Capita la tgrii. mai mici in grad ca ei.
34. Inspectoratul General isi Cercetgrile lor administrative
exercitg autoritatea sa prin ser- nu pot sg se intindg deck asu-
viciile si sectiile sale. pra actelor sefului unitätii care
este controlat.
') A se vedea Regulamentul pentru qcoa-
lele speciale de jandarmi, In Monitorul 0-
Ori de age ori cercetilrile lor
ficial No. 170 din 1 August 1930. ating a ctiv i t atea i rspunderea

www.digibuc.ro
106 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
personalA a organelor erarhice
superioare, mai vechi in grad
sau vechime, isi inceteazA actiu-
nea i raporteazA.
41. Atelierul si depozitul ge-
neral de materiale, se organi-
zeazA si f unctioneazA In confor-
mitate cu regulamentul prevä-
zut de art. 52 al legii jandarme-
riei.
El va fi condus de un colonel
activ din jandarmerie speciali-
zat, ajutat de personalul nece-
sar, ofiteri, trupA, maestri si
lucriitori civili.
In caz de absenta acest ser-
viciu poate fi condus de un ofi-
ter in rezervd, de provenientA
din jandarmerie, specializat in
acest serviciu.
Personalul inspectoratului ge-
neral si al atelierului se Inca-
dreazg In ate o companie cadre.
42. Intinderea si resedintele
formatiunilor, serviciilor si scoa-
lelor se vor fixà prin decizie mi-
nisterialA.
Efectivele acestor formatiuni
stint cele prevAzute de lege, a-
nexa respectivA din statutul jan-
darmeriei rurale tabelele de
efectiv anuale, anexate de legea
bugetarA in cadrul total al ta-
belelor de mai sus. Organizarea
lor pe servicii, sectii i biurouri
se face de inspectoratul general,
potrivit cu nevoile serviciului.
TITLUL III
Personalul
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generale
43. Personalul jandarmeriei
rurale se compune din ofiteri,
jandarmi reangajati, functionari
civili, maestri, lucrAtori si oa-
meni de serviciu.
CAPITOLUI. II
Recrutarea ofiterilor
44. Ofiterii jandarmeriei ru-
rale se recruteazA din cadrele
i) A se vedeA Legea i statutul personalu-
lui jandarmeriei, din 5 August 1929 la pag.
1032, vol. XVII.
www.digibuc.ro
ofiterilor activi combatanti ai
armatei.
In cazul cand nu se pot corn-
plea. vacantele cu ofiteri activi
din armatA, se pot primi si ofi-
teri de rezervA.
Ofiterii de rezervA din jandar-
meria ruralA sau alte arme com-
batante, nu se pot chemb, tem-
poral pentru completarea vacan-
telor, decdt in vederea activärii
in jandarmerie, dacá indeplinesc
conditiunile prevAzute mai jos.
45. Recrutarea atât a ofiteri-
lor activi, cât i de rezerva, se
face numai atunci cand corpul
va dispune de cel putin 10 va-
cante.
46. Conditiunile pe care tre-
buie sA le indeplineascA un ofi-
ter activ pentru a puteà trece
in jandarmerie, sunt:
a) SA, fie bine notat de toti
sefii ierarhici sub care a servit;
b) SA aibA gradul de locote-
nent, dar sA nu aibA vechime
de a fi inaintat cApitan in tim-
pul stagiului de incercare, sau
sublocotenent, cu cel putin 2 ani
vechime in grad;
c) SA aibA varsta de eel mult
25 ani pentru sublocotent si 30
ani pentru locotenent;
d) SA fi absolvit cursurile
scoalei speciale a armei din care
provin, prevAzutd de legea Ina-
intArilor in armatA.
Se O. preferintA:
Doctorilor sau licentiatilor In
drent.
47. Când este necesar comple-
tarea efectivului in ofiteri, in-
spectoratul general, prin Mini-
sterul de Interne, solicitI Mi-
nisterului Armatei numärul o-
fiterilor activi necesari.
In 'cazul când vacantele nu
se pot completà cu cereri din
partea ofiterilor activi, se vor
lua mAsuri de publicarea
cantelor de atre inspectoratui
general pentru ofiterii de re-
zervA.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
48. Ofiterii de rezervA, pot fi
primiti in cadrele jandarmeriei
rurale, potrivit art. 49 al. b, dad
Indeplinesc urmAtoarele
a) SA aibg gradul de sublo-
cotenent sau locotenent i vArsta
de cel mult 30 ani;
b) SA fie cel putin licentiat In
drept;
c) SA se bucure de build pur-
tare in societate;
d) SA rezulte din memoriu cA,
sunt bine apreciati de $efii lor
ierarhici militari.
Daca sunt functionari publici,
se va cere relatiuni dela autori-
tatile respective.
49. Ofiterii activi $i de, re-
zerva cari doresc a trece In jan-
darmeria rurala, trebuie sA a-
dreseze cererile lor:
a) Ofiterii activi cornandantu-
lui corpului de trupA din care
fac parte, care este obligat a o
Inaintà pe cafe ierarhid Mini-
sterului Armatei, directiunea
personalului si acesta inspecto-
ratului general de jandarmi.
Fiecare $ef f$i va da avizul a-
supra acestei cereri;
b) Ofiterii de rezerva, direct
inspectoratului general al jan-
darmeriei rurale.
50. Inspectoratul general soli-
cita corpului de trupd memoriul
original si situatia de datorii,
iar dad crede necesar cere
alte relatiuni asupra ofiterului.
51. Dupa expirarea termenu-
lui de fnaintarea cererilor, in-
spectoratul general cere prin Mi-
nisterul de Interne, Ministeru-
lui Armatei, ofiterii activi $i de
rezerd cari au Indeplinit con-
ditiunils legii i crede cá sunt
necesari i folositori institutiei.
52. Ofiterii de rezervl la da-
tele fixate de publicatiune, ma-
inteaza direct inspectoratului
general:
a) Raport din care sA re-
zulte gradul, corpul din care
fac parte si promotia;
www.digibuc.ro
107
b) ConsimtimAntul autentifi-
cat, din care sA, rezulte d se
obliga a servi In jandarmerie
9 ani;
c) Diploma In original de li-
centiat sau doctor In drept;
d) Certificatul de moralitate
bunA purtare In societate,
vizat de autoritatea superioarb.
de jandarmi din localitatea de
resedintA a judetului;
e) Extract dupa actul de na-
$tere;
f) Pentru cei cásátoriti, certi-
ficate prin care sA, dovedeasd
cá sunt cAsatoriti In conditiunile
legii casAtoriei militare.
53. Ofiterii admisi se prezintá
la data fixata de inspectoratul
general al jandarmeriei rurale,
In uniforma armei din care fac
parte, pentru a fi trimi$i direct
$coalei speciale de jandarmi.
Ofiterii de rezervd admi$i si
neprezentati In termen de 5 zile
dela data fixata, nu se mai pri-
mesc in serviciu.
54. Ofiterii cari au absolvit
$coala speciala de jandarmi, se
trimit legiunilor unde au fost
repartizati i uncle vor face prac-
tid care consta din urmlitoa-
rele faze:
a) 2 luni la post, unde vor fi
introdu$i In toate detaliile ser-
viciului, dAndu-se program de
activitate de comandantul le-
giunii;
b) 2 luni la sectie, unde vor
fi introdu$i In toate detaliile ser-
viciului de control;
c) 8 luni la resedinta legiunii.
In acest timp de practicá, ofi-
terul candidat poarta uniforma
armei de provenientA si gradul
&Au, bucurAndu-se de tot respec-
tul cuvenit.
55. Sefii ierarhici, pAnA la
inspectorat, sunt obligati a ve-
deh In cursul practicei pe ofi-
terii candidati la serviciu.
56. Dupa Implinirea unui an
de practica, legiunea Inainteazá
ierarhic inspectoratului general,
108 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
o foaie calificativa cu aprecierea
asupra felului cum se adapteazá
la serviciu si conduitrt In afar%
de serviciu.
57. Inspectoratul general pro-
pune pentru confirmarea deli-
nitivá in jandarmeria rural& pe
toti ofiterii cari meritri.
Ofiterii cu referinte indoelnice
pot beneficia, de inch' un an de
incercare, in alt inspectorat,
dacá solicitri aceasta.
58. Ofiterii activi sau de re-
zerva, cari nu au absolvit scoala
specialil de jandarmi rurali, pre-
cum si acei ce nu au aptitudini,
nu pot fi confirmati in jandar-
merle.
Ofiterii activi se trimit la for-
matiunile militare de unde au
venit.
Ofiterii de rezert% se conce-
diazri.
59. Timpul petrecut in jan-
darmerie pentru ofiterii activi
se socoteste Ca stagiu neintre-
rupt la trupá.
60. Ofiterii cari au implinit
2 ani de stagiu de incercare, in
conditiunile art. 56-68, sau au
3 ani pentru acei cari au soli-
citat Inca un stagiu de incer-
care, aratat la art. 57, al, 2 si
care in decurs de o lurid dupá
expirarea acestor termene nu
sunt avizati oficial cd sunt res-
pinsi, stint socotiti de drept con-
firmati definitiv in jandarme-
rie.
Confirmarea se intrtreste prin
decret regal.
61. Ofiterii confirmati vor be-
neficià, dela data confirmarii,
de toate drepturile previlzute de
legea, statutul i regulamentul
j andarmeriei.
62. Ofiterii activi, confirmati
in jandarmeria rurald se inscriu
in anuarul ofiterilor de jandar
merle, pe promotii si in promo-
tulle lor, in ordinea mediilor ge-
nerale obtinute la scoala spe-
cialrt de jandarmi.
Ofiterilor de rezervá li se soco-
www.digibuc.ro
teste vechimea din anul intrarii
in jandarmerie si se inscriu in
anuar cu ace& vechime, in or-
dinea mediei generale obtinute
la scoala speciald de jandarmi.
Timpul petrecut in jandarme-
rie pentru ofiterii In rezerv6 In
cei 2-3 ani de incercare, se con-
sider% ca chemare temporalit".
63. Odatil cu confirmarea si
Inscrierea in anuarul jandar-
meriei, ofiterii de rezerva, se vor
consider% inscrisi din oficiu In
cadrele active ale armatei.
64. Ofiterii confirmati in jan-
darmerie fac parte din cadrele
active ale armatei, fiind consi-
derati combatanti.
65. In timp de mobilizare este
mterzis6 recrutarea ofiterilor in
janclarmeria ruralá.
66. La decretarea
ofiterii de jandarmi se consi-
der% mobilizati pe loc la forma-
tiunile la cari functioneazl.
67. Ofiterii jandarmeriei ru-
rale sunt inscrisi separat In
anhiarul armatei.
CAPITOLUL In
Recrutarea ofiterilor asimitati
68. Inspectoratul general al
jandarmeriei rurale poate cere,
la nevoie, prin Ministerul de In-
terne, dela Ministerul Armatei,
ofiterii asimilati necesari servi-
ciului jandarmeriel rurale.
69. Acesti ofiteri rgman In
anuar la locul lor, iar legile
regulamentele militare le sunt.
aplicabile 1).
CAPITOLUL IV
Recrutarea jandarmilor reangajati
70. Jandarmii se reangajeaz&
de inspectoratele respective, din-
tre oamenii cari au indeplinit
serviciul militar si s'au liberat
1) A se vedea Legea pentru organizarea
politiei general,. a Statului, din 21 lulie 1929'
la pag. 677, vo). XVII cu modi f. din 3 Ian. 1930-
 LEGI DE UNIFICADE. 16 Martie 1931
cu gradul de caporal sau ser
gent, având vArsta de cel mult
25 ani.
71. Solicitantul trebuie sd in-
deplineascd urmatoarele
a) Sil,fie cetätean roman;
b) SA se bucure de bund pur-
tare in societate si sil. aibd cer-
tificat de bund purtare in ar-
matd;
c) SA fie absolvent a cel putin
4 clase primare, dându-se pre-
ferintd celor cu studii superioare
acestora;
d) SA aibrt talia de cel putin
1,65 m.;
e) SA fie complet siindtos;
f) Pentru cei cari provin din
jandarrnerie sd nu fi fost con-
damnati pentru infractiuni co-
mise de ei in exercitiul func-
tiunii.
Se da preferinta celor necd-
sdtoriti.
72. Cei ce doresc a se rean-
gajà vor face o cerere timbratd,
la care, pentru dovedirea con-
ditiunilor de mai sus, vor anexa:
1. Extractul de nastere.
2. Certificatul de nationalitate
dela primrtria locald.
3. Certificatul de bund purtare
in armatrt.
4. Copie de pe mutatiile din
livretul de serviciu militar, cer-
tificatA de comandantul legiunii
respective.
5. Certificatul din care sd se
constate cd nu este crtsAtorit sau
extractul de crtsittorie, in cazul
ed. este cdsätorit.
In acest din urnaá caz, se va
anexâ declaratia cd nu are pre-
tentiuni asupra drepturilor, de
orice natura, izvorite din faptul
casátoriei, palm la gradul de sef
de patrull, conform art. 23 din
legea pentru statutul jandar-
milor;
O. Certificatul de absolvire a
cel putin 4 clase primare;
7. Certificat medical, in care
sit se arate starea sdndtdtii ge-
www.digibuc.ro
109
nerale, daca fizicul ii permite a
suportà greutdtile serviciului si
talia.
Certificatul medical va fi eli-
herat de medicul comunal sau
al plasii si contra-vizat de me-
dicul minter al garnizoanei din
orasul de resedinta al judetului.
8. Consimtimântul, autentifi
cat prin tribunal sau judecAto-
rie, cd va servi in jandarmerie
timp de 5 ani.
Actele astfel intocmite se pre-
zinta de solicitant, comandantu-
lui legiunii respective, care,
dupd examinarea lor i cu apre-
cierea ce va face asupra candi-
datului, le inainteazd, inspecto-
ratului respectiv, unde doreste a
se reangajd, spre a hothri asu-
pra reangajdrii.
73. Dupd ce jandarmul a fost
reangajat se cheamd imediat la
serviciu, repartizändu-se la for-
inatiunea cadre de pe litrigA in-
spectoratul respectiv sau la o
formatiune teritoriald.
Dec/ nu rAspunde la chemare
sau renuntA, reangajarea se a-
nuleazA de inspectorat.
74. Pentru ca nurnärul rean
gajatilor pe inspectorate sd nu
intreacä prevederile bugetare,
inspectoratul general va cornu-
nicà la incepu-
tul anului si in timpul anuhii
and nevoia cere, vacantele ce
are proportional cu necesitAtile
serviciului inspectoratelor.
Pe de altä parte, inspectora-
tele raporteazA numArul jan-
darmilor ce au reangajat in
cursul unei luni.
Aceastit stiintd se centralizeazA
de inspectoratul general, care
stabileste vacantele, in limita
bugetului.
75. Jandarmii angajati stau
la formatiunea cadre sau la
formatiunea teritoriald, pAnd.ce
se trimit la scoala de aspiranti.
76. Modalitdtile trimiterii la
5coald, cum si dispozitiunile re-
feritoare la regulele din scoalrt,
 110 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
aunt cele prevazute in regula-
mentul special al scoalei.
77. Dupä absolvirea scoalei,
jandarmii aunt trimisi inspec-
toratului respectiv, care ti re-
partizeazd. la legiuni pentru ser-
viciul la posturi.
78. Dupä trecerea unui an de
practica efectiv la post, calculat
dela absolvirea scoalei si dupä
propunerea sefilor ierarhici, jan-
darmii sunt confirmati definitiv
in jandameria rurald de inspec-
torat, prin ordin de zi.
79. Odatá cu confirmarea,
inspectoratul elibereazd jandar-
milor livretul de jandarm, pen-
tru recunoasterea lor ca agenti
ai fortei publice.
Livretul de jandarm se re-
trage si se distruge dela toti
jandarmii cari pärdsesc jandar-
meria.
80. Jandarmii, pand la con-
firrnarea definitivd, sunt consi-
derati in stagiu de Incercare.
81. In timpul stagiului de in-
nrcare, jandarmii pot fi conce-
diati la carerea lor, in cazuri
grave si bine motivate, in timp
de 2 luni dela data angajárii In
jandarmerie si inainte de trimi-
terea la scoald.
Aprobarea concedierii se dá
numai de inspectoratul general.
82. In epoca de incercare,
jandarmii aspiranti pot fi licen-
tiati din serviciu din oficiu, dacd,
se constatá cd, nu sunt apti
cá mentinerea lor este In detri-
mentul serviciului.
Licentierea din serviciu, In a-
cest timp, se aprobá de inspec-
torat, pe baza propunerii sefilor
ierarhici.
83. Dung confirmare, jandar-
mii pot demisiond numai dupd
implinirea unui termen de 5 ani,
conform art. 72.
Reangajatii de orice grad In-
depdrtati din serviciu, nu se
mai pot reprimi in jandarmerie.
Reangajatii demisionati pot fi
reprimiti inteun termen de 2
www.digibuc.ro
ani, pe baza unei recomanddri
speciale a sefilor ierarhici.
CAPITOLUL V
Jurámántal
84. La primirea ordinului in-
spectorului general pentru con-
firmarea ofiterilor i darea or-
dinului de zi pe inspectorat, pen-
tru confirmarea definitivá a
jandarmilor, atat ofiterii cat si
jandarmii, trebuie sá presteze
jurdmantul de jandarm,
formula urmátoare:
Jur credintä M. S. Regelui
Carol al II-lea, ur de a md. su-
pune Constitutiei, legilor tärii
disciplinei militare; de a pdstra
secretul profesional si de a In-
trebuintà in exercitiul functiu-
nii mele puterea ce-mi este in-
credintatd, numai pentru men-
tinerea ordinei, sigurantei pu-
blice i aducerea la Indeplinire
a lejilor".
85. Jurdmântul se primeste
de comandantul de legiune pen-
tru jandarmii reangajati, iar
pentru ofiteri, de inspectorul ge-
neral, in fata preotului garni-
zoanei.
86. Data fixatä pentru depu-
nerea jurdmantului se cornu-
nicá inspectoratului care, dupd
caz, ordond sd. asiste un nuruár
cat mai mare de ofiteri si jan-
darmi disponibili, din garni-
zoand.
Cand depunerea jurdmantu-
lui se face in garnizoana in-
spectoratului, toti ofiterii de jan-
darmi disponibili dela resedintá
sunt obligati sá asiste la cere-
monial.
87. Jandarmii dela celelalte
formatiuni, din aceeas garni-
zoanà depun jurdmantul odatd
cu cei dela legiune.
88. Tinuta pentru cei ce de-
pun juramantul va fi cea de
 LEGI DE DNIEICARE. 16 Martie 1931
ceremonie, iar tiuuta asistentilor
cea de serviciu.
89. Cei ce refuz5. a depune
juriimantul de jandarm se in-
deptirteazri din serviciu, anu-
lând u-li-se con firmarea.
90. Formula jurilmântului se
inscrie in livretul de jandarm
si se subscrie de jandarm.
91. Dunä depunerea jurdmân-
tului, jandarmii se prezintä la
raportul unitâtii din garnizoana
din care fac parte, cu care
ocazie, seful unitâtii le vorbeste
de insemnMatea actului ce au
f Acut.
Jurämântul nu se reinoeste
pentru jandarmii reprimiti in
serviciu.
CAPITOLUL VI
Recrutarea pi disciplina personalului
auxiliar
92. Functionarii civili nece-
sari incadrärii inspectoratului
general, scoalelor si serviciilor,
vor avea acelas tratament ca
ceilalti functionari publici,
conform dispozitiunilor cuprinse
in leg ea $i regulamentul statu-
tului fuuctionarilor publici1) cu
exceptiunile arAlate in artico-
lele ce urmeazä.
93. Toate numirile i Inain-
rile se vor face cu avizul ollli-
gator al comisiunii pentru nu-
mini si Inaintrtri, prevazutä de
art. 26 din legea pentru organi-
zarea jandarmeriei rurale.
94. Inspectoratul general, pen-
tru locurile vacante existente
pe inspectorate, scoale i servi-
cii, publica concurs prin decizie
rn inisterialg .
95. Nimeni nu poate fi nu-
mit in functiune dacá nu a reu-
sit la examenul de capacitate,
tinut in fata comisiunii arätatrt
la art. 93
') A se vedea Legea pentru Statutul func-
tionarilor publici, din 19 lunie 1923 la pag.
409, vol. XI.XJI cu modif. din 26 lunie 1930.
www.digibuc.ro
96. Concursul se tine in Bu-
curesti, in fata comisiunii in-
spectoratului I jandarmi Bum-
resti.
97, La concurs se pot pre-
zenta cetilteni rornâni, cari vor
fi gilsiti apti pentru serviciu din
punct de vedere al sanrttätii
nu vor fi suferit vreo pedeapsä
din cele prevAzute la art. 106.
Solicitatorul trebuie s5, fi sa-
tisfacut legea recrutärii si sä se
bucure de toate drepturile civile
politice (art. 3 din statutul
L. J. IV.
98. Solicitatorul va adresa, o
petitiune inscrisä, inspectoratu-
lui general, atasânci:
a) Extras dupà actul de na-
stere;
b) Certifica.tul medicului co-
munal din circumscriptiunea
unde domiciliaza;
c) Diploma sau certificatul
de studii;
d) Dovezi pentru satisfacerea
serviciului militar;
Declaratie de limbile ce
cunoaste;
Certificatul de nationalitate.
99. Pentru a concur& la va-
cantele existente se cer titluri
academice prevdzute In art. 36
din statutul functionarilor pu-
blici i absolvirea unei scoli co-
merciale pentru functionarii de
conta bilitate.
100. Numirile se fac numai
in gradul de impiegat stagiar.
Exceptional se pot numl In
orice functie vacantä pdnä la
acett de subdirector inclusiv,
specialisti recunoscuti in con-
formitate cu art. 38 din statutul
functionarilor publici.
Aceastrt numire se face numai
In cazul cand comisiunea pen-
tru propunerile de numiri i ina-
intäri dii. avizul motivat, ar6.-
tând cä interesul serviciului cere
asemenea recrutare si cd solidi-
tatorul este un specialist recu
noscut, care Intruneste toate
conditiunile legale, afaril de exa
112 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
menul de capacitate de care este
scutit.
Functionarii numiti in ase-
menea conditiuni, sunt conside-
rati ca functionari stagiari un
an, dup6, care apoi vor fi con-
firmati definitiv.
101. Dupä expirarea terme-
nului de inscriere la examenul
fixat prin decizie
inspectoratul general trimite ac-
tele comisiunii de pe liingä in-
spectoratul I jandarmi, Bucu-
resti.
102. Comisiunea dupä ce cer-
ceteazd actele i hotäräste cine
sunt admisi, procedeazA la exa-
menul de capacitate.
103. Examenul constil din:
o probl scrisä pentru toti can-
didatii i o prob.): orald numai
pentru absolventii cursului se-
cundar sau echivalent.
Proba scrisii este eliminatorie.
104. Comisiunea incheie un
proces-verbal in care consem-
neazä rezultatele obtinute, sta-
bilind ordinea in care au reusit
candidatii.
105. Lucrärile se inainteaza
inspectoratului general, care
dupii tabelul publicat in Moni-
torul Oficial, cere Ministerului
de Interne numirea in functiuni
a celor reu$iti la vacantele exi-
stente.
Numirile se vor face numai in
ordinea clasificatiilor.
Nu pot fi numiti func-
106.
tionari in jandarmeria rurabl,
persoanele puse sub acuzatie
prin ordonant5. definitiva sau
condamnate definitiv la o pe-
deapsà pentru crime $i delicte
contra sigurantei interioare si
exterioare a statului, precum si
cele condamnate pentru crime
si urmatoarele delicte: fals, furt,
inseláciune, abuz de incredere,
marturii mincinoase, atentate la
bunele moravuri, in cazurile pre-
va zute de art. 262, 263, 264, 267
*i 281 din codul penal roman
precum si de articolele respec-
www.digibuc.ro
tive din celelalte coduri penale,
mentinute in vigoare, mituire,
delapidare, percepere de taxe ile-
gale, rupere de sigilii, sustra-
gere, ascundere sau desfiintare
de acte publice aflate in arhive
sau in depozite sau date in pa-
strarea unui functionar public,
precum si falitii nereabilitati.
107. Ca zi de intrare in
serviciu se considerä data pre-
zentiirij la servi-
ciul respectiv.
Dacá in actul de numire nu
se prevede o zi fixá de prezen-
tare, functionarul este obligat
sg. se prezinte la serviciu in
termen de 7 zile libere dela pri-
mirea comunicarii numirii, a-
ceasta sub pedeapsa de a se a-
nun, numirea.
Drepturile de salariu a func-
tionarului incep dela data in-
trdrii lui in serviciu.
108. Functionarii jandarme-
riei la intrarea lor in functiune
sunt obligati a depune urmäto-
rul jurnmânt:
Jur credintá Begelui Carol
al 11-lea. Jur sa respect Consti-
tutia si legile tarii, jur sg-mi
indeplinesc cu onoare $i con-
tiintá ce-mi este in-
credintatá si sá pästrez secretul
serviciului".
Ash sâ-mi ajute Dumnezeu".
Jurrimântul se va repeth la
schimbarea Regelui.
Jurámántul nu se repetä la
inaintárile sau trecerile in alta
adminstratie a Statului, dacl
este continuare de serviciu.
Formula de jurännint, sub-
scrisil de functionarul care a de-
pus juramântul, de cel care 1-a
prima si de preotul ce eventual
a asistat, se va pastrà la cazie-
rul functionarului.
109. Fiecare functionar va
aveâ un dosar separat, numit
cazier, in care se vor strânge
toate actele ce-1 privesc, ince-
pand cu petitiunea prin care a
solicitat postul, precum i un
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
stat de serviciu memoriu) in
care se vor trece toate notele
personale *i de serviciu.
Statul de serviciu sau memo-
riu, intocmit dupil formularul
din anexa No. 1 a regulamen-
tului statutului functionarilor
publici, se va pAstrà deosebit de
cazier.
Functionarul are dreptul sa
ia cuno*tintA de cuprinsul sta-
tutului de serviciu *i al cazie-
rului.
Biurourile instircinate cu per-
sonalul, sunt obligate sil inscrie
la finele registrului matricol al
ofiterilor, pe toti functionarii ci-
vili *i sa tina o evidenta de ca-
zierele celor aflati in serviciu,
precum *i de ale acelora care
nu sunt in serviciu, ins& aunt
tncà In vieata, cu mentiunea
dacti sunt sau nu la pensiune;
deasemenea se va inscrie *i do-
miciliul lor. Se vor cere dosarele
anterioare ale functionarilor
dela serviciile unde au mai o-
cupat functiuni *i le vor contopl
cu cele prezente.
110. Orice functionar se con-
sidera stagiar timp de un an
dela numire. In acest timp el se
bucura de toate drepturile, a-
faril de acela de stabilitate.
Dupa trecere de un an dela
numire, comisiunea pentru pro-
puneri de numiri *i inaintari,
examineazil notele date functio-
narului de *efii sii ierarhici *i
se pronunti daci poate fi de-
clarat definitiv.
Hotarirea favorabila a comi-
siunii da dreptul de definitivat,
care se va confirm). printr'o de-
cizie a autoritatii care a Molt
numirea.
Functionarul care nu va fi
definitivat, i se va acorda drep-
tul de a face inca un an stagiu.
Daca nici dupA trecerea acestui
timp, n'a fost gisit apt pentru
a fi declarat definitiv, va fi in-
depArtat din functiune.
111. InaintArile in functiu-
26495. C. Hamangiu, v. XIX. www.digibuc.ro
8
113
nile paná la aceea de subdirec-
tor inclusiv, se fac numai dintre
functionarii definitivi, pe baza
*i in ordinea inscrierii in ta-
blourile intocmite de cornisiunile
pentru propuneri de numiri *i
inaintAri.
Exceptional, pentru inaintilrile
In servicii speciale, se pot Ina-
inta functionari prevAzuti in
tablouri farA a respectà ordinea
inscrierii, dacA comisiunea pen-
tru propuneri de numiri i ina-
intrari dit aviz prin care szl se
constate cii aceasta abatere este
cerutit de bunul mers al servi-
ciului.
112. Inaintarea dela o clasA
la alta se poate face dupa un
an de stagiu, iar Inaintiirile in
grade dupa un stagiu de 2 ani.
113. InaintArile in grade mai
mari ca a celea de *ef de biurou
sau acelea egale in salariu, se
fac numai la alegere.
Inaintarile in gradele pang la
acelea de *ef de biurou inclusiv,
se fac la alegere i vechime, ju-
mAtate din posturi tezervandu-se
pentru alegere.
114. Functionarii vor fi cali-
ficati in fiecare an de catre *e-
fii lor ierarhici.
Note le de calificatie se dau a-
vand in vedere:
a) Ca litAtile personale de pri-
cepere;
b) Zelul *i con*tiinciozitatea in
serviciu;
c) Purtarea in serviciu fata de
functionari *i fat a de public
sunt:
Foarte bine, bine, slab.
Pentru functiunile mai mari
se va avett in sedere *i aptitu
dinea de conducere.
Calificatia slab" poate atrage
mentinerea in grad, acek de
bine" inaintarea la vechime *i
aceea de foarte bine" inainta-
rea la alegere.
115. Notele se tree personal
de catre *eful care le dA, In foaia
de calificatie a functionarului,
114 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

intocmitä dupa, formularul din normele prevazute la punctul 1,

anexa 2 a regulamentului sta- de sub litera a.
tutului fun ctionarilor publici. 117. Tablourile de inaintari
Functionarul nemultumit de vor fi publicate In Monitorul
calificatie, are dreptul sa recla- Oficial. Ele nu vor contine nici
me ierarhic nota primita. o alta mentiune, decat numele
Inspectoratul, pe baza refera- si pronumele functionarilor ad-
tului sefului de serviciu, da nota misi la inaintare, vechimea In
de caracterizare generala flea: grad si gradul pentru care este
rui functional'. format tabloul.
116. Functionarii admisi la Aceste tablouri sunt valabile
inaintare vor fi inscrisi In ta- numai pentru anul care ur-
blou In ordinea urmatoare: meazd.
a) Pentru gradele inferioare Cei rämasi neinaintati In
pana la *di de biurou inclusiv: cursul acelui an, pentru a fi-
1. Daca toti functionarii au gurh 'in tabliourile urmatoare,
fost admisi la inaintare numai trebuie sa fie din nou propusi si
la vechime, se vor inscrie in ta- admisi.
blou, in ordinea vechimei, In 118. Numirile si inaintarile
clasa gradului; daca doi sau pana la gradul de sef de sectie
mai multi functionari au aceeas inclusiv, se vor face prin decizie
vechime in clasa gradului, se ministeriala, iar In functiunile
va da intaietate la inscriere, superioare acestora, prin decrete
celor mai vechi in cariera (data regale.
intrarii in prima functiune). 119. Functionarii pot fi mu-
In cazul cand se gasesc In
totul in conditiuni egale, se va tati,
viciu
dupa cerere, dela un ser-
la altul sau chiar la altii.
proceda prin tragere la sorti.
2. Daca parte din functionari autoritate, insa cu incuviintarea
au fost admisi la inaintare si sefului superior al autoritatii ce
si al aceleia In care
vechime, iar parte la alegere, se päraseste
claseaza de o parte functinarii intra. Pedepse disciplinare se
admisi la vechime, in ordinea 120.
vechimei stabilita la punctul 1 vor aplica functionarilor civili
si de o parte functionarii ad- din jandarmerie, in cadrul legii
misi la alegere, In ordinea ve- statutului functionarilor publici,
chimei stabilita In acelas mod. cu avizul comisiunilor prevazute
In tabloul de Inaintare se va la art. 23 si 26 din legea jandar-
inscrie in ordine un functionar meriei rurale si art. 31 din legea
admis la alegere si apoi un func- statutului.
tionar admis la vechime si ash dePedepsele dela punctele 1 si 2
sub art. 92 din regulamentul
mai departe, pana la epuizarea statutului functionarilor publici,
numarului celor admisi.
Un grup compus din un func- se pot aplich si direct de sefuI
tional** propus la vechime si u- ierarhic superior de care de-
nul la alegere constitue o serie. pinde functionarul.
In caz de lipsa de propusi la 121. Dispozitiunile privitoare
alegere sau vechime seria se la obligatiunile functionarilor
lasa incompleta; publici sunt aplicabile si func-
b) Pentru gradele dela sef de tionarilor din jandarmeria ru-
sectie inclusiv in sus, functio- rald.
narii admisf la Inaintare la ale- 122. Grade le functionarilor ci-
gere, se vor inscrie in tablou in vili din jandarmerie Bunt cele
ordinea vechimei stabilita dupà prevazute de art 200 din /egea
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
de or g anizarea ministerelor 1)
dar numai phiti la gradul de
subdirector clasa L
Ierarhia acestor grade este
deci duptl cum urmeazä:
Impiegat stagiar.
Impiegat.
Subsef de biurou.
$ef de biurou: clasa I, II si
$ef de sectie: clasa 1, II
Sef de serviciu: clasa I si II.
Subdirector: clasa I *i II.
Conditiunile de inaintare in
grad dela o clas. la alta, in a-
caste functiuni, stint cele prevä-
zute de legea si regulamentul
statutului functionarilor publici.
123. Meseriasii se recruteaza
in aceleasi conditiuni si au ace-
leasi drepturi *i obligatiuni ca
*i acei ai armatei, iar angaj area
lucrItorilor se va face de inspec-
torate sau servicii, prin acte
de angajament, in conformitate
cu prevederile legilor pentru or-
ganizarea muncii.
TITLUL IV
Erarhia I disciplina militará
CAPITOLUL I
Erarhia
124. Erarhia pentru ofiterii
din jandarmerie, este cea pre-
v6zut de leg ea inaintdrilor irt
armed 2).
125. Erarhia pentru jandarmi
este urnatoarea:
Elev jandarm = sergent rean-
gajat.
Jandarm = idem.
Jandarm sef de patrulli = ser-
gent reangajat.
Jandarm sef de post = pluto-
nier.
Jandarm sef de sectie = pluto-
nier-major.
1) A se veclet Legea pentru organizarea
Ministerelor, din 2 August 1929 la pag, 877
vol. XVII cu mod. ulterioare.
2) A se vedeà Legea tnaintärilor tn ar-
matä, din 5 August 1924 la pag. 835 vol.
XIII-XIV cu modif. ulterioare,
www.digibuc.ro
116
)26. Elevul jandarm, nu se
asimileazit cu nici un grad in
armatil Vila la confirmare
ramane cu gradul säu din ar-
maa.
Dupg confirmare, gradele jan-
darmilor se asimileazä cu cele
ale subofiterilor din armata si
an ume:
Elevul jandarm cu sergentul
reangaj at.
Jandarmul cu sergentul rean-
gajat.
Jandarmul sef de patrulä cu
sergentul reangajat.
Jandarmul sef de post cu plu-
tonierul.
Jandarmul sef de sectie cu
plutonierul-major.
Jandarmii cari nu mai fac
parte din jandarmerie, fiind tre-
cuti in elementul corespunzgtor
vArstei, îi pästreazá pentru ar-
math, gradul cu care sunt asi-
milati.
127. Jandarmii i jandarmii
*efi de patrulä de*i sunt asimi-
lati in grad cu sergentii instruc-
tori din armat6, tau*, in exe-
cutarea serviciului de politie
sunt considerati totdeauna mai
vechi in grad ca acestia *i cu
dreptul la comanda asupra lor,
and jandarmeria ruralá a fost
Intärit6 cu trupe dela Ministe-
rul Armatei.
128. In raport cu gradele ce
au, ofiterii i jandarmii pot fi
intrebuintati dupil. CUM ur-
meazg:
a) Ofiferii
Sublocotenentul si locotenen-
tul: ca ajutor la legiune, aju-
tori de comandant de companie
de elevi.
Capitanul: ca ajutor la leginne
sau companie de eIevi, *ef de
birou la inspectorate sau co-
mandant de legiune sau compa-
nie, dacg are cel putin 3 ani
vechime in grad si este caracte-
rizat in memoriu pentru aceast6
f unctiune.
 116 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Maiorul: Comandant de le-
giune, ofiter superior de con-
trol, director de $coli, sefi de
sectii $i biurouri la inspectorate
inspectoratul general.
Locotenentul-colonel: ca ofP,er
de control, ajutor de inspectori,
directori de scoli, $efi de sectie
si servicii la inspectoratul ge-
neral.
Colonelul: ajutor de inspectori,
$ef de serviciu, inspectori ofiteri
controlori la inspectoratul ge-
neral.
Genera lul de brigadä: ca in-
spector, ajutor sau controlor la
inspectoratul general sau inspec-
tor general.
Generalul de divizie: ca in-
spector general.
b) Jandarmii
Elevul jandarm, neconfirmat:
ca elev la scoald i insotitor in
serviciul exterior.
Elevul confirmat ¡ender-
mul: ca insotitor al sefilor su-
periori sau loctiitor $efului de
patrulti, ori furier la legiune sau
inspectorat.
Seful de patrulá: ca sef de
patrull, inlocuitor $efului de
post, secretar sau furier la le-
giune sau inspectorat.
Seful de post: ca sef de post,
inlocuitor sefului de sectie, se-
cretar la legiune sau inspee-
torat.
Seful de sectie: ca 5,tef de sec-
tie, secretar la legiune sau in-
spectorat.
CAPITOLUL II
Pedepse disciplinare
Sectia 1
Prinripii generale
129. Pentru mentinerea disci-
plinei militare, sefii erarhici
din jandarmeria ruralá sunt
investiti cu dreptul de a pedepst
discipliner subalternii, pentru
www.digibuc.ro
abateri dovedite dela
in conditiunile artitate mai jos.
Deasemeni orice superior, ori-
care ar fi corpul sau serviciul
armatei cäruia apartine, e in
drept sá intervind pentru a
pune capát oricärei abateri de
naturd a aduce atingerea dis-
ciplinei, prestigiului institutiei
sau uniformei militare, deed
faptul s'ar petrece in fata sa,
sá atragá atentiunea subalter-
nului asupra greselei comise
sä-1 cheme la ordine, rtimânând
a supune apoi cazul la cuno-
stinta comanclantului de legiune
sau inspectoratului, potrivit pre-
scriptiunilor serviciului in gar-
nizoanä, pentru a i se da pe-
deapsa ce i se cuvine.
In caz cand simple atragere
a atentiunii, nu ar fi de ajuns
pentru ca subalternul sä revinä
la ordine, atunci poate dea
ordin a päräsi imediat localul
sau cercul unde se gäse$te $i
(lecá purtarea subalternului a
fost de ash naturà hack meritä
o pedeasti disciplinard, ii ordoná
sá meargá imediat acash dacä
este ofiter, sau la cazarmil (lea
este grad inferior, pentru a a-
teptà ordine ulterioare.
Dacä faptul se petrece in pu-
blic, ordinul de a päräsi localul
nu trebuie sä atragá atentiunea
celor de fatä.
Cel mai mare in grad va face
observatiuni $i va da ordinul
srtu in toatii linitea, iar sub-
alternul va trebui sä primeascl
observarea sau ordinul de a
ptirási localul, inteo atitudine
absolut corectrt, executându-1
neintitrziat, fare $ovaire si fárá
murmur.
Neincleplinirea acestui ordin,
constitue pentru cel mic in grad,
vine vriditá de insubordonare,
prevhzutd de art. 211 din codul
justitiei militare.
Acel care a ordonat unui sub-
altern, ce nu este sub comanda
sa directrt, pärtisirea localului
 LEM DE UNIFICARE. 1 6 Martie 1931
mergerea la cazarma sau
acasa, incuno$tiinteaza pe data
inscris, pe comandantul legiunii,
aratand amanuntit imprejura-
rile care au provocat aceasta
masura.
Comandantul legiunii este o-
bligat a raspunde tot in scris,
pentru a pune pe ofiterul care
a raportat, in cunostinta de ho-
tarirea
130. Asprimea pedepsei va fi
proportionala cu greseala, cu
purtarea obisnuita a vinovatului
$i caracterul acestuia; se va tine
seama si de imprejuriirile care
au dat na$tere gre$elii.
131. La aplicarea pedepsei,
nu este ingacluit a se jicni o-
noarea, demnitatea, prestigiul si
pozitia celui vinovat.
Ea nu se poate pronunta in
fata camarazilor mai noui in
grad sau a persoanelor particu-
lare.
Pedepsele se aplica cu ocazia
raportului ce se tine dupa ter-
minarea inspectiei la formatiu-
nea in subordine sau la rapor-
tul zilnic al $efului care aplica.
pecleapsa.
132. Inainte de a se aplicà
pedeapsa disciplinara, trebuie
sá se faca neaparat o cercetare
con$tiincioasa asupra vinovatiei
$i a dovezilor. Este obligatorie
ascultarea erb alä sau inscrisa
a vinovatului.
In cazul cand abaterea disci-
plinará este prea micà, invinui-
tul nu va fi neaparat adus la
raportul sefului dela resedinta,
ci cercetarea se va face inscris
$i tot pe aceasta cale, se va a-
plich si pedeapsa.
133. Nu se poate pedepsi dis-
ciplinar pentru aceeas villa, de
2 ori. Achitarea pronuntata de
instanta de judecata pentru f ap-
tele prevazute la art. 21 din le-
gea jandarmeriei, nu exclude a-
plicarea unei pedepse discipli,
nare de catre $eful erarhic al
Invinuitului sau coniisiune,
www.digibuc.ro
1 1 'T
daca este cazul de a i se aphca.
o pecleapsa.
Sectia 2
Paul ci regimul pedepselor
diseiplinare
134. Pedepsele ce se aplicaL
jandarmilor de catre sefii ierar-
hici din jandarmeria rural&
sunt:
1. Mustrarea verbald.
Mustrarea verbala se face in
fata camarazilor mai vechi $i
mai mari in grad.
Mustrarea verbala sa nu se-
confunde cu observatia. Aceasta
nu este o pedeapsà disciplinara;
ea se poate face oriciind i ori
unde.
2. Mustrarea scrim
Aceasta pedeapsa se apnea
prin ordin scris, comunicat
erarhic.
3. Interzicerea de a pardsi ca-
zarma.
Cel pedepsit cu interzicerea.
de a päräsi cazarma, nu poate-
fi vinovat de a iesi in comuna
sau in ores, decal- in interes-
serviciu.
Cel pedepsit este obligat a exe-
cuth toate indatoririle ce-i in-
rumba serviciul.
4. Arestul.
Cel pedepsit cu arestul, va fi
inchis atilt noaptea cat si ziva
in timpul liber, afara de orele-
de serviciu, inteo camera anu-
me destinata i amenajatil pen-
tru aceasta.
Mustrarea cu pierderea sol-
dei Oita la 5 zile.
Mustrarea cu pierderea soldei
nu poale trece de 5 zile pe lung..
Cand in cursul unei luni s'aa
pronuntat contra unui jandarrn.
mai multe pedepse, nu se poate-
face retinere din salariu, decta
pentru 5 zile.
Retinerea se face din solda
netto primitor In mama, $i SP
varsa la casa pensiilor.
118 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

6. Inchisoarea. 1. Seful de patrula poate a-

Inchisoarea se executa ziva $i
noaptea, intr'o camera destinata
In acest scop.
Regimul inchisorii este ur-
mittorul:
Jandarmii nu au voie sä fu-
meze; dorm pe scandura; se a-
copera cu o singura paturlt.
Ca hrana li se da 2 zile hrana
normala, jar a treia zi paine
cu apá.
Jandarmii pedepsiti cu inchi-
soarea, trebuie sa fie vizitati de
medic, cel putin odata pe sap-
tämitna.
7. Mutarea pe cale discipli-
nard.
Jandarmii mutati pe cale dis-
dplinara, n'au dreptul la in-
demnitatea de mutare prevazu-
ta de legea statutului jandar-
meriei la art. 8.
8. Indepdrtarea din serviciu.
Jandarmii pedepsiti cu inde-
pärtare din serviciu, nu mai pot
fi reprimiti in jandarmerie si nu
li se poate eliber h. niciodata cer-
tificate de bung, purtare. Ei nu
au dreptul sá poarte uniforma
jandarm si se tree In ele-
ntentul armatei corespunzator
varstei, pierzandu-si gradul ce
I-au avut in armata, in momen-
tul angaj Aril in jandarmeria
rurala.
Jandarmii indepartati din ser-
viciu, Ii mentin dreptul la pen-
siune, dacli au cel putin 15 ani
de serviciu, conform art. 16 din
legea statutului jandarmeriei
rurale.
Jandarmii pedepsiti de instan-
tele de judecata, cu degradati-
unea militara sau destituirea,
suf era consecintele prevazute de
codul justitiei militare pentru
aceste pedepse.
Sectia 3 15 zile interzicere de a párási
cazarma, 15 zile arest sou inchi-
Dreptul de a pedepsi jandarmii soare, mustrarea cu pierderea
135. Drepturile senior directi salariului pand. la 5 zile in de-
le a pedepsi jandarmii, sunt: cursul unei luni.
www.digibuc.ro
plica subalternilor Bäj mustra-
rea verbala sau mustrarea
scrisá.
2. Seful de post poate aplicà
subalternilor sai: mustrarea ver-
balk mustrarea scrisa sau pana.
la 2 zile interzicere de a Xe$i
din cazarma.
3. Seful de sectie poate aplich
subalternilor mustrarea ver-
bald, mustrarea scrisa sau pang
la 4 zile interzicere de a parasi
cazarma.
4. Ofiterul ajutor dela legiune
poate aplicà subalternilor shi:
mustrarea verbala, mustrarea
scrisd sau pana la 6 zile inter-
zicerea de a parási cazarnia.
5. Comandantul legiunii poate
aplicà subalternilor sai: mustra-
rea verbala, xnustrare scris, 6
zile interzicere de a pärasi ca-
zarma, 6 zile arest sau inchi-
soare $i mustrarea cu pierderea
soldei panli la 2 zile in decursul
unei luni.
6. Ofiterul superior de control
poate aplica jandarmilor din
subordinele sale: inustrarea ver-
balti, mustrarea scrisa, pana la
8 zile interzicere de a parasx ca-
zarma, 8 zile arest sau inchi-
soare si mustrarea cu pierderea
soldei pang la 3 zile in decursul
unei luni.
7. Ajutorul inspectorului poate
aplica subalternilor OM: mu-
strarea verbala, mustrarea Berl-
sa, pan/ la 10 zile interzicerea
de a parási cazarma, 10 zile in-
chisoare sau arest, mustrarea
cu pierderea soldei pang la 4 zile
in decursul unei luni.
8. Inspectorul poate aplicà
subalternilor sai: mustrarea ver-
bala, mustrarea scrisa, pana la
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
9. Inspectorul general poate
aplich jandarmilor, pe lâng/t ce-
lelalte pedepse, interzicerea de
a päräsi cazarma, arest sau in-
chisoare 0414 la 30 zile, mu-
strarea cu pierderea soldei pand
la 5 zile in decursul unei luni.
136. Comisiunea disciplinará
dá avizul obligatoriu dacá este
cazul sau nu, pentru aplicarea
pedepseior prev&zute de art. 20
al legii jandarmeriei, dupti pro-
cedura stabilitti la capitolul res-
pectiv (art. 23, alin. 3 al legii
jandarmeriei).
Sectia 4
Dreptul de a agravd, micsord
sau ridicd pedepsele
137. In cazul cand o abatere
comport& o pedeapsd mai mare
decat maximum pedepsei pe
care are dreptul sá o aplice ce-
lor ce a constatat-o, poate cere
agravarea pedepsei sau tran-
sformarea ei inteuna mai mare.
Cel pedepsit poate solicit& a
doua zi dup& ziva inceperii e-
xecutäril, micsorarea sau ridi-
carea pedepsei, pe cale ierarhi-
di, dela sefii imediat superiori
celor cari au aplicat pedeapsa.
Sectia 5
Publicarea pedepselor
138. Pedeapsa pronuntat& se
aduce la cunostinta jandarmu-
lui personal si verbal, la ra-
port sau exceptional inscris, prin
sefii erarhici intermediari.
139. Pedeapsa inchisorii, pier-
derea soldet si mutarea pe cale
disciplinarä, se aduc la cu-,
nostintA prin ordin circular, ge-
neral pe inspectorat, pand la
post cetindu-se, la raport, tutu-
ror jandarmilor mai vechi in
grad ca cel pedepsit.
www.digibuc.ro
119
Sectia 6
Lorul de executarea pedepselor
140. Arestul se executá la re-
sedint a formatiunii din care
face parte cel pedepsit.
Inchisoarea se executá la re-
sedinta legiunii. Pedepsitul nu
are drept la cheltueli de tran-
port.
Sectia 7
Registrul de pedepse
141. La fiecare legiune se
tine sub cheie de comandant, un
registru de pedepse.
Când se aplicá pentru prima
oar& o pedeaps.1 unui jandarm,
se inscrie in registru si se las&
pentru fiecare 1-2 pagini li-
bere.
In registrul de pedepse, se
tree de insusi comandantul le-
giunii, toate pedepsele aplicate
jandarmilor, afar& de mustrarea.
verbalá.
Se va aräth exact motivul as&
cum a fost comunicat prin or-
din si se vor completà rubricile
registrului.
142. La inceputul fiecárei
luni, se inainteazá inspectoratu-
lui, un raport asupra pedepse-
lor aplicate fiecgrui jandarm.
Sectia 8
Reabilitarea
143. Jandarmilor, cari in de-
curs de 5 ani nu au mai suferit
nici o pedeaps& disciplinard, li
se sterg pedepsele afiierioare.
Comandantul legiunii solicit&
inspectoratului distrugerea foii
de pedepse i a foii din registru.
Inspectoratul hotäräste prin or-
din de zi.
Copie de pe ordinul de zi jus-
tificá distrugerea foii de pedepse
foii din registru.
120 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Sectia 9
Prescriptia
144. Abaterile disciplinare,
nepedepsite in decurs de un an
dela data sXvarsirii lor, nu se
mai pedepsesc.
Sectia 10
Controlul felului cum se aplicti
pedepsele disciplinare
145. efii erarhici, incepAnd
cu comandantii de legiune, au
indatorirea de a ceroeth rapoar-
-tele i registrele de pedepse, de
modul cum subalternii lor exer-
citd puterea disciplinark Mand
mentiune in memoriile persona-
le asupra rezultatelor consta-
/ate.
CAPITOLUL III
Comisiunile disciplinare
Sectia 1
Organizarea
146. In conformitate cu art.
23 din legea jandarmeriei rurale
31 din legea statutului. pe
langa fiecare inspectorat de jan-
darmi, functioneazd o comisic
compusit din:
Ajutorul inspectoratului ca
presedinte, un delegat al Mini-
sterului de Interne, un delegat
al Ministerului de Justitie, un
delegat al Ministerului Armatei
si corn andantul legiunii, ca
membri.
147. Desemnarea rnembrilor
comisiei se cere de inspectorat,
dela Directoratul Ministerial lo-
cal, dela Curti le de Apel si dela
corpul de armat6 sau divizia
148. Pe langil fiecare comi-
-siune, un ofiter inferior indepli-
www.digibuc.ro
neste functiunea de raportor iar
un reangajat dela serviciul ad-
jutanturii pe aceea de secretar.
Numirea lor se face de inspec-
torat, prin ordin de zi.
149. Convocarea membrilor
se face de inspectorat, prin a-
drese formale nominale, pentru
fiecare membru in parte, ane-
xfind la dosar dovezile de !lieu-
nostiintare.
150. In cazul &Ind unul din
membrii comisiunii care a fost
formal tncunostiintat nu s'a
prezentat la comisiune, aceasta
judecil in lipsa lui; in caz de
paritate, votul presedintelui este
hottiritor.
Comisiunea nu poate lucrà
valabil dealt cu cel putin 4
membri.
Sectia 2
Competinta
151. Comisiunile disciplinare
ale inspectoratelor au compe-
tint& asupra tuturor jandarmi-
lor de orice grad si functie din
inspectoratul respectiv, cum si
asupra functionarilor civili din
inspectorat, conform art. 31, alin.
b din legea pentru statutul jan-
darmilor sf personalului civil al
jandarmeriei.
152. Comisiunea de pe lângl
inspectoratul scoalelor este corn-
petentil a judech jandarmii de
orice grad, cum si functionarii
civili din cadrele inspectoratu-
lui. Ea are competinti-i de a ju-
(tech i pe elevii de oHce scoalk
pentru faptele savarsite de ei in
timpul duratei scoalei, putand
a plich pedepsele prevâzute in
art. 20 din lege, precurn i hide-
partarea din scoalk
153. Comisiunea de pe 16110.
Inspectoratul I jandarmi Bucu-
resti, este competent6 a judech
pe jandarmii de mice grad si
functie, cum si pe functionarii
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
civili din serviciul inspectoratu-
lui general, atelierului si depo-
zitului.
154. Comisiunile disciplinare
isi dau avizul, dac& este cazul
sau nu, a se apnea jandarmi-
lor:
a) Mutarea pe cale discipline-
r* sau
b) IndepArtarea din serviciu.
In cazul cand ar crede cá una
din aceste pedepse ar fi prea se-
verd, poate opina pentru orice
altA pedeapsA.
Avizul ei este obligator. El nu
se poate atace deat In confer-
mitate cu art. 111 din regula-
mentul statutului functionarilor
publici.
155. Comisiunea statuiaza a-
supra faptelor deferite ei de in-
spectoratele de pe langa care
flinctioneazä.
Sectia 3
Despre cercetare
156. Cercetärile contra jan-
darmilor se fac de sefii erar-
hici.
Actele se InainteazA prin ra
poarte si este cu desAvârsire in-
terzis comandantului de legi-
une, sefului de serviciu si in-
spectoratului a-si da opinia a-
supra vinovatiei sau pedepsei,
In caz and hotArAsc deferirea
eazurilor inaintea comisiunii.
157. Aplicarea pedepselor dela
art. 20, alin. af, de cdtre sefii
erarhici, exclude trimiterea
vinovatilor si Inaintea comisiei
disciplinare.
In caz Mgt când pedeapsa dis-
cipliner% aplicatA este in mod
evident prea gravil sau prea u-
soar& In raport cu gravitatea
vinei, seful erarhic al celui ce
a aplicat pedeapsa discipliner*
poate dispune agravarea sau
micsorarea pedepsei, conform
cu art. 137 din prezentul regu-
lament.
www.digibuc.ro
121
158. MAsura de a se trimite
un jandarm Maintea comisiei,
se ia de inspectorat prin ordin
de zi.
159. Ofiterul raportor face
report scris pentru fiecare car
in parte si solicit& inspectoratu-
lui, ori de ate ori este necesar,
convocarea comisiunii.
160. Raportorul notificA in-
vinuitului numArul ordinului de .
zi, data convocArii i faptehy
pentru care este invinuit, cu cel
putin 8 zile libere inainte de
termenul de judecatil.
161. In cazul and jandar-
mul Invinuit nu si-a ales un a-
pArittor, presedintele comisiunri
disciplinare ii poate numi un a-
pArátor din oficiu. Sarcina de
aparAtor nu poate fi Indeplinit&
deat de un ofiter de jandarrni.
162. Jandarmul invinuit sau
apáriitorul sAu, are drept s&
cunostint& de dosarul cauzei
inainte de Inceperea judeatii,
autoritatea, fiind obligath a-i
pune la dispozitie dosarul, cel
mai tArziu cu 24 ore inaintn de
ziva judecht
Sectia 4
Despre judecatd
163. La deschiderea sedintei,
presedintele comisiunii ordonA
introducerea in sale de judecatä.
a Invinuitului In ordinea In-
scrierii cauzelor pe registru.
Faoe sA se dea cetire raportu-
lui in cauzA, cum si pieselor din
dosar decA va fi cazul as-
cult& concluziunile raportoru-
lni $i apàràrii invinuitului, dupA
care comisiunea hoarAste:
1. Amânarea daa. este nece-
sar o completare a cercetilrilor,
nurnirea apärAtorului sau alte
cauze de amânare.
2. Dac& cazul urmearA a sn-
judeeti.
122 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
In cazul dela punctgl 1 comi-
siunea inainteaza actele inspec-
toratului, iar in cazul dela
punctul 2 päseste la judecare.
164. Procesul se dezbate ma-
intea comisiunii disciplinare,
numai fatà cu urmdtoarele per-
soane:
1. Ofiterul raportor.
2. Invinuitul cu ofiterul apd-
rätor, dacd si-a ales sau dac&
a fost numit din oficiu.
Jandarmul invinuit se poate
apdrd singur, verbal sau prin-
tr'un memoriu.
165. Dacd, in dosarul cauzei
nu exist& dovada cá jandarmul
a prilnit comunicarea dela art.
160 si et se prevaleazd, de aceastd
lipsd de procedurd, comisiunea
disciplinara va amänd judeca-
rea afacerii, fixand un nou ter-
men. Pentru acest nou termen
rnembrii comisiei si cei oe au
lipsit, vor fi convocati din nou.
Convocarea cornisiei e obligato-
rie.
166. Dupd terminarea dezba-
terilor, comisiunea intr.& in deli-
berare care nu se intrerupe
pAnä la pronuntarea avizului.
Deliberarea se face in sedintá
secret:A., numai in prezenta pre-
sedintelui si a membrilor comi-
siunii care au luat parte la ju-
decare.
Pentru constatarea avizului
comisiei, se face o incheiere care
se seinneaz& imediat de toti
membrii si de secretar.
El se dd motivat si cu majo-
ritatea de voturi numai pe baza
celor constatate in sedintd.
Se va arättt precis daca jan-
darmul este vinovat sau nu, si
in primul caz ce pedeaps5. tre-
buie sà. i se aplice.
167. Jandarmul nu poate
mai fie trimis inc 5. odatá in ju-
decafa pentru aceeas fapttl.
168. Avizele comisiunilor dis-
ciplinare se executà. de inspecto-
ratul din care face parte jan-
www.digibuc.ro
darmul si se public& prin ordin
de zi si ordin circular general
pe inspectorat.
169. Avizul comisiei si ordi-
nul de zi al inspectoratului, se
trece in registrul-control i in
memoriul jandarmului la mu-
te tii, consemnându-se si in foaia
calificativa.
Dosarul cauzei se pästreazd la
inspectorat.
170. In cazul and se pro-
nunta pedeapsa mutárii disci-
plinare pentru sefii de posturi
efii de sectii, inspectoratul
respectiv cere inspectoratului
general a& fixeze formatiunea la
care urmeazd, a fi mutat. 116s-
punsul se comunica in termen
maxim de 15 zile.
Pang, la primirea ordinului de
mutare, jandarmul std la rose-
dinta legiunii sau inspectora-
tului.
CAPITOLUL IV
Deschiderea actiunll pub/ice
171. Pedeapsa disciplinar&
este independent& de rdspunde-
rea penal& a jandarmilor tri-
misi inaintea instantelor jude-
c&toresti sau de rilspunderea ci-
yin. la care ei pot fi chemati.
172. In cazul c& s'a deschis
actiune publick contra unui
jandarm, pe baza ordonantei ju-
decdtorului de instructie sau re-
chizitoriul parchetului, suspen-
darea din serviciu este obligato-
rie penfru crime sau unul din
delictele de fals, furt, insel&ciu
ne, atentat la bunele moravuri
(cazuri prevAzute la art. 262,
264, 267 si 181 din codul penal
romin, precum_si a rticolele res-
pective din celelalte coduri pe-
nale mentinute In vigoare), mi-
tuiri, delapiddri, percepere de
taxe ilegale, rupere de sigilii,
sustragere, ascundere sau des-
fiintare, de acte aflate In arhive
 LED1 ,DE UNIPICARE. 16 Martie 1831
sau depozite publice si,linstigare
la greve.-
-Cand jandfafrmuUeste .achitat,
cazul va fi adus inaintea gomi-
siunii disciplinare care se -Na
pronuntà dacd, jandarmul poate
sau nu sä rämänd in serviciu,
iar când a lost conclamnat defi-
nitiv, suspendarea provizorie se
transformk,,ip indephrtayevdin
serviciu.
Grind un jandarm a cornis un
fapt gray: care ar atrage o pe-
deapsä penalä, inspectoratul va
sesizA parchetul militar L salt
civil, dupa caz.
In'a-cest caz,, actiunea discipli-
!rand se suspendä pänä la pro-
nuntarea ,,,
Instantele jud.ecdtoresti sunt
obligate sä comunice inspectora-
tului respectiv orice actiune -Pe,
nalìi s'ar incepe contra unui
jandarm, iar la terminarea in-
structiunii sau procesului, va
comunich inspectoratului, fie
ordonanta, fie hotdrirea de con-
da mna re.
CAPITOLULt V.
; jariclarmi rtiiali se fac de cdtre
Competinta' tripuffalelor ardmarq ;$i
militare de a judeca pe ofiteri fill
jandarmi
Ofiterii .,si jandarniii,
pentru infractiunile cornise de ei
in exercitiul functiunii l,ot ijo o-
fiteri Ale politic administrativä,
vor fi judecati de instantele OD+
dinare, iar pentru cele comise ca
ofiter de politie judiciard se vor
judeeà, conform prevederilor
art, 493,, din procedura
ca si ceilui,lti ofiteri de politic ju-
diciard.
`Pénten ,infracliunde Dreadzute
dë endul_penal si-codul justitiei
s5.4iiirsites 1ìn afarä:
AdViVinl Tor -de "politic, fed vor fi
mdee'ati 'de instantele militare.
Ordinele de urmärire i judeca-
rea acestor din urmä infracti-
www.digibuc.ro
123
uni,,se vor dà de eatre comanda-
Mentele' .'corpurilor de armath
de, pe ''terltoriul unde functi-
oneazal ofiterul sau jandarmul,
ou indatorirea de a incunostinta
Inspectoratul General al Jan-
darmeriei Rurale.
1174. Pentru judecarea ofite-
rilor, in conipunerea consiliului
de .rdsboiu ve. Intra ca judecittor
un ofiter- de jandarmi In rrrad
inle(liat inferior presedintelui.
.-TITLUL V
Inaintarea
CAPITOLUL
. I
Inaintgrea ofiterilor
Sectia 1
iiiniozítiiini, generate
117 Vacantele de ofiteri in
'jandarrneria ruralä, dela gradul
Otipiian Inclusiv, se comple-
teazel prin inaintarea ofiterilor
de jandarmi-
176. Inairitdrile ofiterilor de
Ministerul Armatei, dupä pro-
punerild 'Inspectoratului Gene-
ral, in limitele prevederilor bu-
g'etare si'alabelei. de incadrare,
in conformitate eu dispozitiunile
n'apra-fmiintdrilor in ar-
ikat41) tinfifidu-seseamit de cele
stabilite mai jos.
Orice ofiter; pentru a pu-
teä"fi 1nàtritat la vechime, tre-
buie sä. indeplineascil in gradul
ceLhre cOndftiunile legale de ye-
chime' si`' SA dcivedeascd cuno-
stinte si destoinicie pentru con-
dueet+a, lortriartunt,i corespunzd-
Ma're grddului iMediat superior.
Mttru inairitafea la alegere.
'Tna-tTtrebuie sd, se dis-
.,1, ; ,-
1) A se vedeA Regulamentul legii Main-
tlrilor In armatI, In Monitorul Oficial No.
219 din 3 Octomvrie 1928,
124 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
ting 5. prin intreaga sa activitate
dc jandarm, prin Insueirile sale
proprii i intelectuale i sä, po-
sede aptitudini de a conduce.
Pentru conducerea unui in-
spectorat, ofiterii propuei tre-
buie s probeze in special capa-
citatea de a instrui ei a da di-
rective corpului ofiteresc.
178. *efii ierarhici sunt obli-
gati a se convinge asupra pre-
gätirii ofiterului de propus la
Inaintare, fie prin inspectii la
formatiunea ce conduce, fie prin
cliferite lucräri ce-i vor da asu-
pra cunostintelor generale pro-
fesionale.
Toate constatarile %cute in a-
cest sens, se vor treoe In carne-
till de note, spre a se aveä In
vedere la notärile anuale.
179. Inaintdrile cäpitanilor
la gradul de maior vor fi con-
clitimiate de absolvirea cu suc-
ces a cursului pregittitor de ofi-
teri superiori. Gradul se va da
in proportie de 6 la vechime
la alegere din numärul total
al vacantelor anuale.
180. Pentru gradul de lt.-co-
lonel proportia va fi de 5 la ve-
chime ei 1 la alegere.
181. Pentru inaintarea la
gradul de colonel, ofiterul tre-
buie sä fie caracterizat de con-
siliul superiox al oetirii la ale-
gere", färä aplicarea dispoziti-
unilor dela art. 36, lit, a din R.
L. I. A.
182. Colonelul spre a fi ma-
intat general de brigadd, trebuie
sä fie admis a inaintà la ale-
gere" i sä indeplineasca condi-
tiunile prevAzute de art. 41 din
L. I. A.
Pe l'angä conditiunile de ve-
chime, colonelii de jandarmi
trebuie sà fad, cereri i sä, fie
admiei BA treacä probele fixate
de sus citatul articol. Din pro-
bele la cari sunt supuei, trebuie
sà reiasä o deosebità pregätire
rofesionalä, tin&ndu-se seamä
www.digibuc.ro
de materiile preväzute de art.
189 din prezentul regulament.
Comisiunea de examinare va
fi completatà cu inspectorul
general al jandarmeriei cu vot
cleliberativ.
Sectia 2
Conditiuni de stagiu, comandd
ci vechirrte
183. Ofiterii de jandarmi sunt
sc.utiti de conditiunile de stagiu
comandà ce se cer celorlalti
ofiteri.
Timpul petrecut de aceetia la
orice formatiune sau serviciu al
jandarmeriei rurale, se va con-
siderà ea stagiu la front.
In privinta conditiunilor de
vechime, se vor aveä, in vedere
prescriptiunile dela art. 19-27
din L..I. A.
Sectia 3
$coli i cursuri
184. Ofiterii de jandarmi sunt
obligati a urma ei a absOlvi
scoala speciall de jandarmi ru-
ali.
185. Nici un ofiter nu poate
fi confirmat definitiv in jandar-
meria ruralä., dacA nu este ab-
solvent al acestei
Ofiterii dupä confirmarea 1or
prin Malt decret, vor fi trecuti
separat in anuar.
Sectia 4
Cursuri pregdtitoare penru
ofiteri superiori
1.86. Cdpitanii din jandarme-
ne care indeplinese conditiunile
de vechime preväzute de art. 67
din R. L. I. A ei dorese a urinò,
cursul pregätitor de ofiteri su-
periori, vor inainta inspectora-
telor respective cererile de a
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
urma cursul, atunci and se va
hotäri de Ministerul Armatei cà
se va tine acest curs.
Inspectorate le vor inaintà In-
spectoratului General toate a-
ceste cereri impreun& cu memo-
riile originale notate la zi, arà-
târjd mod documentat i 16-
murit care sunt aptitudinile
pregatirea ofiterilor in cauza,
conduita lor in societate i in
relatiunile de serviciu jandar-
meresc cu celelalte autoritati
orice alte aprecieri care ar puteà
dovedi depling pregAtire a ace-
stora de a deveni ofiteri supe-
riori.
Inspectoratul General, dup& ce
examineazá propunerile inspec-
toratelor i notele din memorii,
stabileete lista celor ce merit& a
urmà cursul pregiltitor si o Ma-
inteazá Ministerului Armatei
prin Inspectoratul General de
armatä.
187. Inspectoratul General
comunicil ispectoratelor respec-
tive numele cdpitanilor admisi
a urnah cursul pregátitor, data
inceperii cursului, localitatea
unde se tine si orice alte detalii
in legäturä cu organizarea lui.
188. Inspectoratul General va
face din timp propuneri Mare-
lui Stat Major, relativ la intoc-
mirea programelor cursului pre-
gatitor pentru ofiteri superiori
din jandarmi, tinându-se seam&
de cunostintele profesionale si
de atributiunile lor.
Numeste un ofiter superior din
jandarmi bine pregAtit sub a-
ceste raporturi, care sá predeà
cursurile de specialitate si care
sà facá legatura cu directia
cursului comun In ceeace pri-
veste rezolvarea i aprecierea
diferitelor lucrári ce se vor da
cápitanilor de jandarmi.
189. La cursul pregátitor
pentru ofiterii superiori se vor
predà urmátoarele materii:
www.digibuc.ro
125
1. Atributiunile i intrebuin-
tarea jandarmeriei rurale in
timpul mobilizärii ei dup& mo-
bilizare pe teritoriul nationM;
2. Organizarea politieneasca
rom&nä;
3. Organizarea politieneascg a
statelor europene;
4. Politia tehnicA;
5. Sociologia criminal&;
6. Penologia ì tiinta peni-
tenciará;
7. Alte probleme din domeniul
serviciului jandarmeriei i po-
litiei.
190. Proba de absolvire va
consta din:
1. 0 lucrare scrisA de cuno-
stinte generale ei redactiune,
care va consta din desvoltarea
unui subject militar din care s&
se vadä instructiunea general&
militará a ofiterului In raport cu
specialitatea i gradul la care
aspirà.
2. Doug lucrári scrise din poL
litia tehnicá i cultura general&
profesionalä, fixate de Inspecto-
ratul General al jandarmeriei
aprobate de Mare le Stat Major.
191. Comisiunea de examina-
re se compune din:
Preeedinte: Un general de di-
vizie;
Membri: Inspectorul general
al jandarmeriei;
Ajutorul Inspectoratului Ge-
neral al jandarmeriei;
Directorul cursului comun de
pregátire;
Un ofiter superior din jan-
darmi.
192. Dup.& absolvirea cursu-
lui se va intocmi o foaie de a-
preciere pentru fiecare càpitan
in care se va arätà, conditiunile
In care a absolvit cursul, con-
chizand in mod precis cà ofite-
rul are cunostintele necesare si
poate deveni ofiter superior. A-
ceastá foaie se va atash la me-
moriul ofiterului.
1'20 LEM DE UNIFICkRE. 16 Mart 1e 1931
5.
Natarea, ofiferilor $z,propuneri,le
1,-- de f,naintare
f In" conforMititte cu legea si re-
193. Se vor face copfpral
prescriptiunilor legii si .regula-
mentului legit InaiMärilor1.
Irt
arrnath.
194. Inspeetorul general
inspectorii stint 'obligati_"s0. Co-
munice imediat, ofite-
rilor orice note calificative ce
le-au ,dat si'Cari ar puteh d.tinge
drepturile lor 7 inainarb ' tele calificative
Sectia 6
eentializaréd kt7
tpcMired tabelelo- de inain tare
195.,Penta:u '1.1b1oéoteh'énti
lopo.tenmti:'
In,spectorateIe inairitea" tn-
spectoratului. General"Prbmlheit
de Inaintare precum si cele' 'cafe
NI% aplica'rea, arit. 51 din, !J.' I. A.
undo se.,va discuta si' hotAri de'
un comitet,compus diik
Presedinte: Inspectorut' gerI
ral;
Membri: - Ajurorul inSpeetdiu-
lui general, inspectorii fórnia.ti-
unilor teritoriale
Secretar: Un ofiter superior
dela InspeetoraW1 General al
jaridarryeriei ruraie. ...t,
106. Propuberile crtpittittilor,
maiorilor si ;vor-
dsctì' Vi.hdiftrt asuprai- lotP. la
Inspectoratul Armatei, ¡U368:Te
ddpinde landarmaria ruralrtf
un comitet compus ca., la antt,5A-
pti1ittnl b in.. L.:. I, A.,, (tare
tritrà. $1 ihspeetorul general al'
jarnlirtrnleriei,ruralo cu caCxlee-
liberatiV dupA zAndeplinirea Dor+-1
melortbtedewart. 105 dinl
Reg! L: L A.
197. In consiliul superior al
armatei intr5, i inspectorul ge-
neral al jandarrneriei rurale ca
membru cu vot deliberativ, pen-
www.digibuc.ro
tru discutarea ofiterilor din jan-
darmeria
198. Executarea lucrgrilor co-
mitetelor de Mid sus, se vor face
gulamentul Inaintärilor in
,199.Anainta.rea ofiterilor da
jandarmi "rurall se face pe jan-
darmerié.
SeCtia 7
1, .
Reptamatiuni cu privire la no-
200. Ofiterul care se simte
nedreptätit prin notele date de
inspector,are'dreptul a face in-
tampinare la. Inspectoratul Ge-
neral, care estg obligat sii solu-
Cioneie inainte de a-si da si el
not'a. Isar
. 2Q1.,Contra notelor date de
inspectorul general se pot face
intampinrtri la Inspectoratul Ge-
neral de Arinatd, Inainte ca
cestit fiY'tlat nota.
202. Ministerul, Armatei tre-
sCdutioneze reclamati-
Mille ajunse lui-pe cale erarhicrt,
iiiairite de caracterizarea ce se
dA' de Corisiliul superior al ar-
aátói:
203. 'Aceste organe pot solu-
tfóna" chestiunea In cazul când
soeoteq cIt'ofitérill are dreptate.
TilleacOntrar'Sup'une cazul co-
)1
tVSPeCtiv.
CAPi'l:ÓLU'L II
' Notaiep egangajati/or
,
,-
(Mt 26 diefege i 10 si H din
Ja). B)
.011, t,, 41.
204-zoSeful de sectie, coman-
dantul legiunii si companiei de
elevi, trebuie sii cunoascrt dea-
proape pe fiecare reangaiat din
formatiunea sa, din punct de
vedere al moralitifii, al discipli-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
nii si al activitätii sale politie-
nesti.
205. Pentru fiecare reanga-
jat se alcgtueste un memoriu de
cAtre sefii de serviciu, coman-
dantii de legiuni si de companii,
In care se noteazä la shirsitui
lunii Decemvrie a fiecärui an,
stiintele i observatiile de mai
jos.
In mod exceptional se vor pu-
te& da In memoriu note si in
cursul anului, in cazul and
jandarmul ar fi propus pentru
Inaintare, ar fi pedepsit cu mu-
tarea disciplinar& sau elimina-
rea din corp i numai dacä se-
ful erarhic socoteste cä i se cu-
vine o altä notä.
206. Elevii jandarmi i .jan-
darmii vor fi notati in general
asupra:
a) Datei de câncl functioneaz&
In grad;
b) Când si in ce conditiuni a
urmat scoala de janclarmi res-
pectivä;
c) Cum se prezintá sub rapor-
tul disciplinei:
d) Cultura: ce studii are, cu-
nostinte profesionale, militare
generale, &cá aratá vointá de
a-si lärgl sfera cunostintelor;
e) Educatia socialá: cum se
comport& in si afar& din ser-
viciu, prestantä;
f) Cum se comport& in servi-
ciul de politie, ordinar si extra-
ordinar, etc., daa pune bung
credint& in aceste servicii
dacá este sau nu capabil de a
face acte de initiativá and s'ar
prezenth cazul;
g) Relatiunile cu autoritätile
comunale i cu locuitorii;
h) Daa are vicii si de ce na-
turä;
i) Dacá are familie grea;
Modul cum se ingrijeste de
efecte i (lac& este ordonat;
Starea sänätátii;
1) In cazul and nota trebuie
s& contin& o propunere de mnain-
www.digibuc.ro
127
tare, se va inchei& cu mentiu-
nea: merit& a fi inaintat".
207. $efii de patrul& vor fi
notati, in deosebi asupra urm&-
toarelor puncte:
a) Dac& si-au insusit cuno-
stintele necesare unui sef de
post;
b) Cum se comport& in ser-
viciul exterior de politie;
c) In cazul când trebuie 86
continä o propunere de inaintare
la vechime sau alegere, nota se
va incheià cu mentiunea me-
rit& a fi inaintat la alegere",
sau merit& a fi inaintat la ve-
chime".
208. $efii de post vor fi no-
tati in deosebi, asupra urmätoa-
relor puncte:
a) Dacá si and au absolvit
scoala de sefi de sectie si dac&
sunt preatiti pentru functia
imediat superioarä;
b) Cum se comport& in func-
tiunea de sef de post, modul
cum si-a organizat serviciul de
politie, cum se evidentiazä ca
ofiter de politic judiciará i mi-
litará, cum intelege sä exercite
controlul asupra inferiorilor säi,
cum conduce instructia la post;
c) Dacd mai poate fi mentinut
la serviciu, dupg atingerea limi-
tei de varstä, ori dupá indepli-
nirea serviciului de 25 ani, con-
form art. 15 din legea statutului
pentru jandarmi;
d) In cazul când ar fi ea se
fax& propunere pentru inaintare,
nota se va incheià cu mentiu-
nea merit& a fi inaintat la ale-
gere", sau nu indeplineste con-
ditiunile de inaintare prevAzute
de art. 11, alin. d din legea sta-
tutului jandarmeriei rurale".
209. Seful de sectie va fi no-
tat In deosebi, asupra urraltoa-
relor puncte:
a) Dac6, este bun indrumätor
al serviciului $i bun instructor;
b) Dac& efectueazá inspectiile
regulamentare, la timp, constiin-
cios si cu efect real;
128 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
e) Dacä cunoaste i apreciaza
la justa lor valoare pe jandar-
mii de sub ordine;
d) Daca cunoaste i aplicg
bine si corect dispozitiunile ad-
ministrative;
e) Dacá are autoritate i fe-
lul cum se poartä cu subal-
ternii;
f) Dadi mai poate fi mentinut
In serviciu dupa atingerea li-
mitei de viirstä sau Implinirea
a 25 de ani de serviciu, conform
art. 15 din L. S. J. R.
210. Jandarmii de diferite
grade, care fac serviciul de biu-
rou, se noteazä ca mai sus, cu
specificarea felului cum se corn-
portä In serviciu.
211. Notarea In memoriu se
face:
a) De comandantul legiunii
In detaliu pentru toti j andar-
naii de orice grad, luând avizul
scris al sefilor de posturi, sectii
si a ofiterului-ajutor respectiv;
b) $efii de serviciu i efii de
biurou dela Inspectoratul Gene-
ral, inspectorate, scoli, depozite
ateliere, noteazä in detaliu pe
reangajatii i functionarii civili
din subordine;
c) Ofiterii superiori de control
noteazd pe sefii de sectie, posturi
patrulä;
d) Ajutorul inspectoratului no-
teazil pe sefii de sectii, pe secre-
tarii dela legiuni si pe reanga-
jatii i functionarii civili dela
resedinta inspectoratului;
e) Inspectorul noteazá sumar
Memoriile sefilor de sectie, se-
cretarilor dela legiuni si inspec-
torate si a functinarilor civili;
Ajutorul inspectoratului ge-
neral noteazä sumar pe reanga-
jatii si functionarii civili dela
inspectoratul general.
CAPITOLIIL III
Maintarea reangajatior
(Art. 26 din lege si art. 10-11
din legea S. J. II)
212. Inaintarea jandarmilor
www.digibuc.ro
se face In limitele vacantelor
bugetare i potrivit tabelelor de
incadrare.
213. La inceputul fiedirui
an bugetar i cel mai târziu
pan& la finele lunei Fevruarie,
Inspectoratul General stabileste
vacantele pe grade si inspecto-
rate In raport cu prevederile
bugetare, comunicandu-le prin
ordin circular general.
214. Propunerile de Inaintare
ale jandarmilor impreunä cu
opiniile sefilor erarhici, se su-
pun comisiunii prevázute de art.
26 din legea jandarmeriei ru-
rale.
215. Conditiunile de stagiu
si de scoalä sunt cele prevazute
la art. 11 din legea S. J. R. si a-
nume:
a) Jandarmul eley inainteazá
la gradul de jandarm dupa un
stagiu de 2 ani, socotit dela data
angajärii, dintre care un an
practicá la post, dupä absolvi-
rea scoalei de aspiranti;
b) Jandarmul poate fi main-
tat la gradul de sef de patrulá
la vechime, dupa un stagiu de
cel putin 3 ani In grad si dupa
absolvirea scoalei de ofiteri de
politie;
Jandarmul sef de patrulá
poate fi inaintat la gradul de
sef de post, la alegere sau ve-
chime, dupá un stagiu de 4 ani
in grad, in proportie de 1 la ve-
chime si 1 la alegere;
Jandarmul sef de post
poate fi Inaintat la gradul de
sef de sectie numai la alegere,
dupä un stagiu de cel putin 5
ani vechime in grad si absolvi-
rea scoalei de sef de sectie.
216. Pentru propunerea de
Inaintare la alegere, se cer ur-
rnátoarele conditiuni speciale:
a) Sä aibá insusiri deosebite
atAt in serviciu cat si In afard
de serviciu (tact, demnitate, au-
toritate, bunk,' judecatä, caracter
hotärit).
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
b) S. nu fi suferit In ultimul
an (12 luni) vreo pedeapsd disci-
Plinarà dela alin, eh din art.
20 al legii jandarmeriei.
217. Inaintarea jandarmilor
de toate gradele se face pe in-
spectorate si potrivit tabelelor
de inaintare aprobate de comi-
siunea respectivä.
In cazul cAnd -tabelele unor
inspectorate au un plus de pro-
pusi la inaintare, Inspectoratul
General poate inainta si in lo-
curile vacante, la inspectoratele
care nu au avut suficienti jan-
darmi propusi la inaintare.
218. Cei neinaintati din lipsä
de locuri bugetare, rämän bine
caracterizati pänä la inaintare.
Dacä intre timp jandarmul
caracterizat pentru inaintare isi
schimba purtarea, seful erarhic,
prin raport special motivat,
poate cere a fi supus din nou la
paracterizare la prima comi-
siune, pentru a fi sters de pe ta-
blou.
219. Inaintärile jandarmilor
de orice grad se fac prin decizie
ministerialà de cätre Ministerul
de Interne, la 1 Aprilie si 1 Oc-
tomvrie al fiecärui an, dupti ta-
belele centralizate de Inspectora-
tul general, potrivit avizului o-
bligatoriu al comisiunii prevá-
zutti de art. 26 din L. J. R.
CAPITOLUL IV
Corn/slim/le de Inaintári ei mutäri
(Art. 26 si 28 din lege).
220. Comisiunea de inaintäri
si muttiri se compune din a-
ceiasi membri ca si comisiunea
disciplinará prevtizutii de. art.
146 de mai sus, cu deosebire cä
26495. www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 9
129
in locul ajutorului inspectora-
tului, ia parte ca presedinte in-
spectorul. Cererea si convocarea
membrilor conlisiunii se face ca
si pentru comisiile disciplinare.
221. Comisiunea functioneazh
in conditiunile prevazute de art.
163 si urmätorii din prezentul
regulament.
Comandantul legiunii indepli-
neste functiunea de referent.
222. Pentru rezolvarea che-
stiunilor privitoare la inaintäri
si mutäri, comisia ia in discu-
tie fiecare dosar in mod separat.
Dosarul trebuie sa fie compus
din memoriul jandarmului si
propunerilor sefilor ierarhici.
Lucrärile comisiunilor incep
prin cetirea propunerilor sailor
ierarhici si la cererea presedin-
telui sau a unor membri P.e vor
ceti si pärtile din memoriu ce se
vor crede necesare.
Presedintele procecleazii apoi
la strângerea voturilor care se
exprimä in mod secret.
Voturile vor indicà: admis
la vechime", admis la alegere"
sau neadmis".
223. Rezultatul voturilor se
consemneaza inteun proces-ver-
bal care se subscrie imediat de
presedinte si de toti membrii
comisiunii.
In caz când comisiunea va
modifich, caracterizarea datá de
sefii ierarhici, se face mentiune
despre aceasta in pro cesul-verbal
incheiat pentru fiecare candidat.
224. Procedura acestei comi-
siuni in ceeace priveste mutä-
rile prevAzute la art. 28 din L.
J. R., precum si pentru men-
tinerea in serviciu a jandarmi-
lor dupä expirarea termenului,
conform art. 15 L. S. J. R., va
fi cea preväzutá mai sus.
225. Lucrárile astfel termi-
nate, se predau inspectoratului,
care le centralizeazä si inain-
teazä tabelele necesare inspec-
toratului general.
130 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
TITLUL VI
Mutdrile
(Art. 27-29 din L. J. R. i art. 2
din statut)
226. Ofiterii si jandarmii se
bucurá de dreptul de stabilitate
la formatiunile sau servicille
unde functioneazä, (art. 27 din
loge $i 2 din statut).
227. Ofiterii i jandarmii con-
firmati definitiv in jandarmerie,
in baza dreptului de stabilitate,
nu pot fi muta(i, decât: a) prin
inaintare; b) la cerere; c) in in-
teres de serviciu; d) prin con-
simtimânt mutual si e) pe cale
disciplinará (pentru reangajati,
conform art. 23 din lege).
228. Mutarea prin inaintare
se face atunci and la formatiu-
nea sau serviciul unde a func-
tionat ofiterul sau jandarmul
reangajat nu ar fi loc pentru
gradul obtinut prin inaintare.
229. Mutarea la cerere se
face atunci and ofiterul sau
jandarmul de orice grad, soli-
citá aceasta in serfs pe cale
erarhica, in interese personale,
familiare sau de sánatate.
CAnd ofiterul $i jandarmul de
orice grad cere mutarea la o
anurnia formatiune, $coala sau
serviciu, autoritatea superioará
apron aceastá mutare numai
in cazul cand locul solicitat este
vacant.
In nici un caz nu se admite
declarare de vacant a unui loc,
solicitat prin mutarea arbitrara
a celui ce ocupa locul vizat.
230. Mutarea in interes de
serviciu a ofiterilor $i jandarmi-
lor de orice grad, se face nu-
mai pentru motive legale si bine
constatate.
Aceste mutári se vor face cu
o deosebita grija, tinând seamä
cá dau na$tere la cheltueli ce
ingreuiazá bugetul statulni.
Motive le legale pentru mutári taxi acute de $efii ierarhici $i
sunt: care nu ating disciplina mili-
www.digibuc.ro
a) Când la o anumita, forma-
tiune, $coalit sau serviciu, ar fi
necesari ofiteri sau jandarmi
reangajati cu insu$iri, cunostinte
Ca MAU speciale;
b) Cand ofiterul pang la co-
mandantul legiunii inclusiv $i
jandarmii de orice grad aunt de
origing din judetul unde func-
tioneaza $i au legaturi de ru-
denie in localitate, cu exceptia
celor originari din municipii,
care nu se consider5, a fi in caz
de incompatibilitate;
c) In cazul când ofiterul, pana
la comandanti de legiune in-
clusiv i jandarmul de orice
grad, nu este originar din ju-
detul unde face serviciu, dar se
casatoreste In localitatea undo
functioneazá, atunci ofiterul va
putea fi mutat in interesul ser-
viciului la o altá formatiune
teritorialá, scoall sau serviciu,
iar jandarmul va putea fi mu-
tat la alt post sau sectie, din
ace& legiune sau alte. legiune;
Cand din imprejurari hide-
pendente de vointa lor s'ar face
imposibilá rämânerea In locali-
tate $i anume numai:
1. Când sefii ierarhici con-
statá o vadita situatie de rapor-
turi rele intre ofiteri si jan-
darmi de o parte, cu autoritátile
administrative, judiciare i po-
litiene$ti locale de altá parte,
$i când dupb, toate incercárile
Mute de sefii ierarhici nu se
pot stabill raporturi normale din
cauza ofiterilor sau janclarmilor.
Aceasta trebuie s'a rezulte Insá
numai din executarea serviciu-
lui si nu din interese personale
sau de altá naturá.
In acest caz autoritatea ce se
plânge contra ofiterilor sau jan-
darmilor trebuie sa precizeze in
serfs motivul nemultumirilor,
iar $efii ierarhici dea avi-
zul asupra chestiunii.
2. Când in urma unor cerce-
 LEGI DE UMFICARE. 16 Martie 1931
tare. sau legile penale i mili-
tare, se constatg cg ofiterul sau
jandarmul reangajat nu poate
sg-si exercite eu autoritate
clemnitate serviciul in aceä lo-
calitate.
231. Mutarea prin consimti-
mânt mutual se face numai a-
tunci când ofiterul sau jandar-
rnul reangajat cere aceasta in
scris.
Pentru aceasta se cere avizul
sefilor erarhici respectivi.
Mutarea se hotgrgste pentru
ofiteri de Inspectoratul General,
iar pentru reangajati de inspec-
toratele respective si de Inspec-
toratul General câncl se cere mu-
tarea la alt inspectorat sau ser-
viciu.
232. Mutarea pe cale disci-
plinarg pentru ofiteri, este inter-
zisä.
Mutarea ca mäsurg discipli-
narg a jandarmilor reangajati
se face mimai dupe, avizul prea-
labil si obligatoriu al comisiunii
prevgzutg de art. 26 din L. J. R.
si art. 220 din prezentul regu-
lament.
Jandarmul mutat pe cale dis-
ciplinarg dintr'o localitate in
alta, nu mai poate reveni in lo-
calitatea de unde a fost mutat.
233. Toate mutgrile argtate
la art. 228 si art. 229 se fac la
1 Aprilie si 1 Octomvrie al fie-
cärui an, afarg de mutarea prin
consimtimânt mutual si cea pe
cale disciplinarg, care se face
in orice epocä a anului.
234. Propunerile pentru mu-
tarea dupg cerere se fac de cg-
tre formatiuni, scoli si servicii
pang la 15 Fevruarie si 25 Au-
gust al fiecgrui an.
Aceste cereri se centralizeazá
la inspectorate, cele ale servicii-
lor de crttre Inspectoratul Ge-
neral, iar cele dela scoli, de ca-
tre Inspectoratul Scoalelor.
Dupä centralizarea cererilor
de mutare se inainteaza Inspec-
toratului General, care hotäräste
www.digibuc.ro
131
asupra lor si comunica, In caz
de aprobare mutarea formatiu-
nii, serviciului sau scolii respec-
'dye pentru aducerea la inclepli-
fire.
In cuprinsul aceluias inspec-
torat, mutgrile jandarmior re-
angajati de orice grad se fac de
inspectorat, imediat ce se cen-
tralizeazd si se comunica pen-
tru aducerea la indeplinire for-
matiunilor i serviciilor din in-
spectorat.
235. Toate mutgrile dupä ce-
rere se comunicg spre executare,
pane la data de 5 Martie si 5
August al fiecgrui an.
Dupe, aceaste, datg, formatiu-
nile, serviciile i coalele, cu-
noscand vacantele ce au, intoc-
mese tabelele pentru mutarea
in interes de serviciu, atat pen-
tru ofiteri cgt i pentru rean-
gajati i le inainteazg pe cale
erarhicg inspectoratelor, care
le supun avizului cornisiunii
prevgzutg de art. 23, alM. c din
L. J. R. si art. 146 din prezentul
regulament.
Comisiunile se intrunesc obli-
gatoriu, inainte de 23 Martie
23 Septemvrie ale fiecgrui an,
pentru a-si da avizul in confor-
mitate cu art. 28 din L. J. R.
Când pe baza avizului comi-
siunii, jandarmii reangajati
functionarii civili urmeazä a fi
mutati in interesul serviciului
in alt inspectorat, serviciu sau
scoalg, avizul de mutare se Ina-
inteaze. Inspectoratului General,
care determine localitatea unde
urmeazá a se face mutarea.
Toate mutärile reangajatilor
si functionarilor civili din In-
spectoratul General, atelier si
depozitul general, se supun avi-
zului comisiunii dela Inspectora-
tul I Jandarmi Bucuresti.
236. Avizul comisiunilor este
obligator pentru Inspectoratul
General si inspectorate si odata
dat nu se mai poate revoch.
237. Mutärile jandarmilor de
132 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
orice grad pang, la seful de sec-
tie inclusiv, se fac prin ordin
de zi si se comunica tuturor uni-
tätilor prin ordin circular gene-
ral.
238. Mu-0'1'i le ofiterilor se fac
de cdtre Ministerul de Interne,
dupd, propunerea Inspectoratului
General, prin D. R.
Pentru aceasta se va cere o-
bligator in prealabil avizul scris
al sefilor erarhici ai ofiterului.
Inspectoratul General in ra-
portul sau, este obligat sa men-
tioneze avizul sefilor erarhici.
TITLUL VII
Instructia la unitatile teritoriale
(Art. 30 din lege)
CAPITOLUL I
Instructia jandarmilor
239. Instructia la post are
de scop mentinerea, desvoltarea
insusirea cunostintelor nece-
sare bunei indepliniri a servi-
ciului.
Jandarmul elev isi desdvar-
seste cunostintele insusite in
scoald, prin practica fdcutä la
post.
240. Seful de post conduce
instructia la post,1 putand in-
trebuintà pe cel mai vechiu sef
de patruld ca ajutor al au, iar
pe ceilalti jandarmi mai price-
puti, ca supraveghetori i indru-
matori.
241. $efii erarhici, cu ocazia
inspectiilor ce fac, vor suprave-
ghea bunul mers al instructiei,
se vor convinge de capacitatea
de a instrul a sefului de post,
asistand, controland j facand
clansii personal instructia jan-
darmilor.
242. Inspectoratul General,
inspectoratele i legiunile, vor
aduce la cunostinta jandarmi-
lor, prin ordine circulare gene-
www.digibuc.ro
rale cu caracter educativ, actele
bune i cele rele, petrecute in
afard de serviciu, pentru ca
sä serveasc d. spre incurajare sau
inläturarea acelor rele In viitor.
243. Seful de post va lamuri
notiunile abstracte, cat este po-
sibil, prin exemple sau compara-
tiuni.
244. Jandarmii mai tineri vor
fi condusi in serviciu chiar de
seful de post sau sefii de pa-
truld mai vechi.
245. Jandarmii cari nu in-
deplinesc serviciul exterior sunt
obligati O. facd zilnic 4 ore de
instructie i teorie vara si 5 ore
iarna.
Jandarmii cari se reintorc din-
tr'un serviciu de 24 ore sunt
scutiti de instructie in jumdta-
tea de zi urmätoare.
246. Vara, in timpul muncii
campului, cand jandarmii sunt
ocupati mai mult cu serviciul
exterior, instructia se va reduce
numai la materia strict nece-
sard executdrii practice si la
deslusirile instructiunilor mai
recente.
247. lama, and numdrul o-
relor de serviciu exterior este
mai redus ca vara, se va repeta
temeinic materia corespunzd-
toare gradului, acordandu-se
Insä jandarmilor timpul nece-
sar pentru odihnd i repaus.
248. Ca invatdmântul sd, de-
vind rational, jandarmii mai
culti, mai inteligenti si mai sar-
guinciosi, cari si-au insusit cu-
nostintele, nu vor mai fi obli-
gati a Ilia parte la instructia ce
se face de catre seful postului
cu jandarmii mai inapoiati.
249. Instructia scrierii se va
face in conformitate cu preve-
derile art. 65 al regulamentului
special al scoalelor de jandarmi.
Cei cari si-au insusit o scriere
citeatd i ortografica se trec in
categoria II-a.
Cei din categoria II-a invata
sa red acteze rapoarte sau pro-
 LEGI DE VN1FICARE. 16 Martie 1931
cese-verbale scurte, de felul ce-
lor ce au sä dreseze in serviciul
de patrulare.
Jandarmii de categoria III-a,
redacteazä rapoarte, procese-ver-
bale si däri de seamd asupra u-
nor evenimente petrecute, mai
complicate.
Li se vor da teme din intam-
plärile zilnice, cu scopul de a
inväth legile, regulamentele
aplicarea lor In cazuri concrete.
Temele ce se vor da trebuesc
alese in ash fel, ca jandarmul
sii fie indrumat sii rationeze, sii
invete normele legale i sii tie
a le apnea..
Ele vor urnià dela simple la
compus.
Numdrul temelor va sth in
report cu timpul disponibil al
jandarmului si cu pregdtirea lui
(3 la 6 pe lung).
In principiu, temele se vor dis-
cuth, pe cat posibil, cu jandarmi
Inainte de inceperea lucrdri-
bor. Ele se vor redactà intai
in ciornd si dupd aceea vor fi
trecute pe curat..Temele astfel
lucrate se corecteazd si se ad-
notea zd de seful de post.
Trecerea jandarmilor dintr'a
categorie in alta se va propune
de seful de post si se aprobá de
ofiterul ajutor sau comandantul
legiunii.
Jandarmul nu poate rdmâne
in categoria I-a numai pentru
motivul cd n'are scrierea fru-
moasä. Ceeace trebuie sii se ur-
mdreascd este o scriere citeatd
si ortograficd.
250. Temele vor fi scrise pe
caiete confectionate cld Inspec-
toratul General al jandarmeriei
si distribuite contra cost stabilit
comunicat oficial.
251. Din aritmeticd se vor in-
väth cele 4 operatii fundamen-
t ale.
252. Din geografie i istoria
României, se va invdth notiuni
sumare.
www.digibuc.ro
133
253. Pentru invdtarea ma-
teriilor din:
Legea i statutul jandarmeriei
regulamentele bor.
Dreptul constitutional si admi-
nistrativ.
Codul penal, procedura penald
si legile speciale de politie, in-
spectoratul general fixeazi arti-
colele din aceste legi, cari ur-
meazd a fi cunoscute. Invitarea
textelor se va face Mmurindu-se
pe cat se va puteh mai bine cu-
prinsul bor.
Articolele i textele vor fi im-
pärtite de seful de post, dupi
indicatiunile comandantului de
legiune, pe siptdmâni.
Unele din materii se vor puteh
Invith in cateva luni, inteo
jumitate sau intr'un an.
254. Pentru fiecare jandarm
se va tipirl un carnet individual
de instruCtie.
Pe ultima pagini se va arith
legile i regulamentele cu arti-
colele cari trebuesc invitate
acele cari trebuesc si fie numai
cunoscute. In paginile interioare
se va deschide, pentru fiecare
materie, rate cloud coloane (art.
de inva(at si art, de cunoscut).
0 zi pe stiptdmând, de reguld
Sâmbita, se va trece in aceste
coloane articolele de Invdtat sau
de cunoscut. Pe ultima pagini,
se subliniazd cele trecute si dupi
ce sunt Militate se taie, cu o
linie obliga.
Articolele vor fi grupate me-
todic, dela usor la compus.
255. Carnetul rämâne pro-
prietatea jandarmului i in caz
de mutare sau detasare, II ia
cu el.
256. $eful de post, odatd pe
shptämând, de obiceiu Sâmbita,
face interogatii. La interogatii
va cauth ca toti jandarmii sii
fie prezenti, cu care ocazie se
vor ceti toate ordinele i instruc-
tiunile sosite, privitoare pe jan-
darmi.
257. Instructia militari tre-
134 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
buie sg. tinda ca jandarmii sä
aib o tinutl militara, sa fie
animati de un spirit desávarsit
de discipliná, sa salute regula-
mentar, sá mAnuiascá, sä in-
carce j descarce arma repede
sigur.
Sá faca exercitii de inarcare
descárcare cu cartuse de exer-
citiu, executând si exercitii de
ochire i trageri.
258. Instructia militará i
educatia fizia, se executá zilnic,
câte 30 minute, In decursul pro-
gramului de scoarg.
CAPI roLun II
Instructia ofiterilor de jandarmi 'wall
Sectia 1
Normele generale
259. Ofiterii de jandarmi ru-
rali trebuie sá poseada cuno-
Stinte similare cerute de art. 8,
9, 14 si 41 din legea asupra Ina-
intárilor in armatá i aceasta
trebuie sä reiasti din modul cum
isi indeplinesc serviciul, de cum
isi instruesc subalternii, din lu-
crärile profesionale rezolvite
din rezultatul cursurilor cu ca-
racter profesional, la care a luat
parte.
Sectia 2
Controlul instrucfiei profesionale
a ofiterilor de jandarmi rurali,
la unitd(ile teritoriale
260. Dobândirea cunostintelor
si controlul lor se face prin:
teme, studii i conferinte.
Sectia 3
T emele
261. Temele se pot referì la
chestiuni exclusiv de speciali-
tatea de jandarm si care se pot
www.digibuc.ro
rezolvi prin experienta de ser-
viciu cd,s,tigata, spre exemplu:
Organizarea unei razii inteun
punct anumit al unitätii, men-
tinerea i restabilirea ordinei in
caz de miscári tumultoase, or-
ganizarea serviciului pentru
piedecarea incursiunilor la o a-
numitá frontierd, etc.
262. Temele se dau:
1. Pentru ofiterii dela inspec-
toratul general, de sefii de ser-
2. Pentru ofiterii dela atelier
si depozit, de seful respectiv.
3. Pentru inspectori, ajutorii
lor i pentru sefii de servicii
dela inspectoratul general, de
inspectorul general sau ajutorul
sau.
4. Pentru ofiterii superiori de
control, de inspectori.
5. Pentru comandantii de le-
giuni i ofiterii dela inspectorat,
de ajutorul inspectoratului.
6. Pentru ofiterii ajutori dela
legiuni, de ofiterii superiori de
control.
7. Pentru directorii de scoli
ofiterii dela inspectoratul scoa-
lelor, de inspectorul scoalelor.
8. Pentru comandantii de coro-
panii de elevi si cadre si sub-
alternii cadre, de ajutorul in-
sp ectoratului scoalelor.
9. Pentru subalternii compa-
niilor de elevi, de cAtre direc-
torii scoalelor.
263. Temele se lucreazá de
toti ofiterii, cu exceptiunea ce-
lor ce au de indeplinit diferite
studii sau insárcinäri speciale
prof esionale.
264. Se dau doug teme a-
nuale. In Decemvrie i in Apri-
lie, pentru ofiterii inferiori
una anual, in Aprilie, ofiterilor
sup eriori.
265. Temele se trimit in plic
sigilat, personal of iterului i i
se immâneazA de unitatea cA-
reia apartine, spre lucrare in
timpul disponibil.
Temele se lucrehz5, de ofiter
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
personal 5i poate consulti legi,
regulamente, manuale, etc.
La lucrare se adaugd In ori-
ginal tema.
Dupd, 24 ore dela primirea ei,
se inainteazil sefului erarhic
superior, care o corecteazd, fid-
când observatiunile sale asupra
continutului i formei si noteazd,
greselile ce constatä.
In decurs de 15 zile dela data
primirii, lucrarea corectatá se
inainteazd superiorului, care a
<tat subiectul.
Acesta revede lucrarea i ob-
servatiunile, face aprecierile sale
si le inapoiazd celui ce a lu-
crat-o, pentru a lud cunostintá
de aprecierea
Temele adunate, se fac dosar:
pentru toti ofiterii, la inspecto-
rate; pentru inspectori, seful a-
telierului i ofiterii Inspectora-
tului General, la inspectoratul
General al jandarmeriei.
Dosarele se intocmesc pe ofi-
teri, pentru a se puted inaintà
inspectoratului uncle eventual
ar fi mutat ofiterul.
Sectia 4
Studii
266. Studiile hunt acele lu-
crdri cu caracter mai impor-
tant, cari necesitd, pentru exe-
cutare un timp mai indelungat.
Spre exemplu: comparatie Intre
j andarm eri a romand i cea
francezd; aprovizionarea la po-
sturi si In patrulare; principii
de oganizare ale jandarmeriei
romAne Inainte de rdsboiu; cari
sunt mijloacele cu cari se poate
face legltura sufleteascd intre
ofiterii jandarmeriei; mijloacele
de aplicat pentru ridicarea si-
tuatiei sociale a jandarmilor;
cari sunt viciile jandarmilor,
cauze i remedii, etc.
Aceste studii necesitd: cärti,
regulamente, traducátori, etc., pe
cari cel care da lucrarea, este
www.digibuc.ro
135
obligat a le pune la Indemana
celor insdrcinati cu asemenea
studii, dad, le cer.
De obiceiu, cu aceste studii,
se insdrcineazd ofiterii calificati
si despre aceasta se face men-
tiune in memoriile kr, consti-
tuind un punct de merit si f d-
cându-se vorbirea si de modul
cum s'a achitat de ele.
267. Durata unui asemenea
studiu, se fixeazd In ordin; ea
poate fi de mai multe sAptd-
mAni.
De obiceiu, studiile se ordond
de Inspectoratul General.
268. Studiile se supun con-
trolului unei comisiuni com-
pus& din minimum 2 ofiteri ti-
trati i calificati, sub presedin-
tia inspectorului general sau
un delegat al sdu, a cdror cdpii
si concluziuni, cu propuneri, se
inainteaza Ministerului de In-
terne, pentru sectia de studii
documentare.
Lucrärile originale se p5.-
streazd, la inspectoratul general.
269. Studiile ce denotd, muncd
merite deosebite, se pot pre-
mid 5i li se pot da o publicatie
cat mai generall.
Sectia 5
Conf erinte
270. La resedinta inspectora-
telor se organizeazd, anual un
ciclu de conferinte, cu subiecte
profesionale, in scopul de a lg.-
muri diferitele legi, regulamente,
instructiuni, observatiuni, ref e-
ritoare la serviciu, disciplinä,
comandament, instructie, etc.
precum i chestiuni cu subiect
militar, In legaturd cu serviciul
jandarmeriei, la mobilizare
In timp de rdsboiu.
271. Conferintele se tin de
regulä cu toti ofiterii de jan-
darmi prezenti In garnizoana
inspectoratului.
Ofiterii deIa inspectorat stint
136 LF:nr DE UNIFICARE. 16 Mart le 1931
obligati a tine eke o conferintil
anual.
Subiectele se aleg de ofiteri
se aproba de inspectori.
272. Pe cat este cu putintá,
ofiterii de jandarmi sä asiste la
conferintele pe garnizoara.
TITLUL VIII
Despre cereri ei reclamatiuni
273. Iandarmul poate sd-*i
indrepte cererile sau reclama-
tiunile ce ar aveà de f Licut nu-
mai pe cale erarhicA, sefului
in competinta cdruia infra re-
zolvirea ei.
Toate cererile adresate ierar-
hic, trebuesc examinate cu toatä
atentiunea, de seful unitätii res-
pective si inaintate, impreund
cu avizul säu, sefului, care tre-
buie sá le rezolve.
Ele nu pot fi retinute sub nici
un pretext.
Cu ocazia inspectiei se pot
face cereri si reclamatiuni di-
rect sefului erarhic care inspec-
teazá, rani a se urma calea
erarhicá.
274. Reclamatiunile nu se pot
face dedtt in ziva urmiltoare a
nedreptillii suferite i cel mult
In trei zile (WO, cunoasterea ei.
Reclamatiffe contra ordineior,
se fac dui:a executarea lor.
275. Jandarmii 'dela forma-
tiunile teritoriale reclamá ver-
bal sau in ,scris, erarhie coman-
dantului legiunii.
Ei pot cere ca reclamatia lor
sti, fie inaintatá dela un sef la
altul, pc cale erarhich pang la
inspectorat; sefii de post si de
sectie, pânti, la inspectoratul ge-
neral.
276. Ofiterii pot reclama, ver-
bal sau Inscris, pang la Mini-
sterul Armatei.
277. Nici un sef e-:arhic nu
are voie sá solutioneze o recla-
matie, care este indreptatä con-
tra sa. Astfel de reclamatii se
www.digibuc.ro
inainteaz6, fará amânare,
fului erarhic imediat superior,
pentru a hotäri.
Influentarea inferiorilor, cu
scopul de a-si retrage reclama-
tiunea, este interzisk sub sane-
tiune disciplinard.
278. Ace la care face recla-
matia pe alt cale decât cea
stabilità mai sus, poate fi pedep-
sit. Se va luà insg, in conside-
rare si se va cercetà temeinicia
reclamatiei chiar i in acest caz,
dacg seful crede necesar, si se
va dispune In consecintá.
279. Reclamatia trebuie M-
eath' in termeni cuviinciosi ¡si
sa se refere numai la chestiu-
nea in cauzA.
Cálcarea acestei dispozitiuni
poate atrage dupá sine pedep-
sirea disciplinard, färä Insâ a
intrerupe mersul mai departe al
reclarnatiunii.
TITLUL IX
Dispozitiuni diverse
CAPITOLUL7I
Incompatibilitäti
(Art. 49-50 din lege)
280. Jandarmii de orice grad,
precum i ofiterii panä la co-
mandantul de legiune inclusiv,
nu pot fi repartizati cu serviciul
la formatiunea teritoriald din
judetul lor de originá.
281. Jandarmii nu pot sä in-
deplineasc'd serviciul In locali-
tatea de unde sunt originare so-
tiile
Când, ,atat jandarmii cat si
ofiterii, sunt din capitala ju-
detului si se constata cb% fami-
Rile respective nu au nici o ra-
mificatie de rudenie in cuprin-
sul judetului, sau când pârintii
s'au retras cu domiciliul din a-
cel judet, ei pot face serviciul
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
In judetul din care au fost al-
datä originari.
282. Jandarmii de orice grad,
precum si ofiterii, nu %pot fi
comercianti sau arendasi, nici
direct, nici indirect si nici prin
persoane interpuse.
Ei insä isi pot desface produ-
sele de pe proprietätile lor per-
sonale, sau dobândite prin el-
sittorie.
Ei nu pot ocupa nici o altä
functiune sau insárcinare pu-
blicá sau particularil.
CAPITOLUL II
Mobilizarea
283. Fiecare comunä ruralä
are cats un sef de garnizoang
numit de autoritatea militark
care indeplineste lucrärile de
mobilizare in timp de pace.
284. Seful de garnizoaná are
atributiunile determinate de in-
structiunile Ministerului Arma-
tei.
285. Seful de post (sectie), in
comunele rurale de resedin(ä,
in care nu se aflä alte trupe cu
resedintrt permanentä, are ur-
mätoarele atributiuni:
a) Executä controlul asupra
tuturor sailor de garnizoang
din raza postului (sectiei);
b) Fac controlul actelor pe
baza cärora gradele inferioare
de sub drapel se gäsesc in per-
misie, concedii, etc., observând
cleaproape tinuta, purtarea
atitudinea ostäseascä a acestora
ori de câte ori li intâlnesc;
c) Vizeazá biletele de voie sau
concedii a gradelor inferioare
din comuna de resedintd, atat
la sosire, cat si la plecare;
d) Raporteazá corpului sau
serviciului respectiv, prin le-
giune, pe toti militarii cari au
comis abateri dela prescriptiu-
www.digibuc.ro
137
nile regulamentare sau au avut
purtäri rele.
Fiind ofiter de politie judi-
ciará militará, dreseazä acte;
e) Executá cercetärile ordo-
nate de autoritätile militare,
urmáreste i prinde pe infrac-
torii militari, trimitându-i cor-
purilor din care fac parte, iar
actele le inainteazá prin legiune;
f) In unire cu autoritätile ci-
vile, asigurá cartiruirea orh de
câte ori un militar sau o trupá
se opreste vremelnic sau in tre-
cere In interes de serviciu prin
comung;
g) La mobilizare jandarmii
executá toate atributiunile ce
le sunt stabilite prin regula-
mental de mobilizare al arma-
tei.
CAPITOLUL iii
(Art. 23 din statut)
286. Ofiterii de jandarmi
stint supusi legii cásátoriilor In
armata.
Aprobarea cAsätoriei se dä de
Inspectoratul General al jandar-
meriei.
287. Crtsátoriile jandarmilor
sunt permise numai dela gra-
dul de sef de patrulá In sus si
cu autorizatiunea inspectoratului
respectiv.
288. Actele ce inainteaa e-
rarhic, trebuie sá cuprindá: o
cerer& din partea celui te se
crtsátoreste si actele oficiale din
care sa rezulte profesiunea si
moralitatea persoanei cerutá in
cásätorie.
289. Copie dupä actul de ea',
sátorie, sau in caz de divort,
copie dupa sentinta de divort,
se inainteazá erarhic, de ur-
gentil, legiunit sau inspectora-
tului.
138 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
CAPITOLUL IV
Recompense
(Art. 24-27 din legea S. J. R.)
290. Jandarmii pot fi recom-
pensati pentru spiritul lor de
disciplinl, conduit& si fapte de
eroism, curaj civic, precum
pentru modul cum 10. Indepli-
nesc serviciul prin:
a) Citarea prin ordin de zi;
b) Recompense bänesti;
c) Concedii;
d) Certificate de bun& purtare.
Ei pot fi propusi si la una din
decoratiile: Medalia bArbgtie
credintä, Serviciul credincios,
Crucea militarA de argint, Vir-
tutea militará de argint, Crucea
serviciului credincios si Coroana
României clasa V.
291. Recompense le si deco-
rarea ofiterilor se face conform
cu prevederile instructiunilor in
vigoare, date de Ministerul Ar-
matei, pentru ofiteri.
292. Citärile prin ordin de
zi se pot face de legiune, in-
spectorat sau inspectoratul ge-
neral, fie direct, fie dup& pro-
punerea sailor erarhici.
Ele trebuesc motivate si co-
municate prin ordinul circular
general.
Citarile prin ordin de zi se ci-
tesc la toate formatiunile, la ra-
portul zilnic.
0 copie certificatä de coman-
dantul legiunii se d6. celui In
cauz5,.
293. Propunerile la una din
decoratiile sau medaliile de mai
sus, se fac de comandantii le-
giunilor si se Inainteaz& erarhic
Inspectoratului General al jan-
darmeriei rurale.
294. Recompense le banesti se
acord& de Inspectoratul general
al jandarmeriei din fondurile
Inspector atului General.
295. Recompense le b&nesti se
pot acordk jandarmilor si de
www.digibuc.ro
Prefecturi, Directorate si Mini-
sterul de Interne.
296. Dad. autoritdtile sau
particularii voesc sá recompen-
seze vreun jandarm i li se a-
dreseazá direct, acesta le va da
deslusiri pentru a le inaint& au-
toritätilor superioare jandarmu-
lui, care sunt In drept sá sta-
tueze asupra unor asemenea re-
compense.
Primirea acestor recompense
se apron, de comandantul le-
giunii, inspector sau inspecto-
rul general.
Propunerile pentru legiuni,
vor fi aprobate de inspectorat.
297. Pe langd concediul de
15 zile anual, la care au drep-
tul jandarmii, li se mai pot da
concedii, ca recompensá, dupá
aprobarea sefilor erarhici, ast-
fel: pan& la 5 zile se aprob& de
comandantul legiunii, pang, la
10 zile de ofiterii superiori de
control, pang, la 12 zile de aju-
torul inspectoratului, panä la
15 zile de inspectorat si 30 zile
de Inspectoratul General.
Concediile ca recompensä, sunt
irevocahile.
298. Certificatul de bung pur-
tare se poate acordh jandarmi-
lor ce nu mai fac parte efectiv
din cadrele jandarmeriei. Jan-
darmilor Indepärtati, ca másurá
disciplinará, nu li se pot acordà
asemenea certificate.
Se elibereazä, dupá avizul se-
filor erarhici, de inspectorat.
PARTEA II
Serviciul Jandarmeriei Rurale
TITLUL I
Indatoririle generale ale jandarmilor
CAPITOLUL I
InsuOrile jandarmilor
299. Insusirea de apetenie a
jandarmului trebuie s& fie dis-
ciplina, care implia executarea
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
ordinelor primite dela superiori,
respectarea intocmai, a ¡Tide-
toririlor impuse de legi i regu-
lamente.
300. Ordinul dat de superior
constiinta depling a ras-
punderii ce-si asuma dându-l.
Primirea ordinului de catre
acel chruia se adreseaza
indatorirea de a-1 execute,
strict, la timp si fará discutie,
nici sovaire.
301. Celelalte Insuiri, ce sunt
cerute unui jandarm, sunt:
cinstea, curajul, cumpätarea,
patriotismul, iubirea dreptatii
respectul legii.
302. Jandarmii trebuesc sá
fie vesnic preocupati de a päzi
prestigiul corpului cu sfintenie,
infrânându-si pornirile josnice
ferindu-se de relatiuni degra-
datoare, sau compromitatoare.
Ei trebuie sh, se sfatueasca
intre ei ì sá observe pentru a
nu pasi pe cM gresite sau a fi
ispititi de pilde rele.
303. In exercitiul serviciului,
si chiar in afarä de serviciu,
jandarmul nu poate primi da-
ruri sau alto avantaje, nici pen-
tru sine, nici pentru rude sau
sefii erarhici, direct sau prin
altii.
El e dator a respinge dease-
menea orice promisiuni sau o-
ferte, ce i s'ar face in acest
sens.
304. In indeplinirea serviciu-
lui jandarmul nu se va lash
influentat de legaturi de rude-
nie, prieteni sau alte senti-
mente personale.
Serviciul trebuie sti-1 indepli-
neasca impartial, constiincios,
cu buná credinta si cu iubire de
dreptate.
305. Comite un abuz, jandar-
mul care, calcandu-si indatori-
rile oficiale, produce pagube u-
nora sau folos altora, desi el
nu impartaseste nici un avantaj
material.
www.digibuc.ro
139
CAPITOLUL II
Vizitarea localurilor publice In fi afará
de serviciu
306. In timpul serviciului
este interzis cu desávarsire jan-
darmilor sa intre in localuri pu-
Nice (carciumi, cafenele, restau-
rante, etc.), pentru a mânch sau
a petrece, afará de cazuri cu
totul exceptionale.
Când jandarmul, Mud in ser-
viciu, a intrat in vreo cârciuma,
este obligat sá raporteze desure
aceasta, sefului de post.
Daca Insá jandarmul este o-
bligat, in interesul serviciului,
sá intre In local, va ramâne a-
colo numai atht, cat este nece-
sar, in care timp nu va depune
arma.
307. Jandarmul fn afará de
serviciu poate intrh in restau-
rant, cafenea sau alt local pu-
blic, cu familia, rude sau pen-
tru scurth. duratá, cu cunostinte.
Este interzis jandarmului ca
sa petreaca noaptea intreaga in
cârciuma sau sä faca scandal.
Dacá jandarmul ar observe, sau
ar luh cunostinta ca unul din
camarazii sai s'a ametit de bau-
tura sau face scandal, va cauth
sä-1 Indephrteze, de Indata, din
local si va raporth sefului e-
rarhic.
Jandarmul nu poate intrh In
localuri cu reputatie rea sau in
so cietatea oamenilor compro-
mist Dach, totus a ajuns inteo
astfel de situatie, fárá voia sa,
se va sustrage imediat, in mod
discret.
CAPITOLUL III
Re lafiunile jandarmllor 011 diferite per-
soane oficiale i particulare
308. Inferiorii se adreseaza
superiorilbr cu politeth, si de-
ferentä; superiorii vorbesc infe-
riorilor cu hotarire, ;Ma, tru-
140 LEG! E UNIF1CAE. 16 Martie 1931
fie sau batjocurä; tutuirea cu
inferiorii este interzisd.
309. Cknd se gdsote in vreo
comund de resedintä a postului,
vreun membru al Familiei Re-
gale, ofiteri, ofiteri strdini, sau
sefii autoritatilor administrative:
prim-pretor, pretor, prefect, pre-
sedintele delegatiei permanente,
directorul general al politie1,
directorul ministerial local, sub-
secretar de stat sau mini$trii
sefii autoritatilor judiciare core-
petinte, $efii de posturi, sunt
datori a se prezenth de indatd
in tinuta reglementard.
310. Jandarmul trebuie ca
intotdeauna sd vorbeascd cuge-
tat cu functionarii administra-
tiei, sä se limite la relatiuni "de
serviciu i sd nu fie prea conau-
nicativ.
In contactul cu agentii de po-
litie va aye& intotdeauna In ve-
dere buna intelegere.
311. Este interzis ofiterilor si
jandarmilor sá colaboreze, sub
orice forma, la diferite ziare,
se amestece in discutii politice
sau sá ia parte la intruniri pu-
Nice, en caracter politic.
312. Jandarmul este obligat
a avek, o atitudine cuviincioasä,
fatá de persoanele civile.
Persoanelor cari ocupd func-
tiuni mai inane, dacd le cu-
noaste pozitia sociald, li se a-
dreseazd cu titlul corespunzdtor.
313. Jandarrnii sunt datori
sd apere ì sa trimitd la urma
lor pe copiii rátáciti sau apucati
pe cdi gresite.
314. Va da informatiuni
ajutorul cerut persoanelor cari
li se adreseazd, cu cea mai mare
bundvointd, dacà imprejurdrile
ingaduesc. Dacd nu ar Iputek
da informatiuni sau ajutor, va
lámuri cuviincios pe cel care i
le cere.
315. Jandarmul niciodatd nu
va ardth nervositate $i nerdb-
dare si nu va refuzh in mod
brusc pe nimeni.
www.digibuc.ro
316. Va cdutà sä cunoascd
toate persoanele cu cari poate
veni in contact in timpul ser-
viciului: prefect, pre$edintele de-
legatiei permanente, iprim-pre-
tor, procuror, judeator de in-
structie, de ocol, chestor, $ef de
detasament de politic, etc.
CAPITOLUL IV
Finnatul In 0 afard de serviciu
317. Jandarmii, in exercitiul
functiunii, nu pot funak, decht
afard din comund sau gdri,
cu ocazia haltelor, in camelá,
grAdind, curte.
Este interzis jandarmilor, sá
intre inteun local particular sau
oficial fumdnd.
In de cursul p limb dri i pe
sträzi nu au voie sd fumeze cu
luleaua.
CAPITOLUL V
Secretul profesional
318. Jurdmântul obliga pe
jandarm, la pástrarea secretu-
lui, in toate chestiunile de ser-
viciu.
Pentru pástrarea secretului nu
se pot divulgh ordinele primite,
cu /caracter militar sau privi-
toare la siguranta publica, pre-
cum si tot ce a alma dela $efii
erarhici, camarazi, functionarii
autoritátilor civile sau chiar
dela particulari.
Deasemenea este interzis de
a discutà chestiuni de serviciu
in fata persoanelor necompe-
tente, de a face declaratiuni cari
aruncd lumind asupra serviciu-
lui, asupra vietei interne din
cazarmä, de a face critica dis-
pozitiunilor luate de sefi, cama-
razi i autoritáti.
Nu va comunick nimic din
rezultatul cercetárilor fácute.
Nu va face comunicdri pre-
sei privitoare la chestinnile de
 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
serviciu, nici direct, nici indi-
rect.
CAPITOLUL VI
Respectul datorit jandarmilor
319. Jandarmul Isi exercita
actiunea sa, Intotdeauna In ti-
nutá militard.
In nici un caz, nici direct, nici
indirect, jandarmul nu poate
primi misiuni oculte; asemenea
misiuni ar jicni caracterul sdu
veritabil si de reprezentant al
fortei statului.
320. Insulta, amenintarea, a-
tacul sau rezistenta, cu violentd,
fatä de jandarmul In exercitiul
functiunii, e socotitd ca sdvar-
sitá fatá de un functionar pu-
blic sau santineld militard
se reprimd In conformitate cu
legile civile si militare.
321. Jandarmii se bucurd, de
acelas tratament din partea se-
filor erarhici i militari ca sub-
ofiterii activi din armata.
Ei nu pot fi mustrati nicio-
dare', In public.
Jandarmul va fi Intampinat
sau chemat, atât de autoritáti,
cat si de particulari, cu titlul
Domnule" sau Dumneavoa-
strá" si nu este permis nima-
nui, militar sau functionar pu-
blic, O. se poarte brutal cu el
sd-i stirbeascd prestigiul.
322. Când un jandarm a fost
insultat, calomniat sau acuzat
pe nedrept, el este obligat a ra-
porth imediat sefului sáu erar-
hic.
Seful ierarhic este obligat sá
Inainteze raportul jandarmului,
pe cale erarhicd si fdrä. Intâr-
ziere legiunii.
Comandantul legiunii, cerce-
teazd raportul si-l. Inainteazd,
dupd caz judecátoriei de ocol,
sau parchetului, cand crede cá
va putea obtine pedepsirea vi-
novatului.
Dacá insulta sau calomnia se
www.digibuc.ro
141
referd la Indatoririle de servi-
ciu ale jandarmului, comandan-
tul legiunii da o autorizatie for-
mall, pe care cu cererea jan-
darmului, le trimite parchetului
competent.
Cererea jandarmului, scrisd si
semnatá de el, va cuprinde men-
tiunea cá solicitá deschiderea
actiunii publice.
CAPITOLUL VII
Cunostintele jandarmului legate de
localitatea unde îí executá serviciul
323. Jandarmii postului sunt
datori sa" cunoascä cat mai bine
teritoriul i populatia postului.
324. Teritoriul se cunoaste
atunci cand jandarmul se poate
orient& oriunde s'ar gasi, si
când poate sa ajungd In timpul
cel mai scurt i pe calea cea
mai buná acolo unde interesul
serviciului cere.
325. Populatia se cunoaste,
atunci când se stie cu anroxi-
matie numdrul locuitorilor, nu-
nadrul muncitorilor din fabrici
si mine si spiritul lor, dacd se
cunosc locuitorii, pe nationali-
tdti, confesiuni, ocupatii, felul de
trai, precum i particularitáti,
moravuri, aspiratiuni si do-
leante.
Jandarmii trebuie sd cunoascd
nominal pe acele persoane, cu
cari pe temeiul functiunii lor,
trebuie sä aibl relatiuni, adicd,
pe: primari, notari, secretari,
toti agentii de politie, membrii
delegatiei permanente si ai con-
siliului; deasemenea trebuie sä.
cunoascd, nominal, si pe oamenii
culti, cu situatii bune, ea,: preoti,
proprietari, comer-
cianti, etc., pentruca, dela ei pot
obtine. jandarmii informatiuhi
necesare serviciului i pentrucd
acestia au o influentd. mare, a-
supra massei locuitorilor.
Jandarmii vor exercith o con-
142 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Until% supraveghere asupra ur-
mätorilor
1. Delicventii recidivisti.
2. Persoanele puse, pe baza le-
gii sau regulamentului, sub su-
praveghere politieneasa si con-
darnnatii pusi In libertate con-
ditionatä.
3. Tiganii nomazi, cersetorii
vagabonzii.
4. Acei cari sunt cunoscuti de
populatie ca suspecti, chiar dacä,
nu au fost condamnati.
5. Acei, In contactul arora
minorii sunt expusi la depra-
vare moralä, precum i minorii
deazuti.
6. Acei cari sunt banuiti, pen-
trucä cheltuesc mai mult cleat
le 1ngädue situatia lor mate-
rialä sau pentrua s'au Imbo-
gätit 1ntr'un timp prea scurt.
7. Proprietarii arciumilor
hanurilor, cu reputatie rea. Acei,
cari dau ocazie ca sä se sävä,r-
seasa infractiuni In localurile
lor, precum i acei cari täinuesc
lucruri provenite din infractiuni
gAzduesc indivizi certati cu
justitia.
8. Braconierii.
9. Anarhistii, spionii, instiga-
torii de tot felul si sträini sus-
pe cti.
Pe acesti inclivizi, jandarmii
trebuie sä-i observe, sä, le cu-
noasa situatia lor materialä,
apuaturile, precum i legátu-
rile lor de trai.
CAPITOLUL VIII
Cunoasterea legilor í regulamentelor
326. Jandarmii sunt datori
sä cunoasa legile, regulamen-
tele, ordonantele si instructiu-
nile cari privesc serviciul lor
care sunt In vigoare.
CAPITOLUL IX
Semne de respect
Sectia 1
In general
327. Jandarmii trebuie, In
www.digibuc.ro
toate Imprejurárile, ziva si
noaptea, In serviciu ca si in a-
far% din serviciu, sä arate cu-
venitul respect superiorilor lor
prin salut.
Superiorii sunt datori sä rds-
punciä salutului ce primesc.
328. Forma salutului, salutul
In diferite imprejurári, locul de
onoare si salutul In cazul and
jandarmii constituie o trupá In
front, se executd la fel ca In
armatá.
Sectia 2
Salutul jandarmilor fafii de
gradele din armatd
329. Elevii jandarmi salutä
ofiterii i toate gradele din ar-
matä, si au dreptul la salutul
ostasilor panä la gradul de ser-
gent inclusiv.
Jandarmii i efii de patrulä
salutä ofiterii si toate gradele
din armatá, cu Incepere dela
gradul de plutonier in sus si au
dreptul la salutul ostasilor, pAmit
la gradul de sergent inclusiv.
Se salutá reciproc cu sergentii
reangaj at i.
Janclarmii sefi de posturi sa-
lutä ofiterii i toate gradele din
armatä, dela gradul de plotonier-
major inclusiv si au dreptul la
salutul ostasilor si reangajatilor
din armatä panä, la gradul de
sergent reangajat inclusiv.
Se salutä reciproc cu ploto-
nierii.
Jandarmii sefi de sectie salutá
ofiterii din armatä si au drep-
tul la salutul tuturor ostasilor
pämä la gradul de plotonier in-
clusiv.
Se salutá reciproc cu ploto
nierii-majori.
Sectia 3
Salutul functionarilor civili
administrativi i judiciari
330. Ministrii, subsecretarii
de stat, directorul ministerial
local, directorul general al po-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie
litiei, prefectul, presedintele de-
legatiei permanente, judecAtorul
de ocol, judeatorul de instructie,
prim pretorul, prim-presedintele
tribunalului, membrii ministe-
rului public si presedintele Curtii
de Apel, cari sunt cunoscutd de
jandarmi, prin contactul lor de
serviciu, au dreptul la salutul
jandarmilor din circumscriptia
respectivä.
Sectia 4
Modul de prezentare
331. Când jandarmii se pre-
zintä i vorbesc cu MM. LL. sau
cu membrii F'amiliei Regale, in-
trebuinteazä cuvintele Maiestate,
Maiestatea VoastrA, AltetA Re-
galä.
Când vorbesc cu un superior
militar, fnainte de numirea gra-
dului, intrebuinteaz&, cuvântul
Domnule".
Când vorbesc eu functionarii
civili, titlul lor se precedeaz&
cu cuvântul Domnule".
Când se adreseazä unui in-
ferior, li denumesc gradul care-1
poartii si la nevoie, se adaugä
numele.
332. Ordinele verbale primite
de inferiori se repetä imediat
se raporteazil executarea bor.
333. jandarmii cari se pre-
zintA Membrilor Familiei Re-
gale sau superiorilor militari din
jandarmerie i armatA, se o-
presc la .3 pasi in pozitie, salut&
si spun cu glas tare: SA, trAiti
Maiestate, Altetá Regall, Dora-
nule (gradul), sunt (gradul, nu-
mele i pronumele) dela postul..
astept ordinele d-voastre.
DupA ce jandarmul a salutat,
lasd mane, in jos si std in po-
zitia de drepti, räspunzänd in-
trebärilor ce i se fac, f ArA a mai
saluth sau a mai repeth formula
de mai sus.
La plecarea superiorului jan-
darmul salutA din nou i spune
www.digibuc.ro
1931 143
formula: SA träiti Maiestate, Al-
tetA Regard, Domnule (gradul)"
asteaptA plecarea superioru-
lui.
DacA superiorul ordona inf e-
riorului sA plece, jandarmul, la
plecare, salutA din nouA, spune
formula de mai sus si pleaca,
fácând o jum&tate de intoarcere
sau o intoarcere la stânga sau
la dreapta (niciodat4 stânga
Imprejur).
334. Când se pun gradelor
inferioare intrebäri, salutA
zic: SA tráiti Maiestate, Altet&
Regald, Domnule (gradul)", lasA
raâna in jos, stau in pozitie
räspund la intrebári, fArá a mai
salutà sau repetk formula.
Când superiorul se depärteazA
sau Intrerupe convorbirea, jan-
darmul salute', din nou i zice:
SA träiti Maiestate, Altetä Re-
galA, Domnule (gradul)".
335. Jandarmii cari se pre-
zintA sefilor civili superiori lor,
se opresc la trei pasi, iau o po-
zitie cuviincioasä, salutA
spun: Domnule prefect, Dom-
nule pretor, etc., am onoare a
mg prezentâ, sunt elevul jan-
darm (numele i pronumele)
dela postul
336. Jandarmii se adreseazA
celorlalti functionari civili
persoane particulare cu cuvân-
tul: Domnule, DoamnA", etc.
337. Când jandarmii sunt
cu armele, se prezintA In acelas
mod, luând arma pentru onor
numai pentru membrii Fami-
liei Regale si pentru toti ofiterii,
conform prevederilor Regula-
mentului serviciului interior,
pentru toate armele.
338. Când un grad inferior
are de dat unui superior un o-
biect (pachet, scrisoare, etc.), se
prezintä in modul aratat mai
sus, având grijä ea dupl immâ-
nare s& se retragä un pas, astep-
tând In pozitia drepti" räspun-
sul sau ordinul superiorului.
339. Ofiterii se conform& in-
144 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
tocmai regulelor stabilite de ser-
viciul interior, pentru toate ar-
mele, in ceeace priveste rä spun-
sul la semnele exterioare de
respect.
Sectia 5
So sirea superiorilor In lo alurile
ocupate de jandarmi
340. Cand ofiterii de jan-
darmi sau $efii de sectie sosesc
la un post de jandarmi unde
se gäseste un numär oarecare
de jandarmi, cel care Ii vede
intai comanclä drepti, sau la
rand drepti", conform Serviciu-
Interior pentru toate armele.
Jandarmii se ridick se des-
coperä, dad, sunt in interior,
se Intorc cu fata la superiorul
ce a intrat In local si pAstreaz&
pozitia de drepti pang cand su-
periorul ordonl repaus.
Dacä jandarmii au arma pe
umgr sau sunt Incini cu sabia,
nu se descoperä.
Dupá ce superiorul ordona
repaus", jandarmii merg la
rastele, se incing, iau toti a-
ceeas tinutä (iarna cu mantale,
vara cu incin$i $i cu
armele $i se a$eaz& pe un rand,
stand in repaus, la locul anume
destinat, a$teptand sosivea su-
periorului.
La sosirea superiorului, cel
mai vechi comanda drepti"
se prezintii, pe rand, cu formula
respectivä.
341. La sosirea superiorilor
civili jandarmii se prezintá ime-
diat, dupg cum s'a prevAzut mai
sus, incin$i i cu arma la umär.
Sectia 6
Onoruri funebre
342. In caz de deces a unui
grad inferior vor luh parte la
Immormântare cât mai multe
grade inferioare, precum i un
www.digibuc.ro
ofiter de jandarmi, $ef erarhic,
delegat.
Pentru cazurile de deces ale
ofiterilor se aplicit dispozitiu-
nile regulamentului
in garnizoanä, pentru toate ar-
mele.
CAPITOLUL X
Tineta
Sectia 1
Portul unif ormei
343. Jandarmii, de toate gra-
dele, sunt totdeauna in uni-
forma.
Ofiterii se conform& regula-
mentelor militare.
344. Tinuta trebuie sä fie
pentru toti jandarmii, uniform&
$i regulamentará; ea este obiec-
tul unei supravegheri neincetate
a tuturor $efilor erarhici in
jandarmerie i indeosebi a co-
mandantilor de legiuni $i sub-
ordonatilor
Sectia 2
Dif erite tinute
345. Uniforma si tinuta jan-
darmilor este aceea prbvazut6.
de regulamentul special de ad-
ministratie al jandarmoriei.
346. Ori de ate ori jandarmii
päräsesc postul in dniformii,
ea trebuie sä fie in mod riguros
ingrijitä.
In afard de serviciu, In loca-
luri publice, trebuie sä tie im-
bracat regulamentar i incins
cu centura i baioneta (sau sa-
bia).
In serviciul exterior trebuie sä
fie inarmati.
In trásurá sau tren vor luh
baioneta dela armk.
-Intotdeauna nasturii sh, fie
incheiati, capela push drept, tre-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sele i eghiletii bine aranjati,
bocancii bine ingrijiti.
Sabia sau baioneta trebuie sit
cadä inapoia vipustei pantalo-
nului i in lungul ei.
Sabia se poartg aggtatg, in
carlig sau in mang., nici odatit
tarandu-se pe pämant.
Lanturile de ceasuri, brelocuri
brätäri sunt interzise a se
purta vizibil.
Este interzis tinerea mainilor
buzunare si de a cetì jurnale
sau alte lucruri in timpul mer-
Sectia 3
Portia doliului
347. Jandarmii cari sunt in
doliu poartä o brgtarg de zä-
branic sau de postav negru dea-
supra cotului bratului stâng.
Sectia 4
Portul prului, al barbei
mono clului
348. Pgrul se poartg tuns po-
trivit, iar rasul barbel este fa-
cultativ.
Cei ce nu poartg, barbä, tre-
buie sit se radä cat mai des.
Sefii erarhici sunt datori a
vegheà ca pieptändtura, portul
bärbil i mustgtilor sg nu cadä
In exagergri.
Portul monoclului este inter-
zis. Cei cari, in baza unui cer-
tificat medical, au nevoie, vor
purtà ochelari, cu numdrul ocu-
lar respectiv, dupg nevoie, pen-
tru ochiul in suferintä, iar pen-
tru celglalt cu sticlg
Sectia 5
Portul unif ormei In strdintttate
349. Jandarmii nu pot purta
uniforma in sträingtate cleat
in cazul misiunilor speciale
www.digibuc.ro
26493. C. Hamangiu, vol. XIX, 10
145
r
in conformitate cu instructiu-
nile ministeriale.
Ofiterii in voiaj In sträingtate,
cari doresc sit asiste in tinutä
la ceremonii, trebuie sä se a-
dreseze reprezentantului Roma-
niei din acele tgri, spre a obtine
dela el aceastg autorizatiune.
TITLUL II
Drepturile í obligatille jandarmeriei
CAPITOLUL I
Somaflunile
350. In imprejuräri exceptio-
nale, cand jandarmul trebuie
sä, intervinä energic, va preceda
somatiunea sa cu cuvintele: In
numele legii".
351. La somatiunile legale
ale jandarmului toate persoa-
nele, fgrá consideratie de situa-
tia lor socialä, sunt datoare sit
se supund.
352. Cand se face o soma-
tiune, jandarmul se va tine la
o departare atat de mare fatil
de cel somat, inst st poatä pre-
yen! orice rezistentg i sit poatä
intrebuinta arma In orice mo-
ment, observand fgra intreru-
pere individul somat. Jandar-
mul va veghea ca nimeni sa
nu se poata apropia de el, sau
sä-i ajungd In spate.
Jandarmul va WA, arma la
mama, färä a intoarce piedica
la stânga.
CAPITOLUL II
Interventia oficíall
353. dandarmul intervine o-
ficial, de regulg, dacg, este in
serviciu si este inarmat.
Dact singur nu va putea sa-
tisface cerintele, va cere ajutor
dela armatä sau dela agentii de
pohitie inarmati, cand localul
postului ar fi indepärtat.'
146 LEGI DE UNIF1CARE. 16 Martie 1931
In caz de primejdie, chiar
când nu s'ar gag iun ajutor
imediat i apropiat, jandarmul
nu va alit& sä se sustragd In-
datoririlor sale pentru a se pune
In sigurantd, ci va sta locului
cu tot curajul.
CAPITOLUL III
Aldsuri preventive si represive
354. Jandarmul In serviciu
poate hi& urmAtoarele másuri
Preventive si represive.
a) Atragerea atentiei;
b) Denuntarea;
c) Aducerea sau Inaintarea;
Oprirea sau detinerea;
e) Inatusarea;
f) Intrebuintarea armei;
g) MAsuri exceptionale.
Jandarmul, de regulä, va In-
trebuinta mai Intai mAsurile
cele mai blAnde, iar la cele mai
severe va apela numai atunci,
când cele dintiti au rämas färä
rezultat.
Sectia 1
Atragerea atentiei
355. Atragerea atentiei se In-
trebuinteaa, pentru a preveni
o infractiune, pagubA sau neno-
rocire.
Atragerea atentiunii se mai
IntrebuinteazA pentru a opri
continuarea infractiunii trice-
pun., sau and interventia tre-
buie facutä imediat, etc. In a-
ceste cazuri atragerea atentiei
poate fi precedatä de somatiune.
Când atragerea atentiunii a
fost precedatä de somatiune, da-
toria jandarmului este de a de-
nuntà maul.
356. Ori de ate ori se con-
statä cä majoritatea populatiei
nu cunoaste unele infractiuni, In
special contraventiile in vigoare,
jandarmii sunt datori a cere au-
toritätilor administrative publi-
carea kr.
www.digibuc.ro
Sectia 2
Denuntul
357. Denunt se numeste Incu-
nostiintarea ce se face despre
vreo alcare a legii penale.
and jandarmul observA ea
s'a sävärsit o infractiune, este
obligat sA o aducA la cunostinta
sefului de post, verbal sau scris.
Sectia 3
Aducerea sau inaintarea
358. La postul de jandarmi
sau la autoritatea competintä
aducerea unui individ se face,
fie din initiativä proprie a jan-
darmului, fie In baza unui man-
dat.
La aducerea unui individ se
va stabill identitatea.
La nevoie se poate folosi in
acest scop somatiunea".
Daa. individul de adus nu
stie româneste, direct sau prin
interpret, va puta, fi somat
In limba lui.
Se va Infätish i mandatul,
dacä aducerea se face In baza
acestuia.
Individul poate sä, nu fie stin-
gherit fn libertatea sa indivi-
dualä dupA ce i s'a adus la cu-
nostintA motivul sau mandatul
de aducere i dad, timpul in-
gIdue si este sigurantä a in-
dividul nu se va sustrage. Poate
deasemenea fi läsat a-si aranj
lucrurile, a se imbräcä, etc.
El nu poate fi tnatusat, iar
In caz de evadare, nu se poate
Intrebuintä arma contra lui.
Daa, individul care tretatie
Inaintat, s'ar opune sau ar In-
cera sä, zAdArniceasa aduce-
rea sa, el va fi considerat ca
detinut.
Sectia 4
Detinerea
359. Detinerea este ace& mä-
surl politieneasa prin care se
 LEGI OE UNIPICARE. 16 Martie 1931
rapeste libertatea individuala a
unui individ, in urna unui man-
dat sau in cazurile determinate
de lege.
Detinerea se face intrebuin-
tand cuvintele: In numele le-
gii esti detinut".
Daca detinutul nu stie roma-
neste, se pot repeth si in limba
Inteleasa, de el.
Cand detinerea se face pe baza
unui mandat de arestare, se va
comunica detinutului mandatul,
precum si autoritea careia va
fi inaintat.
Detinerea se face, pe cat po-
sibil, in fata functionarilor au-
toritatii comunale sau a 2 mar-
tori asistenti, stabilinduse si
identitatea.
Se pot lua masurile de pre-
cautiune pentru ca detinutii sä
nu scape, evitandu-se oHce
scandal.
Masurile represive se vor Rib,
numai In cazul cand inainta-
rea nu se poate face fárá ele.
Cand individul detinut doreste
Ed fie Inaintat cu trasura sau
trenul, pe cheltueala proprie si
acopera imediat cheltuelile pen-
tru transportul WI si a patru-
lei, i se poate ingadui, daca pa-
trula nu are motive contra a-
cestei cereri.
Sectia 5
Incdtwarea
360. Incatusarea este o ma-
surä de prevedere si siguranta,
pe care o aplica jandarmul fata
de detinut, legându-i mainile cu
catusele.
Incatusarea o poate dispune
seful patrulei sau seful postului.
Cand jandarmul este singur
in serviciu, de regula nu va In-
&Musa; daca totus ar aye& ne-
voie, va aplica catusele cu aju-
torul oamenilor de incredere din
comuna.
Cand patrula are efectiv de mijloc de a-1 opri;
www.digibuc.ro
147
2 sau mai multi oameni, seful
patrulei va hotari jandarmul
care sa incatuseze.
eful patrulei raspunde de in-
catusare.
Incatusarea se face in camera.
Nu este ingaduit a se strange
catusa peste masur5 pentru a
provoch dureH.
Incatusarea abuziva si fart,.
motiv se pedepseste aspru.
De reguld, catusele nu se vor
aplich minorilor.
Despre aplicarea catuselor, cat
si despre cauza care a provo-
cat-o si durata ei, se va raportà
sefului de post si autoritätii ca-
reia s'a inaintat detinutul.
361. Fiecare post de jandar
mi va avea cate 2 perechi de
catuse, de regula de acelas mo-
del, cu instructiuni de intre-
buintare.
362. Nu poate fi incatusat
cleat individul detinut si nu-
mai in urmatoarele cazuri:
1. Dacá opunerea lui nu poate
fi infranta altf el.
2. Daca existä teama unui a-
tac periculos din partea lui.
3. Daca exista temere de eva-
dare,
4. Daca transferarea se face
noaptea sau prin ceata deasä.
etc., sau prin tinuturile unde
imprejurarile ar putea favorizà
scaparea, sau unde se gasesc
indivizi periculosi.
5. Cand starea sufleteasca a
individului este agitata.
O. Criminalii periculosi vor fi
intotdeauna incatusati.
Sectia 6
Intrebuinfarea armei
363. Jandarmii in serviciu au
dreptul a intrebuinta arma:
a) Mid se afla in legitima a-
parare;
b) Dacd, In caz de crima, in-
fractorii fug si la somatiile le-
gale nu se predau si nu este alt
148 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
c) In caz de evadare sau fuga
de sub escorta a condamnatilor
si urmäririlor pentru crime, când
nu se opresc la somatiile legale;
d) Sub comanda, la ordinele
comandantului, care singur ras-
punde de ordinul dat.
364. Cand jandarmii nu exe-
cuta serviciu nu pot intrebuinta
arma cleat in cazuri de legi-
tima aparare.
365. Folosirea armei este un
drept facultativ, nu i o obliga-
tiune.
Cand nu sunt constrani, sau
cand exista pentru atingerea
scopului i alte mijloace deal
arma, aceasta nu se intrebuin-
teaza.
Prin cuvantul arma se bite-
lege arma in serviciu a jandar-
mului, adica baioneta i cara-
bina.
Apararea" este legitima, and
este necesara spre a respinge
un atac material si injust con-
tra persoanei sale sau a altora.
Tot in legitimä aparare este
apdrarea necesarä pentru Inla-
turarea unui atac amenintator,
nedrept si direct, indreptat in
contra persoanei sau averii ce-
lui atacat, sau in contra persoa-
nei sau averii altuia. (Codul din
Transilvania).
Depasirea limitelor legitimei
aparari de frica, spainad sau
din cauza turburarii nu se pe-
depsete.
366. Prin cuvântul crima",
prevazut la alin. b din art. 363,
se intelege fapta numitä astfel
de codul penal, nu calificarea
datä de judecator. Calificarea
faptei ca crimá, precum i le-
gatura intre crima i infractor
o face jandarmul, in baza pro-
belor sau indiciilor ce are, Ina-
inte de intrebuintarea armei.
In cuvantul de infractori stint
cuprin$ii i complicii.
In ceeace privWe evadarea
sau fuga, prevazutä la alin. e,
nu se face uz de arma dacd in-
www.digibuc.ro
fractorii se predau, nu fug sau
cand exista alt mijloc de a-i o-
pri.
367. In cazul alineatului
art. 363, calificarea crima e data
de autoritatea judiciara compe-
tenta.
368. Sub comanda, la ordinele
comandantului, arma se intre-
buinteazd in conformitate cu
dispozitiile anexei A a Regula-
mentului asupra serviciului in
garnizoanä.
369. Cand jandarmii fac ser-
viciu de santinela au dreptul sá
intrebuinteze arma in cazurile
prevazute de art. 113 al Regula-
mentului asupra serviciului in
garnizoana.
370. Jandarmul numai atunci
poate tntrebuinta arma, and e
constrans, adica and nu are
alt mijloc pentru atingerea sco-
pului prevazut de acel articol,
numai atât cat e absolut ne-
cesar. In toate cazurile, e obli-
gat sa procedeze cu cea mai
mare crutare posibila.
371. Inainte de a trage cu
arma, se va intrebuinth dad.
este Posibil, baioneta.
372. Intrebuintarea armei Im-
potriva räu facatorilor este ad-
misa numai atunci and nu se
pericliteaza vieat a altor per-
soane.
373. Indivizii raniti prin in-
trebuintarea armei, vor primi a-
jutor dela jandarmi.
374. Orice intrebuintare de
arma se va constatà din oficiu
de o comisiune alcatuitä din ju-
decatorul ocolului, pretorul lo-
cal si comanclantul legiunii, pen-
tru a constath dacá a fost sau
nu cazul de a intrebuinta arma.
Initiativa convocarii apartine
fiecaruia din membrii comisiunii
care va luca sub presedintia
judecätorului.
375. De rezultatul cercetarii
se va dresh un proces-verbal
care se va Inaintà Inspectoratu-
lui dé Jandarmi.
 LFSI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Dacà se conchide cä intrebuin-
tarea armei a fost justificatà,
actiune publica nu se va puteh
deschide decât la plângerea pär-
tii lezate care se va fi constituit
parte civilà.
Sectia 7
Mdsuri exceptionale
376. Câmd escortarea indivi-
dului detinut nu este postbag
nici dupti amenintäri sau
tusare, patrula de jandarmi va
cere träsura sau alt mijloc de
transport dela primärie si dacd
n'ar obtine aceste mijloace, se
va cere ajutorul persoanelor din
apropiere.
Flax& individul detinut i in-
catusat la ma.ini se opune a
merge si nu este linistit, sau ar
vrea sà, scape, se vor legh
pi cioarele.
Transportarea se poate face a-
tunci cu träsura.
Cu ocazia manifestärilor po-
pulare, primejdioase, când prin-
derea agitatorilor i capilor ma-
nifestantilor este necesará, jan-
darmii pot scoate arma de pe
umár, sä o tiná in mane, stângd,
curea pe antebrat, i cu dreapta
sá punä mâna pe Mptuitor si
astfel sä-1 scoatä din multime.
Ca másurd exceptionalá de
represiune se poate intrebuinth
patul armei, pentru impingere
si nici de cum pentru lovire, si
numai cu ocazia tumulturilor
sau in cazuri extreme.
TITLUL III
Serviciul ordinal.
CAPITOLUL
Atributiuni
377. Atributiunile Jandarme-
riei Rurale, cuprind:
Serviciul ordinar;
www.digibuc.ro
149
b) Serviciul extraordinar.
378. Serviciul ordinar este a-
cela care se executá zilnic, sau
hì epoci periodice si cuprinde:
1. Prevenirea infractiunilor.
2. Mentinerea j restabilirea
ordinei in caz de turburári.
3. Paza sigurantei publice si
de Stat.
4. Adunarea informatiunilor
referitoare la ordinea i sign-
ranta Statului si raportarea lor
organelor in drept.
5. Cercetarea si urmárirea tu-
turor infractiunilor prevazute de
legile civile i militare i ordo-
nantele autoritätilor locale.
6. Prinderea infractorilor, a-
dunarea i pästrarea probelor,
dresarea actelor si inaintarea
impreund cu Mptuitorii autori-
Mtilor in drept, in cazurile ad-
mise de legile in vigoare.
379. Jandarmul este personal
räspunzAtor de executarea ser-
viciului ordinar.
380. Prin serviciu ordinar se
executá serviciul de politie aI
Jandarmeriei Rurale.
381. Serviciul de politie al
Jandarmeriei Rurale se im-
parte in:
I. Politia generalä.
II. Politia administrativä.
TIT. Politia comunalä.
382. I. Politia generalä se
imparte in: politia de sigurantá
de stat, politia de sigurantá pu-
blich 5i politia judiciara.
383. Politia de sigurantá de
stat are de scop prevenirea cri-
melor i delictelor contra sigu-
rantei Statului, sau apärarea
Statului in forma sa actualä de
guvernämânt.
384. Indivizi periculosi sigu-
rantei Statului sunt i acei cari
cu forta voesc sä rästoarne or-
ganizarea socialä a Statului.
Mijloacele de propagandä sub-
versivá contra sigurantei Sta-
tului pot fi: presa, adunärile, a-
socierile de tot felul, etc.
Institutiile contra cärora se
150 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sdvdr$esc de obicei atentate,
sunt: Regele, membrii Dinastiei,
membrii Guvernului tdrii $i in-
stitutiile cu caracter economic
de stat sau particulare.
385. A.tributiunile jandarme-
riei pentru prevenirea crimelor
si delictelor contra sigurantei
Statului sunt de a observa $i a
se informh fda intrerupere a-
supra spiritului populatiei. Mij-
loacele ce se intrebuinteazd in
acest scop, sunt de a raporta la
timp autoritdtilor superioare
chemate a lud mdsuri de in-
dreptare, observatiile sau infor-
matille astigate.
Jandarmul, trebuie sd, observe
neintrerupt indivizii periculosi
sigurantei Statului.
386. Politia de siguranta pu-
blicd are de scop prevenirea cri-
melor i delictelor contra per-
soanelor si contra bunurilor.
387. Mijloacele de actiune ale
jandarmeriei rurale, pentru pre-
venirea acestor infractiuni sunt:
aparitia pe neasteptate $i ob-
servarea indiviilor periculosi
sigurantei publice.
388. Politia judiciard are sco-
pul prevdzut de art. 478.
389. II. Politia administra-
tivd, are de scop:
a) Prevenirea infractiunilor la
legi, regulamente $i ordonante
administrative;
b) A veghea la mentinerea or-
dinei publice;
c) Prevenirea nenorocirilor, ac-
cidentelor sau altor pagube;
d) A acorda ajutorul sdu ne-
norocitilor i celor vdtámati in
conformitate cu principiile de
ocrotire sociald;
e) A executh mdsurile de po-
litie i orice indatoriri ce Ii sunt
impuse prin legi, regulamente si
-ordonante administrative.
390. III. Politia comunald are
de scop, executarea insdrcinä'ri-
lor politienoti, care privesc in-
teresele comunei.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Modal de executare -al servhriului de
pol4ie de sigurantá si adnafristrativá
Sectia I
Observarea rdspdndirii ideilor
si opiniunilor, in massele
populatieti rurale
391. Jandarmii trebuie sd, ob-
serve, Ma' intrerupere, modul
mijloacele prin care se pro-
paga ideile i curentele de opi-
niuni, in mijlocul populatiei ru-
rale.
Raportarea la timp, autorità-
tilor superioare a tuturor obser-
vatiunilor In leggturd cu intere-
sele superioare ale tdrii, este
datoria de apetenie a jandar-
milor.
Sectia 2
Observarea populafiei flotante
si a strdinilor
392. Jandarmii, cu ocazia ser-
viciului, se vor informa, (lac&
s'au asezat In ultimul timp In
comune, sate sau cdtune, fabrici,
instalatii industriale $i ferme,
persoane strdine locului, desi
sunt cetäteni români. Dacd s'au
ivit asemenea persoane sträine
$i nu au calitatea de functionari
publici, se vor informà in mod
discret, asupra felului lor de
traiu, a ocupatiei, etc., $i and
inspird vreo bänuiald, Ii vor ob-
serva cu toatd atentiunea. In-
formatiuni asupra acestor per-
soane se pot cere, daa este ne-
cesar, dela postul sau autorita-
tea politieneasa din raza cd-
ruia au venit.
Observarea acestei populatiuni
flotante trebuie sá se facd in
statiunile balneare $i climate-
rice, cu toatä precautiunea ne-
cesard, pentru a nu stingheri vi-
zitatorii.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
0 deosebitd atentie, se va da
strdinilor, cari nu sunt cetäteni
români, mai cu seam& atunci
child ar puteh fi bAnuiti cä, se
intereseazä de institutiunile noa-
stre de stat $i in special de cele
militare, daci propaga idei sub-
versive in privinta sigurantei
Statului $i a institutiunilor de
stet $i clacä instigd si provoacä
populatia la desordine.
Controlul populatiei se face In
conformitate cu legea pentru
controlul strdinilor, controlul u-
nora din stabilimentele publice
$i pentru infiintarea unui biu-
rou al populatiei, legea pasa-
poartelor, legea pentru regula-
mentarea migratirmilor $i regu-
lamentul pentru serviciul de po-
litie la punctele de frontier* in
porturi, gAri, etc.
Sectia 3
Politia asociatiunilor
393. Asociatiunile care au ca
scop un obiect ilicit (contrar
ordinei publice $i bunelor mo-
ravuri), sau cari sunt formate
in vederea realizärii unui ase-
rnenea scop, sunt cu desávâr$ire
interzise.
Jandarmii vor observh dacd
se constitue societáti ilicite sau
secrete $i vor raporth fárá in-
thrziere, chiar incercarea de a
se constitui asemenea asocia-
tiuni, fdrä a interveni decht In
baza unui ordin scris al auto-
ritdtii competente.
Sectia 4
Intrunirile in localuri inchise
394. Jandarmii trebuie sä, se
informeze asupra miscárilor si
intrunirilor, convocate In cuprin-
sul circumscriptiei lor, ludnd din
tirnp toate mäsurile de preve-
nirea oricdrei turburdri even-
tual e.
www.digibuc.ro
151
Sectia 5
Poliia intrunirilor sub cerul
liber si a manifestatiilor pe
strazi
395. Intrunirile sub cerul li-
ber, sunt permise, afard de cele
de pe cdile publice, piete, etc.,
pentru care se va cere aproba-
rea prealabild a prim-pretorului.
Aprobarea se poate da cu re-
strictiuni referitoare la timpul,
ordinea, directiunea i modul de
desvoltare al intrunirii.
Manifestatiunile sau intruni-
rile färd caracter politic, ca pro-
cesiuni religioase, serbári de pri-
rnávard, cules de vii, cununii,
jocuri, inamormantári, petrecere,
etc., n'au nevoie de autorizatie
prealabild.
Jandarmii le vor aduce la cu-
no$tinta prim-pretorului, pentru
ca el sä, ia mäsurile cuvenite
In vederea mentinerii ordinei
publice, dacd, nevoia se va simti.
396. Sunt interzise orice ma-
nifestatiuni pe strázi sau piete
publice, ftird aprobarea prim-
pretorului.
Sectia 6
Politia serbarilor publice si a
conferintelor
397. Serbárile publice cu un
caracter politic sau de agitatie,
intrá In prevederile normelor re-
feritoare la intruniri In genere.
Conferintele $tiintifice, tinute
in cadrele institutiunilor de
$tiinte, nu sunt supuse contro-
lului politienesc. Dacd se tin In
afara institutiunii, se avizeazd
politia, care se limiteazd la men-
tinerea ordinei publice.
Conferintele $tiintifice sunt sub
controlul politiei numai atunci,
când urmdresc un scop de agi-
tatie.
152 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Sectia 7
(Jbservarea miscdrilor muncito-
resti
398. Jandarmii trebuie sa ob-
serve necontenit miscarea i spi-
ritul muncitorilor din mine, fa-
bric!, instalatiuni industriale de
stat sau particulare, dela lucra-
rile agricole, etc.
Se vor informa asupra cauze-
lor nemultumirilor si a desor-
clinei; and se produc, sii rapor-
teze la timp postului.
Normele referitoare la aplana-
rea conflictelor de munca, sunt
stabilite de Legea privitoare la
regulamentarea conflictelor co-
lective de munch.
Sectia 8
Po litia presei
399. In materie de presä, jan-
darmeria trebuie s5, observe
claca nu se räspandesc pe teri-
toriul postului, imprimate con-
trarii intereselor Statului. Se
vor raporta la timp descoperirile
fäcute, numele editorului, tipo-
grafia, vanzdtorul, etc., prim-
pretorului, parchetului i legiu-
nii.
Actiunea preventivä sau re-
presivä, In materie de presä, nu
se poate exercith, far% ordinul
Inscris al autoritätilor.
Sectia 9
Politia aglomeratiunilor
400. Jandarmii trebuie sa ia
din timp mäsuri pentru a se
prevenì desordinea, a se asigurà
circulatia publicului $i a men-
tine siguranta publica, acolo
unde se Ingrämädesc, din dife-
rite motive, mai multi oameni
la un loc: targuri, accidente, etc.
In cazul cand ordinea trebuie
restabilita i circulatia asigu-
www.digibuc.ro
rata, se et In primul rand un a-
vertisment multimii i clacrt a-
ceasta nu-si are rezultatul dorit,
se poate face apel la forta ar-
matá.
Sectia 10
Dreptul de asistare a jandar-
milor la intruniri
401. Prim-pretorul poate per-
sonal sau sii trimita un dele-
gat al säu, ca sii asiste la In-
truniri, pentru mentinerea ordi-
nei publice.
Când jandarmii asista la In-
truniri, trebuie sii aibä tinuta
regulamentarä.
Sectia 11
Procedura jandarmilor in contra
atrupamentelor cu scopuri
rdsvratitoare
402. Cand seful de post este
informat de existenta unei In-
truniri sau atrupamente mai
mari, cu caracter amenintator,
sau räsvrätitor al ordinei pu-
blice, va concentri toti jandar-
mii postului sub comanda sa si
le va distribul toatä munitiunea
disponibila dela post. Va merge
la fata locului cu jandarmii
se va aseza la o distantä de circa
100 metri, astfel ca spatele sä le
fie asigurat.
Va soma multimea In nu-
mele legii sa se Imprd$tie, con-
trar, se va Intrebuinta arma".
Aceste somatiuni se fac In ur-
mAtoarele cazuri:
a) Dacà multimea nu se Im-
prä$tie;
b) Dacii amenintä periculos
sau ataca cu violentä jandarmii;
c) Dacá ameninta persoane,
bunuri sau institutiuni publice.
Daca Imprejurärile sunt de
a$L naturä, Incât Inainte de a
trage, un atac cu baioneta ar
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
da rezultate, se va executà nu-
mai acesta.
Prima grijd in asemenea Un-
prejurAri, va fi de a se prinde
instigatorii i provocatorii.
Daca ins6 multimea ataca jan-
darmii cu arme sau cu unelte
periculoase i ace$tia sunt pusi
in extrema necesitate, atunci ei
vor face uz de armA, la comanda
sefului, dupd ce acesta a fAcut
somatiunile legale, de va fi po-
sibil.
In asemenea imprejurAri, se
va tinti mai cu searnd asupra
agitatorilor si instigatorilor
principali.
Cand se intrebuinteazd bale-
neta sau focul, trebuesc crutati,
dupA putintd, mosnegii, copiii si
neputinciosii. CAnd miscarea se
märgineste la insulte, huidueli
sau fluierAturi, acestea nu sunt
motive de intrebuintarea baio-
netei sau focului.
DacA in mod exceptional forta
jandarmereascA ar fi insufi-
cientA i acesta ar trebui sA se
retragd, ea se retrage pe cat po-
sibil, fArd värsare de sAnge.
DacA insA ar fi urmäritA de
multime, va puteA trage focuri,
atAt cAt este necesar la apára-
rea lor.
In cazurile prevAzute de acest
articol, dreptul de a face soma-
tiuni, este al membrilor parche-
tului sau prefecti de judet, cAnd
acestia se gäsesc la fata locului.
Sectia 12
Patrularea comunelor, satelor
si celtunelor
403. Comunele se patruleazA
atat ziva cat si noaptea, in asa
chip ca patrula sA aparA pe ne-
asteptate, sA nu se stie de unde
vine si unde merge.
De regulA, se vor patrulà toate
sträzile comunelor. Se va da insA
deosebitA importantá p Artilor
mtirginase, unde de obiceiu lo-
cuesc indivizii periculosi sigu-
www.digibuc.ro
153
rantei, locuitorii sAraci si tiganii
comunei, care fac pe gAzduitorii
sträinilor si indivizilor bánuiti.
Act se aseazA de regula si ti-
ganii nomazi, cersetorii si de act,
se strecoarA In comunä.
In localurile care le frecven-
teazA des publicul, ca: localuri
publice, arciumi, hanuri, prä-
vAlii, fierArii, mori, etc., sA in-
tre din cAnd in când jandarmul
sA vadA, dacA nu se aflä per-
soane sträine sau indivizi bh-
nuiti.
Jandarmii se pot informa dela
proprietarii acestor localurt, cari
adesea sunt mai bine informati
asupra ceIor ce se petrec in co-
munA.
In fiecare comunä se aM oa-
meni cu stare mai bunk mai
inteligenti si cari in urma situa-
tiei lor sociale, au o influentA
continuA asupra populatiei; a-
cestia sunt: preotii, invätAtorii,
notarii, proprietarii si functio-
narii
Cu acestia sA vorbeascA pa-
trula de jandarmi, cand are
ocazia potrivitA si sA se infor-
meze asupra celor ce se petrec in
comunit, se vor cere relatii asu-
pra situatiei muncitorilor si a-
supra conduitei populatiei, a con-
duitei servitorilor si asupra tu-
turor chestiunilor cari privesc
siguranta publicA in genere.
Patrula va observä i va
cAuth sA Inláture orice desor-
dine sau omisiune din care ar
puteh naste vreun pericol sau
nenorocire.
Noaptea se va convinge dacA.
guarzii comunali Ii fac dato-
ria si dacA cArciumile se inchid
la timp.
Va observA cu o deosebitá a-
tentie, casele cu reputatie rea
acelea unde se bánueste, cA
se tin intruniri cu scop de a se
sAvArsi infractiuni sou lucruri
imorale.
Patrula va merge la primArie,
pentru a vorbl cu primarul, a-
supra chestiunilor de sigurantä
154 LEGI DE UNIFICARE. 16 Malik 1931
publica, asupra masurilor, ce
trebuie sä ia acesta si In sat-sit,
sä ia cunostintä de piedicele ce
ar aveh primarul In executarea
politiei comunale, dându-i tot
concursul pentru aceasta.
Numai dupä executarea tutu-
ror acestor Insarcinäri, patrula
va puteh t3ä-si facä repausul
sau.
Dupa repaus si când nici un
eveniment deosebit nu se mai
banueste, päraseste comuna.
Sectia 13
Patrularea comunei de resedintel
404. Comuna de resedinta, In
principiu, nu se va patrulà deo-
data cu itinerariile teritoriului
postului, ci prin patrulári f--
cute, anume In acest scop, dupä,
aceleasi norme, ca la celelalte
comune.
Acolo unde se OM gári, pa-
trularea comunei de resedinta
se va face In legatura cu servi-
ciul In gar&
Sectia 14
Patrularea fermelor, minelor,
fabricilor si a instalatiunilor
industriale
405. Jandarmii vor patrulà
conacele de mosii, fermele, mi-
nele, fabricele sau instalatiunile
industriale si vor cauth sa ia
contact cu proprietarii, delega-
tul sau conducatorul lor respec-
tiv.
Se va sta de vorbä cu condu-
catorii muncitorilor, muncitorii
mai priceputi, cu comerciantii
si cilrciumarii dela stabilimen-
tele industriale si cu alti oameni
de afaceri, spre a capath rela-
tiuni exacte, asupra situatiei,
spiritului si Inclinarilor munci-
torilor, si dad au venit printre
ei sau au plecat muncitori
sträini.
www.digibuc.ro
Sectia 15
Patrularea tiglltriilor, ctiramidd-
riilor, vlirdriilor si stdnelor
406. Jandarmii In decursul
patrularii vor vizith si tigläriile,
caramidariile, värariile si sta.-
nele, pentru a nu fi folosite ca
ascunzisuri pentru indivizii bä-
nuiti, färd muncä si sträini.
Patrula se va apropià de ele
cu precautiune si dad, va talk
indivizi cu motive de btinuiala
sau straini, le va cere sa se le-
gitimeze.
La stâne jandarmii vor face
din and In tând, numerotarea
sau controlul animalelor, pentru
a se convinge dad se Olt ani-
male furate.
Sectia 16
Vizitarea caselor izolate
407. La casele izolate, jan-
darmii vor luh contact cu sta-
pânul casei.
Dad el nu este acasä, se va
vorbi cu membrii familiei si ser-
vitorii, Intrebändu-se si de cei
absent i.
Sectia 17
Supravegherea 0, controlul
tiganilor nomazi
408. Tiganii nomazi pericli-
teaza In permanenta siguranta
publid. Ei trebuesc suprave-
ghiati Incontinuu si controlati
In toate ocaziunile.
Jandarmii vor tinde ca sa cu-
noasca toate satrele de tigani
nomazi, de pe teritoriul postului.
La stabilirea identitätii tiga-
nilor, trebuie sä procedeze cu
toata atentiunea, dci actele de
identitate aflate asupra for, sunt
mai totdeauna false.
Când patrula da peste un BA-
las de tigani, se va convinge
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931
mai Inthi, dad, ei sunt din raza
postului sau sträini.
Când Bunt din raza postului
$i stau farä munch., Ii va In-
demnh la munch, iar dach sunt
strhini, ti va inainth prim-pre-
torului.
Fiecare caravanh, de tigani
nomazi, va fi cercetath amánun-
tit, ca nu cumva sh se afle a-
supra ei, lucruri provenite din
vreo infractiune.
Pentru ca posturile sh cu-
noasch, in permanentä locurile
uncle vin iganii nomazi, prim&
rifle le vor comunich: aparitia
orichrei $atre de tigani pe teri-
toriul comunei, din ce familie
se compune, din ce directii au
venit acolo, etc.
Dach primäriile nu ar aduce
la cunostinth posturilor acest
fapt, eeful de sectie va interveni
la prim-pretorul
In jurul shla$elor de tigani
nomazi, se vor face ph,nde de
patrulele de jandarrhi, cht se
poate de des.
Sectia 18
Procedura fatcl de caravanele
de tigani nomazi
409. Când jandarmii, in de-
cursul patrulärii, intâlnesc o ca-
ravaná de tigani nomazi, la
15-20 metri, iau arma la mânä,
opresc caravana i someazd pe
toti membrii, O. se dea jos din
chrute; cärutele Ed le a$eze pe
marginea dreapth, a drumului,
sá deshame caii si sh." se aseze
Inaintea chrutii dinthi.
Va fi chemat seful sälasului
(bulibasa) $i i se vor cere toate
actele shlasului, care vor fi re-
tinute la post, paná in ziva in
care párhse$te comuna.
Patrula va atrage atentiunea
caravanei, cá nu este ingaduit
sá vorbeasch, cleat atunci, cand
va fi intrebatä.
Copiii $i femeile, vor sta pe
www.digibuc.ro
155
partea cealalth a drumului,
spate in spate.
In cazurile când patrula gá-
sete de cuviinth $i nu este frig,
poate ordonh ca membrii cara-
vanei sá ad& jos, sau sh, se
culce.
Duph ce tiganii s'au a$ezat
jos, duph, cum se arath mai sus,
$eful patrulei va chemh intai
pe bárbati, unul câte unul, apoi
pe femei si se va convinge clach
nu au la ei arme, sau alte lu-
cruri cu cari i-ar puteh, atack.
Arme le de tot felul $i sculele
primejdioase vor fi confiscate.
Al doilea jandarm va observh
pe tigani in tot timpul, astfel ca
vadä, i pe $eful patrulei,
ruia sh-i poath fi In ajutor in
orice moment.
Sälasul va fi perchezitionat de
regulá acolo uncle s'ar aflà si
persoane stráine, ca martori $i
ajutori. Pentru acest scop, cara-
vana poate fi adush la o cash a-
propiath sau primárie, Inteo
curte inchish, etc.
Perchezitia se va face astfel:
Se va face inthi perchezitia
corporalá, apoi a chrutelor.
Se vor luà coviltirile si vor
fi examinate, dupä aceea len-
jeriile i sdrentele din cäruth,
apoi penele i saltele, fânul,
paiele $i scoartele din caruth.
Osiile, rotile $i materialele de
tot felul trebuesc examinate, spre
a se vedea dach nu Bunt gäurite
si nu contin metale pretioase
sau bijuterii.
Chnd patrula dá peste un
la$, care este in repaus, va luà
armele la mânä i va somá
sá nu se miste din loc. Pa-
trula va obliga iganii sh, In-
hame caii si-i va duce In sat,
unde vor fi perchezitionati.
Cänd s'ar gäsi la tigani cor-
puri delicte, jandarmii vor In-
cepe cercetarea, iar pe tigani
vor predà autoritätilor judi-
ciare competinte.
Plecarea convoaielor de tigani,
se anunth din post in post.
156 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Sectia 19
Asistenta pentru copiii expu$i
sau rdtdciti
410. Jandarmii vor duce a-
ces& copiii rdtaciti i gásiti sau
Ii vor predh autoritätilor comu-
nale.
Dacá vor gäsi copii neputin-
ciosi sau betivi sau pe tärmul
unui rhu sau lângd o präpastie
sau foe, ori alt loc primejdios,
färd supraveghere, ti vor inde-
párth sau vor intervern pentru
a-i feri de pericol.
Dacä vor aflh copii vagabonzi
sau tineri depravati, Ii vor a-
duce la eunostinta autoritätii co-
munale
Sectia 20
Patrularea lintiilor de
comunicatii
411. Se vor patrulà acele h-
ull de comunicatii unde cireu-
latia este mai frecventatä sau
unde siguranta este periclitatá.
de rai fäcgtori.
Jandarmii vor observe, starea
In care se aflä drumul i modul
cum se face eirculatia.
Se va observh, dacd calea nu
este deterioratd, daed aceastä
degradare nu Impiedecil circu-
latia si dace, se shvarsesc stri-
cáciuni liniei de comunicatii din
partea räufäcátorilor.
Circulatia trebuie BA se facd
in conformitate cu legea drumu-
rilor.
Patrula va observà cálätorii
la nevoie va intrh in discutie
cu ei, cerându-le lámuriri.
Va cere se, se legitimeze indi-
vizii suspecti, vagabonzii si tiga-
nii nomazi.
Va observà dacd este necesar
vebiculele, dat fiindcd in ele se
pot ascunde infractorii i lucru-
rile provenite din infractiuni.
Când sunt motive de bánuiald,
se vor verifich biletele vitelor.
www.digibuc.ro
La chile ferate si sosele, se va
observà ca indivizii suspecti sii
nu spioneze i fotografieze lu-
cre:rile de artä, ea: podurile, tu-
nelele, viaductele, etc.
Deasemenea vor observe., dacii
sträinii se intereseazá de circu-
latia si administrarea edilor f e-
rate, in care caz Ii va suprave-
ghie, de aproape.
Se va procedh in raport cu
gravitatea cazului, ash bleat sá
se inläture orice pericol ar a-
meninth Statul sau armata
Insd cu multd bagare de searnä.
Când terenul este inzapezit,
patrula nu se va abate dela linia
de comunicatie.
Se vor cerceth podurile si câr-
ciumile, localitätile si casele din
apropierea drumurilor.
Sectia 21
Obseroarea localurilor cu repu-
tatie rea si legitimarea indivi-
zilor suspecti
412. Jandarmii vor da o deo-
sebitá atentie hanurilor si loca-
lurilor cu reputatie rea.
Unde gilsesc indivizi suspecti,
le vor cere se' se legitimeze Mrd
a provoch sicane nemotivate.
Sectia 22
Polilia tarinilor, silvicd, a vd-
natului $i pescuitului
413. Jandarmul in decursul
patruldrii ajutá, si la executarea
politiei tarinilor, pádurilor, vd-
natului si pescuitului in confor-
rnitate cu legile speciale.
Sectia 23
Politia sanitard
414. Jandarmii de toate gra-
dele aunt obligati sii comunice
de urgentá autoritätile medicale
sau sanitare mai apropiate,
toate chestiunile privitoare la
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
propagarea boalelor venerice, si-
filis, tuberculozá, pelagrá, palu-
dism, tifos, pojar i orice boalä
m olip sito are.
Sectia 24
Po lltia /a punctele de frontierd,
in porturi i gdri
415. Politia la punctele de
frontiera, In porturi si gäri, se
face in conformitate cu regula-
mentul respectiv.
Sectia 25
Mdsurile de luat pentru preve-
nirea pagubelor in cazuri de
calamitäti
416. In cazurile de calamitäti,
co: incendii, inundatii, träsnet,
ruperi de nori, negurà deasà,
grindinâ, zApadâ mare, izbucnire
de epidemii si epizootii, jan-
darrnil sunt obligati sà atragA
atentia celor amenintati i sà le
dea ajutor. Se va càutà pe cat
posibil inlgturarea pericolului
sau ameliorarea urmgrilor.
Cazurile acestea vor fi aduse
la cunostinta primarului i vor
fi raportate prim-pretorului.
Sectia 26
Procedura In caz de incedii
417. In caz de incendiu, jan-
darmii sunt datori sä se ducá
mediat la fata locului i sa ia
primele másuri de stingere, pâta
la sosirea pompierilor comunali,
dacá localitatea este Inzestratá
cu acest serviciu.
Sectia 27
Procedura cu ocazia inundatiilor
418. Cand amenintá o inun-
datie, jandarmii intervin ca sa
ia toate másurile preventive la
timp.
www.digibuc.ro
157
La fata locului numai repro-
zentantul autoritAtii, trimis in
acest scop, e indreptAtit sá ia
másurile necesare, iar jandar-
mii din initiativä proprie numai
atunci, când functionarul dele-
gat nu-i prezent sau 'pericolul
este iminent.
Daca autoritátile nu ar aveh
cunostintä de pericol, vor fi avi-
zate, fartt amânare, prin telefon,
telegraf sau aldret.
La inundatii, másurile cele
mai important ce se impun sunt
urmätoarele: se vor pázi podu-
rile, puntile i celelalte mijloace
de trecere, indatá ce apa Incepe
a creste.
Jandarmii se vor ingriji ca sä
aibâ luntri si alte mijloace de
salvare, saci umpluti cu pâmânt
pentru a-i asezh acolo, unde ma-
lurile fncep a se surpà.
Trecerea peste apa trebuie in-
terzisá.
Dacâ pericolul inundatiei ia
proportii mai mari, se vor luk
masuri pentru evacuarea locui-
torilor si a mobilelor lor.
La mori i alte instalatii, se
va Ingriji ca zágazurile sa fie
deschise, asigurându-se scurge
rea apelor.
In vreme de iarnä se vor luà
màsuri, ca circulatia sg, se facá
numai pe locul hotttrit de admi-
nistratia comunei.
Sectia 28
Despre pdnde
419. Pândele sunt mijloacele
cele mai bune pentru observarea
caselor i faptelor suspecte.
Scopul pândei e, ca atunci
and existä bánueli, sä se poatá
stabili temeinicia lor.
Locul, timpul i durata ran-
dd., se va comunich de obicei se-
fului de patrull.
Locurile cele mai potrivite
pentru pândä sunt: inträrile in
comunä, incrucisdrile de dru-
J 58 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
muri, podurile, imprejurimile ca-
selor suspecte, a hanurilor sau
a locuintelor delicventilor de o-
bicei, a indivizilor cu reputatie
rea, marginile de páduri i dru-
murfie din padure.
Cazurile cari pot da nastere la
ptinde pot fi: observarea circu-
latiei in spre searä, la inceputul
si la spartul tArgului, pentru a
observá vitele sau strádnii; ob-
servarea braconierilor cari intrá
in paclure sau and ies afará din
ea; observarea ailor de noapte
a criminalilor de meserie, a le-
gäturilor lor cu complicii; ob-
servarea punctelor pe card obis-
nuesc sá se sávarseasa contra-
bande sau BA se tread, in mod
clandestin.
Sectia 29
Despre razii
420. Dacd un teritoriu mai
mare nu poate fi cercetat sau
observat sistematic de patrulele
de janclarmi i siguranta publicá
cere, sau dacá In anumite locuri
apar indivizi periculosi si nu ar
puta fi prinsi sigur In oel mai
scurt timp, se vor organizá razii.
Când In anumite tinuturi a-
par indivizi cari amenintti sigu-
ranta publia, ca tálhari la dru-
mul mare, vagabonzi, hoti de
cai, etc., se va intervenì la co-
mandantul legiunii, pentru ra-
zie.
Comandantul legiunii organi-
zeazá razii, In intelegere cu au-
toritatea administrativä compe-
tentä.
Raziile se fac cu jandarmii cu-
nosatori ai locurilor i persoa-
nelor.
La stabilirea planului se va
asculth, i parerea sefilor de
post, sectie i ajutorul coman-
dantului de legiune.
Se va fixâ timpul de plecare,
directia i locul de intalnire al
patrulelor.
www.digibuc.ro
Patrulele vor tine legäturá in-
tre ele, astfel ca individul urnati-
rit sá nu se poatá, strecurà prin-
tre ele.
Conducátorul raziei, va fi in-
totcleauna comandantul legiunii
sau ajutorul stiu i pentru ra-
ziile mai mici sefii de sectii.
Legatura Intre patrule se va
stabli prin semne de recunoas-
tere, cari pot fi date cu fluerul,
sau in cazuri extreme, se pot
trage si focuri de armá.
Sectia 30
Cererea de ajutor din partea
patrutelor
421. pax& patrula, cu ocazia
executárii serviciulut, este con-
stansá, sá ceará, ajutor, se va
adresh unitätii militare din a-
propiere, iar in lipsa acesteia,
oricárui. agent de politie- Mar-
mat, sau altor persoane cari au
arme.
Pentru executarea serviciului
va cere sprijinul autoritätii co-
munale, ori de ate ori are ne-
voie.
CAPITOLUL III
Politic comunalli
422. Politia comunalä se or-
ganizeazá In conformitate cu le-
gea pentru organizarea admi-
nistratiei locale, de administra-
tia comunei.
Administratia cornunei rurale
ia másuri pentru paza i apá-
rarea ogoarelor, fânetelor, izIa-
zurilor, pádurilor, grádinilor,
viilor, lupta impotriva insrctelor
animalelor vátámátoare.
Ingrijaste de sánátatea publi-
cá si de lupta impotriva epide-
miilor.
Ia másuri impotriva epizotii-
lor, etc.
Primarul comunei rurale, are
datoria, In caz de turburare a
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931
ordinei publice, sä ia, phnä la
sosirea jandarmilor, toate mA-
surile necesare, pentru restabi-
lirea ordinei, pentru paza per-
soanelor si a averilor i pentru
prinderea vinovatilor, surprinsi
asupra crimelor sau clelictelor
(flagrant delict).
El este dator sA comunice ime-
diat prim-pretorului i j andar-
meriei toate infractiunile sAvhr-
site pe teritoriul comunei si sA
dea tot concursul necesar pen-
tru cercetArile justitiei.
Primarul sätesc ia mäsuri
pentru paza ordinei i pentru
siguranta publicA.
El ia mäsuri pentru paza o-
goarelor, a fânetelor i pAduri-
lor de pe teritoriul satului; orga-
nizeazA mAsuri de ajutor, in caz
de incendiu, revArsare de ape,
etc.
El ia mAsuri pentru respecta-
rea regulamentelor sanitare si
chemarea la rdspundere a ace-
lor cari le-ar cAlch.
El instiinteazA, autoritätile in
drept i ia primele mäsuri pen-
tru descoperirea i poprirea vi-
novatilor de crime si delicte.
Serviciul de politie comunalA
sau sateascA se executd de or-
ganele comunelor si satelor.
Jandarmii, in chestiuni de po-
litie comunalä, au insArcinärile
de supraveghetori si ajutori. De
ex.:
Jandarmii sunt datori a ob-
servh abaterile la politia localä,
fiind obligati a aduce aceasta
la cunostinta primarului, ver-
bal, sau prin seful de post, in
scris.
DacA locuitorii comunei lasä
s5, pascö, vitele pe locuri, unde
e interzis aceasta, iar admini-
stratia comunei i primarul, cu
strAjerii sAi, nu ar puteà exe-
cuth hottirtrea consiliului comu-
nal, atunci jandarmii, dup5. ce-
rerea ce li se va face, vor merge
www.digibuc.ro
159
la fata locului pentru a luh mg-
surile legale contra vinovatilor.
and industriasii si negusto-
rii, cu Ocazia thrgurilor, nu vo-
esc punA magazinile pe
locul unde s'a ordonat de admi-
nistratia comunelor i primarul
comunei nu a putut sA-i impie-
dece, se va dh ajutor din partea
jandarmilor, daca li se cere, etc.
CAPITOLUL IV
Organizarea formalä a patrulärii
Sectia 1
Norme generale
423. Scopul patrulArii este
executarea serviciului ordinar.
424. Patrula se formeazA din
jandarmii trimii sA execute ser-
viciul ordinar.
Efectivul unei patrule, constA
in principiu, dintr'un sef de pa-
trulA si un jandarm insotitor.
In imprejuräri speciale, acest
efectiv va puteh fi mai mare.
Patrula va puteh fi compusä
dintr'un singur jandarm, in ur-
mAtoarele cazuri:
1. Ca patrulä de control a ce-
lorlalte patrule;
2. Ca escortä care inainteazh,
transfereaa sau päzeste un in-
divid, care nu este periculos;
3. Când patruleazI liniile de
comunicatii;
4. Cand patruleazä comuna de
resedintä;
5. Cänd patruleazA in gAri;
6. CAnd patruleaz5, in statiuni
balneare si climaterice.
In aceste cazuri, patrula este
formatä de un jandarm, cu gra-
dul de eel putin sef de patrulä.
Noaptea patrula trebuie sA se
compunä si in aceste impreju-
räri din doi jandarmi.
425. Jandarmii patruleaz5, pe
jos.
In cazuri exceptionale, cum al
160 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
fi o urmärire urgentä, se poate
intrebuinta : cal, träsurd, bici-
cletä, motocicletä sau trenul, in
executarea serviciului.
426. Jandarinii, in patrulare,
trebuie sä aibd tinuta reglemen-
tard, sd fie inarmati cu 4 car-
tuse in magazia armei i cu 11
In cartusierd.
427. $eful de post va aviza
din timp jandarmii destinati
serviciului, pentru ca ei sd se
pregAteasca.
Inainte de plecare, seful pos-
tului, inmaneazd sefului de pa-
truld, foaia de patrulare i dä
jandarmilor, toate instructiunile
necesare si de detaliu, pentru
executarea serviciului, cu care
se insärcineazd, le va atrage a-
tentia la respectarea normelor
in vigoare si sä nu sävarseascd.
abateri.
Dupd, aceasta ordond incdrca-
rea armelor, in prezenta sa, in-
tr'un Mc, anume destinat, unde
se face si descärcarea.
Jandarmii In serviciu nu au
voie sd, petreacä sau sd raänânce
in carciumi, i, trebuie sd pa-
truleze itinerariile, cu constiin-
ciozitate, sd se apropie cu pre-
cautiune de indivizi sau locuri
suspecte, iar patrularea Mr sd
aiM caracterul de surprindere
pandire.
428. Jandarmii, In decursul
patruldrii, observd, cu toatá a-
tentia, terenul din dreapta Si
std./1ga itinerarului, precum
drumul.
429. Cand jandarmii ajung
pe o movild sau pe un alt Mc
ridicat, se vor opri i vor obser-
va intreaga regiune.
430. Patrula, se va opri nu-
mai atat la diferitele obiecte de
teren, cat este neoesar, ca sá ob-
serve ceeace intereseazd servi-
ciul.
431. Patrula, In imprejurgri
normale, nu are vote O. se abatd,
dela itinerarul dat.
www.digibuc.ro
Dacd, -ins& In decursul patru-
ldrii s'a produs un eveniment
special. sau dacd imprejuräri
neprevázute (cercetarea infracti-
unilor de care a fost sesizatá
patrula, sau ajutorul ce trebuie
dat In caz de incemliu, etc.) cer,
patrula, nu este numai indrep-
tätitä, ci e chiar indatoratil, sd
se abatä dela itinerarul dat
sd ia mäsurile necesare.
Abaterea dela itinerarul dat,
se trece In foaia de patrulare.
432. Jandarmii, cari compun
patrula, de obicei nu au voie sá
se despartd, unul de altul.
Despärtirea este justificatit
numai In cazuri extraordinare,
cand este necesard paza inteun
totodatá ajutor in alt loc.
Dacä, jandarmii patrulei au
fost constransi sd, se despartd, in
decursul patruldrii, aceasta se
va raporta, la Intoarcerea din
serviciu sefului de post.
433. Cand patrula soseste la
un obiect de teren, va trece in
foaia de patrulare timpul and
a sosit i and a plecat, precum
cu cine a vorbit.
434. Dacd patrula a ajuns
noaptea, pe intuneric, la un o-
biect, de teren, sau dacd nu a
vorbit cu nimeni, sau dacd, a
plouat sau a nins i nu s'a pu-
tut scrie in foaia de patrulare
datele respective, ele se vor trece
la prima ocazie.
Ziva, In comunä, se va cere
punerea stampilei, pe foaia de
patrulare de catre primar, fard
ca sd, se arate acestuia insárci-
narea primitd.
435. Dacd patrula, din cauze
neprevdzute, nu se poate intoar-
ce la timp la post, se va raporta
sefului de post, cauza si durata
posibild a absentei prin telefon,
telegraf, sau eventual curier.
436. Intarzieri de catevà ore,
se raporteazä numai la sosirea
In cazarmit.
Seful patrulei este obligat
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
faca insemnilri detailate, la fata
locului, de toate neregulele, in-
fractiunile i despre alte stäri,
cari comportä, mäsuri din par-
tea autoritätilor.
Dui:4 sosirea la resedintä, se
face raport verbal sefului de
post 0 scris autoritiltilor com-
petente.
Sectia 2
Felul patruldrilor
437. Patrularea trebuie sä fie
organizatä rational.
Pentru aceasta, ea trebuie sá
aibä un scop, bazat pe informa-
tiunile postului sau pe aceea ce
se urmäreste.
438. Patrularea este de douä
feluri: a) patrularea normalä
b) patrularea specialá.
439. Patrularea normalä este
aceea care se executá in mod o-
bisnuit i dupd un itirterariu fix,
f Ara scop special.
440. Patrularea specialit este
aceea care urmäreste observarea
supravegherea unei pärti din
teritoriul postului, a unei pärti
din itinerariu sau numai a unui
obiect de pe teren, când ordinea
siguranta impun aceasta.
441. Itinerariile se determiná
de seful de post.
El stabileste ora de plecare.
astfel, ca patrula sä atingá di-
ferite obiecte din teren la ore
deosebite.
Pentru ca patrularea sä a-
tingd mai bine scopul dorit, tre-
buie sá se execute pe neastep-
tate, ziva, noaptea, pe orice
timp i anotimp.
442. Dad,' posturile nu au de
executat cercetäti, transferäri,
servicii extraordinare, arora li
se dä, preadere, se executä ser-
viciul de patrulare In limita
timpului fixat in articolul ur-
mätor..
26495, ii
C. Hamangiu. vol. XIX.
www.digibuc.ro
161
443. Jandarmii postului exe-
cut& serviciul exterior lunar, In
medie 240 ore vara 0 180 ore
lama.
Restul timpului este intrebuin-
tat pentru odilmä, hranä 0 in-
structie.
Seful de post executä serviciul
exterior, atät vara, at j iarna,
jumätate din timpul arltat mai
sus. Restul timpului, Il 1ntrebu-
inteazä cu chestiuni de biurou,
instructia jandarmilor i repaus.
444. Odatä pe lunä, se patru-
leazá de post toate obiectele de
pe teren din raza lui, prin pa-
truläri normale. Restul timpului
se va Intrebuinth pentru patru-
läri speciale.
Sectia 3
Despre repausuri
445. Repausurile sunt de trei
feluri: a) mici, b) mijlocii
mari.
446. Repausurile mici durea-
fa 10 minute 0 se iau dui:A fie-
care orä de serviciu, and a-
cesta nu dureazd mai mult de
6 ore.
In timpul acestor repausuri,
jandarmii pot pune haina länga
ei, 10 ajusteazä incältdmintea
echipamentul.
Repausul mic se ia sub cerul
liber sau sub diverse acoperi-
suri.
447. Repausurile mijlocii du-
reazá 1-3 ore 0 se iau In cazu-
rile, and timpul de serviciu, du-
reaz5, mai mult de 6 ore 0 mai
putin de 12 ore.
In acest caz nu se mai calcu-
leazä, timpul special pentru re-
pausurile mici.
In timpul acestor repausuri,
jandarmii se pot descáltà, des-
cinge i îi pot usca Imbräcä-
mintea.
De obicei aceste repausuri se
tin numai sub acoperisuri.
162 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
448. Repausul mare dureazit
4-6 ore si se ia In cazuri and
serviciul dureaza mai mult de
12 ore.
Aceste repausuri se fac sub a-
coperisuri sau in case determi-
nate de seful de post si de re-
gulä, in oficiile publice.
449. Repausurile mari se pot
tine in continuarea celor mijlo-
cii, insa niciodata totalul unui
repaus, combinat, nu poate de-
MO 6 ore.
450. Executarea, locul i tim-
pul repausului, este Meat la a-
precierea sefului de patrula, cu
exceptiunea repausurilor
cari se determinä de efu1 de
post.
451. Este interzis a se tine
repaus In restaurante, carciumi
sau in case cu reputatii dubi-
oase.
452. Repausul mijlociu sau
mare se tine, pe cat posibil, la
mijlocul sau In partea a doua
a itinerariului.
453. Cand in executarea iti-
nerariului avem un repaus mij-
lociu i unul mare, se va tine
intai cel mijlociu, iar in partea
doua a itinerariului, repausul
mare.
In caz c. aunt cloud repausuri
mijlocii i unul mare, atunci,
repausul mare se tine intre cele
mici.
In nici un caz repausul mare
nu se tine intre orele 23-3.
Repausurile mijlocii
se pot tine 0. in localul postu-
lui, dupa efectuarea serviciului.
454. Repausurile mijlocii
mari, la care are dreptul pa-
trula in raport cu timpul orelor
de patrulare, se arata in tabloul
anexa al regulamentului.
455. Patrula trebuie sit fie cu
Mgare de seama i cu ocazia re-
pausurilor, orientändu-se mai
intfti in comuna asupra impre-
jurarilor, pentru ca sa, nu fie
expusit la surprinderi.
www.digibuc.ro
Arma trebuie sa fie pusä In-
tr'un loc unde sä nu poata um-
blà la ea.
Camera unde se odihnesc jan-
darmii, ar fi bine sit se incuie.
Nu este ingaduit ca timpul a-
cordat pentru un repaus sä fie
intrebuintat pentru pläceri sau
pentru jocuri sau sä fie locul pa-
rasa, nici chiar pentru timp
mai scurt.
Este fugal:tuft, insä, ca jan-
darmul, In timpul rep ausului,
sä se intretinä in curte sau in
grading..
La intoarcere, fidul postului
se va convinge dad, jandarmii
au avut repausurile necesare
daca s'au abatut dela regulele
generale.
Toti sefii erarbici sunt obli-
gati sä se convinga, dacä jan-
darmii au repausurile regula-
mentare, caci acordarea unui
timp insuficient, este In detri-
mentul serviciului ca i acorda-
rea unui timp prea mare.
456. Ca loc pentru repausuri,
se va ingriji in comuna de o ca-
mera, dar nici inteun caz In
vreo casa al carui proprietar
are reputatie rea sau care din
alte motive ar fi nepotrivitä.
De camere potrivite pentru a-
cest scop se va ingriji seful de
sectie sau ofiterii dela legiune,
in intelegere cu autoritätile ad-
ministrative locale, acestea fiind
obligate a pune asemenea ca-
mere la dispozitie.
Sectia 4
Organizarea teritoriului pentru
patrulare. Marimea, numarui
fi forma itinerariilor. Timpul
necesar patruidrii
457. ninerariul de patrulare
este drumul care leaga postul
cu diferite obiecte de teren.
458. Teritoriul postului se or-
ganizeazä in itinerarii de pa-
trulare.
 LEGI DE UNIFICARF. 16 Martie 1931
Itinerariile nu trebuie sä fie
nici prea mici, nici prea mari;
cele mai bune sunt acelea care
dureaza intre 20-30 ore.
459. Itinerariile nu trebuie sä
fie mai multe ca 5 si nici mai
putine ca 3.
460. Forma itinerariului este
o linie inchisä, care pleacd dela
cdtre postul de jandarmi, prin
diferite obiecte de teren.
461. Obiectele de pe teren,
cari reprezintä mare importantä
pentru sigurantd, cum sunt
cane de comunicatie cu circu-
latie mare, gärile, fabricile, ha-
nurile, fermele i alte aseme-
nea, pot fi atinse chiar de cloud
itinerarii.
462. Obiectele de pe teren,
care nu prezintä aceeas im-
portantä, iarna ca i yam, nu
este necesar sd fie cuprinse in
itinerariile anotimpurilor
iarnä.
Astfel, itinerariile pot fi: a)
de yard, i b) de iarnä.
463. Lungimea itinerariilor
se stabileste in km.
Pentru parcurs in teren plan,
pe timp bun, se socoteste In me-
die 16 minute pe km.
Pentru celelalte imprejuräri,
timpul se calculeazA din prac-
tice serviciului de patrulare.
464. Pentru fiecare itinerar
normal, se va adauga. timpul ne-
cesar pentru opriri i pânde
pentru ca patruln sä observe
mai intens anumite impreju-
räri.
Se va adäugh apoi si timpul
necesar patruldrii centrelor po-
pulate, care poate varia in ra-
port cu märimea i importanta
lor.
Timpul necesar pentru execu-
tarea opririlor, pândelor si pa-
trularea centrelor populate, se
fixeazä la fata locului, dupg, mai
muIte patruläri.
Astfeb o moard, o fermä, o
stanä, i alte asemenea, pot ne-
www.digibuc.ro
1.63
cesita dela 5 minute la 1 ord; un
sat mic se patruIeazà, obisnuit,
intr'o jumatate de ord, comunele
marl necesitä 1-4 ore.
465. Pentru repausuri, se a-
daugil o jumatate din totalul
timpului afectat pentru parcurs,
pânde i cercetarea obiectelor
de teren.
El reprezintd astfel 1/3 din to-
talul timpului de serviciu.
466. Orele de serviciu, dela
plecare pang, la inapoierea pa-
trulei, inclusiv repausul, consti-
tue serviciul exterior.
467. La plecarea patrulei in
serviciul de patrulare normal,
sä nu se deb, patrulei alte Insär-
cindri speciale, in afard de exe-
cutarea politiei generale.
468. Executarea mandatelor,
transferärilor i serviciilor ex-
traordinare, sunt considerate ca
servicii exterioare, dar nu ca
servicii de patrulare, propriu zis.
Sectia 5
Intocmirea tabboului itinerariilor
de patrulare
469. Când se procedeaza la
intocmirea tabloului pentru iti-
nerariile de patrulare, se fixeazä
mai intAiu pe hartd obiectele de
teren ce reprezintd importantä
politieneascd.
Aceste obiecte sunt punctele
de atins in patrulare si se vor
incercul cu creion rosu.
470. Obiectele se Inscriu pe
tablou, unele dui:A altele, in or-
dinea In care trebuesc patru-
late, in mod normal si se leagä
pe hartd Intre ele, cu o linie con-
trasä cu creion negru
(rnoale).
471. Când pe teren Bunt obi-
ecte, cari nu se gäsesc pe hartä,
seful postului le va desemna cu
semne conventionale.
472. Distantele intre obiecte
se mäsoarl pe hartd, se contro-
164 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
leaza pe teren ei se inscriu In
tabloul itinerariilor, In dreptul
obiectelor respective.
Apoi se calculeaza timpul ne-
cesar itinerariilor dupa regulele
ardtate sub capitolul respectiv,
dun's.' care acest tablou, impre-
und cu harta, se Inainteazd le-
giunii de jandarmi.
473. Seful postului trece in
tabloul itinerarfflor, pe lânga
distantele intre objective ei dis-
tanta direct dela post, la fiecare
obiect in parte.
474. Postul executd serviciul
de patrulare normal, timp de 2
luni (fiecare itinerar fund pa-
trulat normal de 2 ori mini-
mum), dupa care facandu-se pe
tabloul reprimit din nou corec-
turile rezultate din practica ser-
viciului, II inainteazd la legiune.
475. Ofiterul ajutor al legi-
unii recontroleazd aceste tabele
stabileete definitiv timpul de
serviciu, necesar pentru patrula-
rea itinerariilor.
Dupd aceasta verificare ajuto-
rul supune lucrdrile comandan-
tului de legiune, care le aproba.
476. Tabloul itinerariilor de
patrulare se intocmeete dupa
modelul ce se va fix& de inspec-
toratul general al jandarmeriet
Sectia 6
Controlul patrulelor
477. Controlul patrulelor se
face in mod regulat de catre ee-
ful de post ei cu ocazia diferite-
lor inspectii de eefii erarhici.
In cazul and postul are un
efectiv de 6 oameni sau mai
multi 0 and eeful postului este
impiedecat de interese impor-
tante de serviciu, ca sa fact),
controlul mai multor patrule
deodatd, i, In fine, daca eeful
postului trebuie sa cerceteze,
dar in acelae timp este necesar
controlul patrulei, atunci el
www.digibuc.ro
poate insarcina cu aceasta
pe ajutorul sau.
Scopul controlului este ca cel
care controleaza sa se convingd
dacd patrula Ii executa servi-
ciul regulamentar.
Seful de post este obligat sa
facd, In decursul unei luni, cel
putin cloud controluri.
Jandarmii postului pot fi con-
trolati In orice serviciu exterior.
Controlul trebuie sd, se facd pe
neaeteptate sau prin surprin-
dere.
Controlul patrulei se va con-
semnd In foaia de patrulare.
Seful de post sau ajutorul lui
poate plea i singur in contro-
l-ill patrulel, dar in acest caz tre-
buie sa-ei imparta serviciul, in
aek fel ea sa soseasca lama la
ora 19 sau vara la ora 21 la post,
sau daca timpul acesta este de-
paeit, sa se ataeeze patrulei
apoi dimineata sa plece la post,
pe drumul cel mai scurt.
./11.ITOLUI, V
Politia judiciará
Seetia 1
Scopul
478. Poi-Ma judicial% are de
scop, cercetarea i urmarirea po-
litieneasca a infractiunilor, prin-
derea infractorilor, adunarea
probelor, dresarea actelor
intarea lor impreunti cu fdptui-
torii, autoritdtilor, in drept, In
cadrele admise de legile i regu-
lamentele In vigoare.
Seetia 2
Competinta teritoriald
479. Jandarmeria Rurala este
insarcinata cu cercetarea infrac-
tiunilor pe teritoriul rural al
t aril.
 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
480. Ofiterii j jandarmii cari
au atributiuni de polille judici-
ara, le exercitä pe toatä Intinde-
rea teritorialä a formatiunii
unde functioneazä.
Ei pot continuh ceroetarea
urmärirea politieneascä i pe te-
ritoriul altei formatiuni, and
se aflä pe urmele facätorilor de
rele. In acest caz, cercetarea sau
urmärirea va inceth din mo-
mentul transmiterii ei autori-
tätii in drept.
481. Sunt deopotrivä compe-
tente:
a) Organele locului unde s'a
comis infractiunea;
b) Ace lea ale locului unde este
resedinta bänuitului;
c) Ace lea ale locului unde bd-
nuitul se va puta aflh.
In cazul and douä sau mai
multe din aceste organe au fost
sesizate de infractiunea sävär-
sitä, cel care a fost sesizat mai
inainte este competent.
ln tazul and sunt mai multi
bänuiti, cari au fost supusi la
competinte diferite, competinta
asupra unuia atrage pe a tutu-
ror celorlalti (art. 22, 60 si 66 P.
p. R.):
482. Jandarmeria nu poate
face cercetäri pe teritoriul ur-
ban, deat din ordinul parche-
tului, al judecätoriei de ocol sau
al sefului politiei generale res-
p ectiv.
Din initially& proprie, fie a
i-a fost denuntatä sau recla-
matt", fie ea el a observat infrac-
tiunea, numai atunci i numai
eat este competent, and si at
este necesar, ca intärzierea sä
nu compromitä rezultatul oerce-
tärii.
In celelalte cazuri, va trimite
reclamatiunea sau denuntul se-
fului politiei, parchetului sau ju-
deatorului ae ,ocoi competent.
Tot sefului de politie Ii predä
jandarmul cercetarea, and a
trebuit s'o inceapa eI ain initia-
www.digibuc.ro
165
tivä proprie, imediat ce ince-
teazh motivele arItate mai sus.
483. Jandarmeria Rural& este
datoare sà ajute autoritatea In
drept in cercetarea infractiuni-
lor, chiar i atunci, când nu se
afla pe teritoriul de competinta
sa.
484. Daa autoritatea compe-
tent& ordonä ea organele politiei
generale a Statului sä fac& cer-
cetarea pe teritoriul rural, a-
cesta se va dispune in serfs, co-
munichndu-se comandantului le-
giunii si parchetului respectiv.
Astfel de dispozitii se vor pu-
teh luà numai in cazuri extra-
ordinare, and infractiunea este
complicata, and cercetarea este
de un interes deosebit sau and
ea nu s'ar terminh ash de ur-
gent dacà ar fi cercetatà de
jandarmerie.
In caz de urmärire flagrantä,
nu este nevoie de ordin serfs.
Cel care cerceteazI pe terito-
riul altuia, este obligat ca Ina-
mute d,e inceperea cercetärii sä
se prezinte la seful politiei com-
petent, urban sau rural, care va
puta delega un asistent la fa-
oerea cercetärii i sä i se da
concursul necesar.
Dec& prezentarea ar Intarzih
cercetarea, intärziere care va
puteh compromite rezultatul, ea
se va face la sfärsit.
Autoritatea, pe raza carela s'a
trimis un organ sträin ei, nu
poate impiedech pe aceasta in
executarea datoriei sale.
Dad, ins& delegarea ar fi jig-
nitoare pentru autoritatea com-
petentä de drept, sau procedura
delegatului ar fi Regan., poate
reclamh cazul autoritatii supe-
rioare, areia a delegat.
485. Ministerul de Interne
poate Wgì pe timp determinat,
prin delegatiuni speciale, eem-
petitita teritoriala a ofiteri/or de
politie, pe judete sau pe intreg
teritoriul
166 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
La Inceputul fiecgrui an, Di-
rectiunea General& a Politiei, va
alatui un tablou de ofiterii de
politie judiciara si de sigurantA,
cu competinta pe judete, regiuni
sau pe intreaga tará. Aceste ta-
blouri vor fi comunicate parche-
telor generale.
486. Cand Jandarmeria Ru-
ralá, constat& cä o infractiune
are substrat politic, va anuntà
pe seful de politic, chestor sau
inspector regional, pentru a se
hotArl, impreunä, colaborarea In-
tre Jandarmeria Rural& i orga-
nele de politie respectivA.
487. Cu cercetarea infracti-
unilor sávarsite in straingtate
e competent& ace& formatiune,
unde I% are bänuitul domiciliul
sau aceea pe al c&rui teritoriu
a fost prins.
Dacd se adreseaza Jandarme-
riei Rurale o politic din sträind-
tate, ca sA ceroeteze o infracti-
une, aceastä cercetare va fi lila-
intatá parchetului competent.
488. Indivizii urmariti pentru
infractiuni, nu pot fi exträdati
niciodatá de Jandarmeria Ru-
rare:. Astfel de cereri se Inain-
tearz& pachetului.
Sectia 3
Organele politiei judiciare
489. Politia judiciarä, pe te-
ritoriul rural al Wit se execut&
de cAtre jandarmii posturilor,
sub conducerea i autoritatea
procurorului, judecätorului de
instructie i judecátorului de
ocol.
Sunt ofiteri de politic judici-
ar& pentru teritoriul rural al ju-
detului: procurorul, judecatorul
de instructie si judecätorul de
ocol.
Sunt ofiteri de politic judiciar&
auxiliari ai parchetului pe acest
firitoriu: prim-pretorii, jandar-
www.digibuc.ro
mii sefi de sectii, sefii de post si
sefii de patrulá.
Ofiterii de jandarmi pang la
comandantul de legiune, inclu-
siv, sunt ofiteri de politic judici-
arru Dreptul de a instrument&
al ofiterilor, este Insá läsat la
propria lor initiativä, putând
primi delegatiuni In aceastä pri-
vintá, numai In cazuri de gra-
vitate bine constatatg.
Sunt agenti de politic judici-
janclarmii, elevi jandarmi,
primarii comunelor rurale i ai
satelor.
490. Ofiterfl i agentii de po-
litic, pe teritoriul urban al %nil
sunt cei enumärati la art. 40, 41
si 42 din legea politiei generale
a Statului.
Sectia 4
Competinta materiald a organe-
lor politiei judiciare
491. Parchetul dispune ince-
perea, continuarea i incetarea
cercetärii. El dä directiunea si
controleazä mersul ei, precum si
felul de a purcede al organelor
de politic judiciar& de sub auto-
ritatea sa.
In caz de infractiune fla-
grantä, aceste atributiuni cad
in competinta procurorului sau
judecätorului de instructie, dupil
cum unul sau altul a fost sesi-
zat.
492. Judecätorul de ocol, are
pentru infractiunile pe care le
judec& el, aceleasi atributiuni ca
membrii parchetului.
493. Atat procurorul cat si
judec&torul de instructie i ju-
decätorul de ocol au dreptul s&
fad, ei Insusi cercetarea sau sA
delege un ofiter de politic judi-
ciará de pe teritoriul lor, ca s&
execute cercetarea, o parte din
oercetare sau acte de instructie,
dup& cum se va arata mai jos.
Deasemenea pot da delegatie
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
jandarmilor dela posturi
prim-pretorii, In cadrele compe-
tentei lor, dacg nu au fost in-
särcinati de catre parchet, ca sg
facg cercetarea personal.
494. Cu oercetarea infractiu-
nilor In Jandarmeria Rurald,
aunt insärcinate, In general,
posturile de jandarmi.
Seful de post deleagg cu cer-
cetarea infractiunilor mai u-
scare, pe sefii de patruld, aju-
tati de jandarmi.
Dacä cercetarea fäcutg de a-
cestia n'a ajuns la rezultatul
dorit, sau dacg infractiunea este
mai complicatg, ea se face de se-
ful de post, ajutat de jandarmii
postului.
Sefii de sectii, In cazuri excep-
tionale, pot fi insgrcinati cu cer-
cetgri numai de sefii militari e-
rarhici sau pot sà facg cerceta-
rea din initiativg proprie.
495. Ofiterii de jandarmi ru-
rali rgspund pentru pregátirea
tehnicg a jandannikr ofiteri ce
politic judiciarg i indrumeazd
in aceastá privintg.
496. Jandarmii agenti de po-
litie au dreptul sg constate con-
traventiile flagrante i nefla-
grante (art. 52 din legea politiei
generalt a Statului). In materie
de crime si delicte flagrante
neflagrante au datoria sg ia mg-
suri, ca Ia fata locului sg rg-
mâng totul neschimbat, impie-
dicând orice acces acolo, pre-
cum si de a detine pe orice bg-
nuiti sau a-i pune in urmgrire
politieneascg si a incunostiintà
de indatg pe seful de post.
497. Primarul comunei ru-
rale are atributiunile prevgzute
la art. 36 al legii de organizare
a administratiei locale si art. 422
din regulamentul de fatg.
498. Notarul comunal are in
comund calitatea de ofiter de po-
litie judiciarg numai In caz de
infractiuni flagrante, (lac/ nu
existg In localitate ofiter de po-
www.digibuc.ro
167
litie. $i in acest caz, el este obli-
gat sg iincunostiinteze postul de
jandarmi, dacg este vorba de
crime sau delicte (art. 71 din le-
gea politiei generale a Statului).
499. Organele prevgzute in
diferitele legi speciale, cu atri-
butiuni de politie precum i paz-
nicii i guarzii *particulari con-
firmati, au indatorirea sà aducg
la cunostinta ofiterilor i agen-
tilor de politie toate stiintele
informatiunile ce ar puteä inte-
resà serviciul politienesc.
Neindeplinirea acestor
constitue o gravg abatere
disciplinarg, care, dacg este M.-
cutä cu rea credintg, constitue
un refuz -de serviciu datorit le-
galmente.
Sectia 5
Enumerarea actelor de cercetare
500. Actele de cercetare sunt
acelea, cu ajutorul cgrora jan-
darmii ofiteri de politic judici-
arg cerceteazg, descoperg si con-
statg infractiunea i pe infrac-
tori.
Executarea actelor de cerce-
tare apartine, In principiu, ofi-
terului de politic judiciarg. A-
oeste acte sunt argtate in proce-
dura penalg i legi speciale.
Ele sunt:
1. Primirea denuntului.
2. Primirea plângerii sau re-
clamatiunii.
3. Ascultarea martorilor.
4. Confruntarea.
5. Ascultarea bänuitului.
6. Adunarea corpurilor delicte.
7. Cercetarea la fata locului,
8. Dresarea actelor ca rezultat
al cercetgrii.
Sectia 6
Enumerarea actelor de instructie
501. Actele de instructie sunt
rezervate, n regulg generalg,
judecgtorului de instructie.
Ele sunt:
168 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
1. Detinerea sau oprirea (art.
33 si 39 P. p.);
2. Intrarea in domiciliul pre-
venitului (art. 35 P. p.);
3. Perchezitia corporal& a pre-
venitului;
4. Perchezitia domiciliará a
prevenitului (art. 35 P. P.);
5. Luarea i punerea sub pad
a lucrurilor j scrisorilor dela
domiciliul prevenitului (art. 36
P. pi;
6. Intrebuintarea expertilor
(art. 42 P. p.);
7. Dispozitia ca medicul sá
fad' autopsia (art. 43 P. p.);
8. Luarea i punerea sub pazä
a uneltelor i armelor dela pre'L
venit (art. 34 P. p.);
9. Luarea jurämântului dela
experti (art. 43 P. p.);
Ofiterii de politie judiciad
(jandarmii i procurorii), numai
In caz de flagrant delict, pot exe-
cuth cu dela sine putere (pute-
rea legii), in baza art. 47 P. p.,
aceste acte de instructie. In ca-
zuri neflagrante ei trebuie sh
primeasca delegatie dela juded-
torul de instructie, pentru a le
puteh executh.
502. Numai judele instructor
poate executh urmätoarele acte
de instructie, in orice Impreju-
rári:
1. Ascultarea martorilor sub
jurämânt (art. 72 P. p.);
2. Aplicarea amenzilor, spre a
constrange pe martori sh vina
spre a-si da márturia (art. 77
P. p.);
3. Sg. intre i In alte locuinte
cleat aceea a prevenitului (art.
85 P. p.);
4. SA fad, perchezitie scriso-
rilor i hârtiilor (art. 84 P. p.);
5. SA deh mandate de depu-
nere sau arestare.
503. Ofiterul de politie judi-
ciará are dreptul sg, pun& la o-
prealá prevenitii i in afar& de
caz flagrant delict, dacá infrac-
tiunea atrage dupá sine o pe-
www.digibuc.ro
deaps& criminard, fiind indicii
grave contra lor.
Sectia 7
Infracguni cari se cerceteazd din
oficiu si infrac(iuni cari nu se
cerceteazd decdt in urma
pldngerii pdrtii lezate
504. Jandarmii pot primi
plângeri sau denunturi pentru
orice infractiuni se sávârsesc. Ei
se sesizeazá si din oficiu.
Dupá ce s'au conformat arti-
colului 511 din prezentul regu-
lament, jandarmii aunt datori
sä procedeze, Mr& amanare, la
Oxecutarea tuturor actelorf de
cercetare ar&tate la art. 500,
f Ad, autorizatie prealabil& si
sa dreseze procesul-verbal ca
rezultat al cercethrii.
Cu ocazia inceperii cercetári-
lor, se va stabili mai intai clacá
s'a s'avATO.t infractiunea sau nu,
iar dad s'a sávarsit, cine sunt
vinovatii. Se va descoperl starea
de fapt, precum i imprejurärile
In cari s'a produs.
Se va face cercetare la fata lo-
cului, se vor (adunit dovezile,
precum i toate circumstantele
In care s'a sävarsit fapta.
505. Infractiunile cari nu se
pot cercetà cleat in urma plan-
genii pärtii lezate, sunt:
a) Dupa codul penal român:
adulterul (art. 269-270), raptul
(art. 282) si lovirile (art. 238, 239,
243 si 249), insultele i injuriile,
(art. 299, alin. I si art. 300 C. P.,
conform art. 82 legea judecáto-
riilor de ocol);
b) Dupg, codul penal din Ar-
deal: art. 229, 232, 233, 236, 244,
245, 246, 43 N. P. 255, 268, 312,
317, 320, 321, 327, 328, 332, 342,
343, 358, 361, 369, 389, 418 si 421;
c) Dupá codul penal din Bu-
covina: art. 487-494, 502, 504 si
505.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 169

Sectia 8 turi se primesc dela oricine, iar

plângerea dela partea lezatä,
Pres criptia infractiunilor la care va da i toate $tiintele ce
pldngerea pdrtii lezate le are referitoare la infractiunea
denuntate, sau reclamata.
506. Infractiunile cari, dupe. Dace. denuntätorul este necu-
codul penal din vechiul Regat, noscut, se va incera, mai tntâj
nu se pot cercetà, numai la plan- a se identifica.
gerea pärtii lezate, trebuesc a- Dace, denuntul este anonim,
duse la cunostilata jandarmeriei inainte de a se Incepe cerceta-
In termenul prevezut pentru rea se vor face mai inted inves-
prescriptiune, conform art. 593 $i tigatiuni asupra celor cuprinse
urmätorii din procedura penalä. in el, cu toate, precautiunea.
Infractiunile de aceastä cate- Plängerile trebuesc sä fie In-
gorie, din codul penal din Ar- totdeauna semnate de cei cart
deal, trebuesc aduse la cuno- le fac i sì declare formal, dace,
stinta jandarmeriei sau autori- voesc se, se constitue parte ci-
tätilor judiciare, In decurs de 3
luni, dela data and a luat cu-
noctinj e. de ele partea lezatä. Sectia 11
Sesizarea jandarmeriei se face
prin o plângere semnate, de par- Des pre denunturi
tea lezatä.
Daca aceaste, sesizare se face 509. Denuntarea este Incuno-
dupe, expirarea termenului de ctiintarea despre vreo ceicare a
prescriptiune, oercetarea nu se legii penale (art. 5 P. p.).
mai face, iar plângerea se Main- Denunturile vor fi redactate
teaze, autoritlitilor judiciare de denuntätor sau de un om im-
competente. puternicit din partea lui special
pentru aoeasta sau de ofiterul de
Sectia 9 politic judiciark dupe, cererea
denuntätorului.
Procedura dacd bdnuitul este Ele vor fi Intotdeauna sub-
necunos cut s au absent scrise pe fiecare foaie de ofite-
rul de politie judiciare, si de de-
507. Cercetarea trebuie flcutä nuntätor sau de imputernicitul
chiar si atunci and bänuitul lui.
este absent sau necunoscut: da- Dacä denuntätorii sau Impu-
toria jandarmeriei este sä-1 cu- ternicitii lor nu stiu sau nu vo-
noasa, descopere $i s'ä afle esc se, subscrie, ofiterul de poli-
unde este. tie judiciará face mentiune des-
pre aceasta.
Procuratiunea va re.mâne In
Sectia 10 totdeauna aláturate, la actele de
denuntare $i denuntritorului Ii
Prinarea denuntului qi a va fì admis sá scoatá copie dupá
p/angerii actul eau de denuntare (art. 30
P. p.).
508. Atat postul at si pa- Aceastil obligatiune se refere,
trula $1. chiar jandarmii izolati, la consecintele civile ale unui
sunt obligati se, primeasce, de- denunt, adia la actiunea civilá,
nunturi i plângeri verbale sau pe care cel denuntat pe nedrept
scrise, nu numai In cazarmä, ci si achitat, o are in conformitate
oriunde, In orice tirnp. Denun- cu art. 381 din P. p.
www.digibuc.ro
170 LEG1 DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Deasemenea obligatiunea de a
semnh denuntul este si o garan-
tie de seriozitatea lui.
Lipsa semndturii nu impie-
decd insd pe ofiterul de politie
judiciard ca sd inceapä invest-
gatiunile, atunci cAnd i s'ar pd-
reh cä denuntul ar puteh pre-
zenth anurnite fapte, cari sá deà
ocazie deschiderii actiunii pub-
lice.
Denuntarea este obligatorie
urnadtoarele cazuri:
a) Orice autoritate, functionar
sau ofiter public, este dator sa
informeze pe procuror, dacá in
exercitiul functiunii sale ia cu-
nostintá de vreo crinad sau de-
lict;
b) Oricine ia cunostintä de un
atentat contra sigurantei pu-
blice, vietii sau proprietatii al-
tuia, este dator sá informeze
pe procuror (art. 29 P. p.).
Sectia 12
Despre pldngeri sau reclama-
tiuni
510. Plângerile se fac in con-
formitate cu articolul 1-6, 8, 9,
11, 12 si 60-70 din P. p.
Sectia 13
Raportarea infractiunilor
inaintarea acte/or ea re-
zultat al cercetltrii
511. Ori de câte ori jandar-
meria este sesizatá de o infrac-
tiune, este obligatit ad raporteze
urgent, dupd competentd, par-
chetului sau judeatorului de
ocol i sá execute toate actele de
cercetare, independent, sau dupd
instructiunile ,ce primeste dela
ei, dresAnd actele legale i Ina-
intându-le bor.
Competinta de judecatá penalä
a judeatorilor de ocol din Ve- importantd.
www.digibuc.ro
chiul Regat este prevázutá la
art. 51 si 53 din legea judecd-
toriilor de ocol din 1907.
Ele judeed infractiunile pre-
vázute de art. 182, 183, 184, 238,
239, 243, 247, 249, 299, alin. I, art.
300, 308, 309, 310 al. 1-6, 330,
349, 350, 352, 353, 355, si 356 din
codul penal.
Deasemenea judecd toate con-
traventiunile de simpld politie
de orice naturd din codul penal.
Mai judecd infractiunile la:
legea de politie sanitarä, veteri-
legea asupra politiei vâ-
natulul, legea asupra pescuitu-
lui, legea asupra rechizitiiaor
militare, pentru imbundtátirea
immultirea cailor, legea co-
mertului ambulant, legea pentru
monopolizarea vAnzdrii bäutu-
rilor spirtoase In comunele ru-
rale i mdsuri contra betiei.
Competenta penald a autori-
tátilor administrative si poli-
tienesti, a judeatoriilor de ocol,
a tribunalelor i Curtilor cu ju-
rati din Ardeal, este stabilitd de
legea Nr. 34 din 1897 despre pu-
nerea in aplicare a procedurii
penale.
Sectia 14
Impartialitatea cercetetrilor
512. Jandarmeria trebuie sd
execute cercetarea cu toatá im-
partialitatea, descoperind starea
de fapt din toate punctele de ve-
dere, deci i in interesul bänui-
tului.
Prin urmare, sá descopere
toate imprejurdrile din cari re-
iese vinovdtia eau nevinovätia,
cu toate circumstantele atenu-
ante si agravante.
Cercetarea trebuie fdcutá ur-
gent, färd tárágdnare i sd nu
se caute detalii, care nu prezintd
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 171

Sectia 15 Ascultarea bänuitului nu are

de scop ca el sä fie flicut sä re-
Procedeul patrulei in cercetdri cunoascd vinovätia sa, ci, ca
jandarmul sä, se convingä de te-
513. Daca patrula s'a sesizat meinicia bänuelei i sä deà
de o infractiune, ea incepe cer- ocazia aceluia ca sd se apere
cetarea, de reguld la fata locu- fatá de vina ce i se aduce.
lui. Invinuitul nu poate fi fortat
Ia mäsuri ca situatia la fata sd-$i recunoascd vinovätia
locului sá rámând neschimbatä, deci nu este ingaduit sä se in-
pang la o eventuald descindere a trebuinteze promisiuni, amenin-
judeatorului sau procurorului. täri sau mijloace de constran-
Dacd situatia la fata locului gere, ca sd-si ia asupra sa vina
nu poate fi pästratä neschim- nici nu poate fi folosit timpul
batd, panä la descinderea jude- de noapte pentru acest scop.
catorului sau procurorului $i in- Jandarmul care calcd aceste
fractiunea a läsat urme reguli, se face vinovat de abuz
din punct de vedere al procesu- de putere si va fi dat in judecata
lui penal, sunt importante, pa- Curtii de apel.
trula va consemnd toate cele Dacd inculpatul afirmä c5, nu
observate si and la fata locu- este vinovat si cd nu vrea sä
lui s'ar puted aflà martori, le va rdspundä la vina ce i se aduce,
cere sa confirme cele ce au ob- i se va atrage atentia cd aceastä
servat. atitudine nu va impiedecd conti-
nuarea cercetärii i cd interesul
Sectia 16 sdu dicteazd ca sä se apere.
Ascultarea banuitului Dupd ce inculpatul $i-a recu-
martorilor noscut vinovdtia, se vor desco-
peri toate celelalte dovezi refe-
514. In decursul cercetdrii ritoare la ea.
patrula poate asculta toate per-
soanele cari pot da relatiuni pri-
vitoare la infractiune. Sectia 18
Astfel vor fi ascultati: denun-
tdtorul, reclamantul, bänuitul Restrictiuni la obligatiunea de
martorii. a depune ca martor
Patrula va merge la martori
acasä, sau Ii va chema la pri- 516. Nu sunt obligati sd de-
märie prin autoritatea prima- pun& ca martori:
rului respectiv. 1. Taal, mama, mosul (bun),
Ascultarea se va face de re- moa$a (build), sau oricare alt
gun, la primärie sau inteo ca- ascendent (ruda de sus), a in-
merd aproape de fata locului, culpatului.
in prezenta a doi martori, asi- 2. Fiu, fiica, nepotul de fiu,
stenti. Jandarmii nu pot fi folo- nepoata de filch', sau vreun alt
siti ca martori asistenti. descendent (rudd de jos) a in-
culpatului.
Sectia 17 3. Fratii i surorile inculpa-
Normele cari trebuesc respectate tului.
la ascultarea bdnuitului Afinii (cuscrii), de acelas
grad a lui.
515. Fiecare bänuit sau invi- 5. Bärbatul si femeia, nici
nuit trebuie ascultat, pe cat se chiar dupd desfacerea cdstito-
poate separat. riei, pronuntatä dupri, lege.
www.digibuc.ro
172 LEGI DE UNIFICAFIE. 16 Martie 1931

6. Denuntdtorii a cdror denun- lard de urindrire de cdtre sefii

tare ar fi recompensatá 3n bani erarhici ai jandarmeriei sau
(art. 347 P. p.). autoritatea politieneasca.
Cu Mate acestea, deed ei do- Patrula mai este obligatá sá
resc, vor puted, fi ascultati. detind, MI% mandat sau ordin:
Deasemenea nu pot fi ascul- 1. Pe acela care evadeazd din
tati ca martori cei pedepsiti cu inchisoare unde Ii executd pe-
degradatiunea civicd, (art. 22 din deapsa.
codul penal). 2. Pe acela care a fost expul-
Copii de ambele sexe cari nu zat cu forme legale si a cálcat
vor fi Implinit etatea de 16 ani, aceastá dispozitie.
vor pute& fi ascultati numai sub 3. Pe individul prins in in-
formá de informatori. fractiune flagrantd.
Persoanelor dela punctul 1-5 In conformitate cu art. 40 din
cu ocazia ascultárii, li se va a- procedura penald, flagrant de-
trage atentia cd nu sunt obli- lict se numeste, delictul ce se
gati sd, depund ca martori. comite acum sau care de curand
se comise.
Se va socoti asemenea flagrant
Sectia 19 delict, cazul când prevenitul este
urmarit prin strigdtul public si
Despre actele de instructie cazul cand se gäsesc asupra lui
lucruri, arme, instrumente, sau
517. Deed, In decursul cerce- hartii, cari dau de presupus, ed.
tärii trebuesc executate acte de el este autor sau complice, in-
instructie si nu este cazul unei destul numai ca acestea sd se fi
infractiuni flagrante, se va re- petrecut aproape de locul si
port& telegrafic sau telefonic par- timpul comiterii delictului.
chetului sau judecátorului de o- In caz de delict flagrant, nu-
col, pentru ca ei sá vind la fate mai atunci se poate detine fard
locului i sh le execute inSusi, mandat sau circulard, decá este
sau sd de& delegatie jandarmi- vorba de un delict care se pe-
Mr, ofiteri de politie judiciard depseste cu o pedeapsd, privativd,
pentru executare. de libertate si nu se poate stabill
In caz de infractiune fla- identitatea autorului. Decá se
grantd, daed. Intârzierea prin in- poate stabill identitatea, atunci
terventia la parchet sau judecd- detinerea nu va puted fi execu-
tor de ocol, ar compromite re- tata decat decd. Interzierea ar
zultatul cercetárii, jandarmul compromite rezultatul cercetärii,
ofiter de politie judicial% poate in umdtoarele cazuri:
executh toate acele acte de in- Dacá delicventul a fugit
structie, care nu sunt rezervate dupd, sdvarsirea infractiunii, sau
exclusiv judeatorului de in- a flcut pregátiri de fugd, sau s'a
stru ctie. ascuns;
b) Dad, delicventul este prins
Sectia 20 cá voeste sd, asclmdd, sau sá
nimiceascd corpurile delicte sau
Detinerea $i, inaintarea urmele infractiunii sau dad, In-
deamnd, pe autor, complici sau
518. Patrula este obligate sä, pe altii sá declare fals;
detind sau sá Inainteze pe acel c) Dacd, voeste sd, continue in-
individ, contra cdruia s'a dat fractiunea Incercata sau ame-
mandat judecdtoresc sau circu- nintd, cä o va sávdrsi, sau ed.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie-1931
va comite alte infractiuni si nu
se poate oprì pe alta cale;
d) Ace la care este vagabond si
nu are locuintd i nici ocupatie;
e) Ace la care este certat cu ju-
stitia sau este cunoscut j andar-
meriei ca delicvent de meserie
sau dach este pus sub suprave-
gherea politieneasca;
f) Dacd nu-si poate dovedi
identitatea sau nu voeste sa si-o
dovedeasca;
g) Dacá atack amenintd serios
pe jandarmul aflat in serviciu;
h) Daca, cei cari sävarsesc in-
fractiuni produd scandal si des-
ordine, turburand ordinea pu-
blica, ce n'ar puteh fi restabilitä
deck prin detinerea lor si a
complicilor.
4. In materie de contraventie
flagranta, se poate detine nu-
mai in urmätoarele cazuri:
a) Atunci când contraventia
produce scandal public ce nu
poate fi potolit deck prin deti-
nerea contravenientului;
b) Ace la care, desì jandarmul
i-a atras atentla, totus continua,
a sávarsi contraventii;
c) Ace la care se opune patru-
lei sau o ataca.
5. Ace la care a fost invinuit
de crima neflagrana, daca este
prezent i daca sunt indicii
grave de vinovatie.
6. Mai pot fi detinuti acei cari
vagabondeaza in grup si au a-
supra lor instrumente potrivite
pentru a sävarsi atentate la
vieata i integritatea corporala
a persoanelor.
In caz de contraventie sau de-
lict, nu va executa detinerea
formala dacrt nu poate fi team&
de scapare sau de nimicirea ur-
melor infractiunii sau clack' nu
poate fi compromis rezultatul
cercetarii, ci se va inainta nu-
mai persoana autoritatii compe-
tente.
7. Mai pot fi inaintati acei in-
divizi contra carora nu sunt su-
ficiente motive de detinere, dar
www.digibuc.ro
173
cari tutus sunt periculosi sigu-
rantei publice, in urma irapre-
jurarilor in cari se afla:
a) Vagabonzii i cersetorií
sträini de localitate, precum
acei cari cersesc MI% autori-
zatie;
b) Acei cari, pentru a nu fi
prinsi de autoritäti, se folosesc
de nume false sau de acte false
sau de vestminte schimbate,
pentru a obtine anumite avan-
taje;
c) Cei ce poarta ilegal uni-
forma militará sau a unei insti-
tutiuni publice;
d) Acei cari gazduesc in mod
obisnuit infractori cau cari
cauta sa zadarniceasca detinerea
sau inaintarea lor;
e) Acei cari indeamná pe altii
la vagabondaj ì cersetorie sau
cari iau parte la cOstiguri pro-
venite din cersetorie;
Acei c are ultragiaza j an-
darmii aflati in serviciu.
8. Se mai poate executh deti-
nerea i inaintarea de indivizi,
in cazurile exprese prevazute de
legile speciale.
Sectia 21
Detinerea i inaintarea unor
functionari publici ci dela
institutiuni particulare
519. Dacá este necesará deti-
nerea sau Inaintarea unui func-
tionar public sau particular, a
carui lipsa ar face sa sufere ser-
viciul, ca: la caile ferate, va-
poare, mine, masini, fabrici, ser-
viciul sanitar, posta, etc., ele nu
se vor executh panä nu va fi
anuntat seful functionarului res-
pectiv, dandu-i timp sá puna al-
tul In loc.
Pânä la inlocuirea lui se iau
másuri de paza functionarului;
Daca, inlocuirea ar intarzia
nu se mai poate astepta, deti-
nerea se face imediat, dar Ina-
174 LEGI DE IJNIFICARE. 16 Martie 1931
intarea numai dura ce s'a facut
inlocuirea sau s'a spus cá acea-
sta nu este necesard.
Sectia 22
Procedura cdnd o persoand
particulard a predat un individ
520. Dach un individ suspect
este predat jandarmeriei de o
persoaná particulark patrula
trebuie sh constate numele si
domiciliul celui predat, apoi do-
vezile In cauzá.
Se vor constath aceste date si
pentru persoana care a predat.
Duph aceasta se va procedh la
cercetare, in conformitate cu re-
gulamentul de fath.
Dach cel predat se plhnge sau
are urme de violentä, se va dresà,
pro ces-verbal si inainth autori-
Mtn In drept a hoar!.
Sectia 23
Stabilirea identiteltii celui
detinut
521. Patrula trebuie sá fie
cu cea mai mare atentie la sta-
bilirea identithtii celui pe care
vrea sh-1 detink ca sh nu de-
tinh un nevinovat.
Dach din eroare se detine un
individ care seamáná cu altul si
el isi dovedeste identitatea In
mod indiscutabil, va fi pus In
libertate, MTh' amAnare si se va
raporth sefului erarhic superior
de aceasta.
In nici o alth imprejurare
jandarmii nu au voie sh, libe-
reze un individ odath detinut.
Sectia 24
Predarea cdnd inaintarea
intdmptind piedeci
522. Dach, cel detinut ar fi
bolnav rail sau din alte motive
www.digibuc.ro
nu poate fi inaintat, se vor nià
mäsurh ca el A. fie päzit.
Dach bash detinutul este un
delicvent periculos, se phzeste
chiar de jandarmi.
Sectia 25
Ascultarea detinutului inaintat
la postut de jandarini
523. Dach cel detinut se Ina-
inteazd de patruld, la post, a-
tunci seful postului este obligat
sh-1 interogheze asupra urml-
toarelor chestiuni:
a) Ziva, ora si cine 1-a detinut;
b) Dach a mai fost condamnat
de chtre o autoritate, and si cu
ce pedeapsh;
c) Dad, are ráni pe corp sau
urme de maltratare, cine i le-a
cauzat, cum si in ce imprejurári;
d) Daca are ceva de reclamat
contra jandarmului care 1-a adus
sau eventual contra altor per-
soane, relativ la tratamentul la
care a fost supus si ce abuz sau
ilegalitate i s'a fäcut.
Despre toate acestea seful de
post va luh o declaratie scristi.
Nici un detinut nu poate fi
mentinut la post mai ,mult de
24 ore.
Dack din cauzá de forth' ma-
jork prevenitul ar trebui men-
tinut si peste acest timp, se va
raporth telegrafic parchetului.
Orice detinere fácuth contra
dispozitiunilor de fata, constitue
abuz de putere si se va pedepsi
in conformitate cu dispozitiunile
codului penal.
Sectia 26
Perchezitia domiciliard
524. In caz de flagrant delict,
patrula, dach este vorba de
crimä sau delict care se pedep-
seste cu inchisoarea, poate per-
chizitionh locuinta inculpatului,
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
precum íf obiectele aflate
in ea.
In cazul cá cel prins in fla-
grant delict a savânit crima
sau delictul in locuinta altuia
sau s'a refugiat aici, se poate
perchezitionà i locuinta ace-
stuia, fad autorizatia parchetu-
lui, dad este certitudine cä, va
aveà ca rezultat prinderea incul-
patului si aflarea dovezilor.
Afad, de aceasta, patrula
poate intra i face perchezitie in
locuinta altuia si. in urmátoa-
rele cazuri:
a) Dacá aude strigAte de aju-
tor;
b ) Dacá locatarul cere sau per-
mite sä se fad, perchezitia;
c) Dad locatarul se aflá sub
supraveghere politieneasd le-
galá sau e cunoscut jandarme-
riei ca criminal notoriu sau este
ordonatä, detinerea sau Inainta-
rea lui;
Cârciumile si. casele de pro-
stitutie i localurile deschise pu-
blicului, in cari se joad jocuri
interzise sau cari servesc de re-
gulâ, ca ascunzi$ infractorilor,
pot fi perchezitionate oricând,
Mx% delegatie judeatoreascg.
Dad este vorba de flagrant
delict, dar dad, intarzierea nu
compromite rezultatul, patrula
nu va face perchezitia domici-
had, din initiativä, proprie, ci
va aviza parchetul, ca sá o facá
el sau sä, primeascg ea delegatie.
Panä, la sosirea procurorului
sau judeatorului, patrula va lua
másuri ca sá nu se depärteze
persoanele sau lucrurile dela
fata locului, cari ar fi necesare
la facerea cercetárii.
Sectia 27
Perchezitia hainelor si a obiec-
telor dela prevenit
525. Patrulä poate perchezi-
tionâ i fárä, autorizatie sau de-
legatie hainele $i obiectele aflate
la individul detinut, dad este
www.digibuc.ro
175
bánuit temeinic ca a stivarsit
crimä sau delict care se pedep-
seste cu inchisoare:
1. Dad este probabil a are
la el ascunse arme sau instru-
manta potrivite pentru atac sau
corpuri delicte.
2. Dad, individul detinut a in-
cercat s'a se sinucidá sau ame-
111110. cu aceasta.
3. Dad individul stá sub su-
praveghere politieneascá sau este
cunoscut de jandarmi ca crimi-
nal de obicei.
Hainele si obiectele dela indi-
vidul prins in urma unui man-
dat judecgtoresc sau ordin cir-
cular, pot fi perchezitionate de
patrula, din initiativá proprie,
cu scopul de a se convinge dacá
sunt la el instrumente cari pot
ajutà sdparea sau pot servi ca
arme.
Sectia 28
Normele cari trebuesc observate
la perchezitia domiciliard
526. Patrula de jandarmi,
dad face perchezitia domiciliará
sau a Imbradmintei, va observit
urmátoarele norme:
Perchezitia domiciliad, se face
in prezenta stápânului casei sau
a mandatarului du.
Patrula numai atunci poate
rupe incuetoarea dela camed,
sau sertarul incuiat, dad pre-
venitul sau delegatul au nu
voeste sá descuie sau nu aunt
de fa-0,, dresând procesul verbal
prevázut de art. 110 P. P., In
fata a doi vecini.
Perchezitia se face de regulä,
intre odele 8 dimineata $i 18
seara, conform art. 385 P. Civ.
R., iar noaptea numai cu totul
exceptional.
Dad patrula, cu ocazia per-
chezitiei, trebuie sá ia sub pazg
obiectul, ea il va consemna In-
tr'un tablou, care va fi semnat
176 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
de seful patrulei, de martorii a-
sistenti si de invinuit.
Obiectele luate se vor pgstrà
sub sigiliul postului de jan-
darmi $i al primgriei locale.
Sectia 29
Dresarea procesului-verbal de
perchezifie
527. Rezultatul perchezitiei
domiciliare si a efectelor trebuie
consemnat in procesul-verbal, a-
rgtându-se când, unde, la cine,
pentru ce si in prezenta cui s'a
flcut; apoi se va argth ce s'a
perchezitionat, in detaliu si re-
zultatul.
Dacg cu ocazia perchezitiei
s'au luat sub pazg corpuri de-
licte, seful patrulei le descrie pe
acestea, in parte, stabilind cu
preciziune identitatea si valoa-
rea lor, precum i pozitia in care
au fost aflate.
Sectia 30
Luarea sub pazlt a obiectelor
528. Patrula de jandarmi,
poate lua sub pazg, fgrg delega-
tie, numai acele obiecte (corpuri
delicte), cari se aflg la fata lo-
cului si cari nu sunt In proprie-
tatea sau pesesiunea nimgnui,
ori au fost predate de bung voie,
ca dovezi a infractiunii sau ca
mijloace cari pot duce la -desco-
perirea ei.
Sectia 31
Obiectele cari pot fi confiscate
529. Patrula de jandarmi va
confisch toate actele si obiectele
a cgror intrebuintare sau rgs-
pandire este opritg. informatori, inaintea justitiei,
Se vor mai luà dela detinut pentru a confirmg constatgrile
sau dela cel care trebuie din actele dresate de ei.
late, toate armele $i instrumen-
www.digibuc.ro
tele cari pot servi la infractiuni
contra vietii sau integritgtii cor-
porale sau la scdpare de sub
escorta.
Jandarmeria nu poate confiscà
imprimate, scrisori, telegrame
sau alte mesagerii cari se aflg la
postg, färg autorizatie preala-
bilg.
Ele pot fi confiscate numai
dacg se aflg la autor.
Patrula trebuie sg se ingri-
jeascg ca sg, nu citeascg altii
nechemati scrisorile prevenitului
sau a oricgror altor persoane.
Scrisorile, telegrarnele si alte
mesagerii, sosite cu po$ta, nu se
pot desface in nici o impreju-
rare, de jandarmi.
Ele se inainteazg parchetului.
Sectia 32
Jandarmeria nu poate primi nici
o reclamafie contra cercetetrii
ce face
530. Nici patrula i nici $e-
ful de post nu poate primi nici
o reclamatie contra cercetgrii ce
fac. Ei sunt datori sa indrumeze
pe cei ce fac astfel de reclama-
tiuni, ca sg le inainteze, dupg
competinta judecgtoriei sau par-
chetului.
Sectia 33
Actele incheiate de jandarmi
531. Constatarea infraettuni-.
lor se face de cgtre jandarmii
ofiteri de politic judiciarg, prin
incheiere de pro cese-verbale, in
prezenta a doi martori asi-
stenti.
532. Jandarmii numai in ca-
zuri grave apreciate de judecatg
pot fi chemati ca martori sau
533. Procesele-verbale se vor
 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
dresh pe cât se poate chiar la
fata locului infractiunii sau in-
tr'o camerd din apropiere, iar in
caz de neputintä, la primdrie sau
la post. Ele se vor redactà dupd
fiecare act de cercetare si in-
structie sau dupd terminarea
cercetdrii, potrivit imprejurii-
rilor.
Se vor redactd clar si concis,
cuprinzdnd toate imprejurdrile
referitoare la infractiune i eli-
minându-se din ele tot ce nu
se referd la ea.
Fiecare proces-verbal va cu-
prinde:
1. Titlul (proces-verbal);
2. Locul si data redactdrii;
3. Numele, gradul si forma-
tiunea din care face parte jan-
darmul care il dreseazd;
4. Modul de sesizare (denunt,
plângere sau observare proprie).
5. Constatarea fácutd, ca rezul-
tat al cercetärii, bazatá pe in-
dieu sau probe: constatarea per-
sonald a jandarmului, decla-
ratiile martorilor, lezatului, a
inculpatului si a expertilor
corpurile delictulul.
6. Semnátura jandarmului care
a f dent cercetarea si a marto-
rilor cari au asistat la facerea ei.
Procesul-verbal nu poate con-
tine opiniunile i convingerile
pesonale ale jandarmului. Ele
trebuie sd cuprindd numai rea-
litate obiectivd.
In cazuri când a fost imposi-
bil, dupd toate sfortärile Mute,
sd, se aducd doi martori, pentru
a asistd la facerea cercetárii
dresarea procesului-verbal, el va
fi semnat de jandarmul care 1-a
redactat, mentionând in proce-
sul-verbal, imprejurdrile care
1-au fortat sá dreseze singur a-
cest proces-verbal.
Dacá o persoand adusä la post
s'ar plânge sefului de post con-
tra procedurii patrulei, el va re-
dactd despre aceasta un alt pro-
ces-verbal, pe care-1 va inaintd,
26495. C. Hamangiu, v, XIX.www.digibuc.ro
12
177
impreund cu cel al patrulei, la
autoritátile judiciare competinte.
Sectia 34
Intreruperea cercetetrii
534. Cercetarea inceputd, nu
poate fi intreruptd, inainte de
clescoperirea desávarsitá a stdrii
de fapt, deal din ordinul par-
chetului sau al judecátorului de
ocol competent.
CAPITOLIIL VI
Politia judiciara militará
535. Cercetarea infractiunilor
sávarsite de persoanele justitia-
bile de instantele militare, se
face de cdtre 4andarmerie, in
conformitate cu normele ordi-
nare i normele codului de ju-
stitie
Cand jandarmii sunt sesizati
cá un ofiter in activitate a Fa-
vdrsit o infractiune vor raportd
pe calea cea mai scurtá si extra-
urgent comandantului de le-
giune si ofiterului comandant al
garnizoanei celei mai apropiate.
Cercetarea o va face un ofiter
mai vechi sau mai mare In grad
ca eel denuntat, iar jandarmii
se vor márginì a adund probele
ce ar puted servi la cercetare.
CAPITOLIIL VII
Transferarea arestatilor
Sectia 1
Primirea arestatilor
536. Jandarmeria este obli-
gatá sá transf ere detinutii
arestatii, nu numai din initiativá
proprie ci si de cdte ori primeste
un mandat sau ordin circular
de urmdrire dela autoritatea
competentä, in conformitate cu
178 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931
dispozitiunile regulamentului de
fat d.
In caz când un arestat este
foarte periculos sau and tre-
buie observat de aproape, seful
de post respectiv, cum si auto-
ritatea care preda arestatul, va
atrage in mod deosebit atentiu-
nea escortei, ludnd mäsurile de
precautiune necesare.
Seful escortei, cu ocazia luarii
In primire a arestatului, va per-
chezitionA si se va convinge daca
nu se aflä asupra lui arme sau
obiecte cari i-ar puteh servl con-
tra escortei sau care 1-ar puteh
ajuth ca sd scape.
Femeile vor fi perchezitionate
prin femei de Incredere.
Banii si alte obiecte de valoare
ale arestatului se vor predà de
autoritate sau de seful de post
sefului de escortä, contra do-
vada.
Seful escortei, cu ocazia pri-
mirii arestatilor, se va puteh
convinge daca acestia au hrana
si Imbracamintea necesard., si
daca pot fi transferati pe jos.
Orice observatiune facutd, In
privinta aceasta va fi raportatä
autoritatii sau sefului de post.
537. Transferarea arestatilor
se face, acolo unde esté cale fe-
rata, cu trenul; unde nu este
cale feratd si distanta pand la
autoritatea judecatoreasca mi-
Mara sau inchisoarea unde tre-
buie predat transferatul e mai
mare de 15 km se face cu trä-
sura.
Daca distanta e mai mica
transferarea se face pe jos.
538. Transferarea din post
In post se va face numai in ca-
zuri cu totul exceptionale.
539. Acoperirea cheltuelilor de
transport si hrana escortei si a
arestatului se vor suporth de au-
toritatea care a dat ordinul de
transferare sau cáreia a fost
predat arestatul.
www.digibuc.ro
Sectia 2
Paza arestatului in timpul
transf erdrii
540. Jandarmul trebuie sa ur-
meze arestatul de aproape, ast-
f el ca daca acesta ar Incerch et
fugä, el sd, poatd fi prins ime-
diat.
Jandarmul nu are voie sa
intre niciodatd in vorba cu a-
restatul.
In timpul transferarii aresta-
tul trebuie observat incontinuu.
Nu are voie nimeni sd, se apro-
pie de arestat, sd, vorbeasca cu
el sau sá se inteleaga prin
semne si nici complicii lui.
Masa se va luà Inteo camera
separata si nu i se va da cutit,
furculitá si Muting spirtoase.
Jandarmul EA nu admita ca
arestatul sa fie jicnit de nimeni.
Arestatii Isi fac nevoile corpo-
rale in prezenta escortei.
Se va Impiedech orice Incer-
care de sinucidere.
Baca exceptional arestatul e
transferat numai de un singur
janclarm, acesta este obligat sa
aiM cea mai mare atentie.
Sectia 3
Transferarea pe cale feratd sau
cu vapoare
541. Cu ocazia transferarli pe
calea ferata sau cu vaporul,
arma trebuie sa fie incdrcatá.
Cartusele lush', nu vor fi 2n
teal* ci numai in magazia ar-
mei.
Baioneta se va luh dela arma
Inaintea urcarei in vagon.
Dupd, coborirea din vagon ba-
ioneta se va pune din nou la
arma.
Escorta impreuna cu aresta-
tul vor aveh, dupa posibilitate,
compartment special si in tot
cazul se vor separà de ceilalti
calatori.
 LEGI DE UNIFIÇARE. 16 Martie 1931
Sectia 4
lncdtusarea
542. Pentru Indtusarea are-
statilor se vor aveh In vedere
normele dela art. 360-362. Acei
cari sunt numiti de autoritatea
competenta periculo$i, vor fi In-
totdeauna Inatu$ati.
Sertia 5
Transferarea mai multor arestali
543. Daca se transfer ä. mai
multi arestati, atunci se va aveä
In vedere ca ei s. nu vorbeascá
unul cu altul i pe cat e posibil
sä fie separati.
544. Tária escortei, de regulá,
este de jurratate plus unul din
numárul arestatilor.
Sectia 6
Procedura fafd de arestatii cari
nu pot merge
545. Dacá arestatul nu mai
poate merge se va aduce la cu-
nostinta celei mai apropiate pri-
márii. Arestatul va fi supus, pe
cat posibil, unei vizite medicale
$i se va procedà mai departe, in
Intelegere cu primária, in con-
formitate cu Imprejurárile date.
Arestatul in acest caz se va tine
sub pazá.
Dacä sunt motive de bä'nuialá,
relativ la siguranta transferárii,
escorta va cere dela primárie
oameni de Incredere ca ajutoare.
Sectia 7
Transferarea pdnd la postui sau
autoritatea din apropiere. Modul
de predare a arestatului
546. In cazul transfer Aril
paná la postul vecin seful postu-
lui este dator sä, in$tiinteze, prin
www.digibuc.ro
179
telefon, cu o seal% mai Inainte,
pe $eful de post urmátor.
Escorta, dupá ce a ajuns la
post, va predà arestatul cu foaia
de transferare $i cu toate cele-
lalte obiecte i hârtii lnsotitoare,
contra dovadtt.
Dadi arestatul trebuie predat
autoritätii, atunci escorta se va
duce la aceasta direct $i va
predà arestatul, cum s'a prevär
zut la aliniatul precedent.
Dupá luarea dovezii de pre-
darea arestatului, obiectelor si
corespondentei, jandarmii se re-
Intorc pe calea cea mai scurtä
la postul lor, unde raporteazá
de executare $efului de post.
Sectia 8
Ingrijirea efectelor arestafilor
547. Escorta este obligatä s.
aibä grijá de efectele arestatilor.
Nu este IngAduit arestatului
sä, vândä., sd däruiasca, sä
schimbe sau sä Insträineze, ori
sä nimiceascä, sub nici o formá,
efectele i lucrurile aflate asu-
pra lui.
TITLTJL IV
Serviciul extraordinar
(Art. 37-42 din lege)
CA P1TOLUL I
In general
548. Serviciul extraordinar
este acela care se executá nu-
mai In virtutea ordinelor sau
cererilor.
Serviciul extraordinar cuprinde
urmätoarele atributiuni:
a) Executarea mandatelor de
aducere, arestare, a ordinelor,
interventiunilor si cererilor pri-
mite In scris dela autoritätile ch
atributiuni de politie generali.
180 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mattie 1931
In caz de vAditä urgent& ordi-
nele se vor transmite telegrafic
ei se vor confirm& prin ordin
scris sau prin notele telefonice
cu numAr de ordine;
b) Asistenta i ajuturul la ce-
rere scris6 a celorlalte autorit4i
recunoscute de legi saa organe-
lor acestora, and surd impiedi-
cate in executarea functiunii lor.
549. In executarea serviciului
extraordinar este raspunzAtor
cel ce a dat ordinul sau a fAcut
cererea.
Jandarmul este rdspunzator
numai de felul cum a executat
ordinul .sau cererea.
550. Ordinele, interventiunile
cererile se adreseazA tri scris
comanclantului legiunii pe teri-
toriul caruia urmeaze, a fi exe-
cutate, in cazuri de urgentA ce-
lor mai apropiate formatiuni sau
direct jandarmului.
551. Mandatele de aducere
arestare se adreseaz& de auto-
ritätile direct posturi-
bor.
Actele care ating sau restrAng
libertatea individualA nu pot fi
executate decal pe bazA de or-
din scris, oricare ar fi autorita-
tea dela care emanA.
La cererea pArtii vAtAmate
jandarmul este obligat a-i eli-
ber& copie dupa ordinul
552. Jandarmii sunt datori
sA execute numai acel ordin pe
care 1-a dat autoritatea compe-
tentA, in cadrele atributiunilor
sale legale, cu respectarea for-
melor legale.
Pentru executarea ordinului
mai este necesar ca el s6, cad&
In competinta de executare a
jandarmului.
Jandarmul nu axe dreptul sA
cerceteze i legalitatea intrin-
sec& a ordinului dat.
553. Dad, ordinul sau cere-
rea ar ave& continut precis con-
trar legAmântului fäcut prin ju-
rämântul depus, contrar intere-
selor statutului sau serviciului
www.digibuc.ro
sau ar cere executarea unei
fapte oprite de lege, el nu se
executA, ci se raporteazd coman-
dantului legiunii in scris urgent.
Tot comandantului cTe legiune
se raporteaz& erarhic cererile
care au fost adresate jandarme-
riei ei executarea nu cade in
competinta sa.
Comandantul legiunii Incuno-
etiinteazA autoritatea, care a dat
ordinul sau cererea ilegald, in-
dicând textul de lege sau Xe-
gulament pentru care nu s'a
putut execute,.
ARA corespondentA in aceastA
chestiune comandantul legiunii
nu mai face cAtre aceastA au-
toritate, ci inainteazA dosarul
dacA este necesar inspectorului
suspendând executarea pAnA se
va hotAri.
Diferitele cereri ale functiona-
rilor statului, judetului, cornu-
nelor sau particularilor, dacA nu
sunt legale, se considerA numai
ca denunturi, plângeri sau ce-
reri venite dela particulari ei se
procedeazA cu ele In conformi-
tate cu regulamentul de fatA.
554. Jandarmii nu pot fi su-
straei in nici un fel dela execu-
tarea serviciului ordinar sau
extraordinar.
InsArcingrile strAine serviciu-
lui sau care le-ar scAdee, presti-
giul, sunt interzise.
CAPITOLUL II
Asistarea funetionarilor pub/id
555. Atunci cAnd sunt motive
sigure cA functionarul public
va intAmpin& In executarea atri-
butiunilor rezistentd, va puteb,
cere asistenta jandarmilor.
In aceste cazuri jandarmii a-
pArg, numai pe functionarii con-
tra eventualelor atacuri, garan-
tându-li-se libertatea de actiune
in executarea serviciului fArA sA
ia parte la efectuarea serviciu-
lui lor.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
CAPITOLUL II I
Concentrarea jandarmilor
556. In caz de rebeliune, se-
ditiune, adunAri sgomotoase, Im-
potriviri la executarea legilor,
regulamentelor i ordonantelor,
precum i in orice caz neprevb1,-
zut, care ar impune concursul
fortei publice, Ministerul de In-
terne, Directoratul Ministerial
local si prefectul, poate dispune
in scris, prin Inspectoratul ge-
neral al jandarmeriei, inspecto-
ratul respectiv, comandantul le-
giunii, concentrarea unei forte
corespunzAtoare de jandarmi
rurali, chiar din efectivul postu-
rilor din circumscriptia lor.
In cazuri grave si urgente au-
toritAtile publice se pot aclresb.,
direct posturilor i sectiilor.
In ordin se va arAtà: scopul,
locul, data si eventual durata
concenträrii. De modul cum. Isi
va indeplini formatiunea de jan-
darmi insArcinarea, rámâne rds-
punzator comandantul sau au-
toritatea civild care a fost de
fatâ si este in drept a o intre-
buintit.
Comanda jandarmilor concen-
trati o are seful de sectie res-
pectiv când jandarmii sunt din
raza sectiei, ajutorul de coman-
dant sau comandantul legiunii
când jandarmii sunt din cumin-
sul judetului.
Când jandarmii concentrati
sunt din cuprinsul unui- direc-
torat sau mai multor directo-
rate, comanda o va luà un ofi-
ter destinat de inspectorat sau
de inspectorul general.
In principiu, in cazuri de com
centrare se va lAsh posturilor
cel putin un ofi(er de politie ju-
diciarA i un jandarm.
Orice concentrare de jandarmi
se va raporta, Ma% amânare,
sefilor erarhici, imediat supe-
riori si direct inspectoratului
general.
www.digibuc.ro
181
CAnd este necesarA concentra-
rea unor forte mai mari sau
pentru timp mai indelungat, se
va face -apel la armatd.
CAPITOLUL IV
Despre mandate
557. Mandatul judecátoresc
este ordinul prin care judecáto-
rul de instructie sau procurorul
pune o persoanA in fata sa sub
pazA sau sub mâna justitiei.
558. Orice mandat trebuie sá
indeplineascd urmátoarele con-
ditiuni:
a) SA fie datat;
b) SA cuprindà numele i ca-
litatea magistratului care l-a
dat;
c) SA fie individual (contra
unei persoane singure);
d) SA arate numele i pronu-
mele prevenitului i faptul pen-
tru care s'a urnaárit.
559. Mandatul de arestare,
pe lângA punctele de mai sus,
trebuie sá conting i pedeapsa
prevázutá de lege si calificarea
faptului.
560. Sunt patru feluri de
mandate: mandat de infätisare,
mandat de aducere, mandat de
depunere i mandat de arestare.
561. Mandatul de infátisare
se dà de judecátor contra in-
culpatului pentru a se prezenta
inaintea sa.
El se inmâneazA celui in
drept, ca si citatiile, prin no-
tarul comunal, conform art. 178
din legea pentru ,dirganizarea
administratiei locale.
562. Mandatul de aducere
este ordinul judecAtoresc dat
agentilor fortei publice pentru
aduce in fata lor o persoanâ
citatA.
Acest mandat, se poate da
contra martorului sau inculpa-
tului, care nu s'a prezentat la
prima citare.
182 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Odatd cu emiterea mandatu-
lui de aducere, judeatorul
poate aplicd i o amend& pang
la 2.000 lei martorului care nu
s'a prezentat.
In caiul and fapta ce i se
imputd inculpatului se pedep-
seste cu inchisoare, judeatorul
poate emite direct mandat de
aducere motivat, fdrd a fi che-
mat mai Intai cu mandat de
Infdtisare.
563. Mandatul de Infälisare
si aducere se executd, prin In-
mAnare in original, celui contra
cdruia s'a emis, unei rude sau
servitor, cu care locuieste; iar
agentul va lud o dovada sem-
natd dela cel cdrula se inmâ-
neazä si o Inainteazd autorità-
tii judeatoresti ce a emis man-
datul.
564. Mandatul de depunere
se emite in cazul când este ne-
voie de o arestare provizorie,
pentru 24 ore.
El se da motivat.
565. Mandatul de arestare
are de obiect Inchisoarea pre-
ventivd a unei persoane, dupd
formele prescrise mai jos.
566. Dacd, prevenitul se o-
pune la executarea mandatului
si nu vrea sd urmeze pe agent,
el va fi constrâns a se supund,
prin fortd, chemând in ajuto-
rul au si alti agenti, and tre-
buinta va cere.
567. Dacti nu se gases-1,e pre-
venitul si nici nu poate fi gäsit,
se va duce mandatul la autori-
tatea comunald sau prim-pre-
tor, pentru a i se pune viza si
face mentiune despre aceasta,
restituindu-se apoi mandatul
autoritätii care 1-a emis.
568. Prevenitul se va ridia
dela domiciliu, cu atâtea zile
hiainte, câte vor fi necesare
pentru a-1 aduce la ziva si ora Indemnitatea de misie si transport
fixatd prin mandat, In fata
autoritätii In drept. 573. Cu ocazia executdrii
569. Mandate le de depunere serviciului extraordinar, jan-
www.digibuc.ro
si arestare se executá de jan-
darmi.
Prevenitul prins, va fi condus
färd Intdrziere, la arestul ará-
tat In mandat.
Daa autoritatea judecáto-
reascd solicitd prin ordin, se
poate executh prin for% publia
,5i. mandatele de aducere.
570. Dacä prevenitul nu va
puta fi prins, mandatul de a-
restare va fi trimis In copie, la
cea din urmä, locuintä, ce a avut
prevenitul si se va face proces-
verbal de perchezitiune.
Acest proces-verbal se va face
in prezenta a doi martori, ve-
cini ai prevenitului, pe cari Ii
va puted gdsi purtAtorul man-
datului. Pro cesul-verbal va fi
subscris de acesti doi vecini,
ardtându-li-se cuprinsul lui, ce-
rerea agentului ce se va fi fd.-
cut de a subscrie. Purtätorul
manclatului de arestare, va face
dupd, aceea a se vizeze proce-
sul au verbal, de pretor, de
primar sau ajutorul säu, ldsând
copie de pe clansul.
Mandatul de arestare si pro-
cesul-verbal, vor fi Inaintate
grefei tribunalului care 1-a emis
(art. 110 din procedura penald).
571. Cel care va intArzid
trimiterea unui arestat, comite
o arestare ilegall si va fi pe-
depsit dela 6 luni, la 2 ani In-
chisoare si cu interdictiunea pe
timp märginit, conform art. 99
din codul penal.
572. Actele de arestare, pre-
cum si adeverinta de predare,
semnate de directorul Inchiso-
rii, vor fi Inaintate in 24 ore,
autoritätii judeatoresti, care a
emis mandatul.
CAPITOLUL V
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
darmii reangajati, au dreptul la
indemnitate de misie si trans-
port, ca reangajatii din armatä,
iar jandarmii in termen, la ju-
mdtate din aceste drepturi, dela
autoritatea care a cerut servi-
ciul extraordinar.
TITL1JL V
Raportarea evenimentelor
574. efuI de post este Inda-
torat sit raporteze sefului de
sectie i comandantului de le-
giune direct, pe calea cea mai
scurtd (pe cat se poate prin te-
lefon sau telegraf), toate eveni-
inentele mai importante sau
extraordinare.
In special va raporta:
a) Cazul când s'a Intrebuin-
tat arma;
b) Moartea, rdnirea sau de-
zarmarea unui jandarm;
c) Moartea arestatului dela
post;
d) Cazul de indisciplind mai
mare sau infractiunile mai
grave, savânite de jandarmi;
e) Arderea cazärmii de jan-
darmi;
f)1 Evenimentele cari fac sit
se Intrerupd circulatia pe ate
ferate, sosele sau poduri mai
importante, mentionandu-se
durata probabild a Intrerupe-
rii;
g) Rebeliunea (art. 170 C. p.);
Violente contra autoritd-
tilor sau agitatia periculoasä,
cu ingrdmridire de popor;
i) Violenta contra particula-
rilor, prin grupäri mai maxi;
j) Miscarea politicd sau so-
ciald cu caracter amenintrttor;
Dezastrele produse de for-
tele naturii sau alt caz de fortd
majord, care amenintit vieata,
integritatea corporald i avutul
populatiei;
Asasinate sau atentate
grave; structiuni speciale.
www.digibuc.ro
183
Tâlhäriile sdvarsite de va-
gabonzi Inarmati 'sau Insotite
de alte urmdri periculoase;
n) Crime le sau delictele cari
amenintit siguranta publicd sau
produc senzatie;
o) Ivirea vreunei asociatii de
falsificatori de monete;
p) Furturile mai importante,
sau clacd, se avarseste la auto-
ritrttile publice;
r) Incendiile, dacit se produc
la intervale scurte agitänd po-
pulatia.
575. Legiunile raporteazd,
venimentele dela art. 574, tele-
grafic sau telefonic inspectora-
tului general, odatd cu mdsurile
luate.
576. Infractiunile fard, mare
important A, nementionate la
art. 574, se raporteazd, sectiilor
legiunilor, Indatä ce s'au se-
sizat cu ele jandarmii, prin bu-
letinul statistic.
577. Evenimentele privitoare
la ordine i sigurantä, devenite
publice, fie pe calea presei, fie
pe calea parlamentard sau alt
mijloc, vor fi cercetate färd
nici un ordin special de primul
sef erarhic ofiter. Actele dresate
se vor Inainta direct inspecto-
ratului general, raportându-se
totodatä in mod sumar i celor-
lalti sefi erarhici.
578. Infractiunile cu substrat
politic se raporteazd de posturi
imediat legiunilor, iar acestea
In legdturä cu seful politiei lo-
cale iau mdsuri In consecintä.
Comandantul legiunii rapor-
teazd evenimentul erarhic in-
spectoratului de jandarmi, in-
spectoratului general si direc-
tiunii generale a politiei.
579. Asupra strtrii de spirit
a populatiei se vor Inaintà bu-
letine informative and va fi
cazul, la cerere sau periodic
dacd se va dispune prin in-
184 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
TITLUL VI
Despre inspectii
CAPITOLUL
Dispozitiuni generale
580. Inspectiile constituesc
mijlocul, prin care sefii erar-
hici iau cunostintä de felul cum
se executä serviciul, asigurând
uniformitatea i constiincioasa
indeplinire a normelor in vi-
goare.
581. Inspectiile sunt cele
mai Lame ocaziuni pentru ci-
mentarea legäturilor sufletesti
Intre sefi i subalterni.
582. Inspectiile se vor esa-
lout', in tot timpul anului pe
luni, dupä cum urmeazä:
Comandantul legiunii
ajutori, vor face In medie
Intre 4-10 zile de inspectie lu-
nar, astfel ca la finele trime-
strului sh fie executat numhrul
total de sile prescris pentru un
trimestru, iar ofiterii superiori
dela inspectorate, semestrial
sa-si execute toate zilele afec-
t ate semestrului.
583. Inspectiile se fac, In
principiu, in mai multe zile con-
secutive si la at mai multe
subunitäti ale aceleiasi forma-
tiuni.
584. Itinerariile de inspectii
se Intocmesc de fiecare ofiter
cu o zi Inainte de plecare si se
lash in plic inchis la cancelaria
formatiunii sale.
585. and ofiterul soseste in
mod exceptional noaptea, dupá
stingere, va stabili numai efec-
tivul celor prezenti i absenti,
observand i ordinea din ca-
mere.
In cazul când formatiunea are
asupra sa fonduri, se pot nu-
mgt.& fondurile existente, färá
a se incheih, registrele.
586. Cu ocazia inspectiilor,
se dit cea mai mare importantá postul, färä, sa-1 inspecteze.
www.digibuc.ro
felului cum se face pregatirea
profesionalä, a jandarmilor.
587. Inspectia se face cu se-
riozitate, severitate i cu cel
mai desávarsit spirit de drep-
tate.
Sefii mai sunt datori a arätà,
cea mai mare bunávointá pen-
tru Indrumarea serviciului.
In timpul inspectiei si in-
structiei la post, dupä fiecare
1-2 ore, se vor da jandarmilor
repausurile necesare.
Greselile constatate se vor in-
láturh, pe cat posibil, la fata
locului, se vor da Indrumäri
se vor luh dispozitiunile nece-
sare.
588. Greselile shvarsite cu
rea vointti, vor fi reprimate
dupl caz, dupá cum datoria se-
fului erarhic este sä, laude pe
cei ce meritä si se disting.
589. Superiorii vor face sä,
se simtl influenta lor asupra
inferiorilor printr'o impulsiune
regulatoare, Mud interzis a se
interveni %A, motiv in atribu-
tiunile subalternilor.
Superiorul este dator sä, sti-
muleze initiativa inferiorilor.
590. Sectiti. se inspecteazd
odatti cu postul din localitatea
uncle Ii are resedinta.
591. La inspectiile anuntate
dela sectie in sus, seful forma-
tiunii de jandanni respectiva
prezintá celui ce inspecteaza si-
tuatia de efectiv.
592. Organele de inspectii
pot dormi in cancelaria pos-
tului.
Deasemenea pot luh masa la
post plätind costul corespunzä-
tor.
593. Ofiterii de jandarmi
aflati in interes de serviciu la
un post, care nu stä sub co-
manda lor, sunt obligati a-1
inspectà i consemnh In scris
rezultatul.
Dacd ofiterul nu este in inte-
res de serviciu, el numai vede
 LEGI DE UNIF1CARE. 16 Martie 1931
In acest caz dacd observd ne-
reguli importante, ca acte de
.indisciplind, etc., le aduce la
cunostinta leglunii respective.
594. Inspectiile sunt normale
sumare, dui:a cum urmeazd:
CAPITOLUI, II
Inspect/a normala la posturi
595. Inspectia normal&
posturilor se face de comandan-
tii de legiuni, ajutorii lor si se-
fii de sectii; ea dureazd o zi
are de scop inspectarea In de-
taliu a activitatii posturilor.
Inspectia normald, in princi-
piu, nu se face Dumineca i nici
in zilele de sä,rbatori legale.
Inspectia normald a coman-
dantului de legiune poate durd
mai putin de o zi, in cazul cdnd
seful de post nu se reintoarce
din serviciu inainte de 12 ore
dela sosirea comandantului
cdnd efectivul jandarmilor este
prea mic.
596. Inspectia normald are
ca obiect urmatoarele chestiuni:
personalul, instructia, serviciul,
disciplina i conduita, cancela-
ria i fonduriley alimentarea,
Imbracamintea, armamentul
munitiile, cau . sau alte mijloace
de transport, cazarea, cereri
reclamatiuni.
Sectia 1
Personalul
597. Cei ce inspecteaza se
vor convinge: dacd efectivul bu-
getar al postului corespunde ce-
rintelor locale de siguranta
publicd, dacd postul se and sub
efectivul bugetar i dacd in a-
cest caz, este necesard o corn-
pletare a lui.
Daca reangajatul care con-
duce postul corespunde functiei
respective, dad, are sefi de pa-
www.digibuc.ro
185
truld suficienti i dacd, se ocupd
de forrnarea loctiitorului sdn.
Dacà dintre jandarroii postu-
lui este vreunul originar din
judet.
Dacd, jandarmii sunt sandtosi
si dacd li se face vizita medi-
cala de medicii circumscrip-
tiilor sanitare respective.
Dach nu se tdinuesc boale ve-
nerice.
a Dacá se intampla imbolnd-
viri dese, vor cdutit ad stabi-
leased: cauza.
$eful de sectie ofiterii le-
giunii inclusiv comandantul,
Bunt obligati a vizitit jandar-
mii internati In spitalele de pe
teritoriul lor sd le asculte ce-
rerile si reclamatiile.
Sectia 2
lnstructia
598. Programul de invätd-
mant stabileste cursurile, mate-
ria, precum i desvoltarea ce
trebuie sd, se ded.
Cel care inspecteazd sd, se
convingd, dacd seful de post a
fácut scoald dupd program pan&
la data inspectiei; daca a con-
trolat jandarmii i ce influent&
a exercitat pentru invdtarea
materiei.
Examineazd jandarmii, insis-
tand asupra capitolelor mai im-
portante, pe cari le va lámuri
la nevoie, prin exemple practice.
Se vor control& una sau cloud
lucrdri scrise, pentru a se apre-
cià sarguinta si capacitatea
jandarmilor In aceastá directie.
Se va da o deosebitá impor-
tantd educatiei morale si reli-
gioase a jandarmilor.
In ceeace priveste instructia
militard, se va da atentiune ti-
nutei ostásesti, salutului mili-
tar, mânuirii armei, -exercitiilor
de incarcarea i descarcarea ar-
mei i tragerei reduse.
186 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Se va control& educatia
in ceeace priveste misarile din
program si daca jandarmii sunt
in mAsurl de a le aplich In di-
ferite ocaziuni.
Sectia 3
Serviciut
599. Cei ce inspecteazd, se
vor convinge: despre felul cum
organizeaza seful de post ser-
viciul de patrulare normal si
mai cu seamI patrularea spe-
cialä.
Despre felul cum executd pa-
trula serviciul de politie, si a-
nume cum se comportrt, cum
observd, cum se informeazd,
cum intervine pentru prevenirea
infra ctiunilor.
Vor studià numárul i natura
infractiunilor, epoca i interva-
lul la care s'a savarsit, cautând
cauzele 5i propunând remedii.
Vor caut& sä-si deh seamä,
dacil, se puteau preveni de post
sau nu.
Din modul cum s'a procedat
la descoperirea 5i cercetarea in-
fractiunilor, se va deduce va-
loarea jandarmilor ca ofiter de
politic judiciará.
Se vor incredintà dacd jan-
darmii cunosc tot teritoriul pos-
tului, populatia si in special
persoanele cari ii pot fi de fo-
los pentru deslusiri i acelea a-
supra cárora politia trebuie
sd-si indrepte toatä atentiunea.
Vor control& felul cum seful
de post distribue serviciul jan-
darmilor.
In cazul and se intâlneste o
patruld In timpul drumului se
va control& cum Isi exercitá ser-
viciul.
Cu tactul necesar, se va alit&
sá se afle dela autoritátile ad-
ministrative si judiciare, prim-
pretori, pretor, judecátor de o-
col, parchet, date referitoare la
www.digibuc.ro
conduita jandarmilor in servi-
ciu, in ceeace priveste ordinea
siguranta publicá, jar dela
celelalte autoritäti locale si per-
soane de Incredere, relatiuni re-
lativ la conduita jandarmilor, In
afará de serviciu.
Sectia 4
Disciplina fi conduita
600. Cei cari inspecteazd se
conving, dacd se respectd dis-
pozitiunile regulamentare rela-
tiv la disciplinä, camaraderie,
spirit de corp, tratament si con-
duit:a.
Sectia 5
Cancelaria i fondurile
601. Se va inspectà: dacá co-
respondenta i lucrarile cerute
prin diferite ordine sau cereri,
se executb, la timp si percis,
daa, se pästreamä exactitate in
registre, precum si dacá este
ordine In pbstrarea Mr.
Dacá tin registre si tablouri
nereglementare.
Dacá posturile au imprimatele
necesare.
Dacd lucrärile postului se
pdstreazd de seful de post sau
In caz de lipsà, de loctiitorul
säu, In scopul de a nu pierde
sau divulgh continutul Mr.
602. Acolo unde se pästreazA
fonduri, se vor convinge de in
registrarea i existenta kr
dac'd se pástreaza la locuri si-
gure.
Sectia 6
Alimentarea
603. Se va inspectk: dad, Po-
pota se administreazá potrivit
instructiunilor de functionarea
ei.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Dacd nu se face risipd.
Dacd hrana este suficientd si
de ate ori se ia masa zilnic.
Ce aconturi permanente sunt
date, precurn i persoanele ce
iau masa la popotd.
604. Popota este bunul co-
mun al jandarmilor. Cei ce in-
Specteaz. sä nu influenteze mo-
dul de conducere, decât In ca-
zul când observä o rea gospo-
därie.
Sectia 7
Imbrdcdmintea
605. Se va controld: dad,
jandarmii au efectele necesare,
precum i cele prevdzute In in-
ventar.
Dacd efectele sunt bine 1ntre-
tinute i regulamentare.
Dacd nu sunt degradate ast-
fel Inat sá scadd prestigiul
jandarmului si a institutiei.
Sectia 8
Armament si muni(iuni
606. Se va controlà: dacd
jandarmii au armamentul re-
gulamentar conservä cu In-
grijire i clacd pentru degradäri
sau lipsuri, s'au 1ncheiat acte.
Dacd munitia este completä,
Ingrijitä i pästratä la loc us-
cat, precum i dacd pentru mu-
nitiunea consumatä, s'au fdcut
formele de scdclere.
Sectia 9
Caii sau alte mijtoace de
transport
607. Acolo unde se and cai,
sau alte mijloace de trasport,
se va controlà starea lor de in-
grijire i 1ntrebuintare, cum si
dad, au mijloace de hränire
sau alimentare.
www.digibuc.ro
187
Daca seful de post cunoaste
intrebuiptarea lor precum
defectele ce pot survenì si cari
i-ar face improprii serviciului.
Sectia 10
Cazarea
608. Se va controlà, dacä lo-
calurile formatiunilor corespuncl
cerintelor de cazare, dacd chi-
ria nu e prea mare si deed pro-
prietarul ii Indeplineste obli-
gatiunile contractului.
Dacd se pästreazd ordine
curätenie in local si dependinte.
Dacd mobilierul, cazarmarea
obiectele diverse sunt In build
stare si corespund inventa-
riului.
Sectia 11
Cereri si reelamatiuni
609. La raportul ce se tine
cu ocazia inspectiei, jandarmii
vor fi Intrebati, dacä au cereri
sau reclamatiuni.
Cei ce inspecteazä, rezolvd,
chestiunile ce sunt in cdderea
lor sau aduc la cunostinta sefi-
lor superiori pe cele ce nu le
pot solutiond.
610. Jandarmii vor fi Intre-
bati, dacd si-au primit dreptu-
rile bdnesti i dacà au ceva de
reclamat In aceastd privintd.
CAPITOLUL III
Inspectia normata la sectii
611. Inspectia normall la
sectie a comandantului si a ofi-
terului ajutor dela legiune, du-
reazd o jurnätate de zi.
In principiu ea se refer% la
aceleasi chestiuni ca si la post.
Deasemenea se vor avett In
vedere principiile stipulate la
legiuni, pentru comandant.
188 LEGI DE UNIEICARE. 16 Martie 1931

CAPITOLUL IV diferite ocaziuni de serviciu

atitudinii sale in afar& de ser-
Inspectie samara la posturi viciu.
Activitatea comandantului de
612. Inspectia sumarä se face, legiune se imparte In dour], ra-
de obiceiu, cu scopul, de a con- muri:
trol& in mod redus, pe neastep- a) Activitatea politieneascá, $'1
tate, postul asupra acth RAH ce Activitatea administrativd.
desfäwara in acel timp, cum si Ofiterul superior de control
asupra curAteniei, asupra or- dela inspectorat face in detaliu
dinei in local, asupra tinutei, inspectia politieneasca si mai
armamentului $i a prezentgrii sumar inspectia administrativa.
j andarmilor. Ofiterul ajutor al inspectora-
Daca sunt fondufi, se con- tului, face mai in detaliu in-
stata existenta lor. spectia administrativá i sumar
613. Acest fel de inspectie se pe cea politieneasa.
face, fie in mod exp..es, fie c&nd Inspectorul dá importanta cu-
cel care inspecteazg se ggseete venitá fiec&rei ramuri de acti-
in drum atre sau dela o alt& vitate In raport cu cazul.
formatiune, fie and se gäse$te 619. Verificarea administra-
la post in cercetare, sau in orice tiva i verificarea materialelor
alt serviciu. ei fondurilor, se face de atre
614. Inspectiile sumare du- contabilul dela inspectorat sub
reazá dela. 30 minute in sus. conducerea ajutorului inspecto-
615. Când se constata- nere- ratului, care stabileste starea de
guli, inspectia sumará se trans- fapt i ia mäsuri.
form& inteo inspectie normalá.
616. La inspectia sumar& flu CAPITOLUL VI
se vor incheià registrele, ins&
se consemná rezultatul celor Inspectia dela reeedinta inspectora-
constatate in registrul de in- talui
spectii.
617. Cu ocazia inspectiilor 620. La inspectorat se face
sumare, cei ce inspecteaz& vor distinctie intre activitatea per-
primi cererile j reclamatiunile sonal& a inspectorului i activi-
jandarmilor. tatea fiec&rui organ din subor-
dine, in parte.
CAPITOLUL V 621. Serviciile administra-
tive dela inspectorate, se contro-
Inspectia dela reeedinta legiunii leaz&, din punct de vedere teh-
nic, de Sefii serviciilor respec-
618. /ad ce inspecteazá pe tive dela inspectoratul general,
comandantul de legiune, vor a- conform regulamentului in vi-
precià activitatea acestuia dupá goare.
instructiunile i ordinele ce fig
dela re$edinta i dupti modul CAPITOLUL VII
cum controleaz& (inspecteazá)
executarea bor. Inspectia eefului de sectle
Deasemenea se va da o deose-
bitá atentiune felului de func- 622. Scopul inspectiei sefu-
tionare a serviciuhti in general, lui de sectie este controlarea
precum si. modul de actionare exIecutárii serviciului la post,
a comandantului de legiune in in toate detaliile lui, dela ultima

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sa inspectie, precum i daca
s'a executat toate observatiunile
facute de sefii superiori erar-
hici.
El va da in deosebi atentie
instructiei profesionale practice
va insist& asupra modului
cum se mentine ordinea i sigu-
ranta publicA.
623. Seful de sectie este obli-
gat a inspect& odatä pe lung,
toate posturile din sectie.
Aceast& inspectie normal& va
durk o zi, In care calcul nu in-
trá i timpul necesar pentru
drum.
Durata unei inspectii poate
depäsi acest timp in cazuri ex-
ceptionale, cum ar fi spre. e-
xemplu:
Controlul patrulelor, vizita-
rea comunelor, cercetäri, etc.
$eful sectiei este obligat a in-
spect& inteo perioad& de 3-0
luni toate comunele de pe ter--
toriul sectiei, dup& cum se fi-
xeazA de inspectorat prin ordin
de zi, In urrna propunerii mo-
tivat& comandantilor de legiuni.
Pentru executarea inspectiei
normale j vizitarea comunelor,
nu se pot depási 10 zile pe lunA.
Dec& numárul posturilor trece
peste cel normal fixat de regti-
lament, pentru fiecare post in
plus se acord& ate o zi de in-.
spectie, peste cele 10 zile fixate
mai sus.
624. Seful sectiei poate face
inspectii sumare ori de ate ori
g&seste necesar.
625. Seful sectiei face in-
spectiile sale pe cat se poate
inopinat, far& a fi obligat s& le
fac& In continuare.
Seful sectiei nu poate lipsi
fAr& intrerupere dela resedinta
sectiei mai mult de 3-4 zile.
626. Inspectiile sumare se
pot face i noaptea, conform
principiilor stabilite de art. 585.
627. 5eful sectiei este obli-
gat s& rezolve i s& indrepte pe
loc neregulele constatate. In ca-
www.digibuc.ro
189
zul cand nu poate face aceasta,
raporteaz& legiunii.
628. Pentru a face in bune
conditiuni inspectia posturilor
mixte, acolo unde sunt, seful
sectiei este dator ca pe lAngA
cunostintele profesionale i mi-
litare, s& posede notiuni despre
conservarea i Intretinerea har-
nasamentului, cailor, biciclete-
lor, motocicletelor, etc.
CAPITOLUL VIII
Inspectille ofiterilor ajutori dela legiuni
629. Din punct de vedere al
incadrArii ca ajutori, legiunile
se pot prezintà:
a) Legiuni fArA ajutori;
b) Legiuni cu un ajutor;
Legiuni cu 2 ajutori.
630. In general, legiunile
fArti ofiteri ajutori, se consider&
acelea cari au maximum 41 for-
matiuni; Legiunile cu 2 ajutori
sunt acelea cu minimum 61
formatiuni; celelalte legiuni se
vor consider& legiuni cu un sin-
gur ajutor.
Aceste categorii de legiuni se
hotárásc prin ordin circular ge-
neral pe inspectoratul general.
631. Inspectiile normale exe-
cutate de ofiterii ajutori, au ca
scop controlarea executdrii ser-
viciului in toate detaliile si in-
structia sistematic& a jandar-
milor In toate ramurile de acti-
vitate.
632. La legiunile cu un ofi-
ter ajutor, acestia inspecteaz&
odat& pe an (In mod obligatoriu.
normal si odat& sumar, toate
formatiunile legiunii.
633. Legiunile cu 2 ofiteri a-
jutori se impart pentru inspec-
tii in doll& sectoare.
Acesti ofiteri ajutori inspec-
teazA, obligatoriu odatá pe an
normal si de 2 ori pe an sumar,
toate formatiunile sectorului
respectiv dup& normele de mai
sus.
190 LEGI DE UN1FICARE. 16 Martie 1931

634. Inspectia normall este Comanclantii legiunilor cu un

deobicei anuntatä i dureaz6, o ofiter ajutor, inspecteazá oblige-
zi, in care nu inta timpul ne- toriu, odatá pe an, normal si de
cesar drumului. 2-3 ori sumar anual, toate for-
Inspectiile sumare sunt tot- matiunile din subordine.
deauna inopinate si dureazá de Comandantii legiunilor cu 2
la 30 minute in sus. ofiteri ajutori, inspecteaza obli-
635. Neregulele constatate se gatoriu odatá normal si odat6
inläturä la fate locului sau se sumar anual, toate formatiunile
dá termen pentru aceasta si se din subordine.
raporteazá de executare. 642. In ceeace priveste nu-
636. Ofiterii ajutori dela le- márul de zile i calcularea lor,
giune nu pot depäsi pentru ser- se va aveà in vedere aceleasi
viciul exterior 10 zile lunar, in- principii ca la art. 637.
clusiv inspectiile.
Numárul anual al zilelor de CAPITOLUL X
inspectii ì nature inspectillor
se fixeazä in tabelul anexâ Inspect/He ofiterilor superiori de
Nr. I. control
637. Pentru calculul zilelor
de serviciu, cu drept de misie, 643. Ofiterii superiori de con-
se vor socoti pentru o zi o in- trol dela inspectorate, se vor in-
spectie normalá la post, sau 2 credintà, cu ocazia inspectiilor,
inspectii normale la resedinte de activitatea ofiterilor dela for-
de sectii sau 3 inspectii sumare matiuni, de influenta pe care o
la post. exercitil asupra jandarmilor, pre-
638. Ofiterul ajutor cu oca- cum si de conduita lor in afarä
zia inspectiei, se asigurd dacá de serviciu.
neregulele constatate de sefii e- Deasemenea se incredinteaza
rarhici au fost inláturate. de modul cum sefii de sectii ti
inspecteaz5, posturile, precum si
CAPITOLUL Ix de felul cum se executá serviciul
la posturi.
Inspect/He comandantului de legiune 644. Inspectoratul imparte te-
ritoriul pe legiuni in mod echi-
639. Cu ocazia inspectiilor, tabil, din punct /de vedere al
comandantul legiunii se asigurá depârtgrii si comunicatiilor, pe
de bunul mers al serviciului si numärul ofiterilor superiori de
al gospoddriei formatiunii in control.
subordine, controlând totodatä si Aceastä impärtire nu este ne-
activitatea ofiterilor ajutori voie sâ formeze grupe compacte.
a sefilor de sectii. 645. Ofiterul superior de con-
640. Inspectiile normale de trol inspecteazA In cursul unei
obicei sunt anuntate i dureazázile una pânä la trei formatiuni,
in raport cu anotimpul.
o zi pentru un post, o jumatate
de zi pentru o sectie. El este obligat a inspectâ odatä
Inspectiile sumare dureazá anual toate formatiunile terito-
dela 30 minute in sus. riale afectate si cel putin se-
641. Comandantii legiunilor,mestrial 'resedinta aegiunilor,
dui:4 ce In prealabil a väzut
fárá ofiteri ajutori, inspecteaza
obligatoriu normal de 2-3 ori mai multe formatiuni ale ace-
pe an si odatà pang la 4 ori lei legiuni.
sumar, toate formatiunile din 646. In decursul anului toate
subordine. formatiunile teritoriale ale in-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
spectoratului trebuesc inspectate
de ofiteri superiori de control,
Mr& a putea obliga pe acestia
sä depäseascA media de 10 zile
lunar.
647. In caz de lips& mai mare
de 3 luni a unui ofiter superior
de control, Inspectoratul Gene-
ral se va ingriji, ca formatiunile
din sub ordinea acestuia, Fa fie
inspectate de un alt ofiter supe-
rior de control, in urma cererii
inspectoratului.
CAPITOLUL XI
Inspeafille ofiterului aPtor dela
inspectorat
648. Ofiterul ajutor al inspec-
toratului face inspectiile admi-
nistrative la legiuni de 2 ori pe
an, insotit Mild de contabilul
dela inspectorat.
649. Cu ocazia acestei inspec-
tii administrative, ofiterul veri-
ficator verifica inventariile si
registrele i raporteazA la fata
locului rezultatul ajutorului, care
ia mäsuri potrivit cazului.
In timp ce contabilul executh
lucrArile de mai sus, ofiterul a-
jutor al inspectoratului face in-
spectia profesionalä a legiunii
a formatiunilor apropiate.
650. Ofiterului ajutor al in-
spectoratului i se afecteazg 80
90 zile de inspectii anual.
651. Cand in decursul unul
an legiunea a fost predat&
primità in prezenta ofiterului a-
jutor al inspectoratului si al con-
tabilului, inspectia administra-
tiv& la ace& legiune se reduce
la una.
652. Ofiterul ajutor al inspec-
toratului intrebuinteazg celelalte
zile pentru inspectiile legiunilor,
sectiilpr si posturilor unde crede
necesar.
www.digibuc.ro
191
CAPITOLUL XII
Inspectille inspectorului
653. Inspectoratul imbrriti-
seaza ansamblul activit&tii pro-
fesionale si administrative a
formatiunilor din inspectoratul
säu.
654. Inspectorul inspecteazá
formatiunile de sub comanda, a-
colo unde crede c& este necesarä
prezenta sa, in ceeace priveste
impulsiunea serviciului, ordinea
si siguranta publicA.
El este obligat a cunoaste, in
serviciu si in afar's', de serviciu,
pe toti ofiterii din subordine,
spre a-i aprecia in perfect& cu-
nostintä de cauz6.
In acest scop inspectiile nu se
vor limita la resedinta ofiterilor,
ci cat mai mult asupra forma-
tiunilor din subordinele ace-
stora.
655. In scopul celor arätate
mai sus inspectorul dispune de
circa 80-90 zile anual.
CAPITOLUL XIII
Inspectille inspeotorului geeeral
656. Inspeetorul general in-
specteazg cat mai des acele re-
giuni, uncle siguranta public&
impune aceasta.
Inspecteaza activitatea ofiteri-
lor cari in anii precedenti au
fost notati nefavorabil si pe cari
trebuie sj noteze in deplina
cunostintá de cauzà.
Deasemenea va inspect& acti-
vitatea ofiterilor cgrora urmeaz&
a le da nota de caracterizare ge-
neral& si mai cu seam& pe acei
cari trebuie sà-i noteze in deta-
liu, conform legii de inaintare
in arroatä.
In acest scop, va inspects si o
parte din formatiunile In sub-
ordine ale acestora.
192 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mart le 1931
CAPITOLUL XIV
Registrele de inspectil
Sectia 1
La posturi
657. Rezultatul inspectiei se
scrie in registrul de inspectii al
postului, personal de cätre cel
ce inspecteazä.
Registrele de inspectii vor a-
yea pe copertä indicat punctele
cari fac obiectul inspectiei.
658. In registre se va rtis-
punde, in mod obligatoriu, asu-
pra chestiunilor referitoare la
personal, instructie 0 serviciu.
Asupra celorlalte chestiuni se
va räspunde numai in cazul
când se fac constatäri impor-
tante sau cari nu se pot indreptà
imediat.
In principiu greeelile färä im-
portantä sau cari se pot indreptà
pe loc, nu se trec in registru.
659. La inspectia sumara se
va trece in registru, In mod o-
bligatoriu, chestiunile referitoare
la personal ei la serviciul ce se
executä in acel timp.
660. Ori de câte ori se con-
statä merite deosebite, acestea
vor fi consemnate in registrul
de inspectii.
661. Este interzis a se inscrie
in registru, pedepse sau amenin-
täri ei observatiuni asupra in-
spectiilor anterioare ale eefilor
erarhici.
Pentru neregulile mai mari se
aplicä pedeapsa reglementarä
la raportul formatiunii ce se in-
specteaza
Sectia 2
La sectii si legiuni
662. In registrul sectiei ei le-
giunii se vor consemnit consta-
Wile relativ la:
1. Efectiv: (numele eefului sau
comandantului, efectivul bugetar
www.digibuc.ro
si real, numele posturilor ei sec-
tiilor inspectate).
2. Chestiuni disciplinare, mili-
tare ei de instructie (caracteri-
zarea pe scurt a comandantului,
cum se mentine disciplina, con-
duita ei tinuta militará a jan-
darmilor, rezultatul instructiel
si educatiei).
3. Siguranta publicä: (situatia
privitá din punct de vedere al
sigurantei publice, activitatea
jandarmilor ei opinia autoritä-
tilor din acest, punct de vedere,
dacä au fost turburäri, cauzele
cari le-au produs 0 mäsurile
luate).
4. Chestiuni administrative:
(fonduri, materiale ei imbräcá-
minte, armament, munitiuni ei
cazare).
663. Inscrierea se va face
dupä aceleaei norme ca la post.
Rezultatele dela punctele 1-4
se referá, atat la acele constatate
la reeedinta, at ei la formatiu-
nile teritoriale inspectate.
Sectia 3
La inspectorate
664. Constatárile inspectiilor
dela reeedinta inspectoratului se
tree inteun registru alb.
CAPITOLUL XV
Copia *pa registrele de inspectie
665. Rezultatul inspectiei se
copiaztt de cel inspectat ei se
inainteazá erarhic dupá cum
urmeazä:
1. Còpiile inspectiilor eefilor
de sectie se inainteazá legiunii;
se verificii de ajutor ei se pre-
zintä comandantului legiunii
pentru a luà mäsuri.
Aceste cdpii se pästreazá la
legiuni, pe sectii.
2. COpiile inspectilor !Acute
posturilor ei sectiilor de catre
 LEGI DE UNIFICATIE. 16 Martie 1931
cornandantul de legiune $i aju-
toarele sale, se trimit la inspec-
torat.
Aceste còpii se verificä prin
ofiterii superiori de control, cari
le prezinta inspectorului pentru
a lub. mäsuri.
COpiile se inapoiazä la legiuni
uncle se fac dosar pe ofiteri $i
sectii.
3. Còpiile inspectiilor fäcute la
legiuni de cätre ofiterii superiori
de control se trimit si se pä-
streazA la inspectorat, dupá ce
au fost verificate de inspector si
s'a luat rnäsurile cuvenite.
Cele fäcute sectiilor $i posturi-
lor se inapoiazä si se pästreazä
la legiuni.
Aceste còpii se grupeazä pe
ofiteri si legiuni.
4. Còpii le inspectiilor fäcute le-
giunilor de cgtre ajutorul in-
spectorului i inspector se trimit
inspectoratului general, care,
dupg examinarea lor $i luarea
mäsurilor când e cazul, le ilia-
poiazA la inspectorat, unde se
pästreazä separat pe legiuni.
Cele Mcute sectiilor i postu-
rilor se inainteazA pâra la in-
spectorat i apoi se inapoiazä la
legiuni.
5. Rezultatul inspectiilor M-
cute de inspectorul general, se
inainteazá direct, dupä natura
chestiunilor, Ministerului de In-
terne sau Armatä, de unde se
comunicd mäsurile luate.
666. Pentru a se evith darea
ordinelor contrarii $i intârzie-
rile, se vor pástrà urmátoarele
reguli:
Comandantul legiunii sau in-
spectorul solutioneazä, inainte
de trimiterea còpiilor mai sus,
numai acele constatdri cari cer
mäsuri urgente i intrá in com-
petenta lor $i sunt clar preväzute
de regulament.
Aceste másuri se iau in rezo-
lutii direct pe
Còpi ile ajunse la sectii se Ina-
inteazä in 24 ore la legiuni, ce-
26495. C. Hamangiu, vol. XIX. 13
www.digibuc.ro
193
lelalte formatiuni le inainteazá
autoritätilor superioare in 48
ore, llirá a fi inregistrate i fära
adresti speciald.
Autoritatea superioarä dispune
conform celor de mai sus.
Inspectoratul trece inteun re-
gistru special, data, unitatea $i
de cine a fost fäcutä inspectia,
pe baza foilor ce Ii -sosesc.
TITLUL VII
Dreptarile.pi lndatoririle personale ale
jandarmilor i ofiterilor
CAPITOLUL I
$eful de post
667. Seful de post este sub-
orclonat direct $efului de sectie.
El este seful jandarmilor ce
compun postul si in aceastä ca-
litate are datoria sä mentinä or-
dinea i disciplina subalternilor
Dacá se produce vreun act de
inclisciplinä la post, este obligat
sa, raporteze $efului de sectie
imediat.
Este in drept sä, controleze ac-
tivitatea jandarmilor in cazarmä,
pe nea$teptate, chiar $i intreru-
pând la un moment dat serviciul
exterior ce executá.
El are dreptul i Indatorirea
a supravegheà purtarea jandar-
milor chiar $i in afard de ser-
viciu.
El trebuie sä -Indemne subal-
ternii la un trai normal $i ra-
tional $i O. fie ingäcluitor, sä
desvolte in ei continuu simtul
datoriei i interesul pentru exe-
cutarea serviciului; sä le des-
volte simtul camaraderiei, iar
fatá de populatie, obi$nuinta de
a procedh cu tot tactul cuvenit.
$eful de post räspunde pentru
mentinerea ordinei $i sigurantei
publice in raza postului säu, a-
vând depliná latitudine in orga-
nizarea serviciului de patrulare.
194 LEGI DE UNIEICARE. 16 Martie 1931
Cercetdrile mai importante (a-
sasinat, tâlhrii, duri de foe,
etc.), le face de regula seful de
post.
Seful de post este obligat
facd el insus patrularea in tot
cuprinsul postului cel putin o-
data in trei luni si sä se infor-
meze la fata locului asupra mo-
dului cum se indeplineste ser-
viciul de patrulare obisnuit.
Va controlh ziva ca i noaptea
modul cum f$i executä subalter-
nii Insärcindrile ce li s'au dat.
Cu ocazia patruldrilor, el va
luà ca insotitor un jandarm mai
nou sau mai slab, pentru a-1
initih pe cale practica in ser-
viciu.
Cänd un jandarm se fmbolná-
veste, seful de post face raport
erarhic la legiune si ia mdsuri
de ingrijiri medicale.
Popota dela post se va con-
duce in conformitate cu instruc-
tiunile speciale date de Inspec-
toratul General.
Seful de post va da o deosebitá
atentie Intretinerii mobilierului
si a efectelor de toate categoriile
cari se aflìl. la post.
Serviciul de cancelarie va fi
condus de $eful de post in con-
formitate cu normele in vigoare.
In caz când toti jandarmii
postului sunt absenti din ca-
zarma, cheia localului se va
lash in plic sigilat.
La intrarea sa in serviciu,
seful de post se va prezenth de
indatä capilor autorittitilor lo-
cale cu cari va With a tine un
contact at mai strâns.
CAPITOLUL II
$eful de patrufti
668. $eful de patruld este o-
fiter de politie judiciard i rds-
punde de indeplinirea la timp
a serviciului.
El este subordonat direct se-
fului de post.
www.digibuc.ro
El rdspunde de toate actele
si conduita insotitorilor sdi.
In decursul serviciului trebuie
sá observe si sd se informeze
asupra tuturor chestiunilor cari
privesc indatoririle sale $i sá
initieze pe jandarmii insotitori
in executarea serviciului.
Cel mai vechiu sef de patruld
sau cel numit de comandantul
de legiune, va fi initiat in con-
ducerea practicd a postului de
jandarmi, spre a-1 Inlocul la
nevoie când seful de post titu-
lar absenteazd.
CAP1TOLUL III
Jandarmii
669. Fiecare jandarm este ti-
nut insuseascd cunostintele
necesare pentru pute.§. /ride-
plini atributiunile i indepen
dent.
Jandarmul trebuie sd dea as-
cultare sailor si sá aibb. Were-
dere desavanitä in ei.
Fiecare jandarm rdspunde per-
sonal pentru activitatea $i con-
duita sa din si afard din ser-
viciu.
Trebuie sd cunoascá bine teri-
toriul si populatia din raza
postului.
Jandarmul insotitor in de-
cursul serviciului de patrulare
este subordonat sefului de pa-
truld. Dispozitiunile luate de $e-
ful de patruld in baza normelor
prevrtzute in legea si. regulamen-
tul jandarmeriei, trebuie sá fie
executate intocmai.
CAPITOLUL IV
$eful de sectie
670. 5eful de sectie este seful
erarhic direct al tuturor postu-
rilor din circumscriptia sectiei.
El se and sub ordinele directe
ale comandantului i ajutorului
dela legiune.
 LEGI DE UNIFICARE.16 Martie 1931
Este strict interzis sefului de
sectie sä primeasa dela subal-
ternii lor daruri sub orice formd.
El trebuie sa, cunoascd puterea
intelectuald, rezistenta fizia
caracterul subalternior
Seful de sectie este conducd-
torul i sfätuitorul nemijlocit al
jandarmilor din raza sectiei.
Dacd subalternii Ii cer sfaturi
sau deslusiri In chestiuni parti-
culare sau de servichi, el este
dator sä, le dea cu toatä bunk-
voint a.
Seful de sectie este obligat
se prezinte prim-pretorului sau
sä-1 pund in cunostintä de fap-
tele intâmplate.
5eful de sectie trebuie sa." cu-
noasci amdnuntit teritoriul sec-
tiei i toate imprejurdrile
evenimentele in legaturä cu ser-
viciul.
El controleazd activitatea
mäsurile luate de posturi, fiind
responsabil de bunul mers al
serviciului.
Seful de sectie este obligat sá
initieze pe subalternii sdi In
toate ocaziunile In cercetärile
legale i tiintifice a infractiu-
nilor, clutând a le desvolta at
se poate de mult dragostea a-
cestui serviciu.
Ordinele co le dd trebuie sä fie
scurte, concise si sä, nu jigneasca
demnitatea subalternilor.
Pedepsele ce le aplia le ra-
porteaz6 legiunii si le trece in
carnetul sau de note.
Dacä i se raporteazd cazuri de
indisciplind gravd, seful de sec-
tie va raportä urgent legiunii
va plea de indatä la fata
locului pentru a face primele
cercetäri.
Tot astfel va procedd i in caz
de intrebuintarea armei de vreun
jandarm.
Activitatea sefului de sectie
cuprinde: inspectia posturilor,
serviciul exterior, conducerea
executarea cercetärilor i ser-
viciul de birou dela sectie.
www.digibuc.ro
195
Serviciul exterior al 5efului de
sectie constä din:
a) Controlarea activitätii pa-
trulelor dela posturi, referitoare
la modul cum se executd servi-
ciul si conduita lor In timpul
patruldrii;
b) Vizitarea mai des a loca-
litätilor unde sunt intreprinderi
industriale sau aglomeratii de
muncitori.
Când seful de sectie viziteazä
o comunk este obligat sä ia
contact cu primarul sau mem-
brii delegatiei permanente, cu
locuitorii fruntasi ai comunei, iar
in localitätile unde lucreazd mal
multi muncitori, cu patronul
sau conduatorul muncitorilor,
pentru a se informd cu privire
la siguranta publicä, precum si
la activitatea si concluita jan-
darmilor.
Daa pe teritoriul sectiei se
petrec crime si delicte, däri de
foc, vagabondaj sau alte infrac-
tiuni cari produc neliniste sau
miscäri cu caracter amenintätor
sau (lea se ivesc incendii, inun-
datii sau alte calamitäti, seful
sectiei pleaa imediat la fata lo-
cului pentru a restabill ordinea
si a luà mäsurile necesare, ra-
portând cornandantului de le-
giune.
Decä este nevoie de Intärirea
imediatä a unui post, va luì
jandarmii necesari dela alte po-
sturi, raportând comandantului
de legiune.
In acest caz daa nu se and
ofiter la fata boculni, ia comanda
jandarmilor.
Dacd in comuna de resedintá
sau in apropiere exista autori-
tate judiciark seful sectiei va
cere instructiuni pentru Indru-
marea cercetärel diferitelor in-
fractiuni.
In principiu, seful de sectie nu
cerceteazd decdt infractiuni
grave si complicate.
Seful postului dela re*edintá
executil serviciul de biurou dela
196 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sectie, ori de ate ori *eful sec-
tiei lipse*te dela post.
Inspectiile le executa in con-
formitate cu dispozitiunile dela
capitolul inspectiilor din prezen-
tul regulament.
CAPITOLUL V
Comandantul de legiune
671. Comandantul legiunii
ráspunde de disciplina *i tinuta
educatia si modul cum
Isi indeplinesc jandarmii servi-
ciul.
Repartizeaza si detaseaza jan-
darmii la posturi si aprobá de-
tasärile urgente fäcute de sefii
de sectie; face propuneri pentru
Incadrarea posturilor In raport
cu insusirile jandarmilor si ne-
voile serviciului, hotäräste care
sefi de patrulä sä, fie pre-
gätiti pentru serviciul de sef de
post.
Tine legätura de serviciu cu
toate autoritätile publice din ju-
det.
Propune Inspectoratului mu-
tarea jandarmilor, evitand a face
asemenea propuneri f árá motiv
serios.
Opinieazä asupra confirmarii
in jandarmerie a jandarmilor
elevi.
El face propuneri de Inaintare
In grad a jandarmilor din sub-
ordine.
Aprobl concedii jandarmilor
pânä la 5 zile.
In ceeace priveste notele de
dat jandarmilor din subordine,
el va luh i avizul ajutorilor sat
Conduce administratiunea le-
giunii cu ajutorul secretarului
si corespunde direct cu Inspec-
toratul.
_Supravegheazil in permanentá
ca posturile si sectiile sá nu fie
incarcate cu corespondentä 'de
prisos.
Concentreazä lucrärile admini-
strative la legiune, pentru ca
www.digibuc.ro
posturile si sectiile sa-si poatii
indeplini cat mai bine serviciul
lor propriu de politie.
Inspecteaza posturile i sectiile.
Rezolvá rapoartele si orice co-
respondentä primita la legiune.
Face propuneri pentru recom-
pensarea jandarmilor meritosi.
Dacd astfel de propuneri se
fac din partea autoritatilor ad-
ministrative, comandantul le-
giunii este obligat sa le studieze
*i sh-si dea avizul.
CAPITOLUL VI
Ofiterul ajutor al legiunil
672. Ajutorul legiunii este
subordonat comandantului de
legiune si poate fi insárcinat cu
orice fel de lucrári de serviciu.
Autoritatea lui se extinde asu-
pra tuturor posturilor si sectiilor
din circumscriptiunea care i se
afecteazá.
In lipsa dela post a coman-
dantului, cel mai vechiu ajutor
Indeplineste toate atributiunile
sale de serviciu, afara de cele
personale.
CAPITOLUL VII
Comandantul companiel plutonului
cadre
673. Intreg personalul dela
resedinta Inspectoratului Gene-
ral, inspectoratelor, scoalelor, a-
telierului 5i depozitului se in-
cadreaza din punct de vedere
administrativ In o unitate, cadre
care se administreaza dupá nor-
mele prevázute pentru legiunile
teritoriale.
Comandantul acestor unitäti
are asupra personalului lui di-
rect, afarä de cel dela biuroul
adjutanturii i contabilitatii a-
celas drept de pedeapsa discipli-
nara 5i de aprobare de conce-
dii ca si un comandant de le-
giune.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
CAPITOLUL VIII
Inspectorul
674. Inspectoratul este condus
de un general de brigadd sau
de un colonel.
Inspectorul indrumeazd $i co-
ordoneazd serviciul la forma-
tiunile in subordine, centrali-
zeazd informatiunile, iar prin
inspectiuni 61 mai dese, perso-
nal, se incredinteazd despre:
a) Bunul mers al serviciului;
b) Pregätirea ofiterilor $i jan-
darmilor, $i
c) Buna conservare i intre-
tinere a materialului.
Vegheazd ca instructia la uni-
tdtile teritoriale sd se facd in
conformitate cu capitolul respec-
tiv al prezentului regulament si
ca spiritul de initiativd acordat
subordonatilor sd nu fie stân-
jenit.
Va luà contact personal cdt
mai des cu directorul ministe-
rial local, pentru a se luà md-
surile cele mai eficace, potrivit
imprejurdrilor teritoriului respec-
tiv, pentru combaterea
Inspectorul räspunde de dis-
ciplina subalternilor din circum-
scriptia sa.
Vegheaza ca pedepsele disci-
plinare sd fie date cu pdstrarea
formelor legale, ludnd mäsuri ca
nimeni sd nu sovdiascä In apli-
came, mäsurilor disciplinare, iar
pe de altd parte ca nimeni sd nu
depd$eascd mdsura in aplicarea
pedepselor sau sä fie stápânit
de alt sentiment deal al drep-
Valli i disciplinei.
Se va folosi de ocazia eveni-
mentelor mai importante ce se
ivesc pentru a da ordine cu ca-
racter instructiv general.
1ngrije$te ca subalternii sdi
sd-si primeascä drepturile bd.
nesti la timp i ca formatiunile
sd fie inzestrate cu toate obiec-
tele, materialele necesare si sd
fie instalate in localuri potrivite.
www.digibuc.ro
197
Inspectorul poate delega o
parte din atributiunile sale a-
jutorului inspectoratului.
CAPITOLUL IX
Ajutorul inspectoratului
675. Ajutorul inspectoratului
este inlocuitorul de drept al a-
cestuia in toate atributiunile de
serviciu.
Când inspectorul este absent,
ajutorul hotdrOte in toate che-
stiunile de serviciu, afard de a-
celea cari sunt personale aceluia.
CAPITOL UL X
Ofiterii superiori de control
676. Ofiterii superiori de con-
trol fac inspectiile lor, in con-
formitate cu capitolul respectiv
din prezentul regulament.
La resedinta inspectoratului
executd lucrdri de serviciu in
conformitate cu instructiunile ce
primesc dela inspector.
CAPITOLUL XI
Inspectorul general al jandarmeriei
rurale
677. Inspectorul general este
inspectorul tehnic al jandarme-
riei, si ca atare, din punct de
vedere al serviciului de politie
administratie, subordonat Mi-
nisterului de Interne, iar din
punct de vedere militar Ministe-
rului Armatei.
El dà indrumäri cu privire la
pregätirea ofiterilor $i jandarmi-
lor $i la executarea serviciului
profesional, incredintându-se prin
inspectiuni de modul executdrii
serviciului $i mentinerea unifor-
mitdtii lui.
El mai did instructiuni gene-
198 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
rale, aratand scopul si ldsánd
subordonatilor alegerea mijloa-
celor de infäptuire.
Inspectiile le face in conformi-
tate cu dispozitiunile dela capi-
tolul respectiv al prezentului re-
gulament.
Activitatea Inspectorului Ge-
neral se va indreptà mai cu
seamg asupra urmgtoarelor che-
stiuni:
1. Formarea si educarea viito-
rilor ofiteri de jandarmi.
2. Desvoltarea i mentinerea
spiritului militar si de corp; tre-
zirea dragostei, fatá de cherna-
rea jandarmeriei.
3. Desvoltarea i mentinerea
spiritului de initiativd.
4. Aplicarea uniformg a me-
todei de Invgtámânt, atât la po-
sturi cat si la scoli.
5. Indrumarea serviciului, dar
mai cu seamg a serviciului de
politie, conform legilor i regu-
lamentelor in vigoare.
6. Pgstrarea imbräcgmintei, a
armamentului si a munitiunilor.
7. Cunoasterea i notarea ofi-
terilor, conform prevederilor legii
regulamentului asupra inain-
tiirilor In armata.
CAPITOLUL X [I
Ajutorul inspectorului general pi
lndrumtitor tehnic
678. Ajutorul Inspectorului
General face sg se execute ho-
täririle Inspectorului General.
Studiazg chestiunile tehnice
si de organizarea formatiunilor
din Inspectoratul General si ia
mastiri Ir consecintg.
Intrg, dg drept fn comitetul
prevgzut de art. 52, ann, a din
legea asupra inaintgrilor in ar-
matg.
Supravegheazg ca serviciile
dela Inspectoratul General, sg-si
exercite atributiunile si face
inspectii celorlalte formatiuni.
www.digibuc.ro
Intocmeste tablouri de inain-
tgri, mutgri, decorgri, etc., pe
cari le supune Inspectoratului
General.
Supravegheazg ca formatiunile
teritoriale, serviciile si scoalele
sg-si execute la timp lucrárile
ordonate.
In lipsa inspectorului general
va tine locul acestuia de drept,
TITLUL VIII
Dispozitiuni tranzitorii
(Art. 59-64 din lege}
CAPITOLUL I
A. Completarea efeotivelor
679. Cornpletarea efectivelor
de jandarmi si personal civil se
face treptat, astfel ca pang, la
1 Aprilie 1932 sg fie terminatg.
680. Pang la completarea in-
tegralä a efectivelor, Ministerul
de Interne, la cererea Inspecto-
ratului General, intervine la Mi-
nisterul Armatei sá i se pun&
la dispozitie numgrul de jan-
darmi in termen, necesari, dela
_batalioanele de jandarmi.
681. Osebit de aceasta, Mini-
sterul de Interne aduce la cu-
nostinta Ministerului Armatei, la
Inceputul fiecgrui an, numgrul
de jandarmi In termen de care
va aveg nevoie. Ministerul Ar-
matei, In baza acestei interven-
tiuni, recruteazg si afecteazg ha-
talioanelor de jandarmi ale ar-
matei efectivele pentru completa
satisfacere a acestor nevoi.
682. Instructia la batalioa-
nele de jandarmi ale armatei
dureazá dela data de 1 Noemvrie
pang la 15 Octomvrie a anului
urmator, ultimele 15 zile din
Octomvrie fiind rezervate pen-
tru: vdrsarea, primirea i repar-
tizarea jandarmilor la unitati.
683. Frogramele de speciali-
tate se vor inainth de Inspec-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
toratul General al jandarmeriei
rurale Marelui Stat Major, pen-
tru coordonarea lor cu progra-
mele de instructie
Instructia de specialitate se
face de ofiterii de jandarmi
reangajati proveniti (din jan-
darmeria ruralá, dup. direct-
vele :3i sub controlul Inspecto-
ratului General al jandarrneriei
rur ale.
CAPITOLUL II
Intrebuintarea jandarmeriei armatei
In caz de turburäri de ceitre autori-
tatea civiM
684. Ministerul ,de Interne,
directorul ministerial local sau
prefectul judetului pot cere con-
cursul jandarmeriei armatei,
pentru paza ordinei
publice, pe teritoriul rural, in
conformitate cu art. 298 si 276 al
legii pentru organizarea admini-
stratiei locale $i art. 17 din L.
p. 0. A. si anexa A a regula-
mentului asupra serviciului In
garnizoaná.
CAPITOLUL III
Aplicarea legilor militare reangajati-
lor sl jaidarmilor In termen dela
Ministerul Armatei
685. Reangajatilor i jandar-
milor in termen dela Ministerul
Armatci, aflati In serviciul jan-
darmeriei rurale, li se aplicä In
totul legile $i regulamentele mi-
litare.
In cazuri când se dä loc la,
diferite neintelegeri sau inter-
pretäri, chestiunile in litigiu se
vor rezolvit de ciare Ministerul
Arrnatei (Mare le Stat Major), In
intelegere cu Ministerul de In-
terne (Inspectoratul General al
jandarmeriei rurale).
www.digibuc.ro
199
CAPITOLUL IV
Or epturile ofiterilor dela Ministerul
Armatei in servicial jandarmeriei
rurale
686. Serviciul de Stat Major
al jandarmeriei este condus de
un ofiter de Stat Major, având
drepturile i indatoririle prevá-
zute pentru un $ef de Stat Major
dela un corp de Armatä.
El indeplineste functia de se-
cretar al comitetului prevAzut de
art, 195 din prezentul regula-
ment si membru in locul ajuto-
rului Inspectorului general In
comisiunea prevázutä de art. 191.
687. Ofiterii de intendenta, de
administratie, precum si of iterii
medici $i farmacisti, i$i vor In-
cleplinl si vor avea
drepturile i indatoririle prevá-
zute de legile $i regulamentele
militare, atat cat ele nu sunt
contrarii legilor si regulamen4
telor jandarmeriei rurale.
688. Ofiterii asimilati de re-
zervä Ong la gradul de capitan
inclusiv, cari la aparitia acestui
regulament se gäsesc In pozitii
de chemati temporar In activi-
tate de serviciu, in jandarmeria
rurald, vor puteà fi mentinuti
In aceeas pozitie, ca chemati tern-
porar, panä la pensionarea
in limita locurilor bugetare.
CAPITOLUL V
Dispo2itiunt finale
689. Jandarmeria nu poate
aveh alte atributiuni politieneSti,
decät acele preväzute de legile
si. regulamentele fn vigoare.
Dispozitiunile prezentului re-
gulament nu se pot modifich
prin instructiuni.
200 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
LEGE
autoriand Cassa Autonona a Mono-
polurilor Regatulul Romfiniei de a pro-
oedà la emislunea unei a doua tran§ti
de obligatiuni privilegiate.
DIN 18 MARTIE 1931 1)
1. Conform dispozitiunilor
art. 6 al legii din 7 Fevruarie
1929, referitor la crearea Cassei
Autonome a Monopolurilor Re-
gatului României, Cassa este
autorizatd prin prezenta lege a
contractà un imprumut extern,
care va fi cunoscut sub numele
de Imprumut de Desvoltare din
1931", sau sub orice altd denu-
mire de acest fel ce Cassa va
pu tea adoptA si a cdrui valoare
norninalh maxima nu va tre-
ce de:
Franci francezi 1.325.000.000=
Lire sterline 10.635.885.8.4 = Do-
lari ai Statelor Unite 51.754.500
= Reichsmark 217.644.500 = Flo-
rini olandezi 129.134.500 =
Franci elvetieni 268.882.250 Co-
roane suedeze 193.622.250 = Bel-
gas 373.120.000 = Silingi aus-
triaci 368.880.000 = Coroane ce-
hoslovace 1.751.822.250 = Lei aur
8.678.564.500.
Ea este autorizath, in acest
scop, de a procedh la crearea,
la emisiunea si la vânzarea de
obligatiuni privilegiate, aditi-
onale (denumite mai jos Obli-
ga(iuni `), luând rang pari
pasu", cu obligatiunile Impru-
mutului de Stabilizare si de
Desvoltare din 1929, ash cum
1) AceastA Lege dimpreunA cu anexele A,
B, G i Protocolul s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 1 8
Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
801/931 si publicat In Mortit. 0 f. No. 64 bis
din 18 Martie 1931; unde se pot consulth
anexele. A se vedea in legAturli si Legea
stabIlizArii monetare din 7 Fevruarie 1929
la pag. 93, vol. XVII.
www.digibuc.ro
este previlzut in art. 6 al Legii
din 7 Fevruarie 1929, creând
Cassa.
Din suma aprobatd mai sus,
o valoare nominald de maxi-
mum Franci francezi 246.750.000
= Lire sterline 1.980.682.16.3 =
Dolari ai Statelor-Unite 9.638.055
= MArci germane 40.531.155 =
Florini ai Tärilor-de-Jos 24.048.255
Franci elvetieni 50.072.977,50
Coroane suedeze 36.057.577,50
Belgas 69.484.800 = Silingi
austriaci 68.695.200 = Coroane
cehoslovace 326.235.577,50 = Lei
aur 1.616.177.955, va fi rezervatä
spre a fi vandutd, numai în ca-
zul cand, inainte de 30 Aprilie
1931, se va fi incheiat i va fi
intrat in vigoare un contract
pentru refacerea drumurilor,
intre Statul Roman, Cassa Au-
tonomd a Drumurilor i un
Grup industrial, reprezentat de
Svenska Vägaktiobolaget.
In cazul cand zisul contract
nu va fi intrat in vigoare Ina-
inte de 30 Aprilie 1931, valoarea
nominald maximd a Impru-
mutului, autorizat prin pre-
zenta lege, s'ar reduce prin a-
cest fapt in sine, la Franci fran-
cezi 1.078.250.000 = Lire ster-
line 8.655.202,12.1 = Dolari ai
Statelor - Unite 42.116.445 =
Reichsmark 177.113.345=Florini
ai Tärilor-de-Jos 105.086.245 =
Franci elvetieni 218.809.272,50 =
Coroane suedeze 157.564.672,50
= Belgas 303.635.200 = Silingi
austriaci 300.184.800 = Coroane
cehoslovace 1.425.586.672,50 =
Lei aur 7.062.386.545.
In toate cazurile, la 30 Apri-
lie, suma Imprumutului va fi
definitiv fixatd, la cifra ce va
fi fost efectiv vandutd la aceastä
data.
Obligatiunile Imprumutului
de Desvoltare din 1931 vor fi e-
mise in virtutea contractului de
imprumut aprobat mai jos, vor
fi liberate in formä, vor contine
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 201

termenii si conditiunile i vor baza legii din 7 Fevruarie 1929,

beneficiä de garantiile prevd- creand Cassa, sau dobândite de
zute in zisul contract. ea posterior, sau din toate pro-
Cassa este autorizatä de a dusele ce ar deriva, deck dupa
semnä cu Agentul Financiar, completa achitare a tuturor su-
acolo desemnat, un contract de melor datorate pentru obliga-
imprumut, conform in substanta tiunile Imprumutului de Sta-
cu contractul ad. anexat (Anexa bilizare si Desvoltare din 1929
A), care face parte integranta si ale Imprumutului autorizat
din prezenta lege, cu modified- prin prezenta lege si pentru
rile pe cari Ministerul de Fi- toate obligatiunile aditionale ce
nante le va aproba Mainte de vor mai putea fi emise ulterior
semnare. cari vor MA rang pari passu
2. Ca garantii ale ziselor cu ele, asà cum se prevede la
obligatiuni, Cassa este autori- art. 6 al legii din 7 Fevruarie
zatá de a crea asupra tuturor 1929, creand Cassa, sub rezerva,
veniturilor sale, prezente $i vii- totus, a dreptului Cassei de a
toare, privilegiul de prim rang, pune in gaj, ca garantie pentru
prevazut in zisul contract de datorii i creante contractate de
imprumut. Zisul privilegiu va ea si scadente in anul datei
trece inaintea oricarui alt pri- stocurile i materiile sale prime
vilegiu, gaj sau alta garantie, in cursul operatiunilor sale.
prezente sau vittoare (cu excep- 4. Cassa este autorizata de a
tia cazurilor prevazute in zisul semna, cu Agentul Financiar
contract de imprumut), asupra numit in contractul de Im-
veniturilor aratate, sub rezerva prumut, vizat la art. 1, mice
privilegiului existent in favoa- contracte aditionale, referitoare
rea Imprumutului de Stabili- la functiunile $i remunerärile
zare si de Desvoltare din 1929, lui, cu forivire la emisiunea, la
cu care va concura pari pa ssu. identificarea si la serviciul zise-
Zisul privilegiu, fära a fi ne- lor obligatiuni, in conditiunile
voie de inscriptiune sau vreo cari vor fi stabilite de catre
altá formalitate, va fi executa- Cassa si vor fi aprobate de Mi-
bil in mod legal, ca garantie a nisterul Finantelor.
ziselor obligatiuni, ash cum este 5. Cassa este autorizata de a
prevazut in zisul contract de vinde zisele obligatiuni la pre-
imprumut i cu toate dreptu- tul, termenele sit conditiunile,
rile, avantagiile i mijloacele u- cari vor fi stabilite de Cassä
nui privilegiu legal. pe cari le va aproba Ministrul
3. Atka timp cat vreuna din Finantelor.
zisele obligatiuni sau cupoane 6. Conform dispozitiunilor
aferente vor ramâne in circu- art. 6 al Legii din 7 Fevruarie
latie, Cassa nu va putea, ipo- 1929, zisele ,obligatiuni vor fi
tea, pune in gaj sau afectà, garantate de Stat in forma, ter-
in nici un fel, tot sau parte din menii si conditiunile stabilite
proprietatile sau bunurile sale, in contractul de garantie au-
prezente sau viitoare, ca ga- torizat mai jos.
rantie pentru niciuna din cele- Ministrul Finantelor, sau un
lalte datorii ale sale, sau pentru reprezentant numit de el, este
nici un recurs contra ei si nici o autorizat de a semna cu Agen-
altá datorie sau recurs, nu va tul Financiar mentionat in con-
aveä dreptul de a fi platita din tractul de imprumut autorizat
niciuna din proprietätile sau la art. 1, din prezenta lege, un
bunurile transferate Cassei, in contract de garantie, conform
www.digibuc.ro
202 LEGI DE UN1FICARE. 18 martle 1931

in substanta, cu contractul ad $i este insárcinat a lua, toate ma-

anexat (anexa B), care face surile necesare pentru punerea
parte integranta din prezenta lor in vigoare.
lege, cu acele modificari pe care
Ministrul Finantelor le va a-
proba inainte de semnare. PROGRAM
Zisa garantie va fi semnata
in numele Statului, pe zisele de desvoltare economica §i finanoiard
obligatiuni, in modul si forma din 1931
stabilite in zisul contract de ga-
rantie. Anexa C. la legea autorizind 'horn-
7. Obligatiunileprezentului mutul de desvoltare din 1931
Imprumut si cupoanele lor, ori-
ce plata de capital si dobanda Guvernul Roman, dorind sa
pentru zisele obligatiuni, orice continue opera definitä in Pro-
contracte si documente referi- gramul din 1929 pentru stabili-
toare la emisiunea, la vanzarea zarea monetara si desvoltarea
si la serviciul obligatiunilor, vor economicä a tarii, in special
fi scutite de orice däri, taxe sau prin crearea unui Credit Fun-
impozite de Stat, de judete, de ciar Agricol Ipotecar si conti-
municipii, de comune sau altele nuarea lucrarilor de investiti-
prezente $i viitoare si in mod une productivd, a stabilit urma-
general se vor bucurà de toate torul program. Acest program
privilegiile si de toate scutirile tine cont de rezultatele obtinute
de impozite prevazute la art. 8 prin mäsurile luate in executa-
al Legii din 7 Fevruarie 1929 rea Programului de stabilizare
creiind Cassa. ,$i de situatia economica a Tarii.
8. Conform clispozitiunilor art.
5, Par. 2 a Conventiunii interve- i
nite la 7 Fevruarie 1929, intro
Regatul României si Cassa Au- Mäsuri realizate In 1929 si 1930 si
tonoma a Monopolurilor Rega- dispozitiuni complimentare ae luat
tul României, produsul net al
Imprumutului autorizat prin Moneta a fost definitiv sta-
prezenta lege va fi varsat de cä- bilizatä pe baza nouei valori a
tre Cassa, Statului, in conditiuni leului, adica 10 miligrame de
fixate in zisul articol. aur a 9/10 fin.
9. Statul va intrebuinth su- Banca National& reorgani-
mele ce-i vor fi värsate in baza zeta, a reluat functiunile sale
articolului precedent, in condi- normale de band, de emisiune
tiunile s'i in scopurile specifi- si convertibilitatea biletelor ei
cate in programul de Desvoltare a fost asiguratä in mod regu-
Economica si Financiarä ad bat conform legii monetare, pro-
anexat (anexa C), care face centul de acoperire mentinân-
parte integranta din prezenta du-se in mod sensibil deasupra
lege. minimului legal.
10. In mod general, Mini- Banca National& n'a avut ne-
strul Finantelor este autorizat voie sä feel apel la creditul ce
a incheià orice conventiuni, a i-a fost deschis de grupul de
aproba si, la caz dat, a semna band de emisiune si a fost ad-
mice contracte si documente re- misd, având in vedere restabili-
lative la emisiunea, la vânza- rea monetei nationale pe bazá
rea si la serviciul Imprumutu- de aur, sa participe la Bence
lui autorizat prin prezenta lege de Regulari Internationale.
www.digibuc.ro
 LEG1 DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 203

Mäsurile de ordin general, si pusd in vigoare i o parte din

prevdzute in programul de sta- reformele prevdzute in progra-
bilizare, in ce privote atAt mul de stabilizare a fost apli-
Banca Nationalä, cat i finan- catd, celelalte trebuind sä ur-
tele publice si Cane F'erate au meze inteun termen de 3 ani
intrat in aplicare. prevdzut in acest Program.
In cursul anului 1929 noui re- Prima parte a programului
surse fiscale au fost create $i de refacere a Cäilor Ferate
cheltuelile au fost reduse in fost executatä din fondurile Im-
ash fel, cd acest exercitiu a fost prumutului de Stabilizare $i
incheiat cu un u$or excedent. lucrdrile sunt pe cale de a fi
In 1930, plus-valutele primului terminate. Produsul acestui im-
semestru nu s'au mentinut in prumut a fost afectat in intro-
cursul celui de al doilea, din gime in conditiunile prevAzute
cauza depresiunii economice sit, in cea mai mare parte, a si
produse de pe urma scdclerii pre- fost intrebuintat.
tului cerealelor, insd compri- Cassa Autononad a Monopolu-
mdri de cheltueli importante au rilor a fost organizatä in con-
fost Mcute in cursul executdrii ditiunile preväzute pentru func-
bugetului si venituri excep- tionarea ei i Serviciul Impru-
tionale au fost sau vor fi puse mutului de stabilizare a fost
in aplicare $i incasate, astfel ca asigurat in mod regulat con-
sä Implineascä deficitul. form contractului de impru-
Bugetul pe 1931 a fost stabilit mut.
la un nivel de 31.800 milioane S'au luat dispozitiuni pentru
lei, corespunzand in mod sen- completarea in to ate privin-
sibil incasdrilor efective din tele a mäsurilor ce trebuie luate
1929 si, spre a garantà echili- In virtutea Programului de Sta-
brul bugetului de orice eventu- bilizare.
alitate defavorabild, o sumd de In ce prive$te bugetul, prin-
1 miliard i jumätate de lei a cipiul adoptat este de a nu se
fost blocatd asupra cheltuelilor inscrie pe viitor nici in buge-
aprobate, in mod provizoriu, tul general, nici in cel al Insti-
pang in momentul cand situatia tutiilor de Stat autonome, nici
incasärilor va permite de a a- o prevedere de incasdri supe-
yea certitudinea absolutá cá rioarä incasärilor efective medii
prevederile de incasäri vor fi din ultimii trei ani precedenti,
atinse. In orice fel, se vor luà exceptand cazurile de noui ma-
másurile necesare pentru asi- suri, avand o eficacitate valabil
gurarea unui strict echilibru constatatd, astfel ca bugetul
bugetar. Statului i cel al serviciilor au-
Dispozitiunile programului de tonome, inclusiv Cdile Ferate,
stabilizare privind noua Conta- incepand din 1932, sä acopere
bilitate a Statului, reorganiza- in mod efectiv toate cheltuelile,
rea Curtii de Conturi, controlul intre care dobanda i amorti-
angajdrilor de cheltueli, crearea zarea sumelor afectate cheltue-
unei Directiuni a Mi$cärii Fon- lilor de capital. Organizarea ser-
durilor j concentrarea fondu- viciului bugetului la Ministerul
rilor publice la Banca Nati- de Finante va fi astfel desvol-
onalä, au fost aplicate. Legea tatd ca sa permit& stricta apli-
bugetului a fost deasemenea care a acestui principiu.
schimbatd. Dispozitiunile dej è. luate pen-
In ce prive$te Cane Ferate, tru bugetul pe 1931 vor fi com-
legea de autonomie a fost votatä pletate, dad', va fi locul, pentru
www.digibuc.ro
204 LEGI DE UNIF1CARE. 18 Martie 1931

a limità cheltuelile in fiecare Pentru usurarea executárii

tinandu-se cont de inca- clispozitiunilor Programului de
särile lunare efective si pentru stabilizare, relative la reglemen-
a asigura echilibrul real al bu- tarea imprumuturilor externe,
getului. cari prezinta un interes capital
Directiunea Miscarii Generale pentru stabilitatea monetara,
a Fondurilor si Controlul chel- Guvernul a decis de a supune De-
tuelilor angajate vor conlucra legatiei Economice a Guvernu-
pentru a ajunge la acest rezul- lui spre examinare toate proiec-
tat si pentru a asigurà lichida- tele ce comportä fie din partea
rea repede si regulatd a chel- Statului, fie din partea servi-
tuelilor publice. ciilor autonome ale Statului
Pentru a tine cont de reparti- sau controlate de Stat, fie
zarea neegald, in cursul anului, din partea oricäror colectivitati
a incasärilor si cheltuelilor, da- publice, un imprumut extern
torita caracterului agricol al e- direct sau indirect, o furniturä
conomiei romanesti i neregu- pe credit, sau o altä modalitate
laritätii scaclentelor datoriei, ce comporta un angajament de
Ministerul de Finante a consti- plata in strainätate pentru mai
tuit, prin prelevari din incasa- multi ani. 0 lista despre aceste
rile exceptionale din 1930, un proiecte se va tine la zi In mod
fond de rulment de un miliard, constant la Ministerul de Fi-
destinat sa usureze acoperirea nante.
scadentelor datorki externe. Aceasta concentrare va per-
Acest fond va fi urcat, de in- mite de a asigura cu mai
data ce va fi posibil, la 1 mili- multa usurintä colaborarea pre-
ard si jumAtate de lei. El va fi vazutä, in Programul de stabi-
alimentat din värsäminte men- lizare, Capitolul I, Sectia IV, cu
suale fixate la Inceputul fiecä- Banca Nationalä.
rui an si va fi reconstituit in- Pentru a asigura constatarea
tegral la sfarsit de an, odatil ce si publicarea progreselor reali-
se vor fi lichidat cheltuelile zate In restaurarea monetara
se vor fi rambursat avansurile financiarà a tarii, Consilierul
temporare ale Bancii Nationale. Tehnic a fost invitat, dupa ce
In afara de reorganizarea ser- a constatat in al doisprezecelea
viciilor centrale si ale corpurilor raport trimestrial al sän, pu-
de control din Ministerul , de nerea in vigoare a dispozitiuni-
Finante, care va fi completata, lor Programului de stabilizare,
se va intreprinde o revizuire a sa deb, cont, timp de doi ani,
serviciilor de incasári, spre a inteunul sau cloud rapoarte pe
se märi randamentul kr, In an, de aplicarea atat a masuri-
special in ce priveste contribu- lor permanente prevazute In
tiile directe i indirecte i vä- programul de stabilizare, cat
mile. si a dispozitiunilor prezentului
Banca Nationala va terminà Program de Desvoltare.
reorganizarea sa si va mentine In ce priveste Calk Ferate,
strict in conditiunile prevazute Administratia autonoma a C.
In nouile sale Statute lichiditate F. R. va urmári cu energie, cu
activelor sale. Pentru intärirea sprijinul Guvernului, executa-
controlului Isau, in ce priveste rea mäsurilor necesare pentru
calitatea debitorilor sai, Banca realizarea echilibrului financiar
Nationald a intreprins organi- al exploatärii, in termenul pre-
zarea unui serviciu direct de vbizut de programul de stabili-
incasare la scadenta. zare.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIF ICARE. 18 Martie 1931
In acest scop, se va urma o
politica de strictä economie la
cheltuelile de orice natura,
tarifele vor fi adaptate in ash
fel ca incasarile sa acopere chel-
tuelile de exploatare, precum
dobanda i amortizarea capita-
lurilor furnizate Cäilor Ferate
pentru investitiunile lor.
Reorganizarea Contabilitatii
lor va fi continuatä si terminata
in termen scurt, astfel ca sa
permita. a se urmäri in orice
moment situatia financiara a
retelei.Guvernul va asigura
Administratiei autonome a CM-
lor Ferate libertatea necesara
pentru conducerea exploatarii
sale, conform regulelor intre-
prinderilor comerciale, in spe-
cial in ce priveste incheierea
contractelor personalul i direc-
tiunea. O nouä transe de lucrari
de investire va fi executatä pen-
tru completarea lucrarilor pri-
inei transe.
Expertul pentru Caile Ferate,
va stabili, cu colaborarea Ad-
ministratiei Cailor Ferate, un
raport anual in care va expune
executarea programului de lu-
erdri ale transei a doua, ash
cum s'a preväzut i pentru pri-
ma transe. Acest raport, care
va fi publicat, va cuprinde de-
asemenea o expunere a situatiei
financiare a Cailor Ferate, pre-
cum si a situatiei traficului
a tarifelor.
In afará de acest program de
refacere a retelei Cállor Ferate,
care trebuie sa fie completat cu
o refacere a retelei drumurilor,
Guvernul a recunoscut necesi-
tatea de a colabora la reorga-
nizarea creditului particular.
Operatiunile legate de stabili-
zarea monetaril au permis des-
rcarea Bauch Nationale de
imobilizärile vechi. S'au facut
efortAri pentru desvoltarea cre-
ditului, pe termen scurt, pe gaj
de cereale i Statul îi propune
sa inlesneasca, in cadrul res-
www.digibuc.ro
205
pectarii contractelor, aranja
mente voluntare, intre creditori
debitori, in ce priveste data-
rille cu termen mijlociu, cari
apasa productiunea agricold.
Creditul pe termen lung, pe
ipotech, este acela care prezinta
mai mult interes pentru econo-
mia tárii. Din aceasta cauza.,
Guvernul a decis de a favoriza
in primul rand crearea unui
Credit Agricol Ipotecar, dispu-
nand de pe acum de capitaluri
suficiente pentru a-si incepe o-
peratiunile i susceptibil de a-si
procurà capitaluri in viitor, prin
emiteri directe de obligatiuni.
in Romania si in strainatate.
AI doilea imprumut International al
Cassei Autonome a Monopolurilor
Mijloacele necesare pentru
scopurile mai sus aratate vor
fi furnizate printr'o emitere in-
ternationala de Obligatiuni
complimentare ale Cassei Au-
tonome a Monopolurilor, a cdror
valoare totala va fi de 1.325 mi-
lioane fraud francezi, care se
va nurni Imprumutul de Des-
voltare din 1931. Aceasta emi-
siune se va face si serviciul ei
va fi asigurat in conditiunile
prevazute de Statutele Cassei
Autonome a Monopolurilor
de Legile i Conventiunile ce o
conduc in aplicarea programu-
lui de stabilizare.
A. Creditul Agricol Ipotecar
0 parte din produsul acestei
emisiuni, adia, 200 milioane
franci francezi, va fi afectata
subscrierii unei prime transe de
obligatiuni ale Societatii de
Credit Agricol Ipotecar a Ro-
maniei. In acest scop, imediat
la constituirea acestei Societäti
in conditiunile stabilite in Pro-
206 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
tocolul ad anexat, se va sub-
scrie,in numele Statului Ro-
man, pentru o sumg egald, o
primd transe de obligatiuni ale
Creditului Agricol Ipotecar al
Romaniei, astfel ca O. se asi-
gure functionarea imediata a
Societdtii si pentru un timp su-
ficient, spre a-i permite de a-si
procura capitalurile necesare in
viitor, fie direct, fie prin inter-
mediul institutiilor internatio-
nale, care vor puted fi create.
Aceste obligatiuni vor trebui sd
rdmand blocate in mainile Sta-
tului.
Atka timp cat o piatd inter-
nationall a obligatiunilor So-
ciethtii de Credit Agricol Ipote-
car al Romaniei nu va fi putut
sd fie creata, sumele pi ovenind
din amortizarea obligatiunilor
actualmente subscrise' vor semi
la subscrierea de noui obliga-
tiuni. Cand crearea acestei piete
internationale sau a ceea a In-
stitutului de Credit Funciar,
actualmente in studiu, sub aus-
piciile Societätii Natiunilor, vor
fi permis Societätii de Credit
Agricol Ipotecar al României
de a rambursh obligatiunile
subscrise de Stat din produsul
unui nou Imprumut obligato-
riu, sumele provenite din a-
ceastd rambursare vor fi addo-
gite la cele destinate lucrdrilor
de investire ale Cdilor Ferate.
B. Refacerea $i desvoltarea edi-
tor ferate $i a drumurilor
Din produsul Imprurnutului,
o sumd de 250 railioane de
franci francezi va fi afectatä
executdrii unei a doua transe
de lucrdri pentru refacerea si
desvoltarea cailor ferate, in con-
tinuarea lucrärilor primei
transe ce au fost dejà intre-
prinse cu ajutorul Imprumutu-
lui International din 1929. La
aceastil suing, se va addogi e-
ventual aceà provenitä din ram-
www.digibuc.ro
bursarea Obligatiunilor Credi-
tului Agricol Ipotecar al Bo-
maniei, in conditiunile stabi-
lite mai sus.
Programul acestor lucrari,
datele si ordinea executdrii lor,
precum si orice modificare ul-
terioard vor fi stabilite de ad-
ministratia competentä, In in-
telegere cu expertul pentru cane
ferate. Cheltuelile vor trelmi sa
se aplice numai lucrdrilor ne-
cesare si esential productive,
adich de naturd a produce noui
venituri sau economii corespun-
zand sarcinilor imprumutului
rezultancl din aceste cheltueli.
0 sumd de 220 milioane franci
francezi va fi afectatd unui pro-
gram de refacere a retelei dru-
murilor. Acest program va fi
stabilit de administratia corn-
petentä.
C. Fond de rulment al
Tezaurului
Fondul de rulment de lei
1
miliard pentru scadentele dato-
riei externe, de care s'a vorbit
mai sus, a primit, in 1930, o
prima' dotare echivalentd cu
100 milioane franci francezi. A-
vansul pe termen scurt cu aju-
torul cdruia s'a fd.cut acest vdr-
sdmant, va fi rambursat si do-
tarea fondului de rulment va fi
inlocuitd si completatä printr'o
prelevare din produsul Imprti-
mutului de 150 milioane franci
francezi, astf el ca fondul de
rulment sä fie constituit de pe
acum cu 1 miliarcl de lei.
In afard de aceasta, 50 mili-
oane franci francezi vor fi in-
trebuintati pentru completarea
sumelor cari, la Imprumutul de
Stabilizare din 1929, au fost a-
fectate la plata arieratelor Sta-
tului si cdilor ferate.
 LEG1 DE UNIFICABE. 18 Martie 1931 207

D. lnvestitiuni productive, in Aces le afecthri vorifi

special pentru agriculturd urmatoarele:
In milioane
de franc!
Lucrárile si cheltuelile pro- flancezi
ductive, in special in interesul
agriculturii, au primit din pro- Cont F: Creditul Agricol
dusul Imprumutului din 1929 o Ipotecar al Romaniei . 200
dotare care a permis sä se ob- Cont G: Chile Ferate .. 250
tind rezultate foarte folositoare Cont H: Drumuri . 220
pentru economia nationald, 'MBA Cont I: Fond de rulment
insuficiente, tinhnd seama de al tezaurului . . . 220
caracterul esentialmente agricol Cont J: Agriculturä si
al tdrii, unde 85% din populatie alte investitiuni pro-
ductive, sumh rancid',
se ocupd cu agricultura. Pentru nand disponibilä si cel
completarea programului de mult 200
desvoltare economicA a Guyer-
nului, o suing ce va fi egald cu Ministrul de Finante va pu-
soldul Imprumutulu,i si maxi- teà, cu viza Presedintelui Curtii
mum cu 200 miliciane franci de Conturi, sd, traseze asupra
francezi va fi afectatà in acelas Contului F, spre a subscrie 0-
scop. 0 parte din aceastä sumä bligatiunile Creditului Agricol
va servi la investitiuni produc- Ipotecar al Romäniei in condi-
tive si mai ales spre a da agri- tiunile stabilite mai sus. El va
puteh, cu aceeas vizá, sd, tra-
cultorilor inlesniri in scopul de seze asupra conturilor I si J.
a-si procurà seminte alese si Directorul general al ailor
masini agricole, si cealaltd, ferate, valabil autorizat de con-
parte pentru crearea unei insti- siliul säu de administratie, va
tutii avhnd ca obiect favoriza- puteà, cu viza Presedintelui
rea aranjamentelor intre credi- Curtii de Conturi, sä traseze a-
tori si debitori agricoli si, prin supra contului G si ministrul
urmare, de a veni in ajutor insarcinat cu drumurile, in con-
micilor proprietari tärani. ditiuni analoage, asupra con-
tului H. Serviciul Imprumutului
va fi asigurat conform Contrac-
E. Intrebuintarea Imprumutului tului de Imprumut ce va inter-
veni.
Totalul produsului emisiunii
de Obligatiuni aditionale ale HI
Cassei Autonome a Monopoluri-
lor va fi värsat direct, de cdtre Dispozifluni de That de guvern fi de
bäncile Insärcinate cu emisiunea Banca Nationalá a României
si in conditiuni analoage celor
ale Imprumutului de Stabili- Guvernul si Banca Nationalá
zare, la Banca Nationald a Ro- vor luh toate másurile necesare
maniei, care va trece contrava- pentru ca dispozitiunile progra-
mului de desvoltare din 1931 sd
loarea in lei, in conturi specialeintre in vigoare at mai curând
deschise in registrele sale si si ca cele ce rärohn sd, mai fie
corespunzdtoare diferitelor afec- aplicate in executarea progra-
tdri prevazute mai sus. mului de stabilizare, sd fie exe-
www.digibuc.ro
208 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
cutate In termenul preväzut de
3 ani, astfel ca, Incepând din
1932 cel mai târziu, ele s. poatd,
fi aplicate In mod permanent si
durabil, conform angajamentu-
lui luat de tara i declaratiei
cuprinse in Mesajul Regal cg.tre
Parlament din luna Noemvrie
1930.
LEGE
privitoare la crearea Societapi de
credit agrlcol ipotecar al României
DIN 18 MARTIE 1931 1)
1. Se recunoaste ca Societate
de Credit Agricol Societatea A-
nonima, fondatá sub denumirea
de Credit Agricol Ipotecar al
RoinAnier.
Sunt aprobate, in consecintd,
actul constitutiv (anexa A), sta-
tutele (anexa B).
Aceste documente vor fi publi-
cate In Monitona Oficial odatd,
cu legea de fatd, din care vor
face parte integrantd.
Societatea va luà fiintä prin
faptul acestei publicatii, dar nu
va putea Incepe operatiile sale
decât In ziva când se vor fi fá-
cut numirile Guvernatorului,
consilierului tehnic si a admi-
nistratorilor si censorilor; aceste
diferite numiri trebuind sd fie
completate Inteun termen de
maximum 4 säptämâni, socotit
dela publicarea prezentei legi.
2. Societatea de Credit Agri-
col Ipotecar al României, care
va functionet potrivit statutelor
anexate (anexa B), va fi supusá
dispozitiilor i va beneficia de
toate avantajele legii din n
1) Aceastã Lege dimpreura cu anexele A
B, s'a votat de Adunarea Deputatilor si
Senat In sedintele dela 18 Martie 1931; s'a
promulgat cu Decret No.802/931 si publicat
In Monii. Oficial No. 64 bis din 18 Martie
1931. A se vedea si Legea pentru Thilinta-
rea Institutului de credit ipotecar tranzi-
twit; din 9 Aprilie 1930 la pag, 200 vol. XVIII
www.digibuc.ro
August 1929 asupra organizdrii
Creditului Funciar Rural si a
Creditului Agricol 1), afard de
punctele unde statutele derogd,
precum si dispozitiunilor codu-
lui de comert, cärora actul con-
stitutiv, statutele si legea din
20 August 1929 nu derogd.
Societatea este dispensatd de
formalitátile i conditiunile pre-
vázute In art. 88, 92 si 138 (lin
codul de comert.
3. Statul roman garanteazd:
a) Conform art. 4 din statute,
pe o duratá de 33 ani, un divi-
dend anual de 7 la slit& in lei
aur, conform legii din 7 Februa-
rie 1929, scutit de orice impozite
române, prezente si viitoare, ac-
tiunilor de preferintd ale Cre-
ditului Agricol Ipotecar al Bo-
mâniei;
b) Serviciul financiar, atdt, In
ce priveste procentele (dobânzile),
cat si amortizarea, potrivit clau-
zelor din contractele de emisiune,
a tuturor obligatiilor cari vor fi
emise de societate si aceasta pe
tot timpul duratei acesteia;
c) Rambursarea a nticipatd au-
tomata a obligatiunilor mai sus
ardtate, In caz de schimbare,
care ar fi recunoscutd ca pre-
judiciabild obligatarilor, si care
schimbare ar fi adusil fie In le-
gislatia româneascd, fie In sta-
tutele societátii.
Se mentioneazd, totus, cit sta-
tutele vor putea fi modificate,
dacd este locul, in vederea parti-
cipárii societdtii la operatiunile
Creditului International Agricol.
care s'ar crea sub egida Socie-
Valli Natiunilor, pentru a le pune
In concordantä cu acelea ale a-
cestei institutii, dar sub conditia
ca aceste schimbdri sä nu aducl
nici o atingere drepturilor de-
tindtorilor de actiuni, de prefe-
rintá si de obligatiuni.
Pe lângd aceasta si pe tot tim-
I) A se vedea Legea pentru organizarea
Creditului Rural si a Creditului Agricol,
din 20 August 1929 la pag. 1125, vol. XVII.
 L EGI DE UNIFICARE, 18 Martie 1931
pul duratei obligatiunilor Credi-
tului Agricol Ipotecar al Roma-
niei, Statul se obligà sa nu ga-
ranteze obligatiuni ale altor so-
cietäti, avänd un obiect similar,
cu singura exceptie a obligatiu-
nilor Bäncii Agriculturii a Ro-
mâniei, actualmente in curs de
constituire cu participarea Sta-
tului.
Garantia datä de Stat in fa-
voarea acestor din urmä obliga-
tiuni nu va puteà fi insotitä de
nici un gaj. i cu nici o asigu-
rare superioard acelora care vor
fi acordate pentru obligatiile de
Credit Agricol Ipotecar al Roma-
niei.
Contestatiile ce s'ar puteà pro-
duce asupra interpretärii si a-
plicärii dispozitiunilor de mai
sus, vor fi judecate de un tribu-
nal arbitral, compus din 3 ar-
bitri, numiti, unul de catre de-
tinátorii titlurilor garantate
(excluzandu-se Statul), hotarind
cu majoritatea capitalului, al
doilea de catre Statul roman,
al treilea de catre cei 2 arbitri
astfel desemnati.
In caz de dezacord, pre$edin-
tele Curtii permanente de justi-
tie International's'. dela Haga va
desemnâ pe al treilea arbitru
dintre judecatorii acelei Curti.
Dacá una din parti nu si-ar
desemna arbitrul ei, inteun ter-
men de 15 zile, dupä primirea
cererii ce-i va fi facutä de atre
partea cealaltd, aceasta parte va
cere desemnarea presedintelui
Curtii permanente de justitie In-
ternationalä.
4. Ministerul de Finante este
autorizat sá subscrie sau sg, cum-
pere pentru o suing.' de franci
francezi 200.000.000, prelevatá a-
supra Imprumutului de Desvol-
1. Statul roman a subscris . .
sumä pentru care i se atribue. .
2. Báncile subscriu dupä cum
urmeaza:
I
www.digibuc.ro
MY NJ
209
tare din 1931, emis de cätre
Cassa Autonomd a Monopoluri-
lor Regatului României, obliga-
tiunile cari vor fi emise de catre
Creditul Agricol Ipotecar al Ro-
mâniei $i este autorizat sá in-
cheie toate conventiunile nece-
sare si sá ia toate mäsurile pe
care le va necesità cumpärarea,
subscrierea acestor obligatii
rambursarea lor, in conditiunile
prevázute in programul de des-
voltare economicá si financiará
din 1931.
ANEXA A
Actul constitutiv al societälli de
Credit Agricol ipotecar al României
I. Se constitue, potrivit statu-
telor aläturate, cari vor face
parte integrantá din prezentul
act, o societate de Credit Agricol,
denumitä:
Societatea de Credit Agricol
Ipotecar al României".
II. Obiectul acestei societáti
este determinat de art. 3 din
statute.
Societatea va face deasemenea
toate operatiile prevázute la art.
5 din statutele sale.
III. Capitalul initial al Socie-
tatii este de 330.000.000 lei aur,
astfel cum sunt definiti in legea
monetará din 7 Fevruarie 1929.
Acest capital este divizat in
66.000 actiuni de câte 5000 lei
aur, din cari:
34.000 actiuni ordinare, $i
32.000 actiuni de preferinta.
Capitalul mai sus ardtat a fost
subscris si actiunile respective
au fost repartizate dupä cum
tirmeazg.:
A ctiuni Actiuni de
Lei aur ord i nar e preferi ntä
170.000.000
33.000 1.000
210 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

Actiuni Actiuni de
ei aur ordinare preferint X

La Banque de Paris et des Pays

Bas din Paris, lucränd atat In nu-
mele sat' cât i In numele unui
grup de institutiuni franceze si
belgiene 25.000.000 5.000
sumà pentru care i s'a atribuit .
(Aceste institutiuni fundatoare
vor puted fi desemnate s,i enumd-
rate in actul constitutiv, pentru
participatiunile lor respective, cel
mat tärziu In termen de 20 zile
dupà publicarea legii care creeaza
some tatea).
3. International Telephone &
Telegraph, Corporation 25.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit . 5.000
4. Deutsch Bank und Disconlo
Gesellschaft, Berlin . . . . . 25.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit 5.000
5. D-nii Mendelssohn & Co. Am-
sterdam din Amsterdam 25.000.000
sumá pentru care i s'a atribuit . 5.000
6. A. B. Kreuger & Toll, Stock-
holm . .. . . . . . 25.000.000
sumh pentru care i s'a atribuit . 5.000
7. Hambros Bank Ltd,. Londra
si d-nii Lazard Bros & Co. Ltd.,
Londra . . 12.500.000
su mä pentru care i s'a atribuit . 2.500
8. Crédit Suisse, Zurich 12.500.000
sumä pentru care i s'a atribuit , 2.500
9. Banca de Credit Roman.
Bucuresti . . . , . 10.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit . 1.000 1.000
330.000.000 34.000 32.000
Asupra capitalului subscris de majoritate, vor 1ntocm1, potrivit
330.000.000 lei aur se va värsh art. 15 din statute, o listg de
de cgtre subscriitori, Indatd dupg
3 (trei) persoane, In vederea a-
promulgarea legii, care va a- legerii unui Guvernator, pe care
proba actul constitutiv si statu-
o vor prezentà Consiliului de
tele, 30% din aceastä, sumä, laMinistri, Intr'un termen de 2
Banca Nationalg a României. sgptdmâni, dupg promulgarea
Actiunile de preferintá vor fi
legii, prin care se va aprobd ac-
nominative pând la värsarea in-tul constitutiv si statutele.
tegralg a capitalului subscris. 2. Cei dinted administratori ai
Actiunile ordinare apartinând societigii vor fi numiti in ter-
statului vor rämâne nominative men de 4 sgptgmâni dupg pro-
mulgarea legii care va aprobh
chiar i dupil completa achitare.
IV. 1. Ministrul de Finante actul constitutiv i statutele,
actionarii detingtori ai actiuni-
dupd cum urmeazd:
lor de preferintg, hotdrind cu Sase administratori de cgtre
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARF. 18 Marble 1931
Consiliul de Ministri al Roma-
niei, in numele detinätorilor de
act iuni ordin are ;
Sase administratori de catre
detinátorii actiunilor de prefe-
rintà, hotrtrind cu majoritate.
3. In acelas termen de 4 sgp-
tdmani Ministrul Agriculturii
va numi i consilierul tehnic,
dupà recomandarea detinatorilor
de actiuni de preferintä, hotä-
rind cu majoritate.
4. Doi censori si doi censori-
supleanti vor fi numiti pentru
primul exercitiul de cdtre Mini-
strul de Finante al României;
un censor si un supleant vor
fi numiti de cátre detinátorii ac-
tiunilor de preferintk hotärind
cu majoritate in acelas termen
de 4 sâptämâni.
5. Consiliul de administratie
nu va puteh fi convocat cleat
dupä numirea Guvernatorului,
consilierului tehnic, celor 12 ad-
ministratori si a censorilor si
censorilor-supleanti.
ANEXA B.
STATUTE
Creditul agricol ipotecar al Rornâniei
CAPITOLIIL I
Object. Capital. Actium
1. S'a constituit intre proprie-
tarii de actiuni, mai jos create,
o societate anonimä românk
care va fi cärmuitä:
De actul constitutiv din 9 Mar-
tie 1931.
De prezentele statute.
De legea din 20 August 1929,
pentru organizarea Creditului
Funciar Rural si a Creditului A-
gricol.
De codul de comert.
2. Denumirea sociald va fi:
Creclitul Agricol Ipotecar al
Românier.
www.digibuc.ro
211
Societatea isi are sediul la Bu-
curesti.
Durata sa este ilimitatá.
3. Ea are de obiect:
1. SA imprumute cu ipotecä pe
imobile, cu sau fárá construe-
tiuni i cari fac obiectul unei
exploatári agricole, inclusiv ace-
lea ale improprietáritilor si ale
incapabililor, potrivit art. 39 din
legea pentru organizarea Credi-
tului Funciar si a Creditului A-
gricol, promulgatá la 20 August
1929, sume rambursabile, fie pe
termen lung, prin anuitati, fie
pe termen scurt, cu sau fárá a-
mortizare.
Din produsul emisiunilor de
obligatiuni ulterioare celei din-
tâi emisiuni, 25 la sutá va putea
fi Intrebuintat si in operatiuni
pe ipoteci urbane.
2. Sä creeze si sg, negocieze o-
bligatiuni pentru o valoare care
nu poate depási sumele datorite
de Imprumutatii ei.
Societatea poate tratà cu corn-
paniile de asigurare române sau
strAine, in scop de a inlesni li-
berarea imprumutatului.
Societatea nu poate face nici
o operatiune de cumpärare, de
report sau de avansuri pe pro-
priile ei actiuni.
Societatea are drept sä doban-
deasca imobilele urbane si ru-
rale, necesare functionärii ei.
4. Capitalul social este fixat
la suma de 330.000.000 lei aur,
fiind moneta definitivä prin le-
gea din 7 Fevruarie 1929 (1 leu
aur 9 miligrame aur pur).
El se imparte in 66.000 actiuni
A. 5000 lei aur fiecare. Aceste ac-
tiuni sunt de 2 categorii:
1) 34.000 actiuni ordinare, din
cari 33.000 cel putin vor fi sub-
scrise de Statul Roman.
2) 32.000 actiuni de preferintk
al cAror dividend de 7 la sutá
In lei aur, definiti prM legea din
7 Fevruarie 1929, scutit de orice
impozite române, prezente sau
212 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
viitoare, este garantat de Stat
pe timp de 33 ani.
Dupà acest termen de 33 ani
aceste actiuni vor deveni numai
prioritare, cu 6 la sutà in lei
aur, definiti prin 'legea din 7
Fevruarie 1929, fära garantia
guvernului.
Actiunile ordinare ei actiunile
de preferintä vor trebui sá fie
liberate pentru 30 la sutá, in
ziva constituirii societätii.
Actiunile vor rämâne nomina-
tive pând la completa lor achi-
tare; ele vor pute& fi in urmá
nominative sau la purtiltor, a-
fart"). totus de actiunile ordinare
apartinând Statului roman, cari
vor rämâne pentru totdeauna
nominative ei inalienabile; ele
vor putett cu toate acestea sá
fie inscrise fie in numele Sta-
tului insus, fie pe numele In-
stitutiunilor sau aeezärnintelor
publice care depind direct de
Statul roman.
Drepturile respective ale actiu-
nilor ordinare ei ale actiunilor
de preferint`a sunt definite prin
prezentele statute.
5. Capitalul värsat ca i fon-
durile apartinând societätii, in
afar& de capitalul ei, cu rezerva
dispozitiilor art. 79 de mai jos,
vor fi intrebuintate exclusiv:
a) La cumpárarea de imobile,
destinate numai functionärii ser-
viciilor societätii;
b) In numerar, in devize, in
depozite de 'Jana, pe termen
la vedere;
e) In bonuri de tezaur, In tit-
luri de stat româneeti sau ga-
rantate de Statul roman ei co-
tate in strilindtate, ei in titluri
ipotecare urbane;
d) In obligatii de ale societätii;
e) In imprumuturi ipotecare,
realizate in conditiunile determi-
nate de statute;
f) In reporturi sau avansuri
asupra titlurilor admise de
Banca Nationalä a Româniel, ca
garantii a avansurilor sale; citat in .formele, termenele si
www.digibuc.ro
g) In scrisori de schimb sau
efecte de comert, cu a semnd-
turi cel putin, date in ordinul
societätii ei reescontabile la
Banca National& a României.
Totue, intrebuintärile mentio-
nate la § f i g nu vor trebui sä
treaca 1/10 din capital ei re-
zerve;
h) In sfareit, in avansuri de
sume necesare pentru acoperirea
anuitätilor semestriale, dato rite
de imprumutati sau ca pret al
proprietätilor dobândite, con-
form statutelor, in urma execu-
tärilor gajurilor luate de cätre
so cietate.
Cu exceptia numai a sumelor
necesare fondurilor de rulement
si nevoilor curente ale societatii,
toate intrebuintárile prevAzute
in prezentul articol, cari nu vor
fi in monete sträine, vor trebui
sä fie in lei aur.
6. Capitalul social poate fi
sporit odatä sau in mai multe
rânduri, prin crearea de actiuni
noui, de tipul actiunilor ordi-
nare", exclusiv si de aceeas va-
loare nominal& ca ei actiunile
dejà existente, reprezentând fie
aporturi in naturg,, fie numerar,
in virtutea unei hotáriri a adu-
närii generale, luate aeb., cum
este arätat la art. 38 de mai jos.
Aceasta adunare fixeaz& condi-
tiunile emisiunii nouilor actiuni
sau delega puterile ei in aceastä
privintd consiliului de admini-
stratie.
In caz de sporire fäcutä prin
emisiune de actiuni, plätibile in
numerar, ei in afarä de o hotä-
rire contrará a adunärii gene-
rale, proprietarii de actiuni an-
terior emise, oricare ar fi cate-
goria lor, ei care au fäcut vär-
säminte cerute au (ei sau con-
cesionarii lor) un drept de pre-
ferintä la subscrierea actiunilor
noui in proportia numärului de
actiuni ce fiecare posedà in acel
moment. Acest drept va fi exer-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
conditiunile determinate de con-
siliul de administratie. Aceia
dintre actionari, cari nu vor a-
yea. un numär de titluri sufi-
ciente pentru a obtine o actiune,
se vor puteh asocih pentru a-si
exercith drepturile kr, färä insä
sä poatä, rezultà dintr'aceasta o
subscriere indivizL
Adunarea generald poate dea-
semenea, In virtutea unei hotä-
luate ash cum se aratä, mai
jos, sA decidà reducerea capita-
lului social, pentru orice cauz5,
sau In orice fel ar fi, sub rezerva
totus ca In caz de reducere vo-
luntarä i anume pe calea ram-
bursa/1i In numerar, capitalul
&A fie totdeauna mentinut la 1/10
din obligatiunile emise i aflate
in circulatie.
7. Valoarea actiunilor noui
subscrise se va plAti fie la sediul
social, fie In orice alt loc, indi-
cat in acest scop, fie in totali-
tate In momentul subscrierii fie
in rate de 3/10 cel putin In mo-
mentur subscrierii si restul, o-
datä sau in mai multe ränduri,
in baza unei hotäriri a consiliu-
lui de administratie, care va fixà
quantumul sumei cerute, cAt
locul i epoca la care vArsämin-
tele vor trebul sä fie fäcute.
Cererile de fonduri se aduc la
cunostinta actionarilor printr'o
instiintare inseratd, o lunä
inainte de epoca fixatä pentru
fiecare värsämänt, in Monitorul
Oficial, inteo foaie de anunturi
legale din Paris si inteun ziar
din Bucuresti.
Subscriitorii i diferitii cesio-
nari sunt responsabili de achi-
tarea actiunilor kr, chiar dacä
le-ar fi insträinat.
8. In caz de neefectuarea vär-
shmintelor din sumele cerute a-
supra actiunilor la epocile deter-
minate, conform art. 7, se dato-
reste dobandä de 12 la sutä pe
an, socotitä pe fiecare zi de In-
tArziere, färä sä fie nevoie de o
cerere In justitie.
www.digibuc.ro
213
Societatea poate scoate In vân-
zare actiunile asupra cärora vär-
sämintele sunt in intärziere, con-
form art. 170 din codul de co-
rnert.
Titlurile actiunilor astfel vân-
dute devin nule de plin drept
si se libereazd cumpärätorilor
noui titluri, purtând aceleasi nu-
mere de actiuni.
In consecintà, orice actiune
care nu poartä mentiunea regu-
latä cA värsämintele scAzute au
lost efectuate, inceteazd de a fi
negociabild i nici un dividend
nu i se plateste.
Ilezultatul vânzärii ziselor ac-
tiuni se imputä asupra ceeace i
se datoreste societätii de cAtre
actionarul expropiat la termo-
nek cuvenite, actionarul expro-
priat rämânând dator cu dife-
renta in minus sau profitând
de excedent.
DacA vanzarea nu se poate
face, din lipsa de cumpärätori,
Societatea va putea sA declare
actiunea decázutä i sä retinä
värsämintele fäcute pentru achi-
tarea ei sau sä exercite, in con-
tra subscriitorilor 5i cesionari
kr, drepturile derivand din obli-
gatiiIe ce acestia au contractat.
9. Actiunile la purtätor sunt
transmisibile prin simplä tradi-
tiune.
Proprietatea actiunilor nomi-
native se stabileste prin inscrie-
rea lor In registrul indicat In
art. 142, alin. 1 din codul de
comert.
Cesiunea actiunilor se face
conform art. 171 din codul de
comert.
Actiunile la purtätor pot sd
fie convertite In actiuni nomi-
native si acestea in actiuni la
purtätor, In afará de exceptiunile
preväzute la art. 4 din prezentele
statute.
10. Titlurile provizorii sau de-
finitive de actiuni sunt extrase
din registrele h-souche, Investite
cu un numár de ordine, cu si-
214 LEG! DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
giliul societiltii, semratura gu-
vernatorului si aceea a unui ad-
ministrator.
11. Actiunile sunt indivizibile
fat& de societate, care nu recu-
noaste decât un singur proprie-
tar de actiune.
Proprietarii indivizi de actiuni
sunt tinuti sd se fac& reprezen-
tanti fat& de societate prin unul
singur dinre dânsii.
12. Actionarii nu sunt respon-
sabili cleat pan& la concurenta
valorii actiunilor ce posedd;
peste aceasta orice cerere de fon-
duri este oprit&.
13. Drepturile si obligatiunile
rezultänd dintr'o actiune se a-
plied titlului, ori in câte mâini
ar trece. Posesiunea unei actiuni
atrage deplin drept aderarea la
statutele societdtii si la hotäri-
rile luate de adunarea generald.
Mostenitorii sau creditorii unui
actionar nu pot, sub nici un
pretext, SA ceard aplicarea de
sigilii pe titlurile si hârtiile so-
cietAtii, sä ceará partajul sau li-
citatia, nici sb", se amestece in
nici un f el in actele administra-
tiei societätii; ei trebuie, pentru
exercitarea drepturilor kr, sä se
raporteze la inventariile sociale
si la deciziunile adundrii gene-
nerale.
oricärei ac-
14. Dividendele
tiuni, fie nominativd, fie la pur-
ator, sunt valabil plâtite deti-
ngtorului titlului sau cuponului.
Cupoanele neprezentate la
plat& in 5 ani dela scadentä sunt
prescrise in folosul societ&tii. Va-
loarea corespunzdtoare va fi vtir-
sat& la fondurile de rezervá ale
societätii.
CAPITOLDL II
Administratia Societäfli
15. Conducerea afacerilor so-
ciale este exercitatil de un Gu-
vernator.
www.digibuc.ro
Guvernatorul este de drept ad-
ministrator si presedinte al con-
siliului de administratie.
El este numit prin decret re-
gal, clinteo list& de 3 persoane,
prezentata Consiliului de Mini-
stri, pentru prima oarä, in urma
acordului dintre Ministerul de
Finante si subscriitorii de ac-
tiuni, de preferintil, hotärind cu
majoritate, apoi, in cursul vietii
sociale, de adunarea general&
extraordinard.
Numirea sa va fi fácutá pen-
tru o perioada de 10 ani, reinoi-
bird, si onorariile sale vor fi
fixate de Consiliul de admini-
stratie, de acord cu Ministrii de
Agricultur& si de Finante. El va
putea fi revocat prin Decret Re-
gal, dupá propunerea Consiliu-
lui de Ministri, cu asentimentul
prealabil al adunärii generale
extraordinare.
Inainte de a intr.& in functiune,
el trebuie s& justifice cd posed&
cel putin 50 de actiuni ordinare,
sau de preferintá. Aceste actiuni
r&mâne afectate garantiei gestiu-
nii sale: ele sunt nominative, ii
se aplicd un sigiliu si sunt ina-
lienabile pe timpul duratei func-
tiunii sale.
16. Guvernatorul numeste si
revoaca pe toti agentii (functio-
narii) societätii, cu exceptia con-
silierului tehnic; el vegheazI la
organizarea tuturor serviciilor.
El semneaz& corespondenta, ia
mäsuri pentru achitarea sumelor
datorite societätii, semneazá
toate chitantele cu sau fárá luare
de ipotecá, andosarea si achita-
rea efectelor, mandatelor asupra
tuturor casieriilor unde s'ar
gdsì fonduri apartinând socie-
tätii.
El executá toate hotâririle con-
siliului de administratie si sem-
neazá singur actele ce rezultá
din aceste hotAriri.
El indeplineste toate actele de
conservare, reprezinta societatea
fatá de terti si exercitä, actiu-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 215

nile in justitie, atat ca reclamant nabile pe toata durata functiunii

cat si in aparare. lui.
El semneaza titlurile actiuni- Onorariile lui vor fi fixate de
lor si operatiunilor, impreuna cu catre consiliul de administratie
un admistrator. de acord cu Ministrul de Agri-
17. Guvernatorul poate exer- cultura si de Finante.
cità prin mandatari, pentru 19. Societatea este admini-
unul sau mai multe scopuri a- strata de un consiliu de admi-
nume determinate, toate puterile nistratie, care se compune din
ce-i sunt delegate. Mandatul tre- guvernator, presedinte al consi-
buie sa cuprindä arátarea obiec- liului de admin.istratie, consilie-
tului si trebuie sa fie dat prin rul tehnic si exiministratorii.
act autentic. 20. Administratorii, in afará
18. Pe lânga societate va de guvernator si de consilierul
functiona un consilier tehnic, tehnic sunt In numär de 12. Ei
care este administrator de drept. sunt numiti de adunarea gene-
El poate sa fie ales vice-prese- rala a actionarilor pentru 4 ani
dintele consiliului de admini- si anume: sase dupe,' desemna-
stratie. rea detinatorilor de actiuni or-
El este numit, pentru prima dinare, si
oark de Ministrul de Agricul- sase dupa clesemnarea detina-
tura, dupa recomandarea sub+, torilor actiunilor de preferintk
scriitorilor de actiuni, de pre- botarind cu majoritate.
ferinta, hotarind cu majoritate, Dacd in urma emisiunilor ul-
apoi in cursul vietii sociale, dupä terioare de actiuni ordinare noui,
recomandarea membrilor consi- numärul actiunilor de preferinta
liului, reprezentând actiunile de ar reprezentà mai putin de 40 la
preferinta. Numirea sa este f a- sun', din numtirul total de ac-
cuta pe o perioada de 10 ani, tiuni emise, cei 12 administra-
reinoibila. El nu poate fi revocat tori vor fi desemnati de catre
dealt cu asentimentul prealabil detinatorii de actiuni ordinare
a jumátate plus unul din per- si detinatorii de actiuni de pre-
soanele care au calitate sa-1 re- ferinta, proportional cu numärul
comande. El trebuie se', fie re- actiunilor ordinare de o parte si
vocat daca junaltate plus unul actiunilor de preferinta de alta
dintre aceste persoane o cer. El parte.
colaboreaza cu guvernatorul, In Functiunile de Guvernator, de
toate actele de gestiune si avizul consilier tehnic si de admini-
lui trebueste luat in prealabil a- streor nu pot fi exercitate de
supra tuturor chestiunilor im- persoane investite cu functiuni
portante, ea de pild'a: organiza- publice in Romania sau cu un
rea serviciilor, regulamente, a- mandat electiv.
cordare de credit si celelalte ope- Totus, in mod exceptional adu-
ratiuni prevazute la art. 23 si 24. narea generalti a actionarilor, de
El indeplineste functiunile de acord cu Guvernatorul, consilie-
guvernator, in caz de absenta a rul tehnic si consiliul de admi-
acestuia sau de vacantd. Inainte nistratie va putea scud de acea-
de a intrá in functiune, el tre- sta incompatibilitate persoanele
buie sa justifice proprietatea a având o competenta deosebita si
50 actiuni ordinare sau de pre- recunoscuta in materie de credit
ferinta. Aceste actiuni rämâne ipotecar, cu conditiunea ca a-
afectate pentru garantarea ge- ceasta incompatibilitate sa fie
stiunii sale; ele sunt nominative, mentinuta in orice moment pen-
poarta un sigiliu si sunt inalie- tru Guvernator, consilierul teh-
www.digibuc.ro
216 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
nic $i 8 cel putin din membrii
consiliului de administratie.
Administratorii sunt supu$i
reinoirii ate 1/3 in fiecare an.
La inceput, pe cale de tragere
la sorti si in urma, dupä ve-
chime, de a$A, fel ca nici un ad-
ministrator sä nu poata, ramâne
in functiune mai mull de 4 ani,
fard sa fie reales.
Orice administrator, a cdrui
mandat inceteaza, este reeligibil.
In caz de vacanta a unui loc
din consiliu, pentru orice cauza
consiliul o implineste provizoriu
prin cooptare, conformându-se
dispozitiunilor de mai sus.
Adunarea general:a dupä prima
sa reuniune, procedeaza la ale-
gerea definitiva.
Administratorul astf el numit
in locul altuia nu famâne in
functiune decât pând la data
prevazuta pentru expirarea man-
datului aclministratorului pe
care I-a inlocuit.
21. Administratorii trebuie ed
fie proprietari fiecare A. 50 ae-
tiuni ordinare sau de preferintd,
pe timpul intregei durate a func-
tiunilor lor. Aceste actiuni sunt
afectate in totalitate garantiei
actelor de administratie, chiar a
acelora care ar fi exclusiv per-
sonale ale unuia din administra-
tori; ele sunt nominative, având
aplicat un sigiliu si inalienabile
pe toata durata functiunii admi-
nistratorilor.
22. Consiliul este prezidat de
Guvernator sau de viceipre$e-
dinte.
Un administrator absent poate,
prin simpla scrisoare sau tele-
grarna, mentionata in procesul-
verbal si aláturata la dosarul
sedintei, sa delege toate sau
parte din puterile lui unuia din
colegii sM, pentru o $edinta a-
numitä, Mrd, ca un administra-
tor sa, poatä dispune de mai
transferturilor de rente asupra
mult de 7 voturi, inclusiv al lui.
Consilierul tehnic reprezinta Statului sau altor valori, cum-
de drept pe toti administratorii pararilor de creante sau altor
www.digibuc.ro
absenti din grupul de actiuni de
preferinta.
Consilierul tehnic poate sa
desemneze, cu consimtimântul
majoritátii consiliului, un ajutor
care 11 va Inlocui pe timpul lip-
sei sale cu aceleasi puteri.
Acest ajutor poate sa fie con-
vocat la toate adunarile consi-
liului, chiar claca consiierul
tehnic este prezent $i va asistà
in acest caz cu titlul conultativ.
Un administrator absent ti
poate da votul si in scris.
Hotaririle consiliului se vor
luà cu majoritatea membrilor
prezenti sau reprezentati. Pre-
zenta efectivä a cel putin 8 ad-
ministratori, !titre care Guyer-
natorul si consilierul tehnic
un administrator cel putin repre_
zentând actiunile de preferintá,
va fi in orice caz necesard pen-
tru valabilitatea deliberdrilor.
Consiliul de administratie, a-
fara de cazul când cel putin 8
membri din consiliul efectiv pre-
zenti (dintre care $i consilietul
tehnic), ar consimti in unanimi-
tate, nu poate deliberd deal a-
supra punctelor din ordinea de
zi i inscrise in convocare.
Convocarile la sedintele consi-
liului de administratie sunt fa-
cute de catre pre$edinte sau in-
locuitorul lui la locul, data si
ceasul pe care el le va socoti po-
trivite. Ele trebuesc sa fie tri-
mise cu cel putin 6 zile inainte
de data fixata, pentru sedintä.
Ordinea de zi si data sedinte-
lor sunt fixate de acord de Gu-
vernator $i consilierul tehnic.
23. Sub rezerva dispozitiunilor
art. 24, consiliul delibereazd, asu-
pra tuturor afacerilor societätii,
afara de cele rezervate exclusiv
guvernatorului prin art. 16, in-
deosebi asupra tuturor incheieri-
ler, tranzactiunilor, compromisu-
rilor, intrebuintärilor de fonduri,
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
drepturi incorporale apartinând
datornicilor säi, cesiunilor de
drepturi cu sau farg. garantie,
renunthrii la ipoteci, abando-
närii tuturor drepturilor reale
sau personale, ridicárii opozitii-
lor ipotecare färä, platä, actiu-
nilor judiciare atat ca recla-
manta cat si in aparare.
El autorizä cumpärarea, dacá
este locul, de bunuri imobile
pentru sediul societätii.
El autorizA deasemenea achi-
zitionarea prin adjudecare de
bunuri imobiliare pentru a asi-
gurà acoperirea creantelor so-
cietätii.
Cu toate acestea, societatea nu
se va puteà purtà adjudecatarä
pentru o sumä mai mare de un
sfert din valoarea creantei In
principal, procente de intärziere
accesorii.
El autoriza In sfärsit, prin
bunä intelegere sau la licitatie,
vanzarea si schimbul acelorasi
bunuri ash, ca, in caz de schimb,
suma ce trebuie platitä de so-
cietate sa nu fie mai mare decat
1/4 din valo area imobilului
schimbat.
Consiliul delibereaza deaseme-
nea asupra regulamentelor de
functionare interioarä, asupra
conditinilor generale a contrac-
telor, asupra admiterii cererilor
de imprumut, asupra crearii e-
misiunii, cumpärärii i vinderii
de obligatiuni ale societätii, asu-
pra avansurilor pe depozit de o-
bligatiuni, cheltuelilor de admi-
nistratie, incheierilor de Mcut
cu companiile de asigurare pen-
tru a Inlesni achitarea de cätre
datornicii säi.
El delibereazä deasemenea a-
supra conturilor anuale ce tre-
buesc supuse adunarii generale,
ca i asura fixärii dividendului;
In fine, asupra propunerilor ce
urmeaza sa fie %cute acestei
adunäri, privitoare la sporirea
sau la reducerea de capital so-
cial, la modifictirile de Mcut
www.digibuc.ro
217
statutelor, prelungirea sau, dachl
e locul, la disolvarea anticipatä
a societätii.
Numirea directorilor i exper-
tilor-evaluatori, hotärfrile rela-
tive la organizarea serviciilor,
regulamente interioare, functio-
narea societatii, cereri de fon-
duri asupra actiunilor, emisiuni
de obligatiuni, acordäri de cre-
dite, vor trebui sä fie votate de
o majoritate de 9 membri din
consiliu, prezenti sau reprezen-
tati.
24. Propunerile de modificAri
a statutelor de sporiri i redu-
ceri de capital, disolvarea socie-
tátii, de ernisiuni de obligatiuni
depásind de 10 ori capitalul no-
minal subscris si rezervele, de-
numirea i revocarea Guverna-
torului, nu pot fi prezentate pen-
tru ratificare adunárii generale
extraordinare, decât dacil ele au
fost aprobate de o majoritate
de 9 membri din consiliu, pre-
zenti sau reprezentati.
25. Semnátura socialá apar-
tine Guvernatorului sau la 2 din
mandatarii sái speciali cari vor
fi desemnati dupä, propunerea
consiliului de ad-tie.
26. Membrii consiliului de ad-
ministratie nu contracteazd in
baza functiunilor kr nici o obli-
gatiune personald. Ei nu rás-
pund deckt de executarea man-
datului lui.
27. Administratorii vor primi
drept remunerare pentru func-
tiunile lor, afard de rambursarea
cheltuelilor kr, o tantierad asu-
pra beneficiului net, potrivit dis-
pozitiilor art. 79 din statute, cum
o remuneratie anualá ce va
fi fixatá de adunarea generala.
28. Adunarea generalá va a-
lege anual 3 censori si 3 censori-
supleanti.
Detinatorii de obligatiuni ei
mise de cätre societate, repre-
zentantii sau mandatarii br spe-
ciali, desemnati odatá cu fiecare
emisiune ulterioarä celei dintai
218 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
emisiuni, au dreptul sii desem-
neze 2 din censorii titulari *i 2
din censorii supleanti *i aduna-
rea generali va fi tinutá si-i
numeas a.
Censorii trebuie si fie proprie-
tari, fiecare a 25 actiuni ordi-
nare sau de preferintg pe tot
timpul duratei functiunilor lor.
Dispozitiunile § 2 art. 21 de
mai sus, relative la actiunile de
garantie a administratorilor se
aplica i actiunilor de garantie
a censorilor.
29. Drepturile si obligatiunile
censorilor sunt determinate de
articolcle 185, 186 $i 187 din co-
dul de comert.
30. Actionarii se vor Intruni
de drept in fiecare an in adu-
narea generali ordinal* in
cursul celor 6 luni care va urna5.
inchiderii exercitiului, la ziva,
ceasul *i locul desemnate in
in*tiintarea de convocare.
In caz de urgenti, Guverna-
torul *i in lips& vice-presedintele
sau consilierul tehnic, vor putea
convoch adunilri generale extra-
ordinare.
Convocirile pentru adunärile
generale ordinare si extraordi-
nare se fac cu cel putin 20 zile
inainte, printr'o in*tiintare inse-
ran, in Monitorul 0 ficial, inteo
foaie de anunturi legale din Pa-
ris *i inteun ziar din Bucure*ti,
indicându-se obiectul intrunirii.
31. Adunarea generalg se com-
pune din toti actionarii, oricare
ar fi numgrul titlurilor lor.
Titularii de actiuni nomina-
tive, deveniti proprietari ai a-
cestor actiuni, cu cel putin 5 zile
inainte de adunare, pot sä asiste
la adunare ring vreo formalitate
Posesorii de actiuni la purti-
tor vor trebui su-si depunä tit-
lurile in ora$ele din România $i
din strgingtate desemnate in
convocare (cu 5 zile cel putin
inainte de ziva adunirii.
Actionarii in drept sg asiste
www.digibuc.ro
la adunarea generali vor putea
fi reprezentati la adunare prin
mandatari.
Nimeni nu poate reprezentà
un actionar in adunare daci nu
este el insusi membru al adu-
nirii. Forma imputernicirilor
este determinati de consiliul de
administratie.
trzufructuarii j nuzii proprie-
tari trebuie si fie reprezentati
prin unul din delegatii lor, Im-
puternicit din partea celorlalti,
sau printr'un mandatar comun,
membru al adunirii.
32. Adunarea generalä, regu-
lat convocati $i constituitg, re-
prezinti totalitatea actionarilor.
Deciziunile sale sunt obligatorii
pentru toti, chiar pentru absenti,
incapabili sau disidenti.
33. Adunarea este preziclatä
de Guvernator, sau in lipsa lui
de un administrator desemnat
de consiliu.
Functiunile de scrutatori vor
fi indeplinite de doi din cei mai
mari actionari, si in caz de refuz,
de cel care urmeazg, pang la
acceptarea insárcindrii.
Biuroul numeste un secretar.
Se va tine o foaie de prezentg.
Ea va cuprinde: numele *i do-
miciliul actionarilor prezenti $i
reprezentati curn si numirul ac-
tiunilor posedate de fiecare din-
Aceastg foaie va fi certificatg
de biurou; ea va fi depusá la
sediu, si va trebul si fie comu-
nicati tuturor pirtilor interesate.
34. Consiliul de administratie
fixeazi orclinea de zi a adunirii
generale.
Nici o chestiune alta, deal
cele cuprinse in ordinea de zi,
nu va puteà fi pusii in discu-
tiune.
35. Adunarea generalä ordi-
narg delibereazg valabil, claci
actionarii in persoani, sau prin
mandatari, reprezintil cel putin
jumitate din numirul total de
 LEGL DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
actiuni (ordinare si de prefe-
rint a) .
Daca aceasta conditie nu este
indeplinita, se va convoch o noua
adunare generala, inteun inter-
val de 8 zile, cel putin, sau de o
mult. Data acestei adu-
nari generale poate sá fie fixata
de mai inainte in avizul de con-
vocare al primei adunari.
In aceastä a doua adunare, de-
liberdrile vor fi valabile, oricare
ar fi numarul actiunilor repre-
zentate, dar ele nu vor puteà tra-
ta cleat chestiunile cuprinse in
ordinea de zi a primei adunitri.
36. Deciziunile se iau cu ma-
joritatea voturilor membrilor
prezenti sau reprezentati. In caz
cá voturile ar fi impartite, cel
al prezidentului va fi decisiv.
Fiecare membru al adundrii
va aveà un numar de voturi,
proportional cu cifra actiunilor
depuse, considerând cä fiecare
actiune (ordinara sau de pre-
ferinta) confera un vot.
37. Raportul administratorilor
asupra afacerilor sociale, rapor-
tul censorilor asupra situatiei
societatii, asupra bilantului si
conturilor prezentate de admi-
nistratori, vor fi supuse adunarii
generale, care va decide asupra
concluziilor acestor rapoarte.
Adunarea generalä discuta, a-
pro)* i ratifica conturile;
fixeaza dividendele de impartit;
numeste pe administratori i pe
censori.
Ea determina alocatiunea con-
siliului i pe aceea a censorilor.
Ea delibereaza asupra oricarei
alte propuneri, cuprinse in or-
dinea de zi, asupra tuturor in-
tereselor societatii, si conferd
consiliului autorizarile necesare
pentru toate cazurile cand pu-
terile ce-i sunt conferite ar fi
considerate ca insuficiente.
Deliberarea cuprinzând apro-
barea bilantului si a contului de
profit si pierdere, trebuie sä fie
precedata de raportul censorilor.
www.digibuc.ro
210
38. Adunarea generala, dupa
propunerea consiliului de admi-
nistratie, va putea fi chemata
sa delibereze, in calitate de a-
dunare generala extraordinara,
asupra sporirii sau reducerii
capitalului social, asupra emi-
siunii obligatiunilor, depasind
de 10 ori capitalul si rezervele,
asupra propunerilor de prezen-
tat Consiliului de Ministri, pen-
tru numirea sau revocarea Gu-
vernatorului, asupra modificaril
statutelor i asupra disolvärii
societätii.
Pentru a deliberà valabil a-
supra tuturor acestor chestiuni,
e nevoie, in afara de o convocare
prealabila si speciala, in acest
scop, ca cel putin trei sferturi
de actiuni (ordinare sau de
preferinta), sa fie depuse in timp
util de dare actionarii prezenti
sau reprezentati la adunare,
pentru ca una din propunerile
inscrise in ordinea de zi sá
poatä fi adoptatä, trebuie sa In-
truneascá adeziunea a 2/3 din
nurnärul total de actiuni, (ordi-
nare si de preferintä).
In cazul cand o prima adu-
nare generala extraordinard nu
ar intruni numärul de actiuni
preväzut in aliniatul precedent,
va fi convocata o a doua adu-
nare generalä, in termenul le-
gal; aceasta a doua adunare va
delibera valabil asupra chestiu-
nilor puse pe ordinea de zi a
primei adunari generale extra-
ordinare, oricare ar fi numärul
de actiuni prezente sau repre-
zentate, i pentru ca una din
propunerile inscrise in ordinea
de zi sa poata fi adoptata, ea
trebuie Era intruneasca adeziu-
nea a 2/3 din actionarii prezenti
sau reprezentati.
39. Modificarile statutelor,.
privitoare la drepturile respec-
tive a actiunilor de preferinta,
sau ordinare nu va putea fi de-
cisa de catre adunarea generala
220 LEG1 DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
extraordinarä decht sub rezerva
aprobärii, cu majoritate de vo-
turi si färä quorum special a
adunärilor separate a actionari-
lor, detiratori de actiuni de pre-
ferinta si a celor detinätori de
actiuni ordinare.
Conditiunile de convocare a
adunärilor speciale, sunt ace-
leasi ca i cele ale adunärilor
generale.
Deliberärile adundrilor gene"
rale sunt constatate prin pro-
cese-verbale, Inscrise Inteun re-
gistru special, si semnate de
membrii cari compun biuroul.
Ctopii le sau extrasele acestor
procese-verbale, care vor trebui
BA fie produse Inaintea justitiei
sau aiurea, se vor semna de Gu-
vernator, sau, In lipsa lui, de
consilierul tehnic, sau de un
delegat al consiliului.
40. Adunärile generale vor fi
convocate In mod obligator de
consiliul de administratie, In
cazul cand cererea de convocare
emanä dela un numár de actio-
nari reprezentând 115 din ac-s
tiuni.
CAPITOLUL III
Conditlunile Imprumuturilor
41. Societatea face Imprumu-
turi ipotecare de 2 feluri:
Um le sunt rambursabile pe
termen lung, prin anuitäti cal-
culate astfel ca sä arnortizeze
datoria intr'un termen de 10 ani
cel putin, 30 ani cel mult.
Allele sunt rambursabile pe
termen scurt cu sau fàrà amor-
tizare.
Aceste Imprumuturi se fac In
numerar.
42. Societatea nu Imprumutä
decat pe primä ipotedi i pe
imobile cu sau färtt construe-
tiuni, potrivit art. 3 din prezen-
tele statute.
Sunt considerate deasemenea
www.digibuc.ro
ca fácute pe primä ipotecti, Im-
prumuturile prin care trebuesc
sit fie rambursate creantele
deja Inscrise, atunci când, prin
efectul acestei rambursdri ope-
randu-se o cesiune sau subro-
gatiune In profitul societätii,
ipoteca ei vine In primä linie
si fard concurentd.
In acest caz societatea con-
serva fn mâinile ei valoarea In-
destulâtoare pentru a operà a-
ceastä rambursare.
Deed imobilul este grevat de
ipoteci consimtite ca garantii de
evictiune sau de rente viagere,
Imprumutul poate avea loc ash
ca suma Imprumutului adáu-
gat ä capitalurilor Inscrise sä
nu fie mai mare cleat jumatate
sau o treime, flupa caz, din
valoarea acestui imobil.
43. Nu sunt admise la bene-
ficiul impruturilor Mcute de so-
cietate:
1. Mine le si carierele.
2. Teatrele.
3. Imobilele indivize dacä ipo-
teca nu este asezatà asupra to-
talitittii ¡mobile prin con-
simtimantul tuturor proprieta-
rilor.
4. Cei al citror uzufruct
nudà proprietate nu sunt Intru-
nite, afarä de cazul cand toti
in drept consimt la stabilirea
ipotecii.
5. Proprietatile i Intreprin-
derile industriale.
44. Societatea nu primeste ca
garantie cleat proprietätile cu
venit durabil si cert.
45. Suma imprumutului nu
poate depási jumätate din va-
loarea imobilului ipotecat.
Pentru vii, päduri i proprie-
tali a cdror venit provine din.
plantatiile arborilor fructiferi,
suma imprumutului va fi Insit
de cel mult 30% din valoare.
46. In nici un caz anuitatea
pentru care se angajeazá im-
prumutatul nu poate fi supe-
rioard venitului total net al pro-
 I.EG( DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
prietatii, farg ca ea sà. poatä
reprezentà pentru dobänzi, chel-
tueli ei accesorii anuale, in a-
fern de amortizare, o sumg mai
mare de 44% din valoarea esti-
mativg In capital a proprietätii.
47. Procentul dobanzilor su-
melor imprumutate va fi fixat
de consiliul de administratie ei
nu va puteb, depáÌ cu mai mult
de 3% procentul real al obliga-
tiunilor ultimei emisiuni reali-
zate in momentul fixgra procen-
tului Imprumuturilor.
Fiecare irnprumut consimtit
va da loc, in afarg, de aceasta,
la un comision de 2,1/% care va
fi prelevat odatg pentru totdea-
una asupra primului vársämänt
ce trebuie fäcut imprumutatu-
lui.
O cincime din acest comision
adicg 0,50% va trebul in mod
obligator sg fie värsatg de so-
cietate la fonclul de rezervg spe-
cialg, arätatg, la articolul 79 din
prezentele statute.
48. Anuitatea 'eate pitibilá
in numerar; ea cuprinde:
I. Dobanda.
2. AMortizarea, determinatg
prin procentul dobanzii ei du-
rata imprumutului.
Ea trebuie stipulatg plätibilä
in lei aur, aeä cum vor fi defi-
niti prin legea In vigoare in mo-
menta imprumutului, de aeg
fel ca acoperirea obligatiilor e-
mise de societate, In schimbul
imprumuturilor sale ipotecare,
sg fie si sg ramaie complet asi-
guratg In orice Imprejurare.
49. Anultátile sunt plgtibile
semestrial, anticipat, la epocile
determinate de consiliul de ad-
ministratie.
In momentul Imprumutului,
eocietatea retine asupra capita-
lului, dobânzile i alocatia so-
cotitá pe timpul rgmas pang la
prima scadenta semestriald.
50. Rata semestrialg neplg-
tith la scadentä poartä dobânzi
de plin drept ei fárá punere in
www.digibuc.ro
221
intärziere, In profitul societätii,
egale cu procentul imp rumutu-
lui, sporit cu un procent pe care
consiliul de adrninistratie 11
va fixà In fiecare an si care nu
va puteä depgei 8%.
Tot aeä si cu cheltuelile de
urmgrire lichidate sau taxate,
fäcute de societate pentru a a-
junge la acoperirea creantelor
sale i aceasta Incepand din
ziva când au fost avansate.
51. In afarg de aceasta, ne-
pieta unei rate semestriale face
exigibilá totalitatea datoriei In-
teo lung dupg punerea In in-
tärziere.
52. Imprumutatii au dreptul
de a achità Imprumutul anti-
cipat in tot sau In parte, dar
numai dupg expirarea unui ter-
men a cärui duratg este fixatg
in contractul de Imprumut.
Rambursgrile anticipate dau
loc In profitul societätii la o in-
demnitate a cärei sumg nu
poate sg, fie inferioarg unei rate
semestriale din dobanzile capi-
talului rambursat cu anticipa-
tie, ei care trebuie In toate ca-
zurile, sii fie calculatg astfel In-
cat sá permitg societgtii sä, re-
cupereze prima de amortizare a
obligatiunilor anise, ca drept
contravaloare a imprumutulta
rainbursat.
Fondurile provenind din ram-
bursgri anticipate, efectuate In
numerar. sunt Intrebuintate fie
la amortizare, fie la rgscumpä-
rarea obligatiunilor, fie la efec-
tuarea de noui irnprumuturi.
53. Imprumutatul este dator
a anunth societätii, in termen de
o lung, instrgingrile totale sau
pa/1We, pe cari le-ar fi Molt.
In lipsa anuntgrii acestor
fapte, In acest termen, Societatea
Ii poate cere plata integralg.
Pe lângg aceasta, ea are drept
la indemnitatea fixatá de ali-
niatul 2 al art. 52.
54. Imprumutatul trebuie de-
aseinenea sub pedeapsa de a
222 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
suporta aceea$ indemnitate In
caz de exigibilitate BA anunte,
In termenul mai sus ardtat, de-
teriordrile pe cari imobilul ipo-
tecat le-a suferit si toate chel-
tuelile fie de natura a-i mic$ora
valoarea, fie a-i turburà pose-
siunea, fie a-i atinge dreptul de
proprietate.
In lipsa a cestei anuntäri sau
In toate cazurile dad, faptele
de mai sus compromit interesele
Societätii ea poate sà ceard
plata.
55. Proprietatile amenintate a
fi distruse de- foe trebuesc asi-
gurate contra incendiului, in
orice timp, pe cheltueala impru-
mutatului, $i la societati agreate
de consiliul societatii, pentru o
suma egala, eel putin cu valoa-
rea de nretuire, afara numai
daca societatea n'are pentru ga-
jul creantei sale, pe lângä
obiectele susceptibile a fi
truse de foc i alte proprie-
Cali de o valoare Indoitä a su-
mei Imprumutate i cari nu
sunt susceptibile a fi distruse
de foc.
Actul de imprumut cuprinde
cesiunea indemnitatii, In caz de
sinistru.
Asigurarea trebuie sà fie men-
tinutd pe tot timpul duratei
prurnutului.
Societatea poate cere ca asi-
gurarea sa fie facutá In numele
säu, $i suma sarcinelor anuale
plätità prin ea.
In acest caz cifra anuitätilor
este sporita cu acestea.
56. In caz de sinistru despa-
gubirea este incasata direct de
societate.
In termen de un an dela re-
gularea sinistrului debitorul are
facultatea de a-si reface imobi-
lul In starea de mai lnainte.
In acest timp societatea pas-
treazd despagubirea, cu titlul
de garantie, pang, la concurenta
drepturilor sale, calculate la
star$itul anului.
www.digibuc.ro
Societatea va da despagubirea
debitorului, pe masura recon-
struirii imobilului, scazându-se
ceeace este exigibil.
Dacd la finele anului debitorul
n'a uzat de dreptul de a-si re-
face imobilul incendiat, sau
dacä, Inaintea acestei date, el
a notificat ca nu va uza, des-
pagubirea este definitiv casti-
gatä de societate i trecuta a-
supra creantei sale ca plaid fa-
cutä cu anticipatie.
57. Platile anticipate, cari
provin din sinistre, nu dau loc
la indenmitatea prevazutà de
aliniatul 2 al art. 52.
Dacä, societatea apreciaza
prin efectul sinistrului, garan-
tiile sale sunt compromise,
poate cere plata restulai dato-
58. Evaluarea bunurilor of e-
rite In garantie are loc dupd.
titlurile, Inchirierile, sau alte
deslu$iri, date de proprietarul
care cere contractarea Impru-
mutului.
Societatea mai are dreptul de
a proceda la o evaluare prin
experti.
In toate cazurile evaluarea se
face pe baza indoitä a venitu-
lui net $i a pretului de vanzare.
Pentru stabilirea valorii ne-
gociabile nu se poate tine seama
decât de aptitudinile permanente
ale imobilului si de venitul pe
care un bun proprietar II poate
scoate print'o exploatare ob4-
nuita.
Noui pretuiri vor putea fi e-
fectuate la fiecare 3 ani. In ca-
zul când, dupd aprecierile so-
cietatii, garantia initialä ar fi
devenit insuficienta, aceasta
poate cere fie un supliment de
garantie, fie plata pdrtii de im-
prumut negarantatä.
In cazul când, din contra, In
urma cresterii sau amelioratiu-
nilor constatate gajul $i-a märit
valoarea, imprumutatul poate
obtine un Imprumut suplimen-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
tar, cu conditiunea ca totalul
imprumuturilor vechi i noi
sd, nu Intreac5, de 50 la sut5,
sau 30 la sutd, dupd caz, din
valoarea gajului, constatat& in
urma nouei evaludri.
59. Societatea va examinä,
dupd dreptul comun, dreptul de
proprietate asupra imobilului o-
f erit In garantie ipotecard, ti-
nand socotealä de titlurile de
proprietate, de rolurile de ini-
punere $i de posesia de fapt.
In regiunile unde exist/ cdr,i
funduare imprumutul nu va fi
acorclat decât daca proprietatea
nu este susceptibild a fi con-
testatá serios de cdtre terti de
bun& credintä, dupd reguleie re-
lative la cártile funduare.
In regiunea unde nu exist&
cdrti funduare imprumutul nu
va fi acorclat dec&t:
1. Dacd debitorul ipotecar este
prevázut cu titluri de proprie-
tate In reguld.
2. Dacd, imobilul este fnscris
pe numele sdu ca proprietar In
rolurile de impuneri.
3. Dacd el se bucurd, de fapt,
de posesia pas/lied a imobilului.
Pentru a-$i asigurà efectul
irevocabil al ipotecii sale, socie-
tatea are facultatea de a hide-
Willi in prealabil formalitatile
de publicitate pravdzute de art.
9 al legii relative la organize-
rea Creclitului Funciar $i Agri-
col, promulgat& la 20 August
1929.
60. Toate cheltuelile necesi-
tate de cererea de imprumut
sunt In sarcina proprietarului
care a fäcut cererea, chiar in
cazul când imprumutul nu va
aveh loc.
61. Imprumuturile ipotecare
constituesc $i o datorie perso-
nal& a imprumutatului.
www.digibuc.ro
223
CAPITOLUL IV
Obligatiande
62. Societatea va putea emite
obligatiuni In virtutea unei de-
ciziuni a Consiliului de admi-
nistratie, piind la o sumd care
va puted fi egald cu de 10 ori
sums, capitalului subscris (vär-
sat sau nu), $i a rezervelor,
cu autorizarea Aclunárii Ge-
nerale extraordinare obliga-
tiuni p&nd la de 15 ori aceastä
Aceste obligatiuni vor fi emise
In lei aur i vor puteà fi emise
simultan in una sau mai multe
monete sträine.
Creclitul Agricol Ipotecar al
Romäniei acordd, stabilimentelor
fondatoare un drept de prefe-
rintá pentru cumpärarea sau
garantarea cumpärdrii tuturor
viitoarelor sale emisiuni de o-
bligatiuni, ulterioare celei din-
tâi
Acest drept do preferintá va
fi exercitat dup5 cum urmeazd:
De Cate ori Creditul Agricol
Ipotecar va vol sá facd o nou&
emisiune de obligatii, el va tre-
bui mai intai sil negocieze con-
clitiunile emisiuni cu sta-
bilimentele fondatoare.
Dad, in termen de 45 de zile
negocierile nu ajung la o lute-
legere, Creditul Agricol Ipotecar
va putea dup5, expirarea a-
cestui termen si in timpul unui
alt termen de 45 de zile sä
contracteze Imprumutul cu alte
persoane sau grupuri financiare,
dar numai pe baza de condi-
tiuni lmai avantajoase pentru
Creditul Agricol Ipotecar, decât
cele oferite de Institutiunile
fonclatoare.
63. Statul garanteazd:
1. Serviciul financiar, atät In
ce priveste dobanzile cât $i a-
ortizarea, potri vit clau zelor
contractelor de emisiune, tuturor
obligatiunilor ce vor fi emise de
224 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
Societate si pe tot timpul dura-
tei acesteia.
2. Rambursarea anticipata au-
tomata a obligatiunilor de mai
sus, in caz de schimbare, care
va fi recunoscutä prejudiciabilä
obligatarilor si care ar fi adusa
fie in legislatia romana, fie in
statutele Societätii.
Se mentioneaza totus, c sta-
tutele pot fi modificate, daca
este cazul, in vederea unei par-
ticipari a Societatii la operatiu-
nile de Credit International A-
gricol, ce se va crea sub egida
Societatii Natiunilor, pentru a
le pune in armonie cu acelea
ale acestei Institutiuni, dar cu
conditia ca aceste schimbari sa
nu aducà nici o atingere drep-
turilor proprii ale detinatorilor
de obligatiuni sau de actiuni de
pref erint A.
In afara de aceasta, i pe
toata durata obligatiunilor e-
mise de Creditul Agricol Ipote-
car al Romaniei, Statul se o-
bliga a nu garantà obligatiunile
altor societati, avand un scop
similar, cu singura exceptiune
a obligatiunilor Bancii Agricul-
turii Romanoti, actualmente in
curs de constituire cu partici-
parea Statului.
Garantia data de Stat in fa-
voarea acestor din urma obliga-
tillni nu va fi insotita, de nici
un gaj sau garantie superioare
acelora acordate pentru obliga-
tiunile Creclitului Agricol Ipote-
car al Romaniei.
Contestatiile ce s'ar puteh pro-
duce asupra interpretarii $i a-
plicarii garantiilor date de Stat,
atat prin art. 4 din prezentele
statute, cat $i in prezentul ar-
ticol 63, vor fi judecate de un
tribunal arbitral, compus din 3
arbitri numiti: unul de detin&-
torii de titluri garantate (cu
excluderea Statului); hotarind
cu majoritate de capital, al
doilea de Statul roman, al
treilea de cei 2 "arbitri astfel
www.digibuc.ro
desemnati. In caz de neint ele-
gere, Presedintele Curtii Perma-
nente de Justitie International&
dela Haga, va desemnà pe al
treilea arbitru dintre judecatorii
acelei Curti.
Dacá una din parti nu-si va
desemna arbitrul intr'un termen
de 15 zile dela primirea cererii
scrise ce-i va fi facuta de partea
cealaltá, aceasta parte va cere
desemnarea Prezidentului Curtii
Permanente de Justitie Interna-
tionald.
64. Obligatiunile create de
Societate sunt nominative sau
la purtator.
Obligatiunile nominative se
transmit prin trasfert in regi-
strele Societatii, cum s'a spus
pentru actiuni.
Qbligatiunile la purtátor se
transmit prin simpla traditie.
65. Suma realizata prin emi-
siunile de obligatiuni, emise de
Societate, nu poate intrece suma
imprumuturilor ipotecare apro-
bate de Societate.
Fondurile provenind din emi-
siunea de obligatiuni vor fi pla-
sate, panà la intrebuintarea lor
definitiva, care trebuie sa se
faca in termen de maximum un
an, in proportille ce se vor fix&
de Consiliul de administratie,
conform art. 5 din statute.
Se va tine cont de suma a-
cestor plasamente temporare,
pentru aplicarea regulii de echi-
libru intre same, emisiunilor de
obligatiuni si a celei de impru-
muturi ipotecare, stabilitä de
paragraful intai al prezentului
articol.
66. Detinatorii de obligatiuni
n'au pentru acoperirea ca-
pitalurilor i dobanzilor exigi-
bile alta actiune decal aceea
pe care ei o pot exercith direct
contra Societatii.
Toate creantele provenind din
imprumuturi ipotecare, ca $i
toate imobilele ipotecate ale So-
sunt afectate cu pri-
 LEGI DE UN1FICARE. 18 Martie 1931
vilegiu i cu preferintd asu-
pra oricdror alti creditori ai So-
cietätii, pentru plata totalului
obligatiunilor create de Societate
in baza acestor Imprumuturi.
Detinatorii de obligatiuni au
deasemenea un drept privilegiat
asupra fondului de rezervä spe-
cial preväzut la art. 79 din pre-
zentele statute, ca i asupra tu-
turor imobilelor Societätii.
67. Obligatiunile poartä o do-
bandä al cdrei quantum, epocile
$i modul de platä sunt fixate
de Consiliul de Administratie.
Timpul intre plata anuitätilor
de catre imprumutati si plata
dobAnzilor purtdtorilor de obli-
gatiuni este de cel putin 3 luni.
Oricare ar fi forma obligatiu-
nilor, dobAnda este valabil plä-
WA, detingtorului titlului, dacá
el este nominativ, sau al cupo-
nului.
68. Titlurile obligatiunilor
funciare vor fi luate dintr'un
registru à souche, conform dis-
pozitiunilor art. 10, relativ la ac-
tiuni, cari le sunt aplicabile.
Registrele speciale pentru tran-
Sferul titlurilor, circulând In
strilindtate, pot fi tinute In
sträingtate. Modalitätile de func-
tionare sunt regulate, de va fi
cazul, de cdtre Consiliul de ad-
miniStratie.
69. Obligatiunile sunt emise
färä datá fixd de exigibilitate
pentru capital.
Ele sunt chemate la platä pe
cale de tragere la sorti.
Fiecare platA cuprinde numd-
rul de obligatiuni necesar pen-
tru a operd o amortizare, alà
f el ca obligatiunile rdmänând
in circulatie sd nu intreacä
suma capitalurilor rd-
mase datorite pe imprumuturi
ipotecare.
70. Tragerea la sorti a obli-
gatiunilor cari trebuesc plätite
se face de cdtre consiliul de ad-
ministratie In prezenta censo-
rilor.
26495.C. Hamangiu, vol. X1X.-15.
www.digibuc.ro
225
Se poate face deasernenea $1
In strdindtate, la locul fixat In
contractul de emisiune a obliga-
tiunilor, de cdtre clelegatii con-
siliului de administratie si de-
legatii censorilor.
71. In 15 zile dela operatiune,
riumerile iesite vor fi afisate la
sediul societätii i publicate Yu
douä ziare desemnate In mo-
mentul fiecdrei emisiuni.
72. Obligatiunile iesite la sorti
sunt plätite In ziva ardtatd prin
publicatie.
IncepAnd din aceastä zi, do-
bAnzile afectate obligatiile ram-
bursabile inceteazd de plin
drept.
73. Se poate atribul oblige-
tiunilor prime plätibile In mo-
mentul rambursdrii.
Consiliul de administratie de-
termind quantumul i reparti-
tia lor.
74. Obligatiunile iesite la
sorti i plätite li se aplica ime-
diat un sigiliu de anulare.
Ele sunt distruse In prezenta
unui membru al consiliului
a unuia din censori.
CAPITOLUL V
Inventar bilant, fonduri de rezerva
beneficiile sociale
75. Anul social incepe la 1
Ianuarie si se sfArseste la 31
Decemvrie. Prin exceptie, pri-
mul exercitiu va cuprinde in-
tervalul scurs Intro data de con-
stituire a societätii si 31 Decem-
vrie 1931.
76. In fiecare an, la 31 De-
cemvrie, se va incheid un in-
ventar al situatiei societätii.
Acest inventar, bilantul, re-
partizärile si, In general, toate
compturile societätii vor fi sta-
bilite In lei aur, leul aur fiind
definit prin legea din 7 Februa-
rie 1929 (1 leu aur == 9 mili-
grame de aur pur).
77. Acest inventar va trebui
sA rdrrand depus In copie, In
226 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
biurourile societätii, insotit de
raportul -censorilor, in cese 15
zile, cari preceda adunarea ge-
nerala si pand la aprobarea bi-
lantului. Orice actionar care-si
va legitima calitatea sa, va
puted examina aceste docu-
mente.
78. In cele 10 zile ce urmeazä
dupd aprobarea bilantului, ad-
ministratorii trebuie sä depuna
o copie de pe acest bilant la tri-
bunalul comercial Ilfov, cu o co-
pie de pe raportul censorilor si
procesele-verbale ale adundrii
generale.
79. Beneficiul net al societatii
se fixeazd scdzandu-se din be-
neficiul brut al societätii: chel-
tuelile, datoriile cdtre stat, pier-
derile, cheltuelile generale cu-,
prinzand jetoanele de prezentd
ale membrilor consiliului de
administratie cat si remunera-
tiile censorilor, fixate de cdtre
adunarea generald, dobänzi,
prime, loturile scdzute dacd
este locul, obligatiunilor e-
mise; deasemenea toate amorti-
zärile normale, ca si toate a-
mortizärile extraordinare gäsite
necesare de cdtre consiliul de
administatie, care va fixd suma
lor.
I. Din acest beneficiu net si
conform art. 41 din legea dela
20 August 1929 se va Ina o tre-
ime pentru constituirea unui
fond de rezervd special, destinat
garantiei exclusive a obligatiu-
nilor emise de societate. Cat
trap aceasta rezervä nu va fi
atins o suing, egalä cu 1/20 din
obligatiuni, ea va trebui menti-
nutä lichicla in devize avand o
paritate fixd cu aurul. Cand a-
ceastä rezervä va depdsi 11/20 din
obligatiunile in circulatie, ea va
puteä fi intrebuintatä in impru-
muturi ipotecare conform pre-
zentelor statute.
II. Se va ha apoi 5 la silt&
din acelas beneficiu net pentru
rezerva legall prescrisä de art.
www.digibuc.ro
184 din codul de coined. Aceasta
va incetà indatd ce fonddl de
rezerva va fi atins o sumä e-
gala cu o cincime din capitalul
social, dar isi va relud cursul
daca rezerva scade.
III. Se va preleva apoi suma
necesarä pentru plata unui di-
vidend, scutit de orice impozite,
prezente sau viitoare, de 7 la
sutd, in lei aur, definiti prin
legea din 7 Februarie 1929, a-
supra sumelor värsate a actiu-
nilor de preferintd. Dupä, ter-
menul de 33 ani acest dividend
va deveni simplu prioritar, de
6 la sutd pe an, in lei aur, de-
finiti prin legea din 7 Februarie
1929, scutit de orice impozite ro-
mane, prezente si viitoare.
IV. Surplusul eventual al be-
neficiilor va fi utilizat in modul
urindtor:
1. Pand la concurenta de
maximum 50 la sutä pentru
rambursarea Para' dobandä a a-
vansurilor fdcute de Statul ro-
man, in executarea garantiilor
date de el actiunilor si obliga-
tiunilor.
2. Se va Ina apoi suma nece-
sard pentru a da un dividend
necumulativ de 6 la sutd. (In
lei aur) actiunilor orclinare, a-
supra sumei värsate.
3. Soldul, de va fi, se va im-
parti:
10 la sutd consiliului de ad-
ministratie.
90 la sutil actiunilor de toate
categoriile, indiferent, aduna-
rea generalä putând deasemenea
sä. decidd dupa propunerea
consiliului de administratie
afectarea totald sau partiald a
soldului cuvenit actionarilor la
constituire de rezerve extraordi-
nare.
CAPITOLUL VI
Disolvare. Lichidare
80. In caz de pierdere a unei
parti din capitalul social, se a-
 LEG1 DE UNIF1CARE. 18 Martie 1931
plied dispozitiunile art. 148 din
coclul de cornert.
81. In caz de disolvare, ;in
cazurile preväzute de lege sau
in virtutea decjziunii adundrii
generale, aceasta din urmä va
hotdri dupd propunerea ad-
ministratorilor modul de li-
chidare i va numl Iichidatoril
a cdror puteri le va determinâ,
ea. Incepand din acest moment,
atributiunile consiliului de ad-
ministratie inceteaza de plin
drept.
Lichidatorii vor trebui sä pro-
cedeze:
1. La plata inte,sralä a pasi-
vului societátii, excluzându-se
sumele datorite Statului romdn.
2. La rambursarea la paritate
in lei aur a actiunilor de pre-
ferintd.
3. La rambursarea datoriilor
cdtre Statul roman.
4. La rambursarea la paritate
a actiunilor ordinare.
5. La repartizarea In lei aur
a rezervelor extraordinare apar-
tinand actionarilor, Mt% deose-
bire.
6. La repartizarea surplusului
in mäsura de 10 la sutá consi-
liului de administratie si 90 la
sutd actiunilor %rd. deosebire.
Adunarea generald va aprobb,
conturile lichidatorilor, dându-le
descarcare.
82. Toate contestatiunile pri-
vind afacerile societátii i lichi-
darea sa vor fi supuse jurisdic-
tiunii tribunalului Ilfov i u-
risdictiei instantelor superioare.
83. Actiunile judiciare pe cari
adunarea generalli le poate
stinge ca fiind referitoare la
drepturi, de care ea dispune, si
anume actiunile sociale de res-
ponsabilitate, nu pot fi indrep-
www.digibuc.ro
227
tate contra reprezentantilor so-
cietätii sau contra unuia din ei,
cleat in numele massei actiona-
riMr i In virtutea autorizärii
adundrii generale. Actionarul
care voeste sá provoace o ac-
tiune de aceastä naturd, trebuie
sá comunice obiectul precis
cu cel putin o lunä inaintea ce-
lei mai apropiate adundri ge-
nerale prin scrisoare reco-
mandatd, adresatä Guvernato4
rului i consiliul este dator a
pune propunerea la ordinea de
zi a adundrii. Deed propunerea
este respinsd, nici un actionar
nu o mai poate reinol in justitie,
in interes proprim; dac5, ea este
primitd, adunarea generald de-
semneazd pentru a urindri
contestatia unul sau mai
multi Comisari, cdrora trebuie
sä, se adreseze citatiile.
Orice alte actiuni in justitie,
oricare ar fi obiectul Mr, nu pot
fi intentate contra societatii sau
reprezentantilor sdi de Cátre un
actionar, f ärä ca la primirea ci-
tatiilor ele sä fi fost deferite
adundrii generale, al cdrei aviz
trebuie supus tribunaIelor o-
datä cu actiunea. In acest caz,
Guvernatorul trebuie sä con-
voa ce o adunare generall a ac-
tionarilor, care trebuie tinutá in
3 luni dela, comunicarea fácutá
Guvernatorului prin scrisoare
recomandatä, cu arätarea pre-
dad a obiectului actiunii. Gu-
vernatorul trebuie sá pund la
ordinea de zi a adundrii darea
avizului asupra acestei actiuni.
Dacd pentru un motiv oare-
care, adunarea generald nu s'a
putut intruni in termenul fixat
mai sus, actionarul reclamant
este dispensat de a mai asteptâ
avizul adundrii generale.
228 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
LEGE
pentru modificarea articolelor: 1 ali-
niatul ultim, 2, 6 §1 8 din legea pentru
reglementarea circulafiei pamanturilor
dobandite prin improprietärire
DIN 18 MARTIE 1931 9
Articol unic
Articolele: 1 alineatul ultim,
2, 6 si 8 din legea circulatiei bu-
nurilor din 20 August 1929 se
modificrt precum urmeazà:
Articolul alineatul ultim
1
Dovada indeplinirii susmen-
tionatelor conditiuni se va face
cu un certificat eliberat de pH-
märia respectivil, completat cu
referatul perceptiei.
Articolul 2
In scopul crearii sau desvol-
tarii de industrii sau asezä-
minte de interes general (spi-
tale, sanatorii), se pot instraina,
farà respectarea conditiunilor
din articolul precedent, piliart la
5 hectare, cu obligatiunea pen-
tru dobânditori de a investi in
termen de 3 ani un minimum
de 500.000 lei de hectar.
La autentificarea actului se
va prezentà i devizul lucrärilor
ce urmeaza a se efectuà, din
care un exemplar va ràmâne la
dosarul actelor autentice.
Neindeplinirea conditiunilor
in termenul stipulat atrage de
plin drept trecerea terenului in
proprietatea Statului, farà nici
un drept de restituire, dar cu
sarcina ipotecilor ce le-ar greva
Aceast5. Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat, In gedintele dela 18
Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
803/931 si publicat In Monit. Of. No. 64 bis
din 18 Martie 1931. A se vedea Legea cir-
culattei pgmanturilor dobándite prin Im-
proprietärire, din 20 August 1929 la pag.
1150, vol. XVII.
www.digibuc.ro
in favoarea socieatilor de cre-
dit agricol.
Nulitatea se poate cere dupii
initiativa Ministerului public
a Ministerului de Agricul-
turk prin serviciul contencios
al statului.
Actiunea se prescrie in termen
de 3 ani, socotit dela expirarea
termenului fixat in primul ali-
neat al prezentului articol.
Articolul 6
Orice Instráinári fticute fará
respectarea dispozitiunilor de
mai sus, precum si orice sarcini
sau ipoteci de orice naturd,
constituite in afará de preve-
derile acestei legi, sunt nule de
Win drept.
Nulitatea lor este de ordine
publicá si se poate cere de oHce
parte interesatá, precum si duprt
initiativa Ministerului public
sau a Ministerului de agricul-
turg., prin serviciul contencios
al Statului.
In aceste douà cazuri din
urmd procedura este gratuità.
Actiunea in nulitate se pres-
crie in termen de 3 ani socotiti
din ziva instrAindrii.
Nulitatea, pentru motiv de
insträinare neregulatà de atre
un improprietärit, nu este opo-
zabilá societätilor de credit a-
gricol, cu conditia ca formalitd-
tile prevAzute de art. 9 al legii
din 20 August 1929 pentru or-
ganizarea Creditului Funciar
Rural si a Creditului Agricol sá
fi fost observate.
Articolul 8
Coi cari n'au fost inscrisi pe
tablourile de improprietárire
ale comunei respective, dar care
au primit lotul In baza dispo-
zitiunilor art. 84 al legii agrare
pentru vechiul Regat 1) i n'au
satisfäcut conditiunile prevazute
') A se vedei Legea agrarg pentru ye-
chiul Regat. din 17 lulie 1921 la pag. 653,
vol. IXX.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie
in acel articol 'And la data de-
punerii acestei legi pe biuroul
Adundrii Deputatilor (1 Mai
1929) se deposedeazd de loturile
lor.
Pot fi scutiti de deposedare
acei cari au fdcut investitiuni
importante,-dupd constatarea ce
se va face de organele Ministe-
rului agriculturit si domeniilor.
Cei deposedati vor primi dela
Stat pretul lotului.
Imobilele celor deposedati de
Stat nu vor puted reveni Statu-
lui decât grevate de sarcinile
ipotecile constituite de pro-
prietarul aparent ptInd in ziva
deposeddrii.
Celor deposedati in virtutea
dispozitiunilor de mai sus li se
pot da in schimb loturi de a-
ceeasi intindere in regiunile cu
cereri de improprietarire satis-
facute, färä ca sa existe mai
mull de un improprietärit in
a ceastd, categorie de fiecare sat.
Toti acei ce posedd locuri in
virtutea art. 84 al legii agrare
pentru vechiul Regat sau le
vor obtine in virtutea prezentei
legi, sunt obligati a-1 pune sin-
guri in valoare, sub sanctiunea
deposedärii.
Instrdinarea acestor loturi nu
se va puted face deck cu res-
pectarea dispozitiunilor art. 32
al legii agrare pentru vechiul
Begat.
LEGE
pentru modificarea articolelor: 9, 23
91 84 din legea pentru organizarea
Creditulul funciar rural §i a Creditului
agricol
DIN 18 MAIME 1951 1)
Articol unic
Articolele 9, 23 si 84 din legea
pentru organizarea Creditului
Funciar Rural si a Creditului
Aceastá Lege s'a votat de Adunarea de-
putattlor si Senat tnsedinteledela 18Martie
www.digibuc.ro
1931 229
Agricol din 20 August 1929 se
modified dupà cum urmeazd:
Articolul 9
Societatea va cercetà, potrivit
regulelor dreptului comun, pro-
prietatea imobilului oferit ca
garantie ipotecard, tinând sea-
ma de titlurile de proprietate,
rolurile de impunere si posesiu-
nea de fapt.
In tinuturile unde exista cdrti
funduare se va tine socoteald
numai de continutul earth fun-
duare respective, iar imprumu-
tul va fi acordat numai dad.,
proprietatea nu este atacatd sau
atacabild cu efect fatd de tertii
de bund credintd, conform re-
gulelor privitoare la artile fun-
duare.
In tinuturile unde nu existd
carti funduare, imprumutul se
va acordà numai aceluia care,
in afard de titlurile de proprie-
tate cari sd-i stabileascd drep-
tul, va dovedi cá este inscris ca
proprietar in rolurile de impu-
nere i va aved in fapt posesiu-
nea neturburatá a imobilului.
Societatea va puted public:1
proiectul de imprumut cu ipo-
teed, in Monitorul Oficial i sa-1
afiseze la primária comunei
respective. Afisarea se va face
de notarul comunei. Proiectul
va ränidne afisat 30 zile si no-
tarul va Incheid proces-verbal
de aceasta in triplu exemplar,
din care unul va fi comunicat
proprietarului la imobil, potri-
vit regulelor de procedura ci-
vild, al doilea se va inainth so-
cietdtii, iar al treilea se va
pastrd la primarie.
Indeplinirea cu rea credintd,
a afisdrii si a comunichrii a-
193I ; s'a promulgat cu Decret No. 804/931
publicat in Monli. Oficial No. 64 his
din 18 Martie 1931. A se vedei Legea pentro
organizarea Credit. funciar rural si a Credit,
agricol. din 20 August 1929 la pag. 1125,
vol. XVII, si Statutele Casei rurale din 21
August 1930 la pag. 868. vol. XVIII.
230 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
trage pentru notar destituirea
pedeapsa inchisorii dela 1 an
la 2 ani.
DacA trap de 60 zile dela ex-
pirarea termenului de afisare
nu s'a facut nici o Intâmpinare
scrisd societätii de atre cei in-
teresati sä conteste ipoteca pe
baza unei actiuni existente In
fata instantei judeatoresti
dacä posesiunea de fapt si ro-
lurile de timpunere indicd pe
viitorul imprumutat ca proprie-
tar, contractul de Imprumut
va fi Incheiat i Inscris In re-
gistre cu efecte opozabile fatá
de terti.
Societatea, in acest caz, va fi
obligatA sá certifice In cererea
de inscriere daa s'a fAcut pu-
blicatiunea i afisarea i dacA
a primit vreo intampinare.
Forma litätile mai sus men-
tionate, fac actul opozabil ter-
tilor, inclusiv Statului, chtar
In cazul and s'ar fi pronuntat
anularea preväzutä, de legea
circulatiei bunurilor
Daa posterior inscrierii con-
tractului de imprumut ipotecar
se va stabill prin sentintä jude-
cdtoreasa executorie cA adevä-
ratul proprietar al imobilului
ipotecat este altä persoanä cle-
at Imprumutatul, imobilul nu
va fi eliberat de ipotecA cleat
platindu-se datoria cAtre socie-
tate.
In caz de urmárire i vânzare
a imobilului, adevAratul pro-
prietar va ava dreptul numai
la prisosul din pretul vânzárii,
dupil achitarea creantei socie-
tAtii, färil, a se puteä opune la
urmärire sau cere suspendarea
ei.
DacA s'a f Acut Intämpinare
societätii i aceasta n'a tinut-o
in seam& i n'a renuntat la con-
tract, societatea nu va puteä e-
9 A se vedea Legea clrculaliei bunurilor
din 20 Aug. 1929 cu modifi. 18 Martie 1931
la pag. 228 In acest volum.
www.digibuc.ro
mite pe baza ipotecii nici scri-
suri funciare, nici obligatiuni,
jar ipoteca nu va fi opozabilä
adeväratului proprietar care
si-ar stabili posterior dreptul
situ.
Pentru aceasta va trebui ca
intâmpinarea i actiunea la
care ea se referA sti fie trans-
crise In registrul de mutatiuni
imobiliare ale tribunalului si-
tuatiunii imobilului, pe numele
aceluia care a cerut Imprumu-
tul ca proprietar.
Cei cari cu rea credintä vor
intent& actiuni, le vor transcri
notificA societätii pentru a
impiedea realizarea imprumu-
turilor cerute, se vor pedepsi cu
o amendä egald cu jumAtate
din capitalul cerut cu Impru-
mut, cu aplicatia art. 28 din
codul penal, osebit de despägu-
birile cuvenite solicitatorului
Imprumutului.
Articolul 23
Scrisurile funciare i oblige-
tiunile emise de societate sunt
la purtätor i vor ava cupoane.
Ele vor purta dobAnzi fixe, cari
vor fi plätite InfAtisätorului cu-
ponului.
Ele se transmit prin simpla
traditiune.
Societatea se descarcd valabil
prin plata fAcutä in mainile
purtätorului.
Purtätorii de scrisuri funci-
are sau obligatiuni nu au altA
actiune pentru plata capitalu-
lui i dobanzilor exigibile deck
aceea ce pot exercità deadreptul
In contra societätii.
Scrisurile funciare i obliga-
tiunile vor fi primite drept ga-
rantie la toate casele Statului
In aceleasi conditiuni In cari
sunt primite efectele Statului.
Fondurile incapabililor, ale co-
munelor si asezAmintelor pu-
Nice sau de utilitate publicA pot
fi intrebuintate in cumpAräri
de scrisuri funciare.
 LEG! DE UNWICARE. 18 Martie 1931
Scrisurile funciare sunt ga-
rantate prin toate imobilele ipo-
tecate societAtii, prin fondul de
rezervg prevgzut la art. 21 Nr. 1
prin orice altä avere a socie-
tgtii.
Emisiunea de scrisuri funci-
are nu poate depAsi câtimea su-
melor datorite de imprumutati.
Srisurlle funciare se vor pläti
sau la zi fixd, sau prin tragere
la sorti, dupg intrarea sumelor
afectate amortizArilor, astfel
trick niciodate, sä nu ramaie
in circulatiune un numár de
scrisuri funciare pentru o va-
loare nominale, mai mare cleat
aceea a capitalurilor ce dato-
reazg din imprumuturile ipo-
tecare.
Suma acordatA cu Imprumut
de societatea emitentg va trebul
astfel fixatä, incet dobânda da-
toritg se, nu treacg nici inteun
caz venitul net al fondului, cal-
culat dela 3 la sutg 5 la sutg
la valoarea estimatiunii lui de
cgtre societate.
Obligatiunile emise de socie-
tate se vor amortize, in conditi-
unile ce se vor erne la emite-
rea lor.
Falsificarea scrisurilor funci-
are a obligatiunilor si actiuni-
lor emise de Societátile Civile
de Credit Funciar Rural este
supusg penalitgtilor pre vgzute
pentru biletele Bancii. Nationale
a României.
In caz de expropriere suma in-
demnitgtii ce urmeaze, se, fie
pletite ca urmare exproorierii
unui imobil nu poate sá fie in-
ferioarg sumei care reprezintg
capitalul, dobânzile i acceso-
rifle inscriptillor ipotecare luate
asupra acelui imobil in lavoa-
rea societatilor de credit agri-
col, in conformitate cu statutele
lor. Aceastg indemnitate va fi
vgrsatg ziselor societgti Ong la
concurenta sumei ce le este da-
toritg; achitarea se va face in
www.digibuc.ro
231
numerar, in moneta prevgzute,
prin contract.
Articolul 84
Ziva fixate, pentru venzare
inteo urmgrire cerutg de so-
cietate nu va putek fi amânatä
pentru conexgrile ce s'ar face
cu alte urmgriri.
Dace,' din cauza unei alte ur-
märiri decat a societAtii, chiar
dupg conexare, s'ar puteg pro-
voca amânarea, vânzarea cerutg
de societate se va continue,
disjunctionandu-se urmgrirea
conexatg.
Strigarea va incepe dela pre-
tul oferit de societate si men-
tionat in caietul de sarcini care
va fi depus la dosarul vânzgrii
cu cel putin 8 zile inaintea ad-
judecatiunii.
Dace. dupe, 3 striggri cari se
vor repeta din cinci in cinci mi-
nute, nimeni nu va da un pret
mai mare decät cel oferit de
societate, imobilul se va adju-
deca asupra ei.
Societatea va aveg dreptul sá
lichidcze numai pang la concu-
renta pretului trebuitor acope-
ririi creantei sale cu acceso-
rifle i cheltuelile, osebit de cre-
antele privilegiate ce trec ma-
intea ipotecii ei.
Pretul odatg oferit de socie-
tate, venzarea se poate face si
in lipsa ei, dacá stdruiesc alti
creditori urmgritori si dace, nu
se oferg un pret mai mare.
Dace*, sunt mai multi concu-
renti irnobilul se va adjudeca
asupra aceluia care la cea din
urmg strigare va da cel mai
mare pret.
Terenurile improprietäritilor
nu vor putee, fi adjudecate la
prima vänzare decat dacá pre-
tul oferit este egal cu evaluarea
proprietAtii fAcute, de cgtre So-
cietatea de Credit Agricol ur-
máritoare. La a doua vanzare
232 LEM DE UNIFICARE. 20 Martie 1931
adjudecarea silitä va putee fi
flcutd in conditiile acestui ar-
ticol.
Adjudecatarii terenurilor ru-
rale ale improprietAritilor, puse
in vanzare de Care SocietAtile
de Credit Agricol, vor fi prin
derogare dela legea circulatiei
bunurilor din 20 August 1929
sau t&rani români sau obstii
de cumpArare, chiar dacä cum-
pAratorii posedä 25 hectare sau
mai mult.
LEGE
relativA la Fundatiunea UniversitarA
Constantin N. Vasiliu-Bolnavu"
DIN 20 MARTIE 1950)
1. Se declarA de interes gene-
ral cultural si obstesc toate imo-
bilele prezente j viitoare ale
Fundatiunii Universitare Con-
stantin N. Vasiliu-Bolnavu", cu
sediul in Bucuresti, strada Pie-
ta Amzei No. 5, i anume imo-
bilele:
a) Imobilul din Bucuresti,
strada Pieta Amzei No. 5, unde
este si sediul fundatiunii
studentesc, destinat in-
ternArii in mod gratuit a stu-
dentilor universitari, fii de sä-
tent si de functionari lipsiti de
mijloace;
b) Terenul in suprefatä de
circa 160 hectare, situat in co-
muna Dudesti-Cioplea, judetul
Ilfov, dobandit in urma expro-
prierii mosiei cu acelas nume
pe calea schimbului aprobat
de comitetul agrar incA din
1927, destinat pentru ferma fun-
datiunii i sporirea veniturilor
ei i cäminului studentesc, acor-
Aceastà Lege s'a votat de Senat si
Adunarea deputatilor in sedintele dela 24 si
28 funie 1930; s'a promulgat cu Decret No.
237/931 si publicat in Monde. Oficiat No. 66
din 20 Martie 1931.
www.digibuc.ro
dare de burse studentilor sä-
raci, in tarA i stráinAtate;
c) Imobilul din orasul Ro-
man, vis-à-vis de liceul Roman-
Vodd, fostä proprietatea advo-
cat Constantin Roiu, destinat
Universitätii populare din jude-
tul Roman si regiunea Moldo-
vei, inzestrat cu un internat de
200 elevi, fii de sáteni lipsiti de
mijloace, din regiunea Moldovei,
ce se consider& ca o filialá a
Fundatiunii Universitare Con-
stantin N. Vasiliu-Bolnavu", pe
baza actului sub semnAturä pri-
vatA si care urmeazd sd fie au-
tentificat dupd votarea acestei
legi;
d) Terenul in suprafatA de
575 hectare, incepand din apa
Valea Izvorului (Valea Dorului),
versantului despre Sinaia,
mergand in sus, spre miazAzi,
pe soseaua Sinaia-Moroeni, pang
la km. 103 si de ad spre apus
nord, paralel cu apa, pane'
unde se va complete acest peri-
metru, cat se va gag la mäsu-
ratoare, teren oferit de donato-
rul Constantin N. Vasiliu-Bol-
navu, eforul fundatiunii, cu titlu
gratuit, pe baza actului sul3
semnAturä privatA si care act
se va autentifica ulterior, dupa
votarea acestei legi, i destinat
infiintArii unei comune clime-
terice modernd, cu constructi-
uni (vile, sanatorii, amine, in-
stitute, etc.), pentru diferite in-
stitutiuni culturale si de interes
general obstesc, i anume:
Ministerul Instructiunii Pu-
blice, corpul didactic in genere
de toate categoriile, Tinerimea
RomanA, Academia Romaná,
PrimAria Municipiului Bucuresti,
Societatea Scriitorilor Romani,
Sfanta Patriarhie, Asociatia ge-
neralA a preotilor din Romania,
Liga Culturalà, Ateneele Popu-
lare, Societatea artistilor lirici
si dramatici, Institutele Geolo-
gice i Botanice, Aviatia Ro-
mat* Ministerul de Räsboi, Mi-
 LEM DE UNIFICARE. 20 Martie 1931
nisterul Domeniilor, Uniunea ad-
vocatilor si alte Istitutiuni cu
caracter cultural si obstesc, par-
curi, ferme, crescdtorii model,
etc., precum si acordarea a 400
loturi de case, cu titlu gratuit,
persoanelor si functionarilor
cari au adus si aduc servicii
Statului si poporului roman. A-
precierea serviciilor, ca $i distri-
buirea, se va face personal de
donatorul Constantin Vasiliu-
Bolnavu, prin acte autentice de
improprietgrire sub titlu gra-
tuit kg in interesul crearii unei
statiuni climaterice, care se de-
der& de interes obstesc.
2. Imobilele enumerate mai
sus se declar& inalienabile, des-
tinatia lor neputând fi schim-
bat& si instrainarea lor nepu-
tandu-se face, deoarece ele con-
stituesc patrimoniul Fundatiu-
nii Universitare Constantin Va-
siliu-Bolnavu", destinat exclusiv
scopului mai sus arâtat; cele
400 loturi distribuite in raza
statiunii climaterice, ce va purtà
numele de Constantin Vasiliu-
Bolnavu, vor fi alienabile.
3. Sunt scutite de taxele de
timbru si impozitul proportional
donatiile, legatele i orice alto
liberalitAti Pacute acestei fun-
datiuni, fie cu ocazia înhiintàrii
ei, fie ulterior.
Se scuteste de impozitul pro-
portional actul de cumparare al
imobilului din orasul Roman,
fostil proprietatea C-tin Roiu, de
cAtre primul Efor Fundator,
care imobil este prevAzut in pro-
iectul de fat& la art 1, lit. c.
Imobilele Fundatiunii Univer-
sitare Const. Vasiliu-Bolnavu",
se vor bucura in ceeace priveste
impozitele ditre Stat, judet si
comunA, de acelas regim ca si
imobilele apartinänd Statului.
4. Fundatiunea Universitarà
Constantin Vasiliu Bolnavu",
fiind pus& direct sub auspiciile
controlul Ministerului Instruc-
tiunii Pub lice, secretarul gene-
www.digibuc.ro
233
ral al ,.Fundatiunii Universitare
Constantin N. Vasiliu-Bolnavu",
actualmente in serviciu, cu o ve-
chime la Stat de cel putin 10
ani si de cel pit-tin 5 ani in ser-
viciul Fundatiunii, este asimilat
incadrat functionar de Stat
inamovibil, bucurandu-se de
drepturile functionarilor publici
ca i functionarii actualmente
in serviciu; drepturile renume-
ratiilor sale vor fi trecute in bu-
getul Fundatiunii Universitare
Constantin Vasiliu Bolnavu",
bucuriindu-se de toate avanta-
giile acordate prin legile in vi-
goare.
Retinerile ce se vor face din
salariul sdu, potrivit legii pen-
siilor, atât pentru timvul servit
in trecut cat si in viitor pan&
la implinirea termenului legal,
se vor \Tana la Casa General&
de Pensiuni.
Planul de parcelare si ame-
najarea viitoarei comune clima-
terice Vasiliu-Bolnavu va fi in-
tocmit de donator.
Administratia i conducerea
Fundatiunii se vor face de do-
nator, conform actelor de dona-
tiune ale Fundatiunii.
Prin articolul de mai sus se
derog& dela dispozitiunile codu-
lui civil materia donatiunilor si
liberalitätilor intre vii, in folo-
sul Fundatiunii si donatarilor.
J. C. M.
pentru modif. Tarif. postal, telegrafie
DIN 20 MARTIE 1951 I)
1. In tariful postal si telegra-
fic se vor introduce urmätoarele
modificdri:
') J. C. m sub No. 187/931 s'a publlcat
In Montt. Oficial No.66 din 20 Martie 1931
se veded. Tariful ce se modifick din 29 Itt-
lie 1929, la pag. 725, vol. XVII.
234 1.EGI DE UNIFICARE. 21 Martie 1931
a) La art. 2, alin, b, taxa car-
tii postale ilustrate va fi de 4
lei in loc de 3 lei;
b) Art. 18 va cdpdtà urmätoa-
rea redactare:
Taxa cartonului la mandatele
pând la 1.000 lei inclusiv, lei 3.
Taxa cartonului dela 1.000 lei
in sus, lei 4;
c) La art. 19 se va introduce
un aliniat nou Ic, in cuprinderea
u rm dto are:
Mandate postale si telegra-
fice pentru trimiterile de bani
intre -particulari se admit pänd
la valoarea de maximum 10.000
lei, iar mandatele de rambur-
suri i recuvremente pang la
valoarea de 30.000 lei".
Aceastd, majorare a limitei se
va introduce $i in art. 12, ann.
d; art. 19, ann, b; art. 23, alin.
intdi $i art. 26, ann. Intai;
d) La art. 44 se va introduce
un aliniat nou, in cuprinderea
urmdtoare:
Deosebit de taxa pe cuvänt
se va percepe de fiecare tele-
gramd o taxd fixä de inregi-
strare de 2 lei".
e) La art. 59 se va introduce
un aliniat nou in cuprinderea
urmdtoare:
Deosebit de taxa pe cuviint
se va percepe de fiecare radio-
gramd o taxä fixd, de inregi-
strare de 2 lei".
2. Dispozitiunile prezentului
jurnal se pun in aplicare cu Iii-
cepere dela 15 Martie 1931.
3. D-1 ministru al lucrdrilor
publice $i al comunicatiilor este
insdrcinat cu aducerea la in-
deplinire a prezentului jurnal.
www.digibuc.ro
L EGE
pentru modificarea art. 126, 127, 128
§1 129 din legea pentru Organizarea
Ministerelor
DIN 21 MARTIE 1931 1)
Art. unic. Art. 126, 127, 128 $i
129 din legea pentru Organiza-
rea Ministerelor se modificd
dupä cum urmeazd:
126. Ministerul Industriei
Comertului i$i exercitd atribu-
tiunile sale prin urmdtoarele di-
rectiuni i servicii, in afard de
cele ardtate la art. 13 din lege:
1. Directiunea comercializärii.
2. Directiunea energiei.
3. Directiunea industriei.
4. Directiunea comertului.
5. Directiunea minelor.
6. Directiunea másurilor, gre-
.utätilnr si a metalelor pre-
tioase.
7. Regia autonomd a porturi-
lor i cailor de comunicatie pe
apd.
8. Regia autonomd a conduc-
tei de petrol.
9. Institutul geologic.
10. Institutul de export.
127. Directitinea comerciali-
zärilor are ca atributiuni:
1. De a îndrum i controlà
regiile publice comerciale, cre-
ate in conformitate cu dispozi-
tiunile legii pentru organizarea
exploatarea pe baze comer-
ciale a intreprinderilor si avu-
tiilor p ublice, minele, uzinele
metalo-chimice, uzinele meta-
lurgice, precum i orice alte in-
treprinderi cu caracter comer-
cial, care ii vor fi date in ad-
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 6 si
12 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
730/931 si publicat Ir, Moral. Oficial No. 67
din 21 Martie 1931. A se vedeä Legea pentru
organizarea ministerelor din 2 August 1929
la pag. 877, vol. XVII, precum i o noua
modif. a art. 126 din 17 .Aprilie 1931 la or-
dinea cronologid in acest volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 25 Martie 1931
ministrare de Ministerul Indu-
striei i Comertului.
2. De a veghea la executia
lucrarilor cari privesc Ministe-
rul, in legAturd cu organizarea
si exploatarea intreprinderilor
sale, sub una din formele de ad-
ministratie ale arendei, conce-
siunii regiei mixte, regiei pub-
lice comerciale sau o combinatie
a acestor sisteme.
3. De a face legaturá Intre
Ministerul Industriei si Comer-
tului i Consiliul superior de
organizare i administrare a bu-
nurilor si avutiilor publice si de
a executa deciziile ministeriale
date pe baza avizelor acestor
con silii.
Directiunea energiei are ca
atributiuni:
1. De a urmäri realizarea unei
politici rationale de producerea,
transportul si distribuirea ener-
giei.
2. Cele cuprinse in art. 74 din
legea asupra energiei din 7 _tulle
1930 1) aceastä directiune fiind
organul administrativ de apli-
care a dispozitiunilor acestei
legi.
128. Directiunea comer ciali-
zärii are urmätoarele servicii:
a) Serviciul regiilor pul3lice;
Serviciul comercializarilor.
Directia energiei are urmd-
toarele servicii:
a) Serviciul energiei;
b) Serviciul controlului si. ve-
rificärii cazanelor si masinilor,
etc., etc., etc.
129. Personalul direct iunn
comercializärii i acel al direc-
tiunii energiei, va fi format din
actualul personal al directiunii
comercializarii i energiei.
Functiunile specialistilor vor
avea, gradele preväzute in legile
speciale.
1) A se vedeA Legea energiei din 7 Iulie
1930 la pag. .553, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
235
LEGE
pentru ratificarea contractului
de drumurl
DIN 21 MAMIE 1951 I)
Art. unic. Se ratificA contrac-
tul de drumuri cu anexa
tabloul lui incheiat intre Sta-
tul roman, Casa Autonomä a
Drumurilor de Stat si Svenska
Vägaktiebolaget din Stockholm,
precum si contractul de dru-
muri financiar, incheiat intre
Statul roman, Casa Autonomä
a Drumurilor de Stat, Casa Au-
tonomä a Monopolurilor Rega-
tului României, Svenska Vägak-
tiebolaget din Stockholm si so-
cietatea anonimä Svede din Lu-
xemburg, ambele contracte In-
cheiate la Paris in ziva de 7
Martie 1931 si al cgror text face
parte integrantä din prezenta
lege.
LEGE
pentru modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru organizarea pe baze
autonome a Teatrelor Nalionale §i Ope-
rotor Române
DIN 25 MARTIE 1931 2)
§ 1. Consiliul de administratie
A) Compunerea, numirea s1
modul de functionare.
AceastA Lege, dimpreura ca contrac-
tul de drumuri, cu anexa si tabloul lui
contractul de drumuri financiar, la dAnsa
alAturate, s' a votat de Adunarea deputa-
tilor i Senat in sedintele dela 20 Martie
1931; s'a promulgat cu Decret No. 8 2/931
publicat in Montt. Oficial No. 67 bis
din 21 Martie 1931, unde se pot consulta.
A se vedea In legAturA Legea drumurilor
din 6 August 1929 la pag. 1037, vol. XVII,
precurn i Legea pent! u complectarea art.
58 Legea drumunlor din 27 Julie 1931 la
ordinea cronologicA In acest volum.
2) Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
'deputatilor i Senat In sedintele dela 16 si
20 Martie 1931; s'a promulgat cu Dccret
236 LEGI DE UNIFICARE. 25 Martie 1931
1 1. Prin derogare dela legea
pentru comercializarea intre-
prinderilor i avutiilor publice,
consiliul de administratie al fie-
crtrei Regii Autonome se corn-
pune din:
a) Directorul Regiei;
b) Administratorul, numai a-
tunci child sunt chestiuni de or-
din adroinistrativ;
c) Un delegat al Ministerului
de Finante, desemnat de catre
ministerul de resort, dintre
functionarii superiori in activi-
tate ai acelui Departament;
d) Un delegat al Ministerului
Muncii, Sänätätii i Ocrotirilor
Sociale, care va fi un jurist con-
sult;
e) Primarul municipiului res-
pectiv sau un consilier munici-
pal, delegatul sdu;
f) Un autor dramatic, desem-
nat prin alegere de societatea
autorilor dramatici români;
gl Un critic dramatic, desem-
nat prin alegere de asociatia cri-
ticilor dramatici si muzicali;
it) Doi reprezentanti ai perso-
nalului artistic permanent, de-
semnati prin alegere de acel
personal, dintre artistii perma-
nenti, cari au o vechime de eel
putin 15 ani de teatru.
In ce priveste Teatrele Natio-
nale, care nu ar aved artist
dramatici cu 15 ani vechime,
desemnarea se va face In acelas
chip, dintre artistii cu o vechime
de cel putin 10 ani.
Corpul de figuratie, de balet
$i coristi nu pot lud parte la a-
legerile pentru desemnarea
membrilor artisti sau cântäreti
ce urmeazd sd facd parte
din consiliul de administratie;
No. B57/93 i publicat In Mani& Oficial
No. 70 din 25 Martie 1931. Ea modificA Le-
gea pentru organizarea Teatrelor Nationale
Operelor Romane, din 10 Julie 1930, pag.
639, vol. XVIII. Ulterior a suferit noui mo-
difieäri prin Legea din 22 Iulie 1931 care
urmeazi la ordinea cronologicA In acest
volum.
www.digibuc.ro
i) O personalitate culturald,
aleasä de preferintd, dintre fos-
ta directori ai Teatrelor Natio-
nale;
j) Un reprezentant al Acacle-
miei Române, desemnat de acea.
institutie dintre membrii sectiu-
nilor literare sau istorice cari
au domiciliul in localitate.
In consiliul de administratie
al Operei Române, persoana dela
litera f, va fi un compozitor, de-
semnat prin alegere de societa-
tea compozitorilor români; cea
dela litera g, un critic muzical,
desemnat prin alegere de aso-
ciatia criticilor dramatici si mu-
zicali; persoanele dela litera h,
un cântäret solist, desemnat
prin alegere de personalul ar-
tistic al Operei, dintre cfintd-
retii solisti permanenti, cu o ve-
chime de eel putin 10 ani de
Operd si un dirijor de Opera,
desemnat dintre acestia de cdtre
consiliul de administratie, jar
persoana dela litera i, o perso-
nalitate muzicald aleasä de pre-
ferintá dintre fostii directori
sau concesionari ai Operelor
Române.
In acele localadti unde nu se
vor gäsi reprezentanti din cate-
goriile prevdzute de literele f
g, ambele acele persoane vor
fi inlocuite, in ce priveste Tea-
trele Nationale, printr'un sena-
tor din localitate, desemnat prin
alegere de Societatea Scriitorilor
Români, iar in ce priveste Ope-
rele Române, prin directorul
conservatorului respectiv.
Membrii consiliului de admi-
nistratie nu vor puteà face par-
te din intreprinderile furnizoare
sau cu interese contrare admi-
nistratiei Regiei, nici nu vor pu-
teâ fi recrutati dintre concesio-
nanii Teatrelor Nationale si 0-
perelor Române.
Este deopotrivá interzis ca un
mernbru din consiliul de admi-
nistratie al Regiei unui Teatru
National sau Operd Romând s5.
 LEGT PF ITNIFICABE. 25 Martie 1931
fad, parte din consiliul unei
Regii similare, care nu s'ar
gäsi In aceeas localitate.
Presedintele consiliului de ad-
ministratie este ales de mem-
brii acelui consiliu; In lipsa lui
consiliul va fi prezidat de eel
mai In varstä dintre membrii
prezenti.
Ministrul muncii, sänätätii
ocrotirilor sociale sau subsecre-
tarul de stat ce ar function& pe
l'ang6 acel clepartament, pot ha
parte la sedintele consiliului de
administratie, prezidând.
27. Veniturile regiei auto-
nome se compun din:
a) Incasdrile din reprezen-
tatii;
b) Sumele provenite din In-
chirierea sáuii, bufetului, vestia-
rului, programul teatrului sau
operei, etc.;
c) Subventia acordatä de
Stat, comunä sau judet;
d) Subventia pe care comuna
respectivä este obligata s'o verse
regiei autonome a Teatrului Na-
tional sau Operei Romane, pen-
tru acoperirea tuturor cheltue-
lilor de material si personal ne-
cesar Iuminatului, încàlzitului
institutiei i intretinerii instala-
thlor aferente;
el Osebite donatiuni si legate
orice alte venituri;
Jumätate din taxa de 10 la
sutit ce se va aplica In mod obli-
gatoriu, asupra tuturor invite-
tillor la reprezentatii, emise de
regifle autonome ale Teatrelor
Nationale si Operelor Române.
Sumele adunate vor constitui
un fond de rulment care nu se
va puteà cheltui si care va
anual in bilantul regiei res-
pective.
Toate veniturile i creantele
certe, lichide i exigibile ale re-
giei se vor pute& urmäri $i In-
cas& conform legii pentru perce-
www.digibuc.ro
237
perea fi urmdrirea veniturilor
publice1).
CAPITOLUL V
Disporniuni referitoare la
personal
44. Personalul Regiilor Au-
tonome ale Teatrelor Nationale
Operelor Române este de
patru feluri:
Artistic, tehnic, administrativ
0 de serviciu.
Personalul artistic se compu-
ne din artisti dramatici sau
cântäreti solisti, angajati ca a-
tare, directori de seen& si diri-
jori de Operà.
Acest personal este de douà
feluri: personal artistic perma-
nent $i personal artistic ocazio-
n al.
Tot In rAndurile personalului
artistic intrà, prin asimilare, al-
câtuind trei categorii deosebite
de auxiliari:
a) Coxpul de figuratie;
b) Coristii,
Corpul de balet.
Acest personal va fi angajat
ca diurnist pe Intreg anul sau
nurnai pe durata stagiunii.
Restul personalului, In afare.
de cel administrativ si de servi-
ciu, calificat astfel conform sta-
tutului functionarilor publici,
constitue personalul tehnic.
Personalul artistic permanent
si tehnic .va fi angajat prin con-
tract de cätre directorul Regiei,
cu avizul conform al consiliului
de administratie, In limitele cre-
ditelor acordate prin buget.
Contractele sunt revizuibile
din punctul de vedere al sala-
riului, prin diminuare sau spo-
rire, la 1 Iunie si cu aplicare la
1 August al fiecarui an.
Durata contractelor nu va pu-
teb, trece de 5 ani.
Termenul va fi astfel stipulat,
i) A se vedea Legea pentru perceperea
urmarirea vnituritor publice, din 1 Au.
gust 1921 la pag. 1036 vol. IXX.
238 LEGI DE UNIFICARE. 25 Martie 1931
incht sarsitul lui sä coincida
intotdeauna cu data de 31 Julie.
Personalul administrativ se
numeste, se Inairiteazá si se de-
clarä definitiv de directorul Re-
giei, cu avizul conform al consi-
liului de adminstratie si este
supus dispozitiilor legii statu-
tului functionarilor publici
regulamentului ei de apli-
care 1).
Punerea In disponibilitate
destituirea acestui personal se
face in conformitate cu dispo-
zitiunile art. 19, litera h, combi-
nate cu dispozitiunile art. 71, li-
tera B, si art. 72, alin. V din
prezenta lege.
Pentru pensionári se vor a-
plich dispozitiunile cuPrinse in
art. 19, litera i i cele de sub tit-
lul V din prezenta lege.
Personalul de serviciu va fi
numit de directorul Regiei.
45. Personalul artistic al Tea-
trelor Nationale si Operelor Ro-
mâne va fi angajat de pre-
ferinta dintre absolventii con-
servatoarelor de artá drama-
ticii muzicá.
Personalul artistic ocazional
se angajeazá de directorul Re-
giei Autonome a Teatrelor Na-
tionale si Operelor Române
numai cu incuviintarea consi-
Iiilor de administratie, pentru
reprezentatii exceptionale i cu
retributie seralä dintre artistii
cântáretii solisti, semnalati
printr'o notorietate incontesta-
bilá si capabili de a atrage pu-
blicul prin reputatia personali-
tátii bor.
47. Numärul personalului ar-
tistic permanent va fi la Bucu-
rest de maximum 60, din care
cel mult 25 personal femenin;
la celelalte teatre de maximum
32, din care cal mult 1/3 perso-
nal femenin.
9 A se vedea Legea statutului functioned-
lor publici, din 19 Iunie 1923 la pag. 409,
vol. XIX11.
www.digibuc.ro
La Teatrul National din Bucu-
resti, peste acest numär, vor
face parte din personalul artis-
tic permanent pe viatä, artistii
cu o vechime de cel putin 40 de
ani, declarati pang, la promul-
garea acestei legi societari de
onoare, pensionati in timpul
räsboiului i chemati dupä pen-
sionare sä. joace. Drepturile res-
pective la salariu se vor inscrie
insä in bugetul anului 1932.
Dintre artistii ce alcátuesc
personalul artistic permanent al
Regiilor autonome ale Teatrelor
Nationale, eel mult 28 pentru
Teatrul National din Bucuresti
cel mult 12 pentru celelalte
regii, numär in care intrá a-
tAt fostii artisti societari cat si
angajatii exceptional prevazuti
la art. 120, litera a, No. 1, vor
purth titlul onorific de socie-
tar". Acest titlu le va fi confe-
rit de consiliul de administratie,
prin decizie motivatl, in urma
propunerii scrise fäcutá de di-
rector.
Numärul chntáretilor solisti
permanenti ai Operelor Române
din Bucuresti si Cluj nu va pu-
teh fi mai mare de 45, din care
cel mult 20 personal femenin.
In compunerea personal u lui
artistic permanent intränd si th-
raetorii de scenä, nurnärul lor va
fi de maximum 3 la Teatrul Na-
tional din Bucuresti, dintre cari
unul prim director de scenr si
de cel mult 2 la celelalte Teatre
Nationale si Opere Rornâne.
Primul director de scend va fi
desemnat de consiliul de admi-
nistratie, dupá propunerea scri-
sa si motivatá a directorului.
Indatoririle sale vor fi, pe langá
cele preväzute in regulamentul
interior de serviciu al Teatru-
lui, de a supravegheh orice pu-
nere in scenä, dând cuvenitele
instructiuni pentru o cAt mai
bunä reusità a spectacolului.
Consiliul de administratie,
dupá propunerea directorului,
- LEGI DE UNIFICARE. 25 Martie 1931
va fixà, numärul si retributia
personalul tehnic si admini-
strativ In cadrul posibilitätilor
bugetare.
48. Corpul de figuratie va fi
format din absolventi si elevi
ai conservatorului de drama si
comedie.
Numgrul si retributia lor se
va fixa de consiliul de adminis-
tratie in limitele disponibilitd-
i ilor bugetare.
In tot cazul, numgrul persoa-
nelor ce compun corpul de figu-
ratie al Teatrelor Nationale nu
va puteit fi mai mare ca 1/3 din
totalitatea personalului artistic
permanent, prevazut la art. 47
si se va respectà in acelas timp
proportia legald dintre persona-
lul bgrbätesc si femenin.
Directorii de sceng nu vor fi
so cotiti.
Salarizarea acestui personal
se va face astfel Inca maximum
de retributie sg fie cel putin cu
o treime inferior minimului de
retributie a personalului perma-
nent.
Coristii Operelor Române se
recruteazg dintre persoanele
cari au aptitudini vocale.
Corpul de balet al Operelor
Române se recruteazg dintre
elementele specializate in coreo-
grafie, in conformitate cu ne-
voile institutiei.
Numgrul si retributia acestui
personal se va fix& de consiliul
de administratie, in limitele dis-
ponibilitätilor bugetare.
49. Directorul Regiei Auto-
nome este obligat a incunostiinta
consiliul de administratie des-
pre expirarea contractelor de
angajament ale personalului ar-
tistic permanent si ale persona-
Jului tehnic cu 3 luni mai Ina-
inte.
Consiliul se va pronunte cu
cel putin o lunä mai inainte de
data expirarii acelor contracte 58. Pe langa fiecare Regie
asupra prelungirii eventuale a autonom6 va functiona un co-
www.digibuc.ro
239
contractului si asupra noilor
conditiuni de angajament.
Artistul sau tehnicianul al cg-
rui angajament nu se va mai
prelungi, va fi instiintat despre
aceasta cu o lung Mainte de ex-
pirarea contractului.
Contractul se va prelungi de
drept, dad, in timpul executä-
rii lui, artistul sau tehnicianul,
a avut o foaie de calificatie cu
mentiunea bun" sau foarte
bun" in examinarea cgreia se
va tine seamg si de gratificatiile
acordate.
50. In acest scop directorul
regiei este obligat a tine pentru
fiecare artist sau tehnician,
foaia de calificatie, in care se
va trece in cursul fiecärei sta-
giuni o singurg mentiune in
prima chenzing a lunei Mai, pri-
vitoare la specificarea activi-
tätii desfäsurate. Mentiunile ce
se vor trece in foaia de califica-
tie vor fi: foarte bun", bun",
,satisMcgtor" si insuficient".
Foada de calificatie, dupg fie-
care notare, va fi comunicatà
artistului sau tehnicianului,
care in caz de nemultumire o
va putea apela in sells, la con-
siliul de administratie, In ter-
men de 5 zile libere dela comu-
nicare.
Consiliul primind apelul va
statuà de urgentä, asupra lui,
ascultand si pe artist sau tell-
nician.
In cazul când se va constata,
pe bazg de cercetgri, cä apelul
este intemeiat, consiliul va rec-
tifica foaia calificativg prin de-
cizie motivatä.
TITLUL IV
D ispozifiuni comune regiilor autonome
pi concesiunilor
CAPITOLUL I
Comitetele de lecturer
240 LEM DE UNIFICARE. 25 Martie 1931
mitet de lectura alcatuit din
membrii consiliului de admi-
nistratie prevdzuti la art. 11,
lit, a, f, g, h, i i j.
Presedintele acestui comitet
este directorul regiei, in afara
de cazul &and intâmplätor pre-
sedintele consiliului de admi-
nistratie ar intra in compunerea
acestui comitet, in care caz pre-
sedintia îi revine de drept.
In localitátile unde exìstt Uni-
versitati, unul dintre membrii
prevdzuti la lit, h, va fi inlocuit
in comitetul de lecturd printr'un
profesor al Facultätii de litere,
desemnat prin alegere de consi-
liul profesoral al acelei facul-
täti.
Reprezentantul personalului
artistic, care urmeazd a face
parte si din comitetul de lec-
turd, va fi desemnat de consiliul
de administratie al regiei.
Membrii comitetului de lec-
turd. vor fi platiti din bugetul
Regiei Autonome cu jetoane de
prezenta aprobate de Ministerul
Muncii, Sdnatatii si Ocrotirilor
Sociale.
59. Se abrogd.
CAYIFOLCIL
Indatoriri, räspunderi, penaIitätí, (to-
tal:no disciplinarä
§ I. Indatoriri, rdspunderi, $i
penalitdti,
69. Toti cei cari fac patte
din personalul artistic al Re-
giilor Autonome si concesiunilor
eau din personalul administra-
tiv al concesiunilor cari nu-si
vor indeplini indatoririle con-
tractuale in legdtura cu profe-
siunea lor, sau vor c4lch dispo-
zitiunile cuprinse in regulamen-
tele interioare de serviciu ale
Teatrelor Nationale si Operelor.
Române, intocmite de consiliile
de administratie sau de conce- trelor particulare, sub benefi-
sionarii respectivi, cu aproba- ciul schimbului, eke un singur
www.digibuc.ro
rea Ministerului Munch, Sand-
tätii si Ocrotirilor Sociale, prin
directia educatiei poporului. vor
fi pasibili de pedepsele discipli-
nare prevdzute la art. 71 din
prezenta lege.
In ce prive$ie peisonalul ad-
ministrativ al Regiilor Autono-
me i se va aplich regulele sta-
tornicite prin legea pentru sta.-
tutul functionarilor publici, art.
8-13 si art. 13-30 din regula-
mentul ei de aplicare.
70. Este strict interzis Re-
giilor Autonome de a permite
personalului artistic. prin con-
tracte sau alt mod, a da repre-
zentatii in beneficiu.
Calcarea acestei dispozitiuni
constitue o grava abatere dela
lege.
Person.alul artisitilc care, cu
sau gird incuviintarea Regiei
Autonome respective, va calch
aceastä dispozitiune, va fi pasi-
bil la prima abatere de pecleapsa
disciplinard, prevd.zutd la art.
71, litera A, No. 6, iar la cea de
a doua abatere se va cere rezi-
lierea contractului.
Teatrele Nationale si Operele
Române vor imprumutd, la ce-
rere, protagonistii celorlalte Tea-
tre Nationale sau Opere Ro-
mano, pentru unul sau mai
multe spectacole izolate, deed, in
acel timp ei nu vor fi indispen-
sabili reprezentatiilor in curs.
Protagonistul detasat va primi
o diurna ce se va fixa. de comun
acorcl, de catre organele compe-
tinte ale Teatrelor sau Operelor
intre care s'au efectuat impru-
mutul de artisti.
Diurna fixatä se va pläti din
bugetul Teatrelor sau Operelor
pe scena carora presteazd ser-
viciile artistul imprumutat.
Teatrele Nationale, cu avizul
conform t3i prealabil al Consi-
liului de Administratie, vor pu-
ted deasemenea imprumuth tea-
 LEG1 DE uNIFICARE. 25 Martie 1931
artist in cursul unei stagiuni
numai pentru o
Ace la$ artist nu va putea fi
imprumutat in cursul unei sta-
giuni, decat unui singur teatru.
86. Veniturile Casei pensiilor
sunt:
a) Retinerile de 10 la sutä din
salariile lunare ale personalu-
lui Regiilor Autonome i conce-
siunilor;
b) Cate o pdtrime din salariul
personalului Regiilor Autonome
concesiunilor in primele dotiä
luni dela cei noui angajati sau
reintrati dupg o intrerupere;
Sporul salariului pe prima
lund a celor inaintati, in mice
mod s'ar face inaintarea, atât
la Regiile Autonome cât si la
concesiuni;
d) Economiile din vacantele
survenite in personalul Regiilor
Autonome;
e) Amenzile aplicate persona-
lUlui Autonome si sala-
riile pierdute pe cale de pena-
litate;
f) Procentele capitalului dis-
ponibil al fondului inalienabil;
g) Retinerile de 5 la sutil din
venitul brut al reprezentatiilor
date pe scena regiilor si conce-
siunilor, cum si din sumele ob-
tinute din inchirierea sälilor
respective;
h) Cota-parte din beneficiul
net anual al Regiilor Autonome,
prevIzutä la art. 36 din prezenta
lege;
Donatiuni, legate, subventii
$i orice alte venituri neprevä-
zute.
j) Jumätate din taxa de 10 la
sutä ce se va aplicà, in mod
obligator, asupra tuturor Mvi-
tatiilor la reprezentatii, emise
de Regiile Autonome ale Tea-
trelor Nationale si Operelor Ro-
ma. ne.
www.digibuc.ro
26495C. Hamangiu, vol. X1X.-16
241
CAPITOLUL
Conditiuni de pensionare pentru per-
sonalul artistic
94. Drepturile la pensiune ale
personalului artistic, se stabi-
lese astfel:
In ce priveste pe artistii dra-
matici, directorii de scenä $i di-
rijorii de Operä, dupl 10 ani Im-
pliniti, serviti cu retineri in-
tr'unul sau mai multe Teatre
Nationale sau Opere Române,
25 la sutä din media salariilor
primite in cei din urmä trei ani
de serviciu.
Pentru fiecare an servit peste
acest termen, se va adäuga un
spor de 3,75 la sutá din aceem
medie, pang. la 30 de ani.
In ceeace priveste pe cântäre-
tii solisti ai Operelor Române,
dupal 10 ani impliniti, serviti cu
retineri la vreuna din Operele
Române, 5 la sutá din media
salariilor primite in cei din
urmil trei ani de serviciu.
Pentru fiecare an servit pes-
te acest termen se va adilugh. un
spor de 5 la sutil, din aceeas
medie, panit la 25 ani.
La stabilirea tuturor pensiu-
nilor, fractiunile mai mici de un
leu se lasä la o parte.
Nici o pensiune nu va puteà
intrece media retributiunilor ce-
lor din urma trei ani si nici nu
va puteä fi mai mare de 20.000
lei lunar, sumä, care se stabi-
leste ca maximum de pensie
96. Se abrogä.
97. Artistul care a cdpiltat o
infirmitate care il face impro-
priu profesiunii sale de artist,
are drept la pensiune, ortcare
ar fi etatea sa, in conditiunile
urmátoare:
a) Dacä infirmitatea s'a pro-
dus in timpul serviciului, dLr
nu din cauza serviciului, artis-
tul va beneficià de pensiune, cu
conclitiunea de a avea 10 aril de
242 LEG! Du UNIFICARE. 25 Martie 1931

serviciu impliniti, cu retineri 102. Pensiile acordate pentru

pentru cassa de pensiuni. cazurile de infirmitate, prevä-
In acest caz pensiunea se va zute la art. 97, nu vor putea de-
stabili potrivit art. 94. plsi in nici un caz maximum
b) Child infirmitatea a fost de 20.000 lei lunar pentru artist
contractath de artist In timpul si 18.000 lei lunar pentru func-
si din cauza serviciului i acea- tionari in genere.
stä. infirmitate II face inapt pro-
fesiunii sale, el are drept, indi- CAPITOLUL IV
ferent de numhrul anilor serviti,
la o pensie de 40 la sutti, din Ajutoare
ultima retributiune, pentru un
timp servit pand la 10 ani, spo- 110. Artistul satt functiona-
rit cu 3 la suth pentru fiecare rul in genere, care va fi pus in
an ce trece peste acest termen. retragere din oficiu pentru in-
Dach infirmitatea care a Ca.- firmitäti care nu sunt datorite
phtat-o il face inapt de orice fel serviciului, Mainte de a aye& 10
de munch, pensiunea se Stahl- ani de serviciu ImplMiti cu re-
leste duph normele dela alini- tineri, are dreptul la un ajutor
atul precedent, fhrh ca aceastä, unic, care se acordh In conditi-
pensiune sh fie mai mica' de 75 unile urmätoare:
la suth din ultima retributiune, Artistul care a servit panä
iar când infirmitatea este ur- la 5 ani inclusiv, cu retineri
marea unui accident intâmplat pentru pensie, are dreptul la un
in serviciu si artistul devine ajutor egal cu salariul pe sase
inapt pentru orice f el de munch luni, iar dach a servit dela 5
pensiunea sa este egalä cu ul- ani pang la 10 ani exclusiv, a-
tima retributie. jutorul va fi egal cu salafiul pe
100. Drepturile la pensie un an;
pentru personalul administrativ,
tehnic si de serviciu al Teatrelor b) Functionarul, In genere,
Nationale si Operelor Române dach a servit phnä la 5 am in-
se stabileste In modul urmätor: clusiv, are dreptul la un ajutor
Pentru un serviciu de 10 ani egal cu salariul pe 3 luni; iar
impliniti, 25 la sutä din media dach a servit dela 5 ani pan&
salariilor primite In ultimii trei la 10 ani exclusiv, la un aju-
ani de serviciu; iar pentru fie- tor egal cu salariul pe sase
care an servit peste termenul de luni.
mai sus se va adoga un spor Prin salariu se intelege sala-
de 3 la suth din aceeas medie, riul brut, bugetar, asupra eh-
pan& la 35 ani. "Ilia se aplich impozitul de 4,40
Fractiunile mai mici ca un la suth si 8,80 la girth'.
leu ce vor rezultà la calcularea 123. Personalul artistic al
pensiilor se lash la o parte. Teatrelor Nationale si Operelor
Maximum pensiei pentru per- Române, aflat in functiune la
sonalul preväzut mai sus se sta- - punerea in aplicare a legii pen-
bileste la 18.000 lei lunar. tru organiza.rea pe baze auto-
101. Dispozitiunile prevhzute nome a Teatrelor Nationale si
la art. 95, 97 si 98 sunt aplica- Operelor Române, care a servit
bile si personalului tehnic si ad- anterior in trupe particulare,
ministrativ. Pentru cazul pre cum si acela care va fi angajat
vazut la punctul a din art. 97, ulterior. Inhuntrul termenului
stabilirea pensiunii se va face de un an dela data publichrii
conform dispozitiunilor art. 100. mentionatci legi, din trupele
www.digibuc.ro
 LEGt DE UNIFICARE. 26 Martie 1931
particulare, va puteä ;n mod ex-
ceptional sa-si valorifice la pen-
sie anii serviti In acele trupe,
cu obligatia de a värsh, in ter-
rnen de cel rnult trei ani dela
publicarea legii din 10 Wile 1930,
la Casa de pensiuni a persona-
lului Teatrelor Nationale si 0-
perelor Române, crelatá prin
aceh lege, retinerile pentru tre-
cut.
In cazul când artistul cAruia
i s"au valorificat la pensie cinci
ani de teatru particular, ar
urtuà sá deviná pensionar ma-
jute de expirarea termenului de
trei ani preväzuti mai sus, In-
treaga sum& datorat& pentru
a coperirea retinerilor cuvenite
Casei de pensii pentru acel
timp, va trebui s& fie vársath
la Casa de pensiuni, inainte de
inscrierea lui la pensie.
Retinerile vor fi calculate,
pentru eel mult 5 ani din urmá,
leändu-se ca bazá salariul pre-
vraut in contractul Incheiat cu
regia sau concesiunea respec-
tiv5, iar pentru cei cari nu au
fast incadrati, cu ocazia pune-
Ili in aplicare a legii din 10 Tulle
1930, ultimul salariu primit dela
Teatrele Nationale sau Operele
Rot/lane.
Prin trupe particulare se in-
teleg acele companii dramatice
sau lirice stabile, cu activitate
artistic& serioasä.
Dovada timpului servit in
trupele particulare se va face,
fie prin certificate liberate de
Academia Românä, pe baza cer-
cetárii cronicelor dramatice sau
afiselor ce se gAsesc In colectia
acelei institutii, fie prin con-
tracte cu data certà.
Membrii orchestrei Operei Ro-
mâne din Bucuresti, care fax
parte si din orchestra fundatiei
Marele Voivod Mihaiu", vor
puted deopotriv& sä-si valorifi-
ce la pensie, pânä la cel mulE
cinci ani, timpul servit la acea
fundatie, värsând retinerile cu-
www.digibuc.ro
243
venite pentru salariul prima
dela Opera Românä.
125. In procesele pendinte
inaintea instantelor judecáto-
rest la data publicárii prezentei
legi i in cari figureaz& Teatrele
Nationale si Operele Române,
fie ca reclamante, fie ca pârite,
precum i in toate litigiile cari
s'ar puteà intentà, având Ins&
cauz& juridic& anterioar& publi-
cArii prezentei legi, Statul prin
Ministerul Muncii, San Atátii si
Ocrotirilor Sociale, directia edu-
catiei poporului, este substituit
de plin drept i va fi citat din
oficiu in Iocul Teatrelor Natio-
nale sau Operelor Române, pre-
luând toate drepturile sau obli-
gatiunile respective.
Dispozitiile din art. 11, litera
h, referitoare la conditiunile de
eligibilitate ale personalului ar-
tistic, cum si cele din art. 94,
100, 101 si 102, nu ating dreptu-
rile dobandite si nu vor fi deci
aplicate decât in viitor.
LEGE
pentru ratificarea aderdrii Românlei la
clauza facultativá a articolului 36 al
statutului Curtii permanente de justitie
internationald
DIN 26 MARTIE 1931'1)
1. Guvernul éste autorizat a
ratificâ aclerarea sa la clauza
facultativá a articolului 36 al
Statutului Curtii rermanente de
Aceastä Lege, dimprcurt5 cu clauza fa-
cultativA a articolului 36 al Sta tutului Curtii
permanente de Justitie internationalä i cu
declaratiunea de aderare a Romdniei, la
dAnsa anexate, s'a votat de Senat in rdinta
dela 4 Fevruarie 1931 vi de Adunarea depu-
tatilor In rdinta dela 7 Martie 1931. Pro-
mulgat cu Decref No. 862/931 si publicat in
Moral. Oficial No. 71 din 26 artie 1931. A
se vedeb. Statutul Curtii permanente de Ju-
stitie internationalä din 19 Ellie 19301a pag.
788, vol. XVIII.
244 LEGI DE UNIFICARE. 28 Martie 1931
justitie internationalg, din 16
Decemvrie 1920.
Se alaturg, la legea de fatil
cOpii i traduceri de pe textul
zisului articol, precum ei de pe
declaratiunea de aderare a Bo-
mâniei.
Textul articolului 36 al Statutulul Curii
permanente de justitie internafionalä
36. Competenta Curtii se In-
tinde asupra tuturor chestiuni-
lor pe cari pártile i le vor su-
pune, precum ei asupra tuturor
cazurilor In mod special previt-
zute prin tratatele ei conven-
titmile in vigoare.
Membrii Societätii ei State le
mentionate in Anexa din Pact
vor put* fie la semnarea sau
ratificarea Protocolului, la care
prezentul act este algturat, fie
ulterior, sä declare cg, recunosc
chiar de acum ca obligatorie
de plin drept ei f o Conven-
tiune specialà, fat5 de orice alt
membru sau Stat care primeete
aceeae obligatie, jurisdictiunea
Curtii asupra tuturor sau unora
din categoriile de diferite ordine
juridice privitoare la:
a) Interpretarea unui tratat;
b) Orice cbestiune de drept in-
ternational;
c) Bealitatea oricArui fapt
care, dacg, s'ar dovedl, ar con-
stitui violarea unui angajament
international;
d) Natura i extinderea repa-
ratiunii, datoria pentru alcarea
unui angajament international.
Declaratiunea aratatä mai sus
va puteâ fi fricutg, pur i sim-
plu, sau cu conditiune de re-
ciprocitate, din partea mai mul-
tora sau a unora dintre membri
sau State, sau pentru un timp
determinat.
In caz de contestatie asupra
chestiunii de a Se eti dacg
Curtea este competentti, Curtea
hotrug.ete.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru ratificarea Tratatului de Aran-
jament Judiciar, de Arbitraj §i de Con-
incheiat la Bucure§ti intre
România i Belgia
DIN 26 MARTIE 1951 1)
Articol unic. Guvernul este au-
torizat a ratifich ei a face sg, se
execute Tratatul de Aranjament
Judiciar, de Arbitraj ei Conci-
liatiune, incheiat la Bucureeti,
intre Bomânia ei Belgia, la S
Iulie 1930.
Se aläturà la legea de fatg.
copie traducere autenticà
ei
dupg suszisul Tratat.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului co-
mercial cu Letonia
DIN 26 MARTIE 1951 2)
Articol unic. Guvernul este au-
torizat a ratifich ei a face sg, se
execute Aranjamentul comercial
Incheiat intre România ei Leto-
nia, semnat la Bucureeti la 23
Octomvrie 1930.
Copie ei traducere de pe zisul
Aranjament se algturg, la legea
de fat A.
1) AceastA Lege, dimpreun5 cu Tratatul
de Aranjament Judiciar. de Arbitraj si Con-
eiliatiune, la dansa anexat, s'a votat de Se-
nat in sedinta dela 4 Fevruarie 1931 si de
Adunarea deputatilor in sedinta dela 7 Mar-
tie 1931. Promulgat cu Decret No. 863/931 si
publicat in Mon it. Oficial No. 71 din 26 Mar-
tie 1931, unde se pot consult-A. A se vedett
si vechea Conventie de arbitrai cu Belgia
din 27 Sept. 1905 la pag. 298 vol. III.
2) AceastA. Lege, dimpreun5 cu Aranja-
mentul comercial la dânsa anexat, s'a vo-
tat de Senat i Adunarea deputatilor in se-
dintele dela 13 si 20 Fevruarie 1931; s'a pro-
mulgat cu Decret No. 864/931 si publicat in
Monil. Oficial No. 71 din 26 Martie 1931,
unde se pot consultà.
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
LEGE
pentru ratificarea Conventiei pentru
executarea sentintelor arbitrale strAine
DIN 26 MARTIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este au-
torizat a ratifich si a face sä
se execute Conventia pentru exe-
cutarea sentintelor arbitrale
straine, facuta la Geneva, la 26
Septemvrie 1927 si semnata de
Romania la 14 Noemvrie 1928,
cu mentiunea cd:
,Guvernul Roman i$1 rezerva
libertatea de a restrânge anga-
jamentul luat la art. 1, la con-
tractele care sunt declarate co-
merciale de dreptul -sau natio-
nal".
Copie $i traducere de pe zisa
Conventiune se alìlturd la legea
(le fatil.
LEGE
pentru ratif. Tratatului de comert §i
navigatiune, en Marea Britanie
DIN 27 MARTIE 1931 2)
Articol unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica $i a face sä
se execute Tratatul de comert
navigatiune, Incheiat Intre
Romania $i Marea Britanie si
Irlanda de Nord, dimpreuna cu
anexele ce cuprinde, semnat la
Aceast5 Lege, dimpreunä cu Conven-
tia la dansa anexat5, s'a votat de Senat in
sedinta dela 21 Fevruarie 1931 de i Adunarea
deputatilor In sedinta dela 6 Martie 1931;
s'a promulgat cu Decret No. 865/931 i pu-
blicat In Mani& Oficial No. 71 din 26
Martie 1931, unde se poate consultà.
2) Aceast5 Lege, dimpreun5 cu Tratatul
de comert i navigatiune la clansa anexat,
s'a votat de $enat in sedinta dela 14 Fe-
vruarie 1931 si de Adunarea depntatilor In se-
dinta dela 6 Martie 1931; s'a promulgat cu
Decret No. 866/931 si publicat In Moral.
Oficial No. 72 din 27 Mantle 1931, A se ve-
deA si vech'ul Tratat de cornert cu Marea
Britanie din 15 Februarie 1906 la pag. 340,
vol. III.
www.digibuc.ro
245
Londra, la 6 August 1930, astfel
cum a fost pus in aplicare in
mod provizoriu prin jurnalul
Consiliului de Ministri No. 1424
din 1930, dat pe temeiul legit
publicate In Monitorul Oficial
No. 12/930.
Copie $i traducere de pe zisul
Tratat se alaturd la legea de
fata.
Tratat In/re România gi Marea Britanie
1. Teritoriile Inaltelor Parti
Contractante, la care se refer&
prezentul tratat, sunt din partea
Maiestatii Sale Regele Roma-
niei, intregile teritorii care con-
stitue Regatul României, iar din
partea Maiestatii Sale Britanice,
Marea Britanie si Irlanda de
Nord, Impreund cu orice terho-
rii asupra carora ar puteà sa
fi fost extins tratatul, conform
articolului 35 sau cu privire la
care, a fost trimisa notificarea
de aplicare, conform articolu-
lui 34.
Expresiunea teritorii", ale u-
neia sau celeilalte Inane Parti
Contractante, va fi considerata
ca Insemnând acele teritorii ale
a celei Inane Parti Contractante,
carora se aplicit tratatul.
2. De drepturile conferite prin
prezentul tratat supusilor Ma-
iestatii Sale Britanice se vor bu-
curb, In mod egal toate persoa-
nele apartinând oricarui terito-
riu aflat sub protectia sau su-
zeranitatea Maiestatii Sale Bri-
tanice, sau cu privire la care
Maiestatea Sa a acceptat un
mandat, a-tat timp cat prevede-
rile acestui tratat au devenit a-
plicabile acelui teritoriu, con-
form dispozitiunilor articolu-
lui 34.
Expresiunea societatile Inal-
telor Parti Contractante" va fi
interpretata, pentru scopurile a-
cestui tratat, in ce prive$te am-
bele Inalte Parti Contractante,
ca referindu-se la societatile cu
246 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
rdspundere 1imitatì i alte so-
cietati, societäti in nume colec-
tiv, asociatiuni si persoane ju-
ridice create cu scop comercial,
financiar, industrial, de trans-
port sau orice alt gen de intre-
prindere, valabil constituite, in
conformitate cu legile in vi-
goare, pe teritoriile Partii res-
pective.
3. Toate vasele cari sunt so-
cotite vase britanice, conform le-
gilor britanice, i toate vasele
cari sunt socotite vase roma-
nesti, conform legilor romanesti,
sunt considerate pentru scopu-
rile acestui tratat ca fiind res-
pectiv vase britanice si romAr
ne$ti.
4. Supusii fiecAreia dintre
Inaltele PArti Contractante vor
aye& dreptul de a intra, cAlätorl
locul pe teritoriile Celeilalte
atilt timp cat vor satisface $i
respecta conditiunile $i dispozi-
tiunile aplicabile la intrarea, cá-
làtoria i ederea tuturor strA-
inilor.
5. In ceeace prive$te verice
taxe, dari, taxe vamale, impo-
zite, contributiuni, cari sunt de
natura taxelor, i mice alte sar-
cini similare, supusii fiecilreia
dintre Inaltele PArti Contrac-
tante se vor bucurà pe
celeilalte Inalte PArti Con-
tractante, relativ la persoana,
proprietatea, drepturile $i inte-
resele lor. precum $i la comer-
tul, industria, profesiunea, ocu-
patiunea lor $i in orice altä
materie, de un tratament $i de
o protectie legalA in orice PH-
vintil nu mai putin favorabilA
cleat aceea acordatA supu$ilor
acelei Pärti, sau supusilor ori
cetätenilor Statului stráin celui
mai favorizat.
Nimic in acest articol nu va
prejudicià asupra dreptului fie-
cAreia dintre Inaltele Párti Con-
tractante de a continua sá pre-
tindá strAinilor wand
pe teritoriul s'au a plàtì taxe de
www.digibuc.ro
inregistrare sau alte taxe simi-
lare.
6. Inaltele Párti Contractante
convin ca in toate chestiunile
privitoare la comert, navigatie,
industrie i orice fel de intre-
prindere, cat $i la exercitarea
profesiunilor sau ocupatiunilor,
in conformitate cu legile in vi-
goare, orice privilegiu, avantaj
sau imunitate, acordatA actual-
mente de oricare dintre Inaltele
PArti Contractante, sau pe cari
le-ar puteb, acorda in viitor va-
selor i supusilor sau cetäteni-
lor oricdrui alt Stat strAin, sA
fie extins, simultan $i necondi-
tionat, fdrA cerere i färA corn-
pensatie, asupra vaselor i su-
pusilor celeilalte Párti, fiind in
intentia lor de a pune rapor-
turile lor, in toate privintele, pe
baza situatiunii Statului strAin
celui favorizat.
7. Supusii fiecäreia dintre
Inaltele PArti Contractante, pe
teritoriile CeleilaTte, vor aveà
deplinä libertate de a dobandi
$i poseda orice fel de proprie-
tate, mobilA sau imobilA, pe care
legile celeilalte Ina lte PArti Con-
tractante permit sau vor permite
sá dobandeascá si sA posede su-
pusii sau cetrttenii oricArui alt
Stat strAin. Ei vor putea dis-
pune de ele prin vanzare,
schimb, donatie, asátorie, tes-
tament sau in orice alt mod,
s5. le dobandeascä prin mo$te-
fire, in conditiuni nu mai putin
favorabile decat acelea cari sunt
sau vor fi stabilite cu privire
la supu$ii celeilalte Inalte Pärti
Contractante, sau supusii ori
cetAtenii celui mai favorizat Stat
strAin.
Ei nu vor fi supusi, in nici
unul din cazurile prevIzute la
aliniatul de mai sus, la nici o
tax0., impunere sau dare de oHce
fel, deosebitá sau mai ridicatá
cleat acelea cari sunt, sau vor
fi aplicabile, supu$ilor celeilalte
Inalte PArti Contractante sou
 LEGI TiE UN1FICARE. 27 Martie 1931 247

supusilor ori cethtenilor celui pentru acest serviciu sau pentru

mai favorizat Stat sträin. executarea acestor functiuni.
Ei vor aveh deasemenea drep- Supusii i societätile uneia
tul sh exporteze in plinh liber- dintre Inaltele Phrti Contrac-
tate proprietatea i imärfurile tante nu vor fi, in nici un caz,
lor in general, si nu vor fi su- supusi pe teritoriul Celeilalte la
pusi in aceastä privinth, nici rechizitiuni militare sau civile,
unei restrictiuni sau nici unei altele decht acelea la care ar
taxe deosebife sau mai ridicate puteh fi impusi supusii sau so-
decât acele la cari sunt supusi, cietätile celeilate Inane Parti
in imprejurhri analoge, supusii Contractante, si li se va acordà,
nationali sau supusii ori ceth- pentru aceasta, plath adequatá,
tenii orichrui alt Stat strhin. care nu va puteà fi in nici un
8. Supusii sau societätile fie- caz inferioará sumelor acordate,
chreia dintre Inaltele Párti Con- in imprejurári similare, supusi-
tractante, pe teritoriile Celei- lor sau so ciethtilor celeilalte
lalte, pot intrebuintà, cu condi- Inalte Párti Contractante. Dea-
tiunea de a se conformh legilor semenea, in toate chestiunile
in vigoare pe acele teritorii, pen- privitoare la rechizitiuni mili-
tru exercitarea comertului lor, tare sau civile, supusii si socie-
orice prepus (agent), pe care Il tátile fiechreia dintre Inaltele
vor gási de cuviintä. Párti Contractante nu vor puteh
Supusii si societhtile fiechreia aveh, pe teritoriile Celeilalte, un
dintre Inaltele Pärti Contrac- tratament mai putin favorabil
tante, pe teritoriile Celeilalte, deal acel care este sau ar pu-
vor aveh liber acces la instan- ted fi acordat supusilor sau ce-
tele judiciare pentru urnahrirea tätenilor, ori societatilor Statu-
apárarea drepturilor lor, Met lui sträin, celui mai favorizat..
alte conditiuni, restrictiuni sau 10. Societätile fiecäreia din-
taxe, in afard de acelea impuse tre Inaltele Phrti Contractante
supusilor i societätilor indi vor fi indreptátite, pe teritoriile
gene, si vor aveh dreptul, ca si celeilalte Inalte Pärti Contrac-
acestia, sh intrebuinteze in toate tante, sh exercite drepturile lor
cauzele, c a advocati, imputer-, aparä in fata instantelor
niciti (attorneys) sau prepusi ai judechtoresti, fie ca reclamanti,
lor, persoane alese dintre acelea fie ca phriti, conform legion a-
admise a exercità asemenea pro- celei Ina lte Pärti.
fesiuni, conform legilor terito- Fiecare dintre Inane le Parti
riilor in chestiune. Contractante se obligh sh, nu
9. Supusii fiechreia dintre punä nici o piedich in calea so-
Inaltele Pärti Contractante, pe cietätilor celeilalte Inalte Pärti
teritoriile Celeilalte, vor fi scu- Contractante, cari ar dorl sä
titi de orice serviciu militar o- exercite pe teritoriile acesteia,
bligator, oricare ar fi, fie in fie prin stabilire de filiale, fie
armath, marina, aeronautich altfel, orice gen de intreprindere
gardä nationalá sau militie, pe care societhtile anonime In
dela executarea oriaror func- nume colectiv, asociatiunile sau
tiuni judiciare, administrative si supusii ori cetrttenii orichrui
municipale, oricare ar fi, in a- alt Stat sträin pot, sau vor pu-
fard de acele impuse de legile teà, exercità in conformitate cu
privitoare la juri. Ei vor fi dea- legile in vigoare.
semenea scutiti de orice contri- Dreptul conferit so cietätilor
butiuni, fie in bani, fie in na- fieareia dintre Inaltele Phrti
turá, impuse ca un echivalent Contractante, de a-si exercita in
www.digibuc.ro
248 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931

mod permanent comertul sau tante, cu scop de a inlesni tra-

industria lor obisnuita pe teri-
toriile celeilalte, va fi supus le-
gilor si regulamentelor cari sunt
sau vor fi in vigoare pe acele
teritorii.
Societätile fiecäreia dintre
Inaltele Parti Contractante vor
beneficia, pe teritoriile Celeilalte,
cu privire la taxe, däri, taxe
vamale, impuneri, contributiuni
cari sunt de natura taxelor,
orice alte sarcini similare, de
un tratament nu mai putin fa-
vorabil deck acel acordat so4,
cietatilor celeilalte Inalte Parti
Contractante.
Tratamentul acordat de catre
fiecare dintre Inaltele Parti
Contractante societätilor celei-
lalte Parti, nu va puteä fi in
nici un caz, mai putin favorabil,
in nici o privintil, deck acel a-
cordat societatilor anonime in
nume colectiv sau asociatiunilor
apartinand Statului strain ce-
lui mai favorizat.
11. Articolele produse sau fa-
bricate pe teritoriile uneia din-
tre Inaltele Parti Contractante,
importate in teritoriile Celei-
lalte, nu vor fi supuse la taxe
deosebite sau mai mari deck
acele platite asupra articolelor
similare, produse sau fabricate
in orice alt Stat strain.
Articolele produse sau fabri-
cate pe teritoriile Maiestätii Sale
Britanice. nu vor fi supuse, la
irnportul lor in Romania, la taxe
de import deosebite sau mai
mari deck taxele minimale,
previlzute pentru articolele si-
milare in legea Tarifului Vamal
Roman, care este sau ar puteä
fi oricand In vigoare.
12. Dispozitiunile articolelor
precedente stabilind acordarea
tratamentului -Statului strain
celui mai favorizat, nu sunt a- Exceptiuni la aceasta regulä
plicabile la: generala stabilita in aliniatele
a) Privilegiile cari sunt sau precedente ale acestui articol,
ar putea fi acordate de catre se pot face numai in caz de:
una din Inaltele Parti Contrac- 1. Prohibitiuni sau restrictiuni
www.digibuc.ro
ficul de frontiera cu tänile li-
mitrofe, inteo zonä nedepasind
15 kilometri de fiecare parte a
frontierii;
b) Aranjamentele speciale cari
ar puteà fi fäcute in chestiuni
tarifare, pentru admiterea in Ro-
mania, de marfitri atribuite
Statului Roman, spre a fi intre-
buintate in intreprinderile Sta-
tului, ca urmare a aranjamen-
telor financiare rezultând din
rasboiul trecut;
cl Drepturile si privilegiile a-
cordate la unul sau mai multe
alte State lirnitrofe, In scop de
a incheià o uniune vamalä.
13. Articolele produse sau fa-
bricate 'pe teritoriile fiecareia
dintre Inaltele Pärti Contrac-
tante, exportate in teritoriile Ce-
leilalte, nu vor fi supuse la taxe
sau däri deosebite sau mai ri-
dicate deck acelea plätite pentru
articolele similare exportate in
orice alt Stat strain.
14. La importul oricarui arti-
col, produs sau fabricat pe teri-
toriile fiecareia dintre Inaltele
Parti Contractante, in teritoriile
Celeilalte Pärti, nu se va men-
tine sau impune nici o prohi-
bitiune sau restrictiune, care nu
va fi deasemenea extinsa asupra
importului acelora$i articole pro-
duse sau fabricate In orice alt
Stat strain.
La exportul vericarui articol
din teritoriile oricäreia dintre
Inane le Parti Contractante in
teritoriile Celeilalte Parti nu se
va mentine sau impune nici o
prohibit iune sau restrictiune,
care nu va fi deasemenea ex-
tinsa asupra exportului de ar-
ticole sirnilare in orice alt Stat
strain.
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
impuse in interesul sigurantei
publice.
2. Prohibitiuni sau restrictiuni
privitoare la traficul de arme,
raunitiuni si instrumente de
rdsboiu sau, in imprejurari ex-
ceptionale, la toate celelalte fur-
nituri militare.
3. Prohibitiuni sau restrictiuni
impuse pentru apärarea sana-
tatii publice.
4. Prohibitiuni sau restrictiuni
impuse pentru apararea anima-
lelor sau a plantelor, cuprinzand
apararea contra bolilor. dege-
nerarii sau disparitiunii lor, cat
masurile luate contra semin-
telor, plantelor i animalelor
datinatoare.
15. Intrucat se pot impune
prohibitiuni sau restrictiuni a-
supra importului sau exportului
oricäror märfuri, Inaltele Parti
Contractante se obliga, in ce pri-
veste permise de import si ex-
port, O. feel tot ce le stá in pu-
tin% spre a asigurà:
a) Ca conditiunile de indepli-
nit si formalitätile necesare pen-
tru obtinerea de atare permise
O. fie aduse imediat la cuno-
stinta publicului, in forma cea
mai clara i cea mai precisa;
b) Ca modul de eliberare a
certificatelor de permise sit fie
cat mai simplu si mai stabil;
c) Ca examinarea petitiilor
eliberarea permiselor petitiona-
rilor sa fie indeplinita cu cat
mai putinä intarziere;
d) Ca sistemul de eliberare a
permiselor sa fie de ash natura
hick sa impiedece traficul de
permise. In acest scop, permi-
sele, and se vor eliberà
trebuie sa cuprinda nu-
mele detinatorului j sa nu
poata fi intrebuintate de vreo
alta persoana;
e) Ca, In cazul and se fixeazá
cote, formalitátile cerute de ca.-
tre tara importatoare sa nu fie
de ash natura incat sa impie-
dece o alocare echitabilá a can-
www.digibuc.ro
249
titätilor de marfä pentru care
importul este autorizat.
Conditiunile In care se elibe-
reaza permisele pentru miirf
rile produse sau fabricate In te-
ritoriile uneia dintre Inaltele
Parti Contractante, importate
sau exportate in teritoriile Celei-
lalte, vor fi tot eat, de favora-
bile ca si conditiunile in care
se acorda permise in cazul ori-
ciírui alt Stat strain.
16. Dispozitiunile acestui tra-
tat, privitoare la prohibitiuni sau
restrictiuni la import sau export,
nu se aplica comertului de o-
pium si alte substante, cuprinse
acum sau in Niitor in cadrul
Conventiei Internationale a 0-
piumului, semnatä la Geneva,
la 19 Fevruarie 1925, fiind in-
teles ca acest comert va rämâne
supus legilor i regulamentelor
in vigoare pe teritoriile Inaltelor
Parti Contractante 1).
17. Taxele interne percepute
in cuprinsul teritoriilor fiecäreia
dintre Inaltele Parti Contrac-
tante in beneficiul Statului, au-
toritatilor locale sau corporatiu-
nilor, pe märfuri, produse sau
fabricate in teritoriile celeilalte
PArti, nu vor fi deosebite sau
mai mari cleat taxele percepute
in imprejurari similare pe roar-
f uri analoage de origina natio-
nalii, cu conditia ca in nici un
caz aceste taxe sa nu fie mai
impovárátoare cleat taxele per-
cepute in imprejurari similare
pe márfuri analoage apartinand
oriciirui alt Stat strain.
18. Inaltele Parti Contrac-
tante recunosc, in ceeace pri-
veste tratamentul voiajorilor
comerciali si al mostrelor, sa-si
acorde reciproc, pe teritoriile
lor, toate inlesnirile si privile-
guile indicate in Conventia Inter-
nationald privitoare la Simplifi-
,) A se veda Legea pentru combaterea
abuzului cu stuneliante, din 25 April 1921t
la pag. 1048, vol. XVXVI.
250 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
carea Forma litatilor Varna le,
serunata la Geneva, la 3 Noem-
vrie 1943.
Orice alte inlesniri sau privi-
legii acordak de vreuna din
Parti orichrui alt Stat strain,
ou privire la voiajorii comerciali
Sail la mostre vor fi extinse ne-
conditionat i asupra celeilalte
Pärti.
19. Masurile luate de Inaltele
Parti Contractante pentru regu-
larea i dirijarea traficului
peste teritoriile kr, vor inlesnl
liberul tranzit pe caile ferate
sau pe cáile navigabile, pe liniile
in serviciu, prielnice tranzitulut
international. Nu se va face nici
o distinctie, bazata pe nationa-
litatea persoanelor, pavilionul
vaseIor, locul de origina, plecare,
intrare, iesire sau destinatie, sau
pe orice imprejurari privitoare
la proprietatea marfurilor sau
a vaselor, träsurilor si. vagoa-
nelor de märfuri, sau a oiled-
ror alte mijloace de transport.
Pentru a asigura aplicarea
dispozitiunilor de mai sus, Inal-
tele Parti Contractante vor au-
toriza tranzitul prin apele lor
teritoriale conform conditiunilor
rezervelor cari sunt in uzantä.
Traficul in tranzit nu va fi
supus la nici un fel de taxe spe-
ciale cu privire la tranzit (in-
clusiv intrare si, iesire), afara
de acele taxe cari au numai de
scop sa acopere cheltuelile de
supraveghere si de administrare,
necesitate de acest tranzit.
Dispozitiunile precedente nu
vor afectà In nici un fel legile
vamale privitoare la tratamen-
tul marfurilor in tranzit, nici
regulamentele privitoare la mar-
futile cari sunt supuse unei
taxe interne sau unui monopol
de Stat. Tranzitul unor aseme-
nea marfuri, frisk nu va fi stan-
jenit mai mult decat este nevoie
pentru a asigura ca, in cazul
and ar ramane marfuri in te-
ritoriile uneia dintre Inaltele
www.digibuc.ro
Parti Contractante, taxele interne
sä fie percepute i monopolul sà
fie asigurat.
Nici una din Inaltele Parti
Contractante nu va fi obligatä,
prin acest articol, sa mijloceasa
tranzitul pasagerilor a aror
intrare in teritoriile sale este
interzisä, sau a märfurilor pro-
hibite la import sau export, pen-
tru motive, fie de sanatate pu-
blica sau sigurantä, fie ca o
precautie contra bolilor de plante
sau de animale.
Pentru scopurile acestui arti-
col, persoanele, bagajele $i mar-
furile, precum l vasele, träsu-
rile sau vagoanele de märfuri $i
alte mijloace de transport, se
vor socoti in tranzit peste teri-
toriile uneia dintre Inaltele
Parti Contractante, and trece-
rea peste aceste teritorii, cu sau
Yard transbordare, depunere in
antrepozite, rupere de incärcare
sau schimbare in modul de
transport, reprezinta numai o
portiune de alatoria completä,
care incepe si se termina clin-
colo de frontiera Partii peste
teritoriul chreia se face tranzi-
tul.
20. Fiecare din Inane le Pärti
Contractante va permite impor-
tul sau exportul tuturor mar-
furilor ce pot fi legalmente im-
portate sau exportate, precum
si transportul de pasageri, dela
sau catre teritoriile kr respec-
tive pe vasele celeilalte Parti;
aceste vase, cu incärcatura si
pasagerii kr, se vor bucura de
aceleasi privilegii ca si vasele
nationale cu incaratura si pa-
sagerii kr, sau vasele oricarui
alt Stat strain cu incarcatura
si pasagerii kr, si nu vor fi
supuse nici unei taxe sau im-
puneri deosebite sau mai mari
cleat ele.
21. In tot ce priveste statio-
narea, Incärcarea $i descärcarea
vaselor in porturile, docurile,
radele i bazinele teritoriilor
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
Inaltelor Parti Contractante, nici
un privilegiu sau inlesnire nu
poate fi acordat de una din
Parti vaselor vreunui alt Stat
strain sau vaselor nationale,
care sa nu fie In mod egal acor-
dat vaselor Celeilalte Parti, de
ori i unde ar veni, i oricare ar
fi destinatia lor.
22. Cu privire la taxele de
tonaj, de port, de pilotaj, far,
carantina sau alte taxe sau im-
puneri analoage, oricum denu-
mite, percepute in numele sau
in beneficiul Guvernului, a func-
tionarilor publici, particularilor,
corporatiunilor sau stabilimen-
telor de orice natura, vasele fie-
carei Ina lte Parti Contractante
vor beneficia, in porturile teri-
toriilor Celeilalte, de un trata-
ment cel putin tot atat de fa-
vorabil ca acel acordat vaselor
nationale sau vaselor vreunui
alt Stat strain.
Toate taxele si impunerile
percepute pentru uzul porturilor
maritime trebuesc publicate, In
forma cuvenita, inainte de in-
trarea lor in vigoare. Aceeas dis-
pozitiune se va aplich i legilor
speciale i regulamentelor pri-
vitoare la porturi. In fiecare port
maritim, autoritatea portului va
tine la dispozitia tuturor per-
soanelor interesate, un tablou
al darilor si impunerilor In vi-
goare, precum si o copie a legi-
lor speciale si a regulamentelor.
23. Dispozitiunile acestui tra-
tat, referitoare la concesia reci-
proca a tratamentului national,
In chestiunile de navigatie, nu
se apnea, cabotajului, cu privire
la care supusii i vasele flea-
reia dintre Inaltele Parti Con-
tractante vor beneficià pe teri-
toriile Celeilalte de un trata-
ment tot atat de favorabil ca
acel acordat Statului strain ce-
lui mai favorizat.
In cazul in care cabotajul ori-
careia dintre Parti ar fi exclu-
siv rezervat vaselor nationale,
www.digibuc.ro
251
vasele celeilalte Parti vor aye&
totus dreptul de a merge dela
un port la celalalt, cu scopul,
fie de a descarch. intreaga sau
o parte din incarcatura lor ori
pasagerii adusi din stráinatate,
fie de a incärca Oitreaga ¡ori
o parte din incarcatura lor, sau
pasageri cu destinatie
Atare vase, deasemenea, In ca-
zul In care fac comert cu loca-
litatile In afará de limitele ca-
botajului, astfel rezervat, nu
vor fi impiedecate de a trans-
porth, intre doua porturi ale te-
ritoriilor primei Pärti, pasageri
detinand bilete de tranzit sau
mail& consignata pe baza de
conosamente de tranzit, catre
sau dela localitäti in afará de
susmentionatele limite, i aceste
vase vor beneficia in timpul exe-
cutarii acestui transport, Im-
preuna cu pasageril si incärca-
turile lor, de toate privilegiile
acordate prin acest tratat.
24. Dispozitiunile acestui tra-
tat, referitoare la acordarea tra-
tamentului national sau al tra-
tamentului Statului strain celui
mai favorizat, nu se aplica va-
selor Inaltelor Parti Contra c-
tante In ce priveste:
1. Pescuitul in apele teritoriale
ale Inaltelor Parti Contractante;
2. Aplicarea de másuri sp e-
ciale pentru incurajarea navi-
gatiunii nationale prin subven-
th;
3. Privilegiile acordate clubu-
rilor de sporturi de apa;
4. Exercitarea serviciului por-
turilor maritime, radelor i pla-
jelor, inclusiv pilotajul, remor-
cajul, salvajul i asistenta In
caz de pericol.
Dispozitiunile acestui tratat nu
vor Impiedecà Guvernul Roman
de a rezerva pentru vasele ro-
mânesti, apartinand Statului, in
intregime sau in parte, o zona
special& in porturile sale, pentru
stationarea (mouillage) acestor
vase si pentru folosirea, In
252 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
aceastä zona, de instalatiuni spe-
ciale pentru aprovizionarea lor
cu combustibil si pentru antre-
pozitarea si manipularea mär-
furilor pe care le transportä,
hind inteles, insä, cä aceastä
dispozitiune nu va fi interpre-
tatá in ash fel incât sti lipseascä
vasele britanice de inlesniri re-
zonabile pentru continuarea ac-
tivitätii lor.
25. Independent de dispozi-
tiunile acestui tratat, nici una
dintre Inaltele Phrti Contrac-
tante nu va fi tinutä sá admitá
ca vasele celeilalte Párti sä par-
ticipe la navigatia in apele in-
terioare cari nu sunt internatio-
nalizate, atät timp cat aceste
ape nu vor fi fost deschise pen-
tru vasele orichrui alt Stat sträin
nelimitrof.
26. Orice vase apartinând fie-
cáreia dintre Inaltele Pärti Con-
tractante cari ar fi silite din
cauza vremei sau a unui acci-
dent de a se adhposti inteun
port pe teritoriul celeilalte Párti,
vor aveä dreptul sä-si repare a-
variile acolo, sd-si procure toate
proviziile necesare i sä iasá din
nou la larg, färä a pläti alte
tail decal acelea pe cari le-ar
pläti intr'un caz similar un vas
national. Insä, in cazul in care
comandantul vasului comercial
ar fi silit sá dispung de o parte
din marfa sa pentru a-si aco-
peri cheltuelile sale, .el va fi
obligat sä se conforme regula-
mentelor si tarifelor localitätii
in care s'ar aflà.
DacA un vas al uneia dintre
Inane le Pärti Contractante ar
esuà sau ar naufragia pe coa-
stele teritoriului Celeilalte, acest
vas si orice parte din el, toate
mobilele si accesoriile lui, pre-
cum si toate bunurile si márfu-
rile salvate de pe el, inclusiv
acelea care ar fi fost aruncate
in mare, sau sumele rezultate
in caz de vânzare, precum
toate documentele gäsite pe bor-
www.digibuc.ro
dul unui astfel de vas esuat sau
naufragiat, vor fi predate pro-
prietarilor unor asemenea vase,
bunuri sau márfuri, letc., sau
agentilor lor la cerere. In caztil
când nu sunt asemenea pro-
prietari sau agenti la fata locu-
lui, atunci vasul, bunurile, mär-
furile, etc., mentionate, vor fi
predate, in mäsura in care ele
sunt proprietatea unui supus
sau a unei societäti a primei
dintre Inaltele Párti Contrac-
tarite, functionarului consular
al acelei Phrti, in a cárui zoná
a avut loc naufragiul sau esua-
rea, daca au fost reclamate de
cätre aceasta in termenul fixat de
legile celeilalte Inalte Pärti Con-
tractante; acest functionar con-
sular, proprietarii sau agentii
vor plati numai cheltuelile oca-
zionate de conservarea proprie-
tatii, precum si cheltuelile de
salvare sau altele, care ar
fi fost de plätit inteun caz si-
milar de naufragiu sau esuare
al unui vas national.
Inaltele Párti Contractante
sunt insä de acord ca märfurile
salvate sä nu fie supuse la plata
nici unei taxe vamale, decât
dacti au fost trecute prin vama
pentru consum intern.
In cazul in care un vas este si-
lit din cauza vremei sá se refu-
gieze, esueazá sau naufragiazd.,
functionarul consular respectiv
este autorizat in lipsa proprie-
tarului, comandantului sau
vreunui alt agent al proprieta-
rului, sau dacä acestia sunt
prezenti si o cer, sä ia mäsuri
pentru a da ajutorul necesar co-
nationalilor säi.
27. Fiecare dintre Inane le
Pärti Contractante va aye& drep-
tul sá numeascä consuli gene-
rali, consuli, vice-consuli si a-
genti consulari cu resedinta in
orasele porturile din teritoriile
celeilalte Párti, in care asemenea
reprezentanti ai oriarei alte
natiuni pot fi admisi de guver-
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
nele respective. Acesti consuli
generali, consuli, vice-consuli
agenti consulari, insa, nu vor
intrá in functiune decat dupd
aprobarea si admiterea lor, in
formele uzuale, de &care guver-
nul pe lânga care sunt
Autoritatile-consulare ale uneia
dintre Inaltele Parti Contrac-
tante vor beneficia pe teritoriile
celeilalte Värti, de aceleasi drep-
turi oficiale, privilegii si scutiri,
cu conditia reciprocitatii, care
sunt acordate, sau vor fi acor-
date acelora$i functionari ai
oricarui alt Stat strain.
28. In tot ce priveste admi-
nistrarea averilor persoanelor
decedate, orice drept,
avantagiu sau imunitate, care
a fost sau care va fi fost acor-
dat de catre Inaltele Pärti Con-
tractante functionarilor consu-
lari ai oricarui alt Stat strain,
se vor extinde imediat si necon-
ditionat functionarilor consulari
ai celeilalte Inane Parti Con-
tractante.
29. Eunctionarii consulari ai
uneia dintre Inaltele Parti Con-
tractante, cu resedinta pe teri-
toriile Celeilalte, vor primi dela
autoritatile locale ajutorul ce li
se poate acordà conform legii,
pentru prinderea marinarilor ci-
vili dezertori de pe vasele Inaltei
Parti Contractante, afarä de
supusii celeilalte Inane Part.
30. Supusii si societätile fie-
careia dintre Inaltele Parti Con-
tractante vor aveä pe teritoriile
Celeilalte, acelea$i drepturi ca
supwii sau societätile acestei
Inane Pärti Contractante, in ce
prive$te patentele de inventiuni,
märcile de fabrica, numele co-
merciale, desenurile $i copy-
rightiul pentru lucrarile arti-
stice si literare, dupa indeplini-
rea formalitätilor prescrise de
lege.
31. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante se angajeazä sá
ia toate mäsurile legislative Si
www.digibuc.ro
253
administrative necesare, spre a
asigurh märfurilor produse sau
fabricate pe teritoriile celeilalte
Parti, o protectie eficace in con-
tra oricaror forme de concu-
renta neloialä in tranzactiuni
comerciale $i in special cu sco-
pul de a reprimh si a impiedech,
prin confiscare si prin alte mij-
loace potrivite, irnportul, expor-
tul, distributia, vânzarea ori
oferta spre vanzare, a tuturor
produselor purtând asupra lor,
pe ambalajul sau Inveliul lor
obisnuit sau pe facturile respec-
tive, mice tiara, name, expresii
sau inscriptiuni, cari sunt so-
cotite sii dea direct sau indirect
o indicatie falsa asupra origi-
nei, tipului, naturii sau carac-
teristicelor speciale a asemenea
márfuri.
Este bine inteles dispozi-
tiunile acestui articol nu impun
nici o obligatie de a confisch
marfuri in tranzit.
Procedura de ancheta $i apli-
carea mäsurilor mentionate mai
sus, se vor executh pe terito-
riile fiecareia dintre Inaltele
Parti Contractante, in conformi-
tate cu legislatia interna a fie-
carei Parti, fie in urma initia-
tivei autoritatii oficiale cuvenite,
fie la cererea persoanelor sau
asociatiilor interesate in protec-
tia unei anumite industrii, prin
intermediul reprezentantilor lor
legalmente calificati.
Cu privire la marfuri, cari au
fost importate in teritoriile u-
neia dintre Inaltele Parti Con-
tractante sau cArora li s'a apli-
cat in aceste teritorii o marcá
sau o denumire, autoriatile
competinte ale acelei Fárti vor
decide care denumiri, aviind in
vedere caracterul lor generic,
nu cad sub prevederile acestui
articol.
32. Inaltele Párti Contrac-
tante sunt de acord sii aplice
in raporturile lor reciproce, pe
teritoriile lor, dispozitiunile:
254 LEG! DE UNIFIEARE. 27*Martie 1931
1. Conventiunilor i statutelor
incheiate la Barcelona in 1921,
cu privire la libertatea de tran-
zit si a cáilor navigabile de in-
teres international 1).
2. Conventiei si statutelor in-
cheiate la Geneva in 1923 cu pri-
vire la formalitatile vamale
cnile ferate.
33. Inaltele Pärti Contrac-
tante convin ca orice diferend.
care s'ar putea ivi Intre ele,
cu privire la potrivita interpre-
tare sau aplicare a oricáreia
dintre dispozitiunile prezentului
tratat, kliA, fie supus hotdririi
Curtii Permanente de Justitie
Internationalá dela Haga.
Totus, orice diferende ce s'ar
putea ivi cu privire la trata-
mentul märfurilor sau la apli-
carea dispozitiunilor referitoare
la chestiunile tarifare sau la
navigatiune si care necesittt o
solutiune imediatk vor fi su-
puse, la cererea uneia dintre
Inaltele Parti Contractante, unui
Tribunal arbitral, constituit pen-
tru fiecare litigiu i compus din
3 membri, dintre care fiecare
din Inaltele Párti Contractante
va numl unul, iar al treilea va
fi desemnat de comun acord
de ambele Pärti Contractante
sau, in lipsa unui acord, de ea"-
tre Pre$eclintele Curtii Perma-
nente de Justitie Internatio-
nalk
Deciziunile acestui Tribunal
vor fi definitive si vor aveh
forte. obligatorie.
34. Maiestatea Sa Britanic va
putek prin Reprezentantul Sdu
la Bucuresti, sá anunte dorinta
Sa ca prezentul tratat sa se a-
plice oricärei Colonii sau Protec-
torat britanic sau oricarui terito-
riu sub mandat administrat de
Guvernul Säu din Regatul-Unit
al Marei Britanii i Irlandei de
Nord; si dela data acelei instiin-
tári, tratatul va intra In vigoare
1) A se vedett conventia ratificatá prin h ges
din 13 Ianuarie 1925 la p. 960, vol. XIII-X IV.
www.digibuc.ro
intre Romania $i teritoriul spe-
cificat in aceasta in$tiintare.
In ceeace prive$te mice ase-
menea teritoriu, cu privare la
care prezentul tratat va fi fost,
facut aplicabil conform acestui
articol, fiecare dintre Inaltele
Párti Contractante va avea drep-
tul sä denunte aplicarea acestui
tratat, in orice moment, prin-
tr'un preaviz de 6 luni.
35. Prezentul tratat va puteà,
Prin consens mutual, fi extins,
cu orice modificari asupra cä-
rora s'a cAzut de acord, astfel
incat sa fie aplicabil 1ntre Ro-
mania si oricare dintre Domi-
nionurile Autonome ale Maie-
stätii Sale Britanice (inclusiv
mice teritoriu sub mandat ad-
ministrat de Guvernele acestor
Dominionuri) sau India, prin-
tr'un schimb de note intre Gu-
vernul Roman si Guvernul ori-
cdrui atare Dominion sau al
Indiei.
Dupá expirarea unui termen
de 2% ani dela intrarea in vi-
goare a prezentului tratat, fie-
care dintre Inaltele Parti Con-
tractante, poate, printr'un pre-
aviz de 6 luni, denunth aplica-
rea tratatului intre Romania $i
oricare teritoriu asupra caruia
a fost extins, conform aliniatului
I al acestui articol.
36. Atata vreme cat in orice
teritoriu inclicat la articolele 31
$i 35, care nu este legat prin
tratatul de fatä, märfurile pro-
duse sau fabricate in Romania
vor beneficià de un tratament
tot atat de favorabil ca acel a-
cordat märfurilor produse sau
fabricate in orice altá tará
sträing, märfurile produse sau
fabricate in acest teritoriu vor
benefica in Romania in mod
complet $i neconditionat de tra-
tamentul Statului sträin celui
mai favorizat.
Maiestatea Sa Regele Roma-
niei va aveä totus dreptul prin-
tr'un preaviz, In scris, de 6 luni,
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
sa denunte oricând aplicarea a-
cestui articol cu privire la ori-
care dintre Dominionurile Au-
tonome ale Maiestatii Sale Bri-
tanice sau India.
37. Prezentul tratat va fi
ratificat i ratificarile vor fi
schimbate la Bucuresti cat mai
curand posibil. El va infra in
vigoare imediat dupa schimbul
ratificarilor si va fi obligator
timp de 3 ani dela data acestui
schimb de ratificari.
In cazul in care nici una din-
tre Inaltele Parti Contractante
nu va fi instiintat cealalta
Parte, cu 6 luni inainte de expi-
rarea suszisului termen de 3
ani, de inten,iunea sa de a de-
nuntà tratatul, el va ramane in
vigoare pana, la expirarea unui
termen de 6 luni dela data la
care s'a dat preavizul de denun-
tare.
In lipsa unei dispozitiuni ex-
prese in acest sens, un aviz dat
conform alineatului II al aces-
tui articol nu va afecta valabi-
litatea tratatului cu privire la
relatiunile dintre Romapia
orice teritoriu asupra caruia s'a
extins tratatul conform dispozi-
tiunilor articolului 35.
Drept care, susnumitii pleni-
potentiari au semnat prezentul
tratat si au depus sigiliile lor.
Facut in dublu exemplar la
Londra, in ziva de 6 August,
1930, atât in limba roman's'. cat
$i in cea engleza, ambele texte
fiind autentice.
LEGE
pentru ratit. Aranjamentului comercial
provizoriu, cu Sued la
DIN 27 MARTIE 1931 1)
Articol
Uni.C. Guvernul este
Aceastä Lege, dimpreunä co Aranja-
mentul comercial provizoriu la dansa ane-
xat, s'a votat de Senat to edinta dela 22
Decemvrie 1930 si de Adunarta deputatilor
In Sedinta dela 6 Martie 1931; s'a promul-
www.digibuc.ro
255
autorizat a ratifich si a face sa
se execute Aranjamentul comer-
cial provizoriu incheiat intre
Romania si Suedia i semnat
la Bucuresti, la 26 Iu lie 1930,
astfel cum a fost pus in aplicare
prin jurnalul Consiliului de Mi-
nistri No. 1.421/1030, dat pe te-
meiul legii promulgate prin
inaltul decret regal No. 2.387/1930
si publicat in Monitorul Oficial
No. 142 din 30 Iunie 1930.
Copie si traducere de pe zisul
Aranjament se alatura la legea
de fata.
LEGE
pentru ratif. Aranjamentului comer-
cial provizoriu, cu Jugoslavia
DIN 27 MARTIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face sä
se execute Aranjamentul comer-
cial provizoriu, impreuna cu a-
nexele sale, incheiat intre Ro-
mânia si Jugoslavia la 4 Au-
gust 1930, astiel cum a fost pus
in aplicare in mod provizoriu
prin jurnalul Consiliului de Mi-
nistri No. 1.419/930, dat pe te-
meiul legii promulgate prin
inaltul decret regal No. 2.387/930,
publicat in Monitorul Oficial .
No. 142 din 30 Iunie 1930.
Copie i traducere de pe zisul
Aranjament si de pe anexele
se alatura la legea de fata.
gat cu Decret No. 867/931 $i publicat In
Ilfonit. Oficial No. 72 din 27 Martie 1931,
unde se poate consulta.
1) Aceastä Lege, dimpreunä cu Aranja-
mentul comercial provizoriu $i anexele sale
la dânsa aläturate, s'a votat de Senat In se-
dinta de/a 22 Decemvrie 1930 si de Aduna-
rea deputatilor In Sedinta dela 6 Martie 1931,
s'a promulgat cu Decret No. 868/931 si pu-
blicat In Monit. Oficial No. 72 din 27 Mar-
tie 1931, unde se poate consultà.
256 LEG( DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
REGULAMENT
general al serviciului telefonic
urban §I interurban
DIN 27 MARTIE 19311)
CAP1TOLUL
Dispozifiuni generale
(In cuprinsul regulamentului
si tarifului Societatea Anonimd
Románd. de Telefoane va fi indi-
catá prin denumirea Socie-
tatea").
1. Dispozitiunile previlzute in
acest capitol se aplica orichnd
nu se gdsesc prescripliuni spe-
ciale contrarii.
2. Prezentul regulament va fi
pus in vigoare, impreund cu
noul tarif telefonic, de indatd ce
ambele vor fi fost aprobate, con-
form prevederilor art. XII al
contractului-lege din 3 lulie
1930 2) i vor fi aplicabile tuturor
serviciilor i instalatiilor procu-
rate de catre societate sau care
ar fi conectate direct sau indi-
rect cu reteaua societätii, in
afard de cazurile pentru care
contractul-lege de concesiune
sau prezentul regulament pre-
vád, in mod expres, contrariul.
3. Societatea nu va fi tinutä
sà acorde serviciu telefonic gra-
tuit sau taxe reduse, cleat in
cazul celor 200 numere urbane
gratuite, prevazute expres la
art. XXI, paragraful 7, din con-
tractul-lege din 3 Iu lie 1930 si
in cazul reducerilor in favoarea
R. A. P. T. T. si a Presei, sta-
Mite prin scrisoarea din 20 Iu-
nie 1930, adresatd Ministerului
de Comunicatii i Lucrári Pu-
Mice de cdtre d-1 K. Stockton.
') Acest Regularnent, aprobat cu J. C. M.
sub No. 282/931, s'a publicat In .Monit,
Oficial, No. 72 din 27 Marbe 1931.
") A se vedek Legea pentru desvoltarea
si perfectionarea serviciului telefonic din
4 Lille 1930 la pag, 538, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
Societatea insii, ii rezerva
dreptul de a reduce orice taxe,
prevdzute in tarif, in anumite
cazuri speciale i duph apre-
cierea Societdtii.
In conformitate cu dispoziti-
unile contractului-lege de conce-
siune Societatea se obligd, atht
timp cât conditiunea stipulatá
la art. XXI, paragraful 2, va fi
revizuiascd taxele
prevAzute in tariful anexat pre-
zentului regulament, la cererea
Ministerului de Comunicatii
Lucrári Publice, dach se va pu-
tea dovedì cd conditiunile art.
XX (ultimul pasaj) si art. XXI,
paragraful 1, nu sunt indepli-
nite. Revizuirea se va face, in
acest caz, conform art. XII din
contractul-lege. Societatea, In
conformitate cu prevederile con-
tractului-lege, va putea oricâncl
cere revizuirea tarifului anexat
prezentului regulament, conform
art. XII, dacil conditiunea sti-
pulatd, in art. XXI, paragraful
2, nu a fost
4. Cererile de abonament se
fac pe formularele Societdtii.
Oricine semneazd asemenea ce-
reri se obliga ad accepte in totul
dispozitiunile din regularnent
tarif.
5. Contractul pentru serviciul
telefonic, intervenit intre Socie-
tate i abonat, poate fi oricänd
denuntat de &are abonat, prin-
tr'un preaviz in sells de eel pu-
tin 15 zile. Orice modificari ale
regularnentului sau tarifului vor
schimbh, in mod automat, pre-
turile i conditiunile serviciului
telefonic.
6. Oriee instalatiuni sau ser-
vicii accesorii, cerute de abonat
neprevazute in acest regula-
ment i in tariful anexat, se vor
face de Societate pe baza unui
deviz si tarif special.
7. Orice taxe de abonament
se vor percepe de Societate, an-
ticipat, semestrial, trimestrial
sau lunar, la alegerea Societd-
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
tii, afar& de cazurile speciale
specificate In mod expres.
8. Taxele pentru convorbiri
interurbane se vor plgti la es-
rerea Societätii.
9. Pentru mice fel de abona-
ment (afara, de serviciul de se-
zon sau temporar) care, din ori-
ce cauzä, va durh mai putin de
3 luni, abonatul va trebui
pläteasa, in afarä de taxele de
infiintare, o sum& egalh cu co-
stul abonamentului pe aceste 3
luni. Se vor scade, insh, orice
sume pe care abonatul le-ar fi
plhtit Societätii, in contul abo-
namentului respectiv. In cazul
serviciului semi-public (vezi art.
47) se va plh'tI, in locul abona-
mentului ipe 3 luni, garantia
pentru aceste 3 luni.
10. Din momentul apliarii
prezentului regulament, pe baza
dreptului de monopol al Statu-
lui pentru instalatiunile si ex-
ploatarea telefoniei, drept trans.
mis Societätii prin contractul-
lege de concesiune, toate insta-
latiunile telefonice de orice lei,
circuitele, etc., In leghtura cu
reteaua Societhtii, se vor pro-
curb, de dare Societate i vor
rämâne proprietatea ei. Abona-
tul este dator a se folosi de ele
cu ingrijire, neavând permisiu-
nea de a adAugh, modifich sau
conectà nici un fel de aparataj
care nu a fost furnizat de Socie-
tate sau de a Intrerupe sau
firele sau aparatele, in a-
far& de cazurile and Societa-
tea si-a dat, in mod expres i In
scris, consimtinantul. Stria-
ciunile constatate din vina abo-
natului vor cäda, In sarcina
lui. La terminarea contractului
de serviciu abonatul va pune la
dispozitia Societätii intreaga in-
stalatie i aparatajul In bung
stare, tinându-se, bineinteles,
seam& de uzajul lor normal.
Orice taxe de abonament din
tariful anexat cuprinde: locatia ca serviciile sau aparatajul, fur-
nizat de ea, sá fie subinchiriate
aparatajului si a liniei, serviciul
www.digibuc.ro
257
telefonic propri zise, intretine-
rea, reparatiile i Inlocuirea a-
paratelor i liniilor defecte, and
defectarea provine dintfun uzaj
normal.
11. Societatea va aveh drep-
tul, fie sh suspende provizoriu
serviciul, fie sä-1 desfiinteze de-
finitiv, ridiand instalatiile
aparatajul, de ale ori se va
face dovadh c. instalatia tele-
fonia a fost folositä in alte sco-
puri cleat cele prevAzute in
contractul dintre Societate si a-
bonat; deasemenea in cazuri de
neplath a taxelor respective sau
in caz de nerespectare a dispo-
zitiunilor prezentului regula-
ment.
12. Societatea va puta ori-
and, In urma unei cereri ofi-
ciale i In scris a Ministerului
de Interne, 131 Intrerupl, tern-
porar sau definitiv, serviciul te-
lefonic al oricitrui abonat.
13. Personalul Societatii in-
sárcinat cu operatiunile respec-
tive, In baza biletelor de identi-
tate eliberate de Societate, va
aveh liber acces la locuintele a-
bonatilor, in ore convenabile,
spre a instal* a inspectà, reparh
sau ridia aparatele i diferitele
instalatiuni, at si spre a ridich
bani, acolo unde sunt instalate
cutii cole cto are.
14. Fiecare abonat Ii ia de-
pliná pentru Plata
tuturor taxelor provenind din
folosinta postului Ban.
15. Posturile Societätii nu
pot fi folosite decht de abonai,
impreuná cu membrii famiiei
persoanele cari au domiciliul
In aceeas locuintä; iar in ce pri-
veste profesionistii, comercian-
tii, etc., numai de agentii, repre-
zentantii i functionarii
Aceastä dispozitie nu se apliel
serviciului public si semi-public.
16. Societatea nu va permite
268 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
de cdtre abonat unei terte per-
soane.
17. Se numeste convorbire
orice conversatiune in-
tre douse, posturi conectate la
ceeas retea telefonia localL
Unitatea unei convorbiri lo-
cale este de 5 minute; orice frac-
tiune In plus socotindu-se ca o
noul unitate de convorbire.
111 Se numeste convorbire
interurband", orice conversati-
une intro cloud, posturi cari nu
sunt conectate la aceas retea
localä.
Unitatea initiald a unei co a-
vorbiri interurbane este de 3 mi-
nute; and durata conversati-
unii depdseste 3 minute, taxarea
se face pe minut, in afar& de
exceptiunea prevdzutd, la capi-
tolul XII.
19. Societatea Ii rezervd
dreptul de a schimbk dupd ne-
voile serviciului, numärul sau
numerele de telefon ale posta-
lui sau posturilor de telefon,
precum i denumirea centralei
telefonice de care depind postu-
rile.
CAPITOLIII, II
Aplkarea tarifultd urban
20. Tariful urban se va aplich
integral si fárd exceptie:
a) Tuturor serviciilor telef o-
nice de orice fel ce au fost co-
nectate cu reteaua societätii,
fnainte de aprobarea prezentu-
lui regulament i tarifului a-
nexat, dar numai din momentul
and Ministerul de Comunicatii
Lucrári Pub lice, prin directo-
rul serviciului tehnic sau loctii-
torul sàu, va fi constatat a re-
teaua din care fac parte servi-
cille respective a fost renovatl,
In conformitate cu programul
planurile de constructie pentru
localitatea vizatd, planuri su-
puse Ministerului de Comunica-
tii i Lucrari Pub lice, in confor-
www.digibuc.ro
mitate cu art. XVI, alin. 4 din
contractul-lege. PAnd atunci, a-
ceste servicii telefonice vor fi
supuse vechiului tarif P. T. T.,
integral, adia fArd reducerile
ce existau in el, reduceri ce sunt
anulate, conform art. 3 al pre-
zentului regulament.
Pentru constatarea prevázutd,
mai sus, Societatea va instiintd,
prin scrisoare recomandatd, Mi-
nisterul de Comunicatti i Lu-
cari Pub lice, cu 15 zile inainte
de data and intentioneazd, sä
aplice noul tarif, serviciului te-
lefonic urban al localiatilor in
chestiune. Daa societatea nu
primeste aspunsul Ministerului
de Comunicatii i Lucrári Pu-
blice, in termen de 15 zile dela
comunicare, va aplice localitd-
tii respective noul tarif, fárd
nici o alta formalitate.
Noul tarif se va aplice, in orice
caz i In mod automat tuturor
serviciilor telefonice urbane din
intreaga tea, la terminarea lu-
carilor preväzute in programul
de investitiune pe 5 ani al sa-
cietätii, conform art. XVI al con-
tractului-lege de concesiune;
b) Tuturor serviciilor telefo-
nice ce vor fi instalate sau co-
nectate pentru prima oat% cu
reteaua societätii, dui:A aproba-
rea regulamentului i tarifului
anexat;
c) Tuturor serviciilor telefo-
nice conectate cu reteaua socie-
CAW, Inainte de aprobarea pre-
zentului regulament i tarifului
anexat, din momentul and abo-
natul respectiv va cere, i socie-
tatea va execute lnlocuirea unei
instalatiuni, proprietatea lui, cu
instalatia societätii. Se specified
cá schimbarea unei instalatiuni,
provenitá din transformarea u-
nui post telefonic, din manual
in automat, sau vice-versa, nu
va fi consideratá ca o instalatie
noud, in ceeace priveste vechit
abonati. Deasemenea inlocuirea
unui aparataj defect la vechii
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
abonati, când apartine societätii,
printr'un aparataj nou, nu va
implica aplicarea noului tarif.
21. Toate retelele urbane te-
lefonice din cuprinsul tärii se
impart In urmatoarele 6 cate-
gorii:
Categoria I: retele locale cu
mai mult de 10.000 abonati.
Categoria II: retele locale cu
3.001 pang la 10.000 abonati.
Categoria III: retele locale cu
801 pang la 3.000 abonati.
Categoria IV: retele locale Cll
301 pand la 800 abonati.
Categoria V: retele locale cu
51 pänä la 300 abonati.
Categoria VI: retele locale cu
1 pâna la 50 abonati.
22. Taxele de abonament,
stabilite prin tariful ordinar
pentru fiecare categorie din cele
de mai sus, se vor aplich numai
in cuprinsul urmatoarelor raze,
so cotite pentru fiecare localitate
dela centrala telefonica respec-
tivd, iar pentru Bucuresti dela
cercul militar:
Reza de 5 km pentru retele lo-
cale cu mai mult de 5.000 abo-
nati.
Razä de 4 km pentru retele lo-
cale cu 1.001 pang la 5.000 abo-
nati.
Razg de 3 km pentru retele lo-
cale cu 201 'Ana la 1.000 abo-
nati.
Razd de 2 km pentru retele lo-
cale cu 1 pan& la 200 abonati.
Aceste raze definesc, ceeace se
numeste in acest regulament
tarif Cercul tarifului ordinar".
23. In exteriorul acestor
cercuri, abonamentele telefonice
vor fi oferite numai pe baza u-
nui sistem de linii rurale (vezi
art. 31) sau In schimbul unei
taxe kilometrice, stabilita la art.
49 si care se adauga la taxele
tarifului ordinar ale categoriei
respective.
www.digibuc.ro
259
CAPITOLUL
Garantii pi depozite
24. Societatea va puteh cere
solicitantului de serviciu telefo-
nic sau abonatilor, de câte ori
va crede de cuviinta, depunerea,
drept garantie, a unei sumo sta-
bilite de societate, ins& care nu
va puteh trece de costul normal
al serviciului respectiv, pe timp
de 6 luni. In cazuri necesitând
constructiuni speciale costisi-
toare, societatea nu va face in-
stalatiunile respective cleat pe
baza unui contract, pe timp de-
terminat
25. Aceastä garantie se va
puteh modifich in ash fel inat
sà corespunda totdeauna redu-
cerilor sau majorärilor tarifu-
lui in vigoare.
26. Depunerea unei asemenea
garantii nu scuteste pe abonati
de obligatia de a se conforma,
regulamentului so cietätii, in
special in ce priveste termenele
de plan: a taxelor respective.
CAPITOLUL IV
Serviciul telefonic urban
27. Existä patru categorii de
serviciu telefonic urban: de do-
miciliu, comercial, semi-public
si public.
Categoria de tarifare a servi-
ciului telefonic urban este deter-
minata prin intrebuintarea ce Ii
o dä abonatul. (In acest capitol
se trateazä numai despre ser-
viciul de domiciliu si comercial).
28. Se considera serviciu co-
mercial":
a) Orice serviciu telefonic in-
stalat la societäti, intreprinderi,
cluburi, biurouri, prävalii, ho-
teluri, pensiunf, spitale sau in-
stitutiuni de orice fel;
b) Orice serviciu telefonic in-
stalat acolo uncle abonatul Isi
exercitä, profesiunea sau mese-
ria, sau la care se aflä conectat
un post suplimentar, care ar in,
260 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
tit In categoria posturilor co-
merciale;
c) Orice serviciu telefonic al
unui abonat care cere inscrierea
in cartea de telefon pentru nu-
mitrul respectiv a profesiunii,
meseriei sau comertului pe care
11 exercitA;
d) Serviciul comercial pe li-
nie individualti, prestat autori-
tAtilor publice, va fi supus ta-
xelor reduse prevAzute In tarif,
la rubrica AutoritAti publice".
Se We leg prin autoritäti pu-
blice", orice institutiuni cari Isi
derivA veniturile exclusiv din
bugetul Statului, judetului sau
al comunei, orice regii publice
si case autonome ale Statului,
Infiintate pe baza legii pentru
organizarea si administrarea pe
baze comerciale a intreprinderi-
lor si avutiilor publice 1). Servi-
ciile auxiliare, specificate la ca-
pitolele: V, VI si IX, folosite de
catre autoritAti publice, vor be-
neficitt de o reducere de 10 la
sutA asupra tarifelor lunare
preväzute la aceste capitole;
e) Serviciul comercial pe linie
individualA sau comunä la doi
abonati, prestat medicilor, den-
tistilor, advocatilor si ingineri-
lor, al aror telefon se aflA in-
stalat la domiciliu, and Isi exer-
citA profesiunea ia domiciliu.
e numai dacä acesti profesio-
nisti nu exercitg. la acelas domi-
ciliu alte ocupatiuni decAt aceea
indicatä, va fi supus taxelor
reduse, prevAzute In tarif sub
rubrica: Liber-profesionisti".
29. Se considerä serviciu de
domiciliu":
a) Orice serviciu telefonic pe
linie individualA sau comunA la
doi abonati, folosit pentru uzul
propriu, instalat In cuprinsul
locuintei abonatului, In camere
de hotel sau pensiune si care nu
1) A se vedeà Legea pentru administrarea
pelbaze comerciale a tntreprinderilor ei a-
vutiilor publice, din 16 Martie 1929 la pag.
243, vol. XVII,
www.digibuc.ro
ar intrà In categoriile de mai
sus;
b) Orice serviciu telefonic in-
stalat pentru uzul propriu, In
grajdtri sau garaje particulare,
chiar cand acestea nu aunt In
limitele aceleasi proprietäti In-
chise.
30. In interiorul cercurilor
tarifului ordinar, societatea va
procurà serviciu telefonic ur-
ban, comercial sau de domiciliu,
In urmätoarele conditiuni teh-
nice:
a) Linie individualA $i anume
o legAturA directa, individualA,
de fiecare abonat, intre postul
lui principal si centralA;
b) Linie comunA la 2 abonati
si anume douti posturi princi-
pale cu numere diferite in cartea
de telefon, legate printr'o sin-
gurA linie cu centrala. Postu-
rile nu pot, In acest caz, vorbi
simultan, cererea de atre o
terta persoanA a uneia dintre
cele cloud numere nu declan-
seazA deat soneria la postul
respectiv, MIL InsA a WA legl-
tura cu celdlalt post comun.
Serviciul de linie comunä la 2
abonati, cu tariful respectiv, va
fi prestat la cerere de atre so-
cietate, chiar In cazul and nu
ar existh In acelas moment al
doilea abonat.
31. In exteriorul cercului ta-
rifului ordinar, societatea va
prestà serviciul telefonic urban,
comercial sau de domiciliu, in
urnaltoarele conditiuni:
a) Linii individuale sau linii
comune la doi abonati ca cele
de mai sus, insA supuse condi-
tiunilor aditionale dela art. 49.
Tariful acestor servicii va fi pre-
vAzut pentru serviciile dela art.
30, plus o taxA kilometricA, so-
cotitA dela limita cercului res-
pectiv si pang la postul telefo-
nic, astfel cum se prevede la
art. 49;
b) CAnd Societatea va crede
de cuviiniä, va puteh presth un
 LEGI DE UN1FICARE. 27 Martie 1931
serviciu telefonic, pe baza de
colectivä rurall i anume:
mai multe posturi principale,
legate print'o singurrt linie cu
centrala urbanä. In acest caz nu
se socoteste taxa kilometria
pentru distanta dintre limita
cercului tarifului ordinar i pos-
tul telefonic respectiv;
c) In localithtile unde Societa-
tea nu crede de cuviinth a in-
stal& serviciul de linii colective
rurale, arätate mai sus, va puteh
totus, in mod exceptional, pro-
curb. instalatiunilor particulare
leghturh cu centrala urbanä,
and aceste instalatiuni deser-
vesc numai persoane particulare
sunt de o calitate satisfäch-
toare, in urmEttoarele conditi-
uni:
1. Abonatii construesc, intre-
tin si aunt proprietarii traseuri-
lor i circuitelor dintre postu-
rile lor i reteaua locall a So-
ciethtii. Punctul de leghturh va
fi pe limita cercului tarifului or-
dinar si se va fixh de chtre So-
cietate.
2. In asemenea cazuri apara-
tajul posturilor poate fi proprie-
tatea abonatilor sau poate fi
inchiriat dela Societate. Intreti-
nerea aparatajului va fi in sar-
cina abonatilor si se va face fie
direct de atre abonat, fie de
catre Societate, In contul lui.
CAPITOLUL V
Posturi suplimentare
32. Se numeste post supli-
mentar, orice post derivat in
mod permanent dintfun post
principal sau legat la o centralh
particulara, conectath cu re-
teaua societätii.
33. Societatea va infiinth,
la cerere, posturi suplimentare
la orice fel de instalatie telefo-
nia principalá, in afar& de in-
stalatiile prevhzute cu cutii co-
www.digibuc.ro
261
lectoare, la care nu se pot co-
necth posturi suplimentare.
34. Posturile suplimentare
sunt supuse acelorasi conditiuni
de instalatie si de intrebuintare,
specificate la art. 15 si 16, ca
posturile principale si nu se ad-
mit pentru uzul tertilor.
35. Nunahrul posturilor su-
plimentare ce pot fi legate la o
centrala particularh, este neli-
mitat. Dintr'un post principal,
cu linie individuald, se pot de-
rivh maximum 3 posturi supli-
mentare cu sonerie i un al pa-
trulea, MA, sonerie. Dinteun
post principal cu linie comunä
la doi abonati, se poate derivh
un singur post suplimentar cu
sonerie de fiecare abonat. Din-
tr'un post principal cu linie co-
lectiva la mai multi abonati, nu
se poate derivh deal un singur
post suplimentar fat% sonerie,
de fiecare abonat.
36. Taxa lunard pentru pos-
turi suplimentare derivate va
cuprinde costul leghturii lor cu
postul principal, and sunt in-
stalate in acelas imobil. Child
nu sunt instalate in acelas imo-
bil, se vor percepe In plus taxele
preväzute la art. 50.
CAPITOLUL VI
Centrale particulare
37. Se numeste Centrall
particularh", orice sistem de
schimbätor instalat pe proprie-
tatea abonatului, la care se
leagh un numär oarecare de
posturi suplimentare si care este
in leghturh cu reteaua socie-
tätii, astfel ca posturile supli-
mentare sh poath comunich eat
intre ele at i prin centrala so-
cietätii cu alte posturi exte-
rio are.
Taxele de mai jos aunt pentru
instalatiuni de tipuri normale,
furnizate de Societate. Societe.-
tea va puteh Ins& furnizh j ser-
262 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
vicit1 exceptional in conditiuni
ce se Or stabill, in fiecare caz,
de comun acord.
38. Societatea procura In
mod normal urmatoarele patru
sisteme de centrale particulare:
Clasa A. Sistem de schimbtitor
pentru uz in legatura cu retele
automate sau baterie centralä,
cu o capacitate maxima de 12
Hull suplimentare si 3 linii prin-
cipale in spre centrala Socie-
tätii.
Clasa B. Sistem de schimba-
tor, baterie centrala, pentru uz
in legatura cu retelele de orice
fel, cu o capacitate mai mare
de 12 linii suplimentare.
Clasa C. Sisteme de schimba-
tor pentru uz in legittur& cu re-
tele baterie Iocala, cu capacitate
Clasa D. Sistem de schirnbätor
automat, pentru uz in legäturti
cu retele de orice fel, cu diferife
c ap a citati.
39. Serviciul manipulärii la
centralele particulare priveste
pe abonat i trebuie sä se fad,
conform uzantelor Societätii.
40. Energia necesara se pro-
cur& de Societate Mr& platä, cu
exceptifle prev&zute in tarif.
41. Se procura de fiecare post
de operator al schimbätorului,
fiira taxä suplimentara, un a-
parat telefonic pentru operator,
iar in sectoarele telefonice auto-
mate se furnizeazä un disc pen-
tru fiecare post de operator,
acolo unde discurile sunt nece-
sere pentru stabilirea legdturii
cti centrala,
42. Societatea va pute& fur-
niza linii principale de legdturti
dintre centralele particulare
centralele Societatii fie de tip
in sens Unic", adica numai
pentru iesire sau numai pentru
intrare, fie de tip in ambele
'directiuni", adieä slat pentru
intrare cât i.pentru ieire.
Taxele prevazute in tarif pen-
tru asemenea linii se vor apnea
www.digibuc.ro
mimai cand centrala particu-
aflä In interiorul cer-
cului tarifului ordinar.
Când centrala particulara se
aflä in afarà de cercul tarifului
ordinar, tariful va fi acelas,
plus o tax& kilometrica socotitä
dela limita cercului respectiv
panä la centrala particularä,
astfel cum se prevede la art. 49.
43. Taxele preväzute in tarif
pentru posturi telefonice legate
la o centralti particular& se vor
aplich numai claca postul se
aflä in aceeas cladire cu cen-
trala particulara.
Daca postul suplimentar nu
se afl& In aceeas cltidire cu cen-
trala particularä se va plati o
tax& aditionalä in conformitate
cu art. 50.
44. Societatea va puteä. pro-
cura o linie de intercomunicatie
dintre dou& centrale particulare,
in schimbul taxei lunare pentru
fiecare cap de linie, prevazutä
in tarif.
In cazuri cand ambele capete
ale liniei de intercomunicatie
sunt in cuprinsul aceleeasi clà-
did, nu se va percepe nimic in
plus pentru linie.
In cazuri insa, când se gäsesc
diferite, se va pláti
pentru linie, in conformitate cu
tariful specificat la art. 50.
CAPITOLUL VII
Serviciul telefonic public
45. Un telefon public este un
post instalat de Societate pen-
tru uzul publicului si la care se
percepe o taxä de fiecare con-
vorbire.
Societatea se obliga sa insta-
leze in locuri accesibile publi-
cului un numär suficient de
posturi publice, care sä satisfac4
cerintele justificate ale publicu-
lui, având insa dreptul de a de-
cide asupra pecesitätii si am-
plasamentului acestor posturi.
 LEGI DE UNIF1CARE. 27 Martie 1931
CAPITOL UL VIII
Serviciul telefonic semi-public
46. Serviciul telefonic semi-
public se instaleazA spre a satis-
face nevoile publicului in urnag-
toarele puncte:
a) La cerere, pe proprietdti
particulare, unde dupd aprecie-
rea SocietAtii, ar existh o nece-
sitate oarecare de serviciu tele-
fonic din partea publicului, insd
nu suficientA spre a justifich in-
stalarea unui serviciu public;
b) Acolo unde serviciul tele-
fonic pe bazd de abonamente
s'ar intrebuinth in contra pre-
vederilor art. 15 al prezentului
regulament,
47. Serviciul semi-public se
instaleazA pe baza unui contract
intre ambele párti. Orice con-
vorbire prin posturi semi-pu-
blice se taxeazd ca i convorbi-
rile publice, adia pe bazd de
unitäti de convorbiri. Persoana
care obtine InsA instalarea unui
post semi-public, trebuie sA ga-
ranteze Societatii o anumitd
rentabilitate zilnia pentru ser-
viciul urban, de fiecare post,
dupg cum se prevede in tarif.
Rentabilitatea postului se va
socoti pe mijlocia unei perioade
de cel putin 10 zile. Perceperea
taxelor se va face periodic si
and Societatea va crede de cu-
viint
Când postul semi-public se
aflA in afarl de cercul tarifului
ordinar se va percepe o taxA a-
ditionalá kilometria, in confor-
mitate cu art. 49, taxá ce se va
Odd de catre persoana garantá
a postului semi-public.
CAPITOLUL IX
Aparate speciale f/ auxiliare
48. Societatea va puteh fur-
nizh, la cerere, aparatajul spe-
www.digibuc.ro
263
cial mai jos arátat, in afarA de
cel normal.
1. Microfoane de piept cu
cascá si receptor pentru uz in
legAturá cu centralele p arti-
culare.
2. Cordoane ?rle legáturA, de
lungime speciald, pentru apa-
rate de masä.
3. Telefoane portative, prize
fise. Societatea va puteh pro-
curb, telefoane portative in ur-
mátoarele conditiuni:
a) De tip normal, prevAzute
cu cordon si fire, numai acolo
uncle vor fi derivate dintr'un
post principal cu serviciu de
linie individualA si de categoria
posturilor comerciale sau de do-
miciliu, sau unde vor fi legate
de o centrald particulard;
b) LegAtura telefonului porta-
tiv cu linia principalA se va
face printr'un sistem de prizA
care se va instal& de cátre So-
cietate la cererea si conform do-
rintei abonatului, insä numai
cu conditia ca sA se afle in -a-
celas imobil cu postul principal
sau centrala particulard. Socie-
tatea va hotári In fiecare caz,
dupd imprejurArile tehnice, care
este maximum de prize ce se
pot instalh pe o linie.
4. Societatea va procura pen-
tru telefoane cerute de abonat
in anumite locuri, in care ar
fi expuse la intemperii sau alte
conditiuni anormale, cutii de
fier, apárátoare.
5. Societatea va procurk la
cerere, cdsti, receptoare, la ori-
care aparat telefonic.
6. Societatea poate furnizà, so-
nerii de tip normal si de tip
mare, acolo unde conditiunile
tehnice de constructie si de in-
tretinere o ingAduesc.
Societatea va puteh presth, la
cerere, orice- fel de servicm sau
aparataj telefonic neprevAzute
in prezentul regulament, in baza
taxelor ce se vor stabill de co-
mun acord intre párti.
264 LEW DE UNIFICARE. 27 Martie 1981

CAPITOLUL X sau schimbare, si se adaug& la

Taxe kilometrice fa legaturä cu ser-
taxele tarifare normale.
vial& urban
Ca exceptiuni:
a) Inlocuirea unui telefon
manual printr'un telefon cu disc
49. Taxele lunare kilometrice se va execut& far& taxe;
stabilite In Tarif se inteleg pen- b) Inlocuirea tipului sau mo-
tru serviciu de linie individual& delului aparatului telefonic se
sau de linie la 2 abonati, pre- face färA, tax& and e vorba:
stat in afar& de cercurile ta- 1. Orice Mlocuire a unui apa-
rifului ordinar, definite la art. - rat telefonic pentru care se per-
23 si numai cand serviciul res- cepe in acelas moment si o tax&
pectiv poate fi infiintat far& de mutare.
constructiuni speciale. (Pentru 2. Orice inlocuire %cut& din
orice constructiuni noui se vor initiativa SocietAtii i ca ur-
aclaug& taxe de instalatie spe- mare a transformárii sistemu-
ciale). lui manual In automat, etc.
De ate ori un abonat al unei Orice schimbäri, In tipul sau
se gäseste Intr'o regiune modelul oricárui alt aparataj
pentru care se aplica o tax& ki- telefonic, executate la cererea a-
lometric& si se foloseste singur bonatului, se vor supune unei
de ace& linie, neexistand proba- taxe speciale, dup& caz, care
bilitatea de a se gag alti abo- Ins& nu va trece de pretul de
nati in ace& regiune in cursul cost al materialului plus ma-
unui an, i se va aplic& tariful nopera.
de linie individualä. Societatea Ii rezervA dreptul
Nu se percep taxe kilometrice exclusiv de a executh orice mu-
pentru linii colective rurale tAri de instalatii i aparate
(art, 31). furnizate de ea. Cand se dove-
50. Taxele lunare stabilite In deste ca s'a fäcut o mutare ne-
tarif sunt aplicabile liniilor de autorizatä a instalatiei sau a-
legAtur& dintre posturi supli- paratelor, de cAtre un abonat
mentare si postul principal sau sau terti, se percepe o taxA. e-
centrals. particulará, liniilor de gal& cu cea cerutd de Societate,
intercomunicatie dintre 2 cen- pentru o asemenea lucrare.
trale particulare, etc., and ca-
petele de linie nu se aflA In T axe pentru cons tructiuni
aceeas clädire. Ele nu sunt cal- spectate
culate cleat pentru servicii care
pot fi infiintate Mr& construe- 1. Cand costul instalArii ser-
tiuni speciale. Pentru orice con- viciului sau aparatajului este
structiuni noui, se vor adiiuga excesiv, din cauza unor condi-
taxe de instalatie speciale. tiuni anormale, precum i cand
instalarea unui serviciu In lo-
CAPITOLUL XI calitäti IndepArtate sau nedes-
voltate, necesitA lungimi mari
Taxe de Infiintare, coastructiuni spe- de fir aerian sau alte construe-
ciale, mutäri sau will/7766,4 tiuni anormale, cat i acolo
unde serviciul i instalatia este
51. Toate taxele de infiintare, cerutá numai pentru -Limp scurt,
mutäri, etc., stabilite in tarif se se va percepe In afar& de taxele
vor plan (afar& de cazurile con- lunare obisnuite i taxe speciale
trarii expres specificate), tn sub form& de taxe lunare, sau
momentul cererii de infiintare taxe de instalatie, sau ambele.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
Astfel de taxe aditionale se vor
stabili dela caz la caz. Taxele
speciale prevazute ad nu se a-
pile& inlauntrul cercului tarifu-
lui ordinar, afará numai dacá
serviciul se presteaza in condi-
tiuni extraordinare sau pentru
seurt timp.
2. In cazurile cand abonatul
doreste un tip special de insta-
latie sau aparataj care nu a
fost prevazut in acest regula-
ment i pe care Societatea Il va
putea procura, taxa va fi cel
mult egala cu costul de fumi-
zare al serviciului sau apara-
t ajului cerut.
CAPITOLUL XII
Serviciul interurban
52. Normele de mai jos i ta-
xele previtzute in tarif vor intra,
in vigoare dupa ce Societatea va
fi instalat urmatoarele circuite
aditionale interurbane:
1. Trei circuite Bucuresti-T1-
misoara.
2. Trei circuite Bucuresti-0-
radea-Mare, cari vor deservl
Cluj ul.
3. Trei circuite Bucuresti-Cer-
nauti, cari vor deservi si Iaii
si Chi 0.116111.
4. Un circuit Bucuresti-Brasov.
Constatarea efectuarii insta-
latiunilor de mai sus se va face
de catre Ministerul de Lucrari
Pub lice si Comunicatii, prin di-
rectorul serviciului tehnic sau
loctiitorul
1. 0 convorbire telefon la te-
lefon" este o convorbire obis-
nuita /Titre postul de chemare
postul cerut si se considerä
efectuata dupa ce a raspuns
postul cerut.
2. 0 convorbire persoana la
persoana", este o convorbire in-
tre o anumita persoana, la po-
stul de chemare i o anumitá
persoanit la postul cerut, si se
considera efectuata numai dup5,
www.digibuc.ro
265
ce se pun in comunicatie am-
bele parti.
Cand postul persoanei cerute
nu va raspunde, nu se va per-
cepe nici o taxa.
Cand postul persoanei cerute
raspunde, insa persoana ceruta
nu este disponibilk se va per-
cepe asupra postului de che-
mare o taxa de informatie. A-
ceastä tax5, nu se va percepe
daca ulterior s'a stabilit comu-
nicatia. Când comunicatia 1ntre
ambele persoane a fost stabilita,
se platesc taxele prevazute In
tarif.
3. 0 convorbire la orâ
este o convorbire persoana la
persoana, care se efectueaza
ins& la o anumitá orá indicata
de persoana care doreste con-
vorbirea. Tariful va fi acelas
ca si pentru convorbirile per-
soanä la persoana.
4. 0 convorbire cu aviz" este
o convorbire persoana la per-
soand, care necesitä Insá Intre-
buintarea unui curier, deoarece
persoana ceruta nu are telefon.
Tariful va fi acelas ca i pentru
convorbirile persoana la per-
soana, plus o taxa fixá pentru
curier.
5. Pentru convorbirile telefon
la telefon", cerute Intre orele 21
si 7, se va aplich tariful redus
de noapte.
Pentru convorbirile persoana
la persoana" nu se va face nici
o reclucere.
53. Tablourile din tarif arata:
taxele ce se vor percepe pentru
fiecare convorbire de o duratá
de 3 minute sau mai putin,
taxa pentru fiecare minut sau
fractiune ce trece de 3 minute
taxa de informatiuni ce se
percep, conform punctului 2
dela art. 52.
54. Societatea va putea fur-
niza, dupà," posibilitate, serviciu
telefonic interurban, pe bazá de
abonament, intre localitáti si
posturi si la zile si ore stabilite
266 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931
dinainte. Asemenea abonamente
se pot face numai pentru cel
putin 5 convorbiri sAptämânal
in zile cliferite i pe o perioadd
de minimum o lunä.
Unitatea de convorbire pentru
serviciu interurban la abona-
ment este aceh prevAzutä prin
contract. Orice perioadä supli-
mentard va fi taxatä pe minut,
dupà tariful interurban ordinar,
fgrä. reduceri.
CAPITOLUL XIII
Serviciu de sezon
55. In statiunile climaterice
balneare, precum si In orice
alte localitati unde cererea pen-
tru serviciu telefonic exista mai
ales in timpul sezonului sau
pentru o perioacIA scurtä, nu se
vor face instalatiuni telefonice
deat pe 'mza de abonamente,
pe termen minimum de 7 luni,
Societatea putând sà cearä plata
anticipat.
CAPITOLUL XIV
Serviciu temporar
56. Societatea poate organizà,
un serviciu telefonic temporar
pentru expozitii, bazaruri, thr-
guri sau alte ocaziuni similare,
pentru perioade ce nu Intrec 4
säptämäni, In conditiunile sta-
bilite In tarif.
CAPITOL UL XV
Suspendahea temporara a serviclutuí
57. Serviciul telefonic de do-
miciliu sau comercial, fie cu
linie individualä, fie cu linie co-
mung. la 2 abonati, se va putea,
suspendh de atre societate, la
cererea abonatului, In urmg-
toarele conditiuni:
1. Pe tot timpul and serviciul
se a,fla suspendat, societatea va
face o reducere de 50 la sutä
www.digibuc.ro
din taxa aferenth postului prin-
cipal
2. In ceeace priveste taxele a-
ferente posturilor suplimentare
sau ale oriciirui altf el de apara-
taj sau serviciu auxiliar, nu se
va face nici o reducere.
3. Reinfiintarea postulti sus-
pendat se va face cu un preaviz
de 10 zile In mod gratuit.
CAPITOLUL XVI
Instalatiuni telefonice particulare
Oricine poate infiinth, färä
autorizatiunea societätii o retea
telefonicA particularä, neconec-
tatà cu reteaua telefonicä a so-
cietätii, In cuprinsul proprietd-
tii sale, cu conditiunea sä nu
traverseze sau sä, nu urmeze
vreun drum sau alt teritoriu
public. De Indatä, insá, ce re-
teaua particularä va iesi din
cuprinsul proprietätii respective
sau va traversh drumuri sau
teritorii publice, va fi nevoie de
autorizatia societätii.
Societatea va puteh autorizh,
and prin aceasta nu s'ar cauzà
vreun prejudiciu cau concurentä
serviciului societätii, infiintarea
unei asemenea retele particulare,
neconectate cu reteaua societätii,
construite i intretinute de
atre proprietarul ei.
59. Societatea va puteh dea-
semenea da cu chirie oricAror
persoane, Intreprinderi, etc.,
orice mijloace de intercomuni-
catie particularä telefonia; ea
va puta deci, pe bazä, de con-
ventiuni speciale, construi ea
insäsi asemenea retele neconec-
tate cu reteaua societätii, pe
tont propriu, Ingrijind de intre-
tinerea lor i prestând serviciu
telefonic particular, in conditiu-
nile stabilite de comun acord
cu beneficiarul serviciului.
60. Posturile unei retele par-
ticulare nu sunt admise a co-
respunde cu reteaua societätii.
 LEGI DE UNIFICABE. 27 Martie 1931 267

In caz, rash, chncl proprietarii nic al societätii, i pe baza unei

unei asemenea instalatiuni par- conventiuni speciale.
ticulare, cer ca s'a fie conectati Ad. art. 30. Pentru serviciile
cu reteaua societAtii, societatea prevhzute la art. 30 al regula-
va puteh efectuh legâtura ce- mentului i tinându-se seam&
ruta, numai daca socoteste eä de categoriile retelelor prevhzute
nu se aduce prin aceasta nici la art. 21, tariful lunar va fi
un prejudiciu serviciului telefo- urmh'torul:
CATEGORIA RETELEI
I II III IV V VI

Serviciul comercial
Linie individual& . . . . 1.000 925 850 650 500 400
comund la 2 abonati . . 850 775 700 500 400 300
Autoritáti publice linie indivi-
dual& 900 850 775 575 450 350
Liberi profesionisti linie
vidualá . . . . . . . 850 775 700 525 425 350
Liberi profesionisti
abonati . . . .....
linii la 2
700 650 600 450 375 300

Serviciu de domiciliu

Linie individual& . . . . . . . 600 570 500 425 350 300

comunä la 2 abonati . . . 450 425 400 350 300 250
Ad. art. 31. Tariful lunar pentru posturile dela art. 31, alin. b
al regulamentului va fi urmbitorul:
CATEGORIA RETELEI
I II III IV V VI

Serviciul comercial linie co-

lectivh, rural& . . . . . . . 600 550 500 425 350 300
Serviciul de domiciliu linie co-
lectivä ruralbi 425 400 375 300 250 200
Tariful lunar pentru serviciul preväzut la art. 31, alin. c-, al regula-
mentului va fi de lei 100 de fiecare post, fixându-se Ins& un mini-
mum colectiv de lei 600 de fiecare linie.
Ad. art. 36. Pentru posturile suplimentare prevazute la art. 36 al
regulamentului, tinandu-se seam& de categoriile retelelor enumärate
In art. 21 al regulamentului, taxa lunard, va fi:
CATEGORIA RETELEI
I II III IV V VI

Serviciul comercial 225 200 200 175 175 175

y» de domiciliu . . . . 175 150 150 125 125 125
www.digibuc.ro
268 LEGI DE ÚNIFICARE. 27 Marne 1931

Ad. art. 38. Pentru centrale batorului, socotindu-se de fiecare

particulare de diferitele clase linie, ate lei 205.
prevazute la art. 38 al regula- Tarifele de mai sus se inteleg
mentului, tarifele lunare vor fi atat pentru posturile comerciale
urmatoarele: cat i pentru cele de domiciliu.
Ad. art. 40. Energia necesará
iiput centralei particulare centralelor particulare, se pro-
curá de societate, färä platä, cu
Clasa A urmátoarele exceptiuni:
a) Curentul de apel, necesar
Taxa lunara pentru o aseme- schimbätorului principal al unei
nea centralä particulará este de centrale particulare, se procura,
lei 1000. acolo uncle exista instalatii de
Clasa B ale Societatii, pentru suma de
lei 350 pe lund, in afará de taxele
Tariful lunar pentru o aseme- kilometrice cari s'ar apnea liniei
nea centrala particulara este ur- de legaturá cu centrala, când
mätorul: depaseste cercul tarifului ordi-
De fiecare schimbator, cu o nar. Cánd instalatia cuprinde eel
capacitate de 13-50 linii supli- putin 2 hnii principale de le-
mentare, lei 2000. gatura sau cel putin 20 de po-
De fiecare 50 linii, capacitate sturi suplimentare, curentul de
aditionalä sau fractiune, pentru apel va fi gratuit, in afara de
acelas post de operator, lei 300. taxa kilometricá, acolo uncle se
aplica;
Clasa C b) Nu se va percepe nici o taxa
pentru curentul de apel al unui
Tariful lunar pentru asemenea schimbator secundar, situat in
schimbator, va fi de fiecare aceeas cládire cu un schimbl-
schimbätor, cu o capacitate pana tor principal, claca acesta este
la 10 linii suplimentare, lei 700. prevraut cu curent de apel. Cu-
De fiecare 5 linii aditionale, rentul de apel, pentru un schim-
lei 200. bator secundar, situat in altä
ciao:lire, cleat schimbátorul prin-
Clasa D cipal, se procura, fie percepan-
Tariful lunar pentru asemenea du-se taxa aplicabila unui
schimbätor, inclusiv schimbato- schimbator principal, in aceleasi
rul auxiliar manual, pentru o- conditiuni, fie percepandu-se
perator va fi: taxa, conform tarifului liniilor
Cu serviciu de iesire manual% de intercomunicatie dintre douä
dupii capacitatea schimbätorului, schimbátoare, atata timp cat
socotindu-se de fiecare linie, schimbätorul principal este pre-
chiar eventual neintrebuintate, vazut cu curent de apel.
ate lei 175. Curentul de apel va fi gratuit,
Cu serviciul de iesire auto- fie cand schimbátorul secundar
mat 2), dupfi capacitatea schira- are cel putin 200 posturi, fie
and complexul de schimbatoare
are instalate in medie mai mult
1) CAnd schimb5torul resp, nu permite de 20 posturi de fiecare schim-
obtinerea leg5turii posturilor suplimentare
bator. Se aplica ins& taxa kilo-
cu centralele societAtii, decAt indirect, In
urma unei manopere a operatorului cen- metrica, oricand ea exista;
tralei particulare. c) Energia necesará pentru
2) CAnd schimb5torul resp, permite obti-
functionarea sistemelor de cen-
nerea leg5turii cu centrala societatii direct
dela fiecare post suplimentar.' trale particulare automate, arä-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931 269

tate in clasa D de mai sus, sau b) La centrale particulare au-

de centralele particulare, cu ba- tomate taxa lunara de fiecare
terie centralä de o capacitate de post suplimentar este de lei 250,
mai mult de 100 linii, ex/We indiferent de categoria retelei
la clasa, B necesitä instalatii respective.
speciale, a clror tarif lunar este Ad. art. 44. De orice cap de
urmätorul: linie de intercomunicatie dintre
Pentru schimbätoare cu o ca- douä centrale particulare, tari-
pacitate Ong, la 70 linii lei 1500. ful lunar este de lei 250.
Pentru schimbAtoare cu o ca- Ad. art. 45. Convorbirile lo-
pacitate pang la 100 linii lei cale la telefoanele publice aunt
2000. taxate cu 10 lei de fiecare 5 mi-
Pentru fiecare capacitate adi- nute sau fractiune, iar convor-
tionalä de cMe 100 linii sau birile interurbane sunt supuse
fractiune lei 1000. tarifelor interurbane ale socie-
Nici un fel de curent de ba- tätii.
terie sau de apel nu este nece- Ad. art. 47. Convorbirile lo-
sar pentru schimbätoarele ara- cale la telefoanele semi-publice
tate in clasa C de mai sus. sunt taxate cu 10 lei de fiecare
Ad. art. 42. Tariful lunar 5 minute sau fractiune, iar con-
al liniilor principale de legAturtt, vorbirile interurbane taunt su-
dintre centralele particulare puse tarifelor interurbane ale
centralele Societätii, va fi ur- So cietätii.
mätorul: Rentabilitatea zilnicl, care tre-
Pentru serviciul urban, In buie O. fie garantatä de ditre
sens unic, numai pentru iesire persoana care obtine instalarea
sau intrare, de fiecare linie: la unui post semi-public, se va
fel cu tariful pentru posturile stabili cum urmeaza:
comerciale individuale.
Pentru serviciul urban, in am- Posturi instalate : Garantie ziInicX
bele directiuni, de fiecare linie Retele de categoria I . lei 30.
150 la sutä din tariful pentru 52 23 II . 30.
posturile comerciale individuale. 32 22 III . 25.
Ad. art. 43. Tariful lunar 2.2 IV . 20.
pentru fiecare post telefonic, le- lf 22 V 20.
gat la o centralä particularä va yf 20.
fi acelas ca pentru un post su- Ad. art. 48. 1. Microfoane de
plimentar obisnuit de serviciu piept cu cascI si receptor se
comercial, tinandu-se seam5, de procurd de societate:
categoria retelei respective, cu a) In mod normal ,gratuit,
urmätoarele exceptiuni pentru fiecare post de operator
a) La centralele particulare la schimMtoare cu 3 sau mai
manuale conectate cu retele tele- multe posturi de operatori;
fonice automate, Societatea va b) La cerere, gratuit, In locul
furnizh discuri In mod gratuit, aparatajului normal, pentru fie-
pentru attitea posturi suplimen- care post de operator la schim-
tare ate linii de legätur& exist& bätor, cu douä sau mai multe
cu centrala Societätii. Daca a- posturi de operatori;
bonatul cere discuri pentru mai c) La cerere, i In locul apa-
multe posturi suplimentare, de- ratajului normal pentru un
at are linii de legaturl cu cen- schimbätor cu un singur post
trala Societätii, se va percepe o de operator, contra unei taxe
taxá lunar& aditionall de lei 25 lunare de lei 30;
de fiecare disc; d) La cerere, se vor pro curb.
www.digibuc.ro
270 LEÇU np UNIFICARE. 27 Martie 1931

In toate trei cazurile: a, b i c, pal, sau dintre 2 centrale parti-

microfoane de piept cu casa, culare, etc., este urmätorul:
aditionale, contra unei taxe lu- a) Când capetele de linie se
nare de lei 50. afl& In cládiri diferite, Insä, tu
2. Cordoane de legäturd pen- limitele aceleeasi proprietki ne-
tru aparate de masa, se procurä Intrerupte sau In acelas corp de
de Societate: case, si atâta timp at nu este
a) In mod normal, gratuit, 1 necesar a se Intrebuinta reteaua
cordon de .2 metri, de fiecare te- Societkii, se percepe o tax& lu-
lefon de masä; nar& pentru fiecare 100 metri
b) La cerere, cordoane de 234 sau fractiune de linie, másurat&
si 334 metri, In schimbul unei dealungul circuitului, lei 55;
taxe lunare de lei 20. b) Când capetele de linii nu
In afar& de aceastà tax& se aflá In limitele aceleeasi pro-
abonatul va platl o tax& prietäti, neIntrerupte sau In a-
de instalatie de lei 250, pentru celas corp de case sau când este
fiecare schimbare de cordon, necesar a se Intrebuinth reteaua
când se cere o lungime diferitä. Societätii:
3. Tariful lunar al unui tele- 1. Pentru primii 100 metri sau
fon portativ, va fi acel al unui fractiune de linie, màsuratä dea-
post suplimentar normal din a- lungul circuitului, lunar lei 200.
ceeas categorie. 2. Pentru fiecare 100 metri de
De fiecare prizA se va pläti o linie sau fractiune In plus, nag-
taxd de instalatie de 400 lei si suratä, dealungul circuitului, lu-
o tax& lunar% de lei 40. Acest nar lei 50.
pret include si firul dela priz&
pán& la postul principal sau cen- Ad. Art. 51.
trala particular& respectivá.
4. Tariful lunar al unei cutii A. Infiintdri ci reinfiintdri
ap&rátoare este de lei 150.
5. Tariful lunar pentru asti 1. Urmätoarele taxe se aplia
receptoare este: pentru orice instalatiuni i ser-
Pentru o casa receptoare sim- vicii noui sau aditionale:
pl.& lei 20. a) Posturi principale pe linii
Pentru o case& receptoare du- individuale sau colective, precum
bra, lei 35. si circuite de legatura, dintre
6. Tariful lunar pentru sonerii centrala Societätii i centrala
aditionale este: particular& de fiecare post sau
Pentru o sonerie aditionalá de circuit de legatura:
tip normal, lei 25. In sectoare automate, lei 850,
Pentru o sonerie aditional6 In sectoare manuale, lei 600;
de tip mare, lei 40. b) Orice posturi ce nu sunt
Ad. art. 49. De fiecare post principale, de fiecare post lei
principal sau linie de legáturá 500;
de central& particulark aflate In c) Schimbátoarele centralelor
afar& de cercul tarifului ordi- particulare i aparataj, pentru
Aar, se va pláti o taxâ, lunar& furnizarea curentului, gratuit;
pentru fiecare 250 m. sau frac- d) Diverse echipamente auxi-
socotitá dela post sau liare ca: sonerii suplimentare,
central& si pâná la limita cer- etc., de fiecare piesä, lei 150.
cului respectiv, lei 75. 2. Pentru reInfiintarea unui
Ad. art. 50. Tariful pentru serviciu telefonic dejà existent,
linie de legaturá dintre un post Intrerupt Insä, nu demontat,
suplimentar si un post princi- and aceastá relnfiintare nu
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Martie 1931 271

comporta modificari de tip sau Ad. art. 52 i 53.

de pozitie a aparatajului sau
instalatiunii noui, se va 1. Tarif pentru unitatea initiala
De fiecare post principal sau de 3 minute.
linie de legdturd a unei centrale Km. la Hale Tel. La Tel. Pers. la pers. Taxa de
particulare, lei 500. dreapli Ora MI" sl Inform-
Instalatiunile anexe postului Ile la la Asa noaptea cu asir") tluao
principal, se repun In functiune
in mod gratuit. 0 20 20 20 30 20
21 30 30 30 45 20
B. Schimhdri de amplasamente 31 50 45 35 65 20
de tip sau model al instalatiu- 51 75 60 35 85 20
nilor si aparatajului 76 100 75 45 105 20

1. Mutarea instalatiunilor §i) 101 125 90 55 120 20

aparatelor aflate la abonati: 126 150 100 60 135 20
lineal AIM
camera earner/ 151. 175 110 65 -150 25
Mutarea instala- 176 200 120 70 160 25
tiunilor §i aparatelor 201 225 130 75 170 25
In cuprinsul aceluia§
stabiliment. (In ce pri- 226 250 140 80 180 25
ve§te serviciul telefonic 251 275 150 85 195 30
comercial) sau In cu- 276 300 160 90 210 30
prinsul locuintei abo- 301 325 170 225 30
natului (In ce prive§te 100
serviciul telefonic de do- 326 350 180 105 235 35
miciliu. De fiecare post
telefonic. 400 500 351 375 190 110 250 35
De fiecare schlmbator de 376 400 200 115 260 35
centra1à particularg cu 401 425 210 120 275 40
aparatajul aferent de e- 426 450 220 125 285 40
nergie, dupd capacita- 451 475 230 130 300 40
tea schimbrttorului, so-
cotindu-se de fiecare li-
nie, chiar cele eventual 476 500 240 135 310 40
nelntrebuint ate. 80 150 501 525 250 140 325 45
Orice altà instalatie §i apara- 526 550 260 145 335 45
taj conform unui deviz special. 551 575 270 150 350 45
b) Mutarea instalatiunilor 576 600 28u 155 460 45
aparatajul Intr'o alt'd locuintà
din acela§ imobil sau Inteo altà
clàdire: 601 625 290 160 375 50
Pentru schimbätor de centrala 626 850 300 165 385 50
particularA sau taparatajul a- 651 675 310 170 400 50
ferent de energie, dupa deviz 676 700 320 175 410 50
special. (In tot cazul nu peste 701 725 330 180 425 55
pretul de cost al materialului,
plus manopera).
Pentru orice altà instalatie §i 726 750 440 185 435 55
aparataj, acela§ tarif ca pentru 731 775 350 190 450 55
Infiintare. 776 800 360 195 460 55
2. Modificarea tipuluf sau mo-
delului de aparat telefonic, la ') 0 taxA in plus de lei 30 nentru curier
cererea abonatului, lei 250. se aplicfi la ftecare convorbire cu aviz".

www.digibuc.ro
272 LEW DE UNIFICARE. 30 Martie 1931

2. Tarif pentru minute supli- Ad. Art. 56. Pentru serviciul

mentare de fiecare minut temporar, se va percepe o taxa
aditional de instalatie de 1500 lei (in kc
Taxi Taxi pentru Taxi Taxi pentru
de taxa normalä, de 860, resp.
minut minnt 600 lei). In plus beneficiarul po-
Initial& suplitnentar ini tiara suplimentar stului va suporth orice cheltueli
20 5 220 70 pentru constructiuni speciale, ne-
30 10 225 75 cesitate de imprejurAri.
35 10 230 75 Tariful de convorbire la ase-
40 10 240 80 menea posturi, va fi acelas ca
45 15 245 80 pentru posturile publice.
55 15 250 80
60 20 255 85 Ad. Art. 58.
65 20 260 85 Linii particulare
70 20 270 90 Pentru autorizatia datri pro-
75 25 275 90 prietarului, de construl linia,
80 25 280 90 nu se va pláti nici o taxa. In
85 25 285 95 caz insä, când circuitele retelei
SO 30 290 95 particulare, in urma unei con-
100 30 300 100 ventiuni cu Societatea, s'ar in-
105 35 310 100 tinde pe stâlpii societätii, pro-
110 35 3)20 105 prietarul kr va pläti Societätii
115 35 325 105 o taxd anuald de locatib de lei
120 40 330 110 500 de fiecare fir $i kilometru
125 40 335 110 sau fractiune.
130 40 340 110 Aplicarea tarifului. Toate
135 45 350 115
140 45 360 120
taxele de mai sus, vor intra in
145 45 370 120
vigoare la epocile i in condi-
150 50 375 125
tiunile preväzute in regulamen-
155 50 380 125
tul general al serviciului telefo-
160 50 385 130
nic urban i interurban care
165 55 390 130
face parte integranta din pre-
170 55 400 130
zentul tarif.
175 55 410 135
180
185
60
60
415
425
135
140 REGULAMENT
190 60 430 140 pentru aplicarea legit privitoare Pe
195 65 435 145 Casa §coalelor §1 a culturii poporului
200 65 450 150
210 70 460 155 DIN 30 MARTIE 1931 I)
215 70 465 155 CAPITOLTM I
Ad. Ar. 54. Pentru servi-
ciul interurban, pe baza de abo- Atributiuni
nament, se va aplich tariful in- 1. Casa *coalelor *i a culturii
terurban de zi, pentru convor- poporului formeazA o admini-
biri telefon la telefon", cu ur-
mätoarele reduceri:
Pentru 5 minute pe zi 109/0. 9 Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 823/931 i publicat In Monitorul
10 120/0. Oficial No, 74 din 30 Martie 1931. A se ve-
15 150/0. den Legea de organizare Ministerului In-
20 200/. structiunii publice i Cultelor, din 1 Julie
25 1930Ia pag. 432, vol. XVIII, precum i noua
modificare din 21 Iulie 4931 la ordinea cro-
30 nologica Insacest volum.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
stratie aparte a Ministerului In-
structiunii, având bugetul, ge-
stiunea i contabilitatea sa pro-
prie, conform art. 190 din lege.
Ea este condusl de un director
general, sub indrumarea si con-
trolul direct al ministrului per-
sonal, potrivit art. 191 din lege.
Aceasta administratie are in
atributiunile sale:
a) De a primi, administrà
pune in valoare bunurile de
orice categorie, care prin donatii
sau legate i s'au pus la dispozi-
tie in vederea unui scop cultu-
ral pe care urmeazA, reali-
zeze potrivit obligatiunilor im-
puse in actele de fundatie;
b) De a controla i indrumh
institutiunile scolare sau de cul-
turá, prevázute cu administratie
proprie, prin actele lor de fun-
datie: Casa scoalelor va vegheà
ca aceste administratii
plineascit cu strictete obligatiu-
nile puse prin actele lor de fun-
datie;
c) De a asigurà construirea,
amenajarea, repararea, intreti-
nerea i inzestrarea cu mobilier,
material didactic sau cultural
a tuturor localurilor de scoalá
sau institutii de culturá depen-
dinte direct de Ministerul In-
structiunii si al Cultelor, fie in-
trebuintând fondurile ce i se dau
In administrare din veniturile
create prin legea de organizare
a ministerului, ori provenite din
subventiile bugetare, acordate
anual de stat, fie obligând in-
stitutiile in subordine sau au-
toritätile administrative sä sa-
tisfacá aceste nevoi, potrivit con-
ditiunilor din legile de invátá-
mânt sau din legile lor de or-
ganizare;
d) De a conduce, controlà
asigurà buna functionare a co-
mitetelor scolare, potrivit inda-
toririlor ce li se dau prin legea
specialá de organizare a acestor
comitete, sau prin legea de or-
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-18
273
ganizare a ministerului sau prin
diverse legi de invatämânt.
Pentru realizarea acestui scop,
Casa scoalelor va intrebuinta
fondurile ce i se creeaza prin di-
feritele surse de venit, prevUute
in lege; sau fondurile din legate
sau donatiuni, acute in acest
scop, sau fondurile pe care sta-
tul, eventual, i le-ar pune la dis-
pozitie fie prin bugetul anual,
fie ca fond de rulement, inteo
sumá mai considerabilá;
e) De a asigura mijloace ma-
teriale pentru a veni in ajutorul
elevilor sármani din scoalele de
toate categoriile, fie pentru a li
se procurà mijloace pentru in-
vätämânt, fie pentru a le sus-
tine sánátatea si a le intárl
corpul.
Pentru aceasta, Casa scoalelor
va crea i acorda burse i aju-
toare din subventiile anuale a-
cordate eventual prin bugetul
Statului sau fondurile particu-
lare cu aceastä destinatie.
Pentru cá ajutorarea cea mai
efectiva este aceea care vine
dela sine insus, Casa scoalelor
va organizà pe de o parte stimu-
larea spiritului de economie al
elevilor prin inlesnirea depune-
rilor la Casa de Economie, iar
pe de alta va sprijini crearea
societätilor de ajutor reciproc al
elevilor, acordând subventii in
primele timpuri ale functionárii
aces tor so cietätI;
f) De a administra i intretine
muzeul, biblioteca pedagogicl,
laboratoarele, atelierele de fa-
bricat sau reparat aparate pen-
tru cursurile experimentale, pre-
cum si mice alte institutiuni
cari s'ar crea pentru a inlesif
procurarea mijloacelor de inN/'
tämânt i culturä;
g) De a organiza si conduce
un serviciu special de asigurare
contra incendiilor sau altor
daune intâmplator provenite bu-
nurilor imobilelor ale scoalelor
institutiunilor de culturá cari
274 LEG1 DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
depind direct de Ministerul In-
structiunii si al Cultelor;
h) De a edità lucräri impor-
tante de stiintd, literaturä
artá;
i) De a trez1 i desvoltà gustul
de cetire In popor, de a-i sporl
cunostintele despre lucruri
fapte, de a-i trezi i desvoltà
simtul de frumos, Incercând prin
aceasta sä inobileze si inalte
vieata;
De a desvolth iubirea de Pa-
trie si de neam prin scrieri, cu-
vântári, serbäri comemorative,
reprezentári artistice sau ex-
cursiuni si de a face educatia
cetäteneascg a poporului, obis-
nuindu-1 de a cinsti faptele mari
de virtute civicä.
Pentru realizarea acestor obli-
gatiuni se vor crea Centre Cul-
turale pe langa scoalele din tarä
si se va sprijini activitatea lor
Inzestrându-le cu milloacele raa-
teriale cele mai noi de culturii
pe de o parte, iar pe de alta tri-
mitându-le Indrumátori care s'd
le Incurajeze i A. le stimuleze;
j) De a Indruma i incunajà
activitatea societätilor de edu-
eatie i cultura pentru popor,
care stau sub controlul Casei
scoalelor;
k) De a contribui la organiza-
rea i Indrumarea excursiuni-
lor scolare in tará pentru cu-
nuasterea patriei i crearea unui
strans contact sufletesc intre
scoalele din diferite regiuni.
2. Casa scoalelor este persoanä
juridicl, putând primi legate si
-donatiuni i poseda bunuri mo-
bile si imobile.
Orice legat sau donatiune fd-
cutà, sub orice formä In folosul
vreunei scoale sau unei institu-
tiuni de culturà, direct depen-
dinte de Ministerul Instructiu-
nu i Cultelor, se acceptä de
Casa scoalelor.
Aceastä dispozitiune nu pri-
veste Universitätile.
Toate legatele i donatiunile
www.digibuc.ro
acceptate in trecut In. acest scop
fie de minister, fie de Casa scoa-
lelor, raman Vatabil acceptate
si se vor administra de aceastä
Casa scoalelor ca persoanä
juridica, are dreptul de a figura
In justitie ca defendoare ori re-
clamantn, putând intentä orice
fel de actiune.
Toate aceasta le va face cu In-
deplinirea formelor legale, ce-
rute, având i autorizarea spe-
cialá a ministrului instructiunii
pentru fiecare caz In parte.
Organe Administrative ale Casei
coalelor
3. Administratia Casei scoa-
lelor1) cuprinde urmátoarele di-
rectii i servicii speciale:
1. Directia administrativá a
contabilitätii i personalului.
2. Directia comitetelor scolare
0. a depozitului de materiale di-
dactice.
3. Directia fondurilor si a con-
trolului fundatiunilor si a aso-
ciatiunilor;
4. Serviciul culturii poporului.
5. Serviciul arhitecturii.
6. Sectia asigurärilor.
4. Direcfia administrativd a
contabilitdfii si personalului are
in atributiunile sale executarea
tuturor lucrarilor administrative,
Intocmirea bugetului, ordonan-
tarea sumelor, In conformitate
cu prevederile lui, verificarea
actelor justificative, urmärirea
veniturilor cuvenite Casei scoa-
lelor i miscarea personalului.
Ea alctitueste pe a sa räspun-
dere i depune la Curtea de con-
turi gestiunea Casei scoalelor la
epocile indicate de legea
1) Casa scoalelor a fost infiintati prin Le-
gea din 10 Martie 1896 si dupà 10 ani de
funetionare, prin Legea din 21 Aprilie 1906
(pag. 3793 vol. III ed. II), a fost Inglobati
in organizarea Ministerului Instruetiei
Cultelor.
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
Conducätorul directiei admi-
nistrative a contabilitätii si per-
sonalului este in acelas timp se-
cretarul tuturor comisiunilor
consultative create prin legi sau
deciziuni, pentru numirile
inainthrile de personal, pentru
distribuirea fônclurilor globale
de ajutorare la scoale ori elevi,
pentru recomandarea de editare
cle diverse opere, etc.
5. Aceastä directie cuprinde
urmritoarele servicii i biurouri:
1. Serviciul contabilitätii cu
urmMoarele trei biurouri:
a) Al ordonantärii si al scrip-
telor:
b) Al verificärii actelor ju-
stificative;
c) Al urrnäririi veniturilor.
Biuroul ordonantarii si al
script elor are in aderea sa al-
cátuirea i inerea la zi a regi-
strelor de contabilitate i anga-
järi, intocmirea i emiterea or-
dinelor de platä dupä ce pe räs-
punderea sefului biurului s'a ve-
rificat c toate formele legale
sunt implinite.
Tot la biuroul ordonantärii se
strang toate datele pe baza cä-
rora urmeazä sä se alcätuiascä,
proiectele de buget.
Biuroul verificärii actelor ju-
stificative are in aderea sa de
a verifich actele $i a propune,
dupá cum este cazul, deseärca-
rea sau imputarea fondurilor
puse la dispozitie de atre Casa
$coalelor, diferitilor gestionari..
Fiecare act verificat va purth
viza celui care a fäcut verifica-
rea, care rámâne responsabil de
ea, iar intreg dosarul este vizat
cu o incheiere de seful biuroului
care face propunerea pentru des-
cArcare sau imputare.
Biuroul urmäririi veniturilor
tine evidenta debitelor, opereazä
In registre incasärile pe baza re-
cepiselor primite, face corespon-
den% respectivä cu autoritätile
financiare si pitstreazá in de-
pozit recepisele constatatoare
de incasäri. cu anexele indicate a fi trimise
www.digibuc.ro
275
Tot biuroul urmäririi venituri-
lor este acela care administreazb.
si fondul de rezervä constituit
prin art. 186, alin. 24 din lege.
2. Serviciul administrativ al
personalului, cu urmätoarele trei
biurouri:
a) Al personalului i statisticii;
b) Al registraturii;
c) Al expeditiei si arhivei.
Biuroul personalului i stati-
sticii alcátueste si tine la curent
statele personale ale functiona-
rilor din administratia centralä
exterioará a Casei scoalelor;
el este organul executiv al ho-
-táririlor consiliului de propuneri
si inaintári si prin el se emit
ordinele de numiri, recompense,
pedepse, etc.; tot acl se strâng
decretele regale alcdtuite la toate
pentru a fi inaintate
la semnittura Maiestätii Sale
Regelui.
La agest biurou se alatuesc
formularele, se centralizeazä da-
tele si se tin la curent agendele
statistice ale serviciilor depen-
dente de Casa scoalelor.
Biuroul registraturii primeste,
inregistreaza i distribue la ser-
viciile respective cererile sau ra-
poartele care inträ la Casa scoa-
lelor.
Inregistrarea lucrárilor se face
in ziva primirii, ele se claseaza
pe servicii si se inscriu in bor-
deroul serviciului respectiv in
aceeas zi, iar cu acelas borderou
se trimit cel mai thrziu pan'a
la ora 12,30, serviciului.
Pentru lucrárile cari sunt in
legäturä cu lucrári anterioare
se face insemnare sPecialä pe
borderou, se pástreazä temetul
la registraturil, se anexeazá lu-
crárile anterioare cel mult in 24
ore si. insotite de aceste lucrári
se trimit serviciului care .1n-
seamnä pe borderoul zilei de in-
registrare, ziva si ora primirii.
Biuroul expeditiei si al arhivei
primeste dela servicii lucrárile
solutionate, expediaat ordinele
276 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931

in cel mult 24 ore dela primirea se gdseascd, un plan al locului

dela serviciu; claseazd,, formeazd si al cládirei respective.
dosare i depoziteazã terneiurile In terraen de 2 ani toate ca-
lucrärilor expediate In eel mult zierile trebuesc puse la curent In
15 zile dela expedierea lucrdzilor. conformitate cu indicatiunile de
6. Direc(ia comitetelor $colare mai sus.
a depozitelor de materiale are 2. Serviciul controlului bugete-
In atributiunile sale Indrumarea lor, al verificdrii gestiunilor 0 al
controlul activitdtii comite- personalului are cloud biurouri
telor scolare de toate categoriile. administrative la centru i un
Prin aceastd. directie se ajut'd corp de control pentru consta-
scoalele In nevoile lor materiale thrile la fata locului, anume:
gi la Inzestrarea lor cu material a) Biuroul controlului i apro-
didactic si de culturg; tot prin bárii bugetelor;
directia comitetelor scolare - se b) Biuroul verificdrii si des-
administreazd depozitele de ma- arcdrii gestiunilor;
terial didactic si de culturd ale Corpul personalului de con-
Casei scoalelor. trol, compus din un inspector,
7. Directia comitetelor scolare si un controlor contabil.
cuprinde urmátoarele servicii Biuroul controlului i aprobd.-
biurouri: rii bugetelor verified, si face pro-
1. Serviciul cazierelor i pla- puneri privitor la aprobarea bu-
nurilor cadastrale ale tuturor getelor comitetelor scolare.
gcoalelor si institutiunilor de Bugetele, a caror aprobare
culturd, Intretinute de stat cade In competenta Casei scoa-
dependinte de Ministerul Instruc- lelor, trebuesc prezentate la con-
tiunii, cv urmatoarele dou5, biu- trol, cel mult Intro 1 gi 30 Noem-
rouri: vrie, iar verificarea i aprobarea
a) I3iuroul corespondentei; lor tine cel mult pând. la 1 Ia-
b) Biuroul cazierelor i planu- nuarie, and ;bugetul urmeazd
ruler. sd fie pus In aplicare.
Biuroul corespondentei pH- Tot la biuroul controlului bu-
meste cu borderou dela registra- getelor se tin registrele si cores-
turd corespondenta, o Inregi- pondenta pentru plata claselor
streazd la serviciu, completeazd, extrabugetare, plätite din fondu-
sau cere dela arhiva generald, rile comitetelor scolare.
ea completeze dosarul adnex, Biuroul verificdrii gestiunilor
dacd, este cazul, prezintá gefului comitetelor are In adere sd, ur-
serviciului corespondenta spre a mareasca prezentarea la timp
fi solutionatá i repartizatd, In pentru verificare a gestiunilor
serviciu i primeste dela seful comitetelor gcolare, sd exami-
serviciului corespondenta lu- neze dad, actele pe baza cdrora
cratd, pentru a o transmite se cere descdrcarea sunt bine
biuroului expeditiei i arhivei. Intoemite i prezintá garantii
Biuroul cazierelor i planurilor de seriozitate i dacd, formele le-
alcdtueste si tine la curent ca- gale au fost respectate In gestiu-
zierul fiecdrei gcoale cu comitet, nea comitetului respectiv.
printr'un inventar al averii mo- Corpul personalului de control
bile sau imobile bazat pe actele face verificári sau cereetári la
originale sau cel putin pe sediul comitetelor scolare sau
còpii legalizate prin care bu- alte institutii dependinte de CaSa
nul a intrat In patrimoniul scoalelor, potrivit delegatiunilor
scoalei respective. Pentru bunu- ce i se dau de persoanele In
rile imobile la dosar, trebuie sá drept.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931 277

3. Serviciul depozitelor de ma- Ingrijeste de incasarea tutu-

teriale are doud biurouri: ror veniturilor acestor fonduri
a) Biuroul depozitului de en si de sporirea treptatá a acestor
gros: venituri, veghind la executarea
b) Biuroul depozitului de de- obligatiunilor puse prin actele
taliu si expediere a materialelor de fundatiune.
aprobate. Ingrijeste de pästrare i In-
Biuroul depozitului de en gros tretinerea In burg), stare a bu-
primeste i depoziteaz5, materia- nurilor mobile si imobile ce a-
lul didactic sau de cArti fabri- partin fiechrui fond.
cat, editat sau procurat prin Realizeazd i controleazd buna
cumpgrare de catre Casa gcoa- functionare a tuturor institutiu-
lelor; pe baza ordinelor date nilor creiate conform actelor de
dela serviciul respectiv, libereazd fundatie i sustinute din venitul
cantitätile necesare pentru de- fondurilor particulare respective;
pozitul de expeditie. b) Controleazd administrarea
Fiecare articol depozitat are o institutiunilor i fondurilor cul-
partida tinutd la zi In registrele turale, care conform actelor res-
depozitului de en gros, care tre- pective de fundatie, au o ad-
buie sä, corespundd cu acelas ministratie proprie, verificand
articol din registrele biuroubii aprobänd bugetele gestiunilor lor
ordonantärii din serviciul conta- cenzurand actele lor de admi-
bilitatii, de unde se dau ordinele nistrare, In interesul realizárii
de primire in depozit a materia- scopului.
lelor fabricate, editate sau cum- Vegheazd ca aceste administra-
pärate. tiuni sa indeplineascä, toate In-
Pentru a se justified plata fä- clatoririle prev4zute In actele de
cutä pentru materialul fabricat, fundatiune care le-au creat, pu-
editat sau cumpärat, biuroul or- tând eventual, conform dispo-
donanärii trebuie sä aib5, o a- zitiunilor art. 206 din lege, pro-
deverintä de primire din partea pune mäsuri de constrângere sau
depozitului de en gros, pentru chiar de luare In directd admi-
acest material. nistrare, In cazuri de vdditä, rea
Biuroul depozitului de detaliu a dmini stratie ;
expediere libereazä pe baza c) Supravegheazd i contro-
ordinelor primite, pe formulare leazd toate fundatiunile i aso-
speciale, materialele date sau ciatiunile cu scop cultural,
vândute de Casa scoalelor. create prin acte fundationale,
Depozitul se ¡neared cu toate prin legi speciale sau pe baza
materialele liberate de depozitul legii persoanelor juridice ').
de en gros sic se justified si se 9. Directia fondurilor 0 con-
descarcd cu ordinele de expediere trolului are urmätoarea organi-
date pe aceste formulare spe- zare:
ciale, validitate cu semnátura 1. Serviciul cazierelor si con-
de primire a celui In drept sau trolului, cu trei biurouri:
cu certificarea de expeditie a a) Biuroul corespondentei;
postei sau C. F. R. b) Biuroul cazierelor i eon-
8. Direaia fondurilor particu- trolului;
tare 0 a controlului are urmá- Biuroul veniturilor i miscá-
toarele atributiuni: rii fondurilor.
a) Administreazd toate fondu- Biuroul corespondenfei pri-
rile provenite din legate sau do-
natiuni date in directa admini-
strare a Casei scoalelor, prin I) A se vedea Legea persoanelor juridice;
actele lor de fundatiune. din 6 Fevrnarie 1924 la pag 244, vol XIXII.
www.digibuc.ro
278 LEGI DE UNIFIGARE. 30 Martie 1931
meste, InregistreazA la servicii,
completeazA sau cere sä se corn-
pleteze actele adnexe lucrärii
prezintä sefului serviciului spre
solutionare i repartizare lucrä-
rile primite dela registraturá
trimite spre expediere sau depo-
zitare corespondenta care a pri-
mit o solutie.
Biuroul cazierelor alcritueste
tine la curent cazierul fiecärui
fond particular, a cäruia admi-
nistrare o are Casa scoalelor
ale tuturor fondurilor particu-
lare, cu administrare proprie,
al cdror control V. are Casa scoa-
lelor.
Pentru fiecara fond trebuie sä
existe un inventer al averei mo-
bile si imobile, bazat pe actele
originale sau cel putin pe cdpii
legalizate de pe actele prin care
bunul a intrat In administrarea
Casei :,4coalelor sau institutia
particulará a trecut In controlul
säu.
Pentru bunurile imobile, la
dosar, trebuie sä se gäseasca
un plan al locului sau al cla-
dirii respective; pentru páduri $1
un plan de amenajament; pen-
tru terenurile petrolifere In ex-
ploatare si un plan al exploa-
tárii.
Pentru bunurile mobile In nu-
merar sau efecte, se va arath
numárul recepisei cu care sunt
depuse la Casa de depuneri sau
indicatia unde se gäsesc momen-
tan In depozit.
Pe langä, acest biurou functio-
neazit i personalul tehnic spe-
cial: agronom, silvicultor, con-
tencios, etc.
Biuroul veniturilor i mi4cdrii
fondurilor tine la zi evidenta de-
pozitului de numerar sau titluri,
arätändu-se numärul recepisei
de depozit i felul si numärul
titlurilor, cu numrtrul de ordine
al emisiunii pentru fiecare titlu
dela fiecare fond particular.
Biuroul verificá tragerile la
www.digibuc.ro
sorti, face lucrárile pentru Inca-
sarea valorii titlurilor iesite.
Deasemenea face lucrAxile pen-
tru incasarea cupoanelor la
scadentá i pentru urmärirea
tuturor celorlalte venituri ale
fondurilor, cum ar fi: chirii, a-
renzi, redevente, etc.
Tot prin. acest biurou se fac
capitalizárile excedentelor la ve-
nituri, fatä de cheltuelile fäcute
Intr'un an bugetar.
2. Serviciul executdrii obliga-
tiunilor fundationale, cu douä
biurouri:
a) Biuroul bugetelor fundatiu-
nilor si al corespondentei;
b) Biuroul ordonantärii fon-
durilor p a rticular e.
Biuroul bugetelor fundatiunilor
si al corespondentei are In In-
datoririle sale, In afarä de pri-
mirea, inregistrarea i trimite-
rea corespondentii, organizarea
si executarea bugetelor funda-
tiunilor, In conformitate cu dis-
pozitiunile actelor fundationale.
Aci se tine un registru de
date si termene la care urmeazá
sä, se implineasca anumite con-
ditiuni si tot aci, pentru fiecare
fond In parte, se va cere impli-
nirea obligatiunilor la data
fixatá.
Acest biurou verificä si face
propuneri In vederea aprobärii
bugetelor si gestiunilor funda-
tiunilor particulare, cu admini-
stratie proprie, al cáror control
11 are Casa scoalelor.
Biuroul ordonantdrii fonduri-
lot particulate, pe lângä execu-
tarea, dupá verificare, a ordi-
nelor de mandatare de pláti, mai
are in aderea sa sá ia in pri-
mire provizorie bunurile funda-
tionale care intrá in administra-
rea Casei scoalelor, Inainte de
a se fi Implinit toate formele le-
gale de acceptare i pentru cari
urmeazgi sá facá cheltueli even-
tuale, desi fundatiunea nu are
articol bugetar special.
10. Serviciul culturii poporu-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
lui are atributiunile prevAzute
la art. 166, punctele h, j i k
din lege.
11. Serviciul culturii poporu-
lui are urmätoarele sectii:
1. Sectia bibliotecii populare,
avand in administrare i biblio-
teca pedagogic& si pe aceea a
elevilor de curs secundar.
Ea are un biurou care tine
corespondenta i prin care se
fac inzestr&rile cu carti ale bi-
bliotecilor infiintate sau patro-
nate de Casa scoalelor.
2. Sectia propagandei si a so-
cietätiIor de educatie i culturä
are cloud biurouri:
a) Biuroul administrárii
controlului centrelor culturale
infiintate de Casa scoalelor;
b) Biuroul indrumArií j coor-
donärii activitätii societätilor de
culturä, care se afiliazá la Casa
scoalelor.
3. Sectia administrativä si a
personalului, avand in admini-
strarea sa j laboratoriile si a-
telierele Casei scoalelor, are:
a) Un biurou de corespondent&
si contabilitate a laboratoriilor
si atelierelor;
b) Organe de indemn i leg&-
turá cu centrele i ociet&tile
culturale;
c) Personalul necesar functio-
laboratoriilor si atelierelor;
personalul tehnic al atelierelor
variazá dupá nevoie i posibi-
litätile de productie ale lor. Pe
lângd ateliere va functiona un
biurou al depozitului de produse
si al expeditiei materialelor cu
care se inzestreazä scoalele.
12. Pentru organizarea si räs-
p&ndirea culturii in massa po-
porului, Casa scoalelor va crea
centre culturale la locul de rea-
lizare, va aveh comisiuni con-
sultative de indrumare la admi-
nistratia central& j organe de
indemn i legtituret intre admi-
nistratia central& si centrele cul-
turale.
Centre le culturale se vor or-
www.digibuc.ro
27$)
ganiza pe lung& scoall cu aju-
torul in special al membrilor
corpului didactic si al clerului.
Ele vor fi inzestrate cu biblio-
teat, cu aparate cinematografice
si de radio, amenajate cu o scenä
inteuna din Wile care permite
tinerea adundrilor festive.
Activitatea centrelor culturale
se va manifesta continuu prin
vieata bibliotecii i prin consfä-
tuirile pe cari säteanul le va
aveh cu conducätorul centrului,
in vederea solution&rii nevoilor
pe care le simte, precum i prin
sez&tori si lecturi sau povestiri
organizate sbiptämänal, cu aju-
torul elevilor sau tinerilor ab-
solventi ai scoalei.
Aceastä activitate va apát&
un caracter särbätoresc odatá
pe lung, prin manifestarea coru-
rilor, asociatiunilor de teatru,
etc., care s'a- organizat in jurul
cu sprijinul centrului precurn
prin conferinte tinute de con-
ducatorii sau membrii localnici
ai centrului, ori de indrumätori
special trimisi de Casa scoale-
bor.
In administratia centralä,
dupá nevoie, se vor crei& comi-
sivni consultative, care functio-
neazä cu caracter temporar, nu
permanent si se adun& numai
la convocarea ministrului sau
a capului administratiei Casei
scoalelor.
Pot fi comisiuni:
1. Pentru biblioteci, al cAreia
rol va fi:
a) De a alcátui liste tip de
cArtile cu cari trebuesc inzestrate
diferitele categorii de biblioted:
populare, scolare de grad pri-
mar !pan secundar, pedagogic,
etc.;
b) De a-si da avizul asupra
cererilor de cumpärári de cArti
pentru inzestrarea bibliotecilor
sustinute de Casa scoalelor;
c) De a propune editarea de
cärti pentru inzestrarea diferi-
telor tipuri de biblioteci.
280 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
Comisiunea bibliotecilor se va
compune din 5 membri numiti
de ministru, dintre persoanele
de cultura cari au manifestat
in activitatea lor preocupdri de
felul celor pentru care se creeaza
aceastä comisiune.
2. Pentru organizarea i in-
drumarea actiunii de rdspdndire
a culturii In popor, al careia
scop va fi:
a) De a stabili programe va-
riate de actiune, dupä necesita-
tile momentului sau ale regiuni-
lor;
b) De a luk cunostintk, de re-
zultatele date de aplicarea ace-
lor programe, verificându-si
modifiandu-si propunerie po-
trivit acelor rezultate;
c) De a coordonk pe cfit posi-
activitatea tuturor organiza-
tiunilor cu scop cultural dintr'o
regiune, in veclerea atingerii
mai sigure a unui scop recunos-
cut util de toti;
Comisia de indrumare se va
compune din:
a) Un delegat al societâtilor
culturale care declará cä vor
sa colaboreze cu Casa scoalelor
pentru rdspandirea culturei;
b) Un delegat al Ministerului
de Instructiune;
c) Capul serviciului culturii
dela Casa scoalelor;
Ministrul ori directorul gene-
ral al Casei scoalelor pot luk
oricAnd parte la sedintele ace-
stor comisiuni, care se convoaca
ori de câte ori e nevoie, pe baza
unui referat al sefului serviciu-
lui culturii.
Fiecare din aceste comisiuni
poate avek sectiuni i subsec-
tiuni care sa varieze dupa ne-
voile momentului sau al proble-
mei culturale de actualitate ce
se impune.
3. Organe de indemn $i Ural-
turd vor fi conferentiari i in-
drumatori insárcinati cu aceastá
misiune, dupa recomandarea co-
misiunei de indrumare; insárci-
www.digibuc.ro
nare cu caracter provizoriu, a-
tata vreme cat vor fi socottti ne-
cesari pentru solutionarea unei
chestiuni i se vor bucurk de
Mcrederea comisiunii de indru-
mare.
Serviciul arhitecturii
13. Serviciul arhitecturii are
in atributiunile sale pregátirea
tuturor lucrárilor in vederea in-
tocmirii planurilor de construe-
tiuni, reparatiuni, intretinerea
imobilelor depinzând de mini-
ster si institutiile autonome
receptionarea lor; ea pregAteste
toate lucrärile care urmeaza a
fi supuse consiliului superior
tehnic de pe lânga Ministerul
Lucrárilor Pub lice si al Corau-
nicatiilor conform legii lucrári-
lor puMice dack, este cazul
claca prin legile de invátk.mânt
sau de organizare a ministeru-
lui nu s'a prevazut vreo dero-
gare dela dispozitiile acelei legi.
14. Acest serviciu are doll's:
sectii j o comisie consultativá.
Pe langa acest serviciu functio-
neazá i arhitectii ministerului.
A.'Sectia administrativa cu
doua biurouri:
a) Biurpul corespondentei
b) Biuroul licitatiilor.
B. Sectia tehnicá propriu faá
cu doua biurouri:
a) Al studiilor i planuril6r
b) Al constructiilor.
C. 0 comisie tehnicl consul-
tally&
15. Sectiunea administrativa
executá lucrärile de naturk, ad-
ministrativá ale serviciului
anurae:
A. Prin biuroul corespondentei
primeste, inregistreazá, comple-
teazá dosarele i prezinta la so-
lutionare chestiunile i trece la
biuroul respectiv lucrarea pen-
tru care s'a obtinut rezolutia.
B. Prin biuroul licitaliilor pri-
meste planurile, devizele i pu-
Mica si tine licitatiile ordonate
pe baza acestor planuri Si de-
vize, intocmeste contractele pen-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
tru lucrärile aprobate si inter-
vine pentru ordonantarea sume-
lor datorate pe baza situatiuni-
lor provizorii sau definitive, a-
probate de organele competente.
Biuroul va phstra i recepisele
de garantii dela licitatie sau de
Intretinere, trecute i Intr'un re-
gistru special, cu partizi pentru
fiecare lucrare i antreprize.
Capul sectiei administrative
este secretarul comisiei de lici-
tatiuni si a comisiei tehnice con-
sultative ale ministerului.
El este räspundtor ca toate
lucrärlle sectiei sä se fad In
timpul oportun si mai ales ca
interventiile pentru plata situa-
tiunilor sä, nu intärzie mai mult
de 24 ore In biurourile sectiunii,
dupa ce toate lucrärile premer-
ghtoare s'au facut.
16. Sectia tehnicti propriu zistt
executil lucrärile de natura teh-
nid ale serviciului j anume:
A. Prin biuroul studiilor ci
planurilor elaboreazä proiecte
complete cu devizele respective
pentru localuri de scoalä tip,
pentru toate categoriile de scoale,
care se pot face In serii, Intoc-
mote anteproiecte i proiecte
definitive de executare, fie adap-
tând la Imprejudri un plan tip,
fie elaborând un plan nou, dad
Imprejurttrile o cer.
Pentru aceasta, potrivit pro-
gramului lucrärii ce i se dä.
face sau primeste studiile_ nece-
sere pe teren i anume:
a) Planul general de situalie;
b) Planul parcelelor dad con-
structia face parte dintr'un com-
plex de lucräri;
c) Indicarea amplasamentului;
d) Rezultatul sondajelor tere-
nului:
e) Profile tranversale i indi-
carea reperului pentru cotele de
nivebnent i orice alte elemente
necesare proiectärii.
Arhitectul Insarcinat cu ela-
borarea planului face antepro-
iectul cu scara 1:200 ai memo-
riul explicativ i justificativ.
www.digibuc.ro
281
Inginerul sectiei ia cunostintä
de anteproiect si face studiul
lucrdrilor speciale tehnice, pro-
iectead lucrärile de edilitate
dad, este cazul, completeazd an-
teproiectul cu lucrärile speciale
de instalatiuni sanitare, ventila-
tie, Incälzire, electricitate, etc.
Dupd ce antreproiectul e com-
plet cu planuri, másurätori, serii
de preturi, deviz, caiet de sar-
cini, proiect de contract, etc.,
el e trimis comisiei tehnice con-
sultative, care II discutä si pro-
pune aprobarea sau complete-
rea lui.
In mäsura respectivd, oblige-
tulle pentru constructii din nou,
se aplicä si pentru nevoile de
reparatiuni i Intretineri, cari
proiecte se executä tot prin biu-
roul studiilor i planurilor.
Când anteproiectul are aviz
favorabil dela comisia tehnid
consultativä i e aprobat de mi-
nistru, el e trimis la sectia ad-
ministrativá, care face toate for-
mele de licitatie i Incheiere de
contracte, comunicând sumele
aprobate directiei contabilitätii,
care trebuie sä fad angajarea
lor.
Nici o licitatie nu se poate tine
dad nu s'au facut toate aceste
lucräri premergátoare; functio-
narul care a fäcut sä, se tinh
o licitatie fárá respectarea a-
cestor conditiuni, va fi suspen-
dat i trimis inaintea comisiunii
de juclecatä.').
B. Prin biurout constructiitor,
sectia tehnicá desávarseste lu-
crárile pentru realizarea proiec-
telor care au primit aprobare
de executare- .
Pentru aceasta:
a) Face formele pentru obtine-
rea autorizatiunii de construe-
tie;
b) Face exacta fixare a am-
plasamentelor, predarea axelor
se vedeA Regulamentul p. Oficiul
central de licitatie, din 1 Ianuarie 1930 la
pag. 3 vol. XVIII.
282 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931

reperelor necesare conform nt) Examineazá eventualele ce-

art. 11 din conditiunile generale; reri de prelungire de termene ale
c) Intocmeste, ascultând i pe contractelor si raporteazA pentru
antreprenor, programul de lucru aprobare;
conform art. 23 din conditiunile n) Adunä, elementele necesare
generale si repartizeazâ lucrâ- pentru analiza preturilor pe re-
rile in termenul contractului; giuni i localitáti, stabileste pre-
d) Infiinteazd registrul de or- tul de cost pe rap. de constructie,
dine si carnetul de atasament, pe felul de constructie i regiune
conform art. 20 din conditiunile si le comunicä biuroului de
speciale; studii i planuri, care face sta-
Qonstatä c antreprenorul tistica tehnica pentru tot ser-
are reprezentant in conditiunile viciul si o are in vedere la even-
art. 22 din conditiunile generale; tuale intocmiri de planuri noui.
f Stabileste cg, s'a fäcut con- 1 7. Autorul planului la care
statarea celor mentionate la art. se constaa, cä s'au fäcut orai-
34 din conditiunile generale, siuni esentiale, cari fn cursul
dacä va fi cazul; executârii aduc luceári supli-
g) Se asigura cA s'au fäcut mentare, cari nu pot fi consi-
procesele-verbale, preväzute in derate ca de nepreväzut, va fi
conditiunile generale si in car- suspendat si se va cere trimi-
netul de sarcini si se ingrijeste terea in judecata Curtii de con-
sà se ataseze la dosare câte un turi conform dispozitiunilor legii
exemplar din asemenea procese- contabilitátii 1).
verbale; 18. Pe lângá serviciul arhi-
h) Se asigurà cà s'a fiicut tecturii functioneazä, o comisie
constatarea adâncimilor, säpn- a licitatiilor, care are in aderea
turilor de fundatie i cà proce- si räspunderea sa, sá verifice
sul-verbal s'a incheiat conform inainte de a se fi fácut licitatia,
realitätilor; da crt toate conditiunile legale,
i) Urmäreste i asigurä inde- pentru tinerea ei s'au respectat;
plinirea tuturor conditiunilor ea apreciazá si dà avize asupra
contractuale, din care face parte contestatiilor ce se ivesc si pro-
integrantä caietele de sarcini, pune eliminarea dela licitatii
conditiunile generale, etc.; viitoare a firmelor cari se do-
j) Face receptiile provizorii sivedesc lipsite de seriozitate.
definitive; Coroisia de licitatii este corn-
Incheie situatii de platä push' din directorul contabilitätii
provizorii, definitive, precum Casei scoalelor; cel mai vechi,
de lichidarea contractelor, varsä in cel mai inalt grad arhi-
definitiv la arbivä dosarele res- tect din corpul tehnic al mini-
pective, in momentul lichidárii. sterului i un delegat din per-
/) Dacá in cursul executárii sonalul superior al ministerului,
lucràrilbr intervin cauze ne- acesta din urmä delegat pe trei
prevtizute pentru modificarea ani.
proiectelor, studiazä chestiunea 19. Pentru verificarea planu-
si face propuneri justificative rilor si mai ales consultarea In
insotite de planuri, mäsuratori cazuri de neintelegeri sau pen-
si devize, cari se predau biurou- tru aviz la lucrdri tehnice mai
lui pIanurilor, pentru facerea neobisnuite, va functionä pe
formelor de aprobare a execu- lang5, minister o cornisiune teh-
tarn i cererei creditelor nece- nicA, consultativä, compusa din:
sare, aceasta dupá normele men-
tionate, intocmai ca i pentru 1) A se vedea Legea contabilitätii din 31
proieetul initial; Julie 1929 la pag. 783, vol. XVII.

www.digibuc.ro
 LEG1 DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
Directorul scoalei de arhitecturä,
rectorul politehnicei si un ingi-
ner inspector general din corpul
tehnic al Statului, acesta din
urmä numit pe termen de 5 am.
Seetia asigurcirilor
20. Sectia asigurärilor are in
atributiile sale sä. controleze
administreze, in conformitate
cu dispozitiunile acestei legi,
fondurile värsate de institutiu-
nile $colare si de cultura, de-
pendinte de Ministerul Instruc-
tiunii si al Cultelor, in vederea
asigurgrilor lor contra pagube-
lor provenite din incendiu, inun-
datie, grindinh, etc.
AceastA sectie va function& in
legdturd direct& cu directorul
general al Casel $coalelor.
21. Pentru acoperirea pagu-
helor insemnate, provenite din
incendii, inundatii, uragane vio-
lente, cutremure, Ministerul In-
.3tru ctiunii, pentru localurile ad-
ministratiilor centrale sau peri-
feriee i pentru universitäti sau
institutele de grad universitar,
comitetele $colare pentru $coalele
de grad secundar $i primar, au
obligatia sä verse la Casa de
depuneri, pe seama Casei $coa-
lelor, sectia asigurarilor, Q cot&
ce se va fix& anual, pentru con-
stituirea fondului de despagu-
biri.
Acestor fonduri nu li se poate
in nici un caz altä destinatie.
Principiul asigurärii fiind mu-
tualitatea, toate imobilele se
consider& asigurate din oficiu
iar autoritatea $colarl sau ad-
ministrativä este datoare s facd
declaratie, insotitä de un inven-
tar descripti/ in dublu exemplar
al clädirii si al mobilierului, cu
o estimatie bazatä pe valoarea
epocei, in care se face declaratia.
22. Asigurarea imobilelor, pro-
prietate a ministerului sau
scoalelor, nu implicá in sine asi-
gurarea mobilierului aflat in-
www.digibuc.ro
'283
transele, afar& numai dacrt a
fost anume previlzut la asigu-
rarea acestui imobil. Chiar in
acest caz sunt excluse clela asi-
gurare obiectele de artä i obiec-
tele de valoare, prin vechimea
sau raritatea bor.
23. Verificarea estimatiunilor
pentru asigurare sau pentru
-desprtgubiri, se va face de per-
soanalul tehnic superior din ser-
viciul arhitecturii ministerului,
iar aproharea acestor estima-
tiuni, se va face de un consiliu
compus din: secretarul general
al ministerului, directorul gene-
ral al Casei $coalelor, arhitectul
sef conducalor al serviciului teh-
nic, directorul contabilitätii Ca-
sei scoalelor $i $eful sectiei de
asigurare.
Dectaratiunile pentru asigurare
24. Primind declaratiunile de
asigurare, Casa va face cunos-
cut administratillor interesate,
citrora se va inapoià vizat unul
din exemplare, atât acceptarea
asigurarii i conditiunile in care
s'a Mcut, cum si primele ce au
sä plateascd clrept pret anual al
asigurärii.
In acela$ timp ea va luà mä-
suri pentru inscrierea in regi-
stre a asigurärilor Mcute
regularea debitelor pentru plata
primelor datorite.
25. Dacä in cursul asigurä'rii
imobilul ar fi imbunätätit prin
reparatiuni sau adäugiri, ori ar
fi reconstruit partial sau in in-
tregime, ash incat valoarea lui
$i prima n'ar mai fi acelea$i,
administratiunea proprietarä a
imobilului este datoare a face o
nottä declaratiune de asigurare
si a pláti diferenta de asigurare
de primä, cuvenitä.
Tot asà se va urna $i in pri-
vinta mobilierului in caz de
schimbäri sau adäugiri impor-
tante..
In asemenea imprejur&ri, dacrt
284 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
vreun incendiu ar ave& loc in-
tre declaratia in vigoare si ac-
ceptarea nouei declaratiuni de
asigurare, Casa nu räspunde, In
primul caz, cleat prin desp&-
gubirile cuvenite in raport cu
valoarea declaratä prin prima
declaratiune de asigurare, iar
in cazul din urma ea este in
drept a declin& orice rgspun-
dere si a refuz& constatarea
pagubelor cauzate, daca incen-
diul este datorit exclusiv riscu-
rilor noui neasigurate.
Mdsuri de precautiune contra
incendiului
26. Administratiunile scolare
asigurate sunt datoare a se con-
form& In total regulamentelor
de administratiune general& si
local& cu privire la construc-
tiuni si la depozitarea materia-
lelor usor combustibileb infla-,
mabile sau explosibile, precum:
lemn de foc sau de constructie,
f&n, paie, titel, pAcurA, petrol,
benzin& si alte uleiuri minerale,
alcool, eter, praf de pused, si
altele.
27. Administratiunile asigu-
rate sunt datoare a desfiinth
dependintele sau accesoriile clá-
dirilor ajunse in as& stare de
vechime si de dárápánare, incat
sunt un pericol permanent pen-
tru siguranta celorlalte cládiri;
a face ca toate cosurile sá fie
scoase deasupra acoperisului cu
cel putin 80 cm., precum si a
lu& sau a face O. se ia, prin
functionarii si oamenii lor de
serviciu, toate mäsurile preven-
tive de siguranta si de pazá,
atat pentru Intrebuintarea ma-
terialelor mentionate in artico-
lul precedent, c&t si pentru de-
pártarea r&mäsitelor unor astfel
de materiale, pentru incalzitul
si luminatul camerelor locuite,
pentru buna intretinere si cu-
rátire a cosurilor si sobelor, pen-
www.digibuc.ro
tru privegherea arhivelor si ma-
terialelor de cancelarie, etc.
28. La fiecare cládire asigura-
t& cu dependintele si accesoriile
ei din aceeas curte, dac& este
situatä inteo comund rurald,
precum si la cele din comunele
urbane, dacd au mai putin de
doll& etaje si nu sunt in ime-
diat& vecinátate a unui post de
pompieri, administratiunile scoa-
lelor si institutiunilor asigurate
aunt datoare a ingriji EA fie cel
putin o scar& in raport cu Inál-
timea clädirii si douá cangi de
incendiu, asezate totdeauna la
vedere si la indemaná.
Cladirile cu douá sau mai
multe etaje vor ave& neapárat
scári fixe la pod si din pod la
acoperis cu deschizáturi cari
sä permit& usor trecerea.
Prime le de asigurdri fi
plata lor
29. Prime le se inscriu in bu-
getele ministerului si ale comi-
tetelor scolare; In caz de orai-
siuni, ele se inscriu pentrti co-
mitete din oficiu de cátre Casa
scoalelor.
Dacä asigurarea are loc in
cursul anului, primele se pa-
ten prin deschidere de credit,
iar in lips& de fonduri, prin
Inscrierea lor In bugetul anului
urmátor, odath cu primele da-
torite pentru acest an.
30. Asigurarea fiind obliga-
torie si f AA, termen, primele
curg de drept si stint datorite
in fiecare an bugetar In suma
stabilit& conform prevederilor
acestui regulament.
Constatarea Fi'evaluarea
pagubelor
31. In caz de incendiu sau
alt accident, administratiunea
págubitá este datoare FA incu-
nostiinteze de indatá si chiar
telegrafic, dacá este posibil,
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
Casa scoalelor, iar pänä in 10
zile cel mult sä-i comunice In
scris toate amänuntele arätänd
timpul precis and a avut loc
dezastrul, cauza cunoscutá sau
presupusä, mijloacele de salvare
intrebuintate i paguba, aproxi-
mativ cauzatá.
La aceastä, comunicare se va
aláturh, In original sau còpii
legalizate, procese-verbale in-
cheiate pan& atunci de atre
autoritäti, despre cauzele si in-
tinderea dezastrului.
Treand termenul pentru co-
municare, fárá ca ea IA, fi fost
fácutá, Casa poate declinâ orice
aspundere, considerând asigu-
rarea ca nulä, de drept, färä no-
tificare sau punere In intärziere.
De acelas drept se poate folosl
Casa si dad, prima datoria
pentru imobilul incendiat n'ar
fi fost plätitá pe anul bugetar,
dinaintea aceluia in care incen-
diul a avut loc.
32. Constatarea i evaluarea
pagubei se face de cátre un ar-
hitect al ministerului, un dele-
gat de sectia de asigurare
un reprezentant al autoritatii
pagubite.
33. La constatarea pagubei
se va aveh in vedere, atât co-
respondenta urmatä i actele
incheiate de autoritäti, despre
cauzele i intinderea dezastru-
lui, cât i declaratiunile de asi-
gurare i inventarele aläturate
la dânsele; iar evaluarea pagu-
bei se va face in raport cu va-
loarea realá a cládirii si a mo-
bilierului asigurat In momentul
incendiului.
34. Sunt excluse cu totul dela
evaluare si nu pot inta in de-
vizul estimativ:
1. Pagubele accesorii sau in-
directe, consecinte ale dezastru-
lui, precum: pagubele rezultate
din schimbarea alinierii pe care
este clädit imobilul, din situatia
lui privilegiatá sau alte impre-
juräri favorabile, din pierderea
www.digibuc.ro
285
veniturilor acelui imobil sau In-
cetarea lucrului intrânsul, din
cauza mutärii t3i chiriilor de
plátit, etc.
2. Sporul de pagube, intamplat
dupá incendiu, fie din cauza
timpului land la lichidarea des-
pilgubirii, fie din lips& de pri-
veghere de intretinere sau de
consolidare a ramásitelor imo-
bilului pAgubit.
35. Primind actele i devi-
zele privitoare la constatarea
si evaluarea pagubei, sectia de
asigurare va cere asupra lor
avizul comisiunii tehnice a mi-
nisterului.
Comisia luAncl cunostintá de
toate actele i verifiand devi-
zele intocmite, isi va clà párerea
dacä evaluarile au fost fäcute
conform prevederilor acestui re-
gulament i daa ele pot fi ad-
mise sau nu.
Dacä, evaluärile ar fi socotite
incomplet, gresite sau exagerate
dacä comisia n'ar gäsi In
actele dejh incheiate elemente
indestulátoare pentru refacerea
evaluárilor, ea poate cere sä, se
trimeatá un nou arhitect la
imobilul pagubit.
36. Capul serviciului special
sau un alt functionar al sec-
tiei, cu autorizatia ministerului,
poate asisa oricand si la orice
constatári j evaluäri acute cu
privire la asiguari.
37. Asupra avizului dat de
comisiunea tehnia, sectia va
referi ministrului, care va ho-
täri prin deciziune motivatá, va-
loarea pagubelor cauzate prin
incendiu i valoarea realá a
clädirii si mobilierului In mo-
mentul incendiului.
Decizia ministrului este de-
obligatorie, in sensul
cá pe baza ei urmeazá a se cal-
culà, despägubirile de plätit; ea
nu poate fi atacatá pe nici o
cale.
38. Sectia 14i rezervá expres
drepturile sale si ale admini-
286 LEGI DE UNIFIGARE. 30 Martie 1931
stratiunii asigurate fata cu toti
autorii i complicii dovediti ai
incendiului, toti garantii i toate
persoanele responsabile, de in-
cendiu din orice cauze.
Spre acest sfarsit, sectia este
de drept subrogata in toate
drepturile i actiunile adminis-
tratiunii asigurate, iar aceasta
datoare sä confirme subrogarea
in scris sau chiar prin act au-
tentic claca i se cere.
Calcularea 0 plata despagubi-
rilor
39. Pe baza evaluarii defini-
tive a pagubei, in raport cu
evaluarea reala a cladirü sau
mobilierului in acel moment,
sectia de asigurare procedeaza
la calcularea despagubirii In
raport cu valoarea cladirii sau
mobilierului declarat la asigu-
rare.
Daca valoarea declarata este
egala sau mai mare cleat va-
loarea reala, aclministratiunea
pagubita are drept ca despa-
gubire la valoarea intreaga a
pagubei constatate ash cum a
fost fixata definitiv; daca insä
valoarea declarata este mai
mica cleat valoarea reala, ad-
minis tratia pagubita urmand a
suferi mnsài o parte din paguba,
corespunzatoare cu valoarea ne-
declarata i neasigurata, despa-
gubirile se calculeaza In raport
cu valoarea declarata si propor-
tional cu raportul dintre va-
loarea pagubei i valoarea reala.
In ambele cazuri se va seg.-
deà din despagubire valoarea
ramäsitelor imobilului incendiat
si a lucrárilor scapate din in-
cendiu.
40. Despagubirea cuvenita, a-
probatá de ministru, se ordo-
nanteaza si se plateste admi-
nistratiunii pagubite.
41. La inchiderea fiecarui
exercitiu financiar excedentul
(beneficitx1 net) constatat se re-
www.digibuc.ro
partizeaza astfel: 50 la suta pen-
tru fondul disponibil si 50 la
suta pentru fondul de rezerva.
42. Fondul disponibil serveste
spre a plati eventualele despa-
gubiri pentru accidente si pen-
tru personalul necesar functio-
nárii sectiunii de asigurare.
El se depune in numerar la
Casa de Depuneri.
Fondul de rezerva are singura
menire ca din venitul lui s'a se
märeascsá fondul de despagubiri
numai la absoluta nevoie de
a acoperi in parte, in lipsä de
alte mijloace, despagubirile da-
torite pentru cladirile pagubite.
El se capitalizeaza sub forma
de efecte de stat si se depune la
Casa de Depuneri.
Fondul de rezervd i asigurdrile
43. Pentru reintregirea
chiar sporirea fondului de re-
zerva, daca el ar fi atacat, Casa
poate sa ridice cota lui la re-
partitia excedentelor viitoare.
Bugete, scripte i1 contari
Bugetul de venituri i cheltueli
44. Sectia de asigurare are
bugetul säu intocmit pentru du-
rata unui exercitiu financiar
incorporat in bugetul Casei scoa-
lelor.
45. Veniturile constau:
1. Din primele de asigurare.
2. Din valoarea cupoanelor la
sumele capitalizate in efecte.
3. Din sumele repartizate asu-
pra administratiunilor asigu-
rate pentru plata despagubirilor
in suferinta.
4. Din orice alte sume even-
tuale si neprevazute.
46. Cheltuelile sectiei sunt:
1. Plata despagubirilor pentru
cládirile incendiate.
2. Cheltuelile de administratie,
precum i orice alte cheltueli,
eventuale i neprevazute.
47. Pentru fiecare din cheltue-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
lile enumarate in articolul pre-
cedent, bugetul sectiei are arti-
col deosebit.
Orice platä se ordonanteazä de
directorul general al Casei $coa-
lelor, in marginile. creditelor a-
cordate prin buget i pe baza
referatului sefului sectiei de asi-
gurdri.
43. Fondurile ce se vor
strange din cotele värsate pen-
tru sectia de asigurare formeaza
un capitol special In bugetul
Casei scoalelor $i se admini-
streazA pe baza acestui buget
controlul sau avizul
lui, prevazut la art. precedent.
Din aceste fomluri, sau eventual
din venitul Mr, se va pläti, po-
trivit prevederilor bugetare, $i
personalul necesar functiorairii
sectiei de asigurare.
49. Cote le pentru asigurare
vor varià anual si se vor pre-
veclea, in legea bugetara dupa
avizul consiliului, care va tine
seamg de situatia fondului for-
mat $i de probabilitatile de des-
pägubiri. in report cu numärul
asigurdrilor i cu valoarea Mr
de asigurare.
Pentru primul an, cota vär-
satà de minister pentru asigu-
rarea imobilelor i mobilierului
arätat la art.... va fi de 1 la
miie din valoarea de estimatie,
iar fiecare comitet scolar va in-
scrie in bugetul &du 3 la suta
din veniturile ordinare, care
se vor värsh la Casa de Depu-
neri, pe numele Casei $coalelor
vor forma fondul de asigu-
rare despagubire a $coalelor.
Scripte, conturi $i ddri de sean0
50. Pentru inscrierea si con-
trolul veniturilor i cheltuelilor,
asigurarilor i celorlalte opera-
tiuni ale sale, sectia de asigu-
rare tine urmätoarele registre:
1. Un registru-jurnal pentru
inscrierea veniturilor.
2 Registru de partizi pen-
www.digibuc.ro
287
tru venituri i cheltueli dupa na-
tura Mr, conform specificarilor
din buget.
3. Registru de partizi pentru
imprumuturile acordate, cu a-
ratarea termenului de platä, a-
nuitatea de platit anual i anui-
tätile
4. Registru de partizi pentru
fiecare local, in care se vor
trece asigurarile admise pentru
fiecare, valoarea declaratä a a-
celor imobile, primele de asigu-
rare ce sunt de pill-tit anual $i
primele achitate.
5. Registru pentru inscrierea
efectelor cari formeaza fondul
de rezerva.
6. Registru pentru repartitia
intrebuint area fondului dis-
ponibil.
7. Orice alte registre de cari
s'ar simtl nevoie pentru bunul
regulatul mers al serviciului.
51. Conturile provizorii defi-
nitive si de gestiune vor fi Ina-
intate Ministerului de Finante
Inaltei Curti de Conturi, oclata
cu conturile Casei scoalelor.
52. Dupb, inchiderea fiecärui
exercitiu financiar, capul sectiel
va intocmi i prezenta o dare
de searad amanuntitä, asupra
tuturor operatiilor f acute de
Casa de asigurare In cursul
exercitiului inchis, cu observa-
tiunile si propunerile ce ar so.
con sä faca.
CAPITOLUL II
Organizarea servidilor exterioare
§ L Atributiuni
53. Se infiinteaza $ase sec-
tiuni exterioare ale Casei $coa-
lelor i culturii poporului, cu
sediul in capitala celor 6 direc-
torate, afara de al Munteniei.
Pentru directoratul Munteniei,
administratia centralä a Casei
$coalelor va exercita direct atri-
288 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
butiunile sale In tot cuprinsul
directoratului.
Competinta fiecIrei sectiuni
locale se Intinde In limita com-
petintei fiecärui directorat.
54. Serviciul exterior al Casei
scoalelor are In competinta
atributiunile sale dreptul de a
controlh, sub directiva i Indru-
marea Casei scoalelor, bunurile
institutiilor scolare preväzute In
lege la art. 166 sub lit, a si b.
De a distribui, potrivit clirec-
tivelor date de Casa scoalelor,
materialul didactic si cultural;
De a control& si asigura buna
functionare a comitetelor sco-
lare, potrivit legilor;
In fiecare an, cel putin odatä,
gestiunile acestor comitete vor
fi verificate de organele de con-
trol, fie ale sectiei Casei scoa-
lelor, fie ale serviciului Invätä-
mântului de pe längrt directo-
rate.
Constatärile se vor consemnh
in procese-verbale ce vor fi tri-
mise Casei scoalelor care, prin
directia comitetelor, va lu& rah-
surile ce va crede de cuviintä
pe laza acelor constatäri;
De a distribuì elevilor sär-
mani sumele puse la dispozitie
de Casa scoalelar;
De a administrà i Intretine
sub controlul i conducerea Ca-
sei scoalelor, muzee, biblioteci
pedagogice, laboratoare de expe-
riente tiintifice, ateliere de re-
parat aparate pentru cursurile
experimentale, precum i orice
alte institutiuni ce s'ar cre&
pentru a Indeplini procurarea
mijloacelor de Invätämânt
culturä;
De a organiz& si conduce sec-
tiunea specialä de asigurare
contra incendiilor;
De a trezi i desvoltb. gustul
de cetire In popor, dups.& direc-
tivele date de Casa scoalelor;
De a desvoltà iubirea de pa-
trie i neam prin organizarea
de conferinte, sezatori, serbäri
www.digibuc.ro
comemorative, excursii, etc.,
dup. directivele Casei scoalelor.
55. Sectiunile exterioare ale
Casei scoalelor vor aye& urma-
toarele biurouri:
1. Biuroul controlului si al co-
mi tetelor scolare.
2. Biuroul Culturii Poporului.
56. In mäsura
Casa scoalelor va crett cate o
filialä In fiecare capitalä de ju-
det, avand In cäderea sa atri-
butiuni privitoare la cultura po-
porului.
Tot prin aceastä filialä se va
face distributia materialului di-
dactic scolar din judet.
CAPITOLDL III
Veníturile i cheltuelile Casei qcoalelor
§1
V enituri
57. Veniturile Casei scoalelor
sunt de trei categorii i anume:
a) Subventii;
b) Veniturile proprii ale Casei
scoalelor create prin legi;
c) Veniturile cu destinatie
specialä.
58. Subventiile pe cari Statul
le acordä anual Casei scoalelor
prin buget se gestioneazä potri-
vit regulelor urmate de toate
administratiile de Stat, In con-
formitate cu dispozitiile din le-
gea contabilitätii.
59. Veniturile speciale ale Ca-
sei scoalelor Bunt urmätoarele:
1. Partea ce-i revine din cota
aditionalä preväzutä, la art. 72,
No. 4 din legea pentru unifi-
carea contributiunilor directe 1).
Aceastä cotä se va Incas& In
conformitate cu prescriptiunile
alin. 1 de sub No. 25, art. 72 din
legea citatä.
2. Arenzile pämânturilor sco-
lare de Stat i In general ve-
') A se vedeh Legea contributiunilor di-
recte, din 23 Fevruarie 1923 la pag. 425,
vol. XIIIXI V,
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
niturile oricarui bun mobil sau
imobil apartinand scoalelor de
stat de orice categorie.
3. Veniturile rezultate din e-
ventualele exploatari petrolifere
sau miniere de orice categorie
din terenurile scolare.
4. Cote le prevazute in bugetele
comunelor de orice categorie; a-
ceste cote se vor repartizh pro-
portional tuturor comitetelor
scolare din comund, fie de stat,
fie particulare.
5. 0 treime din venitul rezul-
tat din arendarea carciumelor
comunale.
6. Subventii datorite de co-
mune i judete pentru intre-
tinerea scoalelor de invatämänt
aplicat, potrivit legii de organi-
zare a acelui Invätämant.
7. Dobanzile imprumuturilor,.
date comunelor, judetelor sau
comitetelor scolare pentru con-
structii, reparatii sau procu-
rare de mobilier sau material
didactic.
8. Cota prevazuta in legea so-
cietatii de radiodifuziune din
veniturile acelei societati.
9. Cinci la suta din venitul a-
telierelor dela. scoalele de Stat
cu caracter profesional.
10. Taxele solventilor din in-
ternatele scoalelor de Stat de
toate categoriile.
11. Taxele de frecventare ale
elevilor dela scoalele de Stat de
toate categoriile.
12. Taxele pentru certificate,
diplome sau echivalente de di-
plome, sau certificate scolare de
orice fel.
13. Retinerile facute puplini-
torilor de Stat de toate gradele,
precum i cele acute membrilor
corpului didactic pentru ab-
sente.
14. Taxele de examen ale ele-
vilor pregatiti In particular.
15. Sumele provenite din pe-
depsele aplicate prin organele de
Stat, membrilor corpului didac-
tic, scolarilor sau parintilor lor,
www.digibuc.ro
26495C . Hamangiu, vol. XIX.-19
289
primarilor sau altor organe ad-
ministrative, pentru neaplicarea
prevederilor diverselor legi si re-
gulamente de interes didactic
sau cultural.
16. 1 la suta 5 la sutä, din
veniturile fundatiunilor si per-
soanelor juridice cu administra-
tie proprie, puse sub controlul
Casei scoalelor. Comitetele sco-
lare comunale rurale, comitetele
scolare urbane, ale scoalelor pri-
mare, comitetele scolare comu-
nale din comunele urbane, co-
mitetele scolare judetene i toate
celelalte comitete scolare din
scoli practice, de grad secundar,
se asimileaza acestor Fundatii.
17. 15 la sutä din veniturile
fundatiunilor a ca.ror admini-
strare se face direct de Casa
scoalelor.
18. Din venitul fondului de re-
zerva al Casei scoa1e1or,1 care
se va institui i administrà po-
trivit prevederilor acestei legi.
19. Si In genere, din orice alt
venit Intâmplator, fie sub forma
de subventie de stat, judet sau
conaunä, fie sub forma de dona-
tinne particulara, f ärä destinatie
hotarita;
20. Veniturile rezultate din
vânzarea operelor editate de
Casa scoalelor, din vânzarea
produselor atelierelor sau insti-
tutelor Casei scoalelor.
Veniturile dela punctele 2, 4,
5, 9, 10, 11, 13 si 14 se dau In
administrarea comitetelor sco-
lare de diverse categorii.
Aceste venituri se gestioneaza
pe baza de buget aprobat de
autoritatea superioarä, cu res-
pectul si raspunderile prevazute
in legea contabilitätii, privitoare
la mânuirea banilor Statului.
Veniturile dela punctele 3, 6,
7, 8, 12, 15, 16, 17 si 18 se Inca-
seaza sub forma de depuneri
formeaza fondul de rezervä al
Casei scoalelor, care se va ca-
pitalizà In efecte de stat; acest
fond de rezerva va aparett In
290- LEGI DE UNIFICARE. 30 Mart le 1931
buget cu miscarea lui din fie-
care an, iar venitul lor va fi
aplicat prin buget exclusiv clx-
dirilor, intretinerii i inzesträrii
scoalelor, institutiilor scolare
Casei scoalelor.
Veniturile dela punctul 20 se
vars 6. la stat In schimbul sub-
ventiilor ce primeste Casa scoa-
lelor i celelalte institutiuni
scolare.
60. Veniturile cu destinatie
speciall, sunt:
1. Cote le de asigurare, pe care
comunele, judetele, directoratele,
statul i comitetele scolare sunt
datoare s5, le verse, pentru a se
formh fondul Casei de asigurare
al scoalelor i institutiilor de In-
vatAmant i culturà, dependinte
de Ministerul Instructiunii si al
Cultelor.
Aceste cote se Incaseazg sub
formä de depuneri; fondul for-
mat din incasarile primului an
va rttmane depus In numerar;
sumele depuse In anii urmätori
se vor capitalizà In efecte de
stat, dupà ce se va scadeh din
Incasarea anului, suma cu care
s'a micsorat depunerea in nu-
merar, prin pIata daunelor sufe-
rite de vreuna din institutiile
asigurate. Miscarea intreagl a
capitalului j veniturile fondului
cle asigurare trebuie sà aparà
in bugetul fieeärui an.
2. Veniturile bunurilor mobile
)g imobile ale Fundatiunilor,
puse sub directa administrare a
Casei scoalelor.
Intrebuintarea acestor venituri
se face dupà prevederile buge-
tare, potrivit obligatiunilor acte-
lor tie fund atie.
61. Toate veniturile Casei
scoalelor, prevgzute In aceastá
lege, ca i acelea ce se vor mai
prevedeb, prin alte legi, se vor
Incas& dupà procedura prevá-
Eutà In legea pentru urmärirea
veniturilor Statului1).
') A se vedeà Legea pentru urmárirea
www.digibuc.ro
§ II. Cheltueli
62. Casa scoalelor va Intre-
buinth. fondurile puse sub admi-
nistrarea sa, in conformitate cu
legile prin care i-au fost incre-
dintate sau cu actele de funda-
tie, pentru acelea cari provin
din fundatiuni particulare.
63. Bugetul ei va fi supus In
fiecare an de Ministerul Instrue-
tiunii, Adunärii deputatilor, iar
conturile de gestiune, direct
Curtii de conturi.
Casa scoalelor va avea con-
tabilitate proprie, care va tine
la zi evidenta veniturilor si a
cheltuelilor, potrivit legii con-
t abilitatii statului.
CAFITOLUL IV
Functionarea Case! qcoalelor
Personate/ de condueere i administrare
§ I. Serviciul central
A. Directorul general
64. Casa scoalelor este con-
dusg de un director general,
care, pe propria sa rdspundere
si sub directa indrumare si con-
trol numai al ministrului in-
structiunii i cultelor, admini-
streazd toate interesele acestei
Case si este Aspunator de bu-
nul ei mers si de lucrtirile tu-
turor functionarilor ei.
El este ajutat In aceastä ear-
cing, de unul dintre directorii
cu delegatie.
Ajutorul este seful cancelariei
administratiei i In aceastit cali-
tate ajutd. pe directorul general
in toate atributiunile sale.
65. Directorul general al Ca-
sei scoalelor, In marginile cre-
ditelor anuale acordate prin bu-
veniturilor Statului, din 1 August 1921 la
pag. 1036, vol. IX-X.
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
get si in conformitate cu dispo-
zitiunile din prezenta lege, or-
donanteaz& cheltuelile necesare
pentru indeplinirea obligatiuni-
lor din actele de fundatie
pentru sprijinirea i inzestrarea
material& a scoalelor i In gene-
ral toate cheltuelile preväzute
in buget.
Singur el are administrarea
räspunderea administrärii
bugetului si singur ministrul
are controlul acestei admini-
strAri.
Pentru coordonarea lucrärilor
tuturor directiunilor i servicii-
lor institutiei, sau pentru alte
chestiuni de interes general, di-
rectorul general al Casei scoa-
lelor poate Intruni i luà avi-
zuF consiliu compus din
directorii *i capii serviciilor Ca-
sei scoalelor.
Supune aprobarii ministrului,
In conformitate cu statutul
functionarilor publici, propune-
rile comisiunii de numIri si Ina-
intäri de pe langä Casa scoale-
lor, privitoare la numirea si a-
vansarea functionarilor acestei
administratiuni pand la gradul
de director.
Pentru numirea directorilor,
propunerea se va face de comi-
siunile de numiri i inainthri a
ministerului si a Casei scoale-
lor, reunite.
66. Directorul general al Ca-
sei scoalelor se numeste de mi-
nistru, prin decret regal, dintre
inspectorii generali ai Inv&t&-
mântului secundar, cu o ve-
chime de cel putin 3 ani In acest
grad. El devine inamovibil, po-
trivit dispozitiunilor prevazute
pentru functionarii de admini-
stratie si control proveniti din
corpul didactic.
67. Seful serviciului culturii
poporului se numeste de mi-
nistru, dintre 'persoanele cari
s'au distins prin preocuparea
lor de cultura poporului si au
o Insemnatä activitate tiinti-
www.digibuc.ro
291
fie& sau literarä, de preferintä
membri ai corpului didactic.
El devine inamovibil in a-
ceastä functiune dup& 3 ani de
zile de functionare, daca prin
activitatea sa a produs fapte
insemnate cari au contribuit la
cultura poporului.
Se cere in aceastä privintä a-
vizul consiliului inspectorilor
generali.
68. Directorii Casei scoalelor,
sell de servicii, sefii de sectii
restul functionarilor admi-
nistrativi, au aceleasi atributi-
uni, In limita competintei lor,
ca i functionarii ministerului.
Ei se bucur& de stabilitate, po-
trivit statutului functionarilor
publici 1).
B. Serviciul de control
si Indrurnare
69. Casa scoalelor va av eh
un personal de control pentru
gestiunile materiale ale comite-
telor si unul de Indrumare, pen-
tru activitatea cultural& desfä-
suratä de organele Casei scoa-
lelor sau de institutiile puse sub
conducerea ei.
Acest personal va ave& Insär-
cinarea de a inspectà, control&
indrumh intreaga activitate
a serviciilor exterioare ale Ca-
sei scoalelor si a comitetelor
scolare; el va supraveghe& mo-
dul cum inspectorii regionali
exercitä controlul asupra aso-
ciatiunilor i fundatiunilor par-
ticulare, cu caracter cultural si
vor indeplini orice delegatie
dat& de ministru sau de direc-
torul general al Casei scoalelor.
§ II. Serviciul exterior
A. Seful sectiei Casei scoaletor
70. Serviciul exterior al Ca-
sei scoalelor, este condus de un
sef de sectie, cu gradul de in-
9 A se yedelt Statutul functionarilor pu-
blici, din 19 Iunie 1923 1a pag.409, vol.XI-X II.
292 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
Spector, recrutat in aceleasi con-
ditiuni ca si seful sectiilor din
serviciul exterior al ministe-
rului.
71. eftil sectiei are in regi-
unea sa si In limita competintei
Casei scoalelor, aceleasi atribu-
tiuni ca si sefii sectiilor din ser-
viciul exterior al ministerului.
CAPITOLUL V
Administrarea si controlul fundatiunilor
scolare fi culturale intretinute din
fonduri particulars
72. Toate bunurile, fundati-
unile si institutiunile scolare si
culturale existente, sau ce se
vor creh, si cari prin actele lor
de infiintare, nu sunt puse sub
o administratie proprie, tree,
din punct de vedere al admini-
strárii materiale, sub admini-
stratia specialä a Casei scoa-
lelor.
73. Casa scoalelor are drep-
tul de a urmärl existenta aces-
tor fundatiuni, de a le cere ac-
tele in virtutea cdrora au fost
infiintate, si a le chemh inaintea
justitiei pentru a predh aceste
acte in caz de refuz.
74. Orice donatiune sau legat
se acceptd de Casa scoalelor,
printl'un act de acceptare au-
tentificat de tribunal, decä a
fost autorizatä in acest sens
printr'un inalt decret regal, dat
in baza unui aviz favorabil al
consiliului de advocati al mi-
nisterului.
Casa scoalelor este liberä sä
refuze acceptarea donatiunilor
sau legatelor conditionate de
obligatiuni prea oneroase sau
in scopuri ce nu ar cadrà cu
atributiunile sale, sau cu rolul
ei moral si educativ.
75. Fondurile donate sau le-
gate Casei scoalelor, sau insti-
tutiunilor ce se vor infiinth sau
intretine din ele, vor purtà nu-
mele donatorilor respectivi.
www.digibuc.ro
Sub nici un cuvânt fondurile
sau veniturile legatelor sau do-
natiunilor nu se pot insträinh
sau destinh unui alt scop cleat
cel preväzut in actul de fun-
datie.
76. Dupä punerea de fapt a
Casei scoalelor in posesia tutu-
ror bunurilor mobile sau imo-
bile, apartinatoare unei funda-
tiuni, aceh fundatiune va fi pre-
vdzutd in bugetul Casei scoa-
lelor pe exercitiul financier
imediat urnadtor, inscriindu-se
la incasdri toate veniturile ave-
rei acelei fundatiuni, iar la chel-
tueli, in limita acelor venituri",
toate sumele necesare indepli-
nirii scopurilor pentru care do-
natiunea sau legatul a fost
fä cut.
77. Bunurile mobile ce apar-
tin unei fundatiuni administrate
de Casa scoalelor se vor lichidà
cu formele legale, si transformh
in efecte de stat, producätoare
de venit, dacà in actul de fun-
datiune nu este vreo prescriptie
contrail sau dacd acele bunuri
mobile nu sunt neapärat nece-
sare existentei si bunei functio-
näri a fundatiunii.
78. Tot astfel se va procedà
si in privinta bunurilor imo-
bile. Dacd aceste bunuri se
pästreazd, se vor luh másuri
pentru buna lor ingrijire si pen-
tru sporirea valorii si a veni-
turIlor lor, in limita posibilului.
79. Bunurile imobile ce con-
stituesc averea unei fundatiuni
vor fi transcrise in registrele
autoritätilor adnainistrative, fi-
nanciare si judecdtoresti, pe
numele Casei scoalelor, ca apar-
tinand fondului respectiv.
80. Pentru apdrarea in con-
tra vreunei evictiuni a bunuri-
lor imobile apartindtoare funda-
tiunilor, Casa scoalelor va luà
mäsuri pentru a se alcdtui pla-
nuri pentru case si locurile lor,
a se face hotärnicii cu formele
legale pentru mosii ori lacuri
 LECI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
td. amenajamente oficiale pen-
tru pAduri.
Totdeodata va Ina raAsuri
pentru buna determinare si con-
tinua pazâ a hotarelor fiecdrei
proprietAti, apartiratoare fun-
datiunilor ce administreazá.
FundaPluni cu administrafie
proprie
81. Toate institutiunile
fundatiunile scolare sau cultu-
rale create prin acte de donatii,
legate sau legi, fie a au adrai-
nistratie proprie, fie 0, sunt
date in adrninistrarea unei au-
toritáti administrative, comu-
nale, judetene sau regionale,
sunt supuse controlului Casei
scoalelor.
Nu sunt supuse unui aseme-
nee control fundatiunile admi-
nistrate de epitropii sau insti-
tutiuni ce au un caracter con-
fesional.
Acestea ráman sub controlul
direct al ministrului, pentru
partea culturalk potrivit legilor
de invätàmânt si conventiilor
speciale, iar pentru controlul
material si al Intrebulntarii e-
ventualelor subventii, potrivit
legii comtabilitdii publice 1)
legii persounelor j uridice 2).
Casa scoalelor va supraveghelt
ca veniturile fondurilor sá se
Intrebuinteze pentru scopul cul-
tural sau scolar pentru care au
fost destinate prin actele de
creatiune.
In acest scop, bugetele i ges-
tiunile acestor institutiuni sco-
lare sau culturale, trebuesc ve-
rificate i aprobate de Casa
scoalelor In fiecare an si anume:
bugetele cel putin cu doua luni
Inainte de punerea lor In apli-
care, iar conturile de gestiune
1) A se vedeti Legea contabilitStii publice,
din 31 Julie 1929 la pag. 783 vol. XVII.
2) A se vedeà Legea persoanelor juridice
din 6 Fevr. 1924 la pag. 244 vol. XIXII.
www.digibuc.ro
293
Insotite de actele justificative gi
de un bilant al Intregei lor a-
veri, la cel mult trei luni duph
inchiderea exercitiului financiar
respectiv.
Casa scoalelor va aveh dreptul
steargá din buget prevederile
neconforme actelor de fundatie,
sau sá reducá cheltuelile prea
riscate sau prea costisitoare.
Deasemenea, va axe& dreptul
sá respingâ gestiunea ce s'ar
constatà ea, s'a fácut contra in-
tereselor institutiei sau contra
dispozitiunilor actelor de fun-
datie, ori neconforme bugetului
aprobat de Casa scoalelor.
Casa scoalelor poate intent&
actiuni de mice naturá In nu-
mele si pentru apárarea dreptu-
rilor si intereselor acestor insti-
tutiuni cu autorizarea prevâ-
zutá la art. 167 din lege.
82. Pentru a putee, exercità
controlul prevázut In articolul
precedent, Casa scoalelor va tine
un registru de toate fundatiunile
culturale, create prin acte de
donatiune, prin legate sau prin
legi i cari au o administratie
specialá, indicatá prin actele
lor fundationale.
83. Administratiile acestor
fundatiuni sunt datoare ca in
cel mult 6 luni dela constituirea
sâ trimitä la Casa gcoalelor,
copie legalizata dupd actul de
fundatie i dup6 inventarul a-
verii mobile si imobile ce .po-
sedä.
Deasemenea vor trimite un
tablou de persoanele ce compun
acele fundatiuni, dad, nu sunt
chiar cele indicate In actele fun-
dationale. Tabloul acesta va fi
Insotit de o copie de pe actul de
constituire.
Aceastá cons;tituire poate fi
infirmatä de Casa gcoalelor,
când s'ar constata, cá s'a fácut
In contra dispozitiunilor actelor
de fundatie.
Orice act fäcut de o admini-
stratie neconfirmatá de Casa
294 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
scoalelor, este anulabil prin ju-
stitie.
Deasemenea, in terrnen de un
an dela constituirea lor, admi-
nistratiile acestor fundatiuni
sunt obligate sA inainteze Casei
scoalelor spre aprobare un re-
gulament de administrare al
Ondurilor si institutiilor res-
pective.
DacA regulamentele Inaintate
nu stint In conformitate cu le-
gile si cu actele de fundatiune,
Casa scoalelor este In drept SA
le modifice In acest sens.
Dacg, regulamentele nu au
fost inaintate in termenul pres-
cris, ele vor fi Mcute de Casa
scoalelor.
84. In caz de neurmarea a dis-
pozitiilor de mai sus, daca prin-
t.' o anchet6 f AcutA de un organ
de control al Casei scoalelor sau
al Ministerului, se constatá cA
averile ce le sunt incredintate
se risipesc sau se intrebuinteazá
In alte scopuri decât cele prey&
zute In actele de fundatiune,
Casa scoalelor are dreptul a&
tragA la räspundere In fata ju-
stitiei pe administratorii vino-
v ati.
Acestia pot fi condamnati pe
lama, celelalte penalitAti pre-
vhzute In legile ordinare si la
destituire.
DacA nu se poate institul o
nouA administratie, justitia va
hotArt ca administrarea sA
treacA la Casa scoalelor.
Când administrarea e fAcutä
de o administratie publicA, co-
munalä sau judeteaná, Casa
scoalelor poate cere justitiei In
cazurile prevAzute la aliniatele
de mai sus, trecerea imediatá
a fondurilor In directa ei admi-
nistrare.
85. Veniturile fundatiunilor
cu administratiune proprie, care
ar proveni din terenuri petroli-
fere sau miniere, nu se pot eon-
cesionà de epitrop, cleat cu au-
torizatiunea Casei scoalelor si
www.digibuc.ro
In conformitate cu legile pentru
exploaturea terenurilor petroli-
f ere sau miniere ate Statului 1)
86. Când la deschiderea u-
nui testament reprezentantul
justitiei constatA cA. prin legate
se creeazA o institutie scolará
si de culturA, el e obligat ca
prin presedintele tribunalului
respectiv sA Incunostinteze des-
pre aceasta deindatä Casa scoa-
lelor.
In fiecare an se va aminti
printr'o circulará tuturor tribu-
nalelor, aceastä obligatiune le-
galA.
CAPITOLUL VI
Construirea localurilor ecolare el a
institatiilor de culturá
87. Toate localurile de scoa16.
sau de institutii de culturA cari
se construesc de stat, comitete
scolare, directorate, judete sau
comune, nu se pot incepe decAt
dupA ce planurile lor au fost
aprobate de Casa scoalelor.
88. Casa scoalelor are drep-
tul de a controln dad, aceste
clädiri se fac conform acestor
planuri.
89. Casa scoalelor e obligatä
sA indeplineascA, prin serviciul
arhitecturii Ministerului, pla-
nuri tip si devize corespunzA-
toare pentru toate felurile de
scoale.
ModificArile ce vor rezulth in
aceste planuri din cauza Im-
prejurArilor locale trebuesc a-
prabate de Casa scoalelor, Ina-
inte de inceperea lucrärilor.
90. Casa scoalelor va prove-
deb, in bugetul sAu anual la
cheltueli extraordinare un fond
pentru constructiuni scolare.
Acest fond va fi alimentat si
sporit In fiecare an din subven-
1) A se vedea Legea minelor din 28 Martie
1929 la pag. 282, vol. XVII.
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
tulle Statului si veniturile pro-
prii.
91. Casa scoalelor. controleazA
dac& autoritAtile locale Ij Im-
plinesc Indaririle de construire
de localuri scolare si Inzestra-
rea lor cu mobilier si material
didactic, potrivit dispozitiunilor
cuprinse In legile administrative
sau in diferitele legi de Inv Ma-
mAnt.
In cazul cAnd autoritätile lo-
cale refuzä s& implineasc& aceste
obligatiuni, Ministerul va face
el lucrárile prin Casa scoalelor,
iar sumele Intrebuintate la in-
terventia Casei scoalelor se vor
trece din oficiu in bugetele res-
pective; dind sunt puse din ofi-
ciu, aceste sume nu pot trece a-
nual de 20% din totalitatea ve-
niturilor ordinare i extraordi-
nare ale comunei sau judetului.
92. Autoritätile locale sau
comitetele scolare, cari nu au
putinta sä pläteasc& din fondu-
rile bugetare ale unui singur
an, toate cheltuelile de construe-
tie sau numai pe cele de repa-
ratii la localurile de §coalä, se
pot Imprumutà, cu o dobAnd&
egalä cu scontul Bäncii Natio-
nale, la Casa scoalelor sau la
alte institutii publice de credit,
având garantia Casei scoalelor.
Dacá autoritätile locale cari
s'au Imprumutat nun% impli-
nesc obligatiunile contractuale,
dobanda anual& si rata de a-
mortisment se va Inscrie din o-
ficiu In bugetul institutiei Im-
prumutate si se vor percepe di-
rect din cotele aditionale pe cari
Statul le Incaseaz& pentru auto-
ritAtile locale.
93. Pentru efectuarea Impru-
muturilor, acordate autoritáti-
lor locale sau pentru efectuarea
lucrärilor In contul acestora.
Casa scoalelor este autorizatá,
cAnd cererile sau trebuintele ar
trece peste fondurile sale dispo-
nibile pentru acest scop, s& Im-
prumute, fie dela fondul sAu de
www.digibuc.ro
295
rezervä, fie dela orice alt& casä,
sumele de cari ar aye& nevoie,
cu conditie s& alb& aprobarea
Consiliului de Ministri dat&
printr'un jurnal al sau.
CAPITOLUL VII
Comitetele fcolare
94. Pentru Intretinerea mate-
rial& a scoalelor de stat de toate
gradele i categoriile, functio-
neazg comitete scolare:
a) Pe Fang& fiecare grádhnä
de copii de stat urbanA;
Scoala primará de stat ur-
banA;
Scoala de stat de grad se-
cundar, teoretic sau practic;
d) In fiecare comuná ruralá;
el Comun& suburbanä;
f) Comung urbanA,
09 In fiecare judet.
95. Comitetele scolare cari
functioneaz& pe rang& scoli, se
vor compune din reprezentantii
corpului didactic si ai autorit&-
tilor conform dispozitiunilor
legii pentru infiintarea i orga-
nizarea comitetelor scolare. Pe
lAngá acestia vor face parte din
comitete i párinti ai elevilor
alesi de adunarea generalä, de
cätre pärintii elevilor scoalei
respective, sau dintre donatorii,
membri permanenti ai adunärii
generale.
Comitetele scolare judetene
comitetele comunale urbane, se
vor compune, conform prescrip-
tiunilor legii speciale.
Comitetele scolare ale comu-
nelor rurale vor aye& cAte o sec-
tiune:
a) Pentru fiecare sat, numitá
sectiune scolará sitteascá;
b) Pentru fiecare asociatiune
special& de sate, ce eventual, se
vor forma, cu scopul de a se in-
1) A se vedeb. Decret-Lege pentru Infiintarea
comitetelor scolare din 24 Iulie 1919 la pag,
127, vol. IXX.
296 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
teresh de bunul mers al inva-
tämäntului, numitä sectiune
scolarä a asociatiunii de sate.
Sate le cari alcätuesc asociatiuni
de sate nu mai au sectiune sco-
lad säteascá speciald.
96. Asociatiuni de sate se
pot form& din acele sate cari
se intoväräsesc in scopul arätat
la art. precedent, indiferent dad
sunt i alte asociatiuni pentru
alte scopuri, cum ar fi: edilitar,
economic, sanitar, etc.
Se vor fornah asociatiuni de
sate, in scopul de a se aldtul
sectiuni scolare de asociatiuni de
sate, dad, adunärile generale,
compuse din: primarul sätesc,
preotii i invätätorii dela scoa-
lele de stet, din sat, precum si
pärintii elevilor scoalelor pri-
mare si grädinelor de copii de
stet, din sat, decid cu majori-
tate de voturi, intovárásirea a
dota sau mai multe sate, In
scopul arátat mai sus.
97. Comitetul scolar comunal
rural va aveh, pc MO repre-
zentantii corpului didactic, au-
toritätilor si pärintilor elevilor,
câte un delegat al fiecärei
sectiuni scolare sätesti sau sec-
tiuni scolare a asociatiunii de
sate, ales de cgtre sectiunea res-
pectivd.
Sectiunea scolarä säteascl se
compune din:
Primarul sätesc sau un dele-
gat ales de consiliul sätesc sau
de adunarea säteascá, preotul
paroh si invätätorul dela
scoalá de stat, dad, sunt câte
unul, sau un preot si un invd-
tätor alesi de colegii lor res-
pectivi.
Dirigintele .scoalei elementare
de meserii, ce eventual ar func-
tionh in sat; patru delegati ai
adundrii generale, altil cleat
membrii corpului didactic ai
scoalei respective, alesi in adu-
nare generalä de dtre pärintii
elevilor scoalelor primare
stat, din sat, si donatorii, mem-
www.digibuc.ro
bri permanenti ai adunàrii ge-
nerale ai acestor scoale.
Sectiunea scolarä a asociati-
unii de sate se compune din:
Prim arul satului, cu cea mai
mare populatiune dintre satele
asociatiunii, sau un delegat al
consiliului sätesc;
Doi directori de scoli primare
de stat, alesi de membrii corpu-
lui didactic primar de stet, din
satele asociatiunii;
U n p reot paroh, ales de dtre
preotii satelor asocie,tiunii;
Dirigintele coa1ei elementare
de meserii, ce eventual ar func-
tionh in satele asociatiunii;
Cate un delegat din fiecare
sat, ales in adunarea generalä,
de catre pärintii elevilor sau do-
natorii, membri permanenti ai
adunärilor generale ale scoale-
lor primare i grädinelor de co-
pii de stat, din satele asociati-
unii.
Sectiunea scolará a asociati-
unit de sate, are sediul in satul
cu mai mare populatie din sa-
tele asociatiunii.
98. Formalitätile ce trebuesc
indeplinite pentru alegerile la
sectiuni, vor fi cele preväzute
pentru alegerile la comitetele
scolare, In regulamentul comi-
tetelor scolare, de pe lângä, scpa-
lele primare, insä cu deosebire
cá rezultatul alegerii reprezen-
tantilor pärintilor elevilor se
confirmd de catre comitetul sco-
lar al comunei rurale, iar in caz
o de contestatii, se pronuntá in
ultima instantä, comitetul sco-
lar judetean.
99. Sectiunile scolare sätesti
si sectiunile scolare de asocia-
tiuni de sate se vor confornah,
in ce priveste fondurile acestor
sectiuni si administrarea
prescriptiunilor articolelor 40-53
din regulamentul respectiv, cu
adausul cá intre cheltuelile a-
cestor sectiuni sä. figureze In
de prima linie o cot& de maximum
15 la stag din veniturile secti-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
unilor pentru comitetul scolar
comunal.
100. Atributiunile sectiunilor
comitetelor vor fi cele prevazute
In art. 54, 58-61 din regula-
mentul comitetelor, cu deosebire
bugetele i gestiunile secti-
unilor impreung cu actele justi-
ficative se vor trimite comite-
tului scolar comunal spre ve-
rificare i aprobare.
Indepgrtarea sau destituirea
membrilor sectiunilor se hotg.-
rgste de comitetul scolar jude-
tean in conditiunile argtate la
art. 60 din regulament.
101. Comunele rurale decla-
rate comune suburbane, vor a-
yea comitete scolare i sectiuni
organizate dupg aceleasi norme
ca la comunele rurale.
102. Scoalele cari in admi-
nistratia lor sunt conduse de
eforii sau comitete proprii, recu-
noscute de Ministerul Instruc-
tiunii Pub lice si al Cultelor, pot
aye& in loc de comitete scolare,
eforiile sau comitetele lor de
conducere.
Confirmarea eforiior sau co-
mitetelor speciale de conducere
se va face de cgtre Casa scoa-
lelor, care va supraveghea dad,
compunerea lor este conformä
cu actele de fundatiune recu-
noscute de minister.
Gestiunea materialg a acestor
eforii sau comitete va trebul sä
fie supusg controlului Ministe-
rului, exercitat prin administra-
tia Casei scoalelor si a culturii
poporului, care va aye& dreptul
sà controleze bugetul si contul
de gestiune si sà orandueasch
anchete de catre organele sale
de control.
Dispozitiunile aliniatelor II si
III ale acestui articol nu se a-
plicà ce sunt prevg-
zute in exceptiunea mentionatä
la art. 204 al legii pentru or-
ganizarea i functionarea Mi-
nisterului Instructiunii, contro-
lul acestora se face conform pre-
www.digibuc.ro
297
vederilor dela art. 81 din acest
regulament.
103. La Casa scoalelor va
functiona un comitet central
compus din: directorii de invg-
mant care administreazg scoale
cu comitete scolare, directorul
comitetelor scolare si ate un
reprezentant al fiecgrei cate-
gorii de comitete $colare; jude-
tene, comunale, rurale, comu-
nale urbane, pentru scoli secun-
dare (licee sau gimnazii de Mieti
ori de fete, scoli normale si semi-
narii) pentru §coli profesionale
(de fete, scoli de meserii i scoli
comerciale), pentru conserva-
torii $i pentru scoalele de bele-
arte.
Comitetul central lucreazg in
subcomisiuni dupg categoria co-
mitetelor scolare, iar pentru
chestiunile de ordin general, se
convoacg plenul comisiunii.
In subcomisiuni, presedintia
sedintelor o are directorul res-
pectiv de lnvätämant; In plen,
cel mai vechi in grad dintre di-
rectorii de invgtgmant.
Comitetul este convocat de
cgtre ministru sau de cgtre di-
rectorul general al Casei scoa-
lelor, cari pot asistä eat la se-
dintele subcomisiunilor cat si la
cele ale plenului, in care caz
pot prezidà sedinta in ordinea
erarhica.
104. Alegerea reprezentanti-
lor comitetelor scolare se va face
in felul urmätor:
Pentru constituirea primului
comitet central, in a doua Du-
minicg a lunei Martie 1931, fie-
care comitet local: rural, urban,
de scoale secundare, scoale pro-
fesionale, conservatorii sau
scoale de belearte, alege un de-
legat pentru desemnarea unui
candidat la reprezentantä in co-
mitetul central.
In a patra Duminicg a lunei
Martie 1931, acesti delegati ai
tuturor categoriilor de comitete
dintr'un judet, se vor intruni
298 LEGI DE UNIFICARE. 30 Mingle 1931
in capitala judetului, intr'un lo-
cal de 5coalä fixat prin decizia
de convocare; ei vor desemnh
pe categorii pe delegatul care
va aye& sä voteze pe reprezen-
tantul felului de comitet in co-
mitetul central.
Delegatii comitetelor 5colare
comunale rurale vor lucrà sub
pre5edintia pre5edinte1ui comi-
tetului 5colar judetean, iar de-
legatii celorlalte comitete vor
lucrk sub presedintia celui mai
in varstä dintre ei.
Pre5edinte1e adunärii va -fi
asistat de un secretar, procla-
mat de adunare.
Alegerea delegatului fiecärei
categorii de comitete 5colare
dintr'un judet se va face prin
vot secret; va fi proclamat ales
acela care va aye& majoritatea
relativä.
In caz de paritate, sortul ho-
täräste.
Când o categorie de comitete
nu are decal un singur delegat
aleator, acesta e de drept dele-
gat pentru alegerea reprezen-
tantului in comitetul central.
Delegatia fiecarei categorii de
comitete din fiecare judet, pre-
cum si delegatii comitetelor 5co-
lare jucletene, se vor intrunl in
Bucuresti, in Duminica a cincia
a lunei Martie, spre a alege
dupb, aceea5 procedurä, si re-
prezentantul fiecArei categorii
de comitete 5co1are din tarä, in
comitetul central, precum 5i
ate 2 supleanti.
Alegerea reprezentantilor co-
mitetelor 5colare se face la 5
ani odatä, pe categorii.
In caz de vacant& prin dece-
sul sau demisia vreunui repre-
zentant, locul va fi completat
prin unul din supleanti, in ordi-
nea alegerii pentru restul ter-
menului de 5 ani.
105. Atributiunile comitetu-
lui central stint:
a) De a verifidt i rectifich
bugetele i gestiunile comitete-
www.digibuc.ro
lor 5colare judetene, comunale
urbane 5i ale 5coa1elor de grad
secundar teoretic 5i practic 5i a
hoar/ n ultimä instantä, in
cazurile speciale in privinta bu-
getelor comunale rurale sau de
sectiuni de comitete, când se
vor ,ivi reclamatiuni;
b) De a da avizul In privinta
dizolvärii partiale sau totale a
unui comitet pentru care s'a ce-
rut dizolvarea,
c) De a-5i da avizul in chesti-
unile generale relative la orga-
nizarea 5i functionarea comite-
telor scolare.
Avizele acestui comitet vor fi
rezolvate de ministru sau de di-
rectorul general al Casei 5coa-
lelor.
106. Pentru chestiunile ce
privesc dizolvarea comitetelor
5colare, comitetul central trebuie
sä-5i deà avizul in maximum
30 zile.
Pând la pronuntarea comite-
tului central, Casa scoalelor
poate suspenclà, pe baza unui
raport de cercetare, total sau
partial, comitetul 5colar.
In timpul suspendärii i in
cazul cand un comitet s'a sus-
pendat in total, girarea atribu-
tiunilor comitetului 5colar este
incredintatä unei comisiuni in-
terimare, compusä din urmä-
toarele persoane:
I. Pentru grädinile de copii
urbane, 5coalele primare ur-
bane, pentru 5coalele de grad
secundar teoretic sau practic:
directorul 5coalei, un membru
titular al corpului didactic ales
de catre colegi i un pärinte
care are elevi in 5coald, propus
de consiliul profesoral i confir-
mat de minister.
2. Pentru comunele rurale si
suburbane: un delegat al consi-
liului comunal, un membru ti-
tular al corpului didactic, ales
de cAtre colegii din invätämânt
primer de stet, din comunä 5i
un pärinte care are elevi in
 LEG! DE UNIFICARE. 30 Martie 1931 299

scoalA primarä, de stat din satul mitet, dintre care unul sau cel
de resedintä al comunei desig- mult doi sunt reprezentanti 'ai
nat de directorul scoalei cu po- corpului didactic, membrii r&-
pulatia sco1arA cea mai nume- masi in functiune vor form& co-
roasA. misiunea interimard.
3. Pentru comunele urbane: In celelalte cazuri de suspen-
un delegat al consiliului comu- dare partial& se va alcátul co-
nal, un director al unei scoli misia interimark conform pre-
primare de stat, ales de catre scriptiunilor articolului.
colegii clirectori, un reprezentant 107. Casa scoalelor este au-
al comitetelor de pe Wag& scoa- toritatea tutelar& a comitetelor
lele primare urbane si gr&dinele scolare, earora li se d& In admi-
de copii urbane de stat din co- nistrare, prin delegatie, bunurile
munA, designat de consiliul di- materiale scolare; proprietatea
rectorilor de scoale dintre mem- acestor bunuri este si ramâne a
adunärii generale a delega- Statului, reprezentat prin Casa
tilor comitetelor scolare urbane, scoalelor, oricare ar fi proveni-
care s& nu fi fost membru In co- ent a lor.
mitetul suspendat. Nici o schimbare nu se poate
Comisiunile interimare ce vor face In situatia juridicA si de
function& in locul comitetelor fapt a acestor bunuri, fArA au-
scolare comunale urbane, jude- torizatia special& a Casei scoa-
tene si de pe lAng& scoalele de lelor, care are dreptul de control
grad secundar, vor fi confirmate asupra functionärii comitetelor
de Casa scoalelor,; cele cari vor scolare.
function& In locul comitetelor 108. Casa scoalelor poate ho-
scolare comunale rurale, vor fi tirI baza unei anchete fäcute
confirmate de catre comitetul de inspectorii säi, sau un organ
scolar judetean, iar cele ce vor scolar de control administrativ
function& In locul comitetelor sau didactic si In urma avizu-
scolare ale grAdinelor de copii lui comitetului central, dizolva-
urbane si ale scoalelor primare rea In total sau In parte a unui
urbane, vor fi confirmate de comitet scolar, care prin modul
eutre comitetul scolar comunal cum administreazá, pericliteaz&
urban. interesele materiale sau morale
Comisiunile interimare cari ale scoalei.
functioneaz& pe Mpg& *con, vor PAnA la alegerea unui nou
fi propuse spre confirmare de comitet care trebuie sA se fad,
cätre directorii de scoli, cele cari In cel mult o lunä dela dizol-
functioneazI la comune de catre vare, se va institui o comisie in-
primari, iar acelea cari inlo- terimark compusá si numitA
cuesc comitetele scolare jude- dup& normele arätate la art...
tene, de catre presedintii consi- 109. Pondurile comitetelor
liilor judetene. scolare sunt cele prev&zute in
Daca suspendarea s'a fdcut legea pentru organizarea 51
partial si dacA intre membrii functionarea comitetelor scolare
suspendati Bunt toti reprezen- si In legea pentru organizarea
tantii corpului didactic, se va functionarea Ministerului In-
numi o comisie interimarA, dupIt structiunii Pub lice si al Culte-
aceleasi norme ca i in cazurile lor. Oricare ar fi origina acestor
de suspenddri totale. fonduri, ele se consider& bani
Dacä In urma suspendArii publici si nu se pot mAnui cleat
partiale au mai rAmas in func- cu observarea strict& a legii
tiune cel putin 3 membri in co- contabilitätii Statului i pe baza
www.digibuc.ro
.ROU LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931

unui buget ce va fi alatuit, con- zatori cu averile lor, de pagu-

form instructiunilor ce se vor
da de cMre Casa gcoalelor.
Bugetele pentru comitetele
gcolare comunale urbane, jude-
One gi de pe lângd gcoalele de
grad secundar, teoretic, -si prac-
tic, vor fi verificate si aprobate
de cdtre Casa gcoalelor; buge-
tele comitetelor gcolare comu-
nale rurale de cdtre comitetele
gcolare judetene, iar bugetele
gräclinilor de copii si ale gcoa-
lelor primare urbane de cdtre
comitetele gcolare comunale ur-
bane.
Comitetele scolare cari nu ina-
inteazd bugetele si gestiunile
bele ce ar pricinul comitetului,
prin depunerea fondurilor la
alte institutiuni financiare.
Fondurile comitetului sunt in-
trebuintate pentru intretinerea
materialä a gcoalelor In raport
cu nevoile lor, dupd instructi-
unile ce se vor da de catre Casa
gcoalelor.
Pentru plata de salarii, fon-
durile nu pot fi intrebuintate
decât in conditiunile urindtoare:
Comitetele gcolare depe langa
gcoalele de grad secundar, teo-
retie sau practic, vor plät1 sa-
lariul cassierului gi al contabi-
lului. i

spre verificare, in timpul pres- Membrii comitetelor gcolare

cris, pot fi dizolvate In urma pot fi delegati de catre comitet
avizului comitetului central. sd indeplineascd functiunile de
Rectificdri de bugete gi des- cassier sau contabil, insd nu-
chideri de credite In cursul a- färd platd.
nului nu se pot face cleat cu Comitetele- gcolare comunale
aprobarea ministerului sau a urbane vor pläti un contabil ve-
directorului general al Casei rificator dacd comuna are cel
gcoalelor, pentru bugetele cari putin zece comitete scolare pri-
sunt aprobate de Casa gcoale- mare, precum si un arhivar.
lor, iar pentru celelalte bugete, Comitetele scolare judetene,
de comitetele care le aproba. vor pltiti un contabil verifica-
In toate cazurile de rectificdri tor si un arhivar.
si deschideri de creclite, rapor- Dacd in judet sunt mai muit
tul comitetului va fi Insotit de decât 100 comune rurale sau
o copie a Incheierii comitetului suburbane, comitetul poate an-
gcolar In aceastä privintil. gajd In plus un functionar dacd
110. Fondurile comitetelor mijloacele bugetare permit.
gcolare se depun numai la Cassa Coraitetele gcolare pot pläti gi
de Depuneri ..5i Consemnatiuni, alt personal din fondurile pro-
sau cu invoire speciald din par- venite in afard de veniturile co-
tea ministrului, la Cassa de cre- mitetelor preväzute la art. 186
dit a corpului didactic. din legea pentru organizarea si
Fondurile pentru necesitätile functionarea Ministerului In-
curente, pentru eel mult cloud' structiunii Publice si al Cultelor.
luni, pot fi depuse si la Banca In asemenea cazuri, trebuie
Nationalä. sä existe un vot al adunärii ge-
Dam& se va constatà cä fondu- nerale pentru crearea taxei spe-
rile nu s'au depus conform ciale pentru fiecare din nevoile
prescriptiilor de mai sus, comi- cari urmeazä sd se satisfacd
tetul gcolar va fi dizolvat, iar din venitul lor.
reprezentantii corpului didactic Pentru incasdrile ce se vor
vor fi trimigi Inaintea comisfei face pentru a cred veniturile spe-
de disciplind. ciale se vor Ube/A chitante se-
Pe lângd aceasta, membrii co- parate; aceste venituri vor
mItntului sunt solidari rdspun- forma articole deosebite In bu-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
get si nu pot fi cheltuite pentru
pläti de personal, cleat cu a-
probarea Casei scoalelor, odatii
cu aprobarea bugetului.
111. Membrii comitetului
scolar sunt responsabili, fiecare
In parte, cu intreaga kr avere,
de toate pagubele pricinuite a-
verii scolare, prin gestiune ne-
regulatä, sau chiar numai ne-
glijentä administrativa.
112. Casa scoalelor exercitä
tutela administrative', asupra tu-
turor comitetelor scolare.
Ea are drept, In caz când a.-
cestea refuzä, sit faca in numele
kr, orice actiune, apel, recurs,
contestatie si orice act intreru-
pätor de prescriptie.
CAPITOLUL VIII
Laboratoarele qi atelierele
113. Laboratoarele Casei scoa-
lelor aunt:
1. Laboratorul de tiinte fizi-
co-chimice, cu doni sectii:
a) Sectia de fizicä;
b) Sectia de chimie.
Fiecare sectie având un sef
de lucräri (sef de sectie) i un
preparator.
2. Laboratorul de ftiinte na-
turale, cu un sef de lucräri (sef
de sectie) si un preparator.
Ele au ingrijirea kr de a or-
ganizh si pune la indemâna
corpului didactic primar si se-
cundar cursuri i exercitii in-
strumentale, cari sä familari-
zeze pe membrii acestui corp cu
noile aparate sau noile metode
de experientä; ele pot servl
pentru ajutorarea scoalelor nou
create, cari nu sunt utilate sä
tinä cursurile experimentale,
cu toatd aparatura necesard,
punându-le la dispozitie säli de
cursuri si aparate de experientä.
Atelierele Casei coabelor sunt:
1. Atelierele de fabricat apa- programului, executii, cu apro-
rate de fizicä i chimie, condus barea ministrului sau a direc-
www.digibuc.ro
301
de un tehnician (sef de sectie)
având 4 despärtäminte:
a) Tâmpldrie;
b) Mecanicä de precizie;
c) Tinichigerie;
Sticlärie;
2. Atelierul de preparate ans.
tomice pentru Invätämântul st.
naturale, condus de un sef de
lucräri (sef de sectie) i un pre-
parator.
Construesc aparatele, pe cari
experienta 1-ea gäsit drept cele
mai potrivite pentru cursurile
stiintelor fizico-chimice sau na-
turale.
114. In fiecare an directiile
de Inväldmant, luând avizul
consiliului de inspectOri gene-
rali, fac propuneri de chesti-
unile ce urmeazä ad se trateze
In conferinte si de experientele
ce trebuesc sä se facd In labo-
ratoarele Casei scoalelor, cu
corpul didactic a cärui listä se
Intocmeste In acelas fel.
Dacd programul de lucru si
lista profesorilor chemati au
fost aprobate de ministru, Casa
scoalelor, prin serviciul admi-
nistrativ, ia mdsuri de chemare,
iar conducdtorii tehnici ai la-
boratoarelor, mäsuri de reali-
zare, organizând programul pe
epoci de chemare si zile de reali-
zare.
115. Profesorii cari urmd-
resc vreo problemd
pot, cu aprobarea ministrului
sau a directorului general al
Casei scoalelor, sd facd cerce-
tärile necesare in laboratoarele
Casei scoalelor, folosindu-se da
aparatura cu care ele sunt In-
zestrate, dar pro curându-si ma-
terialul de experimentat, pe cont
propriu.
116. Atelierele Casei scoale-
kr, in afarä de constructia in
serie a aparatelor clasice, cu
cari urmeazA sä se inzestreze In-
vd-tdmantul, potrivit cerintelor
302 LEGI DE UNIFICARE. 30 Martie 1931
torului general al Casei 5coale-
lor, dui:4 indicatiunile sefilor
de laboratorii ai Casei scoalelor
sau dupg acelea ale inspectori-
lor generali de specialitate, apa-
rate de tip nou, pentru a se ex-
perirnenta, dacg reprezintg un
progres fa% de cele clasice ad-
mise i dacg e cazul sg, se de-
cidg construirea lor in .serie.
Construirea aparatelor se face
dupg indicatiile i pe rgspun-
derea celui care cere construe-
tia; inginerul sef al atelierelor,
1ns4. are dreptul, inainte de a
incepe construirea, sg, prezinte
obiectiunile sale, dar numai din
punctul de vedere al posibilitg-
tii de eXecutare, in nici un caz
asupra formei sau utilitgtii a-
paratului propus la fabricare.
CAPITOLUL IX
Bibliotecile Caset coalelor
117. In afar& de bibliotecile
intretinute conform actelor de
fundatie, din fonduri particu-
lare, Casa scoalelor, are o bi-
bliotecg pedagogic& stiintificg,
pentru profesori l o bibliotecg
pent,ru elevi i studenti, conduse
de un bibliotecar i doi ajutori.
Ele Il vor imbogatl fondul cu
cgrti, dupg indicatiile date de
serviciul Culturii poporului.
118. Cgrtile se consultá nu-
mai in localul bibliotecilor, in
nici un caz, sub nici un pretext
cu nici un fel de garantie, ele
nu se pot imprumut& acasg.
La biblioteca pedagogicg se va
amenaj& o salg specialg de ce-
tire pentru profesori, cgrora li
se vor rezervA, in aceastá salg,
cgrtile de cari au nevoie, pentru
studiile ce fax In doug sgptg-
mttni.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului au
Guvernul belgian relativ la titlurlie
de rentA romfini
DIN 1 APRILIE 1931 1)
Articol unic. Se ratificg Aran-
jamentul dintre Guvernul ro-
m&n deoparte i Guvernul bel-
gian de altg parte, relativ la
titlurile de rentg, rorafing, stam-
pilate pgtrat, detinute de cgtre
posesorii belgieni, aranjament
constatat prin nota aláturatg, In
ctopie si traducere, la prezentul
proiect de lege.
LEGE
pentru ratIficarea Conventlunei Interna-
tionale privitoare la Sclavie
DIN 1 APRILIE 1931 2)
Art. 1. Guvernul este au-
torizat a ratific& si a face sg
se execute Conventiunea privi-
toare la Sclavie, semnatg la Ge-
neva la 25 Septemvrie 1926.
Copie i traducere de pe zisa
Conventiune se aláturg la legea
de fatg.
CONVENTIE
1. In vederea Conventiunei de
fatg s'a convenit asupra urmg-
toarelor definitiuni:
i) Aceastä Lege, dimpreunä cu Aranjamen-
tul constatat prin NotA, /n copie i traducere,
la dánsa alAturatà, s'a votat de Adunarea
deputalilor i Senat /n sedintele dela 30 Mar-
tie 1931; s'a promulgat cu Decret No. 987/931
publicat In MonU, Oficial No. 76 din
1 A4prilie 1931 unde se poate consultA. A se
vedea i Conventia (Acordul) din 28 Julie
1928 la pag. 1270, vol. XV-XVI.
I) AceastA Lege ,dimpreunä cu Conventi-
unea la dansa anexatl, s'a votat de Senat in
sedinta dela 21 Fevruarie si de Adunarea
deputatilor in sedinta dela 16 Martie 1931; s'a
promulgat cu Decret No. 988/931 i publicat
In Monis. Oficial No. 76 din 1 Aprilie 1931.
 LEGI DE UNIFICARE. 1 Apri lie 1931
1. Sclavia este starea sau con
di(iunea unui individ asupra
caruia se exercitä toate sau u-
nele din atributele dreptului de
proprietate.
2. Traficul de sclavi cuprinde
orice act de capturare, de achi-
zitiune, sau de cesiune a unui
individ in vederea reducerei a-
cestuia la sclavie; orice act de
achizitiune a unui sclav In ve-
derea vanzarei sau schimbului
acestuia; orice act de cesiune,
prin vânzare sau schimb, a unui
sclav dobandit In vederea van-
zarei sau schimbului sän, pre-
cum si in general orice act de
comert sau transport de sclavi.
2. Inane le Pärti Contractante
se obligä, Intrucat nu ar fi luat
dejh mäsurile necesare, i fier
care in ceeace priveste teritoriile
puse sub suveranitatea, juris-
dictiunea, protectiunea, suzera-
nitatea sau tutela sa:
a) A preveni si a reprima tra-
ficul de sclavi;
b) A urmarl suprimarea corn-
plea a sclaviei sub toate for-
mele sale, in mod progresiv
cat mai netntarziat.
3. Inaltele Parti Contractante,
se obliga a lua toate masurile
necesare pentru a Impiedich
reprima Imbarcarea, debarcarea,
transportul sclavilor in apele
lor teritoriale i fn genere pe
toate vasele sub pavilionul bor.
Inaltele Parti Contractante se
obliga a negocia cat mai cu-
rand o Conventiune Genera la cu
privire la traficul de sclavi, care
sä, le conf ere drepturi i sa
le impuna obligatiuni de aceeas
nature*, ca acele prevazute In
Conventiunea din 17 Iunie 1925,
privitoare ia traficul interna-
tional de arme (art. 12, 20, 21,
22, 23, 24 si paragrafele 3, 4, 5
ale sectiunei a H-a a anexei a
II-a), sub rezerva adaptarilor
necesare, intelegandu-se ca a-
ceasta Conventiune Genera la nu
va pune vasele, chiar acelea cu
tonaj redus, ale vreunei Inane
www.digibuc.ro
303
Parti Contractante Inteo pozitie
alta deal a vaselor celorlalte
Inane Pärti Contractante.
Este deasemenea inteles el
fnainte sau dupa ce ar fare, In
vigoare aceasta Conventiune Ge-
nerala, Inaltele Nat Contrac-
tante sunt libere a incheià In-
tre ele, dar fära a derogà dela
principiile expuse fn paragraful
precedent, a cele aranjamente
particulare pe cari le-ar socoti
potrivite, in urma situatiunilor
speciale, pentru a ajunge la
completa disparitiune a trafi-
culului de sclavi, cat mai cu-
rand.
4. Inaltele Parti Contractante
Ii vor de, reciproc ajutor pen-
tru a ajunge la suprimarea scla-
viei si a traficului de sclavi.
5. Inaltele parti Contractante
recunosc ca recurgerea la munca
impusa sau obligatorie poate a-
yea consecinte grave si se obliga,
fiecare fn ceeace privote terito-
riile supuse suveranitatei juris-
dictiunii, protectoratului, suze-
ranitätei sau tutelei sale, de a
toate mäsurile necesare pen-
tru a impiedech ajungerea, prin
faptul muncei fortate sau obli-
gatorii, la conditiuni analoage
cu sclavia.
Este inteles ca:
1. Sub rezerva dispozitiunilor
tranzitorii enuntate in paragra-
ful 2 de mai jos, munca fortata
sau obligatorie nu poate fi im-
pusa cleat pentru scopuri pu-
blice.
2. Cä in teritoriile unde munca
fortata sau obligatorie, mai
exista, cu scopuri altele cleat
cele publice, Inaltele Pärti Con-
tractante se vor stradul sä o su-
prime treptat, cat se poate de
grabnic, si ca Intrucat aceasta
munc4 fortata sau obligatorie
ar exista, ea nu va aye& cleat
un caracter exceptional, primind
fn totdeauna o remuneratiune
adeguata i cu conditiunea cá
nu se va pute4 impune o schim-
bare a resedintei obisnuite.
304 LEM DE UNIFICARE, i Awl lie 1931
3. In orice caz, autoritatile
centrale competente ale terito-
riului interesat Ii vor insusi
responsabilitatea recurgerii la
munca obligatorie sau fortath.
6. Ace le Ina lte Parti Contrac-
tante ale chror legislatiuni nu
vor fi in momentul de fata su-
ficiente pentru represiunea in-
fractiunilor la legile i regula-
mentele edictate pentru a Stride-
plini scopul urmárit de prezenta
Conventiune, se obligh de pe a-
cuma a luh masurile necesare
pentru ca aceste infractiuni eh
fie aspru pedepsite.
7. Inaltele Párti Contractante
se obligh a-si comunich intre ele
si a educe la cunostinta Secre-
tarului General al Societätii Na-
tiunilor legile i regulamentele
ce vor edictà in vederea apli-
chrei stipulatiunilor prezentei
Convent iuni.
8. Inaltele Parti Contratante
convin cd toate diferendele ce
s'ar puteh ivi intre ele, privi-
toare la interpretarea sau apli-
carea prezentei Conventiuni, sit
fie trimise spre deciziune Curtei
Permanente de Justitie Inter-
nationalli daa hu vor puteh
fi regulate prin negociatiuni di-
recte. Dad. Statele intre cari se
iveste un diferend, sau unul din
ele, nu ar fi Parti ale Protoco-
lului din 16 Decemvrie 1920, pri-
vitor la Curtea Permanenth de
Justitie Internationald, diferen-
dul va fi supus, dupa dorinta
lor si conform regulelor consti-
tutionale ale fiechruia din ele,
fie Curtei Permanente de Justi-
tie Internationalä, fie unui Tri-
bunal arbitral, constituit con-
form Conventiunii din 18 Oc-
tomvrie 1907 pentru regularea
pacific/ a diferendelor interne-
tionale, fie orichrui alt Tribu-
nal de arbitraj.
9. Fiecare dintre Inaltele Párti
Contractante va puteh declara,
fie in momentul semnärei, fie Statul ce doreste a aderk va
in momentul ratifiarei sau al notifich intentia sa Secretarului
www.digibuc.ro
aderärei sale, ch, in ceeace pri-
veste aplicarea stipulatiunilor
Conventiunei de fatd, sau a u-
nora din ele, acceptarea sa nu
obligh, fie totalitatea, fie parte
din teritoriile puse sub a sa su-
veranitate, jurisdictiune, protec-
torat, suzeranitate sau tuteld,
va puteh aderà ulterior, in mod
separat, in total sau in parte,
in numele unui asemenea teri-
toriu.
10. In cazul and o Inaltä
Parte Contractanth ar don sh
denunte prezenta Conventiune,
denuntarea va fi notificath in
scris Secretarului General al So-
ciethtei Natiunilor, care va co-
munich imediat o copie certifi-
cath conformh notifiarii, tutu-
ror celorlalte Inalte Pärti Con-
tractante, aducându-le la curio-
stintä data la care a fost pri-
mitä.
Denuntarea nu-si va produce
efectele deat fath de Statul ce
va fi notificat-o, i un an duph
ce notificarea va fi parvenit Se-
cretarului General al Societhtii
Natiunilor.
Denuntarea se va puteh face
deasemenea separat pentru orke
teritoriu supus suveranitatei,
jurisdictiunei, protectoratului su-
zeranitatei sau tutelei acelui
Stat.
11. Conventiunea de fatd,
care va purth data, zilei de azi,
si ale arid text francez si text
englez vor face deopotrivä do-
vadd, va rämäne deschisä pand
la 1 Aprilie 1927, semnáturilor
tuturor Statelor membre ale So-
cietätii Natiunilor.
Secretarul General al Socie-
tätii Natiunilor- va educe atunci
Conventiunea de fath la cuno-
stinta Statelor nesemnatare, in-
clusiv cele care nu sunt membre
ale Societátii Natiunilor, invi-
tându-le sä adere la zisa Con-
ventiune.
 LEGl DE UNIFICARE. I Aprilie 1931
General al Societätii Natiunilor,
transmitându-i actul de aderare,
care se va depune in arhivele
Societätii Natiunilor.
Secretarul General va trans-
mite imediat tuturor celorlalte
Inane Párti Contractante o co-
pie certificatá conformá a noti-
ficärei, precum $i a actului de
aderare, indicând data la care
le-a primit.
12. Conventiunea de fatá va
fi ratificatä si instrumentele de
ratificare vor fi depuse la Biu-
roul Secretarului General- al
Societätii Natiunilor. Acesta va
notifich depunerea br Inaltelor
Párti Contractante.
Conventiunea va aye& efect
fatá de fiecare Stat, dela data
depunerei ratificárii sau a ade-
rárii sale.
Drept care, plenipotentiarii au
semnat prezenta Conventiune.
Fácut la Geneva, In 25 Sep-
temvrie 1926, intr'un singur
exemplar, care Va rámâne in
depozit in arhivele Societátii Na-
tiunilor. Se va remite o copie
certificatti conformá fiecárui Stet
semnatar.
LEGE
pentru ratificarea Protocolului din 11
Decemvrie 1929, relativ la amendamen-
tele articolelor 34 §i 40 ale Conventiu-
nil ce reglementeaza Navigalia Aeriana
DIN 1 APRIL:1E 93' I. 1)
Art. 1. Guvernul este auto-
rizat a ratifich si a face sä, se
execute Protocolul din 11 De-
cemvrie 1929, relativ la amen-
damentele articolelor 34 si 40
ale Conventiunii ce reglemen-
1) Aceastä Lege, dimpreunä cu Protocolul
la clânsa anexat, s'a volat de Senat In se-
dinta dela 19- Decemvrie 1930 si de Adunarea
deputatilor in sedinta dela 16 Martin 1931; s'a
promulgat cu Decret No. 9891931 i publicat
In Mon(t. Oficial No. 76 din 1 Aprilie 1931,
unde se poate consulta. A se vedea i Legea
din 3 Main 1930 la pag. 258, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
305
teazä, navigatiunea aeriang, cu
data de 13 Octomvrie 1919.
Copie i traducere de pe zisul
Protocol se aláturá la legea de
f at à.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului co-
mercial cu Finlanda
DIN 1 APRILIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face s'a,"
se execute Aranjamentul comer-
cial dimpreung cu Protocolul
anexat, incheiat intre România
si Finlanda i semnat la Bum-
resti la 28 August 1930, astfel
cum a fost pus in aplicare In
mod provizoriu prin jurnalul
Consiliului de Ministri No.
1457 bis/1930, dat pe temeiul
Legii promulgatá prin inaltul
decret regal No. 2579/1930 si pu-
blicatá in Monitorul Oficial No.
153 din 12 Iulie 1930.
Copie si traducere de pe sus
zisul Aranjament se aläturá la
legea de fatá.
LEGE
pentru ratificarea Acordului comercial
cu Japonia
DIN I APRILIE 1931.2)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifick si a face sä.
Aceastä Lege, dimpreunä cu Aranjarnen-
tul comercial i Protocolul la clansa anexate,
s'a votat de Senat in sedinta dela M Decem-
vrie 1930 si de Adunarea deputatilor In r-
dinta dela 16 Martie 1931, s'a promulgat cu
Decret No. 991/931 si publicat In Montt. Of.
No. 76 din 1 Aprilie 1931, unde se pot con-
sulfa Aranjamentul i Protocolul anettat.
2) Aceastä Lege dimpteunä cri Acordul
comercial la dansa anexal, s'a votat de Senat
in sedinta dela 23 Decemvrie 1930 st de Adn-
narea depulattlor in sechnta dela 16 Martie
1931, s'a promulgat cu Decret No. 990/931,
puhlicat In Monit. Of. No. 76 din 1 Apri-
lie 1931 unde se poate consulta.
306 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931
se execute Acordul comercial In-
cheiat Intre Romania i Japonia,
printeun schimb de scrisori, la
22 Octomvrie 1930, astfel cum a
fost pus in aplicare prin jurna-
lul Consiliului de Ministri No.
1706/930, dat pe temeiul Legii
promulgat/ prin inaltul decret
regal No. 2387/930 si publicatá
in Monitorul Oficial No. 142 din
30 Iunie 1930.
Copie i traducere de pe zisul
Acord se aláturd la Legea de
fat/.
LEGE
pentru ratif. Convenliei internallonale,
privitoare la statistical
DIN 2 APRILIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face sâ,
se execute Conventiunea Inter-
national/ privitoare la statisti-
cele economice, dimpreuná cu
Protocolul säu, semnatá la Ge-
neva In ziva de 14 Decemvrie
1928.
Copie i traducere de pe zisa
Conventiune si de pe Protocol,
cum si de pe 6 anexe ce for-
meazá documentele complimen-
tare, se aläturá la Legea de fatä.
CONVENTIA
1. 1. Inaltele Pärti Contrac-
tante se angajeazá a stabili
publich pentru toate Pärtile te-
ritoriilor de sub administratia
lor, la care se aplicá prezenta
Conventiune, si la diferite inter-
vale fixate, categoriile de sta-
Aceastä Lege, dimpreunä cu Conventiu-
nea, Protocolul i anexele la dansa aläturate,
s'a votat de Senat In sedinta dela 21 Fe-
Arruarie §i de Adunarea deputatilor In sedinta
dela 16 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 992/931 çi publicat in Monitorul Oficiai
No. 77 din 2 Aprilie 1931, unde se pot con-
sulta Protocolal i anexele Conventiei.
www.digibuc.ro
tisticá prevázute la articolul 2
de mai jos.
2. In ce priveste statisticile
preväzute prin prezenta Conven-
tiune orice teritoriu ce posed/
o organizatiune statistic./ spe-
ciald, poate fi considerat pentru
statisticele astfel stabilite, ca
formând o unitate distinct/. In
statisticele publicate conform
prezentei Conventiuni va trebul
specificat teritoriul cáruia se va
aplich.
3. Obligatiunile definite In pre-
zenta Conventiune sunt subor-
donate clauzelor de interpretare
rezervelor cari figureazâ, In
Protocolul anexat prezentei Con-
ventiuni, precum si rezervelor
cari ar puteh fi ulterior admise
in virtutea dispozitiunilor din
articolul 17.
2. Categoriile de statistic/
prevAzute la articolul precedent
sunt urmätoarele:
I. Comert exterior
al Situatii anuale ì lunare a
cantitätii si a valorii importului
si exportului:
b) Situatii anuale i, (lac/ e
posibil, trimestriale, sau de pre-
ferintá lunare, arätând tonajul
net al vaselor de fiecare natio-
nalitate Intrebuintate la comer-
tul extern, intrate In porturile
tárii sau iesite din aceste por-
turi.
Prof esiuni
Situatii ale populatiei pe pro-
fesiuni, stabilite i publicate cel
putin odatá pe o perioadá de-
cenalá i referindu-se la ultimul
an al perioadei decenaIe, (adica,
la 1930, 1940, 1950, etc.), sau la
un an pe cât se poate mai a-
propiat de aceasta.
III. Agriculturti, cresattorii,
silvicultura i pescdrii
A. Recensämântul general al
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri lie 1931
agriculturei, fäcut, dad e po-
sibil, odatd pe o perioadä de-
cenalá, In spiritul propunerilor
Institutului International de A-
griculturá si, dad e posibil pen-
tru anul propus de acesta.
B. Situatii anuale arätând:
I. Repartitiunea ..suprafetelor
cultivate intre principalele cul-
turi, specificânclu-se, dacá e po-
sibil i in cazurile In cari ar
fi un interes sà se facá, atAt
suprafetele insämântate sau
plantate, cât i suprafetele pe
cari s'a fAcut recolta, si
2. Cantitätile recoltate de pe
urma acestor culturi.
C. Situatii periodice, anuale
dacá e posibil, a numärului de
capete pentru principalele specii
de animale vii, arätând, dad e
posibil, sexul i etatea.
D. In ce Priveste tärile pentru
cari productiunea lemnelor pre-
zintä o importantá economicl,
situatii periodice a resurselor
forestiere, arätând suprafata Im-
päduritä i, dad e posibil, cu-
bajul lemnului netäiat (sur pied),
cât creste In fiecare an si cat
se taie In fiecare an. Ar fi cazul
EA se facá distinctiune, pe cat
posibil, intre diferitele specii de
lemn.
E. In ce priveste %rile pentru
cari pescäria constitue o rarnurá
importantd i organizatä a acti-
vitätii economice, situatii anuale
dând lämuririle urmátoare:
1) Cantitätile produselor de-
barcate a principalelor pesdrii
maritime si, dad e posibil, a
pesdriilor interne; 2) nationali-
tatea vapoarelor cari debard
aceste produse; 3) numärul
categoriile vapoarelor nationale
Intrebuintate la pescuit; 4) nu-
märul persoanelor ocupate pe
aceste vapoare.
Dad e imposibil sä, se fad si-
arAtand limita de varstä intre
tuatii complete ar fi cazul sb: se
arate in mod aproximativ In ce aceste douä categorii.
másurá sunt necomplete. Se va face deasemenea dad
www.digibuc.ro
307
IV. -- Mine si metalurgie
Situatii (cel putin anuale) a
cantitatilor produse din acele
minerale si metale specificate
mai jos, a cáror productiune In
tara prezintä o importantä na-
tionalä:
1. Minerale nemetalice:
Hui 16. (cgrbune bituminos sau
antracit, lignit si cocs).
Petrol si gaz natural.
Nitrati.
Fosfati.
Minerale potasice.
Sulf.
2. Minerale metalice i metale:
a) Minereuri:
Fier, Aluminium, Staniu, Man-
ganez, Cupru, Plumb, Zinc, Ni-
chel;
b) Productiune de turnätorie
(efectivä sau apreciata).
Fier si otel, Cupru, Alumi-
nium, Plumb, Staniu, Zinc, Man-
ganez, Nichel, Antimoniu, Tung-
sten, Molib den, Bismut, Argint,
Aur, Platiná.
V. Industrie
A. Situatii statistice, la in.-
tervale regulate si dacä, e posi-
bil, cel putin la fiecare zece ani:
a) A stabilimentelor industri-
ale sau cel putin a acelora de
oarece importantä,
b). Dad e posibil a stabilimen-
telor comerciale.
Aceste statistici vor puteb, fi
stabilite, fie izolat, fie odatà cu
un recensämânt al populatiei
sau cu un recensämânt al pro-
ductiei industriale; ele vor men-
tionä mai cu seamä:
1. Pentru aceste stabilimente
numärul de persoane de fiecare
sex cari sunt intrebuintate
dad e posibil, repartitiunea lor
intre diferitele categorii prof e-
sionale si intre adulti i tineri,
308 LFGI 11)h. UNIFICARE. I Apri lie 1931
e posibil o evaluare a nunad-
rului persoanelor intrebuintate
In stabilimentele nerecensate.
2. Pentru stabilimentele indu-
striale puterea nominald a mo-
toarelor primare instalate,
and distinctie, dacd e posibil
Intre: I) metoarele cu aburi: II)
motoarele cu explozii sau corn-
bustiune internd; III) motoarele
hidraulice i puterea nominalä
a motoarelor electrice instalate,
aratand dacä energia electricä
este produsd in stabilimente sau
provine din afard. In fiecare ca-
tegorie va fi cazul sä se faxb .
distinctie, dacd e posibil, intre
motoarele intrebuintate in mod
normal si motoarele neintre-
buintate sau In rezervd.
B. Situatii a productiunii in-
dustriale pe cat va fi posibil a
fiecdrei täri mai complete cu un
grad suficient de exacticitate.
C. Serii statistice ardtând, pe
perioade regulate, damá e posibil
trimestriale sau, de preferintd,
lunare, variatiunile activitätii
industriale In ramurile cele mai
reprezentative a productiunii,
fie in cifre absolute, fie in ci-
fre relative, raportându-se la o
perioadd luatá drept bazd de
comparatii.
VI. Numere-indice alte prefu-
ritor
Numerile-indice:
a) Exprimând miscarea gene-
ral/ a preturilor de gros, sta-
bilite si publicate lunar;
Exprimand miscarea gene-
rald a costului 'vietei, stabilite
publicate cel putin trimestrial.
Indicii costului vietei vor puteh
fi calculatd pentru un singur
oras sau pentru câteva orase a-
lese printre cele mai reprezen-
tative si considerate separat sau
la un loc.
Fiecare publicatiune a nume-nea cu titlu de program-tip al
unui recensámânt al productiu-
rilor-indice va trebui sä contind
o referintä la scurta expunere nei industriale i sunt de acord
www.digibuc.ro
oficiald arátând articolele a cd-
ror preturi au servit la calculul
acestor numere-indice, precum
si metodele intrebuintate.
In afará de indice, preturile
de gros a principalelor märfuri
vor trebui, pe cat posibil, sd fie
publicate la aceleasi epoce, In
valori absolute sau relative.
3. Inaltele Párti Contractante
se angajeazd, cu scopul de a
usura comparatia statisticelor
comertului extern a diferitelor
tári stt adopte, pentru stabilirea
acestei categorii de statistici,
principiile enuntate la partea I
a anexei I.
Inaltele Párti Contractante se
angajeazd, in plus, in másura In
care mijloacele de investigatie
de cari dispun le permit, sd feed
cu titlu de Incercare, tablourile
statistice specificate la partea
III a anexei I.
4. Inaltele Pärti Contractante
declard cá acceptd, in general,
principiile enuntate la anexa II,
in ce priveste stabilirea statis-
ticelor pescdriilor .si sunt de a-
cord sd le aplice pe cdt posibil
in stalisticele kr respective.
5. Inaltele Párti Contractante
declard ed. acceptd, In general,
principiile din cari se inspirä
anexa III, destinatd sá serveascd
pe cât posibil ca bazd in vede-
rea stabilirei statisticelor pro-
ductiunei mineralelor i metale-
lor vizate la articolul 2 (IV), In
cazul când productiunea In tara
ziselor minerale i metale este
consideratä ca reprezentând o
importantá national i sunt
de acord sA adopte aceleasi prin-
cipii in cazul când ele ar stabill
statistici a productiunei altor
minerale si met ale.
6. Inaltele PArti Contractante
declard cA acceptd, In general,
principiile din cari se inspird a-
nexa IV, anexatd la Conventiu-
 LEGI DE UNIFICARE. 1 Aprilie 1931
sd examineze posibilitätile de
adopth acele dintre principiile
cari ar fi aplicabile In momen-
tul când se va hotäri un recen-
sAmânt complet sau partial din
tipul ardtat In zisa anexd.
7. Inaltele Pdrti Contractante
declard ed acceptd, in general,
principiile din cari se inspird a-
nexa V, anexatd la Conventiune
cu titlu de exemplar, in vederea
de a stabili indicii a activitätii
industriale si sunt de acord sd
examineze posibilitatea de a
adopth acelea dintre principiile
cari ar fi aplicabile In momen-
tul când se va hotdri stabilirea,
pe o bazá largd, a indiciilor ac-
tivitiltii industriale.
8. 1. Un comitet de experti
tehnici va fi desemnat la o reu-
niune a Consiliului Societátii
Natiunilor si a delegatilor Sta-
telor nemembre a Societätii Na-
tiunilor, reprezentate la Confe-
rinta dela Geneva, compus din
cate un delegat pentru fiecare
din aceste State, in numele cd-
rora vor fi fost depuse instru-
mente de ratificare sau de ade-
ziune.
2. In afard de functiunile spe-
ciale ce-i sunt incredintate In
virtutea dispozitiunilor prezentei
Conventiuni i a instrumentelor
anexate, Comitetul de experti
mentionat la paragraful prece-
dent a prezentului articol va
puted formuld orice aviz care
i-ar pdreh util In scopul de a
imbundtdti sau de a desvolth
principiile i aranjamentele sti-
pulate In Conventiune referitoare
la categoriile de statistici de cari
se vorbeste. El va puteh dease-
menea sd emitá avize referitoare
la alte categorii de statistic& cu
un caracter analog, a cdror uni-
formitate internationald ar pá-
red de dorit i posibilá. El va
examinh toate sugestiunile tin-
zând la acelas scop, cari ar pu-
WA, sd-i fie supuse de Guvernul
unei oarecari dintre Inaltele
www.digibuc.ro
Párti Contractante. Comitetul de
experti nu va emite avize privi-
toare la statisticile ce se refer&
la finantele publice sau private
(datorie publick venituri i chel-
tueli, bdnci, piata monetark
bursd, etc.). EI nu va emite, färd
o Intelegere prealabild cu in-
stitutiunile i organizatiunile in-
ternationale competente, avize
privitoare la statisticele ce se
referd la agriculturd, la muncd
sau transporturi.
3. Consiliul Societátii Natiu-
nilor este rugat, dacd, la un
moment dat oarecare, cel pirtin
junadtate din Membrii Societätii
Natiunilor si a Statelor nemem-
bre In numele cdrora s'ar fi de-
pus instrumente de ratificare
sau adeziune exprimd dorinta
sd convoace o Conferintá In sco-
pul de a revizul i &cá e cazul,
de a ldrgl prezenta Conventiune.
9. Inaltele Párti Contractante
convin cd servicille lor de sta-
tistich vor schimbh direct intre
ele situatiunile statistice, sta-
bilite i publicate de ele con-
form dispozitiunilor prezentei
conditiuni.
10. Dacá se va ivi vreo ne-
Intelegere Intre cloud sau mai
multe Inane Párti Contractante
relativ la interpretarea sau la
aplicarea dispozitiunilor prezen-
tei Conventiuni i dacd aceastd
neintelegere nu va puteh fi a-
planatd fie direct intre Párti,
fie pe calea unui alt mijloc de
reglement amiabil, PArtile vor
puteh, de comun acord, sä su-
pue neIntelegerea, In vederea u-
nui aranjament amiabil, Comi-
tetului de experti ardtat la art-
colul S.
In acest caz, Comitetul va pu-
ted invità Pärtile sd-i supue o-
ral sau In sells observatiunile
lor i va emite un aviz consul-
tativ, relativ la chestiuni In li-
tigiu.
11. Fiecare din Inaltele Párti
Contractante pot declarh, In mo-
310 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri lie 1931
mentul semndrii, ratificdrii sau
adeziunii, c prin acceptarea
prezentei Conventiuni ele nu In-
teleg sì asume nici o oblige-
-thine in ce priveste totalitatea
sau numai o parte din colonii,
protiktorate, teritorii de peste
mare sau teritorii asezate sub
suzeranitatea sau mandatul lor;
in acest caz prezenta Conven-
tiune nu se va aplicd teritoriilor
cari vor fa ce obiectul unei ast-
fel de declaratiuni.
Fiecare din Inaltele Pârti Con-
tractante va puted s. notifice
ulterior Secretarului General al
Societatii Natiunilor cd ea In-
telege sd feed aplicabild prezenta
Conventiune, totalitätei sau nu-
mai unei parti din teritoriile
sale, care a f dent obiectul de-
claratiunei prevazute la alinea-
tul precedent. In acest caz, Con-
ventiunea se va aplicà terito-
riilor aratate in notificare, dupd
un an dela primirea acestei no-
tifictiri de dare Secretarul Ge-
neral al Societätii Natiunilor.
Deasemenea fiecare din Inal-
tele PAN Contractante poate,
fn orice moment, dupa expirarea
termenului de cinci ani, men-
tionat In articolul 16, sd, declare
ca Intelege sä inceteze aplica-
rea prezentei Conventiuni, tote-
litatii sau asupra unei pdrti a
coloniilor sale, protectorate, te-
ritorii de peste mare sau teri-
toril asezate sub suzeranitatea
sau mandatul säu; in acest caz
Conventiunea va Incetà de a
mai fi aplicabild teritoriilor, fa-
când obiectul unei astfel de de-
claratiuni, sase luni dupa pri-
mirea acestei declaratiuni de
catre Secretarul General al So-
cietätii Natiunilor.
Secretarul general al Socie-
tatii Natiunilor va comunicx tu-
turor membrilor SocietAtii Na-
tiunilor si Statelor itemembre,
ardtate la articolul 12, declare-
tiunile si notificdrile primite In
virtutea prezentului articol.
www.digibuc.ro
12. Prezenta Conventiune, a
cdrui text francez i einglez vor
fi deopotrivä considerate ca au-
tentice, va purtà data acestei
zile; ea va puted, pand, la 30
Septemvrie o mie noua sute
doudzeci i nouä, sä fie semnata
In numele oricdrui membru al
Societätii Natiunilor ì de orice
Stat nemembru, reprezentat la
Conferinta dela Geneva, sau ca-
ruia Consiliul Societätii Natiu-
nilor va fi comunicat, In acest
scop, un exemplar al zisei Con-
ventiu ni.
Prezenta Conventiune va fi
ratificatä. Instrumentele de ra-
tificare vor fi trimese Secreta-
rului General al Societätii Na-
tiunilor, care va notified primi-
rea tuturor membrilor Societätii,
ca i Statelor nemembre, era- .
tate la alineatul precedent.
13. Cu incepere dela Inthi
Octomvrie una mie noud sute
doudzeci i nouä se va puted
aderd la prezenta Conventiune,
in numele orictirui Membru al
Societätii Natiunilor, sau al ori-
cdrui Stat nemembru, ardtat la
articolul 12.
Instrumentele de adeziune
vor fi transmise Secretarului
General al Societätii Natiuni-
lor, care va notified primirea
tuturor Membrilor So cietätii
Natiunilor i Statelor nemem-
bre, ardtate la articolul 12.
14. Prezenta Conventiune va
intrà in vigoare la a noudzecea
zi dupa primirea de catre Se-
cretarul General al Societdtii
Natiunilor a ratificdrilor sau a-
deziunilor, in numele a eel pu-
tin 10 Membri ai Societatit Na-
tiunilor sau State nemernbre.
15. Fiecare ratificare sau a-
deziune ce va interveni dupa in-
trarea In vigoare a Conventiu-
nei, conform articolului 14, isi
va produce efectul optzeci de
zile dupa data primirei sale de
catre Secretarul General al So-
cietätii Natiunilor.
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri lie 1931
16. Dupa expirarea unui ter- tiune, rezerva In chestiune va
men de cinci ani, cu incepere fi considerata ca acceptata.
dela intrarea s'a In vigoare,
conform articolului 14, prezenta
Conventiune va putea fi denun-
tata, In scris, instrumentul de
denuntare hind depus Secreta-
rului General al Societätii Na-
tiunilor. Denuntarea Ii va pro-
duce efectul sase luni dupa ce
va fi fost primita de Secreta-
rul General si nu va deveni o-
peranta decal in ce priveste
Membrul Societatii sau Statul
nemembru, in numele cäruia a
fost depus instrumentul.
Secretarul General va notifica
denuntarea tuturor Membrilor
Societätii i Statelor nemembre
mentionate la articolul 12.
Daca In urma unor denuntari
simulante sau succesive, numa-
rul membrilor i Statelor ne-
membre a Societätii, legate prin
dispozitiunile prezentei Conven-
tiuni, este redus la mai putin
de zece, prezenta Conventiune
va inceth de a mai fi In vigoare.
17. Inaltele Parti Contrac-
tante declara ca accepta rezer-
vele aduse aplicarii prezentei
Conventiuni, asà cum aunt for-
mulate In Protocolul anexat
Conventiunii si in privinta ta-
rilor cari sunt desemnate
Guvernele tärilor cari sunt
dispuse a adera la Conventiune,
In virtutea articolului 13, dar
cari doresc sà fie autorizate sà
faca rezerve la aplicarea Con-
ventiunei, vor puteh informh
Secretarul General al Societatii
Natiunior despre intentiunile
bor. Acesta va comunich
aceste rezerve guvernelor
tuturor tarilor In numele ca-
rora a fost depus un instru-
ment de ratificare sau adeziune,
intrebandu-le daca au vreo o-
biectiune de prezentat. Daca,
fl.tr'un 1nterval de sase luni
dela data acelei comunicari nici
o tara n'a ridicat vreo obiec-
www.digibuc.ro
-311
LEGE
pentru ratif. Convenjlei de comerl §1
navigatiune cu Po Ionia
DIN 2 APRILIE 1931 3)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica si a face sa
se execute Conventiunea de co-
nier i navigatiune incheiata
intre Romania si Polonia, dim-
preuna cu anexele, ce cuprinde,
semnata la Varsovia la 23 Iunie
1930, dat pe temeiul Legii pro-
mulgata prin inaltul decret re-
gal No. 2579/930 si publicata In
Monitorul Oficial No. 153 din 12
Iulie 1930.
Copie i traducere de pe zisa
Conventiune se alatura la Legea
de f at A.
Conventie de comert
navigatie
1. Supusii fiecareia din cele
doua Inane Parti Contractante
se vor bucura pe teritoriul ce-
leilalte Parti de tratamentul na-
tiunii. celei mai favorizate, In
ceeace privote stabilirea, sede-
rea, exercitarea comertului, in-
dustriei, meseriilor si profesiu-
nilor, drepturile de a posedh, de
a dobandi , de a ocupà, de a In-
chiria orice bunuri, mobile si
imobile si de a dispune de ele
In orice fel ar fi, precum i drep-
tul de a forma societati cu ca-
Aceastä Lege, dimpreunä cu Conventi-
unea de comert i navigatiune, Protocoalele
anexele lor, precum i Conventia veteri-
nail la dAnsa anexate, s'a votat de Senat in
sedinta dela 14 Fevruarie j de Adunarea de-
putatilor in sedinta dela 16 Martie 1931: s'a
promulgat cu Decret No. 1079/931 si publicat
in Monitorul Oficial No. 77 din 2 Aprilie
1931, unde se pot consult& Protocoalele si
anexele lor.
312 LEGI DE UNIFICARE. I Apri lie 1931
racter economic, conformânclu-se
legilor i regulamentelor tArii.
2. Supusii fiecgreia din Inal-
tele Parti Contractante nu vor
fi supusi pe teritoriul celeilalte
PArti, in ceeace priveste per-
soana lor si bunurile lor, la
clrepturi, taxe, impozite, contri-
butiuni, sub oHce denumire ar
fi i fdrA a tine seamg pentru
contul cui sunt percepute, alte
sau mai oneroase ca cele ce sunt
percepute pe nationali.
Aceste dispozitiuni nu fac ob-
stacol la perceperea, cazul ivin-
du-se, fie de taxe zise de $edere
(séjour), fie de taxe aferente in-
deplinirii formalitgtilor de poli-
tie, fiMd stabilit cg. supusii ce-
lor doug OH se vor bucurh, in
ceeace priveste cuantumul zise-
lor taxe, de tratamentul acor-
dat supusilor natiunii celei mai
favorizate.
3. Supu$ii uneia dintre Inal-
tele PArti Contractante vor fi
scutiti pe teritoriul celeilalte de
oHce serviciu militar obligato-
riu.
Ei vor fi scutiti In timp de
Hisboi $i de pace de oHce impo-
zite sau taxe de ohce naturg ar
fi impui, in locul serviciului
militar personal, de toate pres-
tatiunile i rechizitiile militare
personale, dar vor puteh fi su-
pu$i, in ceeace priveste bunurile
mobile sau imobile ce posedä In
targ., rechizitilor $'1 prestatiilor
militare i obligatia de locuinte
pentru militari, in aceleasi con-
ditiuni i In aceleasi nagsuri ca
conationalii.
Ei vor fi de asemenea dispen-
sati de oHce functie oficialg
obligatorie municipalg, admi-
nistrativg sau judiciard, cu ex-
ceptia totus a functiunilor de
tutelg sau de curatelg asupra
persoanelor sau asupra bunuri-
lor unuia din conationalul lor.
Ei vor fi deasemenea scutiti pe
teritoriul celeilalte Ina lte PArti
www.digibuc.ro
Contractante de oHce imprumut
fortat.
4. Supusii fiecgreia din Inal
tele PArti Contractante s6 vor
bucurh, in tot ceeace priveste
protectia legalg i judiciarg a
persoanei lor si a bunurilor lor,
de acelas tratament ca i cona-
tionalii.
In consecintg ei vor aveh liber
si usor acces pe lângd instantele
de oHce grad de juridictiune a
celeilalte Pgrti, vor puteh sth in
justitie si se vor bucurà de be-
neficiul asistentei judiciare, in
acelea% conditiuni i in aceleasi
forme ea si conationalii.
Ei vor puteh deasemenea In-
trebuintà avocati, functionari
(avoués) i agenti de orice clasa,
autorizati de legile tdrii si se
vor bucurà sub acest raport de
aceleasi drepturi $i avantaje ca
cele ce sunt sau vor fi acordate
conat ionalilor.
In ceeace priveste cautio ju-
dicatum solvi" si asistenta ju-
diciarg gratuitd, materia este
reglementatg prin conventii spe-
ciale.
5. Societgtile comerciale, in-
dustriale, financiare, de asigu-
rgri, de comunicatii, de trans-
port si. alte cu caracter econo-
mic, precum i toate intreprin-
derile similare, având persona-
litate juridick constituite pe te-
ritortul uneia din Inaltele Pgrti
Contractante conform legilor lor
având acolo sediul social, vor
fi recunoscute ca existând in
mod regulat de cAtre cealalta
Parte Contractantg.
Legalitatea constituirii lor si
capacitgtii lor de a sta In jus-
title vor fi determinate dupg
statutul lor si dupg, legea tärii
in care ele au fost constituite.
Admiterea ziselor societäti la
exercitarea comeHului lor si in-
dustriei lor pe teritoriul celei-
lalte PAN Contractante va fi
reglementatg prin legile si dis-
pozitiunile ce sunt sau ar fi In
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931
vigoare pe acest teritoriu. Aceste
societati, odata admise, se vor
bucura pe teritoriul celeilalte
Parti, din toate privintele, de
tratamentul natiunii celei mai
f a vorizate.
In ceeace privote plata drep-
turilor, taxelor, impozitelor sau
contributiilor, sub orice denu-
mire ar fi, pe teritoriul celeilalte
Parti Contractante, zisele socie-
tati se vor bucura de tratamen-
tul acordat la art. 2 supu$ilor.
6. Pang in momentul care
intreaga libertate de cornert va
putea fi stabilite Intro cele doua
Parti Contractante prohibitiile
sau restrictiile la import sau
export, cari pe teritoriul vamal
al uneia din Inaltele Parti Con-
tractante sunt sau ar fi puse in
vigoare pentru mice motiv ar
fi, nu vor puteà fi aplicate la
comertul celeilalte Parti deal
in cazul In care aceste prohibi-
sau restrictii ar privi toate
celelalte State.
7. Angajamentele stipulate la
articolul precedent nu fac obsta-
coli masurilor de prohibitie sau
restrictie ce fiecare din Inaltele
Parti Contractante ar putea sä
ih, daca aceste prohibitii sau
restrictii sunt In acelas timp a-
plicabile la toate tärile, gasin-
du-se In acelea$i conditii $i pen-
tru unul din motivele mai jos
enumerate:
a) Prohibitii sau restrictii
pentru motive de siguranta pu-
blicä;
b) Prohibitii sau restrictii
pentru motive de politie sani-
tara In scopul de a asigura pro-
tectia oamenilor, animalelor sau
plantelor in contra boalelor sau
parazitilor, fära a prejudicia to-
tu$ dispozitiunilor conventiilor
speciale cari sunt sau ar putea
fi incheiate In aceste materii;
c) Prohibitii sau restrictii re-
lative la traficul armelor, mu-
nitiilor si materialului de ras-
boiu i, In circumstante excep-
www.digibuc.ro
313
tionale, a oricarei alte aprovi-
zionari de rasboi;
a) Prohibitii sau restrictii
destinate a Intinde márfurilor
straine dispozitiunile legislatiei
interne, privind productia trafi-
cul, transportul sau consumatia
in interiorul %I'll a märfurilor
nationale de acela$ fel, aceste
dispozitiuni privind deasemeni
márfurile fac sau vor face
obiectul unui monopol de Stat
sau unui monopol acordat de
Stat;
Prohibitii sau restrictii ne-
cesare pentru Indeplinirea unor
anumite angajamente interna-
tionale la cari Inaltele Parti
Contractante participa deopo-
triva.
8. Produsele naturale sau
fabricate, originare si de prove-
nientá din teritoriul vamal polo-
nez, enumerate in lista anexa
A., vor fi admise la importul Mr
in Romania, achitand taxele fi-
xate de zisa listá sau taxele mai
reduse ce Romania ar putea
concedà acelora$i produse din-
teo oarecare tara straina.
Produsele naturale sau fabri-
cate, originare si de provenientá
din teritoriul vamal polonez, e-
numerate in lista anexa C., vor
fi admise la importul lor in Ro-
mania la tratamentul acordat
sau care ar putea fi acordat
tarii straine celei mai favori-
zate, beneficiind deasemenea de
taxele tarifului mininal In tohte
cazurile In cari aceste taxe
exista.
9. Produsele naturale sau fa-
bricate, originare $i de proveni-
enta din Romania, enumerate
In lista anexI B, vor fi admise
la iniportul lor pe teritoriul va-
mal polonez, achitand taxele fi-
xate de zisa lista sau taxele mai
reduse ce Polonia ar putea con-
cedà acelorasi produse dinteo
oarecare tara straina.
Produsele naturale sau fabri
cate, originare $i de provenientl
314 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri lie 1931

din Romania, enumerate in lista produselar provenind dela cea-

anexd B., vor fi admise la im- lalt& Parte eau admiterea lor
portul lor pe teritoriul vamal la intrare de prezentarea unui
polonez, la tratamentul acordat certificat de origind la importul
sau care ar putea fi acordat bor.
tdrii sträine celei mai favori- Cele cloud Ina lte Pärti Con-
zate. tractante se obligd a veghe& ca
10. Produsele naturale sau comertul sä nu fie impiedecat
fabricate din teritoriul vamal de formalitäti inutile In expe-
al uneia din Inaltele Pärti Con- dierea certificatelor de origind.
tractante, exportate cu destina- Certificate le de origind vor fi
tia teritoriului vamal al celei- eliberate fie de Camerele de C3-
lalte, vor beneficid, In ceeace mert sau de Camerele de In-
priveste impozitele si taxele la dustrie si Comert, sau de Ca-
export, de regimul cel mai favo- merele de Agriculturd, fie de au-
rabil ce fiecare din Inaltele toritätile vamale; in Po Ionia au-
Pärti Contractante acorn sau toritätile palatinale (urzedy wo-
ar puted acorda fie cu titlu per- jewodzkie), fie de orice and au-
manent, fie cu titlu temporar, toritate sau grupare economic&
la oricare tertd tard. pe care tara destinatard o va
11. Inaltele Parti Contrac- primi la cererea tärii de origin&
tante isi garanteazä, in ceeace In cazul in care certificatele nu
privesc toate formalitMile va- ar fi eliberate de o autoritate
male, precum i cu privire la guvernamentald, guvernul tärii
intrepozitare, la reexport, la importatoare va puted pretinde
transbordare si la transit, bene- ca s& fie vizate de autoritátile
ficiul tratamentului acordat saa diplomatice sau consulare com-
de acordat natiunii celei mai petente pentru locul in care
favorizate. mdrfurile sunt expediate.
In consecintd, orice favoare Coletele postale vor fi dispen-
sau imunitate concedatd sau sate de certificatele de origind
care ar pute& fi concedatä sub and va fi vorba de un import
acest raport unei oarecari terte neavand caracter comercial.
puteri, va fi extins& imediat In toate cazurile in cari unul
fdrd nici o compensatie la cea- din cele dou& Guverne va
laltd Parte Contractantd. semnal& celuilalt cd, s'au pro-
12, In regula general& pre- dus fraude in eliberarea ziselor
zentarea unui certificat de ori- certificate, Guvernul la care
ginä nu va fi cerut& la impor- plangerea va fi fost inaintatá
tul produselor uneia din cele va provoca imediat o anchetä
cloud Pärti Contractante in te- speciald asupra faptelor incri-
"ritoriul celeilalte. Totus, dacá minate i va comunic& rezulta-
una din cele cloud Inane Párti tul acestora Guvernului recla-
Contractante supune produsele mant; el va luà in cazul even-
unei terte taxi la taxe mai ridi- tual orice mdsuri in puterea sa
cate decat cele aplicate acelorasi pentru a preveni continuarea
produse a celeilalte Parti sau ziselor fraude.
dac& ea supune produsele unei Certificate le de origin& vor fi
terte tdri la prohibitii sau res- redactate fie in limba tdrii de
trictii de import neaplicabile a- origind, fie in limba OA de des-
celorasi produse a celeilalte tinatie; in primul caz autorità-
Párti, va ave& facultatea de a tile tdrii de destinatie vor puted
face s& depind& aplicarea taxe- pretinde o traducere.
lor de intrare cele mai reduse 13. In mdeura in care una
www.digibuc.ro
 LEGI 0E UNIFICARE. 2 Apri lie 1931
din Inane le PAM Contractante
face sd depind& tratamentul
m&rfurilor importate de conditii
particulare relative la compozi-
tia Mr, la gradul Mr de puritate,
la calitätile Mr de salubritate,
la locul Mr de orging, sau la o-
ricare alt& conditie de acelas
gen, cele doll& Guverne vor exa-
minh impreunA dacA formali-
tAtile de control, probând cA
marfa rdspunde la conditiile
cerute, n'ar puteh fi simplificate
prin ajutorul certificatelor eli-
berate in formA cuvenitA de
cAtre autoritätile sau organiza-
tiile competente din tara de ex-
port.
In cazul, In care cele douA Gu-
verne ar fi de acord asupra a-
cestui punct, vor stabill impre-
unA procedura in ceeace priveste
verificarea conclitiilor cerute. In
afarA de aceasta ele vor de-
semnh autoritAtile sau organi-
zatille chemate sA intocmeasa
certificatele, continutul ziselor
certificate, principiile de aplicat
pentru alcAtuirea Mr, formali-
tAtile pentru a garanth identi-
tatea mArfurilor i In cazul e-
ventual procedura de esanti-
onare.
Este inteles cA tara destina-
tar& va aveh dreptul, chiar in
cazul in care i-ar fi pre74entate
certificate conform stipulatiu-
nilor acestui articol, de a procedh
la verificarea ziselor certificate,
in ceeace priveste autenticitatea
identitatea Mr.
14. Regimul importului, tran-
sitului, transbordArii si trecerii
animalelor va fi determinat de
cerintele de ordin sanitar vete-
rinar, conform legilor de politie
sanitarA veterinarA din fiecare
tarl.
In acest scop cele douA Inane
PArti Contractante au ineheiat
o Conventie veterinarl, ad a-
nexatA, f&când parte integral&
din prezenta Conventie.
15. Impozitele i taxele inte-
www.digibuc.ro
315
rioare percepute in beneficiul
Statului, comunelor sau corpo-
ratiunilor, cari greveai& sau vor
grevh productia, fabricatia sau
consumatia unui articol, in te-
ritoriul uneia din Inaltele PArti
Contractante, nu vow lovi sub
nici un motiv produsele celei-
lalte PArti, intr'un fel mai pu-
ternic sau mai supkrätor ca
proclusele indigene de acelas fel
sau, in lipsa acestor produse,
ca cele ale natiunii celei mai
favorizate.
16. Comerciantii, fabricantii
alti industriasi ai celor dou&
Inane PArti Contractante cari
vor probh, prin prezentarea unei
arti de legitimatie special:A, e-
liberatA de autoritàtile compe-
tente din tara Mr, cA sunt auto-
rizati acolo in mod legal EA
exercite comertul lor sau indu-
stria Mr si cA platesc acolo taxele
impozitele prevAzute de legi,
vor avea dreptul fie personal, fie
prin voiajorii In serviciul Mr,
sA fac& cumpAräturi in terito-
riul celeilalte PArti Contrac-
tante, la comercianti sau in-
dustriasi sau In localurile de
vânzare publicA.
Ei vor puteà deasemeni sA
ia comenzi, chiar pe esantilon,
la comerciantii sau alte per-
soane cari, pentru comertul sau
industria br IntrebuinteazA
mArfuri corespunzând la acesta
esantilioane. Nici inteo tarA
nici in cealaltA, ei nu vor fi su-
pusi cu acest titlu piAtti unei
taxe speciale.
Voiajorii de comert vizati la
aliniatul 1, prev&zuti de o carte
de legitimatie conformA mode-
lului anexat la Conventie, elB3e-
ratA de autoritätile tArii Mr res-
pective, vor aveh dreptul reci-
proc de a aveh cu ei esantiloane
modele, dar nu märfuri.
Inane le Pärti Contractanate
îi vor face reciproc cunoscut
autoritAtile inarcinate de a eli-
berh cArtile de legitimatie pre-
316 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931

-cum i dispozitiunile la cari vo- coti eh acest compliment de ga-

iajorii trebuie sg, se conformeze rantie este indispensabil pentru
in exercitarea comertului lor. a asigurà indentificarea esanti-
Dispozitiunile de mai sus nu lioanelor sau modelelor cu oca-
se aplicg industriilor ambu- zia reexportului. In afarg de
lante, colportajului i chutdrii acest ultim caz verificarea va-
de comenzi la persoane neexerci- malä va consist& pur i simplu
tand nici industrie, nici comert in a recunoaste identitatea e-
s,i Inaltele Pgrti Contractante santilioanelor si in a determin&
rezervg in aceastg, privintg in- suma impozitelor si taxelor e-
treaga libertate a legislatiei lor. ventual exigibile.
17. Esantilioanele si modele Esantilioanele sau modelele
pasibile de taxe de intrare si vor trebui sg, fie reexportate
nelovite de prohibitie, impor- termenul de reexport e fixat la
tate de fabricantii sau comer- 6 luni maximum, in afarg de
ciantii stabiliti pe teritoriul u- cazul de prelungire, a cdrui a-
nela din Inaltele Pârti Contrac- cordare e prevgzutg administra-
tante, fie personal, fie prin in- tiei vamale din tara de import.
termediul voiajorilor de comert Odatg termenul reglementar
in serviciul lor sunt admisibile, expirat, suma taxelor de in-
cu scutire provizorie pe terito- trare, consemnatä sau garan-
riul eelor doug täri, mijlocind tatg print'o cautie, va fi obti-
consemnarea taxelor de intrare nutg de tezaur sau incasatg, in
eau achitare de cautie, garan- folosul saki, afarg numai ca s.
and plata eventualg, a acestor nu fie stabilit eh in acest ter-
taxe. men esantilioanele sau modelele
Sunt considerate ca esantili- au fost reexportate.
cane sau modele toate specime- Dacg, inaintea expirgrii ter-
nele unei märii determinate, sub menului suszis esantilioanele
dubla conditie ca ele sg fie sus- sau modelele sunt prezentate la
ceptibile de a li usor identificate un biurou vamal, deschis in a-
cu ocazia reexportului i ca ele cest scop, pentru a fi reexpor-
sg. nu reprezinte cantitgti sau tate, acest biurou dupg ce a
valori cari in totalitatea lor constatat printeo verificare cd
poatä ridicA caracterul obisnuit articolele cari Ii sunt prezen-
de esantilioane. tate sunt cu adevgrat cele pen-
Autoritgtile vainale ale fiecg- tru care a fost eliberat permi-
reia din Inaltele Pärti Contrac- sul de import, va trebui sg, re-
tante vor consider& ca sufici- stitue suma taxelor depuse la
ente, In scopul recunoasterii import sau sil ia mgsurile ne-
esantilioanelor sau cesare pentru descgrearea eau-
modelelor, märcile (stampilele) tiei.
cari vor fi fost aplicate de vama Cele doug Guverne vor public&
celeilalte Inane Pgrti Contrac- lista biurourilor cgrora aceste a-
tante, cu conditia ca aceste e- tributiuni vor fi fost atribuite.
santilioane sau modele sg fie Nu se va pretinde importato-
insotite de o list& descriptivg rului nici o cheltuealg cu excep-
adeveritg de autoritätile va- tia totus a taxelor de timbru
male ale acestei Pgrti. Mgrci pentru eliberarea certificatului
(stampile) suplimentare vor pu- sau permisului i pentru apli-
te& fi totus aplicate pe esanti- carea mgrcilor (stampilelor)
lioane sau modele de cgtre destinate a asigur& identitatea
vama tgrii de import, in toate esantilioanelor sau modelelor.
.cazurile in cari -aceasta ar so- Dispozitiunile prezentului ar-

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri lie 1931 317

ticol sunt aplicabile esantilioa-' reciproce, dispozitiunile Conven-

nelor i modelelor pasibile de tiei i Statutului asupra regi-
taxe de intrare i nelovite de mului international al cailor fe-
prohibitie, importate de fabri- rate, stabilit la Geneva, la 9 De-
cantii, comerciantii sau voiajo- cemvrie 1923, precum i dispo-
rii de comert indicati la alin. I, zitiunile Conventiilor dela Berna
chiar daca acesti fabricanti, co- din 23 Octomvrie 1924.
mercianti sau voiajori nu inso- 21. Fiecare din cele doll&
tesc aceste esantilioane i mo- Ina lte Parti Contractante se
dele. obligä, sub conditia de recipro-
18. Tratamentul natiunii ce- citate, a asigurh vaselor celei-
lei mai favorizate, prevazut la lalte un tratament egal celui al
articolele precedente, nu va cu- propriilor sale vase, in portu-
prinde: rile maritime plasate sub suve-
a) Privilegiile cari sunt eau ranitatea sau autoritatea sa, in
ar puteh fi acordate de una din ceeace priveste libertatea de
Inane le Parti Contractante pen- acces al portului, intrebuintarea
tru a usurà traficul fruntariei sa i intreaga folosinta a inles-
cu tarile limitrofe inteo zona nirilor ce acorda navigatiei,
nedepasind 15 km. de o parte si operatiunilor comerciale pentru
de alta a frontierii; vase, incárcatura lor i calátorii
b) Regimul special ce Roma- Mr, facilitatilor de incarcare
nia ar puteh institui In materie descarcare, precum i impozi-
tarifara pentru importatiunile telor si taxelor de orice fel per-
destinate a usurh reglementul cepute de Guvern, autoritätile
financiar cu tárile cari au fost publice, concesionari, stabili-
In stare de räsboiu cu ea dela mente de orice fel sau in nu-
1916-1918; mele kr.
c) Avantajele speciale rezul- 22. Vor fi complet scutite de
tând dintr'o uniune vamala; taxe de tonaj si expediere in
d) Regimul vamal provizoriu porturile fiecareia din cele cloud,
instituit intre Silezia Superioarh tad:
Polonezd i Silezia Superioara 1. Vase le cari, intrate fárá In-
Germana prin conventia Ger- care:aura, din orice kc ar fi, vor
mana-Polond relativa la Silezia replech fara incarcaturä.
Superioara semnatd. la Geneva, 2. Vase le cari, intrate cu in-
la 15 Mai 1922. carcaturk Intr'un port sau In
19. Cele doug Ina lte Párti Intrerupere fortata, vor iesi din
Contractante Isi vor ac)rdh re- acesta fara sá fi facut nici o
ciproc libertatea tranzitului prin operatie de cornert.
teritoriul kr si ele se obligä a Nu vor fi considerate, in caz
nu percepe din acest punct de de intrerupere fortata, ca ope-
vedere nici o taxa de tranzit. ratiuni de comert, debarcarea,
In general, cele doua Ina lte reincarcarea vasului, transbor-
Parti Contractante se vor con- darea pe un alt vas, In caz de
formh, In ceeace priveste tran- inavigabilitate a primului, chel-
zitul, clispozitiunilor continute tuelile necesare pentru reaprovi-
in Conventia si Statutul asupra zionarea echipajului, nid van-
libertatii tranzitului, semnata zarea márfurilor avariate, In
la Barcelona, la 20 Aprilie 1921. caz când administratia le-ar fi
20. Pentru toate chestiunile dat autorizatia sa.
relative la comunicatiile pe cale Este inteles ca stipulatiunile
feratd, Inaltele Parti Contrac- acestui articol nu privesc taxele
tante vor aplich, In relatiile kr sanitare, de pilotaj si de salvare,

www.digibuc.ro
318 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931
cari vor fi percepute in toate
cazurile prevdzute de legile tarii
cu conditia ca sa nu se %el
deosebiri intre vasele nationale
vasele celeilalte Inane Parti
Contractante.
23. Vase le fiecareia din Inal-
tele Parti Contractante vor pu-
tea trece dinteun port al uneia
din cele cloud. Tari Contractante
la unul sau mai multe porturi
din aceeas tar* fie pentru a
compune sau completa acolo in-
cdratura lor, pentru o desti-
natie strdinä, fie pentru a de-
pune acolo incárcátura lor a-
dusd din strdindtate sau o parte
din aceasta, fard sá pláteasca
alte taxe clecdt cele la cari sunt
sau vor fi supuse, in asemenea
caz, vasele nationale.
24. Armatorii, inarcdtorii, in-
chirietorii (fréteurs et affréteurs)
supusi al uneia din Inane le Párti
Contractante, precum i repre-
zentantii i agentii lor, vor fi li-
beri de a fa ce uz, pe teritoriul
celeilalte, sub aceleasi conditiuni
si pldtind aceleasi taxe ca
conationalii, de mice lucrare
instalatie in port si de anexele
lor, inteatAt cdt aceste stabili-
mente sau institutii sunt desti-
nate l uzul publicului.
In afard de regulamentele par-
ticulare asupra iarurilor si fa-
nic anelor, asupra pilotajului,
salvdrii si mäsurilor sanitare,
nu va fi percepute nici o taxa,
dacd nu s'a fácut in mod real
uz de aceste stabilimente si in-
stitutii.
. 25. Vasele uneia din cele cloud
Inalte Pdrti Contractante, con-
stranse de furtund sau de ava-
rie a cauta adapost intfun port
al celeilalte, vor fi autorizate a
proceda acolo la reparatia lor
a replecà, fárd sá aibá de plátit
alte taxe decât cele cari, in ace-
leali ar fi datorite
de catre vasele nationale. In ca-
zul in care comandantul vasului
in reparatie s'ar vecled constrans
www.digibuc.ro
sd dispund de o parte din incár-
cature, pentru a subveni cheltue-
lilor, el va fi tinut de a se su-
pune prescriptiilor i tarifelor in
vigoare in locul de addpost.
26. In caz de naufragiu, im-
potmolire (esuare) avarie, In
mare sau intreruperea fortatd, a
vasului uneia din Inaltele Pärti
Contractante pe coastele celei-
lalte, acest vas se va bucurd a-
colo, atdt pentru bastiment cat
pentru incdrcáturd de favo-
rurile i imunitatile pe cari le-
gislatia fiecdreia din %rile res-
pective Ie acordd proprillor sale
vase in asemenea circumstante.
Se va da orice ajutor i asistenta
cdpitanului i echipajului atAt
pentru persoana lor cat si pen-
tru vasul lor ì inarcdtara sa.
Operatiunile relative la sal-
vare vor avett loc conform legi-
lor tárii. Tot ce va fi fost salvat
de pe vas sau din incdratura
sa sau produsul acestor obiecte,
dacd au fost vdndute, va fi re-
stituit proprietarilor sau celor
in drept (ayants droits) i nu
va fi plátit cheltueli de salvare
mai ridicate cleat cele la cari
conationalii ar fi supusi in ase-
menea caz.
Inaltele Parti Contractante
sunt de acord, in afar's', de a-
ceasta, cd mdrfurile salvate nu
vor fi supuse plätii nici unei
taxe vamale, afard numai ca sd
nu fi fost destinate consumatiei
interne.
27. Nationalitatea vaselor va
fi constatata dupa legile tdrii
cäreia apartine vasul in che-
stiune, prin titlurile i patentele
gdsindu-se pe bord, eliberate de
autoritdtile competente.
In afarä de cazul de vanzare
judicial* vasele uneia din Inal-
tele Párti Contractante nu vor
puted fi nationalizate in cealaltd
färd o declaratie de retragere de
pavilion, eliberate de autoritatea
Statului de care depind.
Piing la incheierea unui acord
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931
special pentru recunoa$terea res-
pectivd a certificatelor de miisu-
rátoare (jauge), vasele fieareia
din cele cloud, Ina lte Parti Con-
tractante nu vor fi supuse, in
porturile celeilalte, la nici o noua
operatie de mdsurátoare (jau-
geage) si suma impozitelor
taxelor de navigatie de plätit va
fi stabilitä dupd certificatele de
mdsurätoare (jauge), eliberate
de autoritätile competente din
tara a aror vase Ii poartä pa-
28. Regimul tratamentului va-
selor nationale, sau cel al na-
tiunii celei mai favorizate, nu
se Intin de:
1. La exercitarea pescuitului
In apele teritoriale a Inaltelor
Parti Contractante.
2. La aplicarea legilor speciale
pentru marina comercialä-na-
tionald, in ceeace privote incu-
raj drile la industria construe-
tiilor navale $i la exercitarea
navigatiei prin prime sau alte
facilitäti speciale.
3. Avantajelor acordate de Stat
propriilor sale vase exploatate
in regie sau in participatie.
4. Privilegiilor concedate socie-
tätilor pentru sport nautic.
5. Exercitdrii serviciului ma-
ritim al porturilor, radelor
plajelor, inclusiv pilotajul, re-
morcajul, salvarea i asistenta
maritimä.
6. Emigrärii i transportului
emigrantilor, fiind inteles a in
aceastä privinta, un acord va
puted fi incheiat intre cele cloud
Inane Parti Contractante.
29. Stipulatiunile prezentei
Conventiuni nu vor fi aplicabile
in nici un fel cabotajului.
30. Stipulatiunile prezentei
Conventiuni nu aduc nici o a-
tingere dispazitiunilor in vigoare,
reglementând fluviile interna-
tionale.
Deasemenea ele nu sunt in
nici un tel aplicabile navigatiei
apelor interioare.
www.digibuc.ro
319
31. Orice contestatie intre
cele cloud, Inane Parti Contrac-
tante, relative la interpretarea
sau aplicarea prezentei Conven-
t% a tarifelor $i altor documente
anexate la aceasta si a Protoco-
lului Final, va fi, dacd diferen-
dul n'a putut fi aranjat pe cale
diplomatica intr'un termen rezo-
nabil supusä unui Tribunal
arbitral.
Tribunalul arbitral va fi corn-
pus din trei membri, din cari
unul numit de fiecare Parte Con-
tractantä si al treilea, care va fi
Presedinte, desemnat de comun
acord de cele cloud Ina Re Parti
Contractante. In lips& de acord
Pre$edintele Confederatiei Elve-
tiene va fi rugat de a procedd
la desemnarea necesard.
Membrii Tribunalului Arbitral
vor fi desemnati in cele 30 zile,
incepand dela data schimbului
instrumentelor de ratificare a
prezentei Conventiuni, pentru
toatd durata conventiunei.
Dacä se produce, in interval,
o vacantä dintr'o cauzä oare-
care, noul rnembru va fi desem-
nat in acelea% conclitiuni.
Deciziunea arbitrilor va aved
fortä obligatorie.
In cazul and s'ar produce o
contestatie a uneia din Inaltele
Pärti Contractante, asupra com-
petentei Tribunalului arbitral
de a judech chestiunea care i-ar
fi fost supusä, Tribunalul va
amând pang ce Curtea Perma-
nentä de Justitie Internationall
dela Haga va fi statuat asupra
acestei chestiuni de competentä
si nu va relud chestiunea deck
dad. aceastä Curte a raspuns
afirmativ.
32. Guvernul Polonez, care are
sarcina sä asigure 'conducerea
afacerilor Orasului Liber Dan-
tzig, in virtutea articolului 104
din Tratatul dela Versailles, $i
art. 2 $i 6 din Conventia dela
Paris, Intre Po Ionia i Ormul
Liber Dantzig, din 9 Noemvrie
320 LEGI DE UNIFICARE. 2 Amine 1931

1920, hi rezervä dreptul de a lalte Parti Contractante, va fi

declarà cg Orasul Liber e Parte limitat la anumite puncte ale
Contractantä a prezentei Con- fruntariei.
ventii 5i a acceptá obligatiile Pärtile Contractante Ii Nor
dobandeste drepturile der-- comunica, inainte de punerea in
vand din aceasta. vigoare a prezentei conventiuni,
Aceastä rezerva nu se raportá lista biurourilor vamale deschise
dispozitiunilor prezentei conven- tranzitului animalelor si pro-
tii, pe care Republica Poloniei duselor kr brute, precum 5i a
o contracteazg, in privinta Ora- rnateriilor sau obiectelor suscep-
sului Liber Dantzig, conform tibile de a transmite o maladie
drepturilor sale decurgand din contagioasä. Ele se obligä O. or-
Tratatele relative la aceasta. ganizeze acolo serviciul in ask
33. Prezenta Conventie va fi fel in cat sá dea satisfactie ce-
ratificatä si instrumentele de rintelor veterinare i necesitlti-
ratificare vor fi schimbate la lor comerciale. Ele isi vor co-
Bucuresti cat mai curand po- munica deasemenea, la timp,
sib il. modificdrile aduse la zisa lista.
Ea va infra in vigoare a trei- 2. Anima le vizate la art. 1,
zecea zi dupá schimbul de rati- cuprind speciile de cai, mágari
ficári. incrucisärile lor; bovine, o-
Prezenta Conventie va aveh o vine, caprine, porcine, precum
duratá de doi ani, incepand din p asärile.
ziva inträrii sale in vigoare. 3. Tranzitul animalelor vizat
Dacá denuntarea sa, de cätre la art. 2 de mai sus 5i al pro-
una din Inaltele Pärti Contrac- duselor kr, precum si a mate-
tante, n'a avut loc cel putin 6 riilor sau obiectelor susceptibile
luni inaintea expirärii zisuluì de a transmite o boalá conta-
termen, prezenta Conventie va gioasd, nu va face obiectul nici
fi prorogatä prin tacitá recon- unei autorizatii prealabile sau
ductie 5i va rámane In vigoare speciale din partea Statului de
panä la denuntarea sa de cátre tranzi t.
una din Inaltele Pärti Contrac- Tranzitul animalelor vii al
tante. In acest ultra caz, pre- celorlalte specii vor face obiec-
zenta Conventie va fi incetat de tul unei autorizatii speciale a
a produce efectele sale 6 luni Statului de tranzit.
dupg, data denuntárii. 4. Animalele In tranzit vor fi
Drept care, Plenipotentiarii supuse la fruntarie la o vizitá
respectivi au semnat prezenta Vacua de un medic veterinar.
Conventiune si au aplicat stam- Animalele vor fi insotite de
Miele kr. un certificat de loriginä i de
Filcut in dublu exemplar, la sänätate, arätând locul de ori-
Varsovia, la 23 Iunie 1930. giná i locul de destinatie al a-
nimalelor.
CONVENT1E VETE- Certificatul (al carui model
RINARA este addugat la prezenta con-
ventie, modelul 1), trebuie sa
1. Tranzitul prin teritoriul u- contie atestarea eliberatä de un
neia din Inaltele Párti Contrac- medic veterinar al Statului sau
tante, al animalelor, produselor autorizat de câtre Stat, cá ani-
kr, precum i materiilor sau malele au fost gäsite sdnatoase
obiectelor susceptibile de a trans- lipsite de oHce maladie con-
mite o boalá contagioask de tagioasä In momentul Imbarcá-
provenientá din teritoriul celei- rii 5i a nu existà:
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931
a) De cel putin 6 luni, ciuma
bovinä i peri-pneumonia conta-
gioasg a bovinelor;
b) De cel putin 40 zile durina,
duma porcing, interita infec-
tioasä, septicimia porcului
gglbeaza;
c) De cel putin 21 zile febra
aftoas i ciuma pgsgrilor; nici
in comuna de origing nici in
comunele limitrofe, deasemenea
nici in localitgtile strgbatute
pang la locul de imbarcare pe
cale feratg sau pe vapor, nici
un caz de peri-pneumonie con-
tagioasg, de febrg aftoasg, de
gälbeazg, de ciuma porcului, de
during, de interitg infectioasg,
de septicimia porcului, ciuma
pgsgrilor. Aceste restrictiuni sunt
limitate, pentru fiecare maladie
speciilor receptive.
Constatarea de cazuri spora-
dice de carbune bacteridian, de
cärbune emfizematic sau simp-
tomatic, de rgpciugg, de brâncit
infectioasg, de septicimia emo-
ragicg a rumegatoarelor si a
porcului, i nici a turbgrii nu
va impiedecà eliberarea certfi-
catului In afard numai pentru
animalele din grajduri sau lo-
calitgtile supuse controlului ve-
terinar dupg regulamentele ve-
terinare ale tgrii de export.
Constatarea r&iei la animalele
de spetele bovine si capring nu
va impiedecA eliberarea certifi-
catului pentru solipede si vice-
versa. Pentru solipede i bovidee
certificatele vor fi individuale.
Pentru animalele de speciire bo-
vine, caprine, porcine, precum si
pentru pgsgri, certificatele vor fi
colective. Certificate le colective
nu vor pute& cuprinde de cât a-
nimalele de aceea$ spetg apar-
tinand unei singure persoane
destinate la o aceeas localitate
cuprinse In acela$ transport;
ele vor trebui sg conting indi-
catiuni suficiente pentru a' im-
piedec& orice substituire de ani-
male.
www.digibuc.ro
26495C. Hamangiu, vol. XIX.-21
321
Certificatele nu vor trebul sg
fie eliberate mai mult de trei zile
inainte de expediere, afarg de
ziva elibergrii. Transportul va
trebul sg fie efectuat farli In-
trerupere. In caz de intrerupere
de incgrcgturg, pentru cauzg de
fortg majorg medicul veterinar
al Statului, sau autorizat de
Statul tdrii de origing sau tgrii
de tranzit, va not& In spatele
certificatului respectiv de ori-
ging si de sängtate o clauzg sta-
bilità la modelul No. 2, adgugat
la prezenta Conventie (Model
No. 2).
Animalele In convoi trebuie
sg fie prezentate in totalitate la
vizita sanitarg veterinarg la
fruntaria tgrii de tranzit, Se va
face exceptie In caz de moarte
accidentalà constatatg de auto-
ritätile veterinare ale uneia din
Inaltele Pgrti Contractante
atestate de ele pe certificatul de
origing si de sgngtate.
Durata cglätoriei este stabilitg
dupg scrisoarea de träsurg sau
de hârtiile de bord.
5. Carnea, grgsimile, osânza
topitg i toate preparatele de
carne In tranzit, vor fi supuse
la fruntaria Statului de tranzit
controlului veterinar.
Cdrnurile i preparatele de
carne trebuie sg fie insotite de
certificate de originä i salubri-
tate, conform modelului adgu-
gat la prezenta Conventie (mo-
del 3), atestând cg ele provin ex-
clusli' din animale supuse Ina-
inte i dupg tgiere la vizita unui
medic veterinar al Statului sau
autorizat de Stat, care va fi de-
clarat aceste cgrnuri sgngtoase,
bune pentru consumatie, fgrg
conditie, preparate $i manipulate
dupg toate regulile higenei.
Pentru cgrnurile de pore sau
preparatele de Icarne de pore,
certificatul va mention& cg s'a
fg cut un examen trichinoscopic
cu rezultat negativ.
Cgrnurile vor fi insemnate cu
322 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri lie 1931
o stampilä reprodusä pe certifi-
cat, Insotind transportul. Fie-
care stampil ä. va trebul a se
aplice la cärnurile unei aceleasi
specii de animale si de aceeas
origink apartinând aceluias pro-
prietar i expediate la acelas
destinatar.
Täierea, râcâirea seroaselor,
precum i inläturarea ganglio-
nilor aderând In mod normal,
provoaca, fn toate cazurile, res-
pingerea carnurilor respective.
CArnurile proaspete sau con-
servate printr'un procedeu fri-
gorant vor trebui sa fie pre-
zentate controlului veterinar al
tärii de tranzit in conditiunile
urmätoare:
Carne de bou; animale In-
tregi, jupuite sau nu, Mate in
jumätate sau In sferturi;
b) Carne de oaie si de caprä;
animal& intregi, jupuite sau nu,
sau taiate In jumätäti;
Carne de porc; animale In-
tregi, täiate In jumätate cu sau
färä. osanzä; aceasta poate fi
transportata separat.
6. Produsele animale brute
proaspete vor putea fi supuse de
Statul de tranzit controlului ve-
terinar la fruntarie; ele vor fi
insotite de un certificat al cä-
rui model este adAugat la pre-
zenta Conventie (model 4), eli-
beret de un medic veterinar al
Statului sau autorizat de Stat,
permitând identificarea lor
ateständ cä provin din animale
indemne de boll, putAnd fi co-
municate omului sau animalelor
prin zisele produse.
Certificatul nu va fi cerut pen-
tru produsele cari au fost eu-
puse la un tratament considerat
ca oferind o garantie suficientä
din punct de vedere al profi-
laxiei särare, tratament
arsenical sau altele, spälare an-
tisepticä, trecere prin etuvk des-
infectie, etc.). Vor fi admise In
tranzit färä certificat si nu vor
fi supuse la restrictiuni pentru
www.digibuc.ro
cauze de politic veterinark seu-
rile topite, gräsimile (cretons)
denaturate, Una bägatä in var
sau spälatä industrial; resturile
de lânä, i lAna provenitä din
tabdcdrie, penele de mice fel
impachetate in saci inchisi;
mate, gâtlejuri, stomacurile,
unghiile Uscate eau särate,
impachetate randuit sau puse
in läzi
.
sau butoiase inchise;
pi cole animalelor sälbatice; res-
turile de piei tratate cu var, pä-
rul de porc ì pärul animalelor,
perfect uscat sau fiert sau bägat
in var (cozi, coame, etc.), coar-
nele, copitele i unghiile; oasele,
toate desgräsimate sau fierte
sau uscate si separate de Or-
tile moi; resturile de stofe desti-
nate industriei; ouäle, laptele
produsele din lapte.
7. Transporturile de animale
in tranzit vor trebui sä fie in-
sotite de autorizatii de import
a tärii de destinatie sau de o
autorizatie de tranzit a tärii de
tranzit la iesire, cu conditia ca
tara destinatarä sau tara de
tranzit ia angajamentul de
a nu respinge In nici un caz
animalele afarl numai dacl zi-
sele trtri n'au luat angajamen-
tul permanent de a nu respinge,
In nici un caz, animalele, pro-
dusele animalelor sau obiectele
ce sunt susceptibile de a trans-
mite o maladie contagioask
Tranzitul carnei proaspete,
conservata sau preparatä, ma-
teriilor i obiectelor susceptibile
de transmiterea unei maladii,
din teritoriul uneia din pärtile
contractante prin teritoriul ce-
leilalte, pe cale feratä, In va-
goane inchise IA plumbuite sau
pe vapoare, va fi admise färä
ca fie cerut nici un angaja-
ment prealabil de acceptare din
partea tärii de tranzit la iesire,
sau din partea tärii destine,-
tare.
Vagoanele In tranzit vor fi
plumbuite de vama statiei de
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Aprilie 1931
intrare a tärii de tranzit i in a-
ceastä stare vor fi prezentate
la vama biuroului de intrare
a %Hi de destinatie sau a %Ili
de tranzit la iesire. Vagoanele
continand animale vor fi plum-
buite In ash, fel, /neat s& dea
garantii cO. animalele nu vor
putea fi substituite sau descär-
cate, dar care nu va impiedech
alimentatia Mr. Orice debarcare
sau transbordare va fi interzisá
In principiu. In caz de necesi-
tate sau dup& o autorizatie spe-
debarcarea sau transbor-
darea vor putea fi efectuate sub
controlul unui medic veterinar
al Statului sau autorizat de
Stat.
Vagoanele Intrebuintate la
tranzitul animalelor sau produ-
selor animalelor proaspete vor
trebul BA fie perfect inchise
(étanchs).
8. Aoimalele recunoscute cu
ocazia vizitei veterinare la frun-
tarie, atinse, contaminate sau
suspecte de una din maladiile
contagioase a c&rei declaratie
este obligatorie, vor fi respinse
precum i transporturile cari
nu raspund cerintelor prezentei
Conventii.
Medicul veterinar mai sus in-
dicat va not& pe certificat moti-
vul respingerii, va se/muà decla-
ratia sa i va incunostiinta ime-
diat autoritatea veterinará
competent& dela fruntaria ce-
leilalte Inalte Párti Contrac-
tante. Certificatul Insotit de un
proces-verbal al faptelor con-
statate si al dispozitiunilor
luate, va fi transmis de medi-
cul veterinar al tArii de transit
autorit&tii veterinare centrale
din tara sa, aceasta va coruu-
nich tärii de originä.
Dac& o maladie contagioasä
a cArei declaratie este obligato-
rie In tara de transit, este con-
statat& printre animalele in
tranzit dup& ce statia de in-
trare a fost trecutá, acestor a-
www.digibuc.ro
323
nimale li se vor aplica prescrip-
tiile legilor i regulamentelor in
vigoare in tara de tranzit, co-
pia procesului verbal facut in
aceast& materie va fi supusá
f Ara'intarziere de autoritatea
veterinar& competent& celeilalte
Parti.
9. Dac& ciuma boving sau
peri-pneumonia contagioas& a
bovinelor aunt constatate pe
teritoriul uneia din Inaltele
Pärti Contractante, cealalt&
parte va alma dreptul de a pro-
hibi sau de a limit& atat timp
cat tine pericolul contagiunei,
tranzitul animalelor, produse-
Mr Mr, precum si a materiilor
sau obiectelor putand servi de
vehicul contagiunii.
10. Dac& din cauza traficu-
lui animalelor, una din mala-
diile epizootice a cárei decla-
ratie este obligatorie, s'ar fi im-
portat din teritoriul uneia din
Inaltele PArti Contractante in
al celeilalte, sau dac& una din
aceste maladii ar avea un ca-
racter arnenintátor in terito-
riul uneia din Párti; iceallalt&
Parte va ave& dreptul s& limi-
ten sau s& prohibeze, atat timp
cat va tine pericolul, tranzitul
animalelor apartinand speciilor
expuse maladiei de provenient&
din teritoriile näpustite sau a-
menintate. In aceleasi conditii
limitarea sau prohibitia tranzi-
tului va putea s& se intind&
produselor de origin& animale
sau capabile de a servi ca ve-
hicul contagiunii.
Aceste limitâri sau prohibitii
la import nu vor putea sa se
aplice decal teritoriilor näpus-
tite de maladie sau teritoriilor
limitrofe. Se consider& ca teri-
torn: In Polonia districtele (po-
wlaty) In Romania departa-
mentele (judet).
Tranzitul nu poate fi prohi-
bit in cazul arbunelui bacteri-
dian cArbunelui bacterian, sep-
ti cemiile emoragice, turbärii,
324 LEGI DE UNIFICARE. 2 April le 1931

rApciugii, brâncei infectioase, cu Conventia de Comert si de

tuberculozei Navigatie, semnatá la data a-
Durata perioadei pericolului cestei zile si va aveh aceeas
de contagiune pentru maladiile durath ca aceastä Conventie.
preväzute la art. 4, literele a, b, Toate diferendele cari ar pu-
c, cu exceptia ciumei bovine, teh sh, se iveasch Intre cele douh,
va fi limitath la perioadele pre- Inane Pärti Contractante rela-
väzute la acelas articol. A- tiv la interpretarea sau aplica-
ceasth durath va fi calculatä rea prezentei Conventii vor fi
inceptind din ziva cleclaratiei solutionate duph dispozitille
oficiale care va stabill dispari- prevAzute la art. 31 din Con-
tia maladiei. ventia de Comert si de Naviga-
11. Autoritätile centrale ve- tie semnath la data., acestei zile.
terinare a celor douh, Ina lte Fäcut In dublu exemplar, la
Párti Contractante, vor publich Varsovia, la 23 Iunie 1930.
din 15 In 15 zile buletine vete-
rinare arätänd statistica mala-
dillor contagioase ale animale- LEGE
lor. Acest buletin, Indath pu-
blicat, va fi direct transmis au- asupra cumulului in funcliunl publice
toritätii veterinare centrale a
celeilalte Inane Párti Contrac- DIN 2 APRLLIE 1931
tante. Aceastä Lege s'a publicat In
12. Când pe teritoriul uneia Anexa" vol. XVIII la pag. 10.20
din cele douh Ina lte Pärti Con- unde se poate consulth. Ea a-
tractante se constath, ciuma bo- brogd vechea Lege a cumulu-
vinh, peri-pneumonia contagi- lui, din 1 Iu lie 1890 cu modifi-
oash a bovideelor, durina soli- carea din 4 Iu lie 1891, pag. 545
pedelor sau febra aftoasä, sub vol. II si pag. 439 vol. XI-XII.
o formá maligná, cu mortali- Ulterior, aplicarea Legei din 2
tate ridicath, autoritatea cen- Aprilie 1931, a fost suspendath,
tralä veterinarä a celeilalte panh, la modificarea ei.
Inalte Párti Contractante va fi
imediat informatä pe cale tele-
grand,.
13. Fiecare din Inaltele Parti LEGE
Contractante Ii rezervä drep-
tul când o va judech oportun contra cametei
si pentru o durath ce o va ju-
dech. necesará de a trimete DIN 2 APRILIE 1931
un delegat pentru a obtine in-
formatii asupra stärii sanita- Aceastä Lege s'a publicat In
re veterinare a animalelor, Anexa" voI. XVITI la pag. 1025,
asupra organizatiei serviciului unde se poate consulth. Ea a-
veterinar i institutiilor pen- brogh art. 52 din Legea accele-
dinte precum si asupra execu- rärei judechtilor, din 11 lulie
tiei prescriptiilor veterinare. 1929 pag. 572 vol. XVII.
Inaltele Parti Contractante IuUlterior,
lie 1931,
prin Legea din 27
s'a modificat art. 1
vor luà mäsurile necesare pen- si 2 din Legea
tru a usurh delegatilor mai sus duph cum se vacontra cametei,
vedeh la ordi-
citati executarea functiilor lor. nea cronologich In acest volum.
14. Prezenta Conventie va
intrh In vigoare in acelas timp

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Apri He 1931
LEGE
relativi la modif unor dispozilluni din
Legea de administrare i exploatare a
monopolurilor
DIN 2 APRILIE 1931
AceastA Lege, cunoscutg sub
numele de Legea pentru impu-
nerea brichetelor, s'a publicat In
Anexa" vol. XVIII la pag.
1027, unde se poate consultä.
A se vedeä Legea ce se modi-
ficA, din 2 Iu lie 1930 la pag. 501
. XVIII.
CONVENTIE
Cu Cassa muncei C. F. R., relativ la
§coli
DIN 2 APRILIE 19311)
1. Casa AutonomA pentru o-
crotirea i ajutorarea persona-
lului C. F. R., ingrijind de a-
proape de educatia i instructia
copiilor personalului C. F. R.
Intretine in acest scop: 8 grAdini
de copii, 20 scoale primare, un
liceu de bdieti si de fete C. F. R.
Aurel Vlaicu", din Bucuresti,
un gimnaziu C. F. R. la Lipnic
,si o scoard profesionalá pe lângA
orfelinatul C. F. R. Burdujeni.
2. Grädinile de copii i scoa-
lele primare functioneaza ca
scoale de Stat.
3. Numirile, transferArile si
-detaserile personalului didactic
stela scoalele primare i grädi-
nile de copii intretinute de Casa
Autonomä C. F. R., se fac de
Ministerul Instructiunii, pe
baza dispozitiunilor legii InvA-
tämântului primar cu recoman-
darea sau consimtämântul Ca-
sei Autonome C. F. R.
Aceastä Conventie s'a publicat In Illo-
nitoral Ofioial No. 77 chn 2 Aprilie 1531.
www.digibuc.ro
325
4. Numirea directorilor, pre-
cum si indepärtarea lor din
serviciu, se face cu recomanda-
rea sau consimtimântul Casei
Autonome C. F. R.
5. Salarizarea se face direct
prin Casa Autonomä C. F. R.,
Inaintându-se lunar state.
Casa Autonomä este obligatä
ca In termen de trei luni dela
Incheierea acestei conventii, sA
achite Ministerului Instructi-
unii Pub lice restul de 14 mili-
oane 127.328 lei, ce mai dato-
reazá din suma In restantä de
19.127.328 lei, si din care n'a
achitat deck 5.000.000 lei.
6. Liceul C. F. R. de bAieti
de fete Aurel Vlaicu" gimna-
zitil C. F. R. Lipnic si scoala
profesionalA Burdujeni, sunt re-
cunoscute ca scoale de Stat, a-
vând fatä, de cele douä institu-
tiuni aceeas situatie si aceleasi
raporturi ca scoalele zise extra-
bugetare, intretinute de comite-
tele scolare.
7. Gheltueala de Intretinere
acestor scoale In ceeace priveste
localul, mobilierul, material di-
dactic, cheltuelile de Invät A-
mânt i educatie, salarizarea
corpului didactic, privesc ex-.
clusiv Casa Autonomä C. F. R.,
si vor fi Inscrise In bugetul a-
nului de cheltueli al acestei in-
stitutii, fArä insA ca acest bu-
get sä, aibä nevoia unei verifi-
cAri i aprobäri din partea ad-
ministratiei Casei 5coalelor.
8. Casa AutonomA C. F. R.,
consimte ca Ministerul Instruc-
tiunii sA ocupe pe ziva de 1
Septemvrie 1931, cu titulan, In
conformitate cu prevederile le-
gii invdtAmântului, un numär
de catedre, egal cu cloud treimi
din numärul total al catedrelor
dela fiecare scoalá de grad se-
cundar. Cealaltä treime rämâ-
ne rezervatä Casei Autonome
spre a fi ocupatA prin:
a) Numiri f Acute de Minister
pe baza dispozitiunilor legii in-
326 LEGI DE UNIFICARE. 3 Aprilie 1931
vgtgmântului secundar in urma
cererii Casei Autonome C. F. R.
b) Detaseri sau supliniri pe
baza recomandgrilor flcute de
aceastg administratie si a a-
probärii Ministerului, dintre
profesorii ce indeplinesc condi-
tiile legale.
Repartizarea catedrelor intre
aceste doug grupe, se va face
de comun acord inainte de sem-
na rea convent iei.
PAng la 1 Septemvrie 1934,
profesorii titulari transferati la
scolile secundare dependinte de
Casa Autonomg C. F. R., nu
vor puteh fi alesi cleat dintre
cei cu cel mult cloud gradatii
de vechime.
Pentru completarea vacan-
telor de catedre ce se vor ivi
pe viitor la cele doug treimi
mentionate mai sus, Ministerul
va face numiri sau transferdri,
consultând i Cassa Autononag
C. F. R.
Directorii i personalul admi-
nistrativ al acestor scoale se va
numi de Minister dintre per-
soane ce indeplinesc conditiile
prevazute in legea invItgman-
tului secundar si cu formalitg-
tile inscrise inteinsa, in urma
recomandarii Casei Autonome
C. F. R.
9. Toate dispozitiile referi-
toare la programa de invätg-
mânt, personal didactic, sala-
rizare si disciplinâ, cuprinse fn
legile, regulamentele i dispozi-
tine Ministerului Instructiunii,
se aplitg deopotrivg i coalelor
dependinte de Casa Autonomg
C. F. R. care se ggsesc sub au-
toritatea i controlul Finisteru-
lui Instructiunii si a organelor
sale.
10. Certificate le de promotie
au aceeas valoarea ca i certifi-
catele eliberate de scoalele de
Stat, pe cât timp directiunea
generalg a Casei Autonome C.
F. R., va raspecth dispozitiunila
legilor i regulamentelor sco-
www.digibuc.ro
lare precum si ale conventiunii
de fate'. In caz de abatere, Mi-
nisterul Instructiunii va puteh
pe cale de decizie, s. retragg
acest privilegiu, precum i sg
ia mgsurile pe care le va crede
de cuviinth, in privinta direc-
tiunii si a profesorilor.
11. In cazul când nevoile Ca-
sei Autonome C. F. R., ar cere
transformarea scoalelor sale
secundare In scoala de caracter
tehnic profesional, profesorii
maestrii cari nu si-ar puteh
gsì loc la catedrele acestui din
urmg tip de scoalg, ramAn la
dispozitia Ministerului Instruc-
tiunii, cu conditia ca aceastg
transformarea sg fie comuni-
catg Ministerului cu cel putin
un an inainte.
12. Gimnaziul din Lipnic
(Ocnita) e supus acelorasi dis-
pozitiuni, cu modificgrile nece-
sitate de situatia speciald a co-
mitetului scolar local, ce se vor
stabill prin intelegerea intre a-
u torität ile interesate.
13. Cele doug pgrti contrac-
tante convin sg renunte la orice
dispozitiuni anterioare, con-
trarii color cuprinse in conven-
tiunea de fata, oricare ar fi lo-
cul unde s'ar ggsi si forma sub
care ar fi exprimate.
14. Conventia de fatd, se va
public& in Muniturul Oficial
va intrà in vigoare din ziva a-
cestei publicgri.
REGULAMENT
pentru administrarea fondului de a-
sigurare C. A. P. S. contra incendiului.
DIN 3 APRILIE 1931 1)
1. Administrarea Fondului
de asigurare a C. A.
P. S. con-
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 829/931 i publicat in Monitoral
Oficial No. 78 din 3 Aprilie 1931. A se ve-
dea in leg5tur5 Legea pentru administrarea
pidurilor din 25 Aprilie 1930 la pag. 227.
vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Apri lie 1931
tra incendiului" se face potri-
vit normelor din acest regda-
ment.
2. Fondul se va formh din:
a) Sumele ce se vor prevedeh
cu acest scop In bugetele C. A.
P S., si
b) Sumele reprezentand pri-
mele de asigurare ale imobile-
lor C. A. P. S., care pânä, in
prezent erau plätite de chiriasi
societätilor de asigurare, ca o-
bligatiune contractualä.
3. Fonclul de asigurare C. A.
P. S. ih fiintä cu Incepere dela
1 Ianuarie 1931, el se va capi-
talizh prin depuneri la Banca
Nationalä, a Bomâniei (B. N.
R.).
Prevederile bugetare pentru
fond se vor värsh trimestrial,
iar plata primelor de cätre chi-
riaii C. A. P. S., se
va face conform prevederilor
contra ctate.
Dupd expirarea oricgrui con-
tract de arendare j Intocmirea
altuia nou, cu acelas sau cu un
alt arendasA imobilul este de
drept asigarat la fondul creat
prin prezentul regulament, iar
conditiunile noului contract de
Inchiriere sau arendare ale imo-
bilului In cauza, se vor modifich,
In sensul sus arátat.
Dacg, Insä, contractele nu mai
se prelungesc, prima de asigu-
rare pe noul termen se va värsh
de drept fondului de asigurare
C. A. P. S.
4. Din fondul de asigurare
C. A. P. S. se vor executh lu-
crdrile de reparatii sau recon-
structii ale imobilelor distruse
de incendiu, furtund, grindinä
sau explozie.
5. Se considerä asigurate la
acest fond toate constructiile de
orice fel, toate instalatiunile in-
dustriale forestiere, precum
orice fel de instalatiuni, unelte
masini devenite imobile prin
destinatie care fac parte din
patrimoniul C. A. P. S.
www.digibuc.ro
327
Deasemenea se considert asi-
gurate i toate produsele lern-
noase fasonate din interiorul
sau dinafara pädurilor, precum
toate depozitele de lemnärie
chereste a.
Desi va existh acest fond, to-
tus, In mod exceptional, la pro-
punerea directiilor regionale,
directia generald C. A. P. S., va
puteh autorizh asigurarea ma-
terialelor fasonate sau a depozi-
telor de cherestea si la societatile
de asigurare plätind primele de
asigurare, fie din fond, fie din
preveclerile bugetare afectate
fondului.
6.. Prevederea bugetarà aim-
ald pentru fondul de asigurare
va reprezenth cel putin 1 la
sutä asupra valorii aproxima-
tive a imobilelor i materiale-
lor de asigurat.
7. Panä la capitalizarea su-
mei de 10.000.000 lei, fondul se
va Intrebuinth strict In confor-
mitate cu destinatia lui. Când
suma capitalizatà va depäsi a-
ceasta cifrd, excedentul se va
puteh intrebuinth, la investiti-
uni noui (constructii de case,
fabrici i instalatiuni industri-
ale forestiere).
Pând la capitalizarea sumei
sus ardtate, dad', fondul de a-
sigurare nu va puteh acoperi
reparatia sau refacerea unui
imobil distrus prin incendiu,
sumele necesare se vor com-
pleth din fondul de rezervä.
8. In mod exceptional fondul
de asigurare se va puteh Intre-
buinta ca fond de rulment pen-
tru a acoperi cheltuelile de ex-
ploatare, In caz de lips& tempo-
rarä, de disposibil el se va fn-
tregi Insh din primele incasdri.
9. Fondul de asigurare se ad-
ministreazd de consiliul de ad-
ministratie al C. A. P. S. In
conformitate cu art. 17 si 18 din
legea pentru administrarea pà-
durilor.
 328 LEGI DE UNIFICARE. 3 Apri lie 1931
LEGI
pentru ratificarea Aeordurilor comer-
dale provizorii en Melia, lingerie,
State le-Unite, Egiptul, Mbania §i Austria
DIN 3 APRILIE 1931 1)
LEGE
pentru Inflintarea i organizarea unel
easse de ajutor" a personalului
regiei autonome P. C. A.
DIN 3 APRILIE 1931 2)
1. Se Infiin,eazA o Cass& de
Ajutor a personalului aparti-
nAnd tuturor servicillor pen-
dinte de Regia Autonomá P. C.
A. denumitA Cassa de Ajutor
a personalului P. C. A", In scop
de a asigurA participantilor,
precum i vlduvelor i orfani-
lor pe categorii, asistenta me-
ajutoare, pensiuni, pre-
cum $i pentru a contribui
la ridicarea nivelului cultural,
moral si social, prin infiintarea
de biblioteci, cAminuri medicale,
cantine, bai i alte organizAri
pentru, Inlesnirea personalului
pensionarior cu aproviziona-
rea de alimente i imbrAcAminte.
AceastA Cassa de Ajutor este
persoanA juridicA, cu sediul la
. acel al Regiei Autonome a Por-
turilor; ea este scutita de orice
clAri cAtre Stat, judet sau co-
munA.
Aceste Legi, cuprinzdnd Acorduri comer-
ciale provizorii cu diferite Iri s'au pu blicat
In Monü. Oficial No. 78 dM 3 Aprilie 1931,
unde se pot consulta.
2) Aceastà Lege, dimpreunä cu Statutele
la dansa anexate, s'a votat de Adunarea de-
putaiilor i Senat in sediatele dela 16 si 23
Martin 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1083/931 i publicat In 1Woniloreil Oficial
No. 78 din 3 Aprilie 1931 Uncle se put consulth
Statutele care ulterior au fost modificate In
parte prin Decretul publicat In Monii. O(i-
cial No. 91 din 21 Aprilie 1931.
www.digibuc.ro
2. Fondurile acestei
vor fi alimentate:
Casse
a) Din un prim fond de
17.828.167 lei vArsat odatä pen-
tru totdeauna de Regia Auto-
nomA P. C. A., conform apro-
bArii Ministerului Finantelor
No. 19.940 din 1930, datA in
urma avizului consiliului de
administratie al Regiei Autono-
me P. C. A.;
b) Din o cincime pAnA la o
pAtrime din taxa special& de
20 la sutA aplicatA asupra tari-
felor, taxä Infiintatá pe baza
decretelor regale No. 5.565 din
1920 si 4731 din 1921, cotA care
se va fixa la Inceputul fiecArui
an bugetar de cAtre consiliul
de administratie al Regiei Au-
tonome P. C. A., in raport cu
IncasArile minor precedenti;
c) Din cotizatiunile membri-
lor;
a) Din o subventie bugetard
anualA data de Regia P. C. A.,
de 5 la sutA, calculatA asupra
sumei ce reprezintä salariile
personalului participant la
Cassa de Ajutor P. C. A. si ne-
participant 1a Cassa generalA
de pensiuni a Statului si care
subventie se va inscrie anual
in bugetul Regiei Autonome P.
C. A.;
e) Din amenzile incasate dela
toti participantii pentru infrac-
tiuni la indatoririle lor, Intru-
cAt aceste amenzi nu servesc
ca despAgubiri pentru daune
cauzate administratiunii;
f) Din donatiuni $i legate
eventuale;
g) Din sumele i veniturile
eventual aflate in posesiunea
fostelor Casse de Alutor pen-
dinte de Regia Autonom& P. C.
A., la punerea In aplicare a a-
cestei legi;
h) Din veniturile produse
prin justificarea fondurilor
Cassei de Ajutor;
i) Din serbAri, loterii, etc.
3. Toate fondurile existente
 LEGI DE UNIFICARE, 4 Aprilie 1931
ale Cassei de Ajutor pentru per-
sonalul inferior impiegati
inferiori, lucrhtori i oameni de
serviciu apartinând tuturor
serviciilor Regiilor Autonome
P. C. A., tree In patrimoniul si
administrarea Cassei de Aju-
tor, infiintath prin legea i sta-
tutele de fath.
4. Modul de organizare al
acestei Casse de Ajutor, precum
$i conditiunile i azurile In
care se vor acordh participan-
tilor ajutoare i pensiuni, se
fixeazh prin statutele algturate
prezentei legi.
Modifichfrile eventuale ale sta-
tutelor In interesul bunei func-
tiontiri a Cassei de Ajutor se
vor puteh face de consiliul de
administratie al Regiei Auto-
mine P. C. A., In ce priveste
conditiunile $i cazurile in care
se vor acorclh ajutoare $i pen-
siuni, urmând a fi acordate cu
decret regal, pe baza unui jur-
nal al Consiliului de Ministri.
5. Dela data publicärii In
Moniturul Oficial a prezentei
legi $i a statutelor ei, Cassele
de Ajutor existente pentru per-
sonalul inferior impiegati
inferiori, lucrhtori i oameni de
serviciu apartinând tuturor
serviciilor Regiei Autonome P.
C. A., precum si toate decizi-
unile si instructiunile anteri-
oare pentru ajutorarea perso-
nalului Regiei Autonome P. C.
A., contrare prezentei legi
statutelor el, aunt si rhmân a-
brogate.
LEGE
pentru modif. unor dispoziliuni din Le-
gea pentru organizarea judecdtoreasca
Legea pentru Curtea de Casalie §i
Justifie
eDIN 4 APRILIE 1931
Aceasth Lege s'a publicat In
Anexa" vol. XVIII la pag.
www.digibuc.ro
329
1030, uncle se poate consulth.
Ulterior aceste Legi au mai fost
modificate prin Legile din 25
Iulie 1931 $i 28 Decemvrie 1931
aflate la ordinea cronologich in
acest volum.
LEGE
pentru modif. Legil privitoare la regimul
exceplional al raporturilor dintre pro-
prietari i chiria§i
DIN 4 APRILIE 1931
Aceasth Lege s'a publicat In
Anexa" vol. XVIII la pag. 1031,
unde se poate consulth. Ulterior
si aceastá Lege a mai fost mo-
dificath prin Legea din... Martie
1932, aflatä la finele acestui
volum.
LEGE
pentru acordarea unor noul termene
privitoare la drepturile de pensiune ale
unor funstionari
DIN 4 APRILIE 19311)
Art. unic. Functionarii pre-
vhzuti In legea din 15 Octom-
vrie 1920 $i modificarea din 22
Tune 1921, vor puteh beneficih
de drepturile acordate prin
aceà lege, dach vor face decla-
ratie preväzuth de art. 3 din
lege, In termen de 3 luni si
vor vársh la Cassa generalh de
pensiuni retinerile cerute la
art. 5 din aceh lege, In termen
de G luni, ambele termene fiind
socotite dela publicarea legii de
f ath.
t.) Aceasa Lege s'a promulgat cu Decret
No.1137/931 si publicat In Monliorul Oficial
No. 79 dm 4 Aprilie 1931. A se vedeh Legea
pentru pensionarea functionarilor Cassei ru-
rale si a Domeniilor Coroanei did 15 Oct.
1920 la pag. 493 , vol. IXX.
380 LEGI DE UNIFIEARE. 6 Aprilie 1931
LEGE
referitoare la numirea profesorilor de
studil nallonale la Institute le (Acade-
mine) teologice
DIN 4 AiRILIE 1931 1)
1. Numirea profesorilor pen-
tru studiul istoriei, limbii
literaturii române si a Con-
stitutiei t6xii, dela institutele
(Academiile) teologice, minori-
tare, prevâzute in art. 15 din
legea cultelor, se face prin de-
cret regal, In urma raportului
rninistrului instructiunii pu-
blice i al cultelor, dintre can-
didatii cari, In afarA de con-
ditiunile generale previlzute pen-
tru recrutarea functionarilor
publici, vor aveh titlul de doc-
tori dela una din Universitatile
din tar% sau strainatate echi-
valatit, potrivit legii Invata-
mântului superior, si cari vor
fi trecut cu succes examenul de
capacitate, pentru profesorii
secundari, avand specialitate
principala cel putin una din ma-
teriile componente ale catedrei.
Numirea se face cu titlu pro-
vizoriu.
Dui:4 trei ani de functionare
cu titlu provizorin, In care timp
profesorul s'a distins prin acti-
vitatea sa i In urma unei in-
spectiuni speciale, facuta de un
profesor universitar dintr'una
din specialitAtile catedrei, dele-
gat de minister, ministrul va
putea face numirea cu titlu de-
definitiv.
2. In interval de o lunä dela
promulgarea rezentei legi, mi-
nistrul ' poste confilrma numi-
9 Aceastl Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 1 A-
prilie 1931: s'a promulgat cu Decret No.
1136/931 si publicat In Moni/orul Oficial
No. 79 din 4 Aprilie 1931. A se vedea si Le-
gea asupra regimului Cultelor, din 22 .April.
1928 la pag. 1039, vol. XVXVI cu modif.
3 August 1929 si 1 Iulie 1930.
www.digibuc.ro
rea cu titlu provizoriu a actua-
litor prof esort dad/ Indepli-
nesc toate conditiunile preva-
zute in articolul precedent.
DECTZIE
pentru modiflcarea catedrelor la §coa-
lele de menaj
DIN 4 APRILIE 1931
Aceasta Decizie sub No. 45002
din 1931, s'a publicat In Manila-
rut Oficial No. 79 din 4 Apriie
1931, unde se poate consultk. A
se vedea i Decizia ce se mo-
difick din 12 Iulie 1929 la pag.
604 vol. XVII.
REGULAMENT
pentru modificarea art. 9 §i 10 din
Reg. legil pentru uniflcarea taxelor ce
se peroep la eliberarea titlurilor de ca-
pacitate profesionalä
DIN 6 APRILIE 1931 1)
CAPITOLUL III
Administrarea fonduri/or cámínelor
aseztímintelor de perfectionare i edu-
catia muncii
9. Pentru administrarea fon-
dului cAminelor i a*ezàminte-
lor de perfectionare i educatia
munch se institue pe Fang& di-
rectia meseriilor i Invitta-
mântului muncitoresc un con-
siliu de administratie.
') Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 1130/931 i publicat tn Monitorul'
Oficial No. 80 din 6 Aprilie 1931. A se ve-
dea Regulamentul ce se modificl din 3 Martie
1927 la pag. 485, vol. XVXVI, precum
Legea pentru taxele titlurilor de capacitate
profesionalä din 12 lanuarie 1927 la pag. 430,
acelas volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Aprilie 1931
Acest consiliu se compune
din:
a) Doi industriasi;
b) Doi meseriasi patroni;
c) Doi salariati;
d) Trei specialisti In chesti-
uni de preg&tire, ocrotire i e-
ducare a muncii;
Directorul meseriilor i In-
vätämântului muncitoresc;
Directorul contabilit&tii din
Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale.
10. Membrii consiliului in a-
far l. de cei arätati In literele e
f, care sunt membrii de
drept, se numesc prin decret
regal de chtre Ministerul Mun-
cii, SAngtätii si Ocrotirilor So-
ciale pe un period de doi ani.
LEGE
pentru modificarea art. 1, 2, 3, 5, 6,
10, 12, 15 §i 16 din legea de orga-
nizare a Societatil generale a fun-
tionarilor publioi
DIN 7 APRILIE 1931 ')
1. Art. 1, 2, 3, 5, 6, 10, 12,
15 si 16 din legea de organizare
a Societätii Generale a Func
tionarilor Publici, promulgatä
cu I. D. R. Nr. 4.119 din 1921,
se modificA astfel:
1. So cietatea General& a ai Statului, orice inlesniri
Functionarilor Publici este per-
soand juridicä de drept public.
Ea se administreaz6 In con-
formitate cu dispozitiunile legii
pentru organizarea So cietätii
Generale a Functionarilor Pu-
blici din 25 Octomvrie 1921, cu
modificArile preväzute In pre-
zenta lege si in conformitate cu
Aceastä Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor In edintele dela 29
si 31 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 1179/931 si publicat In Mani local Ofi-
dial No. 81 din 7 Apri lie 1931. A se veded toti salariatii Statului, judete-
Legea ce se modified, din 25 Octomvrie 1921. lor si comunelor, precum i ace'.
www.digibuc.ro
331
statutele ce se vor Into cml de
consiliul de administratie
aprobk de Consiliul de Ministri.
Aceste statute se vor public&
in Monitorut Oficial i sunt o-
bligatorii pentru membrii so-
cietätii timp de 6 ani.
Dupä expirarea acestui ter-
men statutele se pot modifick
dupl normele prevIzute In ele
si In conformitate eu prevede-
rile prezentei legi.
Sediul societätii este In Bu-
curesti.
Societatea General& a Func-
tionarilor ublici va ave& In
provin cie organizatiuni pe ju-
dete, conduse de comitete ju
detene.
Compunerea acestor comitete,
obligatiunile lor i modul de
conducere se vor fix& prin sta
tutele societätii, iar oficiul de
membru In comitetul local este
legal datorit de functionarii in
dicati prin statute.
Pam& la constituirea comite-
telor locale, seflii biurourilor de
mäsuri si greutäti sunt de
drept membri corespondenti ai
societätii, iar dupä infiintarea
comitetelor ei ramAn ca secre-
tari ai acestor comitete.
2. Scopul Societätii Generale
a Functionarilor Publici, este
de a pro cur& membrilor ei fun-
ctionari publici i pensionari
sprijin din pullet de vedere e-
conomic, filantropic i profesi-
onal-cultural.
Pentru aducerea la Indepli-
fire a oricdruia din scopurile de
mai sus Societatea Generalä
poate lucrk, fie direct, fie prin
conventiuni sau participatiuni,
cu persoane sau intreprinderi
particulare sau de stat, .dupg
normele ce se vor fixk prin sta-
tutele societatii.
3. Pot fi membri ai societätii
332 LEGI DE UNIFICARE. 7 Apri lie 1931

ai institutiilor autonome carora venitul anual ce se adunä din

li se fac retineri pentru Cassa aceasta cota si din subventi-
generala de pensiuni. unile ce eventual i s'ar acordh,
Membrii societatii vor cotizh, in acest scop de institatiunile
lunar cu maximum 2 la suta, ai caror functionari aunt mem-
din retributiunea primitoare. bri ai societatii.
Cotizatia astfel calculata nu 5. Pentru aducerea la Inde-
va trece Insa de 300 lei lunar plinire a scopului ce urmareste
pentru un membru, oricat de societatea si pentru inlesnirea
mare ar fi retributia sa. operatiunilor el de credit $1 e-
Aceasta cotizatie se capitali- conomie, de consum, de cumPh-
zeazd dupa ce s'a scazut din ea, rari de terenuri si imobile si a
pentru veniturile sectiei de a- oricaror alte Intreprinderi ce va
jutorare, cota ce se va fixh prin face, Statul vine in ajutorul so
statute pentru diversele aju- cietatii cu un fond de rulment
toare ce se vor acordh membri- de 50.000.000 lei, pe care il pune
lor Societätii Generale. la dispozitia ei pe un termen
Din capitalul membrilor de 15 ani fara, nici o dobanda.
strâns din cotizatia obligatorie, Aceasta aural se va pune la
precum si din fondul de rai- dispozitia societatii de catre Mi-
ment acordat de stat sau din nisterul de Finante In primul
imprumuturile contractate de an dela promulgarea acestei
societate, se vor acordh mem- legi, din fondul pentru deschi-
brilor societatii imprumuturi dere de credite suplimentare si
dupa normele ce se vor fixh extraordinare.
prin statute. Fondul de 50.000.000 lei se
Functionarele casatorite nu au poate da societatii si in renta
nevoie de consimtimantul soti- de stat, dupa cursul zilei. iar
lor pentru a se inscrie ca mem- la expirarea termenului de 15
bre sau pentru a contracth orice ani va fi restituit tot In rentd.
fel de obligatiuni in cadrul le- Renta va servi pentru con-
gii de fata si derivand din ca- tractare de imprumuturi la
litatea de membre ale Societatii Banca Nationala, iar cuponul
G enerale. ei va Beryl pentru sporirea ve-
Pentru Imprumuturile pe niturilor societatii si In special
imobile functionarele casatorite a ajutoarelor ce se vor acordh
au nevoie de autorizatia mari- membrilor sub orice forma.
tala., Intrucat este ceruta, de Pentru a Incepe construirea
codul civil. de sanatorii pe terenurile ce-
Capitalul nereclamat timp de date de stat, judet sau comuna,
5 ani dela data and depunato- Societatea Generalä este auto-
rul a incetat de a mai fi mem- rizata a intrebuinth fondul de
bru se prescrie in folosul So- rulment de 5 milioane lei ce i
cietatii Generale si el serveste s'a pus la dispozitie prin legea
pentru creiarea unui fond de promulgata cu inaltul decret
amortizarea datoriilor ce din _regal Nr. 4.119 din 19 Octom-
diferite motive nu s'ar mai pu- vrie 1921, Incetand astfel obliga-
teh incash. tiunea societätii de a-1 restitul
Ajutoarele ce se vor acordh Statului.
membrilor sub orice forma, In Ministerul de Industrie si Co-
schimbul cotei ce se opreste din mert este autorizat a renunth
cotizatiile lor, sunt fixate de la suma de lei 590.404 ce are de
statutele societatii si limitate la incasat dela Societatea Gene-
www.digibuc.ro
 LEM DE UNIFICARE. 7 Aprilie 1931
ralg a Functionarilor Publici.
Aceast& sum& va servi pentru
sporirea veniturilor societätii
pe anul 1931 si organizarea ei
potrivit legii de fatä.
6. Imobilele, intreprinderile
toate operatiunile Societdtii Ge-
nerale a Functionarilor Publici
vor fi scutite de orice impozit
catre stat, jude i comunä.
Toate actele i conventiunile
ce va inchei& Societatea Gene-
ralä a Functionarilor Publici
vor fi scutite de taxele ordinare
speciale de timbru i hire-
gistrare.
Membrii Societätii Generale
Vor benefici& deasemenea de
scutirea de taxele de timbru
inregistrare la toate conven-
tiunile i operatiunile ce vor
incheià cu ea.
10. Pentru a Inlesni mem-
brilor säi constructiuni sau
cumpäräri de locuinte; So cie-
tatea General& a Functionari-
lor Publici va puteh contract&
imprumuturi cu autorizatia
Ministerului de Industrie si Co-
mert i cu garantia imobilelor
ce i se ipoteceaza, de membrii
säi. In acest scop societatea va
puteà incheià orice conventiuni
pentru construiri de locuinte
pentru membrii sài, bucurän-
du-se de toate privilegiile ce
statul acord& Casei Autonome
a Constructiilor.
In caz de deschidere de sträzi
pe terenurile proprietatea so-
cietätit va fi scutitä. de plata
atre comung a därilor" im-
puse prin legile i regulamen-
tele respective.
Societatea General& a Func-
tionarilor Publici va puteb, de-
asemenea sä contracteze Im-
prumuturi la Casa de Depuneri
Consemnatiuni, cu garantia
1) A se vedelt Legea pentru urrnlrirea
veniturilor publice, din 1 August 1921 la
pag. 1036, vol. IXX.
www.digibuc.ro
333
ipotecilor ce Societatea Gene-
ral& are dela membrii säi.
12. Sumele datorite Societä-
th Generale a Functionarilor
Publici sunt considerate ca da-
torite Statului i ca atare aunt
privilegiate si se urmäresc pe
baza legii de urmáriri pentru
Stat 1).
Administratorii financiari este
obligati ca la cererea So-
cietätii Generale a Functionari-
lor Publici s& inscrie In roluri
datoriile ei i sä efectueze ur
märirea bor.
Toate sumele datorate Socie-
tätii Generale a Functionarilor
Publici au privilegiul cu pre-
cadere fat& de creantele oria-
rei alte case de credit si econo-
mie i fa% de orice persoanä
sau institutie, chiar dacä vreo
dispozitie legal& ar prevedeb.
contrariul.
15. Societatea General& a
Functionarilor Publici este ad-
ministratä de un consiliu de
administratie, de un comitet de
directie j un director general,
numiti sau alesi dup& cum sta-
bileste legea de fatd.
Controlul operatiunilor ei este
exercitat de un comitet de cen-
so ri.
Consiliul de administratie
este compus astfel:
a) ate un reprezentant al
functionarilor din fiecare de-
partament, din care sunt In-
scrisi ca membri ai societätii
cel Putin 500 de functionari sau
cel putin 60 la sutä, din numä-
rul functionarilor departamen-
tului, socotindu-se in acest nu-
mär i functionarii din institu-
tulle autonome tutelate de de-
partamentul respectiv;
b) Patru reprezentanti ai gu-
vernului, numiti cu decret re-
gal pe termen de 6 ani, din ori-
care departament.
Dec& dela unele departamen-
te Impreunä cu institutiile a-
334 LEGI DE UNIFICARE. 7 Apri lie 1931

utonome tutelate de ele sunt lege din plenul sdu un prese-

mai mult de 2.000 functionari dinte si doi vice-presedinti.
inscrisi ca membri ai Societa. Presedintele $i vice-presedin-
tii Generale, ei vor aveh doi re- tii se aleg in fiecare an prin
prezentanti In consiliu. vot secret, in sedinte separate.
Numgrul membrilor consili- Presedintele i cu vice-prese-
ului de administratie se limi- dintii, Impreund cu directorul
teazA Ins/ la maximum 15 si general si cu un membru din
toti vor fi dintre functionarii In consiliu, ales prha vot secret,
activitate de serviciu. Pentru formeaza comitetul de directie
fiecare membru activ al consili- al societtitii.
ului ales sau numit de guvern Comitetul de directie al So-
se va alege sau numl i un cietätii Generale va intocml la
supleant care Ii va luà locul in inceputul fiecrui an bugetul de
caz de vacant& venituri si cheltueli, care se va
Modul cum se vor alege re- supune aprobärii consiliului de
prezentantii membrilor pe de- a dministrat ie.
partamente, precum i numirea Creditele suplimentare ce vor
reprezentantilor guvernului, se necesith In cursul anului se a-
va stabili prin statutele probtt de consiliul de adminis-
tratie.
Dupg publicarea prezentei La finele fiecarui an comae-
legi guvernul, prin Ministerul tul de directie Intocmeste bilan-
de Industrie si Corned, numeste tul operatiunilor din cursul a-
pe cei 4 reprezentanti ai sai nului i II supune consiliului,
pe supleantii lor, cari se con- cu propuneri de repartizarea
stituiesc in consiliu provizoriu beneficiilor rezultate.
impreung cu clirectorul gene- Atributiunile comitetului de
ral Intocinesc statutele, preg5,- directiune si ale directorului
tesc efectuarea alegerilor de general se vor fixa prin statu-
membri In consiliu, pe departa- tele socieUtii.
mente, conduand i rezolvind Connitetul de censori este cona-
valabil toate chestiunile privind pus din 3 censori activi si 3
administratia si conducerea ei supleanti.
In conformitate cu prevederile Cel putin unul din censorii
acestei legi $i a statutelor so- activi i unul din supleanti vor
fi experti-contabili.
Mandatul membrilor alesi este Mandatul censorilor este pe
pe termen de 6 ani i ca al celor termen de un an, ei se aleg de
numiti de guvern. Membrii din adunarea general5, In fiecare an
consiliu alesi de functionari se indiferent de institutia din
Inoesc prin tragere la sorti din care fac parte.
doi In doi ani, Incepând dela Pentru primul an dela pro-
prima alegere când vor fi Inoiti mulgarea acestei legi guvernul,
trei membri, dupa alti doi ani, prin Ministerul de Industrie si
alti 3 membri i dupa alti 2 Comert, numeste 3 censori ac-
ani restul membrilor alesi. tivi si 3 censori supleanti.
Membrii consiliului i suple- Membrii Societ64ii Generale se
antii lor, precum i censorii ac- wduntt odat6 pe an Ini adunare
tivi i supleanti, vor aveà cel generalä ordinará, dup5, convo-
putin gradul de sef de serviciu carea consiliului de administra-
sau echivalentul acestui grad. tie, pentru a luà cunostinta de
Consiliul de administratie a- activitatea consiliului de admi-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Apri lie 1931
nistratie, a-i d& desarcarea de
gestiunea sa si a hotäri asupra
diferitelor chestiuni ce au fost
puse pe ordinea de zi a adunä-
rii. generale.
Data primei adunäri generale
se va fix& prin statutele
Adunärile generale extraordi-
nare se convoacä de consiliul
general al societätii, compus
din consiliul de administratie,
comitetul de censori si din con-
silierii i censorii supleanti,
toti având vot deliberator.
Adunärile generale ordinare
extraordinare se vor prezid&
de presedintele Societatii Gene-
rale, asistat de directorul gene-
ral sau directorul administra-
tiv.
Alegerile de membri in con-
siliu si de supleanti se fac prin
vot secret, ele vor fi prezidate
de unul din presedintii tribu-
nalului Ilfov, desemnat de
prim-presedintele acestui tribu-
nal.
Adunärile generale ordinare
extra.ordinare se refer& nu-
mai la administrarea societätii.
Pentru chestiunile profesio-
nale i cele ce intereseazA, clasa
functionäreascä in general, So-
cietatea General& a Functiona-
rilor Publici poate convoc& ori-
and un congres al mem.brilor
sai, cu delegatiuni din toate ca-
pitalele judetene, pentru a dis-
cuth chestiunile puse la ordinea
zilei, iar hotäririle congresului
se vor inainth guvernului.
Prirt statutele Societätii Ge-
nerale se vor fix& normele dupä
care se vor tine adundrile ge-
nerale i congresele, precum
raporturile dintre membrii so-
cietätii i administratia ei.
16. Actualil functionari bu-
getari de orice grad, cari la
data promulgärii legii pentru
statutul functionarilor publici
se gäseau in serviciul Societätii
www.digibuc.ro
335
Generale a Functionarilor Pu-
blici, tot ca functionar bugetar,
aunt confirmati, de drept, ca
functionari stabili, in gradele si
functiunile in care se gäsesc la
promulgarea acestei legi.
Cei cari nu se gäsesc in a-
ceste conditiuni se pot con-
firm& de consiliul de adminis-
tratie, pe baza propunerilor di-
rectorului general, dupl nor-
mele ce se vor fix& in statu-
tele societätii.
Prin derogare dela art. 1 din
legea pentru statutul -functi-
onarilor publici functionarli
bugetari de orice grad din ad-
ministratia societätii sunt func-
tionari publici si se bucurä de
toate drepturile i prerogativele
ce le confer% aceastä calitate.
Timpul servit ca functionar
al Societätii Generale a Func-
tionarilor Publici se considera
ca servit in oricare serviciu al
Statului.
Functionarii Socieatii Ge-
nerale pot fi transferati in ori-
care serviciu al Statului, cu
pästrarea gradului i salariului
bor.
Prin derogare dela art. 1 din
legea generala de pensiuni din
1925 .1) fun ctionarii Societätii
Generale a Functionarilor Pu-
vor iesl la pensie ca fune-
tionani ai Statului,
in totul dispozitiunile din
legea general& de pensiuni.
Din retributiunile lor se vor
face retinerila prevgzute de le-
gea general& a pensiilor si se
vor värsh la Casa de pensiuni.
Functionarii Societittii Gene-
rale a Functionarilor Publici
se numesc de comitetul de di-
rectie sau de consiliul de ad-
A se vedeh Legea pentru statutul func-
tionarilor publici, din 19 lunie 1923 la pag.
409 vol. XIXII
1) A se vedeà Legea generala de pensiuni
din 15 Aprilie 1925 la pag. 440 vol. XI-XII
cu modificArile ulterioare din 15 Maiu 1928
si 20 August 1929 la pag. 1122 vol. XVII.
336 LEGI DE UNIFICARE. 8 April le 1931
ministratie, dupa normele pre-
vätute in legea de fat5, si in
legea pentru statutul functio-
narilor publici.
Statute le societätii vor precizà,
conapunerea comisiunilor de nu-
miri i InaintAri, precum si a
comisiunilor de judecat5,.
Prin derogare dela art. 53 din
legea pentru statutul functiona-
ruler publici, functionarii Socie-
tiitii Generale /i pot alege ca a-
parator un coleg din oricare ad-
ministratie publicL
Comisiunile de judecatä vor
fi prezidate de un magistrat cu
grad de consilier de Curte de
apel, desemnat de prim-prese-
dintele acestei Curti.
Deciziunile ministeriale refe-
ritoare la numiri, inainari si la
orice acte referitoare la perso-
nalul Societätii Generale, aunt
inlocuite prin deciziunile pre-
sedintelui societAtii, date dupl
un vot prealabil al consiliului.
Directorul general este orga-
nul conduator al Societittii Ge-
nerale si reprezint5, institutiu-
nea in toate actele sale civile si
In fata instantelor judeatoresti.
El face parte de drept din
consiliul de administratie
din comitetul de directie, avand
vot deliberativ.
Directorul general este propus
de consiliul de administratie si
confirmat prin decret regal de
Ministerul Industriei si Comer-
tului.
El este ajutat de un director
administrativ, numit in aceleasi
conditiuni ca i directorul ge-
neral.
In lipsa directorului general
institutiunea este reprezentat5
prin directorul administrativ.
Piing, la intocmirea statutelor
societätii si instituirea comisi-
unii de numiri si inaintäri,
consiliul de administratie re-
zolvä valabil toate chestiunile
www.digibuc.ro
de personal, dup5, propunerile
directorului general.
LEGE
pentru valorificarea produselor agrloole
DIN 8 APRILIE 1931 1)
TITLUL I
fiegimul taäríi
1. Se desfiinteaz5, taxa de ex-
port pentru cereale i clerivatele
lor, pentru leguminoase si se-
minte oleaginoase.
2. Vânzarile de cereale
ovaz, porumb, orz mei, secar5.),
de leguminoase si oleaginoase,
sunt scutite de taxa de timbru
inregistrare, prevazut5, de
art. 14, paragraful 17 din legea
timbrului.
3. Vânzärile la export a ce-
realelor i derivatelor lor, a le-
guminoaselor si oleaginoaselor
sunt scutite de impozitul pe
cifra de afaceri.
4. Pentru märfurile negoci-
ate in oboare si in târgurile or-
ganizate, se va puta percepe,
In folosul institutiunilor Instir-
cinate cu organizarea si supra-
vegherea oboarelor si tArguri-
lor, o tax5, al cärui cuanatum se
va aproba de c5,tre Ministerul
de Agrkulturg, far% a trece de
Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat in sedintele dela 24 si
31 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1009/931 si publicat in Monilorul Oficial
No. 82 din 8 Aprilie 1931. Ea a suferit im-
portante modificari prin Legea din 22 Iu lie
1931; astfel s'a modif. aft. 2, s'a suprimat art.
8-56 inclusiv si s'a inlocuit cu art. noui
8-29 inclusiv: s'a mai suprimat art. 65, rä-
manand neschimbate art. 57-97 cari devin
art. 30-69. Noi o publiam astfel cum a fost
promulgat5, urmand ca la ordinea cronolo-
gica 22 Iu lie 1931 in acest volum sA se gA-
seasca si modificarile. In ultimul timp s'au
proiectat alte noui modificiri privind prima
pentru gram i thnbrul pe paine.
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
4°/00 (patru la miie) din va-
loarea vanzarii.
5. Pentru mArfurile aduse
spre vanzare la arg, cu cdruta
sau alte vehicule mecanice, co-
munele pot fi autorizate de &ti-
tre Ministerele de Interne si de
Agriculturd si Domenii, sä per-
ceapd, o tax'd al cdrei cuantum
se va stabili de catre comune,
cu aprobarea celor douä minis-
te re.
6. Märfurile sosite direct in
parturi si negociate acolo, sau
numai in tranzit, nu sunt su-
puse taxelor prevdzute la art. 4
si 5.
7. In afard de taxele menti-
onate In articolele precedente si
de acelea percepute de admi-
nistratia C. F. R., de Re3ia
Porturilor si Casa Autonomd a
Drumurilor, nici o altd taxi& nu
se poate infiinta si nici o altit
sumä nu se poate percepe, sub
nici o forma.
Nici o altd, taxd nu se poate
infiintà si nu se poate percepe
in folosul oricdrei institutii ju-
detene, comunale sau institutii
cu caracter public, decât pe
bazit de lege.
Organele politienesti, vamale,
precum si orice alti agenti ai
fortei publice, sunt obligati Ea
opreascd perceperea de taxe ile-
gale si sd semnaleze cazul Mi-
nisterelor de Finante si de A-
griculturd si Domenii. Aceste
organe sunt obligate 0, inter-
vind din proprie initiativä sau
la cererea celor interesati. Re-
fuzul de a interveni va fi con-
siderat ca refuz de serviciu le-
galmente datorit si peclepsit ca
atare.
Oricine va fi dovedit cd, a In-
casat vreo taxä ilegald din or-
dinul oricui, va fi considerat ca
sävarsind delictul de escroche-
rie, Rif% a se puteh apära cd
a lucrat din ordinul unei auto-
ritäti.
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-22.
www.digibuc.ro
337
TITLUL II
CAPITOLITL I
Regimul morilor $1 bratárillor
8. Mdcinisul, precum si des-
facerea fainei de grau si secard,
sunt supuse in tot cuprinsul td-
rii, dispozitiunilor legii de fatd.
9. Graul si secara nu se pot
inacintt decât in morile autori-
zate in acest scop.
Aceste mori se impart in 3 ca-
tegorii:
Mori sistematice comerciale;
Mori täränesti;
Mori sistematice mixte.
10. Sunt mori sistematice co-
merciale, acele mori complet a-
utomate, care sunt instalate
pentru producerea mai multor
feluri de Mind, avand un intreg
sistem separat de curätit si sor-
tat graul $1 care macins Mind
pentru comert.
Sunt mori täränesti, acele
mori earl aunt instalate cu
pietre sau chiar dacä mai po-
sedd si alte masini de mordrit,
nu corespund cerintelor unei
mori sistematice automate si
macinä contra uium.
Sunt mori sistematice mixte
acele mori cari au capacitate
rnaximä de 3 vagoane pe zi si
corespund cerintelor unei mori
sistematice comerciale, Iliad
macind atilt Mind pentru co-
rned, cat si cu uium.
11. Mori le sistematice mixte
existente mai mari de 3 vagoane
pe zi, care lucreazti si Mild
pentru comert si cu uium, stint
obligate a lucra, dupd publica-
rea prezentei legi in Nonitorul
Oficial, numai Mind pentru co-
mert, intrand in regimul mori-
lor sistematice comerciale.
Mori le sistematice mixte, cu
o capacitate mai micä de 1 va-
gon pe zi, intrd in categoria
morilor tdränesti.
 338 LEG1 DE UNIICARE. 8 Apri lie 1931
12. Ministerul Industriei
Comertului prin O. C. M., va
stabill lista morilor ce cad in
categoria morilor sistematice
comerciale i aceia a morilor
sistematice mixte i o va pu-
blic& In Monitorul Oficial.
a) Regimul morilor sistematice
comerciale
13. Mori le sistematice comer-
ciale nu vor pute& macina de-
ck numai gram i secará cum-
. parate de ele si numai pe cont
propriu. Ele nu vor puteh ma-
cinit grau i secara apartinând
altor persoane, nici contra plat&
in bani, nici fn natura (uium),
cleat cu autorizarea special&
a O. C. M., conform prevederi-
lor art. 34.
Pentru morile care in ultimul
an au macinat grâul i secara
apartinând altor persoane ca
brutari, comercianti de Minä si
oricare alti industriasi sau co-
mercianti si care dovedesc cä
au platit taxa pentru cifra de
afacere, aceast& autorizare spe-
cial& se va da de O. C. M. In
mod obligatoriu i pentru viitor.
14. Mori le sistematice co-
merciale actualmente in func-
tiune vor continue, sa functi-
oneze duptt publicarea legii in
Monitorul Oficial, numai in
baza unei autorizatii dat& de
Ministerul de Industrie si Co-
mert, prin O. C. M.
In acest scop, fiecare moara
va inaintà Oficiului de control
al morilor, in termen de o luna
dela publicarea in Monitorul 0-
ficial a prezentei legi, o cerere
la care va anexa o descriere
exacta, a instalatiei ce poseda,
pe baza unui chestionar intoc-
mit de O. C. M.
Autorizatiile pentru morile
comerciale sistematice existente
se vor de. de O. C. M., farit nici cuprinde urmätoarele date pen-
o alta cercetare sau forrnalitate, tru luna precedenta.
www.digibuc.ro
In cel mult 15 zile dela prezen-
tarea cererii Intocmita conform
alineatului precedent. In acest
interval ele vor function& ca
in trecut.
15. Niel o moara nou& sis-
tematicä comerciall, pentru ma-
cinatul grâului sau secarei, nu
se mai poate Infiintà.
Mori le sistematice comerciale
existente nu-si pot marl capaci-
tatea de productie, cu exceptia
morilor ce au inceput lucrarile
pentru marirea capacitätii de
productie.
Ele nu pot obtine introduce-
rea de masini noui, cleat nu-
mai pentru inlocuirea celor u-
zate, pentru perfectionarea uti-
lajului.
In cazuri bine justificate, Mi-
nisterul de Industrie de acord
cu Ministerul de Agricultura,
pe baza raportului O. C. M. si
luând avizul Sindicatelor Mori-
lor, va puteà acord& autorizare
de infiintare de mori noui sau
de märiri de instalatiuni.
16. In afara de registrele o-
bicinuite oricarei intreprinderi
comerciale, morarii aunt obli-
gati a tine registrele paraf ate
sigilate de catre administra-
tia financiara de care depinde,
in care se va tine la zi evidenta
intrarei graului i secarei, pe
cantitäti i valori, precum
evident a productiei, cantitativ
calitativ, atât cea aflat& in
depozit cât i cea vândutl, pre-
cum si evident a platii taxei
pentru agricultura.
Modelul acestor registre va fi
stabilit de O. C. M.
17. Mori le sistematice comer-
ciale sunt obligate a inaint& O.
C. M. si sindicatului morilor
intre 1-5 a fiecarei luni, o si-
tuatie dup& un model ce se va
indich de O. C. M. si care va
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931 339

1. Cantitatea de grâu si se-. Autorizatiile pentru morile VI,-

card intratg in moarg.. anesti existente, la publicarea
2. Pretul cu care s'a cumpg,- legii In Monitorul Oficial, sau
rat graul sau secara. aflate in constructii sau insta-
3. Cantitatea de grail sau se- latH, se vor dà, la simpla cerere,
carg, mgcinatg.. fgrà nici o altá cercetare sau
4. Cantitatea de Ming. iesith formalitate, in 15 zile dela pre-
din moarg pe fiecare sort in zentarea cererii. In acest inter-
parte. val, ele vor functiong ca si in
5. Cantitatea de Ming, in de- trecut.
pozit pe fiecare sort In parte. Dupg, 3 luni dela publicarea
6. Sumele vgrsate la admi- prezentei legi in Monitorul Ofi-
nistratia financiarg ca taxg cial nici o moarg tärgneascg
pentru agriculturg. nu va puteg, functionh dacg nu
are autorizatia Oficiului O.
b) Regimul morilor f(Tretne§li C. M.
21. Nici o moarg, noug jgrg,-
18. Mori le tgränesti pot mg,- neascg nu se poate infiinth
cink pe langà porumb si cleat numai cu autorizatia O.
gra.0 si secarg, Msg., numai con- C. M.
tra platá in bani sau in dijm'a
(uium). Uiumul primit de mo- c) Regimul morilor sistematice
rar se va vinde numai ca boabe. mixte
El se va puteà, transformit In
Ming numai pentru uzul gos- 22. Morile existente mixte
podáriei proprietarului sau a- pot mgcing, grdu si secarg, atd,t
rendasului morii. pe cont propriu at si contra
19. Mori le tgrgnesti sunt o- uium. Ele aunt obligate Insg a
prite de a pune Ming de grâu //acing, grgal sau secara, pro-
si secarg sub orice formit in co- venite din uium, fiindu-le inter-
mert. Ele nu pot mgcinh decât zis a le vinde sub form& de
pentru producgtorii de grail si boabe.
secarg si pentru orice locuitor
din sate 0 aceasta numar pen- 23. Morile sistematice mixte
tru necesitgtile proprii ale gos- vor continug sá functioneze nu-
podgriei kr. Acestia, la rândul mai In baza unei autorizatii
kr, nu pot pune sub Did un datä de Ministerul de Industrie
motiv Mina in comert. si Comert prin O. C. M. In acest
Mori le täränesti pot fi autori- scop, fiecare mom% va inaintà
zate de Mrs O. C. M. sg. vândä oficiului de control al morilor,
Ming, provenitg, din uium si sg in termen de o lung, dela publi-
macine graul negustorilor do- carea In Monitorul Oficial a
miciliati in sate, plätind taxa prezentei legi, o cerere la care
pentru agriculturg In folosul va anexh, o descriere exactg, a
comunei respective si In acelas instalatiei ce posedg, pe baza u-
mod ca si morile comerciale. are autorizatia Oficiului O.
20:- Toate morile täränesti, C. M.
existente la promulgarea legii, Autorizatiile pentru morile
vor continuà sä functioneze existente sau elate In curs de
provizoriu pAnd la obtinerea u- constructie sau instalare, se vor
nei autorizatii datit de Ministe- dà la simpla cerere, fgrg, nici
rul de Industrie si Come/1 prin o altg cercetare sau formalitate,
biuroul judetean al O. C. M. In 15 zile dela prezentarea cere-
www.digibuc.ro
340 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
rii. In acest interval, ele vor
function& ca i In trecut.
24. Obligatiunior dela art
15, 16 si 17, sunt supuse i mo-
rile sistematice mixte.
In registrul preväzut la art.
16, morile sistematice mixte vor
tine separat evidenta cantitáti-
lor de gram i secará mácinate
contra uiurn.
CAPITOLUL II
Sindicatelor morilor
25. In scopul inlesnirei apli-
cárii prezentei legi se infin-
teazia in ham legii persoanelor
juridice 1).
a) Sindicatul morilor sistema-
tice comerciale din Romania, cu
sediul in Bucuresti, ca organ
central al morilor sistematice
comerciale;
b ) Sindicatul morilor sistema-
tice mixte din Romania, cu se
diul in Bucuresti, ca organ cen-
tral al morilor sistematice
mixte.
Aceste douá sindicate vor pu-
te& fuzion& cu acleziunea majo-
ritätii.
26. Aceste sindicate vor func-
tion& pe baza a cate unui statut
special, intocmit de un comitet
provizoriu, ales cu majoritate de
morile respective si aprobat de
Consiliul de Ministri, pe baza
avizului Oficiului morilor.
Din ziva publicàrii statutelor
sindicatelor in Monitorul 0 fi-
cial, ele capátä calitatea de per.
soaná juridic& si Ii exercia a-
tributiunile prevazute in pre-
zenta lege.
27. Aceste sindicate 'grupeazá
separat morile sistematice co-
merciale i morile sistematice
mixte.
In termen de 15 zile dela pu-
blicarea In Monitorul Oficial a
prezentei legi, morile comerciale
morlle comerciale mixte, vor
1) A se vedett Legea persoanelor .juridice,
din 6 Fevr. 1924 la pag. 244, vol.
www.digibuc.ro
face declaratiune scrisä, adre-
sat& Ministerului de Industrie,
arltand aderarea sau neadera
rea la constituirea sindicatului
respectiv.
Inauntrul unui termen de alte
15 zile urm&toare, Sindicatele
vor intocmi statutele prevazute
la articolul precedent si se vor
constitul.
Dupá trecerea a 30 zile dela
constituire a sindicatelor, toate
dispozitiunile legii de fatA, pri-
vitoare la regimul morilor si al
fäinei, la taxa pentru agricul-
turä, si la crearea oficiului O. C.
M., vor intra automat in vi-
goare.
28. Functiunile sindicatelor
sunt:
Reprezentarea morilor sindi-
calizate.
Controlul i supravegherea
prin membrii s&i, a plätii taxei
pentru agriculturk atat ingun-
trul fieeärui sindicat cat si de
ambele sindicate intre ele.
Repartizarea contingentelor de
fabricatie pentru morile sindi-
calizate, dupä normele indicate
de O. C. M.;
Transmiterea cotelor de con-
tingente in vederea rationalizá-
rii industriei;
Tinerea evidentei eantitätilor
de grâu macinat i Mina, pro-
dusä;
Tinerea evidentei sumelor in-
casate din taxa pentru agricul-
turá;
Colaborarea la realizarea ac-
tiunii de standardizarea f Ainei,
atat pentru consumul intern cat
pentru export.
29. Membrii sindicatelor vor
efectuà operatiile de cumpärare
de gran si secara, si de vânzare
a fäinei rezultate, pe propriul
lor cont i rise, sindicatele ne-
putand face acte de comert pe
cont propriu.
30. Conducerea sindicatelor
va aveh ate un consiliu de ad-
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
ministratie, ales de adunárile
generale respective. Consiliul
de administratie va puteh delegh
puterile sale unui comitet de di-
rectie, ales din shnul shu.
Pe lângh sindicate va functio-
nh ate un comisar al guvErnu-
lui, care are atributiunile pre-
vhzute in legea pentru comerci-
alizarea avutiilor publice din
1929 si le exercitá conform a-
cestei legi1).
31. Fondurile sindicatelor se
compun din cotizatiile morilor
ce se vor fixa de consiliul de ad-
ministratie, proportional cu con-
tingentul fixat de sindicate fie-
chrei mori.
32. In scopul unei cat mai
bune functionhri, ambele sindi-
cate vor puteb, aveh sectiuni re-
gionale.
CAPITOLUL III
Regimul Mind
a) Fdind destinatd consumului
intern
33. Desfacerea en gros pe
piata interna a tuturor calitáti-
lor de Minh de grâu si secard
se face de cátre toti morarii,
numai dupä normele stabilite
de sindicate si aprobate de O.
C. M.
34. Faina de grau si de se-
cará, destinata atta coraertului
interior, cat si exportului, se va
produce numai de morile siste-
matice comerciale si morile sis-
tematice mixte.
Se Intelege prin Minh desti-
nata comertului interior, toate
calitätile de Minh Intrebuintate
de brutárii, patiserii, paste fh-
inoase si orice altá industrie,
precum si orice f el de Mina care
circula in comert.
In mod exceptional, productt-
torii de grâu si secarit, brutarii,
i) A se vedei Legea pentru comercializa-
rea avutiilor publice din 16 Mantle 1929 la
pag. 243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
341
comerciantii de fliná si oricari
alti industriasi sau comercianti,
precum si autoritátile publice,
In cazuri de necesitate publich,
vor puteh macina grau si secará
pentru Mina necesará industriei
sau comertului lor. Grâul si se-
care astfel mácinate vor intrà.
In cota de contingent a morii
respective.
35. 0. C. M. va reglementh
numärul tipurilor de Minh, si. se-
cará, care urmeazá a fi =lei-
bath de toate morile, determi-
nând pentru fiecare din ele un
tip minimal.
Aceasta atat pentru Mina des-
tinath consumului intern, cAt si
pentru export.
La stabilirea tipurilor de fl-
ing., Oficiul de control al mod-
lor va cere avizul sindicatelor
morilor.
Deasemenea, Oficiul de con-
trol al morilor va stabill si pre-
tul de vânzare pe regiuni al fie-
cárui tip de Ming. Aceste pre-
turi vor Beryl de bazá la stabili-
rea pretului de vânzare al phi-
nel.
36. Circulatia Minei In inte-
riorul tárii este libertt.
b) Fdind de export
37. Nu Pot exporth Ming de
gram si secarit, cleat numai mo-
rile sistematice comerciale si
morile sistematice mixte, cari
produc fh.inh corespunzatoare
conditiunilor minimale impuse
tipului de export stabilit de O.
C. M.
In cazul unui export de fhinit
de grail sau secará care ar trece
peste cuantumul hothrit la Ince-
putul anului, cantitatea de fa-
ina In plus ce a lost exportatlt,
se va socotl In afar& de cota de
productie stabilitá morii respec-
tive prin contingentare.
38. Pentru Mina exportatá se
va restitui de cátre Ministerul
de Finante, Pe cale de refactie.
342 LEM DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931

taxa pentru agriculturg, pe baza va intrebuinth In vederea incu-

declaratiunilor vamale de export rajArii exportului acestor pro-
vizei O. C. M. duse.
FAina exportatg este scutitg 40. Mori le sistematice comer-
de taxele vamale de export. ciale sau sistematice mixte, cari
nu vor face partel din sindicate,
CAPITOLUL IV vor plAti taxa de agriculturg",
calculatä asupra capacitgtii in-
Taxe pentru agriculturá tegrale de productie. Cifra im-
punerii va fi stabilitg in fiecare
39. Se institue o taxa de 0,40 an, de o comisie compusa din:
lei pe fiecare kilogram de Ming un clelegat al O. C. M., un de-
produsg de morile sistematice legat al sindicatului morilor din
comerciale, i sistematice mixte, categoria morii de impus, per-
denumitg taxa pentru agricul- ceptorul respectiv i un delegat
turg. al Camerei de agricultura lo-
Pentru morile sindicalizate a- card.
ceastä taxg se va aplica asupra Asupra acestei impuneri se va
contingentelor de fling atribuite puteâ face apel, in termen de 15
morilor, potrivit legii. zile dela comunicarea procesu-
Vgrsarea la tezaur se va face lui-verbal de impunere la O. C.
trimestrial, si se va pläti la M., a cgrui decizie este defini-
starsitul fiecdrui trimestru. tivg si executorie. Suma impusâ
Impunerea pe aceastg bazg se se va plgti in 4 rate trimestriale
va face de O. C. M. egale, anticipate.
Impozitul pe lux si cifra de Neplata taxei atrage urmgri-
afaceri pe Mug, produsg de mo- rea fiscalg i inchiderea morii
rile sistematice comerciale, sis- pang la completa achitare. In-
tematice mixte i morile tgrg- chiderea morii se va pronunth
nesti, se desfiinteazg dupg 80 de cgtre O. C. M., pe temeiul
de zile dela publicarea in Moni- comunicgrif adminfstratiei fi-
torul Oficial a prezentei legi, nanciare, aratand neplata taxei.
fiind inlocuite cu taxa de Mai FAina iesitg din aceste mori
SUS. va urmA regimul Minei morilor
Pentru plata acestei tame nu sindicalizate stabilite de O. C.
se pot admite nici un fel de pg- M., pentru morile sindicalizate.
suire sau amângri. 41. Sindicatele morilor, in
FAina de export este scutitg de afarg de registrele obisnuite co-
taxa pentru agriculturg. Resti- merciale, vor tine eke un re-
tuirea taxei se va face de cgtre gistru parafat i sigilat de O. C.
Ministerul de Finante, pe baza M., in care se va inregistra pe
interventiei O. C. M., fäcutg pe fiecare moarg in parte, cantitg-
temeiul actelor, clovedind expor- tile de Ming produse, vanzgrile
tul. de Ming efectuate, precum
DacA, incasgrile totale anuale numgrul si valoarea recepiselor
ale taxei pentru agriculturg vor de vgrsarea taxei pentru agri-
intrece suma de 320.000.000 lei, culturg plgtitg la administratia
pentru prisos se vor deschide financiarg.
credite extraordinare la dispo- 42. Sindicatul va comunich
zitia Ministerului de Agricul- la 1-15 a fiecarei luni O. C. M.,
turg, care prin intermediul So- cantitAtile de Ming vândute,
cietgtii Nationale, pentru valori- stocurile existente i va remite,
ficarea produselor agricole, le cu un borderou, cu nuingrul
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
valoarea recepiselor de platä'
taxei pentru agricultura.
CAPITOLUL V
Oficial de control al morilor, brut&
riilor gi a comertului au Mina de grâu
gi sonar&
43. Se institue pe langa Mi-
nisterul de Industrie i Comert,
Directia industriei, Oficiul de
control al morilor, brutariilor
a comertului cu Mina de gram
secarä, prescurtat O. C. M,,
format dintr'un consilier al
Curtii de apel din Bucuresti,
delegat de Ministerul de Justitie
ca presedinte, un delegat al Mi-
nisterului de Industrie i Comert
un delegat al Ministerului de A-
gricultura, un delegat al Minis-
terului de FinaMe, doi delegati
ai sindicatului morilor sistema-
tice comerciale cu doi suple-
anti, doi delegati ai sindicatului
morilor sistematice mixte, cu
doi supleanti, un delegat al A-
sociatiei Generale a Micilor Mo-
rari din Romania", cu un su-
pleant, toti nurniti de Ministerul
de Industrie, dupa.' tablouri de
ate opt persoane recomandate
de Sindicatele morilor respecti-
ve, seful laboratorului de pani-
ficatie de pe langl Institutul de
cercetari agronomice, un repre-
zentant al brutarilor numit de
Ministerul de Interne, dupa un
tablou de 6 brutari, trimis de
Uniunea Camerelor de come/I
industrie i patru reprezen-
tanti ai agriculturii desemnati
de Ministerul Agriculturii
Domeniilor, dupa un tablou de
12 recmnandati de Uniunea Ca-
merelor de agricultura.
Pang. la constituirea sindica-
telor reprezentarea acestora se
va face provizoriu prin doi de-
legati ai morilor sistematice co-
merciale i doi delegati ai mo-
rilor comerciale mixte, desem-
nati de Ministerul de Industrie.
www.digibuc.ro
343
44. Conducerea oficiului o va
axe& un comitet de directie ales
de membrii oficiului, compus
din 6 membri, din cari unul va
fi delegatul Ministerului Indus-
triei, unul delegatul Ministeru-
lui de Agriculturd, doi delegati
ai sindicatelor morarilor si doi
delegati ai agriculturii.
Ministerul de Industrie si co-
mert va numi un director si
functionarii necesari.
45. In fiecare an Intre 1 si
15 August 0. C. M., va stabili
consumatia probabila de Mina
din anul viitor. Cantitatea sta-
bilith va fi repartizata intre
cele doua sindicate. Sindicatele
vor repartiza din cotele de mai
sus contingentul de productie a-
nualä, cu incepere dela 1 Sep-
temvrie al fiecarui an, fiecarei
mori din sindicat.
Cota repartizata va fi propor-
tionala cu Uil coeficient rezultat
din pracluctia morii pe ultimii 2
ani, la care se va adaugh 10 la
suta din capacitatea de pro-
ductie a morii. Se va tine seama
si de valoarea tehnica i finan-
ciara a, morii.
Productia morii va fi socotitä
In scopul de mai sus, egala cu
cantitatea corespunzatoare im-
pozitului pe lux si cifra de af a-
ceri, plätit efectiv In ultimii 2
ani, adicA dela 1 Ianuarie 1929
la 1 lanuarie 1931.
Cota repartizata fiecarei mori
In sindicate nu va putea fi In
nici un caz mai mica cleat pro-
duetia medie a ultimilor 2 ani,
corespunzätoare impoxitului pe
cifra de afacen plätit efectiv.
Fiecare moarà are dreptul sà
ceara la fiecare 3 luni O. C. M.
reduca, sau sa-i mareasca
cota de productie.
O. C. M. va repartiza cotele
ramase astfel disponibile Intre
celelalte mori.
Dacil morile sindicalizate nu
acoperà prin cotele lor Intregul
344 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri le 1931

conti,;ent fixat pentru fiecal.e an neze fitrg o autorizatie de func-

cle O. C. M., acesta va putea o- tionare, eliberatg de cgtre
feri restul morilor rgmase in municipiilor i comune-
afar& de sindicate, acestea fiind lor urbane si prefecturilor de
obligate sg, primeasc& in sindi- judet, pentru brutgriile din ju-
cat morile respective. det. Aceastá autorizatie se va
Procentul de repartitie al con- (la, In termen de cel mai tarziu
tingentelor de fging, titre cele o lung dela punerea In aplicare
doug sindicate, va fi revizuit la a prezentei legi, tuturor brutä-
fiecare sase luni, in raport cu riilor existente, aflate In con-
taxa pentru agriculturg, plgtite structie sau instalatie i cu con-
de morile din fiecare sindicat. ditiunea ca, in termen de un
an dela aplicarea acestei leg!,
CAPITOLUL VI
bruthriile respective sg indepli-
neaseg conditiunile tehnice pre-
Regimul fabricatiei páinli vázute de normele stabilite de
Ministerul de Industrie 0 Co-
46. Ministerul de Industrie si mert. Neconformarea acestor
Comert va stabill norme pentru dispozitii, atrage dela sine In-
calcularea pretului päinii, In chiderea brutgriilor.
Brutarii vor aye& drept de
leggturg cu preturile de vanzare apel contra deciziunilor date de
al fginei, stabilite de cgtre Ofi- primgrii prefecturi la O. C.
ciul de control al morilor. Or- M., care vai hotgri In ultima in-
donantele municipiilor i prima- stantd.
riilor urbane nu vor putea fi Aceste autoritáti nu vor en-
date deck numai In conformi- ter& autorizatii de Infiintare de
tate cu aceste norme. Ordonan- noui brutgrii, decat numai dacg.
tele primäriilor i prefecturilor corespund conditiunilor tehnice
date In contradictie cu normele stabilite de cgtre Ministerul de
fixate de Ministerul de Industrie
si Comert vor fi nule si neave- Industrie si Comert.
nite. Deasemenea, va stabill prin
regulament de administratie CAPITOLUL VII
publicg, norme tehnioe pentru
modernizarea si rationalizarea Sanefiuni
fabricatiei
Ministerul de Industrie si Co- 48. Se vor pedepsi cu amen-
mert va stabili tipuri de brutä- d& dela 10.000-50.000 lei cei ce
rii si minimum de masini cu Infrang clispozitiunile art. 14,
care trebuesc sg fie instalate. al. II, art. 17, art. 20, al. III si
Pentru brutgriile rurale se vor art. 23, al. I.
stabili normele cele mai simple. 49. Se vor pedepsi cu amen-
Aceste norme sunt obli gatorii d& dela 20.000-60.000 lei cei ce
pentru toate brutgriile din tar& infrang dispozitiunile art. 15 al.
ele se vor aplic& pentru fie- TH si pe Fang& amend& i cu
care categorie de brutgrii, fn Inchiderea moarei cei ce In-
municipii si comune urbane, de frang dispozitiunile art. 15 al.
ciltre prinagriile respective si de I si II 0 art. 21.
prefecturile de judet, pentru 50. Se vor pedepsI cu amen-
brutgriile din cuprinsul jude- dg dela 50.000 la 250.000 lei acei
tului. cari vor contraveni la dispozi-
47. Brutariile existente nu tiunile art. 16. Administratorii
vor puteh continua sg functio- delegati i directorii instituti-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
unilor ce infrâng dispoziiiunile
arlitate la acest 'articol, sunt
pasibili si. personal de aceleasi
pedepse ca si institutiunile ce
conduc.
51. Se vor pedepsi cu amen-
(Id dela 50.000 la 300.000 lei cei
ce contravin la dispozitiunile
art. 13, 18, 19, 33, 31 al. I si III.
Morarii se vor pedepsi, pe
lângá amendd si cu inchiderea
morei dela 1-3 luni. Brutarii si
comerciantii, particularii, pe
lângd amenda si cu confiscarea
märf ei.
52. Morile cari depdsesc cota
fixatd de sindicatul morarilor,
conform art. 49, se vor pedepsi
cu amenda dela 100.000
1.000.000 lei.
53. Infractiunile la prescrip-
tine prezentei legi, ce se vor do-
vedi prin toate mijloacele de
drept comun, se vor constatà de
cd,tre delegatii autorizati in a-
cest scop de O. C. M.; sunt au-
torizati de drept pentru con-
statdril einfractiunilor la a-
ceastä lege: membrii parchetu-
lui si judeatoriilor de ocoale,
prefectii de judete, primarii sau
ajutorii de primari, ofiterii de
politic judiciard, inspectorii in-
dustriali si comerciali, directorii
oficiilor agricole si inspectorii
agricoli, pretorii, precum si orice
delegati autorizati de O. C. M.
Constatärile se vor face la f ata
locului prin incheiere de pro-
ces-verbal in triplu exemplar,
din care unul se va ldsh, contra-
venientului, reprezentantului
sau loctiitorului säu., al doilea
se va inaintà O. C. M., iar al
treilea sindicatului morarilor.
CAnd proprietarul, reprezen-
tantul sau loctiitorul refuzd, pri-
mirea, se va lipi procesul-verbal
pe usd, in asistenta unui mar-
tor, si se va face mentiune in
pro cesul-verbal.
In cazul când contraventia se
constata in curs de transport,
www.digibuc.ro
345
un exemplar se va depune la
primäria in raza cdreia s'a sd-
vArsit contraventia.
Procesul-verbal se semneazd
de autorul sau precum si de
contravenient, reprezentantuf
sau loctiitorul sdu. In caz de
refuz, se face mentiune In pro-
cesul-verbal, care in acest caz
se va semnh si de cel putin un
martor.
Constatarea contraventiilor se
poate face in orice zi si la orice
ord din zi si noapte.
54. Oficiul de control al mo-
rilor, primind procesul-verbal
va da dupá eel putin 5 zile si
cel mult 30 zile o decizie moti-
vatd, cu citarea partilor, prin
care aplicd, pedepsele conform
prezentei legi.
Citarea pártilor se va face
prin scrisoare recomandatá
sau telegrana predatil pärtii 2
zile inainte de termen.
Inainte de pronuntarea deci
ziei, sindicatul morarior prin
petitie adresatä oficiului de con-
trol al morilor se poate constitui
parte civild in contraventiunile
le prezenta lege. Petitia este
scutitd, de taxe de timbru si de
inregistrare.
Decizia oficiului.de control al
morilor se comunic5, partilor
condamnate, impreund cu o co-
pie dupd pro cesul-verbal, pe
cale administrativd, la domici-
liul contravenientului.
Dupä expirarea termenului de
apel, amenda aplicatá devine
executorie, dad, partea nu a a-
tacat in justitie decizia oficiului
de control al morilor. Neplata
amenzii atrage dupd sine inch--
derea morii si urmárirea fiscal5
In orice avere.
In contra deciziei oficiului de
control al morilor, contraveni-
entul si sindicatul morarilor,
chiar dac5, nu s.a constituit
parte civild la prima instantd,
au drept de apel la, tribunalul
346 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931

local uncle s'a stivgrsit contra- vor pedepsi cu Indoitul pedep-

ventiunea, In termen de 10 zile selor prevgzute mai sus.
libere dela comunicare. In caz de insolvabilitate a-
Apelul trebuie sg. cuprindg, menzile se transformä In Inchi-
sub pedeapsg de nulitate, alege- soare, conform dreptului comun.
rea de domiciliu al apelantului 56. Cei cart ar opri agentii
In cuprinsul orasului de rese- Insärcinati cu constatarea in-
din% a tribunalului In raza cg- actiunilor la prezenta lege, de
ruia s'a savarsit delictul. a-si Indeplini functiunea sau
Oficiul de control al morilor, s'ar opune la mäsurile luate de
la cererea tribunalului, acestia, sau de oficiul de con-
inteazg de Indatg dosarul de trol al morilor, se vor pedepsi
fond, iar tribunalul judea de cu amendg dela 5.000-100.000
urgentg apelul. lei si cu Inchisoare dela 8 zile
Procesul-verbal de constatarea la 3 luni, In afarg de pedepsele
infractiunilor Incheiate de mem- prevgzute de codul penal, Pen-
brii parchetului, ai judeatorii- tru delictele ce s'ar comite cu
lor de ocoale, de prefecti de ju- aceastg ocazie.
dete, de inspectorii comerciali In asemenea caz, procesul-
industriali, directorii oficiilor a- verbal de constatare va fi tri-
gricole i inspectorii agricoli, fac mis tribunalului respectiv, spre
probg depling in justitie si nu a secomun,pronuntà conform drept--
pot fi atacate cleat prin Inscri- lui de Indatg si inde-
pendent de deciziunea pe care
erea In fals. oficiul de control al morilor o
Procesele-verbale de consta- va pronuntg pentru infractiunile
tare Incheiate de alte organe date In competenta lui.
decgt cele enumerate mai sus.
vor puteg fi atacate prin orice
mijloace de probd, conform TITLUL III
dreptului comun. Societatea nationalli pentru comertul
Mgrfurile confiscate se resti- de produse agricole
tuesc dacg contravenientii plg-
tese sau consemneazd valoarea 57. Statul, prin Ministerele
lor, Impreunä cu taxele si amen- de Agriculturg i Domenii, In-
zile cuvenite fiscului. dustrie i Comert i Finante
Sentinta tribunalului se dg cu este autorizat sg Infiinteze, Im-
drept de opozitie In termen do preung cu Banca Centrabl
5 zile dela comunicare, daa a Cooperativg, cu Centrala Coope-
fost lipsg si de recurs In ter- rative'. de Import-Export si mice
men de 20 zile dela comunicare, alte unitati cooperative, reco-
daa s'a dat In lipsa apelantu- mandate de Oficiul National al
lui sau dela pronuntare, daca Cooperatiei i cu Uniunea Sin-
s'a dat In prezenta sa. dicatelor Agricole, In conditiu-
Tribunalele, ca instanta de nile stabilite de codul comercial,
apel, nu vor puteg scgdeg amen- o societate anonimg româng, cu
zile sub minimum prevgzut de o duratg nelimitatä, denumitä
lege. Societatea Nationalg pentru co-
Ministerul de Finante nu va mertul de produse agricole, S. A.
puteg reduce amenzile pronun- 58. Scopul acestei societgti
sate de instantele de judecatg. este:
55. In caz de recidivg, toate a) Aprovizionarea cu cereale,
infractiunile la prezenta lege se derivate si alte procluse agri-
www.digibuc.ro
 LEGI DE IJNIFICARE. 8 Aprilie 1931
cole a armatei si a oricgror in-
stitutiuni publice;
b) Crearea unei rezerve nati-
onale de cereale;
c) Acorduri de credite pe gaj
de cereale;
d) Orice feI de operatiuni in
leggturg cu comertul de cereale
si alte produse agricole;
e) Colaborarea la organizarea
manipulärii i depozitärii cerea-
lelor In magazii i silozuri.
Pentru operatiunea dela punc-
tul b, societatea trebuie sg, ob-
ting, autorizatiunea Consiliului
de Ministri, care va fix&
mita superioarä a operatiunii;
f) Institutiunile publice prevg-
zute in art. 1 din legea contabi
litgtii publice, se vor aprovizi-
ong cu cereale i alte produse
agricole numai dela Societatea
Nationalg pentru comertul de
produse agricole, imediat ce a-
ceasta va comunica autoritAtilor
superioare cg este gata a se In
sgrcina cu aceste operatiuni.
59. Capitalul societätii va fi
de lei 100.000.000, din care Banca
Centralà Cooperativg, Centrals
Cooperativelor Pmport-Export,
Uniunea Sindicatelor Agricole,
celelalte societati cooperative,
vor varsh 5 la sutg, iar restul se
va vgrsh de stat.
60. Consiliul de Ministri va
aproba printeun jurnal statu-
tele nouei societgti.
61. In afarg de capitalul
sods de stet la Societatea na-
tionalg pentru comertul de ce-
reale, Ministerul de Finante
fie din disponibilitgtile tezauru-
lui, fie din credite va pune la
dispozitia societgtii un fond de
rulement de 400.000.000 lei.
62. Pentru acoperirea pagu-
belor eventuale provenite din o-
peratiunile executate de socie-
tate, Ministerul de Agriculturg
este Imputernicit sg aprobe ca
societatea sg Intrebuinteze pang
la 25 la sutd din fondul de rul-
ment socotit la 400 milioane.
www.digibuc.ro
347
63. Fondul de rulment va fi
Intregit In fiecare an pang la
suma de lei 400.000.000 si va pa-
tea, fi sporit la cererea Societd-
tii, In fiecare an, printr'un jur-
nal al Consiliului de Ministri,
din disponibilitgtile tezaurului,
provenite din fondul taxei pen-
tru agriculturg sau din orice
alte fonduri.
64. Beneficiul net realizat de
Societate va fi repartizat In mo-
dul urmätor:
Se va aloca 50 la sutg pentru
fondul de rezervg, iar restul va
fi pus la dispozitiunea Ministe-
rului de Agriculturä i Domenii,
pentru actiunea de ameliorarea
culturii graului.
65. La cererea Societatii na-
tionale pentru comertul de pro-
duse agricole printeun jur-
nal al Consiliului de Ministri
se va hotgrI ca morile comer-
ciale si mixte sg se aprovizio-
neze cu grga exclusiv dela S o-
cietatea nationalg pentru comer-
tul de cereale sit pe un pret
fixat de aceasta, cu aprobarea
Consiliului de Ministri, astfel ca
cultura grgului sä fie rentabild.
In nici un caz acest pret nu
va putea fi mai mic decat pre-
tul mondial.
Oficiul de control al morilor va
stabili pretul fginei i normele
de stabilire a pretului pginei, In
raport cu pretul graului astf31
cumpärat.
66. Conducerea societgtii este
Incredintatg unui consiliu de
administratie compus din:
2 agricultori delegati Mi-
nisterului de Agriculturd.
1 delegat al Uniunii Camere-
lor de Agriculturg.
1 delegat al Ministerului de
Industrie.
1 delegat al Ministerului de
Finante.
1 delegat al Bgncei Centrale
Cooperative.
1 delegat al Centralei de Im-
port-Fport.
248 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
Directorul general al societ&-
tii.
Consilierii delegati ai statului
nu pot fi functionari publici.
Numirea consilierilor se face
printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri, pe termen de 2 ani.
Consilierii pot fi revocati pentru
rea administratie sau lips1 dela
consilii, pe baza raportului Co-
misarului Guvernului, cu avizul
Consiliului superior al avutiilor
publice. Ministerul de Agricul-
tua desemneaz 5. pe presedinte
dintre membrii consiliului, pe
termen de un an.
Membrii consiliului sunt dis-
pensati de depunerea vreunei
garantii.
67. Prin derogare dela dispo-
zitiile codului comercial, pute-
rile j atributiunile date aduná-
rilor generale ordinare si extra-
ordinare, trec asupra consiliului
de administratie. Totus, decizin-
nile luate In exercitarea acestor
puteri, pentru a fi valabile, vor
trebui sa fie ratificate printeun
jurnal al Consiliului de Minis-
tri, dat pe baza raportului Mi-
nisterului de Agricultufk
68. Consiliul se va intruni cel
putin la fiecare 15 zile i ori de
ate ori va fi convocat de atre
presedintele sau directorul so-
pentru a luà cunostintg
ile mersul operatiunilor si a de,
directivele generale.
69. Conducerea si angaj area
operatiunilor, In limitele direc-
tivelor generale date de consiliu
alcátuirea bugetului, se im-
plinesc de un comitet executiv
compus din: un delegat al Mi-
nisterului de Agriculturk un
delegat al Ministerului de Fi-
nante, desemnati pe termen de
un an, prin jurnal al Consiliu-
lui de Ministri, dintre membrii
consiliului i directorul general
al societätii.
70. ACM In consiliu, cât i tu
comitet, deciziunile se iau cu
www.digibuc.ro
majoritatea absolutá a membri-
lor prezenti.
71. Comitetul se Intruneste
ori de ate ori este convocat de
directiunea
72. Propunerea i executarea
operatiilor, reprezentarea si an-
gajarea societätii fatá de terti
in justitie, numirea personalu-
lui i administratia interioar6 a
socieatii, se Indeplinesc de di-
rectorul general al societatii. El
este numit de Ministerul de A-
griculturk pe termenul si) In
conditiunile fixate de acesta
prin aceeas deciziune.
73. Prin jurnal al Consiliului
de Ministri se va numl un co-
misar al Guvernului.
Acesta este obligat a participà,
cu vot consultativ, la toate se-
dintele consiliului si ale comite-
tului executiv.
Comisarul Guvernului are
dreptul de veto asupra hotáriri-
lor consiliului si comitetului
executiv. Exercitarea suspensi-
vei se va face imediat, consem-
nându-se in condica de sedinte.
Ministerul Agriculturii se v a
pronuntà in term en de 48 ore,
daa aprobá sau nu oprirea de-
ciziunilor suspendate.
Societatea este obligatrt a co-
munia imediat ministerului de
ciziunile suspendate, pentru ca
ministerul sa se pronunte In ter-
menul de mai sus, socotit dela
data Inregistrárii comuniarii.
In lipsa acestei pronuntári,
decizia ramâne valabild. In caz
de Insusire a veto-ului de cátre
minister, deciziunea cade.
Comitetul va puteà lucra si in
lipsa sa, cu cel putin 2 membri.
Hotáririle comitetului luate In
lipsa comisarului vor fi coma-
nicate a doua zi Ministerului de
Agriculturk
74. Ministerul de Finante,
Ministerul de Industrie si Minis-
terul de Agriculturk Dancl
Centraltt Cooperativk Centrala
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
Cooperativelor i Centrala de
Import-Export, vor da dte un
censor. Censorii au drepturile
obligatiunile preväzute de cä-
tre codul de comert.
Primii doi censori vor fi in
mod obligatoriu experti conta-
bili.
75. La sfärsitul fiecitrui tri-
mestru, directiune prezintä
consiliului si Ministerului de A-
gricultud o dare de seamä a
supra activitätii i situatiei so-
cietätii. La sfärsitul fiecärui an,
o dare de seeing generalä va fi
flicuat Parlamentului de catre
Ministerul Agriculturii.
76. Fatä de terti, societatea
ritspunde In formele i dupit
dreptul comun.
Statul garanteazd Indeplinirea
obligatiilor, dacä toate formele
statutare de angajare au fost
respectate. Totus, aceastä ga-
rantie nu poate intrece dublul
capitalulul social.
77. Functionarii societätii nu
sunt functionari publici; gesti-
unea societätii va fi supusä re-
gulelor comerciale si nu dispo-
zitiunilor legilor de contabilitate
publicä.
78. Societatea este dispensatit
de intocmirea unui act de con-
stituire. Publicarea statutelor a-
probate de Consiliul de Ministri
va tine loc de act de constituire.
Societatea ia fiintä i incepe sä
functioneze imediat ce statutele
sale au fost publicate in Monita-
rat Oficial, si consiliul de admi-
nistratie i clirectorul societAtii
au fost numiti.
Toate actele, de oHce naturl,
decurgând din operatiile comer-
ciale ale acestei societäti, sunt
scutite de orice taxe de inregis-
trare, timbru i impozite ce s'ar
cuveni statului, judetului i co-
munei.
Transporturile de cereale
derivate pe One ferate române,
fAcute din ordinul sau destinate
www.digibuc.ro
349
Societätii Nationale pentru co-
mertul de produse agricole, se
vor face cu aplicarea tarifelor
de export.
TITLUL 1V
Uniunea expoptatonilor de cereale I)
OAPITOLUL I
Scopul Uniunil
79. Pentru a se concentrà e-
forturile tinzand la desvoltarea
rationdld a exportului de cereale
si a derivatelor br, in cadrul
strict al intereselor agricole, se
infiintead. Uniunea exportatori-
lor de cereale din România, de-
numitá pe scurt: Uniunea".
Uniunea, din momentul pu-
blicärii In Monitorul Oficial, a
statutelor ei, stabilite In confer-
mitate cu prevederile prezentei
Legi, are calitatea de persoaná
juridid.
80. Aceastä Uniune grupeazA
pe toti exportatorii de cereale
din tad, precum se prevede in
articolul urmator.
Vor face parte din Uniune:
a) Societatea Nationalä pen-
tru comertul de produse agri-
cole;
b) Centrala cooperativä de im-
port si export si orice alte Fe-
derale nationale ce s'ar consti-
tui In vederea exportului;
c) Firmele individuale sau so-
cietâtile comerciale legal consti-
tuite, având drept scop princi-
pal exportul de cereale i deri-
vatele lor;
d) Orice asociatie de producä-
tori agricoli, constituitä, in ve-
derea exportului de cereale sau
1) A se vedei Legea pentru modif. dispozit.
din Legea pentru valorificarea produselor
agricole, din 22 Julie 1931 la ordinea crono-
logica in acest volum. Ea modifica In In-
tregime regimul exportului de cereale, acor-
cland prima pentru grant exportat.
350 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
având Intre scopurile ei si ex-
portul de cereale.
81. Uniunea exportatorilor de
cereale va functionit pe baza u-
nui statut special, votat de adu-
narea generalá a Uniunii si a-
probat prin jurnal al Consiliu-
lui de Ministri, In urma unui
referat intocmit de Ministerul
Industriei i Comertului si de
Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor.
82. De scutirile de taxe de ex-
port, preväzute la art. 1 al Legii
de fatä, nu vor puteh beneficiä
decât märfurile exportate de a-
cei exportatori cari vor face do-
vada cg, sunt membri In Uniune.
Cei ce nu vor face parte din
Uniune vor pläti o taxä de ex-
port de câte 2600 lei de fiecare
vagon de cereale, leguminoase
si seminte oleaginoase.
83. Functiunile Uniunii sunt:
a) Incheie acorduri de van-
zare concertatä cu organizatii
similare din tärile exportatoare
de cereale, pe baza indicatiuni-
kr i cu aprobarea Consiliului
de Ministri si le executá conform
dispozitiunilor date de Consiliul
de Ministri;
b) Repartizeazá contingentele
ce vor fi puse la dispozitia U-
niunii, dupti ce Statul va fi re-
zervat eventual o parte pentru
cooperatie si asociatiile de pro-
ducatori. Restul se va repartizA
intre ceilalti membri Inscrisi, In
proportie cu ciftra rcantitätilor
exportate in ultimii 2 ani de
fiecare, sau potrivit capacitätii
tehnice i financiare a kr din
tarti, sau dupg. ambele
In caz de neintelegere, decide
comisarul guvernului, cu drept
de apel la comitetul executiv al
Institutului national de export;
e) Executá prin membrii säi,
sub controlul statului, contin-
gente de cereale obtinute de Stat
prin conventii sou acorduri co-
merciale;
d) Centralizeazá toate datele
www.digibuc.ro
privitoare la exportul cerealelor
dupl normele ce vor fi stabilite
in regulamentul de aplicare al
prezentei Legi;
e) Supravegheaa executarea
conforma de cAtre membrii ei
a dispozitiilor din legi, regula-
mente i deciziunii ministeriale,
cu privire la exportul cereale-
kr;
Colaboreazá la realizarea
actiunii de standardizare;
g) Urmáreste functionarea di-
feritekr elemente auxiliare ale
exportului de cereale, precum:
transportul, manipularea, antre-
pozitarea, functionarea oboare-
lor, etc., semnalând autoritätilor
respective defectele constatate
propunând másuri de Indrep-
tare;
h ) Participá prin delegatii sai
la controlul executat de Institu-
tul National de Export, pentru
a constatit deed cerealele desti-
nate exportului corespund con-
ditiunilor minimale de calitate,
fixatä dupä fiecare recolth de
cätre stet, cu ajutorul Uniunii
exportatorilor de cereale;
i) StudiazA rationalizarea pro-
ductiunii i exportului de cereale
in raport cu cerintele pietelor
din afará i cu progresele teh-
nicei comertului de export si
propune statului másurile res-
pective;
j) Intocmeste lista exportato-
rilot inscrisi In Uniune i o
transmite tuturor punctelor de
export;
k) In orice initiativä recunos-
cut& ca utilit In vederea reali-
zärii scopului asociatiunii.
CAPITOLUL II
Drepturile ç1 Mdatoririle membrilor
inscri?i
84. Membrii Uniunii, in aim%
de eventualele contingente ce li
se vor repartizà de attre Uni-
une, sunt liberi a exporth orice
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931 351

alto cantitdti in orice tard, a- uniunii. In caz când Ministerul

fara de aceea la care se referä de Agriculturd i Domenii nu
contingentul. se va pronunta in acest inter-
Membrii Uniunii vor efectu& val de timp, deciziunea adundrii
operatiunile de export pe pro- generale a consiliului de admi-
priul lor cont i risc, Uniunea nistratie sau a comitetului de
nefäcdnd acte de comert pe cont directie, se va pune in aplicare.
propriu.
85. Numärul exportatorilor ce CAPITOLUL IV
pot face parte din Uniune nu
este lirnitat. Mijloacele financiare ale Uniunii
CAPITOLTIL 90. Fondul Uniunii exporta-
torilor de cereale se compune
Organe de conducere din:
a) Cotizatia membrilpr care
86. Organele de conducere ale se va fixh de consiliul de ad-
Uniunii sunt: ministratie proportional cu ca-
1. Adunarea generald. pacitatea de export, socotità
2. Consiliul de Administratie. dupd, cifra exportului efectuat
3. Comitetul de Directie. In anul din urmä sau dupd ca-
4. Comisarul Guvernului. pacitatea de export notorie a
87. iiniunea este condusä de firmei:
un consiliu de administratie b) Subventii acordate de fir-
compus din: mele de export.
a) Noud membri alesi de adu-
narea generalä, titre cari: doi CAPITOLUL V
reprezent&nd cooperatia, doi a-
sociatille de produatori si cinci - Sancfiuni
exportatori reprezentanti de
firme particulare; 91. Vor Ii exclusi din uniune
b) Un reprezentant al Ministe- deci vor pierde beneficiile a-
rului de Agriculturä i Domenii; cestei legi, acei cari:
c) Un reprezentant al Ministe- a) Nu vor respect& deciziunile
rului de Industrie si Comert. aclunärilor generale ale consi-
88. Pentru toate operatiunile liului de administratie si ale
curente ale Uniuniii Consiliul comitetului de directie;
alege din sitnul sdu trei membri b) Nu vor pläti cotizatiile
numiti administratori delegati, fixate prin statut;
dintre cari: doi vor fi reprezen- c) Vor fi compromis prin ope-
tanti de firme de export parti- ratiile lor bunul nume ale co-
culare, cari Impreunä cu prese- mertului românesc in sträind-
dintele Uniunii i cu Directorul tate;
vor forma Comitetul de Directie. (1) Nu vor fi executat dispozi-
89. Consiliul de administratie tiile uniunii cu privire la nor-
comitetul de directie sunt inele stabilite pentru vänzarea
organele de executie ale adund- concertatá sau nu vor fi res-
rii generale. pectat contingentele;
Comisarul guvernului are drep- e) Nu vor fi executat nici o
tul de veto suspensiv. In termen operatie de export timp de un
de trei zile, Ministerul de Agri- an.
culturd si Domenii, va decide Hotärtrea de excludere se va
va comunich hotärirea sa da de catre consiliul de admi-
consiliului de administratie al nistratie al Uniunii.
www.digibuc.ro
352 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
Membrii exclusi au dreptul de
apel la comitetul exeputiv al In-
stitutului national de expori,
care va decide in ultima in-
stantä.
92. In caz and consiliul de
administratie se abate dela pre-
vederile prezentei legi, prejudi-
ciind interesele exportului pe
baza raportului comisarului gu-
vernului Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor i Ministe-
rul de Industrie i Comert vor
propune Consiliului de Ministri
dizolvarea consiliului de admi-
nistratie i convocarea adunttrii
generale extraordinare péntru
alegerea unui nou consiliu.
93. Uniunea, pentru a putett
executh deciziile adunärilor ge-
nerale, are dreptul sä organizeze
reprezentante in orice parte a
tärii va gäsi de cuviintä.
94. Toate actele de constituire
ale Uniunii, precum si ale re-
prezentantelor ce va
sunt scutite de orice taxe de
inregistrare i timbru.
Dispozitiuni finale
95. Un regulament eleborat de
Ministerele de Agriculturä
Domenii, Finante i Industrie
Cornert, va determina modul
de aplicare a acestei legi.
96. Orice dispozitiuni contra-
prezentei legi sunt abrogate.
97. Aceasta lege va intra in
vigoare odatà cu publicarea ei
In Monitorul Oficial.
LEGE
pentru modificarea art. 27 al legil pen-
tru ameliorarea terenurilor degradate
DIN 8 APRILIE 1931 1)
Art. untie. Art. 27 al Legii
pentru ameliorarea terenurilor
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 1 A-
prilie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1182/931 i publicat In Monit. Oficial No.
82 din 8 Aprilie 1931. A se vedea Legea ce
se modifica. din 28 Iunie 1930 la pag. 422,
vol. XVIII.
www.digibuc.ro
degradate" se redacteaa si se
completeaza in modul urmiltor:
Pentru efectuarea lucrärilor
de ameliorarea terenurilor de-
gradate, prevdzute In prezenta.
Lege, directiunea regimului sil-
vic din Ministerul Agriculturii
Domeniilor va dispune de ur-
mätoarele fonduri:
I. Fondul de ameliorare pre-
vazut de art. 43 al Legii pentru
administrarea padurilor din 12
Februarie 1910.
2. Amenzile Incasate la Stat,
conform art. 12 din Legea de
reglementarea cumpärärii de
päduri destinate exploatärii din
6 Iulie 1921.
3. Amenzile preväzute de art.
14 al codului silvic din 9 Aprilie
1910.
4. Amenzile cuvenite Ministe-
rului de Domenii conform art.
89 al codului silvic din 1910.
5. Toate sumele prevazute din
transactiuni incheiate in baza
art. 90 codul silvic din 1910.
6. Toate garantiile de regene-
rare depuse pentru paduri, a-
partinand oricäror proprietari
cari in timpul exploatärii lor,
sau dupä terminarea exploatä-
rii au fost expropiate sau trans-
formate in päsuni comunale sau
pä§uni comunale impadurite,
conform legilor agrare in vi-
goare, cu exceptia cautiunilor
cuvenite pentru portiunile in
care s'a fäcut impädurirea corn-
pletä, prin proprietar sau ex-
ploatator, Onse, la momentul ex-
proprierii, adia la data hotäririi
primei instante de fond.
In cazul insä in care exploa-
tatorii pädurilor transformate in
islazuri comunale posterior a-
probärii Regulamentului de ex-
ploatare sau arnenajamentului
pädurii consimt i executä plan-
tatiuni in localitätile ce li se vor
indica de Ministerul de Dome-
nii, pe egalä suprafatä cu a-
ceea ce erau obligati a face in
pädurile expropriate, Ministerul
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
va dispune
crdrilor
dupa receptia lu-
eliberarea garantiilor
ce aveau depuse, precum i e-
ventuala plat& a cheltuelilor su-
plhnentare ce li s'au cauzat prin
aceastä schimbare de localitate,
calculatä din diferenta de cost
rezultatá dupd devizele intocmite
de personalul silvic al Statului.
Termenul de rdspuns al accep-
tdrii executdrii plantatiunilor
va fi de 30 zile dela data Incu-
nostiintärii prin scrisoare reco-
mandatd oficiald; in caz de ne-
primire a räspunsului afirma-
tiv In acest termen se va consi-
der& ca exploatatorul nu con-
sim te la executarea plantatiuni-
lor ì garantiile ce ar aye& de-
puse se vor utilizh de Stat la
lucrdri de ameliorare a terenu-
rilor, acolo unde va gäsi nece-
sar.
7. Subventiile inscrise In bu-
getele Ministerelor de Domenii,
Lucrari Pub lice si Interne.
8. Contributiunile i subven-
tiunile comunelor, judetelor
Camerelor de agriculturd.
9. Contributia in naturd a tu-
turor celor interesati la aceste
lucrdri: proprietarii respectivi,
locuitorii satelor ce trag foloase
directe sau indirecte, dup.& urma
ameliordrilor si institutiunile ale
cdror lucrári (drumuri, poduri,
edi ferate, constructii, etc.),
beneficiazd de avantajele ame-
liordrilor.
10. Sumele provenite din in-
fractiunile la dispozitiunile pre-
zentei Legi.
Fondul Infiintat prin aceastá
lege se va depune la Banca Na-
tionald In cont curent si se va
administrà de Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor, folosin-
du-se exclusiv pentru scopul pen-
tru care a fost creat i Inscriin-
du-se anual In buget veniturile
cheltuelile lui.
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-23.
353
LEGE
pentru mäsurarea, comasarea §1 par-
celarea pamfinturilor locuitorilor im-
proprietArlp in Basarabia in baza legi-
lor din 13 lunie 1874 ti 19 Fevruarie
1875, aflafi in mdiviziune
DIN 8 APRILIE 19M 1)
OAPITOLUL I
Dispozitiuni generale
1. Pämânturile cu care au
fost Improprietdriti locuitorii co-
lonist i domenieni din Basa-
rabia In virtutea Legii din 13
Iunie 1874, modificatá i comple-
tatá prin Legea din 19 Fevruarie
1875, parnânturi aflate In indi-
viziune, fie Intre ele, fie cu bu-
nurile ce constituesc Fondul
imobilelor basarabene", creat
prin Legea pentru reforma a-
grard In Basarabia din 13 Mar-
tie 1920, fie cu orice alte pro-
prietáti, se vor másur&, comas&
parcelà, conform prescriptiu-
nilor prezentei Legi.
2. Suprafata de teren cuve-
nit& fiecdrui locuitor ce are
drept la pärnânt pe baza legilor
din 13 Iunie 1874 si 19 Fevruarie
1875, se va stabill pe baza ro-
lurilor din 1874-1875 si a titlu-
ruler de proprietate, avându-se
In vedere i situatia de fapt din
fiecare sat.
Ea se compune din:
a) Locul de casá ce posedä In
vatra satului, grädinile, vine,
livezile sau plantatiunile ce a-
partin personal si pentru care
are un drept de posesiune to-
leratd;
b) Restul ce-i revine din te-
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor si Senat In sedintele dela 27 Mart le
Si I Aprilie 1931; s'a promulgat cn Decret
No. 1184/931 i publicat In Monitoral Ofi-
cial No. 82 din 8 Apri lie 1931. Vechile Legi
din 13 Iunie 1874 si 19 Vevruarie 1875 se pot
gäsl in vol. Il Bujoreanu.
354 LEGI DE UNIFICARE. 8 April lie 1931
renul de culturd pänd la core-
pletarea Intinderii totale ce i se
cuvine.
3. Constatarea drepturilor cu-
venite fiecdrui locuitor se va
face de catre o Comisiune pre-
zidatd de catre judecAtorul oco-
lului respectiv, din care va mai
face parte primarul satului sau
un delegat al sdu membru In
consiliul comunal, secretarul co-
munal i doi locuitori desemnati
de locuitori In fata judecdtoru-
lui in momentul constituirii Co-
misiunii.
Aceastä comisiune va Intocrai
un tablou cuprinzhnd pe toti
locuitorii cari detin pämhnt din
cel provenit prin Improprietdri-
rea fAcutd in baza legilor men-
tionate la art. precedent, cu a-
rätarea titlurilor In baza cdrora
poseclä, färä a se tine seamd de
schimbärile provenite prin apli-
carea Legii de reformd agrard.
4. Acest tablou se va afish pe
usa primäriei respective timp de
15 zile, aduchndu-se aceasta de
cdtre primar la cunostinta lo-
cuitorilor prin strigäri
de tobrt.
La expirarea celor 15 zile, pri-
marul comunei, sau loctiitorul
sAu legal, asistat de secretar,
vor Incheih un proces-verbal In
dublu exemplar, in care se va
mention& ziva In care s'a Mcut
afisarea tabloului si cA s'au fA-
cut strigäri i bätdi de MM.
Tabloul astfel intocmit, im-
preund cu un proces-verbal de
afisare, se va trimite presedin-
telui tribunalului respectiv.
5. Toti cei nemultumiti cu
datele Inscrise In tabloul alcd-
tuit, conform art. 3, vor puteh
face -apel printr'o cerere scrisä
adresatä presedintelui tribuna-
lului respectiv, In termen de cel
mult 15 zile dela data afisärii
specificate la art. 4 din prezenta
Lege.
Neintroducerea nei astfel de
cereri face definitiv pentru toate
www.digibuc.ro
pArtile interesate tabloul intoc-
mit conform art. precedent, M.A.
nici o altA cale de atac. In acest
caz, presedintele tribunalului,
printr'un jurnal, va confirm&
tabloul, comunicând de indatä
aceasta primäriei respective.
6. In caz chnd contra tablou-
lui intocmit, conform art. 3 din
prezenta Lege, s'a Mcut apel,
presedintele tribunalului va fix&
de inclatä termen de judecatä,
inaintea tribunalului.
In termen de cel mult trei luni
dela data introducerii apelului,
tribunalul va pronunth hotärt-
rea sa, in care se va specific&
modificdrile ce eventual urmeazä
a se aduce tabloului specificat
la art. 3 din prezenta Lege.
Hotärirea se va trimite prin
ingrijirea grefei tribunalului In
termen de cel mult o lund dela
pronunt are secretarului satu-
lui respectiv care, In termen de
cel mult 5 zile dela primire o
va inainth pärtilor interesate,
sub luare de dovadä, In care va
mention& data predärii.
Dovada de Inmänare se va tri-
mite de secretarul comunal In
aceeas zi tribunalului, spre a se
anexh la dosarul respectiv.
7. Cei nemultumiti cu hotd-
rlrea tribunalului vor puteh face
recurs la Curtea de apel, In ter-
men de o lung dela comunicare.
Recursul se va depune la
grefa tribunalului.
8. Curtea de apel va judech
recursul cu precklere i gäsin-
du-1 intemeiat va evoc& fondul,
judeand In ultimä instantä.
9. Deciziunea Curtii sau sen-
tinta tribunalului rämasä defi-
nitivä prin neatacare cu recurs
se va trimite, prin grefa respec-
tivd, primäriei, spre a modifich
tabloul mentionat la art. 3, in
conformitate cu aceste hotdriri.
10. Copie dupd, tabloul rA-
mas definitiv se va inainth de
urgentd de catre primArie di-
rectiunii cadastrului, eare va
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
clispune executarea lucrärii de
niäsuatoare, comasare i parce-
lare.
CAPITOLIID II
Executarea lucrárilor tehnice de másu-
rtitoare, comasare si paroelare')
11. Delegatul cadastrului
särcinat cu executarea lucräri-
lor tehnice de mäsuatoare, co-
masare i parcelare a terenului
aflat In indiviziune inteun sat,
va fixà data inceperii lucrárilor
pe teren i va dispune printr'o
incunostiintare colectivä, cherna-
rea tuturor partilor interesate,
la stabilirea hotarelor: primária
satului respectiv, vecinii, pre-
cum si pe oricine ar aye& vreun
drept de (nice naturd.
12. Incunostiintarea colectivá
va fi semnatá personal de de-
legatul directiunii cadastrului
va cuprinde: numele satului pe
teritoriul cdruia se aflä terenul
In indiviziune, anul, luna, ziva
ora fixatä, pentru Inceperea
lucrárilor, când pártile chemate
se vor Infätish in localul pri-
märiei, aduand toate planurile
sau actele ce vor aveà i pe
care Ii sprijind pretentiunile
lor.
Aceastä incunostiintare va fi
trimisä cu cel pu'tin 15 zile mai
Inainte de ziva 1nfätiärii, atät
secretarului satuhii respectiv,
at si tuturor secretarilor sate-
lor vecine, cari o vor all% pe
usile primäriilor, aducând acea-
sta si la cunostinta publia prin
strigári i bätdi de tobá in prima
Duminea ce precede ziva Infär
Incunostiintarea colectivá va
rárnâne afi$atá timp de 10 zile
si la expirarea acestui termen
secretarii satelor vor Inchela
') A se vedea Regulamentul pentru apli-
carea Legii vAnzArii terenurilor din judetul
Ismail si Cetatea Alba din 14 lulie 1931 la
ordinea cronologica la acest volum.
www.digibuc.ro
355
ate un proces-verbal de consta-
tarea afisárilor.
Aceste pocese-verbale vor fi
trimise secretarului satului pe
teritoriul cáruia se aflä terenul
In indiviziune, spre a fi predate
clelegatului cadastrului.
Existenta proceselor-verbale de
constatarea afisárilor la dosarul
lucrdrii, face completá dovadá
câ pärtile interesate au fost re-
gulat chernate.
13. Odatä incepute lucrárile,
pärtile interesate vor puteä sä,
le urmäreasa pe teren päng la
terminarea lor.
14. Delegatul Cadastrului, pe
baza actelor prezentate, a infor-
matiunilor luate, a declaratiunii
pärtilor si in prezenta lor, de
vor volt sà asiste, va alege, de
acord cu ele, pe teren, toate
punctele de hotar cari vor fi
figurate si pe plan.
In caz de neintelegere, delega-
tul Cadastrului va alege linia de
hotar pe limita posesiunii ac-
tuale.
Delegatul Cadastrului va in-
tocmi apoi un proces-verbal de
inceperea lucrárii, in care va
constatà indeplinirea procedurii
de chemarea pártilor, actele
planurile Infatisate i modul
cum au decurs pe teren opera-
tiunile de alegerea hotarelor.
15. Dupg terminarea acestei
operatiuni, delegatul Cadastru-
lui va procedà la executarea lu-
crárilor tehnice de másurátoare,
atät a perimetrului general, ctit
si a tuturor detaliilor interioare,
dupá care va dresä un al doilea
proces-verbal, In care va con-
statà: suprafata terenului rag-
surat, a-Mt In total at si par-
tial, pe categorii de folosintä a
terenului, precum i hotarele,
In mod arranuntit, despre fie-
care vecinntate.
16. Câte un exemplar din
procesele-verbale mentionate la
art. 14 si 15, impreunä tui o co-
pie de pe plan, se vor trimite
356 LEG! DE UN1FICARE. 8 Amine 1931
de delegatul Cadastrului, atat
secretarului satului respectiv,
cat i secretarilor satelor vecine,
care de Indath le vor afi$a pe
usile primitrillor, timp de 10 zile,
aducandu-se si la cunostinta
publich prin strighri i bhtM de
tobh.
La expirarea termenului de
afisare, secretarii satelor vor In-
cheih procesele-verbale de con-
statarea afiskrii, din care un
exemplar II vor Inainta delega-
tului Cadastrului.
Cate un exemplar al lucrhri-
lor Incheiate de delegatul Cada-
strului, Impreunh cu planul ri-
dicat i cu dovezile de consta-
tarea afi$Arilor de catre secre-
tari, vor ranadne la dosar.
17. Toti cei nemultumiti de
lucrarea de mhsurAtoare si ale-
gere a hotarelor vor puteh face
contestatie la judechtoria oco-
lului de care depinde satul a
citrui mosie se divizeazá, in ter-
men de 15 zile libere dela data
expirkrii termenului de afisare
a proceselor-verbale ale delega-
tului Cadastrului la primarie,
fie ch lucrarea s'a fäcut In pre-
zenta Mr, fie eh, au fost lipsh.
18. Contestatia, fäcuth. In du-
blu exemplar, va cuprinde nu-
mele, pronumele $i domiciliul
confestatorului si va ark& toate
motivele contestatiei.
Ea va fi Insotitä de toate ac-
tele, In copie sau original, de
care contestatorul voeste sa, se
serveasch.
19. Judechtorul de ocol, In cel
mult 10 zile dela primirea con-
testatiei, va trimite un exemplar
Directiunii Cadastrului, chreia Ii
va face cdpii de pe toate lucrä-
rile respective, precum i un me-
moriu de modul cum s'a fäcut
lu crarea.
Dupá primirea acestor din
urmh, luerári va fixh termen de
juclecath i va dispune citarea
partilor, pronuntand hotärlrea,
In termen de maximum douh,
www.digibuc.ro
luni dela primirea lucrärilor ca-
dastrului.
20. Contestatorul va fi citat
la domiciliul artitat prin contes-
tatie; Directiumea Cadastrului,
la sediul shu din Bucuroti; iar
toti ceilalti, cari ar puteh aye&
vroim interes, printr'o incuno-
$tiintare colectivä.
Aceasta Incunostiintare colec-
tiva va fi trimish, cel putin cu o
lung, Inainte de ziva Infati $ärii,
atat secretarului satului de care
apartine terenul mhsurat, cat $i
tuturor secretarilor satelor ve-
cine, care de Indath, o vor afish
pe uSile primáriilor, aclucand a-
ceasta la cunostinta publich prin
strigari si bdthi de tobá.
Incunostiintarea colectivä va
rhinâne afisath timp de 10 zile,
iar la expirarea acestui termen,
secretarii satelor vor Incheik cate
un procos-verbal de constatarea
afisdrilor.
Procesele-verbale prin care se-
cretarii constath afi$area, se vor
trimite de acestia, cu cel putin
10 zile mai Inainte de ziva In-
fati$6,rii grefei judechtoriei, care
le va atash la dosarul contesta-
tiei.
Existenta acestor procese-ver-
bale la dosar face deplinh do-
vadd ch pártile interesate au
fost regulat chemate.
21. Judechtorul de ocol va
judech coutestatia, bazandu-se
pe probele ce i se vor prezenta,
putand face cercethri sau ordonh
verificarea másurátorilor.
Verificarea se va face de chtre
doi experti. i anume: un dele-
gat al cadastrului i un inginer
ales de contestator.
In caz de divergenth Intre a-
cestia, judechtorul va desemnh
din oficiu un al treilea inginer
expert.
22. Introducerea contestatiei
peste termenul fixat la art. 17,
va aveh, ca efect anularea ei.
23. llothrirea se va redact&
In cel mult o lung, dela pronun-
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
tare si se va trimite secretarului
satului, spre a o Liman& párti-
lor, conform normelor prevAzute
la art. 6 din prezenta Lege, iar
directiunii cadastrului, prin pre-
fectura politiei Capita lei.
24. Cei nemultumiti cu hotd-
rirea judeciitoriei vor puteä face
reciirs la tribunal in termen de
o lunä, dela comunicare, dupd
normele prevlzute la art. 7, iar
judecarea recursului se va face
conform prescriptiunilor prevd-
zute la art. 8.
25. Sentinta tribunalului, sau
hotärirea judecatoriei rämasä
definitiva prin neatacare cu re-
curs, se va trimite prin grefa
respectivä directiunii cadastrului
pentru executare.
26. Dacd dupd mdsurdtoarea
rdmasil definitivä se va constatà
o suprafatä totald mai micd
cea prevAzutd in tabloul
rnentionat la art. 10 din prezenta
Lege, se va reduce proportional
suprafata cuvenitä fiechruia.
Dacd insä se va gäsi o supra-
fatá mai mare, diferenta in plus
va rámâne proprietatea prinad-
riei satului respectiv, cu desti-
natie fie pentru impädurire, fie
pentru märirea vetrei satului,
fie pen tru Improprietárirea celor
lipsiti de pämânt, cdrora li se
va vinde cu un pret indoit de-
ck cel fixat In localitate pentru
exproprierea efectuatá pe baza
Legii pentru reforma agrard din
Basarabia din 13 Martie 1920.
27. Pe baza datelor obtinute
la mäsurätoare, delegatul cada-
strului va intocml un tablou cu
numele celor indreptätiti, speci-
ficeind suprafetele detinute de
fiecare pentru loc de casá in va-
tra satului, grddini, vii, livezi,
pdduri i plantatiuni de orice
natura, precum i suprafata ce
i se mai cuvine ca teren de
culturä i ima5, pang, la com-
pletarea suprafetei totale la care
are drept, conform tabloului dela
art. 10, cu modifiedrile aduse
www.digibuc.ro
357
eventual in baza dispozitiunilor
art. 26 din prezenta lege.
28. In comunele unde s'au M-
cut exproprieri si improprietä-
riri, pe baza Legii de reforma a-
graret pentu Basarabia din
1920 delegatul cadastrului
delegatul oficiului judetean de
agriculturd, luänd de bazá ta-
bloul prevdzut la art. 27 din pre-
zenta Lege si pe cel intocmit de
comisiunea de improprietärire,
vor intoeml un tablou nominal,
cu indicarea in coloane separate
a suprafetelor cuvenite fiecärui
impropriethrit, atät pe baza le-
gilor din 1874 si 1875, cât 5i a
Legii agrare din 13 Martie 1920.
Dacd dupd másurátoarea rä-
masd definitivä se va constata
ch suprafata totalä expropriatá
este mai micä, deck cea prevti-
zuth in tablourile comisiunii de
improprietärire, se va reduce
proportional suprafata cuvenitä
fiecdrui improprietárit.
29. Cota intangibild fixatä
proprietarului prin hotärirea de
expropriere nu va puteh fi re-
dusd in nici un caz, iar terenu-
rile inexpropriabile preväzute in
hotdririle de expropriere pronun-
tate conform Legii de reforma
agrard pentru Basarabia din
1920, se vor läsh In suprafata
reald gilsitä la másuriltoare.
30. Pdmânttil de pd5une (i-
rna5), pentru toti locuitorii din
raza unui sat, se va alege de
preferintá in apropierea satului,
sau unde se va gäsl teren pro-
priu pentru acest scop.
Suprafata ima5ului va fi de
cel putin 10 la sutd din supra-
fata terenului arabil al mosiei,
reducându-se proportional acea-
sta suprafath din cea cuvenith
fiectirui lota5.
In calculul acestei suprafete
nu va infrà cota atribuitä, pro-
') A se veda Legea pentru reforma a-
grad! in Basarabia, din 13 Martie 1920 la
pagina 265 si 864 vol. IXX.,
358 LEGI DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
prietarului pe baza Legii de re-
form& agrard din Basarabia din
6 Martie 1920.
Imasul astf el determinat in
mod definitiv pe teren constitue
averea comund a cooperatorilor
cari, conform Legii pentru orga-
nizarea, administrarea si ex-
ploatarea pdsunilor, sunt obli-
gati sä se constitue in asociatie
de päsunat, in termen de 6 luni
dela delimitarea imasului 1).
31. Ordinea distribuirii lotu-
rilor se va stabili prin tragere
la sorti.
Ziva i ora destinate pentru
efectuarea acestei operatiuni se
vor fix& de catre delegatul cada-
strului si se vor aduce la cuno-
stinta locuitorilor de cdtre secre-
tarul comunal.
Convocarea va cuprinde locul,
ziva i ora inceperii lucrdrii si
se va afisä pe usa primäriei cu
cel putin 5 zile inaintea terme-
nului fixat, anuntându-se tot-
odatä i prin strigäri i bätäi
de toM.
De indeplinirea acestor for-
malitäti secretarul satului va
incheià un pro ces-verbal, pe
care-1 va trimite delegatului ca-
dastrului, spre a-1 atas4 la do-
sarul lucrárii.
Existenta la dosar a procesu-
lui-verbal mentionat alai sus,
face completä dovadd 6." locui-
torii au fost regulat chemati.
32. In ziva convocärii, in pre-
zenta delegatului cadastrului, a
clelegatului Oficiului agricol ju-
detean si a secretarului locuito-
rii vor fi strigati, in ordinea In
care sunt inscrisi In tabloul pre-
vdzut la art. 28 din prezenta
Lege, spre a trage la sorti, in
vederea stabilirii ordinet in care
se va face distribuirea loturilor.
Strigarea i tragerea la sorti
se vor face, fie individual, fie
pe grupe de improprietäriti, cu-
1) A se vedea, Legea pentru organizarea
exploatarea p4unilor, dui 25 Aprilie 1928
la pag. 1051, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
prinzând pe membrii acelorasi
familii, data acestia o vor cere.
Pentru locuitorii absenti va
trage la sorti primarul, flcân-
du-se despre aceasta mentiune
in procesul-verbal ce se va in-
cheià.
Constatarea executärii lucrdrii
de tragere la sorti se va face
printr'un proces-verbal intocmit
in douä exemplare, din care u-
nul se va pdstr& in arhiva pri-
märiei, iar al doilea exemplar
se va luà de delegatul cadastru-
lui, pentru a se etas& la dosarul
lucrärii.
33. 0 comisiune compusä din
delegatul cadastrului, delega-
tul Oficiului agricol judetean,
primarul sau loctiitorul sat'
legal si secretarul satului, im-
preund cu delegatii locuitorilor,
având in vedere situatia local&
rezultatul mäsurätorii, vor
stabili un proiect parcelar amd-
nuntit al distribuirii terenului
de culturd cuvenit celor indrep-
tätiti, fix&nd ordinea i sensul
in care se va face asezarea si
numerotarea loturilor.
34. Loturile vor fi constituite
dintr'una sau cel mult douä par-
cele, dupd diferitele calitäti ale
pämântului.
Parcelele nu vor puteh fi mai
mici de un hectar.
Parcelele vor aye& o formä cat
mai regulatd, cu dimensiuni a-
lese astfel ca lätimea lor sä fie
cam de 1/4-1/5 din lungime.
Capetele parcelelor -vor fi obli-
gatoriu marcate pe teren prin
borne de piaträ naturald sau de
beton armat.
Costul bornelor, inclusiv trans-
portul i ingropatul lor In pd-
rnant, va fi in sarcina lotasilor.
35. Pe baza ordinei stabilite
prin tragere la sorti si a proiec-
tului de parcelare, prevdzut la
art. 33, delegatul Cadastrului
va procedà la parcelarea pe plan
aplicarea pe teren a portiu-
nilor cuvenite locuitorilor, con-
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
form tabloului prevgzut la
art. 28.
36. Dupg terminarea execu-
tarii lucrgrilor de aplicare a
parceldrii pe teren, delegatul Ca-
dastrului va comunica In scris
ziva ce va fixa pentru predarea
loturilor celor indreptatiti $i
cari vor fi anuntati din vreme,
prin afisäri, striggri i bgtgi de
ton'.
In ziva fixata, delegatul Ca-
dastrului, insotit de delegatul
Oficiului Agricol Judetean, pri-
mar, secretar $i de locuitorii in-
teresati, se va transportg pe te-
ren i va predg fiecgruia lotul
ce i s'a atribuit.
Loturile celor absenti sau ale
acelora ce vo refuza a le primì
se vor da in primire primarului,
sau in lipsa acestuia, secretaru-
lui, prin proces-verbal, care va
fi opozabil titularului respectiv.
In intervalul pang la prezenta-
rea titularului pamantul se va
puteg arendg anual de primgrie,
prin licitatie publica oralg, iar
venitul se va consemna pe seama
$i la dispozitia titularului.
Executarea lucrgrii de predare
se va constath printr'un proces-
verbal, dresat ht 4 exmplare,
luandu-se ate un exemplar de
delegatul Cadastrului, unul de
primar i doug de delegatul Ofi-
ciului Agricol Judetean, din care
un exemplar II va trimite Ca-
merei de Agriculturä.
Cdpii de pe planul parcelar se
vor trimite de Directiunea Ca-
dastrului, Camerei de agricul-
turg $i primgriei respeCtive.
37. Pe baza planului parce-
lar si a datelor inscrise in ta-
blOul mentionat la art. 28, Mini-
sterul Agriculturii $i Domeniilor
va eliberà titluri individuale de
proprietate.
CAPITOLUL III
Plata luerarilor
38. Pentru lucrarile de masu-
ratoare si aplicare a parcelarii
locuitorii ce primesc parnant vor
www.digibuc.ro
359
pläti Statului urmgtoarele pre-
turi:
a) 100 lei pentru fiecare loc
de casg in vatra satului;
b) 100 lei hectarul pentru lo-
curile de vii, livezi de pomi sau
plantatiuni;
c) 80 lei hectarul pentru lotu-
rile de culturg, pg$une sau im-
produ ctive ;
d) 25 lei de fiecare borng in-
gropatà in pamânt.
30. Plata cuvenitg Statului
pentru executarea lucrarilor se
va face pe baza preturilor uni-
tare specificate in art. precedent
si se va implini de agentii fis-
cului, conform Legii de urmarire
a veniturilor Statului 1).
40. Ministerul de Finante va
pune la dispozitiunea Ministe-
rului de Agricultura si Domenii,
directiunea cadastrului, sumele
necesare pentru executarea lu-
crarilor de mäsurgtoare, parce-
lare i aplicarea parcelgrii, prin
deschidere de credite extraordi-
nare, rambursabile din sumele
ce se vor incash dela locuitori,
pe baza art. precedent.
CAPITOLUL IV
Dispozitiuni finale
41. Locurile necultivabile, ca:
rapi, prunduri, mätcile apelor
si stuf grille, conform art. 11 din
Legea din 19 Februarie 1875, se
vor rezerva peseama satelor care
vor fi datoare a le pune in va-
loare prin impädurire su alte
mijloace de exploatare.
4.2. Suprafata terenului ocu-
pat de sosele nationale judetene,
vicinale sau comunale, precum
$i strgzile din interiorul satelor
nu va infra in calcul.
Pentru aceste drumuri publice
se vor destina lgtimile respec-
tive, conform Legilor in vigoare.
4.8. Suprafata drumurilor din-
11 A se vedei Legea de urnArire a veni-
turilor Statului, din 1 August 1921, la pag.
1036, vol. IXX.
360 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apr ilie 1931
tre parcele va fi cuprinsd In su-
prafata loturilor.
44. Toate actele judiciare
extra-judiciare, fäcute in execu-
tarea Legii de fatä, sunt scutite
de mice taxe de timbru.
45. Primarii, functionarii ad-
ministrativi i grefierii, cari nu
vor executh indatoririle impuse
prin aceastä Lege, in afard de
pedeapsd disciplinard, vor fi pe-
depsiti potrivit dispozitiunilor
art. 190 din codul penal.
46. Suprafetele inscrise in ta-
blourile de care se face men-
tiune, in prezenta Lege, vor fi
indicate in hectare si metri pd-
trati.
Pentru transformarea deseti-
nelor in hectare se va consider&
o desetind egalit cu un hectar
si nouä sute douzeci i cinci rap.
(1 ha, 0925 m. p.).
47. Se vor respect& iesirile
din indiviziune, fäcute in mod
definitiv, cu planuri ingineresti
pand la data promulgdrii pre-
zentei Legi, fie pe cale judecd-
toreascä, fie prin bung invoialä
a obstei locale.
48. Un regulament de admi-
nistratie publicd va putek lä-
completh dispozitiunile
prezentei Legi.
49. Toate legile, regulamen-
tele i dispozitiunile contrarii
prezentei Legi, sunt i rämän
abrogate.
LEGE
relativ la modifioarea art. 20, 28, SO,
56, 59, 60 §l 62 din legea de organi-
zare a personalului P. T. T.
DIN 8 APRILIE 1931 1)
TITLUL III
CAPITOLIIL I
Ciasificarea fi erarhia personalului
20. Personalul administratiei
postelor, telegrafelor
i telefoa-
nelor se imparte in:
Aceast5 Lege s'a votat de Senat ci A-
www.digibuc.ro
I. Personalul de conducere
executie.
II. Personalul de executie.
III. Personalul auxiliar si a-
fard din cadre.
IV. Personalul de serviciu.
20 bis. Personalul afard de
cadre se compune din: medici,
contabili, advocati, arhitecti, in-
gineri, lucrdtori, cari nu se in-
cadreazd in corpul P. T. T., pre-
cum si alte categorii de specia-
list, dupd necesitätile Regiei
Autonome P. T. T.
Plata personalului afard din
cadre se va face din fondurile
globale prevdzute in buget.
Ei vor pute& fi insdrcinati cu
conducerea serviciilor i direc-
tiilor, ca si functionarii din ca-
dre, färd prejudiciul functiona-
rilor din cadre, in ce priveste
avansarea in corp i salarizarea.
Ei vor depune jurämäntul le-
gal si actele incheiate de dânsii
vor ave& aceeas calificare ca §i
actele incheiate de functionarii
publici, ei avänd toate drepturile
obligatiunile prevdzute prin
prezenta Lege sau alte Legi in
vigoare, ca i functionarii activi.
28. Inaintärile personalului
P. T. T. in locurile bugetare va-
cante, se vor face numai in or-
dinea ierahica i dupd implini-
rea stagiilor prevAzute in tabloul
anexat la Legea de fatd, in drep-
tul fiecdrui grad 0 clasä de
functionari.
Inaintärile vor fi trei cate-
gorii: a) la alegere; b) dupà exa-
men; c) in ordinea anuarului.
La alegere se vor face:
a) Inaintärile prevAzute la art.
30;
b) Inaintdrile functionarilor
cu titluri academice, care vor a-
ved un stagiu de minimum doi
ani in clasele sau gradele unde
dunarea deputatilor din cedintele dela 28
si 31 Martie 1931, s'a promulgat cu Decret
No. 1192/931 i pubicat In Monitorul 0 ficial
No. 82 din 8 Aprilie 1931. A se veden ci Le-
gea ce se modificA din 20 Aprilie 1927 la
pag. 583, vol. XVXVL
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Apri lie 1931
prin tabloul anexat Legii de or-
ganizare a personalului P. T. T.
(1927) se prevede un stagiu mai
mare, si cu avizul comisiei de
numiri si Inaintäri;
c) Dup. examen vor fi 1nain-
tati oficiantii clasa I, impiegatii
clasa I si lucr&torii de linii
clasa I;
d) In ordinea anuarului vor
fi Inaintati toti ceilalti functio-
nari P. T. T., de toate gradele
Qategoriile, cu eliminarea ce-
lor pedepsiti de comisiile de dis-
ciplinä, cum si a celor rau no-
tati In cazier.
La Inaintare nu se va aye& In
vedere an& vechime deal a cla-
sei sau a gradului In ordinea
din anuarul personalului.
30. Inaintärile la gradul de
inspector, inspector general si
director, se vor face numai la
alegere, dupd propunerea direc-
torului general, cu avizul con-
form al consiliului de admini-
stratie, tindndu-se cont de studii,
notele dela cazier i foile califi-
cative ate canclicla/i/or.
Inaintdrile la gradul de inspec-
tor se vor face dupä Implinirea
unui stagiu de minimum doi ani,
iar /a inspector general dupd un
stagiu de minimum un an.
Inaintgrile la gradul de direc-
tor se vor face f&rä. stagiu.
In caz de lips& de grade de
directori, conducerea directiilor
din administrafia centrald 0 di-
rectiile regionale va puted fi in-
credinfatd provizoriu inspectori-
lor, inspectorilor generali 0, per-
soanelor prevdzute la art. 20 bis.
Gradul de subdirector general
se desfiinteaz&.
Unul din directorii, din admi-
nistratia centrald, va Indeplini
functiunea de subdirector gene-
ral, dup.& propunerea directoru-
lui general aprobatä de consiliul
de administratie.
56. Comisiunea central& de
discipliná se compune din:
Un delegat al Ministerului Lu-
www.digibuc.ro
361
crärilor Pub lice si Comunica-
tiilor i un functionar care va
aye& cel pain gradul de in-
spector si va Indeplini o func-
tiune de conducere In admini-
stratia centralä, recomandat de
directorul general, sub presedin-
tia unui consilier al Curtii de
apel din Bucuresti, tras la sorti
de catre primul-presedinte In
sectiunile unite ale Curtii.
Cornish le de disciplin& regio-
nale se compune din primul-
presedinte sau unul dintre pre-
sedintii tribunalului local, pre-
sedinte, i doi membrii numiti
dintre functionarii P. T. T. cei
mai marl. In grad din localita-
tea de resedint& a directiei re-
gionale i având o functiune de
conducere.
Odat& cu acesti membri titu-
lari se va desemn& i câte un
supleant de grad egal sau infe-
rior titularului.
Presedintii, membrii comisiilor
supleantii lor se numesc prin
decret regal pe termen de 4 ani,
dupa propunerea Ministerului
Comunicatiilor, .intemeiat& pe
baza raportului directorului ge-
neral pentru membrii P. T. T.
si pe adresa Ministerului Justi-
tiei pentru magistrati.
Membrii din acelas serviciu
cu functionarul trimis Inaintea
comisiei de disciplinti, sunt re-
cuzati de drept i Inlocuiti cu
membrii supleanti respectivi.
59. Acuzarea va fi sustinutä
de un functionar delegat do di-
rectorul general, din clasa ofi-
ciantilor superiori, clase supe-
rioare acesteia sau avocatilor
din serviciul Contencios.
Acuzarea functionarilor cu
grad de director se va face de
un delegat Ministerului.
60. Functionarul trimis In ju-
decatä va fi anuntat In scris cu
cel putin 15 zile libere 1nainte
de termenul fixat pentru jude-
catä.
El are dreptul s& ia cunostintä
362 LEM DE UNIFICARE. 8 Aprilie 1931
de cuprinsul dosarului si se
poate apgrà singur sau asistat
de un apgra,tor ales de dânsul
dintre functionarii P. T. T. din
cadrul personalului de condur
cere i executie, de orice grad,
cu domiciliul in localitatea uncle
se judecg procesul.
Invinuitul Ii poate face apg-
rarea i prin memoriu scris, in
cazul and nu se prezintd inain-
tea Comisiunii spre a-si face a-
pdrarea conform dispozitiunilor
de mai sus.
In cazul când se va prezenta
si nu va aveh apgrgtor, i se va
desemnb, un apärgtor din oficiu.
61. Hotgririle comisiilor de
discipling se dau motivat i cu
majoritate de voturi.
Pedepsele prevdzute la art. 52
la numerele 1, 2, 3 si 4 se dau
in prima si ultimg instantd.
Pedepsele preväzute la nume-
rele 5, 6 si 7 din acelas articol,
se dau cu drept de apel i rg-
man definitive si executorii,
dacg n'au fost apelate in termen
de 15 zile libere dela pronunta-
rea hotdririi, când invinuitul a
fost prezent, sau 15 zile libere
dela comunicare, dacd hotärirea
s'a dat in lipsg.
Hotdririle date de comisiile
de prima instantg pot fi apelate
de Directiunea generalg P. T. T.
prin delegatii cu acuzarea.
62. Comisia de apel se coin-
pune din 5 membri i anume:
Un delegat al Ministerului Lu-
crdrilor Publice si al Corninica-
tiilor i trei functionari din ad-
ministratia centrald P. T. T., cu
gradul cel putin de inspector si
având o functiune de conducere,
propusi de directorul general,
sub presedintia unui consilier
dela Curtea de casatie, tras la
sorti de &are primul-presedinte
In sectiunile unite ale casatiei.
Odatá cu acesti membri titu-
lari se va desemna in aceeasi
conditiuni i câte un supleant
www.digibuc.ro
de grad egal sau inferior titu-
larului.
Presedintele, membrii i su-
pleantii lor vor fi numiti prin
decret regal pe termen de 4 ani.
Procedura de urmat inaintea
comisiei de apel este aceeas ca
,si la comisiile de primg instantg.
Deciziunile comisiunii de apel
se dau motivat si sunt definitive
si executorii.
LEGE
pentru recunoasterea ea persoand mo-
raM de utilitate publicd a societdtil
Economia"
DIN 8 APRILIE 1931 1)
J. Se declará persoang monad,
de utilitate publicg societatea
Economia" a functionarilor Mi-
nisterului Lucrgrilor Publice
al Comunicatiilor, ale cdrei sta-
tute se algturd la prezenta lege.
2. Toate operatiunile si actele
de orice naturd ale acestei socie-
táti, prin derogare dela Legea
contributiunilor directe si dela
Legea timbrului si a impozite-
lor pe acte i fapte juridice,
sunt scutite de orice impozit,
taxe sau timbre.
LEGE
privitoare la pensionarea functionarilor
publici
DIN 8 APRILIE 1931 2)
1. Legea promulgatd, prin
inaltul Decret regal cu 119. 1395
din 24 Aprilie 1930, se va aplica
Aceastl Lege, dimpreunä cu Statutele la
(Musa alkurate, s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat in sedintele dela 27 si 28
Martie 1931, s'a promulgat cu Decret No.'
1191/931 si publicat In ZWonitoral Oficial
No. 82 din 8 Aprilie 1931, unde se pot con-
sulth Statutele.
Aceasti Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In sedintele dela 27 Martie.
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
in tot cursul anului 1931, pen-
tru toate categoriile de functio-
nari prevazute in aceasta Lege.
2. Toti functionarii pensio-
nati nu vor putea fi reangajati
cu contract sau sub oricare alta
forma cleat cu avizul Consiliu-
lui de Ministri.
LEG E
pentru autorizarea primariei comunei
Buhusi de a ineheià cu fabrica de pos-
tav Buhusi conventia pentru plata lu-
crArilor de alimentarea orasului Buhusi
cu apa potabila
DIN 9 APRILlE 1911 1)
Articol unic. Se autoriza
primaria comunei Buhusi sä In-
cheie cu societatea pentru in-
dustria textila, proprietatea f a-
bricei de postav Buhusi, alatu-
rata conventie care face parte
integranta din aceastä Lege.
LEGE
pentru reducerea taxelor vamale de im-
port pentru zahdr, ciment i unelte
agricole
DIN 9 APRILIE 1931 2)
Articol unic. Ministerul de
Finante, autorizat printr'un jur-
o I Aprilie 1931s'a prornulgat cu Decret No.
1190/931 sipublicat in Munitorul Oficial
No. 82 din 8 Aprilie 1931. A se vedea
Legea pentru pensmnarea funct,onarilor pu-
blici din 26,Aprilie 1930 Li pag. 248, vol. XVIII
precum i Legea generml de pensiuni, din
15 Aprilie 1925 la pag. 440, vol. XI-XII.
Aceast5 Lege, dimpreun5 cu Conventia,
s'a votat de Adunarea deputatilor i Senat In
sedmtele drla 31 Martie si 1 Apribe 1931;
s'a promulgat cu Decret No. 1186/931 si pu.
blicat In Monitorul Oficial No. 83 din 9
Aprilie 1931, unde se poate consult& Con-
ventia.
9) Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 1 A-
prilie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1193/931 si publieat In Monitorul Oficial
1,1, .83 din 9 Aprilie 1931. A se vede& si
Tariful vamal In Monitorul Oficial No. 166
din 30 Iulie 1929, partea I.
www.digibuc.ro
363
I nal al Consiliului de Ministri,
va putea, prin inalt decret regal,
reduce pang la o treime actua-
lele taxe vamale de import, din
coloana tarif minimal, stabilite
prin Legea publicata in Monito-
rul Oficial No. 166 din 30 Iulie
1929, pentru articolele 446--460
inclusiv, privitoare la zahar, pen-
tru art. 1184-1189 inclusiv re-.
feritoare la uneltele agricole,
pentru art. 920 referitoare la ci-
ment.
LEGE
pentru inflintarea WWI agriculturii
romanesti
DIN 9 APRILIE 1931 1)
J. Constitu ire, Name, Sediu
1. Statul roman, reprezentat
prin Ministerul Agriculturii
Domeniilor, Ministerul de Fi-
nante i prin Ministerul de In-
dustrie i Comert, este imputer-
nicit sá intemeieze singur, sau
impreuna cu asezamintele fi-
nanciare, sau particulari, un In-
stitut de credit privat pentru
asanarea financiará si econo-
mica a agriculturii.
2. Acest asezamânt va fi in-
temeiat sub forma de societate
pe actiuni, functionand insa in
conditiunile speciale prevazute
in aceasta Lege, prin derogare
dela dispozitiunile codului de co-
mert si dela dispozitiunile Legii
pentru organizarea Creditului
funciar rural si a Creditului A-
gricol, ori unde legea de fata cu-
prinde dispozitiuni deosebite de
ale acestora.
3. Asezämantul prevazut de
II Aceastà Lege s'a votat de Adunarea de-
putatbor i Senat In sedintele dela 30 si 31
Marve 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1200/931 i publicat In Monitorul Oficial
No. 83 din 9 Aprilie 1931.
364 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
Legea de fata se va intemeià
prin act autentic cu numele de
Banca agriculturii românesti".
Sediul acestui asezämânt va fi
In Bucuroti.
4. Banca se va considera In-
temeiatä i va dobandi persona-
litate juridic& din ziva autenti-
ficrii de Intemeiere
a inscrierii lui in registrul de
societäti al tribunalului Ilfov
fara altä formalitate.
Durata ei este nelimitatä.
Mi Mace Financiare
A. Capital
5. Capitalul initial al bIncii
va fi de cel putin 650 milioane
lei deplin v&rsati. Statul
subscrie 650 milioane lei.
6. Partea de capital subscrisä,
de Stat va forma o singurä
parte inalienabilä. Partea sub-
scris& de &are Institutiunile
financiare sau partieulare va fi
Impärtitä In actiuni a ate 1000
lei fiecare.
Actiunile particularilor vor pu-
tea fi la purtator.
7. Beneficiul ce s'ar cuveni
capitalului subscris de Stat va
servl In cursul primilor 30 ani
la reducerea dobanzilor debito-
rilor convertiti, precum si la a-
coperirea dobanzilor debitorilor
aflati In situatie grea de pe
urma Imprejurarilor, In Mara de
vointa lor.
Statul garanteazä celorlalti
subscriitori o dobandä minimä
de 7% asupra capitalului sub-
scris de ei.
8. Capitalul va putea fi sporit
fie printr'un aport in nu-
merar din partea Statului, sä-
varsit In aceleasi conditiuni ca
cele prevazute mai sus, fie prin
subscriptia bäncilor sau a parti-
cularilor.
In acest din urmä caz, transa
de capital rezervat& subscriptiei
private nu va pute& Intrece 3/8
www.digibuc.ro
din sporirea totald a capitalului,
astfel Incât raportul clintre con-
tributia Statului la capitalul so-
cial si contributia particularä
sá nu fie mai mic de 5/3.
B. Obligatiuni
9. Banca este autorizatá sä
emit& obligatiuni la purtätor in
valoare maximä de trei ori ca-
pitalul social, Intf una sau mai
multe emisiuni, pe baza deciziu-
nii consiliului de administratie.
Cuantumul i felul acestor
valoarea lor nominalá,
cursul de emisiune, dobanda
termenele de amortizare vor fi
hotarite prin deciziile consiliu-
lui de administratie cu apro-
va barea Consiliului de Ministri.
Dobanda va fi plátibil&
semestrial sau anual si plata
anuitätilor va fi garantat& de
Stat In lei si valutä sträiná a
tärilor in care s'au emis obli-
gatiile.
11. Obligatiunile vor putea, fi
primite la Casele Statului si la
Casele autonome drept garantie
In valoarea lor nominal& ase-
menea vor putea fi Intrebuintate
de cätre societätile de asigurare,
pentru satisfacerea prescriptiu-
nilor din codtil comercial.
Aceste obligatiuni se vor putea
deasemenea lombarda la Banca
Nationall In conditiunile de
lombardare ale oricAror titluri
garantate de Stat.
C. Depozite
12. Banca poate priml spre
fuctificare depozite pe termen de
cel putin un an, consiliul de
administratie fiind autorizat sá
fixeze dobanda ce se va pläti a-
cestor depozite.
13. Numeralul rezultat In pla-
sarea obligatiunilor nu va putea
fi intrebuintat decal pentru ope-
ratiunile de plasament prevrt-
zute mai jos. Numerarul prove-
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
nind din depozite va pute& fi
intrebuintat i In operatiuni o-
bisnuite de Credit agricol pe ter-
men mijlociu pAnA la 5 ani. Dis-
ponibilul va pute& fi pus ca de-
pozit liber la vedere la una sau
mai multe din bAncile fondar
toare sau la Institutul de emi-
siune.
D. Titluri de conversiune
14. In afara obligatiunilor,
banca este autorizatä sA emit&
treptat, pe baza deciziei consi-
liului de administratie, titluri
de conversiune la purtAtor.
Aceste titluri vor fi emise In
tarA al pari pe valoarea nomi-
nal& Ele vor fi amortizabile pe
un timp de 30 ani, dobAnda
maxima a acestora neputAnd
trece de 11%. Aceastä dobAndA
va fi plAtitä anual i anuitatea
va fi garantatA de totalitatea
imobilelor ipotecate Bancii pre-
cum si orice altä avere a aces-
teia.
Aceste titluri vor puteA fi e-
mise pentru plata integralá sau
In parte a creantelor cedate Ban-
cii, prin bung invoialá de cAtre
creditori, numai pe baza conven-
tiilor Incheiate cu debitorii
numai In mAsura in care vor
fi acceptate de cAtre creditori.
Emisiunea acestor titluri nu
v a puteh depäsi valoarea capi-
talurilor datorate BAncii cu ga-
rantii ipotecare.
E. Angajamente
15. Banca poate contract& de-
asemeni, pentru plata integralA
sau In parte a creantelor ce-
date prin buná invoialA anga-
jamente fatA de creditori prin
cambii i inscrisuri cu scadente
esaIonate sau prin deschidere de
cont la termen cu garantii reale
date BAncii de debitorul asanat.
Conditiile de termen, dobAnzi si
garantii ale acestor angaja-
www.digibuc.ro
365
mente vor trebul sA fie cel mult
egale celor acordate debitorului.
16. Banca poate deasemeni sä
garanteze creditorilor, la cerere,
perceperea dobAnzilor si a capi-
talului creantelor lor, cu con-
ditia ca raportul dintre cuan-
tumul datoriei i valoarea averii
agricole a debitorului, sA nu fie
superior celui necesar, spre a
pute& fi admis la asanare; iar
dobAnzile percepute de creditor
sá nu fie mai mari si termenele
sA nu fie mai mici cleat cele
pereepute i prevAzute de bancl
In cazuri asemänätoare.
F. Alte mijloace
17. Banca poate preluti intre-
gul activ i pasiv al Caselor de
imprumut pe gaj, al Creditului
ipotecar tranzitoriu, precum
portofoliul altor Institutiuni de
credit agricol preluat de Stat, In-
globAndu-le In cadrul operatiu-
nilor sale.
18. Disponibilul provenit din
stingerea creantelor poate fi In-
trebuintat fie In achizitionarea
de noui creante de aceeas naturA
si In aceleasi conditiuni, fie In
rAscumpArarea de obligatiuni
titluri, sau stingere de angaja-
mente.
111, Operath
-1 I
19. Operatiile acestei hAnci au
drept obiect asaparea financiará
si economic& a agricultorilor In-
datorati. AceastA asanare con-
stA, in punerea debitorilor a-
gricultori in situatia de a pro-
duce In chip rentabil i va fi
realizatA de BancA, atAt prin
transformarea 311 Inlesnirea
transformArii creantelor asupra
agricultorior, contractate pe ter-
men scurt si cu dobanzi anor-
male, in creante pe termen lung,
cu dobAnzi mai mici, cat i prin
amenajarea rationall a produe-
tiunii lor.
366 LEG! DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
A. Transformarea creantelor
20. Transformarea creantelor
se va face prin aceea c. Banca
va prelud dela creditori, prin ce-
siune sau plata cu subrogatie,
orice creante va crede de cu-
contractate de agricul-
tori cu o dobanda mai mare de
12% anual, in conditiile de mai
jos:
Datoria totalä a unui de-
bitor sa nu depaseasca suma ce
poate fi amortizata cu valoarea
in momentul preluarii a 36%
din produsul brut mijlociu al ex-
ploatatiei sale in anii precedenti,
amortizate cu o dobrinda de 12%
pe timp de 30 ani;
b) Datoria sa nu depaseasca
deasemeni 50% din valoarea in-
tregii exploatatii a debitorului
daca termenul de stingere a da-
toriei nu trece de 5 ani, sau 50%
din valoarea pamântului debito-
rului daca acest termen e mai
mare.
Pentru determinarea valorii
pamantului, consiliului de admi-
nistratie va intreprinde anual
evaluari regionale, tinând seama
de indicatiile organelor locale,
cu avizul serviciului agronomic
special. Aceste evaluari vor tre-
bui aprobate de Consiliul de
Ministri.
c) Datoria odata transformata,
intreprinderea sa devie renta-
adica valoarea produsului
mijlociu al exploatatiei In anii
precedenti, la pretul curent, sá
intreaca cheltuelile de exploatare
impreuna cu dobânzile i amor-
tismentele nouei sale datorii.
21. Plata creantelor preluate
prin cesiune va puted fi facuta,
dupa invoiala, inteunul sau mai
mulle din urmatoarele feluri:
1) In numerar, 2) prin des-
chiderea unui credit in cont
curent de catre Band., pe nu-
mele creditorului cedent; 3) prin
angajamente pe termen ale Ban-
cii sub forma de cambii sau In-
www.digibuc.ro
scrisuri cu scadente esalonate,
sau sub forma de deschideri de
credite In cont la termen, pe
seama creditorului cadent; 4) in
titluri de conversiune.
22. Banca Agriculturii, lu-
crând ca mandatará legala a
debitorului, cu care a incheiat
conventia preliminara prevazuta
in art. 30, va puted pláti credi-
torului in numerar orice creant'a
aflatit in conditiunile prevazute
de art. 20, contra chitanta sem-
nata de creditor, sau consem-
nand suma datorata pe numele
acestuia.
Plata prin subrogare poate a-
ved loc chiar dad, termenul
stipulat i in favoarea credito-
rului nu a ajuns la scadenta,
subrogarea operându-se de drept,
farà consimtamântul creditoru-
lui.
23. Banca Agriculturii va
trasformá creantele sale asupra
agricultorilor, obtinute prin ce-
siune sau subrogare, in creante
noui, astfel amenajate, incât da-
toriile sa fie sfinse in cel mult
30 ani, cu o dobanda care sa
nu trea ca de 12%.
24. Preluarea si transforma-
rea creantelor se pot face pe
cat posibil dupa, norme uni-
forme.
Pentru aceasta, debitorii vor
puted fi cla.sificati in mai multe
categorii, dupa datoria lor glo-
balk tinându-se searaa de ele-
mentele de mai jos si dându-se
preferinta celor cari prezinta
conditiunile financiare cele mai
avantajoase pentru Band., pre-
cum si micilor agricultori pâná
la 5 ha.
Criteriile a cestei clasificari
vor fi:
1, Raportul dintre márimea
creantelor si valoarea averii de-
bitorului admisa, ca garantie a
creditului de asanare.
2. Märimea anuitatilor i lun-
gimea termenelor consimtite de
debitor.
 LEGI DE UNIFICARE, 9 Apri lie 1931
3. Conditiile de dobAndd, ter-
men, naturä si de garantii, de
care sä, bucurd creditorii la data
preludrii creantei.
4. Conditiile de dobAnzi
termene consimtite Bancii de
cdtre creditori.
Banca va puteA, preveded pen-
tru fiecare din aceste categorii
de debitori, pe baza unui plan
determinat de rentabilitate, un
dozaj limitativ, maxim, al dife-
ritelor modalitäti de platä, in
raport cu elementele arätate mai
sus.
Acest dozaj nu va privi insä
decät totalitatea datoriilor pre-
luate dela liecare debitor, rär
mänänd Ingäduite, in limitele a-
cestuia, orice aranjamente de na-
turd a adapt& modalitätile de
platä situatiei speciale a diferi-
tilor creditori.
B. Amenajarea ra(ionald a ex-
ploatatiunilor
25. Amenajarea rationald a
exploatatiei debitorului asanat
se va face prin aceea cä, alit-
turi de transformarea creante-
lor, banca va inserà in contrac-
tele de credit incheiate cu debi-
torii ei clauze de ordin tehnic
cu privire la ameliorarea
sporirea productiunii agricole.
Aceste clauze se vor puteh re-
ferl la tehnica instalatiunilor,
mijloace i metode de exploa-
tare, mijloace si metode de cul-
turn, etc., si vor fi stabilite in
raport cu programul general de
indrumare, stabilit de Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor.
Aceste clauze se vor stabili de
cdtre organele locale ale Bäncii,
de acord cu organele tehnice lo-
cale ale Ministerului Agricul-
turii i Domeniilar i vor face
parte din primele lucrdri prega-
titoare in vederea acordärii cre-
ditului.
Pentru executarea lucrdrilor
de indrumare generald, pe care
le va necesità aplicarea dispo-
www.digibuc.ro
367
zitiunilor de mai sus, se va in-
ninth, in administratia centrald
a Bäncii un serviciu special cu
denumirea de serviciu agrono-
mic pentru expertize i perfec-
tionare economicd.
Controlul executárii acestor
clauze se va face de cd,tre Bancd,
fie prin organele ei proprii, fie,
la cererea acesteia, prin orga-
nele tehnice ale Ministerului A-
griculturii i Domeniilor.
Neexecutarea acestor clauze de
cittre debitori atrage exigibili-
tatea imediatá a datoriei.
C. Modalitata
Cererea de asanare
26. Orice debitor aflat in si-
tuatiunea de a fi asanat va face
o cerere catre Bancd, expunând
situatia datoriilor sale, numele
si adresa creditorilor, märimea
datoriei, natura creantelor, a
garantiilor, dobanda i terme-
nele de platä, precum i faptul
cd s'a pornit sau nu executie im-
potriva lui i stadiul acestei exe-
cutii. Cererea va cuprinde dea-
semeni si situatia exploatatiei
sale, intinderea ei, valoarea in-
vestitiilor, utilajul, natura lu-
crärilor efectuate si a insämän-
tdrilor Mcute, cheltuelile de ex-
ploatatie, productiunea brut& si
rezultatul financiar al exploa-
tdrii in anul precedent.
Banca, prin organele sale lo-
cale, va cercetà toate aceste date
va decide dacd este cazul s.
procedeze sau nu la asanare.
27. Faptul cd, un debitor a
omis cu rea credinta o parte
din datoriile sale, sau a falsi-
ficat date cuprinse In cerere, Il
fac sä piardd dreptul de a be-
neficiä de concursul Báncii pen-
tru asanarea datoriilor lui.
Criterii pentru asanare
28. Criteriile in virtutea et-
rora Banca va decide de admi-
368. LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
terea datoriilor la asanare sunt
urmätoarele:
a) Debitorul trebuie al fie a-
gricultor, posedând o exploata-
tie proprie, fiind deci proprieta-
rul pämäntului lucrat;
b) Exploatatia lui sä, fie
de cel putin 2 ha Intindere sau,
In caz contra", sä indeplineasd
conditiile cerute de art. 29;
c) Datoria sä indeplineasca
conditiile preväzute In art. 20
si 24;
d) Debitorul sá accepte condi-
tiunile cerute de Bancä, adicä:
1) sä dea garantiile ce i se vor
cere si 2) fa accepte programul
de amenajare economid, a ex-
ploatatiunii sale, oblighndu-se
sä-1 execute.
29. Agricultorii care nu Inde-
plinesc conditiile cerute de art.
20 si 24 pot totus fi admisi la
asanare, dad, creditorii Mr con-
simt la reducerea datoriilor Mr
In proportia cerutá de lege. In
cazul când nu consimt, Banca
are facultatea de a trimite in-
stantelor judecätoresti, care vot-
judech dad este cazul sä se a-
plice dispozitiunile art. 1101 din
codul civil român, care se ex-
tinde pe intreg teritoriul tärii.
Agricultorii ale cäror exploa-
tatiuni agricole sunt mai mici
de 2 ha nu vor puteh beneficih
de creditul Báncii decal dacä
vor face parte dintfo societate
cooperativä de organizare a
muncii, de utilizarea masinilor
agricole, sau de vânzarea pro-
duselor agricole, sau dacá vor
constitul obstii de productie, a-
ducând ca aport social fiecare
pämântul, mainile, munca sau
produsele Mr, neadmitându-se
de fiecare comunl existenta mai
multor societäti, deck dacá in-
tinderea suprafetelor fiedruia
va fi mai mare de 25 ha.
Conventia preliminara
30. Dad. Banca accepta sä
www.digibuc.ro
asaneze pe debitor, va incheiä
cu acesta o conventie prelimi-
nerd, prin care:
a) Banca se va obligh sä preih
datoriile debitorului In condi-
tiunile precizate mai sus deve-
nind raandatara lui legald pen-
tru efectuarea aranjamentelor
cu creditorii;
b) Debitorul se va obligh: 1)
sá pläteasch anuitätile cerute de
Band, 2) sä deh garantiile ce i
se cer, 3) sd execute programul
de amenajare rationall a explo-
atatiei ce va fi intocmit. Toate
acestea conditionate de plata
creditorilor säi initiali de cätre
Band.
Plata creditorului
31. Indatá dupá incheierea a-
cestei conventiuni, Banca va no-
Wick In termen de 8 zile dela
Incheierea ei, creditorilor, inten-
tia sa de a preluh creantele Mr,
invitändu-i sá comunice in ter-
men de 15 zile dacá consimt
sa-si cedeze creantele in conditiu-
unile propuse de Bench'.
Dad creditorii consimt
cedeze creantele In conditiuni
acceptabile pentru Band., acea-
sta va preluh creantele, plätindu-
le In modul In care va fi azut
de acord cu creditorii i subro-
gAndu-se In toate drepturile a
cestora.
Conventia preliminad Inche-
iatä cu debitorul initial, inapre-
unä cu dovada preluärii crean-
tei de cgtre Band' dela credi-
tor, perfecteazä conventia Inche-
iatä cu primul debitor, Banca
beneficiind pentru executarea a-
cestei conventii, de mijloacele de
executie rapidl, preväzute mai
jos, dad debitorul nu si-a exe-
cutat obligatiile sale.
32. In cazul in care creditorii
nu consimt la cedarea creante-
lor In termen de 15 zile dela no-
tificarea intentiunii Báncii de a
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
proceda la asanare, aceasta va
puteg renunth la asanare, de-
nuntand in termen de 15 zile
conventia preliminarg; sau in
caz c stäruie in asanare, va
puteh consemng suma datoratg
pe numele creditorului dacà da-
toria nu este Ind scadentä, sau
pang, la ajudecarea definitivg
dacd s'a pornit executia, noti-
ficand in acelas trap acestuia
consemnatia f gcutg.
Notificarea consemngrii im-
piedicg executarea la scadentg
si o suspenda in ori i ce sta-
diu ar fi, debitorul putând o-
pune in instantà faptul consern-
närii sumei datorate fgcutg de
catre band, afarg de cazul in
care creditorul a notificat la
rândul sgu, In intervalul celor
8 zile urmdtoare, chtre Band.,
cg suma consemnatg nu i-a a-
coperit integral creanta.
Transfertul garantiilor
33. Banca Agriculturii plat-
tind Intr'unul din modurile pre-
vgzute In art. 22, se subrogg de
drept In toate drepturile, acti-
unile igarantiile creditorului
fa% de primul debitor.
In cazul In care creditorul a
fgcut Bäncii notificarea in ter-
men, cg sumo, consemnatg nu-i
acoperg integral creanta, Banca
este liberg sá plgteascg, In ter-.
men de 8 zile, diferenta in care
caz va consemng aceastg sumg
pe numele creditorului, notifi-
andu-i consemnarea In aceleasi
conditiuni ca mai sus.
Banca poate deasemenea, in
acest caz, sg retragg imediat
prima consemnare fácutd pe nu-
meIe creditorului, clebitorul care
a indus Bence In eroare, in pri-
vinta cuantumului datoriei,
pierzAnd dreptul de a beneficig
de asanare. In acest caz conven-
tia preliminarg se considerg de
drept inexistentg.
www.digibuc.ro
26495 C. Hamangiu, vol. XIX 24
369
Modalitgtile noilor creante
34. Pentru efectuarea tran-
sformgrii datoriilor, Banca A
griculturii poate inlocul crean-
tele astfel obtinute dela credito-
rii primitivi, prin:
a) Cambii pentru fractiuni
din datorii egale cu anuitatea,
cu scadente anuale esalonate;
b) Contracte de imprumut pe
gajul intregei averi mobile a de-
bitorului;
c) Contracte de imprumut pe
ipotecg.
Fiecare din acestea dupá du-
rate imprumutului.
35. Ipotecile Bgncii garan-
teazg mai intai fiecare amortis-
mentul dobanzilor i cheltuelile
datoriilor respective si apoi ga-
ranteazg, in mod solidar, in-
treaga emisiune a titlurilor de
conversiune, in proportie cu da-
toria existentá asupra fiectiruia,
la date and ráspunderea soli-
darg va fi aplicatg.
Banca Agriculturii beneficiazg,
pentru plata anuitátilor dato-
rate si de un privilegiu asupra
veniturilor i produselor de orice
naturg ale exploatgrii debitori-
lor sgi, cum si asupra intregu-
lui inventar al acesteia.
Acest privilegiu are rang In-
datg dupg privilegiul Statului.
D. Alte operatii
36. Aceste cambii, In nalsura
in care li se va apropig scaden-
ta, vor putea fi reescontate la
Institutul de emisiune, In con-
ditiunile obisnuite ale portofo-
Itului agricol, sau beneficiind de
un scont preferential.
37. CreanteIe ipotecare pe ter-
men lung, astfel consolidate,
vor puteà fi cedate de Bence
Agriculturii, In aceleasi condi-
tiuni, Institutelor de credit spe-
cializate. pe termen lung, astfel
incht oclatg efectuatá opera de
370 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
asanare, Banca Agriculturii ro-
mânesti aä devind o Institutiune
de credit pe termen mijlociu,
specializatä in finantarea agri
culturii pe termen mijlociu.
IV. Administratia
A. Administratia centraid
38. Banca se va administrà
de catre consiliul de administra-
tie alcdtuit in conditiile de mai
jos.
Consiliul de administratie al
Bncii va fi compus din:
a) Un presedinte numit prin
clecret regal de Ministerul de Fi-
nante, pe timp de 5 ani;
b) Trei -membri numiti de CA-
tre Stat pe timp de 3 ani, unul
de catre Ministerul de Finance
ceilalti de cdtre Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor si Mini-
sterul Industriei j Comertului;
c) Patru membri alesi de adu-
narea generald pe timp de 3 ani,
reinoiti anual, unul cate unul,
prin tragere la sorti;
d) Directorul general numit
de consillul de administratie.
Primul consiliu de adminis-
tratie va fi numit prin actul
constitutiv.
39. Consiliul de administra-
tie va alcdtui Statute le Báncii,
va stabili normele generale de
urrnare in operatiile de asanare,
determinand categoriile de de-
bitori i cotele maxime din fiece
mijloc de plata aferente fiecdrei
categorii; va determinh valoarea
regionald a pámânturilor pen-
tru anul In curs, care va servi
drept bazd la admiterea debito-
rilor pe termen lung, la asanare;
va, desenand comitetele locale 0
va controld activitatea kr; Ara,
cercetà si hotdri caz cu caz, in
privinta admiterii la asanare a
marilor debitori, va hotdri solu-
tionarea cazurikr 'indoielnice,
sau a cazurilor de concurs de
www.digibuc.ro
creditori, din cari unii nu ar
consimti la asanare, va cercetà
nemultumirile impotriva hothri-
rilor de admisiune ale Comite-
telor judetene, etc.
40. Pe langd acest consiliu va
funcciond un comitet compus din
3 censori, din care unul expert-
contabil sau licentiat al unei
Academii comerciale i indus-
triale numit de Ministerul de Fi-
nante, cu asentimentul Minis-
terului de Agriculturd si Dome-
nii precum si ai Ministerului de
Industrie i Comert, pe timp de
2 ani si doi alesi de Adunarea
generald pe timp de 2 ani.
Din cei doi censori alei, unul
va fi reinoit dupa un an, prin
tragere la sorti.
Se vor nurni de asemeni 3
censori supleanti in aceleasi
conditiuni.
41.. Banca va fi condusd de un
comitet de directie compus din
presedinte i doi administratori
alesi de consiliul de admini-
stratie, din care unul dintre cei
numiti de stat, precum si di-
rectorul general.
42. Statul va fi reprezentat In
aceastd Banch printeun comisar
numit de Ministerul de Finante,
cu asentimentul Ministerului de
Agriculturd i Domenii, pe timp
de 3 ani, care va reprezenth sta-
tul in toate adundrile generale,
exercitand to ate drepturile con-
f erite acestuia prin actul con-
stitutiv, prin statute si prin legi,
pe temeiul partii ce statul va
posedk
Acest comisar va mai aved
drept de supraveghere asupra
emisiunii obligatiunilor i titlu-
rilor de conversiune, a plasdrii
kr, precum i asupra angaja-
mentelor Bäncii, al intrebuin-
Ord numerariului disponibil, a
preluärii creantelor debitorilor
agricoli, a transformdrii aces-
tora in creante pe termene mai
lungi, cu dobändd redusk a ad-
 LEGI DE UNIFIC ARE. 9 Apri lie 1931
ministrärii portofoliului Bdncii,
a supravegherii programului de
asanare economica, precum si a
executdrii debitorilor convertiti
in caz de neplat'ä.
B. Administralia judefeand
43. Pe längd organele cen-
trale de conducere Banca va
aveh organe speciale in fiecare
cápitald de judet, compuse din:
Un delegat al &Inch Agricul-
turii, de preferintd directorul
sucursalei sau agentiei Bäncii
Nationale, desemnat de consiliul
de administratie.
Un delegat al Ministerului de
Finante, eventual administrato-
rul financiar.
Un delegat al Ministerului de
Agricultura, eventual inspecto-
rul sau consilierul agricol.
Un proprietar rural clebitor
care isi cultivd singur pämän-
tul, numit de consiliul de ad-
ministratie.
Un delegat al Wäncilor credi-
toare locale, numit de consiliul
de administratie.
Un delegat al consiliului de
administratie al Camerii Agri-
cole, numit de consiliul de ad-
ministratie.
Un delegat al cooperatiei din
judet, desemnat de Oficiul Na-
tional al Cooperatiei Române si
numit de consiliul de adminis-
tratie al Band".
44. Aceste organe vor aveh
clrept atributie cercetarea fled,
rei cereri de asanare, controlánd
exactitatea datelor, precum si in-
deplinirea eonditiunilor cerute
de lege pentru asanare. Ele vor
intrA, in tratative cu creditorii
locali spre a cunoaste conditiile
acestora si vor intocmi planul
de amenajare financiarä, a da-
toriei, precum $i planul de ame-
najare economicd a exploatatiei.
Pe baza acestor date comite-
tul judetean va hotdri admisi-
bilitatea cererii.
www.digibuc.ro
371
In caz cd comitetul judetean
consimte la asanarea datoriei
va incheih, conventia prelimi-
nerd cu debitorul, fächnd si for-
malitätile legale de preluare a
creantelor dela creditori in felul
specificat mai sus.
Membrii componenti ai orga-
nelor judetene sunt solidar rds-
punzátori de pagubele ce ar pu-
teh rezulth pentru Bancä de pe
urma informatiunilor greslie
procurate de ei asupra debi-
torilor.
C. Administratia locald
45. Acolo unde extinderea o
peratiunilor o necesitä, comite-
tele judetene vor puteh delegh o
parte din atributiunile lor unor
organe sätesti desemnate de ele,
compuse din:
Un delegat al Bäncii Agricul-
turii.
Reprezentantul Ministerului
de Finante din localitate, agent
fiscal, perceptor, etc.
Delegatul comitetului agricol
local.
Un reprezentant al Bdricilor
populare sau cooperative mai a-
propiate, creditoare in sat.
Un reprezentant al clatornici-
lor din sat, acestia doi din urrad
desemnati de comitetul judetean.
46. Aceste organe locale vor
indeplinl, In localitätile In care
functioneazá, atributiunile comi-
tetelor judetene, cu exceptia ho-
täririi in privinta admisiunii ce-
rerilor de asanare, care rárnâne
rezervatä comitetului judetean.
Organele locale vor suprave-
gheh deasemeni executia planu-
lui financiar, precum si execu-
tarea programului economic de
asanare, putând fi autorizatá de
comitetul judetean sä, procedeze
la executia judiciard, a debito-
rilor neplatnici sau care nu-si
tin angajamentele.
47. In caz de nemultumire a
372 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
uneia din Oat, fatä de condi-
tiunile ce i se propun de atre
comitetele locale, ea se poate a-
dresa comitetului judetean care
decide in ultimä instant& In pri-
vinta acestor conditiuni. In caz
de respingere a admisiunii unui
debitor la asanare, de c&tre
comipetul judetean, p&rtile se
pot adres& Consiliului de admi-
nistratie, care poate ordonh o
expertiz& speciald.
48. Banca Agriculturii va pu-
te& efectu& operatiunile sale fie
prin oficii, sucursale sau a-
gentii proprii, fie prin mijloci-
rea Institutiunilor de credit exi-
stente, lucrând ca sectiuni co-
respondente separate.
Modul de functionare al dife-
ritelor organe ale Bäncii va fi
preväzut in statute, care vor
trebui aprobate de Consiliul de
Ministri, ca i orice modificare
a lor.
Dispozitiuni generale
49. Toate actele juridice, de
constituire, emisiunea obligatii-
lor, actele de cesiune, notificä-
rile, actiunile in justitie, actele
de executie, vor fi scutite de
taxele de timbru i Inregistrare.
Deasemeni vor fi scutite de taxe
societätile civile constituite in
baza art. 29 al acestei legi.
Dobânda obligatiunilor va fi
scutitä de plata impozitului pe
venitul valorilor mobiliare.
Beneficiul Bäncii va fi scutit
de impozitul comercial.
50. In efectuarea operatiuni-
lor sale Banca se va bucur& de
toate drepturile, privilegiile
avantajele acordate prin legi
speciale institutiilor de Credit
Agricol i Ipotecar, precum
Caselor de Imprumut pe Gaj.
51. Banca va benefici& de a-
ceste privilegii pe timp de 30
ani, dupá care vor puteà fi
reinoite.
www.digibuc.ro
52. Reducerile de creante la
care eventual ar conveni credi-
torii spre a inlesnl asanarea de-
bitorilor, se consider& pierderi
definitive, intrând in scäzämin-
tele din beneficii prevAzute de
legea contributiunilor directe.
53. Sunt scutite de taxa de
timbru toate actele prin care o
datorie ipotecard existent& se
converteste de orice institut fi-
nanciar sau de particulari cu o
dobanda mai scAzutä cu cel pu-
tin 1% cleat dobanda datoriei
originare si care nu va intrece
12%. Deasemenea sunt scutite de
orice tax& toate inregisträrile fä-
cute in cartea funduar& pe baza
acestora, fäcute cu prilejul con-
versiunii si al cesiunii ipotecare.
54. Sunt scutite de plata im-
pozitului mobiliar dobanzile
plätite in sträinätate pentru cre-
dite ipotecare in monetä strä-
ina.
LEGE
pentru ridicarea statuilor Mari lor Regi
Carol I gi Ferdinand I
DIN 9 APRILIE 1931 1)
1. Se decide ridicarea unor
statui in Bucuresti marilor
nostri Regi Carol I, lntemeieta-
rul Regatului Roman" si Fer-
dinand I, Intregitord Neamu-
lui".
2. Guvernul este autorizat a
face un concurs pentru aceste
statui, in termen scurt.
Cheltuelile acestui concurs cAt
si ale proiectelor se vor achith
din fondul general de credite
extraordinare din anul 1931.
3. Pentru a da posibilitatea
cetätenilor de a-si manifest& re-
9 Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor 5i Senat tn sedintele dela 31
Mania si I Aprilie 1931; s'a promulqat cu
decret No.1201/931 si publicat in Monsiorui
Oficial No. 83 din 9 Apri lie 1931.
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
cunostinta lor fatä, de marii nos-
tri suverani, cheltuelile pentru
ridicarea statuelor se vor aco-
peri in parte prin subscriptii
publice.
Fondurile ce se vor aclunh din
aceste subscriptii vor fi värsate
prin Cassele Pub lice si Agen-
tiile Báncii Nationale si vor fi
centralizate la centrala Bauch
Nationale.
Sumele ce se vor subscrie la
apelurile din initiativä privata
se vor värsà de catre cei ce au
lansat apelurile la Banca Na-
tionalä In eel mult trei zile dela
primire.
4. Daca prin subscriptiile pu-
blice nu s'ar puteA acoperi toate
cheltuelile, suma 4ncä necesarl
va fi achitata din fondul gene
ral de deschidere de credite ne-
cesare.
LEGE
pentru orearea Fondului Na Ilona! al
Aviaiei
DIN 9 APRILIE 1931 1)
1. Pentru apararea aerianit a
pentru desvoltarea liniilor
aeriene si pentru propäsirea, in
general, a aviatiei românesti, se
creiazá Fondul National al A-
viatiei" care se pune la dispo-
zitia Presedintiei Consiliului de
Ministri.
2. Acest fond va fi realizat
prin Infiintarea unui tirnbru mo-
bil special denumit Timbrul
viatiei", care va fi emis de Mi-
nisterul de Finante si va fi pus
in aplicare cu incepere dela 1
Maiu 1931.
3. Valoarea acestui timbru va
fi de 0,50 bani, 1 si 2 lei.
4. Sunt supuse la timbru de
I) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedintele dela 1 A-
pt-die 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1202/931 pi publicat In Monitoral Oficial
No. 83 din 9 Aprilie 1931. A se vedett st Re-
gulamentul de aplicare, din 4 lunie 1931 la
ordinea cronologica in acest volum.
www.digibuc.ro
373
0,50 bani cartile postale i im-
primatele, in afartt de publica-
tiunile periodice cari aunt scu-
tite de acest timbru.
5. Sunt supuse la timbru de
un leu: scrisorile, cärtile postale
ilustrate si In genere toate peti-
tiunile adresate autoritäMlor pu-
Nice ale statului; asemenea si
biletele de calatorie C. F. R. si
biletele interurbane de autobuze.
6. Sunt supuse la timbrul de
doi lei: telegramele, mesageriile,
actele prevä,zute la legea tim-
brului i inregisträrii, dela art.
4 pang, la art. 14 inclusiv 1) Bind
exceptate petitiile adresate au-
toritätllor publice ale Statului si
impuse prin articolul precedent,
actiunile sau obligatiunile so-
cietätilor anonime, cekurile,
facturile, politele de inre-
gistrare, biletele de intrare la
spectacole, (cinematograf, teatru,
circ, bal, etc.).
7. Toate sumele rezultate din
vânzarea timbrului aviatiei vor
fi värsate de Ministerul de Fi-
nante, la sfarsitul fiecArei luni,
la Casa de Depuneri si Consem-
natiuni, cu destinatia pentru
Presedintia Consiliului de Mi-
nistri, la Fondul National al
Aviatiei".
8. Repartizarea Fondului Na-
tional al Aviatiei". pentru sco-
purile prevazute la art. 1, se
va face de cltre Presedintia
Consiliului de Ministri, pe baza
avizului conform al consiliului
Superior Aeronautic.
9. Lipsa timbrului va aveh
consecintele lipsei tirrbrului fis-
cal, a taxei de francare si a
altor taxe stabilite prin alte legi
referitoare la actele respective.
Cuantumul amenzilor se va
hotärl potrivit valorii timbru-
lui aviatiei ce urmä sti fie a-
plicat.
1) A se vedeA Legea timbr. din 29 Aprilie
1927 la pag. 604 vol. XV-XVI, cu modif. din
1 Ian. 1932, aflatä la finele vol. XIX.
374 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
LEGE
pentru completarea legii pentru creia-
rea Regiel autonome a Porturilor §i
Cailor de comunicalle pe api
DIN 9 APRIL IE 19311)
Art. I. Pe MO, normele
preväzute prin legea promulgatä
prin clecretul regal Nr. 2.662 din
29 Iunie 1929, pentru exploatarea
de zone libere, se autorizeazA
Regia Autonomä P. C. A. sä. ex-
ploateze zone libere.
In acest caz, initiativa orga-
nizärii, administrärii i exploa-
tärii apartine comisiunii de or-
ganizare preväzute de capitolul
II al legii zonelor libere, impre-
unä cu delegatii Regiei Auto-
nome P. C. A.
Delegatii Regiei P. C. A. vor
fi:
1. Directorul docurilor.
2. Reprezentantul local in con-
siliul de administratie P. C. A.
3. Un membru numit de con-
siliul de administratie P. C. A.
Membrii comisiunii de organi-
zare impreunä cu acesti dele-
gati, vor formä consiliul de ad-
ministratie al zonelor libere.
Toti acesti membri vor fi nu-
miti prin decret regal pe termen
de 3 ani.
Acest consiliu va delegh parte
din puterile sale unui comitet
de directie, care se va compune
din:
1. Directorul docurilor.
2. Delegatul Camerei de co-
mert.
3. Delegatul iMinisterului de
Industrie si Comert.
Art. II.
Toate celelalte nor-
') Aceastà Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 26 si
31 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1203/931 si publicat In Monitorul Oficial
No. 83 din 9 Apriie 1931. A se vedea si Le-
gea pentru Zone libere in porturi din 30
lulie 1929 la pag. 777, vol. XVII.
www.digibuc.ro
me de administratie si de ex-
ploatare vor fi acele prevAzute
in legea zonelor libere, precum
in regulamentul de aplicare
al acestei legi.
LEGE
pentru recunoa§terea ca valabilA a tu-
turor actelor de stare civila incheiate
de primari in comunele din teritorlile
unite, trecute la vechiul Regat in baza
legil pentru unificarea administrativä
DIN 9 AMIDE 1931 1)
Art. unic. Se ratificä actele
de stare civilä Incheiate f AA.
competintä, pang, la data de 1
Ianuarie 1930, de primarii comu-
nelor din teritoriile unite, ce au
fost alipite judetelor din vechiul
Regat prin legea de unificare
administrativä din 14 Iunie
1925.
LEGE
pentru modificarea art. 2, 3, 4, 7, 11,
12, 14, 15, 23, 62, 68 §i 83 din legea
pentru infiintarea unei Case Autonome
a Constructiilor
DIN 9 APRILIE 19312)
Art. 2. Scopul acestei in-
stitutiuni este de a inlesni poPu-
AceastA Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat in sedintele dela 30
Martie i 1 Aprilie 1931; s'a promulgat cu
Decret No. 1204/931 si publicat in Monitorul
Oficial No. 83 din 9 Aprilie 1931. A se vedei
Reaulamentul actelor stare civilá din 28
Octomvrie 1930 la pag. 912, vol. XVIII.
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedintele dela 31 Mar-
tie si I Aprilie 1931; s'a prunulgat cu Decret
No. 1205/9315i publicat In Monitorul Oficial
No. 83 din 9 Anrilie 1931. A se vedea
Legea ce se modiricA din 30 Mai 1930 la pag.
314 ,vol. XVIII, precuu si Legea pentru In-
curajarea si activarea constructiilor din 10
August 1931 la ordinea cronologici In a-
cest volum. Ulterior, aceastä Lege a a vut
noui complectAri prin Legea modif. din 21
Iulie 1931. aflata la ordinea cronologicA In
acest volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
latiunii cu mijloace mgrginite,
dobândirea de ckninuri proprii.
Pentru indeplinirea acestui
scop Casa Autonomg a Construe-
tiilor isi va procurg fonduri in
conformitate cu art. 45-50 si (2
de mai la vale, pe care le va In-
trebuintg pentru:
a) A acordg, imprumuturi pe
termen lung pentru construirea
de case de tip popular si de tip
economic, fie individuale, fie
colective;
b) A construi, a vinde pe bani
gata sau pe terrnen lung si a
inchirig case si Iocuire,e de ase-
menea tipuri;
c) A cumpgrg terenuri pentru
a le vinde In Intregime sau In
parcele, celor indreptkiti sg do-
bândeascg sprijinul acestei case;
d) A face operatiuni de Inchi-
riere cu obligatie de vânzare
dupg achitarea completa a imo-
bilului;
e) A construl edificii publice
pentru contul Statului, judetelor
sau comunelor, sau pentru cel
al institutiunilor de utilitate pu-
blicg, al cäror buget se voteazg,
de Adunarea deputatilor sau se
supune autoritätii de Stat tute-
lare spre control si aprobare.
Darea in intreprindere i Inche-
ierea contractelor respective cu
Casa Autonoma sau cu cei care
au tontractat cu Casa Auto-
nomg, pe baza acestei legi se
va face prin derogare dela le-
gea contabilitkii publice, prin
bung invoialg fgrg sg fie ne-
voie de licitatiune publicg.
Pentru plata creantelor sale
din aceste lucrgri, Casa Auto-
tonomg va aveg privilegiul
prevgzut de art. 1737, alin.
4 din codul civil, asupra imo-
bilelor construite, si care se'
va conservg In prim rang pang
la deplina achitare a ziselor
creante prin simpla transcriere
a contractelor de lucrgri In re-
gistrele tribunalului situatief
www.digibuc.ro
375
mobilului, iar unde sunt cgrti
funduare, prin inscriptiune In a-
ceste cgrti.
Chid constructiile astfel an-
gaj ate ar urmA sg se incorpo-
reze unui domeniu public, deza-
fectarea acestuia i trecerea sa
In domeniul privet respectiv se
vor efectuà In puterea unui jur-
nal al Consiliului de Ministri,
iar constituirea privilegiului
prevgzut In aliniatul precedent
va lug fiintg si in acest caz nu-
mai prin efectul prezentei legi,
cu derogare dela orice dispozi-
tiune contrarie.
Independent de acest privile-
giu, institutiunile i autoritg-
tile pentru care se va construl
de Casa Autonomd, pe baza con-
tractelor ce se vor incheig, rg-
man obligate a trece In fiecare
an In bugetul lor minimul ne-
cesar pentru plata anuitätilor
contractate, aceasta cu deroga-
re dela legea contabilitgtii pu-
blice. Dacg aceste institutiuni
nu ar trece in bugetele lor sus
zisele anuitgti, Casa Autonomg
este Indreptgtitg a cere i obtine
inscrierea lor in bugetele res-
pective pe baza unei cereri in
contencios.
f) A face lucrgri edilitare, atat
In cartierele noui cgt si in cele
existente.
g) A face orice operatiuni dic-
tate de Imprejurgri pentru a
combate sau a preveni crizele de
locuinte.
3. Prin case sau locuinte de
tip popular se lute leg acele case
sau locuinte ce cuprind cel mult
3 incdperi de locuit, o bucgthrie,
o camera pentru pástrare de a-
limente, bae, pivnitg, pod, ma-
gazie de combustibil i instala-
tiunile sanitare si de luming, In
mgsura In care mijloacele edi-
litare le permit. Suprafata con-
struitg a caselor de acest tip nu
va fi mai mare deck 150 mp.,
socotit parter si etaj.
376 LEGI DE UNIFICARE. 9 April le 1931
Prin case sau locuinte de tip
economic se inteleg acele case
sau locuinte ce cuprind cel mult
5 incdperi de locuit i dependin-
tele ardtate In aliniatul prece-
dent. Suprafata lor construita
nu va depdsi 250 mp.
In ambele cazuri locuintele pot
fi amenaj ate pentru doua apar-
t amente distincte.
Prin regulamentul legii se vor
stabill, pentru fiecare din aceste
cloud tipuri, limitele de pret, ce
nu va trebui s, depd$eascd cos-
tul constructiunii, precum
pretul locatiunii pentru cazurile
(le inchiriere.
Constructiunile ce cuprind
rnai multe locuinte, trebuiesc sd
lndeplineasca aceste
pentru fiecare locuintd in parte.
In orase, primarul, arhitectul
comunal, i inspectorul muncii,
vor determina cartierele In care
se vor puteà construl case de
tip popular $i de tip economic.
4. Dispozitiunile articolului
precedent nu se aplica edificiilor
publice $i caselor de raport pre-
vdzute in aceasta lege.
Acestea se vor constitul in
conditiuni speciale fiecarui caz.
7. Ratele de amortizare, pre-
cum $i ratele aferente de do-
banda datorate pentru casele
sau locuintele de tip popular,
construite cu sprijinul Casei Au-
tonome a Constructiilor, vor pu-
tea fi suportate pana la jumata-
te din valoarea lor, de catre
Casa Autonoma a Constructi-
ilor.
O asemenea ralucere nu poate
fi acordatá cleat pentru o sin-
gun, locuinta (apartament), de
tip popular si numai persoane-
lor facand parte din categoriile
dela alM, a, b, c, d, din art. 12
al prezentei legi, care avand eel
putin doi copii minori, nu au
nici venit mai mare de 150.000 lei
anual, si care locuesc personal
imobilul, exceptandu-se cazurile
www.digibuc.ro
de vaditá impiedicare, de pildá
mutarea serviciului, etc., in care
caz inchirierea nu poate fi
cutá cleat cu autorizarea C. A.,
$i in primul rand persoanelor
facand parte din aceea$i catego-
rie. Cuantumul chiriei va fi cel
stabilit prin art. 14, alin. 4 al
acestei legi.
In caz de vânzare, ajutorul
dat de C. A., va inceta.
Invalizii de rásboiu se pot bu-
curd, de aceastd reducere, chiar
daca nu au copii minori.
Ajutorul se va da diferitelor
categorii de solicitatori, in pro-
portiile urmatoare:
65 la sutd celor din alinatele:
a si b, art. 12,; 35 la sutd, celor
din aliniatele e i d, art. 12.
Pentru acest ajutor termenul
de prezentare a cererilor va fi
de trei luni, dela publicarea In
Monitorul Oficial i printr'un
ziar rdspandit In tar* a cote-
lor fiecarei categorii indicate
mai sus. Dupa expirarea acestui
termen C. A. poate distribui
suma ramasä disponibila, clin-
tr'o categoric, altor categorii de
beneficiari.
Casa Autonoma a Construe-
tiilor va afecta pentru aceste
reducer* sumele necesare pe
cari le va preleva din venitu-
rile sale, nu insd si din fondu-
rile obtinute pe cale de Impru-
mut.
1 1. Sunt scutite de orice taxe
comunale de constructiuni $i de
orice impozite de orice natura,
catre stat, judet, municipiu sau
comunä, constructiunile, reno-
vdrilor, transfornadrile i addu-
girile executate de Casa Autono-
ma a Constructiilor, sau cu
sprijinul ei, dupa urmatoarele
deosebiri:'
a) Casele si locuintele de tip
popular sunt scutite, pe termen
de 20 de ani, dela data de cand
au clevenit in stare de locuit;
b) Casele si locuintele de tip
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
economic sunt scutite, pe timp
de 15 ani, dela data de and au
devenit in stare de locuit;
c) Constructiunile renovate in
curs de constructid sau transfor-
mate in locuinte de tip popular
sau economic, sunt socotite con-
form distinctiunilor dela alini-
atele a i b, in cazul chnd va-
loarea nouilor lucrAri va fi cel
putin egald cu valoarea de mai
Inainte a clädirii, excluzhndu-se
terenul, dupä o prealabilä eva-
luare;
d) Adaugirile de constructiuni
sunt scutite dupá distinctiunile
dela aliniatele a si b, numai
pentru partea nouä de con-
structiuni.
Pentru constructiunile noui,
scutirea cuprinde i terenul pe
care ele sunt fäcute, precum $i
curtile i grädinile ce depind de
ele.
Cei cari au o singurä casä soane, in urmatoarele proportii:
65% celor dela aliniatele a si b;
popular& sau economica vor fi
scutiti de impozitul global asu-
pra venitului respectiv, pe timp
de 10 ani, de and casa a de-
venit
Casa Autonomä a Constructii-
lor va face ea insäs constatbrile
trebuincioase pentru stabilirea
Intinderii i termenului scutirii
de impozit i va interveni di-
rect la organele de impunere,
care sunt obligate a tine seaml
de constatärile ce le vor fi co-
municate.
La stäruinta pärtii interesate
Casa Autonomd a Constructiilor
va eliberh un certificat despre
aceste constatäri, certificat ce va
face deplina dovadä In fata or-
ganelor de impunere si a instan-
telor superioare.
12. Vor beneficih de avanta-
jele acordate de aceastä lege:
a) Functionarii publici defini-
tivi, civili, militari sau eclesias-
tici, de stat, judet, municipiu
commiä, precuni i aceia ai in-
gtitutiunilor ale cnror 13ugete
www.digibuc.ro
377
sunt supuse aprobärii Par la-
mentului;
b) Pensionarii, in virtutea legii
generale de pensiuni si a legii
de pensiuni militare, din 2 Sep-
tenverie 1920 1);
e) Invalizii, aduvele de räs-
boi si demobilizatii;
d) Muncitorii i meseriasii din
stabilimentele i atelierele Sta-
tului, judetelor, municipiilor
comunelor;
e) Functionarii particulari,
muncitorii i meseriasii, care nu
intrà In prevederile aliniatului
precedent;
f) Institutiile publice;
g) Orice alte persoane, precum
asociatiunile profesionale lip-
site de locuinte proprii.
Fondurile disponibile anual
ale Casei Autonome a Construe-
tiilor se vor distribui mai sus
ardtatelor categorii de per-
20% celor dela aliniatele c
d, in proportii aproximativ e-
gale;
15% celor dela aliniatele e, f
g, In proportii aproape egale.
In cazul când la una din ca-
tegorii nu se vor prezenth ce-
reri suficiente, In termenul pre-
väzut prin regulamentul legii,
restul cotei respective va fi atri-
buit categoriilor, cu cereri mai
numeroase.
Cel putin 50% din cotele repar-
tizate categoriilor dela aliniatele
a, b, d, e i g se vor destinh
locuintelor de tip popular.
Cel putin 60% din cotele re-
partizate din fiecare din catego-
rifle a, b, c, d, e i g, se vor des-
tinh familiilor cu cel putin 2
copii minori.
Casa Autonomä a Construe-
tiilor va acordh sprijinul OW, fie
1) A se vedea Legea generalA de pensiuni
din 15 Aprilie 1925 la pag. 440 vol XI Xli
Legea de peosiuni de räsboiu, din 2 Lep-
temvrie 1920 1a pag. 425 vol. IXX.
378 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
direct persoanelor din categoriile
mai sus arätate, fie prin auto-
ritätile publice, prin cooperati-
vele, prin asociatiunile de orice
fel, precum si prin societätile
Intreprinderile de constructii.
In cazul când la una din cate-
gorille de mai sus nu se vor pre-
zenth cereri suficiente, in ter-
men de o lung dela publicarea
pe care Casa Autonornä o va
face prin Monitorul Oficial, ei
printr'un ziar raspandit In tarä,
restul cotei respective va fi atri-
buit categoriilor cu cereri mai
numeroase.
14. Casa Autonomä va puteh
construi case de raport, pentru
orice solicita tori, cari vor posed&
terenul necesar j cari vor da
un avans in numerar de cel pu-
tin 30% din valoarea construe-
tiunii, indeplinind toate celelalte
conditiuni arätate in lege.
Aceste case de raport vor cu-
prinde numai apartamente po-
pulare i economice descrise la
art. 3 al legii.
Aceste case de raport se vor
bucurà de toate scutirile prevä-
zute In lege, pentru locuintele
de tip economic.
Pretul anual global al loca-
tiunii acestor case nu va puteh,
pe timpul cât dureazA scutirea
de impozite, sä fie mai mare
cleat rata anualä ce ar urnah
sä pläteascä beneficiarul la Casa
Autonomä a Constructiilor, con-
form conditiunilor ei de finan-
tare, plus 1%.
Rata va fi socotitá la intreaga
valoare a imobilului, teren, con-
structie si prima de asigurare.
Inchirierea este permisd fárä
nici o autorizare In limitele
fixate mai sus. Ulterior inchiri-
erea se va aduce la cunostintä
Casei Autonome.
In caz de constatare de atre
organele C. A. a unei abated
dela prescriptiunile dela ann. 4,
al acestui articol, cu privire la
www.digibuc.ro
quantumul de chide, Ingäcluit
de lege, toate scutirile acordate
prin aceastä lege, vor fi pier-
dute.
Aceste case de raport vor pu-
teh fi vándute, cumpärätorul
luánd asupra sa toate sarcinile
obligatiile fatá de C. A.
15. Sprijinul Casei Autonome
a Constructiunilor in vederea
construirii se poate acordà u-
nuia dintre soti sau i ana&n-
dorora.
Functionarii pot contract& Ina-
prumut i atunci c&nd stunt co-
proprietari cu soria, respectiv so-
tul, pe locul destinat construe-
tiei.
23. Plata ratelor de amorti-
zare si a dobänzilor aferente da-
torate de cei cari primesc un sa-
lariu sau o pensiune dela admi-
nistratiunile i institutiunile
publice, se va face direct de cl-
tre aceste adminIstratiuni si in-
stitutiuni, care sunt indatorate
a le reline din salariu si a le
várs& cu borderou Casei Auto-
tonome a Constructillor.
Aceste retined se vor face In
urma unei invitatiuni ce li se
va adres& de atre Casa Auto-
nomil a Constructiunilor, cu
specificatiunea quantumului pen-
tru capital, dobanzi, prime de
asigurare i alte accesorii.
Aceastá invitatiune are efectul
unei urmáriri silite, In baza
unui titlu executoriu i consti-
tue pentru Casa Autonomä a
Constructiilor o creantá privile-
giatd, ce trece Inaintea oricärui
alt privilegiu.
Prin derogare la dispozitiuni-
le art. 409 din procedura civilä
si legile In vigoare, se poate re-
tine pentru plata datoriilor catre
C. A. pan& la jumátate din sa-
lariul ce primeste functionarul
sau pensionarul beneficiar.
Retinerile se vor face din sa-
lariu,- indemnizatii de scumpete
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
sau cbirie, recompense natio-
nale, gratificatii, etc.
Ele vor putea depäsi cota de
mai sus:
a) Pentru cornenzile date dela
1 Septemvrie 1930, pänä la pu-
blicarea In Monitorul Oficial al
legii modificatoare;
b) Pentru beneficiarii cari la
incheierea contractului vor do-
vedl cu certificat dupd rolurile
fiscului ea posedd alte venituri
reprezentänd echivalentul reti-
nerii.
Dispozitiunile acestui articol
se apnea i pentru ratele impru-
muturilor din fondul de o sutä
milioane lei, acordate de fosta
Casa a Constructiilor din Mi-
nisterul Muncii.
62. Casa Aut3nomä a con-
structiilor are dreptul a emite
obligatiuni garantate cu averea
sa imobild, eventual qi In formä
ipotecard, cu creantefe sale imo-
biliare privilegiate sau ipote-
care, cum si cu arice alte veni-
turi ale sale, chiar angajand
mai multe exercitii bugetare.
Emisiunile care ar depdsi
50.000.000 lei, nu vor putea
face decât cu aprobarea Consi-
liului de Ministri.
Sumele realizate prin plasarea
obligatiunilor nu vor puteh. fi
intrebuintate clack pentru con-
struirea sau Incurajarea con-
struirei de locuinte de tip popu-
lar si de tip economic.
68. Se adaugg ca aliniat pe-
nultim nou:
Antreprenorii nu au dreptul
facd parte din consiliul de
administratie".
83. Directiunile i serviciile
Casei Autonome a Constructiilor
sunt urnadtoare13:
a) Directia tehnicil ce va cu-
prinde:
1. Serviciul planueilor si con-
structiilor.
2. Serviciul controlului sand-
erilor.
www.digibuc.ro
379
b) Directia financial% ce va
cuprinde:
1. Serviciul contabiliatii
casieriei.
2. Serviciul angajamentelor si
ordinelor de platd.
3. Serviciul
c) Directia administrativa si a
Contenciosului ce va cuprinde:
1. Serviciul personalului.
2. Serviciul materialului si In-
tret inerii.
3. Serviciul secretariatului, ar-
hivei, registraturii, ofertelor, li-
citatiilor, etc.
4. Serviciul Contenciosului.
In fiecare oras, in care Casa
Autonomä, a Constructiilor va
voi s. construiascd, se va In-
ninth cdte o comisie oräseneascd
a cdrei compunere se va fixd
prin regulameat si care va
functiond obligabriu ca organ
exterior al Casei Autmome.
Aceste comisii vor fi retribuite
din proclusul unei Laxe ce vor
incasa cu apronarea prealabild
a Casei Autonome a Constructii-
lor, asupra constrictillor execu-
tate prin aceä comisie. Taxa nu
va fi mai mare de 5°/no (cinci la
miie) din valoana fiecärei con-
structii ce se va face.
Regulamentul de aplicare al
legii va determinä modul de
functionare a irectiilor si ser-
viciilor si de Infiintarea sau de
reducere a serviciilor exterioare.
LEGE
pentru modificarea art. 1 din legea
pentru constituirea i funclionarea
treprinderilor de asigurare
DIN 9 APIULIE 1931 ')
Art. unic. krticolul 1 din
legea pentru constituirea
Aceasta Lege modificatoare, s'a votat
de Adunarea deputatilor i Senat In sedin-
380 LEGI DE UNIFICARE.
functionarea Intreprinderilor pri-
vate de asigurare i reglemen-
tarea contractului de asigurare,
se modified dupd. cum urmeazd:
1. Pot exercitä comertul de
asigurare si de reasigurare nu-
mai societatile anonime pe ac-
tiuni.
Mai pot exercith comertul de
asigurare i cooperativele care
la promulgarea 1,prezentei legi
participau acest comert. Ele vor
functionä dupd aceleasi norme
dispozitii legale ca i societa-
tile anonime pe actiuni.
In ce priveste capitalul i ga-
rantia ce urmeazd a-si con-
stitul, Ministerul de Industrie
si Comert, cu avizul Oficiului
pentru controlul asigurdrilor,
poate acordh cooperativelor re-
duceri pe ramuri de asigurare
In raport cu extinderea sau li-
mitarea operatiunilor respec-
tive.
LEGE
relativi la modiflearea art. 10, 11,
12, 13, 14 §1 15 din legea asupra
inaintärilor in armati
DIN 9 APRILIE 1931 1)
Art. unic. 4rt. 19, 11, 12, 13,
14 si 15 din legea asupra inain-
tdrilor In armatä din 1924 se
modified precum urmeazd:
10. Inaintarea la gradul de
lee dela 1 Aprilie 1931; s'a promulgat cu
Decret No.1207/931 i publicat In Monilorul
Oficial No. 83 din 9 Aprilie 1931. A se
vedeit Legea ce se modificS, din 7 lulie 1930
la pag. 603 vol. XVIII, precum i Regu-
lamentul de aplicare din 18 Noemvrie 1931
la ordinea cronologia in acest volum.
1) Aceastä Lege modificatoare s'a votat de
Adunarea deputatilor i Senat In edintele
dela 30 Martie ai 1 Aprilie 1931; s'a pro-
mulgat cu Decret No. 1208/931 si publicat
In Monitoral Oficial No. 83 din 9 Aprilie
1931. A se vedea i Legea ce se modificl,
din 5 August 1924 la pag. 835 vol. XIII-XIV
cu modif. I Iunie 1927, 19 Aprilie 1928 ai
26 lunie 1930.
www.digibuc.ro
9 Aprilie
locotenent se face numai la ve-
chime, adicd dupä ordinea in-
scrierii in anuarul armatei.
Sublocotenentii cari In doi ani
consecutivi nu au absolvit
scoala speciald a armei, vor Ina-
inth numai pänd la gradul de
locotenent.
La terminarea scoalei speciale
a armei, ofiterii suns inscrisi
in anuar, In promoyia lor, dupä
ordinea de clasifieatie. Cei cari
urmeazä o scoald speciald in
sträindtate iau rändul de ordine
In anuar dupd rezultatele do-
bândite In scoala respectivä.
11. Inaintarea la gradul de
cäpitan se face la vechirne si la
alegere, in proportie de 4 la
vechime si 1 la alegere din nu-
märul total al vacantelor anu-
ale.
12. Inaintarea la gradul de
maior se face la vechime si la
alegere, in proportie de 3 la ve-
chime si 1 la alegere din numb:
rul total al vacantelor anuale.
13. Inaintarea la gradul de lo-
cotenent-colonel se face la vechi-
me si la alegere, In proportie de
2 la vechime si 1 la alegere din
numärul total al vacantelor a-
nuale.
14. Inaintarea la gradul de
colonel se face la vechime si la
alegere, in proportie de 1 la ve-
chime si 4 la alegere din numä-
rul total al vacantelor anuale.
Ofiterii calificati ca ofiteri de
Stat Major, In conformitate cu
legea serviciului de Stat Majori)
proPusi de seful Maretui Stat
Major, vor fi admisi la inain-
tare la gradele de locotenent-co-
lonel si colonel cu un an mai
de vreme deck vechimea prevd-
zutd de art. 22 si 23.
15. Inaintarea In gradele de
general se face numar la ale-
gere.
1) A se vedeà Legea pentru serviciul de
Stat Major, din 18 Aprille 1909 la pag. 385
vol. V cu mod. 14 Martie 1912.
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
LEGE
asupra easäteriel militarilor
DIN 9 APRILIE 1931 1)
1. Ofiterii i asimilatii de
orice grad, din activitate si dis-
ponibilitate, precum $i cei che-
mati ternporar in vederea trece-
rei in activitate, se pot cásátori
numai In urma unei autoriza-
tiuni data in scris de catre au-
toritatea militara superioara,
dui:4 cum se va aräta prin re-
gularnentul legii de WA.
2. Ofiterii nu se pot casätori
inante de a aye& varsta de 25
ani impliniti.
3. Un ofiter inferior sau asi-
milat, pentru a obtine autori-
zarea de a se casätori, va trebui
sä justifice:
a) Varsta ce are; .
b) Onorabilitatea viitoarei so-
tii si a familiei sale;
Dota ce ia sau averea per-
sonalá ce posed& ofiterul.
4. Dota ce trebuie sa aiba
sotia unui ofiter inferior sau
asimilat va trebui sa produca
un venit anual de cel putin
40.000 lei.
Ofiterilor superiori i generali-
lor, precum i asimilatilor aces-
tora nu li se cere conditia de
dota.
5. Dacá ofiterul inferior sau
asimilat este vaduv cu copii,
poate luà In casátorie o sotie
care ar avea, numai o dota de
cel putin 30.000 lei venit anual.
6. Ofiterii se not casatori cu
fiicele ofiterilor i asimilatilor
din activitate, rezerva i retra-
1) Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat tn Sedintele dela 25 si
29 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 12101931 i publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 83 din 9 Aprilie 1931. Ea abrogi
vechea Lege din 12 Martie 1900, pag. 848,
vol. IL A se vedeA i Regulamentul de
aplicare, din 26 Mai 1931 la ordinea crono-
logicz In aces! volum.
www.digibuc.ro
381
gere, proveniti din activitate,
daca se constitue pentru cäsa-
toria cu ofiterii inferiori j asi-
milati un venit de cel putin
25.000 lei anual.
Beneficiaza de acelas avantaj
fiicele ofiterilor de rezerva,
decorati cu ordinul Mihai Vi-
teazul" sau Virtutea Militara"
clasa I.
7. Ofiterii se pot cäsatori cu
profesoare titulare, invatatoare
definitive la scoli urbane, func-
tionare de Stat, stabile sau ti-
trate, care exercita o profesiune
din categoriile stabilite prin re-
gulamentul acestei legi i care
ar aye& un Baler sau venit a-
nual, dovedit cu impunerea fis-
card, cel putin egal celui preva-
zut la art. 4, 5 si 6 de mai sus.
8. Ofiterii, cari In afar% de
solda pasedá o avere personala
cu un venit cel putin egal celui
preväzut la art. 4, 5 si 6, se pot
casátori fára dota.
Aprobarile cäsätoriilor din a-
ceastrt categorie se dau numai
de Ministerul Armatei, pe baza
actelor ce se prevad in regula-
mentul legii.
9. Dota se admite numai sub
urmatoarele forme:
a) In numerar sau In efecte
de4 stat, ori garantatc de stat
proclucand venitul anual cerut
mai sus si depus la Cassa de
Depuneri i Consemnatiuni ca
fond dotal inalienabil. Recepisa
se pástreaza la tribunal, sotul
avand dreptul a primi numai
venitul acestui capital;
b) In mobil urban sau rural,
producand venitul cerut de ar-
ticolele de mai sus; acesta se va
constata prin unul din mijloa-
cele urmatoare: grin contractele
de arendare sau inchiriere an-
terioare, cel putin pe trei ani.
vizate de administratia finan-
ciara, prin expertizele credite-
lor funciare, rural sau urban,
prin recepisele de plata impozi-
382 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
tului respectiv, prin actele de
cumpärarea imobilului sau prin
expertize acute de serviciile do-
rneniilor militare.
Capitalul dotal, oricare i-ar fi
forma, nu poate fi considerat cd,
produce mai mult de 6%.
c) Venitul cerut ca dote,' sä fie
asigurat intr' o ipotecd de primul
rang asupra unui imobil dacá
are o valoare indoitá decät a
ipotecii.
Se vor cere fried certificate au-
tentice dela instanta localá prin
care sd, se constate cd imo-
bilul este liber de orice sarcinä.
10. Trusoul sau obiectele mo-
bile ce ar priml viitoarea sotie
a ofiterului nu vor intre, in fon-
dul dotal fixat prin aceastä lege.
11. Ofiterii superiori, generali
si asimilatii lor vor puteä do-
Wadi autorizatiunea de a se cd-
sátori Incleplinind numai condi-
tiunea clela art. 3 alin, a si b a
acestei legi.
12. Ofiterul si asimilatul de
orice grad, care se va cdsätori
färä autorizatiunea prescrisä la
art. 1, va fi considerat ca de-
misionat si trecut in elementul
rezervei.
Cds dtoria gradelor in! erioare
13. Gradele inferioare, pentru
a se puted cdsätori, trebuie sä
aibd autorizatiunea In scris a
sefului corpului sau serviciului
sub ale cärui ordine se gäsesc.
Aceastä autorizatiune nu se va
de, decat in urmdtoarele condi-
tiuni:
a) Reangajatul sä aibd, varsta
de 25 ani impliniti;
b) Viitoarea sotie sä se bucure
de o moralitate deplind. Actele
respective se vor cercetà de se-
ful corpului sau serviciului. Ea
va trebul se, aib,l, un venit a-
nual de cel putin 6.000 lei, fie
dintr'o profesiune onorabild fie
din oricare altfel de avere.
www.digibuc.ro
14. Reangajatul care se va fi
cdsätorit färd, a fi obtinut mai
hated autorizarea prevdzutá la
articolul precedent, se va hide-
pärta din serviciu, trecdndu-se
in elementul corespunzátor var.-
stet
15. Gradele inferioare aflate
in complectare, rezerva, precum
si cei läsati la vaträ, se pot ca.-
sátori färä autorizarea autori-
tätilor militare.
16. Gradele inferioare in ter-
men nu se pot casátorl decat
cu aprobarea scrisä a coman-
dantului de regiment sau a se-
fului serviciului din care fac
parte.
Dispoziliuni g enerale
17. Ofiterii stärii civile stint
opriti, sub pedeapsa amenzii dela
2.000 la 10.000 lei, a procedà la
cdsätoria until ofiter sau oricd-
rui militar care nu produce au-
torizatiunea data de seful supe-
rior de care depinde militarul,
sub forma preve.zutá de regula-
mentul acestei legi.
Amenda se va pronunta de in-
stanta competinte.
18. Prescriptiunile acestei legi
se vor observe, färd, prejudiciul
formalitätilor si regulelor im-
puse de codul civil pentru sä-
varsirea cdsätorieii).
19. Un regulament special va
determine, modul de aplicatiune
al legii de fatd, si formele de
implinit, spre a asigurà execu-
tarea ei.
20. Cei cari la data promul-
gärii acestei legi se gäsesc cu
actele Inaintate pentru aprobare
se vor puteä cásätorl in condi-
tille vechei legi.
21. Orice dispozitduni de legi
sau regulamente contrare pre-
vederilor prezentei legi sunt si
rámân abrogate.
1) A se vedeA si Legea pentru actele stärii
civile, din 25 Fevruarie 1928 la pag. 1203,
vol. XIII-X[V.
 LEGI DE UNIFICARE. 9 April lie 1931
LEGE
asupra pozipunil ofilerilor
',DIN 9 APRILIE 1951 1)
CAPITOLUL I
Despre grad
E. Gradul este proprietatea o-
fiterului.
El nu se poate pierde cleat Incà susceptibil de a fi intro-
pentru una din cauzele urma- buintat inteun serviciu militar,
toare: fie In timp de pace, fie in timp
a) Pierderea calituítii de ce- de rgsboiu, pang la limita de
Mtean roman;
b) Condamnarea la o pedeaps6
criminal& prevazuta, de legile
penale sau la o pedeapsä, pentru
una din infractiunile, la care
codul de justitie militarä pre-
vede i pierderea gradului;
c) Destituirea pronuntatA de
consiliile de rasboiu prin sen-
tint& r&masä definitiva;
d) Reformarea pentru oricare
din cauzele prevazute In legea
de fatd, Ins& numai atunci când
consiliul de reform& s'ar fi pro-
nuntat cá faptul este de as& na-
tura, !neat ofiterul odatä cu in-
depärtarea din armatà trebuie
sà piardd $i gradul.
CAPITOLUL II
Pazifiunile ofiterulul
2. Pozitiunile ofiterului sunt:
Activitatea;
Disponibilitatea;
R ezerva;
Retragerea.
3. Activitatea este pozitiunea
ofiterului in timpul cat el face
parte din cadrele active ale ar-
Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputaplor i Senat In sedinIele dela 25 si
29 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 1211/931 si publicat In Monitorul Ofi-
dal No. 83 din 9 Aprilie, 1931. Ea abroga
vechea Lege din 7 Mai 1 913, pag. 81, vol. VIII.
www.digibuc.ro
383
matei si are o functie in
cadre.
4. Disponibilitatea este pozi-
tiunea ofiterului In timpul cat
el inceteaz& temporar de a face
parte din cadrele active ale ar-
matei, ne mai având o functie in
cadre.
5. Rezerva este pozitiunea ofi-
terului care Inceteazà definitiv
de a mai face parte din cadrele
active ale armatei, dar care este
varstä prevazuta de art. 33.
Din aceastA categorie fac parte
si ofiterii cari au devenit ofiteri
de rezervA in baza legilor spe-
ciale.
6. Retragerea este pozitiunea
ofiterului iesit definitiv din ac-
tivitate, disponibilitate sau re-
zerva, incetând pentru dânsul
orice obligatiune de serviciu mi-
liter.
CAPITOLUL III
Activitatea
7. Orice ofiter In activitate
trebuie sà exercite o comanda
sau sa, indeplineasca o functie,
In raport cu gradul am.
8. Cand ofiterul inceteazg a
Indeplini functia de ministru al
armatei, sau de secretar general
al Ministerului Armatei si nu
sunt vacante In cadre, ramâne
in activitate ca supranumerar
pAn5, la ivirea unei vacante.
Timpul petrecut In functia de
ministru al armatei ca O. a-
cela petrecut ca supranumerar
_ dela 1 lunie 1919 se va so-
coti pentru generali inspectori
de armata, a au indeplinit in
mod efectiv functiunea de in-
spector general de armatä.
9. Un ofiter nu poate fi sus-
pendat din comancl& sau func-
tiune decAt In urnadtoarele ca-
zuri:
384 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
a) Când a fost trimis In cer-
cetare judiciará;
b) Când a fost trimis Inaintea
consiliului de reformä, pentru
vreuna din Invinuirile prevázute
in legea de fatä;
c) In timp de räsboiu, sau In
timp de pace, pe un teritoriu
in stare de asediu, In caz de tur-
burari interne grave, pentru vä-
ditá incapacitate In comanda
sau conducerea serviciu-
lui.
Suspendarea din comandá sau
functie se ordonâ Inscris de c6-
tre generalul comandant al cor-
pplui de armatá respectiv sau
similarul
In timp de pace pentru colo
nelii i generalii din intreaga
armatá, precum i pentru ofite-
rii de orice grad, din adminis-
tratia centralti a armatei, ordi-
nul de suspendare se va da de
atre nainistrul armatel.
In tirnp de rásboiu ordinul de
suspendare trebueste aprobat de
comandantul de apetenie pen-
tru ofiterii cari fac parte din
armata de operatiuni si de mi-
nistrul armatei pentru ofiterii
din zona interioarä.
Ofiterul suspendat din co-
mandd sau functie rämâne dup5,
caz la dispozitia corpului de
trupá, corpului de armata, Mi-
nisterului Armatei sau Marelui
Cartier General.
Nici una din suspendärile de
mai sus nu atrage vreo stirbire
a dreptului de soldá, sau alte
drepturi legale ale ofiterului In
afaril de exercitarea comenzii
sau functiunii.
CAPITOLUL IV
Disponibilitatea
10. Ofiterul din activitate este
trecut fn disponibilitate:
Pentru desfiintare de corp;
b) Pentru suprimare de func-
tie;
www.digibuc.ro
c) Pentru absente de boalä;
d) Pentru absente de interese
personale;
e) Pentru aderea in captivi-
ta te.
11. Pentru desfiintare de corp
sau pentru suprimare de func-
tie, ofiterul este trecut In dis-
ponibilitate numai In cazul când
din lipa de vacante nu poate
fi repartizat la altä unitate sau
serviciu.
Ofiterul trecut In disponibili-
tate pentru desfiintare de corp
sau suprimare de functie, are
dreptul la prima vacantá ce s'ar
ivi In arma sau serviciul Säu i
se bucurA de toate drepturile
gradului an.
12. Ofiterii din activitate
flati In captivitate, precum
acei intorsi din captivitate, pána
la primirea in activitate, aunt
considerati In pozitie de dispo-
nibilitate.
Rechemarea in activitate se
va face de indatil ce In urma
cercetilrilor fäcute de comisiuni
speciale s'a dovedit cd. sunt lip-
siti de orice vmd. i cd. pe tot
timpul captivitätii au avut o a-
titudine demná.
Acestia se vor bucurà de toate
drepturile si prerogativele gra-
dului lor, Insá timpul petrecut
In captivitate i dupg Inapiere
in tara pang, la primirea In acti-
vitate se va socoti ca vechhne
la Inaintare numai pentru gra-
dul imediat superior acelui, pe
care Il avek in momentul and
a fost %cut prizonier.
Cei gäsiti culpabili de fapte,
ce cad in prevederile codului
justitiei militare, vor fi trimisi
in fate tribunalelor militare
competinte.
Trecerea In disponibilitate a
ofiterului prizonier se face po
data aderii In captivitate.
13. Ofiterul este trecut in po-
zitie de disponibilitate pentru
absent5, de boalg, când a avut
un total de 180 zile concediu me-
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprille 1931
dical i absente de boala In de-
cursul unui an.
Acest an se socoteste dela data
imphnirii a 180 zile de absente,
numarand 365 zile inapoi.
Trecerea In disponibilitate se
face pe ziva urmatoare impli-
nirii celor 180 zile de absentd.
14. Ofiterul trecut in dispo-
nibilitate pentru absente de
boala se bucurä de drepturile si
prerogativele gradului säu, afara
de vechimea In grad si Inainta-
cari vor decurge numai
dela data reInceperii serviciu-
lui.
Nu se apnea aceasta restric-
tiune ofiterului pus In disponi-
bilitate pentru absenta de boala
contractata In timpul räsboiu-
lui, sau In timp de pace, intfun
serviciu comandat, sau In tim-
pul si din cauza serviciului, pas-
trAndu-si drepturile la vechimea
In grad si la Inaintare.
15. Ofiterul este trecut In po-
zitiune de disponibilitate pentru
absente de interese personale,
cAnd In timp de un an, socotit
ca la art. 13, a avut o absent&
totala de 180 zile, rezultata din
concedii si permisii In interes
personal.
Trecerea In disponibilitate se
face pe ziva urmätoare Imp li-
nirii color 180 zile de absenta.
Daca ofiterul a cerut dela In-
ceput un concediu de interes
personal de 180 zile sau mai
mare, sau daca concediul cerut
impreuna cu absentele ante-
rioare, rezultate din concediile si
permisiile In interes personal,
Intrec 180 zile In cursul unui
an, socotit ca la art. 13, data
trecerii disponibilitate va fi
fixatä pe ziva urmatoare Impli-
nirii celor 180 zile de absentä,
socotita ca mai sus.
Ofiterul trecut In disponibili-
tate pentru absente din interes
personal, se bucura de dreptu-
rile si prerogativele gradului
sail, In afará de vechimea In
26495. :C. Hamangiu, vol. XIX.www.digibuc.ro
25
385
grad, inaintarea, drepturile de
soldA i accesorii, care inceteazd
pe data trecerii In disponibili-
tate si se redobandesc numai
dela data) reInceperii serviciu,
lui.
Nu infra in prevederile ace-
stui articol, nesocotindu-se Intre-
rupere efectiva, timpul petrecut
de ofiteri In concediu pentru
studii de specializare Inteuna
din specialitätile armatei, indi-
feren t de pozitiunea ofiterilor
In acest rtistimp.
16. Ofiterul este trecut In dis-
ponibilitate i and In timp de
un an a avut o absenta totala
de 180 zile Implinite, indiferent
de cauza absentei. In acest caz
disponibilitatea va fi data pen-
tru cauza pentru care ofiterul
a absentat mai mult timp.
Dacd durata absentelor de
boala a fost egala cu aceea a
absentelor pentru interese per-
sonale, In acest caz dispopibili-
ta tea se va da pentru caz de
boalä.
17. Rechemarea In activitate
a ofiterului aflat in disponibi-
litate pentru absent& de boalä,
se face la Implinirea a 180 zile
de disponibilitate, sau la Insa-
natosire, daca aceasta a avut
loc mai Inainte.
In acest scop ofiterul este da-
tor ca la Insanatosire, sau In
prima jumatate a lunii a 6-a de
disponibilitate, sä ceara, prin
raport comandantului de corp
sau ..;efului de serviciu in care
conteaza, rechemarea sa In acti-
vitate sau prelungirea disponi-
bilitatii.
Comandantul de corp sau se-
ful de serviciu este dator sá
Inainteze erarhic cererea ofite-
rului Impreuná cu actele res-
pective comandantului corpului
de armatä caruia apartine.
Comandantul corpului de ar-
matä numeste o comisiune me-
dicalä, in fata ca'reia este tri-
mis ofiterul, pentru a hot6rt
386 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931

asupra primirii sale In activi- puta fi mentinut in aceasta po-

tate, a hisgrii In disponibilitate zitiune timp de 3 ani, bucurân-
sau punerii In retragere con- du-se de drepturile i preroga-
form art. 34. tivele gradului sAu.
Aceasta comisiune se compune Pe timpul acestei disponibili-
din 5 medici generali sau supe- tati, ofiterul va fi examinat din
riori, completatä cu un delegat oficiu, de comisiunea medicall
al Ministerului de Finante si un prev6suil la art. 17, din 6 In 6
delegat al Casei generale de luni, spre a se decide mentine-
pensiuni. rea In disponibilitate, chemarea
In caz and ofiterul n'a filcut In activitate, sau punerea In re-
aceastá cerere in termenul pre- tragere pentru caz de boaltt.
vázut, va fi trimis din oficiu La Implinirea celor 3 ani de
Inaintea comisiei medicale de dispunibilitate, se va horde de-
mai sus. finitiv, fie rechemarea in activi-
Daa ofiterul refuzd a se pre- tate, fie punerea in retragere de-
zenth inaintea Comisiunii fap-
tul se considerá: gresealâ 21. Trecerea ofiterilor In po-
gravá in serviciu", intand sub zitie de disponibilitate i reche-
prevederile art. 40, al. a. marea lor In activitate se face
18. Ofiterul aflat In pozitie de prin Decret Regal.
disponibilitate pentru absente
de interese personale, va puta CAPITOLIJL v
fi rechemat din oficiu in activi-
tate, oricand interesul serviciu- Rezerva
lui ar cere aceasta.
Dupg cerere, rechemarea In 22. Ofiterul din activitate sau
activitate a ofiterilor aflati In disponibilitate este trecut In
pozitie de disponibilitate pentru rezervá:
absente de interese personale, a) Prin demisionare din ar-
se face In limita vacantelor exi- math";
stente In fiecare armá st grad. b) Prin trecerea din oficiu In
In acest scop ofiterul, aflat In rezerva.
pozitie de disponibilitate pentru 23. Trecerea ofiterului din ac-
interese, este dator ca In prima tivitate sau disponibilitate In re-
jumiltate a ultimei luni de dis- zervâ, prin demisionare, se face
ponibilitate sä cearä prin raport numai In timp de pace, prin De-
rechemarea sa In activitate. cret Regal, in urma raportului
Cel care nu face aceastá ce- ministrului armatei bazat pe ce-
rere, va fi socotit de drept in rerea erarhica a ofiterului.
continuare de disponibilitate 24. Ofiterul din activitate sau
paná la Implinirea a 2 ani de disponihilitate este trecut In re-
disponibilitate, and va fi trecut zervá din oficiu pentru urma,-
din oficiu in pozitie de rezervá. toarele cauze:
19. Disponibilitatea pentru in- a) Pentru doi ani impliniti In
terese personale, nu se poate disponibilitate de interese perso-
rtcordb, ofiterilor cari n'au im- nale;
plinit Ina* angajamentele de b.) Pentru limitá de varstä;
serviciu luate la intrarea In ar- c) Cásátorie fárá autorizatie
matá si In decursul serviciului. scrisá a autoritätilor militare in
Acestor ofiteri nu li se poate drept;
priml demisia din armatá. d) Pentru ocuparea unei func-
20. Ofiterul pus In disponi- tiuni publice sau private;
bilitate pentru tuberculdzá, va e) Pentru eliminarea din In-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931 387

stitutul Sanitar Militar al ofi- 27. Trecerea ofiterilor In re-

terilor-elevi ai institutului. zervâ pentru limitä de varstà se
Trecerea In rezerva, pentru a- face pa ziva când implinesc li-
cest motiv se va face pe ziva mita de varstä.
eliminärii din Institut. Prevestirea lor se va face si
Ea atrage i restituirea catre publicä prin decizie ministerialà
Ministerul Armatei a cheltueli- la 1 Ianuarie al fiecärui an, a-
lor Mcute de acesta cu Intreti- ratându-se toti ofiterii ce vor fi
nerea celui eliminat pe timpul trecuti In rezervä In cursul anu-
cd,t a fost tinut In Institut. lui, precum si data trecerii In
25. Pentru limita de viirsta, rezerva, a fiecäruia.
ofiterii se trec din oficiu In re- Decretele Regale de trecere In
zervä dupa cum urmeaza: rezerva vor apare la fiecare sfar-
Ofiteri inferiori la 50 ani; sit de lima, anterior datei tre-
Maiori la 52 ani; cerii In rezerva.
Lt.-Coloneli la 54 ani; Of iterii superiori i generali
Colonelii la 56 ani; aflati in activitate, cari Imp li-
Generalii de brigada la 59 ani; nesc limita de vârstrt prevazutá
Generalii de divizie la 61 ani; de art. 25 pan5, la 1 Octomvrie
Generalii de corp de armatà 1931, vor fi trecuti in rezervä
la 63 ani. pe acPastä, data, ne mai Inde-
Ofiterii activi cari implinesc plinindu-se nici pentru acestia,
limita de varstä in timpul cam- nici pentru cei ce implinese
paniei, vor puteä fi mentinuti varsta pânri, la 1 Ianuarie 1932,
in activitate i trecuti In rezervä, formalitätile de prevestire i pu-
pe data demobilizärii armatei. blicare preväzute la ann. 2 de
Ofiterii trecuti in rezervá din mai sus.
oficiu pentru limitä de värstg, 28. Generalii de corp de ar-
cari nu au Impliniti anii de ser- matä ajunsi la limita de 'gar-
viciu calculabili la pensie, li se sta prevazutä la art. 25, vor
acordil un scop de eel mult 5 puteh fi mentinuti In activitate
ani la timpul servit. Inca 5 ani cel mult, dad, in timp
26. VArsta la care se refera de rdsboiu au comandat armata.
art. 25 este cea cu care ofiterul Mentinerea in activitate se face
se gäseste Inscris in controalele prin Decret Regal pe ham ra-
armatei. portului motivat al Ministrului
Armatei.
Orice ofiter poate, in timp de 29. Ofiterul In activitate care
5 ani dela data primirii ca ofi- primeste o functie civila publicä
ter In cadrele active ale arma- sau privatà, salariata sau ne-
tei, sa-si rectifice vârsta In con- salaria M., este trecut din oficiu
troalele armatei, conforrnandu-se In rezervä cu drepturile ce-i a-
regulelor de drept comun prey& corda legea pensiilor
zute de codul Dacâ ofiterul care a primit
Prin controalele armatei se functia civila nu si-a Indeplinit
inteleg registrele matricole ale angajamentele de serviciu luate
ofiterilor tinute la Ministerul la intrarea In armatd si In de-
Armatei, care fac singura si ex- cursul serviciului, va fi trimis
clusiva probl, atât pentru tre- In judecata consinului de re-
cerea lor In pozitie de rezerva formA pentru: greseli grave In
sau retragere, cât i pentru re- serviciu", si nu va fi trecut In
gularea drepturilor la pensie. rezervA.
S'a introdus modificarea erorilor preva-
zute In Monitorul Oficial din 27 Aprilie i) A se vedea Legea general5, de pensiuni,
1931 din 15 Aprilie 1925 la pag. 440 vol. XI-XII.

www.digibuc.ro
388 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apr We 1931
Nu intr /. in categoria celor
prev/zuti la alM. 1 ofiterii In-
trehuintati In misiuni diploma-
tice, ofiterii de aeronautic/ In-
trehuintati In aviatia civild,
ofiterii din marina de rásboiu
Intrelmintati In marina comer-
ciald i inspeceoratul portu-
rilor, ofiterii medici, farmacistii
veterinarii numiti in invd(d-
mtintul universitar, ofiterii ti-
trail st specializati conform art.
60 din legea de inaintare, cari
vor puted primi functiuni in in-
v/tiimantul civil, precum i ofi-
terii delegati temporar in inte-
res de serviciu la cane ferate,
postä, telegraf i telefon.
Pe tot timpul delegatiei, acesti
ofiteri vor fi pusi la dispozitia
Ministerului Armatei.
30. Ofiterul din activitate sau
disponibilitate care se va asd-
tori fárd autorizarea scrisil a
autoritätilor militare In drept,
se trece din oficiu In rezervä cu
drepturile ce-i acordd legea pen-
siilor.
31. Ofiterul aflat in pozitiune
de rezervd, and este chemat
temporar In activitate, concen-
trat sau mobilizat, are toate da-
toriile, drepturile i prerogati-
vele gradului situ, ca i ofiterul
aflat in activitate.
CAPITOLUL VI
Retragere
32. Ofiterul din activitate sau
disponibilitate este trecut In po-
zitie de retragere pentru:
a) Limitä de varstil;
b) Infirmitate sau boald;
c) \Witá incapacitate pentru
functia gradului ce are In con-
ducerea unitátii sau serviciului;
d) Purtarea rea din obis-
nuintd.;
e) Vdditá inertie;
f) Vdditd neglijare a servi-
ciului;
www.digibuc.ro
g) Lipsä de constiinciozitate
in notarea ofiterilor.
Trecerea In pozitie de retra-
gere se face prin Decret Regal,
bazat pe raportul Ministrului
Armatei.
33. Pentru limitá de vdrstd,
ofiterul din rezervä este trecut
din oficiu In retragere dupd cum
urmeazd:
Ofiterii inferiori la 55 ani;
Maiorii la 59 ani;
Locotenenti-colonei la 61 ani;
Colonelii la 63 ani;
Generalii de brigadd la 65 ani;
Generalii de divizie la 67 ani;
Generalii de corp de armatd
la 70 ani;
Trecerea in retragere pentru
limit/ de varstd, se va face la 1
Ianuarie a anului care urmeazd
dupd implinirea limitei de vti.r-
std.
Daa insá ofiterul cere
Ministerul Armatei recunoo:Ae
a este In interesul serviciului,
ofiterul de rezervá va puted fi
mentinut In pozitiune do rezervá
si dupd implinirea limitei de
varstd prevAzutá la aliniatul
precedent.
Ofiterii admisi a fi mentinuti
In pozitie de rezerva peste limita
de vdrstd, precum i durata
mentinerii lor peste aceastá li-
mit/ se va hotdrit prin decizie
min isteri aid.
34. Pentru infirmitate sau
boalid ofiterul activ aflat In dis-
ponibilitate este trecut din oficiu
in retragere in urma raportului
sefilor ierarhici, sprijinit de IA-
rerea comisiunii medicale pre-
vdzutd la art. 17, inaintea cdreia
este trimis, dupd cum s'a pre-
vdzut la citatul articol.
Dacá comisiunea mcdicall se
pronuntä pentru rechemarea ofi-
terului In activitate i daa dupa
rechemarea sa nu va fi In stare
sä-si faa serviciul, dupd un to-
tal de 90 zile absente de boald
in decursul unui an, socotit dela
data recherndrii in activitate,
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprille 1931
va fi trimis din nou inaintea co-
misiunii medicate mai sus ard-
tat& care se va pronunth deft-
nitiv pentru trecerea ofiterului
in pozitie de retragere pentru
infirmitate sau boalìi. Trecerea
in pozitie de retragere se va face
pe ziva urmátoare implinirii a
90 zile de absenth de board.
35. Ofiterul din activitate va
puteh fi trecut In pozitie de re
tragere pentru infirmitati sau
boale incurabile, fArh a mai trece
cele 180 zile de absenth, numai
dach incurabilitatea infirmitAtii
sau boalei sale va fi absolut vA-
dith, spre exempIu: pierderea
unui brat, unui picior, stare pa-
tologich internit sau oricare alth
infirmitate, care 1-ar face im-
propriu serviciului militar.
Trecerea in retragere se va
face in baza constathrii medi-
cate prevhzuth la art....34.
36. Ofiterul de rezervá este
trecut in pozitie de retragere
pentru infirmitáti sau boale, fie
pe bah cererii ierarhice a ofi-
terului, fie din oficiu, cu ocazia
constathrilor fäcute pe timpul
concenträrilor de instructie, ma-
nevre i mobilizare.
Trecerea ln retragere se va
face priu decret regal, pe baza
constatArii comisiei medicate
prevAzuth la art. 17.
37. Of4erul din activitate este
trecut din oficiu In retragere pe
baza rapoartelor sef Her ierarhici
si avizul comitetului corpului de
armath, prev6zut de legea asu-
pra Inainthrilor in armath si
al consiliului superior al arma-
pentru cazurile prevAzute de
alln. c, d, e, f i g de sub art. 32.
Propunerile pentru punerile in
retragere din oficiu trebuie BA
continh in mod clar:
faptele ce se imputh ofite-
rului;
actele pe care se sprijing;
1) A se vedeh Legea asupra tnaintirilor in
armati, din 5 August 1924 la pag. 835 vol.
cu mod. ulterioare.
www.digibuc.ro
389
notele din memoriu;
orice acte dresate de auto-
ritátile militare, constatand a-
ceste fapte;
efectul mhsurilor de indrep-
tare luate la diferite date de
atre seful direct.
Comandantul corpului de ar-
math sau similarul shu, primind
propunerea i pArerea precish a
sefilor ierarbici, va aprecih fap-
tele ce se pun in sarcina ono-
rului i actele pe care se spri-
jing; apoi va asculth pe ofiterul
consemnhnd aceasta
inteun proces-verbal, care se va
anexh la dosarul respectiv.
Comandantul corpului de ar-
math va raporth ierarhic Mini-
strului Armatei, aráthnd tri
mod precis dach este cazul a se
aplich ofiterului invinuit dispo-
zitiunile prezentului articol.
Ministrul Armatei, pe baza
acestui raport j in urma avizu-
lui Consiliului superior al ar-
matei, hotärdste asupra punerii
in retragere a ofiterului.
Imprejurarea ch un ofiter in
decursul unui an, socotit ca la
art. 13, a suferit un total de
90 zile arest, se considerh ca
purtare rea din obisnuinth si ca
atare cade sub prevederile punc-
tului d de sub art. 32.
Insta ntele judecA tore 5ti com-
petinte a judech legalitatea pu-
nerii in retragere a unui ofiter,
pentru motivele arAtate in pre-
zentul articol, nu au cAderea a
examinh aprecierile senor ierar-
ci numai dach s'au inde-
plinit verintele legii in ceeace
privete intocmirea actelor.
38. Ofiterii din activitate tre-
cuti din oficiu in retragere pen-
tru infirmithti sau boale con-
tractate nu in timpul serviciu-
lui, nici din cauza serviciului,
precum i acei trecuti in retra-
gene pe baza art. 37, care au
dreptul la pensiune, lush nu au
varsta ceruth de legea pensiilor,
primese phnh la inscrierea
290 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri Ile 1931
lor la pensiune o soldd de re-
tragere egalA cu pensiunea la
care ar aveh drept dupét anii
serviti.
Acei cari nu au dreptul la
pensiune primesc lunar o solda
de retragere egalA cu jumätatea
soldei cu accesorii, pe timp de
3 ani.
CAPITOLUL VII
Reformarea
39. Prin reformare, of iterul
In urma deciziunei rAmas6 de-
finitivA a unui consiliu de re-
f ormd, este indepärtat definitiv
din toate pozitiunile ofiterilor,
cu sau far& pierderea gradului,
dupti, cum s'a hotArit prin aceä
deciziune.
Ofiterul din activitate, dispb-
nibilitate sau rezervá, care si-a
pierdut gradul prin reformare,
este trecut cu gradul de soldat
In elernentul armatei, corespun-
zAtor vArstei sale si inscris ca
atare in controalele cercului de
recrutare unde fsi are domiciliul,
mutându-se in alt corp de trupA
decât acel in care conth ca ofiter.
40. Ofiterul din activitate, dis-
ponibilitate i rezervä, poate fi
reformat pentru unul din mo-
tivele urmAtoare:
a) Greseli grave fn serviefu;
b) Greseli grave contra disci-
plinei;
Greseli grave contra onoa-
rei ca militar i om, care ar
scApA prevederilor codului penal
si care ar aduce dezonorare cor-
pului ofiteresc al armatei;
d) Inchisoare mai lunge, de 6
luni, pronuntatä de instantele
de judecatä civile sau militare.
41. Reformarea va fi sanctio-
natä prin decret regal, in urma
raportului Ministerului Armatei
bazat pe deciziunea rämasA defi-
nitivA a unui consiliu de re-
forma.
42. Consiliul de reformA se
compune din: un colonel pre-
sedinte i patru locotenenti-co-
www.digibuc.ro
loneli ca membri pentru ofiterii
inferiori; un general si patru
coloneli ca membri pentru of i-
terii superiori; un general co-
mandant de corp de armatA
presedinte i patru generali
membri pentru ofiterii generali.
Ofiterii ce compun consiliul
de reformA se iau dintre ofiterii
corpului de armatA pe teritoriul
caruia se gäseste unitatea sau
serviciul din care face parte ofi-
terul fnvinuit.
In acest scop, fiecare corp de
armatd, in cursul lunilor Apri-
lie si Octomvrie, va Intocmi ate
un tabel, in ordinea vechimei,
de ofiterii combatanti i asimi-
lati, asezati pe categorii, din
care comandantul corpului va
hotäri membrii consiliului de
reformA ce urmeazA a luà parte
la judecarea ofiterului.
Numirea ofiterilor ce compun
consiliul se va face In ordinea
Inscrierii fn aceste tabele.
Presedintele va fi intotfleauna
de pe tabelul ofiterilor comba-
tanti.
In caz de neajungere, consi-
liul de reformA se va completà
cu ofiteri hotärfti de minister,
luati in ordinea inscrierii in ta-
belele celorlalte corpuri de ar-
meta.
Ofiterii ce inträ In compune-
rea consiliului de reformA tre-
buie sA fie mai vechi In grad
sau functie cleat invinuitul.
Doi din ofiterii consiliului de
reformA, pentru orice grad, vor
fi din arma, serviciul sau cate-
goria de asimilati din care face
parte ofiterul trimis Inaintea
consiliului de reformA.
In cazul când sunt mai mult
de doi ofiteri de diferite arme
trimisi in judecata consiliului
de reformd pentru aceeas faptk
consiliul se va compune din
membri luati de pe tabel In or-
dinea vechimei, indiferent de
arma din care fac parte
DacA Intre ofiterii invinuiti
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
N or fi i ofiteri asimilati, con-
siliul se compune ca mai sus;
judec g. mai intaiu pe comba-
tanti, apoi inlocuind 'pe cei 2
inembri mai noui cu asimilatii
de acelas grad, din categoria
respectivg, judecg i pe invinui-
tul sau invinuitii asimilati. Asi-
milatii judecatori vor fi luati de
pe tabelul respectiv din catego-
ria invinuitului in ordinea ve-
chimei.
43. Pe langg consiliul de re-
formg comandantul corpului de
armatg va numi un ofiter mai
vechi in grad ca invinuitul, cu
insärcinarea:
De a cerceta mai inainte
actele din dosarul afacerii si a
prezenta consiliului un raport
scris asupra faptelor imputate;
De a pune concluzii orale
in sedintg.
La numirea acestui ofiter se
va tine mama de prescriptiunile
art. 44 si 45.
44. Rudele i afinii, pang la
gradul de unchiu, nepot i vär
primar inclusiv, nu pot fi mem-
bri in acelas consiliu de re-
form I.
45. Nu pot face parte din con-
siliul de reformg:
a) Rudele sau afinii cu acu-
zatul, pang la gradul de unchiu,
nepot i vgr primar inclusiv;
b) Cei ce au fäcut plangeri,
sau au dat ordinul de cercetare,
sau au depus ca martori;
c) Cei cari au figurat ca de-
nuntgtori intr'un proces corecti-
onal, sau ca parte civilä, sau
parte in vreun proces civil in
contra acuzatului; deasemenea
acei a cdror femei sau copii
nevarstnici se gäsesc Intr'un
proces corectional sau civil in
contra acuzatului, precum si tot,i
aceia cari figureazg ca creditori
sau debitori ai acuzatului;
d) Cei cari au luat parte mai
inainte inteo altg cauzg a Invi-
nuitului ca membri ai unui con-
www.digibuc.ro
391
siliu de reformg sau instante ju-
diciare militare, raportor sau co-
misar regal, sau apargtor;
e) Cei cari au subscris acte in
dosarul afacerii. Nu se cuprind
acei cari s'au mgrginit a bade-
phut o simplg formalitate erar-
hicg pentru transmiterea acte-
lor;
f) Cei cari se aflg In cercetare,
urmärire, In judecata unei in-
stante judiciare sau a unui con-
siliu de reformg.
46. Trimiterea ofiterului Ina-
intea consiliului de reformg se
face pe baza rapoartelor sefilor
erarhici ai ofiterului.
Cand constatarea faptului im-
putat ofiterului din activitate s'a
fäcut de altg autoritate cleat a-
ceea a corpului sau serviciului
din care el face parte, atunci ac-
tele cercetgrii vor fi transmisP
sefului de corp, sau serviciului
cgruia apartine ofiterul pentru
ca acesta, pe cale erarhicg, sg le
inainteze, cu pgrerea sa, coman-
dantului corpului de armatá res-
p e ctiv.
Pentru ofiterul din disponibi-
litate sau rezervä, actele cerce-
ori de ce autoritate ar fi
fost into cmita, se vor inaintii di-
rect comandantului de corp de
armatg pe teritoriul cgruia se
ggseste unitatea in care con-
teazg.
Pentru a decide, dad, este sau
nu cazul a se trimite ofiterul
invinuit inaintea consiliului de
reformg, generalul comandant al
corpului de armata. sau minis-
trul armatei nu sunt tinuti a se
conforma concluziunilor din ra-
poartele sefilor erarhici, rapoar-
te pe care legea Ii obligg a le
consulth.
47. Ordinul de trimiterea ofi-
terului Inaintea; consiliului de
reformg se va da:
a) Pentru ofiterii inferiori
superiori din activitate, disponi-
bilitate i rezervg, de cgtre gene-
392 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931

ralul comandant al corpului de rezervä. Apärdtorul nu poate fi

armat& pe teritoriul cdruia se ales dintre ofiterii ce inträ In
gäseste unitatea sau serviciul compunerea consiliului de refor-
caruia apartine ofiterul. md, Inaintea cdruia este trimis
Comandantul corpului de ar- ofiterul Invinuit.
mat& va raportà imediat Minis- In cazul and invinuitul nu va
terului Armatei; Elveà apärätor ales, i se va numi
b) Pentru ofiterii generali din unul din oficiu de cAtre prese-
orice pozitiune de atre minis- dintele consiliului de reformd.
trul armatei In urma aprobärii 49. Numirea i convocarea
M. S. Regelui; membrilor consiliului de refor-
Ministrul armatei poate mg, se face, pentru oHce grad,
trimite In judecata consiliului de catre generalul comandant al
de reform& pe oHce ofiter din corpului de armata, In circum-
activitate, disponibilitate sau re- scriptia caruia se judeca cauza.
zervä. Sedintele consiliului de refor-
In cazurile prevAzute la al. b md sunt secrete si se tin la re-
c ordinul de trimitere In fata sedinta corpului de armatä care
consiliului de reformä va fi a hotärit sau cdruia i s'a defe-
transmis comandantului corpu- rit judecarea cauzei.
lui de armatà pe al cdrui teri- 50. Deciziunea consiliului de
toriu se gäseste unitatea sau reform& se ia cu majoritate de
serviciul cdruia apartine ofite- voturi. Toti membrii subscriu
rul Invinuit, Impreunä cu dosa- procesul-verbal ce cuprinde ho-
rul care a determinat hot&rfrea tär&rea
luatd; Ministerul Armatei, lu&nd a-
d) In cazul and doi sau mai vizul consiliului de advocati de
multi ofiteri, apartinând la co- pe läng6, Serviciul Contenciosu-
mandamente de corpuri de ar- lui din M. A., are dreptul sä
matd diferite, sunt implicati In anuleze motivat deciziunile con-
acelas fapt, trimiterea lor main- siliului de reformä pentru nein-
tea consiliului de reforma se va deplinirea celor prevazute la
hotärl de catre Ministerul Ar- art. 39-51 din prezenta lege.
matei, care va fix& corpuI de ar- In astfel de imprejuräri ofi-
matà al cärui consiliu va pro- terul Invinuit va fi trimis din
cedà la judecatä. nou In fata unui consiliu de re-
48. Ordinul de trimitere //la- form& al unui alt corp de ar-
intea consiliului de reform& va matá, hotärlt de cdtre lnsus mi-
cuprinde pe scurt faptele con- nistrul, prin decizia de maw
crete ce se imput& ofiterului lare.
calificarea ce Ii s'a dat potrivit 51. Deciziunile pot fi modifi-
categoriilor de Invinuiri prevä- cate in favoarea ofiterului In
zute de art. 40. Acest ordin va urma aprobdrii M. S. Regelui,
fi comunicat ofiterului invinuit bazatä pe un raport motivat al
cu cel putin 20 zile libere mai ministrului armatei.
inainte de ziva convocIrii consi- Deciziunile consiliului de re-
liului. forma r&mase definitive aunt
Totdeodatä i.se va face cunos- executorii.
cut invinuitului cit are dreptul 52. Ofiterii activi rämasi defi-
de a fi asistat de un apärätor nitiv reformati au dreptul la o
ales dintre ofiterii activi si care pensie potrività legii pensiilor.
nu va fi mai mic In grad deck Acei cari nu au varsta cerutä
Invinuitul, sau dintre ofiterii de de lege spre a fi Inscrisi la pen-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931 393

sie vor primi o soldä egalä cu nevoie de indeplinirea celorlalte

g din pensiunea la care ar aveh formalitAti prescrise in acel ar-
dreptul dupa anii serviti, pana ticol.
la inscrierea lor la pensiune. Dispozitiunile de mai sus se
Acei cari nu au anii de ser- aplicá in aceleasi conditiuni
viciu spre a ava drept la pen- ofiterilor din zona interioarti, de
siune vor primi pe timp de 1 atre Ministerul Armatei, ori-
an, cu incepere din luna urml- care ar fi motivele pentru care
toare aceleia in care au fost re- ei se gnsesc in zona interioarä.
formati, o solda egala cu V4 din Comisiunea se va nurn1 de
solda gradului. ministerul armatei si se va com-
pune din 3 generali, din care u-
CAPITOLUL VIII nul propus de Mare le Cartier
General.
DIspozitiuni diverse Ofiterii arora dupl decreta-
rea mobilizärii li s'au luat co-
53. Ofiterii din rezerva stint manda sau conducerea servi-
obligati a purta uniforma de ciului, la decretarea demobili-
citte ori stint chemati in servi- zdrii vor fi pusi din oficiu in
ciu i pe tot timpul acestei che- pozitie de retragere.
nalri. In afara de aceasta ofi- Ofiterii astfel trecuti in retra-
terii din rezervti, precum i cei gere sau demisionati In condi-
din retragere au dreptul a pur- tiunile de mai sus, care vor Eweà
ta uniforma la solemnitäti, Ser- cel putin 15 ani calculabili la
bàn i receptii militare, con- pensiune, vor fi asezati la pen-
form regulamentelor militare. siune pe ziva fixatä prin De-
54. In timp de ràsboi coman- cretul Regal de trecerea lor in
dantul de apetenie, prin ordin pozitiunea de retragere cu
scris, poate luà unui ofiter co- drepturile ce le acorda legea de
manda unitátii sais conducerca pensiuni, fiind dispensati de
serviciului ce are. Ofiterul cd- conditiunea vârstei.
ruia i s'a luat comanda sau con- Acei insà, care stint deja In-
ducerea serviciului far& sä i se scrisi la pensiune, vor reintrà
deà o and InsArcinare in servi- in drepturile lor de pensiune cu
ciul armatei de operatiuni, este incepere din prima zi a lunii
pus la dispozitiunea Ministeru- urnaAtoare aceleia in cursul ca-
lui Armatei, care II trimite in reia li s'a schimbat situatiunea.
cercetarea unei comisiuni spe- 55. Ofiterii care se gäsesc pusi
ciale spre a se pronunta dacâ in pozitiune de retragere In
mai poate fi utilizat in servi- baza art. 34, 36 si 37 din pre-
ciul armatei din zona interioara. zenta lege vor puteh fi insumati
Daca comisiunea, in urma in cadrele ofiterilor de rezervd,
examintirii cauzelor luärii co- in caz de mobilizare, prin De-
mandei sau conducerii serviciu- cret Regal, bazat pe raportul mi-
lui din zona de operatiuni, gd- nistrului armatei. Aceastà insu-
seste cA ofiterul este nedestoi- mare in cadrele ofiterilor de re-
nic, chiar pentru serviciul arma- zerva nu se va face cleat in
tei In zona interioarä, ministrul cazul când ministrul armatei,
armatei, pe baza raportului co- cercetand cauzele i Imprejurà-
misiunii, supune M. S. Regelui rile cari au motivat punerea In
trecerea ofiterului in pozitiune retragere, ar aprecià cà acele-
de retragere, potrivit dispozitiu- came i imprejurAri nu stint
nilor art. 37, fard insâ a mai fi de naturä a aduce vreo atingere
www.digibuc.ro
394 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
interesului serviciului militar
prestigiului corpului ofiteresc.
56. In timp de räsboiu i pe
timpul stärii de asediu, ofiterii
de orice grad si orice arm& sau
serviciu din activitate, numiti,
detasati ori delegati sub orice
denumire, in diverse functiuni
civile, isi p&streazA toate drep-
turile lor de ofiteri activi pe
timpul exercitärii acestor func-
tiuni.
Ofiterii din aceastä categorie
au dreptul sá opteze intre solda
cu accesorii a gradului de mi-
litar i retributiunea functinnii
cu accesoriile ei.
Aceast& Insarcinare Inceteaz&
pe data demobilizArii armatei
sau rid.icrii starii de asediu.
57. In timp de cel mult 2 ani
dela trecerea armatei pe picior
de pace, ofiterii invalizi de ras-
boi, proveniti din activitate,
care In urma unei constatIri
medicale vor fi gäsiti Inc& apti
pentru serviciul militar, vor pu-
tek fi reintegrati in cadrele ac-
tive ale armatei dupá cererea
lor personal& si In conditiunile
art. 58-61 inclusiv.
Se Intelege prin ofiterii inva-
lizi de rásboiu, beneficiari ai a-
cestor dispozitiuni, ofiterii pusi
in retragere pentru infirmitáti
provenite din cauza ránilor de
rásboiu, gazelor 'de lupt& sau
boalelor contractate In timpul
din cauza Imprejurárilor
Ofiterii din categoria de mai
sus, la trecerea lor In rezerv&
pentru limit& de varstá, sau In
retragere pentru infirmit&ti, vor
pute& opt& Intre pensia cuvenitä
pentru anii serviti I Intre pen-
sia cuvenitA ca invalizi de r6s-
bucurându-se in acest din
urma caz de toate avantajele
legii I. O. V. i).'
De aceasat dispozitiune bene-
9 A se vedea Legea Oficiului National I. O.
V. din 5 Mai 1927 la pag. 709, vol. XV-XVI.
www.digibuc.ro
ficiaz6 i invalizii reintegrati
pe baza I. D. Nr. 4.688 din 5
Noemvrie 1919.
Ofiterul din activitate, care
din cauza ránilor de rásboiu a
fost sau va fi nevoit a trece In
disponibilitate poate s& rämanä
timp de 2 ani In aceastä pozitie
färd a fi prejudiciat la avan-
s are.
58. Constatarea medical& si
propunerea acestor ofiteri pen-
tru serviciul frontului sau ser-
viciului de biurou se va face de
atre Comisia medico-militará,
prev&zutá la art. 34 din pre-
zenta lege, MA, delegatii Casei
Pensiilor j Ministerului de Fi-
nante.
Propunerile comisiunilor me-
dicale vor fi inaintate comitetu-
lui consultativ sanitar al arma-
tei, care decide in ultima in-
stant 6.
Comitetul va fi completat cu
un general sau colonel numit
prin decizie ministerialk care
se va pronunta In special asu-
pr& aptitudinilor ofiterului pen-
tru serviciul frontului sau ser-
viciul de biurou.
59. Ofiterii gásii buni pentru
serviciului de front sau serviciul
de biurou vor pute& fi primiti
provizoriu pe timp de un an cu
titlul de Incercare.
Sall erarhici fi vor not& in
acest timp i vor avizA la sfar-
situl acestui an dad. Indepli-
nesc conditiunile pentru care
au fost clasati.
Consiliul superior al armatei
va examina notele obtinute de
ofiterii invalizi si va hotári, in
ultima instantd, dac& pot sau
nu s& fie reintegrati In cadrele
armatei active, tinând seam& a
pentru servliciul frontului ofite-
rii trebuie s& posede in mod ri-
guros toate aptitudinile cerute
pentru ofiterii combatanti.
Atât primirea provizorie cat
reintegrarea definitiv& in ca-
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Jiprilie 1931
drele active se face prin Decret
Regal.
60. Inscrierea in controale a
ofiterilor reintegrati se va face
in ordinea vechimei, cu gradul
ce poseda. Vechimea gradului
se socoteste dela data Inaintarii
ofiterului, fara nici o reducere
pentru timpul cat ar fi fost In
retragere. Inaintarea acestor o-
fiteri se va face dupa. prevede-
rile legii de Inaintare i pentru
ofiterii activi.
61. Ofiterii reintegrati vor
avea obligatiunile, drepturile
prerogativele gradului lor In
armata si nu vor putea paräsi
armata cleat pentru cazurile
in conditiunile prevazute de
legile in vigoare.
62. In timp de pace, ofiterii
activi, cari, In urma unei con-
statari medicale, vor fi gasiti
inapti pentru serviciul frontu-
lui, pot fi clasati pentru ser-
viciul de biurou.
Constatarea medical i cla-
sarea acestor ofi;eri se va pu-
tea face In orice timp al anu-
lui, conform cu prescriptiunile
art. 58 din prezenta lege.
63. Ofiterii g.sii apti pentru
biurouri si stabilimente vor fi
/ntrebuintati In asemenea func-
tiuni de catre Ministerul Arma--
tei, dupa cum se va prevedett
In regulamentul legii.
A ce8tl ofiteri vor fi Inscrisi
In anuarul armatel, formand un
cadru separat, färä deosebire
de arma.
64. Ofiterii din activitate
n'au dreptul de a face parte din
nici o grupare politica i nici
a-si exercità drepturile politice
sub sanctiunea aplicarii art. 40,
alin. b.
65. Sublocotenentilor medici,
veterinari i farmacisti, elimi-
nati din Institutul Sanitar Mi-
litar pentruca nu s'au tinut la
curent cu studiile, pana la
promulgarea acestei legi, li se
www.digibuc.ro
395
acorda un termen /An& la 1
Ianuarie 1932 pentru a se pune
la curent cu examenele ramose
In restanta, dupa care, cei ce
nu vor satisface aceasta ce-
rinta, vo fi trecuti In rezerva.
66. Drepturile la pensie ale
ofiterilor si asimilajilor sunt
stabilite prin legea pensiilor 1).
67. Dispozitiunile legii de
fata se apnea, tuturor catego-
riilor de ofiteri i asimilatii for:
68. Un regulament va arath
modalitatile de aplicare ale
prezentei legi.
69. Toate dispozitiunile con-
trarii legii de fatal sunt
man abrogate.
LEGE
pentru modificarea Legii monopolului
de gaz metan
DIN 9 APRILIE 19512)
2. Ca teritorii gazeifere Pro-
priu zise se declara teritoriul
judetelor: Näsaud, Somes, Cluj,
Turda, Mures, Alba, Tax/lava,
Mare, Tarnava Mica, Sibiu,
Fagaras, Brasov, Odorhei
Trei Scaune.
In afara de teritoriile sus in-
dicate, vor fi declarate ca ter--
torii gazeifere propriu zise
celelalte teritorii cari contin
gaz metan in cantitate sufici-
enta pentra exploatare renta-
bill. Declaratiunea se va face
printr'o deciziune a Ministeru-
1) A se vedei Legea general/ de pensiuni
din 15 Aprilie 1925 la pag. 440, vol. XI XII
cu modif. 15 Mai 1928 i 20 August 1929 la
pag. 1122, vol. XVII.
8) Aceastli Lege modifickoare s'a votat de
Senat In sedinta dela 21 Decemvtie 1930, pi
de Adunarea deputatilor In sedinta dela 26
Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1212/931 i publicat In Monitorul Oficial
No. 83 din 9 Aprilie 1931, A se vede/ Legea
ce se modifici din 3 Septemvrie 1930 la pag.
893, vol. XVIII.
396 LEGI DE UNIFICARE. 9 Aprilie 1931
lui de Industrie $i Cornell, data
pe baza avizului Institutului
Geologic si publicata In Moni-
torul Oficial.
Tinuturile care cuprind zaca-
mints petrolifere din judetele:
Dambovita, Prahova, Buzau £0
&tau $i care nu pot fi consi-
derate din aceastä cauza ca te-
Morn gazeifere propriu zise,
vor fi determinate printr'o de-
ciziune a Ministerului de In-
dustrie si Comert, data pe baza
avizului Institutului Geologic $i
publicata in Monitorul Oficial.
Asemenea tinuturi pot fi deter-
minate in timpul aplicarii legii
de fata $i In alte judete . daca
se vor descoperi zacaminte pe-
trolifere exploatabile.
6. Dupa lixarea si plata des-
pagubirilor fn conformitate
cu dispozitiunile art. 24-29 din
legea de fata pentru exploa-
tarile de gaz metan monopoli-
zate, Intreprinderile actuale ce
exploateaza gaz metan vor fi
obligatein termen de 3 zile
dela data cererii Ministerului
de Finante, sa, predeà acestuia
toate exploatarile cu instala-
tiunile $i accesoriile.
()data cu aceasta, intreprin-
derile vor fi obligate sa, prede&
ministerului $i contractele de
furnizari de gaz metan.
In caz de refus sau intárziere
de predarea exploatarilor, mi-
nisterul va puteh intrà in pose-
siunea lor pe cale administra-
tiv. a..
24. Despagubirile pentru in-
treprinderile ce exploateaza gaz
metan, se vor fix& de o comisi-
une speciala, compusa din trei
membri, care se va alcatui si
va function& dupá cum se arata
mai jos la art. 28.
26. Onorarille arbitrilor vor
fi fixate de presedintele comi- utilitate public& din 20 Octomvrie 1864 la
siunii $i vor fi suportate de Mi- pag.
nisterului de Finante.
www.digibuc.ro
27. Despágubirile pentru In-
treprinderile de gaz metan se
vor fix& tinandu-se seama de
valoarea bunurilor la data ju-
decatii.
28. Despagubirile pentru In-(
treprinderile de gaz metan mo-
nopolizate se vor fix& in confor-
mitate cu dispozitiunile din Tit-
lul V, Cap. H si III al legii de
expropriere pentru utilitate pu-
blied din 1864, cu modificarile
din 1900 si 1913, cu simplifica-
rile de mai jos ').
Comisiunea de arbitri va
functiona la tribunalul Ilfov.
Toate notificarile si citärile se
vor face prin scrisoare reco-
mandata de prim-presedintele
tribunalului Ilfov sau loctiito-
rul sau.
Arbitrii si partile interesate
vor fi obligate sa-$i f ea siege-
rea de domiciliu in ora5u1 Bu-
eureti.
In caz de nealegere de domi-
ciliu, convocarile, notificarile 0
citárile se fac prin scrisori re-
comandate la sediul societatii.
29. Plata desptigubirilor se
va face imediat dupl rámáne-
rea definitiva a hotarárii prin
care se fixeaza despagubirea qi
inainte de luarea in posesiune a
exploatárilor expropriate, prin
consemnarea sumei fixate la
Cassa de Depuneri $i Consem-
natiuni $i depunerea recepisei
la tribunalul Ilfov, la dispozi-
tiunea celor in drept.
Ministerul de Finante este au-
torizat sa incheie cu Intre-,
prinderile actuale de gaz metan
mice conventiuni privitoare la
fixarea sau plata despägubiri-
lor.
1) A se vedea Legea de expropriere pentru
589, vol. XIIIXIV cu modif. 5 lume
1892, 9 Fevruarie 1904 7 lunie 1913. 9 si 27
Iunie 1923, §i 9 Martie 1927.
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
LEGE
pentru ratif. Convenliel pentru tran-
sportul aerian internalionai
DIN 9 APRILIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face
sa se execute Conventiunea
pentru unificarea unor reguli
relative la transportul aerian
international Impreuna cu Pro-
tocolul aditional, semnate In
Varsovia la 31 lanuarie 1930.
Copie i traducere autentice
de pe aceastä Conventiune
depe Protocolul aditional se a-
latura la legea de fata.
LEGE
pentru ratif. tonvenliei de inlesnirea
traficului de frontiera cu Po Ionia
DIN 9 APIULIE 1931 2)
Art. unic. Guvernul este
autorizat a ratific& si a face
sa se execute Conventiunea
privitoare la inlesnirea traficu-
lui de frontier& local Romano-
Po lon, dimpreuna cu protocoa-
lele i anexele alaturate, sem-
natä in Varsovia la 7 Decem-
vrie 1929.
Se alatura, copie i traducere
autentica de pe zisa Conventie
protocnale si anexe.
Aceast5 Lege, dimpreunS cu Convenli-
unea i Protocolul aditional la clansa anexate
s'a votat de Senat i Adunarea deputatilor
in sedintele dela 12 si 25 Martie 1931; s'a
promulgat cu Decret No. 1213/931 i publicat
In .Moniloral Oficial No. 83 din 9 Aprilie
1931, unde se pot consulth anexele.
2) Aceasta Lege, dimpreun5 cu Convert liu-
nea, Protocoalele i anexele al5turate s'a vo-
tat de Senat i Adunarea deputatl.or In se-
dintele dela 5 si 20 lulle 1930; s'a promulgat
cu Decret No. 1216/931 si publicat In Mani-
Oral Oficial No. 83 din 9 Aprilie 1931 unde
se pot consultà.
www.digibuc.ro
397
LEGE
pentru crelarea unel societal] romine
in regie mixtA in scopul exploataril
industriel chimice din Diclosanmartin
DIN 9 APRILIE 1931 1)
1. In vederea nationalizarii
industrief chimice, ce societatea
anonima ungara Nitrogen",
posed& ln Diciosanmartin, Mi-
nisterul de Industrie si Comert
este authrizat i imputernicit
prin prezenta lege, de a Inchei&
atat cu S. A. Nitrogen", cat si
cu grupul elvetian, reprezentat
de Union de Banques Suisses"
(Elvetia), contractele necesare
prevazute In ad alaturatul con-
tract general, care face parte in-
tegranta din prezenta lege, cat
acest contract general 1nsus.
2. Ministerul de Industrie si
Comert este autorizat ca repre-
zentant al Statului Roman, sa
creeze o societate anonimä sub
forma de Regie mixtä, cu un ca-
pital de 230.000.000 lei, in con-
ditiunile in alittura-
tul contract general. Noua so-
cietate romaneasca va function&
in conformitate cu dispozitiunile
legii pentru organizarea t3i ad-
ministrarea pe baze comerciale
a intreprinderilor i avutiilor
publice din anul 1929, In afar&
de dispozitiunile speciale dero-
gatorii, specificate in contractul
general anexat, potrivit c&rora
se vor Intocmi i statutele noui
so cietati.
3. Ministerul de Industrie 0
Comert, ca reprezentant al Sta-
tului Roman, este Imputernicit
1) AceastS Lege, dimpreuni cu contractul
general, documentul de obtiune i scrisoide
Insotesc, s'a votat de Senat In sedinta
dela 30 Martie 1931 si de Adunarea deputa-
tilor In sedinta dela 1 Aprilie 1931; s'a pro-
mulgat cu Decret No. 1253/931 si pubbcat
In Monitorul Oficial No. 83 din 9 Aprilie
1931 uncle se pot consulti taste anexele.
398 LEGI DE UNIFICARE. 9 Apri lie 1931
de a contract), cu Union de
Banques Suisses", cu sediul tu
Zürich (Elvetia), un imprumut
de 6.111.111.11 franci elvetieni,
pe termen de 7 ani, pe cursul
de 90% i cu o doband6. anual6
de 8%, plätibil6 semestrial, in
conditiunile prevgzute in con-
tractul general.
Attu contractul de imprurnut,
cat si dobanda, sunt scutite de
arice impozite sau taxe de orice
fel stabilite de Stat, judet sau
comund, pe tot timpul 0126 la
completa rambursare- a Impru-
mutului i dobanzilor.
4. Ministerul Armatei este au-
torizat a incheia cu noua so-
cietate romanü, In Regie mixt6,
ce se va Infiintà, potrivit pre-
vederilor legii de fata, un con-
tract de furnituri de acid azo;
tic, de 3.000 tone anual, pe ter-
men de 5 ani, pe baza unui
contract special, ce se va in-
cheia In acest scop. Ministerul
Armatei este autorizat sä, pre-
vad6, in bugetele sale anuale de
cheltueli, sumele necesare pen-
tru plata acestor cantitüti de
acid azotic.
5. Ministerul Armatei este au-
torizat ca urmare a nationali-
zarii industrial chimice din Di-
ciosanmartin, de a stinge pro-
cesul dintre acest departament
societatea Nitrogen" si pen-
dinte inaintea Curtii de apel din
Bucuresti, sectia II (dosar Nr.
f6r6, vreo pretentie reci-
pro c.
6. Atat contractele prevraute
la contractul general pentru
cumpürare, respectiv vanzarea
imobilelor i drepturilor atasate
exploatärii din Diciosanmartin,
cat i contractele ce se vor In-
cheia In executarea contractului
general, sunt scutite de orice
taxa de timbru i inregistrare.
Vor fi deasemenea scutite de
taxa de inregistrare si de tim- maniei, din 7 Feyruarie, 1929 la pag. 114
brul actiunilor, aporturile vol. XVII.
www.digibuc.ro
cute de fondatorii nouei so cie-
t6ti In Regie mixt6.
J. C. M.
pentru modif. Art. 20 din Statutele Un-
ell Nationale
DIN 9 APRILIE 1930)
Art. unic. Se aprobb, urm6,-
toarele modificari ale Statutelor
BAnc.ii Nationale a României
din 1929:
1. Aliniat nou f1) intre actua-
lele aliniate g) ale art. 20:
A primi depozitele dela Bän-
cile de Emisiune sträine 0 dela
Banca Reglementelor Internatio-
nale, a plask aceste fonduri fie
iu efecte i valori cu scadente
scurte i mijlocii, fie cu depo-
zite produca.toare de dobanzi la
bäncile romanesti, aceste opera-
tiuni putand fi fäcute atat in
numele bäncii care a remis fon-
durile, cat si In numele Bäncii
Nationale a Romaniei insAs; In
acest ultim caz Insä, nici o ope-
ratiune nu va puteà aveh o sca-
denta mai mare de 3 luni".
A reesconth, conform preve-
derilor statutare, toate efectele
si valorile cumpärate In aceste
conditiuni si a da garantia sa
de bun sfarsit operatiunilor ci-
tate mai sus.
2.. Aliniatul g) al aceluia§ ar-
ticol primeste urmätoarea redac-
tare:
Scontarea sau acordarea de
avansuri pe warante liberate in
conförmitate cu legea docurilor,
sau privitoare la märfurile de-
puse In antrepozitele existente,
sau cari vor fi create in virtu-
tea unor legi speciale, In limita
') J. C. M. sub No. 370/931 s'a publicat tn
Moniioral Oficial No. 83 din 9 Aprilie 1931.
A se vedei Statutele BIncii Nationale a Ro-
 LEGI DE UNIFICAPE. 10 Aprilie 1931
forma determinate prin con-
ventiile ce vor fi incheiate eu
aceste antrepozite".
LEGE
pentru ratificarea Convent lei de comer!
§i navIgatiune l Conventiei de stabilire
cu Frs.*
DIN 10 APRIL1E 1931
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifick si a face &I
se execute Conventiunea de Co-
mert i Navigatiune i Conven-
tiunea de Stabilire incheiattt
intre România i Franta, dim-
preunä, cu anexele ce cuprinde,
semnat'd la Paris, la 27 August
1930, astfel cum a fost pusä. In
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
No. 1503 din 12 Septemvrie 1930,
dat pe temeiul Legii promul-
gatä. prin Inaltul Decret Regal
No. 2579/930 si publicatä, in Mo-
nitorul Of icial No. 153 din 12
Iulie 1930.
Copie si traducere de zisa
Conventiune i anexe se aläturd
la Legea de fatä.
A) Conventiune de stabilire 2)
1. Supusii români In Franta
supusii francezi in Romania
se vor bucurà de acelas trata-
ment ca si nationalii, in ceeace
priveste:
1. Stabilirea, sederea, exercitiul
') Aceasti Lege dirnpreuni cu Conventi-
unea de Comert si Navigatiune si Conven-
tiunea de Stabilire, precum i Anexele si
1"rotocoalele ce le insotesc, s'a votat de Senat
Adunarea deputatilor In sedintele dela 16 si
25 Martie, 1931; S'a promulgat cu Decret
1209/931 i publicat In Monitoral Oficial
No. 84 din 10 Aprilie 1931 unde se pot con-
sult& Anexele i Protocoalele.
2) A se vede& i Tratatul de pace, de In-
telegere si de amicitie cu Franta din 20
Ianuarie 1927 la pag. 441, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
399
comertului, industriei, meseriilor
profesiunilor.
2. Posesiunea, achizitia, ocu-
patiunea i inchirierea de orice
bunuri mobile si imobile.
3. Dreptul de a dispune in
orice fel de orice bunuri mobile
si imobile.
Dispozitiunile ce preced nu
vor fi aplicabile In cazurile In
cari legile tärii cer calitatea de
supus al Statului, pentru achi-
zitiunea si exercitiul drepturilor,
activitátilor i facultätilor mai
sus enumerate.
Totus tratamentul supusilor
fiecgreia din Inaltele Párti Con-
tractante nu va puteà fi, in a-
ceste materii, mai putin f avo-
rabil ca acela recunoscut supu-
silor oricárui alt Stat.
2. Supusii români in Franta
supusii francezi in România
nu vor puteb, fi supusi unui
tratament mai putin favorabil
decât nationalii, fárá ca acest
tratament sá poatä fi mai pu-
tin favorabil decât acela recu-
noscut supusilor oricdrei alte
tdri in ceeace priveste:
1. Mäsurile de expropriere
pentru cauzä de utilitate public/
sau de interes general.
2. Rechizitile i prestatiunile
de orice natura, militará ori al-
tele, asupra oriedror bunuri mo-
bile sau imobile.
3. Supusii români in Franta
supusii francezi in România
vor fi scutiti de orice serviciu
militar personal si de orice re-
chizitie sau prestatiune militará
personald si de orice taxá in-
locuind acest serviciu sau aceste
rechizitii sau prestatiuni.
4. Supusii români in Franta
si supusii francezi in Romania
vor aveh liber acces in fata in-
stantelor judiciare, atât pentru
a reclamk cat i pentru a apárb.
drepturile lor in fata tuturor
gradelor de jurisdictie stabilite
de Legi. Nici o cautiune, nici un
depozit sau värsämânt, sub orice
400 LEGI DE UNIFICARE, 10 Aprilie 1931

denumire ar fi, care n'ar fi ce- citiul unei activitati este suboll-
rute nationalilor, nu li se vor donat unei autorizatiuni, acea-
puteh impune, fie din cauza can- sta autorizatiune, odata acor-
tatii lor de strain!, "Rau din data, nu va puteh fi retrasa de-
cauza lipsei de domiciliu sau alt In cazurile limitative preva-
de resedinta, In tar& zute de lege.
5. Societatile civile si comer- 7. Acest articol, cu exclude.
ciale, precum si orice alte Intre- rea oricaror altele, reglemen
princleri dc ordin economic, In- teaza chestiunile fiscale.
teatht cat exercita o activitate Supusii fiecareia din Inaltele
cu caracter exclusiv comercial, Parti Contractante, nu vor fi
constituite conform legilor u- supusi, pe teritoriul celeilalte,
neia din Taxi, vor fi recunos- la taxe, impozite sau contribu-
cute de plin drept de cealalta tiuni, sub orice denumire ar fi,
Tara ca existând regulat. indiferent pentru cine sunt per-
Aceste societati i Intreprin- cepute, altele sau mai ridicate,
der se vor bucurh, din toate cleat acelea cari sunt perce-
punctele de vedere, de trata- pute dela national!, In situatiuni
mentul natiunii celei mai f avo- identice; ei vor beneficih mai
rizate j vor beneficih In mate- ales, In aceleasi conditiuni ca
rie judiciara de acelas trata- nationalii, de reducerile sau
ment ca i acel acordat supu- scutirile de impozite sau taxe
silor tarn lor de origina. de degrevarile dela baza, pre-
Ele vor puteh, sub rezerva cum si de reducerile acordate
dispozitiunilor articolului urma- pentru sarcini de familie.
tor, sa exercite orice activitate Dispozitiunile ce preced nu se
inclustriala sau comerciall pe impotrivesc la perceperea, chnd
teritoriul celeilalte Taxi, sa, se s'ar prezenth cazul, fie de taxe
stabileasca, sa creeze filiale, su- de sedere, fie de taxe aferente
cursale si agentii. Indeplinirii formalitatilor de po-
6. Societátile i intreprinde- litie, athta timp cat aceste taxe
rile uneia din cele douä Taxi vor fi percepute asupra celor-
care sunt vizate In articolul pre- lalti sträini. Totalul acestor taxe
cedent si care n'au pe teritoriul nu va puteà fi superior taxelor
celeilalte nici sucursale, nici a- percepute dela supusii oricarui,
gentii, vor puteh exercith pe alt Stat.
acest teritoriu orice activitate, Cele cloud Inane Parti Con-
conform statutelor lor, In ace- tractante convin sA Incheie In
leasi conclitiuni ca si supusii cal mai scurt timp o Conven-
tarii lor de origin& tiune reglementând regimul fis-
Societatile i Intreprinderile cal aplicabil Societätilor, pre-
citate, ale uneia din cele doul cum si chestiunea dublei impu-
Tgri, care vor vrea sa se stabi- neri, chestiuni nereglementate
lea sca, pe teritoriul celeilalte, sa prin prezentul Acord.
creeze sucursale i agentii pen- 8. In materie de acces, de se-
tru a exercith activitatea lor, In dere si de stabilire In coloniile
conditiunile prevazute la arti- franceze, Guvernul francez va a-
colul 5, vor trebul sa, se con- sigura supusilor romäni (per-
forme legilor acestei din urma soane fizice sau societati), regi-
mul natiunii celei mai favori-
Dach. Inteuna din cele cloud zate. Totus, beneficiul acequi
Taxi stabilirea sau crearea de regim nu autoriza Romania BA
sucursale sau agentii sau exer- reclame, avantajiile speciale,

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
$3,cordate, sau care vor puta, fi
acordate, In materie de acces,
de sedere si de stabilire, supu-
silor Statelor sau coloniilor li-
mitrofe coloniilor franceze.
Guvernul francez va
Guvernului tunisian s.
acorde supusilor români (per-
soane fizice sau societäti), In
ceeace privete accesul, sederea
sau stabilirea In Tunis, bene-
ficiul drepturilor comune supu-
silor diverselor Puteri.
Din partea sa, Romiânia va
asigurk pe teritoriul säu, supu-
silor (persoane fizice sau socie-
täti), din coloniile, protectora-
tele i tärile sub mandat al
Frantei, In ceeace priveste ac-
cesul, sederea si stabilirea, tra-
tamentul natiunii celei mai fa-
vorizate.
9. Diferendele cari s'ar ivi In-
tre Inaltele Pärti Contractante
asupra interpret art aplicärii
prezentei Conventiuni i cari nu
vor fi putut fi rezolvate pe cale
diplomat* se vor reglementh
conform procedurii instituitä
prin Conventiunea de concilia-
tiune i arbitraj, incheiatä la
Paris, la 10 Iunie 1926.
10. Prezenta Conventiune va
fi ratificatd. Ratite Arne se vor
schimba la Paris.
Ea va intra in vigoare o lunä
dupg, schimbul de ratificAri
va rämâne executorie Ong la
expirarea unui termen de -sase
luni dupä denuntarea sa de cg-
tre una sau cealaltä din Inal-
tele Pärti Contractante.
Drept care, Plenipotentiarii
mai sus desemnati au semnat
prezenta Conventiune i si-au
pus sigiiile lor.
FIcut in dublu exemplar la
Paris, la 27 August 1930.
F PROTOCOL
In momentul de a procedà la
semnätura Conventiunei de Sta-
26495. www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 26
401
bilire, cu data de azi, Plenipo-
tentiarii subsemnati au conve-
nit asupra dispozitiunilor ur-
matoare, cari vor face parte, In
totul din Conventiune:
Dad, prin schimbäri aduse
dupä punerea in vigoare a pre-
zentei Conventiuni, legilor i re-
gulamentelor uneia din cele
cloud State, sau aplicärile lor,
exercitiul unor anumite drep-
turi ar fi rezervat numai socie-
tätilor si supusilor nationali
prin urmare tratamentul rezul-
tând din prezenta Conventiune
ar deveni mai putin f avorabil
inteunul din State cleat in
celdlalt, se vor angajà negocia-
tiuni, In veclerea determinärii
mäsurilor proprii a asigurh, pe
baza regimului cel mai liberal,
o legitimä echivalentä de trata-
ment.
Aceste mäsuri, odatä stabilite,
vor fi puse in vigoare de catre
Guvernele Inaltelor Pärti Con-
tractante pe teritoriul fiectiruia
din State.
In cazul In care negociatiunile
mentionate In paragraful pre-
cedent nu ar da un rezultat In-
tr'un interval de trei luni, ince-
pând din ziva In care una din
Pärti va fi notificat Iceleilalte
intentiunea de a le angajà, Gu-
vernele celor douä Ina lte Pärti
Contractante Isi rezervä drep,
tul de a denuntà prezenta Con-
ventiune.
Denuntarea Ii va produce e-
fectele trei luni dupd notificare.
II
Se Intelege cä prezenta Con-
ventiune nu poartä atingere
dreptului de expulzare, a ace-
luia de a edict& prescriptiunii
relative la pasapoarte si la art
de identitate (controlul cäläto-
rilor, controlul sederii, etc.).
Este deasemenea Inteles ca
402 LEGI DE UNIFICARE, 10 Aprilie 1931
ea nu reglementeaza chestiunile
speciale relative la muncitori
salariati.
HI
Cu toate prevederile aliniatu-
lui 3 al articolului 7, Guvernul
Roman va putea percepe taxele
prevazute in acel aliniat atata
timp cat Guvernul Francez va
percepe taxe de aceeas natura,
dela supusii romani In Franta.
IV
Ratificarea Conventiunii
Stabilire se vor schimbe, in a-
celas timp ca i cele relative la
Conventiunea de Comert si de
Navigatiune, cu data de azi.
B) Conventiune de comert fi de
navigatiune I)
1. Inaltele Parti Contractante
convin sa-si acorde reciproc tra-
tamentul neconditionat i neli-
mitat al natiunii celei mai fa-
vorizate, pentru tot ceeace pri-
veste taxele de vama j toate
taxele accesorii nentru modul
de percepere a taxelor, precum
pentru regulile, formalitatile
sarcinele la care ar putea fi
supuse operatiunile de iesize
din vama.
In consecinta, produsele na-
turale sau fabricate ale fled;
reia din Inaltele Parti Contrac-
tante nu vor fi, in orice caz,
supuse, sub raporturile sus vi-
zate, la taxe sau sarcini altele
sau mai ridicate, nici la reguli
sau formalitati altele sau mai
oneroase cleat acelea la cari
sunt sau vor fi supuse produsele
A se vedea vechea Conventie de co-
mert cu Franta din 19 Iu lie 1907 la pag.
637, vol. III. Deasemeni Conventia dela Berna
pentru protectta operelot literare i artistice
ratificatil prin Legea din 22 $epternvrie 1926
pag. 344 vol. X VXVI.
www.digibuc.ro
de aceeas natura ale unei terte
;ad oarecare.
Deasemenea, produsele natu-
rale sau fabricate, exportate de
pe teritoriul fiecareia din Inal-
tele Parti Contractante, desti-
nate a trece pe teritoriul celei-
lalte Parti, nu vor fi in mice
caz supuse la taxe sau sarcini
altele sau mai ridicate, nici la
reguli sau formalitati mai one-
roase decal acelea la cari sunt
sau vor fi supuse aceleasi pro-
duse, destinate teritoriului unei
alte tad oarecare.
de
Toate 'avantaglile, favorurile,
privilegtile i imunitatile cari
au fost sau vor fi acordate in
viitor de catre una din cele doul
Parti Contractante, in materia
sus numita, produselor naturale
sau fabricate, originare dintr'o
alta tarä oroarecare, sau desti-
nate teritoriului unei alte taxi
oarecare, vor fi imediat i fara
compensatiune aplicate produ-
selor de aceeas natura ale celei-
lalte Parti Contractante sau de-
stin ate teritoriului acestei Parti.
2. Fara a prejudicia dispozi-
tiunile articolului Intâiu, produ-
sele naturale sau fabricate pe
teritoriul vamal francez, enuma-
rate in lista A ad anexata, vor
beneficia la maportul lor in Re-
gatul Romaniei, de taxele indi-
cate in zisa lista.
Deasemeni, produsele naturale
sau fabricate pe teritoriul Re-
gatului Romaniei, enumerate In
lista B ad anexata, vor bene-
ficia la importul lor pe terito-
dul vamal francez de taxele in-
dicate in zisa listä.
3. Tratamentul natiunii celei
mai favorizate, prevazut in ar-
ticolele precedente nu se va a-
plica:
a) Privilegiilor cari sunt sau
ar putea fi acordate de catre
una din Inaltele Parti Contrac-
tante, pentru a wire, traficul
de frontiera cu tanile limitrofe,
inteo zona nedepasind 15 km.
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Apri lie 1931
de o parte $i cealaltä a fron-
tierei;
b ) Regimului vamal special al
basinului Sarre;
Regimului special pe care
fiecare din Inaltele Parti Con-
tractante 1-ar puteh institui in
materie tarifarä. pentru impor-
tat iunile destinate a usurh. Tegu-
lamentele financiare rezultând
din starea de räsboiu in care
s'au gä'sit dela 1914 la 1918;
d) Drepturilor sau privilegiilor
care ar putea, fi acordate in
viitor de cittre una din Inaltele
PArti Contractante unor terte
State prin conventiuni plurila-
terale, la care cealaltä Parte
nu ar participa, daca aceste
drepturi sau privilegii sunt
stipulate in conventiuni pluri-
laterale cu caracter general,
incheiate sub auspiciile Socie
Wit Natiunilor, inregistrate de
ea $i deschise adeziunii tuturor
Statelor, &cu aceste drepturi
sau privilegii nu sunt stipulate
cleat in aceste Conventiuni
dacu beneficiul acestora asigurä.
ceileilalte Purti Contractante a-
vantagii noui; dacä, in fine, cea-
la ltä, Parte Contractantä, nu
acordd reciprocitatea;
e) Drepturilor i privilegiilor
acordate unuia sau mai multor
State limitrofe, in virtutea unei
uniuni vamale compatibile cu
angajamentele internationale.
4. Fiecare din Inaltele Pärti
Contractante acordä importatiu-
nilor din cealaltä, beneficiul a-
vantagiilor rezultând din modi-
ficurile aduse nomenclaturii va-
male sau metodelor de tarifare
precum $i ale specializatiunilor
introduse in tarife in virtutea
unor mäsuri administrative sau
legislative sau a unor conven-
tiuni incheiate cu alte Puteri.
5. Inaltele Párti Contractante
1$i acordá mutual tratamentul
Natiunei celei mai favorizate, 1) A se vedei Legea pentru aderarea la
In ceeace privote determinarea Conventia
rea formalitätilor vamale. din 13 lanuarie 1926
nationalitátii märfurilor impor- la pag. 27, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
403
tate de fiecare din ele de pe
teritoriul celeilalte.
6. Inaltele Pärti Contractante
sunt de acord sá limiteze, in
mäsura posibilului, In confor-
mitate cu art. 11 al Convenliunii
Interna1iona1e din 3 Noemvrie
1923, a supra simplificdrii f or-
malitatilor v amale cazurile
in care sunt cerute certificate
de origin&
Certificatele de originä, vor fi
eliberate. fie de autoritätile va-
male, fie de atre Camerele de
comert competente, ale fiecáreia
din Inaltele Párti Contractante,
fie de cátre Camerele de agri-
culturá pentru produsele exclu-
siv agricole. Ele vor fi stabilite
dupá formulele adoptate de 0.-
tre Administratia Vámilor sau
de Camerele de comert sau de
agriculturä oficial recunoscute
ale trtrii expeditoare, ele vor fi
redactate, fie in limba tárii de
origin& fie in limba %di de
destinatie; in primul eaz ambele
täri i$i rezervä facultatea de a
pretinde traducerea.
Certificatele de originä elibe-
rate de autoritátile vamale vor
fi dispensate de viza consular&
Certificatele eliberate de Ca-
merele de comert sau de agri-
culturâ oficial recunoscute, vor
fi vizate gratuit de cátre autori-
tátile ale tärii de
destinatie atunci and valoarea
transportului pentru care au
fost stabilite nu va depg,$1 500
franci sau 3500 lei.
Când valoarea transportului
va fi superioará acestei sume,
taxa perceputá cu ocaziunea
eliberärii vizei consulare nu va
trebui sä, depáseasa, 25 franci
sau 175 lei.
Când certificatul de origin&
vizat de autoritatea consular&
va purtà mentiunea valorii
internationali pentru simplifica -
404 LEGI DE UNIFICARE."10 Aprilie 1931
marfii, el va puteà tine loc de
facturd consulard. In acest caz
nici o taxa suplimentarä nu va
fi perceputa de autoritatea con-
sulara pentru atestarea valorii
marfii. Dispozitiunile aliniatului
precedent se vor aplicà factu-
rilor consulare propriu zise.
Când vinurile si rachiurile vor
fi insotite de piese de regie,
certificand dreptul lor la o de-
numire geografica de origina,
ele vor fi scutite de certificatul
de origina.
Vor fi deasemeni scutite de
certificatul de originä coletele
postale si trimiterile prin postà,
coletele importate pe cale ae-
riana a caror originä va fi a-
testata in manifestul avionului
printr'o vizri a vdmii tdrii ex-
peditoare precum i mostrele
voiajorilor comerciali.
In cazul in care märfurile
originare dintr'o terta tarl nu
ar fi importate direct din tars,
de origind, pe teritoriul uneia
din Inaltele Parti Contractante,
ci in tranzit prin teritoriul ce-
leilalte, Inane Parti Contrac-
tante convin sä-si aplice dispo-
zitiunile articolului 11 (30) al
Conventiunii precitate asupra
simplificarii formalitätilor va-
male.
In acest caz autoritätile va-
male ale tárii importatoare vor
primi ca valabile certificatele
de origina eliberate de autori-
Mule vamale ale celeilalte Parti
Contractante, cu conditiunea
ca aceste certificate sä stipuleze
ca aceste produse au fost in
cursul tranzitului sub suprave-
gherea vámii.
In toate cazurile in cari unul
din cele doub, Guverne va sem-
nalh, celuilalt cá s'au produs
practici frauduloase in elibera-
rea ziselor certificate, Guvernul
caruia i-a fost adresatä plän-
gerea va institui imediat o
anchetä speciala asupra fapte-
lor incriminate, va comunicä Pentru ocrotirèa patrimo-
www.digibuc.ro
rezultatul guvernului reclamant
va WA, când s'ar produce ca-
zul, toate masurile in puterea
sa pentru a preveni continua-
rea ziselor practici frauduloase.
7. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante se obligá a face O.
profite cealalta imediat i färä
compensatiune pentru märf u-
rile mentionate sau nu in pre-
zenta Conventiune, de orice pri-
vilegiu, favoare sau scadere pe
care o acordä sau ar puteä a-
cordh oricärei alte Puteri,
.ceeace priveste reexportul, tran-
zitul, intrepozitarea transborda-
rea marfurilor i indeplinirea
forrnalitätilor vamale, precum
in ceeace priveste taxele afe-
rente acestor diverse manipula-
tiuni.
8. Inaltele Parti Contractante
sunt de acord O. nu stabileasca
mäsuri de prohibitiune sau re-
strictiune la import sau export
cari ar permite uneia din ele
BA protejeze arbitrar productia
sa sau sä stabileasa o discri-
minare in detrimentul celeilalte
Parti.
Nu se va puteä derogh dela
acest angajament decât pentru
motivele mai jos enumarate
cu conditia ca aceste prohibi-
tiuni sau restrictiuni sä lie in
acelas timp aplicabile tuturor ce-
lorlalte tail care se gäsesc In
conditiuni similare:
a) Pentru motive de sigurantä
publica sau de aparare a teri-
toriului;
Pentru motive morale sau
umanitare;
c) Ca másurd de politie sani-
tarä In vederea ocrotirii sang-
tatii oamenilor, animalelor sau
plantelor;
d) Pentru controlul comertu-
lui de arme, munitiuni si mate-
rial de rasboiu si a oricárei a-
provizionari destinate räsboiu-
lui;
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
niului national artistic, istoric
sau arheologic;
Pentru a extinde la produ-
sele strMne regimul stabilit in
interiorul tgrii, In ceeace pri-
veste productiunea, comertul
transportul si consumatiunea
produselor nationale similare;
g) Pentru exercitiul Monopo-
lurilor de Stat sau controlate
de Stat.
Dispozitiunile de mai sus nu
aduc, totus, atingere drepturilor
Inaltelor Pgrti Contractante de
a lua la import sau export, mg-
suri de prohibitiune sau restric-
tiune pentru a face fatg unor
Imprejurtiri extraordinare si a-
normale si asigura salvarea
intereseselor vitale de ordin eco-
nomic sau financiar ale tgrü.
Dacg mgsuri de aceastg na-
turg sunt luate In viitor de ca.-
tre una din Inaltele Pgrti Con-
tractante, ele vor trebui sg fie
aplicate In asii, fel Incât sg nu
rezulte nici o discriminatiune
arbitrarg In detrimentul celei-
lalte; durata lor va fi limitath
la durata motivelor sau Impre-
jurgrilor cari le-au dat nastere.
Orice ridicare de prohibitiune
sau suprimare de restrictiune,
fie la intrare, fie la iesire, acor-
datg chiar temporar de cgtre
una din Inaltele Pgrti contrac-
ta nte In folosul produselor unei
terte puteri, se va aplica, ime-
diat i fgrg conclitiune, produ-
selor identice sau similare ale
celeilalte.
9. Pe teritoriul fiecgreia din
Inaltele PArti Contractante, pro-
dusele naturale sau fabricate
ale celeilalte Pgrti, nu vor fi
lovite, cu ocazia producerii lor,
a prepardrii lor, a manuten-
tiunii lor, a vanzgrii lor, a cir-
culgrii lor, a consumgrii kr,
etc., de taxe interne altele sau
mai ridicate decat acelea de
cari stint lovite produsele simi-
lare nationale.
10. Dacg mAsuri cu Uil ca- se aplicg
www.digibuc.ro
405
racter autonom luate de una
din Inaltele PArti Contractante
ar alterg In mod gray echili-
brul relatiunilor economice sta-
bilit In momentul incheierii
prezentei conventiuni, cealaltg
Parte va avea facultatea sA re-
curgg la tribunalul arbitral
prevgzut de art. 37.
Aceasta va trebul sg hotg-
rasch, inteun termen de o lung,
Incepand din ziva care va fi
fost sesizat, dacg mgsurile in-
criminate aduc pgrtii recla-
mante un prejudiciu suficient
pentru ca ea sg aibe dreptul sA
cearg o compensatiune echita-
bilg.
In acest caz, dacg partea re-
cunoscutg, lezatà n'a putut ob-
tine, in termen de o lung, prin
negociatiuni, ca .echilibrul rela-
tiunilor economice sg fie resta-
bilit, ea va aveâ dreptul sg de-
nunte prezenta Converrtiune
pentru a lug sfaxsit o lung mai
tgrziu.
11. Negustorii, fabricantli
ceilalti industriasi al uneia din
cele doug tgri, cari vor dovedl
prin prezentarea unei cgrti de
legitimatie specialg eliberatg de
autoritAtile competente ale tg-i
rii kr, cd sunt legal autorizati
sg exercite comertul lor sau
industria lor, vor aveh dreptul,
fie personal, fie prin voiajori
In serviciul lor, sA facg, cumpg-
rAturi pe teritoriul celeilalte
Inalte Pgrti Contractante dela
negustori sau producAtori sau
In localuri de vanzare publicg.
Ei vor puteà deasemenea sg
primeascg comenzi chiar pe
mostre dela negustori sau alte
persoane cari, pentru comertul
lor sau industria lor, Intrebuin-
teazg mgrfuri corespunzgtoare
mostrelor. Nid bate() targ niet
In cealaltd ei nu vor fi con-
strânsi din aceastg cauzg sg a-
chite o taxg specialg.
Dispozitiunile de mai sus nu
industriilor ambu-
406 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
lante, colportajului si cautarii
de comenzi la persoanele ne-
exercitând nici o industrie sau
comert. Inaltele Parti Contrac-
tante 1i rezerva In aceasta pri-
vintä deplind libertate In legis-
latia lor.
Voiajoril de comert români
francezi posecland o carte de
legitimatie eliberata de autori-
tätile tarii lor respective, vor
yea dreptul reciproc de a aveh
cu ei mostre sau modele.
Inaltele Parti Contractante tsi
vor face reciproc cunoscut au-
toritätile tàrii lor respective In-
sarcina te sä elibereze cartile
de legitimMie, precum i dis-
pozitiunile carora trebuie sä se
conforme voiajorii In exercitiul
comertului lor.
In ceeace priveste cartile de
legitimatie pentru voiajorii de
comert precum si regimul de a-
plicat mostrelor sau modèlelor
cele doua Parti vor trebui sa
se conforme stipulatiunilor Con-
ventiei dela Geneva pentru sim-
plificarea formalitätilor vamale.
Mostrele i modèlele pasibile
de taxe de intrare i nelovite
de prohibitiune, importate de
fabricanti sau comercianti sta-
biliti pe teritoriul uneia din
Parti le Contractate, fie personal,
fie prin intermediul voiajorilor
comerciali, sunt admise cu scu-
tire de taxe provizorie pe teri-
toriul celor doua tart prin con-
semnarea taxelor de intrare sau
angajament pe cautiune, ga-
rantând plata eventuald a ace-
stor taxe.
Sunt considerate ca mostre
sau modèle toate felurile unei
marfi determinate cu dubla con-
ditiune a fi susceptibila de a
fi 11$0r identificate cu ocazia
rexportului i sa nu reprezinte
Tantitati sau valori cari, In an-
samblu, ar putea O. le ridice
caracterul uzual de mostre.
Mostrele i modèlele vor tre-
bul sa fie reexportate i terme- nu se va face deosebire Intre
www.digibuc.ro
nul de reexportare este fixat la
sase luni maximum, 'Mara de
cazul prelungirii, care drept este
rezervat administratiunii va-
male a tarii importatoare.
Termenul reglementar, odatä
expirat, totalul taxelor de in-
trare, consemnat sau garantat
printr'o cautiune, va fi varsat
Tezaurului sau Incasat In con-
tul sau, afara numai claca nu
se stabileste cä In acest interval
mostrele sau modèlele au fost
reexportate.
Daca inaintea expirärii ter-
menului de mai sus mostrele
modèlele sunt prezentate unui
oficiu de vama, anume deschis
pentru aceasta, pentru a fi re-
exportate, acest oficiu, dupa
constatarea prin verificare ca
articolele ce-i sunt prezentate
sunt chiar acelea pentru cari
s'a eliberat permisul de import,
va trebui sà restitue totalul
taxelor depuse la import sau
sa ia rnasurile necesare pentru
descarcarea prin cautiune.
Cele douä Guverne vor pu-
blich lista Oficiilor.
Nu se va pretincle importato-
rului nici o cheltuiala, cu ex-
ceptia totus a taxelor de timbru
pentru eliberarea certificatului
sau permisului i pentru apli-
carea märcilor destinate a asl-
gura identitatea mostrelor sau
modelelor.
Reprezentantii grupurilor pro-
fesionale agricole, ;posecland
vreun document, atestând cali-
tatea lor, vor fi asimilati voia-
jorilor comerciali.
12. Atunci când, prin dispo-
zitiuni administrative, autorita-
tile guvernamentale sau locale
vor interveni In exercitiul co-
mertului liber, fie pentru a fixa
preturile de vânzare, fie pentru
a determink conditiunile de
punere In yanzare, de circulatie
sau de consumatie a märfurilor,
 LEGI DE UNIFICARE. IO ApriHe _1931
produsele nationale si cele ale
celeilalte Parti Contractante.
13. Inaltele Päri Contractante
vor aplich In relatiunile dintre
cele cloud tAri dispozitiunile
Conventiunii Internationale din
20 Martie 1883, pentru protectiu-
nea industriald, reväzuta la
Washington, la 2 Iunie 1911 1).
Fiecare din Ele se OHO., in
special, sä, garanteze in mod
efectiv, produsele naturale sau
fabricate originare de pe teri-
toriul celeilalte Inalte Pärti
Contractante, impotriva concu-
rentii neloiale in tranzactiunile
comerciale, in special, FA pro-
hibe i sä reprime, prin confis-
care sau orice alte sanctiuni
adequate importul si exportul,
precum i circulatia, intrepozi-
tarea, vânzarea i punerea in
vanzare de orice produse, pur-
tând asuprá-le ori asupra con-
clitionàrii imediate sau pe
ambalajul lor exterior, pe f ac-
turi, scrisori de trásurá i hâr-
tii de comert, märci, nume, in-
scriptiuni sau semne oarecari,
purtând direct sau indirect in-
dicatiuni false asupra originei,
felului, naturei sau calitátilor
specifice ale acestor produse sau
m Arfuri.
Procedura de anchetä i pu-
nerea in aplicare eventualä, a
sanctiunilor mai sus vizate vor
aveh loc, in fiecare tarä, sau
la cererea Administratiunii vär
milor sau a Ministerului public,
sau la cererea unei persoane sau
societáti interesate la protectia
unei industrii determinate prin
intermediul reprezentantilor lor
calificati.
14. Pentru a ocroti pe terito-
rune lor respective drepturile de
autori de opere literare i artis-
tice, Inaltele Parti Contractante
se obliga sá aplice In relatiunile
1) A se vedei Legea pentru ratif. Aranja-
meat. dela Madrid, p. märci de fabric5 i de
comert, i protectia propriet5tti inclustriale,
din 10 Septembre 1924 la pag. 865, vol.
XIII-XIV.
www.digibuc.ro
407
lor reciproce clispozitiunile Con-
ventiunii Internationale semnate
la Berna, la 9 Septemvrie 1886
si a actelor cari au modificat-o
ulterior.
15. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante se obliga sá ia
toate mäsurile necesare, in ve-
derea reprimárii, pe teritoriul
sä.u, a Intrebuntárii abuzive de
denumiri geografice de origin&
a produselor vinicole a celei-
lalte Pärti, .cu conditiunea ca
aceste denumiri BA fie ocrotite
in formá cuvenitä de aceasta si
sá fie notificate de Ea.
Se considerä ca Intrebuintate
In mod abuziv, denumirile de ori-
gink ale uneia din cele douä tári,
când sunt aplicate la oroduse,
cárora dispozitiuni legale ale
acelei tari le refuzg beneficiul.
Notificarea mai jos previlzutá
va trebui sä, precizeze in special
documentele eliberate de cátre
autoritatea competentá a tarii
de origink constatând dreptul
la denumiri de originä.
Va fi In special interzis a se
servi de denumiri geografice de
originá, pentru a desemnâ pro-
duse vinicole altele decât cele
cari au realmente drept, chiar
dacá origina veritabilä a pro-
duselor ar fi mentionatä sau
dacä denumirea abuzivá ar fi
insotitá de anumiti termeni
rectificativi ca gen", fel",
tipuri", sau altele.
Deasemeni nici o denumire
geografica de origina a produ-
selor vinicole ale uneia din
Partile Contractante, dad, este
protejata in forma cuvenitä In
tara producgtoare i dacá a
fost notificatä. celeilalte Párti,
in mod regulat, nu va putea fi
consideratá ca având un carac-
ter generic.
Másurile pe cari fiecare din
Inaltele Párti Contractante, se
obligg sá ia, vor trebui sá pre-
vadá represiunea prin confis-
care, prohibitiunea sau oricare
408 LEGI DE UNIFICARE, 10 Aprilie 1931

alt.& sanctiune adequatg, in spe- nile legislatiunii interioare a

cial a importului, a exportului, acestei din urmg tgri.
a intrepozitgrii, a circulatiei, a Fiecare din Inaltele Pgrti Con-
vanzgrii sau a punerii In van- tractante pgstreazg dreptul de
zare a produselor vinicole, In a procedh, de s'ar ivi cazul, ei
cazul cand ar figura pe butoaie, In special In caz de suspiciune
sticle, ambalaje sau lgzi, cari de fraudg, la orice verificare
le-ar contine, precum ei pe fac- utilg, pentru a constath identi-
turi, hartii de comert ei scrisori tatea márfii, chiar de s'ar Inf a-
de trasurg, mgrci, nume, in- tish certificatul de analizä, pre-
scriptiuni, ilustratii sau semne vazut mai sus.
oarecari, evocand denumiri de In cazul In care certificatul
origing, Intrebuintate In mod de analizg ar atesth In afar& de
abuziv. aceasta cg produsele naturale,
Dispozitiunile ce preced nu se mentionte In el, au dreptul la
opun ca vanzgtorul sg-ei puie o denumire de origing recunos-
numele ei adresa pe conditio- cutg de legislatia tgrii lor res-
narea produsului. Totue el va fi pective, aceste produse vor fi
obligat, In lips& de denumire scutite, la importarea lor In
regionalg sau localg, sg comple- cealaltg targ, de producerea do-
teze aceastg mentiune prin in- cumentelor prevgzute In artico-
dicarea, In caractere aparente, a lul 15 al prezentei Conventiuni.
tgrii de origing a produsulw Inaltele Pärti Contractante
ori de cate ori, prin punerea nu- vor determinh In comun garan-
melui ei a adresei, s'ar puteh tulle necesare de cerut, pentru a
naete confuzie cu o regiune sau asigurg identitatea mgrfii ex-
localitate situatg IntVo altg targ. portate ei a mostrei supusa a-
Confiscarea produselor incri- nalizei. Ele se vor mai pune de
minate sau celelalte sanctiuni a cord ei asupra autoritätilor
se vor aplich, fie la cererea Ad- cari vor eliberh certificatele In
ministratiunii vgmilor, fie la chestiune, asupra continutului
cererea Ministerului public sau lor, conditiunile lor fundamen-
a oricgrui interesat, individ a- tale, ei modul de procedare la
sociatiune sau sindicat, In con- ridicarea mostrelor.
formitate cu legislatia respec- Lista laboratoarelor de chimie
tivg a fiecareia din Inane le oficiale, insgrcinate In fiecare
Piirti Contractante, targ cu eliberarea certificatelor
Inaltele Pgrti Contractante se de analiza, va fi comunicatg de
declarg gata sg studieze exten- fiecare din cele doug Guverne
siunea eventualg a Protectiunii celuilalt, Inteun termen cat mai
denumirilor de origing mai sus scurt posibil, Incepând dela pu-
prevgzute, la alte produse, trg- nerea In vigoare a prezentei
gand din sol sau din climg, ca- Conventiuni.
litgtile lor specifice. Deasemeni, In ceeace priveete
16. Inaltele Pgrti Contrac- produsele vinicole, avand drept
tante se obligg fiecare In ceeeace la o denumire geografica, fie-
o priveete, sa admitg certificatele care tar& va notifich celeilalte,
de analizg, eliberate de labora- modèlele de documente cari fac
toarele oficiale ale celeilalte dovadg despre aceasta.
täri, cu dovadg ca produsele 17. Inaltele Pgrti Contrac-
-naturale originare din tare care tante, se obligg sg ia toate ma-
a eliberat certificatul de ana- surile utile pentru ca o Conven-
lizg, importate pe teritoriul ce- tiune specialg sg fie Incheiatg
leilalte, rgspund la prescriptiu- Inteun termen de ease luni, In-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
cepsInd dela data punerii in vi-
goare a prezentei Conventium,
in vederea facilitärii, In masura
posibilului, a traficului reciproc
al materiilor vegetale i animale
intre cele douä täri, asigurân-
du-si totus salvarea intereselor
lor vitale in aceastä materie.
18. Pentru chestiunile ref eri-
toare la tranzitul international
Inaltele Parti Contractante vor
aplick in relatiunile lor reci-
proce, dispozitiunile Conven-
tiunii i Statutului dela Barce-
lona din 20 Aprilie 1921.
19. Pentru toate chestiunile
relative la regimul international
de al ferate, Inaltele Parti Con-
tractante vor aplick in relatiu-
nile lor reciproce, dispozitiunile
Conventiunii i Statutului asu-
pra regimului international de
cäi ferate, semnate la Geneva,
la 9 Decemvrie 1923.
20. In ceeace priveste naviga-
tiunea pe reteaua internationa-
lizatä, a Dunärii, Inaltele Pärti
Contractante se refer& la Con-
venfiunea Interna0onald din
Paris din 23 lulie 1921, stabi-
lind statutul definitiv at acestei
re(ele1).
21. Fiecare din Inaltele Parti
Contractante va asigurà vapoa-
relor celeilalte Pärti, In rapor-
turile sale si in apele sale teri-
toriale maritime, un tratament
egal din toate punctele de ve-
dere, ca i vapoarelor sale pro-
prii sau ale natiunii celei mai
favorizate. Aceastà egalitate de
tratament se aplica in special
la libertatea de acces In porturi,
la utilizarea lor, la completa fo-
losintä a comoditätilor acordate
navigatiunii, la operatiunile co-
merciale pentru vase, marfurile
lor sau pasagerii lor, la facili-
tätile de orce naturk relative la
atribuirea de locuri la chei, la
') it se vedea Legea pentru ratificarea
Conventiei internationale relativ la Statutul
clefinitiv al Dunärii, din 8 Augus4 1922 /a
pag. 255, vol. XIIIXIV.T
www.digibuc.ro
409
inciircare si la descärcare, la
taxele de orice naturä, perce-
pute in numele sau in contul
Guvernului de autoritätile pu-
blice, de concesionari sau sta-
bilimente de orice fel, Mal pre-
judiciul exceptiunilor prevAzute
la articolul 26.
Dispozitiunile afiniatului pre-
cedent nu restrâng intru nimic
liberta tea autoritätilor compe-
tente ale unui port maritim, in
aplicarea mäsurilor pe cari le
judecd, nemerite in vederea u-
nei bune administratiuni a por-
tului, daca aceste mäsuri sunt
conforme principiului egalitätii
de tratament, astfel cum este
definit mai sus.
22. Toate taxele pentru utili-
zarea porturilor maritime vor
trebui sä fie publicate, in for-
mele cuvenite, Mainte de pune-
rea lor in vigoare.
Deasemeni i pentru regula-
mentele de politie si de exploa-
tare.
In fiecare port maritim ad-
ministratiunea portului va tine
la clispozitiunea interesatilor un
tablou al taxelor in vigoare,
precum si al regulamentelor de
politic si de exploatare.
23. Vasele cari, dupa legile
regulamentele franceze, fac do-
vada nationalitätii franceze
vasele cari, dupä legile i re-
gulamentele române, fac dovada
nationalitätii române, vor fi
considerate ca fiind respectiv
de nationalitate franceza sau
romând.
24. Vasele fiecdreia din Inal-
tele PAM Contractante se vor
puteà duce in unul sau mai
multe porturi maritime ale ce-
luilalt, fie pentru a debarce, to-
tal sau parte din incAratura
lor, märfuri sau pasageri, ve-
nind din straingtate, fie pentru
a imbarcb, total sau in parte in-
carcAtura lor, märfuri si pasa-
geri, cu destinatia pentru strhi-
nätate.
410 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931

25. Ia ceeace priveste cabo- sau alte cauze, vor putek con-
tajul, Inaltele Pârti Contrac- formându-se legilor si regula-
tante isi acorda reciproc, trata- mentelor de politie localg 0,
mentul natiunii celei mai favo- angajeze marinarii necesari con-
rizate. tinudrii calgtoriei, fiind inteles
26. Se exceptä dela dispozi- eh ' angajamentul intotdeauna
tiunile prezentei Conventiuni re- liber consimtit de atre mari-
lative la navigatia maritima: nar, va fi incheiat in conformi-
1. Avantajele particulare al tate cu legea pavilionului va-
cgror obiecte stint sau ar puteg, sului.
fi produseIe pescuitului national. 28. Intreprinderile de naviga-
2.1 .A;vantajele particulare al tie maritimg ale uneia din Par-
cgror obiect sunt sau ar puteh tile Contractante, efectuAnd
fi produsele de provenientg sau transporturi de pasageri i emi-
destinate protectoratelor fran- granti, se vor bucurà in cea-
ceze din Africa-de-Nord. lalta targ de acelas tratament
3. Avantajele pe cari fiecare din toate punctele de vedere ca
din Inaltele Pârti Contractante si intreprinderile de navigatie
acordä sau ar puteg acordà su- nationale sau cele ale natiunii
pusilor sgi cu scopul de a fa- celei mai favorizate.
vorizA desvoltarea marinei sale Aceastá egalitate de tratarnent
comerciale cu titlul, fie de acordatä cu conditiunea reci-
prime sau subventiuni pentru procitätii vizeazà in special re-
construirea sau achizitionarea glementarea aplicabilä intre-
de vase de comert, fie de prime prinderilor de navigatie, vase-
sail incurajäri oarecari mari- lor lor, tratamentului pasage-
nei comerciale. rilor si emigrantilor, oricare ar
4. Exercitiul serviciului mari- fi provenienta si destinatia, for-
tim al porturilor, radelor, pla- malitgAilor administrative, sani-
jelor, inclusiv pilotajul, remor- tare si de politie, conditiunilor,
cajul 0 organizarea de servicii pretului si termenului de trans-
de salvare si de asistentg, ma- port, precum si drepturilor si
ritimä. facilitätilor de orice naturá.
Toue, &cá una din Inaltele Intreprinderile de navigatie
Parti Contractante acordá unui maritimg ale uneia din Inaltele
alt Stat avantajele cari sunt Pärti Contractante si agentiile
exceptate prin paragraful 4 al lor de emigrare autorizate, con-
acestui articol, InalteIe Pgrti form Iegilor si regulamentelor
Contractante se obligti sg-si a- in aceastä materie, in fiecare
puke reciproc clauza natiunii targ si indiferent de portul de
celei mai favorizate. imbarcare al emigrantilor, vor
Rezervele de mai sus se aplicä benefica de acelas tratament
deasemeni la reteaua interna- legal si reglementar ca si cel
tionalizatä a Dungrii, intrucat acordat societätilor similare ale
ele nu aunt contrarii dispozi- celeilalte Inane Parti Contrac-
tiunilor statutului acestui flu-% tante, In ceeace priveste autori-
viu vizat prin articolul 20. zatiile, taxele in porturi 0 alte
27. In porturile românesti, facilitáti.
cApitanii de vase de comert Pasagerii si emigrantii ve-
franceze si in mod reciproc, in nind dintr'o tarI tertá, traver-
porturile franceze cApitanii de sAnd una din cele doug täri, fie
vase de comert române, ale cgr pentru a se inabarcA inteun
ror schipagii nu ar mai fi in port al celeilalte, fie dupä ce au
completul lor din cauza de boli debarcat, se vor bucurà din
www.digibuc.ro
 LEGI DE UN1FICARE. 10 Aprilie 1931
toate punctele de vedere de a-
celas tratament ca i cum ar
trebui sä se imbarce sau ar fi
debarcat inteun port al tdrii
traversate.
29. Va fi ingaduit orichrui
vas al uneia din Inaltele Parti
Contractante care va fi fost si-
lit de vremea rea sau de un caz
de forth, majorh, sa se refugieze
Inteun port al celeilalte Párti,
sa fie reparat, sa-si facá toate
aprovizionárile necesare j sh-Si
reih cursa, farä a aveh de plath
alte taxe cleat acelea cari, in
aceleasi imprejurári, sunt per-
cepute dela vasele nationale.
In cazul insh când cápitanul
vasului care s'ar fi refugiat in-
tr'un port in imprejurárile pre-
vazute in paragraful precedent,
s'ar gäsi nevoit sä vândh, o
parte din incárchtura sa pentru
a acoperi cheltuelile, el va fi
tinut sh, se conforme regulamen-
telor i tarifelor locale.
30. Dach un vas purtand
pavilionul uneia din Inaltele
Parti Contractante, ar esuà sau
ar naufragih pe coastele celei-
lalte tari, autoritätile locale vor
trebul sä vegheze ca el sh poath
primi ajutoare i asistenth
sh ia in mäsura in care mijloa-
cele puse la dispozitia lor le-o
ingadue, toate masurile nece-
sare pentru protectia persoane-
lor i conservarea obiectelor
cari ar puteh fi salvate. Ele vor
informh, imediat autoritatea con-
sulará competenth, cea mai a-
propiath. Autoritätile consulare
respective vor puteh acordh a-
sistenth nationalilor lor.
Interventiunea autoritätilor
locale nu va da loc, in aceastä
privinth, la percepere de nici un
fel de taxe, afará totus dè acelea
care vor fi necesitate de opera-
tiunile de salvare, precum si de
conservarea obiectelor salvate si
acelea la cari ar fi supuse In
caz similar vasele nationale.
Vasul sau rámásitele sale,
www.digibuc.ro
411
cordaje, catarguri, mo-
bile, accesorii de orice naturä
documente salvate dela nau-
fragiu, vor fi remise proprieta-
rului sau reprezentantului shu,
cu autorizatia cuvenitä, dacá
face cerere in termenele prevh-
zute prin legea localá. Aceleasi
dispozitiuni si pentru márfurile
sanate. In caz de vânzare, pro-
dusul va fi värsat proprietaru-
lui, deducându-se cheltuelile.
Autoritatea consularä a acelei
Matte Párti Contractante ai eh-
rei resortisanti sunt proprietarii,
va puteh, in lipsa acestora, cere
remiterea obiectelor salvate sau
contravaloarea in caz de van-
zare.
Märfurile si obiectele de orice
naturä cari vor fi fost solvate
din naufragiu, nu vor fi supuse
la nici o taxl de vanah, afará
numai dacá sunt admise pen-
tru consumul intern.
31. Dispozitiamile prezentei
Conventiuni nu se aplich la na-
vigatiunea in apele interioare
neinternationalizate. Totus, pen-
tru navigatiunea in aceste ape,
Inaltele Parti Contractante Ii
acordä tratamentul natiunei ce-
lei mai favorizate.
Se exclud avantajele particu-
lare acordate batimentelor flu-
viale jugoslave pentru naviga-
tiunea pe Bega.
Toate vapoarele cari, duph le-
gislatiunea românä sunt recu-
noscute vapoare românesti
toate vapoarele cari, dupá legis-
latiunea francezil sunt recunos-
cute vapoare franceze, vor fi
considerate ca vapoare ale Inal-
telor Párti Contractante.
32. Prezenta Conventiune se
aplich Algeriei.
33. Dispozitiunile articolelor
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 37 i 38
se vor aplich coloniilor si pro-
tectoratelor Frantei, precum
Camerunului si Togo.
Ele se vor aplich deasemeni,
fárá prejudiciul dispozitiunilor
 412 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
prevAzute In actul mandatului
asupra acestor State Marelui
Liban i Siriei.
34. Doi dispozitiunile artico-
lelor 11 si 17 nu se apnea colo-
niilor, protectoratelor, nici täri-
ior aflate sub mandat francez,
Inaltele Pgrti Contractante Ii
acorn reciproc, pentru mate-
rifle cari sunt vizate prin acele
articole si In ceeace priveste a-
ceste teritorii, tratamentul na-
tiunei celei mai favorizate.
35. Acordarea clauzei natiu-
nei celei mai favorizate, rezul-
1ft tAnd din articolul 33, nu va au-
torizh Romfinia sä cearI:
1. Beneficiul avantajelor pre-
ferentiale pe cari Franta le
acord& ori ar puteh acordh pe
teritoriul sAu llama! coloniilor,
protectoratelor i tärilor sub
mandat francez, sau pe cari co-
loniile i protectoratele franceze
acord& sau ar acordh Frantei,
celorlalte colonii sau protecto-
rate si tArilor sub mandat
francez.
2. Beneficiul dispozitiunilor ta-
rifare i reglementare acordate
in materie do transit pe terito-
riul Indo-Chinei sau tarilor li-
mitrofe acestei colonii.
36. In porturile coloniilor
franceze, vasele de comert ro-
mane vor beneficih, conformhn-
du-se dispozitiunilor de ordin
public si de sigurantg, precum
legilor si regulamentelor lo-
cale, de tratamentul natiunei
celei mai favorizate.
37. Diferendele cari s'ar ivi
tntre Inaltele PArti Contractante,
asupra interpretärii sau aplicd-
rii prezentei Conventiuni i cari
nu vor fi putut fi rezolvate pe
cale diplomaticA, vor fi regle-
mentate conform procedurii in-
stituitA prin Conventiunea de
conciliatiune i arbitraj inche-
fat& la Paris, la 10 Iunie 1926.
Totus pentru aplicarea artico-
lului 10, Inaltele PArti Contrac-
www.digibuc.ro
tante convin a& constitue un
tribunal arbitral.
Acest tribunal care va statuh
in ultim& instant& si ale cArui
hotariri vor aveh fort& obliga-
torie, se va -compune din trei
membri, i anume: un supus al
fiecäreia din Inaltele Para Con-
tractante i un al treilea mem-
bru lucand in calitate de pre-
sedinte, care va fi desemnat de
comun acord de cItre cele dou&
Inalte Pärti Contractante.
Functiunile presedintelui
ale celor doi membri vor durh
atät timp cat va fi in vigoare
Conventiunea; totus co ocaziu-
nea fiecärui litigiu, fiecare din
Inaltele Pärti Contractante va
aveh facultatea sit inlocuiascA
membrul permanent a cdrui a-
legere o are, cu un alt judecil-
tor oarecare pe care ar vrea
sA-1 desemneze.
Desemnarea presedintelui si a
membrilor permanenti va trebui
sa fie efectuat& in cursul celor
dolt& luni cari vor urnah schim-
bului de instrumente de ratifi-
care a Conventiunii. In lips& de
acord ¡Titre Inaltele Parti Con-
tractante, la expirarea acestui
termen, in ceeace priveste de-
semnarea Presedintelui, acesta
va fi numit de cdtre Presedintele
Curtii Permanente de Justitie
International& dela Haga. In
caz de vacantl, noul presedinte
nouii membri permanenti vor
trebui O. fie desemnati In acelas
interval si conditiuni.
In afar& de cazurile raportan-
du-se la aplicarea articolului
10 al Conventiunii, cele doll&
Inane PArti Contractante vor
puteh sti se pun& de acord pen-
tru a defer! Tribunalului Arbi-
tral instituit prin prezentul ar-
ticol, mice alt litigiu privitor
la interpretarea sau la aplicarea
prezentei Conventiuni de Comert
si de Navigatiune.
38. Prezenta Conventiune este
incheiat& pentru doi ani.
 LEGI DE UNIFICADE, 10 Aprilie 1931
Ea va fi ratificatA i va intrà
In vigoare 15 zile dupg, schim-
bul de ratificAri care va alma
loc la Paris.
Ea va fi push In aplicare pro-
vizorie de IndatA ce va fi posibil
si la o datA asupra crtreia cele
doua Guverne se vor pune de
acord.
FArA prejudiciul dispozitiuni-
lor prevAzute In articolul 10,
dacä prezenta Conventiune n'a
fost denuntatA sase luni Inainte
de a expirk ea va fi prorogatA
prin tacitA reconductiune, fie-
care parte rezervându-si dupä
aceea dreptul de a o denunth
In mice moment, pentru a
face sA Inceteze sase luni mai
târziu.
Drept care Plenipotentiarii sus
numiti au semnat prezenta Con-
ventiune i si-au pus sigiliile bor.
l'Acut In dublu, la Paris, la
27 August 1930.
LEGE
pentru ratiflearea Convenjlel pentru
oficiul Internaponal de chimia
DIN 10 APRILIE 1931 1)
Art. unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face sA
se execute Conventiunea sem-
natA In Paris la 29 Octomvrie
1927, pentru crearea In acel oras
a unui Oficiu International de
Chimie, precum i Regulamen-
tul ce o IntovArAseste.
Copie i traducere de De zisa
Conventiune ?I de pe Regula-
ment sunt anexate la legea de
fat&
AceastA Lege, dimpreunA cu Conventi-
unea i Regulamentul la arise anexate, s'a
votat de Senat i Adunarea deputatilor In se-
din tele dela 12 si 23 Martie 1931; s'a prom ulgat
cu Oecret No. 1214/931 gi publicat In dio-
nitoral Oficial No. 84 din 10 Aprilie 1931,
unde se pot canna%
www.digibuc.ro
413
LEGE
pentru rat Tratatulul de comen ! gl
navigalle cu Cehoslovacia
DIN 10 APRILIE 19311)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratificA si a face al
se execute Tratatul de Comert
si Navigatiune 1ncheiat intre
România i Cehoslovacia, im-
preund cu anexele ce cuprinde,
semnat la Strbske Pleso la 27
Tunic 1930, astfel cum a fost pus
in aplicare in mod provizoriu
prin jurnalul Consiliului de Mi-
nistri No. 1.423/930, dat pe te-
meiul legii promulgatä prin
Inaltul decret regal No. 2.579 din
1930 si publicat In Monitorul
Oficial No. 153 din 12 Iulie
1930.
Copie i traducere de pe zisul
Tratat se aläturti, la legea de
fatA.
LEGE
pentru Infiinlarea unui registru al co-
merfului
DIN 10 APRILIE 1931 2)
cu modtf. din 27 lulte 1931
TITLUL I
Despre registrele comertu/ui
1. La fiecare CamerA de co-
mert si de industrie se va pAs-
'1 AceaqA Lege, dimpreunS cu Tratatul
de Comert i Navigatiune i anexele ce-I
Insotesc, precum i Protocolul final cu ane-
xele lui, s'a votat de Senat i Adunarea
deputatilor in .sedintele dela 18 si 25 M,rtie
1931; s'a promulgat cu Decret N. 1215/931
si pub icat in Monitoral 0 ficial No.84 din
10 Aprilie 1931, uncle se pot consulta.
5) Aceastfi Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 1 A-
prtlie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1252911 si publicat in Monitorut Oficial
No. 84 chn 10 Aprilie 1931. Ulterior s'a mo-
dificat art. 16 prin Legea din 27 lulie 1931;
noi 11 ream astfel cum a rämai In vigoare.
A se vedelt i Regulamentul pentru func-
tionarea registrului comertului, din 8 Mai
1931 la ordinea cronologicA In acest volum.
414 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri He 1931
trà de câtre un oficiu special,
sub controlul 1unui judecItor-
delegat, un registru al comer-
tului pentru inscrierea actelor a
câror publicitate este cerutâ de
lege.
2. Proedintele tribunalului,
in circumscriptiunea cáruia are
sediul Camera de comert si de
industrie, deleagg anual un ju-
deator pentru controlul regis-
trului.
Judecatorul trebuie sii contro-
leze registrul cel putin oclatä pe
lund.
Grefele tuturor instantelor ju-
decAtoresti i Camerelor arbi-
trale trebuie sii trimitä ofici-
ului special al registrului depe
lângl Camera de comert si de
industrie dispozitivele hoariri-
lor definitive care se refer& la
actele a cdror publicitate este
cerua de lege.
3. Registrul comertului este
public.
Oricine poate obtine, pe chel-
tueala sa, copie dup6 Inscrierea
efectuatä si dupg documentele
referitoare, sau un certificat cii
un anumit act nu este trecut In
registru.
4. Orice comerciant este obli-
gat ca inainte de inceperea co-
mertillui sau, sau dela data a-
chizitiunii unui fond de comert,
sii ceari inmatricularea sa in
registrul comertului, oficiului
Camerei de comert si de indus-
trie, in circumscriptia careia
urmeazâ sii exercite acest co-
mert.
5. Cererea de Inmatricularea
unui comerciant trebuie sii
arate:
1. Numele, pronumele, natio-
nalitatea de origira i aceea do-
bandia a comerciantului;
2. Firma comerciall si diferi-
tele embleme intrebuintate In
comert;
3. Data si locul nasterii;
4. Obiectul i felul comertu
lui;
www.digibuc.ro
5. Actele de autorizare i abi-
litare pentru exercitiul comer-
tului, când comerciantul este in-
capabil;
6. Aratarea regimului matri-
monial sub care este cAsâtorit;
7. Sediul intreprinderii (loca-
litatea, strada i numärul), lo-
curile unde se afli sucursalele
sau agentiile fondurilor de co-
mert, in tari sau in strain&
tate.
8. Activitatea sa anterioarà.
Cererea de inmatriculare va fi
acuta in doug exemplare. Dupä
primirea ei functionarul regis-
trului comertului cerceteaza In-
deplinirea conditiunilor legale
transcrie in registru continu-
tul ei, inapoind comerciantului
un exemplar certificat despre
operatiunea efectuati.
Comerciantul va depune apoi
semndtura sa la oficiu, pentru
a fi pistrati.
Aceastä depunere va fi ficua
in fata functionarului respectiv,
sau prezentatá sub forma au-
tentia.
6. Trebuesc deasernenea de
clarate i mentionate In regis-
trul comertului:
I. Toate schimbirile sau mo
dificArile referitoare la fapte, a
&iron inscriere in registrul co-
mertului este aritatâ in artico-
lul precedent;
2. Hotäririle de divort i sepa-
ratiune de bunuri, pronuntate
in decursul exercitiului comer-
tului;
3. Donatiunea, vânzarea, loca-
tiunea sau gajul fondului de co-
mert, precum i orice alt act
prin care se aduce vreo modifi-
care, sau care face si Inceteze
firma sau fondul de comert
4. Brevetele de inventiune ex-
ploatate i rcarcile de fabricg,
sau de comert, intrebuintate de
comercianti;
5. Hoar/rile prin care se pro-
nuntg, interdictiunea unui co-
merciant, acele de numire a u-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
nui consiliu judiciar, precum
sentintele prin care se ,ridicl
aceste mäsuri;
6. Hoar !rile de declarare a
falimentului comerciantului, a-
cele de omologare, rezolutiune
anularea concordatului pre-
ventiv i post falimentar, acele
de incetarea falimentului dupä
reparatie, sau pentru neajun-
gere de activ, acele de condam-
nare pentru delicte de bancrutä,
precum i hotärirea de reabili-
tare a comerciantului.
Mentiunile arätate la punctele
2, 5 si 6 se vor face din oficiu
la cererea instantei care le-a
pronuntat.
7. Se va mentionä deaserae-
nea in registrul comertului de pe
15110. Camera de comert si de
industrie, unde comerciantul are
sediul comertului sau, orice
procura data pentru gerarea a-
facerilor unui asezämânt co-
mercial, arätändu-se numele,
pronumele, nationalitatea, do-
miciliul i puterile reprezentan-
tului.
Semnatura reprezentantului
va fi pästratä la oficiu. Ea va
puteä fi data in forma arätatit
prin art. 5.
8. Sunt supuse fnmatriculärii
In registrul comertului al sediu-
lui social toate societ5.tile co-
merciale.
Inmatricularea va trebul sa
fie cerut5. In termen de o luna
dela constituirea societätii. Ce-
rerea va fi semnatä de cel pu-
tin unul din asociatii nemärgi-
nit räspunzätor, in societatea In
nume colectiv si comanditá sim-
plä, de cel putin unul din admi-
nistratorii sau directorii socie-
tätilor pe actiuni, ori cu ras-
punderea limitata, avänd sem-
nätura socialä.
La cerere se vor allturà ac-
tele de constituire si statutele
societ54ii legal publicate.
9. Cererea de inmatriculare a 3. Brevetele de inventiune ex-
www.digibuc.ro
415
unei societAi comerciale tre-
buie s. arate:
1. Numele i pronumele aso
ciatilor, cari nu sunt actionari
sau cornanditari, precum i na-
tionalitatea lor.
2. Firma socialä;
3. Obiectul societätii;
4. Locurile unde societatea are
sucursale sau agentii, In tarä
sau sträinätate;
Numele asociatilor, admi-
nistratorilor, censorilor, sau ce-
lor de al treilea autorizati sä
administreze sau s reprezinte
societatea, precum i nationali-
tatea bor.
6. Capitalul subscris, cel vär-
sat in numerar, precum i su-
mele i valorile ce mai aunt de
adus in societate;
7. Data la care societatea a
inceput i durata ei;
8. Natura societätii;
9. Dacá societatea este cu ca-
pital variabil, suma nominalá
sub care capitalul social nu mai
poate fi redus.
Cererea de inmatriculare va fi
fácutá in doug exemplare. Dupá
primirea ei functionarul regis-
trului comertului, transcrie in
registrul comertului continutul
ei i inapoiazá petitionarului
un exemplar certificat despre
operatiunea efectuatii.
Semnáturile reprezentantilor
vor fi pástrate la oficiu. Ble vor
fi date In forma arátatá prin
art. 5.
ilk In registrul comertului
mai trebuesc mentionate:
1. Toate schirnbárile sau mo-
dificArile referitoare la faptele a
cäror inscriere In registru este
cerutà prin articolul prece-
dent;
Z. Numele, pronumele, data
locul nasterii, nationalitatea
censorilor, administratorilor,
sau directorilor numiti fn tim-
pul functionärii societätii;
416 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
ploatate i mgrcile de fabried
sau de comert intrebuintate de
societate;
4. HotAririle prin care se pro-
nun% declararea sau ridicarea
falimentului ornologarea con-
cordatului, rezolutiunea sau a-
nularea concordatului, anularea
sau dizolutiunea societAtii;
5. HotArtrile pentru condam-
narea a dministratorilor ei di-
rectorilor pentru infractiuni In
caz de faliment.
11. Orice comerciant sau so-
cietate comerciald trebuie sA
cearA Inmatricularea tuturor
sucursalelor sau agentiilor, men-
tionAnd in registrul comertului
respectiv numele i firma lor,
cu referire la registrul comer-
tului aeezAmAntului principal
sau sediul social.
12. Orice comerciant, romAn
sau strAin, care are un aeezà-
mAnt comercial principal In
strAinatate i infiinteazA In tarA
o sucursalA sau agentie este o-
bligat ca inainte de inceperea
comertului, In tarA, sA cearA
Inmatriculare In registrul co-
mertului din circumscriptia
Camerei de comert i industrie
uncle sucursala sau agentia va
fi situatA.
SocietAtile comerciale stM-
ine cari fei stabilesc In targ. o
sucursalä sau agentie Bunt su-
puse aceloraei indatoriri.
13. Orice mentiune In regis-
trul comertuIui pentru care n'a
fost fixat vreun termen va tre-
bui cerut In termen de o lunA
dela data actului sau faptului
ce va trebui mentionat, iar pen-
tru hotAririle judecAtoreeti In
termen de o lunA dela data
pronuntArii lor.
14. In caz de incetare a unui
comert sau de deces a unui
comerciant, precum i In caz de
dizolvare a unei societAti co- oficiu special la Uniunea Came-
rnerciale, la cererea celor inte- relor de comert ei de industrie.
www.digibuc.ro
resati va trebul fäcutA radierea
referitoare.
Aceasta radiere va puteb, fi
fAcuta ei din oficiu In baza u-
nei incheieri a judeciitorului re-
gistrului comertului, and n'a
fost cerutà de comerciant, de
moetenitorii sAi, sau de admi-
nistratorii functionand In mo-
mentul dizolvArii societAtil.
ScAderile dela plata
in caz de radierea unei fir-
me nu va puteà fi fAcutA dealt
In urma efectuArii dovezii cit
firma a fost radiatA.
15. Nici o Inmatriculare sau
mentiune nu se va puteh face
In registrul corriertului , deal
alAturându-se dovada de plata
taxelor legale ei a celor de pu-
blicare.
16. (Mod. 27 Iu lie 1931). lima-
triculärile i mentiunile, In re-
gistrul comertului, vor fi pu-
blicate in intregime, sub Ingri-
jirea oficiului, in Buletinul Ca-
merei de comert ei de industrio,
respectivA.
In acest scop, Camerile de co-
mert se %for puteA. asociA Intro
ele sau cu Uniunea lor, pentru e-
ditarea unui singur buletin pen-
tru toatA tara sau pentru o anu-
mita regiune, in care se vor publi_
eh i InmatriculArile ei mentiuni-
le din registrul Ifiec4rei Camere.
Aoeste buletine vor Inlocul
buletinele Camerelor respective.
InmatriculArile j mentiunile
Bunt opozabile celor de al treilea
din momentul InmatriculArii
mentiuni lor In registrul comer
tului. Cine are obligatia de a
cere Inscrierea nu poate opune
celui de al treilea actele netn-
scrise. Asemenea acte pot fi
totuei opuse cAnd cel de al tre-
ilea trebuie de drept sA aibh
cunoetintA de ele.
17. Un registrtz central al
comertului va fi pAstrat de un
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
Fiecare Camera, de comert
de industrie, -va fi oblige& ca
In termen de o luna sa. comu-
nice oficiului central toate In-
matricularile operate.
TITLUL II
Despre firme i embleme
18. Firma unui comerciant
este numele sub care Ii exer-
cita comertul si cu care sem-
neaza.
Emblema este semnul sau de-
numirea care deosibeste o In-
treprindere de alta de acelas
gen.
Firma i emblema devin pro-
prietatea eersoanei care a cerut
Inmatricularea, prin Inregistra-
rea br, Insa. cu Incepere dela
data cererii.
19. Firma unui comerciant
trebuie sa. fie compusa din: nu-
mele i cel putin unul din pro-
numele sale.
20. Firma unei societati In
flume colectiv trebuie sa fie
compusa din numele i pronu-
rnele sau firma cel putin a
uneia din asociati, cu mentiunea
Societate In nume colectiv".
Firma unei societati in co-
mandjt simpth. trebuie sa fie
compusä din numele i pronu-
mele sau firma eel putin a u-
nuia din asociatii comanditati
cu mentiunea: Societate In
comandita simela".
Firma unei societati cu ras-
pundere limitata trebuie sa fie
compusa ca aceea a unei so-
cetatj in nume colectiv, sau din
teo denumire generic.); In toate
cazurile cu mentfunea: Societa-
tea cu raspundere limitata".
Firma unei sicietati anonime
sau pe actiuni a unei societati
cooperative, precum i aceea a
unei societati de asigurare mu-
tuala, trebuie a. fie compusä
dintfp denumire generica la
care sa se adauge mentiunea
felul societatii".
26495.C Hamangiu, vol. XIX.-27.
www.digibuc.ro
417
21. Orice firma, noul, indi-
viduala, ori sociala, trebuie
se deosebeascá de acelea care
sunt inmatriculate In registrul
comertului, In aceeas locali-
tate.
Cand o firma noua este ace-
eas cu o Mtn, Inmatriculata,
trebuie sa se adauge o mentiune
care sa o deosebeasca de a-
ceasta, fie prin desemnarea mai
precis& a persoanei, fie a genu-
lui de operatiuni pe cari le
xercita.
22. Cine succede Intr'un fond
de comert, cu mice titlu, poate
Intrebuinta firma existenta,
dacä a fost autorizat la acea-
sta, cu conclitiunea mentiunii
raportului de succesiune.
23. Firma nu poate fi Insträ-
inatá separat de fondul de co-
mert caruia li apartine.
24. Pentru a putea, fi inscri-
sa i folosita emblema va tre-
bul &I. se deosebeasca de emble-
mele din aceeas localitate, tre-
cute In registrul comertului.
Emblema va trebui sa fie ace-
eas pentru sucursalele aflate
In aceeas localitate ori judet
cu asezamântul principal.
25. Niel o emblema scrisa nu
va puta fi folosita daca, nu va
fi Insotità de firma.
Firma si emblema vor fi In-
sotita de numarul de inmatri-
culare la oficiu, pe toate impri-
matele comerciantului.
Comerciantii i societätile in
nurne colectiv, ori In comandita
simpla, care exercitä comertul
de bandi, nu se vor putea folosi
de embleme; va trebul din fir-
ma lor sa rezulte ca. exercita co-
mertul de band..
TITLUL III
Dispoziffuni penale, fiscal&
fi
franzitorii
26. Oricine se crede pagubit
prin Inscrierea efectuata sau
418 LEGI DE UNIFICARE. 10 Anrilie 1931
prin refuzul de a face vre o in-
scriere, are dreptul s& se adre-
'sue judeatorului registrului,
care dupg ascultarea oficiului
prin functionarul respectiv, se
va pronunth printr'o hotärire.
In contra hotäririi judecAto-
rului registrului, orice parte in-
feresatä va aveh drept de apel
la tribunal, care va judech de
urgent& in Camera de consiliu.
27. In contra hotäririi tribu-
nalului exist& drept de recurs
In termen de 10 zile dela pro-
nuntare.
Recursul &e va declarh la gre-
fa tribunalului si se va judech
In conformitate cu legea Curtii
de easatie 1) de Curtea de apel
din circumscriptia cäreia face
parte tribunalul.
28. Inspectorii Ministerului
de Industrie i Comert, secreta-
rii Camerelor de comert si in-
dustrie, inspectorii de politic:,
comisarii sefi de circumscriptii
in comunele urbane si jandar-
mii sefi de post In comunele
rurale, administratorii i in-
spectorii financiari ai Ministeru-
lui de Finante vor trebui sä de-
nunte de urgent& judecatorului
registrului comertului orice in-
fra ctiune la prezenta lege.
29. Vor fi condamnati cu
amendä civil& pang, la 50.000
lei acei cari fiind obligati sä
faca vreo Inmatriculare sau
mentiune In registrul comertu-
lui nu vor fi cerut-o In termen
legal, aceasta In afar& de dau-
nele earl ar puteh rezulth din
omisiune.
Amenda este pronuntat& de
sectiunea tribunalului din care
face parte judeatorul-delegat,
dupä cererea acestuia í in
urma ascultärii lui si a pärtilor
interesate.
1) A se vedea Legea Curtii de Casatie
Justitie, din 20 Decemvrie 1925 la pag. 37,
vol XIXII.
www.digibuc.ro
Tribunalul. va ordonk ca
fnmatricularea sau mentiunea
omits& a& fie efectuat& In termen
de 15 zile, dupg, trecerea carora
poate pronunth o nou& amend&
in lips& de efectuare.
30. Orice indicatiune inexac-
t& datä cu rea credintg, tn baza
cdreia s'a fäcut vreo inmatri-
culare sau mentiune in regi-
strul comertului, este pedepsitä
cu amend& Ong, la 100.000 lei
inchisoare pang la trei luni,
sau numai cu una din aceste
palepse.
Rota/1Iva prin care se pro-
nuntä condamnarea va ordona,
ca Inrnatricularea sau mentiu-
nea inexact& sä fie rectificat&
inläuntrul termenului ce va
fixà in acest scop.
31. Orice amenda, pronun-
tat& in baza acestei legi, se cu-
vine Camerei de comerf i de
industrie respectiva 1).
32. Cei condamnati in baza
articolelor de mai sus, vor fi
lipsiti pe un termen de 3 ani
de drepturi de vot
tea pentru Camerele de comert
0 de industrie.
33. Un regulament va deter-
mina, modul functionärii oficiu-
lui registrului comertului si a-
celui central.
34. Comerciantii i societätile
comerciale, care exercitä un co-
mert In momentul promulgärii
legii de fatä, sunt obligati sh'-si
inroatriculeze firma 0 sä fad,
toate mentiunile preväzute de
aceastä lege, färä a mai pläti
vreo tax& la stat, declarând In
acelas timp si data infiintarii
Intreprinderil.
In acest scop li se acord& un
termen de 6 luni dela publica-
rea prezentei legi In Monitorul
A se veda Legea Camerelor de co-
mart si de industrie, din 14 Fevruarie 1929
la pag. 143, vol. XVII si Regulamentul de
aplicare din 26 Aprilie 1929 la pag. 437 see-
las volum.
 LEGI DE UNIP1CARE. 10 Aprile 1931
Oficial, dupg expirarea cäruia
In caz de neconformare li se vor
aplic& sanctiunile atribuite pen-
tru comerciantii i societAtile
comerciale, care n'au f6cut In-
matriculärile prescrise.
35. Toate taxele prev6zute de
legea timbrului rAmtin in vi-
go are.
Camerele de comert si indu-
strie cu aProbarea Ministerului
de Industrie vor percepe taxe de
Inmatriculare.
36. Dispozitiunile prezentei
legi fAcand parte integrant& din
codul de corned, toate dispozi-
tiunile contrare sunt i rhman
abrogate 1).
LEGE
pentru regularea dreptului de proprie-
tate, administrarea §I exploatarea
coloniale din judeful Ismail"
DIN 10 APRILIE 1931 2)
1. Se atribule, In virtutea a-
cestei satelor coloniste:
legi,
Slobozia, Cäslita-Prut,
Anadol, Frec&tei, Cuza-
Vodk Cimichioi, Satul-Nou,
Bulboaca, Barta, Cartal, Cara-
gacii-Vechi, FântAna-Zânelor,
Traian-Vechi, Eschipolos, Eni-
chioi, Pocrovc&-Noug, Sichirli-
chitai, Bgneasa, Vaisal, Tabacu,
Curci, Generalul Averescu, Ca-
iraclia, Demedere, Erdecburnu,
Bolgrad, Tasbunar, Doluchioi,
Cismeaua-Väruitg, Caracurt,
Imputita, Etuleia, din judetul
Ismail si Väleni, Branza, Coli-
basi, Vulcänesti i Gongaz, din
judetul Cahul, dreptul de pro-
') Se abroga Legea asupra inscrierii fir-
melor comerciale, din 6 Iunie 1913, pag. 128
vol. VIII.
9) Aceastä Lege, dimpreunä ca Statutul
la clansa anexat, s'a votat de Senat in ae-
dinta dela 30 Martie ai de Adunarea depu.
tatilor. in sedinta dela 1 Aprilie 1931; s'a
promulgat cu Decret No. 1259/931 si publi-
cat In Monitorul Oficial No. 84 din 10 A-
prilie 1931, unde se pot consulta Statute le
www.digibuc.ro
419
prietate, In indiviziune, asupra
bältilor denumite coloniale,
situate Intre Doluchioi ì Refit
pe tarmul stang al Dunärei.
2. In scopul administrarii
exploatärii bältilor coloniale",
se Infiinteaz& asociatiunea for-
mat& din satele enum&rate In
art. 1, constituit& personalitate
juridick In temelul prezentei
legi, i denumitä Asociatia sa-
telor st comunelor coloniste din
judetul Ismail si Cahul".
Sediul asociatiei este in Is-
mail.
3. In termen de o lun& dela
alegerea primului Comitet de
conducere si a primei comisii de
control administratiunea jude-
tului Ismail va preda asociatiei
satelor coloniste din judetele Is-
mail si Cahul, cu inventar In
regulk Intreaga avere mobil& si
imobilk compunand fondul bal-
tilor coloniale ce se admini-
streazä de judetul Ismail, In
baza decretului-regal No. 3236
din 1918 si a actului de predare
din 11 Noemvrie 1918.
4. Pe data predärii, asociatia
satelor 1 comunelor coloniste
din judetul Ismail si Cahul, se
substituie de plin drept in toate
drepturile si in toate obligati-
unile contractate de administra-
tia judetului Ismail, In admi-
nistrarea i exploatarea bältilor
coloniale.
Prin actul predärii, admini-
stratia judetului Ismail este
descárcatä de absolut orice rks-
pundere, iar asociatia satelor
coloniste nu va mai puteh in-
voc& nici o pretentiune fatä de
administratia judetului Ismail.
5. Predarea, la care se va
nexà inventarul, se va face prin
act notarial, in primirea asoci-
atiei satelor coloniste, repre-
zentate prin comitetul de con-
ducere.
6. Administrarea i exploata-
rea bältilor coloniste de c&tre
420 LEGI DE UNIFICARE, 10 Aprille 1931
asociatia satelor coloniste, se va
face potrivit al&turatului statut.
El va pute& fi modificat de ca-
tre adunarea general& a delega-
tilor satelor coloniste cu 2/3 din
nurnärul delegatilor, sub rezerva
aprobärii Consiliului de Minis-
tri.
LEGE
relatid la extinderea in intreaga ar
a legii serviciulul de navigalie fluvialä
§i maritimä §I pentru modificarea art. 8
DIN 10 APIULIE 1951 1)
1. Se extind i In cuprinsul
Ardealului, Banatului, Bucovi-
nei, Basarabiei si Cadrilateru-
lui, dispozitiunile legii pentru
Infiintarea aerviciului de navi-
gatie fluvial& si maritimä, pro-
mulgatä cu Ina ltul decret regal
No. 3.055 din 1888 si publicata In
Monitorul Oficial No. 221 din
1888.
2. Art. 8 din legea pentru In-
fiintarea serviciului de naviga-
tie fluvial& si maritimä din 9
Ianuarie 1888, se modificl ast-
fel:
Pentru instalatiunile de fa-
cut In porturile tärii, terenurile
de pe proprietatile publice ale
statului, judetelor 81 comunelor
necesare exploatärii, vor fi ce-
date färä Indemnizare.
Terenurile de pe proprietätile
particulare trebuitoare exploa-
tärii se declarl de utilitate pu-
blic& general& sí se vor expro-
prià conform legilor In vigoare".
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat tn sedintele dela 27 Mar-
tie si I Aprilie 1931; s'a promulgat cu De-
ere! No. 1254/931 i publicat tn Monitoral
Oficial No. 14 din 10 Aprilie 1931. A se
vedea Legea servicinlui de navigatie flu-
vialS si maritimil din 9 Ianuarie 1888 la pag.
523 vol. II.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru interpretarea legli reducerii sa-
larillor, privind personalulleultelor
DIN 10 APRILIE 1931 1)
Art. unic. Personalului Culte-
Mr, preväzut In bugetul Mini-
sterului Instructiunii Publice si
al Cultelor, se va aplicà redu-
cerea f &cut& asupra salariilor
tuturor functionarilor Statului,
caIculatä la salariiIe din 1930,
conform legii promulgatä cu de-
cretul-regal No. 4.245 din 1930.
Pentru a asigur& un egal tra-
tament al diferitelor culte, bise-
ricile unite si minoritare, vor
face, In cursul anului, supri-
märi in bugetul Mr respectiv.
LEGE
pentru modificarea §i! suprimarea unor
articole din Legea pentru organlzarea
poIiiel generale a Statului
DIN 10 APRILIE 1931 2)
1. Articolele: 133, 135, 79, 40,
12 si 8 din legea politiei gene-
rale a statului, din 21 Iulie 1929,
cu modificArile din 3 Ianuarie
1930, se modifica pentru a ave&
urmätorul cuprins:
a) Art. 133. Functionarii
cari Indeplinesc conditiile
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 31
Martie si 1 Aprilie 1931; s'a promulgat cu
Decret No. 1256/931 si publicat In Moniloral
Oficial No. 84 din 10 Auntie 1931. Ulterior
ea a fost abrogatI prin Legea din 3 August
1931, aflara- la ordinea cronologica In acest
volum.
2) Aceastà Lege modificAtoare s'a votat
de Adunarea deputanlor si Senat tn sedin-
tele dela 1 Auntie 1931; s'a promulgat cu
Decret No.1262/931 ji publicat to Moniioral
Oficial No. 84 din 10 Aprilie 1931. A se
vedea Legea politiei generate, din 21 Iulie
1929 la pag. 677, vol. XVII cu modif.3 Ia-
nuarie 1930 la pag. 16, vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE.
de titlu academic sau scolar, ce-
rute de legea de fat& i acelea
cerute de statutul functionari-
lor publici, vor fi confirmati de-
finitiv in functiunile corespun-
zgtoare, preväzute in tabelele a-
nexate prezentei legi, Mr& a mai
aveA dreptul sä poarte titula-
tura vechiului grad.
Deasemenea, si In aceleasi
conditiuni, vor fi confirmati cu
titlul definitiv i functionarii
cari au ctipätat definitivatul pa
baza art. 62 din statutul func-
tionarilor publici.
Functionarii politienesti cari
nu Intrunesc conditiunile cerute
de statut i prezenta lege, vor
rAmAne cu titlul provizoriu,
pAstrAndu-si drepturile cAstiga-
te, In ce priveste salariul, pu-
tAnd fi Intrebuintati dupä ne-
cesitätile serviciilor.
Tablourile de functionarii de-
finitivi i provizorii se vor In-
tocmi de comisiunea pentru pro-
puneri de numiri i Inaintäri
de pe lAngd directiunea generallt
a politiei i se vor aprobh de
ministru, care este obligat sa-si
motiveze deciziunea sa, ori de
cAte ori este contrarti propune-
rii comisiunii.
Comisiunea isi va da avizul
tinAnd seam& de conditiunile de
titluri cerute de lege i statut si
bazAndu-se pe foile calificative
din anul curent.
La titluri egale se va preferì
cei cu calificatie mai la
calificatie egalri se vor prefer/
cei cu vechime mai mare In
grad si functiuni publice.
La darea avizului fiecare
membru al comisiunii Ii va ex-
prim& pärerea pe fatä,
nand personal räspunator pen-
tru nerespectarea normelor sta-
bilite de prezenta lege si pentru
re a credintä.
Ministerul de va socotl et este
cazul, va trimite pe cel vinovat
www.digibuc.ro
IO Aprilie 1931 421
In judecata comisiunii discipli-
nare, MI% anchetä
Comisiunea disciplinarA, de
va constatit vina, va
duprt gravitatea cazului, una
din pedepsele prevazute la art.
51, punctele 5, 6 si 7 din statu-
tul functionarilor publici.
Functionarii politienesti, pro-
vizorii, vor putett fi pusi In dis-
ponibilitate in urmätoarele 3 ca-
zuri:
1. Dacá au fost numiti sau au
obtinut inaintarea pe baza unor
declaratiuni mincinoase asupra
titlurilor de studii sau altor con-
ditiuni legale.
2. Daca In ultimii 5 ani au
suferit condamnatiuni pentru
infractiunile prevAzute In art. 58
din statutul functionarilor pu-
blici sau pedepsele disciplinare
dela punctele 5, 6 ale art. 51
din statutul functionaribor pu-
b lid 1).
3. Dacá posturile ce detin, ur-
meazá a fi ocupate de candidati
reusiti la concurs.
Functionarii pusi In disponi-
bilitate pentru cazurile preva-
zute mai sus, vor primi ultima
lor retributie pe timp de trei
luni, &la, au o vechime mai
micá de 5 ani i retributia pe
6 luni, daa au o vechime dela
5 pang, la 10 ani. Functionarii
cu o vechime mai mare de 10
ani, vor fi pensionati, urmAnd
a primi dela data pensionitrii
lor, indiferent dad.. au Implinit
varsta de pensiune, drepturile
cuvenite, potrivit anilor serviti
cu retineri pentru pensiune 2);
b) Art. 135. Posturile pAná
la gradul de comisar, neocupat
1) A se vedea Legea Statutului func1iona-
rilor publici din 19 lunie 1923 la pag. 409,
vol. XIXII i Regulamentul de aplicare
din 23. Noemvrie 1923 la pag. 413 acelag
vonun.
1) A se vedea Legea generall de pen-
siuni din 15 Aprilit 1925, la pag. 440, vol.
cu modif. ulterioare din 20 August
1929 la pag. 1122, vol. XVII.
422 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
de functionari definitivati, con-
form prevederilor art. 133, sau
de functionarii titrati, ce se vor
numi din nou, se vor scoate la
concurs, In fiecare an, In luna
Iunie, prin publicatie special&
facuta in Monitorul Oficial,
publicatie prin care se va pre-
vede i numärul posturilor
pentru care se tine concursul,
care se va stabili In fiecare an
de Ministerul de Interne, ln ra-
port cu necesitAtile serviciului
cu mijloacele bugetare.
Concursul se va trece din ma-
teriile care se fac la scoala de
politie tiintìficä, cu profesorii
titulari ai scoalei i cu un de-
legat al Ministerului de Interne,
dup& normele ce se vor preve-
deh, In regulamentul acestei
legi;
c) Art. 79, ann. 2, lit. a. Se
excepteaa numirea prefectului
politiei Capita lei, care se poate
face si dintre ofiterii de rezervä,
cu gradul de general sau de
colonel;
d) Art. 42, alin. final. In
locul brigäzilor centrale, va luh
in limitele bugetare, un
corp de detectivi, care va func-
tion& pe baza unui regulament
special;
e) La art. 8 se adaugh un a-
lineat nou: f) Un serviciu teli-
nic de radiotransmisiuni.
2. Prin derogare dela art.
134 din legea politiei i pan& ce
scoala de politie stiintifich va
eliberh diplome si certificate, se
vor puteh face Inaintäri, atht In
functiunile superioare cht si In
functiunile inferioare, i Mr&
diploma sau certificatul de ab-
solvirea scoalei de politie stiin-
Mich.
3. Cuvintele: legii de fatä"
prezentei legi", Intrebuin-
tate mai sus, se refer& la legea
politiei generale a Statului din
21 Iu lie 1929, care se modificA
Prin prezenta lege.
www.digibuc.ro
REGULAMENT
de punere in aplicare a legit pentru
administrarea generali a pescirlilor
Statului §i amelioraliunlle regiunii
dabile a Dunaril
DIN 10 APRILIE 1931 1)
Dispozitiuni generale
1. Prezentul regulament cu-
prinde dispozitiunile speciale
pentru punerea In aplicare a
legii dela 11 Iu lie 1929, pentru
administrarea general& a pes-
chriilor Statului i amelioratiu-
nile regiunii inundabile .ta Du-
nhrii. Pe baza acestor dispozi-
tiuni se vor efectuh studiile
lucrärile de ameliorare (a regiu-
nii inundabile a Dunárii si a
phrtilor inferioare ale afluenti-
lor ei si se vor administrh
exploath terenurile Statului, cu
toate baltile, garlele, zAvoaiele,
fânetele, stufäriile, pädurile de
salcii, vanatul i oHce alte pro-
duse ale lor din aceasth re-
giune, precum i pescäriile Sta-
tului din intreaga tarà si din
Marea Neagra. Deasemenea se
va incurajh piscicultura si se va
reglementh pescuitul, luandu-se
mäsurile de repopulare pentru
toate apele thrii.
Limita regiunii inundabile se
va determin& tinându-se seama
de Intinderea revärsärilor maxi-
me din anul 1897.
PARTEA I
Amelioratiunea regiunei Man-
dabile
CAPITOLUL I
2. Planul general de amelio-
rare al acestei regiuni inunda-
bile, astfel cum se determinä ea
) Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 2567/931 si publicattn Monilorul
Oficial No. 84 din 10 Aprilie 1931. A se ve-
dea Legea pentru administrarea pesciriilor
si regiunilor inundabile (P, A. R. I. D.) din
11 lulie 1929 la pag. 584, vol. XVII.
 LEGI DE UNIFIQARE. 10 Apri lie 1931
prin art, 1 al prezentului regu-
lament, se va intocmi de admi-
nistratia generalä P. A. R. I,
D. prin serviciile sale speciale
prevhzute In legea dela 11 Iu lie
1929, bash nu devine definitiv,
decht duph aprobarea consiliu-
lui de amelioratiuni.
Acest plan general de amelio-
ratiuni se va publich in Moni-
torul Oficial impreunti cu defi-
nirea unitätilor naturale prevä-
zute la articolul 3 din lege.
3. Toate lucrArile ce se vor
executh pe baza aoestei legi din
11 Iu lie 1929 si a prezentului re-
gulament, privitoare la amelio-
rarea regiunii prevIzuth la ar
ticolul 1 de mai sus, aunt con-
siderate ca lucrdri de utilitate
publich, potrivit art. 17 din Con-
stitutie. Ele se vor puta exe-
cuth atat pe terenurile Statului,
at si pe terenurile particulare,
and sunt cerute de un interes
general, proprietarii acestor te-
renuri putând fi obligati, la ne-
voie, a se constitui in asocia-
tiuni si a participh la execu-
tarea aoestor lucräri, potrivit
dispozitiunilor legii i modalith-
tilor cuprinse in regulamentul
de fatti.
CAPITOLUL
Consiliul de amelioratiuni
4. Lucrdrile de punere in va-
loare a regiunii prevhzuth la
art. 1 din prezentul regulament,
precum i luarea mhsurilor
pentru garantarea satisfacerii
intereselor superioare ale Statu-
lui, aunt puse sub conducerea
superioaril tehnich a unui or-
gan special numit Consiliul de
amelioratiuni" care este chemat
sh aprobe planurile si proiectele
lucrärilor de amelioratiuni, sà
deà directivele necesare pentru
stabilirea normelor unitare de
conducerea lucrArilor, si s5, ia
www.digibuc.ro
423
mäsuri pentru garantarea inte-
reselor superioare ale Statului.
In acest scop, consiliul de a-
melioratiuni prin administratia
generath P. A. R. I. D. 0 servi-
ciile ei speciale, poate luà infor-
matiile necesare dela mice au-
toritate a Statului sau institutie
particularà i poate face sau or-
donh orice investigatiuni me-
nite sh punh consiliul in masu-
ra de a se pronunth asupra uti-
MAW lucrarilor sau eventual
asupra pericolului pe care 1-ar
prezenth pentru stat sau pentru
particulari efectuarea acelor lu-
5. Atributiile consiliului de
amelioratiuni sunt:
a) De a stabili principiile fun-
damentale si a aprobh planul
general de amelioratiuni, pre-
cum i de a aprobh proiectele de
lucräri ce urmeazd a se executh
In cadrul acestui plan general.
In acest plan cuprinzAnd in-
treaga regiune inundabilh a Du-
ngrii si a portiunii inferioare a
afluentilor ei, se vor prevedeh
zonele de ameliorare precum
unithtile naturale cuprinse In
aceste zone, determinate astfel
ca BA se poath sti cu preciziune,
cärei unitäti apartine fiecare
proprietate;
b) De a aprobh statutele ala-
tuite de asociatiunile de amelio-
ratiuni, prevhzute la art. 14 din
lege;
c) De a de, aviz la cerere, dach
terenurile inundabile care aunt
solicitate de comitetul agrar sà
fie scutite de expropriere pe te-
meiul art. 14 din /egea agrard a
vechialui Begat') i art. 18 din
legea agrard din Transilvania,
Banat, Timisoara i Marantures
i) A se vedea Legea agrari a vechiului Re-
gat din 17 Lille 1921 cu modif. ulterioare la
p. 653, vol. IXX precum i Legea agrari din
Transilvania din 30 Iu lie 1921 cu modif. ul-
terioare la pag. 733 si 891 acelas volum
Regulamentul de aplicare din 12 Iu lie 1922
la pag. 198, vol. XIIIXIV.
424 LEGI DE UNIFIGARE. 10 Apri lle 1931
cad in categoria celor prevXzute
de lege sr), fie scutite de expro-
priers precum i dacä proiectele
de lucrari ce se vor propune de
proprietari pentru terenurile
senate astfel de expropriere, in-
deplinesc conditiunile ce s'au
impus de comitetul agrar pe te-
mein] articolelor din legile ara-
tate mai sus.
Consiliul de amelioratiuni va
da avizul säu pe baza cerceta-
rilor locale Oe se vor face de
organele competente ale admi-
nistratiei generale P. A. R. I. D.;
d) De a se pronuntä asupra
valorii terenului de ameliorat
si a plus valorii ce se creeazä
prin amelioratiunile ce se fac;
e) da avizul la nevoie
asupra unei eventuale contribu-
tii ce ar urmà sä, pläteascA sta-
tul asociatiunilor, pentru execu-
tarea vreunei lucräri suplimen-
tare cerutä de un interes supe-
rior al Statului;
V A delegA din sanul säu pe
membri cari impreung cu con-
silierii de Curte formeazä comi-
sia de apel mixtä, preväzutä la
art. 27, aliniatul 2 din lege;
g) De a-si dà avizul asupra
defrisärii pädurilor de baltä, cu-
prinse In incinta diguiilor.
Avizul va fi executoriu. El se
îa comunich spre stiintä. Ca sei
Dadurilor. Valoarea materialului
rezultat va rämäne proprietaru-
lui pe care II priveste i defri-
sarea;
h) De a Intocml un statut tip
care se va public& in Monitorul
Oficial i pe baza cärula se vor
nicätul statutele asociatiunilor
de amelioratiuni;
i) A indeplini orice alte atri-
butii prevAzute In lege si pre-
zentul regulament,
6. In conformitate cu art. 7
din legea din 11 Iu lie 1929, con-
siliul de amelioratiuni -se corn-
pune din urmätoarele persoane:
www.digibuc.ro
a) 7 membri de drePt i anu-
me:
1. Presedintele consiliului de
administratie, prevazut la art.
67 din legea si art. 83 din pre-
zen tul regulament.
2. Administratorul general al
P. A. R. I. D.-ului.
3. Directorul serviciului apelor
din Ministerul Lucrärilor Pu-
blice.
4. Directorul general al Re-
giei Autonome a Porturilor
Cäilor de Comunicatie pe ay&
5. Seful marelui stat major al
armatei sau un delegat al &In.
6. Un delegat al Uniunii Ca-
merelor de Agriculturä, dintre
membrii Consiliului Uniunii.
7. Un membru al Consiliului
superior tehnic, de pe längh Mi-
nisterul Lucrärilor Pub lice, de-
legat de consiliu.
Toti acestia isi pierd manda-
tul lor prin pierderea functiunii
in baza careia au fost numiti.
b) Din 9 membri numiti prin
decret regal, pe termen de 5 ani,
dupg, propunerea ministrului a-
grjculturii i domeniilor si a-
nume:
Trei proprietari din regiunea
inundabila a Dunärii.
Un inginer hidrolog.
lin specialist In chestii agzi-
col e.
Un specialist in silviculturd.
Un specialist In chestiuni de
pescArie, pisciculturä i chesti-
uni anexe.
Un specialist In chestiuni eco-
nomice financiare.
Un jurisconsult.
7. Presedintele consiliului este
desemnat de ministerul de agri-
culturg, dintre membrii consiliu-
lui.
8. Consiliul alege din sânul
sau 2 vice-presedinti, chemati sá
prezideze consiliul In lipsa pre-
sedintelui in ordinea varstei.
Ministrul agriculturii sau In
lfpsa sa subsecretarul de stat
 LEGI DE UN IFICARE, 10 Aprilie 1931
poata lull parte oric&nd la lucrá-
rile consiliului cu dreptul de a
prezid& sedinta.
Cei 3 director! din admini-
stratia general& P. A. R. I. D.,
pot lu& parte la sedintä ins& nu-
mai cu vot consultativ. Ei stint
obligati a lu& parte atunci and
sunt chemati pentru a d& expli-
catiuni sau a primi instructiile
necesare.
9. Deciziile consiliului sunt
valabile daa stint prezenti la
sedintá eel putin 9 membri. Ho-
t&ririle se iau cu majoritatea vo-
turilor celor prezenti. In caz de
paritate votul presedintelui ho-
areste.
Reprezentantii din consiliu ai
serviciilor publice i in special
administratorul general al P. A.
R. I. D-ului, directorul general
al porturilor i ailor de cornu-
nicatie pe apá si seful marelui
stat major al armatei aunt in
drept s. se opunä oriand la
executarea unei decizii a consi-
liului, atunci c&nd aceastá exe-
cutare ar aduce o vátámare im-
portant& unui interes superior
predominant al Statului.
Pentru aceasta este suficient
ca oricare din acesti reprezen-
tanti sá depuná, in timp de 3
zile libere deIa luarea. deciziei, o
IntAmpinare scrisä la presedin-
tele consiliului, arátánd motivele
pentru care se opune la execu-
tarea ei, aceastá int&mpinare
urmand sá fie reluatä imediat
In discutiune.
In caz de divergentä !litre
membrii consiliului de amelio-
ratiuni i rePrezentantii servi-
ciilor publice, chestiunea va fi
supusg, hotártrii Consiliului de
In caz de divergent& intre
consiiu i eful marelui stat-
major al, armatei sau delegatul
sail, and intAmpinarea este mo-
tivatá pe chestiuni d apárare
nationalä, lucrárile vor fi main-
www.digibuc.ro
425
tate consiliului superior al Apá-
rárii Nationale, care va decide.
In ca.zul c&nd In termen de 3
zile libere dela luarea hotáririi
consigiului nu se va produce
nici o Int&mpinare din partea
vreunui reprezentant al intere-
selor publice, decizia consiliului
se va executh.
Se excepteazá cazurile urgente
and consiliul poate hotäri exe-
cutarea deciziei, chiar inainte de
expirarea termenului de 3 zile,
mentionandu-se aceasta in pro-
cesul-verbal al sedintei.
10. Consiliul de amelioratiuni
tine sedintele in sediul admini-
stratiei P. A. R. I. D., afar& de
cazul c&nd ministrult presedin-
tele sau administratorul general
va hotári aitfeL arátand in a-
cest caz prin insás convocare,
locul unde are a se tine sedinta.
Convocárile se fac de presedin-
tele consiliului sau in lipsa sa
de administratorul general de
ate ori se simte nevoie, minis-
trul agriculturii poate cere ori-
când convocarea consiliului.
Membrii prezenti vor semn& in
registrul de prezentä care singur
face dovada sedintelor la care
au luat parte fiecare membru.
11. Ordinea de zi a lucarilor
va fi fixat& mai dinaintg i tre-
cutä chiar in convocarea ce se va
trimite membrilor, insotitá fiind
si de referatul scris al admini-
stratorului general, asupra che-
stiunilor mai importantg ce au a
se discutà.
Chestiunile se vor lu& in discu-
tie potrivit ordinei de zi, trecutá
in convocare, afar& de cazul and
vreunul din membri va cere
modificarea ordinei de zi i and
majoritatea consiliului va incu-
viint h.
In mod exceptional chestiunile
urgente vor pute& fi luate in diß-
cutie chiar dacá nu aunt trecute
fn ord,inea de zi, cu conditia ca
acest lucru sá fie cerut de until
426 LEGI DE UNIF1CARE. 10 Apri lie 1931
din. membrii consiliului i numai
daca majoritatea admite, moti-
v&ndu-se i fächndu-se cuvenita
mentiune In prooesul-verbal de
sedintA.
12. Procesul-verbal al fieclrei
sedinte va cuprinde toate deci-
ziile luate i rezumatul discutiu-
nilor.
Acest proces-verbel cetit
probat In sedinta urmgtoare, va
fi trecut imediat Inteun registru
special si semnat de toti membrii
cari au luat parte, Impreun& e-
ventual si cu opiniile separate
ale minoritgtii si care vor fi pe
scurt motivate.
La fnceputul fiearei sedinte,
imediat dupa cetirea sumarului
sedintei preoedente si aprobarea
lui, presedintele va verifich dac&
procesul-verbal anterior celui a-
probat In sedinta de atunci este
tredut In registrul respectiv
semnat, potrivit articolului de
mai sus.
CAPITOLUL
Asociatiuni i amelioratmni
13. Odat& ce regiunea prev&-
zutà la articolul 1 din prezentul
regulament, este determinatà
prin planurile Intocmite de ad-
ministratia general& P. A. R.
I. D. iar Impärtirea ei In zone
si uniati naturale este aprobatä
de consiliul de amelioratiuni
publicatä In Monitorul Oficial,
administratorul general al P. A.
R. I. D.-ului va putek sä proce-
deze, dad, va Osì necesar, la
constituirea legal& a proprieta-
rilor terenurilor din fiecare uni-
tate natural& In asociatiuni de
amelioratiuni, In scopul de a se
puteh procedh la executarea In
comun a lucrärilor necesare, de
a se reglementh modul Intreti-
nerii lor si eventual de a se gäsl
mijloacele neoesare executarii fn
comun a lucrärilor.
www.digibuc.ro
In 'acest scop administratorul
general al P. A. R. I. D.-ului va
convoch pe proprietarii din uni-
tatea naturalä, fie din proprie
initiativa, fie la cererea Ministe-
rului de Domenii sau a oricárui
proprietar din unitatea naturalit,
preväzutä In planul general de
amelioratiuni.
14. Se vor chemh In adunare
general& si prin scrisori reco-
mandate toti proprietarii din u-
nitatea naturald, arätându-se
scopul, data si locul convoc&rii.
Locul adunärii generale va fi
fixat pe cht va fi posibil In apro-
pierea unitätii naturale. Convo-
carea va fi afisatä cu cel putin o
lung de zile fnainte de ziva In-
trunirii, la usa tuturor primärii-
lor din unitatea naturalä, prin
hagrijirea notarilor respectivi
va fi publicatá prin Ingri-
jirea administratiei generale
P. A. R. I. D. In Monitoru/
Oficial, precum i In doug ziare,
unul din Capita lä j altul din lo-
calitate. Aceastä publicare tre-
buie sä fie fäcutä cu cel putin o
lung fnainte de tiva adunärii.
Cheltuelile pentru expedierea
convocArilor i pentru publicatii
se vor suporth de asociatia con-
stituitä a proprietarilor, admini-
stratia general& P. A. R. I. D. pu-
and avansh sumele necesare,
care vor fi restituite de asociatie
dupa -constituire.
Cu cel putin 10 zile fnainte de
data convocArii administratia
general& P. A. R. I. D. este obli-
gat& sä depunä In mod gratuit
la sediul uncle urmeazit sä se
tinä adunarea, toate planurile
studiile ce posedä, privitoare la
situatia terenuriIor sau la lucra-
rile ce au a se efectuh pentru u-
nitatea natural& respectivä, care
planuri se vor luh fnapoi dupä
ce vor fi servit aduhärii pentru
consultare. In caz chnd o aso-
ciatie ar cere dela administratia
general& P. A. R. I. D. cdnii de pe
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
aceste planuri i studii, spre a
le intrebuintà la alcatuirea
proiectelor pentru lucrgrile ce va
aveh de executat, aceastg admi-
nistratie este datoare sa le deg
plgtindu-i-se !msg. de asociatie
valoarea còpiilor, dupg un tarif
ce se va stabili de administratia
gentralg, P. A. R. L D.
15. Adunarea general& nu va
puteä prooecl& la nici o lucrare
daca nu sunt prezenti un numgr
de membri cari ar reprezenta cel
putin jumgtate din suprafata
regiunilor ameliorate.
16. Adunarile generale de
constituire ale oricgrei ameliora-
tiuni chiar daca Statul nu este
proprietar in unitatea naturala
respectivg, vor fi prezidate de
presedintele sau de administra-
torul general al P.A. R. I. D.-ului
sau de un delegat al sgu, care
va conduce desbaterile si lucrg-
rile pang la alegerea organelor
de administratie ale asociatiei,
adicg pang la alegerea consiliu-
lui de administratie ei a preee-
dintelui sgu.
17. Dacg la eedintg este pre-
zent numgrul necesar de mem-
bri, ei vor procedg la alcatuirea
statutului in care se va argtg:
denumirea asociatiunii, sediul
ei, lucrgrile ce au a se executh,
perimetrul i planul regiunii a-
supra cgrora se vor executh lu-
crärile de ameliorare, toate pro-
prietatile cu denumirea proprie-
tarilor lor, suprafata fiecarei
proprietäti, constructiile, eose-
lele i orice alte bunuri care ar
urmit sa beneficieze de lucrgrile
ce se vor executh.
Tot in statut se vor prevedeg
normele de functionare al asoeia-
tiunii, precum si organele ei de
administrare, mijloacele pentru
realizarea lucrgrilor ei Intretine-
rea lor, fixarea contributiei f ie-
tárui asociat la cheltueli, durata
asociatiei, limita mandatului a-
cordat organelor sale de admini-
www.digibuc.ro
427
strare, mijloacele de realizare a
sumelor ce le-ar necesith efectua-
rea si intretinerea lucrgrilor, re-
partitia acestor slime intre aso-
ciati, proportional cu suprafetele
posedate sau cu folosul fled,
ruia; precum i orice alte detalii
pe care adunarea generalg a
membrijor le va gasi necesare.
18. Pentru ca hotgrirea adu-
narii generale sg, fie valabilg,
este nevoie ca sa se intruneascg
votul unui numar de proprie-
tari ce reprezinta eel putin ju-
mgtate din suprafata unitatii
naturale.
Hotarirea adungrii generale
astfel luatg privitoare la alcgtui-
rea statutului ei fixarea norme-
lor de functionare a asociatiunii
este valabilg i obligatorie pentru
toti proprietarii din unitatea na-
turalg care s'au constituit in a-
sociatiunile de amelioratiuni.
19. Dacg la prima convocare
nu rdspund proprietarii in nu-
mgrul cerut de regulament, pen-
tru a procedg la lucrare sau
daca acieetia nu cad de acord
pentru a lug o hotartre valabila,
se va constatg, acest lucru de
catre preeedintele adunarii prin-
tr'un proces-verbal semnat ei de
proprietarii prezenti, riimanand
ca o noug adunare generalg sg
se ting in acelae loc si la aceeasi
ord, peste 15 zile libere, fgrg nici
o alta convocare.
Dad, nici la aceastg adunare
nu se poate lug o hotgrtre vala-
bilg, administratia generala P.
A. R. I. D. poate proceda din o-
ficiu la alcgtuirea statutului, cu
toate detaliile prevgzute la art.
17 de mai sus, numind i pe
membrii consiliului de admini-
stratie, Insg cu aprobarea con-
siliului de amelioratiuni.
Statutul alcgtuit i aprobat
astfel se va notifich, adicg se va
aduce la cunoetinta celor inte-
resati, pentru ca in caz de ne-
multumire sa poata face apel,
as LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
conform art. 26 din prezentul re-
gulament.
Aceast6 notificare se va face
pe cale administrativá prin a-
drese oficiale la cari se anexeazti
statutul ce se comunicá.
Adresele i statutul se Inm9.-
neazii In comunele urbane prin
organele politiei, iar in cornu-
nele rurale prin notari.
Comunicarea se face la domi-
chin! proprietarilor sub luare de
dovadá. In caz cand proprieta-
ml agentii administra-
tivi de mai sus vol.( läsh statu-
tul unui mernbru al familiei sau
unei persoane de serviciu, con-
statand aeest lucru printr'un
proces-verbal. Dovada j proce-
Sul-verbal se vor restitul admi-
nistratiei generale. P. A. R. I.
D. pentru a fi anexate la dose-
rul respectiv.
20. Chemarea proprietarilor
pentru adunärile generale se va
face la domiciliul lor, cu arâta-
rea at se pot prezenth fie per-
sonal, fie prin Procuratori, 1nsá
en procurá specialä. legalizatá
sau autentica.
21. Minorii, interzi%i, cei pu§i
sub consiliu judiciar si persoa-
nele juridice, vor fi citati i vor
fi reprezentati la alatuirea Sta-
tului prin mandatarii lor legali,
fiirä ca acestia din uring sti mai
aibá nevoie de indeplinirea vre-
unei formalitáti privitoare la
completarea capacitátil lor ju-
ridice.
Pentru averea dotalá a sotiei
vor puteà consimti ambii soti,
chiar i sotul singur, fárá inde-
plinirea vreunei alte formalitáti,
iar pentru averea parafernalá Ira
puteh consimti sotia chiar Mr%
autorizatia sotului.
22. Proprietaril in indiviziune
vor fi citati separat i vor con-
simti deasemenea separat,
&mein-se searna de intinderea
drepturilor indivize pe care le
are fiecare In bunul comun.
www.digibuc.ro
In caz cá s'ar face contestatie
asupra drepturilor indivize, adu-
narea generalá va hotárt asupra
dreptului in sine si asupra intin-
derii drepturilor fiectiruia In bu-
nul indiviz, cu drept de apel pen-
tru partea nemulturaita la copal-
sia de apel mixtá preväzuta la
art. 26.
Hotárirea obtinutä pe aceastil
cale va determinà ntirnai drep-
turile i obligatiunile coproprie-
tarului ca membru al asociatiei
si aceasta In mod provizoriu
nand la transarea definitivá a
acelei chestiuni pe calea dreptu-
lui cornun.
Obstiile sátesti sunt chats con-
form legii, dar sunt reprezentate
printr'un singur mandatar ales
de obste. In lipsa until ales de
obste, acest mandatar se nu-
meste de judeatorul de ocol res-
pectiv, dup6, formele prevAzute
la art. 74 din procedura civilä
Pentru islazurile comunale va
consimil prefectul respectiv sau
un delegat al sAu.
23. In statutul fiecArei asocia-
tiuni, fie ca ar fi alcittuit de
adunarea generall sau de Admi-
nistratia Genera II P. A. R. L D.
se va prevedeA i constituirea
unui fond de rezervá al asocia-
tiei pentru Intretinerea lucrári-
lor, determinând i partea de
contrihutie a fiecerui asociat
pentru formarea acestui fond,
precum i modalitatea de plea
a cotei respective.
In nici un caz acest fond nu
va fi mai mic de 10 la mtá din
valoarea totalá a Inc/Aril.
HotArirea adunárii generale
privitoare la constituirea acestui
fond va puteti, fi atacatit cu ape!
la lfinisterul de Agriculturá
Domenii, prin administratia ge-
nerala P. A. R. I. D., chiar dacá
Statul nu va face parte din
asociatie.
24. Consiliul de administratie
 LEG1 DE UN1FICARE, 10 Aprl lie 1931 429

al fiecgrei asociatiuni va fi for- nevoie, la sediul fiearei Curti

mat din 5-9 membri. de apel, potrivit cererii Admini-
El alege din s&nul s&u un pre- stratiei Generale P. A. R. I,. D.,
sedinte, un vice-presedinte, even- care va instiinta in acest scop,
tual un comitet de directie, for- atat Consiliul de amelioratiuni,
mat din presedinte si 2 membri. cat i Ministerul de Justitie.
In cazul cand statul este pro- Consiliul de Amelioratiuni va
prietar, cel putin unul dintre delega doi membri din sanul
administratori va fi delegat de Om care sä intre in compunerea
administratia: general& P. A. R. comisiunilor, putând la nevoie
I. D. s& fixeze c&te 2 membri pentru
Adunarea alege si 1-3 cen- fiecare sau pentru mai multe
sori. din aceste comisii.
25. HotAririle adun&rii gene- 27. Comisia va judeca de ur-
rale privitoare la statut si nor- gent& la sediul Curtii de apel
mele de fuctionare ale asociatiei, respective in alte ore cleat cele
precum i regimul caruia vor fi consacrate proceselor obisnuite.
supuse terenurile din unitatea Grefierul comisiei va fi delegat
natural6, rganân in vigoare pen- dintre grefierii Curtii de c&tre
tru tot timpul cat dureaz& aso- primul presedinte al Curtii res-
ciatiunea chiar cand proprietarii pective.
terenurilor pierd calitatea kr, Presedintele comisiei primind
fie in virtutea unui act transla- apelurile dela Administratia Ge-
tiv de proprietate, fie prin efec- neral& P. A. R. I. D., le va fixa
tul unei hotXriri judeatoresti termenul de judecatá In ordinea
obtinut& ulterior. inträrii kr.
26. Proprietarii cari nu au PreschinTharea termenului fi-
luat parte la convocare, sau lu- xat nu se va pute& face dec&t pe
And nu au fost de acord cu cei baza cererii celor interesati
cari au format majoritatea, pot pentru motive cari trebuesc ar&-
face apel in termen de 10 zile tate in ordonanta de preschim-
libere dela data adunIrii gene- bare ce se va (la de presedinte,
rale sau in cazul art. 19 dela far& citarea pärtilor.
data notificArii statutului fticu- Pentru termenul de judecat&
t5. de Administratia General& P. se vor cita: apelantul, Ministe-
A. R. I. D., proprietarilor inte- rul de Domenii, prin Admini-
resati. stratia General& P. .éL R. I. D.
Apelurile vor fi adresate Ad- reprezentantul legal al aso-
ministratiei Generale P. A. R. I. clatiei infiintate.
D., unde vor fi inregistrate in 28. Citatiile se fac numai
ordinea intr.rii kr. pentru primul termen. La cele
Toate apelurile referitoare la urmätoare formalitatea citärii se
aceeas hotärire se vor conexa va consider& indeplinità prin a-
vor fi trimise la expirarea ter- fisarea termenului pe usa Mill
menului de mai sus spre a fi unde se tin sedintele.
judecate de o comisie de apel Comisia judec& i pronuntl
mirta, compusä din 2 membrii botaririle In sedintA public& pe
delegati de Consiliul de amelio- bazg, de concluzii sumare orale
ratiuni din sanul sau i un con- sau scrise puse de parti sau de
silier al Curtli de apel respec- mandatarii lor.
tive, delegat de Ministerul de 29. Comisia se pronunt& asu-
Justitie. pra tuturor conflictelor de natu-
Consiliile se vor forma dupà rà privat& intre membrii aso-
www.digibuc.ro
430 LEGI DE UNIFICARE, 10 Apri lie 1931
Oatiunii sau dintre asociatie
membrii sdi cu privire la: viciul
de constituire al asociatiei, mo-
dul de alcdtuire al statutului,
modul de executare al lucr&rilor
1ntretinerea lor, euloatarea
terenurilor i bdltilor ameliorate,
,Imprumutul ce eventual s'ar
contractà, anuitätile acestor im-
prumuturi i garantiile ce s'ar
da, despägubirile ce vor trebui
acordate celor prejudiciati prin
lucrärile de amelioratiune, etc.,
precum i orice alte conflicte
ivite pe toat6 durata asociatiuni
de amelioratiuni sau Intre mem-
brit aceleiasi asociatiuni sau In-
tre asociatie i terte persoane
sau Intre asociatie i membrii
säi precum i 1ntre membri unei
asociatiuni i terte persoane, fie
cd aceste conflicte s'ar referi la
Iucrärile de amelioratiuni, fie a
s'ar ref erl la terenurile ce sunt
afectate acestor lucrdri.
Enumerarea de mai sus nu
este limitativd ci enumerativit,
comisia mixtä de apel avand cd-
derea de a se pronuntà asupra
tuturor hotäririlor i dispozitii-
lor luate de adunarea general/1,,
atunci and este sesizatd de cei
interesati dupä procedura de
mai sus.
30. Deciziile comisiei sunt de-
finitive si executorii. Ele se pro-
nuntä numai cu drept de re-
curs la Malta Curte de Casatie.
Prin derogare dela art. 71 din
legea de organizare a Inaltei
'Curti de Casatie, recursul intro-
dus nu poate suspend& executa-
rea deciziei inainte de judecarea
re cursului.
Membrii comisiei de apel
mixtd i grefierul primesc o in-
demnizatie pentru zilele de ju-
decatti.
Quantumul indemnizatiei va fi
fixat de Ministerul Agriculturii
Domeniilor. Ea va fi pldtitd
de cAtre Administratia General&
P. A. R. I. D., in contul asocia-
www.digibuc.ro
tiei, care va suport& j celelalte
cheltueli ce decurg din functio-
narea acestor comisiuni si cari
se vor pldti po baza actelor ju-
stificative prezentate de prese-
dintele comisiunii.
32. In caz and prin hotiterea
sa cornisia de apel mixtä, dep6-
sind competinta sa, s'ar fi pro-
nuntat asupra unor chestimai de
interes general prevAzute la art.
6 din lege, Administratia Gene-
ral& P. A. R. I. D. va supune
din nou chestiunea Consiliului
de Amelioratiuni care având In
vedere prescriptiunile art. 6 din
lege si art. 29 din prezentul re-
gulament va decide In ultimä
instant A.
33. Statutele asociatiunilor de
amelioratiuni se trimit dup& ex-
pirarea termenului preväzut la
art. 26 de mai sus, sau dui:a
judecata , apelurilor In caz
child aceste apeluri se referiau
tocmai la modul Intocmirii sta-
tutelor la Consiliul de Amelio-
ratiuni, pentru a fi aprobate
de acest consiliu.
34. Consiliul se va pronunth
In termen de maximum o
La finele acestui termen statu-
tele vor trebui restituite asocia-
tiunii respective.
35. In caz când Consiliul de
Amelioratiuni nu se pronunta In
termenul de mai sus, statutul
rämâne definitiv In forma vo-
tat& de adunarea general& cu
modificArile eventuale introduse
de comisiunea de apel mixtd.
36. Dupà ce statutul a rämas
definitiv el va fi transcris In
registrul de societdti al tribuna-
lului respectiv si va fi publicat
in Monitorul Oficial prin Ingri-
jirea Administratiei Generale P.
A. R. L D. Cheltuelile de tran-
scriere i publicare sunt In sar-
cina celor interesati.
Asociatia nu devine persoand
juridic& cleat dupä Indeplinirea
acestor formalitäti.
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
37. Asociatiile aunt reprezen-
tate in justitie prin presedintele
consiliului de administratie sau
un delegat al sail. El nu poate
obliga Insä, asociatia deckt in
urma unui mandat special, dat
de consiliul de aslministratie, ti-
nand searoa de prevederile art.
24 din prezentul Regulament.
38. Administratia Genera 16 P.
A. R. L D., precum i consiliul
de administratie al oricArei so-
cietäti Pot lua oricAnd initiativa
pentru formarea uneia sau mai
multor uniuni de asociatiuni.
Hotärirea de aderare la uni-
une se ia de organul in drept
al asociatiunii, potrivit statutu-
lui fieareia. DacA statutul nu
cuprinde nici o astfel de dispo-
zitie, hotArirea se va. lull, de a-
dunarea generald.
39. Adunarea general& a u-
niunii este formatA din membrii
consiliilor de administratie ale
asociatiunilor ce au aderat in
principiu la uniune.
Convocarea ei se va face de
Administratia General& P. A. R.
L D., din proprie initiativA sau
in urma cererii reprezentantului
legal al uneia din asociatiuni.
Noul statut al uniunii, votat
de adunarea generalk va fi
transcris si publicat potrivit dis-
pozitiunilor art, 34 din lege, prin
ingrijirea Administratiei Gene-
rale P. A. R. I. D.
Uniunea devine persoanä juri-
dic& din momentul indeplinirii
acestor formalitAti.
Oricare din asociatii va putek
aderb, la uniunea formatà, ho-
tArIndu-se aceasta de organul in
drept conform statutului fie-
areia.
HotArirea asociatiei, aprobatä,
de uniune, va fi deasemenea
transcrisl si publicatA.
40. Administratia General& P.
A. R. I. D., are dreptul de con-
trol si supraveghere tehnicA a-
supra tuturor lucrdrilor de ame-
www.digibuc.ro
431
lioratiuni, privind atat execute-
rea, at si intretinerea lor,: chiar
atunci and Statul nu face par-
te din asociatie ca proprietar.
In acest scop asociatiile de a-
melioratiuni sunt obligate s&
prezinte lucrarile i planurile
Mr ori de cAte ori li se va cere
de catre reprezentantii Admini-
stratiei Generale P. A. R. I. D.
Deasemenea sunt obligate sà tri-
mitA cOpii certificate de pe pro-
cesele-verbale ale adungrilor ge-
nerale, spre a se putea urreAri
activitatea Mr.
41. Administratia. Generalà P.
A. R. I. D., poate opri pe cale
administrativ& oriand o lucrare
Inceputa, atunci and executarea
ei nu este conform4 cu planurile
aprob ate.
Decizia Administratiei Gene-
rale P. A. R. I. D. relativ& la
aceastà oprire va fi comunicat&
oficial asociatiei.
42. In termen de 15 zile dela
expedierea oficial& a acestei co-
municari, asociatia poate face
apel la comisia de apel mix%
prevätzuta la art. 26.
43. Terenurile necesare pen-
tru executarea lucrArilor de a-
melioratiuni, terenul ocupat de
diguri i zona Mr de protectie,
precum i terenurile necesare
pentru deschideri de canaluri de
scurgere sau pentru alimentarea
bältilor cu and, sau pentru lu-
crArile de obtinere permanent&
de apA, pot fi expropiate In fo-
losul asociatiunii.
44. Exproprierea se poate face
pe baza legii generale de expro-
prieri, pentru cauz& de utilitate
publicA, cu derogare cg. ea se va
puteb, face: a) la cererea asocia-
tiunii; b) dupA hotArirea Admi-
nistratiei Generale P. A. R. L D.
In aceste cazuri directiunile
tehnice ale Administratiei Ge-
nerale P. A. R. I. D. vor ridicà
planul terenului sau al con-
structiunii ce urmeazA sa. fie ex-
v,
432 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
propriat si le va evaluà la justa
lor valoare si care va fi oferitä
de catre asociatie proprietarilor
elpropriati.
45. In caz cet. oferta este ac-
ceptatä nu mai este nevoie de
indeplinirea formalitAtilor de
mai jos, proprietatea trecAnd a-
sociatiei in momentul depunerii
pretului.
46. Daca oferta nu este ac-
ceptata, tribunalul la cererea a-
sociatiunii interesate, dui:4 ci-
tarea de urgent& a pärtilor, ju-
decând cu preadere in camera
de consiliu, va decide expropri-
erea si intrarea imediatä in po-
sesiunea terenului, cu conditiu-
nea cil, asociatia sä consemneze
la dispoziti a proprietarului ex-
propriat, pretul de expropriere
fixat de directiunile lehnice ale
Administratiei Generale P. A. R.
I. D.
47. HotArirea de expropiere
este definitivä si executorie, ne-
fiind supusä apelului cleat in
ceeace priveste pretul.
48. Hotärirea de expropriere
se va public& in Monitorul 0 f i-
cial si se va afisa in copie le-
galizatä pe usa prinaäriei sau a
primäriilor pe teritoriul citrora
se aflä bunurile expropriate.
49. Dispozitiunile art. 1-29
inclusiv, 69-75 inclusiv din
le g ea generald de expropriere
pentru cauzd de utilitate pu-
blicd 1.) nu sunt aplicabile expro-
prierilor cari se fac conform le-
gii si regulamentului de fatä.
50. In tot cursul procedurii
de expropriere, interzisii mino-
rii si toate persoanele enumerate
la art. 25 din lege, vor fi vala-
bil reprezentate in modul arätat
in acel articol.
51. DacA pentru executarea
1) A se vedei Legea general5 de expro-
priere pentru cauza de utilitate public5,veniturilor sau orice alt mod
din 20 Clctomvrie 1864 cu modif. ulterioare,
la pag. 589, vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
lucrArilor sau intretinerea lor se
va ivi necesitatea folosirii vre-
melnice a vreunor terenuri, pro-
prietarii lor vor fi obligati a le
pune la dispozitia asociatiei, a-
vând dreptul a& fie despitgubiti
de asociatiune pentru timpul fo-
losit si dupä valoarea lor de fo-
losintä, potrivit cu destinatiunea
pe care o aveau terenurile res-
pective.
52. In caz de refuz asociatia
va intl.& in posesiunea lor, pe
baza ordonantei tribunalului
respectiv, obtinutd potrivit art.
66 bis din procedura civilà.
Aceastä ordonantä nu se va
da decdt dupA, depunerea sumei
ce reprezintA valoarea despAgu-
birilor, fixate in mod provizoriu
de Administratia Generalä P. A.
R. I. D.
53. Partea nemultumitä cu
evaluarea va putea apela ina-
intea comisiunii de apel mixtä,
prevAzutä In art. 27 din lege,
care va hotärt in ultima in-
stant 6.
54. Statul isi rezervä dreptul
de trecere asupra proprietätilor
din unitatea naturalä si a celor
imediat vecine, in vederea exe-
cutArii lucrärilor si a controlu-
lui lor, precurn si in vederea mä-
surAtorilor sau cercetärilor teh-
nice $i stiintifice, intreprinse de
delegatii Administratiel Gene-
rale P. A. R. I. D.
55. Executarea lUcrärilor de
amelioratiuni si intretinerea lor
va fi fAcutd, fie in regie, fie prin
concesie sau oHce alt mod, a0,
cum se va decide de adunarea
generalä a asociatiei.
56. Asociatiunile, ca si uniu-
nile de asociatiuni, se pot impru-
mutà, atât in tarn, at si in
sträinAtate, pentru executarea
lucrärilor si pot garanta impru-
muturile, fie prin ipoteci fie
prin arendare, concesie, gai area
admis de adunarea generalä
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Aprille 1931
57. In caz cänd Imprumutu-
rile sunt garantate prin aren-
dare sau concesiunea terenurilor
de indiguit, contractele de aren-
dare, privitoare la aceste tere-
nuri, Incheiate anterior promul-
gärii legii, sunt reziliate de
drept, cu Incepere dela primul 26
Octomvrie pentru terenurile cul-
tivabile j primul 24 Aprilie
pentru belti, fare nid o preten-
tiune de despesubiri din partea
arendasului sau concesionarului.
58. Asociatiunile sau uniunile
de asociatiuni vor pute& emite
cambii pentru imprumuturile ce
vor face. Cambiile vor purth
semnaturile a doi membri din
comitetul de directie i vor fi e-
mise pe baza unor delegatii spe-
ciale a consiliului de admini-
stratie.
59. Chiar In lipse de stipula-
tiuni In statut, asociatiunile sau
uniunile de asociatiuni vor pu-
te& dtt mandat Administratiei
Generale P. A. R. I. D. sau Sta-
tului, ca In numele lor se trateze
efectueze lmprumuturile
necesare pentru lucrerile de a-
melioratiuni.
60. Statul tsi rezerve, dreptul
de control asupra gestiunii aso-
ciatiunilor, prin organele Admi-
nistratiei Generale P. A. R. I. D.
In acest scop, asociatiunile de
amelioratiuni sunt obligate ca,
dupe, votarea bugetului lor de
Intretinere al lucrärilor, care se
va face de adunarea generale or-
dinara din Noemvrie, s tri-
meate acest buget, Inainte de
sfanitul lunii Noemvrie, Admi-
nistratiei Generale P. A. R. I. D.,
spre a luà cunwtinte de confi-
nutul sau.
Dace. In termen de 30 zile dela
primire ministerul nu va rds-
punde sau nu va face vreo mo-
dificare, bugetul rämäne defini-
. tiv i executoriu cu Incepere dela
1 Ianuarie a anului urmator.
61. Membrii asociatiunii cari
www.digibuc.ro
26495.C. liamangiu, vol. XIX.-28.
433
nu vor achit& la timp orice sume
datorate, fie ca pret contributiv,
fie pentru costul intretinerii lor
finantarea lucrerilor, vor Li
urmariti In averea mobil& sau
imobild care formeaze obiectul
asociatiunii.
62. Titlul de urmarire va fi
extras de pe registrele asociatiei,
certificate pentru exactitate de
Administratia General& P. A. R.
I. D., prin directiunea indiguiri-
lor i desecarilor sau directiunea
hidrologice, dupe. cum lucrärile
de amelioratiuni ale acelei aso-
ciatiuni sunt in atributiunile u-
neia sau celeilalte directiuni.
Certificarea va fi fäcuta dupä
ce extrasul prezentat Admini-
stratiunii Generale P. A. R. I. D.
va fi In confruntat de organele
sale cu registrele asociatiei. In
caz cä pentru aceastä operatiu-
ne va fi nevoie de deplasari la
sediul asociatiei cheltuelile se
vor suporth de asociatie,
63. Urmärirea se va ,face dupä
cererea asociatiunilor din care
fac parte debitorii, Prin admini-
stratia financiarä a domiciliului
acestora, pe baza legii de urma-
rire a veniturilor Statului
64. Intreagal avere mobile sau
imobile care apartine asociatiei
va garanth Imprumuturile con-
tractate pe baza legii i prezen-
tului regulament.
65. Asociatiunile de ameliora-
tiuni vor tine registre In regula,
potrivit dispozitiunilor codului
comercial.
Registrele vor face dovada
completä a datoriilor ce greveaxtt
patrimoniul asociatiei.
66. Actele pentru constituirea
asociatiunilor sunt scutite de
orice taxe de timbru i Inregi-
strare.
Procedura Inaintea autoritäti-
lor judecatoresti sau admini-
,) A se vedea Legea de urnArirea venitu-
rilor Statului, din 1 August 1921, la pag.
1036, vol. IX-X.
434 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931

strative si de control, prevAzute lege Administratia P. A. R. I.

in lege si prezentul regula- D., va fun ctionh pe baza legii
ment, este gratuitA. pentru organizarea si admini-
67. Taxele pentru actele de 1- strarea intreprinderilor i avu-
potech i pentru actele de con- tiilor publice Pe baze comer-
cesie eau arendare, incheiate pe ciale, cu derogArile i prescrip-
baza legii i prezentului regula- iunile ei speciale si se va
ment, se reduc la jumätate. administrh dupA modalitAtile
68. Pentru concesie i aren- normele stabilite prin prezentul
dAri aceste taxe se vor puteh regulament.
plAti In rate anuale pe toatA Sediul adrninistratiei P. A.
durata contractului. R. I. D. este in Capitala tärii.
69. Din momentul aplicArii La acest sediu se vor intruni
legii terenurile din zone inun- atât Consiliul de Amelioratiuni
dabill a DunArei sunt scutite preväzut la art. 4 din lege, OA
de impozitul pe venitul Intre- consiliul de administratie si
prinderilor comerciale pe ter- comitetul de directie, prevAzut
men de 6 ant cu incepere dela la art. 66 si art. 72.
data aprobArii planurilor de In mod exceptional pentru
lucrdri ale fiecArei asociatiuni. chestiuni speciale, care cer o
AceastA scutire se va face pe examinare la fata locului, con-
baza unui kRertificat constata- siliile pot fi convocate ì in-
tor, eliberat de Adrninistratia Wang, parte, dar numai fn caz
GeneralA P. A. R. I. D. când acest lucru este cerut de
70. Dispozitiunile articolelor nevoile Iserviciului.
13-39, capitolul 3, din prezen- Comitetul de directiune poate,
tul regulament, fac parte inte- In vederea luarii de mäsuri ur-
grantA din statutele tuturor a- gente la fate locului, sA tin&
sociatiunilor de ameliorare, con- sedintele sale si in orice locali-
stituite pe baza legii pentru ad- tate din regiunea administratA
ministrarea generallt a PescArii- de P. A. R. I. D., dacA acest
lor Statului i amelioratiunile lucru este cerut de nevoile ser-
regiunii inundabile a Dunärei. viciului.
72. Administratia P. A. R. I.
PARTEA II D. pregAteste toate lucrArile ce
CAPITOLUL urmeazA a fi supuse aprobärii
Consiliului de Amelioratiuni.
Organele de administrare Aceste lucräri pregAtitoare se
§1 intocmesc prin cele trei directii
Administra(ia general prevAzute la punctele 1, 2 si 3,
P. A. R. I. D. de sub art. 75 din lege. Ele insA
nu vor puteh fi supuse spre
71. Administratiunea ,pescA- aprobare consiliului decAt inso-
de ref eratul administrato-
riilor i ameliorarea regiunii tite
inundabile a DunArei sau pres- rului general.
curtat: Administratia P. A. R. P.73. Administratia Generall
A. R. I. D. este persoanA ju-
I. D., este o regie publicA co-
mercialA, tu gestiune autono- ridicä. AceastA, calitate Ii este
mA, infiintatl prin legea dela atribuitä chiar din momentul
11 Iu lie 1929, pe Iângh i pe sub
controlul Ministerului Agricul- 1) A se vedea Legea pentru organizarea
administrarea Intreprinderilor§i avutinor
turii j Domeniilor. In confor- publice, din 16 Martie 1929 cu modif. 9
mitate cu art. 65 din aceastA Ianuarie 1930 la pag. 243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Apri lie 1931 435

numirii membrilor consiliului va fi trecuta in registrul inven-

de amelioratiuni si membrior tar al administratiei. 0 copie
consiliului de administratie. Ea a acestui inventar, vizata de
are gestiune autonoma. adrninistratorul general, va fi
74. Administratia este repre- depusa. la Ministerul de Agri-
zentata in justitie prin admi- culturg. O. Domenii.
nistratorul general, care insa Orice instrginare sau grevare
nu se poate obliga In aceasta a acestor bunuri si mice scoa-
calitate decat in urma unui tere din inventar va fi mentio-
mandat special al consiliului de nata in registru, notificandu-se
administratie sau al comitetu- acest lucru si Ministerului de
lui de directie, in limitele corn- Agricultura.
petint ei sale.
75. La sediul administratiei §2
se tin toate registrele necesare Consiliul de administrafie
regiei publice comerciale, potri-
vit codului de comert. 80. Administratia Genera la,
76. In afar& de registrele o- P. A. R. I. D. este condusa de
bligatorii, prevazute de art. 22 un consiliu de admnistratie,
din codul de comert, consiliul care o reprezinta, in toate actele
va hotäri daca mai trebuiesc vietii sale juridice, in limitele
tinute si alte registre si care a- prevazute in lege. Consiliul este
nume. i compus din 12 membri numiti
Registrele oNigatorii vor fi in conformitate cu art. 66 si 67
numerotate si prezentate tribu- al legii, si anume:
nalului, potrivit art. 26 si 27 a) Administratorul general al
din codul de comert. administratiei P. A. R. I. D.;
77. In afara de registrele cu 5) 3 specialisti in problemele
caracter comercial si in afara pescuitului;
de registrele de ordine si dispo- c) Un specialist in hidrologie;
zitiuni administrative, la sediul d) Doi specialisti In chestiuni
administratiei se vor mai tine agronomice;
urrnatoarele registre: unul pen- e) Un jurisconsult;
tru hotäririle consiliului de a- f) Un reprezentant al coope-
melioratiuni, unul pentru con- ratiei, desemnat de Ministerul
siliul de administratie si altul Muncii si al Cooperatiei dupa o
pentru hotartrile de caracter lista de trei membri prezentata
general ale comitetului de di- Ministerului de Oficiul Natio-
re ctie. nal al Cooperatiei;
Nici o hotarire a acestor or- g) Un reprezentant al agri-
gane nu este valabila si execu- culturii, desemnat de Ministe-
toile dacd nu este trecuta In- rul Agriculturii, dupa o list& de
tr'un registru sau consemnata trei membri prezentata de Uni-
inteun act inregistrat la admi- unea Camerelor agricole;
nistratie fie sub forma de re- h) Un reprezentant al Mini-
zolutie sau de dispozitie. sterului de Finante, desemnat de
78. Imediat dupa trecerea in titularul acestui departament;
registru, hotarlrile consiliilor i) Un reprezentant al Ranch
de administratie si de ameliora- Nationale, desemnat de consi-
tiuni vor fi comunicate Mini- liul tancii.
sterului de Domenii. Numirea speciali*tilor dela
79. Averea administratiei P. punctele c 0 d se face de Mini-
A. R. I. D., odata inventariata sterul Agriculturii, dupa ce va
www.digibuc.ro
436 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ap Tile 1931
luk avizul Corpurilor profesio-
nale respective constituite pe
baze de legi.
81. Numirea membrilor se
face prin decret regal, pe ter-
men de 6 ani, pe baza unui jur-
nal al Consiliului de Ministri,
dupgt propunerea Ministerului
de Agriculturl.
La fiecare 2 ani se va pro-
cedk prin tragere la sorti la re-
inoirea unei treimi din nunaZi-
rul membrilor consiliului de
a dministratie.
Prima tragere la sorti se va
face in cursul lunii Decemvrie
a anului 1931, iar nouile numiri
se vor face pe ziva de 1 Ia-
nuarie a anului viitor, a doua
tragere la sorti se va face In
Decemvrie 1933, dupg care re-
inoirea fiecarei treimi se va
face in mod automat la Imp li-
nirea termenului de 6 ani.
Membrii iesiti la sort! pot fi
renumiti.
82. Membrii consiliului de
administratie vor putek fi re-
vocati In conformitate cu art.
67, alin. 4 si 5 al legii, prin
decret regal, pentru abateri
grave.
Decretul de revocare se va dà
dupgt luarea avizului consiliului
superior al administrärii Intre-
prinderilor si avutiior publice,
care va ascultà In prealabil a-
pArarea membrilor In chesti-
une.
83. Presedintele consiliului
de administratie P. A. R. I. D.,
se numeste pe acelas termen,
prin decret regal, In urma. pro-
punerij Ministerului de Agri-
culturg, si Domenii, dintre mem-
brii consillului, afará de admi-
nistratorul general.
Consiliul Isi va alege prin vot
secret un vice-presedinte.
Acesta tine locul presedinte-
lui In lipsá, avfind in acest caz
aceleasi drepturi ca si dânsul.
Ministerul Agriculturii si Do-
www.digibuc.ro
meniilor, sau subsecretarul de
Stat, pot luk parte oricând la
lucrArile consiliului, In care caz
ei prezideaza §edinta.
84. Membrii consiliului de
administratie nu pot face parte
dintr'o Intreprindere concuren-
O. sau furnizoare, ori ale cltrei
interese sunt contrarii.
Ei nu pot face parte nici din
Intreprinderi Infiintate pe baza
legii de fatä.
Nu se admite participarea
prin procurá, membrii consiliu-
lui blind obligati a luk parte
personal la sedintk.
85. Deciziile consiliului aunt
valabile ;dack sunt prezenti la
sedintä cel putin 7 membri.
86. Consiliul de administra-
tie decide in toate chestiunile
cari privesc Administratia Ge-
neralgt P. A. R. I. D., afarlt de
cele cari, conform art. 70 din
lege sunt rezervate In mod ex-
pres Ministerului Agriculturii
si Domeniilor, Consiliului de
Ministri si Parlamentului.
El are In special urmátoarele
atributiuni:
a) Face acte de administratie,
conservare si sporire a patrimo-
niului am, intenteazá orice fel
de actiuni si Intrebuinteazá
orice mijloc pentru apararea a-
cestui patrimoniu;
b) Administreazá, exploateazá
si pune In valoare, potrivit ce-
rintelor economice, tehnice si
stiintifice si conform principii-
lor comerciale si a dispozitiilor
codului de comert., toate Ibunu-
rile si drepturile prevazute la
art. 63 din lege, cu produsele
lor, In care scop el se va con-
forma, normelor generale din le-
gea Pentru organizarea si admi-
nistrarea pe baze comerciale a
intreprinderilor si avutiilor pu-
blice, cu derogärile si prescrip-
tiile speciale din legea dela 11
Julie 1929;
c) Aduce la indeplinire dis-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
pozitiile art. 62 si 63 din legea
dela 11 Julie 1929, precum
toate celelalte Indatoriri ce i le
impune aceastk lege;
d) Intocmeste dupe. propune-
rile administratorului general
bugetele anuale ale administra-
tiei si ale serviciilor sau insti-
tutillor dePendinte de ele;
e) Constitue impreunk cu pro-
prietarii Invecinati esociatiuni
de amelioratiuni pe baza legii
P. A. R. I. D., putAnd luä orice
hotkriri In limitele art. 70 din
lege, i reprezint drepturile
Statului In acele asociatiuni.
Supravegheazá i controleazit
lucrarile ce se execute,' de aso-
ciatiuni pe baza proiectelor a-
probate de Consiliul de Ameli-
oratii;
Dispune 'efectuarea lucräri-
lor de amelioratiuni pe toate
terenurile i apele Statului con-
formandu-se In executarea
finantarea lor dispozitiunilor
din art. 125 ale prezentului re-
gulament;
g) Aprobk Imprumuturile ce
se fac conform art. 83 din lege
de cktre Administratie P. A. R.
I. D. pentru ameliorarea tere-
nurilor sale, ipotecându-le,, ga-
And veniturile lor, concesio-
nand sau arendAnd acele tere-
nuri;
h) Indrumeaa, controleazA
reglementeazà exercitiul
tehnica pescuitului in toate a-
pele tärii si aplick mäsurile
sanctiunile prevezute in legile
regulamentele privitoare la
pescuit;
i) Reglementeazg raporturile
dintre stat, pescarii
proprietarii de unelte de pescuit
arendasii sau concesionarii
bältilor i apelor de Pescuit ale
Statului, deasemenea Intre pes-
carii vanktori i cherhanagii;
j) Fixeazä regiunile de pes-
cuit care formeazà unitäti natu-
rale de exploatare, limpunAnd
www.digibuc.ro
437
mäsurile necesare pentrU asi-
gurarea, conservarea i Imbu-
nktätirea productiei Pescuitului
din fiecare regiune;
k) là mesuri de repopularea
bAltilor i tuturor categoriilor
de ape ei pentru exploatarea ra-
tionale, i incuraj area piscicul-
turii in ele, InfiintAnd oficii
tehnice i statiuni stiintifice
pentru etudiul pescuitului In
Mare si In apele interioare, pre-
cum si stabilimente de 'pisci-
culture. In vederea repopulärii
rAurilor. In acest scop el mal
creeazä elestee model, scoli spe-
ciale de pescari 0 de maestri de
pisciculturä i incurajeaze, sau
de, concursul sen, pentru orga-
nizarea InvkteinAntului pisci-
culturii in scolile de agricultu-
re., silviculture., hidraulick etc.,
de toate gradele;
/) Aprobe, orice cheltueale.
dispune ordonantarea In limi-
tele bugetului si a creditelor a-
cordate;
Aprobà imprumuturi po-
trivit dispozitiilor art. 67 din
lege;
n) Aprobk arendärile bunuri-
lor In conformitate cu dispozi-
tiile art. 11-13 din legea pen-
tru organizarea pe baze comer-
ciale a intreprinderilor e avu-
riilor puNice, precum si a art.
84 din legea P. A. R. I. D.;
o) Aprobä transactiuni pen-
tru litigii pe.nä la 10 milioane
lei;
p) Aprobk viramente titre di-
feritele cheltueli prevezute tn
buget, pästrendu-se separatie
intre personal si material;
q) Ia dispozitiunile necesare
In leghturk cu numirea, main-
tarea si revocarea personalului
In conformitate cu dispozitiu-
nile prevezute In statutul perso-
nalului administratiei si In re-
gulamentul de aplicare al legii;
Pregitteste i Inainteazà
spre rezolvire autoritätilor au-
438 LEGI DE UNIFICARE. 10 April ie 1931
perioare urmgtoarele chestiuni
cgror rezolvire este rezervatg
prin art. 70 al legii Ministeru-
lui de Agriculturg, Consiiului
de Ministri i Parlamentului,
si anume:
1. Bugetul spre a fi supus
Parlamentului odatg cu buge-
tul Ministerului de Domenii,
"Jar deosebit de acesta.
2. Eventualele cereri de spo-
ruri de cheltueli in cursul exe-
cutgrii bugetului, dacä vor exi-
st& sporuri de venituri, care sg
le acopere. Aceste cereri se su-
pun aprobgrii Ministerului de
Agricultur i Domenii, precum
si Ministerului de Finante.
3. Statute le regiilor mixte sau
cooperative, spre a fi aprobate
de Ministerul de Agriculturg.
4. Propuneri de alienare sau
schimb de imobile spre a fi a-
-probate prin lege.
5. Proiecte de transactiuni
pentru litigii mai mari de 10
milioane lei, spre a fi aprobate
prin lege.
87. Consiliul de administra-
tie va fi convocat de presedinte,
atät din proprie initiativg, citt
si In cazuri urgente, In urma
cererii a cel putin 1/3 din mem-
brii consiliului.
88. La data fiecgrei convo-
cgri nu se va luà nid o chesti-
une In desbatere, inainte de a
se ceti sumarul sedintei prece-
dente i inainte de a se constath
trecerea in registru a sedintei
anterioare celei a carei Burner
se ceteste.
Sumarul odatä cetit i admis
se vizeazil de Presedinte, ur-
mând ca el sg fie trecut in re-
gistru inainte de data sedintei
urmg,toare.
Sumarul odatg cetit i admis
nistratie se tin cel putin odatg
pe lung.
Consilierii vor fi convocati cu
cel putin doug zile inainte de
sedintg.
www.digibuc.ro
La convocare se va anex& or-
dinea de zi si referatele scrise
asupra chestiunilor mai compli-
cate.
Pentru celelalte chestiuni este
suficient ca referatul scris BA
fie depus pe masa consiliului In
momentul inceperii desbaterilor.
Exceptional, consiliul poate
sg i& In discutie i orice altä
chestiune, chiar dacg ea n'ar fi
trecutg in ordinea de zi, dar
numai cu incuviintarea prese-
dintelui si eventual a majoritg-
tii membrilor prezenti, mod-
vându-se aceastä procedare si
fäcându-se cuvenita mentiune
in procesul-verbal din ace& zi.
Referatele scrise trebuie sä
cuprindg, toate datele privi-
toare la chestiunea de rezolvit,
precum i punctul de vedere al
administratorului general sau
al delegatului arm asupra ace-
stet chestiuni.
89. Chestiunile vor fi discu-
tate potrivit ordinei de zi cu-
prinsg in convocare. Ea poate
fi insä schimbatg, dacg in pre-
alabil un consilier cere i dacg,
presedintele sau eventual majo-
ritatea consiliului incuviin-
teazâ. Orice membru al consi-
liului este In drept s, cearg a i
se pune la dispozitie actele
dosarele administratiei de care
are nevoie, pentru .a se edifich
asupra oricgrei chestiuni sau
pentru a control& regularita-
tea lucrgrilor administrative.
90. Membrii consiliukti de
administratieprimesc Pentru
sedintele la cari participg o in-
demnizatie ce se fixeazg de Mi-
nisterul de Agriculturg.
Totalul acestei indemnizatii,
bare se consider& ca minimum
de retributie, se va scädeh din
tantiemele cuvenite la finele a-
nului, dacg aceste tantieme de-
pg,..gesc- sumele primite sub for-
mg de indemnizatie.
91. Membrii consiliului de
 LEGI DE UN1FICARE. 10 Aprilie 1931 439

administratie si dire ctorii cari 94. 0] ice hotArire principalA

la comunicArile ori referatele a comitetului de directie, Ina-
f Acute Ministerului vor pre- farà de cele privitoare la rezol-
zentà situatiuni false, denatu- virea afacerilor curente, care
and- adevArul sau ascunzän- se dau sub formA de rezolutiune
du-I cu rea credintA, se vor pe- pe hArtiile curente ce li se pre-
depsi potrivit art. 71, alin. 5 din zintA, vor fi trecute in regi-
lege, cu amendA dela 50.000 la strul respectiv i aduse la cu-
100.000 lei, In afar& de pedep- nostinta consiliului de admi-
sele prevazute de codul penal si nistratie la prima sedintrt.
de rAspunderea civilA pentru Comitetul mai are si un re-
daunele cauzate. gistru de ordine in care inscrie
ordinele i dispozitiile tehnice
§3 si administrative ce le dl diferi-
telor servicii ale administratiei
Comitetul de directie generale, fiecare functionar vi-
zat fiind dator sA semneze pen-
92. Pentru solutionarea che- tru luare de cunostintä i exe-
stiunilor ,curente si a modalitd- cutare. In afard de acestea el
tilor punerii in aplicare a dife- rezolvA prin rezolutiuni scrise
ritelor mAsuri si a chestiunilor toate chestiunile curente. Comi-
mari cari -au fost rezolvate in tetul de directie va tine sedin-
principiu de consiliu, cât i tele sale ori de ate ori e ne-
pentru supravegherea i ndru- voie, insà cel putin de 2 ori
marea zilnicA a mersului in- pe sAptAmAnA.
tregei administratii, consiliul de In nici un caz membrii comi-
administratie ,deleagg o parte tetului nu se pot 'intruni si de-
din puterile sale comitetului de liberà la alte date cleat cele
directie constituit conform art. fixate de presedinte.
72 al legii i compus din: 95. Alinisterul agriculturii,
a) Presedintele consiliului de potrivit art. 72 din lege, poate
administratie; acordh membrilor Nomitetului
b) Ileprezentantul din consi- cloy directie ate o remuneratie
liu al Oficiului Cooperatiei; fixA lunarA pe langA indemni-
c) Un delegat al consiliului de zatia prevAzutA in art. 72 din
administratie. lege.
Administratorul general poate Totalul aceStei indemnizatii
luà parte oriand cu vot deli- care constitue minimum de re-
berativ la lucrArile comitetului muneratie se va. plAti Ina, tot
de direct ie. In contul tantiemelor prevAzute
In afarA de acestia consiliul, la art. 90 de mai sus.
la nevoie i numai pentru che- Comitetul de directie are ur-
stiuni speciale, Poate hotari ca mAtoarele atributiuni:
comitetul sà fie ajutat in solu- 1. Supravegheaza intreaga
tionarea unor anumite lucrAri administratie i regulata ei
de un alt membru al consiliu- functionare administrativA,
lui. tehnicA.
93. Pentru ca hotArirea co- 2. Rezolvti toate chestiunile
mitetului de directie sg, fie va- curente, aprobA cheltueli si or-
labilA, trebuie luatA de cel pu- - donanteazA in limitele hotärite
tin 2 membri, fn caz de pari- de consiliul .de administratie,
tate de voturi votul preseclinte- hotArAste modalitätile Punerii
lui decide. in aplicare a tuturor deciziilor
www.digibuc.ro
440 LEGI DE UNIFICARE, 10 Apri lie 1931
luate In principiu de consi-
liu.
3. Examineaza In prealabil,
propunând solutii pentru che-
stiunile rezervate consiliului de
administratie.
4. Decide in caz de urgentd.
asupra oricdrei chestiuni de
competinta consiliului de ad-
ministratie, sub rezerva ratif
cdrii ulterioare a acestua.
§4
Administratorul general
96. AcInainistratorul ,Igeneral
se numeste pe termen de 5 ani
prin decret regal, In urmai pro-
punerii Ministrulut de Agricul-
turd.
El poate fi angajat si prin
contract pe acelas termen de
catre consiliul de administratie
eu aprobarea Ministerului de
Agriculturd.
Administratorul general nu
poate fi revocat ,decât pentru
abateri dela legi si tot prin de-
cret regal, pe baza raportului
Ministrul de Agricultura.
97. Administratorul general
are urnatoarele atributiuni:
a) Este seful direct al Intre-
gului personal si are respun-
derea bunului mers al serviciu-
lui;
Executd deciziile consiliu-
lui prin directori i toate orga-
nele subalterne;
c) Rezolvd chestiile curente
aprobd cheltueli In limitele
stabilite de consiliu, printeo
delegatie trecutä in registrul de
pro cese-verbale;
d) In cazuri urgente admini-
stratorul general poate luà orice
mäsurd menitd sd, inldture e-
ventualul pericol ce s'ar ere&
prin intArziere, sub rezerva
aceastä mäsur g. ad. fie supusd
aprobdrii cinsiliului sau comi-
tetului de directie la prima Se-
dint&
www.digibuc.ro
La inceputul fiecitrei sedinte
administratorul general va re-
feri consiliului asupra decizii-
lor executate si eventual asu-
pra dificultdtilor ce se ivesc la
cele cari Bunt In curs de exe-
cutare.
98. Administratorul general
mai are urmätioarele Indato-
riri:
1. El prepard bugetul, prega-
teste lucrärile In vederea se-
dintei consiliului ì dirijeazä
personalul aclministrativ, po-
trivit regulelor stabilite In sta-
tutul personalului administra-
tiv, supunând aprobdrii consi-
liului sau comitetului de direc-
tie, toate masurile luate In a-
ceastd materie.
2. Vegheazd si controleazd ca
serviciul sä se execute In con-
formitate cu legile, regulamen-
tele, instructiuniile i ordinele
de serviciu In vigoare.
3. Face consiliului la fiecare
trimestru un raport scris des-
pre mersul adrninistratiei In
aceastd privintd, iar la finele
anului un raport general, care
este prezentat i ministrului.
4. Elaboreazd darea de seamd
si face Incheierea socotelilor In
termenul prevAzut de legea P.
A. R. I. D-ului i administrarea.
pe baze comerciale a Intreprin-
derilor i avutiilor publice.
5. Ingrijeste ca fondurile ad-
ministratiei P. A. R. L D., sä
fie depuse la Cassa de depu-
neri i consemnatiuni sau Ban-
ca Nationald, iar sumele cuve-
nite Statului ea venituri, sd, fie
regulat vdrsate la cassieria Sta-
tului.
6. Supraveghiazà contabili-
tatea si se asigurd de regular--
tatea tinerii registrelor.
7. Pregäteste In comitetul de
directie proiectele de legi si re-
gulamente ce ar gdsì necesare
pentru bunul mers al admini-
strat iei.
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
8. Studiazg In comitetul de
directie i propune consiliului
de administratie proiectele de
acte de dispozitie.
Elaboreazg, cu comitetul
de directie, proiectele de tarife
$i le supune consiliului de admi-
nistratie.
10. Aprobä cheltueli in limitele
hotgrite de consiliul de admi-
nistratie prin delegatie scrisg
$1 ordonanteazg plgtile cheltu-
elilor aprobate de cei In drept.
11, Tine )consiliul de admi-
Mstratie la curent cu situatía
financiarg, a administratiel.
99. In cazurile specificate de
legea pentru organizarea $1 ad-
ministrarea pe baze comerciale
a intreprinderilor i. avutiilor
publice, de legea P. A. R. I. D.,
.$1 de prezentul regulament, el
poate face propuneri, fie in co-
mitetul de directie, fie direct
in consiliul de administratie,
de creclite particulare pe ter-
men scurt sau imprumuturi
proprii ale administratiei pe
termen lung, sau de depg,$irea
cheltuelilor bugetare $1 de ce-
real $1 procurarea de avansuri
dela tezaurul Statului.
In fine el rezolvä toate ches-
tiunile ce privesc Administra-
tia Generalg P. A. R. I. D., cu
exceptia celor rezervate prin
lege $i regulament altor organe.
Administratorul general, cu
Incuviintarea consiliului de ad-
ministratie, poate delegg o par-
te din atributlile sale unuia din
directori. In lipsa administra-
torului general, consiliul va de-
lega pe unul din directori sá
indeplineascg atributiile sale.
§5
Servicii speciale
100. Administratia P. A. R.
I. D. cuprinde:
1. Directia indiguirilor 0 de-
www.digibuc.ro
441
secdrilor pentru amelioratiuni
in vederea agriculturil i silvi-
culturii.
2. Directia hidrologicg, pentru
amelioratiunile bgltflor, ggxle-
lor, mla$tinelor, stuflisidlor, he-
le$teelor, fânetelor $i pg$unilor .
etc., in vederea pescariei 0 pis-
ciculturii i rotatiunilor combi-
nate de pisciculturit cu agri-
culturg.
3. Directla pesarlilor, pentru
exploatarea pescrtrillor Statului,
precum $i a stufgriilor, pg4u-
nilor, fânetelor, terenurilor a-
rabile, zgvoaielor, pg,durilor de
vânatului, etc., din Ire-
giunea inundabilá a Dunárii,
proprietatea Statului, pentru
valorificarea produselor lor,
precum $1. pentru controlul exer-
citiului pescuitului in vede-
rea incurajgrii i indrunagrii
pescgriei rationale $i a piscicul-
turii sistenaatice in toate apele
tarli.
101. Fiecare din aceste di-
rectiuni sunt conduse de un di-
rector numit prin decret regal,
dupg. propunerea Ministerului
de Agriculturg,.
Ei sunt $efii directi ai per-
sonalului din directiunile ce le
conduc $1 au rgspunderea bu-
nului mers al directiilor respec-
tive.
102. Adnainistratorul general
$1 directorii sunt functionari ai
Statului $i fac parte din statu-
tul functionarilor publiol, bu-
curandu-se de stabilitatea pre-
vgzutd de acest statut.
103. Consiliul de administra-
pe baza nropunerii admini-
stratorului general $1. in limitele
pe earl le va crede de cuviintä,
poate autoriza pe directori sA
aprobe i sA ordonanteze chel-
tueli bugetare, sA aprobe aren-
dAn i invoieli, precum i exe-
cutarea lucrárilor de gospodärie
In directiile lor.
442 LEGT DE UNIFICARE, 10 Aprils 1931
§6
Administratiuni exterioare
104. Administratia General&
este ajutatä pentru Indeplinirea
sarcinilor ei de administratiile
exterioare al clror numär $i
resedinte se determinä prin bu-
get si ale aror limite i atri-
butiuni se fixeazä In regula-
mente speciale de administra-
tie $i deciziuni ale consiliului.
Ea mai este ajutatrt de un
numär de inspectori tehnici ad-
ministrativi si de control finan-
ciar destinati verifi cdrilor
cercetärilor locale. Inspectorii de
control vor fi numiti de mini-
strul de agriculturá i domenii
vor exercitâ atributiunile lor,
conform dispozitiunilor luate de
Administratia General& P. A.
R. I. D.
105. In capul fiecärei admi-
nistratii exterioare se aflá un
administrator regional ajutat de
unul sau mai multi subadmini-
stratori, de personalul necesar
si de specialisti pentru fiecare
ramurä de activitate.
106. Administratorii regionali,
subadministratorii, inspectorii,
revizorii, agentii de control ai
Statului, sunt considerati ca a-
genti ai politiei judiciare i In-
vestiti cu puterile preväzute de
procedura penal& cu
privire la delictele i contraven-
tille legii de fatá si ale tuturor
legilor si regulamentelor privi-
toare la pescuit.
Atributiunile i räspunderile
lor sunt stabilite prin regula-
mente speciale.
§7
Personalul
107. Organizarea serviciilor
interioare i exterioare, precum
atributiunile personalului vor
fi prevAzute in statutul functio-
www.digibuc.ro
narilor Administratiei Generale
P. A. R. I. D., intocmit de con-
siliul de administratie, aprobat
de Consiliul de Ministri i In-
Met prin decret regal.
Acest statut va mai determinâ
normele pentru numirea, 1nain-
tarea i revocarea personalului,
precum i drepturile i obliga-
tine acestora.
108. Functionarii din vechile
directiuni desffintate $i anume:
directia Imbunätätirilor funciare,
directia hidrologic& i admini-
stratia pescariilor, cari au fost
mentinuti In mod provizoriu de
consiliu, prin incadrärile fäcute
pan& In prezent, vor fi incadrati
in termen de 18 luni dela pro-
mulgarea legii.
Numirea acestora, potrivit art.
120 din lege, se va face numai
pe baza referatului administra-
tiei generale, care va aráta cá
cel recomandat fntruneste con-
ditiile cerute de noul statut pen-
tru a fi numit.
Functionarul a cárui numire
nu s'a fäcut In termenul de mai
sus, se consider& pus In dispo-
nibilitate.
CAPITOLUL rl
Normele de exploatare
§1
Dispozitiuni speciale de admi.
nistrare
109. Administratia P. A. R.
I. D. poate face Imprumuturt
pentru efectuarea lucrárilor de
amelioratiuni, potrivit art. 86
din regulament, ipotecând tere-
nurile de sub administratia sa,
gajând veniturile lor, concesio-
nând sau arendând acele tere-
nuri.
Aceste operatiuni se pot face
atât pentru terenurile statului,
pentru terenurile asocia-
tiilor de amelioratiuni, atunci
când _Adrainistratia General& P.
 LEGI DE UNIPICARE. 10 Apri lie 1931
A. R. I. D. are calitatea de man-
detar l. a acestora, potrivit art.
52 din lege.
Toate hotäririle consiliului in
aceastä materie vor fi comuni-
cate atät Ministerului de Finante
cat i Ministerului de Domenii
si nu vor fi puse in executare
cleat dup6, aprobarea formalä a
acestor organe.
110. Prin derogare dela legea
contabilitatii si dela legea pen-
tru organizarea i administra-
rea pe baze comerciale a intre-
prinderilor i avutiilor publice,
arendarea la cooperative pesa-
resti i agricole, formate pe
baza codului cooperafiei1), se
va puta face in mod exceptio-
nal si prin buna invoialä cu
aplicarea dispozitiunilor art. 113
si 114 din legea pentru orga-
nizarea cooperatiei.
In acest caz arenda trebuie
s6, fie cel putin egalä cu media
beneficiilor nete ale bunului ce
se arendeazá, realizate in ul-
timii 3 ani a acelui bun, tinân-
du-se cont totdeodatá si de posi-
bilitätile de productie i desvol-
tare In viitor.
Arendarea nu se va pute& face
cleat pe baza referatului scris
al administratorului general, in
care se va precizâ, beneficiile
nete ale ultimilor 3 ani, dând
totdeodatá i orice indicatie ne-
cesará pentru ca consiliul s6,
poatá fi lämurit complet din
toate punctele de vedere.
§ II
Regimul financiar
111. Administratia P. A, R. I.
D. se conduce potrivit normelor
generale referitoare la regia pu-
') A se vedea: Codul cooperatiei, din 12
Iulie 1928 la pag. 1210 vol. XVXVI, abro-
gat prin Legea pentru organizarea coopera-
tiei din 28 Martie 1929 la pag. 354 vol. XVII
cu modif., din 4 Aprilie 1930.
www.digibuc.ro
443
blia comercialá, prevázutá in
legea dela 16 Martie 1929, cu
deroggrile i prescriptiunile cu-
prinse in legea P. A. R. I. D. si
in regulamentul de fatä.
112. Cheltuelile necesare pen-
tru administrarea, exploatarea
inzestrarea sau valorifi-
carea bunurilor prin investitiuni
curente, plata dobânzilor si a-
mortizarilor capitalului investit
si al imprumuturilor fäcute, se
vor acoperl cu veniturile prove-
nite din exploatarea bunurilor
Administratiei Generale P. A.
R. I. D.:
a) VânzArile de bunuri mobile
si eumpäräturile de materiale
si de orice fel de furnituri care
se gäsesc in mod curent in co-
mert se fac In regul& general&
prin licitatie publia.
Aprobärile se dau de consiliu
sau de comitetul de directie, ori
administratorul general, in limi-
tele delegatiilor ce le are dela
consiliu.
Consiliul poate totus aproba,
prin Incheieri motivate, vânzAri
sau cumpäräturi de bunuri mo-
bile sau poate da comenzi de
executare fárá licitatie, prin
buná invoiala: pentru obiecte
speciale care nu pot fi furnizate
in aceeas calitate de mai multe
case, pentru mobilier, instala-
tiuni, bárci, motoare, masini,
etc., pentru arti, instrumente
aparate tehnice
masini de specialitate, etc.,
luand de bazá ofertele ce i se
fac sau preturile din cataloagele
originale ale casselor; deaseme-
nea pentru a pute& profit& de
diferite ocaziuni favorabile ce i
se prezintd; precum i in cazuri
de urgent& doveditä, and nu se
poate astepth indeplinirea for-
malitätitor unei licitatiinii
Consiliul prin Incheieri moti-
vate poate autorizâ, dela caz la
caz, pe administratorul general
sl facá asemenea operatiuni.dar
444 LEGI DE UNIF1CARE. 10 Apri lie 1931
numai pân ä. la valoarea de
300.000 lei;
b) Pentru executarea lucrä-
rilor de amelioratiuni a terenu-
rilor i apelor i orice alte lu-
crttri necesare acestei admini-
stratii, consiliul hotäräste dupá
natura lucrárilor felul mai con-
venabil al executárii lor. In re-
gun', general& toate lucrárile ce
pot fi executate prin dare In an-
treprizá dare antreprenori cari
ar oferi garantia executärii lor
In conditiuni bune i la timp,
se vor face prin licitatie publi-
cá. Lucrárile pentru care ad-
ministratia are utilajul necesar
si a caror executare trebuie sä,
fie tinutá sub o continuá i di-
rect& supraveghere, cum ar fi
spre exemplu lucrárile hidrau-
lice, se pot face cu aprobarea
consiliului, fie In regie directä,
fie prin antreprize partiale pe
bazá de oferte aprobate (regie
mixtä) sau prin taseroni.
113. Vanzarea imobilelor pre-
cum si facerea tranzactiilor care
Intrec suma de 10.000.000 lei sau
care poartá asupra unui imobil
prin maturä, nu se poate face
deal pe baza unei legi. Vanza-
rea imobilelor prin destinatie se
poate face nurnai prin licitatie
public& si cu aprobarea Consi-
liului de Ministri.
III
§ din mijloacele statului.
Bugetul
114. Administratia General&
P. A. R. I. D. va intocmi anual
bugetul i un plan financiar.
Bugetul sáu formeazá o anexA
a bugetului general al Statului
In care va figurá numai exce-
dentul si eventual deficitul
subventia. acordat& Administra-
tiei Generale P. A. R. I. D.
Proiectul de buget se alcá-
tueste de Administratia Gene-
ralá P. A. R. I. D. Inainte de
a fi trimis MinisteruIui de Do-
www.digibuc.ro
menii, el este verificat de atre
comitetul de directie si apoi su-
pus aprobárii consiliului de ad-
ministratie, care 11 va discutà
in plenul sáu, Inteuna sau mai
multe sedinte.
Autorizatiunile speciale de ve-
nituri sau cheltueli, recunoscute
ca necesate In cursul executárii
bugetului, se hotäräsc si se a-
probá cu pastrarea acelorasi
forme ca i alcatuirea bugetului.
115. Cheltuelile bugetare, cu
exceptia celor prevAzute pentru
plata personalului administrativ,
specificate . In statele de plat&
ale intreprinderii, se pot depási
pe bazá de justificári scrise
cu aprobarea Ministerului de
Domenii, deg. In intelegere CU
Ministerul de Finante, clacä vor
exist& sporuri de venituri care
sä. acopere sporurile de chel-
tueli propuse.
Necesitatea unor asemenea
sporuri se va constatä In modul
cu formalitätile arätate la
articolul de mai sus pentru sta-
bilirea bugetului.
116. Anul financiar incepe la
Ianuarie si se terrain& la 31
De cemvrie.
Bilantul se va Incheiä pe a-
ceastä zi.
117. Deficitele Aclministratiei
Generale P. A. R. I. D., se aco-
perd prin avansuri cu dobándd
Asupra acestor avansuri se va
caleulà o dobändá egall cu scon-
tul BAncii Nationale.
O egalä dobanda se va socoti
pentru depunerile fäcute In cont
curent de Administratia Gene-
ral& P. A. R. I. D. la Banca Na-
tionalä.
118. Incheierea contului cu-
rent si lichidarea diferentei, vor
ave& loc la 30 Iunie si 31 De-
cemvrie a fiecdrui an.
119. Planul financiar, bilan-
tul, conturile de profit si pier-
dere ale Administratiei Generale
P. A. R. I. D., dupá ce vor fi
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Apri lie 1931 445

examinate de comisia de control §V

si aprobate de consiliul de ad-
ministratie, vor fi supuse spre Cereri de avansuri
aprobare Ministerului de Agri-
cultura si Domenii i Ministeru- 123. Pentru a puteà obtine
lui de Finante. dela tezaurul Statului avansu-
rile necesare exploatarii, Admi-
nistratia P. A. R. I. D. va a-
§ IV dresa In acest sens tezaurului
o cerere Insotita de urmatoarele
Executarea bugetului acte:
A. In cazul cand Administra-
120. Viramentele Intre dif e- tia P. A. R I. D. a värsat te-
ritele cheltueli prevazute In bu- zaurului In cursul anului exce-
get, se vor puteg decide de con- dente de cassa:
siliul de administratie, prin In- 1. Copie de pe deliberarea
cheieri motivate si pe baza re- consiliului de administratie prin
feratului Administratiei Gene- care s'a decis cererea unui ase-
rale P. A. R. I. D., pastrandu-se menea evens.
Z. Dovada existentei vársa-
separatia Intre personal si ma- mantului Mcut la tezaurul Sta-
terial. tului.
121. Orice cheltuealg, apro- B. In cazul când Administra-
beta de organele In drept este tia Generalg, P. A. R. I. D.- nu
comunicata imediat serviciului a facut värsämintele dela punc-
contabilitatii, care o trece In- tul A, sau quantumul avansului
tr'un registru special, tinut pe ar Intrece pe acela al varsamin-
fiecare exercitiu, pe articole de telor:
buget la zi. 1. 0 copie de pe deliberarea
122. Faptele de natura a se consiliului de administratie prin
modifich In plus sau In minus, care a decis cererea unui ase-
dau loc la Inscrieri complimen- menea avans.
tare. 2. Autorizarea Ministerului de
Pentru tot ce nu e prevazut Domenii data In intelegere cu
In lege si prezentul regulament Ministerul de Finante.
In privinta felului de alcgtuire a 3. Planul de amortizare al a-
bugetului, angaj area si efectua- vansului i dobanzilor aferente.
rea cheltuelilor, precum si tine- 124. Pentru obtinerea autori-
rea registrelor administrative si zatiunii, administratia P. A. R.
comerciale, nomenclatura pie- I. D. va adresti. Ministerului de
selor justificative, solutionarea Domenii o cerere motivata la
chestiunilor curente de admini- care va algturg urmgtoarele
stratie, etc., consiliul de admi- acte:
nistratie va hotarl pe baza in- 1. 0 copie de pe deliberarea
dicatiunilor primite dela Consi- consiliului de administratie
liul superior al Administrarii prin care s'a deals cererea u-
Intreprinderilor i avutiilor pu-
nui avans.
Mice si tinand seama de dispo- 2. Un memoriu justificativ
prin care se va arath amänun-
zitiunile art. 65 din legea P. A.
tit operatiunile proiectate sau
R. Í. D. si art. 30 i 33 din le-
gea pentru organizarea si ad- materialele de cumpärat, cu un
ministrarea pe baze comerciale deviz i copie de pe oferte, dacá
a Intreprinderilor i avutillor e cazul.
publice. 3. fin tablou de Imprurautu-
www.digibuc.ro
446 LEGI DE UlIIFICARE. 110 Aprilie 1931

rile contractate de administra- R. I. D., la Imprumuturile par-

'Oa P. A. R. I. D. la tezaurul ticulare, nu poate Intrece do-
public sau la particulari. banda comercialä legalá.
4. Planul de amortizare al a-
v ansului j dobanzilor aferente. § VII

§ VI Restituir e a av ansuritor i in-

prumuturilor
I mprumuturi
127. Avansurile acordate din
125. Dacti, cheltuelile curente tezaurul Statului, 1mpreun& cu
ale Administratiei P. A. R. I. D. dobanzile aferente, se vor ram-
nu pot fi acoperite prin Incasä- burs& potrivit planului de amor-
11, aceasta Ii va procura mijloa- tizare.
cele necesare exploatArii pana Casieria Administratiei Gene-
la 20 la sutg din venitul brut rale P. A. R. I. D., va värsa
pe anul precedent, prin credite In primele 15 zile ale lunei Fe-
particulare pe termen de eel vruarie i Iulie, tezaurului Sta-
mult un an. tului, ratele preväzute In pla-
Necesitatea unor asemenea nul de amortizare.
credite se va constat& In mo- Creditele particulare pe ter-
dul i formalitätile arätate la mene scurte sau lungi, se vor
art. 114 pentru stabilirea buge- rambursa potrivit conditiunilor
tului. stipulate la contra ct area Ina-
126. Dad, sums, necesar& prumutului.
prumutului depäseste 20 la slit&
din venitul brut pe anul prece- § VIII
dent, Irnprumutul se va face cu
aprobarea Ministerului de Do- Orclonanfdri, 'Incas etri i PIetti
menii, dat& 4n Intelegere cu
Ministerul de Finante. 128. Plätile se ordonanteaz&
Cand Ins& administratia P. potrivit normelor fixate de Con-
A. R. I. D. a värsat tezaurului siliul de Administratie si se exe-
in cursul anului excedente de cut& de catre casieria sau insti-
cassä, ea ti va procur& mijloa- tutia care pläteste In urma or-
cele necesare exploatärii panä dinului de plats& emi,s In contul
la concurenta valorii acestei Administratiei Generale P. A.
sume, direct dela tezaurul Sta- R. I. D. 5i a unui aviz de plat&
tului. expediat prin Ingrijirea admi-
In lipsa sporurilor de venituri nistratiei.
care sä acopere sporurile de Administratorul general va
cheltueli propuse i numai In Inaint& consiliului de admini-
vederea investitiunilor absolut stratie pang la 15 ale fiecarei
indispensabile Intreprinderii ad- luni, o situatie de cassä (pláti
ministratiei P. A. 13. I. D., a- IncasAri) emise In cursul
ceasta va putea realiza Impru- luni expirate, iar pan& la
muturi pe termene lungi, dar 5 ale fiecarei luni va Inainta
numai pe baz& de lege. balanta de verificare pe luna
Tot In scopul de mai sus se precedentd.
pot obtine fondurile necesare 129. In regulá general& ope-
dela operatiunile de Imprumut ratiunile de Incasäri i pläti
ale Statului. ale Administratiei P. A. R. I. D.,
In principiu, dobanda ce se se vor face prin Banca Natio-
va plAti de administratia P. A. nal& a României, sau prin ad-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Apri lie 1931 447'

ministratiile financiare, In loca- § IX

unde aceasta nu are a-
gentii. Crearea de diferite fonduri
Pentru necesitätile curente,
incasgrile i plätile se pot face 132. Administratia P. A. R.
si direct prin casieriile centrale I. D. va crea In mod obligato-
ale Administratiei P. A. R. I. riu douá fonduri obligatorii:
D., sau prin casieriile admini- 1. Fondul de rezervä care va
stratiilor exterio are. Sumele In- Beryì pentru acoperirea pierde-
casate in acest fel vor fi v&rsate rilor produse in cazuri de fort&
zilnic la Bucuresti. In vederea major& si a cheltuelilor nece-
platilor ce au a se efectuà la sare inlocuirii instalatiilor teh-
casieria P. A. R. I. D., consiliul nice distruse inaintea termenu-
poate permite cassieriei Admini- lui de amortizare, sau devenite
stratiei de a-si preghti un dis- inutilizabile ca urmare a pro-
ponibil potrivit de cassa limi- greselor tehnice.
tând atät quantumul acestui 2. Fondul de reinnoire i vaio-
disponibil, cat i plätile cgrorä rificare destinat complectitrii
urmeazd a fi afectate. Inlocuirii instalatiunilor si re-
Toate excedentele de cassä paratiunilor, care depásiti, ca-
care dephsesc acest disponibil, drul intretinerii obisnuite.
Fondul de rezervá se creeazá
se vor \Tars& Bancii Nationale. .prin deducerea a 10 la sutá din
Operatiunile cu str&in&tatea venitul net al Administratiei
se vor face exclusiv prin Banca Generale P. A. R. I. D.
Nationalá, care va deschide Act-
ministratiei P. A. R. I. D. un ce va atinge se
Acest fond va percepe pän&
10 la sutä, din va-
cont curent. loarea investitiilor in diguri,
130. Administratia General& canaluri i celelalte lucrári de
P. A. R. I. D. este obligat& sá ameliorare.
inainteze Ministerului de Fi- Fondul de reinnoire se creeazA
nante, precum i celui de A- prin deducerea a 8 la sut& din
griculturl i Domenii, la 15 ale
fiecArei luni, situatii de cassä. venitul brut.
Necesitatea i quantumul in-
Odata cu inaintarea acestor trebuintárii fondului de rein-
situatiuni se va face cunoscut noire si a fondului de rezervá,
cifra aProximativa a totalului se vor constath, stabill si de-
disponihil, necesar perioadei de cide de consiliul de adminis-
timp imediat urmtitoare. tratie.
131. Situatia cheltuelilor an- 133. Cheltuelile din ambele
gajate la 31 Decemvrie ale anu- fonduri i justificarea lor se
lui expirat, va fi prezentatá con- vor face in conformitate cu re-
siliului de administratie in a- gulele stabilite pentru cheltueli
celas timp cu proiectul de bu- bugetare.
get. Fondul rämas neutilizat se va
Popririle, sechestrele i in ge- raportä la sfärsitul fiecärui an
neral orice executie snit& asu- la fondurile respective.
pra sumelor cuvenite Admini- 134. Cu autorizatia Ministe-
stratiei P. A. R. I. D., nu se pot rului de Agriculturd, i Domenii,
aplich, validà sau executh, de- clatä in intelegere cu Ministerul
cat asupra soldului care va rá- de Finante, consiliul de admi-
rnâne in favoarea creditorului nistratie poate ere& i alte fon-
la incheierea contului final. duri, precum:

www.digibuc.ro
448 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
Un fond de rulment pentru
cumpArAri i aprovizionAri de
materiale, care prin natura lor
specialA trebuesc angajate In
cursul anului, Pentru anul
Fondul de rulment nu poate
fi folosit cleat In cheltueli re-
stituibile In cursul exercitiului
pentru care a fost obtinut.
El nu poate fi Intrebuintat In
cheltueli cu caracter permanent
de refacere, sau In cheltueli ex-
traordinare si care se vor rein-
tregi pe mäsura IntrebuintArii
sale, In bugetul anului viitor.
135. Consiliul mai poate ere&
alte fonduri pe baza refera-
tului administratorului general
cu aprobarea Ministerului de
AgriculturA i Domenii.
136. Toate fondurile de mai
Bus vor fi depuse In numerar la
Cassa de Depuneri i vor awe
in contabilitate deschise conturi
separate.
Ele nu vor putee fi Intrebuin-
tate decât In strica conformi-
tate cu destinatia bor.
§X
Contabilitate si registre corner-
ciale
137. Administratia P. A. R.
I. D. este obligatA sA tinA con.-
tabilitatea In partide,
sA albA registrele obligatorii,
potrivit dispozitiilor codului de
comert si ale legii contabilitAtii
publice.
Forma 0 modul de tinere al
acestor registre vor fi acele are.-
tate In instructiunile consiliului
superior al adrninisträrii intre-
prinderilor i avutiilor publice
si art. 23-30 din codul comercial.
138. Conditiunile de comuni-
care, precum i forta probantä
a acestor registre, vor fi acelea
aratate In art. 30-34 i 46 din
coclul comercial.
139. Administratia P. A. R.
I. D. poate tine afarA- de regi-
strele obligatorii i registre
www.digibuc.ro
auxiliare obisnuite In comert,
potrivit hotdrIrii consiliului de
administratie.
§ XI
Inventor
140. Administratia P. A. R.
I. D. este obligatA, In conformi-
tate cu regulamentul inventa-
riului patrimoniului public % sA
IntoemeascA un inventar al tu-
turor bunurilor componente ale
averii sale, cu arätarea valorii
respective, precum i toate da-
toriile, specificAndu-se pe larg
valoarea acestora, pentru a se
putee determine din compara-
rea activului i pasivului astfel
stabilite, valoarea realA a patri-
moniului sea.
Activul i pasivul administra-
tiei P. A. R. I. D. se va trece
In inventar, tinAndu-se seama
de dispozitiunile preväzute in
regulamentul inventarierii pa-
trímoniului Statului, precum
de instructiunile consiliului su-
perior al administrArii Intre-
princlerilor i avutiilor publice.
In afarg de inventariul flea,-
rei unitati de exploatare In par-
te, se va Incheie, In modul arA-
tat mai sus, un inventar pe di-
rectii la sfärsitul fiecärui an.
Inventarul general va fi sem-
nat de presedintele consiliului
de administratie i administra-
torul general.
In conformitate cu regula-
mentul inventarierii patrimo-
niului statului, el va fi cercetat,
cel putin odatá pe an, de co-
misia de control, la fata loeu-
lui i cu deamAnuntul.
§ XII
Bilantul
141. Bilantul se va Incheiä
In mod obligatoriu cel mai tAr-
ziu 3 luni dupl finele anului.
1) A se vedeh Regulamentul pentru in-
ventarierea patrimonialut Statulni, din 15
Martie 1930 la pag. 181 vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Apri lie 1931
El va fi alcAtuit pe baza in-
ventariului general si potrivit
cu indicatifIe consiliului supe-
rior al administrarii Intreprin-
derilor si avutiilor publice. In-
ventariul, bilantul i contul de
profit si pierdere, verificate de
comisia de control, vor fi Ina-
intate Ministerului de Agricul-
turä i Domenii, Ministerului de
Finante i Consiliului superior
al administrArii Intreprinderi-
lor i avutiilor publice, In ter-
men de 10 zile dela aprobarea
lor de catre consiliul de admi-
nistratie.
Dupá aprobarea lor de câtre
Ministerul Agriculturii $i Do-
meniilor, bilantul i contul de
profit si pierdere se va Inaintà
Curtii de Conturi cel mai târ-
ziu la 15 Aprilie.
§ 13
Darea de seanta i incheierea
socotelilor
142. In termen de cel mult
3 luni dupá sfax$itul anului,
administratia generald este o-
bligatá ea fach, pe baza bilan-
tului si a contului de profit $i
pierdere, darea de seamd a-
nualä, potrivit uzului comercial.
La bunurile cari prin natura
lor sunt supuse uzärii sau de-
precierii se vor face amortizâ-
rile corespunzatoare. Cota ace-
stor amortizari se va hotart a-
nual de consiliul de administra-
tie dupá propunerea admini-
stratiei.
Bunurile mobile se vor socoti
cu pretul de cost, dacá acesta
e mai mic decât pretul zilei,
sau pe acest din urmá pret,
dacá cel de cost este superior.
143. Creantele dubioase
vor notà cu valoarea probabilá.
Cele ce nu se pot Incash se vor
scadek, iar rentele i obligatiu-
nile se vor Inscrie pe pretul
zilei.
26495. C. Hamangiu, y. XIX.
www.digibuc.ro
449
14 §
Impartirea veniturilor ui bene-
ficiilor
144. Din venitul brut al ad-
ministratiei se va deduce 8 la
sutä pentru crearea fondului de
reinnoire prevazut la art. 132
din prezentul regulament, res-
tul constitue beneficiul net.
145. Din beneficiul net se va
retine:
a) 10 la sutá pentru fondul
de rezervá. Aceasta retinere se
va face pând când fondul va
atinge 10 la sutá din valoarea
Investitiilor In lucrári;
b) 3 la sutá consiliului de ad-
ministratie, comitetului de di-
rectie si comisiei de control;
c) Pând la maximum 5 la
sutd se va distribui ca tantieme
functionarilor, potrivit deciziei
consiliului de administratie, care
va tine seeing de activitatea fie-
cárui functionar, de quantumul
salariului, de greutdtile sale fa-
miliare.
Restul beneficiului se va värsâ
la tezaurul public.
146. Repartizarea cotei Intre
cele 3 organe prevazute la art.
145, aliniatul 2, se va face ast-
fel:
Se atribue comisiei de control
10 la sutd.
Din rest se scad sumele pri-
mite In cursul anului de mem-
brii consiliului de administratie
si de comitetul de directie sub
formá de jetoane sau indemni-
zatii fixe lunare.
Din suma ramasa dupá aceste
deduceri, 1/2 se distribue comi-
tetului de directie $i 1/2 celor-
lalti membri din consiliul de
se administratie.
Intre membrii aceluias organ
sumele se vor repartizà propor-
tional cu num&rul $edintelor la
care a participat fiecare mem-
bru.
29
450 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
§ 15
Controlul administratiei
147. Verificarea inventarului,
a bilantului, contului de pro-
fit si pierdere, precum si a con-
turilor de gestiune, se va face
de comisia de control compush
din 3 membri i anume:
1. Un delegat al Ministerului
de Domenii.
2. Un delegat al Ministerului de
Finant e, dhatre functionarii shi.
3. Un expert contabil, numit
tot de Ministerul de Finante.
Expertul contabil va posed&
titluri academice si va aveh
gradul de expert contabil In
corpul contabililor din Romania.
Membrii comisiunii se numesc
pe 3 ani.
Mandatul lor poate fi reInnoit
pe Inch unul sau mai multe
termene i poate fi revocat de
catre autoritatea care 1-a con-
ferit, Inainte de expirarea ter-
menului pentru care a fost dat,
atunci and membrul dá dovezi
de rea credinta, sau lipsa de
diligenth In exercitiul atribu-
tiunii sale.
Oricare ar fi autoritatea care
1-a delegat, membrii comisiei
de control lucreazá cu drepturi
$i obligatii egale, având atri-
butiuni identice i putând con-
trolh lucrárile fie separat, fie
in completul de 3.
0 dispozitie nu poate fi luatá
Insá separat, ci numai de co-
misie In complet, fie cu unani-
mitatea membrilor, fie cu majo-
ritatea ei de 2 membri.
148. Mânuitorii de bani si
de materiale ai administratiei
P. A. R. I. D. vor fi supusi con-
trolului periodic si controlului
inopinat ce se va face de mem-
brii comisiei de control.
§ 16
Controlul i controlui preventiv
149. Comisiunea de control
are urmatoarele atributiuni: su-
www.digibuc.ro
pravegheaza contabilitatea re-
giei in bani i materiale si con-
troleazá inventariile imobilelor,
mobilelor si a materialelor de
orice f el.
Verificá semestrial conturile
de venituri i cheltueli, eat la
centru cat si la serviciile exte-
rioare, controleaza cassa i va-
labilitatea actelor In descárcare;
vegheaza ca fondul sh nu deph-
seasca disponibilul fixat de con-
siliul de administratie si apro-
bat de minister, examineaza
verified Incheierea conturilor la
finele fiechrui an.
Controleaza inventariile i ge-
stiunea materialelor din exploa-
thrile In regie sau orice allá
form5..
Controleazil situatiile bunu-
rilor amortizate, potrivit art.
64 din legea pentru organizarea
si administrarea pe baze comer-
ciale a Intreprinderilor i avu-
tiilor publice din anul 1929 1).
Controleaza crearea, Intrebuin-
tarea si contabilizarea fondu-
rilot speciale.
Examineazg, bilantul, contul
de profit $i pierdere, precum si
conturile de gestiune, Incheiate
la finele anului, Incheind pro-
ces-verbal de constatárile fácute.
In toate insárcinarile ei, co-
misia va lucrà In plen, sau cu
cel putin 2 membri, membrul
care nu a raspuns la convocare
trebuie sa-si justifice lipsa.
Daca un membru al comisiel
lipseste nemotivat dela 3 convo-
cari consecutive, cazul va fi
adus de comisie la cunostinta
ministerului, spre a avizh.
Motivul cá a fost retinut de un
alt serviciu, nu este o justificare.
Ori de eke ori comisia va fi
convocata, In acelas timp, se va
comunich i administratiei ge-
nerale P. A. R. I D., aratan-
1) A se vedea Legea pentru organizarea
administrarea pe baze comerciale a intre-
prinderilor i avntiilor publice din 16 Marti
1929 la pag. 243, vol. X VIL
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Aprilie 1931
du-se scopul si organul ce va
fi controlat, pentru a se lua dis-
pozitiuni prealabile, sd, se pund
la dispozitia comisiei actele re-
lative, iar personalul sd, dea
referintele ce i se vor cere.
150. Rezultatul verificdrilor,
revizuirilor si controlului, va fi
consemnat inteun registru, In
care se vor ardta constatdrile
facute si propunerile fdcute.
Cdpii dupd pro cesul-verbal,
dresat asupra celor constatate,
se vor Inainta de cdtre comisia
de control, in acelas timp: ad-
ministratiei generale P. A. R. I.
D., pentru consiliul de admini-
stratie, Ministerului Agriculturii
si Domeniilor, Ministerului de
Finante si Consiliului superior
al administrdrii Intreprinderi-
lor si avutiilor publice.
Dacd fat& de cele constatate
de comisia de control, vreuna
din autoritätile ce au primit
procesele-verbale are obiectiuni
de fäcut, ele se vor comunica
In scris Ministerului de Agri-
culturd si Domenii.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, dup.& ce primeste toate
observatiunile autoritätilor in-
teresate, tinând seama de con-
statárile comisiunii si de propu-
nerile ei, aplicd sanctiunile le-
gale si ia mdsurile de indreptare.
Coroisia de control, isi va ra-
corda activitatea sa, cu contro-
lul preventiv, dispus de capito-
lul II, art. 40-54 din legea con-
tabilitdtii publice. Comisia de
control este un organ depen-
dinte de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor.
151. G estiunea a dministrati ei
P. A. R. I. D. rdmâne sub con-
trolul Inaltei Curti de conturi,
cdruia In termen de 3 luni i
se va inainta prin contabilitate,
spre verificare si aprobare, bi-
lantul, contul de profit si pier-
dere, impreund cu contul de
gestiune si conturile de execu-
tie bugetului.
www.digibuc.ro
451
152. Consilierul controlor al
angajdrii de cheltueli lucreazd
cu coraitetul de directie si In
cadru dispozitiilor (legale spe-
ciale pe Lam cdrora functio-
neazd administratia general&
P. A. R. I. D.
Consilierul controlor nu va
pute& opri ordonantärile decise
de comitetul de directie, chiar
deed, dupd párerea sa, acestea
ar fi ilegale. El va pute& Insä
sd. semnaleze In scris Ministe-
rului de Finante si Inaltei
Curti de conturi eventualele ne-
regularittiti ce ar constath.
§ 17
Contabilitatea serviciilor
exterioare
153. Contabilitatea serviciilor
exterioare ale administratiei P.
A. R. I. D. este supusd in totul
regulelor prevdzute in regula-
mentul de fatä.
$efii biurourilor de vânzare ai
pescáriilor, agentii vânzátori si
Incasatori si orice functionar
care va face incasäri sau pldti
de orice naturä, sunt conside-
rati ca contabili mânuitori de
bani publici In sensul legii asu-
pra contabilitd(ii publicel) §i
. au inclatoririle si rdspunderea
prevazutd, In aced lege.
Ei trebuie sa aibd, garantiile
prevazute In statut.
Garantia ',se va depune din
ziva numirii In functiune. Ex-
ceptional se poate permite ace-
lor cari au depus pânä la 1/4
din garantia totald sd o corn-
pleteze prin retineri fixe lunare,
ce li se vor face asupra sala-
riului.
154. Toate registrele de con-
tabilitate si exploatare se vor
procura de administratia P.
A. R. I. D., numerotate, sigilate
si parafate, care va tine un in-
1) A se vedea Legea asupra contabilitäjii
publice, din 31 Iulie 1929 la pag. 783, vol.
XVII cu modif. 3 Aug. 1931.
452 LEGI DE UNIFICARE. 10 Apri lie 1931
ventar special de ele, tinut in
evidentd 1).
Consiliul de administratie, a-
valid dreptul, in vederea inles-
nirii operatiunilm4; exploatärib,
sd, mmlifice sau sà suprime u-
nele din vechile modèle de re-
gistre, precum i sä introducd
modèle noui, conform necesitd-
tilor.
155. Nici o incasare nu se
va face de catre orice agent in-
sdrcinat cu incasdrile, Mr& a
eliberà imediat ,in mâna celui
ce varsä bani, o recepisd nomi-
nald de suma incasatd. Este
interzisd emiterea de recepise
colective, pe mai multe nume.
156. Sumele notate pe mat-
cele registrelor de recepise, se
vor adund, in fiecare zi si se
vor reporth din paging in pa-
ging.
157. Consemnarea la Cassa
de Depuneri de cdtre agentii in-
casatori ai veniturilor, sau a
sumelor rámase neintrebuintate
din ordonante de platd, este cu
totul opritd, ei fiind obligati a
face regulat vársdrile in contul
administratiei P. AL R. I. D.,
acolo unde li se va indicà prin
instructiunile scrise ale admi-
nistratiei generale.
Orice suma rámasá neintre-
bulntatä, dintr'o ordonantä de
plat& se va värsa mimai pe
contul administratiei P. A. R.
I. D., iar recepisa se va inainta,
administratiei, impreund cu ac-
tele justificative ale cheltuelilor
fdcute, pentru completa justi-
ficare a ordonantei de plan.%
158. Sumele provenite din
vânzarea potelui confiscat, se
vor consemnk pAnd la rezolva-
rea proceselor de contraventie,
potrivit art. 44 din legea pes-
cuitului, deasemenea se vor
consemnd garantiile depuse de
concesionari, furnizori, etc.
159. Indatoririle functiona-
l) A se vedett descrierea rcgistrelor In Mo-
nitorul Oficial No. 84 din 10 Aprilie 1931.
www.digibuc.ro
rilor insárcinati cu operatiunile
de contabilitate la administra-
tiile exterioare, sunt:
1. De a trece zilnic in regi-
stre toate operatiunile regiei
de a tine contabilitatea la zi.
2. De a verificà conturile de
gestiune i borderourile de yam-
zarea pestelui dela toate punc-
tele 5i a le controld, cu avizele,
contra avizele, biletele de vân-
zare, recepisele de incasare, re-
cepisele de vársarea banilor la
stat i conturile pescarilor, pre-
cum si cu orice alte scripte, pe
baza cdrora s'au fäcut invoiri,
sau s'au incasat sume cuvenite
Statului.
Ei vor raporth imediat admi-
nistratorului regional mice erori
de calcule, lipsuri, sau nepotri-
viri, ce vor gási pentru a se
face responsabil agentul ce le-a
comis.
3. De a intocrn1 la fiecare 10
zile câte o situatie exactd dupa
registru i la fiecare lung câte
un bilant al veniturilor i vár-
sárilor.
4. De a face lunar situatii
statistice de cantitätile de pe5te
vândute, la diferite puncte
de productia total& a pescdriei
dupä specii si kg., etc., precum
. si de intreaga pro ductie de orice
naturd, a regiunii.
5. De a se tine un registru
inventar al averii acelui punct,
sau al administratiei i orice
alte registre auxiliare ce vor
gäsl necesare.
6. De a tine registre statistice
51 economice relative la fiecare
band in parte, in care sd se
arate ce cheltueli s'au fäcut, ce
productie au dat si cu ce suma
s'au vândut produsele.
7. De a tine pe lângd conta-
bilitatea obi5nuitä i un registru
special de contabilitate comer-
in care cheltuelile pentru
lucrdri mai mari sd fie repar-
tizate pe mai multi ani, propor-
tional cu termenul lor, de amor-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
tizare i calcularea beneficiilor
nete sä se facg, dupg, normele
admise in contabilitatea comer-
8. De a indeplini orice alte
insärcingri date de administra-
tor.
160. Pang, la 15 ale fiecgrei
luni, administratorul general va
centralizà, datele i va prezenth
consiliului o dare de seamä, su-
marg de mersul administratiei,
insotitä de tablouri si de dia-
grame.
In special se va argth canti-
tätile de peste pe specii i WO,
sumele Incasate i cheltuelile
fäcute pe articole bugetare, mer-
sul fiecärei lucrari ce se exe-
cutg, i orice alte date privitoare
la mersul administratiel. Acea-
stä dare de mama' se va da fie-
cgrui membru din consiliu.
161. La finele fiecgrui an fi-
nancier, adicg pe ziva de 31
Decemvrie, administratorul este
obligat, potrivit art. 97 din le-
gea P. A. R. L D. si a prescrip-
tiunilor prezentului regulament,
sg inchidä toate registrele din
sectiunea sa prin Incheiere de
pro ces-verbal.
Incheierea se va face in pre-
zenta unui inspector (le control
sau orice delegat al administra-
tiei generale.
162. La pietele de vanzare,
uncle administratorii nu se vor
puteh transporth, Inchiderea re-
gistrelor se va face de un dele-
gat al sgu.
Fiecare registru se va Inchide
dupg, ce se va verifich, printr'un
proces-verbal, scris pe ultima
foaie intrebuintatg, iar situatia
cassei la 31 Decemvrie prin-
tr'un proces-verbal Incheiat in
trei exemplare, din care unul
se va pgstrh la administratie,
altul se va inainth ministerului,
iar al treilea se va inainth
Curtii de conturi, impreunä cu
contul de gestiunea
163. Soldurile constatate la
www.digibuc.ro
453
31 Decemvrie se vor report& In
scriptele anului urmätor.
PARTEA III
§1
Normele de exploatare
164. Fac parte din admini-
stratia pescariilor Statului:
1. Toate pescariile Dobrogei
cele din Marea Neagra,
2. Pescuitul In Dunäre, Ni-
strul cu limanul sgu, i Prut.
3. Pescuitul In toate apele de
domeniul public, precum i in
râurile i pâraele care, conform
legii apeior, apartin Statului 1).
4. Toate lacurile, bäl4ile, gär-
lele si stufäriile apartingtoare
Statului, Impreung cu terenu-
rile lor de inundatiune.
5. Toate bgltile i elesteele a-
nexe ale mosiilor statului, pre-
cum si In orice fel de alte ape
care apartin Statului.
165. Administratia P. A. R.
I. D., exploateazg, pescgriile sale:
1. Prin arendare, potrivit art.
110 din prezentul regulament.
Contractele de arenclare fie prin
licitatie, fie prin bung Invoialh,
nu vor fi puse In executare
pang ce arendasul In prealabil
nu va fi achitat arenda pe cel
putin jumgtate de an.
2. Prin regie proprie, fie di-
rectg, fie concesie de pescuit.
3. Prin vanzare de cgrti de
pescuit.
§2
Exploatarea in regie
166. Exploatarea in regie a
pescariilor statului se aplicä:
1. La nescgriile rgmase ne-
arendate.
2. La pescgrille unde se simte
nevoia de a se luh másuri spe-
ciale pentru amenajarea i re-
popularea apelor.
3. La toate pescgriile unde se
va aprecià cg se poate obtine
1) A se vedei Legea apelor din 27 lunie
1924 la pag. 691, vol. cu modif. 28
Aprilie 1926.
454 LEG! DE UNIFICARE, 10 Aprilie 1931
un venit mai bun si mai sigur
prin exploatarea In regie cleat
prin arendare i oriunde inte-
resele administratiei vor cere.
Exploatarea In regie se hotg-
raste printr'o deciziune a con-
siliului, data asupra referatului
aclministratorului general.
167. Imediat ce s'a luat de-
ciziunea de a se exploath o pes-
cgrie In regie, administratia in-
sarcineazg pe unul dintre ins-
pectorii pescäriilor a merge In
localitate spre a studià condi-
tiunile de exploatare si a face
toate preggtirile de regie.
Inspectorul de pescgrii, In-
data ce a primit Instiintarea
despre pescgria ce urmeazg a
se exploath In regie, face un
deviz de cheltueli, evalueazg ve-
niturile si Intocmeste apoi un
proiect de exploatare pe care II
supune aprobarii administratiei
P. A. R. I. D.
168. Pentru pescariile ai ea-
ror arendasi au fost deposedati
inspectorii primesc dela aren-
dasii deposedati, prin incheiere
de proces-verbal, fäcut In asi-
stenta primarului, toate actele
de Invoieli pentru Indatoririle ce
au de efectuat pescarii, chiriaii
si tot felul de muncitori.
Dacg arendasul deposedat nu
va veni in ziva cand i se va
fixg a predà actele aratate in
aliniatul precedent, inspectorul
Impreunä cu primarul va con-
statà pe cat va fi posibil obli-
gatiunile reciproce dintre aren-
dasul deposedat i pescarii,
muncitorii sau chiriaii Invoiti,
pentru a puteh fi executati
pang la expirarea Invoelilor lor.
Procesul-verbal de constatare
se va face In dublu exemplar,
din care unul se va Inainth ad-
ministratiei P. A. R. I. D.
Exploatarea prin vdnzarea
cdrfilor de pescuit
169. La apele apartinatoare
Statului unde pescuitul nu se
www.digibuc.ro
poate arendà i unde nici o ex-
ploatare In regie n'ar rentà, se
va puteh exploatà pescuitul
prin vânzarea de carti de pes-
cuit.
170. Preturile cartilor de pes-
cuit se fixehzg de Administra-
tia P. A. R. I. D., variind dupg
Insemnatatea pescuitului In apa
pentru care se dau i dupä felul
instrumentelor pentru care se
libereaza.
171. Vânzarea cartilor de pes-
cuit se face fie prin agentii
Administratiei P. A. R. I. D.,
fie prin orice alte organe auto-
rizate de aceastä administratie.
Acestora din uring, li se acorda,
o remizä asupra Incasarilor e-
fectuate fixata de consiliu.
§3
Pescuitut in Mare
172. In conformitate -cu art.
104 al legii, pescuitul In Marea
teritorialä se va exploath dupä
aceleasi norme ca i pescuitul
In apele interioare ale tärii. In
consecintg nimeni nu va puteh
pescui In Mare cu orice instru-
mente fixe sau mobile, fgra a
aveh un permis special de pes-
cuit, fära a aduce pestele prins
la biurourile de vânzare ale P.
A. R. I. D.-ului si a achith
dijma cuvenitg administratiei
fara a se conformh In totul
dispozitiunilor regulamentului
legii pescuitului privitoare la
uneltele de prins si la mgsurile
de crutarea pestelui i respec-
tarea epocelor de reproductie.
Pescuitul cu talienele i oHce
altä instalatiune fixd. In Marea
teritoriall, precum ì instalarea
zavoadelor de carmace prinse
cu pari de fund, nu este permis
cleat cu autorizatie speciala
data de administratie la Ince-
putul fiecärui an. Locurile pen-
tru instalarea talienelor si pen-
tru Incheierea carmacelor pot
fi autorizate pe un termen maxi-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Aprilie 1931
mum de 5 ani. .Cand aunt mai
multe cereri pentru acelas loc,
se va tine licitatie, dându-se au-
torizatie aceluia care va oferl
dijma mai mare $i. care va pre-
zentà mai mare garantie a pose-
dà uneltele de prindere i insta-
latia de conservare, transportul
$i prepararea pe$telui i icrelor.
In scop de a se protejh pes-
carii locali $i productia de stu-
rioni in 'partea gurilor Dunärii,
In conformitate cu dispozitiile
art. 105 din lege, intre paralelele
Jibrieni, Capul-Midia, Nord-Con-
stanta, pe o lungime de 36 km.
dela tärm spre largul
pescuitul cu nävoadele de fund
sau cu alte asemenea unelte,
care prind sturioni in locurile
lor de iernare in Mare V care
distrug puii, este cu desäverVre
interzise. Vapoarele si bärcile
cu motor, care pescuesc cu nd-
voadele de Mare, nu vor cgpätà
autorizatie de a pescul, cleat
pentru locurile anume determi-
nate de administratia generalä,
unde ele nu pot aduce vätämare
pescuitului sturionilor.
173. Pentru punerea in apli-
care a dispozitiunilor prevAzute
In art. 106, 107 V 108 al legii
privitoare la inlesnirile ce Sta-
tul le poate acordà in vederea
incurajärii i desvoltärii pescui-
tului din largul Märii, admini-
stratia generalä va examine, ce-
rerile ce i se vor prezentà $i va
face cuvenitele interventii la au-
toritätile respective in limitele
pe care le va gäsi necesare
posibile.
Deasemenea va face interven-
tiile cuvenite la autoritätile com-
petinte, in virtutea art. 109 $i
110 din lege, cu privire la avan-
tajele pe care Statul le poate
acordh pentru instalatiile de fri-
gorifere i pentru inclustrializa-
rea produselor apelor interioare,
Märii V terenurilor inundabile,
ca i pentru producerea artico-
lelor i materialelor auxiliare
www.digibuc.ro
455
pescuitului, cum sunt uneltele
de pescuit, frânghieria,
plutele, etc., necesare prinderii,
conservärii, preparärii V trans-
portului sistematic al pestelui.
Aceste interventii le va face
numai in urma unei prealabile
cercetäri si dându-si avizul mo-
tivat, prin care sä, arate impor-
tanta acelor instalatiuni $i con-
cesiunile ce li se pot face.
174. Tot in vederea incura-
järii industriilor menite a pune
in valoare produsele pescäriilor
si a intregei regiuni inundabile,
axlministratia generalgt va stu-
dià va rezolvä din timp tere-
nurile care vor fi necesare pen-
tru instalarea fabricilor, depo-
zitelor, debarcaderelor, etc., care
se vor Infiintà, sau pentru cul-
turile ce vor trebui sa se facl
in legäturä cu acele industrii.
PAR TEA IV
Dispozitii finale 1)
175. Administratia generall
prin directia indiguirilor va
pe toate asociatiile de a-
melioratiuni sä aibá personalul
necesar pentru paza digurilor
si va supravegheä ca toate con-
traventiile la dispozitiile art.
111-114 din lege sä fie consta-
tate la timp i prin proces-ver-
bal si sl fie deferite justitiei
si sustinute.
Pentru ca personalul de su-
praveghere al asociatiilor de
melioratiuni preväzute la) art.
113 din lege pe lângl ceilalti
functionari ai Statului, sá poatä
dobAndi calitatea de ofiteri, ai
politiei judiciare si deci sá poatä
constatà infractiunile prevázuté
la art. 111-114 din lege, este
necesar ca, dupä reeomandarea
asociatiilor respective, acel per-
sonal sä fie aprobat de adrni-
nistratia generalit P. A. R: I. D.
i) A se vedeA si Legea p. modificarea unor
dispozitiuni din Legea p. adtninistrarea pes-
c5riilor i regiunii inundabile, din 25 lulie
1931 la ordinea cronologicz tn acest volum.
456 LEGI DE UNIFICAI1E. 11 Aprilie 1931
sa depuna juramantul cerut
de lege personalului similar al
Statului.
176. Regulamentul legii pes-
cuitului 1), sanctionat prin inal-
tul decret regal No. 2668 din
anul 1897, publicat in Monitorul
Oficial No. 109 din 15 August
1897, cu rectificarile din Monito-
rul Oficial No. 110 din 17 August
1897, regulamentul privitor la
Indatoririle pescarilor din pes-
aline Statului, sanctionat prin
Inaltul decret regal No. 1674
din 3 Mai 1903, publicat in Mo-
nitorul Oficial No. 29 din
7 Mai 1903, regulamentul pen-
tru pescuirea apelor Statu-
lui exploatate in regie, sane-
tionat prin Inaltul decret re-
gal No. 1279 din 9 Martie 1905,
publicat in Monitorul Oficial
No. 279 din 13 Martie 1905
regulamentul de administra-
rea .si exploatarea pescariilor a-
partinatoare statului, sanctionat
prin inaltul decret regal No.
3496 din 1912, publicat in Moni-
torul Oficial No. 98 din 2 Au-
gust 1912 si No. 101 din 5 Au-
gust 1912, rectificare", toate a-
ceste intrucat dispozitiunile lor
nu sunt modificate sau abro-
gate prin legea P. A. R. I. D.,
legea comercializArii i prezen-
tul regulament ráman In vi-
goare.
DECIZIE
pentru gruparea catedrelor la §coalele
normale de Well §l fete
DIN 10 APRILIE 1931
Aceasta Decizie sub No. 44.990
din 1931, s'a publicat in Moni-
1) A se vedeh Regulamentul Legii pescui-
tului din 15 August 1897 la pag. 783 vol.
II; Regulamentul pescuitului In apele Sta-
tului exploatate In regie la pag. 184, vol.
Ill; Regulamentul p. administrarea si ex-
ploatarea pesariilor din 2 August 1912 la
pag. 1343 vol. VII.
www.digibuc.ro
torul Oficial No. 84 din 10 Apri-
lie 1931, uncle se poate consulta.
A se vedea i Deciziile pentru
incadrarea la scoalele comer-
ciale de bdieti si fete, din 12
Iulie 1929 la pag. 600 vol. XVII..
DECIZIE
pentru gruparea catedrelor la amino.-
Hie teologice
DIN 10 APRILIE 1931
Aceastä Decizie sub No. 45.24S
din 1931, s'a publicat in Mont-
torul Oficial No. 84 din 10 Apri-
lie 1931, unde se poate consulta.
A se vedett i Regulamentul pen-
tru functionarea scoalelor se-
cundare, din 14 Iulie 1929 la
pag. 603 vol. XVII.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentulul co-
merclal, provizoriu cu Spania
DIN 10 APRILIE 1931 ')
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica si a face sa
se execute Aranjamentul comer-
cial provizoriu incheiat intre
Romania i Spania, semnat la
Bucuresti la 30 Aprilie 1930 si
modificat la 20 Iunie 1930, ast-
fel cum a fost pus in aplicare
in mod provizoriu prin jurna-
lul Consiliului de Ministri No.
1418/930, dat pe temeiul legii
promulgate prin inaltul decret
regal No. 2387/930 si publicat
1) Aceasti Lege, dimpreunt cu Aranja-
mentul comercial provizoriu la clause anexat,
s'a votat de Senat In sedinta dela 2 3 Decem-
vrie 1930 si de Adunarea deputatilor In se,
dinta dela 16 Martie 1931; s'a promulgat cu
Decret No.1263/931 si publicat In Moniioral
Oficial No. 85 din 11 Aprilie 1931, urvle se
poate consulth.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Aprilie 1931
in Monitorul 0 f icial No. 142 din
O Iunie 1930.
Copie 13i traducere de pe zisul
Aran jament comercial provizo-
riu se alaturg, la Legea de f
LEGE
supra Contractulel de gaj agricol
DIN 16 APRILIE 1931 1)
Titlul preliminar
1. Contractele de gaj agricol
intervenite intre institutiunile
de credit functionând pe bazä
de legi speciale, cooperativele de
credit, bäncile având un capital
deplin värsat de cel putin 10
milioane lei, sau acele cari au
pentru cel putin M% din por-
tofoliul lor creante agricole, de
o parte si proprietarii sau cul-
ti vatorii de pämânt, de altá
parte, vor fi reglementate de
dispozitiile legii de fatá.
Dovada capitalului deplin vär-
sat se va face cu ultimul bi-
lant, legalmente publicat, iar
dovada portofoliului agricol se
va face cu un certificat elibe-
rat de administratorul financiar
in urma cercetärilor ce va face.
Bìíncile ce intrunesc conditiu-
nile de mai sus vor fi autori-
zate prin jurnal al Consiliului
de Ministri de a folosi dispoz1-
tiunile prezentei legi.
Aceastá autorizatie va fi re-
trasa tot prin jurnal 1 Consi-
liului de Ministri atunci când
bäncile inceteazá de a mai in-
deplinl conditiunile mai sus
prescrise.
') Aceastli Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat, In edintele, dela 30 ai
31 Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1264/931 gi publicat In Monitorul Ofoiai
No. 87 din 16 April 1931. A se vedeA In legg-
tut! i Legea pentru casele de lmprumut
pe gaj a agricultorilor, din 10 Martie 1915
la pag. 761, vol. VIII cu modif.ultimi din 30
Alai 1929 la pag, 499, vol. XVII.
www.digibuc.ro
457
Mat autorizarea cat i retra-
gerea autorizarii se vor public&
in Monitor ul Of icial.
Toate operatiunile lincheiate
p5.11á la retragerea autorizarri
se bucurá de drepturile de-
curgänd din prezenta Lege.
CAPITOLUL I
Constítuírea gajului agricol
2. Gajul se poate constitin
asupra semänäturilor Mcute sau
cari se vor face in viitor, far&
altit specificare deck indicarea
imobilului pe care vor fi Mcute,
precum i asupra produselor
solului prinse incti de rádácini
sau culese; asupra vitelor, in-
strumentelor i masinelor agri-
cole si a oricdruia din obiectele
cari servesc la exploatarea so-
lului.
Gajul astfel constituit conferá
creditorului amanetar un drept
de preferintä i asupra recol-
telor celor 5 ani urmátori pâra
la plata intregei datorii, cuprin-
zand si cheltuelile fäcute cu
conservarea i asigurarea gaju-
lui, fárá BA fie nevoie de altá
formalitate decât reinscrierea
contractului de gaj In registrul
de gaj agricol in cursul lunii
Ianuarie al fiecärui an. Acest
drept va fi opozabil si tertului
achizitor al irnobilului.
Gajul se considerá constituit
prin singurul efect al conven-
tiunii dela data actului, fárá a
se luà lucrul din posesia debi-
torului sau constituentului care
il detine pentru creditor.
Vitele, instrumentele i masi-
nele cari servesc pentru exploa-
tarea fondului agricol i cari
conform art. 468 din codul civil
sunt imobile prin destinatie se
vor pute6, amanetà pierzandu-si
imobilizarea si se vor putea,
vinde separat de fond in caz de
neplatá a creantei.
3. Conventiunea de gaj agri-
458 LEGI DE UNIFICARE. 16 Apri lie 1931
col se va Incheià valabil nu-
mai prin act scris.
Acest act va cuprinde locul
data conventiunii, numele
clomiciliul pgrtilor, suma dato-
ratá, dobânda cuvenitä, condi-
tiunile i modalitgtile de platg;
sà arate amgnuntit natura, nu-
mgrul sau cantitatea si calita-
tea lucrurilor amanetate, pre-
cum si locul unde acestea se
afld sau urmeazg a fi transpor-
tate sau depozitate.
Data actului de gaj sub sem-
ngturg privatd face depling cre-
dintg pang la proba contrarie.
Contractul de gaj agricol
poate circul& prin gir.
4. Nestiutorii de carte se vor
pute& valabil oblig& prin con-
tracte de gaj agricol autentifi-
cate. Autentificarea se va puta
face In comunele rurale si de
primarul comunei sau al satu-
lui unde domiciliazg debitorul,
iar In comunele urbane si de
autoritatea politieneascd -r-espec-
tivg, care va ceti pgrtilor actul,
va constat& consimtimântul lor
va atest& aceste operatiuni
cum si semngtura si identitatea
pärtilor, Incheind un proces-ver-
bal care va face parte integrantg
din act.
In aceleasi conditiuni se vor
Intocmi i declaratiunile unila-
terale ale nestiutorilor de carte
cari voiesc a constituì un gaj
agricol.
Actele de gaj Intocmite con-
form acestui articol vor trebul
sg cuprinii& toate mentiunile
prevgzute de art. 3.
5. Fatà de terti gajul nu de-
vine opozabil deat dela data
Inscrierii lui In registrul de ga-
jun ale primgriei locu-
lui unde se aflg gajul.
Inscrierea se va face de pri-
mar la singura cerere a credi-
torului amanetar, pe baza acte-
lor Intocmite conform art. 3 si 4
va cuprinde, In extras, toate
www.digibuc.ro
mentiunile prescrise de art. 3,
alin. 2.
In orasele resedinte de tribu-
nal, Inscrierea se va face In re-
gistrul special pentru amanete
tinut la tribunalul respectiv.
CAPITOLUL II
Conservarea î 1ntretinerea gajului
6. Debitorul sau tertiul care
a procurat gajul este obligat a-1
conserv& i Intretine cu grija
unui bun gospodar.
Ori de ate ori, din neglijent&
sau rea vointg, gajul este In pe-
ricol sg piarg sau sg piardA din
valoare, pe lângg cg datoria de-
vine imecliat exigibilä, judele
de ocol, dupg simpla cerere a
creditorului, poate autoriz& a se
lu& mäsurile necesare de con-
servare, strange-re, transport si
Inmagazinarea gajului, pang
la vanzarea lui, numind i un
custode.
Ordonanta de numirea custo-
delui este executorie de drept.
Ea este susceptibilg de apel
sau recurs in termen de 15 zile
dela pronuntare dacg ordonanta
s'a dat cu citarea pgrtilor sau
dela comunicare In cazul când
s'a dat far& citare.
7. Cel care a constituit gajul
nu-1 va pute& transport& sau
depozità In alt loc deat cu au-
torizatiunea expresg a credito-
rului din momentul and voeste
a face transportarea, iar men-
tiune despre aceastg autorizare
se va face In registrele de
gajuri respective.
In caz Ins's*, de constituirea
gajului asupra produselor solu-
lui prinse Incg de rgdgcini, eel
care 1-a constituit este obligat a
le transport& 0 depozità dupà
recoltarea lor, conform cu na-
tura i destinatiunea lor fi-
reascg, in locul ardtat prin con-
tractul de gaj.
8. Gajul subsist& unde
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Aprilie 1931
s'ar transporth sau depune o-
biectele gajate.
El se va Intinde chiar i asu-
pra derivatelor obtinute prin
transformarea natural g. sau me-
canicg a acestor bunuri.
Creditorul va aveh dreptul
pentru conservarea i realiza-
rea gajului sg urmgreascg bu-
nurile gaj ate in mana oricgror
posesori de rea credintg.
9. Cel care a constituit gajul
este obligat a-i asigurh valoa-
rea contra sinistrului la o so-
cietate de asigurare In termen
de 3 zile dela data actului de
gaj, plätind primele la timp. In
lipsg, creditorul va puteh el asi-
gurh bunurile gajate, in limita
creantei garantate, a dobanzilor
speselor eventuale, sau de
a plgti primele scgzute, In locul
pentru contul debitorului a-
manetar.
10. Orice sechestru sau ur-
mgrire asupra bunurilor suscep-
tibile de a formh obiectul until
gaj agricol, pentru a puteh fi
opozabile creditorilor amanetari,
pe baza acestei legi, vor fi In-
scrie in aceleasi conditiuni pre-
vgzute de art. 5.
Inainte de Inceperea urmgririi,
orice creditor este obligat sà
cerceteze registrul de gaj agri-
col al primgriei respective, iar
creditorii gajisti vor fi instiin-
tati In prealabil de ziva vânzg-
rii, prin inmânarea unei pu-
blicatiuni.
CAPITOLITL III
Executarea gajului agricol
11. Contractul de gaj agricol
se executg prin judecgtoria in
circumscriptia cgreia a fost In-
scris.
Dacg cererea are de obiect
executarea gajului pentru ne-
plata datoriei garantate, sau a
vreuneia din ratele ajunse la
scadentg, judecgtorul va da, fgrg
citarea pgrtilor, ordonanta de
vânzarea gajului.
www.digibuc.ro
459
Dacg cererea are de obiect
executarea gajului pentru nein-
deplinirea oricgrei alte obliga-
tiuni derivând din prezenta lege
sau din contractul de gaj, chiar
neajuns la termen, creditorul se
va adresa printr'o cerere jude-
cgtorului de ocol, care va dis-
pune citarea debitorului si a
tertului ce a pro curat gajul pen-
tru un termen de cel mult 5
zile dela inregistrarea cererii.
La ziva fixatg judecatorul, In
camera de consiliu, dupg con-
cluziunile sumare ale pgrtilor,
va puteà da ordonantg de van-
zarea gajului.
In amhndoug cazurile cererea
de executare va fi Insotitg de
un certificat liberat de primarul
respectiv, constatator de toate
gajurile, urmgririle ¿au seche-
strele inscrise In registrul de
gaj agricol si de privilegiile
transcrise in registrul de masini
industriale i agricole 1).
Urmgrirea fructelor prinse de
rAdAcini nu se va puteh face
deck In 6 sgptgrngni Inaintea
coacerii lor.
12. Ordonanta de vânzare va
fixh ziva i locul de vânzarea
gajului de preferintg pentru zi-
lele de thrg i pentru un termen
ce nu va puteh fi mai lung de 15
zile i mai scurt de 8 zile, si va
dispune In acelas timp Intiin
tarea prin scrisori recomandate
a debitorului si a tertului ce a
procurat gajul, precum si a tu-
turor creditorllor inscrisi, de
ziva i locul vânzgrii.
In acelas mod vor fi Instiin-
tati despre ziva i locul vanzg-
rii atAt vânzgtorii de masini a-
gricole al cgror act se gäseste
transcris la primAria respectivg,
cat si proprietarul terenului Pe
care se aflä recolta gajatg.
') A se vedeA Regulamentul pentru tran-
scrierca vanzárii masinilor industriale si
agricole din 18 Iulie 1930 pag.778
vol. XVIII.
460 LEGI DE UNIFICARE. 16 Apri lie 1931

Dispozitivul ordonantei de van- zute de art. 13, atât apelurile,

zare se va afis& pe usa judecd- cât si recursurile se declar5, la
toriei si se va trimite, prin scri- instanta care a pronuntat ordo-
soare recomandatd, spre a fi a- nanta sau hotarirea de vân-
fisate pe usa localurilor respec- zare.
tive: primarului localitàtii unde Termenul de apel si recurs
se aflä gajul, Camerei de Co- este de 15 zile dela pronuntare.
mert, Camerei de Agriculturä Indatä ce a primit apelul sau
Bursei de Cereale din judetul recursul, judecAtorul de ocol este
respectiv. dator a-I inaint& de urgentä in-
La cererea oricareia din pärti stantei competente.
pe cheltuiala ei, judecatorul 15. Moartea debitorului sau a
va puteä dispune publicarea or- celui care a procurat gajul nu
donantei de vânzare i In zia- suspendä executarea.
rele indicate de parte. In acest caz procedura de che-
Scrisorile recomandate se vor mare In justitie se va Indeplini
emite prin grefa judecAtoriei cu printr'o singurá citatie, ce se
cel putin 5 zile inainte de vän- va adres& pe numele succesiunii
zare. defunctului, la fostul domiciliu
13. Ordonanta de vânzare real sau ales al acestuia.
este executorie d drept j su- 16. Contestatiunea la execu-
pusa recursului la tribunalul tare se introduce de cei intere-
respectiv In cazul cand creanta sati la instanta care a ordonat
ce se executä nu intrece suma v'ânzarea gajului si nu suspendá
de 15.000 lei inclusiv, i apelului, executarea decât dup5, consem-
la acelas tribunal, când crean- narea sumei urmáritä, plus do-
ta Intrece suma de mai sus. banda, i cheltuelile aferente.
Apelul nu suspend5, executa- Contestatiunea este supustä a-
rea decat dupd depunerea unei celorasi termene i CM de ataa
eautiuni apreciatä de tribunal. preväzute de art. 12-14 inclusiv.
Tribunalul le va judech de ur- 17. Vânzarea gajului se va
gentä, in camera de consiliu, face prin licitatie public's: la
dupg, citarea pärtilor. data, ora i locul fixate prin or-
Recursul contra ordonantei donanta de executare, prin pri-
judecátorului de ocol, sau con- marul comunei sau satului unde
tra sentintei tribunalului; nu se aflä depozitat gajul, cäruia
suspendá executarea cleat dup5, i se va trimite dosarul dupä ce
consemnarea sumei urmärite, judecdtorul va verifich Indepli-
plus dobânzile i cheltuelile a- nirea tuturor formalitätilor de
ferente. mai sus.
Când prin efectul suspendärii In comunele urbane resedinte
vänzarea n'a avut loc la terme- de tribunal, vânzarea se va face
nul fixat de judecAtorul de ocol, prin portärei.
iar apelul sau recursul au fost Orice persoara, chiar i credi-
respinse, creditorul va puteS, torul urmäritor, va putek con-
cere s5, i se libereze cautiunea cur& la licitatie.
depusä de debitor sau sä se Vânzarea se efectueazá sepa-
fixeze un nou termen de vân- rat pentru fiecare obiect gajat
zarea gajului. si In ordinea arátatá de debitor,
JudecAtorul fixAnd noul ter- sau dacä debitorul lipseste dela
men de vânzare va dispune In- vanzare ori nu voeste a face a-
stiintarea pärtilor interesate in
rMare, vânzarea se va urm& po-
modul arátat la art. 12. trivit insiruirii din contractul
14. In toate cazurile prev5,- de gaj.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 April lie 1931
Adjudecarea se va face dupe.
ultimele trei strigdri, la inter-
vale de eke 5 minute, la primul
termen de licitatie. Nu se va
puteA amâne, vAnzarea pentru
insuficientA de pret decet cu
consimtimântul creditorului ur-
märitor.
18. Creantele in rang util ga-
rantate cu bunurile urmärite
constituite in gaj agricol pot fi
primite drept pret la licitatie.
Prin creante in rang util, in
sensul acestui articol, se lute-
lege acele creante a cäror de-
punere la plata pretului obtinut
la licitatie nu prejudece, asu-
pra drepturilor creditorilor a-
vând creante garantate cu gaj
agricol inscrise anterior.
19. In caz de depunerea unei
creante drept pret, adjudecarea
se va face provizoriu pAnd la
omologarea ei de instanta care
a ordonat vânzarea.
20. Dace,' nu se iveste nici o
impotrivire asupra liberärii pre-
tului, primarul Il va puted li-
berd creditorului urmäritor,
predand restul debitorului.
In caz contrar, sau de con-
curs !titre creditori, sums, ob-
tinutä prin vânzarea gajului se
va depune la perceptia respec-
tivA, iar recepisa se va inaintd,
odatä cu dosarul, de indatä in-
stantei care a ordonat vânzarea.
Indatd, dupe, primirea recepi-
sei, judecetorul de ocol va for-
mà un tablou de rep artitie in
ordinea de preferinte, legald cre-
clitorilor. Daca in termen de 3
zile dela formarea tabloului nu
se face nici o contestatie, tabloul
se considerd definitiv si se va
`procedd la distribuirea sumelor
conform acestui tablou, prisosul
liberându-se celui care a con-
stituit gajul, dacA nu existä vreo
cauze, legall de poprire.
In caz de contestatie la tablou,
aceasta se va judech de urgentA
de judecdtorul de ocol, in ca-
mera de consiliu, i dupe, nor-
www.digibuc.ro
461
mele stabilite de art. 12-14 in-
clusiv din aceastä lege, färd
dare de cautiune.
Apelul sau recursul nu sus-
Pena, executarea decdt in pri-
vinta sumelor contestate, cari
se vor rezerve, pand la definitiva
Mr solutionare.
21. In caz de sinistru, distri-
buirea sumelor datorate de so-
cietatea de asigurare se va face
in aceleasi conditiuni stabilite
in alin. 2 al articolului prece-
dent.
22. Gajul Constituit potrivit
dispozitiunilor legii de fate, de.
drept creditorului de a fi plätit
cu preferinte, fate, de orice and
creantd privilegiatd, i chiar a
fiscului, afard de privilegiul
proprietarilor pentru arenda a-
nului in curs si al vânzAtorului
de masini agricole, al cdrui act
se geseste transcris la primäria
respective,.
23. Primarul este obligat, la
simpla cerere a creditorului, iar
in cazul prevAzut de art. 20, a-
lin. 1, de mai sus, din oficiu, sA
radieze din registrul de gaj a-
gricol inscriptiunea contractului
de gaj.
In cazul când distribuirea su-
mei obtinutd prin vânzarea ga-
jului s'a fäcut de judecdtor, ra-
dierea se va face numai pe baza
ordinului
CAPITOLUL IV
Dispozitiuni finale, penale i tranzitorii
24. Nu vor puted beneficiä de
dispozitiunile acestei legi cleat
institutiunile de credit sau ban-
cile prevdzute la art. 1, ale cdror
creante garantate cu gaj agri-
col nu poartd o dobande, mai
mare de 5 la slit& peste scontul
BAncii Nationale a României.
Dispozitiunile referitoare la
f aliment sau la concordatul f a-
limentar, sau cel preventiv, nu
sunt aplicabile creantelor garan-
tate printr'un gaj agricol cleat
462 LEGI DE UNIFICARE. 17 Aprilie 1931
pentru partea din creantä care
n'a fost acoperitg prin executa-
rea gajului.
25. Primarii sunt datori a
liberg proprietarilor sau culti-
vatorilor de pgmánt, fgrg nici o
platg sau taxg, certificate con-
statând intinderea de teren cul-
tivatg, felul produselor cultivate,
numgrul si calitatea vitelor sau
a instrumentelor si masinilor
destinate exploatärii solului, can-
titatea i calitatea produselor de-
pozitate, precum i sarcinile
existente asupra lor, inscrise in
registrul de gaj agricol i in cel
pentru masini industriale O. a-
gricole, spre a le servi la con-
tractarea de imprumuturi ga-
rantate cu gaj agricol.
Primarul care cu rea credinta
va fi fácut arátári mincinoase
in certificatul liberat, se va con-
sidera complice cu debitorul sau
cu cel care a procurat gajul,
va fi supus la aceeas pedeapsá
ca si. ace$tia din urmg.
26. Debitorul, sau cel care a
procurat gajul, care va fi ascuns
existenta vreunui drept anterior
de preferintg asupra bunurilor
gajate, va amanetà lucrul al-
tuia, va face arätgri mincinoase
de naturá a-i sporl creditul, as-
cunde, instreing cu orice titlu,
va risipi, sustrage, Irish sg piarg,
prin faptul sgu, in total sau in
parte gajul constituit, strámutá
gajul fgrg autorizare sau 4l va
deprecià cu rea credintg, se va
pedepsl cu inchisoarea corectio-
nalg dela o lung la doi ani $i
cu amendg dela 1000 la 50.000
lei.
Cu aceea$ inchisoare si a-
mendd se vor pedepsl si compli-
cii la aceastg infractiune.
27. Termenele prevgzute In
prezenta lege se socotesc pe zile
libere.
28. Toate actele i faptele ju-
ridice referitoare la gajurile a-
gricole sunt scutite de timbru.
29. Pe lângl fiecare tribunal
www.digibuc.ro
de judet $i pe langg fiecare co-
mung si sat se va infiintà cgte
un registru de gajuri agricole.
Aceste registre vor fi paraf ate,
snuruite i sigilate de primul
presedinte al tribunalului com-
petent, cgruia i se vor prezenth
registrele spre vizare la fiecare
8 lanuarie al fiecgrui an.
30. Toate dispozitiunile legale
contrarii legii de fatá, si in spe-
cial articolul 11 din le g ea dela
41 Iulie 1930 pentru unificarea
unor dispoziliuni ref eritoare /a
executarea silitd 1), nu sunt a-
plicabile contractelor de gaj a-
gricol incheiate potrivit prezen-
tei legi.
LEGE
pentru modificarea art. 126 din legea
pentru organizarea ministerelor
DIN 17 APRILIE 1931 2)
Art. unic. Art. 126 din le-
gea pentru organizarea minis-
terelor se modificg astfel:
126. Ministerul Industriei
Comertului Ii exercitg atribu-
tiunile, prin urmgtoarele direc-
tiuni $i servicii, in afarg de cele
aratate la art. 15 din lege.
1. Directiunea comercializáxii.
2. Directiunea energiei.
3. Directiunea industriei.
4. Directiunea comertului.
5. Directiunea minelor.
6. Directiunea .másurilor, gre-
utätilor si a metalelor pretioase.
') A se veded Legea pentru modif. dis-
pozitiunilor referitoare la executarea
din 11 bue 1930 la pag, 669 vol. XVIII.
Aceastä Lege s'a votat de Senat si
Adunarea deputatilor In edintele dela 1
Aprilie 1931, s'a prornulgat cu Decret
No.1266/931 si publicat In Monitorul Oficiat
No. 88 din 17 Aprilie 1931. A se vedek art.
126 din Legea din 21 Martie 1931, care se
modified acum, la pag. 234 in acest volum;
deasemeni Legea pentru organizarea mi.
nisterelor, din g August 1929 la pag. 877
vol. XVII.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Aprilie
7. Regia Autonoma a Portu-
rilor i Cäilor de Comunicatie
pe
8. Regia Autonomd a Conduc-
tei de Petrol.
9. Institutul National de Ex-
port.
10. Institutul. Geologic.
11, Directiunea Oficiului pen-
tru controlul Intreprinderilor
private de asigurare.
LE GE
pentru modificarea unora din dispozi-
jiunile legii pensiunilor de rasboiu
DIN 18 APRIL1E 1931 1)
7. a) Se extind efectele
legii din 2 Septemvrie 1920, pri-
vind pensiunile celor cari au
luat parte la räsboiul pentru
Intregirea Neamului, cu regu-
lamentul i toate modificiLrile
posterioare ale ei, asupra ofi-
terilor invalizi proveniti din
fosta armatâ rusä, intrucât
sunt cetgteni români, sunt In-
cadrati in cadrele de rezervá
ale armatei române, au fost
examinati de cAtre comisia me-
pusi in pozitie
de retragere pentru infirmitäti
apatate sau agravate din
cauza serviciului militar in
timp de räsboiu.
1) Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat, in sedintele dela 1
Aprilie 1931, s'a promulgat cu Decret No.
1270/931 si publicat in Moniiorul Oficial
No. 89 din 18 Aprilie 1931. A se vedea
Legea ce se modifid. din 20 August 1929
la pag. 1122 vol, XVII si Regulamentul de
aplicare, din 4 Noemvrie 1929 la pag. 1241
acelas volum.' Deasemenea Legea pentru
pensiunile celor ce au luat parte in rlsboiu,
din 2 Septemvrie 1920 la pag. 425 vol. IX.
X, cu modif. 19 lulie 1921 la pak. 958 acelas
volum si Regulamentul de aplicare din 5
Fevruarie 1921 la gag. 438 acelas volum. A
se vedeA i Legea generall de pensiuni din
15 Aprilie 1925 la pag. -440 vol. XIXII
Regulamentul de aplicare din 11 Oct.
1925 la pag 459 acelas. volum.
www.digibuc.ro
1931 463
Ca timp de räsboi se conside-
rä In fosta armatä rt.'s& timpul
30 Iulie 1914 pânä la 9 Aprilie
1918, iar In fosta armat à. a re-
publicii Moldovenesti timpul
dela 9 Aprilie 1919 pang la 31
Martie 1921.
Ofiterii invali7ii cari nu In-
trunesc conditiunile din alin. 1,
intrucat nu au fost examinati,
nu au fost primiti in cadrele
de rezervä ale armatei române,
au fost respinsi, sau cererile
lor nu sunt rezolvate, vor pu-
teä, cere, in timp de 6 luni dela
punerea in vigoare a legii de
fall, prin cereri adresate Mini-
sterului de Räsboiu sä facä con-
statärile si primirile necesare,
revizuindu-se situatia fiecärui
ofiter In parte.
Examinärile, constatärile
primirile se vor face Ini termen
de o lunä dela data cererii, lar
punerea in pozitie de retragere
se va face in alt termen de o
lunä clela indeplinirea ultimei
formalitâti.
Pensia de bazd cu sporurile
aferente pentru invaliditate de
räsboiu se va pläti dela data de
când s'a constatat invaliditatea,
sau &mg nu s'a constatat, de
când s'a cerut constatarea in-
validitAtii, inttuat invalidita-
tea se va constatà.
Stabilirea pensiei se va face
de instantele si dupg procedura
stabilitä, de lege.
HotArIrile date in baza legilor
pâtiä acum se pot revizui in
termenul prevdzut la art. 2 $i
dupä prescriptiile legii de fatä;
b) Se extind efectele legii din
2 Septemvrie 1920, privitoare la
pensiile celor cari au luat parte
in rdsboiul pentru Intregirea
Neamului, cu regulamentul ei
si cu toate modificArile poste-
rioare ale ei, pentru vechimea
de serviciu, asupra aiterilor
activi i asimilatilor lor, a ofi-
terilor de rezervä, functionarilor
464 LEGI DE UNIFICARE. 18 Aprilie 1931
publici, sefii de muzick func-
tionarilor civili reangajati, toti
proveniti din serviciul fostei ar-
mate aliate ruse si republicii
Moldovenesti, cari au fost mo-
bilizati In rdsboiul mondial 1914
1921, astäzi, cetAteni români
Insumati In cadrele de rezervd,
ale armatei române.
Cuantumul pensiei, anii ser-
viti, stabilirea i Inscrierea la
pensie pentru cei interesati
prevázuti in acest alineat dacd,
vor face cereri de revizuire
sau de Inscriere la pensie,
dupd regulele din 20 Au-
gust 1929, In termen de 6
luni dela data promulgärii
legii de fatá pentru vechi-
mea de serviciu, gradul respec-
tiv (avut la data punerii In re-
tragere sau iesire in rezervd)
se va face In conditiunile In-
scrierii la pensie pentru vechi-
mea de serviciu stabilite prin
art. 12, 13, 14 si 15 din legea de
pensiuni din 2 Septemvrie 1920,
modificatá In 19 Iulie 1921 si
art. 34, 35, 36, 37 si 38 din regula-
mentul legii privitoare la pen-
siunile celor cari au luat parte
In rdsboiul pentru Intregirea
Neamului, publicat In Monitorul
Oficial No. 242 din 5 Fevruarie
1921, de cdtre instante i dupd
procedura legii pentru modifi-
carea unora din dispozifiunile
legii generale de pensiuni din
20 August 1929, publicatä In Mo-
nitorul Oficial No. 183.
Pensia de bazd,' i sporurile de
scumpete pentru vechime de
serviciu se va plátl dela data
cererii de Inscriere la pensie
nici Intr'un caz nu va fi de mai
mnainte de data insumárli In ca-
drele de rezervit.
De aceleasi dispoziuni vor
beneficid i urmasii celor pre-
vazuti In acest articol.
www.digibuc.ro
REGULAMENT
pentru examenul de liberd practica a
farmaciei
DIN 18 APRILIE 1931 1)
OAPITOLM, I
1. Farmacistii posedând di-
plome din strdindtate obtin
dreptul de a exercith farmacia
In tard numai dupd trecerea
examenului de liberd practick
Ei vor Inaintd Ministerului
Muncii, Sdnätätii i Ocrotirilor
Sociale urmátoarele acte i taxa
de examen:
a) Diploma de doctor sau li-
centa In farmacie, echivalatá
de una din Universitätile Ro-
mane;
b) Actul de cetätenie românii;
c) Actul de nastere;
d) Diploma de bacalaureat;
e) Certificatul sau caietul de
cursurile urmate Inteo Facul-
tate;
f) Taxa de 10.000 lei.
2. Ministrul Muncii, Sänd-
tätii i Ocrotirilor Sociale veri-
fied, prin comisiunea adminis-
trativd. titlurile i actele peti-
tionarilor si admite la exame-
nul de liberd practicd pe acei
ale cdror acte sunt In reguld
au depus taxa de examen.
3. Actele depuse de petitio-
narij admisi a se prezentd la
examen, se conservä la Minis-
terul Munch, Sändtätii si Ocro-
tirilor Sociale si se vor restitul
posesorilor, dupd terminarea
examenului; iar taxele se vor
predd juriului pentru a fi dis-
tribuite membrilor, In pärti
egale.
4. Candidatilor neadmisi a
Acest Regulament a fost sanctionat
cu Decret No. 1122/931 si publicat tn Mo-
nitorul Oficial No. 89 din 18 Aprilie 1931.
A se yedea Legea sanitara si de ocrotire,
din 14 Iulie 1930 la pag. 674 vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Apri lie 1931
depune examenele, li se vor res-
titul actele si taxa.
CAPITOLUL II
Formarea juriului de examinare
5. Examenele de admitere la
libera practica a farmaciei se
depun la Facultatea de farma-
cie din Bucuresti.
6. Juriul examinator se corn-
pune din: 2 profesori delegati
de Facultatea de farmacie din
Bucuresti, un delegat al Facul-
tätii de farmacie din Iasi, i un
delegat al Facultatii de farma-
cie din Cluj, prin rotate, si di-
rectorul sanatatii din minister.
7. Ministerul Muncii, Sang-
tatii i Ocrotirilor Sociale con-
voaca, juriul cu 5 zile inainte
de inceperea examenului j fi-
xeaza ziva si ora cand se va
tine examenul.
Comunica deasemenea, mem-
brilor juriului numele candida-
tilor de examinat, carora li se
va face deasemeni cunoscut
ziva, ora i localul In care se
va tine examenul.
CAPITOLUL III
Examenele
8. La ziva si ora fixate prin
convocare, juriul se aduna, In
localul desemnat, Isi alege pre-
sedintele si procedeaza la exa-
minare.
9. Examenul consta din
probe:
a) 0 proba scrisa asupra unui
subiect de farmacognozie sau
chimie farmaceutica, fixat de
juriu. Pentru aceastä proba se
acorn, candidatului 4 ore. El
lucreaza sub supravegherea u-
nuia din membrii juriului;
b) Proba practica consta din:
Prepararea unui medicament
chimic sau galenic; controlul,
klentificarea i cercetarea im-
26495.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu v. XIX. 39
465
puritatilor unui medicament
chimic prevazut In farmacopee;
dozarea principiilor activi din-
tr'un produs vegetal prevazut
in farmacopee.
Pentru aceste lucrari se a-
corda candidatului maximum
8 zile, In care timp el lucreaza
In laboratoarele Facultätii, sub
controlul profesorilor respectivi.
Dupä terminarea lucrarilor,
preparatele si rezultatele ana-
litice se predau membrilor ju-
riului sub controlul carora
s'an fäcut lucrarile;
c) 0 proba orala asupra unor
subiecte din farmacognozie,
chimia analitica, chimia far-
maceutica i galenica, chimia
biologica i alimentara i legis-
latia farmaceuticä.
Rezultatul acestui examen se
consemneaza inteun proces-
verbal, cu mentiunea admis"
sau respins". Candidatul res-
pins se poate prezentà dupa 6
luni la un nou examen. Dupa
a doua respingere, se poate ad-
mite la un al treilea examen,
numai dupa, ce va fi lucrat o
jumatate an sau un an la o
farmacie din teed, dupa indi-
catiile date de comisiunea de
examinare.
10. Cei respinsi vor cere ad-
miterea la un nou examen, de-
punand cerere, cu toate actele
taxele necesare, la Ministe-
rul Muncii, Sanatätii si Ocro-
tirilor Sociale spre a fi din nou
3 verificate de comisiunea admi-
nistrativa.
Dupa terminarea examenului,
presedintele Inainteaza proce-
sul-verbal, Ministerului Muncii,
Sänätätii i Ocrotirilor Sociale,
care, pe baza avizului comisiu-
nif administrative, acorda can-
didatilor cari au trecut cu suc-
ces examenul dreptul de libera
practica a farmaCiei In Roma-
nia, autorizare care va fi pu-
blicata In Monitorul Oficial.
466 LEGI DE UNIFICARE. 18 Apri lie 1931
REGULAMENTUL
colegiului farmaceutic din România
DIN 18 APR1LIE 1931 .1)
CAPITOLUL I
1. Potrivit art. 400 din legea
sanitard si de ocrotire, se intoc-
meste regulamentul de fatA al
Colegiului farmaceutic creiat
prin art. 399 din acea lege.
2. Sediul Colegiului farmace-
utic este in Bucuresti.
CAPITOLUL II
Scopul i atributiunile
3. Colegiul farmaceutic are
de scop:
1. SA se controleze practica
profesiunii de farmacist.
2. SA vegheze la pastrarea
prestigiului corpului farmaceu-
tic.
3. SA se vegheze din punct de
vedere prof esional a ctivitatea
Intregului personal farmaceu-
tic.
4. SA se interving i sa solu-
tioneze orice incident survenit
intre personalul farmaceutic din
exercitarea profesiunii de far-
macist.
5. SA vegheze la aplicarea re-
gulamentelor i dispozitiunilor
relative la orele de muncA a
personalului i orele de deschi-
dere si inchidere a farmaciilor,
semnaland abaterile sävarsite,
organelor competinte.
6. SA vegheze asupra tinutei
disciplinii diferitelor grade
de ierarhie profesionalä in cor-
pul farmaceutic din timpul ser-
viciului.
7. SA stabileascA conditiunile
1) Acest Regulament a fbst sanctionat cu
Decret No. 1127/931 si publicat In Monito-
rul Oficial No. 89 din 18 Aprilie 1931. A
se vedeh In legSturS Cap. VII din Legea
sanitarl la pag. 735 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
de acceptare si de concediere a
personalului ajutAtor.
8. SA stabileascA un mini-
mum de salariu lunar al per-
sonalului ajutator, tinându-se
seamA de gradele ierarhiei pro-
fesionale.
9. SI se stabileascá rotatia
furniturilor Intre farmacille
aceleiasi comune sau judet, con-
form dispozitiunilor legii.
10. SA controleze i sA rapor-
teze organelor in drept aplicarea
taxei medicamentelor in farma-
cie.
11. SA se sesizeze comisia chi-
mico-f armaceutica la aparitia
nouilor medicamente j sA sta-
bileascA pretul materialelor sa-
nitare prevAzute in taxa la
cursul pietii, din trei in trei
luni.
12. SI controleze i s6, rapor-
teze organelor ;in drept prac-
tica ilicità a profesiunii de far-
macist.
13. SA stabileasca indexul me-
dicametelor i articolelor ce se
pot depozith i vinde in farma-
cii, in afarA de cele prevAzute in
taxa medicamentelor i farma-
copeea-românA.
14. SA IntocmeascA regula-
mentul interior al farmaciilor.
15. SA, indrumeze, prin orga-
nele sale de conducere si con-
trol, exercitiul j exercitarea
profesiunii de farmacist.
16. sa propunA adunarea de
fonduri in scop stiintific i u-
manitar.
17. SI facA propuneri asupra
programului de studii din in-
vAtAmântul practic al farmaciei
acel superior universitar.
18. SA' fondeze bursa pentru
specializare in stiinta farma-
ceutica.
19. SA susting internate pen-
tru studentii in farmacie i azi-
le pentru farmacistiii hAtrani,
invalizi i infirmi.
20. SA creeze, in mAsura posi-
 DEGI DE UNIFICARE. 18 Aprilie 1931
bilitgtii, un fond de pensii pen-
tru farmacisti i familiile lor.
21. Sg intocmeascg un tablou
de experti farmacisti, pentru in-
stantele de judecatg i consiliile
de arbitri.
22. sa incadreze activitatea
profesionaIg a intregului per-
sonal farmaceutic, in sfera de
influentä a colegiului farmace-
utic.
23. Sg hotgrasca asupra opor-
tunitätil convocdrii adungrilor
extraordinare si asupra ordinei
de zi a acestor adungri.
24. SI fixeze cotizatiile mem-
brilor din colegiu pe cate-
gorii, dupg situatia materialg.
25. Sg dispung de intrebuin-
tarea fondurilor adunate de co-
legiul farmaceutic.
26. SA intocmeasca i sg ting
In curent listele de membrii
colegiului.
27. Sh actioneze neintrerupt
unitar, pe toate chile Ina-
duite de legile $i regulamentele
Statului, pentru a promovh si
ingltà institutiunea F'armaciei-
Române.
CAPITOLIIL HI
Membrii colegiului
4. Colegiul farmaceutic se
compune, obligator, din toti far-
cu dreptul de libera
practich, a profesiunil de farma-
cist in tara.
5. Se incadreazg Colegiului
farmaceutic sub raport de in-
drumare, conducere i control,
precum si sub orice alt raport
ce se deduce din practica efec-
tivg a profesiunii de farmacist,
intreg personal farmaceutic
anume:
a) Elevii in stagiu de practicg
al farmaciei;
b) Asistentii In farmacie pe
tot timpul cât practica In far-
ma cie;
-c) Studentii facultgtilor de
farmacie.
www.digibuc.ro
467
6. Sunt si ramân membri ai
Colegiului i acei farmacisti cu
dreptul de liberg practicg a pro-
fesiunii in tara cari ocupg func-
tiuni sau demnitgti fn virtu-
tea legilor de organizare a Sta-
tului sau functioneaza In fa-
brici sau laboratoare de pro-
duse farmaceutice medicale.
7. Nu pot fi inscrisi In Cole-
giu toti acei farmacisti
desi au dreptul la libera prac-
tic& a profesiunii, se ocupg cu
drogueria, cu comertul de bau-
turi spirtoase, restaurante, bo-
degi i orice alt comert, intre-
prindere sau ocupatiune care
ar fi de naturg sh, aducg vreo
$tirbire prestigiului i dernni-
tatii profesiunii.
Aprecierea ocupatiunilor in-
compatibile cade in sarcina
consiliului general central al
Colegiului.
8. Calitatea de membru a]
Colegiului farmaceutic se pierde
numai in cazurile urmgtoare:
a) Cand farmacistul a pierdut
sau a renuntat la cetátenia ro-
b) Child farmacistul a pierdut
definitiv dreptul de a exercith
profesiunea de farmacist;
c) Child farmacistul a renun-
tat de bungvoie la practica pro-
fesiunii de farmacist si a cerut
stergerea sa din controalele
farmaceutice.
9. Personalul farmaceutic In-
cadrat Colegiului sub art. ,5.
literele a, b, c, nu are dreptul
sa participe la $edintele sau
adungrile Colegiului $i nu plh-
teste cotizatiile.
10. Nimeni nu poate practich
farmacia clach nu este inscris
In Colegiul farmaceutic.
CAPITOLIIL IV
Seetiunile judetene
11. Colegiul farmaceutic este
impartit in sectiuni judetene.
468 LEGI DE UNIF1CARE. 18 Aprilie 1931
Sectiunile judetene vor tine un
tablou al membrilor, care se va
afisà la sediul consiliului sec-
tiunii, in fiecare an, in tot
cursul lunii Octomvrie.
12. Toti membrii Colegiului
din cuprinsul unui judet, admi-
nistrativ avAnd domiciliul, sta-
bil ori provizoriu de serviciu, in
localitAtile aceluias judet, con-
stituesc la un loc sectiunea ju-
deteanA a Cblegiului farmace-
utic.
13. Fiecare sectiune jude-
teand este condusA de un con-
siliu compus din 5 membri
un supleant, alesi pe limp de
3 ani, dintre membrii sectiunii
judetene, de atre adunarea
generalA, cu majoritate abso-
lutA de voturi exprimate.
Supleantul nu intrA, In func-
tiune deat and se descom-
pleteazA consiliul cu cel putin
3 membri.
14. In compunerea consiliilor
vor intrà: 3 diriginti proprietari
de farmacii si 2 farmacisti nu-
mai cu dreptul la libera iprac-
ticA.
15. Membrii consiliului aleg
din sAnul lor pe presedintele
sectiunii judetene. care este tot-
odatA i presedintele consiliului,
cum i pe secretar i cassier
se intrunesc obligatoriu odatA
pe lund. Presedintele trebuie sA
aibA vArsta de cel putin 35 ani
impliniti, cu o vechime de cel
putin 10 ani dela libera prac-
tia.
16. Sediul consiliului sec-
tiunii judetene este. in orasul de
resedintA a judetului.
17. Atributiunile consiliului
sectiunii judetene sunt uring-
toarele:
a) SA execute toate hotäririle
luate de consiliul general al
Colegiului;
b) SA execute dispozitiunile
adunärii generale a sectiunii;
c) SA execute dispozitiuni-
www.digibuc.ro
le regulamentare de sub art.
3 afarA de aliniatele: 7, 8,
14, 15, 16, 19, 20, 21, 22, 23, 24,
25, 26 i 27, cari Bunt In cA-
derea cornitetului executiv al
Colegiului;
d) SA faa inscrierile i ter-
guile in tabloul membrilor sec-
tiunii respective, cu drept de
apel la consiliul general central.
18. Cei cari angajeazA sau
concediazA personal farmace-
utic de orice grad, sunt obli-
gati a anunte, sub pedeapa
disciplinarA, In termen de 5 zile
dela angajare sau concediere,
pe presedintele sectiuni judetene
respective.
CAPITOLUL V
Gonadial general central
19. Consiliul general, cu se-
diul in Bucuresti, este compus
din toti presedintii sectiunilor
judetene si din membrii consi-
liului sectiunii judetului Ilfov.
El se intruneste obligatoriu
la fiecare 3 ani, in ziva de 15
Decemvrie, spre a alege comi-
tetul executiv.
20. Membrii consiliului ge-
neral aleg din anul lor, cu o
majoritate absolutA a voturilor
exprimate, un presedinte si 8
membri, cari constituesc comi-
tetul executiv al Colegiului far-
maceutic.
Presedintele consiliului gene-
ral este in acelas timp si pre-
sedintele Colegiului farmace-
utic. Presedintele trebuie sA
aibA vdxsta de cel putin 35 ani
impliniti i o vechime de eel
putin 10 ani dela libera prac-
21. Presedintele Colegiului
este de fapt i de drept condu-
atorul Colegiului farmaceutic,
pe cari II reprezintA in toate Im-
prejurärile.
Presedintele, in caz de impie-
decare -motivaa, poate da de-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Apri lie 1931
legatie de a fi reprezentat In
toate atril3utiunile sale, oricä-
rui membru in comitetul exe-
cutiv, pe termen ce nu poate
trece peste 30 zile.
22. Comitetul executiv al Co-
legiului alege si numeste, in caz
de necesitate, personalul nece-
sar pentru Ifunctionarea consi-
liului general.
23. Atributiunile comitetului
executiv sunt:
a) Conducerea efectivä a Co-
legiului, in care scop se va in-
truni obligatoriu cel putin odatä
pe luna;
b) Aduce hotârtri definitive
si obligatorii pentru toti mem-
brii Colegiului $i pentru perso-
nalul farmaceutic incadrat Co-
legiului, conform art. 5 alin, a,
b, c;
c) FIotäräste asupra tuturor
dispozitiunilor de sub art. 3 al
regulamentului, fArA nici
exceptie;
d) Hotgräste asupra apeluri-
lor in materie de inscriere
$i k4tergere in tabloul membri-
lor sectiunilor judetene, apeluri
cari se vor face in intervalul 1
10 Noemvrie si vor fi judecate
'And la 25 Noemvrie al anului,
comunicându-se presedintilor
sectiunilor judetene respective
rezultatele, cel mai târziu pAnd
la 1 Decemvrie.
24. Presedintele Colegiului.
impreunA cu comitetul executiv
supravegheazà aplicarea tutu-
ror dispozitiunilor legii sanitare
si de ocrotire referitoare la exer-
citiul farmaciei i aplicl toate
dispozitiunile prevázute in re-
gulamentul de fatà.
CAPITOLUL VI
Adunärile
25. Toate adunárile sectiuni-
lor judetene se tin obligatoriu
in ziva de 6 Decemvrie in fie- detene, iar votarea se face Pe
www.digibuc.ro
469
care an pentru controlarea si
descárcarea consiliului de ges-
tiunea sa si pentru aprobarea
bugetului si la fiecare trei ani,
pentru alegerea consiliului sec-
tiunii. Participá toti cei in-
scrisi in tabloul respectiv si cei
admisi la inscriere in caz de
apel de comitetul executiv al
Colegiului.
Pentru alegerea consiliului
votul este secret.
Adunarea se tine valabil cu
membrii prezenti i alegerea se
face cu majoritatea voturilor
exprimate.
26. Presedintele sectiunii ju-
detene este obligat ca in limba
românä sa afiseze la use, sediu-
lui consiliului sectiunii si sà
publice cel putin inteunul din
ziarele locale ale sediului, cu
cel putin 10 zile* libere inainte
de termenul adunärii, ordinea
o de zi a desbaterilor; iar pentru
alegerea consiliului va afish $i
publich in acelas termen si lista
candidatilor.
27. Biuroul adunärii este com-
pus din membrii in functiune ai
consiliului sectiunii, sub prese-
dintia presedintelui sectiunii. In
cazul In care candideazá mem-
consiliului, inclusiv prese-
dintele, biuroul va fi compus
numai din presedintele sectiunii
$i doi farmacisti din cei mai in
viirstà dintre membrii Colegiu-
lui, dintre cari unul proprietar
de farmacie, cari se gAsesc in
salä si cari nu figureazâ printre
candidati.
Biuroul hotäräste cu majori-
tate a.supra tuturor contesta-
tiilor relative la adunare, cu
drept de apel la consiliul gene-
ral central, in termen de 5 zile
libere dela data adungrii.
28. Candidaturile se declarit
individual, panii in eel putin o
zi inainte de afisare si publi-
care presedintelui sectiunii ju-
470 LEGI DE UNIFICARE. 18 Apri lie 1931
liste continând cel mult numd-
rul persoanelor de ales In con-
siliu. Lista continând mai multe
nume sau alte nume cleat ale
candidatilor, anulea,z6 votul.
29. Adundri extraordinare nu
se pot convoch decät cu aproba-
rea comitetului executiv al Co-
legiului, dupd cererea presedin-
telui consiliului sectiunii sau a
jumdtate din numärul total al
melabrilor Inscrisi In lista vo-
tantilor sectiunii judetene res-
pective.
CAPITOLUL vii
Fondurile
30. Fiecare membru al Cole-
giului va pläti cotizatia lunard
hotdritd, de comitetul executiv
al Colegiului si care nu va pu-
ted fi modificatä In cursul celor
3 ani de functionare.
31. Cotizatiile se iadund sub
rdspunderea presedintilor con-
siliilor sectiunilor judetene, de-
cAtre cassierii, acelor consilii,
cari sunt i rämän personal
rdspunzdtori de sumele Incasa-
te. Cotizatiile se varsä, sub
luare de chitantä comitetului
executiv al Colegiului, din trei
In trei luni, dupd, ce se va re-
tine pentru trebuinteleisectiunii
judetene 10 la sutd. din totalul
sumei Incasate.
32. Fondurile Colegiului f ar-
maceutic, pe längä cotizatiile de
mai sus se compun din; dona-
tiuni, legate si orice alte veni-
turi adunate pe cdile permise
de Ministerul Muncii, Sändtätii
Ocrotirilor So ciale 1).
CAPITOLUL VIII
Dispozitiuni finale qi cele tranzitorii
34. Membrii Colegiului far-
maceutic, precum si membrii
Incadrati Colegiului, sunt obli-
gati de a se supune In totul dis-
1) Art. 33 lipsete
www.digibuc.ro
pozitiunilor specificate In pre-
zentul regulament. Pentru orice
abatere, vor fi pedepsiti conform
art. 429 si 430 din legea sani-
tard1)..
35. Ministerul Muncii, Sdnd-
tdtii i Ocrotirilor Sociale are
dreptul ca, prin deciziune mi-
nisteriale, s. dizolve atät consi-
liul general farmaceutic cat
consiliile sectiunilor judetene, In
cazul In care se iau hotArtri cari
contravin legilor, regularnente-
lor sau dispozitiunilor date de
minister, sau nu se executd le-
gile, regulamentele si dispozi-
tile date de minister.
In caz de dizolvare, ministe-
rul va fixd data nouilor alegeri.
36. Orice alte atributiuni de
ale Colegiului farmaceutic scd-
pate din vedere la alcdtuirea
prezentului regulament, se vor
supune discutiunii i hotárkii
consiliului general al Colegiu-
lui, care hotárfri vor fi Inain-
tate ministerului, spre le aved
In vedere la completare sau mo-
dificarea regulamentului Cole-
giului.
37. Foaia oficiald a Colegiu-
lui este: Revista Farmaciei",
care apare sub Ingrijirea si con-
ducerea comitetului executiv al
Colegiului farmaceutic.
38. In termen de o lurid, dela
publicarea prezentului regula-
ment, se va face adunare de
constituire a sectiunilor jude-
One ale Colegiului farmaceutic
pentru alegerea consiliului sec-
tiunii respective de o durata
pang, la 6 Decemvrie 1933.
Biuroul aclundrii va fi consti-
tuit pentru aceastá data din de-
legatul Ministerului, care va
prezidd adunarea, si din doi
membri desemnati de pre§edinte
dintre farmacistii mai In vetrstä
prezenti la deschiderea adu-
närii.
1) A se vedea Legea sanitarI 0 de ocro-
tire din 14 Iulie 1930 la pag. 674 vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Apri lie 1931 471

39. Drept de vot in aceastä sub numele de Institutul Na-

primä adunare au toti farma- tional Zootehnic".
cistii prevazuti la art. 4 si cari Institutul este persoang. juri-
nu cad in prevederile art. 7 si dich.
8 din prezentul regulament. 2. Scopul Institutului este de
Pentru a puteh vote., vor pre- a urmäri studiul stiintific
zente. Monitorul Oficial consta- practic al chestiunilor de ordin
tator de libera practicd, afará zootehnic national.
de proprietarii si arendasii de Acest Institut va servi in ace-
azi de farmacii In functiune, las timp, ca sa formeze specie-
cari sunt dispensati de aceastä listi in toate ramurile zooteh-
dovadd. niei, precum i pentru indru-
40. Se aplicá toate celelalte märi i culegere de rezultate
dispozitiuni dela capitolul VI al crescatoriile Statului si
dela
prezentului regulament, pentru cele particulare.
adunarea de constituire. Se vor puteh specializh In
Biuroul hotáráste insä defi- acest Institut, absolventii Fa-
nitiv, cu majoritate, asupra tu- cultätilor de mediciná veteri-
turor contestatiunilor relative la si de stiinte naturale, pre-
adunare. cum si aceia ai Academiilor de
41. Prima intrunire de con- Inane studii agronornice i ai
stituire a consiliului general al sectiilor agricole dela Facultä-
Colegiului farmaceutic se va-- tile de stiinte.
convoch de Ministerul Muncii, Institutul va pung la dispozi-
Sänätätii i Ocrotirilor Sociale, tie, amfiteatrul säu si säfile de
in termen de cel mult douä luni lucrári practice pentru necesi-
dela publicarea acestui regula- tätile catedrelor i conferintelor
ment. de zootehnie, alimentatie, igi-
ena, exteriorul animalelor do-
mestice, agronomie j studiul
laptelui dela Facultatea de me-
REGULAMENT diciná veterinard, precum
pentru orice alte scopuri, in le-
pentru organizarea î funetionarea In- gaturá cu invätämäntul zooteh-
atitutului nallonal zootehnie nic. Amfiteatrul Institutului va
servi pentru conferinte publice,
DIN 19 APRILIE 19311) lectiuni si intruniri, cu caracter
zootehnic.
CAPITOLUL I

Inflintare. Scop CAPITOLUL II

1. Ministerul Agriculturii in- Organizarea Institutului

fiinteazá pe länga Facultatea
de medicina veterinarg un In-
stitut de cercetäri zootehnice
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 984/931 si. publicat in Monitoru/
Oficial No. 90 din 19 Aprilie 1931, A se
vedeä In legäturi si Legea pentru cresterea
imbunätätirea animalelor, din 3 lanuarie
1926 la pag. 3, vol. XVXVI, precum
Regularnentul Facultätii de medicinä vete-
rinarä din 30 Ian. 1929 la pag. 58, vol. XVII.
www.digibuc.ro
3. Institutul National Zooteh-
nic se compune dintr'un servi-
ciu central si mai multe sec-
tiuni i statiuni experimentale
sau ferme.
Serviciul central este condus
de director, ajutat de persona-
lul administrativ central si de
personalul statiunilor experi-
mentale sau al fermelor.
472 LEGI DF, UNIFICARE. 18 Apri lie 1931
Sectiunile Institutului sunt
instalate In laboratoriile
rii centrale de pe land, Facul-
tatea de medicing veterinard ei
sunt urmatoarele:
1. Sectiunea biologica are de
scop:
a) SI studieze rassele de ani-
male indigene din Romania, sub
toate raporturile, stabilind ori-
ginea kr, caracterele etnice, va-
riabilitatea, productivitatea, ren-
tabilitatea, precum i posibili-
mijloacele de Imbung-
tAtire a acestor rasse;
b) SA studieze aclimatizarea
rasselor importante, precum ei
avantajele sau desavantajele
lor, fath, de rassele indigene;
c) SA faca cercetäri de biome-
trie, craniometrie, craniologie,
cercetAri genetice i mice alte
cercethri experimentale i de alte
diferite naturi, privind anima-
lele domestice care se cresc In
sh examineze orice probleme de
biologie animalA, fie de interes
practic aplicativ, fie de interes
general;
d) SA posede o statiune vo-
lantá, prin care sá fact', tot fe-
lul de cercetäri si investigatii la
ferrnele Statului ei la fermele
particulare, culegand date ei
observatiuni asupra diferitelor
probleme referitoare la anima-
lele domestice care se cresc In
Romania;
e) sa posede instalatiuni spe-
ciale pentru studiul lanurilor,
spre a determina, la cerere, ren-
dementul probelor de MA tri-
mise de crescAtori; In kart a-
cestor cercetAiri Ihistituta va
elibera certificate. spre a servl
la fixarea preturilor;
Sa conduca luerárile In
statiunea experimentalA de avi-
culturA de pe langa Facultatea
de medicina veterinarl, unde se
vor face diferite cercetAri de
geneticá, .de etnologie, de se-
lectie, etc., asupra diferitelor
www.digibuc.ro
rasse de pásAri, care intere-
seazA avicultura romaneasch.;
g) SA posede diferite animale
de experienta la Institut, spre
a servi la diverse cercetAri de
care va fi nevoie.
2. Sectiunea de igienel are de
scop:
a) SA studieze factorii modi-
ficatori cosmici din punctul de
vedere al actiunii lor asupra
evolutiei normale a animalelor;
b) SA studieze igiena anima-
lelor domestice sub diferite ra-
porturi, dand recomandantiuni
de Intretinerea animalelor In
ceeace priveete pansajul, tun-
derea, bAile, harnaeamentele,
Intretinerea i desinfectatiunea
grajdurilor, vaccinatiunile ani-
malelor, etc.;
c) SA facá cercetAri asupra
exploatárii animalelor,
igiena muncii cailor i boilor,
igiena vacilor de lapte, a oilor,
a porcilor, igiena animalelor
puse la IngrAeat, igiena pasári-
lor, igiena transporturilor de a-
nimale, etc.;
d.) SA feel recomandatiuni a-
supra constructiilor de graj-
duri, preghtind planuri de graj-
duri pentru toate specifie de a-
nimale i pentru dif elite cate-
gorii de proprietati, spre a le
pune la dispozitia crescAtorilor;
e) SA facà cercetAri de ali-
mentatie asupra diferitelor
i5lante furajere ei tot felul de
produse alimentare pentru ani-
male, stabilind compozitia ei
valoarea kr nutritivá si impor-:
tanta lor economica;
f) SA stabileascA ratii alimen-
tare tipice pentru toate specille
de animale, pe regiuni, duph,
productia proprie fiecArei regi-
uni;
g) Sa cerceteze diferite pro-
bleme privitoare la aeratia
ventilatia grajdurilor, la apa de
adtipat, la materialele de con-
structie;
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Apri lie 1931
h) SA faca, cercetari asupra
pasunilor, asupra alpagelor,
asupra pasunelor de balta;
i) SI facA la fermele si la sta-
tiunile Institutului, si impreunA
cu personalul lor, cercetari a-
supra conservärii furajelor, sta-
bilind proiecte de silozuri-tip
pentru producetea furajelor
conservate, pe categorii de pro-
prietati si de exploatari;
.1) SA facä cercetAri asupra di-
feritelor boale epizootice prin-
cipale ale animalelor domestice,
In scopul de a gAsi mijloacele
cele mai bune de profila.xie.
3. Sectiunea de lactologie are
de scop:
a) S. cerceteze toate proble-
mele laptelui din Romania, In
ceeace priveste productia, igiena
lui, manipulärile, industriali-
zarea si comercializarea acestui
produs;
b) SA examineze productia
brânzeturilor in Romania, cer-
cetand toate defectele de fabri-
catie si formulând retete-tip
pentru diferitele branzeturi in-
digene;
,
c) SA mentina legatura intre
Institut si diferitele fabrici de
branzeturi, laptärii, cooperative,
etc.;
d) SA pregäteasca lucrarile
Comitetului National al lapte-
lui, centralizand la Institut
toata corespondenta cu Federa-
tia Internationall de laptärie la
care Romania este afiliata;
e) SA pregateasca proiecte de
laptärie, cooperative de diferite
tipuri, cu toate detaliile de in-
instalatii, de functionare, de
rentabilitate, etc.;
f) Sa organizeze in fiecare an
la Bucuresti, o sAptImanä a
laptelui in scop de propaganda
pentru o mai bunä, igienA si o
mai mare consumatie a acestui
aliment si va Intretine fn acest
scop o propaganda permanentä
www.digibuc.ro
473
prin ziare, reviste si brosuri
speciale;
g) SA organizeze, impreura cu
personalul statiunii Gherghita,
o scoala, de laptarie practicA
pentru a forma specialisti;
h) SA colaboreze impreuna cu
sectia de selectie, la instruirea
controlorilor de lapte ai sindi-
catelor de crestere.
4. Secliunea de pisciculturd
are de scop:
a) SA studieze biologia diferi-
telor feluri de pesti din apele
romanesti;
b) SA determine rassele din
diferite specii, fäcând cercetäri
comparative asupra lor, sub ra-
portul importantei economice;
e) SA cerceteze cauzele dispa-
ritiei sau imputinarii pestilor
din diferite ape si cauzele dege-
nerarii lor, propunând remedii
de indreptare;
d) SA lucreze de comun acord
cu pescariile Statului, pentru re-
popularea apelor cu anumite
specii de pesti;
e) Sa faca cercetari asupra a-
limentatiei pestilor si orice alte
cercetAri in legaturA cu pisci-
cultura si pescaritul fn Roma-
nia.
5. Sectiunea de apiculturd si
sericiculturd are de scop;
a) SA cerceteze viata si boa-
lele albinelon ksi viermilor de
matase din Romania;
b) Sa Intreprinda orice alte
cercetäri stiintifice si practice
asupra albinelor si viermilor de
matase, asupra plantelor meli-
fere, etc.;
c) Sa Intreprindá o propagan-,
da cat mai biting], pentru ras-
pandirea apiculturii si serici-
culturii in Romania, tinând o-
legatura strânsa cu apicultorii
si sericicultorii, facand an-
chete, statistici si orice alte in-
vestigatii de interes practic sau
stiintific.
474 LEGI DE UNIFICARE. 19 Aprilie 1931
6. Sectiunea de selectie
propaganda are de scop;
a) SA conduca selectionarea
animalelor in fermele Statului,
conlucrAnd cu administratia
acestor ferme la operatiunie
tehnice de Imbunatatire, de
crestere si de exploatarea ani-
malelor;
b) SA promoveze infiintarea
sindicatelor de crestere pentru
diferite rasse, colaborAnd la or-
ganizarea i functionarea lor;
c) Sa conduca selectia anima-
lelor in crescatoriile particulare,
care vor consimti la acest lucru;
cl) S intretie registrele ge-
nealogice ale crescatorilor parti-
culari nesindicalizati;
e) S posede un biurou de
propaganda pentru tot ce pri-
veste cresterea animalelor In
Romania, hind in masurA
dea sfaturi, instructiuni, etc., FA
publicAnd brosuri de populari-
zare asupra diferitelor subiecte
practice in colaborare cu sectia
de specialitatea cAreia fac parte
subiectele respective.
7. Sectiunea de ozooeconomie,
statisticet $i. informatiuni are
de scop:
a) Sa faca cercetari asupra
conditiilor celor mai convena-
bile de exploatare a animalelor
de diferite specii, in diferite re-
giuni i pe diferitele tipuri de
proprietati;
b) SA culeagA tot felul de in-
formatiuni si date statistice,
relativ la comertul cu animale,
burse, tärguri interne si exter-
ne, sa Una o evidenta a tuturor
crescAtorilor de animale din
tara, sA culeaga adrese de cres-
catorii mai importante din stra-
inätate, de firme i fabrici de
instrumente i aparate necesare
cresterii animalelor, sl Wag evi-
dente ale tuturor felurilor de
congrese nationale i interim-
tionale din domeniul cresterii
animalelor, astfel !neat pe baza
www.digibuc.ro
acestor date Institutul sá poata
da räspunsuri la orice fel de
intrebare din partea celor inte-
resati.
4. Statiunile experimentale
sau fermele: cuprind.
1. Statiunea avicola dela Fa-
cultatea de me.clicinA veterinara.
2. Ferma Colentina, in supra-
fata de 15 ha.
3. Ferma Tämädau, in supra-
fata de 150 ha.
4. Statiunea experimentala
zootehnica Gherghita, In supra-
fata de 220 ha.
Toate aceste statiuni si ferme
depind direct de serviciul cen-
tral al Institutului.
5. Numärul i compunerea
sectiilor pot fi modificate, dupá
hotarfrea comitetului de direc-
tie al Institutului, cu aprobarea
Ministerului de AgriculturA.
Numärul i Intinderea ferme-
lor pot fi deasemenea modifi-
cate, dupA necesitate, In urma
hotäririi comitetului de directie
cu aprobarea Ministerului.
Fiecare sectie a Institutului
se poate subdivide In subsectii,
al caror nuraär va fi hotärit de
comitetul de directie la cererea
directorului.
Toate sectiile au dreptul sá
organizeze experiente la fermele
Institutului.
CAPITOWL III
Administrarea Institutului
6. Institutul National Zooteh-
nic este condus de catre un co-
mitet de directie si de catre di-
rectorul Institutului ajutat de
un subdirector.
Comitetul de directie se corn-
pune din:
1. Decanul Facultatii de me-
dicing veterinarA.
2. Directorul serviciilor zooteh-
nice i sanitare veterinare din
Ministerul Agriculturii.
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Apri lie 1931
3. Un delegat al consiliului
superior zootehnic.
4. Profesorul de zootehnie, eel
mai vechiu dela Facultatea de
medicina veterinarg.
5. Profesorul de zootehnie, eel
mai vechiu dela Academia de
Inalte studii agronomice dela
HerästrAu.
Comitetul poate coopth In s8,-
nul sgu i alti membri dintre
specialisti, de preferintA dintre
sefii de sectii ai Inatitutului.
Decanul Faculatii de medi-
cind veterinara, este presedin-
tele comitetului.
Directorul Institutului este di-
rector tehnic j administrativ.
Profesorul de zootehnie cel
mai vechiu dela 'Facultatea de
medicing veterinarâ este de
clrept director al Institutului
este numit prin decret regal.
Ceilalti membri din comitet
sunt numiti de Ministerul Agri-
culturii, prin decret regal, pe
termen de 7 ani.
Mandatul unui membru din
comitet expirg, de drept atunci
când el päräseste functiunea, pe
baza cäreia a fost numit.
Seful de serviciu administra-
tiv din serviciul central este
secretarul comitetului de direc-
tie.
7. Atributiunile comitetului
do direetie sunt urmAtoarele:
a) Administreaz'd Institutul
si decide In toate chestiunile
cari Il privesc;
b) Elaboreazâ programul de
lucru al Institutului j propune
sectiilor, spre cercetare, diferite
probleme stiintifice si practice,
fie propuse de Ministerul Agri-
culturii sau al Instructiunii
Publice, fie din initiativl pro-
prie;
AdministreazA subventiile
Institutului si alte venituri;
d) ControleazA activitatea di-
rectorului, a sefilor de sectii,
www.digibuc.ro
475
precum si a Intregului personal
al Institutului;
e) Aprobg darea de seam 6. a-
nualä a directorului, inainte de
a fi prezentat6 ministerului;
j) Sesizeaa. Ministerul Agri-
culturii, de ate ori crede ne-
cesar, asupra differitelor ches-
tiuni de ordin zootehnic, propu-
/And solutii.
8. Atributiunile directorului,
sunt urnaâtoarele:
a) Reprezintä Institutul In
fata justitiei;
b) Are sub autoritatea sa, per-
sonalul Institutului;
Executà deciziile comitetu-
lui de directie si orice alte atri-
butiuni, care Ii sunt Incredin-
tate;
d) Semneaz6. corespondenta
Institutului cu autoritätile
persoanele particulare;
e) AprobA cheltuelile Institu-
tului in limita delegatiunii ce
are din partea Ministerului A-
griculturii;
Convoacl comitetul de di-
rectie de câte ori e nevoie;
Convoaa consiliul sefilor
de sectii, In mod regulat, odat6
pe luna si de ate ori e nevoie
In afara de aceasta;
h) Prezintl In fiecare an co-
mitetului de directie un raport
despre activitatea Institutului,
Intocmit pe baza memoriilor
tehnice partiale ale fiearei
sectil $i pe baza actelor admi-
nistrative si financiare; acest
raport dupa aprobarea comite-
tului va fi Inaintat Ministerului
Agriculturii;
Publica In fiecare an cu
autorizatia comitetului de di-
rectie o dare de seamit de ac-
tivitatea Institutului, precum
analele Institutului, In care se
vor tipari lucrárile stiintifice
mai importante;
j) Recomanda Ministerului de
Agriculturä, numirile de perso-
nal, atAt superior cat i admi-
476 LEGI DE UNIFICARE. 19 Apri lie 1931
nistrativ si inferior, sau sem-
neaza singur deciziile de nurai-
re In cazurile in care este au-
torizat de Mihisterul Agricul-
turii;
k) Directorul Institutuluí poa-
te fi In acelas timp si seful u-
neia din sectii, pentru care
insa nu are nici o retributie in
plus, afar% de aceh de director.
Directorul are sub suPra-
vegherea sa, administratia f er-
melor i statiunilor Institutu-
lui, care depinde de serviciul
central.
9. In lipsa sa directoruI va fi
Inlocuit de subdirector.
CAPITOLIIL IV
Persona le! administrativ
10. Directorul Institutului
este ajutat in conducerea si ad-
ministrarea Institutului de ca-
tre personalul administrativ
care alcatueste serviciul central
si cari vor fi prevazuti la capi-
tolul Institutului National Zoo-
tehnic din Ministerul Agricul-
turii $i Domeniilor.
Acest personal se compune
din: un sef de serviciu (medic-
veterinar), un cassier, un .con-
-tabil, un secretar, un bibliote-
car, un intendent, impiegati,
dactilografi si alti functionari
de care va mai fi nevoie.
Intregul personal adminis-
trativ este sub autoritatea di-
Tectorului.
Cassierul este gestionar In
bani, el incasseaza, pastreaza
eau plateste numerar sau efecte
de valoare.
Contabilul verifica i inre-
gistreazd debitele, centralizeaza
In conturi angajamentele i rah-
nuirea de bani, valori sau ma-
teriale, potrivit legilor i regu-
lamentelor.
lntendentul este gestionar in
lnaterii, el primeste, pastreaza
www.digibuc.ro
si preda materiale. El tine in-
ventarul general al Institutului,
paralel cu inventarul fiecarei
sectii $i al fiecarei ferme i sta-
tiuni. In fiecare camera a In-
stitutului va fi afisata in per-
manentä o lista de inventarul
respectiv, semnata de seful sec-
tiei si de intendent.
CAP1TOLUL V
Persona le! telmic
11. Personalul tehnic se corn-
pune din: sefi de sectii, sefi de
laboratoare, inspectori sau in-
spectori generali, administratori
de ferme i statiuni, selectiona-
tori sefi de .culturd, asistenti
preparatori si laboranti.
12. efii de sectii au condu-
cerea tehnica i tiintifica a
sectiilor respective, executând
lucrarile preväzute in progra-
mul anual, elaborat de comite-
tul de directie i orice alte lu-
eräri de resortul sectiei, fie ce-
rute de Ministerul Agricul-
turii, fie de Ministerul Instruc-
tiunii Pub lice, fie de directorul
nstitutului, fie din initiativa
proprie. Ei sunt Thspunzatori de
activitatea i bunul mers al
sectiei, precum si de inventarul
sectiei, anuntând directia In-
stitutului de orice modificare in
inventar, spre a se operà in re-
gistrul general, tinut de inten-
dent. Ei Indrumeaza activitatea
$efilor de laboratoare i asisten-
tiler, repartizând atributiile fle-
e/Tula.
Toti sefii de sectii, la un loc,
constituesc consiliul fefilor de
seclii, care se adunä regulat
odatä pe lunä si de eke ori mai
este nevoie. Acest consiliu cer-
ceteaza nevoile i activitatea
fiecarei sectii si face propuneri
comitetului de direetie.
13. Administratori1 fermelor
conduc fermele i statiunile ex-
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Apri lie 1931
perimentale ale Institutului,
fiind raspunzAtori de activita-
tea lor, in fata directorului. Ei
au supravegherea tehnica si ad-
ministrativä a fermelor, orga-
nizeaa cercetari experimentale
dupá indicatiile directorului si
sefilor de sectii, precum si din
initiativ& proprie j colaboreazä
la toate lucrärile stiintifice ce
se fac in fermä din partea sec-
tiilor, ajutând la bunul mers al
a cestor lucräri.
Administratorii fermelor au
sub ordinele lor tot personalul
fermei, pe care 11 supravegheaz&
controleaz& in atributiunile
sale, având dreptul s6 angajeze
si sá concedieze argatii, dura
nevoile fermei sau statiunii.
Ei raporteaz6 directiei Insti-
tutului despre toate lucrárile
din ferme si statiuni si despre
nevoile fermei, propunând ma-
surile oportune.
Administratorii fermelor iau
parte la consiliul sefilor de
seetii.
Ei tin inventarul fermelor, a-
ducand la cunostinta directiei
toate modificrile, pentru ca a-
cest inventar sá corespundá
perfect cu acela tinut de inten-
dent, la serviciul central. Sc&-
derile din inventar se fac nu-
mai cu aprobarea directorului,
care juclech cazurile de impu-
tare, raportând ministerului.
14. Decrutarea personalului
tehnic superior se va face din-
tre specialisti, $i anume: sefii
de sectii, administratorii de
ferme, sefii de laborator, selec-
tionatorii i asistentii dintre
speciali$tii titrati, profesori, con-
ferentiari, docenti sau doctori
in mediciná veterinark agro-
nomic, $tiinte naturale sau me-
Preparatorii pot fi alesi
si dintre studentii sau absol-
ventii far& titlu academic ai a-
cestor specialitati.
15. Ca salarizare subdirecto-
www.digibuc.ro
477
rul $i $efiì de sectii cari nu mai
au alt& functie sunt asimilati
cu ,agregatii universitari, pri.
mind gradatiile respective. A-
ceasta cu incepere dela bugetul
exercitiului urmátor punerii in
aplicare a acestui regulament;
cei cari mai au $i altá functie
vor primi leaf a administrativa
corespunzatoare.
Ceilalti functionari vor primi
salariile gradului ce au in cor-
pul din care face parte, sau sa-
banni al functi-
unii respective, dacd nu fac
parte dintr'un corp constituit.
16. La Institutul zootehnic,
atât In laboratoare, cht $i la
ferme, pot lucrà i stagiari cari
vor sá se specializeze In zooteh-
nie i cari provin fie dela Fa-
cultatea de medicinh veterina-
rk fie dela Academiile agricole .
fie dela Faculthtile de $tiinte si
medicink
CAPProLUL VI
Yeniturile Institutului
17. In afar& de alocatiunile
bugetare anuale ale Ministeru-
lui Agriculturii, Institutul, in
calitate de persoan& juridick
va puteh dispune si de alte ve-
nituri sau subventii, $i anume:
a) Subventii ale Ministerului
Instructiunii Pub lice;
b) Subventii ale Uniunii Ca-
merelor agricole i Caraerelor
agricole judetene;
c) Subventii din fondul zoo-
tehnic;
d) Venituri provenite din van-
zarea diferitelor produse rezul-
tate din experientele dela sta-
tiunile si fermele Institutului,
sau alte venituri dela aceste
statiuni j ferme sau dela alte
proprietAti ale sale;
e) Venituri din publicatiuni;
f) Diverse donatiuni i alte
venituri, subventii, legate, etc.
Comitetul de directie va ad-
478 LEGI DE UNIFICARE. 21 Apri lie 1931
ministrit aceste subventii i ve-
nituri intrebuintându-le in in-
teresul Institutului pe bazg de
acte justificative.
Veniturile dela alineatele d
e se vor repartizh astfel:
a) 10 la sutd se vor vársh la
tat, la sfhrsitul anului buge-
tar;
b) 40 la sutg se vor intrebu-
inth de .directiune pentru pro-
curarea de material stiintific,
imbungtatiri, cgrti, reviste, pu-
blicatiuni i rnisiuni stiintifioe;
c) 50 la sutg se vor Intrebu-
inth pentru gratificarea perso-
nalului care a depus mai multá
sarguintg in lucrari, dupg ho-
tgrirea comitetului de directie,
in baza referatului directorului.
CAPITOLUL VII
Co ncedii. Pedepse
18. Concediile personalului
vor fi urmgtoarele:
a) Profesorii universitari vor
aveb, dreptul la vacantele uni-
versitare;
b) Ceilalti titrati din perso-
nalul superior vor aye& dreptul
la concedii de 4.5, zile anual;
c) Preparatorii vor aveh drep-
tul la 30 zile anual;
d) Personalul administrativ
va aveh dreptul la 30 zile a-
nual;
e) Personalului inferior i se
va hotgri concediul de cgtre di-
rectorul sectiei i directorul In-
stitutului, dupg nevoile servi-
ciului.
19. In caz de neglijentg sau
abateri ale personalului, atât
superior cat si inferior si ad-
ministrativ, se vor aplich urmg-
toarele pedepse:
a) Admonestarea;
b) Amenda;
c) Destituirea.
Pedepsele dela punctele a si
b se aplicg de director, la cere-
www.digibuc.ro
rea sefilor de sectie. In acelas
fel se aplicg i pentru persona-
lul inferior si pedeapsa dela
punptul c, iar pentru persona-
lul superior si administrativ,
In cazul de abateri grave si re-
petate, se procedeazg conform
statutului functionarilor si le-
gii speciale a corpului din care
face parte functionarul 1).
LE GE
pentru asigurarea pIAii luerului efee-
tuat
DIN 21 APRILIE 1931 2)
CAPITOLUL I
Dispozifiuni genencile
J. Litigiile dintre meseriasii"
sau patronii meseriasi" sau
midi industriasi" i clientii Mr,
precum si acelea dintre mese-
riasi, patronii meseriasi sau
micii industriasi intre ei, sau
intre ei i salariatii Mr, referi-
toare la neplata lucrului efec-
tuat sau a aconturilor la ter-
menele fixate, la neexecutarea
lucrgrilor conform cu angaja-
mentul, la calitatea materiale-
Mr intrebuintate sau la neres-
pectarea oriarei alte clauze din
conventiunea de antreprizá, fur-
niturg sau muncg, de cgtre ori-
1) A se vedea Statutul functionarilor pu-
blici, din 19 Iunie 1923 la pag. 409, volum
XI-XII.
AceastA Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela I A-
prilie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1316/931 si publicat In Monitorul Oficiad
No. 91 din 21 Aprilie 1931. A se vedeA
Regulamentul de aplicare, din 5 Octom-
vrie 1931 la ordinea cronologia In acest
volum. Deasemeni Legea pentru organiza-
rea meseriilor, creditului i asiguarilor
muncitoresti, din 27 lanuarie 1912 la pag.
740 vol. VII, cu modif. din 7 Sept. 1912, 14
Fevruarie, 28 Aprilie si 5 lunie 1918, 10
lanuarie si 12 August 1919 si In fine 26
Ivlai 1921.
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Aprilie 1931 479

care din phrtile contractante, la Infiintarea Camerelor de

se vor judech de o Comisiune munch, ce vor eliber& aceste
Arbitralä", dupä normele legii certificate, sau de chtre Asocia-
de fat A. tiile profesionale de salariati re-
2. In sefisul art. 1 de mai sus cunoscute persoane juridice si
beneficiazä de dispozitiile legii care vor ave& o vechime de cel
de fatà urmätorii: putin 5 ani. In mod exceptional
a) Patronii meseriasi din Ve- Uniunile Generale de mici indu-
chiul Begat i Basarabia supusi striasi sau meseriasi care au
dispozitiunilor legii pentru or- personalitate juridich, In mo-
ganizarea meseriilor, creditului mentul promtilgärii legii sunt
$i asigurttrilor muncitoregi din dispensate de termenul de 5 ani.
9 Fevruarie 4912, patronii mese- 4. Arbitrajul instituit prin a-
riasi din Ardeal si Banat su- ceasta lege este obligatoriu pen-
pusi dispozitiilor legii indu- tru toate partile i pentru tot
striale din 18 Mai 1884, patronii ce priveste materia prevhzuth,
meseriasi din Bucovina, su- In art. 1, fie eh se recla-
pusi dispozitiilor codului indu- mä, de chtre micii industriasi
strial din 1886, modificat In 1907; sau de chtre patronii mese'riasi,
b) Micii industriasi cari Intre- arhtati .In art. 2, fie de chtre
buinteaa cel mult 40 lucrhtori, clienti, fie de chtre salariati.
calfe, practicanti, ucenici sau
o forth motrice mai mid, de 50 CAPITOLIIL H
H. P. inclusiv;
c) Intreprinzhtorii de lucräri Comisiunea arbitralä
dach Indeplinesc aceleasi condi- Sectiunea, 1
tiuni ca cei dela alin, a sau b;
d) Meseria01 care posedb, o Compunerea Comisiunii Arbi-
carte de mester eliberath de au- trale
toritätile respective;
e) Societätile compuse din cei 5. Pe MAIO fiecare judechtorw
vizati la aliniatele de mai sus; de ocol urbaná i pe längh fie-
f) Clientii celor dela alineatele care tribunal va function& chte
de mai sus, pentru litigiile pre- o comisiune arbitralá compush
väzute de art. 1; din:
g) S alariatii-lu crätori, calfe, 1. Un presedinte care va fi ju-
ucenici, s. a., a celor mentionati dechtorul de ocol respectiv, pre-
la aliniatele de mai sus, pentru sedintele de tribunal sau primul-
litigiile prevhzute de art. 1. presedinte la tribunalele cu mai
3. Calitatea de justitiabil su- multe sectiuni, sau
pus legii de fatä conform ali- bor.
neatelor de mai sus se stabileste 2. Un membru delegat de re-
prin cartea de mester patron sau clamant.
printr'un certificat eliberat de 3. Un membru delegat de
catre Camera de comert, phnä pArIt;
la Infiintarea Camerelor de me- Comisiunea va fi asistath de
serii, sau de chtre Uniunile ge- un grefier sau ajutor de grefier,
nerale de mici industriasi sau delegat de judechtoria sau de
meseriasi, recunoscute persoane tribunalul respectiv.
juridice si care vor aveh o ve- 6. Meseriasii, patronii mese-
chime de cel putin 5 alai. riasi sau midi industriasi vor
Calitatea de salariat se stabi- alege delegatul lor dintre spe-
leste prin certificate eliberate cialistii organizatiei lor profe-
de Inspectoratul de munch., piinh, sionale, a chror liste se vor co-
www.digibuc.ro
480 LEGI DE UNIFICARE. 21 Apri lie 1931
municg in fiecare an judecgto-
riilor j tribunalelor de catre
institutiunile si asociatiunile
profesionale prevgzute la art. 3
si se vor pgstrg la grefa comi-
siunii arbitrale.
Clientii vor alege delegatul
lor dintre cetätenii localnici,
cari le inspirg Incredere i cari
se bucurg de exercitiul tuturor
drepturilor civile i politice.
In cazurile in care comisiunea
arbitrald va fi nevoitg a se corn-
pleth din oficiu, conform arg-
tärilor de mai jos, alegerea se
va face de presedinte, tot din
listele prevgzute la primul all-
neat al acestui articol.
Alegerea delegatilor se face
prin petitiunea introductivg de
actiune de cgtre reclamant
prin petitie depusg la grefa Co-
misiunii arbitrale cu cel putin
3 zile libere Inainte de judecatg,
de cgtre parit.
Odatg cu desemnarea delega-
tilor, fiecare parte va India si
ea:le un supleant, in aceleasi
conditiuni, care va inlocui la
nevoie pe delegatul principal.
7. Când delegatul uneia din
pgrti lipseste i lipseste i suple-
antul, Comisiunea va acorda un
singur termen, când pro cesul se
va judecg in orice caz, delegatul
absent fiind Inlocuit din oficiu,
dupg, normele indicate art. 6.
In acest caz, dacg se produce
divergent& intre presedinte
delegatul prezent, pro cesul se
amâng la un termen apropiat,
pentru care Comisiunea se va
completg cu un al doilea dele-
gat numit din oficiu, dupg nor-
mele argtate In articolul prece-
dent, din listele aflgtoare la
grefg, prin Incheiere semnatg de
presedinte.
8. Inainte de a intrg in jude-
cata pricinei pentru care a fost
numit, fiecare delegat va depune
in fata presedintelui, in sedintg
oublicg, urmgtorul jurgsmânt :
Jur cg Imi voiu Indeplini cu
www.digibuc.ro
credintä, fará urg sau pärtinire
pentru vreuna din pgrti, misiu-
nea de judecgtor delegat in a-
cest proces".
Jurgmântul se va depune in
formele prevgzute de procedura
civilg. Despre depunerea jurg-
mântului in conditiunile arg-
tate se va face vorbire in pro-
cesul-verbal de sedintg.
9. In caz de amânarea pro-
cesului, Comisiunea se va corn-
pune la termenul viitor din a-
ceiasì membri delegati. La caz,
Comisiunea se va puteä, corn-
pieta cu supleantul delegatului
lipsa sau chiar cu un alt dele-
gat desemnat de partea intere-
satg, cu cel putin 3 zile mai
inainte de termenul fixat.
Deasemenea, dacg una din
pgrti nu a avut delegatul sän
la sedinta precedentg, Comisiu-
nea se va puteg completà i cu
delegatul acesteia, desemnat tot
cu cel putin 3 zile inainte de
judecarea pricinei.
10. Presedintele si membrii
Comisiunii arbitrale se vor pu-
tek recuzg:
a) Presedintele, pentru cau-
zele de recuzare prevgzute de
procedura civilä;
b) Membrii delegati pentru a-
celeasi cauze ca i presedintele,
precum i dacg sunt admini-
stratorii sau salariatii vreuneia
din pgrti.
Recuzarea se va puteg pro-
pune si verbal si ea se va ju-
decg In toate cazurile de prese-
dintele Comisiunii.
Dacg se admite recuzarea vre-
unui delegat, acesta se :va info-
eta prin supleantul sau; dacg
acesta este recuzat se va numi
un aft delegat in conditiunile
prevgzute de art. 6.
Dacg presedintele Comisiunii
constatg, la cererea uneia din
pgrti, cg el Insus est@ recuzabil,
se va desesizg i va dispune ca
pricina sg fie judecatg de Inlo-
cuitorul sgu, sau, In lipsa ace-
 LEGI DE' UNIFICARE. 21 Apri lie 1931
stuia, sa fie inaintatä spre ju-
decare altei comisiuni arbitrale
din apropiere.
Dacd cererea de recuzare se
respinge, se va face mentiune
motivata in pro cesul-verbal de
$edintä, care nu se va pute& a-
tech decat odata cu hotärirea
de fond, prin recurs.
In caz de casare pe acest mo-
tiv, instanta de recurs va evoc&
$i judech fondul.
Sectiunea 2
Competinta Comisiunilor
Arbitrate
11. Comisiunile arbitrale de pe
Mug& judecatoriile de ocoale vor
judec& In prim i ultima in-
stanta litigiile prevazute la art.
1 al legii de fata pana la valoa-
rea de 50.000 lei inclusiv.
Comisiunile arbitrale de pe
MO% tribunale vor judec& in
prima $i Ultjmä instanta litigiile
prevazute la art. 1 al legii de
fatd dela valoarea de 50.001 lei
$i panä la 1.000.000 lei inclusiv.
Pricinile care depOesc suma
de 1.000.000 lei räman in corn-
petinta instantelor ordinare,
dupa dreptul comun.
12. In ce prive$te competinta
sub raportul locului, cererea se
va pute& indrepta:
1. La comisiunea in circum-
scriptia cäreia se aflä domici-
liul paritului sau al unuia din
pariti daca sunt mai multi.
2. La comisiunea in circum-
scriptia careia s'a efectuat lu-
crarea.
3. La comisiunea In circum-
scriptia ca'reia s'a incheiat con-
ventiunea de lucru, sau in cir-
cumscriptia areia urm& O. se
facg. plata.
Sectiunea 3
Procedura si judecata inaintea
Comisiunilor Arbitrate
13. Cererea de chemare In
judecatä se va adresà, presedin-
telui comisiunii i va cuprinde:
www.digibuc.ro
264J/5. C. Hamangiu, vol. XIX, 31
481
1. Numele, pronumele, domi-
ciliul sau re$edinta, atat ale re-
clamantului cat i ale paritului.
2. Obiectul cererii $i valoarea
lui.
3. Indicatiunea l'ainuritä a
motivelor de f apt $i de drept pe
care se intemeiaza cererea.
4. Arätarea probelor pe care
se sprijina fiecare capät de ce-
rere.
5. Numele, pronumele, profe-
siunea i adresa delegatului
supleantului ales.
6. Semnatura reclamantului
sau a mandatarului sau. Acesta
va ata$&, pe langa petitiune,
o copie certificata de pe man-
dat.
Cererea se va face in atatea
exemplare cati pariti sunt, plus
un exemplar pentru comisiune.
In cazul in care reclamantul
se serveste $i de acte, le va alä-
turà in copie pe lâng. petitiune,
in atatea exemplare cati pariti
sunt, plus un rand de còpii
pentru dosarul coraisiunii.
Daca reclamantul invoaca
proba testimonialä, va arat&
desluF,2it numele, pronumele si
adresa martorilor, in cererea de
chemare in juclecata.
14. Presedintele Comisiunii,
de indatä ce prirne$te cererea,
o va control& daca este bine in-
dreptatä, in conformitate cu art.
11 $i 12 din prezenta lege.
Totodatá, de va gási de cu-
viinta, o va complet& dupa ará-
t5 rile re clam antului;
Va dispune inregistrarea ei $i
va fix& un termen de judecata
dat In cuno$tinta reclamantului,
si care nu va fi mai mare de
10 zile cand pâritul domiciliazá
in localitate, de 15 zile cand lo-
cueste intr'o alta localitate din
tará si de 1 luna cand domici-
liaza in strainatate.
Va ordon& apoi comunicarea
de indatá a unei cópii de pe
actiune $i de pe actele anexate
482 LEGI DE UNTFICARE. 21 Apri lie 1931
fiecgrui pârît, odatä, cu citatia
$i cu invitatiunea pentru acesta
de a aräth in scris, mai inainte
cu cel putin 3 zile de termenul
de infätisare, numele, pronu-
mele, profesiunea $i domiciliul
delegatului säu, atragandu-i-se
atentiunea, cä, in caz contrariu
comisiunea se va constitul nu-
mai cu delegatul din oficiu con-
form art. 6.
15. Procedura pentru citarea
pärtilor, a martorilor si a dele-
gatilor arätati de pârti, precum
si comunicarea cepiilor de pe
actiune i acte se va face pentru
pricinile pendinte la Comisiunile
arbitrale de pe langa judecdto-
rifle de ocol, prin politie sau
sectille de jandarmi; iar pentru
acelea pendinte inaintea Comi-
siunilor arbitrale de pe Una tri-
bunale, prin agentii de pe lângä
fiecare tribunal.
Pärtile $i martorii se vor pu-
teh prezenth i färä citatii, cu
obligatia de a-0 stabili identi-
tatea In instantä.
Deasemenea *i delegatii pro-
pusi se pot prezenth färä cita-
tiune, la simpla stäruinta a Or-
tilor interesate.
16. In ziva infätisärii par-
tile se pot prezenth In fata Co-
misiunii, fie personal, fie prin
mandatar, fie asistat de un avo-
cat.
Inaintea comisiunilor de pe
hing6, judecatorii, pärtile pot fi
asistate de un reprezentant al
organizatiei profesionale recu-
noscutä persoanä moralä, din
care meseriasul sau micul in-
dustrias face parte.
Asistenta nu este insä obliga-
torie i lipsa de asistentä nu
poate da Mc la amânare.
17. Comisiunile arbitrale vor
judech pricinile date in compe-
tinta Mr prin aceastä lege, con-
form dispozitiunilor ce se YOT
luh prin regulament, chiar
In lipsa pärtilor, pe baza actiu-
www.digibuc.ro
nii motivatä a reclamantului
sau memoriilor scrise depuse de
oricare din pärti.
18. Mai inainte de a intrà In
desbaterea procesului, Comisiu-
nea este datoare a propune pa-
cea pärtilor. Daca propunerea
este acceptatä de ambele pärti,
Comisiunea va constath condi-
tiile impäcdrii printr'un proces-
verbal semnat $i de pärti i va
da o hotarire de expedient in
acest sens.
19. Pärtile pot invock inain-
tea Comisiunii, toate mijloacele
de apärare si de probatiune pre-
vazute de dreptul comun. Comi-
siunea este datoare a propune,
din oficiu, in desbaterea päxti-
Mr, orice mijloc de aparare sau
de dovadä, pe care il va crede
necesar pentru solutionarea li-
tigiului.
Proba testimonialä pentru do-
vedirea conventiei de lucru va
puteh fi admisä, färä nici o re-
strictiune, pand la valoarea de
10.000 lei inclusiv.
De la 10.001 lei In sus proba
testimonialä va puteh fi admisä
numai pe temeiul unor Incepu-
turi de probä scrisä, sau când
lucrarea asupra cäreia poartä
litigiul a fost dejh executatd.
20. Cererea reconventionalä
chemarea In garantie sunt
admisibile dupä normele drep-
tului comun, cu derogarea cä
ele trebuesc prezentate numai
pänd la prima infiltisare inclu-
siv.
Asupra acestor cereri Comisiu-
nea va statuth prin aceea$
21. Comisiunile arbitrale ju-
dea, conform legilor industriale
si in lipsá, potrivit dispozitiu-
nilor codului civil.
In caz când partile convin,
comisiunile arbitrale vor puteh
judech pricina pe bazI de echi-
tate.
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Apri lie 1931
Sectiunea 4
Hotetriri $i, cdi de atac
22. Hotáririle Comisiunilor ar-
bitrale se vor pronunta in se-
dintg publicg, färg drept de
opozitiune si f Ara drept de apel.
Ele se pot atach, cu recurs
pentru violare de lege, omisiune
esentialg, exces de putere si
eroare grosierg de fapt i in
toate celelalte cazuri prevazute
de árt. 30 din legea Curtii de
Casatie i Justitie din 20 Decem-
vrie 1925.
Recursul se judecg de catre
tribunal pentru hotäririle date
de Comisiunile arbitrale de pe
langg judecgtoriile de ocol si de
cgtre Curtea de Apel respectivg,
cand hotärirea a fost pronuntatä
de o Comisiune arbitrald de pe
langg tribunal.
Termenul de recurs este de 8
zile libere dela comunicarea ho-
täririi.
Recursul se depune la instanta
care a pronuntat hotgrirea
care il va inaintà de indatg,
impreung cu dosarul de fond
toate actele la tribunal sau
Curtea competentg.
23. In caz de casare tribuna-
lul sau Curtea vor evoca si ju-
deed fondul.
24. Recursul nu este suspen-
siv de executare.
25. Presedintele Comisiunii
va putea acordà, in baza re-
cursului si in urma consemngrii
unei cautiuni de cel putin o
treime din suma prevgzutä in
hotärirea sau din valoarea liti-
giului, cand hotgrirea nu con-
da mug. la plata unei sume de
bani, suspendarea executgrii ho-
tàrîrii la judecarea re-
cursului.
In cazul in care se consem-
neazg intreaga suing prevgzutg
in hotgrirea sau valoarea in-
treagg a litigiului, suspendarea
devine obligatorie.
www.digibuc.ro
483
26. Deasemenea presedintele
Comisiunii va putea ordong, mai
inainte de judecarea fondului,
orice mäsurg asigurgtoare sau
utild: fie asupra obiectelor lu-
crate, fie asupra sculelor, masi-
nilor sau materialelor micului
industrias, putand dispune pre-
darea acestora, in cazul in care
sunt retinute de client, in pri-
mirea micului industrias.
27. Hotgririle Comisiunilor
arbitrale rämase definitive se
vor investi cu formula execu-
torie, de cgtre presedintele in-
stantei care le-a pronuntat si se
vor_ executh dupg ,normele de
procedurg, fie prin agentii ce au
aceste atributiuni, pentru jude-
cgtoriile de ocol, fie prin corpul
portgreilor.
28. Contestatiile la executare
se vor adresh presedintelui Co-
misiunii care a investit hotgri-
rea ce se executg.
Ele se vor judeca de prese-
dinte, dupg normele procedurii
ci vile.
Hotdririle date in aceste con-
testatii sunt definitive. Ele pot
fi ata cate cu recurs, in condi-
tulle i cu procedura legii de
fatg, pentru recursul impotriva
hotdririlor comisiunilor arbi-
trale.
In cazul in care contestatia
se admite, presedintele va fix&
un nou termen de judecatg
va convoch comisiunea pentru
judecarea fondului, dupg nor-
mele legii de fatd.
CAPITOLUL III
Dispozitiuni speckle
29. Cei vizati la art. 1 si 2
au privilegiul pentru costul lu-
crului efectuat si pentru plata
muncii salariatului" asupra o-
biectului confectionat.
Pentru lucrgrile efectuate la
constructii, micul industrias,
meseriasul patron si intreprin-
484 LEGI DE UNIFICARE. 21 Aprilie 1931
atorul pAstreaza, Mr& nici o
inscriptiune, un privilegiu asu-
pra obiectului confectionat, pan&
la completa achitare, fAra a mai
fi nevoie de dresare de procese-
verbale cerute de c. c.
30. Comisiunile arbitrale vor
aveh registrele necesare $i o
arhiv& independent& de aee& a
judeciltoriei sau tribunalului pe
Mug& care functioneazä.
31. Actiunile introduse in
conformitate cu prezenta lege,
la Comisiunile arbitrale de pe
lAng& judecAtoriile de ocol i ce-
rerile reconventionale, fAcute la
aceste actiuni aunt scutite de
impozitul proportional, prevazut
de legea timbrului cu modifi-
cdrile ei 1), pAnA la valoarea
litigiului de 50.000 lei inclusiv.
Aceste actiuni nu sunt scutite
de plata timbrului fix $i a taxe-
lor pentru actiuni, cereri,
citatii, etc.
Fondul ce se va constitui din
perceperea taxelor de inregi-
strare la actiunile a cAror va-
loare trece de 50.000 lei se va
trece in bugetul Ministerului de
Industrie $i Comert, la capitolul
taxelor de validare petroliferA si
va servi in mod exclusiv la
plata diurnelor membrilor co-
misiunilor de arbitraj.
CAPITOLUL IV
Dispozitiuni finale
32. Un regulament va stabill
in detaliu modul de functionarea
Comisiunilor arbitrale infiintate
prin legea de fatá, precum
organizarea *i functionarea gre-
felor i arhivelor acestor Comi-
siuni.
33. Litigiilor prevázute in
1) A se vedei Legea timbrului, din 29
Aprilie 1927 la pag. 604, vol. XV-XVI cu
modif. ulterioare, precum si ultima modif.
din 1 lanuarie 1932 In Anexe, dela finele
acestui volum.
www.digibuc.ro
prezenta lege li se vor aplic&
in completare toate dispozitiu-
nile de drept comun care nu
sunt contrarii dispozitiuniior
legii de f atá.
LEGE
pentru modificarea art. 2 din legea
pentru jocurile de noroc in stapunile
balneare §i climaterice
DIN 21 APRILIE 1951 I)
Art. unic. Aliniatul I al
art. 2 din legea pentru joeurile
de noroc in statiunile balneare
climaterice, publicat& in Igo-
nitorul Oficial No. 138 din 25
Iunie 1930, se modifia astfel:
,Concesionarea pentru ex-
aoatarea jocurilor din statiu-
nile Bäile Herculane si Con-
stanta se va acorda de cAtre
Ministerul Muncii, SAnAtätii
Ocrotirilor Sociale. Pentru Con-
stanta caietul de sarcini al con-
cesiunii va fi intocmit de pH-
mária municipiului Constanta,
cu aprobarea Ministerului *i
dupA normele prevAzute la
art. 3.
Veniturile rezultate din a-
ceste concesiunivor apartine
pentru Bane Herculane in in-
tregime Ministerului Muncii,
SAnätätii i Ocrotirilor Sociale
iar pentru Constanta 25 la sutá
vor reveni acestui Minister
75 la sutä primäriei Constanta,
in afarA de investitiunile in
naturA in statiunea balneard.
Sumele cuvenite Ministerului
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In edintele dela 1 A-
prilie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1311/931 si publicat tn Monitorial Oficial
No. 91 din 21 Aprilie 1931. Ulterior, ea a
fost abrogati prin Legea din 31 Iulie 1931,
anatä la ordinea cronologica In acest vol.;
soi o redain spre [mina ordine.
A se vedea i Legea ce se modirta din
23 Indite 1930 la pag. 357, vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Apri lie 1931
Muncii, Sgnätätii i Ocrotirilor
Sociale, se vor vgrs& fondului
general sanitar si de ocrotire.
Concesionarea jocurilor din
statiunea Sinaia se va face de
cgtre Eforia Spitalelor Civfle
din Bucuresti, iar pentru Slg-
nicul Moldovei de cgtre Epitro-
pia Sf. Spiridon din Iasi. Aceste
doug institutii vor beneficiä de
toate veniturile acestor conce-
siuni, care vor fi prevgzute In
bugetele respective pentru repa-
ratiuni i Intretineri de spitale,
precum si institutii de asistentg.
CONVENTIUNE
relativ la Liceul sanitar
DIN 28 APRILIE 1931 1)
1. Societatea Principe le Mir-
cea" Infiinteazg o scoalä de In-
vätämânt secundar, cu numele
Liceul Sanitar Principe le Mir-
cea", cu scop de a dà o culturg
generalg i o preggtire prelimi-
narg tinerelor fete ce se vor
specializh mai târziu In Scoala
de asistentä socialg", surorile
de ocrotire.
2. Instructiunea In acest li-
ceu sanitar dureazg 3 ani, cla-
sele fiind numerotate: IV, V, VI.
Cursurile teoretice vor fi pre-
date dupg programa analiticg
a cursului superior de liceu cu
prescurtgrile, adaptgrile si adau-
sele necesitate de scopul pen-
tru care se creeazg aceastg
scoalg.
3. Elevele liceului se recru-
teazg dintre absolventele gim-
naziului, sau ale oricgrei scoli,
a cgror studii se pot echival&
eu studiile gimnaziale. Candida-
Aceasta Conventiune sub No.45007/931
s's publicat in Monitorul Oficial No. 96
din 28 Aprilie 1931. A se vedea Legea In-
vIt5mdntului secundar, din 15 Mai 1928 la
pag. 1064, vol. XV-XVI i Regulamentul de
aplicare din 14 Iu lie 1929 la p. 608, v. XVII.
www.digibuc.ro
485
tele vor depune un examen de
admitere In conformitate cu
dispozitiunile legii Invgtämän-
tului secundar.
4. Pgrintii elevelor minore ad-
mise vor. seam& un angajament
prin care se obligg ca fiicele lor
sg serveascg timp de 10 ani In
institutele sanitare ale Societg-
tii, Indatg ce, vor terrain& si
scoala surorilor de ocrotire. In
caz de nerespectare a acestui
angajament, ei se obligä, sá res-
titue Societätii Principele Mir-
cea" si Statului, toate sumele
cheltuite cu intretinerea lor pe
timpul cât au stat In coaIg.
5. La sfärsitul studiilor celor
3 ani, elevele vor dà un examen
de absolvire, care examen le va
da dreptul de a intr& deadreptul
In Scoalele Surorilor de Ocro-
tire, urmand. a se face In acest
sens o conventiune specialg,
intre Societatea Principele
Mircea", Ministerul Instruc-
tiunii si Ministerul Muncii
Ocrotirilor Sociale.
6. Ministerul Instructiunii
publice se obligg a clit fondurile
necesare pentru functionarea
Intretinerea liceului sanitar,
luând In sarcina lui plata per-
sonalului administrativ i di-
dactic, pe care I]. va Inscrie In
bugetul sgu anual, obligandu-se
In acelas tirnp a creh catedrele
proprii ale acestui Iiceu.
Deasemeni, Ministerul va In-
scrie In bugetul säti, al anului
1931, un numgr de burse pen-
tru Intretinerea elevelor, dupg
posthilitätile bugetare, cu obli-
gallunea din partea Ministeru-
lui ca numgrul burselor sg fie
sporit anual, pâng la completa-
rea celor 3 ani, cu un. numär de
burse cel putin egal cu cel din
anul 1931. Fondul de burse va
fi vgrsat trimestrial Societätii
Principele Mircea", urmând ca
Intrebuintarea sg fie justificatg
de cgtre Societate.
486 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mal 1931
7. Societatea Principe le
Mircea" va pune la dispozitie
localul necesar pentru functio-
narea acestui liceu-internat si
va Intretine personalul necesar
pentru functionarea lui. Deo-
camdatà va fi instalat in cll.-
direa Spitalul-Xenocrat", iar
pe viitor in imobilul pe care So-
cietatea II construeste in bule-
vardul A/MI.0U, imediat ce va
fi gata.
8. Societatea se oblig'a sä a-
plice In liceul sanitar regula-
mentele de functionare ale scoa-
lelor secundare, accePtâncl con-
trolul administrativ si didactic
al Ministerului Instructiunii e-
fectuat prin organele sale.
9. Numirea personalului di-
dactic si administrativ al liceu-
lui sanitar se face de Ministe-
rul Intructiunii, pe baza reco-
mandArii comitetului Societkii
Principe le Mircea", dintre per-
soane ce indeplinesc conditiile
prevftute de legile pentru re-
crutarea corpului didactic al
scoalelor Statului. Drepturile,
datoriile i disciplina acestui
personal sunt cele inscrise in
legea invdtdmdntului secundar
si a regulamentelor sale de a-
plicare.
10. Reglementarea in detalii
a functionarii liceului sanitar
se va elaborà de Societatea
Principe le Mircea" i va fi su-
push' spre aprobarea Ministeru-
lui de Instructie.
11. Ministerul de Instructie
se insarcineazà sA legifereze exi-
stenta acestui liceu sanitar, pe
baza unui statut propriu de
organizatie si a unei convert-
tiuni intre pàrti.
12. Prezenta conventiune se
va public& in Monitorul Oficial
va I/Ara In vigoare, pe ziva
de 1 Noemvrie 1930, odatà cu In-
ceputul functionärii liceului sa-
nitar Principe le Mircea" din
www.digibuc.ro
calea Vac &rest No. 21, Bucu-
resti.
FAcut In doug, exemplare ori-
ginale la 1 Aprilie 1931.
LEGE
pentru ratificarea Araniamentelor fero-
vlare cu Polonia
DIN 30 APRILIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica si a face sá
se execute cele dou'a Aranja-
mente feroviare Incheiate intre
Romania i Polonia la 24 Mai
1929, In Bucuresti i anume:
A. Aranjamentul privitor la
reconstruirea podului de cale
feratà situat pe Nistru, Intro
Zaleszeyki si Schit,
B. Aranjamentul cu privire
la construirea unui pod nou de
cale feratà peste rAtil Ceremus
intre Vijnita i Kuty.
Copie i traducere autentica
de pe numitele Aranjamente se
aläturà la legea de fata.
REGULAMENT
pentru serviciul de dietribuire al pro-
duselor monopolizate
DIN 7 MAI 1951 2)
I. Instructiuni generals
1. Distribuirea produselor
monopolizate, afarà de sare
1) Aceasta Lege dimpreunä cu Aranja-
mentele A si B la clAnsa Maturate, s'a vo-
tat de Senat In sedinta dela 30 Martie si de
Adunarea cleputatilor In sedinta dela 1 A-
prilie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
1415/931i publicat In ltioniiorul Oficial
No. 98 din 30 Aprilie 1931, unde se pot
consulth Aranjamentele.
Acest Begulament s'a publicat In Mo.
nilorul Oficial No. 104 din 7 Mai 1931. A
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
explozibile, la toate debitele de
detaliu, autorizate de Cassa Au-
tonomh a Monopolurilor se va
putea acordà, potrivit art. 63
din legea monopolurilor, in
conditiunile prezentului regula-
ment.
2. Acordarea distribuirii pro-
duselor monopolizate are de
scop sporirea consumului, prin
transportul i distributia rati-
onalä a produselor monopoli-
zate dela fabrici $i depozite, la
debitele de detaliu, i printr'o
aprovizionare permanentä a a-
cestor debite.
Distribuitorul va cäuth sä In-
lesneasch. debitantilor aprovi-
zionarea pe credit, cu produse
monopolizate. Conditiunile a-
cordärii creclitului vor fi aduse
la cunostinta C. A. M.
3. Distribuirea se va acordh
pentru cel putin un judet, de
preferintä, insä, pentru regiuni
compuse din mai multe judete.
4. Durata contractului de dis-
tribuire va fi de 10 ani pentru
un singur judet si de 15 ani
pentru una sau mai multe re-
giuni.
La expirarea contractului de
distribuire C. A. M. va aveh
dreptul, fie sà prelungeascä
contractul pe un nou period
dacà distribuitorul s'a compor-
tat bine in executarea lui, fie
sä decidà o noud concurentä.
5. Distribuitorul va putah fi o
persoanä fizicä sau o societate.
6. Conventiunea de distribuire
este indivizibilä. Ea nu poate fi
cedath: nici total nici partial,
nici direct, nici indirect, deck
cu aprobarea prealabilä a con-
siliului de administratie C. A. M.
se vedeà Legea pentru administrarea
exploatarea monopolurilor, din 2 Iu lie 1930
la pag. 501, vol. XVIII si Regulamentul de
administratie din 10 Aprilie 1930 la pag. 202,
acelas volurn. Deasemeni Regulamentul
pentru Infiintarea i functionarea debitelor
speciale de lux, din 11 Aprilie 1929 la pag.
418, vol. XVII.
www.digibuc.ro
487
Despre acordarea distribuirii
7. Consiliul de administratie
al C. A. M. va hotäri judetele
regiunile unde se va acordh
distribuirea produselor mono-
polizate, termenele contractului
de distribuire, caietul de sarcini
sau conditiunile contractului,
precum si data pentru cerceta-
rea ofertelor $i acordarea drep-
tului de distribuire.
Conditiunile de mai sus $i
data prezentärii ofertelor se vor
publich in Monitorul Oficial cu
30 zile inainte.
8. Pentru a puteh obtine un
contract de distribuire o per-
soanti fizia trebuie sh indepli-
neascA urmAtoarele conditiuni:
a) Sh fie cetätean roman;
b) SA fie major si capabil de
a se obligh;
c) Sä fi satisfácut legea re-
crutärii;
d) Sä nu fie in stare de fall-
ment sau incetare de pláti $i
nici sä nu fi cerut sau sh, fi ob-
tinut concordat;
e) Sh nu fi fost condamnat
nici definitiv, nici in prirra in-
stantä pentru contrabandá, in-
fractiuni la legea monopolurilor
sau fapte infamante;
f) Sa facä dovadá cá posed
suficient capital pentru a asi-
guilt buna organizare i functio-
nare a serviciului de distribu-
ire;
g) Sh, depunä in efecte pu-
blice, valoarea nominalá o
cautiune fixatá de Consiliu, in-
tre 100.000 $i 500.000 lei, dupá
importanta judetului sau regiu-
nii, odath, cu cererea si dovezile
cä indeplineste conditiunile de
mai sus.
9. Pentru a obtine un con-
tract de distribuire, o societate
trebuie sä indeplineasch, urmä-
toarele conditiuni:
a) Sä fie societate comercialä
românh, legal constituith, cu
firma inscrisä si sá poatá face
488 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
comertul cerut de conventia de
distribuire sau sä, se oblige, c&
in cazul acordärii dreptului de
distribuire Ii va modifich obi-
ectul societätii, astfel ca s& fact',
acest comert;
b) Directorul general, admi-
nistratorii-delegati i majorita-
tea membrilor din consiliul de
administratie si a censorilor
fie cetäteni romani;
c) Sä nu fie In faliment sau
in incetare de pläti si nici s.
nu fi cerut sau sä, fi obtinut
vreun concordat;
cl) SA nu fi fost condamnatä
nici definitiv nici In prim& in-
stant& pentru contraband& sau
contraventiune la legea mono-
polurilor;
e) SA fac& dovada ca posed&
suficient capital, pentru a a-
sigurà o bun& organizare si
functionare a serviciului de dis-
tributie;
f) SI depun& in efecte pu-
bike, valoare nominal& o Dad. In termen de eel putin
cautiune fixat& de consiliu, In-
tro 100.000 si 500.000 lei, dupti
importanta judetului sau regiu-
nii, odat& cu cererea ì cu dove-
zile oh' indeplineste conditiunile
de mai sus.
10. Consiliul de administra-
tie va examinà ofertele prezen-
tate i va acordh dreptul de dis-
tribuire acelui solicitant, care
Indeplininci conditiunle regula-
mentului de fatd, va asigur&
cele mai mari avantajii C. A. M.
Consiliul va putek cl& prefe-
rintä acelui solicitant care va
prezent& garantiile cele mai se-
rioase pentru o cat mai bunä
executare a conventiunii.
11. Dacá ofertele prezentate
vor fi socotite c& nu sunt sufi-
ciente sau O. nu Indeplinesc
conditiunile de acordare a dis-
tribuirii sau a nu prezint& des-
tule garantii, consiliul are lati-
tudinea, ca In termen de cel
mult 15 zile, dupä deQchiderea
www.digibuc.ro
ofertei, fie sá fixeze un nou ter-
men pentru noui oferte, fie 8á
acorde distribuirea prin bun&
invoialä.
Noul termen pentru nouile o-
ferte se va public& in Monitorul
Oficial cu eel putin 15 zile ma-
inte de data fixat& pentru cer-
cetarea lor.
12. Duph aprobarea ofertei
de attre consiliul de admini-
stratie, distribuitorul va fi obli-
gat, In termen de cel mult 30
zile dela instiintare, s& fact& do-
vada inscrierii firmei comer-
ciale, pentru comertul de tran-
sport i distribuire de produse
monopolizate, sa depung eau-
tiunea cerutá de consitiu, s&
semneze contractul i sä, depung
o garantie fixat& de consiliul de
administratie, de 2 la sutá din
valoarea minimului de v&nzare
anualá al judetului sau regiu-
nii obtinute de C. A. M. In anul
precedent aprobárii.
6 luni dup& inceperea execu-
tärii contractului distribuitorul
va face dovada unei bune or-
ganizäri, garantia va pute& fi
redus& la 1 la sutá. Distribui-
torul trebuie s& Inceap& func-
tionarea serviciului in terme-
nele fixate prin caietul de sar-
cini.
Neindeplinirea obligatiunilor
de mai sus atrage fat% soma-
tie sau judecatä, anulares. con-
tractului de distribuire si pier-
derea cautiunii In folosul C. A.
M. Dura semnarea contractu-
lui, indeplinirea formalitátilor
de mai sus si depunerea garan-
tiei de functionare, cautiune ini-
tialá, se restituie.
13. Distribuitorul nu va pu-
tea face alt comert in afar& de
cel al distribuirii produselor
monopolizate, deal cu autori-
zarea expresä a C. A. M.
In cazul cl la obtinerea drep-
tului de distribuire distribui-
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931 489

torul ar execut& un comert ce la slit& peste cifra de baza mal

nu ar fi acceptat de C. A. M., sus aratatä.
el va fi obligat ca in termen de In anul IX, un plus de 26
cel mult 3 luni dela semnarea la suta peste cifra de baza mai
contractului sa lichideze vechiul sus aratatd.
säu comert. In anul X, un plus de 28
14. In timpul executarii con- la staá peste cifra de baza mai
tractului de distribuire se vor sus aratata.
aplic& dispozitiunile regulamen- In anul XI, un plus de 30
telor de administratie ale C. A. la sutd peste cifra de baza mai
Mi., In ceeace privesta acordarea sus aratata.
functionarea, inspectarea debi- In anul XII, un plus de 32
telor; aclministrarea i aprovi- la suta peste cifra de baza mai
zionarea, controlul depozitelor; sus aratata.
fixarea tarifelor, a tipurilor de In anul XIII, un plus de 34
fabricatie, a normelor contabile, la sut& peste cifra de baza mai
precum i orice alte chestiuni sus aratata.
cari nu prejudiciaza drepturile In anul XIV, un plus de 37
acordate prin contract distribu- la Rita peste cifra de baz& mai
itorului. sus aratata.
In anul XV, un plus de 40
la suta peste cifra de bazti mai
Despre obligatiunile generale ale sus aratata.
distribuitorului Cifra vânzarilor realizate In
anul premergator semnärii con-
15. Distribuitorul va garanth tractului ?I care va constitul
pe toat6 durata contractului un baza de calculare a plusurilor
plus de vânzare fata de vânza- aratate mai sus, se va prevede
rile anului premergator ace- In contract.
luia In care s'a semnat contrac- Dad, cifrele vânzarilor . anu-
tul, precum urmeaz&: ale de mai sus nu sunt reali-
In anul I, un plus de 0 la suta zate din Imprejurari de forta
peste cifra de baza, mai sus ara- majora, precum: mobilizare,
tatä. inundatii mari sau criza gene-
In anul II, un plus de 3 la ral& economica i financiara,
sutä peste cifra de baz& mai cari ar ave& ca urmare o re-
sus arätata. strângere a consumatiei sau un
In anul III, un plus de -7 la caz de culpa dovedita a C. A.
sut& peste cifra de baza mai M., comisia de arbitri preva-
sus aratata. zuta la art. 44 va pute& apreci&
In u.nul IV: un plus de 12 la temeinicia cauzelor invocate de
suta peste cifra de baza ram distribuitor i sa-i reduc& pen-
sus aratatä. tru acel an penalitatea preva-
In anul V, un plus de 16 la zutä, de art. 38 din acest regu-
suta peste cifra de baza, mai lament.
sus aratatä. In cazul and In perioada exe-
In anul VI, un plus de 19 la cutarii contractului pretul pro-
sut& peste cifra de baza mal duselor ar vari& total sau In
sus aratata. parte prin ridicarea sau scade-
In anul VII, un plus de 22 rea tarifelor C. A. M., la calcu-
la Rita peste cifra de bazä mai larea minimului obligator de
sus aratatä. vânzare constituit din cifra de
In anul VIII, un plus de 24 afaceri de baza i plusul obli-
www.digibuc.ro
490 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mal 1931
gator anual, se vor ava in ve-
dere modificdrile aduse de noul
tarif si se vor aplicd corectdri
proportionale.
Aceste corectäri nu se vor
face cleat deed plusul sau mi-
nusul total derivând din modi-
ficarea tarifelor va depdsi 1 la
sutd, in raport cu cifra totald
de bazd.
C. A. M., se va deconth cu
distribuitorul la finele need-
rui an, pentru clrepturile ce de-
curg din garantarea vknzArii
minimului anual potrivit art.
38 din prezentul regulament.
Distribuitorul va fi obligat sA
depue suma calculate', potrivit
art. 38, din regulament, in 30
zile dela incunostiintarea fàcu-
tà de C. A. M., sub sanctiunea
In caz de neconformare a i¡rebui sd ftie fAcute kin timp
rezilierii contractului de drept
fArd somatie sau judecatâ si a
executdrii distribuitorului pe
baza legii de urmdrire.
In anul in care totalul Inca-
sdrilor Statului din contributii
directe i indirecte, intre cari
si vdmi, ar fi inferior incasdrilor
din anul precedent minimul
vAnzárii anuale pe care distri-
buitorul este obligat sd-1 reali-
zeze se mentine in mod excep-
tional si numai pentru ace! an
la acel care _a fost aplicat pen-
tru anul precedent, conform
art. 15 din regulament.
Pentru anii urmAtori insd
minimul obligator va fi cel pre-
vdzut in tabloul de mai sus, daa
clauza alineatului precedent nu
va fi operantä in acesti ani.
16. Distribuitorul este obligat
a primi spre desfacere toate
produsele ce vor fi cuprinse in
tarifele generale sau speciale
ale C. A. M., si conform norme-
lor de vânzare in vigoare.
Distribuitorul nu va puted re-
fuzà desfacerea nici unui produs
din tarifele mentionate, precum
nici nu va puta desface produ-
www.digibuc.ro
sele pe alte ai cu alte mijloace,
cleat numai prin debitanti au-
torizati de C. A. M.
Este interzis distribuitorului
de a aprovizionA clebitanti, din
alte judete sau regiuni, deat
cele ce au fost acordate lui.
17. C. A. M., va predà distri-
buitorului produse In limitele
disponibilitAtilor din depozite, a
posibilitätilor sale de fabricare
si conform cu regulamentele,
sau cu deciziunile Consiliului
de administratie, in vigoare la
data respectivd.
C. A. M., va tine seamd In
calculele prevdzute la art. 15 de
cantitätile cerute in limitele
consumului normal si nefurni-
zate de C. A. M.
Comenzile distribuitorului vor
util, in raport cu timpul nece-
sitat pentru fabricarea produse-
lor respective.
18. In fiecare judet sau re-
giune de distribuire, va func-
tiond cel putin un depozit re-
gional al C. A. M. La cererea
distribuitorului C. A. M. va
puta sd infiinteze i alte de-
pozite, toate cheltuelile de local,
de personal si de administratie,
privind exclusiv pe distribuitor.
Deasemenea C. A. M., la ce-
rerea distribuitorului, va puted
desfiintà ddepozitele a cdror u-
tilitate nu s'ar mai simti.
Clddirea necesard unui depo-
zit regional, va trebul sA, In
deplineasa conditiunile teh-
nice, prescrise de C. A. M., si
va fi pusd la dispozitia sa de
cAtre distribuitor, pe cheltu-
iala exclusivd a acestuia. CIA-
direa va trebul sA cuprinciA, in
general, magazii tie zid sufi-
ciente pentru o bunA depozitare
pAstrare a mArfurilor, biu-
rouri necesare administratiei
respective, inclusiv revizoratului
inspectoratului C. A. M. si lo-
cuintei sefului de depozit.
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
In localitdtile unde C. A. M.,
are un local propriu, se va sta-
bill prin caietul de sarcini va-
loarea locativd, in comparatie
cu imobile similare din locali-
tate si distribuitorul va trebui
sd pläteascd. C. A. M., drept chi-
rie, pe toatä durata contractu-
lui, o suing, egaid, cu valoarea
locativa, la inceputul fiecärui
sernestru.
In localitätile unde C. A. M.,
are localuri inchiriate cu con-
tract in curs, chiria, precum si
toate sarcinile contractuale vor
fi suportate de distribuitor, iar
la expirarea contractelor distri-
buitorul va fi obligat, dacd,
contractul nu s'ar puted pre-
lungi sau localul nu ar fi
propriu, sd, aleagd un alt local,
tu avizul conform al C. A. M.
Contractul de locatiune se va
face de cdtre distribuitor, cu
acceptarea C. A. M_
Plata chiriei pe toatd durata
contractului, precum si a tu-
turor celorlalte sarcini contrac-
tuale privesc exclusiv si dis-
tribuitor.
Tot pe distribuitor il vor
privi:
a) Toate taxele cdtre Stat, ju-
det sau comunk de orice fel,
pentru acel imobil, dacd ele au).
privesc contractual pe proprie-
tar;
b) Idem plata asigurärii imo-
bilului contra incendiului, dacá
nu priveste pe proprietar;
c) lAsigurarea märfurilor 'a-
flate in depozit la cererea C. A.
M. $1 la suma fixatá de ea.
Durata contractului de loca-
tiune va fi in principiu pe mi-
nimum trei ani. In cazul când
ar fi necesare mutdri ale depo-
zitului in timpul conventiunei,
cheltuelile de mutare si insta-
lare vor privi direct pe distri-
buitor.
Distribuitorul va fi obligat sä
pläteascä chiria cuvenitä pen-
www.digibuc.ro
491
tru imobilul depozitului cu o
lund, mai inainte de inceperea
fiecdrui semestru de locatie.
In caz eá contractul de dis-
tribuire ar It'd sfärsit dintr'o
cauza oarecare, mai inainte de
expirarea contractului de loca-
tiune, acest contract se conside-
rá cesionat de clrept In favoarea
C. A. M., iar distribuitorul nu va
puted pretinde nici o rambur-
sare a chiriilor avansate, cleat
dela primul 23 Aprilie sau 26
Octomvrie, ce urmeazä incetdrii
contractului de distribuire.
Toate obligatiunile de platá
mai sus arätate sunt in sarcina
distribuitorului ca o contrava-
loare a acordärii distribuirii.
19. Orice platá dintre cele
prevdzute in art. 18, care re-
vine In sarcina distribuitorului
si pe care acesta nu ar face-o
la timp, poate fi fäcutd, de C.
A. M., in contul distribuitoru-
lui, C. A. M., rambursdndu-se
prin garantia ce detine dela
acesta.
Neplata la timp a sumelor
prevdzute mai sus, chirie, asi-
gurare, taxe, etc., atrage in fo-
losul C. A. M., rezilierea con-
tractului de distribuire, färd
somatie sau judecatá si urnad-
rirea clistribuitorului pentru
chiria exigibild, pe Iângd alte
daune.
IV. Despre transportarea, depozitarea,
distribuirea, vernzarea produselor
20. Distribuitorul , lucreazd
in numele sdu propriu. Faptele
sale si ale intregulUi personal
din serviciul sätt nu pot obliga
pe C. A. M.
In regiunile unde ar exista
depozitele ale C. A. M., distri-
buitorul se aprovizioneazd nu-
mai prin depozite si va puted
primi produsele fie din depozite,
fie direct dela fabrick dar in
acest caz, numai in vagoane
complete.
492 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
21. Distribuitorii vor ridich
produsele dela depozitul C. A.
M., sau fabrica, contra platà
potrivit aranjamentlelor ce se
vor face prin contract. Plata va
reprezenth pretul integral al
produselor stabilite prin tari-
fele C. A. M., mai putin remiza
acordath distribuitorului ai care
cuprinde pe aceh acordath de-
bitantilor, aah dupá cum pre-
vede art. 23 0 art. 37 din pre-
zentul regulament.
22. Produsele ce se vor aflh
efectiv In subdepozitele Regiei
Autonome a Poatelor, la data
inceperii executarii tcontractu-
lui cu distribuitorul, se vor pu-
tea trece asupra acestuia care
va fi debitat cu valoarea lor,
conform conditiunilor ce se vor
stabili de C. A. M., ai In baza
unei garantii accePtate de C.
A. M.
23. Distribuitorul este obligat
sa predeh tuturor debitantilor
autorizati de cátre C. A. M., ai
instalati in regiunea acordatá
lui, orice produse monopolizate
prevAzute in contract ai cerute
de aceatia.
Produsele se vor predà de-
bitantilor de catre distribuitor
la localurile acestora, la pre-
turile prevraute In tarifele ge-
nerale i speciale ale C. A. M.,
mai putin remiza acordatä ca-
tegoriei debitantului.
Debitantii se vor puteh apro-
vizionh direct dela depozitul C.
A. M., in cazul and distribui-
torul nu a satisfacut cererea
lor, fh,r6, a se atinge prin a-
ceasta drepturile distribuitoru-
lui la remizá.
24. Vhnzärile eventuale fá-
cute direct de catre depozitul
regional al C. A. M., debitan-
tilor, In cazurile justificate, se
vor considerh ca fäcute de cá-
tre distribuitor In ceeace pri-
veate socotirea minimului obli-
gator de vânzare anualá, In re-
www.digibuc.ro
giunea respectivá, prevraut de
art. 15 din prezentul regula-
ment i garantat prin con-
ventiune.
25. Produsele primite spre
desfacere de catre distribuitor,
trebuesc predate de acesta färä
nici un fel de modificare sau
transformare, de nici o natura
a continutului, ambalajelor sau
denumirilor lor.
Deasemenea este cu destivar-
aire interzis distribuitorului de
a aplich pe ambalaj sau pro-
duse orice reclame, eticheta sau
stampilh, altele cleat cele apli-
cate de &are C. A. M., afar% de
stampila distribuitorului, apro-
batä de C. A. M.
26. Pentru transportul pro-
duselor in cuprinsul regiunii
respective, distribuitorul este
,
obligat a aveh vehicule sufici-
ente i a coperite pentru a asi-
guilt pastrarea produselor In
bune conditiuni In timpul tran-
sportului.
27. In afar& de registrele le-
gale de contabilitate, fiecare
distribuitor va mai trebui art
tin& i registre speciale ai a-
nume:
1. Registrul de comenzi
primire de fabricate.
2. Registrul de vânzári.
3. Registrul de facturi.
4. Registrul de plati clitre C.
A. M.
5. Registru de procese-verbale
(control).
28. Distribuitorul este obligat
sá aducl, la- cunoatinta depozi-
tului regional respectiv In ter-
men de cel mai thrziu 15 zile,
orice abatere din partea vre-
unui debitant, referitor la des-
f acerea produselor C. A. Mi.;
eventuale modifichri de local,
reaedint A, etc., ale acestora,
precum ai propunerile ce ar
gäsi necesare pentru o mai bu-
n5, functionare a depozitelor sau
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
o desvoltare a ydnzárilor de
produse.
29. Distribuitorul va fi obli-
gat sa. deb, tot concursul sdu C.
A. M., pentru combaterea con-
trabandelor la legea monopolu-
rilor In regiunea acordatä lui,
denuntâncl C. A. M. i organe-
lor de constatare, infractiunile
stdruind pentru dresarea
imediatd a actelor.
Sub luare de garantii speciale
C. A. M., va pute& inlesni in-
casarea imediatd de catre dis-
tribuitor a primelor cuvenite
pentru descoperirea contraban-
delor.
30. Distribuitorul sau repre-
zentantul sdu este obligat ad
aprovizioneze cel putin odatá
pe säptämând, pe fiecare debi-
tant din regiunea respectivd.
In mod exceptional se admite
aprovizionarea la cel mult 25
zile In anotimpurile i localita-
tile in cari mijloacele de comu-
nicatie sunt anevoioase si care
sunt la o depärtare mai mare
de 20 km de un depozit regio-
nal.
31. Distribuitorul se va pu-
te& prezent& la C. A. M., ca
mandatar al debitantilor din
regiunea respectivd in ceeace
privWe rezolv area oricdror
chestiuni administrative in le-
aturd, cu serviciul de distri-
buire sau care intereseazd buna
functionare a debitelor sau des-
voltarea vânzdrilor produselor
monopolizate.
V. Despre control
32. C. A. M. are dreptul a
control& prin organele sale ori-
când va gásl de cuviintd, fárd,
nici un aviz prealabil, depozi-
tele, mijloacele de transport,
registrele obligatorii ale distri-
buitorului, precum si indepli-
nirea de cdtre acesta a oricaror
obligatiuni prevdzute in regu-
lamente sau contract.
www.digibuc.ro
493
33. Dacd organele de control
ale C. A. M., ar constat& in
depozitele distribuitorului pro-
duse alterate, se va procedà In
modul urmátor:
a) Dacd vina alterdrii revine
distribuitorului iar produsele
nu Mai pot fi refabricate, atunci
ele se vor distruge.
C. A. M., va pune in acest
caz in contul clistribuitorului
jumdtate din pretul tarifar pen-
tru acoperirea pretului de cost
al produselor, speselor de tran-
sport, manipulare i admini-
stratie;
b) Dacá produsele pot fi re-
fabricate, atunci ele se vor Ina-
poi& Manufacturii de origine.
In acest caz costul tuturor spe-
selor de refabricare a eventualei
declasári calitative si a trans-
portului, vor privi pe distribu-
itor exclusiv;
c) Dacá vina alterdrilor re-
vine C. A. M., fabricatele se vor
inlocul färd nici un spor de
platá din partea distribuitoru-
lui.
In caz de alterare, care se
poate constath duptt exteriorul
ambalajului färd a desface
lada, reclamatiunea distribuito-
rului nu va fi luatá in consi-
derare de C. A. M., deck dacá
este fácutd la primire.
Pentru alterdrile cari nu se
pot constat& dela exterior, re-
clamatiile se vor puteà face
pand la o nouI comandd de a-
celas tel de fabricate, dar cel
mai tärziu inteo lund dela pri-
mire.
VI. Despre garantii
34. Pentru garantarea tutu-
ror obligatiunilor sale, decur-
gand din conventiune, distribui-
torul va da C. A. M., la semna-
rea contractului, garantia pre-
vAzutd. de art. 12.
Aceastá garantie se va pute&
d h:
494 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
1. In numerar.
2. Printr'o scrisoare de ga-
rantie a unei b.nci, acceptat&
de cAtre C. A. M.
3. In efecte publice de Stat
sau garantate de Stat, conside-
rate la valoarea lor, la cursul
zilei, la data depunerii garan-
tiei; in caz de scadere a cursu-
lui cu mai mult de 10 la suta,
distribuitorul va completh ga-
rantia in termen de 15 zile.
Garantiile in numerar sau in
efecte publice se vor depune la
Casa de depuneri sau sectiile
sale de pe langa administra-
title financiare si recepisa se va
predh C. A. M.-ului la semnarea
contractului.
Modelul scrisorii de garantie
bancar& va fi dat de catre C.
A. M.
35. Pentru orice abatere dela
prescriptiunile regulamentare
sau contractuale C. A. M., va
aplich distribuitorului amenzile
penalitAtile prevazute in art.
40 din prezentul regulament.
Aceste amenzi si penalitati se
vor imputh asupra garantiei
depuse si distribuitorul va fi
obligat ea In termen de 30 zile
dela executarea amenzii sau
penalitätii de calre C. A. M.,
sa completeze garantia inte-
gral. In caz contrar distribui-
torul va fi decazut din dreptu-
rile sale fatà de C. A. M., ash
cum prevede art. 39 din pre-
zentul regulament.
36. Garantia nu va puteh fi
micsoratà pe toata durata con-
cesiunii, afara de cazul prey's:-
zut de art. 12.
Garantia va sth la dispozitia
C. A. M. chiar dupä expirarea
contractului, pang, la completa
lichidare a conturilor cu dìs-
tribuitorul, prevazAndu-se a-
ceastä obligatie si in textul scri-
sorii de garantie, daca garan-
tia a fost luatä sub aceasta,
forma.
www.digibuc.ro
In oHce caz, lichidarea soco-
telilori ,restituirea garantiei,
trebuie sa se facg in cel mult
60 zile dela expirarea contrac-
tului.
VII. Despre remuneratía distribuitoruhd
remize, prime pi penalittiti
37. Drept remunerare a tu-
turor cheltuelilor sale cu servi-
ciul de depozitare, distribuire
si vânzare a produselor mono-
polizate, acoperirea riscurilor,
precum si beneficiul sau per-
sonal, distribuitorul va primi
pentru vânzarea corespunz--
toare cifrei de baza, remiza pro-
centuald ad-valorem prevazuta
In contract. Pentru cantitatea
vânduta peste cifra de baza
pang, la concurenta valorii plu-
sului anual de vânzare preva-
zut de art. 15, alM. I, distribu-
itorul va primi remiza contrac-
tual& majorata cu 50 la suta.
Aceastä remiza se va bonifich
distribuitorului la plata märfu-
rilor ridicate, ash dup.& cum s'a
aratat la art. 21 din prezentul
regulament.
38. In cazul cà minimul o-
bligator de vânzare anualà
prev&zut de art. 15 al prezen-
tului regulament a fost depa-
sit, distribuitorul va beneficia
de o pnimà egala cu de 2% ori
remiza la totalul supravanzarii
realizate peste minimul impus
indiferent de categoria de mo-
nopoluri.
In cazul cà minimul obligator
de vânzare anualä, prevazuta la
art. 15, alin. I, nu a fost implinit
si vânzarea nu este inferioarà
cifrei de baza, distribuitorul va
aveh de platit C. A. M. o suma
egala cu odata, i jumatate re-
miza, ce s'ar fi cuvenit pentru
cliferenta dintre minimul obli-
gator prevazut i vânzarile re-
alizate, indiferent de categoria
de monopoluri. In cazul and
cifra de baza, nu va fi atinsä,
 LEW DE UNIFICARE, 7 Mai 1931
distribuitorul va plät1 C. A. M.,
o sumd egalà cu 2% remiza cu-
venitä diferenta Intra
cifra de bazá i valoarea vân-
zärii efectuate.
Plata acestei sume nu In 15,-
turä sanctiunea decäderilor
prevazute la art. 39, alin. b.
VIII. Despre amenzi,decaderi eí lichidare
39. Distribuitorul este dec6.-
zut din totalitatea drepturilor
sale in urmätoarele cazuri,
somatie sau judecatä;
a) Neinceperea functionärii
serviciului de distribuire la ter-
rnenele prevazute in caietul de
sarcini si In contract;
Nesatisfacerea minimului
obligator de vânzare anuala in
doi ani consecutivi cu mai mult
de h la suta sub minimul im-
pus, pentru anii respectivi, a-
vând in vedere art. 2, 15 si 38
din regulament;
c) Vânzarea produselor mo-
nopolizate cu alte preturi, deal
cele stabilite de C. A. M., reti-
neri fäcute debitantilor sau a-
plicAri de alte remise, decât
cele admise de C. A. M. La pri-
ma abatere C. A. M., va puteä
aprecià i aplicâ numai o a-
mend& de 5.000-100.000 lei;
d) Refuz in scris de desfacere
a produselor C. A. M.;
e) Condamnarea definttivä
pentru contraband& vamasau
infractiune la legea mor oluri-
lor Statului.
f) Mituirea functionarilor C.
A. M.;
g) Necompletarea integralä a
garantiei conventionale In ter-
men de 30 zile dela aplicarea
unei amenzi sau penalitäti de
cätre C. A. M.;
h) Exercitarea de catre distri-
buitor a unui alt comert, färä
aprobarea C. A. M., sau neli-
chidarea la timp a unui comert,
dupa cum se prevede in art. 13
al prezentului regulament;
www.digibuc.ro
495
i) Nerespectarea in timpul
executärii contractului a dispo-
zitiilor, art. 8 si 9, sau produ-
cerea de acte false pentru hide-
plinirea formelor cerute de dis-
pozitiunile acestor articole;
Cedarea sub orice titlu cg-
tre o tertä persoanä far& apro-
barea prealabilä a C. A. Mt, de
cätre distribuitor, a drepturilor
sale partiale sau total, de-
curgând din contract, asocierea
sau fuzionarea sa cu alte per-
soane, sau intreprinderi farl
aprobarea C. A. M.
Face exceptie dela acest ar-
ticol, dreptul distribuitorului
de a numi agenti locali In co-
mune urbane sau rurale, cari
vor fi plátiti fie cu salariu, fie
cu remizä. Este bine inteles
distribuitorul ramâne singur
responsabil de faptele acestor
persoane, cari sunt considerate
ca functionari ai distribuitoru-
lui;
k) Modificarea sau transfor-
marea continutului, ambalaje,
lor, sau clenumirilor produselor,
precum si pentru aplicAri de re-
clarne, etichete, sau stampile a-
farä de stampila distribuitoru-
lui.
Pentru prima abatere de a-
plicare de reclame, etichete si
stampile, C. A. M., va puteh a-
precià i aplia o amendä Intro
20.000-100.000 lei.
40. In toate cazurile prevä-
zute In art. 39 C. A. M., va aye&
dreptul ca färä somatiune, pu-
nere in Intârziere, sau sentint&
judecAtoreascl, si numai prin-
tr'o notificare fäcutá distribui-
torului la sediul säu, sä declare
contractul de distribuire, rezi-
hat de drept si sä retinä inte-
gral garantia depusä, de dis-
tribuitor, drept despägubire.
In toate aceste cazuri C. A.
M., va avea libertatea sa-si va-
lorifice pe calea justitiei, si alte
496 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mai 1931
pretentiuni pentru eventualele
daune, ce ar mai fi suferit.
In notificarea ce o va face C.
A. M., distribuitorului pentru
rezilierea contractului, se va
prevedea in mod obligator:
a) Faptul de care s'a fäcut
vinovat distribuitorul;
b) HotArirea luatä de consi-
liul de adrninistratie si copia
de pe actele pe care se bazeaza;
c) Data cänd se reziliazä con-
tra ctul de distribuire pentru
neindeplinirea conditiunilor.
41. Contractul de distribuire
inceteazá deasemenea de drept
fárá somatie, sau judecata, In
urmätoarele cazuri:
a) La data in cetarii din
viatá a distribuitorului, clad,
este o persoaná fizicá, C. A. M.,
va putea insá sä admitd, in per-
soana unui singur reprezentant
al tuturor mostenitorilor, con-
tinuarea contractului de distri-
buire panä la termen;
b) La data lichiclárii
distribuitoare pronuntatä in
justitie prin sentintä definitivá,
sau la data lichidArii, volunta-
re, daca distribuitorul este o
persoaná juridicA;
c) La data declararii in stare
de f aliment a distribuitorumi.
Deasemenea contractul de dis-
tribuire Inceteaa de drept, Mfá
somatie sau judecata, la data
fixatá de ;Casa Autonomá, in.
caz cand distribuitorul a cerut
concordat judiciar, este in stare
de incetare de pláti, manife-
state prin proteste sau urmáriri,
sau daca s'a obtinut prin ho-
tärire efinitivá un sechestru
judiciar sau urnaärire de veni-
turi asupra averii idistribuito-
rului;
d) In cazul condamnhrii dis-
tribuitorului prin sentintá de-
pentru delict contra si-
gurantei Statului i linistei pu-
blice, sau pentru crimä de drept
comun, contractul de distribu-
www.digibuc.ro
ire se reziliazA de drept fárit
somatie sau judecatá la data
fixatá de C. A. M.
42. In toate cazurile de re-
ziliere a contractului prevAzutä
de art. 41, garantia nu va fi
confiscatd.
Garantia in total sau in par-
te, va revenl distribuitorului,
sau reprezentantilor sái legali,
numai dupg, lichidarea corn-
plea a conturilor cu C. A. M.,
care se va. face in cel mult 90
zile si va putea fi retinutà bine-
inteles de aceasta la lichidare,
pentru eventuale desdáunäri
sau aplicári de penalitáti pen-
tru fostul distribuitor.
43. Orice abatere dela con-
tract se va constata de organele
de control desemnate de C. A.M.
44. In caz de aplicare a ori-
arei sanctiuni, distribuitorul
va putea face contestatie, de-
punând in prealabil amenda a-
plicatá de C. A. M. sau sumo,
ceruta de aceasta.
Contestatiile distribuitorului
referitoare la sanctiunile preva-
zute in .tprezentul regulament,
privitor la amenzi sau rezilie-
rea contractului, se vor juclech
de instantele de drept comun.
La cererea distribuitorului,
contestatia va puteâ fi judecatá
de o comisiune de 3 arbitri, din
care cate un arbitru desemnat
de párti $i un supra-arbitru.
Daa, distribuitorul recurge la
arbitraj, el va notific6, in ter-
men de 10 zile Cassei Autonome
a Mionopolurilor, numele arbi-
trului, iar C. A. M., va fi obli-
gatá desemneze In acelas
termen arbitrul säu, notifichnd
celeilalte párti.
Supra-arbitrul va fi ales de
arbitrii ambelor párti de comun
acord, in eel mai tarziu 10 zile
dela notificare.
In caz de dezacord sau refuz
a arbitrilor, de a desemna su-
pra-arbitru in 10 zile, el va fi
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
desenmat de primul-presedinte
al Curtii de apel din Bucuresti,
la cererea oriarei din
Daca in 10 zile dela notificare,
o parte refuM sä numeascä ar-
bitri, sau arbitrul numit, demi-
sioneazd sau refuzd judecata, el
va fi Inlocuit cu un altul, dupd
desemnarea primu1uPpresedin-
te al Curtii de apel, la cere-
rea pdrtii interesate.
Arbitrii ti vor fixd singuri
procedura i vor judea, dupd
chemarea pdrtilor, cari vor pu-
tea depune i memorij,. Sen-
tinta lor va fi definitiva i exe-
cutorie, cu drept de recurs la
Curtea de casatie.
45. Prezentul regulament se
va publich In Monitorul Oficial.
Data aplicdrii lui se va fixà,
de consiliul de administratie C.
A. M.
46. Modificarea prezentului
regulament se va puteà face de
C. A. M. cu aprobarea Mini-
sterului de Finante ì cu respec-
tarea drepturilor dobändite de
distribuitor, prin contract,
pang la data modificdrii.
REGULAMENT
pentru funclionarea oficiulul registrului
comequlul §i a oficiului central
DIN 8 MAI 1931 I)
1. La fiecare Camerd de co-
mert simo,d4kjiglilstrie functio-
neazd un ofIZiu special al re-
gistrulni comertului, care va
indephid toate atributiunile pre-
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 1524/931 l publicat In Manila-
ral Oficial No. 105 din 8 Mai 1931. A se
vedeà Legea pentru Infiintarea registrului
comertului din 10 Aprilie 1931 la pag. 413
In acest volum, cu modif. 29 Iu lie 1931.
Deasemeni Legea pentru organizarea Ca-
rnerelor de comert i Industrie din 14
Fevruarie 1929 la pag. 143, vol. XVII.
26495. C. Hamangiu, vol. XIX.www.digibuc.ro
32
497
vdzute de legea pentru muffin-
tarea acestui registru.
2. Oficiul registrului comertu-
lui este pus sub conducerea se-
cretarului Camerei de comert
de industrie, iar la Camerele
unde sunt mad multi secretari,
sub conducerea celui mai Irian
In grad.
Pentru oficiul registrului co-
mertului se va tine un registru
de intrare, separat de al Came-
rei de COI118/1 ?i e industrie SI
arhivd aparte.
3. Registrul comertului este
pus sub controlul unui judecd-
tor, delegat In fiecare an de
presedintele tribunalului In cir-
cumscriptia cdruia are sediul
Camera de comert si de indu-
strie.
Judecatorul trebuie chi contro-
leze registrul cel putin odathi pe
tuna, verificând clacá inscrierile
cerute direct de comercianti,
cum si cele cerute de grefele
instantelor judeatoresti, prin
hotáriri definitive, (sentinte, de-
cizii, ordonante, jurnale, etc.),
sunt regulat fäcute.
Inscrierile neregulate flcute
va ordond ad fie radiate si ra-
dierea publicatd.
In caz and Inscrierile nere-
gulate s'au fäcut de Camera de
comert, aced Carnerl este obli-
gatd, pe contul sdu, shi facd in-
scrierea, in mod regulat, in cel
mutt trei zile.
Viza de verificare se va face
pe fie care MA a registrului a-
nalitic, mentionându-se si data
controlului.
4. Registrul comertului este
public. Oricine poate obtine, pe
cheltueala sa, In baza unei ce-
reri scrise, còpii sau certificate
dupä inscrierea efectuatd, sau
certificate a, nu exist& nici o
Inscriere, sau cd o anumita
mentiune nu este fäcutä In re-
gistru.
Copiile vor fi legalizate í cer.
498 LEW' DE UNIFICARE. 8 Mai 1931

tificatele vor fi eliberate de se- lui, indicandu-se numarul, data

cretarul Camerei de comert si $i locul intabularii lor;
de industrie, care tine registrul lmputernicirea data pentru
comertului circumscriptiei sau gerarea afacerilor, aratandu-se
directorul general al Uniunii felul imputernicirii, numele,
Camerelor de comert si de in- pronumele, nationalitatea, domi .
dustrie, care tine registrul cen- ciliul si puterile reprezentantu-
tral al comertului. In toate ca- lui;
zurile se va arath In certificate, Imputernicitul va depune sem-
còpii, etc., data la care au fost nätura sa la oficiu, pentru a fi
trecute, atât In registrul hear. pastratd;
rei Camere, cat i acel al Uni- Aceasta depunere va fi facuta
unii. In fata secretarului Camerei de
5. Orice comerciant este obli- comert si de industrie, insärci-
gat ca inainte de inceperea co- nat pentru aceasta, conform art.
mertului sau, sau dela data a- 2 din regulament, in fata inlo-
chizitiunii unui fond de comert, cuitorului sau, sau sub forma
sä ceara inmatricularea sa In autentica;
registrul comertului oficiului j) Activitatea anterioarä a co-
Camerei de comert si de indu- merciantului si intreprinderile
strie, in circumscriptia careia pe cari el le mai, exploateaza;
urmeazd sa exercite acest co- lc) Actele de autorizare $i abi-
mert. - litare pentru exercitiul comer-
6. Cererea de inmatriculare a tului, cand comerciantul este
unui comerciant, trebuie sa incapabil;
arate: Regimul matrimonial sub
a) Numele, pronumele, natio- rit.care comerciantul este cásato-
nalitatea, (cetatenia) de origina
a comerciantului i acea doban- 7. Trebuesc deasemeni decla-
dita; rate si mentionate in registrul
b) Firma comerciala i dife- comertului:
ritele embleme intrebuintate In a) Toate schimbärile sau mo-
comert; dificarile referitoare la fapte, a
Daca, e sträin, numarul, data caror inscriere In registrul co-
termenul de valabilitate al mertului este arätatá in artico-
livretului de exercitarea profe- lul precedent;
siunii In tar* precum si auto- b) Hotaririle de divort sau,o-
ritatea dela care emanä; paratiune de bunuri, pronunfate
c) Data si locul nasterii co- In decursul comertului;
merciantului: c) Donatiunea, vanzarea, loca-
d) Obiectul i felul cornertu- tiunea, sau gajul fondului de
lui; comert, precum 1 trice alt act
e) Sediul intreprinclerii (ju- prin care se aduce vreo modifi-
detul, localitatea, strada i si nu- care, sau care face sa, Inceteze
marul) i adresele sucursalelor firma sau fondul de comert;
sau agentiilor intreprinderii, in d) Hotarirea prin care se pro-
tara sau sträinatate; nunta interdictiunea unui co-
f) Data inceperii comertului; merciant, acele de numire a u-
g) Brevetele de inventiune ex- nui consiliu judiciar, precum
ploatate, indiandu-se titulatu- sentintele prin cari se ridica a-
ra, numarul 0 data lor; ceste másuri;
h) Marcile de fabrica sau co- e) Hotaririle de declararea fa-
inert, proprietatea comerciantu- limentului comerciantului, acele
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Mai 1931
de omologare, rezolutiune si a-
nulare a concordatului preven-
tiv si post-falimentar, acele de
fncetare a falimentului, dupd
repartitie sau pentru neajunge-
rea tie activ, acele de condamna-
re pentru delicte de bancrutd,
precum i hotarlrea de reabili-
tare a coferciantului.
Mentiunile ardtate la punctele
b, d i e, se vor face din oficiu,
la cererea instantei care le-a
pronunt at.
8. Sunt supuse inmatriculdrii,
In registrul comertului al se-
diului social, toate Eocietätile co-
merciale.
Inmatricularea va trebul sd
fie cerutä In termen .de o fund
dela constituirea societätii. Ce-
rerea va fi semnatä de cel putin
unul din asociatii nemárginit
rdspunzatori, In societatea In
nume colectiv si eomanditd sim-
pld; de cel putin unul din ad-
ministratorii sau directorii so-
cietätilor pe actitmr, ori eu Kris-
punclefrIimttatä. având semi-id--
turd sociald, precum si Impu-
ternicitii societdtilor cooperative
ai societätilor de asigurare
mutuald.
9. Cererea de inmatriculare a
unei societäti comerciale trebuie
BA arate:
a) Firma sociald i emblemele
Intrebuintate;
b) Natura (felul) societátii;
c) Numele si pronumele aso-
ciatilori societátii In nume co-
lectiv i al comanditatilor din
societatea In comanditä
nationalitatea (cetätenia) lor de
origine si aceea dobânditä;
Dacd sunt strdini, numárul,
data si termenul de valabilitate
al livretului de exercitare a pro-
fesiunii In tard, precum si auto-
ritatea dela care emanä;
d) Obiectul societdtii;
e) Sediul social si adresele su-
cursalelor, sau agentiilor din
tará sau din strdinätate (jude-
www.digibuc.ro
499
tul, localitatea, strada numd-
rul);
f) Capitalul subscris, cel vár-
sat In numerar i in naturd.
Orice spor de capital, cum si
orice reduceri de capital, apro-
batá de adundrile generale ale
societätilor, conform art. 148 din
codul comercial.
g) Dacá societatea este cu ca-
pital variabil, suma nominald,
sub care capitalul social nu mai
poate fi redus;
h) Data la care societatea a
fost legalmente constituitá aá
functioneze i durata ei;
i) Brevetele de inventiune ex-
ploatate, indicându-se titulatu-
ra, numdrul si data lor;
j) Mdrcile de fabricd sau de
comert, proprietatea societdtii,
indicându-se nurnärul si data
intabularii;
k) Numele i pronumele aso-
ciatilor, administratorilor, cen-
sorilor sau celor de al treilea
autorizati sá administreze sau sd
reprezinte societatea, nationali-
tatea (cetátenia) for, domiciliul
lor j puterile acordate.
Semnätura persoanelor men-
tionate mai sus va fi pdstratá
la oficiu.
Ea va fi datd In forma ardtatd
prin art. 6.
10. In registrul comertului
mai trebuesc mentionate;
a) Toate schimbärile sau mo-
dificárile referitoare la faptele a
cdror Inscriere este cerutd prin
articolul precedent;
b) Ilotárfrile prin care se pro-
nuntd declararea sau ridicarea
falimentului, omologarea concor-
datului, rezolutiunea sau anu-
larea concordatului, anularea
sau dizolutiunea societátii;
c) Hotärfrile pentru condarn-
narea administratorilor sari di-
rectorilor pentru infractiuni In
caz de faliment.
Mentiunile ardtate la punctele
b i c se vor face din oficiu, la
500 LEGI DE UNIFICARE. 8 Mai 1931
cererea instantelor care le-a
pronuntat.
11. Orice comerciant sau so-
cietate comerciald trebuie ed
ceard inmatricularea tuturor su-
cursalelor sau agentiilor, men-
tionând In registrul comertului
respectiv, numele si firma lor, cu
referire la registrul comertului,
asezilmântului principal sau se-
diului social. Deasemeni se va
mentiontt i numele prepusului
care conduce sucursala.
12. Orice comerciant romfin
sau strain, care are un asezd-
mant comercial principal In
strdindtate si infiinteazd In tara
o sucursald sau agentie, este
obligat ca inainte de Inceperea
comertului In teed, sä oeard in-
matricularea in registrul comer-
tului din circumscriptia Came-
rei de comert si de industrie
uncle sucursala sau agentia va
fi situatd.
Societätile comerciale strdine,
care Ii stabilesc in tard o sucur-
sell sau agentie, aunt supuse a-
celoras Indatoriri. Deasemeni
se va mentionh i numele pre-
pusului care conduce sucursala,
precum i Imputernicirea sa.
13. Cererile de inmatriculare
vor fi lnsotite de urmátoarele
acte in original sau cdpii legali-
zate:
a) Carnet de identitate dela
primärie, pasaport sau orice act
ernanand dela vreo autoritate
publicd, din care sd rezulte nu-
mele, pronumele si vdrsta co-
merciantului sau asociatilor
care nu sunt actionari sau co-
manditari.
Daca sunt sträini, biletul de
liberd petrecere i livretul de
exercitare a profesiunii in tard;
b) Dacd petitionarul este mi-
nor, actele de autorizare;
ej Petitionarele vor prezenth
autorizatiunea maritald, acolo
uncle ea e oerutd de lege;
d) Actul constitutiv i statu-
www.digibuc.ro
tele societätii legal publicate,
dovada de transcriere In regi-
strul de societäti i autorizarea,
de functionare a guvernului,
sau exercitare a profesiunii a-
colo uncle legile In vigoare im-
pun aceste obligatiulai;
e) Contractul matrimonial.
Dovada de plata taxelor le-
gale catre Stat, de inmatriculare
si a celor de publicare.
14. Cererile de inmatriculare
cele de mentiuni modifica-
toare vor fi acute in cloud
exemplare pe formularele prom-
rate de oficiu, dupa modele-tip
No. 1. 2, 3 $i 4, anexate la pre-
zentul regulament.
Ele vor fi semnate de comer-
ciant sau de persoanele prevd-
zute la art. 8 al prezentului re-
gulament In fate secretarului
Camerei de comert si de indu-
strie sau delegatului situ.
Deed cererea nu este prezenta-
td personal, semnátura va tre-
bul sd fie legalzatá de organele
judecdtoresti, notaV put!'^i.
Cererea de inmatriculare poate
fi fäcutd si de terte persoane
Imputernicite special pentru a-
ceasta.
In acest caz, Imputernicirea
speciald, datd In forma auten-
tied, se va retine la oficiu, iar
rdspunderea exactitdtii mentiu-
nilor indicate ve revenl si man-
datarului declarant.
Formularele vor fi completate
citet, fdrd prescurtdri, stersáturi
sau addogiri.
CA PITOLIIL II
15. Registrul comertului se
compune din cloud párti:
a) Un registru analitic;
b) Cartoteca.
Registrul analitic va fi divi-
zat In cloud registre: registrul de
firme individuale si registrul de
firme sociale.
Registrele vor fi alcatuite
 LEGI DE UNIFICARE. 8 Mai 1931
dupd modèlele-tip No. 5 $i 6, a-
nexate la ,prezentul regulament.
Un regulament interior Intoc-
mit de Uniunea Camerelor de
comert si de industrie, va de-
termina modul de organizare al
cartotecei.
16. Registrul analitic si car-
toteca vor fi tinute separat, pe
judete.
Oficiul va mai tine $i un re-
pertoriu alfabetic pe judet, al
firmelor inregistrate.
Registrele vor fi numerotate,
snuruite si parafate de judecd-
torul registrului, tinandu-se
ate un registru pentru fiecare
an.
17. La primirea cererii de in-
matriculare sau mentiune, ea
va fi inregistratd cu mentiunea
zilei si orei inregistrdrii, pre-
cum si a tuturor anexelor de-
puse. Oficiul va elibera o adeve-
Ant& provizorie, care va consta-
ta numdrul, data $i ora depu-
nerii cererii de inmatriculare;
secretarul Camerei de comert si
de industrie, sau delegatul sdu,
dupd ce va stabill identitatea
declarantului, va verifica in ter-
men de cel mult 5 zile, dacd, s'au
indeplinit toate conditiunile le-
gale.
18. Dacd solicitatorul Incle-
plineste conditiunile legale si
dad. mentiunile din cerere $i ac-
tele aldturate sunt complete, se-
cretarul va dispune inmatricu-
larea cererii, constatand pe for-
mular data si ora prezentdrii.
19. Cuprinsul cererii v a fi
trecut In registrul analitic si In
fisele cartotecei.
20. Registrul analitic, tinut
sub formd de tablou, va aveà
rezervat pentru fiecare comer-
ciant sau societate comerciald o
MA intreagA.
Mid fila rezervatd. unei in-
treprinderi va fi completatä, se
va deschide o nou,d Md. Atat pe
fila veche, cat si pe cea not,*
www.digibuc.ro
501
se vor face trimiteri la numerele
filelor respective.
21. Cand una dintre menti-
unile inscrise va fi modificatd
sau anulatd, ea va fi $tearsd din
registrul analitic printr'o linie
cu cerneald rosie, indicandu-se
deasupra tot cu cerneald, ro$ie,
numdrul de Inregistrare al cere-
rii pe care figureazd deciziunea
secretarului de a se efectud mo-
dificarea.
Situatiunea provenitd In urma
modificdrii, va fi Inscrisd din
nou In aceeas coloand.
Dupd fiecare Inscriere efec-
tuatd, In baza unei singure ce-
reri, fila va ii baratA cu o linie
paraleld, cu baza registrului.
Dupd efectuarea inscrierii In
registrul analitic, unul din exem-
plarele cererii, purtand nu-
mdrul de inmatriculare si cer-
tificarea secretarului, cd Inscri-
erea solicitatá a fost efectuatd
in registrul comertului, va fi
restituitä solicitatorului.
Aceasta va servi de dovadd a
inmatriculdrii.
Orice cerere posterioard inma-
triculärii trebuie s5, contind, nu-
märul de inmatriculare al co-
merciantului sau societAtii co-
merciale in registrul analitic.
22. In caz de incetare a unui
comert sau de deces a unui co-
merciant, precum $i In caz de
disolvare a unei societäti comer-
ciale, la cererea celor interesati,
va trebui facutà radierea refe-
ritoare.
Aceastd radiere va puted fi
fAcutd,si din oficiu, In baza
unei Incheieri motivate a jude-
cdtorului registrului comertului,
cand n'a fost cerutd de comer-
ciant, de mostenitorii sal., sau
de administratori, functionand
In rnomentul disolvdrii societd-
tii. ScAderile dela plata impozi-
tului in caz de radierea unei
firme, nu va putea fi facutA de-
502 LEGI DE UNIFICARE. 8 Mai 1931
cat in urma efectuarii dovezii
ca firma a fost radiata.
Radierea se va opera prin tra-
gerea a clouá diagonale cu cer-
neald rosie pe fila respectiva
printr'o mentiune in coloana de
observatiuni, indicându-se data
radierii i numarul cererii.
23. Inmatriculärile i menti-
unile vor fi trimise din oficiu,
prin scrisoare recomandata, Mo-
nitorului Oficial, spre publicare,
in ziva aproMrii inmatricularii.
Tame le de publicare in Moni-
torul Oficial vor fi inaintate
cassieria Camerei de co-
mert ').
24. Publicarea inmatriculärii
mentiunilor in Buletinul Ca-
merei de comert si de industrie
roaspective se va face in primul
numar, in mod gratuit.
25. Cererile de inmatriculare
a firmelor, actelor anexate, pu-
blicatiile, cererile si comunica-
rile de informatiuni, bilanturile
intregul material referitor la
o firma, se va pastra in dosare
speciale pentru fiecare firma.
Dosarele vor purth acelas nu-
mar cu fila din registrul anali-
tic, in care se gäseste inregistra-
ta firma.
CAPITOLUL III
26. Tin registru central al
comertului va fi pdstrat de un
oficiu special la Uniunea Came-
relor de comert si de industrie.
El va fi pus sub conducerea di-
rectorului general al Uniunii.
Registrul central se va corn-
pune din:
ad Un registru analitic, la fel
cu cel dela Camera de comert
si de industrie divizat in cloud
registre: registrul de firme indi-
viduale $i registrul de firme so-
ciale;
b) 0 cartoteca.
Inscrierea in Monitoral Oficial a fost
Inlocuitz de Legea din 29 Iu lie 1931, prin
publicarea In Buletinul Camerei de Cornell.
www.digibuc.ro
Cartoteca va fi organizata
printr'un regulament interior.
Oficiul central va mai tine un
repertoriu alfabetic pe judete
localitati al firmelor inregi-
strate.
Oficiul central va aved o re-
gistratura si arhiva proprie.
27. In primele 5 zile ale fie-
cärei luni si dupa, verificarea re-
gistrului de comert de catre ju-
decatorul registrului, Camerele
de comert si de industrie vor co-
munich Oficiului central un ex-
tras dupa matricularile si men-
tiunile operate in luna prece-
denta. Extrasele vor cuprinde
toate mentiunile continute de
cererea de inmatriculare, pre-
cum $i mentiunea cd inmatricu-
larea a fost operata de oficiul
Camerei respective, la numarul
si data ce se vor preveded.
28. Comunicarile Camerelor
de comert si de ',industrie vor fi
inscrise in registrul analitic, In
ordinea primirii lor, intocmin-
du-se totodata si fisele respec-
tive.
CAM OLUL IV
29. Oricine se crede pagubit,
prin inscrierea efectuatd, sau
prin refuqul de a face vreo in-
scriere, are dreptul sä se adre-
seze, prin cerere scrisd, judeca-
torului registrului.
Cererea va trebui sa fie scrisa
si motivatd. Ea se va adresa ju-
decatorului registrului si se va
depune la registratura oficiului.
30. Cererea se va judech la
sediul oficiului, de catre judeca-
torul registrului, avizat in mod
special de oficiu si care dura
ascultarea secretarului care con-
duce oficiul, sau a reprezentan-
tului Mu, se va pronuntà prin-
teo hotdrire.
31. In contra hotaririi jude-
catorului registrului, orice parte
interesata va avea drept la apel
 LEGI DE UNIF1CARE. 8 Mai 1931
la tribunal, care va judech de
urgentä In camera de consiliu.
Apelul se va face conform
dreptului comun $i se va aclresh
pre$edintelui tribunalului, depu-
nânclu-1 sub luare de dovadil,
sau la registratura tribunalului
sau direct la sediul oficiului.
32. In contra hotAririi tribu-
nalului existà drept de recurs
In termen de 10 zile dela pro-
nuntare.
Recursul se va declarà la gre-
fa tribunalului $i se va judech
In conformitate cu legea Curtii
de casatie, de Curtea de apel
din circumscriptia cäreia face
parte tribunalul.
cArrrorxi, v
33. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 13, la cererea de
inmatriculare a comerciantilor
societAtilor comerciale, cari
la data publiarii legii aveau
firm& (Inscrisà sau brevet de
industrie, se va addagh numai
un certificat recent al tribuna-
lului sau autoritAtii industriale,
constatator cg firma este in-
scrisA sau cä solicitantul are
brevet de industrie, actul con-
stitutiv i statutele.
34. In conformitate cu dispo-
zitiunile art. 25 din lege, se vor
percepe urmAtoarele taxe:
I. Inmatriculdri
Firmele individuale:
Pentru oficiul Camerei de co-
me/ si de industrie 400 lei.
Pentru Oficiul central 100 lei.
Firme sociale:
a) Cu un capital /Ara la
1.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
mert 1.000 lei.
Pentru oficiul central 250 lei.
b) Dela 1-5.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
me/ 2.000 lei.
Pentru oficiul central 500 lei.
www.digibuc.ro
503
e) Dela 5-10.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
mert 3.000 lei.
Pentru oficiul central 750 lei.
d) Peste 10.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
me/ 4.000 lei.
Pentru oficiul central, 1.000
lei.
Firmele existente la data pu-
nerii In vigoare a legii asupra
registrului de comert:
Firme individuale:
Pentru of. Camerei de come/
200 lei.
Pentru oficiul central, 25 lei.
Firme sociale.
a) Cu un capital Ong la
1.000.000 lei:
Pentru Oficiul Camerei de co-
me/ 250 lei.
Pentru oficiul central 75 lei
b) Dela 1-5.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
mert, 500 lei.
Pentru oficiul central 125 lei.
c) Dela 5-10.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
mert, 750 lei.
Pentru oficiul central 200 lei.
d) Peste 10.000.000 lei:
Pentru oficiul Camerei de co-
rnert, 1.000 lei.
Pentru oficiul central, 250 lei.
Mentiuni I radleri
Mentiuni de orice fel $i ra-
dieri la firmele individuale:
Pentru oficiul Camerei de co-
me/ 100 lei.
Pentru oficiul central 25 lei.
Idem la firmele sociale:
Pentru oficiul Camerei de co-
me/ ,200 lei.
Pentru oficiul central 50 lei.
III. Certificate
Certificate le sau còpii legali-
zate dupd inmatriculdri $i men-
tiuni, 200 leit
504 LEGI DE UNIFICARE. 12 Mai 1931
35. Taxele pentru oficiul cen-
tral vor fi percepute prin cassie-
rifle Camerelor de comert si de
industrie si remise Uniunii oda-
tg, cu extrasele inmatriculgrilor
sau mentiunilor respective.
Veniturile Camerelor si ale
Uniunilor din taxele prevgzute
mai sus, vor fi exclusiv Intre-
buintate pentru organizarea
functionarea oficiului registru-
lui de comert, precum ì pentru
organizarea i functionarea ser-
viciului de informatiuni comer-
ciale.
In anul acesta se va Intocml
de fiecare Camera, si de Uniune
un buget suplimentar extraordi-
nar, In care se vor prevedek atât
veniturile cat i cheltuelile ofi-
ciului.
36. Dispozitiunile legii asupra
registrului comertului, abrogând
toate dispozitiunile contrarii, a
abrogat i dispozitiunile legii
XVII din 1884 si legii meseriilor
din Bucovina, cari inapun celor
ce doresc a /mbrAtisà profesiu-
nea de comerciant, obligatiunea
de a Incunostiintà autoritatea
industrialg si de a obtipe dela
aceasta un certificat industrial.
REGULAMENT
pentru aplicarea Legil pentru organl-
zarea Camerelor de agrioulturá
DIN 10 M;I 1951
Acest Regulament, continând
113 articole, a fost sanctionat cu
Decret No. 847/931 i publicat In
Monitorul Oficial No. 107 din 10
Mai 1931, unde se poate con-
sung. El abrogg vechiul Regula-
ment, din 17 Aprilie 1925, pag.
806, vol. XI-XII. A se vedea, In
legaturg Legea pentru organiza-
rea Camerelor de agricultura,
www.digibuc.ro
din 1 lulie 1930 la pag. 475, vol.
XVIII cu modif. 22 Iulie 1931.
Acest Regulament, din 10
Maiu 1931, este pe cale de a fi
abrogat, In urma modificgrii
organizárii Camerelor de agri-
culturg prin Legea din 22 Iulie
1931, aflatg, la ordinea cronolo-
gicg In acest volum.
REGULAMENT
pentru aplicarea Legii exportulul de old
DIN 10 MAI 1931
Acest Regulament a fost sane-
tionat cu Decret No. 1542.1931
publicat In Monitorul Oficial No.
107 din 10 Maiu 1931, undo se
poate consulta. El desvoltg. prin-
cipiile Legii din 16 Mai 1930,
pag. 275, vol. XVIII si abrogg ve-
chiul Regulament din 18 Iulie
1930, pag. 779 acelas volum.
Ulterior Legea pentru exportul
de oug, din 10 Mai 1930 a fost
modificatä prin Legea din 27
Iulie 1931 (care se poate vedek
la ordinea cronologicg In acest
volum) i In consecinta, un nou
Regulament de aplicare din 12
Septemvrie 1931 (la ordinea cro-
nologicg), abrogg Regulamentul
din 10 Mai 1931.
DECRET
pentru suspendarea funotionärii si a-
tribuitifor presedint. delegat. judefene
DIN 12 MAI 1931 1)
Art. I. Functiunea i atribu-
tiunile presedintelui delegatiunii
judetene specificatà In legea
1) Acest Decret sub. No. 1598/931 s'a pu-
blicat in Monitoru4 opoka No. 108 din 12
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mai 1931
pentru organizarea administra-
tiunii locale sunt i raman sus-
pendate pang. la posibilitatea
unei aplicatiuni integrale a le-
gii, atributiunile lui trecand a-
supra prefectului de juclet res-
pectiv.
Art. /I. Ministerul Nostru se-
cretar de Stat ad-interim la De-
partamentul de Interne este in-
sarcinat cu aducerea la !ride-
plinirea a prezentului decret.
TRATAT DE GARANTIE
'intro Romania §1 Po Ionia
DIN 16 MA1 1931 1)
1. Romania j Polonia Isi iau
indatorirea a respectà in chip
Mai 1931, Insotit de raportul Ministrului de
Interne aläturat tn Notd. Ulterior a urmat
Modificarea Legii administratiilor locale
si a municipiului Bucuresi prin Legea din
15 lulie 1931 aflatä la ordinea cronologici
In acest volum.
Serviciile administrative depinzänd
de Ministerul de Interne, fuetionánd astäzi pe
baza unei organizatiuni de fapt deoarece Le-
gea pentru organizarea admmistratiunii lo-
cale nu a fost aplicatá in Intregime tar a-
plicatiunea ei In Intregime ar necesità spor
de cheltuieli de circa douä tmiliarde i ju-
mätate let:
Tinand seamS, pe de altä parte, cá aceastli
aplicare partialä a legit provoacá o stare
de Incertutidine gi de InclIcare de atributiuni
cari influenteazá Intreg aparatul de stat;
CA la adäpostul acestei confuziuni admi-
nistrative au inflorit gi Infloresc toate ide-
ile subversive i toate tendintele de desa-
gregare care s'au manifestat in ultimut timp;
Considerand cä Intre altele, si In special
lipsa de autoritate diminuatä de Insäsi legea
pentru organizarea administratiunii locale,
a influentat In partea aceastä Ingrijorätoare
stare de lucruri;
CS, prin urmare restabilirea autoritätii pre-
fectului in judetul säu este necesarä nu nu-
mai pentru o mai bunä administratie jude-
teanä, dar gi pentru salvarea ideii de au-
toritate, atát de Incercatä In ultimate vre-
MUM
Am onoare a propune Maiestätii Voastre
aläturatul proiect de decret, care suspen-
dänd functiunta i atributiunile pregedin-
telui delegatiunii judetene, 5i trecAndule
asupra prefectului de judet. 11 repune In
mäsurg de a puteit administrá si li restabi.
legte autoritatea lui diminuatä.
Acest Tratat s'a publicat In Monitorul
www.digibuc.ro
505
reciproc si a mentine contra ori-
caret agresiuni externe integri-
tatea lor teritoriala actual& si
independenta politica prezenta.
2. In cazul in care Romania
sau Polonia, contrariu Indatori-
rilor impuse prin articolele 12,
13 si 15 ale Pactului Societatii
Natiunilor, s'ar vedeit atacate
provocare din parte-le, Po-
Ionia si in chip reciproc Roma-
nia, punand in aplicare art. 16
al Pactului Societatii Natiunilor,
isi iau Indatorirea a-si da ime-
diat ajutor i sprijin.
In cazul in care Consiliul So-
cietatil Natiunilor, statuand a-
supra unei chestiuni aduse In
fata sa, conform stipulatiunilor
Pactului Societatii Natiunilor,
nu ar fi reusit a obtine primirea
raportului WI de catre toti
membrii, altii decät reprezentan-
tii Partilor In litigiu i and sau
Romania sau Polonia s'ar vedea
atacate fàrâ provocatiune din
parte-le, Polonia i In chip re-
ciproc Romania, punand In a-
plicare art. 15, alin. 7 al Pac-
tului Societätii Natiunilor, i-ar
da imediat ajutor i sprijin.
In cazul in care un diferend
prevazut de art. 17 al Pactului
Societätii Natiunilor s'ar ivi e
Romania sau Polonia s'ar vedeh
atacate fara, vreo provocatiune
din parte-le, Polonia i In chip
reciproc Romania îi iau inda-
torirea da imediat ajutor
sprijin.
Modalitatile de executare ale
stipulatiunilor de mai sus vor
face obiectul unor randueli teh-
nice.
3. Dad., cu toate sfortarile lor
Oficial No. 112 din 16 Mai 1931, precedat
de Nota urmätoare:
La 26 Martie 1931 flandu-se la Bucuregti
schimbul de ratificäri al Tratatului de ga-
rantie Incheiat la Geneva la 15 Ianuarie
1931, Intre Románia i Polonia, se publica
textul zisului document tnreFistrat la Se-
cretariatul General al Societatii Natiunilor
la 23 Aprilie 1931 sub No. 2685.
506 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
pacifice, aceste douâ State s'ar
gäsi In stare de räsboiu defensiv,
conform art. 1 $i 2, ele 1$i iau
Indatorirea de a nu trath, nici
Incheià armistitiul hei pacea
unul f drä, celtnalt.
4. Spre a coordona sfortárile
kr pacifice, cele doug Guverne
isi iau Indatorirea a se sfatui
asupra chestiunilor de politicá
externá ce ar interest]. ambele
Párti Contractante.
5. Nici una din Inaltele Pärti
contractante nu va puted Incheia
vreo aliantá cu o a treia Pu-
tere, fár'a a se fi sfátuit dinainte
cu cealaltá.
Sunt .dispensate de aceasta
conditiune aliantele cari au de
scop mentinerea Tratatelor ce au
$i fost semnate dimpreund de
cdtre Romania $i de câtre Po-
Ionia.
Asemenea aliante vor trebul
toru$ sâ fie comunicate.
6. Durata Tratatului de fatá
este de cinci ani, cu Incepere deia
26 Martie 1931. Dac'd nu este de-
nuntat de nici una din Pârtile
Contractante cu un preaviz de
eel putin un an Inaintea expirg-
rii acestei perioade, el va fi con-
siderat ca reInoit prin tacitä re-
conductiune pe o noul perioada,
de cinci ani i ash mai departe.
7. Tratatul de fata va fi ratifi-
cat $i ratificárile se vor schimbh
la Bucure$ti, cal mai curând.
Spre credinta celor ce preced,
Plenipotentiarii au semnat Tra-
tatul de fatä $i au aplicat sigi-
liile kr.
Fticut la Geneva, la 15 Ianu-
Arie 1931, in dublu exemplar").
1) A se ved eà i Tratatul cu Franta p.
paee, tntelegere i amicitie, din 20 Ianuarie
1927, la pag. 441, vol. XV-XVL
www.digibuc.ro
REGULAMENTUL
regiei publice comerciale a Intreprinde-
rilor miniere §i metalurgice din Ardeal
DIN 18 MAI 1931 ')
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generale
1. Exploatarea grupului de
mine $i uzine ale Statului, si
anume: Uzinele Hunedoara, Mi-
nele i Uzinele din regiunea Ba-
ia-Mare, Minele Abrud, Minele
Secárâmb si. Uzinele Zlatna, se
incredinteaza unei Regii Publice
Comerciale, denumitä: Regia
Publicd Comercialá a Intreprin-
derilor Miniere i 10etalurgice
din Ardeal".
Aceastä Regie va fi condusä
dupd principiile comerciale, cu
observarea intereselor superi-
oare ale economiej nationale.
2. Regia Publicá ia in exploa-
tare $i administreazá In con-
ditiunile stipulate In legea pen-
tru organizarea i administra-
rea pe baze comerciale a intre-
prinderilor ci avutiilor publice
din 15 Martie 1929, $i fn regu-
lamentul de fatä, toate exploa-
tärile mentionate la art. 1.
Averea trecutd In administra-
rea Regiei, afará de zacäminte,
se compune dim
a) Imobilele $i imobilele prin
destinatie, constituind capitalul
initial de investitie, conform in-
ventarului aláturat, ce face par-
1) Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 1652/931 si publicat in Monitorul
Oficial No. 113 din 18 Mai 1931. A se vedea
Legea pentru organizarea i administrarea
pe baze comerciale a hatreprincierilor ai a-
vutiilor publice, din 16 Martie 1929 la pag.
243, vol. XVII cu rnodif. din 9 Ianuarie 1930.
Deasemeni Regulamentul asupra admini-
strhii i valorificlrfi pe baze comerciale a
impozitelor si redeventelor miniere perce-
pute In naturt, din 10 lanuarie 19301a pag.
59 vol. XVIII.
 LEGE DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
te integrantä din prezentul regu-
lament si care cuprinde:
I. Inventarul inregistrat sub
No. 374 din 1930, compus din-
tr'un volum si patru anexe, pri-
vMd grupul Uzinelor i Minelor
Hunedoara.
II. Inventarul inregistrat sub
No. 358 din 1930, compus din 18
volume, privind grupul Minelor
Uzinelor Baia-Mare.
III. Inventarul inregistrat sub
No. 370 din 1930, compus din 3
volume, privind grupul Uzinelor
Minelor Zlatna-Abrud-Sec6-
râmb;
b) Materialele de exploatare
semi-fabricatele elate in depo-
zit, cat i cele in curs de aprovi-
zionare, cari se vor inventarik
pe ziva de 1 Maiu 1931, se vor
evaluà ca mai jos.
Inventarul este considerat ca
enumerativ, in ceeace priveste
imobilele i imobilele prin des-
tinatie i ca orientare in ceeace
priveste materialele $i semil a-
bricatele;
c) Toate produsele gata de
vânzare care au rämas proprie-
tatea Ministerului Industriei si
Comertului la data constituirii
Regiilor Pub lice: Zlatna, Baia-
Mare $i Hunedoara.
Evaluarea definitivä a bunu-
rilor dela alineatul a precum si
inventarierea si evaluarea, pe
ziva de 1 Main 1931, a bunurilor
dela alineatele b si c, se vor face
prin jurnal al Congiliului de Mi-
ni$tri, in cursul anului 1931.
Pentru zäcäminte Regia Pu-
blicä Comercialä va värsä Sta-
tului redeventele prevdzute in
legea minelor din 1929, pe pre-
turile mondiale pentru metalele
respective, la 31 Decemvrie al fie-
cärui an, cu observarea dispozi-
tiunilor dela art. 43.
3. Regia Pub licä este per-
soand juridicä $i are o gestiune
autonomä.
Ea este pusä sub controlul MI- J putin gradul de inginer-$0.
www.digibuc.ro
507
nisterului de Industrie $i Co-
mert.
Sediul Regiei este In Bucu-
resti, in localul directiunii.
CAPITOLUL
Administrarea Regiei
4. Indrumarea $i controlul
Regiei Pub lice apartin Ministe-
rului de Industrie $i Comert,
prin directiunea comercializärii.
Administrarea Regiei este
condusä de altre un consiliu de
administratie.
Conducerea tehnicä, comerci-
alä i financiarä, se fac de cil-
tre directiunea Regiei, cu res-
trictiunile preväzute in prezen-
tul regulament.
A. Consiliul de administraUe
5. Consiliul de administratie
se compune din 7 membri si a-
nume:
a) Secretarul general al Mi-
nisterului Industriei si Comer-
tului;
b) Directorul comercializärilor;
c) Directorul Regiei centrale;
d) Un functionar numit de Mi-
nisterul de Finante, dintre func-
tionarii sai, in intelegere cu Mi-
nisterul de Industrie $i Comert;
e) 3 membri cari vor fi nu-
miti dintre specialisti i cari nu
fac parte din corpul functiona-
rilor de Stat, judet sau comunä,
dintre care unul va fi jurist-
consult, iar celälalt inginer di-
plomat, recunoscut de corpul
tehnic.
Cei desemnati dintre functio-
nari vor aveà cel putin gradul
de directori la Departamentele
respective, cu o vechime de cel
putin 3 ani, inspectori generali
de finante sau fosti, cu o vechi-
me de cel putin 5 ani, sau mem-
bri ai corpului tehnic, având eel
508 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
6. Numirea membrilor in con-
siliul de administratie se face pe
termen de 4 ani, prin decret re-
gal, dup5, propunerea Ministe-
rului de Industrie i Comert.
7. Functionarii membri ai
consiliului de administratie ai.
Regiei detin aceastii calitate ca
atributie suplimentarti, ei conti-
nuttnd sg-si exercite In acelas
timp functiunea lor la autorita-
tea unde fac serviciul,
Ei nu vor puteh face parte din
mai mult de 2 consilii.
Vacantele se vor completà
prin membri de aceeas catego-
rie, cari vor functiona On& la
sfârsitul mandatelor membrilor
pe cari Ii inlocuiesc.
Membrii consiliului de admi-
nistratie vor fi de drept inlocuiti,
in cazul and Ii Pierd functiu-
nea sau calitatea in care au fost
alesi.
Mandatul de membru In consi-
liul de administratie este inborn-
patibil cu calitatea de membru
al unuia din Corpurile legiu-
itoare.
Membrii consiliului de admi-
nistratie nu pot face parte din-
tr'o intreprindere concurenta
furnizoare sau ale cArei interese
ar fi contrare administratiei Re-
giei.
Membrii consiliului de admi-
nistratie vor puteà fi revocati de
atre Ministerul de Industrie si
Coraert, ori de ate ori vor da
dovadä de lipsä de diligentá In
apärarea avutului sau interesu-
lui acestei administratii, sau
daca au lipsit cinci sedinte con-
secutive dela sedintele consiliu-
lui, färá autorizatia prealabila a
ministerului.
Decizia de revocare se va da
dupä luarea avizului Consiliu-
lui superior al administrarii In-
treprinderilor i avutiilor pu-
blice, care va asculta
apärarea membrilor In
chestiune.
www.digibuc.ro
8. Trei din membrii consiliu-
lui de administratie vor puta, fi
inlocuiti, la fiecare doi ani, de
catre Winisterul de Industrie si
Comert, afarrt de directorul Re-
giei.
9. Presedintele consiliului de
adminiStratie este numit de Mi-
nisterul Industriei i Coraertu-
lui, dintre membrii consiliului,
iar consiliul de administratie va
alege din sanul säu un vice-pre-
sedinte.
10. Consiliul de administratie
se intruneste la sediul Regiei de
douä ori pe lunä sau ori de ate
ori este convocat de atre pre-
sedintele eau directorul Regiet
Deciziile consiliului de admi-
nistratie vor fi valabil luate dacit
vor fi prezenti, In persoang, la
sedintä, cel putin 3 membri
dintre cari directorul Regiei
i
sau inlocuitorul FAIL
Deciziile se vor Wit prin majo-
ritate de voturi; in caz de pari-
tate votul presedintelui decide.
Deciziile vor fi consemnate In
procese-verbale de sedinte, scrise
inteun registru special, intocmit
in acest scop si vor purta, sem-
nätura membrilor prezenti.
Membrii nu pot fi reprezen-
tati prin delegati.
0 cdpie de pe procesul-verbal al
sedintei va fi Inaintatä ministe-
rului in ziva urmätoare semnä-
rii procesului-verbal.
Un functionar superior, de-
semnat de directorul general al
Regiei, va indeplinì functiunea
de secretar al consiliului.
Pentru cercetarea chestiunilor
de specialitate consiliul de ad-
ministratie poate face apel la
consiliul tehnic.
11. Orice membru al consi-
liului de administratie are drep-
tul a cere ca directorul Regiei
pue la dispozitie actele
dosarele de cari ar aveh nevoie
pentru studierea chestiunilor ce
doreste a supune consiliului.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
12. Directorul general al Re-
giei este referentul consiliului de
administratie.
13. Membrii consiliului de ad-
rninistratie vor priml, afarA de
tantieme, jetoane de prezentA,
cari se vor fixA, de catre Minis-
terul Industriei i Comertului.
14. Conk liul de administratie
are in special urmAtoarele atri-
butiuni:
a) AprobA cheltuelile i vent-
turile dupl normele aprobate de
minister, in conformitate cu le-
gea pentru organizarea si ad-
ministrarea pe baze comerciale a
intreprinderilor sit avutiilor pu-
Nice;
b) Aprobá virimentele intre di-
feritele cheltueli prey Azute in
buget;
c) Aprobl numirile de perso-
nal, In urrna propunerii direc-
torului general al Regiei;
d) AprobA instructiunile teh-
nice, administrative de organi-
zare si exploatare i eventualele
modificAri de adus In organiza-
rea interioarA a adrninistratiei,
MIA insti, a puteà desfiinth o in-
stalatie sau un serviciu existent,
färá prealabila aprobare a Mi-
nisterului de Industrie si Co-
mert.
DA avizul, In conformitate cu
legea, pentru:
1. Bugetele anuale de veni-
turi i cheltueli.
2. Normele de angajarea veni-
turilor i cheltuelilor.
3. VAnzarea sau ipotecarea I-
mobilelor, in vederea facerii le-
gii respective.
4. Tranzactii, spre a fi apro-
bate de minister, pentru litigii,
pang, la lei 10.000.000 sau de Par-
lament pentru litigii de valoare
superioarA acestei sume.
5. VAnzarea imobilelor prin
destinatie. Aceastit vAnzare se
va face numai prin licitatie pu-
blicA, cu aprobarea Consiliului
de Ministri. cgrui exercitiu financiar, atAt
www.digibuc.ro
509
6. Propunerile de imprumut pa-
ng, la 20 la sutá din venitul brut
al anului precedent, prin credite
particulare, cu termen pAnA, la
un an, In cazul and In cursul
anului incasárile nu sunt sufi-
ciente pentru acoperirea cheltu-
elilor curente.
Aceste mijloace se vor procura
In primul rfind dela Tezaurul
Statului, ori de ate ori acesta
va aveh disponibilitAti.
7. Propunerile de contractdri
de Imprumuturi, cu termen lung,
sau emiteri de obligatiuni pen-
tru eventuale investitiuni, spre
a fi aprobate prin lege, conform
art. 38 din legea pentru organi-
zarea si administrarea pe baze
comerciale a intreprinderilor si
avutiilor publice.
8. Planurile financiare,
conturile de profit si
pierdere, cari urmeazti, a fi apro-
bate de Consiliul de Ministri,
dupl propunerea Ministerului de
Industrie si Comert si a Mini-
sterului de Finante.
9. Propunerile pentru sporirea
cheltuelilor bugetare In cazul
cAnd existA, sporuri de venituri,
cari sg, acopere sporurile de
cheltueli ;Propuse, cu exceptia
cheltuelilor prey Azute pentru
personalul administrativ, speci-
licat in statele de pia-M.
Aceste propuneri urmeazA, sift
fie aprobate de Ministerul de
Industrie si Comert, in intelege-
re cu Ministerul de Finante%
e) Propune /0inisteru1ui de In-
dustrie i Comert crearea de
noui fonduri;
f) Inainteazá, la 15 ale fiecA-
rei luni ministerului, situatia
de casA.
cu inaintarea acestei
situatii se va face cunoscut
cifra aproximativk a totalului
disponibilului necesar perioadei
de timp urmátoare;
g) InainteazA, la sfArsitul fie-
510 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931

Ministerului de Industrie, cat si El poate fi angajat i prin

Consiliului superior al adminis- contract dupa aceleasi norme.
trárii intreprinclerilor i avutii- Directorul are in special ur-
lor publice, un raport asupra mätoarele atributiuni:
randamentului tehnic, adminis- a) Reprezintä Regia fa-0, de
trativ i financier al gestiunii autoritäti, instante judiciare
sale i asupra programului de terte persoane, personal sau
lucru ce propune pentru exer- prin delegati;
citiul viitor; b) Are sub conducerea sa in-
h) Decide in general in toate tregul personal. El face propu-
ehestiunile cari privesc Regia neri consiliului de administratie
publica comercialä, cu exceptia pentru numirea personalului;
celor rezervate prin lege sau re- c) Executä hotäririle consiliu-
gulamentul de fatá Ministerului lui de administrate si a comi-
de Industrie i Comert. tetului de directie in conformi-
tate cu legile, regulamentele
B. Comitetul de directie instructiile in vigoare;
d) Apron' cheltuelile in limita
15. Pentru rezolvarea chesti- mandatului dat de consiliul de
unilor curente, consiliul de ad- a dmin i stratie;
ministrate deleagd o parte din e) Elaboreazd regulamentele
puterile sale comitetului de di- interioare si instructiile de ser-
rectie, compus din doi membri, viciu si stabileste detaliile de
desemnati de consiliu din sAnul organizare, supunându-le discu-
sau si din directorul Regiei sau tiunii consiliului de administra-
inlocuitorul säu. tie, care le aproba sau le Main-
Hotaririle comitetului de di- teaza directiunii comercializäri-
rectie vor fi acluse la cunostinta lor, in cazul el nu inträ in corn-
consiliului de administrate in petinta sa;
prima $edintä. f) Ia mäsuri si controleazä ca
Tantiema membrilor din comi- serviciul sh fie fäcut in confor-
tetul de directie va fi de doua mitate cu legile, regulamentele,
ori mai mare deal aceea a unui indrumärile directiunii comer-
membru din consiliul de admi- cializäribor ordinea de servi-
nistratie, iar tantiema directoru- ciu in vigoare;
lui Regiei de trei ori mai mare. g) Urmbireste cu strictete efec-
Membrii din comitetul de di- tuarea cheltuelilor in limita ar-
rectie i directorul Regiei nu vor ticolelor bugetare i värsarea la
mai primi i tantiemä ca mem- timp la tezaurul public a sume-
bri in consiliul de administrate. lor inscrise ca venit in bugetul
Statului;
CAPITOLUL III h) Studiazä si intocmeste pro-
iectul de buget anual, care dupä
Directiunea Regiei aprobarea consiliului de admi-
nistratie este inaintat directiu-
Atributiuni nii comercializärilor;
i) Face eventualele propuneri
16. In capul directiei Regiei de modificAri de adus bugetului
este un director. Numirea direc- in cursul anului sj, de virimente,
torului se face de Ministerul de in conformitate cu art. 14,
Industrie, prin de cret regal, alM. b;
dupti propunerea consiliului de » Tine consiliul de adminis-
administratie. trate la curent cu situatia fi-
www.digibuc.ro
 LEG! DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
.nanciard si cu disponibilitilc
bugetare;
k) Dacd intrarzierea executárii
Unor dispozitiuni ar atrage dupd
sine pericolul unor pierderi sau
altor neajunsuri pentru admi-
nistratie, el poate luà, pe pro-
pria sa rdspundere, in mod pro-
vizoriu, másurile ce le va crede
de cuviintä.
El este insd obligat sl aducd
imediat la cunostinta organelor
superioare mäsurile luate.
17. Directorul Regiei nu poate
sd ia parte la conducerea sau ad-
ministrarea unei alte intreprin-
deri, in orice calitate, Mr& apro-
barea Ministerului de Industrie
si Comert.
18. Directorul Regiei este per-
sonal rdspunzátor de conducerea
exploatárii in bune conditiuni,
Maud la timpul oportun pro-
punerile necesare in raport cu
progresul stiintific de exploatare
al intreprinderilor similare.
19. Directorul Regiei poate fi
revocat de Winisterul de Indus-
trie i Comert in caz de greseli
grave, in urma consultäril con-
siliului de administratie.
CAPITOLUL IV
iteníturi, cheltuelí, contabilitate, bilan-
turf, constituírea fondurilor de rezervä
si a celor speciale
20. In bugetul cheltuelilor se
va inscrie 1 la sutá din totalul
cheltuelilor, care se va värsh in
bugetul de venituri al Ministe-
rului de Industrie si Comert,
pentru acoperirea cheltuelilor
generale respective ale direc-
tiunii comercializdrii.
21. Regia trebuie sá alatu-
eascd bugetul de venituri
cheltueli, astfel incât veniturile
rezultate din activitatea ei sá
acopere toate cheltuelile exploa-
tárii, inclusiv redeventele plá-
tite Statului, dobanzila i amor-
www.digibuc.ro
511
tismentele capitalului initial de
investitie, mentionat la art. 2,
alM, a) dobânzile capitalului
reprezentând valoarea materia-
lelor de exploatare si a semifa-
bricatelor aflate in depozit la 31
Decemvrie 1929, precum si amor-
tismentele nouilor investitii si
dobAnzile avansurilor i impru-
muturilor %cute pentru scopul
intreprinderii, cu observarea dis-
pozitiunilor dela art. 43 din pre-
zentul regulament.
22. Bugetul Regiei formeazd
o anexa a bugetului general al
Statului, in care va figurà nu-
mai excedentul, deficitul even-
tual si subventia data Regiei.
Deficitele eventuale sau sub-
ventiile vor fi värsate de tezau-
rul public Regiei, cel mai tar-
ziu pânä la 15 Ianuarie al fie-
cärui an.
23. In cursul executdrii buge-
tului ordinar, in caz de nevoie
sau pentru a obtine rezultate
mai bune, se pot depási cheltue-
lile totale prevázute, fárd, a
se putea spori cele referitoare
la plata personalului admi-
nistrativ, specificate in buget,
cu conditia expresd sd existe
sporuri de venituri cari sá aco-
pere plusul de cheltueli propus,
astfel ca sá se mentie echilibrul
bugetar.
Aprobarea se va da de Minis-
terul de Industrie si Comert, In
intelegere cu Ministerul Finan-
telor.
24.In cazul când in cursul
unui exercitiu incashrile nu ar
ajunge pentru acoperirea chel-
tuelilor curente si and Regia
nu ar puta obtine avansuri
dela tezaur, isi va procua su-
mele necesare prin imprumu-
turi particulare, pe termen de
eel mult un an; aceste sume
totalizate nu vor putea ins& in-
trece 20 la sutá din veniturile
brute ale anulai precedent
Daa Regia publia comer
512 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
cialä a värsat tezaurului Statu-
lui, In cursul anului excedentele
de cassä, ea Isi va procurh, mij-
loacele necesare exploatärli,
pan& la concurenta valorii aces-
tor sume, direct dela tezaurul
Statului.
Deasemeni ori de ate ori te-
zaurul Statului va aveh dispo-
nibilitäti, Regia publica comer-
cialä a Intreprinderilor miniere
si metalurgice din Ardeal va pu-
teh obtine avansuri necesare ex-
ploatärii bor.
25. Pentru avansurile acor-
date din tezaurul Statului Re-
giei si pentru depunerile fäcute
de aceasta, se va socoti o do-
dandä In cont curent, egald cu
scontul Bäncii Nationale a Ro-
ma/lie!.
26. Cheltuelile nu vor puteh
depasi veniturile deck in cazu-
rile in cari interese superioare
de Stat o vor necesith si numal
cu aprobarea Consiliului de NA-
nistri, dupg, propunerea Ministe-
rului de Industrie .si Comert, pe
baza avizelor consiliului de ad-
ministratie al Regiei. Odatä cu
aprobarea plusului de cheltueli
reprezentand plata lucrärilor
executate sau a serviciilor pres-
tate in interesul Statului si even-
tual pierderilor suferite prin a-
ceasta, Consiliul de Ministri va
decide si asupra modului de a-
coperire ce urmeazä sa fie a-
cordat Regiei.
27. In vederea investitiunilor
absolut indispensabile Regiei Si
cari nu pot fi acoperite din ve-
niturile sale, aceasta poate re-
alizà, Imprumuturi proprii pe
termene lungi, cu aprobarea ex-
pres1 a Corpurilor Legiuitoare
sau poate obtine fondurile nece-
sare dela operatiunile de Impru-
mut ale Statului.
28. In regulä generalá, opera-
tiunile de incasäri si pláti ale
Regiei publice se vor face prin
administratiile financiare sau
www.digibuc.ro
prin agentiile Báncii Nationale
a Rornâniei. In mäsura necesi-
tätilor curente aceste operatiuni
pot fi fäcute direct prin casieria
Regiei, din disponibilul de cassä
prevä,zut la art. 14, punctul f,
din prezentul regulament.
Toale excedentele de cassä cari
depäsesc acest disponibil, trebuie
sä, fie de Indatá värsate de cltre
cassieria Regiei administratiei
financiare sau agentiei Bäncii
Nationa le.
Operatiunile cu sträinätatea
se vor face exclusiv prin Dance,
Nationalá a României.
29. Prestärile, lucrärile si li-
vrärile executate de cätre Regia
publicá comercialä, In interesul
administratiilor Statului, vor fi
plätite pe baza justificärii chel-
tuelilor pentru material si sa-
larii, plus cheltuielile generale
si dobanzi.
In acelas fel, Regia publicá
comercialä va pläti contrava-
loarea serviciilor ce i s'au pres-
tat de chtre administratiile Sta-
tului sau alte Regii comerciale.
30. Regia publicá comercialä
este ubligatá a tine contabilita-
tea In partida dublä.
Anul administrativ al exploa-
tárii incepe dela 1 Ianuarie si
dureazä paná la 31 Decemvrie
inclusiv.
31. Regia va aveh obligatoriu
douä, fonduri:
a) Fondul de rezervá, si
b) Fondul de re/noire.
Fondul de re/noire este des-
tinat pentru completarea si In lo-
cuirea instalatiilor si pentru re-
paratii cari depäsesc cadrul In-
tretinerii obisnuite.
El se creeazä prin deducerea a
2 la sutá din veniturile brute.
Fondul de rezervä, serveste
pentru acoperirea pierderilor
produse In cazuri de forta ma-
jora, precum si pentru acoperi-
rea cheltuelilor necesare Inlo-
cuirii, a instalatiunilor tehnice
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
distruse Inaintea termenului de
amortizare sau devenite inutili-
zabile sau nerentabile, ca ur-
mare a progreselor tehnice.
32. Ministerul de Industrie si
Comert, In Intelegere cu cel de
Finante i cu avizul Consiliului
superior al administrArii intre-
prinderilor i avutiilor publice,
poate dispune, pe baza propune-
rilor consiliului de administratie,
crearea altor fonduri.
33. Fondurile prevdzute mai
sus si amortismentele nu vor
putea fi intrebuintate decât in
strictä conformitate cu destina-
tia lor.
Toate fondurile i amortis-
mentele vor aveh in contabili-
tate deschise conturi separate.
34. Regia este obligatä
fax& pe baza inventarului gene-
ral si a bilantului, cel mai târ-
ziu pänä ,la 20 Martie, dupä
sfarsitul anului administrativ,
darea de seamä i Incheierea so-
cotelilor pe anul expirat, dupA
uzantele comerciale. Acestea se
vor inainta directiunii comerci-
alizärilor.
35. La bunurile cari prin'na-
tura lor sunt supuse uzärii sau
deprecierii se vor face amortizd-
rile corespunatoare. Cota aces-
tor amortizAri se va hotAr/ a-
nual de consiliul de administra-
tie, dupä propunerea directiei
Regiei.
Bunurile mobile se vor socoti
cu pretul de cost, dacä acesta
este mai mic deck pretul zilei,
sau pe acest din urnaä pret,
dacg, cel de cost Ii este superior.
Creantele dubioase se vor noth
cu valoarea probabild; cele ce
nu se pot Incas& se vor scadeA,
iar rentele i obligatiunile se
vor Inscrie pe pretul zilei.
36. Bilantul aprobat de con-
siliul de administratie va fi
Inaintat pánä la 1 August, Im-
preunä cu actele justificative, In
special cu inclicarea ì justifi-
26493,
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX.33
513
carea schimbärii valorilor din
activul initial, Ministerului de
Industrie si Comert, Ministeru-
lui de Finante i Consiliului su-
perior al administrArii intreprin-
derilor si avutiilor publice.
Imparfirea beneficiilor
37. Din beneficiul net, dupg
bilantul aprobat de Ministerul
de Industrie, se va luà:
a) 5 la sutà pentru fondul de
rezervk panä se va ajunge la
un fond de rezervä 1140 din ca-
pitalul de investitie mentionat
la art. 2, alin. ct.,;
b) 1 la sutä pentru Consiliul
superior al administrärii tare-
prinderilor i avutiilor publice;
c) O dobandä egalä cu scontul
Bäncii Nationale la 31 Decem-
vrie al anului pentru care se
incheie bilantul, in valoarea ave-
rii trecute In administratia Re-
giei, cu observarea dispositiuni-
lor dela art. 43.
Din rest se va distribui:
1) 2 la sutä consiliului de ad-
ministratie i comitetului de di-
rectie.
2) 0,5 la sutä comisiei de con-
trol.
Restul de 97,5 la sutä se va
Impärti in modul urmator:
3) 10 la sutà din aceastä cotä
pentru participarea In beneficii
a intregului personal al !titre-
prinderii.
4) 90 la mtä se va värsk odatg
cu dobända dela punctul c de
mai sus si redeventele, tezauru-
lui public, in contul articolului
bugetar respectiv.
CAPITOLUL V
Controlul Regtei
38. In afar& de controlul exer-
citat de directia Regiei si de di-
rectia comercializärilor se con-
514 LEGI DE UNIFICARE. 18 Mai 1931
stitue o comisie compusg. din 3
membri $i anume:
a) Un delegat al Ministerului
de Industrie si Comert;
b) Un delegat al Ministerului
de Finante, alesi dintre functio-
narli superiori ai acestor depar-
tamente,
c) Un expert-contabil numit de
Ministerul de Industrie $i Co-
ment.
Aceastä comisie va face veri-
ficare -conturilor $i a cassieriei
Regiei.
Numirea membrilor se va face
pe un an, in cursul lunei Ia-
nu arie.
39. Comisia de control are
dreptul de a supravegheb. conta-
bilitatea $i de a verifich invents.-
rele Regiei.
Ea va fi obligatA de a cerceth
cu cleamAnuntul contabilitatea
si inventarele Intreprinderii, cel
putin la fiecare semestru.
La finele anului administrativ
va examinâ incheierea conturi-
lor, va verifich bilanturile, pe
cari le va semnà inainte de a
fi trimise Ministerului spre a-
probare.
Rezultatul tuturor revizuirilor
periodice va fi supus, de cAtre
comisiune, eat Consiliului su-
perior al administrArii intre-
prinderilor si avutiilor publice,
directiunii comercializárii, Mi-
nisterului de Finante, cât si con-
siliului de administratie al Re-
giei.
40. Controlul preventiv al
cheltuelilor se va executh con-
form legii contabilitAtii publice.
41. Regia este sub controlul
Inaltei Curti de Conturi, con-
form legii contabilitátii publice
$i legii Inaltei Curti de Conturi.
CAPITOLIIL VI
Dispozitiuni diverse si
tranzitorii
42. Pang la 31 Decemvrie 1938
Regia se scute$te de plata cAtre
www.digibuc.ro
tezaurul public a redeventelor,
de amortizArile i dobânzile ca-
pitalului initial de investitie,
mentionat la art. 2 alin, a, pre-
cum si de dobânzile capitalului
reprezentâncl valoarea materia-
lelor exploatate 5i fabricate gata,
din magazii, $i a semifabricate-
lor, la 31 Decemvrie 1929.
43. Gestiune a exploatArilor
pAnA la 1 Ianuarie 1930 va fi
lichidatit in conformitate cu dis-
pozitiunile art. 44 din regula-
mentele regiilor publice comer
ciale Zlatna, Baia-Mare $i Hu-
nedoara, regulamente ce rAmân
abrogate la data punerii in
aplicare a prezentului regula-
ment.
44. Gestiunea regiilor Zlat-
na, B aia-Mare i Hunedoara
va fi lichidatA de directiunile
regiilor Infiintate prin regu-
lamentele aprobate prin Inal-
tul decret regal No. 39 din 10
Ianuarie 1930, sub controlul di-
rectiei comercializArilor.
45. In cursul anului 1931 ad-
ministrarea Regiei se va face
pe baza bugetelor separate, in-
cheindu-se la finele anului bi-
lanturi separate, pentru exploa-
tAnTe Baia-Mare, Hu
nedoara j Zlatna, precum si u-
nul centralizator.
46. Pang la intocmirea until
statut special al personalului
Regiilor publice, se va aplicA
personalului aflAtor dispozitiu-
nile statutului functionarilor pu-
blici, afarA de dispozitiunile con-
trare legii pentru organizarea si
administrarea pe baze comer-
ciale a intreprinderilor si avu-
tiilor publice 1).
Cei noui angajati von fi tra-
tati potrivit conditiunilor anga-
j Aril lor.
1) A se vota.Legea comerdaliziril din 16
Mettle 1929 la pag. 243 vol. XVII, cumodif.
9 Ianuarie 1930.
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
REGULAMENT
pentru aplicarea art. 90 din legea mi-
nelor (Infiintarea Casei miniere)
DIN 19 MAI 19:51 I)
1. In conformitate cu dispo-
zitiunile art. 90 din legea mine-
lor, se Infiinteaza pe langa Mi-
nisterul Industriei i Comertu-
lui, directiunea minelor, o casa
speciald pentru administrarea
fondului destinat institutiunilor
de ordin social si cultural, in
folosul functionarilor si lucra-
torilor din Intreprinderile mini-
ere si stabilimentele metalurgice
industriale, supuse dispoziti-
unilor legii minelor i regula-
mentelor acestei legi.
Casa va purt& denumirea
Casa Miniera." a institutiunilor
culturale i sociale (C. M. I. S.
C.), si va function& pe Mg& di-
rectiunea minelor, conform dis-
pozitiunilor din prezentul regu-
lament.
2. Sediul Casei Miniere este
In Bucuroti.
3. Prin institutiuni de ordin
social si cultural se Inteleg ase-
zamintele i institutiunile ce ur-
m&resc desvoltarea culturala
sociala a personalului din in-
dustria miniera, avand ca scop
construirea si infiintarea de spi-
tale, dispensarii, bai, aziluri pen-
tru batrani i infirmi, case de
cetire, teatre, cinematografe, a-
tenee, cazinouri, coli, biserici,
arene sportive, etc.
4. Prin' Intreprinderi miniere
13e lnteleg toate Intreprinderile
Acest Regulament a fost sanctionat cu
i publicatta Moniiorul
Decret No.1633/931
Oficial No, 114 din 19 Mai 1931. A se vedea
Legea minelor, din 28 Martie 1929 la pag.
282, vol. XVII precum i vechea Lege a mi.
nelor din 4 Tulle 19241a pag. 617, vol. XIXII.
Deasemeni Legea pentru organizarea si ad-
ministrarea pe baze comerciale a intreprin-
derilor i avutiilor publice din 19 Martie
1929 la pag. 243, vol. XVII.
www.digibuc.ro
515
cari au de scop extragerea
prelucrarea substantelor mine-
rale brute, prevazute si enume-
rate In art. 2 al legii minelor.
5. Prin stabilimente industri-
ale si metalurgice fn strans& le-
gatura cu exploatarea, se hate-
loge intreprinderile de orice fel,
bazate pe concentrarea sau tran-
sformarea substantelor minerale
si produselor derivate din ele.
In fabricate negociabile, prin
procedee de Preparare mecanica,
metalurgica, sau alte procedee
industriale.
Fac parte din aceastä catego-
rie de stabilimente:
a) Rafineriile de petrol;
b) Uzinele cari trateaz/ mine-
reuri brute, sau concentrate, sau
semi-fabricate derivate din ele,
cu scopul de a extrage metalele
sau compusi de ai lor;
c) Fabricie bazate pe carboni-
zarea combustibililor de ()rice
fel, precum si al cgror scop este
producerea cocsului sau carbu-
nelui de lemn (mangal), In cazul
din urma numai daca instalatia
este In legatura cu un stabili-
ment din clasa b;
d) Instalatiunile pentru afina-
rea, rafinarea, sau tratamentul
pe oHce cale a metalelor si sub-
produselor metalurgice
ateliere de forje, de trefi-
lerii si de laminoare, fabrici de
acid sulfuric, sulfati, etc.), (lac&
sunt In legatura, cu un stabili-
ment din clasa b.
6. Intreprinderile miniere
stabilimentele metalurgice si in-
dustriale cari fac In principal
alte operatiuni cleat cele speci-
ficate In susmentionatele arti-
cole, nu vor fi supuse la prele-
varea prevazutá la art. 90 din
legea minelor, pentru beneficiile
rezultate din aceste operatiuni.
7. Casa Minierd" are de
scop:
a) A creià i organizh institu-
tiuni de asistent& medicalá si a
516 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
colaborb, cu institutiuni simi-
lare;
b) A creib, i organizà casse de
sgratate i aziluri pentru func-
tionari i muncitori, bätrâni Sau
infirmi, si a colabora cu institu-
tiuni similare;
c) A creib, si a fntretine dis-
pensarii, Mi, case de cetire, ca-
zinouri, atenee, cinematografe,
teatre, $coli, biserici, terenuri
sportive, cantine, consumuri,
sprijinind aseAminte i institu-
tiuni de acelas fel si colaborând
cu ele;
d) A constitul un fond pentru
ajutoare de asistenta i asigu-
rari suplimentare de pensii $i
invaliditate;
e) A colaborb, la constructiuni
de edilitate si a contribui la a-
cordarea de Imprumuturl ipote-
care rambursabile pentru con-
struiri de locuinte higienice sau
clminuri In folosul functionari-
lor i muncitorilor ;
f) A creià i sprijinl mice alte
institutiuni ce urmäresc scopuri
culturale i sociale, In afarb, de
cele enumärate mai sus ce s'ar
hotärl de consiliul de admini-
stratie al Casei cu Incuviintarea
Ministerului Industriei $i Co-
mertului.
Fondurile i veniturile casei
8. Fondurile si veniturile ca-
sei miniere sunt urmätoarele:
a) 5 la sutá din beneficiul net
anual al fiecäreia dintre Intre-
prinderile $i stabilimentele men-
tionate la art. 4 $i 5 din prezen-
tul regulament.
Aceastä preIevare se va cal-
culà la beneficiul net rämas
dupa ce s'a sclzut un prim divi-
dend cuvenit actionarilor, egal
cu scontul Bäncii Nationale, la 31
Decemvrie al anului pentru care
se face bilantul, märit cu 2 la
sutä, potrivit art. 90 din legea
minelor;
www.digibuc.ro
b) Doi:14mile de Intarziere sta-
bilite de art. 11 pentru cotele
neplätite la timp de Yntreprinde-
rile si stabilimentele arätate la
art. 4 si 5 din prezentul regula-
ment;
c) Veniturile si dobanzile pro-
duse de fondurile casei;
d) Amenzile aplicate in con-
formitate cu legea minelor pen-
tru abaterile dela dispozitiunile
acestei legi $i ale regulamente-
lor si deciziunilor ministeriale
intocmite pe baza ei, comise de
Intreprinderile miniere guver-
nate de legea minelor si de catre
personalul lor;
e) Subventii, donatii, legale de
oHce alte venituri ce s'ar destink
Cesei miniere prin legi, regula-
mente sau deciziuni ministeri-
ale, precum si sumele disponi-
bile ce vor rezulth dupl verifi-
carea si lichidarea operatiunilor
privitoare la prelevärile datorite
de Yntreprinderile cari infra sub
preveclerile regulamentului de
f 46, conform art. 43 din legea
mmelor din 1924 si deciziunii mi-
nisteriale No. 10.793 din 10 Fe-
vruarie 1925, publicatä in Moni-
torul Oficial No. 38 din 18 Fe-
vruarie 1925;
f) Cota de participare la bene-
ficii a muncitorilor din Intre-
prinderile miniere i stabilimen-
tele metalurgice sau industriale
administrate conform legii pen-
tru organizarea i administra-
rea intreprinderilor ssi avutiilor
publice in .regie publicd comer-
ciald, regie mixtä sau regie co-
operativa, publicatä In Monito-
rul Oficial No. 63 din 1929.
Aceastä cota de participare va
forma un fond special, In folo-
sul exclusiv al muncitorilor, sta-
bilimentelor metalurgice de uncle
provin sit se va Intrebuinta ca
atare.
9. Stabilirea prelevärilor pre-
vazute la punctul a din artico-
lul precedent, se va face de di-
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
rectiunea Casei miniere, pe baza
bilanturilor publicate in Moni-
torul Oficial.
Dacd intreprinderea este din
acelea cari nu sunt obligate prin
lege sd inchee bilant la finele a-
nului, stabilirea prelevärii se va
face dupd registrele legal tinute
ale intreprinderii.
Fiecare intreprindere i stabi-
liment industrial si metalurgic
este tinut sá inainteze directiunii
Casei miniere un exemplar din
Monitorul Oficial in care a fost
publicat bilantul, in termen de
15 zile libere dela data aparitiei
Monitorului.
Intreprinderile care nu sunt
obligate ad incheie bilant vor
trimite inventarul general si si-
tuatia conturilor din registrele
contabile In termen de o lung
dela finele anului pentru care se
datoreste cota.
Cota datoritä de fiecare intre-
prindere sau stabiliment indu-
strial sau metalurgic va fi co-
municatä acestora pe cale
administrativd, intreprinderile
fiind obligate ca la data exigibi-
litátii dividendului si cel mai
thrziu in termen de 3 luni dela
inmânarea sau ldsarea cornu-
nicärii la sediul lor sä verse
cota fixatá la Casa rainier&
sub luare de chitantd sau s'o
denting Ia Casa de Depuneri
Consemnatiuni din Bucuresti,
sau s'o consemneze la admini-
stratia financiarä respectiva,
inaintand recepisa Casei mi-
niere.
10. Intreprinderile miniere,
stabiliraentele industriale si me-
talurgice, In stransd legIturd cu
exploatarea minierd, care vor fi
nemultumite cu prelevarea sta-
bilitá de directiunea Casei mi-
niere, vor puteh face intarapi-
nare motivatd, In termen de 15
zile libere dela comunicarea
prevdzutá de articolul prece-
dent.
Intfimpinarea se va adresh di-
www.digibuc.ro
.517
rectiei Casei miniere, care o va
inainth de Indatá comisiei de
apel, la impunerile miniere pre-
vazute la art. 123 din legea mi-
nelor, care va hotdri asupra in-
thmpindrii potrivit cu
regulamentului pentru
constatarea, evaluarea i perce-
perea taxelor, impozitelor 0 re-
devent elor miniere.
11. In caz de neplatá In ter-
menul prevdzut de art. 9 sau de
va fi cazul, dupd ce comisia de
apel la impunerile miniere de
pe lane% Ministerul Industriei si
Comertului se va fi pronuntat a-
supra intampindrii mentionatá
la art. 10 prin prezentul regula-
ment, directiunea Casei miniere
va pune sub urmärire intreprin-
derea sau stabilimentul prin de-
bitare la administratia finan-
ciard, respectivá pentru suma
datoritd, plus o dobhncld de in-
thrziere care se va calculà po-
trivit legii de urmárire si Inca-
sare a veniturilor Statului.
Administrarea Casei miniere
12. Casa Minierä se admini-
streazd si se conduce de un con-
siliu compus dintr'un presedinte
zece membri, dintre care cinci
reprezentanti ai patronior
cinci reprezentanti ai functiona-
rilor si muncitorilor din indu-
stria rainier&
Presedinte al consiliului de
administratie este de drept di-
rectorul minelor, in calitate de
delegat al Ministerului Indu-
striei i Comertului.
In caz de impiedecare perma-
nentä a directorului minelor de
a participh la edintele consiliu-
lui, Ministerul Industriei si Co-
mertului va numl ca presedinte
al consiliului de administratie,
prin deciziune ministerial& i pe
termen de cinci anl, un functio-
nar superior din serviciul direc-
tiunii minelor.
518 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
Membrii consiliului de admi-
nistratie vor fi numiti de Mini-
sterul Industriei si Comertului
dupa recomandarea uniunilor
profesionale legal constituite ale
patronilor, ale functionarilor
ale muncitorilor din industria
miniera si de Consiliul superior
al administrädi Intreprinderilor
avutiilor publice, n modul
ardtat la articolul urmAtor.
13. Intreprinderile miniere,
stabilimentele industriale si me-
talurgice i Intreprinderile mini-
ere ale Statului, administrate In
regie direct& sau In conformitate
cu legea pentru administrarea
pe baze comerciale a avutiilor
publice, vor fi reprezentate In
consiliul de administrare al Ca-
sei miniere In proportia urrag-
toare:
1. Câte un reprezentant al pa-
tronilor j cate unul al fun ctio-
narilor i muncitorilor, recoman-
dati de uniunile profesionale le-
gal constituite ale patronilor,
fun ctionarilor si muncitorilor
din industria minierk pentru
fiecare din urmätoarele ramuri
de activitate:
a) Mine de arbuni;
b) ExploatAri de petrol si ran-
närii;
c) Mine metalifere, cadere
ape minerale;
d) Siderurgie i metalurgie, in
genere.
2. Un reprezentant al Intre-
prinderilor miniere ale Statului,
exploatate In regie direct& sau
sub forma de regie public& co-
mercialk recomandat de consi-
liul superior al administrädi In-
treprinderilor i avutiilor publi-
ce si un functionar sau muncitor
dela acele Intreprinderi, reco-
mandati de uniunile generale
respective.
Pentru numirea reprezentan-
tHor patronilor,- functionarilor
muncitorilor, In cousiliul, de ad-
ministratie al Casei miniere, or-
www.digibuc.ro
ganele de mai sus vor reco-
mend& ate doi reprezentanti
pentru fiecare din categoriile a-
rätate, dintre care Ministerul In-
dustriei i Comertului va alege
pe cei cari vor fi numiti. Repre-
zentantii functionarilor j mun-
citorilor, alesi de minister, tre-
buie sA fie In proportie de 2+3
sau 3+2.
14. Numirea membrilor In
consiliul de administratie se
face prin deciziunea ministe-
rialà, pe termen de 3 ani.
15. Membrii consiliului de ad-
ministratie vor form& trei serii,
prin tragere la sorti, cari vor
function& fiecare câte trei ani,
cu exceptia membrilor numiti la
infiint area Casei, dintre cari o
serie va iesi dupg un an de
functionare si a doua clupà doi
ani.
In modul acesta, la prima se-
rie va iesi la sorti un consilier
reprezentant al patronilor i un
consilier reprezentant al func-
tionarilor sau al muncitorilor,.
iar la a doua si a treia serie
vor iesi la sorti doi consilieri
reprezentanti ai functionarilor
sau muncitorilor i doi consilieri
reprezentanti ai patronilor.
16. Cu o lura de zile Inainte
de expirarea mandatelor consi-
lierilor, Casa rainier& va cere
uniunilor profesionale legal con-
stituite i, de va fi cazul, consi-
liului superior al administrädi
Intreprinderilor í avutiilor pu-
blice sä fax& noui recomand&ri.
Membrii-consilieri ai citror
mandate au expirat, VOT pute&
fi recomandati $i numig din
nou.
17. Ca membri In consiliul de
administratie nu vor pute& fi re-
comandati i numiti decât pa-
tronii, functionari si muncitori
cet6teni români, bucurându-se
de toate drepturile civile i po-
litice.
Patronii, functionarii i mun-
 LEG1 DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
citorii cari vor fi suferit con-
damnatiuni penale si disciplina-
re, pentru fapte infamante sau
imorale, nu vor putett fi reco-
mandati si numiti In consiliul
de administratie al Casei mi-
niere.
18. Mandatul membrilor con-
siliului de administratie expira
de drept, când membrii pierd
calitatea pe baza cäreia au fost
recomandati, sau când sunt con-
damnati definitiv pentru fapte
infamante sau imorale. In ase-
menea Imprejur.gri, Casa mi-
nied va intervenì de indatä
prin organele sale, catre uniunile
profesionale legal constituite si
catre consiliul superior al ad-
ministrärii Intreprinderilor si a-
vutiilor publice, de va fi cazul,
pentru recomandarea de noui
membri.
Consilierii numiti din nou vor
luà locul celor cu mandate expi-
rate de drept $i in mod automat
vor face parte din seria cäreia
acestia apartineau.
Mandatele membrilor noui nu-
miti vor expirà prin tragere la
sort1, conform celor stabilite
prin art. 15 din prezentul regu-
lament.
In acelas mod se va procedà
in caz de descompletare a consi-
liului de administratie, prin
rnoarte, demisia sau Impiedica-
rea fizicä a unuia sau mai mul-
tor membri.
19. Consiliul de administratie
al Casei miniere se Intruneste la
sediul acestei Case in Bucuresti,
ori de cdte ori este nevoie, dupe
convocarea presedintelui.
La cererea a trei membri din
consiiu, presedintele va trebul
sä convoace consiliul.
Nici o deciziune nu se va Pu-
teä luà dad nu vor fi de fatä
cel putin 6 membri.
Dacä un membru lipseste la
trei sedinte consecutive, nemo-
tivat, se consided demisionat.
www.digibuc.ro
519
Deciziunile se iau cu majori-
tatea de voturi. In caz de pari-
tate, votul presedintelui decide.
In lipsa presedintelui consili-
ului de administratie, atributi-
unile sale vor fi indeplinite de
reprezentantul Intreprinderilor
miniere ale Statului, desemnat
de consiliul superior al admini-
strärii intreprinderilor si avutii-
lor publice, iar In lipsa si a aces-
tuia, de cel mai in vârstä dintre
membrii consiliului de adminis-
tratie.
20. In consiliul de admini-
stratie fiecare membru va pu-
teä, reprezentà un singur mem-
bru absent, imputernicit de a-
cesta cu o scrisoare.
21. Deciziunile consiliului de
administratie vor fi motivate.
In caz de opinie separatd, a-
ceasta va trebul sä fie si ea mo-
tivatd.
22. Lucdrile consiliului de
administratie se consemnead
inteun proces-verbal, care se va
trece ..introun regstru special
numerotat, $nuruit si sigilat.
Toate procesele-verbale vor fi
semnate de presedinte si de
membrii cari au fost prezenti la
sedintä.
Directorul Casei miniere va
referì la sedintele consiliului de
administratie asupra chestiuni-
lor trecute la ordinea de zi, va
redact& si contrasemnä procese-
le-verbale ale sedintei si va pä-
strà toate lucrärile consiliului
de administratie.
23. Presedintele si membrii
consiliului de administratie sunt
solidari responsabili, potrivit le-
gii conta.bilitätii generale a Sta-
tului, pentru pagubele aduse Ca-
sei miniere pe urma dispozitiu-
nilor datorate unei rele gestiuni.
24. Consiliul de administratie
poate delegh, o parte sau toate
atributiunile sale unui comitet
de directie, compus din prese-
dintele consiliului de admini-
520 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
stratie si doi consilieri alesi din
sdnul sau, reprezentând pe pa-
troni, pe functionari i pe mun-
citori.
Acest comitet va hotari cu
majoritate de doi.
In caz de opinie separatd, a-
ceasta va trebul sä fie motivata.
Hotaririle comitetului de di-
rectie vor fi supuse ratificarii
consiliului de administratie.
25. Executarea deciziunilor
consiliului de administratie sau
ale comitetului de directie, pre-
cum $1 expedierea lucrarilor cu-
rente, sunt Incredintate directo-
rului Casei miniere si ajutoare-
lor sale.
Atributiunile consiliului de ad-
ministratie
26. Consiiul de administratie
are urnidtoarele atributiuni:
a) Administreazd Casa mini-
era, conform dispozitiunilor a-
cestui regulament, luând masu-
rile ce le va socotl utile, in li-
mitele legii i regulamentelor
miniere, pentru indeplinirea In-
tocmai a scopului pentru care
aceastä casä a fost Infiintatd;
b) Constitue, la nevoie, comi-
tete regionale, formate din pa-
troni, functionari i muncitori,
in numär egal, grupdnd intre-
prinderi locale sub presedintia
directorilor regionali minieri
respectivi. Aceste comitete regio-
nale vor fi. delegate a Indeplini,
in parte sau in total, atributiu-
nile comitetului de directie,
punându-li-se la dispozitie fon-
durile produse de acea regiune,
pentru Indeplinirea programului
aprobat de consiliul de admi-
nistratie;
c) Into cmeste bugetul ce va
fi supus aprobärii Ministerului
Industriei i Comertului, prin
directiunea minelor;
d) Aproba bilantul $i dar6a
de seamd, into cmite de directia
www.digibuc.ro
Casei, in vederea supunerii a-
cestor acte, de cdtre presedintele
consiliului de administratie, Mi-
nisterului Industriei i Comertu-
lui;
e) Decide asupra Intrebuintd-
rii fondurilor, pentru aducerea
la fndeplinire a scopurilor ur-
marite de Cassa miniera;
Avizeazd asupra aprobdrii
sau respingerii donatiunilor sau
legatelor;
g) Hotärdste asupra mdsurilor
de luat pentru intretinerea, im-
bunatätirea continua i Inmul-
tirea tuturor institutiunilor
asezdmintelor infiintate pe baza
prezentului regulament: .
h) Decide asupra contractäri-
lor de imprumuturi in vederea
realizdrii scopurilor Casei, cu
drept de a depune In gaj sau
a ipotech bunurile si proprietd-
tile Casei, cu aprobarea Mini-
sterului Industriei si Comertu-
lui;
i) Hotdrdste asupra organi-
zdrii interioare a Casei i insti-
tutiunilor ei;
Numeste i revoacd perso-
nalul, dupit propunerea direc-
torului Casei;
k) Hotdrdste asupra desfiintd-
rii institutiunilor sau asezdmin-
telor ce nu ar corespunde nevo-
ilor pentru cari au fost creiate
eventualei intrebuintdri a su-
melor realizate prin vânzarea lo-
calurilor i inventarului lor, sau
prin inchirierea acestora:
1) Intocme$te pentru institutin-
nile i asezdmintele creiate re-
gulamente de functionare;
m.) Face propuneri Ministeru-
lui Industriei si Comertului pen-
tru modificarea prezentului re-
g ul am ent.
Directiunea
27. Casa miniera este condusä
de un director, având ajutor un
contabil i un easier.
 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
In masura desvoltärii si nevo-
ilor Casei, personalul directiunii
-va puteh fi sporit.
28. Directorul este numit de
Ministerul Industriei si Comer-
tului, prin decret regal, dupa
propunerea consiliului de admi-
nistratie al Casei miniere.
Pentru a fi numit director al
Casei miniere, candidatul va
trebui sä incleplineascA urnah-
toarele conditiuni:
1. SA se bucure de toate drep-
turile civile i politice.
2. Sà aibä, serviciul militar sa-
tisfacut.
3. S. posede titluri academice
cerute de statutul functionarilor
publici pentru asemenea func-
tiuni.
29. Directorul are urmAtoa-
rele atributiuni:
a) Executä hothririle consiliu-
lui de administratie i alo co-
mitetului de directie;
b) Indeplineste atributiunile
de secretar pe lânga consiliul de
administratie i comitetul de di-
rectie i contrasemneazA proce-
sele-verbale de sedintä.;
c) Directorul reprezintä Casa
in fata justitiei, cu dreptul de a
puteh da delegatie in acest scop;
d) Supravegheaa casieria,
contabilitatea i toate luerArile
de biurou, propunând consiliu-
lui de administratie si comitetu-
lui de directie mäsurile discipli-
nare contra functionarilor Casei
miniere;
e) SemneazA corespondenta;
Stabileste debitele i urmä-
reste incasarea veniturilor, ordo-
nanteazA cheltuelile pe baza bu-
getului si aprobArii consiliului
de administratie sau a comitetu-
lui de directie;
g) ControleazA functionarea di-
feritelor institutiuni i asea-
minte, administrate sau creiate
de Cash' pe baza acestui regula-
ment, semnalând consiliului de
administratie sau comitetului
www.digibuc.ro
521
de directie mäsurile ce ar socotl
necesare pentru buna Intretinere
buna functionare a lor;
Propune i recomanda con-
siliului de administratie numi-
rea personalului Casei í asezd-
mintelor ei;
i) Into cmeste si supune consi-
liului de administratie pentru a-
probare, bilantul insotit de o
dare de seamä amAnuntitä asu-
pra activitätii Casei si a func-
tionärii institutiunilor si asezl-
mintelor ei, in) cursul anului ex-
pirat;
j) Ia mäsuri pentru publicarea
bilantului si a därii de seamä,
dui:A ce aceste acte vor fi fost
supuse Ministerului Industriei si
Comertului de catre presedintele
consiliului. Publicarea se va face
prin Monitorul Oficial;
k) Ingrijeste sä se reinoiascä
la timp mandatele membrilor
consiliului de administratie po-
trivit celor specificate la art. 16
din prezentul regulament.
I) Indeplineste orice alte atrl-
butiuni ce i s'ar da de consiliul
de administratie sau de comite-
tul de directie.
Dispozitiuni generale
30. Contabilitatea Casei mini-
ere se va tine In partida dublA.
31. Anul pentru intocmirea
bugetului, bilantului si därii de
seamä, incepe la 1 Ianuarie
se terming la 31 Decemvrie al
fiecarui an, cu exceptia primu-
lui exercitin, care cuprinde pe-
rioada dela constituirea Casei,
la 31 Decemvrie urmätor.
32. Directorul, contabilul, se-
ful serviciului de constatare,
impunere i urmärire a venitu-
rilor Casei miniere si doi verifi-
catori din acest serviciu, sunt
functionari publici i vor fi nu-
miti i retribuiti de Ministerul
Industriei i Comertului, din
bugetul directiunii minelor.
622 LEGI DE UNIFICARE. 19 Mai 1931
Restul personalului din care
face parte si cel dela diferitele
institutiuni i asezäminte, va fi
retribuit din fondurile Casei mi-
niere i va fi numit de consiliul
de administratie. Acest personal
are aceleasi Indatoriri discipli-
nare si ierarhice ca i functio-
narii Statului, InsA, nu li se a-
plich dispozitiunile legii pentru
statutul functionarilor publici.
33. Pentru constituirea unui
fond de rezervh, sa va prelevh, In
primii 5 ani dela Infiintarea a-
cestei brae, cel mult 50% din In-
cashrile anuale, iar in anii ur-
matori cât va decide consiliul de
administratie al Casei.
Acest fond de rezervh va fi
afectat In mod exclusiv la Intre-
tinerea institutiunilor si asezh-
rnintelor sociale pendinte de
Casa si va puteh fi Intrebuintat
numai In cazul child Incasärile
veniturile anuale nu vor fi
suficiente.
Se va vhrsh tot la fondul de
rezervá:
1. Disponibilul ce va ritmâne
dupd verificarea i lichidarea o-
peratiunilor privitoare la prele-
vhrile datorite de Intreprinderile
cari intrà sub prevederile regu-
lamentului de MO, conform art.
43 din legea minelor dela 4 Iu lie
1924 si cu Incepere dela 1 Ianu-
arie 1925. (Deciziunea ministe-
rialh, No. 10.793 din 10 Fe-
vruarie 1925, publicath In Moni-
torul Oficial I,No. 38 din 18 Fe-
vruarie 1925).
2. Eventuale excedente buge-
tare anuale.
Fondul de rezervh va putea fi
plasat numai la Casa de depu-
neri $i consemnatiuni eau In
efecte de Stat sau garantate
de Stat.
34. Stabilirea sumelor dispo-
nibile din prelevärile datorite
de Intreprinderile cari intrg, sub
prevederile regulamentului de
ath cu Incepere dela 1 Ianuarie
www.digibuc.ro
1925 si Ong la 1 lanuarie 1929,
In conformitate cu art. 43 din
legea rninelor dela 4 Iulie 1924
si cu deciziunea ministerialn No.
10.793 din 10 Fevruarie 1925, pu-
blicath In Monitorul Oficial No.
38 din 18 Fevruarie 1925, se va
face luand ca bazh, sumele de-
clarate ca atare de Intreprinderi,
cu ocaziunea stabilirii impozite-
lor datorite Statului si admise
de organele Ministerului de Fi-
nante pentru a fi schzute din
venitul lor impozabil.
Pentru Intreprinderile cari nu
au declarat aceste prelevAri la
comisiunile de impuneri fiscalb
se va procedà dupa cum se arath
In art. 9, aliniatele 1 si 2.
Cheltuelile fäcute de Intre-
prinderi In intervalul de timp
de mai sus, In scopurile stabilite
prin art. 7, punctele a, b, c i f
din prezentul regulament, vor fi
schzute din cotele datorite de fie-
care, conform art. 43 din legea
minelor dela 4 Iulie 1924, dach
vor fi dovedite cu registrele In-
treprinderilor debitoare regulat
inute.
Toate Intreprinderile chrora
se aplicg, dispozitiunile art. 43
din legea minelor dela 4 Iulie
1924 si ale prezentului regula-
ment, sunt obligate sá fnainteze
directiunii Casei miniere In ter-
men de 3 luni dela publicarea a-
cestui regulament In Monitorta
Oficial, o situatiune recapitula-
tiv5, a operatiunilor Mcute In
cursul anilor 1925, 1926, 1927 si
1928, Incheiatá In conformitate
cu registrele lor legala si care va
cuprinde:
a) Activul i pasivul Intreprin-
derii;
b) Beneficiul brut;
c) Cotele repartizate fondului
de rezervh, i amortizárii inves-
titiunilor;
d) Beneficiul net;
e) Primul dividend cuvenit ac-
 LEGI DE uNIFICARE. 25 Mai 1931
tionarilor conform art. 43 din
legea minelor din 4 Tulle 1924;
f) Cuantumul prelevärii de
15%;
g) Sumele plátite In baza le-
gislatiei muncii, In scopurile in-
dicate de art. 43 ann. 1 din legea
minelor din 1924;
h) Cheltuelile fäcute dupä cum
se aratä mai sus sub aliniatul 2;
i) Suma disponibill din prele-
varea de 15% dupg, saderea
cheltuelilor de sub g i h 0. in-
dicarea locului unde se aflä in
pästrare.
La invitarea directiunii Casei
miniere intreprinderile sunt o-
bligate sá prezinte actele dove-
ditoare a datelor de mai sus.
Stabilirea definitivä a sumelor
datorite de Intreprinderi i in-
casarea lor se va face procedand
dupd cum se aratä, la art. 9,
alin. 5, art. 10 5i art. 11 din re-
gulamentul de fatä.
35. Presedintele i membrii
consiliului de administratie si al
comitetului de directie aunt re-
munerati prin jetoane de pre-
zentá cari se fixeazä de Mini-
sterul Industriei si Comertului
prin decizie ministeriald.
Membrii consiliului de admi-
nistratie 51 pre5edintele Casei
miniere nu au dreptul la tan-
tieme sau alte beneficii din fon-
durile, veniturilor sau Incasärile
Casei.
REGULAMENT
pentru aplicarea art. 5 din legea pen-
tru administrarea padurilor (Inflinlarea
Fondului padurilor)
DIN 25 MAT 1931 1)
Fondul pentru refacerea patri-
montului C. A. P. S.". I. Scopul
1. Casa Autonomá, a Pädurilor
Statului C. A. P.. S., in afará de
Acest Regulament a fost sanctionat cu
www.digibuc.ro
62
scopul comercial pe care-I urmá-
reste in exploatarea bunurilor
ce-i sunt date In administrare,
este :Obligatä sä, mai Indepli-
neascá i urmätoarele atribu-
tiuni de interese general:
a) SA sporeascá domeniul fo-
restier al Statului prin cumpl-
rare de päduri si de terenuri
neproductive In vederea 1mptt-
duririi (art. 5 alin. c);
b) SA cumpere spre exploatare
päduri Intregi ori portiuni din
ele, spre a inlesni exploatarea
pädurilor Statului invecinate
(art. 5, alM. d).
II. Crearea îi manipularea fon-
dului
2. Pentru indeplinirea acestui
scop 5i In conformitate cu art.
41 din legea pentru administra-
rea pädurilor, se creiazá un
Fond pentru refacerea patrimo-
niului päduros al Statului".
3. Acest fond care va fi pre-
välut in bugetul general al Ca-
sei Autonome a Pädurilor Sta-
tului se va constitui din:
a) Veniturile realizate din va-
lorificarea materialului lemnos
de pe izlazurile 5i päsunile im-
pädurite ce au fost constituite
din pädurile Statului;
b) Veniturile realizate din de-
frisarea pädurilor Statului de
pe zona indiguitä a regiunii
inundabild a Dundrii, de pe te-
renuri petrolifere din perimetrul
pädurilor Statului, precum
din orice alte defrisäri de pá:
duri ale Statului;
c) Pretul rezultat din vänza-
rea materialului lemnos confis-
cat dela delicventi 5i exploata-
tori;
d) Taxele pentru pásunatul
exceptional din páduri;
Decret No. 1594/931 si pnblicat In Monito-
rut Oficial No. 118 din 25 Mai 1931. A se
vedea Legea pen tru administrarea pädurilor
din 25 Aprilie 1930 la pag. 227, vol. XVIII.
524 LEGI DE UNIFIGARE. 25 Mai 1931
e) Toate Incasärile din sume
nepreväzute, precum: dobânzi la
rate intärziate, taxe de amtmare
de scoatere din päduri a mate-
rialului lemnos, despägubiri, a-
menzi sau incasäri sub orice
titlu, provenite din aplicarea
sanctiunilor legilor silvice si re-
gulamentelor pentru administra-
rea pädurilor Statului, a con-
tractelor C. A. P. S. si a codu-
lui silvic, stabilite prin acte ad-
ministrative, tranzactiuni sau
hotáriri judeatoresti;
f) 0 cota ce se va stabill de
cgtre Ministerul de Domenii
dupg. cazuri din fondul ame-
liorärii terenurilor degradate
daca vor fi sume disponibile;
g) Veniturile diverselor fon-
duri C. A. P. S., precum si orice
alte fonduri sau venituri ar do-
bandi aceastä institutie prin do-
natiuni, legate sau prin orice
'alt mod.
4. Cu incepere dela 1 Ianuarie
1931 orice venituri provenite din
incasärile mentionate la art. 3
se vor depune la Banca Na(io-
nal a României (B. N. R.) in
contul C. A. P. S. pentru Fon-
dul pentru refacerea patrimo-
niului".
5. Acest fond se va inscrie a-
nual in buget cu suma probabilä
a veniturilor ce i se destind.
6. Acest fond se va cheltul
numai In scopul pentru care este
creat.
7. Dad la sfärsitul anului
vreo parte din fond a rämas ne-
intrebuintatä, ea se va raportà
pe anul urmätor in bugetul C.
A. P. S. la acelas fond.
8. In cursul anului bugetar
sumele neangajate se pot intre-
buintà si ca fond de rulment
pentru exploatärile In regie. El
se va Intregi Insä din primele
1ncasäri.
www.digibuc.ro
III. Cumpdrdri ,si cheltueli posi-
bile din fondul pentru refacerea
patrimoniului
9. Cu acest fond C. A. P. S.
poate cumpärà:
a) Päduri sau trupuri de orice
suprafath dach sunt alipite de
pädurile Statului si de minimum .
100 ha dach sunt in raza de 5
km dela o pädure a Statului;
b) PAduri sau trupuri de ph-
duri izolate cu suprafata mai
mare de 300 ha dach sunt la
peste 5 km de o pädure a Statu-
lui;
c) Päduri intregi sau portiuni
din ele pentru a inlesni exploa-
tarea pädurilor Statului Inveci-
nate;
d) Proprietäti particulare de
orice categorie de culturä daa,
sunt infundate in perimetrul ph-
durilor Statului;
e) Drepturile pe cari alti pro-
prietari le au asupra unor pa-
duri In indiviziune cu Statul;
f) Drepturile pe cari mosnenii
sau räzesii le au In devälmäsie
asupra unor päduri sau tere-
nuri degradate.
g) Terenurile degradate In
sensul art. 2 din legea pentru a-
meliorarea terenurilor degrada-
te, In conditiunile de suprafath
ale alin, b din prezentul articol,
dach nu intrá In perimetrele de
ameliorare sau de orice supra-
fath dach sunt cuprinse In pe-
rimetrele de ameliorare;
h) Terenurile prevAzute In art.
24, 35 si 36 din legea pentru ame-
liorarea terenurilor degradate 2);
i) Constructiunile, investitiu-
nile, instalatiunile de exploatare
si transport cari sunt anexe ale
pädurilor sau ale terenurilor de-
gradate cumpärate;
j) Terenuri sau constructiuni
1) A se vedea Legea pentru ameliorarea
terenurilor degradate din 28 Iunie 19301a pag.
422, vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 25 Mai 1931
necesare pentru administrarea
pädurilor Statului.
10. Din acest fond se vor plätI
in total sau In parte cheltuelile
ocazionate cu facerea constatdri-
lor la fata locului, expertize, rnA-
surdtori, Incheierea actelor
orice alte cheltueli %cute in sco-
pul realizdrii acestor cumplrä-
turi.
IV. Procedura cumpdrdrii
11. Cumpärarea de päduri
terenuri degradate de Cdtre C.
A. P. S. se face prin build In-
pe baza actelor de
expertia intocmite de directia
generalä.
12. Ofertele de vânzare se vor
adresh Ministerului de Agricul-
turd i Domenii sau directia ge-
neralä C. A. P. S. de cätre pro-
prietar sau imputernicitul sau.
Oferta va trebul sä cuprindä:
a) Numele i adresa proprieta-
rului si a persoanei Insärcinate
de el sd trateze vanzarea;
b) Determinarea exactä a o-
biectului vänzArii, situatie, su-
prafatd, sarcini, etc.;
Pretul de hectar si global;
d) Modalitäti de platä;
Timpul pentru care este va-
labilä oferta;
f) Enumerarea actelor de pro-
prietate pe cari le posedd pro-
prietarul (titluri, planuri, etc.),
actelor de sarcini: ipoteci,
servituti, inchirieri, etc.;
Eventuale conditiuni sau o-
bligatiuni speciale.
13. Directia generalä, pe mä-
surd ce primeste ofertele, va dis-
pune o cercetare sumard preala-
bilä, care sä constate:
a) Exactitatea celor scrise In
ofert A;
b) Interesul Statului de a cum-
OM;
c) Dacä obiectul propus spre
vânzare intrá In cadrul condi-
tiunilor fixate de regulament;
www.digibuc.ro
525
cl) Lámuriri complimentare ce
se vor gäsi necesare.
Pe baza actelor de cercetare
prealabilá, consiliul de admini-
stratie se va pronunth principial
asupra cumpärärii cerand 0 a-
probarea ministerului.
14. Dacd consiliul de admi-
nistratie s'a pronuntat princi-
pial pentru cumpärare si minis-
terul a aprobat, se va numi o
comisiune din doi sau mai multi
experti dupä importanta obiec-
tului, cari vor face evaluarea.
La aceastä comisiune se poate
atash i un expert pus de ofer-
tent, care va aveh numai rolul
sä dea lämuriri asupra elemen-
telor ce servesc la evaluare.
15. Pe baza actelor de exper-
tizd consiliul de administratie
decide sau nu cumpärarea, In li-
mita competintei sale, stabilitä
prin art. 18 din legea pentru ad-
ministra re a pädurilor.
16. Dad, pretul fixat de con-
siliul de administratie este apro-
bat de Minister i acceptat de
ofertant, acesta este obligat sd
depunä la C. A. P. S., toate ac-
tele de proprietate, spre a fi stu-
diate la contencios; numai dupd
ce se stabilesc eá drepturile de
proprietate sunt indiscutabile se
va procedh la incheierea actului
formal de vânzarea, aranj area
plätilor, etc., 0 celorlalte forme
ce decurg din el.
17. Directia generall va In-
tocml si tine la curent un re-
gistru de toate ofertele primite,
In care se va non, la timp pen-
tru fiecare stadiul In care se
Acest registru se va prezenta
consiliului de administratie In
mice sedint5, In care la ordinea
de zi figureazd o noug. ofertá de
cump ärare.
18. In caz de prezentare a
mai multor oferte, deodatä, con-
siliul de administratie va decide
526 LEGI DE UNIFICARE. 26 Mai 1931
asupra cdreia din ele sd se dea
preferintä.
19. Cheltuelile fäcute cu ex-
pertiza tehnicd si juridicd pri-
vesc pe ofertant in urmätoarele
limite:
Pentru suprafata pând, la 100
ha se va plat]. 50 lei de ha.
Pentru suprafata dela 101
300 ha se va pläti 40 lei de ha.,
dar In total minimum 5.000.
Pentru suprafata dela 301
1.000 ha se va plati 30 lei de
ha, dar in total minimun 12.000.
Pentru suprafata dela 1.001
2.000 ha, se va pläti 20 lei de ha,
dar in total 40.000.
Pentru suprafata dela 2.001
5.000 ha, se va pldti 10 lei de ha,
dar in total 40.000.
Pentru suprafata peste 5.000
ha, se va plätl 10 lei de ha, Mil
ad treacd In total 100.000 lei.
Taxa de expertizd se depune
in numerar la C. A. P. S., dupd
ce consiliul de administratie se
va fi pronuntat pentru cumpd-
rare.
Luc/Arne de evaluare vor in-
cepe numai dupd, depunerea
taxei.
Cheltuelile ce depäsesc taxele
depuse de ofertant se vor supor-
th de C. A. P. S.
Sumele cheltuite nu se resti-
tuesc depundtorului, oricare ar
fi rezultatul tratativelor de vân-
zare.
20. Toate taxele de timbre si
Inregistrare i orice impunere
asupra contractului de vânzare-
cumpärare privesc pe vanztitor.
V. Plata
21. Plata pretului convenit se
va face In reguld generald; In
numerar din fond si in limita
surnelor disponibile la B. N. R.
22. In caz de vor fi mai multe
oferte acceptate când cuantumul
plätilor depdseste disponibilul
fondului dela B. N. R. plata in
www.digibuc.ro
numerar se va puted aranjâ prin
esalondri pe mai multi an. i.
Plata se va puted face si In
naturd, predând materiale lem-
noase de valoare egald i chiar
combinatä, adicd parte In nume-
rar i parte materiale, care im-
preund sd, nu depaseascd va-
loarea convenitä.
REGULAMENTUL
legli asupra cisätorillor militare
DIN 26 MAI 1931 1)
CAPITOLDL I
Cásátoria ofiterilor
1. (art. 1* 8 din lege). Au-
toritätile militare superioare, in
drept a (IA autorizatiuni de cd-
sätorie pentru ofiteri, sunt ur-
mtttoarele:
a) Comandamentele de corp de
armatd
b) Comandamentul corpului
de gräniceri;
Comandamentul corpului
jandarmeriei;
d) Comandamentul corpului
vândtorilor de munte;
e) Comandamentul marinei mi-
litare;
f) Inspectoratul general al ca-
valeriei;
g) Inspectoratul general al a-
viatiel;
h) Inspectoratul general al ge-
niului;
i) Ministerul Armatei.
Comandamentele i inspectora-
tele dau autorizatiuni de cdsäto-
rie numai pentru ofiterii i asi-
1) Acest Regulament a fost sanctionat cu
i publicat in Moniio-
Decret No. 1734/931
rul Oficial No. 119 din 26 Mai 1931. El abro-
gti vechiul Regulament din 12 Martie 1900
pag. 850 Vol. II. A se vedeA i noua Lege
asupra asztoriilor militare din 9 Aprilie
1931 la pag. 381 In acest volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 26 Mai
milatii din unitätile aflate orga-
nic In subordine.
In caz cá una din aceste auto-
ritäti nu aprobd o asgtorie, ac-
tele respective, la cererea ofite-
rului, se vor Inainth Ministeru-
lui Armatei, care ve decide.
In afard de aceasta Ministerul
Armatei d autorizatiuni de a-
sätorie pentru ofiterii cari nu a-
partin inspectoratelor i coman-
damentelor sus mentionate, pre-
cum si ofiterilor inferiori cari,
având avere personald, se &ash':
toresc fdrd dot&
2. (art 1 din lege). Inlocu-
itorii comandantilor sau inspec-
torilor sus citati pot da autori-
zatiuni numai In cazul and li
s'a lásat In mod formal comanda
de atre titular.
3. (art. 1 din lege). Autori-
tatea care aprola sau respinge
cererea de asätorie va comunia
aceasta ofiterului printr'un or-
din serfs si inregistrat, trimis
prin unitatea respectia. Res-
oingerea se va motivä.
4. (art. 2 din lege). Varsta
ofiterului se constatá din foaia
matricold a corpului In care el
serveste.
5. (art. 3 din lege). Actele
pe baza arora se da autorizatia
de asätorie si care se Inainteazá
pe cale ierarhicd, sunt urniá-
toarele:
a) Cererea ofiterului, In care
se aratá numele, starea civild
domiciliul viitoarei sotii si a
pdrintilor ei;
b) Copie dupd foaia matricold
a ofiterului, certificatá de seful
corpului respectiv;
c) Actul de nastere i fotogra-
fia viitoarei sotii;
d) In caz cá unul din viitorii
soti e váduv, se anexeazd actul
legal constatator al acestei si-
tuatii; iar când sunt i copii se
va aläturà si extras de pe actele
de nastere ale acestora;
e) Certificatul de onorabilitate
www.digibuc.ro
1931 527
al viitoarei sotii, dat de cinci
capi de famine din localitatea
de domiciliu a viitoarei sotii.
Primarul comunei, iar in orasele
cu prefecturi sau chesturi de po-
litie, sefii acestor autoritäti vor
confirmä, pe a lor rdspundere,
onorabilitatea celor cinci capi
de familie;
Certificatul de onorabilitate
al pärintilor viitoarei sotii, eli-
berat de autoritätile legale, ará-
tate la alineatul precedent.
Pentru fiicele de ofiteri activl
acest certificat nu este necesar;
g) In caz cá viitoarea sotie este
fiicd de ofiter sau asimilat, din
activitaie, disponibilitate, rezer-
vá sau retragere, provenit din
activitate, se aláturá un certi-
ficat dat de Ministerul Armatei,
directia personalului, constata-
tor al acestei situatiuni;;
h) Foaia dotald in copie lega-
lizatd de gref a tribunalului uncle
s'a constituit, Insotitá de actele
sprijinitoare si de copiile legali-
zate ale acestora, cu arätarea
precisd a constituirii dotei, In
modurile ardtate la art. 4, 5, 6, 9
si 10 din lege;
i) In caz cá viitoarea sotie e
profesoard ori maesträ titulará,
Invätátoare definitivá la scoli
urbane, sau functionarä din ca-
tegoriile arátate la art. 8 al re-
gulamentului de fatd, se va pre-
zentà un certificat eliberat de
capul autoritátii sau institutiunii
respective, cu mentiunea func-
tiei ce are si a salariului ce
primeste. Titratele profesioniste
vor prezenth pe lângd acest cer-
tificat, eliberat de atre prese-
dintele asociatiei profesioniste
din care fac parte si din care sä,
se constate cd practia efectiv
aceä profesiune, ì un certificat
al administratiei financiare, sau
al perceptiei Statului, constata-
tor al impozitului pe venit ce
pläteste;
j) Pentru ofiterii inferiori
528 LEGI DE UNIFICARE. 26 Mai 1931
cari posedd o avere personalä
cari se cdsätoresc färd dotd,
se va anexâ o copie legalizatä
la tribunalul locului, de pe ti-
tlurile sau actele de proprietate
ce posedä, In conditiunile dela
art. 9 de mai jos, si o declaratie
prin care Intelege cd averea ce
o aduce fn cdsdtorie n'o va
Insträink nici ipotecA, far% au-
torizatia Ministerului Armatei,
pang la obtinerea gradului de
maior;
Pentru ofiterii cari se ed.-
sätoresc cu profesoare, maestre,
Invdtätoare de scoli urbane,
functiionare sau titrate profe-
sioniste, se va anexa i decla-
ratia ofiterului, ca se obligd a
nu interveni cel putin un an
dela cdsdtorie pentru mutarea
sa In localitatea unde s'ar afla
sau ar fi mutatd viitoarea sotie.
6. (art. 4 din lege). Ofite-
rilor superiori, generali i asi-
milatilor acestora, li se cer nu-
mai actele dela alin, a panà la
alin, g inclusiv dela articolul
precedent.
7. (art. 4, 5, 6 din lege).
Pentru a constata venitul real
al irnobilulut ce se constitue
dotd, fie ca fond, fie ca ipotecd,
seful care este chemat a da
autorizatiunea de cdsätorie are
obligatiunea a se asigurh, prin
toate cu putintd,
mijloacele
despre legalitatea si sincerita-
tea contractelor prezentate. El
poate refuza autorizatia atunci
când ar constatà cd actele nu
prezintá valoarea reald a imo-
bilului sau venitului constituit
dot&
Expertizele serviciului dome-
niilor militare, ardtate la art. 9,
alin. b din lege,,se cer numai In
cazul and nu se poate produce
nici una din celelalte dovezi
pievAzute de acel articol, cu
privire la venitul dotal, precum
si In cazul alin. c al aceluias
articol.
www.digibuc.ro
8. (art. 7 din lege). Cate-
goriile de functtuni sau profe-
siuni mentionate In art. 7 din
lege, sunt urmAtoarele:
a) Profesoare ori maestre ti-
tulare sau invätätoare defini-
tive la scoli urbane ale Statu-
lui, numite conform legilor fn-
vdtdmântului;
b) Functionare stabile la ori-
ce institutiune sau autoritate a
Statului romAn sau la altá in-
stitutie al cärei buget se vo-
teazd de Adundrile legiuitoare
române;
c) Titrate, având o diploma
universitard, romând sau sta.-
ind echivalentä, pe baza careia
exercitä efectiv una din urnad-
toarele profesiuni: medic, advo-
cat, inginer, arhitect, farmacist.
9. (art. 8 din lege). Pentru
ofiterii inferiori averea perso-
nald a ofiterului, fn cazul art.
5, alin. j din regulamentul de
fatd, trebuie sd constea In una
din categoriile prevdzute la art.
9 al legii.
Pe tot timpul cdsniciei alite-
rul inferior nu-si poate Instrd-
inh ori ipotea averea ce aduce
In cdsAtorie, färä aprobarea Mi-
nisterului Armatei, sub sane-
tiunea prevázutd de art. 40 din
legea pozi(iei ofiferilor1).
10. (art. 9 din lege). In
caz când dota este de natura
celei ardtate la art. 9 din lege,
actul dotal trebuie sä cuprindd
clauza expresa c'd atunci and
capitalul asigurat inteo ipo-
teed, producdtor al venitului
dotal, s'ar restitul, acest capital
sà fie inalienabil i sä se Intre-
buinteze in cumprifäri de efecte
sau imobile de natura celor in-
dicate In alin, a si b ale acelui
articol, care vor deveni dotale
') A se vedeà Legea asupra pozitiei ofite-
rilor, din 9 Aprilie 1931 la pag. 383 In acest
volutn.
 LEGI DE UNIFICARE. 26 Mai 1931
inalienabile In aceleasi con-
ditiuni.
Fgr& .prescriptiunea aceasta
In actul dotal nu se poate au-
toriztt cgsgtoria.
11. (art. 9 din lege). Ve-
nitul dotal produs de capital se
constatd prin actele argtate la
art. 9 din lege. In caz cand ca-
pitalul dotal nu e producdtor
de venit, el este considerat
nu poate produce mai mult ca
6%.
12. (art. 10 din lege). Trou-
soul si obiectele mobile ce ar
primi viitoarea sotie a ofiteru-
lui, nu vor intrà in fondul do-
tal fixat prin legea de fatä.
Aceast& dispozitie se va In-
scrie In mod expres In foaia
dotalg, mentionându-se c& pre-
tuirea nu face v&nzarea".
13. (art. 1 din lege). Sen.!
de corp si de serviciu, sau co-
mandantii respectivi pentru o-
fiterii dela comandamente, la
primirea cererii de c&sAtorie
a actelor respective, se vor in-
form& cAt mai precis asupra
onorabilitgtii viitoarei sotii si a
famine!. sale, spre a se lucre-
dinth, pe rgspunderea kr per-
sonalg, dacg ofiterul prin con-
tractarea acelei cäsgtorii va fi
la Indltimea prestigiului fami-
ne! militare.
eful de corp, care nu va da
cuvenita atentie acestui mod de
a se informk se face pasibil de
sanctiuni disciplinare.
De aceleasi sanctiuni se face
pasibil, ofiterul interesat
care ar da, cu intentie, infor-
matii gresite.
Pgrerea categoric& a sefului
de corp sau serviciu, sau co-
mandantului respectiv pentru
ofiterii dela comandamente, va
fi consemnat& chiar pe cererea
ofiterului, pe care, impreung cu
toate celelalte acte, le va Inaintà
pe cale ierarhica autoritätii In
drept.
26495.C. Hamangiu, vo'. XIX.-34.
www.digibuc.ro
529
14. (art. 1 din lege). Auto-
ritatea respectiv& examinând
legalitatea actelor, autorizg, sau,
dupg caz, respinge motivat ce-
rerea de cdsgtorie, comuniand
aceasta direct corpului din care
ofiterul face parte.
15. (art. 1 din lege). Dupg
autorizarea c&s&toriei, autorita-
tea care a dat-o Inainteazá toate
actele, constituite In dosar, Mi-
nisterului Armatei, care le va
pastr& In arhiva sa.
Actele sprijinitoare originale
ale foaiei dotale se restitue ofi-
terului, la dosar rámanând nu-
mai copiile kr legalizate.
In caz de respingerea cererii,
se restitue ofiterului toate ac-
tele, afarg de raportul acestuia,
pe care e consemnatá pgrerea
sefului de corp sau serviciu,
prevázut& la art. 12, care se pas-
treazä la autoritatea superioarg
respectivá.
16. (art. 1 din lege). CAsg-
toria se oficiazä atk civil cilt £31
religios.
Cultul care determinä servi-
ciul religios este eel al ofiteru-
lui.
17. (art. 1 din lege). In
curs de o lung dela aproba-
rea cgsgtoriei, ofiterul sau asi-
milatul va raport& sefului de
corp sau serviciu, ziva, luna,
anul, primária i biserica sau lo-
cuinta unde ea s'a sgvarsit. A-
ceste date se vor Inscrie In
foaia matricold i cea personal&
a ofiterului, raportandu-se
Ministerului Armatei In acelas
scop.
18. _ (art. 1 din lege). Ofite-
rul sau asimilatul cgsgtorit este
obligat a raporth orice schim-
bare s'ar ivi ulterior in starea
civil& a sa 0 a familiei 'sale,
cum ar fi: nasteri de copii, a-
doptiuni, decesuri, sau despär-
tenie.
Seful de corp dupá facerea
Inscrierilor de acest fel In re-
530 LEGI DE UNIFICARE. 26 Mai 1931
gistrele sale, va raporth aceste
schimbdri i Ministerului In a-
cela$ scop.
19. Autoritdtile militare arà-
tate la art. 1 de mai sus, nu
pot acordà nici un fel de dis-
pens& In ce prive$te cerintele
legii i regulamentului de fatä.
20. (art. 12 din lege). Sefii
militari indatà ce sunt infor-
mati cá un ofiter sau asimilat
s'a cdsatorit fled autorizatie
legald, vor raporth imediat
cazul.
Ofiterul sau asimilatul &As&
torit fárá aprobare va fi $ters
din controalele ofiterilor activi
trecut In elementul rezervei,
pe ziva cdatoriei, printr'un
Ina lt decret si pe baza unui ra-
port al Ministerului Armatei.
Pe langd aceasta se vor puted
considerà ca gre$eli grave con-
tra disciplinei sau onoarei,
fapte prevázute de art. 40 din
legea pozitiei ofiterilor i vor
puted trimite Inaintea consilii-
lor de reformá ofiterii vinovati
de urmátoarele contraveniri la
lege:
a) Efectuarea cdsätoriei, când
cererea respectivá a fost res-
pinsä definitiv;
b) Citsátoria cu Incálcarea
conditiunilor de onorabilitate a
viitoarei sotii;
c) Thinuirea cäsätoriei nele-
gale;
d) Cásátoria ilegald, efectuatd
Inainte de Implinirea termenu-
lui de serviciu activ, obligator
pentru ofiteri.
CAPITOLUL II
Cäsätoria gradelor inferioare
21. (art. 13 din lege). Au-
torizatia pentru cásátoria gra-
delor inferioare sub arme se da
de $eful corpului sau serviciu-
lui, sau de comandamentul res-
pectiv, unde ele fac serviciul.
www.digibuc.ro
Gradelor inferioare nereanga-
jate nu li se pot da autoriza-
tiuni de cdsAtorie decdt in a
doua jumdtate a serviciului ce
datoreazd.
22. (art. 13 din lege). In-
deplinirea conditiunilor cerute
de art. 13 din lege se va con-
statà prin urmátoarele acte:
a) Cererea celui In drept
Inaintatá ierarhic, cu párerea
primului $ef;
b) Copia dupá foaia matri-
cold;
c) Extractul de nastere al
viitoarei sotii;
d) Certificatul comunei de lo-
cuintá a viitoarei sotii asupra
onorabilitätii si ocupatiunii sale
$i a párintilor;
e) La reangajati foaia dotald
in copie legalizatá, Insotitd de
coPiile legalizate ale actelor aju-
tätoare.
23. (art. 13 din lege). La
primirea cererii (de autorizare
pentru subofiteri, $efii de corp
sau servicii se vor informd, ca
$i. pentru ofiteri, asupra
viitoarei sotii i despre
sinceritatea stipulärilor din
foaia dotard, dupa care vor pu-
tea, sau nu, aprobb. cdsätoria.
Disposiliuni generale
24. (art. 17 din lege). In
cazul prevIzut de art. 17 din
lege, cand autoritatea civild
sau eclasiasticd ar fi oficiat cd-
slitoria militarilor, Mt% autori-
zatia scrisá a autoritAtilor mi-
litare, indicate In lege, aceste
autoritáti vor aduce cazul la
cunostinta procurorului locului,
care va sesizd instanta compe-
tinte. Procurorul poate face a-
ceasta si din oficiu.
25. Formularele actelor
certificatelor prescrise in acest
regulament, sunt cele preväzute
in Monitorul Oficial No. 110 din
26 Mai 1931.
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
REGULAMENT
pentru aplicarea Leg II fondului nape-
nal al avialiel
DIN 4 IuNIE 1931 I)
CAPITOLIIL I
Administratia timbrului
1. Fondul national al avia-
tiei, creat In scopul aphrgrii
aeriene a thrii i pentru desvol-
tarea liniilor aeriene, cum si
pentru propäsirea In general a
aviatiei române, nu poate fi
Intrebuintat pentru alte sco-
puri.
2. Acest fond se va admi-
nistrà prin Presedintia Consi-
liului de Ministri, fiind pus
integral la dispozitia sa In ve-
derea realizärii dispozitiunilor
dela capitolul III.
3. Fondul national al aviatiei
se va alirnenth din produsul
timbrului aviatiei, care timbru
se va emite de catre Ministerul
de Finante In trei valori: 50
bani, 1 leu si 2 lei,
Modelul timbrului se va sta-
bill de Presedintia Consiliului de
Ministri, In acord cu Ministe-
rul de Finante i Inspectoratul
general al aeronauticei, pe baza
de concurs.
Originalul timbrului, purtând
aprobarea M. S. Regelui, va fi
predat fabricii de timbre de ch-
tre inspectoratul general al ae-
ronauticii. Acest original rh-
mâne in ph'strarea fabricii de
timbre.
4. Timbre le se vor imprimh la
fabrica de timbre, cu phstrarea
tuturor mäsurilor de siguranth
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 18131931 si publicat In Moniiorta
Oficia/ No. 127 din 4 Iunie 1931. A se ye.
dea i Legea pentru crearea Fondului na-
tional al aviatiei, din 9 Aprilie 1931 la pag.
373 in acest volum.
www.digibuc.ro
531
si control de fabricatie, tn vi-
goare, la aceh fabrica, pentru
imprimarea timbrelor fiscale
postale.
Timbrele pentru aviatie vor
aveh formatul de 21/2 mm., in-
clusiv perforajul i vor fi exe-
cutate In heliogravurh. Toate
cele 3 valori de: 50 bani, 1 leu
si 2 lei vor fi executate dui:A
acelas original, la colori diferite
duph valori.
Timbrele de 1 leu pentru C.
F. R. vor fi jumätate din cele
normale i imprimate pe hay
tie mai subtire.
Timbrele se vor pune In lu-
cru numai In urma vizei bun
de tipar", (lath, pe coale de
probh prezentate de fabrica de
timbre. Bun de tipar se va da
de chtre Presedintia Consiliului
de Ministri prin Inspectoratul
general al aeronauticii.
5. Comanda timbrelor chtre
fabrica de timbre se va face de
chtre Presedintia Consiliului de
Ministri, care va Ingriji de plata
costului lor de fabricatiune, po-
trivit L. P. C. F. A., pe baza
facturii fabricii de timbre. Can-
titatea aproximativä necesarl
pentru fiecare dintre cele trei
valori se va fixà de chtre Pre-
sedintia Consiliului de Ministri,
pe baza datelor statistice, In ash
fel ca fabricarea sh nu Impe-
dice vânzarea.
Comanda timbrelor se poate
face fie pe cantitäti fixate, fie
läsând In grija fabricii de tim-
bre alimentarea tuturor depo-
zitelor C. A. M., ash cum se
obisnueste cu timbrele fiscale,
duph aprecierea Presedintiei
Consiliului de Ministri.
In acest din urmh caz, fa-
brica va comunich lunar, Pre-
sedintiei Consiliului de Minis-
tri, cantitätile fabricate, cerând
confirmarea lor, pe baza chreia
se face si facturarea.
6. Receptia timbrelor si con-
532 LEGI DE UNIFICARE. 4 Iunie 1931
tabilizarea se face de Casa Au-
tonomd a Monopolurilor ca
pentru timbrele fiscale; timbre-
le pentru biletele C. F. R., se
vor distribui i contabilizà, pe
baza unei conventiuni intre C.
F. R. si Cassa Autonomä a Mo-
nopolurilor.
7. Plata remizei pentru van-
zarea timbrelor se va face In
aceleasi conditiuni ca si pen-
tru timbrele fiscale, potrivit
conventiei existente, prin ingri-
jirea Cassel. Autonome a Mono-
polurilor.
8. Fabrica de timbre este o-
bligatd, ca In pretul de confec-
tionare al timbrelor sä asigure
transportul la depozitele de
vänzare C. A. M. si C. F. B.
9. Ministerul de Finante va
face publicatiuni imediat, pen-
tru ca publicul s. ia cunostintä
de aplicarea timbrului, conform
legii, cu incepere dela 1 Maiu
1931.
CArrroLUL IL
I. Aplicarea timbrului la Regia Autono-
ma P. T. T.
10. La post& si telegraf, tim-
brul aviatiei se aplica In modul
urmätor:
1. Timbrul aviatiei de cinzeci
bani se va aplich la fiecare
carte postald, simplä sau mili-
tard, internä. Dea.semenea pen-
tru fiecare parte a eartii pos-
tale cu rdspuns plätit interne,
timbrul aviatiei de cincizeci
bani va fi aplicat separat. Im-
primatele, cärtile didactice, li-
terare sau tiintifice, cataloa-
gele i prospectele de librdrie
editurd, cum si imprimatele In
relief pentru orbi, interne, se
vor supune la taxa timbrului de
aviatie da 50 bani de fiecare o-
biect, dintre imprimate fiind
scutite de acest timbru numai
www.digibuc.ro
publicatiunile periodice (ziarele
5i revistele).
2. Timbrul aviatiei de 1 leu
se va apnea la scrisorile interne
si la cArtile postale ilustrate in-
terne.
3. Atat obiectele dela punctul
1, cat i cele dela punctul 2, vor
fi supuse la timbrul de aviatie
respectiv, atat ca simple cat
atunci cand sunt depuse expres,
recomandat cu aviz de primire
sau ramburs, fie el sunt locale
sau nelocale. Lipsa timbrului va
da loc la destinatie la Incdrca-
rea obiectului cu o taxl in fo-
losul Fondului National al
Aviatiei", reprezentand indoitul
taxei de aviatie si va fi perce-
putd, prin aplicare de timbru de
aviatie taxd de platd".
4. Timbrul aviatiei de doi lei
se va aplich pentru fiecare te-
legramä prezentatd internd sau
externd, ordinard sau cu indica-
tiune speciald.
La telegramele cu rdspuns
plätit interne, timbrul de aviatie
de lei doi se va percepe si pen-
tru telegrama rdspuns. Telegra-
mele ma ndat interne sunt dea-
semenea supuse la taxa tim-
brului aviatiei de doi lei.
Timbrul aviatiei se va aplich
pe blancheta telegramei la pre-
zentare si se va anulh cu stam-
pila de zi a oficiului.
5. Buletinul de expeditie al
obiectelor de mesagerii interne
sau externe este deasemenea
supus la taxa timbrului avia-
tiei de lei doi, deci pentru fie-
care obiect de mesagerie intern
sau destinat sträinätätii se va
aplich la depunere pe buletinul
de erpeditie respectiv timbrul
de aviatie de 2 lei.
6. Avizele de sosire form. 80
emise pentru oricare din obiec-
tele de mesagerii interne sau
sosite din sträinätate, declara-
tia vamald timbratä fiscal, ce
insoteste fiecare colet depus,
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931 533

pentru sträinätate, cum $i car- M. S. Regelui, Corpurilor legiu-

tile de identitate postalä, cer- toare i cele adresate in mate-
tificatele $i copiile eliberate de rie electoralà, penalä, precum $i
Regia P. T. T., sunt impuse la cele scutite de taxa timbrului
timbrul aviatiei de 2 lei, care prin legi speciale;
va fi aplicat i anulat ca si tim- B) La timbrul de 2 lei:
brele po$tale sau fiscale la care 1. Cererile de transcriere
se supun aceste acte. inscriptiuni a drepturilor reale
7. Timbrul aviatiei de 2 lei se pentru intabularea,
mai aplicá $i borderourilor, chi- a dno tarea $i prenot area lor,
tantelor i adeverintelor de pre- cum $i cele pentru reinoirea,
dare din recuvrementele interne modificarea, strämutarea
sau sosite din sträinätate. $tergerea sau radierea inscrip-
tiunii lor; actelor ,de amanet,
II. La Regia Autononat C. F. R. actelor de gaj, i comandamen-
-telor; a conventiunilor matri-
Timbrul de 1 leu se va apnea moniale.
pe fiecare bilet de cälätorie. 2. Cererile pentru radierea
Casierii de bilete C. F. R. vor pretentiunilor ipotecare vechi.
aplich timbrul mobil al avia- 3. Actele de identitate.
tiei inainte de a imprima in sec 4. Biletele eliberate localnici-
data si numärul trenului pe lor pentru trecerea frontierei.
biletele de cal:Mori. 5. Exemplarele actelor auten-
Controlorii biletelor C. F. R., tice sau legalizate.
vor observä aplicatiunea aces- 6. Copiile i extrasele de pe
tui timbru pe bilete. orice fel de acte.
Lipsa timbrului va avea con- 7. Orice anexe, imprimate sau
secintele lipsei timbrului fiscal. manuscripte, indiferent de nu-
märul filelor, depuse odatà cu
III. La Ministerul de Interne si cererile adresate autoritätilor
Finante administrative.
8. Declaratiunile de accepta-
1. Timbru de 1 leu pe fiecare rea donatiunilor i succesiuni-
dintre biletele interurbane lor.
autobuze. 9. Recepisele certificate sau
2. Timbru de 2 lei pe fiecare acte dresate sau eliberate de
bilet de intrare la spectacole notarii publici, pentru primirea
(cinematograf, teatru, circ, bal, documentelor $i obiectelor luate
etc.). in pästrare.
10. Orice testimonii.
IV. Pe ldngd timbrele fiscale 11. Testament, pacte succeso-
ale Ministerului de Finante rale autentice (publice); pro ce-
sele-verbale pentru constatarea
Orice acte civile $i comerciale stärii materiale a testamentelor
prevAzute de legea timbrului si In genere, cele referitoare la
inregisträrii dela art. 4 pang stabilirea lor, actele de subscrip-
la 14 inclusiv sunt supuse: tiunea testamentelor mistice,
A) La timbrul de I leu: decla- cum $i cererile de lintärirea tes-
ratiunile adresate de ,particu- tamentelor.
lari autoritätilor vamale, cum 12. Recepisele eliberate de
$i petitiunile adresate oricärei magazinele generale (do curi)
autoritäti publice i notarilor pentru depozite de producte sau
publici, afard de cele adresate márfuri.
www.digibuc.ro
634 LEGI DE UNIFICARE. 4 Mule 1931
13: Procurile , sau imputerni-
cirile sub orice forma, osebit de
taxa de autentificare, legalizare
sau certificare.
14. Orice inscria care constata:
o conventie, o tranzactie sau
orice alta Invoiala de fiecare
exemplar original.
15. Notele de incheiere, elibe-
rate de catre remizierii mijloci-
torilor oficiali, de fiecare exem-
plar.
16. Acreditivele, ordinele _de
platä, precum si orice alte ti-
tluri asemanatoare.
17. Conturile si borderourile
originale, cdpii sau extrase eli-
berate de catre societatile co-
merciale, band, bancheri si mij-
locitori oficiali, notele de chel-
tueli si situatiunile inginerilor,
arhitectilor si intreprinzatorilor
de lucräri.
18. Fiecare fila In registrele
de acte de taxe si de protestare,
cum si din orice alte registre,
ce notarii publici stint obliga,ti
sa, Una dui:4 legile notariale In
vigoare.
19. Fiecare Ma In registrele
de jurnal si inventar, tinute de
comercianti si societati indus-
triale, cum si de lichidatorii ori-
carei fel de asociatiuni, de hote-
lieri, farmacisti, fabricanti, sam-
sari, comisionari, exploatatori
de mine, cariere si paduri, in-
treprinzatori de lucrari, aprovi-
ziondri, furnituri si transpor-
turi; registrele in care se trec
procesele-verbale privitoare la
intrunirile deliberärilor aduna-
rilor generale, precum Si ale
administratorilor In soc. anoni-
me, din registrele hotelierilor,
pentru inscrierea pasagerilor,
precum si ale farmacistilor de
copierea ordonantelor medicale,
registrele soc. cooperative si a-
jutor mutual, registrele comer-
ciantilor si In general toate re-
gistrele supuse la taxe prin le-
gea timbrului.
www.digibuc.ro
\
20. Toate chitantele si adeve-
rintele de predare sau plata dela
orice ar emana actele prin care
se consimte la radierea unei
sarcini din cartea funduara sau
din registrele de transcriptiuni
sau inscriptiuni, precum si ex-
trase din conturi curente, eli-
berate de catre comercianti si
societatile comerciale.
21. Avizele pentru sosirea
märfurilor, precum si declara-
tiunile,- foi de expeditie ce inso-
tesc valorile si. obiectele trans-
portate prin posta.
22. Acte privitoare la vasele
de navigatie, permise sau certi-
ficate de acostarea si plecarea
vaselor de navigatie, actele de
cabotaj, de tranzit, interogato-
riul vaselor, rolul de echipaj.
rolul de barca, actele de vizita
si patentele de sänätate ale va-
selor de navigatie, actele de na-
tionalitate ale vaselor de navi-
gatie cum si ce1e de romaniza-
rea Mr, manifestele partiale si
manifeste generale.
23. Cererile pentru obtinerea
autorizatiilor (de lucrari, folo-
sinte si studii, In conformitate
cu legea regimului apelor, pen-
tru obtinerea concesiunilor de
instalatii, studii, conform legii
energiei; pentru modificarea au-
torizarilor si concesiunilor sau
pentru cesionarea Mr, pentru
recunoasterea folosintelor, con-
cesiunilor sau autorizarilor In
fiintä la data promulgarii legii
apelor sau energiei, pentru con-
cesionarea de C. F. particulare
sau studii In acest scop si do-
cumentul de autorizarea con-
cesiunii.
24. Cererile (plangeri, reclama-
tiuni) inaintate pentru infrac-
tiuni la legea apelor si energiei,
apelurile inaintate Kinisterului
Lucrarilor Publice contra bon,-
ririlor de autorizare si de con-
traventie date de serviciul ape.
Mr.
 LEGI DE UN1FICARE. 4 lunie 1931 535

25. Cererile de fnregistrarea orice al te autorizäri de liber&

autorizatiunilor In cadastrul fo practicA a unei profesiuni.
losintelor de apg.. 38. Pasapoarte.
26. Brevetele concesiunilor 39. Permisele de pescuit, per-
pentru exercitarea unui comert, misele de vanätoare, de pose-
industrie micä sau mare, pen- dare de arme.
tru exerchiul unei meserii. 40. Biletele sau permisele date
27. Brevetul de inventiune, supu$ilor sträini pentru $edere
perfectionare si importatiune. In tara, pentru emigranti, lu-
28. Cererile pentru fnscrierea crätori $i personal de serviciu,
märcilor de fabric& si de co- functionarii din industrie, co-
mert. mert si agriculturä, profesio-
29. Actele de protest, precum ni$tii pe conti propriu pentru cei
declaratiunile Inlocuitoare ce nu stint emigranti.
din partea trasului ale cambii- 41. Biletele pentru v&nzári de
Mr si altor titluri de ordine. vite.
30. Cererile Dentru Inscrierea 42. Permisele date de primä-
firmelor individuale, pentru mo- rii, pentru aecutare de repara-
dificarea i tergerea Mr, pen- tiuni ordinare In comunele ur-
tru Infiintarea de sucursale, bane, pentru reparatiuni radi-
precum si pentru Inscrierea per cale, constructii de magazii,
soanelor juridice. fmprejmuiri, instalatii de apd,
31. Pentru scrisorile de cärat, canale, electricitate, gaz, grilaje,
pentru transporturi pe uscat cum si pentru constructiuni de
aeriene, sub orice forma sau de- orice
In
fel din lemn sau In zid
comunele urbane.
numire, precum si duplicatele 43. Permisiunile de liberä cir-
bor. Pentru expeditiuni partiale culatie pentru automobile, ca-
pentru IncArcäri complete In mioane automobile, träsuri si
vagoane. camioane.
32. Pe cererile si permisiile: 44. Procesele-verbale redactate
permisul de prospectiune, per- de notarii publici, relative la
misul de exploatare, de prelun- orice procedurä date In atribu-
girea permisului de exploatare, tiunile Mr de legile In vigoare.
de Inscrierea permiselor de ex- 45. Actele de Impärtire volun-
ploatare In cartea miniera, pen- tarà.
tru dobandirea unei concesiuni 46. Buletinele pentru subscri-
de exploatare, pentru chitantele erea actiunilor i obligatiunilor
de expedierea bagajelor pe C. F.
R.; N. F. R. si S. M. R. societätilor comerciale.
33. Biletele cu platä In vagoa- 47. Brevetele pentru desf ace-
nele cu paturi ale companiei rea48.
bäuturilor spirtoase.
Petitiunile de intentarea
Vagons-Lits" care circulä In actiunilor civile $i comerciale,
tar& si adeverintele de cälätorie care au de obiect valorificare de
pe bazA de permis, fárä plat& drepturi patrimoniale (cu ex-
pentru vagoanele cu paturi. ceptia cererilor preväzute la
34. Cererile pentru acordarea §-ele 2-6 din legea timbrului);
permisiunilor de a purth deco- cererile de denuntarea judiciar&
ratiuni sträine. alocatiei de realizarea creante-
35. Cererile de naturalizare. lor prin ordin sau mandat de
36. Cererile pentru schimba- plat& i asigurare cum $i cere-
rea numelui patronomic. rile conventionale, interventiile
37. Pe artile de advocat $i principale si chemärile In ga-
www.digibuc.ro
536 LEGI DE UNIFICARE 4 lunie 1931

rantie prin aceleasi litigii sau titoare sau de apärarea 0.1.0-

pretentiuni, introduse Inaintea lor, fie sub formä de prescur-
tuturor instantelor de drept co- täri (note scrise), motivele cere-
mun, precum si inaintea arbi- rilor cari leagd instanta, de-
trilor comisiunilor arbitrale, puse separat la grefd, precum
cum $i inaintea Camerelor arbi-
trale ale burselor de comert.
49. Ordinele de innanarea ac-
tiunilor apiilor de pe acte, cita-
tiunllor judeatoresti si ale im
ginerilor hotarnici, rubrurile si
orice in$tiintare cu caracter de
citare, mandatelor de aducerea
martorilor In materie civilä,
afiptele (edicte de publicatie) ce
se transmit pdrtilor prin agen-
tii de procedura sau a aror
intocmire e obligatorie dupa le-
gile de procedura in vigoare.
Dovezile, procesele-verbale de
predare sau care tin loc de pre-
dare sau certificatele de Yuma,-
narea lor, chiar and ele sunt
fäcute pe un al doilea exemplar
tt.1 unei citatiuni.
50. Propunerile de chemare la
interogator sau procesele-ver-
bale ori rezolutiunile prin care
se dispune chemarea la intero-
gator a pärtilor absente, cum si
procesele-verbale prin care se
constatd räspunsurile date.
51. Actele prin care se deferä
sau se referä un jurämânt ori
se ia un interogator sub jurä-
mant.
52. Procesele-verbale pentru
constatäri fäcute de autoritMile
administrative.
53. Propunerile sau listele de
martori.
54. Actele de evaluare sau ex-
pertizd.
55. Orice anexä, imprimate
sau manuscripte In original;
còpiile si extrasele de pe orice
fel de acte certificate de parte
sau nu, depuse la autoritätile
judeatoresti sau destinate a fi
fnmdnate pärtilor.
56. Memoriile sub orice denu-
mire $i formä, intâmpingri,
concluzii scrise, scripte pregg-
www.digibuc.ro
si dovezile sau procesele-verbale
de comunicarea lor cum si
transpunerea In scris a Insem-
närilor stenografice.
57. Cererile pentru redeschi-
derea proceselor, pentru conti-
nuarea procedurii intrerupte sau
suspenclate, cum si cererile pen-
tru fixarea termenului de jude-
catä, in afacerile scoase de Pe
rol pentru nendeplinirea pro ce-
durii.
58. Incheierile prin care se
constatd amânarea si suspen-
darea pricinilor de comun acord.
59. Cererile de perimarea ju-
deatii.
60. Recuzärile propuse de
párti.
61. Cererile de investire cu
formula executorie a hotáririlor
civile sau penale and aceste
din urmá cuprind condamnati-
uni civile, a ordonantelor de
judecare, a hotärniciilor ade-
verite de tribunale, a actelor
autentice $i notariale, transcrip-
tiunilor si a oriaror acte exe-
cutabile.
62. Autentificarea actelor cum
si legalizarea semnäturilor,
intocmire de acte autentice de
notarii publici, darea de datä
certá a actelor sub semnáturä
privatä, certificärile sau ates-
tärile pentru conformitate de
atre autoritätile publice si no-
tarii publici, traducerile de orice
fel de ,acte, de atre translatori
sau de notarii publici, precum
si certificarea de atre advo-
cati a semnáturHor procurilor
ce le sunt incredintate.
63. Cererile de eliberarea cer-
piilor, extractelor ori duplica-
telor de pe acte autentice sau
notariale, destinate a tine loc
de original, cererile de adop-
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Iunie 1931
tiune, cererile pentru numirea
mandatarilor si curatorilor le-
gali ai incapabililor, cererile de
punere In posesie a mostenito-
rilor si legatarilor cum si ac-
tele de predarea legatelor, ce-
rerile de declararea absentei, a
disparitiunii sau decesul unei
persoane, cererile de revizuire a
sentintelor date, precum si ce-
rerile de constatarea
64. Fiecare exemplar din so-
matiile, avertismentele, corn an-
damentele si notificArile ce se
transmit uneia din parti prin
orice agenti administrativi sau
judecätoresti si notari publici,
precum $i dovezile sau proce-
sele-verbale de inmânarea lor.
65. Cererile facute pentru au-
torizarea femeii märitate $i a
minorului emancipat, de a face
comert cum si cererile pentru
complectarea cape citätii femeii
märitate. Cererile de autorizare
pentru Insträinarea, ipotecarea
$i schimbul imobilelor dotale.
66. Declaratiuni de emanci-
pare.
67. Inventariile Intocmite de
autoritäti publice sau particu-
lare.
68. Tablourile (1ncheierile) de
ordinea creditorilor.
69. Cererile de opozitie, Intäm-
Omni, memorii, contestatii, a-
peluri, recursuri.
70. Cererile de sechestru asi
guriltor, proprire, urmärirea.
fructelor $i recoltelor, venituri-
lor imobiliare $1 interventiile
la ele.
71. Cererile de executarea ho-
tärfrilor In materie de conso-
lidäri cererile debi-
torilor de depunerea judecäto-
reasa a obiectului obligatiunii
lor sau executarea la tribunale,
precum $i contestatiile.
www.digibuc.ro
-537
V. Mai sunt supuse la timbru
de 2 lei, pe länget impozitul pro-
portional, urmdtoarele acte:
1. Toate actiunile societätilor
anonime, sau In comanditä.
Pärtile de fondator se considerà
deasemenea actiuni si se ta-
xeazA ca atare.
2. Obligatiunile emise de so-
cietätile anonime.
3. Cekurile.
4. Politele.
5. Facturile.
6. Politele de asigurare.
CAPITOLIIL III
Destinatia fondului national al aviatiei
H. Fondul national al avia-
tiei se capitalizeazA la Cassa de
Depuneri i Consemnatiuni prin
depuneri lunare a sumelor re-
zultate din vânzarea timbrului.
12. Depunerile se f ac de Mi-
nisterul de Finante pe baza de-
conturilor cu Cassa Autonomä
a Monopolurilor, lunar.
13. Presedintia Consiliului de
Ministri la 1nceputul fiectoui
an va Intocml bugetul special
pentru timbrul aviatiei.
14. Veniturile vor fi:
a) Venituri, propriu zis, din
vanzarea timbrului;
b) Venituri din contraven-
tiuni.
Veniturile vor fi stabilite In
primul an, pe cat posibil dupg
datele statistice, iar In anii ur-
mätori dupg rezultatele dela fi-
nele anilor precedenti.
15. Cheltuelile se vor distinge
In cloud categorii:
a) Cheltueli cu administratia
timbrului, In care se vor socotl
cheltuelile cu stabilirea modelu-
lui, imprimarea, receptionarea,
VS nzarea, personal, remize, etc.
Inträ In atributiunile Pre$e-
dintiei Consillului de Ministri
Cassei Autonome a Monopo-
638 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
lurilor sá stabileascA in detaliu
toate aceste cheltueli;
b) Cheltueli pentru acoperi-
rea nevoilor In legaturA cu apà-
rarea aerianä a t Aril, cum si
pentru desvoltarea liniilor ae-
riene si de propAsire In general
a aviatiei române.
16. Cheltueli dela alin, b de
mai sus vor fi stabilite in fie-
care an de cAtre Consiliul su-
perior al aeronauticii, pe baza
propunerilor Inspectorului ge-
neral al aeronauticii.
Inspectorul general al aero-
nauticii va Intocmi programul
de dotarea aeronauticii mili-
tare, din fondul national al a-
viatiei, independent de prevede-
rile bugetare.
17. Planul de dotare are ca-
racter secret, deci numai suma
globalA se va trece In bugetul
Presedintiei Consiliului de Mi-
nistri.
18. Planul de dotare se su-
pune aprobArii M. A., si numai
dupä aceea devine
19. Planul de dotare va dis-
tinge in ordinea urgentei ne-
voile aeronauticii.
20. Administrarea fondului
material de aviatie se 1va face
In principiu aplicând L. C. P.
art. 155 si urmätorii.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni
21. Contraventiunile la dis-
dispozitiunile de mai sus, In
conformitate cu legea pentru
crearea fondului national al a-
viatiei, se vor pedepsi cu amen-
dà potrivit valorii timbrului ce
?Irmà sA fie aplicat.
Pe lângA amenda respectivA
vor fi condamnati si la plata
taxei de timbru datoratä.
Constatarea contraventiunilor
se va face prin incheiere de rea sau vor introduce In tarA
proces-verbal, de cAtre inspec- timbre falsificate, oricare 1e vor
www.digibuc.ro
torii, controlorii si reprezentan-
tii Ministerului de Finante, Mi-
nisterului Comunicatiilor, Mini-
sterul Armatei i Presedintiei
Consiliului de Ministri, de a-
gentii fiscali, ofiterii de politie,
agentii administrativi.
Procesele-verbale dresate de
inspectori, controlori i repre-
zentantii ministerelor de mai
sus vor face dovada pang, la In-
scrierea In fals,
22. Procesele-verbale de con-
traventie se vor face In dublu
exemplar din care unul se va
läsh- contravenientului sau pre-
pusul sAu, iar al doilea se va
inainth Ministerului de Fi-
nante.
In caz cand contravenientul
sau presupusul sh.'n refuzá pri-
mirea, sau lipsesc dela domiciliu
sau sediul lor, procesul-verbal
se va afish la locul unde s'a
constatat contraventia.
Aceste procese-verbale vor fi
semnate de agentul constatator,
de contravenient sau prepu-
sul situ si de un martor asis-
tent.
In caz chnd contravenientul
sau prepusul sdu refufh a
semnh, se va face mentiune in
procesul-verbal.
23. Procesele-verbale vor con-
tine data, locul constatärii con-
traventiunii, numele i pronu-
mele contravenientului, domici-
liul sau locul unde acesta ti
executä profesiunea, precum
numele i pronumele agentului
constatator. Ele vor contine in
scurt imprejurarea In care s'a
.constatat contraventia i na-
tura ei.
24. In caz de recidivA amen-
da se va ridich In dublu.
25. Cei care vor contraface
sau vor incerch sA contrafacA
timbrul aviatiei, precum si cei
ce vor participh la contraface-
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
pune In circulatie, se pedepsesc
conform art. 117 si urmAtorii
din codul penal.
26. Autoriatile politenesti
vor dà la cerere tot concursul
lor delegatilor i reprezentanti-
lor ministerelor, cum si tuturor
agentilor constatatori ai con-
traventiilor acestui regulament.
27. Itnstanta competentä a
judec& aceste contraventiuni
este instanta de judecatA pre-
vAzutd de legea timbrului iar
arnenzile se vor pronunt& In fo-
losul fondului national al avia-
tiei.
28. Termenul de apel In
toate cazurile va fi de 20 zile.
Apelantii vor ark& In cererea
de apel motivul apelului i ce-
rerea de apel va trebui sA fie
Insotitä de actele in original
sau cdpii.
NeIndeplinirea oriarei din
aceste cerinte atrage nulitatea
apelului.
Prezenta pdrtii In instants
sau prezentarea unui memoriu
scris acoperd orice viciu de
pro cedurl.
29. Functionarii publici de
orice categorie care vor d& curs
unui act fail timbrul aviatiei,
prevAzut In legea pentru crea-
rea fondului national al avia-
tiei, se va pedepsi pentru pri-
ma datä cu amendä de lei 500.
In caz de recidivA, Indoitul
acestei amenzi.
La aceea4 amenclá vor fi im-
pusi si rnijlocitorii oficiali si
orice functionari publici care nu
se vor conform& prezentului re-
gulament.
30. Se vor pedepsi cu amendá
dela 500-2.000 lei sau cu In-
chisoare dela 15 zile la 6 luni.
acei cari cu bung stiintS, se vor
servi cu un ,timbru sau o hâr-
tie timbratS care a mai fost
Intrebuintatá. Aceeas pedeapsA,
se va aplic& i vânzkorului unui
asemenea timbru sau }Artie.
www.digibuc.ro
639
CAPITOLUL V
Presoriptiuni
31. Drepturile beneficiarilor
timbrului aviatiei se prescriu In
timp de 5 ani.
32. Termenul de prescriptie
va curge:
1. Pentru acte autentice sau
notariale dela data autentifi-
cArii sau legalizSrii lor ori a
confectionArii lor de catre no-
tarii publici.
2. Pentru cele sub semnAturA
priyatA din momentul ice au
dob&ndit data certA prin Inre-
gistrarea lor la o autoritate pu-
Mica, ori prin decesul uneia
din pArti; aceeas datA de Inre-
gistrare va Beryl i ca &IA de
constatarea contraventiunilor.
3. Pentru amenzi din momen-
tul emiterii contraventiunilor.
CAPITOLUL VI
Dispozitiuni fina/e
33. 'Mate dispozttiunge ,a-
cestui regulament, sunt In con-
formitate cu legea pentru crea-
rea fondului national al avia-
tiei i legea timbrului, cu toate
prevederile i dispozitiunile lor
sunt aplicabile cu Incepere
dela 1 Mai 1931.
J. C. M.
Cu normele generate pentru tinerea
IiciiaiiIor administraliiIor publice
DIN 4 IUNIE 1931 1)
Observatiuni inainte de tinerea
licitatiei
Serviciile publice sunt obligate
sA. IntocraeascA un program al
9 J. C. M. sub No. 581/931 s'a publicat In
Monilorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931.
640 LEGI DE UNIEICAR E. 4 lunie 1931
furniturilor si al lucrärilor de
executat in cursul anului, de
indatä duph, votarea bugetului,
concomitent cu intocmirea bu-
getului interior de executie.
Acest program va trebul sh
cuprindä toate aprovizionärile
necesare serviciilor publice, atM
ca furnituri, cat i ca lucräri,
corespunzând strict fondurilor
bugetare de care se dispune.
El se va Inainth Oficiului cen-
tral de licitatii pang. cel mai
tarziu la 15 Ianuarie al flea,-
rui an.
Toate aprovizionärile servicii-
lor publice se bazeaza pe lu-
cräri pregätitoare, prin cari se
constatä si se justifica obiectul
lor, cantitätile si necesitatea e-
fectuärii lucrarilor i furnitu-
rilor, conditiunilor de executare,
conditiunile tehnice, timpul In
care sä, fie efectuate, etc.
Pentru acestea se va completh
caietul de sarcini, aM,turat la
prezentele norme si färd de cari
nu se va putea procedh la pu-
blicarea licitatiilor.
Nu se pot face nici un fcl de
publicatiuni de licitatii, anga-
järi de lucräri i furnituri, fdrä
se dispung. de fond bugetar
sau credite deschise.
Se excepteaza lucrärile
furniturile prevAzute In pro-
iectele i bugetele viitoare,
pentru cari publicatiunile se
pot face chiar inainte , de vo-
tarea bugetului, Insà numai
dupä 1 Noemyrie al anului in
curs si numai cu avizul preala-
bil al O. C. L.
Pentru combustibil aceste lici-
tatii vor trebui fi publicate eel
mai thrziu panä la data de 15
Aprilie.
A se vedea In legaturä Regulamentul de
functionare al Oficiului central de licitatii,
din 1 Ianuarie 19301a pag. 3, vol. XVIII §i Le-
gea contabilittitii publice, din 31 Iulie 1929
la pag. 783, vol. XVII.
www.digibuc.ro
Publicatiile de licitatii Mcute
dupl 1 Noemvrie, Inainte de vo-
tarea bugetului, se vor puteh
anulh posterior votarii, in ca-
zul child fondurile preväzute In
buget sunt inferioare celor din
proiecte.
A. Publicarea
Cum se fac publicatiile.
Pentru tinerea licitatiilor pu-
blice se vor urmári, sh, se facá
o publicitate cat mai mare, ast-
fel ca sá poath, fi adusa la cu-
nostinta câtor mai multor per-
soane interesate.
Publicarea licitatiilor se va
face In Monitorul Oficial j in-
tr'unul din cele mai rdspAndite
siare din taril. Publicatiile se
vor afisa la sediul administra-
tiei unde se tine licitatia, pre-
cum si la administratille publice
unde se vor predà furniturile
sau efectuh lucrärile licitatiilor.
Pentru licitatiile a cAror va-
loare nu Intrece suma de lei
50.000si cari au un caracter
local, publicatia se poate face
numai in Monitorul judetului"
sau Comunei", In loc de Moni-
torul Oficial, i inteun ziar lo-
cal. Deasemeni pentru concesi-
uni i arendäri de bälti, stufi-
suri, etc., precum si concesio-
narea transporturilor postale
este suficient dacä publicatiu-
nea a fost fácuth, in Monitorul
Comunal sau Judetean i In-
tr'un ziar local acolo unde se
gäsese asemenea ziare, iar in
caz contrariu publicatiunile se
vor face inteun ziar din capi-
tala judetului.
In cazul and o administra-
titme public& va avea de licitat
obiecte sau imobile pentru van-
zare ori Inchiriere, publicatiile
se vor face neapärat i in co-
munele unde se aflä aceste o-
biecte sau imobile, la autoritd-
 LEGI DE UNIFICARE, 4 1unie 1931
tile sau 1nstituiile cari au In
pgstrarea sau utilizarea lor o-
biectele sau imobilele n ches-
tiune.
Pentru concesiuni sau furni-
turi importante sau pentru fur-
nituri ori lucrgri, pentru cari
nu s'ar gs1 In targ o concu-
rent& indestulgtoare care sa
garanteze o bung executare cu
preturi avantajoase, se vor pu-
teh face publicatiuni si In presa
straing, putându-se chiar invith
casele speciale cunoscute.
Când vreunul din ,bunurile
mobile ale Statului sau autori-
tgtilor publice, indicate la art.
1 din L. C. P., este susceptibil de
a fi vändut, publicarea licitatii-
lor se va face numai dupg. ce s'a
instiintat Ministerul de Finante
s'a obtinut avizul stiu pentru
vânzare.
Publicatiile de licitatii vor
contine Jneaparat:
a) Obiectul licitatiunii, na-
ture lucrarilor, cantitatea de
procurat sau executat, cuantu-
mul i felul depunerii garantiei,
termenul In care sg fie executat,
precum i locurile unde se vor
predh cantitgtile de materiale
respective í ziva cand trebuiesc
livrate;
b) Locul unde se poate vedeh
caietul de sarcini, proiectele
devizele;
Conditiunile pe care trebuie
sg le prezinte licitatorii spre a
fi admisi la licitatie;
d) Administratiile de Stat (sau
Oficiul central de licitatii) Ma-
intea cgrora se vor tine lici-
tatii,;
Adresa, locul, ziva si ora
licitatiei;
f) Clauza cg furnitura va fi
pe riscul furnizorului.
In cazul când licitatiunea va
aveh loc prin striggri, cari se
face numai In cazul vanzgrii
de bunuri imobile, conform art.
87 din L. C. P., se va indich ne-
www.digibuc.ro
541
apgrat i pretul dela care ¡nee-
pe licitatia.
In cazul când nu se supune
licitatiei decat o anumitg parte
de luctlri sau furnituri, se va
prevedett In caietul de sarcini
prin publicatiune aceastä
prejurare, cu rnentiunea expresä
ce se va face eg administratiu-
nea nu-si ih nici un angajament
pentru restul lucrgrii in proiect,
In privinta cgreia se va dispune
la timp, independent de obiec-
tul licitatiei, limitat strict si
exclusiv la partea de lucrgri
bine precizate in caietul de sar-
cMi i publicatiuni.
In publicatii, caiete de sar-
cMi, devize, etc., de furnituri
sau lucrgri, nu este permis a
se cere probe ori modele, nici
a se Indicà provenienta diferi-
telor materiale, cum ar fi de
exemplu: tabla Wolff Netter,
carbuni de Petrosani sau
zia, etc., licitatiile tinute pe baza
acestora fiind lovite de nulitate.
Textul art. 88-110 din legea
contabilitcltii publice, precum si
art. 31.-53 din Regulamentul
Oficiului central de licitalii
prezentele norme, vor fi afisate
intotdeauna In sale de licitatii.
Termene de publicare
Pentru lucrgrile i furniturile
de o valoare Ong, la 10 mili-
oane lei, anunturile licitatiilor
trebuesc fgcute cu ce1 putin 30
zile Mainte.
Se excepteazg cazurile foarte
urgente si lucrgrile i furnitu-
rile de o valoare Ong la 1 mi-
lion lei, and publicatiunile se
vor face cu 15 zile inainte. Ca-
zurile de urgentg se constatg, de
O. C. L.
Pentru lucrgrile i furniturile
dela o valoare de 10 milioane
In sus, publicatia trebuie fAcutg
cu cel putin 45 zile 'Mainte.
Pentru lucrärile publice de
542 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
mare importantA, cari urmeazA
a se pläti din credite .extraor-
dinare speciale, acoperite prin
Imprumuturi, excedente, etc.,
precum: drumuri, canaluri, cAi
ferate, canalizAri de râuri, ba-
zinuri i diguri, constructie
alte lucrAri de interes general fie
cA aceste lucrAri cad In sarcina
Statului singur sau In colabo-
rarea cu particulari, conform
art. 77 din L. C. P., adminis-
tratia respectivä va hoarl ter-
menul publicärii dupA, impor-
tanta lucrärilor i studiilor ne-
cesare. Acel termen nu va pu-
ted fi In nici un caz mai mic
de 45 zile.
B. Conditiuni de participapi la Hate&
publica
I. Capacitatea necesarä pentru
a concurd
Licitatiile de orice naturA se
vor tine numai cu Case si per-
soane de specialitate, interpusii
fiind exclui.
Ofertantii, comercianti sau in-
dustriasi, vor trebul sä, producA
acte doveditoare cA au firma
Inscrisä; actele i procurile din
strAinAtate vor fi certificate de
cAtre Legatiunea sau Consula-
tul RomAn din localitatea
respectivA. (Firmele americane
pot fi primite la licitatie
far& a axed firma Inscrisà, cu
conditiunea ca ele sa fie reco-
mandate de Legatiunea Ame-
ricand din Bucuresti), deaseme-
nea nu se cere de a aveA, firmA
fnscrisä producAtorii directi,
atunci când acestia liciteazd
pentru ramura lor de produc-
tie, cum ar fi de exemblu: pro-
duatorii agricoli, proprietarii
de pAduri pentru lemne de foc,
pentru furaje, zarzavaturi, pro-
duse naturale alimentare, ce-
reale, etc.
Deasemenea rämâne In vi-
goare i art. 1 din conditiunile
www.digibuc.ro
generale pentru licitatiile de
lucrAri publice (din 1 Decemvrie
1892 cu modif. 2 Iunie 1927).
Nu vor fi primiti la licitatie
furnizorii i antreprenorii cari
Van executat contracte ante-
rioare fncheiate cu administra-
tine publice, sau acei cari Au
cauzat daune Statului i nici
cei ce se aflä In procese cu Sta-
tul, derivand din contracte ne-
executate sau executate In mod
pAgubitor pentru Stat, precum
si acele firme cari figureazA In
cartea rAilor furnizori, tinutA la
Oficiul central de licitatii.
Pentru a puteä concurA la o
licitatie se cere, pe lângA capa-
citatea juridicA a ofertantului,
o capacitate tehnia pentru lu-
crärile de artA sau constructii,
precum i o capacitate econo-
mica, In special pentru lucrAri
sau furnituri pe durata de mai
multi ani, and este necesar BA
se dovedeascA mijloacele nece-
sare pentru efectuarea lucrAri-
lor.
Pot lud parte la licitatiuni si
delegatii Uniunii Generale a Mi-
cilor Industriasi, cu privilegiu
acordat de art. 2 0 3 din legea
prin care se recunoaste perso-
nalitatea juridicA acestor aso-
ciatiuni.
Deasemenea i delegatii coope-
rativelor In baza legilor publi-
cate In Monitorul Oficial No. 71
din 1929 si No. 77 din 1930 pag.
354 vol. XVII si pag. 193 vol.
XVIII).
Se va observd insä. ca la toate
licitatiile la cari vor luA parte
delegatii Uniunii Micilor Indu-
striasi sau ai Cooperativelor, a-
cestia sA prezinte procurA sau
delegatie semnatä de presedin-
tele Uniunii Micilor Industriasi
sau a unuia din vicii-presedinti,
iar delegatii cooperativelor o
adresA din partea Oficiului Na-
tional de Cooperatie sau Uniu-
nii de Cooperative, din care sA
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Innie 1931 543

se constate ca cooperativa ce o tiuni, concesiuni sau exploata-

reprezinta este legal constituita. tiuni, se cere o capacitate de
Pe langa procura sau delegatie executie sau Incredere specialk
pe care o vor aveh delegatii Parä de care nu s'ar puteh ga-
Micilor Industriasi, vor prezenth ranth buna executare.
o cdpie de pe procesul-verbal III. Conditiuni generale pe cari
al Comitetului General al Uniu- trebuie sa le indeplineasa o
nii, In care acesta a hotarit oferta
ia parte la licitatiunea respec-
tiva si In care sa fie indicat Ofertantii, atat la licitatii cât
numele delegatilor membri ai si la angajari prin bun& Invo-
Uniunii, cari pot participa la ialä, fie ca sunt din tark fie a
licitatia In chestiune. sunt din strainatate, isi vor de-
Nu vor puteh fi primiti la li- clarh, domiciliul In tard, in ce
citatie deat acei reprezentanti priveste indeplinirea angaja-
cari vor face dovada cä lid- mentelor luate i nu-1 pot
teaza numai pentru lucrarile schimbh deck cu consimtiman-
sau furniturile, potrivit breslei tul administratiei contractante.
sale pentru Micii Industriasi In cazul and licitatorii apar-
ramurei productiei respective tin unei firme straine, actele
pentru membrii cooperativelor. pro curile lor vor fi certificate
Excluderea unui concurent de catre Legatiunea sau Consu-
pentru lipsa de capacitate nu se latul Roman din aca tara; se
poate face deal de presedin- excepteaza dela aceasta firmele
tele comisiunii de licitatii, pe din Cehoslovacia, cari In virtu-
-motive precise si bine justifi- tea art. 37 din Conventiunea
cate. Caietele de sarcini vor in- dintre Romania si Cehosloyacia,
dich dovezile de capacitate ce cu privire la protectiunea si a-
urmeaza a se produce pentru sistenta juridia reciprock In
admiterea la licitatie. materie de drept civil si comer
II. Cazuri de limitarea concu- cial, precum i In. afaceri ne-
rentilor la licitatie contencioase, dela 7 Mai 1925,
sunt scutite de a mai ava ac-
Licitaiile publice relative la telf. legalizate de &are Lega-
furnituri, la lucrari sau fabri- tia sau C unsulatul Roman din
ca.tiuni, la arendari, la conce- 1ocalitatea respectivd, ash cum
siuni say exploatatii. pot fi cere art. 28 din Regulamentul
marginite Intre Case le recu- O. C. L., aceste acte fiind sufi-
noscute capabile de a concurh, cient claca ele sunt legalizate
potrivit conditiunilor preva- de un tribunal, o administratie
zute in caietele de sarcini i pe centralk ori de alta autoritate
baza unei motiväri speciale, In administrativa echivalentä
urmätoarele cazuri: daa acestea stint Investite cu
a) Cand interese militare sau sigiliul oficial.
alto interese importante nu per- Ofertele vor fi facute In mo-
mit tinerea unei licitatii publice neta Ora, exceptându-se cazul
libere; and caietele de sarcini ar pre-
b) Canci tinerea unei licitatii vede altfel.
publice libere ar prilejui o a- Oferta prezentatA la licitatie
mänare, care ar periclith inte- trebuie $,s4.1 fie timbratk cele
resele sigurantei publice; prezentate netimbrate pot fi
c) Cand pentru executarea u- hate in consideratie daca par-
nei furnituri, lucräri, fabrica- tea respectivá fiind de fata o
www.digibuc.ro
544 LEGI DE UNIFICARE. 4 hinie 1931
timbreazg in sedintä. In ofertele
fäcute de concurenti la licitatii
se va observg ca pretul oferit sä
fie sells In litere $i cifre, pen-
tru a nu de loc la interpretgri
gresite.
Se vor considerg nule ofertele
prin care nu s'au tinut seamg
de caietele de sarcini, prevg-
zandu-se In ele alte conditiuni
cari schimbg, conditiunile
egalitate dintre ofertanti.
Ofertantii vor trebui sä pre-
cizeze In oferta ce o fac cg au
luat cunostintg, de toate condi-
tiunile generale din Legea C. P.
si a Regulamentului de functio-
nare al O. C. L., precum $i de
toate conditiunile speciale a li-
citatiei In chestiune, fiind de
acord cu toate aceste conditiuni
stabilite.
Organizatiile comerciale de
producgtori "Infiintate pentru
desfacerea $i vanzarea produse-
lor lor, recunoscute de cgtre Mi-
nisterul de Industrie i Comert,
pot concur& la licitatie.
La alcgtuirea caietului de sar-
cini se va aveg In vedere In
toate cazurile, precum si pen-
tru märfurile de provenientg
strging, fie din comertul intern,
fie dela firme din strgingtate,
sg se stipuleze clause: furni-
ture se va predg franco depozi-
tul administratiei respective,
pretul Intelegandu-se liber de
orice taxe, impozit, cheltueli tie
transport, etc., inclusiv taxele
vamale".
Aceastg clauzg este necesarä
Intrucât in foarte multe cazuri
dificultätile comparatiei pretu-
rilor sunt ivite din cauza ne-
prevederii acestei conditiuni.
C. Tinerea licitatillor
Licitatiile se vor tine numai
conform Legii C. P. si Regula-
mentului O. C. L., precum si pe
baza caietului de sarcini tip $i
www.digibuc.ro
procesul-verbal de licitatie tip,
anexat la prezentele norme si
cari fac parte integrantä din
ele, contrar, acele licitatii nu
vor fi considerate valabile.
I. Tinerea licitatiilor prin
striggri
Licitatiile prin striggri se tin
de nu mai pentru bunuri imobile
sau mobile in valoarea mai micg
de 50.000 lei si numai In tara.
Licitatia se deschide in ziva,
locul i ora stabilite i Inainte
de deschiderea licitatiei comisia
va cercetà dovezile de capacita-
te ale concurentilor, conform
art. 21 si 27 din Regulamentul
O. C. L.
Striggrile Incep cu pretul sta-
bilit prin anuntul licitatiei $i
se fac in numgr de trei, una
dupg alta.
Deca nu existg nici un ofer-
tant, licitatia este dnchisä; In
caz contrariu se continua cu
striggrile Ona la obtinerea pre-
tului cel mai avantajos. Ulti-
mill pret obtinut se strigg de
trei ori si dace nimeni nu lid-
teaza mai mult, bunul se con-
siderg adjudecat provizoriu
persoanei care a oferit ultimul
pret.
II. Licitatii cu oferte inchise
Acestea se tin numai In targ
$i se fac numai prin oferte scrise
sigilate: prin sigil se Intelege
neaperat cearg cu sigiliu, iar
orice ofertg altfel prezentatä nu
este valabilg.
Licitatiile se tin In ziva, lo-
cul i ora indicate In publicatie,
numai data sunt prezenti doi
ofertanti. In caz contrariu, se
asteaptä o org pentru a aveg.
eel putin doi concurenti. In caz
and i dupg aceastg, org nu
vor fi minimum de doi concu-
renti cerut, atunci licitatia nu
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
va mai avea loc, incheindu-se
cuvenitul proces-verbal .de con-
statare.
M. Forma II-Wile dinaintea
deschiderii ofertelor si conditiu-
nile de indeplinit la prezenta-
rea ofertelor
Furnizorii i antreprenorii
pentru a fi admisi la licitatie
pentru a garantà indeplinirea
contractului, vor depune in ziva
si cu ocazia tinerii licitatiei In
primirea comisiunii de licitatii
o garantie de 5% din valoarea
furniturii sau lucrarii In nume-
rar sau efecte de Stat iori ga-
rantate de Stat, socotite la va-
loarea lor nominala. Pentru fa-
cilitarea operatiunilor in cazul
cand garantia ar fi mai mare
de 20.000 lei, publicatia va pu-
tea prevedek ca garantia sä fie
neaparat consemnata, la Casa
de Depuneri, licitatorul prezen-
tând recepisa respectiva.
Recepisa Casei de Depuneri
este valabiM numai pentru li-
citatia a carei data este trecuta
in aceasta recepisa ea nefiind
valabila la o alta. licitatie, chiar
când aceasta s'ar tine tot de
catre aceeas autoritate.
Dupa adjudecarea provizorie,
se va retine numai garantia ad-
judecatorului, celelalte garantii
se vor restitui indata cu viza
autoritatii respective, ca suma
se poate restitui.
Institutiile de Stat and se
prezinta la licitatii ca ofertanti
sunt scutite de garantii. Coope-
rativele i Micii Industriasi vor
depune la licitatii drept garan-
Iii nurnai 3%, in loc de 5%, In
baza privilegiului creat prin
legile organice.
Cooperativele vor puteà depir
ne aceasta garantie i prin o
scrisoare de garantie liberata
de Banca Centrala Cooperativa.
Titlurile. de renta petrolifera
26495. C. Flamangiu, vol. XIX. 35.
www.digibuc.ro
546
nu pot fi primite drept garan-
tii la licitatii decât pentru va-
loarea cupoanelor
neprescrise, atasate la corpul
titlului.
Garantia trebuie depusa In
plic separatnu la un loc cu
oferta.
Pentru cazurile cari vor fi
indicate de O. C. L., dupa avizul
Oficiului de Rationalizare
Normalizäri din Ministerul de
Industrie si Cornell, licitatorii
vor fi tinuti ca odata cu pre-
zentarea ofertei sa Inainteze si
un certificat de calitate asupra
furniturilor cari formeaza obi-
ectul licitatiei.
Aceste certificate vor fi elibe-
rate de catre laboratoarele
institutiile din tara, autorizate
a elibera aceste certificate de
catre O. C. L., dura recoman-
datia 0. R. N. 4
Ofertantii cari se vor dovedt
ca au stabilit o intelegere Intre
ei pentru falsificarea rezultatu-
lui licitatiei, spre a obtine preL
turi mai mari ca cele normale,
vor fi indepärtati dela dreptul
de a licith pentru lucrarile
furniturile publicate. Inaintea
deschiderii ofertelor, comiSia va
cercetà dovezile de capacitate
depuse de concurenti i garan-
tille de ei. Nu ad' vor des:
chide cleat ofertele celor cari
Indeplinesc conditiunile de ca-
pacitate stabilite i cari vor fi
depus garantiile cerute.
Ofertantii Dot schimba oferta
numai inainte de deschiderea
ofertelor.
Ofertele prin posta sunt ad-
mise daca ele sunt legal tim-
brate, sigilate i dad, sunt In-
sotite de garantia legala. Ele
vor fi primite astfel: cele din
tax% inainte de deschiderea
primei oferte iar cele din stra.-
inatate pâna la sfârsitul sedin-
tei licitatiei.
Ofertele primite prin po06.
546 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931

vor fi inchise in doll& plicuri, Presedintele dup& ce a primit

tel exterior va fi cu adresa ad- toate ofertele, deschide plicurile
ministratiei care tine licitatia, in prezenta concurentilor.
iar in cel interior va fi oferta Deschizându-se ofertele In se-
sigilat& purtând numele ofer- dinttt, se .va semn& fiecare o-
tantului si furnitura pentru fertä de dare membrii comisiei
care oferteazA. In primul plic si fiecare ofertant In parte; se
va fi si plicul cu garantia. Am- va incheià fbn proces-verbal In
bele plicuri, atat acela cu oferta, care se va mention& modul cum
cat i cel cu garantia, vor purta a decurs licitatia, numele si
mentiunea furniturii pentru pronumele fiecärui concurent,
care concureazA ofertantul. garantia depusá, pretul oferit
In nici un caz nu se poate de fiecare ofertant /n cifre si
admite ca valabilä o ofert& tele- litere si adjudecarea provizorie
grafica sau telefonicA. asupra concurentului celui mai
Concurentii la licitatii pot tri- avantajos, sub rezerva avizului
mite mandatar, prevgzut cu favorabil al O. C. L. si aprobl-
procurà Intocmitä In regul& si rii ulterioare a sefului adminis .
autenticä. tratiei sau a Consiliului de Mi-
Procura poate fi dat& sau nu- nistri, dup.& cum va fi cazul.
mai pentru o anume licitatie Procesul-verbal continând rezul-
sau pentru mai multe. tatul licitatiei se va semnh
AceastA procura se va atas& de membrii comisiei si de fie-
intotdeauna In original sau in care concurent. Dac& unul din
copie legalizatä la procesul-ver- concurenti refuzá sä semneze,
bal al licitatiei. se va mention& aceasta In textul
In acest caz se va Intelege cà pro cesului-verb al.
licitatia a fost In numele si In La licitatiile la care au luat
contul persoanei reprezentatâ, de parte si delegatul O. C. L., pro-
mandatar. cesul-verbal al acestei licitatii,
Respingerea dela licitatie tre- precum si toate ofertele prezen-
buieste sd fie bine motivatd tate In sedintä, vor fi semnate
justificatd pe rdspunderea co- si de delegatul O. C. L., putând
misiei de licitatie. consernnh in procesul-verbal
Comisiile de licitatii trebuesc toate obiectiunile ce eventual ar
sä functioneze numai In con- gäsi de cuviintä sä facä.
formitate cu art. 8 si 9 din re- Reclamatiunile contra licita-
gulamentul O. C. L. si art. 84 tiei se anexeazá la dosarul lici-
din Legea C. P., astfel cd dosa- tatiei si odatá cu aceasta se tri-
rul licitatiei ce se ihainteazA 0- mit la O. C. L.
ficiului trebuie s. conting In cazul and licitatia a de-
còpii depe decizia In baza c&- curs in mod normal si a dat un
ruia a functionat comisia de li- rezultat satisf dcdtor, adminis-
citatie respectiva. tratia va inaintà la O. C. L.
procesul-verbal de adjudecarea
IV. Deschiderea ofertelor i in-provizorie In cdpie, cu analiza
tocmirea procesului-verbal de preturilor oferite fatá de calita-
licitatii tea mArfei si fata cu preturile
pietei din localitate, sau acele
Din momentul in care se in- rde provenientä a articoIelor, ta-
cepe deschiderea ofertelor, nu bloul certificatelor de calitate,
se va mai pute& admite nici o etc.
ofertá. In cazul când licitatia a dat

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931 547

loc la contestatii, sau and a zile numai intre ace$tia din

doua licitatie conform art. 48 urrod ofertanti. In cazul and
din Regulamentul O. C. L., nu nici unul din concurenti cu
a dat nici un rezultat, admini- oferte identice nu vor mai
stratia interesatä va trimite la schimbe ofertele, pentru a se
O. IC. pentru aviz, Intreg
L., precizà cui va reveni licitatia,
dosarul licftatiei In copie, pe se va trage la sorti.
langd referatul asupra conside-
ratiunilor generale in care s'a VI. Cazul licitatiilor cari se tin
tinut licitatia. cu numär limitat de concurenti
Dosarele ce se inainteazd la
O. C. L., trebuie sä fie formate In cazul and licitatia este
din cdpii certificate ale proce- rnärginitä din cauzele ardtate
selor-verbale din dosarul origi- la art. 24 din Regulamentul O.
nal al licitatiei (art. 50 din Re- C. L., va trebui sd se pästreze
gulamentul O. C. L.). Oficiul la dosar dovada primirii invi-
Central de Licitatii poate cere tatiilor din partea ofertantilor,
dosarul original atunci and va sau acelor solicitati sd, prezinte
crede de cuviintd, &pine vor oferte. Numdrill Caselor concu-
trebui sä -poarte si sigiliul auto- rente care se prezintd la lici-
ritdtilor cari fac certificarea, tatie trebuie sd fie cel putin de
contrar copiile nu vor puteh fi 5; In caz and se prezintd, mai
luate in consideratie. putini concurenti, licitatia se
Atunci and o licitatie are Yoe va tine $i cu un numär mai
in mai multe localitti pentru mic de Case sau persoane de
acela$ obiect, ele trebuie sä se specialitate, fdcându-se despre
tind, In aceea$ zi $i la aceea$ aceasta mentiune In motivarea
ord, iar rezultatele acestor lici- licitatiei märginite. Licitatiile la
tatii sd, fie trimise la centru pen- cari se va prezenth numai un
tru a se face adjudecarea pro- singur concurent din cei invi-
vizorie asupra concurentului ce- tati, se vor considerh ca Mr% re-
lui mai avantajos. zultat $i se va pro cedh la o nouä
In acest caz numai, se pot licitatie conform art. 100 din
tine licitatii inteo localitate Legea C. P.
cu un singur concurent. In cazul and a doua licitatie,
In toate cazurile licitatiile cu licitatia nu are nici un rezultat
supraoferte sunt interzise. pentru acela$ motiv, atunci se
procedeazd la contractarea prin
V. Cazul ofertelor identice cu bund Invoiald, conform art. 26,
pretul eel mai avantajos 68, $i 69 din Regulamentul O. C.
L., cerändu-se Intotdeauna In
Dach mai multi concurenti ar prealabil avizul O. C. L.
oferi acela$ pret, pe langd, ega-
litatea celorlalte condith si dacA VII. Cazul in care prima licita-
acest pret ar fi cel mai avanta- tie nu are nici un rezultat
jos, se va procedh In aceea$ $e-
dintd la o noud licitatie cu Dacd o licitatie nu va aye&
oferte Inchise numai intre ofer- nici un rezultat se va line o
tantii cu preturile egale. noud, licitatie Inteun termen de
Dacd, lush% aceia cari au fäcut 101 zile, iar pentru licitatiile cari
oferte identice nu sunt prezenti, trec peste suma de 1 milion de
se va mai tine o a doua licitatie lei, acest termen va fi de 20
in terrnen de cel mult 5 (cinci) zile. Publicatiile pentru aceste
www.digibuc.ro
548 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
licitatil se vor face 'in doug ziare
din cele mai räspändite, indi-
cate de Oficiul Central de Lici-
tatii, In afaril de Monitorul Ofi-
cial.
D. Forma &Mlle de efectuat pentni a-
probarea licitatillor
Aprobarea licitatiilor
Dosarul licitatiilor, constând
din procesul-verbal al licitatiei
$i cdpille certificate ale actelor
arátate mai sus, se va Inainta
O. C. L. de cutre administratia
respectivä In termen de 3 zile
dela tinerea licitatiei. In caz de
nevoie Oficiul Central de Lici-
tatii va puteä cere $i dosarul
original cu toate lucrarile.
Oficiul Central de Licitatii
primind rezultatul licitatiei va
examina: legalitatea tinerii lici-
tatiei din punctul de vedere al
formelor Indeplinite, reclama-
tiunile %cute In scris, pretul
rezultat, dacá preturile unitare
verificarea calitätii furniturii
s'a Molt de cätre organele in-
dicate de O. C. L., dacg, condi-
tiunile caietelor de sarcini au
fost respectate si fsi va dà avi-
zul pentru aprobarea sau nea-
probarea acestui rezultat. Acest
aviz va fi restituit administra-
tiei In timp de 5 zile dela pri-
mirea lui. Administratia se va
conformä avizului O. C. L.
Case le comerciale si indus-
triale, cari au sediul lor prin-
cipal In targ, se bucurä pe baza
legii de incurajare a industriei
nationale de un plus de 5 la
sutá peste pretul ofertei indi-
gene sau straine care oferä pro-
duse sträine.
Se fntelege Case le comerciale
industriale numai acele case
cari sunt In acelas timp si case
comerciale si case industriale
sau numai case industriale.
AdjudecArile vor fi intotdea-
www.digibuc.ro
una supuse spre aprobare sefului
administratiei respective; cele
mai mari de 10 milioane prin
Ministerul de Finante, Consiliul
de Ministri, dupä ce se va obtine
Insä viza consilierului controlor.
Adjudecárile a aror valoare
trece de 10 milioane lei, se vor
publich in Monitorul Oficial, in-
dicAndu-se obiectul, firma adju-
decatará i pretul.
Licitatiile tinute Mr/ formele
prescrise de Legea contabilitätii
publice si de Regulamentul de
functionare al Oficiului Central
de Licitatii, publicate In Moni-
torul Oficial" No. 1 din 1 Ianua-
rie 1930 $i normele prezente nu
pot fi aprobate.
Despre receptii
Comisia de receptie trebuie sá
fie compusä neapärat din trei
persoane i un secretar, numit
prin decizie de seful autoritätii
prin care se face receptia.
Din comisia de receptie nu vor
putett face parte persoane cari
au Milt parte din comisia de
licitatie. Comisia de receptie se
va numl tot In conformitate cu
art. 8 din Regulamentul O. C. L.
Receptiile trebuesc anuntate
la O. C. L., In timp util, pentru
ca O. C. L. sá poatä tri-
mita delegatii
Aceste adrese vor contine In
mod obligatoriu urmätoarele
date:
1. Data, ora si locul unde se
face receptia.
2. Numele membrilor cart
compun comisia de receptie si
numärul deciziei prin care a
fost constituitä comisiunea.
3. Nomenclatura furniturilor
$i a lucr/rilor ce se receptio-
neazá cât i cantitatea total/
pe articole.
4. Numele furnizorilor.
5. Numärul contractului.
6. Licitatia sau buna Invoialä
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
In urma cAreia s'a contractat
furnitura sau lucrarea, precum
numärul avizului Oficiului
Central de Licitatii pentru aceh
furniturA.
In cazul când la ora anuntata
nu se prezinta delegatul O. C.
L., atunci receptia se poate face
si Mt% delegat.
Procesul-verbal de receptie,
atunci când delegatul O. C. L.
este de fata, trebuie sa fie sem-
nat si de acest delegat care
poate face eventual si rezervele
pe cari le va crede de cuviinta
$i care se vor noth pe originalul
procesului-verbal.
Caiet de sarcini
Reguli de adjudecare
1. Licitatia se va face In con-
formitate cu Legea contabilitâtii
publice si in deosebi cu art. 88
110, inclusiv si cu respectarea
Regulamentului Oficiului Cen-
tral de Licitatii i normelor
generale de tinerea licitatiilor
publice elaborate de acel Oficiu
aprobate prin jurnalul Con-
siliului de Ministri, cari se vor
afish In sala de adjudecatiune,
precum si pe baza conditiunilor
prevAzute In prezentul caiet de
sarcini.
Comisiunea de licitatii nu va
admite a concurà la licitatii:
a) Persoanele In stare de fali-
ment;
b) Intermediarii de orice fel;
nu se vor considerà ca interme-
diari mandatarii cu procurA au-
tentica a industriasilor, comer-
ciantilor, antreprenorilor de lu-
crari publice si producAtorilor
direct!:
c) Persoanele cari prin felul
Intreprinderii lor nu corespund
obiectului furniturii In ches-
tiune.
Pentru a puteh concur& la o
licitatie se cere pe lânga capa-
citatea juridicd a ofertantului si
capacitatea tehnicd ce se cere In
www.digibuc.ro
549
cazul lucrArilor de artA sau de
constructiuni noui, precum si o
capacitate economicA, aceasta In
special pentru lucrarile sau fur-
niturile de duratA de mai multi
ani, când este necesar sA se do-
vedeasca mijloacele necesare
pentru efectuarea lucrárii.
2. Orice comerciant sau in-
dustrias ofertant, persoaná fi-
zica, este obligat a aveh firma
inscrisä, cu exceptiunea produ-
catorilor directi, la licitatiile
pentru furnituri cari fac obiec-
tul produsului Ion I anume:
lemne de foc, procluse alimen-
tare, cereale, furaje i zarzava-
turi. Deasemenea ramAn In vi-
goare dispozitiunile art. 1 din
conditiunile generale pentru In-
treprinderi de lucrd,ri publice
pentru asemenea lucrAri, antre-
prenorii de lucrAri publice ne-
fiind obligati a aveh firma
inscrisd, dacA intra In conditiu-
nile art. 1 din conditiunile in-
dicate.
Persoanele morale: societAtile
comerciale si asociatiunile sunt
obligate a face administratiunii
dovada existentii lor legale, a
capacitatii lor de a contracth, a
naturii si a cadrului lor de o-
peratiuni, a capitalului social $i
a persoanelor autorizate sa an-
gajeze semnatura sociald.
In acest scop vor depune
cdpii legalizate de instantele ju-
diciare respective dupa actul
constitutiv i statutele Thr, pre-
cum si un certificat al tribuna-
lului comercial al sediului lor
din care sa se constate conform
registrelor firmelor sociale, la
zi, dacA are actuala semnatura
sociald.
3. Cel care prezideaza licitatia
respinge persoanele cari nu In-
deplinesc conditiunile stabilite
mai sus, mentionând aceasta In
procesul-verbal, precum si cau-
zele respingerii.
Aceasta eliminare se face Ina-
inte de a se deschide ofertele.
550 LEM DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
Despre oferte
4. Ofertele trebuesc sä
scrise deslusit, purtAnd timbre
legale, iar pretul scris In cifre
$i In litere, conform modelului
aflat la finele prezentului caiet
de sarcini.
5. Ofertele nu se pot face in
sala de adjudecare, ele trebuesc
sg fie aduse gata, inchise $i si-
gilate cu cearg In plic, iar pe
plic va fi scris numele concu-
rentului si pentru ce anume
furniturg oferteazg.
Ele se pot face pentru intreaga
furniturg publicatd; pentru una
sau mai multe grupe, subgrupe
sau numai pentru unele mate-
riale dintr'o grupg sau numai
pentru o parte cerutg pentru
fiecare articol.
Administratia Isi rezervg drep-
tul, fgrA nici un fel de pretentie
din partea concurentilor, a a-
probh intreaga furniturg licita-
tg, numai una, sau mai multe
grupe sau subgrupe de mate-
riale sau numai partial a canti-
atilor cerute din fiecare articol
in parte:
Odatg cu oferta, concurentii
sunt obligati il, 'depune acolo
unde O. C. L. va cere si probe
(mostre) de furniturA, marcate
cu timbrul lor special spre re-
cunoa$tere si neschimbare, ast-
4e1 Incat acest timbru sä nu dis-
pang sau sd se deterioreze cAnd
proba va fi supusg IncercArilor
si analizelor prevAzute de caie-
tul de sarcini, 'nici sA Impiedice
facerea acestor operatiuni.
Ofertele cari vor contine orice
tel de conditiuni altele, cleat ale
prezentului caiet de sarcini
sunt considerate ca nule $i nea-
venite. . digene, conform art. 86 din Legea
6. Pentru executarea contro-
lului, ofertantii chiar daca ar
aye& sediul In strgingtate, sunt
obligati a face alegerea de do-
rniciliu In RomAnia, precum $i
www.digibuc.ro
alegerea tribunalului in raza cg-
ruia este autoritatea care tine
fie licitatia, ca unicg jurisdictiune
competentA pentru judecarea
oricärui litigiu, derivând din
acest contract.
7. Ofertele prin po$0, sunt
admise dad, ele sunt fAcute In
conformitate cu art. 4 din pre-
zentul caiet de sarcini si pri-
mite, cele din targ inainte de
deschiderea primei oferte, iar
cele din strgingtate pang la
sfArsitul licitatiei. In ambele
cazuri numai cu conditiunea ca
oferta sii fie Insotitá $i de ga-
rantia respectivg.
Ofertele trimise prin postä vor
fi inchise In doug plicuri, cel
exterior va fi cu adresa admi-
nistratiunii care tine licitatia,
iar cel interior va cuprinde o-
ferta sigilatg, purtAnd numele
ofertantului si furnitura pentru
care oferteazä. In plicul adresat
administratiunii va fi $i plicul
cu garantia cu mentiunea pe el,
pentru care furniturg este de-
pusg aceastä garantie.
8. Ofertantul poate schimbh
ofertà, dar numai Inainte de des-
chiderea ofertelor.
Dupg Inceperea licitatiei si
deschiderea primei oferte nu se
vor primi altele sub nici un mo-
tiv.
Deasemenea ofertele telegra-
fice, telefonice sau supraofertele
sunt inadmisibile. In sfarsit ori-
ce obiectiune ar aveà de fAcut
concurentii de orice naturg, nu
va mai puteà fi luatA In seamg
dupg deschiderea primei oferte.
9. Pentru furniturile de orice
naturg, care se pot fabric?), In
tara si in cazul de preturi egale
se va dà preferintg fabricilor in-
C. P. $i Legea pentru incuraja-
rea Industriei Nationale, res-
pectAndu-se si dispozitiunile pre-
vazute In art. 103 din Legea me-
seriilor si art. 2 si 3 din Legea
 LEM DI UNIFICARE. 4 lunie 1931
prin care se recunoaste perso-
nalitatea juridica a Uniunii Ge-
nerale a Micilor Industriasi si
meseriasi patroni de toate bres-
lele din Romania.
Tot asemenea se vor da prefe-
rintd, i cooperativelor In baza
legilor publicate In Monitorul 0-
ficial No. 71 din 1929 si 77 din
1930.
Sp va observh bask cd la toate
licitatiile la care vor luà parte
delegatii Uniunii Micilor Indus-
triasi sau ai cooperativelor, a-
cestia sa prezinte procura sau
delegatie semnatd, de presedin-
tele Uniunii Micilor Industriasi
sau a unuia din vice-presedinti,
iar delegatii Cooperativelor o
adresa din partea Oficiului
National al Cooperatiei sau Uni-
uni de cooperative din care
sd se constate ca cooperativa ce
o reprezinta este legal consti-
tuitd.
Pe langa procura sau delega-
tia pe care o vor aveh delega-
tii Uniunii Micilor Industriasi
vor mai prezenta i o cdpie dupd
procesul-verbal al comitetului
general al Uniunii, prin care
acestia au hotärit sa ia parte
la licitatiunea respectiva si In
care sd fie indicat i numele
delegatilor membri ai Uniunii
care pot participâ, la licitatie.
Nu va puteh fi primit la li-
citatie cleat acei reprezentanti
cari vor face dovada cá liciteazd
numai pentru lucrdrile sau fur-
niturile potrivit breslei sale
pentru micii industriasi i ra-
murii productiei rispective pen-
tru membrii cooperativelor.
10. Rezultatul licitatiunilor
se va consemnh :Intr'un pro-
ces-verbal care se va Intocmi
incheih in edinta licitatiei In
fata concurentilor care vor
semnh i dânsii acest proces-
-verbal.
Procesul-verbal va fi acela
tip" al O. C. L.-ului si care
www.digibuc.ro
551
se gdseste anexat la finele pre-
zentului caiet de sarcini.
Cei ce vor refuzh sa semneze
procesul-verbal de licitatie Bunt
tinuti a ardth motivul care va
fi mentionat i In procesul-ver-
bal.
11. Concurentii sunt obligati
a oferi furnitura In conditiunile
stabilite In caietele de sarcini
publicatia licitatiei, iar pretul
fixat In lei si pe unitate de md-
surd ardtatd In tabloul licitatiei
(pe bucatd, kg., metru, litru,
etc.), pentru fiecare articol In
parte, calculand pretul unitar
si total pentru fiecare articol
totalizând si valoarea Intregii
furnituri oferite.
Pretul va fi In .....
12. Adjudecarea se va face
astfel:
Se vor separh preturile pentru
fiecare material in parte si se
va face pentru fiecare articol
In parte, acordandu-se acelui
concurent care oferd In condi-
tiunile cele mai mici de pret si
In conditiunile stricte ale caie-
tului de sarcini, fard sa se tind
seamd la cati concurenti se va
divide si färd, ca ofertantul sa
aibd dreptul a refuza materia-
lele adjudecate pe motiv cd i
s'a adjudecat mai putin deck
a oferit el, sau decat erh pre-
vdzut In publicatia de licitatie.
13. Contractarea se va face
numai In conformitate cu art.
67 din Legea C. P. $1, art. 4 din
Legea bugetard.
Despre garantii
14. Concurentii, odatd, cu
oferta vor depune i garantia
de 5 la sutà din valoarea furni-
turii sau lucrdrii oferite, fie In
numerar sau efecte de Stat,
etc., sau garantate de Stat la
valoarea nominall, sau prin-
tr'un cek al Millen Nationale a
României cari se vor puteh con-
552 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931

semnà la Cassa de Depuneri sau pune garantia definitivd, ga-

administratia financiard. rantia provizorie depush la ti-
Decit cel care a depus garan- nerea licitatiei se va pierde fárd
tia In efecte sau In cek al Mar punere In intärziere, somatiune
cii Nationale a României rá- sau judecatä si fdrd ca adjucle-
mâne adjudecatar, suma se con- catarul sd poath invocà vreun
semneazdt prin grija adminis- motiv contra acestei pierderi de
tratiei la Cassa de Depuneri si garantie, procedându-se ulte-
Consemnatiuni, iar recepisa se rior, conform art. 105 din Legea
phstreazd in cassa autorithtii C. P.
care tine licitatia.
Nici o oferth nu poate fi
luath in considerare dach nu va Locul i epocile "predárii. Re-
fi insotith de garantia legalä ceptia
Mai sue ardtatd.
15. Garantia adjudecatarului 18. Predarea se va face con-
odath depusd, rdmâne la dispCr form conditiunilor $i la terme-
zitia autorithtli In conformitate nul prevhzut in contract la . .
cu cele prescrise In caietul de In termen de
sarcini si nu se mai poate re- socotit dela data contractului,
trage cleat duph executarea astfel ca dupd expirarea ter-
lichidarea definitivá a contrac- 'menului rnai sus 'fixat sh fie in
tului incheiat. intregirne efectuath.
Ea este afectath .. exclusiv pen- 19. Dad, obiectul furniturii
tru garantarea executhrii con- constá din lucru ce se másoará
tractului, alhturi i impreund sau se cântäreste, se va puteà
cu Intreaga avere a furnizoru- face mai intai o receptie cantita-
lui de orice natura. tivá de chtretanumiti delegati ai
16. Garantia se pierde de ad- administratiei, aproximativä
judecatar, de plin drept, färd provizorie, incheindu-se un pro-
nici o somatie sau chemare In ces-verbal semnat de ambele
judecath si färd nici un drept parti. Aceasta receptie are In
din partea acestuia prin simple orice caz numai un caracter in-
deciziune unilaterald a adminis- formativ $i nu poate eyed, nici
tratiei, in toate cazurile anume un efect asupra drepturilor de
prevdzute In caietul de sarcini, platä ale furnizorilor.
precOM $1. In utmAtoarele Im- 20. Receptia definitiva, cali-
prejurdri: tativá $i cantitativd a oricärei
a) Când concurentul nu ar furnituri In genere, adich pri-
s'emnä contractul la timp, mirea sau respingerea ei se va
dich In cinci zile libere dela face prin verificarea de atre
data and a luat cunostintä comisiunile numite In acest
pentru semnarea contractului; scop de administratii a aror
b) Când nu ar plätl taxele de procedare in lucrárile de recep-
inregistrare sau alte däri legale. tie este hothrith amdnuntit prin
17. Garantia definitiva este prezentul caiet de sarcini $i in-
de 10 la suth din valoarea fur- structiunile ministeriale respec-
niturii sau lucrhrii comandath tive si In contradictoriu cu fur-
$i se va depune in cel mult o nizorul.
limh dela data adjudecdrii si Numai procesele-verbale In-
care se depune tot duph forniele cheiate de aceasth comisiune
arhtate mai- sus. Dach indun- vor constata legalmente primi-
trul acestui termen nu se de- rea sau respingerea furniturii.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
In caz and comisiunea din
orice cauze n'ar proceda indatä
dupá predare la verificarea ime-
diatá a furniturii predatti, intre-
prinzätorul-1 Inu poate formulâ
din aceasta nici o pretentiune
In contra administratiei, nici a
pretinde In caz de respingere In
totul sau In parte a furniturii
cO, au fost nedreptátiti prin ho-
thrtrea comisiunii, cá viciile
i-au fost fäcut cunoscute prea
tärziu, sau cO. a fost pus astfel
In neputintä de a Inlocui In
timp util furnitura respinsä.
Din acest punct de vedere se
derogil formal dela prescrip-
tiunile art. 70 si urmátorii din
codul comercial, privitoare la
vitiile redhibitorii.
Comisiunea de receptie Insä
va fi datoare la o verificare In
termen maximum de 15 zile
dela data Inregistrárii comuni-
cärii antreprenorilor c'd se poate
procedà la receptie.
Furnitura In total sau In
parte, respinsä de comisiune ca
neindeplinind conditiunile ce-
rute, rämâne pe seama Intre-
prinzatorultti considerându-se
ca material nepredat, cu obliga-
tiunea de a o ridicà dela locul
de predare In termen de 10 zile
dela notificarea respingerii prin
simphi adresä, pentru a carei
primire va eliberâ dovadä.
In caz de refuz de a semnA
dovada, sau de a ridicA mate-
rialul pretins, notificarea i se
va face prin portdrei, iar chel-
tuelile relative i se vor pune in
socotealä, scäzându-i-se din ga-
rant ie.
Dacl dupä expirarea acestor
10 zile, socotite dela notificarea
prin simplä adresä, sau prin
portarei, furnizorul nu va fi ri-
dicat furnitura, va fi supus la
o taxi'', de magazinaj de . . . .
% la mie de lei pen-
tru Intreaga valoare a furnitu- judicii furnizorilor.
www.digibuc.ro
553
rii respinse si pentru fiecare zi
de Intärziere.
Fractiunile de mii se vor con-
sider& ca o mie Intreagä.
Cuantumul total al acestei
taxe va fi calculat de cgtre ad-
ministratia respectivá si cu a-
ceast& suma va fi deasemenea
debitat furnizorul detinându-i-se
cu prioritate din garantia de-
pusä.
Decomptul cheltuelilor preva-
zute la acest articol, stabilite
printr'o constatare a adminis-
tratiei, In contradictoriu cu
fUrnizorul, are caracterul unui
titlu executoriu definitiv cAruia
nu se va puteh opime nici o
obiectiune din partea furnizo-
rului pe nici o cale juridia, sau
extrajudiciarä.
21. Furniturile distruse de
comisiune cu ocazia diferitelor
Incercári rämän In sarcina
Intreprinzätorului, numärul a-
cestora se va hotärt de comisi-
une dupa felul furniturilor si
conditiunile sub care ele se
prezintä, avându-se In vedere
numai regulele tehnice In pri-
vinta numärului de Incercäri.
22. Materialele si obiectele
cari vor servi la ambalajul fur-
niturilor vor rämäne In folosul
administratiei
Micsorarea i majorarea canti-
CAW adjudecate
23. Administratia Ii rezervä
dreptul de a micsora sau ma-
jora cantitatea furniturii adju-
decate in comparatie cu canti-
tatea furniturii preväzute In pu-
blicatia licitatiei.
Micsorarea se poate face prin-
teo simplä declaratie a admi-
nistratiei care obligg pe Intre-
prinzator Insä numai pâra la
jumdtatea "termenului de pre-
dare fixat prin contract si dacä
prin aceasta nu se aduce pre-
554 LEG1 DE UN1FICARE. 4 Iunie 1931
Majorarea se poate deaseme-
nea face de cAtre administratie,
ins& numai In intervalul dela
adjudecare i Ong la contrac-
tarea definitiv& si nu poate de-
pAsi cota de 20 la sutA.
Taxe de timbru si inregistrare
24. Taxele de timbru i lure-
gistrare precum i orice alte
taxe privitoare la contract cad
In sarcina intreprinzAtorului.
IntreprinzAtorul va fi dator ca
in cel mult cinci zile dupA ce
isi va fi primit contractul In
dublu exemplar, sä re.stitue ad-
ministratiei unul din exemplare,
cu mentiunea fAcutA de una
din cassieriile fiscului despre
plata taxei de inregistrare si in-
sotit de chitanta respectivA de
platA sub sanctiunea art. 38 din
acest caiet de sarcini.
Despre platA i reducere de pret
25. Este cu desAvArsire oprit
a se face plata unei furnituri
sub formA de avansuri de orice
na Lurk in afarä numai de ca-
zurile speciale exclusiv deter-
minate de art. 109 din L. C. P.
Numai sumele cuvenite Intre-
prinzAtorilor pentru furniturile
dejb predate si primite In regulA
se vor plátl In conformitate cu
prescriptiunile legii contabili-
tAtii publice pe baza conturilor
facturilor prezentate si Inso-
tite de actele justificative ale
receptiei definitive. Plata se va
puteA face si pe baza de situatii
provizorii, dar numai pentru
materialele aprovizionate i lu-
crdrile executate constatate prin
procesul-verbal.
26. Plata se va face In mo-
netA liberatorie a tarn In -curs
legal, chiar dacA s'a admis o-
ferte In monetA strAinä, In acest
caz cursul de transformare va
fi cursul de paritate legalA. ra,
www.digibuc.ro
Cazurile de fortA majorä
27. DacA IntArzieri in preda-
rea furniturii s'ar produce din
cauza de fortg majorA, Intre-
prinzatorul sau reprezentantul
sAu este dator a Instiintà admi-
nistratia In termen de cel mult
cinci zile dela IntAmplarea f ap-
tului. Pentru cazurile de fortA
major% IntAmp late In cursul
transportului furniturii, pe apà
sau pe uscat, termenul de cinci
zile pentru notificare va curge
din momentul din care Intre-
prinzAtorul a fost instiintat,
moment pe care acesta urmeazA
sA-1 dovedeascA.
inteun ter-
Orice notificare
men mai Indelungat nu se va
mai tine in seamA
Pentru dovedirea existentei
fortei majore, intreprinzätorul
este dator a prezentà autoritätii
acte In regulà emanate dela
autoritätile competinte potrivit
cazului, din care s6, se eviden-
tieze existenta fortei majore,
azAtAnd totodatA si timpul cu
cat se va pune in IntArziere
executarea furniturei. Aceste
a cte doveditoare trebuesc s'A fie
si ele dresate In cel mult cinci
zile dela notificarea fAcutA ad-
ministratiei sub aceleasi sane-
iar aceasta li rezervA
dreptul sA decidA asupra temei-
niciei mijloacelor de probatiune
prezentate de IntreprinzAtor.
28. Sunt cazuri de fort& ma-
jorà numai:
a) Incendiul fabricei, santie-
rului sau atelierului unde se
fabrich furnitura, fie total, fie
in parte, dar atunci astfel anat
sá se fad, imposibilä contidua-
/ ea fa bricatiunii;
b) Inundatia In aceeas m5.-
surii;
c) Naufragiul vasului, deraie-
rea trenului, prAbusirea avionu-
lui in care s'ar gäsi furnitu-
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931 555

d) Evenimente In genere care Lipsa acestui consimtimant

ar face imposibill abricatiu- face inexistent actul de trans-
nea i pe care furnizorul nu le-a mitere al contractului, chiar
putut In nici un caz prevedek, fath de tertii dobanditori.
sau preIntampin& spre exem- Intreprinzátorul nu se poate
plu: greva, lock-out, etc. opune deciziunii luata de ad-
29. Cazurile de fort& major& ministratiune In aceastá pri-
nu reziliazá contractul In nici vintä.
un caz fat& de Intreprinz&tor, 32. Creanta Intreprinzátoru-
care ramâne obligat mai de- lui, pentru sumele ce i s'ar cu-
parte a-1 executà predând fur- vent din executarea contractului
nitura. I se vor acorda Ins& de furnitura, poate face Ins&
prelungiri de termen, care nu obiectul unei cesiuni, cu respec-
vor -putea trece peste data fixata tarea formelor prescrise de
de art. 36 din legea C. P., cu dreptul comun, dar autoritatea
exceptiunea conditiunilor pre- chiar dun& ce i s'ar notifich
vazute de art. 80 din legea con- ceziunea, nu datoreste tertului
tabilitatii publice. cezionar deck sumele ce ar re-
Daca. Intreprinzatorul, nici In zulta din decomptul final de li-
urma acestor prelungiri de ter- chiclare al furniturii j dach
men, nu va fi In stare a executk aceasta o va execut& astfel /neat
predarea furniturii, cazul de Insasi furnizorul sa poath pre-
fort& major& se consider& mai Linde un drept.
departe inexistent, urmând a se 33. Orice creantd apartinând
aplic& consecintele decurse din administratiei i rezultând din
prezentul caiet de sarcini. contractarea furniturii se stipu-
30. Fluctuatiunile preturilor leazá solidar indivizibilá, atat
marfurilor, a transporturilor fata de succesorii eventuali ai
a manoperii, precum si a impo- Intreprinzatorului, cat si In ca-
zitelor sau taxelor de tot felul, zul cand sunt mai multi Intre-
nu va putea influentà asupra prinzItori cotanti.
preturilor stabilite prin contract
si nu va puteà da nici un drept 34. In caz de Incetare din
rurnizorului la majorarea aces- viatá a Intreprinzatorului, mos-
tor preturi, la rezilierea con- tenitorii sal pot continuà execu-
tractului orD renuntarea in par- tarea contractului fie prin ei
te sau In total la angajamentele Insgsi, dacá exercitiul drepturi-
nelichidate. lor le permite, fie prin repre-
zentantii lor, dac& n'au acest
Transmiterea contractului exercitiu, Insá in cazul In care
Ministerul sau organul In sub-
31. Cezionarea precum si ordine care a fost Insárcinat cu
transmiterea contractului sub Incheierea contractului ar ggsi
orice form& chiar deghizatá al- continuarea conform& cu inte-
tei persoane, de cátre Intreprin- resele administratiei.
zAtor In timpul vietii sale, nu Motenitorii sau reprezentan-
se poate face decal cu consim- tii lor spre a putea continua,.
timântul prealabil i Inscris al Intreprinderea, dupá ce au fitcut
Ministerului respectiv sau a or- formele legale pentru dobândi-
ganu lui sat/ in subordine, care rea succesiunii, trebuie FA pre-
a fcst delegat cu Incheierea con- zinte autoritatii declaratie au-
tractului si cu avizul prealabil tentica ea Inteleg a continua,
al Oficiului central de licitatii. cu executarea strict& a tuturor
www.digibuc.ro
556 LEGI DE UNIFICARE. 4 Iunie 1931
stipulatiunilor din contractul
autorului Mr.
DacA acestia insä, renuntä, la
continuarea contractului, fie in
mod tacit prin nerAspunsuri
inteun termen fixat potrivit ca-
zului de administratie, la /litre-
barea acesteia, contractuI se re-
ziliazA de plin drept, Mr& altà
somatiune sau judecatA, prin
simpla constatare a autoritAtii.
Orice daunA survenità din con-
tinuarea Intreprinderii sub mice
altä, forma in sarcina succesiu-
nii, se va achith rand pe rând
prin retineri din garantIe, de-
comptul stabilit de autoritate
având caracterul unui titlu exe-
cutoriu definitiv In aceastä, pri-
vintä. Ca urmare la aceasta,
garantia nu va putea fi resti-
tuità dacA furnitura s'a conti-
nuat In regie, inainte ca lucra-
rea sti fie terminatd, sau In caz
cA a intervenit o nouà adjude-
catiune, pAnä când noul adju-
decatar nu a Inceput continua-
rea efectivä a lucrärilor spre a
se putea vedeà ce despägubire
urmeaza a fi retinutä din ga-
rantie.
35. Facultatea ce administra-
tia Ii rezervà prin articolul
precedent este aplicabilà si in
cazul când IntreprinzAtorul
fiind o societate In nume colec-
tiv, sau in comanditä, unul din
comanditati sau asociati ar
Inceta din viatA, chiar dacA so-
cietatea ar avea un obiect de-
terminat i actul sAu constitutiv
ar contine distinctiunea prey&
zutà de articolul 1526 din co-
dul civil.
Riscuri
36. Riscurile disparitiei fur-
niturii partialà sau totalä pre-
vAzute sau neprevAzute chiar
si In timpul transportului panä
la into cmirea receptiei defini-
tive, privesc pe Intreprinator
www.digibuc.ro
färä, nici un drept de despilgu-
bire i Mil al exonera de obli-
gatiunile contractului.
Sanctiuni
37. Nelndeplinirea de cAtre
intreprinzdtoV a vreuneia i ori-
cdrei din obligatiunile sale re-
zultând din contract cat si din
prezentul caiet de sarcini, cu
care formeazä un singur act,
precum i nerespectarea de ca.-
tre acesta a oricäreia din dis-
pozitiunile legii C. P. relative
atrage dupA sine rezilierea fur-
niturii de plin drept färä niei
o somatiune, punere In IntAr-
ziere sau chemare in judecatä,
ci numai prin simplä constatare
a administratiei.
Odatá cu aceastä. reziliere In-
treprinzAtorul pierde i garan-
tia depusà la contractarea fur-
niturii.
contractul s'a reziiat
din culpa furnizorului numai
pentru o parte din furniturä,
care n'a fost incä ,predatA
când aceastä parte nu va fi
mai mare deck junatatea din
furnitura totalä, administratia
va putea decide, dupA cazuri,
pierderea garantiei numai pro-
portional cu 'furnitura nepre-
data.
38. Dacá contractul s'a rezi-
liat, adminstratia, prin deroga:
re dela prescriptiunile art. 68
din codul comercial, este indrep-
tätità a-si procura furnitura
contractat A din mice altä
parte si prin mice alte mijloace
preväzute de art. 105 din legea
contabilitätii publice i plätind
mice pret In contul intreprinzä-
torului, ULM ca acesta sa aibä
dreptul a face vreo intampinare
asupra procedärilor ce vor
urma.
Atat diferenta de prat in plus
de va fi, precum i orice alte
 LEGI DE UNIFICARE. 4 lunie 1931
cheltueli de orke natura s'ar
fi facut prin aprovizionarea ast-
fel a furniturii, se vor acoperl
in primul rand din garante.
Decomptul pagubei suferite
incheiat de administratie in
contradictoriu cu furnizorul va
fi definitiv, considerându-se ca
titlu executoriu in sensul art. 1
din legea pentru urmArirea ve-
niturilor Statului.
Restul ce va prisosi din ga-
rantie se va värsh la tezaur in
profitul Statului, iar diferenta
in caz de neajungere se va aco-
per1 prin urmärirea oricdrei alte
averi mobile sau imobile a in-
treprinzdtorului, prin organele
fiscului pe baza decomptului
stabilit.
Renuntdri
39. Nici o modificare sau re-
nuntare la drepturile adminis-
tratiei decurse din acest caiet
de sarcini sau contractul cu
care formeazd un singur act,
sau din vreo dispozitiune legald,
nu poate rezulth deat in mod
oxpres i special dintr'un act
scris emanat dela Ministere sau
dela organul In subordine care
a lost delegat cu Intocmirea
contra ctului.
40. Dacd furnizorul este de-
clarat in stare de faliment
inainte de lichidarea contractu-
lui, Insdsi acest fapt autorizd
autoritatea sà considere con-
tractul ca reziliat.
(Urmeazd modele de oferte
Procese-Verbale, care se pot ve-
deb. in Monitorul Oficial No.
127 din 4 Iunie 1931).
Normele generale pentru modul
tratdrilor prin bund fnvoiald
1. Pentru contractärile prin
bund Invoial incuviintate de
www.digibuc.ro
557
art. 89 L. C. P.1) cazurile In
cari se recomandd tratarea prin
blind invoiald sunt:
a) Pentru furnituri, lucräri
reparatiuni de micd, valoare,
cand tratarea prin bund, invo-
iald duce la un rezultat mai fa-
vorabil, mai rapid si pentru cari
cheltuelile cu tinerea licitatiilor
ar fi prea costisitoare fatd, do
va loarea obiectului;
b) Pentru articolele de mono-
pol i articolele industriilor car-
telate In mod oficial, and tra-
tarea prin bunä invoiald ar da
rezultate mai bune, excluzan-
du-se intermediarii;
e) Pentru procurarea unei va-
rietdti prea mari de furnituri
cu valori partiale mici.
Bineinteles cazurile de mai sus
se inteleg numai pentru valorile
admise de art. 89 L. C. P., Mt%
nici o fractionare in cursul a-
nului a valoarei vreunui anga-
jament care nu este permisä de
L. C. P.
Tratarea prin bunä invoiald
se face pe baza unui caiet de
sarcini, prin tratäri directe, fie
tratandu-se separat pentru ma-
teriale i valori de mia impor-
taut d, fie intrunind cât mai
multi furnizori in aceeas zi, loc
$i orá pentru valori mai impor-
tante. In primul caz prin tra-
tári separate, se va cduth a s6
luh oferte scrise dela cei cu
care s'a tratat separat, dacd
luarea de oferte este posibild
(in general) se vor luh oferte
dela concurenti sau producäteri
stabili, ceeaoe nu se poate face
dela cei ambulanti.
In al doilea, adia atunci cand
sunt intruniti furnizorii in ace;.
las loc, se va procedh astfel:
Concurentii vor prezenth of er-
tele lor intocmai ca la licitatii,
9 A se vedea Legea contabilit5tii publice
din 31 Julie 1929 la pag. 783, vol. XVII. pre-
cum si Regulamentul pentru;executarea lu-
crärilor publice In regle sau bunX Invoiall,
din 1 Septemvne 1921 la pag. 1128, vol. 1X-X.
658 LEGI DE UNIFIEARE. 4 lunie 1931

insg ace$ti concurenti vor fi 'in- tat in oferta prezentatä, o altg

vitati de autoritatea respectivg, supraofertg trimisg ulterior se-
prin adrese scrise (invitatii in- dintei fixatg pentru deschiderea
dividuale), at $i prin afi$are ofertelor neputandu-se lug in
inteun timp de cel putin 10 zile consideratie.
Inaintea datei and urmeazg a La concurenta prin bung in-
se depune ofertele. Ofertele vor voialg nu se poate ava In ve-
fi depuse, fie sau nu sigilate, In dere nici un fel de privilegiu de
ziva, locul i ora fixate; pentru 5% pentru cooperative sau micii
deschiderea ofertelor se va industria0, intruat acest privi-
proceda intocmai ca la o licita- legiu le este acordat numai pen-
tie publicg, fiind obligator ca tru licitatii publice.
deschiderea ofertelor sg se facd In localitätile unde nu este
la data $i ora indicate In invi- decat un singur concurent pen-
tatii i publicatiuni, pentru ca tru acelas gen de lucrare sau
toti concurentii sg poatg fi de furniturd, autoritatea va lua o-
fatìt. f erta acestuia.
La data si ora fixate se pro- Toate administratiile publice
cedeazd la deschiderea ofertelor, care vor face contractgri de a-
putandu-se primi oferte In tim- cest fel, sunt obligate ca O. co-
pul $edintei pang la definitiva munice de urgentg i oficiului
inchidere a concurentei, care nu central de licitatii felul materia-
va puta trece o ora dela ora lelor, preturile i cantitgtile pen-
fixatti. tru care s'a contractat.
Se va dresa proces-verbal in- 2. Pentru toate contractgrile
tocmit ca la licitatii, scriindu-se prin bung invoiall incuviintate
tri acestea numele concurentului de art. 90 L. C. P., se va procecla
suma oferitg In cifre i litere. astfel:
Dupg ce s'au deschis ofertele Se va cere oferte scrise si si-
$i au fost consemnate in pro- gilate cu garantiile corespun-
cesul verbal, se procedeazg la li- zgtoare L. C. P., dela firmele $i
citarea prin supraoferte verbale, antreprizele capabile de a fur-
incepand dela pretul ggsit cel nia sau executh acele lucrgri
mai mic din ofertele prezentate.
Aceastg supraofertare nu se sau furnituri, pe bazg de caiet
poate face deat in aceeas $e- de sarcini bine intocmit.
dintg i numai de fatg fiind con- Ofertele se vor deschide in
curentii. Orice ofertg venitg aceea$ zi, loc i org, de comisiu-
ulterior datei tinerii concurentei, nea ce Va fi instituitg, conform
nu mai poate fi Mat/ In con- legii contabilitatii publice, de
,siderare. autoritatea respectivg, consem-
Pretul eel mai mic obtinut, se nandu-se rezultatul Intr'un pro-
consemneazg In procesul-verbal ces-verbal identic ca aoel dela
care va fi semnat de toti oei licitatiile publioe.
prezenti; asupra pretului cel Rezultatele se vor trimite spre
mai mic se va face adjudecarea avizare Oficiului central de li-
da comanda.
La oferta depusg de un con- citatii In prealabil contractärii1).
curent, dacg la data fixatg pen-
tru deschiderea ofertelor, acesta
sau procuratorul sgu legal nu ') Urmeaa directive pentru aproviz'onare
de combustibil, ahmente, furaje etc. cari se
-se prezinta la supralicitatie, se pot consulta tn Monitoral Oficial No. 127
considerg ca pret oferit cel erg- din 4 lunie 1931.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lunie 1931
DECRET
pentru complectarea ReguIamentalui
servielului In garnizoaná. (Immormânta-
rea invalizilor de rasboiu)
DIN 5 IUNIE 1931
Acest Decret sub No. 1831/931,
privind dispozitii pentru immor-
mântarea invalizilor de rásboiu,
s'a publicat in Monitorul Oficial
No. 128 din 5 Iunie 1931, unde
se poate consultà.
DECRET
pentru inflintarea semnului onorlfic
Pentru Merit"
DIN 6 IIJNIE 1931 1)
1. Cu prilejul aniversárii ve-
nidi M. S. Regelui Carol al
II-lea, spre a ráspláti:
a) Faptele de credintä cátre
Suveran;
b) Faptele de Mang culturg;
Faptele de deosebit civism.
Se infiinteazá un semn ono-
rific, care va purth denumirea
de: Pentru Merit".
2. Acest semn onorific se a-
cordti numai proprio motu" de
cátre M. S. Regele.
3. Pentru Merit" va cuprinde
5 grade si anume:
a) Marea Cruce Pentru Me-
rit";
b) Comandorul Pentru Merit";
c) Ofiterul Pentru Merit";
d) Cavalerul Pentru Merit";
e) Crucea Pentru Merit".
4. Numárul celor distirksi se
limiteazá astfel:
Mari Crud: români 12, strd-
ini 6.
Comandori: români 24, strä-
ini 12.
Acest Decret No. 1913/931 s'a publicat In
Monilorul Oficial No. 129 din 6 Iunie 1931.
www.digibuc.ro
559
Ofiteri: români 48, stráini 24.
Cavaleri: români 96, sträini 48.
Cruci: români 100, sträini 50.
5. Incepând cu gradul de Ca-
valer, nimeni nu poate primi un
grad superior, fárd a posedâ de
cel putin 2 ani gradul imediat
inferior, oricare ar fi rangul lor
in Stat.
Exceptie la aceasta fac numai
cei distinsi In prima promotie
cu data de 8 Iunie 1931.
6. Gradul de Cavaler se va
purtà atârnat de panglicl pe
pieptul stâng. Gradul de ofiter
in formä de brosà, pe pieptul
stâng. Gradul de Comandor, la
gat. Gradul de Mare Cruce In
formá de plea., pe pieptul drept.
7. Acei distinsi cu acest in-
semn vor primi un brevet sem-
nat de M. S. Regele i eliberat
de Curtea Maiestátii Sale.
8. Presedintele Consiliului No-
stru de Ministri este insárcinat
cu executarea prezentului de-
cret.
REGULAMENTUL
§coaleI superioare de arhivisticl §1
paleografle
DIN 10 IUNIE 1931 1)
Scopul Scoalei, organizarel ei
fi drepturile ce conferd
1. Scoala superioará de arhi-
visticá i paleografie, infiintatä
prin legea dela 15 lulie 4925 si
care functioneazá pe rang& di-
rectiunea generala a Arhivelor
Statului, se va conduce dupà,
dispozitiile prezentului regula-
rnent.
'1 Acest Regulament a Cost sanctionat C11
Decret No. 1863/931 si publicat In Monilo-
rul Oficial No. 131 din 10 Iunie 1931.A se
vedei i Legea pentru organizarea Arhivelor
Statului, din 15 lulie 1925 la pag, 1078 vol.
560 LEG1 DE UNIFICARE. 10 tunic 1931

2. Scopul scoalei este: munelor, cum si dela oHce alte

a) S. promoveze studiile de biblioteci subventionate de stat,
specialitate in disciplinele ce au judete i comune.
legAturA cu arhivele si bibliote- Diplomatii sectiei de expertizA
cile; graficA vor aveà calitatea de a
b) SA raspândeasca cunostin- fi numiti expert grafici pe
tele necesare pentru intelegerea Iângl toate instantele judecAto-
si studierea documentelor, sigi- rest, ca i pe MO, celelalte
liilor, monumentelor heraldice, autoritAti si institutii ale Sta-
miniaturistice, numismatice, etc., tului, judetelor i comunelor.
precum si pentru aclunarea si
eonservarea lor; Durata cursuritor i obiectele
c) Sà pregateasca functionarii de studiu
specialist pentru Arhivele Sta-
tului centrale i regionale 5. Cursurile scoalei dureazA 2
pentru arhivele autoritatilor cen- ani scolari, (1 Noemvrie-30 Iu-
trale, judetene i comunale, pen- nie).
tru arhivele institutiilor publice 6. Obiectele de studiu ce se
si particulare, etc.; predau In scoalä sunt urmA-
SA pregAteascA functionarii toarele:
specialist necesari bibliotecilor
publice; a) Obiecte comune tuturor
e) SA formeze experti grafici sectiilor
cu pregatire stiintifica specialA
pentru instantele judecatoresti. Arhivistica, (stiinta i serviciul
3. Spre a-si puteä atinge sco- arhivelor); paleografia romana;
pul scoala va aveA, urmAtoarele institutiile românesti; izvoarele
sectii: interne si externe ale istoriei Ro-
Sectia arhivistico-paleogra- mânilor; diplomatica generala
fiat; si româneascd, (cu critica tex-
b) Sectia de bibliologie; telor, cronologia i genealogia);
c) Sectia de expertizä grata,. sigilografia, heraldica, numis-
4. Diplomatii sectiei arhivisti- matica, miniaturistica i drep-
co-paleografice vor aveh dreptul tul vechiu românesc.
de preferintà la numirile In toate Aceste obiecte vor fi reparti-
functiunile dela Arhivele Statu- zate in cei doi ani de curs ast-
lui centrale si regionale fel: In anul I: arhivistica, paleo-
cum si dela arhivele celorlalte grafia romAnA, institutiile ro-
autoritAti sau institutii ale Sta- mânesti si izvoarele interne ale
tului, judetelor i comunelor $1 istoriei Ilomânilor; In anul II:
ale institutilor subventionate de diplomatica generala si româ-
stat, judete i comune. neascA, izvoarele externe ale
Dupà iesirea primei serii de istoriei Românilor, sigilografia,
diplomati ai scoalei, posturile heraldica, numismatica, minia-
vacante de ajutori-arhivari, co- turistica i dreptul vechiu ro-
pisti-paleografi i arhivari dela mânesc.
Arhivele Statului nu vor putea Obiectele comune vor fi nr-
fi ocupate decAt de absolventii mate In mod obligatoriu de ele-
acestei scoale sau ai uneia vii tuturor sectiilor.
Diplomatii sectiei de bibliolo- b) Obiectele speciale
gie vor puteà fi numiti In func-
tine de specialitate dela biblio- Pentru sectia arhivistico-paleo-
tecile statului, judetelor si co- grata.: paleografia latinA, (nae-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lunle 1931 561

dievalá i modernä); paleogra- disciplinele ce se predau in

fia slavo-romanä; paleografia- $coalä. Ei v'or puteh face parte
greacä (medievalá si moderná). din corpul didactic universitar
Pentru sectia de bibliologie: sau secundar. In caz de tre-
bibliologia (istoria cdrtii), bi- buintd, vor puteg fi numiti ca
blioteconomia (legislatia si or- profesori si speciali$ti dinafará
ganizarea bibliotecilor); biblio- de corpul didactic, cari prin lu-
grafia. crárile lor stiintifice s'au distins
Pentru sectia de expertizá gra- in obiectul de studiu ce urmeazá
fich: grafologia i expertiza a-1 predà In $coalá.
grafieä. 10. Profesorii se numesc de
Dintre obiectele speciale ale cAtre Ministerul Instructiunii si
sectiei la care s'a inscris, fie- al Cultelor, in urma unei In-
care eley este obligat sá urmeze cheieri favorabile a Consiliului
unul, sau cel mult douä, la ale- profesoral, inaintatä cu un ra-
g ere. port motivat al directorului
7. Atât pentru predarea cat $coalei.
$i pentru o noug, grupare a 11. Actualii profesori ai $coa-
obiectelor de studiu dela art. 6, lei, cari in momentul promul-
va fi necesarä o hotärtre a Con- gärii acestui regulament, vor fi
siliului profesoral, data cu 2/3 implinit 5 ani de functionare
din numärul profesorilor defini- neintreruptd, vor fi recunoscuti
tivi ai $coalei $i in concordantä, ca profesori definitivi; cei cari
cu art. 15, aliniatul 2 din /egea vor aveh mai putini ani de func-
de organizare a Arhivelor Sta- tionare vor fi recunoscuti ca
tului. Ea va trebul sä fie apro- profesori provizorii. Ei vor fi
batá de atre Ministerul In- numiti insá definitivi dupá ce
structiunii si al Cultelor, In vor Implini termenul de 5 ani
urma avizului dat de Consiliul de functionare neintreruptä, In
Permanent al Instructiunii. urma incheierii favorabile a
8. Predarea 'fiecárui obiect de Consiliului profesoral, cu majo-
studiu va aveh o parte teoreticä ritate de 2/3 a profesorilor defi-
alta practicá. Scopul $coalei nitivi.
fiind mai ales de a formh ele- 12. Recrutarea profesorilor
mente bine preatite din punct noui se va face dupä normele
de vedere practic, toti profesorii urmátoare: profesorii cari fac
vor &dun, sä deb, aplicatiilor parte din invätämântul de stat,
practice ale obiectelor de studiu superior sau secundar, vor fi
o extensiune si o importantá cht numiti In baza unei incheieri
mai mare. favorabile a Consiliului profe-
In acela$ timp, se vor luà md- soral, aprobatä de Ministrul
suri ca materialul didactic in- Instructiunii si al Cultelor. Ei
tuitiv sä, fie cat mai complet $i vor fi numiti la inceput cu titlu
mai corespunzätor ultimelor ce- provizoriu, iar dupá trei ani de
rinte stiintifice. functionare neintreruptá vor fi
Pentru obiectele a cäror pre- numiti definitivi, in urma unei
dare reclamä lucräri practice incheieri motivate a Consiliului
mai Intinse, se vor infiinth la- profesoral, cu majoritate de 2/3
boratorii $i ateliere speciale. a profesorilor definitivi, inain-
tath de directorul scoalei Mini-
Personalul didactic $i strului Instructiunii si al Cul-
administrativ telor.
9. Profesorii $coalei se vor Pentru numirea prof esorilor
recruth dintre specialitii In cari nu fac parte din invätä,-

www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-36"
562 LEGI DE UNIFICARE. 10 Iunie 1931

mânt, dar poseclá titlul de licen- Elevil scoalei, examene,

tiat sau de doctor, se va cere, promotii, burse
pe länga incheierea de care se
vorbeste mai sus, si avizul con- 16. Elevii scoalei sunt de
form al Consiliului permanent al douä categorii: titulari si au-
Ministerului Instructiunii si al dienti.
Cultelor. Elevii titulari trebuie sä, fie
13. Profesorii transferati din absolventi de curs secundar sau
invälärnantul secundar de stat de scoli similare.
ii vor pästrà toate drepturile Ei sunt obligati sä urmeze
cab
stio.ate in acel invätämänt. toate obiectele preväzute pentru
sectia la care s'a inscris.
14. Director al scoalei este Dupä terminarea cu succes a
directorul general al Arhivelor cursului complect de 2 ani
Statului. dupd trecerea unui examen spe-
El va fi ajutat in indeplinirea cial de diplornA ei devin diplo-
a cestei misiuni de personalul mati ai scoalei.
administrativ necesar. 17. Ca elevi audienti pot fi
Consilului de perfectionare al admisi absolventii de scoli spe-
Arhivelor Statului va ingriji de ciale (normale, comerciale, pro-
nevoile materiale ale scoalei. fesionale, etc.), precum si orice
15. Consiliul profesoral se alte persoane care posed& titluri
compune din toti prof esorit de- echivalente.
finitivi i provizorii ai scoalei. Elevii audienti pot urmä cel
El va fi convocat de director, mult cloud obiecte de stucliu, la
ori de câte ori va crede nece- la examene si, dupá termina-
sar. In orice _caz, directorul este rea cursului de 2 ani, primesc
obligat s'ä convo ace consiliul alegere, dar nu se pot prezentà
profesoral pentru chestiunile ur- numai un certificat de free-
máto are: 1) Stabilirea orariului yenta.
cursurilor la inceputul fiecárui 18. La sfiirsitul anului scolar
an scolar; 2) Recomandarea de se tine examene anuale la toate
profesori noui si acordarea tit- obiectele ce se preclau in scoala.
lurilor de provizorii sau defini- Aceste examene sunt orale sau
tivi celor ce intrá In prevederile scrise, dupg cum hotäräsc pro-
art. 11 si 12 de mai sus; 3) In- fesorii respectivi. Aprecierea se
fiintarea de cursuri noui sau o va face prin notele 1-10.
noug grupare a obiectelor de Vor fi douá sesiuni de exa-
studiu, conform art. 7; 4) Acor- mene anuale: una in Iunie
darea de ajutoare i burse ele- alta In Noemvrie. Nici un elev,
vilor meritosi sau sáraci; 5) Ex- insd, nu va puteä sä amâne un
cluderea dela examene sau a- examen decAt eel mult trei se-
mAnarea peste termenele nor- siuni consecutive, afarä de ca-
male, conform art. 18 si 20. zuri de boalä sau de fortá ma-
Hotäririle Consiliului profeso- jorá, recunoscute de consiliul
ral se iau cu majoritate de vo- profesoral.
turi, afará de cazurile in cari In caz când vreun elev nu va
prezentul regulament cere o altá trece toate examenele anului
majoritate. respectiv in trei sesiuni conse-
Pentru executarea atributiunii cutive, va fi declarat repetent.
dela al. 2 de mai sus, consiliul 19. Examenul de diplomit va
profesoral va fi compus numai avea dea semenea cloud sesiuni:
din profesorii definitivi. una de iarnä, intre 1 Noemvrie
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. lo Iunie 1931
si 31 Decemvrie, i alta de varg,
intre 1 Mai si 30 Iunie.
Elevii titulari cari vor fi ab-
solvit cursul complet si vor fi
trecut cu succes toate examenele
anuale ale sectiei la care s'au
Inscris, vor fi primiti la exa-
menul de diplomg. Acest exa-
men constg dinteo tezd scrisg
si un examen oral.
Teza scrisd va trath un su-
bject din specialitatea candida-
tului, ales In Intelegere cu pro-
fesorul respectiv. Ea va trebul
sä se bazeze pe cercetgri i ob-
servatii personale fa...cute de can-
didat In arhive (publice sau par-
ticulare), In hiJbilioteci sau In
depozite cu material de exper-
tizg grafted si sd dovedeascg o
preghtire suficientg In ceeace
priveste adunarea si interpre-
tarea materialului de studiu
dupg metode strict stiintifice.
Dupd ce teza va fi aprobatá
de profesorul de specialitate, va
fi inaintatá Impreund cu un re-
ferat scris al acelui profesor, di-
rectorului scoalei, care va fixit
data examenului oral.
Examenul oral se trece in fata
unei comisiuni compusg din
cinci profesori ai scoa lei din
care vor face parte, neconditio-
nat, profesorul de specialitate
directorul, care o prezideazg.
Examenul va consth din susti-
nerea tezei scrise si din intero-
gatii In legrtturä cu acel su-
bject, cum si dinteo probg prac-
ticg.
Pentru absolventii sectiei arhi-
vistico-paleografice proba prac-
ticg va consth din descifrarea
si interpretarea unui document
original, inedit, din speciali-
tatea paleograficg a canclidatu-
lui; pentru absolventii sectiei de
bibliologie din determinarea co-
tei unei tipárituri dupg diver-
sele sisteme actuale si indeosebi
dupá sistemul zecimal (Dewey);
iar pentru absolventii sectiei de
expertizá grafich, din identifica-
www.digibuc.ro
563
rea unui sags cu caractere la-
tine sau chirilice, dupg probe
grafice, a mud fals total sau
partial, a unei anonime si a u-
nui act cu scris alterat din
cauze patologice.
Daca, in urma interogatiilor
orale si probei practice, apre-
cierea comisiunii va fi favora-
candidatul va fi proclamat
diplomat al scoalei.
In cazul când un candidat va
prezenth o tezg de o valoare ex-
ceptionald, iar rgspunsurile la
examenul oral vor fi foarte
bune, comisiunea Il va proclamh
diplomat cu distinctie, fapt ce
va fi mentionat si In diploma
ce i se \ a liberh.
20. In mod normal examenul
de diploma se va da In sesiunea
ae toamnd a anului In care can-
didatul a terminat cursurile
scoalei. In caz de boald sau de
forth majorg, constatate de Con-
siliul profesoral, el va puteà fi
amânat pentru sesiunea urmg-
toare de yard. Elevii care nu
vor trece acest examen In patru
sesiuni consecutive, vor pierde
dreptul de a se mai prezenth.
21. La sfarsitul fiecgrui an
Scolar se va fixh o zi In care
se va face promotiunea solemng
a noilor diplomati. La aceastg
solemnitate vor luh parte, pe
lAngg directorul i profesorii
scoalei, membrii Consiliului de
perfectionare i un reprezentant
al Ministerului Instructiunii
al Cultelor.
22. Diplomele de absolvirea
coalei se vor liberà de cgtre
director si vor fi semnate si de
presedintele Consiliului de per-
fectionare. In ele se va specifich,
In mod neconditionat, sectia
pentru care candidatul a trecut
examenul de absolvire.
Pentru liberarea diplomei se
va percepe o taxg, aprobatä de
Ministerul Instruct iunii si al
Cultelor.
23. Pentru elevii sgraci si
564 LEGI DE UNIFICARE. 13 Junfe 1931
meritosi ai scoalei, se vor insti-
tui ajutoare i burse prin ingri-
jirea Consiliulul profesoral si a
Consiliului de perfectionare.
Deasemenea se vor cgutà mij-
loacele materiale necesare pen-
tru ca diplomatii distinsi
poatà face cercethri in arhivele,
bibliotecile sau depozitele de
material grafic din targ i stral-
natate.
24. Spre a se pgstra legatu-
rile F,itiintifice intre scoala si di-
plomatii ei, acestia vor fi in-
scrisi din oficiu ca membri ai
societgtii Prietenii Arhivelor",
care se va infiinta de Indatá ce
scoala va fi dat un numar de
zece diplomat!.
Dispozitii tranzitorii
25. Toate hotgririle luate de
conferintele profesorilor scoalei
pang la data promulgärii ace-
stui regulament i cari privesc
organizarea cursurilor, tinerea
examenelor, admiterea si promo-
varea elevilor, sunt i räman
valabile, Intrucat nu contrazic
art. 15 din legea de organizare
a ArhiveIor Statului.
DECRET
pentru graperi, reduceri §i comutfiri de
pedepse
DIN 13 IUNIE 1931 1)
L Acordgm remiterile, redu-
cerile i comutgrile de pedepse
prevAzute la articolele
toare, pentru pedepsele pronun-
tate panA la data ,decretului de
fat's.", tuturor Iocuitorilor din
intreaga targ, condamnati de in-
1) Acest Decret sub No. 1960/931 s'a po-
blicat In Moniiorul Oficial No.134 din 13
Iunie 1931. A se vedea i Decret No. 1468
pentru reduced de pedepse i gratieri, din
13 Mai 1929 /a pag. 482, vol. XVII.
www.digibuc.ro
stantele penale, civile i mili-
tare, ordinare i extraordinare.
2. Gratiemt_la_tofal,__pe.teti
cei coridairinatilao_pade.apeg
priv a [iv g---keertatenta.la-
mum luni
3duce precum urmeaM,
pedepsele privative de libertate:
a) La jumgtate pentru cei
condamnati dela trei luni pang
la un an inclusiv;
b) 0 treime din pedeapsa ce
mai au de executat cei condam-
nati la o pedeapsg privativg de
libertate dela un an la cinci
ani;
c) 0 pgtrime din pedeapsa ce
mai au de executat cei condam-
nati la o pedeapsg privatg de
libertate mai mult de cinci ani,
sau a cgror pedeapM de munca
silnicg sau temnitg grea pe
vieatg a. lost comutatg anterior
prezentului decret in muncg
silnicasau temnitg grea pe
timp märginit.
Reducerea pentru acetia, se
va aplic4 pedepsei In care fu-
sese comutatg cea de muncá
silnicg pe vieatg.
4. In ce priveste invalizii de
rgsboiu si minorii cari la data
savarsirii faptului aveau etatea
de cel mult 18 ani:
a) Se gratiaza, In totul, cei
condamnati la o pedeapsä pri-
vativg de libertate de eel mult
ase luni;
b) Se reduc la junagtate pe-
depsele mai mari de sase luni.
5. Comutgm la 20 ani muncg,
socotiti dela data pu-
nerii in executare a hotgririi
condamnatoare, pedepsele celor
condamnati la muncá silnica pe
vieatg.
6. Gratiem in totul pe cei con-
damnati la pedeapsa amenzii.
Se excepteazg: condamndrile
la amenzi ce depgsesc suma de
10.000 lei, pronuntate pentru in-
fractiunile la urmátoarele legi:
legea vAmilor din 6 Aprilie 1916;
 LEGI DE UNIFIEARE. 24 lunie 1931 565

codul silvie i legiuirile silvice; lui sistem de taxare cu cuvântul

legea pentru reprimarea frau-
delor In prepararea i comertul
bäuturilor alcoolice din 4 Iunie
1927 si legea asupra productiei
$i desfacerii spirtului si bautu-
rilor spirtoase din 27 Iunie 1930.
7. Pe lânga gratierea acor-
data prin decretul de fata vor
benefich si deaceea acordata
prin decretul gratiere No.
de
1.468, publicat in Monitorul Ofi-
cial No. 102 din 13 Mai 1929,
In conditiunile acolo prevazute,
infractorii ale caror fapte desl
sävar$ite inainte de data ace-
stui clecret n'au putut profit& de
dispozitiile lui, nefiind definitiv
judecati.
8. Nu beneficiazA de mäsurile
de clementa preväzute In pre-.
zentul decret functionarii con-, Citatii, judecatorii lei 200;
damnati pentru sustractiune sau Deciziuni pentru amenajäri
delapidare de bani publici, re- de päduri dela 0-5 ha lei 100
cidivistii In materie de crima, insert;
precum si condamnatii pentru Deciziuni pentru amenajäri de
infractiuni cu caracter de spe- päduri dela 5-10 ha. lei 300 in-
cula sau acaparare, ori de ce
lege ar fi prevazute.
9. Pre$edintele Consiliului
Nostru de Ministri si Minitrii
Nostri Secrefari de Stat la De-
partamentele Justitiel i Arma-
tei sunt Insärcinati cu aduce-
rea la Indeplinire a acestui
decret.
Dat In Bucuresti, la 8 Iunie
1931.
J. C. M.
pentru tariful publicattilor In Monttorul
Oficial"
DIN 24 ILINIE 1931 1)
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri cu No. 699 din 22 lunie
1931, se revine asupra actualu-
1) J. C. M. sub No. 699/931 sra publicatin
Moniioral Oficial No. 143 din 24 lunie
1931. El, abrog5 Tariful din 3 lanuarie 1930
peg. 28, vol. XVIII.
$i se Inlocueste cu linia de mo-
nitor oficial ea unitate de ta-
xare.
Tariful publicatiilor In Moni-
torul Oficial, cu Incepere dela
1 Iulie 1931, va fi urmätorul:
Jurnale pentru avantaje in-
dustriale lei 3.400;
Jurnale pentru avantaje la
meseria$i i mori lei 800;
Jurnale pentru schimbari de
nume si nationalitate lei 1.500;
Publicatii pentru schimbäri
de nume lei 200;
Publicatii pen.tru libera prac-
ticä lei 400;
Publicatii pentru pierderi de
acte lei 100;
Citatii: tribunal, Apel, Casa-
tie lei 300;
sert;
Deciziuni pentru amenajari de
päduri dela 10-15 ha lei 600
insert;
Deciziuni pentru amenajäri de
paduri dela 15-20 ha lei 1.000
insert.
Deciziuni pentru amenajäri de
pacluri dela 20 ha In sus lei
2.000 insert;
Inmatricularea firmelor indi-
viduale vechi lei 250 insert.
Inmatricularea .firmelor indi-
viduale noui lei 500 insert;
Inmatricularea firmelor so-
ciale vechi lei 400 inserti;
Inmatricularea firmelor so-
ciale noui lei 700 insert;
Publicatii pentru autoritati
lei 18 linia M. O.;
Publicatii pentru particularl
lei 20 linia M. O.;
Publicatii comerciale, bilan-
turi, tabele, citatii de hotärnicie
lei 30 linia M. O.

www.digibuc.ro
566 LEGI DE UNIFICARE. 27 Iunie 1931

DECIZIE Stockholm, la 28 August 1924 si

pentru Contract tip de autorizalie pen-
tru cäráuie publica
DIN 26 IGNIE 1931 nia, semnata la Varsovia la 9
Mai 1930, Aranjamentul
Aceasta Decizie sub No. 22528 tor, cu privire la transportul
din 1931 s'a publicat In Moni- aerian al trimiterilor postale.
1.. Liniile aeriene cari unesc
torul Oficial No. 145 din 26 Iu-
nie 1931, unde se poate consultà.
A se vedea In legatura Legea
pentru reglementarea cgrausiei
pe drumuri, cu automobile, din
12 Julie 1930 la pag. 673, vol.
XVIII, precum si Decizia. pentru
aprobarea Caietului de sarcini,
clin 7 Martie 1931 la pag. 101
In acest volum.
ARANJAMENT
privitor la transportul aerian al
trimiterilor po§tale Intre Po Ionia §l
Romania
DIN 27 ITJNIE 1951 1)
Reprezentantii Administratii-
lor postale ale Poloniei si ale
Romaniei, au 1ncheiat, de co-
mun acord, in virtutea artico-
lului 5, alin. 2 al Conventiunii
pos tale universale 2), semnata, la
Prin jurnalul Consiliului de Ministri
No. 605 din 5 lunie 1931, se aprobä Aran-
jamentul privitor la transportul aerian al
trimiterilor postale Intre Po Ionia i Romania
contractul incheiat de Regia Autonomä
P. T. T. cu Societatea de rispundere firni-
tatä ,Polskie Linje Lotnicze"Lot" din
Varsovia, pentru transportul coresponiente-
lor postale prin avion pe linia Bucuresti-
Galati-Cernäuti-Lwow-Warsawa, ale clror
texte sunt anexate acestui jurnal.
Datele intrarii in vigoare ale sus mentio-
natelor conventii vor fi cele prevAzute In
textele lor.
Aranjamentul s'a publicat in Moniloral
Oficial No. 146 din 27 Iunie 1931
I) A se vedea Conventla postalä univer-
sall ratif. prin Legea din 4 August 1930 la
pag. 832 vol. XVIII precunrsi Conventia de
comunicatie aerianä cu Polonia, din 19 Iulie
1930 la pag. 794 acelas volum
www.digibuc.ro
in virtutea articolului 11 din
Convenfiunea privitoare la ex-
ploatarea liniilor de comunicalie
aeriand, intre Polonia i Roma-
direct Polonia cu Romania sunt
considerate ca linii ordinare de
comunicatie aeriana.
2. Schimbul trimiterilor po.s-
tei aeriene trebuie sa fie efec-
tuat, in principiu, conform Con-
venfiei postale univers ale, sem-
nata la Londra, la 28 Iunie
1929, cum si dispozitiunior
acestei Conventiuni asupra
schimbului aerian al scrisori-
lor si coletelor postale, daca ar-
ticolele urmatoare ale prezen-
tului Aranjament nu contin alts
dispozitiuni.
3. Sunt admise la transpor-
tul prin avion corespondentele-
avion de mice fel, coletele pos-
tale ordinare voluminoase (en-
combrants), expres i färà va-
loare declaratn, cum si trimite-
rile si depeOle altor tari in
tranzit prin Polonia sau prin
Romania, dad, Administratia
poloneza sau romana dispune
de mijloace de comunicatie ae-
Hang utilizate pentru reexpe-
dierea trimiterilor sau depesi-
lor In acele
In virtutea unui Aranjament
special, incheiat entre ambele
A dministratiuni postale, pot fi
admise la transportul aerian si
alte trimiteri postale.
4. Depesile de scrisori ordi-
nare (neaeriene) pot fi deaseme-
nea transportate prin avion. Ad-
ministratia care ar dori sa or-
ganizeze acest transport va tre-
bui sä informeze Administratia
postala a celeilalte taxi.
5. 1. Tariful de francare al
 LEGI DE UNIFICARE. 27 lunie 1931
corespondentelor-avion cuprin-
de:
a) taxa ordinarä care este
obligatorie In traficul dintre
Po Ionia si Romania sau dease-
meni Intre Po Ionia sau Roma-
nia si alte tari;
b) suprataxa pentru transpor-
tul aerian fixat de Administra-
tia postalä a WU de origina a
trimiterii.
2. Tariful de francare al co-
letelor-avion cuprinde:
a) dreptul teritorial de ple-
care si de Sosire;
b) suprataxa pentru transpor-
tul aerian.
3. Taxa pentru transportul
aerian al depesilor de scrisori
ordinare (neaeriene), este fixat6
de Administratia interesatá de
comun acord cu compania case
exploateazá liniile aeriene In
cauzA.
Suprataxa pentru transportul
aerian al corespondentelor avi-
on (articolul 5, 1Ib), cum si ta-
riful de francare al coletelor
(articolul 5, 21a 0, 2/b), sunt in-
dicate In anexa prezentului A-
ranjament. Aceste taxe pot fi
modificate.
6. Suprataxa r3respondente-
lor transportate pe liniile inter-
ne si internationale, care depind
de una din Administratiunile
participante la Aranjament,
cum si tariful de francare al co-
letelor-avion, vor fi comunicate
de fiecare Administratie direct
celeilalte si independent de pu-
blicatiunea acestor taxe, prin
Biuroul international al Uniu-
nii postale universale.
7. Cele doul Administratiuni
postale Isi comunica deasemeni
mutual orariile sborurilor pe li-
niile lor interne si internatio-
nale, unind t'arile lor cu alte
tari si Intrebuintate pentru
transportul curierului bor.
8. Trimiterile postei aeriene
trebuesc sti, Tie expediate prin
www.digibuc.ro
567
mijloacele cele mai rapide atre
biurourile colectoare, cari for-
meazá depesile-avion pentru
biurourile de schimb ale celei-
lalte Administratiuni partici-
pante la Aranjament.
Corespondentele-avion sosite
In tara de destinatiune si re-
expediate in aceastä tail pe
calea postalá ordinark din lipsa
de comunicatie aerianä, trebu-
iesc sg, fie transportate pe a-
ceast6 cale gratuit, prin mij-
loacele cele mai rapide.
9. Biurourile de schimb pen-
tru depesile-avion vor fi stabi-
lite In Polonia, la biurourile
postale Lwow I si Warszawa
19---Aeroport, iar In Romania la
biurourile postale Galati si Bucu-
resti.
Biurourile de schimb pot fi
desfiintate sau organizate de
comun acord Intre cele doul
Administratiuni postale.
10. Responsabilitatea Admi-
nistratiunilor pentru trimiterile
postale aeriene este regulatá
prin dispozitiunile Conventiunii
postale universale In vigoare si
prin Aranjamentul internatio-
nal, privitor la coletele postale,
da.cá aceasta nu ar fi altfel sta-
bilitä printr'un aranjament spe-
cial care va fi eventual Incheiat
Intre Polonia si Romania.
11. Decomptul ref eritor la
transportul aerian poate fi e-
fectuat In conformitate cu arti-
colul 11 al dispozitiunilor din
Londra, privind posta de scrisori
aeriank sau cu articolele 17 si
20 ale dispozitiunllor din Lon-
dra, privind coletele-avion.
Cu toate acestea, In principiu,
trebuie sit fie aplicat, fn tra-
ficul reciproc si de comun a-
cord, articolul 11, alM. 5 al dis-
pozitiunilor din Londra, privind
posta de scrisori aerianä. In
acest caz decomptul referitor la
transportul aerian nu se va
efectuà cu cealala Administra-
568 LEGI DE UNIFICARE. 29 lunie 1931
tie postall participantä la A-
ranjament, ci cu compania care
transport& depesile pe liniile
sale interne sau internationale.
12. Prezentul Aranjament va
fi pus In executare In ziva Mau-
gurarii comunicatiei aeriene di-
recte intre Po Ionia si Romania
va ramâne in vigoare cat
timp se va mentine Conventia
referitoare la exploatarea 1Mii-
Mr de comunicatie aeriana Intre
Po Ionia si Romania.
Pentru motive importante, fie-
care din Administratiuni poate
denunta acest Aranjament eu
trei luni Mainte.
13. NeIntelegerile referitoare
la aplicarea prezentului Aranja-
ment vor fi regulate in confor-
mitate cu Conventiunea postala
universala In vigoare.
14. Prezentul Aranjament a
fost dresat ßn limba francezä
facut in dou'd exemplare.
LEGE
pentru modlf. art. 21 §l 22 din Legea
invälämântului secundar, prIvitoare la
examenul de bacalaureat
DIN 29 IUNIE 1931 1)
Art. unic. Articolele 21 Si
22 din leg ea invaf dmdntului
secundar, privitoare la exame-
nul de bacalaureat, se Modifica
precum urmeaza:
21. Absolventii liceelor de
Stat sau particulare (ale con-
Aceastä. Lege s'a votat de Adunarea
deputa/ilor si Senat /n sedin/ele dela 24 si
26 lunie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2167/931 i publicat In Monilorul Oficial
No. 147 din 29 Iunie 1931. A se vedeA Legea
invátämäntului secundar din 15 Mai 1928 la
pag. 1064, vol. XVXVI cu modif. din 12
IuMe 1929, pag. 527, vol. XVII pe cart o a-
brogA Legea prezentä din 29 Iunie 1931. A
se vedea. i Regulamentul de aplicare din
6 lulie 1931 la ordinea cronologicä In acest
volum.
www.digibuc.ro
fesiunilor, comunitätilor si ale
particularilor) cu sau fdra, drept
de publicitate, cari doresc sä
continue studiile in invätäman-
tul superior, trebuie sá depuná
un examen de bacalaureat.
Scopul acestui examen este de a
verifich cuno$tintele dobandite
de elevi la materiile de studii
cele mai importante si mai ales
de a dovedi influenta studiilor
facute asupra formärii cugeta-
rii Mr, deci, cu chipul acesta a
selectionà dintre absolventii li-
ceului pe cei cari dovedesc cá
sunt In stare sa urmeze cu fo-
los studiile de specializare u-
niversitare.
Materiile programului pe cari
le va fixà regulamentul vor fi
obiecte de culturä generala 1.n
domeniul literilor i tiintelor
cu speciala privire la Romania,
precum si o limba moderna de
raspandire mondialá (francezä,
italiana, engleza sau germaná).
Examenele de bacalaureat se
depun Inaintea unor comisiuni
speciale, instituite de Ministerul
Instructiunii; o comisiune va
aveh de examinat un numar de
candidati de cel putin 100 $i cel
mult 200.
Vor fi dou& sesiuni pe an.
Prima intre 25 Iunie si 10 Iulie,
iar a doua Intre 20 Septemvrie
si 5 Ocomvrie.
Ministerul intocmeste comi-
siunile numind un presedinte
dintre profesorii, agregatii sau
conferentiarii definitivi din in-
vatamantul superior, indiferent
de Ministerul de care apartin.
Membrii comisiunilor, in nu-
már pentru a examina
din toate materiile, vor fi desem-
nati prin tragere la sorti dintre
profesorii titulari dela clasele
superioare ale liceelor de stat.
Ei vor fi alesi astfel Meat ju-
miltate sa fie dintre profesori
scolilor de stat de unde tirovin
cealaltá jumatate
 LEGI DE UN1FICARE. 1 luHe 1931
provenind si de la alte scoli de
stat sau confesionale românesti.
Comisiunile, afarä de prese-
dinte, vor fi compuse din cel
mult sase membri.
Examenul va consta din probe
scrise si din probe orale ce se
vor aritta prin Regulament.
Elevii cari au urmat un liceu
cu altä limba, de predare decât
limba romanä, vor puteä utilizà
concomitent, la probele scrim si
orale, limba de predare a liceu-
lui respectiv, afarà de materiile
cari dupä lege se predau i in
scolile minoritare in limba ro-
manä.
In acest scop presedintele va
putek completà comisiunea,
dupà nevoie, si cu profesori dela
liceele de stat, cari sä poatä
examina si in limba minoritara,
respectivä; in lipsa acestora pot
fi utilizati si profesori dela li-
ceele confesionale sau minori-
tare, insä in acest caz numai
cu vot consultativ, notarea dâli-
d-o, ca intotdeauna, presedin-
tele.
In aprecierea rezultatului exa-
minärii se va tine seeing si de
situatia scolarä a candidatului,
precum si de aptitudinile ori
preferintele sale pentru anumite
materii.
22. Candidatii reusiti la exa-
menul de bacalaureat vor prim].
o diploma% de bacalaureat",
care se va libera de Ministerul
Instructiunii prin intermediul
inspectoratelor regionale, pe un
formular uniform.
Pe tot cuprinsul teritoriuluj
Statului roman nu se va puteh
organiza i depune nici un alt
examen de bacalaureat, matui
ritate sau absolvire de liceu
nu se va puteä libera nici o
altf el de diplomà recunoscutä
de Statul roman, decât cele pre-
vazute in aceasta lege.
Orice dispozitiuni cuprinse in
legi anterioare, cari contravin
acestor diSpozitiuni, se abrogä.
www.digibuc.ro
569
Numai bacalaureatul trecut in
conditiunile de mai sus da." drep-
tul de inscriere in invätämân-
tul superior.
Pentru serviciul militar cu
termen redus i pentru admite-
rea in functiuni publice este de
ajuns prezentarea certificatu-
lui de sudii dovedi-
tor al promotiei ultimei clase
a liceului.
REGULAMENT
privitor la accesul publicului in blurou-
rile Ministerului de Interne, acorda-
rea audienielor §l funcjionarea biurou-
lui de informatli §i petitiunl al mini-
sterulul
DIN i JULIE 1951 1)
1. In vederea rationalizärii
muncii functionarilor publici,
intrarea particularilor in loca-
lul ministerului i celelalte ser-
vicii pendinte de minister, dar
instalate in alte localuri, este
interzisä.
2. De la aceastä regulä se ex-
cepteazä d-nii: ministri, subse-
cretari de stat, secretari gene-
rali i directori conducätori de
directii, cari vor aye& dreptul
intre in localurile ministe-
ruliti la mice org, cu cärti per-
manente de circulatie, ce li se
vor elibera de ministerele de
cart depind.
Deasemenea vor puteh intrà
oricand in localurile ministeru-
lui i functionarii de alte grade,
dar numai in interes de servi-
ciu si cu cärti speciale eliberate
in acest scop, valabile pentru o
singurà zi.
1) Acest Regulament a fast aprobat cu
Decizia 6901 P /931 i publicat In Monito-
rul Oficial No. 149 din 1 Iu lie 1931. Regu-
lamente cu continut identic s'au Intocmit
la toate Ministerele In baza J. C. M. sift)
No. 630 din 11 Iunie 1931.
570 LECH DE UNIFICARE. 1 Julie 1931
Petitiuni
3. Cererile de mice natura vor
fi facute numai in scris, sub
forma de petitiuni, cari se vor
predh la biuroul de informatiuni
si petitiuni al ministerului, in
fiecare zi, intre orele 11-13.
La acest biurou se vor cen-
tralizh i petitiunile primite
prin posta.
4.. Petitiunile netimbrate sau
insuficient timbrate, se vor in-
registra, se vor clash pe servicii,
dar nu vor fi solutionate decht
daca în urma incunostiintarii
ce se va face petitionarilor, vor
depune timbrele legale (art. 41
L. T.).
5. Biuroul de informatiuni si
petitiuni va comunich petitiona-
rilor, la primirea petitiunilor,
numärul lor de inregistrare, li-
berându-le o dovada%.
6. Dupa Inregistrare si cla-
sare, petitiunile vor fi predate
spre solutionare directiunilor
respective, prin functionarii de-
semnati In acest scop, cari vor
semrià de primirea lor.
7. Di rectiu nil e ministerului
sunt obligate a vegheh ca orice
petitiune sa fie soIutionata in-
läuntrul unui termen de maxi-
mum 10 zile, comunicand peti-
tionarilor data cererea a fost
aprobata, respinsa, trimisa altei
autoritati sau este In curs de
cercetare.
8. Baspunsul se va da peti-
tionarilor prin carti postale im-
primate, al caror cost se va a-
chith. de petitionari.
Petitionarii, locuind in Bucu-
resti, precum i cei din provin-
cie, vor puteh primi raspunsul
si verbal, data se vor presenth
la biuroul de informatiuni
petitiuni al ministerului In zi-
lele i oreIe ce Ii se vor cornu-
nich la immânarea petitiunilor.
9. Petitiunile prin cari se re-
vine asupra unor chestiuni de-
finitiv solutionate, se vor clash.
www.digibuc.ro
10. Numarul de iesire al ras-
punsurilor oficiale date petitio-
narilor se vor descarch si in re-
gistrul de intrare al petitiunilor,
spre a se stabill data cand au
fost comunicate acele räspun-
suri.
Audiente
11. Audientele se acorda a-
tunci când cei interesati nu pot
numai pe cale de petitionare sä
expung doleantele ce au.
12. Ministrul, subsecretarii de
stat, secretara generali si di-
rectorii conducatori de directii,
vor acordh audiente In fiecare
saptamana in zilele si orele ce
se vor stabili.
13. Audientele la ministru,
subsecretari de stat .si secretarii
generali, nu vor puteh fi soli-
citate i acordate deck daca o-
biectul audientei priveste o che-
stiune a carei solutionare este
rezervata d-lor, sau In caz child
obiectul ei este de natura se-
cretä. In acest din urma caz, ce-
rerea acestor audiente va fi pre-
data in plic inchis.
14. Audientele prevazute la
articolul precedent se vor soli-
cith in scris pe formulare a-
nume tiparite, ce se vor pune
la dispozitia solicitatorilor de
catre biuroul de informatiuni
petitiuni, in fiecare zi, intre
orele 11-13.
Cererile de audiente astfel
completate se vor predh directo-
rului (sefului) de cabinet. Ace-
sta le va trih, le va supune a-
probarii celor In drept si le va
restitui biuroului de petitionare
care, in termen de eel mult 24
ore va comunich fie verbal, fie
In scris, solicitatorilor ziva si
ora, câncl si de cine vor fi pri-
miti in audienta.
In cazuri de urgenta se pot
acordà audiente j in alte zile
si ore deal cele fixate.
In acest scop solicitatorii vor
 LEGI DE UN1FICARE. 3 mulie 19 1
cere in scris acordarea audientii
ardtand si obiectul ei.
Dacd, audienta se acordd, se va
incunostiintà solicitatorii.
15. D-nii parlamentari vor fi
primiti in audiente, in zile
orele speciale fixate pentru d-lor,
de catre d-nii: Ministru, subse-
cretari de stat i secretari ge-
nerali, iar la d-nii directori con-
ducdtori de directiuni, In toate
zilele i orele fixate pentru pri-
mirea publicului.
16. Ministrul, subsecretarii de
stat i secretarii generali, pen-
tru motive neprevdzute, vor pu-
ted amând audientele pentru o
altd datd, care se va comunich
iiiscris solicitatorilor.
17. Audientele la directori,
conducátori de directiuni, se vor
core si acordh in scris, prin biu-
roul de informatiuni i petitiuni.
18. In caz când scopul au-
dientei nu va fi acel expus In
cererea de audientd, solicitato-
rul nu va fi ascultat.
19. Nici o audientá nu se
poate acordd In afar% de zilele
orele fixate in acest scop.
Se excepteazd persoanele che-
mate in audientá din oficiu, In
care caz ,5efii de cabinet respec-
tivi Nor eliberà bilete de invita-
tiune cu ardtarea zilei, orei
camerei unde rebuie sd se pre-
zinte.
20. In afard de persoanele
admise a fi primite in audientd,
nimeni nu poate pátrunde In
biurourile ministerului.
Nu se admite nici o exceptie
nici chiar pentru parlamentari,
fosti ministri, ofiteri, functio-
nari superiori, etc.
Presa
Informatiuni, comunicate
21. Ziaristii români i strd-
ini vor fi primiti In fiecare zi
la minister, intre orele 11-13, de
catre d-nii; Ministru, subsecre-
tari de stet, secretari generali
www.digibuc.ro
571
directori conducátori de di-
rectii. In caz de urgentä vor
putea fi primiti i In alte ore,
anuntându-se prin biuroul de
informatiuni.
Pentru a aved liber acces in
minister, li se vor liberd cárti
de recunoastere cu fotografii.
Sanctiuni
22. Functionarii cari se vor
abate dela dispozitiunile prevd-
zute in acest regulament, vor fi
pasibili de pedepsele prevazute
in legea statutului functionari-
lor publici.
REGULAMENT
pentru accesul publiculul in biurourile
Ministerului de Finanje
DIN 3 JULIE 19M
Acest Regulament, cu continut
identic cu Reg. din 1 Julie 1931,
care precede in acest volum, s'a
aprobat cu Decizia No. 199.777
din 1931 si publicat in Monito-
rul Oficial No. 151 din 3 Iu lie
1931, unde se poate consultà.
REGULAMENT
pentru modificarea Regulament de
funcjionare a §coalelor secundare" pri-
Ater la examenele de bacalaureat
DIN 6 JULIE 1931
1. Se modified art. 79, 82, 83,
85, 87, 89-91, 94-96, 99, 101
106, 112-114, precum urmeazd:
Acest Regulament a fost sanctionat zu
Decret No. 2211/931ì publicat In Manila-
ral Oficial No. 153 din 6 lulie 1931. El
modificA partial Regulamentul de functio-
nare a scoalelor secundare, din 14 Iulie 1929,
ailat la pag. 608 vol. XVII. A se vedeA
Legea privitoare la examenul de bacalaureat
din 29 Iunie 1931 la pag. 568 In acest
volum, A se vedeA si vechea Decizie 13. ex a-
menul de bacalaureat, din 7 lunie 1929, a-
brogatA acum la pag. 512 vol. XVII.
572 LEG! DE UNIFICARE. 6 lulie 1931

79. Se schimbá: intre 15 *i grafia tärii, nu pot fi exami-

30 Septemvrie", prin: nitre 20 nate decât in limba romând.
Septemvrie si 5 Octomvrie. Spre acest scop, se va aura
82. Ministerul intocmeste co- ca comisiile ce vor function& in
misiunile, numind un presedinte regiunile locuite de populatie
dintre profesorii, agregatii sau minoritará, sä cuprinda si mem-
conferentiarii definitivi din in- bri cari sá stie limba respec-
vätàmântul superior, incliferent III* in lipsa acestora, pot fi
de ministerul cáruia-i apartin. profesori dela scoa-
Pentru aceasta intocmeste un lele confesionale sau minoritare,
tablou cuprinzdnd un numár de cari vor avea numai rol consul-
presedinti egal cu num&rul co- tativ sau informativ.
misiilor, si care se repartizeazá 85. Se suprimä.
Intro comisii, prin tragere la 87. Odatá cu lista nominald,
sorti. Se intocmeste si o list& directiunile de scoale, inainteazil
de rezervá, pentru a inlocui pe inspectoratului, pentru fiecare
cei cari eventual n'ar puteh inde- candidat: câte o fisä personalä,
plini insärcinarea ce li s'a dat. in care se aflá judecata gene-
Comisia va cuprinde, afar& de ral& a directiunii, asupra apti-
presedinte, sase membri, alesi tuclinilor dovedite ale candida-
prin tragere la sorti, dintre pro- tului, o declaratie de opft.iune
fesorii titulari dela clasele su- pentru câte una din materiile
perioare ale liceelor de stat. Ju- celor doll& grupe, indicate la
mätate din acest numär va fi art. 94, precum j fotografia
dintre profesorii scoalelor de candidatului, vizatá de director.
stat de uncle provin candidatii, 0 a doua fotografie, vizatá de-
cealaltä jurratate provenincl si asemenea, va fi inmânatá can-
dela alte scoale de stat sau con- clidatului, care o va pästrà In
fesionale românesti. tot tirnpul examenului, spre a-si"
Directorul invätämântului se- dovedi in mice moment identi-
cundar intocmeste pentru fiecare tatea. Candidatii cari se vor pre-
materie de examen câte o listet zentà fdr& aceastä fotografie vi-
de prezentare, care sä, cuprincra zatd, vor fi scosi din examen.
pe profesorii titulari, cu cel putin 89. In ziva de 24 Iunie, res-
un an de vechime in aceastá pectiv 18 Septemvrie, inspecto-
calitate si care sä, nu fi suferit ratul regional totalizeaz& in-
vreo pedeapsä disciplinará datá scrierile si le clasificä in gru-
prin judecatd. Listele vor fi a- puri de 100 pâná la 200 de can-
probate de ministru; tragerea la
sorti se va face in prezenta mi- didati fiecare, pe cari Ii repar-
nistrului sau a secretarului ge- tizeazá comisiunilor de exami-
neral. nare, designând si localul de
83. Elevii cari au urmat un scoalä uncle se va tine exame-
liceu cu altá limb& de predare nul.90. Candidatii la bacalaureat
deal limba româng, vor puteh vor pläti o taxg, de examen de
utilizá concomitent, la probele
scrise si orale, limba de Pre- 1500 lei.
dare a liceului respectiv, Pen-, Candidatii lipsiti de mijloace
tru a se face mai bine intele%. si merituosi, cari n'au mai fost
Aceasta se poate face, insa, nu- respinsi la sesiuni anterioare ale
mai la rnateriile ce se predau examenului de bacalaureat, vor
In liceu, in limbile respective. pute& cere scutirea de taxä, pe
Limba românI, istoria Români- terneiul unui act de paupertate.
tor cu instructia civic& i geo- Cererile de scutire se adreseazá
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIEICARE. 6 Iu lie 1931
inspectoratului regional, care le
rezolva.
Inspectoratul va clash pe can-
didati, va scuti un numgr de
candidati, partial sau total, ast-
fel ca suma scutirilor s poatá
ajunge pftná la sfertul sumei
totale de incasat. Candidatii, fii
de membri ai corpului didactic
de toate gradele, sunt scutiti
din oficiu; deasemeni orfanii de
rásboiu i copiii invalizilor din
rásboiu. Presedintele afiseazá
taMoul celor scutiti integral, al
celor scutiti partial si al celor
respinsi.
Candidatii din aceste din
urmit categorii, trebuie sa Im-
plineascd suma de platä, panä
in 24 ore dela afisare, achitand-o
in numerar, secretarului comi-
siunii, In schimbul unei rece-
pise din registrul chitantier. Ne-
plata acestei taxe In intervalul
mai sus arätat, atrage dupä
sine eliminarea candidatului din
examen.
Ceilalti candidati isi vor de-
pune taxa in modul urmätor:
Inainte de constituirea comi-
siunii, adicä inainte de 25 Iu-
nie, respectiv 20 Septemvrie, ei
vor achith taxa la directiunea
scoalei unde se tine examenul,
primind In schimb o recepisä
din chitantierul special lucre-
dintat directiunii de cdtre ins-
pectorat.
In dimineata zilei de 25 Iu-
nie, respectiv 20 Septemvrie, di-
rectiunea scoalei predá prese-
dintelui comisiunii registrul chi-
tantier i suma incasaa cu un
borderou, primind o chitantI
desarcAtoare.
Dupl Incasarea taxelor se In-
cheie un proces-verbal pe dosul
cotorului ultimei recepise libe-
rate si se Intocmeste borderoul
sumelor Incasate, care se ata-
seazá la dosarul examenului,
dimpreunli, cu tabloul scutirilor
fäcute.
Registrul chitantier se Inapo-
www.digibuc.ro
573
iazá inspectoratului odatá cu lu-
crärile examenului.
91. In ziva de 25 Iunie, res-
pectiv 20 Septemvrie, ora 8 di-
mineata, comisiunea se Intru-
neste la scoala la care va lucrh.
Presedintele deleagâ, ca secretar
al comisiunii o persoaná de in-
credere pe a sa räspundere. Dad,
vreunul din membrii comisiunii
nu s'a prezentat, presedintele
are dreptul de a-1 inlocui, co-
municand ministerului.
94. Examenul va consth atat
din probe scrise cât i orale
se va face asupra urmátoarelor
materii:
a) Probe comune tuturor can-
didatilor:
1. Limba, ,si literatura românä.
2. Istoria românilon, cuprin-
and i toate popoarele i eveni-
mentele ce au avut contact
cu ea.
3. Geografia României si a
tárilor Invecinate.
4. Cunostinte generale de fi-
lozofie, Impreung cu notiuni de
drept constitutional si admini-
strativ roman;
b) Probe de obtiune:
1. 0 limbá sträinä, care poate
fi, dupá alegerea candidatului:
franceza, germana, engleza sau
italiana. Nu va puteb. fi aleasä
ca limbä sträinä limba materná
a candidatului sau limba de
predare a liceuIui pe care I-a
urmat candidatul.
2. 0 materie stiintifia, care
poate fi dupá alegerea candida-
tului: matematici, stiintele fizico-
chimice ori stiintele naturale.
95. Examenul scriptic va con-
sth din douâ, probe, ce se vor
depune In a doua zi a exame-
nului si anume: proba mntâia se
va da dimineata, iar a doua In
dupá amiaza aceleiasi zile.
Proba intâia este de limba ro-
mâná. Scopul ei este s5, dove-
deasc5,, pe langâ, cunostintele
can did atului asupra desvoltárii
limb!! i literaturii române, me-
674 LEGI DE UNIFICARE. 6 lulie 1931

toda i claritatea In exprimarea dela litera b, la cele ardtate In

ideilor, simtul de apreciere a cererea de Inscriere.
operelor literare i corectitudi- La materiile dela litera a, 1,
nea limbii. Nu se va cere ana- 2 $i 3, Intrebärile i rdspunsurile
liza esteticä a bucdtilor literare, se vor face numai in limba ro-
ci numai buna cunostintä a mând pentru toti candidatii. La
limbii si gust literar. Candidatii limba sträind se vor face in a-
vor aveh sä aleagd /litre trei su- ceastd limbä si In româneste.
biecte propuse de comisie Con- La cele dela litera a, 4 si b, 2,
sultarea de cArti, notite, etc. e profesorii i candidatii se pot
interzisd candidatilor. servi $i de limba minoritard res-
Proba a doua va fi din mate- pectivd, In mäsura in care acea-
matici, $t. fizico-chimice sau st. sta n'ar pune pe presedinte In
naturale. Se va da din fiecare imposibilitate de a-ei face o con-
câte trei subiecte de greutatea vingere.
mijlocie a celora ce se Invatä 102. Subiectele lucrdrilor
In liceu. Candidatii vor trath scrise i interogatiilor orale vor
una din chestiile din speciali- aveh de scop sd constate nu
tatea pe care au declarat-o odatä atât multimea cunostintelor de
cu Inscrierea. La cercetarea lu- detaliu, cat mai mult pätrunde-
crdrilor i notare, se va apre- rea tntelesului lor, claritatea,
cih decä metoda i tinuta corect preciziunea si corectitudinea ex-
stiintificd a expunerii indicä ap- urmärindu-se Indeo-
titudini orientate Inspre Invä- sebi partea cu care au contri-
tdmântul stiintific. buit studiile liceale la formarea
Elevii proveniti din licee mi- cugetdrii candidatilor.
noritare pot lucrà aceastä probd, 103-106. Nu se dau note
servindu-se si de limba in care numerice decât pentru fixarea
au invätat liceul. impresiei membrului examina-
96. Subiectele date candida- tor. In seara fiecarei zile de exa-
tilor dupd normele ardtate la men, presedintele, pc baza pro-
art. precedent, vor fi consem- belor scrise i orale ale fiecdrui
nate In procese-verbale i vor candidat, luând avizul membri-
figurh In dosarul examenului. lor comisiunii, declarä admisi
99. Lucrdrile scrise se cetesc ori respinsi pe candidatii exa-
In plenul comisiei; presedintele minati peste zi.
membrul specialist 10 vor Candidatii admisi vor obtine
notà impresia produsd de lu- mentiunea: satisfäcdtor, bine ori
crare, spre a tine seamd de ea exceptional,
la rezultatul final; aceastä no- Se Va tine seama si de situa-
tare, ce poate fi fAcutd si In cifre tia scolarä a candidatului In
are caracter privat si nu se trece decursul liceului, ori de aptitu-
In catalogul definitiv. dinile $i preferintele sale mani-
Probe le scrise nu sunt elimi- festate prin rdspunsuri foarte
natorii. Numai acei candidati bune la anumite materii.
cari, dupd pärerea unanimd a Catalogul general nu va cu-
comisiei, au fost recunoscuti prinde note numerice, ci numai
complet nepregätiti la ambele aprecierile partiale ale proedin-
probe, vor fi considerati ca res- telui, dela fiecare materie, dupd,
pinsi. Cella lti intra toti In exa- consultarea membrului specia-
rnenul oral. list, precum si rezultatul final
101. Toti candidatii vor fi dat de presedinte, cu consulta-
examinati la materiile ardtate rea comisiei plenare.
la art. 94, litera a, iar din cele La finele ultimei sedinte a co-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Mlle 1931.
misiunii, pe lângä procesul-ver-
bal al lucrärii respective, se va
incheiä i catalogul general de
note, care va fi semnat de pre-
sedinte si de toti membrii co-
misiunii, in josul fiea,rei pagini
si la sfârsitul lui.
Rezultatele se vor afisa in
seara fiearei zi. La sfarsitul
fiearui examen, presedintele va
afish pe cei eventual reusiti cu
mentiunea exceptional, si-i va
comunica i ministerului, spre
publicare.
Toate contestatiile i plânge-
rile se rezolvA de presedintele
comisiei.
109. Alineatul I, rândul 9, se
sterge: sau delegatului sä.u.
Alineatul H. Pe verso, di-
ploma de bacalaureat poartä
rezultatul examenului de baca-
laureat cu mentiunea generalá
cu care a fost proclamat, pre-
cum si notele calificative cu
care a promovat ultimele patru
clase ale liceului.
112. Se anuleazá.
113. Idem.
1 14. Dupä terminarea exame-
nului, presedintele examenului
preleveazä asupra sumei totale
rezultatá din incasarea taxelor,
o cotä de 10 la sutä, pe care o
consemneazá la Cassa de depu-
neri, in contul si la dispozitia
Ministerului Instructiunii, cu
mentiunea: fondul cultural de
bacalaureat. Recepisa va fi tri-
misä, directiunii invätámântu-
lui secundar, spre control si
vizá, iar aceasta o trimite apoi
Cassei scoalelor, spre a i se da
de ministru o intrebuintare pen-
tru publicatii sau inzestari de
biblioteci.
Restul de 90 la sutg, consi-
derat ca suma intreagá, se di-
stribue intre presedinte i mem-
brii examinatori, dup5, ce se va
fi sazut costul total al trans-
portulni membrilor comisiei
cari vin din alte
www.digibuc.ro
575
Distributia se face in chipul
urmátor:
a) 5 la sutri, secretarului co-
misiunii;
b) Cate o cotá membrilor co-
misiunii cari au domiciliul in
localitatea In care s'a tinut exa-
menu l ;
c) CAte douá cote membrilor
cornisiunii cari au domiciliul in
altä, localtate;
d) Pmseldintele comisiunii ia
douá cote in cazul and este din
aceeas localitate i trei cote in
cazul and este din altd locali-
tate.
Membrii examinatori cooptati
pentru limbile: germang,, en-
ori pentru lim-
bile minoritare, sunt retribuiti
CU o con', de Y4 din plata unui
membru, dacá au avut de exa-
minat pand la 10 la sutg din
candidati; daa au examinat
pang la 25 la sutä, i o cotä, in-
treagá daa au examinat peste
25 la slag..
118 bis. Toate dispozitiile din
vechiul regulament al bacalau-
reatului din 1929, contrarii re-
gulamentului de fatá sunt abro-
gate.
REGULAMENT
pentru aeeesul publioului in blurourile
Ministerulul Agrieulturil I Domeniilor
DIN 7 IULIE 1931
Acest Regulament, cu, anti-
nut identic cu Reg. din 1 Julie
1931, pag. 569 in acest volum,
s'a aprobat cu Decizia No.
131.802/931 si publicat in Moni-
torul Oficial No. 154 din 7 Iulie
1931, unde se- poate consultà.
576 LEGI DE UNIFICA RE. 8 lulie 1931
REGULAMENT
pentru modif. art. 37, 39, 46 91 50 din
Regulamentui facultAlli de drept din
Bueure9t1
DIN 8 JULIE 1931 1)
37. Examenele de fine de an
se vor trece pentru fiecare ma-
terie in parte, cu profesorul care
a predat in acel an materia res-
pectivd.
Pentru trecerea acestor exa-
mene candidatii se pot Inscrie
numai in una din sesiunile Iu-
nie sau Octomvrie. Sesiunea de
Ianuarie este rezervatä exclusiv
examenelor de corigeritä, afar&
de candidatii la examenul III li-
centA, cari se pot inscrie in a-
ceasta sesiune i pentru exame-
nul integral.
Candidatii cari se inscriu la
una din sesiunile de 'Iunie sau
Octomvrie, precum i acei cari
se Inscriu la examenul integral
pentru anul III licentd, in se-
siunea de Ianuarie, sunt obligati
a se Inscrie si prezenth la toate
materiile cari compun grupa de
studii a anului respectiv.
Rezultatul fiechrui examen va
fi consemnat de fiecare profesor
In catalogul sdu, iar rezultatul
general al examenului va fi dat
de profesorii examinatori ai a-
nului respectiv, cari se vor In-
truni In comisiune pentru a de-
liberh si a da rezultatele gene-
rale.
Candidatii cari nu vor fi ob-
tinut nota de trecere la cel pu-
tin trei examene din cele cinci
ale fiecärui an, vor fi declarati
respinsi. Ei se vor puteh pre-
zenth din nou pentru trecerea
examenului integral, la una din
1) Acest Regulament modificator a fost
sanctionat cu Decret No.2192/931 ai publicat
In Monitorul Oficial No. 155 din 8 lulie
1931. A se vedea Regulamentul In Intregime
la pag. 942, vol. XIII-XIV.
www.digibuc.ro
sesiunile urmätoare, In limita
prescriah, de art. 34 din acest
regulament.
Candidatii.gett nu vor fi ob-
tinut nota dnrecere la cel mult
doll& examene vor fi declarati
corigenti la materiile respective.
Ei vor puteh depune din nou
a ceste examene in sesiunea de
Octomvrie i Ianuarie a anului
scolar respectiv. "lac& cel mai
thrziu in sesiunea de Ianuarie
candidatul ,nu va fi trecut cu
succes aceste examene, el va fi
declarat respins, iar In sesiunile
urmätoare la cari: va mai aveh
dreptul sä se prezinte, va trebui
sg, depunä examen integral de a-
nul respectiv.
Aceastd dispozitiune se apnea
acelora, cari nu se vor In-
scrie sau vor absenth, indife-
rent de orice motiv, la aceste
examene de corigentà, precum
acelora cari s'au Inscris la
examenul integral pentru anul
III licentä, in sesiunea de Ia-
nuarie, si nu au trecut toate
cele cinci examene ale anului
respectiv.
Nimeni nu va fi admis a de-
pune examene de anul urmätor,
deck dacä a trecut examenele
de corigentä ale anului prece-
dent, cel mai tärziu In o sesiune
anterioard.
Nu; se admite sub nici un mo-
tiv ca un candidat examinat
respins Intr'o sesiune, sä fie
examinat pentru a dada, oarl.
In aceeas sesiune, la aceeas ma-
terie.
In caz de transferare la all&
facultate se vor tine In seamit
numai examenele cari repre-
zintä intreaga grup& de mate-
rii ale unui an de studii. Cele-
lalte examene nu vor fi tinute
In seam& si nu vor fi mentio-
nate in extrasul de matricolh ce
se va Inainth facultätii la care
se face transferarea.
 LEGI DE DNIEICARE. 8 Wile 1931
37 bis. Dispozitiunile Pre-
cedente ,se vor apnea cu ince-
pere dela sesiunea de Octom-
vrie 1931, pentru toti candidatii
inscrisi la aceste examene.
In aceastä sesiune, toti candi-
datii cari pan g. atunci nu vor
fi trecut deat unul sau doua,
examene din anul respectiv de
studii, vor trebui sä, se inscrie
si WA se prezinte la restul exa-
menelor rämase netrecute.
Cei cari vor fi fost respinsi
la eel mult douä materii vor fi
admisi a depune examenele de
corigentä in sesiunea Ianuarie
1932.
Cei cari nu vor trece complet
examenele nici in sesiunea de
Ianuarie 1932, sau vor fi absen-
tat, vor intrà in conditiunile
preväzute in actuala modificare.
39. Pentru examene se va
intocmi ate un catalog special
pentru fiecare examen si pro-
fesor, candidatii fhnd grupati
in serii de aproximativ 20.
Rezultatele examenelor stabi-
lite de profesorii anilor respec-
tivi, intruniti in comisiune, se
vor trece in registrul special
de procese-verbale de examene,
iar catalogul fiearui profesor
semnat de el, va rämâne in päs-
trarea secretarului facultätii.
Imediat dupä aceasta se vor
afisk liste cu rezultatele defi-
nitive ale examenelor.
46. Aprecierea räspunsurilor
candidatilor se va face cu bile:
neagrà; neagrd-rosie; rosie-alb4
si alba.
Pentru a fi admis la un exa-
men se cere a fi obtinut bilä
rosie.
Pentru a promovä un an de
studii dela licentä, candidatul
trebuie sä fi obtinut la una din
materii cel putin o bilä albä,
iar la doctorat douä bile albe.
Candidatul care a obtinut la
o materie bill neagrä, este de-
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-37.
577
clarat respins la aceä materie.
Candidatul care a obtinut nea-
grd-rosie, la vreuna din mate-
rfi, va puteä fi admis la aceä
materie dadi are bile superioare
la celelalte materii.
Rezultatul definitiv se va da
numai in bile albe
Deasemenea rezultatul defi-
nitiv al acelor candidati cari
au o parte din rezultatul exa-
menelor apreciat in cifre, va fi
dat tot in bile, transformandu-
se notele in bile, in modul ur-
mätor; 12, 13, 14 = suficient =
rosie; 15, 16, 17 = bine = albä-
rosie; 18, 19, 20 = foarte bine =
albä.
50. Candidatul care va fi ob-
tinut la un examen toate bilele
albe, va primi mentiunea: elo-
gii; cel care va obtine licenta cu
bile albe la toate materiile celor
trei ani, se va proclamh licen-
tia: Magna cum laude"; iar
cel care va obtine titlul de doc-
tor In aceleasi conditiuni, va fi
declarat laureat, Mandu-se
mentiune de aceasta in diplomá.
REGULAMENTUL
Faeuitelii de teelogie din Bueuregt1
DIN 8 IOLIE 1.931.1)
CAPITOLIIL I
Studfile
1. In Facultatea de Teologie
ortodoxa din Bucure$ti, se predä:
teologia exegetia, istorica, sis-
tematia i practia.
2. Studiile se predau in patru
ani pentru licenta:
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 219311931 si publicat In Mani-
focal Oficial No. 155 din 8 lulie 1931. El
abrog4 vechiul Regulament din 29 Octom-
vrie 1915 pag. 8131, vol. Val.
578 LEGI DE UNIFICARE. 8 lulle 1931
In anul Intâiu se precla: enci-
clopedia i metodologia studii-
lor teologice, introducerea fn
cärile Vechiului Testament,
limb& ebraicä, arheologia bibli-
ck gramatica idiomului grec, In
care sunt ..scrise cä'xtile Sfintei
Scripturi, IdrmeneutL.ta
istoria bisericeasc& universald
pan& la 1054, istoria bisericii
române p&nä la 1700 si patro-
logia.
In anul al doilea se predä:
exegezä din Vechiul i Noul
Testament, dupä original, intro-
ducerea In cartile Noului
Testament, istoria bisericeasc&
universal& i'dela 1054 pan& In
prezent, istoria bisericii române
dela 1700 Oh& In prezent si pa-
trologia i istoria literaturii bi-
serice,sti medievale, p&nä, In vea-
cul al XV-lea, cu citiri dupá
textele originale ale Sf. Pärinti
Scriitori 'bisericesti.
In anul al treilea se predk
teologia biblia, a Vechiului
Testament, teologia dogmaticd
fundamental& cu istoria dogme-
lor, teologia moral& partea
generalä, omiletica partea
teoreticá, catehetick dreptul
canonic, partea teoretick li-
turgic& si Indrumári misionare
cu sectologia.
In anul al patrulea se predk
teologia biblica a Noului Tes-
tament, teologia dogmaticá,
partea special& cu simbolica,
teologia morald, partea spe-
ciald, dreptul canonic, partea
practick liturgic& cu antichitä-
tile bisericesti, pastoralk exer-
citii In predici i Indrumari mi-
sionare cu sectologia.
Predicele elaborate de stu-
dentii interni se vor rosti In bi-
serica internatului teologic, iar
cele ale celorlalti studenti In
biserica universit&tii.
3. Aceste studii se predau de
titularii catedrelor respective.
www.digibuc.ro
Ele se vor puteA sporl ulterior
win dispozitiuni luate ulterior
de consiliul profesoral i apro-
bate de Senatul universitar.
4. Studentii fac sub conduce-
rea profesorilor si agregatilor,
luctitri de seminar fn legáturá
cu studiile ce predau.
Internii fac practicá biseri-
cease& in biserica internatului
teologic, iar ceilalti studenti fn
biserica Universitätii.
5. Anul scolar fncepe la 1
Octomvrie si se sf&rseste la 30
Iunie.
6. Cursuri, lucrári de semi-
nar si examene nu se ,tin In zi-
lele de Duminici, 14, 26 si 27
Octomvrie, 8 si 21 Noemvrie, 6
Decemvrie, deasemenea dela 21
Decemvrie (inclusiv) p&n& la 7
Ianuarie (inclusiv), 24, 25 si 30
Ianuarie, 2 Fevruarie, fn sAptä-
mana fnt&ia a Sf. i marelui
post, 25 Martie si de Vineri (in-
clusiv) fnainte de Duminica Flo-.
riilor p&nä, la Duminica To-
mei, 23 Aprilie, 10 si 21 Maiu,
Ináltarea Domnului, a doua zi
dupd Duminica Rusaliilor, 24
si 29 Iunie.
CAPITOLUL II
Inscrieri frecventa
7. In facultatea de Teologie
se pot Inscrie absolventii cu
diplomá ai seminarului, precum
si absolventii i absolventele li-
ceului cu diploma de bacalau-
neat sau cu diploma de absol-
vire a vechiului liceu. Acestia
din unná numai cu avizul fa-
vorabil al facultätii.
Elevii institutelor teologice
din Transilvania, cari vor cere
Inscrierea In facultate, vor fi
primiti dacä au diploma de 8
clase de seminar sau diploma
de bacalaureat.
I. Dintre acestia, cei cari au
doi ani de studii la institute,
 LEGI DE UNIFICARE. 8 lulie 1931
vor depune examenele anului
Intäi i vor fi Inscrisi In anul
al doilea.
Cei cari au trei ani de studii,
vor depune examenul Intâi, ge-
nerale, la toate materiile i vor
fi Inscrisi In anul al treilea.
II. Absolventii acestor insti-
tute vor audia un an de zile,
urmätoarele cursuri, depunând
examene anuale:
a) Exegeza Vechiului Testa-
ment dupä original;
b) Exegeza Noului Testament
dui)/ original;
c) Simbolica;
d) Indrumäri misionare;
e) Trei lucräri de seminar,
dupa alegerea studentului.
Dupa Incleplinirea condi-
tiunilor de mai sus vor depune
examene generale si licentä.
8. Studenfi extraordinari nu
se admit.
9. Inscrierile la facultate se
fac pänd la 10 Octomvrie, iar
cursurile Incep la 25 Octomvrie.
Dupä 10 Octomvrie si maxi-
mum pânä la 15 Noemvrie in-
scrierile nu se pot admite decät
cu avizul motivat al decanului
fa cultätii.
10. Odatä cu cererea de In-
scriere, petitionarul va inainth
extractul de nastere, certificatul
de hotez j actul de studiile
facute.
11. Cel admis In Facultate,
primeste dela Decanat un exem-
14.ar din acest regulament
un caiet de studii imprimat. In
caietul de studii se va not& nu-
mele i pronumele studentului,
locul nasterii, domiciliul, nu-
mele i pronumele i profesiu-
nea pírintilor, studiile fäcute
numärul, data O. origina actu-
lui de studii.
In caietul de studii se va trece
numele pe care studentul II. are
In actul de nastere. Dacä se vor
prezenth acte juridice In regulti
www.digibuc.ro
579
pentru schimbarea numelui, In
caietul de studii se va trece atât
numele cel nou, cat i cel din
actul de nastere.
Aceastä regulä se va observä
de catre Decanat si la emiterea
oricärui act privitor la studenti.
12. Caietul de studii va fi
lnvestit cu formele
El va cuprinde atatea foi cât
sunt necesare pentru Inscrierea
studiilor ce sunt de urmat
pentru eventuala repetire a
vreunui an scolar.
13. Studiile ce sunt de urmat
In fiecare an se vor trece de
atre Decanat In caietul de stu-
dii, la Inceputul fiecärui an
scolar. Caietul va aveh rubrice
pentru notarea räspunsurilor
colocvii i examene.
Caietele de studii se ridicä
dela secretariat de cätre stu-
denti In luna Noemvrie. Cine
nu-I ridicl In acest termen se
considerä, exmatriculat. Pentru
cazuri de boalá bine constatate,
se va pronuntä consiliul profe-
soral.
14. Caietele de studii vor fi
Prezentate semestrial; spre
semnarea profesorilor, agrega-
tilor i conferentiarilor.
15. Viza decanatului pe car-
net se va refuzà, daca studentul
n'a obtinut toate semnáturile
pentru frecventä i dacá n'a
trecut cu succes examenele a-
nuale.
16. La decanat se va tine o
matricolä In care se va noth
frecventa, rezultatul examenelor
conduita studentilor.
17. La Inceputul anului sco-
lar profesorii, agregatii si con-
ferentiarii .primese dela Decanat
cataloage de numele i pronu-
mele studentilor ce au frecven-
tat cursurile.
18. Studentii sunt obligati a
frecventh regulat cursurile
680 LEGI DE UNIFICARE. 8 1tt lie 1931
lucrdrile de seminar. Controlul
Il au profesorii i agregatii.
Practica bisericeasa o va
control& pentru interni directo-
rul internatului teologic, iar
pentru ceilalti studenti decana-
tul cu profesorii respectivi.
19. Asupra urmarii regulate
a studentilor la cursuri, la lu-
crdri de seminar si la serviciul
religios In biserica Universita-
tii, consiliul profesoral al facul-
tdtii se va rostl dupä jumáta-
tea lunii Mai. Urmarea nere-
gulatá atrage dupl sine pierde-
rea unui an scolar.
20. In caz de fortä majord
decanul facultätii va pute& a-
cord& studentilor concediul Ong
la cloud luni de zile In cursul
unui an scolar, comuniand
despre aceasta, fiearui profesor
al materiilor anului, in care
este studentul. Dacá nu s'a fä-
cut 'comunicarea, profesorul va
consider& lipsa studentului dela
curs ca nemotivata.
CAPITOLIIL III
Examene diplome
21. Examenele sunt anuale,
generale, de Iicentá si de doc-
torat.
22. Examenele anuale se de-
Pun Inaintea fiecdrui profesor
agregat In parte, In Iunie
Octomvrie, in zilele i orele ce
se vor fixh de cätre examinatori.
23. Examenele anuale nu se
pot depune färä obtinerea tutu-
ror semnäturilor pentru free-
yenta la cursuri si la biseria,
si fat% trimiterea dela decanat,
fiecärui examinator, a ate unui
catalog sau tablou de studentii
cari au dreptul sá depung exa-
mene anuale.
24. Cererile de examinare se
vor prezent& decanatului. Cata-
loagele nu vor cuprinde cleat
pe studentii, cari au frecventat
www.digibuc.ro
cursurile anului din care au a
depune examene anuale. Note le
se vor da numai studentilor tre-
cuti in cataloagele respective
Primite de atre profesori dela
decanat. Duprt examinare si no-
tarea rezultatului dobandit, ca-
taloagele se vor inapoi& decana-
tului cu referat. Nota obtinutd se
va trece si se va semn& de exa-
minator si In caietul de studii al
studentului.
25. Examenele anuale se de-
pun in fiecare an din toate stu-
diile audiate in acel an. La en-
ciclopedie j metodologia studii-
br teologice nu ver fi examene
anu ale, ci numai colocvii fäcute
de profesorul respectiv cu stu-
dent% dupa terminarea mate-
riei.
26. La examene rdspunsurile
date se vor aPreci& cu note dela
1--10.
In caz and studentul nu ar
da rdspunsuri cari ar merit&
eel putin nota 6, el va fi respins
färd drept de ape/.
27. La aprecierea rdspunsu-
rilor primite la examenele anu-
ale se va tine seamä si de re-
zultatul ce studentii vor fi ob-
tinut la luerärile de seminar
Prevazute la art. 4 din acest re-
gulament.
28. Studentii sunt datori a
depune examene anuale din
toate studiile audiate In anul
precedent, cum si examene ge-
nerale. Studentii cari nu vor fi
reusit la examenele anuale, fie
in total sau In parte, le vor pu-
teh depune din nou, dar numai
pe acelea la cari nu vor fi reu-
sit. Fárd, aceste examene nu vor
fi primiti la examenele gene-
rale.
29. Studentii cari in curs de
doi ani consecutivi nu vor fi
trecut examenele la epocile
fixate prin acest regulament.
vor fi stersi din matricola. Fa-
cultätii.
 LEGI DE UNIFiCARE. 8 Julie 1931
Dispozitiunik acestui regula-
ment nu se apnea studentilor
cari au depus cu succes exame-
nul intäiu general preväzut la
art. 31 din acest regulament, au
frecventat cursurile pentru a-
nul III si IV, si au trecut exa-
menele anuale la toate studiile
din acesti doi ani.
30. Profesorii de exegeza Ve-
chiului i Noului Testament, vor
prezentà la sfârsitul fiecärui an
scolar, insemnäri de pärtile
asuPra cArora s'a fäcut exegeza.
Ace le Insemnäri, vor fi prezen-
tate la timp comisiunii exami-
natoare.
31. La sMrsitul anului doi,
In sesiunea Iunie sau Octom-
vrie, studentii sunt tinuti a de-
pune intâiul examen general
oral, din: exegezä din Vechiul
si Noul Testament, dui:4 textele
originale, istoria bisericeasel
universalá, istoria bisericii ro-
mane si patrologia, inatea u-
nei comisiuni compusä din pro-
fesorii si agregatii respectivi,
sub presedintia decanului sau a
profesorului celui mai vechiu
din comisie.
La sfärsitul anului IV, In se-
siunea Iunie sau Octomvrie, stu-
dentii vor depune al doilea exa-
men general oral, din: istoria
dogmelor, teologia dogmatica
fundamentalá si specialä, teolo-
gia moralá, generalá si sPecialä,
omiletica si catehetica, liturgica
pastorald, dreptul canonic,
indrumäri misionare si secto-
logie, inaintea unei comisiuni
compusä, din profesorii respec-
tivi, sub Presedintia decanului
sau a profesorului celui mai ve-
chiu din comisiune.
Studentii vor trece examenele
generale impärtite In dona gru-
pe. Astt pentru examenul intAiu
general, vor da unul la stiintele
exegetice i altul la cele istorice,
iar pentru examenul al doilea
www.digibuc.ro
581
general, unul la teologia siste-
maticä i altul la cea practicá.
Examenul 11 vor puteà da
studentii la o grupá de materii
sau la amândouä In aceeas se-
siune, sau In douä sesiuni: Iu-
nie si Octomvrie. Studentii In-
scrisi in aceeas sesiune, la exa-
menul pentru araändoun gru-
pele, Il vor depune In zile deose-
bite, la fiecare gruPg.
Cäderea la o grup6, de materif
nu atrage cáderea la aceea la
care a reusit. Nota celor douä
examene dela cele douä grupe
respective va fi media notelor
obtinute la ambele grupe, dar
astfel ca sä, fie note Intregi sau
jumätäti de punct, färd frac-
tiuni.
32. Inscrierea la aceste exa-
mene generale se va face dupá
cererea fiecärui student insotitá
de caietul de studii.
33. Termenul de inscriere la
examenele generale va fi pentru
sesiunea de Iunie, panä la 15
Iunie, pentru cea de Octomvrie,
pänä la 15 Octomvrie. Pänä, la
31 Mai si 30 Septemvrie se vor
face inscrieri Pentru examenele
anuale.
Se excepteazä studentii anu-
lui al cloilea si al patrulea,
cari vor d pune examene anu-
ale din studiile ce se predau
in acei ani, Intre dougzeci
treize ci Mai. Cererile venite
peste terrnenele de mai sus nu
se vor admite sub nici un motiv.
34. Nu vor fi admisi la exa-
menele generale decât acei cari
vor indeplini conditiunile de
frecventä si vor fi depus exame-
nele anuale PrevAzute In acest
iregulament.
35. Comisiunea va fi Invitatá
la examinare prin adresä ofi-
cialá din partea decanatului.
In adresa se vor trece numele
studentilor cari au a. depunq
examenul, ziva i ora examing-
582 LEGI DE UNIFICARE. 8 lulie 1931
rii. Dacil vor lipsi aceste date,
convocarea se va considera ca
si cand n'ar fi fost fricutg.
36. La examenele generale
studentii vor fi admisi dupe.
chibzuinta decanului.
37. Aprecierea se va face cu
note. Note le de admitere au ur-
mrttoarea semnificatiune:
Nota 6: suficient;
7: bine;
8: bine (cu distinctie);
9: foarte bine (cum lau-
de).
Nota 10: foarte bine (magna
cum laude).
Fractiuni de note nu se admit.
Dacit totus, la darea notelor
va rezulth vreo fractiune de cel
putin 50 sutimi, aceasta se va
interpreth in favoarea studen-
tului, dându-i-se nota imediat
superioarrt. Fractiunile mai
mici nu se vor tine in seamd.
38. Rezultatul examenului se
comunidt de care decan sau
delegatul situ, care va dresh cu-
venitul proces-verbal In anume
si-1 va semnà impreunrt
cu ceilalti membri din comi-
siune. Itezultatul dat este defi-
nitiv si fdrä apel.
39. Studentul care nu se pre-
zintrt la timpul determinat pen-
tru examinare este de drept a-
mânat pentru sesiunea urmd-
toare.
4.0. Studentul care a dePus
cu succes examenul al doilea,
general, este candidat la titlul
de licentiat.
41. Titlul de licentiat in teo-
logie se obtine duprt ce candi-
datul va elaborh in scris o teza
a.supra unui subject ales de
candidat, din studiile predate in
Facultatea de teologie .si cornu-
nicat decanului spre aprobare,
dupa ce va lutt avizul profesoru-
lui sau agregatului respectiv.
In cursul unui an scolar nu
se va puteh aprobh un subiect
dedit la un singur candidat. Se-
www.digibuc.ro
cretariatul va tine eviclenta su-
biectelor date si odatil cu tri-
miterea petitiei candidatului
spre referire la profesorul res-
pectiv, va noth dach subiectul
ales de candidat n'a fost dat
altui candidat in acel an scolar.
Extinderea tezei ya fi cel putin
trei coale de tipar format 8.
In manuscris, cel putin 80 Pa-
gini modelul de caiet dat de
secretariatul Facultittii. Tradu-
cerile din Sfintii párinti vor fi
precedate de un studiu intro-
ductiv. Candidatul este dator sá
intocmeascil o bibliografie cat
se poate de completil a chestiu-
nii tratate, arätând ce anume a
folosit dinteinsa, si sit declare
Precis cil alte izvoare n'a intre-
buintat i isi ia toatá rAspun-
derea câ el este autorul ei.
In caz cand s'ar constath ne-
exactitatea afirmatiunilor de mai
sus candidatul niciodatá nu va
mai fi admis la examen. Dacit
aceastri constatare s'ar face ul-
terior, examenul se va anulh,
candidatul nu va mai puteh
beneficià de alt examen. In acest
caz, Facultatea va instiinth au.
toritatile superioare, spre a re-
trage vinovatuluj beneficiile ce
ar urinà dupâ, urma inselaciu-
nil.
42. Lieentiatii Proveniti dela
celelalte Facultitti din talà sau
striliniitate_insä numai cei de
confesiune ortodoxil (litere si fi-
lfforib.7drept, stiinte, medicina),
pot fi admisi sá ia licenta in teo,
logie, in urnuâtoarele conditiuni:
var_frer..v.en.t,Leursurile facultat
01 auLanir urmancLa. a.cr.-.7exa
menele_ generale- si.. examenulde
licentd. Examenul intái general
se va da dupit primul an de
frecventrt, j examenul al doilea
general, dupâ, al doilea an de
frecventà.
Aceastrt dispozitiune se pune in
aplicare dela promulgarea regu-
lamentului de fatà.
 LEGI DE UNIFICARE. 8 luIle 1931 583

43. Teza manuscrisà pentru dintele sau inlocuitorul lui, tre-

licentd, se prezhitä decanului, buind $i In acest caz srt fie de
care o trimite spre cercetare fatrt. Examinarea va constà
profesorului sau agregatului din:
care a opinat pentru aprobarea a) Din Intrebilri asupra conti-
subiectului. nutului tezei, $i
In caz de fortil majorrt, ard- b) Din desvoltarea pozitiuni-
tat de profesorul specialist, teza lor aprobate.
va putea fi trimis5. In cercetare 47. Dupri terminarea exami-
profesorului sau agregatului ntirit se procede la aprecierea
care preda studii aPropiate de raspunsurilor date. Aprecierea
cele ale profesorului sau agre- fiind favorabiltt, candidatul va
gatului specialist. In urma refe- fi admis $i proclamat licentiat
ratului satisfacator dat, in senis in teologie, duN ce va depune
de profesor sau agregat, deca- in fat a comisiunii examina-
nul aprobrt sustinerea tezei. toare cu deosebitrt solemnitate,
Candiclatul va alege patru po- urmbitorul jurtimant:
zitiuni si anume: una din teo- Inainte de a mi se da titlul
logia exegeticil, a doua din teo- de licentiat in teologie, eu, (nu-
logia istoricrt, a treia din teo- mele candidatului);
logia sistematia. $4 a patra din Jur Inaintea a Tot stiutoru-
teologia practicrt, pe care le va lui si a Tot puternicului Dum-
sustine inaintea comisiunii. Po- nezeu, cui In toatrt vieata mea
zitiunile vor fi aleso de candi- voiu 021 si voiu Propovddul,
dat, cu aprobarea profesorilor si frull de schimbare invgtgtura
agregatilor respectivi, $i vor con- sfintei noastre biserici cre$tine
stà numai din chestiuni contro- ortodoxe de rilsarit, a$6, cum mi
versate. La sfarsitul tezei va s'a dat de Domnul $i Mântuito-
scrie: curriculum vitae. rul nostru Iisus Christos, cum
44. Decanul fixeazA ziva s'a propoviiduit si predat de
ora sustinerii tezei inaintea co- Sfintii APostoli ai bisericii
misiunii exarninatoare pe care noastre, a$6, cum se prtstreazil de
a instituit-o cu ocazia aprobririi Sfanta bisericti, $i mi s'a predat
sustinerii tezei si a pozitiunilor. de Facultatea de teologie.
Aceastrt comisiune se compune Jur cii in toatii vieata mea
din cinci profesori, din care voiu prtstrà si voiu aprtra bu-
face parte ca pre$edinte, cerce- nul nume al acestei Inalte In-
tätorul tezei. Ceilalti patru vor stitutii de Culturá Teologicá.
fi profesorii sau agregatii din Amin".
ale cilror studii au fost luate Aprecierea se va face cu ace-
pozitiunile. In caz de fora ma- leasi note si calificative prevd-
jorrt, cercetraorul tezei, adicà zute in art. 37 din acest regula-
pre$edintele va puteb. fi inlocuit
ment. Cel
de dare decan, cu unul dintre ploma de licentiatadmis va priml di-
rnembrii comisiunii, dacrt i se in teologie.
In diplomrt se vor insemna: nota
va fi adus cazul la cunostintà. la sustinerea tezei, cum $i titlul
45. Teza nu se Poate sustine
decdt dupá zece zile dela conau- tezei de licentrt dela data susti-
nicarea ei dela- decanat, mem- nerii ei.tpultatea de jeologie (Id
brilor comisiunii. 48.
sj,.....titlar-de 'doctor in teologie.
46. Examinarea nu se va face
deck in prezenta majoritätii toarele conditiuni:
comisiunii examinatoare, prese-

www.digibuc.ro
584 LEGI DE UNIFICARE. 8 lulie 1931

a) Doctorandul trebuie sg, fie decanat in 50 exemplare, din

licentiat in teologie; care se va trimite imediat eke
b) S. fi urmat regulat timP un exemplar fiecdruia din pro-
(le dot" ani Scolarrla lucrärile fesorii, agrega(ii, conferentiarii
çsetTñar .,pentru doctorat, si docentii Facultätii, cu 20 de
partizipand si la colocviile sta- zile mai Inainte de termenul pe
bIlite de profesor; care decanul il va fixa pentru
c) Candidatii la doctorat, dupd examenul de doctorat.
terminarea colocviilor si lucrd- 50. Examenul de doctorat, va
rilor de seminar, vor depune un consta din:
ezinen or.aLanildnun(it, asupra a) Sustinerea orald a tratatu-
mat-ériiior, de secialitate, in lui stiin(ific tipdrit, doctoran-
fata profesorilor sectiunii res- dul fiind dator srt rilspundd la
pective, intruniti In cornisiune. toate chestiunile *i obiectiunile
Admiterea la acest examen drt orale pe care le va pune comi-
dreptul la sustinerea tezei; siunea examinatoare;
d) Sii prezinte un tratat stiin- b) Desvoltarea ()raid a patru
tific asupra unui subiect pc pozitiuni pe care doctorandul le
care si-1 va alege, cu incuviinta- va ilia din toate ramurile teolo-
rea profesorului sau agregatu- giei (art. 1), sub conditiunile si
lui respectiv, din unul din stu- formele prescrise la art. 43.
diile predate la Facultate si la Acest examen se tine inteo sin-
ale direi lucrrtri de seminar a gull *edintil, si se depune nu-
Participat In anul de scolaritate mai in Octomvrie, Ianuarie, A-
pentru doctorat. A cest tratat prilie si Iunie.
stiintific va servi clrept tezd 51. Comisiunea examenului
doctorat. de doctorat se compune din:
49. Teza de doctorat, In mil- decanul ca presedinte; cei doi
rime de cel putin cinci (5) coale cercetkori ai tratatului stiinti-
tipar, format mare, In manus- fie *i doi profesori sau agregati,
cris, se prezintil decanului Fa- la care doctorandul are pozitii.
cultdtii, care o va trimite nein- In caz de fortd majord, lipsind
thrziat sPre cercetare profeso- un membru al comisiei, deca-
rului sau agregatului respectiv nul poate delega pe un alt pro-
si unuia din profesorii saU agre- fesor In locul sau.
gatii cari predau studii mai
apropiate de acelea din care 52. Pupil. examinare se va
doctorandul a ales subiectul te- Procedà la apreciere, duprt nor-
zei sale de doctorat. mele stabilite la art. 37 din a-
In caz de fortd majorrt se vor cest regulament. Doctorandul
aPlich, in ce priveste cercetarea fiind admis, decanul il va pro-
tezei, dispozitiunile din alin. 2 clama doctor in teologie. In di-
al art. 43 din acest regulament. ploma de doctor ce i se va eli-
Timpul de cercetarea tezei de herb, se va noth titlul tratatului
cdtre profesorii sau agregatii stiintific si rezultatul exami-
preväzuti la alineatul intdiu al ndrH.
acestui articol, nu va putea 53. Doctorandul respins la
trece de trei luni din ziva îna- examenul oral sau In cel de sus-
intiirii sPre cercetare din 1tinerea tratatului stiintific, nu
partea decanului. In urma apro- se va putea prezenta din nou
ce se va da, cu observarea fleck dupd un an de zile.
celor cuprinse in citatul art. 43, 54. La sfArsitul tezei pentru
teza va fi tipdritd *i depusd la licent a i tratatului stiintific
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 8 lulie 1931 585

pentru doctorat, candidatul va vor trebui sa fie echivalate con-

imprimh: curriculum vitae. form legii.
55. Dispozitiunile din art. 41 62. Odatit cu cererea va pre-
din acest regulament, privitoare zenth decanului caietul de studii
la cornPunerea tezei de licenth Si sau foaia de inscriere *i abso-
la rttspunderea ce-si asumtt can- lutoriul sau actul in care sunt
didatul, se aplich *i la elabora- trecute toate cursurile ce a ur-
rea tratatului *tiintific, cu ace- mat in Facultatea respectivd.
leasi consecinte prevazute la art. 63. Licentiatul, magistrul si
41 pentru licenta in teologie. doctor in teologie din sträina-
56. Examenul pentru sustine- tate, dupd prezentarea avizului
rea tezei de licenta se poate tine favorabil asupra tezei, va fi su-
in fiecare lunä, in zilele pe cari pus la doua probe orale, cu
va determinh decanul. subiecte din specialitate, avand
57. Dach profesorul sau agre- pentru fiecare chte 24 ore ca
gatul chemat a face parte din timp de Preghtire. Comisiunea
vreo comisiune exarninatoare, examinatoare se va compune
este In imposibilitate de a par- din cel putin cinci membri, pro-
ticiph, va instiinth pe decan, iar fesori si agregati ai Facultatii,
acesta 11 va inlocui cu un alt sub presedintia decanului. lie-
profesor sau agreat din specia- zultatul examindrii fiind satis-
litate. fticator, diploma se va recu-
58. Titlul de licentiat *i de noaste, dupa care decanul o va
doctor in teologie nu se conferh,
cleat celor ce apartin religiu- 64.. Cei cari vor aveh titluri
nii crestine ortodoxe de rilsärit. de candidati in teologie, vor fi
59. Taxele anuale ale studen- supusi la patru probe orale, cu
tilor, cum si taxele pentru eli- subiecte discursive, ales din
berarea diplomelor sunt cele sta- cele patru ramuri ale teologiei
bilite de consiliul profesoral. si Preparate in timp de 24 ore
fiecare. Candidatul reusind, di-
CAPITOLIIL IV
ploma sa va fi recunoscuta ca
echivalenth cu diploma de li-
Echivalarea si recunoasterea diplomelor
centit in teologie ce se confera
universitare obtinute la facultatile de de Facultatea de teologie din
teologie ortodoxe din sträinätate Rucuresti si decanul o va via.
65. Examenul pentru echiva-
larea *i recunoaiterea diplome-
60. Diplomele de candidat, li- lor obtinute in sträinätate se va
centiat, magistru *i doctor in tine in orice epoch a anului.
Teologie, conferite de Facultäti Candidatul va plàtì pentru echi-
teologice ortodoxe din strdind- valarea cliplomei suma de lei
tate, se judech de dare consiliul 5.000.
profesoral al Facultätii.
61. Posesorul diplomei este CAPITOLUL V
dator a probh ch a fost absol-
vent al seminarului sau absol- Dispozitiuni finale si tranzitorii
vent de liceu clasic, cu diploma
de absolvire sau aceea de ba- 66. Acest regulament intr in
calaureat cilnd s'a inscris in vigoare din ziva promulghrii.
Facultatea de unde a obtinut Candidatii la doctorat, chrora
diploma. Dacä aceste titluri au nu li s'a dat subiectul tezei de
fost obtinute in strilintitate, ele doctorat pânil in momentul pro-
www.digibuc.ro
586 LEGI DE UNIFICARE. 14 Julie 1931
mulgärii acestui regulament,
intrk in Prevederile lui.
Toate dispozitiunile contrarii
regulamentului de fatk sunt
rämän abrogate.
REGULAMENT
pentru accesul publicului in biurourile
Ministerulul Munoii1 &WAN §1 Ocro-
tirilor Sociale
DIN 13 IULIE 1931
Acest Regulament, cu continut
identic cu Reg. din 1 Iu lie 1931,
Dag. 569 fn acest volum, s'a a-
probat cu Decizia No. 52.604 din
1931 si publicat in Monitorul 0-
ficial No. 159 din 13 Iunie 1931,
unde se poate consulth.
REGULAMENT
pentru aplicarea legii de vanzarea te-
renurilor statulul din judetele Ismail
§1 Cetatea Alba.
DIN 14 IME 1931
1. Ministerul Agriculturii
Domeniilor este autorizat a vin-
de prin bunk invoialä terenurile
detinute de folositorii de lungä,
durath asezati pe proprietätile
Statului din Basarabia.
2. Se vor vinde in intregime
loturile posedate celor ce au
contracte de arendare in care
stä scrisä clauza promisiunii
de vânzare.
3. Se vor vinde pang, la 6 ha.
celor cani folosesc loturi färä.
1) Acest Regulament a fost sanctionat cu
Deere! No.2411/931 si publicat In Monilorul
Oficial No. 160 din 14 tulle 1931. A se ve-
dei i Legea pentru vánzarea prin bunt
invoeali a terenurilor statului din judetul
Ismail i Cetatea Alba din 2 Iulie 1930 la
pag. 527, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
contracte i cari nu au fost Im-
proprietäriti.
4. Se va vinde i diferenta
pang, la completarea lotului
folosit de cätre cei vizati de art.
3, dacä acestia opteaa pentru
cumpärare, in termen de 3 luni
dela data incunostiintärii bor.
5. Vanzarea se va face numai
cätre cei asezati efectiv pe lo-
turi, i cari au folosinta lor per-
sonalä.
6. Vânzarea prevazutä la art.
2 si 3 se va face pe pretul de
exPropriere, iar cea prevAzutä
la art. 4, cu dublul Pretului de
expropriere.
7. Toti acei cari se gäsesc in
situatiunea arätatä in art. 2, 3
si 4 de mai sus, isi vor for-
mulk pretentiunile, Prin cerere
scrisä, pe care o vor inaintà
Oficiului agricol judetean, In
termen de 3 luni dela data
incunostiintärii fäcutä potrivit
art. 8 si 9 de mai jos.
In cerere vor arktà suprafata
lotului folosit, mosia si comuna.
Cei dela art. 2 vor anexk la
cerere originalul sau copie de pa
contractul de arendare i certi-
ficatul dela primärie cä Iocuesc
in comuna unde este lotul
c6-1 muncesc personal ei sau
familiile bor.
Cei dela art. 3 vor anexà cer-
tificat dela primärie ca sunt
asezati in comunä, cä folosesc
loturile i ca nu au fost 1mpro-
prietäritl.
Cei dela art. 4 vor depune pe
langá actele mentionate in ali-
niatul precedent si declaratia
scrisä, prin care-0 vor mani-
festk dorinta de a cumpärk, in
conditiunile art. 4, si diferenta
lotului ce folosesc.
8. Incunostiintarea locuitori-
lor despre dispozitiunile artico-
lelor de mai sus se va face in
fiecare sat, prin publicatiuni
afisate la primärii i prin bä-
 LEGI DE UNIFICARE. 15 lulie 1931
tdi de tobd, In cloud, Duminici
consecutive.
9. Afisarea i anuntarea prin
Mai de tobd se vor constath
Prin procese-verbale incheiate
de primarul satului.
10. Aceste procese-verbale se
vor etas& la dosarele lucrdrilor
dela Oficiile agricole.
11. Dupd expirarea termenu-
lui si indeplinirea formalitätilor
de Incunostiintare, Oficiile agri-
cole vor intocmi tablouri de lo-
cuitorii cdrora urmeazd a li se
vinde terenurile sPecificate mai
SUS.
12. Tablourile vor fi Intocrnite
aparte, pe categoriile prevdzute
in articolele 2, 3 si 4, si vor
cuprinde: numele si pronumele
celui indrepatit, mosia i lotul
propus spre vânzare.
13. Tablourile vor fi certifi-
cate de ciirectorii Oficiilor agri-
cole judetene.
14. Tablourile intocmite im-
preunä cu actele doveditoare,
vor formd dosare, ce se vor
inaintd Ministerului Agricultu-
rut directiunea reformei agrare,
cu ardtarea pretului de exPro-
Priere, In localitate.
15. Actele astfel Intocmite se
vor verified de minister, care
va decide asupra vânzärilor.
Din pretul stabilit se vor de-
duce surnele ce eventual au fost
plätite cu titlu de rdscumparare
a loturilor, pe baza chitantelor
de platd, eliberate de adminis-
tratia financiard.
16. AProbarea va fi comuni-
catd locuitorilor respectivi, prin
Oficiul agricol, cu aratarea pre-
tului datorat.
17. Pretul sau restul de pret
al vânzdrilor aprobate, se va
dePune de cdtre locuitorii cum-
pdrdtori, la administratia fi-
nanciard si la dispozitia Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niiler.
18. Dupd primirea recepise-
www.digibuc.ro
587
lor se vor face actele de vânza-
re, Prin advocaturile respective
ale Statului, in termen de cel
mult o lund, dela prezentarea
recepiselor.
19. Actele de vânzare vor fi
individuale pentru cei cari au
dobdndit terenul Inainte de 1918
si-1 stdpanesc i astrai.
Actele vor fi colective pentru
mostenitorii dobanditorilor de-
cedati.
20. Pe lângd pretul lotului se
vor pldti de cdtre cumpä'rdtori
cheltuelile de mdsurätoare,
câte 220 lei de fiecare ha.
21. Loturilor dobAndite In
conformitate cu dispozitiunile
prezentului regulament, li se
aplicd prevederile legii circula-
tiei bunurilor din 1929.
22. Cei deposedati In mod ile-
gal se bucur'ä de dispozitiunije
cuprinse in acest regulament.
23. Dispozitiunile prezentului
regulament vor intrd In vigoare
pe data publicdrii lui in Moni-
torul Oficial.
LEGE
pentru modificarea unor dispozifiuni
din Legea pentru organizarea admini-
strapunii locale gi din Legea organi-
zarii administratiunii Municipiului 13U-
curegti
DIN 15 IULIE 1931 1)
Articol unic. Pang, la intoc-
mirea unei legi administrative
si pentru a puted rdspunde ne-
') Aceasta Lege s'a votat de Senat In §e-
dinta dela 26 Iunie 0 de Adunarea depu-
tatilor In §edinta dela 6 lulie 1931; ea pro-
mulgat cu Decret No. 2536/931 0 publicat
in Monitorul Oficial No. 161 din 15 Lille
1931. A se vedeà Legea pentru organiz. ad-
ministratiunii locale din 3 August 1929 la
pag. 920, vol. XVII cu modif. ulterioare,
precum §i Legea organizarii administratiunii
municipiului Bucure01 din 11 Septemvrie
1929 la pag. 1211 acela§ volum.
588 LEGI DE UNIFICARE. 15 IUlie 1931
voilor de economie j ordine ad-
ministrative, actuala lege pen-
tru organizarea administratiunii
locale, promulgatd la 3 August
1929, se modified dupd cum ur-
meazd:
A resedintd, Pe primari i ajutorii
1. Actualele Impärtiri admi-
nistrative sätesti sunt i ramAn
desfiintate.
Adundrile si consiliile sgtesti
surit si rAman disolvate.
Prefectul de judet, cu aproba-
rea inspectorului general ad-
ministrativ regional, va deter-
mink pe cale de cleciziune si in
termen de maximum o lung
dela promulgarea legii de fatä,
regruparea satelor, pentru a In-
tregl pe cat posibil numdrul si
hatinderea comunelor, conform
legii administrative din 1925. Ca
consecintd actualele consilii co-
munale vor fi disolvate, numin-
du-se In locul lor comisiuni in-
terimare.
2. Consiliile i delegatiunile co-
munelor rurale dinteun singur
sat, consiliile comunelor subur-
bane si urbane neresadintd si
delegatiile bar, pot fi disolvate
prin deciziunea prefectului, dupd
cererea motivatd a prim-preto-
rului, In afard de cazurile indi-
cate de art. 351 din legea pen-
tru organizarea administratiu-
Mi locale si pentru motivul de
rea administratie sau rea gos-
poddrie.
Primarii si ajutorii de primal.,
cari nu fac parte din consilii,
pot fi revocati pentru aceleasi
motive.
3. Consiliile judetene, munici-
pale si ale oraselor resedintA de
judet, pot fi disolvate In urma
unui raport al unui inspector
general administrativ de cdtre
Ministerul de Interne.
Aceste disolvári pot fi pro-
puse, In afard de cazurile indi-
cate de art. 351 din legea pen-
www.digibuc.ro
tru organizarea administratiunii
locale si pentru motivul de rea
administratie sau rea gospo-
dArie.
Deasemenea, Ministerul poate
suspendk delegatiunea judetea-
nd, municipald si a oraselor de
lor.
La comunele rurale, rezultate
din noua regrupare a satelor,
precum si Iii. locul consiliilor
indicate In alin. 2 si 3 de sub
punctul A, vor fi numite comb-
siuni interimare cari se vor bu-
curk de drepturile specificate
In art. 536 din legea pentru or-
g anizare a administraVunii lo-
cale.
Numdrul membrilor comisiu-
nii interimare va fi:
3-5 la comunele rurale.
5 la comunele urbane nerese-
dintd.
7 la comunele urbane rese-
din% de judet,
9 la municipii i judete.
Pentru municipiul Bucuresti
comisiunile interimare vor fi
formate din câte 9 membri la
fiecare sector. Comisia interi-
mard centrald a municipiului va
fi formatá din 7 membri numiti
de Minister, din cari unul va
Indeplini functiunea de prese-
dinte, doi de vice-presedinte
din presediMii comisiilor interi-
mare ale sectoarelor.
Comisiunile interimare se vor
numi prin InsAsi deciziunea de
disolv are a consiliilor.
Prefectul judetului este de
drept presedintele delegatiunii
judetene sau al comisiei interi-
mare judetene, asupra lui tre-
când totalitatea atributiunilor
presedintelui delegatiunii jude-
tene.
Prefectul va fi ajutat In Inde-
plinirea atributiunilor sale de
cdtre un funetionar administra-
 1,EGI DE UNIFICARE. 15 lulie 1931
tiv cu gradul echivalent de cel
putin sef de biurou principal,
delegat de Minister, ca director
de prefecturg.
Nouile alegeri pentru consi-
liile judetene, comunale si mu-
nicipale, vor aveg kc dupg ce
Consiliul de Ministri va stabili
printr'un jurnal, cg aplicarea
dispozitiunilor cuprinse in acea-
stg lege este terminatg, fgrg
'Msg. ca termenul s'a poatg trece
peste 10 luni dela promulgarea
acestel legi.
Directorate le ministeriale lo-
cale, infiintate prin legea pen-
tru organizarea administratiei
locale din 3 August 4929, sunt si
ramAn desfiintate. Ele sunt In-
locuite prin inspectorate gene-
rale de control si indrumare,
organe externe ale Ministerului
de Interne, insgrcinate i cu li-
chidarea gestiunii actualelor di-
rectorate.
Inspectorate le generale de con-
trol si Indrumare vor fi conduse
de un functionar superior al
Ministerului de Interne, delegat
de ministru i ajutat de perso-
nalul necesar, ce se va deter-
mina Pe cale de decizie mini-
sterialä.
Personalul directoratelor de-
pinzand de diferitele ministere,
va fi repartizat la serviciile de-
pendinte de fiecare departa-
ment.
Actualii secretari generali ai
directoratelor, proVeniti din
functionari de carierg stabili,
Ii vor recgpgta functiunea,
gradul i salariul avut, anterior.
Acest salariu li se va plgt1
in anul 1931 din alocatiile pre-
vgzute In buget pentru postu-
rile de secretari generali la di-
rectorate.
Notarii vor fi nurniti de pre-
fect.
Actualii notan i secretari,
www.digibuc.ro
589
proveniti din notarii stabili, Isi
pgstreazg drepturile Castigate
reclevin functionari de Stat.
Rang la noua lege admini-
strativä ei vor fi salarizati de
comunele respective, potrivit sa-
lariilor avute In anul 1929.
Bugetele comunelor rurale vor
fi aprobate de prefectul judetu-
lui. pe baza unui referat al
prim-pretorului; bugetele cornu-
nelor urbane vor fi aprobate de
inspectorul general administra-
tiv regional, pe baza propunerii
prefectului; bugetele municipii-
lor si judetelor vor fi aprobate
de Ministerul de Interne, pa
baza propunerii inspectorului
general administrativ regional;
bugetul municipiului Bucuresti
cu al sectoarelor sale vor fi a-
probate de Ministerul de In-
terne.
Impotriva tuturor incheierilor
consiliilor judetene, municipale
comunale, ca si ale comisiilor
interimare, precum i in contra
aprobgrilor date de prefect si
inspectorii generali, toti cei in-
teresati au deschisg calea con-
testatiei la comitetul local de
revizuire, potrivit legii.
Deciziile comitetului local de
revizuire, referitoare la comune
rurale sau urbane neresedintä,
sunt definitive si executorii. EIe
sunt supuse recursului in fata
sectiei a III-a a Inaltei Curti, In
termenul si conform cu legea
contenciosului administrativ 1),
Impotriva celorlalte decizii ale
comitetului local de revizuire
toti cei interesati au deschisä
calea apelului la comitetul
central de revizuire, in terme-
nele si conditiile prevgzute de
legea pentru organizarea ad-
ministratiei locale.
1) A se vedei Legea contenciosului admi-
nistrativ din 23 Decemvrie 1925, la pag. 53,
vol. XIXII.
590 LEGI DE UNIFICARE. 17 Iulie 1931
Impotriva deciziilor comitetu-
lui central de revizuire, partite
au deschis calea recursului la
sectia III-a a inaltei Curti in
termenul conform cu .legea
F,;i:
contenciosului administrativ.
Apelul contra aprobarilor date
de Ministerul de Interne se va
judeca de catre Comitetul cen-
tral de revizuire
Membrii magistrati, delegati
in comitetul central si comite-
tele locale de revizuire, vor fi
retribuiti numai cu salariile sit
accesoriile prevazute In bugetul
Ministerului de Justine, f Ara a
li se naai acordà cheltuelile de
reprezentare sau alte indemni-
tali din bugetul Ministerului de
Interne, pe baza legii pentru or-
ganizarea comitetelor.
Membrii din comitetul central
cari nu sunt magistrati vor fi
retribuiti numai cu salariul
accesoriile prevgzute In bugetul
Ministerului de Interne, fara
alte cheltueli de reprezentare sau
indemnitgi de cari beneficiau
prin asimilare cu membrii ma-
gistrati, pe baza legii comae-
telor.
Se Infiinteazg. la Ministerul
de Interne o comisiune onori-
ficg, compusg din: 3 directori din
minister, 2 inspectori generah
administrativi, un advocat al
Ministerului de Interne, 2 primi-
pretori ,si un reprezentant al
ministerului, cu titlul de secre-
tar general onorific, ca prese-
dinte al acestei comisiuni, cu
insarcinarea de a da instruc-
tiuni pentru coordonarea dispo-
zitiunilor prezentei legi, cu dis-
pozitiunile cuprinse in legea
pentru organizarea administra-
riunii locale.
Dispozitiunile Inaltului decret
A se vedei Legea comitet. de revizuire
din 3 Ianuarie 1930 la pag. 17, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
regal No. 1598 din 11 Mai 1931,
mecum j toate dizolvgrile sus-
pendarile i revocarile organe-
lor de administratie locall, date
sub orice forma, anterior pro-
mulggrii legii de fata, sunt si
rämiin ratificate.
Dispozitiunile cuprinse in le-,
gea pentru organizarea admini-
stratiunii locale", in legea or-
ganizdrii administratiunii mu-
nlcipiului Bucuroti", precum
In orice all& lege contrarie legii
de fata, sunt i ramiln abrogate.
Se abrogg art, V din legea
pentru modificarea unor articole
din legea pentru organizarea ad-
ministratiei locaie promulgatg
In Monitorul Oficial No. 23 din
29 Ianuarie 1931 1).
LEGE
pentru antonomia universitara
DIN 17 JULIE 1931 2)
1. Invatámântul superior se
predg in urmatoarele aseza-
minte, cari depind de Ministe-
rul Instructiunii Publice:
1 TJniversitatea din Bucuresti.
2. Universitatea din Iasi.
3. Universitatea din Cluj.
4. Universitatea. din Cernguti.
5. Academia de drept din Ora-
dea.
6. Politehnica din Bucuresti.
1) A se vedea Legea modificatoare a ad-
ministr. locale, din 25 Ianuarie 1931 la pag.
49 In acest volum, precum i Decretul pen-
tru suspendarea funct. i atributiilor prese-
dint. delegatie judetene, din 12 Mai 1931 la
pag. 504 In acest volum.
Aceasti Lege s'a votat de Senat In
sedinta dela 30 Iunie si de Adunarea de-
putatilor In sedinta dela 6 Julie 1931; s'a
promulgat cu Decret No. 2615/931 t publi-
cat In Illonitorul Oficial No. 163 din 17
Iulie 1931. A se vedea In legatur5 Legea
/nvatämantuluil superior, din 24 Martie 1912
la pag. 1128 vol. VII, precum i Legea de
organizare a Ministerului de Instructie
Culte, din 1 Julie 1930 la pag. 432, vol.
XVIII cu modif. 21 Effie 1931 si 26 Ianuarie
1932 la ordinea cronologic5.
 LEGI DE DNIFICARE. 17 Wile 1931
7. Politehnica din Timisoara.
8. Academia de arhitecturg din
Bucuresti.
O. Academia de arte frumoase
din Bucuresti.
10. Academia de arte frumoase
din Iasi.
11. Academia de muzicg
artg dramatica din Bucuresti.
12. Academia de muzicg
artg dramaticg din Iasi.
13. Academia de muzicd
artá dramaticg din Cluj.
14. Institutul de educatie fi-
zicg, cu conditiunea ca studentii
acestor academii i institut de
educatie fizicg sg eibg bacalau-
reat.
Universitgtile, facultätile
scoalele superioare, enumerate
mai sus, sunt institutiuni de
stat cu personalitate juridicg.
2. Invdtgmântul superior este
absolut autonom, atât In ceeace
priveste organizarea studiilor
conducerea (prin rector, Senat,
decan i consilii, precum si de
organele prevazute In legile ac-
tualmente In vigoare pentru A-
cademia() de arte frumoase, A-
cademiile de muzicg i Institu-
tele de educatie fizicg), cât i
in ceeace priveste gestiunea fi-
nanciarg.
Alegerea rectorilor i decani-
lor va fi comunicatä roinisteru-
lui spre cele legale.
Rectorul este ales pe timp de
5 ani dintre profesorii titulari;
decanii sunt alesi pe timp de 3
ani, tot dintre profesorii titulari.
Singurul organ chemat sg
exercite controlul asupra profe-
sorilor este rectorul, ajutat de
Senat.
3. Ministerul Instructiunii or-
donanteazg in fiecare an, In
doug rate egale, fondul de In-
tretinere al Universitätilor i sa-
lariile intregului personal, ask
curn este prevgzut In legile as-
tgzi In vigoare.
www.digibuc.ro
591
Propunerile de a creste acest
fond vor fi Inaintate ministeru-
lui cu legitimatia necesarg,
pang la jumátatea anului bu-
getar.
4. Recrutarea corpului profe-
soral universitar, al scoalelor
superioare, precum si a perso-
nalului stiintific ajutätor, se va
face printr'o lege al cgrei ante-
proiect va fi elaborat de Senatele
reunite ale tuturor Universitg-
tilor si de consiliile scoalelor su-
perioare. Päng atunci, prescrip-
tfile legilor actuale rämän in
vigoare, Intrucht nu contrazic.
dispozitiunile de autonomie fi-
xate prin legea de fatg.
5. Studentii vor fi admisi in
Universitato pe baza prezentgrii
diplomei de bacalaureat, iar
dupg o frecventare de un an, ei
pot cgpätà o situatie definitivg
fn urma constatárii aptitudine-
lor universitare.
6. Cdminurile studentesti sunt
toate trecute In seama judetelor
respective, cari le vor admini-
strà prin rectorii Universitätilor.
Bursele judetene se atribue de
cgtre o comisie localä, format&
din toti directorii scoalelor se-
cundare din localitate.
Un numär de burse, care se
va fixh anual dupg posibilitätile
financiare ale Statului, va fi a-
cordat Universitätilor de catre
Ministerul Instructiunii i bene-
ficiarii vor aveh dreptul de a
purth titlul de bursier al Sta-
tului român.
7. Cursurile universitare nu
pot cuprinde mai putin de 3
ani, in afarg de anul de Indru.
m are.
8. Scoalele superioare se vor
administrh notrivit articolelor
precedente, adaptate la regirnul
lor special.
9. Toate dispozitiunile prevg-
zute in legea invätämäntului su-
perior si in legile scoalelor
nerioare enumgrate mai sus r6,-
592 LEGI DE UNIFICARE. 17 Julie 193 1
man in vigoare, Intrucat nu
contra zic dispozitiunile legii de
fata.
LEGE
pentru desfiintarea Regiel autonome a
fondului sanitar §i de ocrotire §i infi-
intarea la Ministerul Muncli, SAnätfilii
§i Ocrotirilor Sociale a direcpunii fon-
durilor speciale sanitare §I de ocrotire
DIN 17 IIJLIE 1931 1)
1. Pe data promulgarii pre-
zentei legi Regia autononart a
fondului sanitar si de ocrotire
se desfiinteaza.
2. Fondul general sanitar
de ocrotire se mentine i pe
viitor ca fond special, Investit cu
calitatea de persoanä juridica,
cu dreptul de a alma, un patri-
moniu propriu de a primi orice
liheralithti :3i de a figura In ju-
stitie pentru sustinerea intere-
selor sale. Reprezentant legal al
fondului va fi Ministerul Mun-
cii, Sanittätii $i Ocrotirilor So-
ciale.
3. Fondul general sanitar sit
de ocrotire va fi administrat
potrivit acelorasi norme ca
pana In prezent de cAtre mini-
strul muncii, sanatätii i ocro-
tirilor sociale, printr'o diree-
tiune a fondurilor speciale sa-
nitare si de ocrotire, care va In-
locul actuala regie autonoma In
toate atributiunile sale admini-
strative.
4. Apartin fondului general
sanitar si de ocrotire, consti-
tuincl patrimoniul sau propriu,
Aceasti Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor In sedintele dela 3 si 9
Iulie 1931, s'a promulgat cu Decret No.
2546/931 i publicat In Monilorul Oficial
No. 163 din 17 Julie 1931. A se vedeb In le-
gIturX Leger( sanitarli qi de ocrotire,din 14
tulle 1930 la pag. 674 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
bunurae de mice natura, doban-
dite, pe orice cale si sub orice
titlu, de minister sau serviciile
sale sanitare si de ocrotire, In
scopul ca veniturile lor sä ser-
veasca pentru sanätatea publicrt
asistenta socialä. Astfel sunt:
1. Proprietatile imobiliare de
orice natura destinate exploa-
Ora.
2. Fondurile speciale, precuin
si mice capitaluri imobilizate
provenind din liberalitäti sau
destinate prin legi pentru sang,-
tatea publica i asistenta so-
ciala.
3. Dreptul de exploatare al
loteriei de stat pentru sanatatea
publica si ocrotiri sociale si al
jocurilor la noroc.
4. Dreptul asupra taxelor cu
caracter sanitar si de ocrotire
si asupra oricaror altor venituri
speciale, destinate prin legi pen-
tru sändtatea publica i ocroti-
rile sociale, precum i asupra
excedentelor bugetare anuale ale
f on du l ui.
5. Bunurile balneare i clima-
terice i exploatarea bor.
6. Fundatiunile cu scop sani-
tar si de ocrotire, care prin ac-
tele lor constitutive nu aunt puse
sub o administratie speciala.
5. Atat bunurile patrimoniale
cat i veniturile fondului gene-
ral sanitar si de ocrotire nu vor
putea fi sustrase, sub nici un
motiv si sub nici o forma, dela
destinatiunea data lor, prin legi
sau actele lor constitutive.
Pentru exercitiul 1931 venitu-
rile fondului general sanitar
de ocrotire se vor Intrebuinta
potrivit bugetului sau propriu,
In vigoare, cu modificgrile ce i
s'au adus prin Inaltul decret re-
gal No. 2011 din 12 Iunie 1931,
care se ratifia.
Cu Incepere din exercitiul 1932
aceste venituri vor fi destinate
a servl exclusiv pentru:
1. Operele de profilaxie $i com-
batere a bolilor sociale.
 LEGI DE UNIFICARE. 17 Iulie 1931
2. Ocrotirea sanitard i sociald
copiilor.
3. Contributiuni la construe-
tiuni, reparatiuni, amenafäri 5i
Inzesträri de asezdminte spita-
licesti si de ocrotire, precum si
la lucrärile de salubritate pu-
blicd de interes general sau
local.
6. Directiunea fondurilor spe-
ciale sanitare si de ocrotire va
fi condusd de un director aju-
tat de un subdirector, ambii re-
crutati potrivit prevederilor legit
statutului functionarilor
Ea va cuprinde urmátoarele
servicii :
1. Un serviciu al bunurilor si
al administratiunii.
2. Un serviciu al fondurilor
a] contabilitätii.
3. Un serviciu al loteriilor si
al jocurilor de noroc.
Plata personalului se va face
din bugetul Statului.
Cheltuelile de Intretinere ale
serviciilor ca i acele pentru ad-
ministrarea si valorificarea bu-
nurilor patrimoniale se vor su-
porta din bugetul propriu al
fon dub.] i.
7. Actualii functionari ai re-
giei autonome a fondului sani-
tar si de ocrotire tsi pdstreazd
toate drepturile castigate in
baza dispozitiunilor art. 523 din
legea sanitard $1 de ocrotire
dela 14 Julie 1930.
8. Toate celelalte dispozitiuni
prevdzute In partea IV-a a legii
sanitare si de ocrotire din 14
Iulie 1930 sau in alte Eegi si
care nu sunt contrarii legii de
fatd, rdman In vigoare.
In toate aceste dispozitiuni se
va inlocui Insä titulatura Regia
autonomd a fondului general sa-
,) A se vedea Statutul functionarilor pu-
blici, din 19 Iunie 1923 la pag. 409 vol. XI-XII
cu modif. ulterioare.
www.digibuc.ro
26495.C. liamangiu, vol. XIX.-38
593
nitar si de ocrotire" cu aceea
de Directia fondurilor speciale
sanitare si de ocrotire".
9. Dispozitiunile prezentei legi
ca si toate celelalte dispozitiuni
mentinute In vigoare se vor des-
voila pe cale de regulament.
LEGE
pentru recrutarea prin concurs a me-
dicier de spitale §i de specialitql
DIN 17 IULIE 1931 1)
1. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 199-203 inclusiv
din legea sanitard si de ocrotire,
recrutarea medicilor de spitale
mixte si de specialitate pentru
toate serviciile ministerului $i
institutiunilor prevAzute In aced
lege, se face pe baza concursu-
lui. Concursul se va tine pen-
tru locul 'sat' locurile publicate
vacante din aceeas specialitate,
In Bucuresti, Iasi sau Cluj, in
localul desemnat de Ministerul
Muncii, Sänätätii i Ocrotirilor
Sociale.
Comisiunea de examinare se
compune din 5 membri si a-
nume cate unul din fiecare f a-
cultate de medicina, recoman-
dati de consiliul profesoral res-
pectiv si 2 delegati de minister,
dintre medicii din serviciul mi-
nisterului, cu o vechime de cel
putin 10 ani.
Au drept a se prezenta la con-
curs, pentru spitalele mixte, me-
dicii stagiari cu un an vechime
de stagiu, cari intrunesc toate
conditiunile art. 196 din lege,
Aceasti Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor In gedintele dela 3 si 9
Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret No,
2547/931 $i publicat In Monit, Oficial No.
163 din 17 lulie 1931. A se vedea Legea sa-
nitar5. $i de ocrotire, din 14 Iulie 1930 la pag.
674 vol. XVIII, precum $i Regulamentul
pentru concurs. medicilor de spitale i rne-
dici primari, din 19 Ianuarie 1932.
594 LEGI DE UNIFICARE. 17 lulie 1931
iar pentru spitalele de speciali-
tate, cei cari intrunind condi-
tine art. 196 din lege, vor
mai dovedi cä, au un stagiu
spitalicesc de cel putin 4 ani,
din care sä.' fi practicat ca me-
dici sau interni cu concurs, a-
sistenti sau preparatori ai cli-
nicilor universitare:
a) Pentru spitalele sau sec-
tiunile de medicing interna: 3
ani la medicinä, si unul la chi-
rurgie;
b) Pentru pitalele sau sec-
tiunile de chirurgie: 3 ani la
chirurgie i unul la medicina;
e) Pentru spitalele sau sectiu-
nile de boll de ochi, faceri, der-
matologie, etc.: 2 ani i jumO-
fate in specialitatea pentru care
se concureaa un an in specia-
litatea de medicinä generalá
o jumätate de an la chirurgie,
sau invers, dupä cum locul su-
pus concursului apartine specia-
UMW medicale sau specialitätii
chirurgicale.
Sunt dispensati de stagiile pre-
väzute sub literele a i b, privi-
toare la concursurile de medi-
cinä internä s,i chirurgie gene-
raid, medicii cari au condus eel
putin 3 ani, cu titlul definitiv,
vreun spital mixt, precum si in-
ternii cu concurs dela Eforia
Spitalelor Civile din Bucuresti,
epitropia Asezámintelor Bran-
covenesti din Bucuresti, epitro-
pia Asezämintelor Sf. Spiridon
din Iasi si fostii interni dela
Paris, cari in cursul internatu-
lui au fäcut cel putin 2 ani in
specialitatea pentru care se pre-
zintä, la concurs.
Locurile vacante se vor Rai
blicd in Monitorul Oficial In in-
terval de cel mult 30 zile dela
declararea vacantei lor, far in-
scrierile la concurs se vor face
in termen de cel mult 30 zile
dela publicarea in Monitorul 0-
ficial. Inscrierile Mcute peste
termenul fixat nu se iau in con-
siderare.
www.digibuc.ro
Concursul pentru spitalele
mixte constà:
1. Dintr'o probA scrisä, cu su-
biect de medicind generalä.
2. Patru probe clinice asupra
4, bolnavi, unul cu boala infec-
tipasä, epidemicd, unul, cu o
boalä, chirurgicalä, unul cu o
boalli, internä j unul ca obste-
trical.
3. 0 probbi, de medicing ope-
ra toare pe cadavru.
Concursul pentru locurile de
specialitate constO din urmä-
toarele probe:
1. 0 probä, de titluri, lucräri si
activitate in specialitate.
2. Trei probe clinice pe trei
bolnavi i anume: pentru postu-
rile de medicinä, internä doi
bolnavi afectati de o board in-
tern1 si unul de o boald infec-
tioasä, epidemicá; pentru postu-
rile de chirurgie trei bolnavi a-
tinsi de o board chirurgicalä;
pentru posturile de specialitati
doi bolnavi pentru spcialitatea
pentru care se concureazá i u-
nul din chirurgia generalà _Batt
medicina internO, dupà cum
aced specialitate face parte din
domeniul chirurgical sau medi-
cal.
3. Trei probe practice, dintre
cari douä operatiuni pe cada-
vru i stabilirea diagnosticului
anatomic, macro si microscopic
al unei tumori pentru chirurgia
generalä i specialitätile sale.
Pentru celelalte specialitdti in
legilturà cu medicina:
Douä probe de laborator in
cadrul
Fiecare probA se apreciazA cu
nota clela 0-20. Nota admisibil
este cel putin 14. Nota se hotä-
rOste cu majoritatea membrilor
comisiunii.
Candidatii reusiti la concurs
vor ocupd locurile in ordinea
clasificArii. Intre doi candidati
notati egal, calificarea se va face
dupl vechimea in serviciu.
Candidatii pe cari nu-i ajung
 LEGI DE DNIFICARE. 21'Iulie 1931
rândul sä capete un loc in urma
concursului la care au luat
parte, nu pästreazä nici un
drept la locurile ce s'ar declark
vacante in urma concursului.
Se mentin dispozitiunile art.
497 din legea sanitarä si de o-
crotire.
2. Un regulament va desvoltä
conditiile concursului pentru
spitalele mixte $i fiecare specia-
litate.
LEGE
pentru desfilnlarea regiilor publice co-
merciale ale statiunilor balneare Her-
culane", Ocna Sibiului" §i Principesa
Elena"
DIN 17 IULIE 1931 1)
1. Pe data promulgärii pre-
zentei legi, regiile publice co-
merciale: Herculane", Ocna
Sibiului" i Principesa Elena"
se desfiinteazä.
Bunurile de orice naturä de-
pinzând de aceste regii tree in
patrimoniul fondului general
sanitar si de ocrotire. Exploa-
tarea lor se va face de alre
Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale, prin direc-
tia fondurilor speciale sanitare
si de ocrotire.
2. Bugetele de exploatare ale
statiunilor balneare mentionate
mai sus, se vor inscri, Mat la
venituri cât i la cheltueli, sub
capitole deosebite, in bugetul a-
nual al fonclului general sani-
tar si de ocrotire.
Aceasa Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor in sedintele dela 3 si 9
Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2548/931 si publicat In Monitoral Oficial
No. 163 din 17 Iulie 1931. A se vedea in
legaturg Legea sanitara si de ocrotire, din
14 lulie 1930 la pag. 674, vol. XVIII precurn
Legea statutului functionarilor publici,
din 19 Iunie 1923 la pag. 409, vol. XI XII
cu rnodif. ulterioare.
www.digibuc.ro
595
3. Personalul administrativ al
acestor statiuni balneare se va
numi in conditiunile si potrivit
normelor prevAzute de (egea sta-
tutului funaionarilor
iar personalul medical, potrivit
legii sanitare si de ocrotire.
Salariile personalului admini-
strativ i tehnic permanent se
vor pläti din bugetul general al
Statului, iar ale personalului
temporar din bugetul de exploa-
tare respectiv.
4. In restul anului 1931, ex-
ploatarea statiunilor balneare
de mai sus, se va face potrivit
bugetelor aprobate de consiliile
de administratie ale regiilor pu-
blice comerciale desfiintate.
Aceste bugete vor constitui a-
nexe ale bugetului fondului ge-
neral sanitar si de ocrotire pe
anul 1931.
Orice sume disponibile rezul-
tând din incasári de venituri fä-
cute pe seama regiilor publice
comerciale mentionate mai sus,
pânä. la data desfiintärii lor se
vor värsa la Casa de Depuneri
Consemnatiuni la contul spe-
cial al fondului general sanitar
$i de ocrotire. Ele se vor conta-
bilizA deosebit de celelalte veni-
turi ale acestui fond.
5. Orice dispozitiuni contrarii
prezentei legi se abrogd.
LEGE
pentru modificarea unor dispozltiuni
din Legea pentru organizarea §1 fune.
ionareaMInisterulul lnstruefiunil pu-
blice i al Cultelor
DIN 21 IULIE 1931 .1)
1. Ministerul Instructiunii, al
Cultelor si Artelor se conduce de
9 Aceastg Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor in sedintele dela 8 si 10
lulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2073/931 si publicat in Monilorul Oficial
596 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulle 1931
ministru ajutat de secretarii ge-
nerali necesari $i de urmâtoa-
rele organe:
a.) Consiliul consultativ al fo-
$tilor ministri;
b) Consiliul general al in-
stru ctiunii;
c) Consiliul permanent;
Reprezentantii categorillor
profesionale ale membrilor cor-
pului didactic;
e) Consilierii invätämântului,
ai cultelor $i celorlalte servicii;
Directorul contabilitätii;
g) Organele de control;
h) Contenciosul;
i) Directorul general al Tea-
trelor i Operelor;
j) Directorii generali ai Case-
lor speciale.
2. Ministrul are intreaga con-
ducere a ministerului i dreptul
exclusiv de a hotAri i rezolva
toate chestiunile ce cad in corn-
petenta Ministerului Instructiu-
nii, al Cultelor i Artelor, atAt
cele ce Ii sunt rezervate expres,
at si acele date pânä la pre-
zenta lege in competenta dife-
ritelor organe subalterne, cen-
trale sau locale.
El va putea delega atributiile
sale In parte, secretarilor gene-
rali, consilierilor, directorului
contabilitâtii, directorului gene-
ral al teatrelor $i operelor, di-
rectorilor generalì ai caselor spe-
ciale i inspectorilor de regiuni
scolare.
Delegatia se d. pe l3aza de
deciziune publicatä in Monitorul
Oficial.
3. Consiliul consultativ este
alatuit din toti fo$tii ministri
de instructie. Acest consiliu ti
tine trimestrial $edintele la Mi-
nisterul Instructiunii.
4. Consiliul genexal al in-
structiunii este compus din 30
No. 166 din 21 Iu lie 1931 A se vedei si Le-
gea ce se modifici din 1 Iulie 1930 la pag.
432 vol. XVIII precum si noua modificare
din 26 lanuarie 1932 la ordinea cronologici.
www.digibuc.ro
membri alesi in numär egal din
invätämântul primar si secun-
dar, de atre corpurile respec-
tive.
Universitâtile i colile 'spe-
ciale,cu rang de invätämânt
universitar, vor fi reprezentate
In acest consiliu prin ate un
delegat, fârä drept de vot.
Consiliul general are numai
menirea de a constath rezulta-
tele practice ale invätämântului
$i a da sugestii ministrului. A-
cest consiliu se intrune$te odatä
pe an, in luna Septemvrie, pen-
tru a constat à rezultatele anului
scolar expirat i spre a face
propuneri pentru anul scolar ur-
mätor, precurn si ori de ate ori
ministrul va gäsì utilä consul-
tarea.
5. Consiliul permanent este un
organ consultativ compus din 5
membri delegati de consiliul ge-
neral al instructiunii, pe timp
de 3 ani i confirmati prin 'limit
decret regal. Acest organ consul-
tativ are dreptul de a prezentà
propuneri $i observatii cu pri-
vire la legile $colare, regula-
mente $i programe, precum $i a
da expresiune dezideratelor de
ordin didactic ale membrilor In-
vätämântului.
6. 13 eprezentanta categoriilor
profesionale a membrilor corpu-
lui didactic este alcätuitä din
ate un delegat al fiecgrui grad
de invätämânt, desemnat de ca-
tegoria respectivä. Aceastä re-
prezentantä se intrune$te lunar
la minister, având rolul nurnai
de a-i expune doleantele corpu-
lui didactic.
7. Conduatorii directiilor de
invätâmânt, a Cultelor $i Con-
tenciosului, poartä titlul de con-
sil ieri.
Consilierii au atributia de a
da lamuriri cu caracter tehnic
ministrului i secretarilor gene-
rali, cu privire la toate chestiu-
nile ce inträ In atributiunile ser-
viciilor respective si de a cola-
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Wile 1931
bora la Intocmirea regulamen-
telor, precum i orice alte atri-
butiuni li s'ar da de ministru,
pe baza de decizie, publicat6 In
Monitorul Oficial.
Consilierii vor fi retribuiti cu
salariul gradului de director, In
afarä de acei cari au obtinut
gradul de directori generali
inaintea Incadrärilor din 1930.
Acestia vor fi retribuiti cu sa-
lariul gradului de director ge-
neral.
Actualii directori de Invätä-
mant titulari sau delegati, de
cult() si conducatorul contencio-
sului, devin de drept consilieri,
pästrându-si toate drepturile ca-
stigate In ierarhia functiunilor,
potrivit dispozitiunilor art. 89,
ann. 5 din legea de organizare
a ministerului din 1 Iu lie 1930.
Contabilitatea Isi pästreazä
organizatia actuald, iar condu-
critorul ei poartâ titlu de direc-
tor, fiind asimilat in drepturi
cu consilierii.
8. Organele de control sunt:
inspectorii pentru invätämântul
secundar, iar pentru cel primar,
revizorii i suhrevizorii.
Inspectorii sunt de doult ca-
tegorii tiintifici 'si de disci-
plinä.
Inspectorii stiintifici se de-
leaga de ministru, dintre profe-
sorii universitari, ate unul de
fiecare Mare Regiune scolarä,
corespunzAtoare viitoarei orga-
nizäri administrative.
Pang, la realizarea acelei or-
ganizäri, inspectorii vor fi re-
partizati pe marile Impärtiri ale
tärii.
Ispectorii de disciplinä vor fi
numiti de ministru, prin dele-
gatie, dui:A propunerea consiliu-
lui permanent, dintre membrii
invätämântului scundar, cu titlu
definitiv i cu o vechime de 5
ani In acest grad.
Revizorii vor fi recrutati din-
tre membrii corpului didactic,
licentia(i in litere i tiinte, cu
www.digibuc.ro
597
studii pedagogice. Ei se deleaga
de ministru si vor fi repartizati
cats unul pe douä judete, având
in suberdine câte un subrevizor
de fiecare judet. Subrevizorii vor
fi membri ai Invätämântului
primar. Ei se recruteazA prin
concurs depus Inaintea unei
eomisiuni alcätuit4 din profeso-
universitari de pedagogie.
Personalul de inspectie al cul-
telor si al celorlalte servicii va
functiona potrivit legii din 1930.
Remuneratia inspectorilor, re-
vizorilor i subrevizorilor va fi
cea prevAzutä In buget.
9. Contenciosul este condus
de consilierul juridic si este
compus din advocati i numä-
nul de functionari.
Organizarea i atributiile Con-
tenciosului i Consiliului de ad-
vocati, prevazute In /egea pentru
organizarea Ministerului Instruc-
tiunii din 1 lulie 1930, rämân
neschimbate.
Advocatii ministerului au
dreptul sä semneze In numele
pentru ministrul instructiunii
sau pentru directorii generali ai
caselor speciale i ai teatrelor
nationale si operelor române,
orice contestatiune in justitie,
sá uzeze de toate chile ordinare
extraordinare, pentru refor-
marea hotärIrilor judecAtoresti
si sä semneze in numele i pen-
tru Ministerul Instructiunii sau
casele directiile speciale, pre-
cum si sä apere Inaintea in-
stantelor judecgtoresti interesele
acestor institutiuni, färä a aveh
nevoie de vreo delegatie gene-
ralä sau specialà.
10. Membrii comisiilor regio-
nale de judecatá, prevIzuti la
art. 61 din lege, vor trebui ad
aibä catedra In orasul de rese-
dint A.
11. Functionarii administra-
tivi ai Ministerului Instructiu-
nii Publice si al Cultelor si ai
Administratiei Casei Scoalelor
598 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulie 1931
se recruteaa, se definitiveazg.
si se avanseazg in conformitate
cu prescriptiunile statutului
functionarilor publici 1).
Nimeni nu poate fi numit sau
avansat in posturi dela sef de
biurou inclusiv in sus, fgrg a
avek diplomg de licentg, indi-
ferent de vechimea ce au In
serviciu.
12. Dispozitiunile din legea
de organizare a Ministerului In-
structiunii Pub lice fi al Cultelor,
din 1 Iu lie 1930, privitoare la
organizarea i atributiunile ser-
viciilor Secretariatului general,
directiilor i serviciilor tehnice
sau speciale, privitoare la comi-
sHle de judecatg, la penalitäti,
serviciul medical si comisiile
medicale, precum i partea II-a
si a III-a din acea lege privi-
toare la Casa Scoalelor si a
Culturii Poporului si. Cassa de
Economie, Credit si Ajutor a
Corpului didactic, rgmân ne-
schimbate, cu exceptia ca sco-
lile normale dela directiunea In-
vgtgrnântului secundar se .trec
sub administratia i controlul
directiunii invgtárnântului pri-
mar, care se va intitulâ Direc-
tiunea invgtgmântului primar
normal-primar.
Sectiile prevgzute la art. 6 din
aceg Iege, la punctele ah in-
clusiv, formeazg serviciul Se-
cretariatului general, condus de
un sef de serviciu, care va fi In
acelas timp i eful sectiei per-
sonalului. Acesta poate avek
gradul de director, numit sau
delegat.
13. Dispozitiile diferitelor legi
ale invätamântului secundar de
toate categoriile si primar si a
legii de organizare a Ministeru-
lui Instructiunii Publice si al
Cultelor, cu privire la admini-
1) A se vedea Statutul functionarilor pu-
blici dirt 19 Iunie 1923 la pag. 409, vol. XI
XII cu modif. 26 Iunie 1930
www.digibuc.ro
stratia invgtämântului, rgmân
neschimbate.
Diferitele avize si recomandäri
cerute de legile Invätämântului
In materie de numiri, detasgri,
transferäri ì definitiväri, au ca-
racterul de simple indicatiuni
facultative pentru ministru.
14. Ministerul, prin admini-
stratia Casei Scoalelor, are con-
trolul tuturor institutiilor
fundatillor, create prin acte de
donatii, legate sau legi, având
administratia proprie sau datg
In administratiunea oricgrei au-
toritgti sail institutiuni, veghind
ca veniturile fondurilor respec-
tive sd se intrebuinteze scopului
la care au fost destinate.
Bugetele acestor institutiuni
sau fundatiuni trebuesc apro-
bate de Casa Scoalelor, jar ge-
stiunea lor verificatg. Casa
$coalelor va percepe V% din
venitul lor.
Toate actele de dispozitiune
ale acestora, cu privire la bu-
nuri, trebuesc sä aibg aproba-
rea prealabilg a Casei Scoalelor.
Casa Scoalelor poate intenth
orice actiuni de orice naturg In
numele i pentru apgrarea drep-
turilor institutiilor i fundatiilor
mai sus ardtate.
15. Dispozitiile art. 228, 229,
230, 231, 232, 233 si. 234 din
codul cooperatiei din 12 lulie
1928 1), ca j articolele la care se
fac trimiteri, se aplicg i Casei
de credit a corpului didactid,
care poate acordg Imprumuturi
membrilor corpului didactic ac-
tivi sau pensionari si functio-
narilor inamovibili sau defini-
tivi de toate categoriile.
In toate cazurile, consiliul de
administratie al Casei va da o
decizie constatatoare a datoriei,
1) A se veda Codul cooperatiei, din 12
Iulie 1928 la pag. 1210 , vol. XVXVI pre-
cum gi noun lege a cooperatiei din 28 Martie
1929 la pag, 354, vol. XVII cu modif. din 4
Aprilie 1930.
 LEGI DE UNIFICARE. 21 tulle 1931 599

care va avea caracterul unui ti- invutumant si de localitatea

tlu executor, ce se va inaintà unde au avut catedrä.
administratiei financiare respec- 17. Un regulament va des-
tive, care va procedà in confor- voltà i lämurl dispozitiunile le-
mitate cu disp. legii de urmdrire gii de organizare a Ministerului
a veniturilor Statalui1). Instructiunii Publice si al Cul-
telor, din 1 Iulie 1930, cu modi-
Dispozitiuni tranzitorii ficgrile aduse prin prezenta lege,
fixând modul de functionare
16. Art. 133 din legea de or- atributiunile diferitelor servicii,
ganizare a Ministerului Instruc- biuroul i organelor de. control.
tiunii Pub lice si al Cultelor din 18. Orice dispozitiuni din le-
1 Iu lie 1930, se abrogä. gile generale sau speciale sau
Membrii corpului tehnic de din regulamente contrarii legii
inspectiune si control si asimi- de fatä, se abrogä.
latii lor, cari au obtinut con- Legea din 1 Iulie 1930, privi-
firmäri ca provizorii sau defi- toare la organizarea Ministeru-
nitivi, In baza acestui text, färd lui Instructiunii Publice si al
sg. intruneascä conditiile din Cultelor rämâne In vigoare, In-
art. 27 si 105 din vechea lege trucat nu-i contrara prezentei
de organizare a ministerului, legi.
vor puteä fi rechemati la cate- Pretutindeni insä se va inlocul
drä. Ministerul Instructiunii Publice
Actualii membri ai corpului si al Cultelor prin Ministerul
de inspectiune si control, oricare Instructiunii, al Cultelor i Ar-
ar fi gradul lor de stabilitate, telor.
vor fi la dispozitia ministerului,
putând fi repartizati i incadrati
in functiuni de control sau ad- LEG
ministrative scolare din mini-
ster, chiar inferioare actualelor pentru modificarea art. 59, 60, 65, 66,
situatiuni, pästrându-li-se insä 69, 70, 72, 79, 81 §i abrogarea art. 76
gradul i salariul gradului res- sl 77 §i adAugirea art. 96 la legea pen-
p e ctiv. tru inflintarea unei Case Autonome a
Ei vor aveà insd dreptul, In Construellilor
interval de un an dela prezenta
lege, sd cearä rechemarea la DIN 21 JULIE 1931 1)
catedrd, reluânduii catedra ce
au avut, daa va fi vacantd, 59. Verificarea superioarä a
cu pdstrarea dreptului la sala- gestiunii Casei Autonome a
riul gradului respectiv. Daca Constructiilor se indeplineste de
Insd catedra ce au avut s'ar o comisie de control comPusä
gäsi ocupatd de titular, atât ce- din trei membri, numitg. de Mi-
lor rechemati din oficiu, at nisterul Muncii, Sänätätii si 0-
celor rechemati la cerere, li se crotirilor Sociale, In intelegere
vor filch catedre de minister, cu Ministerul Finantelor.
Inaintea transferdrilor i a nu-
mirilor, tinând seama de dispo-
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea de-
zitiunile legilor invdtdmântului putatllor j Senat In sedintele dela 10 si 13
respectiv, de gradul ce au In Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2667/931 i publicat In Moniiorul Oficial
No. 166 din 21 Iulie 1931. A se vedeA Legea
9 A se vedeh Legea pentru urnairirea de org. a Casei Constructiilor din 30 Mai
veniturilor statului, din 1 August 1921 la 1930 la pag. 314, vol. XVIII cu mndif. din 9
pag. 1036, vol. IXX. Aprilie 1931 la pag. 397 In acest volum.

www.digibuc.ro
600 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulie 1931
60. Comisiunea de control are
obligatiunea de a control& ope-
ratiunile In scripte i cele de
conturile de gestiune, bi-
lantul, inventarul general si in-
ventarul directiilor i servicii-
lor.
Constatarile i propunerile ne-
cesare se vor comunic& de fie-
care data consiliului de admi-
nistratie al Casei Autonome
a Çonstructiilor, Ministerului
Muncii, Sanatatii i Ocrotirilor
Sociale i Ministerului Finan-
telor.
Membrii comisiunii de control
vor Primi jetoane de prezenta,
a caror valoare se va fixh de
Ministerul Muncii, Sanatatii
Ocrotirilor Sociale.
65. Organele de administrare
conducere ale Casei Autono-
me a Constructiilor sunt:
a) Consiliul de administratie;
b) Directiunea generala,
c) Directiile si serviciile cen-
trale exterioare.
66. Consiliul de administratie
al Casei Autonome a Construc-
tiilor se compune din directo-
rul general, un delegat al Mi-
nisterului de Finante, un de-
legat al Ministerului Muncii,
Sanätätii i Ocrotirilor Sociale
si 3 membri propusi de atre
Ministerul Muncii, Sanatatii
Ocrotirilor Sociale de pe ate
o lista de 3 persoane, prezentata
de urmatoarele institutii sau a-
sociatii:
a) Asociatia Genera la, a In-
ginerilor Romani;
b) Societatea Arhitectilor Ro-
mani;
c) Societatea generala a func-
tionarilor publici.
Fac parte de drept din
Consiliu fostii Ministri ai Mun-
dt
69. Consiliul de administra-
tie va alege In fiecare an din
sanul su un presedinte i un
vice-Presedinte.
www.digibuc.ro
Consiliul se va intruni ori de
ate ori va fi nevoie i va fi
convocat de catre presedinte sau
directorul general. In lipsa pre-
sedintelui, convocarea se va
face de catre vice-presedinte.
70. Consiliul de administratie
are conducerea intregii admi-
nistratiuni i gestiuni a Casei
Autonome a Constructiilor.
Ei ia dispozitiuni asupra in-
trebuintarii fondurilor bugetare
si a celor speciale.
El poate deleg& parte din a-
tributiunile sale directorului ge-
neral sau altor functionari.
72. Deciziunile consiliului de
administratie se vor luà cu ma-
joritate de voturi, in prezenta a
cel Putin 3 membri, dintre cari
neaparat directorul general sau
loctiitorul salt.
caz de paritate va decide
votul presedintalui sau loctiito-
rului säu.
Deciziunile consiliului vor fi
consemnate inteun proces-ver-
bal ce se va subscrie de toti
membrii prezenti la sedinta.
Cbpii de pe aceste deciziuni se
vor inaint& Ministerului Mun-
cii, Sanatätii j Ocrotirilor So-
ciale.
76. Se abroga.
77. Se abroga.
79. Directorul general are
sub ordinele i supravegherea
sa intregul personal adminis-
trativ i tehnic. El supraveghea-
z i controleaza executarea de-
ciziunilor consiliului de admi-
nistratie. El produce si contro-
leaza toate lucrarile i opera-
tiunile Casei Autonome a Con-
structiilor si are in special ur-
matoarele atributiuni:
a) Pregateste i refera consi-
liului de administratie toate
chestiunile ce urmeaza sa fie
examinate i solutionate de a-
cest consiliu;
b) Efectueaza aplicarea dispo-
zitiunilor bugetare:
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Iulie 1931
c) Repartizeaza intre direc-
tiuni si servicii sumele Preva-
zute la diferitele capitole i ar-
ticole ale bugetului de cheltueli,
aproha cheltuelile dupa normele
limitele stabilite de consiliul
de administratie i d. delegatii
in acest sens i in aceste limite
personalului de . sub ordinele
sale;
d) Hotäraste tinerea licitatii-
lor;
e) SuPune aprobärii consiliu-
lui de administratie recomanda-
rile pentru: numirile, inainta-
rile, mutatiunile si iesirile din
serviciu ale personalului admi-
nistrativ i tehnic;
f) Supravegheaz i contro-
leazä, personal sau prin dele-
gat, contabilitatea in scripte, in
bani, in valori i in materiale;
g) Controleazä intocmirea si-
tuatiunilor financiare, a bilan-
tului, a conturilor de gestiune
si a proectului de buget;
h) Realizeaza toate actele de
dispozitiune si de administra-
tiune.
81. Lucrärile sau actele ce-
rute de membrii consiliului de
administratie vor fi prezentate
de directorul general sau de
loctiitorul salt numai In cursul
sedintelor.
96. Dispozitiunile art. 16,
alin. 4 din ,prezenta lege, se
abrogd.
Toate locuintele construite
prin Casa Autonoma a Cons-
tructiilor sau cu concursul a-
cesteia, nu vor fi supuse nici
unui regim de restrictiune In
ce Priveste libera folosinta
libera tranzactie pe toatä, du-
rata acordarii avantajelor si
scutirilor din prezenta lege sau
din legea contributiunilor di-
rectei).
') A se vederl Legea pentru rnodif. art. 17
din Legea Contributiilor directe, din 3 Au-
www.digibuc.ro
601
LEGE
pentru organizarea muncH in porturi
DIN 21 JULIE 19311)
1. Munca in porturi va fi
executata numai de care mun-
citorii. permanenti, inscrisi la
caPitänia portului, pe baza prin-
cipiului de rotatie, in asemenea
conditiuni incdt toti muncitorii
intrând in preveclerile prezentei
legi sä obtina de lucru in mod
egal.
Sunt muncitori permanenti
acei cari si-au facut o Profe-
siune obisnuita din munca in
porturi si au domiciliul stabil
de cel putin sase luni in portul
in care lucreaza.
In cazul când muncitorii per-
manenti nu vor Puteb, efectua
muncile existente in porturi, co-
misiunea muncii, prevazutg, de
art. 2 sau comitetul ei restrans,
va puteä autorizh ca alti mun-
citori din porturile apropiate si
in caz de lipsa muncitorii flo-
tanti s lucreze pe un timp de-
terininat.
2. In acest scop se infiin-
teaza in fiecare port fluvial sau
maritim al României o comisi-
une a muncii compusa din:
a) Inspectorul muncii sau de-
legatul sau;
b) Capitanul portului sau de-
legatul säu, cu vot consultativ;
c) Doi rePrezentanti ai patro-
nilor din port;
gust 1931 la ordinea cronologia in acest
volum, precum i intreaga Lege a contri-
butiilor directe din 23 Fevruarie1923la pag.
425 vol. XIIIXIV cu modif. ulterioare.
AceastA Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 11 si
13 Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2670/931 si publicat in Monitorul Oficial
No. 166 din 21 Iulie 1931. A se vedea Re-
gulamentul de aplicare, din 2 Decemvrie
1931 la ordinea cronologia In acest volum
precum i Legea pentru proteguirea muncii
Indigene, din 3 Aprilie 1930 la pag. 189
vol. XVIII,
602 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulie 1931

d) Doi reprezentanti ai mun- respectiy stabilit dupl normele

citorilor din port. arAtate in articolul
Desemnarea reprezentantilor e) SA supravegheze ca munci-
Patronilor i ai muncitorilor se torii sg, primeascil salariul in-
va face dupA normele preydzute tegral al muncii prestate.
in regulamentul de aplicare a 4. Deciziunile comisiunii, in
acestei legi. afarA de acele privitoare la ta-
Reprezentantii patronilor rif. prevAzute la alineatul d de
ai muncitorilor vor aveA ate sub articolul precedent, pot fi
un suPleant cari Ii vor inlocul atacate da pärtile interesate, in
In caz de lipsA, i cari vor fi termen de 5 zile dela incuno-
desemnati dupä aceleasi norme stiintare, cu apel la tribunalul
ca si titularii. respectiv, care va judech de ur-
In porturile unde sunt iclocuri gentA i cu Precädere in camera
sau silozuri va face parte de de consiliu.
drept din comisiune cu vot con- 5. Conditille de muncA i ta-
sultativ i inginerul Portului riful de remunerare a muncii in
sau delegatul säu. fiecare port vor fi uniforme
Sediul comisiunii va fi la cA- pentru aceleasi categorii de
pitAnia portului. muncitori dupá specialitáti.
In porturile uncle sunt tribu- Acest tarif se va puteà fixa
nale, comisiunea va lucra sub prin acordul pärtilor interesate;
presedintia primului Presedinte, iar in caz cAnd acest acord nu
a presedintelui tribunalului sau se poate infAptui, tariful se va
a delegatilar lor. In celelalte fixà dupá normele i procedura
porturi comisiunea va lucrA sub prevAzutä in legea Pentru re-
proedintia judecAtorului de glementarea conflictelor de
ocol in circumscriptia cAruia se muncA.
aflA acel port sau a ajutorului DacA in tarif nu se prevede
un termen de valabilitate,
Pentru rezolvarea chestiuni- atunci durata acestui tarif va fi
lor curente, Comisiunea va pu- consideratá de 6 luni.
tea s'A-si delege un comitet din Tariful va fi inregistrat, pând
sAnul ei, din care face parte la infiintarea Camerelor de
un patron si un salariat. mulled, la inspectoratul respec-
3. Atributiunile acestei comi- tiv al muncii.
siuni sunt: Prin derogare dela legea asu-
a) SA supravegheze executa-
rea muncii in Port pe baza pra contractelor de muncd
Titlul IV nu se vor puteà
principiului rotatiei; incheiA conventii colective de
b) S. verifice toate autoriza- muncA prin care BA se fixeze ta-
Oile sau carnetele de muncitori, rife de remunerare a muncii,
in port, eliberate de cäpitänie, aplicabile numai unei párti din
calificAnd pe muncitori duPA totalitatea muncitorilor de a-
specialitAtile de muncl; ceeas specialitate din portul
c) SA avizeze asupra másuri- respectiv 1).
lor necesare pentru respectarea Orice conventie colectivA de
legilor, regulamentelor j deci- muncA care se va incheià cu
Privitoare la munca in
port; 9 A se vedeA Legea asupra contractelor
d) SA supravegheze aplicarea de munel, din 5 Aprilie 1929 la pag. 400,
tarifului de muncl din portul vol. XVII.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulie 1931
nerespectarea disPozitiunilor de
mai -sus va fi nula.
6. Nu se poate face nici o
retinere din salariile muncito-
rilor, exceptand acele privitoare
la scule, cheltuelile comisiei si
biuroului muncii si operelor de
asistenta, ocrotire i educatie a
muncitorilor din port. Aceste
retineri se vor face cu avizul co-
misiunii muncii din port $i cu
aProbarea Ministerului Muncii,
Sänhatii si Ocrotirilor Sociale.
La cheltuelile pentru comisia
si biuroul muncii vor contribui
cu o cota egala cu a muncitori-
lor i patronii.
7. Este cu deshvânire oprit
angaj area muncii Prin vätafi
(antreprenori de munch).
Oricine va angajh munca in
porturi, direct sau indirect,
prin vätafi (antreprenori de
munch), se vor pedepsi cu a-
menda dela 5.000 lei la '50.000
lei. Aceastä amendh se va in-
cassh in folosul Ministerului
Muncii, Sänhtätii i Ocrotirilor
Sociale si se va transfornah in
inchisoare In caz de irisolvabili-
tate.
Contraventiunea se va con-
stath de apitanii de port, iar
procesul-verbal incheiat se va
inainth tribunalului, pentru a
aplich amenda. In porturile
unde nu existh tribunale, actele
se vor inainth judechtoriei res-
pective, pentru a aplich sanctiu-
nea.
Judecata se va face de urgen-
th in termen de zece zile dela
primirea dosarului dela chpith-
nie, care va fi datoare ca in ter-
men de 24 ore dela alchtuirea
Procesului-verbal sh-I inainteze
locului in drept.
Contra sentintei tribunalului
ori a cärtii de judecath penalk
contravenientul nu va aveh altä
cale de atac deck recursul la
inalta Curte de casatie.
8. Se prevhd urmhtoarele
www.digibuc.ro
603
sanctiuni pentru abaterile mun-
citorilor:
a) Muncitorul care nu e pre-
zent la repartizarea muncii, nu
se mai pune la lucru in aceh
zi;
b) Muncitorul care phräse$te
nemotivat munca inainte de 16-
sarea pavilionului chpitaniei
Portului, pierdo dreptul la plata
pe aceh zi;
c) Muncitorul care pärhseste
nemotivat munca angajath Ina-
inte de terminarea ei, pierde
dreptul la plath;
Betia atrage 'excluderea Pe
hcea zi dela muna;
e) Muncitorul care lipseste
nemotivat dela munch timp de
o sAptämäng, se sterge dintre
muncitorii portului;
f) Betia rePetath atrage $ter-
gerea depe tabloul muncitorilor
din port;
g) Furtul. contrabanda, in-
demnul la nesupunere, provo-
care de scandal, agitatie in ran-
durile muncitorilor, insulte a-
duse functionarilor publici, ne-
supunerile la clispozitiunile con-
auchtorilor de munch, ofense a-
meninthri aduse publicului si
alto vine grave, Pe MO sane-
tiunile prevazute de legi si re-
gulamente, pot atrage exclude-
rea pe timp nahrginit sau pen-
tru totdeauna dela munca por-
tului.
Sumele rhmase din nePlata
muncitorilor, preväzute la ali-
neatele b i c ale acestui articol,
cele realizate din retinerile pen-
tru operile de asistentä, ocroti-
re $i educatie prevhzute la art. 6,
precum i amenzile rezultând
din aPlicarea art. 7, se vor con-
semnà pe numele Ministerului
Muncii, Sänätätii si Ocrotirilor
Sociale, la administratia finan-
ciara, localh i vor servi exclusiv
la opere de asistentä, ocrotire
educatie .pentru muncitorii
acelui port.
604 LEDI DE DNIFICARE. 21 lulie 1931
9. Sanctiunile prevazute In
articolul precedent se vor
provizoriu de catre capitänia
portului, urmand ca hotarlrea
definitivä sä se dea de catre co-
misia muncii portului prin de-
ciziile sale, care vor puteh fi
atacate cu apel, conform art. 4.
10. Amanuntele de aplicare a
prezentei legi vor fi desvoltate
printr'un regulament.
Toate dispozitille contra-
ru de fata sunt í raman
abrogate.
LEGE
pentru inflintarea I organizarea lote-
riei de Stat pe clase pentru sAnMatea
publicA i de ocrotire socialA
DIN 21 19311)
J. Se infiinteazä o loterie pri-
vilegiatä de Stet pe clase denu-
mitä Loteria de Stat pentru
sanatatea publicä $i ocrotiri so-
dale", care va face parte din
Patrimoniul Fondului General
Sanitar si de Ocrotire".
Din venitul net al acestei Io-
terii se va atribul: 5% pentru
opere de ocrotirea copiilor;
Societatii Crucea Rosie; 10%
Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
cureqti $i 20% EpitroPia Sf. Spi-
ridon din Iasi. Restul de 60% se
va afecth exclusiv Pentru profi-
laxia $i combaterea tuberculo-
zei, sifilisului i impaludismu-
lui.
Exploatarea loteriei se va face
In forma hotaritä de Consiliul
de Mini$tri, de catre Ministerul
1) Aceasa Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat tu aedintele dela 11 ai
13 tulle 1931; s'a promtVgat cu Decret No.
26701931 i publicat In Moniloral Oficial
No. 166 din 21 Iulie 1931. Ea abrog4 vechea
Lege a loteriel de Stat pe clase,clin 30 Mai
1906, pag. 466, vol. III.
www.digibuc.ro
Muncii, Sanatätii i Ocrotirilor
Sociale.
2. In cazul exploatarii De cale
de concesiune, Ministerul Mun-
cii, Sanatatii si Ocrotirilor So-
ciale isi va rezervh o redeventä
echivalentä cu o cotä de cel pu-
tin 12 la suta din valoarea to-
tala a lozurilor autorizate a fi
emise.
Concesiunea se va face In con-
formitate cu legea comercializd-
categoria B1).
In cazul exploatarii in regie
Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale va puteh fi
autorizat sä concedeze dreptul
de colecturä j desfacere a lo-
zurilor, fie pe intreaga WI, fie
pe regiuni.
3. in tot timpul functiondrii
loteriei de Stet pentru sanata-
tea publica $i ocrotiri sociale nu
va mai puteh functionh, pe
intreg cuprinsul tärii, nici o
altä loterie, sub nici o forma
sau denumire, strain& sau indi-
gend. Se excepteazä loteriile or-
ganizate in scopul strangerii de
fonduri pentru opere de asisten-
-(1 socialä, culturala sau natio-
nerd., cu o singura tragere i cu
bilete a caror valoare nu va pu-
teh intrece sub nici o forma
sums, de una suta lei unul. A-
ceste loterii se vor autorizà, de
Ministerul Muncii, Sanatatii
Ocrotirilor Sociale, In conditiu-
nile prevazute de art. 479 si
sub sanctiunile prevazute de
art. 483 din legea sanitard si
de ocrotire. Se exoepteaza dea-
semenea loteria Societatilor Ma-
riteti $i A. R. P. A., care va pu-
teh functionh In conditiunile
autorizatiunii ce a obtinut 2).
1) A se vedea Legea pentru organizarea
pe baze comerciale a intreprinderilor i avu-
tiaor publice (Legea comercializliii din 16.
Martie 1929 la pag. 243 vol. XVII, cu mudif.
9 lanuarie 1930.
1) A se vedea Legea sanitará si de ocro-
tire din 14 lulie 1930 1a pag. 674, vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Iu lie 1931
In vederea suprimArii oricAror
altor loterii, potrivit prevederi-
lor de mai sus, se interzice in
mod absolut expunerea sau dis-
tribuirea de anunturi prospecte
sau Mete pentru alte loterii,
cleat cele permise de prezenta
lege.
Proprietarii de tiPografii, ziare
sau de alte publicatiuni, pre-
cum si patronii caselor de co-
mert si de agenturg, care se
ocupa cu plasamente de lozuri,
vanzatorii i distribuitorii cari
vor contraveni dispozitunilor
de mai sus, se vor Pedepsi la
prima abatere cu amendA de
10.000 lei, iar in caz de recidivd,
cu inchisoare pan& la 2 ani
cu amend& de 30.000 lei.
Cu aceleasi pedepse se vor pe-
depsi i organizatorii de loterii
indigene, care au contravenit
dispozitiunilor legii de fatá. In
cazul c&nd organizatorii sunt
societäti sau asociatiuni de orice
natura, ele pot fi dizolvate.
Amenzile se pronunta si se
incaseaz& in folosul fondului ge-
neral sanitar si de ocrotire.
Delictele de mai sus nu sunt
delicte de presä.
Directiunea general& a poste-
lor i telegrafelor, and e sesi-
zatá de Ministerul Muncii, SI-
natatii i Ocrotirilor Sociale,
este obligatá a ilia másuri pen-
tru oprirea distribuirii publica-
tiunilor i lozurilor oricaror lo-
terii neautorizate sau neing&clu-
ite de prezenta lege, respect&nd
secretul corespondentei.
In termen de 3 luni dela data
promulgarii prezentei legi, toate
loteriile in functiune din in-
treaga tará, vor trebul sa fie
lichidate.
Loteriile Ingaduite de art. 3,
care nu se vor pute& lichid& in
termenul de mai sus, vor putea
fi autorizate a continua func-
tionarea i peste acest termen.
4. Operatiunile Propriu zise
www.digibuc.ro
605
ale loteriei, precum i orice fel
de acte, lucräri, imprimate, care
privesc exploatarea ei, precum:
contracte de concesiuni, lozuri,
anunturi, Pro spec te, planuri,
Este de trageri, etc., vor fi scu-
tite de orice impozite i taxe
catre Stat, judet, comune sau
alte institutii publice, precum si
de taxdle de timbru i inregis-
trare.
5. Un regulament de adminis-
tratie publicl va desvolth. dispo-
zitiunile cuprinse in legea de
fat&
Toate disPozitiunile contrarii
prezentei legi se abroga.
REGULAMENT
pentru serviciul interior al Palatului
de Justitie din Galati
DIN 21 JULIE 1931
Acest Regulament a fost sane-
tionat cu Decret No. 2664/931 si
publicat in Monitorul Oficial No.
166 din 21 Iu lie 1931, unde se
poato consultà. A se vede& Re-
gulamentele similare p. -Palatul
Justitiei din Bucuresti, Craiova
CernAuti, la datela din 4 Oct.
1895, 15 Iu lie 1897 si 22 August
1930 la ordinea cronologia.
REGULAMENT
pentru organizarea §i functionarea
muzeului militar national
DIN 21 JULIE 19311)
CAPITOLIIL I
Soopul nnizeuhll
1.. Muzeul militar national
din Bucuresti, infiintat prin
1) Acest Regulament o'e publicat ta Mo-
nitorul Oficial No. l46 dip 21 Mlle 1931;
el abrogl vechiul Regulantent din 31 Mai
1928, pag. 1163, vol. XVXV1.
606 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulie 1931
lnaltul decret No. 6.064 din 1923,
are de scop:
a) De a adunh, clash, conser-
và si expune in mod cronologic
toate obiectele necesare pentru
cunoasterea vietii militare la
Români, din cele mai vechi tim-
puri i panä in ziva de azi;
b) De a adunh i conserva
pe mäsura desfäsurärii timpu-
lui si evenimentelor tot ceeoce
ar interesh vieata militarä pânä
in prezent i in viitor;
c) De a adunä toate scrierile
privitoare la istoria si arta mi-
litard la români, alcätuind ast-
fel biblioteca muzeului;
d) De a räspandl in armatä
in public cunoasterea colectiuni-
lor din muzeu, prin editare de
albume, carti postale ilustrate,
cdpii de lie tablouri, etc., sau
prin conferinte, cursuri, etc.
CAPITOLUL II
Organizarea muzeului
2. Muzeul va cuprinde:
Material istoric.
Biblioteca.
Ateliere.
3. Materialul istoric expozabil,
se compune din: arme, echipa-
mente, unelte de räsboiu, de
orice fel, stampe, fotografii, ta-
blouri, hárti, schite, reconstitu-
iri grafice i orice obiecte cari
ar arätà atât vieata militarä a
românilor din toate timPurile,
cât si a adversarilor, contra cä-
rora am avut de luptat In de-
cursul veacurilor.
4. Materialul istoric se corn-
pleteaz5, prin:
Donatiuni de tot felul.
Depuneri.
Cumpäräturi.
Ileconstituiri j prin adunare
de material, care s'ar descoPerl
atât prin cercetärile si säpätu-
rile Intreprinse de consiliul de
www.digibuc.ro
conducere al muzeului, cât si de
cele fäcute de alte autoritäti.
5. In biblioteca muzeului se
vor colectionh toate scrierile mi-
litare i civile, publicatiunile
manuscriPtele românesti i stra-
privitoare la armata rom6,-
nä sau la evenimentele militare,
petrecute pe teritoriile roma-
nest.
Biblioteca se va inzestrà prin:
a) Adunarea dela corpuri de
trupä i servicii din lucrärile ce
sunt In mai multe exemplare;
b) Donatiuni;
c) Cumparbituri.
6. Pentru complectarea mo-
bilierului si a lucrärilor fotogra-
fice, Precum i pentru mulaje,
reparatiuni, etc., se vor crea la
nevoie atelierele necesare, pre-
väzilndu-se anual in buget su-
mele necesare dupä posibilitäti.
7. In afar& de actele i regis-
trele cerute de legea contabilitd-
rii publice si de legea i regu-
lamentul de administratie al ar-
matei, muzeul militar va tine
urnakoarele inventare, cataloa-
go si registrel):
a) Un registru inventar gene-
ral al muzeului. In acest regis-
tru se va inregistra toatä ave-
rea muzeului, adicA biblioteca
materialul istoric, atât cel
care e expus in säli i In curtea
muzeului cât si cel neexpus si
depozitat in cuprinsul muzeului.
In inventare se va prevede
pentru fiecare obiect un numär
curent de inregistrare, denumi-
rea detailatá, provenienta,
data si pretul achizitionärii.
In cazul când obiectul nu este
achizitionat prin cumpärare, se
va trece pretul pe care II va sta-
bill consilful de conducere prin
incheiere de proces-verbal;
b) Pentru obiectele expuse se
1) A se vedea Legea contabilitälii publiee
din 31 Julie 1929 la pag. 78.9, vol,XVII.
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Itt lie 1931
vor intocmi cataloage, in care
se va prevede Pentru fiecare
obiect: numärul de ordine, data
istoricä ctireia obiectul apartine,
nomenclatura obiectului, modul
de achizitionare, numele dona-
torului si, dacd e cazul, adno-
thri istorice complimentare ale
obiectelor;
c) Un registru cu mata si ta-
lon al obiectelor donate.
Din acest registru se va eli-
berà donatorului o adeverintd
semnatä) de directorul muzeului
si contrasemnatä de contabilul
fn materii;
d) Pentru stimularea donato-
rilor se va tine un registru
(carte de aur), in care se va
trece numele donatorilor, obiec-
tele sau sumele donate si data.
Acest registru va fi la dispo-
zitia publicului;
e) Un registru de biblioteca,
dupd modelul dat de consiliul
de conducere;
f) Un registru In care se va
inscrie toate materialele prime
necesare atelierelor muzeului;
g) Contul de gestiune in ma-
terii, care se va intocml la in-
cheierea gestiunii;
h) Un registru cu textul eti-
chetelor obiectelor;
i) Un registru de procese-ver-
bale, in care se vor trece desba-
terile consiliului de conclucere;
j) Un registru In care vor
semna, misiunile oficiale, care
vor vizita, muzeul;
/) Un registru care. va fi pus
la dispozitia publicului pentru
a formula diferite propuneri.
Expunerea pi aranjarea obiec-
telor in muzeu
8. Expunerea obiectelor se va
face In Wile, in grädina, si In
curtea muzeului.
Nici un obiect nu poate fi ex-
pus färä, aprobarea prealabilà a
www.digibuc.ro
607
consiliului consemnatä in pro-
ces-verbal.
Obiectele vor fi aranj ate in
muzeu in mod cronologic, astfel
Inat sä se reliefeze:
a) Diferitele epoci istorice din
trecutul neamului romamesc;
b) Desvoltarea diferitelor arme
in cadrul expunerii istorice.
9. Atat proiectele de aranjare
a obiectelor In muzeu, at si
modelele de rame, rafturi si mo-
bilier de tot felul din muzeu vor
fi hotärite de catre consiliul
muzeului prin proces-verbal.
Fiecare object va purth o eti-
chetà explicativä si o etichetti
de alamä pe care va fi impri-
mat numärul de ordine al obi-
ectului din registrul inventar
general.
Obiectele donate vor purtà pe
etichete numele donatorului.
Obiectele in mai multe exempla-
re vor formà o colectiune spe-
cialä, servind Pentru schimb cu
alte muzee sau institutiuni cul-
turale.
CAPITOLUL III
Consi liul de conducere pi personalul
muzeului, cu atributiunile lor
111 Dupä propunerea Minis-
terului Armatei se numeste pe
längA muzeul militar, prin inall
decret, un consiliu de conduce-
re compus din:
a) Subseful marelui stat ma-
jor, ca presedinte;
b) Cinci ofiteri generali sau
coloneli, din activitate, rezervä
ori retragere din diferite arme;
c) Directorul muzeului natio-
nal de antichitäti;
d) Un membru al comisiunii
monumentelor istorice;
e) Directorul general al arhi-
velor Statului;
f) $eful sectiei istorice din mar
rele stat major;
608 LEGI DE INIFICARE. 21 lulie 1931
g) Persoane cunoscute care
( oempat cu studii de muzee
sau studii istorice, pot fi nu-
mite membri onorifici ai con-
siliului.
Secretar al consiliului va fi
directorul muzeului militar na-
tional.
Consiliul de conducere 0 mu-
zeului poate chema cu titIul do
informatori, pe reprezentantii
diferitelor institutiuni, autori-
täti sau diferite persoane care
au contribuit sau pot contribui
la desvoltarea si imbogdarea
muzeului. Acestia insä nu pot
lub. parte la vot sau la hotäri-
rile consiliului.
Membrii consiliului, cari vor
lips1 nemotivati mai mult de 6
sedinte consecutive, sunt consi-
derati ca demisionati, numin-
du-se altii In loc.
Cand Presedintele va lipsl, se
va da delegatie de a Indeplinl
aceastd, functie unui general,
membru al consiliului.
In locuirea membrilor consi-
liului se va face prin decret re-
gal, de cdtre Ministerul Arma-
tei, pe baza raportului Prese-
dintelui consiliului, pentru ab-
sentarea nemotivatä. dela mai
mult de 6 sedinte sau Pentru
neexecutarea dispozitiunilor lua-
te fn consiliu.
Membrii consiliului vor aved
dreptul la o indemnitate de
transport, de cdte ori lucreazd
In Bucuresti, precum si la o in-
demnitate de misie, de ate ori
lucreazä In interesul muzeului,
In afar& de Bucuresti. Aceste in-
demnizatii se pldtesc din fon-
dul muzeului si vor fi egale cu
cele hotdrIte prin decizie minis-
teriall anuald, pentru ofiteril
activi ai armatei.
Membrii consilitilui cari au
mijloace de transport date de
minister nu au dreptul la ln-
deinnitate de transport.
www.digibuc.ro
11. Atributiunile consiliului
de conducere sunt:
Intocmeste proiectele si pro-
gramele de lucru si hotárdste
asupra executärii lor, In tot
ceeace Pr4veste completarea si
aranjamentul muzeului, expu-
nerea si etichetarea instructivá
a obiectelor si colectiunilor. Ho-
tárdste asupra colectiunilor
particulare oferite muzeului,
;
obiectelor de primit din alte
muzee, procurärii din comert
sau dela particulari a obiectelor
necesare comPletärii muzeului,
asupra sdpäturilor si cercetäri-
lor de fäcut pentru descoperirea
de material istoric.
Intocmeste proiectul de buget
al muzeului militar.
Apron', cheltuelile ce se fac
din fondul muzeului.
Se incredinteazd desPre execu-
tarea dIspozitiunilor luate de
consiliu cu privire la cheltuelile
aprobate, la Intretinerea si hire-
gistrarea averii muzeului.
Inainteazd, in cursul lunii
Ianuarie, Mihisterului Armatei,
prin Marele stat major, proiec-
tul de Intrebuintarea fondului,
iar la 1 Octomvrie si 1 Apri-
lie, cdte o dare de seam& se-
mestriald asupra activitätii mu-
zeului si intrebuintarii fondu-
rilor.
12. Hotäririle consiliului sunt
luate cu majoritate de voturi;
la voturi egale, votul presedin-
telui decide. Consiliul nu Poate
lucrd decal cu cel putin jumä-
tate Plus unul dintre membri.
Consiliul muzeului se intru-
neste la convocarea presedinte-
lui, de cAte ori nevoia o cere.
La 5edintele consiliului, direc-
torul muzeului va Prezenta o
dare de seamä despre toate lu-
erdrile executate In intervalul
dela o 5edintä la alta, precum
si situatia bäneascd la zi.
13. Muzeul militar depinde
 LEGI DE UNIFICARE. 21 lulle 1931
organic de Mare le stat major
cu care va corespunde prin ser-
viciul istoric.
Conducerea muzeului in limi-
tele prevazute de acest regula-
ment cade In sarcina consiliu-
lui muzeului.
14. Personalul muzeului se
compune din:
a) Directorul muzeului;
b) Personalul tehnic;
Personalul administrativ.
15. Directorul muzeului va fi
ales dintre ofiterii superiori ac-
tivi, de rezervg sau retragere,
de preferintä dintre cei cari au
cunostinte istorico-militare, cu
o preggtire in aceastg directie.
Cand directorul lipseste, va fi
inlocuit prin un general dele-
gat de consiliul de conducere.
Nurnirea directorului se va
face prin inalt decret, dupä pro-
punerea Marelui stat major.
Atributiunile directorului sunt:
a) Directorul este organ de
executare al hotäririlor luate
de cdtre consiliul muzeului;
b) El conduce si administrea-
zg, dupd directivele consiliului
muzeului, intreaga institutie,
fiind seful direct al intregului
personal;
c) Lucreazd pe baza directive-
lor consiliului la infäptuirea
pIanuIui de organizare, adu-
când la indenlinire programul
de organizare i completare al
muzeului;
d) Supravegheazg inventarie-
rea i conservarea in bung
stare a obiectelor;
e) Identificg i plaseazg, cu
ajuforul personalului In subor-
dine, intreg materialul muzeu-
lui;
f) SuPravegheazg ca vizitarea
muzeului de cAtre public, scoli
armatä, sg se facg conform
normelor stabilite de consiliul de
conducere;
g) Face propuneri consiliului
muzeului pentru achizitionarea
26495C. Hamangiu, vol. XIX.-39
www.digibuc.ro
609
obiectelor in vederea Imbogài-
ru i completgrii muzeului;
h) Are atributiunile adminis-
trative si responsabilitgfile pre-
väzute de legea, contabiliteitii
publice, precum si In legea
regulamentul de administratie
al armatei pentru un sef de
corp.
16. Personalul tehnic este
format din asistentii telmici.
Numirea lor se face de Minis-
terul Armatei (directia perso-
nalului), dupg Propunerea con-
siliului muzeului.
Atributiunile personalului teh.
nic sunt:
a) De a second& pe director
In lucrgrile tehnice si de orga-
nizare ale muzeului;
b) De a supravegheit conser-
varea In bunà stare a obiecte-
Precum i clasarea lor;
c) De a studià i identifich ma-
terialul adunat provenit din do-
natiuni, cumpärgturi, schim-
buri, etc.
17. Directorul va aveä ca a-
jutor pe un ofiter activ, de re-
zervg sau in retragere, care va
fi numit de Ministerul Armatei
va aveä atributiunile j res-
ponsabilitätile -unui ajutor de
sef de corp.
18. Personalul administrativ
se compune din: un ofiter, de
preferintg de administratie, con-
tabil In bani i materii, ajutat
de reangajati, de preferintá de
administratie, i custozi civili,
numiti de Ministerul Armatei
preferati dintre invalizii de
rgsboiu.
Atributiunile personalului ad-
ministrativ sunt cele Prevazute
in legea contabilitätii publice,
precum i In legea i regula-
mentul de administratie al ar-
matei.
Custozii vor aveh In primire
obiectele expuse In muzeu, cari
le sunt date In primire, 1ngri-
610 LEGI DE UNIFICARE. 21 Iu lie 1931
jindu-se de conservarea in bung
stare a lor.
19. Personalul de Incadrare
al muzeului se va prevede In
bugetul Ministerului Armatei
dupe', propunerile consiliului,
potrivit nevoiTor i desvoltärii
ce va 1u muzeul.
Ofiterii, functionarii civili si
reangajatii vor fi Inscrisi In
controalele Marelui stat major,
de unde vor primi i drepturile
lor.
Trupa in termen, animalele
träsurile necesare functiondrii
muzeului vor apartine organic
adminigtrativ divizionului 8
tren, fiind Insä detasati In ser-
viciul muzeului.
, CAPITOL/IL IV
Fondul bäneso al muzeului
20. Fondul bänesc al muzeu-
lui se alimenteazI din:
1. Subventii date din bugetul
Ministerului Armatei, care con-
stituesc alocatia bugetaa
nualä.
2. Venitul donatiunilor.
3. Sumele rezultate din:
a) Taxe de vizitare a muzeu-
lui. Aceste taxe se fixeaza de
Ministerul Armatei, pe baza a-
vizului dat de catre consiliul
muzeUlui.
b) Vinderea de albume, foto-
grafii, cArti postale fotografice;
c) Serbdii, canferinte, cursuri;
d) Exploatarea filmelor cine-
matografice ale muzeului.
21. Administrarea fondurilor
Muesli si a materialelor muzeu-
lui se va face conform legil
contabilitätii publice si conform
legii $i regulamentului de ad-
ministratie al armatei.
probäri de cheltueli, de orice
naturä, privitoare la muzeul mi-
nter, se vor da de presedintele
consiliului muzeului, numai In
urma unei hotärlri conforme a
www.digibuc.ro
consiliului muzeului, consemna-
tä inteun proces-verbal.
La darea acestor aprobäri se
vor aye& In vedere urmätoarele
norme:
Fondului provenit din done-
tiuni nu i se poate da de atre
consiliul muzeului o all& desti-
natie cleat aceea prevg.zutti In
actele de donatiuni.
Dad, astfel de acte nu existä,
destinatia acestor sume o hotä-
räste numai Ministerul Arma-
tei, dupä, propunerea consiliului
muzeului.
La finele exercitiului bugetar
excedentul provenit din sumele
rezultate, atât din taxele de vi-
zitare a muzeului, cât $i din
vinderea de albume, fotografii,
carti postale fotografice, serbári,
conkrinte, cursuri i exploata-
rea flImelor cinematografice, se
va depune, spre fructificare, la
Casa de dePuneri si consemna-
tiuni, iar recepisa se va pästre
in case corpului. Acest excedent
nu se va putee riffle& cleat de
a- cätre muzeu, dupä hotárirea
consiliului de conducere, luatä
prin incheiere de proces-verbal.
In acela$ mod se va cheltul
subventia datä de Ministerul
Armatei.
22. Directorul muzeului are
dreptul de a apron., sub rezerva
aprobärii ulterioare a consiliu-
lui, urmätoarele:
a) Cheltuelile strict necesare
pentru Intrebuintarea localului
mu zeu lui ;
b) Cheltuelile pentru intreti-
neree i curätenia armamentu-
lui i celorlalte obiecte aParti-
nand muzeului.
Cuantumul sumelor ce se pot
aProbà lunar de cAtre directo-
rul muzeului se va fixe anual
de consiliul muzeului.
Cumpärarea materialului se
va face de cdtre functionarul
sau militarul, hotärit prin ordin
de cAtre directorul muzeu-
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Mlle 1931 611

lui, iar receptionarea si Inre- tul asupra pioprietatii artistice,

gistrarea acestor materiale se
va face de catre ofiterul conta-
bil, sub directa supraveghere a
subdirectorului.
In liPsa directorului se va da
delegatiune unui general mem-
bru al consiliului, de a da a-
ceste aprobäri de cheltueli.
23. Biletele de intrare in mu-
zeu, cärtile postale, fotografiile,
albumele, precum i orice alte
reproduceri de obiecte, se vor
reception& prin incheiere de pro-
cese-verbale de catre i o comi-
siune compusä dintr'un ofiter
delegat al ilntendentei Stabili-
mentelor Centrale, ajutorul di-
rectorului muzeului $i contabi-
lul muzeului. Dupa receptie ofi-
terul verificator al muzeului va
procedh la stampilarea $i nume_
rotarea atât a biletelor de in-
trare in muzeu, cat si a mate-
rialelor reproduse pentru vdn-
zare, Predându-le ofiterului con-
tabil al muzeului, care va semn&
de primire, in josul procesului-
verbal $i care va justifich intre-
buintárea lor.
Toate reproducerile vor
vândute cu un beneficiu al cä-
rui cuantum se va hothri de
consiliu i consenanh in proces-
verbal, in care se va specific& $i
numärul exemplarelor de repro-
dus.
Dreptul de reproclucere este
rezervat exclusiv muzeului.
24. Consiliul muzeului poate
aprob& inchrrierea sau reprodu-
cerea filmelor pozitive, proprie-
tatea muzeului, precum $i re-
producerea dupa obiectele i ta-
blourile expuse in muzeu, pen- -stiintä de carte, avand o pro-
tru propaganda cuIturalä i na- prietate agricolä de minimum 3
tionalä In tarä i sträinätate,
pentru conferinte $i cärti didac- deputalilor i Senat in sedintele dela 12 si
tice, la autoritäti precum $i la
persoane particulare cu garan-
tii morale. Pretul se va fix& de
consiiu.
Muzeul 1$i rezervä Irish drep-
atât pentru fotografiile repro-
duse cat $i pentru filmele imPru-
mutate. :Reproducerea filmelor
se va face contra cost de mate-
rial, inclusiv mana de lucru, la
care se va acläugh un beneficiu
pentru muzeu, care se va hotäri
de consilin si consemnh in pro-
ces-verbal.
25. Regulamentul din Mai
1928 al muzeului militar, pre-
cum $i toate dispozitiunile con-
trarii sau necuprinse in regu-
lamentul de fatä, sunt si rämân
abrogate.
LEGE
pentru modificarea articolelor: 9, 17
alin. 3, 39, 48, 49, 50, 52, 69, 75, 82,
87, 103, introducerea unui nou articol,
art. 94 bis §;i adáuglrea unor dispo-
zifiuni cu caracter tranzitoriu, in legea
pentru organizarea .Camerelor de Agrl-
culturd
DIN 22 JULIE 1931 1)
Art. I. In legea pentru br-
fi
ganizarea Camerelor de Agri-
culturá, promulgata cu I. D. R.
No. 2.382 din 1930, se trodificä
art. 9, 17 Win. 3, 39, 48, 49, 50,
52, 69, 75, 82, 87, 103, precum
urmeaza si se introduce un nou
articol, art. 94 his:
9. Sunt eligibili in comitetul
agricol local, toti eel cari sunt
inscrisi in listele electorale ale
colegiului agricol, cari dorhici-
liazA efectiv in ace& localitate,
au vârsta de 30 ani Impliniti $i
AceastA Lege s'a votat de Adunarea
14 lulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2677/931 i publicat In Monitorul Oficial
No. 167 din 22 Iulie 1931. A se vedeA Legea
ce se modifick din 1 Julie 1930 la pag. 475
-vol. XVIII, precum i Regulamentul de
aplicare din 10 Martie 1932.

www.digibuc.ro
612 LEGI DE UNIFICARE. 22 little 1931
ha Pgmänt arabil, sau un ha
vie plantatá, sau 5 ha pgdure
conduc direct exploatarea
agricolà.
Att. 17. alin. 3. Sunt eligi-
bili in Camera agricolg, jude-
teen& toti b&rbatii cari figurearg
In listele electorale ale vreunui
colegiu agricol local, au vârsta
de 30 ani implinitt i tiint& de
carte; avand o proprietate agri-
col& de minimum 10 ha teren
arabil, sau 3 ha vie Plantatä,
sau 15 ha pgdure si-si conduc
direct exploatarea agricolg. Sunt
eligibili i absolventii unei
scoale superioare de agricul-
turd.
39. Consiliul de administra-
tie se compune din 6 membri,
dup& prevederile statutului, ose-
bit Presedintele care se alege
direct de catre adunarea gene-
ral& si care este in acelas timp
presedintele adunärii generale.
Presedintele nu poate sä. fie
dintre membrii de drept.
Consiliul alege un vice-prese4
dinte.
Membrii consiliului de admi-
nistratie vor fi alesi pe cat va
fi Posibil dintre toate categoriile
de membri care compun aduna-
rea generald, In proPortia in
care aceste categorii intrg, in
compunerea Camerel. Intre
membrii de drept, alesi in con-
siliu, va figurh in mod obliga.
toriu medicul veterinar
nerul silvic, membri in aduna-
rea generalà. Directorul servi .
ciului agricol judetean, care
este si reprezentantul ministe-
rului, face parte din consiliu,
peste nunadrul de membri ard-
tat mai sus, având vot consul-
tativ.
Statutul poate prevedeh un
numär mai mare de membri in
consiliu, ca reprezentanti ai aso-
ciatiunilor particulare, &ma a-
cestea dau subventiuni impor-
tante.
www.digibuc.ro
48. Comisiunea de control se
compune din administratorul fi-
nancier al judetului, sau in
lipsä din subadministratorul fi-
nancier, prin delegatie scrisâ,
din un delegat al Ministerului
de Agriculturà si dintr'un mem-
bru ales de adunarea general&
la inceputul fiecarui an.
Presedintele acestei comisiuni
este administratorul financiar
sau inlocuitorul s&u, care con-
voach, comisiunea din initiativä
proprie, sau la cererea Ministe-
rului de Agricultur& si Dome-
nii, ori a delegatului stiu. Comi-
siunea poate fi convocat& si de
catre consiliul Camerei.
Comisiunea de control se in-
truneste de regulä cel putin o-
datä pe trimestru si are indato-
rirea de a verifich gestiunea
toate actele i registrele de ges-
tiune j contabilitate. Comisiu-
flea face si inspectiuni
inopinate.
Copie de pe toate actele Inche-
iate de comisiunea de control se
trimit Uniunii Camerelor de A-
griculturá si Ministerului inter-
men de 3 zile dela incheierea lor.
49. La sfArsitul anului j cel
mai târziu In cursul lunii Ia-
nuarie, comisiunea de control
este datoare sá examineze con-
tul de gestiune incheiat asupra
anului expirat i sà intocmeascá
un raport pe care Il supune dis-
cutiunilor adunárii generale.
0 copie de pe acest raport, Im-
preunà cu contul de gestiune,
se va trimite Uniunii Camerelor
de Agriculturä j Ministerului
spre a-si exercith dreptul de
control.
Dam& ministerul constatá din
lucrárile comisiunii de control,
chiar in cursul anului, rea ad-
ministratie sau dezordine In ges-
tiunea Camerei, el poate retrage
mandatul membrilor vinovati
numi In locul lor alte persoane,
cari vor functionh pan& la pro-
 LEGI DE UNIEICARE. 22 lulie 1931
xima adunare generalá convo-
cata de minister, spre a alege
membri noui. Dacä este vinovat
intregul consiliu, atunci acesta
va fi revocat si se va numi in
loc o comisiune interimar6
compusä din 3 membri, pentru
gerarea lucrdrilor, pand la adu-
narea general6 convocatä de
minister, spre a face noui ale-
geri. Alegerile In consiliu tre-
buie sä tag loc cel mai tarziu
In termen de (loud luni. In am-
bele cazuri membrii numiti de
minister vor fi luati dintre per. -
soanele cu drePt de a fi alese in
Camere. Membrii revocati nu
pot fi realesi. Daca Camera re-
fuzd sä aleagä alt consiliu,
atunci ea va fi disolvatà. Con-
siliul poate fi disolvat si pen-
tru motivele al-Mate la art. 94
bis.
50. Organul de executie al
Camerei de Agriculturà este
serviciul agricol judetean, or-
gan al Statului, care are in
atributile sale:
a) desvoltarea activitatii pro-
fesionale pentru indrumarea a-
griculturii, precum si aplicarea
mAsurilor de indrumare elabo-
rate de minister, Camere de a-
griculturä, judete sau alte or-
gane indreptätite;
b) aplicarea legilor cu carac-
ter agricol;
c) propaganda pentru desvol-
tarea cooperatiei i Incirumarea
cooperativelor agricole;
d) aplicarea i desavarsirea
lucrttrilor de reformä agrará.
Serviciul agricol judetean
este insärcinat cu traducerea
In fapt a atributiunilor Came-
rei, prevazute la art. 26 si 27
din lege.
Pentru ca hotäririle consiliu-
lui de administrate si comite-
tului de directie s6 devin6 exe-
cutorii, ele trebuesc date pe
baza referatului sells al tea,
rui membru de drePt care re-
www.digibuc.ro
613
prezintä agricultura, zootehnia,
sau silvicultura.
Pentru administratia interioa-
rà, Camera va aveh un secre-
tar care este si gestionarul Ca-
merei, precum i functionarii
ajutAtori necesari. Deasemenea,
pentru completarea activit6tii
serviciului judetean, Camera
poate numi functionari specia-
list, potrivit nevoilor i mijloa-
celor bugetare.
52. Lucrarile serviciului a-
gricol judetean se Impart In
douä categorii:
Lucrttri cu caracter cultu-
ral;
b) Lucräri cu caracter admi-
nistrativ.
.potrivit necesitätilor i mij-
loacelor bugetare se vor numi
functionari cu insärcitari !ad-
ministrative sau culturale, sau
cu amândouá, pentru Intreg ju-
detul, sau pe circumscriPtii
mai mici, a cáror Intindere se
delimiteazä de Camerä.
Directorul lserviciului condu-
ce serviciul agricol, aplic6 si
execut6 toate hoar-II-fie Came-
rei. Tot functionarii serviciu-
lui lucreazä J sub conducerea
lui.
Directorul serviciului este
reprezentantul guvernului pe
rang& Camera. El poate sus-
penda executarea oricärei hotä-
rill a Camerei, consiliului sau
comitetului, raportand despre
aceasta ministerului, care hot6-
räste In timp de 15 zile dela
primirea luerdrilor.
Dacd ministerul nu se pro-
nun% in acest timp, hotárirea
rämâne executorie.
Directorul va indePlini toate
atributiunile profesorului am-
bulant, Preväzute de legea in-
vätämäntului agricol de gr. I
si II si de popularizare.
Subdirectorul ajutä pe direc-
tor In toate atributiunile aces-
tu la.
614 LEGI DE uNIFICAikE. 22 tulle 1931
69. Atributiunile Uniunii Ca-
rnerelor de Agriculturd, in afar&
de cele prevdzute de art. 13
sunt:
a) SA reprezinte In mod per-
manent interesele agriculturii;
b) SA, coordoneze $t sd Indru-
meze activitatea Camerelor de
AgriculturA judetene si a celor
regiottale;
c) SI dea avizul ef asuPra bu-
getelor Camerelor de Agricul-
-turd;
ct) Sä exereite controlul asu-
pra Camerelor de Agriculturd
si - sd semnaleze ministerului
toate cazurile de abuzuri, nere-
guli, lipsd de activitate sau ac-
tivitate strdind de interes6le
agriculturii;
e) SA (lea Camerelor judetene
regionale, consultatiunile ne-
cesare;
f) Sd stdrueascä la organele
coropetinte ca dezideratele Ca-
'merelor sd fie acluse la indepli-
nire;
g) SA 4le avizul asupra tutu-
ror proiectelor de legi si de re-
gulamente privitoare la agri-
cultura, cu ramurile ei. Aceste
avize trebuesc s& fie cerute in
mod obligatoriu de Ministerul
Agriculturii i Domeniilor.
Avizele Uniunii Camerelor de
Agrieulturd trebuesc sä Ingo-
teased adresa cu care proiectul
de lege este trimis -Consiliului
Legislativ, preeurn i expunerea
de motive cu care proiectul este
trimis in Parlament.
75. Consiliul 'de administratie
ompune din i membrii si) a-
nume: 2 delegati ai Ministerului
Agrfculturii i Domenilor, in per-
soana directorului agriculturikki
a directorului serviciului zooteh-
hie; 4 din partea Camerelor ju-
detene, dintre .membrii alesi ai
-acestor Camere i unul din par-
-tea" ASociátiunilor particulare
care subventioneazd Uniunea-cti
www.digibuc.ro
subventiuni de minimum 20.000
lei fiecare.
Consdliul de administratie
este prezidat de presedintele U-
niunii.
Proedintele nu poate sd fie
dintre delegatii Ministerului.
Consiliul de aclministratie
concluca toate lucrdrile Uniunii
Camerelor de Agriculturd potri-
vit programului da lucru intoc-
mit de adunarea generald.
Corisiliul de administratie in-
tocmote proiectul de puget
'aplicd bugetul proPuS de adu-
narea generald si aprobat de
Minister; el elaboreazd progra-
mul de activitate, mentine con-
tactul çu Camerele de Agricul-
turà regionale i judetene, coor-
doneazd avizele i toate cele-
lalte lucrdri ale acestora, ad-
ministreazd averea Uniunii Ca-
merelor de Agriculturä si diri-
jeazA institutiunile create de
aceasta i, in fine, exercitá toate
atributiunile ce i s'ar conferì
de cdtre adunarea generald.
82. Pentru indeplinirea atri-
butiunilor lor, Camerele de A-
griculturd vor dispune de ur-
mAtoarele venituri:
a) Aditionalela impozitului a-
gricol 0.50%-1% asupra venitu-
lui agricol i forestier conform
legii contribu(iunilor directei).
Adunarea general& a Carnerei
va stabili cuantumul cotei de
perceput, care se comunicd U-
niunii Camerelor de (Agricul-
turd si Ministerului Agricultu-
rii spre aprobare i apoi Minis-
terului de Finante spre inca-
sare;
b) Stbventiuni dela Stat, fie
globale, fie cu klestinatii spe-
ciale, cum si dela judet,. dela
coinune, dela Begii autonome,
1) A se vedei Legea contributiilor directe,
"din 23 Februarie 1923 la pag. 425,- vol. XIII
XIV. ea modif. ulterioare.
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Julie 1931
dela asociatiuni si dela parti-
culari;
c) O cota de 1-3% din Inca-
sttrile islazurilor comunale, dual,
propunerea aduiarii generale a
Camerei;
d) Veniturile realizate din ex-
ploatarile proprii;
e) Comisioane din distribui-
rea de masini, de unelte si de
alte materiale, necesare agri-
culturii;
f) Veniturile bunurilor date in
folosinta, cum sunt loturile zoo-
tehnice, agricole, apicole, horti-
cole, etc., aflate in judetul res-
Pectiv;
g) Venitul diferitelor taxe
pentru certificate si pentru ac-
tele eliberate de ele;
h) Cotizatiunile agricultorilor
pentru diferite scopuri determi-
nate de utilitate generall;
i) Taxe zootehnice al caror
maxim va fi:
1. Pentru eliberarea unui bilet
de identitate:
pentru vita mare Lei 10
pentru vita mica (cabaline,
bovine, porci grasi) If
pentru oi, berbeci, capre
porci slabi . .
pentru miei, iezi, purcei
pang, la 4 luni . .
2. Pentru täierea la abator:
vita mare . . . . . Lei 25
vita mica (cab aline, bovine,
porci grasp . .
oi, berbeci, capre, porci
slabi . . .
miei, iezi, purcei panä la
4 luni 4 Camerelor sau vreunul dintre
3. Pentru viza de vanzare:
vita mare . . . . Lei 10
vita mica, inclusiv porcii
grasi 12
oi, berbeci, capre, porci
slabi
j) O cota parte din veniturile
nete ale oboarelor de cereale,
ale targurilor de vite, cota sta-
bilita de comun acord de Minis-.
www.digibuc.ro
615
terul Agriculturii cu cel de In-
dustrie i Comert;
k) Amenzile rezultate din
contraventiunile la comertul cu
lapte, derivatele lui i alte pro-
duse animale;
/) Cota din fondul comunal si
judetean, atribuitä de lege;
m) Diverse alte venituri.
Cota veniturilor de sub alM.
c, taxele dela alin. g, cotizatiile
dela alin, h, curn i taxele dela
alM, i, trebuie sa fie in preala-
bil aprobate de Ministerul A-
griculturii in fiecare an, Ina-
inte de intocmirea bugetului)
altfel ele nu se vor incash.
87. Bugetele Camerelor de
Agriculturd judetene, ale Ca-
merelor de Agricultura regio-
nale si ale Uniunii Mr, se in-
tocmesc de catre adunärile ge-
nerale si se aproba de Minister
care. referitor la Camerele de
Agricultura, va lua i avizul
Uniunii.
Uniunea este datoare sa-si dea
avizul in termen de 7 zile, iar
Ministerul este dator a se pro-
nunta in termen de 15 zile dela
5 primirea lucrarilor.
Daca Uniunea nu se va pro-
3 nunta in termenul de mai sus,
avizul ei se considera favorabil.
2 Ministerul Agriculturii poate
face orice modificari, atat la
venituri cat si la cheltueli.
Bugetele aprobate se vor pu-
12 blich in Monitorul Oficial si nu
se pot aplica deal din momen-
6 tul publicárii.
Daca cel putin 5 menribri ai
membrii de drept, reprezentanti
ai Ministerului, contesteaza bu-
getele into cmite de adunarea
5 generala, ele se adreseazgl U-
niunii, care examineaza contes-
3 tatiunile, isi da avizul si le tri-
mite Ministerului spre a decide
in . ultima instantg
In caz -de necesitate, bugetele
se pot rectifich In cursul anu-
616 LEGI DE UNIFICARE. 22 Julie 1931
lui de cdtre Ministerul Agricul-
turii.
94 bis. Comitetele agricole
sätesti, Camerele de Agricultura
judetene $i regionale, pot fi di-
solvate cele dintai prin deci-
ziune ministerialä, celelalte prin
decret regal, dupa propunerea
Ministerului Agriculturii si Do-
meniilor, in urmatoarele cazuri,
stabilite printr'o cercetare prea-
labilg, care pentru Camere va
fi Meath de catre un delegat al
ministerului:
Lipsa de activitate.
Rea administrare sau nere-
gull In gestiune.
Activitatea in alt domeniu &-
at acela agricol i profesional.
Odatä cu disolvarea, se va a-
nuntà si data nouilor alegeri,
care trebuesc sh se fach in ter-
men de maximum cloud luni.
PAnd la alegeri vor functionh
in locul comitetelor agricole
testi, a Camerelor de Agricul-
turd, comisiuni interimare nu-
mite de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor i compuse din a-
celas nurrar de membri ca si co-
mitetele si Camerele respective.
Pentru disolvarea Camerelor
de agricultura se va luh si avi-
zul Uniunii.
103. Exercitarea mandatului
de membru al Camerelor de A-
griculturh si al Uniunii lor, al
consiliJilui acestora, al comae-
tului de directie, sau ca membru
al comisiunilor dela art. 44, este
onorifich.
Membrii acestora vor aveh nu-
mai dreptul la cheltueli efective
de deplasare.
Art. II. Se adaugh urmatoarele
dispozitiuni tranzitorii:
a.) Ministerul Agriculturii
Domeniilor va reluh i inventa-
rih In patrimoniul Statului,
toate bunurile mobile si imobile
care au fost predate Camerei,
conform art. 109 din legea pro-
mulgath cu I. D. R. No. 2382
www.digibuc.ro
din 1930. Ministerul va putea,da
In folosinth bunuri ale sale Ca-
merelor de Agriculturd, In vede-
rea executarii programului ace-
stora, pentru imbunhatirea a-
griculturii in judetul respectiv;
b) Functionarii actuali ai Ca-
merelor de Agriculturh,, ce vor
fi trecuti in serviciile agricole
judetene, isi phstreazd dreptu-
rile chstigate. Pârth la 1 Ianua-
rie 1932, ei vor fi pldtiti de cätre
Camerele de Agriculturä din bu-
getul acestora. Plata se va face
de chtre administratia finan-
ciarà, direct din fonclurile Ca-
merei, pe baza statelor Intoc-
mite si aprobate de minister.
Tot ash se vor pläti si func-
tionarii cari eventual vor fi nu-
miti phnä la 31 Decemvrie 1931,
in locurile rämase Nacante In
corpul functionarilor, trecuti
dela Camerà la serviciile agri-
cole judetene.
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor va revizul situatia tu-
turor functionarilor numiti la
Camerele d Agriculturh, $i la
Uniune.
Functionarii numiti ilegal vor
fi pusi in disponibilitate chiar
daca institutiunile respective ii
vor fi definitivat;
c.) Consiliile Camerelor de A-
griculturä $i ale Uniunii se vor
reconstitul, in conformitate cu
modifichrile din aceastä lege,
prin convocarea adundrilor ge-
nerale respective;
d) Se va putek pe cale de con-
testatie, revizul i completh li-
stele electorale la comitetele sa-
testi In termen de o luna dela
promulgarea prezentei legi;
e) In tot cuprinsul legii, cu-
vintele: Oficiul agricol jude-
lean" se inlocuesc prin: Ser-
viciul agricol judetean"i).
1) A se vedea In legStur5 9i Legea
pentru avantarpile acordate asociatiilor pen-
tru Imbunatätirea agriculturii, din 22 Julie
1931, care urmeaza imediat.
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Wile 1931
LEGE
privitoare la avantaglile acordate aso-
ciapilor pentru imbundtäjirea agrloult.
DIN 22 IULIE 1931 ')
1. Asociatiile pentru imbund-
tdtirea agriculturii sunt socie-
tali cooperative, cu caracter ci-
vil. Ele se vor constitul, vor
functiona si li se vor aplich in
totul dispozitiunile legii pentru
organizarea cooperaPiei, promul-
gata la 27 Martie 1929, cu modi-
ficärile promulgate la 2 Aprilie
1930, bucurându-se de toate in-
lesnirile si scutirile prevazute
in aceh lege si in legea de fatd.
Constituirea lor se va face cu
avizul sectiunii de indrumare si
control, preväzut la art. 15 din
prezenta lége, nefiind obligat a
se afilih In Uniunile de coope-
rative.
2. Scopul asociatiilor pentru
Imbunätdtirea agriculturii este
sä grupeze pe agricultorii de di-
ferite categorii ale cäror pro-
prietäti formeazä un tot econo-
mic, In vederea aplicdrii meto-
delor rationale de culturd, ara-
turi mecanice, Ingräsäminte, se-
minte selectionate, intrebuintare
de masini, reproducätori de
rassd, crescdtori de animale,
curätirea, immagazinarea cerea-
lor, industrializarea Produselor
desfacerea lor.
3. Suprafata de pdinânt ce se
va puteh gruph inteo asociatie
de imbundtätirea agriculturii se
fixeazd de organele de Indru-
mare ale acestor asociatii.
4. Consiliul de administratie
al asociatiei se va compune din
1) Aceasta Lege s'a votat de Senat i Ada-
narea deput. in sedintele dela 13 si 14 Wile
1931; s'a promulgat cu Decret No. 2678/931
si publicat In Monilorul Oficial No. 167
din 22 Iulie 1931. A se vedeh in legltued
Legea pentru organizarea cooperatiei din 28
Martie 1929 la pag. 354 vol. XVII cu modif.
4 Apritie 1930.
www.digibuc.ro
617
5 membri, din care unul va fi
ales presedinte.
5. Imprumuturile asociatiilor
pentru imbundtätirea agricultu-
rii se vor contractà la Banca
Centrald Cooperativd, Banca A-
griculturii Românesti, la Socie-
tatea de Credit Ipotecar sau la
alte institutii autorizate de mi-
nister.
-Contractele de imprumut vor
prevedeh garantia de solidari-
tate a asociatiilor, pentru su-
mele imprumutate pang, la con-
curenta sumei declarate la con-
stituire ca angajând limita, de
responsabilitate a fiecarui aso-
ciat.
Contractele de imprumut vor
mai puteh prevedeh un gaj co-
lectiv pe recolte, sau o ipotecd a,
bunurilor asociatiilor.
6. Statul ia asupra sa G la
sutä din dobânda Imprumutu-
rilor contractate de asociatii,
dui:A promulgarea acestei legi,
la una din institutiile de credit
autorizate. Pentru a puteh bene-
ficih de aceastá usurare a do-
bAnzii, agricultorul, membru al
asociatiei, va Indrepth cererea sa
de credit prin asociatie, care va
cerceth garantiile ce oferd aso-
ciatul ,$i scopul pentru care se
cere imprumutul. Asociatia dis-
pune de suma imprumutatä In
scopul imbundtätirii agriculturii
pe proprietätile asociatului im-
prumutat.
Asociatia se obligd sd ia in
exploatare acele proprietáti care
din cauza neachitärii ratelor a
rämas in sarcina ei, potrivit
conventiei de imprumut.
Cdnd asociatii garanteazd im-
prumutul cu o ipotecd asupra
pámantului ce ei au In proprie-
tate, evaluarea 5i verificarea ac-
telor de proprietate se fac de
asociatie sub rezerva controlu-
lui institutillor imprumutdtoare.
7. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor inscrie anual In bu-
get, sub forma unei incurajári
618 LEGI DE UNIFICARE. 22 lulie 1931

date rationalizhrii agriculturii, tii va fi indestulátor, astfel de

sumele necesare usurärii do- avantagii se vor acordh exclusiv
banzilor, la imprumuturile con- asociatiilor.
tractate de asociatii. Plata cotei 11. Avantagiul usurárii do-
din dobanda preluath de Stat, banzii se poate retrage In cazul
se va face direct institutiilor au- and organele autorizate ale Mi-
torizate, care acordä creditul, pe nisterului Agriculturii vor con-
baza borderourilor de imprumu- stath ch asociatia care a con-
turi, verificath de organele Mi- tractat imprumutul nu I-a in-
nisterului Agriculturii si Dome- trebuintat in scopul pentru care
niilor, care certifich normala 1-a cerut, nu au aplicat planul
functionare a asociatiei si pro- de culturd i imbunatAtire apro-
gresele tehnice fácute de ea si bat do minister, sau cand ace-
de membrii ei. leasi organe vor constath eh a-
8. Pentru ca avantajele pre- gricultura pe proprietatea mem-
vhzute in aceasta lege sh fie a- brilor asociatei nu a fäcut Pro-
cordate, asociatia trebuie sä-si grese.
fixeze un plan de imbunatatirea Retragerea avantagiului usu-
agriculturii pe proprietätile a- rhrii de dobAndd se va face in
sociatiilor ei, aprobat de orga- _urma unei notifichri comuni-
nele competinte ale Ministerului can', cu 3 luni inainte asocia-
Agriculturii i Domeniilor. Acest tiei i institutiei de credit res-
plan va trebui sh se incadreze peetiv.
in programul general, elaborat Hothrirea Ministerului pentru
de Ministerul Agriculturii si Do- ridicarea acestor avantagii,
meniilor pentru rationalizarea poate fi atacath, de asociatie, cu
agriculturii. apel, in termen de trei luni dela
Avantajele prevázute de acea- comunicarea notifichrii. Apelul
stá lege- nu se vor acordh decht se va judech de un consiliu corn-
in mhsura si pe timpul cht acest pus din toti fostii ministri
plan de imbunatatire este apli- subsecretari de stat ai Ministe-
cat. rului Agriculturii i Domeniilor,
9. Produsele agricole ale care va funetionh pe lângh, a-
membrilor asociatiilor pentru cest minister. Consiliul va fi
imbunátátirea agriculturii, care prezidat de Ministru. Hothririle
sunt transportate spre vânzare date vor fi definitive-
in comun in centrele de consum 12. Asociatia poate sh-si anga-
sau spre punctele de export, vor jeze specialistii necesari pentru
beneficih de reducere de trans- executarea mäsurilor prevhzute
port pe C. F. R., pe care Mini- in lege, in statute si in planul
sterul Agriculturii i Ministerul de imbunhatirea agriculturii,
de Finante o vor stabill contrac- a ehror platä se va face de aso-
tual cu Regia C. F. R. ciatie.
10. Toate avantagiile pe care 13. In primii 3 ani duph pro-
Statul le acordA in vederea im- mulgarea acestei legi, Ministe-
bunátátirii agriculturii ca: dis- rul Agriculturii Domeniilor
tribuire de seminte selectionate, este autorizat sh punä la disno-
inlesniri In procurarea de re- zitia acestor asociatii, la cererea
produchtori de rassá, usuräri lor, prin d,etasare, 'personalul
pentru procurári de masini, etc., säu telmic, care va face servi-
se vor acordh cu preferinth a- ciul la asociatie.
sociatiilor pentru imbundtátirea 14. Comunele sunt autorizate
.

agriculturii. sh, fach cu asociatiile de inabu-

Când numárul acestor asocia- nátátirea agriculturii contracte
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFIEADE. 22 Iulie 1931
pentru: administrarea i folo-
sinta islazurilor, a pädurilor
a altor terenuri comunale, in-
grijirea anirnalelor da rassA si
orice alte servicii, pe care aso-
ciatia va fi mal bine organizatä
sä. le Implineasa.
15. Personalul de specialitate,
care depinde azi de Oficiul Na-
tional al Cooperatiei va fi or--
ganizat inteo sectiune de indru-
mare i control al asociatiunilor
agricole. AceastA sectiune va In-
tocml statute speciale pentru a-
sociatiunile agricole. Ea va lu-
crA sub ordinele directe ale Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor. Ministerul va puteä Inca-
drtt in aceastä, sectiune i pe
altii din functionarii
specialitate.
16. SocietAtile cooperative a-
gricole existente la promulga-
rea acestei legi, Ii pot modifica
statutele, pentru transformarea
lor In asociatiuni de imbungtä-
tirea agriculturii, daca aduna-
rea lor generalA cere aceasta,
Cu rnajoritatea prevAzutä pen-
tru adundrile generale ordinare.
LEGE
pentru suprimarea, adaugirea l modi-
ficarea unor articole din legea pentru
valorificarea produselor agricole. (Tim-
brul pe pitine §i prima pentru grdu)
DIN 22 JULIE 1931 1)
Art. unic. In leq ea pentru
valorif icarea produselor agri-
tole, promulgaM prin I. D. R.
No. 1109 din 31 Martie 1931, se
9 AceastA Lege s'a votat de Adunarea de-
puatilor i Senat In sedintele dela 13 si 14
Iulie 1931: s'a promulgat cu Decret N o.
2679/931 j publicat in Monitoral Oficial
No. 167 din 22 lulie 1931, A se vedea si
Legea pentru valorilicarea produselor agri-
35 la sutA asupra pretului
cole, din 8 Aplilie 1931 la pag. 336 In acest
la bursa Bri1a, pentru shmanta
volurn, modificata In mare parte prim Legea
prezentä din.22 lulie 1931. de grau amelioratd, originalà,
www.digibuc.ro
619
modificA art. 2, se suprirad art.
8-56 inclusiv si se fnlocuesc cu
articolele noui 8-29 inclusiv.
Se mai suprimA art. 65 din
aceastA lege, rAmânâncl ne-
schimbate art. 57-65, care de-
vin art. 30-37 inclusiv, precum
si art. 66 pAnA la 97, cari devin
art. 38-69 si se adaugA un alin.
nou final la art. 31 fost 58.
2. VAnzArile de cereale: (gam,
ovAz, porumb, orz, mei, secarl),
de leguminoase i oleaginoase
sunt scutite de taxele de timbru
inregistrare prevAzute de art.
14, paragraful 17 si art. 15, pa-
ragraful 8 din /egea timbrului.
TITLUL II
cAprroLtn, I
Prima de export
8. IncepAnd dela 20 Iulie 1931
pAnrt la 1 Iulie 1932, se acordrt
grAului exportat o primA de
1000 lei de fiecare tong, dupri
normele statornicite in aceastä
lege.
.9. Se acordâ Milli de grâu o
prima, de 1300 lei de fiecare tonA
exportatA, in condtiunile prevA-
zute in art. 8 de mai sus.
10. Prima se va plátì fn nu-
merar de cátre Ministerul de
Finante pe temeiul certificatu-
lui vâmei doveditor cá gràul
Sam Mina au iesit prin vaml.
11. Numele exportatorilor ce
au primit prima, quantumul ex-
portal i sumele plAtite se vor
public& in Monitorul Oficial pe
mä'sura efectuáril
CAPITOLUL II
Prima pentru sámlinta de grrIu amelio-
ratd pi de bunli cal itate
12. Se va plâti o prima de
620 LEG1 DE 1.1111FICARE. 22 lulie 1931
produsa de selectionatorii recu-
noscuti i provenind din soiurile
superioare inscrise In registrul
soiurilor ameliorate, tinut de In-
stitutul de Cercetäri Agrono-
mice al României, sau care au
fost luate in considerare pentru
inscriere.
Pretul zilei la bursa Bra 'ila,
se intelege pretul oficial al gram-
lui publicat in Monitorul Oficial,
in care intra si valoarea primei
de export prevazuta la art. 8 de
mai sus.
13. Se va platl o primà de
10 la suta asupra pretului zilei,
la bursa Braila, calculat ca la
articolul precedent, pentru sa-
manta de grau de buna calitate,
recunoscuta ca atare dupa nor-
mele de recunoastere stabilite
de Ministerul Agriculturii
Domeniilor.
14. Prime le de mai sus pen-
tru samânta de gram amelio-
rata, originala sau de bung ca-
litate, se vor achita numai pe
baza vânzärilor efective pentru
insamântare, controlate de Mi-
nisterul Agriculturii i numai
in judetele producatoare de
grau, stabilite prin programul
de rationalizare a agriculturii
intocmit de Minister.
15. Camera le de agricultura,
care desfasoara o actiune de
schimbare a samântei de grâu,
sunt obligate a nu cumpära cleat
samanta originalk sau samân-
ta de buna calitate recunoscuta.
Ele vor plâtì primele de mai
sus din mijloacele proprii, sau
din cele ce le vor fi puse la dis-
pozitie de catre Ministerul Agri-
culturii, din bugetul ordinar
sau din fondurile extraordinare
destinate investitiilor productive
§1 progresului agriculturii.
16. Prime le pentru samânta
de grâu originala sau de buna
calitate recunoscuta, se plätesc
de Ministerul Agriculturii
Domeniilor,
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Timbrul
17. Acoperirea sumei necesare
pentru plata primelor prevazute
in aceasta lege se va face prin
perceperea unui timbru asupra
painel pusä in comert.
Timbrul va fi: 1 leu asupra
Painei albe de 700 gr. 1 kgr.;
1 leu asupra franzelei de 250
500 gr.; 1 leu pentru painea in-
tegrald de 700 gr.-1 kgr.; 50
bani pentru painea de prePara-
tie speciala (graharai, secark
etc.) de 200 gr. 500 gr.; 50
bani pentru pâinea neagra, de
500 gr.-1 kgr.
Pe pâinea mai grea cleat
greutatea indicata mai sus se
vor aplich timbrele de mai sus,
multiplicate de atâtea ori de
ate ori e multiplicata greuta-
tea minimalä de bug.
Ministerul de Pinante poate,
la cererea brutarilor dintr'un
municipiu sau comunä, decide
Inlocuirea timbrului de 'Mine,
printr'o taxa forfetara egala cu
echivalentul timbrului i in ra-
port cu productia fiecarei bru-
tarii. Taxa se va plati lunar la
perceptie sau administratia fi-
nanciara.
Painea fabricata in casa pen-
tru consumatia proprie este scu-
tita de orice timbru.
Timbrele vor fi imprimate de
Ministerul de Finante i vân-
dute brutariilor.
Fabricantii de cornuri, chifle,
covrigi si mice alte fabricate
Preparate din Mina, care inlo-
cuesc pâinea, vor plati un im-
pozit lunar, calculat dupa, can-
titatea de Mina, intrebuintatà
pentru aceste preparate la echi-
valentul timbrului pe franzela
paine de lux. Regulamentul
legii va stabili modalitatile de
constatare i percepere.
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Iulie 1931
CAPITOLUL IV
Obligativitatea InPegistrdrii cumpärd-
rilor de grfiu
18. Toate cumparaturile de
grau, mai mari de 100 kilo-
grame, ce se vor face vor fi In-
registrate dupa normele de mai
jos, fära taxe i färä timbru.
19. In orasele In care func-
tioneaza sindicate agricole, hire-
gistrarea se va face la sindicat,
pentru vanzärile f acute de agri-
cultorii mari In tot judetul.
20. Pentru vanzärile Mcute
in oboare, inregistrarea se va
face de un delegat al Sindica-
ttilui In numele acestuia.
21. In judetele unde exist&
burse de comert sau oboare de
cereale organizate i controlate
de catre Camerele de comert
Industrie, inregistrarile se vor
face dua normele azi In vigoare
pentru acele institutii.
In localitätile In care nu
exista burse de comert sau o-
boare de cereale organizate, in-
registrarile se vor face fie la sin-
dicatele agricole, sau In lipsa a-
cestora la Camerele de Agricul-
tura sau alte organlzatiuni stabi-
lite printr'o decizie ministeriala.
Centralizarea Inregistrarilor
cumparaturilor de grau se face
de catre Institutul National de
export.
22. Orice cumparator va re-
dact& unl buletin de vanzare-,
cumparare, in dublu exemplar,
in care se va specific& numele
cumparatorului, numele vânza-
torului, cantitatea, pretul pe
suta de kgr., calitatea gramlui
conditiunile de cumparare.
Definirea calitätii de gräu se
stabileste prin regulamentul a-
cestei legi').
23. Organizatiile autorizate a
face inregistrarea, vor tine un
1) A se vedea Regulamentul de aplicare,
din 5 Septemvrie 1931 la ordinea cronologia
In acest volum.
www.digibuc.ro
621
registru de cantitätile vandute,
pretul, calitatea, numele v&nza-
torului i cumpáratorului, con-
ditiunile de platä.
Preturile obtinute se vor afis&
zilnic.
24. Organizatiile cari au ca-
derea a inregistr& preturile,
sunt autorizate a asisth la tran-
zactii si a face cercetari spre a
se convinge daca datele din bu-
letinul de cumparare corespund
conditiunilor sale.
Cei ce vor inscrie In buletin
alte date cleat cele reale, stint
pasibili de sanctiunile prevazute
de aceasta lege.
CAPITOLUL V
Sanctiuni
25. Brutarii cari vor vinde
painea fax% aplicarea timbrului
respectiv, sunt pasibili de o a-
menda de 5.000-50.000 lei, data
conform art. 27 din prezenta
lege, cum si Inchiderea brutäriei.
Cuantumul amenzii se va fixh
In raport cu märimea fraudei
cu capacitatea de productie a
brutariei.
26. Cumparatorii de graa,
comercianti sau nu, cari nu se
vor conform& obligatiunii de a
eliberà un buletin de cumpärare,
sau cari vor inscrie in buletin
date necorespunzatoare realitä-
tii, se vor pedepsi cu amenda
de 5.000-50.000 lei, conform art.
27 din prezenta lege.
Cuantumul amenzii se va sta-
bill dupa importanta tranzac-
tiunilor i dupa volumul aface-
ruler contravenientului.
27. In caz de recidiva, toate
infractiunile la prezenta lege, se
vor pedepsi cu indoitul amen-
zilor preväzute mai sus.
28. Infractiunile se vor con-
stat& de catre delegatii speciali
ai Ministerului de Agricultura,
de organele parchetului, agentii
fiscali i ofiterii de politie judi-
ciara.
622 LEGI DE UNIFICARE. 22 lulie 19 31

Ele se vor stabili prin procese- cu cereale, derivate si alte pro-

yerbale semnate de cei prevd-
zuti mai sus si de doi martori.
Procesele-verbale vor ardt& anul,
luna, ziva, ora, locul unde s'a
comis infractiunea, numele, pro-
numele, profesiunea i domici-
liul infractorului, numele, pro-
numele, calitatea si domiciliul
agentului -care instrumenteazd
specificarea infractiunii comise
pedeapsa prevázutd de lege.
Procesele-verbale de flagrant
delict fac dovada pând la In-
scrierea In fals.
Contravenientul va fi invitat
a semn& procesul-verbal si a
face oriee obiectiune ar vrea,
care se va -.consemn* In caz
refuzd de a semnb, se va men-
tion& refuzul.
29. Procesele-verbale de con-
traventie vor fi Incheiate in du-
blu exemplar, din care un exem-
plar se va 1sà infractorului,
iar al doilea se va trimite Mi-
nisterului de Finante, care va
pronuntà. deciziunea sa. In caz
de condamnare se va specific&
articolul de lege pe baza eäruia
se dri hotdrirea.+.1Iotirirea de
condamnare se va comunic& in-
fractorului prin administratia
financiari $i el are drept de
apel la tribunalul local de primi
instantd In termen de 10 zile
dela comunicare.
Tribunalul va filch un termen
de judecatd de maximum 15 zile
si se va judech cu urgentd, cu
precidere i Mr& drept de opo-
zitia citându-se apelantul
fiscul prin administratorul f
nanciar al judetului.
Ministerului rimasd se
definitivii prin neapelare, sau In
sentinta tribunalului, se va exe-
cutà. prin organele fiscului.
. La art. 31. lost 58, se aclaugd deputatilor
urmdtorul alineat final:
Ping la Infiintarea acestei
societiiti, care are de scop Intre No.
allele $i aprovizionarea armatei 1ny3tamántului
celorlalte institutiuni publica 1929 si 29 Iunie 1931 (relatiyä la bacalaureat).
www.digibuc.ro
duse agricole, cerealele, Mina
integrali necesard armatei si a-
cestor institutiuni, se vor fur-
nizà de preferinti si la pret
egal de cooperativele existente la
promulgarea acestei legi $i au-
torizate de Ministerul de Agri-
culturd.
LEGE
pentru modificarea unor articole din le-
gea pentru invgAmântul secundar §i
pentru adáugarea unor articole noui
DIN 22 JULIE 1931 1)
Art. I. Articolele 3, 4, 17,
18, 19, 20, 21, 22, 25, 29, 30, 39,
62, 65, 75, 78, 83, 102, 108, 128
din legea Invitimântului se-
cundar, se modified precum ur-
meazi:
3. Invitämintul secundar se
Imparte In cloud trePte organi-
zate independent una de .alta
anume:
a) 0 treapti inferioari, nu-
miti gimnaziu, cu durati de 4
ani de studiu, cu menirea de a
da o culturti general*
b) O treapti superioar* nu-
miti liceu, cu durati de 4
ani cu menirea de a da
o Indrumare spre specializare
In primii 3 ani si o furcare li-
terard sau stiintifia In ultimul
an, In vederea intriirii In uni-
versitate.
4. In gimnaziu, InvitámantuI
di pe baza unui program
unitar cu "o adaptare speciali,
ce priveste Invdtdmintul fe-
Aceastä Lege s'a yotat de Adunarea
i Senat In sedintele dela 7 si
10 Iulie 1931; s'a promuIgat cu Decret No,
2688(931 §i publicat In Moniforul Oficial
167 din 22 Julie 1931. A se vedea Legea
secundar, din 15 Marne 1928
la pag.1 064, -vol. XV-XVI, eu rnodif. 12 Iunie
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Iulie 1931 623

telor, conform cu menirea lor care va fi dup4, scoale: italiana,

in societate. engleza sau germana.
Invalämtmtul secundar se O. 30. Ministrul instructiunii
in scoli pentru baieti i scoli va alcátui programele de inva-
pentru fete. Nu vor putea func- támant, care vor cuprinde dis-
tionA scoli secundare mixte. tributia materiilor pe .clase
17. Promovarea dintr'o clas6 gruparea lor in catedre, in-
intealta, atat la gimnaziu cât structiuni metodice pentru fie-
si la liceu, se va face pe baza care ma terie i tabelele anali-
notdrilor trimestriale. Nu va fi tice ale acestor materii.
examen de sfârsit de an decat Numärul maxim de ore pe
dupá ultima clasá de gimna- saptdmAnii pentru toate materile
ziu. Elevii, cari reusesc la exa- dexteritatile nu va trece de 28
menul acestei ultime clase, Pentru gimnaziu si de 30 pen-
Primesc un certificat de ab- tru liceu. La gimnaziu ele vor
solvire a gimnaziului". fi grupate numai in orele de
18. Inscrierea in prima clasá dimineatä, dupá amiezele fiind
a liceului se face pe temeiul consacrate lucrului manual in
unui examen de admitere, care ateliere, In scopul invätäril
va face selectiunea absolventi- practice a unui mestesug.
lor gimnaziului, care dovedesc La inceputul fiecdrui an, di-
aptitudini i pregátire suffci- rectorul, cu avizul consiliului
entä in vederea studiilor ulte- scolar, Poate s5, propuna, cu
rioare.
19. Absolventii cursului pri- titlu de experientg, i pe un an,
mar complet cu 7 clase Pot fi usoare completári de program,
primiti In primele 3 clase ale constând in introducerea de
gimnaziului in urma unui exa- lectiuni noui, reclamate de Ina-
men de diferentrt in limita qo- prejurdri locale sau de catego-
curilor disponibile. riile sociale arora le aPartine
elevii. Aceste adausuri trebu-
20. Elevii cari promoveazá esc sá fie echilibrate cu reduc-
ultima clasä a liceului doban- tiuni In alte párti, astfel ca sá
desc un certificat de studii li- nu rezulte o incárcare a pro-
ceale", care le confer& dreptu- gramelor i vcir fi aduse la cu-
rile prevAzute de legea de re- nostinta ministrului, spre a-
crutare, de legile pentru admi-
terea in functiunile publice, nu probare.
ins& pentru admiterea in uni- Pentru 30. Examenele de capacitate
versitate locurile vacante din In-
alte institutiuni de vättimântul
invätäroant superior. secundar se tree
21-22 se inlocuesc cu arti- din 3 in 3 ani la una din uni-
colele respective din legea ba- versitäti, inaintea unor comi-
calaureatului. (L. 29 Iunie 1931). siuni numite de jministrul in-
25. Notarea activitatii elevi- structiunii.
lor se face cu calificativele: in- Comisiunile se intoemesc pe
suficient, suficient, bine, foarte materii i aunt" compuse din
bine, exceptional. Numai acest cate 3 membri, din cari doi pro-
din urmá calificativ, dá dreptul fesori universitari i un profe-
la premiare. sor de liceu cu cel putin 5 ani
29. Ultima frazg: afará de vechime ca definitiv; unul din
limba francezá se va mai invá- membri va fi Pentru pedagogie.
ta si o -a doua limbd moderra Pentru examenul de religie,
www.digibuc.ro
624 LEGI DE UNIFI&RE. 22 Julie 1931
unul din cei 3 membri va fi
delegat de Sf. Sinod.
62. Profesorul sau maestrul,
odatä numit, este obligat BA
functioneze cel putin un an la
catedra aleasá si numai dupâ
acest termen are dreptul la
transferare ori detasare. Se
excepteazA clela aceasta acei
profesori si maestri, cari obtin
detasarea in conditiunile dela
art. 83, alin.
65. Membrii corpului didac-
tic secundar Isi reguleazA drep-
turile la pensie conform legii
generale de pensiuni1).
Ei vor fi pusi In retragere din
oficiu de Ministerul Instructiu-
nii pentru a-si regula drepturile
la pensie In urmätoarele ca-
zuri:
a) Când Implinesc vârata de
65 ani;
b) Pentru incapacitate profe-
sionalA;
c) In caz de boalA (infirmi-
tate, viii, boalá cronicd), care
le face imposibilii, Indeplinirea
functiunii lor sau Ii face peri-
culosi pentru sänAtatea copii-
lor.
75. B. Ore le de degrevare
ale profesorilor cari au impli-
nit 20 ani de serviciu, ca
orele suPlimentare ale catedre-
lor ce depäsesc obligatia de
serviciu a profesorului, stint la
dispozitia Ministerului, spre a
completa In mod provizoriu o-
bligatia legarg de serviciu a
Profesorilor titulari eu eatedre
necomplete sau pentru suplinire,
rámânând totusi organic alipite
eatedrei din trunchiul cáruia au
fost temporar detasate.
78. Alineat nou. Fiecare
profesor seeundar e dator sá
facâ de trei ori pe an lectii la
una din scolile secundare din
1) A se vedea Legea generali de pen-
siuni din 15 Aprilie 1925 la pag. 440 vol.
XI-XII cu modif. 15 Mai 1928 si 20 Aug.1929.
www.digibuc.ro
localitate, In afar& de ced la
care functioneaza,
83. Profesorii din frivA4,1-
mântul secundar nu pot fi de-
tasati la alte catedre din acest
invätArnânt, Wei In posturile
Personalului ajutátor din Invä-
támântul superior (asistenti,
sefi de lucrAri, conferentiari,
bibliotecari, etc.). Ei sunt obli-
gati sä functioneze numai la
catedrele uncle sunt titulari, cu
exceptia celor chemati In pos-
turi de control j administratie
scolarA, In conformitate cu le-
gea organizdrii Ministerului
Instructiunii.
Profesorii seeundari cari se
gb,sesc fun etionând In momen-
tul de fatg, ea detasati In pos-
turi de asistenti, sefi de lucräri
conferentiari, pe cari le ocu-
pa ea suPlinitori, vor puteâ, be-
neficià de prelungirea acestei
detasäri Incât cel mult 2 ani
dela punerea In aplicare a aces-
tei legi.
Nlembrii corpului didactic se-
eundar, cásâtoriti, pot fi deta-
sati in altä localitate, cu sco-
Pul de a aduce pe unul din soti
in localitatea in care celálalt
sot Ii are functiunea la Stat.
Aceastä aetasare se acordâ, nu-
mai pentru a suplini catedrele
bugetare similare din Invätà-
mântul secundar public, legal-
mente constituite i aflate li-
bere, nu insä pentru catedre
din invätämântul particular,
Wei pentru functiuni din Invä-
tämântul din alte grade sau
din alte administratii publice
sau private.
100. Dispozitiunile art.
134
din legea de organizare a Mi-
nisterului de Instructie din I
Iulie 1930 se abrogd, rämânând
In vigoare art. 100 din legea
Inv AtAmantului secundar din
1928, cu urmAtorul cuprins:
Profesorii titulari din InvAtä-
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Iu lie 1931
rhântul secundar cari au tre-
e% prin optare in funCtiuni de
control sau administratie sco-
lard, isi pdstreazg toate drep-
turile de inamovibilitate, grada-
tiuni, distinctiuni $i trecere la
pensiune i).
102. Alineatul II se Mlo-
cueste cu textul:
Directorii de gimnazii si licee
sunt numiti de ministru, dintre
profesorii titulari definitivi ai
scolii, de pe o listä de 3, pro-
pusd prin votul Profesorilor ti-
tulari ai scoalei ori pensionari.
In localitdtile, centre universi-
tare, directorii liceelor pot fi
numiti i dintre conferentiarii
universitdtilor, direct de atre
ministru.
108. Se adaugd, alineatul:
Pentru a asigurà colaborarea
dintre toate scoalele de grad se-
cundar dintr'o localitate, va
functionh un Consiliu inter-
scolar, sub presedintia celui
mai vechi director da liceu. Ro-
lul acestui consiliu este de a
se sMtui asupra intereselor co-
mune ale asezdmintelor lor $1
a cred o soliclaritate intre pro-
fesorii diferitelor categorii de
scoli.
128. Se adaugd alineatul V:
Orice dispozitiune prevdzutd, in
alte legi sau regulamente deeât
in legea de fam, privitoare la
confirmarea ca titulari a me-
dicilor scolari, se abrogg.
Art. E. Se adaugd la legea
invätdmântului secundar, ur-
mdtoarele articole noui:
Capitolul XIX. Desfiintarea
scoalelor secundare cuprinzând
articolele 142-145, care ur-
meazd:
142. 0 scoall secundará nu
poate fi desfiintatä cleat prin
1) A se vedea Legea de organizare a Mi-
nisterului de Instruclie i Culte din 1 lu lie
1930 la pag. 432, vol. XVIII, cu modif. 21
Ite 1931 si 26 Ianuarie 1932.
26495C. Harnangiu, vol. XIX,-40
www.digibuc.ro
625
lege in urma avizului consiliu-
lui inspectorilor generali ai in-
vgdmântului secundar.
Mdsurile de lichidare a avu-
unei scoale ce se desfiin-
teazh se iau i se suprave-
gheazd de catre Casa Scoalelor.
Arhiva se dä in primire scoalei
secundare de aceeas categorie,
cea mai apropiatti.
143. Profesorii sau maestrii
titulari ai scoalelor desfiintate,
vor fi refncadrati In ordinea
vechimii in aceeas localitate la
catedrele similare vacante. In
lipsa acestor catedre ei vor fi
utilizati pand la epoca transfe-
rärilor, fie in localitate, jar in
lipsd in alte localitati, la ca-
tedre de aceeas specialitate sau
de speciallati inrudite, dupd
Posibilitäti.
Timpul cât au fost utilizati
nu stirbeste intru nimic drep-
turile profesorului la salarizare
si la vechime.
Reincadrarea in anà locali-
tate se va face la cea dintai
epocà de transferdri prevtaute
de lege, cu formele obisnuite
ale transferdrilor, cu drept de
preferintà la drepturi egale,
fatd de cererile profesorilor cari
au catedre. In cazul când nu
cer catedre din cele vacante, Ii
se va cant& din oficiu de consi-
liul de inspectori generali o ca-
tedrä inteo localitate de impor-
tanta pe cât posibil egald cu cea
unde au avut catedra desfiin-
tatä, ei fiMd obligati sd, o pri-
meascd.
Profesorii titulari dela scolile
normale, absolventi ai sectiei
Pedagogice, licentiati cu exame-
nul de capacitate pentru invd-
tamântul secundar, vor puted. fi
Incadrati la scoalele normale,
la gimnaziile rurale $i la scoa-
lele icomerciale elementare, la
scoalele de meserii si In postu-
rile de control ale invdtdman-
626 LEM DE UNIFICARE. 22 lulie 1931
tului primer sau ea directori
de scoli primare.
144. Profesorii suPlinitori
personalul administrativ ai
scoalelor desfiintate, se lasa in
disponibilitate, pe ziva
avand dreptul sg, pri-
measeä leafa pe o lung. Mainte.
145. Când din cauza schim-
barii organizarii scolare, mic-
sorarea numdrului de clase,
sehimbarea ori reducerea Pro-
gramelor i orariilor, rämân
disponibili profesori titulari
cari nu pot fi reincadrati nici
la scoala. unde au functional,
nici la altg, scoalà din axeea§
localitate, ei vor .puteh fi
reincadrati, In ordinea
vechimei dup'a aceleasi norme
ea cele prevazute la articolul
143 al legii de fatk Pentru pro-
fesorii ale cgror scoale s'au des-
fiintat.
CAPITOLIIL XX
Dispozitii speciale
146. Pentru Inlesnirea ope-
ratiilor de reincadrare a profe-
sorilor dela scoalele desfiintate,
precum i pentru cele necesitate
de aplicarea legii de fatk se
suspencla luergrile de Permu-
tgri i numiri, care urmau sg
se facg, la toate scoalele de grad
secundar, potrivit art. 54-59 din
lege. Ministrul va clispune, prin
decizie, data si conditiunile In
care se VOr reluà aceste opera-
t .
147. Dispozitiile de detaliu
ale aplicarii legii de fatk cele
referitoare la tranzitia dela, sta-
rea actualá la cea nouk Pro-
gramele de invátámânt si re-
gularea situatiei profesorilor,
conform cu noua organizare se
vor prin regulament, de-
erete i decizii ministeriale.
148. Dispozitiile privitoare la
organizarea liceului, asà cum
www.digibuc.ro
sunt prevgzute in aceastá loge,
se vor aplica treptat, ineepand
dela 1 Septemvrie 1931, cu
clasa I.
149. Dispozitiile din legea
invdtdmdntalui secandar refe-
ritoare la drepturile i datoriile
corpului didactic sunt apli-
cabile i categoriilor corespun-
zdtoare dela celelalte ?male de
grad secundar.
Dispozitiile legii invdtdmantu-
lui secundar de Stat se 6,Plic6
§i scoalelor secundare, partieu-
lare i confesionale, numai In
ce priveste organizarea progra-
-matica a invátämântului se-
eundar; fr1 ce priveste partea
administrativk rárnân vela-
bile dispozitiile din legile Invg-
thmântului Particular si confe-
sional.
150. Dispozitiile din legea
invgAgm'entului secundar din
1928, care nu sunt modificate
prin legea de fatk rdman In
vigoare.
LE GE
pentru trecerea Directiel Educaliel Po-
porului dela Ministerul Muncii Sdnätä-
Ocrotirilor Sociale la Ministerul
lnstrucpunii, al Cultelor §1 Artelor §1
pentru infiinlarea Direcliei Generale
a Teatrelor §i Operelor
DIN n luLlE 1931 1)
CAPITOLLTI, I
1. Directiunea Educatiei Po-
perului prevgzutá de legea de
Aceastä Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor in sedintele dela 6 si 10
Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret Ìo.
2687/931 si publicat In Monitorul Oficial
No. 167 din 22 lulie 1931. A se vedeä In le-
gäturä Legea de organizare a Ministerelor,
din 2 August 1929 la pag. 877 vol. XVII cu
modif. ulterioare; Legea pentru organizarea
Teatrelor i Operelur, din 10 lulie 1930 la
pag. 639 vol. XVIII cu modif.25 Martie 1931
la pag. 235 in acest volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Iulie 1931
organizare a ministerelor din 2
August 1929 si legea de organi-
zare a Ministerului Muncii, Sä-
n,tàlii i Ocrotirilor Sociale, se
trece la Ministerul Instructiu-
nii, al Cultelor i Artelor, ad-
ministratia Casei scoalelor.
Serviciul Culturii Poporului,
prevAzut la art. 168, alin. 4 din
legea de organizare a Ministe-
rului lnstructiunii, al Cultelor
Artelor, se inglobeaz& acestei
directiuni.
2. Directia Educatiei Popo-
rului este alcItuitä din urm&-
toarele servicii i birouri:
1. Serviciul propagandei cul-
turale cu urm&toarele birouri:
a) Societäti culturale;
b) Biblioteci populare;
Conferinte, cursuri, radio-
fonie.
2. Serviciul cinematografelor,
cu urmátoarele birouri:
a) Autorizári de functionare;
b) Controlul cinematografe-
bor.
Pe lângg, acest serviciu func-
tioneazá comisia de cenzurä a
filmelor, potrivit )regulamentu-
lui special si laboratorul foto-
cinematografic.
3. Serviciul Educatiei Fizice
si al Turismului, condus de un
inspector cu numärul de func-
tionari necesari.
3. Pe lang& aceastá direc-
tiune Ifunctioneaz5, Inspectora-
tul artelor, asupra cäruia tree
atributiunile serviciului artelor
frumoase si muzeele dela ac-
tuala directie a Ministerului
Instructiunii, al Cultelor -si Ar-
telor, desfiintatä .prin prezenta
lege, precum i arhiva fonogra-
ficá i comisiunea pentru cule-
gerea i Publicarea de folclor
muzical.
La acest inspectorat functio-
neazá .numárul - de inspectori
generali i inspectori, prevätzut
in buget.
www.digibuc.ro
627
Cancelaria inspectoratului este
condusa de un secretar ajutat
de personalul necesar.
4. Directia Educatiel PoPoru-
lui poate aye& un corp de in-
spectori culturali i pentru ci-
nematografe, In limita
si prevederilor buge-
tare.
CAPITOLUL II
§1
5. Articolele 2, 3, 4, 5 si 6 din
legea pentru organizarea tea-
trelor, ipublitat& in Monitorul
Oficial No. 151 din 10 Julie
1930, se abrogá.
Beguile autonome ale Teatre-
lor Nationale $i Operelor Ro-
m&ne se desfiinteazä.
6. La Ministerul Instructiu-
nii, al Cultelor j Artelor, se
infiinteazá Directiunea Gene-
ral& a Teatrelor $i Operelor".
7. Ministerul Instructiunii, al
Cultelor i Artelor, prin Direc-
tiunea General& a Teatrelor si
a Operelor, are directiva condu-
cerii si controlului tuturor Tea-
trelor Nationale si Operelor Ro-
mane.
8. Directiunea General& a
Teatrelor i Operelor are con-
trolul i politia tuturor teatre-
lor i operelor paticulare, pre-
cum Si a tuturor spectacoleloit
in general, in afar& de tine-
matografe.
Toate atributiunile fostei Di-
rectiuni a Educatiei Poporului
de ye lângá Ministerul Munch.,
Sánätätii si Ocrotirilor Sociale.
ou privire la teatre, oPere
spectacolele de orice naturá, in
afar& de- cinematografe, prev6.-
zute in diferite legi generale
sau speciale, sau regulamente,
tree asupra Directiei Generale
a Teatrelor si a Operelor.
9. ExPresiunile Ministerul
Muncii, Sänátätii $i Ocrotirilor
628 LEGI DE UNIFICARE. 22 Iulie 1931
Sociale" sau Directia Educa-
tiei Poporului" prevAzute in di-
feritele articole ale legii pentru
organizarea teatrelor din 10
Iu lie 1930, cum si din legea de
modificare a unor articole din
25 Martie 1931, se inlocuesc pre-
tutindeni prin Ministerul In-
structiunii, al Cultelor i Ar-
telor, Directiunea General& a
Teatrelor i Operelor".
Oriunde legea sus amintitg
vorbeste de Ministrul Muncii,
Sanatätii i Ocrotirilor Sociale
sau Directorul Educatiei Popo-
rului, se va intelege Ministrul
Instructiunii, al Cultelor i Ar-
telor, sau Directorul General
al Teatrelor si Operelor.
10. Cu conducerea Directiu-
nii Generale a Teatrelor i 0-
perelor, Ministerul Instrugtiu-
nii, al Cultelor si Artelor, poate
insärcinh, o personalitate cultu-
rala, cu o recunoscuta reputatie
literar6 teatralà sau muzicalà.
Cand aceastà delegatie se va
da chiar Directorului Teatrului
National din Bucuresti, nu va
fi retribuit& cu salariu din Bu-
getul Statului.
Nu exist& incompatibilitate
intre aceasta insärcinare i ca-
litatea de ales al natiunii.
1 1. Directorul general con-
duce lucrgrile directiei sub di-
recta autoritate a ministrului,
rezolvând in numele acestuia,
in baza unei delegatiuni scrise
publicate in Monitorul Ofi-
cial, toate chestiunile ce cad in
competenta Directiei Generale a
Teatrelor i Operelor, in afar&
de acele ce prin Constitutie sau
diferite legi sunt rezervate ex-
pres si exclusiv ministrului.
12. Organizarea serviclilor a-
cestei Directiuni Generale se va
face printr'un regulament.
§2
13. Teatrele Nationale si 0-
Perele Române sunt persoane
www.digibuc.ro
juridice i constituesc servicii
publice supuse conducerii si
controlului MiJnisterului Insteuc-,
tiunii, al Cultelor i Artelor,
prin Directiunea General& a
Teatrelor i Operelor.
14. Teatrele Nationale si 0-
perele Române se citeazá In
justitie i sunt reprezentate
prin ditrectorul )respectiv.
Toate procesele acestora vor
fi aparate de advocatii Ministe-
rului Instructiunii, al Cultelor
si Artelor.
Dispozitiunile art. 75, 77 si 142
din legea de organizare a Mi-
nisterului Instrucliunii, al Cul-
telor. ci Artelor I), se aplica
personalului de toate categoriile
ale Teatrelor Nationale si Ope-
relor Române.
15. Bugetele anuale ale Tea-
trelor Nationale si Operelor Ro-
mâne se supun de directorul
general uprobhrii
16. Comisiunea de control
prevàzut& la art. 40 din legea
Teatrelor din 10 lulie 1930 se
desfiinteazd. Art. 40, 41 42 i 43
din legea pentru organizarea
Teatrelor Nationale si Operelor
Române se abroga.
Verificarea gestiunii Teatre-
lor Nationale si Operelor Ro-
mane se face de organele gene-
rale ale Teatrelor si Operelor
Române si de Curtea de Con-
turi, care va delega in acest
scop un referenclar.
Referendarul va verifich tri-
mestrial in mod obligatoriu si
va inaintà. procesele-verbale
atât Curtii de Conturi, cât si
directorului general al Teatre-
lor si Operelor.
17. Teatrele Nationale si 0-
perele Române sunt conduse de
câte un director, ajutat de un
') A se vedea Legea de organizare a Mi-
nisterului Instructiunii, Cultelor si Artelor
din 1 Julie 1930 la pag. 432 vol. XVIII cu
tnodif. 21 Julie 1931 si 26 Ianuarie 1932 la
ordinea cronologia
 LEGI DE UNIFICARE. 22 hilie 1931 629

administrator i un consiliu de Un reprezentant al Acade-

administratie. miei Romane, desemnat de aoeb..
18. Directorii si administra- institutie, dintre membrii sec-
torii se numesc prin Decret Re- tiunilor literare, sau istorice,
gal, la propunerea ministrului, cari au domiciliul in localitate;
dupe', recomandarea directoru- k) Un Profesor delegat de Mi-
lui general. nisterul Instructiunii, iar pen-
Directorii se recruteaza dintre tru Teatrul National din Bu-
personalitAtile culturale cu o curesti, un consiler al invAtA-
recunoscuta reputatie literard, mantului, delegat de acelas mi-
teatrald sau muzicalä. nistru.
19. Consiliul de administra-
tie al fiecdrui Teatru National §3
sau Opera' RomanA se compu-
ne din: 20. Casa de Pensiuni a per-
a) Directorul teatrului sau o- sonalului Teatrelor Nationale
perei respective, care este si Operelor Române, preväzuta
ffii
presedintele consiliului; de art. 70 si urmatorii din legea
b) A dministratorul; Pentru organizarea pe baze au-
Un delegat al Ministerului tonome a Teatrelor Nationale qi
de Finante; Operelor Románe din 10 Julie
d) Un jurist, delegat al Mi- 1930 cu modificArile ei din 25
nisterului Instructiunii, al Cul- Martie 1931 cu toate fondurile
telor i Artelor; pentru Teatrul sale, trece la Ministerul In-
National si Opera din Bucu- structiunii, al Cultelor si Ar-
resti va fi consilierul juridic al telor, functionand pe rang& Di-
Ministerului Instructiunii; rectia Genera la a Teatrelor.
e) Primarul municipiului res- Alineatul c al art. 79 din le-
pectiv sau un delegat al sau, gea teatrelm se ialocueste
dintre consilierii municipali; prin: Directorul contabilitatii
f) Un autor dramatic desem- Ministerului Instructiunii, al
nat prin alegere de Societatea Cultelor i Artelor" si un jurist
Autorilor Dramatici Romani delegat de ministru.
pentru teatre; un compozitor Directorul Casei se numeste
muzical, desemnat prin alegere de ministru cu propunerea con-
de So cietatea Compozitorilor siliului de administratie al Ca-
Romani; sei.
g) Un critic dramatic, pentru
teatre si un critic muzical pen- §4
tru opere, desemnati prin ale-
gere de asociatia criticilor dra- 21. Personalul artistic, admi-
matici ,si ,muzicali; nistrativ i tehnic al Teatrelor
h) Doi reprezentanti ai per- Nationale si Operelor Romane,
sonalului artistic pentru teatre Pot fi membri ai Casei de Cre-
si doi cantAreti solisti pentru dit, Economie i Ajutor a cor-
opere, desemnati prin alegere pului didactic, supunandu-se
de personalul artistic respectiv; Intocmai legii i regulamentului
i) 0 personalitate culturalA, acelei Case si cu obligatia pen-
de Preferinta dintre fostii direc- tru Teatrul si Opera respectivA,
tori ai Teatrelor Nationale, pen- pentru eventualele Imprumu-
tru teatre sau dintre fastii di- turi sA retinA lunar din sala-
rectori ai Operelor, pentru 0- riul pe bazA de borderouri tri-
pere; mise de Casa de Credit.
www.digibuc.ro
630 LEM DE UNIFICKRE. 23 lulie 1931
CAPITOLUL III
22. Directia artelor din Mi-
nisterul Instructiunii Pub lice $i
al Cultelor se desfiinteaza.
23. Atributiile $i serviciile a-
cestei directiuni s3 repartizeazg
dupg cum nrmeazg:
a) Servirinl artelor frumoase
$4 muzeelor se transformg in
inspectoratul artelor, ce va
function& potrivit art. 3 din
Prezenta lege;
b) Serviciul invmgmântului
artistic sa trece la directia In-
vgtgmântului . superior;
c) Comisiunea Monumentelor
Istorice va function& potrivit
legii i regulamentului salt.
Dispozifiuni tranzitorii
24. Fondurile apartingnd
fostei Directii a Educatiei Po-
porului din Ministerul Muncii,
SAngtätii si Ocrotirilor Sociale,
trecutif prin Prezenta Iege la
Casa Scoalelor, precum i fon-
durile prevgzute la fosta Direc-
tie a Artelor, desfiintatg prin
prezenta lege, se vor repartiz&
In bugetul Ministerului Instrue-
tiunii, al Cultelor i Artelor,
conform prevederilor bugetului
rectificat pe anul nat
25. Actualii functionari ai
rirectiei Educatiei Poporului
ai Directiei Artelor, legali nu-
miti i definitivi, .In conformi-
tote cu dispozitiunile statutu-
lui functionarilor publici1) vor
fi repartizati i incadrati de
Ministerul Instructiunii, al Cul-
telor, i Artelor, la diferitele
sale servicii, putandu-li-se atri-
bui funetiuni si grade infe-
rioare actualelor situatiuni,
mentinându-li-se, salariul buge-
tar avut la Promulgarea -aces-
legi.
1) A se vedeh Statutul funetionarilor pu-
blici, din 19 Iunie 1923 la _peg. 409 vol. XT-
XII, cu =air. 26 Iunie 1930.
www.digibuc.ro
Repartizarea $i incadrarea se
vor face prin decizie ministe-
rial&, publicatg fn. Monitorul
Oficial.
26. Toate dispozitiunile din
legea pentru organizarea Tea-
trelor din 10 Iulie 1930, cu mo-
dificgrile din 25 Martie 1931,
vor continuà a se aplicb. Tea-
trelor Nationale si Operelor Ro-
mâne, In mgsura in care n'au
fost modificate sau abrogate
prin prezenta lege.
27. Orice dispozitie contrarg
prezentei legi, din orice lege
general& specialg sau regula-
ment, se abrogg.
LE G E
privitoare la ne§tlrbirea In timp de pace
a Stocului de rdobolu al armatei
DIN 23 JULIE 1931 1)
1. Armamentul, munitiunile,
harnasamentul, echipamentul de
toate categoriile, uneltele $i ma-
terialele de geniu, transmisiuni,
material topografic si de obser-
vare, materiale sanitare i ve-
terinare, -materiale de apgrare
si protectie impotriva gazelor,
materialul aeronautic, trgsurile
de- tot felul i fn genere toate
materialele inscrise prin contu-
rile de gestiune ale depozitelor,
corpurilor de trupg i servicii-
lor armatei, sub rubrica spe-
cialg de mobilizare, ca avgnd
destinatia sä constitue stocul
de rgsboiu al armatei, nu se vor
pute& pune in consumatie sau
serviciu, in timp de pace,
1) Aceasa Lege s'a votat 'de Adunarea
deputatilor si Senat in sedintele dela 8 si
II lulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2616/931 si publicat in Moniiorul Oficial
No. 168 din 23 fulie 1931. Ea abrogi Degea
pentru nestirbirea rezervelor destinate mo-
bilizSrii din 4 Ianuarie 1912 pag. 688 vol.
VII.
 LEM DE UNIFIÇARE..23 Julie 1931 631

sub nici o forma i pentru nici Deasemenea ei sunt deopotriva

un motiv, decal in cazurile raspunzatori dad,' n'au cerut la
in conditiunile stabilite prin timp fondurile necesare pentru
legea de fata. inlocuirea acelor materiale.
2. Cantitatile de materiale Pedeapsa pentru cei gasiti vi-
de orice natura ce urmeaza, a novati va fi cea prevazuta, la
fi puse in serviciu sau a se art. 5.
consuma in fiecare an din sto- Raspunderea va privi perso-
cul de rasboiu al armatei, in nal pe ministrul armatei, in ca-
ordinea vechimii lor, nu vor pu- zul când aducandu-i-se la cu-
tea fi in nici un caz mai mari nostinta nevoia inlocuirii mate-
cleat cantitätile de materiale rialelor cu durata de conser-
ce se pot procura in cursul a- vare limitata, precum i a celor
nului din creditele bugetare a- intrebuintate pentru instructie,
cordate si care vor inlocul pe nu va fi supus chestiunea Con-
acelea ce se scot dela, mobili- siliului de Ministri nu va fi
zare, astfel ca stocul de räsboiu cerut fondurile necesare pentru
al armatei sa, nu fie intru ni- inlocuirea acelor materiale.
mic micsorat. ,4. Toate .aprobarile de punere
Nu se socotesc ca puse in ser- in serviciu sau In consumati-
viciu materialele de orice na- une, de clasari sau de scaderi
turn inscrise la mobilizare, a- de materiale, aratate la art. 1,
fara de efectele de mic echipa- apartinând stocului de rasboiu,
ment i imbracäminte, când vor fi date numai personal de
sunt intrebuintate vremelniceste catre- ministrul armatei si nu-
pentru concentrare i manevre rnai pentru cazurile aratate la
nici armamentul intrebuintat art. 2.
zilnic pentru instructie. Toate ordinele Ministerului
Ministerul Armatei este obli- Armatei privitoare la asemenea
gat a prevedea in fiecare an in -aprobäri vor fi prealabil vizate
buget stabilirea valorii partii a- de inalta Curte de conturi.
nuale, surnele necesare pentru In cazul când inalta Curte de
repararea si inlocuirea efectelor conturi ar gasi cá ordinele a
de toate categoriile i materia- caror vizare i se cere contin dis-
lelor care, prin intrebuintare poritiuni contrarii legii de fata,
vremelnica, au ajuns cu timpul va pune pe acele ordine viza
impropriu pentru mobilizare. de neconformitate. Vizele de
Pentru toate materialele de o- conformitate se vor pnne numai
rice natura din stocul de Os- de prim-presedintele inaItei Curti
boil' al armatei, care au un ter- sau inlocuitorul säu, iar cele de
men de durata de conServare neconformitate de catre secti-
limitat, Ministerul Armatei va unile unite ale acelei inalte
prevedea din timp fondurile ne- Curti.
cesare Iniocuirii bor. Numai ordinele purtand viza
3. Inspedorii generali de arma de conformitate a inaltei Curti
inspectorii tehnici respectivi de conturi sunt executabile
din Ministerul Armatei, sunt numai ele vor constitui pentru
personal raspunzatori in cazul mânuitorul de materiale acte
când n'au semnalat din timp valabile care, sa justifice opera,-
nevoia inlocuirii mater:alelor trunile din contul de gestiune,
care ating limita de conservare Mânuitorul de materiale este
care urmeaza, sä fie puse In dator ca in cazul când ar primi
consumatie sau intrebuintate un asemenea ordin nevizat sau
pcntru instructie. cu viza de neconformitate, säl

www.digibuc.ro
632 LEM DE IJNIFICARE. 23 lulie 1931

inapoieze pe cale ierarhicg Mini- trivit legii asuvra resvonsabili-

sterului Armatei, cerând un or- tdtii ministerialelb
din formal pentru acoperirea sa. In acest caz, pedeapsa mini-
In astfel de imprejurgri nu- strului gäsit vinovat, va fi cea
mai ordinul personal al mini- prevgzutá de art. 5.
strului armatei, dat In scris, In 7. Prescriptiunea urmäririi
urma acestei intampingri, va delictelor izvorite din calcarea
apgra de rdspundere pe mânui- dispozitiunilor acestei legi va fi
torul de materiale, ramanand de 10 ani, socotiti din ziva pro-
in acest caz räspunzätor numai nuntärii deciziunilor i declare-
ministrul armatei, care va fi tiunilor inaltei Curti de conturi,
dat astfel de ordin. conform art. B.
5. Manuitorul de materiale 8. Prin derogare dela pre-
care va fi dat urmare unui or- scriptiunile art. 1 pang la art.
din nevizat de inalta Curte de 7 inclusiv ale legii de fatá, se
conturi sau cu viza de necon- admite ca:
formitate si nu va fi fäcut in- a) Materialele de orice naturá
tâmpinarea de acoperire, prevg- Inscrise la mobilizare si pier-
zutä la articolul precedent, pe dute, degradate, distruse sau
lângg rgspunderea sa pecu- reformate din for% majorg, ac-
niarä, se va trimite in judecata cidente, furt prin efractie sau
Consiliului de rásbiou si se va disparitia detentorilor, sá fie
pedeusi cu inchisoare corectio- scazute fárá a se asteptà inlo-
nalä dela 6 luni la 2 ani.
Cu aceeas pedeaps6 se va pe- cuireaSumele
lor.
necesare inlocuirii a-
depsi oricare cap ierarhic, care cestor pierderi vor fi adlugate
urin abuz de autoritate va fi si- anual in bugetul armatei, peste
lit pe un mânuitor de materiale drepturile de parte anualg;
sg execute un asemenea ordin b) Materialele de orice naturg
ilegal sau va fi impiedecat ca cari,
Intampinarea sa de acoperire lizare,desi sunt Inscrise la mobi-
sunt inutilizabile, fie cä
sá ajungá la cunostinta perso- sunt reformate sau alterate, fie
naIg a ministrului armatei.
6. Inalta Curte de conturi, scoase din uz, saudisparate
cä sunt de modele
fie c5,
sau
din
In urma controlärii conturilor
de gestiune ale manuitorilor de alte cauze nu mai pot servi la
materiale, pe längä condamna- mobilizare, sg poatä fi scäzute
fgrä a mai fi nevoie de creclite
rea la pietä a manuitorilor de pentru lnlocuirea lor, lush" nu-
materiale cari vor fi contrave- mai timp de doi ani dela pro-
nit dispozitiunilor acestei legi, mulgarea legil;
Ii va denunta pa ei si pe acei c) Materialele de tot felul,
cari abuzand de autoritatea lor
au provocat sgvarsirea delictu- pierdute pe câmpul de luptg in
1916-1919 si pentru
lui, ministrului armatei, spre a campania
lug, contra lar, mäsurile de re- cari nu s'au incheiat acte defi-
nitive pang In prezent pentru
presiune dictate de lege.
Dacä cel care' a contravenit aftefiscäzute
scazute din scripte sg
f grä a mai fi nevoie
dispozitiunilor aoestei legi va fi de credite pentru inlocuirea lor,
insus ministrul armatgi, inalta
Curte de contud prin declara-
tiunile prevAzute de art. 43 din 1) A se vedea Legc a asupra responsabi-
legea sa organicg, va Incu- litgtii ministeriale, din 2 Mai 1879 la pag.
258 vol. II. precum i Legea Inaltei Curti
nostiinta Adunarea deputatilor, de conturi, din 31 Iulie 1929 la pag. 828, v.
care va aviza In consecintg, po- XVII cu modif. din 26 Aprilie 1930.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 25 Julie 1931 633

Insa numai timp de 1 an dela

promulgarea legit
LEGE
Operatiunile de scadere din pentru modificarea unor dlspozifiuni
scripte nu se vor putea face din Legea impozitului pe lux §i cifra
Pentru materialele mentionate la de afacerl prlvind produsele de matase
aliniatele a, b i c ale acestui
articol, cleat pe baza vizei de DIN 25 lavE 1931 1)
conformitate a inaltei Curti de
conturi, pusä pe aprobärile de J. Dela data publicarii pre-
scadere date de ministrul ar- zeRtei legi, in Monitorul Oficial,
matei, personal. pentru tesaturile, Impletiturile
9. Dispozitiunile legii de fatä
se vor considerà de drept sus- saucelelalte produse de matase
pendate 30 zile Mainte de data sau continând matase naturala
artificiala, fabricate In
fixata prin decretul regal privi- tara, nu se vor mai pläti im-
tor la trecerea armatei de pe pi- pozitele de lux de 16,50 la suta,
cior de pace pe cel de räsboiu, sau 11 la suta. Aceste imPozite
iar aceasta suspendare va dura
pann la implinirea a 3 ani dela se inlocuesc trin taxe aplicate
data fixatá prin decretul privi- direct asupra firelor de matase
tor la intoarcerea armatei Pe naturala si artificialä sau a-
picior de pace. supra gogoOlor de gândaci de
10. Ministrul Armatei va In- matase, astfel cum se prevede
tocmi un regulament pentru pu- In articolul urmator.
nerea In aplicare a legii de fata. 2. Pentru firele de matase
11. Toate dispozitiunile con- naturala importate, sPecificate
trare legii de fatä sunt i ra- In actualul tarif vamal de im-
man abrogate. port la art. 201, 202, 203, 204 si
205 se va plati o tax& de 280 lei
de kg.
Pentru firele de mätase arti-
ficiala, importate, specificate in
actualul tarif vamal de import
DEC1Z11 la art. 496, 497, 498 si 499 se
va plati o taxa de 110 lei de kg.
pentru Pentru gogosii de gândaci de
1. Reglementarea circulaiel aeriene. malase uscati, produsi In tara
2. Brevetele de pilot pentru avioane. sau importati, preväzuti In art.
3. Certificatul de navigabilitate al a- 199 b, al actualului tarif vamal
eronavelor. de import, se va plati o taxa
4. Reglementarea aeroporturilor. de 65 lei de kg.
Vor fi scutiti de aceste taxe,
DIN 23 WOE 1931 in conditiunile stabilite de Mi-
nisterul de Finante, cei ce vor
fi exportati.
Aceste Deciziuni, date In baza
Conventiei asuPra navigatiunii Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
aeriene internationale, s'au pu- deputatilor si Senat In sedintele dela 11 si
14 lulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
blicat In Monitorul Oficial No. 2702/931 si publicat In
168 din 23 Iu lie 1931, unde se No. 170 din 25 Iu lie 1931. A se vedea In le,
pot consulth. g5turi Legea asupra impozitului pe lux si
cifra de afaceri, din 25 Decemvrie 1929 la
pag. 1258 vol. XVII, precum i Tarif vernal
In Monig. Oficia/ No. 166 din 30 Dille 1929,

www.digibuc.ro
634 LEGI DE UNIFICARE. 25 Iu lie 1931

Pentru gogosii de gândaci de amestecate cu alte fire textile

mätase importati, verzi, prevä-
zut1 la art. 199, alin, a, al ac-
tualului tarif vamal, cu xcep-
tia celor adusi de Ministerul de
Agriculturd Pentru seminte, se
va plati o taxa tie 16 lei de kg.
3. Pentru tuirele de matase
naturala si artificiala, impor-
tate din strainatate, taxele se
vor calculà asupra greutatii a-
celor fire, greutati stabilite con-
form normelor vamale.
Pentru firele de matase natu-
ralä produse in tara, aplicarea
acestor taxe se trece asupra go-
gosilor de viermi da matase.
4. Plata acestor impozite se
va face:
a) pentru firele de matase de
oHce fel si gogosii de matase
importati, la punctele vamale,
odata cu perceperea taxelor de
vama;
b) pentru gogosii produsi
uscati in tara, la scoaterea lor
din depozitele uscatoriilor.
5. In cazul când valorile me-
dii ale tesaturilor, 1mpletituri-
for si a celorlalte produse de
matase natural& sau artificiald,
stabilite prin tariful unitar in
vigoare la data punerii in a-
plicare a prezentei legi, vor fi
modificate conform dispozitiu-
nilor art. 5 din legea impozi-
tului pe lux ci cifra de afaceri",
taxele Preva.zute de art. 2 de
mai sus se vor modifich In a-
ceeas proportie prin decret re-
gal, in baza unui jurnal al Con-
siliului de Ministri.
6. In afard, impozitele
de
specificate mai sus, firele de
mätase, naturald sau artifi-
ciald, atât cele importate cat
cele Produse in tarà, vor con-
tinuà a plati impozitul actual
pe cifra de afaceri de 2,20 la
suta.
7. Tesaturile, impletiturile cu numeroase modif.; precum i Legea pen-
celelalte Produse de matase na- tru delimitarea porto-franc. in Sulina. din 9
Octomvrie 1929 la pag.1225, vol. XVII care
turala sau artificiald, pure sau se abrog5.
www.digibuc.ro
in oHce Proportie, fabricate in
tara, vor pläti impozitul pe cifra
de afaceH de 2,20 la sutä.
8. Tesaturile, impletiturile
celelalte produse de mdtase na-
turala sau artificiala, impor-
tate, continând matase peste 25
la sutà, vor plati ca i pang,
acum impozitul pe lux de 11 la
sutd, sau 16,50 la sutä, dupa
procentul de matase continut.
9. Tesdturile, imPletiturile
celelalte produse de matase im-
portate, dar continând matase
sub 25 la sutd, vor pläti impo-
zitul pe lux de 11 la sutä, asu-
pra valorilor medii respective,
stabilite prin tariful unitar, in
locul impozitului pe cifra de a-
facer! de 2,20 la sutd ce platiau
pang, acum.
10. Comisiunea Prevazuta de
art. 5 al actualei legi asupra
impozitului pe lux si cifra de
afaceri, va stabill in tariful u-
nitar valori medii deosebite
pentru produsele de matase na-
turala i cele de matase arti-
fi ci a la.
11. OHce dispozitiuni con-
trare Prezentei legi, sunt
man abrogate.
LEGE
pentru desffin!area privilegiului de por-
tofranc al oraplui Sulina
DIN 25 JULIE 1931 1)
Art. I. Privilegiul de porto-
franc al orasului Sulina res-
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor si Senat tn sedinjele dela 14 Iuli
1931; s'a prommgat cu Decret No. 2701/931
publicat In Monilorul Oficial No. 170
din 25 lulie 1951.
A se vcçiea in legäturi Legea generali a
vämilor, din 1 lulie 1905 la pag. 215 vol. III
 LEGI DR UNIFICAHE. 25 lulie 1931
trâns la portiunea de teren de-
limitata prin legea publicatä in
Monitorul Oficial No. 226 din
9 Octomvrie 1929, se desfiin
teazä.
Art. II. Dispozitiunile ca-
pitolului XX din legea generald
a vdmilor, art. 189, 190 si 191 se
abrogä, intreg orasul Sulina in-
trând in regimul normal vamal.
Art. III. Mrtrfurile imPor-
tate in scutire de taxe, aflate
la comercianti din zona fraud.,
la data promulgärii prezentei
legi, vor fi inventariate i ur-
mArite la plata drepturilor cu-
venite Statului, acordându-se
un termen de 3 luni pentru In-
casarea Mr.
LE GE
pentru modificarea unor dIspoziiuni
Ain legea pentru administrarea generala
a pescAriilor statului §1 amelioraliunile
regiunii inundabile a DunArli.
DIN 25 JULIE 19311
.
63. AdminiStratia P. A. R. I.
D.-ului este persoan& juridica.
Aceastä administratie ia in
exploatarea si a dministrarea
sa, conform legii de fata, toate
bunurile i drepturile Statului,
ce se administreaza astäzi de
directia general& a pescariilor,
directia hidrologic i directia
imbunätätirilor funciare.
66. Pe lânga Administratia
P. A. R. I. D. va functionh un
consiliu de administratie, com-
pus din 6 membri i anume:
a) Administratorul general;
Aeeastä Lege s'a Vofat Senat st A-
dunarea deputatilor In sedintele dela 14 Iulie
1931; s'a promulgat cu Decret No.. _7081931
§i publicat In Monitorul Oficial No. 170
din 25 lulie 1931. A se Vedea Legea pentru
administrarea pesartilor statului si amelio-
rarea regiunii inundabile a Dunärii, din 11
Julie 192) Ta pag. 584 vOLX VII; de asemeni
Regulamentul de aplicare din 10 Aprilie
1931 Ja pag. 422 Irr acest volum.
www.digibuc.ro
. 635
b) Doi specialisti in probleme
de pescuit;
c) Un specialist In chestiuni
a gronomi ce;
d) Un jurist;
e) Un inginer specialist in lu-
crari de amelioratiuni hidrolo-
gice i funciare.
Actualul consiliu, compus din
12 persoane, se dizolvä, si se vor
face noui numiri, potrivit arä-
tárilor de mai sus.
69. Deciziile consiliului sunt
valabile dacil sunt prezenti la
sedintä, cel putin 3 membri.
Deciziunile se lax cu majo-
ritate de voturi. In caz de pa-
ritate, votul presedintelui de-
cide.
70. Consiuul de administratie
se ocup& cu toate ehestiunile
cari privesc Administratia P. A.
R. I. D.
Ministerul Agriculturii si Do-
menilor Ii poate delega urmá-
toarele atributiuni:
a) De a administrh, .exploath
si pune In valoare bunurile
drePturile prevázute la art, 63
din prezenta lege;
b) De a dispune executarea
lucrárilor de amelioratiuni pe
terenurile Statului si a supra-
vegheb, i controlà pe cele exe-
cutate de asociatiuni;
c) De a administrà drepturile
Statului In asociatiunile -de a-
melioratiuni infiintate Pe baza
legii de fata;
d) De a indruma i controlh
tehnica pescuitului in toate a-
pele tárii si a aplich mäsurile
sanctiunile prevázute in legile
regulamentele privitoare la
pescuit;
e) De a reglementh raPortu-
rile dintre Stet, pescarii vâná-
tori, .proprietarii de unelte de
pescuit i arendasii sau conce-
sionarii bältilor i aelor de
-peseuit. ale Statului- deaseme-
-nea, Intre Pescam vanátorr
cerchanagit,
636 LEGI DE UNIFICARE 25 Julie 1931
f) De a filch In regiunile de
pescuit care formeazg o unitate
naturalä, de exploatare, impu-
put-And mäsurile necesare pen-
tru asigurarea i ¿Imbunätäti-
rea pescuitului in fiecare re-
.giune;
g) De a luä mäsuri de rePo-
pularea bältilor i apelor
pentru exploatarea rationalä ei
incuraj area pisciculturii, in-
fiintând oficii tehnice, statiuni
tiintifice Pentru studiile pes-
cuitului In mare ei apele inte-
rioare, precum ei stabilimente
de pisciculturä In vederea re-
populärii raurilor, eleetee mo-
del, etc.;
h) De a aprobh orice cheltu-
calli limitele bugetului;
i) De a aproba Imprumuturi
potrivit dispozitiunilor art. 87;
j) De a aprobh arendärile bu-
nurilor In conformitate cu dis-
pozitiunile art. 11.-13 din legea
pentru organizarea pe baze co-
merciale a intreurinderilor
avutiilor publice1);
k) De a propune tranzactiuni
pentru litigii panä la 10 mili-
oane lei, spre a fj, aProbate prin
lege;
/) De a aprobh virimente !titre
diferitele cheltueli preväzute In
buget, pästrându-ei separatia
Intre personal ei material, a-
ceasta numai cu aProbarea mi-
nistrului;
m.) De a pregätl i Inainth au-
toritätilor superioare:
1. Bugetul, spre a fi supus
Parlamentului, odatä cu buge-
tul Ministrului de Domenii, ca
un capitol al acestuia.
2. Eventualele cereri de spo-
ruri de cheltueli in cursul exe-
cutärii bugetului, dacä, vor
existä, sPoruri de venituri care
1) A se vedeS Legea pentru organizarea
pe baze comerciale a Intreprinderilor i avu-
Iiilor publice, din 16 Martie 1929 la pag. 243
vol. XVII, cu rnodif. 9 lanuarie 1930.
www.digibuc.ro
sä le acopere. Aceste cereri se
supun aprobarii ministrului de
agriculturä ei domenii, precum
Ministerului de Finante.
Statute le regiilor mixte shu
cooperative, spre a fi aProbate
de Ministerul Agriculturit;
Propuneri de alienare sau
schimb de imobile, spre a ft
Probate min lege.
71. Hotäririle consiliului de
aciministratie vor fi consemnate
inteun registru al deliberärilor.
Toate hotäririle consiliului
de administratie vor fi supuse
aprobarii ministrului. Pentru
hotäririle cu caracter comer-
cial-urgent, aprobarea mini-
strului se va da In termen de 5
zile dela data suPunerii spre a-
probare. Daca deciziunea minis-
trului nu s'a dat In acest ter-
men, hotärlrea consiliului se
considerà aprobatä.
Pentru rezolvarea chestiuni-
lor curente, consiliul de admi-
nistratie, cu aprobarea minis-
trului, poate delegA o parte
din atributjunile sale adminis-
tratorului general.
Menibrii consiliului de admi-
nistratie primesc pentru eedin-
tele la cari participä, o indem-
nizatie ce se va fixà de Mini-
sterul de Agricultura.
Aceste indemnizatii se vor
se:Ideà din tantiemele cuvenite
la finele anului, in caz când
aceste tantieme depäsesc su-
mele primite sub formä de in-
demnizatie.
72. Se suprimä.
73. Administratorul general
se numeete pe termen de ease
ani, prin decret regal, in urma
propunerii Ministerului de A-
griculturà. EI poate fi angajat
Prin contract de Ministerul
de Agriculturà.
El nu poate fi revocat cleat
pentru abateri grave deIa lege,
sau pentru nereguli de gestiune
 LEGI DE UNIFICARE. 25 Julie 1931
Si tot prin decret regal, pe baza
raportului Ministerului Agricul-
turii.
74. Administratorul general
conduce intreaga administratie,
in marginile delegatiunii pri-
mita dela, ministru.
Executg deciziile consiliului
de administratie prin directorii
organele subalterne; prepara
bugetul ei pregateete lucrärile
pentru consiliul de administra-
tie ei supravegheafh intregul
Personal al administratiei.
75. Administratia P. A. R. I.
D., va cuprinde dota directii:
1. Directiunea ImbunkAtirilor
funciare i hidrologice, pentru'
amelioratiuni in vederea agri-
culturii i silviculturii, cum ei
pentru amelioratiunile bältilor,
stuf Ariilor, eleeteelor, fânetelor
Pàeunilor, in vederea pescá-
ritului i pisciculturii, sau, pen-
tru folosirea combinata de pis-
cicultura cu agriculturá.
2. Directiunea pescáriilor pen-
tru exploatarea pescdriilor Sta-
tului, precum ei a stufáriilor,
ph'eunilor, fânetelor, etc., din
regiunea inundabilá a Dunárii,
proprietatea Statului, precum
pentru controlul exercitiului
pescuitului in vederea incura-
jhrii ei indrumgrii- tescärii ra-
tionale ei a pisciculturii siste-
matice in toate apele tárii.
76. Fiecare din aceste douà
directiuni sunt conduse de un
director numit prin decret re-
gal, dupg. propunerea Ministe-
rului de Agricultura.
77. Se suPrimg.
78. Administratia generalà
este ajutatä pentru indeplinirea
sarcinelor ei de administratii
exterioare, al cgror nunagr, re-
sedinte, Emile si atributiuni se
propun de consiliu ei se aprobh
de Ministerul Agriculturii
Domeniilor.
81. Organizarea serviciilor
interioare ei exterioare, precum
www.digibuc.ro
637
atributiunile tehnice ei ad-
ministrative ale Personalului
vor fi prevAzute inteun regula-
ment intocmit de consiliul de
administratie si care se va pro-
mulgh prin decret regal, dupá
propunerea Ministerului Agri-
culturii i Domeniilor.
82. Normele de numire, in-
datoririle i disciPlina persona-
lului, inclusiv administratorul
general ei directorii, sunt cele
prevd,zute in legea statutului
functionarilor publici i in le-
gile corpurilor tehnice speciale.
83. Administratia P. A. R. I.
D., poate face imprumuturi
pentru ameliorarea terenurilor
sale, ipotecându-le, gajfind ve-
niturile lor, eoncesionând sau
arendând actele terenuri nu-
mai cu aprobarea, tonsiliului
de Minietri.
85. Administratia P. A. R. I.
D., va intocmi in fiecare an
bugetul care va form& o anexa
a bugertului Ministerului de A-
griculturá i Domenii.
Din totalul veniturilor prey&
väzute se va Prelevh o cot& de
40 la suta, care constitue renta
cuvenith Statului. Aceastà
sumá se va inscrie ca articol
bugetar in veniturile ministe-
rului.
86. In cursul executärii bu-
getului ordinar, in caz de ne-
voie, spre a Wbitine rezultate
mai bune, orice cheltueli buge-
tare, cu excePtia celor prevd-
zute pentru plata personalului
administrativ, arätat in statele
bugetare ale intreprinderii, se
pot derroA*1 pe bazá de justifi-
cari scrise ei cu aprobarea Mi-
nisterului de Agricultura si Do-
menu', datá in intelegere cu Mi-
nisterul Finantelor, dacá vor
exist& venituri care 0, acopere
sporurile de cheltueli propuse.
Virimentele intre diferitele
cheltueli prevIzute in buget se
638 LEGI DE UNIFICARE- 27 Julie 1931
vor putea decide de consiliul de
administratie, pastrandu-se se-
paratia dintre Personal si ma-
terial, numai cu aprobarea: mi-
nisterului.
100. Din beneficiul net se va
10 la sutd pentru formarea
fondului de rezervd. 1 la sutd
pentru consiliul de admihistra-
si comisia de control, In
proportie cu activitatea depusd.
Administratorul general, fiind
functionar, nu are drept la tan-
tieme.
Restul beneficiului se va
vd.rsa la tezaurul Public.
Proiectul de bilant se supune
spre aprobare Ministerului A-
griculturii i Dorneniilor. El este
definitiv, numai dupä ce a ob-
tinut aceastä aprobare.
101. Verificarea conturilor
cassieriei se executä de catre o
comisie de control.
comisie se compune din 3 mem-
Aceastd
bri i anume:
tin delegat al Minister ului
Agriculturii i Domeniilor, cu
gradul de inspector sau direc-
'tor, un expert-contabil numit
de acelas Minister si un dele-
gat al Ministerului de Finante.
103. Administratia P. A. R.
I. D., rdmane sub controlul Mi-
nisterului Agriculturii si Do-
meniilor j al Inaltei Curtii de
Conturi.
Art. 120, aUn. 2. Se su-
prima.
LEGE
pentru modificarea al 4 art. I 9i al.
2, art. III din Legea din 4 Apri lie 1931,
pentru modifiearea unor dispozitiuni din
legea pentru organizarea judeatorea-
sea §i din Legea Cur pi de Camp
DIN 25 JULIE 1951 1)
Art. unie, Art. I, alin. 4 si
art. III, aL 2 din legea pentru
Aceasti Lege modificatoare a fost pro-
www.digibuc.ro
modificarea unor dispozitiuni
din legea pentru organizarea
judeatoreased i legea pentru
Curtea de casatie, se modified
dupd cum urmeazd:
Art. /, a/in. 4. Fiecare see-
tiune se compune dintr'un pre-
sedinte j. numdrul de consilieri
ce urmeaza: sectiunea I, 19 con-
silieri, iar sectiunea II-a si a
1II-a cdte 14 consilieri.
Art. III, alin, 2. Proeurorii
supranumerari in -numdr de 3
dela Curtea de casatie, vor fi
trecuti consilieri supranume-
rari cu avizui conform al Con-
siliului superior al magistratu-
rii, i anume: unul la sectiunea
II-a si 2 la sectiunea
peste numärul actual de consi-
lieri ce-1 are fiecare din aceste
sectiuni.
LEGE
pentru stabilirea orel oficiale
DIN 27 JULIE 1931 1)
1. Ora oficiald pentru cuprin-
sul Romaniei este ora fusului
al doilea orar la est de Green-
wich, (ora meridianului 30° Ion-
gitudine esticd. Greenwich).
2. In tot intervalul cuprins
intre lunile Aprilie i Octomvrie
ale fiecdrui an se poate adoptà
drept orä oficiald ora fusului
mulgat5 cu Decret No. 2u76/931 i publicata
In Monitorul Oficial No. 170 din 25 Julie
1931. A se vedea Legea ce se modificS, din
4 Aprilie 1931 la pag. 329 In acest volum;
precum i Intreaga Lege pentru organizarea
judeatoreasa din 14 Aprilie 1925 la pag.
795 vol. XI-XII cu modif. ulterioare.
') Aceastä Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputMilor in sedintele dela 11 si
14 Julie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2713/931 st publicat In Monitorial Oficial
No. 171 din 27 Iulie 1931. A se vedea In le-
gaturä; Adoptarea calendarului Gregorian,
in serviciul telrgrafo-postal prin D. 29 De-
cemvrie 1864 si in tuate administratiile prin
Decret-Lege din 6 Martie 1919, pag. 39 vol.
IX-X.
 LEGI DE UNIFICARE. 27 tulle
al treilea orar la est de Green-
wich (ora meridianului de 450
longitudine estica Greenwich).
Adoptarea orei fusului al trei-
lea orar ca orá oficiala, precum
precizarea intervalului, se ho-
tarasc prin inalt decret regal
pe baza unui jurnal al Consiliu-
lui de Ministri.
3. Ora oficiala este obligato-
rie pentru toate institutiile pu-
blice.
4. Aceasta lege se va pune in
aplicare cu Incepere dela 1 Oc-
tomvrie 1931.
LEGE
pentra complectarea art. 58 din
legea drumurilor
DIN 17 IULIE 19311)
Art. unic. Art. 58 se corn-
pleteaza precuna urmeaza:
Cote le aditionale pentru dru-
muri pe anii 1930 si 1931 sunt
specificate In tabloul anexat la
prezenta lege care face parte
integranta din ea.
Ministerul de Finante este
autorizat sa urmareasca i sa
incaseze aceste cote potrivit ta-
bloului specificat mai sus.
LEGE
pentru modificarea legii pentru expor-
tul de ouä
DIN 27 JULIE 1931 2)
I. Exportul de 0uá se poate
face de orice firma inscrisä, la
Aceasti Lega, dimpreunA cu tabloul
anexat, s'a votat de Senat i Alunarea de-
pulatilor In qedinta dela 14 In lie 1931; s'a
womulgat cu Decret No. 2714/931 si publi-
cat in Monitorui Oficial No. 171 din 27
fulie 1931, uncle se poate consulta tabloul.
A se verlea si Leeea drumurilor din 6 Aug.
1929 la pag. 1037, vol. XVII.
AceastA Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedinlele dela 14
www.digibuc.ro
1931 639
un tribunal din Romania, pen-
tru comertul de ouä, de asoci-
atiile cooperative de productie
si de federalele lor, function&nd
pe baza legit pentru organiza-
rea cooperatieí i cari sunt au-
torizate de catre Oficiul natio-
nal al cooperatiei romane, pre-
cum si de SindicateIe agricole
autorizate de Uniunea central&
a sindicatelor agricole si sindi-
catele de exportatori de (mä sau
de Uniunea acestor sindicate,
autorizate de Ministerul Indu-
striei j Comertului.
Regulamentul de aplicare al
legii va determina conditiile pe
care firmele trebuie sa le bade-
plineasca pentru ca sa poata fi
inscrise printre cele ce au drep-
tul SA exporte ouä.
Acest regulament va deter-
mina, In special, garantia ce
trebuie depusa In efecte de stat
sau garantate de stat. Efecte
de stat vor fi socotite la valoa-
rea nominala.
Garantia pentru cooperative
se va putea da si de Banca Cen-
trald cooperativa.
2. Oua le destinate exportului
sunt de trei feluri: standardi-
zate, nestandardizate si neco-
mestibile.
Greutatea minima a oualor
admise la standardizare este de
46 grame.
Sunt considerate standardi-
rate pentru export ouale sortate,
impachetate, marcate si trans-
portate in felul prescris de In-
stitutul national de export si In
conformitate cu conditiile de
rube 1931; s'a promulgat en Decret No.
2715/931 si publicat In Monitorut Oficial
No. 171 din 27 Iulie 1931. A se vedea
Regulamentul de aplicare, din 12 Seplem-
vrie 1931 la ordinea cronologicA din acest
volum. Ea abrogfi Legea pentru exportul
de ouA, din 16 Alai 1930 pag. 275 vol. XVIII.
A se vedeA lii leaturä i Legea pentru or-
ganizarea cooperatiei, din 28 Martie 1929
la pag. 354, vol. XVII cu modificArile din
4 Aprilie 1930
640 LEGI DE UNIFICARE. 27 lulie 1931
clasificare preväXute in legea de
fat& i regulamentul ei.
Vor puteg fi exportate si oug
necomestibile cari nu implinesc
conditiunile impuse pentru oug-
le standardizate. Oug le neco-
mestibile nu vor pute& fi expor-
tate decât sparte si vgrsate In
butoae.
Atât ougle standardizate cat
cele nestandardizate pot fi su-
puse unei taxe de export in fo-
losul fiscului. Taxa de export la
ougle nestandardizate va fi de
4 ori mai mare deck taxa de
export la ougle standardizate.
In caz cg ouäle standardizate
ar fi cu timpul scutite de o ast-
fel de taxg, aceea a ouglor ne-
standardizate-va fi i atunci de
cel putin 1 leu de bucatg.
Oug le necomestibile sunt scu-
ffle de taxa de export.
3. Prezenta lege nu se refera
la tranzitul de oug pria terito-
riul vamal al României, la ex-
portul ouglor prin persoane ce
pleacg in strgingtate, in limita
cantitatii de 50 bucgti pentru
consumul propriu si la exportul
ouglor in traficul de granitä,
pentru cari sunt stabilite norme
speciale.
4. Marcarea ouglor se face de
catre exportator pe propria sa
rgspundere, iar revizuirea stan-
dardizgrii i marcgrii se va
face de care comisia de control
asa cum se va stabill prin. re-
gulament.
Inspectorii i medicii veteri-
nari, in interiorul circumscrip-
tfflor lor, au dreptul sg, inspec-
teze oricând magaziile si cea:
trele de colectare, anuntând de
cele constatate, dacg socot nece-
sar, punctele de iesire si Insti-
tutul national de export.
Dispozitiile legii de politic sa-
nitard veterinard, privitoare la
consumul intern, vor fi respec-
tate
9 A se vedeti Legea de politic sanitari
veterinark din 2 Decernvrie 1912 la pag.
www.digibuc.ro
Ougle standardizate nu vor
puteâ iesi din tarn, deal prin
punctele vamale stabilite de Mi-
nisterul Industriei i Comertu-
lui.
Pentru controlul marcgrii oug-
lor se vor instituì la aceste
puncte oficii de control.
Prin jurnal al Consiliului de
Ministri, clupg propunerea Mi-
nisterului Industriei si Comer-
tului, se va fixà numgrul si se-
diul oficiului de control.
Oficiile de control sunt com-
puse din 4 membri: doi functio-
nari ai statului, un delegat al
Uniunii Sindicatelor agricole
si un delegat al Oficiului natio-
nal al cooperatiei.
Din cei doi functionari ai sta-
tului unul va fi numit de Minis-
terul Industriei i Comertului,
in mod special si va fi si con-
ducgtorul Oficiului, in caz de
paritate votul sgu decide. Cel
de al doilea va fi delegat de Mi-
nisterul Inclustriei j Comertu-
lui, in persoana medicului vete-
rinar de frontier& sau in lipsg,
unul dintre functionarii vdmii
respective.
Prezenta la lucrarile Oficiului
a delegatilor Uniunii Sindicate-
lor agricole si Oficiului National
al Cooperatiei nu este obligato-
rie, in caz insg când ei iau
parte la aceste lucrgri, votul lar
este deliberativ.
Acesti delegati nu au dreptul
la vreo indemnizatie din partea
statului, sub nici o forma, pre-
cum salariu, diurng, cheltueli
de deplasare sau mice alte chel-
tueli.
Membrul delegat dintre func-
tionarii vamali sau ai serviciu-
lui veterinar de frontierg va
priml pe lämgg salariul sat', o
indemnizare specialg ce se va
1467 vol, VII cu modif. din 6 Ianuarie 1926
pag. 20 vol. XV-XVI, precum i Regula-
mentul de aplicare din 30 Decemvrie 1926
la pag. 397 acelas volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Julie 1931
fixk, dela caz la caz, de Mini-
sterul Industriei i Comertului
in intelegere cu acel al Finan-
telor. Delegatia sa poate incetà
oricAnd.
Membrul numit de Ministerul
Industriei i Comertului este
supus in totul regimului func-
tionarilor publici.
Of iciile de control sunt la
rândul lor controlate de inspec-
tori alipiti Institutului National
de export.
Inspectorii sunt de douä fe-
luri: permanenti sau delegati.
Inspectorii permanenti stint
functionarii speciali insärcinati
cu controlul Oficiilor de con-
trol. Inspectorii delegati sunt
functionari ai statului, judete-
lor i comunelor, cgrora li se
da delegatie ca, pe Una. Mde-
letnicirea lor obisnuitä, sa ins-
pecteze i organele Oficiilor.
Ace$tia primesc pe lângá sa-
lariul lor o indemnizare ce se
va fixk prin buget. Delegatia
lor poate incetà oricand.
Inspectorii se numesc sau se
deleagä de Ministerul Industriei
Comertului.
Inspectorii vor fi numiti de
preferintil dintre medicii vete-
rinari.
Atunci, când in cursul anului,
prin cresterea exportului, perso-
nalul prevgzut In buget ar de-
veni insuficient, prin simPla de-
cizie a ministrului industriei s't
comertului, luatä, In intelegere
cu ministrul finantelor, se poate
angajà personal temporar, pla-
tit din sporul de venit provocat
de cresterea exportului.
5. Pentru acoperirea cheltue-
lilor necesitate de controlarea
standardizärii, exportatorii ouä-
lor standardizate vor fi supusi
la plata unei taxe de control de
0,05 lei de bucatä.
6. Se institue pe langä Insti-
tutul National de export o co-
www.digibuc.ro
26495C. Hamangiu, vol. XIX.-41
641
misie consultativä a exportulut
de oud compusä, din:
a) Un delegat al Uniunii Ca-
merelor de comert st de indus-
trie ;
b) Un delegat al Uniunii Ca-
merelor de agriculturh;
c) Un delegat al Oficiului Na-
tional al cooperatiei;
d) Un delegat al Uniunii sin-
dicatelor agricole;
e) Directorul serviciului zoo-
tehnic i sanitar veterinar sau
inlo cuitorul säu;
f) Directorul vämilor sau in-
locuitorul säu;
g) Directorul Oficiului Natio-
nal de export sau inlocuitorul
sau;
Atributiile acestei cornisii sunt
urmätoarele:
a) Isi dà avizul asupra tutu-
ror chestiunilor referitoare la
exportul de ouä ce-i sunt su-
puse de minister;
b) Sesizeazg din oficiu mini-
sterul asupra tuturor impreju-
rärilor cari impiedec5, acest ex-
port si asupra oriarei nereguli
de care ar aveh cunostintä, pro-
punând si mäsurile ce credo de
cuviintä;
c) Studiadt i propune mini-
sterului orice mäsuri menite a
sporl exportul de ottä.
Delegatii functionari ai co-
misiei primesc drePturile dupà
normele stabilite pentru functio-
narii publici.
Cella lti delegati sunt onori-
fici, ei neavând dreptul la pläti
de indemnizatii, jetoane sau
crice cheltueli.
Exportatorii de ouh nemultu-
miti cu deciziile oficilor de con-
trol vor puteä cere revizuirea
la Minister, care poate delegh
comisiunea consultativä a ex-
portului.
7. Contraventiile la dispozi-
tiile prezentei legi, ale regula-
mentului ei, cum si la cele pre-
väzute In ordonantele ce s3 vor
642 LEM DE TJNIFICARE. 27 Julie 1931
emite ne baza acesteia, se vor
constatà prin procese-verbale.
Procesul-verbal de contraven-
tie va cuprinde: numele contra-
venientului, domiciliul sau rose-
dinta acestuia, obiectul $i im-
Prejurarile in care s'a produs
contraventia, textul de lege sau
regulament aplicabile, data
când s'a dresat procesul-verbal
semnatura organului consta-
tator.
Toate mijloaoele de proba-
tiune sunt admisibile pentru
stabilirea i combaterea, celor
cuprinse In actele de contra-
ventiune, cum si pentru dovedi-
rea fraudei.
Procesele-verbale nu vor pu-
te& fi anulate pe motiv de vicii
de forma.
Procesele-verbale vor fi In-
cheiate de cat% organele de
control prevazute in prezenta
lege, precum $1 de inspectorii
vamali, sefii de vama i orice
alti functionari insarcinati de
Ministerul Industriei 5i Comer-
tului sau de Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor.
Prooesele-verbale aprobate de
Ministerul Industriei si Comer-
tului, direct sau prin delegat
au, pentru cazurile cand a-
menda fixata depAseste amenda
de lei 5.000 inclusiv, caracterul
unei hotäriri de prim& si ul-
timä, instanta'.
Hotarfrile ministeriale in care
amenda dep&seste suma de lei
5.000. au caracterul unei boa-
riri de prima instanta i sunt
apelabile la tribunalul din cir-
cumscriptia in care s'a consta-
tat contraventia:
Copie de pe procesul-verbal se
va notific& si contravenientului
la domiciliu sau resedinta sa,
sau la domiciliul runoscut prin
organele administrative, potri-
vit regulelor de procedura in
vigoare.
Termenul de apel in toate ca-
www.digibuc.ro
zurile va fi de 10 zile dela co-
municarea procesuIui-verbal.
Hotarlrile tribunalelor vor pu-
teA fi atacate cu recurs in ter-
men de 15 zile dela comunica-
rea hotAririi.
Fixarea amenzilor se va face
cu urmatoarele norme:
I. In caz ca exportatorii de-
clerk* otiä din categoria celor
nestanclardizate ca standardi-
zate, amenda va fi de 5 ori di-
ferenta taxei de export ce exista
pentru aceste categorii, socotita
la intreg cuprinsul ldzilor
site In neregula.
2. In caz cä. declaratia falsa
se refera /a ouA din categoria
celor standardizate, amenda va
fi (cu exceptia unei tolerante de
minimum 2 % intro diversele
clase cele mai apropiate, refe-
ritoare la greutate, dar aceea$
calitate) 2.000 lei dela lada mare
(a 1.440 oua) si de lei 1.000 de
lada mica (a 720 ota) gäsite in
neregulä.
8. Veniturile provenite din ta-
xele de control si din amenzile
prevazute in prezenta lege vor
constitui un fond special al ex-
portului de oua, din care se vor
aliment& cheltuelile de control
a expoitului de oua, precum
cele facute In vederea imbuna-
tAtirii rassei päsArilor.
Acest fond se va Inscrie In bu-
getul de venituri i cheltueli al
Ministerului Industriei si Co-
mertului.
Prin derogare dela legea con-
tabilitiltii publice, In cazurile
prevazute la art. 4 al legii, prin
o hotärire comuna a Ministeru-
lui Industriei i Comertului si
a celui de Finante, se va putea
spori alocatiile de cheltueli din
buget, pe baza sporirii prevede-
rilor de venituri 1).
Excedentele constatate ale fon-
1) A se vedea Legea contabilitätit publice
din 31 Julie 1929 la pag. 783, vol. XVII cu
modi.f. din 3 August 1931 la pag. 665 in acest
volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 27 lulie 1931
dului exportului de ou'd vor in-
tra In excedentul general al
executdrii bugetului statului.
Cheltuelile pentru imbundttiti-
rea pdsdrilor se vor face In in-
telegere cu Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, dupd un
program stabilit de acest mi-
nister.
9. Un regulament va stabili
modul de aplicare al legii de
fath.
LEGE
pentru trecerea la Stat a eoonomiilor
prin comprimarea bugetelor
DIN 27 lam 1931 1)
1. Reducerile lefurilor functio-
narilor Camerelor de comert
de industrie, a Uniunii Camere-
lor de comert i industrie, a
Burselor de efecte, actiuni
schimb, precum si a Burselor
ile mdrfuri, prevazute In legea
de]a 26 Decemvrie 1930, publi-
catá in Monitorul Oficial No.
206 din 31 Deceinvrie 1930, prin
derogare dela aceastá lege, ise
vor vársd la Tezaurul public
pi in administratiile financiare
ca venit la art. 199, lit.
m din bugetul general al statu-
lui rectificat pe exercitiul 1931.
2. Prin derogare dela dispo-
zitiunile legii pentru modifica-
rea legii Camerelor de comert
si de industrie din 1929, econo-
mine rezultate din comprima-
rea cheltuelilor prevdzute In
bugetele exercitiului 1931, de
cdtre Camerele de comert Si de
industrie, de Uniunea Camere-
lor de comert si de industrie, se
vor värsa deasemenea la Te-
Aceastä Lege s'a promulgat cu Decret
No. 2716/931 i publicat in Nroni Iona Ofi-
cial No. 171 din 27 Iu lie 1931. A se vedea
Legea din 31 Decemvrie 1930 la pag.
1005, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
643
zaurul public, dupd cum ge ar
ra tit In articolul precedent.
3. Reducerile si comprimdrile
de mai sus reprezintd suma de
lei 32.670.054, iar prezenta lege
se aplied numai la bugetele e-
xercitiului financiar 1931.
LEGE
pentru modificarea art. 60 din legea
pentru crearea Regiei Autonome a Por-
turilor §I Cai lor de Comunicatie pe
Apa (P. C. A.).
DIN 27 IDLIE 1931 1)
Art. unic. Art. 60 din legea
pentru crearea Regiei Autono-
me a Porturilor i Cdilor de Co-
municatie pe ApA (P. C. A.) se
modified precum urmeaza:
60. Prin deragare dela legea
pentru organizarea §i admini-
strarea pe baze comerciale a in-
treprinderilor fi avuOilor pu-
blice, nu se va vdrsh tezauru-
lui vreo dobanda sau amortis-
ment la capitalul de investitie
timp de 10 ani. Dupd aceastá
data se va vársh tezaurului o
dobând5, hotáritä prin jurnalul
Ministri, In urma
propunerii Ministerului de Co-
municatii, cu avizul consiliului
de administratie P. C. A., a-
vându-se în vedere situatia
trebuintele Porturilor la acea
epocd, precum i obligatiunile
internationale pentru ealea na-
vigabild a Dunárii i pentru
semnalizarea coastei maritime.
Aceastä Lege s'a promulgat cu Decret
No. 2717/931 i publicat in Monilorul Ofi-
cial No. 171 din 27 Julie 1931: A se vedea
Legea P. C. A. care se modificä, din 2
August 1929 la pag. 905 vol. XVII, precum
si Legca pentru organizarea i administra-
rea pe baze comerciale a intreprinderilor
si avutiilor publice, din 16 Martie 1929 la
pag. 243 acelas volum, cu modif. 9 lanuarie
1930.
644 LEGI DE UNIFICARE. 27 lulle 1931
Deasemenea nu se va värsit,
la tezaur, primii 10 ani, restul
din beneficiul net, prevazut la
art. 44, alin. d, ci se va intre-
buinta exclusiv pentru lucrarile
noui si investitiunile necesare
in porturi sau pentru calea na-
vigabilk cu exceptia exercitiu-
lui bugetar 1930 si a exercitiu-
lui bugetar 1931, când Regia P.
C. A. va värsh din excedentele
sale tezaurului, in limita posi-
bilitatii si a prevederilor buge-
tare.
LEGE
pentru adaugirea unui alineat la finele
art. 1 §i pentru modificarea alin. 1 al
art. 2 din Legea contra cametei
DIN 27 Itm.JE 1931 1)
Art. I nou. La finele art. 1
se adauga urmatorul alineat:
Nici inteun caz dobanda le-
gala nu va putea trece de 9%
In materie civilà i 10% in ma-
terie cornercialä.
Art. I devenit 2. Dispoziti-
unile art. 2, alin. 1 din legea
contra cametei, se modifica cum
urmeazd:
Art 2, alin. I. Doi:panda
conventionala nu poate trece de
li la sun'. anual".
LEGE
pentru modificárea unor dispozijiuni
din tariful vamal de Import privind
depurile de textile vegetale §i firele
vigogne
DIN 27 luLIE 1931 2)
1. Textul art. 728 din actua-
lul tarif vamal de import !se
modifica precum urmeaza:
Aceastil Lege s'a vota. de Adunarea de-
putatilor §i Senat In edintele dela 14 lulie
1931; s'a promulgat cu Dectet No. 2722/931
publicat in Monitorul Oficiul No. 171
din 27 lulie 1931. A se vedett i Legea ca-
metei din 2 Aprilie 1931 la pag. 1025 In
Anexa vol. XVIII.
www.digibuc.ro
728. Zdrente, Petice i res-
turi de tesaturi, tricotaje, im-
pletituri, etc., din textile vege-
tale.
2. Art. 150 al tarifului va-
mal de import se modificä pre-
clan urmeaza, prin adaugirea
unei note noui:
150. Fire de lanà sau paruri
dela articolele 140-149, ameste-
cate cu orice alte materii, afara
de matase, intrucat vor contine
lama sau paruri in Proportie
mai mica, de 25%.
Taxa asupra torturilor de
lama cu o reducere de 20%.
Nota I. Daca lânà sau pa-
r [rile intra in proportie de 25%
sau mai mult, urmeaza regi-
mul lanei sau pärurilor.
Nota II. Firele din orice tex-
tile vegetale, afara de matase,
f ara amestec de Yanä sau con-
tinand lânà 'Ana la un maxi-
mum de 3%fire zise vigogne
cari sunt prelucrate pe ace-
leasi masini i dupa acelas sis-
tern ca si firele de lâna cardate
(streichgarn), avand aspectul
Knos al acestor fire, se vor
taxa cu o reducere de 50% fatà
de taxele firelor de lank
LEGE
pentru dotarea §i recunoasterea Insti-
tutului de Cercetäri tiinifice Regele
Carol II" din Cluj ca persoaná juridica
DIN 27 JULIE 1931 3)
1. Se recunoaste ca persoana
juridicä Institutul de Cercetari
9 Aceastà Lege modificatoare s'a pro-
mulgat cu Decret No. 2723/931 si puhlicat in
Monitorul Oficial No. 171 din 27 lulie 1931.
Ea modifica Tariful vamal publirat In Mo-
nitorul 0 ficial No. 166 din 30 Iulie 1929.
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
depwatilor i Senat tn sedinHe dela 13 si
14 Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
27251931 i publicat In Monitorul Oficial
No. 171 din 27 Julie 1931.
 LEM. DE UNIFICARE. 27 Mlle 1931
Stiintifice Regele Carol II" din
Cluj, infiintat de M. S. Regele,
cu prilejul aniversArii a 10 ani
de activitate a Universitätii
Regele Ferdinand I" din Cluj.
Institutul va functionh Potrivit
unui statut ordnduit de M. S.
Regele.
2. Acest institut se doteazä de
natiunea romanä cu un patri-
moniu national de 100.000.000
lei In numerar, cu prilejul im-
plinirii primului an de domnie
al M. S. Regelui Carol II si ca
o märturie a dragostei si a en-
tuziasmului, cu care poporul
român a prima pe Regele sau.
Se autoria Ministerul de Fi-
nante ca acoperirea acestei do-
tatiuni sb", se fad. din fondurile
disponibile ale bugetelor pe
exercitiile anilor 1931, 1932 si
1933.
3. Functionarii acestui insti-
tut sunt asimilati cu functio-
narii d stat. Ei se vor bucurà
de toate drepturile de pensie,
in conditiunile prev6zute de
legea pensiunilor.
4. Proprietâtile mobile si imo-
bile ale institutului sunt scuffle
de orice taxe i impozite catre
stat, judet i comunä.
5. Institutul de Cercetäri
Stiintifice Regele Carol II" se
bucurä de privilegiul de a primi
pentru biblioteca sa câte un
exemplar gratuit din mice pu-
blicatie stiintificA tiPAritä in
tara.
LEGE
pentru modificarea art. 11 din legea
pentru pereeperea §i urmgrirea veni-
turilor, publice
DIN 27 ILILIE 19311)
Art. 11 din le-
Articol unic.
gea pentru perceperea i urna5.-
') Aceasti Leze s'a votat de Adunarea
deputaVlor i Senat tn aedintele dela 8 ai
www.digibuc.ro
6(15
rirea veniturilor publice se mo-
dificg, astfel:
Pe lângl salariu, Ministerul
va acordà personalului de ur-
märire si percepere prime in ra-
Port cu debitul din contribu-
tiuni directa inscrise In roluri,
inclusiv rtimAsitele, fArtt. a-
menzi.
a) Celor cu un debit anual
pang la 500.000 lei:
Pentru incasgrile realizate
pand la 31 Decemvrie, titre
85-90% din debit, prima va fi
de 1%; pentru incasärile ¡titre
90-95% din debit, prima va fi
de 1,50%; iar pentru incasdrile
Intre 95-100% din debit, Prima
va fi de 2%;
b) Celor cu un debit pAn5. la
2.000.000 lei: la 1ncaarile intre
80-85%, prima va fi de 0,75%;
pentru incasdrile intre 85-95%
prima va fi de 1%; iar pentru
incasdrile peste 95%, prima va
fi de 1,50%.
c) Celor cu un debit pan5. la
10.000.000 lei, la incasärile intre
75-85%, Prima va fi de 0,50%;
pentru incasärile Intro 85-95%,
prima va fi de 0,75%; iar pentru
Incasärile peste 95%, prima va
fi de 1%;
d) Celor cu ,un debit peste
la incasilrile in-
10.000.000 lei,
tro 70-80%, prima va fi de
0,40%; pentru incasärile !titre
80-90%, prima va fi de 0,60%;
iar pentru Incasärile peste 90%,
prima va fi de 0,80%;
e) Pentru sumele din rämg.-
site si cari se cuprind In tota-
lul incasärilor din alineatele de
mai sus, se mai acordä un plus
de prirn5, uniforra, de 1%.
IO Iu lie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2727931 i pu' Neat In Monitnrul Oficial
No. 171 din 27 Julie 1931. Ea abrog5 modif.
art 11 fácuti prin Legea din 26 Iunie 1930
pag. 358 vol. XVIII. A se vedea si Legea
pentru perceperea i urmirirea veniturilor
Pub lice, din 1 August 1921 pag. 1036 vol.
IXX.
646 LEGI DE UNIFICARE. 27 lulie 1931
Prima se calculeazä numai la
sumele cuvenite Statului si se
Pläteste In primele trei luni ale
anului urmator, din creditele
bugetare prevAzute In acest
scop in bugetul general.
Repartizarea prim elor intre
functionarii de urmärire si per-
cepere se face de cAtre Ministe-
rul Finantelor cu avizul admi -
nistratiei financiare.
Dispozitiunile acestui articol
se aplicA i pentru incasärile
efectuate In anul 1930, iar su-
mele consemnate in acest scop,
din incasdrile din rämäsite se
vor varsä la Stat la art. 11 din
bugetul general de . venituri.
LEGE
pentru anularea soldului easel generale
de pensiuni aflat la tezaurul public
DIN 27 JULIE 1931 1)
Art. unic. Soldul de cassä
in sumä de lei 1.714.279.651,65,
constituit In acte de portofoliu
la cassieriile Statului i stabilit
prin bilantul Casei generale de
pensiuni Pe anul 1930, repre-
zentând datoria Ministerului de
Finante catre zisa Cassä, se a-
nuleazd.
Actele de portofoliu in sumä
de lei 36.567.838, ce Cassa pen-
siilor are conform aceluias bi-
lant, precum i celelalte acte
de portofoliu pang la concu-
renta sumei de mai sus, se vor
lichicla din creditul deschis prin
legea promulgatä cu inaltul
decret regal No. 2.383 din 1930
si publicatä in Monitorul Ofi-
cial No. 142 din 30 Iunie 1930.
1) Aceastä Lege s'a promulgat cu Decret
No. 2728/931 i publicat In Monitoral Ofi-
cial No. 171 din 27 Julie 1931.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru infiinlarea unui subsecretariat
de stat la ministerul flnanlelor
DIN 27 JULIE 1931 1)
1. Se infiinteaa. In Ministe-
rul Finantelor un subsecreta-
riat de Stat, cu atributiunea
sPeciala de a pregati i intocmi
bugetul anual al Statului si de
a controlà executarea lui.
Subsecretariatul bugetului lu-
creaza sub conducerea directä
a ministrului finantelor.
2. Infra in atributiunile a-
cestui subsecretariat suprave-
gherea tuturor serviciilor Mi-
nisterului de Finante j in spe-
cial curmätoarele servicii si di-
rectii ale acestui Minister:
a) Directia contabilitätii ge-
nerale a Statului;
b) Directia miscärii fonduri-
lor;
c) Directia datoriei publice;
d) Serviciul de inspectie si
control al Ministerului Finante-
lor.
3. Subsecretariatul de Stat
din Ministerul Finantelor mai
are sub a sa supraveghere si di-
rectia Casei Autonome a Mono-
polurilor Statului. Cassa de De-
puneri 5,4 Consemnatiuni, Cassa
Generalä de Economii, precum
si Creditul Judetean si Comunal.
4. Toate departamentele
toate administratiile Publice au-
tonome sunt datoare sä cornu-
nice subsecretariatului din Mi-
nisterul de Finante, in prea-
labil, pentru luare de cuno-
stintä i examinare mice pro-
) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat In edintele dela 8 si 10
Julie 1931 s'a promulgat cu Decret No. 2726
din 1931 i publicat in bionitorul Oficial No.
171 din 27 Iulie 1931. Desi n'a fost aplicatä
noi o publiam In vederea dispozitiilor cu-
prinse In art. 4 din Lege.
 LEG1 DE UNIFICARE. 27 Iulie 1931
iecte de legi si regulamente cari
sunt in legaturä cu bugetul
Statului.
Consiliul superior legisllativ
este obligat a nu da avizul säu
asupra legilor sau regulamente-
lor cari ar atinge direct sau indi-
rect finantele publice i cari nu
ar purtà, viza Subsecretariatului
de Stat din Ministerul Finante-
bor.
5. Orice legi regulamente
contrarfi legii de fatä, sunt
rämdn abrogate.
Un regulament de admini-
stratie publick va desvolth dis-
pozitiile cuprinse In legea de
fatä.
LEGE
pentru ineurajarea intreprinderilor pro-
duentoare de litel
DIN 27 JULIE 1931 1)
1. Taxele de consumatie a-
supra clerivatelor rezultate din
prelucrarea titeiurilor se majo-
reazâ dupà cum Se aratil mai
jos:
Cu lei 3 pentru un kg de ben-
zinä u ward.
Cu lei 3 pentru un kg. de beh-
zink grea nedenaturatà.
Cu lei 0,50 pentru un kg de
petrol lampant, Withe spirit si
Washington.
Cu lei 3 pentru un kg de ule-
iuri minerale.
Cu lei 3 pentru un kg , de pa-
rafink.
Cu lei 0,30 pentru un kg de
Pkcurd.
Pentru gazoling, benzinä grea
') Aceasa Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat in sedintele dela 13 si 14
lulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2721/931 ai publicat in Moratoria Oficica
No. 171 din 27 Iulie 1931. Ulterior, ea a fost
abrogata prin Legea pentru modif. taxelor de
consumatie pe petrol si titei, din 1 Ian. 1932.
www.digibuc.ro
647
denaturatd, petrol denaturat
(verde) $i motorink se mentin
taxele actuale in vigoare. Dea-
semenea se mentin taxele ac-
tuale in vigoare i pentru ben-
zina u$oarä denaturatä intre-
buintatà de industria indigend
ca dizolvant.
Definitia derivatelor de petrol
se va face conform cu legea
pentru taxele de consumatie a-
supra produselor Petrolifere din
25 Decemvrie ,1929.
Aceste sporuri de taxe sunt
aplicabile numai derivatelor
vândute Pentru consumul in-
tern.
Ele vor fi Mcute venit la Stat,
clandu-se prin aceasta posibili-
tatea sä se subventioneze in-
treprinderile cari se ocupä cu
extragerea titeiului din subso-
lul tärii.
Toate taxele aplicate in pre-
zent pe benzink grea denatura-
td, Päcurtt i motorink, nece-
sat% tractoarelor agricole, mo-
toarelor, exploatatiilor agricole
morilor mici i täränesti cari
macinä cu vamk, se reduc la
jumktate. Autorizatiile de corn-
bustibil eliberate de Ministerul
de Finante, vor fi vizate anual
pentru stabilirea cantitätii ne-
cesark:
a) de catre Camerele de agri-
culturä, cele pentru tractoare, si
b) de catre Asociatia generalk
a micilor morari, prin organi-
zatiile judetene afiliate sau de-
legatii ei, cele pentru morile
mici täräne$ti. Beneficiarii cari
vor da altä destinatie combu-
stibilului luat cu reducere, vor
pierde drePtul la reducere in
afard de amenzile legale.
Constatarea se va face de
cAtre toti agentii fiscului, de
cAtre cei administrativi $1. de
cktre delegatti Camerelor de a-
griculturd i Asociatiei micilor
fl orari.
648 LEGI DE UNIFICARE. 27 lulie 1931
Se va percepe o tax& de sta-
tistic& pe iteiul ce intrá in ra-
finerii, de maxiMum lei 5 de
fiecare toná.
2. Ministerul de Industrie si
Comert va inscrie in fiecare an
in bugetul sän de cheltueli (la di-
rectiunea Minelor) o alocatiune
special& sub titlul: Fondul pen-
tru sustinerea Productitorilor de
Aceastá alocatiune va fi
in raport cu cifra veniturilor
rezultate din sporurile de impo-
zite, prev&zute mai sus, dupä
evaluárile fäcute prin bugetul
veniturilor Statului.
Din acest fond se va Pute&
face plati numai in limita Inca-
sárilor efective cari se reparti-
zeazä, precum urmeazä:
a) 7 la sutä va fi intrebuintat
pentru organizarea modern& a
distributiei derivatelor de titei
la sate;
b) 160 lei pro tong de titei
percePut de Stat in naturá, din
impozitele si redeventele ce i
se cuvin dela perimetrele conce-
sionate de el, se va pläti Regiei
autonome C. F. R. pentru corn-
pensarea in total sau in parte
a plusului de cheltueli rezultat
din suprataxa aplicatä pacurii
consumate de aceastä regie.
Excedentele eventuale vor re-
veni la fondul precedent desti-
nat Pentru distributia 'deriva-
telor la sate;
c) 5 la sut& din rest va fi alo-
cat pentru ajutorarea someuri-
lor din toate industriila;
d) Restul se va repartizA pro-
ducAtorilor in raport cu pro-
ductia de titel realizatá in pe-
rioada de timp corespunz&toare.
3. Suma r&masá dupá cum
se aratä, mai sus sub Punctul
c) se va repartiz& intreprincleri-
lor produc&toare de titei, lunar,
pe baza Productiei integrale,
plus redeventa statului realizatä
de fiecare intreprindere.
www.digibuc.ro
Cota parte a subventiei pen-
tru fiecare tong produsá lunar
se stabileste in baza unei scAri
comPuse degresive i anume:
a) Pentru o productie zilnica
p&ná la 100 tone, prima unitar&
pro ton& va fi multiplicat& cu
coeficientul 3;
b) Pentru cantitätile produse
dela 100-1.000 tone Pe zi, pri-
ma unitará pro ton& va fi mul-
tiplicatá cu coeficientul 1;
Pentru cantitätile produse
peste 1.000 tone pe zi, prima u-
nitarä Pro ton& va fi multipli-
cat& cu coeficientul 0,5.
d) Vor beneficià de prevede-
rile dela art. 2, al. c) si dela art.
3, intreprinderile .producátoare
de titei cari vor face dovada Ma-
intea Ministerului de Indu-
strie si Comert cl isi procurá din
tar& materialele si instalatiuni-
le ce se fabric& de industria in-
digenä, i sunt necesare exploa-
tárilor petrolifere.
De aceastä subventie benefi-
ciazá toate intrePrinderile pro-
ducatoare existente la data pro-
mulgärii legii i numai pentru
o productie individual& p&nä la
1.500 tone pe zi.
Nu vor beneficià de prevede-
rile acestei legi dec&t societä-
tile cari vor Puteh face dovada
cá au respectat in timpul Mil-
railer doi ani §i respect& in
prezent prevederile legii mine-
lor cu privire la personalul ro-
mânesc intrebuintat.
Prima prev&zutä la art. 2,
lit. c, va fi refuzatá societAtilor
oricAror intrePrinderi, cari se
vor cartel& sau vor incheih orice
acorduri, de pe urma cárora va
spoil pretul de vfinzare.
4. Calculul subventiilor se va
face lunar de cätre Directia mi-
nelor, iar plätile vor fi ordo-
nate tot lunar de Ministerul In-
dustriei i Comertului, pe baza
proPunerilor acestei directiuni.
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Julie 1931
Cifra sumelor incasate in con-
tul plusului de taxe stabilit mai
sus sa.va calcula in mod provi-
zoriu pe baza situatiunilor lu-
nare trimise de fiecare rafine-
rie i vizate de agentul de con-
trol al fiscului.
Cifra definitiva a incasärilor
efective se va stabili de cAtre
Ministerul de Finante odatä cu
incheierea conturilor anuale
prevAzute de legea contabilith-
tii publice. Eventualele diferente
vor fi compensate din subven-
tiile lunii In curs.
Quantumul productiunii fie-
cArei Intreprinderi se va stabill
pe baza situatiunilor lunare in-
tocmite de ele i vizate de auto-
ritatea minierA regionalä.
Intreprinderile sunt obligate
a inaintà aceste situatiuni lu-
nare Ministerului de Industrie
Comert (Directiunea minelor)
in primele 10 zile ale lunei ur-
mAtoare.
Majorärile de taxe PrevAzute
la art.. 1, pot fi creditate pe
termen de cel mult trei luni,
cu garantiile ce se vor stabill
de eätre Ministerul .de Finante.
5. Pang, la punerea in apli-
care a bugetului veniturilor
cheltuelilor pe anul 1932, toate
operatiunile de mai sus se vor
face pe calea unui cont de tre-
zorerie ce va fi deschis pe seama
Ministerului Industriei si Co-
mertului In conformitate cu dis-
pozitiunile legii asupra contabi-
MAW publice.
6. Ordonantele pentru Prime-
le cuvenite conform art. 5 vor
fi primite de administratiile fi-
nanciare í de casieria centrald
a tezaurului public, drept nu-
merar, pentru achitarea oricA-
ror datorii cätre Stat, ale In-
trePrinderii interesate.
Asemeni operatiuni se vor pu-
tea, face numai In cazul când
valoarea ordinului de platA nu
www.digibuc.ro
649
este mai mare cleat debitul cA-
tre Stat, pe care intreprinderea
vrea 01-1 achite In acest mod.
7. Prezenta lege intrA, in vi-
goare cu incePere dela prima zi
a lunii care va urma dupA pu-
blicarea ei in Monitorul
Stabilirea quantumului pro-
ductiei, conform art. 3, se va
face avAnd in vedere constitu-
irea Inteprinderilor producg-
toare i modul de declarare si
inregistrare lunar& a Produc-
tlei fiecAreia la autoritätiler mi-
niere regionale, la data promul-
gärii legii.
ModificArile de constituire a
intreprinderilor sau schimbarea
modului de declarare i hire-
gistrare a productiei la autori-
miniere regionale, Mcute
dupA, promulgarea acestei legi,
care ar aye& de efect trecerea
dela o categorie la alta In ceeace
priveste quantumul productiei,
pentru a se obtine o subventie
mai mare, nu vor fi luate in
considerare.
Asocierea de intreprinderi in
scopul rationalizärii activitätii
lor va fi permisä fArà a li se
prejudicià privilegiile de care
se bucurA, conform actualei for-
matiuni.
8. Diferenta Intre taxele ve-
chi si taxele noui este datoritA
va fi incasatä i pentru de-
rivatele aflate In depozitele de
desfacere sau In curs de tran-
sport la aceste depozite In mo-
mentul inträrii In vigoare
legii.
Aceste diferente vor fi urmä-
rite si incasate de administra-
tiile financiare prin agentii bon
cari vor constatà sumele dato-
rite.
Agentii de control ai fiscului
de pe Ming& fiecare rafinerie
sunt obligati BA urmäreascä
miscarea derivatelor pentru care
se datoreste diferenta de taxl,
650 LEGI DE UNIF1CARE. 28 lulie 1931
dupg cum se stabileste mai sus
si sg Instiinteze administratiile
financiare despre constatgrile
lor, Pentru a Inlesni urmgrirea
Incasarea.
9. Surplusul de taxe fixat
prin legea de fatä este datorit
pentru derivatele ce vor fi
furnizate de rafinerii dupg pro-
mulgarea legii, pe bazg de con-
tracte cu pret fix, Incheiate Ina-
inte de promulgare.
In asemenea cazuri, surPlu-
sul este datorit i va fi suPortat
de cumpgrätori, rafineriile fiind
obligate sg-I achite statului In
contul Ior, cu dreptul de a-I
adgugh In facturi la pretul con-
tractat.
10. Un regulament Intocmit
de Ministerul Industriei si Co-
mertului va desvoltâ si lgmurl
In amgnunt principiile si dispo-
zitiunile legii de fatg.
DECIZIE
pentru drepturile de pensie ale sala-
rialllor Cassel miniere Reia
DIN 28 IULIE 19311)
1. Sunt membrii de drept ai
fondului de pensie de pe lângg
uzinele i domeniile Resita, fgrg
cleosebire de sex sau nationali-
tate, toti cei din categoriile e-
numerate la art. 2, aflgtori In
lucru si asigurati, potrivit sta-
tutelor fostei Case miniere Frg-
testi, precum i cei ce vor intrà
In viitor In lucru, avancl vârsta
de cel putin 16 ani i eel mutt
45 ani.
2. Salariatii dela aceste In-
treprinderi vor fi Incadrati In
trei clase i armme:
1) Decizia No. 102338/931 s'a publicat in
Mani local Oficial No.172 din 28 Iu lie 1931.
A se vedea si Legea Casselor cercuale de
asigurari muncitoresti, din 4 Julie 1924 pag.
800, vol. XIII-XIV.
www.digibuc.ro
Clasa I. Supraveghetori
conductori de lucrdri, minieri,
ajutori-minieri, meseriasi cali-
ficati i specialisti.
Clasa II. Vagonetari, munci-
tori auxiliari Pe lângd meseriasi
pe Iângä specialisti.
Clasa III. Zilierii, vizitii, grgj-
darii i ucenici.
Functionarii cari la data:pre-
zentei decizii sunt membri ai
fondului, sunt Incadrati In
clasa I.
3. Calitatea de membru se
pierde:
a) Dacg asiguratul este con-
damnat pentru crimg sau de-
licte contra bunelor moravuri,
cari au atras dupg sine Inde-
pgrtarea din serviciu;
b) Dacg asiguratul a fost con-
cediat din cauza unor grave ne-
glijente In serviciu, cari au pe-
riclitat normala desvoltare a
Intreprinderii.
Aceste fapte vor fi suPuse spre
apreciere comisiunii de pensii,
care va decide, dupg ce va cer-
cetà actele sau mgrturiile pro-
duse de pärti.
4. Calitatea de membru se
pgstreazg când asiguratul a fost
nevoit sà Intrerupg lucrul din
cauzg de boalg, serviciul mili-
tar, fortg majorg, sau când In-
trePrinderea Isj va micsorà e-
fectivele, precum si In cazul
când comisia de pensii a sta-
bilit cà dispozitiunile dela art.
3, alin, b nu sunt aplicabile.
Membrii ce vor pgräsi de
bung voie lucrul, ca i cei ce
vor IntreruPe lucrul din moti-
vele aràtate In ann. 1, pot con-
tinug sg, cotizeze mai departe la
fondul de pensie. In acest scop
ei vor trebul sä facg declaratie
la Casa cercualg, In timp de
trei Inni i sg pIgteascg In con-
tinuare cotizatiile In Intregime,
adicg, atât partea lor, cat
partea patronului.
 LEGI DE UNIF1CARE. 28 lulie 1931
Membrii cari au intrerupt lu-
crul din oricare din motivele
arAtate in ann. 1 si nu au con-
tinuat cotizatiile in baza alM.
2, la reintoarcerea lor in lucru
la o intreprindere cu fond de
pensie, pot cere in curs de trei
luni comisiei de pensii, sä li se
admith a plâti cotizatiile res-
tante in intregime, odic& partea
bor $i a patronului. In cazul
când asiguraratul nu indepli-
ne$te aceste conditiuni, la sta-
bilirea drepturilor la pensie i se
va recunoaste numai timpul co-
tizat efectiv.
Membrii cari au intrerupt co-
tizatiile din diferite motive, in-
treruperi cari nu insumeaza
cinci ani i cärora in conformi-
tate cu art. 17 din decizia mi-
nisteriald No. 184.194 li s'au re-
cunoscut dreptul de ali ras-
cumptirk timpul necotizat, li se
acordd un ultim termen de trei
luni dela publicarea prezentei
decizii in Monitorul Oficial, spre
a se conformà.
In caz and membrul a ce-
rut sa i se admitä rascumpära-
rea timpului necotizat pentru
oricare din motivele prevAzute
in Prezenta deciziune, comisia
de pensii va stabili ratele in
care membrul urmeaz6 a plgti
cotizatine intrerupte.
In caz când membrul este bol- nar.
nav, sau in concediu legal cu
dreptul la salariu, cotizatiile se nar.
vor plan jumMate de dânsul si
jumhtate de patron.
5. Pensia de invaliditate din la sutä din pensia mai sus erg-
boalä si pensie pentru urma$i
se na$te dupa o cotizare de cel
putin 10 ani. La stabilirea pen-
siei, fractiunile de sub $ase
luni se vor neglijà, iar peste
sase luni se vor rotunji la un
an in favoarea asiguratului.
Cei ce si-au provocat cu in-
tentia invaliditatea, n'au drep-
tul la Pensie.
www.digibuc.ro
651
Daa un membru care are
numárul de ani cotizati, cerut
de aceastá decizie, devine inva-
lid sau moare In timpul intre-
ruperii serviciu.lui, atAt el at
$i urma$ii lui au dreptul la
pensie.
Dacd insá moare inainte de
a aveb, numärul minim de ani
cotizati sau devine invalid, el
sau urma$ii sAi, sotia sau copiii
mai mici de 16 ani, au drePtul
la o surad globald, care nu poate
fi mai mare cleat suma coti-
zatiilor plätite de membru.
6. Mernbrul ce a cotizat la a-
cest fond, cel putin zece ani
devine apoi functionar al
intreprinderii, are facultatea de
a continuh cu plata cotizatinor
sau a cere restituirea cotizatinor
sale, nu $i cota vArsatä Dentru
el de societate.
7. Se considerA ca invalid,
avâncl drept la pensie membrul
ce cade in nePutintä completd
de lucru sau care, din cauza in-
validitätii bätrânetii, nu
poate castigà cleat cel mult
1/3 din ce câstigg muncitorii
sIng.to$i din aceea$ categorie.
8. Pensiile maxime dura 35
ani de cotizare, vor fi urmätoa-
rele:
Pentru clasa I, lei 1.200 lunar.
Pentru clasa II, lei 1.000 lu-
Pentru clasa III, lei 800 lu-
Dupä zece ani de cotizare,
membrii vor aveà dreptul la 44
tatA, adia:
Pentru clasa I, lei 528 lunar.
Pentru clasa II, lei 440 lunar.
Pentru clasa lei 352 lunar.
Pentru fiecare an de cotizare
in plus, peste zece ani, pensia
se sporeste cu câte 2 la sutä
pang, la 29 ani, iar incepând
dela 30 ani, pensia se va spori
cu 3 la sutä, ajungand astfel
052 LEGI DE UNIFICARE. 28 lulie 1931
pensiile maxime prevä'zute in
alin. 1, dupg 35 ani de cotizare.
Obligatiunea de cotizare ince-
teazg dupg 35 ani, drePtul la
pensie ment inându-se,
Stabilirea pensiei se va face,
avându-se in vedere clasa la
care asiguratul a cotizat timpul
cel mai indelungat, in ultimii
zece ani.
9. Bacg, pensionarul invalid
isi recapätä sgngtatea si poate
reintra in câmpul munch, pen-
siunea inceteazg, din luna in
care a fost declarat de medi-
cul Casei Cercuale capabil de
muncg.
Muncitorul reintrat In lucru
devine din nou membrul fondu-
lui de pensie, retinându-i-se co-
tizatiile. Anii cotizati inainte de
pensia de invaliditate vor fi so-
cotiti la Pensionare, In cazul u-
nei noui invaliditgti.
Dacá cel ce primeste o pen-
sie de invaliditate si este ggsit
la examenul medical apt de lu-
cru, dar nu este primit in lucru
de intreprindere sau la o altg
intreprindere cu fond de Pen-
sie, el poate platì cotizatiile,
atat partea sa cat si a patronu-
lui, pentru a-$i sporl vechi-
mea la fond, in vederea unei
noui invaliditáti, sau a pensiei
nentru urmasi.
Casa Cercualg este obligatg
a-i aduce la cunostintá aceste
dispozitii prin chiar actul Prin
care se decide incetarea plgtii
pensiei.
Fostul pensionar este dator a
cere si incepe sg achite cotiza-
tiile restante in termen de trei
luni dela data reinträrii sale
in lucru, modalitatea achitárii
fiind acea prevgzutg. de 'art. 4,
alin. ultim.
Dacg, in interval de 6 luni
dela incetarea dreptului la Pen-
sie redevine invalid sau moare,
www.digibuc.ro
el sau urmasii lui pot cere con-
tinuarea plgtii pensiei intre-
ruptg sau drepturilor de ur-
masi, färg a fi obligati la Plata
cotizatiilor restante.
10. Membrii acestui fond, in
caz cg vor suferi un accident de
muncg de pe urma cgruia vor
ran:16.'1.1e invalizi in sensul art.
7, vor primi dela fondul de, pen-
sie diferenta in plus ce eventual
ar reveni intre renta de accident
$i pensia ce ii s'ar cuveni, po-
trivit vechimei $i clasei.
In caz cand membrul, in urma
accidentului pentru care pri-
meste renta, continug lucrul
cotizeazg mai departe la fondul
de pensie i devine apoi invalid
din cauze cu totul independente
de accidentul suferit, el va
pensia intreagg dela acest
fond Pe lângg renta de accident.
In caz de moarte a membru-
lui din cauzd de accident, pen-
sia pentru urmasi se va pratl
dela fondul de accident si dife-
renta eventualg dela fondul Ca-
sei miniere, child pensia, potri-
vit acestei decizii, ar fi superi-
oarg. Dacá insg accidentul nu
este mortal $i membrul moare
din an& cauzg, pensia pentru
urmasi se va plgtl din fondul
Casei miniere, dacg membrul a
avut numgrul de ani cotizati
In raport cu dasa $i numgrul
anilor cotizati.
11. Pensia vgcluvei este de 50
la sutg din pensia cuvenitg so-
tului decedat, potrivit vechimei
clasei de cotizare.
Pensia Pentru fiecare orfan
sub 16 ani este de 15 la sutg.
iar pentru orfanii de ambii pd-
rinti, 25 la sutá din pensia cu-
venitg pgrintelui lor.
Orfanii a cgror mamg se re-
cgsgtoreste sau care nu are
dreptul la pensie vor fi consi-
derati ca orfani de ambii Pg-
rinti.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lulie 1931
Orfanii suferinzi i constatati
de medicul Casei Cercuale ca
incapabili de muncg din cauza
unei infirmitAti sau boale cro-
nice, pot primi pensia i peste
varsta de 16 ani, dar maximum
pang la 25 ani.
Constatarea incaPacitgtii de
muna se va face anual de co-
misia de pensii pe baza certifi-
catului medicului Casei Cer-
cuale. Casa Cercualg, comisia
de pensii sau Casa central& a
asigurgrilor sociale, vor puteg
cere examinarea orfanilor, de o
comisie compusg, din trei me-
dici, din care va face parte ne-
apgrat medicul sef al Casei Cer-
cuale.
Pensia vgduvei si a orfanilor
Impreung, nu poate intrece pen-
sia ce s'ar fi cuvenit decedatu-
lui.
In cazul and pensiile vddu-
vei si copiilor Intrec pensia ce
ar fi revenit membrului clece-
dat, Pensiile se vor reduce in
proportie pang la maximum de
pensie cuvenit decedatului.
Dacg aunt mai mult de trei
copii, orfani de ambii pgrinti
sau socotiti ca atari, Potrivit
Prezentei decizii, pensia lor to-
tall nu poate depg$1. Insg 75 la
sutá din pensia ce s'ar fi cu-
venit decedatului.
12. Pensia se plgteste In caz
de invaliditate, dela data ince-
tdrii Plgtei salariului, sau a-
jutorului bgnesc, pand la rein-
trarea In campul muncii, sau
pang la deces.
Vgduva are dreptul la pensie
numai dacd a trdit cu sotul sáu
cel putin un an inainte de pen-
sionare. Pensia se plgteste dela
data deceddrii sotului, pang la
recdsgtorire sau deces. Aceastg
restrictie nu se aplica vgcluve-
lor membrilor morti sau inva-
lizi prin accident.
Dacd sotia a trgit despdrtitd
www.digibuc.ro
653
de sotul ei cel mult un an ilia-
intea deceddrii sotului, ea va
priml pensia ca si cum ar fi
trdit cu sotul ei.
Dacg !Ind a trgit despgrtitg
mai mult de un an, sau a fost
definitiv divortatg, ea va primi
pensia numai In carzul and pH-
mig o despägubire alimentard
dela sot In baza unei sentinte
judecgtoresti.
La reasdtorire vdduva are
dreptul la o despggubire glo-
bald egald cu pensia pe doi ani,
renuntand la oHce drePt viitor.
In acest scop va face o declara-
tie la Casa cercualg prin care,
sau cere despdgubire globalg,
sau declar& cd-si pgstreazg
drepturile pentru o eventual/
vgcluvie.
Dacg vgduva reasátoritg rá-
inâne din nou vdcluvg si nu a
primit despdgubirea global& spe-
cificatä mai sus, dreptul ei la
pensie renaste, incepand cu data
deceddrii celui de al doilea sot.
Daa in termen de un an dela
recgsgtorire, vgcluva nu a fäcut
declaratie, ea nu mai are drept
a cere despggubirea global/.
Daa I-gm:lane din nou vdduvg
si nu a primit desPägubirea glo-
bald In cazul cä ar fi Indreptg-
tit/ la pensie si In urma celui
de al doilea sot, ea va primi
Pensia cea mai mare ce i se cu-
vine.
Copiii näscuti in intervalul de
10 luni dupg moartea tatglui,
au drept la pensie.
13. Pensia copiilor se Plg-
teste mamei dacg 1ngrije$te de
ei, In caz contrariu comisia de
pensii decide, iar pensia orfani-
lor de ambii pârinti se plâteste
tutorelui.
Daa cel ce are drept la pen-
sie a Inaintat cererea dupg tre-
cerea de un an, el pierde drep-
turile la ratele de pensie pe tim-
pul dela data and s'a ngscut
654 LEGI DE UNIFICARE. 28 lulie 1931
drePtul sau de pen;iónare, pänä,
la data inregistrarii cererii
sale.
Rate le de pensii nereclamate
timp de un an se prescriu.
14. Fondul de pensie se ali-
Menteazd:
a) Din cotizatiile membrilor;
b) Din cotizatile societätii U-
zinele i Domeniile Resita;
c) Din fondul de rezervg;
d) Din dobânzile fondului de
rezervä;
e) Din veniturile imobilelor
fostei Case miniere frätesti si a
altor irmobile ce ar achizitiona;
f) Din eventuale donatii.
15. Cotizatiile membrilor si
ale ,patronului sunt egale iin
raport cu clasa in care membrul
este incadrat. Ele sunt atât pen-
tru membri cât j pentru Pa-
tron urmätoarele:
Pentru clasa I, 150 lei lunar.
Pentru clasa II, 130 lei lunar.
Pentru clasa III, 115 lei lunar.
16. Lucrätorii cu ziva, lu-
crand numai temporar câteva
zile in cursul unei sdptâmâni,
vor cotiza la clasa III, cu lei
patru pe zi de lucru, patronul
contribuind si el cu aceeas cotd.
17. Inainte de sfârsitul fled,:
rui an financiar se va intocmi
de cdtre directorul Casei Cercu-
ale un buget al fondului, care
se va supune avizului consiliu-
lui acelei Case, completat i cu
membrii comisiei de pensii.
In caz ca se vor constatà de-
ficite, consiliul astf el format
va incunostiintà Casa Cercualä,
pentru ca, In conformitate cu
normele stabilite, sä ia mäsuri
Pentru acoperirea deficitului.
18. Patronul este obligat a
retine cotizatiile din salariul
muncitorilor si a le värsa lu-
nar impreunä cu cotizatiile sale
la Casa Cercuall.
In aceastä privintä, patronul
trebuie sä se conformeze legii
www.digibuc.ro
XIX din 1907, si a dispozitiilor
In vigoare, referitoare la Biala
cotizatiilor pentru asigurare.
Patronul rämâne räspunzätor
de toate neregulile sau eventu-
alele fraude ale propusilor säi,
in ce priveste intocmirea si tri-
miterea la Casa Cercualä a lis-
telor lunare si a cotizatiilor da-
torate fondului de pensii.
19. Administrarea intregului
fond o are Casa Cercualä Resita,
care este obligata a tine conta-
bilitatea separatä pentru acest
fond.
20. Gestiunea fondului se va
verifich de comisia de verificare
a gestiunii Casei Cercuale, care
va raPortà consiliului de con-
ducere In sedinta la care vor
luà parte toti membrii comisiei
de pensii.
21. Pe lânga Casa Cercualä
Resita, se instituie o comisie
de pensii compusä dintr'un re-
prezentant al patronului i un
reprezentant al membrilor clela
intreprinderile Uzinele si iDo-
meniile Resita si directorul Ca-
sei cercuale ca presedinte.
Fiecare membru va aye& câte
un supleant.
Reprezentantul societatii Uzi-
nele si Domeniile Resita si su-
pleantul sat' va fi desemnat de
societate.
Reprezentantii membrilor fon-
dului i supleantii lor vor fi de-
semnati de sindicatele profesi-
onale legal constituite ale mun-
citorilor din regiune. Alegerea
lor se va face dupa normele a-
legerii membrilor in consiliul
de conducere al Caselor Cer-
cuale.
Dacä insä lucrätorii intre-
prinderilor vor aye& reprezen-
tanti in consiliul de conducere
al Casei Cercuale, ei vor fi si
reprezentantii lor In comisia de
pensii. RePrezentantii lucräto-
rilor din consiliu vor desemnh
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lulie 1931
cine va fi mernbru in comisia
de pensii i cine suPleantul.
Supleantul directorului Casei
cercuale va fi loctiitorul sdu.
Mandatul comisiei de pensii
este de 2 ani.
22. Atributiunile acestei co-
misii sunt de a stabili clreptu-
rile la pensie cuvenite membri-
lor si urmasilor lor si de a a-
viza la revizuirea cotizatiilor.
23. In ce priveste inlocuirea
rnembriIor fn comisia de pensii,
li se vor aplich dispozitiunile
art. 9 din regulamentul pentru
constituirea i functionarea con-
siliilor de conducere al Caselor
cercuale.
24. Dreptul la pensie se sta-
bileste pe baza urmätoarelor
acte:
a) In caz de invaliditafe, in
baza certificatului medicului a-
sigurärilor sociale, si a dovezii
eh' a implinit vechimea cerutä
de prezenta decizie pentru a fi
indreptätit la pensie;
b) In caz de deces, väduva
sau orfanii vor cere pensia in
baza extractului de casátorie, al
actului de deces eliberat de ofi-
ciul stärii civile, a dovezii de
anii cotizati si a certificatului
prirnäriei cg, väcluva a convie-
tuit cu decedatul.
25. Cassa Cercualä este da-
toare sà examineze oererea, sà
completeze actele si cu un ra-
port sä, o prezinte la prima se-
dintä comisiei de pensii.
Comisia de pensii sau mem-
brul au drept sä ceartt sä, fie
supus unei cercetári mai anad-
nuntite a doi medici ai Case
Cercuale, din care unul va fi ne-
apärat medicul sef.
26. Convocarea comisiei de
pensii se va face de directorul
Casei Cercuale ori de câte ori
va fi nevoie. Se va procedà con-
form prescriptiunilor art. 14 din
regulamentul consiliului de con-
ducere al Casei Cercuale.
27. Comisia In termenul de
www.digibuc.ro
655
eel mull 2 luni dela data pre-
zentdrii cererii va dà o hotärire
asupra fiectirei chestiuni, cu
majoritate de volbri. Hotárirea
va fi comunicatä in termen de
cel mult 6 zile pärtii interesate,
in copie certificatä, de Casa Cer-
cuald.
28. Cel ce a facut o cerere de
pensie poate fi citat in fata co-
misiei ori de câte ori va fi ne-
voie de dat lámurid sou Ide
completat acte. Citarea se va
face prin scrisoare recoman-,
datá, sau immämare sub luare
de dovadrt.
Deasemene,a el va putea fi
chemat oricând la supravizita
medicalä,, pentru a i se constatà,
capacitatea de muncä.
Cei nemultumiti de hotárirea
comisiei de pensii, pot face apel
la Casa centralá a asigurárilor
sociale, in termen de 30 de zile
dela data inamanärii hotäririi.
Apelul se poate face la Casa
cercualä sau la Casa centralá a
asigurgrilor sociale, verbal sau
in scris. In caz ca se face ver-
bal, aceste autoritäti sunt obli-
gate a incheià un proces-verbal
care se va inregistrà. In caz cli
apelul se face in scris, data in-
registrárii sau a depunerii la
postä, inträ in termenul de 30
de zile.
29. Casa cercualti va tine evi-
dentá de toate pensiile in regi-
strele sneciale, fäcânclu-se dosar
pentru fiecare caz asupra ca-
ruia, s'a dat hotärire.
30. Membrii cu drepturi ca-
stigate la alte Case /miniere,
dacä justificá anii de cotizatii
cu acte eliberate de care pa-
troni si certificate de care Casa
cercualá respectivä, vor fi pri-
miti la fondul Casei miniere
Ftesita, cu recunoasterea drep-
turilor castigate, intrucat aceste
forduri de pensie recunosc red.-
pro citatea.
31. Pensionarii, vdduvele
orfanii, cari beneficiazti de pen-
656 LEGI DE UNIIFCARE. 29 lulie 1931

sie, vor axe& drept in caz de Aoestea se vor pläti din fon-
boalä la tratament medical, dul de pensii.
consultati, medicamente si in- 36. Membrii cari au fost ad-
ternare in spitalele proprii ale misi la fond, desi aveau vârsta
Casei cercuale in mod gratuit, mai mare decât cea prevâzutä
in localit4ile unde se gäsesc de vechile statute si au cotizat
asemenea servicii medicale. cei putin 10 ani, vor ava drop-
Internarea in spitalele Casei tul la stabilirea pensiei, con-
cercuale se va face gratuit timp form dispozitiunilor din pre-
de 4 säptamâni, iar peste acest zenta decizie.
termen, in contul pensiei. 37. Toate deciziile anterioare
32. In caz de deces al pen- privitoare la fondul Casei mi-
sionarului ne va acordh un aju- niere Resita, sunt abrogate.
tor de immormântare din fondul
de pensii, dupâ cum urmeaz6:
Clasa I 4.000 lei. RE.GULAMENT
Clasa II 3.500 lei.
Clasa III 3.000 lei, pentru modificarea art. -9, 10 §i 23 din
care se va plâti sotiei pensio- Regulamentul legii pentru unificarea ta-
narului decedat, iar in lipsa a- xelor ce se percep la eliberarea titlurilor
cesteia celor cari au ingrijit de de capacitate profesionald
inamormântare, pe baza dovezi-
lor de cheltueli. DIN 29 IULIE 1931 1)
33. Averea imobiliarâ a fon-
dului de pensie nu poate fi in- 9. Pentru administrarea fon-
stráinatg, cleat dupä ce s'a dului caminelor j asecâminte-
luat avizul consiliului de con- lor de perfectionare i educatie
du cere de pe lângâ, Casa cercu- a muncii, se instituie pe lângâ,
al plenul ei, fiind invitati directia meseriilor i invátä-
membrii consibului de pensii. mântului muncitoresc un con-
Acest aviz va fi supus desba- siliu de administrate.
terli consiliului consultativ al Acest consiliu se compune
Transilvaniei, care functioneazä din:
pe lângâ. Casa centrala a asigu- Fostii ministri ai muncii
rXrilor sociale. cari au functionat cel putin doi
34. Averea fondului de pensii ani;
nu se poate plash. cleat in e- b) Doi industriasi;
fecte de stat sau garantate de c) Doi meseriasi patroni;
stat, precum i imobile, care d) Doi salariati;
vor fi intrebuintate in folosul e) Trei specialist in chest-
membrilor fondului, cum ar fi uni de pregâtire, ocrotire si
de exemplu: sanatorii sau spi- educare a muncii;
tale pentru invalizi, bâtrâni f) Directorul general al mun-
sau bolnavi. cii;
Plasarea se va face de Casa g) Directorul general al con-
centralä cu avizul consiliului tabilittii i personalului din
consultativ al Transilvaniei
al comisiei de pensii. ') Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 2699/931 si publicat In Manila-
35. Membrii comisiei de pensii rut Oficial No. 173 din 29 lulie 1931. A se
vor primi aceleasi jetoane de vedeA i modificarea din 6 Aprilie 1931 la
pag. 330 ln acest volum abrogat5 prin mo-
prezentä ca i membrii consi- dificarea prezentfi precum i Regulamentul
liului de conducere al Casei in Intregime, din 3 Martie 1927 la pag. 485
cercuale. vol. XV-XVI.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 31 lulie 1931
Ministerul Muncii, Sbin
Ocrotirilor Sociale.
Membrii consiliului in a-
fa/4 de cei argtati in literile a,
f, g, cari sunt membri de drept,
se numesc prin decret regal de
cAtre Ministerul Muncii, Mug,-
tätii ei Ocrotirilor Sociale pen-
tru un period de doi ani.
23. Cheltuelile previizute In
buget pdn'a' la 100.000 lei se a-
proba de directorul general al
REGULAMENT
de procedurl in afacerile agrare la
Tribunal arbitral mixt Româno-Ungar
DIN 29 JULIE 1931
In conf. cu acordurile sem-
nate la Paris, la 28 Aprilie 1930,
s'a fäcut modificAri j adAugiri
la Regulamentul de procedurä
din 10 Julie 1932, ei s'au publi-
cat In Monitorul Oficial Nr. 173
bis din 29 Iu lie 1931, unde se
pot consultk impreung cu a-
daosele din 8 Decemvrie 1931.
A se vedeò. In leg5.turg. e Re-
gulamentul de procedurg al
Tribunalului de arbitraj Ro-
m:In-Ungar, publicat In Moni-
tona Oficial No. 128 din 12 Iu-
nie 1927, precum i alte Regu-
lamente similare din 29 Aprilie
1922, 7 Sept. 1922 ei 18 Martie
1924 In Monitorul Oficial cu a-
ceste date.
DECRET
pentru semnul onorific In Rdsplata
muncil in serviciul Statului"
DIN 31 JULIE 1931 1)
1. Se apron de Noi jurna-
lul Consiliului de Minietri cu
Acest Decret sub No. 2680/931 s'a pu-
blicat In Monitorta Oficial No. 175 din 31
www.digibuc.ro
26495C. Hamangiu, vol. XIX-42.
657
Nr. 937 din 1931, prin care se
infiinteazá semnul onorific care
va purt& denumirea de Rls-
plate Muncii pentru 25 ani In
serviciul Statului", ei care se
va acordà slujitorilor civili ai
Statului, cari au eervit cu cre-
din% Statul.
2. Acest senm onorific se a-
cordä acelora care timp de 25
ani, farä intrerupere, au stat
inteun serviciu civil al Statului,
sau 30 ani cu intrerupere.
3. Are dreptul la acest in-
semn:
a) Oricare functionar civil sa-
lariat al Statului, in ori i ce
grad ar fi;
b) Minietrii ei subsecretarii de
Stat cari au sInjit Statul in
conditiunile art. 2.
c) Membrii Parlamentului;
d) Functionarii institutiilor ale
caror bugete sunt votate de Par-
lament.
Asimilati cu functionarii Sta-
tului, In ceeace priveete dreptul
de a primi acest semn onorific,
sunt ei functionarii Curtii M. S.
Regelui i ai Domeniilor Co-
roanei.
4. Timpul servit, pentru a
Indeplini conditiunile art. 2,
va fi considerat, chiar dacI un
slujbae civil a trecut dela o ad-
ministratie la alta.
5. Acei cari vor Indeplini
comlitiunile art. 2, vor face o
Intâmpinare pe cale ierarhicd,
justifiand prin acte) titlurile
cari justifica acordarea semnu-
lui onorific.
Intarnpinarile se vor adreak
Ministerului respectiv de care
depinde slujbaeul, pentru cei
dela art. 3, alineatul a.
La Preeedintia Consiliului de
Ministri, pentru cei dela art. 3,
alineatul b.
La Preeedintia Adunärii De-
Iulie 1931. A se vedeà In legStur5 Medalia
Serviciul Credincios" din 4 Noemyrie 1906,
Medalia Virtutea Militarg" din 24 Mai
1872, etc.
658 LEGI DE UNIFICARE. 31 lulie 1931

putatilor, respectiv a Senatului, la noroc din statiunile balneare

pentru cei dela art. 3, alin. c. $i climatice se abrogrt, iar. art.
La Maresalatul Curtii sau la 2 din legea dela 25 lunie 1930,
Administratia Domeniilor Co- avand acela$ object, se modi-
roanei, pentru cei dela art. 3, ficä dupä cum urmeaza:
alin. d. Concesiunea exploatärii jocu-
6. Pierde dreptul de a primi rilor de cärti $i a jocurilor la
sau de a purtà semnul onori- noroc in statiunile balneare
fic, dupä cazuri, slujba$ul care Herculane" $i Constanta", se
va fi condamnat pentru necre- acorda de Ministerul Muncii,
dint ä.in serviciu, crime penale, Sänätätii i Ocrotirilor Sociale.
a ctiuni subversive impotriva
Statului $i acei pedepsiti cil Veniturile rezultate din aceste
destituirea. concesiuni vor apartine $i se
7. Celor räsplätiti cu semnul vor värsä in intregime Fondului
distinctiv li se vor eliberâ de General Sanitar si de Ocrotire.
tre Presedintia Consiliului de O cotá de 50 la sutä din ve-
Mini$tri brevetul respectiv. nitul net al concesiunii exploa-
8. Rásplata Muncii pentra 25 tárii jocurilor in bäile Con-
ani in serviciul Statului, se stanta, va fi pusá la dispozitia
compune din o cruce de Malta Municipiului Constanta, exclu-
in metal argintat, având la
contru un medalion cu cifrul siv pentru lucrári de Inabunä-
XXV aurit, atârnat pe o pan- attire a stabilimentelor de MI
$i pentru lucräri edilitare, sani-
glicá albastru inchis cu 6 dungi tare $i de ocrotire, necesare in
galbene de 2 mm. localitate, potrivit planurilor a-
9. Pre$eclintele Consiliului
Nostru de Mini$tri, este insär- probate in prealabil de Mini-
cinat cu executarea acestui de- ster.
cret. Concesiunea exploatrtrii jocu-
rilor in statiunea Sinaia, se va
acordà de Eforia Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti, iar pentru
LEGE statiunea Slänic-Moldova, de
cätre Epitropia Sf. Spiridon din
pentru abrogarea legii dela 21 Aprilie Ia$L Aceste douä institutiuni
1931 §I modificarea art. Il din legea vor beneficiä de toate veniturile
dela 25 lunie 1930, privitoare la jocu- rezultate din concesiunile de
rile de carp §i jocurile la noroc din mai sus, care vor fi inscrise in
staliunile balneare §i climatice. bugetele respective, pentru repa-
ratiuni $i intretineri de spitale
DIN 31 JULIE 1951 1) $i institutiuni de asistentil.
Art. unic. Dispozitiunile legii In mod exceptional, pentru
dela 21 Aprilie 1931, privitoare statiunile balneare Herculane"
la jocurile de CAW $i jocurile Constanta" i numai pentru
sezonul de yard al anului 1931,
9 Aceasti Lege modificatoare s'a pro-
concesiunea jocurilor se va pu-
mulgat cu Decret No. 2796/931 i publicat teä acordh de Minister prin li-
in Monigorul Oficial No. 175 din 31 Iulie
1931. Ea abrogA Legea din 21 Aprilie 1931,
citatie publicd, tinutá in ter-
pag. 484 In acest volum, i modified Legea men de 5 zile dela publicarea
din 25 Iunie 1930 pag.357, vol. XVIII. Noi ei.
le publicam astfel cum au fost promulgate
In rapidA succesiune.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 31 Julie 1931
LE GE
pentru organizarea, administrarea §1
exploatarea Monitorului Oficial sl Im-
primerillor Statului
DIN 31 JULIE 1931 1)
1. Ziarul Statului, Monitorul
Oficial si Imprimeriile Statului,
sunt administrate si exploatate
in regie de o Directiune Gene-
rala, pusa sub autoritatea $i
privegherea Ministerului de Fi-
nante $i condusa de un direc-
tor general si un Comitet de di-
rectie.
2. Sunt incredintate acestei
Directiuni Generale, denumita
Prescurtat Directiunea Gene-
ran,' M. 0", urmatoarele impri-
merii: Centrala, Nationala
Fabrica de Timbre din Bucu-
rest, precum si Imprimeria
Chisinau.
3. Toate celelalte imprimerii
pendinte de diferite autoritäti
ale Statului, afara de acelea
care au un caracter de speciali-
tate in directg, legatura cu a-
tributiile autoritatii respective,
vor trece sub administrarea Di-
rectiunii Generale M. O., pe
baza unui jurnal al Consiliului
de Ministri, dat in urma ra-
portului Comitetului de directie.
4. Atributiile Directiunii Ge-
nerale M. O. sunt:
a) Alcatuirea, imprimarea si
distribuirea ziarului Monitorul
Oficial;
b) Editarea legilor si regula-
rnentelor ce apar in Monitorul
1) Aceastl Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In edintele dela 14
Tulle 1931; s'a promulgat cu Decret No.
27941931 si publicat In Monitorul Oficial
No. 175 din 31 mulie 1931. Ea abrogä Regu-
lamentul Regiei Monitor. Oficial
Statului, din 3 Decemvrie 1929 pag.
1247, vol. XVII. A se vedeä i Regulamen-
tul de aplicare din 30 Noemvrie 1931 la
ordinea cronologicä tn acest volum.
www.digibuc.ro
659
Oficial, precum $i editarea de
lucrari cu caracter cultural si
artistic, in scop de propaganda
nationala:
c) Imprimarea lucrarilor Cor-
purilor legiuitoare;
d) Executarea in limita capa-
citatii de productie a imprima-
telor, registrelor, brosurilor,
periodicelor, valorilor, cartona-
jelor, cliseelor, stampilelor me-
talice, precum si a oricaror alte
lucrari grafice necesare autori-
tätilor $i institutiilor de Stat.
Deasemenea a celor neoesare ju-
detelor si comunelor când acest
lucru este cerut de legi speciale
sau dud sunt comandate Im-
Primeriilor Statului.
5. Autoritatile i institutiile
Statului, inclusiv cele autono-
me, vor executà lucrarile preva-
zute la art. 4 in Imprimeriile
Statului, in limita capacitatii
de productie.
Se face exceptie pentru lucrà-
rile cu caracter special ale Mi-
nisterului de Instructie Publica,
Culte i Arte.
Autoritatile judetene $i comu-
nale sunt obligate a invità Di-
rectiunea Generala M. O. la
toate licitatiile pentru lucrarile
dela art. 4.
6. Pretul de vânzare a produ-
selor Directiunii Generale M. O.
va fi stabilit astfel ca el sä nu
depaseasca preturile intreprin-
derilor grafice particulare de
aceeas importanta.
Conducerea
7. Conducerea Directiunii Ge-
nerale a Monitorului OficiaI
Imprimeriilor Statului se face
de un director general $i un
Comitet de directie.
8. Comitetul de directie are
urmatoarele atributiuni:
a) Intocmeste regulamentele
de aclministratie ale Directiunii
Generale M. O.;
660 LEGI DE UNIFICARE. 31 Mlle 1931
b) Alcatuegte bugetul impreu-
n. directorul general gi
aproba cererile de credite nece-
sare, precum i incheierile so-
cotelilor anuale i bilantul;
c) Aproba contractele pentru
furnituri sau vânzari, in limita
delegatiei datä de ministru;
d) Se pronuntä asupra tarife-
lor ziarului Monitorul Oficial,
care urmeaza apoi a fi supuse
aprobärii Consiliului de Mi-
nigtri;
e) SupravegheazI i contro-
mersul intregii admini-
stratii, verificand casierille gi
depozitele, eel putin odata pe
trimestru.
9. Directorul general are ur-
matoarele atributii:
a) Conduce intreaga activitate
a Directiunii Generale M. O., a-
plicând legile i regulamentele
earl o privesc. ExecuM toate
dispozitiile definitive care e-
mana din aplicarea acestor
legi, a regulamentelor, a 'deci-
zillor ministrului gi a Comite-
tului de directie;
b) Reprezinta Directia in toate
actele judiciare ì extra-judici-
are, ea delegat al Ministerului
de Finante;
c) Supravegheazä si conduce
intregul personal al Directiunii
Generale.
10. Directorul general este
numit conform legii statutului
functionarilor publici').
11. Directorul general are
dreptul a opri executarea oric6.-
rei decizii a Comitetului de di-
rectie, care ar depi compe-
tinta sa, sau ar contraveni le-
gilor i regulamentelor In vi-
goare. Directorul general este
obligat a aduce imediat la cu-
1) A se vedeh Legea Statutului funutio-
narilor publici, din 19 Iunie 1923 la pag.
409 vol. XI-XII cu modif. 26 Iunie 1930,
precum i Regulamentul de aplicare, din 23
IVoemvrie 1923 la Ng. 418 acelaS volum, cu
modif. 5 Aug. 1930.
www.digibuc.ro
nostinta Ministrului decizille
Comitetului de directie, care ar
aveà caracterul de mai sus,
fiind raspunzâtor de orice aba-
tere. Ministrul este obligat a se
pronunta in termen de trei zile.
In caz contrar, decizia Comi-
tetului de directie ramâne vala-
bila.
12. Comitetul de directie se
compune din 3 persoane de die-
tinctiune, recunoscute pentru
competinta j cultura lor gi care
sa nu ,fie functionari publici
administrativi, i anume: un
jurist, un cunoscator in arta si
tehnica grafica i un fost inalt
functionar in administratia fi-
nantelor Statului.
Meinbrii se numesc prin de-
cret regal pe termen de 4 ani,
dupa propunerea ministrului
finantelor.
Directorul general nu face
parte din Comitetul de directie.
El la parte la sedintele Comi-
tetului cu Not consultativ.
Comitetul se intruneste ori de
câte ori este nevoie i cel putin
de douâ ori pe luna.
Ministrul poate luà oricând
parte la gedintele Comitetului.
13. Membrii Comitetului de
directie Participa la beneficiul
net, conform art. 31.
Pentru sedintele Comitetului
sau insarcinari speciale, li se va
plAti un jeton de prezentk al
dirui cuantum va fi aprobat de
Ministerul Finantelor.
Personalul
14. Personalull Directlunii
Generale M. O. este de 3 cate-
gorii: functionari, lucrátori (ca-
lificati si necalificati) gi perso-
nal de serviciu.
15. Numirea i inaintarea
functionarilor se face conform
legii pentru Statutul functiona-
rilor publici.
Luerátorii j personalul de
 LEGI DE UNIFICARE.. 31 Iulie 1931
serviciu sunt supusi codului
muncii.
16. Se fac urmdtoarele dero-
gdri dela codul muncii, pentru
lucrätorii cari la punerea in a-
plicare a acestei legi se gdsesc
participanti la Casa Genera ld
de Pensii:
a) Nu pot fi indepärtati din
serviciu cleat cu avizul unei
Comisii de disciplinä instituitä
pe lângd. Directiunea Genera 16.
M. O. in conditiile prescrise de
regulament; aceasta aplicân-
du-se si acelora cari au fost
numiti panä la 1 Ianuarie 1928;
b) Au dreptul la o lung con-
cediu de odihnd si la trei luni
consecutive concediu de boald,
cu Plata salariului;
ej Salarizarea bor./ se face con-
form Statutului recapitulativ
din legea . bugetard anualá.
17. Orele i zilele de lucru in
Imprimerii sunt cele preväzute
in codul muncii.
Buyet, bilant si fonduri speciale-
18. Directiunea Generald M.
O. trebuie sd acopere cu venitu-
rile ei toate cheltuelile.
19. Prestdrile, lucrárile
vrärile executate de &are Direc-
tiunea Generald M. O., in inte-
resul administratiilor Statului,
vor fi plätite Pe baza justified-
rii cheltuelilor pentru material
salarii, plus cheltueli gene-
rale.
Pentru particulari, calculdrile
se vor face In acelas mod, ad6u-
gändu-Se un beneficiu fixat de
comitetul de directie.
Gratuitátile de orice fel sunt
interzi se.
In acelas fel Directiunea Ge-
nerald M. O. va pläti contrava-
loarea serviciilor ce i s'au pre-
stat de cdtre
Statului.
20. Directiunea Generald M.
O. va intocmi anual un buget
www.digibuc.ro
661
de venituri i cheltueli. Buge-
iul ei formeazd o anexd a bu-
getului Ministerului de Finante.
Venitul net va figura in buge-
tul general de venituri al Sta-
tului.
21. Inregistrarea oPeratiilor
de venituri i cheltueli se va
face in partidd
22. Angajarea i efectuarea
operatiunilor de venituri
cheltueli, precurn i aplicarea
bugetului, se va face conform
legii contabilitAtii publice, cu
exceptiile prevázute in aceasta
lege:
a) Cheltuelile prevázute in bu-
gee, cu exceptia cheltuelilor pen-
tru personalul administrativ din
statul recapitulativ se pot de-
pdsi in cursul exercitiului, clacá
se justificd cu un plus de veni-
turi, cel putin echivalent, pe
baza aprobdrii Ministerului Fi-
nantelor, in urma avizului Co-'
mitetului de direetie;
b) Se pot face viramente intre
articolele bugetare cu aproba-
rea Comitetului de directie
Ministerului de Finante. Se ex-
cepteazd salariile personalului
administrativ specificat in sta-
tul recapitulativ.
c) Se pot face aproviziondri
directe, prin bung, Invoiald, in
limita sumelor prevtizute in bu-
get si numai In conformitate cu
dispozitiunile art. 89 si 90 din
legea asupra contabilitátii Pu-
blice.
23. Nevoile temporare de nu-
merar ale Directiunii Generale
M. O. pot fi implinite cu avan-
suri rambursabile din tezaurul
Statului.
24. In regulä generalá, ope-
ratiunile de Incasäri i pldti
ale Directiunii Generale, se vor
face Prin administratiile finan-
ciare sau prin Banca Nationald
a României, unde Directiunea
Generald va aveà deschis un
cont-curent.
'662 LEG1 DE UNIFICARE. 31 Me 1931
In mäsura necesitätilor cu-
rente, aceste operatii pot fi M-
-cute direct prin casieriile Di-
rectiunii, care pot avek un dis-
ponibil de cassa In limitele a-
probate de Ministerul Finante-
bor. Excedentele de cassä care
depäsesc acest minimum trebu-
esc de indatä värsate Tezaurului
public sau Bäncii Nationale.
Operatiile cu sträinätatea se
vor face exclusiv prin Banca
Nationald a Bomaniet
25. Directiunea Genera% M.
D. este obligatä sä Inainteze
Ministerului Finantelor, la 15
ale fiecArei luni, situatii de
cassä.
26. Directiunea Genera lä M.
O. este obligatä a ere& urmd-
toarele fonduri, atunci and bi-
lantul se Incheie cu beneficiu:
a) Un fond de rulment ram-
bursabil de 50.000.000 lei, ali-
mentat pänä la complectare din
Preleväri de 2% asupra venitu-
rilor brute;
b) Un fond de retnoiri pentru
investitii, alimentat cu prele-
väri de 2% asupra veniturilor
brute;
c) Un fond de rezervä consu-
man In cazuri de fortä majord
limitat la 40.000.000 lei, ali-
mentat cu preleväri de 0,5% a-
supra veniturilor brute;
27. Pentru fiecare din aceste
fonduri si pentru amortismente,
contabilitatea va tine conturi
speciale. Intrebuintarea sume-
lor fiecarui fond se va face
strict In conformitate cu desti-
natia bor.
Ele vor fi depuse la Cassa de
Depuneri si Consemnatiuni.
28. Ministerul de Finante
poate dispune la cererea Direc-
tiunii Generale M. O., cu avizul
Comitetului de directie, crearea
si a altor fonduri a edror liPsd
s'or simti.
29. Directiunea Generald este
obligatà sä facä, pe baza inven-
www.digibuc.ro
tarului general si a bilantului
si contului de profit si pierdert
pang eel mai tärziu la 25 Mar-
tie a anului urmdtor, darea de
seamä, i Incheierea socotelilor
pe anul expirat, dua uzante co-
merciale. Ele vor fi supuse a-
probärii Comitetului de directie,
Ministerului de Finante si Con-
siliului de Ministri.
30. Pentru bunurile cari prin
natura lor sunt supuse amor-
tizärii sau dePrecierii, se vor
face amortizárile corespunzá-
toare. Cota acestor amortizári
se va stabill anual de Comite-
tul de directie si aproba de Mi-
nistrul finantelor.
Bunurile mobile se vor socoti
cu pretul de cost, dacä, acesta
este mai mic deaf, pretul zilei,
sau la acest din urmä prat
dacä cel de cost ti este superior.
Creantele dubioase se vor
noth cu valoarea probabild. Cele
ce nu se pot Incash se vor sed-
deb., jar rentele si obligatiunile
se vor Inscrie cu pretul zilei.
31. Din beneficiul net, duPà
ce se va scgdeà venitul Inscris
In bugetul general al Statului,
se vor acorda urmátoarele par-
ticipäri:
a) Pang la 2% Comitetului de
directie i Directorului general,
conform art. 13, dupá aproba-
rea Ministrului finantelor;
b) 10% Personalului.
32. Incheierea socotelilor,
dui:A ce a fost aprobatá con-
form art. 29, va fi tnaintatä
Inaltei Curti de Conturi.
Toate Inregistrarile contabile
gestiunile sunt sub controlul
Inaltei Curti de Conturi.
33. Dispozitille din legea pen-
tnt organizarea $i administra-
rea pe baze comerciale a intre-
prinderilor $i avutiilor publice,
nu se aplicä acestei Directiuni
Generale ').
1) A se vedeho Legea pentru organizarea
 LEGI DE LlIsTIFICARE. 3 August 1931
Deasemenea orice alte dispo-
zitii de legi sau regulamente
anterioare, contrarii legii de
fat& sunt i rämän abrogate.
34. Un regulament de admi-
nistratie publicd, alctituit de
Ministerul de Finante, va des-
volth aceastd lege, specificând
atributiile Comitetului de diree-
tie, Directorului general si ser-
viciilor, cornisiunii de disciplind
a lucrdtorilor, precum si corn-
punerea serviciilor.
LEGE
pentru modificarea art. 17 din Legea
pentru unificarea contribuliilor directe
§i pentru infiintarea impozitului pe ve-
nitul global
DIN 3 AUGUST 1931 I)
Articol unic. Articolul 17
din /egea pentru unificarea con-
tributiunilor directe pentru
infiinlarea impozitului global,
se modified dupd cum urmeazä:
17. Sunt scutite do acest im-
pozit:
1. In mod permanent:
a) Imobilele publice sau ale
asezdmintelor de utilitate pu-
blieä, neproducatoare de venit
si afectate serviciilor publice
sau scopului acestor aseza-
minte, precum $i imobilele par-
ticulare puse in mod gratuit la
si administrarea pe baze comerciale a In-
treprinderilor i avutiilor publice, din 16
Martie 1929 la pag. 243, vol. XVII cu modif.
9 Ianuarie 1930.
Aceastä Lege modificatoare. s'a votat
de Adunarea deputatilor i Senat In sedin-
tele dela 11 si 14 Tulle 1931; s'a promulgat
cu Decret No. 2818/931 si publicat In Mo-
niforul Oficial No. 177 din 3 August 1931.
A se vedea Intreaga Lege a contributiilor
directe, din 23 Fevruarie 1923, pag. 435, vol.
XIII-XIV, cu modif. 20 Martie 1926, 5 Ianua-
rie si 15 Noemvrie 1927, 1 lanuarie, 21 Iu-
lie si 25 Decemvrie 1929, 26 Fevruarie si 3
August 1931, precum si 1 Ianuarie 1932 la
ordinea cronologicl.
www.digibuc.ro
663
dispozitia unor asemenea ase-
zilminte in acelas scop;
b) Cláciirile parohiale ale cul-
turilor religioase, intretinute de
Stat, cari nu produc nici un ve-
nit, si cari s'au bucurat pang
in prezent de asemenea scutiri;
c) Sub conditiunea reciproci-
tätii, cládirile apartinând lega-
tiunilor si consulatelor sträine
ocupate de ele;
d) Cládirile rurale ce servesc
de loeuintd agricultorilor si
cari nu au mai mult de trei ca-
mere locuibile, precum i toate
cele necesare exploatärii agri-
cole a terenurilor.
2. In mod vremelnic.
a) Clädirile noui pe timp de
zece ani de când au devenit lo-
cuibile in total sau in parte,
atät de impozitul elementar,
cât si de impozitul pe venitul
global.
Adausele in indltime sau su-
prafatä vor beneficià de aceea$
scutire, dad, reprezintd eel pu-
tin jumätate din capacitatea
locativä a clädirii la care s:a
fäcut adausul.
Clädirile reparate, chiar ra-
dical, nu vor fi asimilate
noui si, deci, nu vor fi
scutite;
b) Pentru zece ani dela Inca-
perea exploatdrii, stabilimentele
de ape minerale naturale recu-
noscute.
Dupä acel termen impozabil
se reduce la jumdtate lie hied
zcce ani;
c) Stabilimentela de Mi. 'de
ape minerale, puse in exploa-
tare pentru cdutarea sänätätii
muncitorilor i functionarilor
publici in mod gratuit, atät
timp cât functioneaa numai in
acest scop;
d) Pentru zece ani de când
au devenit locuibile venitul dà-
dirilor construite de societäti de
locuinte ieftine, recunoscute ca
atare prin legi speciale.
Dung a cest termen, impozitul
,664 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931
se reduce la 3í pe 5 ani i la
pe Inca 5 ani.
Cladirile ce se vor construi in
viitor de aoeste societati Nor fi
scutite de impozit pe zece ani;
e) Cladirile noui construite
.sau care se vor construi pe ca-
lea Victoriei din Capita la, in
conformitatea legilor din De-
cemvrie 1910 si 1913, vor fi scu-
tite in acelea0 conditiuni ca
cele din la lin. d 1);
f) Cladirile construite In con-
formitate cu legea pentru in-
jiintarea unei Case Autonome a
Constructiilor din 30 Mai 1930,
cele de tip popular pe timp de
20 ani i cele de tip economic
-pe timp de 15 ani, precum
renovarile, transformärile si a-
tlaugirile Mcute in conditiunile
aceleiasi legi;
g Cladirile i terenurile a-
partinand societätilor coopera-
tive, conform dispozitiunilor le-
gii respective pentru org aniza-
rea cooperatiei din 28 Martie
1929;
h) Terenurile din raza conau-
nelor urbane, apartinand socie-
tatilor comunale de locuinte
pe timp de 10 ani dela
cumpararea Mr.
Scutirile se inteleg atât pen-
-tru dreptul cuvenit Statului, cat
pentru impozitele aditionale.
Dobanzile ipotecare sau privi-
legiate ce greveaza imobilele
scutite nu se vor mai scadek
la stabilirea venitului impoza-
bil pentru impozitul pe venitul
global, prin derogare dela dis-
-pozitiunile cuprinse in art. 61,
punctul 2 din legea pentru uni-
ficarea contributiunilor directe.
Pentru societatile de construe-
venitul clädirilor noui se
va deduce din totalul supus co-
1.) A se vedea Legea din 29 Decemvrie
1913 la pag. 512 vol. VD1; deasemeni Legea
din 30 Mai 1930 la pag. 314 vol. %VIE;
Legea din 28 Martie 1929 la pag. 354 vol.
XVII si In fine, Legea din 3 Mai 1927, la pag.
690, vol. XV-XVL
www.digibuc.ro
tel impozitului complimentar,
prevazut de art. 42 din legea
contributiunilor directe, raina-
nand a fi impuse numaA cu
impozitul elementar dela art. 30
din aceeas lege la care se vor
calculà j aditionalele.
Art. 17 bis, nou. Cladirile
construite cu Inoepere din anul
1921, cum si cele ce se vor mai
construi 'Ana, la 1 Ianuarie
1936, vor beneficia, in afara de
scutirea preväzuta la art. 17,
punct. 2, lit, a, de mai sus, Inca
de o scutire de 75% pe -Limp de
5 ani urmatori si 50% pe alti
5 ani.
Pentru imobilele construite
dela 1921 pang la publicarea
prezentei legi, scutirea de impo-
zitul elementar pe venitul pro-
prietatilor cladite se va acorda
Twin instantele anuale din 1932
pentru restul anilor la care
mai au drentul In viitor, pang
la exnirarea perioadei de scu-
tire. socotita de la data de
când imobilele au clevenit lo-
cuibile.
Scutirea de impozitul pe veni-
tul global a venitului construe-
tiunilor noui se acorda ince-
pand cu impunerile ce se vor
face pentru anul 1932.
Veniturile imobilelor construite
sub regimul legii pentru incura-
¡area constructiilor din 3 Mai
1927, care au fost totus impuse
la global pe anii 1930 si 1931,
pe baza legli din 25 Decemvrie
1929, prin care s'a modificat le-
gea contributiunilor directe, vor
beneficia de o scutire suplimen-
tará de 2 ani la acest impozit.
Pentru acordarea scutirilor de
mai sus, contribuabilii sunt da-
tori sa depunä declaratiuni In
conformitate cu art. 90 din le-
gea contributiunilor directe 1).
'I A se vcdea InstrucIiile de aplicare, In
Monitoral Oficial No. 21 din 26 lanuarie
1932.
 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931
LEGE
pentru modificarea unor articole din
legea asupra contabilitatii publice §i
asupra controlu(ui nugetului patri-
moniului public.
DIN 3 AUGUST 1931. 1)
Art. 1. Articolele 4, 31, 36, 38,
116, 147, 150, 151, 152, 158, 159, 162
si 172 din legea asupra con-
tabilitätii publice i asupra con-
trolului bugetului i patrimo-
niului public, se modified dupd
cum urmeazd:
4. Bugetul este actul prin
care sunt preväzute si prealabil
aprobate veniturile i cheltuelile
a nuale ale Statului si ale tutu-
ror serviciilor publice.
Drepturile dob&ndite i ser-
vi ciile efectuate dela 1 lanuarie
la 31 Decemvrie ale unui an fi-
nanciar, apartin exercitiului de
cxecutare a bugetului. Fiecare
buget dà nastere unui exerci-
tiu care se incheie conform nor-
nielor fixate la art. 36 din pre-
z:mta lege.
31. Alocatiile necesare
dob&nzilor i amortismentelor
da toriai publice consolidate, vor
form obiectul unui capitol spe-
cial in bugetul de cheltueli.
Ministerul FinaMelor va des-
chi.je In fiecare an un cont spe-
cial al anului respectiv pentru
serviciul Datoriei publice.
Acest cont special va fi ali-
mentat prin ordonantarea In-
tregei alocatiuni bugetare pen-
tru Datoria publicd.
In acest scop, Administratia
Datoriei publice va ordonanth
pand la 31 Decemvrie al need-
rui an, intreaga alocatiune bu-
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i &flat In sedintele dela 11 Iu-
lie 1931; s'a promulgat cu Decret No. 2813/931
publicat In Monitorul Oficial No. 177
din 3 August 1931. A se vedea Legea con-
tabilitätii publice ce se modificä, din 31 Iulie
1929 la pag. 783 vol. XVII.
www.digibuc.ro
665
getard asupra casieriei centrale
a tezaurului public.
Casierul central va trece pe
de o parte la cheltueli bugetare
ordonantele emise, iar pe de
altd, parte le va face venit la
acest cont special.
Pentru executarea angajamen-
telor Datoriei publice privitoare
la anul respectiv, Administratiaa.
Datoriei publice va emite ordo-
nante speciale de platd asupra
acestui cont, p&nd la concurenta
sumelor alocate.
Fiecare cont special anual se
include dupd 5 ani dela consti-
tuirea sa, jar sumele eventual
rilmase s fac venit la Stat.
Acest cont special va fi asigu-
rat pang la plata integral& a
datoriei publice in strdin&tate
cu:
a) Veniturile generale ale Sta-
tului cu prioritate;
b) Toate veniturile ce prin
legi ar fi In special destinate
plátii datoriei publice.
In afard de acest cont Ise pot
deschide conturi speciale pentru
Imprumuturile fácute de admi-
histratiile autonome de stat, au-
torizate prin legi sä facd atari
imPrumuturi pe bazd de acope-
rire din veniturile lor.
36. Durata perioadei in care
urmeazd a se indeplini toate o-
peratiunile relative la venituri
cheltueli, cu privire la buget,
se gtabileste astfel:
a) Angajdrile de lucrári
furnituri cari trebuesc executate
receptionate p&nd, cel mai
tArziu la 15 Decemvrie a ace-
lui an, in conforrnitate cu art. 79
din legea de fatd, se fac p&nd
la 1 Noemvrie al anului finan-
&jar In curs.
Lucrárile i furniturile ce se
pot executh, si reception& ime-
diat se pot angaj& p&nd la 15
Decemvrie.
Lucrärile i furniturile ce pot
fi executate imediat av&nd un
caracter de urgentä si de inte-
666 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931
res general, stabilit ca atare de
ministrul respectiv, se pot an-
gaja i peste acest ternfeil,- Însà
cel mai târziu pang la 31 De-
cemvrie si numai cu aprobarea
expresa a ministrului de fi-
nante, care poate amânà anga-
jarea cheltuelii.
Dupa 31 Decemvrie nu se mai
poate face nici un fel de anga-
jament in contul bugetuIui a-
nului financiar expirat;
b) Receptionarea lucrarilor si
furniturilor se face pana la 15
Decemvrie.
Se excepteaza numai acele
lucrari urgente si de interes ge-
neral, cari pot fi receptionate
cel mai târziu pang la 31 De-
cemvrie;
c) Lichidarea cheltuelilor re-
gulat angajate pentru lucrari
furnituri, executate si receptio-
nate In cursul anului, precum
si emiterea In baza acestor acte
de lichidari, a ordonantelor
mandatelor de plata, se poate
face cel mai târziu pang la fi-
nele lunii Fevruarie a anului
urmator;
d) Strângerea veniturflor in-
Orziate, plata ordonantelor
aceà a mandatelor de plata e-
mise conform acestei legi, pre-
cum si punerea in regulä a tu-
turor scriptelor, desävarsind
astfel In totalitatea lor operatiu-
nille exercitiului financiar, se
poate face cel mai tarziu pang
la 31 Martie inclusiv.
La 31 Martie exercitiul este
In chis.
38. Orice venit neincasat
Pang la 31 Martie a anului ur-
mator, se incaseaza in contul
bugetului in curs.
Angajamentele neplatite 'Ana
la 31 Martie a anului urmator
se vor lichida conform dispo-
zitiunilor de mai jos.
Administratia impreunä cu
serviciul contabilitatii vor in-
tocmi In termen de maximum 30
zile dela/ anchiderea exercitiu-
www.digibuc.ro
lui, state nominative pentru
toate aceste cazuri, aratandu-se
motivele pentru care ele n'au
fost plätite.
Statele nominative vor fi tri-
mise Ministerului de Finante,
dupa ce vor fi vizate de consi-
lierul controlor. Aceasta, daca
va constath o calcare a dispozi-
tiunilor legii de fata, va trimite
In judecata Curtii de Conturi
atAt pe administratori, cat i pe
functionarii tehnici vinovati.
Lichiclarea i ordonantarea
angajärilor de cheltueli cu-
prinse in statele ramase defini-
tive, se vor face In socoteala bu-
aetului anului financiar in curs,
dela un articol special de chel-
tueli ce se va inset.i in mod
obligator in acel buget.
116. Drepturile functionari-
lor, salarii i accesorii, incep a
curge dupa dePunerea jura-
mântului, din ziva instalarii in
serviciu, afara numai daca prin
actul de numire s'ar stabili o
alta data.
Retributiunile i toate acce-
sorille lor se lichideazä, pe luna
sunt plätibile la 20 ale fie-
cärei luni. Fiecare luna con-
teaza pentru 30 zile.
Nu se pot pläti diurne, chel-
tueli de reprezentare, gratifica-
tii, spese de transport, indem-
nizatii, etc., cleat dupa normeld
stabilite prin lege si pe baza de
alocatii bugetare i numai dacä
serviciul suplimentar s'ar face
In afara de orele de serviciu. In
nici un caz aceste plati nu se
pot face din articolele dela cate-
goria de materiale.
Nu se poate instraina nici un
bun al Statului In favoarea vre-
unei categorii de functionari.
147. In primele 10 zile ale
fiecärei luni, ordonatorii secun-
darf extrag dupä scripteIe lor
de contabilitate o situatie a o,-
Peratiunilor. efectuate In luna
 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931
precedent i o inainteazd mi-
nisterului respectiv.
Aceastd situatie va cuprinde:
1. Creclitele delegate.
2. Angajamentele fäcute pe
baza ordonantelor de delegatii.
3. Drepturile constatate In fa-
voarea creditorilor.
4. Mandate le de platá emise.
5. Mandate le plätite pe baza
borclerourilor trimise de servi-
ciile de contabilitate ale admi-
nistratiilor financiare, conform
art. 157.
In cursul primelor trei luni
ale anului financiar, situatiu-
nile lunare vor fi intocmite pe
cele doud exercitii.
La finele exercitiului, ordona-
torii secundari vor incheià un
cont al tuturor operatiunilor
filcute in cursul exercitiului si-1
vor inaintd Ministerului respec-
tiv pânä cel mai thrziu In 20
zile dela Inchiderea exercitiului.
150. Contul de executie al
bugetului unei administratii
publice se incheie de serviciul
ei central de contabilitate.
Acest cont va aved ca anexe
conturile respective ale ordona-
torilor secundari.
El va trebui sä fie incheiat cel
mai târziu In termen de cloud
luni dupä inchiderea exercitiu-
lui bugetar i se va trimite Mi-
nisterului de Finante, atât di-
rectiei contabilitátii generale a
Statului, cat si Curtii de con-
tu ri:
Acest cont va cuprinde:
La venituri:
1. Evaludri bugetare.
2. Drepturile constatate.
3. Incasári efectuate.
4. Rämásitele de incasat.
La cheltueli:
1. Creditele acordate prin bu-
get.
2. Creditele suplimentare
extraordinare. tate pânä la 31 Decemvrie al
3. Creditele anulate in cursul anului financiar. Prin comPa-
anului. ratia intre incasdri la venituri
www.digibuc.ro
067
4. Creditele definitive.
5. Angajamentele definitive.
6. Lichiddrile stabilite asupra
angaj amentelor.
7. Ordonantdrile fácute asu-
Pra lichiddrilor.
8. Plätile efectuate.
9. Rämdsitele din:
a) Angajamente nelichidate;
b) Lichidäri neordonantate,
c) Ordonante si mandate ne-
pldtite.
10: Creditele anulate la finele
anului ca ramase neangajate.
Serviciile centrale de contabi-
litate ale administratiilor vor
incheià, pe lângd contul de exe-
cutie al bugetului, un cont a-
nual dupä acelas model, asu-
pra creditelor extradrdinare
speciale, puse la disPozitia ace-
lei administratii prin legi spe-
ciale.
serviciilor centrale de
contabilitate ai administratiilor,
sunt rdspunzdtori fatá de
Curtea de conturi, de incheie-
rea si remiterea la timp a ace-
stor conturi.
151. Ministerul de Finante,
Prin directiunea contabilitatii
generale a Statului, va incheid
InNtermen ,de trei luni dela
data inchiderii exercitiului, con-
tul general de executie a buge-
tului sit va remite imediat
Curtii de conturi.
Contul general de executie a
bugetului va aved ca anexe con-
turile de executie a bugetului
fiecärui Minister. Acest cont ge-
neral va aved aceeas impár-
tire ca i bugetul.
Excedentul sau deficitul bu-
getar se stabileste prin compa-
ratie Intre drepturile realizate
la venituri pand la inchiderea
exercitiului si ang a j amentele
definitive la cheltueli, contrac-
668 LEGI DE UNIFICARR. 3 AuguSt 1931
si plgti la cheltueli, se stabileste
situatia de cassg.
Odatg cu contul general de
executie a bugetului se vor Ina-
intg Curtii de conturi si con-
turile anuale de executie a cre-
ditelor extraordinare speciale.
152. Contul general de exe-
cutie a bugetului prevgzut la
art. precedent se supune Adu-
närii deputatilor de Ministerul
de Finante cel mai târziu la 1
Noemvrie al anului ' care ur-
meazg dupä inchiclerea
In caz de deficit, Adunarea
examinând contul va decide
dupg propunerea ministrului de
finante la acoperirea
si la mäsurile ce trebuesc
luate pentru a preveni rePeta-
rea lui In exercitiul urmgtor:
in caz de excedent, Adunarea va
decide in ce rogsurg, si in ce
scopuri se va dispune de el.
In acelas termen se va supu-
ne Adundrii deputatilor contul
anual asupra creditelor extraor-
.dinare speciale.
158. In primele 15 zile ale
fiecdrei luni, serviciile de conta-
bilitate din administratiile fi-
nanciare, precum i serviciul de
contabilitate din cassieria cen-
trald a tezaurului public, vor
Inainta serviciilor centrale de
contabilitate din fiecare mini-
ster sau cassg specialg, pentru
care s'au efectuat operatiuni de
cgtre casieria respectivä, o si-
tuatie lunarg de Incasärile si
plätile fäcute pentru acel mi-
nister sau pentru acea cassg
stlecialg in cursul lunii prece-
dente.
Aceste situatii vor fi insotite
de borderouri cari vor cuprinde
la venituri incasgrile dupg na-
tura veniturilor, la cheltueli
plätile efectuate pe articol din
buget, pe ordonantä i mandat
de platg pe exercitii.
159. Serviciile de contabili-
www.digibuc.ro
tate de pe lângg administratiile
financiare, precum si serviciile
de contabilitate de pe Mug&
casieria central& a tezaurului
public, vor Inaintg in primele
25 zile ale lunii, Ministerului de
Finante, directia contabilitätii
generale a Statului, un cont al
tuturor operatiunilor efectuate
In cursul lunii precedente, Im-
pärtit pe cassa Statului i pe
cassele administratiilor publice
autonome.
Acest cont, intocmit pentru
primele trei luni Pe cele doug
exercitii in curs, va cuprinde o
rubricg pentru operatiunile din
lunile precedente si una pentru
oPeratiunile din luna pentru
care se trimite contul, astfel cg
contul celei de a cincisprezecea
lung a exercitiului sg rezume
operatiunile efectuale asupra
bugetului anului respectiv.
Pentru operatiunile privind
cassa Statului, conturile lunare
vor trebul sg fie insotite de bor-
derouri explicative indicând,
pentru venituri, totalul incasä-
rilor efectuate, asezate pe na-
tura lor; pentru cheltueli, tota-
lul plätilor efectuate, asezate pe
ministere, pe articole din buget,
Pe ordonante si mandate de
platä.
La aceste borderouri se vor
anexa actele justificative res-
pective prevazute la art. 155 din
prezenta lege.
162. Pe lângg contul gene-
ral de gestiune anualg al admi-
nistratiei finantelor Statului, se
va intocml i un rezumat al
conturilor diferitelor servicii
publice, ale cgror bugete se vo-
teazg de Adunarea deputatilor,
sau se stabilesc sub controlul
unui Minister sau administra-
tie publicg.
Termenele i conditiunile In
care aceste administratii sunt
datoare sg incheie conturile si
le prezinte spre publicare,
sä,
 LEGI DE UNIFICARE. 3 August- 1931
sunt cele stabilite la art. 161
Pentru Stat.
Situatia Tezaurului va cu-
prinde o situatie analpaga'
pentru gestiunea Cassei gene-
rale a Pensiilor.
172. Scriptele administrato-
rilor cari angajeazá cheltueli
sau stabilesc debite, precum
scriptele de angajári ale servi-
ciilor de contabilitate ale mini-
sterelor i alter administratii
publice, vor fi Inchise la 31 De-
cemvrie al fiecä.rui an, prin
visa sefului de contabilitate 4i
delegatului Ministerului de
Finante.
Scriptele pentru ordonantäri
privitoare la bugetul Statului,
vor fi Incheiate Ja finale lunii
Fevruarie a anului urmator,
conform dispozitiunilor de mai
Sus.
Art, II. Toate dispozitiunile
contrarii legii de fat& sunt a-
brogate, dispozitiunile prezentei
legi urmand a se apnea, Mee-
pând cu exercitiul 1931.
LE GE
pentru modificarea unor articole din
legea generala de pensiuni
DIN 3 AUGUST 1931 ')
1. In mod exceptional, pentru
anul 1931, subventia extraordi-
narg, de 0,5% din totalul buge-
tului Statului ce, conform art.
54 din legea generald de pen-
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat in sedintele dela 10 si
14 Iulie 1931; s'a promulgat u Dectet No.
2815/931 si publicat in Monitorut
No. 177 din 3 August 1931. A se vt.deit Le-
gea generalä de pensiuni, din 15 Aprilte
1925 la pag. 440 vol. ru mochf. 15
Mai 1928, 2l) August 1929 (pag. 1122 vol.
XVII) si 18 Aprilie 1931 (pag. 463 in acest vol.);
precum i Rgulamentul de aplicare, din 11
Octomvrie 1925 pag. 459 vol. XI-XIL
www.digibuc.ro
669
siuni, Statul trebuie sa verse
Casei Generale de Pensiuni,
pentru constituirea rezervei ma-
tematice a pensiilor, nu se va
mai plash In renta de Stat.
Casa Generalä de Pensiuni este
autorizatA a intrebuinth 80 mi-
lioane lei din acea subventie
pentru plata pensiilor, iar res-
tul Il va värsgt Ministerului Fi-
nantelor.
2. Deasemenea suma de lei
14.308.493, rezultat'd din com-
primarea bugetului de cheltueli
al Casei Generale de Pensiuni
pe anul 1931, in mod excetional
pe anul- 1931, se va vársk tot
Ministerului de Finante, prin
derogare dela art. 53 din legea
generalä de pensiuni din 1925.
3. Dela data publiarii pre-
zentei legi, pensiile, rectificarile
$i revizuirile de pensii ce se vor
recunoaste pe baza art. 3, 4, 7,
8,-9 si 11 din legea Promulgatá
cu decretul regal sub No. 2.761
din 2 August 1929 i publicatä
In Monitorul Oficial No. 183 din
20 August 1929, vor curge si se
vor plati numai dela data ce-
reril 0 nu rnai devreme de 1
Ianuarie 1931; iar acelea ce se
vor recunoaste pe baza legii pro-
mulgatá cu decretul regal No.
1270 din 7 Aprilie 1931, si publi-
catil in Monitorul Oficial No. 89
din 18 Aprilie 1931, vor curge
si se vor pläti, pentru vechime
In serviciu $i moarte, dela data
cererii, dar nu mai devreme
de 1 Ianuarie 1931, iar pentru
invaliditatea de rasboiu. dela
data aparitiei In Monitorul Ofi-
cial a decretului de punere In
retragere.
4. Membrilor corpului didac-
tic. de origina romaná din Pe-
ninsula Balcania, care de$1 au
fost plâtiti de Statul Român,
totus nu au facut declaratiile si
nu au dePus retinerile de 10
la sutá pentru pensie In terme-
nele prevazute de decretul-lege
670 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931

cu No. 538 din 5 Fevruarie 1919 tei, iar dreptui ile la pensie yor
legea publicatg in Monitorul curge dela cerere, nu mai de
Oficial No. 234 din 2'7 Ianuarie vreme de I Ianuarie 1932.
1921, adicg cei care nu au facut 5. Se abrogg toate dispozi-
declaratii pang. la 27 Julie 1921 tiunile din legi i regulamente
nu au vdrsat retinerile pang prin care s'a acordat vreunei
la 27 Ianuarie 1926, Prin dero- categorii de functionari o redu-
gare dela dispozitiunile art. 22 cere a varstei de pensionare si o
din legea pensiilor din 1912, li sporire a timpului util la Pen-
se acorcla un ultim termen de 6 sie, pentru motivul cg functiu-
luni de zile dela data punerii In nile ce indeplinesc le pune viata
aplicare a acestei legi, in care In primejdie sau le istovesc mai
termen vor trebui sg, inainteze de vreme Puterile.
Casei Generale de Pensiuni o Categoriile de functionari pre-
cerere, insotitg de actele nece- vgzuti la art. 13, 14 *i 15 din
sare, cg, Inte leg sg, beneficieze de regulamentul legii generale de
dreptul de a li se face retinerile pensiuni, isi pgstreazg dreptu-
legale. rile lor.
Vársarea retinerilor stabilite 6. Se abrogg dispozitiunile
de Casa Genera la de Pensiuni 1\ diaren orice lege care, priridero-
se va face In cel mult un an dela legea_generalg de
dela data punerii in aplicare ensiunt creiazg.,.....dr.epturila
a prezentei legi, jar pensiile ce en5le_sle_3egy1lme, pentru eel
Se vor stabili vor curge cu In- utin 10 ani de serviciu, färg,
cepere dela 1 Ianuarie 1932. iciocionaitie de varstg.
Legea pentru acordarea unor 7. In calculurijuWA'relor si
noui termene privitoare la. drep- pensiilor de orice fel, prevgzute
turns de pensiune ale functio- de lege, pentru timpul servit
narilor prevazuti In legea din dupg 1 Ianuarie 1930, se va lug.
15 Octomvrie 1920, proraulgata In considerare salariul de bazg
cu D. R. No. 1137, publicatg In din bugetul anului 1929 al func-
Monitorul Oficial No. 79 din 4 tiilor respective.
Aprilie 1931, se interpreteazä Dispozitiile contrarii din orice
astfel cg, fostilor functionari ai alte legi se abrogg.
Casei Rurale, Domeniului Co-
roanei i Eforiei spitalelor ci- LEGE
vile, cari au servit acestor in-
stitutiuni anterior datei de 16 pentru abrogarea legii promulgatá prin
Decemvrie 1918 si au trecut ul- lnaltul Decret Regal No. 1.256/931,
terior In serviciul Statului, li se publicatä in Monitorul Oficial No. 84 din
acordg drepturile prevgzute In 10 Aprilie 1931, precum §i pentru des-
legea promulgatg in Monitorul chiderea unui credit de 78.246.024 lei
Oficial No. 54 din 15 Octomvrie pentru rectificarea salariilor persona-
1920 O. modificarea din 22 Julie lului Cultelor.
1921, cu obligatia de a face de-
claratiunile prevazute de art. DIN 3 AUGUST 19311)
III din acea lege, in termen de
3 luni dela promulgarea pre- 1. Legea pentru rectificarea
zentei legi, si de a vársh reti- salariilor personalului Cultelor,
nerile la Cassa generalg de pen-
siuni, prevgzute de art. V din Aceast5 Lege s'a promulgat cu Decret
sus zisa lege, In termen de 6 No. 2810/931 si publicat in Monitoral Ofi-
luni dela promulgarea prezen- cial No. 177 din 3 August 1931. A se vedeà
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931
promulgatá prin Inaltul decret
regal No. 12766 din 1931, publi-
catg, In Monitorul Oficial No.
84 din 10 Aprilie 1931, se abrogd
pe data promulgarii ei.
2. Pentru anul 1931 se va
deschide un credit de lei
78.246.024, In scop de a se rec-
tifich salariile personalului Cul-
Won
Acest credit se va acoperl din
fondul pentru deschideri de cre-
dite suplimentare i extraordi-
nare, Inscris In bugetul general
rectificat al Statului pe anul
1931, iar suma se va repartizh
de catre Ministerul Finantelor
In Intelegere cu Ministerul In-
structiunii Pub lice si al Cul-
telor.
LEGE
pentru recunoa§terea ca persoana mo-
rail a'§colilor politehnice din Bucu-
rest i Timi§oara
DIN 3 AUGUR. 19311)
1. Se acord'a personalitatea
juridicg de drept public scoli-
lor politehnice din Bucuresti
Timisoara In conformitate cu
art. 1 din legea pentru persoa-
nele juridice din 6 Fevruarie
1924.
2. Prin derogare dela legea
contributiunilor directe si dela
legea timbrului si a impozite-
lor pe acte i fapte juridice,
precum si dela orice altd lege,
Legea ce se abrog5, din 10 Aprilie 1931 la
pag. 420 In acest volurn..
Aceastä Lege s'a promulgat cil Decret
No. 2811/931 si publicat In Monitoral Ofi-
dal ,No. 177 din 3 August 1931. A se vedeä
in legAturä, Legea persoanelor juridice din 6
Fevruarte 1924 la pag. 244, vol. XIXII cu
modif. 22. April 1927; I,egea contributiunilor
directe din 23 Fevruarie 19231a pag. 425, vol.
XIII XIV cu modif. i Leeea timbrului
din 29 Aprilie 1927 /a pag. 604, vol. XVXVI
cu modif. ullerioare.
www.digibuc.ro
671
care ar Infiinta taxe sau impo-
zite, aceste scoli sunt scutito
de orice impozit, taxe sau
timbru.
3. Sunt scutite de taxele de
succesiune, succesiumle deschise
la promulgarea prezentel legi,
cari ar fi accepfafe de mosteni-
tori numai in scopul de a le
transmite pe cate de donatiune
scoalelor de mai sus.
Sunt deasemenea scutite de
taxele de timbru i Inregistrare,
actele de donatiune ce s'ar In-
cheia In acest scop.
LEGE
pentru Inflinlarea eparhiei Armeano-
Gregoriana din Romania
DIN 3 AUGUST 1931 1)
1. Se declarà Infiintatä,
parhia Armeano-Gregoriand" din
Romania, cu sediul In Bucu-
resti, care va cuprinde pe toti
credinciosii cultului armeano-
gregorian din Statul Roman.
2. 8eful Eparhiei Armeano-
Gregorian din Romania va
purtà titlul de Episcopul Ar-
meano-Gregorian din Romania".
3. Eparhia Armeano-Grego-
riand din Romania stà sub au-
toritatea dogmata i canonich
a catolicosatului din Ecimiad-
zin, dar 1§i va reglementa, con-
duce si administrà in mod au-
tonom toate afacerile sale reli-
gioase, culturale, fundationale
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea de.
iputatilor i Senat In sedinjele dela 13 si 14
Iulie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2812/931 si publicat In Monitorul Oficial
No. 177 din 3 August 1931. A se vedeä In
legAturá Legea pentru regimul general al
cultelor, din 22 Aprilie 1928 la pag.1939vol.
XVXVI cu modif. 3 August 1929 si 1 Iulie
1930; deasemeni Statutul Disericii Armeano
Gregorian din .7 Decemvrie 1931, la ordinea
cronologicA In acest volum.
672 LEGI DE UNIFICARE. 3 August 1931
$i epitrope$ti, in conformitate
cu legea generala pentru regi-
mul cultelor din 22 Aprilie 1928
cu statutul sau. organic si
administrativ aprobat de auto-
ritatea competentä.
4. Priu derogare dela art. 31
si 32 din legea pentru regimul
general al cultelor din 22 Apri-
lie 1928, eu modifieärile din 21
Iu lie 1929, Statul nu este obli-
gat la nici un soiu de ajutor
fatä de cultul armeano-grego-
rian.
LEGE
pentru modificarea art. 14 par. 15
16 §i art. 15 par. 8, lit, a, din legea
timbrului §i a impozitului pe acte §i
fapte juridice
DIN 3 AUGUST 1931 I)
Art. unic. In legea taxelor
de timbru si impozitului pe
acte i fapte juridice din Mai
(29 Aprilie) 1927, se introduc ur-
matoarele modificäri:
La art 14 § 15, se adaugä ca
al doilea alineat:
Pentru astfel de vânzäri fa-
cute prin bursä i constatate
prin borderoul unui agent ofi-
cial sau sindicul bursei 0,20 la
naje.
La art. 14, § 16, se adaugä ca
al doilea alineat:
Pentru astfel de vänzari
cute prin bursä i constatate
prin borderoul unui agent ofi-
cial sau sindicul bursei 0,60 la
mie.
La art. 15, § 8, litera a, se a-
daugg.:
Când astf el de tranzactiuni
') AceastA Lege s'a prornulgat cu Decret
No. 2814/931 si publicat In Monitorul 0-
fioial No. 177 din 3 August 1931. A se ve-
deà Legea timbrului din 29 Aprilie 1927 la pag
604 vol. XVXVI cu modif. ulterioare, din
cari ultima e 1 Ianuarie 1932.
www.digibuc.ro
se incheie prin bursele de mar-
furl, constatate prin borderou-
rile mijlocitorilor oficiali 2.50
la mie.
LEGE
pentru infiinjarea comisiunii de pensil
pe lingi Casa de Pensiuni §i interpre-
tarea art. 106 din legea generata de
pensiuni
DIN 3 AUGUST 1931 1)
1. Atributiunile date consiliu-
lui de administratie al Casei
pensiilor, prin legea publicatä
in Monitorul Oficial Nb. 183 din
1929, cu privire la constatarea,
transmiterea, rectificarea si re-
vizuirea drepturilor la pensie,
se vor exercith de comisiunea
de pensii, ce se infiinteaa prin
legea de fatä.
2. Comisiunea de pensii va
aveh, douä sau mai multe sectii,
dupä trebuintd. Numärul sec-
tiilor se fixeazA prin decret re-
gal, dat dupe', propunerea mi-
nisterului finantelor, in urma
cererii Casei generale de pen-
siuni.
Fiecare seetie este compusä
din trei membri: un consilier
dela Curtea de apel din Bucu-
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 14
Ellie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
2416/931 i publicat In Monitorul Oficial
No. 177 din 3 August 1931. A se vedeà In
legAturä Legea p. modif. unor dispozitiuni
din L. generalä de pensiuni, din 20 August
1929 la tpag. 122 vol, XVII cu modif. 18
Aprilie 1931; precum i Intreagä Legea ge-
neralä de pensiuni, din 15 Aprilie 1925; la
pag. 440 vol. XIXII modif. ulterioare din
15 Mai 1928; si Regulamentul de aplicare
din 11 Octomvrie 1925 la pag. 459 acelas
volum. A se vedea deasemeni Legea de
reorganizare a Inaltei Curti de conturi,.
din 31 hide 1929 la pag. 783 vol. XVII cu
modif. 3 August 1931, precum i Legea de
organizarea Inaltei Curti de casatie si justitie
din 20 Decemvrie 1925 la pag. 37 vol. XI-
XII co modif. ulterioare.
 LEGI DE UNIF1CARE. 3 August 1931
resti, ca presedinte i doi di-
rectori conducatori de directii
din administratia centrala a
ministerelor, sau Caselor au-
tonome i reghlor comerciale.
Fiecare membru va ave'a un
supleant.
3. Presedintii i supleantii
lor vor fi desemnati de sectiile
Intrunite ale Curtii de apel din
Bucuresti.
Ceilalti membri j supleantii
lor vor fi desemnati de mini-
strul finantelor i luati dela mi-
nistere diferite.
Numirea memlirilor se face pe
termen de trei ani, prin decret
regal, dat dupa propunerea mi-
nistrului finantelor.
Ei 1st exercita inandatul atat
timp cat Ii pastreaz5, calitatea
avuta la numire.
Functiunea de membru In
comisia de pen,sii, este incom-
patibilä cu aceea de membru In
consiliul de administratie al
Casei pensiilor, de director ge-
neral, sau director la acea
Casa.
4. Drepturile la pensie se sta-
bilese de comisia de pensii pe
baza actelor prezentate de un
referat alcatuit de unul dintre
ref erentii Casei generale de pen-
siuni delegat de directorul ge-
neral al Casei.
Comisia de pensii lucreaza
numai In completul de trei
membri, far& citarea partilor,
petitionarul putand prezenta
memorii. Deciziunile se dan cu
majoritate i vor fi semnate de
membri si referent.
Comisia lucreaza la Casa ge-
nerala de pensiuni i e convo-
cat& de presedintele sau direc-
torul general al Casei, de cate
ori nevoia va cere. Membrii co-
misiei au dreptul la un jeton
de prezenta pe zi, fixat de ini-
nistrul finantelor, dupti, propu-
nerea consiliului de administra-
tie al Casei.
Deciziunile comisiunii de pen-
siuni se comunica de Casa pen-
www.digibuc.ro
264/5.C. Hamangiu, vol. XIX.-43.
673
tsiilor, celor In drept, pe cale
administrativa, sau prin mijlo-
circa organelor fiscale, prin
luare de dovadä. Ele se Pot co-
munica si direct de catre Casa
generala de pensiuni, in acela4
mod.
5. Orice decizie a comisiei de
pensiuni, poate ft atacata cu
apel la Malta Curte de conturi
de ambele parti, In termen de
60 zile libere dela comunicarea
ei. Pentru Casa pensiilor ter-
menul curge dela data deciziei.
Apelul trebuie ea fie motivat
sub sanctiune de nulitate. Mo-
tivele se pot depune pang, in
ziva judecatii. In apel se pot
aduce acte noi.
Ina lta Curte de conturi jude-
ca apelurile dupa legea sa or-
ganica, citand i partile.
Deciziile Inaltei Curti de con-
turf vor putea fi atacate cu re-
curs, conform legii sale orga-
nioe.
Prin derogare dela dispoziti-
unile art. 47 din legea de orga-
nizare a Inaltei Curti de con-
turi, deciziile Curtii, hi materie
de pensii, devin executorii, dacá
nu s'a facut recurs la Ina lta
Curte de casatie i justitie de
Casa pensiilor in termen.
6. Deciziile pentru constata-
rea, transmiterea, rectificarea
revizuirea drepturilor de pensii,
date liana acum de consiliul de
administratie al Casei pensiilor
sub imperiul legii din 1929 si
'Amaze definitive prin neape-
lare, pot fi revizuite la cererea
Casei pensiilor de Curtea de a-
pel din Bucuresti, pentru: erori
de calcul, acte false, acte noi.
Cererea de revizuire se va
face In termen de 6 luni dela
publicarea legii de fata.
Aceste decizii vor putea fi a-
tacate numai cu recurs 1nain-
tea Inaltei Curti de casatie
justitie In termen de 60 zile
dela comunicare, conform legii
de organizare a Inaltei Curti de
casatie i justitie.
674 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931

In caz de reformare a deci- Impozitele stabilite in conf or-

ziei, ,efectele ei bleep dela data mitate cu art. 114, vor produce
publicä'rii prezentei legi. in folosul Statului o dobandä de
7. Drepturile de pensii sit re- 11%, calculath dela prima zi a
compense despre care trateazA trimestrului urmätor exigibili-
art. 106 al le gii g enerale de t5tii impozitului i pâra la a-
vensiuni dela 1925, se inberpre- chitare.
teazg in sensul cà toate titlu-
rile sau deciziunile de orice na-
turà constatatoare de astfel de LEGE
drepturi i existente la 14 Apri- pentru ratificare a diferite Protoco-
lie 1925, au puterea de hotatiri furl §;i Acorduri privitoare la serviciul
judeatoresti definiti ve.
Hotdririle pronuntate in urma unor Imprumuturi publice austriace §i
apelurilor declarate admisibile ungare emise inainte de räsboiu §1 tre-
contra deciziunilor sati titlurilor cute in sarcina României pe baza Tra-
tatelor de pace
prevazute de art. 106, dupà
data de 14 Aprilie 1925, p&nä DIN 3 AUGUST 193 1 1)
la promulgarea legii de fatà,
rämän valabile. Articol unic. Se ratificä
8. Dispozitiunile din legi anexatele Protocoluri i Acor-
regulamente contrarii legit de duri privitoare la serviciul u-
fatà sunt i rämän abrogate. nor imprumuturi publice au-
9. Prin regulament se vor striace i ungare emise inainte
fix& dispozitiunile de amänunt de räsboiu, cari in baza Trata-
pentru aplicarea acestei legi. telor de pace au trecut in sar-
Pentru punerea in aplicare cina Româniel, si anume:
acestei legi, Presedintii sectiilor 1. Protocolul dela Paris din
comisiei de Pensii vor fi desem- 11 Iunie 1930.
nati de Ministerul Justitiei 2. Protocolul dela Paris din
vor function& pänä la 1 Noem- 12 Tunic 1930.
vrio 1931. 3. Acordul dela Paris din 31
Octomvrie 1930.
4. Acordul aditional dela Pa-
LEGE ris din 13 Decemvrie 1930.
pentru modificarea art. 116, alineatul
5. Acordul dela Paris dela 11
Fevruarie 1931.
2 din legea pentru unificarea contri-
buliunilor directe §1 pentru infiintarea
impozitului pe venitul global REGULAMENT
DIN 3 AuGusT 1931 1) relativ la intrebuinfarea Fondului de
Rulment", pentru Ministerul Armatei
Art. unic. Art. 116, alinea-
tul 2 din legea pentru unifica- DIN 5 AUGUST 1931 2)
rea contributiunilor directs si 1. Pentru inlesnirea aprovi-
pentru infiintarea impozitului ziondrilor cu combustibil, hranä
pe venitul global se modificä in
modul urmätor: Aceastä Lege, dimpreunä cu Protocoa-
lele, Acordurile i anexele lor, la clAnsä a-
2) AceastA Lege s'a promulgat ca Decret lAturate, s'a votat de Adunarea deputatilor;
No. 2817/931 si publicat tn Monitorui (Vi- Senat in sedintele dela 13 si 14 lulie 1931
dal No. 177 din 3 August 1931. Ea s'a mo- s'a promulgat cu Decret No. 281)/931 si s'a
dificat repede prin Legea din 1 Ianuarie publacat In Monitoral Oficial cu No. 177
1932, care a redus dobánda de Intárziere la din 3 August 1931, unde se pot consultA.
5% A se vedeA Legea de modificare a con- 2) Acest Regulament a fost aanctionat cu
tributiilor direrte, din 23 Fevruarie 1923 la Decret No. 2760/931 i publicat in Moniio-
pag. 425, vol. cu modif. ulterioare. rai Oficial No. 179 din 5 August 1931. A

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931
pentru oameni i animale, la e-
pocile favorabile pentru cumpà-
rarea acestor producte necesare
unitätilor i serviciilor armatei
Potrivit art. 69 din legea con-
tabilitätii i asupra con-
trolului bugetului i patrirno-
niului public, s'a promulgat in
Monitorul Oficial No. 94 din 30
Aprilie 1930, prin Inaltul decret
No. 1.424, legea relativa la crea-
rea la Banca National& a Ro-
mâniei, a unui Fond de Rul-
ment", pentru Ministerul Arma-
tei, inclusiv corpul de graniceri
si care se limiteaz& la suma de
lei 500.000.000.
I. Constituirea fondului
2. Fondul prevdzut la art. 1
de mai sus si vizat de art. 2 din
lege, se va constitui din exce-
dentele ramase pe gestiunea
corpurilor i serviciilor armatei
la 31 Decemvrie 1929.
Aceste excedente se stabilese
Prin procese-verbale Incheiate
de comisiunea speciala consti-
tuita pentru lichidarea fondu-
rilor. Ele urmeaz& sä se verse
apoi la Banca National& a Ro-
maniei, (central& si sucursale),
de cAtre unitätile armatei, prin
corpurile de armat& respective,
Pe teritoriul carora se gäsesc
unitätile.
Efectuarea vdrsdmintelol: in emit
la Banca Nalionald a Romdniei
3. Excedentele stabilite pe
gestiunea corpurilor i servi-
ciilor armatei, inclusiv corpul
de gräniceri, la 31 Decemvrie
1929, se vor lamb, la Banca Na-
se vedea Legea pentru crearea Fondului
de Rulment al armatei, din 30 Aprilie 1930
la pag. 251, vol. XVIII, precum i Legea
asupra contabilitätii publice din 31 In lie
1929 la pag. 783,1vol. XVII cu modif. 3 Aug.
1931.
www.digibuc.ro
675
tionalä a României, dupa cum
urmeazá:
1. Corpul de trup& sau servi-
ciul pe baza procesului-verbal
de lichidare, Incheiat de comi-
siunea special& pentru lichi-
darea fondurilor, va Intocml
un raport special dupa mo-
delul anex& No. 1, atre corpul
de armata pe teritoriul cáruia
se af15,, indicand sums, pe care
o varsä.
2. Corpul de armat& va primi
dela corpurile de trup& i ser-
viciile de pe teritoriuI säu, ra-
poartele speciale indicate mai
sus, de sumele ce le varsä pen-
tru lichidarea excedentelor pe
exercitiul 1929.
Dupa Inregistrare, comanda-
mentul, Intocrneste imediat pen-
tru fiecare unitate In parte, for-
mele de värsarea sumelor la
Banca National& a României,
din localitatea unde se gäseste
corpul de trup5,, dad, acolo este
un sediu al Báncii Nationale, In
caz contrar vársarea se face la
Banca National& a României,
unde-si are sediul corpul de
armatä.
Värsarea sumelor se face Prin
imprimate dintfun carnet nu-
merotat i sigilat intitulat Man-
dat de vársämânt".
Mandatul de vársämânt are
un numär de ordine i se com-
pleteazä de corpul de armatä pe
numele unitätii care se face
várs&mântul, In cinci exemplare
(unicatul se scrie cu creion chi-
mic, iar restul exemplarelor se
vor imprim& in acelas timp prin
indigo), purtând fiecare exem-
plar acelas numär de ordine.
Mandatul de vársámânt, dupa
ce a fost confectionat de corpul
de armata, se trimite comanda-
mentului unitätii In patru exem-
plare. Acesta dispune värsa-
rea excedentului In scris, In
mandat la Banca National& res-
pectivä, unde dui:A primirea su-
676 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931
mei, se certifica de prirnirea su-
mei pe cele patru exemplare al
cincilea rämânând la corpul de
armatä pentru tinerea evidentei.
Banca National& duptt termi-
narea operatiei de Incasare a
sumei, clii urmátoarea destina-
tie celor patru exemplare de
mandat de várs'amant:
a) Unicatul (roz), este liberat
delegatului corPului de trup&
sau serviciu, care a depus suma
pentru a-i servi ca act justifi-
cativ de cheltueli la lichidarea
In gestiune a exercitiului 1929,
a excedentelor värsate;
b) Duplicatul (galben) si tri-
plicatul (verde) rám&ne la Ban-
ca National& a României, pen-
tru fnregistrarea sumelor pri-
mite In contul fondului de rul-
ment pentru Ministerul Arma-
tei;
c) Patruplicatul (portocaliu)
se clá delegatului corpului de
trupA care a värsat suma si a-
cesta II Inainteazá imediat cor-
pului de armat& care a dispus
värsarea sumei, iar corPul de
annatä la rändul säu il Main-
teazá Ministerului Armatei, di-
rectla intendentei, pentru tine-
rea evidentei.
d) Al cincilea exemplar (al-
bastru) râmâne la corpul de ar-
matá pentru tinerea evidentei.
Corpul de trap& sau serviciul,
dupa efectuarea värsämäntului
va Inaint& Ministerului Arma-
tei, directia contabilitatii, chiar
fn aceeas zi, unicatul mandatu-
lui de värs&mânt primit dela
Banca National& a României,
din care rezultá suma vársat&
In contul fondului de ruIment,
pentru. viza. Directia contabili-
tätii va fnapoi& apoi si vizat
unitätii unicatul, spre a-i servi
acesteia la trecerea In cheltueli
pe exercitiul 1929.
In ziva confectiondrii manda-
tului de vársámant, corPul de
armatä va comunic& inscris 1 mentelor de corp de armatá
www.digibuc.ro
comandamentului de care de-
pinde administrativ unitatea
care face vársämäntul, suma pe
care o varsá pentru ca ofiterii
de intendenta sä urmáreasca si
ei chestiunea.
Ministerul Armatei, directia
intendentei, va confirm& datele
din patruplicat cu extrasele de
cont primite dela Banca Natio-
nal& a Româniel.
II. Administrarea fendului
4. Fondul de rulment" Pen-
tru Ministerul Armatei se va
tine la Banca National's*, a Ro-
t/Allier, la serviciul trezorerii-
lor publice, iar contul sub a-
ceastit denumire nu va Pute&
prezentà niciodatá sold debitor,
adica dispozitiunile de platä sau
acreditivele ce se vor da de Mi-
nisterul Armatei, nu pot deP4i
in nici un caz sumele ce s'ar
värsh la Banca Nationalá a Ro-
mâniel
5. Administrarea fondului de
rulraent se va face dup& norme-
le stabilite de legea asupra con-
tabilitdtii publice $i asupra eon-
trolului bugetului patrimoniului
Public de cátre Ministerul Ar-
matei, inspectoratul tehnic al
intendentei, de comun acord cu
Ministerul de Finante.
6. Pentru achitarea materia-
lelor aprovizionate (hran& la oa-
meni si animale i combustibil),
dispozitiuni cu caracter de
platä, nu se pot da decttt In li-
mita disponibilului aflat la
Banca National& a Romaniel
DisPozitiunile de plat& catre
sus citata Banck In contul fon-
dului de rulment, se vor face
In modul urmátor:
A. Pentru plata aproviziona-
mentelor de fdn 0 paie
Prin avanse date comanda-
 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931
ordonatori secundari conform
art. 124 din legea contabiitAtii
publice. Aceste avanse se dau
prin Ordine de deschidere de
acreditive", senmate conform
conventiei dintre Banca Natio-
nalä a României si Ministeru-
lui Armatei, conventie care face
parte integrantA din prezentul
regulament.
RidicArile din acreditive se
fac de comandamentele de corp
de armata Pe mä,sura trebuin-
telor, dela sediul local al Ban-
cii Nationale a României, prin
,,Ordine de ridicare", cari se
semneazA de ordonatorii secun-
dari i se contrasemneazA de
sefii serviciilor de ordonantare
contabilitate.
antocmirea ordinelor de ridi-
care se face pe baza unui refa-
rat, in care se precizeazA plAtile
si care se aprobä de comandan-
tul corPului de armatä. Sumele
ridicate se IntrebuinteazA ex-
clusiv Ia plata subsistentelot
aprovizionate i vizate In legea
pentru crearea fondului de rul-
ment.
B. Pentru plata aproviziona-
mentelor de grdu, grdunte (orz.
ovetz) i combustibil
Prin Orc line de platä", emise
direct de Ministerul Armatei, Pe
numele furnizorilor asupra Bän-
cii Nationale a României, când
ordinul de platä este minimum
de lei 1.000.000. Aceste ordine
de platä se emit dupä comuni-
cArile comandamentelor de corp
de armatä, care au la bazA ac-
tele legale Intocmite, conform
prevederilor L. C. P., si verifi-
cate de cei in drePt.
Cand valoarea ordinului de
PlatA este sub 1.000.000 lei, se
procedeazä ca la punctul A de
mai sus.
Ordinele de platä emise, se
www.digibuc.ro
677
dau in debitul comandamente-
lor de corp de armatA, cari ur-
märesc reintregirea. fondului de
rulment pentru unitätile ce se
gäsesc pe teritoriul lor.
7. SemnAturile persoanelor
autorizate a semnh ordine de
deschidere de acreditive, ordi-
nele de platä, ordinele de ridi-
care si borderourile respective,
se vor comunich, in original
Bäncii Nationale a Româniel
prin directia intenclentii din Mi-
nisterul Armatei.
8. Ordinele de deschidere de
acreditive i ordinele de platA,
vizate de consilierul controlor
de pe lAngA Ministerul Armatei,
se vor emite numai asuPra ora-
selor unde existA un secliu al
BAncii Nationale a României.
9. Ordinele de deschiderea a-
creditivelor, emiterea ordinelor
de platA de cAtre Ministerul Ar-
matei, borderourile acestora,
precum i emiterea ordinelor de
ridicare de cAtre corpurile de
armatä, se va face pe impri-
mate, dupA modelele ce se vor
da de Banca Nationalä a Ro-
mâniei.
10. Ordinele de deschidere de
acreditive Se intocmesc de Mi-
niSterul Armatei in cinci exem-
Ware. Unicatul (alb) se trimite
corpului de armatA; duplicatul
(albastru) si triplicatul (galben)
se trimite Bäncii Nationale a
României*,j, patruplicatul :(roz),
si al cincilea exemplar (roz) rA-
mane Ministerului Armatei, di-
rectia intendentei, pentru pgs-
trarea evidentei.
Borderourile de acreditive"
se intocmesc in cinci exemplare
de Ministerul Armatei, directia
contabilitätii, unicatul (roz)
duplicatul (galben) se trimite
Bäncii Nationale a României
(centrala), triplicatul (portoca-
liu) se trimite directiei inten-
-dentei, patruplicatul (albastru)
si al cincilea exemPlar (albas-
678 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931
tru) ramâne directiei contabili-
tätii pentru tinerea evidentei.
,,Ordinele de plata" se Intoc-
mese de Ministerul Armatei În
sapte exemplare: unicatul (gal-
ben), duplicatul (albastru)
triplicatul (roz) se remit Bancii
Nationale a Romaniei (centra-
la), Patruplicatul (alb) se trimite
beneficiarului; al cincilea exem-
plar (portocaliu) se trimite Cor-
pului de armata care a cerut
efectuarea pläii i tine evi-
denta In scopul reIntregirii fon-
dului de rulment, al saselea
exemplar (verde) si al saptelea
exemplar (verde) ramAne direc-
tiei intendentei pentru tinerea
evidentei.
Borderourile ordinelor de
plata" se Intocmesc de Ministe-
rul Armatei, directia contabili-
In cinci exemplare, dupa
cum urmeaza: unicatul (roz) si
duplicatul (galben) pentru Ban-
ca Nationala a Romaniei (cen-
trala); triplicatul (Portocaliu) se
trimite directiei intendentei,
patruplicatul (albastru) si al
cincilea exemplar (albastru) ra-
mane directiei contabilitatii
pentru tinerea evidentei.
,,Ordinele de ridicare" se In-
tocmesc in patru exemPlare de
Corpurile de armata, carora li
se deschid acreditive: unicatul
(alb) si duplicatul (galben) se
remit Bauch. Nationale a Ro-
maniei (platitoare); triplicatul
(albastru) i patruPlicatul (al-
bastru) raman Corpului de
armata pentru tinerea eviden-
tei.
Intrucat nu sunt permise rec-
tificarile de erori In Imprima-
tele ce se intocmesc In legatura
cu fondul de rulment, tuturor
exemplarelor gresite, indiferent
din ce cauza, li se apnea o
stampila vizibila anulat". Ast-
fel anulate, formularele se vor
pastra, cu excePtia celor adre-
sate Bancii Nationale a Roma-
www.digibuc.ro
niei i Ministerului Armatel, ca-
rora li se vor trimite i formu-
larele anulate pentru control.
11. Ministerul Armatei veri-
RCA% operatiunile de varsaminte,
plati directe i acreditive, pre-
cum si reintregirile dupa extra-
sele de cont curent, ce se Pri-
mesc zilnic dela Banca Natio-
nala a Romaniel.
Actele legale Intocmite, con-
form Prevederilor L. C. P., si
verificate, in baza carora co-
mandamentele de Corp de ar-
mata au Mcut plati, fie din a-
creditivele primite In acest scop,
fie prin plati %cute direct de
Ministerul Armatei, Prin ordine
de platä, se pastreaz a. de coman-
damentele de corp de armata in
dosare pe unitäti si pe fonduri
speciale hrana truPei", fura-
jul animalelor, combustibil. A-
ceasta Intrucat la punerea In
aplicare a bugetului armatei pe
anul urmator, va trebui sa se
reintregeasca lunar fondul de
rulment cu valoarea bor.
Pentru ca Ministerul Armatei
poata emite ordine de plata
direct furnizorilor, Pe baza ac-
telor legale de angajare si pre-
dare, verificate de cei In drept
aprobate de comandament, se
va into cml de Corpul de armata
un tabel In dublu exemplar in-
dicand:
1. Numele furnizorului
miciliul (orasul, strada, numb,-
rul).
2. Cantitatea de producte, añ-
gajatä i Predata efectiv, pretul
unitar si total.
3. Corpul primitor i garni-
zoana
4. Numärul si data procesu-
lui-verbal de receptie al furhi-
turii.
Ambele exemplare semnate de
sefullserviciului intendentei, se-
ful biroului de ordonantare
seful biroului subzistentelor ve-
rificate de un ofiter de inten-
 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931
dent& i aprobate de comanda-
mentul Corpului de armata, se
vor trimite Ministerului Arma-
tei, directia intendentei. Dupä
emiterea ordinului de platä un
exemplar in care se va com-
pieta, numärul, data, valoarea
ordinului de platá i Banca Na-
tional'ä Plátitoare se va inapoia
comandamentului de Corp de
armatá pentru tinerea eviden-
tei.
Banca Nationald, la plata a-
cestor ordine de platä, va cere
beneficiarului sä se legitimeze.
Toate emiterile de ordine de
deschidere de acreditive si or-
dine de platä se vor comunich
directiei intendentei centrale,
care verificá serviciile de ordo-
nant are militard.
12. Reintregirealfondului de
rulment" se va face potrivit art.
6 din lege, astfel:
a) La 1 Ianuarie al anului, in
care urmeazä punerea in exe-
cutie a bugetului, in contul cä-
ruia s'au fácut aceste aprovi-
zionari i plati de cátre coman-
damentele de Corp de arrnatá,
pentru unitätile aflate pe teri-
toriul lor, prin ordine de ridi-
care din fondul de rulment",
urmeazá ca acest fond sä se In-
tregeascg pe cale de ordonan-
tare din acel buget;
b) Comandamentele de Corp
de armatd, ordonatorii secun-
dan jcomandamentul corpu-
lui de gräniceri, in ceeace Il
priveste, care Pästreazá actele
legale, pe baza cärora s'au emis
ordine de platä, vizate la art. 6
de mai sus, in contul fondului
de rulment, ver avea grija sá
ordonanteze lunar din bugetul
exercitiului respectiv sumele ce
reprezintá valoarea materialu-
lui aprovizionat, care se consu-
mä in cursul exercitiului res-
pectiv, reducânel unitätilor in
cauzä cota parte din vAloarea
materialelor cu cari au fost a-
www.digibuc.ro
679
provizionate. Cu aceastä ocaziu-
ne, vor tine seamá de alocatiile
fixate de Minister.
Mandate le de platä ce se emit
in acest scop, la care se vor
nexà actele legale, in baza cá-
rora s'au ernis ordinele de ridi-
care de comandamente, se vor
face pe numele casierului Cor-
pului de armatä. Acesta Inca-
sand yaloarea mandatului de
Plat& dela administratia finan-
ciarä respectivá, va värsh chiar
in ziva incasärii suma la Ban-
ca Nationalá localá, In contul
fondului de rulment prin man-
date de vársämânt", astfel cum
se aratä detaliat la art. 3.
Comandamentele de corp de
armatá sunt rdspunzâtoare in
cazul când suma incasatá n'a
fost la timp vársatá pentru in-
registrarea fondului de rul-
ment.
13. DisPozitiunile de fatä -se
aplicá i corpului de gräniceri.
III. Contabilizarea operatiunilor
14. Contabilitatea operatiu-
nilor, in legáturá cu admini-
trarea fondului de rulment" se
va tine dupä cum urrneazá:
a) Emitentul ordinelor de des-
chidere de acreditive si al ordi-
nelor de platá, va tine scripte
separate pentru fondul de rul-
ment;
b) La Ministerul Armatel, di-
rectia contabilitätii i directia
intendentii, se va tine:
I. Registrul jurnal in care se va
trece:
1. Mandate le de vársämânt.
2. Reintregirea fondului (or-
donantári i mandatäri),
form art. 12.
3. Dispozitiuni de platá (pritz
ordine de Platá) i ordine de
deschidere de acreditive.
Ca acte sprijinitoare pentru
680 LEGI DE UNIFICARE. 5 August 1931
inregistrarea operatiunilor pe
directiuni sunt:
a) La directia contaMlitatii;
b) Pentru mandate de varsa-
mant.
1. Unicatul mandatului pri-
mit pentru viza de unitate
care se va inapoig corpului vi-
zat.
2. Raportul unitgtii, prin care
inainteaza la viz& unicatul
mandatului de vgrsgmânt.
3. Confirmarea Bgncii Natio-
nale a României, pentru suma
varsata.
Pentru reintregirea fondului
prin ordonantdri sau mandatdri:
1. Ordonantele sau mandatele
de plat& emise pentru reintre-
gire.
2. Comunicarea Corpului de
armatg a mandatelor de platä
emise in contul Corpurilor Pen-
tru a se varsh la, Banca Natio-
nalg a României.
3. Confirmarea Bancii Natio-
nale a României.
Pentru dispozifiunile de platd
(prin ordine de platd si acre-
ditive):
1. Patruplicatul de borderou.
2. Confirmarea Plgtii Bancii
Nationale a României.
a) La directia intendentii;
b) Pentru mandate de varsd-
mdnt.
1. Patruplicatul pe care il
primeste dela Corpul de armatg.
2. Pentru reintregirea fondu-
lui prin ordonantgri i manda-
tgri.
1. Ordonantele si mandatele
de platg emise pentru reintre-
gire.
2. Comunicarea Corpului de
armatg a mandatelor de platg
emise in contul Corpurilor de
plat& emise in contul Corpuri-
lor i cari se varsa la Banca
Nationalg a României, imediat
dupg fncasare.
www.digibuc.ro
Pentru dispozifiuni de pled
(prin ordine de platd):
1. Triplicatul ordinului de
platg cu semngtura primitoru-
lui, 0 care se inapoiazg Minis-
terului Armatei, directia inten-
dentii, prin Banca National& a
României.
2. Copia ordinului de plata cu
semngtura primitorului.
IL Registrul de partizi, in care
se, va operg dupg registrul jur-
nal, pe corpuri de armatg i na-
turi de cheltueli bugetare (pe
articole).
c) La Corpurile de armatg se
va tine:
1. Registrul jurnal Pentru
varsaminte, mandatgri i pläti.
2. Registrul de partizi pe u-
nitgti si articole bugetare, pen-
tru fiecare Corp in parte.
SeParat de registrele aratate
mai sus, se mai tine si urmg-
toarele registre speciale:
I. Pentru corpurile de trupg,
de cantitgtile aprovizionate,
suma (valoarea aprovizionari-
lor) i modul cum s'au lichidat.
2. Pentru furnizori, de modul
cum s'a angajat furnitura, ce
anume material, Pret unitar,
suma ce li _se cuvine j modul
cum au 1ot lichidati.
d) La corpurile de trupg:
Inregistrarea materialelor pri-
mite si platile din fondul de
rulment se va face cantitativ
ca valoare, pe mgsura primirii
lor in depozite, inteo coloang
aparte, sub denumirea:
Lemne, grâne, etc. Fond de
rulment".
Consumarea, materialelor nu
se va puteh incepe cleat in
exercitiul urmator.
La finele exercitiului, cant-
tatile cu valoarea lor se vor
trece In inventar la Pasiv Ca o
 LEGI DE UMFICA.RE. 6 August 1931 681

datorie si care se ramburseaa Vama va exercith un control

In exercitiul viitor, prin ordo- direct asupra intrepozitärii a-
nantäri. cestor materiale, precum si a
La finele fiecärui exercitiu se livrärii lor.
va depune la ,Inalta Curte de 3. Magaziile i toate rampele
conturi contul de gestiuns al din incinta intrepozitelor va-
acestui fond. male, exploatate de stat, sunt
administrate de Directia Vämi-
lor din Ministerul de Finante.
Cele exploatate sub forma con-
REGUL AMENT cesiunii sau arendärii, stint ad-
ministrate de concesionari sau
pentru aplicarea Legii Intrepozitelor arendasi, sub supravegherea
vamale controlul Directiei Vämilor, in
ce priveste manipuIatia márfu-
DIN 6 AUGUST 1931 9 rilor i drepturile cuvenite sta-
tului.
1. Märfurile depozitate in in- 4. Intrepozitele exploatate de
trepozitele vamale nu sunt su- stat se conduc de un functio-
puse la introducerea lor in ma- nar vamal, ca sef al magazii-
gazii sau pe timpul duratei in- lor, cu rdspundere proprie, dis-
trepozithrii, la nici un fel de tinct de seful titular al vämii,
taxe vamale de import sau ex- iar intrepozitele conoesionate
port sau orice 'alto taxe -Blau sau arendate se conduc de atre
impozite. Ele vor fi supuse nu- concesionar sau arendas, sub
mai la plata chiriei cuvenite ca supravegherea i controlul vä-
magazinaj, care se fixeazä prin mii.
deciziune ministeriald, precum 5. Intrepozitele vamale aunt
si la plata cheltuelilor i acce- deschise in toate zilele, afara de
sorii, ca: manipulare, asigu- särbätorile prevazute de statu-
rare, etc. tul functionarilor publici, in o-
Intrepozitele reale sunt acele rele oficiale ale tuturor vä-
cari apartin statului, precum ninon
cele concesionate sau arendate; 6. Deschiderea i inchiderea
iar intrepozitele nominale sunt magaznlor si a portilor incin-
acele autorizate de stat, in de- tei, se anuntä prin sunete de
pozite particulare sub controlul depot, cu cinci minute inainte
vämii. de ora reglementarä. Inchiderea
2. Pe längä vämile din regi- deschiderea magazillor, in in-
-unile miniere, ministerul poate trepozitele administrate- de stat,
autoriza intrepozite nominale se va face cu cloud randuri de
pentru materiale necesare ex- chei; unul tinut de §eful intre-
plorärii i exploatärii lor, cu pozitului si altul de magazine-
conditiunea ca aceste materiale rul vamal. La intrepozitele ad-
sit fie livrate numai intreprin- ministrate particular, vor fi trei
derilor miniere. ränduri de chei: unul tinut de
administratia particularä, unul
do seful intrepozitului i unul
Acest Regulament a fost sanctionat cu de magazinerul vamal.
Decret No. 2809/931 i publicat In Monito-
rut Oficial No. 180 din 6 August 1931; La fiecare inchidere agentii
A se vedea Legea asupra tntrepozitelor va- insärcinati cu paza, revizuesc
male, din 26 April. 1930 la pag. 242 vol. XVIII
precum i Legea general5 a vämilor, din 1
magaziile spre a nu mai rä-
Iulie 190a, pag. 215, vol. III, cu modif. ulte- mane nimeni inguntru si a ob-
rioare._6 servä ca magaziile sä fie curd-
www.digibuc.ro
682 LEGI DE UNIF1CARE. 6 August 1931
tate de gunoi, talasi, etc., pentru
a se evith incendiile.
7. In orele legale si numai In
interes de serviciu pot infra In
eurtile, magazine si biurourile
vamale de intrepozite:
a) Agentii vamali, agentii C.
F. R., imputernicitii admini-
stratiei intrepozitelor si lucrä-
toni trebuinciosi pentru mani-
pularea märfurilor, autorizati
de administratie;
b) Proprietarii märfurilor, im-
puternicitii i reprezentantii Mr.
Toti acestia vor avea accesul
numai in locurile unde Ii in-
deplinesc oficiul.
Functionarii vamali, insarci-
nati cu serviciul intrepozitelor,
pot infra In incinta intrepozi-
telar i fn magazii Ma, nici o
autorizatie specialá, iar functio-
narii concesionarilor sau aren-
dasilor, trebuie sä posede o
carte de legitimatie eliberatä de
administratia intrepozitelor
vizatä de vamä.
8. Nu se poate intra si ieì
din magazine i incinta intre-
pozitelor cleat prin locurile de-
semnate de vamä.
9. LucrAtorii vor purta in
timpuI operatiunilor un semn
distinctly, constand din o placa
cu un numär de ordine sau o
bandérola fixatä pe bratul drepl
al hainei i dacä este posibil,
vor fi uniformati.
10. Fumatul este cu desäyar-
sire interzis pentru oricine In
magazine intrepozitelor.
11. Paza portilor incintei, a
magaziilor si a rampelor din
cuprinsul incifitei intrepozitelor
vamale, se face eat zina cat
noaptea de gardieni vamali
si gräniceri.
La intrepozite concesionate
sau arendate, paza se va face
de cei de mai sus, la care se
poate adAugh un personal de
pazn, angajat de administratia
particularl.
12. Cärutele i camioanele re-
www.digibuc.ro
cunoscute de administratia in-
trepozitelor, cari fac transpor-
turi de naärfuri vor stationa in
afarä de incinta intrepuzitelor
si nu vor putea intra cleat
troptat i dupä trebuinta in-
cArcarii sau descdrcArii märfu-
rilor. In tot timpul cat stau in
incinta intrepozitelor cäräusii
vor pastrà. curdtenia i ordinea;
contravenientii vor fi amendati
si In caz de recidivä nu vor mai
fi primiti a face transporturi.
13. In intrepozite se pot de-
pune orice fel de märfuri, afarl
de: arme si munitiuni de räs-
boin, materii inflamabile si ex-
plozibile, articole monopolizate
sau prohibite, märfurile supuse
stricäciunii, precum i acele
cari, prin natura Mr, ar putea
yätämà pe cele aflate In ime-
diata br vecinätate, märfurile
alterate sau cu inceputuri de
alterare, märfurile cari 'War
gäsi in colete sau ambalaje de-
teriorate, colete in atimi mai
mici de 20 kgr., coletele sau lázi-
le ce ar cuprinde la un loc mar-
furi admise i neadmise la in-
trepozitare si märfurile cari nu
vor fi prevazute- In tariful taxe-
lor ce se va stabili pentru ma-
gazinajul märfurilor intrepozi-
tate.
14. Märfurile admise in in-
trepozite vor fi intotdeauna de-
pozitate In magazii, pivnite si
hangare acoperite.
Coletele introduse in intrepo-
zit vor trebui sä, poarte totdea-
una Märcile i numerele dela
origina.
Pe MO aceste numere si
märci, ele vor trebui sä poarte
un numär de ordine in mega-
zia de intrepozit. Acest numär
va fi chiar numärul declaratiu-
nil de intrepozit si se va aerie
vizibil pe colet, lada, etc., cu
substantä care nu se poate
sterge. Numärul de ordine se
va scrie pe dou5, laturi ale co-
letelor (pe cat e posibil pe ca-
 LEGI DE. UNIFICARE. 6 August 1931
pac i o fatä laterall), si sub
acest numAr de ordine va
semnA, functionarul resPectiv.
15. Märfurile intrepozitate in
magaziile apartinând Statului
se vor asigurà contra incendiu-
lui de cAtre Ministerul de Fi-
nante, iar proprietarii märfuri-
rilor vor pläti la introducerea
märfurilor In magazii primele
de asigurare, conform norme-
lor ce se vor fixh cu societatea
de asigurare. Statul, reprezen-
tat prin Ministerul de Finante,
este beneficiarul politelor de a-
sigurare.
Märfurile introduse in intre-
pozitele concesionate sau aren-
date se -vor asigurà de ditre
concesionar sau arendas, In ace-
leasi conditiuni ca cele de mai
sus, iar beneficiarul politelor de
asigurare va fi concesionarul
sau arendasul.
In cazul când concesionarul
sau arendasul, pe längh maga-
zine de intrepozit, are priti con-
tractul de concesiune sau aren-
dare si magazii de depozit, puse
la dispozitia vämii, concesiona-
rul sau arendasul va fi obligat
a asigurh, In numele Statului,
märfurile aflate in aceste ma-
g azii de dePozit.
Prima de asigurare se vä plätl
deasemenea de proprietarii
märfurilor, iar beneficiarul po-
litelor de asigurare va fi Sta-
tul, reprezentat prin Ministerul
de Finante.
Pentru a se Puteò, face asigu-
rarea, proprietarii märfurilor
sunt obligati a face dovada va-
born acestor märfuri, numai cu
facturi sau alte dovezi legale.
16. Märfurile strAine, desti-
nate a fi descArcate In maga-
zine de intrepozite, se vor Pre-
zentä vämii, insotite, in afarA
de acte vamale, de tranzit sau
manifeste, acte de cabotaj, etc.,
si! de foaie recapitulativä, a-
rätând márcile, numerele, felul,
www.digibuc.ro
683
continutul, greutatea bruto a
coletelor i numele adresantului
sau proprietarului, Inscriindu-
se In registrul de magazie. Nu-
mai dupA lndeplinirea acestor
formalitäti se pot face formele
de intrepozitare. Declaratiunea
de intrepozitare se va face In
triplu exemplar.
17. Märfurile indigene se pri-
mese In intrepozite nominale, Pe
bazg de declaratiuni de intrepo-
zitare. Dacä aceste märfuri
sunt supuse la taxe interne, dar
au lost scutite In vederea ex-
portului, la declaratiunea de
intrepozitare, se va eta* si
procesul-verbal al agentului de
control al fabricei din care a
iesit transPortul.
Verificarea märfurilor
destinate intrepozitArii se face
In magazine de depozit uncle
sunt descArcate. Dupg lichida-
rea declaratiunilor de intrepo-
zitare, märfurile se introduc
imediat in ma,gaziile de intre-
pozit, dupA ce e inscriu In re-
gistrul de magazie.
Coletele se. noteazA intr'un
carnet, treptat i odatä cu in-
troducerea In intrepozit. Dupl
introducerea märfurilor, carne-
tul se controleazI cu declaratiu-
nea de intrepozit i actele ce o
insotesc, iar märfurile se In-
scriu inteun registru special de
partizi.
19. Nici un colet nu se poate
intrepozità Ong, ce nu se Pre-
zintA de cei In drept scrisoarea
de träsurA, purtânci pe ea o
stampilg araicatä de C. F. R.,
cu mentiunea: Liber pentru
operatiuni vamale".
20. DacA administratia intre-
Pozitelor are bAnuiala cA mAr-
furile din diferite imprejurari
sunt depreciate sau demodate si
acestea nu mai garanteazd
drepturile Statului si ale intre-
pozitelor, avizeazA pe proPrietar
684 LEGI DE UNIFICARE. 6 August 1931
la domiciliul arätat In declara-
tiunea de intrepozitare, sä, asiste
la constatarea starii acelor mär-
furi. Dacä, proprietarul nu se
Prezintä In timp de trei zile li-
bere dela avizare, se face con-
statarea din oficiu de catre ad-
ministratia intrepozitelor prin
dresare de proces-verbal si dacd
In adevär se dovedeste ea' mär-
furile sunt depreciate sau demo-
date, someazä, pe proPrietar sä
le scoatä din intrepozit.
Termenul In care märfurile
trebuesc scoase, este de dud
zile libere dela primirea soma-
tiunii. In caz cä, nu se prezintä
sä scoatä märfurile In acest ul-
tim termen, ele se valid prin li-
citatie. Din Pretul rezultat la
licitatie se va achith d.repturile
cuvenite Statului, precum s'i
celelalte taxe sau cheltueli ca:
magazinaj, asigurare, cheltu-
eli de manipulare, etc., iar
restul se consemneaa la
Casa de depuneri, la dispozitia
intrepozitarului. Intrepozitarul
este In drat a ridich aceastä
suing In termen 'de un an, iar
dupá expirarea acestui termen,
suma revine de drept Statului.
Când la licitatie nu se poate
obtine nici un pret, märfurile se
distrug si proPrietarii se urmä-
resc la plata taxei de magazi-
naj, asigurare si alte cheltueli
de manipulare, etc. potrivit dis-
pozitiunilor art. 223 din legea
generalá a vámilor. Când suma
rezultata la licitatie acoperá nu-
mai drepturile Statului, pentru
celelalte taxe: de magazinaj, a-
sigurare, etc.., si cheltueli de
manipulare, se va urmäri intre-
pozitarul, conform aceluias ar-
ticol.
La scoaterea märfurilor din
magazii se Indeplinesc formali-
tätile preväzute de legea gene-
ralä a vämilor si se achitä
taxele datorate In vigoare din
www.digibuc.ro
momentul Inregistrárii declara-
tiei de scoatere din intrepozit.
21. Perceperea drePturidor
cuvenite Statului si toate ope-
ratiunile si formalitätile nece-
Bare acestui scop, se Indeplinesc
de agentii vamali, pentru toate
märfurile din magaziile de in-
trep ozit.
Stabilirea taxelor de maga-
zinaj cuvenite Pentru märfurile
intrepozitate, se face de fune-
tionarii vamali, pe baza decla-
ratiunilor de intrepozitare si a
tarifului de magazinaj.
Taxele de magazinaj pentru
märfurile depuse In intrepozite,
Pe un termen mai mare de 3
luni, se plätesc trimestrial si. a-
nume la finele lunilor Martie,
Iunie, Septemvrie si Decemvrie,
conform tarifului fixat prin de-
ciziune ministerialá calculate
pentru suta de kg. bruto si pe
zece zile.
Dacä proprietarii märfurilor
nu vor achità taxele la terme-
nele fixate mai sus, se vor ur-
märi Incasarea acestor taxe pe
baza legii de urmärire 1).
La calcularea taxelor de ma-
gazinaj de intrepozit, fractiu-
nile mai mici de o sutá de kg.,
se considerá ca sutä de kg., iar
timpul mai mic de zece zile se
considerá ca zece zile.
Când In acelas colet intrepo-
zitat se gäsesc märfuri supuse
la taxe de magazinaj deosebite,
taxa care se aPlicá Intregului
colet este cea a märfei celei
mai greu impusl.
22. Märfurile din intrepozite
pot fi scoase; pentru consumul
intern, Inapoiate la originá sau
reexportate, transbordate si
tranzitate dela un intrepozit la
un alt intrepozit.
23. Declaratiunea de import
1) A se vedea. Legea de urmäriri din 1 Au-
gust 1921, la pag. 1023, vol. IXX.
 LEGI DE UNIFICARE. 6 August 1931
ce urmeaza a se depune la
scoaterea märfurilor din intre-
pozite, cuPrinde pe lânga arg-
thrile prevázute de art. 79 din
legea generald a vdmilor, nu-
märul si data declaratiunii cu
care au fost intrepozitate. Odat&
cu declaratiunea de import tre-
buie Prezentat si duplicatul de-
claratiunii de intrepozitare, pe
care vama noteazá coletele
scoase.
Declaratiunea de vämuire,
neinsotitá de acest duplicat, se
refuzä.
La scoaterea celor din urmä
colete, duplicatuldeclaratiunii
de intrepozitare se aläturä la
declaratiunea de import origi-
nalá, Intruat acest duplicat
constitue titlul doveditor al
proprietátii märfurilor.
24. Märfurile cuPrinse Inteo
declaratiune de intrepozitare
vor fi scoase In total sau In
parte. and, märfurile se scot
partial, vama noteaza pe du-
plicatul declaratiunii de intre-
pozitare, dui:A fiecare operatiu-
ne, numärul, märcile coletelor,
precum si greutatea lor.
25. Märfurile cuprinse In mai
multe declaratiuni de intrepo-
zitare nu pot fi scoase, nici to-
tal, nici partial, cu o singurá
declaratiune de imPort, chiar
dacá märfurile sunt de acelas
fel.
26. Märfurile scoase din in-
trepozit pentru export sau
tranzit sunt supuse aceleiasi
verificAri ca si cele pentru im-
port.
27. Când märfurile indigene
sunt scoase dintr'un intrepozit
pentru consumul intern, pro-
prietarul /or va pláti taxele e-
ventual datorate, de care ar fi
fost scutit In vederea exportu-
lui. punzátori de toatä cantitatea de
Tranzitarea märfurilor indi- mail& intrepozitata.
gene dela un intrepozit la altul 31. Daca pentru märfurile
www.digibuc.ro
685
se face cu IndePlinirea acelorasi
forme ca la cabotaj. La fracht
se va aláturà declaratia de in-
trepozitare, Insotitä de procesul-
verbal al agentului de control,
In care se va prevedeâ fabrica
de unde provine marfa.
Când tranzitarea märfurilor
dela un intrepozit la altul se
face pe cale feratá, administra-
tia C. F. 11. va dePune v&mii o
list& de märfurile Inarcate In
fiecare vagon, list& ce va ...fi cer-
tificatá de exactitate de c&tre
agentii vamali si de câtre func-
tionarii administratiei particu-
lare, când intrepozitele sunt
concesionate sau arendate.
28. Scoaterea márfurilor din
intrepozite trebuie sä se facá In
termen de cinci zile libere dela
plata drepturilor vamale, sub
sanctiunea preväzutd de art. 95
din legea generald a vdmilor.
29. Märfurile scoase din in-
trepozit se scad din registrul de
partizi, din duplicatele declara-
tiunilor de intrepozitare, din re-
gistrul de magazie respectiv, pe
baza actelor vamale cu care s'a
operat la iesire.
30. Ridicarea de mostre din
märfurile dePuse In intrepozit,
se autoriz& de 5eful vámii, de
comun acord cu administratia
intrepozitelor, dup& o cerere
scrisá a proprietarului märfu-
rilor, In care se aratä numärul
declaratiei de intrepozit, mär-
cile si numerele coletelor din
care se scot mostrele, precum si
felul si cantitatea Mr. Mostrele
se ridica In asistenta nnui a-
gent vamal si organelor admi-
nistratiei intrePozitelor, cu scu-
tire de taxe, In cazul -and can-
titätile scoase nu Intrec propor-
Via obisnuitä pentru mostre.
Proprietarii rämân totus räs-
686 LEGI DE UNIFICARE- 8 August 1931
din intrepozite se depune decla-
ratiune de import pentru scoa-
terea din intrepozit si in termen
prevIzut de art. 84 din legea
vämilor se cere anularea decla-
ratiei i rärnânerea märfii in
intrePozite, se poate admite anu-
larea, insä numai pentru terme-
nul ce-1 mai are acordat in ve-
chea declaratie de intrepozitare.
Se va face 0 nouä declaratie de
intrepozitare, pentru acest ter-
men, cu care Ise va incärch re-
gistrul de partizi, care fusese
descärcat prin declaratia de im-
port anulata.
Termenul de rebut, care curge
dela data expirärii termenului
de intrepozitate, este cel pre-
väzut de art. 133 si urrnätorii
din legea vamalä.
DECRET
pentru stemele oraplor
DIN 8 AUGUST 1931 1)
Prin decretul regal No. 2.856
din 3 August 1931, se aprobrt
stemele oraselor re$edinte de
judete; Bar lad, Bistrita, Bu-
zitu, Focsani, Giurgiu, Oravita,
llâmnicu-Särat,
cea, Sfântu-Gheorghe, Sighet, Si-
ghisoara, Tighina. Tulcea, Turda,
Turnu-Mä'gurele. Vaslui, pre-
cum si orawlui neresedintä
Moinesti, astfel cum au fost In-
tocmite de cattle comisiunea
consultativä, heraldia, si anu-
me:
Sterna orcoului Báriad
Pe scut albastru, o roatä de
moark de aur, Insotitä de trei
Acest Decret sub No. 2856/931 s'a pu-
blicat In Monitoral Oficial No. 182 din 8
August 1931. A se vedeS i Decretul din
21 August 1930, pag. 863, vol. XVIII pentru
stemele celorlalte orase, precurn i Decretul
din 2 August 1930 p. stemele
www.digibuc.ro
pesti de argint cu capul in jos,
a$ezati 2,1.
Scutul timbrat cu o coroanä
muralä de argint cu cinci tur-
nuri.
Vechea istenal, heraldizatd.
Sterna oraquiui Bistrifa
Scut täiat, cu camPul supe-
rior, de argint, despicat. In pH-
mul cartier, stema Moldovei; in
al doilea, sterna Corvinestilor.
In câmpul inferior raw, cre-
nelat, un bust de strut, de ar-
gint, spre stänga, ìeìnd dintr'o
coroanä de aur, cu o potcoavä
de aur in cioc.
Scutul timbrat cu o coroanä
muralit de argint cu cinci tur-
nuri.
Este vechea stemä a orawlui,
cu completäri, simbolizand stä-
pânirea de odinioarä domenii-
lor moldoveni asupra acestei ce-
täti, fostä proprietatea Corvi-
ne$tilor.
Sterna oramluti Buzäu
Scut täiat de o fascia undatà,
albasträ. Câmpul superior des-
oicat. In primul cartier, pe al-
bastru, o biseria de argint,
väzutä, din fatà, cu pridvorul
deschis $i cu un singur turn,
având ferestrele deschise pe ne-
gru; biserica asezatä pe o terasä
verde. In cartierul al doilea, pe
row, o ghioag5, ghintuità si o
sabie, incruci$ate, ambele de ar-
gint, având deasupra o coroanä
voevodalà de aur. In câmpul in-
ferior, Pe argint, un fenix negru
luându-si sborul dintr'un rug
T0811.
Scutul inconjurat cu o bordu-
r'd de aur i timbrat cu o co-
roanä muralä de argint cu cinci
turnuri.
Biserica reprezintä vechiul
sediu episcopal al Buzäului.
 LEGI DE UNIFICARE. 8 August 1931
Armele Incrucisate i coroana
voevodald simbolizeazd vitejia
boierimii buzoene i rolul ei is-
boric. Fascia undatä, apa Bu-
zAului. Fenixul, renasterea re-
petath a orasului. Bordura de
aur, indicatia c Buzdul a fost
ores de margine.
Este vechea stemA completatd.
Sterna oranaui Foc$ani
Scut despicat. In primul car-
tier, Pe rosu, sterna Moldovei. In
cartierul al doilea, pe albastru,
sterna Tärii Românesti. In
chef", pe aur, dou'd mdini Im-
preunate, de coloare naturald,
cu mânecile rosii.
Scutul timbrat cu o coroand
murald de argint cu cinci tur-
nuri.
SimbolizeazA unirea TArii Ro-
mânesti cu Moldova.
Stenta oranaui Giurgiu
Scut despicat, cu insitiune. In
primul cartier, pe rosu, Sf.
Gheorghe, de aur, sPre stânga,
cu fate i cu bratele de coloare
naturalä, cu mantaua albastrA
fluturând l cu o cruciulitd rosie
pe piept, cAlare Pe un cal de ar-
gint, cu frAul de aur, sträpunge
cu sulita de aur un balaur ver-
de, cu limba neagrA si cu ghia-
rele rosii; tofu ]. asezat pe o te-
rasä, neagrA. In cartierul al doi-
lea, pe argint trei fascii unda.-
te, albastru acoperite cu un turn
de aur, pdtrat i crenelat cu
poarta i ferestrele inchise si a-
sezat pe o insulA verde. Sub
turn o cruce rosie deasupra u-
nei semilune verzi. In insitiune,
pe verde, crucea de rdsboiu
francezd, de aur.
Scutul timbrat cu o coroand
murald de argint, cu cinci tur-
nuri.
Sf. Gheorghe, rePrezintä ve-
www.digibuc.ro
687
chea stem/ a orasului. Turnul
fasciile undate, precurn
crucea deasupra semilunii, a-
mintesc cetatea istoricA a ,Giur-
giului, asezatd, la Dunäre i ve-
stitd, in luptele Românilor cu
Turcii. Crucea francezd, rdsPlA-
tirea vitejiei orasului In timpul
rdsboiului Pentru intregirea nea-
mului.
Este vechea sternA, comple-
tatA.
Sterna oranaui Oravita
Pe scut rosu, cloud ciocane ne-
gre, Incrucisate, i peste tot o
roatd, dintatd, de argint.
Scutul timbrat cu o coroand
murald de argint, cu cinci tur-
nuri.
Simbolizeazd industria minie_
rA a orasului.
Sterna oranaui Rdmnicu-Sdrat
Scut tdiat de o fascie undatä,
de argint. In câmpul superior,
pe albastru, o bisericd veche,
moldoveneascA, de argint, In
Profil, spre stAnga, cu un sin-
gur turn si asezatä pe o terasä
verde.
In câmpul inferior, pe row.
douA sAbii Incrucisate, de ar-
gint, cu gärzile negre In jos.
Scutul timbrat cu o coroanä
mural& de argint cu cinci tur-
nuri.
Biserica arninteste strävechea
ctitorie a lui tefan-cel-Mare.
Fascia, apa Râmnicului. Sabine
Incrucisate, luptele victorioase
purtate In imprejurimile orasu-
lui.
Stema oranaui Rdranicu Vcacea
Scut albastru Mat. In câm-
pul superior, un postalion de
argint cu patru cai, spre
dreapta. In câmpul inferior, un
688 LEGI DE UNIFICARE . 8 August 1931
zid crenelat de cetate, de argint,
din care iese un turn pdtrat tot
de argint, cu acoperisul ascutit
terminat inteo cruce. Fereastra
turnului inchisd.
Scutul timbrat cu o coroand
murald de argint cu cinci tur-
nuri.
Este sterna anterioard, corn-
pletatd, simbolizând, de o parte,
vechea statie de postd, de alta,
resedinta episcopalä a Rârani-
cului.
Sterna oramlui Sfántu Gheorghe
Pe scut albastru, un zid de
cetate, crenelat, de argint, cu
trei turnuri, dintre cari doud
laterale, tot crenelate, iar cel
central mai Irian, cu acoperisul
ascutit, rosu, terminat inteo
cruce de argint. Poarta i fe-
restrele turnurilor inchise. In
coltul drePt, un soare de aur
In cel sang, un crai nou de
argint; totul pe o terasd neagrd.
In coltul de jos al scutului, pes-
te tot, un medalion si cu inscrip-
tia circular& Christus apes
mea".
Scutul timbrat, cu o coroand
murald de argint cu cinci tur-
nuri.
Vechea stemd, heraldizatd.
Sterna oramlui Sighet
Pe scut de argint, un cap de
bour negru vdzut din fatd.
Scutul timbrat cu o coroand
murald, de argint cu cinci tur-
nuri.
Vechea stemd, heraldizatd.
Stema oramlui Sighipara
Pe scut albastru, o cetate de
argint, cu trei turnuri crenelate
ferestrele negre. In notate
cet&t,ii, deschisd pe roSu, un ieu
de aur incoronat, ridicat in
www.digibuc.ro
doud, labe, spre dreaPta, reze-
infindu-se pe o lance de aur.
Scutul timbrat cu o coroand
murald de argint cu cinci tur-
nuri.
Este vechea stem&
Sterna oraraui Tighina
Pe scut rosu, o cetate crene-
latd, de argint, cu trei turnuri,
cel din mijloc mai inalt; poarta
si ferestrele inchise. In fat& un
leu de aur culcat spre dreapta;
totul Pe o terasá verde.
Scutul timbrat cu o coroand
murald de argint cu cinci tur-
nuri.
Reprezintd vechea cetate a Ti-
ghinei, celebrd, prin rezistenta
ei contra págânilor.
Sterna oramlui Tulcea
Scut Wet. In ampul supe-
rior, pe albastru, doi Pesti de
aur, cu capul in jos. In câmpul
inferior, pe valuri de argint, o
ancord neagrd.
Scutul timbrat cu o coroand
Murald de argint cu cinci tur-
nuri.
Simbolizeazd bogatia in peste
a acestui port dundrean.
Sterna oramlui Turda
Pe scut rosu, un brat stang
de argint, armat, tinând o se-
cure de aur, insotit sus la
dreaPta, de o stea de aur. In
chef", pe negru, trei coroane
voevodale de aur.
Scutul timhrat cu o coroand
mural& de argint cu cinci tur-
nuri.
Simbolizeaz& vitejia nepieri-
toare a voevodului Mihai Vitea-
zul, cu bratul cdruia s'a intre-
git tara, in hotarele ei firesti,
precum i intrunirea sub un
singur sceptru a celor trei
 LEGI DE UNIFICARE, 10 August 1931
coroane; Ardealul, Muntenia t3i
Moldova.
Sterna orapaui Turnu Magurele
Pe scut albastru, un turn pa-
trat de argint, crenelat, cu
Poarta Inchis i trei ferestre
negre suprapuse, sustinut de doi
lei de aur, cu limba rosie, a-
frontati j ridicati in doua labe;
totul pe o terasa. verde.
Scutul timbrat cu o coroana
mural& de argint cu cinci tur-
nuri.
Sirabolizeaza vecllea cetate de
puternica aparare a orasului.
Sterna orasului Vaslui
Pe scut row, un zid de ar-
gint, crenelat, cu un turn cen-
tral rotund si crenelat, tot de
argint, cu poarta Inchis, fe-
reastra neagr i incarcat cu
sterna Moldovei. Turnul insotit
la dreapta i la stânga de cate
o albina de aur eu aripile in-
tinse.
Scutul timbrat cu o coroana
murala de argint cu cinci tur-
nuri.
Reprezinta vechiul castel al
domnilor Moldovei i industria
agricoM a orasului.
Sterna oroului Moinesti
Pe scut albastru o sonda de
argint.
Scutul timbrat cu o coroana
murala de argint cu trei tur-
nuri.
Originalele acestor sterne, se
vor depune spre plstrare la ar-
hivele Statului din Bucuresti.
26495. C. Hamangiu, vol. XIX.: 44
www.digibuc.ro
689
LEGE
pentru modifiearea unor dispozifiunl
din legea asigurdrilor sociale
DIN 10 AUGUST 19M 1)
1. Asociatia patronala, con-
stituita. fn baza legii din 25 Ia-
nuarie 1912, va functiona si in
viitor Potrivit legii i statutelor
ei, cu derogarile din articolele
te urmeaza:
2. Conducerea i administra-
tia Asociatiei Patronale se in-
credinteaza pang la unificarea
legilor de asigurari sociale,
consillu alcatuit duptt cum
urmeaza: 11 mernbri reprezen-
tand industriile, exploatárile si
intreprinclerile specificate in
art. 15 din statutul Asociatiei
Patronale.
Nurnirea acestor membri in
consiliul Asociatiei Patronale, se
face de catre Ministrul Muncii,
Sängtatii i Ocrotirilor Sociale,
prin decret regal, pe termen de
trei ard.
Ei vor fi alesi dintr'o lista de
20 patroni din câmpul marei
industrii, membri ai Asociatiei
Patronale, propusi de Uniunea
generala a industriasilor din
Romania i unul dintr' o lista de
4 patroni din câmpul micei in-
dustrii, propusi de uniunile mai
importante de mici industria0.
Doi membri delegati de consi-
liul Casei centrale din sanul
sail, din care unul va fi dintre
asiguratii salariati.
Directorul general si subdi-
i) Aceasti. Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedinteleldela 13 o
14 Iulie 1931: s'a promulgat cu Decret No.
2898/931 si publicat In Monitoral Oficial
No. 184 din 10 August 1931. A se vedea
Legea pentru organizarea meseriilor din 27
Ianuarie 1912 la pag. 720, vol. VII cu modif.
7 Sept. 1912 14 Feyruarie, 28 Aprilie si 5
Iunie 1913, 10 Ianuarie si 12 August 1919
si in fine, 26 Mai 1921.
690 LEGI DE UNIFICARE, 10 August 1931
rectorul general din Casa Cen-
tral& a Asiguraxilor Sociale, vor
face parte din consiliu cu vot
deliberativ.
Proedintele consiliului este
desemnat de ministru dintre
marii patroni, membri ai con-
siliului.
Vice-presedintele este ales de
consiliu.
Consliul va trece o parte din
atributiile sale unui comitet de
directie, compus din trei mem-
bri, care va lucrà impreun& cu
directorul general al Casei cen-
trale a asigur&rilor sociale.
Acest comitet de directie va
ave& i atributiile de a hotärl
cazurile de apel Impotriva ho-
taririlor de rente sau Pensii, de
a cere revizuirea rentelor de
accidente, care nu se poate face
cleat fn primii 3 ani dela data
accidentului.
Tot comitetul cla avize pentru
räscumpkrarea de rente.
Tot din sAnul consiliului se
va alcatul una sau mai multe
comisiuni, formate din cAte 3
membri, care vor judech con-
testatiile patronior, la impune-
rile Pentru Asociatia Patronalá.
3. Atributille consiliului Aso-
ciatiei Patronale vor r&m&ne
potrivit dispozitiunilor legii In
vigoare, i anume:
Conclucerea i indrumarea
general& a Asociatiei Patronale;
b) Aprobarea bugetelor i cre-
ditelor trebuitoare;
c) ffntocrairea bilantului
fixarea cotelor de reparatii pen-
tru diferite categorii de rise a
sarcinelor, asupra Patronilor;
d) Stabilirea sarcinelor ce re-
vin fondului de accidente;
e) Stabilirea mäsurilor pen-
tru prevenirea accidentelor;
f) Numirea, sau revocarea
functionarilor la cererea Casei
Centrale;
Poate autorizà, cu aproba-
www.digibuc.ro
rea ministrului, directiunea ge-
neral& a Casei Centrale de a
pune in gaj la Banca National&
sau la Casa de Depuneri si con-
semnatiuni, efectele publice a-
partinând fondului de rezervá
al Asociatiei Patronale, eau de a
iPotec& la Creditul Urban, Casa
Constructiilor sau la alte insti-
tutiuni sinailare. imobilele ace-
stei Asociatii, numai in scopul
de a se realizà, imprumuturile
necesare, In vederea clädirii de
imobile, necesare serviciilor me-
clicale sau administrative ale
Asociatiei Patronale.
Aceeas autorizare o poate da
In aceleasi conditiuni j consi-
liul de pe lângl Casa Central& a
Asigurärilor Sociale, In ce pri-
veste efectele publice sau imo-
bilele aPartinând celorlalte fon-
duri administrate de aceast4
Cash.%
Bugetul i bilantul vor fi su-
puse, cu raportul directorului
general al Casei Centrale, Mi-
nisterului Muncii, Sänät&tii 0
Ocrotirilor Sociale, spre apro-
bare.
Hotärtrile consiliului Asocia-
tiei Patronale se vor aduce la
Indeplinire de catre directiunea
general& a Casei Centrale a
Asigurärilor Sociale, care va
aveh dreptul de aProbare
i
ordonantare a sumelor prevá-
zute in bugetul Asociatiei Pa-
tronale In limitele acestor ho-
Merl.
Serviciile administrative ale
Asociatiei Patronale vor alcátui
o subdirectie pe lângä directia
accidentelor din Casa Central&
a Asigurdrilor Sociale. Actualii
functionari ai Asociatiei Patro-
nale vor fi Incadrati de cAtre
consiliul de administratie al A-
sociatiei Patronale, numai In
mäsura nevoilor, tinându-se
seama de conditiile de studii
prevAzute In statutul funcfia-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 August 1931
narilor publici 0. de vechime.
Vor fi incadrati mai inthi func-
tionarii cu o vechime de cinci
ani. Cei rämasi neincadrati vor
primi o despägubire egal ä. cu
salariul pe atâtea luni cati ani
au servit, inapoindu-li-se toto-
dat ä. retinerile de pensii.
4. Pentru controlul perma-
nent al gestiunii fondului Aso-
ciatiei Patronale, se istitue o
comisie de censori, formata din
trei membri titulari si trei su-
pleanti, numiti de Ministerul
Muncii, SAnktätii i Ocrotirilor
Sociale, prin decret regal,- nu-
mai dintre patroni membri ai
Asociatiei Patronale, din care
unul expert contabil.
5. Rentele i pensiile in curs
de platä din fondul de accidente
se vor revizui la data promul-
gärii legii de fatg, recalculan-
du-se in conformitate cu art.
142, 143, 145, 146 si 147 din legea
din 25 Ianuarie 1912 si. luandu-
se ca salar asigurat lei 90 130
zi sau 27.000 lei pe an.
Rentele i pensiile. ce se vor
acordh In viitor se vor calculà
liandu-se de baza salariul
maxim asigurat de lei 90 pe zi
sau 27.000 lei pe an.
Ministerul Muncii, Sämätâtii
Ocrotirilor Sociale va putek
luând avizul Consiliulai Casei
Centrale a Asigurarilor Sociale
4i al Asociatiei Patronale, sh:
märeascá pâná la maximum 160
lei pe zi sau 48.000 lei anual sa-
lariul maximum asigurat.
In acest caz rentele i pensiile
acordate anterior vor fi revi-
zuite, luhndu-se de bazh noul
salar maxim asigurat.
6. Orice rentá pentru o inva-
liditate mai micl de 30%, se va
puteh räscumpärh de Asociatia
Patronalá, in conditiile prevh-
mute de legea din 15 Ianuarie
1912 si numai dupg cererea asi-
guratului.
www.digibuc.ro
691
7. Orice disnozitiuni contrarii
legii de fath sunt i rämân a-
brogate.
LEGE
pentru Ineurajarea §1 activarea con-
strucpor
DIN 10 AUGUST 1931 3)
1. In scopul de a stimulh
incurajh construirea de noui
locuinte, precum i refacerea
imbunátátirea celor existente,
se acorda prin legea de fath, in
afara scutirilor acordate prin
legea contributiunilor directe, o
scutire de 50% asupra tuturor
taxelor de constructiuni atre
comunä, tuturor cládirilor con-
struite sau ref âcute dela publi-
carea prezentei legi In Monito-
rul Oficial, Ong la 1 Ianuarie
1936, precum i o scutire de
taxa comunalá asupra valorilor
locative, pe termenul si in con-
ditiunile scutirilor acordate prin
legea contributiunilor directe.
Toate cládirile construite dela
1921 si pang, la aplicarea pre-
zentei legi, vor beneficik de a-
ceeas scutire de taxa comunalá
asupra valorilor locative, pre-
vázutä, in aliniatul precedent,
pentru timpul ce mai rämâne
sh curgri dela publicarea in Mo-
nitorul Oficial a acestei legi
pâra la implinirea termenelor
preväzute in legea contributiu-
nilor directe.
Taxele comunale pentru apä,
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedintele dela 14 Julie
1931; s'a promulgat cu Decret No. 2896/931
publicat In Monitoral Oficial No. 184
din 10 August 1931. A se vedea In
leggturi Legea contributiilor directe din
23 Fevruarie 1923 la pag. 325, vol. XIII
XIV cu modif. ulterioare si mai ales aceea
din Legea 3 August 1931 la pag. 663 in acest
vulum.
692 LEGI DE UNIFICARE. 10 August 1931
gunoi i pompieri, nu intra In
prevederile acestui articol.
2. Pentru a se activa con-
struirea de locuinte comPuse
din apartamente mici (cloud
pang la trei camere de locuit,
statul, judetele j comunele pot
vinde terenurile virane pe cari
le posedd i cari sunt proPrii
pentru asemenea lucrdri.
A ceste terenuri se vor vinde
prin licitatie publica, ludndu-se
ca bad de pret, dela care se
va incePe licitatia, preturile exi-
stente la aced epod pentru te-
renuri similare din vecinätate.
Un regulament de admini-
stratiune public& va stabili con-
ditiunile dupà care se va face
licitatia i obligatiile la cari
vor fi supusi adjudecatarii.
3. Proprietarii Particulari cari
posed terenuri virane In sectoa-
rele din centrele oraselor deter-
minate de prirattrii, cu o intin-
dere totall mai mare de 1.000
mp., In orasele cu o populatie
de peste 50.000 locuitori si mai
mare de 2500 rap., In orasele cu
o populatie sub 50.000 locuitori,
sunt obligati ca !And, la 1 la-
nuarie 1936, ed. Inceapd lucr5,-
rile de constructie pe acele te-
renuri sau sd le parcelaze si sd
le Punä In vdnzare.
Daa pang la aceastd dat5, nu
vor fi Inceput lucrdrile de con-
structie sau nu vor fi fäcut par-
celarea i vdnzarea terenurilor,
ele vor fi supuse la un impozit
supliinentar, egal cu 50% din
impozitul prevdzut In legile exi-
stente, pentru terenurile vi-
rane.
4. Proprietarii imobilelor cari
au curti mai mari cleat cele
prevdzute In regulamentele de
constructii, pot construi sau In-
strdind, In scop de construire,
portiunea de teren necldditd,
daa ele nu au fäcut obiectul
Principal al contractului de In-
www.digibuc.ro
chiriere. Ei vor Hs& chiriasului
portiunea de teren necesard tre-
cerii cu vehicul, In caz and in-
trarea nu este prin stradd. A-
ceasta se va face HI% nici o
formalitate juridid sau adnii-
nistrativd, i farà nici un drept
din partea chiriasului de a se
opune sau a cere vreo despd-
gubire.
5. Dispozitiunile art. 1, alin.
I, din legea de imyroprietdrire
cu toturi de casd a invalizilor,
vdduvelor, funcfionarilor de
Stat, jude i comund, ai tutu-
ror dernobilizafilor, publicata In
Monitorul Oficial din 18 Octom-
vrie 1921, precum i modifica-
rea acestui text prin legea din
28 Aprilie 1927, referitoare la
inalienabilitatea acelor loturi,
se abrogd, ele Putdnd fi Instra-
inate din momentul publiarii
Prezentei legi In Monitorul Ofi-
cial, cu obligatiunea din partea
cumpdrdtorului de a construl
pe ele In termen de trei ani
dela facerea actului de vinde-
re-cumpärare ').
Deasemenea se acordd tutu-
ror Improprietdritilor un ter-
men de trei ani pentru a con-
strul Pe acele terenuri.
Dad, In termenul prev5zut
mai sus, Improprietäritul sau
acel care a achizitionat lotul,
nu va construl, terenul va fi
supus impozitului prevAzut la
art. 3 din prezenta lege.
6. Toate clädirile ce se vor
construl In baza legilor In vi-
goare si care se bucurd de a-
vantajele acordate Prin legea
contributiunilor directe, nu vor
fi supuse nici unui regim de
restrictiuni, in ce priveste libe-
ra folosintd i libera tranzactie
') A se vedeh. Legea de Improprietärire
cu loturi de casA a invalizilor, vAduvelor
functionarilor demobilizati, din 18 Octorn-
vrie 1921 la pag. 393 vol. XIIIXIV Cii
modif. din 28 Aprilie 1927.
 LEGI DE IJNIFICARE. 10 August 1931
pe toatä, durata acordärli avan-
tajelor de mai sus.
7. Toate dispozitiunile legilor
fn vigoare, contrarii legii de
fata, sunt i rämän abrogate.
LEGE
pentru modificarea art. 44, 45, 46, 48,
50 §1 51 din legea pentru inflintarea
§1 organizarea Camerelor de munca §i
a consiliului superior al muncH
DIN 10 AUGUST 1931 I)
1. Grupul delegatilor Statului
din consiliul superior al muncii,
prevlzuti de art. 44 si 45 din
legea pentru infiintarea §i or-
ganizarea Camerelor de muncet
a consiliului suPerior al mun-
cii din 14 Aprilie 1927, se modi-
fic& precum urmeazä:
a) Directorul general al Casei
centrale a asigurgrilor sociale;
b) Directorul sànätätii;
Directorul institutului de
statistic& general& a Statului;
d) Un delegat al Ministerului
de Instructie i Culte;
e) Un delegat al Ministerului
de Industrie si Comert;
f) Un delegat al Ministerului
de Agriculturg i Domenii;
g) Trei delegati ai Ministeru-
lui Luerlrilor Pub lice din Re-
guile Autonome C. F. R., P. T.
T., j Casei Autonome a Mono-
polurilor;
h) Un delegat al intreprinde-
rilor dependinte de Ministerul
Armatei;
i) Directorul munch;
1) Aceastá Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 12 si
14 lulie 1931: s'a promulgat cu Decret No.
2895/931 i publicat In Monioral Oficial
No..184 din 10 August 1931. A se vedea
Legea pentra Infiintarea i organiz. Came-
relor de mum& din 14 Aprilie 1927 la pag.
649, vol. XVXVI.
www.digibuc.ro
693
j) Inspectorul general al Mun-
ch, celmai vechiu in grad si
clas6;
k) Un reprezentant al Casei
asigurärilor sociale, medic defi-
nitivat prin concurs.
Sefii de servicii din directia
Munch vor luà parte la lucra-
rile consiliului, cu vot consulta-
tiv, si la cererea consiliului su-
perior al munch.
2. Pang la infiintarea Came-
relor de muncl, delegatii pa-
troni si delegatii salariati care
int.& In compunerea consiliului
superior al munch, potrivit pre-
vederilor art. 46, 48 si 51 din
legea Pentru infiintarea si or-
ganizarea Camerelor de muncet
a consiliului superior al
muncii, vor fi numiti de catre
Ministerul Munch, Sänätätii si
Ocrotirilor Sociale, cu avizul co-
lor mai reprezentative asociatii
profesionale de Patroni si sala-
3. Grupul specialistilor se
compune din:
1. Fostii ministri ai muncii.
2. Un delegat al institutului
Social Roman si al Asociatiei
Române, pentru progresul so-
cial.
3. Un profesor de legislatie in-
dustrial& dela una din facultä-
tile juridice.
4. Profesorul de legislatie in-
dustrial& dela Academia de
inalte studii comerciale si in-
dustriale.
5. Un profesor de igieng dela
una din facultätile de medicinä.
6. Un inginer dela A. G. I. R.
7. Trei specialisti desemnati
de Ministrul Muncii, dintre per-
soanele recunoscute de drept,
cunoscgtoare a chestiunilor
muncitoresti.
Persoanele dela numärul 1
sunt membri de drept; ceilalti
vor fi desemnati de institutiile
respective.
694 LEGI DE UNIFICARE. 1 Septemvrie 1931
4. Daca intre timp, nu iau
Camerele de muncâ,
mandatul membrilor prevgzuti
la articolul precedent este de 4
ani.
5. Amänuntele de organizare
functionare a consiliului su-
perior al muncii si al comitetu-
lui permanent al munch se vor
desvoltà printr'un regulament
de administratie publicä.
6. Orice dispozitii contrarii
legii de fatä sunt i rämân a-
brogate.
LEGE
pentru revizuirea numirilor §i confir-
märilor Mute pe baza dispoziliunilor
finale ale legii sanitare §i de ocrotire
DIN 1.0 AUGUST 1931 i)
Art. unic. Ministerul Mun-
cii, Sänätätii i Ocrotirilor So-
ciale, are dreptul, in termen de
6 luni dela promulgarea pre-
zentei legi, sä revizuiascd toate
numirile i confirmärile fäcute
pe baza dispozitiunilor finale si
tranzitorii ale legii sanitare
de ocrotire, j sä anuleze Pe a
acelor persoane cari prin spe-
cialitatea lor, nu corespundeau
menirii posturilor Pe care erau
menite sá le ocupe, precum
acelea fäcute cu nerespectarea
conditiunilor generale cerute
de lege, pentru numiri de me-
di ci.
Aceastä revizuire se va face
de actuala comisiune a Mini-
sterului, transformatä in comi-
siune de revizuire, sub Prese-
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 14
Iu lie 1931: s'a promulgat cu Decret No.
2897/931 si publicat in Monilorul Oficial
No. 184 din 10 August 1931. A se vedeS
Legea sanitari si de ocrotire, din 14 lulie
1930 la pag. 674, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
dintia unui membru al inaltei
Curti de casatie i justitie, de-
semnat de inalta Curte.
J: C. M.
pentru aplicarea provlzorie a Conven-
poi de comert §i de navigatie, Con-
ventiei de stabilire §1 Conventiel ve-
terinare, cu Grecia
DIN I SEPTEMVRIE 1931
Prin Jurnalul Consiliului de
Ministri No. 1.113 din 24 August
1931 si pe temeiul legii publi-
catä in Monitorul Oficial No.
1531930, se pune in vigoare pro-
vizoriu pe ziva de 1 SePtemvrie
1931 si sub rezerva ratificärii
Corpurilor Legiuitoare, Conven-
tiunea de Comert si de Naviga-
tie, Conventiunea de Stabilire,
Conventiunea Veterinara Si a-
nexele ce cuprind, incheiate in-
tre România si Grecia la 11
August 1931; toate s'au publi-
cat in Monitorul Oficial No. 203
din 1 Septemvrie 1931, unde se
pot consul-0-
J. C. M.
pentru aplicarea provizorle a Conven-
tiei de stabilire, comerf §1 navigafie
§i Aranjamentul veterinar, cu Ungaria
DIN I SEPTEMVRIE 1931.
Prin Jurnalul Consiliului de
Ministri No. 1.112 din 24 August
1931 si pe temeiul legii publi-
catil in Monitorul Oficial No.
153/930, se pune in vigoare, pro-
vizoriu, pe _ziva de 1 Septem-
vrie 1931, si sub rezerva rati-
ficarii Corpurilor legiuitoare,
Conventiunea de Stabilire, Co-
mert i Navigatie i Aranj amen-
tul Veterinar, insotite de ane-
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Septemvrle 1931
xele kr, incheiate intre Roma-
nia i Ungaria, la Sinaia, la 12
August 1931; toate s'au publicat
, controlorului delegat al Insti-
In Monitorul Oficial No. 203 din
1 Septemvrie 1931, unde se pot
consulta.
REGULAMENT
pentru exportul de fruote
DIN 2 SEPTEMVRIE 1931 1)
1. Exportul fructelor de orice
f el $i a derivatelor kr va fi su-
pus unui control, in ceeace pH-
veste calitatea produselor, felul
ambalajului, precum i origi-
nea kr.
2. Controlul se face de In-
stitutul National de Export, di-
rect sau prin clelegatii sai. In-
stitutul National de Export va
exercith controlul, ant In tarä,
cat si In sträingtate.
Controlul In tarà se va face
la punctele vamale de frontier5,
sau la centrele de recantárire
cele mai apropiate de frontiera.
Controlul In straliratate se va
face de delegati sPeciali ai Insti-
tutului National de Export si
numai la locurile de destinatie.
3. Personalul de control este
numit de Ministerul Industriei
Comertului, dung propunerije
Institutului National de Export.
4. Fructele de oHce fel, desti-
nate a fi exportate, vor fi in-
sotite, pe tot timpul transpor-
tului, de o declaratiune de In-
crocare, Intocmitä In conformi-
tate cu modelul No. 1 anexat.
5. Declaratiunile de IncArcare
vor cuprinde, In mod obligato-
1) Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 2988/931 i publicat In Moni-
¡oral Oficial No. 204 din 2 Septemvrie
1931. El abrogX Regulamentul pentru. ex-
portul de fructe din 3 Noemvrie 1930, pag.
946, vols XVIII.
www.digibuc.ro
695
Hu, numele exportatorului, In-
trebuintarea fructelor si viza
tutului National de Export, iar
pe verso se va hulk& de cAtre
exportator locul de productie
sau de fabricatie.
6. Declaratiunile de Incarcare
se 1ntocmesc de exportator in
trei exemplare, In momentul In-
eärcgrii produselor In vagoane
si unul din exemplare este tim-
brat cu timbre de ale Institu-
tului National de Export, re-
prezentand valoarea taxelor de
control prevazute la art. 19.
7. Toate aceste declaratiuni
Insotesc transportul Ong la
punctul de control dela Iron-
tierg.
Controlorul delegat al Insti-
tutului National de Export,
dupà ce anuleazA timbrele, vi-
zeaza declaratiunile de Incär-
care $i le repartizeazá astfel:
exemplarul timbrat II trirnite
Institutului National de Export,
al doilea exemplar 11 anexeazI
documentelor de transport, iar
al treilea exemplar Il pástreazd
pentru a face dovada contro-
lului efectuat i pentru justifi-
carea sumelor ce are a prim'.
Slefii de gard, serviciile de
navigatie si mice carAm$ pu-
blic, nu vor expedia decal acele
fructe sau derivate destinate
exportului, cari sunt Insotite de
deelaratiunile prevAzute la art.
4, 5 si 6. -
8. In punctele vamale uncle
Institutul National de Export
nu a delegat In mod special un
controlor, opera.tiunile stabilite
de acest regulament vor fi %-
cute de seful värnii respective.
9. Operatiunile de control, de
vämuire si de verificare a greu-
tätilor se va face pe cat posi-
bil In acelas timp d5 organele
respective si anume la locul
fixat pentru controlul Institu-
tului National de Export, Con-
trolorul delegat al Institutului
696 LEGI DE UNIFICARE. 2 Septem vrie 1931
National de Export va ingriji
sd nu se produca nici o intâr-
ziere in efectuarea aoestor ope-
ratiuni, mai ales pentru fruc-
tele supuse stricdciunilor.
10. Fructele destinate expor-
tului trebuie sä satisfacd con-
ditiunile fixate prin deciziunea
ministeriald a Ministerului In-
dustriei i Comertului, In urma
propunerilor fdcute de Institu-
tul National de Export.
Conditiunile de export vor
puted fi modificate prin deci-
ziunea ministeriall a Ministe-
rului Industriei si Comertului,
pentru a corespunde, ateit ce-
rintelor externe, cât i recolte-
lor anuale. Ele devin obligatorii
fn momentul publicdrii lor In
Monitorul Oficial.
11. Fructele de orice fel i.
clerivatele lor ce nu indeplinesc
conditiunile fixate pentru ex-
port, vor fi ref uzate la iesirea
din tard, pe baza precesului-
verbal incheiat de controlorul
delegat al Institutului National
de Export, in triplu exemplar.
Controlul se va faoe asupra
unei cantitäti reprezentând eel
putin 5 la sutd, din totalul in-
Acest control este autorizat a
refuzd dela export acele produse
ce au fost gasite neconforme
conditiunilor tehnice stabilite
prin deciziunea ministerialà re-
f eritoare la exportul fructelor
derivatelor, incheind un pro-
ces-verbal In trei exemplare sau
va puted avizd la o resortare
sau reambalare.
Produsele refuzate pot fi sor-
tate sau reambalate pentru a
le face sâ, corespundä conditi-
unilor telmice ale exportului de
fructe.
12. Controlul in sträindtate
se va face de delegatii speciali
ai Institutului National de Ex-
port.
Ei vor constath calitatea $i
cantitatea inscrisä pe scrisoa-
www.digibuc.ro
rea de tasurd sau pe declaratia
de incdrcare a produsului sosit
vor incheid un proces-verbal,
care se va trimite Institutului
National de Export.
13. In conformitate cu art.
19 din legea de organizare a
Institutului National de Export,
contravenientii la dispozitiunile
acestui regulament, precum $i
a deciziunii ministeriale a Mi-
nisterului Industriei si Comer-
tului, referitoare la conditiunile
tehnice ce trebuie sà indepli-
neascI fructele i derivatele
lor, destinate exportului, pe
lângà interdictiunea de export,
prescrisd la art. 11 si 12, vor
puted fi supu$i unei amenzi
piing la jumatatea valorii co-
merciale, la gara de inarcare
a produsului controlat.
14. Amenda se hotAräste de
Institutul National de Export
si este supusg, apelului cdtre
Ministerul Industriei si Comer-
tului i recursului cdtre instan-
tele judiciare din Bucuresti. A-
pelul i recursul se f ac In zece
zile dela primirea comunicärii
cutd, de organele ce au pro-
nunt at hotärlrea.
15. Amenzile rdmase defini-
tive se urmdresc prin admini-
stratiile financiare i ele se vor
vdrsd la Ministerul Industriei
si Comertului.
16. Toti acei insârcinati cu
aplicarea prezentelor dispozitiu-
ni, precum i a deciziei ministe-
riale, referitoare la conditiunile
ce trebuiesc sä Indeplineascd
fructele si derivatele destinate
exportului, sunt rdspunzátori
de actele lor i vor fi pasibili
de sanctiunile impuse functio-
narilor publici in caz de aba-
tere dela indeplinirea lor.
17. Pentru acoperirea cheltue-
lilor de control si In confor-
mitate cu art. 20 al legii de
infiintare a Institutului Natio-
nal de Export, fructele incarcate
pentru export vor fi taxate prin
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Septemvrie 1931
aplicarea de timbre ale Institu-
tului National de Export pe
una din cele trei declaratiuni
de inarcare. Aceastä declara-
tiune se va inainth Institutului
National de Export conform
art. 6 al prezentului regula-
ment.
Aceste taxe se fixeaza, pre-
cum urmeazá:
Pro mia de kg. sau fractiune
de mie de kg. brut?, ate 50
lei pentru: struguri; mere; pere;
ciresi; caise; piersici; fragi; cap-
suni; smeurg; mure; afine; pru-
ne proaspete; orice site fructe
proaspete sau zarzavaturi; fruc-
te pentru marmeladh; cidru;
etc.; nuci curdtate ate 200 lei;
nuci in coaje câte 100 lei iar
pentru prune uscate, caise usca_
te, pere uscate, mere uscate,
piersici uscate si alte fructe us-
cate ate 70 lei; nuci curhtate;
putrede; pentru fabricarea uleiu_
MI 10 lei.
18. Timbre le se aflá de vân-
zare la sediul. Camerelor de co-
mert sau de agriculturá, hoth-
rite de Institutul National de
Export.
Ele se mai pot procurh even-
tual si la Institutul National de
Export.
19. Sumele provenite din
taxele prevazute la art. 10 vor
fi depuse la administratiile fi-
nanciare, in contul Ministerului
Industriei $i Comertului, Insti-
tutul National de Export.
20. Prezentul regulament
infra in vigoare la data publi-
chrii lui in Monitorul
anulând mice dispozitiuni an-
terioare.
DECIZIE
1. Fructele si derivatele lor,
destinate exportului, sunt su-
puse urrahtoarelor conditiuni:
www.digibuc.ro
69 7
A) Merele de mash si de ghtit
vor aveh un diametru de mi-
nimum 4 cm., pentru cele alun-
gite si 5 cm. Pentru cele rotun-
de.
Ele vor fi complet shnhtoase
bine conformate i cu maturi-
late comercialh.
Expedierea lor se va face in
vrac, in butoaie sau In
Vagoanele destinate a tran-
sporth mere In vrac vor fi Im-
pärtite in 5 compartimente; un
compartiment nu Mate contine
cleat o singurh specie, iar intre
fructele ce se aflá in acelas
compartiment nu vor fi dife-
rente In diametru mai marl ca
2 cm.
Butoaiele vor fi de tipul 50--
54 kg. netto.
Läzile vor fi de tipul 18-22
kg. netto, afard de Polonia,
unde läzile vor fi de minimum
40 kg. netto.
In butoaie i in läzi nu vor fi
mere cu diferente de diametru
mai mare ca un cm.
AtAt butoaiele cat i läzile vor
purth inscrise: specia i dimen-
siunea merelor, greutatea brutto
netto, marca sau numele ex-
portatorului, precum i marca
asociatiunii din care face parte
exportatorul.
Merele destinate industriilor
nu vor fi supuse conditiunilor
imPuse merelor de masä sau de
ghtit; vor trebui lush sá poarte
pe scrisoarea de träsurä $i de-
claratia de inarcare mentiu-
nea: mere industriale", sub
penalitatea prescrish la art. 13
din regulamentul pentru expor-
tul fructelor.
Este interzish iesirea din tará
a merelor de mash sau de ghtit
ce sunt Putrede, lovite, cu sdro-
bituri profunde, precum si a
merelor murdare
1) A se vedei i Decizia pentru export-ul
08 LEGI DE UNIFICARE. 2 Septenwrle 1931

B) Perele destinate exportului Ambalarea strugurilor se face

trebuie s aibá un diametru In lädite, cosuri, butoaie. Stru-
minimum de 3 cm., sä nu fie gurii pentru presä" vor avea
putrede, lovite, sdrcbituri
cu mentiune pentru Presat".
profunde sau murdare. Impachetarea se va face ast-
Ele se expediazg In vrac, In fel incat strugurii sä nu aibh
butoaie, in lazi, In cutii sau co- joc, far& a fi prea strami. Ran-
suri. dul de deasupra va fi astfel a-
Inscriptiunile de pe ambalaje, ranjat, Incat la deschidere sä
prescrise pentru mere, se vor nu se vazä cleat boabele de stru-
face si pentru pere. guri. Intre capacul suPerior
C) CireiIe, viinele,
fragii, struguri se va pune un strat
täpstmele, caisele, afinele i pru- elastic si protector, fie de carton
nele proaspete, se vor export& ondulat, fie de talaj fin, Invent
numai ambalate In lädite, co- In hârtie de mätase. Peretii cu-
§uri sau butoaie. tiilor vor fi tapisati cu hartie
Toate aceste produse vor fi pergament, gäurit pentru ae-
astfel culese i manipulate, In- rare.
cat sä nu fie lovite, sdrobite sau Intre stratul protector si stru-
umede i sä nu fie bolnave sau guri se va Etna o etichetä cu
murdare. inscriptia: Asopiatia exporta-
Manipularea lor se va face torilor de fructe din Romania"
astfel incat sa nu li se strice (Vereinigung der Fruchtexpor-
bruma". teure in Rumänien. Roumain
Fruits Exporters Association,
Intr'un ambalaj nu se va pu- Association des Exportateurs
ne cleat o specie si prunele de Fruits de Roumanie), si va
proasPete de masä sau de gätit, mirth marca asuciatiunii si
destinate exPortului, vor aveh marca exportatorului.
un diametru minim de 2,5 cm. E) Nucile se vor export& sub
D) Strugurii pentru export formä, fie de nuci In coaje, fie
vor fi curati, färä boabe stri- sub formä de sâmburi.
cate, putrede sau umede. Sunt permise la exPort nu-
Boabele prea mici vor fi cu- mai nucile ce intrà In urmatoa-
rätate. Manipularea strugurilor rele clase:
va fi astfel Mcutä Incat bru- a) Nuci In coaje calificate ast
ma" sä fie pgstratä. fel:
1. Standard 26 ninn-30 in/ra provizoriu pentru recolta 1931,
roman" 't ff St "
28 30 definitiv dedumite Medium"
30 32 ), /2 F'ancy"
32 in sus ff If Jumbo"
2. Standard 26 m/rn minimum denumite Prima"
mixt" 28 f) ,9 Lux"
30 ff ff Extra"
.b) Sâmburii de nuca se calificl astfel:
Standard jumätate albe denumite ,Extra halves"
roman" sferturi albe Extra pieces"
jumat.ay brune Halves"
sferturi brune Pieces"

vinului i fructelor, In Polonia, din 25 Sept.

1929, pag. 1223, vol. XV1I.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Septemvrie 1931
Miezul negru, provenit din
nuci stricate, e permis la export
cu specificarea de: sámburi ne-
gri pentru uleiuri.
Nucile in coaje se vor exporta
in saci noui de 50 sau 25 kg.
brutto, iar samburii in lAzi de
25 kg. netto; de 12,5 kg. netto;
de 5 kg. netto.
Lzìle vor fi cAptusite cu har-
tie pergament, iar lemnui lor
trebuie sA fie perfect uscat.
Miezul negru se va putea ex-
porta si in saci.
Pe saci se vor face urmätoa-
rele inscriptiuni: Numele
marca asociatiei din care face
parte exportatorul, greutatea,
denumirea calitAtii j marca ex-
portatorului"; iar pe lzi urmä-
toarele:
Numele i marca asociatiei.
Greutatea netto i tara.
Denumirea calitätii i marca
exPortatorului.
Nucile in coaje vor trebui sA
fie uscate, sAnItoase i nestri-
vite; iar samburii vor fi uscati,
sänätosi ì neviermAnosi.
Exportul nucilor albite cu
acid sulfuric sau cu acid azo-
tic, este permis numai atunci
and existä, o cerere expresä a
importatorului.
Toleranta calitativä este de 10
la sutä.
F) Prune le uscate se vor ex-
porth in saci sau läzi captusite
cu hartie pergament, dupe.. ce-
rintele pietelor respective.
Mat sacii at si làzile vor
avek urmatoarele in4criptiuni:
numele i marca asociatiei,
greutatea, calitatea, precum
marca exportatorului.
2. Practica Fetuelei", este
absolut interzisa.
Rândul de deasupra va re-
Prezentà media calitativä a con-
tinutului ambalajuluij, fructele
fiind asezate in anumità ordine
astfel ca cozile sä nu cazA.
www.digibuc.ro
699
3. Atat in ceeace priveste a-
precierea calitativä prescrisA la
articolele de mai sus, cat si in
ce priveste dimensiunile, se ad-
mite o tolerantA de 10 la sutä.
4. Punctele de control, unde
vor functiona controlorii dele-
gati ai Institutului National de
Export, se fixeazA dupg cum ur-
meazA:
1. CernAuti-Mosi-Grigore Ghi-
ca Von,.
2. Sighetul Marmatiei-Dragos
Vodä.
3. Satu Mare-Halmei.
4. Careii Mari.
5. EpiscoPia Bihorului.
6. Salonta Mare.
7. Ara d-Curti ci.
8. Timisoara.
9. Constanta.
In toate celelalte puncte de
frontier% sau porturi dunärene
sau maritime, controlul se va
face de birourile vamale respec-
tive, pe baza unei delegatiuni
speciale.
5. Directorii Institutului Na-
tional de Export si acel al se-
cretariatului nostru general
sunt insArcinati cu aducerea la
indeplinirea a dispozitiunilor
prezentei deciziuni.
J. C. M.
pentru aplicarea provizorie a Protoco-
lului la Tratatul de comerf §l de na-
vi gape cu Italia
DIN 4 SEPTEMVRIE 1931
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri No. 1.152 din 29 August
1931, si pe temeiul legii publi-
catá in Monitorul Oficial No.
153 din 1930, se pune in vigoare,
provizoriu, pe ziva de 1 SePtem-
vrie 1931, si sub rezerva ratifi-
arii Corpurilor legiuitoare,
Protocolul aditional la Tratatui
700 CEGI DE UNIFICARE. 5 Septemvrie 1931
de Comert si de Navigatie intre
Romania si Italia, din 25 Fe-
vruarie 1930, semnat la Roma,
la 25 August 1931, intre aceste
doul State, toate s'au publicat
In Monitorul Oficial No. 206 din
4 Septemvrie 1931, unde se pot
consultà. A se vedea i Tratatul
de Comert si de navigatie cu
Italia, din 16 August 1930 la
pag. 854, vol. XVIII.
REGULAMENT
pentru desvoltarea art. 8-28 din Le-
gea pentru modificarea unor articole
din Legea pentru valorificarea produ-
selor agricole
DIN 5 SEPTEMVRIE 1931
CAPITOLUL I
Timbrul pedal
1. Timbrul painii se va con-
fectiona de fabrica de timbre a
Statului, duprt indicatiunile Mi-
nisterului de Agricultura si Do-
menii, si in cantitätile cerute de
consumul zilnic. Vor fi doua fe-
lud de timbre: timbre de 1 leu,
de coloare verde si timbre de
50 bani, de coloare albastrá.
2. Timbrele se vor pune in
vânzare prin depozitele Casei
Autonome a Monopolurilor Sta-
tului. Depozitele vor varsh, su-
mele rezultate la Banca Natio-
nala, in contul special al tim-
brului agricol.
Casa Autonoma a Monopolu-
rilor Statului va comunich pe-
') Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 3096/931 i publicat In Monito-
rat Oficial No. 207 din 5 Septemvrte 1931.
A se vedeà Legea pentru valorificarea pro-
duselor agricole, din 8 Aprilie 1931 la pag.
336 In acest volum, precum i modificarea
din 22 Iulie 1931 la pag. 619, Lege cuno-
scutà sub denumirea de Legea timbrului
pentra grau.
www.digibuc.ro
riodie, Ministerului Agriculturii
Domeniilor, suma totala vär-
sata Bauch Nationale din van-
zarea timbrelor agricole.
3. Timbrul asupra pâinii va
fi: 1 leu asupra painii albe de
700 gr.-1 kg.; 1 leu asupra fran-
zelei de 250-500 gr.; 1 leu pen-
tru painea integrala de 700 gr.;
1 kg; 50 bani pentru painea de
Preparatie specialä (graham, se-
car* etc.), de 200-500 gr.; 50
bani pentru painea neagra de
500 gr-1 kg.
Este interzis a se fabrich
pune in vanzam pai,ne de 'o
greutate mai mica deck greu-
minimale de mai sus,
Pentru fiecare categorie.
Pe palnea mai grea cleat
greutatea indicata mai sus, se
vor aplich timbrele de mai sus,
multip4cate de atatea ori de
ate ori e multiplicata greuta-
tea minimala de bazd, i anume
se va plati:
Padnea alba. Un leu pentru
painea dela 700 gr.-1 kg. indu-
siv.
Cate un leu pentru fiecare 700
gr. sau fractiune de 700 gr. dacä
painea are mai mult de 1 kg.
Franzela. Un leu franzela
dela 250 gr.-500 gr. inclusiv.
Cate un leu pentru fiecare
250 gr. sau fractiune de 250 gr.
dad, painea are mai mult de
500 gr.
Painea integralá. Un leu pen-
tru painea de 700 gr.-1 kg. in-
clusiv.
Cate un leu pentru fiecare 700
gr. sau fractiune de 700 gr. claca
painea are mai mult de 1 kg.
Painea de preparatie speciala
50 bani pentru painea de 200
gr.-500 gr. inclusiv.
Cate 50 bani Pentru fiecare
200 gr. sau fractiune de 200 gr.
dacá pâinea e mai mare de
500 gr.
Painea neagra, 50 bani pentru
 LEGI DE UNIFIGARE. 5 Septemvrie 1931
pAinea dela 500 gr.-1 kg. indu-
siv.
Cate 50 bani pentru fiecare
500 gr. sau fractiune de 500 gr.
daca phinea e mai mare de
1 kg.
4. Sub numele de franzeld se
fntelege painea care se fabrica
din Patiserie (Ming, denumitä
nulä), de o extractie de 5-8 la
sutä, precum $i din fAina de
jimblA (denumitä, Mina J), de o
extractie de 15-20 la sutd, a-
dAugandu-se diferite accesorii:
lapte, zahär, unt, etc.
PAinea ce se fabricA din a-
ceste fàini, färä a i se adAugh
nimic decAt apd i sare, se nu-
meste jimblà.
Franzela i jimbla se vor fa-
bric& numai in format lung
(baston crestat). Jirnbla urmea-
zA regimul franzelei, In privinta
timbrului.
PAinea albA se fabricA din
Mina de calitatea I-a (denumitä
J. P.), $i anume; extractie ce ur-
meazA. dupä Mina de patiserie
jimblä. PAinea albA se va fa-
brick numai format lung (bas-
ton necrestat).
Mime, neagrä se fabricA din
Mina de calitatea II-a (denu-
mitä, P. N.). AceastA pAine se
fabricA numai in format ro-
tund.
Sub numele de pAine inte-
gralA se Intelege pAinea fabri-
catA din Mina intiegralh, ash,
cum rezultä din mAcinis, fArA,
a se extrage mai multe call-
tAti.
Sub numele de paine de se-
carA se Intelege aceia fabricatä.
din Mina rezultatä din mAci-
narea unui amestec de secarl,
cu 20-30 la sutA grAu. Ea se va
fabrich in format lung (baston
neted si format rotund).
5. Brutarii sunt obligati sA
tinä un registru in care vor
noth timbrele cumpärate cu in-
www.digibuc.ro
701
dicatiunea debitului de unde
le-au cumpArat.
In registru se va certifich
vhazarea de cAtre depozitul
vAnzAtor.
6. Timbre le se vor aPlicA pe
pAine, fnainte de introducerea
acestia In cuptor si anume se
vor lipi pe partea de jos a pal-
nii, care vine pe vatrA.
Timbre le vor fi $tampilate de
brutar cu firma brutAriei.
7. Fabricantii de cornuri,
chifle, covrigi i mice alte fa-
bricate Preparate din fAinA,
care Inlocuesc päinea, vor pläti
un impozit lunar, calculat dupA
cantitatea de MO, intrebuin-
tatA pentru aceste preParate, la
echivalentul timbrului pe fran-
zelA i phinea de lux si anume:
cAte 1 leu pentru fiecare 250 gr.
de astfel de preparate. Se va
socoti 800 gr. fAing, la 1 kg. cor-
nuri, covrigi, etc.
Cuantumul acestui impozit se
stabileste printr'un proces-ver-
bal la sediul fiecärui brutdrii de
cAtre o comisiune compusA pre-
cum se aratA mai jos,
Impunerea aceasta se aplicA
dela data promulgärii legii.
Ca elemente de apreciere pen-
tru stabilirea debitului, corni-
siunea va cerceth cantitatea de
fäing intratä, In brutärie, can-
titatea de pAine timbratd,
lar restul va fi socotitä ca fAing
intrebuintatA pentru preParatele
de mai sus.
Comisiunea este indreptAtitA
sA verifice mice registre dovedi-
toare In acest scop, punAnd
viza pe foile din registrul unde
comisiunea a gäsit datele nece-
sere.
In pro cesul-verbal de consta-
tare se vor mentionh actele,
dupA care comisiunea s'a cA-
lAuzit, indicAnd anume foile sau
paginile respective.
8. In comunele urbane $i mu-
702 LEGI DE UNIFICARE. 5 Septemvrie 1931
nicipii, comisiunea va fi corn-
pusä dintr'un delegat al servi-
ciului agricol judetean i un de-
legat al fiscului sau al prima-
riei.
Procesul-verbal de constatare
se va redact& in 3 exemplare,
semnate de dtre merabrii comi-
siunii si de cel interesat; dacg
acesta din urmà refuzä semna-
rea, se va face mentiune despre
aceasta chiar pe act. Un exem-
plar din procesul-verbal se va
inainth serviciului agricol ju-
detean, al doilea se va läsh in
pgstrarea brutarului, iar al trei-
lea se va inaintä administra-
hei care va lilà ma-
suri de urmärirea debitorului.
Dad membrii comisiunii nu
cad de acord asupra debitului,
atunci se va incheià un proces-
verbal, arätând fiecare pärerile
proprii i vor inaintà acest act
serviciului agricol juiletean. Di-
rectorul serviciului agricol ju-
detean va examine, personal lu-
cdrile comisiunii, i imPreunä
cu administratorul financiar se
vor pronuntà asupra debitului
definitiv. Hotdrirea acestei ul-
time comisiuni este executorie.
9. In comunele rurale, comi-
siunea de impunere se compune
din un delegat al serviciului a-
gricol judetean, impreunä cu
percePtorul local sau un delegat
al acestuia. Lucdrile se conduc
de dtre delegatul serviciului a-
gricol.
Procesul-verbal de constatare
se va redactâ in 3 exemplare,
semnate de dtre membrii co-
misiunii si de brutari; dad a-
cesta din urmä refud sä sem-
neze, se va face mentiune chiar
pe act.
Un exemplar rámâne in mâna
brutarului, iar celelalte doll's*. se
Inaintead serviciului agricol
judetean, care verifid lucdrile
si dad le aprobá inainteazá un
exemplar administratiei finan-
www.digibuc.ro
ciare, cu rugäminte a dispune
incasarea debitului.
Serviciul agricol judetean,
prin organele sale speciale, are
dreptul sä verifice ulterior, la
fata locului, lucrarile de impu-
nere ale acestei comisiuni.
10. Revizuirea debitelor pre-
vazute la art. 7, 8 si 9 se poate
face de dtre membrii comisiu-
nilor resPective, din proprie ini-
tiativá, din initiativa Ministe-
rului de Finante sau a Minis-
terului Agriculturii i Domenii-
lor, ori a organelor acestora, ori
de câte ori sunt indicatiuni. d
situatiunea s'a schiinbat. In
mod obligatoriu, aceste revizuiri
se vor face in lunile Ianuarie
Iulie a fiecdrui an.
11. Hotarlrile comisiunilor se
pun in aplicare cu Incepere
dela 1 a lunii ce urmead.
12. Plata debitelor prevazute
la art. 3 se va face in rate ap-
tämânale i anume: la 7, 15, 22
sfarsitul fiedrei luni.
Sumele incasate de organele
fiscului din aceste debite se vor
värsà. la Banca Nationald, In
contul special denumit timbrul
grâului".
13. Bruarille care incetead
functionarea, vor Prátl debitul
pentru chenzina Inceputá, dacä
nu anuntä din timp incetarea.
In caz când incetarea functio-
nA,rii este anuntatd, ele vor plati
numai pentru zilele dit au func-
tionat.
CAPITOLIIL II
Prima de export 1)
14. Inceand dela 20 Iulie
1931, pânä la 1 Iulie 1932, se
acordá grAului exportat o prim/
de 1.000 lei de fiecare tond, dupä
norrnele statornicite in legea
promulgatá cu data de 19 Iulie
1931 si in regulamentul de f eta.
1) Prima de export s'a suprimat prin
Legca din Aprilie 1932.
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Septemvrie 1931 703

Deasemeni se acordd Mini" natorii recunascuti si provenind

de grdu o prima de 1.300 lei. de din soiurile suPerioare inscrise
frecare tond pxPortatd. Rana in registrul soiurilor ameliorate,
exportatd va fi examinatd, de o tinut de Institutul de cercetdri
comisiune compusd dintr'un de- agronomice al României, sau
legat al \Tamii i unul al Came- care a fost luate In considerare
rei de agriculturd, spre a se pentru Inscriere.
constath cd nu contine tdrâte Prin Pretul zilei la bursa Bra-
sau alte materii In proportii a- ila, se intelege pretul oficial al
normale. grâului, publicat in Monitorul
15. Prima se va pldti In nu- Oficial. In care intrd, si valoarea
merar, Pe temeiul certificatului primei de export.
vdmii, doveditor cd grâul sau 19. Se va pldti o Prirod de 10
fdina au iesit din varod. la sutd asupra pretului zilei,
16. Numele exportatorilor ce socotit la bursa Braila, calculat
au prima prima, cuantumul ex- ca la art. precedent, pentru sd-
portat i sumele pldtite, se vor manta de grâu de bung, calitate,
publich In Monitorul Oficial pe recunoscutd, ca atare, dupd nor-
mdsura efectudrii plätilor. mele de recunoastere stabilite
17. In caz cd se va dovedi cd de Ministerul Agriculturii si
graul exportat contine secard, Domeniilor.
sau corpuri strdine, in proportie 20. Prime le de mai sus, pen-
anormald, mai mult de 20 la tru sdroanta de grâu amelio-
sutd, vama va face mentiune ratä, originald sau de bung ca-
despre aceasta In certificatul de litate, se vor achità numai Pe
export, iar delegatul Ministeru- baza vanzärilor efective pentru
lui de Agriculturd, insärcinat cu Insämântare, controlate de Mi-
eliberarea cecurilor de platd, va nisterul Agriculturii i numai
verifich constatarea vdmii i va in judetele producdtoare de
scade din prinad suma cores- grâu, stabilite prin programul
punatoare procentului de se- de rationalizare a agriculturii,
card sau impuritätii constatate. Intocmite de minister.
In acest caz vama va retine o 21. Prima de 35 la sutd pen-
Probd din marfa vândutd. tru grâul selectionat prevAzutä
Amestecur4e grâului, cu se- la art. 12 din lege, Precum si
card, alte seminte sau cu impu- prima de 10 la sun', prevdzuth
HMO, In care secara, semintele de art. 13 pentru grâul bun de
sträine sau impuritdtile vor de- sämântd, se va pläti de catre
00. 40 la sutd, nu mai sunt sucursalele Bäncii Nationale, pe
considerate ca grail si nu pot baza ordinelor speciale date de
beneficid, de prinnä. cdtre Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, pentru fiecare caz
CAPITOLIIL III in parte, in urma verificdrii ac-
telor justificative.
Plata primelor pentrp grewi bun de 22. Plata primelor de 35 la
slimtinfä. Constatarea culturilor sutd, pentru sámânta de grâu
selectionatd, se va face numai
18. Se va pläti o Prirod de 35 exploatatiunilor sau fermelor re-
la sutd asupra pretului zilei cunoscute de cátre Institutul de
socotit la bursa Bräila, pentni cercetdri agronomice, ca atare.
sämânta de grab, amelioratd, Sdniânta va fi vândutd In saci,
originald, produsä de selectio- purtând plomba vânzdtorului si

www.digibuc.ro
704 LEGI DE UNIFICARE. 5 Septemvrie 1931
dupa ce mai int,diu a fost tra-
tato, contra mälurei si a celor-
lalte boale criptogamice.. Tra-
tarea se va face in contul cum-
p ärätorului.
Dovada vânzärii se face cu
contractul de vanzare i dupli-
catul de transport pe C. F. R.
sau certificatul Camerei de a-
griculturd, decä samânta a fost
transportatä cu cdrutele sau
alte vehicule.
23. Plata primelor de 10 la
sutä se va face numai pentru
semintele rezultate din culturi
recunoscute ca bune producd-
toare de grdu de sämântä, con-
form normelor de mai jos.
Vânzdtorul este obligat sd,
preded marfa tratatä in prea-
labil contra boalelor criptoga-
mice, pe contul cumPärätorului.
24. Efectuarea rectmoasterii
culturilor se face de comisiuni
judetene, in judetele cuprinse in
programul de incurajarea cul-
turii grâului.
Comisiunile de recunoastere
se compun din:
a) Un delegat al statiunii o-
ficiale de ameliorarea plantelor
din regiune;
b) Specialistul Camerei de a-
griculturd din judetul respectiv,
care a urmat cursuri speciale
de recunoasterea culturilor;
c) Un delegat al proprietarilor
vânzatori de samântd din judet.
25. Pentru recunoastere pot
fi anuntate toate plantele agri-
cole, cu exceptiunea amestecu-
rilor necunoscute.
Prima de 10 la sutá se Pld-
teste numai pentru grdu.
Se vor recunoaste, cu preca-
dere, soiurile ameliorate si in-
scrise in registrul genealogic al
Institutului de cercetäri agro-
nomice al României. La plan-
tele la care nu existd Incá so-
iuri ameliorate, in tail, se pot
www.digibuc.ro
recunoaste i provenientele lo-
cale.
Soiurile, care in urma exPeri-
entelor comparative, intreprinse
de Institutul de cercetdri agro-
nomice al României, nu sunt
propice pentru regiunea unde se
cere recunoasterea, vor a ex-
cluse dela recunoastere.
26. Agricultorii cari doresc ca
culturile lor sä, fie recunoscute,
trebuiet anunt1 Iaceasta la
Camera de agriculturd a Jude-
tului din care fac parte, cel mai
tärziu and la 1 Mai. Agricul-
torii cari fac cererea pentru re-
cunoastere sunt obligati a com-
Meth un chestionar trimis de
statiunile regionale ale Institu-
tului de cercetdri agronomicel
prin care se Wallet:
a) Sd, se conformeze prescrip-
tiunilor prezentului regulament;
b) Sd vândä sub denumirea
recunoscutä", numai sámânta
Pentru care s'au implinit condi-
tiunile din acest regulament;
c) Sä dovedeascd la cerere, cd
sämânta din soiuri pur-rein-
multitd, provine dela un amelio-
rator;
d) SI deà toate indicatiunile
cerute asupra originii
semintei.
Taxa pentru recunoastere va
fi de lei 20 de ha si se va värsà
in contul statiunii regionale de
ameliorarea plantelor, care va
servi la acoperirea cheltuelilor
fäcute cu recunoasterea.
27. Recunoasterea cuPrinde
cloud operatiuni:
a) Vizitarea culturilor la fata
locului;
b) Examinarea semintei desti-
natá vänzarii.
Vizitarea culturilor se va face
in timpul Mt este mai sigurd
posibilitatea
aprecierii soiului
anume la cereale cu putin
timp inaintea secerisului.
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Septemvrie 1931 705

Vizitarea are de scoP sA con- fera numai la culturile indicate

state: priri certificat i e valabilA nu-
Identitatea si puritatea soiu- Mai pentru anul respectiv.
rilor, apArarea contra ameste- 29. DacA proPrietarii semin-
curilor la plantele auto-fecunde, telor recunoscute, atribuie aces-
apArarea contra fncrucisArilor tor seminte, In ofertele de vân-
de plante cu polonizare sträinA, zare ce fac, alte insusiri sau
cantitatea i felul buruenilor, denumiri cleat acele constatate
boalele criPtogamice, felul si in- de Institutul de cercetäri agro-
tensitatea atacului. nomice se va anulà recunoas-
Vizitarea la fata locului se va terea.
extinde i la examinarea fermei, Comisiunea va refuzh recu-
cu privire la mäsurile luate In noasterea pe timp de 2 ant
vederea obtinerii unor seminte 30. In cazul and un cultiva-
bune, la procedeul urmat la re- tor nu este multumit eu hotA-
coltd, treerat, conditionat rirea comisiunii, el se va adresa.
sortat samAnta, la starea ma- Institutului de cercetäri agro-
gaziilor, a instalatiunilor, pen- nomice al Romaniei, care va ho-
tru obtinerea unei seminte bune earl in mod definitiv si motivat.
si curate. 31. Tabloul de agricultorii ale
Comisiunea poate refuzA re- cAror culturi au fost recunos-
cunoasterea, dacä starea insta- cute ca producätoare de al-
latiunilor de curAtit i sortat se- mantä bunä se va publich In
mintele lasä de dorit. Monitorul Oficial.
Pentru recunoasterea defini- 32. Camerele de agriculturA,
tivd, comisiunea va examinh, care desfdsoarA o actiune de
dupä recoltä, o probe. medie din schimbare a semintei de grAu,
sämänta produsd in lanurile sunt obligate a nu cumPärh
vizitate, cu privire la Infätisa- cleat samAnta originalä sau sd-
rea ei externä, la puritate, fa- manta de bunä calitate recu-
cultatea germinativä, procentul noscutA, dela agricultorii In-
de sämantä de alte soiuri si de scrii in tabloul prevAzut la
seminte sparte sau alterate. art...
Proba ridicatä spre examina- Ele vor pläti primele de mai
re trebuie sä cantAreascä la ce- sus din milloacele proprii sau
reale 2 kg. din cele ce vor fi Puse la dis-
28. Rezultatul controlului la pozitie de ctitre Ministerul A-
fata locului se va consemnh In- griculturii, prin bugetul ordi-
tr'un proces-verbal, pe baza cA- nar din produsul timbrului pen-
ruia Institutul de cercetäri a- tru grAu sau din fondurile ex-
gronomice hotärAste asupra re- traordinare destinate investitii-
cunoasterii provizorii. lor productive si Progresului a-
Rezultatul provizoriu va fi de- griculturii.
finitiv numai dad, probele de 33. In fiecare an, in cursul
cereale destinate vAnzärii Inde- lunii Mai, Camera de agricul-
Plinesc rezultatele prevAzute la turA va cerceth la fata locului
art... rezultatele obtinute din Sdindn-
In acest caz cultivatorul pri- ta selectionatä sau de calitate
meste dela Institutul de coree- superioarA, pentru care minis-
tan al RomAniei, terul a dat prime. Rezultatul
un eertificat de recunoasterea constatärilor, sub formä de pro-
definitivg. Recunoasterea se re- cese-verbale, se va comunich
26495,
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX, 45
706 LEGI DE UNIFICARE. 5 Septemvrie 1931

ministerului cel mai târziu panä 37. Camerele de agriculturd

la 10 Iunie. si Sindicatele agricole vor afish
zilnic, la sediul kr, preturile cu-
CAPITOLUL IV rente, dupa Inregistrarile M-
Obligativitatea Mregistriirii cumptirá- cute si vor da acestor preturi o
turilor de grew Publicitate cat mai intinsä.
38. Inregistrarile se vor face
34. Toate cumparäturile de pe baza unui buletin de van-
grail, mai mari de 100 kg., ce zare-cumpärare, redactat de
se vor face, vor fi Inregistrate cumpärätor, in dublu exemplar,
dupa normele de mai jos. A- din care unul se preda de &are
ceste inregistrari sunt scutite de vanzator institutiunii care face
taxe si de timbre. inregistrarea. Buletinul va cu-
35. In judetele in cari func- prinde: numele vanzatorului,
tioneaza sindicate agricole, cu numele cumpärätorului, canti-
sediul efectiv in judet, inregis- tatea, calitatea, pretul pe suta
trarea cumparaturilor de grâu de kg., calitatea grâului si con-
se va face la sindicatul agricol, ditiunile de vânzare.
dupa cum urmeaza: Camerele si Sindicatele vor in-
a) Wmrile Mcute de pro- tocmi formulare-tip pentru a-
prietarii mari, precum i orice ceste inregistrari.
vanzare de 5.000 kg si mai mult, 39. Organizatiunile autori-
se vor inscrie direct la sindi- zate a face Inregistrarea, (Sin-
cat; dicatele. Camerele de agricul-
b) Vânzarile Mcute In oboa- tura, bursele de cereale, oboa-
rele de cereale se vor inregisträ rele, primäriile) sunt obligate a
de catre administratia oborului tine un registru in care vor
si se vor comunich sindicatului trece toate vânzarile arätân-
agricol in seara fiecärei zile. du-se numele cumpäratorului,
Sindicatul, in intelegere cu cantitätile vandute, calitatea,
administratia oborului poate de- pretul si conditiunile de vân-
lega un functionar al sau, care zare.
sä. fad, inregistrarea direct In 40. Organizatiunile insärci-
obor; nate a face inregistrarile sunt
Vanzarile Mcute i inregis- autorizate a asistà la tranzactii
trate la bursele de cereale se si a face cercetarile, spre a se
vor comunica zilnic Sindicatu- convinge daca datele din bule-
lui agricol; tinul de cumpärare corespund
d) Vanzarile mai mid de conditiunilor reale.
5.000 kg si care nu se fac in Cei ce vor inscrie in buletin
obor, se vor inregistrà la pri-
maria comunei vânzätorului, alte date cleat cele reale sunt
prin ingrijirea primarului si se Pasibili de sanctiunile prevd-
vor comunich Sindicatului a- zute de lege.
gricol la sffirsitul fiecarei SAP- 41. Toti comerciantii de ce-
tämâni. reale, precum i morarii i M-
36. In judetele unde nu func- inarii sunt obligati sä tina la
tioneaza Sindicate agricole, Zj un registru, in care vor not&
cumpärärile de gram se vor In- toate cantitätile cumparate, nu-
registra la Camerele de agri- mele vânzdtorului, precurn si
cultura dura normele dela art. pretul.
precedent. 42. Registrele pentru Inscrie-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UN1FICARE. 5 Septemvrie 1931
rea cumparaturilor de gram
sunt Pub lice.
43. Camerele de agricultura
Sindicatele agricole vor ina-
inth Institutului National de
Export, la sfitrsitul fiecarei sap-
un tablou rezumativ de
vânzArile inregistrate.
Tabloul va cuprinde cantita-
tea totalA de gram vandutá si
anume: vanzárile sub 5.000 kg,
separat de cele peste 5.000 kg.,
precum i variatiunea pretului
in cursul sAptámanii, pe cali-
tAti de gram. O copie de pe ta-
bloul inaintat Institutului Na-
tional de Export se va trimite
Ministerului Agriculturii
Domeniilor.
Institutul National de Ex Port
va public& `s&ptämânal pretu-
rile medii in diferite regiuni ale
Arii.
CAPITOLUL V
Sanctiuni
44. Brutarii cari vor vinde
painea fttrA aplicarea timbrului
respectiv sunt Pasibili de o a-
menda de 5.000-50.000 lei, datA
conform art. 27 din lege, cum
inchiderea brutäriei.
Cuantumul amenzii se va fix&
in raport cu mArimea fraudei
cu capacitatea de productie a
bru f Ariei.
45. Sunt pasibili de aceleasi
pedePse i comerciantii sau res-
tauratorii cari vor vinde pAinea
netimbratA.
46. Cumpärätorii de gram,
comercianti sau nu, cari nu se
vor conform& obligatiunii de a
eliber& un buletin de cumpa.-
rare sau cari vor inscrie in bu-
letin date necorespunzatoare
realitatii, se vor pedePs1 cu a-
mendA de 5.000-50.000 lei, con-
form art. 27 din lege.
Cuantumul amenzii se va sta-
www.digibuc.ro
707
bill dupit importanta tranzac-
tiunilor i dupá volumul aface-
rilor contravenientului.
47. In caz de recidivA toate
infractiunile din lege se vor pe-
depsi cu indoitul amenzilor pre
vázute mai sus.
48. Infractiunile se vor con-
stat& de cAtre delegatii speciali
ai Ministerului de Agricultura,
de organèle parchetului, agen-
tii fiscali i ofiterii de politie
juridicä.
Ele se vor stabili prin proce-
se-verbale, semnate de cei pre-
vázuti mai sus si de doi mar-
tori. Procesele-verbale vor arat&
anul, luna, ziva, ora unde s'a
comis infractiunea, numele, pro-
numele, profesiunea si domici-
liul infractorului, numele, pro-
numele, calitatea i domiciliul
agentului care instrumenteazA,
specificarea infractiunii comise
si Pedeapsa prevAzutä de lege.
Procesele-verbale de flagrant-
delict fac dovadA pang la inscri-
erea in fals.
Contravenientii vor fi invitati
a semnà procesul-verbal si a
face orice obiectiune ar aveh,
care se va consemna.; in caz de
refuz al semnArii se va men-
tion& refuzul.
49. Procesele-verbale de con-
traventie vor fi incheiate in du-
blu exemplar, din care un exem-
plar se va Ms& infractorului
iar al doilea se va trimite Mi-
nisterului de Finante, care va
pronunth deciziunea sa. In caz
de condamnare se va specific&
art, din lege pe baza cáruia se
dá hotarirea. HotArirea de con-
damnare se va comunic& in-
fractorului direct de catre Mi-
nisterul de Finante sau prin ad-
ministratia financiarA. Infrac-
torul are drept de aPel la tri-
bunalul local, in termen de 10
zile dela comunicare.
708 LEGI DE IINIFICARE. 10 Septemvrie 1931
Tribunalul va fix& un termen
de judecata de maximum 15 zile
si se va judeck cu urgentg, cu
precgdere i Mrg drept de opo-
zitie, citandu-se apelantul
fiscul, Prin administratorul fi-
nanciar al judetului.
Decizia ministerialg rgmasti
definitiva Prin neapelare sau
sentinta tribunalului se va exe-
cutà prin organele fiscului.
J. C. M.
pentru aplicarea provizorle a Convenliei
de stabilire de comer pi de naviga-
Tune cu Austria
DIN 7 SEPTEmvitIE 1931
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri No. 1.186 din 4 Septem-
vrie 1931 si pe temeiul legii pu-
blicate in Monitorul Oficial No.
153 din 1930, se pune in vigoare
provizoriu pe ziva de 7 Septem-
vrie 1931 si sub rezerva ratif
cgrii Corpurilor legiuitoare,
Conventiunea de Stabilire Co-
mer i Navigatie, Aranjamen-
tul Sanitar Veterinar, Impreuna
cu anexele lor incheiate ¡litre
Romania si Austria, la Viena la
22 August 1931, precum si A-
ranj amentul incheiat prin
schimb de scrisori la 23 Iulie
1931 intre ambele State, privi-
tor la exportul de animale si de
produse animale, si care face
parte integranta din Conventiu-
nea de Comert; toate s'au pu-
blicat in Monitarul Oficiat No.
208 din 7 Septemvrie 1931, unde
se pot consulta.
www.digibuc.ro
REGULAMENT
pentru aplicarea legii privitoare la pcoa-
la de documentare pi de pilule ad-tive
DIN 10 SEPTEMVRIE 1031
j. Biuroul stiintific pentru
studii si documentatiuni admi-
nistrative, ce functioneaza pe
langg Institutul de Stiinte Ad-
ministrative al Romaniei, sub
denumirea de $coala de Dom-
mentare si $tiinte Administra-
tive, are de scop de a Perfectionk
pe functionarii administrativi
in vederea stabilirii unei me-
tode si tehnice administrative
unitare.
2. Cursurile acestei scoli vor
puteg fi urmate de orice func-
tionar public, precum si de acei
eari intrunind conditiunile do
admisibilitate in functiunile Pu-
blice, ar dori sa se perfectioneze
in tehnica administrativg.
3. Scoala are doug sectiuni:
a) De preggtire, unde vor pu-
tea fi primiti functionarii cu
titluri achivalente gradului de
subsef de biurou inclusiv;
b) De specializare, unde vor fi
prirniti functionarii cari au gra-
dul de sef de biurou inclusiv in
sus, sau titluri echivalente, Pre-
cum si absolventii sectiei de pre-
ggtire.
4. Durata cursurilor in fie-
care sectie este de doi ani.
5. Materiile ce se vor preda in
sectia de preggtirel, sunt: no-
tiuni de drept constitutional,
administrativ, economie 'pond-
ca, finante publice, drePt civil,
limba romang, istoria romani-
lor, contabilitatea publicg si
privatg, limba franceza sau ger-
manli, tehnica administrative'.
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 3112/931 si publicat In Monito-
rul Oficial No. 211 din 10Septemvrie 1931.
A se vedeA i Legea privitoare la Instilutul
de stiinte administratwe, In Monitorul 0-
finial No. 71 din 28 Martie 1928.
 LEGI DE IJNIFICARE. 12 Septemvrie 1931
In sectiunea de specializare
se vor predà: drept constitutio-
nal, administrativ, penal, inter-
national public, finante, psiho-
logie, logic. i estetica, istoria
românilor, limba franceza sau
germanti, contabilitatea publicn
privatä, organizare, metodo-
logie i documentare adminis-
trativd, politia atiintifica, urba-
nism, tehnica constructiei ora-
selor, cai de comunicatie, teoria
generalà a bugetului, seminar de
cireot administrativ si financier.
Consiliul profesoral va putek
adaugà i alte materii Pe care
le-ar socoti necesare.
6. Corpul profesoral este for-
mat in majoritate de profesori
universitari, cari vor puteà
cooptà ai alte persoane cu re-
Putatie atiintifica in deobate
cunoscuta.
7. Cursurile vor aye& in spe-
cial caracter practic. Absolven-
tilor sectiei de specializare li se
vor eliberà o diplomà, iar celor
de pregbitire un certificat.
8. Administratiile publice vor
trimite in fiecare an un numgr
de functionari la cursurile a-
cestei scoli, sPre a se specializh
in vederea alcatuirii unei teh-
nice administrative unitare.
REGULAMENT
de aplicarea Legii ptr. exportul de oud
DIN 12 SEPTEMI/RIE 1931 1)
CAPITOLUL I
rime le exportatoare
1. Exportul de ou 6. se poate
face de:
a) Firmele ipentru comertul
Acest Regulament a lost sanctionat cu
Decret No. 31141931 §i publicat to Monito-
rul Oficial No. 213 din 12 Scptemvrie 1931.
El abrogi Regulamentul din 18 Julie 1930
pe cel din 10 Mai 1931; A se vede4 Legea
pentru expodul de odd, din 27 Julie 1931,
la pag 639 tn acest volum.
www.digibuc.ro
709
de oua inscrise Potrivit legii a-
supra registrului de comert la
un tribunal din România, pen-
tru comertul de oua;
b) Asociatiunile cooperative
de productie i federalele lor,
functionând pe baza legii pen-
tru organizarea cooperatiei, cari
sunt autorizate de Oficiul Na-
tional al CooPeratiei Române;
c) Sindicatele agricole autori-
zate de Uniunea centrala a sin-
dicatelor agricole.
d) Sindicatele de exportatori
de otiä, cari functioneaza in
conformitate cu legile in vigoare
ai a cAror statute le da acest
drept, precum ai de Uniunea a-
ces tor sindicate.
2. Oricare din firmele sau or-
ganizatiile prevazute la art. 1,
ca sa Poata face exportul de ouä
trebuie sa aiM o autorizatie
specialä, data in acest scop de
Ministerul Industriei ai Comer-
tului. Aceasta autorizatie se va
da firmelor cari indeplinesc ur-
matoarele conditiuni:
a) Sa depuna la Casa de de-
punen i consemnatiuni o cau-
tiune de lei 200.000, in efecte de
Stat sau garantate de Stat, Pe
seama Insitutului National de
Export, drept garantie. Efectele
de Stat sau garantate de Stat
vor fi socotite la valoarea nomi-
nerd.
Pentru asociatiile cooperative
de productie i federalele lor, a-
ceasta cautiune... Poate fi inlo-
cuita cu o scrisoare de garan-
tie de lei 200.000, data. de Banca
Central, a Cooperatiei;
b) Proprietarul firmei, iar la
societati, asociatii ori sindicate,
reprezentantul legal sa nu fi
fost falit sau interzis;
c) Sà aiba in centrele de co-
lectare magazii spatioase, cu-
rate, bine aerisite;
710 LEGI DE UNIFICARE. 12 Septemvrie 1931
d) S, posead5, utilajul necesar
sortärii i controlului.
Toate firmele autorizate de a
face exportul de ou'a vor trebul
sa fie inscrise in registrul sPe-
cial, tinut la Institutul National
de Export.
Firmele exportatoare vor ark.-
tb, care este sediul lor principal,
sucursalele i magazine de co-
lectare de cari dispun. Vor mai
arlta cari sunt reprezentantii
legali ai firmei i tuturor su-
cursalelor ei.
Autorizatia se poate retrage
dac5, proprietarul firmei a fost
cleclarat falit sau interzis, sau
dacä a fost condamnat de-
finitiv de 3 ori, pentru contra-
ventii la legea nentru exportul
ouälor.
CAPITOLUL II
Tehnka standardizarii i taxele de
export
3. Ouà le destinate exPortului
sunt de trei feluri;
a) 0'16 standardizate;
b) Ou5, nestandardizate;
c) Ou5, necomestibile expor-
tate sparte i värsate in bidoane
de tinichea sau butoaie.
4. Ouàle standardizate cu-
prind urmAtoarele categorii de
mid de gain5,;
a) Oub,' proaspete, adicA earl
nu au fost supuse nici Until
mijloc de conservare;
b) Our', conservate in ap5, de
var;
e) Oun conservate in frigori-
fere din la/4;
d) Oun conservate prin orice
alt mijloc.
Conditiunile pe cari trebuie sá
le indeplineascá ouäle standar-
dizate, sunt urmátoarele:
Oubile nu trebuie s5, fie mur-
dare sau crA,Pate, nici curätate
sau sOlate.
www.digibuc.ro
La examinarea cu lampa, ca-
mera de aer, sä fie fix5, si sá nu
depAseasca 7 mm in inaltime.
Albusul trebuie s5, fie str6,-
veziu, vAscos, fará pete, s5, nu
fie turbure.
GAlbenusul compact, trebuie
sa nu fie lipit de coaje sau cu
halazele rupte.
In privinta greutätii, otatle se
impart in urmatoarele clase:
Outi dela 46 gr. 'Ana la 48 gr.
de peste 48 gr. pánä, la 50 gr.
. . . 50 . . 52
. . , 52 , 53 ,
. . . 53 . . M,
. . . 54 . . 55
. . . . . 56
60 i
55
. . . 56 . .
. . . 60 , §i mai grele.
Ougle sub 46 gr. se consider5,
ca oug, nestandardizate.
Printre ouale dintr'o clas5, nu
Pot s'a, fie ou5, mai usoare de-
cat cel mult cu 1 gr. si deci din
clasa imediat inferioarä, (ex.
in clasa 53-54 nu vor putek fi
exportate ou5, mai mici de 52
gr.).
Ouble de ratá se pot exportb,
in l'azi separate, purtând mar-
carea Enten".
5. Ouäle care nu corespund
conditiunilor dela art. 4, se con-
sider5, ca ou5, nestandardizate.
6. Clasarea, marcarea si im-
pachetarea ouglor standardizate
se va face de exportator, in con-
formitate cu dispozitiunile re-
gulamentului de fat5, i pe a sa
raspundere.
Exportatorul rAspunde si de
numärul ouglor ce trebuie sá
continâ fiecare ladd.
Orice abatere dela dispozitiu-
nile regulamentului, se consi-
deed ca contraventie O. se pe-
depseste, conform art. 7 din
lege.
7. Ouale destinate exportului
trebuie s'a fie impachetate in
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Septemvrie 1931
läzi de scânduri uscate, curate
färä miros, din lemn räsinos.
Scândurile vor trebui sä fie
rezistente i intregi. Interiorul
lzilor va fi intärit cu douä
scânduri verticale, aläturate,
Pentru a se märl rezistenta 15,
zilor, formandu-se in interior
douä, comPartimente.
Scândurile läzei vor fi bine
hicheiate.
Läzi le vor fi de douä feluri,
mici. Läzile mari con-
tin 1.440 ouä, iar cele mici 720.
Dimensiunile läzilor mari sunt
180-182 cm. lungime; 52-54 cm.
lätime si 24-26 cm. inältime.
Uzi le mici au aceeas lungime,
ca cele mari, diferând
numai prin inältime, care se re-
duce la 121%-13 cm.
In sezonul cälduros, adicä
dela Mai la finele lui Septem-
vrie, exportul ouälor standardi-
zate se va face, de preferintä,
In läzi mici. In acest sezon,
vor fi astfel construite in-
cdt sandurile din lungimea läzii
sä, athä intre ele in spatiu li-
ber de 2-3 cm. In epocile foarte
cälduroase, acest sPatiu poate
ajunge pânä, la 4 cm.
In restul anului, dela Octom-
vrie panä la Mai, läzile vor fi
färä spatiu intre scânduri.
Ca material de ambalaj al
ouälor se va intrebuinta talaj
fin, alb, de esentä räsinoasä,
uscat, färä miros, vechi de
cdtiva ani, ca sä, nu continä
acizi. Ambalajul va fi nou.
Läzile care contin ouä stan-
dardizate, destinate exportului,
trebuesc prevAzute pe cei doi
Pereti ingusti dela capete, cu
urmätoarea marcare:
a) Pentru ouäle proaspete
specificate la art. 4, al. a, in
coltul de sus din stânga numb':
rul curent al läzii, imediat sub
acest nurnär, marca exportato-
www.digibuc.ro
711
rului. In coltul de sus din
dreapta, calitatea i greutatea
(Fresh 54-55). La mijlocul pe-
retelui inscriPtia Romania".
Inscriptia Romania va fi in li-
tere de 6 cm. inältime la läzile
mari i 4 cm. inältime la la-
zile mici, celelalte inscriptii
de 4 cm. la läzile mari
3 cm. la Valle mici, toate vor
fi scrise in coloare albasträ; La-
zne continând mil. Fresh vor
aved o banda diagonalä ingus-
tä, de coloare albasträ;
b) La ouäle conservate in var,
aceeas marcare ca mai sus, cu
deosebire cä, la calitate se mar-
cheaza Kalk", (Ex. Kalk 54-55).
Toatä, marcarea in coloare al-
bastra. Banda transversalä va
fi de coloare neagrä;
c) La ouäle din frigorifere, a-
ceeas marcare ca mai sus; la
calitate insä se marcheaza Fri-
gor", (Ex. Frigor 54-55). Toatä
marcarea in coloare neagrä;
d) La ouäle conservate prin
alt mijloc, aceeas marcare ca si
mai sus; la calitate se mar-
cheazá Conserv", (Ex. Consery
54-55). Marcarea tot in coloare
neagrä.
Una si aceeas ladä nu poate
contine decdt aceeas calitate
clasä de ouä.
Incämätura unui vagon nu
va cuprinde decât o singurä ca-
litate (proaspete sau conserva-
te), insä, eel mult din patru
clase si cantitäti egale. In un
vagon cu má standardizate se
va tolerà exportul in proportie
de 5 la sutá, de ouä Mittel".
Aceste ouä vor indeplinì toate
conditiunile de standardizare
cerute, in afarä de greutate,
admitându-se ca ele sä aibg,
orice greutate. Färä a puted
contine oua putrede sau pätate,
vor Puted contine ou'à Se-
cunda".
712 -LEGI DE UNIFICARE. 1 2 Septenwrie 1931
Aceste club.' se vor Impacheth
In läzi separate, marcate In
rosu cu inscriptia Mittel".
Marcarea ouälor pe coaje cu
insigna impusä legal de unele
tb'xi importatoare, nu atrage
dupa sine interdictia exportului
de ou6 stamlardizate, dach toate
celelalte conditiuni sunt inde-
plinite.
Orice alta inscriptie neautori-
zath de prezenta lege si regu-
lament, sau Ministerul Indus-
triei i Comertului, Pe ambalaj
sau ouh, este interzisd.
Ouäle sparte i vársate in bi-
doane sau butoaie, pentru intre-
buintári, industriale, nu vor
aveh nici o mard, de ambalaj,
care sä indice provenienta.
8. Vor puteh iesl din tará,
fax% a fi supuse legii pentru ex-
Portul de ouä, categoriile de mid
prevazute in art. 3 al legii.
Oficiul de control dela punc-
tul vamal de iesire va Instiinth
Comisiunea centralá de indru-
mare, de toate cererile fäcute
admise in traficul de granita
pentru categoriile mentionate.
9. Ouäle standardizate si ne-
standardizate, vor fi supuse la
o tax& de export, In folosul fis-
cului. Aceste taxe vor fi de 0,10
lei de bucatä pentru ouäle stan-
dardizate 0 de lei 1 de bucath
pentru augIe nestandardizate.
Consiliul de Miriistri va puteh
spori sau reduce aceste taxe,
Mr.)", hash' a puteh micsorh taxa
de export pentru ouble nestan-
dardizate, sub 1 leu de bucath,
sau sub de patru ori taxa Pen-
tru ouále standardizate, dach a-
ceastä taxa ar trece de 25 bani.
Ouble necomestibile nu vor
puteh fi exportate decat apar-
te i vársate In bidoane sau
butoaie. -Astfel de ouá sunt scu-
tite de taxe de export,
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Contro/u/ marcärii
10. Ouäle standardizate nu
vor iesi din tará cleat prin
Punctele de vamh: Grigore Ghi-
ca-Vodä, Cernhuti, Episcopia
Bihorului i Curtici.
Ministerul Industriei 0 Co-
mertului poate dispune Infiin-
tarea altor puncte de iesire
pentru exPortul de ouá sau des-
fiintarea unora din cele exis-
tente.
11. Controlul standardizärii
marcárii ouälor se va face la
punctele de frontierá de Oficii
de control instituite special pen-
tru acest scop.
Prin jurnalul Consiliului de
Ministri, dupá propunerea Mi-
nisteruluf Industriei si Comer-
tului, se va fixh numárul si se-
diul Oficiilor de control.
Ofiiciile de control sunt coin-
puse din 4 membri:
a) Conducátorul Oficiului,
care va fi un functionar de
Stat, numit de Ministerul In-
dustriei i Comertului;
b) Medicul veterinar de fron-
tierá sau, In lips unul din
functionarii vámii, delegat In
acest scop de Ministerul Indus-
triei i Comertului;
c) Un delegat al Uniunii Sin-
dicatelor agricole;
d) Un delegat al Oficiului Na-
tional al Cooperatiei.
COnducátorul Oficiului are vot
decisiv, In caz de paritate de
voturi In lucrárile Oficiului.
Prezenta delegatului Uniunii
centrale a sindicatelor agricole
Oficiului national al coopera-
tiei, nu este obligatorie la lu-
crárile Oficiului, iar in caz c'd
iau parte la aceste lucrári, vo-
tul lor este deliberativ.
Functionarii Ministerului In-
dustniei i Comertului, conduca-
 ....
LEGI DE UNIFICARE. 12 Septemvrie 1931
tori ai Oficiilor de control, sunt
supusi in totul regulelor func-
tionarilor publici; ei vor fi nu-
miti dintre cunosatorii tehnicii
standardizarii oualor.
Membrii delegati dintre me-
dicii veterinari sau functionarii
vamali, vor primi pe lânga sa-
lariul lor o indemnizatie care
se va fix& de Ministerul Indus-
triei si Comertului, in intelegere
cu Ministerul Finantelor.
Ministerul Industriei si Co-
mertului Poate retrage oriand
delegatia acestor functionari.
Delegatia Uniunii centrale a
sindicatelor agricole si ai Ofi-
ciului national al cooperatiei nu
au dreptul la nici o inclemni-
zatie din partea Statului, sub .
nici o forma, precum: speze de
cleplasare, diurne, etc.
Pentru serviciile de arhiv& si
biurou, Oficiile de control vor
aveb, ate un impiegat, deaseme-
nea se vor puta eta% Oficiilor
lucrátori specialisti pentru lu-
crarile de control.
La punctele de frontiera, unde
functioneaza asemenea Oficii,
se va amenajá ate un local
special, dotat cu instrumente de
control, de preferinta in localul
vamilor respective sau in apro-
Pierea bor.
Un oficiu poate deservl unul
sau mai multe puncte de fron-
tierá.
12. Pentru acoperirea chel-
tuelilor necesitate de controlul
standardizerii, exportatorli de
c
ouä, standardizate vor fi supusi
la plata unei taxe de control de
0,05 lei de bucatä. Aceasta text-L.
se va depune in contul Ministe-
rului Industriei si Comertului,
la fondul exportului de oul, la
una din administratiile finan-
ciare din tea, iar recepisa se
va pred& sefului Oficiului de
control, odat& cu inceperea con-
trolului.
www.digibuc.ro
713
13. Firma care exporta ma
standardizate completeaza o de-
claratie in triplu exemplar, dupa
modelul prescris de Institutul
National de Export, in care se
va specifich: statia de filar-
care, data, numele si adresa ex-
portatorului, marca exportato-
rului, adresa destinatarului, nu-
märul vagonului, punctul de
frontiera prin care trece, nu-
märul curent al läzilor, calita-
tea si clasa ouelor, specificân-
du-se numärul läzilor din fie-
care clasä, and sunt clase deo-
sebite, numarul si valoarea re-
cepisei si administratia finan-
ciará unde s'a platit taxa de
control. Aceasta cleclaratie va fi
semnata de catre exportator sau
procuratorul sail legal, pentru
care exportatorul räspunde.
Declaratia (in triplu exem-
plar). astf el completata, inso-
teste documentele transportului.
Transporturile cu declaratii ne-
complete sau nevalabil semnate
nu vor fi admise la export.
Formularele de declaratii se
obtin dela Institutul National
de Export.
14. La sus numitele puncte
vamale, Oficiile de control vor
control& executarea dispozitiu-
nilor legii si regulamentului,
privitoare la standardizarea
oudlor destinate exportuluf.
Inainte de a se procedà la
controlul ouillor, exPortatorul,
sau delegatul sau, va predà se-
fului Oficiului, recepisa admi-
nistratiei financiare, doveditoa-
re de plata taxei de 0,05 lei de
fiecare bucata.
Pentru controlul ouälor se vor
deschide läzi, se vs, control&
continutul in ceeace privOte ca-
litatea, greutatea, nature amba-
lajului, marcarea lázilor, inteun
cuvânt se va control& (lea co-
respunde celor cuprinse in de-
714 LEGI DE UN1FICARE. 12 Septemvrie 1931

claratia de marcare semnatg de Dad, la acest control supli-

exPortator.
Pentru facerea controlului se
vor alege 5 la sutg din numg-'
rul total -al läzilor dintr'un va-
gon si anume at.it-dintre lgzile
din jumgtatea de sus, cat si din
jumgtatea de jos. Fiecare mem-
bru al Oficiului poate desemnà
cAteva läzi spre i a fi supuse
controlului. Läzile se vor des-
cgrch din vagon si se vor des-
chide si controlà.
Pentru stabilirea greutgtii, se
scot 100 oug din fiecare ladg,
care se cântäresc Intai In total
si apoi fiecare fn parte. Media
a 100 oug nu este admis sg fie
inferioarg mediei clasei respec-
tive. Exemplu: clasa 54-55 nu
poate ave& o media mai mica
cleat 54% grame. Fiecare ou In
parte nu va fi admis a cântgri
mai putin decat cel mult cu 1 gr.
mai putin deck limita inferioarä
a clasei. (Exemplu: pentru
clasa 54-55, 53 gr.), cu o to-
lerantg pentru 2 la sutg din nu-
mgrul total al ouglor din ladd,
care pot fi si mai usoare.
()rice Iadg continând oug in-
ferioare calitativ, de exemplu;
cu camera de aer mai mare ca
7 mm, sau putrede sau pgtate,
se va consider& neconformg
standardizgrii.
In caz cg toate läzile contro-
late vor fi ggsite corespunzg-
toare, vagonul va fi lgsat liber
la export. p de marcare se vor retine de
Dacg doug sau mai multe lazi conducgtorul Oficiului; jar exem-
sunt ggsite necoresPunzgtoare, plarului ce va rämâne atasat
vagonul Intreg va fi respins dela clocumentelor exportului, i se
export, si se va inchei& proces-
verbal de contraventie, conform
art. 7 din lege.
In caz cg numai una din la-
zile controlate va fi gäsitä ne-
corespunzgtoare, se va confi-
rm& controlul asupra a Inc:1 5%
din nurngrul total al lgzilor din
vagon.
mentar toate lgzile controlate se
vor ggsi coresPunzätoare, vago-
nul va fi lgsat liber la export,
retinându-se numai lada gäsità
necorespunzgtoare la primul
control. Vagonul poate plea
sau cu o ladg lipsg, fäcându-se
mentiune desPre aceasta pe de-
claratia de marcare, sau expor-
tatorul va inlocui lada retinutä
cu alta continând ma coresPun-
ziltoare declaratiei.
In caz cg la controlul supli-
mentar se va mai ggsi incà o
ladg necorespunzgtoare, vago-
nul Intreg va fi respins dela ex-
port si se va Inchei& proces-
verbal de contraventie, conform
art. 7 din lege.
Vagoanele respinse pot fi re-
fgcute in total si exportate din
nou, cu conclitia sä se plgteascg
a, doua oarä taxa de control pre-
vgzutg la art. 12.
Operatiunile de control se fac
in interval de 12 ore de zi dela
sosirea transportului. Prin ore
de zi se intelege intervalul dela
7 la ora 21.
Dupg terminarea controlului,
dacg transportul se aflg, In con-
ditiunile prescrise, lgzile se vor
Inchide si se vor asezà din nou
in vagon si vagonul se va plum-
bui din nou de organele C. F.
R, In asistenta comisiei de con-
trol.
Doug exemplare ale declaratiei
va aplic& stampila controlat",
dimpreung cu data si stampila
Oficiului vamal respectiv. A-
ceastä adnotare va Purth sem-
ngtura proprie a conducatorului
Oficiului de control sau Inlocui-
torul sgu.
Pentru controlul fiecgrui
transport, Oficiul de control va

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Septemvrie 1931
dresh un proces-verbal dupg
modelul prescris de Institutul
National de Export, in trei
exemplare si care va cuprinde
constatärile fäcute.
Procesul-verbal va fi semnat
de membrii prezenti ai Oficiu-
lui de control.
Dacg se constatä cg transpor-
tul nu corespunde declaratiu-
nilor din declaratia de marcare
si dispozitiunilor legii si regu-
lamentului, transPortul nu va fi
admis la export, iar exportato-
rului i se va dresg proces-ver-
bal de contraventie.
and un transport este ggsit
cg nu Indeplineste prescriPtiile
regulamentulut, se va anuntg
imediat telegrafic inspectorul
respectiv, cum si Institutul Na-
tional de Export, indicandu-se
numele exportatorului, numgrul
vagonului i motivul resPinge-
rii.
Inspectorii sunt datori sg con-
troleze inopinat operatiile Ofi-
ciilor de control, fie asistând la
deschiderea i controlul läzilor,
fie fgcand un supracontrol
dupg terminarea controlului de
cgtre Oficiu.
Exportatorul nemultumit cu
decizia Oficiului de control, poa-
te face apel la Ministerul In-
dustriei si Comertului care poa-
te ordonh un supracontrol prin
un inspector regional sau prin
un inspector din serviciul cen-
tral al Institutului National de
Export.
Pe baza art. 5 din lege, Mi-
nisterul Industriei si Comertu-
lui, poate delega puterile sale in
aceastg privintä Comisiunii cen-
trale consultative a exportului
de oug.
In acest caz, Comisiunea va
puteà hotärt ca until din mem-
brfi ei s. facg un supracontrol
asistat de un inspector.
15. Oficiile de control sunt
www.digibuc.ro
715
obligate a tine un registru In
care se va trece zilnic i In
ordipea ,cronologicd, transpor-
turile controlate. In acest regis-
tru se va trece numgrul curent
si data controlului, numele si a-
dresa exportatorului, numele si
adresa destinatarului, numgrul
declaratiei de marcare, calita-
tea si greutatea ouglor, numgrul
vagonului, numbirul curent al
lgzilor specificat pe clase, nu-
mgrul recepisei administratiei
financiare, suma achitatg.
vor Inaintà sgptgmâ-
nal o copie a operatiunilor tre-
cute In registru, câte o coPie a
procesului-verbal Incheiat pen-
tru fiecare operatiune, exempla-
rul declaratiei de marcare si re-
cepisele de plata taxei de con-
trol.
In caz de repingerea unui
transport copia de pe pro cesul
verbal de respingere si contra-
ventie se va trimite Institutului
National de Export cu prima
postg.
CAPITOLUL IV
Comisia centralá consultativá
16. Pentru indrumarea si spo-
rirea exportului de oug, se in-
stitue o comisie centralä consul-
tativg pe lângg Institutul Na-
tional de Export.
Aceastg comisie este compusä
din:
a) Un delegat al Uniunii Ca-
merelor de Comert si de indu-
strie;
b) Un delegat al Uniunii Ca-
merelor de agriculturg;
Un delegat al Oficiului Na-
tional al Cooperatiei;
d) Un delegat al Uniunii cen-
trale a sindicatelor agricole;
e) Directorul serviciului zoo-
tehnic i sanitar veterinar din
Ministerul Agriculturii sau In-
locuitorul sgu;
716 LEGI DE UNIFICARE, 12 Septemvrie 1931

.f) Directorul vdmilor sau In- deletnicirile lor obisnuite, sa,

locuitorul sail; inspecteze i Oficiile de control.
g) Directorul Institutului Na- Acestia primesc, pe lângä sa-
tional de Export sau inlocuito- lariul lor, o indemnizare ce se
rul sau; membrii comisiei cen- va fixà prin buget. Delegatia
trale vor alege din sdnul lor un lor poate inceth oricAnd. Ins-
presedinte i un vice-presedinte. pectorii vor fi numiti de prefe-
Secretarul acestei comisiuni rintä dintre medicii veterinari.
va fi seful serviciului exportului Inspectorii atasati Institutului
de (ma din Institutul National National de Export vor fi cen-
de Export. trali si regionali i in afara de
Atributiunile acestei comisiuni supravegherea Oficiilor de con-
sunt urmatoarele: trol, vor aveh Insarcinarea de
a) Ii d avizul asupra tutu- a inspecth magaziile de colec-
ror chestiunilor referitoare la tare, dând indrumäri i refe-
exportul de oua, ce-i mint su- rind asupra felului cum expor-
puse de minister; tatorii executä marcarea, vor
b) Sesizeazä, din oficiu, mini- contribui la indrumarea imbu-
sterul, asupra tuturor impreju- nätätirii productiei, studiind
rarilor care impiedeca acest ex- conditiunile specifice fiecdrei re-
port si asupra oricaror nere- giuni i mijloacele de imbuna-
guli de care ar aveh cunostintä, tatire a productiei i exportului,
propunând i ma'surile ce crede Atunci cand in cursul anului,
de cuviinta; prin cresterea exportului, perso-
c) Studiaz i propune mini- nalul prevazut in buget ar de-
sterului orice masuri menite a veni insuficient, prin simpla de-
inlesni i spori exPortul de mid. cizie a Ministerului Industriei
Comisia va fi convocata ori Comertului, luatä in intele-
de chte ori se va simti nevoie. gere cu Ministerul Finantelor,
Delegatii functionari ai comi- se poate angajh personal tent-
siunii primesc drepturile dupd, porar, plätit din sporul de venit
normele stabilite pentru func- provocat de cresterea exportului.
tionarii publici.
Ceilalti delegati sunt onorifici, CAPITOLUL V
ei neavand dreptul la plati de
indemnizatii, jetoane sau orice Contraventil
alte cheltueli.
17. Serviciul exportului de 18. Contraventiile la dispozi-
ma este atasat Institutului Na- tiunile legii, regulamentului
tional de Export, el este condus cum si la ordonantele ce se vor
de un sef de serviciu i un nu- emite in baza acestora, se vor
mdr de inspectori i functionari constath i amend& prin pro-
specialisti, numiti de Ministerul cese-verbale. conform art. 7 din
Industriei si Comertului. lege si dispozitiile prezentului
Inspectorii sunt de doua fe- regulament.
luri: permanenti sau delegati. Pentru stabilirea numärului
Inspectorii permanenti sunt lazilor in nereguld, se vor con-
special 1nsärcinati cu controlul trolh, conform prevederilor art.
Oficiilor de control. 14 din prezentul regulament,
Inspectorii delegati sunt func- 10% din numdrul total al läzi-
tionari ai statului, judetelor si lor continute in vagon si se va
comunelor, carora li se dd. de aplich apoi proportia asupra in-
Ministerul Industriei si Comer- tregului numär de lazi conti-
tului delegatie ca pe langä in- nute in vagon.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Septemvrie 1931 717

Aprobarea procesului-verbal in- zare, i se retrage autorizatia de

cheiat in conformitate cu art. 7
al legii, va fi data Ministerului Functionarii cari se vor do-
Industriei i Comertului, care ve& cI au permis la export
va puteh da delegatie In acest marfá nestandardizatá, drept
scop directorului Institutului standardizatd, se vor pedepsi
National de Export sau sefului in conformitate cu art. 124 din
serviciului de export al ouglor. codul penal, relativ la fals in
Procesele-verbale aprobate de acte publice.
Minister sau delegatii sal, au,
pentru cazurile- cand amenda CAPITOLIII, VI
nu depIseste suma de lei 5.000, l/enituri í cheltueli
caracterul de prim& si ultimg
instantg. 19. Veniturile provenite din
Hotgririle ministeriale in care trixele de control si din amen-
amenda dep&seste suma de lei zile prevgzute in lege, vor con-
5.000, au caracterul unei sen- stitui un fond special al expor-
tinte de prima instant& i sunt tului de oug din care se vor a-
apelabile la tribunalul din cir- liment& cheltuelile de control
cumscriptia In care s'a consta- ale exportului de oug, precum
tat contraventia, in conformi- cele f &cute- In vederea imbu-
tate cu art. 7 al legii. ngt&tirii rassei päsárilor.
Copie de pe procesul-verbal In- Acest fond se va inscrie In
cheiat se va predà, imediat ce bugetul de venituri si cheltueli
s'a incheiat, reprezent antului ex- al Ministerului Industriei si Co-
portatorului dela punctul de mertului.
frontiera, iar dupg, aprobarea Prin derogare dela legea con-
ministerului, se va notific& tabilitgtii publice.1) In cazurile
contravenientului, la domiciliul preväzute la art. 4 al legii, prin
sau resedinta sa arätatá In de- o botarire comung. a Ministeru-
claratia de marcare, prin orga- lui Industriei l Comertului
nele administrative, potrivit re- al celui de Finante, se vor pu-
gulelor de procedurg, In vigoare. te& sport alocatiile de cheltueli
In cazul când amenda r A- din buget, pe baza sporirii pre-
mane definitivg, Ministerul In- vederilor de venituri.
dustriei i Comertului va avea Excedentele constatate ale fon-
dreptul sá confiste i sá vândd clului exeortului de oul vor in-
garantia exportatorului p&n& la trà in excedentul general al exe-
concurenta amenzei, dacg In ter- cutgrii bugetului Statului. Ele
men de o lung, dela comunicare vor fi socotite la excedente de
nu va fi fost achitatá de expor- venituri, care vor aliment& bu-
tator. Când amenda intrece getul de venituri al fondului pe
suma rezultatil din vanzarea anul In care aceste excedente
garantiei, exportatorul va fi ur- au fost constatate. Pe .baza a-
märit conform legli de urmá- cestui spor de venituri, prin ho-
rire, pentru diferentá tärirea comun& a Ministertilui
In caz cg garantia unui ex- Industriei i Comertului si a
portator a fost redusg. In acest celui de Finante, se vor puteh
timp, el este dator a o intregl. spori alocatiile de cheltueli ale
In caz cg, nu a intregit-o in fondului.
timp de o lung de zile dela avi- Cheltuelile pentru imbunätäti-
1) A se vedeA Legea de urmärirea veni- A se vedea Legea contabilitätii publice,
turilot. Statului, din 1 August 1921, la pag. din 31 Iulie 1929 la pag. 783, vol. XVII, cu
1036 vol. IX-X. rnoclif. 3 August 1931.

www.digibuc.ro
718 LEG1 DE UNIFICARE. 14 Septemvrie 1931
rea paarilor se vor face In In-
telegere cu Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, dupg un
program stabilit de acest mi-
nister.
20. Acest regulament va in-
tr& In vigoare pe ziva de 20
Septemvrie 1931.
LEGE
pentru ratificarea Tratatului de co-
mers §i navigaliune intro România
Islanda
DIN 14 SEPTEMVRIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face sä
se execute Tratatul de Comert
Navigatiune, Incheiat Ia 8
Mai 1931, Intre România si Is-
landa:
Copie i -traducere de pe zisul
Tratat, se alâturâ la legea de
fatd.
CONVENTIE
pentru exploatarea serviciului pop&
aerian in interiorul Statului Român,
asigurat de Direclia Avialei Civile
din Ministerul Industriel §i Comer-
Sului, in conlucrare cu Regia Autonom.
P. T. T.
DIN 14 SEPTEMVRIE 1931 21
1. Directia aviatiei civile din
Ministerul Industriei si Comer-
tului asigura anual In perioada
de sbor si In limitele posibilitä-
1) Aceastà Lege, dimpreun'a cu Tratatul
de Comeri si de Navigatiune si Protocolul
final la dansa anexate, s'au votat de Senat
si Adunarea deputatilor In sedintele dela 7
si 14 lulie 1931; s'au promulgat cu Decret
No. 30801931 i publicat in Monilorul 0-
ficial No. 214 din 14 Septemvrie 1931, mide
se pot consulta anexele.
Aceastà Conventie, aprobatà prin J. C.
M. sub No. 604/931 s'a publicat in Monito-
rul Oficial No. 214 din 14 Septemvrie 1931.
A se vedeh In legätura si Deciziile pentru
reglementarea circulatiei aeriene; a obtine-
rii brevetelor de pilot etc. din 3 Iulie
1931 la pag. 633 In nest volum.
www.digibuc.ro
tii, transportul prin avioane al
obiectelor postei de scrisori
mesageriilor postale cari ii vor
fi predate de cdtre Regia auto-
nomä P. T. T., pentru centrele
deservite de liniile aeriene, a-
partintind Statului, conformân-
du-se in totul prescriptiunilor
legit de exploatare P. T. T., pri-
vitoare la monopolul postal si la
garantarea secretului corespon-
dentelor.
2. Vor puteh fi transportate
pe cale aerianä corespondentele
oficiale i particulare: scrisori,
di/1i Postale simple, ilustrate,
militare si cu räspuns
imPrimate, de orice fel, har-
tii de afaceri, probe de mär-
furi i colete fat% valoare
declaratà, cu excluderea celor
prohibite de regulamentele pos-
tale interne si internationale,
cum si celor prohibite prin Con-
ventia lnternationald de Navi-
gafie Aerianet din 1919').
Vor puteà fi deasemenea
transportate obiectele postei de
scrisori i coletele fAr& valoare
declaratl, Internationale, deser-
vdte de companiile de navigatie
aerianä cari au legAturä cu cen-
trele de exploatare ale directiu-
nii aviatiei civile.
3. Ridicarea corespondentei
dela cutiile speciale se va exe-
cutà de catre Regia autonomä
P. T. T., care le va transport&
Prin mijloace proprii directe la
aeroporturi.
La soslrea corespondentelor
vor fi trimise provizoriu, prin In-
grijirea organelor aviatiei civile,
biurourilor postale indicate de
Regia autonomg P. T. T. Cänd
traficul va deveni mai impor-
tant, Regia P. T. T. va organiza
1) A se vedettLegea de exploatate P. T. T.
din 3 August 1929 la pag. 1016, vol. XV11,
precum Conventia internationalà de na-
vigatie aerian5, ratif. prin Legea din 12 Au-
gust 1924 la pag. 857 vol. XIIIXIV.
 LEGI DE UNIFICARE. 14 Septemvrie 1931
servicii proprii si pentru trans-
portul expeditiunilor dela aero-
porturi la oficiile postale sau
va infiint A, oficii postale la
toate aeroPorturile spre a usurd
si a da mai multä rapiditate o-
peratiunilor de pregdtire a co-
respondentei ce se expediazd sau
se primeste.
Preddrile si Primirile obiecte-
lor postale intre agentii ambe-
lor administratiuni se vor face
in modul urmdtor:
I. Expediguni
Administratiunea postelor va
adunâ corespondenta dela cu-
tiile postale speciale, cartând-o
Pe aeroporturi de destinatie.
Pentru fiecare aeroport de des-
tinatie se va face câte un sac
postal sau postpachet, care va
fi predat avionului ce urmeazd
a-1 transporta; aceastä exPeditie
posterä va fi insotità de trei
borderouri. . an, directia aviatiei civile va aff
Unul din aceste borderouri
este semnat de organele aeroPor-
tului si Inapoiat aduckorului
expeditiei postale; un al doilea
borderou, semnat de aceleasi or-
gane ale aeroPortului, rämâne
la aeroport pentru centralizare;
al treilea exemplar insoteste ex-
peditia postal& si serveste de
act descdrator pilotului, Prin
semnarea lui de &are organele
postale sau aviatice, cdrora el
le predä corespondenta la so-
sire.
In aceste borderouri trebueste
specificat:
a) Numdrul ce-1 poartd sacul
Postal sau post-pachetul;
b) Mdrcile distinctive ale sa-
cului sau post-pachetului;
c) Greutatea brute.' a fiecdrui
sac sau post-pachet;
d) Ziva si data primirii, si
e) Semnäturile agentilor res-
pectivi.
www.digibuc.ro
719
II. Primiri
La sosirea avionului sacii sau
post-pachetele sunt luate In pri-
mire fie de catre organele P. T.
T., Pe aeroporturile unde acest
serviciu este organizat, fie de
dare organele aeroportului care
le transmite apoi organelor P.
T. T., cari fac distribuirea.
4. Nu vor puted fi primite pe
bordul avioanelor alte corespon-
dente decdt cele Predate in mod
regulat de catre Regia P. T. T.,
sau oficiile speciale P. T. T. dela
aeroporturi.
Exceptiune face corespondenta
oficiala (de serviciu) a directiei
aviatiei civile si a organelor
sale.
5. In cazurile de disparitie
sau pierdere a vreunei exPedi.,
tiuni, continând numai cores-
pondenta neinregistratd. (sim-
pld), incredintata organelor a-
viatiei pentru transportul aeri-
-plich sanctiuni severe persona-
lului rdspunzdtor de nereguld,
iar expeditia va fi stearsd din
contul lunar preväzut la art. 10.
6. In cazurile de pierderi sau
disparitie a obiectelor recoman-
date sau a celor de mesagerii
aflate in sacii Poste, li, predati
spre a fi transportati cu avio-
nul, directia aviatiei civile Isi
asuma fata de Regia autonoma
P. T. T., aceeas rdspundere pe
care aceasta o va aye& fat/ de
public, potrivit legilor tdrii sau
dispozitiunilor din Conventia In-
ternationald.
7. In cazul cänd, urmätor
vreunui accident In afard de
aeroporturi avionul transpor-
tând posta nu si-ar mai puteà
continua cursas directia avia-
tiei civile va asigurd, färá in,
târziere, reexpedierea corespon-,
dentei pe cheltueala sa proprie,
prin mijloace rapide de trans-
720 LEGI DE UNIFICARE. 14 Septemvtie 1931
port, Ong, la primul tren, la
gara cea mal apropiatä.
Orice pang sau accident oca-
zionând fie clistrugerea cores-
pondentei, fie o inthrziere In
drumul ei, va da loc unei d'äri
de seamh amänuntite, adresath
de chtre directia aviatiei civile,
in eel mai scurt timp Regiei au-
tonome P. T. T., directia ge-
neralá.
Directiunea aviatiei civile rá-
mâne rdspunzätoare pe tot tim-
Pul cât va durà acest transport
extraordinar al expeditlilor pri-
mite, pânä la predarea lor In
regulh, primului oficiu postal
sau functionar postal al vreu-
nui tren. Predarea i primirea
se fac i in acest caz prin sem-
narea borderoului ce a insotit
in sbor, sacii postali.
Cazurile de forth majorä se
vor solutionh dupá imprejurári,
fie duph legiuirea postalä in-
ternä, fie duph cea internatio-
nalá.
In cazul când serviciul trans-
portului cu avionul se suspenclá
pe un timp mai lung dealt ar
necesith transPortul cu trenul,
directia aviatiei civile va anun-
th din tirap oficiul postal, sau
dach corespondenta este primi-
th, o va predà oficiului postal
din garti, inainte de Plecarea
trenului.
8. Expeditiunile destinate a fi
transportate cu avionul vor tre-
bui sä poarte pe plic sau amba-
laj mentiunea: Prin Avion" 13i
vor fi supuse la taxele Prevh-
mite la art. 8.
Mentiunea: Prin avion" va
trebul sh fie aplicath atAt la co-
respondente cat si la mesagerii
prin etichete sau stampile; a-
ceasta pentru a atrage atentia
agentilor Postali cAt si a celor
apartinând serviciului de trans-
port aerian.
www.digibuc.ro
9. Pentru toate obiectele pos-
tale destinate transportului ae-
rian, specificate la art. 2 de mai
sus, Regia autonomá P. T. T. va
percePe peste taxele postale o-
bisnuite suprataxele de aviatie
prevazute in tariful anexat pre-
zentei Conventiuni.
Suprataxele postale aeriene
vor puteh fi reväzute si modifi-
cate ca i celelalte taxe postale,
adich dupá legile i regulamen-
tele Regiei autonome P. T. T.,
consultându-se j directiunea a-
viatiei civile.
Corespondenta insuficient fran-
catä, fatä de acest tarif, va fi
expediath prin mijloace obis-
nuite de transport.
10. Perceperea taxelor i su-
prataxelor privitoare la trans-
portul postei de scrisori aeriene
si la coletele postale-avion, rä-
mâne exclusiv In sarcina Regiei
autonome P. T. T., care o va
efectuh conform regulamentelor
sale. Regia autonomá P. T. T.
va luh disPozitiunile necesare
spre a pune in vânzare un nu-
Dahr suficient de timbre speciale
de suprataxl aviatich, astázi
existente, pentru ca ele sh poath
fi ghsite de Public la toti deM-
tantii din orasele cari au aero-
porturi postale.
11. Plata sumelor datorate
de chtre Regia autonomá P. T.
T., chtre directia aviatiei civile
pentru transportul coresponden-
telor si mesageriilor postale prin
avion se va face trimestrial, pe
bazá de conturi partiale lunare
intocmite de organele P. T. T. si
cele ale directiei aviatici civile,
in conformitate cu borderourile
prevhzute la art. 3 pentru postä
de scrisori si pe baza facturilor
pentru obiectele de mesagerii,
dupä urmätoarele cote:
a) Pentru transportul obiecte-
lor postei de scrisori, adich a
sacilor închii continând cores-
 LEGI DE UNIFICARE. 14 Septemvrie 1931
pondente interne sau interne-
tionale avionice se va plâti
aviatiei civile suma de
25 centime aur Pentru fiecare
greutate de o suth, grame brutto
sau fractitme de 100 gr., oriunde
ar fi transportate in interiorul
Pentru transportul colete-
lor postale se va plâti directiei
aviatiei civile 60 centime aur
pentru fiecare kilogram sau
fractiune de kilogram, oriunde
ar fi transportate in interiorul
troll;
c) Francul aur se intelege de
100 centime de o greutate de
10/31 dintr'un gram si un titlu
de 0.900.
12. Orice coresPondentä ra-
dio-telegrafic5. i telegrafica ra-
portandu-se la siguraMa sau re-
gularitatea transporturilor pa
cale aeriang,, va fi tratatä de
Regia autonomA P. T. T., cu
prioritate in ordinea transmite-
rii ca i telegramele de Stat.
Plata acestei corespondente
radio-telegrafic i telegraficA
de sigurantg a transporturilor
aeriene se va face duP5, normele
stabilite pentru autoritâtile de
Stat.
Corespondenta radio-telegra-
fic i telegraficg despre care se
vorbeste la acest articol va tre-
bul s. poarte inaintea adresei
vizibil i pronuntat inscriptia
Aviatie". Aceste corespondente
vor trebul :A fie primite de biu-
rourile P. T. T., la orice orb; din
zi i noapte.
Regia P. T. T. va luà mgsu-
rile necesare pentru ca transmi-
terea comunicatiilor de serviciu
telegrafice interesAnd aviatia s.
fie transmise cu preadere".
13. In principiu se stabileste
c5, in limitele pe
Iâng6 fiecare aeroport deservit
de linii aeriene regulate, earl
transporta obiecte de postä, de
www.digibuc.ro
26495C. Hamangiu, vol. XIX.-46
721
scrisori i mesagerii, trebuie st
functioneze un oficiu telegrafo-
postal. Directiunea aviatiei ci-
vile va face tot posibilul pentru
a da localurile necesare acestor
oficii i va face cunoscut Regiei
autonome P. T. T. datele când
necesitittile traficului aerian ar
cere infiintarea acestor oficii.
Obiectele inregistrate, destina-
te a fi transportate cu avionul
vor fi primite la ghiseuri spe-
ciale, in biurourile P. T. T., iar
cele neinregistrate vor fi depuse
in cutii speciale ce se vor asezb,
pnin ingrijirea Regiei autonome
P. T. T., in toate cartierele ora-
selor deservite de directia avia-
tiei civile, aläturi de cutiile pos-
tale obisnuite, in locuri conve-
nabile si de preferint6 in cen-
trele si cartierele comerciale.
Pentru deosebire de obisnuitele
cutii postale, acestea vor ava,
coloare albastru deschis.
Ridicarea corespondentei dela
aceste cutii se va executh potri-
vit dispozitiunilor art. 3 din
prezenta conventie.
Un serviciu organizat de Re-
gia P. T. T. va primi in fiecare
ores, resedint5, de aeroport co-
respondenta înregistrat i in
cursul noPtii acolo unde plecd-
rile avioanelor indicg necesara
o atare masufd.
Ghiseurile P. T. T., ce sunt
deschise in cursul noptii pentru
primirea corespondentei postale
inregistrate vor fi usor accesi-
bile publicului i anuntate prin
afise vizibile, arätand posibili-
tatea inregistrArii la aceste ghi-
seuri si a corespondentei indi-
cate a fi transportatä pe cale
aerianä.
Distribuirea corespondentei so-
site cu posta aeriang va fi M-
ena prin ingrijirea Regiei au-
tonome P. T. T. si anume prin
prima cursg, in scop de a ajun-
722 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931

ge la destinatie in timpul cel tiuni, anchete, etc., se vor face

mai scurt posibil. de cdtre o comisiune mixtd,
14. Directia aviatiei civile compusä din delegati ai ambe-
Ii rezervd dreptul de a stabill lor institutiuni.
orariul, precum i numilrul lo- 16. Prezenta Conventiune
calitdtilor deservite de transpor- poate fi modificatä la cerere,
tul cu avionul, aducând din iar denuntarea ei se va face cu
timp la cunostinta Regiei auto- un preaviz de 6 luni.
nome P. T. T. orice modificdri
in ce Priveste traseul i orariul 17. Conventiunea, de fatá va
traficului aerian. inttà in vigoare la data de I
15. Orice cercetdri, reclama- lunie 1931.

TARIFUL POSTAL AERIAN

Postalä Aerianä Total

Scrisori pánA la 20 gr. . . . . . . Taxa 6 2 8

Pentru fiecare 20 gr. sau fractiuni de 20
gr. in plus. ,, 2 2 4
Carti postale simple /3 2 1. 3
1) 99 err raspuns plâtit . . . 1, 4 1. 5
Imprimate de fiecare 50 gr. sau fractiuni
de 50 gr 7) 1 1 2
Carti didactice, literare sau stiintifice,
inclusiv cataloagele si prospectele de
librärie si editura de fieeare 50 gr. sau
fractilme . . . . . . .
Ziare si publicatiuni periodice de fiecare
. .... 0,50 1 1,50

50 Fr. sau fractiune de 50 gr. . . . 0,25 1 1,25

Hârtii de afaceri 'Ara la 250 gr. . . . 5 5 10
Pentru fiecare 50 gr. sau fractiune de 50 gr. 1 1 2
Probe de mdrfuri 'Anti la 100 gr. 3 2 5
Pentru fiecare 50 gr. sau fractiune de 50 gr. 1. 1 2
Greutätile si dimensiunile maxime, recomandarea avizul de primire,
conform tarifului P. T. T. In vigoare.
Mesagerii, colete, pentru fiecare kgr. sau fractiuni de kgr. taxa pos-
talä 8 lei; suprataxa aerianá 21. lei; total 29 lei.

LEGE a) Conventiunea pentru im-

pentru ratit Conventiilor Internalionale
relative la raniiii §1 prizorierli de rashoiu
DIN 15 SEPTEMVRIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este a-
u torizat a ratifich, si a face sä,
se execute:
1) Aceastä Lege, dimpreuna cu Conventiu-
nile anexate, s'a votat de Senat i Adunarea
deputatilor in sedintele dela 9 si 14 Julie
1931; s'a promulgat cu Decret No. 3081/931
bunätätirea soartei ränitilor
bolnavilor din armatele in cam-
panie, semnatá in Geneva la 27
Iulie 1929;
b) Conventiunea relativá la
tratamentul prizonierilor de
epublicat In Monitor:a Oficial No. 215 din
15 Septemvrie 1931. A se vedelt i vechea
Conventie dela Geneva, din 6 Iulie 1906, ratif
prin Legea din 11 August 1911 la pag,. 488,
vol. VII.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
räsboiu, semnath in Geneva la
aceeas data, si
c) Actul final al Conferintei
diPlomatice din Geneva, semnat
la aceeas data.
Còpii i traduceri de pe zisele
Conventiuni si act final se era:
tura la legea de fath.
a) Conventiunea dela Geneva
pentru imbunátälirea soartel rAnililor
bolnavilor din armatele in campanie.
Din 27 lulie 1929
Animati la fel de dorinta de a
micsorh, pe cât depinde de
relele nedesphrtite ale
räsboiului i voind, in acest
scop, sa perfectioneze i sà com-
pleteze dispozitiunile stabilite in
Geneva, la 22 August 1864 si la
6 lulie 1906, pentru imbunätä-
tirea soartei rhnitilor si a bol-
navilor din armatele in campa-
nie au hothrit sh Incheie o noud
conventiune.
CAPITOLUL I
Despre raniti Ø bolnavi
1. Militarii i celelalte persoane
atasate armatelor in chip ofi-
cial cari vor fi räniti sau bol-
nevi vor trebui respectati si pro-
teguiti In orice imprejurare;
dânsii vor fi tratati cu omenie
Ingrijiti, fära deosebire de na-
tionalitate, de ehtre beligerantul
care-i va aveh in puterea sa.
Totus, beligerantul nevoit sà
pdraseasca adversarului sat] rä-
niti sau bolnavi, va rash cu ei,
pe cht Ii vor permite exigentele
militare, o parte din Personalul
materialul sau sanitar spre a
contribui la ingrijirea kr.
2. Sub rezerva ingrijirii ce
trebuie sA li se dea in virtutea
articolului precedent, rhnitii tate si sa poath fi oricând re-
bolnavii unei armate ctizuti In gäsite.
www.digibuc.ro
723
puterea celuilalt beligerant vor
fi prizonieri de rasboiu si le vor
fi aplicate regulele generale ale
dreptului gintilor privitoare la
prizonieri.
Beligerantii vor rámâne Ins/
liberi sä stipuleze, in favoarea
prixonierilor rhniti sau bolnavi
si Peste obligatiunile existente,
alte clauze ce vor socoti utile.
3. Duph orice lupth, ocupan-
tul câmpului de bathlie va luä
mhsuri pentru cautarea rhniti-
kr 0. a mortilor i Pentru pro-
tectiunea kr Impotriva prädä-
ciunii si a rhuluI tratament.
Ori de ate ori imprejurärile o
vor permite, se vor conveni un
armistitiu local sau o intreru-
pere a focului Pentru a permite
ridicarea ränitilor ramasi intre
4. Beligerantii Ii vor face cu-
noscut In mod reciproc, in cel
mai scurt termen, numele rhni-
tilor, al bolnavilor si al mor-
tilor ridicati sau descoperiti,
precum i toate elementele pro-
Prii a-i identifich.
Vor stabili i Îi vor transmite
actele de deces.
Vor ridich deasemeni
vor trimite toate obiectele per
sonale ghsite pe câmpul de M-
tälie asupra mortilor, in
special junahtatea plhcii lor de
identitate, cealalth jumatate
trebuind sä rämhe legath de ca-
davru.
Vor aveh gria ca immorman-
tarea sau incinerarea mortilor
sa fie precedatä de o examinare
atenth i dacà e cu putinth, me-
dicalä a corpurilor, cu scop de
a constath moartea, de a stabill
identitatea si de a Puteh raporth
despre aceasta.
Vor aveh Inch grip, ad fie In-
mormântati in chip onorabil si
ca mormintele kr sh, fie respec-
724 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931

In acest scop si la incePutul 3. Faptul cä s'au gäsit hi for-

ostilitätilor ei vor organiza in matiune sau in stabiliment ar-
mod oficial un serviciu al mor- me portative si munitiuni luate
mintelor cu scopul de a face po- dela räniti si dela bolnavi
sibile desgropäri eventuale si de nevärsate Inca serviciului com-
a asigurd identificarea cadavre- petinte.
lor, oricare ar fi situatiunea 4. Faptul cä personal si ma-
spccesivä a mormintelor. terial de al serviciului veterinar
Indatä dupg sfärsitul ostilitä- se gäsesc in formatiune sau in
vor, face schimbul listelor stabiliment, färä, a face parte
de morminte si de morti ingro- integranta din acesta.
Pati in cimitirele lor sau aiurea.
5. Autoritatea militarä va pu- DAPITOLUL UI
ted, face aPel la zelul caritabil
al locuitorilor pentru a primi Despre personal
a ingriji, sub controlul sau, rä-
nitii i boinavii armatelor, a- 9. Personalul afectat in mod
cordand o protectiune speciard exclusiv la ridicarea, transpor-
oarecare facilitäti persoanelor tul i ingrijirea ränitilor Si bol-
ce vor fi räspuns la acest apel. navilor, precum si la adminis-
trarea formatiunilor i stabili-
CAPITOLIIL II mentelor sanitare, preotii ata-
sati armatelor, vor fi respectati
Despre formatiunile i stabilimentele proteguiti in orice impreju-
sanitare rare. Daa, cad In mAinile ina-
micului, dânsii nu vor fi tratati
6. Formatiunile sanitare mo- ca prizonieri de räsboiu.
bile, adicit acele se sunt menite Militarii instruiti in chip spe-
a intovärä sl armatele in cam- cial sä, fie intrebuintati la ne-
Panie, i stabilimentele fixe ale voie ca infirmieri sau brancar-
serviciului sanitar vor fi respec- dieri auxiliari la ridicarea,
tate i proteguite de beligeranti. transportul i ingrijirea räniti-
7. Protectiunea datoritä for- lor si a bolnavilor i preväzuti
matiunilor i stabilimentelor sa- cu o piesä, de identitate vor, be-
nitare va incetà daeä servesc neficià de acelas regim ea per-
pentru a se comite acte pägu- sonalul sanitar permanent, &ma
bitoare pentru inamic. sunt prinsi in timp ce-si inde-
8. Nu vor fi considerate ca plinesc aceste functiuni.
fiind de naturä a liPsì o forma- 10. Este asimilat cu persona-
tiune sau un stabiliment sani- lul arätat la alineatul I al arti-
tar de protectiunea asiguratä colului 9, Personalul societätilor
prin articolul 6: de ajutor voluntar recunoscute
1. Faptul cä, personalul for- autorizate in regulä, de
matiunii sau stabilimentului guvernul br, care va fi in-
este inarmat si c5, se foloseste trebuintat pentru aceleasi func-
de armele sale pentru propria tiuni ca acele ale persona-
sa apärare sau aceä a ränitilor -lului arätat la zisul alineat, cu
bolnavilor säi. rezerva cà personalul acestor
2. Faptul c1, in lipsä de infir- societäti va fi supus legilor
mieri inarmati, formatiunea regulamentelor militare.
sau stabilimentul este päzit de Fiecare Inaltä, Parte Contrae-
un pichet sau de sentinele. tantä, va notifich celeilalte fie
www.digibuc.ro
 LEG! DE UNIFICARE. 15 Septeffivrie 1931 725

din timp de pace, fie la incepe- vor intelege cu privire la cores-

rea sau In cursul
in orice caz inaintea orichrei
fntrebuinthri efective, numele
societätilor ce dânsa va fi auto-
rizat sa dea concurs, sub a sa
raspundere, serviciului sanitar
oficial al armatelor sale.
11. 0 societate recunoscuth a
unei täri neutre nu va puteh da
concursul personalului gi for-
matiunilor sale sanitare unui
beligerant decht cu asentimen-
tul prealabil al Propriului shu
Guvern i cu autorizarea belige-
rantului insug.
Beligerantul care va fi primit
ajutorul va fi tinut s. fad., Ina-
inte de orice intrebuintare, no-
tificare despre aceasta inami-
cului.
12. Persoanele desemnate in
articolele 9, 10 gi 11 nu vor
te h. fi retinute dupa ce vor fi
chzut in puterea pärtii adverse.
Afarä de acord contrariu, ele
vor fi inapoiate beligerantului
de care depind indath ce se va
deschide o cale pentru intoarce-
rea lor gi o vor permite exigen-
tele militare.
In agteptarea inapoierii lor,
ele vor continua, sä indeplinea-
sea functiunile lor sub directiu-
nea pärtii adverse; ele vor fi a-
fectate de preferinth la ingriji-
rea ränitiler i bolnavilor beli-
gerantului de care depind.
La Plecarea lor vor luà efec-
tele, instrumentele, armele gi
mijloacele de transport ce le a-
partin.
13. Beligerantii vor asigurh
personalului arätat la articole-
le 9, 10 gi 11, in timp ce acesta
se va aflà in puterea lor, aceeas
intretinere, aceeag locuintd, a-
celeagi alocatiuni i aceeas sol- exercith cleat in caz de nevoie
dh ca Personalului corespunzh- urgentä i dui:a ce soarta rani-
tor al armatei lor. tilor i bolnavilor va fi fost asi-
Dela inceputul ostilitätilor se guratä.
www.digibuc.ro
pondenta gradelor personalului
lor sanitar.
OAPITOLUL IV
Despre clâdirl i despre material
14. Formatiunile sanitare
mobile, oricari ar fi ele, igi vor
pästrà, dacä cad in puterea pär-
tii adverse, materialul, mijloa-
cele de transport gi Personalul
lor conduchtor.
Totus, autoritatea militarä
competenth va aveh putinta sä
se serveasch de ele pentru in-
grijirea ränitilor i bolnavilor;
restituirea va aveh loc in condi-
tiunile preväzute pentru perso-
nalul sanitar gi, pe cat e posi-
bil, in acelag timp.
15. Clädirile gi materialul
stabilimentelor sanitare fixe ale
armatei vor rämâne supuse le-
gilor räsboiului, dar nu li se va
Puteh da o altä intrebuintare
cht timp vor fi necesare räniti-
lor j bolnavilor.
Totus. comandantii trupelor
de operatiune vor puteh dispune
de ele in caz de nevoi militare
urgente, asigurând mai inthiu
soarta ränitilor i bolnavilor in-
intrinsele.
16. Clädirile societätilor de
ajutor admise sä beneficieze de
Conventiune vor fi considerate
ca proprietate Privath.
Materialul acestor societäti,
oriunde s'ar puteh aflà, va fi de-
asemeni considerat ca proprie-
tate privata.
DrePtul de rechizitiune recu-
noscut beligerantilor prin legile
uzantele räsboiului nu se va
726 LEGI DE UNIFICARE, 15 Septemvrie 1931
CAPITOLUL V
Despre transporturile sanitare
17. Vehiculele intocmite pen-
tru evacuärile sanitare, circu-
land izolate sau in convoiu, vor
fi tratate ca i formatiunile sa-
nitare mobile, afar& de urmd-
toarele dispozitiuni sPeciale:
Beligerantul care prinde vehi-
culele de transport sanitar, izo-
late sau In convoiu, le va putea
opri data nevoile militare o cer
disloca convoiul, luand in ori-
ce caz in grija lor ränitii i bol-
navii ce contin. Nu le va putea
utiliza cleat in sectorul in care
vor fi fost prinse i numai pen-
tru nevoi sanitare. Dupa termi-
narea misiunii lor locale, vehi-
culele vor trebui restituite in
conditiunile preväzute la artico-
lul 14.
Personalul sanitar prepus la
transport si prevärLut In acest
scop cu un mandat regulat, va
fi inapoiat In conditiunile pre-
vazute la articolul 12 pentru
personalul sanitar si sub rezer-
va alineatului 6 al articolu-
lui 18.
Toate rnijloacele de transport
organizate in chip sPecial pen-
tru evacuäri j materialul de
intocmire a acestor mijloace de
transport ce depinde de Beryl-
ciuI de higienä, vor fi restituite
potrivit dispozitiunilor dela ca-
pitolul IV.
Mijloacele de transPort mili-
tare, altele cleat cele ale servi-
ciului de higiend, or putea fi
capturate impreunä cu atela-
giile bor.
Personalul civil si toate mij-
loacele de transport provenind
dela rechizitiune vor fi supuse
regulilor generale ale drePtului
gintilor.
18. Aparatele aeriene Intre-
buintate ca mijloace de trans- Taus, pentru tärile ce intre-
www.digibuc.ro
port sanitar, se vor bucura de
protectiunea Conventiunli pen-
tru timpul in care ele vor fi
rezervate in mod exclusiv la e-
vacuarea ränitilor i bolnavilor,
la transportul Personalului si al
materialului sanitar.
Ele vor fi vopsite in alb si vor
purtà in chip ostensibil semnul
distinctiv prev&zut la articolul
19, alaturi de colorile nationale,
pe fetele lor inferioarä i supe..
rioara.
Afarä de invoire special& si
expresil, sborul deasupra liniei
focului, precum si a zonei situ-
ate in fata marilor posturi me-
dicale de triaj, precum $i, in
mod general, a orictirui terito-
riu inamic sau ocupat de ina-
mic va fi interzis.
Aparatele sanitare aeriane vor
trebui sä se supunä oricärei so-
matiuni de a aterisa.
In caz de coborire astfel im-
pusä sau fortuit& pe teritoriul
inamic sau ocupat de inamic,
ränitii i bolnavii precum si per-
sonalul si materialul sanitar,
dimpreunä cu aparatul aerian,
vor beneficia de dispozitiunile
prezentei Conventiuni.
Pilotul, mecanicii $i operatorii
de telegrafie färä fir (T. F. F.),
caPturati, vor fi redati, cu
conditiunea ca ei sä nu mai
fie Intrebuintati pang la sfar$I-
tul ostilitätilor decal in servi-
ciul sanitar.
CA PITOLUL VI
Despre semnul distinctly,
19. Ca omagiu pentru Elvetia,
semnul eraldic al Crucii Rosii
pe fund alb, format prin inver-
siunea colorilor federale, e men-
tinut ca emblemä i ca semn
distinctiv al serviciului sanitar
al armatelor.
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
buinteazg de Mai Mainte Craiul
nou (semiluna) ros sau leul si
soarele ros pe fund alb Ca semn
distitiv, aceste embleme sunt
deasemeni admisa In sensul
prezentei Conventiuni.
20. Emblema va figurg pe
clrapelele, pe bratgrile, precum
Pe tot materialul in leggturd
cu servicluI sanitar, cu invoirea
autoritgtii militare competente.
21. Personalul proteguit In
virtutea articolelor 9, alineatul
Intt !Liu, 10 si 11, va purtg, fixatg
la bratul Stang o brgtarg pre-
vgzutg cu semnul distinctly li-
-beret i timbrat de cdtre o au-
toritate
Personalul argtat la artico-
lul 9, aliniatele 1 si 2 va purth
o pies& de identitate care va fi,
sau o inscriere in livretul mill-
tar, sau un document special.
Persoanele arátate la artico-
lele 10 si 11, care nu au uni-
formg militarg, vor fi preväzute
de cgtre autoritatea ;minter&
competentg cu un certificat de
identitate cu fotografie, ates-
tând calitatea lor sanitarg.
Piesele de identitate vor tre-
bui sá fie uniforme si de acelas
model In fiecare armatg.
In nici un caz personalul sa-
nitar nu va puteg fi privet de
insemnele sale, nici de piesele
de identitate cari Ii sunt proprii.
In caz de pierdere va a:yea
dreptul sg obting un duplicat.
22. Drapelul distinctly al
Conventiunii nu va puteg fi ar-
borat cleat pe formatiunile
Pe stabitimentele sanitare ce ea
ordong sg fie respectate i cu
consimtimântul autoritgtii mi-
litare. In stabilimentele fixe va
trebul si In formatiunile mo-
bile va puteg fi Insotit de dra-
pelul national al beligerantului
de care depinde formatiunea
sau stabilimentul.
Totu$, formatiunde sanitare
www.digibuc.ro
727
cgzute In puterea inamicului nu
vor arbor& decât drapelul Con-
ventiunil, atât timp cât ele se
vor aflg In aceastg situatiune.
Beligerantii vor lug, pe cât a
vor -permite exigentele militare,
mäsurile necesare pentru a face
sit fie clar vgzute de fortele Ma-
mice de uscat, aeriane sau ma-
ritime, emblemele distinctive
semnalând formatiunile si sta-
bilimentele sanitare, cu scopul
de a Inlgturg posibilitatea ori-
cgrei actiuni agresive.
23. Formatiunile sanitare ale
tgrilor neutre care In conditiu-
nile preygzute In articolul 11
vor fi lost autorizate s& pres-
teze serviciile lor, vor trebui sá
arboreze dimpreung cu drapelul
Conventiunii, drapelul national
al beligerantului de care de-
pind.
Ele vor aye& dreptul, atât
timp cât vor prestg servicille br
unui beligerant, sg arboreze
deasemeni drapelul lor national.
Dispozitiunile alineatului al
donee al precedentului articol
le yor fi aplicabile.
24. Emblema Crucii Rosii pe
fund alb si cuvintele Crucea
Rosie sau Crucea din Geneva
nu vor puteg fi intrebuintate,
fie in timP de pace, fie In timp
de rgsboiu, cleat spre a protegui
sau indicg formatilmile i sta-
bilimentele sanitare, personalul
materialul proteguite de Con-
yentiune.
Va fi la fel, in ce priveste em-
blemele ardtate la articolul 19,
alineatul 2, pentru tgrile care
le intrebuinteazg.
Pe de altá Parte societgtile de
ajutor voluntar arátate la arti-
colul 10 vor puta 'tug, potrivit
legislaiunii nationale, de em-
blema distinctly& pentru activi-
tatea lor umanitarg In timp de
pace.
In mod exceptional si cu au-
728 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
torizarea exPresä a uneia din
societbAile fiationale ale Crucei-
Rosii (Semilunä Rosie, Leu si
Soare-Rosii), se va puteh uzh de
emblema Conventiunii In timp
de pace pentru a fixh locul pos-
turilor de aju-tor rezervate in
mod exclusiv pentru acordarea
ingrijirii gratuite ränitilor
bolnavilor.
CAPITOLUL VII
Despre aplicarea si exeoutarea Con-
venfiunii
25. Dispozitiunile prezentei
Conventiuni vor fi respectate de
atre Inaltele PIN Contrac-
tante in orice imprejuari.
In caz cä In timp de räsboiu
un beligerant n'ar fi pärtas al
Conventiunii, dispozitiunile sale
vor rämâne totus obligatorii
Intre toti beligerantii cari par-
ticipd la ea.
26. Comandantii supremi ai
armatelor beligerante vor aveh
sä se ingrijeascä de detaliile
executärii articolelor de mai
sus, precum i In cazuri nepre-
väzute, conform instructiunilor
Guvernelor lor respective si
principiilor generale ale prezen-
tei Conventiuni.
27. Inaltele Pärti Contrac-
tante vor In& mäsurile necesare
pentru a instrul trupele lor i In
special Personalul proteguit de
dispozitiunile prezentei Con-
ventiuni i pentru a le aduce la
cunostinta populatiunilor.
CAPITOLUL VIII
Despre represiuneer abuzuriloe si in-
fracfiunikr
28. Guvernele Inaltelor Pärti
Contractante, a cäror legislatiu-
ne nu ar, fi suficientä de pe
acum, vor luh sau vor propune
www.digibuc.ro
legislaturilor lor mäsurile nece-
sare spre a impiedech orichnd:
a) Intrebuintarea de catre
particulari sau de cätre socie-
täti, altele cleat cele ce au drePt
In virtutea, prezentei Conven-;
tiuni, a emblemei sau a denu-
mirii de Cruce Rosie sau de
Crucea dela Geneva, precum
a oricärui semn sau denumire
constituind o imitare, fie cä a-
ceastä Intrebuintare ar fi fäcutä
intr'un scop comercial, fie in
orice alt scop;
b) Din pricina omagiului fä-
cut Elvetiei prin adoptarea co-
lorilor federale intervertite, in-
trebuintarea de &are particu-
laH sau de cätre societäti a ar-
melon Confederatiunii helvetice
sau a semnelor constituind o
imitare, fie ca märci de fabricä
sau de comert sau ca elemen-
te, ale acestor märci, fie In
tr'un scop contrariu cinstei co-
merciale, fie in conditiuni sus-
ceptibile sä atingä sentimentul
national elvetian.
Interzicerea prevAzut5, sub li-
tera a) a intrebuintärii semne-
lor sau denumirilor constituind
o imitare a emblemei sau a de-
numirii Crucei Rosie sau a Cru-
cei dela Geneva, precum si in-
terzicerea PrevAzutä sub litera
b) a intrebuintärli armelor Con-
federatiunii helvetice sau a sem-
nelor constituind o imitare, isi
va produce efectul cu incepere
dela epoca determinatä de fie-
care legislatiune i, cel mai
tarziu, cinci ani dupg punerea
In vigoare a prezentei Conven-
tiuni. Indatä duP6 aceastä pu-
nere In vigoare nu va mai fi
permis sä se aleagg, o marcl de
fabria, sau de comert contrarä
acestor interziceri.
29. Guvernele Inaltelor Pärti
Contractante vor luh sau vor
propune deasemeni begislaturi-
br lor, in caz de insuficientä
 LEW DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931 729

a legilor lor penale, masurile In urma ea va infra in vi-

necesare nentru a reprima, in goare pentru fiecare Inaltä Par-
timp de rasboiu, orice act con- te Contractantä sase luni dupl
trariu dispozitiunilor prezentei depunerea instrumentului ei de
Conventiuni. ratificare.
Ele Ii vor comunich, prin 34. Prezenta Conventiune va
mijlocirea Consiliului federal Inlocul Conventiunile din 2Z
elvetian, dispozitiunile privi- August 1864 si din 6 Iulie 1906
toare la aceastä represiune cel in raporturile dintre Inaltele
mai tarziu Pan& In cinci ani cu Parti Contractante.
Incepere dela ratificarea pre- 35. Cu incepere dela data pu-
zentei Conventiuni. nerii sale in vigoare, prezenta
30. La cererea unui belige- Conventiune va fi deschisä a-
rant o anchetä va trebul sä fie deziunilor date in numele oria-
deschisa, potrivit modului ce va rei taxi, in numele careia a-
fi fixat intre partile interesate, ceasta Conventiune nu va fi
cu privire la orice violatiune fost semnata.
afirmata a Conventiunii; odatä
ce violatiunea a fost constatata, 36. Adeziunile se vor notifica
beligerantiL Ii vor pune capät inscris Consiliului federal elve-
o vor reprima cat mai neintar- tian i Ii vor produce efectele
ziat. sase luni dui:A data la care ele
Dispozifiuni finale
Ii vor fi parvenit.
Consiliul federal elvetian va
31. Prezenta Conventiune, ce comunica adeziunile Guvernelor
va purth data de astäzi, va pu- tuturor tärilor in numele caro-
t* pana la 1 Fevruarie '1930, ra Conventiunea va fi fost sem-
sa fie semnata in numele tutu- natä sau adeziunea notificatá.
ror tärilor reprezentate la Con- 37. Starea de räsboiu va da
ferinta ce s'a deschis in Ge- imediat efect ratificarilor depu-
neva la 1 Iulie 1929, Precum se si adeziunilor notificate de
al tuturor tarilor nereprezen- &are Puterile beligerante Ina-
tate la aceasta Conferintä, care inte sau dupa inceperea ostilita-
iau parte la Conventiunile dela tilor. Comunicarea ratificarilor
Geneva din 1864 si 1906. sau adeziunilor primite dela
32. Prezenta Conventiune va Puterile ce se afla in stare de
fi ratificata cat mai curand. rdsboiu se va face de catre Con-
Ratificärile vor fi depuse la siliul federal elvetian pe calea
Berna. cea mai ranicla.
Se va intocmi despre flepune- 38. Fiecare din Inaltele Pärti
rea fiecarui instrument de ratifi- Contractante va aveà putinta sa
care un proces-verbal de pe care denunte prezenta Conventiune.
o copie certificata conformä va fi Denuntarea nu-si va produce
remisä de catre Consiliul fede- efectele cleat un an dupá ce
ral elvetian Guvernelor tuturor notificarea va fi fost facuta in
Tärilor In numele carora Con- scris Consiliului federal elve-
ventiunea va fi fost semnatä tian. Acesta va comunich a-
sau adeziunea notificata. teasta notificare Guvernelor tu-
33. Prezenta Conventiune va turor Inaltelor Pärti Contrac-
intl.& in vigoare sase inni dual, tante.
ce vor fi fost depuse cel putin Denlintarea nu va aveä va-
doul instrumente de ratificare. loare deal fata de Inalta Parte
www.digibuc.ro
730 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
Contractantä, care o va fi noti-
ficat.
Dealtfel, a ceastâ denunt are
nu-si va produce efectele in
cursul unui räsboiu in care ar
fi amestecatä o putere denun-
tâtoare. In acest caz, Prezenta
Conventiune va continuà sä-si
produca efectele, dupa terme-
nul de un an pang la incheierea
39. 0 copie certificatâ con-
forma a prezentei Conventiuni
va fi dePusá in arhivele
Natiunilor prin ingrijirea
Consiliului federal elvetian. Dea-
semeni ratific6rile, adeziunile
denuntárile ce vor fi notificate
Consiliului federal elvetian se
vor comunicä de el Societätii
Natiunilor.
b) Conventie
privitoare la tratamentul prizonierilor
de rAsbolu
Din 27 &lie 1923
Recunoschnd cä, in cazul ex-
trem al unui rásboiu, va fi de
datoria oricárei Puteri de a-i
atenuA, in mäsura posibilului,
asprimile si de a induld soarta
prizonierilor de rásboiu;
Doritori sg, desvolte princi-
piile ce au inspirat Conventiu-
nile internationale dela Haga,
in special Conventiunea privi-
toare la legile i obiceiurile rds-
boiului i Regulamentul ce-i
este anexat, au hotárit sá inche-
o Conventiune in acest scop.
TITLUL I
Dispozitiani generale
1. Prezenta Conventiune se
va aplich far& Prejudiciul sti-
pulatiunilor Titlului VII:
www.digibuc.ro
1. Tuturor Persoanelor ará-
tate prin articolele 1, 2 si 3 ale
regulamentului anexat la Con-
ventiunea dela Haga privitoare
la legile si obiceiurile räsboiului
pe uscat, din 18 Octomvrie 1907
si capturate de inamic1).
2. Tuturor persoanelor apar-
tinând fortelor armate ale par-
tilor beligerante, capturate de
inamic in cursul operatiunilor
de räsboiu maritime sau aeri-
ene, sub rezerva derogärilor ce
ar face sä fie inevitabile.
Totus aceste derogári nu vor
trebui sä se atingá de princi-
piile fundamentale ale prezentei
Conventiunt; ele vor luâ sfârsit
din momentul in care persoa-
nele capturate vor fi sosit in-
tr'un MOr de prizonieri de
räsboiu.
2. Prizonierii de räsboiu sunt
in stäpânirea Puterii inamice,
dar nu a indivizilor sau a cor-
purilor de trupä cari i-au cap-
turat.
Ei trebuie sa fie ori i când
tratati cu omenie si apárati
mai ales impotriva actelor de
Reputament anexat: Art. 1. Legile
drepturale si /ndatoririle rAsboiului nu se
aplicA numai armatei, ci i militiilor i cor-
purilor de voluntari Indeplinind urmatoarele
conditiuni:
1. SA aibl In fruntea lor o persoanfi ris-
punzitoare pentru subordonatii ei.
2. SA aita un semn distinctiv fix si care
se recunoaste la distantä.
3. SA poarte armele In mod vidit
4. SA se conforme In operatiunile lor legilor
obiceiurilor rAsboitutai.
In tuaile In care militiile sau corpurile de
voluntari formeazi arrnata sau fac parte din
ea, sunt cuprinse sub denumirea de armaild.
Art. 2. Populatiunea unui teritoriu ne-
ocupat care, la apropierea inamicului ia ar-
mele In chip spontan spre a combate trupele
de invaziune, firS si fa avut timpul a se
organiza conform articolului IntAiu, va fi
considerati ca beligeranti daci poarti ar-
mele tn chip vidit si dacA respeca legue si
obiceiurile risboiului.
Art. 3. Fortele armate ale pArtilor be-
ligerante se pot compune din combatanti
necombatanti. In caz de capturare din par-
tea inamicului, unii si altii au dreptul la
tratamentul prizonierilor de rAsboui.
 LEGI DE UNIPICARE. 15 Septemvrie 1931
violentg, a insultelor si a curio-
zitgtii Pub lice.
Mgsurile de represalii cu pri-
vire la ei sunt interzise.
3. Prizonierii de rgsboiu au
drept la respectul personalitgtii
onoarei Mr. Femeile vor fi
tratate cu toatä consideratiunea
datoritg sexului lor.
Prizonierii pgstreazä de-
Plina lor capacitare civilL
4. Puterea ce detine prizonie-
rii de rdsboiu e tinutg a aveg
grijä de Intretinerea Mr.
Deosebiri de tratament Intre
Prizonierii de rásboiu nu sunt
permise deck daciT sunt bazate
pe gradul militar, starea sgng-
tgtif flzice sau psihice, aptitudi-
nile Profesionale sau sexul celor
ce se bucurg de ele.
TITLUL II
Despre capturare
5. Fiecare prizonier de rdsboiu
e tinut sg declare, dacg e Intre-
bat despre aceasta, adevgratele
sate nume si grad, Rau numgrul
sgu matricoL
In cazul In care ar Incälc
aceastg regulg, dansul s'ar ex-
pune la restrangerea avantagii-
Mr acordate prizonierilor de ca-
tegoria sa.
Nici o constrângere nu va
puteg fi exercitatg asupra prizo-
nerilor spre a obtine informati-
uni privitoare la starea arma-
tei sau a tgrii lor. Prizonierii
cari vor refuzg sá rgspundg nu
vor puteg fi nici amenintati,
nici insultati, nici exPusi la ne-
Plgceri sau desavantagii de
orice naturg ar fi ele.
Dacg, din cauza stgrii sale
fizice sau morale, un prizonier
este In neputintá sá-si indice
identitatea, dansul va fi Mere-
dintat serviciului de higieng.
www.digibuc.ro
731
6. Toate efectele i obiectele
de uzagiu personal afarg de
arme, cai, echipament militar
documente militare vor rg-
mane In posesiunea Prizonieri-
Mr de rgsboi, precum i cgstile
metalice i mgstile contra ga-
zelor.
Sumele ce posedg prizonierii
nu le vor puteg fi luate cleat
dupg ordinul unui ofiter
duPg ce se va fi constatat tota-
lul Mr. Se va @per& o chitantg
de aceasta. Sumele aAtfel ridi-
cate vor trebui trecute In con-
tul fiecgrui prizonier.
Piesele de identitate, insem-
nele gradului, decoratiunile
obiectele de valoare nu vor pu-
tea fi luate prizonierilor.
TITLUL HI
Despre captivitate
Sectiunea 1
Despre evacuarea prizonierilor
de rdsboiu
7. In timpul cel mai scurt
dupg capturarea lor, Prizonierii
de rgsboiu vor fi evacuati In de-
pozite asezate intfo regiune des-
tul de Indepgrtatä de zona de
luptg spre a fi In afarg de Pe-
ricol.
Nu vor Puteg fi mentinuti, In
chip temporar, Inteo zong peri-
culoasil decgt prizonierii cari,
din cauza rgnilor sau bolilor
Mr, ar riscg mai mult fiMd eva-
cuati cleat stând pe Mc.
Prizonierii nu vor fi expusi
pericolului In zadar asteptând
evacuarea lor din o zong de
luptg.
Evacuarea pe jos a Prizonieri-
Mr nu se va puteg face In mod
normal decât cu etape de 20 ki-
lometri pe zi, afarg de cazul In
care nevoia de a ajunge la de-
732 LEGI DE DNIF1CARE. 15 Septenwrie 1931
pozite de apa si de larand ar
cere etaPe mai lungi.
8. Beligerantii sunt tinuti
sa-si notifice recipfdc ()rice cap-
turare de prizonieri in timpul
cel mai scurt, prin mijlocirea
biurourilor de informatiuni, ash
cum sunt ele organizate prin
articolul 77. Ei sunt deasemeni
tinuti sd-si indice unul altuia
adresele oficiale la cari pot fi
trimise de familii coresponden-
tele prizonierilor de rasboiu.
Indata ce va fi cu putinta,
orice prizonier va trebui pus in
msur s. corespunda el insusi
cu familia sa, in conditiunile
PrevAzute la articolele 36 si ur-
matoarele.
In ce priveste prizonierii cap-
turati pe mare, dispozrtiunile
prezentului articol vor fi obaer-
vate indata ce va fi cu putintg,
dupa sosirea in port.
Sectiunea II.
Despre tagdrele prizonierilor de
rdsboiu
9. Prizonierii de rasboiu vor
puteh fi internati inteun oras,
o citadel& sau o localitate oare-
care, cu obligatiunea sa nu se
indeparteze dincolo de oarecare
limite determinate. Ei vor putea
fi deasemeni internati in câm-
puri imprejmuite; ei nu vor pu-
teh fi inchisi sau consemnati
decht ca mäsurä ihdispensabilä,
de siguranta sau de igiend
numai pentru durata impreju-
rárilor ce necesiTtä aceastá Tad-
sura.
Prizonierii capturati in re-
giuni nesänätoase sau a cdror
climd e periculoasä Pentru per-
soanele venind din regiuni tem-
perate, vor fi transportati cat
mai curând in o clima mai fa-
vorabila.
BeligeraMii vor evith, pe cat
www.digibuc.ro
e cu putinta, sa reuneascä in-
tr'un acelas lagär prizonieri de
rase sau de nationalitati deose-
b ite.
Niel un Prizonier nu va pu-
teh fi niciodata retrimis intfo
regiune in care ar fi expus fo-
cului zonei de luptä, nici intre-
buintat pentru a pune, prin
prezeMa sa, unele puncte sau
regiuni 1,a adapostul bombar-
därii.
CAPITOLIIL
Despre instalarea laglirelor
10. Prizonierii de räsboiu vor
fi asezati,in edificii sau baräci
ce prezintä toate garantiile po-
sibile de igiend si de salubritate.
Localurile vor trebui sa fie cu
totul la addpostul umezelii, in-
cAlzite $i luminate incleajuns.
Toate Precautiunile vor trebui
luate in contra pericolului de
incendiu.
In ce priveste dormitoarele:
suprafata totala, cubajul de
aer minim, instalarea si mate-
rialul de culcare, conditiunile
vor fi aceleasi ca pentru tru-
pele de depozit ale puterii deti-
nátoare.
CAPITOLUL n
Despre hrana i Imbrtictimintea prizo-
nierilor de räsboiu
11. Ratia alimentará a pri-
zonierilor de rasboiu va fi echi-
valenta in cantitate i calitate
cu cea a trupelor de depozit.
Prizonierii vor mai primi mij-
loacele sa-si prepare ei Insii su-
plimentele de cari ar dispune.
Li se va da apá potabilä in
cantitate suficientd. Uzul tutu-
nului va fi autorizat. Prizonie-
rii vor puteh fi intrebuintati la
bucatärie.
 LEGT DE uNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
Orice mäsurä disciPlinara co-
lectiva privitoare la hrand e
interzisa.
12. Imbracamintea, ruf Aria si
incältämintea vor fi date pri-
zonierilor de rasboiu de cätre
puterea detinätoare. Inlocuirea
reparatiunile acestor efecte
vor trebui sä, fie asigurata in
chip regulat. Afarä de aceasta
lucratorii vor trebui sä pri-
meascä o tinutä de lucru, acolo
unde felul lucrului o va cere.
In toate lagärile vor fi insta-
late cantina unde prizonierii
isi vor Pute& procur& pe pretul
comertului local alimente
obiecte uzuale.
Beneficiile procurate de cätre
cantine administratiilor lagäre-
lor vor fi utilizate in folosul pri-
zonierilor.
CAPITOLUL III
Despre igiena In lagäre
13. Beligerantii vor fi tinuti
sa ja toate mäsurile de igienä
necesare pentru a asigur& curä-
tenia i salubritatea lagärelor
pentru a evita
Prizonierii de rasboiu vor dis-
pune zi si noapte de instalatiu-
ni conforme regulelor de igienä
tinute bate() neincetatä stare
de curatenie.
Afarä de aceasta i färä pre-
judiciu Pentru bane si dusele
cu cari vor fi prevazute laga-
rele in mäsura posibilului, se
va da prizonierilor, pentru in-
grijirea curateniei lor corpo-
rale, o suficientä cantitate de
apa.
Dansii vor trebui sá aiba Au-
tinta sä faca exercitii fizice
sa se foloseasca de plin aer.
14. Fiecare lagär va posed& o
infirmerie, in care prizonierii
de rdsboiu vor primi ingrijirile
de orice soiu de cari vor puteh
www.digibuc.ro
733
ave& nevoie. La trebuintä, loca-
lurile de izolare vor fi rezervate
bolnavilor atinsi de afectiuni
molipsitoare.
Cheltuelile de tratament, dim-
Preuna cu cele ale aparatelor
provizorii de proteza, vor fi in
sarcina Puterii detinatoare.
Beligerantii vor fi tinuti sá
remita, la cerere, oricarui pri-
zonier ingrijit, o declaratiune
oficiala indicand natura si du-
rata bolii, precum i ingrijirile
primite.
Beligerantii vor ave& voie sa
se autorize mutual, pe cale de
invoiri particulare, de a retine
in lagare medicii si infirmierii
instircinati sä-si ingrijeasa
compatriotii prizonieri.
Prizonierii atinsi de o boala
grava sau a cäror stare nece-
sit& o importantá interventiune
chirurgicala, vor trebui sä, fie
primiti, pe socoteala Puterii de-
tinatoare, in orice formatiune
militará sau civila calificatä
pentru a-i ingriji.
15. Inspectiuni medicale ale
Prizonierilor de räsboiu vor 11
organizato col putin odatä pe
lunä. Ele vor aveh de obiect
controlul stärii generale a sä-
nätätii si a stärii de curätenie,
precum i descoperirea bolilor
molipsitoare, mai ales a tuber-
culozei si a afectiunilor vene-
rice.
CAPITOLUL IV
Despre nevoile intelectuale i morale
ale prizonierilor de räsboiu
16. Se va lash prizonierilor
de rasboiu toata latitudinea sa-si
exercite religiunea lor, precum
si sa asiste la serviciile cultului
lor, eu singura conditiune sä, se
conforme mäsurilor de ordine
si de politie prescrise de catre
autoritatea militara.
734 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
Ministrii (preotii) unui cult,
prizonieri de räsboiu, oricare ar
fi denumirea acestui cult, vor
fi autorizati sa-si exercite pe de-
ministerul printre eoreli-
gionarii bor.
17. Beligerantii vor incuraja,
pe cat va fi cu putintd,, distrac-
tiunile intelectuale si sportive
organizate de catre prizonierii
de rasboiu.
CAPITOLUL V
Despre disciplina interna a lagtkrelor
18. Fiecare lagär de prizo-
nieri va fi asezat sub autorita-
tea unui ofiter responsabil.
Afard, de semnele externe de
respect prevOzute de regulamen-
tele in vigoare in armatele lor
fatd de nationalii lor, prizonie-
rii de räsboiu vor trebui sä sa-
lute pe toti ofiterii Puterii de-
tingtoare.
Ofitemii prizonieri de rdsboiu
nu vor fi tinuti sd. salute decal
pe ofiterii superiori sau egali in
grad ai acestei Puteri.
19. Portul insemnelor gradu-
lui *i al decoratiunilor va fi
autorizat.
20. Regulamentele, ordinele,
avertismentele i Publicatiunile
de mice tel vor trebui sd, fie co-
municate prizonierilor de Ids-
boiu intr'o limb. pe care sd. o
inteleaga. Acela$ Principiu se
va apnea pentru interogatorii.
CAPITOLUL VI
Dispozitiuni speciale privitoare la ofi-
teri si la asimilati.
21. Dela inceputul
lor, beligerantii vor fi tinuti
sg-si comunice reciproc titlu-
rile si gradele intrebuintate in
armatele lor respective, cu sop-
rail de a asigura egalitatea de
www.digibuc.ro
tratament intre ofiterii i asi-
milatii de grade echivalente.
Ofiterii si asimilatii priZO-
nieri de räsboiu vor fi tratati cu
atentiunea datoritä gradului si
varstei lor.
22. Spre a asigurd serviciul
in lagOrele de ofiteri, vor fi
detasati acolo soldati prizonieri
de räsboiu ai aceleia$i armate,
pe cat e cu putintO vorbind
aceea limbL in numär sufi-
dent, tinandu-se seaml de gra-
dul ofiterilor si asimilatilor.
Acestia isi vor procura hrana
si imbräcdmintea din solda ce
le va fi varsata, de Puterea de-
tindtoare. Gestiunea ordinaru-
lui de cdtre ofiteri ei in$i$i va
trebul sd, fie favorizatä in toate
chipurile.
CAPITOLUL VII
Despre mijloacele pecuniare ale prizo-
nierilor de räsboiu
23. Sub rezerva, invoirilor
Particulare intre Puterile beli-
gerante si mai ales a celor pre-
vdzute la articolul 24, ofiterii
si asimilatii prizonieri de rds-
boiu vor primi dela Puterea de-
tingtoare aceeasi soldä ca ofi-
fern de grad corespunzAtor in
armatele acestei Puteri, sub
conditiunea insd ca aceastä
soldä sä nu depäseascl pe aceea
la care au drePtul in armatele
tarii unde au servit. Aceastl
solda le va fi värsatä in intre-
gime, odatä pe lunä dad, e cu
putintä, si Mx% a se putea face
nici o scädere pentru cheltueli
ce incumbä Puterii detinätoare,
chiar dacd, ele ar fi in folosul
bor.
Un acord intre beligeranti va
fix& cursul schimbului aplica-
bil acestei pläti; in lipsa unui
atare acord, cursul adoptat va
fi acel in vigoare in momentul
inceperii ostilitätilor.
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
Toatte vArsAmintele fAcute pri-
zonierilor de rAsboiu drept soldA
vor trebul sA fie rambursate, la
affirsitul ostilitAtilor de cAtre
Puterea unde a servit.
24. Dela Inceputul
beligerantji vor fix& de co-
mun acord suma maximá de
bani lichizi ce vor fi autorizati
BA aibA la clAnsii Prizonierii de
rásboin de diferite grade si cate-
gorii. Orice excedent retras sau
retinut unui prizonier va fi
trecut In contul säu, ca si orice
depozit de bani fäcut de dansul
si nu va puteä fi converit fárá
asentimentul sAu In altA mo-
netä.
Soldul creditor al contului
Mr va fi värsat prizonierilor de
rlsboiu la terminarea captivi-
OAR Mr.
In timpul duratei acesteia li
se vor acordk usuräri pentru
transferarea acestor sume, In
in tregime sau in parte,
bánci sau particulari din tara
de originä.
CAPITOLUD VIII
Despre transferarea prizonierilor
räsbold
25. AfarA de cazul cá o cere
mersul operatiunilor militare,
prizonierii de rAsboiu bolnavi
räniti nu vor fi transferati
atAt timp cat vindecarea lor ar
puteh fi compromisg, prin cálá-
tone.
26. In caz de transferare, pri-
zonierii de rásboiu vor fi avizati
prealabil in mod oficial de
noua kr destinatiune; ei vor fi
autorizati sA ia cu dAnsii efec-
tele kr personale, coresPonden-
ta i coletele sosite pe adresa
Mr.
Toate dispozitiunile utile vor
fi luate pentru ca corespondenta
si coletele adresate la vechiul
www.digibuc.ro
735
Mr lagAr BA, le fie transmise
fArA, Intarziere.
Sumele dePuse in contul pri-
zonierilor transferati vor fi
transmise autoritAtii competente
din locul noii lor resedinte.
Cheltuelile cauzate de transfe-
rAri vor fi In sarcina Puterii de-
tinAtoare.
Sectiunea III
Despre munca prizonierilor de
rdsbalu
CAPITOLUL I
Genera &Of
27. Beligerantii vor puteä in-
trebuintà ca muncitori prizonie-
rii de rhsboiu valizi, potrivit
gradului i aptitudinilor Mr,
afarA de ofiteri si de asimilati.
la Totus, dacá ofiterii cer o
muncl care sá le convie, ea le
va fi procuratA in mAsura PO-
sibilului.
Subofiterii prizonieri de Hs-
boi nu vor Puteà fi supusi deck
de la o muncA de supraveghere,
afarA de cazul cá acestia ar
cere In mod expres o ocuPa-
tiune remuneratoare.
Beligerantii vor fi tinuti, pe
toatA durata captivitätii, a face
ca prizonierii de rAsboiu victime
ale accidentelor de muncá sá
beneficieze de dispozitiunile a-
plicabile muncitorilor de aceeasi
categorie Potrivit legislatiunii
Puterji detinateare. In ce pri-
veste prizonierii de rAsboiu ca-
rora nu li s7ar puta, aplicA a-
ceste dispozitiuni legale din
cauza legislatiunii acestei Pu-
teri, aceasta se obligA a reco-
mandà corpului säu legislativ
orice mAsurA, caPabilN sä in-
demnizeze victimele in mod
echitabil.
736 LEG1 DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
CAPITOLUL II
Despre organizarea munch!
28. Puterea detinätoare Ii
va luh intreaga rdspundere a
intretinerii, a ingrijirii, a tra-
tamentului si a plAtii salariilor
Prizonierilor de rdsboiu ce mun-
cese In socoteala particularilor.
29. Nici un prizonier de rds-
boiu nu va puteh Ti Intrebuintat
la o muncä pentru care- nu e
apt din punct de vedere fizic.
30. Durata muncii zilnice a
prizonierului de räsboiu, inclusiv
a drumului de dus i Intors, nu
va fi exoesivä si nu va trebul
sä depdseascd In nici un caz pe
aceh admisä pentru lucrätorii
civili ai regiunii Intrebuintati la
aceeas munch,. Se va acordh fie-
eärui Prizonier un repaus de
dougzeci i patru de ore conse-
cutive In fiecare säpthimanä, de
preferintä Dumineca.
CAPITOLUL III
Despre manna prohíbitä
31. Munca fdcutd de prizo-
nierid de rdsboiu nu va aveh nici
un raport direct cu operatiunile
de rdsboiu. In special, este inter-
zisd Intrebuintarea prizonierilor
la fabricarea i la transportul
armelor sau a munitiunilor de
orice f el, precum si la transpor-
tul materialului destinat unitd-
tilor de luPtä.
In caz de violare a dispozitiu-
nilor alineatului precedent, pri-
zonierii au latitudinea, dupä
executarea sau inceputul de
executare al ordinului, sd-si pre-
zinte reclamatiunile Prin mijlo-
cirea oamenilor de incredere
ale cdror functiuni sunt prevd-
zute la articolele 43 si 44, sau
In lipsa unui ora de incredere,
prin mijlocirea reprezentantilor
Puterii protectoare.
www.digibuc.ro
32. Este interzisd intrebuin-
tarea prizonierilor de rdsbolu la
lucrtiri nesalubre sau pericu-
loase.
Orice Ingreuiare a conditiu-
nilor de mimed, prin mitsurd
disciplinard, este interzisd.
CAPITOLUL IV
Despre detwmentele de maned
33. Regimul detasamentelor
de muncä va trebul sä fie ase-
mänätor celui al lagärelor de
prizonieri de rdsboiu, in special
in ce priveste conditiunile de hi-
giend, hrana. Ingrijirea in caz
de accident sau de boald, cores-
pondenta i Primirea coletelor.
Orice detasament de muncd
va depinde de un lagär de pri-
zonieri. Comandantul acestui
lagär va fi rdspunzdtor de ob-
servarea, In detasamentul de
munch., a dispozitiunilor pre-
zentei Conventiuni.
CAPITOLUL V
Despre salarlu
34. Prizonierii de rdsboiu nu
vor primi salariu pentru lucrd-
rile privitoare la administrarea,
Intocmirea i intretinerea lagd-
relor.
Prizonierii intrebuintati la
alte lucrári vor ave& drept la
un salar ce se va filch prin aeon-
duri intre beligeranti.
Aceste acorduri vor specific&
deasemeni partea ce va pute&
retine administratiunea lagd-
rului, suma ce va aPartine pri-
zonierului de rdsboiu i felul In
care aceasta sumh, va fi pusà la
dispozitiunea sa In timpul cap-
tivitätii sale.
In asteptarea incheierii zise-
lor acorduri, retribuirea muncii
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931 737

prizonierilor se va fixa potrivit sänätätii sale. Zisele cárti pos-

normelor de mai la vale:
a) Lucrärile fäcute pentru
Stat se vor pläti dupä tarifele
in vigoare pentru militarii ar-
matei ationale ce executá a-
celeasi lucräri, sau, dacä nu
existä, dupá un tarif in raport
cu lucrárile fäcute.
b) Cand lucrärile se fac in so-
coteala unor alte administra-
tiuni publice sau a particula-
rilor, conditiunile se vor regula
de acord cu autoritatea mili-
tard.
Soldul ce ramane la credi-
tul prizonierului li va fi remis
la starsitul captivitätii sale. In
caz de deces, acesta va fi trans-
mis pe cale diplomaticá moste-
nitorilor defunctului.
Sectiunea IV
Despre relafiunile prizonierilor
de rdsboiu cu strdindtatea
35. Dela inceputul ostilitäti-
lor, beligerantii 'vor publich Dad-
surile preväzute pentru execu-
tarea dispozitiunilor din pre-
zenta sectiune.
36. Fiecare din beligeranti
va fixa in chip periodic numg-
rul scrisorilor i cärtilor postale
ce vor fi autorizati sa expedieze
lunar prizonierii de räsboiu de
diferite categorii i va notifich
acest numär celuilalt beli,ge-
rant. Aceste scrisori i carti se
vor transmite prin postg, pe
calea cea mai scurtä. Ele nu
vor putea fi intarziate nici re-
tinute pentru motive de disci-
pliná.
Intr'un termen de cel mult o
sdptämänä, dup6, sosirea sa in
lagär si la fel in caz de boalá,
fiecare prizonier va fi pus in chip regulat, vor puta trimite
másurá sä adreseze familiei lucrdri i colectiuni de cárti bi-
sale o carat postalá informan- bliotecilor din lagárele de prizo-
d-o despre capturarea i starea nieri. Transmiterea acestor ex-
26495 ( . Hamangiu, vol. XIX 47www.digibuc.ro
tale vor fi transmise cu _toatä
repeziciunea posibild si nu vor
Putea fi in nici un chip intAr-
ziate.
In reguld generalä, corespon-
denta prizonierilor va fi redac-
tatá In limba materná a aces-
tora. Beligerantii vor putea au-
toriza corespondenta in alte
limbi.
37. Prizonierii de rdsboiu
sunt autorizati a primi indivi-
dual colete postale continand
alimente i alte articole desti-
nate aprovizionärii sau imbrit-
cdmintei lor. Coletele vor fi re-
mise destinatarilor contra chi-
tantä.
38. Scrisorile i trimiterile de
bani sau valori, precum si co-
letele postale destinate prizonte-
rilor de rásboiu sau expecliate de
ei, fie direct, fie Prin mijlocirea
biurourilor de informatiuni pre-
väzute la articolul 77, vor fi
scutite de orice taxä, postall,
atat in tarile de origin& si de
destinatiune cat si in %rile in-
termediare.
Darurile i ajutoarele in na-
turá destinate prizonierilor vor
fi deasemenea scutite de orice
taxe de intrare i altele, precum
si de taxele de transport Pe catle
ferate exploatate de Stat.
Prizonierii vor putea fi auto-
rizati, in caz de urgentá recu-
noscutá, sá expedieze telegra-
me contra plátii taxelor obis-
nuite.
39. Prizonierii de rásboiu sunt
autorizati sä Primeasca indivi-
dual pachete de cárti, ce vor pu-
teb, fi supuse censurii.
Reprezentantii Puterilor pro-
tectoare i societätile de ajutor
recunoscute i autorizate In
738 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
pedieri bibliotecilor nu va puteh
fi inthrziatä sub pretextul greu-
tätilor de censurare.
40. Censure corespondentelor
va trebui sä fie fäcutä in timpul
cal mai scurt posibil. Controlul
expeditiunilor postale va trehui
%cut pe de altä parte in
conditiuni proprii de a asigurh
conservarea alimentelor ce ar
'mite& contine i, cinch' e cu pu-
tintä, fn prezenta destinataru-
lui sau a unui ona de incredere
recunoscut in regulä de dhnsul.
Interzicerile de corespondent6
hotärite de beligeranti, pentru
motive militare sau politice, nu
vor puteh aveh deck un carac-
ter momentan i vor trebul set
fie cât mai scurt posibil.
41. Deligerantii vor asigurh
toate facilitätile pentru trans-
miterea actelor, pieselor sau do-
cumentelor destinate prizonie-
rilor de räsboiu sau semnate de
ei, In special a procurilor si tes-
tamentelor.
Dânsii vor luh toate mäsurile
necesare pentru a asigurh, la
nevoie, legalizarea semnáturilor
date de prizonieri.
Sectiunea V
Demre raporturile prizonierilor
de rdsboiu cu autoritdfile
CAPITOLUL I
Despre piângerea prizonierilor de His-
bole ou privire la regime! captivitatii.
42. Prizonierii de räsboiu vor
aveh dreptul sa facä cunoscut
autoritätilor militare, sub pute-
rea cärora se aflä, cererile lor
cu privire la regimul captivi-
tätii cärula sunt supusi.
Dâmii vor aveh deasemenea
dreptul sä se adreseze reprezen-
tantilor Puterilor Protectoare,
pentru a le semnalh punctele
www.digibuc.ro
asupra cArora ar aveh de for-
mulat plangeri cu privire la
regimul captivitätii.
Aceste cereri sL reclamatiuni
vor trebui transmise de ur-
genth.
Chiar dacá ele sunt recunos-
cute nefundate, nu vor puteh da
loc la nici o pedeapsá.
CAPITOLUL II
Despre reprezentantii prizonierilor
rasboiti
de
43. In orice localitate unde
se vor gäSi prizonieri de /As-
boiu, acestia vor fi autorizati sä
desemneze oameni de Increclere
insärcinati sä-i reprezinte fatá
de autoritätile militare si de
Puterile protectoare.
Aceastä desemnare va fi su-
pusä aprobarii autoritätii mili-
tare.
Oamenii de incredere vor fi
insárcinati cu primirea i re
partizarea expeditiunilor colec-
tive. Deasemeni in cazul in care
prizonierii ar decide sä organi-
zeze Intro ei un sistem de asis-
ten% mutuala, aceastä organi-
zare ar fi de competinta oame-
nilor de incredere. Pe do altá
parte, acestia vor puteh acordh
oficiile lor prizonierilor, spre a
facilità raporturile lor cu so-
cietätile de ajutor mentionate
la articolul 78.
In lagärele de ofiteri si de asi-
milati, ofiterul prizonier de räs-
boiu, cel mai vechi in gradul eel
mai Irian va fi recunoscut ca
mijlocitor Intre autoritätile la-
gärului si ofiterii i asimilatii
prizonieri. In acest scop, dânsul
va aveh putinth sä, desemneze
un ofiter prizonier pentru a-1
asisth In calitate de interpret in
cursul conferintelor cu autori-
tätile
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
44. Cand oamenii de incre-
dere sunt intrebuintati ca mun-
citori, activitatea lor ca repre-
zentanti ai prizonierilor de ras-
boiu va trebuf sä, fie socotitO in
durata obligatorie a muncii.
Toate usurintele vor fi acor-
date oamenilor de incredere
pentru corespondenta lor cu au-
toritätile militare i cu Puterea
Protectoare. Aceastä corespon-
dentO nu va fi limitatä.
Nici un reprezentant al pri-
zonierilor nu va putea fi trans-
ferat färä fi fost läsat tim-
Pul necesar pentru a pune pe
succesorii säi in curent cu afa-
cerile in curs.
CAPITOLUL III
Despre sanctiunile finale au privire la
prizonierli de rásbolu
1. Dispozitiuni g enerale
45. Prizonierii de rlsboiu vor
fi supusi legilor, regmlamente-
lor i ordinelor in vigoare in
armatele Puterii detinatoare.
Orice act de nesubordonare
va inclreptäti cu privire la ei
mäsurile preväzute de aceste
legi, regulamente i ordine.
Räman, totus, rezervate dis-
pozitiunile prezentulut capitol.
46. Prizonierii de rasboiu
vor puteh primi dela autoritä-
tile i tribunalele Puterii deti-
nAtoare alte pedepse decat cele
prevOzute pentru aceleasi fapte
cu privire la militarii din ar-
matele nationale.
La grad identic, ofiterii, sub-
ofiterii sau soldatii prizonieri
de rdsboiu suferind o pedeapsä
disciplinarl nu vor fi supusi
unui tratament mai Putin favo-
rabil cleat cel prevAzut, in ce
priveste aceeas pedeapsä, In
armatele Puterii detingtoare.
Sunt interzise orice pedeapsä
www.digibuc.ro
739
corPorall, orice incarcerare in
localuri neluminate de lumina
zilei I in reguld generall orice
fel de cruzime.
Sunt deasemeni interzise pe-
depsele colective pentru acte
individuale.
47. Faptele constituind o
greseala In contra disciplinei
in special, incercarea de eva-
ziune, vor fi cdnstatate de ur-
gentä; pentru toti prizonierii de
rdsboiu, gradati sau nu, arestul
preventiv va fi redus la mini-
mum cel mai strict.
Instructiunile judiciare in
contra prizonierilor de räsboiu
vor fi conduse cat mai repede
vor permite imprejurdrile; de-
tentiunea preventivg va fi cat
mai restransä.
In orice caz, durata detentiu-
nii Preventive se va scade din
pedeapsa aplicatä in chip disci-
plinar sau judiciar, intrucat
aceastà scädere e admisi-t pen-
tru militarii nationali.
48. Prizonierii de rgsboiu,
dupd ce au suferit pedepsele ju-
diciare sau disciplinare ce le vor
fi fost aplicate, nu vor puteh fi
tratati altf el deck ceilalti pri-
zonieri.
Totus prizonierii pedepsiti
in urma unei incercäri de eva-
ziune vor puteh fi supusi until
regim special de supraveghere,
dar care nu va puteh comporth
suprimarea nici uneia din ga-
rantiile acordate prizonierilor
prin prezenta Conventiune.
49. Nici un prizonier de räs-
boiu nu va puteh fi lipsit de
gradul sdu de catre Puterea de-
tindtoare.
Prizonierii pedepsiti in chip
disciplinar, nu vor puteh fi lip-
siti de prerogativele atasate
gradului lor. In special ofiterii
asimilatii cari vor suferi pe-
depse aträgand lipsirea de li-
bertate, nu vor fi asezati In
740 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
a,celeasi localuri cu subofiterii
sau oamenii de trupa pedepsiti.
50. Prizonierii de rasboiu eve-
dati, cari ar fi prinsi inainte de
a fi putut ajunge la armata lor,
sau de a Paräsi teritoriul ocu-
pat de armata ce i-a capturat,
nu vor fi pasibili deckt de pe-
depse disciplinare.
Prizonierii cari, duPe, ce au
reusit sr). ajunga la armata Thr
sau sa paräseasca, teritoriul
ocupat de armata ce i-a captu-
rat, ar fi fäcuti din nou prizo-
nieri, nu vor fi pasildli de nici o
pgdeapsä Pentru fuga Mr ante-
rioarä.
51. Tentative de evaziune,
chiar In caz de recidivä, nu va
fi consideratä ca o circumstanta
agravantä In cazul cand prizo-
nierul de rasboiu ar fi deferit
tribunalelor pentru crime sau de-
licte contra persoanelor sau
contra proprietatii comise in
cursul acestei tentative.
Dupa o evarzfiune incercata
consumatä, camarazii evadatu-
lui cari vor fi cooPerat la eve-
ziune, nu vor putea fi expusi
din aceastä cauza decal la o
pedeapsa discipline/1.
52. Beligerantii vor aye&
grija ca autoritätile competente
sa uzeze de cea mai mare in-
dulgentä in aPrecierea chestiu-
nii de a sti daca o infractiune
cords& de un prizonier de ras-
boiu trebuie sä fie pedePsita dis-
cipliner sau pe cale judiciarä.
Se va procedk In special ast-
fel când va fi vorba a se apre-
cià fapte in legatura, cu eve-
ziunea sau cu tentative d.e eve-
ziune.
Un prizonier nu va Puteh fi
pedePsit deal o singura datä
din pricina aceluias fapt sau a
aceluias cap de acuzare.
53. Nici un prizonier de rds-
boiu având o pedeapsä, discipli-
ne/1, care s'ar elk In conditiu-
www.digibuc.ro
nile prevazute pentru repatri-
ere, nu va putek fi retinut din
cauza cà nu si-a implinit Pe
deapsa.
Prizonierii de repatriat, cart
ar fi urmariti penal, vor putek
fi exclusi dela repatriere pânä
la terminarea procedurii
eventual pana la executarea pe-
depsei; acei cari ar fi detinuti
in virtutea unei hotariri, vor
putek fi retinuti pAnä la termi-
narea detentiunii Mr.
Beligerantif tj vor comunick
listele celor ce nu vor putek fi
repatriati pentru motivele indi-
cate In alineatul precedent.
2. Pedepse disciplinare
54. Arestul e pedeaPsa disci-
plinara cea mai sever's', ce poate
fi data, unui Prizonier de ras-
boiu.
Durata unei aceleiasi pedepse
nu Poate depasi treizeci de zile.
Acest maximum de treizeci de
zile nu va putek fi depasit nici
In cazul mai multor fapte de
cari prizonierul ar avek
punda discipliner In cliPa in
care se hotäräste In privinta sa,
fie c5, aceste fapte ar fi conexe
sau nu.
DacI in cursul sau dupg sfer-
situl unei perioade de arest se
va aplich unui prizonier o nota
pedeaPsa, disciplinara, un ter-
men de cel putin trei zile va
separk fiecare din perioadele de
arest, de Indata ce una din ele e
de 10 zile sau mai mult.
55. Sub rezerva dispozitiunii
ce face obiectul ultimului ali-
neat al art. 11, sunt aplicabile,
drept agravare a pedepsei, pri-
zonierilor de räsboiu pedepsiti
discipliner restrictiunile de
hranä admise in armatele Pu-
terii detinatoare.
Totus, aceste restrictiuni nu
vor Putek fi ordonate deal
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
daa starea sändtdtii prizonie-
rilor pedepsiti o permit.
56. In nici un caz prizonierii
de rdsboiu nu vor puted fi
transferati In stabilimente peni-
tenciare (Inchisori, penitenciare,
ocne. etc.), pentru a suferi acolo
pedePse disciplinare.
Localurile In cari se vor aplich
pedepsele disciplinare vor fi con-
forme cererilor de higiend.
Prizonierii pedepsiti vor fi
obligati sä se tina In stare de
curätenie.
In fiecare zi acesti prizonieri
vor eyed putinta sä feed, exer-
citii i sà petreacä cel youtin
cloud ore In plin aer.
57. Prizonierii de rdsboiu pe-
depsiti discipliner vor fi auto-
rizati sä ceteascä i sd scrie,
precum i sd expedieze si sd
Primeasca scrisori.
In schimb, coletele i expedi-
tiunile de bani vor puted sä nu
fie predate destinatarilor cleat
la expirarea ,pedepsei. Daa co-
letele nedistribuite contin ali-
mente ce se pot stricd, acestea
se vor värsh infirmeriei sau bu-
c Atäriei lagdrului.
58. Prizonierii de rdsboiu pe-
depsiti disciplinar vor fi auto-
rizati, la cererea lor, sd se pre-
zinte la vizita medicalä
Ei vor primi Ingrijirile cari se
vor gdsi necesare de cätre me-
dici si la nevoie vor fi evacuati
la infirmeria lagärului sau la
vreun spital.
59. Cu rezerva competintei
tribunalelor i autoritdtilor mi-
litare superioare, Pedepsele dis-
ciplinare nu vor puted fi pro-
nuntate cleat de un ofiter pre-
vdzut cu puteri disciPlinare In
calitatea sa de comandant de
lagär sau de detasament, sau
de ofiterul aspunzdtor care II
Inlocueste.
Urmariri judiciare
60. La deschiderea unei Pro'
www.digibuc.ro
741
ceduri judiciare Indreptatd con-
tra unui prizonier de rdsboiu,
Puterea detingtoare va vesti de
aceasta, Indatd, ce va putea-o
face si totdeauna Inainte de data
fixatä Pentru deschiderea des-
baterilor, pe reprezentantul Pu-
terii protectoare.
Acest aviz va eontine urnad-
toarele indicatiuni:
a) starea civilä i gradul pri-
zonierului;
b) locul domiciliului sau al
detentiunii;
c) specificarea caputui sau ca-
Petelor de acuzare, cu mentiu-
nea dispozitiunilor legale apli-
cabile.
Deed, nu e posibil a se da
In acest aviz indicatiunea tri-
bunalului ce va judech afacerea,
aca a datei deschiderii desba-
terilor i aced a localului In
care vor eyed loc, aceste indi-
catiuni vor fi date ulterior re-
prezentantulul Puterii protec-
toare, at mai curând i In tot
cazul cel putin trei aptdmâni
Inaintea deschiderii desbaterri-
lor.
61. Nici un prizonier de rds-
boiu nu va Puted fi condamnat
fdrd a fi avut putinta sä se
apere.
Nici un prizonier nu va pu-
ted fi silit a se recunoaste vi-
novat de fapta de care e acuzat.
62. Prizonierul de rdsboiu va
aveâ dreptul sd fie asistat de
un aPärätor calificat ales de
el si sà recurga, daa e necesar,
la oficiile unui tAlmaciu corn-
petinte. Dansul va fi avizat de
dreptul sdu In timp util Inain-
tea desbaterilor de cdtre Pute-
rea detingtoare.
In- lipsa alegerii fäcutd, de
prizonier Puterea protectoare ti
va Puteà procurd un apärätor.
Puterea detindtoare va remits
Puterii protectoare, la cererea
acesteia, o listä a persoanelor
având calitatea sà ia apdrarea.
742 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
Reprezentantii Puterii protec-
toare vor aye& dreptul sä asiste
la desbaterile cauzei.
Singura exceptiune dela a-
ceast& reguld este aceea când
desbaterile cauzei trebuie sä
rämânä secrete in interesul si-
gurantei Statului. Puterea de-
tinätoare va preveni Puterea
protectoare despre aceasta.
63. 0 sentintä nu va puteh fi
pronuntatä in sarcina unui pri-
zonier de räsboiu decât de dare
aceleasi tribunale si urmând
aceeas prooedurä ca in pri-
vint a Persoanelor apartinând
fortelor armate ale Puterii de-
tingtoare.
64. Orice prizonier de räsboiu
va avea dreptul sä facä recurs
in contra oricarei ssntinte
data cu privire la el, in acelas
chip ca inclivizii ce apartin
fortelor armate ale Puterii de-
tinritoare.
65. Sentintele pronuntate in
contra prizonierilor de rdsboiu
vor fi comunicate imediat Pu-
terii protectoare.
66. Dacä pedeapsa cu moarte
e pronuntatä impotriva unui
prizonier de räsboiu, o comuni-
care ar&tând in detaliu natura
si imprejurärile infractiunii va
fi adresatä, cat mai curând, re-
prezentantului Puterii protec-
toare, spre a fi transmisä Pu-
terii in armatele cäreia a servit
prizonierul.
Sentinta nu se va executh
inainte de expirarea unui ter-
men de cel putin trei luni dela
data acestei comunicäri.
67. Nici un prizonier de räs-
boiu nu va putek fi lipsit de
beneficiul dispozitiunilor artico-
lului 42 din prezenta Conven-
tiune in urma unei sentinte sau
in alt chip.
www.digibuc.ro
TITLUL IV
Despre sfewsitul captivitätii
Sectiunea I
Despre repartizarea directd $i des-
vre ospitalizarea in Ord neutrd-
68. Beligerantii vor fi tinuti
a trimite in tare lor, färä a
tine seamd de grad, nici de nu-
mär, prizonierii de räsboiu gray
bolnavi si gray räniti, dupä
ce-i vor fi pus in stare de a fi
transPortati.
Niste acorduri intre belige-
ranti vor fix& deci, at de cu- .
rând, cazurile de invaliditate
sau de board ce atrag repa-
trierea directä, precum si cazu-
rile ce atrag eventual ospitali-
zarea inteo tar& neuträ. Pana
ce se vor incheiit aceste acor-
duri, beligerantii se vor pute&
refer! la acordul-tip anexat, cu
titlu documentar, la prezenta
Conventiune.
69. Indatä dupä inceperea os-
tilitätilor, beligerantii se vor in-
telege pentru a numi comisiuni
medicate mixte. Aceste comi-
siuni se vor compune din trei
membri, dintre cari doi aparti-
nând unei täri neutre si unul
desemnat de Puterea detiná-
toare; unul din medicii tärii
neutre va prezidh. Aceste co-
misiuni medicale mixte vor pro-4
cedit la examenul prizonierilor
bolnavi sau räniti si vor la,
toate hotäririle utile in pri-
vinta lor.
Hotäririle acestor comisiuni
se Vor Ink cu majoritate si se
vor executà in termenul cel mai
scurt.
70. Afar& de cei ce vor fi fost
hoarAti de medicul lagärului,
urmätorii prizonieri de räsboiu
vor fi supusi vizitei comisiunii
medicale mixte, mentionatá la
art. 69, in vederea rapatrierii
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
lor directe sau a ospitalizarii
lor in targ neutrg:
a) prizonierii ce vor face cere-
rea direct medicului lagarului;
b) prizonierii ce vor fi prezen-
tati de cgtre oamenii de Incre-
dere, previtzuti la articolul 43,
acestia adresandu-se din
Pria lor initiativa sau la cere-
rea prizonierilor
c) prizonieriice vor fi fost
propusi de catre Puterea In ar-
matele cgreia au servit sau de
&are o asociatiune de ajutor,
recunoscutg ì autorizatg In re-
gulg de aceastg Putere..
71. Prizonierii de rgsboiu,
victime ale accidentelor
munch', afarg de rdnitii volun-
tari, vor beneficia de aceleasi
dispozitiuni, in ce priveste re-
Patrierea sau eventual ospitali-
zarea In targ neutrg.
72. In timpul ostilitätilor
pentru motive de umanitate, be-
ligerantii vor puteh incheià a-
corduri In vederea repatrierii
directe sau a ospitalizgrii In
targ neutrg a prizonierilor de
rgsboiu sangtosi cari au suferit
o lungg captivitate.
73. Cheltuelile de repatriere
sau de transport, Intr'o targ
neutrg a. prizonierilor de rds-
hoiu vor fi suportate, cu ince-
pere dela fruntaria Puterii de-
tingtoare, de Puterea in arma
tele cAreia au servit acesti pri-
zonieri.
74. Nici un repatriat nu va
putea fi Intrebuintat la un ser-
viciu militar activ.
Sectiunea II
Despre liberare si repatriere la
sf ársitul
75. Când beligerantii VOr In-
cheia o conventiune de armisti-
www.digibuc.ro
743
tiu, dânsii vor trebul in prin-
cipiu sg inscrie stipulatiuni pri-
vitoare la repatrierea prizonie-
rilor de rgsboiu. Baca nu s'au
inserat in aceastä Conventiune
stipulatiuni in aceasta privintg,
beligerantii se vor pune totus
pro- in raport, cat mai curând, in
acest scop. In orice caz repa-
trierea prizonierilor se va face
in termenul cel mai scurt dupg
incheierea pacii.
Prizonierii de rgsboiu cari ar
fi urmgriti penal pentru o cri-
mg sau un delict de drept co-
mun, vor puteh fi .totus reti-
nuti pang la terminarea proce-
de durii si eventual pang la expi-
rarea pedopsei. Se va Procedà
la fel pentru condamnatii pen-
tru o crimg sau un delict de
drept comun.
Prin Intelegerea heligeranti-
lor, se vor puteh institui comi-
siuni In scop de a cgutà Prizo-
nierii raspanditi si de a asigurà
repatrierea Ion.
TITLUL V
Despre moartea prizonierilor de räsboia
76. Testamentele prizonierilor
de rgsboiu vor fi primite i in-
cheiate in aceleasi conditiuni ca
pentru militarii din armata na-
tionalg.
Se vor urmh aceleasi regule in
ce priveste actele privitoare la
constatarea decesulu!.
Beligerantii Ivor aveh grijg ca
prizonierii de räsboiu morti tu
captivitate sg fie Ingropati in
chip onorabil i ca rnormintele
sg aibe toate indicatiunile utile,
sg fie respectate i intretinute
in chip convenabil.
744 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
TITLUL VI
Despre birourile de ajutor fi de infer-
matluni cu privire la prizonieril de
rasboiu
77. Dela Inceputul ostilitgtilor,
fiecare din Puterile beligerante,
precum i Puterile neutre ce vor
fi adgpostit beligeranti, vor in-
stitul un birou oficial de infor-
matiuni despre prizonierii de
rgsboiu ce se aflg pe teritoriul
lor.
In termenul cel mai scurt,
fiecare din Puterile beligerante
va informa biroul de informa-
tiuni de once capturare de pri-
zonier fgcutg de armatele sale,
dându-i toate informatiunile
asupra identitgtii de cari dis-
pune care sg, deb, putintg a se
avizA grabnic familiile intere-
sate si factindu-i cunoscute a-
dresele oficiale unde familiile
vor puteb, scrie prizonierilor.
Biuroul de informatiuni va
tranamite de urgentg toate a-
ceste indicatiuni Puterilor inte-
resate, prin mijlocirea Puteri-
lor protectoare, pe de o parte, a
agentiei centrale prevgzutg. la
articolul 79, pe de alta.
Biuroul de informatiuni, In-
sgrcinat s rdspundg, itutui-or
cererilor cu privire la prizonie-
rii de rgsboiu, va priml dela
diferite servicii competente toate
indicatiunile relative la inter-
ngri i permutari, la punen In
libertate pe cuvânt, la repatri-
en, la evaziuni, la locuire In
spitale, la decese, precum
toate celelalte informatiuni ne-
'nesare sPre a stabill si a tine la
zi o fig individualg pentru fie-
care prizonier de rgsboiu.
Biuroul va Inscrie pe aceastg
In mgsura posibilitgtilor
sub rezerva dispozitiunilor, ar-
ticolului 5: numgrul matricol,
numele i pronumele, data 0 lo-
www.digibuc.ro
cul nasterii, gradul i corpul de
trupg al interesatului, Rronu-
mele tatälui si numele mamei,
adresa persoanei i va trebul
avizatg In caz de accident, rgni-
le, data si locul capturärii, a/
interngrii, ränilor, mortii, pre-
cum 0 orice alte informatiuni
importante.
Liste säptgmanale continâncl
toate informatiunile mai noui
susceptibile sä usureze identi-
ficarea fiecgrui Prizonier vor fi
transmise Puterilor interesate.
Fisa individualä a prizonie-
rului de rgsboiu se va remite
clupg Incheierea pgcii Puterii la
care va fi servit.
Biuroul de informatiuni va
mai fi tinut sg, culeagg toate
obiectele personale. valorile, co-
resp6ndenta, carnetele de soldg,
semnele de identitate, etc., ce
vor fi fost pärgsite de prizonie-
rii de rgsboiu repatriati, libe-
rati pe cuvânt, evadati sau de-
cedati si de a le transmite In
täribe interesate.
78. Societätile de ajutor pen-
tru prizonierii de rgsboiu consti-
tuite In mod regulat, conform
legii din tara lor i avâncl de
scop sg, fie mijlocitorii actiunii
cantabile, vor primi din partea
beligerantilor, pentru dânsele
pentru agentii lor legalmente
acreditati, toate facilitgtile In
limita fixatg de nevoile mili-
tare, spre a Indeplini cu folos
sarcina lor umanitarg. Delega-
tii acestor societätt vor putee,
fi admisi sg, distribue ajutoare
In laggre, precum i In locali-
tätile de etapg, prizonierilor re-
patriati, In schimbul unei per-
misiuni personale, acordatg de
autoritatea militarä i luându-si
Insgrcinarea, In scris, s5, se ,su-
pung tuturor mgsurilor de ordi-
ne si de politie ce ar hoar/
acestea.
79. 0 agentie centralg de in-
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
formatiuni despre prizonierii
de räsboiu se va creh in tará
neuträ. Comitetul international
al Crucii-Rosii va propune Pu-
terilor interesate, daa socoate
necesar, organizarea unei atare
agentii.
Aceastä, agentie va aveh In-
särcinarea sh concentreze toate
informatiunile privitoare la pri-
zonieri, ce va puteh obtine pe
chile oficiale si private; ea le
va transmite at mai repede
tärii de origing a prizonierilor
sau Puterii ce vor fi servit.
Aceste dispozitiuni nu vor
trebui internretate ca restran-
gand activitatea umanitará a
Comitetului international al
80. Biurourile de informa-
tiuni se vor bucurh de scutirea
de port in materie postald, pre-
cum si de toate scutirile prev-
zute la articolul 38.
TITLUL VIII
Despre aplicarea Convenfiunii unor cafe-
gorii de oivili.
81. Indivizii care urmeazá
fortele armate färä, a face di-
rect parte din ele, precum: co-
respondentii, .reporterii de ziare,
vivandierii, furnizorii, cari vor
ada In puterea inamicului
pe care acesta va socotl util
deting, vor avea drept la trata-
mentul prizonierilor de asboiu,
cu conditiunea ca dânsii al fie
prevázuti cu o legitimare din
partea autoritätii militare a
fortelor armate ce intovärásiau.
TITLUL VIII
Despre executarea Conventiunii
Sectiunea I
Dispozifiuni generale
82. Dispozitiunile prezentei
Conventiuni vor trebui sh fie
www.digibuc.ro
745
respectate de atre Inaltele
Pärti Contractante in orice tui-
prejurare.
In cazul and, In timp de räs-
boiu, unul din beligeranti nu ar
fi pärtas al Conventiunii, dis-
pozitiuniIe sale vor ramâne to-
tus obligatorii 1ntre beligerantii
cari sunt pärtasi.
83. Inaltele Párti Contrac-
tante Ii rezervä dreptul sä, In-
cheie Conventiuni speciale asu-
pra tuturor chestiunilor privi-
toare la prizonierii de räsbolu,
ce le-ar päreh oportun sá regu-
leze in chip particular.
Prizonierii de räsboiu vor be-
neficih de aceste acorduri panä
la terminarea rapatrierii, afará
de stipulatiunile contrarii ex-
prese continute in suszisele a-
corduri sau in acorduri ulte-
rioare sau, deasemeni, afar%
de mäsuri mai favorabile luate
de atre una sau alta din Pu-
terile beligerante cu privire la
prizonierii ce detin.
Spre a asigurh, de o parte si
de cealaltä, aplicarea stipule-
tiunilor prezentei Conventiuni
a usurh incheierea Con-
ventiunilor speciale, prevhzute
mai sus, beligerantii vor puteh
autorizh indath dui:4 inceperea
ostilitätilor, reuniuni de-ale re-
prezentantilor autoritätilor res-
pective insärcinate cu adraini-
strarea prizonierilor de rásboiu.
84. Textul prezentei Conven-
tiuni si ale Conventiunilor spe-
ciale, prevhzute la articolul pre-
cedent, se va afish pe at e po-
sibil In limba maternä, a prizo-
nierilor de räsbolu, in locuri
unde va puteh fi consultat de
atre toti prizonierii.
Textul acestor Conventiuni se
va comunich, la cerere, prizo-
nierilor cari s'ar gasi In im-
posibilitate sá ia cunostinth de
textul afisat.
746 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931
85. Inaltele PAM Contrac-
tante isi vor comunica. nrin
mijlocirea Consiliului federal
Elvetian, traducerile oficiale ale
prezentei Conventiuni, precum
si legile i regulamentele ce
vor puteet fi determinate sa a-
dopte spre a asigura aplicarea
prezentei Conventiuni.
Sectiunea II
Despre organizarea controlului
86. Inaltele Pärti Contractante
recunosc c'd aplicarea regulatä
a prezentei Conventiuni va ELM,
o garantie in putinta de cola-
borare a Puterilor protectoare
insärcinate s'a päzeascá intere-
sele beligerantilor; in aceastä
privintä, Puterile Protectoare
vor putek desemna, in afarà de
personalul kr diplomatic, dele-
gati printre proprii lor supusi
sau printre supusii altor Puteri
neutre. Acesti delegati vor tre-
bui sä fie supusi agrementului
beligerantului pe lângrt care 1.0
vor exercita misiunea kr.
Reprezentantii Puterii protec-
toare sau delegatii säi agreati
vor fi autorizati sä meargä in
toate localitätile, Mr5, nici o ex-
ceptiune, unde sunt internati
prizonieri de rdsboiu. Dansii vor
a yea. acces in toate localurile o-
cupate de prizonieri si se vor
puteà intretine cu acestia, de
obiceiu färd martor, personal
sau Prin mijlocirea interpre-
tilor.
Beligerantii vor facilita in
cea mai largä mäsurä insärci-
narea renrezentantilor sau a de-
legatilor agreati ai Puterii pro-
tectoare. Autoritätile militare
vor fi informate de vizita kr.
Beligerantii se vor putek in-
telege pentru a admite ca per-
soane de aceeas nationalitate
cu prizonierii sä fie admisi a
lua parte la cillatoriile de in-
spectiune.
87. In cazul unui diferend in-
www.digibuc.ro
tre beligeranti asupra aplicgrii
dispozitiunilor prezentei Con-
ventiuni, Puterile protectoare
vor trebui, pe cat le va fi po-
sibil, s. acorde bunele kr oficii
pentru regularea diferendului.
In acest scop, fiecare din Pu-
terile protectoare va put* mai
cu seamä, propune beligeranti-
lor interesati o reuniune a ree
prezentantilor acestora, even-
tual pe un teritoriu neutru ales
in mod convenabil. Beligerantli
vor fi tinuti sä dea urmare pro-
Punerilor ce li se vor face in a-
cest sens. Puterea protectoare
va putea, la nevoie, supune
grementului Puterilor in cauz6
o personalitate apartinand unei
Puteri neutre sau o personali-
tate delegatä. de Comitetul in-
ternational al Crucii-Rosii, care
va fi chemata sà ia parte la a-
ceastä, reuniune,
88. Dispozitiunile de mai sus
nu sunt o pieded. pentru acti-
vitatea umanitara ce ar putea
desfä.sura Comitetul internatio-
nal al Crucii-Rosii pentru pro-
tectiunea prizonierilor de rgs-
boiu sub conditiunea agremen-
tului beligerantilor interesati.
Sectiunea III
Dispozitinni finale
89. In raporturile dintre Pu-
terile legate prin Conventiunea
dela Haga cu privire la legile
si obiceiurile räsboiului pe us-
cat, fie vorba de cea din 29 Ju-
lie 1899, fie de cea din 18 Oc-
tomvrie 1907, si cari sunt päre
tase ale prezentei Conventiuni,
aceasta va complecta capitolul
II al Regulamentului anexat la
suszisele Conventiuni dela Haga.
90. Prezenta Conventiune,
care o cOpie, certificatä con-
va mite& fi semnatä,; pang. la
1 Fevruarie 1930, in numele tue
turor tärilor reprezentate la
Conferinta ce s'a deschis in Ge-
neva la 1 Iulie 1929.
 LEGI DE UNIFICARE. 15 Septemvrie 1931 747

91. Prezenta Conventiune va sä denunte prezenta Clonven14

fi ratificata indatä ce va fi cu tiune. Denuntarea nu-si va pro-
duce efectele cleat un an dupä
Ratificarile vor fi depuse la ce notificarea acestui lucru va
Berna. fi fost fAcutd In scris Consiliu-
Se va intocmi un proces-ver- lui federal elvertian. Acesta va
bal despre depunerea fiecdrui comunich aceastd notificare
instrument de ratificare, de pe Guvernelor pituror Inaltelor
care o dmie, certificatd con- Pärti Contractante.
formä, va fi remisa de Consiliul Denuntarea nu va aveà va-
federal elvetian Guvernelor tu- loare decat fatá de 'Malta Parte
turor tdrilor In numele cdrora Contractantd care o va fi noti-
va fi fost semnatd Conventiunea ficat.
sau notificatd adeziunea. Pe de altd parte, aceastä, de-
92. Prezenta Conventiune va nuntare nu-5i va produce efec-
intrh in vigoare $ase luni dupd tele in cursul unui räsbolu in
ce cloud instrumente de ratifi- care ar fi implicatä Puterea de-
care, eel putin, vor fi fost de- nuntátoare. In acest caz pre-
puse.
In urrad, ea va intrh in vi- zenta Conventiune va continuà
goare pentru fiecare Ina ltä sa-si producd efectele peste ter-
menul de un an, pang la inche-
Parte Contractantä ease luni ierea pdcii 5i, in orice caz, pAnd
dupä depunerea instrumentului ce se vor fi terminat opergiu-
säu de ratificare. nile de repatriere.
93. Cu incepere dela data
inträrii sale in vigoare, pre- 97. 0 a:Tie, certificatá con-
zenta Conventiune va fi des- formä, a prezentei Conventiuni
chisä adeziunilor date In nu- va fi depusd in arhivele Socie-
mele oricdrei tári In numele tdtii Natiunilor, prin grija Con-
ctireia accost& Conventiune nu siliului federal Elvetian. Pease-
va fi fost semnatd. meni ratificdrile, adeziunile
94. Adeziunile se vor noti- denuntärile cari vor fi notificate
fich in seris Consiliului federal Consiliului federal Elvetian, vor
elvetian si isi vor produce efec- fi comunicate de acesta Societd-
tele sase luni dung data la care tii Natiunilor.
Ii vor fi parvenit.
Consiliul federal elvetian va Act Final
comunich adeziunile Guvernelor
tuturor tárilor in numele cd- o Act final al Conferinlei diplomatice
rora Conventiunea va fi fost convocati pentru revizuirea Convenfiunii
semnatá sau adeziunea notifi- dela Geneva din 6 lulie 1906 pentru
catd. imbunatätirea soartel ränifilor i bol-
95. Starea de räsboiu va da navilor din armatele in campanie si
efect imecliat ratificärilor depu- pentru elaborarea unei Conventiuni prl-
se si adeziunilor notificate de vitoare la tratamentul prizonierilor de
nuterile beligerante Inainte sau räsboiu
dupd inceperea ostilitätilor. Co-
municarea ratifieärilor sau a- Din 27 hilie 1929
deziunilor primite dela Puterile
In stare de räsboiu se va face pe Conferinta convocatá de Con-
calea cea mai grabnicd de cdtre siliul federal elvetian cu scop
Consiliul federal elvetian. de a revizui Conventiunea din
.96. Fiecare din Inaltele Párti Geneva pentru imbulatátirea
Contractante va aveh putinta soartei rdnitilor i bolnavilor
www.digibuc.ro
748 1LEGI DE UNIFICARE. 16 Septemvrie 1931
6 Iu lie 1906, si de a elaborà un
cod al prizonierilor de rgsboiu
a deliberat, la Geneva, dela 1
la 27 Iu lie 1929, pe baza celor
doug proiecte de ..Conventiune
examinate si aprobate de a X-a
si a XI-a Conferintg internatio-
nail a Crucii-Rosii.
Conferinta a fixat, spre a fi
supuse semngturii Plenipoten-
tiarilor, doug Conventiuni cu
data zilei de astgzi:
a) Conventiunea din Geneva
pentru imbungtAtirea soartei rg-
nitilor si bolnavilor din arma-
tale In campanie, $i:
b) Conventiunea privitoare la
tratamentul prizonierilor de
rgsboiu.
Conferinta a mail emis ur-
mgtoarele dorinte j avize:
I. Conferinta exprimg dorinta
sg se examineze chestiunea dacg
noui garantii n'ar puteg fi sta-
tuate In favoarea marilor rg-
niti si a bolnavilor gravi cgzuti
In puterea inamicului, si a-
ceasta Ong la terminarea ospi-
talizgrii Ion
II. Conferinta, fatg de o
çerere a Ordinului Suveran si
Militar al Ospitalierilor Sf&n-
tului Joan din Ierusalim, zis de
Malta, socoteste cg
stabilite prin Conventiunea
din Geneva si regulând situatiu-
nea Societgtilor de ajutor pe
lângg armatele In campanie,
sunt aplicabile organizatiunilor
nationale ale acestui Ordin.
E la fel In ceeace priveste Ma-
rea Stgretie (Grand Prieuré) a
Sfântului Joan din Ierusalim in
Anglia, ordinele Sfântului Joan
(Johanniter) si a Sfântului
Gheorghe In Germania si Ordi-
nele Ospitaliere similare din
orice targ.
III. Conferinta emite do-DIN 16 SEPTEMVRIE 1931
rinta ca Tgrile ce iau parte la
Conventiunile din Geneva sg se Prin J. C. M. sub No. 1199 din
intruneascg in conferintg In- 1931 s'a aprobat Normele gene-
www.digibuc.ro
tr'un viitor apropiat, cu scop de
a fregulamenta, cu toatg desvol-
tarea necesarg, Intrebuintarea
aviatiunii sanitare in timp de
rgsboiu.
IV. Conferinta emite dorinta
sg se trimitg Comisiunii inter-
nationale de Standardizare a
materialului sanitar, al cgrei
sediu e la Geneva, studiareia $i
stabilirea unui model unic de
certificat de identitate pentru
toti sanitarii ce nu poartg o
uniform& militarg.
V. Conferinta, recunoscând
importanta misiunil incredin-
tate Societätilor nationale ale
si Societgtilor de
ajutor voluntar in opera lor de
solidaritate Intre popoare, con-
siderg cg e foarte de dorit sg li
se acorde toate usurintele $i
scutirile, In cea mai largg mg-
surg admisg da legiuirile natio-
nale, pentru exercitarea activi-
tgtii lor in timp de pace, mai
ales in ce priveste instalarea
lor, circularea personalului si
materialului lor si operatiunile
lor de ajutor.
VI. Conferinta, Insusindu-si
rezolutiunile unanime ale celor
doug comisiuni ale sale, expri-
mg dorinta sg se Intreprindg
sludii aprofundate In vederea
Incheierii unei conventiuni in-
ternationale privitoare la con-
ditiunea i protectiunea civililor
de nationalitate inamic& cari se
ggsesc pe teritoriul unui beli-
gerant sau pe un teritoriu ocu-
pat de dânsul.
J. C. M.
pentru aprobarea Normelor generale
pentru reeeptlonarea furniturilor
luordrilor autoritätilor publice.
 LEGI DE UNIFICARE. 23 Septemvrie 1931
rale pentru receptionarea fur-
niturilor si lucrärilor autorita-
tilor puMice, precum si o Pub li-
catiune tin pentru licitatiuni;
toate s'au publicat in Monitorul
Oficial No. 216 din 16 Septem-
vrie 1931, uncle se pot consulth.
A se veda, fn legäturl si Caietul
de sarcini tip, al Oficiului de
normalizare, din 9 August 1931
la ordinea cronologicá In acest
volum. Toate se refer% la Legea
contabilitätii publice, din 31
Iu lie 1929, pag. 783, vol. XVII cu
modif. 3 August 1931, si la Re-
gulamentul Oficiului central de
licitatii, din 1 Ianuarie 1930
pag. 3, vol. XVIII.
TABLOU
de comunele rurale din tart
DIN 21 SEPTENIVRIE 1931
Acest Tablou, format potrivit
Legii administrative, din 15
Iu lie 1931 (pag. 587 acest volum),
s'a publicat In Monitorul Oficial
No. 220 din 21 Septemvrie 1931,
unde se poate consulth. A se
vedeh si vechea Impärtire admi-
nistrativä In Monitorul Oficial
din 7 Octomvrie 1925 si ultima
din 11 Decemvrie 1929.
REGULAMENTUL
Muzeului national de istorie naturalá
din Chisinau
DIN 23 SEPTEMYRIE 19311)
CAPITOLUL I
Scopul Muzeului
E. Muzeul National de Isto-
rie Nature le, din Chisingu este
1) Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 3133/931 si publicat In Manila-
rul Oficial No. 222 din 23Septemvrie 1931.
A se vedei In leg5tur5 si Regulamentul
sectiilor aplicate dela Facultatea de stiinte
din Iasi, din 15 Septemvrie 1923 la pag. 630,
vol. XIIIXIV.
www.digibuc.ro
749
Muzeul Central al Basarabiei
pentru toate ramurile stintelor
naturale si are de SCOW de a
adunh, prepark studih, clasi-
fich, conserve, si expune toate
colectiunile necesare pentru stu-
dii si cercetäri stiintifice, pentru
nevoile Invätämântului fn toate
gradele si categoriile si pentru
popularizarea acestor stiinte.
Pe lângh, studiile generale
stiintifice, acest muzeu mai are
ca scop special se,' organizeze si
sä inlesneascä, studierea siste-
mated a naturii regiunt si a
problemelor ce decurg din ea,
precurn si sh. adune materialele
necesare In vederea acestor cer-
cetäri.
CAPITOLUL II
Despre colectiuni
2. Potrivit scopului, Muzeul
are a organize, colectir stiintifice
privitoare la cercetarea naturii
regiunii, precum si colectii di-
dactice i de popularizare (co-
lectiuni puMice).
3. Colectiunile de cercetäri
stiintifice sunt conservate In ca-
mere sau depozite separate,
uncle pot fi studiate numai de
specialist cu fnvoirea directiu-
nii.
4. Colectunile publice aunt
conservate si expuse In vitrine
speciale, intr'un mod cat mai
instructiv, spre a puteb, fi vizi-
tate de toatä, lumea, In anumite
zile o ore.
5. Colectiunile se Impart In
urmätoarele sectiuni:
a) Agricultura cu ramurile ei:
agricultura propriu zis, viticul-
tura, pisciculture, avicultura,
sericicultura, apicultura, pomi-
cultura, zootehnie, agrogeologie
(geologie) si studiul epocii gla-
ciale si meteorologie;
b) Zoologie cu entomologia a-
plicatä;
750 LEGI DE UNIFICARE. 23 Septemvrle 1931
c) Botanica cu silvicultura si
fitopatologie;
d) Arheologie i arte casnice.
6. Colectiunile vor fi catalo-
gate si inventariate, purtând
fiecare preparat sau obiect de
muzeu un numar de inregistra-
re si artatandu-se pe eticheta
preparatului provenienta sa,
data si colectorul.
7. Obiectele de o calitate in-
ferioarg i dubletele vor forma
o colectiune specialg de dublete,
servind pentru schimbgri san
donatiuni la alte muzee, scoli,
etc.
8. Desfiintarea obiectelor de-
terminate din colectiuni se va
face numai cu aprobarea direc-
tiunii, facânclu-se in registrul de
inventar nota respectivä, sem-
natä de conservator si director.
9. Directiunea Muzeului este
obligata a tine un registru spe-
cial de donatiuni, cu cotor, din
care va eliberà donatorului o
chitantg pentru obiectele däruite
Muzeului. Directiunea Muzeu-
lui nu este totus obligata de
a primi orice donatiuni si de a
incorporà in colectii obiecte pe
cari, in urma studiului, le-ar
gäsi cg nu meritä a fi incorpo-
rate in ele.
10. Obiectele donate si gäsite
ca meritä a fi expuse in säule
publice, vor purtà pe etichetg
numele donatorului, totus co-
lectiunile publice fiind alatuite
in virtutea unui plan sistematic
de instructie i popularizare,
bazat pe expunerea numai a ti-
purilor caracteristice, directiu-
nea Muzeului nu poate fi obli-
gatg de a expune in intregime
colectiuni ce i s'ar clgrui i cari
nu ar intra in cadrul planului
unitar al colectiunilor fiecgrei
sectiuni.
11. Directiunea Muzeului poa-
te accept& i colectiuni in bani
sau alte valori, fie pentru achi-
www.digibuc.ro
zitiuni de colectiuni si mate-
riale, fie pentru organizgri de
expeditiuni, explorari, etc. In
acest caz ea va prezenta insä,
atat Ministerului Instructiunii
Publice, cat si donatorului, acte
justificative cletailate de modul
de intrebuintare a acestor mime
Obiectele achizitionate sau co-
lectate se vor trece In inventar,
cu specificarea numelui donato-
rului.
CAPITOLIIL III
Despre laboratoare, ateliere,
parcuri, cdmpuri de experienta
bibliotecc1
12. Pentru studiile i cercetd-
rile stiintifice, precum i pentru
prepararea i clasificarea colec-
tiunilor, Muzeul are laborato-
riile i atelierele sale, spre a
putea servi lucrgrilor ce se fac
in diferitele ramuri ale agricul-
turii i tiintelor naturale, pre-
cum si o biblioteca pentru dife-
ritele specialitäti.
13. In scopul conservgrii
ocrotirii monumentelor naturii,
Muzeul organizeazg in regiune
o serie de parcele inviolabile,
numite Parcuri Nationale".
Pentru ingrijirea si conducerea
acestor parcuri se va urnah nor-
mele generale indicate de Re-
gulamentul Ministerului, in a-
ceasta privinta, in comitetul de
conducere al lor intrand si de-
legatul Facultatii de stiinte Iai
(vezi mai jos).
14. Pentru cercetgri stiintifi-
ce in domeniul agronomiei, Mu-
zeul poate organiza experimente
agricole i câmpuri de experi-
entä conduse de personalul Mu-
zeului, dupa specialitate.
15. Pe lânga Muzeu se orga-
nizeazg o grading demonstrativa
botanica, cu scop de a araith
flora regiunii.
 LEGI DE UNIFICARE. 23 Septemvrie 1931
16. Laboratoarele i biblio-
teca Muzeului servesc in primul
rand lucrarilor personalului
stiintific al acestui Institut.
Totus, cu invoirea directiunii,
pot fi admise a lucra In ele
persoane straine, cari au prega-
tire stiintifica, spre a puteâ face
cercetAri speciale in diferite do-
menii ale agriculturii i tiinte-
lor naturale, precum
cari au studii asupra co-
lectiilor stiintifice ale Muzeului
sau asupra naturii regiunii.
Considerand legAtura speci-
alA cu Facultatea de stiinte Tai
(vezi mai jos), Muzeul, in deo-
sebi, se va ingriji de organiza-
rea lucrArilor i studiilor acelor
agronomi, studenti sau absol-
venti ai Facultätii de stiinte,
Universitatea Iasi, care ar dorl
sA se specializeze la Muzeu, in
anumite chestiuni, folosind la-
boratoarele i colectiile Mu-
zeului.
17. Toate aparatele, instru-
mentele i mobilierul din labo-
ratoare i ateliers vor fi invert-
tariate in registre speciale. Scd-
derile din inventar a obiectelor
uzate sau deteriorate se va face
in urma propunerii sefilor ace-
lor laboratoare sau ateliere si
numai cu aprobarea directiunii,
notându-se in inventar la ru-
brica observatiunilor.
18. CArtile din bibliotecA vor
fi inventariate inteun registru
special si vor fi catalogate dupa
autor si materie. Ele servesc
numai trebuintelor Muzeului
a persoanelor admise a lucra, in
laboratoriile sale.
CAPITOLIIL IV
Despre conducerea Muzeului
personal
19. Condu cerea stiintifi cA,
tehnic i administrativä a Mu-
www.digibuc.ro
751
zeului este incredintatA direc-
torului, stabHindu-se insg, in ce
priveste activitatea stiintificA,
un strâns contact de colaborare
tiintificä cu Facultatea de
stiinte Iasi si constituindu-se In
acest MA) un comitet de directive
stiintifice, format din trei pro-
fesori recomandati de Facultate,
care va delega pe unul din ei,
spre a indrumA i supraveghea
activitatea stiintificA a Muzeu-
lui. Directorul Muzeului rapor-
teaza printr'un buletin trimes-
trial, delegatului Facultätii de
stiinte, lucrArile executate In
cursul trimestrului i cere cu-
venitele directive asupra /titre-
gii activitAti stiintifice a Mu-
zeului.
20. Functiunea de director al
Muzeului nu poate fi incredin-
tatA deck la persoane cari in-
trunesc urmAtoarele conditiuni:
1. SA posede titlul de doctor
in stiintA.
2. SA fi produs lucrAri
importante de specialitate.
Directorul astfel ales va fi nu-
mit cu titlul do provizoriu. In
timpul primilor patru ani de
functionare el va puteâ fi inlo-
cuit, daca va da dovezi cA nu
are aptitudinile necesare Dentru
a conduce un astfel de Institut.
DupA patru ani, el capatA de
drept titlul de definitiv, in urma
unei recomandAri a FacultAtii
de stiinte din Iasi.
Numirea directorului se face
prin decret regal, de Ministerul
Instructiunii Publice, prin con-
curs, pe baza lucrArilor, publi-
cându-se concursul i Faculta-
tea de stiinte din Iasi.
21. Directorul Muzeului este
similar, IntrucAt priveste sala-
riul, drepturi la gradatii pen-
tru vechime i dreptul de sta-
bilitate i pensie, cu conferen-
tiarii universitari.
Directorul e obligat sA stea in
752 LEGI DE UNIFICARE. 23 Septemvrie 1931
Chisin Au si sä nu mai aibä nici
o alta functinne, nici In Chisi-
näu. nici in alta localitate.
22. Indatoririle directorului
sunt:
a) El conduce si administreaza
Intreaga institutiune, Intretine
corespondentá cu Ministerul In-
structiunii Pub lice, precum i cu
alte autoritäti sau institutiuni,
incaseaza fonclurile, prezintä mi-
nisterului acte justificative, al-
atueste proiectele de buget a-
nuale, tinand contact cu Facul-
tatea de stiinte Iasi, prin dele-
gatul ei (vezi art. 19);
b) Conduce si controleazä, ex-
punerea i etichetarea colectiu-
nilor, supravegheazd conserva-
rea lor, se Ingrijeste de deter-
minarea de catre specialist a
materialului stiintific, se Ingri-
jeste de nouile achizitiuni; su-
pravegheazA Intretinerea In
bunä stare a localului j tinerea
la curent a tuturor inventa-
riilo r;
e) Face planurile generale de
organizarea colectiunilor, dirija
si supravegheazg, lucrärile pre-
paratorilor, desemnatorilor si a
Intregului personal tehnic;
d) In limitele principiilor de
conducere ale Facultätii de
stiinte Iasi face planurile gene-
rale asupra activitätii stiinti-
fice a Muzeului, urmärind pro-
bleme stlintifice In legaturä
cu specialisti Facultätii de
stiinte Iasi, dui:a indicatiunile
acestei Facultäti, i conlucrand
totodatä In aceastä privinta cu
Camerele agricole din regiune
sau alte institutiuni agricole si
stiintifico-culturale, cari ar pu-
tea sä dea un sprijin eficace
pentru cercetärile stiintifico-
locale;
e) Poate organiza conferinte
publice i cursuri libere;
ReglementeazA raporturile sau voluntari pentru anume
Muzeului cu publicul, studentii sectiuni speciale.
www.digibuc.ro
Universitätii si a diferitelor scoli
superioare, atat Intruat pri-
vWe vizitarea colectiunilor pu-
Nice, cat i privitor la conditiu-
nile in care persoanele sträine
pot fi admise a lucra In colec-
tiuni si face cercetäri. tn labo-
ratoarele si campurile de expe-
riente ale Muzeului, etc.
23. In lipsa directorului, afa-
cerile curente ale Muzeului se
conduc de un asistent, desem-
flat de Facultatea de stiinte
24. Directorul Muzeului este
ajutat In Indeplinirea atributiu-
nilor sale de personalul stiintific
si a dmini strativ.
25. In afar& de director, per-
sonalul stiintific al Muzeului se
mai compune din custozi i asi-
etenti, cari sunt asimilati, Intru-
cat priveste salariul, dreptul de
gradate pentru vechime í dre'p-
tul pentru stabilitate i pensie,
cu personalul stiintific al labo-
ratoarelor universitare, si anu-
me: custozii se asimileaz1 cu
sefii de hicräri, iar asistentii cu
asistentii universitari.
26. Custozii i asistenti tre-
buie sä posede titlul academic
corespunzätor pentru speciali-
ta tea pentru care sunt numiti.
Se poate face exceptie dela a-
ceasta numai pentru unii specia-
list recunoscuti. cari au dat do-
vada de activitate Indelungatä
Inteo specialitate sau cart fac
deja parte din personalul stint-
fic al Muzeului de oel P utin 10 ani.
27. Custozii st asistentii Mu-
zeului se vor recruta de atre
Facultatea de stints Iai, pe
baza propunerii directorului
Muzeului i dupti aceleasi nor-
me ca i efii de lucräri si asis-
tentii universitari.
28. In afarä de personalul
stiintific bugetar, Muzeul mai
poate aveh si asistenti onorifici
 LEGI DE UNIFICARE. 23 Septemvrie 1931
29. Pentru Incadrarea actua-
lului personal $tiintific al Mu-
zeului, Ministerul Instructiunii
Pub lice va dispune ca o comi-
siune format:a din diredbmea
Muzeului, Impreund cu profeso-
rii Facultgtii de stiinte Iai, sä
procedeze la examinarea titlu-
rilor i lucrgrilor,propunand
Incadrarea respectivg, persona-
lul actual care nu va puteh fi
Intrebuintat In specialitate ur-
meaza a fi Incadrat, pe cgt po-
sibil, In functiuni administra-
tive. Incadrarea fäcutá de ar
ceastg comisiune se va prevedeg
In bugetul viitor.
30. Indatoririle custozilor $i
asistentilor sunt:
a) De a secundh pe director
In conducerea í administrarea
Muzeului si de a executh orice
fel de Insgrcinare ce li se dg in
a ceastg privintä;
b) De a Ingriji de buna stare
Imboggtirea colectiunilor, de
a studià materialul recoltat
a-1 aranjà si asezh In vitrine,
de a tine la curent inventariile
Muzeului $i supravegheh sglile
publice;
c) De a lucrà la efectuarea
programului stiintific stabilit
pentru sectiuni.
Despre prepctratori si desenatori
31. Preparatorilor j clesenato-
rilor nu li se cere sa aibg un nari se va prevedeh In bugetul
titlu academic, ci numai sg dea
dovadg ch posedä suficient cu-
noaintele $tiintifice In speciali-
tatea pentru care lucreazg i cg
sunt maestrii buni In arta si
meseria pentru care sunt anga-
jati, precum si cg posedd meto-
dele de a colectà material stiin-
tific. Preparatorii pot fi anga-
jati cu contract din sträingtate.
Salariile kr se vor fix& dupg
normele similare ale laboratoa-
relor universitare si dupg ser-
viciile aduse Muzeului.
26495. C. Hamangiu, vol. XIXwww.digibuc.ro
48
753
32. Indatoririle preparatori-
lor sunt:
a) De a face excursiuni pentru
a adunh material de colectiuni;
b) De a preparh materialul a-
dunat, dung indicatiunile ce li
se dau de cgtre Dersonalul stiin-
tific;
c) De a revizui In permanentg
toate colediunile din sglile pu-
blice si din depozitele stiintifice,
spre a le intretine In bung stare.
33. Indatoririle desenatorilor
sunt:
a) De a face schite, desenuri,
etc. pentru explicarea colectiuni-
lor nublice:
b) De a face desenurile
necesare pentru studiile i pu-
blicatiunile personalului
Despre personalul tehnic, admi-
nistrativ ci personalul de
serviciu
34. Muzeul are un personal
special pentru administratiunea
sa interioarg, pentru executarea
lucrgrilor de cancelarie, pentru
Intretinerea localului, pentru
serviciul laboratoarelor, etc. A-
cestia aunt: secretarul Muzeu-
lui i intendentul Muzeului, iar
Dentru Intretinerea curgteniei
localului In general, servitori,
laboranti, fochisti, etc.
35. Numgrul acestor functio-
anual al Muzeului, potrivit ne-
cesitätilor i desvoltarii pe care
o va luh acest Institut si In ra-
port cu fondurile bugetare de
care se va dispune. Salariile kr
se vor fixà dupg normele in-
stitutiunilor similare $i a labo-
ratoriilor universitare.
36. Directorul Muzeului este
autorizat, ca In limitele pres-
criptiunilor acestui regulament
general, sg ia dispozitiuni si sá
faca regulamente speciale, privi-
754 LEGI DE UNIFICARE. 28 Septemvrie 1931

a) La serviciul interior $i In- cari, distingändu-se pe terenul

datoririle personalului;
b) La modul de vizitare al
Muzeului de cItre public, stu-
denti, $coli, strdini, etc.;
c) La modul de functionare $i
de administratie al diferitelor
sectiuni;
d) La folosirea !colectiunilor
$tiintifice, laboratoare,
teci, etc.;.
e) La publicatiunile Muzeu-
lui, $i
f ) La stabilirea tuturor moda-
pentru punerea In apli-
care a principiilor prevazute in
prezentul regulament.
CAPITOLUL V
Dispoziliuni finale
37. Toate autoritätile i ser-
viciile Statului i in special or-
ganele administrative, agricole,
silvice, etc., sunt indatorate a
da concursul lor si a Inlesni per-
sonalului Muzeului studiile
explordrile tiintifice, precum $i
a semnalà clirectiunii Muzeului
de ate ori s'ar descoperl In vreo
localitate obiecte $tiintifice in-
teresante.
DECRET
pentru infiinfarea ordlnulul Meritul
Cultural"
DIN 28 SEIYI'EMITRIE 1931 1)
1 . Pentru rdsprätirea acelora
culturii, fac lard României si
umanitätii, se infiinteazd orcli-
nul Meritul Cultural", cornpus
din patru clase decoratie si
cloud, clase medalii, dupd cum
urmeazä:
a) Comandor;
b) Ofiter;
biblio- c) Cavaler clasa I-a;
d) Cavaler clasa II-a;
e) Medalia clasa I-a;
Medalia clasa II-a.
.2. Cele patru clase .ale Ordi-
nului vor fi conferite pentru o-
pere de creatie, iar cele doud
clase de medalii, pentru deose-
bitd s'Arguintä depusd in diver-
sele ramuri culturale, dupd, cum
urmeazd:
a) Litere i opere literare;
b) Stiinta teoreticd si practicd;
c) Artd, muzicd, teatru;
d) Opere de culturd generald,
precum i ocrotirea culturii;
e) Culte;
f) $coald.
g) Cercetäsia, educatia
sporturi;
h) Opere sociale.
3. Numärul celor decorati cu
acest ordin se limiteazd, dupd
close i categorii, astfel:
1. Pentru români

2? >a
a
Q.
g?- ,et
GRADUL co- g
41 fs° 8
o

oQ.
o bo8

Comandor 20 20 10 15 30 30 20
Ofiter 6 60 30 50 100 100 60 60
Cavaler cl. I 200 200 120 150 300 300 200 200
Cavaler cl. II Nelimitat
Medalia cl. I . Nelimitat
Medalia cl. II Nelimitat
Acest Decret sub No. 26841931 s'a pu- pentru inftintarea semnului onorific Pen-
Meat In Monitorut Oficial No. 226 din tru Merit', din 6 lunie 19311a pag. 559 In acest
28 Septemvrie 1931 , A se vedei www.digibuc.ro
i Decretul volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Septemvrie 1931 55
2. Pentru streini
Comandor.. 50 50 30 15 50 50 20 20
Ofiter 150 150 100 50 50 150 60 60
Cava ler el. I . . . 250 250 150 150 400 400 200 200
Restul celorlalte grade, nelimitate.
4. Ordinul consta dintr'o cru- Pentru categoria e): trei dungi
ce Pâtratá din email violet. a- egale rosii la borduri, albastru
vând la mijloc, In medalion, la mijloc.
chipul Regelui In metal. Pentru categoria f): fend alb
Dimensiunea crucii este de cu trei dungi ro$ii.
5 cm., pentru gradul de Coman- Pentru categoria g): fond al-
dor, iar pentru celelalte grade bastru azur cu (iota dungi ne-
de 4 cm. gre la borduri.
Dimensiunea medaliilor este Pentru categoria h): violet cu
de 3 cm. cloud clungi verzi la borduri.
Pentru gradul de Comandor, 5. Nimeni nu poate primi o
Ofiter $i Cava ler clasa I, crucea clasd superioarä a acestei de-
va Raft& In cap Caroana Re- coratiuni, rem:welly medalie. ori-
gala. care ar fi rangul pe care-I o-
Medalionul din mijloc, cu chi- cupà In Stat, dacä nu posedà
pul Regelui, va fi din metal de cel putin 2 ani clasa imediat
aurit pentru gradul de Coman- inferioarä.
dor i Ofiter, $i din metal ar- Exceptie fac aceia cari posedà
gintat pentru cele cloud clase dejâ medalia Bene-Merenti"
Cava ler. clasa I si R'grplata Muncii"
Pe verso decoratiei va sta o clasa I pentru Invdtglnant $i bi-
cunund de lauri având la mijloc sericä.
deviza: Prin culturA la liber- Ace$tia pot fi decorati dela In-
tate".
Medalia clasa I, va fi din me- ceput Cavaleri dasa I.
tal aurit. 6. Decoratilor cu Ordinul
Medalia clasa II va fi din me- Meritul Cultural" li se va eli-
tal argintat. berd un brevet semnat de Su-
Dimensiunea medallei 4 cm. veran, In care se va indich ca-
Pe o fatâ, a medaliei va sta chi- tegoria i motivele pentru care
nul Regelui, cu deviza: Prin au fast decorati.
culturà la libertate". 7. Pe data promulggrii aces-
Panglica va fi dupà cum ur- tui decret, medaliile: Bene-Me-
meazä: renti" i Rdsplata Muncii"
Pentru categoria a): fond alb pentru Invätämânt i biseria
cu cloud' dungi violete la bor- (pag. 479 j 594, vol. In__Iv)
duri. sunt $'1 râmân desfiintate pentru
Pentru categoria b): fond alb viitor.
cu doud dungi verzi la borduri. 8. Ministrul Nostru secretar
Pentru categoria c): fond alb de Stat la Departamentul In-
cu clouà dungi orange la bor- structiunii, al Cultelor i Arte-
duri. lor este Inarcinat cu aducerea
Pentru categoria d): fond alb la 1ndeplinire a prezentului de-
cu cloud' dungi albastre la bor- cret.
duri $i una verde la mijloc.
www.digibuc.ro
756 LEGI DE UNIFICARE. 5 Octomvrie 1931
DEC RET
pentru conceslonarea aprovizionirii cu
energie electried a regiunii Flgära§,
Brapv, Trei Scaune §i Clue
DIN 28 SEPTEMVRIE 1931
Acest Decret sub No. 1785 din
1931 Insotit de Caietul de sar-
cini, s'a publicat In Mortitorul
Oficial No. 226 din 28 Septem-
vrie 1931, uncle se pot consultà.
REGULAMENT
pentru punerea in aplicare a Legii pen-
tru asigurarea plätei lucrului efectuat
DIN 5 OCTOMVRIE 1931 1)
CAPITOLUL I
Dispezitiuni generale
Litigiile dintre meseriasi"
sau patroni meseriasi" sau
micii industriasi" i clientii
lor, precum i acelea dintre me-
seriasi, patroni meseriasi sau
mici industriasi Intre ei, sau
Intre ei i salariatii lor, referi-
toare la neplata lucrului efec-
tuat sau a aconturilor la ter-
menele fixate, la neexecutarea
luctitrilor conform cu angaja-
mentul, la calitatea materialelor
Intrebuintate sau la nerespecta-
rea oricArei alte clauze din con-
ventiunea de antreprizg., furni-
turà sau muncg., de catre ori-
care din pärtile contractante,
se vor judecà de o comisiune
arbitralà", dupà normele legii
pentru asigurarea pldtii lucru-
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 3265/631 si publicat In Manila-
Tal Oficial No. 232 din 5 Octomvrie 1931.
A se vedei i Legea pentru asigurarea
plAtii lucrului efectuat, din 21 Aprilie 1931
la pag. 478 In acest volum.
www.digibuc.ro
lui efectuat si a regulamentului
de fatl.
2. In sensul art. 1 de mai sus,
beneficiaza de dispozitiunile re-
gulamentului de fa% urmgtorii:
a) Patronii meseriasi din Ve-
chiul Regat si Basaiabia, supusi
dispozitiunilor legii pentru or-
ganizarea meseriilor, creditului
si asigurgrilor muncitoresti din
9 Fevruarie 1912, patronii me-
seriasi din Ardeal 0 Banat su-
pusi clispozitiilor legii industri-
ale din 18 Mai 1884, patronii
meseriasi din Bucovina, supusi
dispozitiilor ,codului industrial
din 1886, modificat in anul 1907,
b) Micii industriasi cari Intre-
buinteaz6, cel mult 40 lucrAtori,
calfe, practicanti, ucenici sau o
fortd motrice mai micd, de 50
H. P. inclusiv;
c) Intreprinzgtorii de lucrari
dace', Indeplinesc aceleasi condi-
tiuni ca cei dela alin. a sau b;
d) Meseriasii cari poseca o
carte de mester eliberatà de
autoritAtile respective;
e) Societàtile compuse din cei
vizati la alineatele de mai sus;
f) Clientii celor dela aliniatele
de mai sus pentru litigiile pre-
väzute la art. 1;
g) Salariatii, lucrAtori, calfe,
ucenici s. a., a acelor mentionati
la alineatele de mai sus, pen-
tru litigiile prevàzute la art. 1.
3. Calitatea de patron mese-
rias, de mic industrias, de Intre-
prinator de lucrgri sau de so-
cietAti formate din cei de mai
sus (al. a, b, c si e. ale art. 2
de mai sus) justitiabili con-
form legii sus zise si regulamen-
tului de fatd, se stabileste prin
cartea de mester patron sau
printr'un certificat eliberat de
atre Camera de comert Ong la
infiintarea Camerelor de mese-
riasi sau de catre Uniunile Ge-
nerale de mici industriasi sau
meseriasi, recunoscute persoane
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Octomvrie 1931
juridice si care vor aveh o ve-
chime de cel putin 5 ani.
Calitatea de salariat, mester
conducdtor, lucrätor; calla, u-
cenic, etc., se stabileste prin:
eliberate de
a) Certificate le
inspectoratele de muncd, pan&
la Infiintarea Camerelor de
Muncd, ce vor eliber& dupa a-
ceea asemenea certificate;
b) De cdtre asociatiunile pro-
fesionale de salariati recunos-
cute persoane juridice si cari se
vor dovedi cd au o vechime de
cel putin 5 ani.
In mod exceptional, uniunile
generale de mici industriasi sau
meseriasi cari au avut persona-
litatea juridicd la data promul-
gdrii legii pentru plata lucrului
efectuat, sunt dispensate de ter-
menul de 5 ani.
4. Arbitrajul instituit prin
aceasta lego este obligatoriu
pentru toate pärtile i pentru
tot ce priveste materia prevd-
zutä In art. 1, fie cd se reclam&
de cdtre mich industriasi sau
de cätre patronii meseriasi ard-
tati In art. 2, fie de dare clienti,
fie de cdtre salariati.
CAPITOLUL II
Comisiunea arbitralä
Sectiunea I
Compunerea comisiunii arbi-
trale
5. Pe lângä fiecare judecato-
rie urband i mixtd, intrucat
aceasta cuprinde Implicit si no-
tiunea de urband, precum i pe
längd fiecare tribunal, va func-
tion& câte o comisiune arbitra-
ld compusd. din:
1. Un presedinte care va
judecätorul de ocol respectiv,
presedintele de tribunal sau pri-
mul presedinte la tribunalele cu
www.digibuc.ro
757
mai multe sectiuni, sau inlocui-
torii lor.
2. Un membru delegat de re-
cl am ant.
3. Un membru delegat de-
parit.
Comisiunea va fi asistatä de
un grefier sau ajutor de grefier
delegat de judecdtoria sau de
tribunalul respectiv.
6. Meseriasii, patronii mese-
riasi sau micii industriasi vor
alege delegatul lor dintre spe-
cialistii organizatiei lor pro-
fesionale prevdzute la art. 3, a
cdror liste se vor comunic& in
fiecare an judecdtorillor si tri-
bunalelor de catre institutiunile
asociatiunile profesionale
se vor pästrà la grefa comisiu-
nii arbitrale.
Clientii vor alege delegatul lor
dintre cetätenii localnici cari le
inspird Incredere i cari se bu-
curd, de exercitiul tuturor drep-
turilor civile si politice.
In cazurile In cari comisiunea
arbitrald va fi nevoitä a se corn-
pletà din oficiu, conform arätä-
rilor de mai jos, alegerea se va
face de presedinte, tot din lis-
tele prevdzute la Drimul alineat
al acestui articol.
Alegerea delegatilor se face
prin petitiunea introductivd de
actiune de cAtre reclamant sau
prim petitia depusä la grefa co-
misiunei arbitrale cu cel putin
3 zile Inainte de judecatd, de
cdtre parit.
Odatd cu desemnarea delega-
tilor, fiecare parte va indic&
ate un supleant, In aceleasi
conditiuni, care va Inlocui la ne-
voie pe delegatul principal.
7. Pentru alcdtuirea comisiu-
nilor arbitrale, imediat dup&
publicarea prezentului, :regula-
fi ment, presedintii comisiilor ar-
bitrale prev&zuti la art. 5, alin.
1, vor cere listele de delegati,
pentru comisiunile de arbitraj,
758 LEGI DE UNIFICARE. 5 Octomvrie 1931
dela institutiunile si organiza-
tiunile profesionale preväzute
la. art. 3, iar aceste organiza-
tiuni obligate a trimite anual,
listele de delegatii alesi, färá
li se ceard, conform art. 6, tri-
bunalelor i judeatoriilor ur-
bane si mixte.
Primirea listelor de catre gre-
fa comisiunii arbitrale se va
constata printeun proces-ver-
bal.
Panä la incheierea procesului-
verbal de primire a listei de de-
legati respectivi, alegerea mem-
brilor comisiunii de arbitraj se
va face de cei interesati, pentru
fiecare institutiune sau asocia-
tiune, din listele anului prece-
dent.
8. Aso ciatiunile noui care so-
Rena a li se primi i lor liste de
delegati, vor trebui s dove-
deascg printr'un certificat al
tribunalului de resedintä, bade-
plinirea conditiunilor prevAzute
de art. 3 din lege.
9. Primul-presedinte al fiecä-
rui tribunal va intocmi o listä
de institutiunile i asociatiunile
din judetul respectiv, cari hide-
plinesc conditiunile legii, spre a
desemna delegati pentru comi-
siunile de arbitraj.
Primul-presedinte va trebul
deasemenea sä ingrijeasa sä"
fie sterse de pe liste asociati-
unile care s'au dizolvat i in
acest scop, grefierul tribunalu-
lui insärcinat cu autorizarea si
supravegherea persoanelor juri-
dice, este indatorat sä comunice
primului-presedinte dizolvarea
oricAreia din asociatiunile pro-
fesionale av And personalitatea
juridicI inscrisä la acel tribunal.
10. Când delegatul uneia din
pärti lipseste i lipseste i su-
pleantul, comisiunea va acorda
un singur termen, and proce- comisiunii arbitrale se vor
suI se va judeca in orice caz,
delegatul absent fiind inlocuit a) Presedintele, pentru cauzele
www.digibuc.ro
din oficiu dupd normele indi
cate la art. 6.
In acest caz, dacä se produce
divergentä intre presedinte
delegatul prezent, pro cesul se a-
man& la un termen apropiat,
pentru care comisiunea se va
completa cu un al doile dele-
gat, numit din oficiu dupä nor-
mele arätate In articolul prece-
dent, din listele aflätoare la
grefd, prin incheiere semnatä
de presedinte.
Inainte de a intra in ju-
decata pricinii pentru care a
fost numit, fiecare delegat va
depune in fata presedintelui in
sedintä publicd, urmätorul ju-
räniânt:
Jur di imi voiu indeplini CU
credintä, fare.' urà sau pärtinire
pentru vreuna din pärti, misiu-
nea de judecator-delegat, in a-
cest proces".
Jurämäntul se va depune in
formele prevAzute de procedure
civilä. Despre depunerea jurä-
mantului, in conditiunile ard-
tate, se va face vorbire in pro-
cesul-verbal de sedintä.
12. In caz de amanare a pro-
cesului, comisiunea so va cona-
pune la termenul viitor, din a-
ceiasi membri delegati. In caz
de lipsà, comisiunea se va puteà
completh cu supleantul delega-
tului lipsä sau chiar cu un alt
delegat desemnat de partea in-
teresatä, ,cu cel putin 3 zile mai
inainte de termenul fixat.
Deasemenea, dad,' una din
pärti nu a avut delegatul slu
la sedinta precedentä, comisiu-
nea se va puteà completà
cu delegatul acesteia, desemnat
tot cu cel putin 3 zile inainte
de judecarea pricinii.
13. Preseclintele i membrii
recuzà:
 LEG! DE UN1FICARE. 5 Octomvrie 1931-
de recuzare preväzute de pro-
cedura civila;
b) Membrii delegati pentru a-
celeasi cauze ca j presedintele,
precum i daca sunt admini-
stratori sau salariatii vreuneia
din parti.
Recuzarea se va puteh pro-
pune si verbal si ea se va ju-
deca in toate cazurile de prese-
dintele comisiunii.
Daca se admite 'recuzarea vre-
unui delegat acesta se va Inlo-
cul supleantul sau, daca
acesta este recuzat, se va nu-
mi un alt delegat, in conditiu-
nile prevazute la art. 6.
Daca presedintele comisiunii
constata, la cererea uneia din
parti, ca el insus este recuza-
bil, se va desesiza i va dispune
ca pricina sa fie judetcata de
inlocuitorul sau, sau in lipsa a-
cestuia, sa fie inaintata spre ju-
decare altei comisiuni arbitrale
din apropiere.
Dacà cererea de recuzare se
respinge, se va face mentiune
motivata In procesul-verbal de
sedinta, care nu se va putea
ataca decat cu hotärirea de fond,
prin recurs.
In caz de casare pe acest mo-
tiv, instanta de recurs va evoch
judech fondul.
Sectiunea II
Competinf a comisiunilor
arbitrate
14. Comisiunile arbitrale de pe
Fangà iudecatoriile de ocoale vor
judeck in prima si ultima in-
stanta, litigiile ipreväzute la art-
1 al regulamentului de fata,
pana la valoarea de lei 50.000,
inclusiv.
Comisiunile arbitrale de De
langa tribunale, vor judo* in
prima si ultima instanta, liti-
giile prevazute la art. 1 al regu-
www.digibuc.ro
759
lamentului de fata, dela valoa-
rea de lei 50.001 si pang, la lei
1.000.000 inclusiv.
Pricinile cari depasesc suma
de lei 1.000.000, raman in cona-
petinta instantelor ordinare
dupa dreptul comun.
15. In ce priveste competinta
sub raportul locului, cererea se
va putea indrepth:
1. La comisiunea In circum-
scriptia careia se alla domici-
liul pâritului sau al unuia din
pariti, dad, sunt mai multi.
2. La comisiunea In circum-
scriptia 'careia s'a efectuat lu-
crarea.
3. La comisiunea in circum-
scriptia careia s'a iincheiat con-
ventiunea de lucru sau in cir-
cumscriptia careia urma sa se
fad, plata.
Sectiunea HI
Procedura si judecata Inaintea
comisiunitor arbitrate
16. Cererea de'chemare In ju-
decata se va adresa presedinte-
lui comisiunii i va (cuprinde:
1. Numele, pronumele, domici-
liul sau resedinta, atat a recla-
mantului cat si a paritului.
2. Obiectul cererii ì valoarea
lui.
3. Indicatiunea lanaurita a
motivelor de fapt si de drept pe
care se intemeiaza, cererea.
4. Aratarea probelor pe care
se sprijima fiecare capat de ce-
rere.
5. Numele, pronumele, profe-
siunea i adresa delegatului
supleantului ales.
6. Semnatura reclamantului
sau a mandatarului sau.
cesta va atash, pe langa peti-
tiune si o &bole certificata de Pe
mandat.
Cererea se va face In atatea
exemplars ati pArni sunt, plus
un exemplar pentru comisiune.
760 LEG1 DE UNIF1CARE. 5 Octomvrie 1931
In cazul in care reclamantul
se serve$te $i de acte, le va alä-
turà in còDie. ne langa Detitiu-
ne, in atatea exemplare cati p&-
riti sunt, plus un rand de cdpii
pentru dosarul comisiunii.
Dacg reclamantul invoaca
proba testimonialg, va ar at&
deslu$it numele, pronumele
adresa martorilor, in cererea de
chemare in judecatg.
17. Pre$edintele comisiunii,
de indata ce primeste cererea, o
va control& dacg este bine in-
dreptatd, in conformitate cu
art. 14 i 15 din regulament.
Totodata, dacg va gasì de cu-
viinta, o va completa dupg arg-
tgrile reclamantului.
Va dispune inregistrarea ei si.
va fix& un termen de judecatg,
dat in cuno$tinta reclamantului
si care nu va fi mai mare de judecatoriile de ocol, prin poli-
10 zile cand pârîtul domiciliazg
in localitate, de 15 zile and lo-
cue$te inteo altg, localitate din
tar& $i. de o lung cand domici-
liazg in strgingtate.
Va ordon& apoi comunicarea
de indatg a unei cbpii de De ac-
tiune $i de pe actele anexate fie-
cdrui pârît, odatg cu citatia si
cu invitatiunea pentru acesta
de a arata in scris, mai inainte
cu eel putin 3 zile de termenul
de infátisare, numele, pronu-
mele, profesiunea i domiciliul
delegatului sgu, atrgg&ndu-i-se
atentiunea cá in caz contrariu
comisiunea se va constitul nu-
mal cu delegatul din oficiu, con-
form art. 6.
18. Comunicarea cgtre p&rit
a ctipiilor de pe actiune $1. de pe
actele depuse de reclamant, cu
invitatiunea de a rgspunde in
termenii i conditiunile art.
precedent, se va face de cgtre
reclamant, odatg cu citarea
pentru termenul de judecatg.
Termenul de judecatä se
va da in cuno$tintg reclaman- 23. Cornisiunile arbitrale vor
www.digibuc.ro
tului, iar pgritul, martorii
arbitrii alesi de reclamant, vor
fi citati de indatg, pe contul si
la stäruintele acestuia.
20. Odat& cu depunerta in-
tampingrii sale, pAritul, pe a
sa cheltuealg. va stgrul sti, se
emitg cuvenitele citatiuni pen-
tru invitarea arbitrului sau su-
pleantului ales de el, la corni-
siunea de arbitraj, sub sanctiu-
nea, in caz de neconformare, de
a fi judecat conform dispozitiu-
nilor art. 11 din prezentul regu-
lament (art. 7 din lege).
21. Procedura pentru citarea
pärtilor, a martorilor $i a de-
legatilor argtati de pgrit, pre-
cum si comunicarea cdpiilor
de pe actiune i acte, se va face
pentru pricinile pendinte la co-
misiunile arbitrale de pe langa
tie sau sectiile de jandarmi; iar
pentru acelea pendinte inaintea
comisiunilor arbitrale de pe
tribunale, prin agentii de pe
langa fiecare tribunal.
Pgrtile i martorii se vor pute&
prezent& si Mr& citatii cu obliga-
tia de stabill identitatea in
instant g.
Deasemenea i delegatii pro-
pirsi se vor prezent& f Ara cita-
tiune. la simpla stgruintg a par-
tilor interesate.
22. In ziva Infátiárii, par-
tile se pot prezent& In fata co-
misiunii, fie personal, fie prin
mandatar, fie asistat de un ad-
vo cat.
Inaintea comisiunilor de pe
langa judecgtorii, pärtile pot fi
asistate i de un reprezentant al
organizatiei profesionale, recu-
noscutg persoang moralg, din
care meseria$ul sau micul in-
dustria$ face parte.
Asistenta nu este insg obliga-
torie i lipsa de asistenta nu
poate da loc la an:Lk-rare.
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Octomvrie 1931 761

:hide& pricinile date In coin- In caz când pärtile convin, co-

petinta lor, prin lege si prezen- misiunile arbitrale vor puteh
tul regulament, chiar i in lipsa iudecà pricina, pe bazd de echi-
pärtilor, pe baza actiunii moti- tate.
vate a reclamantului sau a me-
moriilor scrise de oricare din Sectiunea IV
parti si a dovezilor produse.
24. Mai inainte de a intrà In Hotetriri $i, cdi de atac
desbaterea procesului, comisiu- 28. Hotäririle comisiunilor
nea este datoare a propune pa-
cea, pärtilor. Dacl propunerea arbitrale se vor pronunta In se-
este acceptatá de ambele pärti, dintá publick fär6., drept de
comisiunea va constate, condi- opozitiune i fárâ, drept de apel.
tiunile lmp.crii, printr'un pro- Ele se pot atace, cu recurs
ces-verbal semnat de pärti i va pentru violare de lege, omisiune
da o hotärire de expedient In esentialk exces de putere
acest sens. eroare grosierá de fapt, precum
25. Pärtile pot invock inain- pentru toate celelalte cazuri
tea comisiunii, toate mijloacele preväzute de art. 30 din legea
de apärare ',f3i de probatiune, Curtii de Casatie i Justitie din
prevazute de dreptul comun: 20 Decemvrie 1925.
Comisiunea este datoare a Recursul se iudecä de atre
propune, din oficiu, In desbate- tribunal, pentni hotäririle date
rea pArtilor, orice mijloc de apl- de comisiunile arbitrale de pe
rare sau de dovadä, pe care II lamgä judeatoriile de ocol si de
va crede necesar pentru solutio- catre Curtea de aPel respectivk
narea litigiului. când hotárirea a fost pronun-
Probe testimonialä pentru do- tatá de o comisiune arbitralä
vedirea conventiei de lucru, de 13 e lângâ, tribunal.
va puteh fi admisä fárä nici o Termenul de recurs este de
restrictiune, Ong la valoarea opt zile libere dela comunicarea
hotätirii.
de lei 10.000 inclusiv. Recursul se depune cu o peti-
Dela 10.001 lei In sus proba tie, la grefa instantei ce a pro-
testimoniald va puteh, fi admisä nuntat hotärirea, care Il va ina-
numai pe temeiul unor incepu- intà de indatd, impreung cu do-
turi de probâ, scrisâ, sau când sarul de fond si toate actele la
lucrarea asupra cAreia poartä tribunalul sau la Curtea -compe-
litigiul a fost dejà executatä. tPntä.
26. Cererea neconventionalä 29. In caz de casare, tribu-
chemarea In garantie stint nalul sau Curtea vor evoce,
admisibile dupe-, normele drep- judech fondul.
tului comun, cu derogarea cá 30. Recursul nu este suspen-
ele trebuesc prezentate numai siv de executare.
pânä la prima Infätisare in- 31. Presedintele comisiunii va
clusiv, puteA, acordk In baza recursu-
lui i In urma consemnärii
Asupra acestor cereri comisiu- unei cautiuni de cel putin
nea va statue, prin aceeas ho- treime din suma prevázutá In
tärire. hotärlrea sau valoarea litigiu-
27. Comisiunile arbitrale ju- lui, când hotärirea nu condam-
deice, conform legilor industri- nä la plata unei sume de bani,
ale si In lipsk potrivit dispozi- suspendarea execuarii hotaririi
tiunilor codului civil. Pang, la judecarea recursului.
www.digibuc.ro
762 LEGI DE UNIFICARE. 5 Octomvrie 1931
In cazul in care se consem-
neazä intreaga sumä prevAzutä
in hotär/re sau valoarea in-
treagä a litigiului, suspendarea
devine obligatorie.
32. Deasemenea presedintele
comisiunii va puteh ordonh, mai
inainte de judecarea fondului,
price mä,surä asigurátoare sau
utilá, fie asupra obiectelor lu-
crate, fie asupra sculelor, Masi-
nilor sau materialelor micului
industrias, putänd dispune pre-
darea acestora, in cazurile in
cari sunt retinute de client, in
orimirea micului industrias.
33. Hotáririle comisilunilor
arbitrale rämase definitive, se
vor investi cu formula executo-
rie, de catre presedintele instan-
tei care le-a pronuntat si se vor
executit dupä normele de proce-
durä, fie prin agentii ce au a-
ceste atributiuni, pentru jude-
cAtoriile de ocol, fie prin corpul
portäreilor.
34. Contestatiile la executare
se vor adresh, presedintelui co-
misiunii care a investit hotäri-
rea ce se executl.
Ele se vor iudech, de prese-
dinte dung normele procedurii
civile.
Hotäririle date in aceste con-
testatii sunt definitive.
Ele pot fi atacate cu recurs,
in conditiile si cu procedura
legii de fatä, pentru recursul
impotriva hotáririlor comisiuni-
lor arbitrale.
In cazul in care contestatia se
admite, Presedintele va fixh un
nou termen de judecatá si va
convoch comisiunea Dentru ju-
decarea fondului, dupä normele
legii si regulamentului de fatd.
CAPITOLUL III
Dispozifiuni speciale
35. Cei vizati la art. 1 si 2
au privilegiul pentru costul lu-
crului efectuat si pentru plata
muncii salariatului" asupra o-
biectului confectionat.
www.digibuc.ro
Pentru lucrärile efectuate la
constructii, micul industrias,
meseriasul patron si intreprin-
zatorul, pastreaza färä nici o
inscriptiune, un privilegiu a-
supra obiectului confectionat,
pämä la completa achitare, fára
a mai fi nevoie de dresare de
Drocese-verbale cerute de C. C.
36. Comisiunile arbitrale vor
aveä registrele necesare si o ar-
hivá inclependentá de aceea a
judecAtoriei sau tribunalului pe
lângá care functioneazá.
37. Grefa i arhiva fiecärei
comisiuni arbitrale vor fi puse
sub conducerea grefierului sau
ajutorului de grefier delegat
conform art. 5, ultimul alineat,
ne lângg comisia arbitralä.
El va fi j ajutat de un arhi-
var. In caz de nevoie, presedin-
tele comisiunii, apreciind, va
Puteä angajà Incá un functio-
nar auxiliar.
38. La arhiva fiearei comi-
siuni arbitrale se vor pästrà o-
pisele generale si alfabetice de
procese, registre de intrare si
iesire. precum j o condicA de
termene si. dupá caz, celelalte
registre auxiliare pe care le uti-
lizeazá instantele ordinare de
judecatd.
30. Comisiunfle arbitrale vor
judecà in una din Wile instan-
tei Pe langä care functioneazá,
in sedinte speciale, de preferintá
seara, dupä ora 6, in zilele lu-
crätoare, in care se va Os/ ne-
cesar de cAtre presedintele in-
stantei, dung numärul si ur-
genta Pricinilor.
Comisiunile arbitrale pot, la
aprecierea presedintelui, dupä
cererea vreuneia din pärti sau
si din oficiu, sä" judece in orice
alt loc, in legäturá cu natura
lucrárii in litigiu (d. ex. la lo-
cul descinderii, In cazul unei
constructii,. pod, sosea, etc.).
Citatia va cuprinde insä clar,
in mice caz, ora si locul precis
al judeatii.
40. Actiunile introduse in
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Octomvrie 1931
conforraitate cu legea Dentru a-
sigurarea plátii lucrului efec-
tuat la comisiunile arbitrale de
Pe läng6 judecAtoriile de ocol
si cererile conventionale la a-
ceste actiuni, sunt scutite de
impozitul proportional, preväzut
de legea timbrului, art. 5, alin.
11, cu raodifichrile ei, panä la
valoarea litigiului de lei 50.000
inclusiv.
Aceste actiuni nu sunt scutite
de plata timbrului fix si a taxe-
lcr pentru actiuni, cereri, còpii,
citatii, etc. 1).
Fondul ce se va constitui din
perceperea taxelor de Inregi-
strare, la actiunile a ciiror va-
loare trece de lei 50.000, se va
trece In bugetul Ministertilui de
Industrie si Comert, la capito-
lul taxelor de validare petroli-
ferd, din care se vor pläti diur-
nele membrilor i cheltuelile co-
misiunilor de arbitrai.
41. Spre a se face posibilä
totalizarea acestor sume, ele se
vor vairsä. numai la administra-
tia financial% a judetului res-
Dectiv, cu rnentiunea:
Taxa specialä la actiune, la
dispozitia Ministerului de Indu-
strie si Comert".
Administratiile financiare vor
totalizA si comunica. Ministeru-
lui de Industrie si Comert, si-
tnatia lunard a fondurilor; iar
Ministerul de Industrie i Co-
ined va tine In evidentä, la di-
rectia contabilitätii, sumele In-
casate.
42. Presedintele si membrii co-
misiunilor arbitrale se vor pläti
dupä numitrul sedintelor la cari
au participat, i anume:
Presedintele comisiei de pe
läng6 tribunale, lei 300 de fie-
care sedintä.
Presedintele comisiei de De
lâng6 judatorii, lei 200 de fie-
care sedintà.
,) A se vedeà Legea timbrului, din 29
Aprilie 1927 la pag. 604, vol. XVXVI cu
modif. ulterioare, din cari ultima la 1 Ia.
nuarie 1932.
www.digibuc.ro
763
Membrii comisiei de Pe langti.
tribunale, lei 200 de fiecare Se-
dintä.
Membrii comisiei de pe lângà
iudecätorii, lei 100 de fiecare
dina.
Grefierul si ajutoarele sale,
se yor pldti lunar si anume:
Grefierul comisiei de pe lânga
tribunal, in afar% de salariul
sdu, cu lei 2.000 lunar.
Grefierul comisiei de pe längd
judecátorii, in afard de salariul
sau, cu lei 1.500 lunar.
Arhivarul si eventualul func-
tionar auxiliar, dacg nu au un '
salariu la instantd, vor fi plätiti
In aceleasi conditiuni ca celälalt
personal judecAtoresc cu acelaS
grad, ca pe lânga instantele la
care functioneazä comisia arbi-
tralà.
Grefierul va Intocmi state lu-
nare de platä, nominal, cu nu-
mdrul sedintelor pentru preset,-
dinte si toti membrii ce au luat
Parte la comisiune, precum
pentru personalul grefei.
Aceste state se vor vizä de
preseclintele comisiunii si se vor
in ai nth Ministerului do Indu-
strie si Comert, directiunea con-
tabilitätii care le verifia si le
aprobä, ordonând plata lor,
Prin administratiile financiare
respective.
In ce priveste materialul, se
va aratà Ministerului de Indu-
strie si Comert, de care prese-
dinte, nevoile; lar ministerul, a-
Probänd In limita Iondurilor
disponibile, va ordonä liberarea
sumei necesare sau, lu And inte-
legere cu presedintii organiza-
tiilor profesionale prevAzute la
art. 3 din lege, va sa tisface in
naturá nevoile comisiunii.
43. Litigiilor prevázute In le-
gea ventru asigurarea vidfii lu-
crului efectuat, li se vor aplicä
In completare toate dispozitiu-
nile de clrept comun, care nu
aunt contrarii dispozitiunilor le-
gii si regulamentului de fatä.
764 LEGI DE UNIFICARE. 7 Octomvrie 1931
DECRET
pentru reorganizarea Inspectorate lor
generale de armatá §i a Consiliului
superior al armatel
DIN 7 OCTOMVRIE 1931
1. a) Inspectorate le generale
armatá, infiintate prin inal-
tul decret No. 2.311 din 15 Iunie
1919, se reorganizeazá, deve-
nind, cu incepere dela 1 Octom-
vrie 1931, organe de suprave-
ghere, indrumare si control a
instructiei si pregátirii de rás-
loin a comandamentelor, unitd-
tilor i serviciilor armatei;
1)) Ele vor lucrá potrivit ordi-
nelor de serviciu ale M. S. Re-
gelui, inspectorii generali pu-
and primi insárcinári de a in-.
spectà oHce unitäti j servicii
din intreaga armatä;
c) State le Majoare ale acestor
inspectorate vor ava urmáto-
rul personal:
Tin general sau colonel sef de
S tat major.
Doi lt.-coloneli, sefii biurouri-
lor instructie si operatii.
Doi apitani ajutori de sefi de
biurouri.
Un cdpitan, seful biroului ad-
lutanturii.
Un apitan adjutant.
Doi functionari civili la re-
gistraturá.
2. a) Consiliul Superior al Ar-
matei, infiintat potrivit Inaltu-
lui decret No. 3.721 din 1922, se
reorganizeazá. pentru a functio-
nk ca organ permanent, pe
lângá Ministerul Armatei.
Va ava in compunere un nu-
Acest Decret sub No. 3241/931 s'a pu-
blicat In Monitoral Oficial No. 234 din 7
Octomvrie 1931. A se veclen n legAturii Le
gea pentru organizarea armatei, din 13 Mai
1930 pag. 267 vol. XVIII. precum i Legea
pentru organizarea ministerelor dm 2 Au-
gust 1929 pag. 877, vol. XVII.
www.digibuc.ro
már de 10-12 membri, generali
de divizie (sau de corp de ar-
mat6).
Inspectorul general al mari-
nei; inspectorul general al aero-
nauticei; presedintele comitetu-
lui tehnic superior; seful Casei
militare regale si inspectorul ge-
neral al comandamentelor ter--
toriale i cercurilor de recru-
tare, fac deasemeni parte din
consiliu, intrând in numárul
de mai sus;
b) Pentru chestiuni privitoare
la inaintdri, consiliul se comple-
teazá, cu: comandantul corpului
de armatá respectiv sau inspec-
torul general de armá, and o-
fiterul apartine inspectoratului
general de armä respectiv;
c) Secretar al consiliului su-
perior al armatei este secretarul
general al Ministerului Armatei
care redacteazá si pro cesele-
verb ale ;
d) Pentru ca un general de
divizie M. fie inaintat inspector
general de armatä i membru
in consiliul superior al armatei,
trebuie sá fi comandat mari
unitáti: clivizie, corp de armatá
sau sá fi condus inspectorate ge-
nerale de armä cel putin 4 ani
in total, dovedind in tot acest
timp cá sunt apti a comandà
armate la rásboiu j sä fie no-
tati in memoriu in acest sens;
e) Numirile membrilor consi-
liului superior al armatei se fac
de M. S. Regele prin inalt de-
cret regal;
Ministrul armatei este de
drept presedinte al consiliului
superior;
g) Membrii consiliului sunt
notati in memoriu de atre mi-
nistru;
h) Situatiunea de inspector
general de armatá si membru in
consiliul superior al armatei
este treapta cea mai inaltá in
erarhia militará i vor fi In-
 LEGI DE UNIFICARE. 24 Octomvrie 1931
scrisi intr'o rubrica speciall In
Anuarul Ostire4;
i) Menabrii consiliului supe-
rior al armatei sunt egali in
rang si situatiune, fie c5. sunt
inspectori generali de armatä,
sau au alte atribuliuni hotä-
rite de M. S. Regela;
k) Consiliul superior al arma-
tei va fi consultat in toate ches-
tiunile care privesc pregätirea
armatei pentru räsboiu, proiecte
de legi militare, sau proiecte de
legi cari intereseazä apärarea
nationalä; schimbäri de arma-
ment, dotatiuni cu material de
räsboiu, precum si pentru orice
chestiuni pe care Ministerul le
gäseste necesare. Deasemeni ln-
tocmeste tabelul de inaintäri in
armata, dand avizul direct pen-
tru ofiterii dela gradul de locot.-
colonel in sus. El avizeaz5, pen-
tru colonelii si generalii ce vor
urmä cursul de comandament;
i) In fiecare an se fixeazil de
M. S. Regele, prin Irian ordin de
atributiunile fiecärui
-serviciu,
membru din consiliul superior
al armatei, in raport cu nevoile
armatei, instructia i toate ce-
lelalte capete de pregAtire de
räsboiu a armatei.
3. Ministrul Nostru secretar
de Stat la Departamentul Arma-
tei este insärcinat cu aducerea
la indeplinire a decretului de
-fat& precum i s. intocmeasca
nroiectele de legi pentru modifi-
carca legilor de organizare a
-armatei si de organizarea mi-
-nisterelor.
DECRET
pentru sanctionarea Caetulul de sarcini
§1 Statutele Societálli de electricitate
Vaslui
DIN 9 OCTOMVRIE 1931
Acest Decret sub No. 3206 din
1931 impreunä cu toate anexele
www.digibuc.ro
765
s'a publicat In Monitorul Oficial
No. 236 din 9 Octomvrie 1931,
unde se pot consult&
DECRET
pentru modif. formularelor de actele
starii civile
DIN 10 OCTOMVRIE 1931
Acest Decret sub No. 3263 din
1931 impreun5, cu -formularele
s'a publicat in Monitorul Oficial
No. 237 din 10 Octomvrie '1931,
unde se pot consulth. A se ve-
deb, i Regulamentul actelor de
stare civilä din 14 Octomvrie
1928 la pag. 912, vol. XVIII.
REGULAMENTUL
Legii pentru incurajarea intreprinde-
rilor producatoare de lifei
DIN 13 OCTOMVIUE 1931
Acest Regulament a fost Banc-
tionat cu Decret No.3313/1931 si
publicat in Monitorul Oficial
No. 239 din 13 Octomvrie 1931,
unde se poate consult&
A se vedett i Legea pentru
incurajarea intreprinderilor de
titei, din 27 Iulie 1931 la pag.
647 in acest volum, Lege care
a fost abrogatä la 1 Ianuarie
1932 prin Legea modificärii
taxelor de consumatie pe petrol
titei. A se vedeà, i Legea din
25 Decemvrie 1929 pag.1274, vol.
XVII care fixà taxele de con-
sumatie, inaintea Legii din 27
Iulie 1931.
Instructii
asupra activitätil serviciilor agricole
DIN 24 OCTOMVRIE 1931
Aceste Instructii, aprobate
prin Decizia No. 214.162/1931
766 LEGI DE UNIFICARE. 26 Octomvrie 1931
s'au publicat in Monitorul Ofi-
cial No. 249 din 24 Octomvrie
1931, uncle se pot consulth. A
se vedeb. In legAturä Regula-
mentul pentru aplicarea Legii
Camerelor de agriculturl din 9
Martie 1932, prectlila $i. ultimele
modificari a Legii Camerelor de
Agriculturä', din 22 Iu lie 1931,
la pag. 611 in acest volum.
REGULAMENT
pentru uniformele ofiferilor de polille
DIN 26 OCTOMVRIE 1931
Acest Regulament, a fost
sanctionat cu Decret No. 3443
din 1931 si publicat in Monito-
rul Oficial No. 250 din 26 Oc-
tomvrie 1931, uncle se poate con-
sultb.. El abrogg. Regulamentul
din 10 Iunie 1928 pag. 1169, vol.
XVXVI. Din cauza rapidelor
schimbäri, n'am mai publicat
ultimul Regulament.
STATUTELE
Uniunii exportatorilor de cereale
DIN 26 OCTOMVRIE 1931 1)
Numele, sediul si durata Uniunii
1. In conformitate cu legea
pentru valorificarea produselor
agricole, se infiinteazä in Bucu-
resti o asociatie a exportatorilor
de cereale, sub denumirea: U-
niunea Exportatorilor de Cp-
reale", denumità pe scurt U-
-niunea".
Durata Uniunii este nelirni-
tatä.
Aceste Statute au fost aprobate prin
J. C. M. sub No. 1423/931 si publicate tn
Monitorul Oficial No. 250 din 26 Octom-
vrie 1931. A se vedeA In legatura i Legea
pentru valorificarea produselor agricole din
22 Julie 1931, la pag, 619 In acest
www.digibuc.ro
Scopu/ Uniunii
2. Scopul Uniunii este:
a) Incheie acorduri de van-
zare concertatii cu organizatii
similare din Wile exportatoare
de cereale, pe baza indicatiuni-
lor i cu aprobarea Consiliului
de Ministri si le executä con-
form dispozitiunilor date de
Consiliul de Ministri;
b) RepartizeazA contingentele
ce vor fi puse la dispozitia U-
niunii, dupä ce Statul va fi re-
zervat eventual o parte pentru
cooperatiile i asociatiile de
producittori. Restul se va roar-
tiza intre eeilal.i mOnbri in-
scrisi, in proportie cu cifra can-
titätilor exportate in ultimii 2
ani de fiecare, sau potrivit capa-
citàtii i financiare a
lor din tarä, sau dupä ambele
criterii. In caz de neintelegere,
decide comisarul guvernului, cu
drept de apel la Comitetul exe-
cutiv al Institutului National
de export;
c) Executä, prin membrii
sub controlul Statului, contin-
gente de cereale obtinute de Stat
prin conventii sau acorduri co-
merciale;
d) CentralizeazA toate datele
privitoare la exportul cerealelor,
dupg normele ce vor fi stabilite
in regulamente i dispozitii mi-
nisteriale;
e) Supravegheaz6 executarea
conforma de cätre membrii ei a
dispozitiunilor din legi, regula-
mente i deciziuni ministeriale,
cu privire la exportul cereale-
lor;
f) Colaboreazä la realizarea
actiunii de standardizare;
g) Urmäreste functionarea di-
feritelor elemente .auxiliare ale
exportului de cereale, precum:
transportul, manipularea, antre-
Pozitarea, functionarea oboare-
lor, etc., semnalând autoritätilor
respective defectele constatate
 LEM DE UNIFIDARE. 26 OCtomvrie 1931
ProPunând nasuri de indrep-
tare;
h) Participa, prin delegatii
sai, la controlul executat de In-
stitutul National de Export, pen-
tru a constatb, dacb, cerealele
destinate exportului corespund
conditiunilor minimale de cali-
tate, fixatrt dap& fiecare recolt6
de câtre Stal, cu ajutoruj.
exportatorilor români;
i) Studiazti rationalizarea pro-
ductiunii si exportului de ce-
reale, In raport cu cerintele pie-
telor din afara i cu progresele
tehnicei comertului de export si
ProPune Statului mâsurile res-
pective;
j) Intocmeste lista exportato-
rilor inscrisi In Uniune io
transmite Ministerehz de Agri-
cultura i Finante, care o va
comunicà punctelor de export;
k) Ia orice initiativä recunos-
cutg, ca utilä In vederea
scopului asociatiunii.
Merabrii Uniunii
3. Numärul membrilor cari
pot face parte din Uniune este
nelimitat:
Pot fi membri in Uniune:
a) Societatea Nationalä pcntru
comertul de produse agricole;
b) Centrala Cooperativelor de
Export si Import si orice alte
federate nationale, ce se vor
constitul In vederea exportnlui;
c) Firmele individuale sau so-
cietätile comerciale legal consti-
tuite, având drept scop princi-
pal exportul de cereale i der--
vatele lor;
d) Orice asociatie de producâ-
tori agricoli constituitä in ve-
derea exportului de cereale, sau
având intre scopurile ei si ex-
portul de cereale.
Sindicatele agricole In natisura
fn care se organizeazA pentru
export.
www.digibuc.ro
767
Cei notati sub literele c j d
vor fi admisi prin votul consi-
liului de administratie j numai
dacâ au firma legal inregistratä.
Acei cari nu indeplinesc con-
ditiunile de mai sus, precum si
falitii, nu pot fi admisi in Uni-
une.
Decizia consiliului de admini-
stratie se dä cu drept de apel
la comisarul guvernului i In
ultimä instantä la adunarea ge-
neralä a Ununii.
Admiterea in Uniune a nouilor
membrii se va face In baza pro-
Punerii in scris a trei membri
aceste propunori se vor a-
dresb, consiliului de administra-
tie, care va decide cu majori-
tate de doub, treimi primirea
sau respingerea.
4. Vor fi exclusi din Uniune
acei cari:
a.) Nu vor respectà deciziunile
adunärilor generale, ale consi-
liului de administratie si ale co-
mitetului de directie;
b) Nu vor pläti taxele de In-
scriere sau cotizatiile fixate prin
statut;
c) Vor fi compromis prin ope-
ratiile lor bunul nume al co-
mertului romEnesc din sträinä-
tate;
d) Nu lor fi executat dispozi-
tiunile Uniunii cu privire la
normele stabilite pentxu vânza-
rea concertatä sau nu vor fi
respectat contingentele;
e) Nu vor fi executat nici o
operatic de export timp de un
an.
Hotärfrea de excludere se va
da de catre consiliul de admi-
nistratie al Uniunii, cu drept de
apel la comitetul executiv al
Institutului National de export,
care va decide in ultimä in-
stantâ.
Reprezentantele Uniunii
5. Uniunea, pentru a putett
executà deciziile adunArilor ge-
768 LEG! DE UNIFICARE. 26 Octomvrie 1931
nerale, are dreptul s organizeze
reprezentante In orice parte a
tärii va gas1 de cuviintä.
V eniturile Untunii
6. Fiecare membru va plätl
la admiterea sa ca membru, o
tax& de Inscriere de lei 10.000.
Deasemenea fiecare membru
va plati anual o cotizatie care
se va fix& In raport cu cotele
de cereale ce i se vor atribui
spre executare. Aceastä cot& se
va pl&ti per vagon si se va fix&
de catre consiliul de admini-
stratie, supunând-o spre apro-
bare Ministerului Agriculturii,
care o poate reduce.
Intre veniturile Uniunii se so-
cotesc si. subventiunile acordate
de fermele de export.
Conducerea Uniunii
7. Organele de conducere ale
Uniunii, sunt:
1. Adunarea generalä.
2. Consiliul de administratie.
3. Comitetul de directie.
4. Comisarul guvernului.
8. Uniunea este condusä, de
un consiliu de administratie,
compus din:
a) Nou& membri alesi de adu-
narea generala, intre cari: doi,
reprezentând cooperatia, dot a-
sociatiile de produatori si 5 de 5 zile, Ministerul de Agricul-
exportatori, reprezentanti de fir-
me particulare;
b) Un raprezentant al Mini-
sterului de Agricultura $1 Do-
menii;
c) Un reprezentant al Ministe-
rului de Industrie si Comert;
d) Presedintele Asociatiunii
generale a comerciantilor si ex-
Portatorilor de cereale din Ro-
mania.
9. Pentru toate operatiunile
curente ale Unip.nii, consiliul a-
lege 'din anul sâu, trei mem- material al societatii.
bri numiti administratori-dele-
gati, dintre cari; doi vor fi re- de administratie se abate dela
www.digibuc.ro
prezentanti de firme de export
particulare, unul reprezentant al
cooperatiei, care Impreuna cu
presedintele Uniunii i cu direc-
torul vor form& comitetul de di-
rectie.
Membrii consiliului, astfel
constituiti, aleg un presedinte,
doi vice-presedinti, un secretar
general si un cassier.
Consiliul se va Intrunl ori de
câte ori va fi nevoie si va fi
convo cat.
Orice vacant& In consiliu va
fi completata prin cooptare,
pan& la adunarea generala.
fiecare an, adunarea 'va
desemn& din s&nul ei 3 censori
activi si 3 supleanti, cari vor
control& si verific& gestiunea fi-
nancier& a societatii. Dintre
censorii activi, eel putin doi vor
aye& domiciliul in Bucuresti.
Censorii se vor intruni cel pu-
tin odata la 6 luni i vor re-
dact& un proces-verbal de sta-
rea cassei si a contabilitatii.
Procesele-verbale originale se
vor Inscrie Intr'un regtstru ad-
hoc. Ele vor fi semnate de cel
putin 2 censor!.
10. Consiliul de administratie
si comitetul de directie sunt or-
ganele de executie ale adunarii
g enerale.
Comisarul guvernului are drep-
tul de veto suspensiv, in termen
tura si Domenii va decide si va
comunia hotarlrea sa consiliu-
lui de administratie al Uniunii.
In caz and Ministerul de Agri-
culturá si Donienii se va pro-
nunth In acest interval de timP,
deciziunea adunarii generale a
consiliului de administratie sau
a comitetului de directie se va
pune In aplicare.
11. Consiliul va supune apro-
barii adunärii generale un ra-
port anual, de mersul moral si
12. In cazul and consiliul
 LEGI DE UNIFICARE. 26 Octomvrie 1931 769

nrevederile statutului $i preju-neralg nu va fi In majoritate,

aceasta se va amâng dela sine,
diciazg interesele exportului, va
fi disolvat. la o datg ce nu va Intrece un
Disolvarea se pronuntg de cg- interval de 15 zile, and se va
tre Consiliul de MinWri, in
urma pl opunerii Ministerului
de Agriculturg si Ministerului
de Industrie si Comert, pe loam,
raportului comisarului guvernu-
lui.
Prin jurnalul de disolvare se
va convoa si adunarea generalg
extraordinarg, pentru alegerea
unui nou consillu.
13. Consiliul nu va puteg tine
sedinte si deliberg cleat cu ma-
joritatea membrilor, dintre cari
trei pot fi reprezentati prin de-
legatiuni speciale date altor
membri din consiliu.
Un membru din consiliu nu
are drept cleat la o singurg
delegatie. Procesele-verbale ale
Sedintelor consiliului vor fi sem-
nate de toti membrii prezenti.
14. Presedintele Ileprezintg a-
sociatia In mice irnprejurare
In fata tuturor instantelor ad-
ministrative, judiciare si finan-
ciare, având drePtul de a sera,-
ng mice acte referitoare la a-
ceste instante, Impreung cu se-
cretarul sau un membru al con-
siliului. El distribuie atributiile
respective membrilor consiliului,
numeste 5i revoacg functionarii
in functiunile plgtite, create de
consiliu.
In lipsa presedintetui Intgiul
vice-presedinte, iar In lipsa a-
cestuia, al doilea Ii Inlocueste
cu depline puteri.
15. Adunarea generalg ordi-
narg a asociatiunii se va tine
in fiecare an in lunile Iunie cu
majoritatea membrilor Inscrisi,
In curent cu plata cotizatiunii.
Ea discutg gestiunea exercitiu-
lui trecut, desbate j hotgrg$te
diferitele chestiuni In leaturg,
cu scopul si directiva Uniunii.
In cazul and numärul mem-
brilor prezenti la aclunarea ge-
26495. C. Haman giu, vol. XIX.
www.digibuc.ro
tine cu orice numgr de membri
prezenti.
Adunarea generalg se poate
convoa si In adunare general5
extraordinarg in urma cererii
semnatg de cel putin o cincime
din numgrul total al membrilor
16. Procesele-verbale ale adu-
ngrilor generale anuale si extra-
ordinare vor fi semnate- de bi-
voul adungrii, compus neapgrat
din membrii prezenti ai consiliu-
lui, iar procesele-verbale ale a-
clungrilor generale convocate
pentru alegerea consiliului, vor
fi semnate de membrii unui bi-
rou ad-hoc, care va conduce
clesbaterile adunärii.
Comisiuni
17. Adunarea generald sau
consiliul poate numi delegatiuni
sau comisiuni speciale pentru a
studig anumite chestiuni si a
lug anumite initiative privitoare
la scopul si mersul societgtii.
Din aceste comisiuni va trebul
sg facg parte cel putin un
membru al consiliului.
STATUTELE
SocietAill de electricitate din R. ralcea
DIN 30 OCTOMYRIE 1931
Aceste Statute au fost sane-
tionate cu Decret No. 3445 931
si publicate In Monitorul Oficial
No. 264 din 30 Octomvrie 1931,
unde se pot consultg. A se ve-
deb, j alte Statute similare atht
in volumul prezent, cât si in
cele anterioare.
49.
770 LEGI DE UNIFICARE. 12 Noemvrie 1931

¡REGULAMENT fiii doctorilor In medicinä, pre-

curn si. studentii de nationali-
pentru modif. unor articole din Regu- tate strAing., vor fi inscrisi peste
lamentul Leg li pentru organizarea coo- nu mg.rul fixat de consiliu.
perallei La art. 9. Se va aclguga:
Clinica bolilor infectioase; Cli-
DIN 2 NOEUVRIE 1931 nica i teoria obstetricalg, II-a;
Endocrinologie clinic. si teore-
Acest Regulament modifica- tog.; Puericultura.
tor, a fost sanctionat cu Decret La art. 10. Se va intercalà
No. 3526/931 si publicat in Mo- noul program.
nitorul Oficial No. 256 din 2 No Alin. 2 si 3 se suprimg.
emvrie 1931, uncle se poate con- La Art. 13, alin. 1. Stagiul de
sultà. A se vedea si Regulamen- spital este obligator.
tul ce se modifica In Monitorul In anul I, stagiul de spital
Oficial No. 265 din 27 Noemvrie 1ncepe la 1 Fevruarie si du-
1929; deasemeni Legea Coope- reazá pg.ná la 1 Iunie.
ratlei, din 28 Martie 1929, la In ceilalti ani el Incepe la 15
pag. 354 vol. XVII, cu modif. 4 Octomvrie si dureazâ pang. la
Aprilie 1930. 1 Iunie.
La art. 15, dupg, alin.. 13. Se
va introduce:
STATUTELE Studentii anului I cari nu au
trecut cu succes examenul de
Sindicatulul exportatorilor de lemne in fine de an la toate materiile a-
Ungaria nului nici In sesiunea din Oc-
DIN 10 NOEMVRIE 1931
tomvrie, sunt exmatriculati si
nu mai pot fi inscrisi la nici o
Facultate de Medicing, anul a-
Aceste Statute, precum si. con-
stituirea Sindicatulut, au fost cesta fiind considerat ca anul
aprobate prin J. C. M. sub No. deLa incercare.
alin. 14. Se va introduce
1496/931 si publicate In Monito- dupá cuvantul studentul din
rul Oficial No. 263 din 10 No- anii II, III, IV, V si VI".
emvrie 1931, uncle se pot con- La alin. 15. Se va introduce
sultà. dupá cuvântul dacg. un stu-
dent din anul II, III, IV, V .si
REGULAMENT
La ann. 18. Se suprinag. Liu".
pentru modif. unor art. in Regulamen-
tul Faeultdtli de medielna din Bum-
re§ti .REGULAMENT
DIN 11 NOEHYRIE 1931 1) pentru externat in medicini §1 pentra
internat in medieinA la spitalele Efo-
La art. 2. Se va adaugh, un a- riei din Bueure§ti
lineat nou: DIN 12 NOEIIVRIE 1931
Fiji profesorilor universitari,
Aceste Regulamente au rost pu-
1) Acest Regulament moditicator a fost blicate in Monitorul Oficial No.
sanctionat cu DecretNo. 3558J93 i publicat
In Monitorul Oficial No. 264 din 11 Noeni- 265 din 12 Noemvrie 1931, unde
vrie 1931. A se vcdea si Regulamentul in se pot consulth.
Intregime din 22 lulie 1927 la pag.826, vol.
XVXVI.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931 771

REGULAMENT Deasemenea va fix& si lb:allele

dela cari eleraentul de loterie
al Legii pentru constitulrea J funotio- devine precumpänitor, in care
narea Intreprinderilor private de asigu- caz operatiunile se socotesc ca
rare §i reglementarea contractului de simple loterii, cazanCi sub regi-
asigurare null special al acestora, regle-
mentat de legile speciale.
DIN 18 NOEMVRIE 1931 0 3. Oficiul va puteh interzice
amestecul operatiunilor de asi-
Partea privitoare la constituirea si func- gurare sau capitalizare, cu o-
tionarea societätilor de asigurare peratiunile prevazute de artico-
lul precedent.
TITLUL I 4. Sunt exceptate dela dispo-
zitiunile legii pentru constitui-
Dispozifiuni generale rea i functionarea intreprinde-
rilor private de asigurare si ale
1. Pe baza legii pentru con- prezentului regulament:
stituirea i functionarea Intre- a) Operatiunile de asigurari
prinderior private de asigura- reasigurari de transport flu-
re si reglementarea contractu- vial si maritim;
lui de asigurare din 7 Iulie 1930, b) Operatiunile de reasiguräri
pot exercità comertul 'de asigu- referitoare la asigurarile de lu-
rare si de reasigurare numai cruri situate in sträinatate, pre-
socíëttile anonime pe act-ium. cum si asigurärile asupra vietii
2. Se socotesc, pe baza acele- si contra accidentelor persoane-
iasi legi, ca asigurgri si opera- lor cari au resedinta in strainä-
tiunile intreprinderilor private tate;
cari in mod obisnuit iau anga- c) Asociatiunile mutuale färä
j amente cu termen lung, baza- earacter comercial, formate din
te pe fructificarea economiilor cel mult 300 membri, precum
prin dobanda, combinate cu a- asociatiile mutuale formate In
mortizdri prin trageri la sorti, sânul corporatiilor ce functio-
sau cu premii sub orice forma, neaza pe baza unor legi orga-
indifferent dad, aceste angaja- nice, and despagubirea se com-
mente implica sau nu un risc pune din cotizatii plätibile ex-
de asigurare asupra vietii. Ase- clusiv la producerea cazului a-
menea angajamente sunt tra-
tate ca i asigurärile asupra sigurat;d) Operatiunile societätilor de
victii. ajutor mutual, aflate sub regi-
Ministerul de Industrie si Co-
mert, cu avizul Oficiului, va mul de control al Casei centrale
a asigurdrilor sociale.
fixà a-tat durata maxima a aces- Aceste societäti nu vor putea
tor operatiuni, cat i probabili- asigura cleat ajutoare de Im-
tatea anualä maxima de iesire mormântare de cel mult 50.000
la sorti, cu interzicerea loturilor lei, ajutoare de boald de cel
depasind suma asigurata. mult 1.000 lei, saptämânal, aju-
toare de nastere de lei 10.000 de
Acest Regularnent a fost sanctionat cu fiecare caz, sau pensiuni de ate
Decret No. 3631/931 i publicat In Monitorul 2.000 lei lunar.
Oficial No. 270 din 18 Noemvrie 1931. A se
vedeS i Legea Intreprinderilor de asigurare,
5. Asociatiunile pentru admi-
din 7 lulie 1930 la pag. 603, vol. XVIII cu nistrarea tontinelor sunt inter-
modif. din 9 - prilie 1931. zise. Acele existente la promul-

www.digibuc.ro
772 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
garea legii se mentin numai
pânä la lichidarea drepturilor
membrilor Mr, f Ai% a puteä,
contractà insä, nici un nou an-
gajament de tontine.
TITLUL H
Constituirea si autorizarea de
functionare a intreprinderilor de
asigurare si reasigurare
6. Pentru a puteh exercità
comertul de asigurare i de rea-
sigurare, societätile anonime pe
actiuni, constituite in conformi-
tate cu dispozitiunile codului de
comert, vor trebui s posede un
capital värsat de cel putin
2.000.000lei pentru fiecare din
ramurile principale i anume:
viata", accidente", incencliu",
grindinä" si transport".
In caz de exercitare a mai
mult de trei ramuri, sumele de
mai sus se reduc la o pätrime.
Aporturi in natura nu se Pot
aduce cleat in plinä proprie-
tate; aporturi in folosintä si in
munc6 nu sunt admise.
7. In ramurile enumerate ca
principale se cuprind urmätoa-
rele feluri de asiguräri:
In ramura viata": asiguräri
pentru sume plätite in caz, de
moarte; sume plätite la impli-
nirea unei anumite vârste; ren-
te viagere; rente de invaliditate;
de boalä; de capitalizari cu tra-
gore la sorti, simple sau combi-
nate cu asigurärile de mai sus.
In Tamura saccidente": asi-
guräri de accidente corporale
individuale, pentru moarte
invaliditate; asiguräri de rds-
pundere civild i asiguräri de
striaciuni de lucruri provenite
din accidente.
In ramura incendiu": asigu-
räri pentru daunele suferite de
imobile si mobile din cauza in-
cendiului; asiguräri pentru stri-
www.digibuc.ro
cdciunea accidentala a masine-
Mr; pentru riscul locativ, pier-
derea chiriei; diferenta de pre;
dela vechiu la nou.
In ramura grinding": asigu-
rärile contra grindinei.
In ramura transport": asigu-
rarea coroului vehiculului si a
incArcäturii, in transporturile
cu calea feratä, cu automobilul,
cu ,plutele si slepurile pe rAurile
interioare, precum i cu orice
alte vehicule.
Enumerarea de mai sus este
enunciativä.
8. Celelalte feluri de asign-
rdri in afara de cele pe care le-
gea i prezentul regulament le
declar& ca ramuri principale, se
considerà ca accesorii. Insä,
dam& ele ar luà o desvoltare ash
de mare, incât sä poatà fi con-
siderate ca ramuri de asigurare
independente, Ministerul Indus-
triei i Comertului, cu avizul
consiliului Oficiului, este in
(crept a declara acele ramuri
ca princioale.
O ramurà accesorie se va con-
siderà ca principal& când in
cursul unui an, primele Inca-
sate in tard de toate societätile,
intrec jumätate din primele in-
casate de ele la cea mai putin
räspänditá dintre ramurile so-
cotite ca principale.
9. 0 ramuril secundara, de-
claratil ca ramurä principald,
va fi supusä tuturor conditiuni-
r legale prevAzute pentru a-
ceasta din uring, in termenele
fixate de Oficiu, termene cari in
nici un caz nu pot fi mai mari
decât un an.
10. Când o societate face nu-
mai asiguräri socotite accesorii,
fiecare ramurä se consider&
principalä, fiind supusä dispd-
zitiunilor legaTe respective.
11. Nici o intreprindere de
asigurare sau reasigurare nu va
putea functionà in tail mai
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
Inainte de a fi obtinut autoriza-
rea tribunalului competent.
12. Cererea se va adresh tri-
bunalului, In jurisdictiunea ca-
ruia se va stabili sediul Intre-
prinderii, i va fi Insotitä de ur-
matoarele acte:
1. Actul constitutiv i statu-
tele societatii, In formele preva-
zute de legea locala.
2. Avizul Camerei de comert
si de industrie asupra utilittiI
Intreprinderii, moralitatii fon-
datorilor si administratorilor,
exactitatii inventarului i esti-
matiunii bunurilor mobiliare si
imobiliare ce se pun in societate.
3. Dovada efectuarii varsa-
mântului la Casa de Depuneri
sau la Banca Nationalit, a
cel putin jurnatate din capi-
talul social, depunere ce nu va
mite& fi mai mica decat cea re-
zultatä. din aplicarea art. 6 din
prezentul regulament.
4. Actele necesare pentru sta-
bilirea dreptului de proprietate
pentru aporturile In naturä.
5. 0 expunere asupra bazelor
tehnice ale Intreprinderii, care
va cuprinde:
a) Ramurile j felurile de asi-
gurare cuprinse In fiecare ra-
mura;
b) Capitalul de constituire,
indicat separat pentru ramura
viatä" i pentru ramurile ele-
mentare;
e) Teritoriul pe care se vor
intinde operatiunile;
d) Tarifele i conditiunile ge-
nerale de asigurare;
e) Subventiile din intreprinde-
rile publice;
f) Bazele eventualei partici-
pari a asiguratilor la beneficii;
Pentru asigurarile contra
accidentelor, boalei i ráspunde-
rii civile, Intrucat conditiile de
asigurare ar prevedeA plati de
despagubire sub formä de renta
ori restituire de prime Incasate,
www.digibuc.ro
773
se va indic& si procentul de baza,
si metoda de calcul a rezervelor
matematice;
h) La asigurärile de viata, se
va indicà, pe lângä cele de mai
sus, si tabele de mortalitate, a-
dausul pentru cheltuelile de a-
chizitii, gestiune $i incasare;
i) La asigurarile cu amorti-
zari prin trageri la sorti si la
ceIe cu prernii, se vor indic& $i
bazele tehnice ale amortizarii
sau ale acordärii de premii.
Tarifele, când au o baza $tiin-
tifica, urmeaza a fi aprobate de
Oficiu, In caz contrariu se dau
ca simplä indicatiune tehnioa,
conditiunile nu trebuesc sa con-
trazicä legea i prezentul regu-
lament.
In cazul când Oficiul a ela-
borat conditiuni tip, In expune-
re se va specific& intruat con-
ditiunile propuse de intreprin-
dere difera de, acestea.
Oficiul va pute& cere ì mice
alte lamuriri complimentare,
putând stabili deasemenea
chestionare tip In aceasta ma-
terie.
13. La cererea de autorizare
de functionare a unei noui in-
treprinderi, precurn si la sporiri
de capital, se va depune, pe sea-
ma Oficiului, ca venit la Stat, o
taxa de Y4% din capitalul initial
sau sporul hotarit. In caz de
respingere a cererii, taxa se res-
titue.
14. Tribunalul va trimite Mi-
nisterului de Industrie si Co-
mert ctipia In dublu 'exemplar a
tuturor actelor depuse FA even-
tual daca sunt aporturi In na-
tura si raportul de expertiza
tehnica j juridica, f &cut de
catre expertii numiti de tribu-
nal, cari vor depune juramant.
Ministerul Industriei $i Co-
mertului se va pronuntà, cu a-
vizul Oficiului, in termen de o
lunä dela primirea adresei tri-
bunalului.
7 74 LEG! DE- UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931

Daa ministerul nu se pro- rare sträine vor puted sd-si sta-

nuntd In acest termen, solicita- bileasa un sediu secundar sau
torii sunt in drept a se adresd o reprezentantá stabilitl In
justitiei, conform legii conten- tard, decd. vor Indeplini:
ciosului administrativ 1. Conditiunile cerute societd-
15. Ministerul va puted res- tilor anonime staine, cari vo-
pinge cererea de autorizare de esc a-si infiintà sucursale in
functionare cum si orice cerere tail, de codul comercial, sau
a intreprinderilor de asigurare, legile similare, din provinciile
ce are chemarea a incuviintd, alipite, potrivit sediului ce Ii
conform legii i regulamentului aleg.
de fatd, and va constatà cä ba- 2. Conditiunile impuse soeie-
zele tehnice, ye care se interne- tItilor române de asigurare
iazd cererea, punând In primej- prevdzute la art. 12 din prezen-
die solvabilitatea intreprinderii tul regulament, precum i ur-
fata de asigurati, sau and In- mätoarele conditiuni speciale:
treprinderea ori cererea nu sunt a) SI fie constituite sub for-
conforme legilor sau regulamen- m& de societáti anonime pe ac-
telor. Omni, cu vechime de eel putin
In contra respingerii cererii 10 ani In tara de origind, a-
de autorizare se_ va puted folosi vând personalitate juridia re-
cane prevazute de legea conten- gulat obtinutä dupd legea lor
ciosului administrativ. nationald i sd, nu se afle In
16. Tribunalul, primind auto- lichidare, faliment, incetare de
rizarea de functionare a intre- pläti, moratoriu, concordat -ori
prinderii datI de Ministerul In- altd stare similard;
dustriei i Comertului va fix& b) Sd depund, la Casa de de-.
un termen de infátisare. puneri, sau la Banca Nationald
La termenul fixat, tribunalul a Romániei, In numerar sau
va cerceth indeplinirea conditiu- efecte garantate de Statul ro-
nilor stabilite de legea pentru mân, socotite pe cursul real, ca
constituirea legald a societatii, garantie, lei 4.000.000 de fiecare
In camera de consiliu, ascul- din ramurile de asigurdri, ard-
and pe reprezentantul societä- tato la art. 6 din prezentul re-
tu i pe ministerul public, si gulament;
va admite sau nu cererea de c) Sá numeascd un reprezen-
autorizatiune, ori va ardth mo- tant general pentru România,
dificgrile ce trebuesc acute in care sd. aibe 1omiciliul In tara,
statute. si care sd fie autorizat a repre-
Dupd indeplinirea formalitáti- zenth societatea fárd nici o li-
lor de mai sus, tribunalul va mitare a puterilor sale, adicd sd,
procedd la darea autorizatiei de aibá un mandat de a face toate
functionare, in conformitate cu actele cerute de comertul exer-'
legea i dispozitiunile prezentu- citat de societate;
lui regulament. d) SA se oblige a supune in-
In contra sentintei tribunalu- stantelor române toate litigiile
lui se poate face apel In termen ndscute din contractele. de asi-
de 15 zile dela pronuntare. gurare ce se vor Incheid pen-
17. Intreprinderile de asigu- tru asigurdrile f acute asupra
') A se vedea Legea contenciosului admi-
bunurilor sau persoanelor din
nistrati-v, din 23 Decemvrie 1925, la pag. 53. tat* recunoscând aceastd, ju-
vol. XIXII. risdictiune, chiar daa prin

www.digibuc.ro
 LEM DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
contracte s'ar prevedea, indife-
rent din ce pricind sau in ce
mod, clauze contrarii;
e) S. obtind, dupä autoriza-
rea Ministerului de Industrie si
Comert, cu avizul Oficiului, in-
cuviintarea Consiliului de Mi-
Consiliul de Ministri va
puteá refuzá incuviintarea, färd
arätare de motive, iar refuzul
MU nu poate da loc la o actiu-
ne inaintea contenciosului ad-
ministrativ, sau la price altd
pretentiune.
18. Cererea de autorizare se
va into cmi j adresh ca si ce-
rerea pentru societItile române
va fi insotitd de:
1. Actele cerute de art. 237 si
urmätorii din codul comercial.
2. Actele prevázute la art. 12,
alin. 5 din prezentul regula-
ment, pentru societätile rorad-
ne, precum i dovezile pentru
indeplinirea conditiunilor pre-
-vdzute de art. 17 din regula-
ment.
ce priveste actele cerute
la punctul 1, societatile cari Ii
vor stabili sediul in provinciile
alipite, vor prezenta pe acele
prevAzute de legile similare lo-
cale.
19. Dupa ce se va obtine a-
probarea ministerului si auto-
rizarea guvernului, cererea im-
preund cu actele vor fi inainta-
te tribunalului, care va face in-
registrarea societdtii autorizate
-dupä procedura aplicatä la so-
cietätile române.
20. Inainte de inceperea func-
intreprinclerile autori-
zate, at:at cele nationale cât
cele strdine, vor inaintà oficiu-
lui un raport cuprinzând:
Plinurile acoperite obliga-
tor prin reasigurare i másura
in care se recurge la o plasare
facultativä a reasigurdrii;
b) Mode le de oferte si polite
intrebuintate;
www.digibuc.ro
775
c) Instructiunile generale date
agentilor pentru incheierea asi-
gurärilor.
21. Orice schimbäri introduse
in actul constitutiv sau statu-
tele fntreprinderii, in tarifele
sau conditiunile generale de a-
sigurare, in modele de calcul,
deasemenea i cesiunile de por-
tofoliu, vor trebui mai inainte
-de a fi puse In aplicare, sä fie
aduse la cunostinta Ministerului
Industriei si Comertului, care va
trebui WA.' se pronunte, cu avizul
Oficiului in termenul dela art.
14, alin. 2 din prezentul regula-
ment.
Numai in caz cd schimbärile
au fost aprobate, tribunalul
competent va da Incuviintärile
legale- pentru schimbárile cari
cer asemenea incuviintäri ale
tribunalului.
Orice alte schimbäri socotite
ca particulare sau speciale si
nesupuse aprobärii de mai sus,
vor figurà in polite, sub un
titlu separat.
22. Pe actiunile societätilor
de asigurare, in politele de asi-
gurare i in orice publicatie ce
contine statutele societätii,
prospecte i reclame, va fi in-
dicatä data si numärul inscrie-
rii In registrul firmelor i publi-
&aril in Monitorul Oficial al ac-
tului constitutiv, statutelor
modificárilor lor. Este interzis
societätilor de a pune sub firma
lor afirmatia ea% sunt sub con-
trolul Statului.
TITLUL III
Controlul intreprinderilor de
asigurare
23. Se creeazd pe lângd Mi-
nisterul Industriel i Comertu-
un Oficiu pentru suprave-
gherea intreprinderilor private,
care incheie asigurdri sau rea-
sigurdri in %rd.
Of iciul intreprinderilor pri-
776 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931

vate de asigurare se compune membri de a fi In serviciul unei

dintr'un consiliu i organe exe- intreprinderi de asigurare, pre-
cutive. cum: administrator, censori, di-
24. Consiliul Oficiului se corn,- rectori, functionari, advocati
pune din 10 membri, dintre care permanenti.
9 numiti de Ministerul Indus- Vor pierde calitatea de mem-
triei i Comer(.ului, prin decret bri ai consiliului, In urma pier-
regal, pe o perioada de 5 ani, derii calitätii pe baza cdrora au
putand fi reconfirmati pe un fost numiti, persoanele arltate
nou period de 5 ani la expi- la litera d, precum si atunci
rarea terrnenului si din di- cand inceteaza, a mai fi direc-
rectorul Oficiului pentru supra- tor! ai intreprinderilor la car!
vegherea. intreprinclerilor pri- functionau In mornentul alege-
vate. rii lor.
Ca membri ai consiliului vor 25. Alegerea celor 6 direc-
fi numiti: tori de Intreprinderi de asigu-
a) Trei jurisconsulti numiti rare se va face In modul urrna-
de Ministerul Industriei si Co- tor:
mertului; Iau parte la vot directorii In-
b) Doi profesori de universi- treprinderilor de asigurare din
tate, scoala politehnica sau a- tara, desemnati de Intreprinde-
cademie de comert, specialisti in rile lor i anume:
matematica, respectiv in tell- Pentru intreprinderi cu un ca-
nica asigurdrilor, recomandati pital värsat si existent dupa
unul de universitate sau scoala bilant aprobat pana la
politehnica din Bucuresti, i ce- 10.000.000 lei, cate un director;
lälalt de academia de comert pana, la 25.000.000 lei inclusiv,
tot din Bucuresti, numiti de Mi- cate doi directori, peste 25 mili-
nistwul Industriei i Comertu- oane lei, câte 3 directori.
lui; Directorii Intreprinderilor cu
c) Un membru onorific al Inal- un capital pang la 10 milioane
tei Curti de casatie i justitie lei inclusiv vor forma un cole-
sau un membru al consiliului le- giu si vor alege 3 reprezentanti;
gislativ, nurniti de Ministerul iar directorii intreprinderilor cu
Industriei i Comertului; un capital dela 10.000.000 in sus,
d) Doi director! de Intreprin- constituit in alt colegiu, vor ale-
deri de asigurare, dintr'o lista ge 3 reprezentanti.
de 6 directori avand o vechime Acei 6 alesi vor forma lista
de cel putin 5 ani In aceastä din care Ministerul Industriei
functiune, list& desemnatä de a- Comertului va numb cei doi mem-
dunarea directorilor acestor In- bri din consiliu, din care urml
treprinderi. reprezentand societatile cu un
e) Un expert contabil. Directo- capital pang la 10.000.000 lei in-
rii 'de intreprinderi si expertul clusiv i unul din aIesi1 societä-
contabil vor fi numiti tot de tilor cu un capital de peste 10
minister. milioane lei.
Consiliul alege din sanul SáU Nu sunt eligibili deck direc-
un presedinte i un vice-prese- torii cetäteni romani.
dinte. Intreprinderile vor fi convo-
In afar's,' de cei doi directori de cate In Bucuresti, de catre Mi-
intreprinderi de asigurare, existä nisterul Industriei l Comertu-
incompatibilitate pentru ceilalti lui, prin Monitorul Oficial, cu
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
cel putin 10 zile inainte de ziva
fixatä, pentru alegere i cu indi-
carea locului, zilei si orei de vot.
La ziva alegerii, directorii in-
treprinderilor de asigurare vor
prezentà dovezi, nu mai vechi de
10 zile, dela tribunalul de comert
al sediului social, de capitalul
social deplin värsat i Incä in
fiintä dupä ultimul bilant apro-
bat; de faptul cä intreprinderea
nu e in stare de faliment ori
concordat, nici ml e cerere de
faliment ori procedurà de con-
cordat pendinte, in fine de cali-
tatea kr de directori, precum
de cetätenia kr românä.
Asemenea, vor mai aduce o de-
legatie autentia a intreprinde-
rii respective, dadi directorii ce
se prezintä la vat, nu vor do-
vedi cu certificatul tribunalului
cäpot angaja singuri intreprin-
derea respectivä.
Verificarea dovezilor i decla-
ratiunilor se va face de biuroul
alegerii, compus din directorul
Oficiului i doi scrutatori de-
semnati de cei prezenti si având
calitatea de a fi alegatori.
Alegerea va fi prezidatä de di-
rectorul Oficiului, asistat de se-
cretarul Oficiului.
Dupà verificarea actelor, fie-
care director de intreprindere,
admis la vot, va primi ate un
buletin de vot. Alegerea se va
face prin vot secret, cu scrutin
uninominal, färä sä fie nevoie
de o afisare a candidaturilor.
Se va inch eià un proces-verbal
de operatiunile alegerii care
poate fi contestatà, In termen de
5 zile dela data ei, la Ministerul
de Industrie si Comert.
Aceastä contestatie se rezolvä
de minister dupä memorii scrise
depuse in termen de 10 zile. De-
cizia ministerului este executo-
rie, dar ea se poate ataca ina-
intea Curtii de apel, In terrnen
de 5 zile dela comunicarea ei, de
www.digibuc.ro
777
atre contestator, cu recurs in
casatie, in termen de 5 zile dela
comunicarea deciziei Curtii de
apel.
Judecata se va face, de urgen-
tä, in termen de 10 zile dela in-
vestirea instantei.
26. In caz de Vacantä a ulna
loc in consiliul Oficiului, direc-
tiunea Oficiului va aviza despre
aceasta ministerul. Completarea
vacantei se va face in terrnen de
o lunk dupá aceleasi norme, in
care timp consiliul lucreazá cu
membrii rámasi.
Membrul numit pentru corn-
pletarea unei vacante functio-
neaiä pânä la expirarea manda-
tului intregului consiliu.
Cu 6 luni inainte de expirarea
mandatului intregului consiliu,
directiunea Oficiului va avizh
despre aceasta Ministerul, care
va ingriji ca inlocuirea sá se
facá in timpul celor 6 luni dina-
intea termenului de expirare a
mandatului.
27. Consiliul se convoacá de
cAtre Ministerul Industriei si Co-
mertului, de câte ori nevoia
cere.
Preseclintele este in drept de a
sesizà ministerul de nevoia de
a se convoch consiliul.
Consiliul este .de drept convo-
cat de cel putin de 4 ori pe an.
in a doua Duminecá dela trice-
putul fiecdrui trimestru, in cazul
când in luna precedentá n'a ti-
nut cel putin o sedinta.
28. Atributiunile principale
ale consiliului sunt:
d) Dà avizul asupra disolvärii-
si regulamentul de fatá;
b) Examineazá actele, bilantu-
rile si därile de seam& depuse
Oficiului de ditre intreprinderile
de asigurare;
c) Dit avizul asupra cesiunii de
portofoliu intre intreprinderile
de asigurare;
d) Dä avizul asupra dizolvärii.
778 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931 .
lichidarii, modificari/ intreprin-
duller de asigurare, putand cere
justitiei, In cazde nevoie, disol-
varea i punerea in lichidare Sam
declararea unei intreprinderi de
asigurare In stare de faliment.
In orice asernenea cerere se va
cith de catre tribunal, Oficiul,
prin Ministerul de Industrie $i
Content, spre a-si sustine cererea
In fata instantei. Oficiul va fi ci-
tat In instant& In acelas mod,
in twice cerere de declarare de
faliment ce s'ar face in contra
unei intreprinderi de asigurare,
precum si In cererea de concor-
dat preventiv fAcuta de aceasta;
e) Consumi Oficiului, prin de-
legatii sai speciali, cu exceptia
celor doi directori de Intreprin-
deri de asigurare, poate face
inspectiuni In Intreprinderile de
asigurare. Delegatii vor face
inspectia, past/grid absoluta, dis-
cretie asupra celor constatate si
pe cat posibil fara, a turbur& ad-
ministratia normal's', a afaceri-
lor intreprinderii;
f) Consiliul Oficiului este In
drept a trimite un delegat spe-
cial care sA asiste la deliberarile
adunarilor generale ale actiona-
rilor intreprinderilor de asigu-
rare, putand sA ia cuvantul spre
a-si da pärerea, fära Ins& a voth
sau decide. Pentru aceasta:
Oficiul va trebui instiintat
cu cel putin 5 zile Inainte de ti-
nerea sedintelor adunArilor ge-
nerale, anexandu-se la instiin-
tare i ordinea de zi respectivA;
Consiliul Oficiului este In
drept a care tribunalului suspen-
darea provizorie si anularea de-
ciziunilor adunärilor generale si
a celor ale consiliului de admi-
nistratie ale intreprinderilor de
asigurare, cari ar fi contrare le-
gilor ori lipsite de aprobarea 0-
ficiului, and aceasta e ceruta,
dup& lege.
In acest MOP, societatile, dup.&
www.digibuc.ro
tinerea $edintelor si inainte de
a pune In lucrare deciziile luate,
vor Malin& Oficiului un report
cuprinzand acele decizii cari cad
sub controlul Oficiului.
Consiliul Oficiului de control
poate, deaserrieni, In cazuri gra-
ve, cere prin tribunal $i prin
aceea$ cale convocarea consiliu-
lui de administratie sau adun&-
rii generale pentru a deliberà a-
supra unor chestiuni aratate In
convocare;
i) Consiliul Oficiului va fi con-
sultat la orice proiecte de legi
ori regulamente ,de administra-
tie publica, referitoare la intre-
prinderile de asigurare; dease-
menea, el i va da ministerului
orice consultatiuni i s'ar core in
materie de asigurári;
j) Consiliul OficiulUi e In drept
a elabor& conditiunile generale
tip de asigur&ri, precum i ti-
puri pentru bilanturi, rapoarte.
Va examinA si. decide dacA
conditiunile puse pe politele de
asigurare corespund scopului
legii $i prezentului regulament;
de a apar& interesele legitime
ale asiguratilor.
Conditiile generale tip de asi-
gurare vor contine toate clauzele
aplicabile tuturor contractelor
ramurii respective.
Conditiunile intrebuintate de
Intreprinclerile de asigurare, In
ofertele i politele lori vor trebul
s'a arate, lamurit, abaterile fa-
cute In limitele legii, dela con-
ditiile tip de asigurare.
Conditiile speciale aplicabile
numai unor -anumite cazuri vor
trebul sa fie continute sub un
titlu special, iar nu In conditiile
generale.
Tipurile pentru bilant vor tre-
bui sA aibti drept scop aratarea
clan& a situatiei intreprinderii,
far& a depasi in aratarea an/A-
nuntelor limitele impuse- de in-
 TrGI DE UNDFICARE. 18 Noemvrie 1931
teresele profesionale ale intre-
Prinderilor.
Oficiul, in scopul controlului,
va pute& cere intreprinderilor
sh prezinte un bilant mai ama-
nuntit deck cel dat
Oficiul, pentru usurarea con-
trolului, va fix& si cadrele sta-
tisticelor i rapoartelor ce ur-
meazä a se public& odatä cu bi-
lantul;
k) Consiliul Oficiului dá orice
alte avize privitoare la interesele
asiguratilor in legáturä cu in-
solvabilitatea intreprinderilor..
29. Toate avizele Consiliului
'vor fi date Ministerului de In-
dustrie i Comert, directiunea .0-
ficiului, i impreun& cu deciziu-
nea ministerului, and este ca-
gul a se da o asemenea decizie,
vor fi comunicate pärtii intere-
sate $i publicate in Foals, Ofi-
cial& de publicatiune a ministe-
rului (ast&zi Correspondance
E conomique).
Avizele privind interesele so-
Cietätilor,. se vor public& pe chel-
-Weal& acestora.
30. Consiliul poate tine $e-
dinte cu prezenta majoritätii
absolute a numdrului membri-
lor sai si poate deliber& valabil
cu majoritatea absolut5, a votu-
rilor exprimate.
. In chestiuni de persoane vo-
tul este secret.
Votul mal este secret $i in ca-
gul and 3 membri din consiliu
o cer. . .
31. Sedintele consiliului sunt
prezidate de presedintele consi-
in lips& de vice-presedin-
te; iar in cazul and lipsesc
amândoi, sedintele se vor pre-
zid& de cel mai in vâxstä dintre
m embri..
32. Toate incheierile $i avi-
zele consiliului se redacteazá in
dublu exemplar.
Un exemplar se scrie in regis-
trul de procese-verbale ale con-
siliului, vizat de deschidere si. spectprii vor fi numiti prin de-
www.digibuc.ro
779
inchidere anualá de Ministerul
de Industrie si Cornell.
Procesul-verbal volant va fi
semnat de toti membrii consi-
liului si contra-semnat de ecre-
tar, iar cel transcris in registru,
numai de attre presedinte si de
secretar. Aviwle, and este ca-
zul. se vor redact& separat, in
procesul-verbal al sedintei,
cându-se deck mentiune despre
hotár1rea luatä.
33. Membrii consiliului au
dreptul la un jeton de prezent&
cle..fiecare $edintá la care iau
parte, jeton ce se va fix& de mi-
nister.
34. Executarea hotáririlor 0-
ficialui apartine Ministerului de
Industrie si 'Comert, directia (3-
ficlului, care face parte ca atare
din acest minister.
Organele executive ale Oficiu-
lui sunt:
a) Directorur Oficiului pentru
supravegherea Intreprinderilor
private de asigurare;
b) Secreta-rul Oficiului pentru
supravegherea intreprinderilor
Private de asigurare, care va
indeplini si functiunea de secre-
tar al Oficiului;
c) Inspectorii Oficiului pentru
supravegherea intreprinderiTor
private $i de asigurare;
cr. Efinctionarii necesari lu-
gallon
Numárul inspectorilor si al
functionarilor ajutatori se va
stabill dupä nevoile Oficiului,
prin buget.
Directorul OficiulUi va trebul
sá fie doctor in stiintele comer-
ciale sau financiare, ori doc-
tor sau licentiat in Stiintele
juridice; secretarul i inspecto-
rii vor trebul sá fie licentiati In
Stiintele comerciale, juridice sau
financiare si sä posede studii de
snecialitate in ramura asigur&-
rilor.
Directorul, secretarul si in-
'780 LEG1 DE 1JNIFICARE. 18 Noemvrie 1931

cret regal, In urma raportului face asupra totalului primelor

Ministerului de Industrie si Co-
mert. Ei sunt functionari de
specialitate si nu pot fi transfe-
rati pentru interes de serviciu
in alte functiuni.
Directiunea Oficiului pentru
supravegherea Intreprinderilor
de asigurare, mai are in atribu-
tiile sale si pregätirea lucrarilor
co sunt date In competenta Ofi-
ciului i executarea hotartrilor
Oficiului.
35. Ministerul de Industrie si
Comert, este autorizat a percepe
in folosul Statului, dela toate
Intreprinderile de asigurare lu-
crând In tarä, o contributie care
poate merge pânä la 1°/oo din
totalul primelor Incasate de fie-
care din ele, pentru operatiunile
supuse supravegherii, cu exclu-
ziunea primelor de reasigurare.
Aceastä cot& se va revizui In
fiecare an de Ministerul de In-
dustrie i comert, cu avizul Ofi-
ciului, In baza bugetului real de
cbeltueli al Oficiului.
In vederea impunerii, Intre-
prinderile vor face o declaratie
special& de impunere, dupä for-
mele i In termenul prevhzut de
legea contributiunilor directe.
Impunerea se -va face deodatá
cu impunerea la venitul comer-
cial, citându-se Ins& la impu-
nere i Ministerul de Industrie
Si Comert prin directiunea Ofi-
ciului, numai pentru stabilirea
acestei contributiuni.
In declaratia special& se va
trece totalul primelor. brute, In-
casate efectiv la toate operatiu-
nile supuse supravegherii si
contractate de societáti In cur-
sul anului pentru care se face
impunerea, cu excluziunea pri- unii legale sau conventionale.
melor de reasigurare. Prin pri-
mele de reasigurare se Inteleg
numai acele prime Incasate de
societáti la operatiunile primite
In reasigurare, nu si acele pri- 40. Intreprinderile de asigu-
vind cota cedatá In reasigurare. rare române sunt obligate s&
In acest mod impunerea se va aib5, In permanent& depus& la
www.digibuc.ro
pe 'care societ&tile le Incaseazá
dela asiguratii tará, din
contractele incheiate. Societätile
sunt obligate ca, odatä cu de-
punerea declaratiei la fisc, sä
trimeatà o copie dupä. aceasta
Oficiului pentru verificare.
36. La cererea 'de autorizare
de functionare a unei noui In-
treprinderi de asigurare precum
si la sporiri de capital, se va
depune Oficiului o tax& de 314%
din capitalui initial sau din
sporul hotárIt.
37. Sumele rezultate din a-
mast& contributie se vor värsh
ca venit lntre veniturile gene-
rale ale Statului; iar Ministerul
de Industrie si Comert va aloch
in consecintá, prin bugetul ski
de cheltueli, creditele necesare
functionArii Oficiului.
38. Oficiul de control va pu-
blich In fiecare an un raport
amanuntit astuara situatiei tu-
turor Intreprinderilor de asigu-
rare autorizate a lucrà In tar's.%
Când mijloacele sale o vor
permite, lucrärile de statistic&
si hotärfrile Oficiului vor puteA
fi publicate In afar& de publi-
catiile obligatorii prevdzute de
Intr'un organ special pro-
priu.
39. Prin fnfiintarea
ca i prin exercitarea atributiu-
nilor sale In limitele legit sau
prin neexercitarea lor, Statul
nu-si asurná nici o räspundere
fail de cel interesati.
Oficiul nu intervine In rapor-
turile private Intro asigurati si
asigurätor, cari rämän si mal
departe supuse legilor ordinare;
iar litigiile näscute din ele rä-
rnân de competenta iurisdicti-
TITLUL IV
Capitalul. Plasamente. ReZerve
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
Ministerul Industriei si Comer-
tului o garantie pentru indepli-
nirea -tuturor obligatiunilor le-
gale, de jumAtate din capitalul
minimal prevAzut la art. 6,
adia de un rnilion lei pentru
fiecare din ramurile de asigu-
rare desemnate ca principale.
Garantia va puteä consth In
numerar, efecte garantate de
statul roman, la cursul real sta-
bilit la media cursului din luna
precedentA; imobile cumpärate
sau construite, situate in Ro-
mania, in valoarea lor reala,
sau creante asigurate prin ipo-
teci asupra imobilelor din tar%
la 2/3 din valoarea imobilelor.
Garantia societAtilor de asigu-
rare strAine este si ramAne de
valoarea fixatA la art. 17, alin.
b din prezentul regulament, a-
dia de 4.000.000 lei pentru, fie-
care din ramurile principale,
putAnd fi datä in acelas mod ca
la intreprinderile romAne.
La societAtile strAine ca si la
cele nationale, garantiile vor fi
tinute In seamä, in contul re-
zervelor matematice i tehnice,
pe mdsure, formArii lor si se vor
repartizh la fiecare ijamurä,
proportional cu rezerva respec-
tivA.
Societätile sunt obligate a de-
Mine garantia inainte de a In-
cepe sA functioneoe.
Garantia conständ in numerar
sau efecte de stat se va depune
in contul ministerului, pentru
oficiul asigurärilor, la Cassa de
depuneri si consemnatiuni.
Cupoanele ajunse la scadentA
titlurile iesite la sorti din a-
cele cari formeazA depozitul se
vor liberh de Cassa de depuneri
in baza autorizatiei data', de Ofi-
ciu, in schimbul altor titluri de
aceeas naturA, cari sà repre-
zinte contravaloarea. titlurilor
iesite la sorti, sau eventual in
schimbul unei garantii echiva-
lente, conform art. 40.
www.digibuc.ro
781
In cazul and societAtile vor
clepune drept garantie creantele
lor ipotecare, acestea vor ma-
intà Oficiului un tablou in care
se va arAth:
1. Situatia imobilului ipote-
car.
2. Numele proprietarului de-
bitor.
3. Intinderea si dimensiunile
imobilului.
4. Evaluarea fAcutA de socie-
tate.
5. Venitul imobilului.
6. Sarcinile imobilului avand
prioritate asupra creantei
7. Creanta societAtii.
8. Termenul pentru care ipo-
teca este fAcutA.
9. Data, numArul si tribunalul
de inscriptiune ipotecii; mini-
sterul, prin delegatii Oficiului,
va verifich aceste indicatiuni si
in special evaluarea imobilului
si dacA va accepth garantia, se
va proceda la luarea In gaj a
creantei respective.
Despre aceastA. depunere In
gai a creantelor ipotecare, se va
face mentiune In marginea in-
scriptiunii ipotecare.
Când garantia va const& din
imoblle proprietatea societätilor,
acestea vor Inainth
1. Situatia imobilului de afec-
tat.
2. Intinderea sau dimensiu-
nile imobilului.
3. Pretul cumpArArii.
4. Anul cumpArArii.
5. Venitul imobilului dupg
scri derea impozitelor si a doban-
zilor pasive.
6. Sarcinele cari greveazA i-
m obilul.
7. Suma pentru care se afec-
teazA pe numeIe Statului.
Ministerul, prin delegatii Ofi-
ciului, fdand verificarea celor
de mai sus si luAnd i avizul
Oficiului daeà acceptA aceastá
ipotea, va luà o inscriptiune pe
782 LEG! DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
numelé Statului, In temeiul art.
1753, alin. 3 din codul civil.
Cheltuelile rezultand din ex-
pertize i lndeplinirea de forma-
litäti legale, in vederea accepta-
Iii In gai a creantelor ipotecare
sau primirea In ipoteca a imo-
bilelor, privesc societatile in
cauza.
Actele de gáj sau ipoteca Vor
fi pd'strate la Oficiu. .ministerul
avand dreptul de a impune so-
cietatile la o taxa de nastrare,
ce se va fixd cu avizul Oficiului.
41. Societatile de asigurare
fie române, fie straine, autori-
zate a functiond in tard, trebuie
sa Investeasca In tara cel Prutin
s umele corespu nz ân d:
a) Rezervelor matema..tice ale
asigurilrilor de viaa, contrac-
byte de ele si pUltibile tri tall,
inclusiv pentru partile reasigu-
rate la alte societati, deductie
fäcand de eventualele comisi-
pane de acbizitie neamortizate,
ce se vor Lalculd tir limitele pre-
vazute de art. 53 din prezentul
regulament.
Se asimileaza rezervelor pre-
vdzute de acest alineat, rezervele
matematice ale tuturor asigurä-
rilor cu restituire de prime sau
cu despagubiri sub form& de ren.
td, cari urmeaza a fi calculate po
baza datelor prevazute de art.
12, alin. 5 g din prezentul regno
lament;
b) Rezervelor tehnice ale ce-
lorlalte asigurari corespunzand
partii de prima neabsorbite de
riscul purtat la finele fiecarui
nn, dar cel putin la 40 la sutd
din primele Incasate in cursul
pentru ramurile de asi-
gurari elementare j eel Putin
25 la suta din primele Incasate
In cursul anului pentru asigu-
rdri de transport terestru.
In conditiunile de mai sus va
intra i partea reasigurata la
alte societäti, a ramurilor enu-
real-ate In acest alineat.
www.digibuc.ro
42. Rezervele matematice ale
asigurarilor de viata, prevazute
In art. 41, alM, a, tinand seama
de comisioanele eventuale, even-
tual raportate in limita preva-
zuta la art. 53., precum si 35 la
suta din rezervele tehnice pre-
vdzute la art. 41, alM, b, vor
trebui sä, fie plasate In:
a) Obligatiuni ale Creditului
Agricol la cursul zilei;
b) Titluri de Stat sau garan-
tate de Stat la cursul zilei;
,c) Imprumuturi pe gai asupra
celor prevazute la alM, a si b,
la cel mult 80 la sutd din cur-
sul zilei;
d) Imobile cumparate sau
construite, situate in România,
la valoarea lor, ipoteci asupra
imobilelor situate In Romania
mina la 2/3 din valoarea imobi-
Jelor. Se excepteaza imobilele in-
clustriale, minele, viile i crean-
tele asupra lor;
e) Imprumuturi pe propriile
polite de asigurare asupra vietii;
f) Depozite in numerar la
Banca Nationald, Cassa de de-
puneri ori la institutiuni pri-
vate bancare de primul rang,
desemnate In fiecare an de mi-
nister, cu avizul Oficiului si
cari vor fi trecute pe un tablou
ce va fi adus la cunostinta so-
cietätilor de asigurare.
Aceste depozite nu vor putea
dendsi, In ce priveste rezervele
matematice ale asigurarilor a-
supra vietii, limitele nevoilor de
rulement i liquiditate, recunos-
cute de minister cu a vizul Ofi-
ciului.
Pentru societatile sträine au-
torizate de a functiond In tail,
cota de 35 la suta din rezervele
tehnice arätate la alin. 1 din a-
cest articol, va puted fi urcata
de Ministerul de Industrie
Comert cu avizul Oficiului, pana
la 60 la sutd,.
Aceasta urcare se va face In
deosebi pentru societatile stra-
 LEM DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931 783

ine, cari lucreaza. in ramurile samentelor prevazute de ann, a,

elementare cu o garantie mai al art. 42 si va contine $apte
mica- de 8 milioane i cari sub- coloane. In aceste coloane se
scriu riscuri a aror importantä vor inregistrà succesiv 1) data
depäseste incasárile lor anuale inscrierii; 2) felul titlurilor sau
de prime. obligatiunilor depuse in gaj
Oficiul va putea, oricând dis- procentul nominal; 3) nunarul
pune verificarea evaluarii plasa- titlurilor; 4) same imprumu-
mentelor acute societtttii; veri- tatä; 5) procentul; 6) termenul
ficarea se va face prin delegatii imprumutului; 7) data retrage-
Oficiului, cheltuelile privind so- rii eventuale inainte de termen;
cietätile interesate. e) A treia parte a registrului,
43. In afar& de operatiunile in care se inscriu imobile cum-
de asigurare, reasigurare $i Orate sau construite de socie-
renta de cele prevazute de art. tate in Romania, va confine
21 din prezentul regulament, sapte coloane pentru: 1) data
mecum si de operatiuniIe de inregisträrii; 2) data cumpararii
plasament de felul celor preva- sau termintirii constructiei; 3)
zute in articolul precedent, ase- eituatia irnobilului; 4) pretul de
menea ai de cumpärare de ti- cumparare sau constructie; 5'
tian i efecte publice sau pri- termenul amortismentului; 6)
vate, intreprinderile de asigu- venitul realizat din inchirieri:
rare nu vor puta face alte ope- 7) data retragerii eventuale;
ratiuni. Participarea. lor la alte d) Partea a patra a registru-
intreprinderi deat cele de asi- lui afiectaa inscrierii imprumu-
gurare, sub ala forma deat turilor ipotecare asupra imobi-
posesiunea de actiuni, este in- lelor situate in Romania, va
terzisa. contine sapte coloane, destinate
44. Pentru evidenta garan- pentru a se inregistrà succesiv:
thiefr si plasamentelor obliga- 1) data inscrierii; 2) evaluarea
torii sus aratate, intreprinderile acute, de societate; 3) sarcinile
sunt obligate a tine un registru cu prioritate asupra societatii;
special, in dublu exemplar, din 4) creanta societatii; 5) procen-
care unul ramâne la intreprin- tul Imprumutului; 6) termenul;
dere, iar celalalt la Oficiu. 7) data retragerii imprumutului;
Fiecare dintre aceste registre e) In partea cincia a registru-
va contine sase párti distincte, lui, se inscriu soldurile trimes-
ate una pentru fiecare din ca- triale debitoare ale contului
tegoriile de plasamente, preva- ,,tmprumuturi asupra politelor
zute la art. 42. de-asigurare pe $i con-,
a) Prima parte, care serveste tine trei coloane pentru a in-
pentru inscrierea plasamentelor regista; 1) indicatia trimestru-
prevazute de alin. a $1 b ale lui; 2) numärul total al polite-
art. mentionat, va contine pa- lor in curs asupra caxera s'au
tru coloane, pentru a se Inre- fäcut imprumuturi; 3) soldul
gistrà suceesiv; 1) data afectä- trimestrial;
rii lor fondului de rezervá; 2) f) In sfär$it a $asea parte a
felul titlurilor sau obligatiuni- registrului va fi rezervatá in-
lor si procentul nominal; 3) nu- scrierii depozitelor in numerar
märul titlurilor; 4) data retra- la bancile i institutele de cre-
gerilor eventuale; dit desemnate de Oficiu, in con-
b) Partea a doua a registru-formitate cu art. 42, alin, f din
lui este destinata inacrierii pia-
prezentul regulament si se va
www.digibuc.ro
784 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noenwrie 1931
separà In cinci coloane nentru
a se Inscrie: 1) data afectärii de-
punerilor la fondul rezervelor
obligatorii; 2) numele institutiei
sau bäncii; 3) sUma deraisA;
procentul acordat de band. sau
institutie; 5) data retragerii.
In afarti de aceste coloane, fie-
care parte a registrului va con-
tine Inca trei coloane suplimen-
tare, servind a inscrie: 1) dach
plasamentele corespunzOtoare
sunt destinate asiguratilor ra-
murii Viata", sau celor din ra-
mura elementarä; 2) dacä plasa-
mentele corespunatoare sunt de-
puse In garantie, in conformi-
tate cu art. 26 din legea mentio-
natä., sau in caz contrar, cum si
unde sunt plasate valorile cores-
punzh'toare.
hi sfârsit, primele patru parti
ale registrului vor mai contine
o a patra coloara pentru a se
inscrie la data bilantului pe anul
In curs evaluarea plasamentelor,
In conformitate cu dispozitiunile
art. 42 si 48 ale prezentului re-
gulament.
45. In registrul ce se pilstreazg,
de intreprindere, plasamentele
afectate in cursul unui exercitiu
social se inscriu pe mäsura aqui-
zithlor sau destinArii lor fondu-
lui de rezervd; iar ceIe rämase
In curs la finele exercitiului pre-
cedent se inscriu din nou pe data
de 1 Ianuarie a exercitiului cu-
rent. In registrul pästrat la Ofi-
ciu, aceste inscrieri nu se fac
deck odatä, la sfiirsitul exerci-
tiului i numai pentru acele
plasamente cari au ramas In
curs 'la finefe exerciltiului. A-
ceastä operatiune terminatä se
va radih In registrul rämas la
Intreprinderi, toate plasamentele
insträinate In cursul exercitiu-
lui, radierea fOcându-se printr'o
barn, care 0, lase vizibilä. scrii-
tura.
In partea privitoare, alM, e,
www.digibuc.ro
deasemeni, in registrul pästrat
de Oficiu, nu se inscrie decál
datele corespunzátoare ultimului
trimestru al exercitiului, adicg
soldul anual al contului Impru-
muturi asupra politelor de asi-
gurare pe viatd".
46. Valorile depuse In garan-
tie j tinute In seamä, In contul
rezervelor matematice i tehnice,
In baza art. 40 din prezentul re-
gulament, vor fi mentionate des-
pro aceasta In rubrica destinata
in acest scop in registrul inv en-
tar de plasament.
Toate valorile inscrise In re-
gistrul de plasament vor trebui
administrate separat, pástrate in
locul si felul admis de Oficiu,
despre care se_ va face dease-
meni mentiune in registru, In
rubrica destinatà in acest scop.
Scoaterea de valori din acest
fond nu se va face cleat cu in-
locuirea concomitentd a altor va-
lori admise de lege, de aceeas
márime. In caz de reducere a
fondului de rezerva obligatoriu,
este nevoie de incuviintarea Ofi-
ciului pentru retragerea surplu-
sufui din acest fond. In caz de
retragere In cursul anului. Ofi-
ciul va puteh tine seama de va-
loarea rezervelor pentru sfärsi-
tul exercitiului in curs.
In caz de faliment, registrul de
plasament va fi incheiat imediat
valorile prevAzute intrinsul
vor fi afectate cu prilejul satis-
facerii obligatiunilor societätilor
fatä de asigurati i anume va-
lorild relative la ramura viata",
fatá de asiguratii acestei ramuri;
iar valorile relative la toate cele-
lalte ramuri la un loc, fat& de
asiguratii tuturor celorlalte ra-
muri la un loc.
47. Rezervele asigurárilor in-
cheiate in valute stráine vor fi
plasate in valutele respective.
Se vor da preferintà valorilor
românesti (rentä de Stat, obliga-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
tiuni), emise in valuta respectivä
sau depunerilor producAtoare de
dobànzi In valuta respectivk la
bäncile desemnate de Oficiu, con-
form art. 42, alin, f din prezen-
tul regulament.
48. Evaluarea valorilor refe-
ritoare la rezervele asigurärilor
asupra vietii nu va putek fi nici-
odatä filcutä astfel incât ve-
nitul lor net real sä fie fatä, de
evalutiri Inteo proportie mai
micä deciat procentul de bazA al
calculului primelor de asigurare
asupra vietii.
49. Pentru sporirea de capi-
tal sau rezerve prin reevaluare,
se va prezenta Oficiului o eXper-
tiza prealabilä, Mcutä de un ex-
pert numit de tribunal, care va
depune jurämânt Inaintea face-
rii expertizei.
50. Intreprinderile cari in
afarä, de asiguräri asupra vietii
vor incheià si altfel de asigurâri,
vor trebul sä, arate, prin chiar
statutul lor, ce parte din capital
si rezerve este afectatä In mod
special asigurdrilor asupra vietii,
TITLUL V
Despra bilanf
51. Pentru ramura asigurgri-
lor asupra vietii, Intreprinderile
de asigurare vor tine o contabi-
litate separath de a celorlalte ra-
muri ce exercità, urmând ca In
bilantul anual operatiunile ra-
murii viatä" sà figureze prin
osturi distincte. Deasemeni se
vor contabiliza separat asigurà-
rile contractate in tarä de cele-
lalte asigurgri sau contracte pri-
mite in reasigurare.
52. Pentru intocmirea bilan-
tului lor anual, intreprinderile
dß asigurare vor tine seama, In
afara dispozitiunilor legale, cu
privire la intocmirea bilantului
unei societäti anonime pe actiuni
de dispozitiunile- ce urmeazä: credit si bunurilor care intrà In
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-- 50
785
a) La pasiv capitalul social Si
rezervele patrimoniale se vor In-
scrie prin posturi deosebite pen-
tru ramura viatä" si pentru
ramurile elementare;
b) Debitele i creditele contu-
rilor globale (agenti, societäti de
reasigurare, diversi, etc.), se vor
inscrie separat la activ i pasiv,
färä, compensäri de conturi;
Rezervele matematice si teh-
nice, calculate integral, fàrà de-
ductia prevâzutä la art. 41, alin.
a al prezentului regulament, se
vor Inscrie separat pentru partea
proprie i partea reasigurärilor,
separat pentru ramura viatà si
ramurile elementare, i, dease-
menea, separat pentru asigurg-
rile contractate in tar& i pentru
celelalte asiguräri;
d) Intreprinderile de asigurare
sunt obligate sä, creze In bilan-
turile lor anuale, o rezervä care
ramâne sä, fie fixatä, de intre-
prindere, cu bung credintä.
cu obisnuita prudenta comer-
cialä, pentru daune/e rämase ne-
lichidate in momentul incheierii
bilantului;
e) La activ, titlurile de credit
se vor inscrie pe un pret care sà
nu intreacti, pretul mediu stabi-
lit dupg cota bursei In luna pre-
cedentä Incheierii bilantului;
f) Bunurile folosite In mod
permanent la elxploatare, nu pot
fi trecute cu o valoare mai mare
cleat pretul de dobândire ori
constructie, care se va stabili
dupà valoarea monetei din acel
timp, cu excluderea lucrdrilor de
intretinere propriu zisä, in nici
un caz pe un pret mai mare
decât valoarea vamalà aproxi-
mativil; iar valoarea lor trebuie
micsoratä, la fiecare exercitiu, in
proportie cu uzarea sau distru-
gerea lor, tinând seamä, si de du-
rata Intrebuintärii;
g) Plus valuta titlurilor de
786 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931

exercitiul social, va puteä fi In- neamortizate, se vor aplich nu,

scrisA la activ, cu conditia ca la mai asigurärilor rämase In vi-
pasiv sä se treacg un fond ex- goare 41m asigurärile Incheiate
traordinar pentru fluctuatiunile in diferiti ani anteriori, comi-
valorilor; sioanele corespunzátoare asigu-
h) Cheltuelile de organizare rärilor cu o vechime eel putin
preväzute prin actul constitutiv egalá cu perioada stabilitä la
ori deciziunile adunárilor gene- punctul b, rämänänd astf el com-
rale, pentru prima asezare, o plet amortizate.
ramurd nouä de operatiuni sau Nota exemplu: Dacá durata
o märire a operatiunilor, vor pu- mijlocie In cursul anului 1931,
ta, fi repartizate pe o perioadä este de exeinplu de 18 ani, se vor
de cel mult 5 ani, dela afectarea reporth 810 din comisioanele asi-
lor, inscriind in bilantul fled, gurärilor incheiate in cursul a-
rui exercitiu, la activ, printr'un nului 1931 si rämase in vigoare
post deosebit, parte rämasä nea- la 31 Decemvrie 1931; 7/0 pentru
mortizatä si in contul fiectirui comisioanele asigurärilor inche-
exercitiu (contul de profit si pier- iate In cursul anului 1930 si rá-
dere) amortismentul aferent a- mase in vigoare la 31 Decemvrie
celui exercitiu; 1931, etc., in sfdrsit 110 pentru
Pentru creantele cunoscute comisioanele asigurärilor inche-
-ca dubioase, societatea va pro- iate in cursul andor 1924 si ur-
cedà la o amortizare rationalä mätorii i rämase in vigoare la
pentruJiecare an; 31 Decemvrie 1931, comisioanele
j) In caz când intre element* asigurärilor incheiate inainte de
bilantului infra comisioane de I Ianuarie 1924, trebuind. sä, fie
aquizitie neamortizate, calculate in cazul dat complet amortizate.
in limitele preväzute de art. ur- 55. Beneficiul anual al intre-
mátor, acestea se vor inscrie in prinderilor se va stabill prin
bilant, la activ, printr'un post contul de profit si pierdere, ti-
distinct. nand seamá a In acest cont sä
53. Cheltuelile de achizitie ale figureze, in mod distinct, eel pu-
asigurärilor asupra vietii in li- tin posturile urmätoare:
mita de 3 la sutá din capitalul La inträri:
asigurat, vor puteà. fi amortizate 1. Separat pentru viatä i ra--
treptat pe timpul de cel mult ju- murile elementare primele brute
mätate din durata asigurárii. incasate efectiv In cursul flea-
54. Reportarea cornisioanelor rui exercitiu, pentru toate asigu-
neamortizate se va putea face de rärile c6ntra ctate in tará.
societäti in mud contabil, dupá 2. Prime le celorlalte asigurári
normele urmätoare: (facute in strainätate sau primite
a) Se va stabili in fiecare an o in reasigurare).
duratá mijlocie, ponderatá cu 3. Transportul rezervelor ma-
sumele asigurate a tuturor asi- tematice i tehnice separat pen-
gurärilor incheiate in acel an, tru viatä i ramurile elementare
cu exceptia asigurärilor cu pri- ale asigurärilor pästrate in cont
me viagere; propriu la finele exercitiului
b) Comisioanele se vor amor- precedent.
tizà pe o perioadä egall cu ju- 4. Räscumpäräri plätite in
matate din durata medie, fixatä contul reasigurarilor.
conform alin. de mai sus; 5. Daunele platite in contul
c) Coeficientii comisioanelor reasigurätorilor.
www.digibuc.ro
 LEGI DR UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
6. Comisioanele de achizitie
neamortizate la finele exercitiu-
lui, calculate In limitele dela
*frt. 54.
1. Dobânzile asupra plasamen_
telor.
La iesiri:
1. Prime le cedate reasiguräto-
rilor nete de comision de achi-
zitii.
Z. Ilezervele matematice i teh-
nice, separat pentru viat i ra-
murile elementare ale asigur--
rilor pästrate In cont propriu si
In curs la sfârsitul exercitiului.
3. Partea societatii la rezervele
pentru daunele in curs de lichi-
dare.
4. Räscumparärile plätite de
societate pentru asigurlrile din
ramura viata, separat pentru a-
facerile contractate In tera si
pentru afacerile contractate tn
sträinitate sau primite In rea-
sigurare.
Daunele plätte de societate
separat pentru viat i ramurile
elementare i deasemeni sepa-
rat pentru afacerile contractate
in tar&, si pentru afacerile con-
tractate In strgingtate sau pri-
mite in reasigurare.
6. Dobânda bonificatä reasigu-
r6torilor pentru plasamentele in
contul rezervelor matematice
tehnice, l&sate spre fructificare
pe seama societätii.
7. Comisioanele de achizitie,
separat pentru asigurärile con-
tractate In tar& FA cele contrac-
tate In sträin4tate sau primite
In reasigurare.
8. Transportul cornisioanelor
neamortizate la sfârsitul exer-
citiului precedent (art. 54).
9. Amortismente de tot felul,
In contul exercitiului In curs, a
creantelor dubioase, al bunuriler
_folosite In mod permanent la
exploatare, a cheltuelilor de con-
stituire, etc.
www.digibuc.ro
787
Irnpozitele.
11. Cheltueli de administratie;
chirie, etc.
56. Intreprinderile de asigu-
rare nu pot impärti dividende
Mai mari de Vo din capital, Ina-
inte de a fi amortizat complet
toate cheltuelile de constituire.
57. In termen de o luna dela
data and bilantul si con-
tul de profit si pierdere au fost
aprobate de adunarea generala
a actionarilor, intreprinderile de
asigurare vor fi obligate sä de-
l:Rind la Oficiu o còpie certificatl
dup6 bilant i dupa contul de
profit si pierdere, precum si a
raportului atre adunarea gene-
ral& a consiliului dei administra-
tie si a censorilor.
In fine o cdpie certificata dup&
procesul-verbal al adunä-rii ge-
nerale (certificarea pentru con-
formitate cu originalul se va
face de insas Intreprinderea
respectiva, sub semnätura statu-
ta rä.) .
In afarli de aceasta, Intreprin-
derile de asigurare sunt obligate
inaint& in fiecare an Oficiului
un raport asupra exercitiului
expirat, fäcut dupä modelul ce
acest Oficiu va Intocmi.
Exactitatea calculului rezerve-
lor matematice ale asigurarilor
asupra vietii i justetea bazelor
acestui calcul, va trebui certifi-
catä pe insus bilant, pe räspun-
dere proprie, de catre un actuar,
având aceastá calificattune, In
baza prevederilor regulamentu-
lui de organizare a corpului de
actuari, intocmit in conforrnitate
cu art. 39 i 195 din lege 1).
Ace las actuar va certific& si In-
deplinirea obligatiunilor din art.
53 din regulament. Fárä de a-
1) Regulamentul de organizare al corpu-
lui de actuari, nu a Cost intocmit pan'a la
1 Mai 1932.
788 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
ceastd certificare, bilantul se va
consiclerà neregulat, iar aproba-
rea sa ca nevalabild.
58. Rezervelel tehnice, ca si
cele de primä si daune, se asi-
mileazä, celor matematice, din
punctul de vedere al calculärii
beneficiului impozabil al Intre-
prinderii.
59. In fiecare cinci ani dela
sfâr$itul exercitiului inchis, dupá
publicarea legii, Intreprinderile
de asigurare vor trimite Oficiu-
lui un raport privifor la posibi-
litatea mentinerii bazelor tehni-
ce in vigoare, raport care va
trebui sä fie semnat $i de ac-
tuarul prevdzut de art. 57.
Societätile vor raporth dad,
fructificArile de bazd se pot men-
tine $i dacd mortalitatea obser-
vatà corespunde acelei prevà-
zute.
60. In toate actele emanate
dela intreprinderile de asigurare,
trebuie sd se prevadä vechimea
societätii i capitalul social de-
plin värsat si existent dui:a ul-
timul bilant aprobat. In cazul
cd Intreprinderea va indich si
alte cifre (de exemplu rezerve
sau sume asigurate), ele trebuie
sä, fie dintre cele expres ardtate,
in aceeas cuprindere si cu ace-
las text In ultimul bilant apro-
bat.
TITLUL VI
Sanctiud
61. Cel care cu stiintä dà Ofi-
ciului sau unei alte autoritäti
sau instante indicatiuni neade-
várate, pentru a obtine autori-
zarea de functionare a unei In-
treprinderi de asigurare sau in-
cuviintarea pentru aprobarea
oricdrui act al intreprinderii Orice reprezentant, agent sau
care necesitá dupá lege o aseme-achizitor, care va abuzd de In-
nea Incuviintare, ori pentru a crederea societätii la care lu-
evità sau Intarzitt luarea unor creazd, Insuinc1uii bani, valori
www.digibuc.ro
mdsuri contra ei, precum: pu-
nerea In lichidare, declararea in
stare de f aliment, luarea 4e ga-
juri ori inscriptiuni ipotecare,
va fi pedepsit cu Inchisoare pand
la un an sau amendd pAnä la
500.000 lei.
62. Se pedepseste cu Inchi-
soare pand la un an sau cu
amendä pânä, la 500.000 lei mem-
brul consiliului de administratie,
directorul ori conducätorul Intre-
prinderii de asigurare, precum
censorul ori lichidatorul ei,
care cu $tiintl:
a) Propune sau Ingádue Im-
partirea de beneficii In chip con-
trariu prescriptiilor legii sau
statutelor;
b) Contravine prescriptiilor le-
gale privitoare la operatiunile
permise, la formarea i plasarea
rezervelor si garantiilor, la tine-
rea contabilitätii, intocmirea bi-
lantului i evaluarea inventaru-
lui.
Pentru cei de mai sus cari
n'au sävânit ei Insuj infrac-
tiunile sus ardtate, dar au to-
lerat ca ele sá se savârseascd,
desi ar fi putut sd le Impiedece,
pedeapsa se reduce la jumätate.
63. Ex_pertii i actuarii In-
sárcinati cu examinarea sau e-
valuarea bilanturilor, valorilor,
aporturilor sau oricaror ele-
mente patrimoniale ale Intre-
prinderilor de asigurare, fie la
fundare, fie mai târziu, cari et/
$tiintd vor face rapoarte sau
vor da certificári neadevárate,
vor fi pedepsiti cu Inchisoare
pawl la 6 luni sau amend&
nä la 300.000 lei, precum si la
interzicerea exercitárii functiunii
de experti ori actuari, In mate-
rie de intreprinderi de asigurare,
pe timpul dela 1 an pang la 10
ani.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Noemvrie 1931
sau efecte apartinând societätii
sau nu va remite sumele de
bani incasate dela asigurati, se
vor pedepsi cu irlchisoarea pang,'
la doi ani, in afarg de penali-
tätile cuvenite in cazul and ar
cornite si alto delicte. Ei nu vor
putea invoch, compensatiuni sau
scazgminte ce n'ar fi lichidate
si n'ar fi prevazute in extrasul
de cont respectiv.
64. Membrii consiliului de
administratie si directorii unei
Intreprinderi de asigurare care
nu are autorizare legalä, ori
dupg termenul ce i s'a acordat
dupg lege pentru obtinerea au-
torizgrii, nu s'a conformat, vor
fi pedepsiti cu Inchisoarea Pang
la un an sau amend& pang la
1.000.000 lei; sunt pasibili de a-
ceeas pedeapsg i cenzorii $1
orice functionar care in fapt
poate angalh, fie singur, fie Im-
preunà cu altii, o asernenea in-
treprindere.
Millocitorii si agentii cari
procurg afaceri pentru o ase-
menea intreprindere, se vor pe-
depsi cu inchisoare pang la 6
luni sau cu arnendg pang la
200.000 lei. Dacg insg intreprin-
derea este constituitg sau are
sediul in strgingtate, pedeapsa
se ridicg pang la 2 ani Inchi-
soare sau la un milion lei a-
mendg, sau si una si alta.
65. Membri consiliului de
administratie si directorii, lichi-
datorii unei intreprinderi de a-
sigurare, cari nu vor face au-
toritgtii prevgzute de lege, ra-
poartele si comunicgrile oblige-
torii, vor fi fiecare din ei pedep-
siti cu inchisoare pâng la trei
luni sau amendä pang la 100.000
lei. sau si una si alta.
La aceeas pedeapsg va fi con-
damnat i fiecare censor care
nu va fi semnalat autoritatii
a ratatg mai sus aceastg infrac-
tiune, pang cel mai târziu cu
ocazia depunerii raportului lor
www.digibuc.ro
789
cgtre adunarea generald ordi--
na rg.
Dacä autoritatea va fi cerut
In scris intreprinderii sg facg
comunicari ori rapoarte, totu$
acestea nu vor fi fgcute nici
dupg o lung dela expirarea ter-
menului legal pentru facerea
lor, pedeapsa prevgzutg de pri-
mul aliniat se indoeste.
Tot cu pedeapsa prevgzutg in
primul aliniat se pedepseste a-
ceia cari hind In serviciul cu
sau fgrg, plata unei intreprin-
deri de asigurare, ori numai In
leggturg cu ea, impiedecg pe
delegatii Oficiului, insgrcinati
cu controlul ori inspectiunea la
intreprinderea de asigurare, de
a-si indeplini misiunea, ori in-
târzie cu rea vointg si in timp
mat Ind elungat Indeplinirea a-
cestri misiuni.
66. Daca persoanele argtate
In articolul precedent fac conau-
nicgri ori rapoarte cu sfiintä
neadevgrate, fgrg a aye& in ve-
dene scopurile argtate In art.
61, pedeapsa va fi inchisoarea
pang la 3 luni sau arnendg
0,0 la 200.000 lei.
Tnfractiunile la dispozi tiile
art. 22 si 60 din legea asigurg-
rilor se riedensesc cu amendg,
pang, la 300.000 lei, aplicatg In-
sgs intreprinderii.
TITLITL VII
Dispozitiuni tranzitorii
67. Pe baza legii modifica-,
toare, promulgatä prin inaltul
decret regal No. 2481 si publi-
catä In Monitorul Oficial ND.
83 din 9 Aprile 1931, mai pot
exercità comertul de asigurare
cooperativele cari la promul-
garea legii pentru constituirea
si functionarea intreprinderilor
private de asigurare, practical)
acest comert.
Ele vor function& dung, ace-
leas! norme si dispozitiuni le-
790 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
gale ca si societatile anonime
Pe actiuni.
In ce priveste capitalul ei ga-
rantia ce urmeaz a. a-$i consti-
tul, Ministerul de Industrie ei
Corned cu avizul Oficiului pen-
tru controlul asigurarilor, poate
acorda cooperativelor reduceri
Pe ramuri de asigurare, in ra-
Port cu extinderea sau limita-
rea operatiunilor respective.
68. Orice dispozitiuni de re-
gulamente, ordonante, decizii
sau avize, contrare prevederilor
prezentului regulament, sunt
raman abrogate.
REGULAMENT
pentru punerea in aplIcare a Legil pen-
tru organizarea, administrarea 0 ex-
ploatarea Monitorului Oficial §1 Impri-
' meriilor Statului"
DIN 30 NOEMVRIE 1931 1)
CAPITOLUL I
Object, atributll, Oficiul centralizärii
imprimatelor
1. Ziarul Statului, Monitorul
Cyficial i Imprimerille Statului,
sunt administrate $i exploatate
In regie de o directiune gene-
rala, push' sub autoritatea $1
privegherea Ministerului de Fi-
nante si conclusä de un director
general j un comitet de direc-
tie.
2. Sunt Incredintate acestei
directiuni general% denumita
prescurtat Directiunea Gene-
rare% M. 0", urmatoarele impri-
merii:
1) Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 3883/931 i publicat In Monito-
rut Oficial No. 280 din 30 Noemvrie 1931.
A se vedea i Legea pentru organizarea
Momtorului Oficial din 31 lulie 1931 la pag.
659 In acest volum.
www.digibuc.ro
Imprimeria Gentrala, Impri-
meria National& ei Fabrica de
Timbre, toate din Bucure$ti; Im-
primeria Chisinau din Chi4i-
Sediul directiunii generale M.
O. este In Capitala
3. Toate celelalte imprimerii
pendinte de dif elite autoritati
ale Statului afara de acelea
care, au un caracter de specia-
litate In directa legatura cu a-
tributiile autoritatii respective,
vor trece sub administrarea Di-
rectiunii Generale M. O.
In acest scop. Comitetul de
Directie va Intocrni un raport
care va putea, propune chiar
desfiintarea imprimeriei respec-
aye si trecerea inventariului ei
una din imprimeriile Diree-
tiunii Generale M. O., pe baza
acestui raport Consiliul de Mi-
nietri va aproba trecerea. Jur-
nalul Consiliului de Minietri va
cuprinde i inventariul specifi-
cativ al imprimeriei, cu valoa-
rea corespunzatoare.
4. Atributiile Directiunii Ge-
nerale M. O. sunt:
a) Alcatuirea, imprimarea $i
distribuirea ziarului Monitorul
Oficial;
b) Editarea legilor si. regula-
rnentelor ce apar In Monitorul
Oficial, precum $i editarea de
lucrari cu caracter cultural si
artistic, In scop de propaganda
natinnalä, acestea din urma
dupa dispozitiile ce se vor lua
de Ministerul Finantelor;
Imprimarea lucrarilor Cor-
ey rilor legiuitoare;
- d) Executarea In limita capa-
citätii de productie a imprima-
telor, registrelor, brosurilor, pe-
riodicelor, valorilor, eartonaje-
lor, cliseelor, stampilelor meta-
lice, precum $i a oricäror alte
lucrdri grafice, necesare autori-
tatilor ì institutillor de stat.
Deasemenea a celor necesare ju-
detelor si comunelor, and acest
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemintie 1931 79

lucru este cerut de legi speciale Proportional cu capacitatea de

sau când eunt l'comandate im- productie a fiecgruia.
primeríilor statului. Stabilirea capacitätii de lucru
5. Autoritätiile si institutiile a fiearei din tipografiile parti-
Statului, inclusiv cele autonome, culare se va face pe baza da-
vor executà lucrgrile prevgzute telor anuale procurate de Mini-
la art. 4, in imprimeriile statu- sterul de Industrie.
lui, in Braila capacitätii de pro- 7. Pentru asigurarea preve-
du ctie. derilor art. 6, in Directiunea Ge-
Se face exceptie pentru lucrg- nerall M. O. va functiong un
rile cu caracter special ale Mi- oficiu al centralizärii imprima-
nisterului de Instructie Public's.% telor Statului, care va primi
Culte j Arte. Autoritgtile jude- toate comenzile de lucräri pre-
tene i comunale sunt obligate vgzute la art. 4, va procedà la
a invith Directiunea Generala normalizarea i unificarea lor
M. O. la toate licitaUlie pentru conform dispozitiunilor In vi-
lucrgrile dela art. 4. goare, va repartia, imprimerii-
6. Capacitatea de productie br Statului cantitatea necesarg
ST stabileste dupg numäru1 acoperirii capacitätii lor de lu-
felul masinilor de imprimat cru si va da pe oelelalte spre
executare tipografiilor particu-
al oelor de compunere si topire lare.
a caracterelor de imprimerie, 8. De comun acord cu oficiul
precum si dupg numgrul Per- de rationalizare si normalizäri
sonalului de care dispun impri- de pe lângä Ministerul de In-
merlile Statului, spre a executh
un quantum de lucräri de fie- dustrie si Comert, Oficiul Im-
care specialitate, in cursul u- prirnatelor va centralizA toate
nui an, lucrând ate 8 ore pe datele .referitoare la imprimate
zi si scäzându-se sgrbätorile sau alte lucräri grafioe ale Sta-
preväzute in legea repausului tului, procedând la simplificarea
duminical. si tipizarea lor, stabilind
Lucrgrile pentru efectuarea dimensiuni standard, pe
Monitorului Oficial si desbate- baza normelor fixate de Consi-
rilor parlamentare nu intrg In liul de Ministri cu jurnalul No.
cadrul acestei dispozitiuni. 807, publicat in Monitorul Ofi-
Toate lucrgrile pe cari impri- cial No. 174 din 6 August 1930.
merille nu le pot executh, fie 9. Dacii o administratie trimite
din cauza completärii capacitä- modele nenormalizate, OficiuI
tii de lucru, fie din cauza este dator sä le normalizeze
utilajului necesar, vor fi co- administratia respectivä sä le
mandate imprimeriilor particu- a ccepte.
lare de catre Directiunea Gene- Administratiile cu imprimeril
ralä M. O. prin Oficiul centra- proprii stint deasemenea obligate
lizärii imprimatelor Statului, in a se adresh Oficiului imprima-
conformitate cu legea contabili- telor pentru normalizarea acelor
tätii publice si cu dispozitiunile lucrari pentru care nu se grt-
de mai jos. sese norme oficiale stabilite.
In cazul comandärii prin 10. Oficiul va stabill preturi
bung, invoialg, repartitia se va standard pe baza tarifelor Direc-
face .fntre imprimeriile particu- tiunii Generale M. O. si ale in-
lare din localitatea unde are dustriei particulare, care vor
sediul autoritatea respectivä, servi pentru tntocmirea devize-
www.digibuc.ro
792 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
lor §i caietelor de sarcini sau pe
baza cArora se vor tratà comen-
zile prin bun& invoial& pentru
lucrgrile care se dau tipografiilor
particulare, in conditiile prevd-
zute de legea contabilitafti pu-
buice1).
11. Oficiul va face receptia
atftt a lucrlrilor grafice execu-
tate de imprimeriile Statului,
cat si a celor executate in in-
dustria particularä, dupg, care le
va distribui autoritgtilor care au
comandat.
12. Oficiul va intocmi o sta-
tistic& a lucrgrilor grafice cu
scopul de a stabili consumatia
anualk, in vederea cre&rii de
depozite de imprimate la Direc-
tiunea General& M. O., si In ve-
clerea stabilirii posibilitätilor de
economie.
13. In vederea unei exploat&ri
rationale a imprimeriilor Sta-
tului, pentru a se uniformizh ac-
tivitatea lor in cursul anului,
toate autoritAtile i institutiile
Statului Ii vor face prevederile
de imprimate pe cel putin 6 luni,
serviciile fiind obligate sl men-
tioneze in referatul de angajare,
care se supune vizei Consilieru-
lui Controlor, c. prevederea este
Malta pe cel putin 6 luni.
14. Angajarea cheltuelilor
pentru lucrárile specificate la
art. 4, nu se poate face decat pe
baza unei oferte a Directiunii
Generale M. O., cu exceptiile
prev&zute la art. 5.
D-nii Consilieri Controlori ver
refuzà viza oricArei cereri de an-
gajare de comenzi care nu are
anexatä oferta Directiunii Ge-
nerale M. O., chiar dacg motivul
ar fi urgenta.
15. Plata imprimatelor date
de Oficiu spre executare unei ti-
') A se vedeh Legea contabilitätii publice
din 31 fulie 1929 la pag. 783, vol. XVII cu
anodif. din 3 August 1931.
www.digibuc.ro
pografii particulare, se va or-
donantà pe baza receptiei fgcute
de Oficiu, din bugetul Directiu-
nii Generale M. O., care va in-
cash contra-valoarea dela auto-
ritatea respectivg.
16. Directiunea General& M.
O., este obligat& sä alc&tueascd,
sil imprime i sil distribuie, zia-
rul Monitorul Oficial, in confor-
mitate cu legile in vigoare i cu
dispozitiile Ministerului de Fi-
nante.
Ea va tine in depozit Monito-
rul Oficial, in limitele ce vor fi
fixate de Ministerul de Finante
va aye& o biblioteca la dispo-
zitia publicului pentru consulta-
rea legilor, regulamentelor, etc.,
inserate in Monitorul Oficial.
Ea e deasemenea obligata de
a eliberà la cerere a:pH certifi-
gate dup& publicatii in Monito-
rul Oficial, incas&nd costul aces-
tet prestgri.
CAPITOLUL II
Organizarea
17. Directiunea General& M.
O., 10 exercit6, atributiile prin-
tr'o administratie central& si im-
primerii, sub conducerea unui
Comitet de Directie si unui Di-
rector General.
Conducerea
18. Comitetul de Directie se
compune din trei persoane de
distinctiune, recunoscute pentru
competenta si cultura lor si care
sil nu fie functionari publici ad-
ministrativi i anume: un jurist,
un cunoscAtor in arta si teh-
nica graficA i un fost tnalt
functionar in administratia fi-
nantelor Statului. Membrii se
numesc prin decret regal pe ter-
men de 4 ani, dupg propunerea
ministrului Finantelor. El nu
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
pot face parte dintr'o intreprin-
dere concurentd sau furnizoare,
ori ale cdrei interese sunt con-
trarii.
19. Comitetul se intruneste ori
de câte ori este nevoie j cel pu-
tin de 2 ori pe lund.
Ministrul poate luà oricând
parte la sedintele comitetului.
In cazul lipsei pentru motive
de fortd majord a unuia din
membri, Comitetul peate tine se-
dintä i cu 2 membri, dar hotdri-
rile luate astfel vor fi supuse
ratificdrii ministrului. La fel se
va procedà in caz de divergent&
in sânul Comitetului.
20. In cazul descompletdrii
Comitetului de Directie, Minis-
trul va propune inlocuirea cu un
membru de aceeas specialitate,
pentru restul mandatului mem-
brului care a fost inlocuit.
21. Comitetul de Directie are
urmatoarele atributii:
a) into cmeste regulamentele
de administratie ale Directiunii
Generale M. O.;
a) Alcbitueste bugetul impre-
und cu Directorul General si a-
probn cererile de creclite nece-
sare, precum i incheierile soco-
telilor anuale i bilantul;
c) Aprobd contractele pentru
furnituri sau vânzdri, in limita
delegatiei date de Ministru;
d) Se pronuntä asupra tarife-
lor ziarului Monitorul Oficial,
care urmeazd apoi a fi supuse
aprobarii Consiliului de Ministri;
e) Supravegheazd i contro-
leazd mersul Intregii adminis-
tratii, verificând cassieriile i de-
pozitele, cel putin odatd, pe tri-
mestru.
22. Membrii Comitetului de
Directie, participd la beneficiul
net, conform art. N.
Pentru sedinteIe Comitetului
sau insárcindri speciale, li se va
pláti un jeton de prezentä, al cd-
www.digibuc.ro
793
rui quantum va fi aprobat de
Ministerul Finantelor.
23. Directorul General este
numit conform tegii Statuttani
functionarilor
El nu face parte din Comite-
tul de Directie, dar ia parte la
sedintele Comitetului cu vot con-
sultativ.
24. Directorul General are ur-
m&toarele atributii:
a) Conduce intreaga activitate
a Directiunii Generale M. O.,
aplicând legile i regulamentele
care o privesc. Executá toate dis-
pozitiile definitive care emand
din aplicarea acestor legi, a re-
gulamentelor, a deciziilor Minis_
trului i Comitetului de Directie;
b) Reprezintd Directia Gene-
rald M. O., In toate actele judi-
ciare i extrajudiciare, ca dele-
gat al Ministerului de Finante;
c) Supravegheazd si conduce
intregul personal al Directiunil
generale.
25. Directorul General are
dreptul a opri executarea oricd-
rei decizii a Comitetului de Di-
rectie, care ar depäsi competenta
sa, sau ar contraveni legilor si-
regulamentelor in vigoare.
Directorul General este obligat
a educe imediat la cunostinta.
Ministrului, deciziile Comitetului
de Directie care ar axed caracte-
rul de mai sus, flind räspunzà-
tor de orice abateri. Ministrui
este obligat a se pronunth in
termen de 3 zile.
In caz contrar, decizia Comite-
tului de Directie rámâne vale-
26. Directorul General va fi
ajutat In conducerea institutiei
de un director administrativ, un
director tehnic, un inspector con-
tabu i. de directorii
') A se v edeaLegeaStatutului functionari-
lor publici, din 19 lunie 1923 la pag. 409
vol. cu modif. din 26 Iunie 1930.
794 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
Administralia centrala
27. Administratia Central&
cuprinde urmätoarele servicii
centrale:
1. Serviciul Redactiei, sub con-
ducerea direct& a directorului
administrativ, Insárcinat cu a-
dunarea materiei i alcátuirea
ziarului Monitorul Oficial.
2. Serviciul administrativ, sub
supravegherea directorului ad-
rainistrativ si sub conducerea u-
nui sef de serviciu Insárcinat cu
centralizarea chestiunilor de per-
sonal al Directiunii Generale M.
O. (evidentk miscare, salarizare,
asistenta), precum si cu regis-
tratura, arhiva, biblioteca si in-
tendenta administratiei centrale.
3. Serviciul Exploatárii, sub
conducerea direct& a directoru-
lui tehnic, insärcinat cu studiile
statistica privind exploatarea,
,cu studiile, proiectele i su-
pravegherea executárii lucrä-
rilor de refnoiri, instalatii, in-
ve3atii i constructii, cu supra-
vegherea conservärii inventariu-
lui, cu verificarea calculului co-
menzilor i facturarea lor; pe
l&ngá acest serviciu, f'unctio-
neazd i Oficiul Centralizárii
imprimatelor Statului.
4. Serviciul aprovizion&rilor,
sub supravegherea directorului
tehnic si sub conducerea unui
inginer de specialitate, Insärci-
nat cu aprovizionarea imprime-
riilor, cu statistica materialelor
evidenta inventarelor.
5. Serviciul Contabilittitii, sub
supravegherea inspectorului con_
tabil si sub conducerea unui ex-
pert contabil, sef de serviciu, In-
särcinat cu centralizarea lure-
gistrárii operatiilor a facerea
bilantului.
6. Serviciul Cassieriei, sub su-
pravegherea inspectorului conta-
bil si sub conducerea unui easier
central.
www.digibuc.ro
7. Serviciul Contencios, sub
conducerea unui advocat si sub
supravegherea direct& a Directo-
rului General.
Compunerea serviciiior
28. Serviciile centrale au ur-
mätoarea corapunere:
I. Serviciul Pedac(id.
1. Sectia publicatiilor cu:
a) Biuroul tax&rii;
b) Biuroul corespondentei;
Biuroul mandatelor;
d) Biuroul informatiilor.
2. Biuroul alcátuirii Monitoru-
lui Oficial.
II. Serviciul administrativ.
1. Sectia personalului cu:
Biuroul personalului;
b) Biuroul salarizárii.
2. Sectia registraturii i arhi-
vei cu:
a) Biuroul registraturii:
b) Biuroul arhivei,
3. Intendenta.
4. Biblioteca.
III. Serviciul Exploatarii.
1. Biuroul studiilor, Intretine-
ru i laboratorul de Incercári.
2. Biuroul verificArii si factu-
3. Oficiul centraliz&rii impri-
matelor.
IV. Serviciul Aproviziondrilor.
1. Biuroul aprovizionärilor.
2. Biuroul ordonaraxii i li-
chidärii.
3. Biuroul statisticii i inven-
tarelor.
V. Serviciul Contabilitdtii.
1. Sectia fabricatelor cu:
a) Biuroul cheltuelilor;
b) Biuroul contabilizärii f abri-
catelor.
2. Sectia financiar& cu:
a) Biuroul verificgrilor;
b) Biuroul contabilizárii finan-
ciare.
VI. Serviciul Cassieriei
1.. BiurouI incasärilor.
2. Biuroul
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
VII. Servictul Contencios
Imprimeriile.
29. Fiecare imprimerie de
Stat, de sub administrarea Di-
rectiunii Generale. M. O., care
peate justifice, o existent& indi-
vidualk fie prin importantk fie
prizt specializare, fie prin faptul
c6, ae gAseste In altg. localitate,
constitue o unitate administra-
tiv5 sub conducerea unui di-
rector,
30. Fiecare imprimerie din
tar& va ave& urmätoarele ser-
vicii:
1. Serviciul administrativ cu:
a) Biuroul contabilitätii;
b) Bittroul cassieriei; .
.
.c) Biuroul administrativ In-
särcinat cu chestiunile de per-
sonal (evidenta, salarizare, asis-
tentä) de intendentä, de regis-
traturä i arhivä.
2. Serviciul exploatärii compus
din:
a) Biuroul comenzilor;
b) Depozitul de materiale;
c) 'Sectia fabricatiei, cuprin-
zAnd atelierele;
d) Depozitul de fabricate §i ex-
peditie.
31. La imprimeriile din Capi-
serviciul administrativ este
redus numai la biuroul admini-
strativ.
32. Imprimeriile actuale ale
Directiunii Generale M. O. au ur-
mAtoarele atributii:
Imprimeria Central& tipäreste
distribue ziarul Monitorul 0-
ficial, lucrärile Corpurilor legiui-
toarele, diferitele imprimate
registre ale autoritätilor, pre-
cum si editura de legi i regula-
mente a Directiunii Generale.
Imprimeria National& executä
brosurile, periodicele i cartona-
jele autoriatilor, precum si di-
ferite imprimate i registre;
Fabrica de Timbre execut-1,
timbrele fiscale, postale si mice
www.digibuc.ro
795
alte imprimate cu valoarea -no-
zninalA, cliseele i stampilele me-
talice.
Imprimeria Chisinau executa
impritnatele i registrele pentru
starea civilá, contabilitatea co-
munalä i judeteank biletele de
vite, precum si diferite impri-
mate si registre pentru autort-
tati de Stat, jude i comunä.
.CAPITOLUL III
Persona NI
33. Personalul Directiunii Ge-
nerale M. O., este de 3 categorii:
functionari, lucrátori (calificati
necalificati) si personal de ser-
viciu.
34. Functionarii sunt supusi
regimului stabilit de legea asu-
pra statutului functionarilor pu-
blici i regulamentul säu 1).
In posturile tehnice vor fi nu-
miti ingineri de specialitate; cu
diplome recunoscute de Stat.
In posturile administrative vor
fi numiti doctori sau licentiati
In drept.
In posturile contabile, licen-
tiati ai Academiei cornerciale
sau doctori, sau licentiati In
stiinte economice i financiare.
35. Lucrátorii, personalul de
serviciu, precum si. mice alti
salariati, care nu se IncadreazA
In statutul functionarilor pu-
blici, vor fi supusì legilor si re-
gulamentelor care constitue co-
clul muncii, si anume 2):
Legea contractelor de munck
legea pentru ocrotirea muncii
') A se vedea Legea Statutului functio-
nartlor publici, din 19 lunie 1923 la pag.
409, vol. XI-XII cu modif. din 26 Iunie 1930.
2) Codul muncii nu a fost constituit; a se
vedei Legile enumerate, In vol. xv.11-xvnt.
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
minorilor si femeilor i durata
muncii, legea pentru reglementa-
rea repausului duminical i sär-
bätorile legale, legea pentru re-
glementarea conflictelor colective
muncd, legea pentru organi-
zarea plasärii, legea asupra sin-
dicatelor profesionale, legea pen-
tru proteguirea muncii indigene,
cu regulamentele lor, precum si
legile cu care se va completà
acest cod.
36. In prevederile art. 35 inträ:
Taxatorii i efii lor, sefii de
fabricatie, sefii si subsefii de ate-
here, sefii de echipe, corectorii,
lucrätorii calificati de orice spe-
cialitate, lucrätorii necalificati,
ucenicii, precum i infirmierele,
intendentii i portarii.
Prin personal de serviciu se
Intelege: curieri, cameristi, oa-
meni i femei de serviciu.
Sefii de depozite se vor recrutà
dintre functionarii statutari.
37. Se fac urmätoarele dero-
gäri dela codul muncii pentru
lucrätorii cari la punerea in a-
plicare a acestei legi se gäsesc
participanti la Casa generalà de
pensiuni:
a) Nu pot fi indepärtati din
serviciu cleat cu avizul unei
comisii de disciplinä instituitä
Pe lângd Directiunea Genera lä
M. O., In conditiile prescrise
mai jos, aceasta aplicându-se
acelora cari au fost numiti
NIA,' la 1 Ianuarie 1928;
b) Are dreptul la o luná con-
cecliu de odihnä si la 3 luni
consecutive, concediu de boalä,
cu plata salariului;
c) Salarizarea lor se face con-
form statului recapitulativ din
legea bugetará anuall.
Statul recapitulativ va indich
In acelas timp specialitätile 51
numärul lucrdtorilor din fie-
care specialitate. Aoest numär
www.digibuc.ro
va descreste treptat prin des-
fiintanea posturilor devenite va-
cante, neputându-se face noui
angajäri in aoeste posturi.
38. Motive le pentru care un
lucrAtor din categoriite prevl-
zute la art. 37 poate fi trimis
inaintea comisiunii de disci-
plink pentru a fi Indepärtat din
serviciu, sunt:
a) o sentintd judecätoreasca
de condamnare la inchisoare;
b) furtul, imoralitatea In ser-
viciu sau In afard, precum
orice alte culpe preväzute In co-
dul penal;
c) Incapacitate profesionald
vaditä;
d) Absente repetate nemoti-
vate (minimum 12 zile pe an);
e) Acte grave de indisciplinä;
f) Acte de sabotaj si partici-
pare la grevd, precum i In-
demnul la sabotaj sau grevd;
g) Exercitarea profesiunii in-
teo altd Intreprindere;
h) Päräsire de serviciu con-
statatä prin lipsa nemotivatd
dela serviciu timp de 3 zile
consecutiv.
39. Trimiterea In judecata
comisiei de disciplinä se va
fa ce In cel mult 7 zile, pe baza
unui raport al directorului im-
nrimeriei respective si cu apro-
barea directorului general.
Actul de trimitere va cuprin-
de zina de intrunire a comisiei
de disciplinä, precum i o ex-
punere pe scurt a vinei lucrd-
torului.
El va fi semnat de directorul
general si va cuprinde raportul
directorului imprimeriei, insotit
de actele care au fost dresate.
40. Directorul iffiprimeriei
poate suspendh, dacä crede ne-
cesar, ve lucrätorul trimis In
judecata comisiei de disciplink
care trebuie sti-1 judece In cel
mult 14 zile.
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
41. Lucrgtorul trimis in ju-
decatg va primi citatia prin re-
gistratura Directiunii Generale,
cu cel putin 7 zile libere Inain-
tea termenului fixat pentru ju-
decatg.
El, sau apgrgtorul sau, are
drept s. ia cunostintg de dosar.
42. Comisiunea de discipline.
se compune din:
a) Primul-presedinte al tribu-
nalului Ilfov, sau un delegat al
sgu;
b) Un membru al Comitetului
de directie, desemnat prin tra-
gere la sorti;
c) Un lucrgtor din categoriile
Prevgzute la art. 37, cel mai ve-
chiu in serviciu, färg intrern-
pere, dintre cei calificati.
43. Membrii comisiunii se nu-
mese de Ministerul Finantelor
pe un termen de 2, ani. Tot pe
2 ani se numeste si cats un su-
pleant corespunzgtor fiecgrui
membru din comisie. Secretarul
comisiunii va fi desemnat de
Directiunea Generalg M. O.
44. Comisiunea, pe baza do-
sarului, hotgrdste
a) Trebuie inchisd afacerea;
b) Sunt necesare noui cerce-
tgri;
Trebuie dat curs acuzgrii.
In primul caz va restitui ac-
tele; in al doilea va restitui do-
sarul, ceränd noui elemente
care trebuesc date de Directin-
nea Generalg, inteun termen
de maximum 14 zile. In al trei-
lea va judech.
45. Judecata se face In se-
dintä secretg, la care, in afarg
de comisie si pgrit, nu mai poate
lug parte decât apärätorul lu-
crätorului, când este cazul.
Lucratorul are drept la un
a pärgtor pe care si-1 va alege
dintre colegii din aceeas impri-
merie.
46. Deciziunea comisiunii se
dg motivate, si cu majoritatea
de voturi. Parerea minoritätii
va fi deasemenea motivatg.
www.digibuc.ro
797
Deciziunea va conchide dace,
lucratorul acuzat urmeaze sau
nu a fi indepärtat din serviciu.
Ea este definitivg si executorie.
47. Presedintele comisiunii va
depune la serviciul administra-
tiv cleciziunea originalg si toate
actele in termen de 3 zile dela
pronuntare.
48. Achitarea de cetre comi-
siune nu va dispensh pe lucrá-
torul in culpg de mäsurile dis-
ciplinare prevgzute de regula-
mentul interior al imprimeriei
49. Luergtorii vor fi recru-
tati in conditiile codului mun-
cii, dânclu-se precgdere oelor
cari au urmat incg o scoalä
peste cele 4 clase primare.
Corectorii pentru ziar $i bro-
suri, vor fi recrutati dintre ab-
solventii de liceu complet, pe
Laza unui concurs.
50. Orele de lucru si särbg-
torile pentru functionarii statu-
tad, sunt cele prevgzute in legea
pentru statutul funaionarilor
publici.
Orele de lucru pentru lucrä-
tori si personalul de serviciu
sunt in numgr de 48 pe sgptä-
rnâng, iar särbgtorile sunt cele
prevgzute in legea repausului
duminical 1).
51. Salarizarea personalului
care nu participe la Casa Ge-
neralä de Pensiuni, se va face
dupe. normele stabilite intr'un
stat tip, aprobat de Comitetul
de Directie, la inceputul fiecg-
rui an, in concordantä cu sala-
riile care se plätesc in regiune
de industriile particulare. Acest
stat tip va fixa, in acelas timp
specialitgtile si numärul maxim
de lucrittori din fiecare specia-
litate care ar urma, sä fie an-
gaiati in cursul anului, in ra-
Port cu cantitatea lucrärilor
Primite de imprimerii.
A se vedeA Legea repausului dumi-
nice], din 19 Septemvrie 1924, la pag. 983
vol.
798 LEG'. DE UNIFICARE. 30 Noemvrie 1931
CAPITOLUL IV
Norme de administrare i contabilizare
52. Directiunea Generalg M.
O. trebuie sä acopere cu venitu-
rile ei toate cheltuelile.
53. Prestärile, lucrgrile si li-
vrgrile executate'de cAtre Direc-
tiunea Generalä M. O., in inte-
resul administratiilor Statului,
vor fi plätite pe baza justified-
rii. cheltuelilor pentru material
si salarii, plus cheltueli gene-
rale.
Pentru particulari, calculul se
va face In acelas mod, adgu-
gändu-se un beneficiu fixat de
Comitetul de Directie.
Gratuitätile de orice fel sunt
interzise.
In genere toate lucrärile exe-
cutate de Directiunea Generalä.
M. O., vor fi plätite la livrare.
Se pot face exceptii, acordân-
du-se termene de platä pang la
anumite sume si numai pentru
autoritäti de Stat, judet si co
mung, duP5.. áprobarea Comite-
tului de Directie.
In acelas fel Directiunea Ge-
nerald M. O., va plgti contra-
valoarea serviciilor ce i s'a
Drestat de cgtre administratiile
stattflui.
54. pupa norrnele fixate in
art. precedent, se stabilese de
cAtre Comjtetul de Directie, ta-
rifele publicatiilor i pretul de
vanzare a numerelor $i al abo-
namentelor ziarului Monitorul
Oficial, dupd care se aprobä, de
Consiliul de Ministri.
55. Directiunea Generalä M.
O. va intocmi anual un buget
de venituri si cheltueli. Bugetul
ei formeazä- o anexä, a bugetu-
lui Ministerului de Finante. Ve-
nitul net va figurg In bugetul
general de venituri al Statului.
56. Bugetul se alcgtueste de
Cornitetul de Directie impreung
cu Directorul General, pe baza
www.digibuc.ro
datelor inaintate de $efii de
servicii.
57. Angajarea i efectuarea
operatiunilor de venituri si chel-
Well, precum i aplicarea bu-
getului, se vor face conform
legii contabilitätii publice, cu
urmätoarele exceptii:
a) Cheltuetle preväzute in
buget, cu exceptia cheltuelilor
Dentin personalul administrativ
din statul recapitulativ, se pot
depäsi in cursul exercitiului,
dactl, se justifica, cu un plus de
venituri cel Putin echivalent,
ee baza aprobärii Ministerului
Finantelor, In urma avizului
Comitetului de Directie;
b) Se pot face viramente Intre
articolele bugetare cu aproba-
rea Comitetului de Directie
Ministerului Finantelor. Se ex-
cepteazg salariile personalului
administrativ specificat in sta-
tul recapitulativ;
c) Se pot face aprovizionäri
directe prin bung Invoialä, In
limita sumelor prev'gzute In bu-
get si numai In conformitate
eu. dispozitiile art. 89 0. 90 din
legea asupra contabilitätii pu-
b] ice.
58. Nevoile temporare de nu.-
merar ale Directiunii Generale
M. O., pot fi Implinite cu avan-
suri rambursabile din tezaurul
Statului.
59. In regulg generalä, ope-
ratjile de incasgri i pläti ale
Directiunii Generale se vor face
Prin administratiile financiare
sau prin Banca Nationalg a
României, unde Directiunea Ge-
neralg va aveà deschis un cont
eurent.
In mäsura necesitätilor cu-
aceste operatiuni pot fi
rerite,
fgcute direct prin cassieriile Di-
rectiunii, care- pot aye& un dis-
Ponibil de cassä, In limitele a-
probate de Ministerul Finante-
lor.
In acest scop, Directiunea G-e-
peralg, va aveà o cassierie cen-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Noenwrie 1931
traM, in Capital& i o cassierie
la Imprimeria ChisinAu.
Excedentele de cass& care de-
päeesc acest minimum trebuesc
<le Indat& värsate Tezaurulul
Public sau Bäncii Nationale.
Operatille cu sträinätatea se
wor face exclusiv prin Banca
National& a Romaniei.
60. Directiunea General& M.
G. este obligatá a crea urmä-
toarele fonduri atunci and bi-
lantul se Incheie cu beneficiu:
a) Lin fond de rulment ram-
bursabil de 50.000.000 lei, a11-
mentat pan& la completare din
Prelevári de 2 la sutd, asupra
veniturilor brute;
b) Un fond de reinoiri pentru
Investitii alimentat cu preleväri
de 2 la Rita asupra veniturilor
brute;
c) Un fond de rezervá consu-
mabil in cazuri de forth' ma-
jor& i limitat la 40.000.000 lei,
alimentat cu preleväri de 0,5%
asupra veniturilor brute.
61. Pentru fiecare din aceste
fonciuri i pentru amortismente,
Contabilitatea va tine conturi
speciale. Intrebuintarea sumelor
fiecärui fond se va face strict
in conformitate cu destinatia
lor.
Ele vor fi depuse la Casa de
Depuneri i Cofisemnatiuni.
62. Ministerul de Finante
poate dispune la cererea Direc-
tiunii Generale, cu avizul Co-
mitetului de Directie, crearea si
a altor fonduri a cäror lips&
s'ar simtl.
63. Directiunea General& este
obligatä sä Inainteze Ministeru-
liii la 15 ale fled;
rei luni, situatit de cassá.
64. Inregistrarea operatillor
de venituri i cheltueli se va
face In particil dublä dup&
norme comerciale,
In acest scop, Directiunea Ge-
neral& va aveh un inventar ge-
neral in care va tine evidenta
www.digibuc.ro
799
tuturor bunurilor sale imobile
si mobile, cu valoarea lor
anume:
a) Cele In flint& la 1 Ianuarie
1930, cu valoarea evaluat& de
delegatul Ministerului Finante-
lor, reprezentancl un total de
83.383.408 lei;
hi Cele scAzute sau adäugate
dela 1 Ianuarie 1930, cu valoa-
rea lor de inventar sau de pro-
curare.
65. Directiunea General& este
ebligam sá faa, pe baza inven-
tarului general si a bilantului'
si contului de profit si pierderi,
Pang eel mai arziu la 15 Mar-
tie a anului urmätor, darea de
seam& si Incheierea socotelilor
Pe anul expirat, dupá uzante
comerciale.
Ele vor fi supuse aprob&rii
Comitetului de Directie, Mini-
sterului Finantelor si Consiliu-
lui de Ministri.
66. Pentru bunurile care pria
natura lor sunt supuse amor-
tizarii sau depreeierii se vor
face amortizärile corespunzá-
toare. Cota acestor amortizari
se va stabill anual de Comite-
tul de Directie i aprob& de Mi-
nisterul Finantelor.
Bunurile mobile se vor socoti
cu pretul de cost dac& acesta
este mai mie dec&t pretul zilei,
sau la acest din urm& pret,
dacá cel de cost Ii este superior.
Creantele dubioase se vor
notä cu valoarea probabilá.
Ce le ce nu se pot Incas& se vor
scacleh, iar rentele i obligatifie
se vor Inscrie cu pretul zilei.
In pasivul bilantului vor figu-
rà fondurile cari au servit la
crearea investitiilor prev&zute
In art. 65, adic&: fonclul initial
de 83.383.408 lei, precum si mo-
clific&rile ulterioare.
67. Din beneficiul net, dupä
ce se va scdde& venitul inscris
in bUgetul general al Statului,
800 LEGI DE UNIF1CARE. 2 Decemvrie 1931
se vor acorda urmätorele par-
ti cipari
a) Pânä la 2 la sutä, Comite-
tului de Directie j Directorului
General, conform art. 22. duo&
a probarea Ministerului Finan-
telor;
b) 10 la sutä personalului.
68. Incheierea socotelilor, dupä
ce a fost aprobatä conform art.
65, va fi inaintatá inaltei Curti
de Conturi.
Toate inregisträrile contabile
gestiunile, sunt sub controlul
inaltei Curti de Conturi.
REGULAMENT
pentru aplicarea Leg de organizare a
muncil in porturi
DIN 2 DECDIVRIE 193 t i)
CAPITOLUL I
Muncitorii permanenti i muncitorii
flotanti
1. Munca In porturi se executä
de cAtre muncitorii permanenti
flotanti cari sunt mai mari
de 18 ani, potrivit prevederilor
legii pentru organizarea mundi
in porturi i ale regulamentului
de fatd.
2. Munca In porturi se executä
In primul rand de catre munci-
torii permanenti pe baza princi-
piului de rotatie, In asemenea
conditii Mat toti muncitorii in-
trând in prevederiIe legii de or-
ganizare a muncii in porturi $i
ale regulamentului de fatä, sä
obtinä de lucru In mod egal.
Acest Regulament a fost sanctionat cu
Decret No. 3885/931 §i publicat In Monigo-
ral Oficial No. 282 din 2 Decemvrie 1931.
A se vedea i Legea de organizare a muncii
in porturi, din 21 mulM 1931 la pag. 601 In
acest volum.
www.digibuc.ro
3. Prin muncitor permanent
de Port se intelege acel muncitor
care din munca de port si-a fd-
cut o profesie obisnuitä, având
domiciliul stabil de minimum 6
luni In orasul portului uncle
muncetste.
4. Prin domiciliul stabil se
Intelege cg muncitorul locueste
efectiv in orasul de port sau In
suburbiile acelui oras.
Muncitorii veniti din alte por-
turi, precum i acei domiciliati
in comunele ce servesc ca schele,
In afar& de port, se consider&
muncitori permanenti numai In
porturile i schelele respective.
Ei nu pot concur& cu muncitorii
permanenti ai portului, In care
vin, dealt in calitate de munci-
tori flotanti.
5. Upitänia portului, cu avi-
zul comisiunii munch, va eliberà
fiecärui muncitor permanent un
carnet de muneä pentru una din
specialitätile arätate la art. 8.
Carnetul de muncä va cuprin-
de: numele i pronumele mun-
citorului; anul, luna, ziva i lo-
cul nasterii; nationalitatea i ce-
tätenia; starea civilä; specialita+
tea de muncä; fotografia mun-
citorului.
Acest carnet va trebui vizat In
fiecare an In cursul lunilor: Ia-
nuarie, Fevruarie sau Martie, la
cäpitänia portului respectiv,
6. Dacä muncitorul nu si-a
vizat carnetul sau nu si-a exer-
citat profesia timp de un an,
carnetul nu mai este valabil si
muncitorul poate fi sters din re-
gistrul mimcitorilor permanenti.
Comisia munch cercetând fie-
care caz in Parte, poate admite
exceptii pentru cazuri. Drecum
ar fi: boald, serviciul militar,
imbarcare, etc.
7. Este muncitor flotant acela
care lucreaza accidental In port,
sau care nu are ca profesie prin-
cipal& munca de port.
In caz când luerärile de port
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
reclamg un surplus de brate
muncitorii permanenti nu pot
efectuà toata munca portului,
comisia muncii sau comitetul ei
restrans, vor pute& autoriza ca
si muncitorii flotanti sa lucreze
pe un timp determinat.
8. Rotatia muncitorilor se face
in cunrihsul aceleiasi speciali-
ou de muncg.
In acest scop, comisia muncii
va stabili pentru portul respec-
tiv, lista specialitatilor de mun-
cg. Aceasta list& se confirmg de
cgtre Ministerul Muncii, Sand-
tgtii i Ocrotirilor Sociale.
In timp de crizg, and se rg-
resc operatiile inteo anuraitg
specialitate de muncg, comisia
muncii poate admite muncitori-
lor din aceastg specialitate sg
lucreze inteo proportie determi-
natg i in altg specialitate.
9. Cand inteun port la un
moment dat nu se ggsesc mun-
citori specialisti pentru o anu-
mad lucrare, se permite aduce-
rea in numgr strict necesar a
unor elemente de specialitate pe
timpul cat dureazg lucrarea
pentru care au fost adusi.
In asemenea cazuri ca si pen-
tru admiterea la muncg a flo-
tantilor, comisia muncii hotg-
rgste, tinand seam& de toate ne-
voile portului.
10. Principiul muncii prin ro-
tatie avand scopul do a impart]
munca In pgrti egale, muncito-
rul care nu a fost luat la rand,
nefiind apt pentru o anumitg
lucrare, va fi repartizat la una
din lucrgrile care urmeazg.
nici un caz muncitorul re-
partizat la o lucrare, nu poate
pune orn in loc, plata facandit-
se numai pentra munca pfectiv
fgcutg.
11. Sunt considerati ca mun-
citori de port in porturile dung-
rene pentru specialitatea che-
restea, In intelesul legii, pentru
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangin, vol. XIX. 51.
801
organizarea muncii in porturi
si al regulamentului de fatg, nu-
mai muncitorii cari participg e-
fectiv la incgrcarea i descgrca-
rea vaselor plutitoare.
12. Muncitorii cu bratele,
nicerii, lopätarii i cgrutasii cari
lucreazg la magaziile aflate In
localitate, chiar In afarg de raza
portului, dar in permanent& le-
ggturg cu portul, sunt socotiti In
intelesul legii pentru organiza-
rea muncii in porturi si al re-
gulamentului de fa-0,, ca munci-
tori din Dort.
Nu sunt socotiti ca muncitori
de port, muncitorii suecificati in
acest articol, cari lucreazg in
oboare sau in magazine aces-
tor oboare.
13. Producgtorii de cereale Ij
not transport& cerealele cu mij-
loace proprii numai pang la ma-
gazii, slepuri i vapoare, precum
si a le manipullt numai in ma-
gazii.
14. In cazuri cu totul urgente,
and nu este posibilg convoca-
rea comisiei muncii sau a corni-
tetului ei restrans, cgpitanul
portului, rgspunzgtor de ordinea
publicg, poate bra mäsurile dic-
tate de necesitáti, pe care le va
aduce in discutia comisiei mun-
cii, la prima ei sedintä.
CAPITOLUL II
Condo/a muncii In port
15. Se infiinteazg In fiecare
port eke o comisie a muncii
compusg din:
a) Inspectorul muncH din re-
giune sau delegatul'sgu;
b) Cgpitanul portului sau dele-
gatul sgu cu vot consultativ;
c) Doi reprezentanti ai patro-
nilor din port;
d) Doi reprezentanti ai munci-
torilor din port.
Reprezentantii patronilor i ai
muncitorilor vor ave& fiecare
802 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
câte un supleant, cari Ii vor In-
locui fn caz de lips i cari vor
fi desemnati dupg aceleasi nor-
me ca i titularii.
In porturile unde sunt docuri
Ban silozuri, va face parte de
drept din comisie cu vot con-
sultativ, si inginerul director al
portului sau delegatul
- In porturile uncle docurile nu
sunt sub autoritatea directiei
Portului, Ira face parte din comi-
sie cu vot consultativ. directorul
docurilor sau delegatul sdu.
In porturile unde nu sunt do-
curi sau silozuri, dar sunt ba-
zinuri. va face parte din comi-
sie. cu vot consultativ, ingine-
rul sef al serviciului, care le
administrea zA sau delegatul-
sào.
In porturile unde sunt tribu-
nale, comisia va lucrâ sub pre-
sedintia primului presedinte, a
presedintelui tribunalului sau a
delegatilor lor.
In celelalte porturi, comisia va
lucrà sub presedintia. judelui de
ocol, in circumscriPtia cgruia se
aflä acel port, sau a 'ajutorului
säu.
Sediul comisiei va fi la cApi-
tänia portului.
16. Confirmarea membrilor
comisiei rauncii 'se face de catre
Ministerul Muncii, Sänätätii si
Ocrotirilor Sociale, cu avizul Co-
mitetului permanent al ,muncii,
fn termen de cel mult 15 zile
dela Inregistrarea lucrärilor
cu recomandarea sau alegerea
mernbrilor.
Dacá confirmarea nu se face
In acest termen, comisiunea se
considerd legal constituitä.
17, Mandatul presedintelui
comisiei, al Inlocuitorului säu,
al inspectorului muncii., al ca,-
pitanului de port, al directoru-
lui portului, al directorului do-
curilor, sau al inginerului sub tarifelor de muncá din portul
administratia cáruia cad bazi- respectiv, stabilite dupä normele
www.digibuc.ro
nurile, dureazá atäta timp cAt
acestia fsi pästreaza calitatea In
baza careia I-au obtinut.
Mandatul membrilor patroni
salariati este de doi ani; ei
pof pierde InsA mandatul lor In
caz când, prin natura ocupatiu-
nii lor, inceteazá de a face parte
din una din grupárile pe care le
reprezintä.
18. Reprezentantii patronilor
ai muncitorilor care absen-
teazá, nemotivat, mai mult de 4
sedinte consecutive dela lucrá-
rile comisiunii, se considerá
demisionati.
19. and se dovedeste ca vre-
unul din membrii patroni sau
muncitori in comisia muncii
s'au abatut dela Indatoririle lor,
Ministerul Muncii, Sänätätii
Ocrotirilor Sociale, cu avizul Co-
mitetului permanent al muncH,
poate sä le ridice mandatul.
20. In caz de va cantá produsä
prin orice fel, completarea co-
misiei se face prin cooptarea su-
pleantului respectiv.
Mandatul membrului Inlocui-
tor este valabil pänä la data la
care ar fi expirat mandatul
mernbrului
21. Atributiile comisiei muncii
sunt:
a) SA supravegheze executarea
muncii In port, pe baza princi-
piului de rotatie;
b) SA verifice carnetele de
muncitori fn port, eliberate de
cäpitäniile de port pâra la apli-
carea legii pentru organizarea
muncii fn porturi, calificând pe
muncitori pentru una din ape-
cialitätile de mincá arätate la
art. 8;
e) SA avizeze asupra Mäsuri-
lor necesare pentru respectarea
legilor, regulamentelor i decizii-
lor privitoare la munca In port;
d) SA supravegheze aplicarea
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
arAtate In art. 5 din legea pen-
tru organizarea muncii in por-
turi;
e) SA supravegheze ca munci-
torii sä primeascA salariul inte-
gral al muncii prestate;
f) SA avizeze asupra mäsuri-
lor de igienA a muncii, de pre-
venire a accidentelor si tuturor
nasurilor de ocrotire a muncito-
rilor.
22. Deciziile comisiei, In afarA
de cele privitoare la tarif, pot
fi atacate de pArtile interesate
in termen de 5 zile dela incu-
nostiintare, cu apel la tribunalul
respectiv, care va judech de ur-
gentA ì cu precAdere in camera
de consiliu.
23. Pentru rezolvarea chestiu-
nilor curente, comisia va puteb,
sA delege un comitet compus
din cApitanul portului ca prese-
dinte si din ate un reprezen-
tent al patronilor si al munci-
torilor, membri in comisie, ca
membri.
CAPITOLUL III
Desemnarea reprezentanfilor patroni de
port
24. Patronii, in sensul legii
de organizare a munch in por-
turi si al regulamentului de fata,
sunt:
a) Case le comerciale sau re-
prezentantii lor, precum i intre-
nrinderile sau persoanele cari
direct sau prin reprezentanti,
importa sau exportd, fac incár-
cAri sau descArcAri de márfuri
de tot felul, in vase plutitoare,
vagoane sau alte vehicule, in
limitele zonei de jurisdictie a u-
nui port;
b) Agentille de vapoare;
c) Case le de expeditie, mani-
pulare i vámuire sau reprezen-
tantii acestora;
d) Silozurile, bazinurile si do-
curile.
www.digibuc.ro
803
25. Reprezentantii patronilor
supleantii Tor In cornisia mun-
cii se desemneazd de catre Ca-
mera de comert i industrie din
localitate, dintre patronii de
port ardtati in articolul prece-
dent.
Reprezentantii patroni, mem-
bri in comisia muncii, trebuie
sá fie de specialitäti diferite.
In caz cand Camera de comert
si industrie klesemnleazA
reprezentantii In termen de 30
ziledela sesizare, Ministerul
Muncii, SAnAtátii i Ocrotirilor
Sociale Ii numeste din oficiu.
26. In perturile in care nu
existd Camere de comert si in-
dustrie, patronii din comertul
portului Ii vor desemnà repre-
zentantii i supleantii lor in co-
misia munch, direct sau prin
intermediul cdpitAniei.
27. Pentru fiecare specialitate
(cereale, cherestea, chrbuni, ma-
nufactura, etc.), se va desemnA
cAte un reprezentant i ate un
supleant care poate asistà cu vot
consultativ la sedintele comisiei
muncii ori de ate ori se discuta
chestiuni din specialitatea res-
pectiva.
CAPITOL III, IV
Alegerea reprezentantilor muncitorilon
de port
28. Reprezentantii titulari
supleanti ai muncitorilor in co-
misia muncii se aleg prin vot
secret de. catre totalitatea munci-
torilor permanenti, indiferent de
specialitatea de muncA, pe liste
simple sau cu semne.
Vor fi declarati alesi acei cari
intrunesc cel mai mare numAr
din voturile exprimate, cu con-
ditia ca sA, fie din specialitAti de
muncA diferite.
Acesti membri pot fi alesi
chiar dintre reprezentantii de
specialitate arAtati la art. 33.
804 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvde 1931
29. Biuroul de alegere se
compune din:
a) Capitanul portului sau de-
legatul sau:
b) Inspectorul muncii sau de-
legatul salt;
c) Doi reprezentanti ai asocia-
tiilor profesionale muncitoresti
mai reprezentative, recunoscute
ca persoane juridice, ca asi-
stenti.
Acolo unde nu sunt asemenea
asociatii, cäpitania va desemnä
doi dintre cei mai vechi mun-
citori de port, cu stint& de carte.
Alegerea este prezidatä de ca-
tre rnagistratul preväzut la art.
15, care prezideaza i comisia
muncii din port.
30. Reprezentantii muncitori-
lor din comisia muncii trebuie
sä indeplineascä urmätoarele
conditii:
a) Sa fie cetäteni rornani cu
Plenitudinea drepturilor civile;
b) Sä aiba stiinta, de carte;
Sä aiM varsta de cel putin
25 ani;
d) S'a fie muncitori de port de
cel putin 5 ani;
aiba vizat la termen car-
netul de rnuncitor permanent;
f) Sà nu fi suferit vreo con-
damnare criminalä sau pentru
vreuna din urmatoarele fapte:
abuz de incredere, delapidare de
bani publici, escrocherie, falS,
furt, täinuire, luare de mita,
plasmuire de moneda sau sigilii,
sustrageri de sub sequestru, con-
trabandä, faliti fraudulosi;
0') SA nu fi suferit vreo con-
damnare pentru vreuna din
legile muncitoresti.
31. Alegerea se face la capi-
tania portului sau intr'un alt
local din port, fixat i anuntat
prin afisare de capitänie, cu
15 zile mnainte do ziva fixata
entru alegere. Alegerea va aveb
loc in luniIe Ianuarie si Fe-
vruarie.
www.digibuc.ro
32. Rezultatul alegerii se a-
duce la cunostinta Ministerului
Muncii, Sanatätii i Ocrotirilor
Sociale.
Contestatiile la alegeri se vor
face la Ministerul Muncii, SA-
natatii i Ocrotirilor Sociale, in
termen de 5 zile.
33. Fiecare grup de speciali-
tate (cherestea, cereale, carbune,
etc.) alege cate un reprezentant
si ate un supleant, care poate
asista cu vot consultativ la se-
dintele comisiunii muncii ori de
ate ori se discuta ehestiuni din
specialitatea pe care o repre-
zintä.
CAPITOLIIL V
Funotionarea comisiel munch in port
34. Comisia se convoaca in
scris, cu cel putin 5 zile inainte,
de cätre preseclinte, ori de cate
ori se simte nevoie si col putin
odatä pe lunä, in sezonul de
munca In port.
Oricare din membrii comisiei
muncii, Camera de coraert, ma-
joritatea patronilor sau munci-
torilor dintr'o specialitate, pot
cere presedintelui in scris sa
convoace cornisia muncii.
35. Comisia muncii lucreaza
cu cel putin 4 din membrii ei.
Hotäririle se iau cu majori-
tate de voturi; in caz de paritate,
votul presedintelui hotáráste.
Nu pot lua parte la sedintele
cornisiunii in afara de membrii
ei, cleat asistentii prevazuti la
art. 27 si 33, precum i persoa-
nele invitate in comisie.
36. Pentru exercitarea atribu-
tiilor el, comisia muncii, prin
presedintele ei, poate dispune
constatäri locale, anchete, exper-
tize in legatura, cu munca In
port.
Presedintele, in interesul cau-
zei, invita sau citeaza in fata
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
comisiei, orice persoang care ar
putek fi necesarg pentru lgmu-
rirea cauzei.
De cate ori urmeazg, a se dis-
cuth chestiuni care privesc o
specialitate de munca, trebuesc
invitati reprezentantii speciali-
tatii respective, argtati la art. 27
si 33.
37. Presedintele comisiei se
poate adresa direct autoritgtilor
care sunt datoare sg execute dis-
pozitiunile sale in limitele legale.
38. Prin functionarea acestei
comisii nu se poate aduce nici o
stirbire atributiilor i competen-
tei cgpitanului de port, care rg-
mane rgspunzator de ordinea pu-
hlicg In port, fiind Investiti cu
putere executivg i judiciarä pe
teritoriul portului, conform le-
gilor i regulamentului In vi-
goare.
39. Sediul comisiei Mud la
capitänia portului, functiunea de
secretar poate fi indeplinitä de
un functionar al capitäniei a-
tunci cand nu se numeste un
fun ctionar special.
40. Bugetul anual Intocmit de
comisia muncii, trebuie sg fie a-
probat de Ministerul Munch, Sg-
natätii i Ocrotirilor Sociale, cu
avizul Comitetului permanent al
munch, care poate oricand con-
trola gestiunea.
41. Cheltuelile pentru comisia
biroul munch, precum i ce-
lelalte cheltueli, se suportg din
contributia data printr'o cotg
egald, de cgtre patroni i mun-
citori, socotindu-se 2 pang la 5
lei pentru fiecare vagon de chè-
restea, cereale si petrol si cate
unul pang la 3% din pretul mun-
ch preväzut in tarif pentru mar-
furile generale, oricare ar fi
felul de manipulare a märfuri-
lor.
42. Contributia stabilitg de
comisie i aprobatä de Ministe-
www.digibuc.ro
805
rul Muncii, Sängtätii i Ocroti-
rilor Sociale, se opreste de pa-
tron la facerea fiecgrei plgti
se depune impreung cu contri-
butia patronald 'la cassa comi-
siei muncii, sau la cgpitänia
portfflui, In schhnbul recepisei
dintr'un registru chitantier -cu
cotor.
43. Sgptilmanal se face o si-
tuatie asupra sumelor Incasate,
In raport cu ragrfurile manipu-
late sau cu plgtile fäcute mun-
citorilor. Verificarea In timpul
sezonului de muncg se face lu-
nar de cgtre presedinte sau de
Ymputernicitii sdi. In cassg nu
se poate tine o sumg mai mare
de 20.000 lei.
44. Ordonantarea sumelor
pentru personal, material, depla-
sari, etc., prevgzute In bugetul
de cheltueli, intocmit de comisie
aprobat de Ministerul Muncii,
Sängtätii i Ocrotirilor Sociale,
se aprobg de catre presedinte, cu
avizul comisiei.
45. Jetoanele de prezenta ale
membrilor comisiei nu pot fi
mai mari decat acele ale comi-
siilor obisnuite din Ministerul
Muncii, Sänätätii i Ocrotirilor
Sociale.
46. Suma ce depäseste chel-
tuelile ocazionate cu intretinerea
comisiei i biroului munch, ail-
tate mai sus, se va .depune la
administratia financiarg pe nu-
mele Ministerului Munch, Sänä-
tätii si Ocrotirilor Sociale, si va
servl, exclusiv, operelor de asi-
stentg, ocrotire si educatie a
muncitorilor din port, avand In
vedere In primul rand, interne-
ierea câte unui camin-adapost
pentru muncitorii fiecgrui port.
Dacg, nevoile o cer, se poate re-
tine si o surna care O. asigure
functionarea cornisiei pentru pri-
rpul bimestru al anului urmg-
tor.
806 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
CAPIT OLUL VI
Biroul munoti in port
47. Se Infiinteaza in fiecare
Port un birou care imparte
munca si supravegheazh plata
muncii in port. Numai prin o-
ficiul acestui birou se poate an-
gaja munca In port.
Biroul muncii se intocmeste de
chtre comisia muncii, duph ne-
cesithtile locale ale fiechrui port,
va fi compus din reprezentan-
tii pe specialithti ai muncitori-
lor arätati la art. 33, cari pri-
mesc diferite inshrcinhri tempo-
rare pentru imphrtirea munch.
La cererea patronilor, poate
face parte din biroul muncii
câte un reprezentant patron,
pentru fiecare specialitate de
munch,
Reprezentantii patronilor i ai
muncitorilor vor fi plátiti de
phrtile respective.
Oricare ar fi inshrcinarea sau
functiunea pe care o indepli-
neste, reprezentantul muncito-
rilor, nu poate primi decât sa-
lariul pe o singurg, zi, egal cu
al unui muncitor din specie-
litatea respectivd.
In principiu, mem-brii birou-
lui fac imphrtirea muncii, iar
membrii comisiei fac contro-
lul ei.
48. Este cu desäväliire opritä
angajarea muncii prin vhtafi
(antreprenori de munch"). Ori-
cine va angajh munca in port,
direct sau indirect prin vhtafi
sau antreprenori de munch, se
vor pedepsi cu amenda dela
5.000 para la 50.000 lei. Aceastä
amenda se va Incas& In folosul
Ministerului Muncii, Sangthtii
Si Ocrotirilor Sociale, si se va
transform& in inchisoare in caz
de insolvabilitate, Contraventia
se va constatk de Chpithnia de
port, iar procesul-verbal inche-
www.digibuc.ro
iat se va inainth tribunalului
pentru a aplick amenda.
In porturile unde nu existh tri-
bunale, actele vor fi inaintate
judecMoriei respective, pentru a
aplicà sanctiuni. Judecata se va
face de urgent A, in termen de 10
zile dela primirea dosarului dela
capitänie, care va fi datoare ca,
in termen de 24 ore dela alch-
tuirea procesului-verbal, sh-I Ina-
inteze locului in drept. Contra
sentintei tribunalului, ori a ear-
th de judecath penalh, contrave-
nientul nu va aye& alth cale de
atac cleat recursul :la inalta
Curte de casatie.
49. Compunerea biroului mun-
ch poate sh difere dela un
port la altul. In porturile mici
unde sunt muncitori de o sin-
gurá specialitate, e de;stul ca un
reprezentant, ales de muncitori,
sh impartä zilnic munca in pre-
zenta unui functionar al chpi-
thniei portului. Unde sunt mai
multe specialitati, reprezentan-
tii alesi vor servi cu rândul la
biroul muncii.
50. In porturile mari, dach
este nevoie, se pot face mai multe
birouri de munch. Fiecare birou
este condus de un sef, desem-
nat de comisia muncii, dintre
reprezentantii muncitorilor, a-
jutat de un secretar si de unul
&all de mai multi reprezentanti
de specialitate.
51. Comisia-muncii are facul-
tatea de a numi, in interesul or-
dinei i bunei functionäri, sef
al biroului si secretar persoane
strhine de munca portului.
Acestia vor lucrk cu asistenta
reprezentantilor patronilor, mun-
citorilor si a fundionarilor dela
capitanie.
52. Functionarul cápithniei
care reprezinth autoritatea exe-
cutivh, a portului, asistä la im-
phrtirea muncii si la formarea
echipelor sau postelor, mentine
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
ordinea, primeste reclamatiffe,
caut& s aplaneze nefntelegerile
prezintä, situatia zilnic& la câ-
pitänia Portului.
53. Biroul muncii trebuie s.
aib& In permanent& registrele cu
muncitorii Inscrisi pe speciali-
Ceti, tabloul conducgtorilor de
munck evidenta lucrätorilor re-
partizati la lucru.
Registrele trebuie sä fie nume-
rotate, parafate i controlate de
cgpitänia portului.
54. Sediul biroului muncii
we, fi In localul de eämin-adApost
unde se strâng i asteaptä mutt-
citorii rândul la lucru. Acolo se
face impärtirea si plata muncii.
Aceste localuri vor aye& säli
de asteptare, biblioteck bhi, ghi-
seuri de platä, etc., si vor func-
tion& dupà un regulament inte-
rior. In aceste localuri desface-
rea bäuturtlor spirtoase este in-
terzisä. Sunt deasemenea inter-
zise adunärile cart nu au carac-
ter cultural sau profesional.
Para la Intemeterea acestor
localuri de adapost prin porturi,
biroul muncii poate aye& sediul
la cäpitänie sau Intr'un local
central In raza portului.
55. Patronii cari au nevbte de
muncitori, cer biroului, direct
sau prin conducätori de munch,
cet mai din vreme, numärul de
muncitori necesari, specificând
lucrarea, locul, numärul hamba-
relor, cantitatea, etc.
Seful biroului ajutat de secre-
tar si de reprezentantul de spe-
cialitate, Intocmeste zilnic listele
de echipe sau de poste, dura nor-
mete fixate de comisia muncii.
Functionarul cApitäniei asistk
dar nu intervine deck atunci
cend apar nemultumiri.
Operetta de Impärtire a mun-
cii nu trebuie Intrerupta sau
Interziatä prin reclamatie celor
ce se cred nedreptätiti; repre-
zentantul autoritätii e dator a
www.digibuc.ro
807
huh act de fiecare caz In parte,
si a cercetà i solutionk färä sä.
Intrerupg operetta care nu su-
fee& Intârzieri.
56. Pentrucrt la fiecare lucre-
re, pe Mug& muncitorii obisnu-
iti, (cärätori), este nevoie si de
câtiva muncitori vechi, cunoscä-
tori specializati, se vor Impärti
muncitorii permanenti In doug
clase-categorii.
In categoria (clasa) I, vor fi
Inscrisi cei cart au lucrat cel
nutin 5 ani, In acelas port, iar
fn clasa II, acei cari au cel
putin 6 luni vechime la lucru.
57. Comisia muncii studiind
conditiunile locale i mersul o-
peratiunilor din port, va limit&
numärul muncitorilor, va clash
si grupà specialitätile, va stabill
proportia la intocmirea postelor
Intre muncitorii permanenti de
clasa I, clasa II si flotanti, ast-
leI sä se asigure executia
lu crärilor.
58. Pe lâng6 functionarii cart
au dreptul sä controleze opera-
tiile din port. pot face contro-
lul i membrii reprezentanti din
comisii ai patronilor $1 muncito-
rilor.
Ei trebuie sä fie Insotiti de a-
gentii cdpitäniel portului, si nu
pot luà nagsuri executive, ci nu-
mat constatà faptele care se vor
aduce la cunostinta cApitäniet
si comisiei muncii; chiar and
gäsesc nereguli, ei vor evit& In-
treruperea lucrului In port.
Toate diferendele se vor re-
zolvt dup.& Incetarea lucrului.
59. Orice patron si orice mun-
citor din port poate reclam&
cere constatarea asupra reparti-
tiei muncitorilor la o lucrare.
Autoritätile si comisia muncit
sunt datoare a constath de ur-
gent& faptele si a tuà mäsuri de
fndreptare, fgt.% a stingherl Insä
operatiunile de port care tre-
buesc executate bine si repede.
808 . LEG! DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
CAPITOLUL VII
Sanctiuni pentru abaterile muncitorilor
de port
60. Se prevad urmatoarele
sanctiuni pentru abaterile mun-
citorilor:
a) Muncitorul care nu e pre-
zent la repartizarea muncii, nu
mai este pus la lucru in acea zi;
b) Muncitorul care paraseste
nemotivat munca, Inainte de la-
sarea pavilionului capitaniei
portului, pierde dreptul la plata
De acea zi;
c) Muncitorul pre paraseste
nemotivat munca angajata, Ina-
inte de terminarea ei, pierde
dreptul la plata;
cl) Betia atrage excluderea pe
acea zi dela munca;
e) Muncitorul care lipseste ne-
motivat dela munca, timp de o
saptamând, se sterge dintre
muncitorii portului;
f) Betia repetata atrage ster-
gerea de pe tabloul muncitorilor
din port;
g) Furtul, contrabanda, In-
demnul la nesupunere, provo-
care de scandal, agitatie In ran-
durile muncitorilor, insulte adu-
se functionarilor publici, nesu-
punerile la dispozitiile luate de
conducatorii de munch, ofense,
amenintari aduse publicului, $i
alte vine grave, pe lama sane-
tiunile prevazute de legi si re-
gulamente, pot atrage exclude-
rea pe timp marginit sau pentru
totdeauna dela munca portului.
61. Sumele ramase din ne-
plata muncitorilor, prevazute la
alin. b i c ale articolului pre-
cedent, ca i cele realizate din
retinerile pentru operele de asi-
stenta, ocrotire si educatie, pre-
vazute la art. 6 din legea pentru
organizarea muncii In porturi,
$i la art. 48 din regulament, se
vor consemna pe numele Mini-
sterului Ìunci, Sanatatii si 0-
www.digibuc.ro
crotirilor Sociale, la administra-
tia financiard, local, si. vor servl
exclusiv la operele de asistenta,
ocrotire $i educatie pentru mun-
citorii acelui port.
62. Sanctiunile prevazute In
articolul precedent se vor a-
plich provizoriu, de catre capi-
tania portului, urmând ca ho-
tartrea definitiva WA se dea de
catre comisia muncii portului,
prin deciziile sale, care vor pu-
tea fi atacate cu apel, conform
art. 4 din legea pentru organi-
zarea muncii In porturi.
CAPITOLUL VIII
Plata munoitorllor de port
63. Plata muncitorilor se va
face de catre casele comerciale,
reprezentantilor muncitorilor, pe
specialitati, aratati la art. 33.
Acesti reprezentanti ai muncito-
rilor, ramân raspunzatori fata
de muncitori, de plata facuta.
64. Plata muncitorilor trebuie
sä se faca zilnic, In acelas loc
uncle s'au angajat muncitorii.
Pana la intemeierea institutii-
lor aratate la art. 54, plata se
uoate face la capital-lie, la biu-
roul de muncä, la agentiile de
vapoare, la biuroul comercial
care a angajat muncitorii, sau
la un alt biurou; nici Intr'un
caz plata nu se poate face in-
tr'un local unde se vând bauturi
spirtoase.
65. Listele de plata se vor In-
toeml pe anumit formular, pe
care-1 va stabili comisia muncii
din portul respectiv.
Nu se poate face nici o retinere
din salariile muncitorilor, excep-
tând acele privitoare la scule,
uentru cheltuelile comisiei i biu-
roului muncii si operelor de asi-
stenta, ocrotirel si educatie a
muncitorilor din port. Aceste re-
tineri se vor face cu avizul comi-
siunii muncii din port si cu a-
 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
Probarea Ministerului Muncii,
Sanatatii si Ocrotirilor Sociale.
66. Chestiunea sculelor si a
schelelor se va transk definitiv,
numai când se va intocmi legea
politiei, navigatiei i porturilor.
Pang, atunci, fata de diversita-
tea mijloacelor, se lasä in seama
comisiei muncii de a studià fie-
care caz In parte, daca trebuie
sä se facä retineri pentru scule.
Prin expertize anuale se va
fixà cote de retineri pentru di-
versele feluri de scule, care nu
poate intrece 5 la suta din plata
muncitorului. Aceste retineri
cuantumul lor se vor stabili prin
tarifele de munca.
67. Contributiile i cotizatiile
muncitorilor membri ai asocia-
tiilor profesionale, nu privesc co-
misia muncii si nu se pot face in
acelas timp i loc, odata cu plata
pentru munca efectuata in port.
68. In mod obisnuit plata tre-
buie facuta la terminarea lu-
crarii.
In cazurile insa in care patro-
nul este nevoit s. amâne plata,
va cere aceasta comisiei muncii,
care va fixh termenul. In toate
cazurile insa, patronul este obli-
gat sä dea muncitorilor acon-
turi zilnice.
Plata muncitorilor trebuie sa
se feel in moneta potrivitä, pen-
tni a inläturà zaraflacul pe con-
tul muncitorilor.
69. In cazuri cu totul excep-
tionale, in care se simte nevoia
de a se opri garantii din sale-
rifle muncitorilor, Ministerul
Mundt Sanatätii i Ocrotirilor
Sociale, cu avizul comisiei mun-
cii, fixeaza si controleaza aceste
retineri temporare.
Patronii sunt obligati sa, verse
retinerile sub forma de depuneri,
pe numele muncitorilor, la Ran-
ce. Nationala sau la Casa de De-
puneri. Aceste garantii nu pot
fi ridicate decat cu avizul patro-
www.digibuc.ro
809
nului l cu incuviintarea comi-
siei muncii.
In caz de lichidare nu este
nevoie de avizul patronului; su-
mele depuse pentru garantie se
pot scoate numai diva avizul co-
misiei muncii, proportional cu
zilele lucratoare.
70. Sumele rezultate din ga-
rantii se vor distribui muncito-
rilor respectivi, pe baza listelor
de plata, sub controlul comisioi
muncii.
Recipisele de depunerea bani-
lor se Pastreaza in case corni-
siei muncii sau la capitánie.
71. Sumele ramase din ne-
pieta muncitorilor cari pleaca
din port, precum i sumele cari,
din diferite motive, nu se ridicä,
se versá fondului destinat pen-
tru crearea institutiilor de asi-
'stentä, ocrotire si educatie a
muncitorilor din portul respectiv.
72. Comisia muncii, cercetând
conditiile locale din portul res-
pectiv, stabileste specialitätile
pentru care este nefvoie de con-
ducatori de munca.
CAPITOLUL IX
Conducatorii de mundi in port
73. Conducatorii de munca in
port trebuie sá indeplineasca ur-
matoarele conditiuni:
a) SI fie cetatean român
fi satisfäcut legea recrutärii;
b) Sa aiba stiintä de carte;
c) SA aibä o practica neintre-
rupta, de muncitor in port, de
eel putin 5 ani;
d) SI fie cunosator In efec-
tuarea tuturor lucrttrilor de in-
carcare i descarcare;
e) S5. aibá Increderea patro-
nului;
0 Sa, fie recunoscut In cali-
tatea de conducator, de catre ca-
pitänia portului, cu avizul comi-
siei muncii;
g) SA nu se fi facut vinovat de
810 LEGI DE UNIFICARE. 2 Decemvrie 1931
incorectitudine la plata muncii,
nepricepere i rea vointä In exe-
cutarea lucrärilor incredintate,
sau de nerespectarea legilor
regulelor de munch in port;
h) SA nu fi suferit vreo con-
damnare criminali sau pentru
vreuna din urmitoarele fapte:
abuz de incredere, delapiclare de
bani publici, excrocherie, furt,
fals, thinuire, luare de miti,
pläsmuire de moneth sau sigilii,
sustragere de sub sechestru
contrabandä;
i) Si nu exercite nici o profe-
siune comercialh.
74. In caz când vreun condu-
cator de munch nu mai indepli-
note conditiile specificate mai
sus, sau se dovedote ci anga-
jeazd munca In port, chlcand
dispozitiile luate de comisia
munch, ori calci tariful de
munch stabilit, precum i atunci
and päräseste portul pentru o
durati mai mare de 6 luni neIn-
trerupt, comisia munch Il va
declara dechzut din calitatea de
conducitor de munch. La fel se
va Intâmplä i fati de acei con-
duchtori cari se vor prezentä In
port In stare de betie.
75. Conducitorul de munch nu
poate fi admis decat la o munch
pe care o conduce direct si efec-
tiv, dela inceput pânä la sfârsit,
neputând luà parte la mai multe
operatii In acelas timp. Condu-
catorul care va refuzâ pentru
prima oard de a primi munca a-
tribuitä sau pe muncitorii re-
partizati de birou, Ii va pierde
rândul la munch. In caz de refuz
repetat sau de abateri repetate
dela. mäsurile luate de comisia
muncii, conducitorul poate fi
sters, temporar sau definitiv,
de De tabloul de conducitori de
munch In port.
76. Rolul conduchtorului de
munch se reduce la conducerea
de specialist a operatiilor de In-
www.digibuc.ro
al-care i deschrcare la anumite
mirfuri In port.
In caz and patronul vrea si
angajeze alt conducitor de mun-
ch, In locul aceluia delegat de
chtre biurou, patronul respectiv
il poate angajà pe acest conclu-
Won Insä pe socoteala sa.
Plata conducitorilor de munch
se stabileste prin tarifele de
munch.; aceasti plath nu poate
fi In nici un caz, pentru o zi lu-
crath efectiv, mai mare deck de
dota ori plata zilei unui mun-
citor.
CAPITOLUL X
Tarifele de mama In port
77. Conditiile de munch i ta-
riful de remunetrare al muncii
In fiecare port, vor fi uniforme
pentru aceleasi calegorii de mun-
citori, dupi specialititi.
Acest tarif se va puteh fix&
prin acordul phrtilor interesate.
In acest scop muncitorii vor fi
reprezentati cu drepturi depline
si nelimitate, prin delegati
alesi de dânsii prin majoritate,
dintre muncitorii permanenti, la
capitänia portului, sub presedin-
tia cipitanului de port, asistat
de un ofiter de port ca secretar;
iar patronii prin 2-5 delegati
desemnati de Camera de comert.
Atät reprezentantii muncitori-
lor, cât i acei ai patronilor, vor
fi alesi i desemnati pentru fie-
care specialitate in parte.
In caz când acest acord nu se
Mate Infiptul, tariful se va fixk
dupi normele j procedura pre-
vizuti In leigea pentru regle-
mentarea conflictelor colective
de munch.
Dacä un tarif nu prevede un
termen de valabilitate, atunci
durata acestui tarif va fi consi-
derati de 6 luni.
Tariful va fi Inregistrat, 0316
 LEGI DE InstIFICARE. 2 Decemvrie1931
la Inf iintarea Camerelor de
muna, la inspectoratul respec-
tiv al muncii.
Pând la definitiva fixare a
pretului i conditiunilor pentru
anul viitor se va lucrà pe baza
tarifului si conditiunilor anu-
lui expirat.
In caz a la expirarea contrac-
tului, tariful nu se denuntd de
vreuna din pArti, contractul se
consider& dela sine prelungit In
aceleasi conditiuni, pe un nou
termen de 6 luni.
78. Prin derogare dela legea
a supra contractelor de muna,
titlul 4, nu se vor pute& Inchei&
conventii colective de muncä,
prin care sá se fixese tarife de
remunerare a muncii, aplicabile
numai unei pärti din totalitatea
muncitorilor, apartinând acele-
iasi specialitáti, din portul res-
pectiv.
Orice conventie colectivä de
muna ce se va Inchei& cu ne-
respectarea dispozitiilor de mai
sus, va fi nun,.
79. Comisia muncii va autà,
Pe cât va fi cu putintá sá triles-
neasa acordul pártilor In stabi-
iirea tarifelor i conditiunilor de
muna, asemenea si In toate di-
ferendele dintre patroni si mun-
citori In operatiile portului.
In caz and acordul nu se
poate stabill i când pártile ur-
meazá procedura normalä, pre-
vg,zutá de legea pentru regle-
mentarea eonflictelor colective de
muncd, un memoriu, Intocmit
de comisia muncii, va fi prezen-
tat inspectorului muncii sau tri-
bunalului respectiv
80. Conditiile de muna i ta-
riful stabilit pentru port se a-
plicá si In schelele de Inarcare,
de pe Intregul teritoriu de sub
A se vedeti Legea pentru reglenientarea
conflictelor colective de munch', din 5 Sep-
temvrie 1920, pag. 453, vol. IxX cu 'nadir.
din 14 Aprilie 1922 la ord. cronologica.
www.digibuc.ro
811
jurisdictia apitániei de port, la
care vasul plutitor ce opereazá
si-a.depus actele de bord.
Patronii si muncitorii care ar
venl s& lucreze Intr'un port, ul-
terior stabilirii conditiilor de
muna si tarifului, se vor con-
form& tarifului stabilit.
81. Tariful de muna prevä-
zut la art. 77, nu se aplia lu-
crärilor privitoare la salvare si
la vasele naufragiate.
CAPITOLDL XI
Dispozflii tranzitorii
82. In termen de 2 luni dela
punerea In aplicare a regula-
mentului de fatá, toti muncitorii
sunt obligati sá-sj preschimbe
carnetele de muncitori, potrivit
prevederilor art. 5 si 21.
Carnetul de muncitor, pre-
schimbat sau eliberat din nou,
'se elibereazA pe formulare a-
nume intocmite, In schimbul su-
mei de 30 lei.
Sumele care rezultá din aceste
taxe vor fi värsate fondului
destinat pentru crearea institu-
tiilor de asistentá, ocrotire i e-
ducatie a muncitorilor din por-
tul respectiv.
83. Pang la efectuarea alege-
rilor pentru reprezentantii mun-
citorilor in comisia muncii, se
institue comisii provizorii In
care rourezentantii muncitorilor
si supleantii lor se numesc de
Ministerul Muncii, SänätAtii Si
Ocrotirilor Sociale, no baza re-
comanddrii Uniunii muncitori-
lor din transporturi.
84. Pan& la Infiintarea comi-
tetului permanent al muncii, a-
tributiile date acestuia prin pre-
aentul regulament, vor , fi hide-
plinite de ministrul muncii.
85. Toate dispozitiile contrarii
regulamentului de fatá, aunt Si
ramân abrogate.
812 LEGI DE UNIFICARE. 4 Decemvrie 1931
REGULAMENT
pentru exploatarea patrimonillor §co-
lilor de agricultura, viticulturA, horti-
culturA §i de economie mania de gr.
I §I II §i de popularizare
DIN 4 DECEMVRIE 1931 1)
CAPITOLIIL
Dispozitiuni generale
1. Exploatarea si administra-
'sea patrimoniilor scolilor de a-
griculturd si economie casniel
de gr. I si gr. II si de popula-
rizare, se face clung principii
economice, conform regulamen-
tului de fatd.
Veniturile rezultate nu se vor
värsb. la Stat, ci se vor !titre-
buintä potrivit bugetului intoc-
mit de directorul scorn, cu avi-
zul comitetului economic si a-
Probat de Minister, cu avizul
comisiunii permanente, gestiu-
nea se va inregistrà dupd nor-
mele contabilitatii duble.
2. In termen de 2 luni dela
intrarea in vigoare a regula-
mentului de fatä, comitetul eco-
nomic al fiecdrei *con, va in-
tocmi planul de organizare sau
reorganizare a exploatatiei.
Planul va fi intocmit in ve-
derea rentabilitdtii, In conditiu-
nile economice de teren si de
clima din localitate, tirizând a
infiinta o gospoddrie mai ra-
tionalg si mai perfectionatä de-
cat media celor din localitate.
Planul de organizare se va
redactà dupd normele generale
date de Minister, de cdtre co-
rnitetul economic si in urmä
Acest Regulament, a fost sanctionat cu
Decret No. 3785/931 gi publicat In Manila-
rut Oficial No. 284 din 4 Decernvrie 1931.
A se vedeit In legiturà i Regulamentul de
aplicare a Legii Invätämântului agricol
vor pune la dispozitia scolii su-
casnic, din 4 Septenwrie 1930 la pag. 899,
vol. XVIII. mele i personalul necesar,
www.digibuc.ro
trimis spre aprobare Ministeru-
lui.
3. Fermele scolilor sunt obli-
gate ca, in afar% de scopul eco-
nomic -pe care-I vor urmäri in
exploatarea bunurilor ce le sunt
date in administrare, in cadrul
fiecärei categorii de specialitäti,
sä urmareascA i urmätoarele
scopuri:
a) SA serveascd pentru edu-
catiunea practica a elevilor sau
practicantilor proveniti din sco-
hle agricole si de economic cas-
nica de gr. I si gr. II, precum
si stagiarilor proveniti din in-
vätämântul superior agricol;
b) SA intreprindd experiente
cu masini, cu ingräsäminte, cu
funiade, cu varietäti de plante,
cu metode de lucru, precum
ameliordri de plante si de ani-
mate, afectându-se prin statu-
tul scolii terenul necesar. Expe-
rientele se vor face dupd nor-
mete stabilite de I. C. A. R. si
rezultatele se vor comunicâ a-
cestuia;
c) SA creased si sa Immul-
teased rassele de animale per-
fectionate:
d) Sä producd seminte selec-
tionate, pomi, butasi, etc., din
varietätile ameliorate i adap-
tate regiunii unde se aflä
scoala.
In rezolvarea problemelor cu
caracter stiintific, care fac obiec-
tul acestui articol, se va lu-
crà de acord cu directivele In-
stitutului de cercetäri agrono-
mice si Institutului zootehnic,
care urmeazä a fi supuse in
Prealabil aprobárii Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.
Se vor primi practicanti s,t
se vor infiinth câmpuri de se-
lectiune sau de immultire pre-
väzute de alin. a si b ale ace-
stui articol, numai dacá autori-
tatile respective sau Ministerul
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Decemvrie 1931
caz and bugetul scolii este in-
suficient.
4. Din veniturile- nete rezul-
tate la finele anului agricol,
din exploatarea fiecArei ferme,
se ver constitui fondurile pre-
väzute la capitolul IV.
Pentru stabilirea venitului
net se vor aplicà principiile e-
conomiei rurale si normele de
Inregistrare ale contabilitätii in
partidä dublä.
In calculul rentabilitätii, do-
bAnda clädirilor ce formeaza
scoala va puteb, fi redusä, In
total sau in parte, pentru tirnp
limitat, dupä cererea
motivatä, pe baza planului de
exploatare. Cererea se supune
aprobilrii Ministerului.
Arenda se va socoti dupä, re-
giune la Inceputul fiecgrui an,
de cAtre comitetul economic.
Munca elevilor se va socotl
De numär de ore de lucru de
bärbat adult, pämä la 50 la
sutä din pretuI curent. Valoa-
rea ei va intr.& in cheltuelile de
exploatare si va formb, obiectul
unui cont separat.
5. Din produsul brut, reali-
zat In bani la unele ramuri, la
care rezultatul se datoreste In
cea mai mare parte priceperli,
dexteritgtii si talentului perso-
nal al conducätorului ramurii,
se va, servf speeialistului res-
pectiv o indemnizare de 3-5 la
sutä, dupä aportul personal a-
dus ca specialist.
Cuantumul acestor gratifies,-
tri se va stabill de Minister, cu
avizul directorului scolii, färä
ca aceastä gratificatie sä depa-
seascd 'A din salariul anual al
specialistului.
6. Ainul agricol lincepe deila
1 Ianuarie si se Incheie la 31
Decemvrie.
CAPITOLUL II
Organele de conduct:1re
7. Ferma flearei scull este praveghere al executsaril dispo-
condusä de catre director dupa zitiunilor date de comitet este
www.digibuc.ro
813
directivele comitetului economic
al scolii.
Direetorul scolii prezideaz6
comitetul economic si este per-
sonal ráspunzAtor de buna sta-
re a gospodAriei scorn.
8. Comitetul economic se in-
truneste de drept farä come,-
care m fiecare Vineri, pentru a
discuta si stabilì programul de
lucru pentru säptamana urma-
toare. Ora convocarii va fi sta-
bilitä de comun acord cu mem-
brii comitetului.
In caz de nevoie. comjtetul
Mate fi convocat oricAnd, con-
vocarea se va face In scris cu
12 ore Inainte.
Men:11)Ni comitetului nu au
dreptul la jetoane de prezentA.
9. Comitetul economic are
directivele Intregii exploatatitmi;
In acest seep:
aj Intocmesle Planul de ex-
Ploatare anual, pe baza propu-
nerilor profesorilor si maestri-
lor de specialitate;
b) Ia dispozitiuni si (IA direc-
tivele pentru executarea planu-
lui i supravegherea mersului
exploatärii;
c) Dispune finerea licitatiilor
pentru lucrari si aprovizionäri,
Potrivit normelor date de Mini-
ster si ingrijeste sä se facK, in
reguld receptiunea
a furniturilor, In conditiunile
caietului de sarcini;
d) Intocmeste bugetul anual
al exploatatiunii si II Inain-
teazá Ministerului spre aproba-
re, cel mai târziu pârth la 1
Fevruarie al fiecsárui an.
10. Organele de executie ale
hotäririlor comitetului sunt: di-
rectorul si profesorii cari con-
duc sectiile de specialitate prin
administratorul fermei i prin
sefii de cultura. Directivele teh-
nice vor fi date de profesori
maestri de specialitate respec-
tivi.
11. Organul superior de su-
814 LEGI DE UNIFICARE. 4 Decemvrie 1931
directoruL kEl are sub autori-
tatea sa pe toti functionarii
administrativi si tehnici in le-
gAturä cu exploatarea fernier.
Daca sunt mai multi sefi de
Itulturä, unul din ei poate fi
insArcinat ca Prim-$ef, cu su-
pravegherea celorlalti.
12. Directorul are personal
indatorirea s controleze tine-
rea contabilitätii la zi, intocmi-
rea situatiilo-r, a bilantului, a
inventarului si indeplinirea tu-
turor formelor cerute de o bunä,
si corect ä. administrare a fer-
met
13. Fermele scolilor sunt o-
bligate a intocmi anual däri de
seamä amänuntite asupra mer-
sului exploatatiunii si rezultate_
lor obtinute, precum si a face
propuneri asupra mäsurilor de
luat in viitor.
CAPITOLUL III
Buget, venituni, cheltueli, contabilitate,
gestiune
14. Scolile sunt obligate a or-
ganiza si a tine contabilitate
dublä. dupb: normele contabili-
tarn duble agricole, deschizand
conturi speciale pentru valorile,
cheltuelile si lucrarile %cute de
fermb: in interes didactic, nu e-
conomic. Instructiunile de con-
tabilitate se vor da de Minister.
15. Registrele de contabili-
tate vor fi intocmite pe cät po-
sibil dung, un formular uni-
form.
Pentru fermele scolilor de
gosPodärie casnicä, aceste for_
mulare si registre vor fi deose-
bite si cAt se poate de simple.
16. Scolile sunt obligate sO,
inainteze trimestrial Ministeru-
lui o situatiune sumarä a cas-
sei fermelor, a Pro duselor in
magazie si a inventarului viu,
dupä formulare trimise de Mi-
nister.
17. Bugetul la cheltueli al
www.digibuc.ro
fiearei ferme va trebui sb cu-
prindä douä, capitole distinete:
a) Cheltueli curente de exploa-
tare impartite pe categorii, pen-
tru a se puteh deosebi cheltue-
lile de personal de celelalte
cheltueli ale exploatärii propriu
zise;
b) Cheltueli de investitiuni,
adid, cheltuelile destinate pen_
tru imbunätätirea si desvolta-
rea exploatärii, precum si pen-
tru executarea de instalatiuni
si lucrari de duratä.
18. Bugetul va, trebui astfel
intocmit, incat veniturile pro-
venite din administrarea fermei
sb: acopere cel putin cheltuelile
ordinare efectuate cu exploata-
rea ei. Ferma hind insä obli-
gatä a satisf ace si interese su-
Perioare de Stat prevg.zute la
art. 3, va primi in compensa-
tiune si o subventiune anualä
din partea Statului.
Subventia co se va acordà di-
feritelor ferme se va stabili Prin
buget.
19. Frestärile, lucrärile si li-
vrärile executate de care fermä,
in interesul scolii, vor fi inre-
gistrate la conturi speciale In
contabilitata.
Administratia scorn va plät1
contra-vale area serviciilor ce
s'ar presta de chtre administra-
tiile Statului sau alte ferme, pu-
blice comercializate, sau dacii
nu va fi obligatä la plátd, le
va contabilizb, separat.
20. In cursul executärii bu-
getului ordinal% in caz de ne-
voie, sau pentru a se obtine re-
zultate mai bune, orice cheltueli
bug etare ale ferrnelor, cu ex-
ceptia color prevAzute pentru
Plata personalului administra-
tiv specificat in statele de
platà: se pot dephsi cu apro
barea ministerului,dacä, vor
exist& excedente de numerar
cari sä acopere sporurile de
cheltueli propuse.
Virimentele simple intre di-
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Decetnvrie 1931
ferit le cheltueli, preväzute la
un articol, se vor puted decide
'de coTitetul economic.
21. In cazul când In cursul
cxercitiului bugetar, incashrile
nu ajung pentru acoperirea
cheltuelilor ordinare si când
administratia scolii nu ar pu-
teà acoperl din disponibilu1 f on-
durilor sale speciale, ea Isi va
procurà sumele necesare prin
Imprumuturi particulare, pe
termen de cel mult un an, cu
aprobarea ministerului.
Totalul unor asemenea ImprU-
muturi nu va puteh Intrece
20% din veniturile brute ale a-
nului precedent.
Dacä scoala a depus excedente
de cassä, ea Isi va procurh mij-
loacele necesare exploatärii,
pang la concurenta valorii a-
cestor sume, direct dela fondul
excedentelor. Deasemenea, ori
de cate ori fondul acesta va a-
veä, disponibilito4i, coala .va
puteh obtine avansurile nece-
sere exploatärii ei.
22. Acoperirea deficitelor e-
ventuale, constatate la finele a-
nului din exploatarea unei fer-
me, se va face prin subventii a-
cordate de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, din fondul
comun al scolilor sau din buget.
23. Pentru sumele imprumu-
tale dela particulari, scdala va
plati j dobanzile cuvenite. Pen-
tru Imprumuturile dela fondul
excedentelor se va calculh In
contul fermei o dobândä egalä
cu scontul Bancii Nationale, la
data contracthrii Imprumuturi-
lor pand la restituire.
24. In vederea investitiunilor
absolut indispensabile fiecgrei
ferme, i cari nu pot fi acope-
rite din veniturile ei, scolile pot
s. realizeze Imprumuturi pe ter-
mene fungi cu aprobarea mini-
sterului.
25. Cheltuelile fermei, din
fondurile alocate de minister,
se vor face cu respectarea for-
www.digibuc.ro
815
melor legii contabilitätii si dupa
directivele date de minister.
Cheltuelile din venituri se pot
face numai In limita bugetului
aprobat de minister. Directorui
poate aprobh ordonante de pla-
th pang la o sumä ce se va sta-
bill de catre minister, prin de-
cizie m inis terialä. Cheltuelile
mai mari se vor aprobh de
atre comitet; nu este Ingaduit
Impärtirea unei cheltueli pe ca-
tegorii mai mici, sore a se or-
donantà de director.
26. Oficiul de cassier va fi
Indeplinit de gestionarul fermei,
propus de comitet i aprobat de
minister. Casierul nu poate face
nici o plath rhea,' aprobarea or-
ganului In drept. Plätile färä
aprobare i se vor imputh, Per-
sonal, de drept.
Directorul poate aprobh avan-
suri pânä la suma de lei 1.000;
iar comitetul pânä la 10.000 lei.
Avansurile trebuesc justificate
cel mai târziu in termen de 3
luni. Duna acest termen se con-
siderl ca Pläti nejustificate.
Casierul nu poate face nici o
Incasare Meg viza directorului
sau eventual al sefului de cul-
turh. pusä pe actul care con-
statä debitul. Pentru incasäri
obisnuite de venituri, e nevoie
de viza sau aprobarea generalä.
Pentru toate sumele Incasate,
casierul, va emite imediat o re-
cepisä care va contine in mod
obligatoriu:
a) Data;
b) Suma Incasatä In cifre
litere;
c) Dela cine s'a incasat;
Ce reprezintä suma Inca-
satä impreunä cu calculul uni-
tar.
Recepisele eliberate nu sunt
valabile decât cu viza directo-
rului sau a altui organ autori-
sat de comitet.
27. In regulä generald, su-
mele disponibile se vor depune
la Banca Nationalä, sau la
816 LEGI DE UNIFICARE. 4 Decemvrie 1931
Casa de Depuneri si Consemna-
tiuni, la dispozitia scolii.
Operatiunile de incasgri si
PFAU se vor face prin Banca
N.ationalg, Casa de Depuneri si
Consemnatiuni Si Casa scolii.
28. La sfarsitul fiecgrui an,
scolile vor intoeml inventarul
general al bunurilor ce posedg,
cu evaluarea bor. Produsele in
magazie se vor estime, dupg
preturile curente, animalele
dupg pretul de cost micsorat cu
amortismentul necesar, sau
dung, preturile zilei; inventarul
mort, dupg pretul de cost mi-
nus amortismentul necesar.
Bunurile imobile se vor trece
In inventar: terenurile cu de 20
ori arenda localg, cladirile cu
Pretul real de cost, minus a-
mortismentul.
Cota amortizgrilor se va sta-
bill de cgtre minister, pe baza
propunerilor comitetului econo-
mic.
29. Scolile Vor intocral Ila
sfarsitul fiecgrui an bilantul si
contul de profit si pierdere. Bi-
lantul, contul de profit si pier-
dere, Mecum si inventarul vor
fi verificate i semnate de direc-
torul scolii si de membrii comi-
tetului economic.
Toate aceste acte insotite de
dares, de seamg, asupra rezul-
tatelor obtinute in cursul anu-
lui, si cu raportul insPectorului
de control..se vor inainth mini-
sterului pang la 1 Aprilie al a-
nului urmátor, pentru a fi su-
.buse controlului Curtii de con-
turi.
CAP ITOLUL IV
Bilant, fonduri
30. Se vor crea obligatoriu la
fiecare ferma trei fonduri:
a) Fondul de reinoire;
b) Fondul de rezervä;
Fondul de rulment.
31. Fondul de reinoire al fie-
www.digibuc.ro
cgrei ferme se constitue prin o
cotg in bani de 2 la sutg din
veniturile brute ale fermai res-
pective i este destinat pentru
completarea si inlocuirea insta-
latiunilor i pentru reparatiunile
cari depgsesc cadrul intretine-
rilor obisnuite.
32. Fondul de rezervg al fie-
cgrei ferme se constitue si se
intretine prin prelevarea unei
cote de 10 la sutd din veniturile
nete ale fermei respective, pang
ce se va ajunge la o sumg, egalg
cu 50 la sutg din media anualg,
a incasárilor.
Fondul -de rezervg serveste
pentru acoperirea pierderilor
produse de cazuri de fort% ma-
jorg, precum si pentru acoperi-
rea cheltuelilor necesare ,Inlocu-
irii instalatiunilor distruse Ina-
intea termenelor de amortizare
sau devenite inutilizabile ca ur-
mare a progreselor tehnice.
Pang la 40 la But% din fondul
de rezervg se poate folosl toto-
datg, ca fond de rulment spre a
putea face cheltuelilor de admi-
nistratie i exploatare ale fer-
melor respective, In caz de lipsg
temporal% de disponibil.
33. Ministerul Agriculturii
Domeniilor cu avizul Consiliului
superior al administratiei Intre-
prinderilor i avutiilor publice,
poate- dispune infiintarea si a
altor fonduri când se va simtl
nevoie.
34. Toate fondurile prevazute
mai sus vor fi depuse la Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni
sau la Banca Nationalg. Ele nu
se vor putea intrebuinta decât
in stricta conformitate cu desti-
natia lor i vor aye% deschise In
contabilitate conturi separate.
35. Beneficiul net stabilit
prin bilant se va repartiza in
felul urmgtor:
10 la sutg, fond de rezervg.
10 la But% fond de rulment,
 LEGI DE UN1FICARE. 7 Decemvrie 1931
\p nd ce acest fond va ajunge 50
la sutd din media incasárilor
anuale.
10 la sutit fond de rezervd, asl-
gurare si de ajutor comun, pen-
tru fermele scolilor de agricul-
turd si pentru organizarea ser-
viciilor de indrumare.
60 la sutd contributie la aco-
perirea cheltuelilor scolii si ina-
bundtdtirea exploatatiunii agri-
cole.
Din rest se va putek distribul
o parte personalului didactic si
administrativ, in scopul de a se
incurajà productia agricola, pre-
cum si. absolventilor scoalei. Mo-
dul de repartitie se va stabill
prin decizie rninisteriald, cu a-
vizul Consiliului general al in-
vdtämântulut agricol.
Restul disponibilului se va
trece la fondul de rezervd.
Fondbl de rezervd, de asigu-
rare si de ajutor comun este des-
tinat pentru. acoperirea pagube-
lor din cauid de fortd majorä,
(incendii, epidemii, grindind,
etc.), pentru acoperirea deficite-
lor in caz de secetd, inundatii,
etc., pentru acordarea de aju-
toare exploatatiunilor cari au
venituri mici, ori au mai mare
nevoie de inzestrare.
Acest fond va fi consemnat la
Cassa de Depuneri si pentru u-
tilizarea lui se va luit si avizul
Comisiunii permanente a invätd-
mântului.
CAPITOLUL V
Controlul fermelor si al fondurilor
36. Mânuitorii de bani publiai
si de materiale vor fi supusi
controlului periodic obligatoriu
controlului inopinat ce se va
face de organele ministerului
ale comitetului economic.
Membrii comitetului cari s'au
amestecat In gestiune sunt da-
www.digibuc.ro
26495. C. Ratuangiu, vol. XIX. 52.
817
tori sh rdspunda personal la
controlul fäcut.
Directorul are datoria sa in-
specteze pe gestionarii fermei
sau pe acei cari manipuleazil
bani si material. Constatärile
fäcute se vor aduce la cunostinta
comitetului in prima sedintd.
Inspectorii ministerului au
dreptul a inspect& oricand ges-
tiunea fermelor scolilor der agri-
culturd.
CAPITOLUL VI
Dispozitiuni generale
37. Ministerul va organizA un
biurou central pentru tinerea
contabilitátii fermelor si inche-
ierea bila,ntului la fiecare ferma.
38. Operatiunile contabile ale
bilantului i conturilor anexe ale
fermei sunt supuse i controlu-
lui inaltei Curti de conturi.
STATUTUL
organic i administrativ al eparhiei
Armeano-Gregoriene din România
DIN 7 DECEsnrRiE 1931 1)
TITLUL I
Situatia bisericii Armeano-Gregoriene
din Romania din punct de vedere ca-
nonic si jurisdictional
1. Biserica Armeano-Grego-
riand din România formeazd o
Eparhie, cu sediul in Bucuresti,
cuprinzând pe toti credinciosii
cultului armeano-gregorian din
Acest Statut a fost sanctionat cu Decret
No. 3765/931 si publicat In Monitorul Ofi-
cia/ No. 286 din 7 Decemvria 1931. A se
vedek Legea pentru Infiintarea eparhiei
Armeano-Gregorianl, din 3 August 1931 la
pag. 671 in acest volum, precum si Statu-
tele celorlalte culturi, din 6 Mai 1925, 30 A-
prilie 1927. 19 lanuarie 1928, la ordinea lor
cronologici.
818 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
Statul Roman. (Legea pentru in-
fiintarea Eparhiei.Armeano-Gre-
goriene din Romania, art. 1).
2. Seful Eparhiei Armeano-
Gregoriang din Romania va
purta titlul de Episcopul Ar-
meano-Gregorian din Romania"
(Aracinort). (Legea pentru infiin-
tarea Eparhiei Armeano-Grego-
Ilene din Romania, art. 2).
3. Seful Eparhiei va fi cetá-
teen roman, conf. art. 10 din
legea pentru regimul general al
Cultelor.
4. Eparhia Armeano-Grego-
rianá din Romania isi pástreaz
legátura dogmaticá $i canonicá
cu Catolicosul din Ecimiadzin,
dar Ii va reglementa, conduce si
administra in mod autonom
toate afacerile sale religioase,
culturale, fundationale i epitro-
pesti, in conformitate cu legea
pentru regimul general al Cul-
telor din 22 Aprilie 1928 si cu
statutul organic si administra-
tiv de fatd. (Legea pentru infiin-
tarea Eparhiei Armeano-Grego-
riene din Romania, art. 3).
TITLUL II
Organele centrale ale eparhiel
CAPITOLIIL I
Adunarea delegatilor eparhiali. (Con-
gresul eparhial)
5. Congresul eparhial este or-
ganul superior central pentru
intreaga Eparhie Armeang din
Romania, in afacerile bisericesti,
administrative, culturale, funda-
tionale i epitropesti, si, ca atare
cgderea sa este sá stabileascá in
cadrele legii cultelor i statutu-
lui de fatà, norme obligatorii
pentru intreaga Eparhie, in care
scop va putea intocmi i vota
regulamente speciale.
6. Congresul eparhial va alma
urmátoarea alatuire:
www.digibuc.ro
Seful Eparhiei, vicarul i cei
doi protopopi mint membri de
drept.
Preotii Eparhiei aleg 3 dele-
gati, iar numárul delegatilor mi-
reni este de 30. Distribuirea a-
cestor locuri pe comunitati se
face de catre Congresul Epar-
hial.
7. Delegatii se aleg din sanul
Parohiei respective sau dintre
membrii altor Parohii, cu con-
simtámantul prealabil in scris al
acestora.
8. Delegatii Eparhiei se aleg
pe termen de 4 ani. Mandatul
vechilor delegati dureazd panäla
alegerea nouilor delegati si in-
trarea lor in functiune.
9. Cu trei luni inaintea expi-
rdrii termenului de 4 ani al
mandatului delegatilor, seful E-
parhiei, in calitate de presedinte
al Consiliului Eparhial, in urma
deciziunii acestui consiliu, tri-
mite o epistal5, circulará tuturor
Parohiilor, pentru efectuarea
nouilor alegeri.
In caz de descomplectare a nu-
nagrului delegatilor (prin deces,
iesire, neconfirmarea mandatu-
lui sau altá cauzá), Parahia res-
pectiva sau Clerul, in urma a-
dresei Consiliului Eparhial, va
alege un delegat nou.
10. Participarea delegatului
la lucrárile congresului este obli-
gatorie. Cazurile grave de
piedicare se vor justifica in scris
congresului; in caz contrar, ab-
senta dela don& sesiuni consecu-
tive se considerá drept demi-
siune.
11. Alegerile delegatilor epar-
hiali se fac de atre adungrile
parohiale, conform regulelor
normelor stabilite de acest sta-
tut, pentru alegerile in Parohii,
(conf. art. 84-85 si.127-141).
12. Delegatii din partea cle-
rului se vor alege de adunarea
generalá a clerului din intreaga
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931 819

eparhie, convocatä de seful epar- 19. Procesele-verbale se vor

hiei, pentru o zi fixa, cu 15 zile scrie in limbile armeanä si ro-
inainte i care va alege din sâ- mânä.
nul ei un presedinte si un se- 20. Presedintele de sedintä
cretar pentru conducerea alege- care preiä presedintia, inainte
rilor, conformändu-se In totul de a trece la ordinea zilei 0
regulelor pentru sedintele adu- completarea ei, propune congre-
närilor parohiale. sului alegerea comisiunii pentru
13. Fiecare delegat va aveä cercetarea contestatiunilor i ve-
asupra lui un certificat semnat rificarea mandatelor, compusä,
de catre presedintele i secrete- din 5 persoane, ale cäror alegeri
rul adunärii ce 1-a ales si Inves- nu sunt contestate si care va
tit cu sigiliul parohiei, prin care raportà adunärii, in scris, con-
se constata mandatul lui. cluziunile sale.
14. Presedintele si secretarul 21. La votarea de atre con-
adundrii de care s'a efectuat ale- gres a confirmärii sau anulärii
gerile, sunt obligati sä inainteze mandatului, dupä propunerea
Consiliului Eparhial, nu mai tar- comisiunii, cel interesat nu ia
ziu de 7 zile dui:4 alegeri, In parte si päräseste sala de se-
copii legalizate prin semnäturile dinte in timpul votArii, dacä a-
lor, procesele-verbale ale adun- ceasta se face prin vot deschis.
ru i toate actele into cmite in 22. Adunarea congresului este-
leg'äturä, cu alegerile, dupä care, valabilä dacä s'au prezentat cel
la deschiderea congresului sA se putin 3 din totalul delegatilor
poatä stabili legalitatea alegeri- alesi de parohii, afar% de cazu-
lor, pentru a se confirm& man- rile când urmeazä sä se aleagä
datele delegatilor. seful eparhiei, ori sri, se pro-
15. Cänd alegerile se fac de nunte asupra propunerilor de
biuroul electoral (conform art. vânzare, grevare sau cumpärare
131-141), obligatiile prevázute de a averilor imobiliare eparhiale
art. 13 si 14 tree asupra prese- 0 a modificArii statutului, and
clintelui i secretarului acestuia. se cere prezenta cel putin a 2/3
16. Contestatiile contra alege- din numärul total al delegatilor.
rilor delegatilor eparhiali ne- 23. Dupä stabilirea delegatilor
fiind de resortul Consiliului E- legali, presedintele citeste ordi-
parhial, se fac cätre Congresul nea de zi si se procedeazä fa
Eparhial si se va examinä i ho- ordinei chestiunilor.
täri asupra lor de noul complet Se pot propune i chestiuni
al Congresului Eparhial, in pri- noui, cari fiind primite de con-
ma sedintä,, inaintea confirm.-- gres, se vor luà in desbatere; in
rii mandatelor. caz contrar acestea, dupä hotä-
17. Presedintele de drept al rirea congresului, vor fi puse in
congresului (nahakah), este seful ordinea de zi a sesiunii viitoare.
Eparhiei. El deschide sedinta 24. Pentru examinarea i ve-
propune alegerea biuroului. rificarea gestiunilor financiare,
18. Pentru conducerea desba- bugetelor si altor chestiuni din
terilor i lucrä'rilor congresului ordinea de zi, care cer o preala-
-se alege In fiecare sesiune câte bilä studiere inainte de a se
un presedinte (adenabed), un pune in cliscutiunl, congresul va
vice-presedinte, i doi secretari alege din sAnul sän comisiuni
din sânul delegatilor participanti speciale, care vor report& in
la adunare. .
Buis adunärii concluziile lor.
www.digibuc.ro
820 LEGI DE UNIICARE. 7 Decemvrie 1931
25. Deciziunile congresului se
iau cu majoritatea voturilor ex-
primate, afar g. de chestiunile a-
ratate In art. 22 pentru care se
cere cel putin 2/3 din voturile
celor prezenti.
NotA. Consilierii Eparhiali,
cari nu sunt aloi ca delegati,
au numai vot consultativ.
26. Votarea se face prin ridi-
carea mâinilor, daa, cel putin
trei delegati nu sustin vot se-
cret; iar in chestiuni bö.nesti, cât
si la alegerea sefului eparhiei,
consiliului eparhial si censorilor
eparRiali se face obligatoriu prin
vot secret cu buletine sau bile.
27. Atributiunile congresului
eparhial sunt urmAtoarele:
a) Sustinerea libertätii religi-
oase i apararea drepturilor bi-
sericii armene, in intelesul Con-
stitutiei si legilor tgrii;
b) Examinarea raportului ge-
neral anual al consiliului epar-
hial, despre mersul vietii i afa-
cerilor bisericesti din eparhie st
luarea de hotäriri In privinta
celor de urmat pentru viitor;
c) Desbaterea proiectelor
nropunerilor f Acute de consiliul
eparhial i hothrlrea celor de
urrnat;
d) Consultarea si luarea mäsu-
rilor trebuincioase pentru ridica-
rea hivelului cultural al cleru-
lui si al credinciosilor;
e) Consultarea i luarea nag-
surilor trebuincioase pentru dis-
ciplinarea organelor bisericesti
si a credinciosilor;
Luarea mgsurilor i procu-
rarea mijloacelor pentru proptt-
sirea culturalA i educativä a ti-
nerimii scolare In spiritul mo-
ral i religios i combaterea in-
fluentelor dáuntitoare;
g) Ratificarea acorddrii de
atre consiliul eparhial a burse-
lor i subventiilor pentru stu-
diu in vederea unei -pregátiri cul-
turale superioare a elementelor
www.digibuc.ro
necesare serviciilor bisericoti
culturale ale eparhiei;
h) Ingrijirea i controlarear a--
verii misatoare si nemisatoare
a bunurilor i fondurilor cari
sunt proprietatea eparhiei si in-
grijirea ca toate asearaintele
economice ale eparhiei sá pro-
greseze, iar mijloacele ei mate-
riale sa sporeasa.
i) Luarea de hotariri privitoare
la Intrebuintarea acestor bunuri
si fonduri conform scopului
pentru care s'au infiintat;
j) Stabilirea bugetului anual
al eparhiei si al institutiunilor
ei, cum si examinarea gestiunii
lor financiare pe anul expirat;
k) Stabilirea impunerilor
quantumului lor cu care part-
cipá fiecare parohie la cheltue-
lile pentru nevoile eparhiei;
/) Alegerea sefului eparhiei,
and scaunul ar fi vacant, a
consiliului eparhial si a censori-
lor eparhiali;
m) Cercetarea contestatiunilor
referitoare la alegerea delegati-
lor congresului, deciderea asu-
pra lor i verificarea i validarea
mandatelor;
n) Deciderea asUpra propune-
rilor de vânzare, grevare sau
cumpärare a imobilelor epar-
Male. de delimitare a parohiilor
si asupra infiintárii de noui pa-
rohii;
o) Deliberarea si deciderea a-
supra plângerilor Indreptate Im-
potriva sefului eparhiei, a vica-
rului si clerului.
Plängerile impotriva vicarului
clerului vor fi Inaintate epis-
copului spre solutionare;
p) Deliberarea asupra contes-
tatiunilor contra hotäririlor
consiliului eparhial si ale adu-
nárilor parohiale i de¡ciderea
asupra lor In ultimá instantá;
r) Deliberarea i deciderea a-
supra tuturor chestiunilor epar-
hiei nepreväzute mai sus si ri-
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
dicate de parohii sau prin con-
siliul eparhial sau seful eparhiei
si aceasta in ultima instant&
28. Sesiunile congresului epar-
hial vor fi ordinare si extraor-
dinare. Sesiunile ordinare se vor
convoch oclatä pe an In urma
invitatiunii consiliului sau a se-
fului eparhiei; iar cele extraor-
dinare, de ate ori va gâsi de
cuviint A seful eparhiei, consiliul
eparhial sau % din totalul de-
legatilor alesi.
Cu cel putin o lunA Inaintea
datei sesiunii ordinare si cu 14
zile inaintea sesiunii extraordi-
nare se va comunica ordinea de
zi delegatilor Tain citatiuni spe-
ciale si individuale.
29. Hotärtrile congresului e-
parhial care dui:a aprecierea se-
fului eparhiei ar puteh vätäm&
interesele Statului, vor fi trimise
cu un raport motivat al sefului
eparhiei, In termen de o lung.,
Ministerului Cultelor spre apre-
ciere.
CAPITOLIJL II
Consiliul eparhial si comítetele epar-
Nate
30. Consiliul eparhial este or-
ganul executiv si reprezentativ
al congresului eparhial si orga-
nul superior aidministrativ pen-
tru afacerile administrative, bi-
sericWi, culturale, fundationale
sf epitropesti pentru Eparhia In-
treagá.
Membrii säi se numesc Con-
silierii Eparhiali" si demnitatea
lor este onorificá.
31. Consiliul Eparhial se corn-
pune din noug consilieri aIesi de
congresul Eparhial pe 4 ani.
32. Consilierii se vor alege
dintre mireni si clerici, atat
dintre membrii congresului E-
parhial, cat si din afar&
www.digibuc.ro
821
33. Consiliul Eparhial desem-
neaz& trei comitete si anume:
a) Comitetul spiritual-biseri,
cesc;
b) Comitetul cultural;
c) Comitetul economic (Eforia)
Nurnärul consilierilor va fi de
fiecare comitet 3-5.
Membrii comitetului spiritual-
bisericesc vor fi 3 clerici hiroto-
nisiti si 2 juristi.
34. Presedintele de drept al
Consiliului este seful Eparhiei,
in lipsa lui va prezid& unul din
cei dai vice-presedinti, care se
aleg de Consiliul Eparhial din
sânul BAAL
35. Consiliul Eparhial are -a
cancelarie special& Un secretar
general salariat indeplineste lu-
crärile secretariatului; un arhi-
var si numärul necesar de func-
tionari Indeplinesc lucrárile de
cancelarie In toate cele trei co-
mitete.
Consiliul Eparhial mai poate
avek dupá trebuinte, un juris-
consult, un arhitect si un pictor,
autorizat de Comisiunea Monu-
mentelor Istorice, pentru consul-
tarea In afacerile de specialitate.
Consiliul Eparhial va putek
luà hotäriri valabile numai cu
participarea a cel putin 4 consi-
lieri, afar& de presedinte.
36. I. Atributiunile Consiliu-
lui Eparhial sunt:
a) Convocarea congresului e-
parhial si publicarea hotäririlor
lui; -
b) Toate afacerile care i se vor
delegh spre rezolvire de congre-
sul eparhial;
c) Luarea mäsurilor pentru a-
legerea sefului Eparhiei si dele-
garea de membri in cliferite a-
duntiri si organe bisericesti din
Eparhie;
d) Prezentarea de rapoarte,
nroiecte si regulamente de resor-
tul säu la congresul eparhial;
e) Alegerea secretarului consi-
822 LEM DE UNIF1CARE. 7 Decemvrie 1931
liului eparhial i numirea func-
tionarilor in organele eparhiale;
f)I Chestiunile referitoare la
organizarea cancelariei consiliu-
lui i functionarilor consiliului;
g) Cumpgrarea, grevarea
vinderea imobilelor eparhiale, cu
aprobarea congresului eparhial;
h) Inaintarea propunerilor cg-
tre congresul eparhial, cu pri-
vire la delimitarea i infiintarea
parohiilor;
i) A stärul ca adungrile paro-
hiale sg-si indeplineascg dato-
rifle dupa dispozitiile cuprinse in
acest statut;
j) Aproharea hotgririlor si con-
firmarea alegerilor adungrilor
parohiale i deliberarea si deci-
derea asupra contestatiunilor,
plângerilor adresate consiliului
eparhial, asupra hotärfrilor in-
stantelor i personalului paro-
hial, afar& de cele cu caracter
pur duhovnicesc;
k) Suspendarea i disolvarea
consiliilor parohiale in cazuri de
grave abaten i instituirea unei
comisiuni provizorii pentru con-
ducerea afacerilor parohiei res-
pective, pang la aplanarea in-
oidentulut când alegerea si con-
stituirea. acestor consilii, in mod
normal a devenit imposibilg, ur-
mând sg se cearg ratificarea a-
cestei dispozitii, la cel dintâi con-
gres eparhial;
Hotgrirea asupra acceptgrii
sau respingerii, In numele epar-
hiei a donatiunilor si a legate-
lor sau asezämintelor, cu apel
la cdhgresul eparhial;
m) Infiintarea de tipografii,
biblioteci i muzee;
n) Infiintarea, intretinerea, a-
jutorarea i controlul scoalelor
eparhiale i parohiale, In con-
formitate cu legile respective ale
tgrii;
o) Incuviintarea de colecte,
pentru scopuri bisericesti, cultu-
rale, fundationale i filantropice,
www.digibuc.ro
In conformitate cu legile res-
pective ale Statului;
p) Ajutorarea parohiilor sa-
race, pentru acoperirea cheltue-
lilor necesare;
r) Luarea mgsurilor pentru a-
sigurarea situatiei materiale a
preotilor. profesorilor i invätg-
torilor;
s) Aprobarea inspectorului sco-
lar, numit de comitetul cultural;
t) Rezolvarea in ultimg in-
stantä a conflictelor scolare;
u) Supravegherea tuturor aso-
ciatiunilor culturale si filantro-
pice, care functioneaza in cu-
prinsul eparhiei.
v) Infiintarea i conducerea u-
nui seminar pentru preggtirea
clerului, conform dispozitiunilor
art. 15 din legea pentru regimul
general al Cultelor.
II. Atributiunile comitetului
spiritual bisericesc sunt:
a) A vegheâ ca serviciile bise-
ricesti sâ, se sgvârseascg in con-
formitate cu normele si doctrina
Bisericii Armene;
b) A aprobà clädirea biserici-
lor si infiintarea caselor de ru-
ggciuni si a supravegheâ dà-
direa i organizarea acestora
conf. Sf. canoane i in stilul Bi-
sericii Armene;
c) A stärui ca bisericile sg se
sfinteascg i sg se tie In bung
stare si 0, se Inzestreze cu odoa-
rele, icoanele, vasele, candelele
cArtile trebuincioase, conf.
canoanelor;
d) A ingriji ca registrele bise-
ricesti ale botezatilor, cununati-
lor i decedatilor sg se ting po-
trivit cu normele in vigoare;
e) A-si da avizul asupra tutu-
ror chestiunilor din cele ce intrg
in competenta sefului eparhiei
pentru care se cere acest aviz,
cât i asupra oricgrei chestiuni
propuse de seful eparhiei, cu ca-
racter bisericesc sau spiritual.
f) A dispune ca preotii sg-si
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
Indeplineasa cu scrupulozitate
toate datoriile lor;
g) A veghett asupra purtárii
morale a preotimei si poporului
credincios, In si afar% de bise-
rica;
h) A face propuneri atat pen-
tru hirotonisirea clericilor cat si
pentru alegenea sau numirea salt
transferarea preotilor, conform
normelor din acest statut;
i) A Ingriji de bunul mers al
serainarului si de bursierii ce
urmeaza $coalele de pregAtire
teologicä; . nistrarea averilor parohiale;
j) A ingrijl de vIduvele si or-
f anii râmasi de pe urma preo-
tilor decedati;
k) A luh dupä moartea sefului
Eparhiei, conducerea eparhiei,
de comup acord cu vicarul in
chestii spirituale si duhovnicesti,
ingrijindu-se de ocuparea scau-
nului vacant.
III. Atributiunile comitetului
cultural sunt:
a) A lucrà pentru buna admi-
nistrare a scoalelor de toate gra-
dele acolo unde sunt si a pro-
pune infiintarea celor noui, In
conformitate cu legile t ärii, re-
prezentänd inaintea Ministerului
Instructiunii Publice, toate scoa-
lele armene din Eparhie, In ca-
litate de autoritate superioarä;
b) A aprobà numirile de di-
rectori ai scoalelor eparhiale, f A-
cute de comitetele scolare;
c) A desbate $i hotäri asupra
tuturor cazurilor disciplinare ale
membrilor corpului didactic;
d) A vegheä asupra perfectio-
närii i purtärii morale a mem-
brilor corpului didactic al ace-
stor scoale;
e) A se Ingriji de Invätämäntul
religios in scoalele unde ur-
meaz4 tinerii de religie armeanä,
$i a dirijä toate chestiunile de
ordin cultural;
f) A da profesorilor i Invätä-
torilor autorizatia necesarä de
www.digibuc.ro
823
functionare la §coalele eparhiei,
tinand searna si de legile In vi-
goare;
g) A aprobà cärtile didactice,
pentru scoalele eparhiei;
h) A rezolvä neintalegerile din-
tre comitetele $colare i profe-
IV. Atributiunile cornitetuluf
economic (Eforia) sunt:
a) A administrä averea misdi-
toare si nemi$chtoare a eparhiei,.
precum i fundatiunile ei, dupg
regulele preväzute pentru admi-
b) A Intocmi i Intretine un
registru despre toatä aceastä a-
vere;
c) A alcatui bugetul anual
a-1 prezenth congresului eparhial
spre cercetare i aprobare;
d) A tine dupà regulele conta-
bilitätii registrele de venituri
cheltueli si a prezentä congresu-
lui eparhial darea de seamä a-
nualä;
e) A pästra si räspunde de fon-
durile eparhiei dupä regulele
prevägute pentru fondurile pa-
rohiale;
f) A recomandh personal de
administratia financiarä i eco-
nomicrt;
g) A Incash dela parohii im-
punerile stabilite de congres Ia
folosul eparhiei i orice bani da
ori unde s'ar cuveni Eparhiei.
37. Comitetul cultural Ii In-
deplineste atributiunile potrivit
instructiunilor i mäsurilor pro-
puse de consiliul eparhial, In
conformitate cu legile scolare si
regulamentele existente; el este
dator a raportä pe larg consiliu-
lui eparhial, despre starea $coa-
lelor si a Invätämäntului Si a
face propuneri In consecintä.
38. Comitetul economic (Efo-
ria), va Ingriji de Intretinerea
averilor i va stärul pentru spo-
rirea lor, fdand propuneri In
824 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
ceasta privinta consiliului epar-
hial.
39. Pentru daunele provenite
In averea eparhialä, din negli-
jenta sau vina, presedintele si
rnembrii consilieri ai comitetului
economic sunt direct raspuna-
tori.
40. La Incetarea din via% a
sefului eparhiei, consiliul epar-
hial sigileaza imediat carnerele
dispune cele neeesare pentru
Immormântare.
In ziva urrnatoare, consiliul
eparhial face inventarul averii
al hârtiilor ráposatului, sepa-
rand cele ce sunt proprietatea
lui, spre a puteh urnah In con-
formitate cu cele dispuse de tes-
tament si canonic.
41. Dupa alegerea i confir-
marea noului sef al eparhiei,
consiliul eparhial Ii preda, la
intrarea lui In functiune, cu in-
ventar, toatä averea mobill
imobilá. odoarele i obiectele pre-
tioase bisericesti i biblioteca
apartinAnd Casei eparhiale.
42. Consiliul eparhial repre-
zinta interesele generale ale e-
Parhiei fata de toate autorita-
tile constituite de Stat, instante
judiciare si administrative, au-
toritati i institutiuni publice
fata de particulari, far% a fi
nevoie de alte autorizari spe-
ciale din Partea congresului e-
parhial, avand totoclata dreptul
de a da manclat unuia sau mai
multor consilieri, sau Persoane-
lor din afar% de consiliu, spre
a-1 reprezenth valabil la Inde-
Plinirea acestor atributiuni.
43. Consiliul eparhial si co-
mitetele lui tin sedinta ori de
eke ori cere trebuinta, obliga-
toriu insa cel putin de doua
ori ne
44. Corespondentei i se tdá
curs si chestiunile curente se
rezolva, de catre presedintii co-
mitetelor. Impreung cu secreta-
rul general, care vegheaza la
www.digibuc.ro
bunul mers al cancelariei, si
distribuie chestiunile dupa. sectii.
Consiliul eparhial are sigiliul
ProPriu cu inscriptia Eparhia
Armeano-Gregoriana din Ro-
mania", iar la mijloc Consi-
liul Eparhial".
45. Toate hota'rIrile consiliu-
lui eparhial, afara de cele pre-
vázute de acest statut ca defi-
nitive, pot fi contestate de par-
tile interesate, inaintea congre-
sului eparhial, Insa executarea
lor se opreste numai pentru
chestiunile cari ar deveni ire-
Parabile. In caz de anulare a
hotaririlor contestate.
CAPITOLIIL IR
Censorii eparhiall
46. Odatä cu alegerea consì-
liului eparhial, congresul epar-
hial va alege De 4 ani, din A.-
nul delegatilor sau din afara,
trei oensori, din care cel putin
unul trebuie sä cunoasca regu-
lele contabilitatii.
47. Atributiunile censorilor
parhiali sunt aceleasi In epar-
hie, pe care le are comisia de
censori In parohie.
48. Afar% de aceste atributi-
uni fatä de organele eparhiale,
censorilor li se pot da Insärci-
näri speciale de catre congresul,
consiliul si seful eparhiei Pen-
tru controlarea, In caz de nece-
sitate, a diferitelor organe pa-
rohiale, sau pentru a face dife-
rite constatári la fata locului si
a raporta cele cercetate In scris.
4-9. In principiu, demnitatea
de censor este onorifica, Insa
pentru Insarcinärile speciale,
vor puten, primi plat& sub for-
ma de diurna..
CAPITOLUL IV
$eful eparhiel
50. Seful eparhiei este sefut
spiritual si conducátorul cano-
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
ni-c al eparhiei si cel al clerului
din intreaga eparhie.
51. Seful eparhiej (aracinort)
se alege conform canoanelor Bi-
sericii Apostolice Armene (Ar-
meano-Gregoriene), de catre de-
legatii tuturor parohiilor cari
compun congresul eparhial.
Candidatii pentru postul de
sef al eparhiei se propun din
rândurile monahilor.
52. Pentru a se consider& a-
les, candidatul trebuie s Intru-
neascd rnajoritatea absolutá
din totalul voturilor delegatilor.
53. Dupa terminarea alegerii
duph examinarea si aproba-
rea canonicd, actele alegerii vor
fi Inaintate Ministerului Culte-
lor pentru examinare i propu-
nere M. S. Regelui spre confir-
mare prin Irian decret regal. La
intrarea In functiune, episcopul
este dator sá depund jurtimân-
tul de fidelitate cdtre Suveran
si de supunere fatá de Consti-
tutie si legile tárii.
54. In caz de nelntrunire a
eongresului, sau când din alte
imprejurári nu se va pute&
afectuà alegerea sefului eparhiei,
sau nu va fi aprohatá din punct
de vedere canonic, sau confir-
mata, de M. S. Regele, se va
proced& la o non& alegere, care
neapdrat trebuie fácutá in rás-
timp de trei luni.
55. Pe timpul vacantei scau-
nului episcopesc, afacerile du-
hovnicesti le Indeplineste vica-
rul, iar In lipsa lui. comitetul
spirftual, iar cele administra-
tive curente consiliul eparhial,
luând mäsuri, In intelegere cu
vicarul, ca alegerea noului sef
al eparhiei, sd, se fee& neapárat
In interval de trei luni.
56. Duph confirmarea alege-
rii, noul sef al Eparhiei se in-
staleazd In scaunul episcopesc
in prezknta reprezentantului Mi-
nisterului Cultelor si Intregului
der armean din Eparhie.
www.digibuc.ro
825
57. Drepturile si datoriile se-
fului Eparhiei:
a) Ca conduator canonic 0
legal, este In drept si dator a.
lucr& direct 0 indirect, pentru
conducerea preotimii si promo-
Narea vietii crestine a credin-
ciosilor intregei ,eparhii 0 a.
dragostei si loialitâtii fatá de
Statul Roman, In marginile Pre-
scrise de canoane si de normele
In vigoare;
b) Acordä dispense bisericesti
de cásátorie 0 desface cdsäto-
ria bisericeascd, dupá ce s'a
pronuntat divortul de judecata
civild, (lea, conform statutului
personal este cazul sa, se pro-
nunt e
Reprezinta Biserica Ar-
meanä In toate actele vietii ei
d) Imparte bisericilor Eparhiei
sale Sf. Mir, Procurat dela Sf.
Ecimiadzin;
e) Este dator a se ingrijl de
bunul mers al vietii bisericesti
din F.parhie 0 de functionarea.
morald a organelor ei:
f) Seful Eparhiei nu poate
lips]. din Eparhie fat% aproba-
rea, prin Ministerul Cultelor, a.
M. S. Regelui;
g) Numeste dintre preoti un
revizor bisericesc, pentru a con-
trol& la ordinul sdu toate orga-
nele bisericesti din Eparhie;
h) Face cat mai des vizite ca-
nonice In Eparhie, spre a lu-
mina, 0 mangal& direct Pe e-
Parhioti, si a le aduce pace,
observând ca tinerimii sä i se
Predea, religia armeand In scoa-
lele ce le frequenteazä;
i) In calitate de cap al cleru-
lui, a se interesh mai deaproape
de. viata ei nevoile lor, servin-
du-le de exemplu;
j) A gratific& pe clericii capa-
bill si destoinici, conform nor-
melor canonice;
k) A nun)" provizoriu pe pre,-
oti la Parohiile vacante, pang
la alegerea parohului si a a-
prob& trecerea preotilor dela
826 LEGI DE uNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
o parohie la alta. cu consimta-
mântul prealabil al parohiilor
respective si a le acorda con-
cedii;
/) A priml, examinh si de-
cide asupra plângerilor contra
clerului si a le aplich pedepse,
conform canoanelor i regula-
mentului disciplinar ce se va
Intocml de congresul eparhial.
58. Seful eparhiei Primind
vreo plângere asupra preotilor
este dator a ordonà o cercetare
la fata locului si numai In urma
acesteia si a exPlicatiunilor ver-
bale si scrise ale iinpricinatului,
mate aplia pedeapsa.
59. In cazuri grave, care reo
clama o interventie urgentà, se-
ful eparhiei poate suspenda, din
eficiu, In mod preventiv, pe un
Preot vinovat, Inainte chiar de
a se incepe cercetarea cazului
lui, cercetare ce trebuie facuta
In cel mult 30 zile.
60. Seful eparhiei este in
flrept a alpha personal urma-
toarele pedepse: prevenirea,
mustrarea verba1 j scrisa,
retragerea filonului De un timp
limitat, (suspendarea).
61. Numai cu avizul consiliu-
ului eparhial In sedintä, cu par-
ticiparea intregului conlitet spi-
ritual, se va aplictt excluderea
ihn eparhie, cat si luarea hota-
rlrii de caterisire In sensul ca-
noanelor.
62. Trimiterea clerului In lu-
clecata acestor instante, depinde
exclusiv de seful eparhiei, care
este dator a instiinth pe cel in
cauza despre aceasta, CU cel
putin 15 zile Inaintea judecatii.
63. Prevenitul are dreptul sá
la cunostinta de cuprinsul do-
sarului sAu. El se va apara sin-
gur, verbal sau in scris, sau
printr'un coleg al sau.
64. Acordarea dispenselor bi-
serieetj si desfacerea casátoriei
se face de catre seful eparhiti,
www.digibuc.ro
cu avizul comitetului spiritual,
conform canoanelor.
65. Casatoria bisericeasca In-
tre rude, fail dispensele biseri-
cesti, se va anula ca neavenitk
iar preotii se vor pedepsi dupa
gravitatea cazului.
66. Eparhia are un vicar al
éparhiei, cu gradul de arhiman-
drit sau episcop si doi_Droto-
popi, ale caror resedinte se sta-
bilese de seful eParhiel, de co-
mun acord cu consiliul epar-
hial.
67. Atributiunea vicarului
este de a suplini pe episcop in
caz de lipsa din eparhie.
68. Atât vicarul. cât si Pro-
topopii, sunt- subordonati direct
sefului eparhiei; ei se aleg de
catre consiliul eparhial si se
Intäresc de seful eparhiei, dupd
ce Ministerul Instructiunii Si al
Cultelor, va fi luat act aprobá-
tor de numirea Mr.
69. Cercul de activitate al
vicarului j protopopilor, Il de-
sernneazd seful eparhiei; ej pqt
indeplini deci numai afacerile
pe cari li le Incredinteazá seful
.eparhiei.
70. Averea Casei arhieresti
din Chisinau se administereazd
de &are consiliul eparhial.
71. Vestmintele si odoarele
arhieresti se pastreazá si se In-
grijesc de eclesiarhul catedralei.
72. Este oprit ca un eDiscop
sau arhiereu strain de eparhia
aceasta sá oficieze sluibe divine
far% Incuviintarea sefului epar-
hiei.
73, Resedinta sefului epar-
hied va fi in capitala taxi", Bu-
curesti, unde vor functiona toate
organele centrale ale eparhiei.
Casa arhiereasca armeana din
Chisinau, ramâne i mai de-
Darte la dispozitia episcopului
(aracinort), cu destinatia isto-
Ha, de a doua resedinta epis-
copala.
 LE GI DE uNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
TITLUL
Pärtile constitutive ale eparhiei oi or-
ganele lor
CAPITOLUL I
Parohia
74. Parohia este comunitatea
bisericeascä a credinciosilor cle-
rid si mireni, care sustin cu
mijloacele lor materiale si mo-
rale, una sau mai multe bise-
rid sau case de rugáciuni, cu
aseMmintele si personalul lor.
75. Scopul parohiei este:
a) A sustine, întrì si rAs-
pandi credinta bisericii armene
si a lucra astfel. ca toti credin-
ciosli vietuiascg in confor-
mitate cu invätäturile acestei
credinte, in deosebi cercetänd
Sf. Biserica si Sf. sluibe dumne-
zeesti, ImpärtAsindu-se cu Sfin-
tele Taine si Indeplinind faptele
milei crestinesti;
b) A Intretine si ajuta bise-
rica, pe slujitorii si asezärain-
Itele ei. fnstitutiunile culturale
si de binefacere si a Wirth grile
de toate nevoile parohiei, cu su-
mele stabilite de congresul epar-
bial.
76. Comunitatea care nu are
bisericä, nici casg, de rugä.ciuni
Proprie sau nu este In stare s'd
se slating din mijloacele proprii,
se algturä la o parohie vecin6,
sub numele de filialä, credin-
ciosil el avand in afacerile bi-
sericesti, culturale, fundationale
si epitropesti, aceleasi draPturi
si datorii ca si credinciosii din
parohie.
77. Infiintarea unei filiale,
cat si prefacerea unei filiale In
parohie ì inflintarea unei pa-
rohii noui se aprobä, dupl cere-
rea credinciosilor, de catre con-
siliul eparhial.
78. Intinderea parohiei mate
fi modificatà de consiliul epar-
hial 'dupg, cererea motivata a
narohienilor.
www.digibuc.ro
827
79. Ca Parohieni sunt consi-
derate toate persoanele de con-
fesi une armeank care locuesc
In circumscriptia unei parohii
si a filialelor ei, indiferent de
etate si sex, inscrise In registrul
general al parohienilor.
80. Parohul este dator a tine
In bunä regulä un registru ge-
neral, despre toti parohienij cu
familiile lor In ordine alfabe-
ticA, in care se insemneaa nu-
mele. pronumele, data nasterii,
a botezului, cdsätoriei. mortii,
anoi ocupatiunea, data eventu-
alei mutäri In altd parohie
stabilirea celor noui veniti. in-
dicâncl i parohia respectivd, etc.
81. Eiecare persoanà poate fi
parohian, numai la o singura
oarohie.
-82. Toti parohienii sunt obli-
gati a acceptà si indeplini orice
inisiune pusä In sarcina lor de
adunarea Parohialä si a lua
Dante la cheltuelile pentru ne-
voile bisericii i asezämintelor
Si institutiunilor culturale si de
binefacere.
83. Parohienii se impart In
cloud categorii:
a) Parohieni cu drept de vot;
b) Parohiení far% drept de
vot.
84. Parohibnii capabili stint
acei cari au drept de vot si dela
care se cere:
a) A fi stabili In parohie
inscrisi In registrul general al
Parohiei, timp de cel nutin un
an, pentru a fi aleggtor i de
dti ani pentru a fi eligibill;
6i Etatea de "21 ani
pentru a fi alegtitori; etatea de
25 ani nentru a fi eligibili In
organele parohiale si 30 de ani
in organele eparhiale;
c) A fi In regulä cu plata ta-
xei de cult si alte cotizatiuni
impuneri fixate de adunarea
D arohiald;
d) A Indeplini toate obligatiu-
nile morale si materiale WA de
biserica si asezdmintele ei.
828 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
85. Parohienii incapabili, a-
dicd cei far& drept de vot, sunt
considerati:
a) Cei ce n'au atins värsta de
21 ani;
b) Cei ce n'au indeplinit sta-
giul de un an;
e) Contribuabilii parohiali cari
nu sunt in regula cu plata ta-
xei de cult si alte impuneri;
Cei ce n'au indeplinit
luate asupra lor, fatä
de biserica i parohie;
e) Cei cari dupé. lege sau ju-
decat6 duhovniceasc6, sunt lip-
siti de aceste drepturi;
f) Cei ce se aflä, sub epitimie;
g) Cei et' moralitatea p&tatä,
in viata obsteascä. sau care prin
activitatea br, lucreaz& contra
intereselor bisericii, fapte con-
statate de consiliul parohial si
confirmate de adunarea paro-
hialg;
h) Cel condamnati de iustitie
pentru fapte infamante.
86. Pentru inregistrarea pa-
rohienilor cu drept de vot, se va
tine de consiliul parohial un
registru special pentru fiecare
an, sub denumirea de registru
electoral".
87. Registrul electoral se va
intocmi dup& registrul general
al parohiei, din care in fiecare
an, inaintea anului nou, consi-
liul parohial de comun acord
cu parohul i comisi ä. censori-
lor, extrage pe toti .parohienii
cari au devenit majori si au in-
deplinit stagiul de un an.
88. Parohienii cu drept de
vot se vor Inregistrb, in ordine
alfabetia, indicându-se numele,
pronumele, adresa, etatea si in
ultima rubric& starea pl.ii ta-
xei pentru fiecare semestru, a-
rätând pentru cei in regula cu
taxa achitat", iar pentru cei
scutiti scutit".
Notd. Ultima rubric& se va
completà in ajunul adungrilor
parohiale, atrggandu-se atentiu-
nea parohienilor in invitatiu-
www.digibuc.ro
nile ce se trimit pentru convo-
carea adungrilor, cg, cei ce nu
vor värs& pan& in ace& zi ta-
xele cuvenite pentru semestrul
trecut, nu vor aye& dreptul sä.
parti,cipe la adunarea convo-
catä-
89. Sunt contribuabilii paro-
hiei:
a) Capul familiei (sotul sau
sotia).
b) Fete le nemäritate i fiii
majori, cari posed& avere per-
sonal& sau au venituri perso-
nale;
Toti majorii de ambele
sexe, cari posed& avere perso-
nal& sau au venituri personale.
90. Sunt scutiti de orice im-
puneri parohiale:
a) Cei lipsiti de mijloace sunt
scutiti de adunarea parohialä,
In urma constat&rilor flcute de
consiliul parohial;
b) Säracii cari primesc aju-
toare dela institutiile parohiale.
91. Impunerile se fac dupa
clase de parohieni, in legaturà
cu situatia lor material61, so-
cial& si
92. Stabilirea contribuabililor,
numárul claselor i clasificarea
contribuabililor, se fac de cAtre
consiliul parohial.
93. Cuantumul taxelor si ori-
ce impuneri pentru fiecare clasä,
se propune de consiliul parohial
si se fixeaza de adunarea paro-
hialà, tinându-se seama de dis-
pozitiunile legii pentru regimul
general al cultelor
94. Contestatiile contra clasi-
fiegrii se fac cAtre adunarea pa-
rohialä; iar contra cuantumului
impunerii, cAtre Consiliul Epar-
hial, care in privinta impuneri-
lor decide in ultima instantá.
95. Se va tine in consiliul pa-
rohial registrul contribuabililor
anual, in care vor fi trecuti fn
1) A se vedeà Legea pentru regimul ge-
neral al cultelor din 22 April 1923 la pag.
1039, vol. XV-XVI cu modir. 3 Aug. 1929 si
Iulie 1930, la ordinea cronologicl.
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931 829

ordinea alfabetica toti parohie- nilor va ajunge la cifra legal&

nii cari sunt impusi, indicân- de mai sus.
du-se clasa j suma la care sunt 100. In caz de batrânete sau
impusi, cat si r&mrtsita din anul boal& incurabila a preotului,
precedent; iar pentre cei scutiti când nu mai poate sg-si exer-
de adunarile parohiale nota cite functiunea, parohia ridicrt .
,.scutit". chestiunea de a i se permite a-
legerea unui preot nou, asigu-
CAPITOLIIL II rand situatia material& a preo-
Persona lul parohlei
tului bätrân sau bolnav, parte
pe contul säu, iar parte pe con-
96. Personalul parohiei se tul preotului cel nou. In caz de
moarte a preotului, aceastá asi-
compune dintr'un preot-paroh si gurare continua e pentru vá-
unul sau doi cântäreti. duva si copiii lui minori, timp
Num&rul prebtilor i diaco- nu mai putin de un an.
nilor se poate märi dupä cererea 101. Comunitatea bisericeascä
credinciosilor din parohie, când care doreste sá aibá un preot
necesitätile reclamA i mijloacele propriu sau parohia care a H.-
permit aceasta. mas Mr& preot, se va adresh se-
Parohul trebuie sä locueascä fului eparhiei, pentru a i se per-
neapArat In parohia lui. mite alegerea unui preot dintre
97. Parohul este conduckorul cei ce se gäsesc In eparhie sau
oficiului religios parohial i In din afar& de eparhie, sau a ale-
aceastä calitate tine registrele ge un candidat la preotie, ur-
rezolv& toate actele oficiului re- 'Mud ca sh fie hirotonisit pen-
ligios parohial. 'Uncle sunt mai tru aceastb. parohie.
multi preoti, seful eparhiei nu-
meste ca paroh pe cel mai apt hiiInnu general, preotul unei paro-
poate savärs1 slujbe di-
titrat dintre ei.
98. Piecare comunitate bise- vine si ceremonii religioase In
altá parohie, decAt cu Incuviin-
riceascä are dreptul s& aibá tarea parohului acestei parohii.
preotul sau propriu. Comunita-
tea asigurä situatia material& a cuExceptie se uoate face numat
preotului, prin hotárlri obliga- lui aprobarea
eparhiei,
prealabila a sefu-
In urma interven-
torii ale adunarilor generale In tiei motivate a parohienilor in-
care sunt determinate mijloacele teresati, i pentru cauze sepa-
lui de existentá, In conformitate rate.
cu conditiunile locale si situatia 102. Candidatul la preotie se
familiar& a "preotului, pentru cere a fi In etate nu mai putin
fixarea:
a) Lefei anuale; de 25 ani si nu mai mult de 50
b) Plätile pentru servicii di- ani. a intruni conditille cano-
vine; nice si a posedà diploma de stu-
c) Locuinta, luminatul dii superioare teologice dela A-
calzitul, care trebuie in orice cademia Armeana, sau certifica-
caz sá garanteze existenta. tul de absolvire a unui seminar
99. Fiecare preot are pan& armean.
la 400 familli la orase si 200 ffn lipsa unor astfel de candi-
familii la taeä. Parohia poate dati, pot fi instituiti preoti
ridich chestiunea necesitátij u- absolventii scoalelor secundare
nui al doilea preot, numai In armenesti din tar& sau stráiná-
cazul and numärul parohie- tate, care fiind supusi unui exa-

www.digibuc.ro
830 LEG! DE UNIF1CARE. 7 Decemvrie 1931
men vor reusi s. dovedeascd cu-
nostinta In fond a dogmelor
cântärilor bisericesti. Diplomele
de pregâtire teologica obtinute In
sträinritate. vor fi echivalate in
conformitate cu dispozitiunile
art. 15 din legea pentru regimul
general al cultelor, de o comi-
siune numitä de Minister.
In cazuri de specialä necesi-
tate, seful eparhiei, cu avizul
comitetului spiritual eparhial, va
decide si, In caz de lipsä de can-
diclati români, va inter-
\ eni, conform legii cultelor, cä,-
tre guvern, pentru autorizarea
candidatilor supusi sträini.
103. Alegerea preotului sau
candidatului la preotie se face
de dare adunarea parohiald, sau
prin bibroul electoral conform
dispozitiunilor prevdzute la art.
131, 132, 133, 139 si. 140.
104. Candidatul sau preotul
se consicierä ales când va In-
truni cel putin jumätate din vo-
turile parohienilor capabili._
105. Procesul-verbal al adu-
närii parohiale care a efectuat
alegerea, se inainteazä de care
presedintele adunärii sefului e-
parhiei, cu obligatiunea in scris
a celui ales, ea sä se preoteased
in parohia, ce l-a ales,
106. Seful eparhiei, oercetând
si stabilind legalitatea alegerii.
aprobä alegerea, comunicând
uarohlei si celui ales.
Numai dupg aceasta, preotul
ales inträ in functiunile sale, in
parohia in care a fost ales si
candidatul la preotie poate sIt
fie hirotonisit.
107. Nu mai poate rämâne
preot:
a) Acela care nu mai cores-
punde cerintelor prevAzuto de
regulele canonice;
b) Cel care a fost condamnat
pentru fapte infamante;
e) Cel a cärui mortalitate este
pätatti si aceasta se märturiseste
www.digibuc.ro
de parohia lui, prin hotärirea
adunärii parohiale, conform re-
gulelor dupti, care se face i ale-
gerea;
d) Cel care a päräsit in mod
samavolnic parohia sa.
108. Consiliul eparhial sub
presedintia sefului eparhiei, va
cerceth, din initiativä, proprie
sau in urma contestatiei din par-
tea parohienilor sau a inslis
preotului, hotäririle adunärilor
parohiale asupra acestor cazuri
va decide in ultimá instantä.
In caz and se va dovecli vino-
vätia, seful eparhiei, in urma
avizului consiliului eparhial,
Mate sä, excludä pe acest preot
din eparhie.
109. Fiecare bisericI, dupä
numärul preotilor, trebuie sä.
aibe si cântäreti, a caror situatie
materialä parohia o asigura
prin leaf& i plata pentru servi-
ciile divine; preotul este obligat
sä cheme singur pa cântäretul
lui la serviciile ce le va
Cantäretul este angajat si con-
cediat de consiliul parohial, eu
consimtämântul preotului si a-
probarea sefului eparhiei.
CAPITOLUL III
Adunarea parofrialä
110. Toti parohienii cu drept
de vot, cari Indeplinesc conditiu-
nile prevAzute la art. 94, corn-
pun adunarea parohiall.
Preotii i cântäretii sunt mem-
brii de drept ai adunärii paro-
hiale.
111. Adunarea parohiall are
urmätoarele atributiuni:
a) Examineaa i completeazI
raportul anual despre mersul
tuturor afacerilor din parohie;
b) Alege pe membrii congre-
sului eparhial, pe membrii con-
siliului parohial si comisiunea
censorilor;
c) Examineazä i aprobä pro-
punerile consiliului parohial, re-
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Deeemvrie 1931
lativ la zidirea, repararea sau
lnzestrarea bisericii sau easel
de rugd,ciuni, a casei parohiale
vi eventual a altor clädiri bise-
ricesti, culturale, fundationale,
de caritate si epitropesti, apar-
tingtoare parohiei si la intreti-
nerea cuvenitd a cimitirelor;
Examineazä si aprobd pro-
punerile consiliului parohial, re-
lative la Infiintarea de scoli, spi-
tale, azile pentru sdraci i alte
asezdminte filantropice, in con-
formitate cu dispozitiunile legi-
lor respective ale tärii;
e) Examineazä si aprobd pro-
Dunerile proiectate de consiliul
parohial pentru infiintarea de
fonduri in scopuri bisericesti,
culturale, filantropice, In gene-
ral pentru adunarea mijloacelor
bänesti necesare parohiei;
f) Fixeazd, taxa de cult *i alte
totizatiuni i impuneri in folosul
Parahiei si institutiunilor ei;
g) Examineazä situatiunea
materiald a personalului biseri-
cii din parohie i hotäräste m6-
suri, in caz de trebuintä, pentru
fmbundtätirea ei;
h) Privegheazd ca consiliul pa-
rohiei sd-si indeplineascd che-
marea, conform dispozitiunilor
acestui statut si regulamentelor
In vigoare;
i) Examineazä i aprobd. buge-
tul i inventarul alcdtuit de con-
sliul
j) Cerceteazd, i aprobä gestiu-
nea anuald a consiliului paro-
hial, examinatä mai Intel de co-
misia censorilor i ascultä ra-
portul censorilor, dând descdr-
care consiliului parohial. Gestiu-
nea cu copie çle pe procesul-ver-
bal al adunärii o trimite consi-
liului eparhial pentru control si
descärcarea parohiei;
lc) Decide cu 2/8 de voturi, in
privinta cumpärärii, vanzärii
grevärii imobilelor, sub rezerva
aprobärii consiliului eparhial.
www.digibuc.ro
831
112. Adundrile parohiale or-
dinare se convoacd in numele
consiliului parohial de cdtre pre-
sedintele consiliului, iar in ce
priveste cele extraordinare, ele
se convoacd de consiliul parohial -
din initiativä proprie sau in
nrma cererii comisiei censori-
lor, sau a parohienilor capabili,
In numär de minimum 10% din
totalul lor.
113. Adunärile extraordinare,
In caz de necesitate, pot fi con-
vocate $i din ordinul sefului e-
parhiei sau al consiliului epar-
hial, de cätre presedintele con-
siliului parohial sau parohul bi-
sericii.
114. Adundrile parohiale se
convoacd la bisericd; se poate
insd- sd, fie $i in alt local potrivit.
Cand adunärile au loc in bi-
sericä, draperia dinaintea alta-
rului va fi trasä.
115. Convocarea adundrilor
Darohiale se face prin invita-
tiuni individuale, In scris i prin
afisare, De u$a bisericii. cu in-
dicatia ordinei zilei, cu cel pu-
tin o sAptämänä inaintea adu-
närii.
Daca la prima convocare nu va
räspunde cel putin din tota-
lul parohienilor capabili, se va
tine a doua adunare, In Dumi-
neca ce urmeazd, când adunarea
se va considerd valabild, cu orice
numär de parohieni prezenti,
färd, a se trimite noui invita-
tiuni, Insd, se va mentiond des-
pre aceasta In primele
116. In orice caz, numärul ce-
lor prezenti In fiecare adunare
nu poate fi mai mic cleat nu-
märul membrilor consiliului pa-
rohial.
Adunarea se va considerà in-
chisä In caiul când mai mult de
o jumdtate de parohieni asi-
sténti la inceputul aclunärii s'au
retras.
117. Pentru luarea deciziuni-
832 LEG! DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
lor asupra vänzärii, cumpararii
si grevärii bunurilor, adunarile
parohiale se consider& valabile
numai cu prezenta a cel putin
2/, din numarul parohienilor cu
drept de vot.
118. Numele tuturor parohie-
nilor capabill, asistenti 'la adu-
nare, se va trece pe o list& spe-
cialà.
119. Acel care a convocat a-
dunarea, deschide sedinta si face
confruntarea, In auzul tuturor,
persoanelor trecute pe list& si
verifia dad, au dreptul sä par-
ticipe la adunare, dupa registrul
electoral. A ceast& list& verificat&
se ataseaza la procesul-verbal al
adunarii.
Dupa aceasta se propune ale-
gerea biuroului adunarii, corn-
pus din presedinte si doi secre-
tari.
120. Orice chestiune privi-
toare la legalitatea adunarii se
ridica si se discutä numai dupa
alegerea biuroului.
121. Presedintele deschide a-
dunarea i citeste programul la
ordinea zilei, ordinea chestiuni-
lor putand fi, dupä dorinta adu-
narii, modificat&.
Nota. In adunarea parohieni-
lor pot fi discutate i supuse vo-
tärii nurnai chestiunile puse In
programul de zi. Dupa rezolva-
rea chestiunilor la ordinea zilei
In adunare pot fi discutate si
chestiuni noui, Ins& ele pot fi
numai discutate, rämänând ca
rezolvarea Ion definitiva sa se
faa In urmatoarea adunare pa-
rohiala.
122. Presedintele pune Ini dis-
cutie chestiunile In ordinea pro-
gramului i supravegheaza or-
dinea general& i cursul regulaj
al adundrii, somând persoanele
particulare, asistente la adu-
nare, cari provoaca dezordine,
sa parAseascä imediat sedinta.
123. Dupa chemarea la ordine
www.digibuc.ro
de douä ori, a vreunui membru
al adunarii, care nu respect& re-
gulele, presedintele li la cuvân-
tul si In caz and acesta con-
tinua sit deranjeze ordinea, con-
form deciziei adunarii, D. so-
meaza sa paraseasca adunarea.
. In cazuri extreme, dupa che-
marea la ordine a intregii adu-
când continuarea sedintei
este imposibila, presedintele de-
clara sedinta fnchisä.
124. In caz and presedintele,
pan& la inchiderea sedintei, din-
tr'o cauza oarecare ar parasl
presedintia, se alege un prese-
dinte nou, iar&s sub conducerea
celui ce a convocat adunarea.
125. Cand cineva din paro-
hieni este cointeresat personal
la vreo chestiune ce urmeaza a
fi discutattt i rezolvata, In tim-
pul discutiunii si rezolvirii, sau
se abtine dela vot, sau, conform
deciziei adunarii, par&seste se-
dinta.
126. Fiecare parohian are
dreptul la un vot sau bilá. Paro-
hienii capabili cari lipsesc dela
adunare, n'au dreptul s& .incre-
dinteze votul lor altor persoane.
127. Votaroa de obiceiu se
face prin ridicarea mainilor,
daca cel putin trei membri ai a-
dunärii nu sustin vot secret, lar
in chestiuni bänesti, cat si la a-
legerea clerului, deIegatilor epar-
hiali, consiliului narohial, coini-
siei censorilor i tuturor organs-
lor parohiale, se fac obligato-
riu prin vot secret, cu buletine
sau bile.
128. Dupa stabilirea listel
candidatilor de catre consumi
parohial, se procedeaz& la ale-
gere.
Sunt declarati alesi aceia din
candidati cari au Intrunit majo-
ritatea absoluta, adica mai mult
de jumätate din voturile expri,
mate.
Not& Alegerea supleantilor se
face aparte In aceeas sedintá.
 LEGI DE UNIF1CARE. 7 Decemvrie 1931
129. Poate fi votata i o per-
soanä, absentä, and persoana
ce-i propune candidatura garan- ,
teazá cá cel ales nu va refuza.
Notd. Candidatul personal la
votarea lui nu poate participà.
130. Alegerile sunt valabile
and cei alesi obtin mai mult
de jumätate din voturile sau bi-
lele parohienilor votanti.
In caz de paritate, chestiunea
se rezolvá prin tragere la' sorti.
131. Dupä hotärirea adunärii
parohiale sau and nu s'a putut
din lips5, de timp a se efectuà
alegerile in sedintä cum si In
parohiile mari unde este impo-
sibil din cauza numárului mare
de alegAtori sä se efectueze ale-
gerile In adunärile generale, se
va procecla dupä cum urmeazd:
132. Adunarea parohialä, la
care se va stabill si Into cmi lista
candidatilor, va alege 5 membri
din parohie care s& formeze bi-
roul electoral. Dintre acestia u-
nul va fi ales ca presedinte
unul ca secretar si totodatá se
va fixA i ziva i locul alegeri-
lor.
133. Convocarea corpului elec-
toral se face de biroul electoral
cu 15 zile Inainte de ziva fixatä
pentru alegeri prin Instiintäri
individuale Inscris i afisare pe
use. bisericii.
Convocdrile vor fi semnate de
biroul electoral si vor tontine
cartea de alegnor, un extras din
regulamentul de fatá in ce pri-
veste modul de votare si lista de
candidati.
134. Candidatii au dreptul de
a controlit mersul scrutinului
paza urnei in timpul Intrerupe-
rii, fie In persoanä, fie prin de-
legatii lor.
135. Votarea se face pe o lista
comunä i anume cea stabilitä
de adunarea generala.
136. Pe acelas buletin vor fi-
gura in grip separat mumele
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-53.
833
candidatilor membrilor consiliu-
lui, cenzorilor, etc., si dupä fie-
care din acestia, a supleantilor
bor.
137. Din buletinul de vot ale-
gatorul va sterge cu condeiul nu-
mele candidatilor pe care nu-i
voteazä, läsAnd numai numele
acelora, In numär necesar, pe
care doreste sä-i aleaga.
138.Nerespectarea acestei dis-
pozitiuni atrage anularea votu-
rilor.
139. Votarea incepe la ora 9
dimineata si se terrain& la ora
5 seara, cu intrerupere dela orele
12-14, orele de mesa.
140. Despuierea scrutinului
numärarea voturilor, se face In
mod public, Intocmindu-se un
proces-verbal semnat de biroul
electoral 5i candidatii sau
lor prezenti.
141. In caz de balotaj, alege-
rea se face In prima Duminea
ce urmeazä; se proclamä alesi
cei cari Intrunesc majoritatea
relativá a voturilor exprimate.
142. Adunarea parohiall,
pang la alegerea noului consiliu,
este obligatä întâi al verifice da-
rea de seam& a celor vethi, sä
asculte raportul comisiunii cen-
sorilor relativ la activitatea lor,
si apoi sä faa alegeri noui.
Alegerea totusi se va face in
cazul and acestia n'au Inaintat
la timp darea de seafaä, sau
and darea de seam& va fi recu-
noscutä de adunarea parohialá,
nesatisfaatoare sau contesta-
bild.
Nota. Cei cari refuzA fiträ mo-
tive sau tär&gänesc depunerea
därii de seamä, sau cari au fä-
cut 'o dare de seamä nesatisfh-
atoare, nu pot fi realesi.
143. Consiliul parohial si co-
mitele parohiale vechi continuA
sä-si Indeplineascd atributiunile
pânä cand cei noui vor intra In
functiune. Consiliul parohial este
834 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
obligat, in asistenta parohului
a comisiunii censorilor, sg, pre-
deà, celor noui toatg averea bi-
sericii si a institutiunilor ei si
arhiva, despre care se dreseazá
proces-verbal in dublu exemplar,
din care unul rgmâne in pose-
siunea membrilor vechi.
144. Deciziunile adungrii pa-
rohiale la fel se rezolvg prin ma-
joritatea voturilor, afarg de cele
privitoare la vânzarea, grevarea
cumpgrarea bunurilor, pentru
care se cer 2/3 de voturi. In caz
de paritate a voturilor, chestiu-
nea va fi supusg din nou discu-
tiei si votárii, sau prin hotgri-
rea adungrii se arnang.
145. Pang, la Inchiderea adu-
ngrii, secretarul ceteste procesul-
verbal al adundrii, in care tre-
buie sg fie redat tot cursul adu-
ngrii i toate hotgririle. Cazurile
de luarea cuvantului j somarea
de care presedinte de a pgrgsl
sedinta, se trec aragnuntit in
nrocesul-verbal. Dupä cetirea
procesului-verbal se fac cercetii-
rile cuvenite i apoi se semneazg
de presedinte, secretar si nu mai
putin de 5 membri alesi de adu-
nare. ,
146. Nici un fel clé hotgrire
luatg In afarg de adunarea pa-
rohialg n'are putere chiar dacg
semngturile ar fi oficial auten-
tificate.
147. Jmpotriva tuturor hotg-
ririlor si alegerilor adungrilor
parohiale se poate face contesta-
tie la consiliul eparhial sau la
seful eparhiei dupg, resort.
Contestatiile trebuese anuntate
chiar in sedintg i inaintate pre-
sedintelui adunärii, pentru a fi
atasate la procesul-verbal, in
timp de 5 zile; dupg acest termen
nu mad sunt .valabile.
148. Cel nemultumit de hot6.-
rfri sau alegeri are dreptul de a
addugh. protestez" inaintea serr-
ngturii sale, sub procesul-verbal.
www.digibuc.ro
Sub protestul acestuia pot
semnà $i alti parohieni, care au
luat parte la $edintä. Cel ce con-
testa, dacg, doreste a aye& o co-
pie dupg contestatia sa, o da
spre semnare pentru conformi-
tate, oresedintelui.
149. PresedinteIe notean, data
primirli protestului $i nu mai de
vreme de 5 zile si nu mai tarziu
de 7 zile dung, adunare, Main-
teazg, procesul-verbal al adung-
rii, cu toate actele privitoare,
consiliului eparhial spre apro-
bare, iar acesta in termeri. de 3
zile Il inainteazg sefului epar-
hiei, dacg aprobarea nu este de
resortul lui.
150. Orice hotgrtre sau alege-
re a adungrii parohiale sunt
executorii numai dupg aproba-
rea lor de cgtre consiliul epar-
hial sau sefuI eparhiei, dupg. re-
sort.
151. Consiliul i sc
ful eparhiei sunt obugat.., sg cc
munice deciziile lor relative la
aprobarea sau anularea hotgri-
nil sau alegerilor, In termen de
nu mai târziu de o lung. Luna
se va consiciera Incepând dela
data primirii procesului-verbal
al aclunärii.
152. Hotgririle adungrii paro-
hiale care clung aPrecierea paro-
hului ar puteà vätgma princi-
piile canoanelor Bisericii arme-
ne, vor fi atacate de acesta, prin-
tr'un raport cgtre seful eparhiei,
care de comun a cord cu consi-
liul eparhial ar putea anulà a-
ceste hotgrIri.
CAPITOLTIL IV
Consiliul parohial (epitropia)
153. Consiliul parohial este
organul executiv si administra-
tiv al adunärii generale paro-
hiale, este ales din sänul el si
reprezintg , comunitatea biseri-
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931 835

ceascg in toate chestiunile, afara 160. La sedintele consiliului

de cele curat duhovnicesti, in parohial iau parte cu vot deli-
care reprezentantul parohiei este berativ presedintii comitetelor
parohul. parohiale i capii institutiunilor
154. Consiliul parohial se culturale si asezämintelor paro-
compune din 5-7 membri. hiale, când se discutá chestiuni
155. Membrii consiliului pa- privitoare la acele comitete, in-
rohial se aleg pe 3 ani, ei aunt stitutii si asezáminte.
onorifici si se pot realege. 161, Convocarea consiliului
Parohul este membru de drept parohial o face presedintele.
al consiliului parohial, tns cu Dacä jurnätate din numärul
vot deliberativ, numai in che- membrilor consiliului cer in
stiunile our bisericesti. serfs convocarea unei sedinte ex-
156. Dup5, alegerea membrilor traordinare, presedintele este o-
consiliului parohial i aprobarea bligat a convoch consiliul färg
alegerilor de Care consiliul e- intârziere.
parhial, presedintele adunärii 162. Hotäriri valabile se pot
parohiale de care s'au efectuat luk numai clack afará de prese-
alegerile sau biuroul electoral, dinte sau vice-presedinte, sunt
va convoch sub presedintía sa prezenti cel putin jumAtate din
pe membrii alesi si pe cei de numärul total al membrilor.
drept, spre a se constitui con- 163. Atributiunile consiliului
siliul. parohial sunt:
157. Se va alege din sânul a) A into cml si a tine In evi-
membrilor alesi, un presedinte, dentä inventarul averii micä-
vice-presedinte, cassier i secre- toare i nemiscdtoare a bisericii,
tar. institutiunilor culturale, fondu-
150. Presedintele are supra- rilor i fundatiunilor;
vegherea Intregii administratii, a b) A face adunärii parohiale
treburilor parohiale, el intoc- propuneri pentru vanzarea, cum-
meste proiectul de buget in in- párarea sau grevarea imobilelor;
telegere cu consiliul, executâ ho- c) A ingriji de pástrarea in-
täririle acestuia i reprezintä in- tactá a averii miscAtoare i ne-
teresele bisericesti in fata instan- mischtoare a bisericii, institu-
telor judiciare s,i administrative. tiunilor culturale, fondurilor
Presedintele nu poate luk ho- fundatiunilor si a dispune de
táriri RUA incuviintarea prea- .cAte
cassei
ori erode necesar, controlul
i verificarea actelor a-
labilá a consiliului, afará de ca- flate la alte organe parohiale;
zuri urgente si aceasta sub re- d) A intretine In bunä stare
zerva aprobärii consiliului. Ori- edificiile bisericesti, culturale
ce act semnat de consiliu tre- fundationale;
buie s5, poarte cel putin dou5, e) A inzestra biserica cu odáj-
semnaturi. icoane, vase sfintite i cele
Presedintele are dreptul de a dii,
trebuitoare pentru serviciul di-
verifica oricând cassa parehiei, vin si eventual
cum si scriptele, arhiva i inven- culturale cu celeinstitutiunile
necesare;
ei
tarul. 0 A OA mijloacele trebuin-
In absenta presedintelui, vice- cioase pentru zidirea sau repa-
PreSedintele Il inlocueSto in rarea bisericii. casei de rugá-
toate. ciuni, casei parohiale sj, altor e-
159. C.onsiliul tine sedintä ori dificii proprii si a raportà des-
de câte ori cere trebuinta. pre ele adunärii parohiale;
www.digibuc.ro
836 LEGI DE UN1FICARE. 7 Decemvrie 1931

g) A OA resurselo necesare orice propuneri i reclamatiuni

pentru dotatiunea parohului, privitoare la afacerile bisericesti,
preotului ajutor, diaconului culturale i epitropesti;
altor slujbasi ai bisericii si ai p) A înfiinà, sustine si In-
asezämintelor sale si a raporta grijI de scoalele parohiale, con-
despre aceasta adunärii paro- form legilor respective In vigoa-
hiale; re, iar unde mijoacele nu admit
h) A face propuneri adunärii a alit& ca elevilor s. li se pre-
parohiale In privinta taxelor de deà de paroh, religia armeanä
cult si altor impuneri si repar- In qcoalale pe care le frecven-
Uzi). aceste taxe asupra credincio_ teazä, luAnd contact In aceastä
dupä clase In leaturg cu privinta cu autoritittile respec-
starea lor materialä si a pro- tive;
pune scutirea celor saraci si no- ,r) A ajuta pe parohienii Ba-
voiasi; rad . si a acorda ajutoare pentru
i) A fixa conditiunile ce tre- Immormântarea decedatilor lip-
buesc observate la arendarea, siti de mijloace;
Inchirierea i exploatarea bunu- s) A cAuta ca armonia cea mai
rilor bisericii, culturale si fun- depling sä domneasa, printre
dationale; a aproba licitatiunile parohieni;
tinute, neavänd dreptul de a In- t) A prezentà adunárii paro-
cash venituri pe termer' mai hiale, la sfdrsitul anului, un pro-
lung deal durata mandatului, iect de buget despre trebuintele
Mrä aprobarea comitetului eco.- bisericesti, institutiunilor cultu-
nomic eparhial; rale, fondurilor i fundatiunilor
j) A stabill, cu aprobarea con- pe anul viitor;
siliului eparhial, modalitatea u) A tine si conduce In regulä
plasärii fondurilor disponibile contabilitatea i registrul elec-
ale bisericii, institutiunilor cul- toral al parohiel.
turale si ale fundatiunilor; 164. Consiliul parohial con-
k) A examina la sfarsitul anu- duce, supravegheazg, contro-
lui gestiunea financiarti. a paro- leazA i räspunde fatä de adu-
hiei si a prezenta raport de a- narea parohialä pentru toate a-
ceasta adunärii parohiale; facerile si avutul parohiei si in-
/) A examina si redact& un stitutiunilor ei, si Ingrijeste exe-
raport despre mersul tuturor a- cutarea regulatä a tuturor Inda-
facerilor parohiei si a prezenta toririlor parohiale.
adunttrii parohiale; 165. Consiliul parohial apro-
m) A supraveghih asupra reli- bä licitatiile pentru diferite lu-
giozitätii i moralitätii parohie- cräri necesare imobilelor paro-
nilor si a lucra pentru desrada- hiei, sau pentru Inchirierea, a-
cinarea obiceiurilor rele si a imo- rendarea sau exploatarea lor,
ralitätii, prin mijloace morale avand sä faca raport si dare de
Si pedepse bisericesti mai mict; seamä, despre toate acestea, a-
asomenea a cere ajutorul, la caz dunärii parohiale.
de necesitate, al sefului eparhiei, 166. Consiliul parohial decide
pentru räspandirea religiozitìi asupra acceptärii, sau respinge-
0. a moralitätii; rii donatiunilor. legatelor sau
n) A apära prestigiul í onoa- asez/imintelor cu apel la aduna-
rea bisericii si a personalului bi- rea parohialä, si recurs la con-
sericesc; siliul eparhial.
o) A face consiliului eparhial 167. Consiliul parohial anga-

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
jeazg personalul tuturor institu-
tiunilor parohiale i propune
candidati pentru functiunile ce
urmeazä. sä fie aloi, conform
statutului, de adunarea
168. Consiliul parohial la fi-
nele fiearui an intocmote bu-
getul general definitiv al paro-
hiei, pe baza bugetelor Inaintate
de catre toate institutiunile pa-
rohiale, pe care In prealabil le
exarnineaz& $i le modifica de co-
mun acord cu capii acestor in-
stitutiuni.
169. Fiecare institutiune va
aveà registre proprii de cheltueli
venituri, Ins& totaluI cheltue-
lilor si veniturilor trebuie trecut
in registrul general al parohiei
respective.
170. Bugetul se prezint& spre
aprobare adunärii parohiale, nu
mai t&rziu de 30 Noemvrie, de
catre consiliul pa rohial, care
ffind räspunzätor supravegheazd
pentru executarea lui intoemai.
171. Consiliul parohial este
obligat s IndeplineascX cu Ark-
tete toate punctele bugetului. In
caz de necesitate de a cheltui
pentru vreun articol mai mult
cleat prevederile bugetare, se
admite aceastä cheltuealg cu 10
la slit& mai mult cleat suma
preväzut&. Iar in caz c& va nece-
sità o suing mai mare, va trebui
s6 se adreseze adun&rii paro-
hiale, pentru a deschide un cre-
dit nou.
172. PAnA la aprobarea nou-
lui buget, consiliul parohial se
va conform& bugetului anului
trecut.
173. In caz and veniturile
parohiei ar fi insuficiente pentru
satisfacerea tuturor nevoilor pa-
rohiei, consiliul parohial cautd
mijloacele i gäseste resursele
necesare si totodat& Intocmote
proiecte de taxe de cult, sau co-
tizatii, acestea värsându-se odat&
www.digibuc.ro
837
sau In rate. Acel proiect se su-
pune adurarii parohiale si apoi
consiliului eparhial i dup& a-
ceasta capItä puterea unei de-
cizii obligatorii pentru cei im-
pusi, conform legii cultelor.
174. In bugetul fiec6rei paro-
hii, la cheltueli, ca ultim articol,
trebuie sá fie trecut suma cu
care este impusä parohia de con-
siliul eparhial pentru nevoile e-
p arhi ale.
175. Consiliul parohial In a-
ceea$ calitate si dupa acelas
principiu, la inceputul fiec&rui
an, Intocmote darea de seam&
general& a parohiei pe anul ex-
pirat, compusä, din gestiune fi-
nanciarA si raportul asupra mer-
sului tuturor afacerilor parohiei,
si aceasta In baza gestiunii pri-
mite la vreme dela toate institu-
tiunile parohiale subordonate
lui.
176. Aceast& dare de seamä
se supune de consiliul parohial
cu toate actele de gestiune si
registrele contabilitätii, comisitz-
nil cenzorilor spre verificare,
Impreuná cu raportul In scris al
acestora se prezintä nu mai ar-
ziu de 31 Martie adunArii paro-
hiale, spre examinare, aprobare
sau desc&rcare.
177. Fiecare cheltuealá tre-
buie sg, fie confirmatä. prin sem-
nätura primitorului In registrul
de contabilitate sau eliberându-
se o recepisd de primitor, cu
semnátura proprie, iar In caz de
necunotint6 de carte, va serank
pentru dânsul, In prezenta lui,
all& persoanä rugat& de acesta.
178. Registrul general a paro-
hiilor tinut de paroh cat $i re-
gistrul electoral, registrul con-
tribuabililor si registrul procese-
lor-verbale, ale consiliului si ale
adunárü parohiale, se vor tri-
mite parohiilor, de cAtre consi-
liul eparhial, fiind comandate
dupa un model tip, $i care re-
838 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
gistre vor fi numerotate, pare-
fate, sigilate si semnate de pre-
sedintele consiliului eparhial
secretar.
179. Toa te registrele, buge-
tele si darile de seamá, pe 5 ani
trecuti, se pastreazá in arhiva
Darohiei, iar restul se trimite,
spre pästrare arhivei eparhiale.
180. Toate hotäririle consiliu-
lui parohial, afará de cele pre-
y raute de acest statut ca defi-
nitive, pot fi contestate de par-
tile interesate, inaintea aclunärii
Parohiale si Ca recurs la consi-
liul eparhial, afará de chestiu-
nile asupra axora adunarea
generalá parohialá decide in ul-
tima instanta.
181. Consiliul parohial repre-
zintä interesele generale ale pa-
fatà. de toate, autoritätile
constituite de Stat, instante ju-
diciare si administrative, auto-
ritäti si institutiuni puMice, si
fatä de particulari, färá a fi
nevoie de alte autorizári spe-
ciale din Dartea, adundrii paro-
hiale, având totoclatä dreptul
de a da mandat unuia sau mai
mu tor membri din consiliu,
sau din Mara de consiliu, spre
a-I renrezenta valabil la in-
deplinirea atributiunii sale pre-
väzute de acest statut.
182. Conziliul parahial po-
sedá stampilà oficialá cu urma-
toarea inscriptie: Parohia Bi-
sericii Armeano-Gregoriene din
(oräsul)". iar in mijloc: Consi-
hul Parohial",
183. Averea parohiei se O.
In exnloatare sau arendá dupá
conditiunile aprabate de con-
siliul parohial, prin licitatie,
al ciirui rezultat urmeazä, sa fie
aprobat de consiliul Darohial.
184. Locul unde se pot vedek
conditiile, locul, ziva si ora lici-
tatiei, se anuntá de trei ori In
curs de 30 zile inaintea licita-
tiei, In ziarele locale cele mai
rdspândite si pe usa imobilului,
www.digibuc.ro
in privinta cAruia urmeazá sä.
se Una licitatia.
185. Licitatia se va tine in
prezenta comisiei censorilor, si
In caz când nu va avek nici un
rezultat, fie din lipsä de ofertá,
fie din alte cauze, va trebul sä
Se Mcá o nouä incercare de li-
citatie intr'un termen de mini-
mum 15 zile.
186. Rezultatul fiecarei lici-
tatii se va constath printr'un
proces-verbal, care va relath pe
toti concurentii prezenti.
187. Fondurile parohiei, pre-
cum stint hârtiile de valoare
pang la suma de 5.000 de lei se
Dot Diristra de consiliul parohial
acasá: in ce priveste sumele
mai mari, ele trebuie sä fie de-
Duse spre pastrare sub forma
cea mai avantajoasd la Casa
de Depuneri sau la vreo bancá
de primul rang din localitate,
De numele parohiei respecti've,
in schimbul unei chitante de
depunere.
183. Aceste fonduri se vor
dupri necesitate, cu sem-
näturile a doi consilieri.
189. Darea spre fructificare
a capitalelor parohiei, persoa-
nelor particulare sub orice
formä, nu se admite.
190. Consiliul parohial este
obligat a tine un registru de
venituri si cheltueli in care se
v a trece in mod cronologic, toate
sumele precise, indicAndu-se la
finele fiecdrui articol numárul
actului de gestiune, iar institu-
tiunilor parohiale, In conformi-
tate cu bugetul, li se vor des-
chide conturi curente In limitele
sumelor ce li se cuvin.
191. Registrul inventar si re-
istrul contabilitätii, consiliul
parohial le va primì dela con-
siliul eparhial, comandate dui:4
un madel tip si numerotate, pa-
re fate, sigilate i semnate de
presedintele si secretarul consi-
liului eparhial.
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
CAPITOLUL V
Comitetele parohiale
192. Pe längil consiliUl paro-
hial, se pot constitui comitete
parohiale speciale de &are con-
siliul parohial:
a) Pentru inzestrarea si infru-
musetarea bisericilor. a curti-
lor bisericesti si a cimitirelor si
pentru tinerea lor in cea mai
hund, rändueald;
b) Pentru formarea si susti-
nerea corului bisericesc;
c) Pentru sustinerea diferite-
lor scoli parohiale, conform le-
gilor In vigoare;
d) Pentru Ingrijirea, imbräca-
rea si Inzestrarea cu cdrti si
alto mijloace de Invätäturä a
Scolarilor sdraci;
e) Pentru ajutorarea säracilor
ocrotirea orfanilor i vadu-
velor;
f) Pentru cercetarea si ajuto-
rarea bolnavilor din parohie
spitale;
g) Pentru Infiintarea si susti-
nerea de biblioteci parohiale si
populare;
h) Pentru organizarea de get.-
dini de copii si cursuri de anal-
fabeti si adulti;
i) Pentru Infiintarea si susti-
nerea de internate, amine, a-
zile si spitale si oricare alte o-
pere de mild. crestineascd., de
caritate nublicli si activitate sa-
mari teanä;
j) Pentru efectuarea recensä-
mântului si incasarea taxelor
dela parohieni.
1.93. Unde mijloacele biseri-
cesti nu vor fi suficiente pentru
o atare activitate proprie, bise-
rica, clerul, cu toate organele
ei, ofera Intreg sprijinul lor mo-
ral si material altor asezäminte
de asemenea naturä, existente In
Darohie, ori se asociazd, cu co-
mitetele similare din alte paro-
hii, pentru o reciprocá susti-
nere si colahorare.
www.digibuc.ro
839
194. Comitetele scolare vor
sta sub supravegherea consiliu-
lui parohial, in ce priveste ge-
stiunea materiald si a comite-
tului cultural eparhial. In ce
priveste actikitatea lor moralä.
Comitetele scolare vor numi pro-
fesorii scoalei respective dintre
acei earl, au autorizatia comite-
tului cultural eparhial de a func .
timid in scoalele din eparhie. Ele
numesc deasemenea si e direc-
torul scoalei, supunând Irma a-
ceastä numire aprobärii comite-
tului cultural eparhial.
195. Comitetele parohiale se
compun din 3-5 membri, nu-
miti De trei ani.
196. Membrii fiecdrui comi-
tet aleg din sdnul lor un pre-
sedinte, un secretar j un ea-
sier.
197. Fiecare comitet are con-
tabilitatea sa aparte, intocmeste
bugetul säu si face darea de
seamä, In fieeare an, consiliului
parohial; aceasta se va intro-
duce in hugetul i darea de
generalä a parohiei.
CAPITOLUL VI
Comisiunea censorilor
198. Comisiunea censorijor
compusä din 3--5 membri, de
preferintä contabili sau cunos-
catori ai regulelor contabilitätii,
se alege pe trei ani de aduna-
rea parohialä si are w'mátoa-
rele insärcinari:
a) De a controld si verified
registrele contabilitätii, ordo-
nantele si registrele de platá,
nrecum si chitantele de 'Inca-
sare si orice alte registre ale
tuturor organelor si institutiu-
nilor parohiale;
b) De a verified Si a contra-
semnd gestiunea financiarä
bilanturile parohiei, prezentate
adunärii parohiale;
c) De a prezentd un raPort a-
dunärii pArohiale, cu
840 LEGI DE UNIPICARE. 7 Decemvrie 1931

nile sale. In privinta celor con- ca biserica parohialä, eelelalte

statate in timpul controlului rämtmand ca filiale.
verificdrilor; In orasul de resedintä al se-
4) De a verifich si controla si- fului eparhiei, biserica parohiala
tuatiunea cassei si documente- se considerä catedralà.
lor aflate in pastrarea 204. Bisericile din cimitire
parohial. Intrucht nu sunt de sine stätä-
199. Verificärile si constatä- toare sunt pendinte de bise-
rile se fac de cltre comisiunea rica parohialä.
censorilor sau de fiecare cen- 205. Bisericile intemeiate pe
sor In parte, la orice epocil a baza actelor de fundatie, se con-
anului si ori de ate ori s'ar du c de epitropi speciali, potrivit
crede necesar. acelor acte, stau insä si ele sub
200. Organele supuse contro- jurisdictiunea autoritätilor bise_
lului sunt tinute a Dune la dis- ricesti.
oozitiunea censorilor. toate scrip- Actele de fundatie ale acestor
tele si datele cerute de acestia, biserici pot fi, daeä e cazul,
pentru efectuarea realä a con- cercetate Si verificate de autori-
trolului, dung care vor incheia tätile in drept.
intotdeauna proces-verbaL 206. Daa o fundatiune fi-
201. Seful eparhiei i consi- lantropicA sau culturalà, cu bi-
liului eparhial, direct sau prin sericä separatä, de clädirile fun-
delegatii lor, au drept de a con- datiunii, s'ar desfiinta, biserica
trola toate organele parohiale ei trece In posesiunea .parohiei
si, in caz de necesitate, a delegh pe teritoriul caruia se BM.
comisiunea censorilor parohiei 207. 0 bis2rica particulara,
respective, cu chestiunile sau imediat dupà sfintirea el, trece
controlarea actelor ce le intere- In proprietatea si folosinta epar-
seaza, intocmind procese-verbale, cu tot terenul ei si cade
Pe care le vor inainta acestora sub dispozitiunile acestui sta.-
ca räspuns la insärcinarea data. tut, tinandu-se bine inteles
seama de actele de fundatie.
TITLUL IV Eventualele conditii testamen-
tare, contrarii acestui statut, se
Dispozitiuni cu privire la edificille bi- vor considerà ca nule.
sericepti, la cimitire ei la incompati- 208. Bisericile izólate sunt a-
biliMtl celea care se and pe un terito-
CAPITOLITL I
riu nelocuit actualmente de cre-
dinciosii bisericii armene. Ele
Edificille bisericegi se considerà ca posesiuni pro-
Mil ale eparluef.
202. Bisericile aunt: 209. Casele de rugäciuni sunt
a) Parohiale si filiale; Parohiale si filiale, si In caz de
b) De cimitir; desfiintare tree in posesiunea
Fundationale; Parohiei pe teritoriul cdreia se
d) Particulare; aflä.
e) Izolate; 210. Biserici de orice catego-
f) Case de rugaciuni; rie si case de ruglciuni se pot
a) Catedrale. ridich numai cu invoirea si bi-
203. Biserica parohialä apar- necuvantarea sefului eparhiej,
tine oarohiei. fie ca se clädese din nou, fie ca
Dacä inteo parohie sunt mai se transformä In alt edificiu.
multe biserici, seful eparhiei de- La bisericile si casele de rugä-
semneazrt pe cea de apetenie ciuni desfiintate, obiectele de
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931 841

cult nu se pot folosi cleat con- a) A. cauzelor proprii sau a-

form dispozitiunilor sefului e- celor ce le pot aduce pagube
Parhiei. sau foloase:
Edificiile bisericesti, cat si o- b) A cauzelor rudeniilor pang,
biectele de cult, nu Pot fi in- la gradul al IV-lea de sange
strainate sub nici o forma. sau al doilea de cuscrie-,
c) A cauzelor parintilor sau
CAPITOLUL II copiilor adoptivi, precum 5i a
Cimitirele cauzelor ce stau sub tutela sau
curatela lor;
211. Fiecare parohie trebuie cl) A cauzelor la care a fost
martor, procurator, expert sau
sa aiba un cimitir Pentru In- De care le-a anchetat;
groparea mortilor, care este 51 e) A cauzelor a caror decidere
Amalie proprietatea parohiei. s'a fAcut cu participarea sa. In-
212. Cimitirul j locul sail se teo instanta inferioara.
administreaza de organele pa-
rohiei.
213. Cimitirul se suprave- CAPITOLUL IV
gheaza de paroh si consiliul pa-
rohial, care sunt datori a se In- Dispozifiuni finale gi tranzitoril
griji de imprejmuirea lui Si de
tinerea In bunä stare. 218. La toate organele bise-
214:4,ocurile, de morminte se ricesti constituite prin alegere
clan cu plata sau gratuit de se va design& i un numar de
consumi parohial, care stabi- supleanti Ong la juraatatea ce-
leste plata In legatura cu situa- lor alasi.
tia materiala j sociala a fa- 219. Cand un membru al u-
miliei lui. nui organ bisericesc fiind bol-
215. Cimitirele noui se Infiin- nav sau absent din localitate,
teaza in Intelegere cu autorita- nu va Ilia parte la sedintä tiinp
tea sanitara. de peste doua luni consecutive,
va fi invitat a particiPA In lo-
CAPITOLUL III cul lui la sedinte, supleantul
care a obtinut la alegere cele
lneompatibilit6ti mai multe voturi.
220. Când flag, descomplec-
216. In Intreaga eparhie ni- tarea organului va aveà loc din
meni nu poate fi in acelas timp: cauza decedarii sau demisiunii
a) Membru al consiliului pa- vreunui membru, supleantul ti
rohial si censor parohial; va Inlocul dad. Dana la expira-
b) Membru al consiliului epare rea inandatului acestui Them-
hial $i censor eparhial sau bru a ramas mai putin de lu-
membru al consiliului porohial; Matate de bermen; In caz con-
c) Nu pot fi Impreunä alesi In trariu, se va proceda la alegerea
acelas organ parohial sau epar- noului membru.
hial cei Inruditi intre ei pânä 221. Presedintii tuturor or-
la al doilea grad de sânge si al ganelor parohiale j eparhiale
orimului de cuscrie. reprezinta In fata tuturor in-
217. Nici un membru al vre- stantelor judecatoresti si admi-
miei corporatiuni bisericesti re- nistrative, parohiale respective
prezentative. administrative, de si eparhia, dupg, atributiunile a-
control si iudecatoresti. nu poate cestor organe.
In& Darte la deciderea urmatoa- 222. Orice modificare a ace-
relor cauze: stui statut, considerata ca nece-
www.digibuc.ro
842 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
sarà In viitor, se va introduce nale, spre a creh specialisti In
numai de congresul eparhial
se va supune aprobg,rii, conform
legii cultelor.
223. Orice statute, regula-
mente au dispozitiuni de orice
naturà din Intreaga eparhie,
contrare prezentului statut, sunt
rAnnin abrogate.
224. Comitetul executiv e-
Parhial este In drept sà facá re-
Partizarea cellar 30 locuri de
delegati mireni, asupra corau-
,hitdtilor din eparhie, pentru
congres eparinal ce se va
tine dupà aprobana regulamen-
tului de fatà de atre minister.
225. Acest statut va infra In
vigoare si se va pune In apli-
care dup,5, aprobarea lui de
catre Ministerul Instructiunii,
al Cultelor si Artelor, j dupá
confirmarea Prin decret regal
dat In baza unui iurnal al Con-
siliului de Ministri, conform
art. 51 din legea pentru regimul
general al cultelor.
REGULAMENTUL
Institutului de §tlinfe penale de pe Iâng
facultatea de drept din Bucure§ti
DIN 7 DECEMVRIE 1931 1)
1. Se infiinteazA pe langd Fa-
cultatea de Drept a Universitätii
din Bucuresti un Institut de
Stiinte Penale.
2. Scopul acestui Institut este
Invatdmantul aprofundat al
Dreptului i Procedurii Penale
completarea acestui inv546-
mant cu studiul celorlalte disci-
pline din domeniul stiintelor pe-
i) Acest Regalement a fost sanctionat cu
Decret No. 3910/931 si publicat In Monito-
rud Oficiat No. 286 din 7 Decemvtie 1931.
A se vedea si L.Institutului de studli bizan-
tine din 29 Martie 1926; de literaturA si bi-
bliografie, din 21 Martie 1926 etc. la ordinea
cronologicä.
www.digibuc.ro
acest domeniu.
3. Institutul este condus de di-
rectorul i Consiliul sàu profe-
soral.
Profesorul titular al catedrei
de Drept Penal dela Facultatea
de Drept difl Bucuresti este de
drept directorul acestui Institut.
Conferentiarii de pe lângg, ca-
tedra de Drept Penal a Facultà-
tii de Drept din Bucuresti sunt
membri ai Consiliului profesoral.
Primul Consiliu profesoral se
mai compune din:
a) Cate un profesor de Drept
Penal dela fiecare Facultate de
Drept din tarà:
b) Un profesor de Medici/a-
Legal& si un profesor de Psihia-
trie dela FacultAtile de Medi-
ciná.
Profesorii prev&zuti la literele
a" si b" a prezentului articol
vor fi ,invitati, pentru a face
parte 'din primul Consiliu pro-
fesoral, de catre Directorul Insti-
tutului de Stiinte Penale si con-
ferentiarii de pe langà catedra
de Drept Penal din Bucuresti.
Consiliul profesoral astfel al-
catuit, va procedh, la distribu-
irea disciplinelor stiintifice, iar
profesorii Rentru discianele rà-
mase àrä titulari vor fi numiti
potrivit dispozitiunilor articolu-
lui urni Ator.
Pentru catedra de Drept Pe-
nal aprofundat, partea generalà,
se vor puteb., numl doi profesori.
4. Cons¡liul nrofesoral va
completa corpul didactic aI In-
stitutului, numind profesori, eon-
ferentiari i asistenti, dintre ape-
cialistii In domeniul stiintelor
penale, de preferintà din corpul
universitar. In cazul numirii
unei persoane in afarfi, de torpul,
universitar, aceasta numire se va
face cu unanimitatea membrilor
cari compun Consiliul profesoral.
Recrutarea profesorilor si con-
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Decemvrie 1931
ferentiarilor se va putek face $i
prin concurs, conform dispozitiu-
nilor legii de organizare a 1110.-
tgmantului superior
Decanul Facultätii de Drept
din Bucuresti va delega pe unul
din pro (esorii acestei Facultati
ca membru in Consiliul profeso-
ral.
Conferinte practice sau com-
plimentare vor putek fi fgcute
de membri ai corpului univer-
sitar din targ ori straingtate,
sau de specialisti, membri ai ma-
gistraturii, baroului si adrnini-
stratiei, cu asentimentul Consi-
liului profesoral al Institutului.
5. Disciplinele care se predau
in Institut sunt:
1. Dreptul Penal aprofundat,
partea generalg.
2. Dreptul Penal aprofundat,
partea specialk
3. Dreptul Penal special, cu a-
plicatiuni la Justitia Militark
4. Dreptul Penal international.
5. Procedura Penalg aprofun-
datd.
6. Criminologia.
7. Medicina Legalg.
8. Psihiatria.
9. Stiinta Penitenciark
10. Politia
6. In vederea obtinerii diplo-
mei Institutului, pot fi
a) Doctorii in Drept i doctorii
In Medicing;
b) Licentiatii in Drept;
c) Studentii Facultgtii de
Drept, cari au sustinut exame-
nele de Drept i Procedura Pe-
nark;
d) Studentii Facultgtii de Me-
dicing, cari au fost promovati In
anul al IV-lea de studii.
Candidatii care si-au fäcut stu_
tliiI l.a una din. universitgtile
sträine, vor fi admisi a trece
texamenul numai dupg ce $i-au
'I A se vedea Legea de organizare a ill.
v5.15mantului superior universitar, din 22
Aprilie 1932 la ordinea cronologicl
www.digibuc.ro
843
echivalat titlurile lor, conform
legilor in vigoare.
Candidatii prevgzuti la literele
c i d ale prezentului articol, vor
fi admisi la examenul pentru di-
ploma Institutului, numai dung
oe vor fi obtinut titlul de licen-
tiat in drept sau doctor in me-
dicing.
7. Diploma Institutului de
Stiinte Penale este acordatg In
urma frecventärii regulate a
cursurilor, conferintelor $i lu-
crärilor practice, eel putin timp
de un an si dupg ce candidatul
a sustinut urmätoarele doug
examene:
I. Un examen de absolvire, ce
constg din:
a) 0 probä scrisä, timp de trei
ore, pentru care se vor da zece
subiecte, câte unul pentru fie-
care materie predatg in Institut
$i din care candidatul va avek
dreptul sg aleagg;
b) Cate o probg oralg asupra
fiecgrei discipline stiintifice
predate in Institut.
Probele orale se vor sustine in
grupe de ale doug discipline.
II. Un examen de diplomg.
Acest examen constá Intr'un
memoriu-studiu aprofundat a-
supra uneia din problemele $tiin-
tifice din materille de invätä-
mant, predate in ¡Institut $i un
colocviu asupra acestui memo-
riu.
Subiectul va fi ales de candi-
dat t;si. aprobat de profesorul res-
pectiv.
Memoriul-studiu aprofundat
va fi sustinut in fata unei comi-
siuni compusä din cinci membri;
profesorul de specialitate si alti
patru profesori, desemnati de
consiliul profesoral, sub prese-
dintia Directorului Institutului,
sau in lipsk a celui mai in vâr-
stä dintre membrii säi.
8. In fiecare an scolar vor fi
cloud sesiuni de examene:
844 LEGI DE UNIF1CARE. 8 Decemvrie 1931
a) 15-30 Noemvrie, i b) 15-30
Iunie.
Aprecierea examenului scris
oral se va face cu bile neagrd,
rosie i albg.
Candidatul care la examenul
tu scris, prevgzut la litera a, art.
7, nu va fi obtinut cel putin o
bilg rosie, nu va puteg fi admis
sg susting examenul oral.
Pentru a fi admis la examenul
oral, candidatul va trebui sg ob-
ting cel putin o bilg rosie la
fiecare discipling predatg in In-
stitut.
Candidatul nu se va puteg pre-
zenth la examen cleat de cel
mult doug ori la fiecare materie.
Candidatul va puteg sg-si sus-
ting examenul scindat, in timp
cel mult trei ani, socotiti dela
data inscrierit
In cazul când candidatul a fost
respins la examenul de diplomg,
se va puteg prezenth la o altg
sesiune, sustinând insg un alt
subiect.
Candidatului care a obtinut
bile albe la toate examenele, i se
va acordà titlul de laureat al
Institutului de $tiinte Pena le.
Diplomele vor fi eliberate de
cgtre Universitatea din Bucu-
resti i semnate de Rector, De-
canul Facultätii de Drept si Di-
rectorul Institutului.
9. In afarg de atributiunile de
conducere, date prin prezentul
regulament Consiliului Profeso-
ral, Institutul de $tiinte Pena le
va fi administrat de Directorul
sgu, ajutat de un secretar-ca-
sier, care va fi numit de cgtre
Consiliul profesoral, In urma
recomandgrii Directorului Insti-
tutului.
10. Veniturile Institutului de
Stiinte Pena le, rezultg din even-
tuale prevederi bugetare, dona-
tiuni i taxe scolare.
Taxa de 1nscriere i frecventg
pentru fiecare candidat este de
www.digibuc.ro
1.000 lei, plätibilä in doug rate
anume: 15 Noemvrie 5i 15,
Martie; taxa de examen este de
500 lei pentru fiecare sesiune, iar
taxa de diplomg de 300 lei.
Din taxa de diplomg, 1/3 va
värsatg la rectorat. Cheltuelile
Ong la 15.000 lei anual, vor fi
fgcute cu aprobarea Directorului-
Institutului, iar acele care vor
depäsi aceastg sumg, cu apro-
barea Consiliului profesoral.
Secretarul-casier al Institutu-
lui va tine registre din care se
va puteg constatä evidenta ve-
niturilor, cheltuelile. frecventa,
candidatilor, notele obtinute, di-
plomele acordate, corespondenta
si orice acte privitoare la func-
tionarea Institutului.
11. Cursurile incep la 1 No-
emvrie i dureazá Ong la 1 Iu-
nie ale fiecgrui an scolar.
La inceputul fiecgrui an scolar
se va public& un program ana-
litic al cursurilor ce se vor
predg, care va fi aprobat de
Consiliul profesoral.
12. Se vor eliberg candidatilor
carnete de identitate i free-
ventd.
In ceeace priveste disciplina 5i
conduita, candidatii pentru di-
ploma Institutului de Stiinte Pe-
nale sunt supusi regulamentului
Facultätii de Drept din Bucu-
resti.
STATUTELE
UMW comunale de electricitate a ora-
§ulul Alba lulla
DIN 8 DECEMV1UE 1931
Aceste Statute impreuna cu
Caietul de sarcini au fost Banc-
tionate cu Decret No. 3897/931 si
publicate in Monitorul Oficial
No. 287 din 8 Decemvrie 1931,
unde se pot consultà.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Decemvrie 1931
LEGE
pentru suspendarea axecutdrilor aline
DIN 18 DECEAVRIE 1931 I)
1. Sunt suspendate pang la
15 Fevruarie 1932 toate actele de
urmärire si de executare, de ori-
ce naturii ar fi, din orice titlu
.ar decurge si In orice stadiu s'ar
') Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 16 De-
cemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret No,
4102/931 si publicat In Monitorul Oficial
No. 296 din 18 Decemvrie 1931. Ulterior,
termenul de 15 Fevruarie 1932 s'a prelun-
git Ora la 1 Mai 1932 prin Legile din 13
Fevruarie 1932 si 12 Martie 1932.
NOTA.Legea din 13 Feoruarie 1932.
1. Tonle dispozitiunile legii pentru sus-
pendarea executiilor silite, promulgatä la
17 Decemvrie 1931, si publicatä In Monito-
rul Oficial No. 296 din 18 Decemvrie 1931,
se prelungesc i rämän In vigoare pánfi la
data de 15 Martie 1932.
2. Termenul de 15 Fevruarie 1932, fixat
pentru scadenta efectelor preväzute tn art.
alin. 4 din acea lege, se prelunmte de
drept pentru data de 15 Martie 1932 Inclusiv.
3. Protestele efectuate In intervalul dela
18 Decemvrie 1931, pang la data publickii
prezentei Mgi kientru cambille ce intr5 In
prevederile legli pentru suspendarea exe-
cutiilor silite, se considera ca Rind valabil
fäcute pentru ziva de 15 Martie 1932. Dease-
meni actiunile cambiale si de regres, intro-
duse anterior publicarii prezentei legi, se
considera ea fimd valabil introduse la 15
Martie 1932.
4. Protestarea efectelor a caror scadenta
a fost prelungita de prezenta lege, la data
de 15 Martie 1932, se va putea face si In
zilele de 16, 17 si 18 Martie 1932.
5. Judecarea actiunilor i apelurilor de
declarare fn stare de faliment, tndreptate In
contra Institutiilor de credit cari au in por-
tofoliul lor creante agricole de cel putin
25% sunt suspendate pdnä /a data de 15
Martie 1932.
NOTA il.Legea din 12 Martie 1932.
1. Toate termenele i dispozijiunile legi-
Mr pentru suspendarea exeeutarilor silite,
publicate in Monitorul Oficial No. 296 din
18 Deceinvrie 1931, si Monitorul Oficial No.
37 din 13 Fevruarie 1932, se prelungesc
raman in vigoare Nona la 1 Mai 1932.
2. Termenul de 15 Martie 1932 fixat pen-
tru scadenta efectelor in art. 2 al Legei din
13 Fevrnarie 1932, se prelungeste de drept
si se fixeaza la 1 Mai 1932.
3. Protestele efectelor de comert, a caror
scadentä s'a prelungit de drept prin legile
anterioare si prin prezenta lege, vor fi efec-
tuate valabil numai In interval de 10 zile
libere dela 1 Mai 1932.
www.digibuc.ro
845
aflk indreptate asupra bunuri-
lor rurale, ca: terenuri de cul-
turä, fâneatä, päduri, vii, grà-
din de zarzavat, livezi, terenuri
pentru cultivarea pomilor fruc-
tiferi, locurile de cask obiectele
casnice, constructiunile i insta-
latiunile aferente br, inventariu
viu i mort, terenurile agricole
situate in raza oraselor, pentru
care se pläteste impozit agricoL
precum i recoltele provenite
din exploatarea acestor bunuri.
Beneficiile legii de fatä se a-
plicA In mod exceptional si co-
debitorilor solidari In cazul
cand unul din debitori intil In
prevederile acestei legi.
Pe tot timpul acestei suspen-
däri dobânda de orice fel a
creaptelor care beneficiaa de
dispozitiile legii de fatà, va fi
dobânda Bäncii Nationale.
Cambiile pe care figureazg, de-
bitorii ce pot invoch beneficiile
acestei legi si a cdror scadentä
are loc pânä la 15 Fevruarie
1932, se considerà cä, au de drept
scadenta la data de 15 Fevru-
arie 1932, cu doMnda Bäncii
Nationale pe tot acest interval.
Nu inträ in prevederile pre-
zentei legi urmäririle i execu-
tärile Incepute de proprietarii a-
gricoli pentru incasarea arenzi-
lor neplätite precum i pensiile
alimentare.
Mäsurile asigurAtoare sau cu
caracter de conservare nu intrá
in dispozitiile legii de fatii. Sunt
interzise sechestrele cu ridicata.
Sunt exceptate urmäririle
mäsurile de executare ce se iau
pentru apdrarea i realizarea
drepturilor fiscului.
2. Orice constituiri de drep-
turi reale ,si privilegiile de orice
naturk ca i orice acte de In-
sträinare, asupra bunurilor ru-
rale imobiliare, ce s'au specifi-
cat mai sus si cari se gäsesc su-
puse vreunui act de urmärire
846 LEGI DE UNIF1CARE. 21 Decemvrie 1931

sau executare al creditorilor, LEGE

nule de drept.
Deasemeni vor fi nule consti- pentru baterea monetelor de argint
tuirile de drepturi reale sau pri-
vilegii Mcute asupra acelorasi DIN 21 DECEMVRIE 1931 1)
bunuri rurale imobiliare pentru
a nreintâmpinh urmärirea 1. Guvernul este autorizat, pe
executarea datoriilor scäzute si baza legii monetare din 7 Fe-
care scad dela data publicärii vruarie 1929, modificatä prin
legii de fatä, pânä la 15 Fevrua- legea din 21 Decemvrie 1931 si
rie 1932. pa baza prezentei legi, a bate
3. Orice dispozitiuni contrare monetä divizionarä de argint, in
legi de fa ttt sunt si rämän a- bucati a 100 lei, de minimum
brogate. 500°/so argint fin, pang, la o va-
4. Prezenta lege inträ In vi- loare totalti nominalä de 1 mili-
goare pe data oublicarii ei in ard 800.000.000 lei.
Monitorul Oficial. 2. Greutatea, titlul, diametrul
si tolerantele acestor monete
vor fi prescrise printr'un caiet
de sarcini intocmit special de
LEGE Ministerul de Finante.
pentru modificarea art. 5 din Legea
3. Monetela vor prezena pe
de stabilizare monetará
avers efigia M. S. Regelui cu
inscriptia Carol II, Regele Ro-
DIN 21 DECEMVRIE71931 1)
mânilor"; iar pe revers armele
Tärii, valoarea i anul de fabri-
1. Articolul 5 al Legii Mone- catiune.
4. Ministerul de Finante este
tare dela 7 Fevruarie 1929 se mo- autorizat a executh baterea a-
difich' in modul urmätor: cestei monete la diverse mone-
Guvernul este autorizat a bate McAnd contracte prin in-
monete divizionare de 1, 2, 5, 10
si 20 lei, fäcute din aliaj de alu- 5. Ministerul de Finante va
miniu sau nikel, precum i piese acoperi costul baterii monetei
de 100 lei Mcute din aliaj de de argint cu parte din heneficiul
argint cu titlu de cel outin 0.500. rezultat din aceasta operatiune.
Totalul monetelor in circulatie 6. Valoarea liberatorie se fi-
nu trebuie sä depäseascä va- xeazd la 5.000 lei.
loarea de, 3.800.000.000 lei. 7. Vechile monete de argint,
2. Dispozitiunile programului bätute inainte de anul 1916, in-
de stabilizare, anexat la Legea ceteazA de a mai avea curs le-
Monetard din 7 Fevruarie 1929, gal. Aceste monete vor fi depuse
in special paragraful b, alinea- la Banca Nationalä a României
tul 2 din sectiunea II a, capito- plâtite in contul Statului cu
lului I, sunt modificate in toate valoarea comercialà a argintu-
punctele cari contin dispozitiuni
In contradictie cu prezenta lege. 2) Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat in sedintele dela 8 si 14
Decemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret
Aceasti Lege modircatoare s'a promul- No. 4150/931 i publicat In Monitorul 0-
gat co Decret No. 4149/931 si publicat tn ficial No. 298 din 21 Decenivrie 1931. A se
Jlionitorui Oficial No. 298 din 21 Decern- vedeA i vechea Lege pentru inflintarea
vrie 1931. A se vedeit si Legea de stabili- sistemului monetar si fabricarea monetelor
zare monetar5, din 7 Fevruarie 1929 la pag. nationale, din 22 Aprilie 1867 la pag. 137,
93, vol. XVII cu modif. din 27 Iunie 1930. vol. II, editia 1907.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 21 Decemvrie 1931
lui cuprins in ele. Pretul argin-
tului va fi cel fixat de Ministe-
rul de Industrie 0. Comert pen-
tru chenzina când se face depu-
nerea pieselor.
Prezentarea monetelor la B.
N. R., se va face pâng la datele
ce se vor fixh. de Ministerul de
Finante de acord cu Banca Na-
tionalä a României.
8. Monetele de 100 lei emise
pe baza prezentei legi vor servi
la retragerea integral6 a bilete-
lor de 100-lei emise de B. N. R.,
pângt la 10 Decemvrie 1931, pre-
cum si a pieselor de lei 20 cu
efigia Marelui Voevod Mihai, in
care scop se va face o Conven-
tiune intre Ministerul de Finante
Banca Nationalä.
LEGE
pentru inflintarea unui corp superior
de inspectori speciali ai Ministerului
de finanle
DIN 21 DECEmvslE 1931 i)
1. Se infiinteazä' un corp su-
perior de inspectori speciali la
Ministerul de Finante.
El este format din:
Trei inspectori speciali de
clasa I.
Patru inspectori speciali de
clasa II §i
Patru inspecto/1 speciali de
clasa III.
Acesti inspectori au resedinta
obligatorie in Capital&
Ei executá in serviciile cen-
trale sau exterioare ale ministe-
rului toate insárcinárile de
verificare, de anchetâ sau de
studiu, care le sunt date de mi-
nistru, de subsecretarul de Stat,
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea de-
putatilor i Senat in sedintele dela 8 si 14
Decemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
4151/931 si publicat in Monitorul Oficial
No. 298 din 21 Decemvrie 1931. A se vedea
Legea organizärii Ministerului de Finer*,
din 23 Mai 1928 la pag. 1106, vol. XVXV.I.
www.digibuc.ro
847
sau, prin delegatie, de secreta-
rul general.
Ei sunt indreptätiti a face ve-
rificári i anchete si din proprie
Toti functionarii depinzand de
Ministerul de Finante, oricare ar
fi titlul sau gradul lor, ca
toti agentii fiscului, 'insárcinati
cu mânuirea banului public, in-
diferent de autoritatea fiscal& de
care depind, sunt obligati a pre-
zenta la cerere, inspectorilor spe-
cial ai Ministerului de Finante,
toate documentele, valorile
situatiile de cassa si a da toate
informatiile ce li s'ar cere.
Inspectorii speciali ai Ministe-
rului de Finante sunt datori a
incunostiintà pe ministerul fi-
nantelor despre mersul servicii-
lor care se ocupá cu administra-
tiunea finantelor publice, cu md-
nuirea banilor publici .si cu con-
servarea pátrimoniului public;
despre aplicarea legilor noui si
despre modificärile ce ar trebui
aduse legilor i regulamentelor
de organizare a serviciilor.
Competinta lor ca organe de
control si informatie nu e limi-
tatä deck prin legi i prin or-
dinele pe care le primesc dela
ministru.
Inspectorii speciali nu da u di-
rective serviciilor. Ei pot Insä,
In cazuri urgente, sa prescrie iÌ
sä ia toate mäsurile indicate de
legi, regulamente i instructiu-
nile ministeriale, pentru asigu-
rarea banilor publici.
In afarä de aceste cazuri, ei
se márginesc a aduce la cuno-
stiinta ministerului constatárile
lor.
2. Constatärile !Acute de ins-
pectorii speciali ai MiniSterului
de Finante au, in materiile in
care instrumenteazá, puterea le-
gala probantá prevazutd de le-
gile speciale.
3. Corpul inspectorilor speciali
848 LEGI DE UNIFICARE. 23 Decemvrie 1931

ai Ministerului de Finante este ciali clasa II, avAnd cel putin 5

recrutat numai pe cale de con- ani de vechime in aceastä clasg.
curs. Acest concurs se va tine in 6. Inspectorii speciali clasa I
fata unei comisiuni prezidatg. de pot fi numiti in functiunile de
subsecretarul de Stat al Finan- directori ai Regillor comerciale
telor, alcAtuitA din: un profe- sau Casselor autonome, iar jfl-
sor de drept public dela Facul- spectorli speciali clasa II Dot ti
tatea de Drept din Bucuresti, un inaintati directori clasa I in mi-
profesor dela Academia de Ina lte nister.
Studii Comerciale din Bucuresti, 7. In ceeace priveste salariile
desemnati de cAtre Institutijie sunt asimilati:
respective si dupA desemna- Inspectorul special clasa I, cu
rea Ministerului de Finante directorul clasa I.
din cinci directori sau directori Inspectorul special clasa II, ci .
generali din acest minister sau directorul clasa
din Regiile si Case le autonome Inspectorul special clasa
depinzAnd de acest minister. cu subdirectorul clasa I.
Concursul va consistA din probe
de economie politicA, legislatie Dispozitiuni tranzitoriti
bugetarA i fiscalA, drept admi-
nistrativ si constitutional. 8. Para la tinerea primului
Concursul va aye& loc de ate concurs, inspectorii generali si
ori un post de-inspector clasa III inspectorii financian i vamali,
va fi vacant. Concursul este actualmente in serviciu, vor pu-
deschis numai functionarilor Mi- tea fi numiti, in mod provizoriu,
nisterului de Finante, care au in functiunea de inspectori spe-
indeplinit cel putin un an, in ciali clasa II si numai in limits
serviciile centrale sau exterioare jumätätii posturilor de aceastA
ale ministerului, functiunea de clasA.
subdirector, administrator finan- Deasemenea vor putett fi dele-
ciar sau alte functii mai inalte gati, cu titlu temporar, in func-
posedA diploma de doctor sau tiunile de inspector special clasa
licentiat in drept, stiintele eco- functionarii Ministerului de
nomice-financiare, comerciale, fi- Finante, cari ar indeplini con-
zico-chimice sau matematici. ditiunile cerute pentru a se pre-
4. Inaintarea dela clasa III la zentA la concursul de admitere
a II, in acest corp, se face numal in aceastA functiune.
pe baza concursului i. dupA sta- Aceste din urnal delegatii
giu in clasA de cel putin doi vor luà sfarsit pe mAsurA ce
ani.
Neprezentarea la acest concurs concursurile
rea posturilor
vor ingAdul ocupa-
de inspectori spe-
care este obligatoriu sau ciali clasa HI; ele vor fi reinoite
cAderea de dolt& ori la acest
concurs, atrage pierderea func- pentru
eoncurs.
candidatii cäzuti la
tiunii de inspector special. Primul concurs se vat. tine In
Un post avAnd un salariu echi- cursul anului 1932, iar achitarea
valent, va fi dat candidatului salariilor se va face din econo-
respins in cadrele exterioare ale mine rezultate prin vacantele
Ministerului de Finante, sau in- ivite in cursul anului.
teo altA administratie publicA.
5. Inspectorii speciali clasa I
stint alesi dintre inspectorii spe-

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 23 Decemvrie 1931
LEGE
pentru organizarea Casel de Economie,
Credit pi Ajutor a Magistrallior
DIN 23 DECENIVRIE 19311)
cu modif. din 25 Aprilie 1932
CIAPITOLUL I
Scopul organizarea Casei
1. Scopul
1. Se infiinteazg in Bucure$ti
o Casa de Economie, Credit si
Ajutor a Magistratilor.
Aceastg Cash, este persoang
juridich, si functioneaa sub
controlul ministrului de justi-
tie.
2. Scopul acestei Case este:
a) De a capitalizh i fructifich
economiile membrilor ei;
b) De a acordh membrilor shi
/mprumuturi pe termen scurt,
In contul salariului;
c) De a acordb, membrilor sgi
imprumuturi pe termen lung
pentru construl sau cum-
parh o casa de locuit. sau pen-
tru alte nevoi importante
zestrare de copii, board gravg,
a membrilor familiei, etc.);
d) De a le da posibilitatea
Prin imprumuturi pe termen
lung sg-$i plgteasch datoriile
privilegiate sau ipotecare ce
pash asupra casei lor de locuit,
afard de datoriile cgtre credi-
tele funciare;
e) De a acordh membrilor im-
prumuturi pe efecte publice In
conditiuni de garantii egale cu
acele cerute de Casa de Depu-
neri;
Aceasti Le e s'a votat de Adanarea
deputatilor L Senat In sedin(ele dela 16 si
18 Decemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 4214/931 si publicat In Monitorul Ofi-
ekel No. 300 din 23 pecemvrie 1931; ulte-
rior ea a fost modificati prin Legea din 25
Aprilie 1932; noi o redim a$ a cum a ri-
mas In vigoare.
26495.C. Hamangiu, voi. www.digibuc.ro
849
f) De a acordh, membrilor Ca-
sei panä la concurenta depune-
rilor permanente, chiar daca in-
trece cuantumul care se poate
acordà ca imprumut membrilor
Casei pe termen scurt;
g) De a acordh, membrilor ei
si Urma$ilor acestora pensiuni
ajutoare fn conditiile prevg-
zute de prezenta lege;
h) De a infiinth, intretine si
ajuth institutii de educatie pen-
tru fiii si fiicele membrilor Ca-
sei Si pentru orfanii fo$tilor
membri ai Casei;
i) De a infiinth sanatorii si
case de odihnä pentru membrii
Casei;
I) De a Inlesni inembrilor pro-
curarea de combustibil, imbrh-
chminte, etc., in conditiuni
vantaloase si in limita sumei
la care au dreptul a se impru-
muth pe un termen scurt.
k) De a acordh posibilitatea
de preluare a datoriilor fäcute
päng la data depunerii prezen-
tului proiect de lege, printeun
imprumut pe termen lung si cu
amortizare, in conditiile ce se
vor fixh de Consiliul de exlmi-
nistratie in conformitate cu dis-
pozitiunile art. 21.
2. Organizarea
3. Conducerea Cased este in-
credintatg unui Consiliu de ad-
ministratie compus din 6 mem-
bri, dintre cari 5 numiti de mi-
nistru pe termen de 7 ani si u-
nul de drept.
N.umirea se face prin decret
regal. Trei din ace$ti membri
vor fi desemnati de magistra-
turd si anume:
a Inalta Curte de Casatie in
sectii-unite desemneazä un con-
silier care va fi presedintele de
drept al Consiliului de admini-
stratie;
b) Curtea de aPel din Bucu-
resti, intrunitä, desemneazä pa-
850 LEGI DE UNIFICARE. 23 Decemvrie 1931

tru consilieri, membri ai Casei, 7. Cifra totalä a cheltuelilor

din care ministrul numeste dot anuale pentru persona1ul admi-
In caz când desemnarea nu nistrativ al Casei nu va trece
se face In termen de 15 wile peste 25 la sutä din venitul Ca-
la Incunostiintarea ministrului, sei pe anul precedent.
acestra poate numl singur pe Membrjj Consiliului de admi-
membrii din consiliu, dintre nistratie si censorii vor primi
membrii CaseL cate un jeton de prezentä, care
Ceilalti doi membri vor fi nu- se va stabill de Consiliu la In-
miti de ministru dintre mem- ceputul fiecärui an si aprobat
brij Casei de Credit. de ministru.
Ministrul numeste anual trei 8. Casa este reprezentatä In
censofi titulari si trei supleanti, justitie si In fata oricdrei auto-
dintre cari doi magistrati dela ritäti prin prezidentul consiliu-
Curtea de apel, membri ai Ca- lui de administratie sau prin-
sei si un expert-contabil auto- tr'un Imputernicit aJ säu.
rizat.
Directorul contabilitätii din CAPITOLUL II
Ministerul de Justitie face parte
de drept din Consiliul Casei. Funetionarea Casei
Consiliul nu mate lucrà decât
cel putin cu patru membri. iar § 1. Membrii
hotaririle sale nu se pot lub, de-
ck cu cel putin trei voturi: In 9. Pot fi membri ai Casei,
caz de paritate votul presedinte- supunându-se obligatiilor pre-
lui are precddere. zute îi legea de fatä si bu-
4. Executarea deciziunilor curându-se de drepturile ei:
Consiliului de administratie este a) Magistratii;
Incredintatä unui director, nu- b Membrii si referentii Con-
mit de ministru, dupa propune- siliului Legislativ;
Yea Consiliului de administra- c) Functionarij juclecätoresti,
tie. Directorul se numeste pe stabili;
termen de 5 ani. Numirea sa d) Functjonarii stabili ai Con-
poate fi reinnoitl. El poate fi re- siliului Legislativ;
vocat In acest timp, la cererea e) Functionarii stabili ai Mi-
Consiliului de administratie. nisterului de Justitie si ai in-
5. Consiliul de administratie stitutiilor dependinte:
angajeazä functionarii necesari, f) Advocatii Statului, cornu-
stabilinclu-le si salariile. nelor si judetelor si ai stabili-
La cererea consiliului de ail- mentelor de utilitate publicä, al
ministratie, Ministerul de justi- cäror buget se voteaza de Par-
tie poate delega dintre functio- lament, bucurându-se de stabi-
narii judecätoresti si adminis- litate;
trativi ce depind de acest De- g) Profesorii, agregatii si con-
partament, pentru a hadeplinl ferentiarii facultätilor de drept;
functiunea de director sau orice h ) Pensionarii din categoriile
altä functiune. de mai sus.
Functionarii delegati Ií päs- 10. Pentru a devenl menabru
treazd drepturile ce decurg din al Casei, solicitantul va face o
functiunea ce ocupä. cerere care va fi supusâ apro-
6. Casierul va depune o ga- bärii consiliului. Prin aceast&
rantie a cArei valoare se fixeazä cerere, solicitatorul va declarà .
de Consiliul de administratie. formal dacä este membru si la
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 23 Decemvrie 1931 851

and, Casd de Credit si in caz marl pe 2, 3 si 4 ani, in dfart

afirmativ va trebui s opteze de depunerile obisnuite. Ace-
pentru Casa de Credit a Magi- stora li se vor acordh de prefe-
stratilor; in adest caz, datoriile rintd imprumuturi DO termen
Si depunerile acestor membri tree lung, odatd cu restituirea ca-
de drept asupra Casei de Credit
a Magistratilor in conditiunile
legii, aceasta din urn:LA având
dreptul st cearb, Casei respecti-
ve sd-i facd vdrsarea depuneri-
lor inteun anumit termen.
Membrii cari vor deveni in
urmä membri si la and Casa,
vor fi stersi dintre membrii Ca-
sei de Credit a Magistratilor,
iar datoriile ce au devin exigi-
bile si se vor executh fie asupra
salariului, fie asupra garantii-
lor, iar depunerile se vor resti-
tut, dacd nu au datorii, in ter-
men de 2 ani dela radiere.
Cererea de inscriere odatd ad-
misd atrage de drept, pentru
cel inscris, obligatia de a plâti
cotizatia, de a face depunerile
fixate de lege si de a nu se pu-
teh retrage inainte de 5 ani.
I.a expirarea termenului an-
gai amentul poate fi reinnoit.
11. Calitatea de membru al
Casei se pierde prin deces eau
Prin pierderea functiei in alt
chip decht prin pensionare. In
acest caz, depuneril2 perma-
nente, impreund cu dobânda
lor, pot fi retrase.
In caz de cleces, depunerile
dobânda se restitue sucoesorilor
legali.
§ 2. Depuneri
12. Depunerile pentru econo-
mii ale membrilor Casej sunt
de cloud feluri:
a) Depuneri permanente;
b) Depuneri temporare.
13. Membrii Casei sunt obli-
gat" sit depund lunar cel putin
3% calculat la salariul ce pri-
meste efectiv.
Pentru adunarea unni capital
initial, In vederea construirii de
locuinte, se pot face depuneri
www.digibuc.ro
pitalului adunat.
14. Depunerile permanente
Produc o dolAncld de 3% pe an;
dupä expirarea primului ter-
men de angajament, depunerile
Permanente pot fi transformate
in depuneri pe termen de cal
putin 5 ani, primind pentru a-
ceasta o dobandd stabilità de
Consiliul de administratie. A-
ceastd dobândd nu poate depdsl
in nici un caz scontul fläncii
Nationale, minus 2.
15.. Depunerile permanente
nu Dot fi retrase deck la expi-
rarea termenului de angaia-
ment, afard de exceptiile prevä-
zute la art. 11.
16. Casa poate priml dela
orice membru al ei, in limitele
trebuintelor ei, depuneri tempo-
rare.
17. Depunerile temporare dau
drept la o dobândd, stabilità de
Consiliul de administratie in
conditiile art. 14.
18. Depunerile temporare se
restituesc la scadentd dupd un
preaviz de 15 zile din partea de-
ponentului.
Procentele cuvenite depuneri-
lbr temporare se achitd anual
sau semestrial.
§ 3. Imprumuturi
19. Membrii Casei, cart sunt
in functiune si se bucurd de
inamovibilitate sau stabilitate,
vor puteh obtine imprumuturi,
In contul salariului lor, pând
la maximum de 4 ori salariul
Primitor; pensionarii, pAnd la
maximum de 2 ori pensia lu-
nard.
Membrii cari au o vechime de
cel Putin 5 ani vor puteb. cere
si obtine un imprumut care in-
surneazit de cinci ori salariul
852 LEGI DE UNIFICARE. 23 Decemvrie 1931
bugetar lunar; cei cu vechirne
de cel Putin 10 ani i cari nu
si-au retras depunerile, panä la
de 6 ori salariul lunar; cei cu
o vechime de cel putin 15 ani
cu depuneri neretrase. Ong
la 7 ori salariul lunar. In cazul
and acestia si-au retras depu-
nerile, n'au drept decat la de 5
ori salariul lunar.
Aceste imprumuturi se acordä
de Consiliul de administratie in
ordinea inscrierii. Numai in
cazuri de nenorociri grave se
poate schimbh aceastä ordine.
Restituirea acestui imprumut
se face in rate lunare 'Ana la
cel nault o treime din salariu.
20. Membrii Casei pot obtine
imprumuturi In contul depune-
rilor ternporare j pang, la con-
curent a lor, restituibile in ma-
ximum 24 de rate lunare.
21. Membrii Casei, inamovi-
bili 9au stabili, cari au o ve-
chime de cel putin 3 ani ca
mernbri ai Casei, vor putea ob-
tine imprumuturi in scopul de
a-si ,cumpäiä eau construl o lo-
cuinta, de a achith datoriile ca-
sei de locuit sau pentru alte
nevoi.
Aceste imprumuturi se acordA
pe baza de asiguräri asupra
vietii i pe llama, de inscriptie
iPotecark and e vorba de imo-
bile.
Cuantumul imprumutuliii va
fi astfel calculat, fuck rats, lu-
narii, färä asigurare, sa nu
treaca de jumatatea lefii pri-
mitoare in momentul contrac-
tarii.
22. In nici un caz aceste im-
prumuturi nu vor puteä depäsi:
100.000 pentru functionarii
cari au un salariu pama la 5.000
lei lunar.
200.000 pentru functionarii
cari au un salariu pa,na la
10.000 lei lunar.
350.000 pentru functionarii
www.digibuc.ro
cari au un salariu Pana la
20.000 lei lunar.
500.000 pentru functionarii
cari au un salariu pang la
30.000 lei lunar.
700.000 pentru functionarii
cari au un salariu peste 30.000
lei lunar.
23. Imprumuturile cerute in
acest scop se vor calcula pe un
timp socotit pang la varsta
maxima, prevazuta de legea
pensiilor.
24. DOA/Ida la toate Impru-
muturile Cttsei este de 6 la Rita
Pe an. Ea poate fi scazuta sau
marita de conatliu pan& la scon-
tul Bäncii Nationale.
25. Cand membrul Casei care
a obtinut un imprumut pe ter-
men lung päräseste serviciul,
este obligat a achita ratele lu-
nare datorite. Dacä nu se achitl
5 rate consecutive, Casa. In baza
unei somatii, este In drept sa
urmäreascä, potrivit legilor de
executiune, intreaga sum& da-
torata.
26. Casa poate acordh, im-
nrumuturi pe termen scurt
membrilor cari nu sunt stabili
sau inamovibili, pan g. la de trei
ori salariul lunar primitor; cu
garantia unuia sau mai multi
membri inamovibili sau stabili,
dupa, aprecierea consiliului i in
limitele dreptului pe care acesti
membri garanti Il au la Impru-
mut.
27. Retinerile pentru cotizatii,
depuneri si rata Imprumuturi-
lor se fac prin statele de salarii,
in baza borderourilor trimise de
Casa.
Toate autoritätile i toti func-
tionarii Insárcinati cu plata sa-
lariilor vor retine sumele pre-
vazuta In borderou, depunan-
du-le cel mai tarziu a doua zi
la Administratia financiará sau
la perceptie pentru a fi consem-
nate la Casa de Depuneri.
 LEGI DE UNIFICARE, 28 Decemvrie 1931
Recipisa Casei de Depuneri se
va inainth administratiel Casei.
28. Membrii Casei pot obtine
simultan cele trei feluri de I'm-
prumuturi preväzute In pre-
zehta lege.
29. Actele de Imprumut
cute sub semniitura privata si
cu semnäturile certificate de
directorul Casei j un membru
din consiliul de administratie,
au puterea actelor autentice,
at:At fatä de debitori cat si de
garanti, conform legii pentru
autentificarea actelor.
§ 4. Veniturile Casei
30. Veniturile Casei constau:
a) Din beneficille ce vor re-
zultii din opemtiile Casei preva-
zute de prezenta lege;
b) Din donatiuni si legate;
c) Din produsul conferintelor,
serbärilor, publicatiunilor si al
loteriilor ce se vor face In folo-
sul Casei;
cl) Din o cotizatie de 0,20 lei
la sutá, din salariul net, obliga-
toile pentru toti membrii Casei.
e) Din orice venituri acordate
de legi, regulamente sau decizii
Celelalte cotegorii de membri
ai Casei vor pläti aceleasi cod-
zatii ca i magistratii cu al c6.-
ror salariu sunt egali.
§5 Repartizarea beneficiilor.
Pensiuni, ajutoare
31. Beneficiul net al ,Casei
va fi repartizat astfel;
40 la sutä pentru fondul de
rezervä;
60 la sutä pentru aducerea la
indeplinire a scopului urmärit
prin art. 2, lit, g, h, i.
Fondul de rezervä se -va In-
trebuinta fie In plasamente, in
efecte de Stat sau garantate de
Stat, fie in cumpärare de ¡mo-
bile, and trebuinta va cere,
www.digibuc.ro
853
pentru atingerea scopului infin-
tärii Casei.
32. Se pot acordà pensiuni
lunare pe timp limitat, de 15 la
sutä asupra UltimulUi salariu
ce primeau membrii Casei, pre-
cum urmeazä:
a) Vaduvei cu copii a unui
magistrat sau functionar In-
dreptatit sä fie membru al Ca-
sei, care a functionat cel putin
5 ani si cel mult 15 ani, in care
tim-p a fost membru al Casei;
b) Orfanilor de tath si de
mamd, când tatäl sau mama
au fost membri ai Casei i dacä
n'au fost admisi in institutele
Casei sau in alt institut public;
c) Infirmilor Oa% drept de
pensinne, membri ai Casei;
d) VAduvei färä copii a unui
membru al Casei care a fost In
serviciul Statului cel putin 5
ani si cel mult 15, in care timp
a fost si membru al Casei. Pen-
siunea prevAzutä la äceastä li-
terä va fi de 10 la sutä din sa-
lariul ce primià titularul.
33. Ajutoare se pot acordh
membrilor Casei, in limitele pu-
terilor ei, in urmätoarele cazuri;
a) Boalä grea;
b) Intretinerea copiilor in scoli;
c) Inzestrarea fetelor membri-
lor Casei cari au cel putin dol
copii;
d) Pentru diverse intämPläri
nenorocite de care ar suferi
membrii Casei sau pärintii, so-
tiile i copiii lor, ca: boalä grea,
moarte i alte nenorociri.
Toate pensiunile i ajutoarele,
se acordä de Consiliul de admi-
nistratie al_ Casei.
34. Casa va Into cml anuaI
un buget, aprobat de ministrul
ju stitiei.
CAPITOLIIL III
Dispozitil franziforil pi finale
35. Mierabrii Casei nu pot
obtine imprumuturi deck dap&
sase luni dela inscrierea lor.
854 LEGI UNIFICARE, 28 Decemvrie 1931

36. Pentru inceput, Casa ma- Independenta ruralg din ju-

gistratilor va functiong in detul Covurlui, Nemteni ruralg
calul Casei de Credit a corpului din judetul Lgpusna i Vulcg-
didactic, pang la- o noug hotg- nesti rural& din jucletul CahuL
rire a consilitilui de administra- 2. Se infiinteazg, judecgtoria
tie 1). Ungheni-Dirg ruralg din judetul
37. In vederea organizgrii si Bg lti, cu resedinta in comuna
bunei sale functiongri i in con- Unghieni-Targ, un post de jude-
ditii cat mai economicoase, in cgtor la tribunalul Ramnicu-
mod exceptional, directorul Valcei, un post de judecgtor la
casierul Casei corpului didactic judecgtoria ruralg Pitesti si
vor servi si Casa de Credit a doug la tribunalul Ilfov.
magistratilor. pang la o /wig 3. Se suprimg câte un post de
hotärire a consiliului de admi- judecgtor la judecatoriile Stul-
nistratie. picani ruralg din judetul Cam-
38. Casa de Credit a magi- pulung, Cernguti mixtg, si Cos-
stratilor este autorizatg sg, se meni mixt din judetul Cernguti,
imprumute dela Casa de De- Putila ruralg, Seletin ruralg si
puneri care este autorizatä Siret mixtä din judetul Rädäuti,
acorde suma de maximum 30 Vijnita mixtg, din judetul Storo-
milioane, restituibild in rate se- jinet. Solca mixtg, din judetul
mestriale in maximum 5 ani, Suceava, Costesti, judetal Arges,
dung primul an dela data im- si trei posturi de judecgtori
Prumutului, cu o dobandg ce dela tribunalul Satu-Mare.
se va stabili de comun acord. Se suprinag postul de prim-
39. GeStiunea Casei este pusg procuror la tribunalul Oravita, si
sub controlul Curtii de Conturi. se infiinteazg in schimb un post
Toate actele, scriptele, regi- de procuror la tribunalul Ilfov.
strele, mecum si toate operatiile Se desfiinteazg o judecgtorie
care se fac sunt scutite de orice ruralg din orasul Buzgu, si se
taxe de timbru si inregistrare, reinfiinteazg judecgtoria din
Precum si de orice dare cgtre judetul Buzgu.
Stat, jud.'et sau comung. 4. Juclecgtoria Pioresti ruralg
Beneficiul rezultând din bi- din judetul Prahova) ia denumi-
lant, precum si orice avere a rea de judecgtoria Poenarii-Bur-
societätii, aunt scutite de orice chi ruralg.
Impozite. 5. Magistratii dela instantele
40. Un regulament intocmit judecgtoresti ce se desfiinteazg,
de ministrul justitiei va deter- precum si magistratii
minh normele dupg cari va vor ggsl supranumerari,cari se
se vor
functiong aceastg Casg. transferg la alte instante, in pos-
turi similare.
LEGE Transfergrile magistratilor
pentru 'modificarea unor dispozifiuni
namovibili se vor face cu avizul
din legea pentru organizarea judeca-
toreaeci tic din 14 Noemvxie 1930 la pag. 958 vol.
XVIII.
DIN 28 DECEuvRIE 1931 2) °) Areastä Lege modificatoare sa promul-
gat cu Decret No. 4252/931 si publicat in
1. Se desfiinteazg urmgtoarele Monitorial Oficial No. 301 din 28 Decem-
vrie 1931. A se vedea ultimul Tablou pen-
judecgtorii: tru reaedintele ai circumscriptiile tribuna-
lelor, precum ai pentru resedintele judeca-
1) A se vedea i Regulamentul Cassei de toriilor, din 1 Ianuarie 1931 la pag. 1009 In
economie, credit ai ajutor a corpului didac- Anexa vol. XVIII.

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
conform al Consiliului Superior
al Magistraturii.
6. Prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 3 din legea pentru
organizarea judecetareasce, prin
decret regal, in urma propunerii
Ministerului Justitiei, si cu apro-
barea Consiliului de Ministri, se
repartizeaze comunele care au
apartinut judecetoriilor desfiin-
tate, prin aceaste lege, la ju-
decetoriile remase in fiinte, pre-
cum si distribuirea comunelor la
nouile judecetorii infiintate.
7. Toate afacerile pe rol la
instantele judecetoresti desflin-
tate, cu termen fixat dupe 1
Ianuarie 1932, vor fi puse pe rol
de instanta competente, din ofi-
ciu, citatiunile emitendu-se din
oficiu, cu scutire de timbru sau
taxe.
8. Aceaste lege se pune in a-
plicare pe ziva de 1 Ianuarie
1932.
LEGE
pentru organizarea corpului de avocap
DIN 28 DECEMYRIE 19311)
cu complectarea chn 6 Aprilie 1932
CAPITOLUL I
Coed/tidal generale de admisibilitate
exercitiu
E. Pentru a fi admis in Cor-
pul avocatilor si a exercith pro-
fesiunea de avocet, se cer urme-
toarele conditiuni:
Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor in edinta dela 1 Aprilie 1931
si de Senat In sedinta dela 17 Decemvrie
1931. S'a promulgat cu Decret No. 4221/931
si publieat In Monitoral Oficial No. 301
din 28 Decemvrie 1931. Ea abrogä vechea
lege pentru organizarea corpului de avocati
din 21 Fevruarie 1923 pag.165 vol. XIXII.
A se vedea i Decizia pentru onorariile
minimale ale avocatilor, din 30 Septemvrie
1925 la pag. 213 acelas volum. Ulterior, noua
lege a avut mici cornplectäri prin Legea
din 6 Aprilie 1932, aflati la fine.
www.digibuc.ro
855,
a) A fi cetetean roman, f6r6,
deoseMre de sex;
b) A aye& etatea de 24 ani im-
pliniti;
c) A aye& titlul de doctor in
drept, sectiunea Iuridice, a vre-
unei facultäti de drept din tare.
sau din strednetate, cum si do-
vada absolvirii studiilor liceale
(bacalaureat);
d) Un stagiu prealabil de 3 ani,
conform prescriptiunilor acestei
Iegi;
e) Trecerea unui examen de
libere practice avocatiale.;
n A posedà diploma de avo-
cet, eliberatà de Uniunea avo-
catilor;
g) A aye& domiciliul profesio-
nal in mod permanent pe teri-
toriul baroului unde este inscris;
h) A nu se gäsi in vreunul din
cazurile de nedemnitate sau in-
compatibilitate, prevezute in le-
gea de fate.
2. Sunt nedemni a fi avocati;
a) Cei cari au fast declarati
faliti, chiar dace, au fast reaM-
litati;
b) Cei condamnati ca autori,
agenti provocatari i complicf
pentru crime sau pentru unul
din urmätoarele delicte: abuz de .
incredere, abuz de sleliciunile
minorilor, atentat la bunele mo-
ravuri, siluire, bancrute, fraudu-
loase, camt, conrupere de mi-
nori, delapidare de bani pu-
Mici, excrocherie, fals, furt,
juremânt mincinos, mexturie
mincinoase, mituire, plesmu-
ire, sustragere sau denatu-
rare de acte, teinuire, uzure, tra-
fic de influente, precum si pen-
tru delictele prevezute de art.
102, 106, 107 din aceaste lege,
cum si cei cari au fost pedepsiti
cu pierderea drepturilor cetete-
nesti (degradatiunea civicä) sau
cu interdictiunea de a profesh
avocatura. Deasemenea j cei
condamnati la o pedeapsa priva-
856 LEGI DE UNIFICARE, 28 Decemvrie 19M
tivl de drepturi civile i politice,
ori la o pedeapsä, consideraat de
legiuirile in vigoare ca infaman-
exceptându-se pedepsele date
pentru crime si delicte
Consiliul baroului va aprecià
asupra nedemnitätii celor amid_
stiati pentru delictel cl;e mai
MIS;
Fostii functionari publici,
precum i fostii magistrati, con-
damnati $i eliminati din func-
tiunile pe cari le-au ocupat, pe
baza unor hotdriri disciplinare
sau penale.
3. Exercitiul profesiunii de a-
vocat este incompatibil cu:
a) Profesiunea de comerciant,
exercitattt direct sau prin per-
soane interpuse;
b) Calitatea de militar in ac-
tivitate, sau de notar public, mo-
nah, preot si mice altA demni-
tate eclesiasticd.;
c) Calitatea de profesor sub
orice denumire, chiar suplinitor,
la orice $coalA publick cu excep-
tiunea profesorilor universitari
dela facultätile de drept;
d) Orice alt6 functiune obti-
nu-0, prin decret regal, delega-
tiune sau deciziune
retribuitl de Stet, judet sau co-
muna. sau de mice alta. institu-
tiune dependenta de acestea, cu
exceptia presedintilor, vice-pre-
$edintilor sau membrilor comi-
siunilor interimare, municipale,
comunale sau judetene.
Deasemenea se excepteaz&
functiunile elective numai dacg
aceste functiuni nu ating inde-
pendenta profesiunii de avocet.
Avocatii i efii de contencios
ai oricaror autoritäti sau insti-
tutiuni, functionarii Corpurilor
legiuitoare si referentii Consiliu-
lui legislativ, cum $i membrii in
consiliile de administratie ale di-
feritelor institutiuni de Stat sau
particulare, nu intrA in aceastd,
incompatibilitate.
www.digibuc.ro
e) Calitatea de impiegat sau
director al caselor de cornett $i
al societAtilor comerciale de
orice f el;
Orice ocupatiune care atin-
ge demnitatea sau indepen-
denta profesiunii de avocet.
4. Femeia avocet care se 61-
satoreste pástreaz.1 capacitatea
deplina in exercitarea profesiu-
nii.
Femeea ragritatil care indepli-
ne$te conditiile art. 1, va puteit
cere inscrierea in Corpul avoca-
tilor si exercita profesiunea cu
deplint1 capacitate, fgrá a aye&
nevoie de autorizatia sotului
5. Licentiatii i doctorii In
drept, fosti functionari, iesai la
pensie, nu se mai pot inscrie
sau reinscrie in barou $i nici
profesà avocatura, dupti. regu-
larea drepturilor la pensie.
Aceastl dispozitie nu se a-
fostilor magistrati civili
militari si nici categoriilor pre-
vázute In aliniatul ultim de sub
lit. d a art. 3.
CAPITOLUL TI
Despre stagiu fi examen
6. Spre a se admite inscrierea
In Corpul avocatilor, se cere pre-
alabil un stagiu efectiv de trei
ani j apoi trecerea unui exa-
men de libera practica avoca-
tialA.
In acest interval de Um]) can-
diclatul de avocet va purte de-
numirea de stagier.
Sectiunea I
Inscrierea stagiarilor
7. Candidatul care solicitä in-
scrierea ca stagiar, va face o
cerere in scris decanului barou-
lui in circumscriptia cäruia vo-
este implineascd stagiul.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Aceastd cerere o va face In
dublu exemplar, unul urmând
SA rdnahie in arhiva Uniunii a-
vocatilor.
Cererea va cuprinde:
a) Numele, pronumele si do-
miciliul petitionarului;
b) Locul si data nasterii, cum
si indicarea actelor cu cari face
dovada cd are 21 de ani Imp li-
niti;
c) Indicarea actelor cu cari
face dovada cetáteniei române;
d) Indicarea diplomei i titlu-
lui academic in baza cdruia so-
licitä Inscrierea;
e) Ardtarea Imprejurdrilor
sau titlurilor pe baza cdrora ar
cere Inscrierea cu scutirea de
stagiu sau examen;
f) Declaratiunea expresd a
candidatului ed nu este In vreu-
nul din cazurile de nede-rnitate
prevAzute de art. 2 din lege;
g) reclaratiunea expresd a
candidatului cd, nu este In vre-
unul din cazurile de incompati-
bilitate preväzute de art. 3 din
lege;
h) Ardtarea avocatului In biu-
roul cdruia va lucrh, adied ora-
strada i numärul unde
candidatul voWe sä-si Indepli-
neased stagiul;
Declaratiunea candidatului
ed n'a mat fost InScris la alt
barou; iar In cazul chnd a mai .tsi are sediul, ramânând afisat
fost Inscris, va produce certifi- timp de 10 zile. Induntrul ace-
catul acelut barou, constatând stui termen orice advocat sau
cauzele retragerii;
Declaratiunea a doi avocati
cari sustin Inscrierea candida-
tului i certified pe a lor rds-
pundere si sub santiunea pedep-
selor disciplinare, moralitatea
garantiile de denmitate profesio-
nald a celui care cere Inscrie-
rea, sau ardtarea motivelor pen-
tru care candidatul nu a putut
obtine recomandarea celor doi
advocati, In care caz el este In-
dreptatit a se adresa direct de-
canatului.
www.digibuc.ro
857
8. Cererea de Inscriere ea sta-
giar va fi Insotitä de urnadtoa-
rele acte In original:
a) Extractul actului de nas-
tere dovedind vdrsta de 21 ani
ImplMiti;
b) Certificat sau orice act do-
veditor cd are cetätenia ro-
mând;
c) Diploma de studii din tard
sau sträindtate;
d) Certificatul de absolvirea
studiilor liceale (bacalaureat);
e) Declaratiunea avocatului cd
primeste pe stagiar In biuroul
sdu.
Pentru diplomele obtinute In
strdindtate se va face dovada a-
probärii echivaldrii lor, conform
legilor din Romania.
Pe lângd actele originale pe-
titionarul va depune i un rand
de cdpii simple, certificate de
advoeatul -De lângil care va pro-
fesh, ca fiind conforme cu ori-
ginalele i cari vor rämâne In
dosarul decanatului, dui:A eli-
berarea originalelor.
9. Un extras de ne cererea de
Inscriere cuprinzand indicatiu-
nile dela literele a, b, c, d i e,
din art. 7 se va 01.à in termen
de cel mult 3 zile libere dela In-
registrarea cererii Inteun loc vt_
zibil din localul baroului sau al
instantei judeatoresti unde el
stagiar va nuteh face opozitie la
Inscriere, indicând motivele
ardand actele, probele i Impre-
jurdrile pe care-si bazeazd opo-
zitiunea sa.
In cazul când prin opozitiune
se invoaed martori cari cunosc
fantele imnutabile candidatului,
se vor indich In mod precis nu-
mele, profesiunea i domiciliul
acestor martori.
10. Tot In termen de 3 zile
libere dela Inregistrarea cererii
de Inscriere, decanul deleagápe
858 LEGI DE UNIFICARE 28 Decemvrie 1931
unul din membrii Consiliului
baroului sau dintre avocatii ba-
roului, ca raportor, spre a face
investigatiunile neeesare asupra
moralithtii i garantiilor de
demnitate profesionall a celui
care cere Inscrierea, chiar deed
nu s'a fdcut nici o opozitie la In-
scriere.
11. Avocatul raportor va face
toate cercethrile pe cari le va
crede necesare, putând audia si
martori.
El va trebui s depunh rapor-
tul shu In termen de 15 zile dela
expirarea termenului de opo-
zitie.
In concluziuni, el Ii va arhth
phrerea dach cererea de inscri-
ere trebuie sä fie admish sau
respinsh.
12. Dach in cursul termenu-
lui de 10 zile nu s'a ivit nici o
opozitie sau dach opozitiile fh-
cute s'au respins, Consiliul, a-
vând In vedere raportul delega-
tului, se pronunth asupra cere-
rii de Inscriere a candidatului,
printr'o deciziune motivatä, In
tennen de cel mult 15 zile dela
depunerea raportului.
Opozitiunile se judech de Con-
siliul baroului constituit con-
form art. 206 si urm. din aceasth
lege.
Ele se pot judech separat sau
Impreund cu cererea de inscriere.
13. Deciziunea de admitere se
va afish in extras, conform art.
9, Incheindu-se, de secretarul ba-
roului un proces-verbal consta-
tator de indeplinirea acestei for-
malithti si care se va aláturh la
dosarul cererii de inscriere.
14. Impotriva deciziei prin
care se respinge opozitiunea sau
se admite Inscrierea ca stagiar
In Corpul avocatilor, orice avocet
sau stagiar va puteh face apel
In termen de 15 zile dela afi-
sarea deciziei, conform art.
precedent.
www.digibuc.ro
In contra deciziunii de respin-
gerea cererii de Inscriere, can-
didatul respins va puteh face
apel in acelas termen de 15 zile,
socotit dela comunicarea deci-
ziunii, ce i se va face prin scri-
soare recomandath cu retur re-
cepish.
15. Candidatul va puteh face
cerere directd catre ConsiliuI
de apel, dach consiliul baroului
local refuzd sä inregistreze cere-
rea sa de Inscriere, sau daca nu
s'a pronuntat asunra ei In ter-
menul prevhzut de art. 12 din
prezenta lege.
16. Apelurile In materie de
Inscriere In cornul avocatilor, se
vor judech de Consiliul de apel,
conform dispozitiunilor prevd-
zute de prezenta lege In materie
disciplinarh.
Deciziile Consiliului de apel
sunt definitive si executorii.
17. Dach decizia de Inscriere
nu e apelath, sau dach apelul a
fost respins, decanul baroului
local va comunich Uniunii avo-
catilor còpie de pe deciziunea de
admitere insotith de o cbpie de
pe cererea de inscrierel spre a
rämâne In arhive Uniunii .
Presedintele Uniunii avocati-
lor are drept de recurs In ma-
terie de inscriere, direct la Con-
siliul superior de disciplinä, In
toate cazurile, chiar In contra
deciziunilor de inscriere ram:
se definitive prin neapelare. Re-
cursul presedintelui suspendh
executarea deciziei de Inscriere.
18. Deciziunile Consiliului de
apel pot fi atacate cu recurs la
Consiliul superior de disciplinh,
insä numai de cei cari au figu-
rat ca pärti in instanta de apel.
Decanul baroului In care can-
didatul a cerut Inscrierea ca
stagier, va aveh intotdeauna
drept de recurs, chiar dach n'a
figurat ca parte In instanta de
apel.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Recursul trebuie introdus, fie
direct la Consiliul superior de
discipling, fie la secretariatul
baroului care formean, comisia
de apel a cárei decizie se ataca.
Termenul de recurs in materie
de inscriere In barou este de 15
zile, calculat dela comunicarea
deciziei, prin scrisoare reco-
mandatà cu retur recepisl, eat
pentru cei ce au fost de fatá cAt
pentru cei ce au lipsit la da-
rea hotdririi.
Pentru presedintele Uniunii
avocatilor, termenul de recurs
curge dela data inregisträrii la
Uniune a adresei care insote$te
decizia baroului respectiv.
19. Consiliul superior de dis-
ciplinl, va judech recursul de
urgenta, chiar in lipsa pärtilor,
pe baza actelor din dosar si me-
moriilor co se VOr pute6, depune
de pärtile interesate, care se vor
cità prin scrisoare recomandatä
cu retur recepisa. Baroul in
care s'a -cerut inscrierea va fi
considerat intotdeauna ca parte
$i va fi citat prin decanul säti.
Motive le cari pot atrage casa-
rea deciziunii surit: violare de
lege, exces de putere, nemotiva-
re, eroare grava de fapt, vàdit6,
denaturare a actelor, omisiune
esentiala i gresitä apreciere a-
supra demnitatii i moralitàtii
profesionale.
Daca recursul este intemeiat,
Consilisd superior de discipling,
caseazá deciziunea atacattt
evoa, fondul, hotarind in mod
definitiv asupra cererii de in-
scriere.
20. Uniunea avocatilor, pri-
mind Opia de pe cererea de in-
scriere ca stagier, ce i se va
inainte, impreund cu decizia ba-
roului respectiv. conform art.17,
va form h, un dosar special pen-
tru fiecare stagier in parte, ce
se va astrà in arhiva Uniunii.
La acest dosar se va adäugh,
toate lucrárile ulterioare ale
www.digibuc.ro
859
baroului local $i ale Comisiunii
permanente sau ale Consiliului
superior de disciplind, referi-
toare la acesta, atat In timpul
stagiului, cât i dup6, ce va ob-
tine titlul de avocet, precum de-
ciziunile de aplicarea pedepseloze
disciplinare, cererile de trans:-
ferare, etc.
21. Pentru formarea arhivei
Uniunii avocatilor i alatuirea
anuarului general al barourilor
din tail, acestea vor fi obligate
ca, in termen de sase luni dela
punerea in aplicare a prezentei
legi, stt inainteze Uniunii ayo-
catilor, pe formularele trimise
de dame, pentru fiecare avo-
cat regulat inscris in tablou, un
extras din dosarul respectiv,
care sg, cuprindä:
a.) Numele i pronumele avo-
catului;
1)1 Domiciliul profesional;
c) Baroul in care este inscris;
cl) Locul si data nasterii;
e) Indicarea diplomei sau ti-
tlului in baza cdruia a fost in-
scris tri barou;
f) Data inscrierii In barou;
g) Diferitele transferári din-
tr'un barou in altul sau intre-
ruperea exercitiului profesiunii
prin vreo inc.ornpatibilitate oa-
recare;
h) Pedepsele disciplinare apli-
cate avocatului dela inscrierea
in barou si pana la zi, cu in-
dicarea datei si numärul deci-
ziei care a pronuntat pedeapsa.
22. Baca In contra, celui ce
a obtinut inscrierea se va con-
stath In urmä lipsa vreuneia
dintre conditiile de adfflisibili-
tate sau existenta vreuneia din-
tre cazurile de nedemnitate pre-
väzute de legea in vigoare, la
data inscrierii in barou, Consi-
liul baroulai va Mite& deschide
actiune disciplinarg, i va pro-
nuntà excluderea din Corpul a-
vocatiIor $i stergerea din tablou
860 LEGI DE IJNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
a celui ce fará drept a fost In-
scris.
AceastA dispozitiune se aplicA
$i avocatilor, nu numai stagia-
rilor.
Procedura de urmat, termie-
nele $i cAile de atac in contra
deciziunilor pronuntate 'In ma-
teria revizuirii inscrierilor, sunt
cele stabilite pentru actiunea
disciplinara.
23. In cazurile prevAzute de
art. 22. trei avocati inscrisi In
barou vor putea sesiza oricand
pe decan cu o cerere de revi-
zuirea Inserierii, oricärui avocat
ori stagiar, ce pretind a fi fA-
cutA cu viciile arAtate In arti-
colul mentionat, figurand damii
ca parte reclamantä In actiune.
Procedura de urmat va fi cea
arätatA de art. precedent.
Denuntätorii a aror cerere de
revizuire s'ar dovedi neinteme-
iatá, vor fi pedePsiti disciplinar
de cAtre Consiliul baroului,
chiar dacá avocatul sau sta-
giarul contra cAruia s'a fAcut
denuntul nu ar formula nici o
pretentie.
Sectiunea II
Despre stagiu
24. Fiecare stagiar va trebui
sá depunä Ina!ntea decanului
respectiv urmAtorul jurAmant:
Jur a fi credincios
a observä cu sfintenie Consti-
,,tutia $i legfie tArii, de a-mi
exercita. cu onoare $i comtfinta
mele de stagiar
si de a nu face nimic de na-
turà a periclita ordinea in
Stat".
Stagiul incepe a se socoti din
ziva depunerii jurAmantului.
25. Fiecare stagiar va primi
dela baroul In care este Inscris
o carte de staziar, semnatA de
decan, dupA ce va fi achitat ta-
xele i cotizatiunile prevázute
prin legea de fatA.
www.digibuc.ro
26. Stagiarii vor fi Inscrisi
In ordine alfabetica pe un tablou
al stagiarilor, dupl data admi-
terii lor la stagiu.
Acest tablou se va Intocmi la
inceputul fiecArui an de deca-
nul baroului $i se va comunice
tuturor instantelor judeatoroti
$i autoritätilor administrative
din circumscriptiunea baroului
respectiv, cum si Uniunii avo-
catilor.
27. Consiliul baroului va
mijloci pentru repartizarea $i e-
chitabila remunerare a stagia-
rilor la biurourile avocatilor,
dupa o prealabilä intelegere cu
avocatii respectivi.
In cazul in care numárul sta-
giarilor ar Intrece numArul lo-
curilor disponibile In biurourile
avocatilor Corpului, se va avink
la ata$area stagiarilor supranu-
merari pe lângá asistenta ju-
diciará $i la Infiintarea de se-
rninarii juridice pe langá fie-
care barou, tinand searnA de
vacantele ce s'ar ivi, spre a re-
partiza pe supranumerari in
ordinea cronologicA a Inscierii
lor.
28. Stagiarii sunt obligati a
exercita in mod efectiv Indato-
ririle profesionale de stagiar
fatA. de avocatii pe lângä cari
sunt repartizati, iar ace$tia sunt
datori a referl Consiliului ba-
roului, la sfarsitul fiecArui se-
mestru, despre modul cum sta-
giarii Ii indeplinesc indatori-
rile profesionale, sub sanctiune
disciplinará.
29. Stagiarii sunt supu$i tu-
turor dispozitiunilor legale Pri-
vitoare la avocati, avand fuse,
Pe langá Indatoririle avocatilor,
$i urnatoarele obligatiuni spe-
ciale:
a) SA tinA conferinte si sA
facA lucrAri de pregAtire juri-
dicA, dui:a indicatiile decanului
sau delegatului sAm;
b) SA asiste la conferintele ce-
lorlalti stagiari:
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
c) Se. Indeplineascd oficiul de
asistenti ai serviciului asisten-
tei judiciare, studiind dosarele
si referind asupra lor;
d) S. pledeze procesele per-
soanelor cdrora -li se va fi
cordat asistenta juridica.
30. Stagiarii vor aveh drep-
tul de a plede, la judecatorii $i
tribunale, dar numai In virtu-
tea unei delegatiuni speciale
Pentru fiecare cauza date. de
asistenta judiciarA sau de avo-
catul pe Mug& care isi exercite,
stagiul.
Stagiarii cu o vechime de 2
ani vor puteh pIedh si In fata
Curtilor de apel, In virtutea tot
unei asemenea delegatiuni.
Pentru actele juridice ale sta-
giarului va räspunde directorul
asistentei judiciare sau avoca-
tul pe langä care ii exercitä
stagiul.
Stagiarii nu vor puteh face
acte de notariat
31. Stagiul se suspend& pe
timpul serviciului militar si al
oricarui caz de forte, majord.
Timpul anterior se socoteste
pentru Implinirea stagiului.
Stagiul se Intrerupe, i timpul
anterior nu e socotit In cazul
In care candidatul va ocuph o
functie incompatibilä cu profe-
siunea, sau nu-$i exercit& sta-
giul timp de doi ani.
32. Stagiul se poate prelungi
pe noui perioade de câte un an:
a) De drept pentru cei nereu-
Siti la examenul de liber& prac-
tice. avocation;
b) In urma unei deciziuni a
Consiliului baroului, In caz de
neIndeplinire efectivä a stagiu-
lui in cursul celor trei ani.
33. Lin regulament Intocmit
de Comisiunea permanent& a
IjnjUnjj avocatilor va stabill
modul si conditiunile de hide-
plinire efectivá a stagiului.
1) A se vedeA Legea de complectare, dela
fine.
www.digibuc.ro
861
Sectiunea III
Examenul
34. Dupe, terminarea stagiu-
lui, stagiarul va trece un exa-
men de liberá practicA avoca-
tialá.
35. Pentru a fi admis la exa-
men, stagiarul va adresh o ce-
rere scrisit decanului Corpului
de avocati pe laugh care a func-
tionat In ultimul timp, achi-
-and totdeodatä si. taxele de
examen.
Dacä un candidat Intrune$te
toate conditiunile necesare ad-
miterii la examen, decanul ba-
roului respectiv va Intocmi un
raport motivat, care se va
Comisiunii de examinare,
Insotit de certificatul decanului
local atestând efectuarea sta-
giului.
36. Decanul fieclrui Corp de
avocati Intocmote tabelele de
candidatii admisi la examen $i
le Inainteazá, Impreun& cu do-
sarele respective, Comisiunii de
examinare.
In cazul and decanul nu se
pronuntá asupra unei cereri de
Inscriere la examen In termen
de zece zile dela Inregistkarea
ei la barou, sau child respinge
cererea de Inscriere, stagiarul,
candidat la examen, are dreptul
de apel la Consiliul baroului lo-
cal, In termen de 15 zile dela
primirea Incunostiintärii cä ce-
rerea i-a fost respinsä, sau de
la expirarea celor 10 zile In
timpul arora decanul trebuie
sä se pronunte In timpul cere-
rii de Inscriere la examen.
Consiiul baroului se va pro-
nunth printr'o deciziune moti-
vatá asupra apelului, In termen
de eel mult zece zile dela pri-
mirea lui, dupá ce va ascult&
Si. Pe apelant.
Deciziunea Consiliului este
executorie si In contra ei 86"
poate face recurs la Comisiu-
nea permanent& a Uniunii avo-
862 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
catilor, care va judeck de ur-
gentä, conform dispozitiunilor
din art. 18 si 19.
37. Candidatul a arui cerere
de inscriere la examen a fost
respinsA, va puta cere admite-
rea in sesiunea urm6toare, daa
va comPletà lipsurile conditiu-
nilor de admitere constatate in
sesiunea precedentä.
33. Comisiunile de examinare
vor functiona In Bucuresti, Cer-
nAuti, Cluj si IaSi.
Circumscriptia teritoria16 se
determina si se poate modifica
prin regulamentul examenului
de avocat, alatuit conform art.
41 din prezenta lege.
39. Comisiunile de exami-
nare se compun din cinci mem-
bri si anume: un delegat al fa-
cultaii de drept resPective, care
desemneaz . si un supleant, doi
consilieri ai Curtii de apel lo-
cale, care desemneazá i doi su-
pleanti i doi avocati delegati
de baroul dela resedinta Curtii
eu doi supleanti. Delegatii avo-
cati vor ava o vechime de cel
putin 10 ani in barou.
Deasemenea delegatului facul-
-LAW de drept si a supleantului
se va face de Consiliul facult&-
tii, aceea a magistratilor de a-
dunarea genera% a Curtii de
apel, i aceea a delegatilor ba-
roului si a supleantilor de catre
Consiliul baroului respectiv, la
inceputul lunii Martie a fiea-
rui an.
Delegatii avocati pot 0', nu
fie membri -ai Consiliului lia-
roUlul.
Presedintele Comisiunii va fi
cel mai In vârstìí dintre mem-
bri, clacg nu va fl ales altul de
Comisiune.
40. Comisiunile de examinare
tin doug sesiuni De an: in Iu-
nie i Octomvrie.
La caz de trebuint6 se vor
puteh face raai multe comisiuni
In aceeas localitate, sau se vor
tine si sesiuni suplimentare de
www.digibuc.ro
examen, cu incuviintarea Uni-
unii avocatilor.
41. Examenul va consta din
probe scrise i orale, pentru a
se stabill cunostintele juridice si
profesionale ale candidatului.
regulament elaborat de
Consiliul general al Uniunii a-
vocatilor i aprobat de mini-
strul justitiei, va determinA, In
amánunt modul de constituire
.si functionare al comisiunilor
de examinare. diurnele ce se
cuvin membrilor examinatori,
materille cari formeazá obiec-
tul examenului, regulile dupá
cari se va face examenul si se
va stabili rezultatul lui.
42. Comisiunea incheie un.
proces-verbal In dublu exemplar,
continAnd rezultatul examinArn
candidatilor. Un exemplar se
pästreaza In arhiva baroului
dela sediul Comisiunn de exami-
nare, jar celAlalt se inainteazá
Uniunij avocatilor. Un extras
de pe acest proces-verbal se va
trimite fiecáruia din barourile
cari au avut stagiari inscrisi la
examen, en toate menllunile
privitoare la acei candidati.
Comisiunea elibereazá candi-
datului certificat de trecerea
examenului. Acest certificat se
va algturtt la cererea Pentru li-
berarea diplomei de avocat.
43. Candidatii nereusiti la
examen nu se vor puta supune
la un non examen cleat dui:A
Indeplinirea unlit stagiu de un
an, socotit dela data resPingerii.
Candidatii nereusiti de trei ori
la examen nu mai Pot fi admisi
in Corpul avocatilor. Comisiunea
examinatoare va comunia ba-
roului i Uniunii avocatilor lista
candidatilor respinsi la examen.
Rezultatele examenelor de a-
vocat se vor publia in Buie-
tinul Uniunii Avocatilor".
44. Sunt scutiti de stagiu in
baron magistratii cu o vechime
de trei ani, notarii Publici din
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Basarabia cari posedg titlul de
licentiat sau doctor In drept,
precum i notarii publici din
Ardeal, Banat si Bucovina, a-
vand aceea$ vechime.
Doctorii in drept, cari dupg
obtinerea titlului au functionat
trei ani ca portgrei, grefieri sau
grefieri-ajutori, pe lângg Curti
si tribunale, vor face numai un
stagiu de un. an.
Sunt scutiti de examenul de
liberg practicg avocatialä ma-
gistraji cari au trecut exame-
jaw de intrare In magistraturg.
Certificate le de stagiu Si de
trecerea examenului de intrare
in magistraturd, emanând dela
Ministerul Justitiei, vor tine lo-
cul celor cerute stagiarilor.
45. Cererile celor Indrituiti,
conform articolului precedent,
de a se Inscrie cu dispensg de
stagiu $i examen, se vor adresa
decanului respectiv, In forma $i
conditiunile prevgzute de art. 7
8 din prezenta lege, algtu-
rand j actele doveditoare ale
dreptului de dispensg.
Aceste cereri se vor rezolva cu
formele i In conditiunile pre-
vgzute de art. 9 urm., pang
la art. 19 inclusiv din prezenta
lege.
In cazul când petifionarul
este scutit numai de st5.glu, el
va fi supus la examen, conform
dispozitiunilor prezentei secti-
uni, dung ce in prealabil va fi
obtinut inscrierea sa, indepli-
nind -cerintele alin. I si' II din
a cest articol.
CAPITOLUL III
Insorierea In Corpul avocatilor
46. Pe baza procesului-verbal
de reu$itg la examen, candida-
tii vor cere baroului respectiv
inscrierea In Corpul avocatilor
liberarea diplomei de avocat.
La aceastg cerere se vor alá-
turà actele doveditoare cg soli-
www.digibuc.ro
863
citatorul intruneste conditiunile
prevazute in capitolul I al legii
de fatg, pentru a fi Inscris ca
avocat.
Consiliul baroului se va pro-
nunta asupra cererii de Inscri-
ere in Corpul avocatilor printr'o
deciziune motivatg, in care se
vor argta toate elementele pe
cari le-a avut in vedere Consi-
liul $i din cari si-au format con-
vingerea c petitionarul Intru-
ne$te sau nu conditiunile legale
spre a fi inscris In barou.
In caz de admitere, decanul
baroului va comunich decizia
sa in còpie Uniunii avocatilor,
spre a se dispune liberarea di-
plomei de avocat.
In caz de respingere, candi-
datul va aveg dreptul de recurs
la Consiliul superior de disci-
pling, In term err de 15 zile dela
comunicarea deciziei, ce i se va
face prin scrisoare recomandatà
cu retur recepisg.
Presedintele Uniunii avocati-
lor va aveg deasemenea dreptul
de recurs in termen de 15 -zile
dela inregistrarea la Uniune a
cererii de liberarea diplomei.
Becursurile se vor judo&
dupg, normele prevazute In art.
18 si 19.
47. In cazul când Consiliul
baroului nu se va. pronunta a-
supra cererii de Inscriere In
termen de 15 zile dela, inregi-
strarea petitiunii, candidatul se
va puteg adresa direct Consi-
liului superior de discipling,
care se va intrunl de urgenta
se va pronunta asupra cererii,
dispunand inscrierea si elibera-
rea diplomei, dacg conditiunile
cerutea de lege sunt Indeplinite.
48. Diploma de avocat se cli-
bereazá de Uniunea avocatilor,
prin decanatul respectiv. Ea va
fi semnatg de pre$edintele
secretarul general al Uniunii
voc at ilor si contrasemnata de
decanul baroului local.
Pre$edintele Uniunii va veri-
864 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
fich daca sunt indeplinite con-
ditiunile legale de form& si fond
in ce priveste inscrierea. Dacä
presedintele va constatà ea nu
stint indeplinite, va refuzà libe-
rarea diplomei i va face recurs
la Consiliul superior de disci-
piing, conform art. 46 din pre-
zenta lege.
Recursul proedintelui Uniu-
nii suspenda executarea decizi-
unii de inscriere In Corpul avo-
catilor.
Nici o diplomd nu se va libera
pând ce, in prealabil, candida-
tul nu va dovedi plata taxelor
cotizatiunilor datorate Uni-
unii si baroului, conform legii
de fatd:
Orice avocat inscris in barou,
dupd 21 Fevruarie 1923, pentru
a Pitted profesd, trebuie sd Po-
seadä o asemenea diPlomä libe-
ratá de Uniune.
49. Dupá ce a obtinut diplo-
ma de avocat, $i mai inainte de
a 1ncepe exercitiul profesiunii,
avocatul e dator sä presteze in
fata tribunalului, in orasele
made nu sunt Curti de apel,
Inaintea Curtii de apel, in ora-
sele In cari sunt asemenea
Curti, In prezenta decanului
sau unui membru al Consiliului
baroului local, urmátorul jurd-
mânt:
Jur a fi credincios Regelui,
a observd cu sfintenie Constitu-
tia i legile tärii, de a-rni exer-
cittt cu onoare i constiintá pro-
fesiunea de avocat si de a nu
face nimic de naturd a periclità
ordinea In Stat".
In acest scop indatá dupd
primirea diplomei dela Uniune
decanul respeetiv va avizà mn
scris instanta competinte pen-
tru luarea jurtimântului, comu-
nicand i avocatului ziva i ora
fixatá de seful instantei pentru
indeplinirea acestei solemnitäti.
Instantele judecátoresti nu
vor puted, procede la luarea ju-
rämântului, deck in urma pre-
www.digibuc.ro
zentdrii diplomei de avocat li-
beratá de Uniune.
Vechimea avocatului in barou
se va socoti din momentul de-
punerii jurdmântului,
50. Oricine va pled& sau va
incerch sá pledeze, ori va face
vreun act care intrá In atribu-
tiunile sau constitue exercitiul
profesiunii de avocat, mai hut-
lute de a posedà diploma de a-
vocat liberatä, de Uniunea avo-
catilor si de a depune jurdmän-
tul prevázut de art, precedent,
se va pedepsi In conformitate
cu dispozitiunile art. 107 din
prezenta lege, In afarä de pe-
deapsa disciplinard ce i se va
aplicd de Consiliul baroului.
51. Decanatele vor liberd sta-
giarilor i avocatilor inscrisi In
tablou, cärti de identitate, dupd
modelele stabilite de Comisiunea
permanentd, a Uniunii avoca-
Won
Cdrtile de identitate ale aye-
catilor se vor deosebi de ale sta-
giarilor prin dimensiune si cu-
loare.
Cartea de .identitate va cu-
prinde: numele, pronumele
domiciliul avocatuluj sau sta-
giarului, fotografia acestuia,
data de când este inscris, j va
fi semnatá de decan si de pose-
sorul ei.
CAPITOLUL IV
Despre tablou, despre transferari
despre fntreruperea qi incetarea exerci-
flufui profesiunii de avocat
52. La inceputul fiecarui an
indiciar se va intocmi de Con-
siliile barourilor, un tablou In
care se vor inscrie in ordine al-
fabeticd, avocatii cari exercitd.
In mod efectiv profesiunea in
circumscriptia baroului respec-
tiv, specificându-se pentru fie-
care, numele, titlul academic,
data Inscrierii i domiciliul.
Acest tablou se va trimite in-
 LEGI DE UNIFICABE. 28 Decemvrie 1931
stantelor itidecgtoresti, tuturor
autoritätilor administrative din
circumscriptia baroului, precum
si tuturor barourilor din tara.
Cinci exemplare din acest ta-
blou se vor Inaintà Uniunii a-
Nocatilor, crtreia i se vor cornu-
nice, de Indatg. oHce schimb6ri
survenite In cursul anului, In
alcatuirea tabloului sau In si-
tuatia avocatilor cuprinsi In-
trinsul.
Daca avocatul a fost inscris
In urma facerii tabloului, el va
plea, In baza diplomei de a-
vocet.
53. ()rice a vocat e dator a se
inscrie in tabloul avocatilor din
baroul in al arui teritoriu Ii
exercitI, In mod obisnuit si efec-
tiv profesiunea i numai in el.
Avocatul are Insd dreptul a
plea, ocazional i In afarg de
circurnscriPtia baroului in care
este inscris.
In termen de o lund, dela
schimbarea domiciliului sgm, a-
vocatul este obligat sä anunte
In scris Decanatului noul BU
domiciliu, sub sanctiune disci-
plinarä In caz de neurmare.
In raporturile cu baroul, do-
miciliul obligator al avocatului
este cel indicat In tablou, unde
i se vor face in mod valabil
orice comunicgri de ordin pro-
fesional, chiar daca de fapt nu
ar domicilià acolo.
54. Avocatul care va exer-
cite. profesiunea In mod obisnuit
in afard de teritoriul baroului
In al cgrui tablou este Inscris,
va fi pedepsit de care Consiliul
baroului unde a corals infrac-
tiunea, cu pedepsele disciplinare
prevtizute in aceasta lege.
De ciziunea de condamnare,
rgmasl. definitiva, se va cornu-
nick si baroului made avocatul
este Inscris, care va luk mdsu-
rile de executarea ei.
55. Daca un avocet voeste sä
se transfere in alt barou, va
face o cerere catre decanatul
26495.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX.
55
865
respectiv, care o va supune Con-
siliului baroului si, In caz de
admiterea ei, va vize, diploma
de avocet, comunicand admite-
rea transferärii decanului ba-
roului de originä j Uniunii a-
vocatilor, spre a face mutatiile
cuvenite in tabloul i dosariil
respecti v.
Cererea de transferare trebuie
s'a fie insotità de un certificat
al baroului de originä. emis cu
cel mult 10 zile Mainte de data
inregisträrii cererii de transf e-
rare, atestand cà solicitatorul
nu a fost exclus, nu a devenit
nedemn sau incomPatibil, c6. e
In curent cu plate cotizatiunilor
si Indeplineste toate conditiunile
legii de fatà.
Stagiarii cari cer transfera-
rea, vor trebui s6, arate si mo-
tivele pentru cari cer aceastà
transferare Si cari se vor apre-
cià de Consiliu.
56. Consiliul baroului In care
se cere transferarea, va verifich,
cu aceastä, ocazie, clack inscrie-
rea precedentà a fost. regulat
fäcutk i dacti cel care cere
transferarea nu este In vreunul
din cazurile de nedemnitate
sau incompatibilitate legall,
cum si dad. Intruneste condi-
tiunile de demnitate si morali
tate profesionalti, putand face
In acest scop toate cerceMrile s).
investigatfunile ce va crede ne-
cesare.
57. In cazul cand baroul c5,-
ruia i s'a fAcut o asemenea ce-
rere, refuzA de a o rezolve, in
termen de cincisprezece zile dela
Inregistrarea ei, avocatul care
a cerut tranferarea se va puteà
adrese. direct Uniunii avocati-
lor. Consiliul superior de dis-
ciplink de urgentA, va examine.
In fond cererea i gksind-o In-
temeiatk, va ordontt transfe-
rarea.
In contra deciziunii Consiliu-
lui baroului prin care se admite
sau se respinge cererea de tran-
866 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
sferare, nu exist& ana cale de
atac deal recursul direct la
Consiliul superior de disciplink
conform art. 18 st urm. din
lege.
58. Avocatul, pana ce va ob-
tine transferarea, nu va putea
profesh In mod obisnuit In dis-
trictul uncle voeste sa se trans-
fere, sub sanctiunea pedepselor
disciplinare ce i se vor apnea de
Consiliul baroului unde a comis
infractiunea, conform art. 54.
59. Exercitiul profesiunii de
avocet se suspenda:
a) Prin efectul unei
In conformitate cu dis-
oozitiunile art. 3;
b) Prin efectul unei deciziuni
disciplinare, ramas5, definitiva,
care ar pronunth interdictiunea
temporala de a profestt;
c) Prin efectul unei deciziuni
de suspendarea exercitiului pro-
fesiunii fn cazurile prevazute de
art. 111 alin. II, art. 214 alin.
II, art. 233 alin. III si art. 251
din prezenta lege.
60. Avocatul care a devenit
incompatibil, este obligat sub
sanctiunea excluderii din Corp,
a comunica In scris noua sa si-
tuatie decanului, in termen de o
lung, dela data ivirii
Avocatt 1 devenit incompatibil
pierde uumai exercitiul profe-
siunii i, ea atare, se sterge din
tablou, Incetand fn acelas timp
de plin drept si mandatul sau
demnitatea ce-i fusese conferita
de Corp. Ins& pastreaza titlul de
avocet, care nu se pierde cleat
prin excludere i deci con-
tinua a figura In controalele
Corpului.
Oricine s'ar afla in vreunul
din cazurile de incompatibilitate
prevAzute de art. 3, nu va putea
cere Inscrierea, nici ca stagiar,
nici ca avocet, sau relnscrierea
In barou i nici transferarea
www.digibuc.ro
dinteun baron In altul, In tot
timpul duratei incompatibill-
tatii.
61. Fapta avocatului incom-
patibil de a continua exercitiul
profesiunii sau de a luk parte
la lucrdrile organelor Corpului,
cum ar fi acela de a voth la ale-
gerile baroului, se va pedepsl de
Consiliul baroului cu interdic-
tia de a mai profesa pe timp de
un an dupa Incetarea incompa-
tibilitätii sau cu maximum a-
menzii prev&zut6 de art. 212.
62. Incetand incompatibili-
tatea, avocatul va puteA, fi re-
Inscris pe baza unei simple ce-
reri catre decan, dovedind !nee-
tarea cauzei de incompatibili-
tate i achitand taxele de rein-
scriere, In cazul In care nu a
continuat a achita In timpul in-
compatibiliatii cotizatiunile.
Consiliul baroului are dreptul,
cu ocazia refnscrierii, sà cerce-
teze dacg. prima Inscriere a fost
regulat facuta. cum si cam-
zele Incetarii incompatibilitatii
sa. facä aceeas anchet5, mo-
ralä ca la cererea de fnscriere
In Corp i s refuze reinscrierea,
dad, constatä c. aceste condi-
tiuni nu sunt fndeplinite.
Decizia pronuntatb, asupra ce-
rerii de reinscriere este supusg
numai recursului direct la Con-
siliul superior de diScipling con-
form art. 18 si urm. din pre-
zehta lege.
Dispozitiunile art. 57 alin. I,
se aplica si In materie de rein-
scriere In barou.
63. In caz de deces, boald,
incapacitate de lucru, suspenda-
rea disciplinara a exercitiului
profesiunii, sau orice alt motiv
de imposibilitate legal a unui
avocet de a-si exercith profesia,
fie dupa cererea avocatului In-
sus sau a familiei sale, fie In
lipsa unei atari cereri, din ofi-
ciu, dach va afla de imposi-
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
-bilitatea exercitArii profesiunii
dela vreunul din membrii ba-
roului, Consiliul baroului de
urgent& va Ingriji de conduce-
rea afacerilor pendinte ce erau
fncredintate avocatului aflat
In aceasth imposibilitate, invi-
&Ind un alt avocat din acelas
barou a preluh conducerea a-
cestor afaceri. In privinta per-
soanel avocatului fnlocuitor, se
va tine seam& de doleantele a-
vocatului substituit sau ale f a-
miliei sale.
Avocatul care primeste condu-
cerea afacerilor colegului sub-
stituit, are r&spunderea actelor
sale, fará nici o garantie din
partea baroului.
Termenele afacerilor avocatu-
lui substituit se vor amânh In
mod obligator, la cererea pärtii
interesate, phn& la luarea con-
ducerii biuroului säu de atre
avocatul inlocuitor. Aceastä
luare In primire se va constath
prin proces-verbal semnat de
decan sau fnlocuitorul gu, de
avocatul fnlocuitor si and s'ar
puteh si de avocatul substituit;
sotia sau tutorele descendentilor
sat
64. Profesiunea de avocat In-
ceteazg:
a) Prin moartea avocatului;
b) Prin renuntarea avocatului
la exercitiul profesiunii;
Prin pierderea calitätii de
cetätean rom&n;
d) Prin nedemnitatea avoca-
tului care s'ar Os/ in vreunul
din cazurile prevazute de art. 2;
e) Prin efectul unei deciziuni
disciplinare, amas&
care ar pronunth interclictiunea
pentru totdeauna a exercitiului
profesiunii;
f) Prin efectul unei deciiiuni
definitive care ar pronunth ster-
gerea avocatului din tablou In
cazurile prevhzute de art. 101;
www.digibuc.ro
867
g) Prin pensionarea avocatu-
lui in conformitate cu dispozi-
tiunile pezentei legi.
65. Avocatul care a cerut
stergerea din Corp, declarhnd cä
renunt& la exercitiul profesiu-
nii, va puteh cere reinscrierea
in Corp, Ins& numai duph tre-
cerea unui an cel putin dela
data deciziei de stergere, despre
care se vorbeste In art. prece-
dent.
Cu ocazia refnscrierii se vor a-
plicà art. 62 din
prezenta lege.
66. Toate deciziunile consiliu-
lui baroului privitoare la ster-
gerea din tablou sub orice mo-
tiv sau la reinscrierea In barou,
se vor comunia Uniunii si se
vor publich In Buletinul Uniu-
nii avocatilor.
CAPITOLUL V
Despre drepturile i atributiunile (w-
eather
67. Numai avocatii regulat
fnscrisi In tablou au dreptul a
reprezenth pe cei interesati, In
justitie, la autorit&ti, precum
a pledh la orice instant& de ju-
decatä, civilä, militarä, admi-
nistrativá, financiark arbitralá,
disciplinará si de orice alt& na-
turá. Deasemenea avocatii vor
puteh asisth i reprezenth pe
orice persoang fnaintea oriarei
autorit&ti, Insá numai In ches-
tiuni care intrá fn sfera obisnu-
RA a activitátii profesionale.
68. Procura datA avocatului
pentru a reprezenth pe cineva
In justitie, fi d& dreptul de a
face fn numele mandantului
shu orice act cu caracter proce-
dural sau judiciar, a exercith
orice mäsuri va crede necesare
pentru apärarea depturilor ell-
entului au, chiar daa nu se
india Intrinsa toate drepturile
conferite.
868 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931

Stiutorii de carte vor putea da art. 16 din legea pentru auten-

asemenea procuri sub semi:iglu- tificarea actelor.
ra privata, chiar sub forma de In localitátile uncle nu pro-
scrisoare, certificarea avocatu- feseaza avocati i nici apar&tori,
lui fiind suficienta pentru lega- partea se va pute& adresa jude-
lizarea semnäturii. cAtorului ocolului rural, care
Nestiutorii de carte vor pute& va redact& actul asistat de gre-
fi reprezentati in justitie de cá-
tre avocati, pe baza de procurá Apárátorii nu pot redact& a-
semnatä prin punere de deget, semenea acte deck la judeato-
in prczenta a doi martort stiu-, ria si la tribunalul de judet pe
tori de carte si certificat& de a- bang& care profeseazá.
vocat, care in acelas timp va Orice clauza stipulatá in act,
atesta chiar pe procur& realita- sau prin conventiune separatd,
tea mandatului de care se ser, care ar dispensh in total sau in
veste. parte pe avocatul redactor de
Data certific&rii Vacutá de un rdspunderea ce Ii incumbd, in a-
avocat, pe orice fel de procura, ceastá calitate, se consider&
pentru reprezentare in justitie, nula de drept.
constitue o data certd. Nu intra fn prevederile ace-
In cazul c&nd partea prezentä stui articoi urrndtoarele: Actele
in instant& declará pe un avo- conventiunile ce intervin in
cat ca mandatar al Op, aceastd, operatiile Bäncilor populare,
declaratie va fi trecut& in pro- Societdtilor cooperative si fede-
cesul-verbal al sedintei i va ralelor; actele fácute de sindica-
tine loc de procur& pentru tot tele profesionale fn baza legii
cursul procesului. lor organice; contractele de in-
Avocatul care a reprezent,at chiriere i subinchiriere, loca-
pe o parte, fie in baza unel pro- tiunfle de servicii, actele de an-
curi, fie pe temeiul declaratiei ticrezd, contractele de editurá,
verbale prevdzute in alM, pre- contractele de asigurarea recol-
cedent, poate indeplini mice act telor agricole. actele de gaj in-
procedural si exercita orice cale tervenite !Titre tArani si casele de
de atac, in numele acelei parti. imprumut pe gaj, chitantele des_
Ace las drept 11 are si avocatul cárcátoare, autorizatiunile ma-
care a asistat pe o parte la ju- ritale, procurile si actele de no-
decarea fondului procesului, dar torietate.
in acest caz toate actele proce- Pentru actele autentice inche-
durale se vor indeplini numai iate de satenii cultivatori de pa-
fata de partea Insas. mânt, referitoare la terenuri ru-
69. Actele care se prezintá rale pan& la intinderea de 5 hec-
nentru autentificare la orice au- tare (5 jugare in Ardeal, Banat
torita te judecàtoreascà. trebu- si Bucovina), sau referitoare la
esc a fi redactate de un avocat alte bunuri On& la valoarea de
sau apárátor, afara numai daca 100.000 lei, onorariul cuvenit a-
partea este doctor sau licentiat vocatului redactor va fi de ju-
al vreunei facultati, sau clac& mátate din onorariul prevraut
actul redactat de acesta este re- in tabloul onorariilor actelor de
feritor la soìa sau descendentii notariat astázi fn vigoare, deve-
nind onorarii maximale pentru
Avocatul sau apárátorul va aceastä categorie de acte.
subscrie actul i va fi conside- 70. Avocatul sau apdrátorul
rat ca scriitor al lui, conform care a redactat actul poate fi
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
martor pentru identitatea pär7
tilor, aceastä atestare fiind su-
ficientä pentru orice act $i färä
a mai fi nevoie de alt martor.
Normele de drept din provin-
ciile unite, relative la formali-
tätile cum si la
autentificarea actelor, rämian
neatinse.
In Ardeal si Banat, actele care
prin legile XXXV: 1874, VII: 1886
si XVI: 1894, nu sunt In mod
expres date in atributia exclu-
sivä a notarilor publici, nu vor
puteh fi redactate de cdtre a-
ce$tia.
Deasemenea in Ardeal si Ba-
nat actele sub semnäturd pri-
yea privind inscrierile in car-
tea funduard, vor fi redactate de
avocet.
Secretarii i nbtarii comunali
nu pot redacth asemenea acte.
Avocatul martor pentru iden-
titate este pasibil de penalitätile
prevdzute de art. 17 din legea
autentificärii actelor, de câte
ori se gäsesc indeplinite elemen-
tele art. 287 din codul penal.
71. Avocatul sau apärätorul
care MTh s. fi redactat actul,
Il va contrasemnk se va face
pasibil de pedeapsa disciplinard,
iar faptul de a fi primit sau
pretins plan, de onorariu pentru
contrasemnarea unui asemenea
act neredactat de dänsul con-
stitue o circumstantä agravantg
a acestei abateri profesionale,
care se va pedepsi cu interdic-
tia temporald de a profesh.
72. Este interzis avocatului,
sub sanctiuni disciplinare, de a
certifich identitatea pärtilor in
actele autentice In care el insu$
figureazd ca parte, cu exceptia
procurilor prevAzute la art. 68
din prezenta lege.
73. Persoanele cari n'au pu-
tut conveni cu un avocat asu-
pra onorariului pentru redacta-
rea actinui, se pot adresh deca-
www.digibuc.ro
869
nului sau loctiitorului sdu, care
are dreptul sá desemneze un a-
vocat cu indeplinirea acestui o-
ficiu $i sd-i fixeze onorariul. Avo-
catul desemnat e dator sd re-
dacteze actul $i sd se multu-
meascd, cu onorariul fixat de
decan, care insä in nici un caz
nu poate fi inferior celui fixat
prin tabloul onorariilor mini-
male.
In cazul .când avocatii din-
tr'un barou vor refuzh sá ple-
deze un proces, partea intere-
seta se va adresh decanului ba-
roului, care, dupd, ce va exa-
mink motivele refuzului, va pu-
teh delega din oficiu un avocat
care sä sustind procesul. fi-
xându-í in acelas timp $i ono-
rariul cuvenit. In cazul chnd
procesul este contra unui avo-
cat, decanui este indatorat a
delegh, pentru apdrarea pärtii
adverse, un avocat, care este
obligat a primi $1 indeplini a-
ceastá insdroinare.
74. Pentra onorariile datorite
conform conventiunii, sau in
lipsa ei, conform tarifului Woe-
mit de Comisiunea permanentd,
avocatul are dreptul a chenah In
judecatá pe debitor inaintea in-
stantelor judecatore$ti ale domi-
ciliului avocatului.
Dacd avacatul a sustinut, in
aceea$ cauzd, interesele comune
ale mai multor clienti, obliga-
tiunea acestora de a achith ono-
rariul este solidará.
Actiunea se va judech de tir-
genta i cu precdderre, in came-
ra de consiliu, la taate instan-
tele.
Termenul de apel este de 10
zile impotriva cdrtilor de jude-
catá $i de 15 zile impotriva sen-
tintelor .tribunalului.
Acest termen va curge dela
pronuntare pentru partea pre-
zinte $i dela comunicare pentru
870 LEGI DE UNIFICARE. 28 Dectnevrie 1931
partea care a lipsit dela Jude-
catd.
Inainte de intentarea actiuni-
lor de onorariu, avocatul are
facultatea a se adresh. decanu-
lui local, care, citilnd pdrtile,
va mijloci impdcarea lor.
75. Avocatul, pentru onora-
Hul cuvenit, fie In baza unei
conventiuni scrim sau verbale,
fie conform tabloului onorariilor
*minimale Intocmit de Uniune,
va axed dreptul de privilegiu
asupra sumei sau averii mobile,
conservath sau intratd. in pa-
trimoniul clientului, prin servi-
ciile prestate de avocat.
Acest privilegfu va vent In
rang imediat urmdtor dupd pri-
vilegiul Statului, inaintea ori-
cdrei alte creante privilegiate.
76. Conventia privitoare la
onorariul stipulat Intre avocet
0 client va puted cdpätd auten-
ticitate, fie dupe. formele obimu-
ite de autentificarea actelor, fie
prin depunerea de cdtre client
si avocet a conventiunii scHse,
in mdinile presedintelui sau loc-
tiitorului sdu, in camera de
consiliu a instantei la care e
pendinte litigiul.
Când litigiul este pendinte la
Inalta Curte de casatie, aseme-
nea conventiune se va depune la
ultima instantd de fond unde
s'a judecat procesul.
Presedintele sau loctiitorul
salt va vizd conventiunea i va
incheid un proces-verbal, sem-
nat debdansul 0 de grefier, eon-
statând declaratiunile pärtilor
va incredintd actul avocatu-
lui, oprind un duplicat, care se
va da spre conservare grefieru-
lui.
Numai pdrtile interesate au
dreptul a scoate a:0pH de pe ase-
menea conventiuni si numai cu
incuviintarea presedintelui in-
stantei.
77. Creanta de onorariu au-
www.digibuc.ro
tentificatd In modul prevAzut
mai sus sau constatata prin
oHce alt act autentic, va axed
dreptul de privilegiu asupra bu-
nurilor ¡mobile aduse sau con-
servate in patrimoniul clientu-
lui prin serviciile prestate de
avocat.
Acest privilegiu se va [Waugà
la art. 1.737 din codul civil, dupd
alineatul 3, formand un nou
alin. 3 bis, acolo unde acest ar-
ticol 10 are aplicatia.
In privinta bunurilor imobi-
hare In litigiu. acest privilegiu
se conservd prin inscriptia asi-
guratoare a creantei de onora-
Hu, in registrul de. mutatiuni
imobiliare sau In artile fundu-
are locale. cu mentiunea cd, a-
ceastd inscriptiune este asigurä.
toare sore a se deosebi de cele-
lalte sarcini reale ale imobilului.
Acest privilegiu se va inscrie
In artile funcluare sau In re-
gistrele tribunalului situatiunii
imobilului in litigiu, dui:4 sim-
nla cerere a avocatului, pe baza
conventiunii autentice de ono-
rar, In tot timpul duratei pro.
cesului.
Dacd conventiunea de onorar
este constatatd prin act Innis
neautentic, avocatul va eyed a-
celas privilegiu, insd pentru
luarea inscriptiunii asigurd-
toare, instanta competinte Il va
puted supune la darea unei
cautiuni dupd. apreciere
care insä In nici un caz nu va
fi mai mare de o treime din va-
loarea onorariului asigurat prin
aced inscriptie.
78. Pe baza conventiunii
scrise de onorar, aVocatii vor
puted obtine, färd cautiune, se-
chestru asigurätor sau poprire
pe averea debitorilor
79. Creantele de onorariu,
autentificate conform art. 76, se
pot Invest cu formula executo-
rie si se executd conform pre.
scriptiunilor legale.
 LEG! DE UNIPICARE. 28 Dec
_ emvrie 1931
Executarea nu se va puteh
suspend& pe nici o cale cleat
dupa consemnarea sumei dato-
ratä drept onorariu.
Judecarea contestatiunii se va
face conform art. 74.
80. Privilegiul asupra imobi-
lelor va axe& rang din ziva in-
scriptiunii asigurätoare, numai
In mäsura in care se vor stabili
ulterior, In mod definitiv, drep-
turile clientului care datoreaza
onorariu.
Aceast& inscriptie asigurd-
toare va fi transformatá de
drept In inscriptiune ipotecarä
definitivá, dupá ce creanta de
onorariu va deveni exigibilá.
Dac5, clientului debitor al o-
norariului nu i se va recunoaste
nici un drept asupra imobilului,
fie prin justitie, fie prin tran-
zactie, sau In orice alt mod, a-
tunci orice persoang interesatá
va puteh cere radierea inscrip-
tiei asigurätoare, dovedind pier-
derea definitiv& a procesului, In
care scop va en& pe avocatul
care a cerut inscriptiunea asi-
gur&toare, In camera de consi-
liu a tribunalului care a ordo-
nat inscriptiunea, ca sä, poat5,
face obiectiunile sale.
Cererea de radiere se va re-
zolvh de presedintele tribunalu-
lui sau loctiitorul am, pe cale
de ordonantd prezidentialá, con-
form regulilor prevAzute In co-
dul de procedurá civiltt.
81. Avocatul, In exercitiul
profesiunii sale sau In timpul
at se glseste In localul instan-
telor judecátoresti de orice na-
turd, chiar In afar& de seclinta,
este asimilat functionarului pu-
blic aflat In exercitiul functin-
nil sale, In privinta respectului
ce i se datoreste si a sanctiunii
penale a oricárui ultragiu ce i
s'ar aduce.
Daca un avocat, In exercitiul
profesiunii sau reprezentänd
www.digibuc.ro
871
Corpul avocatilor, va fi atins In
demnitatea sa de un functionar
public, Consiliul baroului, chip&
cererea avocatului sau din ofi-
ciu, va deleg& o persoan& din
sänul s&u sau din Corpul aim-
catilor, spre a cercet& faptul
Impreun& cu persoana delegat&
In acelas scop de capul servi-
ciului din care face parte func-
tionarul.
In acest scop, Consiliul barou-
lui va Instiint& prin adresá
serviciul din care face parte
functionarul de cele petrecute.
Capul serviciului respectiv este
obligat a da delegatie pentru
cercetarea sus mentionatá, In
termen de 10 zile libere dela pri-
mirea adresei.
Dad, se stabileste de comisia
de anchet& nevinovátia functio-
narului. ran:Cane deschisá ace-
stuia orice cale de a obtine sa-
tisfactia, färä prejudiciul másu-
rilor disciplinare ce se vor lu&
de cAtre Consiliul baroului con-
tra reclamantului, da,c5, va fi
cazul.
Dac& vinovátia fulictionarului
va fi stabilitá sau dad, se va
ivi divergent& de pareri intre
membrii cornisiunii de anchetä,
procesul-verbal dresat de comi-
siune va fi inaintat comisiunii
de discipliná a corpului din care
face parte functionarul si care,
fiind Investita prin primirea a-
cestui proces-verbal, se va pro-
nunt& in termen de o lull& dela
primirea lui.
Dad, In termen de 5 zile dela
primirea delegatiunii delegatul
serviciului din care face parte
functionarul reclamant nu se
prezintá spre a colabor& la fa-
cerea cercetarilor, ele se vor face
numai de delegatul baroului,
care va depune raportul Om
consiliului baroului.
Consiliul Corpului va Investi
comisia de disciplin& a functiò-
872 LEGI DE UNIFICARE.
narului, prin trimiterea acestui
raport i va avizh la orice alte
mdsuri de obtinerea satisfactiei
cuvenite avocatului i Corpului.
82. Daca un functionar, in
exercitiul functiunii, va fi atins
In demnitatea sa .de U avocat,
se va puteA adresâ Consiliului
baroului fie direct, fie prin ca-
pul serviciului sdu. In ultimul
caz, acesta va delegâ o persoand
care sd cerceteze plângerea, im-
preund cu delegatul baroului.
Dacd cercetarea stabileste vi-
novdtia avocatului, sau daca
este divergentd de opinii Intro
membrii comisiunii, procesul-
verbal al comisiunii va investl
Consiliul baroului, care se va
pronunth In termen de o lunä
dela primirea procesului-verbal,
flind constituit ca instanta dis-
ciplinard.
83. In caz de ultragiu, sà-
vârit de un avocat In contra
unui magistrat, acesta va con-
statà delictul, Incheind un pro-
ces-verbal, far& a puteä sä. ia
contra avocatului vreo masura
de orice all& natura.
Procesul, cu ocaziunea caruia
s'a proclus ultragiul, se va a-
mânâ pentru un alt termen.
Magistratul ultragiat nu va
mai puteä participâ nici la ju-
decarea acestui proces, nic1 la
iudecarea procesului de ultraj,
care se va judeca de aceeas in-
stantd, la un alt bermen si de
alt complect.
Presedintele instantei va tri-
mite o copie de pe procesul-ver-
bal constatator al delictului, la
Consiliul baroului, care se con-
sider& Investit prin primirea lui
se va pronunt& In termen. de
o lunä, constituit. ca instantä
84. Deed plângerea avocatu-
lui va fi Indreptata contra unui
magistrat, decanul baroului o
va comunich Ministerului de
www.digibuc.ro
8 Decemvrie 1931
Justitie, care, In 10 zile lihere
dela incunostiintarea facuta de
decan, va numl un delegat spre
a cercetâ faptul Impreun6. cu
delegatul beroului.
Dacd, cercetärile stabilesc vi-
novätia magistratului, sau decä
este divergent& de opinii Intre
membrii comisiunii, procesul-
verbal privind pe un magistrat
va fi Inaintat ministrului jus-
titiei. spre cele legale.
In ceeace priveste pe magi-
stratii amovibili, ministrul ju-
stitiei, cdruià vor fi trimise ac-
tele, va hotär/ asupra pedepse-
lor disciplinare de aplicat
Daca ministrul de justitie nu
va numi delegatid sdu sau dacd
delegatul nu se va prezenth spre
a colabord la faoerea anchetei,
rezultatul acesteia se. va trimite
prin decanat ministrului justi-
85. Ultrajul adus de un par-
ticular avocatului In localul in-
stantelor judecdtoresti, de orice
natura, chiar In afar& de sala
de sedintd, se va constate. prin-
tr'un proces-verbal ce se va In-
cheiä de un menibru al parche-
tului sau de orice agent sau au-
xiliar al politiei judiciare, Ina-
intändu-se de urgent& parche-
tului, care de indatd, prin rechi-
zitorul OW, va sesizd instanta de
judecatä competinte.
Dacd ultrajul a fost sävarsit
contra unui avocat de un par-
ticular, In fata instantelor jude-
cdtoresti, In sedintä sau main-
tea unui judecdtor delegat, fap-
tul se va constath i judech con-
form legilor de -procedurä pe-
nald privitoare la delictelele de
audientä.
In cazul când delicuentul este
avocat, presedintele instantei va
sesizA decanul baroului din care
face parte avocatul, spre a lua
de urgentä mäsurile prevdzute
de lege.
 LEGI DE LINIFICARE. 28 Decemvrie 1931
CAPITOLUL VI
Despre lndatoririle avocatilor
86. Este interzis avocatilor,
sub sanctiunea excluderii din
Corp, de a profesà, i plea. Ina-
intea altor instante deck acele
instituite sau recunoscute de
legi.
Deasemenea ei nu se vor pu-
ta servi fie In pledoarii, fie in
actele prezentate instantelor ju-
deatoresti deat de limba ro-
mânä.
87. Este oprit avocatilor a In-
trebuinta pentru dobandirea cli-
entelei mijloace incompatibile cu
demnitatea profiesiunii de avocat.
Ei nu pot sa anunte In ziare
sau la domiciliul lor deck nu-
mele, prenumel{e, titlul acade-
mic si orele de donsultatiuni.
Orice alta indicatiune este in-
terzisä. Nesocotirea acestei dis-
pozitiuni se va pedepsi discipli-
nar.
In ziare asemenea anunturi
nu se pot face deck In cazurile
and sUnt necesare din cauza
unei schimbilri In vieata avoca-
tului, precum mutarea biurou-
lui profesional. transferarea In
alt barou, etc.
88. Se 'considerä cal o Infrac-
tiune la indatoririle.profesionale
e supus ca atare pedepselor
disciplinare faptul avocatului
de a oferi serviciile sale prin viu
grai sau In scris, prin
scrisori, anunturi sau orice alt
mijloc de publicitate ori recla-
mä, fie direct, fie prin'vreo altá
persoanä, care ar luca pentru
dânsul.
89. Avocatul va aveà un biu-
rou Intr'un local cuviincios, care
sä nu fie inteo Inapere cu in-
trare direct& din strada (prävä-
lie).
Consiliul Corpului va pronun-
th suspendarea exercitiului pro-
www.digibuc.ro
873
fesiunii pänä ce avocatul se va
conformh acestei obligatiuni.
Neexecutarea deciziei Consiliu-
lui va atrage pentru avocat apli-
carea si a celorlalte pedepse dis-
ciplinare.
90. Rentru lucrkile biurou-
lui säu avocatul nu poate tare-
buintà, In afarä de dactilograf,
deck stagiari i avocati. A-
ceastä dispozitiune se referä
la secretarii de avocati, cu ex-
ceptiunea acelora cari au _drep-
turi astigate conform art. 118
din legea din 21 Fevruarie
1923 1).
In barourile in cari se va con-
statà lipsa stagiarilor avoca-
avocatul va puta, /titre-
tilor,
buinta functionari a aror cul-
turä si moralitate sä corespundä
demnitätii profesionale a avoca-
tului.
Decanul baroului are dreptul
supravegheze Indeplinirea a-
cestor conditiuni si In caz de a-
batare sä supunä cazul Consi-
liului de disciplind spre a de-
cide.
91. In acelas biurou, cu In-
cuviintarea prealabilä a Consi-
liului baroului,"pot exercith pro..
fesiunea mai multi avocati, Insg,
In nici un caz mai muIt de
patru.
92. -Avocatul este dator sä
studieze cu atentiune cauzele cu
cari se Insarcineazá i sgt ple-
deze cu cuviintä atät pentru
judecatori cât i pentru con-
fratii adversari.
In nledoarii, concluziuni, note,
etc., avocatul trebuie sä, se ab-
ting. dela orice atac personal
care ar puta atinge pe con-
fra tii adversari.
Nurnai pártile interesate, man-
') A se vedei vecheaLege a corpului de
avocati, din 21 Fevruarie 1923 la pag. 165
vol. XIXIL cu modif. 19 Mai 1925, 29 De-
cemvrie 1925, 28 Aprilie 1927 ei 31 Martie
1928 la ordinea cronologicl.
874 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
datarii lor legali, avocatii
stagiarii au dreptul sg studieze
dosarele instantelor judecgto-
resti.
Cu fncepere dela t Ianuarie
1932, avocatii vor purth In mod
obligator rob& and pun con-
cluziuni In fata tuturor instan-
telor judecgtoresti, cu exceptiu-
nea judecgtoriilor de ocoale.
93. Avocatul este dator sg
pgstreze cel mai strict secret a-
supra destginuirilor ce i se fac
de clienti, cum si asupra fapte-
lor ce ar rezulth din actele ce i
s'au incredintat.
El nu poate sä depung', ca
martor relativ la fapte ce pri-
vesc sau intereseazg pe clientul
srm cleat numai dacg are des-
legarea clientului sgu.
94. Avocatul e responsabil de
actele sale, conform dreptului
comun i disciplinar, conform
legii de fatg.
95. Avocatul este dator sg
cearg grefierului cercetarea re-
gistrelor de inscriptiuni i tran-
scriptiuni când redacteazg acte
de notariat si când-actul de au-
tentificat are de obiect drepturi
reale. Dovada IndePlinirii ace-
stor Indatoriri se face prin mem-
tionarea In actul autentic a nu-
mgrului certificatului de sar-
cini, care se va alaturh la cere-
rea de autentificare, afarg nu-
mai dacg partea interesatg II
va dispensh In scris pe avocat
de aceastg obligatiune.
Pentru actele autentificate la
iudecgtoriile de ocol este sufi-
cientg cercetarea registrelor de
proprietäti tinute la judecgtoria
respectivg.
96. Este interzis avocatului sA
dea consultatiuni, sA frateze si
sA se Invoeascg cu clientii In lo-
calurile autoritgtilor judecgto-
resti, in imprejurimile lor sau
In orice alt local, in afarg de
biuroul unde Ii are sediul pro-
www.digibuc.ro
fesional si care este Inscris in
tablou. El nu poate aveh un alt
biurou In 1tA localitate.
97. Avocatul va restitul ac-
tele ce i s'au Incredintat numai
persoanei dela care le-a primit.
Dacg actele apartin mai mul-
tor pgrti, cari nu sunt de acord
asupra persoanei care sg le pri-
meascg sau dacg, dupg redac-
tarea de cgtre avocat a unui act
care intereseazg mai multe p Arti,
s'ar naste un litigiu Intre ele,
cu privire la acel act, avocatul
va fi dator sag depung la de-
canat, rgmânând ca justitia sg
se pronunte cine are dreptul
sg-1 primeascg.
98. Dacg In cursul unui liti-
giu avocatul are motive de a nu
mai sustine o cauzg, e obligat a
incunostiinth pe client prin orice
mijloace, in timp oportun.
In cazul când avocatul a fi-
gurat In proces ca procurator al
clientului sgu, el va trebui sg
instiinteze despre renuntarea
sa la mandat i instanta unde
litigiul este pendinte, depunând
o declaratie in acest sens, la do-
sarul procesului, cu cel putifi
opt zile Inainte de Infgtisare.
99. Avocatul nu poate sg dea
consultatiuni sau sg pledeze
contra aceluia care 1-a consul-
tat mai Inainte In aceeas afa-
cere.
100. Avocatul nu poate nici
direct, nici indirect sg cumpere
drepturi litigioase, chiar dacd
ele ar fi situate In afarg de cir-
curnscriptia Curtii de apel In
care el Ij exercitg profesiunea.
Deasemenea nu va puteh sa
deving achizitorul unor bunuri
sau drepturi asupra cgrora a
fost consultat ca avocat.
101. Avocatii sunt datori sA
exercite in mod efectiv profesiu-
nea.
Consiliul baroului, dupg o
prealabilg cercetare a unui con-
 LEM DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
shier delegat, va puta, decide
stergerea din tablou a acelora
cari se va constata cA nu au
Practicat In mod efectiv avoca-
tura In uthimii doi ani i se
mentin In tablou, pentru ca la
adApostul titlului de avocat sä
aibe o activitate strAinA de atri-
butiunile acestei profesiuni ori
compromit Atoare pentru Corp.
Procedura preväzutä pentru
actiunea disciplinarA, este apli-
cabila si in aceastä materie.
102. Oricine, pentru remune-
ratiune promisrt sau datA, fie
de client, fie de avocat, va inter-
vent pentru a procura -acestuia
un proces sau lucrare de avo-
caturl, se va peclepsi cu Inchi-
soare dela sase luni OM, la un
an i i se va interzice accesul In
localurile i Imprejurimile in-
stantelor judecAtoresti.
Se va considerâ ca o circum-
stantA agravantA faptul c5, in-
fractiunea a fost comisA de o
persoanA având calitatea de
functionar public, pedeapsa pe-
naltt hind independentA de mA-
surile disciplinare ce s'ar luà
din acelas motiv.
In caz de recidivá, pedeapsa
se va puteh mári pAnA la maxi-
mul Inchisorii corectionale.
Constatarea acestor delicte se
va face prin procese-verbale
dresate de orice autoritate Jude-
cAtoreasa sau administrativä,
de decanul sau un consilier al
baroului, cum si de orice dele-
gat al Consiliului baroului sau
agent al politiei judiciare.
Procesul-verbal dresat de una
din aceste persoane va Investl
direct tribunalul cu actiune pu-
blicA si face deplinA dovadA
pang la Inscrierea In fals.
103. Avocatul care, pentru a
atrage clientela, va intrebuinth.
un millocitor remunerat sau cu
promisiunea de a fi remunerat,
fie din partea sa, fie din partea
clientului, va fi pedepsit cu sus-
www.digibuc.ro
875
pendarea Ora la un an pentru
prima oarA, iar In caz de reci-
divA, cu eliminarea din Corp.
104. Consiliul fiecArui barou
de avocati, are dreptul a decide
interzicerea accesului. In localu-
rile si 1mprejurimile instantelor
judeatoresti, persoanelor cunos-
cute ca mijlocitor de procese.
Decanul Corpului va intocmi
lista acestor persoane i o va
comunicà procurorului general
sau procurorului tribunalului,
care o va transmite spre execu-
tare agentilor administrativi
politienesti.
105. Deciziunea Consiliului
'Corpului e executorie. Ea se va
putett atach numai cu recurs la
Consiliul superior de disciplinA
al Uniunii avocatior, In termen
de 15 zile dela comunicare, prin
agentli baroului sau prin por-
tgrei.
Recursul se va judech de ur-
gentA i cu citarea decanului
Corpului dela care emanA deci-
zia atacatA i fn conformitate cu
dispozitiunile art. 221 si urm.
din prezenta lege. Recursul nu
suspendI executarea deciziei.
Decizia Consiliului superior de
disciplinA este definitivA si ne-
susceptibilá de nici o cale de
atac ordinarA sau extraordi-
nará.
106. Se va pedepsl cu Inchi-
soare dela o lunA la ease luni
persoana 'cdreia i s'a interzis
accesul In localul sau 1mpreju-
rimea localului judecAtoresc
a crirei prezentA este totus ulte-
rior c.onstatatA prin proces-ver-
bal dresat de orice autoritate
judecAtoreascA sau administra-
tivA sau decan, un consilier al
baroului sau un delegat al Con-
siliului baroului ori un agent
al politiei judiciare.
Procesul-verbal dresat de una
din aceste persoane, va Investl
cu actiunea public& directA tri-
bunalul local si fa.6 deplinA
876 LEW DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
dovadg pâng la inscrierea in
fals.
Dacd Matt' persoana va justi-
Reg un interes de a se prezent&
ca parte sau rnartor in justitiè,
executarea interdictiei accesului
se va suspend& de decan in
urma cererii facutd in prealabil
de partea interesatá i numai
pentru timpul necesar dovedit
de dânsa.
107. Este interzis oricgrei
persoane care nu are calitatea
de avocat sau apgrgtor. a da
In mod obisnuit consultatiuni
juridice cu sau fgrg platd, a
redaeth acte sau actiuni, ape-
turi i orice fel de acte In jus-
title, a executh acte sau sentinte
judecgtorest4 a face urmäriri
asigurgtoare ori definitive si
orice lucrare de naturg conten-
cioash.
Deasemenea este interzis a zile libere dela comunicarea ce
priml in mod obisnuit procuri
de reprezentare in justitie sau
a angajg avocati cari sg plecleze
Pentru altii inaintea instante-
lor de orice natufg sau a aveg
un biurou In care s'ar exercità
aceste operatiuni, chiar dacg ele
s'ar face in mod gratuit.
Cei ce ar contraveni dispozi-
tiunilor din aliniatele prece-
dente, se vor pecrepsi cu inchi-
soare corectionalg, dela sase
luni la un an, iar in caz de re-
cidivg pecleapsa va puteg fi mg,-
rith pâng la maximul inchisorii
corectionale
Avocatul care va conduce un
asemenea biurou sau i-ar presta
serviciile sale chiar Mr% platd,
va fi pedepsit cu suspendarea
Ong la un n pentru prima
oarg, iar in caz de recidivg, cu
eliminarea din barou.
1.08. Contravenirea la dispo-
zitiunile articolului precedent se
va constatà de procuror si de
ceilalti agenti ai politiei judi-
ciare. de decanul ori un consi-
lier al baroului, sau de un de-
legat al Consiliului baroului.
www.digibuc.ro
Procesul-verbal dresat de una
din aceste persoane va investi
cu actiunea publicg directd tri-
bunalul local si face depling
dovadg pang la inscrierea in
fals.
Presedintele tribunalului, se-
sizat de decanat, dupg ce va
ascultà in camera de consiliu pe
inculpat si pe reprezentantul
baroului i va lu& concluziile
procurorului, va ordong inchi-
derea biuroului de avocaturg
ilicita. Aceastg ordonantg se vg
exectitg imediat prin ingrijirea
procurorului, iar inchiderea
biuroului va rgro&ne definitivg
dacg inculpatul va fi condam-
nat.
Ordonanta Presedintialg nu
este supusg altei cM de atac
decal recursului la Malta Curte
de casatie, in termen de trei
se va face prin portgrei sau a-
gentii baroului.
Recursul nu suspendg in nici
un caz executarea ordonantei.
109. In actiunile penale, por-
nite in baza art. 102, 106 si 108
din prezenta lege, baroul local
va figurg in instantg ca parte
civild, fiind cite t intotdeauna
din oficiu, prin decanul
110. Este interzis avocatului
de a aveg raporturi cu persoa-
nele cgrora li s'a interzis acce-
sul in localurile i imprejuri-
mile instantelor judecgtoresti,
precum si cu cei condamnati
pentru delictele prevgzute de
art. 102, 106 si 107 din prezenta
lege, sau de a-i intrebuint& in
serviciul sgu, sub orice denu-
mire, fie cu platg, sau in mod
gratuit.
111. Orice abatere dela dis-
pozitiunile prezentului capitol
se va pedepsi pe cale discipli-
narg chiar dacg legea nu pre-
vede expres aceasta.
Avocatul in contra cgruia s'a
ernis ordonantd definitivä de
urmgrire pentru falS, abuz de
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931 877

Incredere, distrugere de acte se va face cu cel putin 15 zile

publice, excrocherie, Ingellciune Inainte de data 'inceperii con-
sau furt, va fi suspendat de gresului ei numele lor se va a-
drept din exercitiul profesiunii duce la cunostinta Comisiunii
de avocet, pang, ce va fi inter- Permanente cu cel pulin 10 zile
venit o hotärtre definitivâ de a- Ir. ainte de aceea$ datä.
chitare. Copia ordonantei de ur- 114. La congres vor puteà
märire se va comunich barou- lutt parte orice numär de avo-
lui respectiv pentru a face men- cati, cu dreptul de a discutà
tiune despre suspendare In ta- chestiunile puse la ordinea zilei,
bloul avocatilor. dar nu vor avea drept de vot
Se excepteaza cazurile deri- clecât delegatii oficiali prevgzuti
vând din faptele politice si din la articolul precedent.
delicte electorale. 115. Congresul se convoaca
de presedintele Uniunii, care va
CAPITOLUL VII anunth pe toti decanii barou-
Organs le Corpului de avocati
rilor i pe membrii Consiliului
general asupra locului si datei
112. Organele Corpului avo- tinerii -congresului cu cel putin
catilor stint: congresele gene- o lund Inainte de aceastd datä,
rale, consiliul general al Uniu- comunicându-le ordinea de
nii, comisiunea permanentd, a- zi al cátuitä de comisiunea per-
dunarea generalä a baroului, manentd.
consiliu] baroului si decanul. ACeastä convocare se va
si In Buletinul Uniunii
Sectiunea avocatilor".
116. Cererile de a se pune
Congresul Corpului de weocati la ord.inea zilei si alte chestiuni
deck cele prevazate In convo-
113. In fiecare an, In cursul care se vor adresh cu cel putin
uneia din vacantele judiciare,' 10 zile lnainte de data tinerii
se va tine Inteunul din orasele congresului atre psrueseudnine tele
resedintti de tribunal congresul Uniunii, care le va
general al Corpului, la care vor probárii Consiliului general al
fi reprezentate toate barourile Uniunii, In sedinta cea mai a-
din tarä, prin delegati oficialt propiatä.
-cari sunt: 117. NH se vor puteb. discutà
a) Membrii Consiliului gene- In congres decât chestiunile
ral al Uniunii; puse la ordinea zilei prin con-
b) Decanii i membrii Consi- vocare sau cele admise ulterior
liilor barourilor; prin deciziunea Consiliului ge-
c) Avocatii desemnati de Con- neral al Uniunii.
siliul fiecArui barou si anume: 118. In ajunul deschiderii
zece delegati ai baroului Ilfov, congresului comisiunea perma-
câte cinci delegati al fiecärui nentä va verificb. Imputernici-
barou de resedintä de Curte de rile delegatilor barourilor si va
apel si Gate doi delegati ai fie- statuâ asupra validitátii lor.
car-We, din celelalte barouri. 119. Pre$edintele Uniunii este
Delegatii de sub litera c vor de drept presedintele congresu-
fi desemnati dintre avocatii lui.
cari Intrunesc conditiunile pre- Congresul va alege In prima
väzute de art. 185 pentru a votb, sedintä patru vice-presedinti, un
la alegerile Corpului. secretar general, sase secretari
Desemnarea acestor delegati si Patru chestori.
www.digibuc.ro
878 LEGI DE LTNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
120. Votarea la congres se
va face prin vot secret sau Pe
fatá prin ri'dicarea de
sau aclamatii, dupg cum va de-
cide majoritatea delegatilor ofi-
ciall.
Deciziunile se iau cu majori-
tatea relativä a voturilor dele-
gatilor oficiali prezenti. In caz
de paritate. votul presedintelui
este decisiv.
121. Congresul anual In a-
fart% de discutarea chestiunilor
de interes general sau profesio-
nal. asupra cgror se pronuntä
prin deciziurii sau motiuni, mai
are uringtoarele atributiuni:
a) Se pronuntg asupra chestiu_
nilor de ordin material si mo-
ral cari intereseazg pofesiunea
de avocat;
b) mäsurile de interes gene-
ral cu privire la conducerea
administratia interna a barou-
rilor;
c)- Discutä i Is! da." avizul a-
supra chestiunilor cari intere-
seazg organizarea si bunul mers
al justitiei;
d) Incuviinteazä toate masu-
rile pe cari le crede necesare
pentru satisfacerea nevoilor fi-
nanciare ale Uniunit sau ¡ale
barourilor, creandu-le si venitu-
rile necesare, in afarg de cele
prevazute In Cap. X.
122. Deciziunile congresului
sunt definitive si executorii, ele
sunt obligatorii pentru toate ba-
rourile; el va puteg edict& sane-
tiuni j pelalitäti contra color
ce nu respectg aceste deciziuni.
Executarea deciziunior con-
gresului i aplicarea sanctiuni-
lor edictate se va face de dare
Comisiunea permanentä, care va
puteä delega pe unul din mem-
brit sgi cu aceastä Indeplinire.
123. In fiecare an congresul
repectiv va desemnit localitatea
unde se va tine congresul ur-
mätor.
In caz cand un congres nu
va lutt o deciziune In acest sens,
www.digibuc.ro
sau In cazul cand din vreo Im-
prejurare oarecare nu s'ar puteh
tine congresul in localitatea
fixatg de congresul precedent,
Comisiunea permanentä va de-
semng localitatea.
124. In afarg de congrasul
anual, Comisiunea permanentä
va puteà convoca un congres
extraordinar, oricand va crede
ca, interesele Corpului reclamg
aceasta.
In cazuri urgente, terrnenul
convocarii nrevgzut de art. 115
se va putea reduce pang la. 5
anuntandu-se j prin doug
ziare din Bucuresti, dacg Buie-
tinul Uniunii", nu ar apare In
timp util; iar desemnarea dete-
gatilor barourilor se va puteà
face cu trei zile inainte de con-
gres, prin derogare dela dispo-
zitlunile art. 113.
Sectiunea H
Consiliul general al Uniunii
vocatilor
125. Uniunea avocatilor din
Romania. Infiintatä, prin legea
din 21 Fevruarie 1923, ca organ
general al barourilor avocatilor
din Romania, este i rämâne
persoang juridicd, avand toate
drepturile patrimoniale. Sediul
ei este in Bucuresti.
Ea este scutitg de timbru
de orice däri si impozite cätre
stat, juclet i comung.
Uniunea va fi concluag de tin
Consiiiu general compus din
roembrii alesi pe trei ani si a-
nume: cate un membru din fie-
care barou dela resedintele de
tribunate, elite trei membri din
fiecare barou dela resedintele
Curtiior de apel i saaate mem-
bri din baroul Ilfov.
Membrii Consiliului general
vor fi alesi de adunarea gene-
ralä electivä a fiecdrui barou,
dintre a vocatii cu o vechime de
cel putin 15 ani in exercitiul
profesiunii.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Alegerile se vor face In con-
formitate cu dispozitiunile art.
171 i urm., din lege si cu cele
ale regulamentului pentru apli-
carea legii.
Decanii in funetiune i consi-
lierii baroului vor puteg fi alesi
in Cfflasiliul general.
126. Manciatul consilierilor
generali expirá la trei ani dela
constituirea Consiliului general,
oricare ar fi data alegerii lor.
In caz de vacant& prin moarte,
demisiune sau incompatibilitate
a vreunui membru din Comi-
siunea permanentg, sau Consi-
liul general, locurile devenife
vacante ise vor completh prm
noui alegeri.
Membrul nou ales Indepli-
note termenul man datului pre-
decesorului sgu.
Ma ndatul membrilor Consi-
liului general actualmente in
functiune, ca si al celor alesi
dung promulgarea legii, expirg
la finele lunii Octornvrie 1931,
iar noile alegeri se vor efectua
in a doua Duminicg din luna
Noemvrie; la toate barourile din
tard.
Vacantele ivite In Comisiunea
Dermanentg a Uniunii avocati-
lor j locurile create min a-
ceastg lege se vor completà pang
la alegerea noului Consiliu ge-
neral prin noui alegeri dinfr-e
actualii membri ai Consiliului
general.
127. Cu cel Putin o lung de
zile inainte de expirarea man-
datului Consiliului general, pre-
sedintele Uniunii, In functiune,
sau loctiitorul sgu va comunich
decanilor barourilor data pgna
la care ei vor trebul sit convoace
adunarea generalg electivg pen-
tru ca sg aleagg pe membrii
Consiliului general in timp util.
In cauul cancl presedintele U-
niunii va Ms& sit treacit acest
termen fgrg a Indeplinl cerin-
tele legii, decanul fiecardi ba;--
rou este indatorat a convoch
www.digibuc.ro
879
din oficiu adunarea general&
electivg, nentru a procede la a-
legerea renrezentantilor baron-
lui In consiliut general.
Consiliul -general va continua
sg funetioneze chiar dupg expi-
rarea mandatului sgu, pang la
constituirea. celui nou ales.
128. RezultaWe alegerilor de
delegati ai barourilor In Consi-
liul general se vor comunic& de
IndatA de &titre decani, Drese-
dintelui Uniunii care va con-
voc& ne nouii alesi pentru a se
constitui Consiliul general, cel
mai tarziu in cele 15 zile dela
expirarea mandatului vechiulur
Consiliu.
In lipsa unei asemenea convo-
chri, Consiliul general se Intru-
neste dela sine, in sedintg de
constituire In prima Duminicg
ce urmeaza dupg implinirea u-
nei luni dela expirarea mahda-
tulni vechiului Consiliu.
129. Dacg la data constituirii
noului Consiliu general, unul
sau mai multe barouri nu vor
fi ales De delegatii br, ei vor
fi desemnati de Consiliul gene-
ral nou ales dintre membrii a-
color barouri.
Membrii astfel alesi . de con-
siliul general vor function&
pang ce barourile vor alege de-
legatii lor conform dispozitiu-
nilor din prezenta lege.
130. Membrii Consiliului ge-
neral cari vor lipsi dela aduna-
rea constitutivg, sau dela o altg
Sedinta electivg, yor puteg vot&
prin corespondentg sau prin
mandat special dat In scris u-
nui membru nrezent la sedintg.
131. Princinalele atributiuni
ale Consiliului general sunt:
Alege din sanul sgu Comi-
siunea permanentg, De presedin-
tole i vice-presedintii Uniunii
avocatilor, dupg cum se prevede
mai lug;
b) Se intruneste la Bucuresti,
ori de cate ori este convocat de
presedintele Uniunii sau de Co-
880 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decenwrie 1931
misiunea permanentä, pentru a
discut& j deliberà asupra che-
stiunilor de interes Profesional
sau celor priyitoare la bunul
mers al justitiei;
c.) VoteazA fri fiecare an bu-
getul general al Uniunii, al Ca-
sei de pensiuni si al celorlalte
organe anexe, in care scop se
va intruni, far& nici o convocare,
in prima. Duminecá din luna
Decemvrie a fiecärui an;
d) Se intruneste far& nici o
convocare in aiunul deschiderii
Congresului general. in localita-
tea unde se tine Congresul, pen-
tru a aprob& si eventual a comp
Diet& ordinea, de zi a Congresu-
lui. alatuit& de Comisiunea
Permanentk, dup& care discutà
chestiunile ce figureazd intrinsa
d& tuturor proiectelor forma
definitivA in care vor fi supuse
deliberärii Congresului, lu&nd
toate dispozitiunile ce le va
crede necesare in vederea ace-
stei adunäri;
e) In prima Dun:Linea din
luna care precede data c&nd
expirà mandatul Consiliului ge-
neral, el se va Intruni pentra
a examin& j verificA intreaga
gestiune administrativä si fi-
nancial% a Comisiunii perma-
nente si in special a presedin-
telui Uniunii, a casierului *i a
celorlalti consilieri delegati cu
conducerea Casei de ajutor. etc.,
carora le va da sau nu descro-
care, dupg ce va ascult& si dis-
cut& darea de seam& a prese-
dintelui despre mersul Uniunii;
f) Se pronuntà asupra demi-
siunilor membrilor sli sau ai
Comisiunii permanente;
g) Ii dà avizul asupra oria-
rei chestiuni ce i se supune -de
Comisiunea permanentà, dintre
acelea a cäror rezolvare este
datá prin lege in competinta a-
cesteia;
h) Discutà j aprob& regula-
mentele alcAtuite de Comisiunea
permanent& a Uniunii, cu pri-
www.digibuc.ro
vire la organizarea ì functio-
narea diverselor organe create
de lege sau pentru aplicarea
dispozitiunilor ei;
i) Aduce la Indeplinire ortee
insarcindri sau atributiuni ce i
s'ar da de congresul general al
Co rpului.
132. Consiliul general ya tine
sedint& cu eel putin jumätate
plus unul din membrii
functiune.
Hotäririle se iau cu malori-
tatea de voturi a celor irifezenti.
In caz de paritate, votul prese-
dintelui este decisiv.
In cazul and la ziva fixatä
pentru adunare nu se vor In-
truni jumatate plus unul din
membrii Consiliului, sedinta se
amânä pentru a doua zi, la a-
ceeas) orá si atunci Consiliul va
lucrà i va lugt hotgritrj valabile
cu orice numär de membri vor
fi prezenti.
Sectiunea III
Comisiunea permanentd a Uniu-
nii avocatilor
133. Comisiunea permanent&
se compune din 17 membri, a-
lesi de Consiliul general.
Ea va aye& conducerea efec-
tivg, a Uniunii conform norme-
lor stabilite prin legea de fatá.
134. Pentru formarea Comi-
siunii permanente se va alege
de Consiliul general, din sanul
situ, ate un membru pentru
barourile din circumscriptia fie-
cärei Curti de apel si *ase mem-
bri pentru cele din circumscrip-
tia de apel din Ducuresti,
din cari cinci vor fi membri ai
baroului Ilfov.
In cazul infiintdrii de noui
Curti de aPel, membrii Comi
siunii permanente se vor spori
cu cate unul pentru fiecare
Curte de apel din nou înfiin-
tatá.
135. Pentru locul atribuit fie-
 LEM DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
cgrei Curti de apel vor putea
candid& j vor fi eligibili úu -
mai membrii Consiliului gene-
ral, alesi de barourile din cir-
cumscriptia acelei Curti. Mem-
brii Consiliului general ale% de
baroul Ilfov vor candida pentru
cinci locuri, iar membrii Con-
siliului general alesi de celelalte
barouri din circumscriptia Curtii
de apel Bucuresti, vor candida
pentru un loc.
Cei doi membri ai baroului
Ilfov, cari nu vor fi alesi. In
Comisiunea permanenta, vor fi
considerati ca supleanti. Ei vor
completa, in caz de lipsg, nu-
marul de membri necesari pen-
tru constituirea legala a comi-
siunii; jar In caz de Incetarea,
din price cauzal, a mandatului
vreunui delegat al baroului Il-
fov, eel mai In varstä dintre
supleanti va trece ca membru
titular In Comisia permanenta,
Mrä a mai fi nevoie de o altä
alegere.
136. Dintre membrii Comi-
siunii permanente, Consibul geo-
neral va alege In aceea$ sedintä
pe presedintele Uniunii avoca-
tilor $i patru vice-presedinfl.
137. Alegerea membrilor Co-
misiunii permanente, a prese-
dintelui $i a vice-presedintilor
se va face prin vot secret $i cu
majoritate relativä a voturilor
exprimate.. In caz de paritate
va fi proclamat ales candidatul
cel mai vechiu lnscris In baron.
138. Mandatul membrilor Co-
misiunii permanente expirä o-
dat4 cu al Consiliului general,
a drui emanatiune este $i care
i-a ales.
PanA la alegerea nouei Comi-
siuni permanente vechii mem-
bri vor continua sl functioneze.
139. Comisiunea permanentá
se convoacá de presedintele U-
niunii ori de Cate ori va fi ne-
voie.
140. Comisiunea permanentd,
cand nu functioneaza ca In- säu va semna corespondenta
www.digibuc.ro
26495C. Hamangiu, vol. XIX.-56
881
stantà de iudecatä, va putea
lucra cu orice numar de mem-
bri. dar nu poate lua hotatirì
valabile cleat cu votul conform
a cel putin cinci membri.
141. Membrii Comisiunii per-
manente cari vor lipsi nemoti-
vat la cinci sedinte, vor fi con-
siderati demisionati de drept.
Dad. Insà consilierul va ju-
stifica absentele sale In termen
de 20 zile dela data Incunostiin-
earii ce i se va face prin scri-
soare recomandatá. Comisiunea
permanentá, apreciind, va putia
sà considere ea motivate limn-
rile.
142. Presedintele Uniunii a-
vocatilor reprezinta Coruul avo-
catilor din Romania.
El prezideazá sedintele con-
gresului, ale Consiliului gene-
ral si ale Comisiunii perma-
nente.
El numeste personalul cance-
lariei Uniunii si ale organelor
anexe, cu aprobarea Comisiunii
nermanente.
El ordonanteaza cheltuelile
conform bugetului.
El acceptà biberalitátile Matte
Uniunii i incheie orice con-
tracte sau conventiuni, în baza
autOriZatiUniì Comisiunii p er-
manente.
El primeste si rezolvA cores-
pondenta i cererile- adresate U-
El indeplineste Insárcinárile
ce i s'ar da de congres, de Con-
siliul general sau de Comisiu-
nea permanentà.
El prezintä ministrului justiti-
ei rapoartele sau memoriile Co-
misiunii permanente despre care
se vorbeste In art. 145 de mai
jos.
143. Iu caz de lips5, salt im-
Piedecare a presedintelui, atri-
butiunile sale se exercitá de un
vice-presedinte sau de un mem-
bru al Comisiunii permanente.
Presedintele sau inlocuitorul
882 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
care va fi intotdeauna contra-
semnata de secretarul general.
144. Comisiunea permanenta
deleaga, din sanul s.0 un mem-
bru care sä se ocupe cu casie-
ria i cancelaria Uniunii, un al-
tul pentru conducerea Casei de
nensiuni i ajutor, un altul pen-
tru a se ocuph cu conducerea
Cercului central de studii DJ
Corpului de avocati si un altul
pentru Buletinul Uniunii".
Comisiunea permanenta va
puteh da insaxcinari speciale u-
nuia sau mai multora dintre
membrii sad sau ai Consiliului
general, cari vor supune lucrä-
rile lor hothririi completului
Comisiunii.
Comisiunea permanenta va
numi un secretar general al U-
niunii i un director al Casei de
pensiuni i ajutor, cum $i func-
tionarii necesari diferitelor ser-
Vicii ale Uniunii i organelor
anexe, fixandu-le salariile.
145. Comisiunea permanentä
a Uniunii va aveh ca principale
atributiuni
a) De a vegheh la indeplinirea
hotaririlor luate i realizarea
dezideratelor exprimate In con-
gresele anuale ale avocatilor;
b) De a bik parte la constitu-
irea Consiliului superior de dis-
ciplinâ al avocatilor;
c) De a organiza i suprave-
gheh serviciul statistic 'al Cor-
pului avocatilor romani si a in-
tocml un anuar al Corpului;
d) De a edit& Buletinul U-
niunii avocatilor";,
e) De a infiinth si conduce
Casa de credit si ajutor a Cor-
pului avocatilor din Romania,
precum si aceea de pensiuni;
f) De a strange si coordonh
observatiile ivite in practica in-
stantelor judecátoresti cu privi-
re la lacunele legislaiunii in
vigoare si a propune prin me-
morii ori rapoarte modificArile
www.digibuc.ro
sau completärile ce ar trebul
introduse;
g) De a intocml tariful mini-
mal de onorarii ale avocatilor
a stabili normele aplicarii lui.
Acest tarif, aprobat de Mini-
sterul de Justitie, va fi obligato-
riu pentru toate instantele ju-
decatoresti, cari II vor aplich
fárá exceptie atht in procesele
de onorarii intre avocati i cli-
entii br, conform art. 74 din
accost& lege cat i pentru cal-
cularea lor in acordarea cheltu-
elilor de judecata pärtii casti-
gatoare in proces.
Instantele judecâtoresti, acor-
dând cheltueli de judecata, nu
pot reduce onorariile avocatilor
sub cele prevazute In tablourile
onorariilor minimale; ins& vor
puteh, duná apreciere, sä soco-
teasca in cheltuelile de judecata
onorarii superioare celor cu-
prinse in tablou;
h.) De a intocmi proiectul de
buget al Uniunii, pe care prese-
dintele va supune votulni
Consiliului general, in prima
Duminecä din luna Decemvrie a
fiecgrui an;
i) De a compune ordinea de zi
a congresului, numind raportori
pentru diversele chestiuni de dis-
cutat, de a adunh materialul
necesar si a preparh proiectele
rezolutiunile ce urmeaza a fi
supuse congresului;
D De a organiza cercul de
studii al Uniunii, care se va o-
cuph de toate chestiunile de or-
din profesional i judiciar, in
conformitate cu statutele lui
speciale si prin memorii sau alt
mod, va aduce la cunostlinta
celor in drept observatiunile sau
lucrarile cercului;
k) De a autorizh pe presedin-
tele Uniunii S accepte donatiu-
nile sau legatele fäcute ei, sa
transigä. sá instraineze, sâ ipo-
techeze bunurile Uniunii, sa con-
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
troleze Imprumutri i s incheie
orice contracte ori conventiuni
in numele Uniunii;
/) De a intocmi un regulament
sau cod al moralei profesionale,
care va cuprinde toate indato-
ririle avocatului i sanctiunile
da aplicat celor ce se vor abate
dela ele. Acest cod, dui:4 ce va
fi aprobat de Consiliul general,
va fi obligatoriu pentru toate
barourile;
rn) De a intocmi regulamentul
de administratie interioarä, a
Uniunii s't cel pentru Casa de
pensiuni si ajutoare, cum si re-
gulamente pentru organizarea
functionarea diferitelor organe,
create de legea de fata, sau pen-
tru aplicarea dispozitiunilor ei.
Aceste regulamente, pentru a
deveni executorii, vor fi supuse
aprobärii Consiliului general al
Uniunit .
n) De a da sesizatä fiind de
vreun decanat sau chiar din o-
ficiu deciziuni interpretative
ale legii de fatä, cu caracter ge-
neral sau special si cari vor fi
obligatorii pentru toate barou-
rile din tarä;
o) De a stabiR diversele taxe
cotizatiuni ce urmeazg a se
percepe de barouri sau de Uniu-
nea avocatilor, conform Cap. X
din prezenta lege, cum si de a
modifich taxele existente;
p) De a indeplini orice alte
atributiuni ce i s'ar da de con-
gresele generale ale avocatilor;
r) De a supravegheb, aplicarea
strictä de catre barouri a legii
de fatä si de a lub, mäsurile ne-
cesare pentru inläturarea oria-
rei abateri sau de a sesizà, in
acest scop organele competinte
ale Corpului, putand interveni,
prin presedintele Uniunii, pen-
tru deschiderea actiunii disci-
plinare contra celor ce cala, le-
gea sau contravin regulilor mo-
ralei profesionale;
www.digibuc.ro
883
s) De a judech, fiind consti-
tuitä ca instantä de recurs,
toate chestiunile ce Ii sunt date
in competinta sa prin legea de
fatä.
146. Pot face recurs la Comi-
siunea permanentä numai pär-
tile cari au figurat in instanta
a carei hotarire se atacä.
Totus, presedintele Uniunii a-
vocatilor si decanul baroului
local vor aye& intotdeauna drept
de recurs, chiar dacä nu au fi-
gurat ca pärti in instanta de
fond, in toate chestiunile sau
materiile cari prin legea de fatä
sunt date in competinta Comi-
siunii permanente, ca instantä
de recurs.
Recursul va fi introdus fie di-
rect la Uniunea avocatilor, fie
la seeretariatul baroului, a cä-
rui decizie se atacä.
Orice recurs va fi insotit de
taxa preväzutä de art. 252, alin.
b, sub sanctiunea preväzutä de
art. 221 in caz de nedepunerea
taxei in termen legal.
Membrii Comisiunii perma-
nente, pentru sedintele la cari
vor luà parte and formeazd in-
stanta de recurs, vor primi o
diurnä, care se va fixh de Co-
misiunea permanentä la Dace-
putul fieeärui an.
Termenul de recurs si modul
calculärii lui, motivele de ca-
sare i procedura judeatii sunt
cele preväzute de art. 18 si 19
din prezenta lege.
Instanta de recurs va fi corn-
pusä intotdeauna dintr'un nu-
mär nepereche de membri ai
Comisiunii permanente insä
nu mai nutin de sapte iar de-
ciziunile se vor pronuntb, cu ma-
joritatea voturilor membrilor
prezenti.
In contra deciziunilor Comi-
siunii permanente nu existä nici
o altä, cale de atac, fie ordinarl,
fie extraordinarä.
884 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Deciziunile Comisiunii perma-
nente, date ca instantä de
recurs, cu privire la interpreta-
rea sau aplicarea legii de fatä,
au autoritatea de lucru judecat
sunt obligatorii fatä de toate
barourile din tail.
147. In executarea alM. j
din articolul 145, Uniunea avo-
catilor va infiinth un Cerc cen-
tral de studii, care se va ocupa
cu chestiunile cari interesea7A
In special organizarea i func-
tionarea justitiei cum si cu cele
privitoare la legislatie in gene-
ral.
Ministerele vor trimite acestui
Cerc de studii câte doua exem-
plare din toate proiectele de legi
elaborate, mai Mainte- de depu-
nerea lor in Par lament.
Cercul de studii va fi condus
de Comisiunea permanentä a
Uniunii avocatilor, care va pu-
teh delegh din sAnul säu un
membru, spre a se ocupà In
special cu conducerea Cercului.
El va fi impärtit in diferite
sectiuni, cari se vor ocupa cu
studierea si discutarea diverse-
lor proiecte de legi primite,
prin memoriu observatiu-
nile sale si Maud propunerile
ce va crede de cuviintä...
Deasemenea, din propria sa
initiativa, Cercul de studii, va
puteh adunh i coordona obser-
vatiuni cu privire la chestiunile
de interes general sau profesio-
nal, referitoare la justitie si le-
gislatie pe cari le va comunich
celor In drept, propunâncl modi-
ficArile sau reformele ce trebu-
esc aduse diferitelor legi.
Statutele Cercului, elaborate
de Comisiunea permanentä, vor
fi votate de Consiliul general al
Uniunii.
148. Buletinul TJniunii avoca-
tilor va apare sub directiunea
Comisiunii permanente a Uniu-
nii, fiind condus de un membru
www.digibuc.ro
delegat din sânul säu, care va
fi ajutat de colaboratorii i func-
tionarii necesari.
Buletinul Uniunii va fi orga-
nul oficial al Corpului avocati-
lor din intreaga tare', j intrin-
sul se vor public& toate chestiu-
nile cari intereseazá Corpul in
general, cum si activitatea fie-
carui barou, in afará de publi-
catiunile oficiale cari, conform
legii de fa-0,, trebuese fäcute
prin acest organ.
Tot prin Buletinul Uniunii se
vor puteh face toate publicatiu-
nile Ministerului de Justitie si
In special cele privitoare la ce-
rerile pentru schimbärile de
nume i incetäteniri.
Barourile sunt obligate sä a-
boneze la Buletin pe toti stagia-
ru i avocatii inscrisi in tablou,
inaintând Uniunii costul tutu-
ror abonamentelor, cel mai tar-
ziu pânä la 1 Aprilie al fiecärui
an, iar barourile vor Incas& a-
bonamentele dela fiecare abonat
individual, cu dreptul de a uzh
fatä de dânsul de dispozitiunile
legii de fatá, privitoare la inca-
sarea taxelor si cotizatiunilor.
Sectiunea IV
Consiliul baroului i Decanul
149. Corpul avocatilor din
fiecare barou este persoanä ju-
ridica, având toate drepturile
patrimoniale.
Organele baroului sunt: adu-
narea generalg, consiliul barou-
lui si decanul.
Corpul avocatilor unui barou,
ca persoaná moralá, este repre-
zentat prin decanul su, sau
prin oricare membru din Consi-
liu delegat de decan. Decanul
poate delega pe 'unul sau mai
multi avocati, chiar in afará de
membrii consiiului, pentru a
reprezenth Corpul inaintea jus-
titiei.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
150. A ctele de administratie
si de dispozitie, relative la ave-
rea Corpului, se fac de decan, cu
autorizarea Consiliului
conformitate cu bugetul Corpu-
lui.
151. Obligatiunile luate de
decan In numele Corpului tre-
buesc sh. fie autorizate de Con-
siliu, afarA numai dad, ele au
o valoare mai micg de 3.000 lei,
In care caz numai consinatimân-
tul decanului este suficient.
LiberalitAtile fäcute Corpului
de avocati, se acceptA de decan
sau un membru din Consiliu
delegat de decan, In baza auto-
rizatiei Consiliului baroului.
152. Decanul i Consiliul ba-
roului sunt alesi pe timp de trei
ani de cAtre adunarea general&
electivä a baroului.
153. Consiliul baroului se va
compune in afarA de decan
din 16 membri pentru baroul
Ilfov, din 12 membri la barou-
rile dela resedintele Curtilor de
' apel si din 6 membri la celelalte
barouri.
154. Consiliul se constitue a-
legAnd un prodecan, un cassier,
un consilier care va conduce
cancelaria, un altul pentru bi-
bliotecä, IncredintAnd celorlalti
consilieri insärcinärile ce va
crede necesare.
La barourile dela resedintele
Curtilor de apel se vor pute& a-
lege doi prodecani.
Consiliul va numi pe secreta-
rul baroului i pe cel al asisten-
tei judiciare, cari vor puteA fi
numiti dintre tinerii avocati sau
stagiari i vor fi remunerati.
155. Consilierul cassier va
aye& misiunea de a Incas& ve-
niturile i ordonanth plätile,
conform mandatelor semnate de
decan in baza bugetului.
156. Atributiunile Consiliului
baroului sunt:
a) SA se pronunte asupra
www.digibuc.ro
885
cererilor de Inscriere In Corp
a avocatilor sau stagiarilor
asupra reinscrierilor avo cati-
Mr, cari fiMd inscrisi pe ta-
blou au abandonat exercitiul
profesiunii i vor sa reintre in
Corp, asupra transferArilor avo-
catilor dintr'un barou in altul.
El va alcAtul In fiecare an ta-
bloul avocatilor i va exercit&
toate atributiunile ce-i sunt
date prin legea de fata;
b) SA constitue instanta dis-
ciplinar& a Corpului in confor-
mitate cu dispozitiunile legii
sA exercite supravegherea nece-
sarà pe care o reclamA paza o-
noarei i demnitAtii Corpului,
care Ii este IncredintatA;
e) SA mentira principiile de
rnoderatiune, de dezintreresare
de probitate, cari sunt principiile
traditionale si de baza ale Cor-
pului avocatilor;
d) SA se ocupe de orice che-
stiune ce intereseaa exercitiuI
profesiunii de avocat, mai ales
in privinta drepturilor avocati-
lor si a strictei observari a Inda-
toririlor Mr profesionale;
e) Sä Intocmeascä in fiecare
an si sA inainteze Uniunii
catilor, in luna Ianuarie, un ra-
port asupra mersului justitiei Si
lacunelor constatate in organi-
zarea j functionarea ei In cursuI
anului expirat;
f) SA administreze averes, ba-
roului, sA utilizeze veniturile ei
si sà asigure ajutoarele necesare
membrilor baroului, vAduvelor
sau copiilor Mr;
g) Sà autorizeze pe decan de a
accept& donatiuni sau legate %-
cute Corpului, de a transige, a
InstrAink a ipotech sau con-
tract& imprumuturi In numele
Corpului;
h) Sà rezolve orice chestiune
privitoare la administratiunea
interioard a baroului;
i) SA organizeze stagiul, s.
886 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
conduca lucrärile stagiarilor
sa organizeze conferintele de
stagiu;
j) alcatueasca bugetul a-
nual al Corpului i sa-1 supunA
abrobarii adunarii generale;
k) SA convoace aduntirile ge-
nerale;
/) SI aduca la Indeplinire de-
ciziile congreselor generale ale
Corpului, ale Uniunii avocatilor
si ale aclunarilor generale ale
baroului;
m) SA decidA In toate chestiu-
nile date In competinta sa prin
lege sau prin regulament.
157. Chestiunile de pm% ad-
ministratie se vor rezolvh de
Consiliu, fiind prezenti decanul,
prodecanul, consilierii delegati
cu casieria, cancelaria i biblio-
teca.
Hotarfrile se vor luh cu majo-
ritatea de voturi a Celor prezenti.
Se va puteà decide ca unele
chestiuni administrative M. fie
puse In cliscutiunea Intregului
Con siliu.
158. Consiliul Corpului se va
Intruni ori de ate ori trebuinta
va cere.
Pentru a puteh luà hotarfri
valabile, trebuie sa fie de fatA
majoritatea membrilor sai In
functiune.
Hotartrile se vor luh cu majo-
ritatea de voturi a celor pre-
zenti.
In caz de paritate votul deca-
nului este decisiv.
159. Demnitatea de decan
sau membru in Consiiul Corpu-
lui, precum i orice delegatie
data unui avocat de a reprezentà
sau sustine interesele baroului,
sunt gratuite.
Functionarii baroului. se nu-
mesc si se revoacI de Consiliu.
Ei vor fi remunerati conform
bugetului.
160. Decanul sau consilierul
care lipseste nemotivat dela Con-
www.digibuc.ro
siliu cinci sedinte consecutive se
considerA demisionat de drept In
urma unei Incheieri a Consiliu-
lui.
DacA InsA el va justifich ab-
sentele sale In termen de 20 zile
dela Incunostiintarea ce i se va
face prin scrisoare recomandata,
Consiliul baroului, apreciind, va
puteà sA considere ca motivate
lipsurile.
161. In localurile instantelor
judecätoresti se va pune, dupa
putinta si ImprejurAri, la dispo-
zitia Corpului de avocati, un nu-
mr de Incaperi, necesare exer-
citiului i organi-
zarii Corpului.
Sectiunea V
Adunarea generala a Corpului
162. A dunarea generala a
Corpului se compune din toti a-
vocatii unui barou Inscrisi In
Corp, cari nu au devenit incom-
patibili sau nedemni si nu sunt
suspendati din exercitiul profe-
siunii prin efectul unei pedepse
disciplinare Alma, definitiva.
163. Adunarile generale sunt
de doua feluri: deliberative si
elective.
164. Atributiunile adunAril
generale deliberative aunt:
a) SA voteze bugetul anual al
baroului;
b) SA' verifice gestiunea Con-
siliului baroului la expirarea
mandatului sat' i sa-i dea sau
nu descArcare;
c) SA se pronunte asupra de-
misiunii decanului si a membri-
lor din Consiliu;
-a) SI se pronunte asupra ches-
tiunilor de ordin profesional sau
de interes general al justitlei
sa-si dea parerea asupra proiec-
telor de lege privitoare la justi-
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931.
tie ori de câte ori va fi convo-
cat& de Consiliu din propria sa
initiativä sau dupg cererea pre-
sedintelui Uniunii avocatilor, a
consilierului general, ori a nu-
märului de avocati prevAzut de
art. 166 din orezenta lege.
165. Atributiunile adunärii
generale elective sunt:
a) Alege pe membrii Consiliu-
lui general al Uniunii avoca-
tilor;
b) Alege pe decan i Consiliul
baroului.
§ I. Adunarea generald delibe-
rativd
166. Adunarea general& deli-
berativ& va fi convocat6 in se-
dint& ordinarg In prima decad4,
a lui Decemvrie a fiecärui an,
spre a desbate bugetul Corpului,
alcgtuit df) Consiliul baroului.
Ea va fi convocatä tot In sedinth
ordinard In luna care precede
expirarea termenului pentru
care este ales Consiliul, pentru
a-i verifich socotelile i spre a-i
da sau nu desarcare de ges-
tiune.
In sedint& extraordinará adu-
narea va fi convocatá ori de
cate ori Consiliul va crede cá o
cer interesele Corpului.
Deasemenea Consiliul va fi o-
bligat sá convoace In sedinth ex-
traordinará adunarea, in cazul
când se va cere convocarea In
sells de presedintele Uniunii a-
vocatilor sau de mernbrul ales
In Consiliul general al Uniunii
de cátre baroul local sau de un
numär de avocati care sg, insu-
meze cel putin o treime din nu-
märul avocatilor inscrisi In ta-
blou i compatibili In barourile
cu mai putin de 100 membri, o
cincime din acelas numAr In ba-
rourile cu 101 pânä la 250 mem-
bri i o optima In barourile cu
mai mull de 250 de membri.
www.digibuc.ro
887
Cererea de convocare va in-
dick i chestiunile ce urmeazti a
fi discufate dei adunare.
Consiliul va trebui s& se intru-
neascl de urgent& si al ia rag-
suri pentru convocarea adun&rii
generale.
Presedintele Uniunii avocati-
lor va puteh convoca direct adu-
narea general& a oriarui barou
când va crede necesar.
167. Convocarea adunärii ge-
nerale deliberativä In sedintä
ordinará sau extraordinará se
va face cu o aptämâng, inainte
de ziva fixatá, prin invitatiuni
scrise, adresate tuturor avocati-
lor inscrisi In Corp, anuntând
data când va aveà loc adunarea
chestiunile ce vor fi la ordi-
nea zilei, precum i ziva c&nd
se va tine a doua adunare, dacá
prima nu se va pute& tine- din
cauza neintrunirii numärului
legal de membri. AceastA convo-
care se va afish la sediul Consi-
liului baroului, cum si in pala-
tul justitiei din localitate si se
va public& In Buletinul Uniunii
avocatilor" i inteun ziar local.
168. Adunarea general& deli-
berativä poate tine sedintä daca
sun,t prezenti jumätate din_nu-
märul avocatilor inscrisi in-
Corp, iar hotäririle trebuesc
luate cu jumätate plus u-
nul din numärul celor prezenti
cu vot secret sau pe fatá,
dupä cum va decide majoritatea
adundrii.
Dacti, la prima zi pentru care
a fost convocatá adunarea nu
se va intruni numárul necesar
de avocati, adunarea se va a-
mânà peste o säptám&ná, In a-
ceeas zi i orá, and va pute&
lucrà si se va lutt hotärtri vala-
bile, oricare ar fi numgrul mem_
brilor prezenti.
Amanarea adunärii i convo-
carea ei peste o sgpt&mânä se
va anuntà prin qfise, la sediul
888 LEGI DE UNIFICARE. 28 Deeemvrie 1931
Consiliului, in palatul justitiei
prin publicatiuni in ziare in
cazul and in prima convocare
se va fi omis a se face aceste
rnentiuni, conform art. prece-
dent.
169. Adunarea general& deli-
berativh va fi prezidat& de de-
can si in lipsa lui de prodecan
sau de cel mai bltrAn consilier
sau avocat din cei prezenti; asis-
tat de secretarul baroului.
Adunarea general& convocat&
personal de preseclintele Uniunii,
va fi prezidat& dc dânsul sau de
un delegat al sgu, asistat de un
avocat, desemnat de pre4edin-
tele aclunärii spre a indeplini
functiunea de secretar.
170. Bugetul Corpului se va
intocml de Consiliul baroului in
luna Noemvrie al fiechrui an
câte o copie se va comunich o-
data cu convocarea adunärii ge-
nerale fiechrui avocet inscris in
barou. 0 cdpie va sta afisatl in
localul palatului de justitie si la
sediul Consiliului cel putin 15
zile inainte de ziva intrunirii
adunärii generale. Dup& votare,
bugetul baroului, prin ingrijirea
decanului, se va publich In Bu-
letinul Uniunii avocatior", tri-
mitându-se o còpie sj Uniunii
avocatilor in termen de cel mult
15 zile dela votarea bugetului.
§ II. Adunarea general?!
electivd
171. Adunarea general& elec-
tivä se convoac& de decanul In
functiune sau de presedintele
Uniunii cu 15 zile mnainte de
data fixatä pentru alegerea de-
canului, a Consiliului baroului
sau a membrilor Consiliului ge-
neral al Uniunii avocatilor.
Toate aceste alegeri se vor e-
fectuà conform dispozitiunilor ce
urmeazrt.
172. Ziva alegerii se va fixh
www.digibuc.ro
in prima Duminea dupa expi-
rarea termenului pentru care e
ales decanul sau Consiliul ba-
roului, iar pentru membrii Con-
siliului general se va procedà
conform art. 127.
In caz de balotaj, alegerea se
va face far& alt& convocare In
Dumineca urmätoare.
In cazul and ziva de alegere
va ekleh intr'una din vacantele
prevazute de legea de organizare
judechtoreasa, (vacanta Cr&ciu-
nului, a Pastilor sau vacanta
mare) alegerea se va antânh In
Prima Duminech dup& vacantä.
173. Convocarea se va face
inteunul din urmätoarele mo-
duri:
a) Afishridu-se cu 15 zile Ina-
inte la sediul Consiliului barou-
lui, fn palatul justitiei 5i la in-
stantele judecAtoresti din cir-
cumscriptie, convocarea sem-
nath de decan si secretar i prin
care membrii Corpului sunt in-
vitati ca personal s& vie Ia ale-
geri Ta locul, In ziva si la orele
fixate. Instiintäri in acelas sew-
se vor public& in cel putin un
ziar local si in Buletinul Uniu-
nii avocatilor, dac& va apare
fnainte de alegeri, sau In doul
ziare locala. dach Baletinul nu
va apare inainte de alegeri;
b) Trimitându-se membrilor
Corpului cu 15 zile inainte de
alegere invitatiuni personale cu
parafa decanului, prin care sâ.
fie convocati ca personal sh yin&
la alegeri, indicându-se localul
unde se vor efectuh, ziva i ora
fixate pentru alegere.
Publicatiuni identice cu cele
de sub litera a se vor face In
ziare.
Decanul baroului Va decide
dup& cari din normele de mai
sus se va face convocarea.
174. Candidaturile se vor a-
nunth cu cel putin 5 zile inainte
de alegeri, la secretariatul ba-
 LEGI DE UNIF1CARE. 28 Decemvrie 1931
roului, de orice avocat, cu con-
simtimântul candidatilor. Se vor
pute& propune liste de candidati
sau candidaturi individuale.
Se va percepe o taxa, ce se va
fix& de Consiliul baroului, pen-
tru fiecare alegere si care va fi
de 200-600 lei pentru fiecare
candidaturä, suma ce va servi
la plata cheltuelilor alegerilor,
in care se cuprinde i tipärirea
buletinelor de vot.
175. Prin ingrijirea decana-
tului se vor tipäri buletinele de
vot, cari vor cuprinde imprimate
pe o singurä, foaie de hârtie,
toate candidaturile depuse in
termen la decanat.
Buletinul va fi impartit in
mai multe dreptunghiuri; in fie-
care se va inscrie ate o list&
sau candidaturä, individualä,
astfel cum au fost depuse la ba-
rou, rtimânând un dreptunghiu
alb, pe care sa-1 poatg. completh
aleggtorul, combinând nume
din diferite liste sau chiar in-
scriind numele avocatilor cari
nu si-au depus candidatura la
bar ou .
Numele tuturor candidatilor
vor fi imprimate pe buletine, cu
aceleasi caractere, pe o singurg,
pagine. i Mrg, nici un semn dis-
tinctiv.
176. In ajunul alegerilor se
vor ails& numele candidatilor in-
scrisi la barou, pe tabla anuntu-
rilor oficiale dela sediul Consi-
liului baroului; iar In ziva ale-
genii, afisarea candidaturilor se
va face pe usa localului de vot
ing,untrul sälii de votare, in-
tr'un loc vizibil.
177. Alegerea se va face in-
tr'una din Wile Consiliului ba-
roului, a Casei avocatilor sau a
palatului de justitie, indicatl In
convocare.
178. Adunarea general& ejec-
tivg. este legalmente constituitä,
va pute& lucr& valabil cu ori-
www.digibuc.ro
889
ce nunagx de a,vocati se vor pre-
zent& la vot.
Adunarea electiv& se prezi-
deazg, de fostul decan sau pro-
decan, iar in lipsa lor de cel mai
in varstä membru al Consiliului
in lipsa tuturor membrilor ve-
chiului Consiliu, va prezid& cel
mai in varstä din avocatii pre-
zenti la constituirea biuroului.
Presedintele adunärii elective
va fi asistat de patru avocati,
trasi la sorti dintre cei prezenti
in salä, la formarea biuroului.
In procesul-verbal al adundril
se va face mentiune despre mo-
dul cum a fost desemnat prese-
dintele ei si cum s'a format biu-
roul.
Candidatii nu vor puteh face
parte din biuroul alegerii nici ca
presedinte, nici ca membri; iar
In cazul când s'ar alege un mem-
bru al biuroului, chiar necandi-
dat, alegerea sa va fi nuld de
drept.
179. La barourile cu mai
mult de 400 membri cu drept de
vot se vor form& mai multe sec-
tiuni de vot, fiecare sectiune
fiind compusä din maximum 400
alegAtori.
In acest caz biuroul central va
fi prezidat de clecan sau cel mai
in värstä dintre prezidentii de
sectiuni.
Biuroul fiecarei sectiuni se va
form& conform art. precedent.
Rezultatul tuturor sectiunilor
se va adun& la biuroul central
unde se va proclam& rezultatul.
Avocatii vor fi repartizati pe
sectiuni de Consiliul baroului,
dupg alfabet si se va anunt& a-
ceasta In convocarea alegerii.
Contestatiile cu caracter gene-
ral, cari privesc intreaga ale-
gere, se vor adresh biuroului
central, care le va rezolvà, iar
incidentele j contestatiunile
produse la fiecare sectiune de
u privire la operatiunile
vot,
890 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
alegerii locale,- se vor rezolvh de
biuroul sectiunii.
Incidentele i contestatiunile
se rezolvä de biurou cu majori-
tate de voturi. In caz de pari-
tate, votul presedintelui este- de-
cisiv.
180. Votul va fi secret.
In sala in care se voteazA nu
pot phtrunde decht avocatii cari
n'au votat.
Candidatii ca i avocatii ale-
gätori nu pot rämâne In sala de
vot decht numai timpul necesar
pentru a voth.
181. Buletinele vor purth
stampila baraului, aplicatä pe
partea exterioará a buletinului.
Aceastä stampilä, va fi intoc-
mitä In mod special pentru fie-
care alegere, deosebindu-se de
celelalte prin forma si dimensiu-
nile ei i va fi pästratä, sub con-
trolul personal al decanului, de
secretarul Consiliului, astfel ca
sä fie aplicath pe buletine Ina-
into de Inceperea alegerii.
Stampila va puteh fi fAcuth in
mai multe exemplare.
182. Presedintele va predh
fiecärui aleggtor intrat In sall
câte un buletin de vot, pe care
acesta Il va completh saumo-
difich, stergänd numele candida-
tilor pe cari nu voeste sä-i vo-
teze i addugand altii chiar din
avocatii ce nu figureazä printre
candidati.
Va fi nul buletinul de vot
care va contine mai multe
nume cleat candidatii de ales
sau semne conventionale, ori
alte inclicatiuni de naturä a vio-
l& secretul votului sau a influ-
enth rezultatul alegerii.
183. Dupa ce aleggtorul va fi
intocmit buletinul pe care vo-
teazh, 11 va Immânh presedinte-
lui, indoit in patru, cu stampila
vizibilä la exterior. Presedintele,
dupá ce constatä cä buletinul nu
www.digibuc.ro
contine la exterior vreun semn
conventional, 11 va pune in urná.
Alegátorii nu pot sa iasá din
sala de vot pastrând asupra lor
buletinul nevotat. Abaterea dela
aceastä regulá constitue o gravd
vina profesionalä.
184. Timpul de votare se va
inclich in convocare i va dux*
cel putin cinci ore, cari vor fi
fixate de Consiliu intre orele 9
dimineata si 5 duph arniazá.
Baca la ora fixatä, pentru ter-
minarea alegerii vor mai fi avo-
cati prezenti cari n'au votat, a-
legerea va continua, pang la de-
punerea buletinelor alegátorilor
prezenti.
185. Voteazá toti avocatii in-
scrisi in barou, cari au vechime
de trei ani In afará de stagiu,
cari nu se vor gäsi in ziva ale-
genii in nici unul din cazurile de
nedemnitate sau incompatibili-
tate prevázute de lege.
Nu vor puteh luh parte la vot
avocatii cari au fost definitiv
condamnati la suspendarlea tern-
porará a exercitiului profesiunii,
In cursul anului curent sau ce-
lui care precedeazá alegerea,
chiar dacd si-au executat pe-
deapsa.
La Inceputul fiecárui an, de-
canul barovlui va extrage din
tabloul avocatilor lista acelora
cari au drept de vot, alcátuind
un tablou special al acestora,
care va stà afisat timp de 15
zile la secretariatul baroului
intr'un loc vizibil in palatul jus-
titiei.
In acest interval de tinan, orice
avocat va puteh face apel la Con-
siliul baroului contra omisiuni-
lor sau inscrierilor fárá drept
ce se vor fi facut in tabloul de
avocati alegátori, alcAtuit de
decan.
Contra deciziei Consiliului ba-
roului se va puteh face recurs la
Uniune a avocatilor.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
In cazul când pAnä, la data
alegerilor lista de aleggtori nu
va fi fost definitiv stabilitg, se
va utilizg lista anului precedent.
La alegerile ce se vor face In
-anul 192, vor vote avocatil in-
scrisi päng. In anul 1925 inclu-
siv, conform tablourilor generale
ale avocatilor din fiecare barou.
Avocatul care fiind in catego-
ria celor ce nu au clrept de vot,
conform prezentului articol, to-
tus_ va participg la alegere, se
va pedepsi cu interdictiunea de
a profesâ timp de un an sau cu
maximum amenzii prevgzute de
legea de fatg. Actiunea se va
pomi din oficiu sau-dupg cere-
rea a trei avocati avänd drept
de vot.
Dacg aceastg abatere se va
constath In timpul alegerli, pre-
sedintele adungrii elective este
obligat a sesizA de Indatg Con-
siliul baroului, spre a deschide
actiune disciplinarg contra avo-
catului vinovat.
186. Nu pot fi alesi decani sau
membri in Consiliu decAt avo-
catii eari au o vechime in exer-
citiul profesiunii de cel putin
zece ani, In cari nu intrg i sta-
giul. Avocatilor fosti magistrati
li se va socoti pentru stabilirea
vechimii si tiMpul servit in ma-
gistraturg.
Barourile cari nu ar aye& un
numgr suficient de membri cu
ceastg vechime, adicg cel putin
de doug ori numgrul candidati-
lor de ales, vor puteg alege
dintre cei ce nu intrunesc a-
ceastg conditiune.
Nu pot fi alesi In nici una din
demnitgtile profesionale avocatii
cari nu pot fi aleggtori, in con-
formitate cu dispozitiunile arti-
colului precedent.
187. Fostul decan rAmAne de
drept rnembru In Consiliul ba-
roului pe periodul urmätor ex-
pirArii mandatului sgu. Aduna-
www.digibuc.ro
891
rea generalg lì poate conferl ti-
tlul onorific de decan pe viatg.
Fostul decan, rams consilier
de drept, va aveA toate dreptu-
rile si atributiunile unui consi-
her ales, insg eI va fi supranu-
merar, adicg numgrul membri-
lor alesi In Consiliu, prevgzut de
art. 153 din aceastg lege, nu se
va micsorg prin faptul intrgrii
fostului decan.
188. Presedintele, dupg termi-
narea votgrii, face despuierea
scrutinului In sedintä publicg.
Vor fi alesi cei cari vor Intrurd
majoritatea absolutg a voturilor
valabil exprimate la prima vo-
tare si numgrul cel mai mare de
voturi In balotaj.
Voturile anulate nu se socotesc
in calculul majoritätii absolute.
Majoritatea absolutg se calm-
leazg adAugAnd unu la jumäta-
tea celui mai mare numgr pe-
reche cuprins in numgrul total
al voturilor valabil exprimate.
Rezultatul alegerii se va pro-
clam& oricare va fi numgrul vo-
tantilor, nefiind necesar pentru
valabilitatea alegerii sg parti-
cipe la vot majoritatea avocati-
lor
189. Biuroul va intoczni un
proces-verbal cuprinzänd Impre-
jurgrile ì rezultatul alegerii pe
care II va Inaintg cancelariei
Corpului pentru a fi pgstrat la
a rhi vg.
190. Votul e obligatoriu. Lipsa
nejustificatg dela adunarea elec-
tivg sau dela cea deliberativii
care desbate bugetul ori ratificg
gestiunea dg loc la o amendg de
500 lei In folosul Casei de pensii
ajutoare a Corpului.
Amenda se va pronuntà de de-
can pe baza procesului-verbal
de sedintg, constatAnd neprezen-
tarea avocatului la vot. Ea
poate fi ridicatá de Consiliu In
urma unei cereri de scutire, In-
892 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
temeiatà pe motive de o serioasä
gravitate.
In caz de recidiva, Consiliul va
pronunth amenda Indoitä contra
avocatului care a lipsit dela vot.
Decanul bare va omite a aplich
amenda predzutä de lege, va fi
personal depunzAtor de dau-
nele cauzate Casei de pensiuni
prin aceastä omisiune.
191. Preseclintele alegerii va
comunica Uniunii avocatilor, fn
termen de trei zile dela procla-
marea rezultatului, numele per-
soanelor alese, inaintând totdeo-
datä si o cboie de pe procesul-
verbal al alegerii.
Rezultatul alegeril se va pu-
Mich In primul numär al Bu-
Ietinului Uniunii Avocatilor".
Deasemenea baroul va conau;
nich candidatilor reusiti alege-
rea lor.
192. In contra alegerilor mem-
brilor Consiliului general al U-
niunii, decanilor i consiliilor
barourilor, orice avocat Inscris
fn baroul respectiv i având
dreptul de a voth, va putd, face
recurs la Comisiunea permanen_
CAa, Uniunii avocatilor In ter-
men de zece zile dela data ale-
genii.
Recursul se va puteh depune
direct la Uniune sau la deca-
natul baroului a drei alegere
este contestatä, care va Inainth
odatä cu recursul si dosarul ale-
genii. Motivele se vor putee, de-
pune chiar In ziva judecâtii re-
cursului.
Comisiunea permanentä va ju-
dech de urgent& recursul, färä,
citarea pärtilor, numai pe baza
memoriilor, dad, se vor fi depus
de cei interesati si a lucrarilor
din closar.
In caz cä va gäsì recursul In-
temeiat, va puteh anulh ale-
gerea, In total sau In parte, ori
va puteh rectifich rezultatul pro-
clamat de biurou in cazul chnd
www.digibuc.ro
va fi fost gresit sau s'ar constath
erori de calcul.
Motivele de recurs, cari pot a-
trage anularea alegerii sunt: a)
gresita interpretare sau cälcarea
dispozitiunilor din legea de fatä
si din regulamentul acestei legi,
privitoare la formele, procedura
conditiunile alegerilor; b) ex-
ces de putere din partea organe-
lor baroului sau ae biuroului a.
dunärii; eroare gravä, de fapt
In stabilirea rezultatului alege-
Hi; d) omisiune esentialä, sau
nemotivarea deciziunilor date de
biuroul adunärii cu ocazia rezol-
värii incidentelor sau contesta-
tiunilor ridicate cu ocazia ale-
gerilor; e) In general, orice con-
statdri de fapte i Imprejuräri
de natud a fi Influentat sau
modificat rezultatul alegerilor,
chiar dad, n'au fost relevate In
timpul alegerii.
In caz de anularea alegerii,
decanul al drui mandat a ex-
pirat, sau loctiitorul sáu, va fi
Indatorat ca In termen de cinci
zile dela primirea adresei Uniu-
nii, care fl Incunostiintead, des-
pre aceasta, sä Indeplineasd
formalitätile legale pentru con-
vocarea adunärii generale electi-
ve, In conformitate cu dispozi-
tiunile legii de fatä. La caz de
neurmare se vor aplich dispozi-
tiunile art. 195 din aceastä lege.
13ânä la judecarea recursului
vor continuh sb. functioneze ve-
chiul decan i consiliul.
193. Dad, cu ocazia judearii
recursului se va constath
mod intentionat nu s'au hide-
plinit formalitätile legale ori
s'au nesocotit dispozitiunile pri-
vitoare la procedure alegerii sau
cä fn oHce alt mod s'a cäutat
a se zädärnicl alegerea, Comisiu_
nea permanentd, dupg, ce va ad-
mite recursul, va puteh aplich
o amencla Ong la 5.000 lei celui
gäsit culpabil, dui:4 ce fl va cità
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931 893

0 ascultA. Aceastä deciziune este local, in termen de 10 zile dela

definitivä 0 executorie. inregistrarea cererii, ce i se va
Deasemenea va sesiza Consi- face in acest sens de presedintele
liul baroului local spre a des- Uniunii sau de 5 membri ai ba-
chide actiune disciplinarä contra roului.
avocatilor cari au votat fArA, CAPITOLIIL VIII
drept la alegerile contestate.
194. In caz de vacantA, prin Despre actiunea diseiplinard
moarte, demisiune sau incompa- 196. Paza onoarei si demnitä_
tibilitate a decanului sau vre- tii Corpului avocatior este in-
unui membru al Consiliului ba- credintatä Consiliului baroului.
roului, sau al Consiiului gene- 197. Din membrii Consiliului
ral al Uniunii, se va procedà la baroului se va constitul, conform
Inlocuire printr'o noug alegere prezentei legi, sub denumirea de
suplimentarA, care se va face Consiliul de disciplind al barou-
dupa aceleasi norme prevAzute lui, o instantä disciplinará, care
mai sus. judecA actiunea disciplinará in-
Decanul sau consilierii noui tentatA in contra avocatilor, apä-
alesi indeplinesc mandatul pre- rätorilor 0 stagiarilor, aplicAnd
decesorilor pe restul timpului de pedepsele preväzute de lege.
functionare. 198. Actiunea disciplinará se
195. Dacá decanul baroului al poate Intemeià pe cAlcarea dis-
cárui mandat a expirat nu con- pozitiunilor acestei legi, a regu-
voacá adunarea generalá In lamentului ei, a regulamentelor
timp util pentru ca alegerea sA alcAtuite de Uniunea avocatilor
se efectueze In termenul prey& pe baza legii, a, deciziunilor or-
de art. 172, presedintele Uniunii ganelor Corpului, cari sunt obli-
avocatilor va invità pe decan sA gatorii pentru avocati, i pe orice
intre in legalitate. acte In legaturá cu exercitiul
DupA trecerea de 10 zile dela profesiunii de avocat, sau cari,
aceastá invitatiune, dacA nu se desi in afard de exercitiul pro-
vor Indeplini de decan formalitá- fesiunii, din cauza notorietätii
tile legale de convocarea adunh- Mr publice stint de naturA a
rii generale elective, presedintele compromite onoarea _sau presti-
Uniunii avocatilor va delega un giul avocatului sau al Corpului
avocat din baroul unde nu s'au de avocati.
efectuat alegerile sau un mem- 199. Orice plAngere In contra
bru din Consiliul general al U- unui avocat se adreseazä deca-
niunii, cu hasárcinarea de a nului baroului din care face
convocA adunarea electivä, hide_ parte avocatul la data plängerii.
plinind toate formalitätile ce DacA avocatul este demisionat
prin lege sunt date In sarcina din barou sau este incompatibil,
decanului, avAnd dreptul de a plAngerea se va adresh baroului
prezidA, alegerea si a suprave- din care fáceá parte, demisiunea
gheá toate operatiunile pAná la sau incompatibilitatea neimpie-
terminarea ei. decAnd actiunea disciplinará.
Decanul sau loctiitorul sAu, DacA avocatul e transferat In
din a cärui cauzä s'a zädärnicit alt barou, plängerea se va adre-
mu. IntArziat efectuarea alegeri_ sh baroului in care e transferat,
Mr la timp, conform legii, va fi direct gam prin intermediul ha-
supus actiunii disciplinare, care roului, In a cArei circumscrip-
se va porni de Consiliul baroului tie locueste reclamantul.
www.digibuc.ro
894 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
200. Primind plângerea, de-
canul deleagg pe unul din con-
silierii baroului cu cercetarea
faptelor reclamate. Primirea a-
cestei delegatiuni este obligato-
rie, in afar& de motivele obis-
nuite de recuzare, ce ar existh
in persoana delegatului. Consi-
lierul delegat devine raputorul
cauzei.
Cercetgrile necesare In afara
circumscriptiei baroului investit
se pot face prin comisie rogato-
rie cgtre baroul respectiv.
Decanul i Consiliul poate dis-
pune si din oficiu cercetgri in
materie disciplinarg,
Presedintele Uniunii primind
vreo plângere contra unui avo-
cet, o va inainth decanului res-
pectiv, care va incepe de indatg
façerea cercetgrilor, conform dis-
pozitiunilor prezentului capitol,
instiintand Uniunea de rezulta-
tul lor. cazul cand decanul
baroului ar refuzh sau ar intâr-
zih facerea acestor cercetgri,
presedintele Uniunii va puteh
delegh pe reprezentantul barou-
lui in Consiliul general sau pe
un alt membru al baroului local
ca sg facg cercetgrile. Pe baza
lor, presedintele Uniunii, ggsind
reclamatia fundatg, va sesizh
Consiliul de discipling, care in
acest caz va procede la judecatá,
färg a mai indeplini formalita-
tea trimiterii in judecatg, pre-
väzutg de art. 203.
Când plângerea va vizh per-
soana decanului, ea se va adre-
sh presedintelui Uniunii care va
insgrcinh pe un membru al co-
misiunii permanente cu facerea
cercetarilor i in cazul and a-
cesta va ggsi plângerea into-
meiatg, va sesizA direct con-
siliul de discipling care va ju-
dech, constituit conform art.
210.
In cazurile prevgzute de art.
82, 83 si 85 ultimul alin., deca-
www.digibuc.ro
nul primind pro cesul-verbal care
constatg faptele ce se imputg
avocatului, va sesizh de indatg
Consiliul de discipling al barou-
lui sau va numi un delegat pen_
tru completarea cercetgrilor,
când va crede aceasta necesar.
Toate cercetärile In materie
disciplinarg se fac cu cea mai
mare celeritate, sub rgspunderea
personalg a celui frisarcinat cu
facerea bor.
201. Orice persoang care nu
e avocet, stagier 'sau magistrat,
chematá inaintea decanului, a
delegatului sgu, ori inaintea Con-
siliului de discipling ca martor,
va fi datoare sg se prezinte, sub
sanctiunea amenzii dela 500
5.000 lei, care se va pronunth de
presedintele tribunalului in caz
de lipsg la prima chemare. In
caz cand nu se vaprezenth nici
la a doua citare, amenda se va
Indol, iar presedintele tribuna-
lului sau inlocuitorul säu va
emite de urgentg mandatul de
aducere in camera de consiliu,
dupg cererea decanului, fárg ci-
tatiuni.
Amenda este definitivg si se
va executh conform dreptului
comun.
Avocatii, apgrgtorii, stagiarii
sau magistratii cari vor refuzh
de a se prezenth sg dea explica-
tiuni decanului, delegatului sgu,
ori consiliului, vor puteh fi pe-
depsiti discipliner, cei dintâi de
cgtre Consiliul de discipling, iar
magistratii conform rânduelilor
legii de organizare judecgto-
Teascg.
Martorii vor puteh fi ascultati
sub prestare de jurgmânt.
202. La orice cercetare, avo-
catul pArit va fi citat, Inamânân-
du-i-se còpie de pe plângerea
pornita contra sa, ca sg asiste
sg dea informatiuni verbale sau
intampingri scrise.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decenwrie 1931 895

Nerhspunderea la citarea Recuzarea se va propune inain-

cuth se considerd ea singurl ca tea inceperii anchetei sau a ju-
o abatere dela indatoririle profe_ death.
sionale si atrage deschiderea ac- Ei nu vor puteh fi lush recu-
tiunii disciplinare contra avaca- zati numai pe motivul a au
tului i aplicarea pedepselor dis_ decis trimiterea avocatului in
ciplinare: amenda sau interdic- judecata Consiliului.
tia temporarh de a profesà. 206. Consiliul de disciplinä
203. Consilierul raportor de- va fi prezidat de decan, in lipsa
legat cu facerea cercetärii. va lui de prodecan si in lipsa ace-
intocmi proces-verbal constata- stuia de cel mai In varstä din-
tor de cele petrecute la fiecare tre membri. Secretarul baroului
termen. sau un alt functionar va hide-
Toatedeclaratiunile se vor Plini functiunea de grefier.
consemnä in scris si vor fi sem- Spre a puteä judeca in primä
nate de persoana care le-a M- instantd. Consiliile de discMlinä
alt $i de consilierul raportor din intreaga tarä se vox corn-
delegat, care va constath si re- Puna din ate trei membri.
fuzul sau imposibilitatea partii Deciziunile Consiliului se pro-
de a semna. Dupd tertainarea nun% cu majoritate de voturi.
ceroetärii, clelegatul raportor va 207. Inaintea Consiliului de
inaintä dosarul si va supune disciptinä treclamantul i avo-
cazul Consiliului baroului, care catul pârit se vor prezentà In
va decide, farh, arätare de vo- persoanä, Irish ei vor putea fi
tive, daca este loc ca avocatul asistati de avocati.
sä fie trimis in judecata Consi- Lipsa reclamantului sau a
liului de disciplinä. avocatului Orit nu poate im-
In caz afirmativ, decanul va Piedech judecata Consiliului de
ea& pe avocat in judecata Con- disciplinh, care se va pronuntà
siliului cum si pe reclamant. Pe baza actelor si dovezilor dela
Pentru a decide dach este sau dosar, cum si a memoriilor
nu caz de trimitere in judecath, scrise ce se pot depune de par-
Consiliile se vor constitui cu tile interesate.
trei membri 208. La judecarea actiunilor
In contra deciziunii prin care disciplinare, in fata Consiliului
se hothräste in principiu dach de disciplinh, consilierul delegat
este sau nu cazul ca avocatul care a fäcut cercethrile va luh
sh fie trimis In judecatä, nu parte la sedinth ca raportor
existä nici o cale de atac. va sustine acuzarea; iar In lipsa
204. Consiliul de disciplinä acestuia se va delegh de decan
poate judech numai duph in- un alt raportor.
structiunea f Acuth sau poate 209. In caz de divergenth sau
hoarl completarea ei, fie in da eh prin recpzare sau prin
fata Consiliului, fie de cAtre de-
oricare alt motiv Consiliul nu
legatul raportor. si-ar puteh completa, numärul
In acest caz, declaratiunile senecesar pentru a judeck deca-
vor luà i consemna, in scris $i nul, prodecanul sau in lipsa lor
vor fi semnate de aceleasi per- eel mai in varstä consilier va
soane ca i la ancheta prelimi- trage la sorti nurnärul de mem-
narh. bri necesar inteo lista, cuprin-
205. Decanul, raportorul zând Pe fo$tii decani si mem-
membrii Consiliului pot fi recu- bri- in Consiliul de disciplinä;
zati conform dreptului comun. iar dacà numärul acestora nu
www.digibuc.ro
896 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decenwrie 1931

va fi suficient, se va face tra- nunta in aoest termen, el este

gerea la sorti dintre toti avo- de drept desesizat de judecata
catii cari au zece ani de exer- alacerii care trece la Consiliul
citiu al profesiunii, in afarä de de apel competinte. Acesta, se-
stagiu, si cari n'au suferit pe- sizat de reclamant, va face cer-
dense disciplinare, nici nu sunt cetärile necesare si va judeca
sub urmgrire disciplinark ca prima' si ultimä instanta de
In barourile in cari nu ar fi fond.
un numbir suficient de avocati 211. In cursul judecárii unei
cu zece ani vechime, spre a actiuni disciplinare, consilierii
completa Consiliul de disciplinä, se pot schimba, afará de cazul
se va face tragerea la sorti din- cand judecata s'a amânat in
tre avocatii inscri$i, avand cel continuare.
putin cinci ani vechime in afara 212. Cosiliul de discipline'. Va
de stagiu i cari nu au suferit putek dupá gravitatea cazului
pedepse disciplinare si nici nu dupá aprecierea imprejurá-
sunt sub urmärire. ruler, sä pronunte urragtoarele
In cazul cand consilierii ba- pedeme. disciplinare: mustrarea,
roului lipsind dela sedintä, ju- amenda panä la 10.000 lei in f o-
decata actiunilor sau apelurilor losul Casei de ajutor, interdic-
disciplinare s'ar amana din a- tiunea temporard de a profesa
ceastä cauza" sau s'ar recurge panä la doi ani i interdictia
la completarea Consiliului in definitivá de a mai profesk
modul arätat mai sus, membrii La aplicarea pedepselor se va
din a caror vjnä s'ar produce tine seama de gravitatea fapte-
a ceastä amanare sau comple- lor incriminate si de calificarea
tare, se vor amenda de decan datä lor prin codul moralei pro-
la prima ling. cu 500 lei, iar f esionale.
la cele urrniitoare cu ate 1.000, Repetarea abaterilor discipli-
in afard de aplicarea dispozi- nare de cdtre acelas avocat va
tiunilor din art. 160, and va fi constitul o circumstantá agra-
cazul. vantä in aplicarea pedepselor.
210. Dacä se face plangerea Consiliul de discipliná se va
in contra decanului sau a vre Pronuntà in acelas timp $i in
unui membru din Consiiul ba- Privinta cheltuelilor de judecata
roului, Consiliul de disciplinä filcute de barou in aceasta afa-
se va completa pentru a judeca cere.
cu Inca patru membri hi Bu- Aceste deciziuni, râmase defi-
curesti si doi in celelalte orase, nitive, se vor executà atat in ce
trasi la sorti tot dupä normele priveste amenda, cat si cheltue-
preväzute in articolul precedent. lile de judecatd, de catre jude-
In cazul acesta, Consiliul se va catoria de ocol a domiciliului
constitul, trdgandu-se la sorti condamnatului. conform drep-
membrii cari vor judeca atat tului comun.
chestiunea trimiterii in jude- 213. Minh inchiderea desba-
cafe.% cat si fonclul actiunii. terilor, Consiliul se va pronuntà
In asemenea cazuri, ancheta cu majoritate de voturi, mai
intreaga procedurä se va face Intai asupra culpabilitátii. Dacá
eu cea mai mare urgentä, Con- se formeazá majoritatea pentru
siliul urmând a se pronunta th neculpabilitate, Consiliul pro-
termen de cel mult douä luni nun% achitarea; in caz contra-
dela primirea plangerii. riu se va pronuntà din nou a-
Dad. Consiliul nu se va pro- supra pedepsei. Dacá asupra
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
naturii sau mrimii pedepsei
sunt mai multe pdreri, consi-
lierii in nämär mai mic sunt
obligati sä, se uneascd cu pare-
rea cea mai apropiatä de 'Are-
rea lor, pe care o au consilierii
in numdr mai mare.
Procesul-verbal al sedintei va
cuprinde numele consilierilor
cari au luat parte la judecatd,
Pdrerea care a Intrunit majo-
ritatea 8i deciziunea Consiliu-
lui in ce prive$te culpabilitatea
si aplicarea pedepsei. El va fi
semnat de toti consilierii cari
au judecat, färd a se arätä ose-
bitele päreri ce vor fi fost e-
mise.
Decizia motivate', conform pd-
rerii ce a intrunit majoritatea,
va rdmâne la dosar si se va
sernne de presedinte. raportor
si de grefier.
214. Actiunea disciplinard
este independentd de orice altä
actiune. Cu toate acestea, deed
o actiune penalä e introdusa
contra avocatului chemat Ma-
intea Consiliului de disciplind,
actiunea disciplinarä va puteä
fi amânatä pan'e.: la judecarea
actiunii nenale.
In acest caz, precum i cánd,
rank' a existà actiune discipli-
nerd, avocatul va fi chemat Ma-
intea unei instante Penale ca
inculpat pentru o infractiune
care atrage nedemnitatea. Con-
siliul va aprecià, dunä o preala-
bild cercetare a dosarului penal
de un delegat al baroului, dacA
trebuie sa se suspende inculna-
tului exercitiul profesiunii penä
la pronuntarea sentintei. Deci-
ziunea de suspendare nu este
supusd cleat recursului la Con-
siliul superior de disciplind al
avocatilor, fárá ca recursul in
aceastá ma terie sá fie suspensiv
de executare.
Dacd Consiliul va fi hotárit
ca actiunea disciplinard sä fie
anAnata Dana la judecarea ac-
26495.- C. Ilamangiu, vol. XIX-57.
www.digibuc.ro
897
tiunii penale, aceastá hotárire
nu-1 leagil, si deed in cursul
instructiunii sau desfd$urárii
procesului penal Consiliul va
crede de cuviintd, se Poate se-
size de indatá si procede la ju-
decarea actiunii disciplinare.
Parchetele tribunalelor $i Cur-
tilor, cum si toate instantele ju-
deatore$ti, sunt obligate a in-
cunostiintä baroul respectiv de
orice plängere pornitá impotriva
unui avocet si de sentintele con-
damnatoare intervenite In
penale intentate contra
aVocatilor.
Grefierul care va omite sá
feed aceastá instiintare va fil
supus pedepselor disciplinare.
215. Deciziile Consiliului de
disciplinä sunt supuse apelu-
lui, cu exceptia zelor ce pro-
nuntä pedeapsa mustrárii sau
a amendei nand la 1.000 lei,
cari nu pot fi atacate deck cu
recurs la Consiliul superior de
disciplita al corpului.
Apelul se va judecá de Consi-
liul baroului din orasul de re-
$edintä al Curtii de anel in cir-
cumscriptia chreia este sediul
baroului al cdrui Consiliu a dat
deciziunea aplecatá.
Pot face apel: cel condamnat
prin decizia apelatd, reclaman-
tul, decanul baroului respectiv,
raportorul Consiliului de dis-
cipline', j presedintele lJniunui
avocatilor.
216. Apelul trebuie introdus
la secretariatul baroului local
sau al baroului care formeazá
Consiliul de apel. Termenul
este de 15 zile socotit dela pro-
nuntarea deciziei pentru närtile
cari au fost de fatd, sau dela
comunicarea ei pentru cele cari
au lipsit.
FalEt de decanul baroului
raportor, termenul de apel va
curge intotdeauna dela pronurt-
tarea deciziei.
Comunicarea se va face prin
898 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
scrisoare recomandatg cu retur-
recepisg. Citarea pgrtior in apel
se va face In acelas mod.
Apelul suspend& executarea
deciziei Consiliului de disci-
pl;m1
217. Domiciliul obligator al a-
vocatului fiind cel argtat in ta-
blou, citatiunile j comunicg-
rile la toate instantele In
materie disciplinarg si in ori-
care alta i se vor adres&
Indeplini la acel domiciliu, chiar
dacg de fapt el nu ar locui a-
colo.
Dacg cel citat refuzg primirea
citatiei sau a plicului recoman-
dat ce contine citatia, In acest
caz procedura se considerg In-
deplinitá.
218. Apelul in contra deci-
ziilor Consiliilor de disciplmg
se va judec& de Consiliul barou-
lui din orasul in care este re-
sedinta Curtii de apel respec-
tivg. In cazul Vnei decizii, datg
chiar de acest Consiliu, apelul
se va judec& de ceilalti consi-
lieri cari nu au luat parte la
Pronuntarea .deciziei apelate.
Consiliul de apel judecg cu 5
membri, inclusiv presedintele,
decizia se pronuntg cu ma-
joritate de voturi.
Consiliul de apel se va con-
stitui Intotdeauna cu membrii
cei mai in larstä ai Consiliului
baroului.
Decanul, dacg nu a judecat la
prima instantg, va puteh prezid&
oricând Consiliul de apel, In
lipsa lui va prezidà prodecanul
sau eel mai In vArstg consilier.
Judecarea se va face dupg
normele prev&zute de art. 213.
In caz de necompletare a Con-
siliului se va procedà conform
art. 209, excluz&ndu-se Insg con-
silierii cari s'au pronuntat In
prima instantg.
219. Consiliul baroului, a
cgrei decizie este apelatg, va fi
Incunostiintat lntotdeauna des-'
www.digibuc.ro
pre termenul de judecatá in apel
va pute& numi un delegat al
sgu spre a-si sustine decizia.
220. In contra deciziilor Con-
siliului de apel se va pute& face
recurs la Consiliul superior de
discipliná al avocatior, insg nu-
mai de cgtre cei cari au figurat
ca pgrti in instanta de apel.
Decanul baroului al cgrui Con-
siliu de discipling a judecat In
prima instant& va aye& intot-
deauna drept de recurs, chiar
dacd a lipsit la judecarea ape-
lului.
Presedintele Uniunii avocati-
lor are drept de recurs chiar In
contra deciziunilor date de in-
stanta de apel in care dansul nu
a figurat ca parte.
Recursul trebuie fgcut in ter-
men de 15 zile, dela comunicarea
deciziunii Consiliului de apel,
prim scrisoare recomandatg cu
retur recepisa, indiferent dacg
partea a fost sau nu de fatg la
pronuntarea deciziunii.
221. Recursul trebuie introdus
la secretariatul baroului pe
lângg care functioneazg Consi-
liul de apel a cgrui decizie se
atacg, eau direct la Uniunea a-
vocatilor. Petitia de recurs va fi
insotitg de taxa de recurs pre-
vazutg de art. 252.
Taxa va pute& fi depusg cel
mai tarziu pang In ziva fixatg,
pentru judecare.
Dad, recurentul nu se va con-
form& acestei Indatoriri, Consi-
liul superior, chiar In lipsa pär-
tilor citate, va pronunth nulita-
tea recursului.
Recursul este suspensiv de
execu tare
222. Consiliul superior de
discipling al avocatilor se corn-
pune din 7 membri, din cari 4
consilieri ai inaltei Curti de ca-
satie, trasi la sorti de primul ei
presedinte si trei membri din
Comisiunea permanentg a Uniu-
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
nii avocatilor, trasi la sorti de
proedintele Uniunii.
Tot prin tragerea la sort se
vor desemnh 4 consilierl suple-
anti ai Curtii de casatie si 3
consilieri supleanti avocati.
223. La inceputul fiecArui an
judecAtoresc primul presedinte
al Ina Itei Curti de casatie, In
camera de consiliu, fat5. cu re-
prezentantul Ministerului pu-
blic, va trage la sorti dintre
consilierii Curtii de casatie pa-
tru membri i patru supleanti
in Consiliul superior de disci-
Ora al Corpului de avocati.
Presedintele Uniunii avocati..
lor, la Inceputul anului judecA-
toresc, asistat de secretarul ge-
neral, va trage la sorti dintre
membrii Comisiunii permanente
trei membri i trei supleanti In
Consiliul superior de disciplina
al Corpului de avocati. Suple-
antii vor fi Intotdeauna dintre
membrii domiciliati In Bucuresti
ei vor puteh Inlocul la toate
sedintele pe membrii absenti,
fArA sä ifie nevoie de motivare
specialA.
In cazul cand in cursul anu-
lui s'ar produce vreo vacantA
In Consiliu, ea se va completh
tot In modul arAtat mai sus.
224. Proedintele Uniunii, pri_
mind recursul, va delegh dintre
membrii Consiliului superior de
disciplinA pe un avocet cu face-
rea raportului asupra cauzei de
judecat.
Raportul se va face in scris
se va ceti mai inainte de Dice-
perea desbaterilor In edinta
Consiliului fixatA pentru jude-
carea recursului.
225. In recursurile ihcute
contra deciziunilor Consilillor
de ape], Consiliul superior de
disciplinh citeazh, toate phrtile
earl au figurat la instanta de
apel, prin scrisoare recomanda-
th cu retur recepish.
Termenul fixat pentru judeca-
www.digibuc.ro
899
rea recursului se va comunich in
totdeauna i Consiliului de apel,
care va puteh numi un delegat
spre a-si sustine decizia atacatA
CU recurs.
226. In recurs pärtile se vor
puteh prezenth In persoanA, sau
prin procurator. Motivele de ca-
sere se vor puteh depune &Liar
In ziva judecArii, recursului.
Consiliul superior de disciplinA
va puteh cash pentru groita a-
plicatiune a legii, pentru exces
de putere, incompetintA, nemo-
tivare, eroare gravA de fapt, o-
misiune esentia] j denaturarea
vAditA a faptelor i actelor.
In caz de casare, Consiliul
evoacA fondul i hotArAste In
mod definitiv.
Intrucht pArtile sunt regulat
citate, Consiliul va puteh judech
in lipsa bor. Deciziunile se iau
cu majoritate relativA si se pu-
blicA In Buletinul Uniunii avo-
catilor.
227. Consiliul superior de dis_
ciplinA e prezidat d cel mai ve-
chiu in grad dintre consilierii
Curtii de casatie, si se convoacA
de presedintele Uniunii, care va
fixh i termenul de judecata re-
cursului.
Secretarul general al Uniunii
avocatilor va Indeplini functiu-
nea de grefier al Consiliului su-
perior de discipliná. In caz do
Impiedecare el va fi Inlocuit
printr'un avocet delegat de pre-
sedintele Uniunii.
Se va puteh infiinth de Uniune
un post de grefier titular al Con..
siliului superior de disciplina,
in care nu se V a puteh numi
deck un avocet avAnd cel putin
5 ani vechime.
228. Consiliul superior de dis-
ciplind., la cererea pärtii intere-
sate sau a presedintelui Uniunii,
va puteh incuviinth strhmutarea
cercethrii sau judechrii unei ac-
tiuni disciplinare dela un barou
900 LEG! DE UNIFICARE. 28 Decenwrie 1931
la altul, pentru motivul de sus-
piciune legitinah.
229. A-Mt la instantele de
fond, at si In recurs, deciziunile
pronuntate de organele create
prin aceastg lege se dau fárá
drept de opozitie In orice ma-
terie.
Toate termenele prevgzute In
legea de fath se socotesc pe zile
libere.
230. Membrii Consiliului su-
perior de discipling vor primi,
pentru fiecare sedinth la care
vor MA parte, o diurnh, care se
va fix& de Comisiunea perma-
nenth la Inceputul fiecgrui an
judiciar.
231. Instructiunea In materie
disciplinará este secret's:. Sedin-
tele la toate instantele sunt se-
crete.
Se vor puta liberà apli de pe
dispozitivul deciziilor de con-
damnare la excluderea definiti-
vh din Corp, cum si atunci când
ele sunt cerute de o instal:4h pe-
nalh sau disciplinarl, conform
legii.
Avocatul condamnat sau achi-
tat va putea obtine còpie de pe
deciziune. In toate celelalte ca-
zuri liberarea cbpiei este lásath
la aprecierea Consiliului de dis-
ciplinh.
232. Actiunea disciplinarg
cea In daune civile se prescriu In
termen de 5 ani socotiti dela.
data and dhunatul a avut cu-
nostinth de faptul din care pot
naste aceste actiuni.
233. Executarea deciziunilor
de condamnare, rámase aefini-
tive, se va, face de Consiliul ba-
roului care a pronuntat sentinta.
El va fixa momentul Inceperii
executárii pedepsei.
In caz and avocatul condain-
nat la suspendare nu se supu-
ne deciziunii i continua a-si
exercith profesiunea, el se face
www.digibuc.ro
pasibil de dispozitiunile art.
107_ alM. III din prezenta lege.
Avocatului condamnat la a-
mendg i se va face o somatie ea
In termen de 5 zile libere sá
verse amenda la cassa Corpului.
In caz de neconformare, avoca-
tul printr'o deciziune a decaimlui
va fi suspenclat din exercitiul
profesiunii pâná la achitarea a-
m enzii.
Aceastg decizie de suspendare
nu este supush deck recursu-
lui la Consiliul superior de dis-
cipling, fárá ca recursul In a-
ceastg materie sh fie suspensiv
de executare.
234. Deciziile Consiliului de
apel, precum i cele ale Consi-
liului de disciplinh local, A.-
mase definitive, au autoritate de
lucru judecat fath de toute Cor-
purile de avocati din tará.
Orice decizie de interdictie a
profesárii, rámash definitivg, se
va comunich de cgtre baroul
unde este Inscris avocatul con-
damnat Uniunii avocatilor, pre-
cum i tuturor instantelar judi-
ciare din circumscriptia Curtil
de apel unde profeseazá acel a-
vocat; iar Uniunea o va face cu-
noscuth tuturor barourilor.
Deciziunile prin care se inter-
zice exercitiul profesimaii de avo_
cat pentru mai mult de trei luni,
In afarg, de comuniarile din a-
lin eatul precedent, se vor Du-
blich si în Buletinul Uniunii
a vo e atilor".
CA PITOLUL IX
Oespre asistenta jucheiarii
235. Barourile vor organiza
servicii de asistenth judiciard,
cari vor lucra In circumscriptia
baroului pe Fang/ care Mnctio-
neazá.
Aceste servicii vor fi conduse
de un membru al Consiliului
baroului, ajutati de avocatii
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
stagiarii baroului, conform re-
gulamentului asistentii i vor
aveh biurourile lor speciale cu
personalul necesar.
Prin asistentä judiciard, se in-
telege apdrarea gratuitä a per-
soanelor fizice sau juridice,
scop lucrativ, cari s'ar gdsi in
neputintá de a pläti un avocat,
spre a-% exercith drepturile in
justitie, fie reclamând, fie apd-
rându-se. Decanii barourilor vor
puteà dispune ca din fondul spe_
cial al asistentei sd se suporte
integral cheltuelile unor anumi-
te procese, taxe, timbre, etc.
Asistenta se acordd In toate
procesele civile, comerciale, etc.,
inaintea tuturor instantglor or-
dinare i exceptionale i in afar&
de orice proces, la actele de no-
tariat, de jurisdictiune gratioasá
conservatoare.
236. In orasele cu raza mai
intinsd, precum i in judet, asi-
stenta judiciard va fi organize tá
pe circumscriptiile judecdtoriilor
de ocol la sediul judecatoriei,
sub conducerea unui avocat de-
Jegat de consiliu.
Acolo unde nu vor puteh fi de_
legati avocati, asistenta judi-
cial% va fi condusd de judecáto-
rul de ocol respectiv, ajutat de
grefierul sdu.
237. Atât conducerea biurou_
lui de asistentä judiciard, cat si
sustinerea in justitie in baza
delegatiei date de acest biurou
constituesc servicii legalmente
datorite i neindeplinirea lor
este sanctionatd cu aplicarea
peclepselor disciplinare.
Dispozitiunile legii de fatd, se
aplich oriunde Iegile speciale
nu prevád sau nu reglementeazá
asistenta judiciard in conditiuni
mai favorabile pärtilor.
238. Sedintele asistentei jucli-
ciare se vor tine pe cht posibil
zilnic sau cel purtin de cloud, ori
pe sdptämanä., la ore ce se vor
stabill de Consiliu Si. se vor a-
www.digibuc.ro
901
nunth la decanat si la toate au-
toritätile judiciare i admini-
strative ale judetului.
La aceste ore directorul asi-
stentei sau ajutoarele sale vor
primi persoanele cari solicitd
asistenta juridied, i dupd ce se
vor convinge cd au dreptul la
aceastd asistentá le vor asculth
doleantele, le vor da consiliile
gratuite si, dacd va fi cazul, vor
aduce actele lor i vor form& un
dosar ce se va repartizh unuia
din stagiari, spre a studih, sub
privigherea directorului asisten-
tei, intentarea sau sustinerea ac-
tiunilor.
239. Au drept la asistentá ju-
diciard:
I. Orfanii, vdcluvele i inva-
lizii de rdsboiu legitimati cu
carnetele I. O. V.
II. Persoanele de orice natio-
nalitate, cari, fiind lipsite de
mijloace, vor dovedi säräcia cu:
a) Certificat de paupertate, eli-
berat conform legii timbrului de
administratia financiard, pentru
scutire de taxe si timbre in pro-
ces;
b) Certificat emanat in orase
dela primárie, dela perceptia sau
circumscriptia politieneascd res_
pectivd, iar pentru locuitorii din
comunele rurale dela perceptia
respectivd.
Aceste certificate vor mentionh
averea, ocupatia, etatea si nu-
märul membrilor familiei soli-
citatorului.
III. Acuzatii si inculpatii, cá-
rora instantele judecátoresti le
numesc din oficiu apärätori,
conform legilor organice, sau in-
tervin la serviciul asistentei pen-
tru a se delegh un avocet.
240. Asistenta judiciard nu se
va puteh acorclh in cauzele vddit
nedrepte, vexatorii sau cari hu
s'ar putea sustine in justitie.
241. Directorul asistentei va
decide dad, persoana care soli-
citá asiste-nfn. judiciard intru-
902 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
neste conditiunile legale, spre a
o obtine.
Partea nemultumitä de deci-
zia ditectorului asistintei -se va
pute& adres& decanului, care va
statu& in mod definitiv.
242. Asistenta judiciarg, va
pute& fi retrasa claca se va do-
vedi cá partea a obtinut asi-
stenta pe baza unor acte false
sau dacá in urnil a cAstigat
mijloace suficiente pentru a pu-
te& plâti onorariul unui avocat.
Retragerea asistentei seL va
pronunt& de decanul baroului
sau consilierul delegat, dupa
ce se va ascult& partea inter&
ea M.
243. Pentru procesele mai
complicate sau cari prezintá o
deosebitá importantk directorul
asistentei va delega un avocat
care sá asiste pe stagiar respec-
tându-se ordinea inscrierii avo-
catilor In tablou i incepand cu
cei mai tineri.
In caz de impiedicare a avo-
catului desemnat sá asiste pe
stagiar, va fi delegat avocatul
urmátor din tablou.
Acest oficiu nu poate fi insá
dat unui avocat deal In dou'6.
zile pe lunä In care procesele
sale i-ar permite sá-1 indepli-
neascá in mod eficace.
244. In procesele sustinute de
asistenta judiciará, instantele
judecätoresti prin aceeas hotl-
rire vor puteA sA oblige partea
asistatä, care va câstigh proce-
sul, sau direct pe âdversarul ei,
sá achite baroului respectiv pen-
tru serviciul asistentei onorariul
cuvenit conform tarifului onora-
riilor minimale, eventual si chel-
tuelile de judecatá dacá asisten-
ta a sustinut toate spesele Jude-
câtii.
Persoana care, datoritá spri-
jinului asistentei judiciare, si-a
märit patrimoniul, va pute& fi
obligatä prin hotärire, ca pe
lângä onorariul la care va fi
www.digibuc.ro
fost condamnat adversarul säu
conform tarifului minimal, a&
achite In plus baroului, care a
prestat serviciul asistentei judi-
ciare, o contributiune la fondul
special de eel putin 2% din suma
astigath sau din valoarea obi-
ectului cfistigat.
Hotärirea in ce priveste ono-
rariul, cheltuelile de judecatá i
contributiunea cuvenitá serviciu-
lui asistentei, se vor executà
dupá cererea decanului i cre-
ante baroului se bucurä de pri-
vilegiul prevkzut de art. 75 si 77
din prezenta lege.
Partea adversä care va transi-
ge cu o persoang asistatk fárá
stirea gserviciului asistentei judi-
ciare sau a avocatului delegat
de ea, constatatá prin vizarea
actului de tranzactie, va fi r&s-
punzAtoare personal si direct de
onorariul, cheltuelile i contribu-
tiunea cuvenit& serviciului asi-
stentei judiciare.
Deasemenea vor fi räspunzä-
tori in mod solidar cu partea
avocatii cari vor fi colaborat la
facerea tranzactiei färä sa a-
nunte in prealabil serviciul asi-
stentei spre a lu& m&surile ce va
crede de cuviintli pentru apära-
rea drepturilor ei incasarea
sumelor ce i se cuvin, In afará
de pedepsele disciplinare ce Ii se
vor aplich pentru acest fapt,
care constitue o gray& abatere
la datoriile profesionale.
245. Serviciul asistentei va
aveà un fond special, care se
va aliment& din suma pe care
baroul o va pune anual la dis-
pmitia serviciului asistentei,
din contributiunile consiliului
comunal al orasului de rese-
dintk consiliului judetean, pri-
màriilor din judet,
societâtilor de binefacere, insti-
tutiilor de tot felul donatiuni-
lor, din venitul conferintelor
din mice alte venituri.
Acest fond se va administr&
 LEGI DE UN1FICARE. 28 Deceinvrie 1931
de decanul baroului sau prin
delegatie de consilierul delegat
la asistenta si va aveh In bu-
getul baroului un capitol spe-
cial al sau.
Excedentele acestui capitol
vor ramane afectate continuu
fondului asistentei. Incasarile
si pl&tile pentru asistenta le va
face cassierul baroului.
246. Consiliul baroului pe
bah unui raport motivat al
consilierului delegat va acor-
dh la Inceputul anului judec--
toresc premii stagiarilor cari
se vor fi distins In lucrarile f A-
cute pentru asistenta judiciara
In bursul anului precedent.
247. Serviciile de asistenta
judiciara ale barourilor /si da-
toresc reciproc concurs pentru
sustinerea proceselor pentru
cari s'a acordat asistenta.
248. Consiliul judeteata si
primariile comunelor urbane
vor inscrie In bugetele lor o
suing., care se va Inainth anual
baroului din judet, ca contribu-
tiune pentru fondul asistentei.
Primariile comunelor . rurale
vor puteh contribui In acela;
mod la fondul asistentei.
Primarii comunelor si pre-
fectii judetelor vor puteh face
recomandari serviciului asis-
tentei pentru a suporth cheltue-
lile unor anumite procese.
249. Un regulament elabo-
rat de Comisiunea permanenta
a Uniunii avocatilor si aprobat
de Consiliul general al Uniunii.
va istabill detaliile organizaril
si modul de functionare al ser-
viciilor asistentei judiciare.
CAPITOLIIL X
Despre taxe si sotizatiuni
250. Consiliul Corpului de a-
vocati al fiecarui barou este au-
torizat a percepe urmatoarele
taxe fixe si periodice:
www.digibuc.ro
903
a) 0 tax& de 200 lei la inscrie-
rea fiec&rui stagiar;
b) 0 tax& de 500 lei la Inscrie-
rea in Corpul avocatilor;
c) 0 tax& de 500 lei la rein-
scrierea avocatului exclus pen-
tru neplata cotizatiilor;
d) 9 taxa de 1.000 lei la re-
inscrierea avocatului devenit
incompatibil si care nu a achi-
tat cotizatiile pe timpul in-
compatibilitatii, iar cel care
a achitat cotizatiile va plati o
taxl de inscriere numai de
500 lei;
e) 0 taxä de 1.000 lei la rein-
scrierea avocatului ce fusese
sters din tablou dup& cere-
rea sa,;
f) 0 taxa de 500 lei la cere-
rea de transferare dinteun ba-
rou In altul, taxa care se va
percepe de fiecare din cele doul
barouri;
g) 0 taxa de 1.000 lei pentru
Inscrierea la examenul de ad-
mitere in avocatura.
Aceastá taxa se va percepe
de decanul baroului unde este
sediul comisiunii examinatoare
si dintrinsa se va retine 25%
pentru spesele acelui barou,
restul urmând a se repartizh
membrilor comisiunii de exa-
minare In proportie cu numb',
rul sedintelor la care a luat
parte fiecare;
h) 0 cotizatiune lunara, va-
riind intre 50 Tama la 300 lei,
ce se va fixh de Consiliul ba-
roului, pentru fiecare avocat la
Inceputul anului bugetar.
Stagiarii sunt scutiti de a-
ceast& cotizatiune;
i) 0 cotizatiune anuala de
240 pang. la 2.400 lei anual pen-
tru fondul de ajutor al Corpu-
lui.
251. Cotizatiunea lunará si
cea anuala se percep trimes-
trial.
Neplata ratei trimestriale a
904 LE(1 OF UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
acestor cotizatiuni pallet la fi-
nele trimestrului va atrage un
avertisment prin scrisoare re-
comandata din partea decanu-
lui. Neachitarea cotizatiunior
In termen de 15 zile dela data
avertismentului atrage inter-
dictiunea de a mai profesa.
Aceasta interdictiune se pro-
nun% de decan fara citare,
printr'o incheiere motivata
executorie imediat, care se va
afià pe tabela publicatiilor
baroului la usa cancelariei sale.
Interdictiunea de a pro festi,
va fi ridicata tot de decan, In
urma achit6,rii cotizatiunilor si
a unei taxe de reinscriere de
500 lei.
Contra deciziunii de interdic-
tiune de a profesh, pronuntata,
de decan, nu existä alta, cale
de atac decal recursul la Comi-
siunea permanenta a Uniunii a-
vocatior, care Insa In aceasta
materie nu este suspensiv de
executare.
252. In folosul Uniunii avo-
catilar se vor percepe urrna-
toarele taxe:
a) 0 taxa de 1000 lei pentru
eliberarea diplomei de avocet.
Aceasta taxa se va percepe de
Uniunea avocatilor, in afara
peste taxa. prevazuta de legea
timbrului pentru timbrarea di-
plomei;
b) O taxa de 500 lei pentru
fiecare recurs adresat Consiliu-
lui superior de discipling al
avocatilor sau comisiunii per-
manente a Uniunii, in materiile
date prin prezenta lege in com-
petinta acestor instante.
Sunt scutite de aceasta taxa
recursurile declarate de prese-
dintele Uniunii avacatilor.
253. Aceste taxe i cotizati-
uni vor putea fi reduse sau spo-
rite printeo decizfune a Cami-
siunii pernaanente, data dupa
interventia barourilor sau chiar
din oficiu.
www.digibuc.ro
254. Barourile vor contribui
pentru Uniune cu o cota anu-
ala de 5% din toate veniturile
lor, inscrise in bugetul votat de
a dunarea generalä.
Aceasta contributiune se va
achith Uniunii in cursul pri-
mului semestru al fiecarui, an.
255. Barourile sunt obligate
sa Inscrie In fiecare an, in bu-
get, o contributiune In raport cu
mijloacele lor, pentru sustine-
rea cheltuelilor congresului ge-
neral anual al corpului.
Aceasta contributiune se va
varsa Uniunii in cursut lunii
preruergatoare datei fixate', pen-
tru congres.
256. Toate taxele, cotizatiu-
nile i veniturile de orice fel,
prevazute prin legea de fa% In
folosul barourilor sau al Uniu-
nii avocatilor, se vor putea In-
cassà grin agentii fiscului, con-
form legii pentru urrnarirea
perceperea veniturilor Statului,
in urma cererii presedintelui
Uniunii sau a decanului barou-
lui, adresata administratorului
financiar respectiv 1).
CAPITOLUL XI
Despre Casa Centralli de pensiuni
Casele de aptor
257. Se Inflinteaza pe lângä
Uniunea avocatilor din Romania
Casa centralet de pensiuni a a-
voaatilor din Romdnia si pe
lama, consiliile barourilor lo-
cale ate o Casa de ajutor a fie-
carui barou.
258. Scopul Ca sei centrale de
vensiuni este de a forma un ca-
vital ì din venitul lui j din
contributiunile barourilor si a-
vocatilor sä acorde pensiuni de
retragere avocatilor, vaduvelor
si copillor lor minori.
9 A se vedea Legea de urrarirea ve-
niturilor Statului, din 1 August 1921, la
pag. 1036, vol. IX-X, cu modif. 27 lulie 1931.
 LEGI DE uNIFICARE. 28 Decemvrie 1931 905

Un regulament special. Intoc- siuni a avocatilor din Romania

mit de Comisiunea permanent& se administreaz5. de Comisiunea
si aprobat de Ministerul Justi- permanent& a Uniunii, care
tiei va stabill cuantumul Poate sä delege o parte sau toate
si conditiunile pentru acor- puterile sale unui Consiliu de
darea pensiunilor, avand urmA- directie, compus din, 3-5 mem-
toarele principii de baz5.: bri ai Comisiunii permanente.
a) Pensiunea este un drept al Un membru al Comisiunii
avocatilor, vaduvelor si copiilor permanente, delegat de Comi-
minori, dacA avocatii au achitat siune dupd cererea presedinte-
In timpul preväzut la alin. c lui, va conduce Casa central&
cotizatiunile speciale prevazute de pensiuni, avand puterile ce-i
in art. 250, alin. i 0. 275; vor fi conferite de Comisiunea
b) Pensiunea se acorda. avo- permanentä.
catilor la varsta de 65 ani sau 260. Casa de ajutor a fieca-
In caz de boalá cu incapacitate rui barou va fi administratA de
de lucru la 60 ani: Consiliul baroului si condusl de
e) Pensiunea intreaga se a- decan sau un consilier delegat.
cord& avocatilor cu o vechime de Decanul sau consilierul dele-
35 ani In Corp; celor cu o ve- gat special executA hotäririle
chime de 30 ani 70%; cu o ve- Consiliului,
chime de 25 ani 50%; cu o ve- 261. Ajutoarele periodice $'1
chime de 20 ani 40%. ajutoarele unice se vor acorda
Avocatilor deveniti incompati- avocatilor, vdcluvelor si copiilor
bili li se vor socoti anii cat a minori ai acestora, conform re-
durat incompatibilitatea, achi- gulamentului special ce va fi
tand cotizatiunea prevázutä de alcätuit de Comisiunea perma-
art. 250, alin. i. nent& si aprobat de Ministerul
Vaduva si nainorii vor primì Justitiei, pe baza principiilor de
BO% din pensiunea cuvenitä a- mai jos si In limita fondurilor
vo catului; disponibile
d) Avocatul pensionat nu mai 262. Ajutoarele unice Pentru
poate Plea.; caz de boalg, accidente, Inamor.
e) Avocatii Indreptgtiti de a mantare sau periodice se a-
fi pensionati sunt liberi a con- cord& avocatilor sau
tinua exercitiul profesiunii Ond kr, de Consiliul baroului, din
la orice varstä si de a renuntà fondurile Case! de ajutor locale.
temporar sau pentru totdeauna In cazuri urgente, clecanul va
la pensiune; Puteà acorda aiutoare In limi-
f) Regulamentul va puteà tele prevederii bugetului, suhre-
märì cotizatiunile preväzute zerva aprobärii ulterioare- a
de art. 250, alin, i i art. 275. Consiliului baroului.
Dula& trecere de 5 ani dela Ajutoarele unice se pot acorda
.Punerea In aplicare a acestei ocatilor, väcluvelor sau copii-
legi, Casa central& de pensiuni, kr kr minori pentru cazuri de
stabilindu-se absoluta nevoie, va boal4 grea, accidente grave sau
acorda pensiuni i fn.& ca avo- alte cazuri nenorocite Intam-
catii sä Intruneascá conditiunile plate lor eau. ivite In familie.
alin, a, insä. maximul pensiunii 263. Ajutoarele periodice se
nu va putea fi mai mare ca acord& numai atunci and avo-
50% din cote ce i s'ar fi cuve- catul, din cauz& de boalä, Ince-
nit conform alin. c. teazá temporar exercitiul profe-
259. Casa central5, de Pen- siunii sau rand exercitiul profe-
www.digibuc.ro
906 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
siunii sale este ingreuiat din
cauzd, de invaliditate sau varstä,'
inaintatd.
Pentru fixarea ajutorului Pe-
riodic se va tine seama de nu-
märul de ani in care avocatul
a contribuit la Casa de ajutor
Si de cuantumul contributiunii.
264. Ajutoarele unice i pe-
riodice se acordd dupd propune-
rea avocatului, a familiei sale,
din oficiu sau dund cererea ori-
cdrui aVocat.
265. Cuantumul ajutoarelor
este läsat la aprecierea Consi-
liului baroului. Cei interesati nu
au nici un drept de actiune in
justitie pentru realizarea cere-
rilor lor, nici de a atack pe vreo
cale ordinard sau extraordinard
hothririle pronuntate i prin
cari li s'ar fi refuzat ajtitorul
cerut.
266. Ajutoarele periodice vor
putea fi reduse de acelea$i
instante cari le-au acerdat, dacd
veniturile fondului de ajutor
cotizatiunile anuale speciale nu
ajung pentru achitarea lor $i
numai in aceastd, mdsurd.
267. Functionarii Uniunii a-
vocatilor din Romania si cei
ai Consiliilor barourilor, cari
Primese o retributiune bugetard
lunard supusd la retineri vàr-
sate Uniunii avocatilor din Ro-
mania pentru Casa centrald de
ajutor, ail rireptul la o pensiune
pentru vechime de serviciu.
Drerturile la pensiune se pot
dabandi cand functionarul a
implinit vâxsta de 58 ani sau
chiar mnainte de aceastä varstd,
dacd el a servit Corpului 30 ani
efectiv.
Anii de serviciu facuti la U-
niunea avocatilor din Romania
se adund cu cei fcuti in ser-
viciul Consiliilor barourilor.
Se socoteste ca timp util pen-
tru regularea drepturiler la pen-
siune numai durata de serviciu
a functionarului pentru care i tdtilor.
www.digibuc.ro
s'a fdcut retineri, precum si a-
cola pentru care si-a vdrsat U-
niunii avocatiler retinerile Pe
trecut, conform art. 112 din le-
gea Pentru organizarea j uni-
ficarea Corpului de avocati din
Fevruarie 1923 si art. 156 din
regulamentul ei.
268. Functionarilor in func-
tiune li se vor lace retineri de
10%. Retinerea se va aplich nu-
mai asupra lefii de bazd. Su-
mele cari vor rezulta din aceste
retineri se vor inaintà la inche-
ierea .anului bugetar Casei Gen-
trale de Pensiuni. Functionarii
in functiune íi vor Autea valo-
rifich drepturile la pensie dacd,
vor achita la, Uniunea avocati-
lor retinerile de 10% pe trecut,
in termen de 6 luni dela pune-
rea In aplicare a acestei legi.
269. Drepturile la pensiune
Pentru vechime de serviciu se
stabilesc precum urmeazd: pen-
tru un serviciu de 20 ani impli-
niti 40% din media salariilor
de bazä primite in cei din urml
5 ani de serviciu, iar pentru fie-
care an servit peste termenul
de mai sus se va adaugh un
spor de 6% din aceeas medie
pang, la 30 ani.
270. Pensiunea este reversi-
bild asupra copiiilor legitimi
Ininori i vdcluvei, In proportia
ce se va stabill conform art. 258,
alin. c.
Vaduva are drept la pensiune
Pand la moarte sau reasatorie,
iar copiii de ambele sexe- pan/
la 21 ani Impliniti.
271. Pensiunile functionari-
lor, vaduvelor i minorilor lor
se vor achita, de baroul local si
de Casa centrald de pensiuni.
Consiliul baroului local prin-
teo deciziune va fixa, pensiunea
Si suma cu care va contribui la
Plata pensiunii. Casa centrald
-de pensiune va coropleta restu/
Pensiunii In limitele disponibili-
 LEG! DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Asupra pensiumi functionari-
lor, vaduvelor si minurilor se
Pronunta In mod definitiv Co-
misiunea permanenta a Uniunii
avocatilor careia se va tnainta
dosarul cu deciziunea Consiliu-
lui baroului, care fixeaza pen-
sitinea In prima instanta.
Atat solicitatorul cat si ba-
roul resnectiv N or putea, Inainta
memorii.
272. Din pensiunile functio-
narilor se vor retine 10% in fa-
voarea Casei centrale de pen-
siuni.
273. Casa centrala si Casale
de ajutor ale barourilor, din su-
mele ce vor Incasa conform
art. 250. aun, i j art. 274 din
aceasta lege, cum si din veni-
turile aceslor fonduri vor achita
pensiunile j ajutoarele, iar ex-
cedentul ce va rezultà la finele
fiecarui an II vor capitaliza, for-
mand astfel fonduri speciale
Pentru ajutoare $i pensiuni, cari
vor fi inatacabile pentru vreun
alt scop sau destinatiune si in-
sesizabile.
Comisiunea permanente. si
Consiliile barourilor respective
le vor administrk putAndu-le
depune la Cassa de depuneri si
consemnatiuni sau la Banca
Nationalk sau sa cumpere ti-
tluri de renta ale Statului sau
garantate de Stat.
Vanzarea, cumpararea imobi-
lelor i ipotecarea lor, cum $i
plasarea banilor In ipoteci, se
vor aproba de majoritatea mem-
brilor Comisiunii permanente
sau Consiliului baroului, parti-
cipand la sedinta 2/3 din mem-
brii componenti si cu ratificarea
Consiliului genera l pentru pla-
sarea fondurilor Casei centrale
de pensiuni si a adunarii gene-
rale pentru fondurile barourilor.
274. Fondurile Casei centrale
de pensiuni se alimenteaza din:
a) 0 cota de 30% din cotiza- lei inaintea Curtii de apel In
tiunile prevazute In art. Procesele penale; de 40 lei In
www.digibuc.ro
907
250, alin, i, ce se va vats& de
barouri Uniunji:
b) Din o cota de 50% din a-
menzile prevazute. de art. 190 si
212 din prezenta lege;
c) Din donatiunile ce eventual
s'ar face Uniunii special Pentru
aceasta Casa si Lan vor fi scu-
tite de orice taxe de timbru si
impozit catre Stat, judet $i co-
munk
d) Din orice alte venituri s'ar
mai crea;
e) Dinteo cota, de 70% din va-
loarea timbrelor de pledorii
vanclute la barouri.
Din rest, 25% se atribue Casei
de aiutor a baroului respectiv
si 5% pentru cheltuelile Uniunii
avocatilor.
Cotele prevgzute In acest ar-
ticol se vor Inainta Uniunij tri-
mestrial, pe masura incasaril
bor.
In Bucuresti si judetul Ilfov
timbrele de pledoarii se vor di-
stribui de Uniunea avocatilor.
275. Uniunea avocatilor din
Romania este autorizata sä e-
mitä timbre de pledoarii de 2, 5,
10, 20, 30, 40 si 50 lei cari se
vor distribul prin barouri avo-
catilor si se v or anula In mod
obligator de instantele judecato-
resti, cu ocazia introducerii sau
la primul termen de Infätisare
cu ocazia Pledarii actiunilor, a-
pelurilor si recursurilor, precum
introducerii actelor autentice
anume: un. timbru de 2 lei
se va apnea la actiuni penale
Si de 5 lei la actiuni civile Ina-
intea judecatoriei de ocol; de 10
lei Inaintea tribunalului ca in-
stanta de apel sau recurs; de
20 lei inaintea tribunalului ca
primá instanta In litigii Penale
si in cele civil e i comereiale de
valoare sub un milion lei; de 30
lei In litigiile givile si comerci-
ale de valoare superioara; de 30
908 LEGI DE VNIFICARE, 28 Decemvrie 1931
cele civile, comerciale, fiscale
inaintea Curti! de aPel $i 50 lei
Inaintea Inaltei Curti de casatie
$i la Curtea cu jurati. La orice
alta instant& nespecificatg mai
sus 10 lei. La actele autentice
de o valoare Pang la 1.000.000,
lei 10; la actele autentice de o
valoare de peste un milion lei
20. In cazul cand valoarea liti-
giului sau actului nu se poate
stabill cu precizine, se va a-
nulb, timbrul de valoare mai
micg. Aceste timbre ernise de
Unifine se plätesc numai de a-
vocati din venitul lor personal,
sub' sanctiunile disciplinare pre-
vgzute de art. 212 In cazul child
avocatul va pretinde plata a-
cestor timbre dela client.
Magistratii sunt Indatorati a
observa eIndeplinirea obligatiu-
nii avocatilor, de a depune spre
anulare timbrele de pledoarii,
f tal de care nu se vor primi
actele spre autentificare si nu
se ye da cuvântul avocatilor in
instantä.
La procesele In curs timbrele
de pledoarii se vor depune de
avocati i anula de presedintele
instantei, In prima zi de Infg-
tisare ce va urma dupg 1 Iunie
1931,
Sunt scutiti de plata timbre-
lor de pledoarii avocatii Sta-
tului, judetelor i comunelor, ai
jnstitutiunilor de binefacere,
cänd pledeazd In procesele aces-
tora; cei cari apgrä procesele
asistentei judiciare sau substi-
tue pe un coleg care a platit
taxa:
276. In cazul de nerespectare
din partea avocatului a Indato-
ririi de a apnea timbrele de
pledoarii, decanul baroului, din
oficiu sau in urma unei recla-
matiuni, va fi obligat ca in ter-
men de cinci zile dela aducerea
cazului la cunostinta sa sg por-
neascg actiunea disciplinarg,
contra celui vinovat, care va fi 1923, vor putea continua exer-
www.digibuc.ro
pedepsit disciplinar cu interdic-
tiunea de a prafesh pe trap de
o lung la prima abatere, iar In
caz de recidivg pedeapsa se va
Intrei.
Dacg decanul baroului respec_
tiv nu va luà ragsurile de a
deschide actiune disciplinarg In
contra celui ce calca legea, ea
se va puteà deschide direct de
presedintele Uniunii avocatilor,
care va proceda In conformitate
cu dispozitiunile art. 200, alin.
IV.
277. Functionarii Casei cen-
trale de pensiuni se vor numl
de Comisiunea permanent& a
Uniunii i vor lucrh sub con-
ducerea presedintelui si a Con-
siliului de directie.
Dacg trebuinta va cere, se va
numi dintre avocatii din baroul
de Ilfov, avánd o vechime de 10
ani In Corp, Uri director gene-
ral al Casei.
278. Fondurile barourilar In
orice scop i cu orice mijloace
ar fl fost adunate, nu pot fi
Irnpärtite Intre menabrii bor. In
caz de disolvare a vreunui ba-
rou, toate fondurile WI de orice
naturg tree de clrept In proprie-
tatea Casei centrale de pensiuni
a 'avocatilor din Romania i vor
fi ridicate sau incasate de cgtre
aceastg casg prin organele ei,
ori de unde s'ar afla depuse.
279. Un regulament Intocmit
de Comisiunea permanentg a
Ufliuflil avocatilor i aprabat
de Ministerul JustitieI va orga-
nizh functionarea i adminis-
trarea Casei centrale de pen-
siuni, cum si a Caselor de aju-
tor ale barourilor.
CAPITOLTIL XIT
Despre aparldsH
280. Apárätorii din Vechiul
Regat, regulat inscrisi la pro-
mUlgarea legii din 21 Fevruarie
 LEG1 DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
citiul profesiunii lor numai Ina-
intea judechtoriilor de ocoale
din judetul unde se -all& Inscriei
fn tablou, conform art. 125 din
legea judeatoriilor de ocoale
din 1907, atât fn ce priveete re-
prezentarea i apArarea dreptu-
rilor Impricinatilor, cht i in
ce priveete redactarea i prezen-
tarea actelor autentice.
In Basarabia ei Bucovina a-
parKtorii phstreazg drepturile
chstigate prin legea din 21 Fe-
vruarie 1923 si posterioare, &Mt
fri ce priveete reprezentarea ei
apärarea drepturilor Impricina-
cht ei In ce priveete re-
dactarea i prezentarea, actelor
autentice. Ei nu se vor puteh
transferà la o altá instanth.
Orice fnscriere de apárátori
fácut& dup& 21 Fevruarie 1923,
In orice parte a tärii, se con-
sider& null si neavenitá.
281. In fiecare district Con-
siliul va form& un ta-
blou de apárátorii actualmente
In exercitiu in fiecare judet,
cuprinzhnd numele, tftlurile ei
domiciliul tuturor apárátorilor
cari se gásiau regulat Inscriei
la 21 Februarie 1923.
Aceste tablouri se vor alc&tui
In termen de ease luni dela pro-
mulgarea legii.
Consiliul baroului va exami-
nh clach, 1nscrierea a fost legal
fácutá i va decide asupra fn-
scrierii In tablou, dui:A ce va
asculth pe interesat.
Deciziunea Consiliului barou-
lui este supusá recursului la
Consiliul superior de disciplink
conform art. 18 ei 19 din pre-
zenta lege.
Recursul se va judech pe baza
memorillor scrise fn.& eitarea
phrtilor. Tablourile definitive
se vor Inaintà tribunalului ei
judecatoriilor de ocoale din dis-
trictul unde practich, apáráto-
rul, unde vor fi 'afieate.
www.digibuc.ro
909
282. Apárátorii sunt supuei
jurisdictiunii disciplinare a de-
canului i Consiliului 'baroului,
in aceleasi conditii ca ei avo-
catii i vor aye& aceleaei ubliga-
tiuni.
CAPITOLUL XIII
Dispozitiuni tranlitorii ei finale
283. Un regulament de ad-
ministratiune publicd, intocmit
de Comisiunea permanent& a
Uniunii avocatilor din România
sanctionat prin decret regal,
dup& aprobarea Ministerului du-
stitiei, va lanauri ei desvolt&
dispozitiunile prezentei legi
determine, modul ei de aplicare.
Deciziunile ei instructiunile
Comisiunii permanente a Uni-
unii avocatilor din România,
pot aráth eu putere obligatorie
normele de aplicare i interpre-
tare ale diferitelor dispozitiuni
din aceasth, lege.
284. Prin derogare dela art.
1, punctul c, se admite ca phn&
la unificarea Invátámântului
superior sau eel mat curand
On& la 1 Iulie 1932, dacá uni-
ficarea va aye& loc mai Inainte,
sá se poet& bagel-le In baron ca
stagiari sau ca avocati ei a-
ceia cari neavând titlul 4 doc-
tor In clrept sunt totuel licen-
tiati In drept si Intrunesc cele-
lalte conditiuni de Inscriere In
barou, conform prezentei legi,
iar In Ardeal ei Banat se vor
puteh Inscrie ca stagiari ei a-
ceia cari au trecut un examen
de doctorat (riguros).
Duph aceast& dath, nu se vor
mai puteh Inscrie 2n barou, nici
ca stagiari, nici ca avocati, de-
cat cel cari in afar& de toate 1)
celelalte conditiuni prevázute
In aceastá lege, vor posedh ti-
tlul de doctor in drept, indife-
rent de data child vor fi fost
Inscriei In facultate, sau de a-
I) A se vedeh Legea tranzitorie dela fine.
910 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
oeea cand vor fi absolvit stu-
diile universitare sau liceale.
Se respecta Insä drepturile
castigate ale avocatilor Inscrisi
In barou sub regimul legilor
anterioare.
Acestia, daca din cauza in-
compatibilitatii sau oricare alta
au 'Incetat exercitiul profesiu-
nii, se vor putea Inscrie oricand,
desi nu poseda titlul de doctor
In drept.
Deasemenea judecatoril deli-
nitivi, actualmente In functiu-
ne, se vor putett Inscrie In ba-
ron pana la aceeas data, fara.
a. li se cere titlul de doctor.
285. Pentru transarea si so-
lutionarea definitiva a tuturor
dificultatilor i chestiunilor- sus_
ceptibile de interpretari diferite,
ivite In timpul aiilicàrii legii de
organizare i unificare a Cor-
pului de avocati din 21 Fevrua-
rie 1923 si provenite, fie din
Insits aceasta. lege, fie din legile
modificatoare ale el din 29 De-
cemvrie 1925 si 31 Martie 1928,
fie din alte legi, regulamente,
dociziuni, instructiuni etc., ce
s'au aplicat In trecut In provin-
ciile alipite, se stabilesc urrna-
toarele dispozitiuni cu caracter
interpretativ i deci, cu efect re-
troactiv pentru toate cazurile
similare:
Beneficiaza de dispozitiunile
legii din 1907, 1) In ce priveste
stagiul i trecerea printre avo-
catii definitivi, acei cari la data
promulgarli legii din 1923 (21
Fevruarie 1923) erau licentiati
In drept; acei cari la aceeas
date. se gasiau Inscrisi ca avo-
cati stagiari, cei cari erau re-
gulat Inscrisi ca studenti in
anul 1922 la vreo facultate de
drept, precum i acei cari a-
valid studiile lioeale complet
terminate la Septemvrie 1922,
1) A se vedeit vechea Lege din 1907, la
pag. 597, vol. III-IV.
www.digibuc.ro
puteau fi inscrisi la acea data
In facultate.
Tot de dispozitiunile legii din
1907 se vor bucure In privinta
stagiului si a trecerii printre
avocatii definitivi, fiind deci
dispensati de stagiul i exame-
nul infiintate de legea din 1923
stagiarii cari au fost Inscrisi
in barouri sau si-au Inaintat
cererile de Inscriere in barouri
pana, la data promulgärii legii
modificatoare din 1928 (31 Mar-
tie 1928), precum i acei cari
erau regulat Inscrist ca ,stu-
denti In anul 1924 la vreo fa-
cultate de drept 1).
Stagiarii (canclidatii de avo-
cet) din Ardeal, Banat si Bu-
covina, aflati In conditiile ali-
neatelor precedente, vor bene-
ficià de dispozitiile legii din
1907, numai (lac& poseda diplo-
ma de doctor In drept, diplo-
ma de licenta In drept, ori exa-
menul de Stat jufidic. Diploma
de doctor In stiintele politice
sau In stiintele de Stat, precum
examenele de doctorat (rigu-
roase) ori actele de echivalenta
ale absolutoriului sau riguroa-
selor, nu pot tine locul unei di-
plome de doctorat sau licenta
stiintele juridice.
Dispozitiunile din aceste din
urma trei alineate au putere in-
terpretativa a legii din 31 Mar-
tie 1928. Orice dispozitiuni con-
trarii raman fara efect.
Toti cei prevazuti In alinea-
tele de mai sus, pentru a exer-
cite, profesiunea de :avocet, glint
obligati sa Inainteze de Indata
Uniunii avocatilor, prin baroul
respectiv, actele i taxele nece-
sere pentru a li se Ilbera di-
plomele de avocet.
Stagiarii cari nu intra In
vreuna din categoriile preva-
zute de alineatul 3 din acest ar-
ticol, vor awe drepturile i In-
i) A se vedea Legile modificatoare la
ordinea cronologia In vol. respectiv.
 LEM. DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
datoririle prevAzute in capito-
lele I, II si III din legea de
fatA.
Dreptul de a se inscrie in ba-
rou in conditiile legii din 1907,
ce fusese conferit de legea din
21 Fevruarie 1923 si cea modi-
ficatoare din 29 Decemvrie 1925,
celor aflati in cazurile prev&-
zute de alineatul II al prezentu-
lui articol, precum si al celor
ce s'ar afl& In cazurile ardtate
de alineatul III din acest arti-
bol, se mai mentine timp de
douA luni dela promulgarea le-
gii de fatA.
Dupd promulgarea prezentei
legi, in afard de exceptiile
prevázute in alineatul prece-
dent si In art. 284, nid o in-
scriere nu se mai ,,poate face
In barou, nici ca stagiar, nici
ca avocet, deat numai 'in con-
ditiunile si cu formele acestef
legi, indiferent de data and_so-
licitatorii au fost inscrisi In fa-
culta,te sau de aceea and ei ar
fi terminat stub/Me liceale sau
universitare.
286. Sunt scutite de taxa de
timbre si impozitul proportio-
nal Mate donatiunile, legatele
9i orice liberalitàti re' cute Uniu-
nii avocatilor i barourilor. A-
ceastA dispozitie face parte din
art. 22 § 40 legea timbrului si a
impozitelor pe actele i faptele
juridice.
287. Recursurile pendinte ac-
tualmente inaintea Consiliului
superior de discipling Ivor fi scu_
tite de plata taxei de recurs pre-
vázute in art. 252.
288. Membrii avocati ai co-
misiunilor de examinare, alesi
conform legii ',din 21 Fevruarie
1923, vor incet& de a function&
dupá terminarea sesiunii de
examen din Iunie 1930, urmand
ca pentru sesiunea de Octom-
vrie sl fie numiti alti membri
de Consiliile ;barourilor dela re-
www.digibuc.ro
911
sedinta comisiunilor, conform
art. 39 din lege.
289. Se mentin actualele .cir-
cumscriptiuni ale barourilor a-
vocatilor In intreaga taril
Uniunea avocatilor va put*
la cererea majoritAtii avocatilor
din circumscriptiile actuale ale
barourilor i cu aprobarea Mi-
nisterului de Justitie, s. modi-
fice aceste circumscriptii, fie
uninci doug, sau mai multe ba-
rouri inteunul singur, fie in-
fiint&nd noui barouri acolo
unde nu sunt.
Baroul nu-si va puta aye&
sediul cleat In orasul de rese-
dintA al tribunalului.
290. Se respecta drepturile
astigate ale profesorilor de
orice categorie, cari se gäsiau
Inscrisi ca avocati la data pro-
mulgárli acestei legi, ei avand
dreptul de a exercite, profesiunea
de avocet in intreaga
291. Toate legile, regulamen-
tele, deciziunile, instructiunile
dispozitiunile de orice naturA
din Intreg teritoriul RomAniei,
privitoare la avocati si In vi-
goare la promulgarea legii, cum
In orice dispozitiuni din orice
legi i regulamente contrarii le-
gii de fatA, sunt si ráratin
brogate din momentul promul-
gArii acestei legi care se pune
In aplcare pe ziva chiar a pro-
mulgArii ei.
Lege pentru introclucerea unor dispo-
zitiuni tranzitorii in legea pentru or-
ganizarea corpului de avocati
Adaus L. MAprilie 1932
ART. 1 Prin derogare dela dispozitiu-
nile art. 30 al legii pentru organizarea cor-
pului de avocati din 28 Decemvrie 1931, pu-
blicatä In,Moniforul Oficiar No. 301 din
1931, actualii stagiari vor mite& pled& la ju-
deatorii i tribunale, In baza tin& delega-
tiuni generale ce li se va da de catre avoca-
tul pe Mug& care fsi execut& stagiul de catre
asistenta judiciarl, sau de dtre decanul
baroului, fn care este Inscris.
912 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Stagiarii cu o vechime de doi ani vor
pledi si in fate Curtilor de apel, in virtutea
tot a unei asemenea delegatiuni.
Ei vor putea redact& acte de notariat fArt
nici o delegatie.
ART. 2 Studentii actualmente regulat
Inscrisi la facultttile de drept se vor putea
Inscrie ca stagiari In barou, numai cu di-
ploma de licentt In drept sl se vor putea
bucura de dispozitiile art. 1 de mai sus.
ART. 3 Snot dispensati de examenul
de libera practic5. avocatiall, prev5zut de
art. 1 si 6 al legii avocatilor stagiarii si stu-
dentii prev5auti mai sus.
ART. 4 Se suprinat alineatele 3 si 5 din
art. 70 al legii avocatilor. La aliniatul 4 din
acelas articol se adauga cuvintele: sau de
notar public cu exceptia actelor (Acute de
sätenii cultivatori de pämant cari vor putea
fi redactate si de notarii comunali, ha condi-
tiile stabilite de Ministerul de Interne.
ART. 5. Se abrogli ultimul alineat al
art. 92 din legea pentru organiaarea corpu-
lui de avocati din 1931.
LEG E
pentru infdntarea unei Case de amorti-
zare
DIN 28 DECEMVIUE 1931 1)
TITLUL I
Organizarea Case/
CAPITOLUL I
Olspozitiuni generale
infiinteazä In Bucuresti
o Casä autonomä, numitä Casa
de amortizare.
Aceastä Casä are personalitate
juridic i autonomie flnan-
ciara.
Menirea Casei de amortizare
este:
a) De a executà bugetele ex-
traordinare, Intrucat ti vor fi
atribuite prin legile bugetare;
b) De a Inlesni amortizarea
datoriei publice;
c) De a lichiclà angajamentele
1) Aceasa Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedintele dela 17 si
19 Decemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 4215/931 si publicat in Monitorul Ofi-
cial No. 301 din 28 Decemvrie 1931. A se
vedea i Regulatnentul de aplicare din 4
Aprilie 1932, la ordinea cronologic5.
www.digibuc.ro
Statului cätre particalari, rá-
mase din exercitiile Inchise,
panä la 1931 inclusiv;
d) De a lichidh. In mäsura po-
sibilitätilor daunele de rásboiu;
e) De a realizà, creante de ale
Statului In contra particulari-
lor, Incredintate ei prin legi spe-
ciale sau convent*
f) De a urnaári Incasarea a-
menzilor fiscale f i vamale.
2. Casa de amortizare ia asu-
pra sa administrarea valorilor
mobiliare, proprietatea Statului
iparticipatiile lui In Intreprin-
derile private.
Exercitiul dreptului de pro-
prietate a Statului asupra ace-
stor valori, apartine Casei de a-
mortizare.
CAPITOLUL JI
AdmInistratla easel
3. , Casa este administratá de
un consiliu de administratie,
compus din 6 consilieri, numiti
prin decret regal, pe termen de
5 ani, dintre cari:
a) 3 delegati desemnati de Mi-
nisterul de Finante;
b) Un delegat al Ministerului
de Domenii;
c) Un delegat al Ministerului
de Industrie si Comert;
d) Un delegat al Bäncii Na-
tionale;
e) Un delegat al Ministerului
de Domenii;
f) Un delegat al Ministerului
de Industrie si din 6 consilieri
de drept;
Directorul general al Cassei de
depuneri si consemnatiuni.
Directorul general al Wadi
centrale cooperative;
Directorul general al contabi-
BMW Statului;
Directorul general al datoriei
publice;
Directorul Cassei generale da
e conomii;
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
Sindicul Bursei Bucuresti.
4. Ministerul de Finante, nu-
meste prin decret regal, dintre
consilierii aratati la literile a, b,
d un presedinte al consiliu-
lui i un administrator perma-
nent al Casei.
Consiliul numeste din sanul
sgu doi vice-presedinti.
Ministerul de Finante numeste
deasemenea prin decret regal un
director general al Casei i un
subdirector.
5. Operatiunile curente ale
Cassei sunt conduse de un co-
mitet tehnic format din admi-
nistratorul permanent, un mem-
bru delegat de consiliu si din
directorul general sau din sub-
director, autorizat de directorul
general. Presedintele Consiliului
face parte de drept din comitet.
Comitetul tehnic poate face
orice act de ad.ministratie
orice hotgrire sub rezerva
ulterioare a consiliului.
6. Consiliul se intruneste cel
putin de 2 ori pe lunä. La se-
dintele consiliului trebuie sä
participe cel putin 9 membril iar
hot/111'11e devin definitive nu-
mai dupd ce au fost aprobate
cu majoritate obsolutä de voturi
a membrilor prezenti. In caz de
paritate, votul presedintelui de-
cide.
Directorul general participa
la sedintele consiliului cu vot
consultativ.
Hotäririle consiLiului si ale
comitetului tehnic se execut5, , de
directorul general.
Consiliul alcátueste regula-.
mentul de functionare al Casei,
care va fi aprobat de ministrul
de finante.
El numeste personalul infe-
rior si fixeazg atributiunile
salariile.
Functionarii Cassel de amor-
tizare nu sunt functionari de
Stat.
26495. C. Hamangiu, vol. XIX-58
www.digibuc.ro
913
CAPITOLUL III
Fonderile Case! fi administrarea lop
7. Fondurile Casei de amor-
tizare se compun, din:
a) Subventia anualA a Statu-
lui prevAzut6. in bugetul ordi-
nar;
b) Sumele rezultate din cu-
poanele i amortismentele titlu-
rilor de rentä, cumptirate de
Casa, precum si cele obti-
nute din operatiunile arátate tn
art. 2;
c) Economiile ce se vor face
din creditele anuale deschise
datoriei Publice i cele ce vor re-
zulte. din cupoanele si amortis-
mentele prescrise;
d) Incasärile din amenzi fis-
cale i vamale;
e) Sumele rezultate ca bene-
ficiu ¡din operatiunile de lichi-
dare- ce s'ar incredintb. Casei
prin legi i conventii;
f) Toate rAmäsitele ce se vor
incasb, din bugetele generale ale
Statului, expirate la 1931 in-
siv ;
g) Excedentele bugetelor ordi-
nare;
h) 50% din pretul concesiuni-
lor i vânzgrilor de bunuri de
ale Statului;
i) Imprumuturi realizate pe
baza de emisiuni de titluri pro-
prii sau Imprumuturi pe gaj
de valori mobiliare i cu garan-
tia Ministerului de Finante.
j) Legatele i donatiunile ce
s'ar face Cassei;
k) Contributiuni benevole.
8. Un buget de venituri
cheltueli ale Casei va fi stabi-
lit In fiecare an bugetar i su-
pus aprobärii Ministerului de
Finante.
Consiliul de administratie dg.
seama In fiecare an ministrului
de finante de gestiunea sa,
tr'un raport care va fi comuni-
914 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
cat si Adunärii deputatilor si
va fi publicat in Monitorul Ofi-
cial.
Gestiunea Casei autonome de
amortizare, este supusä verifi-
carilor Ministerului de Finante
controlului Curtii de con-
turi.
TITLUL II
Operapunl de fichidare
CAPITOLUL I
Amortizarea datoriilor publice
9. Casa de amortizare este au_
torizata sä cumpere din targul
liber, pe pietele romanesti sau
straine, titlurile de renta ale
Statului i obligatiuni judetene
si comunale.
Aceste titluri devin proprieta-
tea Casei, care poate dispune de
ele, pästrandu-le sau revanzan-
du-le, pentru a inlesni alte ope-
ratiuni.
10. Casa poate fi insarcinata
de Stat, prin conventie speciala,
s. cumpere din targul liber tit-
luri de renta straine, actiuni si
obligatiuni emise de societatile
private straine sau nationale,
cart cad in sarcina Statului ro-
man, prin tratate de pace, acor-
duri sau conventiuni.
11. Casa este autorizata sa
cumpere creante asupra Statu-
lui, recunoscute ca lichide, certe
exigibile, dar ramase neachi-
tate din bugetele anterioare bu-
getului 1932.
Plata acestor creante se va
face, fie in numerar, fie prin
titluri de renta de ale Statului,
fie prin obligatiuni proprii de
ale Casei, garantate de Stat.
12. Casa este autorizata, ca
in limita fondurilor cu destina-
tie speciald, ce i se vor pune la
dispozitie de catre Stat, s fad.
lichidarea pretentiunilor de dau-
www.digibuc.ro
ne de rasboiu, constatate prin
hotarfri judecatoresti date de tri.
bunalele romane sau cele date
de tribunalele arbitrale mixte,
pana la data de 1 August 1929.
(Conf. Haga).
Aceste hotdriri nu constituksc
!ma, un titlu de creanta asupra
Casei si nu dau drept beneficia-
rilor lor la quantumul inscris in
ele.
TITLUL III
Lichidárl §1 Impliniri de drepturi de ale
Statului
CAPITOLIIL I
Portofoliul comercial
13. Casa de amortizare pri-
meste 'spre conservare i execu-
tare orice creante sau efecte co-
merciale, ca: polite, cekuri, tra-
te, gajuri, ipoteci, cesiuni, etc.,
ajunse in posesiunea Statului
prin orice imprejurare.
Portofoliul comercial imobili-
zat, ramas in baza legit de sta-
bilizare $i a legit speciale1) pu-
blicate in Monitorul Oficial No.
140 din 27 Iunie 1930 in sarcina
Statului, poate fi trecut printr'o
conventie speciala cu Bann, Na-
tionala in administrarea Casei
de amortizare.
CAPITOLUL II
Actiuni, obligatiuni i participatiuni
14. Casa de amortizare va
primi dela data promulgarii
prezentei legi toate valorile mo-
biliare, proprietatea Statului,
precum i toate participatiunile
lui, in intreprinderile private.
1) A se vedeS Legea de stabilizare moue-
tara din 7 Fevruarie 1929 la pag. 93 vol. XVII
precum gi Legea speciall pentru portofoliul
trecut dela Banca Nationala In tirma stabili-
zärii din 27 lunie 1930 la pag. 416 vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decenwrie 19 31
15. Consiliul de administratie
este obligat a intocrai un inven-
tar amAnuntit al tuturor valo-
rilor mobiliare, proprietatea Sta-
tuIui si a stgrui pentru luarea
lor in primire.
Casa de amortizare exercitä
dreptul de proprietate al Statu-
lui asupra acestor valori, ca
asupra acelora ce vor mai fi
dobandite in viitor de Stat.
16. Participärile Statului tu
intreprinderile industriale tree
deasemenea in administrarea
la dispozitia Casei de amorti-
zare, impreun& cu drepturile
obligatiunile respective, dela
data promulg&rii prezentei legi.
Ministerul de Finante este o-
bligat a trece in bugetul general
al Statului, sumele pe care
Casa de amortizare le va aveit
de plätit In baza conventiei de
participare a Statului.
Deasemenea va inscrie in bu-
get si sumele reprezentand pär-
tile cuvenite Casei din veniturile
garantate de Stat Intreprinderi-
lor create cu participarea Sta-
tului.
CAPITOLM, III
Diferite venituri
17. Casa de amortizare Inca-
seazä, pe cont propriu, toate su-
mele cuventte Statului din a-
menzi fiscale i vamale, din con-
damnatiuni la 'despägubiri pen-
tru delapidare In Mail de cele
afectate prin legi speciale. Or-
ganele Ministerului de Finante
sunt obligate a comunich in
scris Casei toate cazurile in
care ea ar aye& un drept pe
baza acestui articol.
Casa de amortizare are drep-
tul de a se prezenth, in fata ori-
cärei instante pentru a sustine
drepturile ei in toate aceste ca-
zuri. Ea este obligatä a lub, mä-
www.digibuc.ro
915
suri de asigurare prin organele
fiscului si a procedà la executa-
re pe baza hotrtririlor definitive
obtinute.
TITLUL IV
Dispozitiani finale fi tranzitorii
18. Execuarile silite ordo-
nate de Casq de amortizare se
fac prin organele fiscului i cu
formele prevdzute in legea de
urmdrire a veniturilor Statu-
luii).
19. Sumele rezultate in fie-
care an, ca beneficiu din ope-
ratiunile Casei, isunt proprieta-
tea Statului. Ele nu vor fi Insä
trecute In bugetul de venituri
ordinare ale Statului, ci, prin
derogare dela legea contabilità-
til publice, vor servi la mhrirea
fondurilor proprii ale Casei.
20. Niel o sarcing nu poate
fi creatä Casei prin legi si re-
gulamente interioare, Mr& a i
se ere& j venituri corespunzà-
toare.
Casa se poate insärcinh, prin
conventie specialä, cu lichidarea
executarea oricäror drepturi
ale Statului, judetelor i cornu-
nelor, ale Regiilor comerciale
sau ale Caselor autonome, pen-
tru contul acestor autoriati
in schimbul uniti comision fixat
prin conventiune.
21. Casa de amortizare este
scutitä de timbru pentru toate
actele ei juridice, civile si co-
merciale.
Nu se plätesc taxe de Inregi-
strare pentru transmisiuni de
proprietate catre Casa de amor-
tizare, sau constituiri de drep-
turi reale in favoarea ei.
22. Lichidarea Casei de amor-
tizare nu se poate face cleat
prin lege.
9 A se vedea Legea pentru urmarirea ve-
niturilor Statului din 1 August 1921 la pag.
1036, vol. cu modif. 27lulie 1931.
916 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
23. Un- regulament va des-
volt& normele de organizare
functionare ale acestei Case.
24. Toate dispozitiunile din
legi i regulamente anterioare
contrarii acestei legi, aunt si rg,
man abrogate.
LEGE
pentru scutirea de impozite a unor in-
stitutiuni de asistentä spitaliceasci
DIN 28 DECEMITRIE 1951 1)
1. Cu incepere dela 1 Ianua-
rie 1932, toate proprietgtile, bu-
nurile rurale j urbane. precum
si orice drepturi reale sau per-
sonale. aparlinând Eforiei Spi-
talelor Civile din Bucuresti, Ase-
zgmintelor Bran co vienesti din
Bucuresti, Epitropiei Sf. Spiri-
don din Iasi. Epitropiei earita-
tea galgteang din Gala-ti j E-
pitropiei Spitalului Beldiman
din Barlad, dacg Bunt direct
administrate de Eforia respec-
tivg, sunt scutite de orioe impo-
zit cg,tre Stat, judet, municipii
sau comune, sub orice denumiri
si prin orice lege, regulamente
sau ordonante ar fi fost Infiin-
tate.
Se vor puteg face Intelegeri
in ce priveste taxele pentru apg,
lumina i gunoi, In cazul In
cari aceste servicii se presteazg
de catre municipiile sau comu-
nele respective.
2. Pentru contractele In fiintg
la data de 1 Ianuarie 1932, in
Aceastá Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In gedintele dela 18 si
19 Decemvrte 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 4222/931 si publicat in Moniiorul Ofi-
cial No. 301 chn 28 Decemvrie 1931. A se
vedeA In leg5tur5 Legea sanitarA si de o-
crotire, din 14 Iulie 1930 la pag. 673 vol.
XVIII precum i Regulamentul de admini-
strate a domeniilor Eforiei Spitalelor civile,
din 27 Mai 1930 la pag. 304 acelas volum.
www.digibuc.ro
care plata impozitelor este In
sarcina pärtilor cu care sus zi-
sele inStitutii au centractat, im-
pozitele vor continua a fi plätite
tot de aceste pgrti contractante,
pang la terminarea contrac-
telor.
3. Contractele ce se vor In-
cheia de zisele institutiuni, cu
Incepere dela 1 Ianuarie 1932,
aunt scutite numai In ce
veste partea aferentg a Eforiei
respective, partea aferentg. care
In nici un caz nu poate fi mai
mica de 50% din valoarea to-
tala a taxelor i impozitelor cu-
venite catre Stat, judet sau co-
mung.
LEGE
pentru infiintarea unui impozit excep-
tional pe salariile functionarilor parti-
entail §1 pe tantieme
DIN 28 DEcaivRIE 19311)
cu modif. 5 Mai 1932
E. Veniturile specificate la art.
43 din legea pentru unificarea
contributiunilor directe. cuvenite
'functionarilor Intreprinderilor
particulare de mice fel, numai
pe anul 1932, in afarg de. impo-
zitele ce suportg, In conformi-
tate cu legile azi In vigoare, vor
fi supuse, pe anul 1932, In fo-
losul Statului, Si la un impozit
exceptional, dupg cum urmeaza:
Pang la 12.000 lei, salariu
brut lunar, scutit de impozitul
exceptional, jar pentru diferentg
se va calculg, pe transe:
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat in sedintele dela 17 si
21 Decemvrie 1.31; s'a promulgat cu Decret
No. 42231931 §i publicat in Moniloral Ofi-
t..ica;No. 301 din 28 Decernvrie 1931. A se
vedeA i Instructiile de aplicare, din 11 Ianua-
rie 1932 la ordmea cronologicl, precum
Legea pentru unificarea contributiilor directe
din 23 Fevruarie 1923 la pag. 425, vol. XIII-
XIV cu rnodif. ulterioare.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Deeemvrie 1931 917

Dela 12.001-15.000 lei, salario veniturilor prin irnpozitul de

brut lunar. la um impozit excep-
tional de 5 la sutd.
Dela, 15.001-20.000 lei, salariu
brut lunar, la un impozit excep-
tional de 6 la sutd,.
Dela 20.001-25.000 lei, salariu
brut lunar, la un impozit excep-
tional de 7 la sutd.
Dela, 25.001-30.000 lei, salariu
brut lunar, la un impozit excep-
tional de 8 la sutd.
Dela 30.001-50.000 lei, salariu
brut lunar, la un impozit excerY.
tional de 10 la sutd.
Dela 50.001-70.000 lel, salariu
brut lunar, la un impozit excep-
tional de 12 la sutd.
Dela 70.001-100.000 lei, salariu
brut lunar, la un impozit excep-
tional de 15 la sutd.
Dela 100.001-150.000 lei, salariu
brut lunar, la un impozit excep-
tional do 20 la surd.
Peste 150.001, salariu brut lu-
nar. la un impozit exceptional
de 30 la sutd.
Impozitul calculat cum se a-
ratd. mai sus nu poate cobori
venitul unei transe sub venitul
net al transei ce o precede, md-
rit cu 100.
Sunt exceptate salariile mun-
citorilor, Tziari5tilor, functiona-
rilor, asociatiilor, societdtilor $i
institutiilor culturale si de bine-
tacere i societdtilor fard scop
lucrativ.
Nu infra in prevederile pre-
zentei legi acei a cdror venit
profesional se stabileste anual
de comisiuni speciale.
Impazitul exceptional se aplicd
la veniturile brute, inclusiv ac-
cesoriile de (nice fel ce s'ar cu-
veni functionarilor mai sus ard-
tati. independent de impozitul aratä mai sus, nu poate cobori
prevdzut de art. 43 din leg ea venitul unei transe sub venitul
pentru unif icarea contributiilor net al transei ce o precede, md-
directe pentru aplicarea cdruia rit cu 10 la sutd.
nu se tine seamd de reducerea 3. Impozitul exceptional pre-
www.digibuc.ro
f at 4.
Sunt socotite ca salarii, In
conditiile legii de fatd, in-
demnizatiile fixe lunare de
transport, indemnizatiile del chi-
rle. primele de scumpete, parti-
cipärile la beneficii, gratifica-
tiile j orice alte venituri remu-
nera torii.
Se excepteaza cheltuelile efec-
tive de deplasare fäcute fn de-
legatie justificate prin acte,
precum si locuinta in naturd.,
In fabrici si pe santiere, a per-
sonalului care locueste ecolo In
interesul i pentru siguranta
intreprinderii.
La acelas impozit sunt supuse
jetoanele de prezentd.
Sumele plätite pe baza acestui
impezit se scad la global.
2. Tantiemele membrilor din
consiliul de administratie, co-
mitetelor de directie, admini-
stratorilor-delegati si censorilor,
ce se vor incasà sub oriee
forma, cum si cele exigibile In
anul 1932, se VOr taxd cu un
impozit exceptional, calculat cu-
mulativ, dung, cum urmeazd:
Dela 50.000 pând la 100.000
lei anual, un impozit exceptional
de 8 la sutd.
Dela 100.001 pAnd la 200.000
lei anual, un impozit exceptional
de 9 la sutd.
Dela 200.001 pând la 300.000
lei anual, un impozit exceptional
de 10 la sutd.
Dela 300.001 pAnd la 500.000
lei anual, un impozit exceptional
de 11 la sutd.
Dela 500.001 lei anual In sus,
un impozit exceptional de 12 la
sutd.
cum se
Impozitul calculat,
918 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
vaut in legea de fatg, se va
retine de cgtre Intreprinderile
Darticulare si se va vgrsh 3a
stat, in conformitate cu dispo-
zaiunile art. 47 si 25 din legea
pentru unificarea contributiuni-
lor directe, sub sanctiunile pre-
vgzute de art. 105 si urmgtorii
din legea pentru unificarea con-
tributiunilor directe.
4. Toate intreprinderile parti-
culare sunt obligate sá depung
la nerceptia fiscald respectivg,
In terrnen de zece zile dela pu-
blicarea legii de atg., ta-
blouri nominale de functionarii
ce aveau In serviciu la data de
19 Noemvrie 1931, cu indicatiu-
nea salariului $i accesoriile de
orlce fel ce II SP plgtesc. In caz
contrariu, Intreprinderile vor fi
supuse unei ainenzi dela 5 000
100.000 lei.
Micsorarea frauduloasg a sa-
lariilor i tantiemelor, In vede-
rea taxgrii cu o cotä mai mIeg,.
atrage pentru Intreprindere o
amendg egalg, cu de zece ori
impozitul constatat a se 11 sus-
tras pe aceastg cale.
Constatarea acestor contra-
ventiuni .se face in conformitate
en art. 111 din legea pentru uni-
ficarea contributiuntlor directe.
LEGE
pentru stabilirea salarillor functionart-
lor publici i infiintarea de impozite
asupra acelora stabilite prin contract
DIN 28 DECBIVRIE
Lefurile tuturor salariatilor
1.
publici, 'de toate categoriile, ai
Aceasti Lege s'a votat de Senat i A-
dunarea deputatilor In sedintele dela 17 si
21 Decemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 4251)931 si pubdcat In Monitorul 0-
ficial No. 301 din 28 Decemvrie 1931. A se
vedea tn leeturä Legea pentru reducerea
lefurilor salariatilor publim, din 31 Decem-
vrie 1930 la pag. 1005 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
Statului, ai Regiilor publice co-
merciale, ai Caselor autonome,
precum i ai judetelor, munici-
piilor, comunelor, satelor, ai
Camerelor agricole si de comert,
ai burselor de valori i schimb,
ai burselor de märfuri i cereale
Uniunilor Camerelor de
Agriculturá si de Comer% sunt
cele prevgzute In bugetele lor.
2. Sumele trecute la cheltueli
In bugetele Regiilor publice co-
merciale, in bugetele Caselor au-
tonome i directiunilor speciale,
ca redevente cuvenite Statului,
sau ca subventiuni Casei gene-
rale de pensiuni, se vor van&
acestora, lunar, potrivit legii
asupra contabilitdtii publice,
chiar dacg, legile organice ale
acestora prevgd altfel de dispo-
zitiuni.
3. Impozitele stabilite 'asupra
lefurilor functionarilor .publici,
angajati prin contracte,
din bugetul Statului sau
din bugetele Reglilor publice
comerciale, Caselor Autonome
directiilor speciale, precum
al judetelor, municipiilor, co-
munelor. satelor, aiCam&elor a-
gricole si de comert, ai burselor
de valori !si schimb, ai burselor
de márfuri i cereale i ai Uniu-
nii Camerelor de Agriculturg
de Cornert, prevgzute In art. 1
al legit pentru reducerea lefu-
rilor salariatilor publici 51 In-
fiintarea unui impozit pe lefu-
rile acestea stabilite prin con-
tracte, se mentin i pe viitor.
Aceste lefuri vor mai fi impu-
se Si la,' un impozit suplirnentar
de 15%.
4. Sumele rezultate din pro-
dusul impozitelor asupra lefuri-
lor fixate prin contracte, astfel
cum sunt determinate In art.
precedent, se vor vársà. Ministe-
rului de Finante, ca venit bu-
getului general al Statului.
5. Retinerile pentru Casa pen_
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
siilor, fn cazul salariatilor pu-
blici, precum $i a acelora anga-
jati prin contracte, se calculeaz&
la lefurile integrale, astfel cum
se gnsesc inscrise In bugetele
respective.
6. Functionarilor Statului,
Regiilor publice comerciale, ai
Caselor autonome si directiilor
speciale, cu salarii brute pan&
la 3.200 lei inclusiv lunar, li se
acordd In mod exceptional, pe
anul 1932, o indemnitate de
scumpete de 15% celor cari exer-
citb. functiunea in Bucureeti
de 10% celor cari Ii exercitä
func¡iunea In ora$ele urnatt-
toare:
Arad, Bräila, Brasov, Cernä-
uti, Câmpina, Chisinäu, Cluj,
Constanta, Craiova, Foc$ani,
Galati, Iasi, Oradea-Mare, Plo-
esti, Satu-Mare, Sibiu, Targu-
Mures $i Timisoara.
Indemnitatea acordat& cum se
aratl mai sus, nu poate aug-
ment& salariul unui functionar
peste salariul aceluia cu sala-
riul imediat superior mic$orat
cu 100 lei.
Sumele inscrise pentru acope-
rirea acestor indemniari se vor
plâti pentru functionarii Statu-
lui din fondul pentru deschideri
de credite prevâzute In bugetul
general al Statuluir iar pentru
ceilalti din bugetele respective.
LEGE
exceptionala relativa la numirile i Ina-
intárile in funcpuni publice in anal 1932
DIN 28 DECEMME 1931 1)
cu morlif. 7 Aprilie 1932
1. Numarul functionarilor pu_
blici fn anul 1932, la Stat, Re-
Aceesa Lege s'a votat de Senat si A-
dunarea deputatilor In sedintele dela 17 si
21 De cemvrie 1931; s'a promulgat ea Decret
www.digibuc.ro
919
gills. publice comerciale, la Ca-
sele autonome, judete, comune
si la orice servicii publice, este
eel fixat prin bugetele respec-
tive.
2. Vacantele ivite la Stat, Re-
gii publice comerciale, Casse
autonome, judete, comune $i la
orice servicii publice, In cursul
anului 1932, se pot ImplMi:
a) Pe cale de Inaintare;
b) Prin transferarea, deta$a-
rea sau delegarea functionarilor
disponibili din acela$ serviciu,
din alte servicii, sau din cadrul
auxiliar, In functiuni superioare
sau echivalente.
Functionarii din cadrul auxi-
liar pot fi transferati sau deta-
$ati i In functiuni inferioare,
pastrându-si dreptul câstigat la
grad $i salarizare;
c) Prin numire, In conformi-
tate cu legile organice, Iii func-
tiunile de primul 'grad sau In
functiunile de pura specialitate.
In toate cazurile prevâzute la
punctele a, b '0 c, completarea
se va face conform dispozitiuni-
lor legilor organice respective,
numai in caz de imperioas6 ne-
cesitate de serviciu, stabilitA
prin avizul conform al unei co-
misiuni, compusA ;din: primul-
presedinte al Inaltei Curti de
conturi, secretarul general al
departamentului unde exist6 va-
canta i directorul general al
contabilitätii generale a Statu-
lui.
Aceast& comisiune, functio-
neazA pe Iângl Ministerul de
Finante.
3.-Se exceptA dela 'dispozitiu-
nea art. 2:
a) Corpul ofiteresc;
b) Functiunile politice $i elec-
tive;
No. 4250/931 si publicat In Monitorul fi-
cial No. 301 din 28 Decernvrie 1931. Ulteri-
or i s'a adlugat un alineat la Art. 3 prin
Legea din 7 Aprilie 1932: noi o ream ast-
fel completat5.
920 LEGI DE UNIFICARE. 28 Decemvrle 1931
c) Patriarhul, mitropolitii, e-
piscopil i preotii;
d) Functiunile serviciilor noui
ce s'ar
e) Functiunile didactice, in-
trucAt posturile respective aunt
prevAzute in bugetul ordinar pe
anul 1932.
4. Pe toatä durata anului
1932, nu se va puteit tine nici
un examen de capacitate sau
concurs, pentru recrutäri de
noui salariatl ai Statului.
5. Orice inaintare s'ar face in
cursul anului 1932, sub orice ti-
tlu, in corpurile civile, militare
sau eclesiastice, nu O. dreptul
nici In prezent, nici In viitor,
pentru anul 1932, la nici o di-
ferentä de salariu, iar cel Ina-
intat va primi pentru acest an,
salariul, functiunii pe care a
avut-o anterior inaintärii.
Gradatiile membrilor corpului
didactic, precum i acelea 'a ori-
cgror categorii de functionari
sunt considerate ca inaintäri
periodice i sunt 'supuse dispo-
zitiei de mai sus.
6. Economiile realizate pe
cäile prevazute in articolele pre_
cedente, vor fi folosite pentru
echilibrarea bugetelor respecti-
ve, prin derogare dela dispo-
zitiunile art. 58, alin. d, si art.
59 din legea generala de pen-
siuni la care ele se refera.
LEGE
pentru desfinlarea i transformarea
unor çcoli
DIN 28 DECEMYRIE 1931 1)
1. A. Se desfiinteaz6, pe 1 Ia-
nuarie 1932 urmätoarele scoli
') Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat in sedintele dela 18 si
19 Decernvrie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 4218/931 i publicat in Illonitorul Ofi-
cial No. 301 din 28 Decemvrie 1931. A se
www.digibuc.ro
din Invätämantul secundar
profesional:
Invettämdntul prof esional.
1. Scoala comercialä elemen-
tar& de Mieti din Giurgiu.
2. 5coala comercialá elemen-
targ. de Mieti din _Buz6u, cu 6
profesori titulari.
3. 5coala comercialä superi-
oarä de Mieti din Focsani, cu 6
profesori titulari.
4. Scoala comercialá superi-
oarä de Mieti din Calafat, cu 4
lirofesori titulari.
5. 5coala comercialá superi-
oarä de Mieti din Hateg, cu 4
profesori titulari.
6. 5coala comercialá superi-
oat% de Mieti din Arad (clasele
B) cu 7 profesori titulari.
7. 5coala comercialä elemen-
tara de Mieti din TArgoviste cu
5 prof esori
8. Scoala comercialg elemen-
tará de Mieti din Rosiorii-de-
Vede, cu 5 profesori titulari.
9. 5coala comercialá elementa_
ra de Mieti din Suceava, cu 5
profesori titulari.
10. 5coala comercialá elemen-
tar& de fete din Botosani, cu 5
profesori titulari.
11. 5coala comercialá din Ce-
tatea-Albä.
Invdflinuintul secundar.
1. Liceul de fete din Bacdu.
2. Gimnaziul de Mieti din Hu-
nedoara.
3. Gimnaziul de fete din Lip-
cani.
4. Gimnaziul de Mieti din
CeadArlunga.
5. Gimnaziul de Mieti No. 3,
Chisinäu.
vedea In legkurl Legea p. modif. dispoz.
L. invätämantului secundar din 22 lulie
1931 la pag. 622 in acest volum, precum
Legea invatämantului secundar, din 15 Mai
(.928 la pag. 1064 vol. XVXVI
 LEG!' DE UNIFICARE. 28 Decemvrie 1931
6. Gimnaziul de baieti din
Lupeni.
7. Gimnaziul de baieti din
Odobesti.
8. Giranaziul de fete din Za-
9. Gimnaziul de fete din Co-
rabia.
10. Gimnaziul de baieti din
Tg.-Sacuesc.
11. Gimnaziul de baieti din
Sulina.
12. Scoala normala de Mieti
din Soroca.
13. Scoala normala de Mieti
din Slatina.
14. Scoala normala de MO
din Focsani.
15. Scoala normala de fete
conducatoare din Brasov.
16. Scoala normala de fete
condu cAtoare din Brad.
17. $coala, normala de fêté
conduckoare din SimieutSil-
vaniei.
18. $coala normal& de fete din
Caracal.
19. $coala normalä de fete
din Ploesti.
20. Seminarul teologic
Câmpullung (Muscel).
21. $coala normalA de
din Arad. I tru locatara sus aratata.
22. Scoala normala de baieti
de Stat din Oradea.
B. Pentru scoala normal& de
báieti romann-unitA din Oradea
se va face contract tntre Stat
eparhie.
C. Se transforma, pe 1 Ianua-
rie 1932, urmatoarele sccale:
1. Liceul de fete 'din Turda,
din liceu tip C, In gimnaziu
tip A.
2. Liceul de fete din Satu-
Mare, din liceu tip C, In gim-
naziu tip A.
3. Liceul de fete Principesa
Ileana din Cluj, din liceu tip C,
In gimnaziu tip A.
www.digibuc.ro
921
4. Liceul de fete din Soroca,
din liceu tip D, In liceu tip C.
5. Liceul de baieti din Siret,
din liceu tip C, In gimnaziu
tip A.
6. Liceul de Mieti No. 3 din
)Cernauti din liceu tip C, (In
gimnaziu tip A.
7. Gimnaziul de Mieti din
Oradea, din gimnaziu tip B, In
ginanaziu tip A.
8. Gimnaziul de Mieti Stefan-
cel-Mare din Iasi, din gimna-
ziu tip B, In gimnaziu tip A.
9. Liceul de Mieti No. 2 din
Cernauti, din liceu tip C, In
gimnaziu tip A, anexAndu-se la
liceul No. 4, care devine liceu
tip D.
10. Gimnaziul de Mieti din
Zalau, In gimnaziu mixt.
11. Liceul de fete din Sighet se
transforrna In gimnaziu.
2. Toate contractele de Inchi-
riere, referitoare la localurile o-
cupate de scolile de mai sus, fie
cá ar fi incheiate cu ministerul
sau comitetele scolare, se consi-
din dera de drept reziliate pe 23
Aprilie 1932, incetând dela a-
fete ceastá data ()rice obligatie pen-
3. Utilizarea si reIncadrarea
membrilor corpului didactic ti
tular, al scoalelor prevazute la
art. 1 din preDenta lege, se va
face conform dispozitiunilor art.
143 din legea promulgata cu I.
D. R. No. 2.688 si publicata In
Monitorul Oficial No. 167 din 22'
Julie 1931.
4. Art. 144 din legea promul-
gata cu I. D. R. No. 2.688 si pu-
blicatä In Monitorul Oficial No.
167 din 22 Iulie 1931, se abroga.
Profesorii suplinitori i perso-
nalul administrativ al scoalelor
desfiintate sau a caror posturi
nui au mai fost prevazute In
bugetul anului 1932, se lasá In
disponibilitate pe 1 Ianuarie-
922 LEGI DE UNIFICARE. 29 Decemvrie 1931
1932, fgra" nici o obligatie din
partea ministerului.
5. Profesorii suplinitori de
catedre vacante, dela $coalele
nedesfiintate, precum i acei de-
ta$ati la catedre vacante prin
derogare dela dispozitiunile art.
61 si 83 din legea invättimdntu-
lui secundar din 15 Mai 1928,
inceteazä. de drept de a mai
functionk in cazul de utilizare
sau incadrare a membrilor cor-
pului didactic titulari ai i$coale-
lor desfiintate, fär g. nici o obli-
gatie pentru minister.
In acest caz, profesorii deta-
Sati isi reiau catedrele unde
sunt titulari.
6. Dispozitiunile art.. 4, alin. 2
art. 5 din prezenta lege se vor
aplica $i in viitoricu ocazia ori-
caror desfiintäri de $coli.
7. Scolile desfiintate prin pre-
zenta lege pot functiona ca $coli
extrabugetare, cu caracter de
.$coli de Stat, intretinute de co-
mitetele $colare, Ministerul plä-
tind numai 20 la sun' din sala-
nil, plus gradatiile profesorior
titulari cari vor râmâne la
aceste $coli ca deta$ati la ce-
rerea bor.
Ministerul va putea sa Inca-
dreze personalul didactic titular
pe cel administrativ definitiv
dela aceste $coli extrabugetare,
fie la alte $coli din localitate, fie
la $coli din alte 'prase, in con-
formitate cu art. 143 din legea
promulgatà cu inaltul decret re_
gal No. 2.688 si publican, In Mo-
nitorul Oficial No. 167 din 22
Julie 1931.
8. Orice dispozitiuni din le-
gile generale sau speciale sau
din regulamente contrarii legii
de fata, se abrogl.
www.digibuc.ro
LEGE
pentru ratificarea Convenlionilor mnche-
¡ate de Guvernul Român en SocietAfile
anonime a C. F. vicinale Nagykikinda-
Arad" §1 Gyulavideki" privitoare la
cumpararea liniilor ferate din Romfi-
nia a acestor societäti
DIN 28 DECEMVRIE 1931 1)
1. Conventiunile anexate in
còpie, incheiata intre delegatii
Guvernului Roman" si Repre-
zentantii socientilor anonime a
cäij ferate vicinale Nagykikin-
da-Arad" i Gyulavideki" pen-
tru cumpärarea de catre Guyer-
nul Roman a portiunilor de di
ferate ce apartin acestor socie-
nti i cari se aflà pe teritoriul
român, se ratific6.
2. Convent iunile ratificate
prin legea de fan se vor pune in
aplicare numai dupà ce socien-
tile de ai ferate particulare
mentionate vor da toate garan-
tiile necesare pentru ca linijle
cumpgrate de Statul român sä
intre in proprietatea sa, conform
art. 1 din conventiuni, libere de
orice sarcini i drepturi.
LEGE
pentru garantarea de catre Stat a
obIigaiunilor emise de societáfile indu-
striale Române
DIN 29 DECEMVRIE 1931 2)
1. Ministerul de Finante este
autorizat sä acorde garantia
Statului Ong, la coniurenta su-
') Aceastä Lege, dimpreunä cu Conventi-
ile la dánsa anexate, s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat tn sedintele-dela 22 De-
cemvrie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
4253/931 i publicat in Moniloral Oficial
No. 301 din 28 Decemvrie 1931 unde se pot
consult& Conventi He.
2) AceastA Lege s'a votat de Adunarea
deputátilor si Senat tn sedintele dela 11 ai
 LEGI DE UNIFICARE. 29 Decemvrie 1931
mei de 2.000.000.000 lei pentru
obligatiunile ipotecare ce se vor
emite prin subscriptie public&
sau inchisk pe piata intern&
sau pe pietele straine, de c&tre
societätile industriale române,
furnizoare ale Statului, care re-
prezintä industrii de bazä si de
o importantä deosebitä pentru
economia tärii i pentru apära-
rea national&
A ceste intreprinderi vor trebui
sä aibä o existent& de cel putin
cinci ani i un capital social
complet värsat de cel putin
400.000.000 lei, la data depunerii
prezentei legi.
Minimum de capital se reduce
la 200.000.000 lei pentru societä-
tile industriale române, cari lu-
creazá pentru apärarea natio-
nalä.
Nu vor puteA benefica de dis-
pozitiunile prezentei legi socie-
tätile de obiect exploata-
rea sau prelucrarea petroleului
sau a derivatelor sale.
2. Prin garantia ce asumä
Sta.tului, se intelege obligatiunea
Regatului României, reprezen-
tat prin Ministerul de Finante,
de a räspunde alAturi de aceste
societäti, ca debitori solidari in
mod absolut i färä conditii,
fatä de purtätorii obligatiunilor
emise, de plata regulatä a anui-
tätii, cupon i amortizare.
3. Ipoteca garantänd
ce fiecare societate in-
dustrial& va emite potrivit legii
de fata, va fi In primul rang
a supra imobilelor i asupra in-
stalatiunilor industriale, ce,
dup& lege, se privesc ca imobile
apartinând societätii emitente.
4. Pentru acordarea garantiei
prevAzute la art. 2, Ministerul
de Finante va cere societätii in-
teresate, garantia solidarä a
18 Decemvrie 1931; s'a promulgat cu Demo(
No. 4216/931 si publicat In Monitorial Ofi-
cial No 302 din 29 Decemvrie 1931.
www.digibuc.ro
923
Bäucii sau Institutiunii de care
e finantatd.
In lipsa unei garantii bancare
secietatea interesat& va oferl
alta, garantie, admisä de Stat.
5. Totalul obligatiunilor ce
fiecare societate industrial& va
pute& emite in conditiunile de
mai sus, nu va intrece limitele
preväzute de art. 173 i urm.
din codul de comert.
6. Obligatiunile ipotecare vor
fi liberate in lei sau in monetà
sträinä, la alegerea societätii
emitente in intelegere cu Mini-
sterul de Finante i cu Banca
National& a României.
7. Dobânda maxim& cu care
se vor emite aceste obligatiuni
se fixeazä la 84% pe an.
Conditiunile de emisiune ale
acestor obligatiuni, precum
textul clauzelor ce vor fi inscrise
in titlurile ce se vor lemite, se
vor stabill de acord cu Ministe-
rul de Finante ii cu Banca Na-
tional& a României, tinând
seama de conditiunile generale
ale pietei In momentul .emisiu-
nii.
8. Obligatiunile vor fi amorti-
zate in termen de maximum 20
ani, prin trageri la sorti semes-
triale, dupg un plan de mai
inainte stabilit.
9. Obligatiunile emise in con-
formitate cu dispozitiunile pre-
zentei legi i cupoanele lor, pre-
cum si orice plat& de capital
sau dobändä pentru zisele obli-
gatiuni, ca i orice contrixte
documente referitoare la emisiu-
nea, la vânzarea si la serviciul
Thr, vor fi scutite de orice cart
taxe sau impozite, prezente
viitoare, cAtre Stat, judet, muni-
cipiu, comune sau alte institu-
tiuni.
10. Obligatiunile industriale
ipotecare garantate de Stat, vor
pute& primite drept garantie
la toate casele Statului i insti-
924 LEGI DE UNIFICARE. 31 Decemvrie 1931
tutiile publice de orice Tel in
conditiunile in cari,sunt primite
efectele Statului. Fondurile in-
capabililor, ale judetelor, corau-
nelor i asezámintelor publice
sau .de utilitate publica vor pu-
teh fi plasate in asemenea obli-
gatiuni.
11. Pentru a se folosi de be-
neficiile legii de fata, societatile
industriale, care intra in preve-
derile art. 1, vor inainth Mini-
sterului de Finante o cerere, in
care vor indich cifra obligatiu-
nilor ce vor sá emita $i modali-
Wile de emisiune.
Cererea va fi insotita de bi-
lanturile detaliate j contul de
profit $i pierdere pe ultimii cinci
ani, de o situatie la zi a activu-
lui $i pasivului $i de o dare de
seama asupra mersului acestei
intreprinderi.
Ministerul de Finante .va luà
avizul unei comisiuni, formata
din ate un delegat al Bancii
Nationale a Romaniei, Ministe-
rului de Finante, Ministerului
de Industrie $i Corned $1 a U-
niunii Generale a Industriasilor
din Romania $i va supune cere-
rea Consiliului de Ministri, care
va decide printr'un jurnal.
12. Pe lânga fiecare din ace-
ste societati va fi numit, prin de-
cret regal, dupa propunerea mi-
nistrului de finante, Gate un co-
miser al guvernului, care va luh
obligator parte la toate $edintele
consiliului de administratie $i a
comitetului de directie a socie-
tatii pe langa care este numit.
El are obligatia a prezenth Mi
nisterului de Finante $i Mini-
sterului de Industrie $i Comert,
la finele fiecg,rui trimestru, un
raport asupra mersului
$i o situatie bilanciara.
Onorariul comisarului river-
nului se va fixh de Ministerul
de Finante i se va plg,t1 de ca.
tre societatea pe langa care
functioneazti.
www.digibuc.ro
Atributiunile comisarului gu-
vernului se completeaza prin
cele prevazute de regulamentul
de functionare al comisarilor gu-
y ernului 1) .
LEGE
pentru ratif. Conventlei pentru crearea
Societätli Internationale de Credit Ipo-
tecar AgriC01
DIN 31 DECEMYRIE 1931 2)
Art. unic. iGuvernul este
autorizat a retina $i a face sa
se execute Conventiunea pentru
crearea unei Societäti Interna-
tionale de Credit Ipotecar Agri-
col, seranata la Geneva la 21
Mai 1931, impreun5, cu anexele
sale.
05pie si traducere de pe zisa
Conventiune i anexe se alatura
la legea de fatà.
J. C. M.
pentru punerea in vigoare a Protocol
aditional la Aranjamentul comercial.
provizoriu cu Germania
DIN 31 DECEMYRIE 1931
Prin J. C. M. cu No. 1919 din
22 Decemvrie 1931 si pe temeiul
legii publicata in Monitorul 0-
ficial No. 142 din 1930, s'a apro-
bat punerea in vigoare pe ziva
1) A se vedea Regulamentul, de functio-
nare al comisarilor guvernului.nin 26 Fevru-
arie 1932 la ordinea cronologicg.
2) AceastS Lege, dimpreura cu Conventi-
unea i anexele ei s'a votat de Adunarea de-
putatilor si Senat In sedintele dela 19 si 21
Decemvric 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 4204/931 si publicat in Monitored Ofi-
cial No. 304 din 31 Decemvrie 1931, unde se
pot consulta: Conventiunea Charta constitu-
tivä i Statutele Societätii Internationale de
Credit ipotecar agricol. A se vedea i Legea
privitoare la crearea Societkii de credit ipo-
tecar al Romániei, cu Anexele: Actul con-
stitutiv i Statutele, din 18 Martie 1931, la
pag. 208 itn acest volurn.
 LEGI DE UNIFICARE. 31 Decemvrie 1931
de 1 Ianuarie 1932 a Protocolului
aditional la Aranjamentul co-
mercial provizoriu romano-ger-
man din 18 Iunie 1930, semnat
la Berlin, la 19 Decemvrie 1931.
Acest Protocol aditional s'a
publicat in Monitorul Oficial No.
304 din 31 Decemvrie 1931, unde
se poate consulta. El este insotit
de: Anexa I cuprinzand aranja-
mentul provizoriu de stabilire
comert cu clanza natiunii celei
mai favorizate; tarif de taxe va-
male la import in Germania si
la import in Romania; apoi A-
nexa II si III pentru contingen-
tare de animale de macelärie in
www.digibuc.ro
925
Germania, precum i o quasi-
conventie veterinara pentru-ad-
miterea la import In Germania
de animale vii, carne, prti i
produse animale. Aranjamentul
comercial provizoriu cu Germa-
nia, din 18 Iunie 1930, s'a pu-
blicat in Monitorul Oficial No.
251 din 6 Noemvrie 1930, unde
se poate consulth.
A se vedea in legaturá: Con-
ventia de comert cu Franta,
din 30 Septemvrie 1930; Tratat
de comert cu Italia, din 16 Au-
gust 1930, si Tratat de comert
cu Anglia, din 4 Septemvrie
1930, publicate in Monitorul 0-
ficial cu aoeste date.
 LEGI NOUI DE UNIFICARE
VOL. )(Ix

1931
INDEX ALFABETIC
al tuturor legilor, regulamentelor, decretelor, deciziunilor, con-
ventiunilor, instrudiunilor, etc., cuprinse in acest volum 1).
Abreoiatiuni: D = Decret; De =Deeizie; J. C. M.= Jurnalul Consi-
liului Ministri; L = Lege; R = Regulament; S = Statute; C = Cir-
culará; I = Instrucjiuni; Cony. = Conventie.

Cuprinsul Da ta Pagina

16 Fevruarie 1931 . . . . . ..... .

Academia comercialä. Mod, reg. anului preparator R.
. . .
Actele de stare civilä, din teritoriile unite. Ratificarea Mr
76

L. 9 Aprilie 1931 374

Adele de stare civild. Formularea. D. 10 Octom. 1931 . 765
Administrafii locale. Organizarea. Mod. art. L. 29 Ian.1931 49
Administratii locale. Organizarea. Mod. art. L. 15 Iulie 1931 587
Aeriang eirculatie. Reglement. Dc. 23 Iulie 1931 . . . . 633
Aerian transport. Aranjament cu Polonia. J. C. M. 27
Iunie 1931 566
Aeronave. Navigabilitatea Mr. R. 23 Iulie 1931 633
Aeroporturi. Reglementarea Mr. Dc. 23 Iulie 1931 . . 633
Agricol Gaj. Contract de... L. 16 Aprilie 1931. . 457
Agricol. Societate de credit ipotecar. L. 18 Martie 1931. . . 208
Agricol. Credit rural si Credit ... Mod. art, din lege. L.
18 Martie 1931 229

1) A se vedeà Indexul Cronologic, la inceputul volumului.

Nota. In Indexul Alfabetic, diferitele Legi p Regulamente sunt indicate prin cu.
vintele principale din titlul lor. Pentru Legile generale de organizare, lungi gi cu
lntins cuprins, sunt date gi cuvintele principalelor capitole, cu pagina la care se gi-
sesc acestea. Exempla: In Legea pentru valorificarea produselor agricole, sunt date
gi cuvintele; export, prima (pentru gran), timbral (pe etc.; deasemeni In Legea
de Incurajarea Intreprinderilor de titei, sunt date gi cuvintele: petrol, picuri, socieati

www.digibuc.ro
928 INDEX ALFABETIC

Cuprinsul Data Pagina

Agricol. Activitatea serviciului... I. 24 Octomvrie 1931. . 765
Agricole Valorificarea produselor. L. 8 Aprilie 1931 . . 336
Agricole Valorificarea produselor. L. 22 lulie 1931 . 619
Agricole Valorificarea produselor. Aplicarea legii. R. 5
Septemvrie 1931 700
Agricole. Suspendarea executgrilor silite. L. 18 Dec. 1931 845
Agricultnrg. Camera de ... Modif. dispoz. din lege. L. 22
Julie 1931 611
Agricultnrg. Asociatiile p. imbungatiri in. L. 22 Julie 1931 617
Agriculturii. Infiinfarea B: äncii. L. 9 Aprilie 1931 . . . . 363
Amortizare. Infiinfarea casei de ... L. 28 Dec. 1931 . . . . 912
Animale si carne. Export de ... Aplic. legii R. 5 Fev. 1931 50
Aranjament comercial provizor cu Albania, Austria, Egipt.
L. 3 Aprilie ..... . . . . . .
Aranjament comercial provizor cu Bulgaria. L. 4 Martie
. . . . . . 382

1931 95
Aranjament comercial provizor cu Belgia. L. 20 Fevruarie
1931 84
Aranjament comercial provizor cu Danemarca L. 20 Fevru-
arie 1931 82
Aranjament comercial provizor cu Elvefia, Ungaria, Sta-
tele-Unite. L. 3 Aprilie 1931. 328
Aranjament comercial provizor cu Jugoslavia. L. 27 Martie
1931 255
Aranjament comercial provizor en Estonia. L. 20 Fevruarie
1931 . . , 83
Aranjanaent comercial provizor ea Finlanda. L. 1 Aprilie
1931 305
Aranjament comercial provizor cu Germania. Protocol 31
Decemvrie 1931 924
Aranjament comercial provizor cu Germania. L. 2 Martie
1931 . 86
Aranjament comercial provizor cu Japonia. L. 1 Aprilie
1931 305
Aranjament comercial provizor cu Letonia. L. 26 Martie
1931 244
Aranjament comercial provizor cu Olanda. L. 29 Fevruarie
1931 83
Aranjament comercial provizor cu Norvegia. L. 20 Fev
1931 83
Aranjainent comercial provizor cu Spania. L. 11 Aprilie
1931 456
Aranjament comercial provizor cu Suedia. L. 27 Martie
1931 255
Aran jament cu Belgia, relativ la renta stampilatg. L. 1
Aprilie 1931 302
Aranjament p. transport aerian cu Polonia. J. C. M. 27 Iunie
1951 566
Aranjament feroviar cu Polonia. L. 30 Aprilie 1931. . . 486
Arhivisticg si paleografie. coala de ... R. 10 Iunie 1931 . 559
Armatg. Consiliul superior. D. 7 Octomvrie 1931 . . . 764
Armatg. Inspectorate generale. D. 7 Octomvrie 1951 . . . 764

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 929

Cupiiinsul Data Pagina

Armata. Intrebuintarea fondului de rulement in R. 5
August 1931 674
Armata. Nekirbirea stocului de rasboiu. L. 23 Julie 1931 . 630
Armatil. Recrutarea in
1931 . . . . . . ..... . . .....
Operatiile de ... I. 17 Ianuarie
.
Armeano-Gregoriank Infiintarea Eparhiei. L. 3 Auguk 1931
37
671
Anneano-Gregoriank Statutul Bisericei. S. 7 Decemvrie
/931 817
Asigurtiri sociale. Mod. dispoz. legei. L. 10 August 1931 . 689
Asignrare. Societiiti de ... Modif. art. 1 din lege. L. 9 Aprilie
1931 379
Asigurare Societtiti. Aplicarea legii. R. 18 Noemvrie 1931. 771
Autonomie universitark L. 17 Iulie 1931. . . . . . . . 590
Aviatiei. Fondul national al ... Crearea lui. L. 9 Aprilie
1931 - 373
Aviatiei. Fondul national al... Aplicarea legii. L. 4 Iunie
1931 531
Aviatiei. Serviciul postal al ... Cony. 14 Sept. 1931 . . . 718
Avioane. Brevete de pilot p. Dc. 23 Julie 1931 . . . . 633
Avocati. Organizarea corpului de... L. 28 Decemvrie 1931,
cu modificarea din 1932. . 854

Bacalaureat. Mod. legii p. invtit. secundar si ... L. 29 lunie

1931 568
Bacalanreat. Mod. regulament. secundar p. R. 6 Julie
...
! 1931 571
1 Balneare ... statii. Desfiintarea regiilor din ... L. 17 Julie
1931 595
Banca agriculturii românesti. Infiintarea ei. L. 9 Aprilie
1931 . 363
Baron. Vezi L. organiz. corp. avocatilor. L. 28 Dec. 1931 . 854
Basarabia. Miisurarea piimiint. locuitorilor vechi impro-
prietáriti in ... L. 8 Aprilie 1931 353
Billtile coloniale din Ismail. Regularea drept. de proprie-
tate. L. 10 Aprilie 1931 419
Biserica Armeano-Gregorianti. Eparhia ei. I. 3 August
1931 671
Biserica Armeano-Gregoriank Statutul ei. S. 7 Dec 1931 817
Biserica Ortodoxii. Mod. art. 20 din L. organ. L. 14 Martie
1931 102
Brasov. Concesionarea energiei in regiunea ... D. 28 Sept
1931 756
Bucuresti. Administratia municipiului ... Mod. 'art. lege. L
15 Julie 1931. 587
Bunuri rurale. Circulatia kr. Mod. art. lege. L. 18 Martie
1931 228

27 Julie 1931 . . . . . ...... .

Bugete. Trecerea la Stat a ecenomiilor din comprimtiri. L
. . . .
Bugetului. Subsecretariatul de Stat al ... L. 27 Julie 1931
643
646

www.digibuc.ro
26495. C. Hamangiu, vol. XIX.-59
930 INDEX ALFABET1D

Cuprinsul Data Pagina

Caiet de sarcini tip, p. administratiile publice. J. C. M
4 Iunie 1931 549
`Camere de agriculturh. Mod. dispoz. din lege. L. 22 Iulie
1931 6H
Camere de comerf. Uniunea. Statut. Mod, art. D. 1 Ianuarie
1931 3
Camere de munch si consul. superior. Mod. dispozit. legii.
L. 10 August 1931 . . . . . . . . . 693
Cametei Lege contra ... L. 2 Aprilie si 27 Iulie 1931 . 324 si 644
Carne i animale. Export de ... Aplic. legii. R. 5 Fevr, 1931 50
Csàtoriile militarilor. Legea p. L. 9 Aprilie 1931. . . . 381
Chsittoriile militarilor. Aplicarea legii R. 26 Mai 1931 . . . 526

1931 . . . . . ............. .
Casa de amortizare. Infiintarea ei. L. 28 Decemvrie 1931 . 912
Casa constructiilor. Modif. dispoz. din lege. L. 9 Aprilie
Casa constructiilor Modif. dispoz. din lege. L. 21 Iulie
1931
. 374
599

..... .
Casa de ajutor a personal. Porturi, Comunicatii Aph. L
3 Aprilie 1931 . . . . . .
Casa generala de pensii. Anularea soldului. L. 27 Iulie
. 328

1931 646
Casa de economie i plutor a magistratilor. L. 23 Dec
1931 848
Casa miniera. Aplicarea art. 90 din L. minelor R. 19 Mai
1931 515
Casa miniera. Resita. Stabilirea pensiilor. Dc. 28 Julie
1931 650
Casa scoalelor si a culturii poporului. R. 30 Martie 1931' 272

Fevruarie 1931 . . . ....... .

C, F. R. Convenfie intre... i Conductele de petrol. Cony. 19
. . 82

Iunie 1931 . . ..... . . .....

Chrhusie publica. Contract tip de autorizalie p. Dc. 25
. .
Cifra afaceri. Modif. dispoz. legii impozit ... L. 25 Julie
566

1931 633
Circulatin pe drumuri publice. Aplic. legii. R. 10 Ianuarie
1951 3
Chiriasi. Regimul raporturilor dintre _proprietari ... L. 4
Aprilie. 1931, vezi Anexa vol. XVIII .... . .
....... .
. .
Commie rurale. Tabloul general. M. Of. 220 din 21 Sept.
Comnnal
1931 ......
1931, vezi pag. . . . . . .
. . . ..... .
judefean. Fondul ... Mod, legii. L. 22 Ianuarie
.
.

.
Concesionarea energiei In regiunea Brasov. D. 28 Sept. .1931
Conducte de petrol. Convenfie intre C. F. R. si Cony. 19
.
749

37
756

Fevruazie 1931 . , 82
Consilinl superior al armatei. D. 7 Octomvrie 1931 . . . 764
Consilini superior de munch. Modif. dispoz. legei. L. 10
August 1931 , . . . . . . . . . . 693
Constrnegilor. Incurajarea activarea. L. 10 Zugust
1931 691

www.digibuc.ro
 INDEX ALF ABETIC 931
Cuprinsul DMa Ngina
Constructiilor. Mod; dispoz. din legea Cassei. L. 9 Aprilie
374
Constructiilor. Mod. dispoz. din legea Cassei. L. 21 Iu lie
1931 599
atea public6 M od. .......
Conita3b1ilit. di n L. August
Contractul de drumuri. Ratificarea lui. L. 21 Martie 1931 235
Contribufii directe. Instrucfii generale de aplicarea legei.
I. 18 Fevruarie 1951. . . . . . . . . . . . 76
Contributii directe. Instrucfii speciale de aplicarea legei.
I. 3 Martie 1931 89
Contributii directe. Modif. art, din lege. L. 26 Fevr. 1931 85
Contribufii directe. Modif. art. 17 din lege. L. 3 August 1931 663

1931 ............ 2
Contribufii directe. Modif. art. 116 din lege. L. 3 August
Conventie C. F. R. din Arad. L. 28 Decemvrie 1931 . . . .
674
922
Convenfie comercialä provizorie cu Austria. J. C. M. 7
Septeuivrie 1931 708
Conventie comercialä provizorie cu Grecia. J. C. M. 1 Sept
1931 . . . . 694
Convenfie comercialä provizorie cu Ungaria. J. C. M. 1
Septemvrie 1931 694
Convenfie comerciala vezi Aranjament comercial, vezi
Tratat
Convenfie de stabilire, comerf i navigatie cu Portugalia.
L. 7 Martie 1931 ...... . . . . . . . . . . 96
Conventie de comert i navigatie cu Polenia. L. 2 Aprilie
1931 311
Convenfie de comerf i navigafie cu Franta. L. 10 Aprilie
1931 402
Convenfie de stabilire cu Franta. L. 10 Aprilie 1931 , 399
Convenfie'internationalii, privitoare la sclavie. L. 1 Aprilie
1931 302
Conventie internationalä. privitoare 1a Iranipo-rt aerian
L. 9 Aprilie 1931 397
Convenfie internationals& privitoare la statiitica ecoo-
mica. L. 2 Aprilie 1931 ....... . . . 306
Convenfie internationala p. rgniti prizonieri in rtisboi..1
L. 15 Septemvrie 1931 . . . . . 722
Convenfie internationalS, p. Credit ipcitecar agricol. L. 31
Decemvrie 1931 924
Convenfie intre fabrica de postav i Primg ria Buhus. L. 9
Aprilie 1931 363
intri M. Initrnctiei i Cassa muncii C. F. R. re-
lativ la scoli. L. 2 Aprilie 1931 ,325
Conventie intre C. F. R. si Conductele de petrol. C. 19
Fevruarie 1931 82
Convenfie p. executarea sentinfelor arbitrale straine. L
26 Martie 1931 . . . . . . . 245
Convenfiep. regularea chestiunilor financiare cu Austro,
Ungaria,.. L. 10 Fevruarie 1931 . . . . . . 101
Conventle p. transport postal pe C. F. R. Buefiu-Nehoiasi.
De. 28 Ianuarie 1931 . . 42
www.digibuc.ro
932 INDEX ALFABETIC

Cuprinsul Data Pagina

Conventie p. oficiul international de chimie. L. 10 Aprilie
1931 413
1931 . . . ..... .
Conventie relativ la navigatie aerianit Modif. ei. L. 1 Apr
. .
Conventie veterinard cu Po Ionia. L. 2 Aprilie 1931 .
. . . ..... .
305
320
Cooperatie. Mod, art. din R. de aplicarea .organizatiei. R
2 Noemvfie 1931 770
Corpul de avocaP. Organizarea. L. 28 Dec. 1931 . . . . 854
Credit agricol ipotecar. Crearea Socieatii. L. 18 Martie 1931 208
1931 . . . ......... .
Credit agricol ipotecar. Statute le Societii-tii. S. 18 Martie
Credit agricol si credit rural. Mod, art. legii. L. 18 Martie
. . . . . . . 211

1931 229
Credit ipotecar agricol international. L. 31 Dec. 1931 . . 924
Culte. Reducen i de salarii. L. 3 August. 1931 . . . . 420 si 670
Cumu lid Iii functii publice. L. ,2 Aprilie 1931, vezi Anexa
vol. XVIII
Clartea de justitie internationalil. Modif. Statut. L. 26
Martie 1931 ........ .
Curtea de casatie. Mod. unor dispozif. L. 4 Apnlie 1931 . .
. . . . . . 243
329
Curtea de casatie.)Mod. unor dispozitiuni. L. 25 Iulie 1931 638

Debite de vânzarea produselor monopolizate. R. 27 Ianuarie

1931 38
Decorafii. vezi Semn onorific
Deputafi Senatori. Reducerea diurnei p. ... L. 22 Ian
1931 37
transformiiri de scoli, pe 1932. L. 28 Dec.1931 920
Distribuirea produselor monopolizate. R. 7 Mai 1931 . . . 486
Diurna Deputafilor i Senatorilor. Reducerea ei. L. 22 Ian.
1931 37
Drumuri. Complectarea art. 58 din lege p. ... L. 27 Lille
1931 639
Drumnri. Contractul de Ratificarea lui. L. 21 Malik
1931 235
Drumuri publice. Circulatia pe Aplic. legit R. 10 Ianuar
1931 3
Drumuri publice. Folosinta kr p. instalatii telegrafice. L
2 Martie 1931 87
Drumuri publice. Folosinta kr p. vehicule mecanice. Con-
ditii. Dc. 7 Martie 1931 101

Economiile prin comprimarea bugetelor. Trecerea la Stat

L. 27 Iulie 1931 643
Economille din functii vacante. Intrebuintarea kr. L. 4
Martie 1931 . . . 95

. . .. , .... .
Educatia poporului. Mod. organiz. Directiei p. L., 22 Iulie
1931
Eforia din Bucuresti. Internat la spitale. R. 12 Noem. 1931
. . . ..... 626
770
www.digibuc.ro
 INDEX AISABETIC 933

Cuprinsul Data Pagina

Eforia din Bikcuresti. Internat la spitale. R. 12 Noem. 1931 770
Executiirile silite agricole.. Suspendarea lor. L. 18 Dec. 19M 845
Export de animate si came. Antic. legii. R. 5 Fevruarie 1931 50
Export de cereale. Statute le Uniunei exportatorilar. S. 26
Octomvrie 1931 776
Export de fructe. Aplic. legii. R. 2 Septemvrie 1931 . . 695
Export de grâu. Talorificarea produselor agricole. R. 5
Septemvrie 1931 . . . . . . . .
Export de oua. Modif. legii. L. 27 Iu lie 1931
. ..... 700
639
Export de outt. Aplic. legii. R. 12 Septemvrie 1931 . . . 709

F
Facultatea de drept din Bucuresti. Mod. unor dispoz. din
reg. R. 8 Iu be 1931 , 576
Facultatea de medicinii din Bucuresti. Mod. 11110T dispoz
din reg. R. 11 Noemvrie 1931 . .
Facultatea de teologie din Bucuresti. Noul reg. R. 8 Iulie
.. ...... . 770

1951 577
Farmacie. Examen de liberil practica p. R. 18 Apriie 1931 464
Farmacie. Colegiul special p. R. 18 Aprilie 1931 . . . . . 466
Fermele scolilor de agriculturá. Exploatarea kr. R. 4 Dec.
1931 - 812
Financiar. Emisiunea transei II a imprumutului. L. 18
Martie 1931 200
Financiar. Program de desvoltare economic si ... L. 18
Mantle 1931 . . . . . . 200
Financiari. Inspectori speciali. L. 21 Dec. 1931 . , . . . 846
Fondul aviatiei. Creiarea lui. L. 9 Aprilie 1931 . . . . . 373
Fondiil aviatiei. Aplicarea lea R. 4 Iunie 1931 531
Fondul judetean si comunal. Modif. legei. L. 22 Ianuarie
1931 37
Fondul de rulement al armatei. Intrebuintarea lui. R. 5
August 1931 674
Fondul padurilor. contra incendiubil. Administrarea Jai
It. 3 Aprilie 1931 , 326
Fondnl piidurilor. Aplic.. art. 5 din lege. R. 25 Mai 1931 , . ,523
Fondul sanitar. Desfiintarea Regiei autonome. L, 17 Iulie
1931 . , . . . . . . - - - - - - 592
Fundatia Universitarii. C. ITasiliu Bolnavu". L. 20 Martie
1931 232
Funciare registre. din Bucovina. Cercetarea kr. R. 22
Ianuarie 1931 37
Functionari particulari. Impozit pe salarii si. tantieme. L
28 Decemvrie 1931 ., 916
Funclionarii publici. Mod. unor dispoz. din L. societkii g-le
p.... L. 7 Aprilie 1931 331
Funcfionari publici. Pensionarea kr in 1931. L. 8 Aprilie
1931 362
Funclionari M. L. P. Societatea Economia. L. 8 Aprilie 1931 362
Funclionari publici. Numiri si inaintari pe 1932. L. 28 Dec
1931 919

www.digibuc.ro
934 INDEX ALFABETIC

Cuprinsul Data Pagina

Functionari publici. Reducerea salariilor pe 1932. L. 28
Decenivrie 1931 . . . . .
Fundatia Virgil Cioflec" din Cluj. R. 28 lanuarie 1931
. ..... 6
.
/
918
40
Furagera. Infiintarea semnului militar ... D. 16 Fey. 1931 . 75

Gal agricol. Contract de ... L. 46 Aprilie 1931 . . . . . 457

Gratieri reducen i comutiiri de pedepse. D. 13 Iunie 1931 564
Grân i petine. Timbrul p. vezi L. 22 Julie 1931 . . . . 619

Infrumusetarea imprejurimilor Capitalei. L 9 Fevruarie

1931 55
bnpozit pe salarii i pe tantieme, la functionarii particulari
L. 28 Decemvrie 1931 916
Impozit pe lux si cifra afacerilor. Modif. dispoz. din lege
L. 25 Julie 1931 633
Impozitele institutiilor pfta1icetì. Scutirea lor. L. 28 Dec
1931 916
Imprimeriile Statului i Monitorul Oficial. Organizarea lor
L. 31 Julie 1931 659
lmprimeriile Statului
R. 30 Noemvrie 1931 . . . . I .....
Monitorul Oficial. Aplicarea legii.
Inaintiiri in armatgi, Modif. dispoz. din lege. L. 9 Aprilie
. 796
1931 . . . 4 . . . . . . . . . . . . . 380
Incurajarea constructiilor. L. 10 August 1931 . . . . . . 691
lncurajarea intreprinderilor de fitei. L. 27 Julie 1931
(abrogat) 647
Incurajarea 1ntreprihderilor de titei. Aplicareg legii. R
13 Octomvrie 1931 765
lnmormiintarea invalizilor de rasboiu, ofiteri si grade. D.
5 Junk 1931 559
Inspectorate generale de armatii. D. 7 Octomvrie 1931 . 764
Inspectori speciali financiari. L. 21 Dec. 1931 . . . . 846
Institut de stiinte penale. R. 7 Decemvrie 1931 , . . . 842
Institut national zootechnic. R. 19 Aprilie 1931 . . . . . 471
Institut. Regele qarol" din Cluj. Recunoasterea, L. 27 Lill&
1931- 644
lnstitufii spitalicesti. Scutiri de impozit. L. 28 Dee. 1931 . 916
. ...
Intrepozite vamale. Aplir. legei. R. 6 Auglist 1931 . .
Intreprinderi de asigurare, vezi Societtiti .
Invilramitnt secundar. Mod. art. 21 si 22 din lege.
.
L. 29
681
771

Iunie 1931 . . 568

nvfmânt 'secundar. Mod. disp. din keg.. 61I11.11en 19.31. 571
Inviitiimûnt sec-Linda-1: Mod. disp. din lege. L. 22 Julie 1931 622
Invrittimânt superior. L. p. autonomie din 17 Iulie 1931 590

www.digibuc.ro
 INDEX ALSADETIG 935

J
Cuprinsul Data Paging-

. . . ..... . ...... .
Jandarmeria ruralA. Aplicarea legii i Statutului, L. 16
Martie 1931
Jocuri de noroc in statii balneare. Mod) art. 2 din. lege.,
.c 102

L. 31 Julie 1931 . . . . . . . . . . . . 658.

JudecAtoreascii organizare.. Modif. dispoz. L I Ianuarie
1931 3
Judecitoreasett organizare, Modif. dispoz. L. 12 Martie 1931 101
Judeciltoreascir organizare, Modif. art. 80k L 13 Martie 1931. 101
Judeciitoreascit oTganizare, Modif. dispoz, L. 4 Aprilie 1931 329
Judeciitoreascii organizare. Modif, art. 1 §i. 3 L. 25 Julie 1931 638
Judechtoreascil organizare_ Modif. dispoz.. L.. 28 Dec. 1931 853
Judetean i comunal. Fondul Modif. legei. Li 22 homer
1931 . . . . ; . . . . - 37

t,
Licenl sanitar. Conventie relativ la Cony. 28 Aprilie
1931 . . . d. 1 1 . . . . 485
Licitafiile publice. Normele tinerii lor. J. C. RI 4 Junk
1931 . , . 539
Loteria de Stat. Organizarea ei. L. 21 Julie 19M J.; u 604
Lucru efeetuat. Asigurarea plfiL L. 21 Aprilie 1931 ) 478
Lucru efectuat. Aplicarea legei. R..5 Octomvrie 1931 . . E 756
Lucriiri publiceJ Norine. b receptie de furnituri 16
Septemvrie 1931 2 . . . . . . . . . . . 748
Lux i cifra afacerii, Modif. dispoz. din legea p. imoziL
L. 21 Iulie.,1931 638

Magistrati. Cassa de economie §i ajutor. IL. 23 Dec, 1931

cu modificarea din 1932. . . - 848
Medalia Aeronauticil. Instituirea ei. D. 3 Martie 1931 . . .. 88
Medici. Concurs pentru ... L. 17 Julie 1931 , . . . / 593
Medici. Revizuirea numirilor de ..., L. 10 August 1931 . . . 694
Meseria0. Taxele titlurilor la ... Mod. reg. R. 29 Iulie 1931_ 656
Meritul Cultural. Infiintarea ordinuIui. D. 28 Sept. 1931 754
Minieril Cassii.. Aplic. art. 10 din L. minelor, relativ la .. R
17 Mai 1931 , 515
Miniere §i metalurgice. Regis intreprinderilor ... R. 18
Mai 1931 . . . - . . . . 506
Miniere taxe. Constatarea §i perceperea lor, Rt 12 Fevr:
1931 . t ,, . 57
Miniere taxe. Constatarea §i perceterea. Modif. reg. R. 19
Mai 1931 . . ;
. . . . .1 . . . . t , . .. . 57
Ministere. Accesul publicului fu , R. I &lie 1931 . . . . 569
4

Ministem OrganizareaAor. Mod, art. din lege. I, 21 Martie.

1931 . 234

www.digibuc.ro
936 INDEX ALFA BETIC

Cuprinsul Data Pagina

1931 . ..... .
Ministere, Organizarea kr. Mod, art, din lege. L. 17 Aprilie
. . . . . . . . . . . . 462.
Minister. Afacerilor Sträine. Interpret. art. 39. L. 23 Ian
1931 . . . . . ..... . .... . 38
. ... . ......
. . .
Minister Instructiei i Culte. Mod. unor dispoz. din lege
L. 21 Iu lie 1931 . . . 595
Minister Luerarilor Publice. Societatea Economia a func-
tionarilor. L. 8 Aprilie 1931 362
Monete de erg-int. Baterea kr. L. 21 Decemvrie 1931 . . 846
Monetarii stabilizare. Mod. art. 5 din lege. L. 21 Dec. 1931 845
Monitor Oficial si Imprimeriile Statului. Organizarea. L.
31 Iulie 1931 . . . . . 659
Monitor Oficial si Imprimeriile Statului. Aplicarea legii
R. 30 Noemvrie 1931. . . . . . . . . . . 790
Monopol de gaz metan. Mociif. dispoz. din lege. L. 9 Apriie
1931 - 395
Monopolizate produse. Vânzarea kr. Debite. R. 27 Ian
1931 38
Monopolizate produse. Distribuirea kr in tarbi. R. 7 Mai
1931 486
Monopoluri. Modif. unor dispozitii din legea generalii. L
2 Aprilie 1931 . . . . . . . . . 325
Munca. .Asigurarea plätii, L. 21 Aprilie 1931 478
Munca. Asigurarea plâtii. R. 5 Octomvrie 1931 . . . 756
Munch'. Camere de ... Modif. dispoz. din lege. L. 10 August
1931 693
Munca in porturi. Organizarea ei. L. 21 Julie 1931 . . . 601
Munca in porturi. Aplicarea legii. R. 2 Decemvrie 1931 , . 800
Mnzenl militar national. R..21 Iulie 1931 . . . . . . . . 605
Muzeul de istorie _naturalä din Chisinau. R. 23 Sept. 1931 749

Navigatie fluviala si maritimâ. Mod. art. 8 din lege. L. 10

Aprilie 1931 420
Navigatie fluvial:Al si. maritimil. Extingerea legii in intreaga
tarii. L. 10 Aprilie 1931 .
Norme p. receptia furniturilor si lucr. publice. D. 16 Sept.
. .. 420

1931 . .. , 748

o
Obligatiile societätilor industriale. Garantarea lort. L. 29 922
Decemyrie 1951
Ofiterilor. Casâtoria ... L. 9 Aprilie 1931 . . 381
Ofiterilor. Casâtoria. Aplicarea legei. R. 26 Mai 1931 , . 526
Ofiterilor. Pozitia. L. 9 Aprilie 1931 383
Opere Române j Teatre 1Vationale. Mod. art. din lege
L. 25 Martie 1931 235

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 937

Cuprinsul Data Pagina

Opere Române i Teatre Nationale, Mod, art. din lege.
L. 22 Julie 1931 . . . . . . . . 626
Ora oficiala. Stabilirea ei. L. 27 Iu lie 1931 638

1931 . . . . . . . . . .......
Ordinul Virtutea Aeronautice. Infiinfarea. L. 4 Martie
. ; . .
Ordinul Meritul Cultural". Infiintarea. D. 28 Septemvrie
94
754
1931
Organizarea administrafiei locale. Modif. art. L. 29 Ian
1931 49
Organizarea administratiei locale. Modif. art. L. 15 Iu lie
1931 587
Organizarea bisericii ortodoxe. Mod. art. 20 lege. L. 14
Martie 1931 102
Organizare judeditoreascii. Modif. dispoz. L. 1 lanuarie
1931 3
Organizare judeditoreasca. Modif. dispoz. L. 12 Martie 1931 101
Organizare judeditoreascii. Modif. art. $0. L. -13 Martie
1931 101
Organizare judeditoreasa Modif. L. 4 Aprilie 1932 . . 329
Organizare judeatoreasca. Modif. dispoz. L. 28 Dec. 1931 853
Organizarea .Ministerelor. Mod, art, din lege. L. 21 Martie
1931 234
Organizarea Ministerelor. Mod. art. din lege. L. 17 Aprilie
1931 462
Outt. Exportul de ... Modif. legei. L. 27 Iulie 1931 639
Ou.ä. Exportul de ... Aplicarea legei. R. 12 Sept,.1931 . . 709

Palatul justitiei din 'Galati. Serv. interior. R. 21 Iulie 1931 605

Muffle Statului. Fondul p. asig. contra incendiului. R
3 Aprilie 1931 326
Pädurile Statului. Administrarea lor. Aplic. art. 5 din lege
R. 25 Mai 1931 523
Pámânturi rurale. Circulatia lor. Mod. art. legei. L. 18
Martie 1931 228
Penale stiinte. Institut de ... R. 7 Decemvrie 1931 . . . 842
Pensii. Cassa generalä de ... Anularea soldului. L. 27 Iulie
1931 646
Pensiile Cassei miniere Resita. Dc. 28 Iulie 1931 650

Aprilie 1931 . . . . ......... .

Pensille funetionarilor. Modif. dispozif. relativ la ... L. 4
Penside functionarilor. Modif. art. 7 din legea 1929. L. 18
. . 329

Aprilie 1931 463

Pensionarea functionarilor publici in 1931. L. 8 Aprilie
1931 362
Pensiuni. Modif. unor dispoz. din legea generalä de L
3 August 1931 669
Pensiuni. Infiintarea comisiunilor speciale de ... L. 3 August
1931 . 672

www.digibuc.ro
938 INDEX ALPABETId

Cuprinsul Data Pagina

Pentru Merit"a Semnul onorifie. D. 6 Iunie 1931 . . . . . 559

Peseärü i regiuni inundabile. Aplic. jegei. R. 10 Aprilie
1931 422
Pescrii regiuni inundabile. Aplic. legei. L. 25 bilk 1931 635
. .... . . .....
Petrol. Incurajarea Intreprinderilor de Wei. L. 27 Iu lie
1931 (abrogat) f47
. ........... .
. .
Plantarea viilor ca produc. directi. Aplic. legii. R. 7
Martie 1931 . . . . 96
Plata lucrului efectuat. Asigurarea executilrii. L. 21 Agri lie
1931 4'78
Plata lucrului efectuat. Aplicarea legei. R. 5 Octomvrie
1931 . . a 756
Po Wk. Uniformele ofiferilor R. 26 Octomvrie 1931
. ......... .
766
Po lips generard a Statului. Mod. unor dispz. dur lege. L.
10 Aprilie 1931 . . . . . 420
Porto-franc al oras. Sulina. Desfinfarea privilegiului. L.
25 Julie 1931 64
Aprilie 11931 e ......... .
Porturi i comunicafii pe apZi. Completarea legil L 9
. 374

....... .
. . .
Porturi i comunicadi pe apti. Modif., art, WY ditr lege. L.
27 Julie 1931 . . . . . . . 643
Porturi. Munca in Organizarea ei. L. 21 Julie 1931 . . . 601
Porturi. Minim in ..- Aplicarea. legii. R. 2 Decenrvrie- 1931. 800
Postal transport _pe C. F. R. Buzau. Nehoias. Convenfie
p. ... De. 28 lanuari& 1951 42
Postal aerian. *ServkiuL Convenfie en avialia. Conw 14
Septeravrie 11931 718
Postal. Tariful telegrafic. Sporirea taxelor. J. C. M. 20
Marti& 1931 233
Postal. Telegrafic. Telefonic. Mod. art. din L. organiz. per-
sonal. L. 8 Aprilie 1931 360
Potifia ofiferilor. Lege asupra .- L. 9 Aprilie, 193t . . . 383

. ... . ..
Presedinfir delegafiilor jUdefene. Suspenditrea funcfiilot
D. 12 Mai 1931 . . . . . . 504
1931 . . .....
Profesori la Institute teologice. Ntunirea bor. L. 4 Aprilie
.. -
Prizonieri in rasboiu, Convenfie internafionalit L. 15 Sept 330
1931 722
Proprietari i chiriasi Regimul raportutilor dintre. L. 4
Aprilie 1931, Vezi Anexa vol. XVIII
Protocol p. modif. Convenfiei relativ la navigatia aerial:LS
L. I .Aprilie 1931 , 305
Protocol p..Imprumuturi austriace si) ungare. L. 3 August
1931 . .4 674

Riinifi in rrtsboi. Convenfie- internafionalit L. 15 Sept. 1931 722

lasplata muncii p. serv. Stat. Semnul onorific. D. 31 klie
1931 657
www.digibuc.ro
 iNDEX ALPABEttti 939

Cuprinsul Data Pagina

Recrntarea arsnatei. Operatii le de ... I. 17 Iannarie 1931 . .
Registre funciare din Bucovina. Cereetarea lor.
Ianuarie 1931 . . . ...... .
Registru al Comèrtului. Infiintarea, L. 10 Aprilie 1931 .
. J. .
.
31
413
Registtn al Comertului. Aplicarea legii. R. 8 Mai 193f . 497
Pensfile Cassei miniere din Dc. 28 rube 1931. . 650
Rural. ¡Credit agricol i Credit ... Mod. art. diu legs.
18 Martie 4931 210

Salariile reduse pe 1932. Fixarea lor. L. 28 Dec, 1931 . . . 91A

Salarii si tantieme. lmpoziteipe ... L. 28 Deeemvrie- 1931 . 916
Sanitari thedici. Revizuirea numirilor. L. 10 August 193t 694
$coli de agriculturh. Exploatarea ferinelor. R. 4 Dec. 1931 812
$coala de arhivistic i paleogfafie. R. 10 hinie ,1931 . . 559
$coala de documentare i tiinte administrative, 11,. 10 Sept
1931 708 -
. . . . .
soan6
$coli politehnice. Recunoasterea ca per.
August 1931
. ...... L. 3
$coli de meaj.
n Modif. catedrelor. Dc. 4 Aprilie 1931 - . . 30
1671
$coli teologiCe. Numirea profesdrilor. L. 4 Aprilie 1951 . 330
$coli. Transformäri i desflintäri pe 1932, L. 28 Dee. 1931 920
Semnal onorific: Pentru Merit. D. 6 Funk 1931 559
Semnul onorific: Ràsplaf muncii. D. 31 Julie 1931 . . . 657
Senatori i Deputati. Reducerea diurnei p. ,.. L. 22 Ianuarie
1931
Sociale asigurari. Modif. dispoz. din lege. L. 10 August 1931 689
Societatea exploatärii industriei chimice Dicio-Semtmartin.
L. 9 Aprilie 1931 307
Societatea functionarilor M. L. P. L. 8 Aprilie 1931. . 362
Societatea de- credit agricol ipotecar. Crearea ei. L. 18 Fev
1931 . . . , 20s.
Societatea de electricitate din Vaslui. Statute 9 Octomvrie
1931 765
Societatea de aaz aerian din Galati. Statute. D. 30 lanuar
1931 40
Societatea generalä a funetionarilor pnblici. Mod. unor
dispoz. L. 7 Aprilie 1931 331
Societati de asigurare. Mod. art. 1 din_ lege. L., 9 Aprilie
1931 . . . 379
$osele utilizate de vehicule mecanice._ Conditii._ Dc. 7
Martie- 19M . . . . . , 10!
Societate de- electricitate din R.-ITfilcea. Statute 30 Oct. 1931 769
Societate de asigurare. Aplicarea legii: R. I.E# Noenrv. 1951
1931 . . . . . . . .....
Societäti industriale. Garantarea_ obligatiilor. L.,. 29 Dee.
SpitalicestLinstitutii_Scutirea lor de imp:mite; L. 2fk Dec.
. . .
771
922

1931 ..... . . . . . .
Stabilizare monetara. Mod, art. 5 din lege. L 21 Dec, 1931
. . , . . 916
815
Stare civil& Formularele actelor de ,.. D. 10 Oct. 1931 . . '765
Statntul credit ipotecar agricol international. S. 31 Dec. 1931 924

www.digibuc.ro
940 INDEX ALFABETIC

Cuprinsul Data Pagina

Statue le marilor Regi Carol si Ferdinand. L. 9 Aprilie 1931 372
Statutul Bisericii Armeano-Gregoriank S. 7 Dec. 1931 . .
. .........
Statutul Curtii permanente de justitie internat. Mod. art.
L. 26 Martie 1931 . . . . .
Statutul jandarmeriei rurale. Aplic. legii. R. 16 Mande 1931
Statute le Bäncii nationale. Modif. art. 20. J.C. M. 9 Aprilie
817

243
102
1931 398
Statute le Bancii credit agricol ipotecar. S. 18 Mande 1931 211
Statute le sindicat. exportator. de lemne. S 10 Noem. 1931
1931 . . . . . . ........... .
Statute le Societatii de gaz aerian din Galati. D. 30 Ian.
Statute le Societätii functionarilor M. L. P. L. 8 Aprilie
. .
778

49
362
1931 . . .
Statute le Societiitii de electricitate din Vaslui. S. 9 Octom.
1931 765

1931 . . . ..... .
Statute le Societatii de electricitate din 11.-Vâlcea. S. 30 Óct.
. . . . .
Statute le Societiltii de electricitaté din Alba-Iulia. S. 8 Dec
. . . . . 769

1931 844
1931 . . . . . . ...... . ... .
Statute le Uniunii Camerelor de Comert. Mod. art. D., 1 Ian
Statute le Uniunii Exportatorilor de cereale. S. 26 Oct. 1931
. . 3
766
Statute le Uzinei electrice din Alba-Iulia. S. 8 Dec. 1931 . . 844
Stemele Oraselor. D. 8 August 1931 686
Subsecretariat de Stat al Bugetului. Infiintarea lui. L. 27
Julie 1931 . . . . ., 646
Suspendarea executärilor silite. L. 18 Dec. 1931 845

Tantieme si salarii. Impozite pe ... L. 28 Dec. 1931 . . . 916

Tarif. publicatiilor in Alonitorul Oficial. J. C. M. 24 Iunie
1931 . 565
Tarif postal telegrafic. Sporirea unor taxe. J. C. M. 20
Martie 1931 233
Tarif telefonic. Aprobafea regulamentului J. C. M. 27 ...
Martie 1931 256
Tarif vernal. Mod. unor dispozitiuni. L. 27 Iulie 1931 . 644
Taxe miniere. Constatarea si perceperea lor. R. 12 Fey.
1931 57
Taxe miniere. Constatarea si perceperea lor. Mod. reg. R.
19 Mai 1931 57
Taxe vamale la zahar, cim.ent si unelte agricole. L. 9
Aprilie ', 1931 363
Teatre Nationale si Opere Române. Mod. art, din lege. L
25 Martie 1931 235
Teatre Nationale si Opere Române, Mod. art, din lege. L
22 Iulie 1931 .! , 626
Telefonice si telegrafice. Instalatn pe drumuri publice. L,
2 Martie 1931 87

www.digibuc.ro
 INDEX ALPADFTIC 941

Cuprins 11 1 Data Pagina

Telefonic. Tarif. J. 'C. M. 27 Martie 1931 . . . . . . 256
Terenuri degradate. Ameliorarea lor. Mod. art. 27. L. 8
Aprilie 1931 352
Timbru de pledoarie. Vezi L. corpul de advocati. L. 28 Dec
1931 854
Timbrn pe .paine. Valorif. produs. agricole. R. 5 Sept. 1931 700
Timbru mregistrare. Mod. art. 22 din lege. L. 4, Martie
1931 95
Timbru i inregistrare. Mod. art. 14 si 15 din lege. L. 3
August 1931 672
Titei. vezi petrol
Timbru pe paine si prima pe gram, vezi L. 22 Julie 1931 . . 610
Trafic de frontiera cu Polonia. L. 9 Aprilie 1931 . . . . . 397
Tratat de aranjament judiciar, arbitraj i conciliatie, cu
Belgia. L. 26 Martie 1931 244
Tratat de comert i navigatie cu Marea Britanie. L. 27
Martie 1931 245
Tratat de comert i navigatie cu Islanda. L. 14 SePt. 1931 '718
Tratat de comert i navigatie cu Cehoslovacia. L. 10 Aprilie
1931 . . . . 413
Tratat de eomert cu Italia, J. C. M. 4 Sept. 1931 . . . . 690
Tratat de garantie cu Polonia. T. 16 Mai 1931 505
Tribunal arbitrar Roman-Ungar. Reg. de procedura. R. 29
Iulie 1951 657

Uniformele ofiterilor de politic. R. 26 Octomvrie 1931 . 766

Universitarti. Autonomie, L. generala p. .. L. 17 Julie 1931 696
Urmarirea veniturilor Statului. Mod. art. 11 din lege . . . 645

Valorificarea produselor agricole. Aplic. Legii. R. 5 Sept.

1931 700
V amale intrepozite. Aplicarea legii. R. 6 August 1931 . . 681
Vamal tarif. Modif. unor dispozitiuni. L. 27 Iulie 19311. . . 644
Vamale taxe p. zahtir, ciment i unelte agricole. L. 9
Ayrilie 1931 363
Viinzari de produse monopolizate. Debite. R. 27 Ianuarie
1931 38
Vanzarea terenurilor din fad. Ismail si Cetatea-Alba. R. 14
Iulie 1931 . . . . . . . . . . 586
Viinatoarea pe proprietatile Statului. Dc. 23 Fevruarie 1931 84
Vii plantate cu produc. direct. Aplicarea Iegii R. 7 Martie
1931 96
Virtutea Aeronautica, Infiintarea ordinnlui. L. 4 Martie
1931 94

Zootehnic. Institut national. R. 19 April 1931 471

www.digibuc.ro
 popuL IJE AUDIENT
ADNOTAT

EDIT.LIBR.,.urovegsA4A" ALCALAY 6 C4-

C. HAMANGIU

CODUL DE AUDIENTA
CU TOATE MODIFICAHILE PA NA LA 15 IUNIE 1932
DE
P. DOCAN
CONSILIER LA C'e,RT.EA 'DE APEL
cuprinde
Toate Codurile §i Legile uziiàle Cal proce- t
durile respective, iar in anexe toate legile
importante necesare in .§edinte., Cirultitnele
ModifiCári.."
Legat elegant §i flexibil Iii pânz Lei 800
Legaturá de mare lux, piele, incbis4 in toc 1200
Ed. Librfiriei IIMVERSALA." ALCALAY. & Co.
www.digibuc.ro
 C, HANIANGLIJ

N. GEORGEAN

CODUL CIVIL
ROMAN
Adnotat cu textul art. italiene
Obelgiene, cu doctrina francezg
§i român ì jurisprudenfa com-
plectsii 1868 1927
(in genul lui Fuzier Herman)

OPERA PREMIATA DE
ACADEMIA ROMANA"
CLT MARELE PREMIU AL
STATULUI GH. ASACHI"

Vol. I Art. 1-- 363 anii 1868-1924 Lei 400

Il 464-1168 SS 1868-1924 400
111 1169 1534 1868-1924 400
VI 1532-1914 . 1968-1924 400
V ,, 1 460 continuarea 1924-1927 300
VI 461 812 9, 1924-1927 500
VII 813-1072 1924-1927 500

Idem legate elegant in piinzl complect, leggtura in plus Lei 100.

www.digibuc.ro
BIBLIOTECA UNIVERSITARÄ. DE DREPT

MIRCEA DJUVARA
TEORIA GENERALA A DREPTULUI
(Enciclopedia juridicii) 3 volume Lei 420

FUSTEL DE COULANGES
CETATEA ANTICA
Traducere de G. Alexianu, Profesor Universitar. Lei 140

CHARLES GIDE
PRINCIPII DE ECONOMIE POLITICA
Extrase din cursul de Economie Po liticri, de George Alexianu,
Profesor Universitar. Lei 220

C. HAMANGIU §i MATEI G. NICOLAU

DREPTUL ROMAN
(Vol. I) Lei 240

GEORGE PLASTARA
MANUAL
DEPREPT INTERNATIONAL SI PUBLIC
In curent en noile tratate §i conventiuni Internationale, cu-
prinziind O. o expunere a conflictelor de legi
(Drept international privat) Lei 240

M. VARARU
DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN
Lei 240

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro