www.digibuc.

ro
CoDul general al României
(Cohrlle, Nile 0 Regulamentele male in vigoare)

1856-1932
- INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE -

FUNDATOR : C. HAMANGIU
FOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEME! ROMAINE p MINISTRU DE JUSTITIE

CONITINUATORI:
G. ALEXIANU i C. ST. STOICESCU
PROFESOR UNIVERSITAR

VOLUMUL XIX
LEGI UZUALE
CUPRINZAND INTREAGA LEGIBLATIUNE A
ANULUI
1931
CU INDEXE CRONOLOGICE $1 ALFABETICE

EDIT. LIBR. U NIVERSA ItA", ALCALAY & Co.,

BUCUREVrl
www.digibuc.ro
In amintirea lui C. HAMANGIU
Volumul XIX din Codul General al Itoi
mfiniei îi oferti paginele publicului cititor in-
tr'un cadru de sincerti tristettt si de adâncti máh-
nire. Acel care a fost initiatorul i creatorul lui,
acel care zi de zi, cu pretul unor grele sacrificii,
cu pretul trudei de fie ce clipä, s'a inversunat
sa-1 tint's, la zi i sti faca dintránsul o opera
atitt de pretioasti pentru lumea jurisconsul-
tilor, s'a inchinat in fata soartei crude si ne-
miloase, care nu iartrt pe nimeni.
Codul General nu este o opera de savantá
eruditiune, nu este o muncrt care sti consacre
cel putin pe autor, ci este o strádanie vrednica
de cel mai viu interes, in special in tarti, la
noi, unde altá colectie de legi nu mai exista
unde legile se schimbrt de azi pe mâine cu o
usurintii insptiimántatoare. MA intreb eat de
grea ar fi fost opera interpretului de azi farit
colectia de legi Hamangiu. In Wile din Apus
existrt douti trei colectil de legi care se mentiu
gratie sprijinului autoritatilor i marelui numtir
de cititori. La noi, colectia Codului general, a
putut stt reziste gratie strliduintei i perseve-
ientei ftirti preget a omului de mare vointti
care a fost C. Hamangiu. Am arrttat cu altä
ocazie care este rostul i insemntitatea operei
sale; am subliniat insá atunci i o repettim si
acum crt cea mai mare invattiturtt care se
desprinde din activitatea sa este acea vointrt
de fier, biruitoare de piedici, deschiztitoare de
orizonturi noui. Fie ca aceastrt vointti a ini-
tiatorului i fundatorului acestei opere stt treactt
asupra continuatorilor desemnati de dánsul,
pentruca nobila lui vointti sti se indepfineascrt
duptt moarte, iar opera stt-si continue che-
marea ei.
DIRECTIUNEA

1
www.digibuc.ro
 LEGI NOUI DE UNIFICARE
- 1931
VOL. XIX

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor legilor, regulamentelor, decretelor, deciziunilor,
conveniiilor, instrucpilor, etc., cuprinse in acest volum 1)

CUPRINSUL
No. si Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.

No. 1 din 1 Ianuarie Lege p. modif. unor dispozitii din L. p.

organizarea judecgtoreasa . . . . 3
i I ,, Decret p. modif. art. 30 din Statute le
Uniunii Camerelor de Cornell . . . 3
8 10 Reg. p. aplic. L. asupra circulatiunii pe
PP

drumurile publice 3
14 17 . Instructii p. operatiile de recrutarea ar-
matei 37
18 ,, 22 Lege p. reducerea pe 1951 diurnelor
22

22
Deputat. si Senatori . . .

din Bucovina . . .
. .
Lege p. modif. L. fondului judete ik\si
comunal
Reg. p. cercetarea registrelor funciare
.
.

.
-,..
. . . . .
37

37

37
19 23 PP Lege p. interpret. art. 39 L. M. Afaceri
Sträine , 38
21 27 ,, Reg. p. debite de vânzarea produselor
monopolizate . . . . . . . . . . 38
. 99 n 28 Reg. Fundatiei Virgil Cioflec" din Cluj. 40
28 Conventie p. transport postal pe C. F.
Buzau-I\Tehoiasi . . . . . . . . . 42
, 23 29 Lege p. modif. art. din L. organiz. admi-
nistratiei locale 49
, 24 30 Decret p. statutele societ. gaz aerian din
Galati 49
, 29 5 Fevruar. Reg. p. aplic. L. export de animale si
carne 50
A se vedea Indexul Alfabetic, la finele volumului.
NW,. In general, legile sunt publicate in volum, in ordinea cronologica dupä data
Monitor Oficial"In care au apIrut. In Legile din acest volum s'a introdus de noi i mo-
dificArile survienite panA la data tipArirei, reclAndu-se Legea astfel cum este astizi in vi-
goare. Am suprimat ,,Anexa" cu Legile noui din 1932, urmAnd a apare In brosurA sepa-
ratA, in curand.
www.digibuc.ro
 'i
VI INDEX CRONOLOGIC

No. 0 Data
Monitor. Oficial Pag.
No.32 din 9 Fevruar. Lege p. infrumusefarea Imprejurimilor
Capita lei 55
35 12 ff Reg. p. constatarea si perceperea taxelor
miniere 57
38 16 ,, Decret p. infinfarea semnului militar
Jurajera" 75
16 .,, Reg. p. mod, art. din R. anul preparator
la Academia de comer . . . . 76
40 18 /9 Adaus la Instrucfiile p. contribuliile
directe 76
., 41 , 19 " Convenfie intre C. F. R. si Conductele
de petrol 82
42 20 PP
Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu IDanemarca 82
20 ,. Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu Olanda 83
20 ,, Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu Estonia 83
20 ,, Lege p. ratif. Convenhiei comerciale cu
Norvegia 83
20 fP
Lege p. ratif. Acordului comercial cu
Belgia, Luxemburg . . . . . . . 84
44 , 23 ,, Decizie p. viniitoarea in propriet. Statului 84
, 47 26 . Lege p. modif. art. L. contribufiilor di-
recte 85
, 50 , 2- Martie Lege p. ratif. Acord. comercial proviz
cu Germania si ratif. prelungirii lui
prin Acord . . . . . 86
2 ,, Lege p. di ept de folosinfil a drumurilor
p. instalafii telefonice si telegrafice 87
, 51 3 a Decret p. instituirea Medalia Aero-
nauticti" 88
3 .,
Instrucfii p. aplic. L, contribuf. directe . 89
, 52 , 4 ,, Lege p. Infiinfarea ordinului Tirtutea
Aeronautica" 04
4 Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
proviz. cu Bulgaria 95
4 , Lege p. prelungirea aplic. L. p. econo-
miile din funcfii vacante 95
4 Lege p. modif. art. 22 din L. timbrului 95
, 55 ,, 7 , Lege p. ratif. Convenfiei de stabilire,
comerf si navigafie cu Portugalia . . 96
7 ,, Reg. p. aplic. L. planthrii viilor cu pro-
duc. direcfi 96
7 Decizie p. aprob. Caiet de sarcini relativ
la seiviciile de vehicule mecanice pe
sosele 101
., 57 10 , Lege p. ratif. Convenfiei p. regularea
unor chestiuni financiare din succe-
siunea Austro-Ungarti 101
59 , 12 ,, Lege p. modif. unor dispoz. din L. orga-
nizilrii judeditoresti 101

www.digibuc.ro
 INDEX EDONOLOGIC ViI
No. $i Data
Monitor. Oficial 1931
No.60 din 13 Martie Lege p. mod. art, 80 din L. organiz. ju-
deditoresti . . . . . , . . . . . 101
61 ., 14 Lege p. mod. art. 20 din L. organiz. bise-
ricii ortodoxe 102
,. 62
, 64 his 18
16 If
rurale . . . ....... .
Reg. legii si Statutului jandarmeriei
Lege p. antorizarea C. A. M. a emite
102

transa II de oblig. privilegiate . . . 200

18

18 ,,
nanciara - ......
Program de desvoltare economidi si fi-
Lege p. crearea Soc. de Credit agricol
202
ipotecar 208
A) Act constitutiv al Cred. agricol ipo-
tecar 209
B) Statutele Credit. agricol ipotecar . . 211
18 Lege p. mod. art. 1, 2, 6 si 8 din L. cir-
culatiei bunurilor rurale 228
18 Lege p. mod. art. 9, 23 si 84 din L. Cred
rural si Credit. agricol 229
66 ,, 20 ,, Lege relativá la Fundatia Universitarti
,,C. Vasiliu Bolnavu" 232
90 J. C. M. p. sporirea unor taxe din tariful
postal-telegrafic 233
67 21 Lege p. mod. art. 126, 127, 128 si 129 din
L. organiz. Ministerelor 234
67 bis 21 , Lege p. ratif. Contractului de drumuri 235
, 68 23 Decizie p. recunoasterea culturilor agri-
cole (notil) 235
, 70 25 Lege p. mod. art. L. teatrelor nationale
si óperelor . . . . . 235
,. 71 26 ,, Lege p. ratif. modif. Statut. Curtii per-
manente de jusitie international& . 243
26 Lege p. ratif. Tratat. de aranj. judiciar,
-arbitr. si concil. cu Belgia 244
26 Lege p. ratif. Angajament comercial cu
Letonia 944
26 Lege p. ratif. Convent. p. execut. sen-
tintelor arbitrale straine . . . . . 245
72 27 Lege p. ratif. Tratat de comert si navig
cu Marea Britanie 245
27 ,. Lege p. rafif. Aran jament comercial pro-
vizoriu cu Suedia 255
27 Lege p. ratif. Aranjament comercial pro-
vizoriu cu Jugoslavia 255
27 J. C. M. p. aprob. Reg. si tarif. telefonie 256
74 30 Reg. p. Cassa scoalelor si a culturii po-
porului 272
76 1 Aprilie Lege p. ratif. Aranjament cu Belgia re-
lativ la renta romiinti stampilata . . 302
1 .. Lege p. ratif, Conventiei internationale
privitoare la sclavie 302

www.digibuc.ro
VIII INDEX CHONOLOGIC

No. ai Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 76 din 1 Aprilie Lege p. ratif. Protocol p. mod. Convent.
relativ la navigatia aeriang . . . . 305
1 ,, Lege p_ ratif Aranjament comercial pro-
vizoriu cu Filanda 305
1 11 Lege p. ratif. Aranjament comercial pro-
vizoriu cu japonia 305
, 77 2 Lege p. ratif. Conventiei internation. p
statistics economica 306
2 Lege p. ratif. Conventiei de comert si
navig. cu Polonia si 311
Conventie veterinarà 320
2 Lege asupra cumulului in functiuni pu-
blice 324
2 ,, Lege contra cametei 324
2 ,, Lege p. modif. unor dispoz. din L. mo-
nopolurilor 325
2 79 Conventie intre M. Instructiei si Cassa
muncii C. F. R., relativ la scoli . . 325
78 3 I> Reg. p. administr. fondului C. A. Ptidu-
rilor Stat, contra incendiului . . . 326
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Elvetia . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Ungaria , . . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Statele-Unite 328
3 /7 Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Egiptul . , , . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Albania 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Austria 328
3 ', Lege p. org. Cassei de ajutor a persona-
lului Porturi Comunicatii.-- si Statu-
tele Cassei de ajutor 328
79 4 Lege p. modif. unor dispoz. din L. orga-
nizarii judecdtoresti si modif. unor
dispoz. din L. p. Curtea de Casatie . 329
4 ,. Lege p. modif. unor disp. din L. p. regi-
mul raporturilor dintre proprietari 0
chiria.si 329
4 tl Lege p. drept de pensie ale functionarilor 329
4 ,. Lege p. numireii profesorilor la Institu-
tele teologice 330
4 ,, Decizie p. modif. catedrelor scolilor de
menaj 330
80 6 ,. Reg. p. mod. art. 9 si 10 din R. taxelor
titlurilor meseriasilor 330
, 81 7 ,, Lege p. mod. unor dispoz. din L. Socie-
Vita Gle a functionarilor publici . . 331
82 8 ,, Lege p. valorificarea produselor agricole 336

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC IX
No. *i. data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No.82 din 8 Aprilie Lege p. modif. art. 27 L. amelioriirei te-
renurilor degradate 352
8 Lege p. m'ilsurarea piimant. locuitorilor
improprietäriti in Basarabia . . . . 353
8 Lege p. modif. art. din L. de organizare
a personalului P. T. T 360
8 Lege p. recunoastere ca pers. moralli. a
Societ. Economia" a functionarilor
M. L. P. si Statutele 362
9 Lege p. pensionarea functionarilor pu-
blici, in 1931 . . . . . .. . . . . 362
83 9 Lege p. autoriz. Primäriei Buhusi de a
incheià o conventie cu fabrica de
postav (notd) 363
9 , Lege p. reducerea taxelor vamale la
zahár, ciment i unelte agricole . . 363
9
"
Lege p. infiintarea Bfincii agriculturii ro-
miinesti 363
9
"
Lege p. ridicarea statuelor marilor Regi
Carol si Ferdinand 372
9 19 Lege p. creiarea Fondului national al
aviatiei 373
9 Lege p. completarea L. Regiei porturi-
lor i comunicatiilor pe ape . . . . 374
9 f. Lege p. ratif. actelor de stare civiltt, din
teritoriile unite 374
9 , Lege p. modif. dispoz. din L. Cassei auto-
nome a constructiilor 374
9 , Lege p. modif. art. 1 din L. societ. de
asigurare 379
9 W Lege p. modif. dispoz. din L. inaintlirilor
in armatà . . . . . 380
9 fl Lege asupra casiitoriei militarilor . . 381
9 Lege asupra pozitiei ofiteriler 383
9
. Lege p. modif. dispoz. L. monopol de gaz
metan 395
9 , Lege p. ratif. Conventiei p. transport. ae-
'jail international . . . 397
9 P, Lege p. inlesnirea trafic de frontierii cu
Polonia 397
9 tt Lege p. creiarea Societ. exploatiirei in-
dustriei chimice din Diciost . . . . 397
9 ff J. C. M. p. modif. art. 20 din Statutele
Biincii Nationale 398
84 10 ,, Lege p. ratif. Conventiei de comert §i.
navigatie cu Franta 402
10 Lege p. ratif. Conventiei de stabilire
10 ,
cu Franta ..... . .
Lege p. ratif. Conventiei p. Oficiul inter-
. . . . 399
national de chimie . 413

www.digibuc.ro
X INDEX CRONOLOGIC

No. §i Data 1931 Pag.

Monitor. Oficial
No. 84 din 10 Aprilie Lege p. raflf. Trat de comerf si navigafie
cu Cehoslovacia si Convenfie senile-
ril veterinarà (notti) 413
10 . Lege p. infintarea unni registra al co
merfulni 413
10 . Lege p. regularea drept. de proprietate
a billtilor coloniale din Ismail . . . 419
10 fI Lege p. modif. art. 8 L. navigafiei fluviale
si maritime si extinderea legii In
intreaga feed 420
10 . Lege p. interpret. L. reducerii salariilor
pnvind personalul cultelor . . . , 420
10 . Lege p. modif. unor dispoz. din L. poli-
tie' generale a Statului 420
10 79 Reg. p. aplic. L. pescilriior si ameliora-
rea regiunilor inundabile 422
85 11 . Lege p. ratif. Aranjament. comercial pro-
vizor cu Spania 456
tt 87 16 ft Lege asupra contractuhd de gal agricol 457
, 88 17 ,, Lege p. mod. art. 126 din L. organiz. mi-
nisterelor 462
89 18 tt Lege p. mod. art. 7 din L. pensiunilor din
20 Aug. 1929 463
18 . Reg. p. examen. de liberti practicil a far
maciei 464
18 ,, Reg. colegiului farmaceutic . . . . 466
90 19 . Reg. p. Institut. national zootebnic . . 471
91 21 . Lege p. asiguraea pldifii lucrului efectuai 478
21 . Lege p. mod. art. 2 din L. jocurilor de
noroc in stafi balneare . . . . . , 484
21 If Decret p. mod. art. din Statut. Cassei
de ajutor a pers. Porturi . . .. 484
, 96 28 . Convenfie relativ la Liceul sanitar . . 485
98 , 30 ,, Lege p. ratif. Aranjamentelor feroviare
cu Polonia 486
104 7 Mai Reg. p. serv. de distribnire at produselor
monopolizate 480
105 ., 8 . Reg. p. functionarea registrului comer
fului 497
, 107 10 ,, Reg. p. aplic. L. organiz Camerelor de
agriculturà (notii) 504
10. tt Reg. p. aplic. L. exportului de old): (notti) 504.
108 12 . Decret p. suspendarea funcf. si atribufii-
lor presedint. deleg. indef. . . . . 504
111 , 16 II Tratat de garanfie cu Polonia . . . . . 505
ft 113 , 18 ft Reg. regiei intreprinderilor miniere f31
metal. din Ardeal 506
, 114 , 19 . Reg. p. aplic. art. 90 din L. minelor
(Cassa Minieii1) 515
19 4 Reg. p. mod. art. 6 din R. taxelor. impon-
telor si redevenf. miniere 57
www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XI
No. q't data
Monitor. Oficial
No. 118 din 25 Maiu
_ 1931
Reg. p. aplic. art. 5 din L. p. adminis-
Pag.

trarea padurilor (Fondul pildurilor) 523

119 26 , Reg. p. aplic. L. ciisiitorillor militare . . 526
., 127 4 Iunie Reg. p. aplic, L. fondului national al avi-
atiei 531
4 9, J. C. M. p. normele tinerei licitatiilor ad-
minist. publice . . . . , . .. . 539
4 9, Caiet de sarcini tip, p. administrafiile pu-
blice 549
, 128 5 Decret p. immormântarea invaliz. de rilz-
boi, ofipri si grade (notti) . . . . . 559
., 129 6 n Decret p. infiinfarea semnului onorific
,Pentru Merit" 559
., 131 10 ,, Reg. p. scoala super, de arhivisticil si
paleografie 559
134 , 13 ,, Decret p. grafieri, reduceri si comutäri
de pedepse 564
143 , 24 n J. C. M. p. tariful publicatiilor in Mo-
nilorul Oficial 565
145 26 SI Decizie p. Contract tip de autorizafie p.
ciirilusie publicti (not5.) . . . . . . 566
, 146 27 ,, J. C. M. p. aprob. Aranjament p. trans-
port aerian cu Polonia . . . . . . 666
147 29 " Lege p. mod. art. 21 si 22 din L. invfit
secundar (bacalaureat) 568
149 t Julie Reg. p. accesul publicului in M. de In-
terne 569
., 151 3 91 Reg. p. accesul publicului in M. de Fi-
nante (notà) 571
., 153 6 >I Reg. p. mod. dispoz. din R. sc. secundarc
(bacalaureat) 571
, 154 7 ,, Reg. p. accesul publiculul in M. Agri-
cult. si Domenii (notii) . . . . . . V5
155 8 99
Reg. p. mod. dispoz. din R. faculttifn
de drept din Bucuresti . . . . . . 576
8 " Reg. faculfàfii de teologie din Bucuresti 577
158 11 ,, Lege p. rectificarea bugetului Statului
pe 1931 (notil)
159 13 Reg. p. accesul publicului in M. Muncii
Sanättifii si Ocrotirilor (not5.) . . . 586
, 160 .14 ,1 Lege p. legitimarea unui imprumut p.
recenstimânt populafiei (not5.) . ..
14 ,. Reg. p. aplic. L. vânzârii terenurilor din
jud. Ismail si Cetatea-Albá. . . . 586
, 161 15 n Lege p. mod. unor dispoz. din L. org.
administr. locale si din L. org. admi-
nistr. municip. Bucuresti 587
., 163 17 n Lege p. Autonomia universitarii . , . . 590
17 n Lege p. desfiinfarea Regiei autonome . .
a fondului sanitar 592
17 . Lege p. recrutarea prin concurs a medi-
. cilor de spitale si de specialitate . . 593

www.digibuc.ro
XII INDEX CRONOLOG1C

No. $i data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 163 din 17 Iulie Lege p. desfintarea Regiilor publice a
statiilor balneare . . . . . 595
, 166 21 ,. Lege p. mod. dispoz. din L. organiz. Mi
nisterului Instructiunii si Cultelor 595
21 11 Lege p. trecerea scoll si ciimin. de uce-
nici la M. Muncii (notti)
21 , Lege p. mod. disp. din L. Cassei auton
a constructiilor 599
21 ,, Lege p. organiz. muncii in porturi . . 601
21 Lege p. loteria de Stat . . . . . . . 604
21 ,, Reg. p. serv. interior al palatului de jus-
titie din Galati (notil) 605
21 11 Reg. p. muzeul militar national . . 605
167 22 Lege p. mod. dispoz. din L. organiz. Ca-
merelor de agriculturil 611
22 Lege p. asociatiile p. imbunättitirea a-
griculturii 617
22 Lege p. mod. dispoz. L. p. valorificarea
produselor agricole 619
22

22 ,
secundar ...... .
Lege p. mod. dispoz. L. p. fnvatiimânt
. . . .
Lege p. modif. org. direct. Educatiei Po-
622

Ior §i Operelor . . . .....

porului si mod. org. Direct. Teatre-
626
168 23

23
Pt

,,
armatei . . . . . .
Decizie p. regul. circulatiei aeriene . .
.. ...
Lege p. nestirbirea stocului de rtisboi al
630
633
23 ., Decizie p. brevetele de pilot de avioane 633
23 , Reg. p. navigabilitatea aeronavelor . . 633
23 11 Reglementarea aeroporturilor (notil) . 633
, 170 25 ,, Lege p. modif. dispoz. L. impozitului pe
lux si cifra afaceri . . . . . . 633
25 . Lege p. desfiintarea privileg, de porto-
franc al orfoului Sulina . . . . . . 634
25 ,, Lege p. mod. dispoz. L. p admin. pescii-
riilor si reg. inundabile 635
25 Lege p. mod. dispoz. L. erg. judeda. si L.
Curtii de Casatie I 638
171 27 , Lege p. stabilirea orei oficiale . . . . 638
27 ,, Lege p. completarea art. 58 din L. dru-
murilor 639
27 , Lege p. mod. L. p. exportul de ouii. . 639
27 ,, Lege p. trecerea la Stat a economiilor
prin comprimarea bugetelor . . . 643
27 11 Lege p. mod. art. 60 L. porturilor si co-
municatii pe apà 643
27 , Legea p. mod. art. 16 L. registrului co-
mertului 413
27 ,, Lege p. mod. art. 1 si 2 L. contra cametei 644
27 17
Lege p. mod. unor dispoz. din Tarif
vamal 644

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOG1C XIII
No. §i Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 171 din 27 Iu lie Lege p. recunoasterea Institut. Reg. Carol
din Cluj 644
27 Lege p. mod, art. 11 L. percep. si urntii-
rirea veniturilor . . . . . . . . 645
27 . Legea p. anularea soldului Cassei de
pensii 646
27 ,, Lege p. subsecretariatul de Stat al Bu-
getului . . . . . 646
27 ,, Lege p. incurajarea intreprinderilor de
tijei 647
172 28 . Decizie p. pensiile Casei miniere Resita 650
, 173 29 Reg. p. mod. art. 9, 10 si 23 din R. taxe-
lor p. titlurile de capacitate prole-
sionalii 656
173 bis 29 ,, Reg, de procedurri, p. afacerile agrare,
Tribun. arbitraj Rom. Ungur. . . . 657
175 . 31 . Decret p. semnul onorific Rilsplata mun-
cii" serv., Statului . . . 657
31 . Lege p, mod. dispoz. L. jocurilor de earti
in statiile baIn. si climat. 658
31 . Lege p. org. Monit. Oficial si Imprimerii-
lor Statului . . . . . 659
177 3 August Lege p. mod. art. 17 L. contribut. directe 663
3 ,, Lege p. mod. disp. L. contabilit. publice 665
3 . Lege p. mod. disp. L. generalti de pensiuni 669
3 . Lege p. rectif. salariilor personal. Cultelor 670
3 Lege p. recunoasterea pers. moralii, a
1,
scolilor politehnice 671
3 . Lege p. infiinf area eparhiei Armeano
Gregorianii . . . . . . . 671
3 . Lege p. mod. art. 14 si 15 din L. timbrului 672
3 . Lege p. infiint. comisiunii de pensie gi
interpret. L. pensiunilor . . .. . . 672
3 ,, Lege p. mod. art. 166 L. contribut. directe 674
3 . Lege p. ratif. Protocol p. imprumuturi
austriace si ungare . . 674
179 5 . Reg. p. intrebuintarea fondului de rule-
ment al armatei 674
180 6 Reg. p. aptic. L. intrepozitelor vamale . . 681
, 182 8 . Decret p. stemele oraselor . . . . . . 686
183 9 Caiete de sarcini tip, ale Oficiului de
normalizare (notil.).
184 , 10 . Lege p. modif. disp. L. asiguriirilor sociale 689
10 ,, Lege.1). incurajarea si activarea construe-
tnlor 691
10 Lege p. mod. disp. L. camerelor de
muncii si consil. sup. muncii . . . . 693
10 . Lege p. revizuirea numirilor riicute In
baza L. sanitare . . . . 694
, 189 , 15 Decret p. mod. disp. R. lobligat. scolare
ale elevilor sc. conductori (nota).

www.digibuc.ro
XIV INDEX CRONOLOGIC

No. 0 Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
203 ,,, 1.. Septem.. J. C. M. O. aplic. Convenfiei comerc: pro-
vizorii cu Grecia 694
1. » J. C. M. p. aplic. Convenfiei comerc. pro-
vizorii cu Ungaria 694
204 ,, 2 ,9 Reg. p. exportul de tructe 695
si Decizia de aplicare . . . . . 697
206 4 » J. C. M. p. aplic. Protocol la Tratat co-
merf cu Itara. 699
207 5 » Reg. p. desvolt. art. din L. valorific. pro-
duselor agricole (prima de export la
grâu si timbrul phinei). . . . . 2 700
, 208 , 7 " J. C. M. p. aplie. Convepf. comerc. proviz
cu Austria 708
211 10 , Reg. p. scoala de documentare si star*-
administrative 708
213 12
"
Reg. legii p. exportul de oat 709
, 214 14 Lege p. ratif. Tratat de comerf si navig.
"
cu Islanda . 718
14 » Convenfie cu aviafia p. serviciul postal
aerian .' . . . . 718
215 ,, '15 n
Le ge p. ratif. Convenfiei internat. p. 'ra-
nifi, bolnavi si prizonieri, In räsboiu 722
21.6 . 16 n
Norme p. recepfia furniturilor si. lucrii-
rilor publice (notii). 748
220 21 -4 Tabloul comunelor rurale (notä). . . . 749
222 23 . "Reg. muzeului de istorie naturaI5, din
Chisinau
226 28 9. Decret p. infant. ordin. Meritul Cul-
tural" . 754
28 » Decret p. concesionarea energiei, in re-
.giunea Brasov 756
232 , - 5 Odom. Reg. p. aplic. L. asiguritrii pliifii -lucrulni
efectuat . . , 756
234 7 Decret p. reorganiz. Inspectoratelor ge-
. .....
3, .
nerale de armatil si a Consiliului su-
perior al armatei . 764
, 236 9 » Statutele soc, de electricitate din Vaslui
(notil) 765
237 10 9> Formulare de actele stiirii civile :not:6.) ,765
239 , 13 » Reg:-.p. aplic. L. de incurajare a intre--
prinderilor de fifei (nota) . - 765
249

. 250
24
26
r
,
gricole (notà) . . .. ...... .
Instrucfii asupra activitäfii serviciilor a-
Reg. p. uniformele ofiferilor de polifie
765

(notii) 766
26 » Statutele Uniunii exportatorilor de ce-
766
254 30
"
Statutele soc. du electricitate din R.-Vh1-
cea (notti) . 769
256 2 Noembr. Reg, p, mod. unor art. din Reg. legii p. _

organiz. coopetafiei (nota) 770

www.digibuc.ro
 INDEX CRONOLOGIC XV
No. gi Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 263 din 10 Noemvr.Statutele Sindicatului exportatorilor de
lemne in Ungaria (notti) . . . . 770
264 11 , Reg. p. mod. art. din R. Facultätii de
medicinii din Buc. . . . . . . . . 770
265 , 12 , Reg. p. externat in medicinä la Spital.
Eforiei din Bucuresti (notil) . . . . 770
12 >, Reg. p. internat in medicind la Spitalul
Eforiei din Bucuresti (notä) . . . . 770
267 , 14 , Modus vivendi comercial cu Austria (notti)
, 270 18 ,, Reg. p. aplic. L. intreprinderilor de asi-
gurare 771
280 30 Reg. p. aplic L. organiz. Monitor Oficial 790
282 , 2 Decemvr.Reg. p. aplic. L. org. muncii in porturi . 800
284 4 ,. Reg. p. exploatarea fermelor scolilor de
agriculturri 812
286 7 ,, Statutul Bisericii Armeano-Gregoriang 817
7 ,, Reg. Institut de stiinte penale 842
287 8 . Statutele Uzinei electrice a Com. Alba-
Iulia 844
, 296 , 18 ,, Lege p. suspendarea executärilor agricole
cu modif. 13 Fevruarie 1932, 12 Mar;
tie 1932 . . . . 845
298 21 ,, Legea bugetarii pe 1932 (notii)
21 ,, Lege p. mod. art. 5 din L. de stabilizare
monetarti 845
21 0 Lege p. baterea monetelor de argint . . . 846
21 ,, Legge p. infiintarea corp. de inspectori
speciali financiari . . 847
300 23 Lege p. Casa de economie si ajutor a ma-
" gistratilor . . . . . . . . . . 849
301 , 28
"
Lege p. mod. dispoz. L. organiz. Indeed-
toreased . . . . . .. 854
28 Lege p. organiz. corpului de advocati
'' cu adaus, 6 Aprilie 1932 855
28 ,, Lege p. infiintarea Cassei de amortizare
R. 4 Aprilie 1932 912
28 0 Lege p. scutirea de impozite a institit
spitalicesti 916
28 0 Lege p. impozit pe salarii funct. partic si
pe tantieme 916
28 ,, Lege p. salariile functionarilor publici 918
28 ,, Lege p. numirile si inaintarile in functii
pe 1932 919
28 ,, Lege p. desfiintarea si transformarea de
scoli 920
28 Lege p. ratif. Conventiei C. F. din Arad 922
302 29 0 Lege p. garantarea obligatillor societ
industriale 922
, 304 31 ,, Lege p. ratif. Conventiei Credit. ipotecar
agricol international si Statutul . . . 924
31 ,, J. C. M. p. aprob. Protoc. la Aranjament
comerc. proviz. cu Germania . . . . 924

www.digibuc.ro
 LEGI NOUI
DE UNIFICARE
= 1931 =
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
 LEGI NOUI DE UNIFICARE
1931
LEGE
pentru modificarea unor dispozilluni
din Legea pentru organizarea jude-
catoreasca
DIN 1 IANUARIE 1931
Aceastà Lege a fost publicat&
la pag. 1007 In Anexa", vol.
XVIII, unde se poate consulta.
A se vedea Legea pentru orga-
nizarea judecAtoreasca, din 14
Aprilie 1925 la pag. 795, vol.
XIXII, precum 5i modificArile
ulterioare, din 12 si 13 Martie
1931, 4 Aprilie 1931 5i 25 Iu lie
1931 la ordinea cronologica in
acest volum.
DECRET
pentru modificarea crt. 30 din Statu-
tele Uniunii Camerelor de comert
de Industrie
DIN 1 IANUARIE 1931
Acest Decret a fost pu-
blicat la pag. 840 vol, XVIII,
unde eSte intreg Statutul UnIu-
mi Camerelor de comer; 5i de
Industrie, astfel cum e in vi-
goare. A se vedea, in legAturg
Legea Camerelor de comert 5i
www.digibuc.ro
industrie, din 14 Fevruarie 1929
5i Regulamentul de aplicare, din
26 Aprilie 1929, la pag. 143 5i
437, vol. XVII, precum 5i modif.
art. 38 din Lege, din 9 Ianuarie
1930 la pag. 46, vol. XVIII.
REGULAMENT
pentru aplicarea legii asupra circula-
iei drumurile publice
DIN 10 IANUARIE 1931 i)
1. Circulatiunea pe cáile sau
drumurile publice din cuprinsul
hotarelor României, este liberd,
pentru toti locuitorii tärii ca
pentru sträinii aflätori In tre-
cere prin targ, intrucat ea va
fi conformä dispozitiunilor Legii
asupra circulayiei drumurilor
publice 5i regulamentelor si or-
donantelor date pentru aplica-
rea acestei legi, cum 5i preve-
derilor legii drumurilor.
Oprirea, cercetarea i poprirea
AcestRegulament a lost sanctionat cu
Decret No. 3031/930 si publicat In Montt.
Oticial" No. 8 din 10 lanuarie 1931. A se
vedea Legea asuprà circulatiei pe drumu-
rile publice. Mu 22 Octomvrte 1929 la pag.
1226 vol. XVII, precum si Legea drumurilor
din 6 August 1929, la pag. 1037 acelas vol.
4 LEGI DE UNIFICARE. 10 latluarie 1931
folositorilor drurnurilor publice
nu pot fi exercitate deat de câ-
tre agentii prevAzuti de aceste
legi, regulamente si ordonante,
dupa ce ei se vor fi legitimat $i
numai In urma unor acte legal
Incheiate de autoritatile recu-
noscute competinte In acest scop.
Cdi le publice
2. Prin ai sau drumuri pu-
blice se Inteleg urmätoarele dru-
muri decretate libere si la dis-
pozitiunea folosintii ori si cui:
a) crti sau drumuri de Stat
(sosele nationale);
b) crti sau drumuri judetene;
c) Cai sau drumuri vicinale; $i
d) Cai sau drumuri comunale,
a4b, cum sunt definite de Legea
drumurilor In vigoare.
In categoria ailor sau dru-
murilor publice supuse prescrip-
tiunilor regulamentelor si ordo-
nantelor speciale respective, sunt
si parcurile nationale si cartie-
rele date circulatiei publice cu
drumurile $i aleele lor.
Nu inta In aceste categorii
aile sau drumurile si parcurile
aflate pe proprietdtile particu-
la re.
Intdielatea la incrucifdri
3. Circulatiunea pe drumurile
publice din tot cuprinsul tgrii
se face pe dreapta drumului iar
depAsirea numai pe la stânga ye-
hicului Inaintea aruia se trece.
Conclucdtorii de animale sau
de orice fel de vehieul sunt ti-
nuti ca la bifurarile $i Incru-
cisärile drumurilor sä Inceti-
neasa, s5. vesteascä si sä lase
trecerea conducätorilor cari vin
pe drumul din dreapta lor, In
lipsa semnalizárii speciale care
hotilaste IntAietatea la trecere
pentru vehiculele de pe drumu-
rile de circulatie mare.
Unde drumurile sunt semnali-
zate in apropiere de Incruci5a-
www.digibuc.ro
rea lor, arätând ordinea insern-
ndtiltii lor, ash cum este stabi-
litä la art. 2 al prezentului re-
gulament, intaietatea la trecere
se va da potrivit ordinei sta-
bilite de acele semnale.
La iesirea din proprietätile
particulare in drumurile pu-
Mice, Intâietatea trecerii revine
vehiculelor $i anirnalelor ce cir-
culà pe drumul public.
Abaterile dela dispozitiunea
de mai sus vor fi pedepsite cu
amendd dela 200 piing. la 1000
a din lege) In
lei (art. 62 lit,
afaa de sanctiunile delictului
ce va fi provocat.
Stationdri, opriri
4. Opririle ca si stationärile
pe drumurile publice nu sunt
ingilduite deal, pe partea
dreaptii, in sensul mersului ei
cat mai aproape de marginea
$oselii.
Niciodatâ cloutí vehicule nu
pot station& alhturi In aceea$
directie si nici douil fatá In fata
pe ambele laturi ale drumului.
Chiar In cazurile and circu-
latia ar fi opritä din cauza tre-
cerii vreunui cortegiu, trupe,
paräzi, procesiuni sau numai
pentru regula circulatiei vehi-
culelor ce stationeaza a$teptând
deschiderea drumului, nu vor
puta ocupà drumul decat Inteo
singua directiune si numai pe
jumätate din latimea lui.
In cazuri de stationare voitä
sau nevoitii, conduatorului Ii
este interzis sit se departeze de
vehiculul säu, afar% de cazurile
de fortà majorä, pe stazile de
circulatie mare indicate de au-
toritäti.
Stationarea pentru gararea In
timpul noptii a oriarui vehicul
pe cuile publice sau pe piete este
cu desitvarsire opritä.
Abaterile se pedepsesc cu a-
mendd dela 200 pâra la 1000 lei
(art. 62, lit, a din lege).
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
Ordonanle
5. Autoritätile administrative,
tehnice i politienesti in drept
pot interzice definitiv sau nu-
mai pe timp limitat, fiecare in
cadruI competintii lor, circula-
tiunea in genere sau numai a
unor categorii de vehicule, pe
anumite drumuri sau portiuni
din drumurile enumerate mai
sus. Insä, orice restrictiune si
norme s'ar gäsi necesare a se
impune in interesul circulatiunii
nu se p5t stabili cleat prin or-
donante.
Aceste ordonante trebuesc
fie aprobate de Consiliul de Mi-
nistri, fn urma referatului ser-
viciului Cazierului central din
Ministerul de Interne si sá li se
a sigure o largä publicitate in
ziare si o bunä afisare pe sträzi;
ele inträ in vigoare numai dupl
zete zile dela publicarea In Mo-
nitOrul Oficial.
Oprirea circulaliei
6. Mäsura interzicerii circu-
latiunii se va putea lua numai
in cazuri speciale i anume:
când pe portiunea interzisä se
afiá vreo clildire care amenintú
pericliteazá vieata trecatori-
lor, vreun pod ruinat, vreo so-
sea sau strada inundatä, sur-
natá sau in curs de reparatiune,
sau se gäseste situatá astfel in-
cät ar fi improprie ca soliditate
sau lärgime unei bune $i regu-
late circulatiuni.
Pentru cazuri de fortä ma-
jorá si cari impun urgenta, a-
ceastá másurä de interzicere se
poate lua imediat i semnalà pe
loc prin semnale i inscriptii
asezate cu cel putin 100 metri
inainte de barele de inchidere,
când drumul este drept, i cel
putin 200 metri inainte, când
drumul este mascat sau so-
seaua este in coboris sau in
totiturá, stabilind imediat o va-
www.digibuc.ro
5
riantá pentru continuarea dru-
mului.
Semnalele indicatoare ale a-
cestor másuri vor fi fácute in
felul celor dela punctul b din
art. 8 urmátor.
Mäsura de interzicere se va
lua i când se va procedà la
lucräri de naturá a impiedech
circulatiunea partialä sau totalâ
pe drumurile publice (canalizári,
iluminári, pavaj, etc.).
Intreprinzátorii acestor lucrári,
pe läng4 semnalizárile ce sunt
obligati a face la locurile de
lucru, sunt obligati a Incuno-
stintà cu cel putin 15 zile Ina-
into autoritatile insárcinate cu
supravegherea circulartiunii spre
a luà másuri necesare. In-
cunostint area de mai sus se
va face imediat, In cazurile de
rupere de cabluri, rábufniri de
conducte, etc.
Abaterile dela dispozitiunile
de mai sus se pedepsesc du/A
cazuri cu amenzi prevázute de
acest regulament si de art. 62
din lege. In ce priveste pe func-
tionarii cárora le incumbä má-
surile de luat, ei sunt supusi
sanctiunior prevázute de legea
pentru organizarea poli(iei ge-
nerale a Statului1).
Campanii electorale
7. Mäsura interzicerii sau re-
strängerii circulatiunii pe cAile
publice nu poate fi in nici un
caz luatä în timpul campaniilor
electorale.
Se intelege prin timpul cam-
paniilor electorale" durata soco-
titä din ziva publicärii decre-
tului de convocare a Corpului
electoral si pang la efectiva ter-
minare a alegerilor.
Cei ce se vor fi abätut dela
dispozitiunile acestui articol vor
9 A se vedei Legea pentru organizarea
poliiei generale a Statul ui, din 21 Iulie
1929 la pag. 677 vol. XVII,
6 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
fi pedepsiti cu inchisoare dela
luni la 1 an (art. 4 din lege).
Judecarea acestor delicte se
va face potrivit art. 4 din lege,
conform legii de procedura a
Micului Parchet, de catre jude-
catorul de ocol ca prima in-
stant
Semnalizdri
8. In afara de semnalele indi-
catoare a dispozitiunilor excep-
tionale aratate In art. 6, autori-
tätile In drept vor mai puteä
asezit dealungul cailor publice
In zona, dar in afara drumuri-
lor date circulatiunii si urnag-
toarele alte semnale:
a) T able indicatoare a locuri-
lor primej dioas e prin natura
situatiunea lor, cum si a poduri-
lor, podetelor i viaductelor. A-
ceste table vor fi in forma de
triunghiu cu laturile egale, fie-
care având 70 cm. si scrise alb
pe fond albastru inchis
Acolo unde conditiunile atmos-
ferice nu ingadue utilizarea tri-
unghiurilor pline, se pot inlocul
aceste table cu triunghiuri de
fier goale In interior, având la-
turile de 3 cm. lätime, egale
de ate minimum 46 cm. fiecare
vopsite rosu deschis. In acest
caz se suprima mentiunea i fi-
gura indicatoare a felului ob-
stacolului ce le vestesc.
Tablele triunghiulare, plMe
sau gaurite ale acestor semnale
trebuesc fixate la capätul de sus
al unor stAlpi de lemne sau tepi
de metal, bine fixati In pämänt
cu ajutorul unui pat de mortar
de ciment si in ash, fel ca sem-
nul sa stea la o Mältime de doi
metri si jumatate dela pamant.
Acesti stAlpi se instaleaza cu
tablele perpendicular pe axa
drumului si la o distant& de
cel putin 150 m. si cel mult 250
') A se vedeh Anexele In Monitorul 0-
finial No. 8 din 10 lanuarie 1931.
www.digibuc.ro
m. de obstacolul semnalat, a-
far& de cazurile and situatiu-
nea locului se opune. Aceste
semnale vor fi luminate In
timpul noptii.
Daca din aceastä din urma
cauza, semnalul trebuie asezat
mai aproape de 150 in. de ebsta-
col, este obligatoriu sa se ia
orice alte masuri pentru a ve-
sti apropierea locului primej-
dios;
b) T ablele pentru r egulamen-
tar ea cir cula(iunii.
Aceste table sunt de doua fe-
lun i anume:
Semnale indicatoare de viteza
In forma dreptunghiulara, jcu
laturile de ate 60 cm. având
fondul de culoare albastru In-
chis cu scrisul In alb si in ca-
ractere de cel putin 20 cm. Inal-
time;
c) Sonnale de r estrictiuni in
circulatiune In forma circular&
de 60 cm. diametru, vopsite cu
roF,Au, alb si albastru dupa felul
fiecaruia.
Ambele aceste feluri de sera-
nale se confectioneaza ca i cele
dela punctul a de mai sus si se
instaleaza paralel sau perpen-
dicular pe drum, dupa cum este
nevoie. Afisarea oricarui fel de
reclame sau altor indicatiuni pe
stälpii semnalelor dela litera b
de mai sus sunt cu desavärsire
interzise in ora$e, stalpii ace-
stia rämtmand absolut liberi;
d) T ablele de orientare, indi-
eatoare a punctelor de frontiera,
si a localitätilor apropiate, cu
indicari de distante. Aceste table
vor ave& forma dreptunghiulara
vor fi vopsite cu scrisul alb pe
fond albastru Inchis. Ele vor fi
asezate dun& cum indica mai
bine situatiunea locului si sco-
pul lor, vizibil i in aceleasi con-
ditiuni de soliditate ca i cele
dela punctul a si b de mai sus.
Stalpii semnalelor de vama
vor fi vopsiti In culorile na-
tionale; in spirale, iar semnalul
 LEGI DE UNIFICARE, 10 Ianuarie 1931 7

va fi un disc alb de 60 cm. dia- de mai sus vor fi supusi, In a-

metru. far& de o amenda de 4000 pan&
Autoritätile politienesti sunt la 10.000 lei (art. 62 litera d),
obligate a supravegheä execu- la plata semnalelor sau a sal-
tarea strict& a dispozitiunilor re- pilor pe cari Ii vor fi stricat,
feritoare la afisarea a cestor cum si la pedepsele preväzute
semnale, locul, forma si culorile de Codul penal pentru furt
arátate mai sus, ingrijind ca ele distrugere.
sa fie intretinute continuu in
bunä stare, vizibil asezate i u- Atacarea vehiculelor in mers
sor de observat din treacát.
Folositorii drumurilor sunt o- 11. Cei ce vor fi dovediti a fi
bligati a respectà indicatiunile pus sau aruncat, inaintea sau
acestor semnale, sub sanctiunea asupra vehiculelor in mers: pie-
amenzii dela 200-1000 lei (art. tre, lemne, cuie, sticlä, apä sau
62 litera a din lege). orice alte lucruri susceptibile de
9. Pentru semnalele definitive a aduce vreo vátámare de orice
enumerate sub art. 8 de mai sus, fel acestor vehicule sau celor ce
autoritätile ce le instaleazá Bunt le ocupá, vor fi pedepsiti in a-
obligate a comunich locul, felul fa/A de amend& de 2000 pang. la
numgrul lor serviciului Cazie- 4000 lei (art. 62 litera c din lege)
rului central al circulatiei, din cu inchisoare pan& la 15 zile
Ministerul de Interne, care la (art. 6 din lege); iar In ce
randul säu va trimite comuni- priveste despägubirile datorite
carea aceasta Ministerului de celor vätämati prin fapta Ion, se
Lucräri Pub lice. va urmà potrivit dreptului co-
mun.
Respectarea semnalebor. Constatarea faptelor se va face
Sanctiuni imediat de organele arätate la
10. Odatá instalate toate sem- art. 67 din lege, cari vor inaintà
nalele de mai sus, cat si stâlpii actele Incheiate autoritätilor in
temeliile lor, vor fi conside- drept pentru urmärirea, judeca-
rate de drept ca bunuri de do- rea i pedepsirea flptuitorului.
meniul public si Ministerul Lu- Somatic de oprire
crárilor Pub lice le va predà cu
adresá autoritätilor locale in
drept, in atributiunile chrora in- de12. Conducátorii oricárui fel
vehicule circulând pe sträzile
tea: grija si paza acestor bunuri. publice, sunt obligati a opri din
Toti folositorii cäilor publice, mers la primul semnal sau che-
pietoni sau conducätori de Nehi- mare, pe care i le va face un
cule de orice fel, sau de turme agent al forte! publice si a se su-
si cirezi, sunt tinuti sä observe pune dispozitiunilor ce el i-ar
FA sá respecte indicatiunile tu- impune in interesul bunei or-
turor semnaleIor de mai sus. dine si al sigurantei circulatiu-
Jandarmii, agentii de politie nii, in cadrul prevederior pre-
cantonierii sunt datori a a- zentului regulament.
duce la cunostinta celor in drept Abaterile vor fi pedepsite cu
orice infractiune la dispozitiu- amenda dela 200 pämä la 1000
nile de mai sus, pentru ca vino- lei (art. 62, litera a).
vatii sä fie urzariti i pedepsiti
conform legilor. Asistenta accidentelor de drum
Cei ce vor sustrage, schimbh
din loc, sau strick in vreun mod 13. Conduatorul de vehicule
oarecare vreunul din semnalele de mice fel, care va trece pe
www.digibuc.ro
8 LEGI DE UNIFICARE. 10 lattuarie 1931
lângd locul vreunui accident ce
va fi provocat rdniri de per-
soane $i care, solicitat flind de
dare un agent al autoritätii sau
de cei aflati in jurul victimelor,
nu va vol sd opreascd pentru a
da ajutorul shu la ingrijirea sau
la transportarea victimelor, va
fi pedepsit cu amendd dela 1000
pând la 2000 lei (art. 62, litera b
din lege).
Fuga de rdspundere
14. Conducdtorul de vehicule
care, pricinuind el insusi un ac-
cident de pe urma cdruia va fi
rezultat moartea unei persoane,
ränire sau pagub& materiald,
va fi cdutat prin fug& sd se sus-
tragit rdspunderii vinei sale $i
indatoririlor de umanitate fatA
de victimele sale, va fi pedepsit
cu, amenda dela 4000 pând la
10.000 lei (art. 62, litera d din
lege), fdrd prejudiciul sanctiuni-
lor preväzute de Codul penal
pentru faptul comis.
Complicitatea pasagerilor
1.5. Când inteun vehicul al
cdrui conduciltor va fi comis o
abatere dela prescriptiunile art.
12, 13, 14 sau dela cele cari opresc
excesul de vitezä, se vor fi aflat
pasageri sau proprietarul vein-
cului $i se va fi dovedit cd a-
ce$tia I-au indemnat la sävAr-
$irea infractiunii, va mention&
$1" aceasta in procesul-verbal de
contraventie $1, când este caz de
amencla, va aplich fiecitruia din
acestia amenda data conduch-
torului pentru vina lui.
16. Utilizarea unui vehicul de
cdtre -conducätorul angajat sau
de cdtre pad persoand strAing,
färd incuviintarea proprietarului
säu, constitue un abuz de lucre-
derer care se va pedepsi conform
art. 323 al. 2 din codul penal.
In Cam/ sAvAr$irii unui ase-
menea delict, agentul va con-
www.digibuc.ro
stat& faptul prin proces-verbal,
iar vehiculul Il va aduce la re-
$edinta autoritätii politiene$ti
apropiate, unde va fi depus in
garaj, a cdrui chide o va achith
proprietarul la ridicarea lui, ur-
mând a se despAgubl el dela
infractor.
17. Cât timp asemenea vehl-
cule vor fi la popreald, prin grija
autoritätilor, este interzis oricui
de a se servl de ele pând la ri-
dicarea lor de cdtre proprietadi
respectivi.
Functionarii i prepusii cari
vor fi dovediti culpabili de vreo
abatere dela dispozitiunile de
mai sus, vor fi pedepsiti pentru
delictul de abuz de putere, iar
persoanele strdine de autoritatea
care a ordonat popreala, vino-
vate de o asemenea faptd, vor
fi urmärite pentru furt, conform
dreptului comun, aceasta fard
prejudiciul pentru sanctiunile
cuvenite proprietarului locului
unde vehiculul a fost pus la IA-
strare.
Inscrierea vehiculelor
18. Vehiculele de orice fel, de
orice constructiune i prevlzute
cu. orice fel de mijloc de trac-
tiune, pentru a fi admise a cir-
cul& pe edile publice, sunt su-
puse prescriptiunilor Legii asu-
'pra circulatiei pe drumurile pu-
blice i a Legii drumurilor, iar
proprietarii, conducdtorii lor,
sunt obligati a indeplini toate
prescriptiunile legilor de mai
sus.
Fac exceptie carele si cärutele
sätenilor, cari nu vor fi supuse
la nici una din obligatiunile ce
privesc inmatricularea vehicu-
lelor lor, cererea permisului de
conducere, adoptarea frânelor
Mecanice i luminarea si sem-
nalizarea lor pe drumurile pu-
blice.
Prefectura politiei municipiu-
lui Bucuresti, cum, si toate che-
 LEGT DE UNTFICARE. 10 lanuarie 1931 9

sturile i politiile oraselor rese- f) Formulare tipArite pentru

dinte, vor Ingriji, prin serviciile cerere de Inscriere atat a vehi-
fiecareia din ele, sä se vegheze culelor cAt si a conductitorilor;
la. indeplinirea strictä a pre- g) Foi de circulatie pentru ve-
scriptiunilor regulamentului de hiculele cu tractiune mecanicA
fatä. pentru vehiculele de orMe fel;
A ceste servicii de circulatie, h) Permise de conducere pen-
pentru inregistrarea i Inmatri- tru conducatorii vehiculelor cu
cularea vehiculelor, ai aror tractiune mecanic4 i conducä-
proprietari Isi au resedinta sau torii tuturor celorlalte feluri de
Intreprinclerile In circumscrip- vehicule.
tiunea Mr, vor tine: Registrele dela punctele a, b,
a) (Sn registru pe ordinea nu- c, cl i e de sub acest articol,
mericä pentru inscrierea vehi- vor fi procurate serviciilor de
culelor cu tractiune mecanicA circulatie din toatä tara de ca.-
(automobile) de uz personal, au- tre Serviciul cazierului central
tobuze, autocamioane i remor- din Ministerul de Interne.
cile Mr, motociclete, etc.; Pentru imprimatele dela punc-
b) Un registru pe ordine al- tele f, g i h, aceste servicii se
fabeticä pentru Inscrierea con- vor conformä modelelor din re-
ducAtorilor unor asemeni vehi- gulament.
cule si a permiselor lor de con-
ducere, cu toate mutatiile res-
pective. Taxe de inscriere ?i, de permise
In aoest registru, se vor face de conducere. Chirigii, cdrdui,
toate adnotärile privitoare la
infractiunile sävärsite i pedep- 19. Autoritátile mentionate
sele primite de cAtre conducA- vor percepe la inscrierile vehi-
torii acestor vehicule, adnotäri, culelor urmätoarele taxe:
cari se vor trece regulat i In Lei 500 la, inscrierea unui ve-
permisele de conducere; hicul cu tractiune mecania pen-
c) Un registru de inscriere, in tru transportul de persoane (tu-
ordinea cronologicá, a vehicu- risme, .autobuze, motocielete,
lelor cari circulA, prin importare -etc.).
provizorie i cu un numär sträin. Lei 200 la inscrierea unui ve-
Proprietarii sau conducätorii hicul cu tractiune anitnalA pen-
vehiculelor prevAzute la punctul tru transportul de persoane sau
c) de mai sus sunt obligati, sä obiecte, märfuri, materiale
se prezinte autoritätilor politie- cliferite alte produse In execu-
nesti pentru viza actelor perso- tarea obisnuitä a profesiunii de
nale, viza privitoare la vehicul chirigiu sau cäräusie. Prin chi-
facându-se chiar pe documentul rigiu (birjar) se Intelege orice
vamal de importare provizorie persoanä care face, cu asemeni
si cu titlul gratuit. vehicule, transporturi de per-
Abaterile se pedepsesc cu a- soane sau lucruri, cu platä In
mendä dela 1000 pänä la 2000 bani, iar prin cAräusi se Ante-
lei (art. 62 litera b din lege); lege orice persoanA posesoarti de
d) Un registru de ordine nu- vehicule intrebuintate in mod
merica pentru Inscrierea tutu- obisnuir la transportul cii platä
ror celorlalte vehicule; este oficial cunoscut ca atare.
e) Un registru de ordine al- Taxele de mai sus se percep
labetid. pentru Inscrierea tutu- In afarA de timbrele prevAzute
ror celorlalti conducAtori ai a- de legea de Inregistrare si de
cestor feluri de vehicule; taxele datorite conform legil
www.digibuc.ro
10 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
drumurilor1) qi sunt consem-
nate In foile de circulatie pe
care autoritatea le elibereazä.
b ligafiunect inregistrdrii,
formalitaile
20. Proprietarul oricAruia din
vehiculele arAtate mai sus pen-
tru a puteh pune In circulatie
un asemenea vehicul, este obli-
gat sä prezinte mai Intai vehi-
culul spre Inregistrare ì Inma-
tricuare: pentru Bucuresti i ju-
detul Ilfov, la Prefectura
municipiUlui Bucuresti, iar pen-
tru restul OHL la autoritätile
politienesti din capitala jude-
Abaterile vor fi pedepsite cu
amendä dela 1000 pAng la 2000
lei (art. 62 lit. b din lege).
Cererea de Inscriere trebuie
fAcutA pe ..formular tipArit, dat
de autoritatea careia este adre-
satä i timbratà conform legii.
Ea trebuie sA cuprindA si in-
dicatiunile urmAtoare: numele,
pronumele si domiciliul proprie-
tarului, felul vehiculului si de-
stinatia lui.
Pentru vehiculele cu tractiune
mecanicA se va aráth i numeIe
fabricei care a construit vehi-
culul cum i puterea In Hp. si
tipul de serie i numärul de
ordine In serie al motorului, al
sasiului cum si felul caroseriei.
OdatA cu cererea de mai sus,
se depune ca anexA, o copie con-
&mat& de proprietar dupA fac-
tura de cumpärare a vehiculului,
sau când e cazul, un certificat
al sectiei de notariat aI tribu-
nalului local cu continutul ac-
tului de vânzare al vehiculului
and aceasta s'a %cut dupA
normele Legii de vdnzarepe cre-
dit din 2 August 1929. (Monito-
rul Oficial No. 169 2).
9 A se vedea Legea drumurilor, din 6
August 1929 la pag. 1037 vol. XVII.
5) A se vtdeit 1,eges pentru vanzarea pe
credit a masinelor. din 2 August 1929, la
pag. 917, vol. XVII
www.digibuc.ro
DupA ce s'a complectat In In-
tregime toate datele prevazute
In formularul de cerere de mai
sus, autoritätile mai sus aratate,
vor Inscrie vehiculul cleclarat In
registrul respectiv, liberând de-
clarantului tabla matricolA cu
No. sub care -vehiculul a lost In-
registrat cum si foaia de circu-
latie respectivA, timbratA cu
timbru fiscal prevazut de legea
timbruluii) confirmând Inmatri-
cularea vehiculului i autoriza-
rea lui de a circula pe drumurile
publice.
Tablele cu numdrul de ordine
21. Pentru vehiculele cu trac-
tiune inecania, numerile de or-
dine vor fi duble, In forma si
felul ardtat In anexa acestui re-
gulament, scrise negru pe fond
alb si vor fi asezate In mod vi-
zibil In partea din fatä, la mij-
loc i cel putin 50 cm. deasupra
solului fArá a fi acoperitä de
apärAtorul träsurii sau de vreun
alt accesoriu, iar la partea dina-
poi langg, aripa stängd din spate
alAturi de lanterna rosie a
vehiculului.
Tablele distinctive asezate
Inaintea i Inapoia automobile-
lor sunt dreptunghiulare, având
0,12 cm. Inältime. Literele majus-
cule si cifrele sunt scrise negru
pe fond alb cu caractere lati-
nesti si au 0,80 mm. inältime,
0,012 mm. grosime si 0,045 lär-
gime. Literele i cifrele stint se-
parate printr'un spatin de 0,035
mm.
Automobilele de piatA, pentru
transporturi de persoane, pre-
vázute cu aparate de taxare au-
toraatA dup5. tarifele stabilite
uniform, vor aye& deasupra nu-
märului de Inmatriculare, pe o
proeminenta de semicerc a ace-
leiasi tabele, literele Tx.
1) A se vedeit Legea tirnbrului, din 29
Aprilie 1927 cu modif. ulterioare, la peg.
604 vol. XVXVL
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 11

La automobilele de piatg pen- numárului de ordine i initialele

tru transportul de persoane, o orasului, precedate de literile
tghlitg mica cu numdrul acesteia C. D. (Corpul Diplomatic); iar
va fi fixatA e in interior In fanionul tarti respective va fi
partea de sus a träsurii sau pe fixat inainte, la dreapta, spre
partea exterioarg a scaunului deosebire de cele ale Familiei
conducatorului, dupg Impreju- Regale, cart se fixeaza la stanga.
Numerele de ordine vor fi eli-
La camioanele i arutele de berate, cu Incepere dela 0 In sus,
transport de marfuri, numerele de prefectura domiciliului pro-
de nrdine de mat sus vor fi prietarului vehiculului.
fixate: unul pe partea stanga Tablele, cu numere distinctive,
a locului unde este scaunul con- se vor procura numai dela pre-
ducatorului, iar celalalt pe par- fecturi, contra achitgrii costului
tea dinapoi a caroseriei. lor, uniform fixate de Ministe-
In caz and un vehicul au- rul de Interne, pentru toatg tam
tomobil are atasata o remora, cari vor fi värsate Ministe-
numgrul de ordine al vehiculu- rului de Interne dupá normele
lui tractor va figura si la partea aratate la art. 112 al acestui re-
dinapoi a remorcii. gulament.
Alaturi de numárul de ordine Prefecturile sunt datoare au
va fi scris 'pe Aceeas tabling, comunica reciproc toate Inscrie-
cu literele distinctive argtate In rile si mutatiile de automobile,
tabloul anexat acestui regula- acute de fiecare, cu numele,
ment, initiala orasului de rese- pronumele i adresa proprieta-
dinta a autoritätii care a elibe- ruin!.
rat foaia de circulatiune i dea,
supra literele Tx. Automobilele autoritdfilor de
Literele mici cari urmeazg Stat
dupg litera capitalg sunt de a-
ceeas grosime si largime la am- 22. Automobilele apartinand
bele Waci ca i litera initiala, autoritatilor de Stat i oriarei
afarg de Inaltime, care este cu alte autoritgti sau institutiuni
un sfert mai micd decât Indi- publice, sau de interes public,
timea literei majuscule. Coadele vor purth, pe lângá numerele o-
pe care le au unele litere minus- bisnuite de inmatriculare si o
cule nu se calculeazg Ingltimea inscriptie pe spatele caroseriei
de mai sus; ele trec In sus si In pe ambele usi din fatä, cu de-
jos pe planul corpului princi- numirea autoritatii cgreia apar-
pal pe care sunt asezate literele tine, iar Imprejurul caroseriei,
majuscule si minuscule. pe marginea de sus a acesteia
Automobile le Membrilor Fa- o bandg tricolorg de 6 cm.
miliei Regale si Princiare vor Fac exceptii dela prescriptiu-
purth in loc de numar Coroana nile din aliniatul precedent, nu-
Regan, i fanionul respectiv, mai Argsurile puse la dispozitria
Inainte la stânga, iar pentru personala a presedintilor Corpu-
senmalare noaptea un felinar al rilor Legiuitoare, ministrilor
arui geam va fi colorat pe din subsecretarilor de Stat, cum si
cloud, rosu cu verde si asezat cele ale politiei de sigurantg.
Intre lanternele albe din fatg. Pang la 1 Martie 1931, toate
Automobile le Corpului Diplo- vehiculele vor fi puse in confor-
matic i anume numai acelea mitate cu regulile de mai sus.
apartinand sefilor de misiuni Vanzatorii de automobile sunt
vor purth pe tgblita obisnuitg obligati sg se conforme dispo-
www.digibuc.ro
12 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

zitiunilor alM. 1 al acestui ar- transmitere. Contravenirea la

ticol, in sensul de a Ingriji ca dispozitiunile din prezentul ar-
träsurile ce vând autoritätilor ticol, se pedepseste cu amendrt
publice arätate mai sus, sä, fie dela 2000 pang la 4000 lei (art.
in totul conform acelor dispozi- 62 lit. c din lege).
tiuni, sub sanctiunea de anulare Autoritatea sesizatá este ti-
a unor asemeni contracte de nutä sä anuleze sau sä vizeze
vânzare. foaia de circulatie pe verso, in
Directorul general, clirectorul sensul declaratiunii fäcutä. In
sau seful serviciului contabili- cazurile de desfiintare sau le
tátii fiecärei din autoritätile in furt, ociatä cu anularea foaiei
cauza, dupà cazuri, sunt obli- de circulatie, numärul de ordine
gati deasemeni a supravegheä respectiv i täblitele, rämän la
aplicarea dispozitiunilor alM. 1 dispozitia prefecturii spre a le
0 2 ale acestui articol, sub sane- da altor vehicule.
tiunea de a fi pedepsiti cu a-
mendä. dela 2000 pand la. 4000 Cedarea numerelor
lei de fiecare träsurri (art. 62
alin. ultim al legii). 25. Numärul de ordine
blitele previtzute mai sus, nu
Táblie de identitate pot fi imprumutate nici cedate
transmise altuia, fie chiar
23. Vehiculele pentru trans- temporar, afarä de cazurile de
porturi publice de persoane sau vänzare sau succesiune, in can
märfuri vor fi preväzute dease- cei interesati se vor conformb
meni i cu o täblitä de 20 cm. art. 24 al prezentului regula-
lätime pe 7 cm. inältime, scrisri ment.
la fel cii aceea a numärului de Abaterile dela aceastä regular
ordine i fixatá sub numárul de se pedepsesc cu amenda dela
ordine interior sau dela caprd 1000 la 2000 lei (art. 62, lit. b
in mod vizibil, pe care s'a scris din lege).
numele, pronumele i adresa pro- Gabarit, incdrcdturtt
prietarului lor. Lipsa acestor tà-
blite este pedepsitä cu o amendä 26. Vehiculele de _mice fel ce
dela 200 la 1000 lei (art. 62 lit. sunt destinate circulatiunii pe
a din lege). cäile publice, trebuie sá prezinte,
prin felul lor de constructiune,
Schimbitrile de vehicule sau des- o desävärsitä soliditate si sigu-
fiintarea tor rantri.
In acest scop, in afarä de pre-
24. Proprietarul oricärui ve- scriptiunile legii drumurilor
hicul este obligat sà vesteascä regulamentelor ei, se stabileste
in eel mult 10 zile autoritatea urmátoarele:
care i-a liberat foaia de circu- a) Lätimea vehiculelor, ori de
latie, in cazurile când a vândut ce fel ar fi ele si oricare ar fi
sau cedat vehiculul ce posedä, incäreatura lor i accesoriile
jar cumpärätorul este obligat sä, lor, fiNe sau mobile, nu poate
cearä anularea sau viza in a- fi mai mare de 2 m. i juml-
cost sens a foaiei de circulatie, tate.
plätind si taxa dela art. 19 de Fac exceptii dela aceastä re-
mai sus. gulá numai masinile agricole
In cazuri de mostenire, foaia industriale, cele de salubritate
de circulatie rämâne, aceeas cu vehiculele de trans-
obligatia de a obtine viza de port ale armatei.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
Pentru tole ale armatei i cele
agricole, al cgror volum ar cere
o Mime mai mare de 2,50 m.,
va fi nevoie de o autorizare spe-
ciald din partea autoritgtilor In
drept.
$inele
b) Leggturile (sinele) metalice
ale rotilor vehiculelor si ale
masinelor agricole i industriale,
vor fi netede i vor ave& apg-
rätori atunci and sunt la drum.
Lätimea acestor leggturi va fi
ace& prescrisä de legea drumu-
ruler 1).
Frdne
c) Vehiculele de transporturi
grele de persoane sau de mgt.-
furi trebuesc sg fie prevgzute cu
o fand puternicg, cel putin pe
rotile dinapoi si care sg poatá
fi actionatd prin maniveld,
chiar dela locul conducdtorului,
iar acesta trebuie sg aibd grija
de a conduce in as& f el, inat
sd- vadg, continuu i in toate
pArtile drumului pe care circuld.
Verificarea. franelor de vehi-
cule pentru transporturile pu-
blice, va fi fIcutti de autoritatea
ce a eliberat foaia de circulatie
cel putin odatg la 3 luni, fä-
andu-se mentiune de aceasta
pe foaia de circulatiune i o-
prind vehiculul dirt circulatie,
când este cazul, pang la pune-
rea In stare de bund functio-
tare.
Remorce
Remorcele carelor i cdru-
telor trebuesc fixate in urma a-
cestora cat mai apropiat, In as&
fel ca sá meargg färd abatere
pe urma vehiculului de care
sunt legate. Ele trebuesc el
1) A se vedea Legea drumurilor, din 6
August 1929 la pag. 1037 vol. XVII.
www.digibuc.ro
13
poarte la spate numärul vehi-
culului tractor si sg fie semna-
late noaptea prin o luminä ro-
sie fixatd in partea stângg din-
apoi.
e) Vehiculele pentru cdrdturi
de mgrfuri sau materiale de
constructie, cu tractiune ani-
mal& sau mecania, vor fi pre-
vgzute cu marginile, leggturile
invelitorile necesare, pentru a
impiedecg risipirea sau cäderea
pe drum a incgraturii.
Materii inflamabile
f) Vehiculele, ce card materii
inflamabile, vor circul& numai
ziva, iar dacg in mod exceptio-
nal circuld noaptea, vor fi ast-
fel luminate ca sd nu provoace
aprinderea acestor materii.
Materiile inflamabile nu vor
puta fi transportate cleat in
cisterne sau orice alte recipiente,
ermetic inchise.
g) Vehiculele pentru pasageri
vor fi curate si în bung stare de
functionare. Ele vor fi revizuite
in fiecare an si controlate ori-
and se va crede necesar.
h ) Proprietarii sau tonducd-
torii de vehicule, cari vor fi do-
vediti cd se vor fi abdtut dela
indeplinirea prescriptiunilor dela
punctele b, c, d, e i f din acest
articol, vor fi pedepsiti cu -o a-
menda dela 200 p&nd la 2000 lei
(art. .62 lit. a 0 b din lege) in
afard de despdgubirile la cart
vor fi chemati in justitie.
Proprietarilor de vehicule,
cari in timpul dintre revizuirile
de mai sus vor fi dovediti cd cu
bung stiintä au circulat in con-
ditiuni necorespunz&nd preve-
derilor acestui regulament in a-
fard de sanctiunile prescrise de
acest articol, li se vor ridia au-
torizarea de circulatie, iar con-
ducgtorilor lor permisele de
conducere, pe timp determinat
sau chiar pentru totdeauna.
14 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
Lurnini
27. Orice vehicul public sau
particular care la cAderea nop-
tii se ail& In mers sau opriri,
pe oricare dirt drumurile
trebuie sti se fax& vAzut
prin luminare.
Semnalizarea prin lumin& a
trAsurilor, birjelor, crtrutelor
diligentelor, se face prin doul
felinare fixate de ambele pärtì
ale locului conducAtorului si
purtand scris cu vopsea rosie pe
geamurile dinspre laturi, num&-
rul matricol al vehiculului, iar
In spate, la stfinga, o luminá
rosie.
Semnalizarea vehiculelor cu
tractiune mecanicA se va face
conform prescriptiunilor preva-
zute la art. 46, iar aceea a celor-
lalte vehicule prin o lantern& cu
lumina albA, care se va fixa In
partea din fat& din stânga. Cand
IncArcAtura va depäl lAtimea
vehiculului (cu fan, paie, cetini,
etc.), lanterna va fi purtat& In
mama stâng& de conduatorul
care va Insoti pe jos vehiculul
tot in stânga lui, In cavil
and asemenea vehicule aunt
in sir de cel putin 10 cArute, ele
vor putea fi luminate numai In
capul i in coada convoiului, jar
dac& sirul este mai lung, cateva
lumini intermediare sunt obli-
gatorii.
Contravenieutii la obligatiu-
nea de semnalare, prin luminile
de mai sus, vor fi pedepsiti cu
amend& dela 200 pan& la 1000
lei (art. 62 lit, a din lege).
Vehiculele cu tractiune ani-
mal& ale sätenilor, nu aunt su-
puse obligatiunilor de mai sus,
dacä prin utilizarea kr nu in-
tr.& in categoriile enumerate la
art. 24 al legii si art. 19 alin. 3
si 32 alin. 2 din acest regula-
ment.
Viteza
nile date de autoritati, atat In
28. Iuteala cu care orice fel ce priveste iuteala mersului,
de vehicul este fugal:Tuft sA conform Conventiunii interna-
www.digibuc.ro
meargA In trecerile prin cornu-
nele urbane, rurale i cAtune,
nu poate fi mai mare de 25 km.
pe orA si In nici un caz ash M-
eat sA constitue un pericol pu-
blic. Ea trebueste deci micso-
rat& de conducAtorit vehicule-
kr, oridecateori se aflA In apro-
pierea vreunei scoli; and dep&-
sesc sau Incruciseaz& pe drum
grupuri de oameni pe jos, di-
lAri sau cicliti, cirezi sau tur-
me, la orice bifurcäri sau In-
cruciseri de drumuri, dac& dru-
mul nu este cu deg:situ-sire li-
ber, sau dacA yizibilitatea nu
este bunk cum si chiar la drum
drept, atunci când locul este
mocirlos, rtoroios sau acoperit
cu apk
Viteza vehiculelor automobile
cari nu fac transporturi publice
de persoane, In afar& de cuprin-
sul oraselor i satelor, cum si
In afarä de locurile i cazurile
prevAzute sub capitolul dispozi-
tiunilor generale ale acestui re-
gulament, nu este limitatA. A-
ceasta nu ingAduie Ins& condu-
cAtorilor de vehicule, Indeosebi,
pe ceatä sau In cursul noptii sA
fie f ArA bAgare de seamit fatA
de cei ce circulA pe aceleasi
drumuri publice i nu-i scuteste
de rAspunderile penale i civile
In cazuri de accidente provo-
cate de neprevederea kr.
Vehiculele automobile pentru
transport de mArfuri, materiale
sau produse agricole, nu trebuie
sa depAseascA In cuprinsul ora-
selor si satelor viteza de 15 km.
la ork
Abaterile dela aceste prescrip-
tiuni vor fi pedepsite cu amend&
dela 200 la 1000 lei (art. 62, li-
tera a).
29. La trecerea pe poduri,
trebuesc respectate dispozitiu-
 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931 16

(ionalei), cât i greutatea Inar- hiculelor cu tractiune animal&

cäturii, sub pedeapsa amenzii In galop, sunt strict interzise pe
dela 200 /And la 1000 lei (art. drumurile publice. Cei ce vor fi
62, lit, a) precum si a obligärii dovediti a fi alcat aceste dis-
la despägubiri in caz de stria- pozitiuni, vor fi pedepsiti cu a-
ciuni. menda dela 2000 pânä la 4000
Aceste dispozitiuni vor trebul lei (art. 62, litera c din lege).
sä fie semnalate de autoritäti Cursele organizate intre vehi-
prin 1ncunostiintäri In cuprin- cule de orice fel, aunt interzise
sul circumscriptiei lor, cum si cu desävärsire pe oricare din
prin placarde vizibil scrise drumurile publice din interiorul
asezate la capetele podurilor, razei orasului.
dupä cum se aratä la art. 6 aI Aceste curse si concursuri se
acestui regulament. In caz de pot face numai pe drumurile de
neconformare a autoritätilor cu afar& din oras i numai In con-
aceste dispozitiuni, sanctiunile formitate cu art. 44 din lege.
nu sunt aplicabile. 33. Intrecerile de vitez& Intre
automobile sau Intre moto ci-
Mersul inapoi clete sunt cu totul oprite In cu-
prinsul oraselor, iar cursele or-
30. Tuturor conduatorilor de ganizate nu vor pute& ave& loc
automobile le este strict interzis chiar In afara de bras, pe dru-
mersul Inapoi, WA a fi pus cea murile publice, cleat cu autori-
mai mare grija de a vesti zarea special& a Ministerului de
a se asigura cá cei din urma Interne, cerut& prin serviciul
lor Îi dau seama de aceast& Cazierului Central din acest mi-
manevrá. nister si cu avizul autoritätii
Contravenientii vor fi pedep- politienesti locale si al Automo-
siti cu o amendä dela 200 la bil Clubului Regal Romlin.
1000 lei (art. 62, lit, a din lege). Contraventiunile la aceste dis-
Coborisuri
pozitiuni se pedepsesc cu o a-
mend& dela 2000-41100 lei (art.
31. In epocile de 1nghet sau 62, lit. c din lege).
desghet, autoritätile in drept vor Permise de conducere. Libera-
putek In regiunile unde drumu-
rile sau sträzile prezint& cobo- rea ¡or')
risuri periculoase, sä interzia
circulatia vehiculelor, cu sau 34. Orice vehicul cu tractiune
färä Inaraturá, cu sau färä mecanicä sau animalä, aflat pe
remora, dacä greutatea lor de- drumurile public% trebueste s&
päseste 3000 kg., atAt timp at aibä, un conduator recunoscut
circula(ia prezintä un pericol prin permisul de conducere li-
sau ar risa BA strice soseaua. berat de autoritatea administra-
tiva, sub controlul aruia se a-
Intreceri. Curse RA, dup& resedinta sa.
Birjarii, camionagiii i chiri-
32. Intrecerile Intre orice fel giii, recunoscuti ca avand una
de vehic'ule ca i conducerea ve- din aceste profesiuni, nu vor
1) A se vedei Conventia international5 1) A se vedea i Legea pentru circulatia
privitoare la circulatia pe drumurt i sosele automobilelor, din 28 August 1921, la pag.
din 15 Maiu 1929, precum pi Conventia in- 1109 vol. IX-X, precum i Regulamentul de
terna tionalä pentru circulatia automobilelor, aplicare, la pag. 1 112 acela* volum; ambele
din 15 Main 1929, la pag. 485 si 488 vol. moddicate in parte prin dispozitiile din pre-
XVII, zen tul Regularnent.

www.digibuc.ro
i6 LEGI DE VNIFICARE, 10 Ianuarie 1931
puted, sä circule prin orase, färd
a posedd un permis de condu-
cere special liberat conform pre-
scriptiunilor acestui regularnent.
Acest permis de conducere,
care pentru conduatorii vehi-
culelor cu tractiune mecanicd
este supus i prevederilor ard-
tate la art. 52-62 al regulamen-
tului de fata, nu va fi eliberat:
1. Persoanelor cari au suferit
condamnatiuni penale pentru
furt, inselaciune, crimä de je-
fuire, atentat la pudoare sau
trei condamnatiuni pentlru in-
sulte sau loviri. Cei ce vor fi su-
ferit deasemeni condamnatiuni
In timpul minoritr4ii lor, vor
puted obtine permis de conducd-
tor, numai dad, vor dove& cd,
dela data executdrii acelor con-
damnatiuni, timp de trei ani ur-
mdtori, n'au mai suferit alti
cond amn are.
2. Persoanelor cari au suferit
cloud condamndri pe baza legii
regulamentului de circulatie
pe drumurile publice fiind do-
vedite cà in momentul comiterii
faptelor pentru care a fost pe-
depsit, se gäsid in stare de be-
lie.
3. Persoanelor cari vor fi do-
vedite cd au vreo infirmitate
fizicd ce-i fac neapti s conducd,
sau cari conducând ar fi peri-
culoase ordinei i siguraujei
publice.
Obligatiunile conduceitorilor
35. Toti conducatorii de ve-
hicule sunt obligati sd se con-
formeze intocmai atät prescrip-
tiunilor acestui regulament cät
tuturor dispozitiunilor, ce vor
fi afisate In parcuri si dealun-
gul drumurilor sau decretate
prin ordonante date de autori-
atile locului in drept, pe unde
in ce priveste: pe undo
este sau nu ingaduit a circuld;
asupra felului de az circulà; a
-porni 0 a se opri; asupra sem-
www.digibuc.ro
nalelor de vestire necesare; a-
supra intretinerii vehiculelor
a lumindrii vehiculelor, cum 0
asupra dreptului de control al
celor insärcinati cu supraveghe-
rea circulatiunii fiind toti in
caz de nesocotire a acestor or-
donante supusi pedepselor ce
ele vor decrettt.
Parcuri de stationare
36. In orase i in jurul par-
curilor publice, autoritätile po-
litienesti locale vor puteà sä ho-
tärascd, prin ordonante afisate
anumite locuri pentru statio-
narea vehiculelor in genere, ard-
tänd statiunile unde publicul
poate gäsi asemenea vehicule
pentru transporturi publice
insemnand locul prin stalpi
semnul conventional respectiv.
Sens unic
Asemenea ordonante i in a-
celeasi conditiuni de afisare
semnalare, pot fi date in ce pri-
veste stabilirea circulatiei In
sens unic pe anume sträzi, cum
si alte restrictiuni si reguli pri-
vitoare la circulatia localä.
Dispozitiuni specjale pietonilor (dru-
mettle, pe jos) fi
37. Pentru asigurarea bunei
circulatii pe drumurile publice
din orase si din comunele ru-
rale, pietonii sunt obligati sd
observe urmätoarele reguli:
Sunt cu desdvdrsire interzise:
adunarea sau oprirea in raza
circulatiei a drumurilor publice
(trotuar, partea carosabild, etc.)
jocul sau sfada copiilor 0 a-
dultilor, precum si inthiderea de
lanturi sau funii deacurmezisul
drumurilor.
In orase pietonii sunt obligati
sä meargd numai pe trotuare,
unde este aglomeratie, pe par-
tea dreaptd, in sensul drumului;
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
pe uncle drumurile au trotuare
sau poteck mersul va fi numai
pe Partea dreaptä si cat mai
Inuit pe margin6a drumurilor.
Când sunt j grup i sunt si-
liti a merge pe drum In afará
de formatiunile grupurilor de
militari, ce se Old sub comandk
sd nu raeargä deck astfel !neat
sa lase drum liber vehiculelor,
cari sunt obligate si ele sl tinä
dreapta drumului.
Pietonii sunt obligati, atunci
cand vor WO, treacd de pe o parte
pe alta a unei cgi publice, fie
la drum drept, fie la bifurca-
thine sau Incrucisare, sä se asi-
gure câ, nu e In apropierea lor
nici un vehicul in mers i in
caz de s'ar aflà vreunul, sá as-
tepte ca acesta sd fi trecut. In
orasele cu circulatie raulta, tre-
cerea drumului nu este Ingádu-
itá ci numai deadreptul,
iar acolo unde sunt rezervate
poteci de trecere, numai pe a-
ceste poteci si la semnalul de
Ingäduire al agentului postat
pentru aceasta.
Contravenientii la aceste dis-
pozitiuni vor fi pedepsiti cu a-
menclä dela 200 pânä la 1000 lei
(art. 62, litera a din lege).
Anima lele
38. Animalele nu vor fi lásate
de proprietarii sau conducátorii
lor in libertate pe sträzi, pe dru-
mul sau pe taluzurile drumuri-
lor, fie ca vor fi singuratice sau
in grup.
Cirezile i turmele, când sunt
nevoite a circulà pe drumuri,
trebuesc sä fie neincetat sub su-
pravegherea unui numär hide-
stulätor de oameni, cari vor In-
grip ca animalele sä nu se ri-
sipeascg i sä lase drumul li-
ber circulatiunii.
Deasemeni este interzis acestor
Insotitori sit poposeasc6 In drum
eu vitele sau cu turmele lor.
Insotitorii, cari nu se vor su-
www.digibuc.ro
26495. G Hamangiu, v, XIX. 2
17
pune regulelor de mai sus, pre-
cum si proprietarii animalelor
gäsite nepäzite pe drumurile
publice, vor fi pedepsiti cu a-
menclá dela 100 pand la 1000 lei
(art. 62, litera a din lege).
39. Prefectii, chestorii i efii
de politie, stint tinuti a lUà, In
fiecare an si din vrerne, másu-
rile necesare pentru usurarea
circulatiunii la timpul cand tur-
mele cobor sau suie la munte,
In epocile de migratiune.
Cie lisstii
Orice bicicletä sau tryci-
du a puteà circula pe
drumurile publice, trebuie sit
aibá: un numitr de ordine de
Inregistrare liberat de politia de
care depinde, frânä de mânit
la ghidon, un. aparat de lu-
minat cu lumina alhä In fatä
unul cu lumina rosie inapoi,
un aparat de semnalizare sufi-
cient de sonor pentru a puteà
fi auzit dela o depártate de cel
putin 50 m.
41. Ciclistilor le este interzis
sit circule prin orase i comune
cu o luteala mai mare de 15 km.
pe ork La ocoluri, bifurcäri, sau
Incrucisäri de drumuri i ori-
undo vor aflà aglomeratiuni de
oameni sau de animale, ei sunt
tinuti a micsorh viteza si a da
pas de trecere vehiculelor cu
tractiune mecanick iar la ne-
voie, a descäleck
Circulatia pe trotuare, sau In
parcuri pe alte alee cleat cele
destinate ciclistilor, le este strict
interzisk afar& dac5, nu sunt
descälecati de pe bicicletä.
Deasemeni ciclistii nu au voie:
sä circule fárá a aye& o natal&
pe ghidon, sit ia picioarele de pe
pedale in mers, á ia cu ei pe
bicicletä persoane peste numä-
rul locurilor preväzute de fabri-
cant, aceasta sub sanctiunea
maximului pedepsei prevázute.
Ciclitii cari se vor abate dela
18 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931
prescriptiunile de mai sus, vor
fi pedepsiti cu amenda dela 200
pAnA la 1000 lei (art. 62 litera a
din lege).
Dispozitiuni speciale vehiculelor
automobile
Examinar ea 1)
42. Proprietarii de vehicule cu
tractiune mecanicd nu vor pu-
te& pune In circulatiune vreun
vehicul, cleat numai dupd o
prealabild examinare i autori-
zare a organelor anume insär-
cinate cu aceste atributiuni. Prin
vehicule cu tractiune mecanicä
(automobile) se intelege atilt
träsurile obiSnuite at i ca-
mioanele cu motor 0 remorcile
lor, tractoarele agricole, sau de
cdrAturi i motociclete eu sau
fArd atase.
Examinarea acestor vehicule
atât la punerea lor in circula-
tie, cAt 0 la controalele anuale,
va fi fAcutä de comisiuni spe-
cial intoemite i anume:
Pentru Bucuregi i judetul II-
fov, de o comisiune, care va
function& pe lângd serviciul de
circulatie al Prefecturii politiei
municipiului BucurWi i va fi
compusä din: un delegat din.
comisiunea deliberativA de pe
lângd Cazierul central al auto-
mobilelor din Ministerul de In-
terne, seful serviciului circula-
tiei din prefectura municipiului
un membru delegat al Auto-
mobil Clubului Regal Român.
Pentru toate celelalte judete,
de o comisiune ce va function&
pe lâng& serviciul circulatiei
dela rhestura sau politia ora-
§ului, roedinta de judet respec-
UNA, compusA din: seful servi-
ciului circulatiei ca delegat al
11 A sc vedea Legea pentru exploatarea
serviciilor de c6ratiOe publia pe drumuri,
prin vehicule cu tractiune mecania, din
12 Iu lie 1930 la pag. 673 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
chesturii de politie sau politii
oräsenesti locale; un membru
delegat al Automobil Clubului
Regal Rom An, dela centru sau
din membrii Automobil
lui regiunii i inginerulief al
judetului.
Pentru examinarea automo-
bilelor de piatä, comisiunile de
mai sus vor fi complectate cu
un reprezentant al Uniunii con-
ducAtorilor de automobile sau,
in lipsa acestuia, de un delegat
al oricilrei alte asociatii consti-
tuite a conducAtorilor de auto-
mobile de piatä din localitate.
43. Prefectul i chestorul de
politie, sunt tinuti sA ingrijeascd
de intrunirea acestor comisiuni,
ca 0 de convocarea lor, ori de
câte ori nevoia cere.
Scutiri
44. Sunt scutite de exame-
nul comisiunilor de mai sus, au-
tomobilele fnmatriculate In tard
sträinA, având foi de circulatie
permise de conducere elibe-
rate de autoritätile competinte
din tara de origind, dacA acea-
stA tard face parte din cele ce
au aderat la conventiunea inter-
nationalä asupra cIrculatiei, sau
posedä un certificat internatio-
nal de circulatie i conducere,
conform acestei conventiuni.
Proprietarli lor sunt totus ti-
nuti ca Indatd dupl intrarea In
tard sA se prezinte serviciului
de circulatie al autoritätii
unde vizeazä biletul de
liberä petrecere, spre a lull. si
pe foaia sa de circulatie o via
de confirmare a dreptului de a
circulà.
Revizuiri ci su,spendliri
45. Vehiculele automobile vor
trebui sA fie mentinute de pro-
prietarii lor In orice moment In
cea mai perfectA stare de curd-
 LEM DE UNIFICARE, 10 Ianuarie 1931
tenie i functionare pentru a nu
constitui un pericol public.
In acest scop toate aceste ve-
hiciile sunt supuse i unei revi-
zuiri anuale de comisiile argtate
la art. 40 de mai sus, asistate
si de delegatii comisiunilor co-
munale militare de recensg-
mânt i rechizitiuni, la o epocg
fixatg de acord cu autoritätile
de cari aceste din urmg comi-
siuni depind. Serviciile de circa-
latie vor puteh face $i revizuiri
partiale in cursul armlui.
Can d comisiunea examina-
toare a politiei de circulatie lo-
calg va gäst cg vehiculele nu
Indeplinese conditiunile de sigu-
rantg si salubritate arätate prin
acest regulament, ea va puteä,
decide scoaterea kr definitivg
sau vremelnicg din circulatie,
Incheind proces-verbal In triplu
exemplar in acest Bens.
Contestaliuni
Din aceste procese-verbale,
ate un exemplar, avand a-
nexatg foaia de circulatie a ve-
bicìilului sau scos din
circulatie, se va trimite Cazie-
rului central, care va judecà
orice contestatie fAcutg impo-
triva deciziunilor de mai sus,
si va conseranh In registrele sale
situatia definitivg a acelor vehi-
cule. Hotgrtrea Cazierului cen-
tral din Ministerul de Interne
se va da cel mai tArziu In 10
zile dela semnarea de primirea
procesului-verbal. Contestatiu-
nea va fi flcutit pe timbru legal.
Frdne
46. Orice vehicul cu tractiune
Inecanicg trebuie sl fie prevg-
tut cu doug sisteme de frAnare,
care sg poatä fi actionate sepa-
rat, a$ezate cat mai la tilde-
mAna conducgtorului si sg fie
atfit de puternice, Mat sg, imo-
bilizeze vehiculul la scoborisu- de 20 km. la org, va trebui sä,
rile repezi. fie prevraut, In afarg de lumi-
www.digibuc.ro
19
Contravenientii von plgti o
amendg dela 1000 pAng la 2000
lei (art. 62, lit, b din lege).
47. Comisiunile aratate vor
Ingr;j1 de Indeplinirea strictg a
conditiunilor prevgzute de art.
43, iar agentii calificati pentru
supravegherea aplicgrii acestui
regulament, aunt tinuti sit ve-
gheze ca aceste frAne sg fie tot-
deauna In bung stare de func-
tionare, insemnAnd $i comuni-
cAnd serviciului de circulatie de
care depind vehiculele cu frAne
defectuoase.
Lumini
48. Vehiculele cu tractiune
mecanica vor aye& luminile
dupg urrngtoareIe norme:
a; Vehiculele ce fac trans-
porturi de persoane i de mär-
full, cum sunt ma$inile agricole,
ea: tractoare, treergtoare ì ba-
toze, vor aveä, In fatg clout
albe suficient de puternice
pentru a fi vgzute dela cel pu-
tin 50 metri, $i o luming rosie
bine vizibilä in partea dinapoi.
Ele vor fi prevgzute dease-
meni cu o Juminä albg care O.
proiecteze pe tAblita nurntrului
de immatriculare din partea
dinauoi. Aceastg, lumina tre-
bueste astfel instalatg, ea sg
asigure cetirea In Intregime a
numgrului matricol i tuturor
literelor anexe, dela o distant&
de minimum 50 metri.
b) Motocicletele cu sau färg.
atas" $i tricyclurile cu motor,
vor purtA o singurg lumina albg
In fatt ai una ro$ie In partea
dinapoi.
Vehiculele argtate mai sus
chiar In timpul stationgrii sau
opririlor kr pe drumurile pu-
Mice, trebuesc sa cab& noaptea
luminile aprinse.
Orice vehicul automobil pu-
Mud merge cu iutealg mai mare
20 LEGI DE UNIF1CARE. 10 lanuarie 1931

nile reglementare i cu un apa- Abaterile vor fi pedepsite cu

rat proiector de luminä, care sk o amendä. dela 200 pang la 1000
lurnineze drumul, In sensul mer- lei (art. 62, lit, a din lege).
sului, la o depärtare de cel pu-
tin 100 metri, acest proiector Esapamentul
servind numai in afark de oras.
Proiectorul trebueste astfel 50., Evactiarea gazelor arse
construit, inckt lumina lui sä. ale motorului (esapamentul) va
poath fi, prin comandá deta lo- fi fAcutá numai printr'un apa-
cul conducátorului, fie micso- rat care suprimä sgornotul, iar
ratA, fie IndepArtatá spre pä- teava de evaporare va trebui sa
mânt, una din aceste manevre fie indreptatá spre pämânt.
fiind strict obligatorie la tre- Lasarea fumului pe cäile su-
cerea prin comune i aglomera- puse circulatiei publice este
precum i and incruci- strict interzisk.
seazA alte vehicule in drum. Contravenirea la dispozitiu-
Contraventiunea la prescrip- nile de mai sus se pedepseste
tiuniIe de mai sus se pedepseste cu o amendä dela 200 Silk la
cu amendà dela 200 Ong la 1000 lei (art. 62, lit, a din lege).
2000 lei (art. 62, lit, a si b din
lege). Oglincla retrovizoard
Avertizoare 51. Locul conducAtorului de
vehicule automobile trebueste
49. Pentru semnalizarea tre- asezat astfel, ca intinderea vi-
cerilor, vehiculele automobile zualk a acestuia sá fie cAt mai
vor fi preväzute cu un aparat cuprinzdtoare.
cu sunet gray care sA poata fi Toate vehiculele automobile
auzit cel putin dela o depärtare trebuesc preväzute cu o oglindä
de 100 metri. retrovizualá asezatá ask ca con-
Intrebuintarea sirenelor ducittorul sä poatä vedeà ori-
fluierelor, a soneriei sau clopo- când vehiculele cari vin Ma-
telor, este cu totul interzisk; a- poia sa, sau care ar vol sk,' in-
ceä a aparatelor cu mai multe treark vehiculul pe care Il con-
sunete este rezervatá exclusiv duce.
Membrilor Familiei Regale si Lipsa unei asemenea oglinzi
Princiare, iar aceea a clopo- se pedepseste cu o amendA dela
tului rezervatá .exclusiv auto- 200 pänä la 1000 lei (art. 62, lit.
mobilelor i carelor corpului de a din lege).
pompieri.
In orase i comune, semnali- Permisul de conducdtor
zarea sonork nu este permisä,
deckt prin trompetä cu park de 52. Nimeni nu poate conduce
cauciuc si in genere, cu osebire un automobil pe drumurile pu-
noaptea utilizarea acestor apa- blice, dack nu are permis de
rate de semnalizare va trebui conducere pe numele eau, libe-
sä, fie redusä, numai la nevoia rat de autoritatea in drept In
de prevestire. urma examenului legal si pre-
Restrictiunile de mai sus se vdzut cu fotografia titularului.
aplicA i in afar% de orase, Cei ce vor sä, obtinä aseme-
and este cazul de tncrucisare nea permise, vor prezentà pre-
sau de päzire a unor cällreti f ecturii sau chesturii locului
sau vehicule cu tractiune rasedintei lor, o cerere in a-
cest scop, arktând: numele si
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 21

pronumele, nationalitatea, do- nelor lor, constand din una sau

miciliul, locul si data nasterii. mai multe probe practice, cum
Pe langa aceastä cerere, can- si de chestionäri asupra:
didatul trebuie sä depund ur- a) Nomenclaturii, functionärii
mtitoarele acte: si revizuirii organelor vehiculu-
1. Extractul dupb: actul de lui peutru conducerea aruia
n astere. candideazá, si
2. Biletul de identitate elibe- b) Asupra regulelor de circu-
rat de autoritatea dela re$e- latiune i regulamentului de
dinta lui. politie asupra circulatiunii pe
3. Livretul de armatá sau ac- drumurile publice.
tele, aratand situatiunea lui mi- 54. Candidatul respins nu va
litard, in cazul and a satisfä- puta fi admis la un nou exa-
cut legea recrutärii. Men, deat inaintea comisiunii
4. Un certificat al tribunalu- aceluias loc i numai dupä tre-
lui resedintei sale, atestand lipsa cere de 30 zile dupä prima, douá
sau existenta asupra-i a vreu- luni dupá a doua i ase luni
nuia din condamnatiunile ce dupà a treia respingere.
cad in prevederile art. 32 alM. In cazul unei noui prezentäri
3 punctul 1 $i 2 al acestui re- la examen, candidatul va pläti
gulam ent. o taxii reglementará de exami-
5. Un certificat al rnedicului nare de 500 lei, värsatá la Stat,
comunal al circumscriptiei dela iar actele depuse la primul exa-
resedinta candidatului, atestand men, vor fi tinute in seamb:, a-
a a fost examinat de el $i gäsit fará de cele dela punctele 4 si
ca nu suferá de nici o infirmi- 5 cari vor trebui renoite, pur-
fate fizicä ce puta face tând data anterioarb cu cel
neapt la conducerea, sau 1-ar mult opt zile inaintea depunerii
face eventual periculos ordinei bor.
sigurantei publice in exerci-
tarea indeletnicirii de conduca-
tor de automobile. Examene nule
6. Certificatul uneia din See-
lile de conduatori de automo- 55. Este considerat nul
bile autorizate de Ministerul de fárä nici un drept, orice examen
Interne. dat de un candidat pentru ob-
Dupá infiintarea sectiilor de tinerea permisului de conducera:
automobile la scolile de meserii, a) In timpul duratei uneia din
diplomele acestor $coli vor fi o- amangrile preväzute in artico-
bligatorii pentru profesioni$ti. lul precedent;
7. Recipisa unui biurou de b) In timpul perioadei in care
percepere sau a administra- candidatul se afla sub pedeapsa
tiei financiare locale, constatand suspendärii i retragerii vreunui
viirsarea la stat a taxei de exa- permis anterior;
men de 1000 lei. c) Sau pe baza unor arätäri
8. Trei fotografii ale candi- false de identitate, a unei sub-
datului nelipite pe carton si stituiri sau a unei incercári de
avancl dimensiunile de aproxi- substituire de persoane la exa-
mativ 4 cm. pe fiecare laturd. men, sau a unei cereri de exa-
Examenul men fäcutá in acel timp in fata
comisiunilor altar locuri.
53. Candidatii inscrie vor fi Orice permis de conducere ob-
suputii unui examen de verifi- linut in vreuna din imprejurá-
carea cunostintelor i aptitudi- rile enumerate la punctele: a,
www.digibuc.ro
22 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie .931

b $i c de sub acest articol, va vae (vatmanii) carnetul lor de

fi retras imediat si anulat, iar conducere nu este valabil fart),
posesorul vinovat nu va mai viza autoritätii politienesti lo-
puteg, obtine un permis de con- cale, la cererea 1ntreprinderii de
ducere pentru automobil. care depind.
Confirmarea definitiva a pe- Pentru a obtine definitivarea
depselor din aliniatul precedent, permisului, titularul este obli-
va fi data, numai de Ministerul gat sa-1 prezinte la bnplinirea
de Interne prin Cazierul cen- termenului de mai sus, autori-
tral al automobilelor. tatii politienesti care i libe-
rat, Insotit de o cerere purtând
Vdrsta conduedtorilor referatul politiei dela resedinta
sa cu privire la purtarea lui in
56. Vârsta necesara obtineril. societate, cum si referatul Cazie-
permisului de conducere pentru rului central al automobilelor
vehiculele automobile de trans- cu situatia cazierului srtu per-
porturi publice de persoane sonal.
de marfuri, este de 21 ani im- Neprezentarea la definitivare
pliniti. In termenul prescris, atrage a-
In mod exceptional se va a- nularea permisului.
corn, permisul de conducere al Autoritatea In drept, pe baza
vehiculelor automobile sau al celor aratate mai sus, va acorn
motocicletelor, Ins& numai cu definitivarea, va anula permi-
autorizarea parintilor sau tuto- sul, sau va trimite pe candidat
rilor lor, amatorilor cari au var- din nou Inaintea comisiunii exa-
sta de 18 ani Impliniti i cari minatoare dupg, Imprejurari.
sunt, ei sau parintii lor, pro-
prietari ai unor asemenea ve- Refuzul permisglui
hicule mecanice de agricultura
sau camioane afectate agricul- 59. Permisul de conducere
turii i industriei, dar In nici pentru orice fel de vehicule cu
un caz pentru vehicule cu care tractiune mecanica va putek fi
se fac transporturi publice de refuzat unui solicitator, care,
persoane eau de marfuri. conducând Ma% sa fi avut per-
Pgrintii sau tutorii posesori- misul de conducere, ar fi fost
lor de permise de conducere In- condamnat pentru ocazionarea
-tre 18 si 21 ani, ramân raspun- vreunui accident de persoane.
zii tori de toate accidentele pri- Daca va fi acordat cuiva din
cinuite, aceasta f är g. prejudiciul nestiinta sau eroare un aseme-
pedepselor ce li s'ar aplich dupl. nea permis, el va fi anulat din
dreptul comun. oficiu de catre autoritatile tu
57. Candidatul admis la exa- drept.
men ca profesionist nu va pu-
tea conduce altfel de vehicul cu Retragerea sau anularea per-
tractiune mecanica, decat acela misului de conducere
pentru -care permisul i-a fost Ii-
berat. 60. Retragerea definitivg,
anularea permisului de condu-
Dorinitivarea permiselor cere mai pot aye& loc:
a) Cand titularul ei va alderl
58. Permisul de conducere nu vreo infirmitate fizicà, fäcându-i
devine definitiv decât dupa sase neapt pentru a mai conduce un
luni dela liberarea lui. In ce vehicul farg, pericol pentru or-
priveste conducatorif de tram- dinea i siguranta. publica;
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lannurie 1931
b) Când titularul e vinovat dg
un accident pAgubitor persoa-
nelor sau lucrurilor; i se va fi
retras perrnisul de autoritatea
care-1 ancheteazA si a fost apoi
condamnat definitiv.
In boate cazurile prevAzute In
art. 55-60 de mai sus, perral-
sele de conducere retrase provi-
zoriu sau definitiv, vor fi /min-
tate Cazierului Central al au-
tomobilelor, care va statu& in
ultimA instantA asupra decizi-
unilor politienesti de refuz sau
de retragerea lor, le va detine
pAnA la rezolvarea cazului In
justitie si le va restitui apoi,
sau va dispune anularea lor.
Comisiunile examinatoare
61. Comisiunile examinatoare
in drept de a decide eliberarea
sau refuzul unui permis de con-
ducere sunt: pentru candidatii
al cAror domiciliu se aflA in
circumscriptia prefecturii Mu-
nicipiului Bucuresti si al jude-
tului Ilfov, o comisiune func-
tionând pe Mg& aceastA -pre-
fecturA si compusA din:
Un tehnician automobilist de-
leaut din Comisiunea delibera-
ti4 a Cazierului central al au-
tomobilelor din Ministerul de
Interne.
Un membru anumer delegat
de Automobil Club Regal Ro-
man.
5eful serviciului de circulatie
al prefecturii Municipiului.
Medicul aceleias prefecturi.
Pentru celelalte judete eliba-
rarea permiselor de conducere
se va decide de catre comisiu-
nile examinatoare cari vor func-
tion& pe langä Chesturile de po-
litie unde urmeazA sA se in-
aerie i candidatii din celelalte
judete.
CAnd in judete vor exist& per-
soane calificate de a compune
o asemenea comisiune, aceasta
va pute& function& si in fiecare
www.digibuc.ro
23
capitalA de judet, insa numai
cu autorizarea Ministerului de
Interne.
Comisiunile examinatoare vor
fi compuse din:
Un inginer delegat de che-
stura politiei locale;
Un membru al A. C. R. R.
sau al A. C. Regional recunos-
cut;
$eful serviciului de circulatie
local;
Un membru destinat de che-
stura sau politia localA, dintre
medicii din cireumscriptiunea sa.
62. Pentru completarea i bu-
na functionare a comisiunilor
examinatoare de mai sus, ca
a celor prevAzute de art. 42 pen-
tru immatricularea i liberarea
foilor de circulatie, se vor urma
in mod strict normele urmuí-
toare:
a) Fiecare membru, afarA de
cel apartinând serviciului do
circulatie local, va trebul BA
aibA i cAte un supleant desert"-
nat de autoritatea sau institutia
ce-i fixeazA delegatiunea lui,
spre a-1 inlocul in comisie In
caz de lipsA eful serviciului
de circulatie va pute& fi la ran-
dul sdu suplinit in comisiune,
dar numai de un functionar e-
gal sau superior In grad, de-
semnat de prefect sau de che-
stor, din autoritatea localA;
b) La examinarea candidati-
lor, dreptul de chestionare apar-
tine fiecdrui membru dupA spe-
cialitatea sa si. anume:
Inginerului tehnician revin
chestiunile de tehnica gi no-
mencl aturA.
$efului serviciului de circula-
tie, chestiunile de regulament,
iar delegatul Automobil Clubu-
lui chestiuni de conducere, de
repararea panelor" de motor si
de conduitA in genere;
c) Comisiunile examhiatoare
pentru permisele de conducere,
vor fi prezidate de un membru
24 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
socotit cel mai competinte, ales
de membrii comisiunii;
d) Bxaminatorii dau fiecare
aprecierea pentru specialitatea
lor. Aprecierea nu se poate in-
registrà In cataloage deal ell
mentiunile: Bun" si Respins".
O mentiune Respins" amânä
pe candidat.
63. Membrii comisiunilor de
mai sus vor primi o Indemni-
zare pentru fiecare zi de lucru
In comisiuniIe examinatoare
preväzute de articolul precedent.
Aceastä indemnizare care se
fixeaza anual prin decizie mi-
nisteriald la Inceputul fiecärui
an, impreunä cu numärul sedin-
telor, se pläteste pe baza state-
lor speciale ale Prefecturii po-
litiei Capita lei, chesturilor de
politie sau politiilor respective
si prin Ingrijirea Cazierului cen-
tral al automobilelor din Mini-
stein] de Interne.
Adele de bord
64. Conducätorul oricärui ve-
bicul automobil trebueste srt
aibä cu el:
Foaia de circulatie a vehicu-
lului eliberatä de autoritatea de
drept i permisul säu personal
de conducere.
Conducatorii vehiculelor a u-
tnmobile de transporturi pu-
Mice de persoane in comun sau
märfuri, vor ava cu dânsii. In
afarit de, actele de mai sus si
autorizatiunea de recunoastere a
acestor specialitäti de transpor-
turi i biletele de confirmare a
insärcinärii ce au pe vehicul.
Conducätorii de vehicule au-
tomobile sunt obligati a arätò
la cerere celor Insärcinati do
legea si regulamentul de fatä
cu supravegherea i controlul
atat permisul de con-
ducere j foaia de circulatie a
vehiculului ce conduce, cat si
celelalte acte necesare.
Abaterile dela aeeastä oblige- sar.
www.digibuc.ro
tiune se pedepsesc cu arrendä
dela 4000 lei Ong, la 10.000 lei
(art. 62 litera d din lege).
65. Proprietarul care va an-
gajh i va Incredintà un vehi-
cul automobil pentru conducere
unei persoane care nu posedà
un permis de conducere valabil
pe numele ei, va fi pedepsit cu
amenda de 20.000 lei (art. 62,
al. 6 din lege).
Pierderea permisului. Duplicatul
66. In caz de pierdere a per-
misului de conducere sau a
foaiei de circulatie, titularul
este obligat a anuntà imediat
autoritatea care i-a eliberat per-
misul si de a dispune apoi de
urgentä publicarea pierderii prin
Monitorul Oficial.
Liberarea unui duplicat dupä
permisul pierdut se va face de
autoritatea dela care emanä a-
ce] permis i dupä publicarea
pierderii in Monitorul Oficial
mimai dupä ce solicitatorul va
fi depus o cerere In acest sens,
cum si recipisa administratiei
financiare pentru plata taxei de
500 lei vArsatä la Stat.
. In caz cä se va dovedi cá ce-
rerea duplicatului se bazeazä pe
declaratiuni mincinoase, solici-
tatorul gäsit vinovat va pierde
dreptul la permisul de condu-
cere In mod definitiv.
Certificate internationale de cardtorie
cu vehicule automobile
67. Certificatele internationale
da cälätorie prevrtzute de con-
ventiunea internationalä, se eli-
bereaa de Automobil Club Re-
gal Romän, In acelas fel cu do-
curnentele vamale de importare
provizorie in turism. Automobil
Club Regal Român poate de-
lega aceste atributiuni si Au-
mobil Cluburilor Regionale res-
pective lui, dacä gäseste nece-
 LEGI PE IJI11FICARE. 10 1anuarie 1931
Aceste certificate trebuese
semnate si de $eful autoritätii
locale politienesti i timbrate cu
timbrul fiscal.
68. Actele ce trebuesc pro-
duse pentru a obtine certifica-
tele internationale sunt urmä-
toarele:
1. 0 cerere adresatil A. C. R.
R. sau A. C. Regional respectiv,
cu urrnAtoarele indicatiuni:
a) Numele, pronumele $i do-
miciliul proprietarului vehiculu-
lui automobil;
b) Felul vehiculului;
c) Numele constructorului
(marca fabricii);
d) Numärul sasiului si tipul
caroseriei;
e) Numärul de fabria al mo-
torului;
f) Puterea motorului:
g) Alesajul si numärul cilin-
drilor;
h) Forma $i coloarea caro-
seriei;
Numärul locurilor;
Greutatea vehiculului;
k) Nurnärul de immatriculare
al vehiculului;
/) Numele, pronumele, domici-
liul, data si locul nasterii al
conduatorului sau conduato-
rilor.
2. Dovada cä conduatorul
(sau conducdtorii) posedd per-
mise de conducere.
3. Dovada cà vehiculul are
foaie de circulatie,
4. Carnetele de identitate ale
proprietarului $i al conduchto-
rului (sau conduatorilor).
5. Fotografia conduatorului
(sau conduatorilor) vehiculelor.
Certificate le de circulatie nu
se elibereazd, cleat pentru au-
tomobile posedând foaia de cir-
culatie pe nurnele personale ale
proprietarilor, inregistrate con-
form legii; cele de conclucere in-
dividual celor ce posedd un per-
mis national legal.
69. State le contractante cari
pot elibera valabil certificate in-
www.digibuc.ro
25
ternationale de cáldtorie cu ve-
hicul automobil, sunt: Romania
(R), Anglia (GB) Belgia (B), Bul-
garia (BG), Elvetia (CH), Italia
(I), Franta, Algeria si Tunisul
(F), Germania (D), Portugalia
(P), Rusia Sovietia (S), Spania
(E), Ungaria (H), Austria (A),
Brazilia (BR), Cuba (C), Dane-
marca (DK), Danzig (DA), Egipt
(ET), Estonia (EW), Finlanda
(SF), Guatemala (G), Grecia
(GR), Irlanda (SE), Letonia
(LR), Lituania (LT), Luxemburg
(L), Mexic (MEX), Monaco (MC),
Norvegia (N), Olanda (NL), Peru
(P), Persia (PR), Po Ionia (PL),
Jugoslavia (Y) Siam (SM), Sue-
dia (S), Cehoslovacia (CS), Tur-
cia (TR), Uruguay (U) i Va-
ticanul (V).
State le cari vor refine& ulte-
rior promulgärii prezentei legi,
conventiunea internationald a-
supra circulatiei din Aprilie
1926% se vor bueurà de aceleasi
drepturi.
Placa nationald
70. Orice vehicul automobil
care circuld cu certificat inter-
national de alátorie, va trebul
sd poarte neapdrat urmdtoarele
pläci asezate in evidentá dina-
poi si luminate in timpul
Placa purtând numärul de
immatricluare.
Placa ovald de 0,30 cm. lär-
gime $i 0,18 cm. Indltime, pur-
tänd negru pe fond alb literele
ardtätoare a tárii unde vehicu-
lul este Immatriculat.
Literele acestei pläci vor fi In
dimensiune patratá de 0,10 cm.
$i de 15 mm. grosime.
71. Seful politiei unui punct
de frontierd va permite circu-
latia unui vehicul cu tractiune
I) A se vedeh Legea pentru ratificarea
Conventiei internationale asupra:circulatiei
automobilelor, din 15 Maiu 1929 la pag. 488
vol. XVII.
26 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
mecanicd prin punctele de fron-
tierA numai dupd ce va con-
stattt:
a) CA, vehiculul posedd certi-
ficat international de alátorie
prevAzut In conventia interna-
tionald pentru circulatia au-
tomobilelor;
b) CA conducAtorul poseclA cer-
tificatul international de con-
ducere;
e) CA posed& documente in-
ternationale acoperitoare pentru
importari provizorii In turism
(carnet de trecere sau triptic).
72. IndatA ce se va constatd
cá aceste conditiuni sunt inde-
plinite, seful politiei punctului
de frontiera va viza, certificatul
international cu stampila oft-
ciului Vdzut pentru intrare In
WA" i va permite intrarea In
tail a vehiculului automobil si a
conducAtorului (conducdtorilor)
Insotitorului (Insotitorilor)
gAsiti cu acte In regulä.
Dispozifiuni speciale vehiculelor auto-
mobile pentra transporturile publice
de persoane ?i märfuri
73. Toate vehiculele de orice
fel destinate transporturilor de
marfuri sau de persoane, tre-
buie sA aibA forma construe-
tiunii lor, largimea locurilor
garantiile de soliditate i curl-
tenie necesare felului de trans-
porturi pe cari le fac, sub sane-
tiunea opririi lor din circulatie.
Manipularea marfurilor
74. IncArcAtura excesiva a
unor aseraenea vehicule este
strict interzisl.
75. IncArcArile sau descarcA-
rile de märfuri sau materiale
trebuesc fäcute numai In curtile
sau gangurile imobilelor inte-
resate la aceste operatiuni. aror lungime intrece pe aceea
In lipsa lor, incArcarea sau a vehiculului, sA fie insotite de
descArcarea se poate efectud un ora care umbland In spatele
In stradd In oreIe cand ordo- vehiculului, sA ia ziva i noap-
www.digibuc.ro
nantele prefectoriale IngIcluesc
aceasta i numai in conditiunile
urmAto are:
Cand transporturile cuprind
mai multe vehicule, descArcarea
IncArcarea nu se poate face
decdt In sir de un singur vehi-
cul in acelas loc, restul vehicu-
lelor neputand stationd decat in
cea mai apropiatá piatá, fArd, ca
si ad. sA IntrerupA circulatia.
Vehiculul de incärcat sau de
descarcat sd fie exact In dreptul
imobilului de unde se face In-
cárcarea sau descArcarea, pu-
tand fi miscat din loc ori de
câte ori nevoia o cere.
Operatiunea incarcarii sau
descarcdrii sá fie fAcutA de un
personal IndestulAtor ca numAr,
pentru ca ea sa, fie cat mai
curand terminata.
Márfurile sau materialele des-
cArcate sau de Incdrcat depuse
pe calea publica sau ie trotua-
rul ei, trebuesc sA fie transpor-
tate In interiorul curtii sau imo-
bilului de indatá ce au fost a-
cluse sau descArcate.
ConducAtorii sau predAtorii
dela trasurile ce transporta
mArfuri in amänunt la domici-
Hu, vor opri numai atat cat au
nevoie pentru prredarea lucru-
rilor, ingrijind de fixarea rotilor
vehiculului and acestea sunt cu
tractiune animall.
Conditiuni pentru diferite
transporturi
76. Vehiculele ce transporta
materiale de constructie, blocuri
de piatrA, cdrámizi, etc. tre-
buesc:
a) SA, aibA marginile inchise
si solid fixate, sd circule pe cat
e cu putintA numai pe strázile
largi;
b) Cele Inc greats cu lucruri a
 LEGI DE UN1FICARE. 10 Ianuarie 1931
tea grija de a vestl pe trecgtori
gi de a evità, accidentele mai
cu osebire in viraje si la col-
turile sträzilor;
c) Cele ce carg table, placi,
bare sau tevi de metal, sg lege
stans incgraturile pe toatä
lungimea sau suprafata lor spre
a nu face sgomote care ar in-
comoda pe ceilalti trecgtori sau
vecingtgtile;
d) Cele ce carg pämänt, nisip,
bglegar, cgrämidg, var sau alte
materiale, sg nu lase Ore dea-
semeni materiale pe sträzi in
urma lor; .
e) Cele ce carg materii pulve-
rizate, sg fie invelite cu prelate
sau vehicule complet inchise,
spre a nu ridich praf in dru-
mul lor;
f) Cele ce carg materii infla-
mabile sà circule numai ziva,
iar dacI in mod exceptional cir-
culg noaptea sg fie astfel lumi-
nate ca sa nu provoace aprin-
derea acestor materii;
g) Cele ce carg materii nesg-
nbitoase sau cu mirosuri unite
sg o facg numai in vehicule
complet inchise si pe cat e po-
sibil numai in cursul noptii, in
orele fixate prin ordonantele
locale;
h) Cele ce carg cgrnuri, res-
turi de abator sau cadavre ani-
male, numai in vehicule com-
plet inchise.
Vehicule reclame
77. Vehiculele construite pen-
tru afisare i reclame, nu sunt
inggduite sg stationeze pe cgile
publice sau pe piete, nici in f ata
localurilor la a cgror reclamg
sunt destinate.
Autobuze, etc.
78. Vehicnlele destinate trans-
portului public de persoane in
comun, omnibuze, autobuze, di-
ligente, etc., trebuesc construite
www.digibuc.ro
27
astfel inat sg aibg soliditatea
necesarg transportului numgru-
lui de persoane pentru care lo-
curile sunt stabilite prin con-
structiunea lor i sg indepli-
neascg urmgtoarele conditiuni:
a) Sg aibg atât in fatg cät
in spate numärul de ordine
al liniei, scris mare si noaptea
luminat;
Sä nu opreascg pentru sui-
rea sau coborirea pasagerilor
deat la locurile de oprire ce le
stint fixate, unde proprietarii
vehiculelor sunt obligati a a-
sezà stälpi indicatori (dupg mo-
delul dat de autoritätile politie-
nesti locale), i pe care sä se
arate numgrul liniei i itinera-
riul ei. Stälpii acestia nu pot fi
Intrebuintati pentru nici un feI
de reclamd;
c) Sä nu ia mai multi pasa-
geri cleat exact at numgrul lo-
curilor, cari vor fi bine stabilite,
fie prin constructiunea lor, fie
prin asezarea in interiorul vehi-
culului i in vgzul tuturor. In
orice caz in partea din fatg a
vehiculului este interzis asezarea
mai mult de doug locuri, acel
al conducgtorului i acel aI
taxatorului;
d) Ajutoarelor de soferi le este
interzis sg ia loc in vehicule
pentru transporturi publice de
persoane;
e) Sg intretinä vehiculul in
stare de perfectg higieng
curgtenie, iar la cgderea noptii,
interiorul vehiculului sg fie lu-
nninat. Toti concesionarii vor in-
griji ca curgtenia cea mai per-
fectg sg se facd la capetele li-
niilor dupg fiecare cursrt, avänd
oameni i unelte speciale in a-
cest sens;
f) Aparatele de incglzit dirt
interiorul vehiculului, sg fie de
asä naturg ca sg nu pericliteze
pe pasageri, nici prin posibili-
tatea de aprindere, nici prin
mirosul sau gazele ce ar exalh;
g) Sg aibrt un personal (con-
28 LEG! DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
ducator i taxator) care sa fie
imbrace in anume uniforma,
curata, sa fie cuviincioi in
vorba kr cu toatä lumea, sa nu
fumeze sau sa mänânce atât
timp cat sunt in exercitiul ser-
viciului kr si sa nu steà de
vorba, ca pasagerii vehiculului
ce conduc sau cu trecatorii din
drumul kr;
h) Personalului vehiculului ii
este deasemeni strict interzis de
a anunta prin grai directiunile
de mers, chemand astfel treca-
torii in vehiculele lor;
Fiecare orn din personalul
unui asemenea vehicul trebuie
sl aiba cu el un bilet de iden-
titate vizat de autoritatea res-
pectiva, purtând numele, proL
numele $1 atributiunile ce are
in serviciu;
Sa nu primeasca in vehicul
pasageri purtátori de lucruri cu
cari, neputandu-le tine pe ge-
nunchi, ar puteà incomoda pe
ceilalti pasageri, sau oameni
care prin stare- de minte, de be-
tie, sau prin necuratirea lor ar
cauza aceleasi neajunsuri. De-
asemeni este interzisa primirea
in aceste vehicule a pasagerilor
purtátori de materii inflamabile;
k) In punctele de oprire sta-
bilite, autobuzele nu pot rämâne
deat timpul necesar (coboririi
sau urcarii pasagerilor, prelun-
girea stationärii pentru a$tep-
tarea de pasageri, hind opritä.
Deasemeni sunt interzise opri-
rile in afará de punctele sta-
bilite;
Vehiculele sunt obligate sa
opreasa atunci când tramvaele
sunt oprite in static si pasagerii
urea sau cobor;
m) In interiorul vehiculului
sá aibti fixate table pe care O.
fie indicate punctele extreme
ale parcursului i locurile de
oprire: tariful vehiculului, nu-
märul lui matricol $i numele,
pronumele i adresa proprietaru-
lui.
www.digibuc.ro
n) Parcursul itinerariului au-
torizat trebueste efectuat in In-
tregimea lui.
Obiecte uitate
79. Dupa fiecare cursä sau
chiar in cursul traseului, taxa-
torii sunt tinuti sä vada daca
in interiorul vehiculuIui se aflá
vreun lucru pierdut sau uitat
de vreunul din pasageri, O. a-
traga luarea aminte a acestora
sau, daca nu o mai poate face,
sá remita, aceste lucruri direc-
tiunii sau patronului kr, care
este obligat sä le depuhá in
maximum 48 ore, la serviciul
circulatiei dela prefectura ca-
rora apartin.
80. Vehiculele cu tractiune
mecanica ce fac servicii de ca-
rau$ie publica de calátori $i
bagaje sau de marfuri, sunt su-
puse obligatiunilor legii pentru
exploatarea serviciilor de ca-
rausie publica pe drumuri prin
vebicule cu .tractiune mecanica.
Conducätorii acestor vehicule
vor trebui sh aiM intotdeauna
asupra kr, pe langa actele pre-
vazute la art. 64, al acestui re-
gulament, si actul (original sau
in copie, legalizat) de autori-
zare a serviciului de caráuie
publicä pentru acel vehicul, li-
berat de autoritatile in drept
dupa normele stabilite de regu-
lamentul legii pentru exploata-
rea serviciilor de caräusie pu-
blica prin vehicule cu tractiune
mecanica i).
Potrivit dispozitiunior al. II
$i HI ale articolului 1 ale legii
pentru exploatarea serviciilor
de cárausie publica de mai sus,
autorizarea unor asemeni con-
cesiuni apartin comunelor ur-
1) A se veden Legea pentru exploatarea
serviciilor de cäräusie publia pe drumuri,
prin vehicule cu tractiunemecanicä, din 12
lulie 1930 la pag. 673 vol. XVIII, precum
Deeizia pentru aplicarea legii, din 7 Mar-
tie 1931 la ordinea cronologia in acest vol.
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
bane si municipiilor pentru iti-
nerariile ce nu depäsesc terito-
Hul corespunz&tor administra-
, tiunii lor, cu ,respectarea xes-
trictiunilor prescrise in alinia-
tele 4, 5 $i 6 ale acestui art.
80 $i art. 5 ale legii asupra cir-
culatiei si. ale regulamentului de
fatà.
In comunele, a crtror adminis-
tratie este impärtit& pe sectoare,
acordarea unor asemeni conce-
siuni se va face potrivit legii
pentru exploatarea serviciilor de
cáräusie public& de catre pH-
märia central& de comun acord
cu administratia sectoarelor.
ModificArile .ulterioare date
actelor de autorizare ale unor
asemeni concesiuni comunale,
dadi privesc: traseul itinerariilor,
numärul vehiculelor autorizate
a circul& pe fiecare din aceste
itinerarii, sau tarifele cu cari
se exploateazä trebuesc decre-
tate numai prin ordonante date,
conform prescriptiunilor art. 5
din legea asupra circulatiei
al regulamentului de fatä.
Orice ;act de autorizare dat
impotriva prescriptiunilor de
mai sus este nul i vehiculele
dovedite circulând in mod nere-
gulat fatä, de aceste prescrip-
tiuni, pot fi oprite de a mai cir-
culà, de cätre organele politie-
nesti, Mr& nici un drept din
partea celor interesati de a in-
voc& vreun prejudiciu.
Tramvae
81. Circulatia prin prase si
aglomeratiunea vehiculelor pe
sine cu tractitme mecanicg, sau
animalä, este supusä, prescrip-
tiunilor regulamentului de fata,
intrucat aceste prescriptiuni le
sunt aplicabile.
Pentru asigurarea bunei cir-
culatii a acestor vehicule,
sunt cu desäväxsire interzise li-
niile duble pe sträzile sau dru-
murile a cáror lärgime nu In-
www.digibuc.ro
29
gädue circulatia a ceI putin pa-
tru siruri de alte vehicule.
Acolo unde lä,rgimea cälei de
circulatie ing4due circulatiunea
numai a trei vehicule in rând, nu
se va puteh instal& deck o sin-
gurà linie 'de sine si aceasta in
acsul strAzii; iar pe ulitele unde
nu pot circulà cleat dou& siruri
de vehicule, autorizarea circula-
tiunii vehiculelor pe sine este
complet interzisa.
Tramvaelor le este ingäduitá
semnalarea prin clopot de pi-
cior. Este strict interzis tram-
vaelor cu aburi circulând prin
orase semnalarea prin fluierul
cu aburi. Farurile de jos vor fi
numai cu lumina alba.
Aceste vehicule vor trebul sä.
pästreze In mersuI lor o dis-
tant& de cel putin 50 m. intro
ele.
Asigurdri
82. Intreprinzhtorii nu vor
pute& obtine autorizarea de a
pune in circulatiune vehi oule
de transporturi publice de per-
soane sau de märfuri, dac& pe
Iângä indeplinirea formelor i
conditiunilor prescrise de legea
$i regulamentuI de fatà, nu vor
depune pentru fiecare din vehi-
culele a cAror autorizare ar
cere, câte o politá de asigurare
la una din societätile de asigu-
rare avänd resedinta sau su-
cursala in 'Romania pentru
plata daunelor cauzate pasa-
gerilor, publicului sau vehicu-
lelor de pe drum, prin accidente
provocate de vehicul si de per
sonalul lui.
Valoarea acestor asiguräri
este stabilitä precum urmeazá:
Pentru un vehicul de persoane
pânä la 5 locuri o polità de asi-
gurare pentru sumo, de lei
250.000.
Pentru unul cu 7 locuri, o
pentru suma de lei 350.000.
Pentru unul dela 7 pâng, la
30 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
15 locuri o polita pentru suma
de lei 750.000.
Pentru unul cu mai mult de
15 locuri o polita de lei 1.000.000.
Pentru unul de transport de
märfuri pâna, la igreutatea de
2000 kgr. o polita pentru suma
de lei 250.000.
Pentru unul de transport de
marfuri pana la greutatea de
6000 kgr. o poll% pentru sumo,
de lei 350.000.
Polite de asigurare
83. Polite le asigurarilor pen-
tru plata sumelor de mai sus,
trebuesc sa, fie incheiate pe un
an intreg, dela data cererii au-
torizatiunii, oricare ar fi nor-
mele de plata a primelor, asi-
gurdrile urmänd a fi reinnoite
inainte de expirare, ash, ca sa
nu fie nici o zi in intarziere.
Vehiculul care la orice con-
trol al agentilor calificati de a-
cest regulament, va fi dovedit
ca, nu indeplineste aceasta con-
ditiune, va fi retras din circu-
latiune.
Polite le de asigurare de mai
sus se consemneazä sub liberare
de adeverinta de catre autori-
tatea in drept de a da autori-
zarea de circulatiune si se Ina-
inteazä cu borderou Cazierului
Central al circulatiei automobi-
lelor care va veghea la perma-
nenta lor valabilitate si la cu-
venita lor incasare de catre cei
in drept, care va avea loc nu-
mai in baza unei hotariri jude-
catoresti de daune ramasa, de-
Pentru asigurarile de mai sus,
autoritatea depozitara, a polite-
lor va prinal numai pe acele
ale societätilor celor mai se-
rioase i oferind conditiunile
cele mai avantajoase pentru a-
sigurare.
www.digibuc.ro
Dispozitiuni speciale pentru vehiculele
neviindute fi a celor ce se afld fn
ateliere pentru reparatiuni
84. Firmelor comerciale cari
se ocupa cu vanzarea de auto-
mobile, cum si fabricilor si ate-
lierelor de constructii, monta-
rea sau repararea acestui fel
de vehicule, li se vor atribul
permise speciale de circulatie
numere de serie speciale, in
afara de orice altä serie de nu-
mere cuprinsä in registrul de
immatriculare pe tablite de
dimensiuni deosebite, dar scrise
rosu clar pe fond alb, numerele
fiind precedate de litera W
urmate ca toate celelalte de ini-
tiala orasului de resedinta a
autoritätii care a eliberat
registrat acea aerie.
Aceste permise de circulatie
speciale si numerele lor, Ingá-
duese provizoriu circulatia pen-
tru proba, numai a vehiculelor
cu tractiune mecanica, destinate
exclusiv vänzarii si cari nu au
fost obiectul unei declaratiuni
regulate de punere in circula-
tiune.
Aceste vehicule sunt scutite
de plata taxelor comunale de
circulatie si a impozitului fiscal
respectiv. Comerciantii, con-
structorii i reparatorii de auto-
mobile cari doresc sa obtina, o
serie cleasemenea numere W
permisele respective de eircula-
tie, trebuesc sá adreseze o ce-
rere in acest sens autoritatii
competinte, pe un formular ti-
parit dat de aceasta si timbrat
legal, si cu depunerea taxelor
cuvenite.
Taxa fiecarui permis special
si a numärului W respectiv este
de 500 lei, depusa la admini-
stratia financiara spre a fi vär-
satá la Stat.
Numere W
85. Numerele ce se vor atri-
bul fiecarui solicitant din seria
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
numerelor W va fi limitat strict
necesitätilor cari rdmän la a-
precierea autoritätilor. Odatd, cu
numerele aprobate se va eliberd
si un numär egal de permise.
Aceste permise poartä si men-
tiunea anului pentru care au
fost liberate si nu vor fi vala-
bile deal In cursul acelui an.
Ele pot fi reinnoite la incepu-
tul fiecárui an la cerere (cu
formele si taxele arätate mai
sus) interesatilor cari sunt o-
bligati a restitui toate permisele
exp irate.
Cererile de reinnoire a permi-
selor trebuesc fäcute In primele
20 zile ale lunei precedente a-
celeia In care expirä, cele vechi.
Nu se vor mai puteà liberà
permise noui celor ce nu vor fi
restituit pe cele expirate sau nu
vor fi fäcut dovada legalä a
pierderii bor.
86. Sunt considerate ca des-
tinate circulatiunii sub acoperi-
rea numerelor W e a permise-
lor de circulatie aferente, ex-
clusiv numai:
Automobile le de vdnzare, noui
sau de ocazie, carosate sau
necarosate, incarcate sau netn-
ciircate, iesite pe cäile publice
pentru demonstrarea lor clien-
tilor eventuali cari le vor puted
conduce Insäsi, dacä posedd un
permis de conduator, dar cari
vor fi Intotdeauna insotiti de
un functionar recunoscut al ca-
sei vânzdtoare, ce rämäne räs-
punatoare de mice accident
pricinuit prin circulatia vehicu-
Ielor purtand bnmerele W a-
tribuite bor.
Registru de garaj
87. Este cu desdvarsire in-
terzis Intrebuintarea permiselor
si numerelor de serie cu W trd-
surilor ce fac transporturi (de
obiecte sau märfuri e de per-
soane) pentru nevoi personale,
cum e curse de speculatiune.
www.digibuc.ro
31
In acest scop, comerciantii si
fabricantii detingtori ai unor a-
semenea numere si a permiselor
lor, sunt tinuti ca chiar In ce-
rerile lor sä ia obligatiunea de
a tine un registru-jurnal in care
vor trebui sä inscrie cursä dupd
cursd, fiecare vehicul iesit In
circulatiune sub scutul acestor
numere si arätând indicatiunile
prescrise ale numerelor de mo-
tor si sasiu, cum si tel'ul caro-
seriei, marca si tipul träsurii,
numärul W, numele conduchto-
rului cdruia a fost Incredintatä
si functionarul ce I-a Insotit,
cum si motivul pentru care a
fost läsat sä iasä din garaj.
Orice abatere dela dispoziti-
unile din acest capitol al regu-
lamentului de fatd, cum si orice
omisiune sau falsd inscriptiune
In registrul mentionat, va fi
pedepsitä cu retragere imediatä
si pentru totdeauna a numere-
lor W, atribuite firmei respec-
tive.
88. Conducdtorii vehiculelor
purtand numere W aunt supusi,
in ce priveste conduita, tinuta
si prezentarea actelor lor si ale
vehiculului, obligatiunilor si
sanctiunilor preväzute In acest
regulament pentru toti ceilalti
conduatori de vehicule.
Vehiculele garajelor
89. Vehiculele, automobile des-
tinate serviciilor magazinului,
fabricii sau atelierului pentru
transporturi de persoane sau
materiale si märfuri, nu se pot
send de numere W, de mai sus,
ele vor trebui sä fie inscrise si
immatriculate in mod normal,
conform art. 18 §f. 42 ale aoestui
regulament.
Vehiculele automobile in repa-
ratie sau de vdnzare de ocazie
90. Vehiculele automobile da-
te atelierelor spre reparatie, sau
32 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931

garajelor spre vänzare ca tra- surd sau träsurile destinate a

suri de ocazie, vor fi predate servi lectiunilor practice ale ele-
irnpreunä cu numerele lor de viler si o incdpere lateral& sau
ordine i cu Thule lor de circu- invecinatä pentru instalatia scu-
latie, sub adeverire scrisä si lelor unui atelier redus la nece-
semnatd. de cdtre factorii lor sitätile elementare ale repara-
rtispunzätori, intreprinclerea rd- tiunilor unui asemenea vehicul;
manand raspunzdtoare de orice O träsurd-automobil carosatä,
accidente sau infractiuni la legea incdpätoare pentru cel putin 5
si regulamentul de fatä pänd la elevi, plus instructorul lor;
predarea vehiculului reparat, cu b) SA lac& serii de cursuri in-
numärul i foaia de circulatie destulatoare din cari cel putin
respectivd, contra adeverintei eli- 30 de sedinte de practica condu-
berate. cerii pe träsurile-scoalä", libe-
rând diplome cu notarea sepa-
Dispozitiuni privitoare la coalile de ratä a fiecärui curs reglemen-
conducatori pi la circulatia vehiculelor tar, dupa sistemul de notare
lor afectate lectiunilor de conducere preväzut in acel regulament.
92. Cererile de autorizare
Autorizatii pentru functionarea unor ase-
menea scoli, trebuese sä cu-
91. Nici o scoald de instruirea prindä toate indicatiunile pri-
candidatilor pentru calitatea de vitoare la starea civild si la sir
conduator de vehicule cu trac- tuatiunea sociald a solicitatoru-
tiune mecanicd, nu va puteä, lui, cum si la inclicatiunea pre-
function& fdrá o autorizare spe- cisd atât a domiciliului sdu (sau
cial& a Ministerului de Interne, resedintei stabilimentului sau de
cu avizul Cazierului Central al industrie sau comert) cat i pe
automobilelor, atat asupra opor- aceea a situatiunii localului de
tunitdtii scoalei at si asupra scoalä pentru care solicitä auto-
personalului instructor si asu- rizarea de functionare.
pra programului si färä a fi do- Aceste.cereri vor fi insotite de
vedit indeplinirea urmdtoarelor o recepisä a unui biurou de per-
cepere sau a administratiei fi-
a) Sä aibd localul scoalei in- nanciare locale pentru plata pe
stalat intr'un imobil apropiat seama statului a taxei de 5.000
acestei destinatiuni cuprinzând lei.
cel putin: 93. $colile de conduatori nu
O salä destul de spatioasä pot fi situate in orase, dec&t In
pentru a cuprinde o estradl afara centrului de circulatie de-
pentru expunerea sasiului ne- terminat prin ordonante de au-
cesar cursului de nomenclaturd toritatea politieneascit superioa-
a motoarelor cu explozie, cum rd localä $i anume, in as& fel,
bäncile necesare numärului ca träsurile de scoald sä aibd, ac-
de elevi ce urmeaza, fiecare serie ces at mai usor si mai scurt
de cursuri. spre drumurile periferice ale
O camera de biurou a direc- orasului.
tiunii scoalei. Verificarea indeplinirii
Un vestiar al elevilor, in care conditiunilor de mai sus cerute
sä se afle instalate si un numär pentru autorizarea unor aseme,
de cuvete cu robinete de apd , nea scoli se va face prin refe-
pentru spälare, rat, pentru Bucuresti de unul
O salä, de garaj pentru trä- din membril comisiunii delibe-
www.digibuc.ro
 LEGI DE HNIFICARE. 10 lanuarie 1931
rative a Cazierului Central din
Ministerul de Interne, cu avizul
Prefecturii municipiului, iar
pentru restul tdrii, de chestura
sau politia respectiva.
In urma acestei verificdri,
Serviciul Cazierul Central va
decide.
95. Punerea, in circulatiune a
oricärei trdsuri de scoald" este
supusd si ea obtinerii in preala-
bil a unei foi de circulatiune,
mentionând numele i adresa
scoalei, numdrul de Immatricu-
lare al träsurii i numele pro-
prietarului intreprinzdtor al
5coalei i domiciliului lui.
Aceastd foaie de cireulatiune
ca i numdrul de Immatriculare
al träsurii se elibereazd In con-
ditiunile 1 cu formele obisnuite
prevázute in regulamentul de
fatá la art. 18 si 42.
96. Directorul de studii a
oricdrei din scolile de mai sus,
ca i instructorii lor pentru
practica conducerii, trebuie sd
fie recunoscuti oficial ca apti in
specialitatea lor i sfi, fie titulari
ai unui permis de conduoere eli-
berat In formele i conditiunile
prezentului regulament. Ei sunt,
in aceastd privintd, supusi tutu-
ror prescriptiunilor ce privesc
pe conducAtorii de asemeni ve-
hicule in general, oricând vor
circulà conducând asemeni ve-
hicule pe cdile publice.
Drumurile admise acestor
trasuri
97. Este cu desdvdrsire in-
terzis instructorilor de mai sus
sä predeà lectiuni de conducere
pe drumuri publice interzise
pentru aceasta prin ordonantele
date de cdtre autoritatea poli-
tieneascd superioard localä.
98. In timpul lectiunilor, ele-
vii vor trebul ad fie asistati tot
timpul conducerii vehiculului-
scoald de cdtre instructorul lor
care va legitimd aceastá calitate
www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-3.
33
cu un permis purtand fotogra-
fia, numele i pronumele lui
calitatea lui In personalul scoa-
lei, permisul fiind semnat
stampilat de directiunea scoalei
vizat de autoritatea politie-
neascä.
Acest instructor va stlt, necon-
tenit pe scaunul de aldturea ele-
vului care conduce, spre a inter-
veni la nevoie; el rämdne perso-
nal responsabil de orioe stricá-
cuni sau accidente cauzate in
timpul lectiunilor de elevii
Constatarea í urmtirirea infractorilor
la Legea i liegulamentul asupra cir-
ca/Old pe drumurile publice
Agentii de constatare a infrac-
tiunilor
99. Constatarea i urmdrirea
abaterilor la dispozitiunile legii
asupra circulatiei publice si ale
regulamentului de MO., vor fi
Mcute numai in modul ardtat
mai jos si numai de urmdtoa-
rele organe:
a) Membrii Parchetului, Tri-
bunalelor, in raza circumscrip-
tiei lor;
b) Agentii de politie judiciard;
c) Controlorii onorari ai cir-
culatiunii pe drumurile publice
Controlorii Onorari ai
Circula(iei1)
Controlorii onorari sunt In-
vestiti cu aceastá calitate la ce-
rerea lor, adresatd Cazierului
Central din Ministerul de Inter-
ne si aprobatä de acesta, In
urma ref eratului autoritätii de
politic a domiciliului solicitato-
rului si a avizului Automobil
Clubului Regal Român.
Investirea lor se face prin li-
berarea unui carnet de legiti-
') Num5rul Art, este arit, In mai multe
locuri din acest Begulament.
34 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931
mare prevazut cu fotografia
seranätura titularului, cuprin-
zand conferirea acestei calitäti
mentiunea c. toate autoria-
tile sunt tinute IA, le asigure tot
concursul necesar pentru Inde-
plinirea atributiunii lor. Carne-
tele vor fi semnate de Ministerul
de Interne sau de un delegat al
säu si contra sernnate de seful
serviciului Cazierului Central,
prin a cäror deciziune se pot si
retrage aceste atributiuni.
Procesele-verbale de constatare
100. Procesele-verbaIe de con-
statarea abaterilor, se fac nu-
mai pe formulare din caiete spe-
ciale trimise autoritätilor res-
pective de cátre Ministerul de
Interne si vor contine:
Ziva, ora i locul unde abate-
rea a fost constatatá;
Numárul de Immatriculare, cu
toate literele aferente al vehicu-
lului in cauzá.
Numele, pronumele i domici-
liul vehiculului,
cum si numärul permisului sàu
de conducere j autoritatea care
l-a liberat.
Numärul foaiei de circulatie
al vehiculului i autoritatea care
1-a liberat.
Enumerarea deslusia a aba-
terilor constatate, cu descrierea
Imprejurärilor, and e vorba de
accidente si mai ales din punct
de vedere al regulelor de cirou-
latie.
Numele, pronumele i domici-
liul a doi martori, de vor existä.
Articolul din regulamentul de
faa care sanctioneazá abaterea
sau abaterile constatate si a-
menda prescrisä de agentul con-
statator pe baza acestor sane-
tiuni.
Ardtarea altor urnaári sau
Imprejurári, and e vorba de
accidente ce au produs pagube
materiale sau rániri, sau moar-
tea vreunor persoane, pentru a-
www.digibuc.ro
cestea din urmä, arätänd nume-
le, pronumele i domiciliul odor
pagubiti sau räniti, când este cu
putinta, cum si daa este posi-
bil, o schitä a accidentului In
felul cum s'a sávarsit.
Când infractorul se sustrage
prin fugä, dela dresarea i sem-
narea procesului-verbal, aceasta
se va mentionä In pr. verbal care
va fi completat numai cu indi-
catiunhle ce s'au putut obtine a-
supra lui ì asupra vehiculului
lui.
101. Procesele-verbale vor fi
acute In trei exemplare, toate
semnate de agent, eventual de
martori si de infractor, pe for-
mulare imprimate din caiete
speciale. Unul din exemplare se
va immänä infractornlui, iar ce-
lelalte dou5, exemplare vor fi de-
puse la autoritatea politieneascá
In a arei razä s'a constatat in-
fractiunea. Aceastä autoritate
remite de urgent's,' ambele exem-
plare serviciului circulatiei a
politiei locale care Inregistrand
cuprinsul procesului-verbal va
trimite, cu nunfär, data si viza
de inregistrare, un exemplar di-
rect instantei de judecatä com-
petinte, iar al doilea exemplar
Cazierului Central al automobi-
lelor din Ministerul de Interne.
Plata amenzilor pe loc
102. Când infractiunea nu
comportá i pedeapsa Inchiso-
rii, iar infractorul se recunoaste
vinovat i voeste sä, pateasa
amenda pronuntaa, plata va fi
fäcutá In mâinile agentului In
conditiunile art. 65, 66 din legea
de organizare a politiei generale
a statului1); confirmarea plátii
se va face prin liberarea de atre
agentii Incasatori a chitantei de
incasare, cum si prin facerea
1) A se vedea Legea de organizace a po-
litiei generale a Statului, din 21 Lille 1929
la pag. 677, vol. XVII.
 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 35

mentiunii de platg a ameniii pe constatate printr'un singur pro-

dosul procesului-verbal ce a fost ces-verbal dresat in trei exem-
immanat infractorului, cu sem- plare.
ngtura acestuia si a agentului, 104. In caz de recidivg, se va
In aoeste cazuri, agentul odatg aplich maximul amenzii, iar la
cu inaintarea celorlalte exem-1 noui recidive se va puteà da o
plare la autoritatea de care de- amend& pang la lndoitul maxi-
pinde, va depune sums. Incasatg mului acesta.
contra semngturii i sigiliului de Prin recidivg se intelege re-
primire (pe verso) al duplicatu- petarea oricgreia din abaterile
lui din matca chitantierului, a- dela prescriptiunile acestui re-
celui ce primeste suma i va face gulament, sgvarsit in cursul u-
pe ambele exemplars de procese- nui an dela data sanctiongrii
verbale ce predg, aceeas menti- unei alte abateri printr'o send
une de aplicare a art. 65 si 66 tintg rgmasg definitivg, chiar
din legea de organizare a poli- neexecutatg.
tiei generale a Statului.
Serviciul de circulatie care va Suspendarea dreptului de a cir-
inregistrà aceastg, procedurd, va culd panel la judecare
retine In acest caz exemplarul 105. Autoritätile constatoare
destinat instantei de judecatg, a unora din infractiunile la le-
scriind peste continutul lui cu- gea i regulamentul de fatg, vor
vantul Anulat", punându-1 In- dupg imprejurgri, s
tr'un dosar aparte. Pe oel de al puteg,
doilea exemplar il va inaintit decidg, In afar& de aplicarea a-
i ridicarea dreptului in-
Cazierului Central ca mai sus menzii
cu aceleasi mentiuni. Suma In- fractorului de a conduce, retrg-
casatá o va predà casierului au- gandu-i permisul pang la pro-
toritgti cgreia apartine spre a nuntarea unei sentinte judecd-
efectua vársarea ei, conform dis- toresti In aceg cauzg. In aseme-
pozitiunilor art. 112 al acestui nea cazuri, va fi tinutg sg facg a-
regulament. ceastil mentiune in marginea pro-
103. Abaterile dela prescrip- ceselor-verbale ce inainteazg atat
tiunile regulamentului de fatg instantei de judecatg, cat si Ca-
se pedepsesc in felul i cu pedep- zierului Central al circulatiunii.
sele ad arátate; aceste pedepse 106. Retragerea permisului
fiind aplicate i executate fárá ridicarea dreptului de a conduce
prejudiciul alter sanctiuni ce este interzisä In timpul perioa-
urmeazg a fi aplicate potrivit delor electorale, socotite ash cum
prevederilor codului penal, altor se aratg la art. 7 al acestui regu-
legi sau regulamentului de fatg, lament.
in cazurile de pagube i distru- Poprirea vehieu/e/or
geri materiale sau de loviri
rtiniri din cari ar urnag sau nu, 107. Deasemeni, pentru sco-
moartea unei persoane. puri bine motivate de cercetarea
infractiunilor cari sunt pedepsi-
Cumulul de contraven4uni bile si de codul penal, aceste au-
toritäti pot retine i vehiculul
Infractorul dovedit a fi sgvar- la poprealg, and este considerat
sit in acelas timp mai multe din ca corp delict, pang la desgvar-
contraventiunile sanctionate de sirea cercetgrilor, insg In nici
legea i regolamentul de fatg, va un caz in timpul perioadelor
fi pedepsit deosebit pentru fie- electorale si nu mai mult ca 24
care In parte, iar faptele vor fi ore, (lama nu au In aceastg pri-
www.digibuc.ro
30 LEGI DR UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

yin% o dispozitie scrisg din par- stafat i inregistrat infractiunea

tea autoritätilor judeatoresti judecatg..
sesizate de afacere. 112. Incasarea amenzilor la
Chiar in acesi din urmg caz, infractiunile flagrante ca ai a
popreala nu va puteà trece peste celor ce urmeazg, a fi executate
cinci zile. pe baza sentintelor judecgtoresti
Cazurile de poprealg prevg,- rämase definitive, se face potri-
zute de acest articol sunt i ele vit prescriptiunilor art. 65 si 66
supuse regulelor stabilite de art. din legea pentru organizarea po-
15 si urmgtorii de mai sus. litiei generale a Statului.
103. Functionarii i agentii Autoritgtile ce incaseazg, a-
autorit4ilor politienesti cari vor menzile de mai sus sunt obligate
fi dovediti a se fi abátut dela a depune cu borderou la fiecare
regulele stabilite de art. 106 de sfarsit de lung., la administratia
mai sus, vor fi pedepsiti cu in- financiarg, pe numele Ministe-
chisoare dela 3-6 luni si pier- rului de Interne (Directiunea Ge-
derea clrepturilor politice. nerald a Po IWO cu mentiunea:
a, provin din amenzi la Legea
Calcarea sancfiunilor circulatiei.
Fondul astfel adunat, serveste
109. Contravenirea la. execu- acoperirii nevoilor strict regle-
tarea pedepsei ridicgrii dreptu- mentare ale aplicgrii Iegii si re-
lui de conducere se va pedepsi gulamentului de fatg, restul rä-
cu inchisoarea pang la sase luni mâne a fi värsat la finele anului,
cu amendg dela 2.000 Ong la cu referatul Cazierului Central
10.000 lei (art. 6 din lege). al Automobilelor i cu justifica-
rea sumelor cheltuite, pentru a
Competinfa judiciard fi destinate potrivit dispozitiuni-
lor art. 98 din legea asupra or-
ganizgrii Politiei Generale a Sta-
110. Instanta competinte a tului.
judea, abaterile la legea circu-
latiei si la regulamentul de fata Menfionarea pedepselor in
este numai judeatoria locului permisul de conducere
uncle abaterea a fost comisg.
care va judea in cel mult 20 113. Pedepsele de mice fel a-
zile dela primirea procesului plicate de autoritgtile politie-
verbal Ma drept de opozitie. nesti ca i cele dictate de judo-
catá i rtimase definitive, vor fi
Apelul obligatoriu trecute, la locul re-
zeryat in permisele Mr de con-
Impotriva hotáririlor pronun- ducere de cgtre serviciul de cir-
tate de judeatorii, eel con- culatie, care este obligat a le
damnati vor aveà dreptul de trece i in registrele sale si a
apel la tribunalul aceluias Mc, le comunica de urgentg Cazieru-
in termen de 10 zile dela comu- lui Central din Ministerul de In-
nicarea hotäririi ce apeleazg.. terne.
Instantele de judecatg 114. Pentru modifiarile sau
ale cgror botáriri au rgmas de- §.teraturile f Acute in permisele
finitive, sunt datoare sg conau- de conducere, titularii Mr vor fi
Wee din oficiu sentintele Mr, urn) gri ti ca pentru falsuri In
atât Cazierului Central din Mi- acte publioe.
nisterul de Interne, at si auto- 115. Procesele verbale de con-
ritgtilor politienesti cari au con- traventiune la dispozitiunile le-

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 22 Ianuarie 1931
gii de circulatie gi ale regula-
rnentului de fata nu pot fi anu-
late pentru vicii de forma, gi pot
fi completate de instanta prin
orice alte mijloace de probl.
DECIZIE
pentru serviciul de ordonanlare si con-
tabilizare a cheltuelilor in armata
DIN 14 IANUARIE 1931
Aceasta Decizie sub No. 1/931,
s'a publicat in Monitorul Ofi-
cial, No. 11 din 14 Ianuarie 1931,
unde e poate consultà. A se
veda, i Legea contabilitätii pu-
blice, din 31 Iu lie 1929, la pag.
783, vol. XVII.
INSTRUCTIUNI
relativ la operallunile de recrutare in
armata
DIN 17 IANUARIE 1931
Aceste Instructiuni, s'au pu-
blicat in Monitorul Oficial, No.
14 din 17 Ianuarie 1931, unde se
pot consultà. A se vedeh i In-
structiile anterioare, la pag. 10,
vol. XVII, precum i noua Lege
de recrutare, din 7 Iu lie 1930,
la pag. 573, vol. XVIII.
LEGE
pentru reducerea diurnel deputalilor
senatorllor
DIN 22 IANUARIE 19311)
Art. unic. In cursul anului bu-
getar 1931, diurnele membrilor
Adunarii deputatior gi a Sena-
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 23
Decemvrie 19'10; promulgat cu Deeret No.
75/931 i publicat In itioni(oral Oficial
No. 18 din 22 lanuarie 1931.
www.digibuc.ro
37
tului vor fi recluse la suma de
lei, 800, ori ate gedinte s'ar tine
in aceeag zi.
Diurnele nu se pot urmari.
LEGE
pentru modificarea LeglI fondulul ju-
desean i comunal
DIN 22 IANUARIE 1931
Aceasta Lege a fost publicata
la pag. 1015 in Anexa", vol.
XVIII, unde se poate consultà.
A se vedeh i vechea Lege pen-
tru alcatuirea i repartitia fon-
dului judetean i comunal, din
28 Martie 1926, la pag. 222, vol.
XVXVI, abrogatä, precum
gi modificarea din 17 Februarie
1928, in nota dela pag. 224 ace-
lag valum, modificare abrogate',
gi ea prin art. 11 din prezenta
Lege.
REGULAMENT
pentru cercetarea registrelor funciare
din Bucovina
DIN 22 IANUARIE 1931 1)
Art. unic. Dispozitiunile art.
31, alM, prim, din instructiunile
pentru punerea In aplicare a
legii generale a registrelor fon-
ciare, emise in baza art. V al
legii din 25 Iulie 1871 (f. 1. i. No.
95), se modifica, cum urmeaza:
Oricine poate sa cerceteze re-
gistrele funciare, repertoriile
care se referd la ele, colectiunea
de acte sau registrul de tran-
scrierea actelor.
Timpul de cercetare se va
1) Acest Regularnent a fost sanctionat cu
Decret No. 79/931 si publicat In Monitorul
Oficial No. 18 din 22 lanuarie 1931. A se
vedei Regulamentul pentru reconstituirea
cirtilor funciare, din 31 lanuarie 1928, eu
moditiarile din 26 Octomvrie 1928 si 6 Au-
gust 1930 la pag. 835, vol. XVIII.
38 LEGI DE UNIFICARE. 27 lanuarie 1931
aduce la cunostinta publicá prin
afisare la biuroul registrelor
funciare; el nu poate depási 3
ore zilnic.
LEGE
pentru interpretarea art. 39 din Legea
pentru reorganizarea Ministerului Afa-
cerilor StrAine
DIN 23 IANUARIE 19311)
Art. unic. Prin cuvintele se-
fil misiunilor diplomatice, cari
pot fi recrutati i In afará de
personalul Ministerului" din art.
39 al Legii pentru reorganiza-
rea Ministerului Afacerilor
Sträine, se intelege ca se poate
incredinth temporar conducerea
unor misiuni diplomatice la
persoane din afar& de carierá
si care, la terminarea misiunii
ce li s'a Incredintat temporar,
inceteazä de a mai face parte
din personalul diplomatic.
REGULAMENT
pentru infilnlarea, mutarea i desflinla-
rea de debite de vânzarea produselor
monopolizate
DIN 27 IANUARIE 1931 1)
A. Condi(iuni de local
1. Infintári sau mutári de de-
bite, indiferent de feIul lor (spe-
Aceasti Lege s'a votat de Senat §i A-
dunarea deputatilor in sedintele dela 19 si 22
Decemvrie 1930; promulgath cu Decret No.
102/931 si publicath in Monitorul Oficial No.
19 din 23 lanuarie 1931. A se vedeh vechea
Lege din 13 Fenuarie 1894 la pag. 1217,
vol. II, cu mod. din 19 Iulie 1921 la pag. 951,
vol. IX-X; Decretul pentru organizarea
Ministerului AfacerilorStrhine, din 6 Maiu
1929 la pag. 474, vol. XVII precum i Legea
pentrn organizarea Ministerelor din 2 Au-
gust 1929 la pag. 877 acela volum.
2) Acest Regulament a fost publicat in
Monitorul Oficial No. 21 din 27 lanuarie
1931. A se vedeh i Legea pentru admini-
strarea i exploatarea tvlonopolurilor, din 2
lulie 1930 cu modif. din 2 Aprilie 1931 la pag.
401 si 1027, vol. XVIII
www.digibuc.ro
ciale, ordinare i rurale), nu se
admit deck in localuri de zid.
2. Pentru debitele speciale lo-
calul trebuie sá fie destinat ex-
clusiv pentru vânzarea produ-
selor preväzute de art. 62 din
Lege; sá aibh intrarea directit
in strada i sä, fie destul de
incápátor pentru ca consuma-
torii sä fie serviti in interiorul
localului (minimum 5 mp.).
3. Când se cere Infiintarea
sau mutarea unui debit special
inteo portiune dintr'o prävälie
mai mare, separatitmea acestei
portiuni de restul präväliei tre-
buie sä fie fácutá complet pan&
in tavan, printr'un zid de cdrä-
midä, sau scagliolá, sau prin-
tr'un perete de paiantä, cu in-
trarea directá in stradá si In
ash fel separatit i amenajatä,
ca consumatorii sa fie serviti In
interiorul localului.
4. In statiunile C. F. R., por-
turi, aeroporturi, statiuni bal-
neo-climaterice, târguri sau bal-
ciuri, terenuri pentru sporturi,
si In general unde nu existä
constructii de zid, se vor acordh
autorizatiuni pentru nfiintári
sau mutári de debite i n lo-
caluri de bârne sau paiantä, pre-
cum si In chioscuri de metal
sau de lemn.
B. Condifiuni de distanta /Mrs
localuri
5. Pentru debite speciale:
a) In general, localul sä fie la
distantä de minimum WO metri
de debitele speciale existente,
indiferent dacä aceste debite
sunt sau nu pe aceeas stradá;
b) In pietele publice i sträzile
notoriu cunoscute ca mult fre-
cuentate se poate reduce dig-
tanta In raport cii situatia de
fapt.
6. Pentru debite ordinare:
a) Fatä de debitele speciale
existente localul trebuie ad fie
la o distantit de minimum 100
metri;
 LEGI DE UNIFICARE. 27 Iattuarie. 1931 39

b) Intre ele numgrul lor este 12. Societätilor i intreprin-

nelimitat, indiferent de distantg.
7. Pentru debite rurale:
a) Numgrul lor este nelimitat,
indiferent de distantä sau de
populatie;
b) Comerciantii de bluturi
spirtoase, brevetati de Ministe-
rul de Finante, sunt dispensati
de a produce acte doveditoare
a calitgtii de cetätean roman
de bung purtare, cerute de art.
61 0 66 din lege.
8. Distanta dintre localuri
prevgzutg la art. 5 si 6 se va
mäsura in linie dreaptg, pe dru-
mul cel mai scurt ce duce dela
mijlocul usii de intrare a loca-
lului, pentru care cere Infanta-
rea sau mutarea unui debit
panä la raijlocul usii de intrare
a debitelor invecinate.
C. Ordinea de preferintti
9. Mat la acordarea de au-
torizatiuni pentru debite, cat
la mutarea lor, in caz de con-
curentä (conflict de distantg in-
tre localuri), pentru anumite
centre, ordinea de preferintg va
fi urmätoarea:
a) Invalizi i vgduve de rds-
boiu, personal;
b) Invalizi si vgcluve de rgs-
boiu, In asociatie cu valizi;
c) Valizi i societäti legal con-
stituite.
D. Diverse autorizatii
10. Se mai acordä autoriza-
tiuni pentru desfacerea numai
a timbrelor fiscale, cu respecta-
rea distantelor dintre localuri,
pevgzute la cap. B.
1 1. Institutiunilor de stat, ju-
det i comung, precum si insti-
tutiunilor particulare, bancare
se pot acorda autorizatiuni pen-
tru timbre fiscale, indiferent de
distantg fatg de debitele de la art. 4; art. 5, alin. b; art. 10,
orice categorie, cu dreptul la re- 11, 12 si 13, precum si pentru
miza prevgzutg in deciziunile
Ministerului de Finante.
www.digibuc.ro
derilor comerciale cari au sucur-
sale sau cantine, se pot acorda
autorizatiuni pentru infiintarea
de debite, pentru fiecare local
in parte, dacg localul indepli-
note conditiunile prevgzute de
prezentul regulament.
13. Se mai acordd autoriza-
tiuni pentru vânzarea de bri-
chete de orice fel, amorse 0 a-
prinzgtoare de lampi.
14. In debitele speciale vor
functionh numai vanzátori au-
torizati de C. A. M. si cari tre-
buie sá indeplineascg aceleasi
conditiuni ea si debitantii. Nu
este nevoie de aceastg autori-
zatie ca vânzarea sä, se facg de
sotul sau sotia, ori de copiii a-
flati ineg sub autoritatea pg-
rinteascg a debitantului.
E. Cine del aprobarea
15. Pentru cazurile prevgzute
la art. 12 si 13; art. 5, alin. a:
art. 6, alin. a si b si art. 7; art.
14, atht in caz de infiintári cat
si de mutgri de debite, apro-
bärile se vor da de catre seful
depozitului respectiv, pe baza
cercetärilor fäcute de revizor
pentru judet si personal de sef
sau un functionar al depozitu-
lui, pentru orasul de resedintg,
sub rezerva ratificgrii aprobäri-
lor de cdtre seful circumscrip-
tiei de inspectie respectiv.
Pentru cererile de debite ru-
rale, dacg solicitatorul indepli-
neste conditiunile prevgzute de
prezentul regulament, revizorul
va puteh autoriza provizoriu
subdepozitul postal respectiv,
sg inceapg imediat aprovizio-
narea debitului, rdmanand ea
formalitgtile de aprobare i li-
berarea autorizatiei sa se facá
ulterior.
16. Pentru cazurile prevgzute
cazurile cand solicitatorii de au-
torizatiuni au mai fost debi-
40 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
tanti, Ins& li s'au anulat autori-
zatiile de functionare a debite-
lor, aprobärile se dau de comi-
tetul de directie, pe baza cerce-
tärilor acute de organele exte-
rioare respective, controlate si
prezentate cu referat de servi-
ciul vanzärilor.
F. Retragerea autorizatiunilor
17. Retragerea autorizatiuni-
lor ce se vor eliber& in confor-
mitate cu dispozitiunile prezen-
tului regulament precum si a
brevetelor si a autorizatiunilor
liberate pe baza vechei legi si a
Incheierilor anterioare se va face
astf el:
I. De catre directiunea gene-
ralä:
a) In caz de deces al titula-
rilor;
b.) In caz de incetarea func-
tionärii debitelor pe trap de 30
zile Mr& o prealabilä Incuno-
stiintare a organelor C. A. M.
respective;
c) In caz de completti neapro-
vizionare pe timp de 3 luni.
II. De atre consiliul de ad-
ministratie:
Pentru toate celelalte abateri,
atfit la legea monopolurilor at
si la Incheierile i dispozitiunile
consiliului de administratie, dela
caz la caz.
G. Dispozitiuni tranzitorii
generate
18. Aictualele autorizatiuni
pentru chioscuri de fier sau
lemn se consider& provizorii
debitantii isunt obligati sa-si
mute debitele In localuri de zid
in conditiunile de mai sus, in
termenele ce se vor fix& de cá-
tre directiunea general& C. A.M.
19. Toate dispozitiunile pre-
väzute In regulamentele i deci-
ziunile anterioare, contrarii dis-
pozitiunilor prezentului regula-
ment, aunt si räman anulate.
www.digibuc.ro
REGULAMENT
Fundajia Virgil Cloflec" din Cluj
DIN 28 UNUARIE 1931 1)
Fondul de trei milioane
J. Fondul de trei milioane
este depus la, Banca National&
sucursala din Cluj, sub form&
do titluri de rent& a Improprie-
tdririi de 5 la sutá 19,2, in va-
loare nominal& de 5.797.100 lei
pe numele Universitatea Re-
gele Ferdinand I" din Cluj,
Fundatia Virgil Cioflec". Nici
o schimbare In compunerea sau
depozitarea acestui fond nu se
poate face deat eu respectarea
fidelá a prescriptiilor actului
de fundatie i cu incuviintarea
Senatului Universitar.
2. Gestiunea acestui fond, In-
casarea cupoanelor i ridicarea
valoarei lor se fac cu semnil-
tura Rectorului Universitätii.
lntrebuintarea veniturilor
3. Sumele ce rezultä din in-
casarea veniturilor nete se in-
trebuinteazd cum urmeazá:
Fondul A. de 90 la sutá circa
285.500 anual (este remis la ce-
rere conform actului de donatie)
d-lui donator Virgil Cioflec pen-
tru cumpäräri de opere de artä.
Fondul B. de 10 la But& de
28.500 lei anual este Intrebuin-
tat atat pentru transportul si
instalarea operelor de art2a, pen-
tru catalog, at i pentru ame-
najarea i Intretinerea sälilor
de expozitie, la cererea d-lui di-
rector al pinacotecii.
4. Atât sumele A, at i B,
necheltuite .1a scadenta cupoa-
nelor, vor fi depuse phi& la in-
trebuintare ca depozit liber, spre
fructificate, la una din bäncile
fl Acest Reguiament a fost sanctionat cu
Decret N. 120/931 i publicat In Monitorul
Oficial No. 22 din 25 Ianuarie 1931.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 41

mari din Cluj hotärite de cdtre Actele de origine

Senatul Universitar.
5. Veniturile necheltuite ale 10. Fiecare obiect de arta va
unui an nu se capitalizeazd de- avek pe cat se poate, acte de
cal cu Invoirea expresä a dona- origine procurate de artist sau
torului si a Senatului Univer- vanzátor, sau de oricine califi-
sitar. cat sd le certifice autenticitatea.
Ca reguld, aceste venituri ne- Aceste acte vor constitui o ar-
cheltuite se adaugd la veniturile hivä gestionatá si pästratä de
anilor urmätori. Daca fondul B directia pinacotecii.
devine prea mare, el poate par- 11. Un registru inventar, le-
tial sau total sa fie värsat la gat si cu file numerotate, va
fondul A. cu Invoirea directo- servi pentru Inregistrarea tutu-
rului pinacotecii aprobatá de ror obiectelor de artd.
rector. Fiecare obiect va fi numero-
tat si trecut In registru la rand,
Contabilizarea cu mentiunea actelor sale de
autentificare si cu loc alb pen-
6. Rectorul va tine un re- tru observatil ulterioare.
gistru-jurnal special, legat si cu
file numerotate, In care se vor Comisiunea fondului
trece to ate operatiile fondului.
7. Toate cheltuelile din fon- 12. Comisiunea fondului, ce
durile A si B se vor justifica se va alcátul dui:a moartea sau
prin facturi achitate, conform renuntarea donatorului la drep-
legit contabilitätti1). Originalul tul specificat prin art. 3, se
actelor justificative se va tine compune din urmátorii membri:
la rectorat, iar -o copie va fi a) Rectorul UniVersitätii sau
pdstratá la directiunea pinaco- delegatul sdu;
tecii. b) Directorul pinacotecii;
8. Pentru sumele fondului A c) Un critic reputat;
remise ca avans, chitanta provi- d) Un pictor;
zorie a donatorului descarca pe e) Un sculptor.
rector; pentru sumele fondului Membrii c, d i e sunt numiti
B, remise ca avans, chitanta pe z;zase ani de dare Senatul U-
provizorie a directorului Pina- niversitar cu luarea avizului
cotecii descarca pe rector. Facultdtii de litere. Ei Bunt re-
eligibili si reInnoibili Cate unul
la fiecare doi ani. Sortul va de-
Darea de seamd cide asupra celor cloud prime
reinnoiri.
9. Rectorul va prezenta, Se- Functia lor este gratuitd.
natului spre aprobare un raport 13. Presedintele comisiunii
anual asupra stärii financiare, este de drept rectorul, iar se-
asupra sporirii colectiilor, asu- cretarul, directorul pinacotecii.
pra localului, asupra contactu- Comisiunea se Intruneste ori
lui cu publicul, etc., raport ba- cand o convoacd presedintele.
zat pe acel al directorului pina- Consultarea membrilor se poate
cotecii si al datelor prezentate f ace $i prin corespondentd.
de donator. 14. Comisiunea va lexercita
Acest raport va fi. publicat In toate drepturile si prerogativele
unul din Anuarele Universitátii. donatorului, astfel cum sunt sta-
bilite In actul de fundatie i in
') A se vedea Legea contabilitltii publics, acest regulament. Deciziile se
din 31 Iu lie 1929 la pag. 783, vol. XVII. iau cu majoritate.
www.digibuc.ro
42 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
15. Propunerile de cump A-
rare ale obiectelor de art& se
pot face de fiecare membru al
comisiunii fondului; ele se fac
in scris si se centralizeazá la
directiunea pinacotecii. Direc-
torul face referatul asupra pro-
punerilor care sunt supuse la
votul verbal sau in scris al co-
misiunii. In caz de urgentá jus-
tificatá, referatul directorului sä
urmeze In cel mult patru zile
dela primirea propunerii.
Acest regulament a fost apro-
bat de cátre Senatul Universi-
tar in sedinta din 8 Octomvrie
1930.
CONVENTIUNE
pentru transportul expediplor po§tale
§i executarea serviciului postal §1 tele-
grafic pe calea ferata particulara
Buzau-Nehoia§i
DIN 28 DiNUARIE 1931 1)
Având in vedere actul de
concesiune No. 5431 din 12/25
Martie 1907, Incheiat pe baza
jurnalului Consiliului de Mini-
stri No. 291 din 1/14 Martie 1907,
intre ministerul lucrärilor pu-
blice iBanca Marmorosch,
Blank si Co., societate anonimä
pentru constructia cáii ferate
de interes local Buzáu-Nehoiasi,
declaratá de utilitate public&
cu decretul regal No. 1129, pu-
blicat in Monitorul Oficial No.
276 din 1907.
Avand In vedere câ pe baza
jurnalului Consiliului de Mini-
stri No. 1544 din 25 Octoinvrie
1910, concesiunea a trecut asu-
pra Societátii Anonime a Cáii
Ferate Buzáu-Nehoiasi.
Având in vedere art. 19 din
.1) Aceast5 Conventiune a fost ratificata
prin J. C. M. sub No. 1912/930 0 publicatä
n Monitorul Oficial No. 22 din 28 lanuarie
1931. Ea abroga vechea Conventie din 17
Martie 1909.
www.digibuc.ro
legea editor ferate din iniliativd
privatd1), din 28 Martie 1900, cu
modificitrile aduse ulterior in a-
nii 1925 si 1926.
Având In vedere cá pe baza
dispozitiunilor art. 30, 31 si 33
din actul de concesiune al aces-
tei linii, s'a incheiat intre direc-
tiunea general& P. T. T. si in-
tre societatea liniei ferate de in-
teres local Buzdu-Nehoiasi, con-
ventia din 17 Martie 1909, pen-
tru executarea serviciului pos-
tal, telegrafic i telefonic pe a-
ceasta cale ferata, i cä aceastä
conventie nu mai corespunde
situatiei actuale de dupá räs-
boiu.
Având in vedere cererea direc-
tiunii cäii ferate particulare Bu-
zäu-Nehoiasi, prin care solicitti
stabilirea unei noui conditiuni
pentru executarea serviciului
postal si telegrafic pe aceastä
linie.
Am incheiat urmätoarea con-
vent iune:
CAPITOMIL I
Personalul
1. Serviciul de postä i tele-
graf (In statiunile de pe linia
BuzAu-Nehoiasi se va indeplini,
in total sau numai in parte din
acest serviciu, in mod oblige-
toriu de catre sefii statiunii, sau
in lipsa lor de câtre impiegatii
de miscare, imputerniciti de ei
?i pe rdspunderea senor lor, in
orele obisnuite ale exploatärii,
când ei vor fi si la dispozitia
publicului.
2. In punctele de oprire ale
trenurilor, unde eventual nu
vor fi sefi de statie sau impie-
gati de miscare, schimbul de
1) A se vedea Legea dilor ferate din ini-
tiativa privatI, din 28 Martie 1900 la pag.
855, vol. II, cu modif. 31 Mai 1905 0 28
Martie 1926, precum si Regulamentul de
aplicare din 13 IDecenwrie 1925 la pag. 1174,
Arol.
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
eorespondentl se va face intre
functionarii postali din trenuri
(ambulante) si intre factorii ru-
rali, in limita opririlor in acele
puncte fixate prin itinerariu.
3. In statiunile unde servi-
ciile de postg, prin desvoltarea
recunoscutg. de Regia Autononag
P. T. T., vor necesita spor de
personal, sefii de statiune vor
puteg fi ajutati In executarea
serviciului de postg usoarg de
cdtre functionari postali spe-
ciali, nurniti si plgtiti de Regia
Autonomg P. T. T. si aflati sub
ordinele sefilor de stet iuni nu-
mai in ceeace priveste atribu-
tiunile ler de serviciu postal.
4. Functionarii liniei ferate
Buzgu-Nehoiasi, cari vor fi in-
sercinafi a indeplini serviciul
de postä $i telegraf, la numirea
lor in functiune vor depune ju-
rgmântul prevgzut de legea
pentru statutul funaionarilor
publie0 sau de statutul perso-
nalului P. T. T., dupg cum
urmPazg:
Jur, in. mimele lui Dumnezeu,
pe onoare i constiintg, cg voiu
indeplini datoriile mele cu cre-
dintg si cg voiu respectb, cu
sfintenie legile i Constitutia
Patriei mele".
Jur cg nu voi impgrtäsi ni-
mgnui secretul si cuprinderea
corespondentei de tot felul".
Jur credintg Regelui Carol al
II-lea i Dinastiei Sale".
Ash, sg-mi ajute Dumnezeu".
Foaia de jurgmânt subscrisg
de functionarul respectiv i vi-
zatg de delegatul directiunii ge-
nerale a postelor, care a asistat
la depunerea juramântului, se
va pastre in arhiva administra-
-tiei cgii ferate Buzgu-Nehoiasi,
comunicâncl o copie i Regiei
Autonome P. T. T.
5. Inspectiunile si anchetele
1) A se vedea Legea pentru statutul func-
tionarilor _publici, din 19 Iunie 1923 la pag.
409, vol. XIXII.
www.digibuc.ro
43
privitoare la serviciul postal si
telegrafic in statiunile citii f e-
rate Buzgu-Nehoiasi, se vor face
de organele de control P. T. T.
si de acelea ale adminitratiei
acestei eta ferate particulare.
La necesitate, pentru consta-
tári speciale, se vor face anchete
mixte cu delegati ai ambelor
administratiuni, obligate a se
anuntg la timp.
CAPITOLUL II
Servicial poçtal
6. Statiunile cgii ferate Bu-
zdu-Nehoiasi, care sunt autori-
zate a indeplini serviciul de
postg si telegraf, se vor deter-
mink dupg necesitate, de Regia
Autonomg P. T. T. care va co-
munich directiunii cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi, la inceputul fie-
cgrui an, orice schimbare, adgu-
gire sau suprimare.
Aceste statiuni vor executà
serviciului postal intern si inter-
national, adicg vor primi si ex-
pedig:
a) Corespondentg de tot felul:
oficialg i particular* simplg
si recomandatg, cu sau färg
ramburs, imprimate, jurnale,
etc. si scrisori internationale cu
valoarea declaratg;
b) Mesagerii interne de tot fe-
lul, cu sau färg valoare declare-
cu sau Mr% ramburs, mesa-
gerii externe fgrg ramburs, cole-
tele postale interne cu sau fgrit
valoare declaratg si gropuri
scrisori cu valoare declare*
Vor emite i plgti mandate
postale interne;
Vor vinde mgrci postale;
e) Vor execute serviciul pentru
postg ruralä;
f) Vor executh orice alt servi-
ciu pogal nou, intern sau inter-
national, pe care ulterior Regia
Autonomg P. T. T., de comun
acord cu administratia liniei fe-
rate Il va ggsi cg este necesar
44 LEGI DE UNIFICARE. 28 lauuarie 1931

el fie efectuat si prin interme- schimbh corespondentá, mesage-

diul statiunilor cxii ferate Bu- rii, postpachete, etc., direct cu
zau-Nehoiasi. statiunile de pe calea feratá Bu-
Executarea tuturor acestor zdu-Nehoiasi, se vor determina
servicii postale se va face de c&- de directiunea generald P. T. T.,
tre personalul call ferate Buz&u- intocmind tablouri care se vor
Nehoiasi in mod obligatoriu si distribui la fiecare din statiunile
in conformitate cu legile, regula- respective si la directiunea aces-
mentele, conventiunile, tarifele Si tei linii.
instructiunile in vigoare, privi- 10. Corespondenta simpld so-
toare la serviciile de postä in- sitn si adresatá in gári va fi
terne si internationala, far& a pusd la dispozitia publicului In
se mai percepe alte taxe supli- statiuni, in dulapuri speciale de
inentare. postä restantä, inchise in gea-
7. Corespondenta de serviciu muri, procurate de Regia Au-
privitoare la calea ferat& Buz Au- tonornä P. T. T. si asezate pa
Nehoiasi, preschimbatä, intre di- peronul statiei sau In interiorul
rectiunea acestei linii si orga- localului Or% sub toatá sigu-
nele sale, precum si aceà a sta- ranta. Toatä cealalt& corespon-
tirmilor ei intre dänsele, se va dentä Inregistratä se va predit
face prin personalul s&u de de sefii de statiuni, fie direct ce-
executie din statiuni, sau de lor in drept, fie organelor de dis-
tren, Ins& %A, a se face schimb tribuire p. t. t., dupg. caz.
de corespondent& cu persoane
sträine, aceasta din urm6 cores- CAPITOLUL III
pondent& urmand a fi incredin- Yagoane postale
tatä serviciului postal.
Corespondenta preschimbatá 11. Administratiunea cAii fe-
intre Regia Autononad P. T. T., rate Buz&u-Nehoiasi, se obligä a
directiunea cMi ferate Buz&u- transporth cu trenurile mixte si
Nehoiasi si statiunile ei, va fi de cálátori toate expeditiunile
consideratá corespondent& de Postale de orice categorie si pe
serviciu si tratatá in consecintá. functionarii postali de serviciu,
8. Expedierea si primirea co- in modul urmätor:
respondentei si a obiectelor pos- 1. Dacá expeditiunile postale
tale se face prin toate trenurile se vor puteh face in vagoanele
de calátori si mixte, in care va de bagaje ale trenurilor, sub
aveh dreptul sg, circule si sä-si supravegherea si räspunderea
indeplineascä serviciul functi- functionarului postal care va
onarii postali necesari pentru luà loc In acelas vagon cu con-
efectuarea curselor la ducere si ductorul trenului, ele,se vor face
intoarcere. gratuit conform actului de con-
Când se va gAsi de cuviint&, cesie.
atunci se va puteà face trans- expeditiunile postale
2. Bach',
portul expeditiilor postale in- sunt mai numeroase necesitänd
chise In saci sau postpachete, compartimente separate de acela
prin functionarul delegat de so- al bagajelor, atunci ele se vor
cietate, care insoteste trenul la face in vagonul special de post&
ducere si inapoiere, fdrá nici o si bagaje (jumátate vagon).
plat& special& din partea Regiei 3. Dac& Ins& traficul poVal
Autonome P. T. T. este ash, de mare Meat depAseste
9. Oficiile postale si biurou- capacitatea compartimentului
rile postale ambulante care vor din vagonul de post& si bagaj,
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 45

atunci se va pune- la dispozitia de concesiune, ca taxl de rulaj,

postei intreg vagonul de post& si 2 lei si 40 bani de osie si km pe
bagaj. distantele efectiv parcurse, atAt
12. Administratia societAtii la ducere cât i la intoarcere.
Buzau-Nehoiasi va tine la dispo- Plata se va face In conturi lu-
zitia Regiei P. T. T. pentru trans- nare, intocmite de directiunea
porturile expeditiflor postale, 3 chid ferate Buzäu-Nehoiasi, dupa
vagoane de postA i bagaj, pen- confruntarea cu datele oficiului
tru care Regia Autonom& P. T. Buz&u, care va tine zilnic foile
T. va pláti o locatiune fix& anu- de parcurs dup& indicatiunile
alä de 64.000 lei. Regiei P. T. T.
13. Vagoanele de post& i ba- 17. La vagoanele speciale de
gaj se vor procurà de societatea post& i bagaj cu doll& osii, in
adj. ferate Buz&u-Nehoiasi i vor care s'a rezervat un -comparti-
fi astfel amenajate in interior, ment pentru bagaje i pentru
ca s& corespund& sigurantei, conductorul trenului, taxa de ru-
usurintei de manipulatie i tu- lai pentru transporturile postale
turor cerintelor postale indicate se va socoti numai pentru o sin-
de Regia P. T. T. gurá osie; iar la vagoanele spe-
La compartirnentul postal al ciale intrebuintate complet nu-
vagonului de post& i bagaj Re- mai pentru post& taxa de rulaj
gia P. T. T. va ave& dreptul s& se va socotl dupa numärul de
adapteze cutii de scrisori, pe osii ce are vagonul.
contul säu i fárá vreo platä 18. In caz c&nd vagonul des-
cátre directiunea liniei Buzáu- tinat serviciului postal s'ar de-
Nehoiasi, sau sä, se fac& o des- fect& In mersul lui, directiunea
chizáturá in peretele vagonului càii ferate Buzäu-Nehoiasi este
de post& i bagaj pentru intro- obligata a pune la dispozitia
ducerea scrisorilor. functionarilor postali, spatiul
14. Suma previlzutá drept lo- necesar Indeplinirii serviciului
catiune pentru cele trei vagoane inteun alt vagon de orice cate-
de postä i bagaj se va plátl gorie, pentru ca sä nu fie sus-
anual de Regia Autonoma P. T. pendatá sau intreruptä cursa
T., in ea cuprinzändu-se: lumi- postald, ludndu-se toate precau-
natul, incAlzitul, intretinerea tiunilenecesare pentru ca func-
reparatiunea acestor trei va- tionarul postal sä, poatä lucr& In
goane puse la dispozitie de cätre sigurantä, i nestingherit de ni-
administratia cáii ferate Buz&u- meni.
Nehoiasi, dupg, necesit&tile ser- 19. Directiunea cgii ferate
viciului. BuzAu-Nehoiasi nu-si ia rAspun-
15. Administratia cAii ferate derea pentru pierderea sau dis-
Buzgu-Nehoiasi este datoare a paritia valorilor incredintate
aye& Intotdeauna, in bun& stare personalului postal; isi ia ins&
de functionare, rezervä de va- obligatiunea ca, prin personalul
goane de post& i bagaj, astfel sdu, sá dea tot concursul nece-
cá, In caz de defectare sau acci- sar pentru salvarea i asigura-
dentarea unui vagon, transpor- rea expedhiei si a valorilor pos-
tul postal s& nu sufere. tale aflate In vagon, and s'ar
16. Pentru tractiunea vagoa- Int&mplà ca functionarul postal
nelor speciale de post& i bagaj srt fie pus In as& stare, Mat s'ar
atasate la trenurile acestei cal gási in neputint& de a-si pástr&
ferate, Regia Autonomä P. T. T. sau a-si asigurà expeditia pos-
va pláti directiunii c&ii ferate tal& si valorile din cauza vre-
Buzäu-Nehoiasi, conform actului unui accident In vagonul postal,
www.digibuc.ro
46 LEGI DE UNIFICARE, 28 Ianuarie 1931
provenit din cauza liniei sau a
altei imprejurgri de fortg majo-
rg. Ace las concurs Il va da func-
tionarilor postali si In cazuri de
pericol, ränire gravg, atac ban-
ditesc, etc.
CAPITOLUL IV
Orarul curselor
20. In statiunile cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi trenurile nu vor
fi pornite pâng ce schimbul, In-
cArcarea i descgrcarea expedi-
tiunilor postale nu vor fi com-
plet terminate.
In caz de nevoie, functionarul
postal va face uz de semnale
(fanion sau lanterng) punându-le
la usa vagonului; aceste semnale
vor fi respectate de personalul
de miscare al statiunilor.
21. Intarzierile mai mari de
3 minute peste oprirea reglemen-
tail in pornirea trenurilor, pro-
venite din cauza serviciului pos-
tal, se vor semnalg de cgtre di-
rectiunea cgii ferate Buzgu-Ne-
hoiasi, Regiei Autonome P. T. T.,
care va trebui sg ia cuvenitele
mgsuri pentru Inläturarea Intar-
zierilor.
22. Directiunea cgii
Buzgu-Nehoiasi, tinând seama
de necesitgtile serviciului P. T.
T., va face cunoscut din vreme
(cu cel putin 15 zile inainte) Re-
giei Autonome P. T. T. modifi-
cgrile ce ar introduce In mersul
sau oprirea trenurilor, precum
suprimgrile sau adgugirile de
trenuri noui.
CAPITOLUL V
Serviciul telegrafic
23. Corespondentele
fice private $i oficiale vor fi
taxate si manipulate de persona-
lul caii ferate Buzgu-Nehoiasi In efectuà In orele de serviciu ale
conformitate cu legile, regula- statiunilor respective de pe calea
mentele, conventiunile i instruc- feratä Buz6u-Nehoiasi, In ca-
www.digibuc.ro
tiunile de serviciu ale Regiei Au-
tonome P. T. T., privitoare la
telegraf, färg a se mai percepe
alte taxe suplimentare.
24. In caz de intreruperea fi-
relor telegrafice, corespondentele
vor puteg fi preschimbate, pe cat
posibil, In mod reciproc, pe firele
rgmase bune ale uneia din cele
doug administratiuni, färg ca
aceasta sä dea loc la stabilirea
vreunui decont, fie din partea
Regiei P. T. T., fie din partea
directiunii cgii ferate Buzgu-Ne-
hoiasi.
25. Pentru expedierea mai cu
inlesnire a corespondentei tele-
grafice la si dela statiunile cgii
ferate Buzgu-Nehoiasi, Regia
Autonomg P. T. T., va face cu a
sa cheltuealg, in limitele posibi-
litgtii leggturg telegraficg intre
acele statiuni i oficiile postale
din acele localitäti sau cele In-
vecinate.
16. Regia Autonomg P. T. T.,
are dreptul sg aseze- liniile sale
proprii pe terenul expropriat sau
utilizat ci directiunea cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi, färg a plätl
vreo despggubire. Deasemenea
Administratia P. T. T., va
putek sg aseze firele sale Pe
ferate stâlpii directiunii cgii ferate
Buzgu - Nehoiasi j viceversa,
bineinteles dacg inältimea stâl-
pilor Inggdue Intinderea de
noui fire, plgtind In acest
caz, Administratia P. T. T., ca
si directiunea cgii ferate Buzgu-
Nehoiasi, administratiei cgrei a-
partin snip% o taxg de loca-
tiune de 64.000 lei pe an l pe
km de fir desvoltat.
27. Personalul P. T. T., de
control al liniilor telegrafice va
aveg dreptul sg inspecteze insta-
latiunile telegrafice de pe aceas-
telegra- ta cale feratd, precum i legg-
turile lor cu oficiile postale.
28. Serviciul telegrafic se va
 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931
zuri de pericole mari ca: incen-
diu, inundatii, etc.; sefii de sta-
tiuni sunt obligati a efectua
Inlesni transmiterea telegrame-
lor j in afark de orele de ser-
v iciu.
29. Telegramele date in inte-
resul serviciului call ferate Bu-
zau-Nehoiasi se vor face gratuit
daca nu tree de extremitatile a-
cestei cM ferate. In caz contra-
riu, ele vor fi taxate conform
tarifelor in vigoare ca i pentru
particulari.
30. Serviciul telegrafic se va
efectua de personalul cáil ferate
Buzau-Nehoiasi fad% all& plata
decal diurna prevazutá de art.
39.
CAPITOLUL VI
Transporturi speciale de personal
material
31. Personalul P. T. T., alb.-
toreste pe linia Buzah-Nehoiasi
in modul urmator:
a) Cu permise permanente
clasa I de liberä circulatie acor-
data in mod gratuit de direc-
tiunea call ferate Buzau-Neho-
iasi, urmatorului personal: di-
rectorul general, sub-directörul
general, directorul regional res-
pectiv, un inspector dela regi-
onala respectiva, inspectorul
sub-inspectorul biurourilor pos-
tale ambulante, controlorul si
atasatul tehnic al judetului Bu-
zau;
b) Cand deplasarile sunt 0:-
cute in interes de serviciu pe
aceastä linie, personalul va cá-
làtorl cu permise de clasa III,
valabile cu carnetul de identi-
tate sau cu ordine speciale ce se
vor prezenta la cerere.
In acest scop, Societatea Bu-
zau-Nehoiasi va pune la dispo-
zitia Regiei Autonome P. T. T.,
trei permise gratuite clasa III,
anonime.
32. Pentru transporturile de
www.digibuc.ro
47
materiale j unelte trebuincioase
serviciului telegrafic al Regiei
Autonome P. T. T., se va apnea
tariful normal cel mai ieftin din
seria taxelor fixate pentru tran-
sporturile márfurilor de mica
iuteala, redus cu 50 la auta.
CAPITOLUL VII
Märci, material fi obiecte de servicx
33. Regia Autonoma P. T. T.,
va procura statiunilor caii ferate
Buzau-Nehoiasi, marcile postale
de orice categorie, neoesare ser-
viciilor din gari, creditand pe
sefii de statii respectivi cu ase-
menea marci, potrivit importan-
tei traficului.
Personalul call ferate Buzau-
Nehoiasi, pentru a putea satis-
face cerintele publicului in orice
moment, este dator a-si corn-
pieta depozitul de marci cu care
este creditat, cumpärand fie dela
functionarii postali ai curselor,
fie dela oficiul eel mai apropiat.
34. Pentru executarea servi-
ciului postal si telegrafic in sta-
tiunile caii ferate Buzau-Neho-
iasi, Regia Autonoma P. T. T.,
va procura fara nici o plata per-
sonalului din statiuni legile,
conventiunile, regulamentele si
instructiunile privitoare la a-
ceste servicii.
Deasemenea vor procura si
registrele, imprimatele precum
obiectele necesare ea: dula-
puri, poste-restante, cumpene,
cutii de scrisori, stampile de zi,
stampile cu diferite indicatiuni
de serviciu, etc.
CAPITOLUL VIII
Contabilitate. Mandate. Subventie
35. Taxele proyenite din co-
respondenta postal& i telegra-
flea precum i conturile manda-
telor postale se vor inainta Re-
giei Autonome P. T. T. prin ofi-
48 LEGI DE UN1FICARE. 28 lanuarie 1931
ciul postal Buzau, cu adresa for-
mala, de atre directiunea aii
ferate Buzau-Nehoiasi, dupa fi-
nele fiecarei luni i cel mai tar-
ziu la 10 ale lunii urmätoare,
impreunä cu toate registrele,
mandatele j actele relative la
serviciul efectuat.
Regia Autonoma P. T. T. va
dispune verificarea acestor acte
de atre organele sale, care vor
stabill sumele bune de plata.
36. Lipsurile ce se vor cons-
tat& de cätre controla Regiei P.
T. T., vor form& obiectul unei
liste de lipsuri si se VOr Incas&
dela functionarii responsabili,
prin directiunea cäii ferate Bu-
zau-Nehoiasi, care le va \Tars&
conform cererii din comunicarea
respectiva; iar plusurile ce se vor
constatà, se vor regula cu oca-
ziunea primului cont urmator.
37. Regia Autonomd P. T. T.,
va pune la dispozitia statiunilor
cäii ferate Buzau-Nehoiasi, prin
intermediul directiunii acelei
sumele necesare pentru a-
chitarea mandatelor postale,
când statiunile respective IIi vor
semnal& a nu au fonduri din
venitul postal. Aceste sume se
vor cere numai dela oficiul Bu-
zau.
38. Regia Autonomä P. T. T.,
va acord& call ferate Buzau-Ne-
hoiasi o subventie de 10.000 lei
anual drept compensatie pentru
plata abonamentului centralei
telefonice dela sediul din Buzäu
al directiunii acelei linii, care
centralä a functionat färä platd,
in virtutea vechei conventii. A-
ceastä subventie se va achit& cu
incepere dela 1 Ianuarie 1931.
CAPITOLUL IX
Tratamentul personalului
39. Pentru efectuarea servi-
ciului postal si telegrafic, Regia
Autonomä P. T. T., va plat! se-
filor de statiuni, prin interme-
www.digibuc.ro
diul Administratiei call ferate
Buau-Nehoiasi, o indemnitate
sau diurna ce se va stabili de
comun acord de ambele admini-
stratiuni, proportional cu trafi-
cul corespondentei sau cu servi-
ciu ce efectueaza fiecare.
In aceastä indemnitate se cu-
prind i cheltuelile de cancelarie,
luminat, etc., necesare in acest
scop.
Regia Autonoma P. T. T., a-
corda o asemenea indemnitate
personalului din directia aii fe-
rate Buzau-Nehoiasi, care este
special insärcinat cu controla-
rea conturilor i scriptelor de
manipulare ale serviciului de
postä i telegraf, ce urmeaza a
se lnaint& apoi Regiei Autonome
P. T. T.
40. Nici un spor de indemni-
zatie sau diurna nu se va puta
acordh cleat la inceperea unui
exercitiu bugetar si numai daca
acest spor a fost prevazut in bu-
getul Regiei Autonome P. T. T.,
In urma unei intelegeri preala-
bile intre ambele parti.
Pentru anul 1930 diurnele Bunt
cele ce se achitä la data semna-
rii prezentei conventiuni.
41. Plata indemnizatiilor Si
diurnelor se va face lunar de
catre dirigintele oficiului Buzau,
pe baza statelor intocmite si cer-
tificate de directiunea Buzau-
Nehoiasi.
CAPITOLUL X
Indatoririle i responsabilitatea per-
sonalului. Despägubiri
42. ef ii de statie i impiega-
ii miscare ai statiunilor cäii
ferate Buzau-Nehoiasi, insarci-
nati cu executarea serviciului
postal si telegrafic, sunt supusi,
ca 5i functionarii P. T. T., tu-
turor indatoririlor i responsabi-
litätilor prevazute de legile si re-
gulamentele P. T. T., atta in
ceeace priveste secretul oorespon-
 LEGI DE UNIFICARE. 30 Ianuarie 1931
dentei, cat i pentru efectuarea
serviciului de orice naturä
pentru manipularea intregei ex-
peditiuni postale incredintatä
lor.
43. Directiunea cdii ferate Bu-
zdu-Nehoiasi nu va aveh nici o
rilspundere pentru greselile, cu
voie sau fárh, voie ce ar comite
functionarii sdi in executarea
serviciului postal si telegrafic,
chiar In cazul and ar aveh ca
consecintd o pierdere bäneascl
pentru Administratia P. T. T.,
insä ea este datoare:
a) A pedepsl pe impiegatii ei
vinovati, cu aceeas asprime ca
cum ar fi comis groeli In exe-
cutarea serviciului Eau propriu;
b) A retine din salariul lor su-
mele ce ar datork Regiei Auto-
nome P. T. T., din gestiunea ser-
viciului;
c) In, cazul and un sef de sta-
tie sau Impiegat al aii ferate
Buzdu-Nehoias va Pärdsl, cu
voie sau färä, voie serviciul
ar figur& asupra lui datorii bd-
nesti chtre ambele administra-
truni, din sumele sau averea ce
se vor gási se vor despagubi
ambele administratiuni propor-
tional cu pierderile can zate.
44. Orice abatere dela pres-
criptiunile legilor, regulamente-
lor, conventiunilor ì instructi-
unilor de serviciu postal si tele-
grafic, de chtre sefii de statie
sau impiegatii all ferate Bu-
zäu-Nehoiasi, vor fi aduse de ch.-
tre Regia Autonomd. P. T. T., la
cunostinta Directiunii acelei cdl
ferate, care este obligatá a lu&
mäsurile disciplinare de repri-
mare si indreptare.
CIAPITOLITL XI
Durata conventiel
45. Aceastä, conventie se va
consider& ca push, in aplicare pe
data de 1 Ianuarie 1930, incepu-
tul anului financiar, i va rá-
www.digibuc.ro
26495.C. Ilamangiu. vol. XI X.--4.
49
mäne In vigoare pana and Or-
tile interesate, de comun acord,
vor gäsl a este necesar modifi-
carea dispozitiunilor ei in parte
sau In total.
Totus, aceasta conventie poate
fi denuntata de una din párti cu
un preaviz de cel pu(in 6 luni
inainte de inceperea unui an fi-
nanciar.
46. Diferendele ce se vor ivl
intre Regia P. T. T., si Societatea
cdii ferate particulare Buzgu-
Nehoiasi, vor fi supuse spre li-
chidare Ministerului Luerdrilor
Publice si al Comunicatiilor.
Fäcut in triplu exemplar in
Bucuresti, la 2 Decemvrie 1930.
LEGE
pentru modif. art. din Legea pentru
organizarea administrallilor locale
DiN 29 IANUARIE 1931
Aceastä Lege a fost publicatá
la pag. 1016 in 'Anexa", vol.
XVIII, unde se poate consulth.
A se vedea Legea pentru orga-
nizarea administratiilor locale,
din 3 August 1929, la pag. 920,
vol. XVII, cu modif. ulterioare,
precum si noua modificare din
15 Iulie 1931, la ordinea crono-
logic& In acest volum.
D ECRET
pentru sanctionarea Statutelor So-
cletälli de gaz aerian, din municlpiul
Galati
DIN 30 IANUARIE 1931
Acest Decret sub No. 170/931,
impreund cu Statutele Societatii,
Caietul de sarcini i evaluarea
aporturilor sociale, s'a publicat
In Monitorul Oficial No. 24 din
30 Ianuarie 1931, unde se pot
consultit.
50 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931
REGULAMENT
pentru aplicarea Legil privitoare la
organizarea exportulul de animale 91
de carne
DIN 5 FEYRUARIE 1930)
1. Ministerul Agriculturii
DomenIilor i cel de Industrie
Comert, aunt autorizate sd
organizeze i ad rationalizeze
exportul de animale si de carne
proaspdtd din Romania, tinând
seam& de posibilitäAile de pro-
ductie ale tdrii, precum si de
capacitatea de absorbtiune si de
cerintele pietelor strdine.
In vederea realizarii acestui
scop, toate dispozitiunile privi-
toare la comercializarea anima-
lelor si a carnei proaspätd, se
vor M. de aceste cloud minis-
tere, de comun acord.
Drepturile de targ de animale,
de cari se bucurd diversele co-
mune din tard, vor fi revizuite
In termen de un an dela pu-
nerea in aplicare a legii pentru
organizarea exportului de ani-
made si de carne. Vor fi des-
fiintate acele tdrguri:
a) Despre cari se va dovedi
cd nu sunt motivate de intere-
sele economice locale;
Cari nu sunt inzestrate
conform prevederilor legii de
politie sanitard veterinard;
c) Cari din taxele de targ -nu
realizeazd nici atâta venit cat
este necesar pentru intretinerea
targului;
d) Carl nu se vor ingriji ad
aibd in fiecare zi de târg cu-
venita vizitä sanitard-veterinard
a animalelor admise la târg;
e) Cari nand la 1 Ianuarie
1932 nu vor fi inzestrate cu bas-
cule pentru antärirea anima-
lelor vandute la MIT.
1) Acest Regutament a lost sanctionat cu
Decret No. 4020/930 i publicat In Moni-
tor:Al Oficial No. 29 din 5 Fevruarie 1931.
A se vedea i Legea pentru organizarea
exportului de animate, si de carne, din 28
Iunie 1930 la pag. 421 vol. XVIII.
www.digibuc.ro
Tdrguri de consum
Municipiile cu o populatie de
cel putin 70.000 locuitori, adicd
in prezent: Bucuresti, Chisindu,
Clui, Iasi, Timisoara, Oradea,
Cernduti, Galati, Caiova, Bräila,
Arad si Ploesti, precum si cen-
trele industriale sau comerciale
mai importante, cari vor fi de-
semnate de Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor de acord cu
Ministerul de Industrie si Co-
mert, sunt obligate ca in ter-
men de 5 ani dela punerea in
aplicare a legii pentru organi-
zarea exportului de animale si
de carne transforme tar-
gurile actuale de animale, In
targurt de consum, inizestran-
du-le cu instalatii trebuincioase.
rargul sd fie alaturat dui:4 po-
sibilitate, pe langd abator i sä
fie prevdzut cu linie de cale fe-
rat'd directd, cu cheiu de debar-
care si ocoale pentru inlesnirea
examindrii sanitare veterinare,
grajduri pentru addpostirea a-
nimalelor, hale de vânzare pen-
tru animalele mari, animale
mici si porci, grajduri pentru
animalele rämase nevândute de-
la un tdrg la altul, basculd, in-
stalatie pentru dezinfectarea
basculei si a grajdurilor, groapä
de gunoi, biurou pentru admi-
nistratia argului i pentru
bursà i o ciddire pentru por-
tar. Planurile de constructie ale
acestor târguri vor fi inaintate
pentru aprobare Ministerului
Agriculturii i Domeniilor.
Aceste targuri vor functiona
in baza unor regulamente locale
votate de consiliile comunale
respective si aprobate de Mini-
sterul Agriculturii i Domeniilor
de acord cu Ministerul de In-
dustrie i Comert.
Organizarea de sindicate
2. Ministerul Agriculturii
Domeniilor impreund cu Mini-
sterul de Industrie si Comert va
 LEGI DE UNIFICARE1 5 Fevruarie 1931
stimulä i sprijinl Anfiintarea
de sindicate pe regiuni produ-
cAtoare, sindicate cari vor func-
tionä pe baza unui statut apro-
bat prin jurnalul Consiliului
de Ministri.
Statutul va determinb, condi-
tiunile de admitere ale membri-
lor cari sunt producätori si co-
mercianti de animale, precum si
modul functionärii $i raza de
activitate a sindicatului.
Scopul sindicatelor
Scopul sindicatelor va fi:
a) Reprezentarea i sustinerea
intereselor comerciantilor si pro-
duatorilor de animale cari sunt
membri ai sindicatului;
b) Rationalizarea exportului de
animale i carne proaspätä In
raport cu capacitatea de pro-
ductie a regiunii sindicatului
cu puterea de absorbtie a pie-
telor sträine;
c) Orientarea si organizarea
productiei de vite In regiunea
sindicatului, dupg., cerintele pie-
telor sträine;
Clutarea i organizarea u-
nor noul debuseuri pentru vi-
tele românesti peste hotare;
e) Promovarea Infiintärii de
cooperative pentru intensificarea
desfacerii In comun a animale-
lor i ctirnei proaspete;
Stimularea í Inflintarea
tärgurilor de consum sistema-
tice, care sä contribue la regu-
larea preturilor din tar& si
apere pe producätori de speculä;
g) Propagarea principiilor de
comert sänätos si cinstit;
h Adunarea de date stati-
stice si informatiuni cu privire
la animalele disponibile pentru
export din regiunea sindicatului.
Membrii sindicatelor
3. Din sindicate vor 'Rite&
face parte:
www.digibuc.ro
51
a) Cooperative le de desfacere
In comun ale crescätorilor de
animale;
b) Ingräsatorii industriali cari
se ocupg In mod sistematic cu
Ingräsarea animalelor, precum
Ingräsätori agricoli;
c) Exportatorii de animale
profesionisti cu firma Inregis-
tratä sau cei ce se vor obligà
säii Inregistreze firma MO' un
termen de 30 zile dela data ce-
rerii, fie individual, fie In aso-
ciatie;
d) Corporatiunile agricole cum
aunt: asociatiile, sindicatele
reuniunile agricole a caror
membri se ocupä cu cresterea
animalelor;
e) Persoane cari prin profe-
siunea lor lucreazI pentru In-
curajarea cresterii animalelor
promovarea exportului de a-
nimale si produse de originä
animalä. Ele vor fi admise prin
hotärlrea adunäril generale.
Conditiunile de admitere
4. Pentru admiterea In sindi-
cate, se cer urmätoarele condi-
tiuni:
a) Asociatiile i instalatiile sä
fie legal constituite;
b) Persoanele prevdzute la art.
3, alin. b, c i e sä fie majori,
sä nu fi suferit vreo condam-
nare pentru Inseldciune, mitä,
furt i abuz de Increclere, sä, nu
fie faliti, inferzisi sau pusi sub
consiliul judiciar, iar cele pre-
vrtzute la alin, b i e sä fie -si
cetäteni români;
c) Exportatorii de animale,
preväzuti la art. 3, alin. c, tre-
buie sä depunä o cautiune de
lei 100.000, fie numerar, fie In
efecte, sau garantie de bane&
acceptatá de consiliul de admi-
nistratie.
Organele sindicatelor
5. Organele sindicatelor vor
fi adunarea generalá, consiliul
 52 LEG1 DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931
de administratie, comitetul de
directie i comitetul de censori.
Dintre membrii consiliului de
administratie vor fi: X-1 re-
prezentanti ai producAtorilor si
X ai exportatorilor. Din consiliu
mai fac parte de drept un de-
legat al Ministerului Agriculturii
Dorneniilor, directiunea Zoo-
tehnica i unul al Ministerului
de Inctustrie i Comert, ambii
din localitate, cari iau parte la
$edinte cu vot consultativ.
Comitetul de directie se va
compune din presedintele sin-
dicatului $i din doi membri de-
semnati de consiliul de admini-
stratie.
Comitetul de censori Va fi al-
catuit din câte trei membri or-
dinari $i trei supleanti, din cari
2 reprezentanti ai exportatorilor
unul al producätorilor.
Atributiunile *i modul de func-
tionare ale acestor organe vor
fi specificate in statut in con-
formitate cu prevederile leg gii
persoanelor juridice 1).
Uniunea centrald
6. In vederea coordonärii ac-
sindicatelor se va con-
stant. in Bucure$ti, de catre sin-
dicatele regionale, o uniune cen-
tralä a sindicatelor, avand un
statut special aprobat prin jur-
nalul Consiliului de Ministri, pe
taza referatului Ministerului A-
griculturii i Domeniilor i a
celui de Industrie -si Comert.
Membrii Uniunii
Uniunea centralà a sindicate-
lor se compune din pre$edintii
smclicatelor i din cate dni dele-
gati din partea consiliului de
adrninistratie al fiecdrui sindi-
cat, unul reprezentând pe pro-
ducatori si celalalt pe exporta-
tori, un delegat al Ministerului
Agriculturii si Domeniilor (di-
rectia Zootehnicl) si un delegat
1) A se vedca Legea persoanelor juridice,
fin 6 Fevruarie 1924 la pag. 244 vol. XI-Xil.
www.digibuc.ro
al Ministerului de Industrie si
Comert (institutul de export).
Uniunea central ti. poate coopth
membri colaboratori dintre per-
soanele cari prin cunostintele si
experientele lor ar puteh sä, co-
laboreze cu succes la indepli-
nirea programului sau.
Ace*tia vor fi cu vot consul-
tativ si in numär de maximum
1/3 parte a numärului membri-
lor titulari.
Mandatul membrilor Uniunii,
dureazä atilt timp cat dureazá
mandatul consiliilor de admini-
stratie ale sindicatelor care le-a
dat delegatia.
A tribuOunile Uniunii
7. Atributiunile Uniunii vor
fi in special urmättoarele:
a) Va sustine si reprezenth
interesele comune ale tuturor
sindicatelor, pentru ra(ionaliza-
rea exportului de animate si de
carne proaspätä, fäcând leg&
turä intre aceste sindicate, pre-
cum 5i legAtura cu autoritätile
de stat i cu pietele sträine, färä
a puteh face tranzactiuni co-
merciale;
b) V a reprezenth contingen-
tul de animate $i de carne
proaspätä exportabill, intre sin-
dicatele pentru rationalizarea
exportului de animate $i de
carne, fatä de acele täri in care
importul de animale se face pe
baza contingentärii, cäutând sä,
amortizeze interesele producäto-
rilor si ale exportatorilor din
%rd.
Cota exportabilä cuvenitä. pen-
tru fiecare sindicat, va fi fixatä
tinându-se seama de:
1. Datele statistice dirt ultimii
5 ani a proportiei participärii
efective a membrilor fiecärui
sindicat, la exportul de animale
si carne proaspätä, cu destinatia
fatä de care este nevoie
de contingentare.
2. Capacitatea instalatiilor con-
struite in scopul de a preghti
 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1971
animale pentru export, cu ga-
rantiile necesare din punctul de
vedere al politiei sanitare vete-
rinare;
c) Va judech reclamatiile mem-
brilor in contra consiliului de
administratie al sindicatului
respectiv cu privire la reparti-
zarea cotei de export;
d) Ii dà avizul asupra even-
tualelor cereri de infiintare de
noui sindicate pentru rationali-
zarea exportului de animale
de carne proaspätä.
Organele Uniunii
8. Organele Uniunii centrale
vor fi: adunarea generalg, con-
siliul de administratie, comite-
tul de dire ctie si comisia de ve-
rificare.
Consiliul de administratie se
compune din 11 membri, alesi
(le adunarea generalg, dintre
cari: 6 reprezentanti ai exporta-
torilor, 5 ai producgtorilor, pre-
cum si din cei 2 reprezentanti
ai Ministerelor de Agriculturg
si Industrie.
Consiliul de administratie
poate forma un comitet de di-
rectie, compus din presedintele
consiliului de administratie
2 membri desemnati de consiliul
de administratie, unul reprezen-
tant al sindicatelor si unul din
cei doi reprezentanti ai mini-
sterelor.
Comisia de verificare se corn-
pune din 3 membri, alesi de a-
dunarea generalg, dintre cari
2 vor fi exportatori i 1 produ-
cgtor.
Atributiunile i modul de
functionare ale acestor organe
vor fi specificate in statut, in
conformitate cu prevederile legil
persoanelor juridice.
Avantaje
9. Sindicatele i Uniunea cen-
tralg aunt persoane juridice.
Ele se vor bucurà de avanta- vol. XV-XVI.
www.digibuc.ro
53
jele acordate printr'un jurnal
al Consiliului de Ministri, in
vederea intensifichrii exportului
de animale, precum si a ggsirii
pgstrgrii debuseurilor.
Sindicate noui
10. Sindicate noui se pot In-
flint& printr'un jurnal al Con-
siliului de Ministri, dat pe baza
avizului consultativ al Uniunii
sindicatelor de export si al In-
atitutului National de export.
Tot acest pro cedeu se va urmg
si in cazul când va fi vorba de
lgrgirea sau restrângerea regiu-
nilor pro ducgtoare, mentionate
la art. 2 din prezentul regula-
ment.
Consilieri tehnici
11. Ministerul Agriculturii
Domeniilor va putett delegg, pe
lângâ legatiunile române, dung
nevoie si in conformitate cu pre-
vederile conventiilor veterinare,
consilieri tehniciA medici vete-
rinari.
Acesti consilieri vor aye& o-
bligatia de a se inform& asupra
stärii sanitare a animalelor, a-
supra functiongrii târgurilor de
auim ale, a stabilimentelor de
consumatie, asupra mdsurilor de
politie sanitarg veterinarg luate
fatg de transporturile de ani-
male din România si a se asi-
gurà de exactitatea diagnosti-
cului stabilit in cazuri eventuale
de constatarea boaleler in acele
transporturi.
Contraventii
12. Pedeapsa prevgzutá la
art. 71 din legea de politie sa-
nitard veterinardi), se va aplictt
celor ce contravin deciziunilor
ministeriale privitoare la actele
de origing si de proprietate, pre-
cum si la certificatele de sgnä-
tate, cerute conform conventiilor
i) A se vedea Legea de pantie sanitaii
veterinarS, din 6 Ian uarie 1926 la pag. 20
54 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931
veterinare, cu statele sträine,
pentru animale sau pentru pro-
dusele care se transport/.
Toate animalele care fac o-
biectul unei tranzactii comer-
ciale, vor trebul sä fie Insotite
de acte de origin,/ si proprietate
(Mlete de adeverirea proprieta-
vânzarii i sän/t/tii anima-
lelor), pe cari medicii veterinari
au obligatiunea expresa de a le
controlà i identificA cu cea mai
mare atentiune, cu prilejul veri-
fie/Hi st/rii sanitare a anima-
lelor i eliberárii certificatelor
de s/ntitate.
Toti acei cari vor fi cumpa-
rat, vandut sau transportat a-
nimale Mr/ bilete de proprie-
tate sau cu asemenea bilete In
neregul i cari vor fi indus In
eroare organele comunale In-
sarcinate cu eliberarea biletelor
de proprietate, arà'tând alta o-
rigin/ a animalelor decât cea
reala, precum i organele co-
munale care se vor fi %cut
complice la eliberarea unor ast-
fel de bilete de proprietate, pen-
tru animalele originare din alte
comune, In vederea eluclärii mg,
surilor de politie sanitar5, ve-
terinark privitoare la combate-
rea epizootiilor si la traficul de
animale, vor fi pedepsite dease-
menea, conform art. 71 si 75 din
legea de politie sanitar/ vete-
rinarà.
13. Contraventiile prevazute
la art. 71 si 72 din legea de po-
litie sanitarà veterinard se vor
pedepsi cu Indoitul amenzilor
cu maximum Inchisorii, atunci
când contravenientii vor fi pri-
lejuit mäsuri restrictive din
partea statelor str/ine, cu nri-
vire la export, precum i acei
cari eludând nagsurile de politie
sanitará veterinará vor fi lnles-
nit exportul de animale suspecte
sau bolnave, sau vor fi exportat
asemenea animale.
14. In caz de recidivä, pe
hang/ sanctiunile penale, se va
aplich si interdictia dreptului de 1930 la pag. 674, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
a face comert de export cu a-
nimale si produse animale, pe
termen de unul pan/ la 5 ani.
Procedura
15. Pentru toate contraven-
tiile, amenzile se vor pronuntà
In prima instantá, de atre di-
rectorul general al serviciului
zootehnic i sanitar veterinar,
sau prin delegati speciali, au-
torizati de Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor cu deciziune
ministerial/.
Procedure de urmat si drep-
tul de a atach, aceste hotártri
vor fi cele preväzute de art. 65
din legea sanitar5., modificat5
prin art. 92 al legii din 23 Mar-
tie 1926 1).
Comunicarea deciziunilor se va
notificà prin organele admini-
strative (circ. politienesti, jan-
darmi, notari comunali, etc.),
cari stint obligati, sub pedeansá
disciplinará, a stárui pentru e-
fectuarea Immanärii, In cel mult
cinci zile dela primirea adresei
Directiunii Generale Zootehnice
Sanitare Veterinará, sau a
delegatilor speciali autorizati de
minister.
Contra deciziunii, contrave-
nientii pot declarà apel, In ter-
men de cinci zile dela primirea
sau afisarea notificIrii.
ApeIul se declarä, la autorita-
tea administrativá prin al cá-
rui organ s'a fácut comunica-
rea, la Directiunea General/
Zootelmic5, i Sanitar/ Veteri-
nerd, sau delegatilor speciali au-
torizati de minister, dela care
s'a primit deciziunile.
In caz când nu s'a declarat
apel In cinci zile dela data co-
municarii, autoritatea admini-
strativ5, face mentiune despre
neapelare, pe dovada obtinutä
sau pe procesul verbal de con-
statarea Immânániì, Inaintân-
du-le imediat Directiunii Gene-
') A se vedea Legea sanitara" din14 mue
 LEGI DE UNIFICARE. 9 Fevruarie 1931
rale Zootehnice si. Sanitare Ve-
terinare, sau delegatiIor oficiali
autorizati de minister.
Apelurile declarate i primite
de Directiunea Generald Zooteh-
nica i Sanitard Veterinard, sau
de dare delegatii speciali au-
torizati de Ministerul Agricul-
turii si Domeniilor, se trimit,
odatá cu dosarul cauzei, tribu-
nalului judetului In care s'a co-
mis infractiunea.
Tribunalul judeca apelul, cu
preadere, In cel mult 30 zile
dela Inregistrare, fárá drept de
opozitie, deciziunea confirmatä
devenind astfel executorie in
ziva pronuntárii.
Odatä cu aceste cM epuizate,
contravenientii nu mai au drep-
tul sá formuleze nici un fel de
plângeri, nici pe cale judeato-
reascd.
In caz când se prevede pe-
deapsa inchisorii, Directiunea
Generald Zootehnic i Sanitard
Veterinard, sau delegatii spe-
ciali autorizati de minister, va
inainta dosarul tribunalului lo-
cului, pentru a se pronuntà; tot
astfel se va urnah. si In cazul
de insolvabilitatea contravenien-
tilor pentru transformarea a-
menzii In zile de inchisoare.
Grefierii tribunalelor sunt in-
datorati, In termen de 15 zile
dela pronuntare, sä restituie Di-
rectiunii Generale Zootehnice si
Sanitare Veterinare, sau dele-
gatilor speciali autorizati de mi-
nister, dosarul i copia sentintei
definitive.
Deciziunile definitive se ur-
máresc de Directiunea Generald
Zootehnicd si Sanitard Veteri-
prin organele sale, con-
form legii de urmdrire a veni-
turilor statului1).
Prescriptiunile In privinta tu-
turor abaterilor din articolele
precedente este de 3 ani dela
1) A se vedea Legea de urm5ri re a venituri
lor statului, din 1 August 1921 la pag. 1036
vol. IX-X.
www.digibuc.ro
55
sávarsirea oricdrei abateri, sau,
In caz de urmärire, dela cel din
unad, act de urmärire
16. Toate amenzile la con-
traventiunile prezentului regu-
lament, date si pronuntate, atat
in prima instantd, de directo-
rul general al serviciului zooteh-
nic i sanitar veterinar sau de
delegatii speciali autorizati de
Ministerul Agriculturii si Do-
meniilor, cat si de instantele ju-
decátoresti de apel, se vor pro-
nunta i vdrsa In folosul Ca-
merei agricole a judetului res-
pectiv, care le va intrebuinta
exclusiv pentru acoperirea ne-
voilor actiunii zootehnice a a-
celei camere.
17. Contravenientii vor de-
pune sumele la cari au fost con-
damnati, In termen de o lunà
dela comunicarea amenzii rä-
masá definitivä, la administra-
tía a judetului, pe
seama Camerei agricole; iar re-
cipisa constatatoare cd s'a fá-
cut depunerea, o vor inainta au-
toritätii care a pronuntat a-
menda, adicd Directiunii Gene-
rale Zootehnice $i Sanitare Ve-
terinare, sau delegatilor spe-
ciali autorizati de minister.
LEGE
pentru infrumuselarea Imprejurimilor
Capttalel
DIN 9 FEVRUA RIE 1931 1)
1. Ministerul de Agriculturd
Domenii este autorizat sá
cedeze municipiului Bucuresti,
In scopul credrii unei statiuni
climaterice, de agrernent
sport, proprietatea urmátoarelor
imobile:
1) Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedintele dela 27
28 Iulie 1929; promulgat cu Decret No. 716
bis/930 i publicat In Monitoral Oficial
No. 32 din 9 Februarie 1931, unde se pot
planurile ce fac parte integranti
din Lege. A se vede4 i Legea pentru In-
ilintarea Cassei gridinilor publice din Rucu-
resti, din 13 lunie 1929 la pag. 572, vol.
XIII-XIV.
56 LEGI DE UNIFICARE. 9 Fevruarie 1931
1. Pgdurea Snagov-Tiggne$ti
din judetul Ilfov, cu trupurile
Fundul-Sacului i Pope$ti, im-
preung cu toate poienele $i lo-
curile de culturg, In intindere
de circa 1500 ha., precum $i co-
nacul Vatra Mgngstirii Snagov,
in intindere de circa 1 ha. si
jumgtate, avgnd limitele argtate
in planul care face parte inte-
grantä din lege. Nu intrg In a-
ccastg cedare parcelele notate
pe plan sub No. 25, 26, 27, 28,
29, 21, 22, 23, 24, 17, 18, 19, 20,
14, 15 sj portiunea din parcela
No. 16, situatg la nord de par-
tea lacului numitg Coada Rece,
cari rämân proprietatea Statu-
lui.
2. Lacul Snagov, cu toate ra-
rnificatiile lui pe toatg intinde-
rea lor si cu drumul de halaj,
In Intindere de circa 1000 ha.,
avgnd limitele argtate In pla-
nul, care face parte integrantg,
din lege $i cu exceptia portiu-
nilor denumite Coada Negresei
Coada lui Flondor, cari rd-
mgn Statului.
3. Lacul Bgneasa, precum
pgdurea Bgneasa, in intindere
de 100 ha., precum i o f gsie
de teren de 4.7302 ha. din tere-
nul fermei $coalei de agriculturg
dela Herästräu, care se Intinde
dela soseaua nationalg. Bgneasa-
Otopeni pAng la pgdure, având
limitele argtate In planurile care
fac parte integrantg din lege.
2. Cedarea imobilelor argtate
tn articolul precedent se face
cu titlul gratuit.
3. Primäria municipiului Bu-
cure$ti va amenajh pgdurile
Snagov i Bgneasa ca statiuni
climaterice, de odihng, de agre-
ment $i sport $i va puteh de-
fri$A., In acest non: o supra-
fatg total& de circa 100 ha., de
preferintg pe malurile lacului
Snagov, pentru a fi destinatg
parcurilor, terenurilor de sport,
clgdirilor hotelurilor, pavilioa-
www.digibuc.ro
nelor, coloniilor de varg, $i al-
tor instalatiuni similare.
Din terenul destinat defri$g-
rii, primgria municipiului Bu-
cure$ti va puteh vinde, prin li-
citatie publicä, particularilor,
loturi dela 500 pând la 1000 mp.,
pentru constructii de vile.
O portiune din parcela mar-
catá plan cu No. 114, din prt-
durea Snagov, cuprinzAnd ma-.
lul lacului si terenul limitrof,
se va pune gratuit la dispozitia
Oficiului National de Educatie
Fizicg 5i Aso ciatlei Cercetg$iei
Române pe termen de 10 ani.
Dupg expirarea acestui ter-
men, primgria municipiului Bu-
curesti va puteh schimb& desti-
-natiunea acestei parcele, rezer-
vând Insd O. N. E. F. $i Aso-
ciaiunii Române"
un alt teren, tot pe malul lacu-
lui Snagov.
Stuful din lacul Snagov, pre-
cum $i pescuitul, se vor arend&
sau concesiona de primgria mu-
nicipiului Bucuresti la coopera-
tive sau asociatiilor cooperati-
velor din localitate, impunân-
du-se arendasilor sau concesio-
narilor obligatiunea de a luà
mgsurile necesare pentru cultura
pestilor si. Immultirea speciilor
convenabile.
Se rezervg Primgriei munici-
piului Bucuresti dreptul de a
da autorizatiuni individuale pen-
tru pescuitul cu undita.
Materialul lemnos rezultat din
defri$area pädurilor va apartina
Casei pädurilor.
Primgria municipiului Bucu-
esti este obligatg a Intrebuint&
pretul parcelelor vândute, pen-
tru ridicarea economick cultu-
rald, esteticd, etc., a comunelor
de pe malurile lacului, iar ve-
niturile cuvenite primgriei vor
form& un fond special In buge-
tul sgu, care nu se va Intre-
buint& cleat pentru:
 LEGI DE UN1FICARE. 12 Fevruarie 1931
a) Restaurarea completd a lo-
calului bisericii din insula la-
cului Snagov, intretinerea lui
4i a personalului bisericesc ne-
cesar, cari rämân in sarcina
municipiului Bucuresti pentru
viitor;
b) Infrurnusetarea statiunii;
c) Intretinerea a diferite có-
lonii i altele.
4. Pklurea Báneasa i fásia
de teren dintre pddure si so-
seaua nationalä se vor amenajà
ea pare pentru municipiul Bu-
curesti, cu sosele, alei, poteci,
restaurante, terenuri de sport,
etc., fdril a se puteà defrisà mai
mult de 5% din suprafata ei.
Primária municipiului Bucu-
resti, nu va puteh Instrdind nici
o portiune din aceastd pdelure.
Materialul lemnos rezultat
din defrisare va apartine Casei
pädurilor.
In scopul nadririi acestui pare,
Primäria municipiului Bucuresti
va puteà dobandi terenuri dela
locuitorii din comuna Herästrau,
dând In schimb terenuri din mo-
sia sa Ilerästräu, situatd la
nord de calea feratd Mogosoaia-
Pantelimon sau terenuri din and,
mosie.
5. Din administratia celor
(loud parcuri va face parte, In
mod permanent, si un delegat
al Ministerului de Domenii.
6. In termen de o lurid dela
promulgarea legii de fatä, Mini-
sterul de Domenii va predb. mu-
nicipiului Bucuresti imobilele
cedate.
Lucrárile de amenajare si a-
nume: defrisdrile,
cládirile publice, amenajarea
bdilor i parcurilor, se vor exe-
cut& In termen de 3 ani dela
aceastä datd.
www.digibuc.ro
57
REGUL AMENTIM
pentru constatarea, evaluarea §I per-
ceperea taxelor, impozitmor I rede-
venSelor miniere
DIN 12 FEVRUAIIIE 19311)
cu modif'. 19 Mai 1931
CAPITOLITL I
Taxe fixe impozite miner()
1. Intreprinderile miniere, de
orice naturd, pentru exploatarea
substantelor miniere rezervate
Statului, sau a acelora a cdror
exploatare este läsatá la libera
dispozitie a proprietarului su-
prafetei, In afard de orice alte
däri fixate prin alte legi, aunt
supuse la plata urmätoarelor
taxe i impozite miniere:
a) 0 taxd, fixd, asupra supra-
fetei perimetrului sau terenului
concesionat, precum i asupra
terenurilor cari desi nu sunt con-
cesionate, sunt Insä exploatate
de proprietarii lor;
b) Un impozit proportional cu
produsul brut, calculat la va-
loarea acestui produs extras din
mind j asezat la locul de depo-
zitare al minei, sau carierei.
(Art. 118 din legea minelor).
2. Taxa asupra suprafetei se
aplicd atat concesiunilor acor-
date de Stat, cat i celor acor-
date de particulari, indiferent
dacd sunt sau nu puse In ex-
ploatare i pentru orice sub-
stantá minerall ar fi acordatiL
concesiunea.
Proprietarii suprafetei dato-
reazd Statului aceastá taxd nu-
mai din momentul in care Incep
sd exploateze orice substantá
Acest Regulament a fost sanclionat cu
Decret No. 9/931 si puhlicat In Monitor:a
Oficial No. 35 din 12 Fevruarie 1931. A se
vedei Legea Minelor din 28 revruarie 1929,
la pag. 282, vol. X VIT, cu mod. 9 Isnuarie
1930, la pag. 45, vol. XVIII, precum si vechea
Lege a mmelor. 4 hair 1924, la pag. 617,
vol. XI-XII, cu mod. 6 Dec. 1925, 7 Aprilie
1927 si 1 Ianuarie 19291a ordinea crunologia.
58 LEG! DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

minerala care s'ar all& In tere- rei alte substante minerale, fie
nurile lor i pe care au dreptul ca este rezervata Statului, fie ca
s'o exploateze conform Consti- este %seta la dispozitia proprie-
tutiei si legii minelor. tarului suprafetei.
Daca suprafata terenului ex- In caz când in actul de conce-
ploatat de proprietar este mai siune surd cuprinse mai multe
mare cleat suprafata maxima substante minerale, concesiona-
prevazuta de legea minelor, ca rul datoreste o singura taxa pe
unitate de concesiune pentru suprafata, i anume pe cea mai
substanta minerala exploatata, mare. (Art. 119 din legea mi-
proprietarul are dreptul sä-si nelor).
formeze In jurul lucrarilor sale 4. Impozitul proportional se
de exploatare unul sau mai va socotl la o cota din produsul
multe perimetre, de intinderea extras, loco mina, sau schell.;
maxima prevazuta de lege, pen- &Lea substanta miniera are pu-
tru substanta minerala exploa- ritate sau concentratiune sufi-
tata de el. Aceste perimetre vor cienta, spre a fi negociabila sau
fi formate cu aprobarea Ministe- predata direct uzinelor sau Ta-
rului Industriei i Comertului,
data prin deciziune ministerialä, In cazul and substanta mini-
intemeiata pe avizul Consiliului erg, nu are puritatea i concen-
superior de mine si publicata In tratiunea suficienta, pentru a fi
Monitorul Oficial. Proprietarii negociabila sau predata direct
cari se vor conform& acestei dis- uzinelor sau rafinariilor, färä a
pozitiuni, vor fi impusi la taxa mai fi curätita sau transformata
fixa pe suprafatä, numai asupra prin operatiuni consecutive $1.
perimetrelor astfel formate. accesorii exPloatarii miniere pro-
La exploatärile de ape mine- priu zise, impozitul proportional
rale (izvoare, lacuri, lagune sau se va aplic& la produsul curatit
depozite de nä'moluri), taxa fixa sau concentrat, care rezultä dupA,
pe hectar se va aplich numai la transformare.
suprafata perimetrului de pro- In acelas mod se va procedA.
tectiune intern. si pentru substantele care, desi
Taxa este datorita de proprie- lipsite de impuritäti se nego-
tari, pe Intregul an financiar, in- ciaza dupa o prealabila separa-
dependent de data and incepe re unele de altele, fara ca pen-
sau Inceteaza exploatarea, iar de tru .9,ceastä operatiune sá se
concesionari independent de intrebuinteze proceclee de fabri-
data când la flint& sau inceteaza catiune propriu zisa. De exem-
concesiunea. (Art. 118 din legea plu: gazele, gazolina, etc.
minelor). In acest caz, produsul se va
3. Taxele fixe pe suprafatil consider& extras din zacamânt
surd urmatoarele: dupa operatia separarii, al
Lei 60 de ha., asupra concesi- carei cost se va Ingbobà in cos-
unilor petrolifere acordate de tul general de extractie (Art.
Stat sau de particulari si asupra 118 din legea minelor).
terenurilor exploatate de pro- 5. Cantitätile de substante
minerale combustibile intrebu-
prietarii suprafetei pentru ex- intate de intreprinderi pentru
tractia petrolului $i gazelor aso- nevoi proprii, sau distribuite
ciate cu el In acelas zacamant. personalului lor, precum i ti-
Lei 20 de ha., pentru concesi- teiul, gazele si mice alte sub-
unile acordate i terenurile ex- stante minerale pierdute din ne-
ploatate pentru extractia orica- glijenta intreprinderii prin ac-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 59

cidente, prin lipsg de debuseu, Totalul acestor cheltueli va fi

etc., sunt i ele supuse impozitu- raportat la totalul transporturi-
lui proportional si redeventelor lot. de orice fel si pentru oricine,
cuvenite Statului. (Art. 118, alin. efectuate in cursul anului cu a-
9 din legea minelor). ceste mijloace de transport, si
6. (Mod. 19 Maiu 1931). Impo- va fi dovedit cu registre vizate
zitul proportional asupra produ- de autoritatma minim% in care
sului brut al exploatgrilor mini- aceste cheltueli vor fi contabili-
ere se constatä anual si se fi- zate separat.
xeazg, la: Dacg productiunea este trecu-
a) 3% din produsul brut la tä prin instalatiuni de separare
arbuni si la bitumine solide. sau curatire, atunci impozitul
Impozitul se va percepe In bani se va calculà la valoarea produ-
sau in naturg, dupg. alegerea sului separat sau curätit, din
Ministerului de Industrie si Co- care se vor sadeà cheltuelile de
mert. separare. In cazul and instala-
In cazul and impozitul se va tiunile de separare sau curätire
percepe in bani, atunci el se va nu sunt situate in apropiere de
calcula pe pretul mediu de van- gura minei, din valoarea produ-
zare obtinut de intreprindere in sului curätit i sortat se vor
cursul anului pentru care se va scgdett, pe lângg, cheltuelile de
face impunerea, calculat loco separare i cheltuelile de tran-
depozitul dela ming. sport panä la aceste instalati-
Dacá depozitarea nu se face uni; pentru calculul acestor
la gura minei, valoarea produ- cheltueli se va proceda dupa
sului va fi calculatg la locul de cum se aratä In aliniatul pre-
depozitare, scazandu-se cheltu- cedent;
elile de transport dela gura mi- b) 3% din titeiul, gazele i ga-
nei pang, la acest kc. zolina obtinutg din gazele aso-
In cazul and produsul obti- ciate in zacgmant cu titeiul.
nut nu a fost vandut predabil la La petrolul brut si la produ-
gura minei, sau la locul de de- sele separate din gaze, impozi-
pozitare al minei, din pretul ob- tul de 3% se va percepe dupg
(inut se vor scädea cheltuelile alegerea Ministerului de Indu-
suportate de intreprindere, dela strie si Comert, fie in numerar,
aceste locuri pang la locul de fie in natud.
predare. Productiunea pe schelä a unei
Dacd transportul pang, la lo- intreprinderi se va stabili prin
cul de predare sau la statiunea totalizarea cantitätilor produse
de Incarcare pc- C. F. R., pe de fiecare sondg timp de 1 an si
nine de navigatie fluvialg sau se va mäsura la rezervoarele
maritimg se face cu mijloacele din schela ale sondelor. Pentru
proprii ale 1ntreprinderii (linii impuritäti, nisip i apä se ad-
industriale, funiculare, etc.), mite un coeficient de corectiune,
costul transportului pang la a- pe care comisiunea 11 va apre-
ceste puncte se va calculà ti cia, pe baza actelor organelor
nand seam& de uringtoarele miniere locale, a scriptelor In-
elemente: amortismentul anual treprinderii debitoare i e-
al investitiunilor fäcute prin bi- ventual a altor informatiuni
lant pentru aceste mijloace de luate dela intreprinderile vecine.
transport, materialul i perso- Cand impozitul se percepe In
nalul de Intretinere j functio- numerar, valoarea productiunii
nare a kr, cheltuelile de regie impozabile obtinutä de ftitre-
aferente si beneficiul legal cal- prinderi In cursul anului, se va
culat la totalul acestor cheltueli. stabili pentru fiecare dupg re-
www.digibuc.ro
60 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

gistrele lor de vanzare, regulat acestei conducte s'ar aflà intr'o

tinute. Dacg intreprinderea nu schelg Invecinatg.
prezintg un asemenea registru, Taxele de pompaj i manco de
sau registrul prezentat nu este transport din rezervoarele sche-
tinut regulat, valoarea produc- lei la origina conductelor in le-
tiunii sale se va stabili de corni-ggturg cu o rafinärie sau cu o
siunile de impuneri judetene statiune de C. F. R., vor fi sta-
prin apreciere, având in vedere bilite de comun acord Intre Mi-
preturile obtinute de intreprin- nisterul Industriei i Comertu-
derile invecinate, in prima si lui i intreprinderea debitoare,
ultimg instantg i Or& drept de iar in caz de neintelegere, va de-
opozitie pentru exploatator. cide consiliul superior de mine.
In cazul când intreprinderile sgTiteiul predat In naturg poate
producgtoare nu vând titeiul In aibl un procent de impuritäti
stare brutg, ci sub forma de de- de maximum 1%%. Dace; pro-
rivate, obtinute in rafingrii, va- centul de impuritati este mai
loarea ttteiului impozabil se va mare, Intreprinderea va anuntg
stabili luând ca bazg preturile Ministerul care va face o cerce-
obtinute pentru derivate. Din tare pentru a stabili procentul
aceste preturi se vor scgdeg ur- ce poate fi admis. Cantitatea de
mgtoarele cheltueli suportate de titei ce trebuie sg fie predatá se
intreprinderi: transportul tite- va mgri cu pro centul de impuri-
iului, din schelg la rafingrii, tgti admis cu prilejul receptio-
costul rafingrii titeiului, taxele ngrii.
Cheltuelile de reducere a im-
fiscale, etc., precum i transpor-
tul derivatelor dela rafindrie la puritgtilor la pro centul admis,
locul de vgnzare, dovedite dupg privesc pe intreprinclere.
cum se aratg In alineatul prece- cuPentru gazele obtinute odatg
dent i cu aceIeasi urmgri pen- va percepe(titeiul),
petrolul impozitul se
numai in numerar,
tru intreprinderi In caz de ne- la valoarea productiei stabilitä,
conformare. precum urmeazg:
Cand impozitul se percepe in Valoarea gazelor vändute al-
naturg, produsele vor fi de ace- tora se va stabill dupg registrele
eas calitate i puritate cu pro- de vânzare ale intreprinderii.
ductiunea cgreia se aplicg im- Valoarea gazelor Intrebuintate
pozitul. in schelä pentru uzul propriu al
Calitatea se va stabili pe baza Intreprinderii sau al functiona-
buletinelor de analizg ale Intre- rilor säi se va calculg In raport
prinderii, iar la nevoie ale insti- cu valoarea combustibilului In-
tutului geologic i ale exploatg- locuit si tinand seamg de numg-
rilor vecine, fäcute In cursul a- rul caloriilor. (Art. 118, aliniatul
nului respectiv, asupra probelor final din legea minelor).
luate din titeiul -produs din ace- Când gazele sunt puse in con-
leasi straturi de petrol, probe sumatiune dupg separarea ga-
luate din rezervoarele din schelg zolinei, impreung cu care au
ale sondelor. iestit din sonde (sub formg de
Predarea impozitului perceput gaze uscate) la valoarea lor sta-
in naturd se va face In rezer- bilitg, dupg cum se aratg mai
voarele de immagazinare dela sus, se va adgugh valoarea ga-
origina unei conducte indicatg zolinei pentru a se ajunge la va-
de Ministerul Industriei si Co- loarea gazului brut, astf el cum
mertului, care leagg schela cu este scos din zgegnagnt.
rafingria sau cu o statiune de Captarea i utilizarea tuturor
cale feratg, chiar dacä origina gazelor emanate din sonde si
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12yevruarie 1931
mäsurarea lor cu ajutorul con-
toarelor este obligatorie. In caz
de abatere, intreprinderile vor
suferi sanctiunile preväzute de
legea minelor, iar comisiunile de
impuneri miniere vor fi libere sä
aprecieze cantitatea i valoarea
productiei, Ma% drept de opozi-
tie si apel pentru exploatator
sä impund Intreprinderea la un
impozit de 4,50%, In loc de 3%.
Gaze le ce vor fi, introduse din
nou in zäcämântul de petrol nu
aunt impozabile, dacä, cantitatea
lor va fi doveditä cu registre
vizate de autoritatea minierá.
Separarea derivatelor (gazo-
linei, etc.) din gaze, este obliga-
torie (art. 195 din legea mine-
lor).
Se excepteaa, cazul and in-
treprinderea n'a avut timpul ne-
cesar pentru a-si construi insta-
latii de separare i nici intre-
prinderile vecine nu posedä o a-
semenea instalatie la care sa se
poatä face separarea.
Titeiul i gazele pierdute din
neglijenta intreprinderii prin
accidente, prin lipsä, de debuseu,
etc., sunt i ele supuse impozi-
tului proportional (art. 118 alM.
final din legea minelor);
e) 2% din produsul brut pen-
tru hidrocarburele gazeiforme
cari forrneazä zdaminte pro-
prii. Impozitul se va percepe in
numerar, so cotit la valoarea
produsului, pe pretul de vanzare
la origina conductei de predare.
Valoarea gazelor utilizate pen-
tru nevoile proprii ale exploa-
tärii, se socoteste cu pretul me-
diu de vänzare realizat de ea
In cursul anului;
d) 0,25% din metalul pur ob-
tinut pentru aur, platinä i ar-
gint.
Impozitul la aceste metale se
poate percepe in naturá.
La produsele concentrate (sli-
curi) aurifere, platinifere i ar-
gintifere, impozitul se va. socotl
la valoarea continutului lor in
metal pretios, constatat prin a-
www.digibuc.ro
61
naliza fäcutä la laboratoriile o-
ficiale, din care se va scädeb, cos-
tul operatiunilor de concentrare
(art. 118 alM. 8 din legea mine-
lor);
e) 1% din productia brutá pen-
tru restul substantelor metali-
fere i minerale i pentru depo-
zitele de turn, i massele de
roci comune de orice fel (calca-
re, gips, nisipuri, gresii, marne,
argile, etc.), urmändu-se norme-
le preväzute mai sus la punctul
a, pentru stabilirea cuantumu-
lui i valorii produsului extras;
f) 1% din sumele incasate
pentru bäile minerale servite in
statiunile balneare, sau pentru
vânzärile de námoluri, ape mi-
nerale si gaze de alta naturä,
deck hidrocarburele gazeiforme,
precum si din pretul obtinut
pentru särurile extrase din ape-
le minerale. Pretul de vânzare
se socoteste la locul de produce-
re, urmändu-se normele prevd-
zute mai sus sub punctele b
c pentru stabilirea cuantumului
valorii produsului extras (art.
129 din legea minelor).
7. Sunt supuse impozitelor
miniere si substantele minerale
obtinute pe urma lucrärilor de
exploatare, In cazul când explo-
ratorul obtine autorizarea de a
le valorifica In conformitate cu
art. 15 din legea minelor, In a-
ceste cazuri exploratorii sunt o-
bligati 0, tind in bung regulä,
registrele arltate la art. 53 din
prezentul regulament.
8. In fiecare an, in cursul lu-
nei Ianuarie, Ministerul Indus-
triei si Comertului va stabill
prin decizie ministerialä publi-
catä In Monitorul Oficial, sub-
stantele minerale pentru care
perceperea impozitelor miniere
cuvenitä, Statului se va face in
naturd. (Art. 120 si 121 din le
gea minelor).
9. Sunt scutite de plata impo-
zitului minier:
62 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

a) Exploatärile miniere flcute vente. (Art. 120 /3i 122 din legea
de Stat in regie directä: minelor).
b) Substantele minerale läsate
la libera dispozitie a proprieta- Sectiunea 1
rilor suprafetei, când sunt ex- Cdrbuni
ploatate in regie direct5. de Stat,
judete i comune, pentru con- 11. La cdrbuni redeventa cu-
structiuni de interes general, venitA, Statului este de 5 la sutä
(biserici, coli, spitaluri, localuri din productia brutä. Intreprin-
pentru autoritäti, drumuri, po- derile care extrag carbuni exclu-
duri, etc.) si pentru intretinerea siv din straturi a c5,ror grosime
lor; nu este mai mare de 70 cm., da-
c) Materialele de constructie toresc Statului o redevent5. de
läsate la libera dispozitie a pro- .5 la sutä. (Art. 176, alin. 2 din
prietarilor suprafetei (art. 2, legea minelor).
clasa XII din legea minelor), Pentru stabilirea quantumului
cd,nd sunt extrase pentru fabri- valorii productiunii, se va
carea cärämizilor si tiglelor sau urmà normele prevàzute la art.
sunt intrebuintate de proprietar 6, punctul a din prezentul regu-
pentru clàdiri proprii, färä a fi lament.
supuse in prealabil la procedee Statul cedeaza din redeventele
de fabricatie. sale.
Regiile publice comerciale nu a) 15% proprietarilor suprafe-
au dreptul s5, beneficieze de scu- telor inglobate In perimetrul
tirile de sub a si b, ele fiind asi- concesionat, potrivit dispoziti-
milate prin art. 31 din legea pen- 176, alin, 6 din legea minelor;
tru organizarea si administra- unilor prevgzute la art. 35 si
rea pe baze comerciale a Intre- 176, ann. 6 din legea minelor;
prinderilor i cou(illor publ- b) 10% exploratorului (art.
ce 1) cu intrenrindarile parti- 176, alin. 6 din legea minelor;
culare, In ceeace priveste rapor- 12. Cand conoesiunea a fost
turile lor cu Statul. (Art. 127, acordatg, sub forma unei asocia-
din legea minelor), tiuni intre Stat i intreprinde-
re, concesionarul este obligat sä
CAPITOLUL II achite anual, pe tot timpul con-
Redevente cesiunii, o redeventa din produc-
tia brutä de:
10. Redeventele cuvenite Sta- 1% pentru toti proprietarii su-
tului din substantele minerale prafetelor inglobate in perime-
exploatate sunt cele al-Mate mai trul concesionat,
jos si pot fi percepute In nume- 1% exploratorujui. (Art. 35 din
rar sau In naturä. legea minelor).
Perceperea in naturg, va fi sta- 13. Redeventa se va dis-
bilitä de atre Ministerul Indus- tribui proprietarilor suprafetei,
triei si Comertului, in fiecare proportional cu suprafata flea-
an, in cursul lunei Ianuarie, rei parcele inglobate In perime-
prin deciziune ministerialä, pu- trul concesionat.
blicatâ, In Monitorul Oficial. A- Aceste redevente sunt datorite
ceast5, deciziune poate fi datä numai in regiunile uncle pro-
numai pentru redevente, sau prietarii suprafetei aveau, sub
pentru impozite i pentru rede- regimul legiuirilor anterioare,
dreptul de a dispune, dupg li-
A. se vedea Legea pentru organizarea
administrarea pe baze comerciale a In-
bera lor vointä, de cärbunii a-
treprinderilor i avutiilor publice, din 16 flati In subsolul proprietätii lor
Martie 1929 la pag 243, vol XVII. (Art. 35 din legea minelor).

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 63

Sectiu Ilea 2 la sutä, nu mai creste, ci rämâ-

ne constantä.
Bitumine Sondele care vor produce prin
eruptie liberä, vor plätI peste
14. Redeventele cuvenite Sta- redeventa calculatä dupá norme-
le de mai sus, o suprataxá de
tului, proprietarilor suprafetei
10 la sutä din productia recupe-
si exploratorului, la concesiunile
acordate pentru exploatarea de ratä prin eruptie liberä, afarä
substante asfaltoase naturale, de cazurile de fortà majork
ozocheritä i isturi bituminoase constatate imediat de autorita-
de orice fel, sunt cele preväzute tea minierá, prin dresare de
la art. 11, 12 si 13, de mai sus. proces verbal si confirmare de
(Art. 178, alin. 2 din legea mine- comisiunea regionalä de jude-
kr). catá.
Exploatárile prin galerii, inde-
Sectiunea 3 pendent de productia zilnicä,
precum si puturile i sondele cu
Bitumine lichide $i gaze asociate productie medie, mai mid, de
cu ele in acelal zactlutánt 3.000 kg., calculatä pe zile pro-
ductive, In .cursul unui trimes-
15. La concesiunile redeven- tru, vor plät1 o redeventä fix&
tiare, redeventa se va stabili se- de 8 la &It'd..
parat, pentru fiecare sondä. Sondele de pe perimetrele de
Daca sonda a extras titeiuri exploatare, care vor fi adâncite
de calitäti diferite, redeventa se pentru a cäuth strate productive
necunoscute incá, vor fi scutite
va stabill separat, pentru fiecare de plata redeventei
calitate, dupä normele prey gzute extras& din stratele la productia
noui desco-
la art. 6 din prezentul regula- perite, pentru un numär, de va-
ment pentru impozitul propor- goane egal cu nuraärul metrilor
tional aplicabil titeiului. säpati sub ultimal strat exploa-
Redeventa ce se va percepe la tabil cunoscut.
fiecare sondä va fi proportionalä
cu productia extrasä din sondä, teàAceastä, degrevare nu va pu-
fi acordatá cleat pentru pri-
dupä scara urmätoare:
Pentru prima mie de vagoane mele trei sonde räzbite, la fie-
care strat nou descoperit.
se va pläti 12 la sutä. Descoperirea oricärui strat nou
Pentru cantitatea cuprinsä In- va fi constatatä de o comisie
tre 1.000 si 2.000 vag. 15 la sutä. compusä din:
Pentru cantitatea cuprinsä in- a) Un reprezentant al Direc-
tre 2000 si 3000 vagoane 17 la tiunii minelor;
sutä. b) Un reprezentant al Institu-
Pentru cantitatea cuprinsit In- tului Geologic al României;
tre 3.000 s! 4.000 vagoane 19 la Un reprezentant al Intre-
sutä. prinderii care a descoperit stra-
Pentru cantitatea cuprinsä. In- tuI;
tre 4.000 si 5.000 vagoane 21 la d) Un delegat al exploatárilor
sutä. vecine.
Pentru cantitatea cuprinsä. In- Comisiunea. la cererea celor
tre 5.000 si 6.000 vagoane 23 la interesati i pe cheltuiala kr, va
sutá. stabill In acelas timp i quantu-
Pentru cantitatea cuprinsä in- mul degrevärii.
tr e 6.00(1 si 7.000 vagoane 25 la In urma acestor constatári
sutä, i asà mai departe. oficiale pentru primele trei son-
Cfind redeventa a ajuns la 50 de, nu se mai poate acordà
www.digibuc.ro
64 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

aceste avantaje de explorare la In cazul când perceperea se

acelas strat, pentru toatä re- face in numerar, valoarea rede-
giunea care se aflä. in conditiuni ventelor se va stabili dupa nor-
geologice identice. mele preväzute de art. 6 din
Pentru sondele arora se apli- prezentul regulament, pentru
c5, mai departe regimul rede- impozitul proportional aplicabil
ventiar prevAzut de art. 186 din titeiului.
legea minelor dela 4 'nine 1924, Dupä aceleasi norme se va
la concesiunile dobandite in con- stabili si percepe si redeventa
ditiunile acestei legi, modul de specialá de 4% prevázutá de art.
stabilire al redeventelor cuvenite 258, alin. 5 din legea minelor.
Statului se va face dupl nor- Dad, redeventa se percepe in
mele prevAzute de art. 11 din naturd, ea va fi luatá In primi-
Regulamentul promulgat cu re in prezenta autoritatii mini-
Inaltul Decret Regal Nr. 648 din ere, in conformitate cu clauzele
6 Martie 1928 si publicat In Mo- preväzute in caietul de sarcini
nitorul Oficial No. 65 din 21 al fiecdrei concesiuni. (Art. 189
Martie 1928, privitor la consta- din legea minelor).
tarea, evaluarea si. perceperea 16. La gazele asociate cu pe-
taxelor, impozitelor si redeven- trolul in acelas zácämânt, rede-
telor miniere. (Art. 50 din pre- yenta este de 15% din cantitatea
zentul regulament). de gaze extrasä din zácdmânt.
In vederea stabilirii provizorii In caz de separare, redeventa va
a redeventelor cuvenite Statului, fi de 5% din derivatele separate
intreprinderile debitoare sunt (gazolind, etc., si 10% din restul
obligate sä, trimeatä. organelor gazelor rämase dupä operati-
locale speciale de control si per- unea separárii. (Art. 190 din le-
ceperé a redeventelor, in termen gea minelor).
de 10 zile dela expirarea lunii Quantumul si valoarea ace-
sau trimestrului calendaristic, stor redevente se stabilesc dupl
situatiuni complete si exacte a- aceleasi norme ca si impozitele
supra productiunii din cursul miniere, iar perceperea se face
lunii sau trimestrului expirat. pentru gaze numai in numerar.
Situatiunea va cuprinde tote- (Art. 120 si 122 din legea mine-
lul productiunii brute, procentul lor).
de impuritäti, calitatea titeiuri- 17. Din redeventa cuvenitä
lor extrase, specificarea stratu- Statului la petrolul brut se va
rilor din care au fost extrase si atribui:
analiza lor, precum si quantu- a) Proprietarilor suprafetei, In
mul redeventelor cuvenite Statu- tinuturile unde pana la promul-
lui. garea Constitutiei petrolul erò.
Organele de control si perce- Risat la libera st exclusive dis-
pere, dupa ce verified exactita- pozitie a proprietarilor suprafe-
tea situatiunilor si iau notä, In tei, o cotä de 20% din redeventa
scriptele lor, le inainteaza Di- ce se cuvine Statului in perioada
rectiunii minelor. respectiva si pe toatá durata
Stabilirea definitivá a rede- concesiunii. Pentru terenurile
ventelor cuvenite Statului se va situate In interiorul unei fAsii In
face la finele fiecárui an dupá lâtime de 1.000 m., format& in
normele prevAzute de art. 128 jurul comunelor, astfel cum
din legea minelor. erau compuse la 4 Iulie 1924, In
Redeventele pot fi percepute care au existat exploatári nor-
in numerar sau in naturd, dupit male de petrol, in intervalul dela
alegerea Ministerului Industriei 1 August 1914 pânä la 4 Iulie
si Comertului. 1924, redeventa cuvenitä, pro-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Februarie 1931 65

prietarilor suprafetei va fi de Sectiuuea 5

30% din redeventa cuvenitg Sta- Minereari metalif ere i alte mi-
tului; nerale din clasa II, art. 2 din
b) Exploratorului o cota de Leg ea minelor
10% din redeventa cuvenitg Sta-
tului, la productiunea extrasg 20. Cu exceptia metalelor no-
din regiunea declaratg proprie- bile, platina si aurul, la toate
tate minierg concesionabilg, a- celelalte substante metalifere din
farg de cea din perimetrul con- aceastä clash', de zgcáminte, re-
cesionat lui. (Art. 191 din legea deventa se va stabill la o cotá
minelor). din produsul negociabil adus
18. Când concesiunea se in- prin operatiuni auxiliare la con-
stitue sub forma unei asociati- centratiunea cerutg, pentru ne-
uni intre Stat i intreprindere, voile industriei metalurgice
proprietarului suprafetei si ex- ale industriei In genere.
ploratorului li se vor atribui ur- Aceastg redeventg se fixeazg
mgtoarele redevente din produc- pentru toatá durata concesiunii
tia brutá ce se va extrage anual: la 4% din produsul concentrat,
1,5% proprietarilor suprafetei socotit pe pretul la ming.
In tinuturile unde, pâng la pro- Pentru plating i aur, rede-
mulgarea Constitutiei, petrolul yenta se fixeazg la 0,25% din
era lgsat la libera i exclusiva continutul In aur sau plating,
br dispozitie. constatat la analiza fácutg in
Pentru proprietarii ale caror laboratoarele oficiale indicate
terenuri sunt situate in zona de de Ministerul Industriei si Co-
1.000 m., din jurul hotarelor mertului.
comunelor, astfel cum erau sta- Pentru cupru si argint rede-
bilite la 4 Iu lie 1924, in care au yenta va fi de 1% din continu-
existat exploatgri normale de tul Stabilit In acelas fel.
bitumine, In intervalul 1 August Redeventele la aceste metale se
1914-4 Iu lie 1924, aceastg rede- vor lug in naturg, fie ca metal
ventg va fi de 2,25% din pro- pur, fie ca produs concentrat
ductia brutg.
1% exploratorului din produc- Din redeventa ce i se cuvine,
tia brutá extrasg de pe perime- Statul va cedà exploratorului
trul explorat cu rezultat favo- 10% In numerar, pe toatá durata
rabil, pe toatg durata conce- concesiunii instituite asupra pe-
siunif afarg de productiunea ob- rimetrului explorat de el. (Art.
tinutg pe perimetrUl sgu con- 207 din legea minelor).
centrele concesionate lui.
Sectiunea 6
Sectiunea 4 Pier, crom, mang an
Hidrocarbure gazoase care for- 21. Redeventa cuvenitá Statu-
meazd zacetminte proprii lui la exploatärile de fier, crom
19. In regiunile unde, pang la mangan, va fi fixatg prin ca-
promulgarea Constitutiei, gazele ietul de sarcini i va fi de cel
ce formeazg zgcgminte proprii, putin 4% din valoarea produsu-
erau lgsate la libera si exclusiva lui negociabil, adus prin opera-
dispozitie a proprietarilor su- tiuni auxiliare, la concentra-
prafetei, se va dà acestora o re- tiunea cerutg pentru nevoile in-
deventg de 1,5% din productia dustriei metalurgice si ale in-
gazului, socotit pe pretul de van- dustriei in genere.
zare la schelg. (Art. 202, alin. 4 Din redeventa ce i se cuvine,
din legea minelor). Statul va cedg exploratorului
26495.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 3
66 LECH DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

10% in numerar De toatd durata redeventa pe care concesionarul

concesiunii instituitä asupra este obligat sá o TM-teased Ste.-
perimetrului explorat de el. tului, se va filch prin caietul de
(Art. 208 din legea minelor). sarcini al concesiunii. (Art. 221
din legea minelor).
Sectiunqa
Se ctiunea 10
Minereuri de aluminiu $i in ge-
nere silicati alurninofi, magne- lzvoarele minerale $i apele mi-
zieni i cu alte baze; grafit si neralizate subterane sau cura-
rocele grafitoase; fosfati in tive in genere
genere; mineralele cu toriu $i pd- 25. Cdnd concesiunea pentru
mditturi rare; pietre pretioase exploatarea izvoarelor minerale
semi-nobile apelor mineralizate subte-
22. Regimul i conditiunile rane, sau curative in genere, se
de concesiune fatd, de Stat acorda, fie proprietarului supra-
explorator, la zdamintele de mi- fete! pe care se gäseste punctul
nereuri de aluminiu I in ge- de emergentá al izvorului, fie
nere silicatii aluminosi, magne- catre altii (art. 224 din legea mi-
zieni i cu alte base, grafit nelor), redeventa cuvenitä Sta-
rocele grafitoase, fosfati In ge- tului va fi fixatd prin caietul de
nere, minerale cu toriu si pá- sarcini al concesiunii. Ea se va
mânturi rare si pietre pretioase percepe in bani asupra sumei
semi-nobile, trebuind sá fie incasatá pentru báile servite
fixate pentru fiecare caz in par- vânzdrile efectuate din ape mi-
te, de cdtre Ministerul Indus- nerale, ndmoluri si gaze, altele
triei si Comertului, cu avizul deal hidrocarburele gazoase.
Consiliului superior de mine, re- Proprietarii suprafetelor pe
deventa Care Stat ì explorator cari se glisesc punctele de emer-
se va stabill prin caietele de gentd, ale izvoarelor, pentru care
sarcini ale concesiunilor. (Art. s'au dat concesiuni de exploa-
211 din legea minelor). tare, dacd, nu aunt ei concesio-
narii, vor aveà dreptul la 15%
Sectiunea din redeventa stabilitd pentru
lod, bront $i alte elemente acce- Stat.
lor).
(Art. 224 din legea mine-
sorii din sdruri $i ape sitrate Costul sticlelor va fi dedus
23. Redeventa cuvenitd, Sta- din pretul apelor minerale puse
tului 0 eventual exploratorului, in comert, dacd in pret este so-
la exploatdrile de iod, brom cotit si pretul sticlei.
alte elemente accesorii din sd- 26. Cand izvoarele minerale
ruri si ape sdrate, va fi cea sta- apele mineralizate subterane
bilitá de Ministerul Industriei sau curative in genere, etc., sunt
Comertului, prin caietele de sar- declarate de utilitate publicA
cini ale concesiunii, cu avizul (art. 225 si 226 din legea mine-
Regiel Monopolurilor Statului lor), participarea Statului la be-
al Consiliului Superior de mine. neficiile intreprinderii se va sta-
(Art. 218 din legea minelor). bill prin caietul de sarcini, dupd
normele previlzute in legea pen-
Sectiunea 9 tru organizarea i administrarea
Gaze naturale altele decdt hidro- pe baze comerciale a intreprin-
carburele gazoase derilor si avutiilor publice.
Proprietarii suprafetei pe care
24. La gazele naturale, altele se gdeesc izvoarele i lucrárile
dectit hidrocarburele gazoase, de captare, vor primi 15% din
www.digibuc.ro
 LEG1 i)E UNIFICARE. 12 Fevruarle 1931
partea ce revine Statului ca be-
neficii, iar exploratorul, dach va
fi, va priml 10%. (Art. 228 din
legea minelor).
27. Redeventa cuvenitä, Sta7
tului la exploatärile de izvoare
si ape särate, utilizate ca ape
de NI in statiunile balneare, va
fi stabilità prin caietele de sar-
cini ale concesiunilor cu avizul
Regiei Monopolurilor Statului
al Consiliului superior de mine.
Proprietarii suprafetei nu au
nici un drept de participare la
redeventd, sau la beneficiile cu-
venite Statului, dela aceste ex-
ploatäri. (Art. 219 combinat cu
art. 35 din legea minelor).
Sectiunna 11
Turba
28. Intreprinderile pentru ex-
ploatarea turbei pe proprietätile
Statului, vor pläti o redeventä
de 5 la sutil din produsul brut.
Aceastä redeventd se va stabill
percepe in numerar, la sfär-
situl fiedirui an, dupl nor-
mele prevhzute la art. 6, punc-
tul a, din prezentul regulament.
Intreprinderile pentru exploa-
tarea turbei din subsolul pro-
prietätilor particulare, sunt su-
puse numai la plata taxelor
impozitelor prevAzute de art. 1
din acest regulament. (Art. 232
din legea minelor).
Sectiugea 12
Masse le de roci comune compacte
sau care formeazd depozite
mobile
29. Drepturile bänesti cuve-
nite Statului dela concensiunile
ce se vor acordh pe proprietä.tile
sale pentru exploatarea masse-
lor de roci comune, compacte
sau depozitelor mobile (art. 2,
clasa XII din legea minelor),
sunt cele stabilite prin caietele
de sarcini respective.
www.digibuc.ro
67
Aceste drepturi sunt indepen-
dente de taxele si impozitele pre-
vazute la art. 1 din prezentul re-
gulament. (Art. 235-237 din le-
gea minelor).
APITOLUL III
Organe pentra constatarea i stabilirea
taxelor, impozitelor i redeventelor
30. Constatarea i stabilirea
taxelor, impozitelor i redeven-
telor miniere prevdzute de legea
minelor, sau in caietele de sar-
cini ale concesiunilor se face in
fiecare judet, in primele luni ale
fiecgrui an pentru anii expirati
de cAtre o comisiune de impu-
neri miniere, compusä, din:
a) $eful autorithtii miniere
regionale, sau un delegat numit
de Ministerul Industriei si Co-
mertului, ca presedinte;
b) Administratorul financiar
al judetului sau un delegat al
Ministerului de Finante;
c) Un reprezentant al intre-
prinderilor miniere din judet,
tras fa sort de presedintele tri-
bunalului sau de primul prese-
dinte la tribunalele cu mai
multe sectiuni, cu cel putin 20
zile inainte de 1 Ianuarie al fie-
cdrui an. In acest scop autori-
tatea minierd regionald, va in-
nainth fiecärui tribunal din cir-
cumscriptiunea sa, pand la 1 No-
emvrie al fiecärui an, o listä de
reprezentantii competenti ai in-
treprinderilor miniere mai in-
semnate din fiecare judet, de
preferIntà ai intreprinderilor
care exploateazg substantele mi-
nerale rezervate Statului.
Comisiunea va aveh, un se-
cretar desemnat de autoritatea
miniera regionaltl, din persona-
lul
Comisiunea va puteh functi-
ona cu doi membri, dintre care
unul trebuie 0, fie seful auto-
ritätii miniere regionale sau de-
legatul Ministerului Industriei
68 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

gi Comertului. (Art. 123 gi 128 lui la + 15°C gi analizele trimes-

din legea minelor). triale fäcute asupra titeiului din
31. Pregedintele fiechrei co- fiecare zäcämânt, titei depozitat
misiuni va alcatul, in primele in rezervoarele de lângä sondh.
zile ale lunii Ianuarie, progra- In registrul general de pro-
mul de lucru, prin care va fix& ductie, inregistrárile se vor face
datele la care comisiunea se va sdptämanal, pe baza rapoartelor
deplash in fiecare centru de ex- primite dela fiecare sondh sau
ploatare minierh, pentru verifi- put, trecându-ge regulat densi-
carea productiei, stabilirea taxe- tatea titeiului pentru fiecare
lor fixe i impozitelor propor- strat exploatat la + 15°C.
tionale, precum gi a redevente- Ace leasi registre vor puteh
lor cuvenite Statului. servi i pentru productia gaze-
Programul va fi afisat la au- lor i gazolinei care stint aso-
toritatea minierà regionalh ciate cu petrolul in acelag zäch-
la administratia financiarà mânt.
gi va fi comunicat fiechrei Registrele prevázute mai sus
exploatäri in parte, prin prima- vor fi into cmite dupá formula-
rie in comunele rurale, sau prin rele stabilite de Directiunea mi-
politie, in comunele urbane, a- nelor. In cazul chnd Directiunea
ceasta tinând loc de citatie; minelor nu ar stabill aceste for-
Intreprinderile sunt conside- mulare, intreprinderile nu sunt
rate, in ceeace priveste lucrhrile scutite de obligatiunea tinerii
de impuneri miniere, ca având registrelor, ele pot Irish, In acest
sediul in comuna de care de- caz, sá adopte mice formular ar
pinde schela, mina, cariera sau vol. (Art. 54, alin. 5 gi 6 si art.
statitmea balneará. (Art. 123 din 121 din legea minelor).
legea minelor). 33. Toate intreprinderile mi-
32. Toate intreprinderile mi- niere sunt obligate sä trimitá
niere sunt obligate sh tinh, la autoritátilor miniere regionale,
zi, registre in care sh se arate cel mai thrziu pânä la 15 ale
in rubrici deosebite productiu- fiecärei luni, in dublu exemplar,
nea obtinutä atat in stare bru- situatiuni de productiunea ob-
th, cht si sub forma de produse tinutá in cursul lunii prece-
curätite, separate, sau concen-
trate, prin operatiuni consecuti- dente.
ve gi accesorii exploathrii, pre- Aceste situatiuni vor fi sem-
cum si rezultatele analizelor f nate pentru exactitate, de chtre
cute la laboratorii oficiale, a- persoana recunoscuth de Mini-
tunci când legea minelor sau ster ca gef al exploatärii.
regularnentul si deciziunile luate Nerespectarea acestei obliga-
in baza ei, prevhd aceasth obli- tiuni din partea intreprinderilor
gatiune. miniere, se va pedepsl conform
Intreprinderile pentru exploa- art. 136 din legea minelor.
tarea petrolului, pe 16110 regi- Autoritátile miniere regionale
strul general de productiune, vor vor inainth de urgenth, Ministe-
mai aveh ate un asemenea re- rului Industriei i Comertulut,
gistru pentru fiecare sondh sau Directiunea minelor, ate un
put, in care se va trece in fie- exemplar din aceste situatiuni.
care zi productiunea obtinutä, Directiunea minelor va puteh
indicand stratul de petrol din impune formulare tip pentru a-
care a fost extrash, productiu- ceste situatiuni. (Art. 54 gi 136
nea ¡mtà duph decantare (ex- din legea minelor).
cIuzând procentul de aph 34. Toate intreprinderile mi-
impuritati), densitatea titeiu- niere care exploateazá, fie sub-
www.digibuc.ro
 LEG1 DE UNIF1CARE. 12 Fevruarie 1931 69

stante minerale proprietatea cum se arat& la art. 31 din pre-

Statului, fie substante minerale zentul regulament, sá prezinte
de orice fel, 16sate la libera comisiunii registrele originale de
exclusiva dispozitie a proprieta- productiune, vânzare, etc., i sä
rului suprafetei, sunt obligate sä deà toate explicatiunile ce li se
declare in scris autoritätii -mi- vor cere.
niere regionale, pând la 20 1a- Persoande care se vor prezen-
nuarie al fiecdrui an, quantu- t& inaintea comisiunilor de im-
mul, calitatea i valoarea pro- puneH ca reprezentante ale ln-
ductiunii extrase In anul prece- treprinderilor, vor trebui s& fie
dent. Declaratiile trebuie sg, fie imputernicite legal pentru a-
conforme cu registrele de pro- ceasta. (Art. 123 din legea mine-
ductie i vânzare ei vor cuprinde lor),
ei suprafata tuturor terenurilor 36. Quantumul productiunii
pe care intreprinderile le-au a- impozabile se va constat& dupá
vut In concesiune In cursul anu- registrele de productiune zilnica,
lui precedent, indiferent dad.. iar valoarea productiunii se va
au fost sau nu in exploatare. stabili dupá registrele de yam-
Directiunea minelor va putek zare.
impune formulare tip pentru a- Toate intreprinderile miniere,
ceste declaratiuni. de orice fel, sunt obligate sä
Sunt supuei obligatiunii de tinä, In bun& regulá aceste re-
mai sus ei concesionarii minieri gistre, autoritátile miniere avand
de orice fel, cari nu au o explo- dreptul sd le controleze ortand;
atare pe concesiunile lor, faptul In caz de neconformare, comisi-
detinerii unei asemenea conce- unile de impuneri miniere vor
siuni constituind pentru ei cali- stabill cantitatea i valoarea
ficarea de intreprindere miniera. productiunii prin apreciere, a-
Declaratiunile vor servi comi- vand In vedere rezultatele obti-
siunilor prevazute de art. 123, nute de intreprinderile Invecina-
din legea minelor, ca punct de te, in prim& el ultimä instant&
plecare pentru stabilirea taxelor, ei Mr& drept de opozitie pentru
impozitelor i redeventelor mi- Intreprindere.
niere cuvenite Statului, putând Acelae drept II au comisiunile
fi complectate de comisiuni, prin In cazul când vor constata c&
oHce mijloace ce se vor gasi productia j preturile trecute In
necesare. registru nu sunt reale. (Art. 121
Contravenientii la aceste dis- din legea minelor).
pozitiuni, precum i acei care 37. Dupd examinarea ei con-
vor fi dovediti ca. au %cut decla- trolarea registrelor i extracte-
ratiuni inexacte, cu privire la lor de vânzare i productiune,
cantitatea, calitatea e1 valoarea sau a altor date ei acte, iar de
productiunii extrasa, vor ,fi im- va fi nevoie, dupa cercetárile pe
puei i urnagriti pentru plata cari comisiunea este indreptätitä
taxei pe suprafatä, a impozitu- sä le faca la fata locului sau la
lui proportional i a redevente- sediul intreprinderii, comisiunea
lor efectiv datorite, märite de dreseazá un proces-verbal in care
cinci ori, independent de sancti- se va specific& suprafata ei pro-
unile prevàzute de art. 13G din cluctiunea impozabilá, taxa fixa
legea minelor. (Art. 131 din legea ei impozitul proportional ce se
minelor). cuvin Statului.
35. Intreprinderile miniere Pentru redevente se va intoc-
sunt obligate ca, la ziva fixatá mi, dupa aceleaei norme, proces-
prin programul de lucru, dup& verbal separat. In care se va
www.digibuc.ro
70 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

specified redeventa cuvenitd. Sta- telor miniere, Intoemite dease-

tului, precum i redeventa cu. menea, pe judet;
veni tä proprietarilor suprafetei c) Un rol in trei exemplarh
ei exploratorilor, conform legiipentru fiecare judet in parte,
minelor. care va cuprinde taXele ei im-
Procesele-verbale de impuneri poittele stabilite, ce se cuvin
vor cuprinde toate substantele Statului.
minerale concesionate i exploa- Pentru redevente se vor in-
tate din acelae perimetru, dad. tocml, In acelae mod, roluri se-
concesiunea este acordata de parate. (Art. 127 ei 128 din legea
Stat. minelor).
Procesele-verbale se vor intoe- 40. Dosarele cuprinzänd pro-
mi In trei exemplare, din care cesele-verbale de constatare, ac-
unul pentru Intreprindere, al tele care au servit de bazd la
doilea se va inaintd Directiunii stabilirea taxelor, impozitelor ei
minelor, iar al treilea va rämäne redeventelor miniere, impreunà
la autoritatea minierä regional& cu rolurile, vor fi inaintate Mi-
Exemplarele destinate intre- nisterului, prin autoritatea mi-
pilnderilor, dach" reprezentantii nierd regional& cel mai thrziu
lor nu sunt de fat& se vor inain- pand. la 1 Aprilie al fiecdrui an,
th cu adrese, chiar in ziva dre- cu raport separat pentru fiecare
sdrii lor, in comunele urbane judet In parte.
politiilor, iar in comunele rurale 41. Hothrlrile comisiunilor de
notarilor, cari sunt obligati ca, impuneri miniere sunt fàrà
In termen de 5 zile, sá. le predeh drept de opozitie. Intreprinderile
celor In drept, potrivit dispozi- nemultumite de constatdrile sau
tiunilor din codul de procedurd evaludrile comisiunii, au drep-
civild, sub luare de dovadd, care tul sit facä apel la comisia de
va fi trim isd de urgen(d, autori- apel care lucreazd pe lângd. Mi-
tätii miniere regionale. (Art. 123 nisterul Industriei $i Comertu-
ei 128 din legea minelor). lui. Termenul de apel este de 20
38. Membrii comisiunii au zile dela data primirii procesu-
dreptul a cere asistenta ofiterilor lui-verbal de impunere.
de politie judiciard, pentru a se Directiunea minelor are, dea-
constatd mice ultragiu li s'ar semenea, dreptul sa apeleze ho-
aduce sau orice impiedecare ar tntrile de impu-
Intâmpind cu ocazia aducerii la neri; termenul de apel curge
indeplinire a insdreindrii lor. dela data, cand lucrdrile de im-
39. Duna terminarea lucrdri- punere sunt inregistrate la Mi-
lor de impunere, comisiunea va nisterul Industriei ei Comertu-
Intocml: lui. (Art. 123 din legea minelor).
a) Dosare cuprinzand procese-
le-verbale pentru fiecare judet In 42. Apelurile se vor judech de
parte, la care va anexà dovezile o comisiune de apel compusä
constatatoare eh' exploatdrile au din:
primit invitatia de a se prezentà a) Doi consilieri dela Curtea
inaintea comisiunii de impuneri de apel din Bucureeti;
miniere, precum ei cà au primit b) Un delegat al Ministerului
sau refuzat sà primeascà prom- de finante;
sele-verbale de impunere; c) Un delegat al Ministerului
b) Dosarele, cuprinzänd ex- Industriei ei Comertului din
tractele de productie, sau orice serviciile de supravegbere, con-
alte acte care au servit de bazä trol ei percepere sau valorifica-
la stabilirea taxelor i impozi- rea drepturilor miniere;
www.digibuc.ro
 LECH DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931
d) Un reprezentant al Intre-
prinderilor miniere.
Magistratii vor fi alesi, in fie-
care an, de adunarea general&
a instantei, iar delegatul Mini-
sterului de Finante si al Mini-
sterului Industriei i Comertului
vor fi desemnati, in fiecare an,
prin deciziune ministeriald.
Reprezentantul Intreprinderi-
lor va fi desemnat de Consiliul
superior de mine.
Delegatul Ministerului Indu-
striei i Comertului -va fi supli-
nit in caz de lipsä,' printr'un
supleant desemnat odatä cu el.
Comisiunea va fi prezidatd de
cel mai vechiu In grad dintre
magistrati. Ea poate lucr& i cu
trei membri, dintre care unul
trebuie sd fie magistrat i unul
delegatul Ministerului Industriei
Comertului.
Pe langd comisiunea de apel
vor function& i doi secretari,
dintre cari unul va fi un gre-
fier dela Curtea de apel din
Bucuresti sau dela tribunalul
Ilfov, desemnat de presedintele
comisiunii, iar al doilea secre-
tar va fi desemnat de Ministe-
rul Industriei i Comertului,
dintre functionarii serviciilor
sale, Insärcinati cu urmdrirea
perceperea veniturilor miniere.
Ambii secretari vor fi numiti
prin deciziune ministeriald.
Comisiunea de apel va func-
tion& pe langd Ministerul Indu-
striei si Comertului si va fi
convocatd anual, prin deciziune
ministeriald. (Art. 124 din legea
minelor).
43. Apelul trebuie sd, fie mo-
tivat i Insotit de o copie de pe
el si de toate actele doveditoare,
cu arätarea exacta a domici-
liului, sub sanctiunea nulitdtii.
El poate fi introdus la admini-
stratia financiard, la autorita-
tea minierd regionald, sau la
Ministerul Industriei si Comer-
tului, cari autorit&ti sunt Ida-
toare sd.-1 Inregistreze i sä-1
www.digibuc.ro
71
inainteze de urgenta comisiunii
de apel.
Pärtile vor fi citate pe cale
administrativd.
In apelurile %cute de Direc-
tiunea minelor, intreprinderile
intimate pot fi citate in comuna
de care depinde schela, mina,
cariera sau statiunea balneard
sau la sediul lor principal.
Statul va fi chemat prin Di-
rectiunea minelor, care va fi
reprezentantá printr'un delegat
dintre functionarii sdi numiti
In fiecare an prin deciziune mi-
nisteriald.
Acest delegat are dreptul sd
semneze apelurile Directiunii
minelor contra impunerilor mi-
niere stabilite de comisiunile ju-
detene.
Sustinerea apelurilor se poate
face si numai prin memorii
scrise Insotite de actele dovedi-
toare, In care caz apelantul nu
este obligat 0,, se prezinte Inain-
tea comisiunii. In acest caz, me-
moriul si actele ce-1 insotesc,
trebuesc ad fie depuse la dosar
cu cel putin trei zile inainte de
judecatd. (Art. 125 din legea
minelor).
44. Hotártrile comisiunii de
apel se vor pronunt& In e-
dintà publicd, färd drept de o-
pozitie, ele fiind supuse numai
recnrsului In termen de 20 zile
dela cornunicarea hotáririi.
HotärIrile comisiunii de apel
se comunicd pe aceeas cale ca
acele ale comisiunilor Jude-
tone de impuneri miniere.
Recursurile Insotite de copii
de pe ele, trebuesc sä, fie moti-
vate si se depun numai la Mini-
sterul Industriei i Comertului,
care le va inaint& de urgentd,
prin secretariatul comisiunii de
apel, instantei de recurs In ma-
terie fiscald, Impreund, cu dosa-
rele respective.
Recursul nu este suspensiv de
executare.
In caz de casare, instanta de
72 LEGI DE UNIFIDARE. 12 Fevruarie 1931
recurs evoctind fondul, va ju-
dech in mod definitiv, de ur-
gentA i fArd drept de opozitie,
dupA actele i dovezile prezen-
tate inaintea comisiunii de a-
pel. (Art. 125 si 126 din legea
minelor).
45. Taxele, impozitele si re-
deventele stabilite definitiv vor
fi inscrise in roluri si date spre
incasare administratiilor finan-
ciare, care In acest scop vor
procedà in conformitate cu le-
gea de urradrire. ').
Comisiunea de apel va comu-
nicA de urgent A, Ministerului
hot Aririle r Amase definitive,
pentru ca sti se poatA procedA la
into cmirea rolurilor. (Art. 127
din legea minelor).
CAPITOLUL IV
Dispozitiuni diverse
46. Constatarea i receptio-
narea impozitelor i redevente-
lor ce vor fi percepute in na-
turA, se va face provizoriu, lu-
nar sau trimestrial, printr'un
proces-verbal, iar luarea in pri-
mire se va face de cAtre orga-
nele Ministerului Industriei qi
Comertului, cel mai tarziu dunA
douA luni dela data procesului-
verbal de constatare.
Substantele minerale pe care
intreprinderile sunt obligate sA
le predeA Statului in naturd, in
contul impozitelor si redeven-
telor, trebuesc sA fie de calitatea
puritatea corespunzAtoare
productiunii extrase din perime-
trul respectiv, in perioada pen-
tru care sunt datorite.
In cazul cand impozitel)e
redeventele predate si primite in
naturA nu vor fi de calitatea si
puritatea arAtatA mai sus, intre-
prinderile respective vor fi obli-
gate sA plAteascl Statului in
bani diferenta de pret.
HotArirea Ministerului Indu-
striei i Comertului prin care se
9 A se veden Legea de utrnlrire, din 1
August 192t la pag. 1036, vol. IX X.
www.digibuc.ro
decide perceperea impozitelor
redeventelor in naturA, va in-
dicà si epocile la care se va
face stabilirea provizorie si per-
ceperea lor. (Art. 129 din legea.
minelor).
47. Colectorii cart aduná ti-
teiul ce se scurge pe vat, gârle,
sau rduri, etc., datoresc Statu-
lui irnpozitul minier proportio-
nal prevazut de legea minelor
pentru petrol.
DacA instalatiunile de colec-
tare sunt facute pe un teren
proprietatea Statului, colectorii
datoresc si redeventa stabilit&
prin contractele de colectare in-
cheiate cu Ministerul Industriei
51 Comertului.
Sunt supusi acestei obliga-
tiuni si cei cari adung orice alte
substante minerale, detasate din
zacámânt in mod natural, im-
pozitele 5i redeventele datorite
in aceste cazuri, sunt cele pre-
väzute de legea minelor pentru
substanta minierA colectatd.
ColectArile nu se pot face fArA,
autorizarea llinisterului Indus-
triei i Comertului, sub sane-
tiunea art. 134 din legea minelor.
48. In general, in cazul cAnd
intreprinderea exploatatoare nu
vinde productia exploatárii sale
in stare brutA, ci sub formA de
derivate sau de produse fabri-
cate, valoarea impozabilA a pro-
dusului minier va fi stabilitä,
luAnd ca bazA valoarea produ-
selor negociate, indiferent dacA
a fost sau nu transformatA si
vAndutA toatá productia minier&
extrasA in cursul anului pentru
care se face impunerea.
Pentru a se ajunge la valoa-
rea produsului minier impoza-
bil (impozit proportional si re-
devente), se va scadea din pre-
tul obtinut pentru derivate sau
produsele fabricate, toate chel-
tuelile de transport, transfor-
mare, etc., suportate de Intro-
prinderi, dela gura minei (carie-
rei), pana la locul vânzArii.
 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 73

49. Controlul impozitelor b) Pentru sondele intrate in

redeventelor miniere percepute
in natura, se face de &are Mi-
nisterul Industriei ei Comertu-
lui, prin Directiunea minelor, cu
serviciile sale ei organele de va-
lorificare a acestor drepturi ale
Statului.
Constatarea cantitAtii brute a
impozitelor ei redeventelor, a
procentului de impuritäti, pre-
cum ei evaluarea lor definitivd,
se va face pentru fiecare peri-
metru concesionat (pe terenuri
particulare, pentru fiecare Behe-
ld) de catre comisiunile prevd-
zute de art. 123 ei 124 din legea
minelor, printr'o incheiere sepa-
ratd, dupd normele prevdzute
mai sus, pentru impozitele mi-
niere percepute in bani. (Art.
128 din legea minelor).
50. Redeventele prevázute de
art. 11-19 inclusiv, din prezen-
tul regulament se percep nu-
mai la concesiunile acordate de
Stat sub regimul legii minelor
din 28 Martie 1929.
Pentru concesiunile dobâti-
dite inainte de promulgarea a-
ces tei legi, redeventele cuvenite
Statului sunt cele stabilite prin
contractele sau caietele de sar-
cini ale fiecdrei concesiuni.
Se excepteazd concesiunile ne-
trolifere instituite sau reinnoite
sub regimul legii minelor din 4
Iu lie 1924, dacä concesionarii au
cerut i Ministrul Industriei
ei Comertului a aprobat sá li
se aplice dispozitiunile art. 275
din legea minelor dela 28 Mar-
tie 1929. Dela aceste concesiuni
se va percepe urmátoarele re-
devente:
1. Concesiuni instituite sub re-
gimul legii minelor din 1924.
a) Pentru sondele aflate in
productie la data promulgárii
legii rainelor din 28 Martie 1929, legea minelor ei de prezentul
se va percepe mai departe, pand, regulament (art. 11-29 inclusiv)
la epuizarea Mr, redeventele pre- sunt minimale.
vázute de art. 186 i 187 din
legea minelor dela 4 Iulie 1924; tatie public& sau prin conven-
www.digibuc.ro
productie normald dupd promuP
garea legii minelor din 28 Mar-
tie 1929, se va percepe redeven-
tele prevdzute de art._ 189 ei 190
din aceastá lege.
2. Concesiuni expirate i rein-
noite sub regimul legii minelor
din 4 Iulie 1924.
a) Pentru sondele aflate in
productie la data promulgárii
legii minelor din 28 Martie 1929,
se va percepe mai departe, pânit
la epuizarea Mr, redeventele
prevázute de art. 186 ei 187 din
legea minelor dela 4 Iulie 1924;
b) Pentru sondele intrate in
productie normald dupä 'pro-
mulgarea legii minelor din 28
Martie 1929, se va percepe re-
deventele prevazute de art. 189
ei 190 din aceastd. lege.
3. Concesiuni reinoite sub re-
gimul legii minelor din 4 Julie
1924 ei expirate sub regimul le-
gii minelor din 28 Martie 1929:
a) Pentru sondele aflate in
productie la data expirärii con-
cesiunilor, se va percepe pd,ná
la epuizarea Mr, redeventele
prevázute de art. 186 ei 187 din
legea minelor dela 4 Iulie 1924;
b) Pentru sondele intrate in
productie normald dupä end.-
rarea concesiunilor, se va per-
cepe redeventele preväzute de
art. 189 ei 190 din legea mine-
Mr dela 28 Martie 1929.
Pentru concesiunile acordate
de particulari pe proprietd:tile
Mr nu se datoreste Statului nici
o redeventd, afard, de concesiu-
nile care intrá sub prevederile
art. 258 din legea minelor dela
28 Martie 1929.
Productia brutd la aceste con-
cesiuni, este supusd unei rede-
vente cdtre Stat de 4 la sutd...
51. Redeventele preväzute de
Ele pot fi majorate prin lici-
74 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931
tia partilor i stabilite prin caie-
tele de sarcini ale concesiunilor.
Organele de constatare i sta-
bilire a redeventelor cuvenite
Statului, vor aplic& In asemenea
cazuri clauzele caietelor de sar-
cini.
52. Nu se poate Infiint& nici
o ingsurg asigurAtoare sau de
executare asupra redeventelor
cuvenite Statului dela concesiu-
nile acordate de el.
53. Redeventele cuvenite ex-
ploratorilor si proprietarilor su-
prafetei, In conformitate cu art.
35, 37 si 130 din legea minelor,
vor fi stabilite odat g. cu con-
statarea si stabilirea redevente-
lor cuvenite Statului si de di-
tre aceleasi organe.
Stabilirea se va face printr'un
proces-verbal separat care va
formg o anexä a procesului-ver-
lal de constatare i stabilire a
redeventelor Statului.
Rolurile prevgzute de art. 127
din legea minelor, vor aye&
doug rubrici: in prima rubricg
se va trece cota cuvenitg. Sta-
tului, iar In a done, cota cuve-
nitg exploratorilor i proprieta-
rilor suprafetei.
Cota cuvenitg exploratorilor
proprietarilor suprafetei va fi
consemnatg de intreprinderile
debitoare, la Casa de Depuneri si
Consemnatiuni, pe numele si la
dispoznia Ministerului Industriei
Comertului, sub titlul rede-
vente miniere datorite de Stat
exploratorilor si proprietarilor
suprafetei", iar recepisele vor fi
depuse la Directiunea minelor.
Indatg. ce constatgrile,
evalugrile f acute de or-
ganele de impunere rgmân de-
finitive si intreprinderile debi-
toare achitä integral redeventele
datorite Statului, Directiunea
mineIor procedeaz g. la achitarea
redeventelor cuvenite fiecgrui
explorator sau proprietar, pe
baza nrocoului-verbal argtat
mai sus.
www.digibuc.ro
Dacg existg motive serioase
de incertitudine asupra persoa-
nelor Indreptgtite BO, primeasca
cota de redeventg aferentg fie-
cgrui teren Inglobat In perime-
trul concesionat, sau dacg
existg opuneri cu privire la per-
soanele indrepatite, aduse la
cunostinta Directiunii minelor,
cu notificarea filcutä prin cor-
pul de portgrei, plata redeventei
se va face prin consemnare la
Cassa de Depuneri i Concern-
natiuni, iar recepisa se va de-
pune la judecátoria In circum-
scriptia cäreia se aflg intreprin-
derea (exploatarea). Statul sau
exploatatorul este liberat din
momentul depunerii recepisei la
judecgtorie. (Art. 130 din legea
minelor)
54. Toate Intreprinderile mi-
niere, Wit cele care exploateazg
substante minerale rezervate
Statului, cât i cele care exploa-
teazg substante minerale pro-
prietate particularg, sunt obli-
gate sg prezinte autoritgtii mi-
niere regionale, inainte de in-
ceperea operatiunilor, registrele
de productie si de vânzare, pre-
curn i registrele speciale pen-
tru cheltuelile de transport pre-
vAzute de art. 6, punctul a, din
prezentul regulament, pentru a
fi vizate.
Comisiunile de constatare
stabilirea impozitelor miniere
vor puteg inlgturà registrele
care nu vor purtà aceastä, vizg
vor fi libere sg stabileascä.
prin apreciere, In primg si ul-
tin:A instantá í fgrg drept de
opozitie, cantitatea i valoarea
productiunil Intreprinderilor ca-
re nu se vor conform& acestei
obligatiuni, precum i costul
cheltuelilor de transport cu
mijloace proprii, In cazul când
legea minelor i regulamentu/
de fatg, admit scgderea acestor
') A se vedea §i Regulamentul Casei mi-
niere,din 19 Mai 1931 la ordinea cronologicä
in acest volum.
 LEGI DE UNIFICARE, 16 Fevruarie 1931
cheltueli din valoarea produc-
tiunii.
55. In cazul când Statul per-
cepe redeventele sale in natura,
redeventele cuvenite explora-
torilor si proprietarilor supra-
fetei vor fi stabilite de comi-
siunile de impuneri miniere, nu-
mai cantitativ si calitativ.
Valoarea acestor redevente
se va fixa pe baza pretului me-
diu obtinut de Stat prin vân-
zrile in cursul anului
pentru care sunt datorite, iar
achitarea lor se va face dupa
normele aratate la art. 53, alM.
4, 5 si 6 din prezentul regula-
ment. (Art. 130 din legea mi-
nelor).
56. Diurnele i cheltuelile de
deplasare si transport cuvenite
membrilor comisiunilor preva-
zute de prezentul regulament si
personalului lor, se vor stabill
de Ministerul Industriei si Co-
mertului, la inceputul fiecarui
an, prin deciziune ministerialä.
57. Toate termenele prevazute
in prezentul regulament se so-
cotesc pe zilele libere.
58. Toate dispozitiunile cu-
prinse in alte regulamente sau
deciziuni, contrare prezentului
regulament, sunt i "%man a-
brogate. (Se abroga P egulamen-
tul din 21 Martie 1928, pag. 989,
vol. XV-XVI).
DECRET
pentru infiinjarea semnulul militar
furajera"
DIN 16 FEITRUARIE 19311)
1. A. Pentru a reaminti prin-
tr'un simbol aparent 0 perma-
nent marile fapte de arme ale
regimentelor i unitätilor, for-
mând corp aparte, se infiinteaza
furajera".
Acest Decret sub No. 328/931, s'a publi-
eat in Manitorul Oficial No. 38 din 16
Fevruarie 1931.
www.digibuc.ro
75
Acest semn va fi predat
purtat asa. ca sa se mentina
prestigiul i respectul ce se cu-
vine unui asemenea simbol, pre-
cum si ca el in adevar sa rea-
minteasca actul de bravura pen-
tru care s'a acordat.
Predarea furajerei recrutilor
se va face cu o solemnitate deo-
sebita, in fiecare an, de catre
seful de corp, dupa depunerea
jurarnântului.
Trupa va purta furajera la
tinutele de campanie, de cere-
monie, de serviciu si de oras;
subofiterii i ofiterii la toate ti-
nutele.
Furajera se poarta de ofiterii
trupa regimentelor i unitä-
tilor cari au fost decorate in
rásboiu, precum si de ofiterii si
subofiterii cari au fost pe front,
in actiunile pentru care uni-
tatea a fost decorata.
B. Sunt patru furajere cores-
punzatoare decoratiunilor: Mi-
hai Viteazu", Virtutea Mili-
Virtutea Aeronautica
Steaua României".
Furajera se compune dintr'un
cordon (snur) de lama sau ma-
tase, rotund, de 6 mm. diametru,
având o parte impletita in trei,
terminat printr'un nod si un
cap metalic, cui de eghilet.
Fire le din care este facut snu-
rul sunt de una din culorile
fond urmätoare: viinie, rosie,
albastru ca cerul sau albastrá
täiatä respectiv de dungi: au-
rii, albastre, argintii sau ro0i,
astfel repartizate incât s5, re-
prezinte culorile panglicilor de-
coratiunilor date in rásboiu:
Mihai Viteazu", Virtutea
litará", Virtutea Aeronauticä"
Steaua României".
La cap, *nurul formeaza o
treflä de 4 cm., la baza cAreia
este bine cusut un lat de cu-
loare fond a furajerei, cu care
se prinde la umär furajera.
La 4 cm. de treflä, Incepe par-
76 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
tea impletitä, care este de 59
cm. (cu o tolerantä de 5 cm.).
La 4 cm. de capätul pärtii im-
pletite este bine cusut de snur
un lent de 1 mm. grosime si
60 rum. circomferintä, cu care
se prinde pe umár furajera,
dupa ce a inconjurat bratul.
La 8 cm. mai departe, urmeazá
un nod cu 4 cercuri, fäcut tot
din snur si la 10 cm. mai jos
este cusut cuiul de eghilet.
Furajera se poarta pe partea
stângá, la capätul epoletului,
incheindu-se pe cusátura mä-
necii, inconjurând bratul i lä-
sând sá atârne in fatä cuiul.
C. Furajerele se poartä, de
trupd i ofiteri, dui:4 decora-
tiunile din räsboiu, pe care le-a
obtinut unitatea in care face
serviciul sau unitatea in care
au fost pe front in momentul
decorärii.
Când o unitate sau ofiterul
are dourt sau trei furajere, se
poartä, o singurä trefla si un
singur cui de eghilet, ateirnat
de snurul ce reprezintä decora-
tia care are intäletate si care
formeazil, baza. Celelalte se
poartä prinse de furajera de
bazd, avand numai cercul din
jurul bratului (partea dintre
cele cloud laturi i diferentiate
ca lungirne, astfel incât unul
din cercuri sá inconjoare pe
celälalt in ordinea intaietatii).
D. Toate semnele distinctive a
bunilor trägátori i trägdtorilor
de elitä, prevázute a se face din
snururi la brat, vor fi inlocuite
cu savroane, adausuri la sem-
nele de pe mânecá (Regulamen-
tul provizoriu asupra tragerilor
infanteriei, pagina 241, partea I,
volnmul I si pagina 30, articolul
29, partea I, volumul II).
Mare le Stat-Major va dispune
ca semnele distinctive pentru
bunii trägAtori sä nu constett
din snururi la brat.
E. Furajera se acordá ,regi-
mentelor cari au drept prin
www.digibuc.ro
inalt decret regal si face parte
integrant's*, din uniforma uni-
tätii.
REGULAMENT
pentru modificarea unor dispoziiuni
din Regulamentul anului preparator la
Academffle Comerciale
DIN 16 FEVRUARIE 1951
Acest Regulament modifica-
tor a fost sanctionat cu Decret
No. 358/931 si publicat in Mo-
nitorul Oficial, No. 38 din 16
Fevruarie 1931, unde se poate
consultà. A se vedeh i Regula-
men tul vechiu, modificat in
parte acum, in Monitorul Ofi-
cial No. 253 din 13 Noemvrie
1929.
INSTRUCTIUNI
Adaus la Instrugiunile oficiale pentru
aplicarea Legit pentru Lnificarea con-
tribuilunilor directe
DIN 18 FEVRUARIE 1931 1)
Art. 8 Adaus la paragraful
12, alin. ultim:
Loturile cu cari au fost im-
proprietáriti ofiterii decorati cu
Ordinul Mihai Viteazul", In
baza legii publicatá in Monito-
rul Oficial No. 105 din 15 Main
1927, nu pot fi scutite de impo-
zitul agricol, deoarece nici legea
citatá i nici legea contributiu-
nilor directe nu acordä aseme-
nea scutire.
In materie de impozite, scu-
tite nu se pot acordà decât in
Aceste Instructiuni Adaus au foqt pu-
blicate in Monitorul Oficial No. 40 din 13
Fevruarie 1931. A se veden Instructiunile
generale, publicate In Monilorul Oficial
din 8 naiu 1923 cu adausele ulterioare din
29 Fevruarie 1924, 11 Julie 1925 si 21 Maiu
1926.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
baza unei dispozitiuni legale
precise.
Art. 17. Adaus la paragraful
27, ca atin 3:
Imobilele proprietatea Came-
relor de comert ocupate de ele
sau de institutil create sau pen-
dinte de ele, cum ar fi o ecoalg,
un atelier, etc., se considerg ca
imobile publice, neproducgtoare
de venit ei deci aunt scutite de
impozitul pe clgdiri.
Adaus la paragraful 27 $i para-
graful 211, ca aliniat ultim:
Un imobil donat statului ei
ocupat de donator, nu poate fi
scutit de impozitul pe cMdiri.
Impozitul pe clàdiri va conti-
nuà sg fie plätit tot de donator,
ca beneficiar al acelui imobil.
Art. 22. Adaus /a para-
graful 45:
DobAnzile depunerilor fAcute
de functionarii i lucrgtorii unei
societuiti, chiar la societatea
unde functioneazg, se taxeazd
cu cota de 15 la sutg, plus adi-
tionale, Intrucat art. 23 din le-
gea contributiunilor directe pre-
vede cá cota redusg de 10 la
sutg se aplicA, numai pentru
depunerile fgcute la institutiuni
de credit, adicg la Mild.
Dacg insg, independent de so-
cietate, s'ar intemeig un institut
de credit chiar in cadrul ei, do-
bânzile la depunerile fgcute de
functionari i lucrAtori vor fi
taxate cu cota redusg de 10
la sutn.
Art. 23. Adaus la para-
graful 48:
Actiunile emise prin supra.
evaluarea instalatiunilor si ma-
distribuite gratuit ac-
tionarilor nu se taxeazg cu im
www.digibuc.ro
77
pozitul mobiliar, intrucAt ele nu
constitue un venit in sensul legii
contributiunilor directe, ci un
capital al actionarilor.
Adaus /a paragraful 51, punctul
4, alin. penultim de sub litera a:
DobAnzile la creditele deschise
In monetá strging, in strging-
tate bgncilor sau institutiunilor
de credit, similare din targ,
sunt scutite de impozitul mo-
biliar, pang la cota de 10 la
sutg, conform adausului la pa-
ragraful 51 din instructii.
In vedere insg cg pentru in-
treprinderile bancare, creditele
ce obtin in strgingtate sunt
foarte numeroase i eg ele se
obtin potrivit nevoilor, de multe
ori prin simple scrisori sau te-
legrame ei cA obligatiunea de
a declarà aceste credite la doug
luni dela deschidere ei la o lung
dela plata sau creditarea fn
cont a dobânzilor, ar creh pen-
tru institutiunile bancare mari
neajunsuri, se admite pentru
aceste institutiuni ca in locul
declaratiunilor sus citate, sg d.-3-
pung la Ministerul de Finante
in termen de doug luni dela in-
chiderea soldurilor semestriale,
o decIaratie insotitg de un ta-
blou, in care sg arate valoarea
creditelor utilirate i dobAnzile
pang la 10 la sutg plgtite in
semestrul expir at.
Fiscul lei rezervg clreptul ca
prin organele lui sA verifice
dacg conditiunile adausului la
paragraful 51 din instructiuni
sunt indeplinite.
Cu prilejul impunerilor,
stantela vor verifich i ele dacg
conditiunile adausului la para-
graful 51 sunt indeplinite
dacg s'a dat declaratia seme-
strialg, refuzând scgderea din
venit a dobAnzilor pentru cari
nu se justificA obligatiunile de
mai sus.
78 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
Art. 23. Adaus la paragraful
51, punctul 4, alin. penultim,
litera a:
Dobanzile plätite de sucursa-
lele din tard la imprumuturile
In monetà striiind contractate
la Centralele Mr din strdinätate,
nu se pot scuti de impozitul
mobiliar, deoarece nu poate fi
vorba In asemenea caz de ua
Imprumut propriu zis i nici
de existenta unor raporturi dela
creditor la debitor, ci mai de-
grabd o plasare directä a unui
capital care nu a fost solicitat.
La impunerea sucursalelor din
tarä, aceste dobanzi nu vor fi
deduse din beneficiul impozabil.
Adaus la paragraful 51, punctul
4, alineat penultim de sub litera
a ca alineat ultim:
Dacl creditele efectiv deschise
in strdinhtate In monetä
comerciantilor si industriasilor
din tarä sunt garantate cu ipo-
teed, actul de ipoted. se con-
siderä. ca un accesoriu al con-
ventiei principale de deschidere
a creditului, care nu poate mo-
dine& natura conventiei i deci
nu poate fi 1.1pus taxArii cu
impozitul mobiliar, din moment
ee dobanzile creditului sunt scu-
tite de acest impozit.
Scutirea actelor ipotecare se
va acordà insä de cg.tre Mini-
sterul de Finante dela caz la
caz, i numai dacg se constatä
In prealabil cä imprumutul ga-
rantat eu ipotecä este contrac-
tat in vederea satisfacerii unui
scop pur comercial sau indu-
strial.
Art. 23. Adaus la paragraful
51, punctul a ca alineat ultim:
Inscriptia ipotecarg luatä. de
sot pentru asigurarea sumelor
cheltuite de el cu --constructia
ridicatä pe un teren apartinând
www.digibuc.ro
sotiei, fiind o creanta ipotecarl
obisnuitä, venitul ei este supus
impozitului mobiliar, in cazul
cand se prevede in creantd
e product toare de venit; In caz
cand nu se prevede un venit,
taxarea se va face la dobanda
legalä.
Adaus la para graful 51, punctul
a ca alineat ultim:
Privilegiul constructorului, in
sensul art. 1.737, alin. 4 din co-
dul civil, nu rezultä din plasa-
rea cu imprumut a unui capi-
tal, ci el garanteaz1 serviciile
prestate do constructor, care de-
altfel este impus separat pentru
veniturile ce realizeazä din pro-
fesiunea sa.
In aceste conditiuni actele
prevdzancl un asemenea privi-
legiu nu se pot considerà ca
producatoare de venit i deci
taxabile la impozitul mobiliar la
dobända In caz cand nu
produc dobanda.
In cazul insa and din con-
ventia pärtilor se constatä
acest privilegiu produce clobanzi,
desigur eä, ele vor fi taxate cu
impozitul mobiliar.
Art. 27. Adaus la paragraful
65, ca alineat
Veniturile realizate de primä-
rii din concesionarea sau aren-
darea incasärii unor taxe pe
cari legea Ii dà dreptul sä, le
perceapä, derivând dintr'un
clrept regalian al sdu si nu din-
tr'o intreprindere obisnuitä, nu
pot fi supuse impozitului mobi-
liar.
Concesionarii insä, vor fi su-
pusi la impozit potrivit venitu-
rilor ce realizeazä.
Adaus la paragraful 66, ca ali-
neat 3:
Cand o intreprindere hive-
steste un capital In mai multe
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
concesiuni de exploatdri petro-
lifere, amortizarea capitalului in-
vestit se face pe Iconcesiune
productivä i nici de cum nu se
poate arnortiza capitalul hive-
stit in totalitatea concesiunilor
obtinute de intreprindere din ve-
nitul unei singure concesiuni
productive, pdstrându-se astfel
individualitatea venitului in
functie de capitalul care l-a pro-
dus.
Art. 30. Adaus la paragraful
72, punctul 1, alineat ultim:
Debitantii de produse mono-
polizate nefiind considerati ca
comercianti in baza art. 65 din
legea de administrare $i ex-
ploatare a monopolurilor Statu-
lui1) se vor impune ca profesio-
nisti cu cota de 8 la Kit& plus
aditionale, dacd, ei se vor mdr-
gini sa \Tana, numai produse
monopolizate si articole acceso-
rii fumatului.
Dacd insä vand si alte pro-
duse sau fabricate, ca articole
de librárie, papethrie, ziare, etc.,
atunci se va procedd la o ale-
gere a venitului tras din van-
zarea produselor monopolizate,
cari se vor impune la profesio-
nal si a celorlalte venituri cari
se vor impune la impozitul co-
mercial.
Adaus la paragraful 73:
Dobanzile primite de societä-
tile de asigurare din plasarea
rezervelor maternatice, a prime-
lor de asigurare si a dispozitiu-
nilor lor, fiind rezultate din o-
peratiunile exercitdrii comerciale
ale acestor intreprincleri, intre
cari in principal sunt acelea de
a face plasarea in imprumuturi
a acelor sume pe cari trebuie sd
le tind la dispozitia asiguratilor
pentru cazurile eventuale de
plati si despägubiri, nu pot fi
1) A se veclea Legea pentru administrarea
exploatarea monopolurilor, din 2 lulie
1930 la pag. 501, vol XVIII.
www.digibuc.ro
79
supuse, conform prevederilor
art. 23, punctul 4, la irnpozitul
mobiliar, ci la cel comercial pre-
vázut de art. 30, cu cota sporità
la 12 la sutá plus aditionalele.
Cota sporitd a impozitului ele-
mentar se va aplica, asupra in-
tregului beneficiu impozabil al
acestor societdti.
Aceastd dispozitie se va aplicd
incepând cu impunerile ce se
vor face in anul 1931.
Art. V. Adaus la paragraful
80, alineatul ultim:
Partea de beneficiu atribuitá
comanditarilor la societittile in
comanditá se scade din venitul
supus impozitului comercial sau
industrial cu cota dela art. 30,
intrucdt aceastá parte este
taxatá la impozitul mobiliar.
Dispozitiile art. 33 din lege
sunt aplicabile si acestor socie-
tati, intrucdt acest text de lege
stabileste numai un principiu
care nu poate fi restrâns numai
la societätile anonime, Mr% a
provocd un cumul de taxdri a
aceluias venit, cum e cazul pär-
tilor de beneficiu atribuite co-
manditarilor.
Partea atribuitá comanditari-
lor se adaugd Irish' la venitul
supus impozitului complimen-
tar, deoarece impozitul compli-
mentar lovind Intreprindere a. in
totalitatea veniturilor ei, aceastd,
parte nu poate fi exclusd, dupd
cum nu se exclud nici dividen-
dele la societätile anonime.
Se precizeazd cd, desì in acea-
stà privintd s'a f Acut asimilarea
cu societátile anonime, taus
dispozitiunile ultimului alineat
al art, 41 nu se pot aplich so-
cietátilor in comanditd.
Art. 31. -- Adaus la paragraful
84, punctul 6:
Limita superioard a cotei de
amortizare pentru toate catego-
riile de industrii in vederea im-
80 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
punerii pe 1930 si 1931 se fixeazg
la 15%, adicg la maximum pre-
vazut de art. 31, alin. 7, atät
pentru instalatiunile mobiliare
cat i pentru cele irnobiliare.
Adaus la paragraful 85, ca
alineat ultim:
Inchirierea unui hotel se con-
siderg ca o concesiune de ex-
ploatare in sensul art. 31, alin.
8 din legea contributiunilor di-
recte1) i ca atare, sumele inve-
stite de chirias in instalatiuni
si renoväri cari la finele con-
tractului ramân proprietarului
hotelului, se pot amortizg din
beneficiul comercial, repartizân-
du-se la numgrul )anilor din
contract.
Daca aceste investitii mgresc
valoarea locativg cu cel putin
un sfert, conform art. 4 al legii
din 15 Noemvrie 1927, se va im-
pune imobilul la impozitul pe
clgdiri pentru aceasta diferentä
de venit.
Adaus la paragraful 86, punctul
a, ca alineat ultim:
Fondurile create de intreprin-
deri pentru plata pensionarilor
lor, separat de alocatiile pang.
la 10% din salariile functiona-
rilor, nu se scad din beneficiul
lor impozabil, deoarece legea nu
admite crearea unor asemenea
fond uri.
Ele vor fi taxate i la impo-
zitul pe salarii in mâna bene-
ficiarilor lor.
Adaus la paragraful 87, ca ali-
neat antepenultim:
Impozitul mobiliar plgtit de
cgtre bänci la dobanzile cuve-
nite depunerilor spre fructifi-
care nu se scade din venitul
brut, deoarece, tinând seamg de
art. 28 care Prevede cä acest
1) A se vedea Legea contributiunilor
directe din 23 Fevruarie 1923 la pag.425,
vol. XIII-XIV, cu mod. ulterioare la pag.
1263, vol. XVII.
www.digibuc.ro
irnpozit este in sarcina credito-
rului i eh debitorului Ii revine
nurnai obligatia de a re-tine si
värsh, la Stat impozitul, bäncile
si-au creat astfel cheltueli cari
nu pot fi opozabile fiscului.
SOiderea nu se poate admite
chiar dacg privit acest impozit
ca un plus de venit pentru cre-
ditor s'ar pläti Inca, odata asu-
pra lui impozitul mobiliar.
Art. 32. Adaus /a paragrafut
88, punctul a, ca alineat ultim:
Rezervele statutare se socotesc
in principiu raportându-se la
benficiul net ales conform art.
31. Dacg o societate a fIcut prin
bilant o rezervg mai mare cleat
aceea ce ar rezulth, aplicand
princiniul de mai sus, ea se re-
duce in vederea impunerii la cea
raportatä la beneficiul net ales
conform art. 31; dacg a fäcut
insá o rezerva inferioarg celei
calculate ca mai sus, se mentine
rezerva facutg de societate.
Adaus la paragraful 88, punctul
b, alineat penultim:
Dacg instantele de impunere
in urma examingrii bilantului
unei intreprinderi, adaugg, la
beneficiu dobanzile datorite la
unele creante pe cari intreprin-
derra considerându-le dubioase
nu le-a inglobat In venitul
ele sunt obligate sg acorde In-
treprinderii pentru acestea si
rezerve pentru creante dubioase
prevgzut de art. 32, alineatul b.
Art. 33. Adaus la paragraful
89, punctul d, ca alineat
Nu se considerg ca participgri
reale la beneficiile altor socie-
tati operatiunile constând din
cumpgrarea de actiuni cu scop
de specula si fäcând obiectul
unor tranzactiuni frequente,
chiar daca intervine o pästrare
temporarg in portofoliul socie-
tätii.
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931
Faptul ca o societate posed),
In portofoliul ei actiuni la pur-
thtor se considerä ca o partici-
patiune realä numai dacá prin-
teo hotärIre a societátii emi-
tente, actiunile au fost blocate
In mâna societätii participante
pentru ca ele sä nu fax& obiec-
tul unor tranzactiuni ulterioare.
Art. 40. Adaus la paragraful
103, punctul b:
Venitul net al arendasilor
pentru stabilirea impunerii la
impozitul comercial pe anii 1930
1931 se va determink conform
art. 40, In cazul când nu tin
contabilitate regulatk dupá cum
urmeazá:
a) Pentru arendasii de pä-
mânturi arabile, fânete, islazuri,
vii, livezi de pruni si alti ar-
bori fructiferi, luându-se odatá
jumatate venitul la hectar,
stabilit de comisiunile de recen-
sämânt, pentru fiecare catego-
rie In parte;
b) Pentru arendasii de grá-
dini de legume cu caracter per-
manent, venitul net se deter-
mina luandu-se de douä ori ve-
nitul la hectar, stabilit ash cum
se aratä la alin. a.
Art. 41. Adaus la paragraful
107, ca alineat
Sucursala unei societati ano-
nime se impune pe primul an
de exercitare Intocmai ca si so-
cietatea anonimä, adicä pe baza
primului ei bilant, care se va
Incheiä neapárat de atre so-
cietate. Se face deci In aseme-
nea caz, aplicarea art. 41 din
lege si paragraful 107 din in-
structiuni.
Art. 43. Adaus la paragrafut
116, ca alineat ultim:
Fondurile de pensiuni consti-
tulle de Intreprinderi In confor-
mitate cu art. 31, alin. 9 din
26495, www.digibuc.ro
C. Harnangiu, vol. XIX. 6
81
legea contributiunilor directe,
distribuite fostilor functionari
ai lor, se taxeazd cu impozitul
pe salarii, fie cd lichidarea drep-
turilor acelor fosti functionari
se face dinteodatä., fie cà se
face lunar.
Värsarea impozitului se face
prin state nominale de cdtre In-
trepri n dere.
Art. 44. Adaus la paragraful
121, ca alineat b:
Indemnizatille de deplasare
a cordate functionarilor publici
fiind echivalentul unor cheltueli,
nu se taxeazA cu imp. pe sala-
rii.
Adaus la paragraful 121, ca
alineat 7:
Sporurile de chirie platite de
crAre stat pentru imobilele ocu-
pate de functionarii publici, se
considera ca un adaus la sala-
riu si se taxeazá cu impozitul
pe salarii, intrând si In compu- .
nerca venitului global.
Acest spor de chirie atrage si
niajorarea bazei impozabile la
impozitul pe cládiri, dacá sunt
Indeplinite conditiile legii din 15
Noemvrie, 1927, pentru comple-
tarea unor dispozitiuni din le-
gea contributiunilor directe.
Art. 46. Adaus la paragraful
124, punctul c:
Vársämintele pang la 10% din
salarii facute pe seama contri-
buabilului, se aplicá i functio-
narilor particulari, legea nefä-
când nici o distinctiune In a-
ceastä. privintä. Se cere Insá
conditiunea ca retinerea sä se
facá din salarille functionarilor
de cátre intreprindere sub pro-
pria sa räspundere si sä fie de-
puse la Cassa de depuneri sau
sá se nästreze prin bilant ca un
fond special alimentat numai
82 LEGI DE UNIFICARE. 20 Fevruarie 1931
din retinerile filcute din salariile
functionarilor. Dobanzile pro-
duse de acest fond se vor taxh
cu impozitul mobiliar. Dach fon-
dul acesta va fi ridicat, fie lu-
nar, fie dintr'odatà, din functio-
narii care 1-au constituit, el se
va tax ). cu impozitul pe salarii,
Intreprinderea fiind obligatá a
retine i värsh la stat impozi-
tul, conform legii.
Art. 48. Adaus la paragraful
129, punctul 1:
Cheltuelile facute de agentii
intrebuintati de industriasi
,comercianti pentru plasarea
märfurilor, se socotesc egale cu
25% din venitul realizat, cu In-
cepere dela 1 Martie 1931.
Art. 61. Adaus la para-
graful 160:
Taxa de 2% plätitä asupra
venitului supus impozitului pe
clädiri, in baza legilor de pre-
lungire a contractelor de Inchi-
riere, se scade din venitul glo-
bal, asimilându-se din acest
punct de vedere cu aditionalele
percepute odatä cu impozitele
elementare.
Art. 69. Adaus la para-
graful 180:
La impozitul pe clädiri se
scad numai dobhnzile ipotecare
cuvenite anului precedent, cu
conditia de a se fi declarat si
justificat plata impozitului mo-
biliar i nici de cum si dobân-
zile cuvenite anilor anteriori.
Art. 77. Adaus la para-
graful 209:
Termenul de apel contra pro-
ceselor-verbale de impunere
eurge pentru contribuabili dela
data comunicdrii pro cesului-
verbal, afard de cazul când im-
punerea s'a fäcut In prezenta
contribuabilului, In care caz ter-
www.digibuc.ro
menul de apel curge dela data
pronuntarii.
Constatarea prezentei contri-
buabilului se va face prin sem-
naturil pusä de el pe insäsi pro-
cesul-verbal de impunere.
Art. 78. Adaus la paragraful
211, ca alineat ultim.:
Competinta comisiunilor de
apel nu este limitatä de lege In
ce priveste impunerile pe trecut.
Din moment ce ele pot judech
impunerile casate de instantele
de recurs, cu atât mai mult pot
judech nu numai apelurile a-
cute In contra impunerilor din
anul in care functioneazä, ci
apelurile introduse contra im-
punerilor din trecut rä'mase din
o cauzá oarecare nejudecate.
CONVENTIE
1ntre C. F. R. §i Conductele de petrol
DIN 19 FEVRUARIE 1931
Aceastä Conventie, cuprinzand
15 articole, relativ la circulatia
vehiculelor i transportul per-
sonalului, a sculelor i materia-
lelor Regiei, Conductelor de Pe-
trol ale Statului (C. P. S.), pe
liniile C. F. R., precum
zarea firelor telefonice si tele-
grafice C. F. R., s'a publicat In
Monitorul Oficial No. 41 din
19 Fevruarie 1931, unde se poate
consulth.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentulul
comerciaLcu Danemarca
DIN 20 FEW:WARM 19311)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich a face
1) Aceastä Lege, durpreunh cu Aranja-
mentuI comercial la dansa anexat, s'a votat
de Senat in sedinta dcla 19 Decdmvrie 1930
si de Adunarea deputatilor in sedinta dela
21 lanuarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 434/931 vi publicat in Monitontt Ofi-
cial No. 42 din 20 tevruarie 1931, nude se
pot consulth anexele.
 LEGI DE UNIFICARE. 20 Fevruarie 1931
sa se execute Aranjamentul co-
mercial provizoriu incheiat prin-
tr'un schimb de scrisori intre
Romania si Danemarca $i sem-
nat la Bucuresti, la 28 August
1930, astfel cum a fost pus in
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
No. 1457/930, dat pe temeiul legii
promulgata prin Inaltul Decret
Regal No. 2387/930 $i publicat
in Monitorul Oficial No. 142 din
30. Iunie 1930.
Copie i traducere de pe zisul
Aranjament se alatura la legea
de fata.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului
comercial cu Olanda
DIN 29 FEVRUARIE 1931. 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica si a face
sä se execute Aranjamentul co-
mercial provizoriu incheiat intre
Romania si Olanda, semnat la
Haga, la 29 August 1930, astf el
cum a fost pus in aplicare in
mod provizoriu prin jurnalul
Consiliului de Ministri No.
1460(930, dat pe temeiul legii
promulgata prin inaltul decret
regal No. 2387/930 $i publicatä
In Monitorul Oficial No. 142 din
30 Iunie 1930.
Copie $i traducere de pe zisul
Aranjament provizoriu se ala-
tura la legea de fata.
') Accasta Lege, dimpreunä cu Aranja-
mentul comercial provizoriu la clansa ane-
xat, s'a votat de Senat In edinta dela 20
Decemvrie 1930 $i de Adunarea deputatiloK
Ir, sedinta dela 23 lanuarie 1931; s'a pro-
mulgat cu Decret No. 433/931 si publicat
In Monitortzt Oficial No. 42 din 20 Fe-
vruarie 1931. uncle se pot consultA anexele.
www.digibuc.ro
83
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului
comercial cu Estonia
DIN 20 FEVRUARIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face
sa se execute Aranjamentul co-
mercial incheiat intre Romania
$i Estonia $i semnat la Varso-
via la 30 August 1930, astfel
cum a fost pus in aplicare,
in mod provizoriu, prin jur-
nalul Consiliului de Ministri
No. 1459 din 1930, dat pe te-
meiul legii promulgata prin
Inaltul Decret Regal No. 2579
din 1930 si publicat in Moni-
torul Oficial No. 153 din 12 Iu-
lie 1930.
Copie si traducere de pe zisul
aranjament, se alátura la le-.
gea de fata.
LEGE
pentru ratificarea Conventiei de
comerl §i navigaliune cu Norvegia
DIN 20 FEVRUA RIE 1932 2)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face sa
se execute Conventiunea de co-
mert i navigatiune, dimpreuna
cu Protocolul Final, Incheiat in-
tre Romania si Norvegia si sem-
nata la Bucuresti la 21 Iunie
1930, astfel cum a fost pusa in
Aceastä Lege, dimpreuna cu Aranja-
mentul comercial la clAnsa anexat,s'a votat
de Seoat In sedinta dela 19 Decemyrie 1930
si de Adunarea deputatilor in sedinta dela
21 lanuarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 436/931 $t publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 42 din 20 Fevruarie 1931, unde se
pot consulta anexele
Accastä Lege, dimpreuna cu Conven.
tiunea i Protocolul Final la dAnsa anexate,
s'a votat de Senat in $edinta dela 19 De-
cemvrie 1930 si de Adunarea dcputattlor In
sedinta dela 21 lanuarie 1931; s'a promulgat
cu Decret No. 437/931 si publicat In Monito-
rut Oficial No. 42 din 20 Feyruarie 1931,
unde se pot consulta anexele.
84 LEGI DE UNIFICARE. 23 Fevruarie 1931
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
cu No. 1422/930, dat pe temeiul
legii promulgata prin Inaltul
Decret Regal No. 2579/930 $i
in Monitorul Oficial No.
153 din 12 Iu lie 1930.
Copie $i traducere de pe zisa
Conventiune se aláturá la legea
de fall.
LEGE
pentru ratificarea Acordului comercial
cu Bel E la
DIN 20 FEVRUARIE 1931 1)
Articol vnic. Guvernul este
autorizat a ratifich $i a face
sa se execute Acordul comer-
cial provizoriu incheiat intre
Romania i Uniunea Economicä
a Belgiei cu Luxemburgul, sem-
nat la Bucuresti la 28 August
1930, astfel cum a fost pus in
aplicare in mod provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Ministri
No. 1456/930, dat pe temeiul legii
promulgatá prin Irialtul Decret
Regal No. 2387/930 $i publicat
In Monitorul Oficial No. 142 din
30 Iunie 1930.
Copie si traducere de pe zisul
Acord comercial provizoriu se
aláturá la legea de fatä.
DECIZIE
pentru vandioarea în proprietdple
Statului
DIN 23 FEVRUARIE 1931 2)
1. Vanätoarea in toate pro-
prietätile statului (paduri, bälti,
1) Aceastä Lege, dimpreunä cu Acordul
comercial la dansa anexat, s'a votat de Se-
nat In sedinta dela 20 Decemvrie 1930 si de
Adunarea deputatilor in sedinta dela 22 la-
nuarie 1931 s'a promulgat cu Decret No.
438/931 j publicat in Monitoral Oficial
No. 42 din 20 Fevruarie 1931, unde se pot
consultà anexele.
2) Aceastä Decizie sub No. 33645/931 s'a
publicat In Monitoral Oficial No. 44 din
23 Fevruarie 1931. A se veden Legea pentru
protectia vänstului i reglementarea vänä-
toarei din 27 Octornvrie 1921, la pag. 1186,
vol. IX-X cu modif. 19 Aprilie 1923 la pag.
501, vol. XI1I-NIV.
www.digibuc.ro
terenuri arabile) este cu desä-
var$ire opritá fdra aprobarea
prealabilä a acestui Departa-
ment, data prin serviciul vâna-
toarei, special insarcinat de legi
cu administrarea vânatului pe
proprietätile statului.
Arendasii dreptului de vanat
pe aceste proprietäti, ell con-
tracte in reguld, aprobate de a-
cest Minister, in conformitate cu
legea de protectia vânatului
reglementarea vändtoarei, au
dreptul de a yang in limita con-
tractelor ce posedg, a legii $i a
deciziunilor ministeriale relative
la exercitarea vânátoarei.
2. Functionarii acestui De-
partament, ingineri silvici, con-
ductori $i brigadieri silvici, pa-
durari personalul P. A. R. I.
D-ului $i R. E. A. Z-ului, nu au
voie sa vâneze pe proprietatile
statului date in administrarea
sau paza lor. Cei ce vor contra-
venl vor fi pedepsiti discipliner
$i dati judecdtii pentru delictul
de braconaj $i pentru daunele
civile, cauzate statului sau a-
renda$ilor.
Toti acesti functionari sunt
datori a päzi i ocroti vanatul
pe proprietätile statului date in
supravegherea lor, fiind respon-
sabili pentru oHce neglijentä
sau rea vointá constatatä.
3. Se interzice cu desávânire
ca personalul de pazâ al proprie-
tätilor statului (päduri, bálti,
terenuri arabile), in exercitarea
atributiunilor lor, sa poarte
arma de vânátoare. Ei nu vor
purtà cleat armä de serviciu $i
nici nu vor posedà câini de NA-
nátoare (copoi, prepelicari, etc.).
Cei ce nu se vor conforma a-
cestei dispozitiuni vor fi pedep-
siti disciplinar, fiind tinuti res-
ponsabili $i $efii ierarhici pen-
tru lipsd de control.
4. Personalul statului aratat
inai sus poate luà parte la vânä-
 LEGI DE UNIFICARE. 28 Fevruarie 1931
torile organizate de arenda$ii
proprietätilor statului, dacà
sunt invitati de ei, insä vor tre-
bui sä posede toate permisele
legale de vängtoare, port-armä,
etc., ca oHce particular.
5. Personalul statului In a-
tributiile cäruia este de:0, ad-
ministrarea si paza proprietà-
tilor sale este dator a controlà
raportà acestui Departament,
serviciul vânätoarei, claa aren-
dasii dreptului de vänat isi In-
deplinesc obligatiile, atat In
oeeace priveste plata arenzii cu-
venità statului, cat $i dacä
exercità vânätoarea in mod co-
rect, respectând legile i deci-
ziunile In vigoare i obligatiu-
nile contractuale.
Dacä proprietatea nu este a-
rendatà, este dator a interzice
vänätoarea, and judecgtii pe
toti aceia pe cari îi va gäsi vâ-
nând pe acea proprietate, fàrà
autorizarea scrisä a acestui De-
partament serviciul vânätoarei
iar copie de pe actele dresate le
va inaintà acestui serviciu.
6. D-nii directori generali ai
C. A. P. S-ului, P. A. R. I.
D-ului, R. E. A. Z-ului si servi-
ciului vänätoarei sunt insärci-
nati cu aducerea la Indeplinire
a acestei deciziuni, care se va
comunich In copie tuturor ser-
vicillor exterioare in subordine.
LEGE
pentru modificarea unor dispoziliunl
din Legea de unificarea contribuliunl-
lor directe
DIN 26 FEVRUARIE 1951
Aceastä Lege a fost publicatä
la pag. 1018 In Anexa vol. XVIII,
unde se poate consultà. A se
vedeä i Instructiile pentru a-
plicarea acestei Legi, din 3 Mar-
tie 1931, precum si Intreagä Le-
gea pentru unificarea contribu-
tiilor directe i impozit pe ve-
www.digibuc.ro
85
nitul global, din 23 Februarie
1923 la pag. 425, vol. XIIIXIV
cu modif. ulterioare.
In anul 1931, aceastä Lege a
mai avut dolt& modificAri la 3
August 1931, cari se vor gäsI la
ordinea cronolog
ACORD COMPLIMENTAR
la Tratatele de amIcilie I de allanla
intre statele Mied lnielegerl
DIN 28 FEVRUARIE 1931 1)
1. Mini$trii Afacerilor Strä-
Me ai Statelor Micii Intelegeri
se Intrunesc de cAte ori impre-
jurärile o cer. Ei se vor intruni
in orice caz cel putin odatà pe
an. Intrunirile ordinare obliga-
toHi au loc, pe rând, In fiecare
din cele trei State, inteo locali-
tate desemnatä mai inainte. De-
asemenea, o Intrunire ordinara
facultativä va aveä loc la Ge-
neva cu prilejul Adundrilor So-
cietätii Natiunilor.
2. Intrunirea obligatorie este
prezidatà de cätre Ministrul
Afacerilor Sträine al Statului
uncle ea are loc. Domnia-sa este
acel care ia initiativa de a fixtt
data si de a desemnä locul In-
trunirii, care stabileste ordinea
de zi i pregtite$te hotäririle de
luat. Pang la Intrunirea obliga-
toHe a anului urmator, dom-
nia-sa este considerat ca prese-
dinte in exercitiu.
3. In toate chestiunile cari
sunt discutate, precum i in
toate mäsurile cari sunt luats
in ceeace priveste raporturile
1) La 25 Noemvrie 1930 fIcandu-se, la
Praga, schimbul de ratificlri al Acordulul
complimentar la Tratatele de amicitie si de
Intre Statele Micei Intelegeri, In-
cheiat, la Strbské Pleso. la 27 Iunie 1930,
intre Romania, Cehoslovacia si Jugoslavia,
se publica textul zisului document inregi-
strat la secretariatul general al Societätii
Natiunilor la 3 Octomvrie 1930 sub No.
2.478 si puhlicat In onitorul Oficial No.
49 din 28 Fevruarie 1931.
86 LEM' DE UNIFICARE. 2 Martie 1931
Statelor Micii Intelegeri Intre
ele, principiul egalitátii desä-
varsite a acestor trei State este
riguros respectat. Acest princi-
piu este deasemenea respectat
In deosebi in raporturile acestor
State fata de aite State sau de
un grup de State, sau in fine de
Societatea Natiunilor.
4. Potrivit necesifatilor si-
tuatiunii, cei trei Ministri ai
Afacerilor Strhine pot hothri de
comun acord, ca intr'o anumith
chestiune repreuntarea sau a-
phrarea punctului de vedere al
Statelor Micii lntelegeri sh, fie
Incredintath unui singur dele-
gat sau delegatiunii unui sin-
gur Stat.
5. 0 Intrunire extraordinará
poate fi convocath de catre Pre-
sedintele In exercitiu atunci
cand situatiunea internationalä
sau un eveniment international
o va reclanah.
6. Prezentul Acord va intrh
de indath in vigoare. El va fi
ratificat i schimbul ratifichri-
lor va aveh loc la Praga cat
mai curand posibil.
Drept care sus numitii Pleni-
potentiari au semnat prezentul
Acord.
FAcut la Strbska Pleso, la 27
Iunie 1930, in trei exemplare
identice.
LEGE
pentru ratificarea Aranjamentului co-
mercial cu Germania
DIN 2 MARTIE 19311)
A rticol unic. Guvernul este
autorizat a ratifich si a face
Aceast5 Lege, dimpreund cu Aranja-
mentul comercial provizoriu, la dAnsa anc-
xat, sa votat de Senat in sedinta dela 23
lanuarie 1931 si de Adunarca deputatilor
in sedinta dela 27 Fevruarie 1931; s'a pro-
muigat cu Decret No. 526/931 si publicat In
Monilorul Oficial No. 50 din 2 Martie
1931, unde se pot consultà anexele.
www.digibuc.ro
sh se execute Aranjamentul co-
mercial provizoriu Incheiat Intre
Romania si Germania la 18 Iu-
nie 1930, astfel cum a fost pus
In aplicare, in mod provizoriu,
prin jurnalul Consiliului de Mi-
nistri No. 1064 din 1930, dat pe
temeiul legii promulgate prin
Inaltul decret regal No. 2387 din
1930 si publicatti In Monitorul
Oficial, No. 142 din 30 Iunie 1930.
Copie de pe zisul Aranjament
se alaturh, la legea de fatä.
LEGE
pentru prelungirea Aranjamentului co-
mercial cu Germania
DIN 2 MARTIE 1931 1)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifica, si face sh
se execute Acordul Incheiat in-
tre Romania si Germania, prin
schimbul de note, fäcut la Bu-
curesti, la 21 Fevruarie 1931,
prin care se prelungeste validi-
tatea Aranjamentului de Co-
mert provizoriu Romano-Ger-
man, semnat la Bucuresti, la
18 Iunie 1930.
Copie i traducere de pe no-
tele schlinbate la 21 Fevruarie
1931, se alatura, la legea de fath.
Aceastä Lege, dimpreuni cu Acordul
privitor la Aranjamentul de comert provi-
zoriu la dinsa anexate, s'a votat de Senat
Adunarea deputatilor in - sedintele dela
26 si 27 bevruarie, 19 t1; s'a promulgat cu
Decret No. 527/931 i publicat in Montoral
Oficial No. 50 din 2 Martie 1931Durata
validiiáiii Acordului provizoriu de Comer(
intre Germania si Rcuatul Romániei, din
13 lunie 1930, este prelupgia in sensul cl
Acordul va putei fi denuntat oricand, cu
un preaviz de 30 de zile. Aceasa Conven-
tiune va ft ratificatI i va Intl-A in vigoare
prin schimbul de documente de ratificare.
care va avea loc la 13ucuresti'.
 LEGI DE UNIFIC ARE. 2 Martie 1931
LEGE
pentru fixarea dreptului de folosinti a
zonelor §i platformelor drumurdor pen-
tru instalgiuni telefonice i telegrafice
DIN 2 MAIITIE 19311)
1. Regia autonomA P. T. T.
Societatea anonimA roman's*,
de telefoane vor aveh dreptul,
cu avizul conform al consiliilor
judetene si comunale, de a fo-
losi In mod gratuit zonele $i
platformele drumurilor publice
pentru instalatiunile bar de con-
ducte aeriene sau subterane, te-
lefonice sau telegrafice.
2. Regia autonomti P. T. T.
Societatea anoniml romanA
de telefoane sunt obligate sA re-
pare toate striaciunile aduse
zonelor si platformelor drumu-
rilor prin lucrArile f Acute cu
ocazia instalatiunii sau intreti-
nerii conductelor aeriene sau
subterane.
3. Administratiile in sarcina
arora cade constructia, Intre-
tinerea i modernizarea drumu-
rilor respective, vor notifica be-
neficiarilor folosintelor, In scris,
lucrárile ce stint de fácut, pen-
tru a educe zona sau platforma
In starea in care a fost inainte
de efectuarea lucrArilor de in-
stalatie sau Intretinere, arAtand
timpul In care trebuesc ter-
minate lucrárile.
In cazul and Regia autonornA
P. T. T. sau Societatea anonimA
româná de telefoane nu incepe
lucrArile in terrnen de 10 zile
dela primirea notificrii, Admi-
nistratia de drumuri respectivA
este indrepatitä sA facA acele
lucrari In contul beneficiarilor.
Actele de cheltueli intocmite
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor §i Senat in vdintele dela 18 0
21 revruarie 1931; promulgatà cu Decret No.
524/9 t1 i publicatä In Monitorul Oficial
No. SO chn 2 Martie 1931. A se vedeä 0 Le-
gea pentru alezarea suportilor firelor tele-
grafice i telefonice, din 13 Noernvrie 1892.
www.digibuc.ro
87
aprobate de directorul gene-
ral al Casei autonome a dru-
murilor de stat, presedintele de-
legatiunii judetene, respectiv
primarul comunei, sunt defini-
tive si opozabile Regiei auto-
nome P. T. T. si SocietAtii ano-
nime române de telefoane, care
sunt obligate a le plat In ter-
men de 15 zile dela primirea
notificArii de plaa, insotia de
cdpiile actelor justificative.
4. In cazul and Regia auto-
nomA P. T. T. sau Societatea
anonimA romanA de telefoane
nu plátesc In termenul de 15
zile, preväzut In articolul pre-
cedent, suma de plea se nag-
re$te cu o dobAnclä de 6 la sua
peste scontul Báncii Nationale,
calculaa din a 16-a zi i paml
In ziva plAtii efective.
Osebit de aceasta, Administra-
tiile drumurilor interesate sunt
in drept a cere oricand vor so-
coti de cuviintd ca plata sä se
facA imediat sau prin inscrierea
sumei datorate, cu dobanzile
respective, In bugetul anului
urnator al administratiei debi-
toare sau sA le retina, direct si
fAra, nici o site: formalitate, pe
cale de compensatie, din even-
tualele sume sau taxe ce admi-
nistratiile drumurilor datoreaza.
Regiei autonome P. T. T. sau
so cietAtii concesionare.
5. Se mentine In totul
legii suportilor din
1892, publicatA In Monitorul 0-
ficial No...., in másura In tare
nu sunt modificate prin aceasa
lege.
Notificárile ce sunt indatorate
a fi acute dela o administratie
la alta, se vor face prin simplA
adres5, trimisä pe cale admi-
nistrativ A.
6. Pentru diferendele nascute
din aplicarea acestei legi intre
Regia autonomA P. T. T. sau
Societatea anonimA romang, de
telefoane de o parte si Casa au-
jonomA a drumurilor de stat pe
88 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
de altd parte, hotdráste in mod
definitiv $i executoriu Ministe-
rul Lucrdrilor Pub lice $i al Co-
municatiilor.
In caz de diferende intre Re-
gia autonomd P. T. T. $i Socie-
tatea anonimá romând de tele-
foane de o parte, $i vreuna din
Administratiile in sarcina 61-
reia cade constructia, intreti-
nerea $i modernizarea drumu-
rilor de interes local, deciziunea
se va luà de Ministerul Lucrd-
rilor Pub lice i al Comunica-
tiilor de comun acord cu Mi-
nisterul de Interne. In caz de
divergente intre departamente,
hotárii$te Consiliul de Ministri.
7. Orice dispozitiuni contrarii
prezentei legi sunt $i rámAn a-
brogate.
DECRET
pentru instituirea Medalia Aeronautici"
DIN 3 MARTIE 1931 1)
1. Se institue o medalie care
va purth numele de Medalia
Aeronautica".
2. Aceastá medalie este desti-
natä a räsplAti faptele acelora
din personalul navigant cari
4e$1 nu sunt sburätori au con-
tribuit totu$ la propd$irea aero-
nauticii, straduindu-se pentru
Ináltarea ei.
Medalia Aeronauticä" va
trei clase, cu denumirea de:
Medalia Aeronautica" clasa I.
Medalia Aeronautica" clasa II.
Medalia Aeronautica" cl. III.
3. Medalia va fi conferitä,
prin decret regal, in urma pro-
punerilor f 'Acute de cdtre Mini-
sterul Armatei pe baza unui ra-
Acest Decret sub No. 463/931 s'a pu-
blicat la Monitoral Oficial Isio. 51 din 3
Martie 1931. A se vedea i Legea pentru
Thfiintarea ordinului ,Virtutea Aeronauttc5",
din 4 Martie 1931 Ia pag. 94Th acest volum.
www.digibuc.ro
port al celei mai inane autori-
tati aeronautice din România.
4. Nimeni nu poate cäpätà o
clasá superioard cleat incepând
dela clasa cea mai inferioard,
oricare ar fi gradul $i pozitia
ce o ocupä cel cäruia i se con-
ferl. medalia.
Exceptie dela aceastä reguld
se va face numai la prima pro-
motie ce se va conferi cu ocazia
infiintärii medaliei.
Maiestatea Sa Regele conferä
medalia i motu proprio".
5. Dreptul de a purta, medalia
este personald, se acordI ue
vieatá $i nu se transmite in
nici un caz.
Numärul celor ce pot fi me-
daliati este nelimitat.
6. Medalia Aeronauticd", va fi:
Clasa I din metal aurit.
Clasa II din metal argintat.
Clasa III din metal bronzat.
7. Medalia va fi de bronz, a-
vând gravat pe ea un subiect
de aviatie.
Forma ei va fi rotunda, a-
valid diametrul obisnuiut al me-
daliilor noastre militare.
Panglica va fi de culoare al-
bastra-azur, avand lätime de 35
mm., cu o dungä de argint la
mijloc, lath' de 5 mm.
8. Medalia Aeronauticä" se
poartä pe pieptul stang, imediat
dupd Semnul Onorific" de 25
aM".
9. Fiecare din cei cdrora li
s'a conferit aceastä, medalie are
dreptul la un brevet care rd-
mane proprietatea familiei de-
coratului dupá incetarea sa din
vieatd.
Brevetele se semneazá de Mi-
nisterul Armatei $i vor purtit
un numdr de ordine din regi-
strul special infiintat i inut
in acest scop la Ministerul Ar-
matei (Directia personalului).
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
INSTRUCTIUNI
pentru aplicarea Leg ii referitoare la
impunerile la contributiuni directe
DIN 3 MARTIE 1931 1)
1. Mentinerea veniturilor ele-
mentare comerciale f i indu-
striale si profesionale stabilite
In anul 1930
Prin art. 1 al legii referitoare
la impunerile la contributiuni
directe pe anul 1931, s'a prevd-
zut cg prin derogare dela dis-
pozitiunile cuprinse in Titlul II,
Cap. IV $i VI, din legea contri-
butiunilor directe, veniturile nete
elementare stabilite in anul 1930
pentru intreprinderile comerciale
$i industriale $i pentru profesio-
ni$tii de orice fel, inclusiv pro-
fesioni$tii liberi, sä fie menti-
nute, in mod exceptional, pe
anul 1931. Mentinerea venitu-
rilor se va face prin instantele
anuale din 1931.
Prin ordinul circular No. 20.689
din 22 Ianuarie 1931, s'a dispus
Into cmirea tablourilor nominale
de toti contribuabilii impu$i la
veniturile comerciale, industriale
ai profesionale, cu venitul im-
pus, tablouri cari vor trebul ne-
apgrat puse la dispozitia instan-
telor anuale, pentru ca lucrgrile
sg se poatd efectud in condi-
tiunile cele mai bune.
Mentinerea veniturilor in for-
ma in care se va face nu im-
plicä ideea cg pe 1931 nu se mai
fac impuneri, deoarece insgsi
aceastd mentinere este o impu-
nere. Instantele efectuänd men-
tinerea vor trebui sd aibg. la in-
demäng toate elementele ce con-
tribue in mod obi$nuit la sta-
bilirea venitului, cum ar fi: ma-
1) Aceste Instructiuni s'au publicat in Mo-
nitorul Oficial No. 51 din 3 Martie 1931.
Ele se referS la Legea modificatoare a con-
tributillor directe, din 26 Februarie 1931,
aflatS la pag. 1018, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
8g
tricolele, rolurile anului 1930,
declaratiunile, dosarele impune-
rilor precedente, constatärile pre-
liminare ale organelor fiscale si
orice alte acte menite sä !tiles-
neasca stabilirea venitulul real
impozabil.
Pentru contribuabilii cari au
fost declarati neimpozabili in
anul 1930 se va procedà la o
noud verificare ei se va stabili
venitul impozabil pe procese-
verbale model 10.
Mentinerea veniturilor nu se
poate aplica acelor contribuabili
pentru cari s'au Mcut consta-
täri cd nu mai exercitä intre-
prinderea lor.
Constatärile se fac in prea-
labil de organele fiscului si se
pun la indemâna instantelor a-
nuale. In lipsa acestor consta-
tgri, consemnate in procesele-
verbale, instantele anuale vor
mentine veniturile conform ce-
lor de mai sus.
Se precizeazg a veniturile pe
care instantele trebuesc sa le
mentind aunt cele rämase de-
finitive in anul precedent si.
stabillite de instantele ,anuale,
in caz and nu s'a Mcut apel
de fisc sau contribuabili, sau
cele stabilite de comisia de apel
in cazul când ele au fost ape-
late, fie de fisc, fie de contri-
buabili.
In ce priveste impunerea pro-
fesioni$tilor liberi, cdrora in a-
nul precedent li s'au acordat
scgzdmintele din impozit pre-
väzut de art. 50 mod.ificat din
legea contributiunilor directe,
veniturile se vor asezd ca mai
sus, iar pentru sazdminte se
va procedà potrivit instructiu-
nilor ce s'au dat la timp pentru
aplicarea art. 50 modificat. De-
altfel scgzgmintele acordându-se
numai la impozit, stabilirea ve-
nitului nu prezintg nici o difi-
cultate.
Impunerile prin mentinerea
veniturilor din anul 4930, nu se
90 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
referd decdt la veniturile nete
elementare comerciale, indu-
striale i profesionale i nicide-
cunt la cele globale pentru care
vi se dd instrucfiuni mai jos.
Mentinerea veniturilor, avand
caracterul unei hotarIri, se face
pe procese-verbale model 10 bis,
special Intocmite, care se vor co-
munich contribuabililor In for-
ma prevazutä de art. 98. In
acest scop, formularul e prevä-
zut i cu un proces-verbal de
comunicare, care se completeaza
de agentul InsArcinat cu efec-
tuarea procedurii de comunicare
si se detaseazá, urmand sà fie
anexat apoi la dosarul contri-
buabilului.
Procesele-verbale model 10 bis
se Intocmesc in dublu exemplar,
din care unul se Immaneaza
contribuabilului, cu lorma pre-
vazuta, de art. 98, completan-
du-se procesul-verbal de predare,
iar al doilea ramane la dosarul
impunerii.
Contribuabilii fiMd impu*i
prin mentinerea veniturilor a-
nului precedent, nu se citeaza
In fata instantelor anuale; In
cazul in care instantele gasesc
Ins& ca este cazul a se face o
noug impunere pentru cei neim-
pozabili In 1930, pe anul 1931,
ele vor cita pe contribuabilii vi-
zati.
Impunerile fäcute prin menti-
nerea veniturilor nete elemen-
tare comerciale, industriale si
profesionale, vor putea fi apelate
atat de fisc, cat si de contri-
buabili In termen de 20 zile,
conform art. 77 din legea con-
tributiunilor directe.
Din punct de vedere al inte-
reselor fiscului, verificarea im-
punerilor f acute prin mentinere
prezinta o importantá excep-
tionaltt. Verificarea va fi f iicuta
de functionari priceputi, cari
vor introduce apeluri in toate
cazurile In cari au indicii
elemente precise din care sá
www.digibuc.ro
rezulte ca venitul mentinut este
inferior venitului efectiv reali-
zat in 1930 si care constitue
baza impozabill pe 1931. Cum
art. 81 din lege prevede cä ape-
lurile trebuesc motivate pana in
ziva fixata pentru judecare
cum fiscul, desi In posesia unor
indicii ea venitul impozabil pe
1931 ar fi mai mare, nu ar fi
putut avea posibilitatea de a-si
rnotiva apelurile din cauza re-
fuzului contribuabililor comer-
cianti i industriasi, de a pre-
zenta registrele comerciale, art.
1 din legea sus citatd, da drep-
tul fiscului de a cere acestor
contribuabili registrele comer-
ciale, bilanturile i orice acte
menite sa Inlesneascá stabilirea
venitului impozabil, aà Meat
motivele de apel sá fie relactate
la timp. Motivarea apelurilor
fiscului implicá dar pentru ca-
zurile apelate o verificare alma-
nuntita a registrelor comerciale
Si stabilirea venitului ce ar tre-
bui impus pe 1931. Din acest
punct de vedere lucrarea.trebuie
sti se facA cu toata atentiunea,
pentru ca drepturile statului sá
fie cat mai bine asigurate. iar
comisiunile de apel s4 fit puse
in fata unor dovez indiset abile,
cá venitul mentinut trebuie mo-
dificat. In aceastä ordine de idei
desigur ca i constata Le de
fapt ale organelor fiscale, in-
Write cu orice probe menite sá
Inlesneasca stabilirea wnitului
impozabil, vor constitui e. mente
de cari comisiunile de apel vor
trebui sá tinä nerd&
Dela obligatia de a prezentit
acte fiscului fac exceptie profe-
sionistii liberi, drora fiscul nu
le poate cere asemenea acte.
Totus aceasta nu Insemneazit
cA fiscul nu poate apela impu-
nerile lor, atunci and s'ar aflà
in posesiunea unor acte ce nu
email:A dela contribuabi) a carui
impunere s'ar apela. Aceasta
insemneazá cg, in apelurile ce
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 2931
fiscul ar face in contra menti-
nerii veniturilor profesionistilor
liberi, motivarea i dovedirea
apelurilor incumbä, fiscului, cu
probele pe cari el le-ar aveh,
spre deosebire de comercianti
industria$i carora legea le pune
obligatia s pund la dispozitia
fiscului, la cererea lui, registrele
actele legale.
In caz and contribuabilii co-
mercianti i industriasi refuzd
de a prezenth registrele corner-
ciale i actele cerute, ash inat
fiscul se gásote in imposibili-
tate de a-$i motivh apelurile ce
a introdus, legea a prevAzut ca
comisiunile de apel sä nu con-
sidere apelurile fiscului ca
nemotivate, ci sä 6e considere
ca indeplinind cerinta art.
81 si sa procedeze la judeca-
rea lor pe baza elementelor
legale cerute i prevázute. Evi-
dent a In acest caz nimic nu
impiedea comisiunile de apel
sä. pretindä ele, la cererea fis-
cului apeIant, contribuabililor,
sä, prezinte registrele si actele
legale, In care caz se va face
verificarea necesard i judecarea
apelurilor, conform elementelor
ce se vor obtine.
Registrele si actele comerciale
se cer contribuabililor din vre-
me, prin adresd in reguld, cu
indicatia actelor ce se cer, a
zilei j locului In care contri-
buabilul trebuie sä se prezinte.
In caz de refuz, organele fisCului
vor constath aceasta prin pro-
ces-verbal care se va atash la
apelul fiscului.
Comisiunile de apel, judecand
apelurile, vor modifia venitu-
rile numai In cazurile In cari
vor constath, pe bazd, de dovezi
legale indiscutabile, cá venitul
mentinut nu corespunde reali-
tdtii. Ash cum fiscul este obli-
gat stiii motiveze si probeze a-
pelurile sale, aceeas obligatie o
au si contribuabilii. Singura a-
preciere a comisiunilor de apel,
www.digibuc.ro
91
nespriiinitä pe dovezi, nu poate
sd constitue sub nici un motiv
o justificare pentru majorarea
sau mic$orarea venitului men-
tinut. In acest sens dispozitia
prevázutil In lege trebuie in to-
tul respectatd, hotdririle comi-
siunilor de apel date cu ignora-
rea ei fiind casabile de instan-
tele de recurs.
Exceptii. Dela dispozitiunile
art. 1 al legii sus citate fac ex-
ceptie societdtile anonime pe ac-
tiuni de orice fel, cum si cele
asimilate lor, cum ar fi báncile
populare, cooperativele i fede-
ralele lor, etc., cari ráma,n a se
impune pe 1931 ca si In trecut,
adia prin instantele anuale spe-
ciale, pe baza declaratiunilor
ce vor face si a bilanturilor lor,
verificate cu registrele comer-
ciale i cu actele justificative ce
instantele au dreptul sii ceard.
Verificarea registrelor si a bi-
lanturilor fiind o operatie de
lungd duratd, nu se poate face
cu toatd atentia necesard, chiar
In ziva impunerii, din cauza di-
forentei ce existd. intre bilantul
comercial $i cel fiscal.
Verificarea lor se va face ne
cht posibil, inainte de impuneri,
In conformitate cu art. 93 din
lege, de catre functionarii din
serviciul de constatare, cunos-
atori ai operatiunilor de con-
tabilitate.
Constatilrile lor se vor Inscrie
chiar pe declaratiunile model 4
bis, special intocmite pentru
societdtile anonime, In partea
anume Idsatá pe aceste decla-
ratiuni.
Impunerea societdtilor anoni-
me se va face sub supraveghe-
rea inspectorului financiar res-
pectiv, care va da Incirumárile
necesare si le va verifich Indea-
proape.
2. Fondurile suplimentare de
amortizdri
Prin art. 3 al legii din 28 Mar-
tie 1926, referitoare la modifi-
92 LEM DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
carea unor dispozitiuni din le-
gea contributiunilor directe, s'a
preväzut dreptul pentru Intre-
prinderile industriale, de a li
se acordk in afará de amortis-
mentele prevazute la art. 31
alM. 6 si 7 din legea contribu-
tiunilor, amortizari suplimen-
tare calculate la pretul de cost
märit in limitele urmatoare:
Pentru investitlile dinainte de
1916, de cinci ori.
Pentru investitiile f acute In
1916, panä la finele lui 1918, de
patru ori.
Pentru investitiile facute In
anul 1919, de trei ori.
Pentru cele Mcute In 1920 i duri si schimbarile ce eventual
1921, de douä ori.
Destinafia acestor fonduri
suplimentare de amortizare a
fost de a inlocui vechile inve-
stifii industriale sau pentru fa-
cerea de noui investifii, urmând
ca cele neutilizate paná la finele
anului urmätor Incheerii bilan-
tului sä, fie pästrate prin bilant
sub denumirea de fond pentru
refacerea investitiunior".
Sub aceasta forma fondul de
amortizäri suplimentare urmb,
sä se pastreze pâna la finele a-
nului 1930, iar cel neutilizat
pang la aceastä data, sau cel
cáruia i s'ar fi dat o alta intre-
buintare, sau ar fi fost trecut
sub orice forma la beneficiu,
pentru a fi impártit, sau pentru
a acoperi pagube incercate de
Intreprindere, urnah a fi impus
in anul urmator, celui In care
s'ar fi produs faptul.
Aceste fonduri, potrivit legii,
se adäugau si la capital in ve-
derea stabilirii impozitului corn-
plimentar.
Aceastä inlesnire acordata In-
treprinderilor industriale a fost
temporará si a expirat la finele
anului 1930. Urmeazd deci cd
la impunerile ce se vor face a-
cestor intreprinderi in anul 4931
nu se vor mai acordd alte amor-
tismente decdt cele prevdzute
www.digibuc.ro
de art. 31, alin. 6 si 7 din legea
contribufiunilor directe, cu cota
fixatä de dare comisiunea cen-
tralá fiscald, iar pentru compli-
mentar, la capitalul si rezer-
vele api cum rezultil din bilartf,
nu se va mai addugd aceste fon-
duri suplimentare de amorti-
zare, chiar dace', ele continuá sd
figureze in bilanf, nefiind intre-
buinfate pdnd la finele anului
1930.
Se vor luà masuri sä se faca
lucrarile pregatitoare, studiin-
du-se fiecare bilant In parte,
dela 1926 'Ana la 1930 inclusiv,
si urmárind crearea acestor fon-
li s'a adus in cursul acestor ani.
Deocamdata trebuie constatat
numai dacä acestor fonduri li
s'a dat b altd destinafie, sau
au fast impärtite sub o formd
oarecare la acfionari. In caz
când li s'a dat o alta destinatie
si au fost utilizate efectiv pentru
aceâ altä, destinatie, ele vor fi
impuse, intruat s'au depasit
dispozitiile legii. Impunerea se
va face atat la impozitul ele-
mentar, cat si la cel complimen-
tar, refacându-se impunerile din
trecut si efectuându-se impuneri
suplimentare pentru aceste fon-
duri, iar la complimentar se va
scoate din capital fondul sau
partea din fondul cäruia i s'a
dat alta destinatie, ref acându-se
rentabilitatea.
Cu verificarea si impunerea
acestor fonduri suplimentare vor
fi insárcinati functionari cat
mai destoinici.
Dui:4 CUM se vede din cele de
mai sus, e vorba aci numai de
fondurile suplimentare de amor-
tizare, carora li s'a dat altä de-
stinatie sau au fost trecute la
beneficii si Impärtite la actio-
nari. Sunt Insa Intreprincleri
cari desi si-au constituit astf el
de fonduri, totus nu le-au in-
trebuintat pang la finele anului
1930, ele continual:Id a figurà In
 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931
bilanturi. Potrivit dispozitiilor
art. 3 al legii din 28 Martie 1926,
ar urinA ca si aceste fonduri ne-
intrebuintate sg fie impuse. Ori
ad intervine noua dispozitie
prevAzutg in art. 3 al legii, re-
feritoare la impunerile pe 1931,
in baza cgreia fondurile de a-
mortizare suplirnentare neintre-
buintate Ong la finele anului
1930 si aflate la 31 Decemvrie
1930, in bilanturile intreprinde-
rilor industriale, vor putea fi
folosite pentru inlocuirea ve-
chilor investitiuni industriale
sau facerea de noui investitiuni
Ong la 31 Decemvrie 1931.
Se aparg deci de impunere
fondurile neintrebuintate pAnd
la 31 Decemvrie 1930, Inca pe un
an, urmand ca cele cari nu se
vor intrebuintà pang la finele
anului 1931; sau cgrora li se
va schimbà destinatia in cursul
anului 1931, sg fie impuse prin
instantele anuale viitoare.
3. Calculul impozitului compli-
mentar la societätile industriale
pe actiuni
Este cunoscut cg pentru primii
trei ani de aplicare a legii con-
tributiunilor directe, s'a prevg-
zut la art. 124 tranzitoriu ca in
calculul rentabilitAtii pentru
stabilirea impozitului compli-
mentar la societgtile industriale
pe actiuni, capitalul rgmas dina-
intea anului 1916 sg fie socotit
de trei ori mai mare. Aceastg
dispozitie a fost extinsg prin
art. 9 al legii din 28 Martie 1926,
majorându-se la de cinci ori
capitalul dinainte de 1916, de pa-
tru ori cel dintre 1916-1918, de
trei ori cel din 1919 si de cloud
ori cel din 1920 si 1921.
Acest avantaj a expirat odatg
cu impunerile ce s'au fgcut in
anul 1930 $i urmà ca impune-
si locuitorii in cauzg vor fi ci-
rile pe 1931, sá se facg la capi-
talul simplu, a$à cum rezultd tati. Instantele vor procedà la
din bilant. Tinând insg seama a$ezarea impunerilor numai
www.digibuc.ro
93
cg situatia acestor intreprinderi
ar fi fost foarte grea din cauza
micsorgrii valorii leului, tinänd
seamg si de faptul cg in buná
parte capitalul ce a beneficiat
de aceastg inlesnire la compli-
mentar a fost investit in insta-
latiuni si cg aceste investitiuni
au fost in bung parte amorti-
zate, prin dispozitiile prevazute
la art. 4 al legii referitoare la
impunerile pe anul 1931, s'a dis-
pus cg la impunerea din anul
1931, a societdtilor industriale
pe actiuni, capitalul rdmas dina-
inte de 1916, va fi socotit de trei
ori mai mare, iar cel din anii
1916-1920 inclusiv, de cloud ori
mai mare, in calculul pentru
stabilirea rentabilitdtii la impo-
zitul complimentar.
Instantele anuale speciale vor
aveA deci grije ca la impunerile
ce vor face in acest an s6, nu
mai aplice vechile dispozitiuni
din legea din 28 Martie 1926,
care au expirat, ci numai dis-
pozitia de mai sus.
4. Impunerea contribuabililor
neimpusi pdnd in prezent
In vedere cg se gäsesc o seamg
de locuitori ai thrii cari incg
nu au fost impu5i la contribu-
tiuni directe, prin art. 5 al legii
referitoare la impunerile pe 1931,
s'a prevgzut cg ace$ti locuitori
vor fi dispensati de orice sane-
tiuni $i cA se vor impune nu-
mai cu incepere dela 1 Ianuarie
1931, dacg vor face declaratie de
venituri in acest an.
In vederea timpului inaintat
si pentru ca acesti locuitori sg
aibg posibilitatea facg de-
claratiunea, s'a prevgzut cg ei
pot depune aceastg declaratie
pang la 28 Fevruarie 1931.
Declaratiunile odatg primite
vor fi supuse instantelor anuale
94 LEGI DE UN1FICARE. 4 Martie 1931
incepand dela 1 Ianuarie 1931; in
mod legal, deci, se vor impune
veniturite realizate in anul pre-
cedent, potrivit naturii lor.
Impunerile se vor comunich
in forma prevazuta de art. 98,
cu drept de apel pentru fisc
contribuabili. Nu se va apnea
desigur nici o sanctiune, aceasta
categorie de locuitori fiind dis-
pensata de ele prin lege.
Dupä cum se vede fiscul re-
nunta la drepturile ce i s'ar cu-
veni pe ultimii cinci ani, con-
form
Daca dupg, expirarea terme-
nului pentru depunerea declara-
tiilor se vor descoperl locuitori
cari nu se vor fi conformat dis-
pozitiunilor de mai sus, pe langli
cà vor fi impusi pe cinci ani din
urnaa, dar li se vor aplich si
sanctiunile prevazute de legea
evaziunii fiscale si legea con-
tributiunilor directe.
Dispozitiunile acestea nu pri-
vesc deck veniturile i impozi-
tele directe cari se inscriu in
matricole i roluri i nici de
cum cele cari se percep prin
retinere directa, adica impozitul
mobiliar i pe salariu, pentru
cari nu se fac impuneri. Aceasta
rezulta dealtfel si din interpre-
tarea stricta a textului art. 5
al legit referitoare la impunerile
pe anul 1931.
5. Impunerile la global
Aceste irnpuneri, ca si in tre-
cut, se vor face fara nici un fel
de exceptie prin instantele a-
nuale, pe baza declaratiunilor
de cari contribuabilii, prin f ap-
tul mentinerii veniturilor din
1930, nu sunt dispensati.
In compunerea globalului vor
intrh desigur veniturile ash cum
se stabilesc la elementar, fie
prin mentinere, conform celor
aratate mai sus, fie prin noui
impuneri, dacä va fi cazul. Se
respectá bine inteles dispozitiile
art. 60 din lege.
www.digibuc.ro
Impunerile la global se vor
face pe formularele model 11.
Se atrage atentia asupra actelor
ce formeazd dosarul fiscal al
contribuabilului si care formeaza
baza de impunere la global.
LEGE
pentru inflinlarea Ordinului Virtutea
Aeronautica"
DIN 4 MARTIE 1931 1)
1. Se infiinteaza un Ordin
care va purtà numele de: Vir-
tutea Aeronautica".
Ordinul va eyed patru clase,
cu denumirea:
Crucea de aur.
Cavaler.
Ofiter.
Comandor.
Clasele Crucea de Aur"
Cavaler" se pot acordh de trei
ori.
La a doua si a treia conferire
se adaugg, pe panglicä ale o
bareta de aur pentru Crucea
de Aur" si o baretä de argint
pentru clasa de Cavaler".
Ordinul Virtutea Aeronau-
tica" este asimilat Ordinelor de
räsboiu, iar clasele sale au pre-
cadere asupra claselor cores-
punzatoare Ordinului Steaua
României".
2. Ordinul se va acordh per-
sonalului navigant minter si
civil pentru faptele stralucite
aeronautice, atat in timp de
pace cat si in timp de rasboiu.
In acest din urmà caz, se a-
daugá la insigne spade.
Dreptul de a purth Ordinul
Aceastä LPge s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedinfele dela 11 si
21 Fevruarie 1931; s'a prumulgat cu Decret
No. 536/031 si publicat in Mon ¡local Ofi-
cial No. 52 din 4 lartie 1931. A se vedei
§i Decierul pentru 1nfuntarea ,Medalia Ae-
ronautic5 din 3Martie 1931 la pag.88 in acest
volum.
 LEGI DE UNIFICARE. 4 Mart le 1931
va fi retras posesorului In cazul
când va fi condamnat pentru
crimä de spionaj i înalt tra-
dare.
3. Ordinul va fi conferit prin
decret regal de catre Maiestatea
Sa Regele, dup6 propunerea mi-
nistrului armatei.
Numarul celor ce pot fi deco-
rati este nelimitat.
Nimeni nu poate capatà o
clasá superioarä. deal Incepând
dela clasa cea mai inferioara.
Exceptie dela aceasta regula
se va face numai la prima pro-
motie, ce se va distribul cu o-
cazia Infiintärii Ordinului.
4. Aceastá lege are putere cu
fncepere dela 31 Iu lie 1930, data
decretului No. 2895 prin care s'a
oranduit Infiintarea Ordinului
Virtutea Aeronautic6".
5. Un regulament va desvoltà
dispozitiile privitoare la aplica-
rea acestei legi si va precizà.
modelele diferitelor clase.
LEGE
pentru ratiflearea Aranjamentulul co-
mercial oil Bulgaria
DIN 4 MARTIE 1931 3)
Articol unic. Guvernul este au-
torizat a ratifica si a face sá se
execute Aranjamentul comercial
provizoriu, fncheiat fntre Româ-
nia si Bulgaria si semnat la Bu-
curesti, la 27 Septemvrie 1930,
astfel cum a fost pus In apli-
care prin jurnalul Consiliului de
Ministri No. 1557 bis din 1930,
dat pe temeiul legii promul-
gatá prin Malt decret regal No.
2387/930 si publicatá In Monitorul
Oficial No. 142 din 30 Iunie 1930.
Aceasti Lege, dimpreuni cu Aranja-
mental comercial la dansa anexat,s'a votat
de Senat In sedinta dela 20 Decemvrie 1930
si de Adunarea deputatilor In sedinta dela
6 Fevruarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 562/931 i publicat to Monitorul Oficial
No. 52 din 4 Martie 1931, unde se pot con-
s ulltt anexele.
www.digibuc.ro
95
Copie i traducere de pe zisul
Aranjament se alâturfi la legea
de fat&
LEGE
pentru prelungirea aplicAril Legil pentru
economiile rezultate din funcliunile
vacante
DIN 4 MARTIE 1931 3)
Articol unic. Legea promulgatá
prin inaltul decret regal No.
1396 din 24 Aprilie 1930, publi-
cat fn Monitorul Oficial No. 91
din 26 Aprilie 1930, se prelun-
geste i pentru anul 1931.
LEGE
pentru complectarea art. 22 din Legea
tlmbrului 4 Impozitului pe acte
fapte juridice
DIN 4 MARTIE 1931 2)
Articol unic. La art. 22 din
legea timbrului i impozitului
pe acte i fapte juridice se a-
daugá urmátoarele douá para-
grafe ce vor purta No. 50 si 51.
§ 50. Sunt scutite de impo-
zitul proportional prevazut de
aceastä lege cambiile ce se vor
emite de debitori si depune la
bäncile din tarä, desemnate a
acordà credite din fmprumutul
contractat in sträindtate prin
Banca Nationalá, la Banque
d'Acceptation, pentru fnlesnirea
de credite pe gaj agricultorilor.
Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor si Senat In sedintele dela 13 si
21 Fevruarie, 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 659/931 si publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 52 din 4 Martie 1931. A se vedeä
si Legea ce se prelungeste. din 26 Aprilie
1930 la pag. 249, vol. XVIII.
Aceastá Lege s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 13 si
21 Fevruarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 560/931 si publicat In Moni/orul Ofi-
dial No. 52 din 4 Martie 1931. A se vedea
Legea timbrului din 29 Aprilie 1927 la
pag. 604, vol. XV-XVI precum i modif. din
3 August 1931 la orchnea cronologica In
acest volum.
96 LEGI DE UNIFICARE
Sunt scutite deasemenea si
carabiile pe care aceste bânci
le vor emite la rândul kr Mu-
cilor creditoare din strAinätate
in executarea acelui imprumut.
§ 51. Sunt scutite de impo-
situ! proportional preväzut de
legea timbrului, toate contrac-
tele de gaj ce vor interveni intre
debitori si bäncile din tar% care
vor acorda credite in executa-
rea imprumutului contractat in
sträindtate prin Banca Natio-
nald, la Banque d'Acceptation,
precum i orice acte prin cari
aceste banci la rândul kr vor
ceda contractele de gaj câtre
Banca Nationalä.
LEGE
pentru ratificarea Convenliel de sta-
bilire, de Cornell §i de navigatie eu
Portugalia
DIN 7 MARTIE 1931 1)
Art. unic. Guvernul este au-
torizat a ratificA si a face sg
se execute Conventiunea de sta-
bilire, de comert si de naviga-
tiune incheiat6 intre Regatul
României si Republica Portuga-
liei, semnatä la Bucuresti la 5
Decemvrie 1930.
Copie si traducere de pe zisa
Conventiune i scrisorile anexe
se aläturä la legea de fatà.
REGULAMENT
pentru aplicarea Legii pentru oprirea
plantArli viilor cu hibrizi producátori-
direeti
DIN 7 MARTIE 1931 2)
Interzicerea plantltrii viilor cu
hibrizi productitori-directi
1. Comertul, importul, im-
9 Aceastä i e, dimpreunA cu Con% en-
tiunea de stanutre, de comert si de nevi-
gatie i scrisorile anexe, s'a votat de Senat
Adunarea deputatilor in sedintele dela
11 si 24 Feyruarie 1931; s'a promulgat cu
Decret No. 619/931 si publicat In Monitorul
Ofieial No. 55 din 7 Martie 1931, unde se
pot consulth anexele.
www.digibuc.ro
7 Martie 1931
multirea, plantarea, inlocuirea
de lipsuri cu vite de hibrizi pro-
ducAtori-directi precum i intre-
buintarea acestora ca port-al-
toi, sunt interzise.
2. Sub denumirea de hibrid
producAtor-direct se intelege
vita rezultatà din incrucisarea
pe cale naturalà sau artificialà
a diferitelor specii americane,
fie intre ele, fie intre acestea
specia nobild europeanä (Vitis
Vinifera), in vederea productiei
de struguri.
Aceastä denumire cuprinde
butasii din vità de hibrizi pro-
ducatori-directi, cari deaseme-
nea nu pot fi ad unati sau con-
fectionati in scopul de a fi ti-
nuti, dati, schimbati sau van-
duti pentru immultfre, plantare
sau altoire, precum si marcotele
obtinute din tufe de hibrizi pro-
duatori-directi, ce se gäsesc in
plantatiunile existente.
3. Contravenientii se pedep-
sesc cu amendl de 25-50 lei de
fiecare bucatà i cu confiscarea
vitelor sau cu distrugerea elan-
tatiilor Mcute.
Pepinieristii si comer ciantii
contravenienti se pedepsesc, in
afarà de sanctiunile prevAzute
in alineatul precedent si cu ri-
dicarea si interzicerea dreptului
de a mai face pepinierà sau co-
mert cu vite.
4. Pentru obtinerea autoriza-
tiunii de import a oricdror vite,
solicitatorii vor prezenta Mini-
sterului de Agriculturä, pe lângd
actele impuse de acest Depar-
tament, un certificat de originä,
sänätate i autenticitate a alto-
iului i port-altoiului ce im-
portà.
Aceste certificate trebuesc sâ
emane dela organele autorizatte
din Mrile respective.
2) Acest Reg ulament a fost sanctionat eu
Decret No. 606/931 si publicat in Monitorul
Oficial No. 55 din 7 Martie 1931. A se ve-
deA i Legea pentru oprirea plantärei viilor
nealtolte, din 28 lunie 1930, la pag. 419,
vol. XVIII.
 LEGI DE UNIFICARE. 7 Martie 1931
5. Singur Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor, in vederea
studiului, poate importà, Ma-
multi sau plantâ hibrizi produ-
atori-directi, In câmpurile de ex-
perientá de pe langg. pepinierele
sau scolile viticole ale statului.
6. Se considera contraveni-
enti i pedepsiti ca atare acei ce
având in plantatiunile aflate in
fiintä, la promulgarea legii, vile
de hibrizi producátori-directi, ar
imprumutà sau ddrul
coarde de astfel de vite.
Este rilspunzátor pentru in-
stráinarea vitelor de hibrizi pro-
ducátori-directi din câmpurile
de experienta, personalul insár-
cinat cu urmárirea experiente-
tor (profesor de viticulturá, di-
rector, etc.), iar nu institutia
respectivá.
7. Din amenzile incasate, se
atribuie agentilor descoperitori
25 la sutrt i denuntätorilor 25
la sutä.
Plata primelor se face dupä
ce hotárirea va rámâne defi-
nitivá si se va achità pe cale
de ordonantare din suma prevà-
'àzutá In .bugetul Ministerului
Agriculturii i Domeniilor.
8. Sunt descoperitori, agentii
de control cari din proprie
descoperá contraventi-
uni la lege si regulament. Sunt
denuntatori acei ce aduc la cu-
nostinta autoritátilor fapte ne-
cunoscute acestora, prin care
precizeazá existenta i inles-
nesc descoperirea contraventiu-
nilor, iar acestia din urn* când
sunt si agenti de control, pri-
men intreaga primä.
Serviciul de control
9. Constatarea contraventi-
unilor la prezenth lege si con-
trolul se fac de:
1. Organele instituite sau im-
puternicite de Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor.
2. Delegatii specialisti ai Ca-
merelor de a griculturá cu au-
26495.C. Hamangiu, v. NIX. www.digibuc.ro
7
97
torizatia Ministerului de Agri-
cultura.
3. Delegatii specialisti ai U4
niunii Generale a Sindicatelor
Viticole, autorizati de Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor.
Pentru a puteà fi autorizati
acesti delegati ca i functionarii
imputerniciti de Ministerul A-
griculturii i Domeniilor, sti
constate contraventiuni
facá controlul, vor trebui sá fie
absolventi ai unei scoli superi-
oare de agriculturá sau medii
de viticulturá.
10. Organele de control au
dreptul:
1. Sá verifice autenticitatea
varietatilor de vite si a port-al-
toilor Intrebuintati; sá inspec-
teze serele de fortat, localurile
de pástrare, depozitele de vân-
zare, &Mile de ambalaj i cele-
lalte anexe, oriunde si la oricine
ar aveà vite, fie spre vânzare,
fie pentru trebuintele proprii.
2. SA sechestreze vitele, in caz
de contraventie, oriunde ele s'ar
11. Vitele sechestrate se lasá
In pästrarea proprietarului sau
loctiitorului sáu, pânä la pro-
nuntarea hotáririi definitive a
instantelor de judecatá.
Când sechestrarea se face in
curs de transport, in târguri,
etc., vitele se lasd in pástrarea
primáriei, a Sindicatului Viticol
sau Carnerei de agriculturá lo-
cale.
12. Când sechestrarea are
loc in scolile de vite, se va face
mentiune In procesul verbal
despre felul cum se prezintá vi-
tele i anume: daa, sunt butasi
inrädácinati sau port-altoi, can-
titatea fiecárui fel de vitá in
parte, numrtrul biloanelor, lun-
gilnea lor, provenienta hibrizi-
lor producátori-directi, etc., acli-
cá. orice Tnentiune care sá poatá.
identifich sau infltisà real sta-
rea plantatiunii din momentul
sechestrárii.
98 LEGI DE UNIFICARE. 7 Martie 1931
13. Cei interesati sunt obli-
gati sä itt mäsuri de bun's', con-
servare a materialului confis-
cat.
14. La cererea pirii intere-
sate, Camera de agriculturd a
judetului unde s'a constatat
contraventia, mentinând seche-
strul, poate iticuviinth scoaterea
vitelor din scoli i depozitarea
lor spre mai bund conservare.
15. Dacd proprietarul sau pe-
pinieristul a fost autorizat sá
scoatá vitele din scoli, aceastd
operatiune. se face In prezenta
reprezentantului Camerei de a-
griculturd, care va asistà la
scosul si lmpachetatul intregei
cantitäti de vite hibrizi produ-
cátori-directi, pe care le va si-
gila i predà.
Executarea acestei operatiuni
se consemneazd Inteun prooes-
verbal, care se dreseazá In du-
blu exemplar, din care unul se
inamâneazd contravenientului,
iar cel de al doilea se Inainteazd
Camerei de agriculturd, spre a-1
anexà la dosarul cauzei.
In cazul când vitele au fost
depozitate la o autoritate, pro-
cesul-verbal se dreseazd In trei
exemplare, al treilea exlemplar
autoritátii unde s'n
depozitat vita.
Plata cheltuelilor necesitate cu
deplasarea si intretinerea repre-
zentantului Camerei, priveste pe
contravenient.
16. In cazul când sechestra-
rea vitelor se face in plantatiuni
definitive sau In localuri de Os-
trare, depozite de vânzare, sáli
de arabalaj, crame, etc., se va
mentionà in procesul-verbal ori-
ce detaliu socotit de agentul de
control util sä identifice
prezinte situatia real& a planta-
tiei sau vitelor cázute in contra-
ventiune, cum de exemplu: su-
prafata aproximativä a terenu-
lui plantat sau situatia depozi-
tului, sdlii, numárul vitelor de
hibrizi produclitori-directi, felul
www.digibuc.ro
cum se prezintd, vitele, dad,
sunt butasi inrädäcinati sau
port-altoi, provenienta lor, etc.
17. Proprietarü de *Coll de
vite pentru trebuintele proprii
sau repinieritii, proprietarii vi-
telor sau arendasii cdrora li s'au
läsat in pástrare vitele seche-
strate, sunt considerati depozi-
tari i rdspunzátori, conform
codului penal.
18. Vitele sechestrate in sere,
sdli, depozite, se vor asezd In
pachete de câte 25 sau 50 fire,
iar fiecare pachet in parte sau
mai multe pachete vor fi sigi-
late si asezate intr'o laclä sau
inteo camerä.
19. Constatarea contraventi-
unii se face prin incheierea de
proces-verbal, In trei exemplare,
din care:
a) Unul Se lasá contravenien-
tului, loctiitorului sau prepusi-
lor sdi, gdsiti la locul contraven-
tiunii;
b) Al doilea exemplar se Ina-
inteazd, In termen de trei zile
libere, comisiunii de judecatá de
pe langd -Camera de agriculturd
a judetului din care face narte
localitatea unde s'a conitatat
contraventia;
c) Al treilea exemplar se lag,
autoritátii unde s'a depozitat
vita.
20. Constatarea contrawmti-
unii se face prin ineleiere de
proces-verbal, care trebuie sá
cuprindd urmätoarele menti-
uni:
1. Anul, luna, ziva si lo cul
unde s'a fäcut constatarea.
2. Numele, pronumele, profe-
siunea, calitatea i domiciliul
celui care a instrumentat.
3. Numele, pronumele, profe-
siunea si calitatea contraveni-
entului sau reprezentantului sau
persoanelor din serviciul säu,
gäsite la locul infractiunii.
4. Imprejurärile in care s'a
constatat contraventiunea.
 LEGI IDE4 UNiFIGAREIr 7 4,1artie 1931 09
.....
5. Sera tur_a agentuNi evo a Xembrii comisiei viticole de
irlstrulrie tat',9. con4pdipnientu.b judecata" stint' eónfirmati de Mi-
lUf sau reprez,entantului sau, nisterul Agriculturii.
cat a depoiqelor vitelor se- Camera t de agricultura nu-
chéstitté. 1'. meste ca ,segetar al comisiunii
'B. fn. Vefuz pe until din functionari.
contravenienfAui, prdpese1e-vm, comisiunii este la se-
hale) se sernneaza deJ.oì martori. diul Cainerei deogrieultura res-
7. Mentiimea C vitelw,u,lost pectWe.
snehestratconditiunile in. parp 23. Comishmea viticola de ill-
seOestruil..s'a. efectuett sir peg- ! decata se Intruneste oridecateori
soana I1 autoritateadnaastra- este neVoTé, n1îrrna ,convoc*Arii
reá, cargra s'au dati vitele seche- Camerei c1.6 agriculturd.
qrate.,, Comisiunda-41u.ereaza, si tine
8. 'Seranatura, profesiunea. sudinte eu inatoritatea membri-
dQmiciliul maartorilor, è-Adia a- 161 Prezenti... -1
cestia exista. or 24.. Contrayeoientul poate
21. Presedintele comiSitmil
viliCole de judeeata 114aza, ter, fac&-Comisiunii,Niticole
o. Inampinare serisä,
de ju-
menui de judeeat i prin Ca- decatd
Inra ñe apicultura comuniea, pentru apgrarea pauzei sale. A-
adest termen-si ,trimite d'ata,o phs*..1aintaanpinare
deasta trebuie de-
Camera de agricultura,
copie de pe procesul-verbal- cu eetputin 24..ore mai inainte
nisterului Agriculturii servd-, judecare.
ciului vitic lturii -0- Si sin-silicate- d'eEltermedul
pnate delasemenea, cere, fa-
lui viticol in regfunea caritila cerea' nnei expertize.
consiatat dontramentiune, s au in 25.' Cornisiu.nea vitieola de
lipsa ,icestuta,,3Uniunii. 'generale judecatr pnate..sa' fncuviinteze
a sindieatelor viticole.
A&Ist ,termen se comunicd e expertiza-numind..din
nit 'sail Mai multi
oficiu u-
experti alesi
cöntravenilintruluiÌcpentru p. lua de lei4li9tg spediala intoemita de
einiostint4 de ziva fixata Pen- NT'Hititerui "Agrleulturii.
t/Ai judecata. rri r CoMisidnear \dtieolä de jude-
22 -Contraventiunile la. legea. chta onfbrariul experti-
pentru oprirea lor, care cade in sarcina contra-
ci hibrizi prOducatori-direaL§iI "
regnIamentulni umu, se,ripSIOGA ' El se confoi-meazi. In totul tits-
de "conalshihea kticolä ce..se An/ p&itihnilors:din Ugea accelera-
fifiat4bia, -tate Una, pe lAngbfiVr frft tuddetaii-1):-
c re Camera de agricultura,,,,t Agriculturii,
"laidnea ;r1-tic,1314 çotì-
pTÍd din Uffratbriiare0 tnen*i¡t Caddefdre.db' agrieultura, sindi-
rtgistr4 uiçi eanlff vItiedid interesate sau U-
rittineahlgeirerala a sindicatelor
judecator) deselPnat de prese- viticole pot sa ae_constitue par-
ralulUL1oului uncle
cthitelti ti
ire sect% CAtuOrar -doh aqri;, te
chilletira,t,eg `prEqedinte;1 -' 3 P kCI,113f8flitteeviticola de
delegat al judecata d5; hotArire prin care
Camerei de agricultura; apnea, sanctiunile prevazute de
3. Un viticultor, delegat al lege.
sindicatului viticol respectiv, sau Prin aceeas hotKrire, comisi-
de eel mai apropiat, iar In lipsa
acesiora de Camera de agricul- 1) A se vedeh Legea aceeler6rii judec&
tura. ¡Oar, din tl Julie 1929 la pag. 572 vol.AVIL

www.digibuc.ro
no LEGI DR UNIFICARE. 7 Martie 1931
unea se pronuntä si asupra des-
pAgubirilor civile.
28. Hotärlrea se comunid
contravenientului, serviciului vi-
ticulturii din Ministerul Agri-
culturii si Domeniilor, sindicatu-
lui, Uniunii generale a sindica-
telor viticole sau Camerei de a-
griculturA, dacä s'au constituit
parte civilä.
Apetul si. executarea
29. Contra hotäririi comisi-
unii viticole de judecatá, con-
travenientul si pärtile civile au
dreptul de apel in termen de -20
zile libere dela comunicare.
Apelul se depune la tribuna-
lul locului unde a fost consta-
tatä, contraventiunea.
In acest caz, contravenientul
bastiinteazI Camera de agricul-
turä de introducerea apelului,
alAturAnd un certificat eliberat
de grefa tribunalului respectiv,
prin care se constatá d apelul
s'a fäcut in termen, indidndu-
se si termenul de judecatä.
30. Dad, contravenientul sau
partea civilä a apelat decizi-
unea, Camera de agriculturá
inaintead dosarul tribunalului
respectiv, care juded de ur-
gentA, cu precadere si fad drept
de opozitie.
Sentinta tribunalului este de-
finitivá si executorie.
31. Hotärtrile comisiunii vi-
ticole de judecatä se comunia,
contravenientului prin interme-
diul organelor administrative.
32. Executarea hotäririlor Emu
sentintelor rämase definitive, se
face prin intermediul organelor
administrative; iar executarea
amenzilor, prin administratiile
financiare, conform legit. de
urmdrire a veniturilor statului 1)
In caz de nesolvabilitate, a-
menda se transformä, in inchi-
soare.
I) A se vedea Legea de urmArire a ve-
niturilor Statului din 1 August 1921 la pag.
1036, val. IXX,
www.digibuc.ro
33. Condamnarea contraveni-
entului implicä si distrugerea
vitelor confiscate.
Vitele se distrug prin ardere
sau täiere, astfel incAt Ed nu
mai poatä fi intrebuintate ca
port-altoi sau in plantatie.
34. Distrugerea vitelor se face
in prezenta proprietarului, re-
prezentului sau loctiitorului sdu;
iar in lipsä, in prezenta prima-
rului sau loctirtorului säu.
Constatarea distrugerii se fa-
ce prin proces-verbal, in care
se aratä;
1. Data efectuárii distrugerii.
2. Numele, pronumele, domi-
ciliul, calitatea agentului care a
executat distrugerea, precum si
numärul ordinului de executare.
3. Numele, pronumele, domi-
ciliul celor prezenti la distru-
gere.
4. Localitatea si locul unde s'a
efectuat.
5. Numärul vitelor distruse.
.
6. Felul cum s'a fAcat distru-
gerea.
7. Semnatura celor prezenti.
Procesul-verbal se dreseazä, in
3 exemplare din care: unul se
lasä proprietarului vitei sau au-
toritätii care define materialul
confiscat, al doilea se inainteaz1
Camerei de AgriculturA, care D.
va atash la dosarul cauzei, iar
al treilea se pästreazä de auto-
ritatea care a executat distru-
gerea.
35. Operatiunea distrugerii
vitelor sechestrate sau confis-
cate se face dupä ce hotärirea a
rämas definitiva.
36. Organele administrative,
politienesti si ale C. F. R aunt
obligate sä deb, concurs si asis-
tentä agentilor insärcinati cu a-
plicarea legii. Cei ce vor refuzA,
se pedepsesc pe cale administra-
tivA, la cererea motivatA a Mi-
nisterului Agriculturii si Dome-
niilor, pentru prima oar& cu a-
mendä de 1.000-5.000 lei, iar in
 LEGI DE UNIFICARE. 13 Martile 1931
caz de recidivä, pe lângä amen-
da indoitá i cu destituirea.
Dispozitii tranzitorii
37. Ministerul Agriculturii
Domeniilor va inscrie in buge-
tul säu suma necesarti atät pen-
tru plata primelor preväzute la
art. 2 din lege, cät i penfru
functionarea comisiunilor viti-
cole de judecatá.
DECIZ1E
pentru aprobarea Caietului de sarcini
relativ la serviciile de vehicule me-
canice pe §osele
DIN 7 MARTIE 1931 1)
Aceastä Decizie sub No. 7771
din 1931 s'a publicat in Monito-
rul Oficial No. 55 din 7 Martie
1931, unde se poate consultà. Ea
abrogä Decizia i Caietul de sar-
cini, publicat tu Monitorul 0-
ficial No. 232 din 15 Octomvrie
1930. A se vedeä in legätur5. Re-
gulamentul de aplicare al Legii
asupra circulatiei pe drumurile
publice, din 10 Ianuarie 1931 la
pag. 5 in acest volum; pre-
cum si Legea pentru exploatarea
serviciilor de aräusie pe sosele,
prin vehicule cu tractiune me-
cania, din 12 Iulie 1930 la pag.
672, vol. XVIII.
LEGE
pentru ratificarea Conventiilor pentru
regularea unor chestiuni financiare
din succesiunea Austro-Ungariel
DIN 10 MARI IE 1931 2)
Articol unic. Guvernul este
autorizat a ratifia si a face sa
1)Aceast5 decizie a fost ratificatà i prin J.
C. M. sub No. 227 din 1931, publicat in Mo-
niiorul Oficial No. 58 din 11 Martie 1931.
Aceastä Lege, dimpreunä cu Conven-
tiunile, Aranjamentul, Protocoalele si ane-
xele lor, la dansa anexate, s'a votat de Se-
nat In gedinta dela 5 Martie 1925 gi de
Adunarea deputatilor In gedinta dela 19
Martie 1926; s'a promulgat cu Decret No.
1306/926 i publicat In Moniiorul Oficial
No. 57 din 10 Martie 1931 unde se pot con-
sult& anexele.
www.digibuc.ro
101
se execute aláturatele conventi-
uni:
1. Conventia pentru regularea
chestiunilor privitoare la tran-
sferarea creantelor i depozi-
telor supusilor teritoriilor ali-
pite ale fostei Monarhii Halts-
burgice la Cassa de pástrare
postald ungarl, semnatá la Bu-
dapesta, in 7 Noomvrie 1922.
2. Aranjamentul pentru re-
partitia acoperirii pusä la dis-
pozitia Romäniei, Jugoslaviei
Cehoslovaciei, conform con-
ventiei precizate, semnat la 7
Noemvrie 1922.
3. Conventia privitoare la o-
bligatiile rezultand din gesti-
unea administratiei postale un-
gare si a administratiei postale
imperiale si regale militare
de amp, cat si din gestiunea
administratiilor postale ale Sta-
telor cárora li s'au transferat
teritorii ungare, semnatá la Bu-
dapesta, in 15 Decemvrie 1922.
Copie i traducere autenticá
de pe zisele conventiuni, se alá-
turá la legea de fatä.
LEGE
pentru modificarea unor dispoziliunl
din Legea pentru organizarea
judecdtoreasci
DIN 12 Ï 13 MARTIE 1951
Aceste Legi au fost publicate
la pag. 1020 in Anexa vol. XVIII
unde se pot consultà. A se vedeà
in legáturä Legea pentru Curtea
de Casatie si Justitie, din 29 De-
cemvrie 1925 la pag. 37, vol. XI
XII cu mod. din 1 Ianuarie 1929,
3 Ianuarie 1930, 12 Iunie 1930.
Legea Pentru organizarea jude-
atoreascil, din 14 Aprilie 1925 la
pag. 56 vol. XIXII cu modifi-
arile din 1929, 3 si 4 lanuarie
12 si 26 Iunie 1930, precum
ultimile modifiari din 4 Aprilie
1931 si din 25 Iulie 1931 la ordi-
nea cronologia in acest volum,
02 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
LEGE
pentru adAugarea unui aliniat la art.
20,,dinlegea pentru Organlzarea
Biseriali Orkodoorew
) regulamerdelor de competinta
pm 14 Air ARTIE 49p11)
1 ..i
Art. unz5...1.4 art.: 20( din legea
dela 6 Map A925, pegtfu orguni-
zarea Biserich Ortodoxe-RomA-
ne, se adaugA, urmAtorul nou a-
liniat.
Fundatiunile gi imobilele,ajeQ;
tate pentru scopuri rulturale,
artjstice,
nationale (muzee, prinacoteci,
arhive, mecum si tot ma-
ttorialul í obiegtele ice ele adA-
pnstec, Ii 14,§treaa oilvttinatia
cfatA, si _se .cotl.servA )(lei Ministe*-
rul Instructiun4, si ial Cultelor,
prin 'ingrijirea Cornisiunil Imo-
mitnentelor jatorice, carol ,are
inguriI dreptul de a priveghea
la .méntinerea..in situa4ialactu-
a1A. a oricAror obiecte de .acest
fel, ori unde s=ar-afla leleou
I l'atés.cu atributiuni de politie
REGULAMENTUL
i
Legil i Statutului jandarmeriei rurale
6,1)01 16 MARTIE 19312)
. .
--e PAIITEA I " d'é politie zeneralA in teritoriul
Organizitrea Jandanueriei Rurale
TITLUL
,DiSpozitiuni generfle.
1, Jahdarmerj9, yuralA. ef3te
dory organizat tu.ilitAreste, in-
' tultrit.r
,'JIACaSI ,
Legd edgidtat
dunarea deputaiIpriÌ idintele del5 17
Ma`rtie 1931; s'a propmlgat du Deeret Nu.
683/931 §i publicat In gonitarul Ofioica
No01 din 14 Martie 1931: A, se'tcdt/ Le
gea-Reuttu organiaarea BseicII Orilatoke
din 6 Mai 1925 la pag. 416, yok3XI.X/I,en
TWA. 3 Nai 1928,
AçAt ReguLAmbnei rosi sanctibitst
bilecret No. 545/931 §i pubNeat In MonittMll
Ofieiat.No. 62 dka 6 Altutie 1931. mee etd-
de11 Legért,pentru orgarlizarea iandarmorfei
ruspleZdiu 24 ffart¡t 1929; la phg. 274,
Xl/t1 precumrsi-Legeatpentri -Statal par-
sottalufui jandarmeriei. din 5 lAugust 1929"
la pag. 1032 acelas volum.
www.digibuc.ro
stituit pentru a vegheA In conalY,
nele,rurale, la siguranta de stAtt
la mentinerea ordinei publice,
precuni- executarea legilor
sa.
Jand'armeria rurall face
parte din Ministerul de Interns.
Pentrir setvicjul sAu ordinar
e rxtrabrdinar, ea stA la dispo-
zitia autoritAtilor, cArora legile
le conferA atributiuni de politie
generalA.
'LiL ,AutoritAtile cu atributiuni
go politie generald, pentru co=
munele rurale si urbane ale 0:
rii, sunt; ,
1. MiniStérul de Interne si dl-
rcjia a politiei, con-
fm4rt Art. 1 6, ,1 si 8 din legea
ybttiei generate a statului.
2. Directorul ministerial local,
cl-mfrirm art.' 297 al L. p. 0.
' rrefectul de-judet, conform
art. p76" df L, p. 0. A. L.
'4. Prisn-pretorul este autori-
generald: Ipentru teritoriul ru-
rat canfbryi art. 255 al L. p. 0.
' 5. Ant;RAtAtile eu atributiuni
urban' al tArii, sunt:
1. Inspectoratul regional de
politie, conform art. 30 din le-
gea politiei gAn'ePale a Statului.
i^2..4CheMbrilez ',conform art. 33
dinibgra"¡Jblitiei generale a Sta-
v
3. Politiile, -3 conformart. 33
I9g.eQ politiei generale a Sta-
d,
tului.
4. 'Cnuiisai'iaf6jo sau detaq).-
ruentale Ii.loi)43alitie. conform art.
iptAitiçj generale a
I
Auftoritittilei politie judi-
cfarit ¡stint() . ,"
413-axchetalLgtme.val.
3. ParchAtelt lalffiunalelor si
4. JudecAtoriile de ocol.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
7. Autoritdtile de politie mi-
Mara sunt:
1. Ministerul Armatei.
2. Comandamentele militare la
eari functioneazd Consilii de
3. Comandantii de garnizoand.
4. Parchetele militare.
8. Mdsurile cu caracter gene-
ral sau permanent, privitoare la
politia generald si de sigurantä
a Statului, se iau de Ministerul
de Interne.
Aceste dispozhiuni se cornu-
nich posturilor pentru executa-
re pe calea autoritAtilor admi-
nistrative, iar sefilor ierarhici
de jandarmi pentru control, prin
inspectoratul general al jandar-
meriei.
9. Directorul ministerial lo-
cal, prefectul judetului, prese-
dintele delegatiei permanentä a
Consiliului judetean si prim-
pretorul, pot luà inäsuri ana-
loage in circumscriptia lor.
10. Mäsurile luate de autori-
tätile dela art. 8 si 9 se executd
de posturi, independent, in con-
formitate cu normele prezentu-
lui regulament i instructiuni-
lor sefilor ierarhici militari din
jandarmerie.
11. Legdtura reciproca de
serviciu, intre inspectoratele de
jandarmi i cele de politie se
face prin inspectorii respectivi:
personal, prin delegat sau In
scris.
12. Comandantii de legiuni
chestorii, cum si sefii de politie,
mentin legdtura de serviciu
printr'o stränsd colaborare, co-
municându-si unul altuia eve-
nimentele ce intereseazd sigu-
ranta Statului.
13. Sefii de sectii i efii de
posturi, tin legdturd, permanen-
reciproc de serviciu, cu co-
misariatele sau detasamentele
de politie din comunele subur-
bane, punctele de frontierd, por-
turi, gäri i statiuni balneocli-
www.digibuc.ro
103
materice, atunci când aoestea
sunt in apropiere de resedinta
cu scopul de conlucrare,
pentru prevenirea i reprimarea
infractiunilor in general.
14. Legätura dintre jandar-
merie i autoritätile judiciare
ordinare si militare, este aceea
stabilitä de procedura penald,
codului justitiei militare si re-
gulamentului de fatd.
15. Politia comunald se orga-
nizeazd de administratiunea co-
munald si se executd de orga-
nele ei, sub autoritatea prima-
rului.
16. Pozitia, disciplina, Inain-
thrile i conditiunile de cdsäto-
rie ale ofiterilor sunt supuse
dispozitiunilor din legile si re-
gulamentele militare, cari se vor
executà prin autoritatea Mini-
sterului Armatei.
Disciplina jandarmilor rean-
gajati este deasemenea supusä
dispozitiunilor din legile si re-
gulamentele militare, afard de
exceptiunile prevAzute in regu-
lamentul de fatd.
TITLUL II
Formatiuni teritoriale, scoli si
servicii
17. Jandarmeria Rural's,' este
organizatä intr'un inspectorat
general, care cuprinde forma-
tiuni teritoriale, servicii i scoli.
18. Formatiunile teritoriale
sunt: posturile, sectiile, legiuni-
le, inspectoratele i Inspectora-
tul General.
19. Mai multe comune rurale
formeazä teritoriul unui post de
jandarmi. In mod exceptional,
el va cuprinde teritoriul unei
singure comune, in cazul cand
intinderea, densitatea populati-
ei i importanta comunei sau
interesul ordinei sigurantei
publice vor necesità aceasta 1)
1) A se vedea Legea organizArei Admi-
nistratiei locale, din 3 August 1929 la pag
920, vol. XVII cu modif. ulterioare.
104 LEGI DE UNIFICARE.16 Martie 1931
Postul va fi condus de tin jan-
darm, $ef de post, ajutat de
jandarmii necesari si de unul
sau mai multi sefi de patrullt.
num&rul total neputand fi mal
truc ca 5.
NumArul jandarmilor fled-
rui post va putett fi sporit in
raport cu timpul necesar servi-
ciului exterior, tinând seam& 0,
un jandarm prestead, in medie,
cAte 240 ore lunar, cu incepere
dela 1 Aprilie $i 180 ore cu in-
cepere dela 1 Noemvrie, iar $e-
ful de post jumätate din timpul
arAtat mai sus.
Ori de cAte ori siguraMa pu-
blic& va cere ca jandarmii exis-
tenti la post, sä presteze mai
Inuit timp decât quantumul a-
ratat la alineatul 3 a ceasta este
indicatia cA efectivul postului
urmeaz& a fi sporit in raport cu
surplusul timpului cerut pentru
serviciul exterior.
Dad ins& timpul fixat la ali-
neatul 3, petrecut in serviciul
exterior, nu este justificat de
chestiuni ref eritoare la sigu-
ranta publieä, aceasta este indi-
ciul, câ efectivul postului se va
micsorà treptat si en timpul,
pânä la completa desfiintare a
acestui post.
Dad, ins& nevoile serviciului
bine constatate, impune nahrirea
efectivului peste 9 jandarmi, In
acest caz se va putea, infiintà
un post in regiunea respectivä.
20. Posturile de jandarmi pot
fi: pedestre, câlâri, mixte, cu
bicicleta sau motocicleta.
21. Mai multe posturi for-
meazA, o sectie, care in princi-
piu, are intinderea unei
O sectie nu va putea aye', mai
putin de 4 si mai mult de 8
posturi, in afar& de postul de
resedinjä.
Sectia este condus& de un jan-
darm, sef de sectie.
Besedinta sectiei este la un We
cu ace& a postului de jandarm i dela resedinta inspectoratului
www.digibuc.ro
din localitate $i de reguld la re-
sedinta preturii.
Dad insd, in aceea$ localitate
cu pretura, nu exist& post de
jandarmi, pentru sectie se va a-
lege resedinta la unul din pos-
turile sale mai centrale.
In cazul cu totul exceptional
$i bine justificat, resedinta sec-
tiei poate fi la un Wc cu pretura
in comunele urbane, in care
caz, sectia, va aveh ca efectiv
in plus un jandarm (agent de
politic).
22. Sectiile se grupeazg in
legiuni sub comanda unui ma-
jor sau dipitan.
23. Intinderea teritoriala a
legiunii corespunde in general
cu aceea a unui judet.
In mod exceptional o legiune
poate cuprinde numai o parte
din judet, când serviciul impune
aceasta.
Ilesedinta unei legiuni este la
un loc cu resedinta judetului.
In cazul când inteun judet
sunt mai multe legiuni sau o
legiune se intincle pe raza a
douli judete, resedinta se va de-
termine', prin decizie ministe-
riala.
24. La fiecare legiune pot fi
pand la 2 si exceptional 3 ofi-
teri inferiori ajutori.
25. Resedinta ajutoiului este
la un loc cu a comandantului
legiunii.
In mod cu totul exceptional
si numai chnd sunt 2 sau 3 a-
jutoare i nevoile impun, unul
din ei poate aye& resedinta in
judet, pe timp limitat.
26. Mai multe legiuni for-
meazd un inspectorat de jan-
darmi, sub conducerea unui co-
lonel sau general de brigada,
ajutat de 2-5 ofiteri superiori,
ca organe de control, precum
de ofiteriii inferiori nesari ser
viciului.
Cel mai vechiu ofiter superior
 LEG1 DE UNIFICABE. 16 Martie 1931 105

este de drept ajutorul inspec- 35. Serviciul contabilitgtii se

toratului. organizeazg $i se conduce dupg.
27. Sediul inspectoratului este normele legii contabilitgtii pu-
la resedinta Directoratului mi- blice si a regulamentului spe-
nisterial local, iar teritoriul in- cial de contabilitate si admini-
spectoratului corespunde cu a- stratie al jandarmeriei, ce se va
cel al Directoratului. intocmi in conformitate cu dis-
28. La resedinta inspectora- pozitiunile art. 52 din Legea jan-
tului va functionA ate un plu- darmeriei rurale.
ton sau companie, cadre de jan- 36. Serviciul constructiilor si
darmi, compusg din personalul domeniilor jandarmeriei va fi
cadre dela reseclinta inspectora- condus de un ofiter superior de
tului si din jandarmii cari se jandarmi, de preferinta prove-
angajeazg in decursul anului, nit din arma geniului sau cu
pang la trimiterea lor la scoala studii speciale, ajutat de perso-
de aspiranti. nalul tehnic necesar.
29. Fiecare inspectorat se Im- 37. Serviciul de armament,
parte In atgtea sectoare cati o- munitiuni si trageri, este con-
fiteri superiori de control sunt, dus de un ofiter superior din
afarg de inspector i ajutorul Jandarmeria Ruralä, dupg nor-
inspectoratului. mele stabilite in armatd.
In fiecare an, aceste sectoare 38. Serviciul sanitar este con-
pot fi inspectate prin rotatie de dus de un medic militar, ofiter
alti ofiteri superiori de control, superior si are atributiunile me-
din acelas inspectorat. dicului-sef al corpului de ar-
30. Formatiunile teritoriale matd.
poarta denumirile de post, sec- 39. Serviciul controlului dela
tie, legiune inspectorat de jan- Inspectoratul General este corn-
darmi, dupg care urmeazg nu- pus din 2 ofiteri superiori de
mele localitfitii de resedintg. jandarmi. Fiecare controlor isi
31. Scoalele sunt organizate executg insárcingrile dupg ordi-
si functioneazg In conformitate nele speciale ce va primi dela
cu regulamentul special al $coa- inspectorul general al Jandar-
lelor 1) meriei Rurale.
32. Toate formatiunile, scoa- 40. Serviciul controlului dela
lele si serviciile, formeazg jan- Inspectoratul General se executa
darmeria ruralg, condus 5. si co- asupra chestiunilor de ordin ad-
mandatg de un general de bri- ministrativ.
gadg sau divizie, cu titlul de In nici un caz ofiterii con-,
inspector general, care va fi trolori nu pot fi Intrebuintati
numit de cgtre Ministerul de in controlul mersului normal al
Interne, dintre of iterii generali serviciului teritorial, care r5.-
din Jandarmeria Ruralg, prin mgne exclusiv In sarcina sefi-
inalt decret, de acord cu Mini- lor erarhici.
sterul Armatei. Ofiterii controlori nu vor nu-
33. Sediul Inspectoratului Ge- tea intreprinde cercetäri, deceit
neral al Jandarmeriei Rurale in contra ofiterilor mai noi sau
este In Capita la tgrii. mai mici in grad ca ei.
34. Inspectoratul General isi Cercetgrile lor administrative
exercitg autoritatea sa prin ser- nu pot sg se intindg deck asu-
viciile si sectiile sale. pra actelor sefului unitätii care
este controlat.
') A se vedea Regulamentul pentru qcoa-
lele speciale de jandarmi, In Monitorul 0-
Ori de age ori cercetilrile lor
ficial No. 170 din 1 August 1930. ating a ctiv i t atea i rspunderea

www.digibuc.ro
106 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
personalA a organelor erarhice
superioare, mai vechi in grad
sau vechime, isi inceteazA actiu-
nea i raporteazA.
41. Atelierul si depozitul ge-
neral de materiale, se organi-
zeazA si f unctioneazA In confor-
mitate cu regulamentul prevä-
zut de art. 52 al legii jandarme-
riei.
El va fi condus de un colonel
activ din jandarmerie speciali-
zat, ajutat de personalul nece-
sar, ofiteri, trupA, maestri si
lucriitori civili.
In caz de absenta acest ser-
viciu poate fi condus de un ofi-
ter in rezervd, de provenientA
din jandarmerie, specializat in
acest serviciu.
Personalul inspectoratului ge-
neral si al atelierului se Inca-
dreazg In ate o companie cadre.
42. Intinderea si resedintele
formatiunilor, serviciilor si scoa-
lelor se vor fixà prin decizie mi-
nisterialA.
Efectivele acestor formatiuni
stint cele prevAzute de lege, a-
nexa respectivA din statutul jan-
darmeriei rurale tabelele de
efectiv anuale, anexate de legea
bugetarA in cadrul total al ta-
belelor de mai sus. Organizarea
lor pe servicii, sectii i biurouri
se face de inspectoratul general,
potrivit cu nevoile serviciului.
TITLUL III
Personalul
CAPITOLUL I
Dispozitiuni generale
43. Personalul jandarmeriei
rurale se compune din ofiteri,
jandarmi reangajati, functionari
civili, maestri, lucrAtori si oa-
meni de serviciu.
CAPITOLUI. II
Recrutarea ofiterilor
44. Ofiterii jandarmeriei ru-
rale se recruteazA din cadrele
i) A se vedeA Legea i statutul personalu-
lui jandarmeriei, din 5 August 1929 la pag.
1032, vol. XVII.
www.digibuc.ro
ofiterilor activi combatanti ai
armatei.
In cazul cand nu se pot corn-
plea. vacantele cu ofiteri activi
din armatA, se pot primi si ofi-
teri de rezervA.
Ofiterii de rezervA din jandar-
meria ruralA sau alte arme com-
batante, nu se pot chemb, tem-
poral pentru completarea vacan-
telor, decdt in vederea activärii
in jandarmerie, dacá indeplinesc
conditiunile prevAzute mai jos.
45. Recrutarea atât a ofiteri-
lor activi, cât i de rezerva, se
face numai atunci cand corpul
va dispune de cel putin 10 va-
cante.
46. Conditiunile pe care tre-
buie sA le indeplineascA un ofi-
ter activ pentru a puteà trece
in jandarmerie, sunt:
a) SA, fie bine notat de toti
sefii ierarhici sub care a servit;
b) SA aibA gradul de locote-
nent, dar sA nu aibA vechime
de a fi inaintat cApitan in tim-
pul stagiului de incercare, sau
sublocotenent, cu cel putin 2 ani
vechime in grad;
c) SA aibA varsta de eel mult
25 ani pentru sublocotent si 30
ani pentru locotenent;
d) SA fi absolvit cursurile
scoalei speciale a armei din care
provin, prevAzutd de legea Ina-
intArilor in armatA.
Se O. preferintA:
Doctorilor sau licentiatilor In
drent.
47. Când este necesar comple-
tarea efectivului in ofiteri, in-
spectoratul general, prin Mini-
sterul de Interne, solicitI Mi-
nisterului Armatei numärul o-
fiterilor activi necesari.
In 'cazul când vacantele nu
se pot completà cu cereri din
partea ofiterilor activi, se vor
lua mAsuri de publicarea
cantelor de atre inspectoratui
general pentru ofiterii de re-
zervA.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
48. Ofiterii de rezervA, pot fi
primiti in cadrele jandarmeriei
rurale, potrivit art. 49 al. b, dad
Indeplinesc urmAtoarele
a) SA aibg gradul de sublo-
cotenent sau locotenent i vArsta
de cel mult 30 ani;
b) SA fie cel putin licentiat In
drept;
c) SA se bucure de build pur-
tare in societate;
d) SA rezulte din memoriu cA,
sunt bine apreciati de $efii lor
ierarhici militari.
Daca sunt functionari publici,
se va cere relatiuni dela autori-
tatile respective.
49. Ofiterii activi $i de, re-
zerva cari doresc a trece In jan-
darmeria rurala, trebuie sA a-
dreseze cererile lor:
a) Ofiterii activi cornandantu-
lui corpului de trupA din care
fac parte, care este obligat a o
Inaintà pe cafe ierarhid Mini-
sterului Armatei, directiunea
personalului si acesta inspecto-
ratului general de jandarmi.
Fiecare $ef f$i va da avizul a-
supra acestei cereri;
b) Ofiterii de rezerva, direct
inspectoratului general al jan-
darmeriei rurale.
50. Inspectoratul general soli-
cita corpului de trupd memoriul
original si situatia de datorii,
iar dad crede necesar cere
alte relatiuni asupra ofiterului.
51. Dupa expirarea termenu-
lui de fnaintarea cererilor, in-
spectoratul general cere prin Mi-
nisterul de Interne, Ministeru-
lui Armatei, ofiterii activi $i de
rezerd cari au Indeplinit con-
ditiunils legii i crede cá sunt
necesari i folositori institutiei.
52. Ofiterii de rezervl la da-
tele fixate de publicatiune, ma-
inteaza direct inspectoratului
general:
a) Raport din care sA re-
zulte gradul, corpul din care
fac parte si promotia;
www.digibuc.ro
107
b) ConsimtimAntul autentifi-
cat, din care sA, rezulte d se
obliga a servi In jandarmerie
9 ani;
c) Diploma In original de li-
centiat sau doctor In drept;
d) Certificatul de moralitate
bunA purtare In societate,
vizat de autoritatea superioarb.
de jandarmi din localitatea de
resedintA a judetului;
e) Extract dupa actul de na-
$tere;
f) Pentru cei cásátoriti, certi-
ficate prin care sA, dovedeasd
cá sunt cAsatoriti In conditiunile
legii casAtoriei militare.
53. Ofiterii admisi se prezintá
la data fixata de inspectoratul
general al jandarmeriei rurale,
In uniforma armei din care fac
parte, pentru a fi trimi$i direct
$coalei speciale de jandarmi.
Ofiterii de rezervd admi$i si
neprezentati In termen de 5 zile
dela data fixata, nu se mai pri-
mesc in serviciu.
54. Ofiterii cari au absolvit
$coala speciala de jandarmi, se
trimit legiunilor unde au fost
repartizati i uncle vor face prac-
tid care consta din urmlitoa-
rele faze:
a) 2 luni la post, unde vor fi
introdu$i In toate detaliile ser-
viciului, dAndu-se program de
activitate de comandantul le-
giunii;
b) 2 luni la sectie, unde vor
fi introdu$i In toate detaliile ser-
viciului de control;
c) 8 luni la resedinta legiunii.
In acest timp de practicá, ofi-
terul candidat poarta uniforma
armei de provenientA si gradul
&Au, bucurAndu-se de tot respec-
tul cuvenit.
55. Sefii ierarhici, pAnA la
inspectorat, sunt obligati a ve-
deh In cursul practicei pe ofi-
terii candidati la serviciu.
56. Dupa Implinirea unui an
de practica, legiunea Inainteazá
ierarhic inspectoratului general,
108 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
o foaie calificativa cu aprecierea
asupra felului cum se adapteazá
la serviciu si conduitrt In afar%
de serviciu.
57. Inspectoratul general pro-
pune pentru confirmarea deli-
nitivá in jandarmeria rural& pe
toti ofiterii cari meritri.
Ofiterii cu referinte indoelnice
pot beneficia, de inch' un an de
incercare, in alt inspectorat,
dacá solicitri aceasta.
58. Ofiterii activi sau de re-
zerva, cari nu au absolvit scoala
specialil de jandarmi rurali, pre-
cum si acei ce nu au aptitudini,
nu pot fi confirmati in jandar-
merle.
Ofiterii activi se trimit la for-
matiunile militare de unde au
venit.
Ofiterii de rezert% se conce-
diazri.
59. Timpul petrecut in jan-
darmerie pentru ofiterii activi
se socoteste Ca stagiu neintre-
rupt la trupá.
60. Ofiterii cari au implinit
2 ani de stagiu de incercare, in
conditiunile art. 56-68, sau au
3 ani pentru acei cari au soli-
citat Inca un stagiu de incer-
care, aratat la art. 57, al, 2 si
care in decurs de o lurid dupá
expirarea acestor termene nu
sunt avizati oficial cd sunt res-
pinsi, stint socotiti de drept con-
firmati definitiv in jandarme-
rie.
Confirmarea se intrtreste prin
decret regal.
61. Ofiterii confirmati vor be-
neficià, dela data confirmarii,
de toate drepturile previlzute de
legea, statutul i regulamentul
j andarmeriei.
62. Ofiterii activi, confirmati
in jandarmeria rurald se inscriu
in anuarul ofiterilor de jandar
merle, pe promotii si in promo-
tulle lor, in ordinea mediilor ge-
nerale obtinute la scoala spe-
cialrt de jandarmi.
Ofiterilor de rezervá li se soco-
www.digibuc.ro
teste vechimea din anul intrarii
in jandarmerie si se inscriu in
anuar cu ace& vechime, in or-
dinea mediei generale obtinute
la scoala speciald de jandarmi.
Timpul petrecut in jandarme-
rie pentru ofiterii In rezerv6 In
cei 2-3 ani de incercare, se con-
sider% ca chemare temporalit".
63. Odatil cu confirmarea si
Inscrierea in anuarul jandar-
meriei, ofiterii de rezerva, se vor
consider% inscrisi din oficiu In
cadrele active ale armatei.
64. Ofiterii confirmati in jan-
darmerie fac parte din cadrele
active ale armatei, fiind consi-
derati combatanti.
65. In timp de mobilizare este
mterzis6 recrutarea ofiterilor in
janclarmeria ruralá.
66. La decretarea
ofiterii de jandarmi se consi-
der% mobilizati pe loc la forma-
tiunile la cari functioneazl.
67. Ofiterii jandarmeriei ru-
rale sunt inscrisi separat In
anhiarul armatei.
CAPITOLUL In
Recrutarea ofiterilor asimitati
68. Inspectoratul general al
jandarmeriei rurale poate cere,
la nevoie, prin Ministerul de In-
terne, dela Ministerul Armatei,
ofiterii asimilati necesari servi-
ciului jandarmeriel rurale.
69. Acesti ofiteri rgman In
anuar la locul lor, iar legile
regulamentele militare le sunt.
aplicabile 1).
CAPITOLUL IV
Recrutarea jandarmilor reangajati
70. Jandarmii se reangajeaz&
de inspectoratele respective, din-
tre oamenii cari au indeplinit
serviciul militar si s'au liberat
1) A se vedea Legea pentru organizarea
politiei general,. a Statului, din 21 lulie 1929'
la pag. 677, vo). XVII cu modi f. din 3 Ian. 1930-
 LEGI DE UNIFICADE. 16 Martie 1931
cu gradul de caporal sau ser
gent, având vArsta de cel mult
25 ani.
71. Solicitantul trebuie sd in-
deplineascd urmatoarele
a) Sil,fie cetätean roman;
b) SA se bucure de bund pur-
tare in societate si sil. aibd cer-
tificat de bund purtare in ar-
matd;
c) SA fie absolvent a cel putin
4 clase primare, dându-se pre-
ferintd celor cu studii superioare
acestora;
d) SA aibrt talia de cel putin
1,65 m.;
e) SA fie complet siindtos;
f) Pentru cei cari provin din
jandarrnerie sd nu fi fost con-
damnati pentru infractiuni co-
mise de ei in exercitiul func-
tiunii.
Se da preferinta celor necd-
sdtoriti.
72. Cei ce doresc a se rean-
gajà vor face o cerere timbratd,
la care, pentru dovedirea con-
ditiunilor de mai sus, vor anexa:
1. Extractul de nastere.
2. Certificatul de nationalitate
dela primrtria locald.
3. Certificatul de bund purtare
in armatrt.
4. Copie de pe mutatiile din
livretul de serviciu militar, cer-
tificatA de comandantul legiunii
respective.
5. Certificatul din care sd se
constate cd nu este crtsAtorit sau
extractul de crtsittorie, in cazul
ed. este cdsätorit.
In acest din urnaá caz, se va
anexâ declaratia cd nu are pre-
tentiuni asupra drepturilor, de
orice natura, izvorite din faptul
casátoriei, palm la gradul de sef
de patrull, conform art. 23 din
legea pentru statutul jandar-
milor;
O. Certificatul de absolvire a
cel putin 4 clase primare;
7. Certificat medical, in care
sit se arate starea sdndtdtii ge-
www.digibuc.ro
109
nerale, daca fizicul ii permite a
suportà greutdtile serviciului si
talia.
Certificatul medical va fi eli-
herat de medicul comunal sau
al plasii si contra-vizat de me-
dicul minter al garnizoanei din
orasul de resedinta al judetului.
8. Consimtimântul, autentifi
cat prin tribunal sau judecAto-
rie, cd va servi in jandarmerie
timp de 5 ani.
Actele astfel intocmite se pre-
zinta de solicitant, comandantu-
lui legiunii respective, care,
dupd examinarea lor i cu apre-
cierea ce va face asupra candi-
datului, le inainteazd, inspecto-
ratului respectiv, unde doreste a
se reangajd, spre a hothri asu-
pra reangajdrii.
73. Dupd ce jandarmul a fost
reangajat se cheamd imediat la
serviciu, repartizändu-se la for-
inatiunea cadre de pe litrigA in-
spectoratul respectiv sau la o
formatiune teritoriald.
Dec/ nu rAspunde la chemare
sau renuntA, reangajarea se a-
nuleazA de inspectorat.
74. Pentru ca nurnärul rean
gajatilor pe inspectorate sd nu
intreacä prevederile bugetare,
inspectoratul general va cornu-
nicà la incepu-
tul anului si in timpul anuhii
and nevoia cere, vacantele ce
are proportional cu necesitAtile
serviciului inspectoratelor.
Pe de altä parte, inspectora-
tele raporteazA numArul jan-
darmilor ce au reangajat in
cursul unei luni.
Aceastit stiintd se centralizeazA
de inspectoratul general, care
stabileste vacantele, in limita
bugetului.
75. Jandarmii angajati stau
la formatiunea cadre sau la
formatiunea teritoriald, pAnd.ce
se trimit la scoala de aspiranti.
76. Modalitdtile trimiterii la
5coald, cum si dispozitiunile re-
feritoare la regulele din scoalrt,
 110 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
aunt cele prevazute in regula-
mentul special al scoalei.
77. Dupä absolvirea scoalei,
jandarmii aunt trimisi inspec-
toratului respectiv, care ti re-
partizeazd. la legiuni pentru ser-
viciul la posturi.
78. Dupä trecerea unui an de
practica efectiv la post, calculat
dela absolvirea scoalei si dupä
propunerea sefilor ierarhici, jan-
darmii sunt confirmati definitiv
in jandameria rurald de inspec-
torat, prin ordin de zi.
79. Odatá cu confirmarea,
inspectoratul elibereazd jandar-
milor livretul de jandarm, pen-
tru recunoasterea lor ca agenti
ai fortei publice.
Livretul de jandarm se re-
trage si se distruge dela toti
jandarmii cari pärdsesc jandar-
meria.
80. Jandarmii, pand la con-
firrnarea definitivd, sunt consi-
derati in stagiu de Incercare.
81. In timpul stagiului de in-
nrcare, jandarmii pot fi conce-
diati la carerea lor, in cazuri
grave si bine motivate, in timp
de 2 luni dela data angajárii In
jandarmerie si inainte de trimi-
terea la scoald.
Aprobarea concedierii se dá
numai de inspectoratul general.
82. In epoca de incercare,
jandarmii aspiranti pot fi licen-
tiati din serviciu din oficiu, dacd,
se constatá cd, nu sunt apti
cá mentinerea lor este In detri-
mentul serviciului.
Licentierea din serviciu, In a-
cest timp, se aprobá de inspec-
torat, pe baza propunerii sefilor
ierarhici.
83. Dung confirmare, jandar-
mii pot demisiond numai dupd
implinirea unui termen de 5 ani,
conform art. 72.
Reangajatii de orice grad In-
depdrtati din serviciu, nu se
mai pot reprimi in jandarmerie.
Reangajatii demisionati pot fi
reprimiti inteun termen de 2
www.digibuc.ro
ani, pe baza unei recomanddri
speciale a sefilor ierarhici.
CAPITOLUL V
Jurámántal
84. La primirea ordinului in-
spectorului general pentru con-
firmarea ofiterilor i darea or-
dinului de zi pe inspectorat, pen-
tru confirmarea definitivá a
jandarmilor, atat ofiterii cat si
jandarmii, trebuie sá presteze
jurdmantul de jandarm,
formula urmátoare:
Jur credintä M. S. Regelui
Carol al II-lea, ur de a md. su-
pune Constitutiei, legilor tärii
disciplinei militare; de a pdstra
secretul profesional si de a In-
trebuintà in exercitiul functiu-
nii mele puterea ce-mi este in-
credintatd, numai pentru men-
tinerea ordinei, sigurantei pu-
blice i aducerea la Indeplinire
a lejilor".
85. Jurdmântul se primeste
de comandantul de legiune pen-
tru jandarmii reangajati, iar
pentru ofiteri, de inspectorul ge-
neral, in fata preotului garni-
zoanei.
86. Data fixatä pentru depu-
nerea jurdmantului se cornu-
nicá inspectoratului care, dupd
caz, ordond sd. asiste un nuruár
cat mai mare de ofiteri si jan-
darmi disponibili, din garni-
zoand.
Cand depunerea jurdmantu-
lui se face in garnizoana in-
spectoratului, toti ofiterii de jan-
darmi disponibili dela resedintá
sunt obligati sá asiste la cere-
monial.
87. Jandarmii dela celelalte
formatiuni, din aceeas garni-
zoanà depun jurdmantul odatd
cu cei dela legiune.
88. Tinuta pentru cei ce de-
pun juramantul va fi cea de
 LEGI DE DNIEICARE. 16 Martie 1931
ceremonie, iar tiuuta asistentilor
cea de serviciu.
89. Cei ce refuz5. a depune
juriimantul de jandarm se in-
deptirteazri din serviciu, anu-
lând u-li-se con firmarea.
90. Formula jurilmântului se
inscrie in livretul de jandarm
si se subscrie de jandarm.
91. Dunä depunerea jurdmân-
tului, jandarmii se prezintä la
raportul unitâtii din garnizoana
din care fac parte, cu care
ocazie, seful unitâtii le vorbeste
de insemnMatea actului ce au
f Acut.
Jurämântul nu se reinoeste
pentru jandarmii reprimiti in
serviciu.
CAPITOLUL VI
Recrutarea pi disciplina personalului
auxiliar
92. Functionarii civili nece-
sari incadrärii inspectoratului
general, scoalelor si serviciilor,
vor avea acelas tratament ca
ceilalti functionari publici,
conform dispozitiunilor cuprinse
in leg ea $i regulamentul statu-
tului fuuctionarilor publici1) cu
exceptiunile arAlate in artico-
lele ce urmeazä.
93. Toate numirile i Inain-
rile se vor face cu avizul ollli-
gator al comisiunii pentru nu-
mini si Inaintrtri, prevazutä de
art. 26 din legea pentru organi-
zarea jandarmeriei rurale.
94. Inspectoratul general, pen-
tru locurile vacante existente
pe inspectorate, scoale i servi-
cii, publica concurs prin decizie
rn inisterialg .
95. Nimeni nu poate fi nu-
mit in functiune dacá nu a reu-
sit la examenul de capacitate,
tinut in fata comisiunii arätatrt
la art. 93
') A se vedea Legea pentru Statutul func-
tionarilor publici, din 19 lunie 1923 la pag.
409, vol. XI.XJI cu modif. din 26 lunie 1930.
www.digibuc.ro
96. Concursul se tine in Bu-
curesti, in fata comisiunii in-
spectoratului I jandarmi Bum-
resti.
97, La concurs se pot pre-
zenta cetilteni rornâni, cari vor
fi gilsiti apti pentru serviciu din
punct de vedere al sanrttätii
nu vor fi suferit vreo pedeapsä
din cele prevAzute la art. 106.
Solicitatorul trebuie s5, fi sa-
tisfacut legea recrutärii si sä se
bucure de toate drepturile civile
politice (art. 3 din statutul
L. J. IV.
98. Solicitatorul va adresa, o
petitiune inscrisä, inspectoratu-
lui general, atasânci:
a) Extras dupà actul de na-
stere;
b) Certifica.tul medicului co-
munal din circumscriptiunea
unde domiciliaza;
c) Diploma sau certificatul
de studii;
d) Dovezi pentru satisfacerea
serviciului militar;
Declaratie de limbile ce
cunoaste;
Certificatul de nationalitate.
99. Pentru a concur& la va-
cantele existente se cer titluri
academice prevdzute In art. 36
din statutul functionarilor pu-
blici i absolvirea unei scoli co-
merciale pentru functionarii de
conta bilitate.
100. Numirile se fac numai
in gradul de impiegat stagiar.
Exceptional se pot numl In
orice functie vacantä pdnä la
acett de subdirector inclusiv,
specialisti recunoscuti in con-
formitate cu art. 38 din statutul
functionarilor publici.
Aceastrt numire se face numai
In cazul cand comisiunea pen-
tru propunerile de numiri i ina-
intäri dii. avizul motivat, ar6.-
tând cä interesul serviciului cere
asemenea recrutare si cd solidi-
tatorul este un specialist recu
noscut, care Intruneste toate
conditiunile legale, afaril de exa
112 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
menul de capacitate de care este
scutit.
Functionarii numiti in ase-
menea conditiuni, sunt conside-
rati ca functionari stagiari un
an, dup6, care apoi vor fi con-
firmati definitiv.
101. Dupä expirarea terme-
nului de inscriere la examenul
fixat prin decizie
inspectoratul general trimite ac-
tele comisiunii de pe liingä in-
spectoratul I jandarmi, Bucu-
resti.
102. Comisiunea dupä ce cer-
ceteazd actele i hotäräste cine
sunt admisi, procedeazA la exa-
menul de capacitate.
103. Examenul constil din:
o probl scrisä pentru toti can-
didatii i o prob.): orald numai
pentru absolventii cursului se-
cundar sau echivalent.
Proba scrisii este eliminatorie.
104. Comisiunea incheie un
proces-verbal in care consem-
neazä rezultatele obtinute, sta-
bilind ordinea in care au reusit
candidatii.
105. Lucrärile se inainteaza
inspectoratului general, care
dupii tabelul publicat in Moni-
torul Oficial, cere Ministerului
de Interne numirea in functiuni
a celor reu$iti la vacantele exi-
stente.
Numirile se vor face numai in
ordinea clasificatiilor.
Nu pot fi numiti func-
106.
tionari in jandarmeria rurabl,
persoanele puse sub acuzatie
prin ordonant5. definitiva sau
condamnate definitiv la o pe-
deapsà pentru crime $i delicte
contra sigurantei interioare si
exterioare a statului, precum si
cele condamnate pentru crime
si urmatoarele delicte: fals, furt,
inseláciune, abuz de incredere,
marturii mincinoase, atentate la
bunele moravuri, in cazurile pre-
va zute de art. 262, 263, 264, 267
*i 281 din codul penal roman
precum si de articolele respec-
www.digibuc.ro
tive din celelalte coduri penale,
mentinute in vigoare, mituire,
delapidare, percepere de taxe ile-
gale, rupere de sigilii, sustra-
gere, ascundere sau desfiintare
de acte publice aflate in arhive
sau in depozite sau date in pa-
strarea unui functionar public,
precum si falitii nereabilitati.
107. Ca zi de intrare in
serviciu se considerä data pre-
zentiirij la servi-
ciul respectiv.
Dacá in actul de numire nu
se prevede o zi fixá de prezen-
tare, functionarul este obligat
sg. se prezinte la serviciu in
termen de 7 zile libere dela pri-
mirea comunicarii numirii, a-
ceasta sub pedeapsa de a se a-
nun, numirea.
Drepturile de salariu a func-
tionarului incep dela data in-
trdrii lui in serviciu.
108. Functionarii jandarme-
riei la intrarea lor in functiune
sunt obligati a depune urmäto-
rul jurnmânt:
Jur credintá Begelui Carol
al 11-lea. Jur sa respect Consti-
tutia si legile tarii, jur sg-mi
indeplinesc cu onoare $i con-
tiintá ce-mi este in-
credintatá si sá pästrez secretul
serviciului".
Ash sâ-mi ajute Dumnezeu".
Jurrimântul se va repeth la
schimbarea Regelui.
Jurámántul nu se repetä la
inaintárile sau trecerile in alta
adminstratie a Statului, dacl
este continuare de serviciu.
Formula de jurännint, sub-
scrisil de functionarul care a de-
pus juramântul, de cel care 1-a
prima si de preotul ce eventual
a asistat, se va pastrà la cazie-
rul functionarului.
109. Fiecare functionar va
aveâ un dosar separat, numit
cazier, in care se vor strânge
toate actele ce-1 privesc, ince-
pand cu petitiunea prin care a
solicitat postul, precum i un
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
stat de serviciu memoriu) in
care se vor trece toate notele
personale *i de serviciu.
Statul de serviciu sau memo-
riu, intocmit dupil formularul
din anexa No. 1 a regulamen-
tului statutului functionarilor
publici, se va pAstrà deosebit de
cazier.
Functionarul are dreptul sa
ia cuno*tintA de cuprinsul sta-
tutului de serviciu *i al cazie-
rului.
Biurourile instircinate cu per-
sonalul, sunt obligate sil inscrie
la finele registrului matricol al
ofiterilor, pe toti functionarii ci-
vili *i sa tina o evidenta de ca-
zierele celor aflati in serviciu,
precum *i de ale acelora care
nu sunt in serviciu, ins& aunt
tncà In vieata, cu mentiunea
dacti sunt sau nu la pensiune;
deasemenea se va inscrie *i do-
miciliul lor. Se vor cere dosarele
anterioare ale functionarilor
dela serviciile unde au mai o-
cupat functiuni *i le vor contopl
cu cele prezente.
110. Orice functionar se con-
sidera stagiar timp de un an
dela numire. In acest timp el se
bucura de toate drepturile, a-
faril de acela de stabilitate.
Dupa trecere de un an dela
numire, comisiunea pentru pro-
puneri de numiri *i inaintari,
examineazil notele date functio-
narului de *efii sii ierarhici *i
se pronunti daci poate fi de-
clarat definitiv.
Hotarirea favorabila a comi-
siunii da dreptul de definitivat,
care se va confirm). printr'o de-
cizie a autoritatii care a Molt
numirea.
Functionarul care nu va fi
definitivat, i se va acorda drep-
tul de a face inca un an stagiu.
Daca nici dupA trecerea acestui
timp, n'a fost gisit apt pentru
a fi declarat definitiv, va fi in-
depArtat din functiune.
111. InaintArile in functiu-
26495. C. Hamangiu, v. XIX. www.digibuc.ro
8
113
nile paná la aceea de subdirec-
tor inclusiv, se fac numai dintre
functionarii definitivi, pe baza
*i in ordinea inscrierii in ta-
blourile intocmite de cornisiunile
pentru propuneri de numiri *i
inaintAri.
Exceptional, pentru inaintilrile
In servicii speciale, se pot Ina-
inta functionari prevAzuti in
tablouri farA a respectà ordinea
inscrierii, dacA comisiunea pen-
tru propuneri de numiri i ina-
intrari dit aviz prin care szl se
constate cii aceasta abatere este
cerutit de bunul mers al servi-
ciului.
112. Inaintarea dela o clasA
la alta se poate face dupa un
an de stagiu, iar Inaintiirile in
grade dupa un stagiu de 2 ani.
113. InaintArile in grade mai
mari ca a celea de *ef de biurou
sau acelea egale in salariu, se
fac numai la alegere.
Inaintarile in gradele pang la
acelea de *ef de biurou inclusiv,
se fac la alegere i vechime, ju-
mAtate din posturi tezervandu-se
pentru alegere.
114. Functionarii vor fi cali-
ficati in fiecare an de catre *e-
fii lor ierarhici.
Note le de calificatie se dau a-
vand in vedere:
a) Ca litAtile personale de pri-
cepere;
b) Zelul *i con*tiinciozitatea in
serviciu;
c) Purtarea in serviciu fata de
functionari *i fat a de public
sunt:
Foarte bine, bine, slab.
Pentru functiunile mai mari
se va avett in sedere *i aptitu
dinea de conducere.
Calificatia slab" poate atrage
mentinerea in grad, acek de
bine" inaintarea la vechime *i
aceea de foarte bine" inainta-
rea la alegere.
115. Notele se tree personal
de catre *eful care le dA, In foaia
de calificatie a functionarului,
114 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

intocmitä dupa, formularul din normele prevazute la punctul 1,

anexa 2 a regulamentului sta- de sub litera a.
tutului fun ctionarilor publici. 117. Tablourile de inaintari
Functionarul nemultumit de vor fi publicate In Monitorul
calificatie, are dreptul sa recla- Oficial. Ele nu vor contine nici
me ierarhic nota primita. o alta mentiune, decat numele
Inspectoratul, pe baza refera- si pronumele functionarilor ad-
tului sefului de serviciu, da nota misi la inaintare, vechimea In
de caracterizare generala flea: grad si gradul pentru care este
rui functional'. format tabloul.
116. Functionarii admisi la Aceste tablouri sunt valabile
inaintare vor fi inscrisi In ta- numai pentru anul care ur-
blou In ordinea urmatoare: meazd.
a) Pentru gradele inferioare Cei rämasi neinaintati In
pana la *di de biurou inclusiv: cursul acelui an, pentru a fi-
1. Daca toti functionarii au gurh 'in tabliourile urmatoare,
fost admisi la inaintare numai trebuie sa fie din nou propusi si
la vechime, se vor inscrie in ta- admisi.
blou, in ordinea vechimei, In 118. Numirile si inaintarile
clasa gradului; daca doi sau pana la gradul de sef de sectie
mai multi functionari au aceeas inclusiv, se vor face prin decizie
vechime in clasa gradului, se ministeriala, iar In functiunile
va da intaietate la inscriere, superioare acestora, prin decrete
celor mai vechi in cariera (data regale.
intrarii in prima functiune). 119. Functionarii pot fi mu-
In cazul cand se gasesc In
totul in conditiuni egale, se va tati,
viciu
dupa cerere, dela un ser-
la altul sau chiar la altii.
proceda prin tragere la sorti.
2. Daca parte din functionari autoritate, insa cu incuviintarea
au fost admisi la inaintare si sefului superior al autoritatii ce
si al aceleia In care
vechime, iar parte la alegere, se päraseste
claseaza de o parte functinarii intra. Pedepse disciplinare se
admisi la vechime, in ordinea 120.
vechimei stabilita la punctul 1 vor aplica functionarilor civili
si de o parte functionarii ad- din jandarmerie, in cadrul legii
misi la alegere, In ordinea ve- statutului functionarilor publici,
chimei stabilita In acelas mod. cu avizul comisiunilor prevazute
In tabloul de Inaintare se va la art. 23 si 26 din legea jandar-
inscrie in ordine un functionar meriei rurale si art. 31 din legea
admis la alegere si apoi un func- statutului.
tionar admis la vechime si ash dePedepsele dela punctele 1 si 2
sub art. 92 din regulamentul
mai departe, pana la epuizarea statutului functionarilor publici,
numarului celor admisi.
Un grup compus din un func- se pot aplich si direct de sefuI
tional** propus la vechime si u- ierarhic superior de care de-
nul la alegere constitue o serie. pinde functionarul.
In caz de lipsa de propusi la 121. Dispozitiunile privitoare
alegere sau vechime seria se la obligatiunile functionarilor
lasa incompleta; publici sunt aplicabile si func-
b) Pentru gradele dela sef de tionarilor din jandarmeria ru-
sectie inclusiv in sus, functio- rald.
narii admisf la Inaintare la ale- 122. Grade le functionarilor ci-
gere, se vor inscrie in tablou in vili din jandarmerie Bunt cele
ordinea vechimei stabilita dupà prevazute de art 200 din /egea
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
de or g anizarea ministerelor 1)
dar numai phiti la gradul de
subdirector clasa L
Ierarhia acestor grade este
deci duptl cum urmeazä:
Impiegat stagiar.
Impiegat.
Subsef de biurou.
$ef de biurou: clasa I, II si
$ef de sectie: clasa 1, II
Sef de serviciu: clasa I si II.
Subdirector: clasa I *i II.
Conditiunile de inaintare in
grad dela o clas. la alta, in a-
caste functiuni, stint cele prevä-
zute de legea si regulamentul
statutului functionarilor publici.
123. Meseriasii se recruteaza
in aceleasi conditiuni si au ace-
leasi drepturi *i obligatiuni ca
*i acei ai armatei, iar angaj area
lucrItorilor se va face de inspec-
torate sau servicii, prin acte
de angajament, in conformitate
cu prevederile legilor pentru or-
ganizarea muncii.
TITLUL IV
Erarhia I disciplina militará
CAPITOLUL I
Erarhia
124. Erarhia pentru ofiterii
din jandarmerie, este cea pre-
v6zut de leg ea inaintdrilor irt
armed 2).
125. Erarhia pentru jandarmi
este urnatoarea:
Elev jandarm = sergent rean-
gajat.
Jandarm = idem.
Jandarm sef de patrulli = ser-
gent reangajat.
Jandarm sef de post = pluto-
nier.
Jandarm sef de sectie = pluto-
nier-major.
1) A se veclet Legea pentru organizarea
Ministerelor, din 2 August 1929 la pag, 877
vol. XVII cu mod. ulterioare.
2) A se vedeà Legea tnaintärilor tn ar-
matä, din 5 August 1924 la pag. 835 vol.
XIII-XIV cu modif. ulterioare,
www.digibuc.ro
116
)26. Elevul jandarm, nu se
asimileazit cu nici un grad in
armatil Vila la confirmare
ramane cu gradul säu din ar-
maa.
Dupg confirmare, gradele jan-
darmilor se asimileazä cu cele
ale subofiterilor din armata si
an ume:
Elevul jandarm cu sergentul
reangaj at.
Jandarmul cu sergentul rean-
gajat.
Jandarmul sef de patrulä cu
sergentul reangajat.
Jandarmul sef de post cu plu-
tonierul.
Jandarmul sef de sectie cu
plutonierul-major.
Jandarmii cari nu mai fac
parte din jandarmerie, fiind tre-
cuti in elementul corespunzgtor
vArstei, îi pästreazá pentru ar-
math, gradul cu care sunt asi-
milati.
127. Jandarmii i jandarmii
*efi de patrulä de*i sunt asimi-
lati in grad cu sergentii instruc-
tori din armat6, tau*, in exe-
cutarea serviciului de politie
sunt considerati totdeauna mai
vechi in grad ca acestia *i cu
dreptul la comanda asupra lor,
and jandarmeria ruralá a fost
Intärit6 cu trupe dela Ministe-
rul Armatei.
128. In raport cu gradele ce
au, ofiterii i jandarmii pot fi
intrebuintati dupil. CUM ur-
meazg:
a) Ofiferii
Sublocotenentul si locotenen-
tul: ca ajutor la legiune, aju-
tori de comandant de companie
de elevi.
Capitanul: ca ajutor la leginne
sau companie de eIevi, *ef de
birou la inspectorate sau co-
mandant de legiune sau compa-
nie, dacg are cel putin 3 ani
vechime in grad si este caracte-
rizat in memoriu pentru aceast6
f unctiune.
 116 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Maiorul: Comandant de le-
giune, ofiter superior de con-
trol, director de $coli, sefi de
sectii $i biurouri la inspectorate
inspectoratul general.
Locotenentul-colonel: ca ofP,er
de control, ajutor de inspectori,
directori de scoli, $efi de sectie
si servicii la inspectoratul ge-
neral.
Colonelul: ajutor de inspectori,
$ef de serviciu, inspectori ofiteri
controlori la inspectoratul ge-
neral.
Genera lul de brigadä: ca in-
spector, ajutor sau controlor la
inspectoratul general sau inspec-
tor general.
Generalul de divizie: ca in-
spector general.
b) Jandarmii
Elevul jandarm, neconfirmat:
ca elev la scoald i insotitor in
serviciul exterior.
Elevul confirmat ¡ender-
mul: ca insotitor al sefilor su-
periori sau loctiitor $efului de
patrulti, ori furier la legiune sau
inspectorat.
Seful de patrulá: ca sef de
patrull, inlocuitor $efului de
post, secretar sau furier la le-
giune sau inspectorat.
Seful de post: ca sef de post,
inlocuitor sefului de sectie, se-
cretar la legiune sau inspee-
torat.
Seful de sectie: ca 5,tef de sec-
tie, secretar la legiune sau in-
spectorat.
CAPITOLUL II
Pedepse disciplinare
Sectia 1
Prinripii generale
129. Pentru mentinerea disci-
plinei militare, sefii erarhici
din jandarmeria ruralá sunt
investiti cu dreptul de a pedepst
discipliner subalternii, pentru
www.digibuc.ro
abateri dovedite dela
in conditiunile artitate mai jos.
Deasemeni orice superior, ori-
care ar fi corpul sau serviciul
armatei cäruia apartine, e in
drept sá intervind pentru a
pune capát oricärei abateri de
naturd a aduce atingerea dis-
ciplinei, prestigiului institutiei
sau uniformei militare, deed
faptul s'ar petrece in fata sa,
sá atragá atentiunea subalter-
nului asupra greselei comise
sä-1 cheme la ordine, rtimânând
a supune apoi cazul la cuno-
stinta comanclantului de legiune
sau inspectoratului, potrivit pre-
scriptiunilor serviciului in gar-
nizoanä, pentru a i se da pe-
deapsa ce i se cuvine.
In caz cand simple atragere
a atentiunii, nu ar fi de ajuns
pentru ca subalternul sä revinä
la ordine, atunci poate dea
ordin a päräsi imediat localul
sau cercul unde se gäse$te $i
(lecá purtarea subalternului a
fost de ash naturà hack meritä
o pedeasti disciplinard, ii ordoná
sá meargá imediat acash dacä
este ofiter, sau la cazarmil (lea
este grad inferior, pentru a a-
teptà ordine ulterioare.
Dacä faptul se petrece in pu-
blic, ordinul de a päräsi localul
nu trebuie sä atragá atentiunea
celor de fatä.
Cel mai mare in grad va face
observatiuni $i va da ordinul
srtu in toatii linitea, iar sub-
alternul va trebui sä primeascl
observarea sau ordinul de a
ptirási localul, inteo atitudine
absolut corectrt, executându-1
neintitrziat, fare $ovaire si fárá
murmur.
Neincleplinirea acestui ordin,
constitue pentru cel mic in grad,
vine vriditá de insubordonare,
prevhzutd de art. 211 din codul
justitiei militare.
Acel care a ordonat unui sub-
altern, ce nu este sub comanda
sa directrt, pärtisirea localului
 LEM DE UNIFICARE. 1 6 Martie 1931
mergerea la cazarma sau
acasa, incuno$tiinteaza pe data
inscris, pe comandantul legiunii,
aratand amanuntit imprejura-
rile care au provocat aceasta
masura.
Comandantul legiunii este o-
bligat a raspunde tot in scris,
pentru a pune pe ofiterul care
a raportat, in cunostinta de ho-
tarirea
130. Asprimea pedepsei va fi
proportionala cu greseala, cu
purtarea obisnuita a vinovatului
$i caracterul acestuia; se va tine
seama si de imprejuriirile care
au dat na$tere gre$elii.
131. La aplicarea pedepsei,
nu este ingacluit a se jicni o-
noarea, demnitatea, prestigiul si
pozitia celui vinovat.
Ea nu se poate pronunta in
fata camarazilor mai noui in
grad sau a persoanelor particu-
lare.
Pedepsele se aplica cu ocazia
raportului ce se tine dupa ter-
minarea inspectiei la formatiu-
nea in subordine sau la rapor-
tul zilnic al $efului care aplica.
pecleapsa.
132. Inainte de a se aplicà
pedeapsa disciplinara, trebuie
sá se faca neaparat o cercetare
con$tiincioasa asupra vinovatiei
$i a dovezilor. Este obligatorie
ascultarea erb alä sau inscrisa
a vinovatului.
In cazul cand abaterea disci-
plinará este prea micà, invinui-
tul nu va fi neaparat adus la
raportul sefului dela resedinta,
ci cercetarea se va face inscris
$i tot pe aceasta cale, se va a-
plich si pedeapsa.
133. Nu se poate pedepsi dis-
ciplinar pentru aceeas villa, de
2 ori. Achitarea pronuntata de
instanta de judecata pentru f ap-
tele prevazute la art. 21 din le-
gea jandarmeriei, nu exclude a-
plicarea unei pedepse discipli,
nare de catre $eful erarhic al
Invinuitului sau coniisiune,
www.digibuc.ro
1 1 'T
daca este cazul de a i se aphca.
o pecleapsa.
Sectia 2
Paul ci regimul pedepselor
diseiplinare
134. Pedepsele ce se aplicaL
jandarmilor de catre sefii ierar-
hici din jandarmeria rural&
sunt:
1. Mustrarea verbald.
Mustrarea verbala se face in
fata camarazilor mai vechi $i
mai mari in grad.
Mustrarea verbala sa nu se-
confunde cu observatia. Aceasta
nu este o pedeapsà disciplinara;
ea se poate face oriciind i ori
unde.
2. Mustrarea scrim
Aceasta pedeapsa se apnea
prin ordin scris, comunicat
erarhic.
3. Interzicerea de a pardsi ca-
zarma.
Cel pedepsit cu interzicerea.
de a päräsi cazarma, nu poate-
fi vinovat de a iesi in comuna
sau in ores, decal- in interes-
serviciu.
Cel pedepsit este obligat a exe-
cuth toate indatoririle ce-i in-
rumba serviciul.
4. Arestul.
Cel pedepsit cu arestul, va fi
inchis atilt noaptea cat si ziva
in timpul liber, afara de orele-
de serviciu, inteo camera anu-
me destinata i amenajatil pen-
tru aceasta.
Mustrarea cu pierderea sol-
dei Oita la 5 zile.
Mustrarea cu pierderea soldei
nu poale trece de 5 zile pe lung..
Cand in cursul unei luni s'aa
pronuntat contra unui jandarrn.
mai multe pedepse, nu se poate-
face retinere din salariu, decta
pentru 5 zile.
Retinerea se face din solda
netto primitor In mama, $i SP
varsa la casa pensiilor.
118 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

6. Inchisoarea. 1. Seful de patrula poate a-

Inchisoarea se executa ziva $i
noaptea, intr'o camera destinata
In acest scop.
Regimul inchisorii este ur-
mittorul:
Jandarmii nu au voie sä fu-
meze; dorm pe scandura; se a-
copera cu o singura paturlt.
Ca hrana li se da 2 zile hrana
normala, jar a treia zi paine
cu apá.
Jandarmii pedepsiti cu inchi-
soarea, trebuie sa fie vizitati de
medic, cel putin odata pe sap-
tämitna.
7. Mutarea pe cale discipli-
nard.
Jandarmii mutati pe cale dis-
dplinara, n'au dreptul la in-
demnitatea de mutare prevazu-
ta de legea statutului jandar-
meriei la art. 8.
8. Indepdrtarea din serviciu.
Jandarmii pedepsiti cu inde-
pärtare din serviciu, nu mai pot
fi reprimiti in jandarmerie si nu
li se poate eliber h. niciodata cer-
tificate de bung, purtare. Ei nu
au dreptul sá poarte uniforma
jandarm si se tree In ele-
ntentul armatei corespunzator
varstei, pierzandu-si gradul ce
I-au avut in armata, in momen-
tul angaj Aril in jandarmeria
rurala.
Jandarmii indepartati din ser-
viciu, Ii mentin dreptul la pen-
siune, dacli au cel putin 15 ani
de serviciu, conform art. 16 din
legea statutului jandarmeriei
rurale.
Jandarmii pedepsiti de instan-
tele de judecata, cu degradati-
unea militara sau destituirea,
suf era consecintele prevazute de
codul justitiei militare pentru
aceste pedepse.
Sectia 3 15 zile interzicere de a párási
cazarma, 15 zile arest sou inchi-
Dreptul de a pedepsi jandarmii soare, mustrarea cu pierderea
135. Drepturile senior directi salariului pand. la 5 zile in de-
le a pedepsi jandarmii, sunt: cursul unei luni.
www.digibuc.ro
plica subalternilor Bäj mustra-
rea verbala sau mustrarea
scrisá.
2. Seful de post poate aplicà
subalternilor sai: mustrarea ver-
balk mustrarea scrisa sau pana.
la 2 zile interzicere de a Xe$i
din cazarma.
3. Seful de sectie poate aplich
subalternilor mustrarea ver-
bald, mustrarea scrisa sau pang
la 4 zile interzicere de a parasi
cazarma.
4. Ofiterul ajutor dela legiune
poate aplicà subalternilor shi:
mustrarea verbala, mustrarea
scrisd sau pana la 6 zile inter-
zicerea de a parási cazarnia.
5. Comandantul legiunii poate
aplicà subalternilor sai: mustra-
rea verbala, xnustrare scris, 6
zile interzicere de a pärasi ca-
zarma, 6 zile arest sau inchi-
soare $i mustrarea cu pierderea
soldei panli la 2 zile in decursul
unei luni.
6. Ofiterul superior de control
poate aplica jandarmilor din
subordinele sale: inustrarea ver-
balti, mustrarea scrisa, pana la
8 zile interzicere de a parasx ca-
zarma, 8 zile arest sau inchi-
soare si mustrarea cu pierderea
soldei pang la 3 zile in decursul
unei luni.
7. Ajutorul inspectorului poate
aplica subalternilor OM: mu-
strarea verbala, mustrarea Berl-
sa, pan/ la 10 zile interzicerea
de a parási cazarma, 10 zile in-
chisoare sau arest, mustrarea
cu pierderea soldei pang la 4 zile
in decursul unei luni.
8. Inspectorul poate aplicà
subalternilor sai: mustrarea ver-
bala, mustrarea scrisa, pana la
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
9. Inspectorul general poate
aplich jandarmilor, pe lâng/t ce-
lelalte pedepse, interzicerea de
a päräsi cazarma, arest sau in-
chisoare 0414 la 30 zile, mu-
strarea cu pierderea soldei pand
la 5 zile in decursul unei luni.
136. Comisiunea disciplinará
dá avizul obligatoriu dacá este
cazul sau nu, pentru aplicarea
pedepseior prev&zute de art. 20
al legii jandarmeriei, dupti pro-
cedura stabilitti la capitolul res-
pectiv (art. 23, alin. 3 al legii
jandarmeriei).
Sectia 4
Dreptul de a agravd, micsord
sau ridicd pedepsele
137. In cazul cand o abatere
comport& o pedeapsd mai mare
decat maximum pedepsei pe
care are dreptul sá o aplice ce-
lor ce a constatat-o, poate cere
agravarea pedepsei sau tran-
sformarea ei inteuna mai mare.
Cel pedepsit poate solicit& a
doua zi dup& ziva inceperii e-
xecutäril, micsorarea sau ridi-
carea pedepsei, pe cale ierarhi-
di, dela sefii imediat superiori
celor cari au aplicat pedeapsa.
Sectia 5
Publicarea pedepselor
138. Pedeapsa pronuntat& se
aduce la cunostinta jandarmu-
lui personal si verbal, la ra-
port sau exceptional inscris, prin
sefii erarhici intermediari.
139. Pedeapsa inchisorii, pier-
derea soldet si mutarea pe cale
disciplinarä, se aduc la cu-,
nostintA prin ordin circular, ge-
neral pe inspectorat, pand la
post cetindu-se, la raport, tutu-
ror jandarmilor mai vechi in
grad ca cel pedepsit.
www.digibuc.ro
119
Sectia 6
Lorul de executarea pedepselor
140. Arestul se executá la re-
sedint a formatiunii din care
face parte cel pedepsit.
Inchisoarea se executá la re-
sedinta legiunii. Pedepsitul nu
are drept la cheltueli de tran-
port.
Sectia 7
Registrul de pedepse
141. La fiecare legiune se
tine sub cheie de comandant, un
registru de pedepse.
Când se aplicá pentru prima
oar& o pedeaps.1 unui jandarm,
se inscrie in registru si se las&
pentru fiecare 1-2 pagini li-
bere.
In registrul de pedepse, se
tree de insusi comandantul le-
giunii, toate pedepsele aplicate
jandarmilor, afar& de mustrarea.
verbalá.
Se va aräth exact motivul as&
cum a fost comunicat prin or-
din si se vor completà rubricile
registrului.
142. La inceputul fiecárei
luni, se inainteazá inspectoratu-
lui, un raport asupra pedepse-
lor aplicate fiecgrui jandarm.
Sectia 8
Reabilitarea
143. Jandarmilor, cari in de-
curs de 5 ani nu au mai suferit
nici o pedeaps& disciplinard, li
se sterg pedepsele afiierioare.
Comandantul legiunii solicit&
inspectoratului distrugerea foii
de pedepse i a foii din registru.
Inspectoratul hotäräste prin or-
din de zi.
Copie de pe ordinul de zi jus-
tificá distrugerea foii de pedepse
foii din registru.
120 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Sectia 9
Prescriptia
144. Abaterile disciplinare,
nepedepsite in decurs de un an
dela data sXvarsirii lor, nu se
mai pedepsesc.
Sectia 10
Controlul felului cum se aplicti
pedepsele disciplinare
145. efii erarhici, incepAnd
cu comandantii de legiune, au
indatorirea de a ceroeth rapoar-
-tele i registrele de pedepse, de
modul cum subalternii lor exer-
citd puterea disciplinark Mand
mentiune in memoriile persona-
le asupra rezultatelor consta-
/ate.
CAPITOLUL III
Comisiunile disciplinare
Sectia 1
Organizarea
146. In conformitate cu art.
23 din legea jandarmeriei rurale
31 din legea statutului. pe
langa fiecare inspectorat de jan-
darmi, functioneazd o comisic
compusit din:
Ajutorul inspectoratului ca
presedinte, un delegat al Mini-
sterului de Interne, un delegat
al Ministerului de Justitie, un
delegat al Ministerului Armatei
si corn andantul legiunii, ca
membri.
147. Desemnarea rnembrilor
comisiei se cere de inspectorat,
dela Directoratul Ministerial lo-
cal, dela Curti le de Apel si dela
corpul de armat6 sau divizia
148. Pe langil fiecare comi-
-siune, un ofiter inferior indepli-
www.digibuc.ro
neste functiunea de raportor iar
un reangajat dela serviciul ad-
jutanturii pe aceea de secretar.
Numirea lor se face de inspec-
torat, prin ordin de zi.
149. Convocarea membrilor
se face de inspectorat, prin a-
drese formale nominale, pentru
fiecare membru in parte, ane-
xfind la dosar dovezile de !lieu-
nostiintare.
150. In cazul &Ind unul din
membrii comisiunii care a fost
formal tncunostiintat nu s'a
prezentat la comisiune, aceasta
judecil in lipsa lui; in caz de
paritate, votul presedintelui este
hottiritor.
Comisiunea nu poate lucrà
valabil dealt cu cel putin 4
membri.
Sectia 2
Competinta
151. Comisiunile disciplinare
ale inspectoratelor au compe-
tint& asupra tuturor jandarmi-
lor de orice grad si functie din
inspectoratul respectiv, cum si
asupra functionarilor civili din
inspectorat, conform art. 31, alin.
b din legea pentru statutul jan-
darmilor sf personalului civil al
jandarmeriei.
152. Comisiunea de pe lângl
inspectoratul scoalelor este corn-
petentil a judech jandarmii de
orice grad, cum si functionarii
civili din cadrele inspectoratu-
lui. Ea are competinti-i de a ju-
(tech i pe elevii de oHce scoalk
pentru faptele savarsite de ei in
timpul duratei scoalei, putand
a plich pedepsele prevâzute in
art. 20 din lege, precurn i hide-
partarea din scoalk
153. Comisiunea de pe 16110.
Inspectoratul I jandarmi Bucu-
resti, este competent6 a judech
pe jandarmii de mice grad si
functie, cum si pe functionarii
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
civili din serviciul inspectoratu-
lui general, atelierului si depo-
zitului.
154. Comisiunile disciplinare
isi dau avizul, dac& este cazul
sau nu, a se apnea jandarmi-
lor:
a) Mutarea pe cale discipline-
r* sau
b) IndepArtarea din serviciu.
In cazul cand ar crede cá una
din aceste pedepse ar fi prea se-
verd, poate opina pentru orice
altA pedeapsA.
Avizul ei este obligator. El nu
se poate atace deat In confer-
mitate cu art. 111 din regula-
mentul statutului functionarilor
publici.
155. Comisiunea statuiaza a-
supra faptelor deferite ei de in-
spectoratele de pe langa care
flinctioneazä.
Sectia 3
Despre cercetare
156. Cercetärile contra jan-
darmilor se fac de sefii erar-
hici.
Actele se InainteazA prin ra
poarte si este cu desAvârsire in-
terzis comandantului de legi-
une, sefului de serviciu si in-
spectoratului a-si da opinia a-
supra vinovatiei sau pedepsei,
In caz and hotArAsc deferirea
eazurilor inaintea comisiunii.
157. Aplicarea pedepselor dela
art. 20, alin. af, de cdtre sefii
erarhici, exclude trimiterea
vinovatilor si Inaintea comisiei
disciplinare.
In caz Mgt când pedeapsa dis-
cipliner% aplicatA este in mod
evident prea gravil sau prea u-
soar& In raport cu gravitatea
vinei, seful erarhic al celui ce
a aplicat pedeapsa discipliner*
poate dispune agravarea sau
micsorarea pedepsei, conform
cu art. 137 din prezentul regu-
lament.
www.digibuc.ro
121
158. MAsura de a se trimite
un jandarm Maintea comisiei,
se ia de inspectorat prin ordin
de zi.
159. Ofiterul raportor face
report scris pentru fiecare car
in parte si solicit& inspectoratu-
lui, ori de ate ori este necesar,
convocarea comisiunii.
160. Raportorul notificA in-
vinuitului numArul ordinului de .
zi, data convocArii i faptehy
pentru care este invinuit, cu cel
putin 8 zile libere inainte de
termenul de judecatil.
161. In cazul and jandar-
mul Invinuit nu si-a ales un a-
pArittor, presedintele comisiunri
disciplinare ii poate numi un a-
pArátor din oficiu. Sarcina de
aparAtor nu poate fi Indeplinit&
deat de un ofiter de jandarrni.
162. Jandarmul invinuit sau
apáriitorul sAu, are drept s&
cunostint& de dosarul cauzei
inainte de Inceperea judeatii,
autoritatea, fiind obligath a-i
pune la dispozitie dosarul, cel
mai tArziu cu 24 ore inaintn de
ziva judecht
Sectia 4
Despre judecatd
163. La deschiderea sedintei,
presedintele comisiunii ordonA
introducerea in sale de judecatä.
a Invinuitului In ordinea In-
scrierii cauzelor pe registru.
Faoe sA se dea cetire raportu-
lui in cauzA, cum si pieselor din
dosar decA va fi cazul as-
cult& concluziunile raportoru-
lni $i apàràrii invinuitului, dupA
care comisiunea hoarAste:
1. Amânarea daa. este nece-
sar o completare a cercetilrilor,
nurnirea apärAtorului sau alte
cauze de amânare.
2. Dac& cazul urmearA a sn-
judeeti.
122 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
In cazul dela punctgl 1 comi-
siunea inainteaza actele inspec-
toratului, iar in cazul dela
punctul 2 päseste la judecare.
164. Procesul se dezbate ma-
intea comisiunii disciplinare,
numai fatà cu urmdtoarele per-
soane:
1. Ofiterul raportor.
2. Invinuitul cu ofiterul apd-
rätor, dacd si-a ales sau dac&
a fost numit din oficiu.
Jandarmul invinuit se poate
apdrd singur, verbal sau prin-
tr'un memoriu.
165. Dacd, in dosarul cauzei
nu exist& dovada cá jandarmul
a prilnit comunicarea dela art.
160 si et se prevaleazd, de aceastd
lipsd de procedurd, comisiunea
disciplinara va amänd judeca-
rea afacerii, fixand un nou ter-
men. Pentru acest nou termen
rnembrii comisiei si cei oe au
lipsit, vor fi convocati din nou.
Convocarea cornisiei e obligato-
rie.
166. Dupd terminarea dezba-
terilor, comisiunea intr.& in deli-
berare care nu se intrerupe
pAnä la pronuntarea avizului.
Deliberarea se face in sedintá
secret:A., numai in prezenta pre-
sedintelui si a membrilor comi-
siunii care au luat parte la ju-
decare.
Pentru constatarea avizului
comisiei, se face o incheiere care
se seinneaz& imediat de toti
membrii si de secretar.
El se dd motivat si cu majo-
ritatea de voturi numai pe baza
celor constatate in sedintd.
Se va arättt precis daca jan-
darmul este vinovat sau nu, si
in primul caz ce pedeaps5. tre-
buie sà. i se aplice.
167. Jandarmul nu poate
mai fie trimis inc 5. odatá in ju-
decafa pentru aceeas fapttl.
168. Avizele comisiunilor dis-
ciplinare se executà. de inspecto-
ratul din care face parte jan-
www.digibuc.ro
darmul si se public& prin ordin
de zi si ordin circular general
pe inspectorat.
169. Avizul comisiei si ordi-
nul de zi al inspectoratului, se
trece in registrul-control i in
memoriul jandarmului la mu-
te tii, consemnându-se si in foaia
calificativa.
Dosarul cauzei se pästreazd la
inspectorat.
170. In cazul and se pro-
nunta pedeapsa mutárii disci-
plinare pentru sefii de posturi
efii de sectii, inspectoratul
respectiv cere inspectoratului
general a& fixeze formatiunea la
care urmeazd, a fi mutat. 116s-
punsul se comunica in termen
maxim de 15 zile.
Pang, la primirea ordinului de
mutare, jandarmul std la rose-
dinta legiunii sau inspectora-
tului.
CAPITOLUL IV
Deschiderea actiunll pub/ice
171. Pedeapsa disciplinar&
este independent& de rdspunde-
rea penal& a jandarmilor tri-
misi inaintea instantelor jude-
c&toresti sau de rilspunderea ci-
yin. la care ei pot fi chemati.
172. In cazul c& s'a deschis
actiune publick contra unui
jandarm, pe baza ordonantei ju-
decdtorului de instructie sau re-
chizitoriul parchetului, suspen-
darea din serviciu este obligato-
rie penfru crime sau unul din
delictele de fals, furt, insel&ciu
ne, atentat la bunele moravuri
(cazuri prevAzute la art. 262,
264, 267 si 181 din codul penal
romin, precum_si a rticolele res-
pective din celelalte coduri pe-
nale mentinute In vigoare), mi-
tuiri, delapiddri, percepere de
taxe ilegale, rupere de sigilii,
sustragere, ascundere sau des-
fiintare, de acte aflate In arhive
 LED1 ,DE UNIPICARE. 16 Martie 1831
sau depozite publice si,linstigare
la greve.-
-Cand jandfafrmuUeste .achitat,
cazul va fi adus inaintea gomi-
siunii disciplinare care se -Na
pronuntà dacd, jandarmul poate
sau nu sä rämänd in serviciu,
iar când a lost conclamnat defi-
nitiv, suspendarea provizorie se
transformk,,ip indephrtayevdin
serviciu.
Grind un jandarm a cornis un
fapt gray: care ar atrage o pe-
deapsä penalä, inspectoratul va
sesizA parchetul militar L salt
civil, dupa caz.
In'a-cest caz,, actiunea discipli-
!rand se suspendä pänä la pro-
nuntarea ,,,
Instantele jud.ecdtoresti sunt
obligate sä comunice inspectora-
tului respectiv orice actiune -Pe,
nalìi s'ar incepe contra unui
jandarm, iar la terminarea in-
structiunii sau procesului, va
comunich inspectoratului, fie
ordonanta, fie hotdrirea de con-
da mna re.
CAPITOLULt V.
; jariclarmi rtiiali se fac de cdtre
Competinta' tripuffalelor ardmarq ;$i
militare de a judeca pe ofiteri fill
jandarmi
Ofiterii .,si jandarniii,
pentru infractiunile cornise de ei
in exercitiul functiunii l,ot ijo o-
fiteri Ale politic administrativä,
vor fi judecati de instantele OD+
dinare, iar pentru cele comise ca
ofiter de politie judiciard se vor
judeeà, conform prevederilor
art, 493,, din procedura
ca si ceilui,lti ofiteri de politic ju-
diciard.
`Pénten ,infracliunde Dreadzute
dë endul_penal si-codul justitiei
s5.4iiirsites 1ìn afarä:
AdViVinl Tor -de "politic, fed vor fi
mdee'ati 'de instantele militare.
Ordinele de urmärire i judeca-
rea acestor din urmä infracti-
www.digibuc.ro
123
uni,,se vor dà de eatre comanda-
Mentele' .'corpurilor de armath
de, pe ''terltoriul unde functi-
oneazal ofiterul sau jandarmul,
ou indatorirea de a incunostinta
Inspectoratul General al Jan-
darmeriei Rurale.
1174. Pentru judecarea ofite-
rilor, in conipunerea consiliului
de .rdsboiu ve. Intra ca judecittor
un ofiter- de jandarmi In rrrad
inle(liat inferior presedintelui.
.-TITLUL V
Inaintarea
CAPITOLUL
. I
Inaintgrea ofiterilor
Sectia 1
iiiniozítiiini, generate
117 Vacantele de ofiteri in
'jandarrneria ruralä, dela gradul
Otipiian Inclusiv, se comple-
teazel prin inaintarea ofiterilor
de jandarmi-
176. Inairitdrile ofiterilor de
Ministerul Armatei, dupä pro-
punerild 'Inspectoratului Gene-
ral, in limitele prevederilor bu-
g'etare si'alabelei. de incadrare,
in conformitate eu dispozitiunile
n'apra-fmiintdrilor in ar-
ikat41) tinfifidu-seseamit de cele
stabilite mai jos.
Orice ofiter; pentru a pu-
teä"fi 1nàtritat la vechime, tre-
buie sä. indeplineascil in gradul
ceLhre cOndftiunile legale de ye-
chime' si`' SA dcivedeascd cuno-
stinte si destoinicie pentru con-
dueet+a, lortriartunt,i corespunzd-
Ma're grddului iMediat superior.
Mttru inairitafea la alegere.
'Tna-tTtrebuie sd, se dis-
.,1, ; ,-
1) A se vedeA Regulamentul legii Main-
tlrilor In armatI, In Monitorul Oficial No.
219 din 3 Octomvrie 1928,
124 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
ting 5. prin intreaga sa activitate
dc jandarm, prin Insueirile sale
proprii i intelectuale i sä, po-
sede aptitudini de a conduce.
Pentru conducerea unui in-
spectorat, ofiterii propuei tre-
buie s probeze in special capa-
citatea de a instrui ei a da di-
rective corpului ofiteresc.
178. *efii ierarhici sunt obli-
gati a se convinge asupra pre-
gätirii ofiterului de propus la
Inaintare, fie prin inspectii la
formatiunea ce conduce, fie prin
cliferite lucräri ce-i vor da asu-
pra cunostintelor generale pro-
fesionale.
Toate constatarile %cute in a-
cest sens, se vor treoe In carne-
till de note, spre a se aveä In
vedere la notärile anuale.
179. Inaintdrile cäpitanilor
la gradul de maior vor fi con-
clitimiate de absolvirea cu suc-
ces a cursului pregittitor de ofi-
teri superiori. Gradul se va da
in proportie de 6 la vechime
la alegere din numärul total
al vacantelor anuale.
180. Pentru gradul de lt.-co-
lonel proportia va fi de 5 la ve-
chime ei 1 la alegere.
181. Pentru inaintarea la
gradul de colonel, ofiterul tre-
buie sä fie caracterizat de con-
siliul superiox al oetirii la ale-
gere", färä aplicarea dispoziti-
unilor dela art. 36, lit, a din R.
L. I. A.
182. Colonelul spre a fi ma-
intat general de brigadd, trebuie
sä fie admis a inaintà la ale-
gere" i sä indeplineasca condi-
tiunile prevAzute de art. 41 din
L. I. A.
Pe l'angä conditiunile de ve-
chime, colonelii de jandarmi
trebuie sà fad, cereri i sä, fie
admiei BA treacä probele fixate
de sus citatul articol. Din pro-
bele la cari sunt supuei, trebuie
sà reiasä o deosebità pregätire
rofesionalä, tin&ndu-se seamä
www.digibuc.ro
de materiile preväzute de art.
189 din prezentul regulament.
Comisiunea de examinare va
fi completatà cu inspectorul
general al jandarmeriei cu vot
cleliberativ.
Sectia 2
Conditiuni de stagiu, comandd
ci vechirrte
183. Ofiterii de jandarmi sunt
sc.utiti de conditiunile de stagiu
comandà ce se cer celorlalti
ofiteri.
Timpul petrecut de aceetia la
orice formatiune sau serviciu al
jandarmeriei rurale, se va con-
siderà ea stagiu la front.
In privinta conditiunilor de
vechime, se vor aveä, in vedere
prescriptiunile dela art. 19-27
din L..I. A.
Sectia 3
$coli i cursuri
184. Ofiterii de jandarmi sunt
obligati a urma ei a absOlvi
scoala speciall de jandarmi ru-
ali.
185. Nici un ofiter nu poate
fi confirmat definitiv in jandar-
meria ruralä., dacA nu este ab-
solvent al acestei
Ofiterii dupä confirmarea 1or
prin Malt decret, vor fi trecuti
separat in anuar.
Sectia 4
Cursuri pregdtitoare penru
ofiteri superiori
1.86. Cdpitanii din jandarme-
ne care indeplinese conditiunile
de vechime preväzute de art. 67
din R. L. I. A ei dorese a urinò,
cursul pregätitor de ofiteri su-
periori, vor inainta inspectora-
telor respective cererile de a
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
urma cursul, atunci and se va
hotäri de Ministerul Armatei cà
se va tine acest curs.
Inspectorate le vor inaintà In-
spectoratului General toate a-
ceste cereri impreun& cu memo-
riile originale notate la zi, arà-
târjd mod documentat i 16-
murit care sunt aptitudinile
pregatirea ofiterilor in cauza,
conduita lor in societate i in
relatiunile de serviciu jandar-
meresc cu celelalte autoritati
orice alte aprecieri care ar puteà
dovedi depling pregAtire a ace-
stora de a deveni ofiteri supe-
riori.
Inspectoratul General, dup& ce
examineazá propunerile inspec-
toratelor i notele din memorii,
stabileete lista celor ce merit& a
urmà cursul pregiltitor si o Ma-
inteazá Ministerului Armatei
prin Inspectoratul General de
armatä.
187. Inspectoratul General
comunicil ispectoratelor respec-
tive numele cdpitanilor admisi
a urnah cursul pregátitor, data
inceperii cursului, localitatea
unde se tine si orice alte detalii
in legäturä cu organizarea lui.
188. Inspectoratul General va
face din timp propuneri Mare-
lui Stat Major, relativ la intoc-
mirea programelor cursului pre-
gatitor pentru ofiteri superiori
din jandarmi, tinându-se seam&
de cunostintele profesionale si
de atributiunile lor.
Numeste un ofiter superior din
jandarmi bine pregAtit sub a-
ceste raporturi, care sá predeà
cursurile de specialitate si care
sà facá legatura cu directia
cursului comun In ceeace pri-
veste rezolvarea i aprecierea
diferitelor lucrári ce se vor da
cápitanilor de jandarmi.
189. La cursul pregátitor
pentru ofiterii superiori se vor
predà urmátoarele materii:
www.digibuc.ro
125
1. Atributiunile i intrebuin-
tarea jandarmeriei rurale in
timpul mobilizärii ei dup& mo-
bilizare pe teritoriul nationM;
2. Organizarea politieneasca
rom&nä;
3. Organizarea politieneascg a
statelor europene;
4. Politia tehnicA;
5. Sociologia criminal&;
6. Penologia ì tiinta peni-
tenciará;
7. Alte probleme din domeniul
serviciului jandarmeriei i po-
litiei.
190. Proba de absolvire va
consta din:
1. 0 lucrare scrisA de cuno-
stinte generale ei redactiune,
care va consta din desvoltarea
unui subject militar din care s&
se vadä instructiunea general&
militará a ofiterului In raport cu
specialitatea i gradul la care
aspirà.
2. Doug lucrári scrise din poL
litia tehnicá i cultura general&
profesionalä, fixate de Inspecto-
ratul General al jandarmeriei
aprobate de Mare le Stat Major.
191. Comisiunea de examina-
re se compune din:
Preeedinte: Un general de di-
vizie;
Membri: Inspectorul general
al jandarmeriei;
Ajutorul Inspectoratului Ge-
neral al jandarmeriei;
Directorul cursului comun de
pregátire;
Un ofiter superior din jan-
darmi.
192. Dup.& absolvirea cursu-
lui se va intocmi o foaie de a-
preciere pentru fiecare càpitan
in care se va arätà, conditiunile
In care a absolvit cursul, con-
chizand in mod precis cà ofite-
rul are cunostintele necesare si
poate deveni ofiter superior. A-
ceastá foaie se va atash la me-
moriul ofiterului.
1'20 LEM DE UNIFICkRE. 16 Mart 1e 1931
5.
Natarea, ofiferilor $z,propuneri,le
1,-- de f,naintare
f In" conforMititte cu legea si re-
193. Se vor face copfpral
prescriptiunilor legii si .regula-
mentului legit InaiMärilor1.
Irt
arrnath.
194. Inspeetorul general
inspectorii stint 'obligati_"s0. Co-
munice imediat, ofite-
rilor orice note calificative ce
le-au ,dat si'Cari ar puteh d.tinge
drepturile lor 7 inainarb ' tele calificative
Sectia 6
eentializaréd kt7
tpcMired tabelelo- de inain tare
195.,Penta:u '1.1b1oéoteh'énti
lopo.tenmti:'
In,spectorateIe inairitea" tn-
spectoratului. General"Prbmlheit
de Inaintare precum si cele' 'cafe
NI% aplica'rea, arit. 51 din, !J.' I. A.
undo se.,va discuta si' hotAri de'
un comitet,compus diik
Presedinte: Inspectorut' gerI
ral;
Membri: - Ajurorul inSpeetdiu-
lui general, inspectorii fórnia.ti-
unilor teritoriale
Secretar: Un ofiter superior
dela InspeetoraW1 General al
jaridarryeriei ruraie. ...t,
106. Propuberile crtpittittilor,
maiorilor si ;vor-
dsctì' Vi.hdiftrt asuprai- lotP. la
Inspectoratul Armatei, ¡U368:Te
ddpinde landarmaria ruralrtf
un comitet compus ca., la antt,5A-
pti1ittnl b in.. L.:. I, A.,, (tare
tritrà. $1 ihspeetorul general al'
jarnlirtrnleriei,ruralo cu caCxlee-
liberatiV dupA zAndeplinirea Dor+-1
melortbtedewart. 105 dinl
Reg! L: L A.
197. In consiliul superior al
armatei intr5, i inspectorul ge-
neral al jandarrneriei rurale ca
membru cu vot deliberativ, pen-
www.digibuc.ro
tru discutarea ofiterilor din jan-
darmeria
198. Executarea lucrgrilor co-
mitetelor de Mid sus, se vor face
gulamentul Inaintärilor in
,199.Anainta.rea ofiterilor da
jandarmi "rurall se face pe jan-
darmerié.
SeCtia 7
1, .
Reptamatiuni cu privire la no-
200. Ofiterul care se simte
nedreptätit prin notele date de
inspector,are'dreptul a face in-
tampinare la. Inspectoratul Ge-
neral, care estg obligat sii solu-
Cioneie inainte de a-si da si el
not'a. Isar
. 2Q1.,Contra notelor date de
inspectorul general se pot face
intampinrtri la Inspectoratul Ge-
neral de Arinatd, Inainte ca
cestit fiY'tlat nota.
202. Ministerul, Armatei tre-
sCdutioneze reclamati-
Mille ajunse lui-pe cale erarhicrt,
iiiairite de caracterizarea ce se
dA' de Corisiliul superior al ar-
aátói:
203. 'Aceste organe pot solu-
tfóna" chestiunea In cazul când
soeoteq cIt'ofitérill are dreptate.
TilleacOntrar'Sup'une cazul co-
)1
tVSPeCtiv.
CAPi'l:ÓLU'L II
' Notaiep egangajati/or
,
,-
(Mt 26 diefege i 10 si H din
Ja). B)
.011, t,, 41.
204-zoSeful de sectie, coman-
dantul legiunii si companiei de
elevi, trebuie sii cunoascrt dea-
proape pe fiecare reangaiat din
formatiunea sa, din punct de
vedere al moralitifii, al discipli-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
nii si al activitätii sale politie-
nesti.
205. Pentru fiecare reanga-
jat se alcgtueste un memoriu de
cAtre sefii de serviciu, coman-
dantii de legiuni si de companii,
In care se noteazä la shirsitui
lunii Decemvrie a fiecärui an,
stiintele i observatiile de mai
jos.
In mod exceptional se vor pu-
te& da In memoriu note si in
cursul anului, in cazul and
jandarmul ar fi propus pentru
Inaintare, ar fi pedepsit cu mu-
tarea disciplinar& sau elimina-
rea din corp i numai dacä se-
ful erarhic socoteste cä i se cu-
vine o altä notä.
206. Elevii jandarmi i .jan-
darmii vor fi notati in general
asupra:
a) Datei de câncl functioneaz&
In grad;
b) Când si in ce conditiuni a
urmat scoala de janclarmi res-
pectivä;
c) Cum se prezintá sub rapor-
tul disciplinei:
d) Cultura: ce studii are, cu-
nostinte profesionale, militare
generale, &cá aratá vointá de
a-si lärgl sfera cunostintelor;
e) Educatia socialá: cum se
comport& in si afar& din ser-
viciu, prestantä;
f) Cum se comport& in servi-
ciul de politie, ordinar si extra-
ordinar, etc., daa pune bung
credint& in aceste servicii
dacá este sau nu capabil de a
face acte de initiativá and s'ar
prezenth cazul;
g) Relatiunile cu autoritätile
comunale i cu locuitorii;
h) Daa are vicii si de ce na-
turä;
i) Dacá are familie grea;
Modul cum se ingrijeste de
efecte i (lac& este ordonat;
Starea sänätátii;
1) In cazul and nota trebuie
s& contin& o propunere de mnain-
www.digibuc.ro
127
tare, se va inchei& cu mentiu-
nea: merit& a fi inaintat".
207. $efii de patrul& vor fi
notati, in deosebi asupra urm&-
toarelor puncte:
a) Dac& si-au insusit cuno-
stintele necesare unui sef de
post;
b) Cum se comport& in ser-
viciul exterior de politie;
c) In cazul când trebuie 86
continä o propunere de inaintare
la vechime sau alegere, nota se
va incheià cu mentiunea me-
rit& a fi inaintat la alegere",
sau merit& a fi inaintat la ve-
chime".
208. $efii de post vor fi no-
tati in deosebi, asupra urmätoa-
relor puncte:
a) Dacá si and au absolvit
scoala de sefi de sectie si dac&
sunt preatiti pentru functia
imediat superioarä;
b) Cum se comport& in func-
tiunea de sef de post, modul
cum si-a organizat serviciul de
politie, cum se evidentiazä ca
ofiter de politic judiciará i mi-
litará, cum intelege sä exercite
controlul asupra inferiorilor säi,
cum conduce instructia la post;
c) Dacd mai poate fi mentinut
la serviciu, dupg atingerea limi-
tei de varstä, ori dupá indepli-
nirea serviciului de 25 ani, con-
form art. 15 din legea statutului
pentru jandarmi;
d) In cazul când ar fi ea se
fax& propunere pentru inaintare,
nota se va incheià cu mentiu-
nea merit& a fi inaintat la ale-
gere", sau nu indeplineste con-
ditiunile de inaintare prevAzute
de art. 11, alin. d din legea sta-
tutului jandarmeriei rurale".
209. Seful de sectie va fi no-
tat In deosebi, asupra urraltoa-
relor puncte:
a) Dac6, este bun indrumätor
al serviciului $i bun instructor;
b) Dac& efectueazá inspectiile
regulamentare, la timp, constiin-
cios si cu efect real;
128 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
e) Dacä cunoaste i apreciaza
la justa lor valoare pe jandar-
mii de sub ordine;
d) Daca cunoaste i aplicg
bine si corect dispozitiunile ad-
ministrative;
e) Dacá are autoritate i fe-
lul cum se poartä cu subal-
ternii;
f) Dadi mai poate fi mentinut
In serviciu dupa atingerea li-
mitei de viirstä sau Implinirea
a 25 de ani de serviciu, conform
art. 15 din L. S. J. R.
210. Jandarmii de diferite
grade, care fac serviciul de biu-
rou, se noteazä ca mai sus, cu
specificarea felului cum se corn-
portä In serviciu.
211. Notarea In memoriu se
face:
a) De comandantul legiunii
In detaliu pentru toti j andar-
naii de orice grad, luând avizul
scris al sefilor de posturi, sectii
si a ofiterului-ajutor respectiv;
b) $efii de serviciu i efii de
biurou dela Inspectoratul Gene-
ral, inspectorate, scoli, depozite
ateliere, noteazä in detaliu pe
reangajatii i functionarii civili
din subordine;
c) Ofiterii superiori de control
noteazd pe sefii de sectie, posturi
patrulä;
d) Ajutorul inspectoratului no-
teazil pe sefii de sectii, pe secre-
tarii dela legiuni si pe reanga-
jatii i functionarii civili dela
resedinta inspectoratului;
e) Inspectorul noteazá sumar
Memoriile sefilor de sectie, se-
cretarilor dela legiuni si inspec-
torate si a functinarilor civili;
Ajutorul inspectoratului ge-
neral noteazä sumar pe reanga-
jatii si functionarii civili dela
inspectoratul general.
CAPITOLIIL III
Maintarea reangajatior
(Art. 26 din lege si art. 10-11
din legea S. J. II)
212. Inaintarea jandarmilor
www.digibuc.ro
se face In limitele vacantelor
bugetare i potrivit tabelelor de
incadrare.
213. La inceputul fiedirui
an bugetar i cel mai târziu
pan& la finele lunei Fevruarie,
Inspectoratul General stabileste
vacantele pe grade si inspecto-
rate In raport cu prevederile
bugetare, comunicandu-le prin
ordin circular general.
214. Propunerile de Inaintare
ale jandarmilor impreunä cu
opiniile sefilor erarhici, se su-
pun comisiunii prevázute de art.
26 din legea jandarmeriei ru-
rale.
215. Conditiunile de stagiu
si de scoalä sunt cele prevazute
la art. 11 din legea S. J. R. si a-
nume:
a) Jandarmul eley inainteazá
la gradul de jandarm dupa un
stagiu de 2 ani, socotit dela data
angajärii, dintre care un an
practicá la post, dupä absolvi-
rea scoalei de aspiranti;
b) Jandarmul poate fi main-
tat la gradul de sef de patrulá
la vechime, dupa un stagiu de
cel putin 3 ani In grad si dupa
absolvirea scoalei de ofiteri de
politie;
Jandarmul sef de patrulá
poate fi inaintat la gradul de
sef de post, la alegere sau ve-
chime, dupá un stagiu de 4 ani
in grad, in proportie de 1 la ve-
chime si 1 la alegere;
Jandarmul sef de post
poate fi Inaintat la gradul de
sef de sectie numai la alegere,
dupä un stagiu de cel putin 5
ani vechime in grad si absolvi-
rea scoalei de sef de sectie.
216. Pentru propunerea de
Inaintare la alegere, se cer ur-
rnátoarele conditiuni speciale:
a) Sä aibá insusiri deosebite
atAt in serviciu cat si In afard
de serviciu (tact, demnitate, au-
toritate, bunk,' judecatä, caracter
hotärit).
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
b) S. nu fi suferit In ultimul
an (12 luni) vreo pedeapsd disci-
Plinarà dela alin, eh din art.
20 al legii jandarmeriei.
217. Inaintarea jandarmilor
de toate gradele se face pe in-
spectorate si potrivit tabelelor
de inaintare aprobate de comi-
siunea respectivä.
In cazul cAnd -tabelele unor
inspectorate au un plus de pro-
pusi la inaintare, Inspectoratul
General poate inainta si in lo-
curile vacante, la inspectoratele
care nu au avut suficienti jan-
darmi propusi la inaintare.
218. Cei neinaintati din lipsä
de locuri bugetare, rämän bine
caracterizati pänä la inaintare.
Dacä intre timp jandarmul
caracterizat pentru inaintare isi
schimba purtarea, seful erarhic,
prin raport special motivat,
poate cere a fi supus din nou la
paracterizare la prima comi-
siune, pentru a fi sters de pe ta-
blou.
219. Inaintärile jandarmilor
de orice grad se fac prin decizie
ministerialà de cätre Ministerul
de Interne, la 1 Aprilie si 1 Oc-
tomvrie al fiecärui an, dupti ta-
belele centralizate de Inspectora-
tul general, potrivit avizului o-
bligatoriu al comisiunii prevá-
zutti de art. 26 din L. J. R.
CAPITOLUL IV
Corn/slim/le de Inaintári ei mutäri
(Art. 26 si 28 din lege).
220. Comisiunea de inaintäri
si muttiri se compune din a-
ceiasi membri ca si comisiunea
disciplinará prevtizutii de. art.
146 de mai sus, cu deosebire cä
26495. www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 9
129
in locul ajutorului inspectora-
tului, ia parte ca presedinte in-
spectorul. Cererea si convocarea
membrilor conlisiunii se face ca
si pentru comisiile disciplinare.
221. Comisiunea functioneazh
in conditiunile prevazute de art.
163 si urmätorii din prezentul
regulament.
Comandantul legiunii indepli-
neste functiunea de referent.
222. Pentru rezolvarea che-
stiunilor privitoare la inaintäri
si mutäri, comisia ia in discu-
tie fiecare dosar in mod separat.
Dosarul trebuie sa fie compus
din memoriul jandarmului si
propunerilor sefilor ierarhici.
Lucrärile comisiunilor incep
prin cetirea propunerilor sailor
ierarhici si la cererea presedin-
telui sau a unor membri P.e vor
ceti si pärtile din memoriu ce se
vor crede necesare.
Presedintele procecleazii apoi
la strângerea voturilor care se
exprimä in mod secret.
Voturile vor indicà: admis
la vechime", admis la alegere"
sau neadmis".
223. Rezultatul voturilor se
consemneaza inteun proces-ver-
bal care se subscrie imediat de
presedinte si de toti membrii
comisiunii.
In caz când comisiunea va
modifich, caracterizarea datá de
sefii ierarhici, se face mentiune
despre aceasta in pro cesul-verbal
incheiat pentru fiecare candidat.
224. Procedura acestei comi-
siuni in ceeace priveste mutä-
rile prevAzute la art. 28 din L.
J. R., precum si pentru men-
tinerea in serviciu a jandarmi-
lor dupä expirarea termenului,
conform art. 15 L. S. J. R., va
fi cea preväzutá mai sus.
225. Lucrárile astfel termi-
nate, se predau inspectoratului,
care le centralizeazä si inain-
teazä tabelele necesare inspec-
toratului general.
130 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
TITLUL VI
Mutdrile
(Art. 27-29 din L. J. R. i art. 2
din statut)
226. Ofiterii si jandarmii se
bucurá de dreptul de stabilitate
la formatiunile sau servicille
unde functioneazä, (art. 27 din
loge $i 2 din statut).
227. Ofiterii i jandarmii con-
firmati definitiv in jandarmerie,
in baza dreptului de stabilitate,
nu pot fi muta(i, decât: a) prin
inaintare; b) la cerere; c) in in-
teres de serviciu; d) prin con-
simtimânt mutual si e) pe cale
disciplinará (pentru reangajati,
conform art. 23 din lege).
228. Mutarea prin inaintare
se face atunci and la formatiu-
nea sau serviciul unde a func-
tionat ofiterul sau jandarmul
reangajat nu ar fi loc pentru
gradul obtinut prin inaintare.
229. Mutarea la cerere se
face atunci and ofiterul sau
jandarmul de orice grad, soli-
citá aceasta in serfs pe cale
erarhica, in interese personale,
familiare sau de sánatate.
CAnd ofiterul $i jandarmul de
orice grad cere mutarea la o
anurnia formatiune, $coala sau
serviciu, autoritatea superioará
apron aceastá mutare numai
in cazul cand locul solicitat este
vacant.
In nici un caz nu se admite
declarare de vacant a unui loc,
solicitat prin mutarea arbitrara
a celui ce ocupa locul vizat.
230. Mutarea in interes de
serviciu a ofiterilor $i jandarmi-
lor de orice grad, se face nu-
mai pentru motive legale si bine
constatate.
Aceste mutári se vor face cu
o deosebita grija, tinând seamä
cá dau na$tere la cheltueli ce
ingreuiazá bugetul statulni.
Motive le legale pentru mutári taxi acute de $efii ierarhici $i
sunt: care nu ating disciplina mili-
www.digibuc.ro
a) Când la o anumita, forma-
tiune, $coalit sau serviciu, ar fi
necesari ofiteri sau jandarmi
reangajati cu insu$iri, cunostinte
Ca MAU speciale;
b) Cand ofiterul pang la co-
mandantul legiunii inclusiv $i
jandarmii de orice grad aunt de
origing din judetul unde func-
tioneaza $i au legaturi de ru-
denie in localitate, cu exceptia
celor originari din municipii,
care nu se consider5, a fi in caz
de incompatibilitate;
c) In cazul când ofiterul, pana
la comandanti de legiune in-
clusiv i jandarmul de orice
grad, nu este originar din ju-
detul unde face serviciu, dar se
casatoreste In localitatea undo
functioneazá, atunci ofiterul va
putea fi mutat in interesul ser-
viciului la o altá formatiune
teritorialá, scoall sau serviciu,
iar jandarmul va putea fi mu-
tat la alt post sau sectie, din
ace& legiune sau alte. legiune;
Cand din imprejurari hide-
pendente de vointa lor s'ar face
imposibilá rämânerea In locali-
tate $i anume numai:
1. Când sefii ierarhici con-
statá o vadita situatie de rapor-
turi rele intre ofiteri si jan-
darmi de o parte, cu autoritátile
administrative, judiciare i po-
litiene$ti locale de altá parte,
$i când dupb, toate incercárile
Mute de sefii ierarhici nu se
pot stabill raporturi normale din
cauza ofiterilor sau janclarmilor.
Aceasta trebuie s'a rezulte Insá
numai din executarea serviciu-
lui si nu din interese personale
sau de altá naturá.
In acest caz autoritatea ce se
plânge contra ofiterilor sau jan-
darmilor trebuie sa precizeze in
serfs motivul nemultumirilor,
iar $efii ierarhici dea avi-
zul asupra chestiunii.
2. Când in urma unor cerce-
 LEGI DE UMFICARE. 16 Martie 1931
tare. sau legile penale i mili-
tare, se constatg cg ofiterul sau
jandarmul reangajat nu poate
sg-si exercite eu autoritate
clemnitate serviciul in aceä lo-
calitate.
231. Mutarea prin consimti-
mânt mutual se face numai a-
tunci când ofiterul sau jandar-
rnul reangajat cere aceasta in
scris.
Pentru aceasta se cere avizul
sefilor erarhici respectivi.
Mutarea se hotgrgste pentru
ofiteri de Inspectoratul General,
iar pentru reangajati de inspec-
toratele respective si de Inspec-
toratul General câncl se cere mu-
tarea la alt inspectorat sau ser-
viciu.
232. Mutarea pe cale disci-
plinarg pentru ofiteri, este inter-
zisä.
Mutarea ca mäsurg discipli-
narg a jandarmilor reangajati
se face mimai dupe, avizul prea-
labil si obligatoriu al comisiunii
prevgzutg de art. 26 din L. J. R.
si art. 220 din prezentul regu-
lament.
Jandarmul mutat pe cale dis-
ciplinarg dintr'o localitate in
alta, nu mai poate reveni in lo-
calitatea de unde a fost mutat.
233. Toate mutgrile argtate
la art. 228 si art. 229 se fac la
1 Aprilie si 1 Octomvrie al fie-
cärui an, afarg de mutarea prin
consimtimânt mutual si cea pe
cale disciplinarg, care se face
in orice epocä a anului.
234. Propunerile pentru mu-
tarea dupg cerere se fac de cg-
tre formatiuni, scoli si servicii
pang la 15 Fevruarie si 25 Au-
gust al fiecgrui an.
Aceste cereri se centralizeazá
la inspectorate, cele ale servicii-
lor de crttre Inspectoratul Ge-
neral, iar cele dela scoli, de ca-
tre Inspectoratul Scoalelor.
Dupä centralizarea cererilor
de mutare se inainteaza Inspec-
toratului General, care hotäräste
www.digibuc.ro
131
asupra lor si comunica, In caz
de aprobare mutarea formatiu-
nii, serviciului sau scolii respec-
'dye pentru aducerea la inclepli-
fire.
In cuprinsul aceluias inspec-
torat, mutgrile jandarmior re-
angajati de orice grad se fac de
inspectorat, imediat ce se cen-
tralizeazd si se comunica pen-
tru aducerea la indeplinire for-
matiunilor i serviciilor din in-
spectorat.
235. Toate mutgrile dupä ce-
rere se comunicg spre executare,
pane la data de 5 Martie si 5
August al fiecgrui an.
Dupe, aceaste, datg, formatiu-
nile, serviciile i coalele, cu-
noscand vacantele ce au, intoc-
mese tabelele pentru mutarea
in interes de serviciu, atat pen-
tru ofiteri cgt i pentru rean-
gajati i le inainteazg pe cale
erarhicg inspectoratelor, care
le supun avizului cornisiunii
prevgzutg de art. 23, alM. c din
L. J. R. si art. 146 din prezentul
regulament.
Comisiunile se intrunesc obli-
gatoriu, inainte de 23 Martie
23 Septemvrie ale fiecgrui an,
pentru a-si da avizul in confor-
mitate cu art. 28 din L. J. R.
Când pe baza avizului comi-
siunii, jandarmii reangajati
functionarii civili urmeazä a fi
mutati in interesul serviciului
in alt inspectorat, serviciu sau
scoalg, avizul de mutare se Ina-
inteaze. Inspectoratului General,
care determine localitatea unde
urmeazá a se face mutarea.
Toate mutärile reangajatilor
si functionarilor civili din In-
spectoratul General, atelier si
depozitul general, se supun avi-
zului comisiunii dela Inspectora-
tul I Jandarmi Bucuresti.
236. Avizul comisiunilor este
obligator pentru Inspectoratul
General si inspectorate si odata
dat nu se mai poate revoch.
237. Mutärile jandarmilor de
132 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
orice grad pang, la seful de sec-
tie inclusiv, se fac prin ordin
de zi si se comunica tuturor uni-
tätilor prin ordin circular gene-
ral.
238. Mu-0'1'i le ofiterilor se fac
de cdtre Ministerul de Interne,
dupd, propunerea Inspectoratului
General, prin D. R.
Pentru aceasta se va cere o-
bligator in prealabil avizul scris
al sefilor erarhici ai ofiterului.
Inspectoratul General in ra-
portul sau, este obligat sa men-
tioneze avizul sefilor erarhici.
TITLUL VII
Instructia la unitatile teritoriale
(Art. 30 din lege)
CAPITOLUL I
Instructia jandarmilor
239. Instructia la post are
de scop mentinerea, desvoltarea
insusirea cunostintelor nece-
sare bunei indepliniri a servi-
ciului.
Jandarmul elev isi desdvar-
seste cunostintele insusite in
scoald, prin practica fdcutä la
post.
240. Seful de post conduce
instructia la post,1 putand in-
trebuintà pe cel mai vechiu sef
de patruld ca ajutor al au, iar
pe ceilalti jandarmi mai price-
puti, ca supraveghetori i indru-
matori.
241. $efii erarhici, cu ocazia
inspectiilor ce fac, vor suprave-
ghea bunul mers al instructiei,
se vor convinge de capacitatea
de a instrul a sefului de post,
asistand, controland j facand
clansii personal instructia jan-
darmilor.
242. Inspectoratul General,
inspectoratele i legiunile, vor
aduce la cunostinta jandarmi-
lor, prin ordine circulare gene-
www.digibuc.ro
rale cu caracter educativ, actele
bune i cele rele, petrecute in
afard de serviciu, pentru ca
sä serveasc d. spre incurajare sau
inläturarea acelor rele In viitor.
243. Seful de post va lamuri
notiunile abstracte, cat este po-
sibil, prin exemple sau compara-
tiuni.
244. Jandarmii mai tineri vor
fi condusi in serviciu chiar de
seful de post sau sefii de pa-
truld mai vechi.
245. Jandarmii cari nu in-
deplinesc serviciul exterior sunt
obligati O. facd zilnic 4 ore de
instructie i teorie vara si 5 ore
iarna.
Jandarmii cari se reintorc din-
tr'un serviciu de 24 ore sunt
scutiti de instructie in jumdta-
tea de zi urmätoare.
246. Vara, in timpul muncii
campului, cand jandarmii sunt
ocupati mai mult cu serviciul
exterior, instructia se va reduce
numai la materia strict nece-
sard executdrii practice si la
deslusirile instructiunilor mai
recente.
247. lama, and numdrul o-
relor de serviciu exterior este
mai redus ca vara, se va repeta
temeinic materia corespunzd-
toare gradului, acordandu-se
Insä jandarmilor timpul nece-
sar pentru odihnd i repaus.
248. Ca invatdmântul sd, de-
vind rational, jandarmii mai
culti, mai inteligenti si mai sar-
guinciosi, cari si-au insusit cu-
nostintele, nu vor mai fi obli-
gati a Ilia parte la instructia ce
se face de catre seful postului
cu jandarmii mai inapoiati.
249. Instructia scrierii se va
face in conformitate cu preve-
derile art. 65 al regulamentului
special al scoalelor de jandarmi.
Cei cari si-au insusit o scriere
citeatd i ortografica se trec in
categoria II-a.
Cei din categoria II-a invata
sa red acteze rapoarte sau pro-
 LEGI DE VN1FICARE. 16 Martie 1931
cese-verbale scurte, de felul ce-
lor ce au sä dreseze in serviciul
de patrulare.
Jandarmii de categoria III-a,
redacteazä rapoarte, procese-ver-
bale si däri de seamd asupra u-
nor evenimente petrecute, mai
complicate.
Li se vor da teme din intam-
plärile zilnice, cu scopul de a
inväth legile, regulamentele
aplicarea lor In cazuri concrete.
Temele ce se vor da trebuesc
alese in ash fel, ca jandarmul
sii fie indrumat sii rationeze, sii
invete normele legale i sii tie
a le apnea..
Ele vor urnià dela simple la
compus.
Numdrul temelor va sth in
report cu timpul disponibil al
jandarmului si cu pregdtirea lui
(3 la 6 pe lung).
In principiu, temele se vor dis-
cuth, pe cat posibil, cu jandarmi
Inainte de inceperea lucrdri-
bor. Ele se vor redactà intai
in ciornd si dupd aceea vor fi
trecute pe curat..Temele astfel
lucrate se corecteazd si se ad-
notea zd de seful de post.
Trecerea jandarmilor dintr'a
categorie in alta se va propune
de seful de post si se aprobá de
ofiterul ajutor sau comandantul
legiunii.
Jandarmul nu poate rdmâne
in categoria I-a numai pentru
motivul cd n'are scrierea fru-
moasä. Ceeace trebuie sii se ur-
mdreascd este o scriere citeatd
si ortograficd.
250. Temele vor fi scrise pe
caiete confectionate cld Inspec-
toratul General al jandarmeriei
si distribuite contra cost stabilit
comunicat oficial.
251. Din aritmeticd se vor in-
väth cele 4 operatii fundamen-
t ale.
252. Din geografie i istoria
României, se va invdth notiuni
sumare.
www.digibuc.ro
133
253. Pentru invdtarea ma-
teriilor din:
Legea i statutul jandarmeriei
regulamentele bor.
Dreptul constitutional si admi-
nistrativ.
Codul penal, procedura penald
si legile speciale de politie, in-
spectoratul general fixeazi arti-
colele din aceste legi, cari ur-
meazd a fi cunoscute. Invitarea
textelor se va face Mmurindu-se
pe cat se va puteh mai bine cu-
prinsul bor.
Articolele i textele vor fi im-
pärtite de seful de post, dupi
indicatiunile comandantului de
legiune, pe siptdmâni.
Unele din materii se vor puteh
Invith in cateva luni, inteo
jumitate sau intr'un an.
254. Pentru fiecare jandarm
se va tipirl un carnet individual
de instruCtie.
Pe ultima pagini se va arith
legile i regulamentele cu arti-
colele cari trebuesc invitate
acele cari trebuesc si fie numai
cunoscute. In paginile interioare
se va deschide, pentru fiecare
materie, rate cloud coloane (art.
de inva(at si art, de cunoscut).
0 zi pe stiptdmând, de reguld
Sâmbita, se va trece in aceste
coloane articolele de Invdtat sau
de cunoscut. Pe ultima pagini,
se subliniazd cele trecute si dupi
ce sunt Militate se taie, cu o
linie obliga.
Articolele vor fi grupate me-
todic, dela usor la compus.
255. Carnetul rämâne pro-
prietatea jandarmului i in caz
de mutare sau detasare, II ia
cu el.
256. $eful de post, odatd pe
shptämând, de obiceiu Sâmbita,
face interogatii. La interogatii
va cauth ca toti jandarmii sii
fie prezenti, cu care ocazie se
vor ceti toate ordinele i instruc-
tiunile sosite, privitoare pe jan-
darmi.
257. Instructia militari tre-
134 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
buie sg. tinda ca jandarmii sä
aib o tinutl militara, sa fie
animati de un spirit desávarsit
de discipliná, sa salute regula-
mentar, sá mAnuiascá, sä in-
carce j descarce arma repede
sigur.
Sá faca exercitii de inarcare
descárcare cu cartuse de exer-
citiu, executând si exercitii de
ochire i trageri.
258. Instructia militará i
educatia fizia, se executá zilnic,
câte 30 minute, In decursul pro-
gramului de scoarg.
CAPI roLun II
Instructia ofiterilor de jandarmi 'wall
Sectia 1
Normele generale
259. Ofiterii de jandarmi ru-
rali trebuie sá poseada cuno-
Stinte similare cerute de art. 8,
9, 14 si 41 din legea asupra Ina-
intárilor in armatá i aceasta
trebuie sä reiasti din modul cum
isi indeplinesc serviciul, de cum
isi instruesc subalternii, din lu-
crärile profesionale rezolvite
din rezultatul cursurilor cu ca-
racter profesional, la care a luat
parte.
Sectia 2
Controlul instrucfiei profesionale
a ofiterilor de jandarmi rurali,
la unitd(ile teritoriale
260. Dobândirea cunostintelor
si controlul lor se face prin:
teme, studii i conferinte.
Sectia 3
T emele
261. Temele se pot referì la
chestiuni exclusiv de speciali-
tatea de jandarm si care se pot
www.digibuc.ro
rezolvi prin experienta de ser-
viciu cd,s,tigata, spre exemplu:
Organizarea unei razii inteun
punct anumit al unitätii, men-
tinerea i restabilirea ordinei in
caz de miscári tumultoase, or-
ganizarea serviciului pentru
piedecarea incursiunilor la o a-
numitá frontierd, etc.
262. Temele se dau:
1. Pentru ofiterii dela inspec-
toratul general, de sefii de ser-
2. Pentru ofiterii dela atelier
si depozit, de seful respectiv.
3. Pentru inspectori, ajutorii
lor i pentru sefii de servicii
dela inspectoratul general, de
inspectorul general sau ajutorul
sau.
4. Pentru ofiterii superiori de
control, de inspectori.
5. Pentru comandantii de le-
giuni i ofiterii dela inspectorat,
de ajutorul inspectoratului.
6. Pentru ofiterii ajutori dela
legiuni, de ofiterii superiori de
control.
7. Pentru directorii de scoli
ofiterii dela inspectoratul scoa-
lelor, de inspectorul scoalelor.
8. Pentru comandantii de coro-
panii de elevi si cadre si sub-
alternii cadre, de ajutorul in-
sp ectoratului scoalelor.
9. Pentru subalternii compa-
niilor de elevi, de cAtre direc-
torii scoalelor.
263. Temele se lucreazá de
toti ofiterii, cu exceptiunea ce-
lor ce au de indeplinit diferite
studii sau insárcinäri speciale
prof esionale.
264. Se dau doug teme a-
nuale. In Decemvrie i in Apri-
lie, pentru ofiterii inferiori
una anual, in Aprilie, ofiterilor
sup eriori.
265. Temele se trimit in plic
sigilat, personal of iterului i i
se immâneazA de unitatea cA-
reia apartine, spre lucrare in
timpul disponibil.
Temele se lucrehz5, de ofiter
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
personal 5i poate consulti legi,
regulamente, manuale, etc.
La lucrare se adaugd In ori-
ginal tema.
Dupd, 24 ore dela primirea ei,
se inainteazil sefului erarhic
superior, care o corecteazd, fid-
când observatiunile sale asupra
continutului i formei si noteazd,
greselile ce constatä.
In decurs de 15 zile dela data
primirii, lucrarea corectatá se
inainteazd superiorului, care a
<tat subiectul.
Acesta revede lucrarea i ob-
servatiunile, face aprecierile sale
si le inapoiazd celui ce a lu-
crat-o, pentru a lud cunostintá
de aprecierea
Temele adunate, se fac dosar:
pentru toti ofiterii, la inspecto-
rate; pentru inspectori, seful a-
telierului i ofiterii Inspectora-
tului General, la inspectoratul
General al jandarmeriei.
Dosarele se intocmesc pe ofi-
teri, pentru a se puted inaintà
inspectoratului uncle eventual
ar fi mutat ofiterul.
Sectia 4
Studii
266. Studiile hunt acele lu-
crdri cu caracter mai impor-
tant, cari necesitd, pentru exe-
cutare un timp mai indelungat.
Spre exemplu: comparatie Intre
j andarm eri a romand i cea
francezd; aprovizionarea la po-
sturi si In patrulare; principii
de oganizare ale jandarmeriei
romAne Inainte de rdsboiu; cari
sunt mijloacele cu cari se poate
face legltura sufleteascd intre
ofiterii jandarmeriei; mijloacele
de aplicat pentru ridicarea si-
tuatiei sociale a jandarmilor;
cari sunt viciile jandarmilor,
cauze i remedii, etc.
Aceste studii necesitd: cärti,
regulamente, traducátori, etc., pe
cari cel care da lucrarea, este
www.digibuc.ro
135
obligat a le pune la Indemana
celor insdrcinati cu asemenea
studii, dad, le cer.
De obiceiu, cu aceste studii,
se insdrcineazd ofiterii calificati
si despre aceasta se face men-
tiune in memoriile kr, consti-
tuind un punct de merit si f d-
cându-se vorbirea si de modul
cum s'a achitat de ele.
267. Durata unui asemenea
studiu, se fixeazd In ordin; ea
poate fi de mai multe sAptd-
mAni.
De obiceiu, studiile se ordond
de Inspectoratul General.
268. Studiile se supun con-
trolului unei comisiuni com-
pus& din minimum 2 ofiteri ti-
trati i calificati, sub presedin-
tia inspectorului general sau
un delegat al sdu, a cdror cdpii
si concluziuni, cu propuneri, se
inainteaza Ministerului de In-
terne, pentru sectia de studii
documentare.
Lucrärile originale se p5.-
streazd, la inspectoratul general.
269. Studiile ce denotd, muncd
merite deosebite, se pot pre-
mid 5i li se pot da o publicatie
cat mai generall.
Sectia 5
Conf erinte
270. La resedinta inspectora-
telor se organizeazd, anual un
ciclu de conferinte, cu subiecte
profesionale, in scopul de a lg.-
muri diferitele legi, regulamente,
instructiuni, observatiuni, ref e-
ritoare la serviciu, disciplinä,
comandament, instructie, etc.
precum i chestiuni cu subiect
militar, In legaturd cu serviciul
jandarmeriei, la mobilizare
In timp de rdsboiu.
271. Conferintele se tin de
regulä cu toti ofiterii de jan-
darmi prezenti In garnizoana
inspectoratului.
Ofiterii deIa inspectorat stint
136 LF:nr DE UNIFICARE. 16 Mart le 1931
obligati a tine eke o conferintil
anual.
Subiectele se aleg de ofiteri
se aproba de inspectori.
272. Pe cat este cu putintá,
ofiterii de jandarmi sä asiste la
conferintele pe garnizoara.
TITLUL VIII
Despre cereri ei reclamatiuni
273. Iandarmul poate sd-*i
indrepte cererile sau reclama-
tiunile ce ar aveà de f Licut nu-
mai pe cale erarhicA, sefului
in competinta cdruia infra re-
zolvirea ei.
Toate cererile adresate ierar-
hic, trebuesc examinate cu toatä
atentiunea, de seful unitätii res-
pective si inaintate, impreund
cu avizul säu, sefului, care tre-
buie sá le rezolve.
Ele nu pot fi retinute sub nici
un pretext.
Cu ocazia inspectiei se pot
face cereri si reclamatiuni di-
rect sefului erarhic care inspec-
teazá, rani a se urma calea
erarhicá.
274. Reclamatiunile nu se pot
face dedtt in ziva urmiltoare a
nedreptillii suferite i cel mult
In trei zile (WO, cunoasterea ei.
Reclamatiffe contra ordineior,
se fac dui:a executarea lor.
275. Jandarmii 'dela forma-
tiunile teritoriale reclamá ver-
bal sau in ,scris, erarhie coman-
dantului legiunii.
Ei pot cere ca reclamatia lor
sti, fie inaintatá dela un sef la
altul, pc cale erarhich pang la
inspectorat; sefii de post si de
sectie, pânti, la inspectoratul ge-
neral.
276. Ofiterii pot reclama, ver-
bal sau Inscris, pang la Mini-
sterul Armatei.
277. Nici un sef e-:arhic nu
are voie sá solutioneze o recla-
matie, care este indreptatä con-
tra sa. Astfel de reclamatii se
www.digibuc.ro
inainteaz6, fará amânare,
fului erarhic imediat superior,
pentru a hotäri.
Influentarea inferiorilor, cu
scopul de a-si retrage reclama-
tiunea, este interzisk sub sane-
tiune disciplinard.
278. Ace la care face recla-
matia pe alt cale decât cea
stabilità mai sus, poate fi pedep-
sit. Se va luà insg, in conside-
rare si se va cercetà temeinicia
reclamatiei chiar i in acest caz,
dacg seful crede necesar, si se
va dispune In consecintá.
279. Reclamatia trebuie M-
eath' in termeni cuviinciosi ¡si
sa se refere numai la chestiu-
nea in cauzA.
Cálcarea acestei dispozitiuni
poate atrage dupá sine pedep-
sirea disciplinard, färä Insâ a
intrerupe mersul mai departe al
reclarnatiunii.
TITLUL IX
Dispozitiuni diverse
CAPITOLUL7I
Incompatibilitäti
(Art. 49-50 din lege)
280. Jandarmii de orice grad,
precum i ofiterii panä la co-
mandantul de legiune inclusiv,
nu pot fi repartizati cu serviciul
la formatiunea teritoriald din
judetul lor de originá.
281. Jandarmii nu pot sä in-
deplineasc'd serviciul In locali-
tatea de unde sunt originare so-
tiile
Când, ,atat jandarmii cat si
ofiterii, sunt din capitala ju-
detului si se constata cb% fami-
Rile respective nu au nici o ra-
mificatie de rudenie in cuprin-
sul judetului, sau când pârintii
s'au retras cu domiciliul din a-
cel judet, ei pot face serviciul
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
In judetul din care au fost al-
datä originari.
282. Jandarmii de orice grad,
precum si ofiterii, nu %pot fi
comercianti sau arendasi, nici
direct, nici indirect si nici prin
persoane interpuse.
Ei insä isi pot desface produ-
sele de pe proprietätile lor per-
sonale, sau dobândite prin el-
sittorie.
Ei nu pot ocupa nici o altä
functiune sau insárcinare pu-
blicá sau particularil.
CAPITOLUL II
Mobilizarea
283. Fiecare comunä ruralä
are cats un sef de garnizoang
numit de autoritatea militark
care indeplineste lucrärile de
mobilizare in timp de pace.
284. Seful de garnizoaná are
atributiunile determinate de in-
structiunile Ministerului Arma-
tei.
285. Seful de post (sectie), in
comunele rurale de resedin(ä,
in care nu se aflä alte trupe cu
resedintrt permanentä, are ur-
mätoarele atributiuni:
a) Executä controlul asupra
tuturor sailor de garnizoang
din raza postului (sectiei);
b) Fac controlul actelor pe
baza cärora gradele inferioare
de sub drapel se gäsesc in per-
misie, concedii, etc., observând
cleaproape tinuta, purtarea
atitudinea ostäseascä a acestora
ori de câte ori li intâlnesc;
c) Vizeazá biletele de voie sau
concedii a gradelor inferioare
din comuna de resedintd, atat
la sosire, cat si la plecare;
d) Raporteazá corpului sau
serviciului respectiv, prin le-
giune, pe toti militarii cari au
comis abateri dela prescriptiu-
www.digibuc.ro
137
nile regulamentare sau au avut
purtäri rele.
Fiind ofiter de politie judi-
ciará militará, dreseazä acte;
e) Executá cercetärile ordo-
nate de autoritätile militare,
urmáreste i prinde pe infrac-
torii militari, trimitându-i cor-
purilor din care fac parte, iar
actele le inainteazá prin legiune;
f) In unire cu autoritätile ci-
vile, asigurá cartiruirea orh de
câte ori un militar sau o trupá
se opreste vremelnic sau in tre-
cere In interes de serviciu prin
comung;
g) La mobilizare jandarmii
executá toate atributiunile ce
le sunt stabilite prin regula-
mental de mobilizare al arma-
tei.
CAPITOLUL iii
(Art. 23 din statut)
286. Ofiterii de jandarmi
stint supusi legii cásátoriilor In
armata.
Aprobarea cAsätoriei se dä de
Inspectoratul General al jandar-
meriei.
287. Crtsátoriile jandarmilor
sunt permise numai dela gra-
dul de sef de patrulá In sus si
cu autorizatiunea inspectoratului
respectiv.
288. Actele ce inainteaa e-
rarhic, trebuie sá cuprindá: o
cerer& din partea celui te se
crtsátoreste si actele oficiale din
care sa rezulte profesiunea si
moralitatea persoanei cerutá in
cásätorie.
289. Copie dupä actul de ea',
sátorie, sau in caz de divort,
copie dupa sentinta de divort,
se inainteazá erarhic, de ur-
gentil, legiunit sau inspectora-
tului.
138 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
CAPITOLUL IV
Recompense
(Art. 24-27 din legea S. J. R.)
290. Jandarmii pot fi recom-
pensati pentru spiritul lor de
disciplinl, conduit& si fapte de
eroism, curaj civic, precum
pentru modul cum 10. Indepli-
nesc serviciul prin:
a) Citarea prin ordin de zi;
b) Recompense bänesti;
c) Concedii;
d) Certificate de bun& purtare.
Ei pot fi propusi si la una din
decoratiile: Medalia bArbgtie
credintä, Serviciul credincios,
Crucea militarA de argint, Vir-
tutea militará de argint, Crucea
serviciului credincios si Coroana
României clasa V.
291. Recompense le si deco-
rarea ofiterilor se face conform
cu prevederile instructiunilor in
vigoare, date de Ministerul Ar-
matei, pentru ofiteri.
292. Citärile prin ordin de
zi se pot face de legiune, in-
spectorat sau inspectoratul ge-
neral, fie direct, fie dup& pro-
punerea sailor erarhici.
Ele trebuesc motivate si co-
municate prin ordinul circular
general.
Citarile prin ordin de zi se ci-
tesc la toate formatiunile, la ra-
portul zilnic.
0 copie certificatä de coman-
dantul legiunii se d6. celui In
cauz5,.
293. Propunerile la una din
decoratiile sau medaliile de mai
sus, se fac de comandantii le-
giunilor si se Inainteaz& erarhic
Inspectoratului General al jan-
darmeriei rurale.
294. Recompense le banesti se
acord& de Inspectoratul general
al jandarmeriei din fondurile
Inspector atului General.
295. Recompense le b&nesti se
pot acordk jandarmilor si de
www.digibuc.ro
Prefecturi, Directorate si Mini-
sterul de Interne.
296. Dad. autoritdtile sau
particularii voesc sá recompen-
seze vreun jandarm i li se a-
dreseazá direct, acesta le va da
deslusiri pentru a le inaint& au-
toritätilor superioare jandarmu-
lui, care sunt In drept sá sta-
tueze asupra unor asemenea re-
compense.
Primirea acestor recompense
se apron, de comandantul le-
giunii, inspector sau inspecto-
rul general.
Propunerile pentru legiuni,
vor fi aprobate de inspectorat.
297. Pe langd concediul de
15 zile anual, la care au drep-
tul jandarmii, li se mai pot da
concedii, ca recompensá, dupá
aprobarea sefilor erarhici, ast-
fel: pan& la 5 zile se aprob& de
comandantul legiunii, pang, la
10 zile de ofiterii superiori de
control, pang, la 12 zile de aju-
torul inspectoratului, panä la
15 zile de inspectorat si 30 zile
de Inspectoratul General.
Concediile ca recompensä, sunt
irevocahile.
298. Certificatul de bung pur-
tare se poate acordh jandarmi-
lor ce nu mai fac parte efectiv
din cadrele jandarmeriei. Jan-
darmilor Indepärtati, ca másurá
disciplinará, nu li se pot acordà
asemenea certificate.
Se elibereazä, dupá avizul se-
filor erarhici, de inspectorat.
PARTEA II
Serviciul Jandarmeriei Rurale
TITLUL I
Indatoririle generale ale jandarmilor
CAPITOLUL I
InsuOrile jandarmilor
299. Insusirea de apetenie a
jandarmului trebuie s& fie dis-
ciplina, care implia executarea
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
ordinelor primite dela superiori,
respectarea intocmai, a ¡Tide-
toririlor impuse de legi i regu-
lamente.
300. Ordinul dat de superior
constiinta depling a ras-
punderii ce-si asuma dându-l.
Primirea ordinului de catre
acel chruia se adreseaza
indatorirea de a-1 execute,
strict, la timp si fará discutie,
nici sovaire.
301. Celelalte Insuiri, ce sunt
cerute unui jandarm, sunt:
cinstea, curajul, cumpätarea,
patriotismul, iubirea dreptatii
respectul legii.
302. Jandarmii trebuesc sá
fie vesnic preocupati de a päzi
prestigiul corpului cu sfintenie,
infrânându-si pornirile josnice
ferindu-se de relatiuni degra-
datoare, sau compromitatoare.
Ei trebuie sh, se sfatueasca
intre ei ì sá observe pentru a
nu pasi pe cM gresite sau a fi
ispititi de pilde rele.
303. In exercitiul serviciului,
si chiar in afarä de serviciu,
jandarmul nu poate primi da-
ruri sau alto avantaje, nici pen-
tru sine, nici pentru rude sau
sefii erarhici, direct sau prin
altii.
El e dator a respinge dease-
menea orice promisiuni sau o-
ferte, ce i s'ar face in acest
sens.
304. In indeplinirea serviciu-
lui jandarmul nu se va lash
influentat de legaturi de rude-
nie, prieteni sau alte senti-
mente personale.
Serviciul trebuie sti-1 indepli-
neasca impartial, constiincios,
cu buná credinta si cu iubire de
dreptate.
305. Comite un abuz, jandar-
mul care, calcandu-si indatori-
rile oficiale, produce pagube u-
nora sau folos altora, desi el
nu impartaseste nici un avantaj
material.
www.digibuc.ro
139
CAPITOLUL II
Vizitarea localurilor publice In fi afará
de serviciu
306. In timpul serviciului
este interzis cu desávarsire jan-
darmilor sa intre in localuri pu-
Nice (carciumi, cafenele, restau-
rante, etc.), pentru a mânch sau
a petrece, afará de cazuri cu
totul exceptionale.
Când jandarmul, Mud in ser-
viciu, a intrat in vreo cârciuma,
este obligat sá raporteze desure
aceasta, sefului de post.
Daca Insá jandarmul este o-
bligat, in interesul serviciului,
sá intre In local, va ramâne a-
colo numai atht, cat este nece-
sar, in care timp nu va depune
arma.
307. Jandarmul fn afará de
serviciu poate intrh in restau-
rant, cafenea sau alt local pu-
blic, cu familia, rude sau pen-
tru scurth. duratá, cu cunostinte.
Este interzis jandarmului ca
sa petreaca noaptea intreaga in
cârciuma sau sä faca scandal.
Dacá jandarmul ar observe, sau
ar luh cunostinta ca unul din
camarazii sai s'a ametit de bau-
tura sau face scandal, va cauth
sä-1 Indephrteze, de Indata, din
local si va raporth sefului e-
rarhic.
Jandarmul nu poate intrh In
localuri cu reputatie rea sau in
so cietatea oamenilor compro-
mist Dach, totus a ajuns inteo
astfel de situatie, fárá voia sa,
se va sustrage imediat, in mod
discret.
CAPITOLUL III
Re lafiunile jandarmllor 011 diferite per-
soane oficiale i particulare
308. Inferiorii se adreseaza
superiorilbr cu politeth, si de-
ferentä; superiorii vorbesc infe-
riorilor cu hotarire, ;Ma, tru-
140 LEG! E UNIF1CAE. 16 Martie 1931
fie sau batjocurä; tutuirea cu
inferiorii este interzisd.
309. Cknd se gdsote in vreo
comund de resedintä a postului,
vreun membru al Familiei Re-
gale, ofiteri, ofiteri strdini, sau
sefii autoritatilor administrative:
prim-pretor, pretor, prefect, pre-
sedintele delegatiei permanente,
directorul general al politie1,
directorul ministerial local, sub-
secretar de stat sau mini$trii
sefii autoritatilor judiciare core-
petinte, $efii de posturi, sunt
datori a se prezenth de indatd
in tinuta reglementard.
310. Jandarmul trebuie ca
intotdeauna sd vorbeascd cuge-
tat cu functionarii administra-
tiei, sä se limite la relatiuni "de
serviciu i sd nu fie prea conau-
nicativ.
In contactul cu agentii de po-
litie va aye& intotdeauna In ve-
dere buna intelegere.
311. Este interzis ofiterilor si
jandarmilor sá colaboreze, sub
orice forma, la diferite ziare,
se amestece in discutii politice
sau sá ia parte la intruniri pu-
Nice, en caracter politic.
312. Jandarmul este obligat
a avek, o atitudine cuviincioasä,
fatá de persoanele civile.
Persoanelor cari ocupd func-
tiuni mai inane, dacd le cu-
noaste pozitia sociald, li se a-
dreseazd cu titlul corespunzdtor.
313. Jandarrnii sunt datori
sd apere ì sa trimitd la urma
lor pe copiii rátáciti sau apucati
pe cdi gresite.
314. Va da informatiuni
ajutorul cerut persoanelor cari
li se adreseazd, cu cea mai mare
bundvointd, dacà imprejurdrile
ingaduesc. Dacd nu ar Iputek
da informatiuni sau ajutor, va
lámuri cuviincios pe cel care i
le cere.
315. Jandarmul niciodatd nu
va ardth nervositate $i nerdb-
dare si nu va refuzh in mod
brusc pe nimeni.
www.digibuc.ro
316. Va cdutà sä cunoascd
toate persoanele cu cari poate
veni in contact in timpul ser-
viciului: prefect, pre$edintele de-
legatiei permanente, iprim-pre-
tor, procuror, judeator de in-
structie, de ocol, chestor, $ef de
detasament de politic, etc.
CAPITOLUL IV
Finnatul In 0 afard de serviciu
317. Jandarmii, in exercitiul
functiunii, nu pot funak, decht
afard din comund sau gdri,
cu ocazia haltelor, in camelá,
grAdind, curte.
Este interzis jandarmilor, sá
intre inteun local particular sau
oficial fumdnd.
In de cursul p limb dri i pe
sträzi nu au voie sd fumeze cu
luleaua.
CAPITOLUL V
Secretul profesional
318. Jurdmântul obliga pe
jandarm, la pástrarea secretu-
lui, in toate chestiunile de ser-
viciu.
Pentru pástrarea secretului nu
se pot divulgh ordinele primite,
cu /caracter militar sau privi-
toare la siguranta publica, pre-
cum si tot ce a alma dela $efii
erarhici, camarazi, functionarii
autoritátilor civile sau chiar
dela particulari.
Deasemenea este interzis de
a discutà chestiuni de serviciu
in fata persoanelor necompe-
tente, de a face declaratiuni cari
aruncd lumind asupra serviciu-
lui, asupra vietei interne din
cazarmä, de a face critica dis-
pozitiunilor luate de sefi, cama-
razi i autoritáti.
Nu va comunick nimic din
rezultatul cercetárilor fácute.
Nu va face comunicdri pre-
sei privitoare la chestinnile de
 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
serviciu, nici direct, nici indi-
rect.
CAPITOLUL VI
Respectul datorit jandarmilor
319. Jandarmul Isi exercita
actiunea sa, Intotdeauna In ti-
nutá militard.
In nici un caz, nici direct, nici
indirect, jandarmul nu poate
primi misiuni oculte; asemenea
misiuni ar jicni caracterul sdu
veritabil si de reprezentant al
fortei statului.
320. Insulta, amenintarea, a-
tacul sau rezistenta, cu violentd,
fatä de jandarmul In exercitiul
functiunii, e socotitd ca sdvar-
sitá fatá de un functionar pu-
blic sau santineld militard
se reprimd In conformitate cu
legile civile si militare.
321. Jandarmii se bucurd, de
acelas tratament din partea se-
filor erarhici i militari ca sub-
ofiterii activi din armata.
Ei nu pot fi mustrati nicio-
dare', In public.
Jandarmul va fi Intampinat
sau chemat, atât de autoritáti,
cat si de particulari, cu titlul
Domnule" sau Dumneavoa-
strá" si nu este permis nima-
nui, militar sau functionar pu-
blic, O. se poarte brutal cu el
sd-i stirbeascd prestigiul.
322. Când un jandarm a fost
insultat, calomniat sau acuzat
pe nedrept, el este obligat a ra-
porth imediat sefului sáu erar-
hic.
Seful ierarhic este obligat sá
Inainteze raportul jandarmului,
pe cale erarhicd si fdrä. Intâr-
ziere legiunii.
Comandantul legiunii, cerce-
teazd raportul si-l. Inainteazd,
dupd caz judecátoriei de ocol,
sau parchetului, cand crede cá
va putea obtine pedepsirea vi-
novatului.
Dacá insulta sau calomnia se
www.digibuc.ro
141
referd la Indatoririle de servi-
ciu ale jandarmului, comandan-
tul legiunii da o autorizatie for-
mall, pe care cu cererea jan-
darmului, le trimite parchetului
competent.
Cererea jandarmului, scrisd si
semnatá de el, va cuprinde men-
tiunea cá solicitá deschiderea
actiunii publice.
CAPITOLUL VII
Cunostintele jandarmului legate de
localitatea unde îí executá serviciul
323. Jandarmii postului sunt
datori sa" cunoascä cat mai bine
teritoriul i populatia postului.
324. Teritoriul se cunoaste
atunci cand jandarmul se poate
orient& oriunde s'ar gasi, si
când poate sa ajungd In timpul
cel mai scurt i pe calea cea
mai buná acolo unde interesul
serviciului cere.
325. Populatia se cunoaste,
atunci când se stie cu anroxi-
matie numdrul locuitorilor, nu-
nadrul muncitorilor din fabrici
si mine si spiritul lor, dacd se
cunosc locuitorii, pe nationali-
tdti, confesiuni, ocupatii, felul de
trai, precum i particularitáti,
moravuri, aspiratiuni si do-
leante.
Jandarmii trebuie sd cunoascd
nominal pe acele persoane, cu
cari pe temeiul functiunii lor,
trebuie sä aibl relatiuni, adicd,
pe: primari, notari, secretari,
toti agentii de politie, membrii
delegatiei permanente si ai con-
siliului; deasemenea trebuie sä.
cunoascd, nominal, si pe oamenii
culti, cu situatii bune, ea,: preoti,
proprietari, comer-
cianti, etc., pentruca, dela ei pot
obtine. jandarmii informatiuhi
necesare serviciului i pentrucd
acestia au o influentd. mare, a-
supra massei locuitorilor.
Jandarmii vor exercith o con-
142 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Until% supraveghere asupra ur-
mätorilor
1. Delicventii recidivisti.
2. Persoanele puse, pe baza le-
gii sau regulamentului, sub su-
praveghere politieneasa si con-
darnnatii pusi In libertate con-
ditionatä.
3. Tiganii nomazi, cersetorii
vagabonzii.
4. Acei cari sunt cunoscuti de
populatie ca suspecti, chiar dacä,
nu au fost condamnati.
5. Acei, In contactul arora
minorii sunt expusi la depra-
vare moralä, precum i minorii
deazuti.
6. Acei cari sunt banuiti, pen-
trucä cheltuesc mai mult cleat
le 1ngädue situatia lor mate-
rialä sau pentrua s'au Imbo-
gätit 1ntr'un timp prea scurt.
7. Proprietarii arciumilor
hanurilor, cu reputatie rea. Acei,
cari dau ocazie ca sä se sävä,r-
seasa infractiuni In localurile
lor, precum i acei cari täinuesc
lucruri provenite din infractiuni
gAzduesc indivizi certati cu
justitia.
8. Braconierii.
9. Anarhistii, spionii, instiga-
torii de tot felul si sträini sus-
pe cti.
Pe acesti inclivizi, jandarmii
trebuie sä-i observe, sä, le cu-
noasa situatia lor materialä,
apuaturile, precum i legátu-
rile lor de trai.
CAPITOLUL VIII
Cunoasterea legilor í regulamentelor
326. Jandarmii sunt datori
sä cunoasa legile, regulamen-
tele, ordonantele si instructiu-
nile cari privesc serviciul lor
care sunt In vigoare.
CAPITOLUL IX
Semne de respect
Sectia 1
In general
327. Jandarmii trebuie, In
www.digibuc.ro
toate Imprejurárile, ziva si
noaptea, In serviciu ca si in a-
far% din serviciu, sä arate cu-
venitul respect superiorilor lor
prin salut.
Superiorii sunt datori sä rds-
punciä salutului ce primesc.
328. Forma salutului, salutul
In diferite imprejurári, locul de
onoare si salutul In cazul and
jandarmii constituie o trupá In
front, se executd la fel ca In
armatá.
Sectia 2
Salutul jandarmilor fafii de
gradele din armatd
329. Elevii jandarmi salutä
ofiterii i toate gradele din ar-
matä, si au dreptul la salutul
ostasilor panä la gradul de ser-
gent inclusiv.
Jandarmii i efii de patrulä
salutä ofiterii si toate gradele
din armatá, cu Incepere dela
gradul de plutonier in sus si au
dreptul la salutul ostasilor, pAmit
la gradul de sergent inclusiv.
Se salutá reciproc cu sergentii
reangaj at i.
Janclarmii sefi de posturi sa-
lutä ofiterii i toate gradele din
armatä, dela gradul de plotonier-
major inclusiv si au dreptul la
salutul ostasilor si reangajatilor
din armatä panä, la gradul de
sergent reangajat inclusiv.
Se salutä reciproc cu ploto-
nierii.
Jandarmii sefi de sectie salutá
ofiterii din armatä si au drep-
tul la salutul tuturor ostasilor
pämä la gradul de plotonier in-
clusiv.
Se salutá reciproc cu ploto
nierii-majori.
Sectia 3
Salutul functionarilor civili
administrativi i judiciari
330. Ministrii, subsecretarii
de stat, directorul ministerial
local, directorul general al po-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie
litiei, prefectul, presedintele de-
legatiei permanente, judecAtorul
de ocol, judeatorul de instructie,
prim pretorul, prim-presedintele
tribunalului, membrii ministe-
rului public si presedintele Curtii
de Apel, cari sunt cunoscutd de
jandarmi, prin contactul lor de
serviciu, au dreptul la salutul
jandarmilor din circumscriptia
respectivä.
Sectia 4
Modul de prezentare
331. Când jandarmii se pre-
zintä i vorbesc cu MM. LL. sau
cu membrii F'amiliei Regale, in-
trebuinteazä cuvintele Maiestate,
Maiestatea VoastrA, AltetA Re-
galä.
Când vorbesc cu un superior
militar, fnainte de numirea gra-
dului, intrebuinteaz&, cuvântul
Domnule".
Când vorbesc eu functionarii
civili, titlul lor se precedeaz&
cu cuvântul Domnule".
Când se adreseazä unui in-
ferior, li denumesc gradul care-1
poartii si la nevoie, se adaugä
numele.
332. Ordinele verbale primite
de inferiori se repetä imediat
se raporteazil executarea bor.
333. jandarmii cari se pre-
zintA Membrilor Familiei Re-
gale sau superiorilor militari din
jandarmerie i armatA, se o-
presc la .3 pasi in pozitie, salut&
si spun cu glas tare: SA, trAiti
Maiestate, Altetá Regall, Dora-
nule (gradul), sunt (gradul, nu-
mele i pronumele) dela postul..
astept ordinele d-voastre.
DupA ce jandarmul a salutat,
lasd mane, in jos si std in po-
zitia de drepti, räspunzänd in-
trebärilor ce i se fac, f ArA a mai
saluth sau a mai repeth formula
de mai sus.
La plecarea superiorului jan-
darmul salutA din nou i spune
www.digibuc.ro
1931 143
formula: SA träiti Maiestate, Al-
tetA Regard, Domnule (gradul)"
asteaptA plecarea superioru-
lui.
DacA superiorul ordona inf e-
riorului sA plece, jandarmul, la
plecare, salutA din nouA, spune
formula de mai sus si pleaca,
fácând o jum&tate de intoarcere
sau o intoarcere la stânga sau
la dreapta (niciodat4 stânga
Imprejur).
334. Când se pun gradelor
inferioare intrebäri, salutA
zic: SA tráiti Maiestate, Altet&
Regald, Domnule (gradul)", lasA
raâna in jos, stau in pozitie
räspund la intrebári, fArá a mai
salutà sau repetk formula.
Când superiorul se depärteazA
sau Intrerupe convorbirea, jan-
darmul salute', din nou i zice:
SA träiti Maiestate, Altetä Re-
galA, Domnule (gradul)".
335. Jandarmii cari se pre-
zintA sefilor civili superiori lor,
se opresc la trei pasi, iau o po-
zitie cuviincioasä, salutA
spun: Domnule prefect, Dom-
nule pretor, etc., am onoare a
mg prezentâ, sunt elevul jan-
darm (numele i pronumele)
dela postul
336. Jandarmii se adreseazA
celorlalti functionari civili
persoane particulare cu cuvân-
tul: Domnule, DoamnA", etc.
337. Când jandarmii sunt
cu armele, se prezintA In acelas
mod, luând arma pentru onor
numai pentru membrii Fami-
liei Regale si pentru toti ofiterii,
conform prevederilor Regula-
mentului serviciului interior,
pentru toate armele.
338. Când un grad inferior
are de dat unui superior un o-
biect (pachet, scrisoare, etc.), se
prezintä in modul aratat mai
sus, având grijä ea dupl immâ-
nare s& se retragä un pas, astep-
tând In pozitia drepti" räspun-
sul sau ordinul superiorului.
339. Ofiterii se conform& in-
144 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
tocmai regulelor stabilite de ser-
viciul interior, pentru toate ar-
mele, in ceeace priveste rä spun-
sul la semnele exterioare de
respect.
Sectia 5
So sirea superiorilor In lo alurile
ocupate de jandarmi
340. Cand ofiterii de jan-
darmi sau $efii de sectie sosesc
la un post de jandarmi unde
se gäseste un numär oarecare
de jandarmi, cel care Ii vede
intai comanclä drepti, sau la
rand drepti", conform Serviciu-
Interior pentru toate armele.
Jandarmii se ridick se des-
coperä, dad, sunt in interior,
se Intorc cu fata la superiorul
ce a intrat In local si pAstreaz&
pozitia de drepti pang cand su-
periorul ordonl repaus.
Dacä jandarmii au arma pe
umgr sau sunt Incini cu sabia,
nu se descoperä.
Dupá ce superiorul ordona
repaus", jandarmii merg la
rastele, se incing, iau toti a-
ceeas tinutä (iarna cu mantale,
vara cu incin$i $i cu
armele $i se a$eaz& pe un rand,
stand in repaus, la locul anume
destinat, a$teptand sosivea su-
periorului.
La sosirea superiorului, cel
mai vechi comanda drepti"
se prezintii, pe rand, cu formula
respectivä.
341. La sosirea superiorilor
civili jandarmii se prezintá ime-
diat, dupg cum s'a prevAzut mai
sus, incin$i i cu arma la umär.
Sectia 6
Onoruri funebre
342. In caz de deces a unui
grad inferior vor luh parte la
Immormântare cât mai multe
grade inferioare, precum i un
www.digibuc.ro
ofiter de jandarmi, $ef erarhic,
delegat.
Pentru cazurile de deces ale
ofiterilor se aplicit dispozitiu-
nile regulamentului
in garnizoanä, pentru toate ar-
mele.
CAPITOLUL X
Tineta
Sectia 1
Portul unif ormei
343. Jandarmii, de toate gra-
dele, sunt totdeauna in uni-
forma.
Ofiterii se conform& regula-
mentelor militare.
344. Tinuta trebuie sä fie
pentru toti jandarmii, uniform&
$i regulamentará; ea este obiec-
tul unei supravegheri neincetate
a tuturor $efilor erarhici in
jandarmerie i indeosebi a co-
mandantilor de legiuni $i sub-
ordonatilor
Sectia 2
Dif erite tinute
345. Uniforma si tinuta jan-
darmilor este aceea prbvazut6.
de regulamentul special de ad-
ministratie al jandarmoriei.
346. Ori de ate ori jandarmii
päräsesc postul in dniformii,
ea trebuie sä fie in mod riguros
ingrijitä.
In afard de serviciu, In loca-
luri publice, trebuie sä tie im-
bracat regulamentar i incins
cu centura i baioneta (sau sa-
bia).
In serviciul exterior trebuie sä
fie inarmati.
In trásurá sau tren vor luh
baioneta dela armk.
-Intotdeauna nasturii sh, fie
incheiati, capela push drept, tre-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sele i eghiletii bine aranjati,
bocancii bine ingrijiti.
Sabia sau baioneta trebuie sit
cadä inapoia vipustei pantalo-
nului i in lungul ei.
Sabia se poartg aggtatg, in
carlig sau in mang., nici odatit
tarandu-se pe pämant.
Lanturile de ceasuri, brelocuri
brätäri sunt interzise a se
purta vizibil.
Este interzis tinerea mainilor
buzunare si de a cetì jurnale
sau alte lucruri in timpul mer-
Sectia 3
Portia doliului
347. Jandarmii cari sunt in
doliu poartä o brgtarg de zä-
branic sau de postav negru dea-
supra cotului bratului stâng.
Sectia 4
Portul prului, al barbei
mono clului
348. Pgrul se poartg tuns po-
trivit, iar rasul barbel este fa-
cultativ.
Cei ce nu poartg, barbä, tre-
buie sit se radä cat mai des.
Sefii erarhici sunt datori a
vegheà ca pieptändtura, portul
bärbil i mustgtilor sg nu cadä
In exagergri.
Portul monoclului este inter-
zis. Cei cari, in baza unui cer-
tificat medical, au nevoie, vor
purtà ochelari, cu numdrul ocu-
lar respectiv, dupg nevoie, pen-
tru ochiul in suferintä, iar pen-
tru celglalt cu sticlg
Sectia 5
Portul unif ormei In strdintttate
349. Jandarmii nu pot purta
uniforma in sträingtate cleat
in cazul misiunilor speciale
www.digibuc.ro
26493. C. Hamangiu, vol. XIX, 10
145
r
in conformitate cu instructiu-
nile ministeriale.
Ofiterii in voiaj In sträingtate,
cari doresc sit asiste in tinutä
la ceremonii, trebuie sä se a-
dreseze reprezentantului Roma-
niei din acele tgri, spre a obtine
dela el aceastg autorizatiune.
TITLUL II
Drepturile í obligatille jandarmeriei
CAPITOLUL I
Somaflunile
350. In imprejuräri exceptio-
nale, cand jandarmul trebuie
sä, intervinä energic, va preceda
somatiunea sa cu cuvintele: In
numele legii".
351. La somatiunile legale
ale jandarmului toate persoa-
nele, fgrá consideratie de situa-
tia lor socialä, sunt datoare sit
se supund.
352. Cand se face o soma-
tiune, jandarmul se va tine la
o departare atat de mare fatil
de cel somat, inst st poatä pre-
yen! orice rezistentg i sit poatä
intrebuinta arma In orice mo-
ment, observand fgra intreru-
pere individul somat. Jandar-
mul va veghea ca nimeni sa
nu se poata apropia de el, sau
sä-i ajungd In spate.
Jandarmul va WA, arma la
mama, färä a intoarce piedica
la stânga.
CAPITOLUL II
Interventia oficíall
353. dandarmul intervine o-
ficial, de regulg, dacg, este in
serviciu si este inarmat.
Dact singur nu va putea sa-
tisface cerintele, va cere ajutor
dela armatä sau dela agentii de
pohitie inarmati, cand localul
postului ar fi indepärtat.'
146 LEGI DE UNIF1CARE. 16 Martie 1931
In caz de primejdie, chiar
când nu s'ar gag iun ajutor
imediat i apropiat, jandarmul
nu va alit& sä se sustragd In-
datoririlor sale pentru a se pune
In sigurantd, ci va sta locului
cu tot curajul.
CAPITOLUL III
Aldsuri preventive si represive
354. Jandarmul In serviciu
poate hi& urmAtoarele másuri
Preventive si represive.
a) Atragerea atentiei;
b) Denuntarea;
c) Aducerea sau Inaintarea;
Oprirea sau detinerea;
e) Inatusarea;
f) Intrebuintarea armei;
g) MAsuri exceptionale.
Jandarmul, de regulä, va In-
trebuinta mai Intai mAsurile
cele mai blAnde, iar la cele mai
severe va apela numai atunci,
când cele dintiti au rämas färä
rezultat.
Sectia 1
Atragerea atentiei
355. Atragerea atentiei se In-
trebuinteaa, pentru a preveni
o infractiune, pagubA sau neno-
rocire.
Atragerea atentiunii se mai
IntrebuinteazA pentru a opri
continuarea infractiunii trice-
pun., sau and interventia tre-
buie facutä imediat, etc. In a-
ceste cazuri atragerea atentiei
poate fi precedatä de somatiune.
Când atragerea atentiunii a
fost precedatä de somatiune, da-
toria jandarmului este de a de-
nuntà maul.
356. Ori de ate ori se con-
statä cä majoritatea populatiei
nu cunoaste unele infractiuni, In
special contraventiile in vigoare,
jandarmii sunt datori a cere au-
toritätilor administrative publi-
carea kr.
www.digibuc.ro
Sectia 2
Denuntul
357. Denunt se numeste Incu-
nostiintarea ce se face despre
vreo alcare a legii penale.
and jandarmul observA ea
s'a sävärsit o infractiune, este
obligat sA o aducA la cunostinta
sefului de post, verbal sau scris.
Sectia 3
Aducerea sau inaintarea
358. La postul de jandarmi
sau la autoritatea competintä
aducerea unui individ se face,
fie din initiativä proprie a jan-
darmului, fie In baza unui man-
dat.
La aducerea unui individ se
va stabill identitatea.
La nevoie se poate folosi in
acest scop somatiunea".
Daa. individul de adus nu
stie româneste, direct sau prin
interpret, va puta, fi somat
In limba lui.
Se va Infätish i mandatul,
dacä aducerea se face In baza
acestuia.
Individul poate sä, nu fie stin-
gherit fn libertatea sa indivi-
dualä dupA ce i s'a adus la cu-
nostintA motivul sau mandatul
de aducere i dad, timpul in-
gIdue si este sigurantä a in-
dividul nu se va sustrage. Poate
deasemenea fi läsat a-si aranj
lucrurile, a se imbräcä, etc.
El nu poate fi tnatusat, iar
In caz de evadare, nu se poate
Intrebuintä arma contra lui.
Daa, individul care tretatie
Inaintat, s'ar opune sau ar In-
cera sä, zAdArniceasa aduce-
rea sa, el va fi considerat ca
detinut.
Sectia 4
Detinerea
359. Detinerea este ace& mä-
surl politieneasa prin care se
 LEGI OE UNIPICARE. 16 Martie 1931
rapeste libertatea individuala a
unui individ, in urna unui man-
dat sau in cazurile determinate
de lege.
Detinerea se face intrebuin-
tand cuvintele: In numele le-
gii esti detinut".
Daca detinutul nu stie roma-
neste, se pot repeth si in limba
Inteleasa, de el.
Cand detinerea se face pe baza
unui mandat de arestare, se va
comunica detinutului mandatul,
precum si autoritea careia va
fi inaintat.
Detinerea se face, pe cat po-
sibil, in fata functionarilor au-
toritatii comunale sau a 2 mar-
tori asistenti, stabilinduse si
identitatea.
Se pot lua masurile de pre-
cautiune pentru ca detinutii sä
nu scape, evitandu-se oHce
scandal.
Masurile represive se vor Rib,
numai In cazul cand inainta-
rea nu se poate face fárá ele.
Cand individul detinut doreste
Ed fie Inaintat cu trasura sau
trenul, pe cheltueala proprie si
acopera imediat cheltuelile pen-
tru transportul WI si a patru-
lei, i se poate ingadui, daca pa-
trula nu are motive contra a-
cestei cereri.
Sectia 5
Incdtwarea
360. Incatusarea este o ma-
surä de prevedere si siguranta,
pe care o aplica jandarmul fata
de detinut, legându-i mainile cu
catusele.
Incatusarea o poate dispune
seful patrulei sau seful postului.
Cand jandarmul este singur
in serviciu, de regula nu va In-
&Musa; daca totus ar aye& ne-
voie, va aplica catusele cu aju-
torul oamenilor de incredere din
comuna.
Cand patrula are efectiv de mijloc de a-1 opri;
www.digibuc.ro
147
2 sau mai multi oameni, seful
patrulei va hotari jandarmul
care sa incatuseze.
eful patrulei raspunde de in-
catusare.
Incatusarea se face in camera.
Nu este ingaduit a se strange
catusa peste masur5 pentru a
provoch dureH.
Incatusarea abuziva si fart,.
motiv se pedepseste aspru.
De reguld, catusele nu se vor
aplich minorilor.
Despre aplicarea catuselor, cat
si despre cauza care a provo-
cat-o si durata ei, se va raportà
sefului de post si autoritätii ca-
reia s'a inaintat detinutul.
361. Fiecare post de jandar
mi va avea cate 2 perechi de
catuse, de regula de acelas mo-
del, cu instructiuni de intre-
buintare.
362. Nu poate fi incatusat
cleat individul detinut si nu-
mai in urmatoarele cazuri:
1. Dacá opunerea lui nu poate
fi infranta altf el.
2. Daca existä teama unui a-
tac periculos din partea lui.
3. Daca exista temere de eva-
dare,
4. Daca transferarea se face
noaptea sau prin ceata deasä.
etc., sau prin tinuturile unde
imprejurarile ar putea favorizà
scaparea, sau unde se gasesc
indivizi periculosi.
5. Cand starea sufleteasca a
individului este agitata.
O. Criminalii periculosi vor fi
intotdeauna incatusati.
Sectia 6
Intrebuinfarea armei
363. Jandarmii in serviciu au
dreptul a intrebuinta arma:
a) Mid se afla in legitima a-
parare;
b) Dacd, In caz de crima, in-
fractorii fug si la somatiile le-
gale nu se predau si nu este alt
148 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
c) In caz de evadare sau fuga
de sub escorta a condamnatilor
si urmäririlor pentru crime, când
nu se opresc la somatiile legale;
d) Sub comanda, la ordinele
comandantului, care singur ras-
punde de ordinul dat.
364. Cand jandarmii nu exe-
cuta serviciu nu pot intrebuinta
arma cleat in cazuri de legi-
tima aparare.
365. Folosirea armei este un
drept facultativ, nu i o obliga-
tiune.
Cand nu sunt constrani, sau
cand exista pentru atingerea
scopului i alte mijloace deal
arma, aceasta nu se intrebuin-
teaza.
Prin cuvantul arma se bite-
lege arma in serviciu a jandar-
mului, adica baioneta i cara-
bina.
Apararea" este legitima, and
este necesara spre a respinge
un atac material si injust con-
tra persoanei sale sau a altora.
Tot in legitimä aparare este
apdrarea necesarä pentru Inla-
turarea unui atac amenintator,
nedrept si direct, indreptat in
contra persoanei sau averii ce-
lui atacat, sau in contra persoa-
nei sau averii altuia. (Codul din
Transilvania).
Depasirea limitelor legitimei
aparari de frica, spainad sau
din cauza turburarii nu se pe-
depsete.
366. Prin cuvântul crima",
prevazut la alin. b din art. 363,
se intelege fapta numitä astfel
de codul penal, nu calificarea
datä de judecator. Calificarea
faptei ca crimá, precum i le-
gatura intre crima i infractor
o face jandarmul, in baza pro-
belor sau indiciilor ce are, Ina-
inte de intrebuintarea armei.
In cuvantul de infractori stint
cuprin$ii i complicii.
In ceeace privWe evadarea
sau fuga, prevazutä la alin. e,
nu se face uz de arma dacd in-
www.digibuc.ro
fractorii se predau, nu fug sau
cand exista alt mijloc de a-i o-
pri.
367. In cazul alineatului
art. 363, calificarea crima e data
de autoritatea judiciara compe-
tenta.
368. Sub comanda, la ordinele
comandantului, arma se intre-
buinteazd in conformitate cu
dispozitiile anexei A a Regula-
mentului asupra serviciului in
garnizoanä.
369. Cand jandarmii fac ser-
viciu de santinela au dreptul sá
intrebuinteze arma in cazurile
prevazute de art. 113 al Regula-
mentului asupra serviciului in
garnizoana.
370. Jandarmul numai atunci
poate tntrebuinta arma, and e
constrans, adica and nu are
alt mijloc pentru atingerea sco-
pului prevazut de acel articol,
numai atât cat e absolut ne-
cesar. In toate cazurile, e obli-
gat sa procedeze cu cea mai
mare crutare posibila.
371. Inainte de a trage cu
arma, se va intrebuinth dad.
este Posibil, baioneta.
372. Intrebuintarea armei Im-
potriva räu facatorilor este ad-
misa numai atunci and nu se
pericliteaza vieat a altor per-
soane.
373. Indivizii raniti prin in-
trebuintarea armei, vor primi a-
jutor dela jandarmi.
374. Orice intrebuintare de
arma se va constatà din oficiu
de o comisiune alcatuitä din ju-
decatorul ocolului, pretorul lo-
cal si comanclantul legiunii, pen-
tru a constath dacá a fost sau
nu cazul de a intrebuinta arma.
Initiativa convocarii apartine
fiecaruia din membrii comisiunii
care va luca sub presedintia
judecätorului.
375. De rezultatul cercetarii
se va dresh un proces-verbal
care se va Inaintà Inspectoratu-
lui dé Jandarmi.
 LFSI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Dacà se conchide cä intrebuin-
tarea armei a fost justificatà,
actiune publica nu se va puteh
deschide decât la plângerea pär-
tii lezate care se va fi constituit
parte civilà.
Sectia 7
Mdsuri exceptionale
376. Câmd escortarea indivi-
dului detinut nu este postbag
nici dupti amenintäri sau
tusare, patrula de jandarmi va
cere träsura sau alt mijloc de
transport dela primärie si dacd
n'ar obtine aceste mijloace, se
va cere ajutorul persoanelor din
apropiere.
Flax& individul detinut i in-
catusat la ma.ini se opune a
merge si nu este linistit, sau ar
vrea sà, scape, se vor legh
pi cioarele.
Transportarea se poate face a-
tunci cu träsura.
Cu ocazia manifestärilor po-
pulare, primejdioase, când prin-
derea agitatorilor i capilor ma-
nifestantilor este necesará, jan-
darmii pot scoate arma de pe
umár, sä o tiná in mane, stângd,
curea pe antebrat, i cu dreapta
sá punä mâna pe Mptuitor si
astfel sä-1 scoatä din multime.
Ca másurd exceptionalá de
represiune se poate intrebuinth
patul armei, pentru impingere
si nici de cum pentru lovire, si
numai cu ocazia tumulturilor
sau in cazuri extreme.
TITLUL III
Serviciul ordinal.
CAPITOLUL
Atributiuni
377. Atributiunile Jandarme-
riei Rurale, cuprind:
Serviciul ordinar;
www.digibuc.ro
149
b) Serviciul extraordinar.
378. Serviciul ordinar este a-
cela care se executá zilnic, sau
hì epoci periodice si cuprinde:
1. Prevenirea infractiunilor.
2. Mentinerea j restabilirea
ordinei in caz de turburári.
3. Paza sigurantei publice si
de Stat.
4. Adunarea informatiunilor
referitoare la ordinea i sign-
ranta Statului si raportarea lor
organelor in drept.
5. Cercetarea si urmárirea tu-
turor infractiunilor prevazute de
legile civile i militare i ordo-
nantele autoritätilor locale.
6. Prinderea infractorilor, a-
dunarea i pästrarea probelor,
dresarea actelor si inaintarea
impreund cu Mptuitorii autori-
Mtilor in drept, in cazurile ad-
mise de legile in vigoare.
379. Jandarmul este personal
räspunzAtor de executarea ser-
viciului ordinar.
380. Prin serviciu ordinar se
executá serviciul de politie aI
Jandarmeriei Rurale.
381. Serviciul de politie al
Jandarmeriei Rurale se im-
parte in:
I. Politia generalä.
II. Politia administrativä.
TIT. Politia comunalä.
382. I. Politia generalä se
imparte in: politia de sigurantá
de stat, politia de sigurantá pu-
blich 5i politia judiciara.
383. Politia de sigurantá de
stat are de scop prevenirea cri-
melor i delictelor contra sigu-
rantei Statului, sau apärarea
Statului in forma sa actualä de
guvernämânt.
384. Indivizi periculosi sigu-
rantei Statului sunt i acei cari
cu forta voesc sä rästoarne or-
ganizarea socialä a Statului.
Mijloacele de propagandä sub-
versivá contra sigurantei Sta-
tului pot fi: presa, adunärile, a-
socierile de tot felul, etc.
Institutiile contra cärora se
150 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sdvdr$esc de obicei atentate,
sunt: Regele, membrii Dinastiei,
membrii Guvernului tdrii $i in-
stitutiile cu caracter economic
de stat sau particulare.
385. A.tributiunile jandarme-
riei pentru prevenirea crimelor
si delictelor contra sigurantei
Statului sunt de a observa $i a
se informh fda intrerupere a-
supra spiritului populatiei. Mij-
loacele ce se intrebuinteazd in
acest scop, sunt de a raporta la
timp autoritdtilor superioare
chemate a lud mdsuri de in-
dreptare, observatiile sau infor-
matille astigate.
Jandarmul, trebuie sd, observe
neintrerupt indivizii periculosi
sigurantei Statului.
386. Politia de siguranta pu-
blicd are de scop prevenirea cri-
melor i delictelor contra per-
soanelor si contra bunurilor.
387. Mijloacele de actiune ale
jandarmeriei rurale, pentru pre-
venirea acestor infractiuni sunt:
aparitia pe neasteptate $i ob-
servarea indiviilor periculosi
sigurantei publice.
388. Politia judiciard are sco-
pul prevdzut de art. 478.
389. II. Politia administra-
tivd, are de scop:
a) Prevenirea infractiunilor la
legi, regulamente $i ordonante
administrative;
b) A veghea la mentinerea or-
dinei publice;
c) Prevenirea nenorocirilor, ac-
cidentelor sau altor pagube;
d) A acorda ajutorul sdu ne-
norocitilor i celor vdtámati in
conformitate cu principiile de
ocrotire sociald;
e) A executh mdsurile de po-
litie i orice indatoriri ce Ii sunt
impuse prin legi, regulamente si
-ordonante administrative.
390. III. Politia comunald are
de scop, executarea insdrcinä'ri-
lor politienoti, care privesc in-
teresele comunei.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Modal de executare -al servhriului de
pol4ie de sigurantá si adnafristrativá
Sectia I
Observarea rdspdndirii ideilor
si opiniunilor, in massele
populatieti rurale
391. Jandarmii trebuie sd, ob-
serve, Ma' intrerupere, modul
mijloacele prin care se pro-
paga ideile i curentele de opi-
niuni, in mijlocul populatiei ru-
rale.
Raportarea la timp, autorità-
tilor superioare a tuturor obser-
vatiunilor In leggturd cu intere-
sele superioare ale tdrii, este
datoria de apetenie a jandar-
milor.
Sectia 2
Observarea populafiei flotante
si a strdinilor
392. Jandarmii, cu ocazia ser-
viciului, se vor informa, (lac&
s'au asezat In ultimul timp In
comune, sate sau cdtune, fabrici,
instalatii industriale $i ferme,
persoane strdine locului, desi
sunt cetäteni români. Dacd s'au
ivit asemenea persoane sträine
$i nu au calitatea de functionari
publici, se vor informà in mod
discret, asupra felului lor de
traiu, a ocupatiei, etc., $i and
inspird vreo bänuiald, Ii vor ob-
serva cu toatd atentiunea. In-
formatiuni asupra acestor per-
soane se pot cere, daa este ne-
cesar, dela postul sau autorita-
tea politieneasa din raza cd-
ruia au venit.
Observarea acestei populatiuni
flotante trebuie sá se facd in
statiunile balneare $i climate-
rice, cu toatä precautiunea ne-
cesard, pentru a nu stingheri vi-
zitatorii.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
0 deosebitd atentie, se va da
strdinilor, cari nu sunt cetäteni
români, mai cu seam& atunci
child ar puteh fi bAnuiti cä, se
intereseazä de institutiunile noa-
stre de stat $i in special de cele
militare, daci propaga idei sub-
versive in privinta sigurantei
Statului $i a institutiunilor de
stet $i clacä instigd si provoacä
populatia la desordine.
Controlul populatiei se face In
conformitate cu legea pentru
controlul strdinilor, controlul u-
nora din stabilimentele publice
$i pentru infiintarea unui biu-
rou al populatiei, legea pasa-
poartelor, legea pentru regula-
mentarea migratirmilor $i regu-
lamentul pentru serviciul de po-
litie la punctele de frontier* in
porturi, gAri, etc.
Sectia 3
Politia asociatiunilor
393. Asociatiunile care au ca
scop un obiect ilicit (contrar
ordinei publice $i bunelor mo-
ravuri), sau cari sunt formate
in vederea realizärii unui ase-
rnenea scop, sunt cu desávâr$ire
interzise.
Jandarmii vor observh dacd
se constitue societáti ilicite sau
secrete $i vor raporth fárá in-
thrziere, chiar incercarea de a
se constitui asemenea asocia-
tiuni, fdrä a interveni decht In
baza unui ordin scris al auto-
ritdtii competente.
Sectia 4
Intrunirile in localuri inchise
394. Jandarmii trebuie sä, se
informeze asupra miscárilor si
intrunirilor, convocate In cuprin-
sul circumscriptiei lor, ludnd din
tirnp toate mäsurile de preve-
nirea oricdrei turburdri even-
tual e.
www.digibuc.ro
151
Sectia 5
Poliia intrunirilor sub cerul
liber si a manifestatiilor pe
strazi
395. Intrunirile sub cerul li-
ber, sunt permise, afard de cele
de pe cdile publice, piete, etc.,
pentru care se va cere aproba-
rea prealabild a prim-pretorului.
Aprobarea se poate da cu re-
strictiuni referitoare la timpul,
ordinea, directiunea i modul de
desvoltare al intrunirii.
Manifestatiunile sau intruni-
rile färd caracter politic, ca pro-
cesiuni religioase, serbári de pri-
rnávard, cules de vii, cununii,
jocuri, inamormantári, petrecere,
etc., n'au nevoie de autorizatie
prealabild.
Jandarmii le vor aduce la cu-
no$tinta prim-pretorului, pentru
ca el sä, ia mäsurile cuvenite
In vederea mentinerii ordinei
publice, dacd, nevoia se va simti.
396. Sunt interzise orice ma-
nifestatiuni pe strázi sau piete
publice, ftird aprobarea prim-
pretorului.
Sectia 6
Politia serbarilor publice si a
conferintelor
397. Serbárile publice cu un
caracter politic sau de agitatie,
intrá In prevederile normelor re-
feritoare la intruniri In genere.
Conferintele $tiintifice, tinute
in cadrele institutiunilor de
$tiinte, nu sunt supuse contro-
lului politienesc. Dacd se tin In
afara institutiunii, se avizeazd
politia, care se limiteazd la men-
tinerea ordinei publice.
Conferintele $tiintifice sunt sub
controlul politiei numai atunci,
când urmdresc un scop de agi-
tatie.
152 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Sectia 7
(Jbservarea miscdrilor muncito-
resti
398. Jandarmii trebuie sa ob-
serve necontenit miscarea i spi-
ritul muncitorilor din mine, fa-
bric!, instalatiuni industriale de
stat sau particulare, dela lucra-
rile agricole, etc.
Se vor informa asupra cauze-
lor nemultumirilor si a desor-
clinei; and se produc, sii rapor-
teze la timp postului.
Normele referitoare la aplana-
rea conflictelor de munca, sunt
stabilite de Legea privitoare la
regulamentarea conflictelor co-
lective de munch.
Sectia 8
Po litia presei
399. In materie de presä, jan-
darmeria trebuie s5, observe
claca nu se räspandesc pe teri-
toriul postului, imprimate con-
trarii intereselor Statului. Se
vor raporta la timp descoperirile
fäcute, numele editorului, tipo-
grafia, vanzdtorul, etc., prim-
pretorului, parchetului i legiu-
nii.
Actiunea preventivä sau re-
presivä, In materie de presä, nu
se poate exercith, far% ordinul
Inscris al autoritätilor.
Sectia 9
Politia aglomeratiunilor
400. Jandarmii trebuie sa ia
din timp mäsuri pentru a se
prevenì desordinea, a se asigurà
circulatia publicului $i a men-
tine siguranta publica, acolo
unde se Ingrämädesc, din dife-
rite motive, mai multi oameni
la un loc: targuri, accidente, etc.
In cazul cand ordinea trebuie
restabilita i circulatia asigu-
www.digibuc.ro
rata, se et In primul rand un a-
vertisment multimii i clacrt a-
ceasta nu-si are rezultatul dorit,
se poate face apel la forta ar-
matá.
Sectia 10
Dreptul de asistare a jandar-
milor la intruniri
401. Prim-pretorul poate per-
sonal sau sii trimita un dele-
gat al säu, ca sii asiste la In-
truniri, pentru mentinerea ordi-
nei publice.
Când jandarmii asista la In-
truniri, trebuie sii aibä tinuta
regulamentarä.
Sectia 11
Procedura jandarmilor in contra
atrupamentelor cu scopuri
rdsvratitoare
402. Cand seful de post este
informat de existenta unei In-
truniri sau atrupamente mai
mari, cu caracter amenintator,
sau räsvrätitor al ordinei pu-
blice, va concentri toti jandar-
mii postului sub comanda sa si
le va distribul toatä munitiunea
disponibila dela post. Va merge
la fata locului cu jandarmii
se va aseza la o distantä de circa
100 metri, astfel ca spatele sä le
fie asigurat.
Va soma multimea In nu-
mele legii sa se Imprd$tie, con-
trar, se va Intrebuinta arma".
Aceste somatiuni se fac In ur-
mAtoarele cazuri:
a) Dacà multimea nu se Im-
prä$tie;
b) Dacii amenintä periculos
sau ataca cu violentä jandarmii;
c) Dacá ameninta persoane,
bunuri sau institutiuni publice.
Daca Imprejurärile sunt de
a$L naturä, Incât Inainte de a
trage, un atac cu baioneta ar
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
da rezultate, se va executà nu-
mai acesta.
Prima grijd in asemenea Un-
prejurAri, va fi de a se prinde
instigatorii i provocatorii.
Daca ins6 multimea ataca jan-
darmii cu arme sau cu unelte
periculoase i ace$tia sunt pusi
in extrema necesitate, atunci ei
vor face uz de armA, la comanda
sefului, dupd ce acesta a fAcut
somatiunile legale, de va fi po-
sibil.
In asemenea imprejurAri, se
va tinti mai cu searnd asupra
agitatorilor si instigatorilor
principali.
Cand se intrebuinteazd bale-
neta sau focul, trebuesc crutati,
dupA putintd, mosnegii, copiii si
neputinciosii. CAnd miscarea se
märgineste la insulte, huidueli
sau fluierAturi, acestea nu sunt
motive de intrebuintarea baio-
netei sau focului.
DacA in mod exceptional forta
jandarmereascA ar fi insufi-
cientA i acesta ar trebui sA se
retragd, ea se retrage pe cat po-
sibil, fArd värsare de sAnge.
DacA insA ar fi urmäritA de
multime, va puteA trage focuri,
atAt cAt este necesar la apára-
rea lor.
In cazurile prevAzute de acest
articol, dreptul de a face soma-
tiuni, este al membrilor parche-
tului sau prefecti de judet, cAnd
acestia se gäsesc la fata locului.
Sectia 12
Patrularea comunelor, satelor
si celtunelor
403. Comunele se patruleazA
atat ziva cat si noaptea, in asa
chip ca patrula sA aparA pe ne-
asteptate, sA nu se stie de unde
vine si unde merge.
De regulA, se vor patrulà toate
sträzile comunelor. Se va da insA
deosebitA importantá p Artilor
mtirginase, unde de obiceiu lo-
cuesc indivizii periculosi sigu-
www.digibuc.ro
153
rantei, locuitorii sAraci si tiganii
comunei, care fac pe gAzduitorii
sträinilor si indivizilor bánuiti.
Act se aseazA de regula si ti-
ganii nomazi, cersetorii si de act,
se strecoarA In comunä.
In localurile care le frecven-
teazA des publicul, ca: localuri
publice, arciumi, hanuri, prä-
vAlii, fierArii, mori, etc., sA in-
tre din cAnd in când jandarmul
sA vadA, dacA nu se aflä per-
soane sträine sau indivizi bh-
nuiti.
Jandarmii se pot informa dela
proprietarii acestor localurt, cari
adesea sunt mai bine informati
asupra ceIor ce se petrec in co-
munA.
In fiecare comunä se aM oa-
meni cu stare mai bunk mai
inteligenti si cari in urma situa-
tiei lor sociale, au o influentA
continuA asupra populatiei; a-
cestia sunt: preotii, invätAtorii,
notarii, proprietarii si functio-
narii
Cu acestia sA vorbeascA pa-
trula de jandarmi, cand are
ocazia potrivitA si sA se infor-
meze asupra celor ce se petrec in
comunit, se vor cere relatii asu-
pra situatiei muncitorilor si a-
supra conduitei populatiei, a con-
duitei servitorilor si asupra tu-
turor chestiunilor cari privesc
siguranta publicA in genere.
Patrula va observä i va
cAuth sA Inláture orice desor-
dine sau omisiune din care ar
puteh naste vreun pericol sau
nenorocire.
Noaptea se va convinge dacA.
guarzii comunali Ii fac dato-
ria si dacA cArciumile se inchid
la timp.
Va observA cu o deosebitá a-
tentie, casele cu reputatie rea
acelea unde se bánueste, cA
se tin intruniri cu scop de a se
sAvArsi infractiuni sou lucruri
imorale.
Patrula va merge la primArie,
pentru a vorbl cu primarul, a-
supra chestiunilor de sigurantä
154 LEGI DE UNIFICARE. 16 Malik 1931
publica, asupra masurilor, ce
trebuie sä ia acesta si In sat-sit,
sä ia cunostintä de piedicele ce
ar aveh primarul In executarea
politiei comunale, dându-i tot
concursul pentru aceasta.
Numai dupä executarea tutu-
ror acestor Insarcinäri, patrula
va puteh t3ä-si facä repausul
sau.
Dupa repaus si când nici un
eveniment deosebit nu se mai
banueste, päraseste comuna.
Sectia 13
Patrularea comunei de resedintel
404. Comuna de resedinta, In
principiu, nu se va patrulà deo-
data cu itinerariile teritoriului
postului, ci prin patrulári f--
cute, anume In acest scop, dupä,
aceleasi norme, ca la celelalte
comune.
Acolo unde se OM gári, pa-
trularea comunei de resedinta
se va face In legatura cu servi-
ciul In gar&
Sectia 14
Patrularea fermelor, minelor,
fabricilor si a instalatiunilor
industriale
405. Jandarmii vor patrulà
conacele de mosii, fermele, mi-
nele, fabricele sau instalatiunile
industriale si vor cauth sa ia
contact cu proprietarii, delega-
tul sau conducatorul lor respec-
tiv.
Se va sta de vorbä cu condu-
catorii muncitorilor, muncitorii
mai priceputi, cu comerciantii
si cilrciumarii dela stabilimen-
tele industriale si cu alti oameni
de afaceri, spre a capath rela-
tiuni exacte, asupra situatiei,
spiritului si Inclinarilor munci-
torilor, si dad au venit printre
ei sau au plecat muncitori
sträini.
www.digibuc.ro
Sectia 15
Patrularea tiglltriilor, ctiramidd-
riilor, vlirdriilor si stdnelor
406. Jandarmii In decursul
patrularii vor vizith si tigläriile,
caramidariile, värariile si sta.-
nele, pentru a nu fi folosite ca
ascunzisuri pentru indivizii bä-
nuiti, färd muncä si sträini.
Patrula se va apropià de ele
cu precautiune si dad, va talk
indivizi cu motive de btinuiala
sau straini, le va cere sa se le-
gitimeze.
La stâne jandarmii vor face
din and In tând, numerotarea
sau controlul animalelor, pentru
a se convinge dad se Olt ani-
male furate.
Sectia 16
Vizitarea caselor izolate
407. La casele izolate, jan-
darmii vor luh contact cu sta-
pânul casei.
Dad el nu este acasä, se va
vorbi cu membrii familiei si ser-
vitorii, Intrebändu-se si de cei
absent i.
Sectia 17
Supravegherea 0, controlul
tiganilor nomazi
408. Tiganii nomazi pericli-
teaza In permanenta siguranta
publid. Ei trebuesc suprave-
ghiati Incontinuu si controlati
In toate ocaziunile.
Jandarmii vor tinde ca sa cu-
noasca toate satrele de tigani
nomazi, de pe teritoriul postului.
La stabilirea identitätii tiga-
nilor, trebuie sä procedeze cu
toata atentiunea, dci actele de
identitate aflate asupra for, sunt
mai totdeauna false.
Când patrula da peste un BA-
las de tigani, se va convinge
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931
mai Inthi, dad, ei sunt din raza
postului sau sträini.
Când Bunt din raza postului
$i stau farä munch., Ii va In-
demnh la munch, iar dach sunt
strhini, ti va inainth prim-pre-
torului.
Fiecare caravanh, de tigani
nomazi, va fi cercetath amánun-
tit, ca nu cumva sh se afle a-
supra ei, lucruri provenite din
vreo infractiune.
Pentru ca posturile sh cu-
noasch, in permanentä locurile
uncle vin iganii nomazi, prim&
rifle le vor comunich: aparitia
orichrei $atre de tigani pe teri-
toriul comunei, din ce familie
se compune, din ce directii au
venit acolo, etc.
Dach primäriile nu ar aduce
la cunostinth posturilor acest
fapt, eeful de sectie va interveni
la prim-pretorul
In jurul shla$elor de tigani
nomazi, se vor face ph,nde de
patrulele de jandarrhi, cht se
poate de des.
Sectia 18
Procedura fatcl de caravanele
de tigani nomazi
409. Când jandarmii, in de-
cursul patrulärii, intâlnesc o ca-
ravaná de tigani nomazi, la
15-20 metri, iau arma la mânä,
opresc caravana i someazd pe
toti membrii, O. se dea jos din
chrute; cärutele Ed le a$eze pe
marginea dreapth, a drumului,
sá deshame caii si sh." se aseze
Inaintea chrutii dinthi.
Va fi chemat seful sälasului
(bulibasa) $i i se vor cere toate
actele shlasului, care vor fi re-
tinute la post, paná in ziva in
care párhse$te comuna.
Patrula va atrage atentiunea
caravanei, cá nu este ingaduit
sá vorbeasch, cleat atunci, cand
va fi intrebatä.
Copiii $i femeile, vor sta pe
www.digibuc.ro
155
partea cealalth a drumului,
spate in spate.
In cazurile când patrula gá-
sete de cuviinth $i nu este frig,
poate ordonh ca membrii cara-
vanei sá ad& jos, sau sh, se
culce.
Duph ce tiganii s'au a$ezat
jos, duph, cum se arath mai sus,
$eful patrulei va chemh intai
pe bárbati, unul câte unul, apoi
pe femei si se va convinge clach
nu au la ei arme, sau alte lu-
cruri cu cari i-ar puteh, atack.
Arme le de tot felul $i sculele
primejdioase vor fi confiscate.
Al doilea jandarm va observh
pe tigani in tot timpul, astfel ca
vadä, i pe $eful patrulei,
ruia sh-i poath fi In ajutor in
orice moment.
Sälasul va fi perchezitionat de
regulá acolo uncle s'ar aflà si
persoane stráine, ca martori $i
ajutori. Pentru acest scop, cara-
vana poate fi adush la o cash a-
propiath sau primárie, Inteo
curte inchish, etc.
Perchezitia se va face astfel:
Se va face inthi perchezitia
corporalá, apoi a chrutelor.
Se vor luà coviltirile si vor
fi examinate, dupä aceea len-
jeriile i sdrentele din cäruth,
apoi penele i saltele, fânul,
paiele $i scoartele din caruth.
Osiile, rotile $i materialele de
tot felul trebuesc examinate, spre
a se vedea dach nu Bunt gäurite
si nu contin metale pretioase
sau bijuterii.
Chnd patrula dá peste un
la$, care este in repaus, va luà
armele la mânä i va somá
sá nu se miste din loc. Pa-
trula va obliga iganii sh, In-
hame caii si-i va duce In sat,
unde vor fi perchezitionati.
Cänd s'ar gäsi la tigani cor-
puri delicte, jandarmii vor In-
cepe cercetarea, iar pe tigani
vor predà autoritätilor judi-
ciare competinte.
Plecarea convoaielor de tigani,
se anunth din post in post.
156 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Sectia 19
Asistenta pentru copiii expu$i
sau rdtdciti
410. Jandarmii vor duce a-
ces& copiii rdtaciti i gásiti sau
Ii vor predh autoritätilor comu-
nale.
Dacá vor gäsi copii neputin-
ciosi sau betivi sau pe tärmul
unui rhu sau lângd o präpastie
sau foe, ori alt loc primejdios,
färd supraveghere, ti vor inde-
párth sau vor intervern pentru
a-i feri de pericol.
Dacä vor aflh copii vagabonzi
sau tineri depravati, Ii vor a-
duce la eunostinta autoritätii co-
munale
Sectia 20
Patrularea lintiilor de
comunicatii
411. Se vor patrulà acele h-
ull de comunicatii unde cireu-
latia este mai frecventatä sau
unde siguranta este periclitatá.
de rai fäcgtori.
Jandarmii vor observe, starea
In care se aflä drumul i modul
cum se face eirculatia.
Se va observh, dacd calea nu
este deterioratd, daed aceastä
degradare nu Impiedecil circu-
latia si dace, se shvarsesc stri-
cáciuni liniei de comunicatii din
partea räufäcátorilor.
Circulatia trebuie BA se facd
in conformitate cu legea drumu-
rilor.
Patrula va observà cálätorii
la nevoie va intrh in discutie
cu ei, cerându-le lámuriri.
Va cere se, se legitimeze indi-
vizii suspecti, vagabonzii si tiga-
nii nomazi.
Va observà dacd este necesar
vebiculele, dat fiindcd in ele se
pot ascunde infractorii i lucru-
rile provenite din infractiuni.
Când sunt motive de bánuiald,
se vor verifich biletele vitelor.
www.digibuc.ro
La chile ferate si sosele, se va
observà ca indivizii suspecti sii
nu spioneze i fotografieze lu-
cre:rile de artä, ea: podurile, tu-
nelele, viaductele, etc.
Deasemenea vor observe., dacii
sträinii se intereseazá de circu-
latia si administrarea edilor f e-
rate, in care caz Ii va suprave-
ghie, de aproape.
Se va procedh in raport cu
gravitatea cazului, ash bleat sá
se inläture orice pericol ar a-
meninth Statul sau armata
Insd cu multd bagare de searnä.
Când terenul este inzapezit,
patrula nu se va abate dela linia
de comunicatie.
Se vor cerceth podurile si câr-
ciumile, localitätile si casele din
apropierea drumurilor.
Sectia 21
Obseroarea localurilor cu repu-
tatie rea si legitimarea indivi-
zilor suspecti
412. Jandarmii vor da o deo-
sebitá atentie hanurilor si loca-
lurilor cu reputatie rea.
Unde gilsesc indivizi suspecti,
le vor cere se' se legitimeze Mrd
a provoch sicane nemotivate.
Sectia 22
Polilia tarinilor, silvicd, a vd-
natului $i pescuitului
413. Jandarmul in decursul
patruldrii ajutá, si la executarea
politiei tarinilor, pádurilor, vd-
natului si pescuitului in confor-
rnitate cu legile speciale.
Sectia 23
Politia sanitard
414. Jandarmii de toate gra-
dele aunt obligati sii comunice
de urgentá autoritätile medicale
sau sanitare mai apropiate,
toate chestiunile privitoare la
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
propagarea boalelor venerice, si-
filis, tuberculozá, pelagrá, palu-
dism, tifos, pojar i orice boalä
m olip sito are.
Sectia 24
Po lltia /a punctele de frontierd,
in porturi i gdri
415. Politia la punctele de
frontiera, In porturi si gäri, se
face in conformitate cu regula-
mentul respectiv.
Sectia 25
Mdsurile de luat pentru preve-
nirea pagubelor in cazuri de
calamitäti
416. In cazurile de calamitäti,
co: incendii, inundatii, träsnet,
ruperi de nori, negurà deasà,
grindinâ, zApadâ mare, izbucnire
de epidemii si epizootii, jan-
darrnil sunt obligati sà atragA
atentia celor amenintati i sà le
dea ajutor. Se va càutà pe cat
posibil inlgturarea pericolului
sau ameliorarea urmgrilor.
Cazurile acestea vor fi aduse
la cunostinta primarului i vor
fi raportate prim-pretorului.
Sectia 26
Procedura In caz de incedii
417. In caz de incendiu, jan-
darmii sunt datori sä se ducá
mediat la fata locului i sa ia
primele másuri de stingere, pâta
la sosirea pompierilor comunali,
dacá localitatea este Inzestratá
cu acest serviciu.
Sectia 27
Procedura cu ocazia inundatiilor
418. Cand amenintá o inun-
datie, jandarmii intervin ca sa
ia toate másurile preventive la
timp.
www.digibuc.ro
157
La fata locului numai repro-
zentantul autoritAtii, trimis in
acest scop, e indreptAtit sá ia
másurile necesare, iar jandar-
mii din initiativä proprie numai
atunci, când functionarul dele-
gat nu-i prezent sau 'pericolul
este iminent.
Daca autoritátile nu ar aveh
cunostintä de pericol, vor fi avi-
zate, fartt amânare, prin telefon,
telegraf sau aldret.
La inundatii, másurile cele
mai important ce se impun sunt
urmätoarele: se vor pázi podu-
rile, puntile i celelalte mijloace
de trecere, indatá ce apa Incepe
a creste.
Jandarmii se vor ingriji ca sä
aibâ luntri si alte mijloace de
salvare, saci umpluti cu pâmânt
pentru a-i asezh acolo, unde ma-
lurile fncep a se surpà.
Trecerea peste apa trebuie in-
terzisá.
Dacâ pericolul inundatiei ia
proportii mai mari, se vor luk
masuri pentru evacuarea locui-
torilor si a mobilelor lor.
La mori i alte instalatii, se
va Ingriji ca zágazurile sa fie
deschise, asigurându-se scurge
rea apelor.
In vreme de iarnä se vor luà
màsuri, ca circulatia sg, se facá
numai pe locul hotttrit de admi-
nistratia comunei.
Sectia 28
Despre pdnde
419. Pândele sunt mijloacele
cele mai bune pentru observarea
caselor i faptelor suspecte.
Scopul pândei e, ca atunci
and existä bánueli, sä se poatá
stabili temeinicia lor.
Locul, timpul i durata ran-
dd., se va comunich de obicei se-
fului de patrull.
Locurile cele mai potrivite
pentru pândä sunt: inträrile in
comunä, incrucisdrile de dru-
J 58 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
muri, podurile, imprejurimile ca-
selor suspecte, a hanurilor sau
a locuintelor delicventilor de o-
bicei, a indivizilor cu reputatie
rea, marginile de páduri i dru-
murfie din padure.
Cazurile cari pot da nastere la
ptinde pot fi: observarea circu-
latiei in spre searä, la inceputul
si la spartul tArgului, pentru a
observá vitele sau strádnii; ob-
servarea braconierilor cari intrá
in paclure sau and ies afará din
ea; observarea ailor de noapte
a criminalilor de meserie, a le-
gäturilor lor cu complicii; ob-
servarea punctelor pe card obis-
nuesc sá se sávarseasa contra-
bande sau BA se tread, in mod
clandestin.
Sectia 29
Despre razii
420. Dacd un teritoriu mai
mare nu poate fi cercetat sau
observat sistematic de patrulele
de janclarmi i siguranta publicá
cere, sau dacá In anumite locuri
apar indivizi periculosi si nu ar
puta fi prinsi sigur In oel mai
scurt timp, se vor organizá razii.
Când In anumite tinuturi a-
par indivizi cari amenintti sigu-
ranta publia, ca tálhari la dru-
mul mare, vagabonzi, hoti de
cai, etc., se va intervenì la co-
mandantul legiunii, pentru ra-
zie.
Comandantul legiunii organi-
zeazá razii, In intelegere cu au-
toritatea administrativä compe-
tentä.
Raziile se fac cu jandarmii cu-
nosatori ai locurilor i persoa-
nelor.
La stabilirea planului se va
asculth, i parerea sefilor de
post, sectie i ajutorul coman-
dantului de legiune.
Se va fixâ timpul de plecare,
directia i locul de intalnire al
patrulelor.
www.digibuc.ro
Patrulele vor tine legäturá in-
tre ele, astfel ca individul urnati-
rit sá nu se poatá, strecurà prin-
tre ele.
Conducátorul raziei, va fi in-
totcleauna comandantul legiunii
sau ajutorul stiu i pentru ra-
ziile mai mici sefii de sectii.
Legatura Intre patrule se va
stabli prin semne de recunoas-
tere, cari pot fi date cu fluerul,
sau in cazuri extreme, se pot
trage si focuri de armá.
Sectia 30
Cererea de ajutor din partea
patrutelor
421. pax& patrula, cu ocazia
executárii serviciulut, este con-
stansá, sá ceará, ajutor, se va
adresh unitätii militare din a-
propiere, iar in lipsa acesteia,
oricárui. agent de politie- Mar-
mat, sau altor persoane cari au
arme.
Pentru executarea serviciului
va cere sprijinul autoritätii co-
munale, ori de ate ori are ne-
voie.
CAPITOLUL III
Politic comunalli
422. Politia comunalä se or-
ganizeazá In conformitate cu le-
gea pentru organizarea admi-
nistratiei locale, de administra-
tia comunei.
Administratia cornunei rurale
ia másuri pentru paza i apá-
rarea ogoarelor, fânetelor, izIa-
zurilor, pádurilor, grádinilor,
viilor, lupta impotriva insrctelor
animalelor vátámátoare.
Ingrijaste de sánátatea publi-
cá si de lupta impotriva epide-
miilor.
Ia másuri impotriva epizotii-
lor, etc.
Primarul comunei rurale, are
datoria, In caz de turburare a
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931
ordinei publice, sä ia, phnä la
sosirea jandarmilor, toate mA-
surile necesare, pentru restabi-
lirea ordinei, pentru paza per-
soanelor si a averilor i pentru
prinderea vinovatilor, surprinsi
asupra crimelor sau clelictelor
(flagrant delict).
El este dator sA comunice ime-
diat prim-pretorului i j andar-
meriei toate infractiunile sAvhr-
site pe teritoriul comunei si sA
dea tot concursul necesar pen-
tru cercetArile justitiei.
Primarul sätesc ia mäsuri
pentru paza ordinei i pentru
siguranta publicA.
El ia mäsuri pentru paza o-
goarelor, a fânetelor i pAduri-
lor de pe teritoriul satului; orga-
nizeazA mAsuri de ajutor, in caz
de incendiu, revArsare de ape,
etc.
El ia mAsuri pentru respecta-
rea regulamentelor sanitare si
chemarea la rdspundere a ace-
lor cari le-ar cAlch.
El instiinteazA, autoritätile in
drept i ia primele mäsuri pen-
tru descoperirea i poprirea vi-
novatilor de crime si delicte.
Serviciul de politie comunalA
sau sateascA se executd de or-
ganele comunelor si satelor.
Jandarmii, in chestiuni de po-
litie comunalä, au insArcinärile
de supraveghetori si ajutori. De
ex.:
Jandarmii sunt datori a ob-
servh abaterile la politia localä,
fiind obligati a aduce aceasta
la cunostinta primarului, ver-
bal, sau prin seful de post, in
scris.
DacA locuitorii comunei lasä
s5, pascö, vitele pe locuri, unde
e interzis aceasta, iar admini-
stratia comunei i primarul, cu
strAjerii sAi, nu ar puteà exe-
cuth hottirtrea consiliului comu-
nal, atunci jandarmii, dup5. ce-
rerea ce li se va face, vor merge
www.digibuc.ro
159
la fata locului pentru a luh mg-
surile legale contra vinovatilor.
and industriasii si negusto-
rii, cu Ocazia thrgurilor, nu vo-
esc punA magazinile pe
locul unde s'a ordonat de admi-
nistratia comunelor i primarul
comunei nu a putut sA-i impie-
dece, se va dh ajutor din partea
jandarmilor, daca li se cere, etc.
CAPITOLUL IV
Organizarea formalä a patrulärii
Sectia 1
Norme generale
423. Scopul patrulArii este
executarea serviciului ordinar.
424. Patrula se formeazA din
jandarmii trimii sA execute ser-
viciul ordinar.
Efectivul unei patrule, constA
in principiu, dintr'un sef de pa-
trulA si un jandarm insotitor.
In imprejuräri speciale, acest
efectiv va puteh fi mai mare.
Patrula va puteh fi compusä
dintr'un singur jandarm, in ur-
mAtoarele cazuri:
1. Ca patrulä de control a ce-
lorlalte patrule;
2. Ca escortä care inainteazh,
transfereaa sau päzeste un in-
divid, care nu este periculos;
3. Când patruleazI liniile de
comunicatii;
4. Cand patruleazä comuna de
resedintä;
5. Cänd patruleazA in gAri;
6. CAnd patruleaz5, in statiuni
balneare si climaterice.
In aceste cazuri, patrula este
formatä de un jandarm, cu gra-
dul de eel putin sef de patrulä.
Noaptea patrula trebuie sA se
compunä si in aceste impreju-
räri din doi jandarmi.
425. Jandarmii patruleaz5, pe
jos.
In cazuri exceptionale, cum al
160 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
fi o urmärire urgentä, se poate
intrebuinta : cal, träsurd, bici-
cletä, motocicletä sau trenul, in
executarea serviciului.
426. Jandarinii, in patrulare,
trebuie sä aibd tinuta reglemen-
tard, sd fie inarmati cu 4 car-
tuse in magazia armei i cu 11
In cartusierd.
427. $eful de post va aviza
din timp jandarmii destinati
serviciului, pentru ca ei sd se
pregAteasca.
Inainte de plecare, seful pos-
tului, inmaneazd sefului de pa-
truld, foaia de patrulare i dä
jandarmilor, toate instructiunile
necesare si de detaliu, pentru
executarea serviciului, cu care
se insärcineazd, le va atrage a-
tentia la respectarea normelor
in vigoare si sä nu sävarseascd.
abateri.
Dupd, aceasta ordond incdrca-
rea armelor, in prezenta sa, in-
tr'un Mc, anume destinat, unde
se face si descärcarea.
Jandarmii In serviciu nu au
voie sd, petreacä sau sd raänânce
in carciumi, i, trebuie sd pa-
truleze itinerariile, cu constiin-
ciozitate, sd se apropie cu pre-
cautiune de indivizi sau locuri
suspecte, iar patrularea Mr sd
aiM caracterul de surprindere
pandire.
428. Jandarmii, In decursul
patruldrii, observd, cu toatá a-
tentia, terenul din dreapta Si
std./1ga itinerarului, precum
drumul.
429. Cand jandarmii ajung
pe o movild sau pe un alt Mc
ridicat, se vor opri i vor obser-
va intreaga regiune.
430. Patrula, se va opri nu-
mai atat la diferitele obiecte de
teren, cat este neoesar, ca sá ob-
serve ceeace intereseazd servi-
ciul.
431. Patrula, In imprejurgri
normale, nu are vote O. se abatd,
dela itinerarul dat.
www.digibuc.ro
Dacd, -ins& In decursul patru-
ldrii s'a produs un eveniment
special. sau dacd imprejuräri
neprevázute (cercetarea infracti-
unilor de care a fost sesizatá
patrula, sau ajutorul ce trebuie
dat In caz de incemliu, etc.) cer,
patrula, nu este numai indrep-
tätitä, ci e chiar indatoratil, sd
se abatä dela itinerarul dat
sd ia mäsurile necesare.
Abaterea dela itinerarul dat,
se trece In foaia de patrulare.
432. Jandarmii, cari compun
patrula, de obicei nu au voie sá
se despartd, unul de altul.
Despärtirea este justificatit
numai In cazuri extraordinare,
cand este necesard paza inteun
totodatá ajutor in alt loc.
Dacä, jandarmii patrulei au
fost constransi sd, se despartd, in
decursul patruldrii, aceasta se
va raporta, la Intoarcerea din
serviciu sefului de post.
433. Cand patrula soseste la
un obiect de teren, va trece in
foaia de patrulare timpul and
a sosit i and a plecat, precum
cu cine a vorbit.
434. Dacd patrula a ajuns
noaptea, pe intuneric, la un o-
biect, de teren, sau dacd nu a
vorbit cu nimeni, sau dacd, a
plouat sau a nins i nu s'a pu-
tut scrie in foaia de patrulare
datele respective, ele se vor trece
la prima ocazie.
Ziva, In comunä, se va cere
punerea stampilei, pe foaia de
patrulare de catre primar, fard
ca sd, se arate acestuia insárci-
narea primitd.
435. Dacd patrula, din cauze
neprevdzute, nu se poate intoar-
ce la timp la post, se va raporta
sefului de post, cauza si durata
posibild a absentei prin telefon,
telegraf, sau eventual curier.
436. Intarzieri de catevà ore,
se raporteazä numai la sosirea
In cazarmit.
Seful patrulei este obligat
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
faca insemnilri detailate, la fata
locului, de toate neregulele, in-
fractiunile i despre alte stäri,
cari comportä, mäsuri din par-
tea autoritätilor.
Dui:4 sosirea la resedintä, se
face raport verbal sefului de
post 0 scris autoritiltilor com-
petente.
Sectia 2
Felul patruldrilor
437. Patrularea trebuie sä fie
organizatä rational.
Pentru aceasta, ea trebuie sá
aibä un scop, bazat pe informa-
tiunile postului sau pe aceea ce
se urmäreste.
438. Patrularea este de douä
feluri: a) patrularea normalä
b) patrularea specialá.
439. Patrularea normalä este
aceea care se executá in mod o-
bisnuit i dupd un itirterariu fix,
f Ara scop special.
440. Patrularea specialit este
aceea care urmäreste observarea
supravegherea unei pärti din
teritoriul postului, a unei pärti
din itinerariu sau numai a unui
obiect de pe teren, când ordinea
siguranta impun aceasta.
441. Itinerariile se determiná
de seful de post.
El stabileste ora de plecare.
astfel, ca patrula sä atingá di-
ferite obiecte din teren la ore
deosebite.
Pentru ca patrularea sä a-
tingd mai bine scopul dorit, tre-
buie sá se execute pe neastep-
tate, ziva, noaptea, pe orice
timp i anotimp.
442. Dad,' posturile nu au de
executat cercetäti, transferäri,
servicii extraordinare, arora li
se dä, preadere, se executä ser-
viciul de patrulare In limita
timpului fixat in articolul ur-
mätor..
26495, ii
C. Hamangiu. vol. XIX.
www.digibuc.ro
161
443. Jandarmii postului exe-
cut& serviciul exterior lunar, In
medie 240 ore vara 0 180 ore
lama.
Restul timpului este intrebuin-
tat pentru odilmä, hranä 0 in-
structie.
Seful de post executä serviciul
exterior, atät vara, at j iarna,
jumätate din timpul arltat mai
sus. Restul timpului, Il 1ntrebu-
inteazä cu chestiuni de biurou,
instructia jandarmilor i repaus.
444. Odatä pe lunä, se patru-
leazá de post toate obiectele de
pe teren din raza lui, prin pa-
truläri normale. Restul timpului
se va Intrebuinth pentru patru-
läri speciale.
Sectia 3
Despre repausuri
445. Repausurile sunt de trei
feluri: a) mici, b) mijlocii
mari.
446. Repausurile mici durea-
fa 10 minute 0 se iau dui:A fie-
care orä de serviciu, and a-
cesta nu dureazd mai mult de
6 ore.
In timpul acestor repausuri,
jandarmii pot pune haina länga
ei, 10 ajusteazä incältdmintea
echipamentul.
Repausul mic se ia sub cerul
liber sau sub diverse acoperi-
suri.
447. Repausurile mijlocii du-
reazá 1-3 ore 0 se iau In cazu-
rile, and timpul de serviciu, du-
reaz5, mai mult de 6 ore 0 mai
putin de 12 ore.
In acest caz nu se mai calcu-
leazä, timpul special pentru re-
pausurile mici.
In timpul acestor repausuri,
jandarmii se pot descáltà, des-
cinge i îi pot usca Imbräcä-
mintea.
De obicei aceste repausuri se
tin numai sub acoperisuri.
162 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
448. Repausul mare dureazit
4-6 ore si se ia In cazuri and
serviciul dureaza mai mult de
12 ore.
Aceste repausuri se fac sub a-
coperisuri sau in case determi-
nate de seful de post si de re-
gulä, in oficiile publice.
449. Repausurile mari se pot
tine in continuarea celor mijlo-
cii, insa niciodata totalul unui
repaus, combinat, nu poate de-
MO 6 ore.
450. Executarea, locul i tim-
pul repausului, este Meat la a-
precierea sefului de patrula, cu
exceptiunea repausurilor
cari se determinä de efu1 de
post.
451. Este interzis a se tine
repaus In restaurante, carciumi
sau in case cu reputatii dubi-
oase.
452. Repausul mijlociu sau
mare se tine, pe cat posibil, la
mijlocul sau In partea a doua
a itinerariului.
453. Cand in executarea iti-
nerariului avem un repaus mij-
lociu i unul mare, se va tine
intai cel mijlociu, iar in partea
doua a itinerariului, repausul
mare.
In caz c. aunt cloud repausuri
mijlocii i unul mare, atunci,
repausul mare se tine intre cele
mici.
In nici un caz repausul mare
nu se tine intre orele 23-3.
Repausurile mijlocii
se pot tine 0. in localul postu-
lui, dupa efectuarea serviciului.
454. Repausurile mijlocii
mari, la care are dreptul pa-
trula in raport cu timpul orelor
de patrulare, se arata in tabloul
anexa al regulamentului.
455. Patrula trebuie sit fie cu
Mgare de seama i cu ocazia re-
pausurilor, orientändu-se mai
intfti in comuna asupra impre-
jurarilor, pentru ca sa, nu fie
expusit la surprinderi.
www.digibuc.ro
Arma trebuie sa fie pusä In-
tr'un loc unde sä nu poata um-
blà la ea.
Camera unde se odihnesc jan-
darmii, ar fi bine sit se incuie.
Nu este ingaduit ca timpul a-
cordat pentru un repaus sä fie
intrebuintat pentru pläceri sau
pentru jocuri sau sä fie locul pa-
rasa, nici chiar pentru timp
mai scurt.
Este fugal:tuft, insä, ca jan-
darmul, In timpul rep ausului,
sä se intretinä in curte sau in
grading..
La intoarcere, fidul postului
se va convinge dad, jandarmii
au avut repausurile necesare
daca s'au abatut dela regulele
generale.
Toti sefii erarbici sunt obli-
gati sä se convinga, dacä jan-
darmii au repausurile regula-
mentare, caci acordarea unui
timp insuficient, este In detri-
mentul serviciului ca i acorda-
rea unui timp prea mare.
456. Ca loc pentru repausuri,
se va ingriji in comuna de o ca-
mera, dar nici inteun caz In
vreo casa al carui proprietar
are reputatie rea sau care din
alte motive ar fi nepotrivitä.
De camere potrivite pentru a-
cest scop se va ingriji seful de
sectie sau ofiterii dela legiune,
in intelegere cu autoritätile ad-
ministrative locale, acestea fiind
obligate a pune asemenea ca-
mere la dispozitie.
Sectia 4
Organizarea teritoriului pentru
patrulare. Marimea, numarui
fi forma itinerariilor. Timpul
necesar patruidrii
457. ninerariul de patrulare
este drumul care leaga postul
cu diferite obiecte de teren.
458. Teritoriul postului se or-
ganizeazä in itinerarii de pa-
trulare.
 LEGI DE UNIFICARF. 16 Martie 1931
Itinerariile nu trebuie sä fie
nici prea mici, nici prea mari;
cele mai bune sunt acelea care
dureaza intre 20-30 ore.
459. Itinerariile nu trebuie sä
fie mai multe ca 5 si nici mai
putine ca 3.
460. Forma itinerariului este
o linie inchisä, care pleacd dela
cdtre postul de jandarmi, prin
diferite obiecte de teren.
461. Obiectele de pe teren,
cari reprezintä mare importantä
pentru sigurantd, cum sunt
cane de comunicatie cu circu-
latie mare, gärile, fabricile, ha-
nurile, fermele i alte aseme-
nea, pot fi atinse chiar de cloud
itinerarii.
462. Obiectele de pe teren,
care nu prezintä aceeas im-
portantä, iarna ca i yam, nu
este necesar sd fie cuprinse in
itinerariile anotimpurilor
iarnä.
Astfel, itinerariile pot fi: a)
de yard, i b) de iarnä.
463. Lungimea itinerariilor
se stabileste in km.
Pentru parcurs in teren plan,
pe timp bun, se socoteste In me-
die 16 minute pe km.
Pentru celelalte imprejuräri,
timpul se calculeazA din prac-
tice serviciului de patrulare.
464. Pentru fiecare itinerar
normal, se va adauga. timpul ne-
cesar pentru opriri i pânde
pentru ca patruln sä observe
mai intens anumite impreju-
räri.
Se va adäugh apoi si timpul
necesar patruldrii centrelor po-
pulate, care poate varia in ra-
port cu märimea i importanta
lor.
Timpul necesar pentru execu-
tarea opririlor, pândelor si pa-
trularea centrelor populate, se
fixeazä la fata locului, dupg, mai
muIte patruläri.
Astfeb o moard, o fermä, o
stanä, i alte asemenea, pot ne-
www.digibuc.ro
1.63
cesita dela 5 minute la 1 ord; un
sat mic se patruIeazà, obisnuit,
intr'o jumatate de ord, comunele
marl necesitä 1-4 ore.
465. Pentru repausuri, se a-
daugil o jumatate din totalul
timpului afectat pentru parcurs,
pânde i cercetarea obiectelor
de teren.
El reprezintd astfel 1/3 din to-
talul timpului de serviciu.
466. Orele de serviciu, dela
plecare pang, la inapoierea pa-
trulei, inclusiv repausul, consti-
tue serviciul exterior.
467. La plecarea patrulei in
serviciul de patrulare normal,
sä nu se deb, patrulei alte Insär-
cindri speciale, in afard de exe-
cutarea politiei generale.
468. Executarea mandatelor,
transferärilor i serviciilor ex-
traordinare, sunt considerate ca
servicii exterioare, dar nu ca
servicii de patrulare, propriu zis.
Sectia 5
Intocmirea tabboului itinerariilor
de patrulare
469. Când se procedeaza la
intocmirea tabloului pentru iti-
nerariile de patrulare, se fixeazä
mai intAiu pe hartd obiectele de
teren ce reprezintd importantä
politieneascd.
Aceste obiecte sunt punctele
de atins in patrulare si se vor
incercul cu creion rosu.
470. Obiectele se Inscriu pe
tablou, unele dui:A altele, in or-
dinea In care trebuesc patru-
late, in mod normal si se leagä
pe hartd Intre ele, cu o linie con-
trasä cu creion negru
(rnoale).
471. Când pe teren Bunt obi-
ecte, cari nu se gäsesc pe hartä,
seful postului le va desemna cu
semne conventionale.
472. Distantele intre obiecte
se mäsoarl pe hartd, se contro-
164 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
leaza pe teren ei se inscriu In
tabloul itinerariilor, In dreptul
obiectelor respective.
Apoi se calculeaza timpul ne-
cesar itinerariilor dupa regulele
ardtate sub capitolul respectiv,
dun's.' care acest tablou, impre-
und cu harta, se Inainteazd le-
giunii de jandarmi.
473. Seful postului trece in
tabloul itinerarfflor, pe lânga
distantele intre objective ei dis-
tanta direct dela post, la fiecare
obiect in parte.
474. Postul executd serviciul
de patrulare normal, timp de 2
luni (fiecare itinerar fund pa-
trulat normal de 2 ori mini-
mum), dupa care facandu-se pe
tabloul reprimit din nou corec-
turile rezultate din practica ser-
viciului, II inainteazd la legiune.
475. Ofiterul ajutor al legi-
unii recontroleazd aceste tabele
stabileete definitiv timpul de
serviciu, necesar pentru patrula-
rea itinerariilor.
Dupd aceasta verificare ajuto-
rul supune lucrdrile comandan-
tului de legiune, care le aproba.
476. Tabloul itinerariilor de
patrulare se intocmeete dupa
modelul ce se va fix& de inspec-
toratul general al jandarmeriet
Sectia 6
Controlul patrulelor
477. Controlul patrulelor se
face in mod regulat de catre ee-
ful de post ei cu ocazia diferite-
lor inspectii de eefii erarhici.
In cazul and postul are un
efectiv de 6 oameni sau mai
multi 0 and eeful postului este
impiedecat de interese impor-
tante de serviciu, ca sa fact),
controlul mai multor patrule
deodatd, i, In fine, daca eeful
postului trebuie sa cerceteze,
dar in acelae timp este necesar
controlul patrulei, atunci el
www.digibuc.ro
poate insarcina cu aceasta
pe ajutorul sau.
Scopul controlului este ca cel
care controleaza sa se convingd
dacd patrula Ii executa servi-
ciul regulamentar.
Seful de post este obligat sa
facd, In decursul unei luni, cel
putin cloud controluri.
Jandarmii postului pot fi con-
trolati In orice serviciu exterior.
Controlul trebuie sd, se facd pe
neaeteptate sau prin surprin-
dere.
Controlul patrulei se va con-
semnd In foaia de patrulare.
Seful de post sau ajutorul lui
poate plea i singur in contro-
l-ill patrulel, dar in acest caz tre-
buie sa-ei imparta serviciul, in
aek fel ea sa soseasca lama la
ora 19 sau vara la ora 21 la post,
sau daca timpul acesta este de-
paeit, sa se ataeeze patrulei
apoi dimineata sa plece la post,
pe drumul cel mai scurt.
./11.ITOLUI, V
Politia judiciará
Seetia 1
Scopul
478. Poi-Ma judicial% are de
scop, cercetarea i urmarirea po-
litieneasca a infractiunilor, prin-
derea infractorilor, adunarea
probelor, dresarea actelor
intarea lor impreunti cu fdptui-
torii, autoritdtilor, in drept, In
cadrele admise de legile i regu-
lamentele In vigoare.
Seetia 2
Competinta teritoriald
479. Jandarmeria Rurala este
insarcinata cu cercetarea infrac-
tiunilor pe teritoriul rural al
t aril.
 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
480. Ofiterii j jandarmii cari
au atributiuni de polille judici-
ara, le exercitä pe toatä Intinde-
rea teritorialä a formatiunii
unde functioneazä.
Ei pot continuh ceroetarea
urmärirea politieneascä i pe te-
ritoriul altei formatiuni, and
se aflä pe urmele facätorilor de
rele. In acest caz, cercetarea sau
urmärirea va inceth din mo-
mentul transmiterii ei autori-
tätii in drept.
481. Sunt deopotrivä compe-
tente:
a) Organele locului unde s'a
comis infractiunea;
b) Ace lea ale locului unde este
resedinta bänuitului;
c) Ace lea ale locului unde bd-
nuitul se va puta aflh.
In cazul and douä sau mai
multe din aceste organe au fost
sesizate de infractiunea sävär-
sitä, cel care a fost sesizat mai
inainte este competent.
ln tazul and sunt mai multi
bänuiti, cari au fost supusi la
competinte diferite, competinta
asupra unuia atrage pe a tutu-
ror celorlalti (art. 22, 60 si 66 P.
p. R.):
482. Jandarmeria nu poate
face cercetäri pe teritoriul ur-
ban, deat din ordinul parche-
tului, al judecätoriei de ocol sau
al sefului politiei generale res-
p ectiv.
Din initially& proprie, fie a
i-a fost denuntatä sau recla-
matt", fie ea el a observat infrac-
tiunea, numai atunci i numai
eat este competent, and si at
este necesar, ca intärzierea sä
nu compromitä rezultatul oerce-
tärii.
In celelalte cazuri, va trimite
reclamatiunea sau denuntul se-
fului politiei, parchetului sau ju-
deatorului ae ,ocoi competent.
Tot sefului de politie Ii predä
jandarmul cercetarea, and a
trebuit s'o inceapa eI ain initia-
www.digibuc.ro
165
tivä proprie, imediat ce ince-
teazh motivele arItate mai sus.
483. Jandarmeria Rural& este
datoare sà ajute autoritatea In
drept in cercetarea infractiuni-
lor, chiar i atunci, când nu se
afla pe teritoriul de competinta
sa.
484. Daa autoritatea compe-
tent& ordonä ea organele politiei
generale a Statului sä fac& cer-
cetarea pe teritoriul rural, a-
cesta se va dispune in serfs, co-
munichndu-se comandantului le-
giunii si parchetului respectiv.
Astfel de dispozitii se vor pu-
teh luà numai in cazuri extra-
ordinare, and infractiunea este
complicata, and cercetarea este
de un interes deosebit sau and
ea nu s'ar terminh ash de ur-
gent dacà ar fi cercetatà de
jandarmerie.
In caz de urmärire flagrantä,
nu este nevoie de ordin serfs.
Cel care cerceteazI pe terito-
riul altuia, este obligat ca Ina-
mute d,e inceperea cercetärii sä
se prezinte la seful politiei com-
petent, urban sau rural, care va
puta delega un asistent la fa-
oerea cercetärii i sä i se da
concursul necesar.
Dec& prezentarea ar Intarzih
cercetarea, intärziere care va
puteh compromite rezultatul, ea
se va face la sfärsit.
Autoritatea, pe raza carela s'a
trimis un organ sträin ei, nu
poate impiedech pe aceasta in
executarea datoriei sale.
Dad, ins& delegarea ar fi jig-
nitoare pentru autoritatea com-
petentä de drept, sau procedura
delegatului ar fi Regan., poate
reclamh cazul autoritatii supe-
rioare, areia a delegat.
485. Ministerul de Interne
poate Wgì pe timp determinat,
prin delegatiuni speciale, eem-
petitita teritoriala a ofiteri/or de
politie, pe judete sau pe intreg
teritoriul
166 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
La Inceputul fiecgrui an, Di-
rectiunea General& a Politiei, va
alatui un tablou de ofiterii de
politie judiciara si de sigurantA,
cu competinta pe judete, regiuni
sau pe intreaga tará. Aceste ta-
blouri vor fi comunicate parche-
telor generale.
486. Cand Jandarmeria Ru-
ralá, constat& cä o infractiune
are substrat politic, va anuntà
pe seful de politic, chestor sau
inspector regional, pentru a se
hotArl, impreunä, colaborarea In-
tre Jandarmeria Rural& i orga-
nele de politie respectivA.
487. Cu cercetarea infracti-
unilor sávarsite in straingtate
e competent& ace& formatiune,
unde I% are bänuitul domiciliul
sau aceea pe al c&rui teritoriu
a fost prins.
Dacd se adreseaza Jandarme-
riei Rurale o politic din sträind-
tate, ca sA ceroeteze o infracti-
une, aceastä cercetare va fi lila-
intatá parchetului competent.
488. Indivizii urmariti pentru
infractiuni, nu pot fi exträdati
niciodatá de Jandarmeria Ru-
rare:. Astfel de cereri se Inain-
tearz& pachetului.
Sectia 3
Organele politiei judiciare
489. Politia judiciarä, pe te-
ritoriul rural al Wit se execut&
de cAtre jandarmii posturilor,
sub conducerea i autoritatea
procurorului, judecätorului de
instructie i judecátorului de
ocol.
Sunt ofiteri de politic judici-
ar& pentru teritoriul rural al ju-
detului: procurorul, judecatorul
de instructie si judecätorul de
ocol.
Sunt ofiteri de politic judiciar&
auxiliari ai parchetului pe acest
firitoriu: prim-pretorii, jandar-
www.digibuc.ro
mii sefi de sectii, sefii de post si
sefii de patrulá.
Ofiterii de jandarmi pang la
comandantul de legiune, inclu-
siv, sunt ofiteri de politic judici-
arru Dreptul de a instrument&
al ofiterilor, este Insá läsat la
propria lor initiativä, putând
primi delegatiuni In aceastä pri-
vintá, numai In cazuri de gra-
vitate bine constatatg.
Sunt agenti de politic judici-
janclarmii, elevi jandarmi,
primarii comunelor rurale i ai
satelor.
490. Ofiterfl i agentii de po-
litic, pe teritoriul urban al %nil
sunt cei enumärati la art. 40, 41
si 42 din legea politiei generale
a Statului.
Sectia 4
Competinta materiald a organe-
lor politiei judiciare
491. Parchetul dispune ince-
perea, continuarea i incetarea
cercetärii. El dä directiunea si
controleazä mersul ei, precum si
felul de a purcede al organelor
de politic judiciar& de sub auto-
ritatea sa.
In caz de infractiune fla-
grantä, aceste atributiuni cad
in competinta procurorului sau
judecätorului de instructie, dupil
cum unul sau altul a fost sesi-
zat.
492. Judecätorul de ocol, are
pentru infractiunile pe care le
judec& el, aceleasi atributiuni ca
membrii parchetului.
493. Atat procurorul cat si
judec&torul de instructie i ju-
decätorul de ocol au dreptul s&
fad, ei Insusi cercetarea sau sA
delege un ofiter de politic judi-
ciará de pe teritoriul lor, ca s&
execute cercetarea, o parte din
oercetare sau acte de instructie,
dup& cum se va arata mai jos.
Deasemenea pot da delegatie
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
jandarmilor dela posturi
prim-pretorii, In cadrele compe-
tentei lor, dacg nu au fost in-
särcinati de catre parchet, ca sg
facg cercetarea personal.
494. Cu oercetarea infractiu-
nilor In Jandarmeria Rurald,
aunt insärcinate, In general,
posturile de jandarmi.
Seful de post deleagg cu cer-
cetarea infractiunilor mai u-
scare, pe sefii de patruld, aju-
tati de jandarmi.
Dacä cercetarea fäcutg de a-
cestia n'a ajuns la rezultatul
dorit, sau dacg infractiunea este
mai complicatg, ea se face de se-
ful de post, ajutat de jandarmii
postului.
Sefii de sectii, In cazuri excep-
tionale, pot fi insgrcinati cu cer-
cetgri numai de sefii militari e-
rarhici sau pot sà facg cerceta-
rea din initiativg proprie.
495. Ofiterii de jandarmi ru-
rali rgspund pentru pregátirea
tehnicg a jandannikr ofiteri ce
politic judiciarg i indrumeazd
in aceastá privintg.
496. Jandarmii agenti de po-
litie au dreptul sg constate con-
traventiile flagrante i nefla-
grante (art. 52 din legea politiei
generalt a Statului). In materie
de crime si delicte flagrante
neflagrante au datoria sg ia mg-
suri, ca Ia fata locului sg rg-
mâng totul neschimbat, impie-
dicând orice acces acolo, pre-
cum si de a detine pe orice bg-
nuiti sau a-i pune in urmgrire
politieneascg si a incunostiintà
de indatg pe seful de post.
497. Primarul comunei ru-
rale are atributiunile prevgzute
la art. 36 al legii de organizare
a administratiei locale si art. 422
din regulamentul de fatg.
498. Notarul comunal are in
comund calitatea de ofiter de po-
litie judiciarg numai In caz de
infractiuni flagrante, (lac/ nu
existg In localitate ofiter de po-
www.digibuc.ro
167
litie. $i in acest caz, el este obli-
gat sg iincunostiinteze postul de
jandarmi, dacg este vorba de
crime sau delicte (art. 71 din le-
gea politiei generale a Statului).
499. Organele prevgzute in
diferitele legi speciale, cu atri-
butiuni de politie precum i paz-
nicii i guarzii *particulari con-
firmati, au indatorirea sà aducg
la cunostinta ofiterilor i agen-
tilor de politie toate stiintele
informatiunile ce ar puteä inte-
resà serviciul politienesc.
Neindeplinirea acestor
constitue o gravg abatere
disciplinarg, care, dacg este M.-
cutä cu rea credintg, constitue
un refuz -de serviciu datorit le-
galmente.
Sectia 5
Enumerarea actelor de cercetare
500. Actele de cercetare sunt
acelea, cu ajutorul cgrora jan-
darmii ofiteri de politic judici-
arg cerceteazg, descoperg si con-
statg infractiunea i pe infrac-
tori.
Executarea actelor de cerce-
tare apartine, In principiu, ofi-
terului de politic judiciarg. A-
oeste acte sunt argtate in proce-
dura penalg i legi speciale.
Ele sunt:
1. Primirea denuntului.
2. Primirea plângerii sau re-
clamatiunii.
3. Ascultarea martorilor.
4. Confruntarea.
5. Ascultarea bänuitului.
6. Adunarea corpurilor delicte.
7. Cercetarea la fata locului,
8. Dresarea actelor ca rezultat
al cercetgrii.
Sectia 6
Enumerarea actelor de instructie
501. Actele de instructie sunt
rezervate, n regulg generalg,
judecgtorului de instructie.
Ele sunt:
168 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
1. Detinerea sau oprirea (art.
33 si 39 P. p.);
2. Intrarea in domiciliul pre-
venitului (art. 35 P. p.);
3. Perchezitia corporal& a pre-
venitului;
4. Perchezitia domiciliará a
prevenitului (art. 35 P. P.);
5. Luarea i punerea sub pad
a lucrurilor j scrisorilor dela
domiciliul prevenitului (art. 36
P. pi;
6. Intrebuintarea expertilor
(art. 42 P. p.);
7. Dispozitia ca medicul sá
fad' autopsia (art. 43 P. p.);
8. Luarea i punerea sub pazä
a uneltelor i armelor dela pre'L
venit (art. 34 P. p.);
9. Luarea jurämântului dela
experti (art. 43 P. p.);
Ofiterii de politie judiciad
(jandarmii i procurorii), numai
In caz de flagrant delict, pot exe-
cuth cu dela sine putere (pute-
rea legii), in baza art. 47 P. p.,
aceste acte de instructie. In ca-
zuri neflagrante ei trebuie sh
primeasca delegatie dela juded-
torul de instructie, pentru a le
puteh executh.
502. Numai judele instructor
poate executh urmätoarele acte
de instructie, in orice Impreju-
rári:
1. Ascultarea martorilor sub
jurämânt (art. 72 P. p.);
2. Aplicarea amenzilor, spre a
constrange pe martori sh vina
spre a-si da márturia (art. 77
P. p.);
3. Sg. intre i In alte locuinte
cleat aceea a prevenitului (art.
85 P. p.);
4. SA fad, perchezitie scriso-
rilor i hârtiilor (art. 84 P. p.);
5. SA deh mandate de depu-
nere sau arestare.
503. Ofiterul de politie judi-
ciará are dreptul sg, pun& la o-
prealá prevenitii i in afar& de
caz flagrant delict, dacá infrac-
tiunea atrage dupá sine o pe-
www.digibuc.ro
deaps& criminard, fiind indicii
grave contra lor.
Sectia 7
Infracguni cari se cerceteazd din
oficiu si infrac(iuni cari nu se
cerceteazd decdt in urma
pldngerii pdrtii lezate
504. Jandarmii pot primi
plângeri sau denunturi pentru
orice infractiuni se sávârsesc. Ei
se sesizeazá si din oficiu.
Dupá ce s'au conformat arti-
colului 511 din prezentul regu-
lament, jandarmii aunt datori
sä procedeze, Mr& amanare, la
Oxecutarea tuturor actelorf de
cercetare ar&tate la art. 500,
f Ad, autorizatie prealabil& si
sa dreseze procesul-verbal ca
rezultat al cercethrii.
Cu ocazia inceperii cercetári-
lor, se va stabili mai intai clacá
s'a s'avATO.t infractiunea sau nu,
iar dad s'a sávarsit, cine sunt
vinovatii. Se va descoperl starea
de fapt, precum i imprejurärile
In cari s'a produs.
Se va face cercetare la fata lo-
cului, se vor (adunit dovezile,
precum i toate circumstantele
In care s'a sävarsit fapta.
505. Infractiunile cari nu se
pot cercetà cleat in urma plan-
genii pärtii lezate, sunt:
a) Dupa codul penal român:
adulterul (art. 269-270), raptul
(art. 282) si lovirile (art. 238, 239,
243 si 249), insultele i injuriile,
(art. 299, alin. I si art. 300 C. P.,
conform art. 82 legea judecáto-
riilor de ocol);
b) Dupg, codul penal din Ar-
deal: art. 229, 232, 233, 236, 244,
245, 246, 43 N. P. 255, 268, 312,
317, 320, 321, 327, 328, 332, 342,
343, 358, 361, 369, 389, 418 si 421;
c) Dupá codul penal din Bu-
covina: art. 487-494, 502, 504 si
505.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 169

Sectia 8 turi se primesc dela oricine, iar

plângerea dela partea lezatä,
Pres criptia infractiunilor la care va da i toate $tiintele ce
pldngerea pdrtii lezate le are referitoare la infractiunea
denuntate, sau reclamata.
506. Infractiunile cari, dupe. Dace. denuntätorul este necu-
codul penal din vechiul Regat, noscut, se va incera, mai tntâj
nu se pot cercetà, numai la plan- a se identifica.
gerea pärtii lezate, trebuesc a- Dace, denuntul este anonim,
duse la cunostilata jandarmeriei inainte de a se Incepe cerceta-
In termenul prevezut pentru rea se vor face mai inted inves-
prescriptiune, conform art. 593 $i tigatiuni asupra celor cuprinse
urmätorii din procedura penalä. in el, cu toate, precautiunea.
Infractiunile de aceastä cate- Plängerile trebuesc sä fie In-
gorie, din codul penal din Ar- totdeauna semnate de cei cart
deal, trebuesc aduse la cuno- le fac i sì declare formal, dace,
stinta jandarmeriei sau autori- voesc se, se constitue parte ci-
tätilor judiciare, In decurs de 3
luni, dela data and a luat cu-
noctinj e. de ele partea lezatä. Sectia 11
Sesizarea jandarmeriei se face
prin o plângere semnate, de par- Des pre denunturi
tea lezatä.
Daca aceaste, sesizare se face 509. Denuntarea este Incuno-
dupe, expirarea termenului de ctiintarea despre vreo ceicare a
prescriptiune, oercetarea nu se legii penale (art. 5 P. p.).
mai face, iar plângerea se Main- Denunturile vor fi redactate
teaze, autoritlitilor judiciare de denuntätor sau de un om im-
competente. puternicit din partea lui special
pentru aoeasta sau de ofiterul de
Sectia 9 politic judiciark dupe, cererea
denuntätorului.
Procedura dacd bdnuitul este Ele vor fi Intotdeauna sub-
necunos cut s au absent scrise pe fiecare foaie de ofite-
rul de politie judiciare, si de de-
507. Cercetarea trebuie flcutä nuntätor sau de imputernicitul
chiar si atunci and bänuitul lui.
este absent sau necunoscut: da- Dacä denuntätorii sau Impu-
toria jandarmeriei este sä-1 cu- ternicitii lor nu stiu sau nu vo-
noasa, descopere $i s'ä afle esc se, subscrie, ofiterul de poli-
unde este. tie judiciará face mentiune des-
pre aceasta.
Procuratiunea va re.mâne In
Sectia 10 totdeauna aláturate, la actele de
denuntare $i denuntritorului Ii
Prinarea denuntului qi a va fì admis sá scoatá copie dupá
p/angerii actul eau de denuntare (art. 30
P. p.).
508. Atat postul at si pa- Aceastil obligatiune se refere,
trula $1. chiar jandarmii izolati, la consecintele civile ale unui
sunt obligati se, primeasce, de- denunt, adia la actiunea civilá,
nunturi i plângeri verbale sau pe care cel denuntat pe nedrept
scrise, nu numai In cazarmä, ci si achitat, o are in conformitate
oriunde, In orice tirnp. Denun- cu art. 381 din P. p.
www.digibuc.ro
170 LEG1 DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Deasemenea obligatiunea de a
semnh denuntul este si o garan-
tie de seriozitatea lui.
Lipsa semndturii nu impie-
decd insd pe ofiterul de politie
judiciard ca sd inceapä invest-
gatiunile, atunci cAnd i s'ar pd-
reh cä denuntul ar puteh pre-
zenth anurnite fapte, cari sá deà
ocazie deschiderii actiunii pub-
lice.
Denuntarea este obligatorie
urnadtoarele cazuri:
a) Orice autoritate, functionar
sau ofiter public, este dator sa
informeze pe procuror, dacá in
exercitiul functiunii sale ia cu-
nostintá de vreo crinad sau de-
lict;
b) Oricine ia cunostintä de un
atentat contra sigurantei pu-
blice, vietii sau proprietatii al-
tuia, este dator sá informeze
pe procuror (art. 29 P. p.).
Sectia 12
Despre pldngeri sau reclama-
tiuni
510. Plângerile se fac in con-
formitate cu articolul 1-6, 8, 9,
11, 12 si 60-70 din P. p.
Sectia 13
Raportarea infractiunilor
inaintarea acte/or ea re-
zultat al cercetltrii
511. Ori de câte ori jandar-
meria este sesizatá de o infrac-
tiune, este obligatit ad raporteze
urgent, dupd competentd, par-
chetului sau judeatorului de
ocol i sá execute toate actele de
cercetare, independent, sau dupd
instructiunile ,ce primeste dela
ei, dresAnd actele legale i Ina-
intându-le bor.
Competinta de judecatá penalä
a judeatorilor de ocol din Ve- importantd.
www.digibuc.ro
chiul Regat este prevázutá la
art. 51 si 53 din legea judecd-
toriilor de ocol din 1907.
Ele judeed infractiunile pre-
vázute de art. 182, 183, 184, 238,
239, 243, 247, 249, 299, alin. I, art.
300, 308, 309, 310 al. 1-6, 330,
349, 350, 352, 353, 355, si 356 din
codul penal.
Deasemenea judecd toate con-
traventiunile de simpld politie
de orice naturd din codul penal.
Mai judecd infractiunile la:
legea de politie sanitarä, veteri-
legea asupra politiei vâ-
natulul, legea asupra pescuitu-
lui, legea asupra rechizitiiaor
militare, pentru imbundtátirea
immultirea cailor, legea co-
mertului ambulant, legea pentru
monopolizarea vAnzdrii bäutu-
rilor spirtoase In comunele ru-
rale i mdsuri contra betiei.
Competenta penald a autori-
tátilor administrative si poli-
tienesti, a judeatoriilor de ocol,
a tribunalelor i Curtilor cu ju-
rati din Ardeal, este stabilitd de
legea Nr. 34 din 1897 despre pu-
nerea in aplicare a procedurii
penale.
Sectia 14
Impartialitatea cercetetrilor
512. Jandarmeria trebuie sd
execute cercetarea cu toatá im-
partialitatea, descoperind starea
de fapt din toate punctele de ve-
dere, deci i in interesul bänui-
tului.
Prin urmare, sá descopere
toate imprejurdrile din cari re-
iese vinovdtia eau nevinovätia,
cu toate circumstantele atenu-
ante si agravante.
Cercetarea trebuie fdcutá ur-
gent, färd tárágdnare i sd nu
se caute detalii, care nu prezintd
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 171

Sectia 15 Ascultarea bänuitului nu are

de scop ca el sä fie flicut sä re-
Procedeul patrulei in cercetdri cunoascd vinovätia sa, ci, ca
jandarmul sä, se convingä de te-
513. Daca patrula s'a sesizat meinicia bänuelei i sä deà
de o infractiune, ea incepe cer- ocazia aceluia ca sd se apere
cetarea, de reguld la fata locu- fatá de vina ce i se aduce.
lui. Invinuitul nu poate fi fortat
Ia mäsuri ca situatia la fata sd-$i recunoascd vinovätia
locului sá rámând neschimbatä, deci nu este ingaduit sä se in-
pang la o eventuald descindere a trebuinteze promisiuni, amenin-
judeatorului sau procurorului. täri sau mijloace de constran-
Dacd situatia la fata locului gere, ca sd-si ia asupra sa vina
nu poate fi pästratä neschim- nici nu poate fi folosit timpul
batd, panä la descinderea jude- de noapte pentru acest scop.
catorului sau procurorului $i in- Jandarmul care calcd aceste
fractiunea a läsat urme reguli, se face vinovat de abuz
din punct de vedere al procesu- de putere si va fi dat in judecata
lui penal, sunt importante, pa- Curtii de apel.
trula va consemnd toate cele Dacd inculpatul afirmä c5, nu
observate si and la fata locu- este vinovat si cd nu vrea sä
lui s'ar puted aflà martori, le va rdspundä la vina ce i se aduce,
cere sa confirme cele ce au ob- i se va atrage atentia cd aceastä
servat. atitudine nu va impiedecd conti-
nuarea cercetärii i cd interesul
Sectia 16 sdu dicteazd ca sä se apere.
Ascultarea banuitului Dupd ce inculpatul $i-a recu-
martorilor noscut vinovdtia, se vor desco-
peri toate celelalte dovezi refe-
514. In decursul cercetdrii ritoare la ea.
patrula poate asculta toate per-
soanele cari pot da relatiuni pri-
vitoare la infractiune. Sectia 18
Astfel vor fi ascultati: denun-
tdtorul, reclamantul, bänuitul Restrictiuni la obligatiunea de
martorii. a depune ca martor
Patrula va merge la martori
acasä, sau Ii va chema la pri- 516. Nu sunt obligati sd de-
märie prin autoritatea prima- pun& ca martori:
rului respectiv. 1. Taal, mama, mosul (bun),
Ascultarea se va face de re- moa$a (build), sau oricare alt
gun, la primärie sau inteo ca- ascendent (ruda de sus), a in-
merd aproape de fata locului, culpatului.
in prezenta a doi martori, asi- 2. Fiu, fiica, nepotul de fiu,
stenti. Jandarmii nu pot fi folo- nepoata de filch', sau vreun alt
siti ca martori asistenti. descendent (rudd de jos) a in-
culpatului.
Sectia 17 3. Fratii i surorile inculpa-
Normele cari trebuesc respectate tului.
la ascultarea bdnuitului Afinii (cuscrii), de acelas
grad a lui.
515. Fiecare bänuit sau invi- 5. Bärbatul si femeia, nici
nuit trebuie ascultat, pe cat se chiar dupd desfacerea cdstito-
poate separat. riei, pronuntatä dupri, lege.
www.digibuc.ro
172 LEGI DE UNIFICAFIE. 16 Martie 1931

6. Denuntdtorii a cdror denun- lard de urindrire de cdtre sefii

tare ar fi recompensatá 3n bani erarhici ai jandarmeriei sau
(art. 347 P. p.). autoritatea politieneasca.
Cu Mate acestea, deed ei do- Patrula mai este obligatá sá
resc, vor puted, fi ascultati. detind, MI% mandat sau ordin:
Deasemenea nu pot fi ascul- 1. Pe acela care evadeazd din
tati ca martori cei pedepsiti cu inchisoare unde Ii executd pe-
degradatiunea civicd, (art. 22 din deapsa.
codul penal). 2. Pe acela care a fost expul-
Copii de ambele sexe cari nu zat cu forme legale si a cálcat
vor fi Implinit etatea de 16 ani, aceastá dispozitie.
vor pute& fi ascultati numai sub 3. Pe individul prins in in-
formá de informatori. fractiune flagrantd.
Persoanelor dela punctul 1-5 In conformitate cu art. 40 din
cu ocazia ascultárii, li se va a- procedura penald, flagrant de-
trage atentia cd nu sunt obli- lict se numeste, delictul ce se
gati sd, depund ca martori. comite acum sau care de curand
se comise.
Se va socoti asemenea flagrant
Sectia 19 delict, cazul când prevenitul este
urmarit prin strigdtul public si
Despre actele de instructie cazul cand se gäsesc asupra lui
lucruri, arme, instrumente, sau
517. Deed, In decursul cerce- hartii, cari dau de presupus, ed.
tärii trebuesc executate acte de el este autor sau complice, in-
instructie si nu este cazul unei destul numai ca acestea sd se fi
infractiuni flagrante, se va re- petrecut aproape de locul si
port& telegrafic sau telefonic par- timpul comiterii delictului.
chetului sau judecátorului de o- In caz de delict flagrant, nu-
col, pentru ca ei sá vind la fate mai atunci se poate detine fard
locului i sh le execute inSusi, mandat sau circulard, decá este
sau sd de& delegatie jandarmi- vorba de un delict care se pe-
Mr, ofiteri de politie judiciard depseste cu o pedeapsd, privativd,
pentru executare. de libertate si nu se poate stabill
In caz de infractiune fla- identitatea autorului. Decá se
grantd, daed. Intârzierea prin in- poate stabill identitatea, atunci
terventia la parchet sau judecd- detinerea nu va puted fi execu-
tor de ocol, ar compromite re- tata decat decd. Interzierea ar
zultatul cercetárii, jandarmul compromite rezultatul cercetärii,
ofiter de politie judicial% poate in umdtoarele cazuri:
executh toate acele acte de in- Dacá delicventul a fugit
structie, care nu sunt rezervate dupd, sdvarsirea infractiunii, sau
exclusiv judeatorului de in- a flcut pregátiri de fugd, sau s'a
stru ctie. ascuns;
b) Dad, delicventul este prins
Sectia 20 cá voeste sd, asclmdd, sau sá
nimiceascd corpurile delicte sau
Detinerea $i, inaintarea urmele infractiunii sau dad, In-
deamnd, pe autor, complici sau
518. Patrula este obligate sä, pe altii sá declare fals;
detind sau sá Inainteze pe acel c) Dacd, voeste sd, continue in-
individ, contra cdruia s'a dat fractiunea Incercata sau ame-
mandat judecdtoresc sau circu- nintd, cä o va sávdrsi, sau ed.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie-1931
va comite alte infractiuni si nu
se poate oprì pe alta cale;
d) Ace la care este vagabond si
nu are locuintd i nici ocupatie;
e) Ace la care este certat cu ju-
stitia sau este cunoscut j andar-
meriei ca delicvent de meserie
sau dach este pus sub suprave-
gherea politieneasca;
f) Dacd nu-si poate dovedi
identitatea sau nu voeste sa si-o
dovedeasca;
g) Dacá atack amenintd serios
pe jandarmul aflat in serviciu;
h) Daca, cei cari sävarsesc in-
fractiuni produd scandal si des-
ordine, turburand ordinea pu-
blica, ce n'ar puteh fi restabilitä
deck prin detinerea lor si a
complicilor.
4. In materie de contraventie
flagranta, se poate detine nu-
mai in urmätoarele cazuri:
a) Atunci când contraventia
produce scandal public ce nu
poate fi potolit deck prin deti-
nerea contravenientului;
b) Ace la care, desì jandarmul
i-a atras atentla, totus continua,
a sávarsi contraventii;
c) Ace la care se opune patru-
lei sau o ataca.
5. Ace la care a fost invinuit
de crima neflagrana, daca este
prezent i daca sunt indicii
grave de vinovatie.
6. Mai pot fi detinuti acei cari
vagabondeaza in grup si au a-
supra lor instrumente potrivite
pentru a sävarsi atentate la
vieata i integritatea corporala
a persoanelor.
In caz de contraventie sau de-
lict, nu va executa detinerea
formala dacrt nu poate fi team&
de scapare sau de nimicirea ur-
melor infractiunii sau clack' nu
poate fi compromis rezultatul
cercetarii, ci se va inainta nu-
mai persoana autoritatii compe-
tente.
7. Mai pot fi inaintati acei in-
divizi contra carora nu sunt su-
ficiente motive de detinere, dar
www.digibuc.ro
173
cari tutus sunt periculosi sigu-
rantei publice, in urma irapre-
jurarilor in cari se afla:
a) Vagabonzii i cersetorií
sträini de localitate, precum
acei cari cersesc MI% autori-
zatie;
b) Acei cari, pentru a nu fi
prinsi de autoritäti, se folosesc
de nume false sau de acte false
sau de vestminte schimbate,
pentru a obtine anumite avan-
taje;
c) Cei ce poarta ilegal uni-
forma militará sau a unei insti-
tutiuni publice;
d) Acei cari gazduesc in mod
obisnuit infractori cau cari
cauta sa zadarniceasca detinerea
sau inaintarea lor;
e) Acei cari indeamná pe altii
la vagabondaj ì cersetorie sau
cari iau parte la cOstiguri pro-
venite din cersetorie;
Acei c are ultragiaza j an-
darmii aflati in serviciu.
8. Se mai poate executh deti-
nerea i inaintarea de indivizi,
in cazurile exprese prevazute de
legile speciale.
Sectia 21
Detinerea i inaintarea unor
functionari publici ci dela
institutiuni particulare
519. Dacá este necesará deti-
nerea sau Inaintarea unui func-
tionar public sau particular, a
carui lipsa ar face sa sufere ser-
viciul, ca: la caile ferate, va-
poare, mine, masini, fabrici, ser-
viciul sanitar, posta, etc., ele nu
se vor executh panä nu va fi
anuntat seful functionarului res-
pectiv, dandu-i timp sá puna al-
tul In loc.
Pânä la inlocuirea lui se iau
másuri de paza functionarului;
Daca, inlocuirea ar intarzia
nu se mai poate astepta, deti-
nerea se face imediat, dar Ina-
174 LEGI DE IJNIFICARE. 16 Martie 1931
intarea numai dura ce s'a facut
inlocuirea sau s'a spus cá acea-
sta nu este necesard.
Sectia 22
Procedura cdnd o persoand
particulard a predat un individ
520. Dach un individ suspect
este predat jandarmeriei de o
persoaná particulark patrula
trebuie sh constate numele si
domiciliul celui predat, apoi do-
vezile In cauzá.
Se vor constath aceste date si
pentru persoana care a predat.
Duph aceasta se va procedh la
cercetare, in conformitate cu re-
gulamentul de fath.
Dach cel predat se plhnge sau
are urme de violentä, se va dresà,
pro ces-verbal si inainth autori-
Mtn In drept a hoar!.
Sectia 23
Stabilirea identiteltii celui
detinut
521. Patrula trebuie sá fie
cu cea mai mare atentie la sta-
bilirea identithtii celui pe care
vrea sh-1 detink ca sh nu de-
tinh un nevinovat.
Dach din eroare se detine un
individ care seamáná cu altul si
el isi dovedeste identitatea In
mod indiscutabil, va fi pus In
libertate, MTh' amAnare si se va
raporth sefului erarhic superior
de aceasta.
In nici o alth imprejurare
jandarmii nu au voie sh, libe-
reze un individ odath detinut.
Sectia 24
Predarea cdnd inaintarea
intdmptind piedeci
522. Dach, cel detinut ar fi
bolnav rail sau din alte motive
www.digibuc.ro
nu poate fi inaintat, se vor nià
mäsurh ca el A. fie päzit.
Dach bash detinutul este un
delicvent periculos, se phzeste
chiar de jandarmi.
Sectia 25
Ascultarea detinutului inaintat
la postut de jandarini
523. Dach cel detinut se Ina-
inteazd de patruld, la post, a-
tunci seful postului este obligat
sh-1 interogheze asupra urml-
toarelor chestiuni:
a) Ziva, ora si cine 1-a detinut;
b) Dach a mai fost condamnat
de chtre o autoritate, and si cu
ce pedeapsh;
c) Dad, are ráni pe corp sau
urme de maltratare, cine i le-a
cauzat, cum si in ce imprejurári;
d) Daca are ceva de reclamat
contra jandarmului care 1-a adus
sau eventual contra altor per-
soane, relativ la tratamentul la
care a fost supus si ce abuz sau
ilegalitate i s'a fäcut.
Despre toate acestea seful de
post va luh o declaratie scristi.
Nici un detinut nu poate fi
mentinut la post mai ,mult de
24 ore.
Dack din cauzá de forth' ma-
jork prevenitul ar trebui men-
tinut si peste acest timp, se va
raporth telegrafic parchetului.
Orice detinere fácuth contra
dispozitiunilor de fata, constitue
abuz de putere si se va pedepsi
in conformitate cu dispozitiunile
codului penal.
Sectia 26
Perchezitia domiciliard
524. In caz de flagrant delict,
patrula, dach este vorba de
crimä sau delict care se pedep-
seste cu inchisoarea, poate per-
chizitionh locuinta inculpatului,
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
precum íf obiectele aflate
in ea.
In cazul cá cel prins in fla-
grant delict a savânit crima
sau delictul in locuinta altuia
sau s'a refugiat aici, se poate
perchezitionà i locuinta ace-
stuia, fad autorizatia parchetu-
lui, dad este certitudine cä, va
aveà ca rezultat prinderea incul-
patului si aflarea dovezilor.
Afad, de aceasta, patrula
poate intra i face perchezitie in
locuinta altuia si. in urmátoa-
rele cazuri:
a) Dacá aude strigAte de aju-
tor;
b ) Dacá locatarul cere sau per-
mite sä se fad, perchezitia;
c) Dad locatarul se aflá sub
supraveghere politieneasd le-
galá sau e cunoscut jandarme-
riei ca criminal notoriu sau este
ordonatä, detinerea sau Inainta-
rea lui;
Cârciumile si. casele de pro-
stitutie i localurile deschise pu-
blicului, in cari se joad jocuri
interzise sau cari servesc de re-
gulâ, ca ascunzi$ infractorilor,
pot fi perchezitionate oricând,
Mx% delegatie judeatoreascg.
Dad este vorba de flagrant
delict, dar dad, intarzierea nu
compromite rezultatul, patrula
nu va face perchezitia domici-
had, din initiativä, proprie, ci
va aviza parchetul, ca sá o facá
el sau sä, primeascg ea delegatie.
Panä, la sosirea procurorului
sau judeatorului, patrula va lua
másuri ca sá nu se depärteze
persoanele sau lucrurile dela
fata locului, cari ar fi necesare
la facerea cercetárii.
Sectia 27
Perchezitia hainelor si a obiec-
telor dela prevenit
525. Patrulä poate perchezi-
tionâ i fárä, autorizatie sau de-
legatie hainele $i obiectele aflate
la individul detinut, dad este
www.digibuc.ro
175
bánuit temeinic ca a stivarsit
crimä sau delict care se pedep-
seste cu inchisoare:
1. Dad este probabil a are
la el ascunse arme sau instru-
manta potrivite pentru atac sau
corpuri delicte.
2. Dad, individul detinut a in-
cercat s'a se sinucidá sau ame-
111110. cu aceasta.
3. Dad individul stá sub su-
praveghere politieneascá sau este
cunoscut de jandarmi ca crimi-
nal de obicei.
Hainele si obiectele dela indi-
vidul prins in urma unui man-
dat judecgtoresc sau ordin cir-
cular, pot fi perchezitionate de
patrula, din initiativá proprie,
cu scopul de a se convinge dacá
sunt la el instrumente cari pot
ajutà sdparea sau pot servi ca
arme.
Sectia 28
Normele cari trebuesc observate
la perchezitia domiciliard
526. Patrula de jandarmi,
dad face perchezitia domiciliará
sau a Imbradmintei, va observit
urmátoarele norme:
Perchezitia domiciliad, se face
in prezenta stápânului casei sau
a mandatarului du.
Patrula numai atunci poate
rupe incuetoarea dela camed,
sau sertarul incuiat, dad pre-
venitul sau delegatul au nu
voeste sá descuie sau nu aunt
de fa-0,, dresând procesul verbal
prevázut de art. 110 P. P., In
fata a doi vecini.
Perchezitia se face de regulä,
intre odele 8 dimineata $i 18
seara, conform art. 385 P. Civ.
R., iar noaptea numai cu totul
exceptional.
Dad patrula, cu ocazia per-
chezitiei, trebuie sá ia sub pazg
obiectul, ea il va consemna In-
tr'un tablou, care va fi semnat
176 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
de seful patrulei, de martorii a-
sistenti si de invinuit.
Obiectele luate se vor pgstrà
sub sigiliul postului de jan-
darmi $i al primgriei locale.
Sectia 29
Dresarea procesului-verbal de
perchezifie
527. Rezultatul perchezitiei
domiciliare si a efectelor trebuie
consemnat in procesul-verbal, a-
rgtându-se când, unde, la cine,
pentru ce si in prezenta cui s'a
flcut; apoi se va argth ce s'a
perchezitionat, in detaliu si re-
zultatul.
Dacg cu ocazia perchezitiei
s'au luat sub pazg corpuri de-
licte, seful patrulei le descrie pe
acestea, in parte, stabilind cu
preciziune identitatea si valoa-
rea lor, precum i pozitia in care
au fost aflate.
Sectia 30
Luarea sub pazlt a obiectelor
528. Patrula de jandarmi,
poate lua sub pazg, fgrg delega-
tie, numai acele obiecte (corpuri
delicte), cari se aflg la fata lo-
cului si cari nu sunt In proprie-
tatea sau pesesiunea nimgnui,
ori au fost predate de bung voie,
ca dovezi a infractiunii sau ca
mijloace cari pot duce la -desco-
perirea ei.
Sectia 31
Obiectele cari pot fi confiscate
529. Patrula de jandarmi va
confisch toate actele si obiectele
a cgror intrebuintare sau rgs-
pandire este opritg. informatori, inaintea justitiei,
Se vor mai luà dela detinut pentru a confirmg constatgrile
sau dela cel care trebuie din actele dresate de ei.
late, toate armele $i instrumen-
www.digibuc.ro
tele cari pot servi la infractiuni
contra vietii sau integritgtii cor-
porale sau la scdpare de sub
escorta.
Jandarmeria nu poate confiscà
imprimate, scrisori, telegrame
sau alte mesagerii cari se aflg la
postg, färg autorizatie preala-
bilg.
Ele pot fi confiscate numai
dacg se aflg la autor.
Patrula trebuie sg se ingri-
jeascg ca sg, nu citeascg altii
nechemati scrisorile prevenitului
sau a oricgror altor persoane.
Scrisorile, telegrarnele si alte
mesagerii, sosite cu po$ta, nu se
pot desface in nici o impreju-
rare, de jandarmi.
Ele se inainteazg parchetului.
Sectia 32
Jandarmeria nu poate primi nici
o reclamafie contra cercetetrii
ce face
530. Nici patrula i nici $e-
ful de post nu poate primi nici
o reclamatie contra cercetgrii ce
fac. Ei sunt datori sa indrumeze
pe cei ce fac astfel de reclama-
tiuni, ca sg le inainteze, dupg
competinta judecgtoriei sau par-
chetului.
Sectia 33
Actele incheiate de jandarmi
531. Constatarea infraettuni-.
lor se face de cgtre jandarmii
ofiteri de politic judiciarg, prin
incheiere de pro cese-verbale, in
prezenta a doi martori asi-
stenti.
532. Jandarmii numai in ca-
zuri grave apreciate de judecatg
pot fi chemati ca martori sau
533. Procesele-verbale se vor
 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
dresh pe cât se poate chiar la
fata locului infractiunii sau in-
tr'o camerd din apropiere, iar in
caz de neputintä, la primdrie sau
la post. Ele se vor redactà dupd
fiecare act de cercetare si in-
structie sau dupd terminarea
cercetdrii, potrivit imprejurii-
rilor.
Se vor redactd clar si concis,
cuprinzdnd toate imprejurdrile
referitoare la infractiune i eli-
minându-se din ele tot ce nu
se referd la ea.
Fiecare proces-verbal va cu-
prinde:
1. Titlul (proces-verbal);
2. Locul si data redactdrii;
3. Numele, gradul si forma-
tiunea din care face parte jan-
darmul care il dreseazd;
4. Modul de sesizare (denunt,
plângere sau observare proprie).
5. Constatarea fácutd, ca rezul-
tat al cercetärii, bazatá pe in-
dieu sau probe: constatarea per-
sonald a jandarmului, decla-
ratiile martorilor, lezatului, a
inculpatului si a expertilor
corpurile delictulul.
6. Semnátura jandarmului care
a f dent cercetarea si a marto-
rilor cari au asistat la facerea ei.
Procesul-verbal nu poate con-
tine opiniunile i convingerile
pesonale ale jandarmului. Ele
trebuie sd cuprindd numai rea-
litate obiectivd.
In cazuri când a fost imposi-
bil, dupd toate sfortärile Mute,
sd, se aducd doi martori, pentru
a asistd la facerea cercetárii
dresarea procesului-verbal, el va
fi semnat de jandarmul care 1-a
redactat, mentionând in proce-
sul-verbal, imprejurdrile care
1-au fortat sá dreseze singur a-
cest proces-verbal.
Dacá o persoand adusä la post
s'ar plânge sefului de post con-
tra procedurii patrulei, el va re-
dactd despre aceasta un alt pro-
ces-verbal, pe care-1 va inaintd,
26495. C. Hamangiu, v, XIX.www.digibuc.ro
12
177
impreund cu cel al patrulei, la
autoritátile judiciare competinte.
Sectia 34
Intreruperea cercetetrii
534. Cercetarea inceputd, nu
poate fi intreruptd, inainte de
clescoperirea desávarsitá a stdrii
de fapt, deal din ordinul par-
chetului sau al judecátorului de
ocol competent.
CAPITOLIIL VI
Politia judiciara militará
535. Cercetarea infractiunilor
sávarsite de persoanele justitia-
bile de instantele militare, se
face de cdtre 4andarmerie, in
conformitate cu normele ordi-
nare i normele codului de ju-
stitie
Cand jandarmii sunt sesizati
cá un ofiter in activitate a Fa-
vdrsit o infractiune vor raportd
pe calea cea mai scurtá si extra-
urgent comandantului de le-
giune si ofiterului comandant al
garnizoanei celei mai apropiate.
Cercetarea o va face un ofiter
mai vechi sau mai mare In grad
ca eel denuntat, iar jandarmii
se vor márginì a adund probele
ce ar puted servi la cercetare.
CAPITOLIIL VII
Transferarea arestatilor
Sectia 1
Primirea arestatilor
536. Jandarmeria este obli-
gatá sá transf ere detinutii
arestatii, nu numai din initiativá
proprie ci si de cdte ori primeste
un mandat sau ordin circular
de urmdrire dela autoritatea
competentä, in conformitate cu
178 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931
dispozitiunile regulamentului de
fat d.
In caz când un arestat este
foarte periculos sau and tre-
buie observat de aproape, seful
de post respectiv, cum si auto-
ritatea care preda arestatul, va
atrage in mod deosebit atentiu-
nea escortei, ludnd mäsurile de
precautiune necesare.
Seful escortei, cu ocazia luarii
In primire a arestatului, va per-
chezitionA si se va convinge daca
nu se aflä asupra lui arme sau
obiecte cari i-ar puteh servl con-
tra escortei sau care 1-ar puteh
ajuth ca sd scape.
Femeile vor fi perchezitionate
prin femei de Incredere.
Banii si alte obiecte de valoare
ale arestatului se vor predà de
autoritate sau de seful de post
sefului de escortä, contra do-
vada.
Seful escortei, cu ocazia pri-
mirii arestatilor, se va puteh
convinge daca acestia au hrana
si Imbracamintea necesard., si
daca pot fi transferati pe jos.
Orice observatiune facutd, In
privinta aceasta va fi raportatä
autoritatii sau sefului de post.
537. Transferarea arestatilor
se face, acolo unde esté cale fe-
rata, cu trenul; unde nu este
cale feratd si distanta pand la
autoritatea judecatoreasca mi-
Mara sau inchisoarea unde tre-
buie predat transferatul e mai
mare de 15 km se face cu trä-
sura.
Daca distanta e mai mica
transferarea se face pe jos.
538. Transferarea din post
In post se va face numai in ca-
zuri cu totul exceptionale.
539. Acoperirea cheltuelilor de
transport si hrana escortei si a
arestatului se vor suporth de au-
toritatea care a dat ordinul de
transferare sau cáreia a fost
predat arestatul.
www.digibuc.ro
Sectia 2
Paza arestatului in timpul
transf erdrii
540. Jandarmul trebuie sa ur-
meze arestatul de aproape, ast-
f el ca daca acesta ar Incerch et
fugä, el sd, poatd fi prins ime-
diat.
Jandarmul nu are voie sa
intre niciodatd in vorba cu a-
restatul.
In timpul transferarii aresta-
tul trebuie observat incontinuu.
Nu are voie nimeni sd, se apro-
pie de arestat, sd, vorbeasca cu
el sau sá se inteleaga prin
semne si nici complicii lui.
Masa se va luà Inteo camera
separata si nu i se va da cutit,
furculitá si Muting spirtoase.
Jandarmul EA nu admita ca
arestatul sa fie jicnit de nimeni.
Arestatii Isi fac nevoile corpo-
rale in prezenta escortei.
Se va Impiedech orice Incer-
care de sinucidere.
Baca exceptional arestatul e
transferat numai de un singur
janclarm, acesta este obligat sa
aiM cea mai mare atentie.
Sectia 3
Transferarea pe cale feratd sau
cu vapoare
541. Cu ocazia transferarli pe
calea ferata sau cu vaporul,
arma trebuie sa fie incdrcatá.
Cartusele lush', nu vor fi 2n
teal* ci numai in magazia ar-
mei.
Baioneta se va luh dela arma
Inaintea urcarei in vagon.
Dupd, coborirea din vagon ba-
ioneta se va pune din nou la
arma.
Escorta impreuna cu aresta-
tul vor aveh, dupa posibilitate,
compartment special si in tot
cazul se vor separà de ceilalti
calatori.
 LEGI DE UNIFIÇARE. 16 Martie 1931
Sectia 4
lncdtusarea
542. Pentru Indtusarea are-
statilor se vor aveh In vedere
normele dela art. 360-362. Acei
cari sunt numiti de autoritatea
competenta periculo$i, vor fi In-
totdeauna Inatu$ati.
Sertia 5
Transferarea mai multor arestali
543. Daca se transfer ä. mai
multi arestati, atunci se va aveä
In vedere ca ei s. nu vorbeascá
unul cu altul i pe cat e posibil
sä fie separati.
544. Tária escortei, de regulá,
este de jurratate plus unul din
numárul arestatilor.
Sectia 6
Procedura fafd de arestatii cari
nu pot merge
545. Dacá arestatul nu mai
poate merge se va aduce la cu-
nostinta celei mai apropiate pri-
márii. Arestatul va fi supus, pe
cat posibil, unei vizite medicale
$i se va procedà mai departe, in
Intelegere cu primária, in con-
formitate cu Imprejurárile date.
Arestatul in acest caz se va tine
sub pazá.
Dacä sunt motive de bä'nuialá,
relativ la siguranta transferárii,
escorta va cere dela primárie
oameni de Incredere ca ajutoare.
Sectia 7
Transferarea pdnd la postui sau
autoritatea din apropiere. Modul
de predare a arestatului
546. In cazul transfer Aril
paná la postul vecin seful postu-
lui este dator sä, in$tiinteze, prin
www.digibuc.ro
179
telefon, cu o seal% mai Inainte,
pe $eful de post urmátor.
Escorta, dupá ce a ajuns la
post, va predà arestatul cu foaia
de transferare $i cu toate cele-
lalte obiecte i hârtii lnsotitoare,
contra dovadtt.
Dadi arestatul trebuie predat
autoritätii, atunci escorta se va
duce la aceasta direct $i va
predà arestatul, cum s'a prevär
zut la aliniatul precedent.
Dupá luarea dovezii de pre-
darea arestatului, obiectelor si
corespondentei, jandarmii se re-
Intorc pe calea cea mai scurtä
la postul lor, unde raporteazá
de executare $efului de post.
Sectia 8
Ingrijirea efectelor arestafilor
547. Escorta este obligatä s.
aibä grijá de efectele arestatilor.
Nu este IngAduit arestatului
sä, vândä., sd däruiasca, sä
schimbe sau sä Insträineze, ori
sä nimiceascä, sub nici o formá,
efectele i lucrurile aflate asu-
pra lui.
TITLTJL IV
Serviciul extraordinar
(Art. 37-42 din lege)
CA P1TOLUL I
In general
548. Serviciul extraordinar
este acela care se executá nu-
mai In virtutea ordinelor sau
cererilor.
Serviciul extraordinar cuprinde
urmätoarele atributiuni:
a) Executarea mandatelor de
aducere, arestare, a ordinelor,
interventiunilor si cererilor pri-
mite In scris dela autoritätile ch
atributiuni de politie generali.
180 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mattie 1931
In caz de vAditä urgent& ordi-
nele se vor transmite telegrafic
ei se vor confirm& prin ordin
scris sau prin notele telefonice
cu numAr de ordine;
b) Asistenta i ajuturul la ce-
rere scris6 a celorlalte autorit4i
recunoscute de legi saa organe-
lor acestora, and surd impiedi-
cate in executarea functiunii lor.
549. In executarea serviciului
extraordinar este raspunzAtor
cel ce a dat ordinul sau a fAcut
cererea.
Jandarmul este rdspunzator
numai de felul cum a executat
ordinul .sau cererea.
550. Ordinele, interventiunile
cererile se adreseazA tri scris
comanclantului legiunii pe teri-
toriul caruia urmeaze, a fi exe-
cutate, in cazuri de urgentA ce-
lor mai apropiate formatiuni sau
direct jandarmului.
551. Mandatele de aducere
arestare se adreseaz& de auto-
ritätile direct posturi-
bor.
Actele care ating sau restrAng
libertatea individualA nu pot fi
executate decal pe bazA de or-
din scris, oricare ar fi autorita-
tea dela care emanA.
La cererea pArtii vAtAmate
jandarmul este obligat a-i eli-
ber& copie dupa ordinul
552. Jandarmii sunt datori
sA execute numai acel ordin pe
care 1-a dat autoritatea compe-
tentA, in cadrele atributiunilor
sale legale, cu respectarea for-
melor legale.
Pentru executarea ordinului
mai este necesar ca el s6, cad&
In competinta de executare a
jandarmului.
Jandarmul nu axe dreptul sA
cerceteze i legalitatea intrin-
sec& a ordinului dat.
553. Dad, ordinul sau cere-
rea ar ave& continut precis con-
trar legAmântului fäcut prin ju-
rämântul depus, contrar intere-
selor statutului sau serviciului
www.digibuc.ro
sau ar cere executarea unei
fapte oprite de lege, el nu se
executA, ci se raporteazd coman-
dantului legiunii in scris urgent.
Tot comandantului cTe legiune
se raporteaz& erarhic cererile
care au fost adresate jandarme-
riei ei executarea nu cade in
competinta sa.
Comandantul legiunii Incuno-
etiinteazA autoritatea, care a dat
ordinul sau cererea ilegald, in-
dicând textul de lege sau Xe-
gulament pentru care nu s'a
putut execute,.
ARA corespondentA in aceastA
chestiune comandantul legiunii
nu mai face cAtre aceastA au-
toritate, ci inainteazA dosarul
dacA este necesar inspectorului
suspendând executarea pAnA se
va hotAri.
Diferitele cereri ale functiona-
rilor statului, judetului, cornu-
nelor sau particularilor, dacA nu
sunt legale, se considerA numai
ca denunturi, plângeri sau ce-
reri venite dela particulari ei se
procedeazA cu ele In conformi-
tate cu regulamentul de fatA.
554. Jandarmii nu pot fi su-
straei in nici un fel dela execu-
tarea serviciului ordinar sau
extraordinar.
InsArcingrile strAine serviciu-
lui sau care le-ar scAdee, presti-
giul, sunt interzise.
CAPITOLUL II
Asistarea funetionarilor pub/id
555. Atunci cAnd sunt motive
sigure cA functionarul public
va intAmpin& In executarea atri-
butiunilor rezistentd, va puteb,
cere asistenta jandarmilor.
In aceste cazuri jandarmii a-
pArg, numai pe functionarii con-
tra eventualelor atacuri, garan-
tându-li-se libertatea de actiune
in executarea serviciului fArA sA
ia parte la efectuarea serviciu-
lui lor.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
CAPITOLUL II I
Concentrarea jandarmilor
556. In caz de rebeliune, se-
ditiune, adunAri sgomotoase, Im-
potriviri la executarea legilor,
regulamentelor i ordonantelor,
precum i in orice caz neprevb1,-
zut, care ar impune concursul
fortei publice, Ministerul de In-
terne, Directoratul Ministerial
local si prefectul, poate dispune
in scris, prin Inspectoratul ge-
neral al jandarmeriei, inspecto-
ratul respectiv, comandantul le-
giunii, concentrarea unei forte
corespunzAtoare de jandarmi
rurali, chiar din efectivul postu-
rilor din circumscriptia lor.
In cazuri grave si urgente au-
toritAtile publice se pot aclresb.,
direct posturilor i sectiilor.
In ordin se va arAtà: scopul,
locul, data si eventual durata
concenträrii. De modul cum. Isi
va indeplini formatiunea de jan-
darmi insArcinarea, rámâne rds-
punzator comandantul sau au-
toritatea civild care a fost de
fatâ si este in drept a o intre-
buintit.
Comanda jandarmilor concen-
trati o are seful de sectie res-
pectiv când jandarmii sunt din
raza sectiei, ajutorul de coman-
dant sau comandantul legiunii
când jandarmii sunt din cumin-
sul judetului.
Când jandarmii concentrati
sunt din cuprinsul unui- direc-
torat sau mai multor directo-
rate, comanda o va luà un ofi-
ter destinat de inspectorat sau
de inspectorul general.
In principiu, in cazuri de com
centrare se va lAsh posturilor
cel putin un ofi(er de politie ju-
diciarA i un jandarm.
Orice concentrare de jandarmi
se va raporta, Ma% amânare,
sefilor erarhici, imediat supe-
riori si direct inspectoratului
general.
www.digibuc.ro
181
CAnd este necesarA concentra-
rea unor forte mai mari sau
pentru timp mai indelungat, se
va face -apel la armatd.
CAPITOLUL IV
Despre mandate
557. Mandatul judecátoresc
este ordinul prin care judecáto-
rul de instructie sau procurorul
pune o persoanA in fata sa sub
pazA sau sub mâna justitiei.
558. Orice mandat trebuie sá
indeplineascd urmátoarele con-
ditiuni:
a) SA fie datat;
b) SA cuprindà numele i ca-
litatea magistratului care l-a
dat;
c) SA fie individual (contra
unei persoane singure);
d) SA arate numele i pronu-
mele prevenitului i faptul pen-
tru care s'a urnaárit.
559. Mandatul de arestare,
pe lângA punctele de mai sus,
trebuie sá conting i pedeapsa
prevázutá de lege si calificarea
faptului.
560. Sunt patru feluri de
mandate: mandat de infätisare,
mandat de aducere, mandat de
depunere i mandat de arestare.
561. Mandatul de infátisare
se dà de judecátor contra in-
culpatului pentru a se prezenta
inaintea sa.
El se inmâneazA celui in
drept, ca si citatiile, prin no-
tarul comunal, conform art. 178
din legea pentru ,dirganizarea
administratiei locale.
562. Mandatul de aducere
este ordinul judecAtoresc dat
agentilor fortei publice pentru
aduce in fata lor o persoanâ
citatA.
Acest mandat, se poate da
contra martorului sau inculpa-
tului, care nu s'a prezentat la
prima citare.
182 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Odatd cu emiterea mandatu-
lui de aducere, judeatorul
poate aplicd i o amend& pang
la 2.000 lei martorului care nu
s'a prezentat.
In caiul and fapta ce i se
imputd inculpatului se pedep-
seste cu inchisoare, judeatorul
poate emite direct mandat de
aducere motivat, fdrd a fi che-
mat mai Intai cu mandat de
Infdtisare.
563. Mandatul de Infälisare
si aducere se executd, prin In-
mAnare in original, celui contra
cdruia s'a emis, unei rude sau
servitor, cu care locuieste; iar
agentul va lud o dovada sem-
natd dela cel cdrula se inmâ-
neazä si o Inainteazd autorità-
tii judeatoresti ce a emis man-
datul.
564. Mandatul de depunere
se emite in cazul când este ne-
voie de o arestare provizorie,
pentru 24 ore.
El se da motivat.
565. Mandatul de arestare
are de obiect Inchisoarea pre-
ventivd a unei persoane, dupd
formele prescrise mai jos.
566. Dacd, prevenitul se o-
pune la executarea mandatului
si nu vrea sd urmeze pe agent,
el va fi constrâns a se supund,
prin fortd, chemând in ajuto-
rul au si alti agenti, and tre-
buinta va cere.
567. Dacti nu se gases-1,e pre-
venitul si nici nu poate fi gäsit,
se va duce mandatul la autori-
tatea comunald sau prim-pre-
tor, pentru a i se pune viza si
face mentiune despre aceasta,
restituindu-se apoi mandatul
autoritätii care 1-a emis.
568. Prevenitul se va ridia
dela domiciliu, cu atâtea zile
hiainte, câte vor fi necesare
pentru a-1 aduce la ziva si ora Indemnitatea de misie si transport
fixatd prin mandat, In fata
autoritätii In drept. 573. Cu ocazia executdrii
569. Mandate le de depunere serviciului extraordinar, jan-
www.digibuc.ro
si arestare se executá de jan-
darmi.
Prevenitul prins, va fi condus
färd Intdrziere, la arestul ará-
tat In mandat.
Daa autoritatea judecáto-
reascd solicitd prin ordin, se
poate executh prin for% publia
,5i. mandatele de aducere.
570. Dacä prevenitul nu va
puta fi prins, mandatul de a-
restare va fi trimis In copie, la
cea din urmä, locuintä, ce a avut
prevenitul si se va face proces-
verbal de perchezitiune.
Acest proces-verbal se va face
in prezenta a doi martori, ve-
cini ai prevenitului, pe cari Ii
va puted gdsi purtAtorul man-
datului. Pro cesul-verbal va fi
subscris de acesti doi vecini,
ardtându-li-se cuprinsul lui, ce-
rerea agentului ce se va fi fd.-
cut de a subscrie. Purtätorul
manclatului de arestare, va face
dupd, aceea a se vizeze proce-
sul au verbal, de pretor, de
primar sau ajutorul säu, ldsând
copie de pe clansul.
Mandatul de arestare si pro-
cesul-verbal, vor fi Inaintate
grefei tribunalului care 1-a emis
(art. 110 din procedura penald).
571. Cel care va intArzid
trimiterea unui arestat, comite
o arestare ilegall si va fi pe-
depsit dela 6 luni, la 2 ani In-
chisoare si cu interdictiunea pe
timp märginit, conform art. 99
din codul penal.
572. Actele de arestare, pre-
cum si adeverinta de predare,
semnate de directorul Inchiso-
rii, vor fi Inaintate in 24 ore,
autoritätii judeatoresti, care a
emis mandatul.
CAPITOLUL V
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
darmii reangajati, au dreptul la
indemnitate de misie si trans-
port, ca reangajatii din armatä,
iar jandarmii in termen, la ju-
mdtate din aceste drepturi, dela
autoritatea care a cerut servi-
ciul extraordinar.
TITL1JL V
Raportarea evenimentelor
574. efuI de post este Inda-
torat sit raporteze sefului de
sectie i comandantului de le-
giune direct, pe calea cea mai
scurtd (pe cat se poate prin te-
lefon sau telegraf), toate eveni-
inentele mai importante sau
extraordinare.
In special va raporta:
a) Cazul când s'a Intrebuin-
tat arma;
b) Moartea, rdnirea sau de-
zarmarea unui jandarm;
c) Moartea arestatului dela
post;
d) Cazul de indisciplind mai
mare sau infractiunile mai
grave, savânite de jandarmi;
e) Arderea cazärmii de jan-
darmi;
f)1 Evenimentele cari fac sit
se Intrerupd circulatia pe ate
ferate, sosele sau poduri mai
importante, mentionandu-se
durata probabild a Intrerupe-
rii;
g) Rebeliunea (art. 170 C. p.);
Violente contra autoritd-
tilor sau agitatia periculoasä,
cu ingrdmridire de popor;
i) Violenta contra particula-
rilor, prin grupäri mai maxi;
j) Miscarea politicd sau so-
ciald cu caracter amenintrttor;
Dezastrele produse de for-
tele naturii sau alt caz de fortd
majord, care amenintit vieata,
integritatea corporald i avutul
populatiei;
Asasinate sau atentate
grave; structiuni speciale.
www.digibuc.ro
183
Tâlhäriile sdvarsite de va-
gabonzi Inarmati 'sau Insotite
de alte urmdri periculoase;
n) Crime le sau delictele cari
amenintit siguranta publicd sau
produc senzatie;
o) Ivirea vreunei asociatii de
falsificatori de monete;
p) Furturile mai importante,
sau clacd, se avarseste la auto-
ritrttile publice;
r) Incendiile, dacit se produc
la intervale scurte agitänd po-
pulatia.
575. Legiunile raporteazd,
venimentele dela art. 574, tele-
grafic sau telefonic inspectora-
tului general, odatd cu mdsurile
luate.
576. Infractiunile fard, mare
important A, nementionate la
art. 574, se raporteazd, sectiilor
legiunilor, Indatä ce s'au se-
sizat cu ele jandarmii, prin bu-
letinul statistic.
577. Evenimentele privitoare
la ordine i sigurantä, devenite
publice, fie pe calea presei, fie
pe calea parlamentard sau alt
mijloc, vor fi cercetate färd
nici un ordin special de primul
sef erarhic ofiter. Actele dresate
se vor Inainta direct inspecto-
ratului general, raportându-se
totodatä in mod sumar i celor-
lalti sefi erarhici.
578. Infractiunile cu substrat
politic se raporteazd de posturi
imediat legiunilor, iar acestea
In legdturä cu seful politiei lo-
cale iau mdsuri In consecintä.
Comandantul legiunii rapor-
teazd evenimentul erarhic in-
spectoratului de jandarmi, in-
spectoratului general si direc-
tiunii generale a politiei.
579. Asupra strtrii de spirit
a populatiei se vor Inaintà bu-
letine informative and va fi
cazul, la cerere sau periodic
dacd se va dispune prin in-
184 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
TITLUL VI
Despre inspectii
CAPITOLUL
Dispozitiuni generale
580. Inspectiile constituesc
mijlocul, prin care sefii erar-
hici iau cunostintä de felul cum
se executä serviciul, asigurând
uniformitatea i constiincioasa
indeplinire a normelor in vi-
goare.
581. Inspectiile sunt cele
mai Lame ocaziuni pentru ci-
mentarea legäturilor sufletesti
Intre sefi i subalterni.
582. Inspectiile se vor esa-
lout', in tot timpul anului pe
luni, dupä cum urmeazä:
Comandantul legiunii
ajutori, vor face In medie
Intre 4-10 zile de inspectie lu-
nar, astfel ca la finele trime-
strului sh fie executat numhrul
total de sile prescris pentru un
trimestru, iar ofiterii superiori
dela inspectorate, semestrial
sa-si execute toate zilele afec-
t ate semestrului.
583. Inspectiile se fac, In
principiu, in mai multe zile con-
secutive si la at mai multe
subunitäti ale aceleiasi forma-
tiuni.
584. Itinerariile de inspectii
se Intocmesc de fiecare ofiter
cu o zi Inainte de plecare si se
lash in plic inchis la cancelaria
formatiunii sale.
585. and ofiterul soseste in
mod exceptional noaptea, dupá
stingere, va stabili numai efec-
tivul celor prezenti i absenti,
observand i ordinea din ca-
mere.
In cazul când formatiunea are
asupra sa fonduri, se pot nu-
mgt.& fondurile existente, färá
a se incheih, registrele.
586. Cu ocazia inspectiilor,
se dit cea mai mare importantá postul, färä, sa-1 inspecteze.
www.digibuc.ro
felului cum se face pregatirea
profesionalä, a jandarmilor.
587. Inspectia se face cu se-
riozitate, severitate i cu cel
mai desávarsit spirit de drep-
tate.
Sefii mai sunt datori a arätà,
cea mai mare bunávointá pen-
tru Indrumarea serviciului.
In timpul inspectiei si in-
structiei la post, dupä fiecare
1-2 ore, se vor da jandarmilor
repausurile necesare.
Greselile constatate se vor in-
láturh, pe cat posibil, la fata
locului, se vor da Indrumäri
se vor luh dispozitiunile nece-
sare.
588. Greselile shvarsite cu
rea vointti, vor fi reprimate
dupl caz, dupá cum datoria se-
fului erarhic este sä, laude pe
cei ce meritä si se disting.
589. Superiorii vor face sä,
se simtl influenta lor asupra
inferiorilor printr'o impulsiune
regulatoare, Mud interzis a se
interveni %A, motiv in atribu-
tiunile subalternilor.
Superiorul este dator sä, sti-
muleze initiativa inferiorilor.
590. Sectiti. se inspecteazd
odatti cu postul din localitatea
uncle Ii are resedinta.
591. La inspectiile anuntate
dela sectie in sus, seful forma-
tiunii de jandanni respectiva
prezintá celui ce inspecteaza si-
tuatia de efectiv.
592. Organele de inspectii
pot dormi in cancelaria pos-
tului.
Deasemenea pot luh masa la
post plätind costul corespunzä-
tor.
593. Ofiterii de jandarmi
aflati in interes de serviciu la
un post, care nu stä sub co-
manda lor, sunt obligati a-1
inspectà i consemnh In scris
rezultatul.
Dacd ofiterul nu este in inte-
res de serviciu, el numai vede
 LEGI DE UNIF1CARE. 16 Martie 1931
In acest caz dacd observd ne-
reguli importante, ca acte de
.indisciplind, etc., le aduce la
cunostinta leglunii respective.
594. Inspectiile sunt normale
sumare, dui:a cum urmeazd:
CAPITOLUI, II
Inspect/a normala la posturi
595. Inspectia normal&
posturilor se face de comandan-
tii de legiuni, ajutorii lor si se-
fii de sectii; ea dureazd o zi
are de scop inspectarea In de-
taliu a activitatii posturilor.
Inspectia normald, in princi-
piu, nu se face Dumineca i nici
in zilele de sä,rbatori legale.
Inspectia normald a coman-
dantului de legiune poate durd
mai putin de o zi, in cazul cdnd
seful de post nu se reintoarce
din serviciu inainte de 12 ore
dela sosirea comandantului
cdnd efectivul jandarmilor este
prea mic.
596. Inspectia normald are
ca obiect urmatoarele chestiuni:
personalul, instructia, serviciul,
disciplina i conduita, cancela-
ria i fonduriley alimentarea,
Imbracamintea, armamentul
munitiile, cau . sau alte mijloace
de transport, cazarea, cereri
reclamatiuni.
Sectia 1
Personalul
597. Cei ce inspecteaza se
vor convinge: dacd efectivul bu-
getar al postului corespunde ce-
rintelor locale de siguranta
publicd, dacd postul se and sub
efectivul bugetar i dacd in a-
cest caz, este necesard o corn-
pletare a lui.
Daca reangajatul care con-
duce postul corespunde functiei
respective, dad, are sefi de pa-
www.digibuc.ro
185
truld suficienti i dacd, se ocupd
de forrnarea loctiitorului sdn.
Dacà dintre jandarroii postu-
lui este vreunul originar din
judet.
Dacd, jandarmii sunt sandtosi
si dacd li se face vizita medi-
cala de medicii circumscrip-
tiilor sanitare respective.
Dach nu se tdinuesc boale ve-
nerice.
a Dacá se intampla imbolnd-
viri dese, vor cdutit ad stabi-
leased: cauza.
$eful de sectie ofiterii le-
giunii inclusiv comandantul,
Bunt obligati a vizitit jandar-
mii internati In spitalele de pe
teritoriul lor sd le asculte ce-
rerile si reclamatiile.
Sectia 2
lnstructia
598. Programul de invätd-
mant stabileste cursurile, mate-
ria, precum i desvoltarea ce
trebuie sd, se ded.
Cel care inspecteazd sd, se
convingd, dacd seful de post a
fácut scoald dupd program pan&
la data inspectiei; daca a con-
trolat jandarmii i ce influent&
a exercitat pentru invdtarea
materiei.
Examineazd jandarmii, insis-
tand asupra capitolelor mai im-
portante, pe cari le va lámuri
la nevoie, prin exemple practice.
Se vor control& una sau cloud
lucrdri scrise, pentru a se apre-
cià sarguinta si capacitatea
jandarmilor In aceastá directie.
Se va da o deosebitá impor-
tantd educatiei morale si reli-
gioase a jandarmilor.
In ceeace priveste instructia
militard, se va da atentiune ti-
nutei ostásesti, salutului mili-
tar, mânuirii armei, -exercitiilor
de incarcarea i descarcarea ar-
mei i tragerei reduse.
186 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Se va control& educatia
in ceeace priveste misarile din
program si daca jandarmii sunt
in mAsurl de a le aplich In di-
ferite ocaziuni.
Sectia 3
Serviciut
599. Cei ce inspecteazd, se
vor convinge: despre felul cum
organizeaza seful de post ser-
viciul de patrulare normal si
mai cu seamI patrularea spe-
cialä.
Despre felul cum executd pa-
trula serviciul de politie, si a-
nume cum se comportrt, cum
observd, cum se informeazd,
cum intervine pentru prevenirea
infra ctiunilor.
Vor studià numárul i natura
infractiunilor, epoca i interva-
lul la care s'a savarsit, cautând
cauzele 5i propunând remedii.
Vor caut& sä-si deh seamä,
dacil, se puteau preveni de post
sau nu.
Din modul cum s'a procedat
la descoperirea 5i cercetarea in-
fractiunilor, se va deduce va-
loarea jandarmilor ca ofiter de
politic judiciará.
Se vor incredintà dacd jan-
darmii cunosc tot teritoriul pos-
tului, populatia si in special
persoanele cari ii pot fi de fo-
los pentru deslusiri i acelea a-
supra cárora politia trebuie
sd-si indrepte toatä atentiunea.
Vor control& felul cum seful
de post distribue serviciul jan-
darmilor.
In cazul and se intâlneste o
patruld In timpul drumului se
va control& cum Isi exercitá ser-
viciul.
Cu tactul necesar, se va alit&
sá se afle dela autoritátile ad-
ministrative si judiciare, prim-
pretori, pretor, judecátor de o-
col, parchet, date referitoare la
www.digibuc.ro
conduita jandarmilor in servi-
ciu, in ceeace priveste ordinea
siguranta publicá, jar dela
celelalte autoritäti locale si per-
soane de Incredere, relatiuni re-
lativ la conduita jandarmilor, In
afará de serviciu.
Sectia 4
Disciplina fi conduita
600. Cei cari inspecteazd se
conving, dacd se respectd dis-
pozitiunile regulamentare rela-
tiv la disciplinä, camaraderie,
spirit de corp, tratament si con-
duit:a.
Sectia 5
Cancelaria i fondurile
601. Se va inspectà: dacá co-
respondenta i lucrarile cerute
prin diferite ordine sau cereri,
se executb, la timp si percis,
daa, se pästreamä exactitate in
registre, precum si dacá este
ordine In pbstrarea Mr.
Dacá tin registre si tablouri
nereglementare.
Dacá posturile au imprimatele
necesare.
Dacd lucrärile postului se
pdstreazd de seful de post sau
In caz de lipsà, de loctiitorul
säu, In scopul de a nu pierde
sau divulgh continutul Mr.
602. Acolo unde se pästreazA
fonduri, se vor convinge de in
registrarea i existenta kr
dac'd se pástreaza la locuri si-
gure.
Sectia 6
Alimentarea
603. Se va inspectk: dad, Po-
pota se administreazá potrivit
instructiunilor de functionarea
ei.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
Dacd nu se face risipd.
Dacd hrana este suficientd si
de ate ori se ia masa zilnic.
Ce aconturi permanente sunt
date, precurn i persoanele ce
iau masa la popotd.
604. Popota este bunul co-
mun al jandarmilor. Cei ce in-
Specteaz. sä nu influenteze mo-
dul de conducere, decât In ca-
zul când observä o rea gospo-
därie.
Sectia 7
Imbrdcdmintea
605. Se va controld: dad,
jandarmii au efectele necesare,
precum i cele prevdzute In in-
ventar.
Dacd efectele sunt bine 1ntre-
tinute i regulamentare.
Dacd nu sunt degradate ast-
fel Inat sá scadd prestigiul
jandarmului si a institutiei.
Sectia 8
Armament si muni(iuni
606. Se va controlà: dacd
jandarmii au armamentul re-
gulamentar conservä cu In-
grijire i clacd pentru degradäri
sau lipsuri, s'au 1ncheiat acte.
Dacd munitia este completä,
Ingrijitä i pästratä la loc us-
cat, precum i dacd pentru mu-
nitiunea consumatä, s'au fdcut
formele de scdclere.
Sectia 9
Caii sau alte mijtoace de
transport
607. Acolo unde se and cai,
sau alte mijloace de trasport,
se va controlà starea lor de in-
grijire i 1ntrebuintare, cum si
dad, au mijloace de hränire
sau alimentare.
www.digibuc.ro
187
Daca seful de post cunoaste
intrebuiptarea lor precum
defectele ce pot survenì si cari
i-ar face improprii serviciului.
Sectia 10
Cazarea
608. Se va controlà, dacä lo-
calurile formatiunilor corespuncl
cerintelor de cazare, dacd chi-
ria nu e prea mare si deed pro-
prietarul ii Indeplineste obli-
gatiunile contractului.
Dacd se pästreazd ordine
curätenie in local si dependinte.
Dacd mobilierul, cazarmarea
obiectele diverse sunt In build
stare si corespund inventa-
riului.
Sectia 11
Cereri si reelamatiuni
609. La raportul ce se tine
cu ocazia inspectiei, jandarmii
vor fi Intrebati, dacä au cereri
sau reclamatiuni.
Cei ce inspecteazä, rezolvd,
chestiunile ce sunt in cdderea
lor sau aduc la cunostinta sefi-
lor superiori pe cele ce nu le
pot solutiond.
610. Jandarmii vor fi Intre-
bati, dacd si-au primit dreptu-
rile bdnesti i dacà au ceva de
reclamat In aceastd privintd.
CAPITOLUL III
Inspectia normata la sectii
611. Inspectia normall la
sectie a comandantului si a ofi-
terului ajutor dela legiune, du-
reazd o jurnätate de zi.
In principiu ea se refer% la
aceleasi chestiuni ca si la post.
Deasemenea se vor avett In
vedere principiile stipulate la
legiuni, pentru comandant.
188 LEGI DE UNIEICARE. 16 Martie 1931

CAPITOLUL IV diferite ocaziuni de serviciu

atitudinii sale in afar& de ser-
Inspectie samara la posturi viciu.
Activitatea comandantului de
612. Inspectia sumarä se face, legiune se imparte In dour], ra-
de obiceiu, cu scopul, de a con- muri:
trol& in mod redus, pe neastep- a) Activitatea politieneascá, $'1
tate, postul asupra acth RAH ce Activitatea administrativd.
desfäwara in acel timp, cum si Ofiterul superior de control
asupra curAteniei, asupra or- dela inspectorat face in detaliu
dinei in local, asupra tinutei, inspectia politieneasca si mai
armamentului $i a prezentgrii sumar inspectia administrativa.
j andarmilor. Ofiterul ajutor al inspectora-
Daca sunt fondufi, se con- tului, face mai in detaliu in-
stata existenta lor. spectia administrativá i sumar
613. Acest fel de inspectie se pe cea politieneasa.
face, fie in mod exp..es, fie c&nd Inspectorul dá importanta cu-
cel care inspecteazg se ggseete venitá fiec&rei ramuri de acti-
in drum atre sau dela o alt& vitate In raport cu cazul.
formatiune, fie and se gäse$te 619. Verificarea administra-
la post in cercetare, sau in orice tiva i verificarea materialelor
alt serviciu. ei fondurilor, se face de atre
614. Inspectiile sumare du- contabilul dela inspectorat sub
reazá dela. 30 minute in sus. conducerea ajutorului inspecto-
615. Când se constata- nere- ratului, care stabileste starea de
guli, inspectia sumará se trans- fapt i ia mäsuri.
form& inteo inspectie normalá.
616. La inspectia sumar& flu CAPITOLUL VI
se vor incheià registrele, ins&
se consemná rezultatul celor Inspectia dela reeedinta inspectora-
constatate in registrul de in- talui
spectii.
617. Cu ocazia inspectiilor 620. La inspectorat se face
sumare, cei ce inspecteaz& vor distinctie intre activitatea per-
primi cererile j reclamatiunile sonal& a inspectorului i activi-
jandarmilor. tatea fiec&rui organ din subor-
dine, in parte.
CAPITOLUL V 621. Serviciile administra-
tive dela inspectorate, se contro-
Inspectia dela reeedinta legiunii leaz&, din punct de vedere teh-
nic, de Sefii serviciilor respec-
618. /ad ce inspecteazá pe tive dela inspectoratul general,
comandantul de legiune, vor a- conform regulamentului in vi-
precià activitatea acestuia dupá goare.
instructiunile i ordinele ce fig
dela re$edinta i dupti modul CAPITOLUL VII
cum controleaz& (inspecteazá)
executarea bor. Inspectia eefului de sectle
Deasemenea se va da o deose-
bitá atentiune felului de func- 622. Scopul inspectiei sefu-
tionare a serviciuhti in general, lui de sectie este controlarea
precum si. modul de actionare exIecutárii serviciului la post,
a comandantului de legiune in in toate detaliile lui, dela ultima

www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sa inspectie, precum i daca
s'a executat toate observatiunile
facute de sefii superiori erar-
hici.
El va da in deosebi atentie
instructiei profesionale practice
va insist& asupra modului
cum se mentine ordinea i sigu-
ranta publicA.
623. Seful de sectie este obli-
gat a inspect& odatä pe lung,
toate posturile din sectie.
Aceast& inspectie normal& va
durk o zi, In care calcul nu in-
trá i timpul necesar pentru
drum.
Durata unei inspectii poate
depäsi acest timp in cazuri ex-
ceptionale, cum ar fi spre. e-
xemplu:
Controlul patrulelor, vizita-
rea comunelor, cercetäri, etc.
$eful sectiei este obligat a in-
spect& inteo perioad& de 3-0
luni toate comunele de pe ter--
toriul sectiei, dup& cum se fi-
xeazA de inspectorat prin ordin
de zi, In urrna propunerii mo-
tivat& comandantilor de legiuni.
Pentru executarea inspectiei
normale j vizitarea comunelor,
nu se pot depási 10 zile pe lunA.
Dec& numárul posturilor trece
peste cel normal fixat de regti-
lament, pentru fiecare post in
plus se acord& ate o zi de in-.
spectie, peste cele 10 zile fixate
mai sus.
624. Seful sectiei poate face
inspectii sumare ori de ate ori
g&seste necesar.
625. Seful sectiei face in-
spectiile sale pe cat se poate
inopinat, far& a fi obligat s& le
fac& In continuare.
Seful sectiei nu poate lipsi
fAr& intrerupere dela resedinta
sectiei mai mult de 3-4 zile.
626. Inspectiile sumare se
pot face i noaptea, conform
principiilor stabilite de art. 585.
627. 5eful sectiei este obli-
gat s& rezolve i s& indrepte pe
loc neregulele constatate. In ca-
www.digibuc.ro
189
zul cand nu poate face aceasta,
raporteaz& legiunii.
628. Pentru a face in bune
conditiuni inspectia posturilor
mixte, acolo unde sunt, seful
sectiei este dator ca pe lAngA
cunostintele profesionale i mi-
litare, s& posede notiuni despre
conservarea i Intretinerea har-
nasamentului, cailor, biciclete-
lor, motocicletelor, etc.
CAPITOLUL VIII
Inspectille ofiterilor ajutori dela legiuni
629. Din punct de vedere al
incadrArii ca ajutori, legiunile
se pot prezintà:
a) Legiuni fArA ajutori;
b) Legiuni cu un ajutor;
Legiuni cu 2 ajutori.
630. In general, legiunile
fArti ofiteri ajutori, se consider&
acelea cari au maximum 41 for-
matiuni; Legiunile cu 2 ajutori
sunt acelea cu minimum 61
formatiuni; celelalte legiuni se
vor consider& legiuni cu un sin-
gur ajutor.
Aceste categorii de legiuni se
hotárásc prin ordin circular ge-
neral pe inspectoratul general.
631. Inspectiile normale exe-
cutate de ofiterii ajutori, au ca
scop controlarea executdrii ser-
viciului in toate detaliile si in-
structia sistematic& a jandar-
milor In toate ramurile de acti-
vitate.
632. La legiunile cu un ofi-
ter ajutor, acestia inspecteaz&
odat& pe an (In mod obligatoriu.
normal si odat& sumar, toate
formatiunile legiunii.
633. Legiunile cu 2 ofiteri a-
jutori se impart pentru inspec-
tii in doll& sectoare.
Acesti ofiteri ajutori inspec-
teazA, obligatoriu odatá pe an
normal si de 2 ori pe an sumar,
toate formatiunile sectorului
respectiv dup& normele de mai
sus.
190 LEGI DE UN1FICARE. 16 Martie 1931

634. Inspectia normall este Comanclantii legiunilor cu un

deobicei anuntatä i dureaz6, o ofiter ajutor, inspecteazá oblige-
zi, in care nu inta timpul ne- toriu, odatá pe an, normal si de
cesar drumului. 2-3 ori sumar anual, toate for-
Inspectiile sumare sunt tot- matiunile din subordine.
deauna inopinate si dureazá de Comandantii legiunilor cu 2
la 30 minute in sus. ofiteri ajutori, inspecteaza obli-
635. Neregulele constatate se gatoriu odatá normal si odat6
inläturä la fate locului sau se sumar anual, toate formatiunile
dá termen pentru aceasta si se din subordine.
raporteazá de executare. 642. In ceeace priveste nu-
636. Ofiterii ajutori dela le- márul de zile i calcularea lor,
giune nu pot depäsi pentru ser- se va aveà in vedere aceleasi
viciul exterior 10 zile lunar, in- principii ca la art. 637.
clusiv inspectiile.
Numárul anual al zilelor de CAPITOLUL X
inspectii ì nature inspectillor
se fixeazä in tabelul anexâ Inspect/He ofiterilor superiori de
Nr. I. control
637. Pentru calculul zilelor
de serviciu, cu drept de misie, 643. Ofiterii superiori de con-
se vor socoti pentru o zi o in- trol dela inspectorate, se vor in-
spectie normalá la post, sau 2 credintà, cu ocazia inspectiilor,
inspectii normale la resedinte de activitatea ofiterilor dela for-
de sectii sau 3 inspectii sumare matiuni, de influenta pe care o
la post. exercitil asupra jandarmilor, pre-
638. Ofiterul ajutor cu oca- cum si de conduita lor in afarä
zia inspectiei, se asigurd dacá de serviciu.
neregulele constatate de sefii e- Deasemenea se incredinteaza
rarhici au fost inláturate. de modul cum sefii de sectii ti
inspecteaz5, posturile, precum si
CAPITOLUL Ix de felul cum se executá serviciul
la posturi.
Inspect/He comandantului de legiune 644. Inspectoratul imparte te-
ritoriul pe legiuni in mod echi-
639. Cu ocazia inspectiilor, tabil, din punct /de vedere al
comandantul legiunii se asigurá depârtgrii si comunicatiilor, pe
de bunul mers al serviciului si numärul ofiterilor superiori de
al gospoddriei formatiunii in control.
subordine, controlând totodatä si Aceastä impärtire nu este ne-
activitatea ofiterilor ajutori voie sâ formeze grupe compacte.
a sefilor de sectii. 645. Ofiterul superior de con-
640. Inspectiile normale de trol inspecteazA In cursul unei
obicei sunt anuntate i dureazázile una pânä la trei formatiuni,
in raport cu anotimpul.
o zi pentru un post, o jumatate
de zi pentru o sectie. El este obligat a inspectâ odatä
Inspectiile sumare dureazá anual toate formatiunile terito-
dela 30 minute in sus. riale afectate si cel putin se-
641. Comandantii legiunilor,mestrial 'resedinta aegiunilor,
dui:4 ce In prealabil a väzut
fárá ofiteri ajutori, inspecteaza
obligatoriu normal de 2-3 ori mai multe formatiuni ale ace-
pe an si odatà pang la 4 ori lei legiuni.
sumar, toate formatiunile din 646. In decursul anului toate
subordine. formatiunile teritoriale ale in-
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
spectoratului trebuesc inspectate
de ofiteri superiori de control,
Mr& a putea obliga pe acestia
sä depäseascA media de 10 zile
lunar.
647. In caz de lips& mai mare
de 3 luni a unui ofiter superior
de control, Inspectoratul Gene-
ral se va ingriji, ca formatiunile
din sub ordinea acestuia, Fa fie
inspectate de un alt ofiter supe-
rior de control, in urma cererii
inspectoratului.
CAPITOLUL XI
Inspeafille ofiterului aPtor dela
inspectorat
648. Ofiterul ajutor al inspec-
toratului face inspectiile admi-
nistrative la legiuni de 2 ori pe
an, insotit Mild de contabilul
dela inspectorat.
649. Cu ocazia acestei inspec-
tii administrative, ofiterul veri-
ficator verifica inventariile si
registrele i raporteazA la fata
locului rezultatul ajutorului, care
ia mäsuri potrivit cazului.
In timp ce contabilul executh
lucrArile de mai sus, ofiterul a-
jutor al inspectoratului face in-
spectia profesionalä a legiunii
a formatiunilor apropiate.
650. Ofiterului ajutor al in-
spectoratului i se afecteazg 80
90 zile de inspectii anual.
651. Cand in decursul unul
an legiunea a fost predat&
primità in prezenta ofiterului a-
jutor al inspectoratului si al con-
tabilului, inspectia administra-
tiv& la ace& legiune se reduce
la una.
652. Ofiterul ajutor al inspec-
toratului intrebuinteazg celelalte
zile pentru inspectiile legiunilor,
sectiilpr si posturilor unde crede
necesar.
www.digibuc.ro
191
CAPITOLUL XII
Inspectille inspectorului
653. Inspectoratul imbrriti-
seaza ansamblul activit&tii pro-
fesionale si administrative a
formatiunilor din inspectoratul
säu.
654. Inspectorul inspecteazá
formatiunile de sub comanda, a-
colo unde crede c& este necesarä
prezenta sa, in ceeace priveste
impulsiunea serviciului, ordinea
si siguranta publicA.
El este obligat a cunoaste, in
serviciu si in afar's', de serviciu,
pe toti ofiterii din subordine,
spre a-i aprecia in perfect& cu-
nostintä de cauz6.
In acest scop inspectiile nu se
vor limita la resedinta ofiterilor,
ci cat mai mult asupra forma-
tiunilor din subordinele ace-
stora.
655. In scopul celor arätate
mai sus inspectorul dispune de
circa 80-90 zile anual.
CAPITOLUL XIII
Inspectille inspeotorului geeeral
656. Inspeetorul general in-
specteazg cat mai des acele re-
giuni, uncle siguranta public&
impune aceasta.
Inspecteaza activitatea ofiteri-
lor cari in anii precedenti au
fost notati nefavorabil si pe cari
trebuie sj noteze in deplina
cunostintá de cauzà.
Deasemenea va inspect& acti-
vitatea ofiterilor cgrora urmeaz&
a le da nota de caracterizare ge-
neral& si mai cu seam& pe acei
cari trebuie sà-i noteze in deta-
liu, conform legii de inaintare
in arroatä.
In acest scop, va inspects si o
parte din formatiunile In sub-
ordine ale acestora.
192 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mart le 1931
CAPITOLUL XIV
Registrele de inspectil
Sectia 1
La posturi
657. Rezultatul inspectiei se
scrie in registrul de inspectii al
postului, personal de cätre cel
ce inspecteazä.
Registrele de inspectii vor a-
yea pe copertä indicat punctele
cari fac obiectul inspectiei.
658. In registre se va rtis-
punde, in mod obligatoriu, asu-
pra chestiunilor referitoare la
personal, instructie 0 serviciu.
Asupra celorlalte chestiuni se
va räspunde numai in cazul
când se fac constatäri impor-
tante sau cari nu se pot indreptà
imediat.
In principiu greeelile färä im-
portantä sau cari se pot indreptà
pe loc, nu se trec in registru.
659. La inspectia sumara se
va trece in registru, In mod o-
bligatoriu, chestiunile referitoare
la personal ei la serviciul ce se
executä in acel timp.
660. Ori de câte ori se con-
statä merite deosebite, acestea
vor fi consemnate in registrul
de inspectii.
661. Este interzis a se inscrie
in registru, pedepse sau amenin-
täri ei observatiuni asupra in-
spectiilor anterioare ale eefilor
erarhici.
Pentru neregulile mai mari se
aplicä pedeapsa reglementarä
la raportul formatiunii ce se in-
specteaza
Sectia 2
La sectii si legiuni
662. In registrul sectiei ei le-
giunii se vor consemnit consta-
Wile relativ la:
1. Efectiv: (numele eefului sau
comandantului, efectivul bugetar
www.digibuc.ro
si real, numele posturilor ei sec-
tiilor inspectate).
2. Chestiuni disciplinare, mili-
tare ei de instructie (caracteri-
zarea pe scurt a comandantului,
cum se mentine disciplina, con-
duita ei tinuta militará a jan-
darmilor, rezultatul instructiel
si educatiei).
3. Siguranta publicä: (situatia
privitá din punct de vedere al
sigurantei publice, activitatea
jandarmilor ei opinia autoritä-
tilor din acest, punct de vedere,
dacä au fost turburäri, cauzele
cari le-au produs 0 mäsurile
luate).
4. Chestiuni administrative:
(fonduri, materiale ei imbräcá-
minte, armament, munitiuni ei
cazare).
663. Inscrierea se va face
dupä aceleaei norme ca la post.
Rezultatele dela punctele 1-4
se referá, atat la acele constatate
la reeedinta, at ei la formatiu-
nile teritoriale inspectate.
Sectia 3
La inspectorate
664. Constatárile inspectiilor
dela reeedinta inspectoratului se
tree inteun registru alb.
CAPITOLUL XV
Copia *pa registrele de inspectie
665. Rezultatul inspectiei se
copiaztt de cel inspectat ei se
inainteazá erarhic dupá cum
urmeazä:
1. Còpiile inspectiilor eefilor
de sectie se inainteazá legiunii;
se verificii de ajutor ei se pre-
zintä comandantului legiunii
pentru a luà mäsuri.
Aceste cdpii se pästreazá la
legiuni, pe sectii.
2. COpiile inspectilor !Acute
posturilor ei sectiilor de catre
 LEGI DE UNIFICATIE. 16 Martie 1931
cornandantul de legiune $i aju-
toarele sale, se trimit la inspec-
torat.
Aceste còpii se verificä prin
ofiterii superiori de control, cari
le prezinta inspectorului pentru
a lub. mäsuri.
COpiile se inapoiazä la legiuni
uncle se fac dosar pe ofiteri $i
sectii.
3. Còpiile inspectiilor fäcute la
legiuni de cätre ofiterii superiori
de control se trimit si se pä-
streazA la inspectorat, dupá ce
au fost verificate de inspector si
s'a luat rnäsurile cuvenite.
Cele fäcute sectiilor $i posturi-
lor se inapoiazä si se pästreazä
la legiuni.
Aceste còpii se grupeazä pe
ofiteri si legiuni.
4. Còpii le inspectiilor fäcute le-
giunilor de cgtre ajutorul in-
spectorului i inspector se trimit
inspectoratului general, care,
dupg examinarea lor $i luarea
mäsurilor când e cazul, le ilia-
poiazA la inspectorat, unde se
pästreazä separat pe legiuni.
Cele Mcute sectiilor i postu-
rilor se inainteazA pâra la in-
spectorat i apoi se inapoiazä la
legiuni.
5. Rezultatul inspectiilor M-
cute de inspectorul general, se
inainteazá direct, dupä natura
chestiunilor, Ministerului de In-
terne sau Armatä, de unde se
comunicd mäsurile luate.
666. Pentru a se evith darea
ordinelor contrarii $i intârzie-
rile, se vor pástrà urmátoarele
reguli:
Comandantul legiunii sau in-
spectorul solutioneazä, inainte
de trimiterea còpiilor mai sus,
numai acele constatdri cari cer
mäsuri urgente i intrá in com-
petenta lor $i sunt clar preväzute
de regulament.
Aceste másuri se iau in rezo-
lutii direct pe
Còpi ile ajunse la sectii se Ina-
inteazä in 24 ore la legiuni, ce-
26495. C. Hamangiu, vol. XIX. 13
www.digibuc.ro
193
lelalte formatiuni le inainteazá
autoritätilor superioare in 48
ore, llirá a fi inregistrate i fära
adresti speciald.
Autoritatea superioarä dispune
conform celor de mai sus.
Inspectoratul trece inteun re-
gistru special, data, unitatea $i
de cine a fost fäcutä inspectia,
pe baza foilor ce Ii -sosesc.
TITLUL VII
Dreptarile.pi lndatoririle personale ale
jandarmilor i ofiterilor
CAPITOLUL I
$eful de post
667. Seful de post este sub-
orclonat direct $efului de sectie.
El este seful jandarmilor ce
compun postul si in aceastä ca-
litate are datoria sä mentinä or-
dinea i disciplina subalternilor
Dacá se produce vreun act de
inclisciplinä la post, este obligat
sa, raporteze $efului de sectie
imediat.
Este in drept sä, controleze ac-
tivitatea jandarmilor in cazarmä,
pe nea$teptate, chiar $i intreru-
pând la un moment dat serviciul
exterior ce executá.
El are dreptul i Indatorirea
a supravegheà purtarea jandar-
milor chiar $i in afard de ser-
viciu.
El trebuie sä -Indemne subal-
ternii la un trai normal $i ra-
tional $i O. fie ingäcluitor, sä
desvolte in ei continuu simtul
datoriei i interesul pentru exe-
cutarea serviciului; sä le des-
volte simtul camaraderiei, iar
fatá de populatie, obi$nuinta de
a procedh cu tot tactul cuvenit.
$eful de post räspunde pentru
mentinerea ordinei $i sigurantei
publice in raza postului säu, a-
vând depliná latitudine in orga-
nizarea serviciului de patrulare.
194 LEGI DE UNIEICARE. 16 Martie 1931
Cercetdrile mai importante (a-
sasinat, tâlhrii, duri de foe,
etc.), le face de regula seful de
post.
Seful de post este obligat
facd el insus patrularea in tot
cuprinsul postului cel putin o-
data in trei luni si sä se infor-
meze la fata locului asupra mo-
dului cum se indeplineste ser-
viciul de patrulare obisnuit.
Va controlh ziva ca i noaptea
modul cum f$i executä subalter-
nii Insärcindrile ce li s'au dat.
Cu ocazia patruldrilor, el va
luà ca insotitor un jandarm mai
nou sau mai slab, pentru a-1
initih pe cale practica in ser-
viciu.
Cänd un jandarm se fmbolná-
veste, seful de post face raport
erarhic la legiune si ia mdsuri
de ingrijiri medicale.
Popota dela post se va con-
duce in conformitate cu instruc-
tiunile speciale date de Inspec-
toratul General.
Seful de post va da o deosebitá
atentie Intretinerii mobilierului
si a efectelor de toate categoriile
cari se aflìl. la post.
Serviciul de cancelarie va fi
condus de $eful de post in con-
formitate cu normele in vigoare.
In caz când toti jandarmii
postului sunt absenti din ca-
zarma, cheia localului se va
lash in plic sigilat.
La intrarea sa in serviciu,
seful de post se va prezenth de
indatä capilor autorittitilor lo-
cale cu cari va With a tine un
contact at mai strâns.
CAPITOLUL II
$eful de patrufti
668. $eful de patruld este o-
fiter de politie judiciard i rds-
punde de indeplinirea la timp
a serviciului.
El este subordonat direct se-
fului de post.
www.digibuc.ro
El rdspunde de toate actele
si conduita insotitorilor sdi.
In decursul serviciului trebuie
sá observe si sd se informeze
asupra tuturor chestiunilor cari
privesc indatoririle sale $i sá
initieze pe jandarmii insotitori
in executarea serviciului.
Cel mai vechiu sef de patruld
sau cel numit de comandantul
de legiune, va fi initiat in con-
ducerea practicd a postului de
jandarmi, spre a-1 Inlocul la
nevoie când seful de post titu-
lar absenteazd.
CAP1TOLUL III
Jandarmii
669. Fiecare jandarm este ti-
nut insuseascd cunostintele
necesare pentru pute.§. /ride-
plini atributiunile i indepen
dent.
Jandarmul trebuie sd dea as-
cultare sailor si sá aibb. Were-
dere desavanitä in ei.
Fiecare jandarm rdspunde per-
sonal pentru activitatea $i con-
duita sa din si afard din ser-
viciu.
Trebuie sd cunoascá bine teri-
toriul si populatia din raza
postului.
Jandarmul insotitor in de-
cursul serviciului de patrulare
este subordonat sefului de pa-
truld. Dispozitiunile luate de $e-
ful de patruld in baza normelor
prevrtzute in legea si. regulamen-
tul jandarmeriei, trebuie sá fie
executate intocmai.
CAPITOLUL IV
$eful de sectie
670. 5eful de sectie este seful
erarhic direct al tuturor postu-
rilor din circumscriptia sectiei.
El se and sub ordinele directe
ale comandantului i ajutorului
dela legiune.
 LEGI DE UNIFICARE.16 Martie 1931
Este strict interzis sefului de
sectie sä primeasa dela subal-
ternii lor daruri sub orice formd.
El trebuie sa, cunoascd puterea
intelectuald, rezistenta fizia
caracterul subalternior
Seful de sectie este conducd-
torul i sfätuitorul nemijlocit al
jandarmilor din raza sectiei.
Dacd subalternii Ii cer sfaturi
sau deslusiri In chestiuni parti-
culare sau de servichi, el este
dator sä, le dea cu toatä bunk-
voint a.
Seful de sectie este obligat
se prezinte prim-pretorului sau
sä-1 pund in cunostintä de fap-
tele intâmplate.
5eful de sectie trebuie sa." cu-
noasci amdnuntit teritoriul sec-
tiei i toate imprejurdrile
evenimentele in legaturä cu ser-
viciul.
El controleazd activitatea
mäsurile luate de posturi, fiind
responsabil de bunul mers al
serviciului.
Seful de sectie este obligat sá
initieze pe subalternii sdi In
toate ocaziunile In cercetärile
legale i tiintifice a infractiu-
nilor, clutând a le desvolta at
se poate de mult dragostea a-
cestui serviciu.
Ordinele co le dd trebuie sä fie
scurte, concise si sä, nu jigneasca
demnitatea subalternilor.
Pedepsele ce le aplia le ra-
porteaz6 legiunii si le trece in
carnetul sau de note.
Dacä i se raporteazd cazuri de
indisciplind gravd, seful de sec-
tie va raportä urgent legiunii
va plea de indatä la fata
locului pentru a face primele
cercetäri.
Tot astfel va procedd i in caz
de intrebuintarea armei de vreun
jandarm.
Activitatea sefului de sectie
cuprinde: inspectia posturilor,
serviciul exterior, conducerea
executarea cercetärilor i ser-
viciul de birou dela sectie.
www.digibuc.ro
195
Serviciul exterior al 5efului de
sectie constä din:
a) Controlarea activitätii pa-
trulelor dela posturi, referitoare
la modul cum se executd servi-
ciul si conduita lor In timpul
patruldrii;
b) Vizitarea mai des a loca-
litätilor unde sunt intreprinderi
industriale sau aglomeratii de
muncitori.
Când seful de sectie viziteazä
o comunk este obligat sä ia
contact cu primarul sau mem-
brii delegatiei permanente, cu
locuitorii fruntasi ai comunei, iar
in localitätile unde lucreazd mal
multi muncitori, cu patronul
sau conduatorul muncitorilor,
pentru a se informd cu privire
la siguranta publicä, precum si
la activitatea si concluita jan-
darmilor.
Daa pe teritoriul sectiei se
petrec crime si delicte, däri de
foc, vagabondaj sau alte infrac-
tiuni cari produc neliniste sau
miscäri cu caracter amenintätor
sau (lea se ivesc incendii, inun-
datii sau alte calamitäti, seful
sectiei pleaa imediat la fata lo-
cului pentru a restabill ordinea
si a luà mäsurile necesare, ra-
portând cornandantului de le-
giune.
Decä este nevoie de Intärirea
imediatä a unui post, va luì
jandarmii necesari dela alte po-
sturi, raportând comandantului
de legiune.
In acest caz daa nu se and
ofiter la fata boculni, ia comanda
jandarmilor.
Dacd in comuna de resedintá
sau in apropiere exista autori-
tate judiciark seful sectiei va
cere instructiuni pentru Indru-
marea cercetärel diferitelor in-
fractiuni.
In principiu, seful de sectie nu
cerceteazd decdt infractiuni
grave si complicate.
Seful postului dela re*edintá
executil serviciul de biurou dela
196 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
sectie, ori de ate ori *eful sec-
tiei lipse*te dela post.
Inspectiile le executa in con-
formitate cu dispozitiunile dela
capitolul inspectiilor din prezen-
tul regulament.
CAPITOLUL V
Comandantul de legiune
671. Comandantul legiunii
ráspunde de disciplina *i tinuta
educatia si modul cum
Isi indeplinesc jandarmii servi-
ciul.
Repartizeaza si detaseaza jan-
darmii la posturi si aprobá de-
tasärile urgente fäcute de sefii
de sectie; face propuneri pentru
Incadrarea posturilor In raport
cu insusirile jandarmilor si ne-
voile serviciului, hotäräste care
sefi de patrulä sä, fie pre-
gätiti pentru serviciul de sef de
post.
Tine legätura de serviciu cu
toate autoritätile publice din ju-
det.
Propune Inspectoratului mu-
tarea jandarmilor, evitand a face
asemenea propuneri f árá motiv
serios.
Opinieazä asupra confirmarii
in jandarmerie a jandarmilor
elevi.
El face propuneri de Inaintare
In grad a jandarmilor din sub-
ordine.
Aprobl concedii jandarmilor
pânä la 5 zile.
In ceeace priveste notele de
dat jandarmilor din subordine,
el va luh i avizul ajutorilor sat
Conduce administratiunea le-
giunii cu ajutorul secretarului
si corespunde direct cu Inspec-
toratul.
_Supravegheazil in permanentá
ca posturile si sectiile sá nu fie
incarcate cu corespondentä 'de
prisos.
Concentreazä lucrärile admini-
strative la legiune, pentru ca
www.digibuc.ro
posturile si sectiile sa-si poatii
indeplini cat mai bine serviciul
lor propriu de politie.
Inspecteaza posturile i sectiile.
Rezolvá rapoartele si orice co-
respondentä primita la legiune.
Face propuneri pentru recom-
pensarea jandarmilor meritosi.
Dacd astfel de propuneri se
fac din partea autoritatilor ad-
ministrative, comandantul le-
giunii este obligat sa le studieze
*i sh-si dea avizul.
CAPITOLUL VI
Ofiterul ajutor al legiunil
672. Ajutorul legiunii este
subordonat comandantului de
legiune si poate fi insárcinat cu
orice fel de lucrári de serviciu.
Autoritatea lui se extinde asu-
pra tuturor posturilor si sectiilor
din circumscriptiunea care i se
afecteazá.
In lipsa dela post a coman-
dantului, cel mai vechiu ajutor
Indeplineste toate atributiunile
sale de serviciu, afara de cele
personale.
CAPITOLUL VII
Comandantul companiel plutonului
cadre
673. Intreg personalul dela
resedinta Inspectoratului Gene-
ral, inspectoratelor, scoalelor, a-
telierului 5i depozitului se in-
cadreaza din punct de vedere
administrativ In o unitate, cadre
care se administreaza dupá nor-
mele prevázute pentru legiunile
teritoriale.
Comandantul acestor unitäti
are asupra personalului lui di-
rect, afarä de cel dela biuroul
adjutanturii i contabilitatii a-
celas drept de pedeapsa discipli-
nara 5i de aprobare de conce-
dii ca si un comandant de le-
giune.
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
CAPITOLUL VIII
Inspectorul
674. Inspectoratul este condus
de un general de brigadd sau
de un colonel.
Inspectorul indrumeazd $i co-
ordoneazd serviciul la forma-
tiunile in subordine, centrali-
zeazd informatiunile, iar prin
inspectiuni 61 mai dese, perso-
nal, se incredinteazd despre:
a) Bunul mers al serviciului;
b) Pregätirea ofiterilor $i jan-
darmilor, $i
c) Buna conservare i intre-
tinere a materialului.
Vegheazd ca instructia la uni-
tdtile teritoriale sd se facd in
conformitate cu capitolul respec-
tiv al prezentului regulament si
ca spiritul de initiativd acordat
subordonatilor sd nu fie stân-
jenit.
Va luà contact personal cdt
mai des cu directorul ministe-
rial local, pentru a se luà md-
surile cele mai eficace, potrivit
imprejurdrilor teritoriului respec-
tiv, pentru combaterea
Inspectorul räspunde de dis-
ciplina subalternilor din circum-
scriptia sa.
Vegheaza ca pedepsele disci-
plinare sd fie date cu pdstrarea
formelor legale, ludnd mäsuri ca
nimeni sd nu sovdiascä In apli-
came, mäsurilor disciplinare, iar
pe de altd parte ca nimeni sd nu
depd$eascd mdsura in aplicarea
pedepselor sau sä fie stápânit
de alt sentiment deal al drep-
Valli i disciplinei.
Se va folosi de ocazia eveni-
mentelor mai importante ce se
ivesc pentru a da ordine cu ca-
racter instructiv general.
1ngrije$te ca subalternii sdi
sd-si primeascä drepturile bd.
nesti la timp i ca formatiunile
sd fie inzestrate cu toate obiec-
tele, materialele necesare si sd
fie instalate in localuri potrivite.
www.digibuc.ro
197
Inspectorul poate delega o
parte din atributiunile sale a-
jutorului inspectoratului.
CAPITOLUL IX
Ajutorul inspectoratului
675. Ajutorul inspectoratului
este inlocuitorul de drept al a-
cestuia in toate atributiunile de
serviciu.
Când inspectorul este absent,
ajutorul hotdrOte in toate che-
stiunile de serviciu, afard de a-
celea cari sunt personale aceluia.
CAPITOL UL X
Ofiterii superiori de control
676. Ofiterii superiori de con-
trol fac inspectiile lor, in con-
formitate cu capitolul respectiv
din prezentul regulament.
La resedinta inspectoratului
executd lucrdri de serviciu in
conformitate cu instructiunile ce
primesc dela inspector.
CAPITOLUL XI
Inspectorul general al jandarmeriei
rurale
677. Inspectorul general este
inspectorul tehnic al jandarme-
riei, si ca atare, din punct de
vedere al serviciului de politie
administratie, subordonat Mi-
nisterului de Interne, iar din
punct de vedere militar Ministe-
rului Armatei.
El dà indrumäri cu privire la
pregätirea ofiterilor $i jandarmi-
lor $i la executarea serviciului
profesional, incredintându-se prin
inspectiuni de modul executdrii
serviciului $i mentinerea unifor-
mitdtii lui.
El mai did instructiuni gene-
198 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
rale, aratand scopul si ldsánd
subordonatilor alegerea mijloa-
celor de infäptuire.
Inspectiile le face in conformi-
tate cu dispozitiunile dela capi-
tolul respectiv al prezentului re-
gulament.
Activitatea Inspectorului Ge-
neral se va indreptà mai cu
seamg asupra urmgtoarelor che-
stiuni:
1. Formarea si educarea viito-
rilor ofiteri de jandarmi.
2. Desvoltarea i mentinerea
spiritului militar si de corp; tre-
zirea dragostei, fatá de cherna-
rea jandarmeriei.
3. Desvoltarea i mentinerea
spiritului de initiativd.
4. Aplicarea uniformg a me-
todei de Invgtámânt, atât la po-
sturi cat si la scoli.
5. Indrumarea serviciului, dar
mai cu seamg a serviciului de
politie, conform legilor i regu-
lamentelor in vigoare.
6. Pgstrarea imbräcgmintei, a
armamentului si a munitiunilor.
7. Cunoasterea i notarea ofi-
terilor, conform prevederilor legii
regulamentului asupra inain-
tiirilor In armata.
CAPITOLUL X [I
Ajutorul inspectorului general pi
lndrumtitor tehnic
678. Ajutorul Inspectorului
General face sg se execute ho-
täririle Inspectorului General.
Studiazg chestiunile tehnice
si de organizarea formatiunilor
din Inspectoratul General si ia
mastiri Ir consecintg.
Intrg, dg drept fn comitetul
prevgzut de art. 52, ann, a din
legea asupra inaintgrilor in ar-
matg.
Supravegheazg ca serviciile
dela Inspectoratul General, sg-si
exercite atributiunile si face
inspectii celorlalte formatiuni.
www.digibuc.ro
Intocmeste tablouri de inain-
tgri, mutgri, decorgri, etc., pe
cari le supune Inspectoratului
General.
Supravegheazg ca formatiunile
teritoriale, serviciile si scoalele
sg-si execute la timp lucrárile
ordonate.
In lipsa inspectorului general
va tine locul acestuia de drept,
TITLUL VIII
Dispozitiuni tranzitorii
(Art. 59-64 din lege}
CAPITOLUL I
A. Completarea efeotivelor
679. Cornpletarea efectivelor
de jandarmi si personal civil se
face treptat, astfel ca pang, la
1 Aprilie 1932 sg fie terminatg.
680. Pang la completarea in-
tegralä a efectivelor, Ministerul
de Interne, la cererea Inspecto-
ratului General, intervine la Mi-
nisterul Armatei sá i se pun&
la dispozitie numgrul de jan-
darmi in termen, necesari, dela
_batalioanele de jandarmi.
681. Osebit de aceasta, Mini-
sterul de Interne aduce la cu-
nostinta Ministerului Armatei, la
Inceputul fiecgrui an, numgrul
de jandarmi In termen de care
va aveg nevoie. Ministerul Ar-
matei, In baza acestei interven-
tiuni, recruteazg si afecteazg ha-
talioanelor de jandarmi ale ar-
matei efectivele pentru completa
satisfacere a acestor nevoi.
682. Instructia la batalioa-
nele de jandarmi ale armatei
dureazá dela data de 1 Noemvrie
pang la 15 Octomvrie a anului
urmator, ultimele 15 zile din
Octomvrie fiind rezervate pen-
tru: vdrsarea, primirea i repar-
tizarea jandarmilor la unitati.
683. Frogramele de speciali-
tate se vor inainth de Inspec-
 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931
toratul General al jandarmeriei
rurale Marelui Stat Major, pen-
tru coordonarea lor cu progra-
mele de instructie
Instructia de specialitate se
face de ofiterii de jandarmi
reangajati proveniti (din jan-
darmeria ruralá, dup. direct-
vele :3i sub controlul Inspecto-
ratului General al jandarrneriei
rur ale.
CAPITOLUL II
Intrebuintarea jandarmeriei armatei
In caz de turburäri de ceitre autori-
tatea civiM
684. Ministerul ,de Interne,
directorul ministerial local sau
prefectul judetului pot cere con-
cursul jandarmeriei armatei,
pentru paza ordinei
publice, pe teritoriul rural, in
conformitate cu art. 298 si 276 al
legii pentru organizarea admini-
stratiei locale $i art. 17 din L.
p. 0. A. si anexa A a regula-
mentului asupra serviciului In
garnizoaná.
CAPITOLUL III
Aplicarea legilor militare reangajati-
lor sl jaidarmilor In termen dela
Ministerul Armatei
685. Reangajatilor i jandar-
milor in termen dela Ministerul
Armatci, aflati In serviciul jan-
darmeriei rurale, li se aplicä In
totul legile $i regulamentele mi-
litare.
In cazuri când se dä loc la,
diferite neintelegeri sau inter-
pretäri, chestiunile in litigiu se
vor rezolvit de ciare Ministerul
Arrnatei (Mare le Stat Major), In
intelegere cu Ministerul de In-
terne (Inspectoratul General al
jandarmeriei rurale).
www.digibuc.ro
199
CAPITOLUL IV
Or epturile ofiterilor dela Ministerul
Armatei in servicial jandarmeriei
rurale
686. Serviciul de Stat Major
al jandarmeriei este condus de
un ofiter de Stat Major, având
drepturile i indatoririle prevá-
zute pentru un $ef de Stat Major
dela un corp de Armatä.
El indeplineste functia de se-
cretar al comitetului prevAzut de
art, 195 din prezentul regula-
ment si membru in locul ajuto-
rului Inspectorului general In
comisiunea prevázutä de art. 191.
687. Ofiterii de intendenta, de
administratie, precum si of iterii
medici $i farmacisti, i$i vor In-
cleplinl si vor avea
drepturile i indatoririle prevá-
zute de legile $i regulamentele
militare, atat cat ele nu sunt
contrarii legilor si regulamen4
telor jandarmeriei rurale.
688. Ofiterii asimilati de re-
zervä Ong la gradul de capitan
inclusiv, cari la aparitia acestui
regulament se gäsesc In pozitii
de chemati temporar In activi-
tate de serviciu, in jandarmeria
rurald, vor puteà fi mentinuti
In aceeas pozitie, ca chemati tern-
porar, panä la pensionarea
in limita locurilor bugetare.
CAPITOLUL V
Dispo2itiunt finale
689. Jandarmeria nu poate
aveh alte atributiuni politieneSti,
decät acele preväzute de legile
si. regulamentele fn vigoare.
Dispozitiunile prezentului re-
gulament nu se pot modifich
prin instructiuni.
200 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
LEGE
autoriand Cassa Autonona a Mono-
polurilor Regatulul Romfiniei de a pro-
oedà la emislunea unei a doua tran§ti
de obligatiuni privilegiate.
DIN 18 MARTIE 1931 1)
1. Conform dispozitiunilor
art. 6 al legii din 7 Fevruarie
1929, referitor la crearea Cassei
Autonome a Monopolurilor Re-
gatului României, Cassa este
autorizatd prin prezenta lege a
contractà un imprumut extern,
care va fi cunoscut sub numele
de Imprumut de Desvoltare din
1931", sau sub orice altd denu-
mire de acest fel ce Cassa va
pu tea adoptA si a cdrui valoare
norninalh maxima nu va tre-
ce de:
Franci francezi 1.325.000.000=
Lire sterline 10.635.885.8.4 = Do-
lari ai Statelor Unite 51.754.500
= Reichsmark 217.644.500 = Flo-
rini olandezi 129.134.500 =
Franci elvetieni 268.882.250 Co-
roane suedeze 193.622.250 = Bel-
gas 373.120.000 = Silingi aus-
triaci 368.880.000 = Coroane ce-
hoslovace 1.751.822.250 = Lei aur
8.678.564.500.
Ea este autorizath, in acest
scop, de a procedh la crearea,
la emisiunea si la vânzarea de
obligatiuni privilegiate, aditi-
onale (denumite mai jos Obli-
ga(iuni `), luând rang pari
pasu", cu obligatiunile Impru-
mutului de Stabilizare si de
Desvoltare din 1929, ash cum
1) AceastA Lege dimpreunA cu anexele A,
B, G i Protocolul s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat In sedintele dela 1 8
Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No.
801/931 si publicat In Mortit. 0 f. No. 64 bis
din 18 Martie 1931; unde se pot consulth
anexele. A se vedea in legAturli si Legea
stabIlizArii monetare din 7 Fevruarie 1929
la pag. 93, vol. XVII.
www.digibuc.ro
este previlzut in art. 6 al Legii
din 7 Fevruarie 1929, creând
Cassa.
Din suma aprobatd mai sus,
o valoare nominald de maxi-
mum Franci francezi 246.750.000
= Lire sterline 1.980.682.16.3 =
Dolari ai Statelor-Unite 9.638.055
= MArci germane 40.531.155 =
Florini ai Tärilor-de-Jos 24.048.255
Franci elvetieni 50.072.977,50
Coroane suedeze 36.057.577,50
Belgas 69.484.800 = Silingi
austriaci 68.695.200 = Coroane
cehoslovace 326.235.577,50 = Lei
aur 1.616.177.955, va fi rezervatä
spre a fi vandutd, numai în ca-
zul cand, inainte de 30 Aprilie
1931, se va fi incheiat i va fi
intrat in vigoare un contract
pentru refacerea drumurilor,
intre Statul Roman, Cassa Au-
tonomd a Drumurilor i un
Grup industrial, reprezentat de
Svenska Vägaktiobolaget.
In cazul cand zisul contract
nu va fi intrat in vigoare Ina-
inte de 30 Aprilie 1931, valoarea
nominald maximd a Impru-
mutului, autorizat prin pre-
zenta lege, s'ar reduce prin a-
cest fapt in sine, la Franci fran-
cezi 1.078.250.000 = Lire ster-
line 8.655.202,12.1 = Dolari ai
Statelor - Unite 42.116.445 =
Reichsmark 177.113.345=Florini
ai Tärilor-de-Jos 105.086.245 =
Franci elvetieni 218.809.272,50 =
Coroane suedeze 157.564.672,50
= Belgas 303.635.200 = Silingi
austriaci 300.184.800 = Coroane
cehoslovace 1.425.586.672,50 =
Lei aur 7.062.386.545.
In toate cazurile, la 30 Apri-
lie, suma Imprumutului va fi
definitiv fixatd, la cifra ce va
fi fost efectiv vandutd la aceastä
data.
Obligatiunile Imprumutului
de Desvoltare din 1931 vor fi e-
mise in virtutea contractului de
imprumut aprobat mai jos, vor
fi liberate in formä, vor contine
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 201

termenii si conditiunile i vor baza legii din 7 Fevruarie 1929,

beneficiä de garantiile prevd- creand Cassa, sau dobândite de
zute in zisul contract. ea posterior, sau din toate pro-
Cassa este autorizatä de a dusele ce ar deriva, deck dupa
semnä cu Agentul Financiar, completa achitare a tuturor su-
acolo desemnat, un contract de melor datorate pentru obliga-
imprumut, conform in substanta tiunile Imprumutului de Sta-
cu contractul ad. anexat (Anexa bilizare si Desvoltare din 1929
A), care face parte integranta si ale Imprumutului autorizat
din prezenta lege, cu modified- prin prezenta lege si pentru
rile pe cari Ministerul de Fi- toate obligatiunile aditionale ce
nante le va aproba Mainte de vor mai putea fi emise ulterior
semnare. cari vor MA rang pari passu
2. Ca garantii ale ziselor cu ele, asà cum se prevede la
obligatiuni, Cassa este autori- art. 6 al legii din 7 Fevruarie
zatá de a crea asupra tuturor 1929, creand Cassa, sub rezerva,
veniturilor sale, prezente $i vii- totus, a dreptului Cassei de a
toare, privilegiul de prim rang, pune in gaj, ca garantie pentru
prevazut in zisul contract de datorii i creante contractate de
imprumut. Zisul privilegiu va ea si scadente in anul datei
trece inaintea oricarui alt pri- stocurile i materiile sale prime
vilegiu, gaj sau alta garantie, in cursul operatiunilor sale.
prezente sau vittoare (cu excep- 4. Cassa este autorizata de a
tia cazurilor prevazute in zisul semna, cu Agentul Financiar
contract de imprumut), asupra numit in contractul de Im-
veniturilor aratate, sub rezerva prumut, vizat la art. 1, mice
privilegiului existent in favoa- contracte aditionale, referitoare
rea Imprumutului de Stabili- la functiunile $i remunerärile
zare si de Desvoltare din 1929, lui, cu forivire la emisiunea, la
cu care va concura pari pa ssu. identificarea si la serviciul zise-
Zisul privilegiu, fära a fi ne- lor obligatiuni, in conditiunile
voie de inscriptiune sau vreo cari vor fi stabilite de catre
altá formalitate, va fi executa- Cassa si vor fi aprobate de Mi-
bil in mod legal, ca garantie a nisterul Finantelor.
ziselor obligatiuni, ash cum este 5. Cassa este autorizata de a
prevazut in zisul contract de vinde zisele obligatiuni la pre-
imprumut i cu toate dreptu- tul, termenele sit conditiunile,
rile, avantagiile i mijloacele u- cari vor fi stabilite de Cassä
nui privilegiu legal. pe cari le va aproba Ministrul
3. Atka timp cat vreuna din Finantelor.
zisele obligatiuni sau cupoane 6. Conform dispozitiunilor
aferente vor ramâne in circu- art. 6 al Legii din 7 Fevruarie
latie, Cassa nu va putea, ipo- 1929, zisele ,obligatiuni vor fi
tea, pune in gaj sau afectà, garantate de Stat in forma, ter-
in nici un fel, tot sau parte din menii si conditiunile stabilite
proprietatile sau bunurile sale, in contractul de garantie au-
prezente sau viitoare, ca ga- torizat mai jos.
rantie pentru niciuna din cele- Ministrul Finantelor, sau un
lalte datorii ale sale, sau pentru reprezentant numit de el, este
nici un recurs contra ei si nici o autorizat de a semna cu Agen-
altá datorie sau recurs, nu va tul Financiar mentionat in con-
aveä dreptul de a fi platita din tractul de imprumut autorizat
niciuna din proprietätile sau la art. 1, din prezenta lege, un
bunurile transferate Cassei, in contract de garantie, conform
www.digibuc.ro
202 LEGI DE UN1FICARE. 18 martle 1931

in substanta, cu contractul ad $i este insárcinat a lua, toate ma-

anexat (anexa B), care face surile necesare pentru punerea
parte integranta din prezenta lor in vigoare.
lege, cu acele modificari pe care
Ministrul Finantelor le va a-
proba inainte de semnare. PROGRAM
Zisa garantie va fi semnata
in numele Statului, pe zisele de desvoltare economica §i finanoiard
obligatiuni, in modul si forma din 1931
stabilite in zisul contract de ga-
rantie. Anexa C. la legea autorizind 'horn-
7. Obligatiunileprezentului mutul de desvoltare din 1931
Imprumut si cupoanele lor, ori-
ce plata de capital si dobanda Guvernul Roman, dorind sa
pentru zisele obligatiuni, orice continue opera definitä in Pro-
contracte si documente referi- gramul din 1929 pentru stabili-
toare la emisiunea, la vanzarea zarea monetara si desvoltarea
si la serviciul obligatiunilor, vor economicä a tarii, in special
fi scutite de orice däri, taxe sau prin crearea unui Credit Fun-
impozite de Stat, de judete, de ciar Agricol Ipotecar si conti-
municipii, de comune sau altele nuarea lucrarilor de investiti-
prezente $i viitoare si in mod une productivd, a stabilit urma-
general se vor bucurà de toate torul program. Acest program
privilegiile si de toate scutirile tine cont de rezultatele obtinute
de impozite prevazute la art. 8 prin mäsurile luate in executa-
al Legii din 7 Fevruarie 1929 rea Programului de stabilizare
creiind Cassa. ,$i de situatia economica a Tarii.
8. Conform clispozitiunilor art.
5, Par. 2 a Conventiunii interve- i
nite la 7 Fevruarie 1929, intro
Regatul României si Cassa Au- Mäsuri realizate In 1929 si 1930 si
tonoma a Monopolurilor Rega- dispozitiuni complimentare ae luat
tul României, produsul net al
Imprumutului autorizat prin Moneta a fost definitiv sta-
prezenta lege va fi varsat de cä- bilizatä pe baza nouei valori a
tre Cassa, Statului, in conditiuni leului, adica 10 miligrame de
fixate in zisul articol. aur a 9/10 fin.
9. Statul va intrebuinth su- Banca National& reorgani-
mele ce-i vor fi värsate in baza zeta, a reluat functiunile sale
articolului precedent, in condi- normale de band, de emisiune
tiunile s'i in scopurile specifi- si convertibilitatea biletelor ei
cate in programul de Desvoltare a fost asiguratä in mod regu-
Economica si Financiarä ad bat conform legii monetare, pro-
anexat (anexa C), care face centul de acoperire mentinân-
parte integranta din prezenta du-se in mod sensibil deasupra
lege. minimului legal.
10. In mod general, Mini- Banca National& n'a avut ne-
strul Finantelor este autorizat voie sä feel apel la creditul ce
a incheià orice conventiuni, a i-a fost deschis de grupul de
aproba si, la caz dat, a semna band de emisiune si a fost ad-
mice contracte si documente re- misd, având in vedere restabili-
lative la emisiunea, la vânza- rea monetei nationale pe bazá
rea si la serviciul Imprumutu- de aur, sa participe la Bence
lui autorizat prin prezenta lege de Regulari Internationale.
www.digibuc.ro
 LEG1 DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 203

Mäsurile de ordin general, si pusd in vigoare i o parte din

prevdzute in programul de sta- reformele prevdzute in progra-
bilizare, in ce privote atAt mul de stabilizare a fost apli-
Banca Nationalä, cat i finan- catd, celelalte trebuind sä ur-
tele publice si Cane F'erate au meze inteun termen de 3 ani
intrat in aplicare. prevdzut in acest Program.
In cursul anului 1929 noui re- Prima parte a programului
surse fiscale au fost create $i de refacere a Cäilor Ferate
cheltuelile au fost reduse in fost executatä din fondurile Im-
ash fel, cd acest exercitiu a fost prumutului de Stabilizare $i
incheiat cu un u$or excedent. lucrdrile sunt pe cale de a fi
In 1930, plus-valutele primului terminate. Produsul acestui im-
semestru nu s'au mentinut in prumut a fost afectat in intro-
cursul celui de al doilea, din gime in conditiunile prevAzute
cauza depresiunii economice sit, in cea mai mare parte, a si
produse de pe urma scdclerii pre- fost intrebuintat.
tului cerealelor, insd compri- Cassa Autononad a Monopolu-
mdri de cheltueli importante au rilor a fost organizatä in con-
fost Mcute in cursul executdrii ditiunile preväzute pentru func-
bugetului si venituri excep- tionarea ei i Serviciul Impru-
tionale au fost sau vor fi puse mutului de stabilizare a fost
in aplicare $i incasate, astfel ca asigurat in mod regulat con-
sä Implineascä deficitul. form contractului de impru-
Bugetul pe 1931 a fost stabilit mut.
la un nivel de 31.800 milioane S'au luat dispozitiuni pentru
lei, corespunzand in mod sen- completarea in to ate privin-
sibil incasdrilor efective din tele a mäsurilor ce trebuie luate
1929 si, spre a garantà echili- In virtutea Programului de Sta-
brul bugetului de orice eventu- bilizare.
alitate defavorabild, o sumd de In ce prive$te bugetul, prin-
1 miliard i jumätate de lei a cipiul adoptat este de a nu se
fost blocatd asupra cheltuelilor inscrie pe viitor nici in buge-
aprobate, in mod provizoriu, tul general, nici in cel al Insti-
pang in momentul cand situatia tutiilor de Stat autonome, nici
incasärilor va permite de a a- o prevedere de incasdri supe-
yea certitudinea absolutá cá rioarä incasärilor efective medii
prevederile de incasäri vor fi din ultimii trei ani precedenti,
atinse. In orice fel, se vor luà exceptand cazurile de noui ma-
másurile necesare pentru asi- suri, avand o eficacitate valabil
gurarea unui strict echilibru constatatd, astfel ca bugetul
bugetar. Statului i cel al serviciilor au-
Dispozitiunile programului de tonome, inclusiv Cdile Ferate,
stabilizare privind noua Conta- incepand din 1932, sä acopere
bilitate a Statului, reorganiza- in mod efectiv toate cheltuelile,
rea Curtii de Conturi, controlul intre care dobanda i amorti-
angajdrilor de cheltueli, crearea zarea sumelor afectate cheltue-
unei Directiuni a Mi$cärii Fon- lilor de capital. Organizarea ser-
durilor j concentrarea fondu- viciului bugetului la Ministerul
rilor publice la Banca Nati- de Finante va fi astfel desvol-
onalä, au fost aplicate. Legea tatd ca sa permit& stricta apli-
bugetului a fost deasemenea care a acestui principiu.
schimbatd. Dispozitiunile dej è. luate pen-
In ce prive$te Cane Ferate, tru bugetul pe 1931 vor fi com-
legea de autonomie a fost votatä pletate, dad', va fi locul, pentru
www.digibuc.ro
204 LEGI DE UNIF1CARE. 18 Martie 1931

a limità cheltuelile in fiecare Pentru usurarea executárii

tinandu-se cont de inca- clispozitiunilor Programului de
särile lunare efective si pentru stabilizare, relative la reglemen-
a asigura echilibrul real al bu- tarea imprumuturilor externe,
getului. cari prezinta un interes capital
Directiunea Miscarii Generale pentru stabilitatea monetara,
a Fondurilor si Controlul chel- Guvernul a decis de a supune De-
tuelilor angajate vor conlucra legatiei Economice a Guvernu-
pentru a ajunge la acest rezul- lui spre examinare toate proiec-
tat si pentru a asigurà lichida- tele ce comportä fie din partea
rea repede si regulatd a chel- Statului, fie din partea servi-
tuelilor publice. ciilor autonome ale Statului
Pentru a tine cont de reparti- sau controlate de Stat, fie
zarea neegald, in cursul anului, din partea oricäror colectivitati
a incasärilor si cheltuelilor, da- publice, un imprumut extern
torita caracterului agricol al e- direct sau indirect, o furniturä
conomiei romanesti i neregu- pe credit, sau o altä modalitate
laritätii scaclentelor datoriei, ce comporta un angajament de
Ministerul de Finante a consti- plata in strainätate pentru mai
tuit, prin prelevari din incasa- multi ani. 0 lista despre aceste
rile exceptionale din 1930, un proiecte se va tine la zi In mod
fond de rulment de un miliard, constant la Ministerul de Fi-
destinat sa usureze acoperirea nante.
scadentelor datorki externe. Aceasta concentrare va per-
Acest fond va fi urcat, de in- mite de a asigura cu mai
data ce va fi posibil, la 1 mili- multa usurintä colaborarea pre-
ard si jumAtate de lei. El va fi vazutä, in Programul de stabi-
alimentat din värsäminte men- lizare, Capitolul I, Sectia IV, cu
suale fixate la Inceputul fiecä- Banca Nationalä.
rui an si va fi reconstituit in- Pentru a asigura constatarea
tegral la sfarsit de an, odatil ce si publicarea progreselor reali-
se vor fi lichidat cheltuelile zate In restaurarea monetara
se vor fi rambursat avansurile financiarà a tarii, Consilierul
temporare ale Bancii Nationale. Tehnic a fost invitat, dupa ce
In afara de reorganizarea ser- a constatat in al doisprezecelea
viciilor centrale si ale corpurilor raport trimestrial al sän, pu-
de control din Ministerul , de nerea in vigoare a dispozitiuni-
Finante, care va fi completata, lor Programului de stabilizare,
se va intreprinde o revizuire a sa deb, cont, timp de doi ani,
serviciilor de incasári, spre a inteunul sau cloud rapoarte pe
se märi randamentul kr, In an, de aplicarea atat a masuri-
special in ce priveste contribu- lor permanente prevazute In
tiile directe i indirecte i vä- programul de stabilizare, cat
mile. si a dispozitiunilor prezentului
Banca Nationala va terminà Program de Desvoltare.
reorganizarea sa si va mentine In ce priveste Calk Ferate,
strict in conditiunile prevazute Administratia autonoma a C.
In nouile sale Statute lichiditate F. R. va urmári cu energie, cu
activelor sale. Pentru intärirea sprijinul Guvernului, executa-
controlului Isau, in ce priveste rea mäsurilor necesare pentru
calitatea debitorilor sai, Banca realizarea echilibrului financiar
Nationald a intreprins organi- al exploatärii, in termenul pre-
zarea unui serviciu direct de vbizut de programul de stabili-
incasare la scadenta. zare.
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIF ICARE. 18 Martie 1931
In acest scop, se va urma o
politica de strictä economie la
cheltuelile de orice natura,
tarifele vor fi adaptate in ash
fel ca incasarile sa acopere chel-
tuelile de exploatare, precum
dobanda i amortizarea capita-
lurilor furnizate Cäilor Ferate
pentru investitiunile lor.
Reorganizarea Contabilitatii
lor va fi continuatä si terminata
in termen scurt, astfel ca sa
permita. a se urmäri in orice
moment situatia financiara a
retelei.Guvernul va asigura
Administratiei autonome a CM-
lor Ferate libertatea necesara
pentru conducerea exploatarii
sale, conform regulelor intre-
prinderilor comerciale, in spe-
cial in ce priveste incheierea
contractelor personalul i direc-
tiunea. O nouä transe de lucrari
de investire va fi executatä pen-
tru completarea lucrarilor pri-
inei transe.
Expertul pentru Caile Ferate,
va stabili, cu colaborarea Ad-
ministratiei Cailor Ferate, un
raport anual in care va expune
executarea programului de lu-
erdri ale transei a doua, ash
cum s'a preväzut i pentru pri-
ma transe. Acest raport, care
va fi publicat, va cuprinde de-
asemenea o expunere a situatiei
financiare a Cailor Ferate, pre-
cum si a situatiei traficului
a tarifelor.
In afará de acest program de
refacere a retelei Cállor Ferate,
care trebuie sa fie completat cu
o refacere a retelei drumurilor,
Guvernul a recunoscut necesi-
tatea de a colabora la reorga-
nizarea creditului particular.
Operatiunile legate de stabili-
zarea monetaril au permis des-
rcarea Bauch Nationale de
imobilizärile vechi. S'au facut
efortAri pentru desvoltarea cre-
ditului, pe termen scurt, pe gaj
de cereale i Statul îi propune
sa inlesneasca, in cadrul res-
www.digibuc.ro
205
pectarii contractelor, aranja
mente voluntare, intre creditori
debitori, in ce priveste data-
rille cu termen mijlociu, cari
apasa productiunea agricold.
Creditul pe termen lung, pe
ipotech, este acela care prezinta
mai mult interes pentru econo-
mia tárii. Din aceasta cauza.,
Guvernul a decis de a favoriza
in primul rand crearea unui
Credit Agricol Ipotecar, dispu-
nand de pe acum de capitaluri
suficiente pentru a-si incepe o-
peratiunile i susceptibil de a-si
procurà capitaluri in viitor, prin
emiteri directe de obligatiuni.
in Romania si in strainatate.
AI doilea imprumut International al
Cassei Autonome a Monopolurilor
Mijloacele necesare pentru
scopurile mai sus aratate vor
fi furnizate printr'o emitere in-
ternationala de Obligatiuni
complimentare ale Cassei Au-
tonome a Monopolurilor, a cdror
valoare totala va fi de 1.325 mi-
lioane fraud francezi, care se
va nurni Imprumutul de Des-
voltare din 1931. Aceasta emi-
siune se va face si serviciul ei
va fi asigurat in conditiunile
prevazute de Statutele Cassei
Autonome a Monopolurilor
de Legile i Conventiunile ce o
conduc in aplicarea programu-
lui de stabilizare.
A. Creditul Agricol Ipotecar
0 parte din produsul acestei
emisiuni, adia, 200 milioane
franci francezi, va fi afectata
subscrierii unei prime transe de
obligatiuni ale Societatii de
Credit Agricol Ipotecar a Ro-
maniei. In acest scop, imediat
la constituirea acestei Societäti
in conditiunile stabilite in Pro-
206 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
tocolul ad anexat, se va sub-
scrie,in numele Statului Ro-
man, pentru o sumg egald, o
primd transe de obligatiuni ale
Creditului Agricol Ipotecar al
Romaniei, astfel ca O. se asi-
gure functionarea imediata a
Societdtii si pentru un timp su-
ficient, spre a-i permite de a-si
procura capitalurile necesare in
viitor, fie direct, fie prin inter-
mediul institutiilor internatio-
nale, care vor puted fi create.
Aceste obligatiuni vor trebui sd
rdmand blocate in mainile Sta-
tului.
Atka timp cat o piatd inter-
nationall a obligatiunilor So-
ciethtii de Credit Agricol Ipote-
car al Romaniei nu va fi putut
sd fie creata, sumele pi ovenind
din amortizarea obligatiunilor
actualmente subscrise' vor semi
la subscrierea de noui obliga-
tiuni. Cand crearea acestei piete
internationale sau a ceea a In-
stitutului de Credit Funciar,
actualmente in studiu, sub aus-
piciile Societätii Natiunilor, vor
fi permis Societätii de Credit
Agricol Ipotecar al României
de a rambursh obligatiunile
subscrise de Stat din produsul
unui nou Imprumut obligato-
riu, sumele provenite din a-
ceastd rambursare vor fi addo-
gite la cele destinate lucrdrilor
de investire ale Cdilor Ferate.
B. Refacerea $i desvoltarea edi-
tor ferate $i a drumurilor
Din produsul Imprurnutului,
o sumd de 250 railioane de
franci francezi va fi afectatä
executdrii unei a doua transe
de lucrdri pentru refacerea si
desvoltarea cailor ferate, in con-
tinuarea lucrärilor primei
transe ce au fost dejà intre-
prinse cu ajutorul Imprumutu-
lui International din 1929. La
aceastil suing, se va addogi e-
ventual aceà provenitä din ram-
www.digibuc.ro
bursarea Obligatiunilor Credi-
tului Agricol Ipotecar al Bo-
maniei, in conditiunile stabi-
lite mai sus.
Programul acestor lucrari,
datele si ordinea executdrii lor,
precum si orice modificare ul-
terioard vor fi stabilite de ad-
ministratia competentä, In in-
telegere cu expertul pentru cane
ferate. Cheltuelile vor trelmi sa
se aplice numai lucrdrilor ne-
cesare si esential productive,
adich de naturd a produce noui
venituri sau economii corespun-
zand sarcinilor imprumutului
rezultancl din aceste cheltueli.
0 sumd de 220 milioane franci
francezi va fi afectatd unui pro-
gram de refacere a retelei dru-
murilor. Acest program va fi
stabilit de administratia corn-
petentä.
C. Fond de rulment al
Tezaurului
Fondul de rulment de lei
1
miliard pentru scadentele dato-
riei externe, de care s'a vorbit
mai sus, a primit, in 1930, o
prima' dotare echivalentd cu
100 milioane franci francezi. A-
vansul pe termen scurt cu aju-
torul cdruia s'a fd.cut acest vdr-
sdmant, va fi rambursat si do-
tarea fondului de rulment va fi
inlocuitd si completatä printr'o
prelevare din produsul Imprti-
mutului de 150 milioane franci
francezi, astf el ca fondul de
rulment sä fie constituit de pe
acum cu 1 miliarcl de lei.
In afard de aceasta, 50 mili-
oane franci francezi vor fi in-
trebuintati pentru completarea
sumelor cari, la Imprumutul de
Stabilizare din 1929, au fost a-
fectate la plata arieratelor Sta-
tului si cdilor ferate.
 LEG1 DE UNIFICABE. 18 Martie 1931 207

D. lnvestitiuni productive, in Aces le afecthri vorifi

special pentru agriculturd urmatoarele:
In milioane
de franc!
Lucrárile si cheltuelile pro- flancezi
ductive, in special in interesul
agriculturii, au primit din pro- Cont F: Creditul Agricol
dusul Imprumutului din 1929 o Ipotecar al Romaniei . 200
dotare care a permis sä se ob- Cont G: Chile Ferate .. 250
tind rezultate foarte folositoare Cont H: Drumuri . 220
pentru economia nationald, 'MBA Cont I: Fond de rulment
insuficiente, tinhnd seama de al tezaurului . . . 220
caracterul esentialmente agricol Cont J: Agriculturä si
al tdrii, unde 85% din populatie alte investitiuni pro-
ductive, sumh rancid',
se ocupd cu agricultura. Pentru nand disponibilä si cel
completarea programului de mult 200
desvoltare economicA a Guyer-
nului, o suing ce va fi egald cu Ministrul de Finante va pu-
soldul Imprumutulu,i si maxi- teà, cu viza Presedintelui Curtii
mum cu 200 miliciane franci de Conturi, sd, traseze asupra
francezi va fi afectatà in acelas Contului F, spre a subscrie 0-
scop. 0 parte din aceastä sumä bligatiunile Creditului Agricol
va servi la investitiuni produc- Ipotecar al Romäniei in condi-
tive si mai ales spre a da agri- tiunile stabilite mai sus. El va
puteh, cu aceeas vizá, sd, tra-
cultorilor inlesniri in scopul de seze asupra conturilor I si J.
a-si procurà seminte alese si Directorul general al ailor
masini agricole, si cealaltd, ferate, valabil autorizat de con-
parte pentru crearea unei insti- siliul säu de administratie, va
tutii avhnd ca obiect favoriza- puteà, cu viza Presedintelui
rea aranjamentelor intre credi- Curtii de Conturi, sä traseze a-
tori si debitori agricoli si, prin supra contului G si ministrul
urmare, de a veni in ajutor insarcinat cu drumurile, in con-
micilor proprietari tärani. ditiuni analoage, asupra con-
tului H. Serviciul Imprumutului
va fi asigurat conform Contrac-
E. Intrebuintarea Imprumutului tului de Imprumut ce va inter-
veni.
Totalul produsului emisiunii
de Obligatiuni aditionale ale HI
Cassei Autonome a Monopoluri-
lor va fi värsat direct, de cdtre Dispozifluni de That de guvern fi de
bäncile Insärcinate cu emisiunea Banca Nationalá a României
si in conditiuni analoage celor
ale Imprumutului de Stabili- Guvernul si Banca Nationalá
zare, la Banca Nationald a Ro- vor luh toate másurile necesare
maniei, care va trece contrava- pentru ca dispozitiunile progra-
mului de desvoltare din 1931 sd
loarea in lei, in conturi specialeintre in vigoare at mai curând
deschise in registrele sale si si ca cele ce rärohn sd, mai fie
corespunzdtoare diferitelor afec- aplicate in executarea progra-
tdri prevazute mai sus. mului de stabilizare, sd fie exe-
www.digibuc.ro
208 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
cutate In termenul preväzut de
3 ani, astfel ca, Incepând din
1932 cel mai târziu, ele s. poatd,
fi aplicate In mod permanent si
durabil, conform angajamentu-
lui luat de tara i declaratiei
cuprinse in Mesajul Regal cg.tre
Parlament din luna Noemvrie
1930.
LEGE
privitoare la crearea Societapi de
credit agrlcol ipotecar al României
DIN 18 MARTIE 1931 1)
1. Se recunoaste ca Societate
de Credit Agricol Societatea A-
nonima, fondatá sub denumirea
de Credit Agricol Ipotecar al
RoinAnier.
Sunt aprobate, in consecintd,
actul constitutiv (anexa A), sta-
tutele (anexa B).
Aceste documente vor fi publi-
cate In Monitona Oficial odatd,
cu legea de fatd, din care vor
face parte integrantd.
Societatea va luà fiintä prin
faptul acestei publicatii, dar nu
va putea Incepe operatiile sale
decât In ziva când se vor fi fá-
cut numirile Guvernatorului,
consilierului tehnic si a admi-
nistratorilor si censorilor; aceste
diferite numiri trebuind sd fie
completate Inteun termen de
maximum 4 säptämâni, socotit
dela publicarea prezentei legi.
2. Societatea de Credit Agri-
col Ipotecar al României, care
va functionet potrivit statutelor
anexate (anexa B), va fi supusá
dispozitiilor i va beneficia de
toate avantajele legii din n
1) Aceastã Lege dimpreura cu anexele A
B, s'a votat de Adunarea Deputatilor si
Senat In sedintele dela 18 Martie 1931; s'a
promulgat cu Decret No.802/931 si publicat
In Monii. Oficial No. 64 bis din 18 Martie
1931. A se vedea si Legea pentru Thilinta-
rea Institutului de credit ipotecar tranzi-
twit; din 9 Aprilie 1930 la pag, 200 vol. XVIII
www.digibuc.ro
August 1929 asupra organizdrii
Creditului Funciar Rural si a
Creditului Agricol 1), afard de
punctele unde statutele derogd,
precum si dispozitiunilor codu-
lui de comert, cärora actul con-
stitutiv, statutele si legea din
20 August 1929 nu derogd.
Societatea este dispensatd de
formalitátile i conditiunile pre-
vázute In art. 88, 92 si 138 (lin
codul de comert.
3. Statul roman garanteazd:
a) Conform art. 4 din statute,
pe o duratá de 33 ani, un divi-
dend anual de 7 la slit& in lei
aur, conform legii din 7 Februa-
rie 1929, scutit de orice impozite
române, prezente si viitoare, ac-
tiunilor de preferintd ale Cre-
ditului Agricol Ipotecar al Bo-
mâniei;
b) Serviciul financiar, atdt, In
ce priveste procentele (dobânzile),
cat si amortizarea, potrivit clau-
zelor din contractele de emisiune,
a tuturor obligatiilor cari vor fi
emise de societate si aceasta pe
tot timpul duratei acesteia;
c) Rambursarea a nticipatd au-
tomata a obligatiunilor mai sus
ardtate, In caz de schimbare,
care ar fi recunoscutd ca pre-
judiciabild obligatarilor, si care
schimbare ar fi adusil fie In le-
gislatia româneascd, fie In sta-
tutele societátii.
Se mentioneazd, totus, cit sta-
tutele vor putea fi modificate,
dacd este locul, in vederea parti-
cipárii societdtii la operatiunile
Creditului International Agricol.
care s'ar crea sub egida Socie-
Valli Natiunilor, pentru a le pune
In concordantä cu acelea ale a-
cestei institutii, dar sub conditia
ca aceste schimbdri sä nu aducl
nici o atingere drepturilor de-
tindtorilor de actiuni, de prefe-
rintá si de obligatiuni.
Pe lângd aceasta si pe tot tim-
I) A se vedea Legea pentru organizarea
Creditului Rural si a Creditului Agricol,
din 20 August 1929 la pag. 1125, vol. XVII.
 L EGI DE UNIFICARE, 18 Martie 1931
pul duratei obligatiunilor Credi-
tului Agricol Ipotecar al Roma-
niei, Statul se obligà sa nu ga-
ranteze obligatiuni ale altor so-
cietäti, avänd un obiect similar,
cu singura exceptie a obligatiu-
nilor Bäncii Agriculturii a Ro-
mâniei, actualmente in curs de
constituire cu participarea Sta-
tului.
Garantia datä de Stat in fa-
voarea acestor din urmä obliga-
tiuni nu va puteà fi insotitä de
nici un gaj. i cu nici o asigu-
rare superioard acelora care vor
fi acordate pentru obligatiile de
Credit Agricol Ipotecar al Roma-
niei.
Contestatiile ce s'ar puteà pro-
duce asupra interpretärii si a-
plicärii dispozitiunilor de mai
sus, vor fi judecate de un tribu-
nal arbitral, compus din 3 ar-
bitri, numiti, unul de catre de-
tinátorii titlurilor garantate
(excluzandu-se Statul), hotarind
cu majoritatea capitalului, al
doilea de catre Statul roman,
al treilea de catre cei 2 arbitri
astfel desemnati.
In caz de dezacord, pre$edin-
tele Curtii permanente de justi-
tie International's'. dela Haga va
desemnâ pe al treilea arbitru
dintre judecatorii acelei Curti.
Dacá una din parti nu si-ar
desemna arbitrul ei, inteun ter-
men de 15 zile, dupä primirea
cererii ce-i va fi facutä de atre
partea cealaltd, aceasta parte va
cere desemnarea presedintelui
Curtii permanente de justitie In-
ternationalä.
4. Ministerul de Finante este
autorizat sá subscrie sau sg, cum-
pere pentru o suing.' de franci
francezi 200.000.000, prelevatá a-
supra Imprumutului de Desvol-
1. Statul roman a subscris . .
sumä pentru care i se atribue. .
2. Báncile subscriu dupä cum
urmeaza:
I
www.digibuc.ro
MY NJ
209
tare din 1931, emis de cätre
Cassa Autonomd a Monopoluri-
lor Regatului României, obliga-
tiunile cari vor fi emise de catre
Creditul Agricol Ipotecar al Ro-
mâniei $i este autorizat sá in-
cheie toate conventiunile nece-
sare si sá ia toate mäsurile pe
care le va necesità cumpärarea,
subscrierea acestor obligatii
rambursarea lor, in conditiunile
prevázute in programul de des-
voltare economicá si financiará
din 1931.
ANEXA A
Actul constitutiv al societälli de
Credit Agricol ipotecar al României
I. Se constitue, potrivit statu-
telor aläturate, cari vor face
parte integrantá din prezentul
act, o societate de Credit Agricol,
denumitä:
Societatea de Credit Agricol
Ipotecar al României".
II. Obiectul acestei societáti
este determinat de art. 3 din
statute.
Societatea va face deasemenea
toate operatiile prevázute la art.
5 din statutele sale.
III. Capitalul initial al Socie-
tatii este de 330.000.000 lei aur,
astfel cum sunt definiti in legea
monetará din 7 Fevruarie 1929.
Acest capital este divizat in
66.000 actiuni de câte 5000 lei
aur, din cari:
34.000 actiuni ordinare, $i
32.000 actiuni de preferinta.
Capitalul mai sus ardtat a fost
subscris si actiunile respective
au fost repartizate dupä cum
tirmeazg.:
A ctiuni Actiuni de
Lei aur ord i nar e preferi ntä
170.000.000
33.000 1.000
210 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

Actiuni Actiuni de
ei aur ordinare preferint X

La Banque de Paris et des Pays

Bas din Paris, lucränd atat In nu-
mele sat' cât i In numele unui
grup de institutiuni franceze si
belgiene 25.000.000 5.000
sumà pentru care i s'a atribuit .
(Aceste institutiuni fundatoare
vor puted fi desemnate s,i enumd-
rate in actul constitutiv, pentru
participatiunile lor respective, cel
mat tärziu In termen de 20 zile
dupà publicarea legii care creeaza
some tatea).
3. International Telephone &
Telegraph, Corporation 25.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit . 5.000
4. Deutsch Bank und Disconlo
Gesellschaft, Berlin . . . . . 25.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit 5.000
5. D-nii Mendelssohn & Co. Am-
sterdam din Amsterdam 25.000.000
sumá pentru care i s'a atribuit . 5.000
6. A. B. Kreuger & Toll, Stock-
holm . .. . . . . . 25.000.000
sumh pentru care i s'a atribuit . 5.000
7. Hambros Bank Ltd,. Londra
si d-nii Lazard Bros & Co. Ltd.,
Londra . . 12.500.000
su mä pentru care i s'a atribuit . 2.500
8. Crédit Suisse, Zurich 12.500.000
sumä pentru care i s'a atribuit , 2.500
9. Banca de Credit Roman.
Bucuresti . . . , . 10.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit . 1.000 1.000
330.000.000 34.000 32.000
Asupra capitalului subscris de majoritate, vor 1ntocm1, potrivit
330.000.000 lei aur se va värsh art. 15 din statute, o listg de
de cgtre subscriitori, Indatd dupg
3 (trei) persoane, In vederea a-
promulgarea legii, care va a- legerii unui Guvernator, pe care
proba actul constitutiv si statu-
o vor prezentà Consiliului de
tele, 30% din aceastä, sumä, laMinistri, Intr'un termen de 2
Banca Nationalg a României. sgptdmâni, dupg promulgarea
Actiunile de preferintá vor fi
legii, prin care se va aprobd ac-
nominative pând la värsarea in-tul constitutiv si statutele.
tegralg a capitalului subscris. 2. Cei dinted administratori ai
Actiunile ordinare apartinând societigii vor fi numiti in ter-
statului vor rämâne nominative men de 4 sgptgmâni dupg pro-
mulgarea legii care va aprobh
chiar i dupil completa achitare.
IV. 1. Ministrul de Finante actul constitutiv i statutele,
actionarii detingtori ai actiuni-
dupd cum urmeazd:
lor de preferintg, hotdrind cu Sase administratori de cgtre
www.digibuc.ro
 LEGI DE UNIFICARF. 18 Marble 1931
Consiliul de Ministri al Roma-
niei, in numele detinätorilor de
act iuni ordin are ;
Sase administratori de catre
detinátorii actiunilor de prefe-
rintà, hotrtrind cu majoritate.
3. In acelas termen de 4 sgp-
tdmani Ministrul Agriculturii
va numi i consilierul tehnic,
dupà recomandarea detinatorilor
de actiuni de preferintä, hotä-
rind cu majoritate.
4. Doi censori si doi censori-
supleanti vor fi numiti pentru
primul exercitiul de cdtre Mini-
strul de Finante al României;
un censor si un supleant vor
fi numiti de cátre detinátorii ac-
tiunilor de preferintk hotärind
cu majoritate in acelas termen
de 4 sâptämâni.
5. Consiliul de administratie
nu va puteh fi convocat cleat
dupä numirea Guvernatorului,
consilierului tehnic, celor 12 ad-
ministratori si a censorilor si
censorilor-supleanti.
ANEXA B.
STATUTE
Creditul agricol ipotecar al Rornâniei
CAPITOLIIL I
Object. Capital. Actium
1. S'a constituit intre proprie-
tarii de actiuni, mai jos create,
o societate anonimä românk
care va fi cärmuitä:
De actul constitutiv din 9 Mar-
tie 1931.
De prezentele statute.
De legea din 20 August 1929,
pentru organizarea Creditului
Funciar Rural si a Creditului A-
gricol.
De codul de comert.
2. Denumirea sociald va fi:
Creclitul Agricol Ipotecar al
Românier.
www.digibuc.ro
211
Societatea isi are sediul la Bu-
curesti.
Durata sa este ilimitatá.
3. Ea are de obiect:
1. SA imprumute cu ipotecä pe
imobile, cu sau fárá construe-
tiuni i cari fac obiectul unei
exploatári agricole, inclusiv ace-
lea ale improprietáritilor si ale
incapabililor, potrivit art. 39 din
legea pentru organizarea Credi-
tului Funciar si a Creditului A-
gricol, promulgatá la 20 August
1929, sume rambursabile, fie pe
termen lung, prin anuitati, fie
pe termen scurt, cu sau fárá a-
mortizare.
Din produsul emisiunilor de
obligatiuni ulterioare celei din-
tâi emisiuni, 25 la sutá va putea
fi Intrebuintat si in operatiuni
pe ipoteci urbane.
2. Sä creeze si sg, negocieze o-
bligatiuni pentru o valoare care
nu poate depási sumele datorite
de Imprumutatii ei.
Societatea poate tratà cu corn-
paniile de asigurare române sau
strAine, in scop de a inlesni li-
berarea imprumutatului.
Societatea nu poate face nici
o operatiune de cumpärare, de
report sau de avansuri pe pro-
priile ei actiuni.
Societatea are drept sä doban-
deasca imobilele urbane si ru-
rale, necesare functionärii ei.
4. Capitalul social este fixat
la suma de 330.000.000 lei aur,
fiind moneta definitivä prin le-
gea din 7 Fevruarie 1929 (1 leu
aur 9 miligrame aur pur).
El se imparte in 66.000 actiuni
A. 5000 lei aur fiecare. Aceste ac-
tiuni sunt de 2 categorii:
1) 34.000 actiuni ordinare, din
cari 33.000 cel putin vor fi sub-
scrise de Statul Roman.
2) 32.000 actiuni de preferintk
al cAror dividend de 7 la sutá
In lei aur, definiti prM legea din
7 Fevruarie 1929, scutit de orice
impozite române, prezente sau
212 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
viitoare, este garantat de Stat
pe timp de 33 ani.
Dupà acest termen de 33 ani
aceste actiuni vor deveni numai
prioritare, cu 6 la sutà in lei
aur, definiti prin 'legea din 7
Fevruarie 1929, fära garantia
guvernului.
Actiunile ordinare ei actiunile
de preferintä vor trebui sá fie
liberate pentru 30 la sutá, in
ziva constituirii societätii.
Actiunile vor rämâne nomina-
tive pând la completa lor achi-
tare; ele vor pute& fi in urmá
nominative sau la purtiltor, a-
fart"). totus de actiunile ordinare
apartinând Statului roman, cari
vor rämâne pentru totdeauna
nominative ei inalienabile; ele
vor putett cu toate acestea sá
fie inscrise fie in numele Sta-
tului insus, fie pe numele In-
stitutiunilor sau aeezärnintelor
publice care depind direct de
Statul roman.
Drepturile respective ale actiu-
nilor ordinare ei ale actiunilor
de preferint`a sunt definite prin
prezentele statute.
5. Capitalul värsat ca i fon-
durile apartinând societätii, in
afar& de capitalul ei, cu rezerva
dispozitiilor art. 79 de mai jos,
vor fi intrebuintate exclusiv:
a) La cumpárarea de imobile,
destinate numai functionärii ser-
viciilor societätii;
b) In numerar, in devize, in
depozite de 'Jana, pe termen
la vedere;
e) In bonuri de tezaur, In tit-
luri de stat româneeti sau ga-
rantate de Statul roman ei co-
tate in strilindtate, ei in titluri
ipotecare urbane;
d) In obligatii de ale societätii;
e) In imprumuturi ipotecare,
realizate in conditiunile determi-
nate de statute;
f) In reporturi sau avansuri
asupra titlurilor admise de
Banca Nationalä a Româniel, ca
garantii a avansurilor sale; citat in .formele, termenele si
www.digibuc.ro
g) In scrisori de schimb sau
efecte de comert, cu a semnd-
turi cel putin, date in ordinul
societätii ei reescontabile la
Banca National& a României.
Totue, intrebuintärile mentio-
nate la § f i g nu vor trebui sä
treaca 1/10 din capital ei re-
zerve;
h) In sfareit, in avansuri de
sume necesare pentru acoperirea
anuitätilor semestriale, dato rite
de imprumutati sau ca pret al
proprietätilor dobândite, con-
form statutelor, in urma execu-
tärilor gajurilor luate de cätre
so cietate.
Cu exceptia numai a sumelor
necesare fondurilor de rulement
si nevoilor curente ale societatii,
toate intrebuintárile prevAzute
in prezentul articol, cari nu vor
fi in monete sträine, vor trebui
sä fie in lei aur.
6. Capitalul social poate fi
sporit odatä sau in mai multe
rânduri, prin crearea de actiuni
noui, de tipul actiunilor ordi-
nare", exclusiv si de aceeas va-
loare nominal& ca ei actiunile
dejà existente, reprezentând fie
aporturi in naturg,, fie numerar,
in virtutea unei hotáriri a adu-
närii generale, luate aeb., cum
este arätat la art. 38 de mai jos.
Aceasta adunare fixeaz& condi-
tiunile emisiunii nouilor actiuni
sau delega puterile ei in aceastä
privintd consiliului de admini-
stratie.
In caz de sporire fäcutä prin
emisiune de actiuni, plätibile in
numerar, ei in afarä de o hotä-
rire contrará a adunärii gene-
rale, proprietarii de actiuni an-
terior emise, oricare ar fi cate-
goria lor, ei care au fäcut vär-
säminte cerute au (ei sau con-
cesionarii lor) un drept de pre-
ferintä la subscrierea actiunilor
noui in proportia numärului de
actiuni ce fiecare posedà in acel
moment. Acest drept va fi exer-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
conditiunile determinate de con-
siliul de administratie. Aceia
dintre actionari, cari nu vor a-
yea. un numär de titluri sufi-
ciente pentru a obtine o actiune,
se vor puteh asocih pentru a-si
exercith drepturile kr, färä insä
sä poatä, rezultà dintr'aceasta o
subscriere indivizL
Adunarea generald poate dea-
semenea, In virtutea unei hotä-
luate ash cum se aratä, mai
jos, sA decidà reducerea capita-
lului social, pentru orice cauz5,
sau In orice fel ar fi, sub rezerva
totus ca In caz de reducere vo-
luntarä i anume pe calea ram-
bursa/1i In numerar, capitalul
&A fie totdeauna mentinut la 1/10
din obligatiunile emise i aflate
in circulatie.
7. Valoarea actiunilor noui
subscrise se va plAti fie la sediul
social, fie In orice alt loc, indi-
cat in acest scop, fie in totali-
tate In momentul subscrierii fie
in rate de 3/10 cel putin In mo-
mentur subscrierii si restul, o-
datä sau in mai multe ränduri,
in baza unei hotäriri a consiliu-
lui de administratie, care va fixà
quantumul sumei cerute, cAt
locul i epoca la care vArsämin-
tele vor trebul sä fie fäcute.
Cererile de fonduri se aduc la
cunostinta actionarilor printr'o
instiintare inseratd, o lunä
inainte de epoca fixatä pentru
fiecare värsämänt, in Monitorul
Oficial, inteo foaie de anunturi
legale din Paris si inteun ziar
din Bucuresti.
Subscriitorii i diferitii cesio-
nari sunt responsabili de achi-
tarea actiunilor kr, chiar dacä
le-ar fi insträinat.
8. In caz de neefectuarea vär-
shmintelor din sumele cerute a-
supra actiunilor la epocile deter-
minate, conform art. 7, se dato-
reste dobandä de 12 la sutä pe
an, socotitä pe fiecare zi de In-
tArziere, färä sä fie nevoie de o
cerere In justitie.
www.digibuc.ro
213
Societatea poate scoate In vân-
zare actiunile asupra cärora vär-
sämintele sunt in intärziere, con-
form art. 170 din codul de co-
rnert.
Titlurile actiunilor astfel vân-
dute devin nule de plin drept
si se libereazd cumpärätorilor
noui titluri, purtând aceleasi nu-
mere de actiuni.
In consecintà, orice actiune
care nu poartä mentiunea regu-
latä cA värsämintele scAzute au
lost efectuate, inceteazd de a fi
negociabild i nici un dividend
nu i se plateste.
Ilezultatul vânzärii ziselor ac-
tiuni se imputä asupra ceeace i
se datoreste societätii de cAtre
actionarul expropiat la termo-
nek cuvenite, actionarul expro-
priat rämânând dator cu dife-
renta in minus sau profitând
de excedent.
DacA vanzarea nu se poate
face, din lipsa de cumpärätori,
Societatea va putea sA declare
actiunea decázutä i sä retinä
värsämintele fäcute pentru achi-
tarea ei sau sä exercite, in con-
tra subscriitorilor 5i cesionari
kr, drepturile derivand din obli-
gatiiIe ce acestia au contractat.
9. Actiunile la purtätor sunt
transmisibile prin simplä tradi-
tiune.
Proprietatea actiunilor nomi-
native se stabileste prin inscrie-
rea lor In registrul indicat In
art. 142, alin. 1 din codul de
comert.
Cesiunea actiunilor se face
conform art. 171 din codul de
comert.
Actiunile la purtätor pot sd
fie convertite In actiuni nomi-
native si acestea in actiuni la
purtätor, In afará de exceptiunile
preväzute la art. 4 din prezentele
statute.
10. Titlurile provizorii sau de-
finitive de actiuni sunt extrase
din registrele h-souche, Investite
cu un numár de ordine, cu si-
214 LEG! DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
giliul societiltii, semratura gu-
vernatorului si aceea a unui ad-
ministrator.
11. Actiunile sunt indivizibile
fat& de societate, care nu recu-
noaste decât un singur proprie-
tar de actiune.
Proprietarii indivizi de actiuni
sunt tinuti sd se fac& reprezen-
tanti fat& de societate prin unul
singur dinre dânsii.
12. Actionarii nu sunt respon-
sabili cleat pan& la concurenta
valorii actiunilor ce posedd;
peste aceasta orice cerere de fon-
duri este oprit&.
13. Drepturile si obligatiunile
rezultänd dintr'o actiune se a-
plied titlului, ori in câte mâini
ar trece. Posesiunea unei actiuni
atrage deplin drept aderarea la
statutele societdtii si la hotäri-
rile luate de adunarea generald.
Mostenitorii sau creditorii unui
actionar nu pot, sub nici un
pretext, SA ceard aplicarea de
sigilii pe titlurile si hârtiile so-
cietAtii, sä ceará partajul sau li-
citatia, nici sb", se amestece in
nici un f el in actele administra-
tiei societätii; ei trebuie, pentru
exercitarea drepturilor kr, sä se
raporteze la inventariile sociale
si la deciziunile adundrii gene-
nerale.
oricärei ac-
14. Dividendele
tiuni, fie nominativd, fie la pur-
ator, sunt valabil plâtite deti-
ngtorului titlului sau cuponului.
Cupoanele neprezentate la
plat& in 5 ani dela scadentä sunt
prescrise in folosul societ&tii. Va-
loarea corespunzdtoare va fi vtir-
sat& la fondurile de rezervá ale
societätii.
CAPITOLDL II
Administratia Societäfli
15. Conducerea afacerilor so-
ciale este exercitatil de un Gu-
vernator.
www.digibuc.ro
Guvernatorul este de drept ad-
ministrator si presedinte al con-
siliului de administratie.
El este numit prin decret re-
gal, clinteo list& de 3 persoane,
prezentata Consiliului de Mini-
stri, pentru prima oarä, in urma
acordului dintre Ministerul de
Finante si subscriitorii de ac-
tiuni, de preferintil, hotärind cu
majoritate, apoi, in cursul vietii
sociale, de adunarea general&
extraordinard.
Numirea sa va fi fácutá pen-
tru o perioada de 10 ani, reinoi-
bird, si onorariile sale vor fi
fixate de Consiliul de admini-
stratie, de acord cu Ministrii de
Agricultur& si de Finante. El va
putea fi revocat prin Decret Re-
gal, dupá propunerea Consiliu-
lui de Ministri, cu asentimentul
prealabil al adunärii generale
extraordinare.
Inainte de a intr.& in functiune,
el trebuie s& justifice cd posed&
cel putin 50 de actiuni ordinare,
sau de preferintá. Aceste actiuni
r&mâne afectate garantiei gestiu-
nii sale: ele sunt nominative, ii
se aplicd un sigiliu si sunt ina-
lienabile pe timpul duratei func-
tiunii sale.
16. Guvernatorul numeste si
revoaca pe toti agentii (functio-
narii) societätii, cu exceptia con-
silierului tehnic; el vegheazI la
organizarea tuturor serviciilor.
El semneaz& corespondenta, ia
mäsuri pentru achitarea sumelor
datorite societätii, semneazá
toate chitantele cu sau fárá luare
de ipotecá, andosarea si achita-
rea efectelor, mandatelor asupra
tuturor casieriilor unde s'ar
gdsì fonduri apartinând socie-
tätii.
El executá toate hotâririle con-
siliului de administratie si sem-
neazá singur actele ce rezultá
din aceste hotAriri.
El indeplineste toate actele de
conservare, reprezinta societatea
fatá de terti si exercitä, actiu-
 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 215

nile in justitie, atat ca reclamant nabile pe toata durata functiunii

cat si in aparare. lui.
El semneaza titlurile actiuni- Onorariile lui vor fi fixate de
lor si operatiunilor, impreuna cu catre consiliul de administratie
un admistrator. de acord cu Ministrul de Agri-
17. Guvernatorul poate exer- cultura si de Finante.
cità prin mandatari, pentru 19. Societatea este admini-
unul sau mai multe scopuri a- strata de un consiliu de admi-
nume determinate, toate puterile nistratie, care se compune din
ce-i sunt delegate. Mandatul tre- guvernator, presedinte al consi-
buie sa cuprindä arátarea obiec- liului de admin.istratie, consilie-
tului si trebuie sa fie dat prin rul tehnic si exiministratorii.
act autentic. 20. Administratorii, in afará
18. Pe lânga societate va de guvernator si de consilierul
functiona un consilier tehnic, tehnic sunt In numär de 12. Ei
care este administrator de drept. sunt numiti de adunarea gene-
El poate sa fie ales vice-prese- rala a actionarilor pentru 4 ani
dintele consiliului de admini- si anume: sase dupe,' desemna-
stratie. rea detinatorilor de actiuni or-
El este numit, pentru prima dinare, si
oark de Ministrul de Agricul- sase dupa clesemnarea detina-
tura, dupa recomandarea sub+, torilor actiunilor de preferintk
scriitorilor de actiuni, de pre- botarind cu majoritate.
ferinta, hotarind cu majoritate, Dacd in urma emisiunilor ul-
apoi in cursul vietii sociale, dupä terioare de actiuni ordinare noui,
recomandarea membrilor consi- numärul actiunilor de preferinta
liului, reprezentând actiunile de ar reprezentà mai putin de 40 la
preferinta. Numirea sa este f a- sun', din numtirul total de ac-
cuta pe o perioada de 10 ani, tiuni emise, cei 12 administra-
reinoibila. El nu poate fi revocat tori vor fi desemnati de catre
dealt cu asentimentul prealabil detinatorii de actiuni ordinare
a jumátate plus unul din per- si detinatorii de actiuni de pre-
soanele care au calitate sa-1 re- ferinta, proportional cu numärul
comande. El trebuie se', fie re- actiunilor ordinare de o parte si
vocat daca junaltate plus unul actiunilor de preferinta de alta
dintre aceste persoane o cer. El parte.
colaboreaza cu guvernatorul, In Functiunile de Guvernator, de
toate actele de gestiune si avizul consilier tehnic si de admini-
lui trebueste luat in prealabil a- streor nu pot fi exercitate de
supra tuturor chestiunilor im- persoane investite cu functiuni
portante, ea de pild'a: organiza- publice in Romania sau cu un
rea serviciilor, regulamente, a- mandat electiv.
cordare de credit si celelalte ope- Totus, in mod exceptional adu-
ratiuni prevazute la art. 23 si 24. narea generalti a actionarilor, de
El indeplineste functiunile de acord cu Guvernatorul, consilie-
guvernator, in caz de absenta a rul tehnic si consiliul de admi-
acestuia sau de vacantd. Inainte nistratie va putea scud de acea-
de a intrá in functiune, el tre- sta incompatibilitate persoanele
buie sa justifice proprietatea a având o competenta deosebita si
50 actiuni ordinare sau de pre- recunoscuta in materie de credit
ferinta. Aceste actiuni rämâne ipotecar, cu conditiunea ca a-
afectate pentru garantarea ge- ceasta incompatibilitate sa fie
stiunii sale; ele sunt nominative, mentinuta in orice moment pen-
poarta un sigiliu si sunt inalie- tru Guvernator, consilierul teh-
www.digibuc.ro
216 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931
nic $i 8 cel putin din membrii
consiliului de administratie.
Administratorii sunt supu$i
reinoirii ate 1/3 in fiecare an.
La inceput, pe cale de tragere
la sorti si in urma, dupä ve-
chime, de a$A, fel ca nici un ad-
ministrator sä nu poata, ramâne
in functiune mai mull de 4 ani,
fard sa fie reales.
Orice administrator, a cdrui
mandat incete
absenti din grupul de actiuni de
preferinta.
Consilierul tehnic poate sa
desemneze, cu consimtimântul
majoritátii consiliului, un ajutor
care 11 va Inlocui pe timpul lip-
sei sale cu aceleasi puteri.
Acest ajutor poate sa fie con-
vocat la toate adunarile consi-
liului, chiar claca consiierul
tehnic este prezent $i va asistà