Sunteți pe pagina 1din 957

www.digibuc.

ro
CoDul general al României
(Cohrlle, Nile 0 Regulamentele male in vigoare)

1856-1932
- INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE -

FUNDATOR : C. HAMANGIU
FOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
MEMBRU ONORAR AL ACADEME! ROMAINE p MINISTRU DE JUSTITIE

CONITINUATORI:
G. ALEXIANU i C. ST. STOICESCU
PROFESOR UNIVERSITAR

VOLUMUL XIX
LEGI UZUALE
CUPRINZAND INTREAGA LEGIBLATIUNE A
ANULUI
1931
CU INDEXE CRONOLOGICE $1 ALFABETICE

EDIT. LIBR. U NIVERSA ItA", ALCALAY & Co.,


BUCUREVrl
www.digibuc.ro
In amintirea lui C. HAMANGIU
Volumul XIX din Codul General al Itoi
mfiniei îi oferti paginele publicului cititor in-
tr'un cadru de sincerti tristettt si de adâncti máh-
nire. Acel care a fost initiatorul i creatorul lui,
acel care zi de zi, cu pretul unor grele sacrificii,
cu pretul trudei de fie ce clipä, s'a inversunat
sa-1 tint's, la zi i sti faca dintránsul o opera
atitt de pretioasti pentru lumea jurisconsul-
tilor, s'a inchinat in fata soartei crude si ne-
miloase, care nu iartrt pe nimeni.
Codul General nu este o opera de savantá
eruditiune, nu este o muncrt care sti consacre
cel putin pe autor, ci este o strádanie vrednica
de cel mai viu interes, in special in tarti, la
noi, unde altá colectie de legi nu mai exista
unde legile se schimbrt de azi pe mâine cu o
usurintii insptiimántatoare. MA intreb eat de
grea ar fi fost opera interpretului de azi farit
colectia de legi Hamangiu. In Wile din Apus
existrt douti trei colectil de legi care se mentiu
gratie sprijinului autoritatilor i marelui numtir
de cititori. La noi, colectia Codului general, a
putut stt reziste gratie strliduintei i perseve-
ientei ftirti preget a omului de mare vointti
care a fost C. Hamangiu. Am arrttat cu altä
ocazie care este rostul i insemntitatea operei
sale; am subliniat insá atunci i o repettim si
acum crt cea mai mare invattiturtt care se
desprinde din activitatea sa este acea vointrt
de fier, biruitoare de piedici, deschiztitoare de
orizonturi noui. Fie ca aceastrt vointti a ini-
tiatorului i fundatorului acestei opere stt treactt
asupra continuatorilor desemnati de dánsul,
pentruca nobila lui vointti sti se indepfineascrt
duptt moarte, iar opera stt-si continue che-
marea ei.
DIRECTIUNEA

1
www.digibuc.ro
LEGI NOUI DE UNIFICARE
- 1931
VOL. XIX

INDEX CRONOLOGIC
al tuturor legilor, regulamentelor, decretelor, deciziunilor,
conveniiilor, instrucpilor, etc., cuprinse in acest volum 1)

CUPRINSUL
No. si Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.

No. 1 din 1 Ianuarie Lege p. modif. unor dispozitii din L. p.


organizarea judecgtoreasa . . . . 3
i I ,, Decret p. modif. art. 30 din Statute le
Uniunii Camerelor de Cornell . . . 3
8 10 Reg. p. aplic. L. asupra circulatiunii pe
PP

drumurile publice 3
14 17 . Instructii p. operatiile de recrutarea ar-
matei 37
18 ,, 22 Lege p. reducerea pe 1951 diurnelor
22

22
Deputat. si Senatori . . .

din Bucovina . . .
. .
Lege p. modif. L. fondului judete ik\si
comunal
Reg. p. cercetarea registrelor funciare
.
.

.
-,..
. . . . .
37

37

37
19 23 PP Lege p. interpret. art. 39 L. M. Afaceri
Sträine , 38
21 27 ,, Reg. p. debite de vânzarea produselor
monopolizate . . . . . . . . . . 38
. 99 n 28 Reg. Fundatiei Virgil Cioflec" din Cluj. 40
28 Conventie p. transport postal pe C. F.
Buzau-I\Tehoiasi . . . . . . . . . 42
, 23 29 Lege p. modif. art. din L. organiz. admi-
nistratiei locale 49
, 24 30 Decret p. statutele societ. gaz aerian din
Galati 49
, 29 5 Fevruar. Reg. p. aplic. L. export de animale si
carne 50
A se vedea Indexul Alfabetic, la finele volumului.
NW,. In general, legile sunt publicate in volum, in ordinea cronologica dupä data
Monitor Oficial"In care au apIrut. In Legile din acest volum s'a introdus de noi i mo-
dificArile survienite panA la data tipArirei, reclAndu-se Legea astfel cum este astizi in vi-
goare. Am suprimat ,,Anexa" cu Legile noui din 1932, urmAnd a apare In brosurA sepa-
ratA, in curand.
www.digibuc.ro
'i
VI INDEX CRONOLOGIC

No. 0 Data
Monitor. Oficial Pag.
No.32 din 9 Fevruar. Lege p. infrumusefarea Imprejurimilor
Capita lei 55
35 12 ff Reg. p. constatarea si perceperea taxelor
miniere 57
38 16 ,, Decret p. infinfarea semnului militar
Jurajera" 75
16 .,, Reg. p. mod, art. din R. anul preparator
la Academia de comer . . . . 76
40 18 /9 Adaus la Instrucfiile p. contribuliile
directe 76
., 41 , 19 " Convenfie intre C. F. R. si Conductele
de petrol 82
42 20 PP
Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu IDanemarca 82
20 ,. Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu Olanda 83
20 ,, Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
cu Estonia 83
20 ,, Lege p. ratif. Convenhiei comerciale cu
Norvegia 83
20 fP
Lege p. ratif. Acordului comercial cu
Belgia, Luxemburg . . . . . . . 84
44 , 23 ,, Decizie p. viniitoarea in propriet. Statului 84
, 47 26 . Lege p. modif. art. L. contribufiilor di-
recte 85
, 50 , 2- Martie Lege p. ratif. Acord. comercial proviz
cu Germania si ratif. prelungirii lui
prin Acord . . . . . 86
2 ,, Lege p. di ept de folosinfil a drumurilor
p. instalafii telefonice si telegrafice 87
, 51 3 a Decret p. instituirea Medalia Aero-
nauticti" 88
3 .,
Instrucfii p. aplic. L, contribuf. directe . 89
, 52 , 4 ,, Lege p. Infiinfarea ordinului Tirtutea
Aeronautica" 04
4 Lege p. ratif. Aranjamentului comercial
proviz. cu Bulgaria 95
4 , Lege p. prelungirea aplic. L. p. econo-
miile din funcfii vacante 95
4 Lege p. modif. art. 22 din L. timbrului 95
, 55 ,, 7 , Lege p. ratif. Convenfiei de stabilire,
comerf si navigafie cu Portugalia . . 96
7 ,, Reg. p. aplic. L. planthrii viilor cu pro-
duc. direcfi 96
7 Decizie p. aprob. Caiet de sarcini relativ
la seiviciile de vehicule mecanice pe
sosele 101
., 57 10 , Lege p. ratif. Convenfiei p. regularea
unor chestiuni financiare din succe-
siunea Austro-Ungarti 101
59 , 12 ,, Lege p. modif. unor dispoz. din L. orga-
nizilrii judeditoresti 101

www.digibuc.ro
INDEX EDONOLOGIC ViI
No. $i Data
Monitor. Oficial 1931
No.60 din 13 Martie Lege p. mod. art, 80 din L. organiz. ju-
deditoresti . . . . . , . . . . . 101
61 ., 14 Lege p. mod. art. 20 din L. organiz. bise-
ricii ortodoxe 102
,. 62
, 64 his 18
16 If
rurale . . . ....... .
Reg. legii si Statutului jandarmeriei
Lege p. antorizarea C. A. M. a emite
102

transa II de oblig. privilegiate . . . 200


18

18 ,,
nanciara - ......
Program de desvoltare economidi si fi-
Lege p. crearea Soc. de Credit agricol
202
ipotecar 208
A) Act constitutiv al Cred. agricol ipo-
tecar 209
B) Statutele Credit. agricol ipotecar . . 211
18 Lege p. mod. art. 1, 2, 6 si 8 din L. cir-
culatiei bunurilor rurale 228
18 Lege p. mod. art. 9, 23 si 84 din L. Cred
rural si Credit. agricol 229
66 ,, 20 ,, Lege relativá la Fundatia Universitarti
,,C. Vasiliu Bolnavu" 232
90 J. C. M. p. sporirea unor taxe din tariful
postal-telegrafic 233
67 21 Lege p. mod. art. 126, 127, 128 si 129 din
L. organiz. Ministerelor 234
67 bis 21 , Lege p. ratif. Contractului de drumuri 235
, 68 23 Decizie p. recunoasterea culturilor agri-
cole (notil) 235
, 70 25 Lege p. mod. art. L. teatrelor nationale
si óperelor . . . . . 235
,. 71 26 ,, Lege p. ratif. modif. Statut. Curtii per-
manente de jusitie international& . 243
26 Lege p. ratif. Tratat. de aranj. judiciar,
-arbitr. si concil. cu Belgia 244
26 Lege p. ratif. Angajament comercial cu
Letonia 944
26 Lege p. ratif. Convent. p. execut. sen-
tintelor arbitrale straine . . . . . 245
72 27 Lege p. ratif. Tratat de comert si navig
cu Marea Britanie 245
27 ,. Lege p. rafif. Aran jament comercial pro-
vizoriu cu Suedia 255
27 Lege p. ratif. Aranjament comercial pro-
vizoriu cu Jugoslavia 255
27 J. C. M. p. aprob. Reg. si tarif. telefonie 256
74 30 Reg. p. Cassa scoalelor si a culturii po-
porului 272
76 1 Aprilie Lege p. ratif. Aranjament cu Belgia re-
lativ la renta romiinti stampilata . . 302
1 .. Lege p. ratif, Conventiei internationale
privitoare la sclavie 302

www.digibuc.ro
VIII INDEX CHONOLOGIC

No. ai Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 76 din 1 Aprilie Lege p. ratif. Protocol p. mod. Convent.
relativ la navigatia aeriang . . . . 305
1 ,, Lege p_ ratif Aranjament comercial pro-
vizoriu cu Filanda 305
1 11 Lege p. ratif. Aranjament comercial pro-
vizoriu cu japonia 305
, 77 2 Lege p. ratif. Conventiei internation. p
statistics economica 306
2 Lege p. ratif. Conventiei de comert si
navig. cu Polonia si 311
Conventie veterinarà 320
2 Lege asupra cumulului in functiuni pu-
blice 324
2 ,, Lege contra cametei 324
2 ,, Lege p. modif. unor dispoz. din L. mo-
nopolurilor 325
2 79 Conventie intre M. Instructiei si Cassa
muncii C. F. R., relativ la scoli . . 325
78 3 I> Reg. p. administr. fondului C. A. Ptidu-
rilor Stat, contra incendiului . . . 326
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Elvetia . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Ungaria , . . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Statele-Unite 328
3 /7 Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Egiptul . , , . 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Albania 328
3 ,, Lege p. ratif. Acord. provizor. comercial
cu Austria 328
3 ', Lege p. org. Cassei de ajutor a persona-
lului Porturi Comunicatii.-- si Statu-
tele Cassei de ajutor 328
79 4 Lege p. modif. unor dispoz. din L. orga-
nizarii judecdtoresti si modif. unor
dispoz. din L. p. Curtea de Casatie . 329
4 ,. Lege p. modif. unor disp. din L. p. regi-
mul raporturilor dintre proprietari 0
chiria.si 329
4 tl Lege p. drept de pensie ale functionarilor 329
4 ,. Lege p. numireii profesorilor la Institu-
tele teologice 330
4 ,, Decizie p. modif. catedrelor scolilor de
menaj 330
80 6 ,. Reg. p. mod. art. 9 si 10 din R. taxelor
titlurilor meseriasilor 330
, 81 7 ,, Lege p. mod. unor dispoz. din L. Socie-
Vita Gle a functionarilor publici . . 331
82 8 ,, Lege p. valorificarea produselor agricole 336

www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOGIC IX
No. *i. data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No.82 din 8 Aprilie Lege p. modif. art. 27 L. amelioriirei te-
renurilor degradate 352
8 Lege p. m'ilsurarea piimant. locuitorilor
improprietäriti in Basarabia . . . . 353
8 Lege p. modif. art. din L. de organizare
a personalului P. T. T 360
8 Lege p. recunoastere ca pers. moralli. a
Societ. Economia" a functionarilor
M. L. P. si Statutele 362
9 Lege p. pensionarea functionarilor pu-
blici, in 1931 . . . . . .. . . . . 362
83 9 Lege p. autoriz. Primäriei Buhusi de a
incheià o conventie cu fabrica de
postav (notd) 363
9 , Lege p. reducerea taxelor vamale la
zahár, ciment i unelte agricole . . 363
9
"
Lege p. infiintarea Bfincii agriculturii ro-
miinesti 363
9
"
Lege p. ridicarea statuelor marilor Regi
Carol si Ferdinand 372
9 19 Lege p. creiarea Fondului national al
aviatiei 373
9 Lege p. completarea L. Regiei porturi-
lor i comunicatiilor pe ape . . . . 374
9 f. Lege p. ratif. actelor de stare civiltt, din
teritoriile unite 374
9 , Lege p. modif. dispoz. din L. Cassei auto-
nome a constructiilor 374
9 , Lege p. modif. art. 1 din L. societ. de
asigurare 379
9 W Lege p. modif. dispoz. din L. inaintlirilor
in armatà . . . . . 380
9 fl Lege asupra casiitoriei militarilor . . 381
9 Lege asupra pozitiei ofiteriler 383
9
. Lege p. modif. dispoz. L. monopol de gaz
metan 395
9 , Lege p. ratif. Conventiei p. transport. ae-
'jail international . . . 397
9 P, Lege p. inlesnirea trafic de frontierii cu
Polonia 397
9 tt Lege p. creiarea Societ. exploatiirei in-
dustriei chimice din Diciost . . . . 397
9 ff J. C. M. p. modif. art. 20 din Statutele
Biincii Nationale 398
84 10 ,, Lege p. ratif. Conventiei de comert §i.
navigatie cu Franta 402
10 Lege p. ratif. Conventiei de stabilire
10 ,
cu Franta ..... . .
Lege p. ratif. Conventiei p. Oficiul inter-
. . . . 399
national de chimie . 413

www.digibuc.ro
X INDEX CRONOLOGIC

No. §i Data 1931 Pag.


Monitor. Oficial
No. 84 din 10 Aprilie Lege p. raflf. Trat de comerf si navigafie
cu Cehoslovacia si Convenfie senile-
ril veterinarà (notti) 413
10 . Lege p. infintarea unni registra al co
merfulni 413
10 . Lege p. regularea drept. de proprietate
a billtilor coloniale din Ismail . . . 419
10 fI Lege p. modif. art. 8 L. navigafiei fluviale
si maritime si extinderea legii In
intreaga feed 420
10 . Lege p. interpret. L. reducerii salariilor
pnvind personalul cultelor . . . , 420
10 . Lege p. modif. unor dispoz. din L. poli-
tie' generale a Statului 420
10 79 Reg. p. aplic. L. pescilriior si ameliora-
rea regiunilor inundabile 422
85 11 . Lege p. ratif. Aranjament. comercial pro-
vizor cu Spania 456
tt 87 16 ft Lege asupra contractuhd de gal agricol 457
, 88 17 ,, Lege p. mod. art. 126 din L. organiz. mi-
nisterelor 462
89 18 tt Lege p. mod. art. 7 din L. pensiunilor din
20 Aug. 1929 463
18 . Reg. p. examen. de liberti practicil a far
maciei 464
18 ,, Reg. colegiului farmaceutic . . . . 466
90 19 . Reg. p. Institut. national zootebnic . . 471
91 21 . Lege p. asiguraea pldifii lucrului efectuai 478
21 . Lege p. mod. art. 2 din L. jocurilor de
noroc in stafi balneare . . . . . , 484
21 If Decret p. mod. art. din Statut. Cassei
de ajutor a pers. Porturi . . .. 484
, 96 28 . Convenfie relativ la Liceul sanitar . . 485
98 , 30 ,, Lege p. ratif. Aranjamentelor feroviare
cu Polonia 486
104 7 Mai Reg. p. serv. de distribnire at produselor
monopolizate 480
105 ., 8 . Reg. p. functionarea registrului comer
fului 497
, 107 10 ,, Reg. p. aplic. L. organiz Camerelor de
agriculturà (notii) 504
10. tt Reg. p. aplic. L. exportului de old): (notti) 504.
108 12 . Decret p. suspendarea funcf. si atribufii-
lor presedint. deleg. indef. . . . . 504
111 , 16 II Tratat de garanfie cu Polonia . . . . . 505
ft 113 , 18 ft Reg. regiei intreprinderilor miniere f31
metal. din Ardeal 506
, 114 , 19 . Reg. p. aplic. art. 90 din L. minelor
(Cassa Minieii1) 515
19 4 Reg. p. mod. art. 6 din R. taxelor. impon-
telor si redevenf. miniere 57
www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOGIC XI
No. q't data
Monitor. Oficial
No. 118 din 25 Maiu
_ 1931
Reg. p. aplic. art. 5 din L. p. adminis-
Pag.

trarea padurilor (Fondul pildurilor) 523


119 26 , Reg. p. aplic. L. ciisiitorillor militare . . 526
., 127 4 Iunie Reg. p. aplic, L. fondului national al avi-
atiei 531
4 9, J. C. M. p. normele tinerei licitatiilor ad-
minist. publice . . . . , . .. . 539
4 9, Caiet de sarcini tip, p. administrafiile pu-
blice 549
, 128 5 Decret p. immormântarea invaliz. de rilz-
boi, ofipri si grade (notti) . . . . . 559
., 129 6 n Decret p. infiinfarea semnului onorific
,Pentru Merit" 559
., 131 10 ,, Reg. p. scoala super, de arhivisticil si
paleografie 559
134 , 13 ,, Decret p. grafieri, reduceri si comutäri
de pedepse 564
143 , 24 n J. C. M. p. tariful publicatiilor in Mo-
nilorul Oficial 565
145 26 SI Decizie p. Contract tip de autorizafie p.
ciirilusie publicti (not5.) . . . . . . 566
, 146 27 ,, J. C. M. p. aprob. Aranjament p. trans-
port aerian cu Polonia . . . . . . 666
147 29 " Lege p. mod. art. 21 si 22 din L. invfit
secundar (bacalaureat) 568
149 t Julie Reg. p. accesul publicului in M. de In-
terne 569
., 151 3 91 Reg. p. accesul publicului in M. de Fi-
nante (notà) 571
., 153 6 >I Reg. p. mod. dispoz. din R. sc. secundarc
(bacalaureat) 571
, 154 7 ,, Reg. p. accesul publiculul in M. Agri-
cult. si Domenii (notii) . . . . . . V5
155 8 99
Reg. p. mod. dispoz. din R. faculttifn
de drept din Bucuresti . . . . . . 576
8 " Reg. faculfàfii de teologie din Bucuresti 577
158 11 ,, Lege p. rectificarea bugetului Statului
pe 1931 (notil)
159 13 Reg. p. accesul publicului in M. Muncii
Sanättifii si Ocrotirilor (not5.) . . . 586
, 160 .14 ,1 Lege p. legitimarea unui imprumut p.
recenstimânt populafiei (not5.) . ..
14 ,. Reg. p. aplic. L. vânzârii terenurilor din
jud. Ismail si Cetatea-Albá. . . . 586
, 161 15 n Lege p. mod. unor dispoz. din L. org.
administr. locale si din L. org. admi-
nistr. municip. Bucuresti 587
., 163 17 n Lege p. Autonomia universitarii . , . . 590
17 n Lege p. desfiinfarea Regiei autonome . .
a fondului sanitar 592
17 . Lege p. recrutarea prin concurs a medi-
. cilor de spitale si de specialitate . . 593

www.digibuc.ro
XII INDEX CRONOLOG1C

No. $i data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 163 din 17 Iulie Lege p. desfintarea Regiilor publice a
statiilor balneare . . . . . 595
, 166 21 ,. Lege p. mod. dispoz. din L. organiz. Mi
nisterului Instructiunii si Cultelor 595
21 11 Lege p. trecerea scoll si ciimin. de uce-
nici la M. Muncii (notti)
21 , Lege p. mod. disp. din L. Cassei auton
a constructiilor 599
21 ,, Lege p. organiz. muncii in porturi . . 601
21 Lege p. loteria de Stat . . . . . . . 604
21 ,, Reg. p. serv. interior al palatului de jus-
titie din Galati (notil) 605
21 11 Reg. p. muzeul militar national . . 605
167 22 Lege p. mod. dispoz. din L. organiz. Ca-
merelor de agriculturil 611
22 Lege p. asociatiile p. imbunättitirea a-
griculturii 617
22 Lege p. mod. dispoz. L. p. valorificarea
produselor agricole 619
22

22 ,
secundar ...... .
Lege p. mod. dispoz. L. p. fnvatiimânt
. . . .
Lege p. modif. org. direct. Educatiei Po-
622

Ior §i Operelor . . . .....


porului si mod. org. Direct. Teatre-
626
168 23

23
Pt

,,
armatei . . . . . .
Decizie p. regul. circulatiei aeriene . .
.. ...
Lege p. nestirbirea stocului de rtisboi al
630
633
23 ., Decizie p. brevetele de pilot de avioane 633
23 , Reg. p. navigabilitatea aeronavelor . . 633
23 11 Reglementarea aeroporturilor (notil) . 633
, 170 25 ,, Lege p. modif. dispoz. L. impozitului pe
lux si cifra afaceri . . . . . . 633
25 . Lege p. desfiintarea privileg, de porto-
franc al orfoului Sulina . . . . . . 634
25 ,, Lege p. mod. dispoz. L. p admin. pescii-
riilor si reg. inundabile 635
25 Lege p. mod. dispoz. L. erg. judeda. si L.
Curtii de Casatie I 638
171 27 , Lege p. stabilirea orei oficiale . . . . 638
27 ,, Lege p. completarea art. 58 din L. dru-
murilor 639
27 , Lege p. mod. L. p. exportul de ouii. . 639
27 ,, Lege p. trecerea la Stat a economiilor
prin comprimarea bugetelor . . . 643
27 11 Lege p. mod. art. 60 L. porturilor si co-
municatii pe apà 643
27 , Legea p. mod. art. 16 L. registrului co-
mertului 413
27 ,, Lege p. mod. art. 1 si 2 L. contra cametei 644
27 17
Lege p. mod. unor dispoz. din Tarif
vamal 644

www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOG1C XIII
No. §i Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 171 din 27 Iu lie Lege p. recunoasterea Institut. Reg. Carol
din Cluj 644
27 Lege p. mod, art. 11 L. percep. si urntii-
rirea veniturilor . . . . . . . . 645
27 . Legea p. anularea soldului Cassei de
pensii 646
27 ,, Lege p. subsecretariatul de Stat al Bu-
getului . . . . . 646
27 ,, Lege p. incurajarea intreprinderilor de
tijei 647
172 28 . Decizie p. pensiile Casei miniere Resita 650
, 173 29 Reg. p. mod. art. 9, 10 si 23 din R. taxe-
lor p. titlurile de capacitate prole-
sionalii 656
173 bis 29 ,, Reg, de procedurri, p. afacerile agrare,
Tribun. arbitraj Rom. Ungur. . . . 657
175 . 31 . Decret p. semnul onorific Rilsplata mun-
cii" serv., Statului . . . 657
31 . Lege p, mod. dispoz. L. jocurilor de earti
in statiile baIn. si climat. 658
31 . Lege p. org. Monit. Oficial si Imprimerii-
lor Statului . . . . . 659
177 3 August Lege p. mod. art. 17 L. contribut. directe 663
3 ,, Lege p. mod. disp. L. contabilit. publice 665
3 . Lege p. mod. disp. L. generalti de pensiuni 669
3 . Lege p. rectif. salariilor personal. Cultelor 670
3 Lege p. recunoasterea pers. moralii, a
1,
scolilor politehnice 671
3 . Lege p. infiinf area eparhiei Armeano
Gregorianii . . . . . . . 671
3 . Lege p. mod. art. 14 si 15 din L. timbrului 672
3 . Lege p. infiint. comisiunii de pensie gi
interpret. L. pensiunilor . . .. . . 672
3 ,, Lege p. mod. art. 166 L. contribut. directe 674
3 . Lege p. ratif. Protocol p. imprumuturi
austriace si ungare . . 674
179 5 . Reg. p. intrebuintarea fondului de rule-
ment al armatei 674
180 6 Reg. p. aptic. L. intrepozitelor vamale . . 681
, 182 8 . Decret p. stemele oraselor . . . . . . 686
183 9 Caiete de sarcini tip, ale Oficiului de
normalizare (notil.).
184 , 10 . Lege p. modif. disp. L. asiguriirilor sociale 689
10 ,, Lege.1). incurajarea si activarea construe-
tnlor 691
10 Lege p. mod. disp. L. camerelor de
muncii si consil. sup. muncii . . . . 693
10 . Lege p. revizuirea numirilor riicute In
baza L. sanitare . . . . 694
, 189 , 15 Decret p. mod. disp. R. lobligat. scolare
ale elevilor sc. conductori (nota).

www.digibuc.ro
XIV INDEX CRONOLOGIC

No. 0 Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
203 ,,, 1.. Septem.. J. C. M. O. aplic. Convenfiei comerc: pro-
vizorii cu Grecia 694
1. » J. C. M. p. aplic. Convenfiei comerc. pro-
vizorii cu Ungaria 694
204 ,, 2 ,9 Reg. p. exportul de tructe 695
si Decizia de aplicare . . . . . 697
206 4 » J. C. M. p. aplic. Protocol la Tratat co-
merf cu Itara. 699
207 5 » Reg. p. desvolt. art. din L. valorific. pro-
duselor agricole (prima de export la
grâu si timbrul phinei). . . . . 2 700
, 208 , 7 " J. C. M. p. aplie. Convepf. comerc. proviz
cu Austria 708
211 10 , Reg. p. scoala de documentare si star*-
administrative 708
213 12
"
Reg. legii p. exportul de oat 709
, 214 14 Lege p. ratif. Tratat de comerf si navig.
"
cu Islanda . 718
14 » Convenfie cu aviafia p. serviciul postal
aerian .' . . . . 718
215 ,, '15 n
Le ge p. ratif. Convenfiei internat. p. 'ra-
nifi, bolnavi si prizonieri, In räsboiu 722
21.6 . 16 n
Norme p. recepfia furniturilor si. lucrii-
rilor publice (notii). 748
220 21 -4 Tabloul comunelor rurale (notä). . . . 749
222 23 . "Reg. muzeului de istorie naturaI5, din
Chisinau
226 28 9. Decret p. infant. ordin. Meritul Cul-
tural" . 754
28 » Decret p. concesionarea energiei, in re-
.giunea Brasov 756
232 , - 5 Odom. Reg. p. aplic. L. asiguritrii pliifii -lucrulni
efectuat . . , 756
234 7 Decret p. reorganiz. Inspectoratelor ge-
. .....
3, .
nerale de armatil si a Consiliului su-
perior al armatei . 764
, 236 9 » Statutele soc, de electricitate din Vaslui
(notil) 765
237 10 9> Formulare de actele stiirii civile :not:6.) ,765
239 , 13 » Reg:-.p. aplic. L. de incurajare a intre--
prinderilor de fifei (nota) . - 765
249

. 250
24
26
r
,
gricole (notà) . . .. ...... .
Instrucfii asupra activitäfii serviciilor a-
Reg. p. uniformele ofiferilor de polifie
765

(notii) 766
26 » Statutele Uniunii exportatorilor de ce-
766
254 30
"
Statutele soc. du electricitate din R.-Vh1-
cea (notti) . 769
256 2 Noembr. Reg, p, mod. unor art. din Reg. legii p. _

organiz. coopetafiei (nota) 770

www.digibuc.ro
INDEX CRONOLOGIC XV
No. gi Data
Monitor. Oficial 1931 Pag.
No. 263 din 10 Noemvr.Statutele Sindicatului exportatorilor de
lemne in Ungaria (notti) . . . . 770
264 11 , Reg. p. mod. art. din R. Facultätii de
medicinii din Buc. . . . . . . . . 770
265 , 12 , Reg. p. externat in medicinä la Spital.
Eforiei din Bucuresti (notil) . . . . 770
12 >, Reg. p. internat in medicind la Spitalul
Eforiei din Bucuresti (notä) . . . . 770
267 , 14 , Modus vivendi comercial cu Austria (notti)
, 270 18 ,, Reg. p. aplic. L. intreprinderilor de asi-
gurare 771
280 30 Reg. p. aplic L. organiz. Monitor Oficial 790
282 , 2 Decemvr.Reg. p. aplic. L. org. muncii in porturi . 800
284 4 ,. Reg. p. exploatarea fermelor scolilor de
agriculturri 812
286 7 ,, Statutul Bisericii Armeano-Gregoriang 817
7 ,, Reg. Institut de stiinte penale 842
287 8 . Statutele Uzinei electrice a Com. Alba-
Iulia 844
, 296 , 18 ,, Lege p. suspendarea executärilor agricole
cu modif. 13 Fevruarie 1932, 12 Mar;
tie 1932 . . . . 845
298 21 ,, Legea bugetarii pe 1932 (notii)
21 ,, Lege p. mod. art. 5 din L. de stabilizare
monetarti 845
21 0 Lege p. baterea monetelor de argint . . . 846
21 ,, Legge p. infiintarea corp. de inspectori
speciali financiari . . 847
300 23 Lege p. Casa de economie si ajutor a ma-
" gistratilor . . . . . . . . . . 849
301 , 28
"
Lege p. mod. dispoz. L. organiz. Indeed-
toreased . . . . . .. 854
28 Lege p. organiz. corpului de advocati
'' cu adaus, 6 Aprilie 1932 855
28 ,, Lege p. infiintarea Cassei de amortizare
R. 4 Aprilie 1932 912
28 0 Lege p. scutirea de impozite a institit
spitalicesti 916
28 0 Lege p. impozit pe salarii funct. partic si
pe tantieme 916
28 ,, Lege p. salariile functionarilor publici 918
28 ,, Lege p. numirile si inaintarile in functii
pe 1932 919
28 ,, Lege p. desfiintarea si transformarea de
scoli 920
28 Lege p. ratif. Conventiei C. F. din Arad 922
302 29 0 Lege p. garantarea obligatillor societ
industriale 922
, 304 31 ,, Lege p. ratif. Conventiei Credit. ipotecar
agricol international si Statutul . . . 924
31 ,, J. C. M. p. aprob. Protoc. la Aranjament
comerc. proviz. cu Germania . . . . 924

www.digibuc.ro
LEGI NOUI
DE UNIFICARE
= 1931 =
DUPA TEXTELE OFICIALE
PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro
LEGI NOUI DE UNIFICARE
1931

LEGE industrie, din 14 Fevruarie 1929


pentru modificarea unor dispozilluni 5i Regulamentul de aplicare, din
din Legea pentru organizarea jude- 26 Aprilie 1929, la pag. 143 5i
catoreasca
437, vol. XVII, precum 5i modif.
art. 38 din Lege, din 9 Ianuarie
DIN 1 IANUARIE 1931 1930 la pag. 46, vol. XVIII.
Aceastà Lege a fost publicat&
la pag. 1007 In Anexa", vol. REGULAMENT
XVIII, unde se poate consulta. pentru aplicarea legii asupra circula-
A se vedea Legea pentru orga- iei drumurile publice
nizarea judecAtoreasca, din 14
Aprilie 1925 la pag. 795, vol. DIN 10 IANUARIE 1931 i)
XIXII, precum 5i modificArile 1. Circulatiunea pe cáile sau
ulterioare, din 12 si 13 Martie
1931, 4 Aprilie 1931 5i 25 Iu lie drumurile publice din cuprinsul
1931 la ordinea cronologica in hotarelor României, este liberd,
acest volum. pentru toti locuitorii tärii ca
pentru sträinii aflätori In tre-
cere prin targ, intrucat ea va
DECRET fi conformä dispozitiunilor Legii
pentru modificarea crt. 30 din Statu- asupra circulayiei drumurilor
tele Uniunii Camerelor de comert publice 5i regulamentelor si or-
de Industrie donantelor date pentru aplica-
rea acestei legi, cum 5i preve-
DIN 1 IANUARIE 1931 derilor legii drumurilor.
Acest Decret a fost pu- Oprirea, cercetarea i poprirea
blicat la pag. 840 vol, XVIII, AcestRegulament a lost sanctionat cu
unde eSte intreg Statutul UnIu- Decret No. 3031/930 si publicat In Montt.
mi Camerelor de comer; 5i de Oticial" No. 8 din 10 lanuarie 1931. A se
vedea Legea asuprà circulatiei pe drumu-
Industrie, astfel cum e in vi- rile publice. Mu 22 Octomvrte 1929 la pag.
goare. A se vedea, in legAturg 1226 vol. XVII, precum si Legea drumurilor
Legea Camerelor de comert 5i din 6 August 1929, la pag. 1037 acelas vol.

www.digibuc.ro
4 LEGI DE UNIFICARE. 10 latluarie 1931

folositorilor drurnurilor publice rea lor, arätând ordinea insern-


nu pot fi exercitate deat de câ- ndtiltii lor, ash cum este stabi-
tre agentii prevAzuti de aceste litä la art. 2 al prezentului re-
legi, regulamente si ordonante, gulament, intaietatea la trecere
dupa ce ei se vor fi legitimat $i se va da potrivit ordinei sta-
numai In urma unor acte legal bilite de acele semnale.
Incheiate de autoritatile recu- La iesirea din proprietätile
noscute competinte In acest scop. particulare in drumurile pu-
Mice, Intâietatea trecerii revine
Cdi le publice vehiculelor $i anirnalelor ce cir-
culà pe drumul public.
2. Prin ai sau drumuri pu- Abaterile dela dispozitiunea
blice se Inteleg urmätoarele dru- de mai sus vor fi pedepsite cu
muri decretate libere si la dis- amendd dela 200 piing. la 1000
pozitiunea folosintii ori si cui: a din lege) In
lei (art. 62 lit,
a) crti sau drumuri de Stat afaa de sanctiunile delictului
(sosele nationale); ce va fi provocat.
b) crti sau drumuri judetene;
c) Cai sau drumuri vicinale; $i Stationdri, opriri
d) Cai sau drumuri comunale,
a4b, cum sunt definite de Legea 4. Opririle ca si stationärile
drumurilor In vigoare. pe drumurile publice nu sunt
In categoria ailor sau dru- ingilduite deal, pe partea
murilor publice supuse prescrip- dreaptii, in sensul mersului ei
tiunilor regulamentelor si ordo- cat mai aproape de marginea
nantelor speciale respective, sunt $oselii.
si parcurile nationale si cartie- Niciodatâ cloutí vehicule nu
rele date circulatiei publice cu pot station& alhturi In aceea$
drumurile $i aleele lor. directie si nici douil fatá In fata
Nu inta In aceste categorii pe ambele laturi ale drumului.
aile sau drumurile si parcurile Chiar In cazurile and circu-
aflate pe proprietdtile particu- latia ar fi opritä din cauza tre-
la re. cerii vreunui cortegiu, trupe,
paräzi, procesiuni sau numai
Intdielatea la incrucifdri pentru regula circulatiei vehi-
culelor ce stationeaza a$teptând
3. Circulatiunea pe drumurile deschiderea drumului, nu vor
publice din tot cuprinsul tgrii puta ocupà drumul decat Inteo
se face pe dreapta drumului iar singua directiune si numai pe
depAsirea numai pe la stânga ye- jumätate din latimea lui.
hicului Inaintea aruia se trece. In cazuri de stationare voitä
Conclucdtorii de animale sau sau nevoitii, conduatorului Ii
de orice fel de vehieul sunt ti- este interzis sit se departeze de
nuti ca la bifurarile $i Incru- vehiculul säu, afar% de cazurile
cisärile drumurilor sä Inceti- de fortà majorä, pe stazile de
neasa, s5. vesteascä si sä lase circulatie mare indicate de au-
trecerea conducätorilor cari vin toritäti.
pe drumul din dreapta lor, In Stationarea pentru gararea In
lipsa semnalizárii speciale care timpul noptii a oriarui vehicul
hotilaste IntAietatea la trecere pe cuile publice sau pe piete este
pentru vehiculele de pe drumu- cu desitvarsire opritä.
rile de circulatie mare. Abaterile se pedepsesc cu a-
Unde drumurile sunt semnali- mendd dela 200 pâra la 1000 lei
zate in apropiere de Incruci5a- (art. 62, lit, a din lege).
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 5

Ordonanle riantá pentru continuarea dru-


mului.
5. Autoritätile administrative, Semnalele indicatoare ale a-
tehnice i politienesti in drept cestor másuri vor fi fácute in
pot interzice definitiv sau nu- felul celor dela punctul b din
mai pe timp limitat, fiecare in art. 8 urmátor.
cadruI competintii lor, circula- Mäsura de interzicere se va
tiunea in genere sau numai a lua i când se va procedà la
unor categorii de vehicule, pe lucräri de naturá a impiedech
anumite drumuri sau portiuni circulatiunea partialä sau totalâ
din drumurile enumerate mai pe drumurile publice (canalizári,
sus. Insä, orice restrictiune si iluminári, pavaj, etc.).
norme s'ar gäsi necesare a se Intreprinzátorii acestor lucrári,
impune in interesul circulatiunii pe läng4 semnalizárile ce sunt
nu se p5t stabili cleat prin or- obligati a face la locurile de
donante. lucru, sunt obligati a Incuno-
Aceste ordonante trebuesc stintà cu cel putin 15 zile Ina-
fie aprobate de Consiliul de Mi- into autoritatile insárcinate cu
nistri, fn urma referatului ser- supravegherea circulartiunii spre
viciului Cazierului central din a luà másuri necesare. In-
Ministerul de Interne si sá li se cunostint area de mai sus se
a sigure o largä publicitate in va face imediat, In cazurile de
ziare si o bunä afisare pe sträzi; rupere de cabluri, rábufniri de
ele inträ in vigoare numai dupl conducte, etc.
zete zile dela publicarea In Mo- Abaterile dela dispozitiunile
nitOrul Oficial. de mai sus se pedepsesc du/A
cazuri cu amenzi prevázute de
Oprirea circulaliei acest regulament si de art. 62
din lege. In ce priveste pe func-
6. Mäsura interzicerii circu- tionarii cárora le incumbä má-
latiunii se va putea lua numai surile de luat, ei sunt supusi
in cazuri speciale i anume: sanctiunior prevázute de legea
când pe portiunea interzisä se pentru organizarea poli(iei ge-
afiá vreo clildire care amenintú nerale a Statului1).
pericliteazá vieata trecatori-
lor, vreun pod ruinat, vreo so- Campanii electorale
sea sau strada inundatä, sur-
natá sau in curs de reparatiune, 7. Mäsura interzicerii sau re-
sau se gäseste situatá astfel in- strängerii circulatiunii pe cAile
cät ar fi improprie ca soliditate publice nu poate fi in nici un
sau lärgime unei bune $i regu- caz luatä în timpul campaniilor
late circulatiuni. electorale.
Pentru cazuri de fortä ma- Se intelege prin timpul cam-
jorá si cari impun urgenta, a- paniilor electorale" durata soco-
ceastá másurä de interzicere se titä din ziva publicärii decre-
poate lua imediat i semnalà pe tului de convocare a Corpului
loc prin semnale i inscriptii electoral si pang la efectiva ter-
asezate cu cel putin 100 metri minare a alegerilor.
inainte de barele de inchidere, Cei ce se vor fi abätut dela
când drumul este drept, i cel dispozitiunile acestui articol vor
putin 200 metri inainte, când
drumul este mascat sau so- 9 A se vedei Legea pentru organizarea
seaua este in coboris sau in poliiei generale a Statul ui, din 21 Iulie
totiturá, stabilind imediat o va- 1929 la pag. 677 vol. XVII,

www.digibuc.ro
6 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

fi pedepsiti cu inchisoare dela m. de obstacolul semnalat, a-


luni la 1 an (art. 4 din lege). far& de cazurile and situatiu-
Judecarea acestor delicte se nea locului se opune. Aceste
va face potrivit art. 4 din lege, semnale vor fi luminate In
conform legii de procedura a timpul noptii.
Micului Parchet, de catre jude- Daca din aceastä din urma
catorul de ocol ca prima in- cauza, semnalul trebuie asezat
stant mai aproape de 150 in. de ebsta-
col, este obligatoriu sa se ia
Semnalizdri orice alte masuri pentru a ve-
sti apropierea locului primej-
8. In afara de semnalele indi- dios;
catoare a dispozitiunilor excep- b) T ablele pentru r egulamen-
tionale aratate In art. 6, autori- tar ea cir cula(iunii.
tätile In drept vor mai puteä Aceste table sunt de doua fe-
asezit dealungul cailor publice lun i anume:
In zona, dar in afara drumuri- Semnale indicatoare de viteza
lor date circulatiunii si urnag- In forma dreptunghiulara, jcu
toarele alte semnale: laturile de ate 60 cm. având
a) T able indicatoare a locuri- fondul de culoare albastru In-
lor primej dioas e prin natura chis cu scrisul In alb si in ca-
situatiunea lor, cum si a poduri- ractere de cel putin 20 cm. Inal-
lor, podetelor i viaductelor. A- time;
ceste table vor fi in forma de c) Sonnale de r estrictiuni in
triunghiu cu laturile egale, fie- circulatiune In forma circular&
care având 70 cm. si scrise alb de 60 cm. diametru, vopsite cu
pe fond albastru inchis roF,Au, alb si albastru dupa felul
Acolo unde conditiunile atmos- fiecaruia.
ferice nu ingadue utilizarea tri- Ambele aceste feluri de sera-
unghiurilor pline, se pot inlocul nale se confectioneaza ca i cele
aceste table cu triunghiuri de dela punctul a de mai sus si se
fier goale In interior, având la- instaleaza paralel sau perpen-
turile de 3 cm. lätime, egale dicular pe drum, dupa cum este
de ate minimum 46 cm. fiecare nevoie. Afisarea oricarui fel de
vopsite rosu deschis. In acest reclame sau altor indicatiuni pe
caz se suprima mentiunea i fi- stälpii semnalelor dela litera b
gura indicatoare a felului ob- de mai sus sunt cu desavärsire
stacolului ce le vestesc. interzise in ora$e, stalpii ace-
Tablele triunghiulare, plMe stia rämtmand absolut liberi;
sau gaurite ale acestor semnale d) T ablele de orientare, indi-
trebuesc fixate la capätul de sus eatoare a punctelor de frontiera,
al unor stAlpi de lemne sau tepi si a localitätilor apropiate, cu
de metal, bine fixati In pämänt indicari de distante. Aceste table
cu ajutorul unui pat de mortar vor ave& forma dreptunghiulara
de ciment si in ash, fel ca sem- vor fi vopsite cu scrisul alb pe
nul sa stea la o Mältime de doi fond albastru Inchis. Ele vor fi
metri si jumatate dela pamant. asezate dun& cum indica mai
Acesti stAlpi se instaleaza cu bine situatiunea locului si sco-
tablele perpendicular pe axa pul lor, vizibil i in aceleasi con-
drumului si la o distant& de ditiuni de soliditate ca i cele
cel putin 150 m. si cel mult 250 dela punctul a si b de mai sus.
Stalpii semnalelor de vama
') A se vedeh Anexele In Monitorul 0- vor fi vopsiti In culorile na-
finial No. 8 din 10 lanuarie 1931. tionale; in spirale, iar semnalul

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE, 10 Ianuarie 1931 7

va fi un disc alb de 60 cm. dia- de mai sus vor fi supusi, In a-


metru. far& de o amenda de 4000 pan&
Autoritätile politienesti sunt la 10.000 lei (art. 62 litera d),
obligate a supravegheä execu- la plata semnalelor sau a sal-
tarea strict& a dispozitiunilor re- pilor pe cari Ii vor fi stricat,
feritoare la afisarea a cestor cum si la pedepsele preväzute
semnale, locul, forma si culorile de Codul penal pentru furt
arátate mai sus, ingrijind ca ele distrugere.
sa fie intretinute continuu in
bunä stare, vizibil asezate i u- Atacarea vehiculelor in mers
sor de observat din treacát.
Folositorii drumurilor sunt o- 11. Cei ce vor fi dovediti a fi
bligati a respectà indicatiunile pus sau aruncat, inaintea sau
acestor semnale, sub sanctiunea asupra vehiculelor in mers: pie-
amenzii dela 200-1000 lei (art. tre, lemne, cuie, sticlä, apä sau
62 litera a din lege). orice alte lucruri susceptibile de
9. Pentru semnalele definitive a aduce vreo vátámare de orice
enumerate sub art. 8 de mai sus, fel acestor vehicule sau celor ce
autoritätile ce le instaleazá Bunt le ocupá, vor fi pedepsiti in a-
obligate a comunich locul, felul fa/A de amend& de 2000 pang. la
numgrul lor serviciului Cazie- 4000 lei (art. 62 litera c din lege)
rului central al circulatiei, din cu inchisoare pan& la 15 zile
Ministerul de Interne, care la (art. 6 din lege); iar In ce
randul säu va trimite comuni- priveste despägubirile datorite
carea aceasta Ministerului de celor vätämati prin fapta Ion, se
Lucräri Pub lice. va urmà potrivit dreptului co-
mun.
Respectarea semnalebor. Constatarea faptelor se va face
Sanctiuni imediat de organele arätate la
10. Odatá instalate toate sem- art. 67 din lege, cari vor inaintà
nalele de mai sus, cat si stâlpii actele Incheiate autoritätilor in
temeliile lor, vor fi conside- drept pentru urmärirea, judeca-
rate de drept ca bunuri de do- rea i pedepsirea flptuitorului.
meniul public si Ministerul Lu- Somatic de oprire
crárilor Pub lice le va predà cu
adresá autoritätilor locale in
drept, in atributiunile chrora in- de12. Conducátorii oricárui fel
vehicule circulând pe sträzile
tea: grija si paza acestor bunuri. publice, sunt obligati a opri din
Toti folositorii cäilor publice, mers la primul semnal sau che-
pietoni sau conducätori de Nehi- mare, pe care i le va face un
cule de orice fel, sau de turme agent al forte! publice si a se su-
si cirezi, sunt tinuti sä observe pune dispozitiunilor ce el i-ar
FA sá respecte indicatiunile tu- impune in interesul bunei or-
turor semnaleIor de mai sus. dine si al sigurantei circulatiu-
Jandarmii, agentii de politie nii, in cadrul prevederior pre-
cantonierii sunt datori a a- zentului regulament.
duce la cunostinta celor in drept Abaterile vor fi pedepsite cu
orice infractiune la dispozitiu- amenda dela 200 pämä la 1000
nile de mai sus, pentru ca vino- lei (art. 62, litera a).
vatii sä fie urzariti i pedepsiti
conform legilor. Asistenta accidentelor de drum
Cei ce vor sustrage, schimbh
din loc, sau strick in vreun mod 13. Conduatorul de vehicule
oarecare vreunul din semnalele de mice fel, care va trece pe
www.digibuc.ro
8 LEGI DE UNIFICARE. 10 lattuarie 1931

lângd locul vreunui accident ce stat& faptul prin proces-verbal,


va fi provocat rdniri de per- iar vehiculul Il va aduce la re-
soane $i care, solicitat flind de $edinta autoritätii politiene$ti
dare un agent al autoritätii sau apropiate, unde va fi depus in
de cei aflati in jurul victimelor, garaj, a cdrui chide o va achith
nu va vol sd opreascd pentru a proprietarul la ridicarea lui, ur-
da ajutorul shu la ingrijirea sau mând a se despAgubl el dela
la transportarea victimelor, va infractor.
fi pedepsit cu amendd dela 1000 17. Cât timp asemenea vehl-
pând la 2000 lei (art. 62, litera b cule vor fi la popreald, prin grija
din lege). autoritätilor, este interzis oricui
de a se servl de ele pând la ri-
Fuga de rdspundere dicarea lor de cdtre proprietadi
respectivi.
14. Conducdtorul de vehicule Functionarii i prepusii cari
care, pricinuind el insusi un ac- vor fi dovediti culpabili de vreo
cident de pe urma cdruia va fi abatere dela dispozitiunile de
rezultat moartea unei persoane, mai sus, vor fi pedepsiti pentru
ränire sau pagub& materiald, delictul de abuz de putere, iar
va fi cdutat prin fug& sd se sus- persoanele strdine de autoritatea
tragit rdspunderii vinei sale $i care a ordonat popreala, vino-
indatoririlor de umanitate fatA vate de o asemenea faptd, vor
de victimele sale, va fi pedepsit fi urmärite pentru furt, conform
cu, amenda dela 4000 pând la dreptului comun, aceasta fard
10.000 lei (art. 62, litera d din prejudiciul pentru sanctiunile
lege), fdrd prejudiciul sanctiuni- cuvenite proprietarului locului
lor preväzute de Codul penal unde vehiculul a fost pus la IA-
pentru faptul comis. strare.
Complicitatea pasagerilor Inscrierea vehiculelor
1.5. Când inteun vehicul al 18. Vehiculele de orice fel, de
cdrui conduciltor va fi comis o orice constructiune i prevlzute
abatere dela prescriptiunile art. cu. orice fel de mijloc de trac-
12, 13, 14 sau dela cele cari opresc tiune, pentru a fi admise a cir-
excesul de vitezä, se vor fi aflat cul& pe edile publice, sunt su-
pasageri sau proprietarul vein- puse prescriptiunilor Legii asu-
cului $i se va fi dovedit cd a- 'pra circulatiei pe drumurile pu-
ce$tia I-au indemnat la sävAr- blice i a Legii drumurilor, iar
$irea infractiunii, va mention& proprietarii, conducdtorii lor,
$1" aceasta in procesul-verbal de sunt obligati a indeplini toate
contraventie $1, când este caz de prescriptiunile legilor de mai
amencla, va aplich fiecitruia din sus.
acestia amenda data conduch- Fac exceptie carele si cärutele
torului pentru vina lui. sätenilor, cari nu vor fi supuse
16. Utilizarea unui vehicul de la nici una din obligatiunile ce
cdtre -conducätorul angajat sau privesc inmatricularea vehicu-
de cdtre pad persoand strAing, lelor lor, cererea permisului de
färd incuviintarea proprietarului conducere, adoptarea frânelor
säu, constitue un abuz de lucre- Mecanice i luminarea si sem-
derer care se va pedepsi conform nalizarea lor pe drumurile pu-
art. 323 al. 2 din codul penal. blice.
In Cam/ sAvAr$irii unui ase- Prefectura politiei municipiu-
menea delict, agentul va con- lui Bucuresti, cum, si toate che-
www.digibuc.ro
LEGT DE UNTFICARE. 10 lanuarie 1931 9

sturile i politiile oraselor rese- f) Formulare tipArite pentru


dinte, vor Ingriji, prin serviciile cerere de Inscriere atat a vehi-
fiecareia din ele, sä se vegheze culelor cAt si a conductitorilor;
la. indeplinirea strictä a pre- g) Foi de circulatie pentru ve-
scriptiunilor regulamentului de hiculele cu tractiune mecanicA
fatä. pentru vehiculele de orMe fel;
A ceste servicii de circulatie, h) Permise de conducere pen-
pentru inregistrarea i Inmatri- tru conducatorii vehiculelor cu
cularea vehiculelor, ai aror tractiune mecanic4 i conducä-
proprietari Isi au resedinta sau torii tuturor celorlalte feluri de
Intreprinclerile In circumscrip- vehicule.
tiunea Mr, vor tine: Registrele dela punctele a, b,
a) (Sn registru pe ordinea nu- c, cl i e de sub acest articol,
mericä pentru inscrierea vehi- vor fi procurate serviciilor de
culelor cu tractiune mecanicA circulatie din toatä tara de ca.-
(automobile) de uz personal, au- tre Serviciul cazierului central
tobuze, autocamioane i remor- din Ministerul de Interne.
cile Mr, motociclete, etc.; Pentru imprimatele dela punc-
b) Un registru pe ordine al- tele f, g i h, aceste servicii se
fabeticä pentru Inscrierea con- vor conformä modelelor din re-
ducAtorilor unor asemeni vehi- gulament.
cule si a permiselor lor de con-
ducere, cu toate mutatiile res-
pective. Taxe de inscriere ?i, de permise
In aoest registru, se vor face de conducere. Chirigii, cdrdui,
toate adnotärile privitoare la
infractiunile sävärsite i pedep- 19. Autoritátile mentionate
sele primite de cAtre conducA- vor percepe la inscrierile vehi-
torii acestor vehicule, adnotäri, culelor urmätoarele taxe:
cari se vor trece regulat i In Lei 500 la, inscrierea unui ve-
permisele de conducere; hicul cu tractiune mecania pen-
c) Un registru de inscriere, in tru transportul de persoane (tu-
ordinea cronologicá, a vehicu- risme, .autobuze, motocielete,
lelor cari circulA, prin importare -etc.).
provizorie i cu un numär sträin. Lei 200 la inscrierea unui ve-
Proprietarii sau conducätorii hicul cu tractiune anitnalA pen-
vehiculelor prevAzute la punctul tru transportul de persoane sau
c) de mai sus sunt obligati, sä obiecte, märfuri, materiale
se prezinte autoritätilor politie- cliferite alte produse In execu-
nesti pentru viza actelor perso- tarea obisnuitä a profesiunii de
nale, viza privitoare la vehicul chirigiu sau cäräusie. Prin chi-
facându-se chiar pe documentul rigiu (birjar) se Intelege orice
vamal de importare provizorie persoanä care face, cu asemeni
si cu titlul gratuit. vehicule, transporturi de per-
Abaterile se pedepsesc cu a- soane sau lucruri, cu platä In
mendä dela 1000 pänä la 2000 bani, iar prin cAräusi se Ante-
lei (art. 62 litera b din lege); lege orice persoanA posesoarti de
d) Un registru de ordine nu- vehicule intrebuintate in mod
merica pentru Inscrierea tutu- obisnuir la transportul cii platä
ror celorlalte vehicule; este oficial cunoscut ca atare.
e) Un registru de ordine al- Taxele de mai sus se percep
labetid. pentru Inscrierea tutu- In afarA de timbrele prevAzute
ror celorlalti conducAtori ai a- de legea de Inregistrare si de
cestor feluri de vehicule; taxele datorite conform legil
www.digibuc.ro
10 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

drumurilor1) qi sunt consem- DupA ce s'a complectat In In-


nate In foile de circulatie pe tregime toate datele prevazute
care autoritatea le elibereazä. In formularul de cerere de mai
sus, autoritätile mai sus aratate,
b ligafiunect inregistrdrii, vor Inscrie vehiculul cleclarat In
formalitaile registrul respectiv, liberând de-
clarantului tabla matricolA cu
20. Proprietarul oricAruia din No. sub care -vehiculul a lost In-
vehiculele arAtate mai sus pen- registrat cum si foaia de circu-
tru a puteh pune In circulatie latie respectivA, timbratA cu
un asemenea vehicul, este obli- timbru fiscal prevazut de legea
gat sä prezinte mai Intai vehi- timbruluii) confirmând Inmatri-
culul spre Inregistrare ì Inma- cularea vehiculului i autoriza-
tricuare: pentru Bucuresti i ju- rea lui de a circula pe drumurile
detul Ilfov, la Prefectura publice.
municipiUlui Bucuresti, iar pen-
tru restul OHL la autoritätile Tablele cu numdrul de ordine
politienesti din capitala jude-
Abaterile vor fi pedepsite cu 21. Pentru vehiculele cu trac-
amendä dela 1000 pAng la 2000 tiune inecania, numerile de or-
lei (art. 62 lit. b din lege). dine vor fi duble, In forma si
Cererea de Inscriere trebuie felul ardtat In anexa acestui re-
fAcutA pe ..formular tipArit, dat gulament, scrise negru pe fond
de autoritatea careia este adre- alb si vor fi asezate In mod vi-
satä i timbratà conform legii. zibil In partea din fatä, la mij-
Ea trebuie sA cuprindA si in- loc i cel putin 50 cm. deasupra
dicatiunile urmAtoare: numele, solului fArá a fi acoperitä de
pronumele si domiciliul proprie- apärAtorul träsurii sau de vreun
tarului, felul vehiculului si de- alt accesoriu, iar la partea dina-
stinatia lui. poi langg, aripa stängd din spate
Pentru vehiculele cu tractiune alAturi de lanterna rosie a
mecanicA se va aráth i numeIe vehiculului.
fabricei care a construit vehi- Tablele distinctive asezate
culul cum i puterea In Hp. si Inaintea i Inapoia automobile-
tipul de serie i numärul de lor sunt dreptunghiulare, având
ordine In serie al motorului, al 0,12 cm. Inältime. Literele majus-
sasiului cum si felul caroseriei. cule si cifrele sunt scrise negru
OdatA cu cererea de mai sus, pe fond alb cu caractere lati-
se depune ca anexA, o copie con- nesti si au 0,80 mm. inältime,
&mat& de proprietar dupA fac- 0,012 mm. grosime si 0,045 lär-
tura de cumpärare a vehiculului, gime. Literele i cifrele stint se-
sau când e cazul, un certificat parate printr'un spatin de 0,035
al sectiei de notariat aI tribu- mm.
nalului local cu continutul ac- Automobilele de piatA, pentru
tului de vânzare al vehiculului transporturi de persoane, pre-
and aceasta s'a %cut dupA vázute cu aparate de taxare au-
normele Legii de vdnzarepe cre- toraatA dup5. tarifele stabilite
dit din 2 August 1929. (Monito- uniform, vor aye& deasupra nu-
rul Oficial No. 169 2). märului de Inmatriculare, pe o
proeminenta de semicerc a ace-
9 A se vedea Legea drumurilor, din 6 leiasi tabele, literele Tx.
August 1929 la pag. 1037 vol. XVII.
5) A se vtdeit 1,eges pentru vanzarea pe 1) A se vedeit Legea tirnbrului, din 29
credit a masinelor. din 2 August 1929, la Aprilie 1927 cu modif. ulterioare, la peg.
pag. 917, vol. XVII 604 vol. XVXVL
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 11

La automobilele de piatg pen- numárului de ordine i initialele


tru transportul de persoane, o orasului, precedate de literile
tghlitg mica cu numdrul acesteia C. D. (Corpul Diplomatic); iar
va fi fixatA e in interior In fanionul tarti respective va fi
partea de sus a träsurii sau pe fixat inainte, la dreapta, spre
partea exterioarg a scaunului deosebire de cele ale Familiei
conducatorului, dupg Impreju- Regale, cart se fixeaza la stanga.
Numerele de ordine vor fi eli-
La camioanele i arutele de berate, cu Incepere dela 0 In sus,
transport de marfuri, numerele de prefectura domiciliului pro-
de nrdine de mat sus vor fi prietarului vehiculului.
fixate: unul pe partea stanga Tablele, cu numere distinctive,
a locului unde este scaunul con- se vor procura numai dela pre-
ducatorului, iar celalalt pe par- fecturi, contra achitgrii costului
tea dinapoi a caroseriei. lor, uniform fixate de Ministe-
In caz and un vehicul au- rul de Interne, pentru toatg tam
tomobil are atasata o remora, cari vor fi värsate Ministe-
numgrul de ordine al vehiculu- rului de Interne dupá normele
lui tractor va figura si la partea aratate la art. 112 al acestui re-
dinapoi a remorcii. gulament.
Alaturi de numárul de ordine Prefecturile sunt datoare au
va fi scris 'pe Aceeas tabling, comunica reciproc toate Inscrie-
cu literele distinctive argtate In rile si mutatiile de automobile,
tabloul anexat acestui regula- acute de fiecare, cu numele,
ment, initiala orasului de rese- pronumele i adresa proprieta-
dinta a autoritätii care a elibe- ruin!.
rat foaia de circulatiune i dea,
supra literele Tx. Automobilele autoritdfilor de
Literele mici cari urmeazg Stat
dupg litera capitalg sunt de a-
ceeas grosime si largime la am- 22. Automobilele apartinand
bele Waci ca i litera initiala, autoritatilor de Stat i oriarei
afarg de Inaltime, care este cu alte autoritgti sau institutiuni
un sfert mai micd decât Indi- publice, sau de interes public,
timea literei majuscule. Coadele vor purth, pe lângá numerele o-
pe care le au unele litere minus- bisnuite de inmatriculare si o
cule nu se calculeazg Ingltimea inscriptie pe spatele caroseriei
de mai sus; ele trec In sus si In pe ambele usi din fatä, cu de-
jos pe planul corpului princi- numirea autoritatii cgreia apar-
pal pe care sunt asezate literele tine, iar Imprejurul caroseriei,
majuscule si minuscule. pe marginea de sus a acesteia
Automobile le Membrilor Fa- o bandg tricolorg de 6 cm.
miliei Regale si Princiare vor Fac exceptii dela prescriptiu-
purth in loc de numar Coroana nile din aliniatul precedent, nu-
Regan, i fanionul respectiv, mai Argsurile puse la dispozitria
Inainte la stânga, iar pentru personala a presedintilor Corpu-
senmalare noaptea un felinar al rilor Legiuitoare, ministrilor
arui geam va fi colorat pe din subsecretarilor de Stat, cum si
cloud, rosu cu verde si asezat cele ale politiei de sigurantg.
Intre lanternele albe din fatg. Pang la 1 Martie 1931, toate
Automobile le Corpului Diplo- vehiculele vor fi puse in confor-
matic i anume numai acelea mitate cu regulile de mai sus.
apartinand sefilor de misiuni Vanzatorii de automobile sunt
vor purth pe tgblita obisnuitg obligati sg se conforme dispo-
www.digibuc.ro
12 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

zitiunilor alM. 1 al acestui ar- transmitere. Contravenirea la


ticol, in sensul de a Ingriji ca dispozitiunile din prezentul ar-
träsurile ce vând autoritätilor ticol, se pedepseste cu amendrt
publice arätate mai sus, sä, fie dela 2000 pang la 4000 lei (art.
in totul conform acelor dispozi- 62 lit. c din lege).
tiuni, sub sanctiunea de anulare Autoritatea sesizatá este ti-
a unor asemeni contracte de nutä sä anuleze sau sä vizeze
vânzare. foaia de circulatie pe verso, in
Directorul general, clirectorul sensul declaratiunii fäcutä. In
sau seful serviciului contabili- cazurile de desfiintare sau le
tátii fiecärei din autoritätile in furt, ociatä cu anularea foaiei
cauza, dupà cazuri, sunt obli- de circulatie, numärul de ordine
gati deasemeni a supravegheä respectiv i täblitele, rämän la
aplicarea dispozitiunilor alM. 1 dispozitia prefecturii spre a le
0 2 ale acestui articol, sub sane- da altor vehicule.
tiunea de a fi pedepsiti cu a-
mendä. dela 2000 pand la. 4000 Cedarea numerelor
lei de fiecare träsurri (art. 62
alin. ultim al legii). 25. Numärul de ordine
blitele previtzute mai sus, nu
Táblie de identitate pot fi imprumutate nici cedate
transmise altuia, fie chiar
23. Vehiculele pentru trans- temporar, afarä de cazurile de
porturi publice de persoane sau vänzare sau succesiune, in can
märfuri vor fi preväzute dease- cei interesati se vor conformb
meni i cu o täblitä de 20 cm. art. 24 al prezentului regula-
lätime pe 7 cm. inältime, scrisri ment.
la fel cii aceea a numärului de Abaterile dela aceastä regular
ordine i fixatá sub numárul de se pedepsesc cu amenda dela
ordine interior sau dela caprd 1000 la 2000 lei (art. 62, lit. b
in mod vizibil, pe care s'a scris din lege).
numele, pronumele i adresa pro- Gabarit, incdrcdturtt
prietarului lor. Lipsa acestor tà-
blite este pedepsitä cu o amendä 26. Vehiculele de _mice fel ce
dela 200 la 1000 lei (art. 62 lit. sunt destinate circulatiunii pe
a din lege). cäile publice, trebuie sá prezinte,
prin felul lor de constructiune,
Schimbitrile de vehicule sau des- o desävärsitä soliditate si sigu-
fiintarea tor rantri.
In acest scop, in afarä de pre-
24. Proprietarul oricärui ve- scriptiunile legii drumurilor
hicul este obligat sà vesteascä regulamentelor ei, se stabileste
in eel mult 10 zile autoritatea urmátoarele:
care i-a liberat foaia de circu- a) Lätimea vehiculelor, ori de
latie, in cazurile când a vândut ce fel ar fi ele si oricare ar fi
sau cedat vehiculul ce posedä, incäreatura lor i accesoriile
jar cumpärätorul este obligat sä, lor, fiNe sau mobile, nu poate
cearä anularea sau viza in a- fi mai mare de 2 m. i juml-
cost sens a foaiei de circulatie, tate.
plätind si taxa dela art. 19 de Fac exceptii dela aceastä re-
mai sus. gulá numai masinile agricole
In cazuri de mostenire, foaia industriale, cele de salubritate
de circulatie rämâne, aceeas cu vehiculele de trans-
obligatia de a obtine viza de port ale armatei.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 13

Pentru tole ale armatei i cele poarte la spate numärul vehi-


agricole, al cgror volum ar cere culului tractor si sg fie semna-
o Mime mai mare de 2,50 m., late noaptea prin o luminä ro-
va fi nevoie de o autorizare spe- sie fixatd in partea stângg din-
ciald din partea autoritgtilor In apoi.
drept. e) Vehiculele pentru cdrdturi
de mgrfuri sau materiale de
$inele constructie, cu tractiune ani-
mal& sau mecania, vor fi pre-
b) Leggturile (sinele) metalice vgzute cu marginile, leggturile
ale rotilor vehiculelor si ale invelitorile necesare, pentru a
masinelor agricole i industriale, impiedecg risipirea sau cäderea
vor fi netede i vor ave& apg- pe drum a incgraturii.
rätori atunci and sunt la drum.
Lätimea acestor leggturi va fi
ace& prescrisä de legea drumu- Materii inflamabile
ruler 1).
Frdne
f) Vehiculele, ce card materii
inflamabile, vor circul& numai
ziva, iar dacg in mod exceptio-
c) Vehiculele de transporturi nal circuld noaptea, vor fi ast-
grele de persoane sau de mgt.- fel luminate ca sd nu provoace
furi trebuesc sg fie prevgzute cu aprinderea acestor materii.
o fand puternicg, cel putin pe Materiile inflamabile nu vor
rotile dinapoi si care sg poatá puta fi transportate cleat in
fi actionatd prin maniveld, cisterne sau orice alte recipiente,
chiar dela locul conducdtorului, ermetic inchise.
iar acesta trebuie sg aibd grija g) Vehiculele pentru pasageri
de a conduce in as& f el, inat vor fi curate si în bung stare de
sd- vadg, continuu i in toate functionare. Ele vor fi revizuite
pArtile drumului pe care circuld. in fiecare an si controlate ori-
Verificarea. franelor de vehi- and se va crede necesar.
cule pentru transporturile pu- h ) Proprietarii sau tonducd-
blice, va fi fIcutti de autoritatea torii de vehicule, cari vor fi do-
ce a eliberat foaia de circulatie vediti cd se vor fi abdtut dela
cel putin odatg la 3 luni, fä- indeplinirea prescriptiunilor dela
andu-se mentiune de aceasta punctele b, c, d, e i f din acest
pe foaia de circulatiune i o- articol, vor fi pedepsiti cu -o a-
prind vehiculul dirt circulatie, menda dela 200 p&nd la 2000 lei
când este cazul, pang la pune- (art. .62 lit. a 0 b din lege) in
rea In stare de bund functio- afard de despdgubirile la cart
tare. vor fi chemati in justitie.
Proprietarilor de vehicule,
Remorce cari in timpul dintre revizuirile
de mai sus vor fi dovediti cd cu
Remorcele carelor i cdru- bung stiintä au circulat in con-
telor trebuesc fixate in urma a- ditiuni necorespunz&nd preve-
cestora cat mai apropiat, In as& derilor acestui regulament in a-
fel ca sá meargg färd abatere fard de sanctiunile prescrise de
pe urma vehiculului de care acest articol, li se vor ridia au-
sunt legate. Ele trebuesc el torizarea de circulatie, iar con-
ducgtorilor lor permisele de
1) A se vedea Legea drumurilor, din 6 conducere, pe timp determinat
August 1929 la pag. 1037 vol. XVII. sau chiar pentru totdeauna.
www.digibuc.ro
14 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

Lurnini meargA In trecerile prin cornu-


27. Orice vehicul public sau nele urbane, rurale i cAtune,
particular care la cAderea nop- nu poate fi mai mare de 25 km.
tii se ail& In mers sau opriri, pe orA si In nici un caz ash M-
pe oricare dirt drumurile eat sA constitue un pericol pu-
trebuie sti se fax& vAzut blic. Ea trebueste deci micso-
prin luminare. rat& de conducAtorit vehicule-
Semnalizarea prin lumin& a kr, oridecateori se aflA In apro-
trAsurilor, birjelor, crtrutelor pierea vreunei scoli; and dep&-
diligentelor, se face prin doul sesc sau Incruciseaz& pe drum
felinare fixate de ambele pärtì grupuri de oameni pe jos, di-
ale locului conducAtorului si lAri sau cicliti, cirezi sau tur-
purtand scris cu vopsea rosie pe me, la orice bifurcäri sau In-
geamurile dinspre laturi, num&- cruciseri de drumuri, dac& dru-
rul matricol al vehiculului, iar mul nu este cu deg:situ-sire li-
In spate, la stfinga, o luminá ber, sau dacA yizibilitatea nu
rosie. este bunk cum si chiar la drum
Semnalizarea vehiculelor cu drept, atunci când locul este
tractiune mecanicA se va face mocirlos, rtoroios sau acoperit
conform prescriptiunilor preva- cu apk
zute la art. 46, iar aceea a celor- Viteza vehiculelor automobile
lalte vehicule prin o lantern& cu cari nu fac transporturi publice
lumina albA, care se va fixa In de persoane, In afar& de cuprin-
partea din fat& din stânga. Cand
IncArcAtura va depäl lAtimea sul oraselor i satelor, cum si
vehiculului (cu fan, paie, cetini, In afarä de locurile i cazurile
etc.), lanterna va fi purtat& In prevAzute sub capitolul dispozi-
mama stâng& de conduatorul tiunilor generale ale acestui re-
care va Insoti pe jos vehiculul gulament, nu este limitatA. A-
tot in stânga lui, In cavil ceasta nu ingAduie Ins& condu-
and asemenea vehicule aunt cAtorilor de vehicule, Indeosebi,
in sir de cel putin 10 cArute, ele pe ceatä sau In cursul noptii sA
vor putea fi luminate numai In fie f ArA bAgare de seamit fatA
capul i in coada convoiului, jar de cei ce circulA pe aceleasi
dac& sirul este mai lung, cateva drumuri publice i nu-i scuteste
lumini intermediare sunt obli- de rAspunderile penale i civile
gatorii. In cazuri de accidente provo-
Contravenieutii la obligatiu- cate de neprevederea kr.
nea de semnalare, prin luminile Vehiculele automobile pentru
de mai sus, vor fi pedepsiti cu transport de mArfuri, materiale
amend& dela 200 pan& la 1000 sau produse agricole, nu trebuie
lei (art. 62 lit, a din lege). sa depAseascA In cuprinsul ora-
Vehiculele cu tractiune ani- selor si satelor viteza de 15 km.
mal& ale sätenilor, nu aunt su- la ork
puse obligatiunilor de mai sus,
dacä prin utilizarea kr nu in- Abaterile dela aceste prescrip-
tr.& in categoriile enumerate la tiuni vor fi pedepsite cu amend&
art. 24 al legii si art. 19 alin. 3 dela 200 la 1000 lei (art. 62, li-
si 32 alin. 2 din acest regula- tera a).
ment. 29. La trecerea pe poduri,
Viteza trebuesc respectate dispozitiu-
nile date de autoritati, atat In
28. Iuteala cu care orice fel ce priveste iuteala mersului,
de vehicul este fugal:Tuft sA conform Conventiunii interna-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931 16

(ionalei), cât i greutatea Inar- hiculelor cu tractiune animal&


cäturii, sub pedeapsa amenzii In galop, sunt strict interzise pe
dela 200 /And la 1000 lei (art. drumurile publice. Cei ce vor fi
62, lit, a) precum si a obligärii dovediti a fi alcat aceste dis-
la despägubiri in caz de stria- pozitiuni, vor fi pedepsiti cu a-
ciuni. menda dela 2000 pânä la 4000
Aceste dispozitiuni vor trebul lei (art. 62, litera c din lege).
sä fie semnalate de autoritäti Cursele organizate intre vehi-
prin 1ncunostiintäri In cuprin- cule de orice fel, aunt interzise
sul circumscriptiei lor, cum si cu desävärsire pe oricare din
prin placarde vizibil scrise drumurile publice din interiorul
asezate la capetele podurilor, razei orasului.
dupä cum se aratä la art. 6 aI Aceste curse si concursuri se
acestui regulament. In caz de pot face numai pe drumurile de
neconformare a autoritätilor cu afar& din oras i numai In con-
aceste dispozitiuni, sanctiunile formitate cu art. 44 din lege.
nu sunt aplicabile. 33. Intrecerile de vitez& Intre
automobile sau Intre moto ci-
Mersul inapoi clete sunt cu totul oprite In cu-
prinsul oraselor, iar cursele or-
30. Tuturor conduatorilor de ganizate nu vor pute& ave& loc
automobile le este strict interzis chiar In afara de bras, pe dru-
mersul Inapoi, WA a fi pus cea murile publice, cleat cu autori-
mai mare grija de a vesti zarea special& a Ministerului de
a se asigura cá cei din urma Interne, cerut& prin serviciul
lor Îi dau seama de aceast& Cazierului Central din acest mi-
manevrá. nister si cu avizul autoritätii
Contravenientii vor fi pedep- politienesti locale si al Automo-
siti cu o amendä dela 200 la bil Clubului Regal Romlin.
1000 lei (art. 62, lit, a din lege). Contraventiunile la aceste dis-
Coborisuri
pozitiuni se pedepsesc cu o a-
mend& dela 2000-41100 lei (art.
31. In epocile de 1nghet sau 62, lit. c din lege).
desghet, autoritätile in drept vor Permise de conducere. Libera-
putek In regiunile unde drumu-
rile sau sträzile prezint& cobo- rea ¡or')
risuri periculoase, sä interzia
circulatia vehiculelor, cu sau 34. Orice vehicul cu tractiune
färä Inaraturá, cu sau färä mecanicä sau animalä, aflat pe
remora, dacä greutatea lor de- drumurile public% trebueste s&
päseste 3000 kg., atAt timp at aibä, un conduator recunoscut
circula(ia prezintä un pericol prin permisul de conducere li-
sau ar risa BA strice soseaua. berat de autoritatea administra-
tiva, sub controlul aruia se a-
Intreceri. Curse RA, dup& resedinta sa.
Birjarii, camionagiii i chiri-
32. Intrecerile Intre orice fel giii, recunoscuti ca avand una
de vehic'ule ca i conducerea ve- din aceste profesiuni, nu vor
1) A se vedei Conventia international5 1) A se vedea i Legea pentru circulatia
privitoare la circulatia pe drumurt i sosele automobilelor, din 28 August 1921, la pag.
din 15 Maiu 1929, precum pi Conventia in- 1109 vol. IX-X, precum i Regulamentul de
terna tionalä pentru circulatia automobilelor, aplicare, la pag. 1 112 acela* volum; ambele
din 15 Main 1929, la pag. 485 si 488 vol. moddicate in parte prin dispozitiile din pre-
XVII, zen tul Regularnent.

www.digibuc.ro
i6 LEGI DE VNIFICARE, 10 Ianuarie 1931

puted, sä circule prin orase, färd nalelor de vestire necesare; a-


a posedd un permis de condu- supra intretinerii vehiculelor
cere special liberat conform pre- a lumindrii vehiculelor, cum 0
scriptiunilor acestui regularnent. asupra dreptului de control al
Acest permis de conducere, celor insärcinati cu supraveghe-
care pentru conduatorii vehi- rea circulatiunii fiind toti in
culelor cu tractiune mecanicd caz de nesocotire a acestor or-
este supus i prevederilor ard- donante supusi pedepselor ce
tate la art. 52-62 al regulamen- ele vor decrettt.
tului de fata, nu va fi eliberat:
1. Persoanelor cari au suferit Parcuri de stationare
condamnatiuni penale pentru
furt, inselaciune, crimä de je- 36. In orase i in jurul par-
fuire, atentat la pudoare sau curilor publice, autoritätile po-
trei condamnatiuni pentlru in- litienesti locale vor puteà sä ho-
sulte sau loviri. Cei ce vor fi su- tärascd, prin ordonante afisate
ferit deasemeni condamnatiuni anumite locuri pentru statio-
In timpul minoritr4ii lor, vor narea vehiculelor in genere, ard-
puted obtine permis de conducd- tänd statiunile unde publicul
tor, numai dad, vor dove& cd, poate gäsi asemenea vehicule
dela data executdrii acelor con- pentru transporturi publice
damnatiuni, timp de trei ani ur- insemnand locul prin stalpi
mdtori, n'au mai suferit alti semnul conventional respectiv.
cond amn are.
2. Persoanelor cari au suferit Sens unic
cloud condamndri pe baza legii
regulamentului de circulatie Asemenea ordonante i in a-
pe drumurile publice fiind do- celeasi conditiuni de afisare
vedite cà in momentul comiterii semnalare, pot fi date in ce pri-
faptelor pentru care a fost pe- veste stabilirea circulatiei In
depsit, se gäsid in stare de be- sens unic pe anume sträzi, cum
lie. si alte restrictiuni si reguli pri-
3. Persoanelor cari vor fi do- vitoare la circulatia localä.
vedite cd au vreo infirmitate
fizicd ce-i fac neapti s conducd, Dispozitiuni specjale pietonilor (dru-
sau cari conducând ar fi peri- mettle, pe jos) fi
culoase ordinei i siguraujei
publice. 37. Pentru asigurarea bunei
circulatii pe drumurile publice
Obligatiunile conduceitorilor din orase si din comunele ru-
rale, pietonii sunt obligati sd
35. Toti conducatorii de ve- observe urmätoarele reguli:
hicule sunt obligati sd se con- Sunt cu desdvdrsire interzise:
formeze intocmai atät prescrip- adunarea sau oprirea in raza
tiunilor acestui regulament cät circulatiei a drumurilor publice
tuturor dispozitiunilor, ce vor (trotuar, partea carosabild, etc.)
fi afisate In parcuri si dealun- jocul sau sfada copiilor 0 a-
gul drumurilor sau decretate dultilor, precum si inthiderea de
prin ordonante date de autori- lanturi sau funii deacurmezisul
atile locului in drept, pe unde drumurilor.
in ce priveste: pe undo In orase pietonii sunt obligati
este sau nu ingaduit a circuld; sä meargd numai pe trotuare,
asupra felului de az circulà; a unde este aglomeratie, pe par-
-porni 0 a se opri; asupra sem- tea dreaptd, in sensul drumului;
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 17

pe uncle drumurile au trotuare pune regulelor de mai sus, pre-


sau poteck mersul va fi numai cum si proprietarii animalelor
pe Partea dreaptä si cat mai gäsite nepäzite pe drumurile
Inuit pe margin6a drumurilor. publice, vor fi pedepsiti cu a-
Când sunt j grup i sunt si- menclá dela 100 pand la 1000 lei
liti a merge pe drum In afará (art. 62, litera a din lege).
de formatiunile grupurilor de 39. Prefectii, chestorii i efii
militari, ce se Old sub comandk de politie, stint tinuti a lUà, In
sd nu raeargä deck astfel !neat fiecare an si din vrerne, másu-
sa lase drum liber vehiculelor, rile necesare pentru usurarea
cari sunt obligate si ele sl tinä circulatiunii la timpul cand tur-
dreapta drumului. mele cobor sau suie la munte,
Pietonii sunt obligati, atunci In epocile de migratiune.
cand vor WO, treacd de pe o parte
pe alta a unei cgi publice, fie Cie lisstii
la drum drept, fie la bifurca-
thine sau Incrucisare, sä se asi- Orice bicicletä sau tryci-
gure câ, nu e In apropierea lor du a puteà circula pe
nici un vehicul in mers i in drumurile publice, trebuie sit
caz de s'ar aflà vreunul, sá as- aibá: un numitr de ordine de
tepte ca acesta sd fi trecut. In Inregistrare liberat de politia de
orasele cu circulatie raulta, tre- care depinde, frânä de mânit
cerea drumului nu este Ingádu- la ghidon, un. aparat de lu-
itá ci numai deadreptul, minat cu lumina alhä In fatä
iar acolo unde sunt rezervate unul cu lumina rosie inapoi,
poteci de trecere, numai pe a- un aparat de semnalizare sufi-
ceste poteci si la semnalul de cient de sonor pentru a puteà
Ingäduire al agentului postat fi auzit dela o depártate de cel
pentru aceasta. putin 50 m.
Contravenientii la aceste dis- 41. Ciclistilor le este interzis
pozitiuni vor fi pedepsiti cu a- sit circule prin orase i comune
menclä dela 200 pânä la 1000 lei cu o luteala mai mare de 15 km.
(art. 62, litera a din lege). pe ork La ocoluri, bifurcäri, sau
Incrucisäri de drumuri i ori-
Anima lele undo vor aflà aglomeratiuni de
oameni sau de animale, ei sunt
38. Animalele nu vor fi lásate tinuti a micsorh viteza si a da
de proprietarii sau conducátorii pas de trecere vehiculelor cu
lor in libertate pe sträzi, pe dru- tractiune mecanick iar la ne-
mul sau pe taluzurile drumuri- voie, a descäleck
lor, fie ca vor fi singuratice sau Circulatia pe trotuare, sau In
in grup. parcuri pe alte alee cleat cele
Cirezile i turmele, când sunt destinate ciclistilor, le este strict
nevoite a circulà pe drumuri, interzisk afar& dac5, nu sunt
trebuesc sä fie neincetat sub su- descälecati de pe bicicletä.
pravegherea unui numär hide- Deasemeni ciclistii nu au voie:
stulätor de oameni, cari vor In- sä circule fárá a aye& o natal&
grip ca animalele sä nu se ri- pe ghidon, sit ia picioarele de pe
sipeascg i sä lase drumul li- pedale in mers, á ia cu ei pe
ber circulatiunii. bicicletä persoane peste numä-
Deasemeni este interzis acestor rul locurilor preväzute de fabri-
Insotitori sit poposeasc6 In drum cant, aceasta sub sanctiunea
eu vitele sau cu turmele lor. maximului pedepsei prevázute.
Insotitorii, cari nu se vor su- Ciclitii cari se vor abate dela
www.digibuc.ro
26495. G Hamangiu, v, XIX. 2
18 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931

prescriptiunile de mai sus, vor chesturii de politie sau politii


fi pedepsiti cu amenda dela 200 oräsenesti locale; un membru
pAnA la 1000 lei (art. 62 litera a delegat al Automobil Clubului
din lege). Regal Rom An, dela centru sau
din membrii Automobil
Dispozitiuni speciale vehiculelor lui regiunii i inginerulief al
automobile judetului.
Pentru examinarea automo-
Examinar ea 1) bilelor de piatä, comisiunile de
mai sus vor fi complectate cu
42. Proprietarii de vehicule cu un reprezentant al Uniunii con-
tractiune mecanicd nu vor pu- ducAtorilor de automobile sau,
te& pune In circulatiune vreun in lipsa acestuia, de un delegat
vehicul, cleat numai dupd o al oricilrei alte asociatii consti-
prealabild examinare i autori- tuite a conducAtorilor de auto-
zare a organelor anume insär- mobile de piatä din localitate.
cinate cu aceste atributiuni. Prin 43. Prefectul i chestorul de
vehicule cu tractiune mecanicä politie, sunt tinuti sA ingrijeascd
(automobile) se intelege atilt de intrunirea acestor comisiuni,
träsurile obiSnuite at i ca- ca 0 de convocarea lor, ori de
mioanele cu motor 0 remorcile câte ori nevoia cere.
lor, tractoarele agricole, sau de
cdrAturi i motociclete eu sau Scutiri
fArd atase.
Examinarea acestor vehicule 44. Sunt scutite de exame-
atât la punerea lor in circula- nul comisiunilor de mai sus, au-
tie, cAt 0 la controalele anuale, tomobilele fnmatriculate In tard
va fi fAcutä de comisiuni spe- sträinA, având foi de circulatie
cial intoemite i anume: permise de conducere elibe-
Pentru Bucuregi i judetul II- rate de autoritätile competinte
fov, de o comisiune, care va din tara de origind, dacA acea-
function& pe lângd serviciul de stA tard face parte din cele ce
circulatie al Prefecturii politiei au aderat la conventiunea inter-
municipiului BucurWi i va fi nationalä asupra cIrculatiei, sau
compusä din: un delegat din. posedä un certificat internatio-
comisiunea deliberativA de pe nal de circulatie i conducere,
lângd Cazierul central al auto- conform acestei conventiuni.
mobilelor din Ministerul de In- Proprietarli lor sunt totus ti-
terne, seful serviciului circula- nuti ca Indatd dupl intrarea In
tiei din prefectura municipiului tard sA se prezinte serviciului
un membru delegat al Auto- de circulatie al autoritätii
mobil Clubului Regal Român. unde vizeazä biletul de
Pentru toate celelalte judete, liberä petrecere, spre a lull. si
de o comisiune ce va function& pe foaia sa de circulatie o via
pe lâng& serviciul circulatiei de confirmare a dreptului de a
dela rhestura sau politia ora- circulà.
§ului, roedinta de judet respec-
UNA, compusA din: seful servi-
ciului circulatiei ca delegat al Revizuiri ci su,spendliri
45. Vehiculele automobile vor
11 A sc vedea Legea pentru exploatarea
serviciilor de c6ratiOe publia pe drumuri,
trebui sA fie mentinute de pro-
prin vehicule cu tractiune mecania, din prietarii lor In orice moment In
12 Iu lie 1930 la pag. 673 vol. XVIII. cea mai perfectA stare de curd-
www.digibuc.ro
LEM DE UNIFICARE, 10 Ianuarie 1931 19

tenie i functionare pentru a nu Contravenientii von plgti o


constitui un pericol public. amendg dela 1000 pAng la 2000
In acest scop toate aceste ve- lei (art. 62, lit, b din lege).
hiciile sunt supuse i unei revi- 47. Comisiunile aratate vor
zuiri anuale de comisiile argtate Ingr;j1 de Indeplinirea strictg a
la art. 40 de mai sus, asistate conditiunilor prevgzute de art.
si de delegatii comisiunilor co- 43, iar agentii calificati pentru
munale militare de recensg- supravegherea aplicgrii acestui
mânt i rechizitiuni, la o epocg regulament, aunt tinuti sit ve-
fixatg de acord cu autoritätile gheze ca aceste frAne sg fie tot-
de cari aceste din urmg comi- deauna In bung stare de func-
siuni depind. Serviciile de circa- tionare, insemnAnd $i comuni-
latie vor puteh face $i revizuiri cAnd serviciului de circulatie de
partiale in cursul armlui. care depind vehiculele cu frAne
Can d comisiunea examina- defectuoase.
toare a politiei de circulatie lo-
calg va gäst cg vehiculele nu Lumini
Indeplinese conditiunile de sigu-
rantg si salubritate arätate prin 48. Vehiculele cu tractiune
acest regulament, ea va puteä, mecanica vor aye& luminile
decide scoaterea kr definitivg dupg urrngtoareIe norme:
sau vremelnicg din circulatie, a; Vehiculele ce fac trans-
Incheind proces-verbal In triplu porturi de persoane i de mär-
exemplar in acest Bens. full, cum sunt ma$inile agricole,
Contestaliuni ea: tractoare, treergtoare ì ba-
toze, vor aveä, In fatg clout
Din aceste procese-verbale, albe suficient de puternice
ate un exemplar, avand a- pentru a fi vgzute dela cel pu-
nexatg foaia de circulatie a ve- tin 50 metri, $i o luming rosie
bicìilului sau scos din bine vizibilä in partea dinapoi.
circulatie, se va trimite Cazie- Ele vor fi prevgzute dease-
rului central, care va judecà meni cu o Juminä albg care O.
orice contestatie fAcutg impo- proiecteze pe tAblita nurntrului
triva deciziunilor de mai sus, de immatriculare din partea
si va conseranh In registrele sale dinauoi. Aceastg, lumina tre-
situatia definitivg a acelor vehi- bueste astfel instalatg, ea sg
cule. Hotgrtrea Cazierului cen- asigure cetirea In Intregime a
tral din Ministerul de Interne numgrului matricol i tuturor
se va da cel mai tArziu In 10 literelor anexe, dela o distant&
zile dela semnarea de primirea de minimum 50 metri.
procesului-verbal. Contestatiu- b) Motocicletele cu sau färg.
nea va fi flcutit pe timbru legal. atas" $i tricyclurile cu motor,
vor purtA o singurg lumina albg
Frdne In fatt ai una ro$ie In partea
dinapoi.
46. Orice vehicul cu tractiune Vehiculele argtate mai sus
Inecanicg trebuie sl fie prevg- chiar In timpul stationgrii sau
tut cu doug sisteme de frAnare, opririlor kr pe drumurile pu-
care sg poatä fi actionate sepa- Mice, trebuesc sa cab& noaptea
rat, a$ezate cat mai la tilde- luminile aprinse.
mAna conducgtorului si sg fie Orice vehicul automobil pu-
atfit de puternice, Mat sg, imo- Mud merge cu iutealg mai mare
bilizeze vehiculul la scoborisu- de 20 km. la org, va trebui sä,
rile repezi. fie prevraut, In afarg de lumi-
www.digibuc.ro
20 LEGI DE UNIF1CARE. 10 lanuarie 1931

nile reglementare i cu un apa- Abaterile vor fi pedepsite cu


rat proiector de luminä, care sk o amendä. dela 200 pang la 1000
lurnineze drumul, In sensul mer- lei (art. 62, lit, a din lege).
sului, la o depärtare de cel pu-
tin 100 metri, acest proiector Esapamentul
servind numai in afark de oras.
Proiectorul trebueste astfel 50., Evactiarea gazelor arse
construit, inckt lumina lui sä. ale motorului (esapamentul) va
poath fi, prin comandá deta lo- fi fAcutá numai printr'un apa-
cul conducátorului, fie micso- rat care suprimä sgornotul, iar
ratA, fie IndepArtatá spre pä- teava de evaporare va trebui sa
mânt, una din aceste manevre fie indreptatá spre pämânt.
fiind strict obligatorie la tre- Lasarea fumului pe cäile su-
cerea prin comune i aglomera- puse circulatiei publice este
precum i and incruci- strict interzisk.
seazA alte vehicule in drum. Contravenirea la dispozitiu-
Contraventiunea la prescrip- nile de mai sus se pedepseste
tiuniIe de mai sus se pedepseste cu o amendä dela 200 Silk la
cu amendà dela 200 Ong la 1000 lei (art. 62, lit, a din lege).
2000 lei (art. 62, lit, a si b din
lege). Oglincla retrovizoard
Avertizoare 51. Locul conducAtorului de
vehicule automobile trebueste
49. Pentru semnalizarea tre- asezat astfel, ca intinderea vi-
cerilor, vehiculele automobile zualk a acestuia sá fie cAt mai
vor fi preväzute cu un aparat cuprinzdtoare.
cu sunet gray care sA poata fi Toate vehiculele automobile
auzit cel putin dela o depärtare trebuesc preväzute cu o oglindä
de 100 metri. retrovizualá asezatá ask ca con-
Intrebuintarea sirenelor ducittorul sä poatä vedeà ori-
fluierelor, a soneriei sau clopo- când vehiculele cari vin Ma-
telor, este cu totul interzisk; a- poia sa, sau care ar vol sk,' in-
ceä a aparatelor cu mai multe treark vehiculul pe care Il con-
sunete este rezervatá exclusiv duce.
Membrilor Familiei Regale si Lipsa unei asemenea oglinzi
Princiare, iar aceea a clopo- se pedepseste cu o amendA dela
tului rezervatá .exclusiv auto- 200 pänä la 1000 lei (art. 62, lit.
mobilelor i carelor corpului de a din lege).
pompieri.
In orase i comune, semnali- Permisul de conducdtor
zarea sonork nu este permisä,
deckt prin trompetä cu park de 52. Nimeni nu poate conduce
cauciuc si in genere, cu osebire un automobil pe drumurile pu-
noaptea utilizarea acestor apa- blice, dack nu are permis de
rate de semnalizare va trebui conducere pe numele eau, libe-
sä, fie redusä, numai la nevoia rat de autoritatea in drept In
de prevestire. urma examenului legal si pre-
Restrictiunile de mai sus se vdzut cu fotografia titularului.
aplicA i in afar% de orase, Cei ce vor sä, obtinä aseme-
and este cazul de tncrucisare nea permise, vor prezentà pre-
sau de päzire a unor cällreti f ecturii sau chesturii locului
sau vehicule cu tractiune rasedintei lor, o cerere in a-
cest scop, arktând: numele si
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 21

pronumele, nationalitatea, do- nelor lor, constand din una sau


miciliul, locul si data nasterii. mai multe probe practice, cum
Pe langa aceastä cerere, can- si de chestionäri asupra:
didatul trebuie sä depund ur- a) Nomenclaturii, functionärii
mtitoarele acte: si revizuirii organelor vehiculu-
1. Extractul dupb: actul de lui peutru conducerea aruia
n astere. candideazá, si
2. Biletul de identitate elibe- b) Asupra regulelor de circu-
rat de autoritatea dela re$e- latiune i regulamentului de
dinta lui. politie asupra circulatiunii pe
3. Livretul de armatá sau ac- drumurile publice.
tele, aratand situatiunea lui mi- 54. Candidatul respins nu va
litard, in cazul and a satisfä- puta fi admis la un nou exa-
cut legea recrutärii. Men, deat inaintea comisiunii
4. Un certificat al tribunalu- aceluias loc i numai dupä tre-
lui resedintei sale, atestand lipsa cere de 30 zile dupä prima, douá
sau existenta asupra-i a vreu- luni dupá a doua i ase luni
nuia din condamnatiunile ce dupà a treia respingere.
cad in prevederile art. 32 alM. In cazul unei noui prezentäri
3 punctul 1 $i 2 al acestui re- la examen, candidatul va pläti
gulam ent. o taxii reglementará de exami-
5. Un certificat al rnedicului nare de 500 lei, värsatá la Stat,
comunal al circumscriptiei dela iar actele depuse la primul exa-
resedinta candidatului, atestand men, vor fi tinute in seamb:, a-
a a fost examinat de el $i gäsit fará de cele dela punctele 4 si
ca nu suferá de nici o infirmi- 5 cari vor trebui renoite, pur-
fate fizicä ce puta face tând data anterioarb cu cel
neapt la conducerea, sau 1-ar mult opt zile inaintea depunerii
face eventual periculos ordinei bor.
sigurantei publice in exerci-
tarea indeletnicirii de conduca-
tor de automobile. Examene nule
6. Certificatul uneia din See-
lile de conduatori de automo- 55. Este considerat nul
bile autorizate de Ministerul de fárä nici un drept, orice examen
Interne. dat de un candidat pentru ob-
Dupá infiintarea sectiilor de tinerea permisului de conducera:
automobile la scolile de meserii, a) In timpul duratei uneia din
diplomele acestor $coli vor fi o- amangrile preväzute in artico-
bligatorii pentru profesioni$ti. lul precedent;
7. Recipisa unui biurou de b) In timpul perioadei in care
percepere sau a administra- candidatul se afla sub pedeapsa
tiei financiare locale, constatand suspendärii i retragerii vreunui
viirsarea la stat a taxei de exa- permis anterior;
men de 1000 lei. c) Sau pe baza unor arätäri
8. Trei fotografii ale candi- false de identitate, a unei sub-
datului nelipite pe carton si stituiri sau a unei incercári de
avancl dimensiunile de aproxi- substituire de persoane la exa-
mativ 4 cm. pe fiecare laturd. men, sau a unei cereri de exa-
Examenul men fäcutá in acel timp in fata
comisiunilor altar locuri.
53. Candidatii inscrie vor fi Orice permis de conducere ob-
suputii unui examen de verifi- linut in vreuna din imprejurá-
carea cunostintelor i aptitudi- rile enumerate la punctele: a,
www.digibuc.ro
22 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie .931

b $i c de sub acest articol, va vae (vatmanii) carnetul lor de


fi retras imediat si anulat, iar conducere nu este valabil fart),
posesorul vinovat nu va mai viza autoritätii politienesti lo-
puteg, obtine un permis de con- cale, la cererea 1ntreprinderii de
ducere pentru automobil. care depind.
Confirmarea definitiva a pe- Pentru a obtine definitivarea
depselor din aliniatul precedent, permisului, titularul este obli-
va fi data, numai de Ministerul gat sa-1 prezinte la bnplinirea
de Interne prin Cazierul cen- termenului de mai sus, autori-
tral al automobilelor. tatii politienesti care i libe-
rat, Insotit de o cerere purtând
Vdrsta conduedtorilor referatul politiei dela resedinta
sa cu privire la purtarea lui in
56. Vârsta necesara obtineril. societate, cum si referatul Cazie-
permisului de conducere pentru rului central al automobilelor
vehiculele automobile de trans- cu situatia cazierului srtu per-
porturi publice de persoane sonal.
de marfuri, este de 21 ani im- Neprezentarea la definitivare
pliniti. In termenul prescris, atrage a-
In mod exceptional se va a- nularea permisului.
corn, permisul de conducere al Autoritatea In drept, pe baza
vehiculelor automobile sau al celor aratate mai sus, va acorn
motocicletelor, Ins& numai cu definitivarea, va anula permi-
autorizarea parintilor sau tuto- sul, sau va trimite pe candidat
rilor lor, amatorilor cari au var- din nou Inaintea comisiunii exa-
sta de 18 ani Impliniti i cari minatoare dupg, Imprejurari.
sunt, ei sau parintii lor, pro-
prietari ai unor asemenea ve- Refuzul permisglui
hicule mecanice de agricultura
sau camioane afectate agricul- 59. Permisul de conducere
turii i industriei, dar In nici pentru orice fel de vehicule cu
un caz pentru vehicule cu care tractiune mecanica va putek fi
se fac transporturi publice de refuzat unui solicitator, care,
persoane eau de marfuri. conducând Ma% sa fi avut per-
Pgrintii sau tutorii posesori- misul de conducere, ar fi fost
lor de permise de conducere In- condamnat pentru ocazionarea
-tre 18 si 21 ani, ramân raspun- vreunui accident de persoane.
zii tori de toate accidentele pri- Daca va fi acordat cuiva din
cinuite, aceasta f är g. prejudiciul nestiinta sau eroare un aseme-
pedepselor ce li s'ar aplich dupl. nea permis, el va fi anulat din
dreptul comun. oficiu de catre autoritatile tu
57. Candidatul admis la exa- drept.
men ca profesionist nu va pu-
tea conduce altfel de vehicul cu Retragerea sau anularea per-
tractiune mecanica, decat acela misului de conducere
pentru -care permisul i-a fost Ii-
berat. 60. Retragerea definitivg,
anularea permisului de condu-
Dorinitivarea permiselor cere mai pot aye& loc:
a) Cand titularul ei va alderl
58. Permisul de conducere nu vreo infirmitate fizicà, fäcându-i
devine definitiv decât dupa sase neapt pentru a mai conduce un
luni dela liberarea lui. In ce vehicul farg, pericol pentru or-
priveste conducatorif de tram- dinea i siguranta. publica;
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lannurie 1931 23

b) Când titularul e vinovat dg capitalA de judet, insa numai


un accident pAgubitor persoa- cu autorizarea Ministerului de
nelor sau lucrurilor; i se va fi Interne.
retras perrnisul de autoritatea Comisiunile examinatoare vor
care-1 ancheteazA si a fost apoi fi compuse din:
condamnat definitiv. Un inginer delegat de che-
In boate cazurile prevAzute In stura politiei locale;
art. 55-60 de mai sus, perral- Un membru al A. C. R. R.
sele de conducere retrase provi- sau al A. C. Regional recunos-
zoriu sau definitiv, vor fi /min- cut;
tate Cazierului Central al au- $eful serviciului de circulatie
tomobilelor, care va statu& in local;
ultimA instantA asupra decizi-
unilor politienesti de refuz sau Un membru destinat de che-
de retragerea lor, le va detine stura sau politia localA, dintre
pAnA la rezolvarea cazului In medicii din cireumscriptiunea sa.
justitie si le va restitui apoi, 62. Pentru completarea i bu-
sau va dispune anularea lor. na functionare a comisiunilor
examinatoare de mai sus, ca
a celor prevAzute de art. 42 pen-
Comisiunile examinatoare tru immatricularea i liberarea
foilor de circulatie, se vor urma
61. Comisiunile examinatoare in mod strict normele urmuí-
in drept de a decide eliberarea toare:
sau refuzul unui permis de con- a) Fiecare membru, afarA de
ducere sunt: pentru candidatii cel apartinând serviciului do
al cAror domiciliu se aflA in circulatie local, va trebul BA
circumscriptia prefecturii Mu- aibA i cAte un supleant desert"-
nicipiului Bucuresti si al jude- nat de autoritatea sau institutia
tului Ilfov, o comisiune func- ce-i fixeazA delegatiunea lui,
tionând pe Mg& aceastA -pre- spre a-1 inlocul in comisie In
fecturA si compusA din: caz de lipsA eful serviciului
Un tehnician automobilist de- de circulatie va pute& fi la ran-
leaut din Comisiunea delibera- dul sdu suplinit in comisiune,
ti4 a Cazierului central al au- dar numai de un functionar e-
tomobilelor din Ministerul de gal sau superior In grad, de-
Interne. semnat de prefect sau de che-
Un membru anumer delegat stor, din autoritatea localA;
de Automobil Club Regal Ro- b) La examinarea candidati-
man. lor, dreptul de chestionare apar-
5eful serviciului de circulatie tine fiecdrui membru dupA spe-
al prefecturii Municipiului. cialitatea sa si. anume:
Medicul aceleias prefecturi. Inginerului tehnician revin
Pentru celelalte judete eliba- chestiunile de tehnica gi no-
rarea permiselor de conducere mencl aturA.
se va decide de catre comisiu-
nile examinatoare cari vor func- $efului serviciului de circula-
tion& pe langä Chesturile de po- tie, chestiunile de regulament,
litie unde urmeazA sA se in- iar delegatul Automobil Clubu-
aerie i candidatii din celelalte lui chestiuni de conducere, de
judete. repararea panelor" de motor si
CAnd in judete vor exist& per- de conduitA in genere;
soane calificate de a compune c) Comisiunile examhiatoare
o asemenea comisiune, aceasta pentru permisele de conducere,
va pute& function& si in fiecare vor fi prezidate de un membru
www.digibuc.ro
24 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

socotit cel mai competinte, ales tiune se pedepsesc cu arrendä


de membrii comisiunii; dela 4000 lei Ong, la 10.000 lei
d) Bxaminatorii dau fiecare (art. 62 litera d din lege).
aprecierea pentru specialitatea 65. Proprietarul care va an-
lor. Aprecierea nu se poate in- gajh i va Incredintà un vehi-
registrà In cataloage deal ell cul automobil pentru conducere
mentiunile: Bun" si Respins". unei persoane care nu posedà
O mentiune Respins" amânä un permis de conducere valabil
pe candidat. pe numele ei, va fi pedepsit cu
63. Membrii comisiunilor de amenda de 20.000 lei (art. 62,
mai sus vor primi o Indemni- al. 6 din lege).
zare pentru fiecare zi de lucru
In comisiuniIe examinatoare Pierderea permisului. Duplicatul
preväzute de articolul precedent.
Aceastä indemnizare care se 66. In caz de pierdere a per-
fixeaza anual prin decizie mi- misului de conducere sau a
nisteriald la Inceputul fiecärui foaiei de circulatie, titularul
an, impreunä cu numärul sedin- este obligat a anuntà imediat
telor, se pläteste pe baza state- autoritatea care i-a eliberat per-
lor speciale ale Prefecturii po- misul si de a dispune apoi de
litiei Capita lei, chesturilor de urgentä publicarea pierderii prin
politie sau politiilor respective Monitorul Oficial.
si prin Ingrijirea Cazierului cen- Liberarea unui duplicat dupä
tral al automobilelor din Mini- permisul pierdut se va face de
stein] de Interne. autoritatea dela care emanä a-
ce] permis i dupä publicarea
Adele de bord pierderii in Monitorul Oficial
mimai dupä ce solicitatorul va
64. Conducätorul oricärui ve- fi depus o cerere In acest sens,
bicul automobil trebueste srt cum si recipisa administratiei
aibä cu el: financiare pentru plata taxei de
Foaia de circulatie a vehicu- 500 lei vArsatä la Stat.
lului eliberatä de autoritatea de . In caz cä se va dovedi cá ce-
drept i permisul säu personal rerea duplicatului se bazeazä pe
de conducere. declaratiuni mincinoase, solici-
Conducatorii vehiculelor a u- tatorul gäsit vinovat va pierde
tnmobile de transporturi pu- dreptul la permisul de condu-
Mice de persoane in comun sau cere In mod definitiv.
märfuri, vor ava cu dânsii. In Certificate internationale de cardtorie
afarit de, actele de mai sus si
autorizatiunea de recunoastere a cu vehicule automobile
acestor specialitäti de transpor-
turi i biletele de confirmare a 67. Certificatele internationale
insärcinärii ce au pe vehicul. da cälätorie prevrtzute de con-
Conducätorii de vehicule au- ventiunea internationalä, se eli-
tomobile sunt obligati a arätò bereaa de Automobil Club Re-
la cerere celor Insärcinati do gal Romän, In acelas fel cu do-
legea si regulamentul de fatä curnentele vamale de importare
cu supravegherea i controlul provizorie in turism. Automobil
atat permisul de con- Club Regal Român poate de-
ducere j foaia de circulatie a lega aceste atributiuni si Au-
vehiculului ce conduce, cat si mobil Cluburilor Regionale res-
celelalte acte necesare. pective lui, dacä gäseste nece-
Abaterile dela aeeastä oblige- sar.
www.digibuc.ro
LEGI PE IJI11FICARE. 10 1anuarie 1931 25

Aceste certificate trebuese ternationale de cáldtorie cu ve-


semnate si de $eful autoritätii hicul automobil, sunt: Romania
locale politienesti i timbrate cu (R), Anglia (GB) Belgia (B), Bul-
timbrul fiscal. garia (BG), Elvetia (CH), Italia
68. Actele ce trebuesc pro- (I), Franta, Algeria si Tunisul
duse pentru a obtine certifica- (F), Germania (D), Portugalia
tele internationale sunt urmä- (P), Rusia Sovietia (S), Spania
toarele: (E), Ungaria (H), Austria (A),
1. 0 cerere adresatil A. C. R. Brazilia (BR), Cuba (C), Dane-
R. sau A. C. Regional respectiv, marca (DK), Danzig (DA), Egipt
cu urrnAtoarele indicatiuni: (ET), Estonia (EW), Finlanda
a) Numele, pronumele $i do- (SF), Guatemala (G), Grecia
miciliul proprietarului vehiculu- (GR), Irlanda (SE), Letonia
lui automobil; (LR), Lituania (LT), Luxemburg
b) Felul vehiculului; (L), Mexic (MEX), Monaco (MC),
c) Numele constructorului Norvegia (N), Olanda (NL), Peru
(marca fabricii); (P), Persia (PR), Po Ionia (PL),
d) Numärul sasiului si tipul Jugoslavia (Y) Siam (SM), Sue-
caroseriei; dia (S), Cehoslovacia (CS), Tur-
e) Numärul de fabria al mo- cia (TR), Uruguay (U) i Va-
torului; ticanul (V).
f) Puterea motorului: State le cari vor refine& ulte-
g) Alesajul si numärul cilin- rior promulgärii prezentei legi,
drilor; conventiunea internationald a-
h) Forma $i coloarea caro- supra circulatiei din Aprilie
seriei; 1926% se vor bueurà de aceleasi
Numärul locurilor; drepturi.
Greutatea vehiculului;
k) Nurnärul de immatriculare Placa nationald
al vehiculului;
/) Numele, pronumele, domici- 70. Orice vehicul automobil
liul, data si locul nasterii al care circuld cu certificat inter-
conduatorului sau conduato- national de alátorie, va trebul
rilor. sd poarte neapdrat urmdtoarele
2. Dovada cä conduatorul pläci asezate in evidentá dina-
(sau conducdtorii) posedd per- poi si luminate in timpul
mise de conducere. Placa purtând numärul de
3. Dovada cà vehiculul are immatricluare.
foaie de circulatie, Placa ovald de 0,30 cm. lär-
4. Carnetele de identitate ale gime $i 0,18 cm. Indltime, pur-
proprietarului $i al conduchto- tänd negru pe fond alb literele
rului (sau conduatorilor). ardtätoare a tárii unde vehicu-
5. Fotografia conduatorului lul este Immatriculat.
(sau conduatorilor) vehiculelor. Literele acestei pläci vor fi In
Certificate le de circulatie nu dimensiune patratá de 0,10 cm.
se elibereazd, cleat pentru au- $i de 15 mm. grosime.
tomobile posedând foaia de cir- 71. Seful politiei unui punct
culatie pe nurnele personale ale de frontierd va permite circu-
proprietarilor, inregistrate con- latia unui vehicul cu tractiune
form legii; cele de conclucere in-
dividual celor ce posedd un per-
mis national legal. I) A se vedeh Legea pentru ratificarea
Conventiei internationale asupra:circulatiei
69. State le contractante cari automobilelor, din 15 Maiu 1929 la pag. 488
pot elibera valabil certificate in- vol. XVII.

www.digibuc.ro
26 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

mecanicd prin punctele de fron- nantele prefectoriale IngIcluesc


tierA numai dupd ce va con- aceasta i numai in conditiunile
stattt: urmAto are:
a) CA, vehiculul posedd certi- Cand transporturile cuprind
ficat international de alátorie mai multe vehicule, descArcarea
prevAzut In conventia interna- IncArcarea nu se poate face
tionald pentru circulatia au- decdt In sir de un singur vehi-
tomobilelor; cul in acelas loc, restul vehicu-
b) CA conducAtorul poseclA cer- lelor neputand stationd decat in
tificatul international de con- cea mai apropiatá piatá, fArd, ca
ducere; si ad. sA IntrerupA circulatia.
e) CA posed& documente in- Vehiculul de incärcat sau de
ternationale acoperitoare pentru descarcat sd fie exact In dreptul
importari provizorii In turism imobilului de unde se face In-
(carnet de trecere sau triptic). cárcarea sau descArcarea, pu-
72. IndatA ce se va constatd tand fi miscat din loc ori de
cá aceste conditiuni sunt inde- câte ori nevoia o cere.
plinite, seful politiei punctului Operatiunea incarcarii sau
de frontiera va viza, certificatul descarcdrii sá fie fAcutA de un
international cu stampila oft- personal IndestulAtor ca numAr,
ciului Vdzut pentru intrare In pentru ca ea sa, fie cat mai
WA" i va permite intrarea In curand terminata.
tail a vehiculului automobil si a Márfurile sau materialele des-
conducAtorului (conducdtorilor) cArcate sau de Incdrcat depuse
Insotitorului (Insotitorilor) pe calea publica sau ie trotua-
gAsiti cu acte In regulä. rul ei, trebuesc sA fie transpor-
tate In interiorul curtii sau imo-
Dispozifiuni speciale vehiculelor auto- bilului de indatá ce au fost a-
mobile pentra transporturile publice cluse sau descArcate.
de persoane ?i märfuri ConducAtorii sau predAtorii
dela trasurile ce transporta
73. Toate vehiculele de orice mArfuri in amänunt la domici-
fel destinate transporturilor de Hu, vor opri numai atat cat au
marfuri sau de persoane, tre- nevoie pentru prredarea lucru-
buie sA aibA forma construe- rilor, ingrijind de fixarea rotilor
tiunii lor, largimea locurilor vehiculului and acestea sunt cu
garantiile de soliditate i curl- tractiune animall.
tenie necesare felului de trans-
porturi pe cari le fac, sub sane- Conditiuni pentru diferite
tiunea opririi lor din circulatie. transporturi
Manipularea marfurilor 76. Vehiculele ce transporta
materiale de constructie, blocuri
74. IncArcAtura excesiva a de piatrA, cdrámizi, etc. tre-
unor aseraenea vehicule este buesc:
strict interzisl. a) SA, aibA marginile inchise
75. IncArcArile sau descarcA- si solid fixate, sd circule pe cat
rile de märfuri sau materiale e cu putintA numai pe strázile
trebuesc fäcute numai In curtile largi;
sau gangurile imobilelor inte- b) Cele Inc greats cu lucruri a
resate la aceste operatiuni. aror lungime intrece pe aceea
In lipsa lor, incArcarea sau a vehiculului, sA fie insotite de
descArcarea se poate efectud un ora care umbland In spatele
In stradd In oreIe cand ordo- vehiculului, sA ia ziva i noap-
www.digibuc.ro
LEGI DE UN1FICARE. 10 Ianuarie 1931 27

tea grija de a vestl pe trecgtori astfel inat sg aibg soliditatea


gi de a evità, accidentele mai necesarg transportului numgru-
cu osebire in viraje si la col- lui de persoane pentru care lo-
turile sträzilor; curile sunt stabilite prin con-
c) Cele ce carg table, placi, structiunea lor i sg indepli-
bare sau tevi de metal, sg lege neascg urmgtoarele conditiuni:
stans incgraturile pe toatä a) Sg aibg atât in fatg cät
lungimea sau suprafata lor spre in spate numärul de ordine
a nu face sgomote care ar in- al liniei, scris mare si noaptea
comoda pe ceilalti trecgtori sau luminat;
vecingtgtile; Sä nu opreascg pentru sui-
d) Cele ce carg pämänt, nisip, rea sau coborirea pasagerilor
bglegar, cgrämidg, var sau alte deat la locurile de oprire ce le
materiale, sg nu lase Ore dea- stint fixate, unde proprietarii
semeni materiale pe sträzi in vehiculelor sunt obligati a a-
urma lor; . sezà stälpi indicatori (dupg mo-
e) Cele ce carg materii pulve- delul dat de autoritätile politie-
rizate, sg fie invelite cu prelate nesti locale), i pe care sä se
sau vehicule complet inchise, arate numgrul liniei i itinera-
spre a nu ridich praf in dru- riul ei. Stälpii acestia nu pot fi
mul lor; Intrebuintati pentru nici un feI
f) Cele ce carg materii infla- de reclamd;
mabile sà circule numai ziva, c) Sä nu ia mai multi pasa-
iar dacI in mod exceptional cir- geri cleat exact at numgrul lo-
culg noaptea sg fie astfel lumi- curilor, cari vor fi bine stabilite,
nate ca sa nu provoace aprin- fie prin constructiunea lor, fie
derea acestor materii; prin asezarea in interiorul vehi-
g) Cele ce carg materii nesg- culului i in vgzul tuturor. In
nbitoase sau cu mirosuri unite orice caz in partea din fatg a
sg o facg numai in vehicule vehiculului este interzis asezarea
complet inchise si pe cat e po- mai mult de doug locuri, acel
sibil numai in cursul noptii, in al conducgtorului i acel aI
orele fixate prin ordonantele taxatorului;
locale; d) Ajutoarelor de soferi le este
h) Cele ce carg cgrnuri, res- interzis sg ia loc in vehicule
turi de abator sau cadavre ani- pentru transporturi publice de
male, numai in vehicule com- persoane;
plet inchise. e) Sg intretinä vehiculul in
stare de perfectg higieng
Vehicule reclame curgtenie, iar la cgderea noptii,
interiorul vehiculului sg fie lu-
77. Vehiculele construite pen- nninat. Toti concesionarii vor in-
tru afisare i reclame, nu sunt griji ca curgtenia cea mai per-
inggduite sg stationeze pe cgile fectg sg se facd la capetele li-
publice sau pe piete, nici in f ata niilor dupg fiecare cursrt, avänd
localurilor la a cgror reclamg oameni i unelte speciale in a-
sunt destinate. cest sens;
f) Aparatele de incglzit dirt
Autobuze, etc. interiorul vehiculului, sg fie de
asä naturg ca sg nu pericliteze
78. Vehicnlele destinate trans- pe pasageri, nici prin posibili-
portului public de persoane in tatea de aprindere, nici prin
comun, omnibuze, autobuze, di- mirosul sau gazele ce ar exalh;
ligente, etc., trebuesc construite g) Sg aibrt un personal (con-

www.digibuc.ro
28 LEG! DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

ducator i taxator) care sa fie n) Parcursul itinerariului au-


imbrace in anume uniforma, torizat trebueste efectuat in In-
curata, sa fie cuviincioi in tregimea lui.
vorba kr cu toatä lumea, sa nu
fumeze sau sa mänânce atât Obiecte uitate
timp cat sunt in exercitiul ser-
viciului kr si sa nu steà de 79. Dupa fiecare cursä sau
vorba, ca pasagerii vehiculului chiar in cursul traseului, taxa-
ce conduc sau cu trecatorii din torii sunt tinuti sä vada daca
drumul kr; in interiorul vehiculuIui se aflá
h) Personalului vehiculului ii vreun lucru pierdut sau uitat
este deasemeni strict interzis de de vreunul din pasageri, O. a-
a anunta prin grai directiunile traga luarea aminte a acestora
de mers, chemand astfel treca- sau, daca nu o mai poate face,
torii in vehiculele lor; sá remita, aceste lucruri direc-
Fiecare orn din personalul tiunii sau patronului kr, care
unui asemenea vehicul trebuie este obligat sä le depuhá in
sl aiba cu el un bilet de iden- maximum 48 ore, la serviciul
titate vizat de autoritatea res- circulatiei dela prefectura ca-
pectiva, purtând numele, proL rora apartin.
numele $1 atributiunile ce are 80. Vehiculele cu tractiune
in serviciu; mecanica ce fac servicii de ca-
Sa nu primeasca in vehicul rau$ie publica de calátori $i
pasageri purtátori de lucruri cu bagaje sau de marfuri, sunt su-
cari, neputandu-le tine pe ge- puse obligatiunilor legii pentru
nunchi, ar puteà incomoda pe exploatarea serviciilor de ca-
ceilalti pasageri, sau oameni rausie publica pe drumuri prin
care prin stare- de minte, de be- vebicule cu .tractiune mecanica.
tie, sau prin necuratirea lor ar Conducätorii acestor vehicule
cauza aceleasi neajunsuri. De- vor trebui sh aiM intotdeauna
asemeni este interzisa primirea asupra kr, pe langa actele pre-
in aceste vehicule a pasagerilor vazute la art. 64, al acestui re-
purtátori de materii inflamabile; gulament, si actul (original sau
k) In punctele de oprire sta- in copie, legalizat) de autori-
bilite, autobuzele nu pot rämâne zare a serviciului de caráuie
deat timpul necesar (coboririi publicä pentru acel vehicul, li-
sau urcarii pasagerilor, prelun- berat de autoritatile in drept
girea stationärii pentru a$tep- dupa normele stabilite de regu-
tarea de pasageri, hind opritä. lamentul legii pentru exploata-
Deasemeni sunt interzise opri- rea serviciilor de caräusie pu-
rile in afará de punctele sta- blica prin vehicule cu tractiune
bilite; mecanica i).
Vehiculele sunt obligate sa Potrivit dispozitiunior al. II
opreasa atunci când tramvaele $i HI ale articolului 1 ale legii
sunt oprite in static si pasagerii pentru exploatarea serviciilor
urea sau cobor; de cárausie publica de mai sus,
m) In interiorul vehiculului autorizarea unor asemeni con-
sá aibti fixate table pe care O. cesiuni apartin comunelor ur-
fie indicate punctele extreme
ale parcursului i locurile de 1) A se veden Legea pentru exploatarea
oprire: tariful vehiculului, nu- serviciilor de cäräusie publia pe drumuri,
märul lui matricol $i numele, prin vehicule cu tractiunemecanicä, din 12
pronumele i adresa proprietaru- lulie 1930 la pag. 673 vol. XVIII, precum
Deeizia pentru aplicarea legii, din 7 Mar-
lui. tie 1931 la ordinea cronologia in acest vol.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 29

bane si municipiilor pentru iti- gädue circulatia a ceI putin pa-


nerariile ce nu depäsesc terito- tru siruri de alte vehicule.
Hul corespunz&tor administra- Acolo unde lä,rgimea cälei de
, tiunii lor, cu ,respectarea xes- circulatie ing4due circulatiunea
trictiunilor prescrise in alinia- numai a trei vehicule in rând, nu
tele 4, 5 $i 6 ale acestui art. se va puteh instal& deck o sin-
80 $i art. 5 ale legii asupra cir- gurà linie 'de sine si aceasta in
culatiei si. ale regulamentului de acsul strAzii; iar pe ulitele unde
fatà. nu pot circulà cleat dou& siruri
In comunele, a crtror adminis- de vehicule, autorizarea circula-
tratie este impärtit& pe sectoare, tiunii vehiculelor pe sine este
acordarea unor asemeni conce- complet interzisa.
siuni se va face potrivit legii Tramvaelor le este ingäduitá
pentru exploatarea serviciilor de semnalarea prin clopot de pi-
cáräusie public& de catre pH- cior. Este strict interzis tram-
märia central& de comun acord vaelor cu aburi circulând prin
cu administratia sectoarelor. orase semnalarea prin fluierul
ModificArile .ulterioare date cu aburi. Farurile de jos vor fi
actelor de autorizare ale unor numai cu lumina alba.
asemeni concesiuni comunale, Aceste vehicule vor trebul sä.
dadi privesc: traseul itinerariilor, pästreze In mersuI lor o dis-
numärul vehiculelor autorizate tant& de cel putin 50 m. intro
a circul& pe fiecare din aceste ele.
itinerarii, sau tarifele cu cari
se exploateazä trebuesc decre- Asigurdri
tate numai prin ordonante date,
conform prescriptiunilor art. 5 82. Intreprinzhtorii nu vor
din legea asupra circulatiei pute& obtine autorizarea de a
al regulamentului de fatä. pune in circulatiune vehi oule
Orice ;act de autorizare dat de transporturi publice de per-
impotriva prescriptiunilor de soane sau de märfuri, dac& pe
mai sus este nul i vehiculele Iângä indeplinirea formelor i
dovedite circulând in mod nere- conditiunilor prescrise de legea
gulat fatä, de aceste prescrip- $i regulamentuI de fatà, nu vor
tiuni, pot fi oprite de a mai cir- depune pentru fiecare din vehi-
culà, de cätre organele politie- culele a cAror autorizare ar
nesti, Mr& nici un drept din cere, câte o politá de asigurare
partea celor interesati de a in- la una din societätile de asigu-
voc& vreun prejudiciu. rare avänd resedinta sau su-
cursala in 'Romania pentru
Tramvae plata daunelor cauzate pasa-
gerilor, publicului sau vehicu-
81. Circulatia prin prase si lelor de pe drum, prin accidente
aglomeratiunea vehiculelor pe provocate de vehicul si de per
sine cu tractitme mecanicg, sau sonalul lui.
animalä, este supusä, prescrip- Valoarea acestor asiguräri
tiunilor regulamentului de fata, este stabilitä precum urmeazá:
intrucat aceste prescriptiuni le Pentru un vehicul de persoane
sunt aplicabile. pânä la 5 locuri o polità de asi-
Pentru asigurarea bunei cir- gurare pentru sumo, de lei
culatii a acestor vehicule, 250.000.
sunt cu desäväxsire interzise li- Pentru unul cu 7 locuri, o
niile duble pe sträzile sau dru- pentru suma de lei 350.000.
murile a cáror lärgime nu In- Pentru unul dela 7 pâng, la
www.digibuc.ro
30 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

15 locuri o polita pentru suma Dispozitiuni speciale pentru vehiculele


de lei 750.000. neviindute fi a celor ce se afld fn
Pentru unul cu mai mult de ateliere pentru reparatiuni
15 locuri o polita de lei 1.000.000.
Pentru unul de transport de 84. Firmelor comerciale cari
märfuri pâna, la igreutatea de se ocupa cu vanzarea de auto-
2000 kgr. o polita pentru suma mobile, cum si fabricilor si ate-
de lei 250.000. lierelor de constructii, monta-
Pentru unul de transport de rea sau repararea acestui fel
marfuri pana la greutatea de de vehicule, li se vor atribul
6000 kgr. o poll% pentru sumo, permise speciale de circulatie
de lei 350.000. numere de serie speciale, in
afara de orice altä serie de nu-
mere cuprinsä in registrul de
immatriculare pe tablite de
Polite de asigurare dimensiuni deosebite, dar scrise
rosu clar pe fond alb, numerele
fiind precedate de litera W
83. Polite le asigurarilor pen- urmate ca toate celelalte de ini-
tru plata sumelor de mai sus, tiala orasului de resedinta a
trebuesc sa, fie incheiate pe un autoritätii care a eliberat
an intreg, dela data cererii au- registrat acea aerie.
torizatiunii, oricare ar fi nor- Aceste permise de circulatie
mele de plata a primelor, asi- speciale si numerele lor, Ingá-
gurdrile urmänd a fi reinnoite duese provizoriu circulatia pen-
inainte de expirare, ash, ca sa tru proba, numai a vehiculelor
nu fie nici o zi in intarziere. cu tractiune mecanica, destinate
Vehiculul care la orice con- exclusiv vänzarii si cari nu au
trol al agentilor calificati de a- fost obiectul unei declaratiuni
cest regulament, va fi dovedit regulate de punere in circula-
ca, nu indeplineste aceasta con- tiune.
ditiune, va fi retras din circu- Aceste vehicule sunt scutite
latiune. de plata taxelor comunale de
Polite le de asigurare de mai circulatie si a impozitului fiscal
sus se consemneazä sub liberare respectiv. Comerciantii, con-
de adeverinta de catre autori- structorii i reparatorii de auto-
tatea in drept de a da autori- mobile cari doresc sa obtina, o
zarea de circulatiune si se Ina- serie cleasemenea numere W
inteazä cu borderou Cazierului permisele respective de eircula-
Central al circulatiei automobi- tie, trebuesc sá adreseze o ce-
lelor care va veghea la perma- rere in acest sens autoritatii
nenta lor valabilitate si la cu- competinte, pe un formular ti-
venita lor incasare de catre cei parit dat de aceasta si timbrat
in drept, care va avea loc nu- legal, si cu depunerea taxelor
mai in baza unei hotariri jude- cuvenite.
catoresti de daune ramasa, de- Taxa fiecarui permis special
si a numärului W respectiv este
Pentru asigurarile de mai sus, de 500 lei, depusa la admini-
autoritatea depozitara, a polite- stratia financiara spre a fi vär-
lor va prinal numai pe acele satá la Stat.
ale societätilor celor mai se- Numere W
rioase i oferind conditiunile
cele mai avantajoase pentru a- 85. Numerele ce se vor atri-
sigurare. bul fiecarui solicitant din seria

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 31

numerelor W va fi limitat strict In acest scop, comerciantii si


necesitätilor cari rdmän la a- fabricantii detingtori ai unor a-
precierea autoritätilor. Odatd, cu semenea numere si a permiselor
numerele aprobate se va eliberd lor, sunt tinuti ca chiar In ce-
si un numär egal de permise. rerile lor sä ia obligatiunea de
Aceste permise poartä si men- a tine un registru-jurnal in care
tiunea anului pentru care au vor trebui sä inscrie cursä dupd
fost liberate si nu vor fi vala- cursd, fiecare vehicul iesit In
bile deal In cursul acelui an. circulatiune sub scutul acestor
Ele pot fi reinnoite la incepu- numere si arätând indicatiunile
tul fiecárui an la cerere (cu prescrise ale numerelor de mo-
formele si taxele arätate mai tor si sasiu, cum si tel'ul caro-
sus) interesatilor cari sunt o- seriei, marca si tipul träsurii,
bligati a restitui toate permisele numärul W, numele conduchto-
exp irate. rului cdruia a fost Incredintatä
Cererile de reinnoire a permi- si functionarul ce I-a Insotit,
selor trebuesc fäcute In primele cum si motivul pentru care a
20 zile ale lunei precedente a- fost läsat sä iasä din garaj.
celeia In care expirä, cele vechi. Orice abatere dela dispoziti-
Nu se vor mai puteà liberà unile din acest capitol al regu-
permise noui celor ce nu vor fi lamentului de fatd, cum si orice
restituit pe cele expirate sau nu omisiune sau falsd inscriptiune
vor fi fäcut dovada legalä a In registrul mentionat, va fi
pierderii bor.
86. Sunt considerate ca des- pedepsitä cu retragere imediatä
tinate circulatiunii sub acoperi- si pentru totdeauna a numere-
rea numerelor W e a permise- lor W, atribuite firmei respec-
lor de circulatie aferente, ex- tive.
clusiv numai: 88. Conducdtorii vehiculelor
Automobile le de vdnzare, noui purtand numere W aunt supusi,
sau de ocazie, carosate sau in ce priveste conduita, tinuta
necarosate, incarcate sau netn- si prezentarea actelor lor si ale
ciircate, iesite pe cäile publice vehiculului, obligatiunilor si
pentru demonstrarea lor clien- sanctiunilor preväzute In acest
tilor eventuali cari le vor puted regulament pentru toti ceilalti
conduce Insäsi, dacä posedd un conduatori de vehicule.
permis de conduator, dar cari
vor fi Intotdeauna insotiti de Vehiculele garajelor
un functionar recunoscut al ca-
sei vânzdtoare, ce rämäne räs- 89. Vehiculele, automobile des-
punatoare de mice accident tinate serviciilor magazinului,
pricinuit prin circulatia vehicu- fabricii sau atelierului pentru
Ielor purtand bnmerele W a- transporturi de persoane sau
tribuite bor. materiale si märfuri, nu se pot
send de numere W, de mai sus,
Registru de garaj ele vor trebui sä fie inscrise si
immatriculate in mod normal,
conform art. 18 §f. 42 ale aoestui
87. Este cu desdvarsire in- regulament.
terzis Intrebuintarea permiselor
si numerelor de serie cu W trd- Vehiculele automobile in repa-
surilor ce fac transporturi (de ratie sau de vdnzare de ocazie
obiecte sau märfuri e de per-
soane) pentru nevoi personale, 90. Vehiculele automobile da-
cum e curse de speculatiune. te atelierelor spre reparatie, sau
www.digibuc.ro
32 LEGI DE UNIFICARE. 10 Ianuarie 1931

garajelor spre vänzare ca tra- surd sau träsurile destinate a


suri de ocazie, vor fi predate servi lectiunilor practice ale ele-
irnpreunä cu numerele lor de viler si o incdpere lateral& sau
ordine i cu Thule lor de circu- invecinatä pentru instalatia scu-
latie, sub adeverire scrisä si lelor unui atelier redus la nece-
semnatd. de cdtre factorii lor sitätile elementare ale repara-
rtispunzätori, intreprinclerea rd- tiunilor unui asemenea vehicul;
manand raspunzdtoare de orice O träsurd-automobil carosatä,
accidente sau infractiuni la legea incdpätoare pentru cel putin 5
si regulamentul de fatä pänd la elevi, plus instructorul lor;
predarea vehiculului reparat, cu b) SA lac& serii de cursuri in-
numärul i foaia de circulatie destulatoare din cari cel putin
respectivd, contra adeverintei eli- 30 de sedinte de practica condu-
berate. cerii pe träsurile-scoalä", libe-
rând diplome cu notarea sepa-
Dispozitiuni privitoare la coalile de ratä a fiecärui curs reglemen-
conducatori pi la circulatia vehiculelor tar, dupa sistemul de notare
lor afectate lectiunilor de conducere preväzut in acel regulament.
92. Cererile de autorizare
Autorizatii pentru functionarea unor ase-
menea scoli, trebuese sä cu-
91. Nici o scoald de instruirea prindä toate indicatiunile pri-
candidatilor pentru calitatea de vitoare la starea civild si la sir
conduator de vehicule cu trac- tuatiunea sociald a solicitatoru-
tiune mecanicd, nu va puteä, lui, cum si la inclicatiunea pre-
function& fdrá o autorizare spe- cisd atât a domiciliului sdu (sau
cial& a Ministerului de Interne, resedintei stabilimentului sau de
cu avizul Cazierului Central al industrie sau comert) cat i pe
automobilelor, atat asupra opor- aceea a situatiunii localului de
tunitdtii scoalei at si asupra scoalä pentru care solicitä auto-
personalului instructor si asu- rizarea de functionare.
pra programului si färä a fi do- Aceste.cereri vor fi insotite de
vedit indeplinirea urmdtoarelor o recepisä a unui biurou de per-
cepere sau a administratiei fi-
a) Sä aibd localul scoalei in- nanciare locale pentru plata pe
stalat intr'un imobil apropiat seama statului a taxei de 5.000
acestei destinatiuni cuprinzând lei.
cel putin: 93. $colile de conduatori nu
O salä destul de spatioasä pot fi situate in orase, dec&t In
pentru a cuprinde o estradl afara centrului de circulatie de-
pentru expunerea sasiului ne- terminat prin ordonante de au-
cesar cursului de nomenclaturd toritatea politieneascit superioa-
a motoarelor cu explozie, cum rd localä $i anume, in as& fel,
bäncile necesare numärului ca träsurile de scoald sä aibd, ac-
de elevi ce urmeaza, fiecare serie ces at mai usor si mai scurt
de cursuri. spre drumurile periferice ale
O camera de biurou a direc- orasului.
tiunii scoalei. Verificarea indeplinirii
Un vestiar al elevilor, in care conditiunilor de mai sus cerute
sä se afle instalate si un numär pentru autorizarea unor aseme,
de cuvete cu robinete de apd , nea scoli se va face prin refe-
pentru spälare, rat, pentru Bucuresti de unul
O salä, de garaj pentru trä- din membril comisiunii delibe-
www.digibuc.ro
LEGI DE HNIFICARE. 10 lanuarie 1931 33

rative a Cazierului Central din cu un permis purtand fotogra-


Ministerul de Interne, cu avizul fia, numele i pronumele lui
Prefecturii municipiului, iar calitatea lui In personalul scoa-
pentru restul tdrii, de chestura lei, permisul fiind semnat
sau politia respectiva. stampilat de directiunea scoalei
In urma acestei verificdri, vizat de autoritatea politie-
Serviciul Cazierul Central va neascä.
decide. Acest instructor va stlt, necon-
95. Punerea, in circulatiune a tenit pe scaunul de aldturea ele-
oricärei trdsuri de scoald" este vului care conduce, spre a inter-
supusd si ea obtinerii in preala- veni la nevoie; el rämdne perso-
bil a unei foi de circulatiune, nal responsabil de orioe stricá-
mentionând numele i adresa cuni sau accidente cauzate in
scoalei, numdrul de Immatricu- timpul lectiunilor de elevii
lare al träsurii i numele pro-
prietarului intreprinzdtor al Constatarea í urmtirirea infractorilor
5coalei i domiciliului lui. la Legea i liegulamentul asupra cir-
Aceastd foaie de cireulatiune ca/Old pe drumurile publice
ca i numdrul de Immatriculare
al träsurii se elibereazd In con- Agentii de constatare a infrac-
ditiunile 1 cu formele obisnuite tiunilor
prevázute in regulamentul de
fatá la art. 18 si 42. 99. Constatarea i urmdrirea
96. Directorul de studii a abaterilor la dispozitiunile legii
oricdrei din scolile de mai sus, asupra circulatiei publice si ale
ca i instructorii lor pentru
practica conducerii, trebuie sd regulamentului de MO., vor fi
fie recunoscuti oficial ca apti in Mcute numai in modul ardtat
specialitatea lor i sfi, fie titulari mai jos si numai de urmdtoa-
ai unui permis de conduoere eli- rele organe:
berat In formele i conditiunile a) Membrii Parchetului, Tri-
prezentului regulament. Ei sunt, bunalelor, in raza circumscrip-
in aceastd privintd, supusi tutu- tiei lor;
ror prescriptiunilor ce privesc b) Agentii de politie judiciard;
pe conducAtorii de asemeni ve- c) Controlorii onorari ai cir-
hicule in general, oricând vor culatiunii pe drumurile publice
circulà conducând asemeni ve- Controlorii Onorari ai
hicule pe cdile publice.
Circula(iei1)
Drumurile admise acestor
trasuri Controlorii onorari sunt In-
vestiti cu aceastá calitate la ce-
97. Este cu desdvdrsire in- rerea lor, adresatd Cazierului
terzis instructorilor de mai sus Central din Ministerul de Inter-
sä predeà lectiuni de conducere ne si aprobatä de acesta, In
pe drumuri publice interzise urma ref eratului autoritätii de
pentru aceasta prin ordonantele politic a domiciliului solicitato-
date de cdtre autoritatea poli- rului si a avizului Automobil
tieneascd superioard localä. Clubului Regal Român.
98. In timpul lectiunilor, ele- Investirea lor se face prin li-
vii vor trebul ad fie asistati tot berarea unui carnet de legiti-
timpul conducerii vehiculului-
scoald de cdtre instructorul lor ') Num5rul Art, este arit, In mai multe
care va legitimd aceastá calitate locuri din acest Begulament.

www.digibuc.ro
26495.C. Hamangiu, vol. XIX.-3.
34 LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

mare prevazut cu fotografia cestea din urmä, arätänd nume-


seranätura titularului, cuprin- le, pronumele i domiciliul odor
zand conferirea acestei calitäti pagubiti sau räniti, când este cu
mentiunea c. toate autoria- putinta, cum si daa este posi-
tile sunt tinute IA, le asigure tot bil, o schitä a accidentului In
concursul necesar pentru Inde- felul cum s'a sávarsit.
plinirea atributiunii lor. Carne- Când infractorul se sustrage
tele vor fi semnate de Ministerul prin fugä, dela dresarea i sem-
de Interne sau de un delegat al narea procesului-verbal, aceasta
säu si contra sernnate de seful se va mentionä In pr. verbal care
serviciului Cazierului Central, va fi completat numai cu indi-
prin a cäror deciziune se pot si catiunhle ce s'au putut obtine a-
retrage aceste atributiuni. supra lui ì asupra vehiculului
lui.
Procesele-verbale de constatare 101. Procesele-verbale vor fi
acute In trei exemplare, toate
100. Procesele-verbaIe de con- semnate de agent, eventual de
statarea abaterilor, se fac nu- martori si de infractor, pe for-
mai pe formulare din caiete spe- mulare imprimate din caiete
ciale trimise autoritätilor res- speciale. Unul din exemplare se
pective de cátre Ministerul de va immänä infractornlui, iar ce-
Interne si vor contine: lelalte dou5, exemplare vor fi de-
Ziva, ora i locul unde abate- puse la autoritatea politieneascá
rea a fost constatatá; In a arei razä s'a constatat in-
Numárul de Immatriculare, cu fractiunea. Aceastä autoritate
toate literele aferente al vehicu- remite de urgent's,' ambele exem-
lului in cauzá. plare serviciului circulatiei a
Numele, pronumele i domici- politiei locale care Inregistrand
liul vehiculului, cuprinsul procesului-verbal va
cum si numärul permisului sàu trimite, cu nunfär, data si viza
de conducere j autoritatea care de inregistrare, un exemplar di-
l-a liberat. rect instantei de judecatä com-
Numärul foaiei de circulatie petinte, iar al doilea exemplar
al vehiculului i autoritatea care Cazierului Central al automobi-
1-a liberat. lelor din Ministerul de Interne.
Enumerarea deslusia a aba-
terilor constatate, cu descrierea Plata amenzilor pe loc
Imprejurärilor, and e vorba de
accidente si mai ales din punct 102. Când infractiunea nu
de vedere al regulelor de cirou- comportá i pedeapsa Inchiso-
latie. rii, iar infractorul se recunoaste
Numele, pronumele i domici- vinovat i voeste sä, pateasa
liul a doi martori, de vor existä. amenda pronuntaa, plata va fi
Articolul din regulamentul de fäcutá In mâinile agentului In
faa care sanctioneazá abaterea conditiunile art. 65, 66 din legea
sau abaterile constatate si a- de organizare a politiei generale
menda prescrisä de agentul con- a statului1); confirmarea plátii
statator pe baza acestor sane- se va face prin liberarea de atre
tiuni. agentii Incasatori a chitantei de
Ardtarea altor urnaári sau incasare, cum si prin facerea
Imprejurári, and e vorba de
accidente ce au produs pagube 1) A se vedea Legea de organizace a po-
materiale sau rániri, sau moar- litiei generale a Statului, din 21 Lille 1929
tea vreunor persoane, pentru a- la pag. 677, vol. XVII.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 10 lanuarie 1931 35

mentiunii de platg a ameniii pe constatate printr'un singur pro-


dosul procesului-verbal ce a fost ces-verbal dresat in trei exem-
immanat infractorului, cu sem- plare.
ngtura acestuia si a agentului, 104. In caz de recidivg, se va
In aoeste cazuri, agentul odatg aplich maximul amenzii, iar la
cu inaintarea celorlalte exem-1 noui recidive se va puteà da o
plare la autoritatea de care de- amend& pang la lndoitul maxi-
pinde, va depune sums. Incasatg mului acesta.
contra semngturii i sigiliului de Prin recidivg se intelege re-
primire (pe verso) al duplicatu- petarea oricgreia din abaterile
lui din matca chitantierului, a- dela prescriptiunile acestui re-
celui ce primeste suma i va face gulament, sgvarsit in cursul u-
pe ambele exemplars de procese- nui an dela data sanctiongrii
verbale ce predg, aceeas menti- unei alte abateri printr'o send
une de aplicare a art. 65 si 66 tintg rgmasg definitivg, chiar
din legea de organizare a poli- neexecutatg.
tiei generale a Statului.
Serviciul de circulatie care va Suspendarea dreptului de a cir-
inregistrà aceastg, procedurd, va culd panel la judecare
retine In acest caz exemplarul 105. Autoritätile constatoare
destinat instantei de judecatg, a unora din infractiunile la le-
scriind peste continutul lui cu- gea i regulamentul de fatg, vor
vantul Anulat", punându-1 In- dupg imprejurgri, s
tr'un dosar aparte. Pe oel de al puteg,
doilea exemplar il va inaintit decidg, In afar& de aplicarea a-
i ridicarea dreptului in-
Cazierului Central ca mai sus menzii
cu aceleasi mentiuni. Suma In- fractorului de a conduce, retrg-
casatá o va predà casierului au- gandu-i permisul pang la pro-
toritgti cgreia apartine spre a nuntarea unei sentinte judecd-
efectua vársarea ei, conform dis- toresti In aceg cauzg. In aseme-
pozitiunilor art. 112 al acestui nea cazuri, va fi tinutg sg facg a-
regulament. ceastil mentiune in marginea pro-
103. Abaterile dela prescrip- ceselor-verbale ce inainteazg atat
tiunile regulamentului de fatg instantei de judecatg, cat si Ca-
se pedepsesc in felul i cu pedep- zierului Central al circulatiunii.
sele ad arátate; aceste pedepse 106. Retragerea permisului
fiind aplicate i executate fárá ridicarea dreptului de a conduce
prejudiciul alter sanctiuni ce este interzisä In timpul perioa-
urmeazg a fi aplicate potrivit delor electorale, socotite ash cum
prevederilor codului penal, altor se aratg la art. 7 al acestui regu-
legi sau regulamentului de fatg, lament.
in cazurile de pagube i distru- Poprirea vehieu/e/or
geri materiale sau de loviri
rtiniri din cari ar urnag sau nu, 107. Deasemeni, pentru sco-
moartea unei persoane. puri bine motivate de cercetarea
infractiunilor cari sunt pedepsi-
Cumulul de contraven4uni bile si de codul penal, aceste au-
toritäti pot retine i vehiculul
Infractorul dovedit a fi sgvar- la poprealg, and este considerat
sit in acelas timp mai multe din ca corp delict, pang la desgvar-
contraventiunile sanctionate de sirea cercetgrilor, insg In nici
legea i regolamentul de fatg, va un caz in timpul perioadelor
fi pedepsit deosebit pentru fie- electorale si nu mai mult ca 24
care In parte, iar faptele vor fi ore, (lama nu au In aceastg pri-
www.digibuc.ro
30 LEGI DR UNIFICARE. 10 lanuarie 1931

yin% o dispozitie scrisg din par- stafat i inregistrat infractiunea


tea autoritätilor judeatoresti judecatg..
sesizate de afacere. 112. Incasarea amenzilor la
Chiar in acesi din urmg caz, infractiunile flagrante ca ai a
popreala nu va puteà trece peste celor ce urmeazg, a fi executate
cinci zile. pe baza sentintelor judecgtoresti
Cazurile de poprealg prevg,- rämase definitive, se face potri-
zute de acest articol sunt i ele vit prescriptiunilor art. 65 si 66
supuse regulelor stabilite de art. din legea pentru organizarea po-
15 si urmgtorii de mai sus. litiei generale a Statului.
103. Functionarii i agentii Autoritgtile ce incaseazg, a-
autorit4ilor politienesti cari vor menzile de mai sus sunt obligate
fi dovediti a se fi abátut dela a depune cu borderou la fiecare
regulele stabilite de art. 106 de sfarsit de lung., la administratia
mai sus, vor fi pedepsiti cu in- financiarg, pe numele Ministe-
chisoare dela 3-6 luni si pier- rului de Interne (Directiunea Ge-
derea clrepturilor politice. nerald a Po IWO cu mentiunea:
a, provin din amenzi la Legea
Calcarea sancfiunilor circulatiei.
Fondul astfel adunat, serveste
109. Contravenirea la. execu- acoperirii nevoilor strict regle-
tarea pedepsei ridicgrii dreptu- mentare ale aplicgrii Iegii si re-
lui de conducere se va pedepsi gulamentului de fatg, restul rä-
cu inchisoarea pang la sase luni mâne a fi värsat la finele anului,
cu amendg dela 2.000 Ong la cu referatul Cazierului Central
10.000 lei (art. 6 din lege). al Automobilelor i cu justifica-
rea sumelor cheltuite, pentru a
Competinfa judiciard fi destinate potrivit dispozitiuni-
lor art. 98 din legea asupra or-
ganizgrii Politiei Generale a Sta-
110. Instanta competinte a tului.
judea, abaterile la legea circu-
latiei si la regulamentul de fata Menfionarea pedepselor in
este numai judeatoria locului permisul de conducere
uncle abaterea a fost comisg.
care va judea in cel mult 20 113. Pedepsele de mice fel a-
zile dela primirea procesului plicate de autoritgtile politie-
verbal Ma drept de opozitie. nesti ca i cele dictate de judo-
catá i rtimase definitive, vor fi
Apelul obligatoriu trecute, la locul re-
zeryat in permisele Mr de con-
Impotriva hotáririlor pronun- ducere de cgtre serviciul de cir-
tate de judeatorii, eel con- culatie, care este obligat a le
damnati vor aveà dreptul de trece i in registrele sale si a
apel la tribunalul aceluias Mc, le comunica de urgentg Cazieru-
in termen de 10 zile dela comu- lui Central din Ministerul de In-
nicarea hotäririi ce apeleazg.. terne.
Instantele de judecatg 114. Pentru modifiarile sau
ale cgror botáriri au rgmas de- §.teraturile f Acute in permisele
finitive, sunt datoare sg conau- de conducere, titularii Mr vor fi
Wee din oficiu sentintele Mr, urn) gri ti ca pentru falsuri In
atât Cazierului Central din Mi- acte publioe.
nisterul de Interne, at si auto- 115. Procesele verbale de con-
ritgtilor politienesti cari au con- traventiune la dispozitiunile le-

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 22 Ianuarie 1931 37

gii de circulatie gi ale regula- tului vor fi recluse la suma de


rnentului de fata nu pot fi anu- lei, 800, ori ate gedinte s'ar tine
late pentru vicii de forma, gi pot in aceeag zi.
fi completate de instanta prin Diurnele nu se pot urmari.
orice alte mijloace de probl.
LEGE
DECIZIE pentru modificarea LeglI fondulul ju-
pentru serviciul de ordonanlare si con- desean i comunal
tabilizare a cheltuelilor in armata
DIN 22 IANUARIE 1931
DIN 14 IANUARIE 1931
Aceasta Lege a fost publicata
Aceasta Decizie sub No. 1/931, la pag. 1015 in Anexa", vol.
s'a publicat in Monitorul Ofi- XVIII, unde se poate consultà.
cial, No. 11 din 14 Ianuarie 1931, A se vedeh i vechea Lege pen-
unde e poate consultà. A se tru alcatuirea i repartitia fon-
veda, i Legea contabilitätii pu- dului judetean i comunal, din
blice, din 31 Iu lie 1929, la pag. 28 Martie 1926, la pag. 222, vol.
783, vol. XVII. XVXVI, abrogatä, precum
gi modificarea din 17 Februarie
1928, in nota dela pag. 224 ace-
lag valum, modificare abrogate',
INSTRUCTIUNI gi ea prin art. 11 din prezenta
relativ la operallunile de recrutare in Lege.
armata
DIN 17 IANUARIE 1931
REGULAMENT
Aceste Instructiuni, s'au pu- pentru cercetarea registrelor funciare
blicat in Monitorul Oficial, No. din Bucovina
14 din 17 Ianuarie 1931, unde se
pot consultà. A se vedeh i In- DIN 22 IANUARIE 1931 1)
structiile anterioare, la pag. 10,
vol. XVII, precum i noua Lege Art. unic. Dispozitiunile art.
de recrutare, din 7 Iu lie 1930, 31, alM, prim, din instructiunile
la pag. 573, vol. XVIII. pentru punerea In aplicare a
legii generale a registrelor fon-
ciare, emise in baza art. V al
legii din 25 Iulie 1871 (f. 1. i. No.
LEGE 95), se modifica, cum urmeaza:
pentru reducerea diurnel deputalilor Oricine poate sa cerceteze re-
senatorllor gistrele funciare, repertoriile
care se referd la ele, colectiunea
DIN 22 IANUARIE 19311) de acte sau registrul de tran-
Art. unic. In cursul anului bu- scrierea actelor.
getar 1931, diurnele membrilor Timpul de cercetare se va
Adunarii deputatior gi a Sena-
1) Acest Regularnent a fost sanctionat cu
Decret No. 79/931 si publicat In Monitorul
1) Aceasti Lege s'a votat de Adunarea Oficial No. 18 din 22 lanuarie 1931. A se
deputatilor si Senat In sedintele dela 23 vedei Regulamentul pentru reconstituirea
Decemvrie 19'10; promulgat cu Deeret No. cirtilor funciare, din 31 lanuarie 1928, eu
75/931 i publicat In itioni(oral Oficial moditiarile din 26 Octomvrie 1928 si 6 Au-
No. 18 din 22 lanuarie 1931. gust 1930 la pag. 835, vol. XVIII.

www.digibuc.ro
38 LEGI DE UNIFICARE. 27 lanuarie 1931

aduce la cunostinta publicá prin ciale, ordinare i rurale), nu se


afisare la biuroul registrelor admit deck in localuri de zid.
funciare; el nu poate depási 3 2. Pentru debitele speciale lo-
ore zilnic. calul trebuie sá fie destinat ex-
clusiv pentru vânzarea produ-
selor preväzute de art. 62 din
LEGE Lege; sá aibh intrarea directit
pentru interpretarea art. 39 din Legea in strada i sä, fie destul de
pentru reorganizarea Ministerului Afa- incápátor pentru ca consuma-
cerilor StrAine torii sä fie serviti in interiorul
localului (minimum 5 mp.).
DIN 23 IANUARIE 19311) 3. Când se cere Infiintarea
Art. unic. Prin cuvintele se- sau mutarea unui debit special
fil misiunilor diplomatice, cari
inteo portiune dintr'o prävälie
pot fi recrutati i In afará de mai mare, separatitmea acestei
personalul Ministerului" din art.
portiuni de restul präväliei tre-
buie sä fie fácutá complet pan&
39 al Legii pentru reorganiza- in tavan, printr'un zid de cdrä-
rea Ministerului Afacerilor midä, sau scagliolá, sau prin-
Sträine, se intelege ca se poate tr'un perete de paiantä, cu in-
incredinth temporar conducerea trarea directá in stradá si In
unor misiuni diplomatice la ash fel separatit i amenajatä,
persoane din afar& de carierá ca consumatorii sa fie serviti In
si care, la terminarea misiunii interiorul localului.
ce li s'a Incredintat temporar, 4. In statiunile C. F. R., por-
inceteazä de a mai face parte turi, aeroporturi, statiuni bal-
din personalul diplomatic. neo-climaterice, târguri sau bal-
ciuri, terenuri pentru sporturi,
REGULAMENT si In general unde nu existä
constructii de zid, se vor acordh
pentru infilnlarea, mutarea i desflinla- autorizatiuni pentru nfiintári
rea de debite de vânzarea produselor sau mutári de debite i n lo-
monopolizate caluri de bârne sau paiantä, pre-
DIN 27 IANUARIE 1931 1)
cum si In chioscuri de metal
sau de lemn.
A. Condi(iuni de local
B. Condifiuni de distanta /Mrs
1. Infintári sau mutári de de- localuri
bite, indiferent de feIul lor (spe- 5. Pentru debite speciale:
a) In general, localul sä fie la
Aceasti Lege s'a votat de Senat §i A- distantä de minimum WO metri
dunarea deputatilor in sedintele dela 19 si 22 de debitele speciale existente,
Decemvrie 1930; promulgath cu Decret No. indiferent dacä aceste debite
102/931 si publicath in Monitorul Oficial No.
19 din 23 lanuarie 1931. A se vedeh vechea sunt sau nu pe aceeas stradá;
Lege din 13 Fenuarie 1894 la pag. 1217, b) In pietele publice i sträzile
vol. II, cu mod. din 19 Iulie 1921 la pag. 951,
vol. IX-X; Decretul pentru organizarea notoriu cunoscute ca mult fre-
Ministerului AfacerilorStrhine, din 6 Maiu cuentate se poate reduce dig-
1929 la pag. 474, vol. XVII precum i Legea tanta In raport cii situatia de
pentrn organizarea Ministerelor din 2 Au- fapt.
gust 1929 la pag. 877 acela volum.
2) Acest Regulament a fost publicat in 6. Pentru debite ordinare:
Monitorul Oficial No. 21 din 27 lanuarie
1931. A se vedeh i Legea pentru admini-
a) Fatä de debitele speciale
strarea i exploatarea tvlonopolurilor, din 2 existente localul trebuie ad fie
lulie 1930 cu modif. din 2 Aprilie 1931 la pag. la o distantit de minimum 100
401 si 1027, vol. XVIII metri;

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 27 Iattuarie. 1931 39

b) Intre ele numgrul lor este 12. Societätilor i intreprin-


nelimitat, indiferent de distantg. derilor comerciale cari au sucur-
7. Pentru debite rurale: sale sau cantine, se pot acorda
a) Numgrul lor este nelimitat, autorizatiuni pentru infiintarea
indiferent de distantä sau de de debite, pentru fiecare local
populatie; in parte, dacg localul indepli-
b) Comerciantii de bluturi note conditiunile prevgzute de
spirtoase, brevetati de Ministe- prezentul regulament.
rul de Finante, sunt dispensati 13. Se mai acordd autoriza-
de a produce acte doveditoare tiuni pentru vânzarea de bri-
a calitgtii de cetätean roman chete de orice fel, amorse 0 a-
de bung purtare, cerute de art. prinzgtoare de lampi.
61 0 66 din lege. 14. In debitele speciale vor
8. Distanta dintre localuri functionh numai vanzátori au-
prevgzutg la art. 5 si 6 se va torizati de C. A. M. si cari tre-
mäsura in linie dreaptg, pe dru- buie sá indeplineascg aceleasi
mul cel mai scurt ce duce dela conditiuni ea si debitantii. Nu
mijlocul usii de intrare a loca- este nevoie de aceastg autori-
lului, pentru care cere Infanta- zatie ca vânzarea sä, se facg de
rea sau mutarea unui debit sotul sau sotia, ori de copiii a-
panä la raijlocul usii de intrare flati ineg sub autoritatea pg-
a debitelor invecinate. rinteascg a debitantului.
C. Ordinea de preferintti E. Cine del aprobarea
9. Mat la acordarea de au- 15. Pentru cazurile prevgzute
torizatiuni pentru debite, cat la art. 12 si 13; art. 5, alin. a:
la mutarea lor, in caz de con- art. 6, alin. a si b si art. 7; art.
curentä (conflict de distantg in- 14, atht in caz de infiintári cat
tre localuri), pentru anumite si de mutgri de debite, apro-
centre, ordinea de preferintg va bärile se vor da de catre seful
fi urmätoarea: depozitului respectiv, pe baza
a) Invalizi i vgduve de rds- cercetärilor fäcute de revizor
boiu, personal; pentru judet si personal de sef
b) Invalizi si vgcluve de rgs- sau un functionar al depozitu-
boiu, In asociatie cu valizi; lui, pentru orasul de resedintg,
c) Valizi i societäti legal con- sub rezerva ratificgrii aprobäri-
stituite. lor de cdtre seful circumscrip-
tiei de inspectie respectiv.
D. Diverse autorizatii Pentru cererile de debite ru-
rale, dacg solicitatorul indepli-
10. Se mai acordä autoriza- neste conditiunile prevgzute de
tiuni pentru desfacerea numai prezentul regulament, revizorul
a timbrelor fiscale, cu respecta- va puteh autoriza provizoriu
rea distantelor dintre localuri, subdepozitul postal respectiv,
pevgzute la cap. B. sg inceapg imediat aprovizio-
1 1. Institutiunilor de stat, ju- narea debitului, rdmanand ea
det i comung, precum si insti- formalitgtile de aprobare i li-
tutiunilor particulare, bancare berarea autorizatiei sa se facá
se pot acorda autorizatiuni pen- ulterior.
tru timbre fiscale, indiferent de 16. Pentru cazurile prevgzute
distantg fatg de debitele de la art. 4; art. 5, alin. b; art. 10,
orice categorie, cu dreptul la re- 11, 12 si 13, precum si pentru
miza prevgzutg in deciziunile cazurile cand solicitatorii de au-
Ministerului de Finante. torizatiuni au mai fost debi-
www.digibuc.ro
40 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931

tanti, Ins& li s'au anulat autori- REGULAMENT


zatiile de functionare a debite- Fundajia Virgil Cloflec" din Cluj
lor, aprobärile se dau de comi-
tetul de directie, pe baza cerce- DIN 28 UNUARIE 1931 1)
tärilor acute de organele exte-
rioare respective, controlate si Fondul de trei milioane
prezentate cu referat de servi-
ciul vanzärilor. J. Fondul de trei milioane
este depus la, Banca National&
F. Retragerea autorizatiunilor sucursala din Cluj, sub form&
do titluri de rent& a Improprie-
17. Retragerea autorizatiuni- tdririi de 5 la sutá 19,2, in va-
lor ce se vor eliber& in confor- loare nominal& de 5.797.100 lei
mitate cu dispozitiunile prezen- pe numele Universitatea Re-
tului regulament precum si a gele Ferdinand I" din Cluj,
brevetelor si a autorizatiunilor Fundatia Virgil Cioflec". Nici
liberate pe baza vechei legi si a o schimbare In compunerea sau
Incheierilor anterioare se va face depozitarea acestui fond nu se
astf el: poate face deat eu respectarea
I. De catre directiunea gene- fidelá a prescriptiilor actului
ralä: de fundatie i cu incuviintarea
a) In caz de deces al titula- Senatului Universitar.
rilor; 2. Gestiunea acestui fond, In-
b.) In caz de incetarea func- casarea cupoanelor i ridicarea
tionärii debitelor pe trap de 30 valoarei lor se fac cu semnil-
zile Mr& o prealabilä Incuno- tura Rectorului Universitätii.
stiintare a organelor C. A. M.
respective; lntrebuintarea veniturilor
c) In caz de completti neapro-
vizionare pe timp de 3 luni. 3. Sumele ce rezultä din in-
II. De atre consiliul de ad- casarea veniturilor nete se in-
ministratie: trebuinteazd cum urmeazá:
Pentru toate celelalte abateri, Fondul A. de 90 la sutá circa
atfit la legea monopolurilor at 285.500 anual (este remis la ce-
si la Incheierile i dispozitiunile rere conform actului de donatie)
consiliului de administratie, dela d-lui donator Virgil Cioflec pen-
caz la caz.
tru cumpäräri de opere de artä.
G. Dispozitiuni tranzitorii Fondul B. de 10 la But& de
generate 28.500 lei anual este Intrebuin-
tat atat pentru transportul si
18. Aictualele autorizatiuni instalarea operelor de art2a, pen-
pentru chioscuri de fier sau tru catalog, at i pentru ame-
lemn se consider& provizorii najarea i Intretinerea sälilor
debitantii isunt obligati sa-si de expozitie, la cererea d-lui di-
mute debitele In localuri de zid rector al pinacotecii.
in conditiunile de mai sus, in 4. Atât sumele A, at i B,
termenele ce se vor fix& de cá- necheltuite .1a scadenta cupoa-
tre directiunea general& C. A.M. nelor, vor fi depuse phi& la in-
19. Toate dispozitiunile pre- trebuintare ca depozit liber, spre
väzute In regulamentele i deci- fructificate, la una din bäncile
ziunile anterioare, contrarii dis-
pozitiunilor prezentului regula- fl Acest Reguiament a fost sanctionat cu
ment, aunt si räman anulate. Decret N. 120/931 i publicat In Monitorul
Oficial No. 22 din 25 Ianuarie 1931.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 41

mari din Cluj hotärite de cdtre Actele de origine


Senatul Universitar.
5. Veniturile necheltuite ale 10. Fiecare obiect de arta va
unui an nu se capitalizeazd de- avek pe cat se poate, acte de
cal cu Invoirea expresä a dona- origine procurate de artist sau
torului si a Senatului Univer- vanzátor, sau de oricine califi-
sitar. cat sd le certifice autenticitatea.
Ca reguld, aceste venituri ne- Aceste acte vor constitui o ar-
cheltuite se adaugd la veniturile hivä gestionatá si pästratä de
anilor urmätori. Daca fondul B directia pinacotecii.
devine prea mare, el poate par- 11. Un registru inventar, le-
tial sau total sa fie värsat la gat si cu file numerotate, va
fondul A. cu Invoirea directo- servi pentru Inregistrarea tutu-
rului pinacotecii aprobatá de ror obiectelor de artd.
rector. Fiecare obiect va fi numero-
tat si trecut In registru la rand,
Contabilizarea cu mentiunea actelor sale de
autentificare si cu loc alb pen-
6. Rectorul va tine un re- tru observatil ulterioare.
gistru-jurnal special, legat si cu
file numerotate, In care se vor Comisiunea fondului
trece to ate operatiile fondului.
7. Toate cheltuelile din fon- 12. Comisiunea fondului, ce
durile A si B se vor justifica se va alcátul dui:a moartea sau
prin facturi achitate, conform renuntarea donatorului la drep-
legit contabilitätti1). Originalul tul specificat prin art. 3, se
actelor justificative se va tine compune din urmátorii membri:
la rectorat, iar -o copie va fi a) Rectorul UniVersitätii sau
pdstratá la directiunea pinaco- delegatul sdu;
tecii. b) Directorul pinacotecii;
8. Pentru sumele fondului A c) Un critic reputat;
remise ca avans, chitanta provi- d) Un pictor;
zorie a donatorului descarca pe e) Un sculptor.
rector; pentru sumele fondului Membrii c, d i e sunt numiti
B, remise ca avans, chitanta pe z;zase ani de dare Senatul U-
provizorie a directorului Pina- niversitar cu luarea avizului
cotecii descarca pe rector. Facultdtii de litere. Ei Bunt re-
eligibili si reInnoibili Cate unul
la fiecare doi ani. Sortul va de-
Darea de seamd cide asupra celor cloud prime
reinnoiri.
9. Rectorul va prezenta, Se- Functia lor este gratuitd.
natului spre aprobare un raport 13. Presedintele comisiunii
anual asupra stärii financiare, este de drept rectorul, iar se-
asupra sporirii colectiilor, asu- cretarul, directorul pinacotecii.
pra localului, asupra contactu- Comisiunea se Intruneste ori
lui cu publicul, etc., raport ba- cand o convoacd presedintele.
zat pe acel al directorului pina- Consultarea membrilor se poate
cotecii si al datelor prezentate f ace $i prin corespondentd.
de donator. 14. Comisiunea va lexercita
Acest raport va fi. publicat In toate drepturile si prerogativele
unul din Anuarele Universitátii. donatorului, astfel cum sunt sta-
bilite In actul de fundatie i in
') A se vedea Legea contabilitltii publics, acest regulament. Deciziile se
din 31 Iu lie 1929 la pag. 783, vol. XVII. iau cu majoritate.
www.digibuc.ro
42 LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931

15. Propunerile de cump A- legea editor ferate din iniliativd


rare ale obiectelor de art& se privatd1), din 28 Martie 1900, cu
pot face de fiecare membru al modificitrile aduse ulterior in a-
comisiunii fondului; ele se fac nii 1925 si 1926.
in scris si se centralizeazá la Având In vedere cá pe baza
directiunea pinacotecii. Direc- dispozitiunilor art. 30, 31 si 33
torul face referatul asupra pro- din actul de concesiune al aces-
punerilor care sunt supuse la tei linii, s'a incheiat intre direc-
votul verbal sau in scris al co- tiunea general& P. T. T. si in-
misiunii. In caz de urgentá jus- tre societatea liniei ferate de in-
tificatá, referatul directorului sä teres local Buzdu-Nehoiasi, con-
urmeze In cel mult patru zile ventia din 17 Martie 1909, pen-
dela primirea propunerii. tru executarea serviciului pos-
Acest regulament a fost apro- tal, telegrafic i telefonic pe a-
bat de cátre Senatul Universi- ceasta cale ferata, i cä aceastä
tar in sedinta din 8 Octomvrie conventie nu mai corespunde
1930. situatiei actuale de dupá räs-
boiu.
Având in vedere cererea direc-
tiunii cäii ferate particulare Bu-
CONVENTIUNE zäu-Nehoiasi, prin care solicitti
pentru transportul expediplor po§tale stabilirea unei noui conditiuni
§i executarea serviciului postal §1 tele- pentru executarea serviciului
grafic pe calea ferata particulara postal si telegrafic pe aceastä
Buzau-Nehoia§i linie.
Am incheiat urmätoarea con-
DIN 28 DiNUARIE 1931 1) vent iune:
Având in vedere actul de CAPITOMIL I
concesiune No. 5431 din 12/25
Martie 1907, Incheiat pe baza Personalul
jurnalului Consiliului de Mini-
stri No. 291 din 1/14 Martie 1907, 1. Serviciul de postä i tele-
intre ministerul lucrärilor pu- graf (In statiunile de pe linia
blice iBanca Marmorosch, BuzAu-Nehoiasi se va indeplini,
Blank si Co., societate anonimä in total sau numai in parte din
pentru constructia cáii ferate acest serviciu, in mod oblige-
de interes local Buzáu-Nehoiasi, toriu de catre sefii statiunii, sau
declaratá de utilitate public& in lipsa lor de câtre impiegatii
cu decretul regal No. 1129, pu- de miscare, imputerniciti de ei
blicat in Monitorul Oficial No. ?i pe rdspunderea senor lor, in
276 din 1907. orele obisnuite ale exploatärii,
Avand In vedere câ pe baza când ei vor fi si la dispozitia
jurnalului Consiliului de Mini- publicului.
stri No. 1544 din 25 Octoinvrie 2. In punctele de oprire ale
1910, concesiunea a trecut asu- trenurilor, unde eventual nu
pra Societátii Anonime a Cáii vor fi sefi de statie sau impie-
Ferate Buzáu-Nehoiasi. gati de miscare, schimbul de
Având in vedere art. 19 din
1) A se vedea Legea dilor ferate din ini-
.1) Aceast5 Conventiune a fost ratificata tiativa privatI, din 28 Martie 1900 la pag.
prin J. C. M. sub No. 1912/930 0 publicatä 855, vol. II, cu modif. 31 Mai 1905 0 28
n Monitorul Oficial No. 22 din 28 lanuarie Martie 1926, precum si Regulamentul de
1931. Ea abroga vechea Conventie din 17 aplicare din 13 IDecenwrie 1925 la pag. 1174,
Martie 1909. Arol.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 43

eorespondentl se va face intre privitoare la serviciul postal si


functionarii postali din trenuri telegrafic in statiunile citii f e-
(ambulante) si intre factorii ru- rate Buzgu-Nehoiasi, se vor face
rali, in limita opririlor in acele de organele de control P. T. T.
puncte fixate prin itinerariu. si de acelea ale adminitratiei
3. In statiunile unde servi- acestei eta ferate particulare.
ciile de postg, prin desvoltarea La necesitate, pentru consta-
recunoscutg. de Regia Autononag tári speciale, se vor face anchete
P. T. T., vor necesita spor de mixte cu delegati ai ambelor
personal, sefii de statiune vor administratiuni, obligate a se
puteg fi ajutati In executarea anuntg la timp.
serviciului de postg usoarg de
cdtre functionari postali spe- CAPITOLUL II
ciali, nurniti si plgtiti de Regia
Autonomg P. T. T. si aflati sub Servicial poçtal
ordinele sefilor de stet iuni nu-
mai in ceeace priveste atribu- 6. Statiunile cgii ferate Bu-
tiunile ler de serviciu postal. zdu-Nehoiasi, care sunt autori-
4. Functionarii liniei ferate zate a indeplini serviciul de
Buzgu-Nehoiasi, cari vor fi in- postg si telegraf, se vor deter-
sercinafi a indeplini serviciul mink dupg necesitate, de Regia
de postä $i telegraf, la numirea Autonomg P. T. T. care va co-
lor in functiune vor depune ju- munich directiunii cgii ferate
rgmântul prevgzut de legea Buzgu-Nehoiasi, la inceputul fie-
pentru statutul funaionarilor cgrui an, orice schimbare, adgu-
publie0 sau de statutul perso- gire sau suprimare.
nalului P. T. T., dupg cum Aceste statiuni vor executà
urmPazg: serviciului postal intern si inter-
Jur, in. mimele lui Dumnezeu, national, adicg vor primi si ex-
pe onoare i constiintg, cg voiu pedig:
indeplini datoriile mele cu cre- a) Corespondentg de tot felul:
dintg si cg voiu respectb, cu oficialg i particular* simplg
sfintenie legile i Constitutia si recomandatg, cu sau färg
Patriei mele". ramburs, imprimate, jurnale,
Jur cg nu voi impgrtäsi ni- etc. si scrisori internationale cu
mgnui secretul si cuprinderea valoarea declaratg;
corespondentei de tot felul". b) Mesagerii interne de tot fe-
Jur credintg Regelui Carol al lul, cu sau färg valoare declare-
II-lea i Dinastiei Sale". cu sau Mr% ramburs, mesa-
Ash, sg-mi ajute Dumnezeu". gerii externe fgrg ramburs, cole-
Foaia de jurgmânt subscrisg tele postale interne cu sau fgrit
de functionarul respectiv i vi- valoare declaratg si gropuri
zatg de delegatul directiunii ge- scrisori cu valoare declare*
nerale a postelor, care a asistat Vor emite i plgti mandate
la depunerea juramântului, se postale interne;
va pastre in arhiva administra- Vor vinde mgrci postale;
-tiei cgii ferate Buzgu-Nehoiasi, e) Vor execute serviciul pentru
comunicâncl o copie i Regiei postg ruralä;
Autonome P. T. T. f) Vor executh orice alt servi-
5. Inspectiunile si anchetele ciu pogal nou, intern sau inter-
national, pe care ulterior Regia
1) A se vedea Legea pentru statutul func-
Autonomg P. T. T., de comun
tionarilor _publici, din 19 Iunie 1923 la pag. acord cu administratia liniei fe-
409, vol. XIXII. rate Il va ggsi cg este necesar
www.digibuc.ro
44 LEGI DE UNIFICARE. 28 lauuarie 1931

el fie efectuat si prin interme- schimbh corespondentá, mesage-


diul statiunilor cxii ferate Bu- rii, postpachete, etc., direct cu
zau-Nehoiasi. statiunile de pe calea feratá Bu-
Executarea tuturor acestor zdu-Nehoiasi, se vor determina
servicii postale se va face de c&- de directiunea generald P. T. T.,
tre personalul call ferate Buz&u- intocmind tablouri care se vor
Nehoiasi in mod obligatoriu si distribui la fiecare din statiunile
in conformitate cu legile, regula- respective si la directiunea aces-
mentele, conventiunile, tarifele Si tei linii.
instructiunile in vigoare, privi- 10. Corespondenta simpld so-
toare la serviciile de postä in- sitn si adresatá in gári va fi
terne si internationala, far& a pusd la dispozitia publicului In
se mai percepe alte taxe supli- statiuni, in dulapuri speciale de
inentare. postä restantä, inchise in gea-
7. Corespondenta de serviciu muri, procurate de Regia Au-
privitoare la calea ferat& Buz Au- tonornä P. T. T. si asezate pa
Nehoiasi, preschimbatä, intre di- peronul statiei sau In interiorul
rectiunea acestei linii si orga- localului Or% sub toatá sigu-
nele sale, precum si aceà a sta- ranta. Toatä cealalt& corespon-
tirmilor ei intre dänsele, se va dentä Inregistratä se va predit
face prin personalul s&u de de sefii de statiuni, fie direct ce-
executie din statiuni, sau de lor in drept, fie organelor de dis-
tren, Ins& %A, a se face schimb tribuire p. t. t., dupg. caz.
de corespondent& cu persoane
sträine, aceasta din urm6 cores- CAPITOLUL III
pondent& urmand a fi incredin- Yagoane postale
tatä serviciului postal.
Corespondenta preschimbatá 11. Administratiunea cAii fe-
intre Regia Autononad P. T. T., rate Buz&u-Nehoiasi, se obligä a
directiunea cMi ferate Buz&u- transporth cu trenurile mixte si
Nehoiasi si statiunile ei, va fi de cálátori toate expeditiunile
consideratá corespondent& de Postale de orice categorie si pe
serviciu si tratatá in consecintá. functionarii postali de serviciu,
8. Expedierea si primirea co- in modul urmätor:
respondentei si a obiectelor pos- 1. Dacá expeditiunile postale
tale se face prin toate trenurile se vor puteh face in vagoanele
de calátori si mixte, in care va de bagaje ale trenurilor, sub
aveh dreptul sg, circule si sä-si supravegherea si räspunderea
indeplineascä serviciul functi- functionarului postal care va
onarii postali necesari pentru luà loc In acelas vagon cu con-
efectuarea curselor la ducere si ductorul trenului, ele,se vor face
intoarcere. gratuit conform actului de con-
Când se va gAsi de cuviint&, cesie.
atunci se va puteà face trans- expeditiunile postale
2. Bach',
portul expeditiilor postale in- sunt mai numeroase necesitänd
chise In saci sau postpachete, compartimente separate de acela
prin functionarul delegat de so- al bagajelor, atunci ele se vor
cietate, care insoteste trenul la face in vagonul special de post&
ducere si inapoiere, fdrá nici o si bagaje (jumátate vagon).
plat& special& din partea Regiei 3. Dac& Ins& traficul poVal
Autonome P. T. T. este ash, de mare Meat depAseste
9. Oficiile postale si biurou- capacitatea compartimentului
rile postale ambulante care vor din vagonul de post& si bagaj,
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 45

atunci se va pune- la dispozitia de concesiune, ca taxl de rulaj,


postei intreg vagonul de post& si 2 lei si 40 bani de osie si km pe
bagaj. distantele efectiv parcurse, atAt
12. Administratia societAtii la ducere cât i la intoarcere.
Buzau-Nehoiasi va tine la dispo- Plata se va face In conturi lu-
zitia Regiei P. T. T. pentru trans- nare, intocmite de directiunea
porturile expeditiflor postale, 3 chid ferate Buzäu-Nehoiasi, dupa
vagoane de postA i bagaj, pen- confruntarea cu datele oficiului
tru care Regia Autonom& P. T. Buz&u, care va tine zilnic foile
T. va pláti o locatiune fix& anu- de parcurs dup& indicatiunile
alä de 64.000 lei. Regiei P. T. T.
13. Vagoanele de post& i ba- 17. La vagoanele speciale de
gaj se vor procurà de societatea post& i bagaj cu doll& osii, in
adj. ferate Buz&u-Nehoiasi i vor care s'a rezervat un -comparti-
fi astfel amenajate in interior, ment pentru bagaje i pentru
ca s& corespund& sigurantei, conductorul trenului, taxa de ru-
usurintei de manipulatie i tu- lai pentru transporturile postale
turor cerintelor postale indicate se va socoti numai pentru o sin-
de Regia P. T. T. gurá osie; iar la vagoanele spe-
La compartirnentul postal al ciale intrebuintate complet nu-
vagonului de post& i bagaj Re- mai pentru post& taxa de rulaj
gia P. T. T. va ave& dreptul s& se va socotl dupa numärul de
adapteze cutii de scrisori, pe osii ce are vagonul.
contul säu i fárá vreo platä 18. In caz c&nd vagonul des-
cátre directiunea liniei Buzáu- tinat serviciului postal s'ar de-
Nehoiasi, sau sä, se fac& o des- fect& In mersul lui, directiunea
chizáturá in peretele vagonului càii ferate Buzäu-Nehoiasi este
de post& i bagaj pentru intro- obligata a pune la dispozitia
ducerea scrisorilor. functionarilor postali, spatiul
14. Suma previlzutá drept lo- necesar Indeplinirii serviciului
catiune pentru cele trei vagoane inteun alt vagon de orice cate-
de postä i bagaj se va plátl gorie, pentru ca sä nu fie sus-
anual de Regia Autonoma P. T. pendatá sau intreruptä cursa
T., in ea cuprinzändu-se: lumi- postald, ludndu-se toate precau-
natul, incAlzitul, intretinerea tiunilenecesare pentru ca func-
reparatiunea acestor trei va- tionarul postal sä, poatä lucr& In
goane puse la dispozitie de cätre sigurantä, i nestingherit de ni-
administratia cáii ferate Buz&u- meni.
Nehoiasi, dupg, necesit&tile ser- 19. Directiunea cgii ferate
viciului. BuzAu-Nehoiasi nu-si ia rAspun-
15. Administratia cAii ferate derea pentru pierderea sau dis-
Buzgu-Nehoiasi este datoare a paritia valorilor incredintate
aye& Intotdeauna, in bun& stare personalului postal; isi ia ins&
de functionare, rezervä de va- obligatiunea ca, prin personalul
goane de post& i bagaj, astfel sdu, sá dea tot concursul nece-
cá, In caz de defectare sau acci- sar pentru salvarea i asigura-
dentarea unui vagon, transpor- rea expedhiei si a valorilor pos-
tul postal s& nu sufere. tale aflate In vagon, and s'ar
16. Pentru tractiunea vagoa- Int&mplà ca functionarul postal
nelor speciale de post& i bagaj srt fie pus In as& stare, Mat s'ar
atasate la trenurile acestei cal gási in neputint& de a-si pástr&
ferate, Regia Autonomä P. T. T. sau a-si asigurà expeditia pos-
va pláti directiunii c&ii ferate tal& si valorile din cauza vre-
Buzäu-Nehoiasi, conform actului unui accident In vagonul postal,
www.digibuc.ro
46 LEGI DE UNIFICARE, 28 Ianuarie 1931

provenit din cauza liniei sau a tiunile de serviciu ale Regiei Au-
altei imprejurgri de fortg majo- tonome P. T. T., privitoare la
rg. Ace las concurs Il va da func- telegraf, färg a se mai percepe
tionarilor postali si In cazuri de alte taxe suplimentare.
pericol, ränire gravg, atac ban- 24. In caz de intreruperea fi-
ditesc, etc. relor telegrafice, corespondentele
vor puteg fi preschimbate, pe cat
CAPITOLUL IV posibil, In mod reciproc, pe firele
rgmase bune ale uneia din cele
Orarul curselor doug administratiuni, färg ca
aceasta sä dea loc la stabilirea
20. In statiunile cgii ferate vreunui decont, fie din partea
Buzgu-Nehoiasi trenurile nu vor Regiei P. T. T., fie din partea
fi pornite pâng ce schimbul, In- directiunii cgii ferate Buzgu-Ne-
cArcarea i descgrcarea expedi- hoiasi.
tiunilor postale nu vor fi com- 25. Pentru expedierea mai cu
plet terminate. inlesnire a corespondentei tele-
In caz de nevoie, functionarul grafice la si dela statiunile cgii
postal va face uz de semnale ferate Buzgu-Nehoiasi, Regia
(fanion sau lanterng) punându-le Autonomg P. T. T., va face cu a
la usa vagonului; aceste semnale sa cheltuealg, in limitele posibi-
vor fi respectate de personalul litgtii leggturg telegraficg intre
de miscare al statiunilor. acele statiuni i oficiile postale
21. Intarzierile mai mari de din acele localitäti sau cele In-
3 minute peste oprirea reglemen- vecinate.
tail in pornirea trenurilor, pro- 16. Regia Autonomg P. T. T.,
venite din cauza serviciului pos- are dreptul sg aseze- liniile sale
tal, se vor semnalg de cgtre di- proprii pe terenul expropriat sau
rectiunea cgii ferate Buzgu-Ne- utilizat ci directiunea cgii ferate
hoiasi, Regiei Autonome P. T. T., Buzgu-Nehoiasi, färg a plätl
care va trebui sg ia cuvenitele vreo despggubire. Deasemenea
mgsuri pentru Inläturarea Intar- Administratia P. T. T., va
zierilor. putek sg aseze firele sale Pe
22. Directiunea cgii ferate stâlpii directiunii cgii ferate
Buzgu-Nehoiasi, tinând seama Buzgu - Nehoiasi j viceversa,
de necesitgtile serviciului P. T. bineinteles dacg inältimea stâl-
T., va face cunoscut din vreme pilor Inggdue Intinderea de
(cu cel putin 15 zile inainte) Re- noui fire, plgtind In acest
giei Autonome P. T. T. modifi- caz, Administratia P. T. T., ca
cgrile ce ar introduce In mersul si directiunea cgii ferate Buzgu-
sau oprirea trenurilor, precum Nehoiasi, administratiei cgrei a-
suprimgrile sau adgugirile de partin snip% o taxg de loca-
trenuri noui. tiune de 64.000 lei pe an l pe
km de fir desvoltat.
CAPITOLUL V 27. Personalul P. T. T., de
control al liniilor telegrafice va
Serviciul telegrafic aveg dreptul sg inspecteze insta-
latiunile telegrafice de pe aceas-
23. Corespondentele telegra- ta cale feratd, precum i legg-
fice private $i oficiale vor fi turile lor cu oficiile postale.
taxate si manipulate de persona- 28. Serviciul telegrafic se va
lul caii ferate Buzgu-Nehoiasi In efectuà In orele de serviciu ale
conformitate cu legile, regula- statiunilor respective de pe calea
mentele, conventiunile i instruc- feratä Buz6u-Nehoiasi, In ca-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 28 lanuarie 1931 47

zuri de pericole mari ca: incen- materiale j unelte trebuincioase


diu, inundatii, etc.; sefii de sta- serviciului telegrafic al Regiei
tiuni sunt obligati a efectua Autonome P. T. T., se va apnea
Inlesni transmiterea telegrame- tariful normal cel mai ieftin din
lor j in afark de orele de ser- seria taxelor fixate pentru tran-
v iciu. sporturile márfurilor de mica
29. Telegramele date in inte- iuteala, redus cu 50 la auta.
resul serviciului call ferate Bu-
zau-Nehoiasi se vor face gratuit CAPITOLUL VII
daca nu tree de extremitatile a-
cestei cM ferate. In caz contra- Märci, material fi obiecte de servicx
riu, ele vor fi taxate conform
tarifelor in vigoare ca i pentru 33. Regia Autonoma P. T. T.,
particulari. va procura statiunilor caii ferate
30. Serviciul telegrafic se va Buzau-Nehoiasi, marcile postale
efectua de personalul cáil ferate de orice categorie, neoesare ser-
Buzau-Nehoiasi fad% all& plata viciilor din gari, creditand pe
decal diurna prevazutá de art. sefii de statii respectivi cu ase-
39. menea marci, potrivit importan-
tei traficului.
CAPITOLUL VI Personalul call ferate Buzau-
Nehoiasi, pentru a putea satis-
Transporturi speciale de personal face cerintele publicului in orice
material moment, este dator a-si corn-
pieta depozitul de marci cu care
31. Personalul P. T. T., alb.- este creditat, cumpärand fie dela
toreste pe linia Buzah-Nehoiasi functionarii postali ai curselor,
in modul urmator: fie dela oficiul eel mai apropiat.
a) Cu permise permanente 34. Pentru executarea servi-
clasa I de liberä circulatie acor- ciului postal si telegrafic in sta-
data in mod gratuit de direc- tiunile caii ferate Buzau-Neho-
tiunea call ferate Buzau-Neho- iasi, Regia Autonoma P. T. T.,
iasi, urmatorului personal: di- va procura fara nici o plata per-
rectorul general, sub-directörul sonalului din statiuni legile,
general, directorul regional res- conventiunile, regulamentele si
pectiv, un inspector dela regi- instructiunile privitoare la a-
onala respectiva, inspectorul ceste servicii.
sub-inspectorul biurourilor pos- Deasemenea vor procura si
tale ambulante, controlorul si registrele, imprimatele precum
atasatul tehnic al judetului Bu- obiectele necesare ea: dula-
zau; puri, poste-restante, cumpene,
b) Cand deplasarile sunt 0:- cutii de scrisori, stampile de zi,
cute in interes de serviciu pe stampile cu diferite indicatiuni
aceastä linie, personalul va cá- de serviciu, etc.
làtorl cu permise de clasa III,
valabile cu carnetul de identi- CAPITOLUL VIII
tate sau cu ordine speciale ce se
vor prezenta la cerere. Contabilitate. Mandate. Subventie
In acest scop, Societatea Bu-
zau-Nehoiasi va pune la dispo- 35. Taxele proyenite din co-
zitia Regiei Autonome P. T. T., respondenta postal& i telegra-
trei permise gratuite clasa III, flea precum i conturile manda-
anonime. telor postale se vor inainta Re-
32. Pentru transporturile de giei Autonome P. T. T. prin ofi-
www.digibuc.ro
48 LEGI DE UN1FICARE. 28 lanuarie 1931

ciul postal Buzau, cu adresa for- diul Administratiei call ferate


mala, de atre directiunea aii Buau-Nehoiasi, o indemnitate
ferate Buzau-Nehoiasi, dupa fi- sau diurna ce se va stabili de
nele fiecarei luni i cel mai tar- comun acord de ambele admini-
ziu la 10 ale lunii urmätoare, stratiuni, proportional cu trafi-
impreunä cu toate registrele, cul corespondentei sau cu servi-
mandatele j actele relative la ciu ce efectueaza fiecare.
serviciul efectuat. In aceastä indemnitate se cu-
Regia Autonoma P. T. T. va prind i cheltuelile de cancelarie,
dispune verificarea acestor acte luminat, etc., necesare in acest
de atre organele sale, care vor scop.
stabill sumele bune de plata. Regia Autonoma P. T. T., a-
36. Lipsurile ce se vor cons- corda o asemenea indemnitate
tat& de cätre controla Regiei P. personalului din directia aii fe-
T. T., vor form& obiectul unei rate Buzau-Nehoiasi, care este
liste de lipsuri si se VOr Incas& special insärcinat cu controla-
dela functionarii responsabili, rea conturilor i scriptelor de
prin directiunea cäii ferate Bu- manipulare ale serviciului de
zau-Nehoiasi, care le va \Tars& postä i telegraf, ce urmeaza a
conform cererii din comunicarea se lnaint& apoi Regiei Autonome
respectiva; iar plusurile ce se vor P. T. T.
constatà, se vor regula cu oca- 40. Nici un spor de indemni-
ziunea primului cont urmator. zatie sau diurna nu se va puta
37. Regia Autonomd P. T. T., acordh cleat la inceperea unui
va pune la dispozitia statiunilor exercitiu bugetar si numai daca
cäii ferate Buzau-Nehoiasi, prin acest spor a fost prevazut in bu-
intermediul directiunii acelei getul Regiei Autonome P. T. T.,
sumele necesare pentru a- In urma unei intelegeri preala-
chitarea mandatelor postale, bile intre ambele parti.
când statiunile respective IIi vor Pentru anul 1930 diurnele Bunt
semnal& a nu au fonduri din cele ce se achitä la data semna-
venitul postal. Aceste sume se rii prezentei conventiuni.
vor cere numai dela oficiul Bu- 41. Plata indemnizatiilor Si
zau. diurnelor se va face lunar de
38. Regia Autonomä P. T. T., catre dirigintele oficiului Buzau,
va acord& call ferate Buzau-Ne- pe baza statelor intocmite si cer-
hoiasi o subventie de 10.000 lei tificate de directiunea Buzau-
anual drept compensatie pentru Nehoiasi.
plata abonamentului centralei
telefonice dela sediul din Buzäu CAPITOLUL X
al directiunii acelei linii, care
centralä a functionat färä platd, Indatoririle i responsabilitatea per-
in virtutea vechei conventii. A- sonalului. Despägubiri
ceastä subventie se va achit& cu
incepere dela 1 Ianuarie 1931. 42. ef ii de statie i impiega-
ii miscare ai statiunilor cäii
CAPITOLUL IX ferate Buzau-Nehoiasi, insarci-
nati cu executarea serviciului
Tratamentul personalului postal si telegrafic, sunt supusi,
ca 5i functionarii P. T. T., tu-
39. Pentru efectuarea servi- turor indatoririlor i responsabi-
ciului postal si telegrafic, Regia litätilor prevazute de legile si re-
Autonomä P. T. T., va plat! se- gulamentele P. T. T., atta in
filor de statiuni, prin interme- ceeace priveste secretul oorespon-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 30 Ianuarie 1931 49

dentei, cat i pentru efectuarea mäne In vigoare pana and Or-


serviciului de orice naturä tile interesate, de comun acord,
pentru manipularea intregei ex- vor gäsl a este necesar modifi-
peditiuni postale incredintatä carea dispozitiunilor ei in parte
lor. sau In total.
43. Directiunea cdii ferate Bu- Totus, aceasta conventie poate
zdu-Nehoiasi nu va aveh nici o fi denuntata de una din párti cu
rilspundere pentru greselile, cu un preaviz de cel pu(in 6 luni
voie sau fárh, voie ce ar comite inainte de inceperea unui an fi-
functionarii sdi in executarea nanciar.
serviciului postal si telegrafic, 46. Diferendele ce se vor ivl
chiar In cazul and ar aveh ca intre Regia P. T. T., si Societatea
consecintd o pierdere bäneascl cdii ferate particulare Buzgu-
pentru Administratia P. T. T., Nehoiasi, vor fi supuse spre li-
insä ea este datoare: chidare Ministerului Luerdrilor
a) A pedepsl pe impiegatii ei Publice si al Comunicatiilor.
vinovati, cu aceeas asprime ca Fäcut in triplu exemplar in
cum ar fi comis groeli In exe- Bucuresti, la 2 Decemvrie 1930.
cutarea serviciului Eau propriu;
b) A retine din salariul lor su-
mele ce ar datork Regiei Auto- LEGE
nome P. T. T., din gestiunea ser- pentru modif. art. din Legea pentru
viciului; organizarea administrallilor locale
c) In, cazul and un sef de sta-
tie sau Impiegat al aii ferate DiN 29 IANUARIE 1931
Buzdu-Nehoias va Pärdsl, cu
voie sau färä, voie serviciul Aceastä Lege a fost publicatá
ar figur& asupra lui datorii bd- la pag. 1016 in 'Anexa", vol.
nesti chtre ambele administra- XVIII, unde se poate consulth.
truni, din sumele sau averea ce A se vedea Legea pentru orga-
se vor gási se vor despagubi nizarea administratiilor locale,
ambele administratiuni propor- din 3 August 1929, la pag. 920,
tional cu pierderile can zate. vol. XVII, cu modif. ulterioare,
44. Orice abatere dela pres- precum si noua modificare din
criptiunile legilor, regulamente- 15 Iulie 1931, la ordinea crono-
lor, conventiunilor ì instructi- logic& In acest volum.
unilor de serviciu postal si tele-
grafic, de chtre sefii de statie
sau impiegatii all ferate Bu- D ECRET
zäu-Nehoiasi, vor fi aduse de ch.-
tre Regia Autonomd. P. T. T., la pentru sanctionarea Statutelor So-
cunostinta Directiunii acelei cdl cletälli de gaz aerian, din municlpiul
ferate, care este obligatá a lu& Galati
mäsurile disciplinare de repri-
mare si indreptare. DIN 30 IANUARIE 1931

CIAPITOLITL XI Acest Decret sub No. 170/931,


impreund cu Statutele Societatii,
Durata conventiel Caietul de sarcini i evaluarea
aporturilor sociale, s'a publicat
45. Aceastä, conventie se va In Monitorul Oficial No. 24 din
consider& ca push, in aplicare pe 30 Ianuarie 1931, unde se pot
data de 1 Ianuarie 1930, incepu- consultit.
tul anului financiar, i va rá-
www.digibuc.ro
26495.C. Ilamangiu. vol. XI X.--4.
50 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931

REGULAMENT Tdrguri de consum


pentru aplicarea Legil privitoare la Municipiile cu o populatie de
organizarea exportulul de animale 91 cel putin 70.000 locuitori, adicd
de carne in prezent: Bucuresti, Chisindu,
DIN 5 FEYRUARIE 1930) Clui, Iasi, Timisoara, Oradea,
Cernduti, Galati, Caiova, Bräila,
1. Ministerul Agriculturii Arad si Ploesti, precum si cen-
DomenIilor i cel de Industrie trele industriale sau comerciale
Comert, aunt autorizate sd mai importante, cari vor fi de-
organizeze i ad rationalizeze semnate de Ministerul Agricul-
exportul de animale si de carne turii i Domeniilor de acord cu
proaspdtd din Romania, tinând Ministerul de Industrie si Co-
seam& de posibilitäAile de pro- mert, sunt obligate ca in ter-
ductie ale tdrii, precum si de men de 5 ani dela punerea in
capacitatea de absorbtiune si de aplicare a legii pentru organi-
cerintele pietelor strdine. zarea exportului de animale si
In vederea realizarii acestui de carne transforme tar-
scop, toate dispozitiunile privi- gurile actuale de animale, In
toare la comercializarea anima- targurt de consum, inizestran-
lelor si a carnei proaspätd, se du-le cu instalatii trebuincioase.
vor M. de aceste cloud minis- rargul sd fie alaturat dui:4 po-
tere, de comun acord. sibilitate, pe langd abator i sä
Drepturile de targ de animale, fie prevdzut cu linie de cale fe-
de cari se bucurd diversele co- rat'd directd, cu cheiu de debar-
mune din tard, vor fi revizuite care si ocoale pentru inlesnirea
In termen de un an dela pu- examindrii sanitare veterinare,
nerea in aplicare a legii pentru grajduri pentru addpostirea a-
organizarea exportului de ani- nimalelor, hale de vânzare pen-
made si de carne. Vor fi des- tru animalele mari, animale
fiintate acele tdrguri: mici si porci, grajduri pentru
a) Despre cari se va dovedi animalele rämase nevândute de-
cd nu sunt motivate de intere- la un tdrg la altul, basculd, in-
sele economice locale; stalatie pentru dezinfectarea
Cari nu sunt inzestrate basculei si a grajdurilor, groapä
conform prevederilor legii de de gunoi, biurou pentru admi-
politie sanitard veterinard; nistratia argului i pentru
c) Cari din taxele de targ -nu bursà i o ciddire pentru por-
realizeazd nici atâta venit cat tar. Planurile de constructie ale
este necesar pentru intretinerea acestor târguri vor fi inaintate
targului; pentru aprobare Ministerului
d) Carl nu se vor ingriji ad Agriculturii i Domeniilor.
aibd in fiecare zi de târg cu- Aceste targuri vor functiona
venita vizitä sanitard-veterinard in baza unor regulamente locale
a animalelor admise la târg; votate de consiliile comunale
e) Cari nand la 1 Ianuarie respective si aprobate de Mini-
1932 nu vor fi inzestrate cu bas- sterul Agriculturii i Domeniilor
cule pentru antärirea anima- de acord cu Ministerul de In-
lelor vandute la MIT. dustrie i Comert.
1) Acest Regutament a lost sanctionat cu Organizarea de sindicate
Decret No. 4020/930 i publicat In Moni-
tor:Al Oficial No. 29 din 5 Fevruarie 1931.
A se vedea i Legea pentru organizarea
2. Ministerul Agriculturii
exportului de animate, si de carne, din 28 Domeniilor impreund cu Mini-
Iunie 1930 la pag. 421 vol. XVIII. sterul de Industrie si Comert va
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE1 5 Fevruarie 1931 51

stimulä i sprijinl Anfiintarea a) Cooperative le de desfacere


de sindicate pe regiuni produ- In comun ale crescätorilor de
cAtoare, sindicate cari vor func- animale;
tionä pe baza unui statut apro- b) Ingräsatorii industriali cari
bat prin jurnalul Consiliului se ocupg In mod sistematic cu
de Ministri. Ingräsarea animalelor, precum
Statutul va determinb, condi- Ingräsätori agricoli;
tiunile de admitere ale membri- c) Exportatorii de animale
lor cari sunt producätori si co- profesionisti cu firma Inregis-
mercianti de animale, precum si tratä sau cei ce se vor obligà
modul functionärii $i raza de säii Inregistreze firma MO' un
activitate a sindicatului. termen de 30 zile dela data ce-
rerii, fie individual, fie In aso-
Scopul sindicatelor ciatie;
d) Corporatiunile agricole cum
Scopul sindicatelor va fi: aunt: asociatiile, sindicatele
a) Reprezentarea i sustinerea reuniunile agricole a caror
intereselor comerciantilor si pro- membri se ocupä cu cresterea
duatorilor de animale cari sunt animalelor;
membri ai sindicatului; e) Persoane cari prin profe-
b) Rationalizarea exportului de siunea lor lucreazI pentru In-
animale i carne proaspätä In
curajarea cresterii animalelor
raport cu capacitatea de pro- promovarea exportului de a-
ductie a regiunii sindicatului nimale si produse de originä
animalä. Ele vor fi admise prin
cu puterea de absorbtie a pie- hotärlrea adunäril generale.
telor sträine;
c) Orientarea si organizarea Conditiunile de admitere
productiei de vite In regiunea
sindicatului, dupg., cerintele pie- 4. Pentru admiterea In sindi-
telor sträine; cate, se cer urmätoarele condi-
Clutarea i organizarea u- tiuni:
nor noul debuseuri pentru vi- a) Asociatiile i instalatiile sä
tele românesti peste hotare; fie legal constituite;
e) Promovarea Infiintärii de b) Persoanele prevdzute la art.
cooperative pentru intensificarea 3, alin. b, c i e sä fie majori,
desfacerii In comun a animale- sä nu fi suferit vreo condam-
lor i ctirnei proaspete; nare pentru Inseldciune, mitä,
Stimularea í Inflintarea furt i abuz de Increclere, sä, nu
tärgurilor de consum sistema- fie faliti, inferzisi sau pusi sub
tice, care sä contribue la regu- consiliul judiciar, iar cele pre-
larea preturilor din tar& si vrtzute la alin, b i e sä fie -si
apere pe producätori de speculä; cetäteni români;
g) Propagarea principiilor de c) Exportatorii de animale,
comert sänätos si cinstit; preväzuti la art. 3, alin. c, tre-
h Adunarea de date stati- buie sä depunä o cautiune de
stice si informatiuni cu privire lei 100.000, fie numerar, fie In
la animalele disponibile pentru efecte, sau garantie de bane&
export din regiunea sindicatului. acceptatá de consiliul de admi-
nistratie.
Membrii sindicatelor Organele sindicatelor
3. Din sindicate vor 'Rite& 5. Organele sindicatelor vor
face parte: fi adunarea generalá, consiliul
www.digibuc.ro
52 LEG1 DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931

de administratie, comitetul de al Ministerului de Industrie si


directie i comitetul de censori. Comert (institutul de export).
Dintre membrii consiliului de Uniunea central ti. poate coopth
administratie vor fi: X-1 re- membri colaboratori dintre per-
prezentanti ai producAtorilor si soanele cari prin cunostintele si
X ai exportatorilor. Din consiliu experientele lor ar puteh sä, co-
mai fac parte de drept un de- laboreze cu succes la indepli-
legat al Ministerului Agriculturii nirea programului sau.
Dorneniilor, directiunea Zoo- Ace*tia vor fi cu vot consul-
tehnica i unul al Ministerului tativ si in numär de maximum
de Inctustrie i Comert, ambii 1/3 parte a numärului membri-
din localitate, cari iau parte la lor titulari.
$edinte cu vot consultativ. Mandatul membrilor Uniunii,
Comitetul de directie se va dureazä atilt timp cat dureazá
compune din presedintele sin- mandatul consiliilor de admini-
dicatului $i din doi membri de- stratie ale sindicatelor care le-a
semnati de consiliul de admini- dat delegatia.
stratie.
Comitetul de censori Va fi al- A tribuOunile Uniunii
catuit din câte trei membri or- 7. Atributiunile Uniunii vor
dinari $i trei supleanti, din cari fi in special urmättoarele:
2 reprezentanti ai exportatorilor a) Va sustine si reprezenth
unul al producätorilor. interesele comune ale tuturor
Atributiunile *i modul de func- sindicatelor, pentru ra(ionaliza-
tionare ale acestor organe vor rea exportului de animate si de
fi specificate in statut in con- carne proaspätä, fäcând leg&
formitate cu prevederile leg gii turä intre aceste sindicate, pre-
persoanelor juridice 1). cum 5i legAtura cu autoritätile
Uniunea centrald de stat i cu pietele sträine, färä
6. In vederea coordonärii ac- a puteh face tranzactiuni co-
sindicatelor se va con- merciale;
b) V a reprezenth contingen-
stant. in Bucure$ti, de catre sin- tul de animate $i de carne
dicatele regionale, o uniune cen- proaspätä exportabill, intre sin-
tralä a sindicatelor, avand un dicatele pentru rationalizarea
statut special aprobat prin jur- exportului de animate $i de
nalul Consiliului de Ministri, pe carne, fatä de acele täri in care
taza referatului Ministerului A- importul de animale se face pe
griculturii i Domeniilor i a baza contingentärii, cäutând sä,
celui de Industrie -si Comert. amortizeze interesele producäto-
Membrii Uniunii rilor si ale exportatorilor din
%rd.
Uniunea centralà a sindicate- Cota exportabilä cuvenitä. pen-
lor se compune din pre$edintii tru fiecare sindicat, va fi fixatä
smclicatelor i din cate dni dele- tinându-se seama de:
gati din partea consiliului de 1. Datele statistice dirt ultimii
adrninistratie al fiecdrui sindi- 5 ani a proportiei participärii
cat, unul reprezentând pe pro- efective a membrilor fiecärui
ducatori si celalalt pe exporta- sindicat, la exportul de animale
tori, un delegat al Ministerului si carne proaspätä, cu destinatia
Agriculturii si Domeniilor (di- fatä de care este nevoie
rectia Zootehnicl) si un delegat de contingentare.
1) A se vedca Legea persoanelor juridice, 2. Capacitatea instalatiilor con-
fin 6 Fevruarie 1924 la pag. 244 vol. XI-Xil. struite in scopul de a preghti
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1971 53

animale pentru export, cu ga- jele acordate printr'un jurnal


rantiile necesare din punctul de al Consiliului de Ministri, in
vedere al politiei sanitare vete- vederea intensifichrii exportului
rinare; de animale, precum si a ggsirii
c) Va judech reclamatiile mem- pgstrgrii debuseurilor.
brilor in contra consiliului de
administratie al sindicatului Sindicate noui
respectiv cu privire la reparti- 10. Sindicate noui se pot In-
zarea cotei de export; flint& printr'un jurnal al Con-
d) Ii dà avizul asupra even- siliului de Ministri, dat pe baza
tualelor cereri de infiintare de avizului consultativ al Uniunii
noui sindicate pentru rationali- sindicatelor de export si al In-
zarea exportului de animale atitutului National de export.
de carne proaspätä. Tot acest pro cedeu se va urmg
si in cazul când va fi vorba de
Organele Uniunii lgrgirea sau restrângerea regiu-
nilor pro ducgtoare, mentionate
8. Organele Uniunii centrale la art. 2 din prezentul regula-
vor fi: adunarea generalg, con- ment.
siliul de administratie, comite-
tul de dire ctie si comisia de ve- Consilieri tehnici
rificare. 11. Ministerul Agriculturii
Consiliul de administratie se Domeniilor va putett delegg, pe
compune din 11 membri, alesi lângâ legatiunile române, dung
(le adunarea generalg, dintre nevoie si in conformitate cu pre-
cari: 6 reprezentanti ai exporta- vederile conventiilor veterinare,
torilor, 5 ai producgtorilor, pre- consilieri tehniciA medici vete-
cum si din cei 2 reprezentanti rinari.
ai Ministerelor de Agriculturg Acesti consilieri vor aye& o-
si Industrie. bligatia de a se inform& asupra
Consiliul de administratie stärii sanitare a animalelor, a-
poate forma un comitet de di- supra functiongrii târgurilor de
rectie, compus din presedintele auim ale, a stabilimentelor de
consiliului de administratie consumatie, asupra mdsurilor de
2 membri desemnati de consiliul politie sanitarg veterinarg luate
de administratie, unul reprezen- fatg de transporturile de ani-
tant al sindicatelor si unul din male din România si a se asi-
cei doi reprezentanti ai mini-
sterelor. gurà de exactitatea diagnosti-
Comisia de verificare se corn- cului stabilit in cazuri eventuale
pune din 3 membri, alesi de a- de constatarea boaleler in acele
dunarea generalg, dintre cari transporturi.
2 vor fi exportatori i 1 produ- Contraventii
cgtor.
Atributiunile i modul de 12. Pedeapsa prevgzutá la
functionare ale acestor organe art. 71 din legea de politie sa-
vor fi specificate in statut, in nitard veterinardi), se va aplictt
conformitate cu prevederile legil celor ce contravin deciziunilor
persoanelor juridice. ministeriale privitoare la actele
de origing si de proprietate, pre-
Avantaje cum si la certificatele de sgnä-
tate, cerute conform conventiilor
9. Sindicatele i Uniunea cen- i) A se vedea Legea de pantie sanitaii
tralg aunt persoane juridice. veterinarS, din 6 Ian uarie 1926 la pag. 20
Ele se vor bucurà de avanta- vol. XV-XVI.
www.digibuc.ro
54 LEGI DE UNIFICARE. 5 Fevruarie 1931

veterinare, cu statele sträine, a face comert de export cu a-


pentru animale sau pentru pro- nimale si produse animale, pe
dusele care se transport/. termen de unul pan/ la 5 ani.
Toate animalele care fac o-
biectul unei tranzactii comer- Procedura
ciale, vor trebul sä fie Insotite 15. Pentru toate contraven-
de acte de origin,/ si proprietate tiile, amenzile se vor pronuntà
(Mlete de adeverirea proprieta- In prima instantá, de atre di-
vânzarii i sän/t/tii anima- rectorul general al serviciului
lelor), pe cari medicii veterinari zootehnic i sanitar veterinar,
au obligatiunea expresa de a le sau prin delegati speciali, au-
controlà i identificA cu cea mai torizati de Ministerul Agricul-
mare atentiune, cu prilejul veri- turii i Domeniilor cu deciziune
fie/Hi st/rii sanitare a anima- ministerial/.
lelor i eliberárii certificatelor Procedure de urmat si drep-
de s/ntitate. tul de a atach, aceste hotártri
Toti acei cari vor fi cumpa- vor fi cele preväzute de art. 65
rat, vandut sau transportat a- din legea sanitar5., modificat5
nimale Mr/ bilete de proprie- prin art. 92 al legii din 23 Mar-
tate sau cu asemenea bilete In tie 1926 1).
neregul i cari vor fi indus In Comunicarea deciziunilor se va
eroare organele comunale In- notificà prin organele admini-
sarcinate cu eliberarea biletelor strative (circ. politienesti, jan-
de proprietate, arà'tând alta o- darmi, notari comunali, etc.),
rigin/ a animalelor decât cea cari stint obligati, sub pedeansá
reala, precum i organele co- disciplinará, a stárui pentru e-
munale care se vor fi %cut fectuarea Immanärii, In cel mult
complice la eliberarea unor ast- cinci zile dela primirea adresei
fel de bilete de proprietate, pen- Directiunii Generale Zootehnice
tru animalele originare din alte Sanitare Veterinará, sau a
comune, In vederea eluclärii mg, delegatilor speciali autorizati de
surilor de politie sanitar5, ve- minister.
terinark privitoare la combate- Contra deciziunii, contrave-
rea epizootiilor si la traficul de nientii pot declarà apel, In ter-
animale, vor fi pedepsite dease- men de cinci zile dela primirea
menea, conform art. 71 si 75 din
legea de politie sanitar/ vete- sau afisarea notificIrii.
rinarà. ApeIul se declarä, la autorita-
13. Contraventiile prevazute tea administrativá prin al cá-
la art. 71 si 72 din legea de po- rui organ s'a fácut comunica-
litie sanitarà veterinard se vor rea, la Directiunea General/
pedepsi cu Indoitul amenzilor Zootelmic5, i Sanitar/ Veteri-
cu maximum Inchisorii, atunci nerd, sau delegatilor speciali au-
când contravenientii vor fi pri- torizati de minister, dela care
lejuit mäsuri restrictive din s'a primit deciziunile.
partea statelor str/ine, cu nri- In caz când nu s'a declarat
vire la export, precum i acei apel In cinci zile dela data co-
cari eludând nagsurile de politie municarii, autoritatea admini-
sanitará veterinará vor fi lnles- strativ5, face mentiune despre
nit exportul de animale suspecte neapelare, pe dovada obtinutä
sau bolnave, sau vor fi exportat sau pe procesul verbal de con-
asemenea animale. statarea Immânániì, Inaintân-
14. In caz de recidivä, pe du-le imediat Directiunii Gene-
hang/ sanctiunile penale, se va ') A se vedea Legea sanitara" din14 mue
aplich si interdictia dreptului de 1930 la pag. 674, vol. XVIII.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 9 Fevruarie 1931 55

rale Zootehnice si. Sanitare Ve- sávarsirea oricdrei abateri, sau,


terinare, sau delegatiIor oficiali In caz de urmärire, dela cel din
autorizati de minister. unad, act de urmärire
Apelurile declarate i primite 16. Toate amenzile la con-
de Directiunea Generald Zooteh- traventiunile prezentului regu-
nica i Sanitard Veterinard, sau lament, date si pronuntate, atat
de dare delegatii speciali au- in prima instantd, de directo-
torizati de Ministerul Agricul- rul general al serviciului zooteh-
turii si Domeniilor, se trimit, nic i sanitar veterinar sau de
odatá cu dosarul cauzei, tribu- delegatii speciali autorizati de
nalului judetului In care s'a co- Ministerul Agriculturii si Do-
mis infractiunea. meniilor, cat si de instantele ju-
Tribunalul judeca apelul, cu decátoresti de apel, se vor pro-
preadere, In cel mult 30 zile nunta i vdrsa In folosul Ca-
dela Inregistrare, fárá drept de merei agricole a judetului res-
opozitie, deciziunea confirmatä pectiv, care le va intrebuinta
devenind astfel executorie in exclusiv pentru acoperirea ne-
ziva pronuntárii. voilor actiunii zootehnice a a-
Odatä cu aceste cM epuizate, celei camere.
contravenientii nu mai au drep- 17. Contravenientii vor de-
tul sá formuleze nici un fel de pune sumele la cari au fost con-
plângeri, nici pe cale judeato- damnati, In termen de o lunà
reascd. dela comunicarea amenzii rä-
In caz când se prevede pe- masá definitivä, la administra-
deapsa inchisorii, Directiunea tía a judetului, pe
Generald Zootehnic i Sanitard seama Camerei agricole; iar re-
Veterinard, sau delegatii spe- cipisa constatatoare cd s'a fá-
ciali autorizati de minister, va cut depunerea, o vor inainta au-
inainta dosarul tribunalului lo- toritätii care a pronuntat a-
cului, pentru a se pronuntà; tot menda, adicd Directiunii Gene-
astfel se va urnah. si In cazul rale Zootehnice $i Sanitare Ve-
de insolvabilitatea contravenien- terinare, sau delegatilor spe-
tilor pentru transformarea a- ciali autorizati de minister.
menzii In zile de inchisoare.
Grefierii tribunalelor sunt in- LEGE
datorati, In termen de 15 zile pentru infrumuselarea Imprejurimilor
dela pronuntare, sä restituie Di- Capttalel
rectiunii Generale Zootehnice si
Sanitare Veterinare, sau dele- DIN 9 FEVRUA RIE 1931 1)
gatilor speciali autorizati de mi- 1. Ministerul de Agriculturd
nister, dosarul i copia sentintei Domenii este autorizat sá
definitive. cedeze municipiului Bucuresti,
Deciziunile definitive se ur- In scopul credrii unei statiuni
máresc de Directiunea Generald climaterice, de agrernent
Zootehnicd si Sanitard Veteri- sport, proprietatea urmátoarelor
prin organele sale, con- imobile:
form legii de urmdrire a veni- 1) Aceast5 Lege s'a votat de Adunarea
turilor statului1). deputatilor i Senat in sedintele dela 27
Prescriptiunile In privinta tu- 28 Iulie 1929; promulgat cu Decret No. 716
turor abaterilor din articolele bis/930 i publicat In Monitoral Oficial
No. 32 din 9 Februarie 1931, unde se pot
precedente este de 3 ani dela planurile ce fac parte integranti
din Lege. A se vede4 i Legea pentru In-
1) A se vedea Legea de urm5ri re a venituri ilintarea Cassei gridinilor publice din Rucu-
lor statului, din 1 August 1921 la pag. 1036 resti, din 13 lunie 1929 la pag. 572, vol.
vol. IX-X. XIII-XIV.

www.digibuc.ro
56 LEGI DE UNIFICARE. 9 Fevruarie 1931

1. Pgdurea Snagov-Tiggne$ti nelor, coloniilor de varg, $i al-


din judetul Ilfov, cu trupurile tor instalatiuni similare.
Fundul-Sacului i Pope$ti, im- Din terenul destinat defri$g-
preung cu toate poienele $i lo- rii, primgria municipiului Bu-
curile de culturg, In intindere cure$ti va puteh vinde, prin li-
de circa 1500 ha., precum $i co- citatie publicä, particularilor,
nacul Vatra Mgngstirii Snagov, loturi dela 500 pând la 1000 mp.,
in intindere de circa 1 ha. si pentru constructii de vile.
jumgtate, avgnd limitele argtate O portiune din parcela mar-
in planul care face parte inte- catá plan cu No. 114, din prt-
grantä din lege. Nu intrg In a- durea Snagov, cuprinzAnd ma-.
ccastg cedare parcelele notate lul lacului si terenul limitrof,
pe plan sub No. 25, 26, 27, 28, se va pune gratuit la dispozitia
29, 21, 22, 23, 24, 17, 18, 19, 20, Oficiului National de Educatie
14, 15 sj portiunea din parcela Fizicg 5i Aso ciatlei Cercetg$iei
No. 16, situatg la nord de par- Române pe termen de 10 ani.
tea lacului numitg Coada Rece, Dupg expirarea acestui ter-
cari rämân proprietatea Statu- men, primgria municipiului Bu-
lui.
2. Lacul Snagov, cu toate ra- curesti va puteh schimb& desti-
rnificatiile lui pe toatg intinde- -natiunea acestei parcele, rezer-
rea lor si cu drumul de halaj, vând Insd O. N. E. F. $i Aso-
In Intindere de circa 1000 ha., ciaiunii Române"
avgnd limitele argtate In pla- un alt teren, tot pe malul lacu-
nul, care face parte integrantg, lui Snagov.
din lege $i cu exceptia portiu- Stuful din lacul Snagov, pre-
nilor denumite Coada Negresei cum $i pescuitul, se vor arend&
Coada lui Flondor, cari rd- sau concesiona de primgria mu-
mgn Statului. nicipiului Bucuresti la coopera-
3. Lacul Bgneasa, precum tive sau asociatiilor cooperati-
pgdurea Bgneasa, in intindere velor din localitate, impunân-
de 100 ha., precum i o f gsie du-se arendasilor sau concesio-
de teren de 4.7302 ha. din tere- narilor obligatiunea de a luà
nul fermei $coalei de agriculturg mgsurile necesare pentru cultura
dela Herästräu, care se Intinde pestilor si. Immultirea speciilor
dela soseaua nationalg. Bgneasa- convenabile.
Otopeni pAng la pgdure, având Se rezervg Primgriei munici-
limitele argtate In planurile care piului Bucuresti dreptul de a
fac parte integrantg din lege. da autorizatiuni individuale pen-
2. Cedarea imobilelor argtate tru pescuitul cu undita.
tn articolul precedent se face Materialul lemnos rezultat din
cu titlul gratuit. defri$area pädurilor va apartina
3. Primäria municipiului Bu- Casei pädurilor.
cure$ti va amenajh pgdurile Primgria municipiului Bucu-
Snagov i Bgneasa ca statiuni esti este obligatg a Intrebuint&
climaterice, de odihng, de agre- pretul parcelelor vândute, pen-
ment $i sport $i va puteh de- tru ridicarea economick cultu-
fri$A., In acest non: o supra- rald, esteticd, etc., a comunelor
fatg total& de circa 100 ha., de de pe malurile lacului, iar ve-
preferintg pe malurile lacului niturile cuvenite primgriei vor
Snagov, pentru a fi destinatg form& un fond special In buge-
parcurilor, terenurilor de sport, tul sgu, care nu se va Intre-
clgdirilor hotelurilor, pavilioa- buint& cleat pentru:
www.digibuc.ro
LEGI DE UN1FICARE. 12 Fevruarie 1931 57

a) Restaurarea completd a lo- REGUL AMENTIM


calului bisericii din insula la- pentru constatarea, evaluarea §I per-
cului Snagov, intretinerea lui ceperea taxelor, impozitmor I rede-
4i a personalului bisericesc ne- venSelor miniere
cesar, cari rämân in sarcina
municipiului Bucuresti pentru DIN 12 FEVRUAIIIE 19311)
viitor; cu modif'. 19 Mai 1931
b) Infrurnusetarea statiunii; CAPITOLITL I
c) Intretinerea a diferite có-
lonii i altele. Taxe fixe impozite miner()
4. Pklurea Báneasa i fásia 1. Intreprinderile miniere, de
de teren dintre pddure si so- orice naturd, pentru exploatarea
seaua nationalä se vor amenajà substantelor miniere rezervate
ea pare pentru municipiul Bu- Statului, sau a acelora a cdror
curesti, cu sosele, alei, poteci, exploatare este läsatá la libera
restaurante, terenuri de sport, dispozitie a proprietarului su-
etc., fdril a se puteà defrisà mai prafetei, In afard de orice alte
mult de 5% din suprafata ei. däri fixate prin alte legi, aunt
Primária municipiului Bucu- supuse la plata urmätoarelor
resti, nu va puteh Instrdind nici taxe i impozite miniere:
o portiune din aceastd pdelure. a) 0 taxd, fixd, asupra supra-
Materialul lemnos rezultat fetei perimetrului sau terenului
concesionat, precum i asupra
din defrisare va apartine Casei terenurilor cari desi nu sunt con-
pädurilor. cesionate, sunt Insä exploatate
In scopul nadririi acestui pare, de proprietarii lor;
Primäria municipiului Bucuresti b) Un impozit proportional cu
va puteà dobandi terenuri dela produsul brut, calculat la va-
locuitorii din comuna Herästrau, loarea acestui produs extras din
dând In schimb terenuri din mo- mind j asezat la locul de depo-
sia sa Ilerästräu, situatd la zitare al minei, sau carierei.
nord de calea feratd Mogosoaia- (Art. 118 din legea minelor).
Pantelimon sau terenuri din and, 2. Taxa asupra suprafetei se
mosie. aplicd atat concesiunilor acor-
5. Din administratia celor date de Stat, cat i celor acor-
date de particulari, indiferent
(loud parcuri va face parte, In dacd sunt sau nu puse In ex-
mod permanent, si un delegat ploatare i pentru orice sub-
al Ministerului de Domenii. stantá minerall ar fi acordatiL
6. In termen de o lurid dela concesiunea.
promulgarea legii de fatä, Mini- Proprietarii suprafetei dato-
sterul de Domenii va predb. mu- reazd Statului aceastá taxd nu-
nicipiului Bucuresti imobilele mai din momentul in care Incep
cedate. sd exploateze orice substantá
Lucrárile de amenajare si a-
nume: defrisdrile, Acest Regulament a fost sanclionat cu
cládirile publice, amenajarea Decret No. 9/931 si puhlicat In Monitor:a
Oficial No. 35 din 12 Fevruarie 1931. A se
bdilor i parcurilor, se vor exe- vedei Legea Minelor din 28 revruarie 1929,
cut& In termen de 3 ani dela la pag. 282, vol. X VIT, cu mod. 9 Isnuarie
1930, la pag. 45, vol. XVIII, precum si vechea
aceastä datd. Lege a mmelor. 4 hair 1924, la pag. 617,
vol. XI-XII, cu mod. 6 Dec. 1925, 7 Aprilie
1927 si 1 Ianuarie 19291a ordinea crunologia.

www.digibuc.ro
58 LEG! DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

minerala care s'ar all& In tere- rei alte substante minerale, fie
nurile lor i pe care au dreptul ca este rezervata Statului, fie ca
s'o exploateze conform Consti- este %seta la dispozitia proprie-
tutiei si legii minelor. tarului suprafetei.
Daca suprafata terenului ex- In caz când in actul de conce-
ploatat de proprietar este mai siune surd cuprinse mai multe
mare cleat suprafata maxima substante minerale, concesiona-
prevazuta de legea minelor, ca rul datoreste o singura taxa pe
unitate de concesiune pentru suprafata, i anume pe cea mai
substanta minerala exploatata, mare. (Art. 119 din legea mi-
proprietarul are dreptul sä-si nelor).
formeze In jurul lucrarilor sale 4. Impozitul proportional se
de exploatare unul sau mai va socotl la o cota din produsul
multe perimetre, de intinderea extras, loco mina, sau schell.;
maxima prevazuta de lege, pen- &Lea substanta miniera are pu-
tru substanta minerala exploa- ritate sau concentratiune sufi-
tata de el. Aceste perimetre vor cienta, spre a fi negociabila sau
fi formate cu aprobarea Ministe- predata direct uzinelor sau Ta-
rului Industriei i Comertului,
data prin deciziune ministerialä, In cazul and substanta mini-
intemeiata pe avizul Consiliului erg, nu are puritatea i concen-
superior de mine si publicata In tratiunea suficienta, pentru a fi
Monitorul Oficial. Proprietarii negociabila sau predata direct
cari se vor conform& acestei dis- uzinelor sau rafinariilor, färä a
pozitiuni, vor fi impusi la taxa mai fi curätita sau transformata
fixa pe suprafatä, numai asupra prin operatiuni consecutive $1.
perimetrelor astfel formate. accesorii exPloatarii miniere pro-
La exploatärile de ape mine- priu zise, impozitul proportional
rale (izvoare, lacuri, lagune sau se va aplic& la produsul curatit
depozite de nä'moluri), taxa fixa sau concentrat, care rezultä dupA,
pe hectar se va aplich numai la transformare.
suprafata perimetrului de pro- In acelas mod se va procedA.
tectiune intern. si pentru substantele care, desi
Taxa este datorita de proprie- lipsite de impuritäti se nego-
tari, pe Intregul an financiar, in- ciaza dupa o prealabila separa-
dependent de data and incepe re unele de altele, fara ca pen-
sau Inceteaza exploatarea, iar de tru .9,ceastä operatiune sá se
concesionari independent de intrebuinteze proceclee de fabri-
data când la flint& sau inceteaza catiune propriu zisa. De exem-
concesiunea. (Art. 118 din legea plu: gazele, gazolina, etc.
minelor). In acest caz, produsul se va
3. Taxele fixe pe suprafatil consider& extras din zacamânt
surd urmatoarele: dupa operatia separarii, al
Lei 60 de ha., asupra concesi- carei cost se va Ingbobà in cos-
unilor petrolifere acordate de tul general de extractie (Art.
Stat sau de particulari si asupra 118 din legea minelor).
terenurilor exploatate de pro- 5. Cantitätile de substante
minerale combustibile intrebu-
prietarii suprafetei pentru ex- intate de intreprinderi pentru
tractia petrolului $i gazelor aso- nevoi proprii, sau distribuite
ciate cu el In acelas zacamant. personalului lor, precum i ti-
Lei 20 de ha., pentru concesi- teiul, gazele si mice alte sub-
unile acordate i terenurile ex- stante minerale pierdute din ne-
ploatate pentru extractia orica- glijenta intreprinderii prin ac-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 59

cidente, prin lipsg de debuseu, Totalul acestor cheltueli va fi


etc., sunt i ele supuse impozitu- raportat la totalul transporturi-
lui proportional si redeventelor lot. de orice fel si pentru oricine,
cuvenite Statului. (Art. 118, alin. efectuate in cursul anului cu a-
9 din legea minelor). ceste mijloace de transport, si
6. (Mod. 19 Maiu 1931). Impo- va fi dovedit cu registre vizate
zitul proportional asupra produ- de autoritatma minim% in care
sului brut al exploatgrilor mini- aceste cheltueli vor fi contabili-
ere se constatä anual si se fi- zate separat.
xeazg, la: Dacg productiunea este trecu-
a) 3% din produsul brut la tä prin instalatiuni de separare
arbuni si la bitumine solide. sau curatire, atunci impozitul
Impozitul se va percepe In bani se va calculà la valoarea produ-
sau in naturg, dupg. alegerea sului separat sau curätit, din
Ministerului de Industrie si Co- care se vor sadeà cheltuelile de
mert. separare. In cazul and instala-
In cazul and impozitul se va tiunile de separare sau curätire
percepe in bani, atunci el se va nu sunt situate in apropiere de
calcula pe pretul mediu de van- gura minei, din valoarea produ-
zare obtinut de intreprindere in sului curätit i sortat se vor
cursul anului pentru care se va scgdett, pe lângg, cheltuelile de
face impunerea, calculat loco separare i cheltuelile de tran-
depozitul dela ming. sport panä la aceste instalati-
Dacá depozitarea nu se face uni; pentru calculul acestor
la gura minei, valoarea produ- cheltueli se va proceda dupa
sului va fi calculatg la locul de cum se aratä In aliniatul pre-
depozitare, scazandu-se cheltu- cedent;
elile de transport dela gura mi- b) 3% din titeiul, gazele i ga-
nei pang, la acest kc. zolina obtinutg din gazele aso-
In cazul and produsul obti- ciate in zacgmant cu titeiul.
nut nu a fost vandut predabil la La petrolul brut si la produ-
gura minei, sau la locul de de- sele separate din gaze, impozi-
pozitare al minei, din pretul ob- tul de 3% se va percepe dupg
(inut se vor scädea cheltuelile alegerea Ministerului de Indu-
suportate de intreprindere, dela strie si Comert, fie in numerar,
aceste locuri pang la locul de fie in natud.
predare. Productiunea pe schelä a unei
Dacd transportul pang, la lo- intreprinderi se va stabili prin
cul de predare sau la statiunea totalizarea cantitätilor produse
de Incarcare pc- C. F. R., pe de fiecare sondg timp de 1 an si
nine de navigatie fluvialg sau se va mäsura la rezervoarele
maritimg se face cu mijloacele din schela ale sondelor. Pentru
proprii ale 1ntreprinderii (linii impuritäti, nisip i apä se ad-
industriale, funiculare, etc.), mite un coeficient de corectiune,
costul transportului pang la a- pe care comisiunea 11 va apre-
ceste puncte se va calculà ti cia, pe baza actelor organelor
nand seam& de uringtoarele miniere locale, a scriptelor In-
elemente: amortismentul anual treprinderii debitoare i e-
al investitiunilor fäcute prin bi- ventual a altor informatiuni
lant pentru aceste mijloace de luate dela intreprinderile vecine.
transport, materialul i perso- Cand impozitul se percepe In
nalul de Intretinere j functio- numerar, valoarea productiunii
nare a kr, cheltuelile de regie impozabile obtinutä de ftitre-
aferente si beneficiul legal cal- prinderi In cursul anului, se va
culat la totalul acestor cheltueli. stabili pentru fiecare dupg re-
www.digibuc.ro
60 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

gistrele lor de vanzare, regulat acestei conducte s'ar aflà intr'o


tinute. Dacg intreprinderea nu schelg Invecinatg.
prezintg un asemenea registru, Taxele de pompaj i manco de
sau registrul prezentat nu este transport din rezervoarele sche-
tinut regulat, valoarea produc- lei la origina conductelor in le-
tiunii sale se va stabili de corni-ggturg cu o rafinärie sau cu o
siunile de impuneri judetene statiune de C. F. R., vor fi sta-
prin apreciere, având in vedere bilite de comun acord Intre Mi-
preturile obtinute de intreprin- nisterul Industriei i Comertu-
derile invecinate, in prima si lui i intreprinderea debitoare,
ultimg instantg i Or& drept de iar in caz de neintelegere, va de-
opozitie pentru exploatator. cide consiliul superior de mine.
In cazul când intreprinderile sgTiteiul predat In naturg poate
producgtoare nu vând titeiul In aibl un procent de impuritäti
stare brutg, ci sub forma de de- de maximum 1%%. Dace; pro-
rivate, obtinute in rafingrii, va- centul de impuritati este mai
loarea ttteiului impozabil se va mare, Intreprinderea va anuntg
stabili luând ca bazg preturile Ministerul care va face o cerce-
obtinute pentru derivate. Din tare pentru a stabili procentul
aceste preturi se vor scgdeg ur- ce poate fi admis. Cantitatea de
mgtoarele cheltueli suportate de titei ce trebuie sg fie predatá se
intreprinderi: transportul tite- va mgri cu pro centul de impuri-
iului, din schelg la rafingrii, tgti admis cu prilejul receptio-
costul rafingrii titeiului, taxele ngrii.
Cheltuelile de reducere a im-
fiscale, etc., precum i transpor-
tul derivatelor dela rafindrie la puritgtilor la pro centul admis,
locul de vgnzare, dovedite dupg privesc pe intreprinclere.
cum se aratg In alineatul prece- cuPentru gazele obtinute odatg
dent i cu aceIeasi urmgri pen- va percepe(titeiul),
petrolul impozitul se
numai in numerar,
tru intreprinderi In caz de ne- la valoarea productiei stabilitä,
conformare. precum urmeazg:
Cand impozitul se percepe in Valoarea gazelor vändute al-
naturg, produsele vor fi de ace- tora se va stabill dupg registrele
eas calitate i puritate cu pro- de vânzare ale intreprinderii.
ductiunea cgreia se aplicg im- Valoarea gazelor Intrebuintate
pozitul. in schelä pentru uzul propriu al
Calitatea se va stabili pe baza Intreprinderii sau al functiona-
buletinelor de analizg ale Intre- rilor säi se va calculg In raport
prinderii, iar la nevoie ale insti- cu valoarea combustibilului In-
tutului geologic i ale exploatg- locuit si tinand seamg de numg-
rilor vecine, fäcute In cursul a- rul caloriilor. (Art. 118, aliniatul
nului respectiv, asupra probelor final din legea minelor).
luate din titeiul -produs din ace- Când gazele sunt puse in con-
leasi straturi de petrol, probe sumatiune dupg separarea ga-
luate din rezervoarele din schelg zolinei, impreung cu care au
ale sondelor. iestit din sonde (sub formg de
Predarea impozitului perceput gaze uscate) la valoarea lor sta-
in naturd se va face In rezer- bilitg, dupg cum se aratg mai
voarele de immagazinare dela sus, se va adgugh valoarea ga-
origina unei conducte indicatg zolinei pentru a se ajunge la va-
de Ministerul Industriei si Co- loarea gazului brut, astf el cum
mertului, care leagg schela cu este scos din zgegnagnt.
rafingria sau cu o statiune de Captarea i utilizarea tuturor
cale feratg, chiar dacä origina gazelor emanate din sonde si
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 12yevruarie 1931 61

mäsurarea lor cu ajutorul con- naliza fäcutä la laboratoriile o-


toarelor este obligatorie. In caz ficiale, din care se va scädeb, cos-
de abatere, intreprinderile vor tul operatiunilor de concentrare
suferi sanctiunile preväzute de (art. 118 alM. 8 din legea mine-
legea minelor, iar comisiunile de lor);
impuneri miniere vor fi libere sä e) 1% din productia brutá pen-
aprecieze cantitatea i valoarea tru restul substantelor metali-
productiei, Ma% drept de opozi- fere i minerale i pentru depo-
tie si apel pentru exploatator zitele de turn, i massele de
sä impund Intreprinderea la un roci comune de orice fel (calca-
impozit de 4,50%, In loc de 3%. re, gips, nisipuri, gresii, marne,
Gaze le ce vor fi, introduse din argile, etc.), urmändu-se norme-
nou in zäcämântul de petrol nu le preväzute mai sus la punctul
aunt impozabile, dacä, cantitatea a, pentru stabilirea cuantumu-
lor va fi doveditä cu registre lui i valorii produsului extras;
vizate de autoritatea minierá. f) 1% din sumele incasate
Separarea derivatelor (gazo- pentru bäile minerale servite in
linei, etc.) din gaze, este obliga- statiunile balneare, sau pentru
torie (art. 195 din legea mine- vânzärile de námoluri, ape mi-
lor).
Se excepteaa, cazul and in- nerale si gaze de alta naturä,
treprinderea n'a avut timpul ne- deck hidrocarburele gazeiforme,
cesar pentru a-si construi insta- precum si din pretul obtinut
latii de separare i nici intre- pentru särurile extrase din ape-
prinderile vecine nu posedä o a- le minerale. Pretul de vânzare
semenea instalatie la care sa se se socoteste la locul de produce-
poatä face separarea. re, urmändu-se normele prevd-
Titeiul i gazele pierdute din zute mai sus sub punctele b
neglijenta intreprinderii prin c pentru stabilirea cuantumului
accidente, prin lipsä, de debuseu, valorii produsului extras (art.
etc., sunt i ele supuse impozi- 129 din legea minelor).
tului proportional (art. 118 alM. 7. Sunt supuse impozitelor
final din legea minelor); miniere si substantele minerale
e) 2% din produsul brut pen- obtinute pe urma lucrärilor de
tru hidrocarburele gazeiforme exploatare, In cazul când explo-
cari forrneazä zdaminte pro- ratorul obtine autorizarea de a
prii. Impozitul se va percepe in le valorifica In conformitate cu
numerar, so cotit la valoarea art. 15 din legea minelor, In a-
produsului, pe pretul de vanzare ceste cazuri exploratorii sunt o-
la origina conductei de predare. bligati 0, tind in bung regulä,
Valoarea gazelor utilizate pen- registrele arltate la art. 53 din
tru nevoile proprii ale exploa- prezentul regulament.
tärii, se socoteste cu pretul me- 8. In fiecare an, in cursul lu-
diu de vänzare realizat de ea nei Ianuarie, Ministerul Indus-
In cursul anului; triei si Comertului va stabill
d) 0,25% din metalul pur ob- prin decizie ministerialä publi-
tinut pentru aur, platinä i ar- catä In Monitorul Oficial, sub-
gint.
Impozitul la aceste metale se stantele minerale pentru care
poate percepe in naturá. perceperea impozitelor miniere
La produsele concentrate (sli- cuvenitä, Statului se va face in
curi) aurifere, platinifere i ar- naturd. (Art. 120 si 121 din le
gintifere, impozitul se va. socotl gea minelor).
la valoarea continutului lor in 9. Sunt scutite de plata impo-
metal pretios, constatat prin a- zitului minier:

www.digibuc.ro
62 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

a) Exploatärile miniere flcute vente. (Art. 120 /3i 122 din legea
de Stat in regie directä: minelor).
b) Substantele minerale läsate
la libera dispozitie a proprieta- Sectiunea 1
rilor suprafetei, când sunt ex- Cdrbuni
ploatate in regie direct5. de Stat,
judete i comune, pentru con- 11. La cdrbuni redeventa cu-
structiuni de interes general, venitA, Statului este de 5 la sutä
(biserici, coli, spitaluri, localuri din productia brutä. Intreprin-
pentru autoritäti, drumuri, po- derile care extrag carbuni exclu-
duri, etc.) si pentru intretinerea siv din straturi a c5,ror grosime
lor; nu este mai mare de 70 cm., da-
c) Materialele de constructie toresc Statului o redevent5. de
läsate la libera dispozitie a pro- .5 la sutä. (Art. 176, alin. 2 din
prietarilor suprafetei (art. 2, legea minelor).
clasa XII din legea minelor), Pentru stabilirea quantumului
cd,nd sunt extrase pentru fabri- valorii productiunii, se va
carea cärämizilor si tiglelor sau urmà normele prevàzute la art.
sunt intrebuintate de proprietar 6, punctul a din prezentul regu-
pentru clàdiri proprii, färä a fi lament.
supuse in prealabil la procedee Statul cedeaza din redeventele
de fabricatie. sale.
Regiile publice comerciale nu a) 15% proprietarilor suprafe-
au dreptul s5, beneficieze de scu- telor inglobate In perimetrul
tirile de sub a si b, ele fiind asi- concesionat, potrivit dispoziti-
milate prin art. 31 din legea pen- 176, alin, 6 din legea minelor;
tru organizarea si administra- unilor prevgzute la art. 35 si
rea pe baze comerciale a Intre- 176, ann. 6 din legea minelor;
prinderilor i cou(illor publ- b) 10% exploratorului (art.
ce 1) cu intrenrindarile parti- 176, alin. 6 din legea minelor;
culare, In ceeace priveste rapor- 12. Cand conoesiunea a fost
turile lor cu Statul. (Art. 127, acordatg, sub forma unei asocia-
din legea minelor), tiuni intre Stat i intreprinde-
re, concesionarul este obligat sä
CAPITOLUL II achite anual, pe tot timpul con-
Redevente cesiunii, o redeventa din produc-
tia brutä de:
10. Redeventele cuvenite Sta- 1% pentru toti proprietarii su-
tului din substantele minerale prafetelor inglobate in perime-
exploatate sunt cele al-Mate mai trul concesionat,
jos si pot fi percepute In nume- 1% exploratorujui. (Art. 35 din
rar sau In naturä. legea minelor).
Perceperea in naturg, va fi sta- 13. Redeventa se va dis-
bilitä de atre Ministerul Indus- tribui proprietarilor suprafetei,
triei si Comertului, in fiecare proportional cu suprafata flea-
an, in cursul lunei Ianuarie, rei parcele inglobate In perime-
prin deciziune ministerialä, pu- trul concesionat.
blicatâ, In Monitorul Oficial. A- Aceste redevente sunt datorite
ceast5, deciziune poate fi datä numai in regiunile uncle pro-
numai pentru redevente, sau prietarii suprafetei aveau, sub
pentru impozite i pentru rede- regimul legiuirilor anterioare,
dreptul de a dispune, dupg li-
A. se vedea Legea pentru organizarea
administrarea pe baze comerciale a In-
bera lor vointä, de cärbunii a-
treprinderilor i avutiilor publice, din 16 flati In subsolul proprietätii lor
Martie 1929 la pag 243, vol XVII. (Art. 35 din legea minelor).

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 63

Sectiu Ilea 2 la sutä, nu mai creste, ci rämâ-


ne constantä.
Bitumine Sondele care vor produce prin
eruptie liberä, vor plätI peste
14. Redeventele cuvenite Sta- redeventa calculatä dupá norme-
le de mai sus, o suprataxá de
tului, proprietarilor suprafetei
10 la sutä din productia recupe-
si exploratorului, la concesiunile
acordate pentru exploatarea de ratä prin eruptie liberä, afarä
substante asfaltoase naturale, de cazurile de fortà majork
ozocheritä i isturi bituminoase constatate imediat de autorita-
de orice fel, sunt cele preväzute tea minierá, prin dresare de
la art. 11, 12 si 13, de mai sus. proces verbal si confirmare de
(Art. 178, alin. 2 din legea mine- comisiunea regionalä de jude-
kr). catá.
Exploatárile prin galerii, inde-
Sectiunea 3 pendent de productia zilnicä,
precum si puturile i sondele cu
Bitumine lichide $i gaze asociate productie medie, mai mid, de
cu ele in acelal zactlutánt 3.000 kg., calculatä pe zile pro-
ductive, In .cursul unui trimes-
15. La concesiunile redeven- tru, vor plät1 o redeventä fix&
tiare, redeventa se va stabili se- de 8 la &It'd..
parat, pentru fiecare sondä. Sondele de pe perimetrele de
Daca sonda a extras titeiuri exploatare, care vor fi adâncite
de calitäti diferite, redeventa se pentru a cäuth strate productive
necunoscute incá, vor fi scutite
va stabill separat, pentru fiecare de plata redeventei
calitate, dupä normele prey gzute extras& din stratele la productia
noui desco-
la art. 6 din prezentul regula- perite, pentru un numär, de va-
ment pentru impozitul propor- goane egal cu nuraärul metrilor
tional aplicabil titeiului. säpati sub ultimal strat exploa-
Redeventa ce se va percepe la tabil cunoscut.
fiecare sondä va fi proportionalä
cu productia extrasä din sondä, teàAceastä, degrevare nu va pu-
fi acordatá cleat pentru pri-
dupä scara urmätoare:
Pentru prima mie de vagoane mele trei sonde räzbite, la fie-
care strat nou descoperit.
se va pläti 12 la sutä. Descoperirea oricärui strat nou
Pentru cantitatea cuprinsä In- va fi constatatä de o comisie
tre 1.000 si 2.000 vag. 15 la sutä. compusä din:
Pentru cantitatea cuprinsä in- a) Un reprezentant al Direc-
tre 2000 si 3000 vagoane 17 la tiunii minelor;
sutä. b) Un reprezentant al Institu-
Pentru cantitatea cuprinsit In- tului Geologic al României;
tre 3.000 s! 4.000 vagoane 19 la Un reprezentant al Intre-
sutä. prinderii care a descoperit stra-
Pentru cantitatea cuprinsä. In- tuI;
tre 4.000 si 5.000 vagoane 21 la d) Un delegat al exploatárilor
sutä. vecine.
Pentru cantitatea cuprinsä. In- Comisiunea. la cererea celor
tre 5.000 si 6.000 vagoane 23 la interesati i pe cheltuiala kr, va
sutá. stabill In acelas timp i quantu-
Pentru cantitatea cuprinsä in- mul degrevärii.
tr e 6.00(1 si 7.000 vagoane 25 la In urma acestor constatári
sutä, i asà mai departe. oficiale pentru primele trei son-
Cfind redeventa a ajuns la 50 de, nu se mai poate acordà
www.digibuc.ro
64 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

aceste avantaje de explorare la In cazul când perceperea se


acelas strat, pentru toatä re- face in numerar, valoarea rede-
giunea care se aflä. in conditiuni ventelor se va stabili dupa nor-
geologice identice. mele preväzute de art. 6 din
Pentru sondele arora se apli- prezentul regulament, pentru
c5, mai departe regimul rede- impozitul proportional aplicabil
ventiar prevAzut de art. 186 din titeiului.
legea minelor dela 4 'nine 1924, Dupä aceleasi norme se va
la concesiunile dobandite in con- stabili si percepe si redeventa
ditiunile acestei legi, modul de specialá de 4% prevázutá de art.
stabilire al redeventelor cuvenite 258, alin. 5 din legea minelor.
Statului se va face dupl nor- Dad, redeventa se percepe in
mele prevAzute de art. 11 din naturd, ea va fi luatá In primi-
Regulamentul promulgat cu re in prezenta autoritatii mini-
Inaltul Decret Regal Nr. 648 din ere, in conformitate cu clauzele
6 Martie 1928 si publicat In Mo- preväzute in caietul de sarcini
nitorul Oficial No. 65 din 21 al fiecdrei concesiuni. (Art. 189
Martie 1928, privitor la consta- din legea minelor).
tarea, evaluarea si. perceperea 16. La gazele asociate cu pe-
taxelor, impozitelor si redeven- trolul in acelas zácämânt, rede-
telor miniere. (Art. 50 din pre- yenta este de 15% din cantitatea
zentul regulament). de gaze extrasä din zácdmânt.
In vederea stabilirii provizorii In caz de separare, redeventa va
a redeventelor cuvenite Statului, fi de 5% din derivatele separate
intreprinderile debitoare sunt (gazolind, etc., si 10% din restul
obligate sä, trimeatä. organelor gazelor rämase dupä operati-
locale speciale de control si per- unea separárii. (Art. 190 din le-
ceperé a redeventelor, in termen gea minelor).
de 10 zile dela expirarea lunii Quantumul si valoarea ace-
sau trimestrului calendaristic, stor redevente se stabilesc dupl
situatiuni complete si exacte a- aceleasi norme ca si impozitele
supra productiunii din cursul miniere, iar perceperea se face
lunii sau trimestrului expirat. pentru gaze numai in numerar.
Situatiunea va cuprinde tote- (Art. 120 si 122 din legea mine-
lul productiunii brute, procentul lor).
de impuritäti, calitatea titeiuri- 17. Din redeventa cuvenitä
lor extrase, specificarea stratu- Statului la petrolul brut se va
rilor din care au fost extrase si atribui:
analiza lor, precum si quantu- a) Proprietarilor suprafetei, In
mul redeventelor cuvenite Statu- tinuturile unde pana la promul-
lui. garea Constitutiei petrolul erò.
Organele de control si perce- Risat la libera st exclusive dis-
pere, dupa ce verified exactita- pozitie a proprietarilor suprafe-
tea situatiunilor si iau notä, In tei, o cotä de 20% din redeventa
scriptele lor, le inainteaza Di- ce se cuvine Statului in perioada
rectiunii minelor. respectiva si pe toatá durata
Stabilirea definitivá a rede- concesiunii. Pentru terenurile
ventelor cuvenite Statului se va situate In interiorul unei fAsii In
face la finele fiecárui an dupá lâtime de 1.000 m., format& in
normele prevAzute de art. 128 jurul comunelor, astfel cum
din legea minelor. erau compuse la 4 Iulie 1924, In
Redeventele pot fi percepute care au existat exploatári nor-
in numerar sau in naturd, dupit male de petrol, in intervalul dela
alegerea Ministerului Industriei 1 August 1914 pânä la 4 Iulie
si Comertului. 1924, redeventa cuvenitä, pro-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 12 Februarie 1931 65

prietarilor suprafetei va fi de Sectiuuea 5


30% din redeventa cuvenitg Sta- Minereari metalif ere i alte mi-
tului; nerale din clasa II, art. 2 din
b) Exploratorului o cota de Leg ea minelor
10% din redeventa cuvenitg Sta-
tului, la productiunea extrasg 20. Cu exceptia metalelor no-
din regiunea declaratg proprie- bile, platina si aurul, la toate
tate minierg concesionabilg, a- celelalte substante metalifere din
farg de cea din perimetrul con- aceastä clash', de zgcáminte, re-
cesionat lui. (Art. 191 din legea deventa se va stabill la o cotá
minelor). din produsul negociabil adus
18. Când concesiunea se in- prin operatiuni auxiliare la con-
stitue sub forma unei asociati- centratiunea cerutg, pentru ne-
uni intre Stat i intreprindere, voile industriei metalurgice
proprietarului suprafetei si ex- ale industriei In genere.
ploratorului li se vor atribui ur- Aceastg redeventg se fixeazg
mgtoarele redevente din produc- pentru toatá durata concesiunii
tia brutá ce se va extrage anual: la 4% din produsul concentrat,
1,5% proprietarilor suprafetei socotit pe pretul la ming.
In tinuturile unde, pâng la pro- Pentru plating i aur, rede-
mulgarea Constitutiei, petrolul yenta se fixeazg la 0,25% din
era lgsat la libera i exclusiva continutul In aur sau plating,
br dispozitie. constatat la analiza fácutg in
Pentru proprietarii ale caror laboratoarele oficiale indicate
terenuri sunt situate in zona de de Ministerul Industriei si Co-
1.000 m., din jurul hotarelor mertului.
comunelor, astfel cum erau sta- Pentru cupru si argint rede-
bilite la 4 Iu lie 1924, in care au yenta va fi de 1% din continu-
existat exploatgri normale de tul Stabilit In acelas fel.
bitumine, In intervalul 1 August Redeventele la aceste metale se
1914-4 Iu lie 1924, aceastg rede- vor lug in naturg, fie ca metal
ventg va fi de 2,25% din pro- pur, fie ca produs concentrat
ductia brutg.
1% exploratorului din produc- Din redeventa ce i se cuvine,
tia brutá extrasg de pe perime- Statul va cedà exploratorului
trul explorat cu rezultat favo- 10% In numerar, pe toatá durata
rabil, pe toatg durata conce- concesiunii instituite asupra pe-
siunif afarg de productiunea ob- rimetrului explorat de el. (Art.
tinutg pe perimetrUl sgu con- 207 din legea minelor).
centrele concesionate lui.
Sectiunea 6
Sectiunea 4 Pier, crom, mang an
Hidrocarbure gazoase care for- 21. Redeventa cuvenitá Statu-
meazd zacetminte proprii lui la exploatärile de fier, crom
19. In regiunile unde, pang la mangan, va fi fixatg prin ca-
promulgarea Constitutiei, gazele ietul de sarcini i va fi de cel
ce formeazg zgcgminte proprii, putin 4% din valoarea produsu-
erau lgsate la libera si exclusiva lui negociabil, adus prin opera-
dispozitie a proprietarilor su- tiuni auxiliare, la concentra-
prafetei, se va dà acestora o re- tiunea cerutg pentru nevoile in-
deventg de 1,5% din productia dustriei metalurgice si ale in-
gazului, socotit pe pretul de van- dustriei in genere.
zare la schelg. (Art. 202, alin. 4 Din redeventa ce i se cuvine,
din legea minelor). Statul va cedg exploratorului
26495.
www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 3
66 LECH DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

10% in numerar De toatd durata redeventa pe care concesionarul


concesiunii instituitä asupra este obligat sá o TM-teased Ste.-
perimetrului explorat de el. tului, se va filch prin caietul de
(Art. 208 din legea minelor). sarcini al concesiunii. (Art. 221
din legea minelor).
Sectiunqa
Se ctiunea 10
Minereuri de aluminiu $i in ge-
nere silicati alurninofi, magne- lzvoarele minerale $i apele mi-
zieni i cu alte baze; grafit si neralizate subterane sau cura-
rocele grafitoase; fosfati in tive in genere
genere; mineralele cu toriu $i pd- 25. Cdnd concesiunea pentru
mditturi rare; pietre pretioase exploatarea izvoarelor minerale
semi-nobile apelor mineralizate subte-
22. Regimul i conditiunile rane, sau curative in genere, se
de concesiune fatd, de Stat acorda, fie proprietarului supra-
explorator, la zdamintele de mi- fete! pe care se gäseste punctul
nereuri de aluminiu I in ge- de emergentá al izvorului, fie
nere silicatii aluminosi, magne- catre altii (art. 224 din legea mi-
zieni i cu alte base, grafit nelor), redeventa cuvenitä Sta-
rocele grafitoase, fosfati In ge- tului va fi fixatd prin caietul de
nere, minerale cu toriu si pá- sarcini al concesiunii. Ea se va
mânturi rare si pietre pretioase percepe in bani asupra sumei
semi-nobile, trebuind sá fie incasatá pentru báile servite
fixate pentru fiecare caz in par- vânzdrile efectuate din ape mi-
te, de cdtre Ministerul Indus- nerale, ndmoluri si gaze, altele
triei si Comertului, cu avizul deal hidrocarburele gazoase.
Consiliului superior de mine, re- Proprietarii suprafetelor pe
deventa Care Stat ì explorator cari se glisesc punctele de emer-
se va stabill prin caietele de gentd, ale izvoarelor, pentru care
sarcini ale concesiunilor. (Art. s'au dat concesiuni de exploa-
211 din legea minelor). tare, dacd, nu aunt ei concesio-
narii, vor aveà dreptul la 15%
Sectiunea din redeventa stabilitd pentru
lod, bront $i alte elemente acce- Stat.
lor).
(Art. 224 din legea mine-
sorii din sdruri $i ape sitrate Costul sticlelor va fi dedus
23. Redeventa cuvenitd, Sta- din pretul apelor minerale puse
tului 0 eventual exploratorului, in comert, dacd in pret este so-
la exploatdrile de iod, brom cotit si pretul sticlei.
alte elemente accesorii din sd- 26. Cand izvoarele minerale
ruri si ape sdrate, va fi cea sta- apele mineralizate subterane
bilitá de Ministerul Industriei sau curative in genere, etc., sunt
Comertului, prin caietele de sar- declarate de utilitate publicA
cini ale concesiunii, cu avizul (art. 225 si 226 din legea mine-
Regiel Monopolurilor Statului lor), participarea Statului la be-
al Consiliului Superior de mine. neficiile intreprinderii se va sta-
(Art. 218 din legea minelor). bill prin caietul de sarcini, dupd
normele previlzute in legea pen-
Sectiunea 9 tru organizarea i administrarea
Gaze naturale altele decdt hidro- pe baze comerciale a intreprin-
carburele gazoase derilor si avutiilor publice.
Proprietarii suprafetei pe care
24. La gazele naturale, altele se gdeesc izvoarele i lucrárile
dectit hidrocarburele gazoase, de captare, vor primi 15% din
www.digibuc.ro
LEG1 i)E UNIFICARE. 12 Fevruarle 1931 67

partea ce revine Statului ca be- Aceste drepturi sunt indepen-


neficii, iar exploratorul, dach va dente de taxele si impozitele pre-
fi, va priml 10%. (Art. 228 din vazute la art. 1 din prezentul re-
legea minelor). gulament. (Art. 235-237 din le-
27. Redeventa cuvenitä, Sta7 gea minelor).
tului la exploatärile de izvoare
si ape särate, utilizate ca ape APITOLUL III
de NI in statiunile balneare, va
fi stabilità prin caietele de sar- Organe pentra constatarea i stabilirea
cini ale concesiunilor cu avizul taxelor, impozitelor i redeventelor
Regiei Monopolurilor Statului
al Consiliului superior de mine. 30. Constatarea i stabilirea
Proprietarii suprafetei nu au taxelor, impozitelor i redeven-
nici un drept de participare la telor miniere prevdzute de legea
redeventd, sau la beneficiile cu- minelor, sau in caietele de sar-
venite Statului, dela aceste ex- cini ale concesiunilor se face in
ploatäri. (Art. 219 combinat cu fiecare judet, in primele luni ale
art. 35 din legea minelor). fiecgrui an pentru anii expirati
de cAtre o comisiune de impu-
Sectiunna 11 neri miniere, compusä, din:
Turba a) $eful autorithtii miniere
regionale, sau un delegat numit
28. Intreprinderile pentru ex- de Ministerul Industriei si Co-
ploatarea turbei pe proprietätile mertului, ca presedinte;
Statului, vor pläti o redeventä b) Administratorul financiar
de 5 la sutil din produsul brut. al judetului sau un delegat al
Aceastä redeventd se va stabill Ministerului de Finante;
percepe in numerar, la sfär- c) Un reprezentant al intre-
situl fiedirui an, dupl nor- prinderilor miniere din judet,
mele prevhzute la art. 6, punc- tras fa sort de presedintele tri-
tul a, din prezentul regulament. bunalului sau de primul prese-
Intreprinderile pentru exploa- dinte la tribunalele cu mai
tarea turbei din subsolul pro- multe sectiuni, cu cel putin 20
prietätilor particulare, sunt su- zile inainte de 1 Ianuarie al fie-
puse numai la plata taxelor cdrui an. In acest scop autori-
impozitelor prevAzute de art. 1 tatea minierd regionald, va in-
din acest regulament. (Art. 232 nainth fiecärui tribunal din cir-
din legea minelor). cumscriptiunea sa, pand la 1 No-
emvrie al fiecärui an, o listä de
Sectiugea 12 reprezentantii competenti ai in-
treprinderilor miniere mai in-
Masse le de roci comune compacte semnate din fiecare judet, de
sau care formeazd depozite preferIntà ai intreprinderilor
mobile care exploateazg substantele mi-
nerale rezervate Statului.
29. Drepturile bänesti cuve- Comisiunea va aveh, un se-
nite Statului dela concensiunile cretar desemnat de autoritatea
ce se vor acordh pe proprietä.tile miniera regionaltl, din persona-
sale pentru exploatarea masse- lul
lor de roci comune, compacte Comisiunea va puteh functi-
sau depozitelor mobile (art. 2, ona cu doi membri, dintre care
clasa XII din legea minelor), unul trebuie 0, fie seful auto-
sunt cele stabilite prin caietele ritätii miniere regionale sau de-
de sarcini respective. legatul Ministerului Industriei
www.digibuc.ro
68 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

gi Comertului. (Art. 123 gi 128 lui la + 15°C gi analizele trimes-


din legea minelor). triale fäcute asupra titeiului din
31. Pregedintele fiechrei co- fiecare zäcämânt, titei depozitat
misiuni va alcatul, in primele in rezervoarele de lângä sondh.
zile ale lunii Ianuarie, progra- In registrul general de pro-
mul de lucru, prin care va fix& ductie, inregistrárile se vor face
datele la care comisiunea se va sdptämanal, pe baza rapoartelor
deplash in fiecare centru de ex- primite dela fiecare sondh sau
ploatare minierh, pentru verifi- put, trecându-ge regulat densi-
carea productiei, stabilirea taxe- tatea titeiului pentru fiecare
lor fixe i impozitelor propor- strat exploatat la + 15°C.
tionale, precum gi a redevente- Ace leasi registre vor puteh
lor cuvenite Statului. servi i pentru productia gaze-
Programul va fi afisat la au- lor i gazolinei care stint aso-
toritatea minierà regionalh ciate cu petrolul in acelag zäch-
la administratia financiarà mânt.
gi va fi comunicat fiechrei Registrele prevázute mai sus
exploatäri in parte, prin prima- vor fi into cmite dupá formula-
rie in comunele rurale, sau prin rele stabilite de Directiunea mi-
politie, in comunele urbane, a- nelor. In cazul chnd Directiunea
ceasta tinând loc de citatie; minelor nu ar stabill aceste for-
Intreprinderile sunt conside- mulare, intreprinderile nu sunt
rate, in ceeace priveste lucrhrile scutite de obligatiunea tinerii
de impuneri miniere, ca având registrelor, ele pot Irish, In acest
sediul in comuna de care de- caz, sá adopte mice formular ar
pinde schela, mina, cariera sau vol. (Art. 54, alin. 5 gi 6 si art.
statitmea balneará. (Art. 123 din 121 din legea minelor).
legea minelor). 33. Toate intreprinderile mi-
32. Toate intreprinderile mi- niere sunt obligate sä trimitá
niere sunt obligate sh tinh, la autoritátilor miniere regionale,
zi, registre in care sh se arate cel mai thrziu pânä la 15 ale
in rubrici deosebite productiu- fiecärei luni, in dublu exemplar,
nea obtinutä atat in stare bru- situatiuni de productiunea ob-
th, cht si sub forma de produse tinutá in cursul lunii prece-
curätite, separate, sau concen-
trate, prin operatiuni consecuti- dente.
ve gi accesorii exploathrii, pre- Aceste situatiuni vor fi sem-
cum si rezultatele analizelor f nate pentru exactitate, de chtre
cute la laboratorii oficiale, a- persoana recunoscuth de Mini-
tunci când legea minelor sau ster ca gef al exploatärii.
regularnentul si deciziunile luate Nerespectarea acestei obliga-
in baza ei, prevhd aceasth obli- tiuni din partea intreprinderilor
gatiune. miniere, se va pedepsl conform
Intreprinderile pentru exploa- art. 136 din legea minelor.
tarea petrolului, pe 16110 regi- Autoritátile miniere regionale
strul general de productiune, vor vor inainth de urgenth, Ministe-
mai aveh ate un asemenea re- rului Industriei i Comertulut,
gistru pentru fiecare sondh sau Directiunea minelor, ate un
put, in care se va trece in fie- exemplar din aceste situatiuni.
care zi productiunea obtinutä, Directiunea minelor va puteh
indicand stratul de petrol din impune formulare tip pentru a-
care a fost extrash, productiu- ceste situatiuni. (Art. 54 gi 136
nea ¡mtà duph decantare (ex- din legea minelor).
cIuzând procentul de aph 34. Toate intreprinderile mi-
impuritati), densitatea titeiu- niere care exploateazá, fie sub-
www.digibuc.ro
LEG1 DE UNIF1CARE. 12 Fevruarie 1931 69

stante minerale proprietatea cum se arat& la art. 31 din pre-


Statului, fie substante minerale zentul regulament, sá prezinte
de orice fel, 16sate la libera comisiunii registrele originale de
exclusiva dispozitie a proprieta- productiune, vânzare, etc., i sä
rului suprafetei, sunt obligate sä deà toate explicatiunile ce li se
declare in scris autoritätii -mi- vor cere.
niere regionale, pând la 20 1a- Persoande care se vor prezen-
nuarie al fiecdrui an, quantu- t& inaintea comisiunilor de im-
mul, calitatea i valoarea pro- puneH ca reprezentante ale ln-
ductiunii extrase In anul prece- treprinderilor, vor trebui s& fie
dent. Declaratiile trebuie sg, fie imputernicite legal pentru a-
conforme cu registrele de pro- ceasta. (Art. 123 din legea mine-
ductie i vânzare ei vor cuprinde lor),
ei suprafata tuturor terenurilor 36. Quantumul productiunii
pe care intreprinderile le-au a- impozabile se va constat& dupá
vut In concesiune In cursul anu- registrele de productiune zilnica,
lui precedent, indiferent dad.. iar valoarea productiunii se va
au fost sau nu in exploatare. stabili dupá registrele de yam-
Directiunea minelor va putek zare.
impune formulare tip pentru a- Toate intreprinderile miniere,
ceste declaratiuni. de orice fel, sunt obligate sä
Sunt supuei obligatiunii de tinä, In bun& regulá aceste re-
mai sus ei concesionarii minieri gistre, autoritátile miniere avand
de orice fel, cari nu au o explo- dreptul sd le controleze ortand;
atare pe concesiunile lor, faptul In caz de neconformare, comisi-
detinerii unei asemenea conce- unile de impuneri miniere vor
siuni constituind pentru ei cali- stabill cantitatea i valoarea
ficarea de intreprindere miniera. productiunii prin apreciere, a-
Declaratiunile vor servi comi- vand In vedere rezultatele obti-
siunilor prevazute de art. 123, nute de intreprinderile Invecina-
din legea minelor, ca punct de te, in prim& el ultimä instant&
plecare pentru stabilirea taxelor, ei Mr& drept de opozitie pentru
impozitelor i redeventelor mi- Intreprindere.
niere cuvenite Statului, putând Acelae drept II au comisiunile
fi complectate de comisiuni, prin In cazul când vor constata c&
oHce mijloace ce se vor gasi productia j preturile trecute In
necesare. registru nu sunt reale. (Art. 121
Contravenientii la aceste dis- din legea minelor).
pozitiuni, precum i acei care 37. Dupd examinarea ei con-
vor fi dovediti ca. au %cut decla- trolarea registrelor i extracte-
ratiuni inexacte, cu privire la lor de vânzare i productiune,
cantitatea, calitatea e1 valoarea sau a altor date ei acte, iar de
productiunii extrasa, vor ,fi im- va fi nevoie, dupa cercetárile pe
puei i urnagriti pentru plata cari comisiunea este indreptätitä
taxei pe suprafatä, a impozitu- sä le faca la fata locului sau la
lui proportional i a redevente- sediul intreprinderii, comisiunea
lor efectiv datorite, märite de dreseazá un proces-verbal in care
cinci ori, independent de sancti- se va specific& suprafata ei pro-
unile prevàzute de art. 13G din cluctiunea impozabilá, taxa fixa
legea minelor. (Art. 131 din legea ei impozitul proportional ce se
minelor). cuvin Statului.
35. Intreprinderile miniere Pentru redevente se va intoc-
sunt obligate ca, la ziva fixatá mi, dupa aceleaei norme, proces-
prin programul de lucru, dup& verbal separat. In care se va
www.digibuc.ro
70 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

specified redeventa cuvenitd. Sta- telor miniere, Intoemite dease-


tului, precum i redeventa cu. menea, pe judet;
veni tä proprietarilor suprafetei c) Un rol in trei exemplarh
ei exploratorilor, conform legiipentru fiecare judet in parte,
minelor. care va cuprinde taXele ei im-
Procesele-verbale de impuneri poittele stabilite, ce se cuvin
vor cuprinde toate substantele Statului.
minerale concesionate i exploa- Pentru redevente se vor in-
tate din acelae perimetru, dad. tocml, In acelae mod, roluri se-
concesiunea este acordata de parate. (Art. 127 ei 128 din legea
Stat. minelor).
Procesele-verbale se vor intoe- 40. Dosarele cuprinzänd pro-
mi In trei exemplare, din care cesele-verbale de constatare, ac-
unul pentru Intreprindere, al tele care au servit de bazd la
doilea se va inaintd Directiunii stabilirea taxelor, impozitelor ei
minelor, iar al treilea va rämäne redeventelor miniere, impreunà
la autoritatea minierä regional& cu rolurile, vor fi inaintate Mi-
Exemplarele destinate intre- nisterului, prin autoritatea mi-
pilnderilor, dach" reprezentantii nierd regional& cel mai thrziu
lor nu sunt de fat& se vor inain- pand. la 1 Aprilie al fiecdrui an,
th cu adrese, chiar in ziva dre- cu raport separat pentru fiecare
sdrii lor, in comunele urbane judet In parte.
politiilor, iar in comunele rurale 41. Hothrlrile comisiunilor de
notarilor, cari sunt obligati ca, impuneri miniere sunt fàrà
In termen de 5 zile, sá. le predeh drept de opozitie. Intreprinderile
celor In drept, potrivit dispozi- nemultumite de constatdrile sau
tiunilor din codul de procedurd evaludrile comisiunii, au drep-
civild, sub luare de dovadd, care tul sit facä apel la comisia de
va fi trim isd de urgen(d, autori- apel care lucreazd pe lângd. Mi-
tätii miniere regionale. (Art. 123 nisterul Industriei $i Comertu-
ei 128 din legea minelor). lui. Termenul de apel este de 20
38. Membrii comisiunii au zile dela data primirii procesu-
dreptul a cere asistenta ofiterilor lui-verbal de impunere.
de politie judiciard, pentru a se Directiunea minelor are, dea-
constatd mice ultragiu li s'ar semenea, dreptul sa apeleze ho-
aduce sau orice impiedecare ar tntrile de impu-
Intâmpind cu ocazia aducerii la neri; termenul de apel curge
indeplinire a insdreindrii lor. dela data, cand lucrdrile de im-
39. Duna terminarea lucrdri- punere sunt inregistrate la Mi-
lor de impunere, comisiunea va nisterul Industriei ei Comertu-
Intocml: lui. (Art. 123 din legea minelor).
a) Dosare cuprinzand procese-
le-verbale pentru fiecare judet In 42. Apelurile se vor judech de
parte, la care va anexà dovezile o comisiune de apel compusä
constatatoare eh' exploatdrile au din:
primit invitatia de a se prezentà a) Doi consilieri dela Curtea
inaintea comisiunii de impuneri de apel din Bucureeti;
miniere, precum ei cà au primit b) Un delegat al Ministerului
sau refuzat sà primeascà prom- de finante;
sele-verbale de impunere; c) Un delegat al Ministerului
b) Dosarele, cuprinzänd ex- Industriei ei Comertului din
tractele de productie, sau orice serviciile de supravegbere, con-
alte acte care au servit de bazä trol ei percepere sau valorifica-
la stabilirea taxelor i impozi- rea drepturilor miniere;
www.digibuc.ro
LECH DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 71

d) Un reprezentant al Intre- inainteze de urgenta comisiunii


prinderilor miniere. de apel.
Magistratii vor fi alesi, in fie- Pärtile vor fi citate pe cale
care an, de adunarea general& administrativd.
a instantei, iar delegatul Mini- In apelurile %cute de Direc-
sterului de Finante si al Mini- tiunea minelor, intreprinderile
sterului Industriei i Comertului intimate pot fi citate in comuna
vor fi desemnati, in fiecare an, de care depinde schela, mina,
prin deciziune ministeriald. cariera sau statiunea balneard
Reprezentantul Intreprinderi- sau la sediul lor principal.
lor va fi desemnat de Consiliul Statul va fi chemat prin Di-
superior de mine. rectiunea minelor, care va fi
Delegatul Ministerului Indu- reprezentantá printr'un delegat
striei i Comertului -va fi supli- dintre functionarii sdi numiti
nit in caz de lipsä,' printr'un In fiecare an prin deciziune mi-
supleant desemnat odatä cu el. nisteriald.
Comisiunea va fi prezidatd de Acest delegat are dreptul sd
cel mai vechiu In grad dintre semneze apelurile Directiunii
magistrati. Ea poate lucr& i cu minelor contra impunerilor mi-
trei membri, dintre care unul niere stabilite de comisiunile ju-
trebuie sd fie magistrat i unul detene.
delegatul Ministerului Industriei Sustinerea apelurilor se poate
Comertului. face si numai prin memorii
Pe langd comisiunea de apel scrise Insotite de actele dovedi-
vor function& i doi secretari, toare, In care caz apelantul nu
dintre cari unul va fi un gre- este obligat 0,, se prezinte Inain-
fier dela Curtea de apel din tea comisiunii. In acest caz, me-
Bucuresti sau dela tribunalul moriul si actele ce-1 insotesc,
Ilfov, desemnat de presedintele trebuesc ad fie depuse la dosar
comisiunii, iar al doilea secre- cu cel putin trei zile inainte de
tar va fi desemnat de Ministe- judecatd. (Art. 125 din legea
rul Industriei i Comertului, minelor).
dintre functionarii serviciilor 44. Hotártrile comisiunii de
sale, Insärcinati cu urmdrirea apel se vor pronunt& In e-
perceperea veniturilor miniere. dintà publicd, färd drept de o-
Ambii secretari vor fi numiti pozitie, ele fiind supuse numai
prin deciziune ministeriald. recnrsului In termen de 20 zile
Comisiunea de apel va func- dela cornunicarea hotáririi.
tion& pe langd Ministerul Indu- HotärIrile comisiunii de apel
striei si Comertului si va fi se comunicd pe aceeas cale ca
convocatd anual, prin deciziune acele ale comisiunilor Jude-
ministeriald. (Art. 124 din legea tone de impuneri miniere.
minelor). Recursurile Insotite de copii
43. Apelul trebuie sd, fie mo- de pe ele, trebuesc sä, fie moti-
tivat i Insotit de o copie de pe vate si se depun numai la Mini-
el si de toate actele doveditoare, sterul Industriei i Comertului,
cu arätarea exacta a domici- care le va inaint& de urgentd,
liului, sub sanctiunea nulitdtii. prin secretariatul comisiunii de
El poate fi introdus la admini- apel, instantei de recurs In ma-
stratia financiard, la autorita- terie fiscald, Impreund, cu dosa-
tea minierd regionald, sau la rele respective.
Ministerul Industriei si Comer- Recursul nu este suspensiv de
tului, cari autorit&ti sunt Ida- executare.
toare sd.-1 Inregistreze i sä-1 In caz de casare, instanta de

www.digibuc.ro
72 LEGI DE UNIFIDARE. 12 Fevruarie 1931

recurs evoctind fondul, va ju- decide perceperea impozitelor


dech in mod definitiv, de ur- redeventelor in naturA, va in-
gentA i fArd drept de opozitie, dicà si epocile la care se va
dupA actele i dovezile prezen- face stabilirea provizorie si per-
tate inaintea comisiunii de a- ceperea lor. (Art. 129 din legea.
pel. (Art. 125 si 126 din legea minelor).
minelor). 47. Colectorii cart aduná ti-
45. Taxele, impozitele si re- teiul ce se scurge pe vat, gârle,
deventele stabilite definitiv vor sau rduri, etc., datoresc Statu-
fi inscrise in roluri si date spre lui irnpozitul minier proportio-
incasare administratiilor finan- nal prevazut de legea minelor
ciare, care In acest scop vor pentru petrol.
procedà in conformitate cu le- DacA instalatiunile de colec-
gea de urradrire. '). tare sunt facute pe un teren
Comisiunea de apel va comu- proprietatea Statului, colectorii
nicA de urgent A, Ministerului datoresc si redeventa stabilit&
hot Aririle r Amase definitive, prin contractele de colectare in-
pentru ca sti se poatA procedA la cheiate cu Ministerul Industriei
into cmirea rolurilor. (Art. 127 51 Comertului.
din legea minelor). Sunt supusi acestei obliga-
CAPITOLUL IV tiuni si cei cari adung orice alte
Dispozitiuni diverse
substante minerale, detasate din
zacámânt in mod natural, im-
46. Constatarea i receptio- pozitele 5i redeventele datorite
narea impozitelor i redevente- in aceste cazuri, sunt cele pre-
lor ce vor fi percepute in na- väzute de legea minelor pentru
turA, se va face provizoriu, lu- substanta minierA colectatd.
nar sau trimestrial, printr'un ColectArile nu se pot face fArA,
proces-verbal, iar luarea in pri- autorizarea llinisterului Indus-
mire se va face de cAtre orga- triei i Comertului, sub sane-
nele Ministerului Industriei qi tiunea art. 134 din legea minelor.
Comertului, cel mai tarziu dunA 48. In general, in cazul cAnd
douA luni dela data procesului- intreprinderea exploatatoare nu
verbal de constatare. vinde productia exploatárii sale
Substantele minerale pe care in stare brutA, ci sub formA de
intreprinderile sunt obligate sA derivate sau de produse fabri-
le predeA Statului in naturd, in cate, valoarea impozabilA a pro-
contul impozitelor si redeven- dusului minier va fi stabilitä,
telor, trebuesc sA fie de calitatea luAnd ca bazA valoarea produ-
puritatea corespunzAtoare selor negociate, indiferent dacA
productiunii extrase din perime- a fost sau nu transformatA si
trul respectiv, in perioada pen- vAndutA toatá productia minier&
tru care sunt datorite. extrasA in cursul anului pentru
In cazul cand impozitel)e care se face impunerea.
redeventele predate si primite in Pentru a se ajunge la valoa-
naturA nu vor fi de calitatea si rea produsului minier impoza-
puritatea arAtatA mai sus, intre- bil (impozit proportional si re-
prinderile respective vor fi obli- devente), se va scadea din pre-
gate sA plAteascl Statului in tul obtinut pentru derivate sau
bani diferenta de pret. produsele fabricate, toate chel-
HotArirea Ministerului Indu- tuelile de transport, transfor-
striei i Comertului prin care se mare, etc., suportate de Intro-
9 A se veden Legea de utrnlrire, din 1 prinderi, dela gura minei (carie-
August 192t la pag. 1036, vol. IX X. rei), pana la locul vânzArii.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931 73

49. Controlul impozitelor b) Pentru sondele intrate in


redeventelor miniere percepute productie normald dupd promuP
in natura, se face de &are Mi- garea legii minelor din 28 Mar-
nisterul Industriei ei Comertu- tie 1929, se va percepe redeven-
lui, prin Directiunea minelor, cu tele prevdzute de art._ 189 ei 190
serviciile sale ei organele de va- din aceastá lege.
lorificare a acestor drepturi ale 2. Concesiuni expirate i rein-
Statului. noite sub regimul legii minelor
Constatarea cantitAtii brute a din 4 Iulie 1924.
impozitelor ei redeventelor, a a) Pentru sondele aflate in
procentului de impuritäti, pre- productie la data promulgárii
cum ei evaluarea lor definitivd, legii minelor din 28 Martie 1929,
se va face pentru fiecare peri- se va percepe mai departe, pânit
metru concesionat (pe terenuri la epuizarea Mr, redeventele
particulare, pentru fiecare Behe- prevázute de art. 186 ei 187 din
ld) de catre comisiunile prevd- legea minelor dela 4 Iulie 1924;
zute de art. 123 ei 124 din legea b) Pentru sondele intrate in
minelor, printr'o incheiere sepa- productie normald dupä 'pro-
ratd, dupd normele prevdzute mulgarea legii minelor din 28
mai sus, pentru impozitele mi- Martie 1929, se va percepe re-
niere percepute in bani. (Art. deventele prevazute de art. 189
128 din legea minelor). ei 190 din aceastd. lege.
50. Redeventele prevázute de 3. Concesiuni reinoite sub re-
art. 11-19 inclusiv, din prezen- gimul legii minelor din 4 Julie
tul regulament se percep nu- 1924 ei expirate sub regimul le-
mai la concesiunile acordate de gii minelor din 28 Martie 1929:
Stat sub regimul legii minelor a) Pentru sondele aflate in
din 28 Martie 1929. productie la data expirärii con-
Pentru concesiunile dobâti- cesiunilor, se va percepe pd,ná
dite inainte de promulgarea a- la epuizarea Mr, redeventele
ces tei legi, redeventele cuvenite prevázute de art. 186 ei 187 din
Statului sunt cele stabilite prin legea minelor dela 4 Iulie 1924;
contractele sau caietele de sar- b) Pentru sondele intrate in
cini ale fiecdrei concesiuni. productie normald dupä end.-
Se excepteazd concesiunile ne- rarea concesiunilor, se va per-
trolifere instituite sau reinnoite cepe redeventele preväzute de
sub regimul legii minelor din 4 art. 189 ei 190 din legea mine-
Iu lie 1924, dacä concesionarii au Mr dela 28 Martie 1929.
cerut i Ministrul Industriei Pentru concesiunile acordate
ei Comertului a aprobat sá li de particulari pe proprietd:tile
se aplice dispozitiunile art. 275 Mr nu se datoreste Statului nici
din legea minelor dela 28 Mar- o redeventd, afard, de concesiu-
tie 1929. Dela aceste concesiuni nile care intrá sub prevederile
se va percepe urmátoarele re- art. 258 din legea minelor dela
devente: 28 Martie 1929.
1. Concesiuni instituite sub re- Productia brutd la aceste con-
gimul legii minelor din 1924. cesiuni, este supusd unei rede-
a) Pentru sondele aflate in vente cdtre Stat de 4 la sutd...
productie la data promulgárii 51. Redeventele preväzute de
legii rainelor din 28 Martie 1929, legea minelor ei de prezentul
se va percepe mai departe, pand, regulament (art. 11-29 inclusiv)
la epuizarea Mr, redeventele pre- sunt minimale.
vázute de art. 186 i 187 din Ele pot fi majorate prin lici-
legea minelor dela 4 Iulie 1924; tatie public& sau prin conven-
www.digibuc.ro
74 LEGI DE UNIFICARE. 12 Fevruarie 1931

tia partilor i stabilite prin caie- Dacg existg motive serioase


tele de sarcini ale concesiunilor. de incertitudine asupra persoa-
Organele de constatare i sta- nelor Indreptgtite BO, primeasca
bilire a redeventelor cuvenite cota de redeventg aferentg fie-
Statului, vor aplic& In asemenea cgrui teren Inglobat In perime-
cazuri clauzele caietelor de sar- trul concesionat, sau dacg
cini. existg opuneri cu privire la per-
52. Nu se poate Infiint& nici soanele indrepatite, aduse la
o ingsurg asigurAtoare sau de cunostinta Directiunii minelor,
executare asupra redeventelor cu notificarea filcutä prin cor-
cuvenite Statului dela concesiu- pul de portgrei, plata redeventei
nile acordate de el. se va face prin consemnare la
53. Redeventele cuvenite ex- Cassa de Depuneri i Concern-
ploratorilor si proprietarilor su- natiuni, iar recepisa se va de-
prafetei, In conformitate cu art. pune la judecátoria In circum-
35, 37 si 130 din legea minelor, scriptia cäreia se aflg intreprin-
vor fi stabilite odat g. cu con- derea (exploatarea). Statul sau
statarea si stabilirea redevente- exploatatorul este liberat din
lor cuvenite Statului si de di- momentul depunerii recepisei la
tre aceleasi organe. judecgtorie. (Art. 130 din legea
Stabilirea se va face printr'un minelor)
proces-verbal separat care va 54. Toate Intreprinderile mi-
formg o anexä a procesului-ver- niere, Wit cele care exploateazg
lal de constatare i stabilire a substante minerale rezervate
redeventelor Statului. Statului, cât i cele care exploa-
Rolurile prevgzute de art. 127 teazg substante minerale pro-
din legea minelor, vor aye& prietate particularg, sunt obli-
doug rubrici: in prima rubricg gate sg prezinte autoritgtii mi-
se va trece cota cuvenitg. Sta- niere regionale, inainte de in-
tului, iar In a done, cota cuve- ceperea operatiunilor, registrele
nitg exploratorilor i proprieta- de productie si de vânzare, pre-
rilor suprafetei. curn i registrele speciale pen-
Cota cuvenitg exploratorilor tru cheltuelile de transport pre-
proprietarilor suprafetei va fi vAzute de art. 6, punctul a, din
consemnatg de intreprinderile prezentul regulament, pentru a
debitoare, la Casa de Depuneri si fi vizate.
Consemnatiuni, pe numele si la Comisiunile de constatare
dispoznia Ministerului Industriei stabilirea impozitelor miniere
Comertului, sub titlul rede- vor puteg inlgturà registrele
vente miniere datorite de Stat care nu vor purtà aceastä, vizg
exploratorilor si proprietarilor vor fi libere sg stabileascä.
suprafetei", iar recepisele vor fi prin apreciere, In primg si ul-
depuse la Directiunea minelor. tin:A instantá í fgrg drept de
Indatg. ce constatgrile, opozitie, cantitatea i valoarea
evalugrile f acute de or- productiunil Intreprinderilor ca-
ganele de impunere rgmân de- re nu se vor conform& acestei
finitive si intreprinderile debi- obligatiuni, precum i costul
toare achitä integral redeventele cheltuelilor de transport cu
datorite Statului, Directiunea mijloace proprii, In cazul când
mineIor procedeaz g. la achitarea legea minelor i regulamentu/
redeventelor cuvenite fiecgrui de fatg, admit scgderea acestor
explorator sau proprietar, pe ') A se vedea §i Regulamentul Casei mi-
baza nrocoului-verbal argtat niere,din 19 Mai 1931 la ordinea cronologicä
mai sus. in acest volum.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE, 16 Fevruarie 1931 75

cheltueli din valoarea produc- Acest semn va fi predat


tiunii. purtat asa. ca sa se mentina
55. In cazul când Statul per- prestigiul i respectul ce se cu-
cepe redeventele sale in natura, vine unui asemenea simbol, pre-
redeventele cuvenite explora- cum si ca el in adevar sa rea-
torilor si proprietarilor supra- minteasca actul de bravura pen-
fetei vor fi stabilite de comi- tru care s'a acordat.
siunile de impuneri miniere, nu- Predarea furajerei recrutilor
mai cantitativ si calitativ. se va face cu o solemnitate deo-
Valoarea acestor redevente sebita, in fiecare an, de catre
se va fixa pe baza pretului me- seful de corp, dupa depunerea
diu obtinut de Stat prin vân- jurarnântului.
zrile in cursul anului Trupa va purta furajera la
pentru care sunt datorite, iar tinutele de campanie, de cere-
achitarea lor se va face dupa monie, de serviciu si de oras;
normele aratate la art. 53, alM. subofiterii i ofiterii la toate ti-
4, 5 si 6 din prezentul regula- nutele.
ment. (Art. 130 din legea mi- Furajera se poarta de ofiterii
nelor). trupa regimentelor i unitä-
56. Diurnele i cheltuelile de tilor cari au fost decorate in
deplasare si transport cuvenite rásboiu, precum si de ofiterii si
membrilor comisiunilor preva- subofiterii cari au fost pe front,
zute de prezentul regulament si in actiunile pentru care uni-
personalului lor, se vor stabill tatea a fost decorata.
de Ministerul Industriei si Co- B. Sunt patru furajere cores-
mertului, la inceputul fiecarui punzatoare decoratiunilor: Mi-
an, prin deciziune ministerialä. hai Viteazu", Virtutea Mili-
57. Toate termenele prevazute Virtutea Aeronautica
in prezentul regulament se so- Steaua României".
cotesc pe zilele libere. Furajera se compune dintr'un
58. Toate dispozitiunile cu- cordon (snur) de lama sau ma-
prinse in alte regulamente sau tase, rotund, de 6 mm. diametru,
deciziuni, contrare prezentului
regulament, sunt i "%man a- având o parte impletita in trei,
brogate. (Se abroga P egulamen- terminat printr'un nod si un
tul din 21 Martie 1928, pag. 989, cap metalic, cui de eghilet.
vol. XV-XVI). Fire le din care este facut snu-
rul sunt de una din culorile
fond urmätoare: viinie, rosie,
DECRET albastru ca cerul sau albastrá
pentru infiinjarea semnulul militar täiatä respectiv de dungi: au-
furajera" rii, albastre, argintii sau ro0i,
astfel repartizate incât s5, re-
DIN 16 FEITRUARIE 19311) prezinte culorile panglicilor de-
coratiunilor date in rásboiu:
1. A. Pentru a reaminti prin- Mihai Viteazu", Virtutea
tr'un simbol aparent 0 perma- litará", Virtutea Aeronauticä"
nent marile fapte de arme ale Steaua României".
regimentelor i unitätilor, for- La cap, *nurul formeaza o
mând corp aparte, se infiinteaza treflä de 4 cm., la baza cAreia
furajera". este bine cusut un lat de cu-
Acest Decret sub No. 328/931, s'a publi- loare fond a furajerei, cu care
eat in Manitorul Oficial No. 38 din 16 se prinde la umär furajera.
Fevruarie 1931. La 4 cm. de treflä, Incepe par-

www.digibuc.ro
76 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931

tea impletitä, care este de 59 inalt decret regal si face parte


cm. (cu o tolerantä de 5 cm.). integrant's*, din uniforma uni-
La 4 cm. de capätul pärtii im- tätii.
pletite este bine cusut de snur
un lent de 1 mm. grosime si REGULAMENT
60 rum. circomferintä, cu care
se prinde pe umár furajera, pentru modificarea unor dispoziiuni
dupa ce a inconjurat bratul. din Regulamentul anului preparator la
La 8 cm. mai departe, urmeazá Academffle Comerciale
un nod cu 4 cercuri, fäcut tot
din snur si la 10 cm. mai jos DIN 16 FEVRUARIE 1951
este cusut cuiul de eghilet.
Furajera se poarta pe partea Acest Regulament modifica-
stângá, la capätul epoletului, tor a fost sanctionat cu Decret
incheindu-se pe cusátura mä- No. 358/931 si publicat in Mo-
necii, inconjurând bratul i lä- nitorul Oficial, No. 38 din 16
sând sá atârne in fatä cuiul. Fevruarie 1931, unde se poate
C. Furajerele se poartä, de consultà. A se vedeh i Regula-
trupd i ofiteri, dui:4 decora- men tul vechiu, modificat in
tiunile din räsboiu, pe care le-a parte acum, in Monitorul Ofi-
obtinut unitatea in care face cial No. 253 din 13 Noemvrie
serviciul sau unitatea in care 1929.
au fost pe front in momentul
decorärii.
Când o unitate sau ofiterul INSTRUCTIUNI
are dourt sau trei furajere, se
poartä, o singurä trefla si un Adaus la Instrugiunile oficiale pentru
singur cui de eghilet, ateirnat aplicarea Legit pentru Lnificarea con-
de snurul ce reprezintä decora- tribuilunilor directe
tia care are intäletate si care DIN 18 FEVRUARIE 1931 1)
formeazil, baza. Celelalte se
poartä prinse de furajera de Art. 8 Adaus la paragraful
bazd, avand numai cercul din
jurul bratului (partea dintre 12, alin. ultim:
cele cloud laturi i diferentiate
ca lungirne, astfel incât unul Loturile cu cari au fost im-
din cercuri sá inconjoare pe proprietáriti ofiterii decorati cu
celälalt in ordinea intaietatii). Ordinul Mihai Viteazul", In
D. Toate semnele distinctive a baza legii publicatá in Monito-
bunilor trägátori i trägdtorilor rul Oficial No. 105 din 15 Main
de elitä, prevázute a se face din 1927, nu pot fi scutite de impo-
snururi la brat, vor fi inlocuite zitul agricol, deoarece nici legea
cu savroane, adausuri la sem- citatá i nici legea contributiu-
nele de pe mânecá (Regulamen- nilor directe nu acordä aseme-
tul provizoriu asupra tragerilor nea scutire.
infanteriei, pagina 241, partea I, In materie de impozite, scu-
volnmul I si pagina 30, articolul tite nu se pot acordà decât in
29, partea I, volumul II).
Mare le Stat-Major va dispune Aceste Instructiuni Adaus au foqt pu-
ca semnele distinctive pentru blicate in Monitorul Oficial No. 40 din 13
bunii trägAtori sä nu constett Fevruarie 1931. A se veden Instructiunile
din snururi la brat. generale, publicate In Monilorul Oficial
din 8 naiu 1923 cu adausele ulterioare din
E. Furajera se acordá ,regi- 29 Fevruarie 1924, 11 Julie 1925 si 21 Maiu
mentelor cari au drept prin 1926.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931 77

baza unei dispozitiuni legale pozitul mobiliar, intrucAt ele nu


precise. constitue un venit in sensul legii
contributiunilor directe, ci un
Art. 17. Adaus la paragraful capital al actionarilor.
27, ca atin 3:
Adaus /a paragraful 51, punctul
Imobilele proprietatea Came- 4, alin. penultim de sub litera a:
relor de comert ocupate de ele
sau de institutil create sau pen- DobAnzile la creditele deschise
dinte de ele, cum ar fi o ecoalg, In monetá strging, in strging-
un atelier, etc., se considerg ca tate bgncilor sau institutiunilor
imobile publice, neproducgtoare de credit, similare din targ,
de venit ei deci aunt scutite de sunt scutite de impozitul mo-
impozitul pe clgdiri. biliar, pang la cota de 10 la
sutg, conform adausului la pa-
Adaus la paragraful 27 $i para- ragraful 51 din instructii.
graful 211, ca aliniat ultim: In vedere insg cg pentru in-
Un imobil donat statului ei treprinderile bancare, creditele
ce obtin in strgingtate sunt
ocupat de donator, nu poate fi foarte numeroase i eg ele se
scutit de impozitul pe cMdiri. obtin potrivit nevoilor, de multe
Impozitul pe clàdiri va conti- ori prin simple scrisori sau te-
nuà sg fie plätit tot de donator, legrame ei cA obligatiunea de
ca beneficiar al acelui imobil. a declarà aceste credite la doug
luni dela deschidere ei la o lung
Art. 22. Adaus /a para- dela plata sau creditarea fn
graful 45: cont a dobânzilor, ar creh pen-
DobAnzile depunerilor fAcute tru institutiunile bancare mari
de functionarii i lucrgtorii unei neajunsuri, se admite pentru
societuiti, chiar la societatea aceste institutiuni ca in locul
unde functioneazg, se taxeazd declaratiunilor sus citate, sg d.-3-
cu cota de 15 la sutg, plus adi- pung la Ministerul de Finante
tionale, Intrucat art. 23 din le- in termen de doug luni dela in-
gea contributiunilor directe pre- chiderea soldurilor semestriale,
vede cá cota redusg de 10 la o decIaratie insotitg de un ta-
sutg se aplicA, numai pentru blou, in care sg arate valoarea
depunerile fgcute la institutiuni creditelor utilirate i dobAnzile
de credit, adicg la Mild. pang la 10 la sutg plgtite in
Dacg insg, independent de so- semestrul expir at.
cietate, s'ar intemeig un institut Fiscul lei rezervg clreptul ca
de credit chiar in cadrul ei, do- prin organele lui sA verifice
bânzile la depunerile fgcute de dacg conditiunile adausului la
functionari i lucrAtori vor fi paragraful 51 din instructiuni
taxate cu cota redusg de 10 sunt indeplinite.
la sutn. Cu prilejul impunerilor,
stantela vor verifich i ele dacg
Art. 23. Adaus la para- conditiunile adausului la para-
graful 48: graful 51 sunt indeplinite
dacg s'a dat declaratia seme-
Actiunile emise prin supra. strialg, refuzând scgderea din
evaluarea instalatiunilor si ma- venit a dobAnzilor pentru cari
distribuite gratuit ac- nu se justificA obligatiunile de
tionarilor nu se taxeazg cu im mai sus.

www.digibuc.ro
78 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931

Art. 23. Adaus la paragraful sotiei, fiind o creanta ipotecarl


51, punctul 4, alin. penultim, obisnuitä, venitul ei este supus
litera a: impozitului mobiliar, in cazul
cand se prevede in creantd
Dobanzile plätite de sucursa- e product toare de venit; In caz
lele din tard la imprumuturile cand nu se prevede un venit,
In monetà striiind contractate taxarea se va face la dobanda
la Centralele Mr din strdinätate, legalä.
nu se pot scuti de impozitul
mobiliar, deoarece nu poate fi Adaus la para graful 51, punctul
vorba In asemenea caz de ua a ca alineat ultim:
Imprumut propriu zis i nici
de existenta unor raporturi dela Privilegiul constructorului, in
creditor la debitor, ci mai de- sensul art. 1.737, alin. 4 din co-
grabd o plasare directä a unui dul civil, nu rezultä din plasa-
capital care nu a fost solicitat. rea cu imprumut a unui capi-
La impunerea sucursalelor din tal, ci el garanteaz1 serviciile
tarä, aceste dobanzi nu vor fi prestate do constructor, care de-
deduse din beneficiul impozabil. altfel este impus separat pentru
veniturile ce realizeazä din pro-
Adaus la paragraful 51, punctul fesiunea sa.
4, alineat penultim de sub litera In aceste conditiuni actele
a ca alineat ultim: prevdzancl un asemenea privi-
legiu nu se pot considerà ca
Dacl creditele efectiv deschise producatoare de venit i deci
in strdinhtate In monetä taxabile la impozitul mobiliar la
comerciantilor si industriasilor dobända In caz cand nu
din tarä sunt garantate cu ipo- produc dobanda.
teed, actul de ipoted. se con- In cazul insa and din con-
siderä. ca un accesoriu al con- ventia pärtilor se constatä
ventiei principale de deschidere acest privilegiu produce clobanzi,
a creditului, care nu poate mo- desigur eä, ele vor fi taxate cu
dine& natura conventiei i deci impozitul mobiliar.
nu poate fi 1.1pus taxArii cu
impozitul mobiliar, din moment Art. 27. Adaus la paragraful
ee dobanzile creditului sunt scu- 65, ca alineat
tite de acest impozit.
Scutirea actelor ipotecare se Veniturile realizate de primä-
va acordà insä de cg.tre Mini- rii din concesionarea sau aren-
sterul de Finante dela caz la darea incasärii unor taxe pe
caz, i numai dacg se constatä cari legea Ii dà dreptul sä, le
In prealabil cä imprumutul ga- perceapä, derivând dintr'un
rantat eu ipotecä este contrac- clrept regalian al sdu si nu din-
tat in vederea satisfacerii unui tr'o intreprindere obisnuitä, nu
scop pur comercial sau indu- pot fi supuse impozitului mobi-
strial. liar.
Concesionarii insä, vor fi su-
Art. 23. Adaus la paragraful pusi la impozit potrivit venitu-
51, punctul a ca alineat ultim: rilor ce realizeazä.
Inscriptia ipotecarg luatä. de Adaus la paragraful 66, ca ali-
sot pentru asigurarea sumelor neat 3:
cheltuite de el cu --constructia Cand o intreprindere hive-
ridicatä pe un teren apartinând steste un capital In mai multe
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931 79

concesiuni de exploatdri petro- supuse, conform prevederilor


lifere, amortizarea capitalului in- art. 23, punctul 4, la irnpozitul
vestit se face pe Iconcesiune mobiliar, ci la cel comercial pre-
productivä i nici de cum nu se vázut de art. 30, cu cota sporità
poate arnortiza capitalul hive- la 12 la sutá plus aditionalele.
stit in totalitatea concesiunilor Cota sporitd a impozitului ele-
obtinute de intreprindere din ve- mentar se va aplica, asupra in-
nitul unei singure concesiuni tregului beneficiu impozabil al
productive, pdstrându-se astfel acestor societdti.
individualitatea venitului in Aceastd dispozitie se va aplicd
functie de capitalul care l-a pro- incepând cu impunerile ce se
dus. vor face in anul 1931.
Art. 30. Adaus la paragraful Art. V. Adaus la paragraful
72, punctul 1, alineat ultim: 80, alineatul ultim:
Debitantii de produse mono- Partea de beneficiu atribuitá
polizate nefiind considerati ca comanditarilor la societittile in
comercianti in baza art. 65 din comanditá se scade din venitul
legea de administrare $i ex- supus impozitului comercial sau
ploatare a monopolurilor Statu- industrial cu cota dela art. 30,
lui1) se vor impune ca profesio- intrucdt aceastá parte este
nisti cu cota de 8 la Kit& plus taxatá la impozitul mobiliar.
aditionale, dacd, ei se vor mdr- Dispozitiile art. 33 din lege
gini sa \Tana, numai produse sunt aplicabile si acestor socie-
monopolizate si articole acceso- tati, intrucdt acest text de lege
rii fumatului. stabileste numai un principiu
Dacd insä vand si alte pro- care nu poate fi restrâns numai
duse sau fabricate, ca articole la societätile anonime, Mr% a
de librárie, papethrie, ziare, etc., provocd un cumul de taxdri a
atunci se va procedd la o ale- aceluias venit, cum e cazul pär-
gere a venitului tras din van- tilor de beneficiu atribuite co-
zarea produselor monopolizate, manditarilor.
cari se vor impune la profesio- Partea atribuitá comanditari-
nal si a celorlalte venituri cari lor se adaugd Irish' la venitul
se vor impune la impozitul co- supus impozitului complimen-
mercial. tar, deoarece impozitul compli-
Adaus la paragraful 73: mentar lovind Intreprindere a. in
Dobanzile primite de societä- totalitatea veniturilor ei, aceastd,
tile de asigurare din plasarea parte nu poate fi exclusd, dupd
rezervelor maternatice, a prime- cum nu se exclud nici dividen-
lor de asigurare si a dispozitiu- dele la societätile anonime.
nilor lor, fiind rezultate din o- Se precizeazd cd, desì in acea-
peratiunile exercitdrii comerciale
stà privintd s'a f Acut asimilarea
cu societátile anonime, taus
ale acestor intreprincleri, intre dispozitiunile ultimului alineat
cari in principal sunt acelea de al art, 41 nu se pot aplich so-
a face plasarea in imprumuturi cietátilor in comanditd.
a acelor sume pe cari trebuie sd
le tind la dispozitia asiguratilor Art. 31. -- Adaus la paragraful
pentru cazurile eventuale de 84, punctul 6:
plati si despägubiri, nu pot fi
1) A se veclea Legea pentru administrarea Limita superioard a cotei de
exploatarea monopolurilor, din 2 lulie amortizare pentru toate catego-
1930 la pag. 501, vol XVIII. riile de industrii in vederea im-
www.digibuc.ro
80 LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931

punerii pe 1930 si 1931 se fixeazg irnpozit este in sarcina credito-


la 15%, adicg la maximum pre- rului i eh debitorului Ii revine
vazut de art. 31, alin. 7, atät nurnai obligatia de a re-tine si
pentru instalatiunile mobiliare värsh, la Stat impozitul, bäncile
cat i pentru cele irnobiliare. si-au creat astfel cheltueli cari
nu pot fi opozabile fiscului.
Adaus la paragraful 85, ca SOiderea nu se poate admite
alineat ultim: chiar dacg privit acest impozit
Inchirierea unui hotel se con- ca un plus de venit pentru cre-
siderg ca o concesiune de ex- ditor s'ar pläti Inca, odata asu-
ploatare in sensul art. 31, alin. pra lui impozitul mobiliar.
8 din legea contributiunilor di-
recte1) i ca atare, sumele inve- Art. 32. Adaus /a paragrafut
stite de chirias in instalatiuni 88, punctul a, ca alineat ultim:
si renoväri cari la finele con- Rezervele statutare se socotesc
tractului ramân proprietarului in principiu raportându-se la
hotelului, se pot amortizg din benficiul net ales conform art.
beneficiul comercial, repartizân- 31. Dacg o societate a fIcut prin
du-se la numgrul )anilor din bilant o rezervg mai mare cleat
contract. aceea ce ar rezulth, aplicand
Daca aceste investitii mgresc princiniul de mai sus, ea se re-
valoarea locativg cu cel putin duce in vederea impunerii la cea
un sfert, conform art. 4 al legii raportatä la beneficiul net ales
din 15 Noemvrie 1927, se va im- conform art. 31; dacg a fäcut
pune imobilul la impozitul pe insá o rezerva inferioarg celei
clgdiri pentru aceasta diferentä calculate ca mai sus, se mentine
de venit. rezerva facutg de societate.
Adaus la paragraful 86, punctul Adaus la paragraful 88, punctul
a, ca alineat ultim: b, alineat penultim:
Fondurile create de intreprin- Dacg instantele de impunere
deri pentru plata pensionarilor in urma examingrii bilantului
lor, separat de alocatiile pang. unei intreprinderi, adaugg, la
la 10% din salariile functiona- beneficiu dobanzile datorite la
rilor, nu se scad din beneficiul unele creante pe cari intreprin-
lor impozabil, deoarece legea nu
admite crearea unor asemenea derra considerându-le dubioase
fond uri. nu le-a inglobat In venitul
Ele vor fi taxate i la impo- ele sunt obligate sg acorde In-
zitul pe salarii in mâna bene- treprinderii pentru acestea si
ficiarilor lor. rezerve pentru creante dubioase
prevgzut de art. 32, alineatul b.
Adaus la paragraful 87, ca ali-
neat antepenultim: Art. 33. Adaus la paragraful
89, punctul d, ca alineat
Impozitul mobiliar plgtit de
cgtre bänci la dobanzile cuve- Nu se considerg ca participgri
nite depunerilor spre fructifi- reale la beneficiile altor socie-
care nu se scade din venitul tati operatiunile constând din
brut, deoarece, tinând seamg de cumpgrarea de actiuni cu scop
art. 28 care Prevede cä acest de specula si fäcând obiectul
unor tranzactiuni frequente,
1) A se vedea Legea contributiunilor
directe din 23 Fevruarie 1923 la pag.425,
chiar daca intervine o pästrare
vol. XIII-XIV, cu mod. ulterioare la pag. temporarg in portofoliul socie-
1263, vol. XVII. tätii.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 18 Fevruarie 1931 81

Faptul ca o societate posed), legea contributiunilor directe,


In portofoliul ei actiuni la pur- distribuite fostilor functionari
thtor se considerä ca o partici- ai lor, se taxeazd cu impozitul
patiune realä numai dacá prin- pe salarii, fie cd lichidarea drep-
teo hotärIre a societátii emi- turilor acelor fosti functionari
tente, actiunile au fost blocate se face dinteodatä., fie cà se
In mâna societätii participante face lunar.
pentru ca ele sä nu fax& obiec- Värsarea impozitului se face
tul unor tranzactiuni ulterioare. prin state nominale de cdtre In-
trepri n dere.
Art. 40. Adaus la paragraful
103, punctul b: Art. 44. Adaus la paragraful
121, ca alineat b:
Venitul net al arendasilor
pentru stabilirea impunerii la Indemnizatille de deplasare
impozitul comercial pe anii 1930 a cordate functionarilor publici
1931 se va determink conform fiind echivalentul unor cheltueli,
art. 40, In cazul când nu tin nu se taxeazA cu imp. pe sala-
contabilitate regulatk dupá cum rii.
urmeazá:
a) Pentru arendasii de pä- Adaus la paragraful 121, ca
mânturi arabile, fânete, islazuri, alineat 7:
vii, livezi de pruni si alti ar-
bori fructiferi, luându-se odatá Sporurile de chirie platite de
jumatate venitul la hectar, crAre stat pentru imobilele ocu-
stabilit de comisiunile de recen- pate de functionarii publici, se
sämânt, pentru fiecare catego- considera ca un adaus la sala-
rie In parte; riu si se taxeazá cu impozitul
b) Pentru arendasii de grá- pe salarii, intrând si In compu- .
dini de legume cu caracter per- nerca venitului global.
manent, venitul net se deter- Acest spor de chirie atrage si
mina luandu-se de douä ori ve- niajorarea bazei impozabile la
nitul la hectar, stabilit ash cum impozitul pe cládiri, dacá sunt
se aratä la alin. a. Indeplinite conditiile legii din 15
Noemvrie, 1927, pentru comple-
Art. 41. Adaus la paragraful tarea unor dispozitiuni din le-
107, ca alineat gea contributiunilor directe.
Sucursala unei societati ano- Art. 46. Adaus la paragraful
nime se impune pe primul an 124, punctul c:
de exercitare Intocmai ca si so-
cietatea anonimä, adicä pe baza Vársämintele pang la 10% din
primului ei bilant, care se va salarii facute pe seama contri-
Incheiä neapárat de atre so- buabilului, se aplicá i functio-
cietate. Se face deci In aseme- narilor particulari, legea nefä-
nea caz, aplicarea art. 41 din când nici o distinctiune In a-
lege si paragraful 107 din in- ceastä. privintä. Se cere Insá
structiuni.
conditiunea ca retinerea sä se
Art. 43. Adaus la paragrafut facá din salarille functionarilor
116, ca alineat ultim: de cátre intreprindere sub pro-
pria sa räspundere si sä fie de-
Fondurile de pensiuni consti- puse la Cassa de depuneri sau
tulle de Intreprinderi In confor- sá se nästreze prin bilant ca un
mitate cu art. 31, alin. 9 din fond special alimentat numai
26495, www.digibuc.ro
C. Harnangiu, vol. XIX. 6
82 LEGI DE UNIFICARE. 20 Fevruarie 1931

din retinerile filcute din salariile menul de apel curge dela data
functionarilor. Dobanzile pro- pronuntarii.
duse de acest fond se vor taxh Constatarea prezentei contri-
cu impozitul mobiliar. Dach fon- buabilului se va face prin sem-
dul acesta va fi ridicat, fie lu- naturil pusä de el pe insäsi pro-
nar, fie dintr'odatà, din functio- cesul-verbal de impunere.
narii care 1-au constituit, el se
va tax ). cu impozitul pe salarii, Art. 78. Adaus la paragraful
Intreprinderea fiind obligatá a 211, ca alineat ultim.:
retine i värsh la stat impozi- Competinta comisiunilor de
tul, conform legii. apel nu este limitatä de lege In
ce priveste impunerile pe trecut.
Art. 48. Adaus la paragraful Din moment ce ele pot judech
129, punctul 1: impunerile casate de instantele
Cheltuelile facute de agentii de recurs, cu atât mai mult pot
intrebuintati de industriasi judech nu numai apelurile a-
,comercianti pentru plasarea cute In contra impunerilor din
märfurilor, se socotesc egale cu anul in care functioneazä, ci
25% din venitul realizat, cu In- apelurile introduse contra im-
cepere dela 1 Martie 1931. punerilor din trecut rä'mase din
o cauzá oarecare nejudecate.
Art. 61. Adaus la para-
graful 160: CONVENTIE
Taxa de 2% plätitä asupra 1ntre C. F. R. §i Conductele de petrol
venitului supus impozitului pe DIN 19 FEVRUARIE 1931
clädiri, in baza legilor de pre- Aceastä Conventie, cuprinzand
lungire a contractelor de Inchi- 15 articole, relativ la circulatia
riere, se scade din venitul glo- vehiculelor i transportul per-
bal, asimilându-se din acest sonalului, a sculelor i materia-
punct de vedere cu aditionalele lelor Regiei, Conductelor de Pe-
percepute odatä cu impozitele trol ale Statului (C. P. S.), pe
elementare. liniile C. F. R., precum
Art. 69. Adaus la para- zarea firelor telefonice si tele-
graful 180: grafice C. F. R., s'a publicat In
Monitorul Oficial No. 41 din
La impozitul pe clädiri se 19 Fevruarie 1931, unde se poate
scad numai dobhnzile ipotecare consulth.
cuvenite anului precedent, cu
conditia de a se fi declarat si
justificat plata impozitului mo- LEGE
biliar i nici de cum si dobân- pentru ratificarea Aranjamentulul
zile cuvenite anilor anteriori. comerciaLcu Danemarca
DIN 20 FEW:WARM 19311)
Art. 77. Adaus la para-
graful 209: Articol unic. Guvernul este
Termenul de apel contra pro- autorizat a ratifich a face
ceselor-verbale de impunere 1) Aceastä Lege, durpreunh cu Aranja-
eurge pentru contribuabili dela mentuI comercial la dansa anexat, s'a votat
de Senat in sedinta dcla 19 Decdmvrie 1930
data comunicdrii pro cesului- si de Adunarea deputatilor in sedinta dela
verbal, afard de cazul când im- 21 lanuarie 1931; s'a promulgat cu Decret
punerea s'a fäcut In prezenta No. 434/931 vi publicat in Monitontt Ofi-
cial No. 42 din 20 tevruarie 1931, nude se
contribuabilului, In care caz ter- pot consulth anexele.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 20 Fevruarie 1931 83

sa se execute Aranjamentul co- LEGE


mercial provizoriu incheiat prin- pentru ratificarea Aranjamentului
tr'un schimb de scrisori intre comercial cu Estonia
Romania si Danemarca $i sem-
nat la Bucuresti, la 28 August DIN 20 FEVRUARIE 1931 1)
1930, astfel cum a fost pus in
aplicare in mod provizoriu prin Articol unic. Guvernul este
jurnalul Consiliului de Ministri autorizat a ratifich si a face
No. 1457/930, dat pe temeiul legii sa se execute Aranjamentul co-
promulgata prin Inaltul Decret mercial incheiat intre Romania
Regal No. 2387/930 $i publicat $i Estonia $i semnat la Varso-
in Monitorul Oficial No. 142 din via la 30 August 1930, astfel
30. Iunie 1930. cum a fost pus in aplicare,
Copie i traducere de pe zisul in mod provizoriu, prin jur-
Aranjament se alatura la legea nalul Consiliului de Ministri
de fata. No. 1459 din 1930, dat pe te-
meiul legii promulgata prin
Inaltul Decret Regal No. 2579
din 1930 si publicat in Moni-
torul Oficial No. 153 din 12 Iu-
LEGE lie 1930.
pentru ratificarea Aranjamentului Copie si traducere de pe zisul
comercial cu Olanda aranjament, se alátura la le-.
gea de fata.
DIN 29 FEVRUARIE 1931. 1)

Articol unic. Guvernul este LEGE


autorizat a ratifica si a face pentru ratificarea Conventiei de
sä se execute Aranjamentul co- comerl §i navigaliune cu Norvegia
mercial provizoriu incheiat intre
Romania si Olanda, semnat la DIN 20 FEVRUA RIE 1932 2)
Haga, la 29 August 1930, astf el Articol unic. Guvernul este
cum a fost pus in aplicare in autorizat a ratifich si a face sa
mod provizoriu prin jurnalul se execute Conventiunea de co-
Consiliului de Ministri No. mert i navigatiune, dimpreuna
1460(930, dat pe temeiul legii cu Protocolul Final, Incheiat in-
promulgata prin inaltul decret tre Romania si Norvegia si sem-
regal No. 2387/930 $i publicatä nata la Bucuresti la 21 Iunie
In Monitorul Oficial No. 142 din 1930, astfel cum a fost pusa in
30 Iunie 1930.
Copie $i traducere de pe zisul Aceastä Lege, dimpreuna cu Aranja-
Aranjament provizoriu se ala- mentul comercial la clAnsa anexat,s'a votat
de Seoat In sedinta dela 19 Decemyrie 1930
tura la legea de fata. si de Adunarea deputatilor in sedinta dela
21 lanuarie 1931; s'a promulgat cu Decret
No. 436/931 $t publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 42 din 20 Fevruarie 1931, unde se
pot consulta anexele
') Accasta Lege, dimpreunä cu Aranja- Accastä Lege, dimpreuna cu Conven.
mentul comercial provizoriu la clansa ane- tiunea i Protocolul Final la dAnsa anexate,
xat, s'a votat de Senat In edinta dela 20 s'a votat de Senat in $edinta dela 19 De-
Decemvrie 1930 $i de Adunarea deputatiloK cemvrie 1930 si de Adunarea dcputattlor In
Ir, sedinta dela 23 lanuarie 1931; s'a pro- sedinta dela 21 lanuarie 1931; s'a promulgat
mulgat cu Decret No. 433/931 si publicat cu Decret No. 437/931 si publicat In Monito-
In Monitortzt Oficial No. 42 din 20 Fe- rut Oficial No. 42 din 20 Feyruarie 1931,
vruarie 1931. uncle se pot consultA anexele. unde se pot consulta anexele.

www.digibuc.ro
84 LEGI DE UNIFICARE. 23 Fevruarie 1931

aplicare in mod provizoriu prin terenuri arabile) este cu desä-


jurnalul Consiliului de Ministri var$ire opritá fdra aprobarea
cu No. 1422/930, dat pe temeiul prealabilä a acestui Departa-
legii promulgata prin Inaltul ment, data prin serviciul vâna-
Decret Regal No. 2579/930 $i toarei, special insarcinat de legi
in Monitorul Oficial No. cu administrarea vânatului pe
153 din 12 Iu lie 1930. proprietätile statului.
Copie $i traducere de pe zisa Arendasii dreptului de vanat
Conventiune se aláturá la legea pe aceste proprietäti, ell con-
de fall. tracte in reguld, aprobate de a-
cest Minister, in conformitate cu
LEGE legea de protectia vânatului
pentru ratificarea Acordului comercial reglementarea vändtoarei, au
cu Bel E la dreptul de a yang in limita con-
DIN 20 FEVRUARIE 1931 1) tractelor ce posedg, a legii $i a
Articol vnic. Guvernul este deciziunilor ministeriale relative
autorizat a ratifich $i a face la exercitarea vânátoarei.
sa se execute Acordul comer- 2. Functionarii acestui De-
cial provizoriu incheiat intre partament, ingineri silvici, con-
Romania i Uniunea Economicä ductori $i brigadieri silvici, pa-
a Belgiei cu Luxemburgul, sem- durari personalul P. A. R. I.
nat la Bucuresti la 28 August D-ului $i R. E. A. Z-ului, nu au
1930, astfel cum a fost pus in voie sa vâneze pe proprietatile
aplicare in mod provizoriu prin statului date in administrarea
jurnalul Consiliului de Ministri sau paza lor. Cei ce vor contra-
No. 1456/930, dat pe temeiul legii venl vor fi pedepsiti discipliner
promulgatá prin Irialtul Decret $i dati judecdtii pentru delictul
Regal No. 2387/930 $i publicat de braconaj $i pentru daunele
In Monitorul Oficial No. 142 din civile, cauzate statului sau a-
30 Iunie 1930. renda$ilor.
Copie si traducere de pe zisul
Acord comercial provizoriu se Toti acesti functionari sunt
aláturá la legea de fatä. datori a päzi i ocroti vanatul
pe proprietätile statului date in
DECIZIE supravegherea lor, fiind respon-
sabili pentru oHce neglijentä
pentru vandioarea în proprietdple sau rea vointá constatatä.
Statului 3. Se interzice cu desávânire
DIN 23 FEVRUARIE 1931 2) ca personalul de pazâ al proprie-
1. Vanätoarea in toate pro- tätilor statului (päduri, bálti,
prietätile statului (paduri, bälti, terenuri arabile), in exercitarea
1) Aceastä Lege, dimpreunä cu Acordul
atributiunilor lor, sa poarte
comercial la dansa anexat, s'a votat de Se- arma de vânátoare. Ei nu vor
nat In sedinta dela 20 Decemvrie 1930 si de purtà cleat armä de serviciu $i
Adunarea deputatilor in sedinta dela 22 la-
nuarie 1931 s'a promulgat cu Decret No.
nici nu vor posedà câini de NA-
438/931 j publicat in Monitoral Oficial nátoare (copoi, prepelicari, etc.).
No. 42 din 20 Fevruarie 1931, unde se pot Cei ce nu se vor conforma a-
consultà anexele. cestei dispozitiuni vor fi pedep-
2) Aceastä Decizie sub No. 33645/931 s'a
publicat In Monitoral Oficial No. 44 din siti disciplinar, fiind tinuti res-
23 Fevruarie 1931. A se veden Legea pentru ponsabili $i $efii ierarhici pen-
protectia vänstului i reglementarea vänä- tru lipsd de control.
toarei din 27 Octornvrie 1921, la pag. 1186,
vol. IX-X cu modif. 19 Aprilie 1923 la pag. 4. Personalul statului aratat
501, vol. XI1I-NIV. inai sus poate luà parte la vânä-

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 28 Fevruarie 1931 85

torile organizate de arenda$ii nitul global, din 23 Februarie


proprietätilor statului, dacà 1923 la pag. 425, vol. XIIIXIV
sunt invitati de ei, insä vor tre- cu modif. ulterioare.
bui sä posede toate permisele In anul 1931, aceastä Lege a
legale de vängtoare, port-armä, mai avut dolt& modificAri la 3
etc., ca oHce particular. August 1931, cari se vor gäsI la
5. Personalul statului In a- ordinea cronolog
tributiile cäruia este de:0, ad-
ministrarea si paza proprietà-
tilor sale este dator a controlà ACORD COMPLIMENTAR
raportà acestui Departament,
serviciul vânätoarei, claa aren- la Tratatele de amIcilie I de allanla
dasii dreptului de vänat isi In- intre statele Mied lnielegerl
deplinesc obligatiile, atat In
oeeace priveste plata arenzii cu- DIN 28 FEVRUARIE 1931 1)
venità statului, cat $i dacä 1. Mini$trii Afacerilor Strä-
exercità vânätoarea in mod co- Me ai Statelor Micii Intelegeri
rect, respectând legile i deci- se Intrunesc de cAte ori impre-
ziunile In vigoare i obligatiu- jurärile o cer. Ei se vor intruni
nile contractuale. in orice caz cel putin odatà pe
Dacä proprietatea nu este a- an. Intrunirile ordinare obliga-
rendatà, este dator a interzice toHi au loc, pe rând, In fiecare
vänätoarea, and judecgtii pe din cele trei State, inteo locali-
toti aceia pe cari îi va gäsi vâ- tate desemnatä mai inainte. De-
nând pe acea proprietate, fàrà asemenea, o Intrunire ordinara
autorizarea scrisä a acestui De- facultativä va aveä loc la Ge-
partament serviciul vânätoarei neva cu prilejul Adundrilor So-
iar copie de pe actele dresate le cietätii Natiunilor.
va inaintà acestui serviciu. 2. Intrunirea obligatorie este
6. D-nii directori generali ai prezidatà de cätre Ministrul
C. A. P. S-ului, P. A. R. I. Afacerilor Sträine al Statului
D-ului, R. E. A. Z-ului si servi- uncle ea are loc. Domnia-sa este
ciului vänätoarei sunt insärci- acel care ia initiativa de a fixtt
nati cu aducerea la Indeplinire data si de a desemnä locul In-
a acestei deciziuni, care se va trunirii, care stabileste ordinea
comunich In copie tuturor ser- de zi i pregtite$te hotäririle de
vicillor exterioare in subordine. luat. Pang la Intrunirea obliga-
toHe a anului urmator, dom-
nia-sa este considerat ca prese-
LEGE dinte in exercitiu.
pentru modificarea unor dispoziliunl 3. In toate chestiunile cari
din Legea de unificarea contribuliunl- sunt discutate, precum i in
lor directe toate mäsurile cari sunt luats
in ceeace priveste raporturile
DIN 26 FEVRUARIE 1951

Aceastä Lege a fost publicatä 1) La 25 Noemvrie 1930 fIcandu-se, la


Praga, schimbul de ratificlri al Acordulul
la pag. 1018 In Anexa vol. XVIII, complimentar la Tratatele de amicitie si de
unde se poate consultà. A se Intre Statele Micei Intelegeri, In-
cheiat, la Strbské Pleso. la 27 Iunie 1930,
vedeä i Instructiile pentru a- intre Romania, Cehoslovacia si Jugoslavia,
plicarea acestei Legi, din 3 Mar- se publica textul zisului document inregi-
tie 1931, precum si Intreagä Le- strat la secretariatul general al Societätii
Natiunilor la 3 Octomvrie 1930 sub No.
gea pentru unificarea contribu- 2.478 si puhlicat In onitorul Oficial No.
tiilor directe i impozit pe ve- 49 din 28 Fevruarie 1931.

www.digibuc.ro
86 LEM' DE UNIFICARE. 2 Martie 1931

Statelor Micii Intelegeri Intre sh se execute Aranjamentul co-


ele, principiul egalitátii desä- mercial provizoriu Incheiat Intre
varsite a acestor trei State este Romania si Germania la 18 Iu-
riguros respectat. Acest princi- nie 1930, astfel cum a fost pus
piu este deasemenea respectat In aplicare, in mod provizoriu,
In deosebi in raporturile acestor prin jurnalul Consiliului de Mi-
State fata de aite State sau de nistri No. 1064 din 1930, dat pe
un grup de State, sau in fine de temeiul legii promulgate prin
Societatea Natiunilor. Inaltul decret regal No. 2387 din
4. Potrivit necesifatilor si- 1930 si publicatti In Monitorul
tuatiunii, cei trei Ministri ai Oficial, No. 142 din 30 Iunie 1930.
Afacerilor Strhine pot hothri de Copie de pe zisul Aranjament
comun acord, ca intr'o anumith se alaturh, la legea de fatä.
chestiune repreuntarea sau a-
phrarea punctului de vedere al
Statelor Micii lntelegeri sh, fie
Incredintath unui singur dele-
gat sau delegatiunii unui sin- LEGE
gur Stat.
5. 0 Intrunire extraordinará pentru prelungirea Aranjamentului co-
poate fi convocath de catre Pre- mercial cu Germania
sedintele In exercitiu atunci
cand situatiunea internationalä
sau un eveniment international DIN 2 MARTIE 1931 1)
o va reclanah.
6. Prezentul Acord va intrh
de indath in vigoare. El va fi Articol unic. Guvernul este
ratificat i schimbul ratifichri- autorizat a ratifica, si face sh
lor va aveh loc la Praga cat se execute Acordul Incheiat in-
mai curand posibil. tre Romania si Germania, prin
Drept care sus numitii Pleni- schimbul de note, fäcut la Bu-
potentiari au semnat prezentul curesti, la 21 Fevruarie 1931,
Acord. prin care se prelungeste validi-
FAcut la Strbska Pleso, la 27 tatea Aranjamentului de Co-
Iunie 1930, in trei exemplare mert provizoriu Romano-Ger-
identice.
man, semnat la Bucuresti, la
18 Iunie 1930.
Copie i traducere de pe no-
LEGE tele schlinbate la 21 Fevruarie
pentru ratificarea Aranjamentului co- 1931, se alatura, la legea de fath.
mercial cu Germania
DIN 2 MARTIE 19311) Aceastä Lege, dimpreuni cu Acordul
privitor la Aranjamentul de comert provi-
A rticol unic. Guvernul este zoriu la dinsa anexate, s'a votat de Senat
autorizat a ratifich si a face Adunarea deputatilor in - sedintele dela
26 si 27 bevruarie, 19 t1; s'a promulgat cu
Decret No. 527/931 i publicat in Montoral
Oficial No. 50 din 2 Martie 1931Durata
Aceast5 Lege, dimpreund cu Aranja- validiiáiii Acordului provizoriu de Comer(
mentul comercial provizoriu, la dAnsa anc- intre Germania si Rcuatul Romániei, din
xat, sa votat de Senat in sedinta dela 23 13 lunie 1930, este prelupgia in sensul cl
lanuarie 1931 si de Adunarca deputatilor Acordul va putei fi denuntat oricand, cu
in sedinta dela 27 Fevruarie 1931; s'a pro- un preaviz de 30 de zile. Aceasa Conven-
muigat cu Decret No. 526/931 si publicat In tiune va ft ratificatI i va Intl-A in vigoare
Monilorul Oficial No. 50 din 2 Martie prin schimbul de documente de ratificare.
1931, unde se pot consultà anexele. care va avea loc la 13ucuresti'.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFIC ARE. 2 Martie 1931 87

LEGE aprobate de directorul gene-


pentru fixarea dreptului de folosinti a ral al Casei autonome a dru-
zonelor §i platformelor drumurdor pen- murilor de stat, presedintele de-
tru instalgiuni telefonice i telegrafice legatiunii judetene, respectiv
primarul comunei, sunt defini-
DIN 2 MAIITIE 19311) tive si opozabile Regiei auto-
nome P. T. T. si SocietAtii ano-
1. Regia autonomA P. T. T. nime române de telefoane, care
Societatea anonimA roman's*, sunt obligate a le plat In ter-
de telefoane vor aveh dreptul, men de 15 zile dela primirea
cu avizul conform al consiliilor notificArii de plaa, insotia de
judetene si comunale, de a fo- cdpiile actelor justificative.
losi In mod gratuit zonele $i 4. In cazul and Regia auto-
platformele drumurilor publice nomA P. T. T. sau Societatea
pentru instalatiunile bar de con- anonimA romanA de telefoane
ducte aeriene sau subterane, te- nu plátesc In termenul de 15
lefonice sau telegrafice. zile, preväzut In articolul pre-
2. Regia autonomti P. T. T. cedent, suma de plea se nag-
Societatea anoniml romanA re$te cu o dobAnclä de 6 la sua
de telefoane sunt obligate sA re- peste scontul Báncii Nationale,
pare toate striaciunile aduse calculaa din a 16-a zi i paml
zonelor si platformelor drumu- In ziva plAtii efective.
rilor prin lucrArile f Acute cu Osebit de aceasta, Administra-
ocazia instalatiunii sau intreti- tiile drumurilor interesate sunt
nerii conductelor aeriene sau in drept a cere oricand vor so-
subterane. coti de cuviintd ca plata sä se
3. Administratiile in sarcina facA imediat sau prin inscrierea
arora cade constructia, Intre- sumei datorate, cu dobanzile
tinerea i modernizarea drumu- respective, In bugetul anului
rilor respective, vor notifica be- urnator al administratiei debi-
neficiarilor folosintelor, In scris, toare sau sA le retina, direct si
lucrárile ce stint de fácut, pen- fAra, nici o site: formalitate, pe
tru a educe zona sau platforma cale de compensatie, din even-
In starea in care a fost inainte tualele sume sau taxe ce admi-
de efectuarea lucrArilor de in- nistratiile drumurilor datoreaza.
stalatie sau Intretinere, arAtand Regiei autonome P. T. T. sau
timpul In care trebuesc ter- so cietAtii concesionare.
minate lucrárile. 5. Se mentine In totul
In cazul and Regia autonornA legii suportilor din
P. T. T. sau Societatea anonimA 1892, publicatA In Monitorul 0-
româná de telefoane nu incepe ficial No...., in másura In tare
lucrArile in terrnen de 10 zile nu sunt modificate prin aceasa
dela primirea notificrii, Admi- lege.
nistratia de drumuri respectivA Notificárile ce sunt indatorate
este indrepatitä sA facA acele a fi acute dela o administratie
lucrari In contul beneficiarilor. la alta, se vor face prin simplA
Actele de cheltueli intocmite adres5, trimisä pe cale admi-
nistrativ A.
1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea 6. Pentru diferendele nascute
deputatilor §i Senat in vdintele dela 18 0 din aplicarea acestei legi intre
21 revruarie 1931; promulgatà cu Decret No. Regia autonomA P. T. T. sau
524/9 t1 i publicatä In Monitorul Oficial Societatea anonimA romang, de
No. SO chn 2 Martie 1931. A se vedeä 0 Le-
gea pentru alezarea suportilor firelor tele- telefoane de o parte si Casa au-
grafice i telefonice, din 13 Noernvrie 1892. jonomA a drumurilor de stat pe
www.digibuc.ro
88 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931

de altd parte, hotdráste in mod port al celei mai inane autori-


definitiv $i executoriu Ministe- tati aeronautice din România.
rul Lucrdrilor Pub lice $i al Co- 4. Nimeni nu poate cäpätà o
municatiilor. clasá superioard cleat incepând
In caz de diferende intre Re- dela clasa cea mai inferioard,
gia autonomd P. T. T. $i Socie- oricare ar fi gradul $i pozitia
tatea anonimá romând de tele- ce o ocupä cel cäruia i se con-
foane de o parte, $i vreuna din ferl. medalia.
Administratiile in sarcina 61- Exceptie dela aceastä reguld
reia cade constructia, intreti- se va face numai la prima pro-
nerea $i modernizarea drumu- motie ce se va conferi cu ocazia
rilor de interes local, deciziunea infiintärii medaliei.
se va luà de Ministerul Lucrd-
rilor Pub lice i al Comunica- Maiestatea Sa Regele conferä
tiilor de comun acord cu Mi- medalia i motu proprio".
nisterul de Interne. In caz de 5. Dreptul de a purta, medalia
divergente intre departamente, este personald, se acordI ue
hotárii$te Consiliul de Ministri. vieatá $i nu se transmite in
7. Orice dispozitiuni contrarii nici un caz.
prezentei legi sunt $i rámAn a- Numärul celor ce pot fi me-
brogate. daliati este nelimitat.
6. Medalia Aeronauticd", va fi:
Clasa I din metal aurit.
DECRET Clasa II din metal argintat.
pentru instituirea Medalia Aeronautici" Clasa III din metal bronzat.
7. Medalia va fi de bronz, a-
DIN 3 MARTIE 1931 1) vând gravat pe ea un subiect
de aviatie.
1. Se institue o medalie care Forma ei va fi rotunda, a-
va purth numele de Medalia valid diametrul obisnuiut al me-
Aeronautica". daliilor noastre militare.
2. Aceastá medalie este desti- Panglica va fi de culoare al-
natä a räsplAti faptele acelora bastra-azur, avand lätime de 35
din personalul navigant cari mm., cu o dungä de argint la
4e$1 nu sunt sburätori au con- mijloc, lath' de 5 mm.
tribuit totu$ la propd$irea aero-
nauticii, straduindu-se pentru 8. Medalia Aeronauticä" se
Ináltarea ei. poartä pe pieptul stang, imediat
Medalia Aeronauticä" va dupd Semnul Onorific" de 25
trei clase, cu denumirea de: aM".
Medalia Aeronautica" clasa I. 9. Fiecare din cei cdrora li
Medalia Aeronautica" clasa II. s'a conferit aceastä, medalie are
Medalia Aeronautica" cl. III. dreptul la un brevet care rd-
3. Medalia va fi conferitä, mane proprietatea familiei de-
prin decret regal, in urma pro- coratului dupá incetarea sa din
punerilor f 'Acute de cdtre Mini- vieatd.
sterul Armatei pe baza unui ra- Brevetele se semneazá de Mi-
nisterul Armatei $i vor purtit
Acest Decret sub No. 463/931 s'a pu- un numdr de ordine din regi-
blicat la Monitoral Oficial Isio. 51 din 3
Martie 1931. A se vedea i Legea pentru
strul special infiintat i inut
Thfiintarea ordinului ,Virtutea Aeronauttc5", in acest scop la Ministerul Ar-
din 4 Martie 1931 Ia pag. 94Th acest volum. matei (Directia personalului).
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931 8g

INSTRUCTIUNI tricolele, rolurile anului 1930,


pentru aplicarea Leg ii referitoare la declaratiunile, dosarele impune-
impunerile la contributiuni directe rilor precedente, constatärile pre-
liminare ale organelor fiscale si
DIN 3 MARTIE 1931 1) orice alte acte menite sä !tiles-
neasca stabilirea venitulul real
1. Mentinerea veniturilor ele- impozabil.
mentare comerciale f i indu- Pentru contribuabilii cari au
striale si profesionale stabilite fost declarati neimpozabili in
In anul 1930 anul 1930 se va procedà la o
noud verificare ei se va stabili
Prin art. 1 al legii referitoare venitul impozabil pe procese-
la impunerile la contributiuni verbale model 10.
directe pe anul 1931, s'a prevd- Mentinerea veniturilor nu se
zut cg prin derogare dela dis- poate aplica acelor contribuabili
pozitiunile cuprinse in Titlul II, pentru cari s'au Mcut consta-
Cap. IV $i VI, din legea contri- täri cd nu mai exercitä intre-
butiunilor directe, veniturile nete prinderea lor.
elementare stabilite in anul 1930 Constatärile se fac in prea-
pentru intreprinderile comerciale labil de organele fiscului si se
$i industriale $i pentru profesio- pun la indemâna instantelor a-
ni$tii de orice fel, inclusiv pro- nuale. In lipsa acestor consta-
fesioni$tii liberi, sä fie menti- tgri, consemnate in procesele-
nute, in mod exceptional, pe verbale, instantele anuale vor
anul 1931. Mentinerea venitu- mentine veniturile conform ce-
rilor se va face prin instantele lor de mai sus.
anuale din 1931. Se precizeazg a veniturile pe
Prin ordinul circular No. 20.689 care instantele trebuesc sa le
din 22 Ianuarie 1931, s'a dispus mentind aunt cele rämase de-
Into cmirea tablourilor nominale finitive in anul precedent si.
de toti contribuabilii impu$i la stabillite de instantele ,anuale,
veniturile comerciale, industriale in caz and nu s'a Mcut apel
ai profesionale, cu venitul im- de fisc sau contribuabili, sau
pus, tablouri cari vor trebul ne- cele stabilite de comisia de apel
apgrat puse la dispozitia instan- in cazul când ele au fost ape-
telor anuale, pentru ca lucrgrile late, fie de fisc, fie de contri-
sg se poatd efectud in condi- buabili.
tiunile cele mai bune. In ce priveste impunerea pro-
Mentinerea veniturilor in for- fesioni$tilor liberi, cdrora in a-
ma in care se va face nu im- nul precedent li s'au acordat
plicä ideea cg pe 1931 nu se mai scgzdmintele din impozit pre-
fac impuneri, deoarece insgsi väzut de art. 50 mod.ificat din
aceastd mentinere este o impu- legea contributiunilor directe,
nere. Instantele efectuänd men- veniturile se vor asezd ca mai
tinerea vor trebui sd aibg. la in- sus, iar pentru sazdminte se
demäng toate elementele ce con- va procedà potrivit instructiu-
tribue in mod obi$nuit la sta- nilor ce s'au dat la timp pentru
bilirea venitului, cum ar fi: ma- aplicarea art. 50 modificat. De-
altfel scgzgmintele acordându-se
numai la impozit, stabilirea ve-
1) Aceste Instructiuni s'au publicat in Mo- nitului nu prezintg nici o difi-
nitorul Oficial No. 51 din 3 Martie 1931. cultate.
Ele se referS la Legea modificatoare a con- Impunerile prin mentinerea
tributillor directe, din 26 Februarie 1931,
aflatS la pag. 1018, vol. XVIII. veniturilor din anul 4930, nu se

www.digibuc.ro
90 LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931

referd decdt la veniturile nete rezulte ca venitul mentinut este


elementare comerciale, indu- inferior venitului efectiv reali-
striale i profesionale i nicide- zat in 1930 si care constitue
cunt la cele globale pentru care baza impozabill pe 1931. Cum
vi se dd instrucfiuni mai jos. art. 81 din lege prevede cä ape-
Mentinerea veniturilor, avand lurile trebuesc motivate pana in
caracterul unei hotarIri, se face ziva fixata pentru judecare
pe procese-verbale model 10 bis, cum fiscul, desi In posesia unor
special Intocmite, care se vor co- indicii ea venitul impozabil pe
munich contribuabililor In for- 1931 ar fi mai mare, nu ar fi
ma prevazutä de art. 98. In putut avea posibilitatea de a-si
acest scop, formularul e prevä- rnotiva apelurile din cauza re-
zut i cu un proces-verbal de fuzului contribuabililor comer-
comunicare, care se completeaza cianti i industriasi, de a pre-
de agentul InsArcinat cu efec- zenta registrele comerciale, art.
tuarea procedurii de comunicare 1 din legea sus citatd, da drep-
si se detaseazá, urmand sà fie tul fiscului de a cere acestor
anexat apoi la dosarul contri- contribuabili registrele comer-
buabilului. ciale, bilanturile i orice acte
Procesele-verbale model 10 bis menite sa Inlesneascá stabilirea
se Intocmesc in dublu exemplar, venitului impozabil, aà Meat
din care unul se Immaneaza motivele de apel sá fie relactate
contribuabilului, cu lorma pre- la timp. Motivarea apelurilor
vazuta, de art. 98, completan- fiscului implicá dar pentru ca-
du-se procesul-verbal de predare, zurile apelate o verificare alma-
iar al doilea ramane la dosarul nuntita a registrelor comerciale
impunerii. Si stabilirea venitului ce ar tre-
Contribuabilii fiMd impu*i bui impus pe 1931. Din acest
prin mentinerea veniturilor a- punct de vedere lucrarea.trebuie
nului precedent, nu se citeaza sti se facA cu toata atentiunea,
In fata instantelor anuale; In pentru ca drepturile statului sá
cazul in care instantele gasesc fie cat mai bine asigurate. iar
Ins& ca este cazul a se face o comisiunile de apel s4 fit puse
noug impunere pentru cei neim- in fata unor dovez indiset abile,
pozabili In 1930, pe anul 1931, cá venitul mentinut trebuie mo-
ele vor cita pe contribuabilii vi- dificat. In aceastä ordine de idei
zati. desigur ca i constata Le de
Impunerile fäcute prin menti- fapt ale organelor fiscale, in-
nerea veniturilor nete elemen- Write cu orice probe menite sá
tare comerciale, industriale si Inlesneasca stabilirea wnitului
profesionale, vor putea fi apelate impozabil, vor constitui e. mente
atat de fisc, cat si de contri- de cari comisiunile de apel vor
buabili In termen de 20 zile, trebui sá tinä nerd&
conform art. 77 din legea con- Dela obligatia de a prezentit
tributiunilor directe. acte fiscului fac exceptie profe-
Din punct de vedere al inte- sionistii liberi, drora fiscul nu
reselor fiscului, verificarea im- le poate cere asemenea acte.
punerilor f acute prin mentinere Totus aceasta nu Insemneazit
prezinta o importantá excep- cA fiscul nu poate apela impu-
tionaltt. Verificarea va fi f iicuta nerile lor, atunci and s'ar aflà
de functionari priceputi, cari in posesiunea unor acte ce nu
vor introduce apeluri in toate email:A dela contribuabi) a carui
cazurile In cari au indicii impunere s'ar apela. Aceasta
elemente precise din care sá insemneazá cg, in apelurile ce

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 2931 91

fiscul ar face in contra menti- nespriiinitä pe dovezi, nu poate


nerii veniturilor profesionistilor sd constitue sub nici un motiv
liberi, motivarea i dovedirea o justificare pentru majorarea
apelurilor incumbä, fiscului, cu sau mic$orarea venitului men-
probele pe cari el le-ar aveh, tinut. In acest sens dispozitia
spre deosebire de comercianti prevázutil In lege trebuie in to-
industria$i carora legea le pune tul respectatd, hotdririle comi-
obligatia s pund la dispozitia siunilor de apel date cu ignora-
fiscului, la cererea lui, registrele rea ei fiind casabile de instan-
actele legale. tele de recurs.
In caz and contribuabilii co- Exceptii. Dela dispozitiunile
mercianti i industriasi refuzd art. 1 al legii sus citate fac ex-
de a prezenth registrele corner- ceptie societdtile anonime pe ac-
ciale i actele cerute, ash inat tiuni de orice fel, cum si cele
fiscul se gásote in imposibili- asimilate lor, cum ar fi báncile
tate de a-$i motivh apelurile ce populare, cooperativele i fede-
a introdus, legea a prevAzut ca ralele lor, etc., cari ráma,n a se
comisiunile de apel sä nu con- impune pe 1931 ca si In trecut,
sidere apelurile fiscului ca adia prin instantele anuale spe-
nemotivate, ci sä 6e considere ciale, pe baza declaratiunilor
ca indeplinind cerinta art. ce vor face si a bilanturilor lor,
81 si sa procedeze la judeca- verificate cu registrele comer-
rea lor pe baza elementelor ciale i cu actele justificative ce
legale cerute i prevázute. Evi- instantele au dreptul sii ceard.
dent a In acest caz nimic nu Verificarea registrelor si a bi-
impiedea comisiunile de apel lanturilor fiind o operatie de
sä. pretindä ele, la cererea fis- lungd duratd, nu se poate face
cului apeIant, contribuabililor, cu toatd atentia necesard, chiar
sä, prezinte registrele si actele In ziva impunerii, din cauza di-
legale, In care caz se va face forentei ce existd. intre bilantul
verificarea necesard i judecarea comercial $i cel fiscal.
apelurilor, conform elementelor Verificarea lor se va face ne
ce se vor obtine. cht posibil, inainte de impuneri,
Registrele si actele comerciale In conformitate cu art. 93 din
se cer contribuabililor din vre- lege, de catre functionarii din
me, prin adresd in reguld, cu serviciul de constatare, cunos-
indicatia actelor ce se cer, a atori ai operatiunilor de con-
zilei j locului In care contri- tabilitate.
buabilul trebuie sä se prezinte. Constatilrile lor se vor Inscrie
In caz de refuz, organele fisCului chiar pe declaratiunile model 4
vor constath aceasta prin pro- bis, special intocmite pentru
ces-verbal care se va atash la societdtile anonime, In partea
apelul fiscului. anume Idsatá pe aceste decla-
Comisiunile de apel, judecand ratiuni.
apelurile, vor modifia venitu- Impunerea societdtilor anoni-
rile numai In cazurile In cari me se va face sub supraveghe-
vor constath, pe bazd, de dovezi rea inspectorului financiar res-
legale indiscutabile, cá venitul pectiv, care va da Incirumárile
mentinut nu corespunde reali- necesare si le va verifich Indea-
tdtii. Ash cum fiscul este obli- proape.
gat stiii motiveze si probeze a- 2. Fondurile suplimentare de
pelurile sale, aceeas obligatie o amortizdri
au si contribuabilii. Singura a- Prin art. 3 al legii din 28 Mar-
preciere a comisiunilor de apel, tie 1926, referitoare la modifi-
www.digibuc.ro
92 LEM DE UNIFICARE. 3 Martie 1931

carea unor dispozitiuni din le- de art. 31, alin. 6 si 7 din legea
gea contributiunilor directe, s'a contribufiunilor directe, cu cota
preväzut dreptul pentru Intre- fixatä de dare comisiunea cen-
prinderile industriale, de a li tralá fiscald, iar pentru compli-
se acordk in afará de amortis- mentar, la capitalul si rezer-
mentele prevazute la art. 31 vele api cum rezultil din bilartf,
alM. 6 si 7 din legea contribu- nu se va mai addugd aceste fon-
tiunilor, amortizari suplimen- duri suplimentare de amorti-
tare calculate la pretul de cost zare, chiar dace', ele continuá sd
märit in limitele urmatoare: figureze in bilanf, nefiind intre-
Pentru investitlile dinainte de buinfate pdnd la finele anului
1916, de cinci ori. 1930.
Pentru investitiile f acute In Se vor luà masuri sä se faca
1916, panä la finele lui 1918, de lucrarile pregatitoare, studiin-
patru ori. du-se fiecare bilant In parte,
Pentru investitiile facute In dela 1926 'Ana la 1930 inclusiv,
anul 1919, de trei ori. si urmárind crearea acestor fon-
Pentru cele Mcute In 1920 i duri si schimbarile ce eventual
1921, de douä ori. li s'a adus in cursul acestor ani.
Destinafia acestor fonduri Deocamdata trebuie constatat
suplimentare de amortizare a numai dacä acestor fonduri li
fost de a inlocui vechile inve- s'a dat b altd destinafie, sau
stifii industriale sau pentru fa- au fast impärtite sub o formd
cerea de noui investifii, urmând oarecare la acfionari. In caz
ca cele neutilizate paná la finele când li s'a dat o alta destinatie
anului urmätor Incheerii bilan- si au fost utilizate efectiv pentru
tului sä, fie pästrate prin bilant aceâ altä, destinatie, ele vor fi
sub denumirea de fond pentru impuse, intruat s'au depasit
refacerea investitiunior". dispozitiile legii. Impunerea se
Sub aceasta forma fondul de va face atat la impozitul ele-
amortizäri suplimentare urmb, mentar, cat si la cel complimen-
sä se pastreze pâna la finele a- tar, refacându-se impunerile din
nului 1930, iar cel neutilizat trecut si efectuându-se impuneri
pang la aceastä data, sau cel suplimentare pentru aceste fon-
cáruia i s'ar fi dat o alta intre- duri, iar la complimentar se va
buintare, sau ar fi fost trecut scoate din capital fondul sau
sub orice forma la beneficiu, partea din fondul cäruia i s'a
pentru a fi impártit, sau pentru dat alta destinatie, ref acându-se
a acoperi pagube incercate de rentabilitatea.
Intreprindere, urnah a fi impus Cu verificarea si impunerea
in anul urmator, celui In care acestor fonduri suplimentare vor
s'ar fi produs faptul. fi insárcinati functionari cat
Aceste fonduri, potrivit legii, mai destoinici.
se adäugau si la capital in ve- Dui:4 CUM se vede din cele de
derea stabilirii impozitului corn- mai sus, e vorba aci numai de
plimentar. fondurile suplimentare de amor-
Aceastä inlesnire acordata In- tizare, carora li s'a dat altä de-
treprinderilor industriale a fost stinatie sau au fost trecute la
temporará si a expirat la finele beneficii si Impärtite la actio-
anului 1930. Urmeazd deci cd nari. Sunt Insa Intreprincleri
la impunerile ce se vor face a- cari desi si-au constituit astf el
cestor intreprinderi in anul 4931 de fonduri, totus nu le-au in-
nu se vor mai acordd alte amor- trebuintat pang la finele anului
tismente decdt cele prevdzute 1930, ele continual:Id a figurà In
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 3 Martie 1931 93

bilanturi. Potrivit dispozitiilor cg situatia acestor intreprinderi


art. 3 al legii din 28 Martie 1926, ar fi fost foarte grea din cauza
ar urinA ca si aceste fonduri ne- micsorgrii valorii leului, tinänd
intrebuintate sg fie impuse. Ori seamg si de faptul cg in buná
ad intervine noua dispozitie parte capitalul ce a beneficiat
prevAzutg in art. 3 al legii, re- de aceastg inlesnire la compli-
feritoare la impunerile pe 1931, mentar a fost investit in insta-
in baza cgreia fondurile de a- latiuni si cg aceste investitiuni
mortizare suplirnentare neintre- au fost in bung parte amorti-
buintate Ong la finele anului zate, prin dispozitiile prevazute
1930 si aflate la 31 Decemvrie la art. 4 al legii referitoare la
1930, in bilanturile intreprinde- impunerile pe anul 1931, s'a dis-
rilor industriale, vor putea fi pus cg la impunerea din anul
folosite pentru inlocuirea ve- 1931, a societdtilor industriale
chilor investitiuni industriale pe actiuni, capitalul rdmas dina-
sau facerea de noui investitiuni inte de 1916, va fi socotit de trei
Ong la 31 Decemvrie 1931. ori mai mare, iar cel din anii
Se aparg deci de impunere 1916-1920 inclusiv, de cloud ori
fondurile neintrebuintate pAnd mai mare, in calculul pentru
la 31 Decemvrie 1930, Inca pe un stabilirea rentabilitdtii la impo-
an, urmand ca cele cari nu se zitul complimentar.
vor intrebuintà pang la finele Instantele anuale speciale vor
anului 1931; sau cgrora li se aveA deci grije ca la impunerile
va schimbà destinatia in cursul ce vor face in acest an s6, nu
anului 1931, sg fie impuse prin mai aplice vechile dispozitiuni
instantele anuale viitoare. din legea din 28 Martie 1926,
care au expirat, ci numai dis-
3. Calculul impozitului compli- pozitia de mai sus.
mentar la societätile industriale
pe actiuni 4. Impunerea contribuabililor
neimpusi pdnd in prezent
Este cunoscut cg pentru primii
trei ani de aplicare a legii con- In vedere cg se gäsesc o seamg
tributiunilor directe, s'a prevg- de locuitori ai thrii cari incg
zut la art. 124 tranzitoriu ca in nu au fost impu5i la contribu-
calculul rentabilitAtii pentru tiuni directe, prin art. 5 al legii
stabilirea impozitului compli- referitoare la impunerile pe 1931,
mentar la societgtile industriale s'a prevgzut cg ace$ti locuitori
pe actiuni, capitalul rgmas dina- vor fi dispensati de orice sane-
intea anului 1916 sg fie socotit tiuni $i cA se vor impune nu-
de trei ori mai mare. Aceastg mai cu incepere dela 1 Ianuarie
dispozitie a fost extinsg prin 1931, dacg vor face declaratie de
art. 9 al legii din 28 Martie 1926, venituri in acest an.
majorându-se la de cinci ori In vederea timpului inaintat
capitalul dinainte de 1916, de pa- si pentru ca acesti locuitori sg
tru ori cel dintre 1916-1918, de aibg posibilitatea facg de-
trei ori cel din 1919 si de cloud claratiunea, s'a prevgzut cg ei
ori cel din 1920 si 1921. pot depune aceastg declaratie
Acest avantaj a expirat odatg pang la 28 Fevruarie 1931.
cu impunerile ce s'au fgcut in Declaratiunile odatg primite
anul 1930 $i urmà ca impune- vor fi supuse instantelor anuale
si locuitorii in cauzg vor fi ci-
rile pe 1931, sá se facg la capi-
talul simplu, a$à cum rezultd tati. Instantele vor procedà la
din bilant. Tinând insg seama a$ezarea impunerilor numai
www.digibuc.ro
94 LEGI DE UN1FICARE. 4 Martie 1931

incepand dela 1 Ianuarie 1931; in Impunerile la global se vor


mod legal, deci, se vor impune face pe formularele model 11.
veniturite realizate in anul pre- Se atrage atentia asupra actelor
cedent, potrivit naturii lor. ce formeazd dosarul fiscal al
Impunerile se vor comunich contribuabilului si care formeaza
in forma prevazuta de art. 98, baza de impunere la global.
cu drept de apel pentru fisc
contribuabili. Nu se va apnea
desigur nici o sanctiune, aceasta
categorie de locuitori fiind dis- LEGE
pensata de ele prin lege. pentru inflinlarea Ordinului Virtutea
Dupä cum se vede fiscul re- Aeronautica"
nunta la drepturile ce i s'ar cu-
veni pe ultimii cinci ani, con- DIN 4 MARTIE 1931 1)
form
Daca dupg, expirarea terme- 1. Se infiinteaza un Ordin
nului pentru depunerea declara- care va purtà numele de: Vir-
tiilor se vor descoperl locuitori tutea Aeronautica".
cari nu se vor fi conformat dis- Ordinul va eyed patru clase,
pozitiunilor de mai sus, pe langli cu denumirea:
cà vor fi impusi pe cinci ani din Crucea de aur.
urnaa, dar li se vor aplich si Cavaler.
sanctiunile prevazute de legea Ofiter.
evaziunii fiscale si legea con- Comandor.
tributiunilor directe. Clasele Crucea de Aur"
Dispozitiunile acestea nu pri- Cavaler" se pot acordh de trei
vesc deck veniturile i impozi- ori.
tele directe cari se inscriu in La a doua si a treia conferire
matricole i roluri i nici de se adaugg, pe panglicä ale o
cum cele cari se percep prin bareta de aur pentru Crucea
retinere directa, adica impozitul de Aur" si o baretä de argint
mobiliar i pe salariu, pentru pentru clasa de Cavaler".
cari nu se fac impuneri. Aceasta Ordinul Virtutea Aeronau-
rezulta dealtfel si din interpre- tica" este asimilat Ordinelor de
tarea stricta a textului art. 5 räsboiu, iar clasele sale au pre-
al legit referitoare la impunerile cadere asupra claselor cores-
pe anul 1931. punzatoare Ordinului Steaua
5. Impunerile la global României".
2. Ordinul se va acordh per-
Aceste irnpuneri, ca si in tre- sonalului navigant minter si
cut, se vor face fara nici un fel civil pentru faptele stralucite
de exceptie prin instantele a- aeronautice, atat in timp de
nuale, pe baza declaratiunilor pace cat si in timp de rasboiu.
de cari contribuabilii, prin f ap- In acest din urmà caz, se a-
tul mentinerii veniturilor din daugá la insigne spade.
1930, nu sunt dispensati. Dreptul de a purth Ordinul
In compunerea globalului vor
intrh desigur veniturile ash cum
se stabilesc la elementar, fie Aceastä LPge s'a votat de Adunarea
deputatilor i Senat in sedinfele dela 11 si
prin mentinere, conform celor 21 Fevruarie 1931; s'a prumulgat cu Decret
aratate mai sus, fie prin noui No. 536/031 si publicat in Mon ¡local Ofi-
cial No. 52 din 4 lartie 1931. A se vedei
impuneri, dacä va fi cazul. Se §i Decierul pentru 1nfuntarea ,Medalia Ae-
respectá bine inteles dispozitiile ronautic5 din 3Martie 1931 la pag.88 in acest
art. 60 din lege. volum.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 4 Mart le 1931 95

va fi retras posesorului In cazul Copie i traducere de pe zisul


când va fi condamnat pentru Aranjament se alâturfi la legea
crimä de spionaj i înalt tra- de fat&
dare.
3. Ordinul va fi conferit prin
decret regal de catre Maiestatea LEGE
Sa Regele, dup6 propunerea mi- pentru prelungirea aplicAril Legil pentru
nistrului armatei. economiile rezultate din funcliunile
Numarul celor ce pot fi deco- vacante
rati este nelimitat.
Nimeni nu poate capatà o DIN 4 MARTIE 1931 3)
clasá superioarä. deal Incepând Articol unic. Legea promulgatá
dela clasa cea mai inferioara. prin inaltul decret regal No.
Exceptie dela aceasta regula 1396 din 24 Aprilie 1930, publi-
se va face numai la prima pro- cat fn Monitorul Oficial No. 91
motie, ce se va distribul cu o- din 26 Aprilie 1930, se prelun-
cazia Infiintärii Ordinului. geste i pentru anul 1931.
4. Aceastá lege are putere cu
fncepere dela 31 Iu lie 1930, data
decretului No. 2895 prin care s'a LEGE
oranduit Infiintarea Ordinului pentru complectarea art. 22 din Legea
Virtutea Aeronautic6". tlmbrului 4 Impozitului pe acte
5. Un regulament va desvoltà fapte juridice
dispozitiile privitoare la aplica-
rea acestei legi si va precizà. DIN 4 MARTIE 1931 2)
modelele diferitelor clase.
Articol unic. La art. 22 din
LEGE legea timbrului i impozitului
pe acte i fapte juridice se a-
pentru ratiflearea Aranjamentulul co- daugá urmátoarele douá para-
mercial oil Bulgaria grafe ce vor purta No. 50 si 51.
DIN 4 MARTIE 1931 3)
§ 50. Sunt scutite de impo-
zitul proportional prevazut de
Articol unic. Guvernul este au- aceastä lege cambiile ce se vor
torizat a ratifica si a face sá se emite de debitori si depune la
execute Aranjamentul comercial bäncile din tarä, desemnate a
provizoriu, fncheiat fntre Româ- acordà credite din fmprumutul
nia si Bulgaria si semnat la Bu- contractat in sträindtate prin
curesti, la 27 Septemvrie 1930, Banca Nationalá, la Banque
astfel cum a fost pus In apli- d'Acceptation, pentru fnlesnirea
care prin jurnalul Consiliului de de credite pe gaj agricultorilor.
Ministri No. 1557 bis din 1930, Aceasta Lege s'a votat de Adunarea
dat pe temeiul legii promul- deputatilor si Senat In sedintele dela 13 si
gatá prin Malt decret regal No. 21 Fevruarie, 1931; s'a promulgat cu Decret
2387/930 si publicatá In Monitorul No. 659/931 si publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 52 din 4 Martie 1931. A se vedeä
Oficial No. 142 din 30 Iunie 1930. si Legea ce se prelungeste. din 26 Aprilie
1930 la pag. 249, vol. XVIII.
Aceastá Lege s'a votat de Adunarea
Aceasti Lege, dimpreuni cu Aranja- deputatilor i Senat In sedintele dela 13 si
mental comercial la dansa anexat,s'a votat 21 Fevruarie 1931; s'a promulgat cu Decret
de Senat In sedinta dela 20 Decemvrie 1930 No. 560/931 si publicat In Moni/orul Ofi-
si de Adunarea deputatilor In sedinta dela dial No. 52 din 4 Martie 1931. A se vedea
6 Fevruarie 1931; s'a promulgat cu Decret Legea timbrului din 29 Aprilie 1927 la
No. 562/931 i publicat to Monitorul Oficial pag. 604, vol. XV-XVI precum i modif. din
No. 52 din 4 Martie 1931, unde se pot con- 3 August 1931 la orchnea cronologica In
s ulltt anexele. acest volum.

www.digibuc.ro
96 LEGI DE UNIFICARE 7 Martie 1931

Sunt scutite deasemenea si multirea, plantarea, inlocuirea


carabiile pe care aceste bânci de lipsuri cu vite de hibrizi pro-
le vor emite la rândul kr Mu- ducAtori-directi precum i intre-
cilor creditoare din strAinätate buintarea acestora ca port-al-
in executarea acelui imprumut. toi, sunt interzise.
§ 51. Sunt scutite de impo- 2. Sub denumirea de hibrid
situ! proportional preväzut de producAtor-direct se intelege
legea timbrului, toate contrac- vita rezultatà din incrucisarea
tele de gaj ce vor interveni intre pe cale naturalà sau artificialà
debitori si bäncile din tar% care a diferitelor specii americane,
vor acorda credite in executa- fie intre ele, fie intre acestea
rea imprumutului contractat in specia nobild europeanä (Vitis
sträindtate prin Banca Natio- Vinifera), in vederea productiei
nald, la Banque d'Acceptation, de struguri.
precum i orice acte prin cari Aceastä denumire cuprinde
aceste banci la rândul kr vor butasii din vità de hibrizi pro-
ceda contractele de gaj câtre ducatori-directi, cari deaseme-
Banca Nationalä. nea nu pot fi ad unati sau con-
fectionati in scopul de a fi ti-
nuti, dati, schimbati sau van-
LEGE duti pentru immultfre, plantare
pentru ratificarea Convenliel de sta- sau altoire, precum si marcotele
bilire, de Cornell §i de navigatie eu obtinute din tufe de hibrizi pro-
Portugalia duatori-directi, ce se gäsesc in
DIN 7 MARTIE 1931 1) plantatiunile existente.
3. Contravenientii se pedep-
Art. unic. Guvernul este au- sesc cu amendl de 25-50 lei de
torizat a ratificA si a face sg fiecare bucatà i cu confiscarea
se execute Conventiunea de sta- vitelor sau cu distrugerea elan-
bilire, de comert si de naviga- tatiilor Mcute.
tiune incheiat6 intre Regatul Pepinieristii si comer ciantii
României si Republica Portuga- contravenienti se pedepsesc, in
liei, semnatä la Bucuresti la 5 afarà de sanctiunile prevAzute
Decemvrie 1930. in alineatul precedent si cu ri-
Copie si traducere de pe zisa dicarea si interzicerea dreptului
Conventiune i scrisorile anexe de a mai face pepinierà sau co-
se aläturä la legea de fatà. mert cu vite.
4. Pentru obtinerea autoriza-
REGULAMENT tiunii de import a oricdror vite,
solicitatorii vor prezenta Mini-
pentru aplicarea Legii pentru oprirea sterului de Agriculturä, pe lângd
plantArli viilor cu hibrizi producátori- actele impuse de acest Depar-
direeti tament, un certificat de originä,
DIN 7 MARTIE 1931 2) sänätate i autenticitate a alto-
Interzicerea plantltrii viilor cu iului i port-altoiului ce im-
hibrizi productitori-directi portà.
Aceste certificate trebuesc sâ
1. Comertul, importul, im- emane dela organele autorizatte
9 Aceastä i e, dimpreunA cu Con% en- din Mrile respective.
tiunea de stanutre, de comert si de nevi-
gatie i scrisorile anexe, s'a votat de Senat 2) Acest Reg ulament a fost sanctionat eu
Adunarea deputatilor in sedintele dela Decret No. 606/931 si publicat in Monitorul
11 si 24 Feyruarie 1931; s'a promulgat cu Oficial No. 55 din 7 Martie 1931. A se ve-
Decret No. 619/931 si publicat In Monitorul deA i Legea pentru oprirea plantärei viilor
Ofieial No. 55 din 7 Martie 1931, unde se nealtolte, din 28 lunie 1930, la pag. 419,
pot consulth anexele. vol. XVIII.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 7 Martie 1931 97

5. Singur Ministerul Agricul- torizatia Ministerului de Agri-


turii i Domeniilor, in vederea cultura.
studiului, poate importà, Ma- 3. Delegatii specialisti ai U4
multi sau plantâ hibrizi produ- niunii Generale a Sindicatelor
atori-directi, In câmpurile de ex- Viticole, autorizati de Ministe-
perientá de pe langg. pepinierele rul Agriculturii i Domeniilor.
sau scolile viticole ale statului. Pentru a puteà fi autorizati
6. Se considera contraveni- acesti delegati ca i functionarii
enti i pedepsiti ca atare acei ce imputerniciti de Ministerul A-
având in plantatiunile aflate in griculturii i Domeniilor, sti
fiintä, la promulgarea legii, vile constate contraventiuni
de hibrizi producátori-directi, ar facá controlul, vor trebui sá fie
imprumutà sau ddrul absolventi ai unei scoli superi-
coarde de astfel de vite. oare de agriculturá sau medii
Este rilspunzátor pentru in- de viticulturá.
stráinarea vitelor de hibrizi pro- 10. Organele de control au
ducátori-directi din câmpurile dreptul:
de experienta, personalul insár- 1. Sá verifice autenticitatea
cinat cu urmárirea experiente- varietatilor de vite si a port-al-
tor (profesor de viticulturá, di- toilor Intrebuintati; sá inspec-
rector, etc.), iar nu institutia teze serele de fortat, localurile
respectivá. de pástrare, depozitele de vân-
7. Din amenzile incasate, se zare, &Mile de ambalaj i cele-
atribuie agentilor descoperitori lalte anexe, oriunde si la oricine
25 la sutrt i denuntätorilor 25 ar aveà vite, fie spre vânzare,
la sutä. fie pentru trebuintele proprii.
Plata primelor se face dupä 2. SA sechestreze vitele, in caz
ce hotárirea va rámâne defi- de contraventie, oriunde ele s'ar
nitivá si se va achità pe cale
de ordonantare din suma prevà- 11. Vitele sechestrate se lasá
'àzutá In .bugetul Ministerului In pästrarea proprietarului sau
Agriculturii i Domeniilor. loctiitorului sáu, pânä la pro-
8. Sunt descoperitori, agentii nuntarea hotáririi definitive a
de control cari din proprie instantelor de judecatá.
descoperá contraventi- Când sechestrarea se face in
uni la lege si regulament. Sunt curs de transport, in târguri,
denuntatori acei ce aduc la cu- etc., vitele se lasd in pástrarea
nostinta autoritátilor fapte ne- primáriei, a Sindicatului Viticol
cunoscute acestora, prin care sau Carnerei de agriculturá lo-
precizeazá existenta i inles- cale.
nesc descoperirea contraventiu- 12. Când sechestrarea are
nilor, iar acestia din urn* când loc in scolile de vite, se va face
sunt si agenti de control, pri- mentiune In procesul verbal
men intreaga primä. despre felul cum se prezintá vi-
Serviciul de control tele i anume: daa, sunt butasi
inrädácinati sau port-altoi, can-
9. Constatarea contraventi- titatea fiecárui fel de vitá in
unilor la prezenth lege si con- parte, numrtrul biloanelor, lun-
trolul se fac de: gilnea lor, provenienta hibrizi-
1. Organele instituite sau im- lor producátori-directi, etc., acli-
puternicite de Ministerul Agri- cá. orice Tnentiune care sá poatá.
culturii i Domeniilor. identifich sau infltisà real sta-
2. Delegatii specialisti ai Ca- rea plantatiunii din momentul
merelor de a griculturá cu au- sechestrárii.
26495.C. Hamangiu, v. NIX. www.digibuc.ro
7
98 LEGI DE UNIFICARE. 7 Martie 1931

13. Cei interesati sunt obli- cum se prezintd, vitele, dad,


gati sä itt mäsuri de bun's', con- sunt butasi inrädäcinati sau
servare a materialului confis- port-altoi, provenienta lor, etc.
cat. 17. Proprietarü de *Coll de
14. La cererea pirii intere- vite pentru trebuintele proprii
sate, Camera de agriculturd a sau repinieritii, proprietarii vi-
judetului unde s'a constatat telor sau arendasii cdrora li s'au
contraventia, mentinând seche- läsat in pástrare vitele seche-
strul, poate iticuviinth scoaterea strate, sunt considerati depozi-
vitelor din scoli i depozitarea tari i rdspunzátori, conform
lor spre mai bund conservare. codului penal.
15. Dacd proprietarul sau pe- 18. Vitele sechestrate in sere,
pinieristul a fost autorizat sá sdli, depozite, se vor asezd In
scoatá vitele din scoli, aceastd pachete de câte 25 sau 50 fire,
operatiune. se face In prezenta iar fiecare pachet in parte sau
reprezentantului Camerei de a- mai multe pachete vor fi sigi-
griculturd, care va asistà la late si asezate intr'o laclä sau
scosul si lmpachetatul intregei inteo camerä.
cantitäti de vite hibrizi produ- 19. Constatarea contraventi-
cátori-directi, pe care le va si- unii se face prin incheierea de
gila i predà. proces-verbal, In trei exemplare,
Executarea acestei operatiuni din care:
se consemneazd Inteun prooes- a) Unul Se lasá contravenien-
verbal, care se dreseazá In du- tului, loctiitorului sau prepusi-
blu exemplar, din care unul se lor sdi, gdsiti la locul contraven-
inamâneazd contravenientului, tiunii;
iar cel de al doilea se Inainteazd b) Al doilea exemplar se Ina-
Camerei de agriculturd, spre a-1 inteazd, In termen de trei zile
anexà la dosarul cauzei. libere, comisiunii de judecatá de
In cazul când vitele au fost pe langd -Camera de agriculturd
depozitate la o autoritate, pro- a judetului din care face narte
cesul-verbal se dreseazd In trei localitatea unde s'a conitatat
exemplare, al treilea exlemplar contraventia;
autoritátii unde s'n
depozitat vita. c) Al treilea exemplar se lag,
Plata cheltuelilor necesitate cu autoritátii unde s'a depozitat
deplasarea si intretinerea repre- vita.
zentantului Camerei, priveste pe 20. Constatarea contrawmti-
contravenient. unii se face prin ineleiere de
16. In cazul când sechestra- proces-verbal, care trebuie sá
rea vitelor se face in plantatiuni cuprindd urmätoarele menti-
definitive sau In localuri de Os- uni:
trare, depozite de vânzare, sáli 1. Anul, luna, ziva si lo cul
de arabalaj, crame, etc., se va unde s'a fäcut constatarea.
mentionà in procesul-verbal ori- 2. Numele, pronumele, profe-
ce detaliu socotit de agentul de siunea, calitatea i domiciliul
control util sä identifice celui care a instrumentat.
prezinte situatia real& a planta- 3. Numele, pronumele, profe-
tiei sau vitelor cázute in contra- siunea si calitatea contraveni-
ventiune, cum de exemplu: su- entului sau reprezentantului sau
prafata aproximativä a terenu- persoanelor din serviciul säu,
lui plantat sau situatia depozi- gäsite la locul infractiunii.
tului, sdlii, numárul vitelor de 4. Imprejurärile in care s'a
hibrizi produclitori-directi, felul constatat contraventiunea.
www.digibuc.ro
LEGI IDE4 UNiFIGAREIr 7 4,1artie 1931 09
.....
5. Sera tur_a agentuNi evo a Xembrii comisiei viticole de
irlstrulrie tat',9. con4pdipnientu.b judecata" stint' eónfirmati de Mi-
lUf sau reprez,entantului sau, nisterul Agriculturii.
cat a depoiqelor vitelor se- Camera t de agricultura nu-
chéstitté. 1'. meste ca ,segetar al comisiunii
'B. fn. Vefuz pe until din functionari.
contravenienfAui, prdpese1e-vm, comisiunii este la se-
hale) se sernneaza deJ.oì martori. diul Cainerei deogrieultura res-
7. Mentiimea C vitelw,u,lost pectWe.
snehestratconditiunile in. parp 23. Comishmea viticola de ill-
seOestruil..s'a. efectuett sir peg- ! decata se Intruneste oridecateori
soana I1 autoritateadnaastra- este neVoTé, n1îrrna ,convoc*Arii
reá, cargra s'au dati vitele seche- Camerei c1.6 agriculturd.
qrate.,, Comisiunda-41u.ereaza, si tine
8. 'Seranatura, profesiunea. sudinte eu inatoritatea membri-
dQmiciliul maartorilor, è-Adia a- 161 Prezenti... -1
cestia exista. or 24.. Contrayeoientul poate
21. Presedintele comiSitmil
viliCole de judeeata 114aza, ter, fac&-Comisiunii,Niticole
o. Inampinare serisä,
de ju-
menui de judeeat i prin Ca- decatd
Inra ñe apicultura comuniea, pentru apgrarea pauzei sale. A-
adest termen-si ,trimite d'ata,o phs*..1aintaanpinare
deasta trebuie de-
Camera de agricultura,
copie de pe procesul-verbal- cu eetputin 24..ore mai inainte
nisterului Agriculturii servd-, judecare.
ciului vitic lturii -0- Si sin-silicate- d'eEltermedul
pnate delasemenea, cere, fa-
lui viticol in regfunea caritila cerea' nnei expertize.
consiatat dontramentiune, s au in 25.' Cornisiu.nea vitieola de
lipsa ,icestuta,,3Uniunii. 'generale judecatr pnate..sa' fncuviinteze
a sindieatelor viticole.
A&Ist ,termen se comunicd e expertiza-numind..din
nit 'sail Mai multi
oficiu u-
experti alesi
cöntravenilintruluiÌcpentru p. lua de lei4li9tg spediala intoemita de
einiostint4 de ziva fixata Pen- NT'Hititerui "Agrleulturii.
t/Ai judecata. rri r CoMisidnear \dtieolä de jude-
22 -Contraventiunile la. legea. chta onfbrariul experti-
pentru oprirea lor, care cade in sarcina contra-
ci hibrizi prOducatori-direaL§iI "
regnIamentulni umu, se,ripSIOGA ' El se confoi-meazi. In totul tits-
de "conalshihea kticolä ce..se An/ p&itihnilors:din Ugea accelera-
fifiat4bia, -tate Una, pe lAngbfiVr frft tuddetaii-1):-
c re Camera de agricultura,,,,t Agriculturii,
"laidnea ;r1-tic,1314 çotì-
pTÍd din Uffratbriiare0 tnen*i¡t Caddefdre.db' agrieultura, sindi-
rtgistr4 uiçi eanlff vItiedid interesate sau U-
rittineahlgeirerala a sindicatelor
judecator) deselPnat de prese- viticole pot sa ae_constitue par-
ralulUL1oului uncle
cthitelti ti
ire sect% CAtuOrar -doh aqri;, te
chilletira,t,eg `prEqedinte;1 -' 3 P kCI,113f8flitteeviticola de
delegat al judecata d5; hotArire prin care
Camerei de agricultura; apnea, sanctiunile prevazute de
3. Un viticultor, delegat al lege.
sindicatului viticol respectiv, sau Prin aceeas hotKrire, comisi-
de eel mai apropiat, iar In lipsa
acesiora de Camera de agricul- 1) A se vedeh Legea aceeler6rii judec&
tura. ¡Oar, din tl Julie 1929 la pag. 572 vol.AVIL

www.digibuc.ro
no LEGI DR UNIFICARE. 7 Martie 1931

unea se pronuntä si asupra des- 33. Condamnarea contraveni-


pAgubirilor civile. entului implicä si distrugerea
28. Hotärlrea se comunid vitelor confiscate.
contravenientului, serviciului vi- Vitele se distrug prin ardere
ticulturii din Ministerul Agri- sau täiere, astfel incAt Ed nu
culturii si Domeniilor, sindicatu- mai poatä fi intrebuintate ca
lui, Uniunii generale a sindica- port-altoi sau in plantatie.
telor viticole sau Camerei de a- 34. Distrugerea vitelor se face
griculturA, dacä s'au constituit in prezenta proprietarului, re-
parte civilä. prezentului sau loctiitorului sdu;
Apetul si. executarea
iar in lipsä, in prezenta prima-
rului sau loctirtorului säu.
29. Contra hotäririi comisi- Constatarea distrugerii se fa-
unii viticole de judecatá, con- ce prin proces-verbal, in care
travenientul si pärtile civile au se aratä;
dreptul de apel in termen de -20 1. Data efectuárii distrugerii.
zile libere dela comunicare. 2. Numele, pronumele, domi-
Apelul se depune la tribuna- ciliul, calitatea agentului care a
lul locului unde a fost consta- executat distrugerea, precum si
tatä, contraventiunea. numärul ordinului de executare.
In acest caz, contravenientul 3. Numele, pronumele, domi-
bastiinteazI Camera de agricul- ciliul celor prezenti la distru-
turä de introducerea apelului, gere.
alAturAnd un certificat eliberat 4. Localitatea si locul unde s'a
de grefa tribunalului respectiv,
prin care se constatá d apelul efectuat.
s'a fäcut in termen, indidndu- 5. Numärul vitelor distruse.
se si termenul de judecatä. .
6. Felul cum s'a fAcat distru-
30. Dad, contravenientul sau gerea.
partea civilä a apelat decizi- 7. Semnatura celor prezenti.
unea, Camera de agriculturá Procesul-verbal se dreseazä, in
inaintead dosarul tribunalului 3 exemplare din care: unul se
respectiv, care juded de ur- lasä proprietarului vitei sau au-
gentA, cu precadere si fad drept toritätii care define materialul
de opozitie. confiscat, al doilea se inainteaz1
Sentinta tribunalului este de- Camerei de AgriculturA, care D.
finitivá si executorie. va atash la dosarul cauzei, iar
31. Hotärtrile comisiunii vi- al treilea se pästreazä de auto-
ticole de judecatä se comunia, ritatea care a executat distru-
contravenientului prin interme- gerea.
diul organelor administrative. 35. Operatiunea distrugerii
32. Executarea hotäririlor Emu vitelor sechestrate sau confis-
sentintelor rämase definitive, se cate se face dupä ce hotärirea a
face prin intermediul organelor rämas definitiva.
administrative; iar executarea 36. Organele administrative,
amenzilor, prin administratiile politienesti si ale C. F. R aunt
financiare, conform legit. de obligate sä deb, concurs si asis-
urmdrire a veniturilor statului 1) tentä agentilor insärcinati cu a-
In caz de nesolvabilitate, a- plicarea legii. Cei ce vor refuzA,
menda se transformä, in inchi- se pedepsesc pe cale administra-
soare. tivA, la cererea motivatA a Mi-
I) A se vedea Legea de urmArire a ve-
nisterului Agriculturii si Dome-
niturilor Statului din 1 August 1921 la pag. niilor, pentru prima oar& cu a-
1036, val. IXX, mendä de 1.000-5.000 lei, iar in

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 13 Martile 1931 101

caz de recidivä, pe lângä amen- se execute aláturatele conventi-


da indoitá i cu destituirea. uni:
1. Conventia pentru regularea
Dispozitii tranzitorii chestiunilor privitoare la tran-
37. Ministerul Agriculturii sferarea creantelor i depozi-
Domeniilor va inscrie in buge- telor supusilor teritoriilor ali-
tul säu suma necesarti atät pen- pite ale fostei Monarhii Halts-
tru plata primelor preväzute la burgice la Cassa de pástrare
art. 2 din lege, cät i penfru postald ungarl, semnatá la Bu-
functionarea comisiunilor viti- dapesta, in 7 Noomvrie 1922.
cole de judecatá. 2. Aranjamentul pentru re-
partitia acoperirii pusä la dis-
DECIZ1E pozitia Romäniei, Jugoslaviei
pentru aprobarea Caietului de sarcini Cehoslovaciei, conform con-
relativ la serviciile de vehicule me- ventiei precizate, semnat la 7
canice pe §osele Noemvrie 1922.
3. Conventia privitoare la o-
DIN 7 MARTIE 1931 1) bligatiile rezultand din gesti-
Aceastä Decizie sub No. 7771 unea administratiei postale un-
din 1931 s'a publicat in Monito- gare si a administratiei postale
rul Oficial No. 55 din 7 Martie imperiale si regale militare
1931, unde se poate consultà. Ea de amp, cat si din gestiunea
abrogä Decizia i Caietul de sar- administratiilor postale ale Sta-
cini, publicat tu Monitorul 0- telor cárora li s'au transferat
ficial No. 232 din 15 Octomvrie teritorii ungare, semnatá la Bu-
1930. A se vedeä in legätur5. Re- dapesta, in 15 Decemvrie 1922.
gulamentul de aplicare al Legii Copie i traducere autenticá
asupra circulatiei pe drumurile de pe zisele conventiuni, se alá-
publice, din 10 Ianuarie 1931 la turá la legea de fatä.
pag. 5 in acest volum; pre-
cum si Legea pentru exploatarea
serviciilor de aräusie pe sosele, LEGE
prin vehicule cu tractiune me- pentru modificarea unor dispoziliunl
cania, din 12 Iulie 1930 la pag. din Legea pentru organizarea
672, vol. XVIII. judecdtoreasci
DIN 12 Ï 13 MARTIE 1951
LEGE Aceste Legi au fost publicate
pentru ratificarea Conventiilor pentru
regularea unor chestiuni financiare
la pag. 1020 in Anexa vol. XVIII
din succesiunea Austro-Ungariel
unde se pot consultà. A se vedeà
in legáturä Legea pentru Curtea
DIN 10 MARI IE 1931 2) de Casatie si Justitie, din 29 De-
Articol unic. Guvernul este cemvrie 1925 la pag. 37, vol. XI
autorizat a ratifia si a face sa XII cu mod. din 1 Ianuarie 1929,
1)Aceast5 decizie a fost ratificatà i prin J.
3 Ianuarie 1930, 12 Iunie 1930.
C. M. sub No. 227 din 1931, publicat in Mo- Legea Pentru organizarea jude-
niiorul Oficial No. 58 din 11 Martie 1931. atoreascil, din 14 Aprilie 1925 la
Aceastä Lege, dimpreunä cu Conven-
tiunile, Aranjamentul, Protocoalele si ane-
pag. 56 vol. XIXII cu modifi-
xele lor, la dansa anexate, s'a votat de Se- arile din 1929, 3 si 4 lanuarie
nat In gedinta dela 5 Martie 1925 gi de 12 si 26 Iunie 1930, precum
Adunarea deputatilor In gedinta dela 19 ultimile modifiari din 4 Aprilie
Martie 1926; s'a promulgat cu Decret No.
1306/926 i publicat In Moniiorul Oficial 1931 si din 25 Iulie 1931 la ordi-
No. 57 din 10 Martie 1931 unde se pot con- nea cronologia in acest volum,
sult& anexele.

www.digibuc.ro
02 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

LEGE stituit pentru a vegheA In conalY,


pentru adAugarea unui aliniat la art. nele,rurale, la siguranta de stAtt
20,,dinlegea pentru Organlzarea la mentinerea ordinei publice,
Biseriali Orkodoorew precuni- executarea legilor
) regulamerdelor de competinta
pm 14 Air ARTIE 49p11) sa.
1 ..i Jand'armeria rurall face
Art. unz5...1.4 art.: 20( din legea parte din Ministerul de Interns.
dela 6 Map A925, pegtfu orguni- Pentrir setvicjul sAu ordinar
zarea Biserich Ortodoxe-RomA- e rxtrabrdinar, ea stA la dispo-
ne, se adaugA, urmAtorul nou a- zitia autoritAtilor, cArora legile
liniat. le conferA atributiuni de politie
Fundatiunile gi imobilele,ajeQ; generalA.
tate pentru scopuri rulturale, 'LiL ,AutoritAtile cu atributiuni
artjstice, go politie generald, pentru co=
nationale (muzee, prinacoteci, munele rurale si urbane ale 0:
arhive, mecum si tot ma- rii, sunt; ,
ttorialul í obiegtele ice ele adA- 1. MiniStérul de Interne si dl-
pnstec, Ii 14,§treaa oilvttinatia rcjia a politiei, con-
cfatA, si _se .cotl.servA )(lei Ministe*- fm4rt Art. 1 6, ,1 si 8 din legea
rul Instructiun4, si ial Cultelor, ybttiei generate a statului.
prin 'ingrijirea Cornisiunil Imo- 2. Directorul ministerial local,
mitnentelor jatorice, carol ,are cl-mfrirm art.' 297 al L. p. 0.
inguriI dreptul de a priveghea
la .méntinerea..in situa4ialactu- ' rrefectul de-judet, conform
a1A. a oricAror obiecte de .acest art. p76" df L, p. 0. A. L.
fel, ori unde s=ar-afla leleou '4. Prisn-pretorul este autori-
I l'atés.cu atributiuni de politie
REGULAMENTUL generald: Ipentru teritoriul ru-
i
rat canfbryi art. 255 al L. p. 0.
Legil i Statutului jandarmeriei rurale
6,1)01 16 MARTIE 19312) ' 5. Ant;RAtAtile eu atributiuni
. .
--e PAIITEA I " d'é politie zeneralA in teritoriul
Organizitrea Jandanueriei Rurale urban' al tArii, sunt:
1. Inspectoratul regional de
TITLUL politie, conform art. 30 din le-
,DiSpozitiuni generfle. gea politiei gAn'ePale a Statului.
1, Jahdarmerj9, yuralA. ef3te i^2..4CheMbrilez ',conform art. 33
dory organizat tu.ilitAreste, in- dinibgra"¡Jblitiei generale a Sta-
' tultrit.r v

,'JIACaSI ,

Legd edgidtat
3. Politiile, -3 conformart. 33
I9g.eQ politiei generale a Sta-
dunarea deputaiIpriÌ idintele del5 17 d,
tului.
Ma`rtie 1931; s'a propmlgat du Deeret Nu.
683/931 §i publicat In gonitarul Ofioica 4. 'Cnuiisai'iaf6jo sau detaq).-
No01 din 14 Martie 1931: A, se'tcdt/ Le ruentale Ii.loi)43alitie. conform art.
gea-Reuttu organiaarea BseicII Orilatoke iptAitiçj generale a
din 6 Mai 1925 la pag. 416, yok3XI.X/I,en
TWA. 3 Nai 1928, I

AçAt ReguLAmbnei rosi sanctibitst


bilecret No. 545/931 §i pubNeat In MonittMll
Auftoritittilei politie judi-
Ofieiat.No. 62 dka 6 Altutie 1931. mee etd- cfarit ¡stint() . ,"
de11 Legért,pentru orgarlizarea iandarmorfei
ruspleZdiu 24 ffart¡t 1929; la phg. 274, 413-axchetalLgtme.val.
Xl/t1 precumrsi-Legeatpentri -Statal par-
sottalufui jandarmeriei. din 5 lAugust 1929" 3. ParchAtelt lalffiunalelor si
la pag. 1032 acelas volum. 4. JudecAtoriile de ocol.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 103

7. Autoritdtile de politie mi- materice, atunci când aoestea


Mara sunt: sunt in apropiere de resedinta
1. Ministerul Armatei. cu scopul de conlucrare,
2. Comandamentele militare la pentru prevenirea i reprimarea
eari functioneazd Consilii de infractiunilor in general.
14. Legätura dintre jandar-
3. Comandantii de garnizoand. merie i autoritätile judiciare
4. Parchetele militare. ordinare si militare, este aceea
8. Mdsurile cu caracter gene- stabilitä de procedura penald,
ral sau permanent, privitoare la codului justitiei militare si re-
politia generald si de sigurantä gulamentului de fatd.
a Statului, se iau de Ministerul 15. Politia comunald se orga-
de Interne. nizeazd de administratiunea co-
Aceste dispozhiuni se cornu- munald si se executd de orga-
nich posturilor pentru executa- nele ei, sub autoritatea prima-
re pe calea autoritAtilor admi- rului.
nistrative, iar sefilor ierarhici 16. Pozitia, disciplina, Inain-
de jandarmi pentru control, prin thrile i conditiunile de cdsäto-
inspectoratul general al jandar- rie ale ofiterilor sunt supuse
meriei. dispozitiunilor din legile si re-
9. Directorul ministerial lo- gulamentele militare, cari se vor
cal, prefectul judetului, prese- executà prin autoritatea Mini-
dintele delegatiei permanentä a sterului Armatei.
Consiliului judetean si prim- Disciplina jandarmilor rean-
pretorul, pot luà inäsuri ana- gajati este deasemenea supusä
loage in circumscriptia lor. dispozitiunilor din legile si re-
10. Mäsurile luate de autori- gulamentele militare, afard de
tätile dela art. 8 si 9 se executd exceptiunile prevAzute in regu-
de posturi, independent, in con- lamentul de fatd.
formitate cu normele prezentu-
lui regulament i instructiuni- TITLUL II
lor sefilor ierarhici militari din Formatiuni teritoriale, scoli si
jandarmerie. servicii
11. Legdtura reciproca de 17. Jandarmeria Rural's,' este
serviciu, intre inspectoratele de organizatä intr'un inspectorat
jandarmi i cele de politie se general, care cuprinde forma-
face prin inspectorii respectivi: tiuni teritoriale, servicii i scoli.
personal, prin delegat sau In 18. Formatiunile teritoriale
scris. sunt: posturile, sectiile, legiuni-
12. Comandantii de legiuni le, inspectoratele i Inspectora-
chestorii, cum si sefii de politie, tul General.
mentin legdtura de serviciu 19. Mai multe comune rurale
printr'o stränsd colaborare, co- formeazä teritoriul unui post de
municându-si unul altuia eve- jandarmi. In mod exceptional,
nimentele ce intereseazd sigu- el va cuprinde teritoriul unei
ranta Statului. singure comune, in cazul cand
13. Sefii de sectii i efii de intinderea, densitatea populati-
posturi, tin legdturd, permanen- ei i importanta comunei sau
reciproc de serviciu, cu co- interesul ordinei sigurantei
misariatele sau detasamentele publice vor necesità aceasta 1)
de politie din comunele subur- 1) A se vedea Legea organizArei Admi-
bane, punctele de frontierd, por- nistratiei locale, din 3 August 1929 la pag
turi, gäri i statiuni balneocli- 920, vol. XVII cu modif. ulterioare.

www.digibuc.ro
104 LEGI DE UNIFICARE.16 Martie 1931

Postul va fi condus de tin jan- din localitate $i de reguld la re-


darm, $ef de post, ajutat de sedinta preturii.
jandarmii necesari si de unul Dad insd, in aceea$ localitate
sau mai multi sefi de patrullt. cu pretura, nu exist& post de
num&rul total neputand fi mal jandarmi, pentru sectie se va a-
truc ca 5. lege resedinta la unul din pos-
NumArul jandarmilor fled- turile sale mai centrale.
rui post va putett fi sporit in In cazul cu totul exceptional
raport cu timpul necesar servi- $i bine justificat, resedinta sec-
ciului exterior, tinând seam& 0, tiei poate fi la un Wc cu pretura
un jandarm prestead, in medie, in comunele urbane, in care
cAte 240 ore lunar, cu incepere caz, sectia, va aveh ca efectiv
dela 1 Aprilie $i 180 ore cu in- in plus un jandarm (agent de
cepere dela 1 Noemvrie, iar $e- politic).
ful de post jumätate din timpul 22. Sectiile se grupeazg in
arAtat mai sus. legiuni sub comanda unui ma-
Ori de cAte ori siguraMa pu- jor sau dipitan.
blic& va cere ca jandarmii exis- 23. Intinderea teritoriala a
tenti la post, sä presteze mai legiunii corespunde in general
Inuit timp decât quantumul a- cu aceea a unui judet.
ratat la alineatul 3 a ceasta este In mod exceptional o legiune
indicatia cA efectivul postului poate cuprinde numai o parte
urmeaz& a fi sporit in raport cu din judet, când serviciul impune
surplusul timpului cerut pentru aceasta.
serviciul exterior. Ilesedinta unei legiuni este la
Dad ins& timpul fixat la ali- un loc cu resedinta judetului.
neatul 3, petrecut in serviciul In cazul când inteun judet
exterior, nu este justificat de sunt mai multe legiuni sau o
chestiuni ref eritoare la sigu- legiune se intincle pe raza a
ranta publieä, aceasta este indi- douli judete, resedinta se va de-
ciul, câ efectivul postului se va termine', prin decizie ministe-
micsorà treptat si en timpul, riala.
pânä la completa desfiintare a 24. La fiecare legiune pot fi
acestui post. pand la 2 si exceptional 3 ofi-
Dad, ins& nevoile serviciului teri inferiori ajutori.
bine constatate, impune nahrirea 25. Resedinta ajutoiului este
efectivului peste 9 jandarmi, In la un loc cu a comandantului
acest caz se va putea, infiintà legiunii.
un post in regiunea respectivä. In mod cu totul exceptional
20. Posturile de jandarmi pot si numai chnd sunt 2 sau 3 a-
fi: pedestre, câlâri, mixte, cu jutoare i nevoile impun, unul
bicicleta sau motocicleta. din ei poate aye& resedinta in
21. Mai multe posturi for- judet, pe timp limitat.
meazA, o sectie, care in princi- 26. Mai multe legiuni for-
piu, are intinderea unei meazd un inspectorat de jan-
O sectie nu va putea aye', mai darmi, sub conducerea unui co-
putin de 4 si mai mult de 8 lonel sau general de brigada,
posturi, in afar& de postul de ajutat de 2-5 ofiteri superiori,
resedinjä. ca organe de control, precum
Sectia este condus& de un jan- de ofiteriii inferiori nesari ser
darm, sef de sectie. viciului.
Besedinta sectiei este la un We Cel mai vechiu ofiter superior
cu ace& a postului de jandarm i dela resedinta inspectoratului
www.digibuc.ro
LEG1 DE UNIFICABE. 16 Martie 1931 105

este de drept ajutorul inspec- 35. Serviciul contabilitgtii se


toratului. organizeazg $i se conduce dupg.
27. Sediul inspectoratului este normele legii contabilitgtii pu-
la resedinta Directoratului mi- blice si a regulamentului spe-
nisterial local, iar teritoriul in- cial de contabilitate si admini-
spectoratului corespunde cu a- stratie al jandarmeriei, ce se va
cel al Directoratului. intocmi in conformitate cu dis-
28. La resedinta inspectora- pozitiunile art. 52 din Legea jan-
tului va functionA ate un plu- darmeriei rurale.
ton sau companie, cadre de jan- 36. Serviciul constructiilor si
darmi, compusg din personalul domeniilor jandarmeriei va fi
cadre dela reseclinta inspectora- condus de un ofiter superior de
tului si din jandarmii cari se jandarmi, de preferinta prove-
angajeazg in decursul anului, nit din arma geniului sau cu
pang la trimiterea lor la scoala studii speciale, ajutat de perso-
de aspiranti. nalul tehnic necesar.
29. Fiecare inspectorat se Im- 37. Serviciul de armament,
parte In atgtea sectoare cati o- munitiuni si trageri, este con-
fiteri superiori de control sunt, dus de un ofiter superior din
afarg de inspector i ajutorul Jandarmeria Ruralä, dupg nor-
inspectoratului. mele stabilite in armatd.
In fiecare an, aceste sectoare 38. Serviciul sanitar este con-
pot fi inspectate prin rotatie de dus de un medic militar, ofiter
alti ofiteri superiori de control, superior si are atributiunile me-
din acelas inspectorat. dicului-sef al corpului de ar-
30. Formatiunile teritoriale matd.
poarta denumirile de post, sec- 39. Serviciul controlului dela
tie, legiune inspectorat de jan- Inspectoratul General este corn-
darmi, dupg care urmeazg nu- pus din 2 ofiteri superiori de
mele localitfitii de resedintg. jandarmi. Fiecare controlor isi
31. Scoalele sunt organizate executg insárcingrile dupg ordi-
si functioneazg In conformitate nele speciale ce va primi dela
cu regulamentul special al $coa- inspectorul general al Jandar-
lelor 1) meriei Rurale.
32. Toate formatiunile, scoa- 40. Serviciul controlului dela
lele si serviciile, formeazg jan- Inspectoratul General se executa
darmeria ruralg, condus 5. si co- asupra chestiunilor de ordin ad-
mandatg de un general de bri- ministrativ.
gadg sau divizie, cu titlul de In nici un caz ofiterii con-,
inspector general, care va fi trolori nu pot fi Intrebuintati
numit de cgtre Ministerul de in controlul mersului normal al
Interne, dintre of iterii generali serviciului teritorial, care r5.-
din Jandarmeria Ruralg, prin mgne exclusiv In sarcina sefi-
inalt decret, de acord cu Mini- lor erarhici.
sterul Armatei. Ofiterii controlori nu vor nu-
33. Sediul Inspectoratului Ge- tea intreprinde cercetäri, deceit
neral al Jandarmeriei Rurale in contra ofiterilor mai noi sau
este In Capita la tgrii. mai mici in grad ca ei.
34. Inspectoratul General isi Cercetgrile lor administrative
exercitg autoritatea sa prin ser- nu pot sg se intindg deck asu-
viciile si sectiile sale. pra actelor sefului unitätii care
este controlat.
') A se vedea Regulamentul pentru qcoa-
lele speciale de jandarmi, In Monitorul 0-
Ori de age ori cercetilrile lor
ficial No. 170 din 1 August 1930. ating a ctiv i t atea i rspunderea

www.digibuc.ro
106 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

personalA a organelor erarhice ofiterilor activi combatanti ai


superioare, mai vechi in grad armatei.
sau vechime, isi inceteazA actiu- In cazul cand nu se pot corn-
nea i raporteazA. plea. vacantele cu ofiteri activi
41. Atelierul si depozitul ge- din armatA, se pot primi si ofi-
neral de materiale, se organi- teri de rezervA.
zeazA si f unctioneazA In confor- Ofiterii de rezervA din jandar-
mitate cu regulamentul prevä- meria ruralA sau alte arme com-
zut de art. 52 al legii jandarme- batante, nu se pot chemb, tem-
riei. poral pentru completarea vacan-
El va fi condus de un colonel telor, decdt in vederea activärii
activ din jandarmerie speciali- in jandarmerie, dacá indeplinesc
zat, ajutat de personalul nece- conditiunile prevAzute mai jos.
sar, ofiteri, trupA, maestri si 45. Recrutarea atât a ofiteri-
lucriitori civili. lor activi, cât i de rezerva, se
In caz de absenta acest ser- face numai atunci cand corpul
viciu poate fi condus de un ofi- va dispune de cel putin 10 va-
ter in rezervd, de provenientA cante.
din jandarmerie, specializat in 46. Conditiunile pe care tre-
acest serviciu. buie sA le indeplineascA un ofi-
Personalul inspectoratului ge- ter activ pentru a puteà trece
neral si al atelierului se Inca- in jandarmerie, sunt:
dreazg In ate o companie cadre. a) SA, fie bine notat de toti
42. Intinderea si resedintele sefii ierarhici sub care a servit;
formatiunilor, serviciilor si scoa- b) SA aibA gradul de locote-
lelor se vor fixà prin decizie mi- nent, dar sA nu aibA vechime
nisterialA.
Efectivele acestor formatiuni de a fi inaintat cApitan in tim-
stint cele prevAzute de lege, a- pul stagiului de incercare, sau
nexa respectivA din statutul jan- sublocotenent, cu cel putin 2 ani
darmeriei rurale tabelele de vechime in grad;
efectiv anuale, anexate de legea c) SA aibA varsta de eel mult
bugetarA in cadrul total al ta- 25 ani pentru sublocotent si 30
belelor de mai sus. Organizarea ani pentru locotenent;
lor pe servicii, sectii i biurouri d) SA fi absolvit cursurile
se face de inspectoratul general, scoalei speciale a armei din care
potrivit cu nevoile serviciului. provin, prevAzutd de legea Ina-
TITLUL III intArilor in armatA.
Personalul Se O. preferintA:
Doctorilor sau licentiatilor In
CAPITOLUL I drent.
Dispozitiuni generale 47. Când este necesar comple-
43. Personalul jandarmeriei tarea efectivului in ofiteri, in-
rurale se compune din ofiteri, spectoratul general, prin Mini-
jandarmi reangajati, functionari sterul de Interne, solicitI Mi-
civili, maestri, lucrAtori si oa- nisterului Armatei numärul o-
meni de serviciu. fiterilor activi necesari.
CAPITOLUI. II In 'cazul când vacantele nu
Recrutarea ofiterilor se pot completà cu cereri din
44. Ofiterii jandarmeriei ru- partea ofiterilor activi, se vor
rale se recruteazA din cadrele lua mAsuri de publicarea
i) A se vedeA Legea i statutul personalu-
cantelor de atre inspectoratui
lui jandarmeriei, din 5 August 1929 la pag. general pentru ofiterii de re-
1032, vol. XVII. zervA.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 107

48. Ofiterii de rezervA, pot fi b) ConsimtimAntul autentifi-


primiti in cadrele jandarmeriei cat, din care sA, rezulte d se
rurale, potrivit art. 49 al. b, dad obliga a servi In jandarmerie
Indeplinesc urmAtoarele 9 ani;
c) Diploma In original de li-
a) SA aibg gradul de sublo- centiat sau doctor In drept;
cotenent sau locotenent i vArsta d) Certificatul de moralitate
de cel mult 30 ani; bunA purtare In societate,
b) SA fie cel putin licentiat In vizat de autoritatea superioarb.
drept; de jandarmi din localitatea de
c) SA se bucure de build pur- resedintA a judetului;
tare in societate; e) Extract dupa actul de na-
d) SA rezulte din memoriu cA, $tere;
sunt bine apreciati de $efii lor f) Pentru cei cásátoriti, certi-
ierarhici militari. ficate prin care sA, dovedeasd
Daca sunt functionari publici, cá sunt cAsatoriti In conditiunile
se va cere relatiuni dela autori- legii casAtoriei militare.
tatile respective. 53. Ofiterii admisi se prezintá
49. Ofiterii activi $i de, re- la data fixata de inspectoratul
zerva cari doresc a trece In jan- general al jandarmeriei rurale,
darmeria rurala, trebuie sA a- In uniforma armei din care fac
dreseze cererile lor: parte, pentru a fi trimi$i direct
a) Ofiterii activi cornandantu- $coalei speciale de jandarmi.
lui corpului de trupA din care Ofiterii de rezervd admi$i si
fac parte, care este obligat a o neprezentati In termen de 5 zile
Inaintà pe cafe ierarhid Mini- dela data fixata, nu se mai pri-
sterului Armatei, directiunea mesc in serviciu.
personalului si acesta inspecto- 54. Ofiterii cari au absolvit
ratului general de jandarmi. $coala speciala de jandarmi, se
Fiecare $ef f$i va da avizul a- trimit legiunilor unde au fost
supra acestei cereri; repartizati i uncle vor face prac-
b) Ofiterii de rezerva, direct tid care consta din urmlitoa-
inspectoratului general al jan- rele faze:
darmeriei rurale. a) 2 luni la post, unde vor fi
50. Inspectoratul general soli- introdu$i In toate detaliile ser-
cita corpului de trupd memoriul viciului, dAndu-se program de
original si situatia de datorii, activitate de comandantul le-
iar dad crede necesar cere giunii;
alte relatiuni asupra ofiterului. b) 2 luni la sectie, unde vor
51. Dupa expirarea termenu- fi introdu$i In toate detaliile ser-
lui de fnaintarea cererilor, in- viciului de control;
spectoratul general cere prin Mi- c) 8 luni la resedinta legiunii.
nisterul de Interne, Ministeru- In acest timp de practicá, ofi-
lui Armatei, ofiterii activi $i de terul candidat poarta uniforma
rezerd cari au Indeplinit con- armei de provenientA si gradul
ditiunils legii i crede cá sunt &Au, bucurAndu-se de tot respec-
necesari i folositori institutiei. tul cuvenit.
52. Ofiterii de rezervl la da- 55. Sefii ierarhici, pAnA la
tele fixate de publicatiune, ma- inspectorat, sunt obligati a ve-
inteaza direct inspectoratului deh In cursul practicei pe ofi-
general: terii candidati la serviciu.
a) Raport din care sA re- 56. Dupa Implinirea unui an
zulte gradul, corpul din care de practica, legiunea Inainteazá
fac parte si promotia; ierarhic inspectoratului general,
www.digibuc.ro
108 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

o foaie calificativa cu aprecierea teste vechimea din anul intrarii


asupra felului cum se adapteazá in jandarmerie si se inscriu in
la serviciu si conduitrt In afar% anuar cu ace& vechime, in or-
de serviciu. dinea mediei generale obtinute
57. Inspectoratul general pro- la scoala speciald de jandarmi.
pune pentru confirmarea deli- Timpul petrecut in jandarme-
nitivá in jandarmeria rural& pe rie pentru ofiterii In rezerv6 In
toti ofiterii cari meritri. cei 2-3 ani de incercare, se con-
Ofiterii cu referinte indoelnice sider% ca chemare temporalit".
pot beneficia, de inch' un an de 63. Odatil cu confirmarea si
incercare, in alt inspectorat, Inscrierea in anuarul jandar-
dacá solicitri aceasta. meriei, ofiterii de rezerva, se vor
58. Ofiterii activi sau de re- consider% inscrisi din oficiu In
zerva, cari nu au absolvit scoala cadrele active ale armatei.
specialil de jandarmi rurali, pre- 64. Ofiterii confirmati in jan-
cum si acei ce nu au aptitudini, darmerie fac parte din cadrele
nu pot fi confirmati in jandar- active ale armatei, fiind consi-
merle. derati combatanti.
Ofiterii activi se trimit la for- 65. In timp de mobilizare este
matiunile militare de unde au mterzis6 recrutarea ofiterilor in
venit. janclarmeria ruralá.
Ofiterii de rezert% se conce- 66. La decretarea
diazri. ofiterii de jandarmi se consi-
59. Timpul petrecut in jan- der% mobilizati pe loc la forma-
darmerie pentru ofiterii activi tiunile la cari functioneazl.
se socoteste Ca stagiu neintre- 67. Ofiterii jandarmeriei ru-
rupt la trupá. rale sunt inscrisi separat In
60. Ofiterii cari au implinit anhiarul armatei.
2 ani de stagiu de incercare, in
conditiunile art. 56-68, sau au CAPITOLUL In
3 ani pentru acei cari au soli- Recrutarea ofiterilor asimitati
citat Inca un stagiu de incer-
care, aratat la art. 57, al, 2 si 68. Inspectoratul general al
care in decurs de o lurid dupá jandarmeriei rurale poate cere,
expirarea acestor termene nu la nevoie, prin Ministerul de In-
sunt avizati oficial cd sunt res- terne, dela Ministerul Armatei,
pinsi, stint socotiti de drept con- ofiterii asimilati necesari servi-
firmati definitiv in jandarme- ciului jandarmeriel rurale.
rie.
Confirmarea se intrtreste prin 69. Acesti ofiteri rgman In
decret regal. anuar la locul lor, iar legile
61. Ofiterii confirmati vor be- regulamentele militare le sunt.
neficià, dela data confirmarii, aplicabile 1).
de toate drepturile previlzute de
legea, statutul i regulamentul CAPITOLUL IV
j andarmeriei. Recrutarea jandarmilor reangajati
62. Ofiterii activi, confirmati
in jandarmeria rurald se inscriu 70. Jandarmii se reangajeaz&
in anuarul ofiterilor de jandar de inspectoratele respective, din-
merle, pe promotii si in promo- tre oamenii cari au indeplinit
tulle lor, in ordinea mediilor ge- serviciul militar si s'au liberat
nerale obtinute la scoala spe- 1) A se vedea Legea pentru organizarea
cialrt de jandarmi. politiei general,. a Statului, din 21 lulie 1929'
Ofiterilor de rezervá li se soco- la pag. 677, vo). XVII cu modi f. din 3 Ian. 1930-

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICADE. 16 Martie 1931 109

cu gradul de caporal sau ser nerale, daca fizicul ii permite a


gent, având vArsta de cel mult suportà greutdtile serviciului si
25 ani. talia.
71. Solicitantul trebuie sd in- Certificatul medical va fi eli-
deplineascd urmatoarele herat de medicul comunal sau
al plasii si contra-vizat de me-
a) Sil,fie cetätean roman; dicul minter al garnizoanei din
b) SA se bucure de bund pur- orasul de resedinta al judetului.
tare in societate si sil. aibd cer- 8. Consimtimântul, autentifi
tificat de bund purtare in ar- cat prin tribunal sau judecAto-
matd; rie, cd va servi in jandarmerie
c) SA fie absolvent a cel putin timp de 5 ani.
4 clase primare, dându-se pre- Actele astfel intocmite se pre-
ferintd celor cu studii superioare zinta de solicitant, comandantu-
acestora; lui legiunii respective, care,
d) SA aibrt talia de cel putin dupd examinarea lor i cu apre-
1,65 m.; cierea ce va face asupra candi-
e) SA fie complet siindtos; datului, le inainteazd, inspecto-
f) Pentru cei cari provin din ratului respectiv, unde doreste a
jandarrnerie sd nu fi fost con- se reangajd, spre a hothri asu-
damnati pentru infractiuni co- pra reangajdrii.
mise de ei in exercitiul func- 73. Dupd ce jandarmul a fost
tiunii. reangajat se cheamd imediat la
Se da preferinta celor necd- serviciu, repartizändu-se la for-
sdtoriti. inatiunea cadre de pe litrigA in-
72. Cei ce doresc a se rean- spectoratul respectiv sau la o
gajà vor face o cerere timbratd, formatiune teritoriald.
la care, pentru dovedirea con- Dec/ nu rAspunde la chemare
ditiunilor de mai sus, vor anexa: sau renuntA, reangajarea se a-
1. Extractul de nastere. nuleazA de inspectorat.
2. Certificatul de nationalitate 74. Pentru ca nurnärul rean
dela primrtria locald. gajatilor pe inspectorate sd nu
3. Certificatul de bund purtare intreacä prevederile bugetare,
in armatrt. inspectoratul general va cornu-
4. Copie de pe mutatiile din nicà la incepu-
livretul de serviciu militar, cer- tul anului si in timpul anuhii
tificatA de comandantul legiunii and nevoia cere, vacantele ce
respective. are proportional cu necesitAtile
5. Certificatul din care sd se serviciului inspectoratelor.
constate cd nu este crtsAtorit sau Pe de altä parte, inspectora-
extractul de crtsittorie, in cazul tele raporteazA numArul jan-
ed. este cdsätorit. darmilor ce au reangajat in
In acest din urnaá caz, se va cursul unei luni.
anexâ declaratia cd nu are pre- Aceastit stiintd se centralizeazA
tentiuni asupra drepturilor, de de inspectoratul general, care
orice natura, izvorite din faptul stabileste vacantele, in limita
casátoriei, palm la gradul de sef bugetului.
de patrull, conform art. 23 din 75. Jandarmii angajati stau
legea pentru statutul jandar- la formatiunea cadre sau la
milor; formatiunea teritoriald, pAnd.ce
O. Certificatul de absolvire a se trimit la scoala de aspiranti.
cel putin 4 clase primare; 76. Modalitdtile trimiterii la
7. Certificat medical, in care 5coald, cum si dispozitiunile re-
sit se arate starea sdndtdtii ge- feritoare la regulele din scoalrt,
www.digibuc.ro
110 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

aunt cele prevazute in regula- ani, pe baza unei recomanddri


mentul special al scoalei. speciale a sefilor ierarhici.
77. Dupä absolvirea scoalei,
jandarmii aunt trimisi inspec-
toratului respectiv, care ti re- CAPITOLUL V
partizeazd. la legiuni pentru ser-
viciul la posturi. Jurámántal
78. Dupä trecerea unui an de
practica efectiv la post, calculat
dela absolvirea scoalei si dupä 84. La primirea ordinului in-
propunerea sefilor ierarhici, jan- spectorului general pentru con-
darmii sunt confirmati definitiv firmarea ofiterilor i darea or-
in jandameria rurald de inspec- dinului de zi pe inspectorat, pen-
torat, prin ordin de zi. tru confirmarea definitivá a
79. Odatá cu confirmarea, jandarmilor, atat ofiterii cat si
inspectoratul elibereazd jandar- jandarmii, trebuie sá presteze
milor livretul de jandarm, pen- jurdmantul de jandarm,
tru recunoasterea lor ca agenti formula urmátoare:
ai fortei publice. Jur credintä M. S. Regelui
Livretul de jandarm se re- Carol al II-lea, ur de a md. su-
trage si se distruge dela toti pune Constitutiei, legilor tärii
jandarmii cari pärdsesc jandar- disciplinei militare; de a pdstra
meria. secretul profesional si de a In-
80. Jandarmii, pand la con- trebuintà in exercitiul functiu-
firrnarea definitivd, sunt consi- nii mele puterea ce-mi este in-
derati in stagiu de Incercare. credintatd, numai pentru men-
81. In timpul stagiului de in- tinerea ordinei, sigurantei pu-
nrcare, jandarmii pot fi conce- blice i aducerea la Indeplinire
diati la carerea lor, in cazuri a lejilor".
grave si bine motivate, in timp 85. Jurdmântul se primeste
de 2 luni dela data angajárii In de comandantul de legiune pen-
jandarmerie si inainte de trimi- tru jandarmii reangajati, iar
terea la scoald. pentru ofiteri, de inspectorul ge-
Aprobarea concedierii se dá neral, in fata preotului garni-
numai de inspectoratul general. zoanei.
82. In epoca de incercare, 86. Data fixatä pentru depu-
jandarmii aspiranti pot fi licen- nerea jurdmantului se cornu-
tiati din serviciu din oficiu, dacd, nicá inspectoratului care, dupd
se constatá cd, nu sunt apti caz, ordond sd. asiste un nuruár
cá mentinerea lor este In detri- cat mai mare de ofiteri si jan-
mentul serviciului. darmi disponibili, din garni-
Licentierea din serviciu, In a- zoand.
cest timp, se aprobá de inspec- Cand depunerea jurdmantu-
torat, pe baza propunerii sefilor lui se face in garnizoana in-
ierarhici. spectoratului, toti ofiterii de jan-
83. Dung confirmare, jandar- darmi disponibili dela resedintá
mii pot demisiond numai dupd sunt obligati sá asiste la cere-
implinirea unui termen de 5 ani, monial.
conform art. 72. 87. Jandarmii dela celelalte
Reangajatii de orice grad In- formatiuni, din aceeas garni-
depdrtati din serviciu, nu se zoanà depun jurdmantul odatd
mai pot reprimi in jandarmerie. cu cei dela legiune.
Reangajatii demisionati pot fi 88. Tinuta pentru cei ce de-
reprimiti inteun termen de 2 pun juramantul va fi cea de

www.digibuc.ro
LEGI DE DNIEICARE. 16 Martie 1931

ceremonie, iar tiuuta asistentilor 96. Concursul se tine in Bu-


cea de serviciu. curesti, in fata comisiunii in-
89. Cei ce refuz5. a depune spectoratului I jandarmi Bum-
juriimantul de jandarm se in- resti.
deptirteazri din serviciu, anu- 97, La concurs se pot pre-
lând u-li-se con firmarea. zenta cetilteni rornâni, cari vor
90. Formula jurilmântului se fi gilsiti apti pentru serviciu din
inscrie in livretul de jandarm punct de vedere al sanrttätii
si se subscrie de jandarm. nu vor fi suferit vreo pedeapsä
91. Dunä depunerea jurdmân- din cele prevAzute la art. 106.
tului, jandarmii se prezintä la Solicitatorul trebuie s5, fi sa-
raportul unitâtii din garnizoana tisfacut legea recrutärii si sä se
din care fac parte, cu care bucure de toate drepturile civile
ocazie, seful unitâtii le vorbeste politice (art. 3 din statutul
de insemnMatea actului ce au L. J. IV.
f Acut. 98. Solicitatorul va adresa, o
Jurämântul nu se reinoeste petitiune inscrisä, inspectoratu-
pentru jandarmii reprimiti in lui general, atasânci:
serviciu. a) Extras dupà actul de na-
stere;
CAPITOLUL VI b) Certifica.tul medicului co-
munal din circumscriptiunea
Recrutarea pi disciplina personalului unde domiciliaza;
auxiliar c) Diploma sau certificatul
de studii;
92. Functionarii civili nece- d) Dovezi pentru satisfacerea
sari incadrärii inspectoratului serviciului militar;
general, scoalelor si serviciilor, Declaratie de limbile ce
vor avea acelas tratament ca cunoaste;
ceilalti functionari publici, Certificatul de nationalitate.
conform dispozitiunilor cuprinse
in leg ea $i regulamentul statu- 99. Pentru a concur& la va-
tului fuuctionarilor publici1) cu cantele existente se cer titluri
exceptiunile arAlate in artico- academice prevdzute In art. 36
lele ce urmeazä. din statutul functionarilor pu-
blici i absolvirea unei scoli co-
93. Toate numirile i Inain- merciale pentru functionarii de
rile se vor face cu avizul ollli- conta bilitate.
gator al comisiunii pentru nu- 100. Numirile se fac numai
mini si Inaintrtri, prevazutä de in gradul de impiegat stagiar.
art. 26 din legea pentru organi- Exceptional se pot numl In
zarea jandarmeriei rurale. orice functie vacantä pdnä la
94. Inspectoratul general, pen- acett de subdirector inclusiv,
tru locurile vacante existente specialisti recunoscuti in con-
pe inspectorate, scoale i servi- formitate cu art. 38 din statutul
cii, publica concurs prin decizie functionarilor publici.
rn inisterialg . Aceastrt numire se face numai
95. Nimeni nu poate fi nu- In cazul cand comisiunea pen-
mit in functiune dacá nu a reu- tru propunerile de numiri i ina-
sit la examenul de capacitate, intäri dii. avizul motivat, ar6.-
tinut in fata comisiunii arätatrt tând cä interesul serviciului cere
la art. 93 asemenea recrutare si cd solidi-
') A se vedea Legea pentru Statutul func-
tatorul este un specialist recu
tionarilor publici, din 19 lunie 1923 la pag. noscut, care Intruneste toate
409, vol. XI.XJI cu modif. din 26 lunie 1930. conditiunile legale, afaril de exa
www.digibuc.ro
112 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

menul de capacitate de care este tive din celelalte coduri penale,


scutit. mentinute in vigoare, mituire,
Functionarii numiti in ase- delapidare, percepere de taxe ile-
menea conditiuni, sunt conside- gale, rupere de sigilii, sustra-
rati ca functionari stagiari un gere, ascundere sau desfiintare
an, dup6, care apoi vor fi con- de acte publice aflate in arhive
firmati definitiv. sau in depozite sau date in pa-
101. Dupä expirarea terme- strarea unui functionar public,
nului de inscriere la examenul precum si falitii nereabilitati.
fixat prin decizie 107. Ca zi de intrare in
inspectoratul general trimite ac- serviciu se considerä data pre-
tele comisiunii de pe liingä in- zentiirij la servi-
spectoratul I jandarmi, Bucu- ciul respectiv.
resti. Dacá in actul de numire nu
102. Comisiunea dupä ce cer- se prevede o zi fixá de prezen-
ceteazd actele i hotäräste cine tare, functionarul este obligat
sunt admisi, procedeazA la exa- sg. se prezinte la serviciu in
menul de capacitate. termen de 7 zile libere dela pri-
103. Examenul constil din: mirea comunicarii numirii, a-
o probl scrisä pentru toti can- ceasta sub pedeapsa de a se a-
didatii i o prob.): orald numai nun, numirea.
pentru absolventii cursului se- Drepturile de salariu a func-
cundar sau echivalent. tionarului incep dela data in-
Proba scrisii este eliminatorie. trdrii lui in serviciu.
104. Comisiunea incheie un 108. Functionarii jandarme-
proces-verbal in care consem- riei la intrarea lor in functiune
neazä rezultatele obtinute, sta- sunt obligati a depune urmäto-
bilind ordinea in care au reusit rul jurnmânt:
candidatii. Jur credintá Begelui Carol
105. Lucrärile se inainteaza al 11-lea. Jur sa respect Consti-
inspectoratului general, care tutia si legile tarii, jur sg-mi
dupii tabelul publicat in Moni- indeplinesc cu onoare $i con-
torul Oficial, cere Ministerului tiintá ce-mi este in-
de Interne numirea in functiuni credintatá si sá pästrez secretul
a celor reu$iti la vacantele exi- serviciului".
stente. Ash sâ-mi ajute Dumnezeu".
Numirile se vor face numai in Jurrimântul se va repeth la
ordinea clasificatiilor. schimbarea Regelui.
Nu pot fi numiti func-
106. Jurámántul nu se repetä la
tionari in jandarmeria rurabl, inaintárile sau trecerile in alta
persoanele puse sub acuzatie adminstratie a Statului, dacl
prin ordonant5. definitiva sau este continuare de serviciu.
condamnate definitiv la o pe- Formula de jurännint, sub-
deapsà pentru crime $i delicte scrisil de functionarul care a de-
contra sigurantei interioare si pus juramântul, de cel care 1-a
exterioare a statului, precum si prima si de preotul ce eventual
cele condamnate pentru crime a asistat, se va pastrà la cazie-
si urmatoarele delicte: fals, furt, rul functionarului.
inseláciune, abuz de incredere, 109. Fiecare functionar va
marturii mincinoase, atentate la aveâ un dosar separat, numit
bunele moravuri, in cazurile pre- cazier, in care se vor strânge
va zute de art. 262, 263, 264, 267 toate actele ce-1 privesc, ince-
*i 281 din codul penal roman pand cu petitiunea prin care a
precum si de articolele respec- solicitat postul, precum i un
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 113

stat de serviciu memoriu) in nile paná la aceea de subdirec-


care se vor trece toate notele tor inclusiv, se fac numai dintre
personale *i de serviciu. functionarii definitivi, pe baza
Statul de serviciu sau memo- *i in ordinea inscrierii in ta-
riu, intocmit dupil formularul blourile intocmite de cornisiunile
din anexa No. 1 a regulamen- pentru propuneri de numiri *i
tului statutului functionarilor inaintAri.
publici, se va pAstrà deosebit de Exceptional, pentru inaintilrile
cazier. In servicii speciale, se pot Ina-
Functionarul are dreptul sa inta functionari prevAzuti in
ia cuno*tintA de cuprinsul sta- tablouri farA a respectà ordinea
tutului de serviciu *i al cazie- inscrierii, dacA comisiunea pen-
rului. tru propuneri de numiri i ina-
Biurourile instircinate cu per- intrari dit aviz prin care szl se
sonalul, sunt obligate sil inscrie constate cii aceasta abatere este
la finele registrului matricol al cerutit de bunul mers al servi-
ofiterilor, pe toti functionarii ci- ciului.
vili *i sa tina o evidenta de ca- 112. Inaintarea dela o clasA
zierele celor aflati in serviciu, la alta se poate face dupa un
precum *i de ale acelora care an de stagiu, iar Inaintiirile in
nu sunt in serviciu, ins& aunt grade dupa un stagiu de 2 ani.
tncà In vieata, cu mentiunea 113. InaintArile in grade mai
dacti sunt sau nu la pensiune; mari ca a celea de *ef de biurou
deasemenea se va inscrie *i do- sau acelea egale in salariu, se
miciliul lor. Se vor cere dosarele fac numai la alegere.
anterioare ale functionarilor Inaintarile in gradele pang la
dela serviciile unde au mai o- acelea de *ef de biurou inclusiv,
cupat functiuni *i le vor contopl se fac la alegere i vechime, ju-
cu cele prezente. mAtate din posturi tezervandu-se
110. Orice functionar se con- pentru alegere.
sidera stagiar timp de un an 114. Functionarii vor fi cali-
dela numire. In acest timp el se ficati in fiecare an de catre *e-
bucura de toate drepturile, a- fii lor ierarhici.
faril de acela de stabilitate. Note le de calificatie se dau a-
Dupa trecere de un an dela vand in vedere:
numire, comisiunea pentru pro- a) Ca litAtile personale de pri-
puneri de numiri *i inaintari, cepere;
examineazil notele date functio- b) Zelul *i con*tiinciozitatea in
narului de *efii sii ierarhici *i serviciu;
se pronunti daci poate fi de- c) Purtarea in serviciu fata de
clarat definitiv. functionari *i fat a de public
Hotarirea favorabila a comi- sunt:
siunii da dreptul de definitivat, Foarte bine, bine, slab.
care se va confirm). printr'o de- Pentru functiunile mai mari
cizie a autoritatii care a Molt se va avett in sedere *i aptitu
numirea. dinea de conducere.
Functionarul care nu va fi Calificatia slab" poate atrage
definitivat, i se va acorda drep- mentinerea in grad, acek de
tul de a face inca un an stagiu. bine" inaintarea la vechime *i
Daca nici dupA trecerea acestui aceea de foarte bine" inainta-
timp, n'a fost gisit apt pentru rea la alegere.
a fi declarat definitiv, va fi in- 115. Notele se tree personal
depArtat din functiune. de catre *eful care le dA, In foaia
111. InaintArile in functiu- de calificatie a functionarului,
26495. C. Hamangiu, v. XIX. www.digibuc.ro
8
114 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

intocmitä dupa, formularul din normele prevazute la punctul 1,


anexa 2 a regulamentului sta- de sub litera a.
tutului fun ctionarilor publici. 117. Tablourile de inaintari
Functionarul nemultumit de vor fi publicate In Monitorul
calificatie, are dreptul sa recla- Oficial. Ele nu vor contine nici
me ierarhic nota primita. o alta mentiune, decat numele
Inspectoratul, pe baza refera- si pronumele functionarilor ad-
tului sefului de serviciu, da nota misi la inaintare, vechimea In
de caracterizare generala flea: grad si gradul pentru care este
rui functional'. format tabloul.
116. Functionarii admisi la Aceste tablouri sunt valabile
inaintare vor fi inscrisi In ta- numai pentru anul care ur-
blou In ordinea urmatoare: meazd.
a) Pentru gradele inferioare Cei rämasi neinaintati In
pana la *di de biurou inclusiv: cursul acelui an, pentru a fi-
1. Daca toti functionarii au gurh 'in tabliourile urmatoare,
fost admisi la inaintare numai trebuie sa fie din nou propusi si
la vechime, se vor inscrie in ta- admisi.
blou, in ordinea vechimei, In 118. Numirile si inaintarile
clasa gradului; daca doi sau pana la gradul de sef de sectie
mai multi functionari au aceeas inclusiv, se vor face prin decizie
vechime in clasa gradului, se ministeriala, iar In functiunile
va da intaietate la inscriere, superioare acestora, prin decrete
celor mai vechi in cariera (data regale.
intrarii in prima functiune). 119. Functionarii pot fi mu-
In cazul cand se gasesc In
totul in conditiuni egale, se va tati,
viciu
dupa cerere, dela un ser-
la altul sau chiar la altii.
proceda prin tragere la sorti.
2. Daca parte din functionari autoritate, insa cu incuviintarea
au fost admisi la inaintare si sefului superior al autoritatii ce
si al aceleia In care
vechime, iar parte la alegere, se päraseste
claseaza de o parte functinarii intra. Pedepse disciplinare se
admisi la vechime, in ordinea 120.
vechimei stabilita la punctul 1 vor aplica functionarilor civili
si de o parte functionarii ad- din jandarmerie, in cadrul legii
misi la alegere, In ordinea ve- statutului functionarilor publici,
chimei stabilita In acelas mod. cu avizul comisiunilor prevazute
In tabloul de Inaintare se va la art. 23 si 26 din legea jandar-
inscrie in ordine un functionar meriei rurale si art. 31 din legea
admis la alegere si apoi un func- statutului.
tionar admis la vechime si ash dePedepsele dela punctele 1 si 2
sub art. 92 din regulamentul
mai departe, pana la epuizarea statutului functionarilor publici,
numarului celor admisi.
Un grup compus din un func- se pot aplich si direct de sefuI
tional** propus la vechime si u- ierarhic superior de care de-
nul la alegere constitue o serie. pinde functionarul.
In caz de lipsa de propusi la 121. Dispozitiunile privitoare
alegere sau vechime seria se la obligatiunile functionarilor
lasa incompleta; publici sunt aplicabile si func-
b) Pentru gradele dela sef de tionarilor din jandarmeria ru-
sectie inclusiv in sus, functio- rald.
narii admisf la Inaintare la ale- 122. Grade le functionarilor ci-
gere, se vor inscrie in tablou in vili din jandarmerie Bunt cele
ordinea vechimei stabilita dupà prevazute de art 200 din /egea
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 116

de or g anizarea ministerelor 1) )26. Elevul jandarm, nu se


dar numai phiti la gradul de asimileazit cu nici un grad in
subdirector clasa L armatil Vila la confirmare
Ierarhia acestor grade este ramane cu gradul säu din ar-
deci duptl cum urmeazä: maa.
Impiegat stagiar. Dupg confirmare, gradele jan-
Impiegat. darmilor se asimileazä cu cele
Subsef de biurou. ale subofiterilor din armata si
$ef de biurou: clasa I, II si an ume:
Elevul jandarm cu sergentul
$ef de sectie: clasa 1, II reangaj at.
Sef de serviciu: clasa I si II. Jandarmul cu sergentul rean-
Subdirector: clasa I *i II. gajat.
Conditiunile de inaintare in Jandarmul sef de patrulä cu
grad dela o clas. la alta, in a- sergentul reangajat.
caste functiuni, stint cele prevä- Jandarmul sef de post cu plu-
zute de legea si regulamentul tonierul.
statutului functionarilor publici. Jandarmul sef de sectie cu
123. Meseriasii se recruteaza plutonierul-major.
in aceleasi conditiuni si au ace- Jandarmii cari nu mai fac
leasi drepturi *i obligatiuni ca parte din jandarmerie, fiind tre-
*i acei ai armatei, iar angaj area cuti in elementul corespunzgtor
lucrItorilor se va face de inspec- vArstei, îi pästreazá pentru ar-
torate sau servicii, prin acte math, gradul cu care sunt asi-
de angajament, in conformitate milati.
cu prevederile legilor pentru or- 127. Jandarmii i jandarmii
ganizarea muncii. *efi de patrulä de*i sunt asimi-
lati in grad cu sergentii instruc-
TITLUL IV tori din armat6, tau*, in exe-
Erarhia I disciplina militará cutarea serviciului de politie
sunt considerati totdeauna mai
CAPITOLUL I vechi in grad ca acestia *i cu
Erarhia dreptul la comanda asupra lor,
and jandarmeria ruralá a fost
124. Erarhia pentru ofiterii Intärit6 cu trupe dela Ministe-
din jandarmerie, este cea pre- rul Armatei.
v6zut de leg ea inaintdrilor irt 128. In raport cu gradele ce
armed 2). au, ofiterii i jandarmii pot fi
125. Erarhia pentru jandarmi intrebuintati dupil. CUM ur-
este urnatoarea: meazg:
Elev jandarm = sergent rean-
gajat. a) Ofiferii
Jandarm = idem. Sublocotenentul si locotenen-
Jandarm sef de patrulli = ser- tul: ca ajutor la legiune, aju-
gent reangajat. tori de comandant de companie
Jandarm sef de post = pluto- de elevi.
nier. Capitanul: ca ajutor la leginne
Jandarm sef de sectie = pluto- sau companie de eIevi, *ef de
nier-major. birou la inspectorate sau co-
1) A se veclet Legea pentru organizarea mandant de legiune sau compa-
Ministerelor, din 2 August 1929 la pag, 877
vol. XVII cu mod. ulterioare.
nie, dacg are cel putin 3 ani
2) A se vedeà Legea tnaintärilor tn ar- vechime in grad si este caracte-
matä, din 5 August 1924 la pag. 835 vol. rizat in memoriu pentru aceast6
XIII-XIV cu modif. ulterioare, f unctiune.

www.digibuc.ro
116 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Maiorul: Comandant de le- abateri dovedite dela


giune, ofiter superior de con- in conditiunile artitate mai jos.
trol, director de $coli, sefi de Deasemeni orice superior, ori-
sectii $i biurouri la inspectorate care ar fi corpul sau serviciul
inspectoratul general. armatei cäruia apartine, e in
Locotenentul-colonel: ca ofP,er drept sá intervind pentru a
de control, ajutor de inspectori, pune capát oricärei abateri de
directori de scoli, $efi de sectie naturd a aduce atingerea dis-
si servicii la inspectoratul ge- ciplinei, prestigiului institutiei
neral. sau uniformei militare, deed
Colonelul: ajutor de inspectori, faptul s'ar petrece in fata sa,
$ef de serviciu, inspectori ofiteri sá atragá atentiunea subalter-
controlori la inspectoratul ge- nului asupra greselei comise
neral. sä-1 cheme la ordine, rtimânând
Genera lul de brigadä: ca in- a supune apoi cazul la cuno-
spector, ajutor sau controlor la stinta comanclantului de legiune
inspectoratul general sau inspec- sau inspectoratului, potrivit pre-
tor general. scriptiunilor serviciului in gar-
Generalul de divizie: ca in- nizoanä, pentru a i se da pe-
spector general. deapsa ce i se cuvine.
b) Jandarmii In caz cand simple atragere
a atentiunii, nu ar fi de ajuns
Elevul jandarm, neconfirmat: pentru ca subalternul sä revinä
ca elev la scoald i insotitor in la ordine, atunci poate dea
serviciul exterior. ordin a päräsi imediat localul
Elevul confirmat ¡ender- sau cercul unde se gäse$te $i
mul: ca insotitor al sefilor su- (lecá purtarea subalternului a
periori sau loctiitor $efului de fost de ash naturà hack meritä
patrulti, ori furier la legiune sau o pedeasti disciplinard, ii ordoná
inspectorat. sá meargá imediat acash dacä
Seful de patrulá: ca sef de este ofiter, sau la cazarmil (lea
patrull, inlocuitor $efului de este grad inferior, pentru a a-
post, secretar sau furier la le- teptà ordine ulterioare.
giune sau inspectorat. Dacä faptul se petrece in pu-
Seful de post: ca sef de post, blic, ordinul de a päräsi localul
inlocuitor sefului de sectie, se- nu trebuie sä atragá atentiunea
cretar la legiune sau inspee- celor de fatä.
torat. Cel mai mare in grad va face
Seful de sectie: ca 5,tef de sec- observatiuni $i va da ordinul
tie, secretar la legiune sau in- srtu in toatii linitea, iar sub-
spectorat. alternul va trebui sä primeascl
observarea sau ordinul de a
CAPITOLUL II ptirási localul, inteo atitudine
absolut corectrt, executându-1
Pedepse disciplinare neintitrziat, fare $ovaire si fárá
Sectia 1
murmur.
Neincleplinirea acestui ordin,
Prinripii generale constitue pentru cel mic in grad,
vine vriditá de insubordonare,
129. Pentru mentinerea disci- prevhzutd de art. 211 din codul
plinei militare, sefii erarhici justitiei militare.
din jandarmeria ruralá sunt Acel care a ordonat unui sub-
investiti cu dreptul de a pedepst altern, ce nu este sub comanda
discipliner subalternii, pentru sa directrt, pärtisirea localului
www.digibuc.ro
LEM DE UNIFICARE. 1 6 Martie 1931 1 1 'T

mergerea la cazarma sau daca este cazul de a i se aphca.


acasa, incuno$tiinteaza pe data o pecleapsa.
inscris, pe comandantul legiunii,
aratand amanuntit imprejura- Sectia 2
rile care au provocat aceasta
masura. Paul ci regimul pedepselor
Comandantul legiunii este o- diseiplinare
bligat a raspunde tot in scris,
pentru a pune pe ofiterul care 134. Pedepsele ce se aplicaL
a raportat, in cunostinta de ho- jandarmilor de catre sefii ierar-
tarirea hici din jandarmeria rural&
130. Asprimea pedepsei va fi sunt:
proportionala cu greseala, cu 1. Mustrarea verbald.
purtarea obisnuita a vinovatului Mustrarea verbala se face in
$i caracterul acestuia; se va tine fata camarazilor mai vechi $i
seama si de imprejuriirile care mai mari in grad.
au dat na$tere gre$elii. Mustrarea verbala sa nu se-
131. La aplicarea pedepsei, confunde cu observatia. Aceasta
nu este ingacluit a se jicni o- nu este o pedeapsà disciplinara;
noarea, demnitatea, prestigiul si ea se poate face oriciind i ori
pozitia celui vinovat. unde.
Ea nu se poate pronunta in 2. Mustrarea scrim
fata camarazilor mai noui in Aceasta pedeapsa se apnea
grad sau a persoanelor particu- prin ordin scris, comunicat
lare. erarhic.
Pedepsele se aplica cu ocazia 3. Interzicerea de a pardsi ca-
raportului ce se tine dupa ter- zarma.
minarea inspectiei la formatiu- Cel pedepsit cu interzicerea.
nea in subordine sau la rapor- de a päräsi cazarma, nu poate-
tul zilnic al $efului care aplica. fi vinovat de a iesi in comuna
pecleapsa. sau in ores, decal- in interes-
132. Inainte de a se aplicà serviciu.
pedeapsa disciplinara, trebuie Cel pedepsit este obligat a exe-
sá se faca neaparat o cercetare cuth toate indatoririle ce-i in-
con$tiincioasa asupra vinovatiei rumba serviciul.
$i a dovezilor. Este obligatorie 4. Arestul.
ascultarea erb alä sau inscrisa Cel pedepsit cu arestul, va fi
a vinovatului. inchis atilt noaptea cat si ziva
In cazul cand abaterea disci- in timpul liber, afara de orele-
plinará este prea micà, invinui- de serviciu, inteo camera anu-
tul nu va fi neaparat adus la me destinata i amenajatil pen-
raportul sefului dela resedinta, tru aceasta.
ci cercetarea se va face inscris Mustrarea cu pierderea sol-
$i tot pe aceasta cale, se va a- dei Oita la 5 zile.
plich si pedeapsa. Mustrarea cu pierderea soldei
133. Nu se poate pedepsi dis- nu poale trece de 5 zile pe lung..
ciplinar pentru aceeas villa, de Cand in cursul unei luni s'aa
2 ori. Achitarea pronuntata de pronuntat contra unui jandarrn.
instanta de judecata pentru f ap- mai multe pedepse, nu se poate-
tele prevazute la art. 21 din le- face retinere din salariu, decta
gea jandarmeriei, nu exclude a- pentru 5 zile.
plicarea unei pedepse discipli, Retinerea se face din solda
nare de catre $eful erarhic al netto primitor In mama, $i SP
Invinuitului sau coniisiune, varsa la casa pensiilor.
www.digibuc.ro
118 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

6. Inchisoarea. 1. Seful de patrula poate a-


Inchisoarea se executa ziva $i plica subalternilor Bäj mustra-
noaptea, intr'o camera destinata rea verbala sau mustrarea
In acest scop. scrisá.
Regimul inchisorii este ur- 2. Seful de post poate aplicà
mittorul: subalternilor sai: mustrarea ver-
Jandarmii nu au voie sä fu- balk mustrarea scrisa sau pana.
meze; dorm pe scandura; se a- la 2 zile interzicere de a Xe$i
copera cu o singura paturlt. din cazarma.
Ca hrana li se da 2 zile hrana 3. Seful de sectie poate aplich
normala, jar a treia zi paine subalternilor mustrarea ver-
cu apá. bald, mustrarea scrisa sau pang
Jandarmii pedepsiti cu inchi- la 4 zile interzicere de a parasi
soarea, trebuie sa fie vizitati de cazarma.
medic, cel putin odata pe sap-
tämitna. 4. Ofiterul ajutor dela legiune
7. Mutarea pe cale discipli- poate aplicà subalternilor shi:
nard. mustrarea verbala, mustrarea
Jandarmii mutati pe cale dis- scrisd sau pana la 6 zile inter-
dplinara, n'au dreptul la in- zicerea de a parási cazarnia.
demnitatea de mutare prevazu- 5. Comandantul legiunii poate
ta de legea statutului jandar- aplicà subalternilor sai: mustra-
meriei la art. 8. rea verbala, xnustrare scris, 6
8. Indepdrtarea din serviciu. zile interzicere de a pärasi ca-
Jandarmii pedepsiti cu inde- zarma, 6 zile arest sau inchi-
pärtare din serviciu, nu mai pot soare $i mustrarea cu pierderea
fi reprimiti in jandarmerie si nu soldei panli la 2 zile in decursul
li se poate eliber h. niciodata cer- unei luni.
tificate de bung, purtare. Ei nu 6. Ofiterul superior de control
au dreptul sá poarte uniforma poate aplica jandarmilor din
jandarm si se tree In ele- subordinele sale: inustrarea ver-
ntentul armatei corespunzator balti, mustrarea scrisa, pana la
varstei, pierzandu-si gradul ce 8 zile interzicere de a parasx ca-
I-au avut in armata, in momen- zarma, 8 zile arest sau inchi-
tul angaj Aril in jandarmeria soare si mustrarea cu pierderea
rurala. soldei pang la 3 zile in decursul
Jandarmii indepartati din ser- unei luni.
viciu, Ii mentin dreptul la pen- 7. Ajutorul inspectorului poate
siune, dacli au cel putin 15 ani aplica subalternilor OM: mu-
de serviciu, conform art. 16 din strarea verbala, mustrarea Berl-
legea statutului jandarmeriei sa, pan/ la 10 zile interzicerea
rurale. de a parási cazarma, 10 zile in-
Jandarmii pedepsiti de instan- chisoare sau arest, mustrarea
tele de judecata, cu degradati- cu pierderea soldei pang la 4 zile
unea militara sau destituirea, in decursul unei luni.
suf era consecintele prevazute de 8. Inspectorul poate aplicà
codul justitiei militare pentru subalternilor sai: mustrarea ver-
aceste pedepse. bala, mustrarea scrisa, pana la
Sectia 3 15 zile interzicere de a párási
cazarma, 15 zile arest sou inchi-
Dreptul de a pedepsi jandarmii soare, mustrarea cu pierderea
135. Drepturile senior directi salariului pand. la 5 zile in de-
le a pedepsi jandarmii, sunt: cursul unei luni.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 119

9. Inspectorul general poate Sectia 6


aplich jandarmilor, pe lâng/t ce-
lelalte pedepse, interzicerea de Lorul de executarea pedepselor
a päräsi cazarma, arest sau in-
chisoare 0414 la 30 zile, mu- 140. Arestul se executá la re-
strarea cu pierderea soldei pand sedint a formatiunii din care
la 5 zile in decursul unei luni. face parte cel pedepsit.
136. Comisiunea disciplinará Inchisoarea se executá la re-
dá avizul obligatoriu dacá este sedinta legiunii. Pedepsitul nu
cazul sau nu, pentru aplicarea are drept la cheltueli de tran-
pedepseior prev&zute de art. 20 port.
al legii jandarmeriei, dupti pro-
cedura stabilitti la capitolul res- Sectia 7
pectiv (art. 23, alin. 3 al legii
jandarmeriei). Registrul de pedepse
141. La fiecare legiune se
Sectia 4 tine sub cheie de comandant, un
registru de pedepse.
Dreptul de a agravd, micsord Când se aplicá pentru prima
sau ridicd pedepsele oar& o pedeaps.1 unui jandarm,
se inscrie in registru si se las&
137. In cazul cand o abatere pentru fiecare 1-2 pagini li-
comport& o pedeapsd mai mare bere.
decat maximum pedepsei pe In registrul de pedepse, se
care are dreptul sá o aplice ce- tree de insusi comandantul le-
lor ce a constatat-o, poate cere giunii, toate pedepsele aplicate
agravarea pedepsei sau tran- jandarmilor, afar& de mustrarea.
sformarea ei inteuna mai mare. verbalá.
Cel pedepsit poate solicit& a Se va aräth exact motivul as&
doua zi dup& ziva inceperii e- cum a fost comunicat prin or-
xecutäril, micsorarea sau ridi- din si se vor completà rubricile
carea pedepsei, pe cale ierarhi- registrului.
di, dela sefii imediat superiori 142. La inceputul fiecárei
celor cari au aplicat pedeapsa. luni, se inainteazá inspectoratu-
lui, un raport asupra pedepse-
Sectia 5 lor aplicate fiecgrui jandarm.
Publicarea pedepselor Sectia 8
Reabilitarea
138. Pedeapsa pronuntat& se
aduce la cunostinta jandarmu- 143. Jandarmilor, cari in de-
lui personal si verbal, la ra- curs de 5 ani nu au mai suferit
port sau exceptional inscris, prin nici o pedeaps& disciplinard, li
sefii erarhici intermediari. se sterg pedepsele afiierioare.
139. Pedeapsa inchisorii, pier- Comandantul legiunii solicit&
derea soldet si mutarea pe cale inspectoratului distrugerea foii
disciplinarä, se aduc la cu-, de pedepse i a foii din registru.
nostintA prin ordin circular, ge- Inspectoratul hotäräste prin or-
neral pe inspectorat, pand la din de zi.
post cetindu-se, la raport, tutu- Copie de pe ordinul de zi jus-
ror jandarmilor mai vechi in tificá distrugerea foii de pedepse
grad ca cel pedepsit. foii din registru.

www.digibuc.ro
120 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Sectia 9 neste functiunea de raportor iar


un reangajat dela serviciul ad-
Prescriptia jutanturii pe aceea de secretar.
Numirea lor se face de inspec-
144. Abaterile disciplinare, torat, prin ordin de zi.
nepedepsite in decurs de un an 149. Convocarea membrilor
dela data sXvarsirii lor, nu se se face de inspectorat, prin a-
mai pedepsesc. drese formale nominale, pentru
fiecare membru in parte, ane-
Sectia 10 xfind la dosar dovezile de !lieu-
nostiintare.
Controlul felului cum se aplicti 150. In cazul &Ind unul din
pedepsele disciplinare membrii comisiunii care a fost
formal tncunostiintat nu s'a
145. efii erarhici, incepAnd prezentat la comisiune, aceasta
cu comandantii de legiune, au judecil in lipsa lui; in caz de
indatorirea de a ceroeth rapoar- paritate, votul presedintelui este
-tele i registrele de pedepse, de hottiritor.
modul cum subalternii lor exer- Comisiunea nu poate lucrà
citd puterea disciplinark Mand valabil dealt cu cel putin 4
mentiune in memoriile persona- membri.
le asupra rezultatelor consta-
/ate. Sectia 2
CAPITOLUL III Competinta
Comisiunile disciplinare 151. Comisiunile disciplinare
ale inspectoratelor au compe-
Sectia 1 tint& asupra tuturor jandarmi-
lor de orice grad si functie din
Organizarea inspectoratul respectiv, cum si
asupra functionarilor civili din
146. In conformitate cu art. inspectorat, conform art. 31, alin.
23 din legea jandarmeriei rurale b din legea pentru statutul jan-
31 din legea statutului. pe darmilor sf personalului civil al
langa fiecare inspectorat de jan- jandarmeriei.
darmi, functioneazd o comisic 152. Comisiunea de pe lângl
compusit din: inspectoratul scoalelor este corn-
Ajutorul inspectoratului ca petentil a judech jandarmii de
presedinte, un delegat al Mini- orice grad, cum si functionarii
sterului de Interne, un delegat civili din cadrele inspectoratu-
al Ministerului de Justitie, un lui. Ea are competinti-i de a ju-
delegat al Ministerului Armatei (tech i pe elevii de oHce scoalk
si corn andantul legiunii, ca pentru faptele savarsite de ei in
membri. timpul duratei scoalei, putand
147. Desemnarea rnembrilor a plich pedepsele prevâzute in
comisiei se cere de inspectorat, art. 20 din lege, precurn i hide-
dela Directoratul Ministerial lo- partarea din scoalk
cal, dela Curti le de Apel si dela 153. Comisiunea de pe 16110.
corpul de armat6 sau divizia Inspectoratul I jandarmi Bucu-
resti, este competent6 a judech
148. Pe langil fiecare comi- pe jandarmii de mice grad si
-siune, un ofiter inferior indepli- functie, cum si pe functionarii
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 121

civili din serviciul inspectoratu- 158. MAsura de a se trimite


lui general, atelierului si depo- un jandarm Maintea comisiei,
zitului. se ia de inspectorat prin ordin
154. Comisiunile disciplinare de zi.
isi dau avizul, dac& este cazul 159. Ofiterul raportor face
sau nu, a se apnea jandarmi- report scris pentru fiecare car
lor: in parte si solicit& inspectoratu-
a) Mutarea pe cale discipline- lui, ori de ate ori este necesar,
r* sau convocarea comisiunii.
b) IndepArtarea din serviciu. 160. Raportorul notificA in-
In cazul cand ar crede cá una vinuitului numArul ordinului de .
din aceste pedepse ar fi prea se- zi, data convocArii i faptehy
verd, poate opina pentru orice pentru care este invinuit, cu cel
altA pedeapsA. putin 8 zile libere inainte de
Avizul ei este obligator. El nu termenul de judecatil.
se poate atace deat In confer- 161. In cazul and jandar-
mitate cu art. 111 din regula- mul Invinuit nu si-a ales un a-
mentul statutului functionarilor pArittor, presedintele comisiunri
publici. disciplinare ii poate numi un a-
155. Comisiunea statuiaza a- pArátor din oficiu. Sarcina de
supra faptelor deferite ei de in- aparAtor nu poate fi Indeplinit&
spectoratele de pe langa care deat de un ofiter de jandarrni.
flinctioneazä. 162. Jandarmul invinuit sau
Sectia 3 apáriitorul sAu, are drept s&
cunostint& de dosarul cauzei
Despre cercetare inainte de Inceperea judeatii,
autoritatea, fiind obligath a-i
156. Cercetärile contra jan- pune la dispozitie dosarul, cel
darmilor se fac de sefii erar- mai tArziu cu 24 ore inaintn de
hici. ziva judecht
Actele se InainteazA prin ra
poarte si este cu desAvârsire in-
terzis comandantului de legi- Sectia 4
une, sefului de serviciu si in-
spectoratului a-si da opinia a- Despre judecatd
supra vinovatiei sau pedepsei,
In caz and hotArAsc deferirea 163. La deschiderea sedintei,
eazurilor inaintea comisiunii. presedintele comisiunii ordonA
157. Aplicarea pedepselor dela introducerea in sale de judecatä.
art. 20, alin. af, de cdtre sefii a Invinuitului In ordinea In-
erarhici, exclude trimiterea scrierii cauzelor pe registru.
vinovatilor si Inaintea comisiei Faoe sA se dea cetire raportu-
disciplinare. lui in cauzA, cum si pieselor din
In caz Mgt când pedeapsa dis- dosar decA va fi cazul as-
cipliner% aplicatA este in mod cult& concluziunile raportoru-
evident prea gravil sau prea u- lni $i apàràrii invinuitului, dupA
soar& In raport cu gravitatea care comisiunea hoarAste:
vinei, seful erarhic al celui ce 1. Amânarea daa. este nece-
a aplicat pedeapsa discipliner* sar o completare a cercetilrilor,
poate dispune agravarea sau nurnirea apärAtorului sau alte
micsorarea pedepsei, conform cauze de amânare.
cu art. 137 din prezentul regu- 2. Dac& cazul urmearA a sn-
lament. judeeti.

www.digibuc.ro
122 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

In cazul dela punctgl 1 comi- darmul si se public& prin ordin


siunea inainteaza actele inspec- de zi si ordin circular general
toratului, iar in cazul dela pe inspectorat.
punctul 2 päseste la judecare. 169. Avizul comisiei si ordi-
164. Procesul se dezbate ma- nul de zi al inspectoratului, se
intea comisiunii disciplinare, trece in registrul-control i in
numai fatà cu urmdtoarele per- memoriul jandarmului la mu-
soane: te tii, consemnându-se si in foaia
1. Ofiterul raportor. calificativa.
2. Invinuitul cu ofiterul apd- Dosarul cauzei se pästreazd la
rätor, dacd si-a ales sau dac& inspectorat.
a fost numit din oficiu. 170. In cazul and se pro-
Jandarmul invinuit se poate nunta pedeapsa mutárii disci-
apdrd singur, verbal sau prin- plinare pentru sefii de posturi
tr'un memoriu. efii de sectii, inspectoratul
165. Dacd, in dosarul cauzei respectiv cere inspectoratului
nu exist& dovada cá jandarmul general a& fixeze formatiunea la
a prilnit comunicarea dela art. care urmeazd, a fi mutat. 116s-
160 si et se prevaleazd, de aceastd punsul se comunica in termen
lipsd de procedurd, comisiunea maxim de 15 zile.
disciplinara va amänd judeca- Pang, la primirea ordinului de
rea afacerii, fixand un nou ter- mutare, jandarmul std la rose-
men. Pentru acest nou termen dinta legiunii sau inspectora-
rnembrii comisiei si cei oe au tului.
lipsit, vor fi convocati din nou.
Convocarea cornisiei e obligato- CAPITOLUL IV
rie.
166. Dupd terminarea dezba- Deschiderea actiunll pub/ice
terilor, comisiunea intr.& in deli-
berare care nu se intrerupe 171. Pedeapsa disciplinar&
pAnä la pronuntarea avizului. este independent& de rdspunde-
Deliberarea se face in sedintá rea penal& a jandarmilor tri-
secret:A., numai in prezenta pre- misi inaintea instantelor jude-
sedintelui si a membrilor comi- c&toresti sau de rilspunderea ci-
siunii care au luat parte la ju- yin. la care ei pot fi chemati.
decare. 172. In cazul c& s'a deschis
Pentru constatarea avizului actiune publick contra unui
comisiei, se face o incheiere care jandarm, pe baza ordonantei ju-
se seinneaz& imediat de toti decdtorului de instructie sau re-
membrii si de secretar. chizitoriul parchetului, suspen-
El se dd motivat si cu majo- darea din serviciu este obligato-
ritatea de voturi numai pe baza rie penfru crime sau unul din
celor constatate in sedintd. delictele de fals, furt, insel&ciu
Se va arättt precis daca jan- ne, atentat la bunele moravuri
darmul este vinovat sau nu, si (cazuri prevAzute la art. 262,
in primul caz ce pedeaps5. tre- 264, 267 si 181 din codul penal
buie sà. i se aplice. romin, precum_si a rticolele res-
167. Jandarmul nu poate pective din celelalte coduri pe-
mai fie trimis inc 5. odatá in ju- nale mentinute In vigoare), mi-
decafa pentru aceeas fapttl. tuiri, delapiddri, percepere de
168. Avizele comisiunilor dis- taxe ilegale, rupere de sigilii,
ciplinare se executà. de inspecto- sustragere, ascundere sau des-
ratul din care face parte jan- fiintare, de acte aflate In arhive
www.digibuc.ro
LED1 ,DE UNIPICARE. 16 Martie 1831 123

sau depozite publice si,linstigare uni,,se vor dà de eatre comanda-


la greve.- Mentele' .'corpurilor de armath
-Cand jandfafrmuUeste .achitat, de, pe ''terltoriul unde functi-
cazul va fi adus inaintea gomi- oneazal ofiterul sau jandarmul,
siunii disciplinare care se -Na ou indatorirea de a incunostinta
pronuntà dacd, jandarmul poate Inspectoratul General al Jan-
sau nu sä rämänd in serviciu, darmeriei Rurale.
iar când a lost conclamnat defi- 1174. Pentru judecarea ofite-
nitiv, suspendarea provizorie se rilor, in conipunerea consiliului
transformk,,ip indephrtayevdin de .rdsboiu ve. Intra ca judecittor
serviciu. un ofiter- de jandarmi In rrrad
Grind un jandarm a cornis un inle(liat inferior presedintelui.
fapt gray: care ar atrage o pe-
deapsä penalä, inspectoratul va .-TITLUL V
sesizA parchetul militar L salt
civil, dupa caz. Inaintarea
In'a-cest caz,, actiunea discipli-
!rand se suspendä pänä la pro- CAPITOLUL
. I
nuntarea ,,, Inaintgrea ofiterilor
Instantele jud.ecdtoresti sunt
obligate sä comunice inspectora- Sectia 1
tului respectiv orice actiune -Pe,
nalìi s'ar incepe contra unui iiiniozítiiini, generate
jandarm, iar la terminarea in-
structiunii sau procesului, va 117 Vacantele de ofiteri in
comunich inspectoratului, fie 'jandarrneria ruralä, dela gradul
ordonanta, fie hotdrirea de con- Otipiian Inclusiv, se comple-
da mna re. teazel prin inaintarea ofiterilor
de jandarmi-
CAPITOLULt V. 176. Inairitdrile ofiterilor de
; jariclarmi rtiiali se fac de cdtre
Competinta' tripuffalelor ardmarq ;$i Ministerul Armatei, dupä pro-
militare de a judeca pe ofiteri fill punerild 'Inspectoratului Gene-
jandarmi ral, in limitele prevederilor bu-
g'etare si'alabelei. de incadrare,
Ofiterii .,si jandarniii, in conformitate eu dispozitiunile
pentru infractiunile cornise de ei n'apra-fmiintdrilor in ar-
in exercitiul functiunii l,ot ijo o- ikat41) tinfifidu-seseamit de cele
fiteri Ale politic administrativä, stabilite mai jos.
vor fi judecati de instantele OD+ Orice ofiter; pentru a pu-
dinare, iar pentru cele comise ca teä"fi 1nàtritat la vechime, tre-
ofiter de politie judiciard se vor buie sä. indeplineascil in gradul
judeeà, conform prevederilor ceLhre cOndftiunile legale de ye-
art, 493,, din procedura chime' si`' SA dcivedeascd cuno-
ca si ceilui,lti ofiteri de politic ju- stinte si destoinicie pentru con-
diciard. dueet+a, lortriartunt,i corespunzd-
`Pénten ,infracliunde Dreadzute Ma're grddului iMediat superior.
dë endul_penal si-codul justitiei Mttru inairitafea la alegere.
s5.4iiirsites 1ìn afarä: 'Tna-tTtrebuie sd, se dis-
AdViVinl Tor -de "politic, fed vor fi .,1, ; ,-
mdee'ati 'de instantele militare. 1) A se vedeA Regulamentul legii Main-
Ordinele de urmärire i judeca- tlrilor In armatI, In Monitorul Oficial No.
rea acestor din urmä infracti- 219 din 3 Octomvrie 1928,

www.digibuc.ro
124 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

ting 5. prin intreaga sa activitate de materiile preväzute de art.


dc jandarm, prin Insueirile sale 189 din prezentul regulament.
proprii i intelectuale i sä, po- Comisiunea de examinare va
sede aptitudini de a conduce. fi completatà cu inspectorul
Pentru conducerea unui in- general al jandarmeriei cu vot
spectorat, ofiterii propuei tre- cleliberativ.
buie s probeze in special capa-
citatea de a instrui ei a da di- Sectia 2
rective corpului ofiteresc.
178. *efii ierarhici sunt obli- Conditiuni de stagiu, comandd
gati a se convinge asupra pre- ci vechirrte
gätirii ofiterului de propus la
Inaintare, fie prin inspectii la 183. Ofiterii de jandarmi sunt
formatiunea ce conduce, fie prin sc.utiti de conditiunile de stagiu
cliferite lucräri ce-i vor da asu- comandà ce se cer celorlalti
pra cunostintelor generale pro- ofiteri.
fesionale. Timpul petrecut de aceetia la
Toate constatarile %cute in a- orice formatiune sau serviciu al
cest sens, se vor treoe In carne- jandarmeriei rurale, se va con-
till de note, spre a se aveä In siderà ea stagiu la front.
vedere la notärile anuale. In privinta conditiunilor de
179. Inaintdrile cäpitanilor vechime, se vor aveä, in vedere
la gradul de maior vor fi con- prescriptiunile dela art. 19-27
clitimiate de absolvirea cu suc- din L..I. A.
ces a cursului pregittitor de ofi-
teri superiori. Gradul se va da Sectia 3
in proportie de 6 la vechime
la alegere din numärul total $coli i cursuri
al vacantelor anuale.
180. Pentru gradul de lt.-co- 184. Ofiterii de jandarmi sunt
lonel proportia va fi de 5 la ve- obligati a urma ei a absOlvi
chime ei 1 la alegere. scoala speciall de jandarmi ru-
181. Pentru inaintarea la ali.
gradul de colonel, ofiterul tre- 185. Nici un ofiter nu poate
buie sä fie caracterizat de con- fi confirmat definitiv in jandar-
siliul superiox al oetirii la ale- meria ruralä., dacA nu este ab-
gere", färä aplicarea dispoziti- solvent al acestei
unilor dela art. 36, lit, a din R. Ofiterii dupä confirmarea 1or
L. I. A. prin Malt decret, vor fi trecuti
182. Colonelul spre a fi ma- separat in anuar.
intat general de brigadd, trebuie
sä fie admis a inaintà la ale- Sectia 4
gere" i sä indeplineasca condi-
tiunile prevAzute de art. 41 din Cursuri pregdtitoare penru
L. I. A. ofiteri superiori
Pe l'angä conditiunile de ve-
chime, colonelii de jandarmi 1.86. Cdpitanii din jandarme-
trebuie sà fad, cereri i sä, fie ne care indeplinese conditiunile
admiei BA treacä probele fixate de vechime preväzute de art. 67
de sus citatul articol. Din pro- din R. L. I. A ei dorese a urinò,
bele la cari sunt supuei, trebuie cursul pregätitor de ofiteri su-
sà reiasä o deosebità pregätire periori, vor inainta inspectora-
rofesionalä, tin&ndu-se seamä telor respective cererile de a

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 125

urma cursul, atunci and se va 1. Atributiunile i intrebuin-


hotäri de Ministerul Armatei cà tarea jandarmeriei rurale in
se va tine acest curs. timpul mobilizärii ei dup& mo-
Inspectorate le vor inaintà In- bilizare pe teritoriul nationM;
spectoratului General toate a- 2. Organizarea politieneasca
ceste cereri impreun& cu memo- rom&nä;
riile originale notate la zi, arà- 3. Organizarea politieneascg a
târjd mod documentat i 16- statelor europene;
murit care sunt aptitudinile 4. Politia tehnicA;
pregatirea ofiterilor in cauza, 5. Sociologia criminal&;
conduita lor in societate i in 6. Penologia ì tiinta peni-
relatiunile de serviciu jandar- tenciará;
meresc cu celelalte autoritati 7. Alte probleme din domeniul
orice alte aprecieri care ar puteà serviciului jandarmeriei i po-
dovedi depling pregAtire a ace- litiei.
stora de a deveni ofiteri supe- 190. Proba de absolvire va
riori. consta din:
Inspectoratul General, dup& ce 1. 0 lucrare scrisA de cuno-
examineazá propunerile inspec- stinte generale ei redactiune,
toratelor i notele din memorii, care va consta din desvoltarea
stabileete lista celor ce merit& a unui subject militar din care s&
urmà cursul pregiltitor si o Ma- se vadä instructiunea general&
inteazá Ministerului Armatei militará a ofiterului In raport cu
prin Inspectoratul General de specialitatea i gradul la care
armatä. aspirà.
187. Inspectoratul General 2. Doug lucrári scrise din poL
comunicil ispectoratelor respec- litia tehnicá i cultura general&
tive numele cdpitanilor admisi profesionalä, fixate de Inspecto-
a urnah cursul pregátitor, data ratul General al jandarmeriei
inceperii cursului, localitatea aprobate de Mare le Stat Major.
unde se tine si orice alte detalii 191. Comisiunea de examina-
in legäturä cu organizarea lui. re se compune din:
188. Inspectoratul General va Preeedinte: Un general de di-
face din timp propuneri Mare- vizie;
lui Stat Major, relativ la intoc- Membri: Inspectorul general
mirea programelor cursului pre- al jandarmeriei;
gatitor pentru ofiteri superiori Ajutorul Inspectoratului Ge-
din jandarmi, tinându-se seam& neral al jandarmeriei;
de cunostintele profesionale si Directorul cursului comun de
de atributiunile lor. pregátire;
Numeste un ofiter superior din Un ofiter superior din jan-
jandarmi bine pregAtit sub a- darmi.
ceste raporturi, care sá predeà 192. Dup.& absolvirea cursu-
cursurile de specialitate si care lui se va intocmi o foaie de a-
sà facá legatura cu directia preciere pentru fiecare càpitan
cursului comun In ceeace pri- in care se va arätà, conditiunile
veste rezolvarea i aprecierea In care a absolvit cursul, con-
diferitelor lucrári ce se vor da chizand in mod precis cà ofite-
cápitanilor de jandarmi. rul are cunostintele necesare si
189. La cursul pregátitor poate deveni ofiter superior. A-
pentru ofiterii superiori se vor ceastá foaie se va atash la me-
predà urmátoarele materii: moriul ofiterului.
www.digibuc.ro
1'20 LEM DE UNIFICkRE. 16 Mart 1e 1931

5. tru discutarea ofiterilor din jan-


darmeria
Natarea, ofiferilor $z,propuneri,le 198. Executarea lucrgrilor co-
1,-- de f,naintare mitetelor de Mid sus, se vor face
f In" conforMititte cu legea si re-
193. Se vor face copfpral gulamentul Inaintärilor in
prescriptiunilor legii si .regula-
mentului legit InaiMärilor1.
Irt ,199.Anainta.rea ofiterilor da
arrnath. jandarmi "rurall se face pe jan-
194. Inspeetorul general darmerié.
inspectorii stint 'obligati_"s0. Co-
munice imediat, ofite- SeCtia 7
rilor orice note calificative ce 1, .

le-au ,dat si'Cari ar puteh d.tinge Reptamatiuni cu privire la no-


drepturile lor 7 inainarb ' tele calificative
Sectia 6 200. Ofiterul care se simte
nedreptätit prin notele date de
eentializaréd kt7 inspector,are'dreptul a face in-
tpcMired tabelelo- de inain tare tampinare la. Inspectoratul Ge-
neral, care estg obligat sii solu-
195.,Penta:u '1.1b1oéoteh'énti Cioneie inainte de a-si da si el
lopo.tenmti:' not'a. Isar
In,spectorateIe inairitea" tn- . 2Q1.,Contra notelor date de
spectoratului. General"Prbmlheit inspectorul general se pot face
de Inaintare precum si cele' 'cafe intampinrtri la Inspectoratul Ge-
NI% aplica'rea, arit. 51 din, !J.' I. A. neral de Arinatd, Inainte ca
undo se.,va discuta si' hotAri de' cestit fiY'tlat nota.
un comitet,compus diik 202. Ministerul, Armatei tre-
Presedinte: Inspectorut' gerI sCdutioneze reclamati-
ral; Mille ajunse lui-pe cale erarhicrt,
Membri: - Ajurorul inSpeetdiu- iiiairite de caracterizarea ce se
lui general, inspectorii fórnia.ti- dA' de Corisiliul superior al ar-
unilor teritoriale aátói:
Secretar: Un ofiter superior 203. 'Aceste organe pot solu-
dela InspeetoraW1 General al tfóna" chestiunea In cazul când
jaridarryeriei ruraie. ...t, soeoteq cIt'ofitérill are dreptate.
106. Propuberile crtpittittilor, TilleacOntrar'Sup'une cazul co-
maiorilor si ;vor- )1
tVSPeCtiv.
dsctì' Vi.hdiftrt asuprai- lotP. la
Inspectoratul Armatei, ¡U368:Te CAPi'l:ÓLU'L II
ddpinde landarmaria ruralrtf
un comitet compus ca., la antt,5A- ' Notaiep egangajati/or
,
pti1ittnl b in.. L.:. I, A.,, (tare ,-
tritrà. $1 ihspeetorul general al' (Mt 26 diefege i 10 si H din
jarnlirtrnleriei,ruralo cu caCxlee- Ja). B)
liberatiV dupA zAndeplinirea Dor+-1 .011, t,, 41.
melortbtedewart. 105 dinl 204-zoSeful de sectie, coman-
Reg! L: L A. dantul legiunii si companiei de
197. In consiliul superior al elevi, trebuie sii cunoascrt dea-
armatei intr5, i inspectorul ge- proape pe fiecare reangaiat din
neral al jandarrneriei rurale ca formatiunea sa, din punct de
membru cu vot deliberativ, pen- vedere al moralitifii, al discipli-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 127

nii si al activitätii sale politie- tare, se va inchei& cu mentiu-


nesti. nea: merit& a fi inaintat".
205. Pentru fiecare reanga- 207. $efii de patrul& vor fi
jat se alcgtueste un memoriu de notati, in deosebi asupra urm&-
cAtre sefii de serviciu, coman- toarelor puncte:
dantii de legiuni si de companii, a) Dac& si-au insusit cuno-
In care se noteazä la shirsitui stintele necesare unui sef de
lunii Decemvrie a fiecärui an, post;
stiintele i observatiile de mai b) Cum se comport& in ser-
jos. viciul exterior de politie;
In mod exceptional se vor pu- c) In cazul când trebuie 86
te& da In memoriu note si in continä o propunere de inaintare
cursul anului, in cazul and la vechime sau alegere, nota se
jandarmul ar fi propus pentru va incheià cu mentiunea me-
Inaintare, ar fi pedepsit cu mu- rit& a fi inaintat la alegere",
tarea disciplinar& sau elimina- sau merit& a fi inaintat la ve-
rea din corp i numai dacä se- chime".
ful erarhic socoteste cä i se cu- 208. $efii de post vor fi no-
vine o altä notä. tati in deosebi, asupra urmätoa-
206. Elevii jandarmi i .jan- relor puncte:
darmii vor fi notati in general a) Dacá si and au absolvit
asupra: scoala de sefi de sectie si dac&
a) Datei de câncl functioneaz& sunt preatiti pentru functia
In grad; imediat superioarä;
b) Când si in ce conditiuni a b) Cum se comport& in func-
urmat scoala de janclarmi res- tiunea de sef de post, modul
pectivä; cum si-a organizat serviciul de
c) Cum se prezintá sub rapor- politie, cum se evidentiazä ca
tul disciplinei: ofiter de politic judiciará i mi-
d) Cultura: ce studii are, cu- litará, cum intelege sä exercite
nostinte profesionale, militare controlul asupra inferiorilor säi,
generale, &cá aratá vointá de cum conduce instructia la post;
a-si lärgl sfera cunostintelor; c) Dacd mai poate fi mentinut
e) Educatia socialá: cum se la serviciu, dupg atingerea limi-
comport& in si afar& din ser- tei de varstä, ori dupá indepli-
nirea serviciului de 25 ani, con-
viciu, prestantä; form art. 15 din legea statutului
f) Cum se comport& in servi- pentru jandarmi;
ciul de politie, ordinar si extra- d) In cazul când ar fi ea se
ordinar, etc., daa pune bung fax& propunere pentru inaintare,
credint& in aceste servicii nota se va incheià cu mentiu-
dacá este sau nu capabil de a nea merit& a fi inaintat la ale-
face acte de initiativá and s'ar gere", sau nu indeplineste con-
prezenth cazul; ditiunile de inaintare prevAzute
g) Relatiunile cu autoritätile de art. 11, alin. d din legea sta-
comunale i cu locuitorii; tutului jandarmeriei rurale".
h) Daa are vicii si de ce na- 209. Seful de sectie va fi no-
turä; tat In deosebi, asupra urraltoa-
i) Dacá are familie grea; relor puncte:
Modul cum se ingrijeste de a) Dac6, este bun indrumätor
efecte i (lac& este ordonat; al serviciului $i bun instructor;
Starea sänätátii; b) Dac& efectueazá inspectiile
1) In cazul and nota trebuie regulamentare, la timp, constiin-
s& contin& o propunere de mnain- cios si cu efect real;
www.digibuc.ro
128 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

e) Dacä cunoaste i apreciaza se face In limitele vacantelor


la justa lor valoare pe jandar- bugetare i potrivit tabelelor de
mii de sub ordine; incadrare.
d) Daca cunoaste i aplicg 213. La inceputul fiedirui
bine si corect dispozitiunile ad- an bugetar i cel mai târziu
ministrative; pan& la finele lunei Fevruarie,
e) Dacá are autoritate i fe- Inspectoratul General stabileste
lul cum se poartä cu subal- vacantele pe grade si inspecto-
ternii; rate In raport cu prevederile
f) Dadi mai poate fi mentinut bugetare, comunicandu-le prin
In serviciu dupa atingerea li- ordin circular general.
mitei de viirstä sau Implinirea 214. Propunerile de Inaintare
a 25 de ani de serviciu, conform ale jandarmilor impreunä cu
art. 15 din L. S. J. R. opiniile sefilor erarhici, se su-
210. Jandarmii de diferite pun comisiunii prevázute de art.
grade, care fac serviciul de biu- 26 din legea jandarmeriei ru-
rou, se noteazä ca mai sus, cu rale.
specificarea felului cum se corn- 215. Conditiunile de stagiu
portä In serviciu. si de scoalä sunt cele prevazute
211. Notarea In memoriu se la art. 11 din legea S. J. R. si a-
face: nume:
a) De comandantul legiunii
In detaliu pentru toti j andar- a) Jandarmul eley inainteazá
naii de orice grad, luând avizul la gradul de jandarm dupa un
scris al sefilor de posturi, sectii stagiu de 2 ani, socotit dela data
si a ofiterului-ajutor respectiv; angajärii, dintre care un an
b) $efii de serviciu i efii de practicá la post, dupä absolvi-
biurou dela Inspectoratul Gene- rea scoalei de aspiranti;
ral, inspectorate, scoli, depozite b) Jandarmul poate fi main-
ateliere, noteazä in detaliu pe tat la gradul de sef de patrulá
reangajatii i functionarii civili la vechime, dupa un stagiu de
din subordine; cel putin 3 ani In grad si dupa
c) Ofiterii superiori de control absolvirea scoalei de ofiteri de
noteazd pe sefii de sectie, posturi politie;
patrulä; Jandarmul sef de patrulá
d) Ajutorul inspectoratului no- poate fi inaintat la gradul de
teazil pe sefii de sectii, pe secre- sef de post, la alegere sau ve-
tarii dela legiuni si pe reanga- chime, dupá un stagiu de 4 ani
jatii i functionarii civili dela in grad, in proportie de 1 la ve-
resedinta inspectoratului; chime si 1 la alegere;
e) Inspectorul noteazá sumar Jandarmul sef de post
Memoriile sefilor de sectie, se- poate fi Inaintat la gradul de
cretarilor dela legiuni si inspec- sef de sectie numai la alegere,
torate si a functinarilor civili; dupä un stagiu de cel putin 5
Ajutorul inspectoratului ge- ani vechime in grad si absolvi-
neral noteazä sumar pe reanga- rea scoalei de sef de sectie.
jatii si functionarii civili dela 216. Pentru propunerea de
inspectoratul general. Inaintare la alegere, se cer ur-
CAPITOLIIL III rnátoarele conditiuni speciale:
Maintarea reangajatior a) Sä aibá insusiri deosebite
(Art. 26 din lege si art. 10-11 atAt in serviciu cat si In afard
de serviciu (tact, demnitate, au-
din legea S. J. II) toritate, bunk,' judecatä, caracter
212. Inaintarea jandarmilor hotärit).

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 129

b) S. nu fi suferit In ultimul in locul ajutorului inspectora-


an (12 luni) vreo pedeapsd disci- tului, ia parte ca presedinte in-
Plinarà dela alin, eh din art. spectorul. Cererea si convocarea
20 al legii jandarmeriei. membrilor conlisiunii se face ca
217. Inaintarea jandarmilor si pentru comisiile disciplinare.
de toate gradele se face pe in- 221. Comisiunea functioneazh
spectorate si potrivit tabelelor in conditiunile prevazute de art.
de inaintare aprobate de comi- 163 si urmätorii din prezentul
siunea respectivä. regulament.
In cazul cAnd -tabelele unor Comandantul legiunii indepli-
inspectorate au un plus de pro- neste functiunea de referent.
pusi la inaintare, Inspectoratul 222. Pentru rezolvarea che-
General poate inainta si in lo- stiunilor privitoare la inaintäri
curile vacante, la inspectoratele si mutäri, comisia ia in discu-
care nu au avut suficienti jan- tie fiecare dosar in mod separat.
darmi propusi la inaintare. Dosarul trebuie sa fie compus
218. Cei neinaintati din lipsä din memoriul jandarmului si
de locuri bugetare, rämän bine propunerilor sefilor ierarhici.
caracterizati pänä la inaintare. Lucrärile comisiunilor incep
Dacä intre timp jandarmul prin cetirea propunerilor sailor
caracterizat pentru inaintare isi ierarhici si la cererea presedin-
schimba purtarea, seful erarhic, telui sau a unor membri P.e vor
prin raport special motivat, ceti si pärtile din memoriu ce se
poate cere a fi supus din nou la vor crede necesare.
paracterizare la prima comi- Presedintele procecleazii apoi
siune, pentru a fi sters de pe ta- la strângerea voturilor care se
blou. exprimä in mod secret.
219. Inaintärile jandarmilor Voturile vor indicà: admis
de orice grad se fac prin decizie la vechime", admis la alegere"
ministerialà de cätre Ministerul sau neadmis".
de Interne, la 1 Aprilie si 1 Oc- 223. Rezultatul voturilor se
tomvrie al fiecärui an, dupti ta- consemneaza inteun proces-ver-
belele centralizate de Inspectora- bal care se subscrie imediat de
tul general, potrivit avizului o- presedinte si de toti membrii
bligatoriu al comisiunii prevá- comisiunii.
zutti de art. 26 din L. J. R. In caz când comisiunea va
modifich, caracterizarea datá de
sefii ierarhici, se face mentiune
despre aceasta in pro cesul-verbal
CAPITOLUL IV incheiat pentru fiecare candidat.
224. Procedura acestei comi-
siuni in ceeace priveste mutä-
Corn/slim/le de Inaintári ei mutäri rile prevAzute la art. 28 din L.
J. R., precum si pentru men-
tinerea in serviciu a jandarmi-
(Art. 26 si 28 din lege). lor dupä expirarea termenului,
conform art. 15 L. S. J. R., va
fi cea preväzutá mai sus.
220. Comisiunea de inaintäri 225. Lucrárile astfel termi-
si muttiri se compune din a- nate, se predau inspectoratului,
ceiasi membri ca si comisiunea care le centralizeazä si inain-
disciplinará prevtizutii de. art. teazä tabelele necesare inspec-
146 de mai sus, cu deosebire cä toratului general.
26495. www.digibuc.ro
C. Hamangiu, vol. XIX. 9
130 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

TITLUL VI a) Când la o anumita, forma-


tiune, $coalit sau serviciu, ar fi
Mutdrile necesari ofiteri sau jandarmi
reangajati cu insu$iri, cunostinte
(Art. 27-29 din L. J. R. i art. 2 Ca MAU speciale;
din statut) b) Cand ofiterul pang la co-
226. Ofiterii si jandarmii se mandantul legiunii inclusiv $i
bucurá de dreptul de stabilitate jandarmii de orice grad aunt de
la formatiunile sau servicille origing din judetul unde func-
unde functioneazä, (art. 27 din tioneaza $i au legaturi de ru-
loge $i 2 din statut). denie in localitate, cu exceptia
celor originari din municipii,
227. Ofiterii i jandarmii con- care nu se consider5, a fi in caz
firmati definitiv in jandarmerie, de incompatibilitate;
in baza dreptului de stabilitate, c) In cazul când ofiterul, pana
nu pot fi muta(i, decât: a) prin la comandanti de legiune in-
inaintare; b) la cerere; c) in in- clusiv i jandarmul de orice
teres de serviciu; d) prin con- grad, nu este originar din ju-
simtimânt mutual si e) pe cale detul unde face serviciu, dar se
disciplinará (pentru reangajati, casatoreste In localitatea undo
conform art. 23 din lege). functioneazá, atunci ofiterul va
228. Mutarea prin inaintare putea fi mutat in interesul ser-
se face atunci and la formatiu- viciului la o altá formatiune
nea sau serviciul unde a func- teritorialá, scoall sau serviciu,
tionat ofiterul sau jandarmul iar jandarmul va putea fi mu-
reangajat nu ar fi loc pentru tat la alt post sau sectie, din
gradul obtinut prin inaintare. ace& legiune sau alte. legiune;
229. Mutarea la cerere se Cand din imprejurari hide-
face atunci and ofiterul sau pendente de vointa lor s'ar face
jandarmul de orice grad, soli- imposibilá rämânerea In locali-
citá aceasta in serfs pe cale tate $i anume numai:
erarhica, in interese personale,
familiare sau de sánatate. 1. Când sefii ierarhici con-
CAnd ofiterul $i jandarmul de statá o vadita situatie de rapor-
orice grad cere mutarea la o turi rele intre ofiteri si jan-
anurnia formatiune, $coala sau darmi de o parte, cu autoritátile
serviciu, autoritatea superioará administrative, judiciare i po-
apron aceastá mutare numai litiene$ti locale de altá parte,
in cazul cand locul solicitat este $i când dupb, toate incercárile
vacant. Mute de sefii ierarhici nu se
In nici un caz nu se admite pot stabill raporturi normale din
declarare de vacant a unui loc, cauza ofiterilor sau janclarmilor.
solicitat prin mutarea arbitrara Aceasta trebuie s'a rezulte Insá
a celui ce ocupa locul vizat. numai din executarea serviciu-
230. Mutarea in interes de lui si nu din interese personale
serviciu a ofiterilor $i jandarmi- sau de altá naturá.
lor de orice grad, se face nu- In acest caz autoritatea ce se
mai pentru motive legale si bine plânge contra ofiterilor sau jan-
constatate. darmilor trebuie sa precizeze in
Aceste mutári se vor face cu serfs motivul nemultumirilor,
o deosebita grija, tinând seamä iar $efii ierarhici dea avi-
cá dau na$tere la cheltueli ce zul asupra chestiunii.
ingreuiazá bugetul statulni. 2. Când in urma unor cerce-
Motive le legale pentru mutári taxi acute de $efii ierarhici $i
sunt: care nu ating disciplina mili-
www.digibuc.ro
LEGI DE UMFICARE. 16 Martie 1931 131

tare. sau legile penale i mili- asupra lor si comunica, In caz


tare, se constatg cg ofiterul sau de aprobare mutarea formatiu-
jandarmul reangajat nu poate nii, serviciului sau scolii respec-
sg-si exercite eu autoritate 'dye pentru aducerea la inclepli-
clemnitate serviciul in aceä lo- fire.
calitate. In cuprinsul aceluias inspec-
231. Mutarea prin consimti- torat, mutgrile jandarmior re-
mânt mutual se face numai a- angajati de orice grad se fac de
tunci când ofiterul sau jandar- inspectorat, imediat ce se cen-
rnul reangajat cere aceasta in tralizeazd si se comunica pen-
scris. tru aducerea la indeplinire for-
Pentru aceasta se cere avizul matiunilor i serviciilor din in-
sefilor erarhici respectivi. spectorat.
Mutarea se hotgrgste pentru 235. Toate mutgrile dupä ce-
ofiteri de Inspectoratul General, rere se comunicg spre executare,
iar pentru reangajati de inspec- pane la data de 5 Martie si 5
toratele respective si de Inspec- August al fiecgrui an.
toratul General câncl se cere mu- Dupe, aceaste, datg, formatiu-
tarea la alt inspectorat sau ser- nile, serviciile i coalele, cu-
viciu. noscand vacantele ce au, intoc-
232. Mutarea pe cale disci- mese tabelele pentru mutarea
plinarg pentru ofiteri, este inter- in interes de serviciu, atat pen-
zisä. tru ofiteri cgt i pentru rean-
Mutarea ca mäsurg discipli- gajati i le inainteazg pe cale
narg a jandarmilor reangajati erarhicg inspectoratelor, care
se face mimai dupe, avizul prea- le supun avizului cornisiunii
labil si obligatoriu al comisiunii prevgzutg de art. 23, alM. c din
prevgzutg de art. 26 din L. J. R. L. J. R. si art. 146 din prezentul
si art. 220 din prezentul regu- regulament.
lament. Comisiunile se intrunesc obli-
Jandarmul mutat pe cale dis- gatoriu, inainte de 23 Martie
ciplinarg dintr'o localitate in 23 Septemvrie ale fiecgrui an,
alta, nu mai poate reveni in lo- pentru a-si da avizul in confor-
calitatea de unde a fost mutat. mitate cu art. 28 din L. J. R.
233. Toate mutgrile argtate Când pe baza avizului comi-
la art. 228 si art. 229 se fac la siunii, jandarmii reangajati
1 Aprilie si 1 Octomvrie al fie- functionarii civili urmeazä a fi
cärui an, afarg de mutarea prin mutati in interesul serviciului
consimtimânt mutual si cea pe in alt inspectorat, serviciu sau
cale disciplinarg, care se face scoalg, avizul de mutare se Ina-
in orice epocä a anului. inteaze. Inspectoratului General,
234. Propunerile pentru mu- care determine localitatea unde
tarea dupg cerere se fac de cg- urmeazá a se face mutarea.
tre formatiuni, scoli si servicii Toate mutärile reangajatilor
pang la 15 Fevruarie si 25 Au- si functionarilor civili din In-
gust al fiecgrui an. spectoratul General, atelier si
Aceste cereri se centralizeazá depozitul general, se supun avi-
la inspectorate, cele ale servicii- zului comisiunii dela Inspectora-
lor de crttre Inspectoratul Ge- tul I Jandarmi Bucuresti.
neral, iar cele dela scoli, de ca- 236. Avizul comisiunilor este
tre Inspectoratul Scoalelor. obligator pentru Inspectoratul
Dupä centralizarea cererilor General si inspectorate si odata
de mutare se inainteaza Inspec- dat nu se mai poate revoch.
toratului General, care hotäräste 237. Mutärile jandarmilor de
www.digibuc.ro
132 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

orice grad pang, la seful de sec- rale cu caracter educativ, actele


tie inclusiv, se fac prin ordin bune i cele rele, petrecute in
de zi si se comunica tuturor uni- afard de serviciu, pentru ca
tätilor prin ordin circular gene- sä serveasc d. spre incurajare sau
ral. inläturarea acelor rele In viitor.
238. Mu-0'1'i le ofiterilor se fac 243. Seful de post va lamuri
de cdtre Ministerul de Interne, notiunile abstracte, cat este po-
dupd, propunerea Inspectoratului sibil, prin exemple sau compara-
General, prin D. R. tiuni.
Pentru aceasta se va cere o- 244. Jandarmii mai tineri vor
bligator in prealabil avizul scris fi condusi in serviciu chiar de
al sefilor erarhici ai ofiterului. seful de post sau sefii de pa-
Inspectoratul General in ra- truld mai vechi.
portul sau, este obligat sa men- 245. Jandarmii cari nu in-
tioneze avizul sefilor erarhici. deplinesc serviciul exterior sunt
obligati O. facd zilnic 4 ore de
TITLUL VII instructie i teorie vara si 5 ore
iarna.
Instructia la unitatile teritoriale Jandarmii cari se reintorc din-
tr'un serviciu de 24 ore sunt
(Art. 30 din lege) scutiti de instructie in jumdta-
tea de zi urmätoare.
CAPITOLUL I 246. Vara, in timpul muncii
campului, cand jandarmii sunt
Instructia jandarmilor ocupati mai mult cu serviciul
exterior, instructia se va reduce
239. Instructia la post are numai la materia strict nece-
de scop mentinerea, desvoltarea sard executdrii practice si la
insusirea cunostintelor nece- deslusirile instructiunilor mai
sare bunei indepliniri a servi- recente.
ciului. 247. lama, and numdrul o-
Jandarmul elev isi desdvar- relor de serviciu exterior este
seste cunostintele insusite in mai redus ca vara, se va repeta
scoald, prin practica fdcutä la temeinic materia corespunzd-
post. toare gradului, acordandu-se
240. Seful de post conduce Insä jandarmilor timpul nece-
instructia la post,1 putand in- sar pentru odihnd i repaus.
trebuintà pe cel mai vechiu sef 248. Ca invatdmântul sd, de-
de patruld ca ajutor al au, iar vind rational, jandarmii mai
pe ceilalti jandarmi mai price- culti, mai inteligenti si mai sar-
puti, ca supraveghetori i indru- guinciosi, cari si-au insusit cu-
matori. nostintele, nu vor mai fi obli-
241. $efii erarhici, cu ocazia gati a Ilia parte la instructia ce
inspectiilor ce fac, vor suprave- se face de catre seful postului
ghea bunul mers al instructiei, cu jandarmii mai inapoiati.
se vor convinge de capacitatea 249. Instructia scrierii se va
de a instrul a sefului de post, face in conformitate cu preve-
asistand, controland j facand derile art. 65 al regulamentului
clansii personal instructia jan- special al scoalelor de jandarmi.
darmilor. Cei cari si-au insusit o scriere
242. Inspectoratul General, citeatd i ortografica se trec in
inspectoratele i legiunile, vor categoria II-a.
aduce la cunostinta jandarmi- Cei din categoria II-a invata
lor, prin ordine circulare gene- sa red acteze rapoarte sau pro-
www.digibuc.ro
LEGI DE VN1FICARE. 16 Martie 1931 133

cese-verbale scurte, de felul ce- 253. Pentru invdtarea ma-


lor ce au sä dreseze in serviciul teriilor din:
de patrulare. Legea i statutul jandarmeriei
Jandarmii de categoria III-a, regulamentele bor.
redacteazä rapoarte, procese-ver- Dreptul constitutional si admi-
bale si däri de seamd asupra u- nistrativ.
nor evenimente petrecute, mai Codul penal, procedura penald
complicate. si legile speciale de politie, in-
Li se vor da teme din intam- spectoratul general fixeazi arti-
plärile zilnice, cu scopul de a colele din aceste legi, cari ur-
inväth legile, regulamentele meazd a fi cunoscute. Invitarea
aplicarea lor In cazuri concrete. textelor se va face Mmurindu-se
Temele ce se vor da trebuesc pe cat se va puteh mai bine cu-
alese in ash fel, ca jandarmul prinsul bor.
sii fie indrumat sii rationeze, sii Articolele i textele vor fi im-
invete normele legale i sii tie pärtite de seful de post, dupi
a le apnea.. indicatiunile comandantului de
Ele vor urnià dela simple la legiune, pe siptdmâni.
compus. Unele din materii se vor puteh
Numdrul temelor va sth in Invith in cateva luni, inteo
report cu timpul disponibil al jumitate sau intr'un an.
jandarmului si cu pregdtirea lui 254. Pentru fiecare jandarm
(3 la 6 pe lung). se va tipirl un carnet individual
In principiu, temele se vor dis- de instruCtie.
cuth, pe cat posibil, cu jandarmi Pe ultima pagini se va arith
Inainte de inceperea lucrdri- legile i regulamentele cu arti-
bor. Ele se vor redactà intai colele cari trebuesc invitate
in ciornd si dupd aceea vor fi acele cari trebuesc si fie numai
trecute pe curat..Temele astfel cunoscute. In paginile interioare
lucrate se corecteazd si se ad- se va deschide, pentru fiecare
notea zd de seful de post. materie, rate cloud coloane (art.
Trecerea jandarmilor dintr'a de inva(at si art, de cunoscut).
categorie in alta se va propune 0 zi pe stiptdmând, de reguld
de seful de post si se aprobá de Sâmbita, se va trece in aceste
ofiterul ajutor sau comandantul coloane articolele de Invdtat sau
legiunii. de cunoscut. Pe ultima pagini,
Jandarmul nu poate rdmâne se subliniazd cele trecute si dupi
in categoria I-a numai pentru ce sunt Militate se taie, cu o
motivul cd n'are scrierea fru- linie obliga.
moasä. Ceeace trebuie sii se ur- Articolele vor fi grupate me-
mdreascd este o scriere citeatd todic, dela usor la compus.
si ortograficd. 255. Carnetul rämâne pro-
250. Temele vor fi scrise pe prietatea jandarmului i in caz
caiete confectionate cld Inspec- de mutare sau detasare, II ia
toratul General al jandarmeriei cu el.
si distribuite contra cost stabilit 256. $eful de post, odatd pe
comunicat oficial. shptämând, de obiceiu Sâmbita,
face interogatii. La interogatii
251. Din aritmeticd se vor in- va cauth ca toti jandarmii sii
väth cele 4 operatii fundamen- fie prezenti, cu care ocazie se
t ale. vor ceti toate ordinele i instruc-
252. Din geografie i istoria tiunile sosite, privitoare pe jan-
României, se va invdth notiuni darmi.
sumare. 257. Instructia militari tre-
www.digibuc.ro
134 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

buie sg. tinda ca jandarmii sä rezolvi prin experienta de ser-


aib o tinutl militara, sa fie viciu cd,s,tigata, spre exemplu:
animati de un spirit desávarsit Organizarea unei razii inteun
de discipliná, sa salute regula- punct anumit al unitätii, men-
mentar, sá mAnuiascá, sä in- tinerea i restabilirea ordinei in
carce j descarce arma repede caz de miscári tumultoase, or-
sigur. ganizarea serviciului pentru
Sá faca exercitii de inarcare piedecarea incursiunilor la o a-
descárcare cu cartuse de exer- numitá frontierd, etc.
citiu, executând si exercitii de 262. Temele se dau:
ochire i trageri. 1. Pentru ofiterii dela inspec-
258. Instructia militará i toratul general, de sefii de ser-
educatia fizia, se executá zilnic,
câte 30 minute, In decursul pro- 2. Pentru ofiterii dela atelier
gramului de scoarg. si depozit, de seful respectiv.
3. Pentru inspectori, ajutorii
CAPI roLun II lor i pentru sefii de servicii
dela inspectoratul general, de
Instructia ofiterilor de jandarmi 'wall inspectorul general sau ajutorul
sau.
Sectia 1 4. Pentru ofiterii superiori de
control, de inspectori.
Normele generale 5. Pentru comandantii de le-
giuni i ofiterii dela inspectorat,
259. Ofiterii de jandarmi ru- de ajutorul inspectoratului.
rali trebuie sá poseada cuno- 6. Pentru ofiterii ajutori dela
Stinte similare cerute de art. 8, legiuni, de ofiterii superiori de
9, 14 si 41 din legea asupra Ina- control.
intárilor in armatá i aceasta 7. Pentru directorii de scoli
trebuie sä reiasti din modul cum ofiterii dela inspectoratul scoa-
isi indeplinesc serviciul, de cum lelor, de inspectorul scoalelor.
isi instruesc subalternii, din lu- 8. Pentru comandantii de coro-
crärile profesionale rezolvite panii de elevi si cadre si sub-
din rezultatul cursurilor cu ca- alternii cadre, de ajutorul in-
racter profesional, la care a luat sp ectoratului scoalelor.
parte. 9. Pentru subalternii compa-
niilor de elevi, de cAtre direc-
Sectia 2 torii scoalelor.
263. Temele se lucreazá de
Controlul instrucfiei profesionale toti ofiterii, cu exceptiunea ce-
a ofiterilor de jandarmi rurali, lor ce au de indeplinit diferite
la unitd(ile teritoriale studii sau insárcinäri speciale
prof esionale.
260. Dobândirea cunostintelor 264. Se dau doug teme a-
si controlul lor se face prin: nuale. In Decemvrie i in Apri-
teme, studii i conferinte. lie, pentru ofiterii inferiori
una anual, in Aprilie, ofiterilor
Sectia 3 sup eriori.
265. Temele se trimit in plic
T emele sigilat, personal of iterului i i
se immâneazA de unitatea cA-
261. Temele se pot referì la reia apartine, spre lucrare in
chestiuni exclusiv de speciali- timpul disponibil.
tatea de jandarm si care se pot Temele se lucrehz5, de ofiter
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 135

personal 5i poate consulti legi, obligat a le pune la Indemana


regulamente, manuale, etc. celor insdrcinati cu asemenea
La lucrare se adaugd In ori- studii, dad, le cer.
ginal tema. De obiceiu, cu aceste studii,
Dupd, 24 ore dela primirea ei, se insdrcineazd ofiterii calificati
se inainteazil sefului erarhic si despre aceasta se face men-
superior, care o corecteazd, fid- tiune in memoriile kr, consti-
când observatiunile sale asupra tuind un punct de merit si f d-
continutului i formei si noteazd, cându-se vorbirea si de modul
greselile ce constatä. cum s'a achitat de ele.
In decurs de 15 zile dela data 267. Durata unui asemenea
primirii, lucrarea corectatá se studiu, se fixeazd In ordin; ea
inainteazd superiorului, care a poate fi de mai multe sAptd-
<tat subiectul. mAni.
Acesta revede lucrarea i ob- De obiceiu, studiile se ordond
servatiunile, face aprecierile sale de Inspectoratul General.
si le inapoiazd celui ce a lu- 268. Studiile se supun con-
crat-o, pentru a lud cunostintá trolului unei comisiuni com-
de aprecierea pus& din minimum 2 ofiteri ti-
Temele adunate, se fac dosar: trati i calificati, sub presedin-
pentru toti ofiterii, la inspecto- tia inspectorului general sau
rate; pentru inspectori, seful a- un delegat al sdu, a cdror cdpii
telierului i ofiterii Inspectora- si concluziuni, cu propuneri, se
tului General, la inspectoratul inainteaza Ministerului de In-
General al jandarmeriei. terne, pentru sectia de studii
Dosarele se intocmesc pe ofi- documentare.
teri, pentru a se puted inaintà Lucrärile originale se p5.-
inspectoratului uncle eventual streazd, la inspectoratul general.
ar fi mutat ofiterul. 269. Studiile ce denotd, muncd
merite deosebite, se pot pre-
Sectia 4 mid 5i li se pot da o publicatie
cat mai generall.
Studii
Sectia 5
266. Studiile hunt acele lu-
crdri cu caracter mai impor- Conf erinte
tant, cari necesitd, pentru exe-
cutare un timp mai indelungat. 270. La resedinta inspectora-
Spre exemplu: comparatie Intre telor se organizeazd, anual un
j andarm eri a romand i cea ciclu de conferinte, cu subiecte
francezd; aprovizionarea la po- profesionale, in scopul de a lg.-
sturi si In patrulare; principii muri diferitele legi, regulamente,
de oganizare ale jandarmeriei instructiuni, observatiuni, ref e-
romAne Inainte de rdsboiu; cari ritoare la serviciu, disciplinä,
sunt mijloacele cu cari se poate comandament, instructie, etc.
face legltura sufleteascd intre precum i chestiuni cu subiect
ofiterii jandarmeriei; mijloacele militar, In legaturd cu serviciul
de aplicat pentru ridicarea si- jandarmeriei, la mobilizare
tuatiei sociale a jandarmilor; In timp de rdsboiu.
cari sunt viciile jandarmilor, 271. Conferintele se tin de
cauze i remedii, etc. regulä cu toti ofiterii de jan-
Aceste studii necesitd: cärti, darmi prezenti In garnizoana
regulamente, traducátori, etc., pe inspectoratului.
cari cel care da lucrarea, este Ofiterii deIa inspectorat stint
www.digibuc.ro
136 LF:nr DE UNIFICARE. 16 Mart le 1931

obligati a tine eke o conferintil inainteaz6, fará amânare,


anual. fului erarhic imediat superior,
Subiectele se aleg de ofiteri pentru a hotäri.
se aproba de inspectori. Influentarea inferiorilor, cu
272. Pe cat este cu putintá, scopul de a-si retrage reclama-
ofiterii de jandarmi sä asiste la tiunea, este interzisk sub sane-
conferintele pe garnizoara. tiune disciplinard.
278. Ace la care face recla-
TITLUL VIII matia pe alt cale decât cea
stabilità mai sus, poate fi pedep-
Despre cereri ei reclamatiuni sit. Se va luà insg, in conside-
rare si se va cercetà temeinicia
273. Iandarmul poate sd-*i reclamatiei chiar i in acest caz,
indrepte cererile sau reclama- dacg seful crede necesar, si se
tiunile ce ar aveà de f Licut nu- va dispune In consecintá.
mai pe cale erarhicA, sefului 279. Reclamatia trebuie M-
in competinta cdruia infra re- eath' in termeni cuviinciosi ¡si
zolvirea ei. sa se refere numai la chestiu-
Toate cererile adresate ierar- nea in cauzA.
hic, trebuesc examinate cu toatä Cálcarea acestei dispozitiuni
atentiunea, de seful unitätii res- poate atrage dupá sine pedep-
pective si inaintate, impreund sirea disciplinard, färä Insâ a
cu avizul säu, sefului, care tre- intrerupe mersul mai departe al
buie sá le rezolve. reclarnatiunii.
Ele nu pot fi retinute sub nici
un pretext.
Cu ocazia inspectiei se pot TITLUL IX
face cereri si reclamatiuni di-
rect sefului erarhic care inspec- Dispozitiuni diverse
teazá, rani a se urma calea
erarhicá. CAPITOLUL7I
274. Reclamatiunile nu se pot
face dedtt in ziva urmiltoare a Incompatibilitäti
nedreptillii suferite i cel mult
In trei zile (WO, cunoasterea ei. (Art. 49-50 din lege)
Reclamatiffe contra ordineior,
se fac dui:a executarea lor. 280. Jandarmii de orice grad,
275. Jandarmii 'dela forma- precum i ofiterii panä la co-
tiunile teritoriale reclamá ver- mandantul de legiune inclusiv,
bal sau in ,scris, erarhie coman- nu pot fi repartizati cu serviciul
dantului legiunii. la formatiunea teritoriald din
Ei pot cere ca reclamatia lor judetul lor de originá.
sti, fie inaintatá dela un sef la 281. Jandarmii nu pot sä in-
altul, pc cale erarhich pang la deplineasc'd serviciul In locali-
inspectorat; sefii de post si de tatea de unde sunt originare so-
sectie, pânti, la inspectoratul ge- tiile
neral. Când, ,atat jandarmii cat si
276. Ofiterii pot reclama, ver- ofiterii, sunt din capitala ju-
bal sau Inscris, pang la Mini- detului si se constata cb% fami-
sterul Armatei. Rile respective nu au nici o ra-
277. Nici un sef e-:arhic nu mificatie de rudenie in cuprin-
are voie sá solutioneze o recla- sul judetului, sau când pârintii
matie, care este indreptatä con- s'au retras cu domiciliul din a-
tra sa. Astfel de reclamatii se cel judet, ei pot face serviciul
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 137

In judetul din care au fost al- nile regulamentare sau au avut


datä originari. purtäri rele.
282. Jandarmii de orice grad, Fiind ofiter de politie judi-
precum si ofiterii, nu %pot fi ciará militará, dreseazä acte;
comercianti sau arendasi, nici e) Executá cercetärile ordo-
direct, nici indirect si nici prin nate de autoritätile militare,
persoane interpuse. urmáreste i prinde pe infrac-
Ei insä isi pot desface produ- torii militari, trimitându-i cor-
sele de pe proprietätile lor per- purilor din care fac parte, iar
sonale, sau dobândite prin el- actele le inainteazá prin legiune;
sittorie. f) In unire cu autoritätile ci-
Ei nu pot ocupa nici o altä vile, asigurá cartiruirea orh de
functiune sau insárcinare pu- câte ori un militar sau o trupá
blicá sau particularil. se opreste vremelnic sau in tre-
cere In interes de serviciu prin
comung;
CAPITOLUL II g) La mobilizare jandarmii
executá toate atributiunile ce
le sunt stabilite prin regula-
Mobilizarea mental de mobilizare al arma-
tei.

283. Fiecare comunä ruralä CAPITOLUL iii


are cats un sef de garnizoang
numit de autoritatea militark
care indeplineste lucrärile de
mobilizare in timp de pace.
284. Seful de garnizoaná are (Art. 23 din statut)
atributiunile determinate de in-
structiunile Ministerului Arma-
tei. 286. Ofiterii de jandarmi
285. Seful de post (sectie), in stint supusi legii cásátoriilor In
comunele rurale de resedin(ä, armata.
in care nu se aflä alte trupe cu Aprobarea cAsätoriei se dä de
resedintrt permanentä, are ur- Inspectoratul General al jandar-
mätoarele atributiuni: meriei.
a) Executä controlul asupra 287. Crtsátoriile jandarmilor
tuturor sailor de garnizoang sunt permise numai dela gra-
din raza postului (sectiei); dul de sef de patrulá In sus si
b) Fac controlul actelor pe cu autorizatiunea inspectoratului
baza cärora gradele inferioare respectiv.
de sub drapel se gäsesc in per- 288. Actele ce inainteaa e-
misie, concedii, etc., observând rarhic, trebuie sá cuprindá: o
cleaproape tinuta, purtarea cerer& din partea celui te se
atitudinea ostäseascä a acestora crtsátoreste si actele oficiale din
ori de câte ori li intâlnesc; care sa rezulte profesiunea si
c) Vizeazá biletele de voie sau moralitatea persoanei cerutá in
concedii a gradelor inferioare cásätorie.
din comuna de resedintd, atat 289. Copie dupä actul de ea',
la sosire, cat si la plecare; sátorie, sau in caz de divort,
d) Raporteazá corpului sau copie dupa sentinta de divort,
serviciului respectiv, prin le- se inainteazá erarhic, de ur-
giune, pe toti militarii cari au gentil, legiunit sau inspectora-
comis abateri dela prescriptiu- tului.
www.digibuc.ro
138 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

CAPITOLUL IV Prefecturi, Directorate si Mini-


sterul de Interne.
Recompense 296. Dad. autoritdtile sau
particularii voesc sá recompen-
(Art. 24-27 din legea S. J. R.) seze vreun jandarm i li se a-
dreseazá direct, acesta le va da
290. Jandarmii pot fi recom- deslusiri pentru a le inaint& au-
pensati pentru spiritul lor de toritätilor superioare jandarmu-
disciplinl, conduit& si fapte de lui, care sunt In drept sá sta-
eroism, curaj civic, precum tueze asupra unor asemenea re-
pentru modul cum 10. Indepli- compense.
nesc serviciul prin: Primirea acestor recompense
a) Citarea prin ordin de zi; se apron, de comandantul le-
b) Recompense bänesti; giunii, inspector sau inspecto-
c) Concedii; rul general.
d) Certificate de bun& purtare. Propunerile pentru legiuni,
Ei pot fi propusi si la una din vor fi aprobate de inspectorat.
decoratiile: Medalia bArbgtie 297. Pe langd concediul de
credintä, Serviciul credincios, 15 zile anual, la care au drep-
Crucea militarA de argint, Vir- tul jandarmii, li se mai pot da
tutea militará de argint, Crucea concedii, ca recompensá, dupá
serviciului credincios si Coroana aprobarea sefilor erarhici, ast-
României clasa V. fel: pan& la 5 zile se aprob& de
291. Recompense le si deco- comandantul legiunii, pang, la
rarea ofiterilor se face conform 10 zile de ofiterii superiori de
cu prevederile instructiunilor in control, pang, la 12 zile de aju-
vigoare, date de Ministerul Ar- torul inspectoratului, panä la
matei, pentru ofiteri. 15 zile de inspectorat si 30 zile
292. Citärile prin ordin de de Inspectoratul General.
zi se pot face de legiune, in- Concediile ca recompensä, sunt
spectorat sau inspectoratul ge- irevocahile.
neral, fie direct, fie dup& pro- 298. Certificatul de bung pur-
punerea sailor erarhici. tare se poate acordh jandarmi-
Ele trebuesc motivate si co- lor ce nu mai fac parte efectiv
municate prin ordinul circular din cadrele jandarmeriei. Jan-
general. darmilor Indepärtati, ca másurá
Citarile prin ordin de zi se ci- disciplinará, nu li se pot acordà
tesc la toate formatiunile, la ra- asemenea certificate.
portul zilnic. Se elibereazä, dupá avizul se-
0 copie certificatä de coman- filor erarhici, de inspectorat.
dantul legiunii se d6. celui In PARTEA II
cauz5,.
293. Propunerile la una din Serviciul Jandarmeriei Rurale
decoratiile sau medaliile de mai
sus, se fac de comandantii le- TITLUL I
giunilor si se Inainteaz& erarhic
Inspectoratului General al jan- Indatoririle generale ale jandarmilor
darmeriei rurale. CAPITOLUL I
294. Recompense le banesti se
acord& de Inspectoratul general InsuOrile jandarmilor
al jandarmeriei din fondurile
Inspector atului General. 299. Insusirea de apetenie a
295. Recompense le b&nesti se jandarmului trebuie s& fie dis-
pot acordk jandarmilor si de ciplina, care implia executarea
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 139

ordinelor primite dela superiori, CAPITOLUL II


respectarea intocmai, a ¡Tide-
toririlor impuse de legi i regu- Vizitarea localurilor publice In fi afará
lamente. de serviciu
300. Ordinul dat de superior
constiinta depling a ras- 306. In timpul serviciului
punderii ce-si asuma dându-l. este interzis cu desávarsire jan-
Primirea ordinului de catre darmilor sa intre in localuri pu-
acel chruia se adreseaza Nice (carciumi, cafenele, restau-
indatorirea de a-1 execute, rante, etc.), pentru a mânch sau
strict, la timp si fará discutie, a petrece, afará de cazuri cu
nici sovaire. totul exceptionale.
301. Celelalte Insuiri, ce sunt Când jandarmul, Mud in ser-
cerute unui jandarm, sunt: viciu, a intrat in vreo cârciuma,
cinstea, curajul, cumpätarea, este obligat sá raporteze desure
patriotismul, iubirea dreptatii aceasta, sefului de post.
respectul legii. Daca Insá jandarmul este o-
302. Jandarmii trebuesc sá bligat, in interesul serviciului,
fie vesnic preocupati de a päzi sá intre In local, va ramâne a-
prestigiul corpului cu sfintenie, colo numai atht, cat este nece-
infrânându-si pornirile josnice sar, in care timp nu va depune
ferindu-se de relatiuni degra- arma.
datoare, sau compromitatoare. 307. Jandarmul fn afará de
Ei trebuie sh, se sfatueasca serviciu poate intrh in restau-
intre ei ì sá observe pentru a rant, cafenea sau alt local pu-
nu pasi pe cM gresite sau a fi blic, cu familia, rude sau pen-
ispititi de pilde rele. tru scurth. duratá, cu cunostinte.
303. In exercitiul serviciului, Este interzis jandarmului ca
si chiar in afarä de serviciu, sa petreaca noaptea intreaga in
jandarmul nu poate primi da- cârciuma sau sä faca scandal.
ruri sau alto avantaje, nici pen- Dacá jandarmul ar observe, sau
tru sine, nici pentru rude sau ar luh cunostinta ca unul din
sefii erarhici, direct sau prin camarazii sai s'a ametit de bau-
altii. tura sau face scandal, va cauth
sä-1 Indephrteze, de Indata, din
El e dator a respinge dease- local si va raporth sefului e-
menea orice promisiuni sau o- rarhic.
ferte, ce i s'ar face in acest Jandarmul nu poate intrh In
sens. localuri cu reputatie rea sau in
304. In indeplinirea serviciu- so cietatea oamenilor compro-
lui jandarmul nu se va lash mist Dach, totus a ajuns inteo
influentat de legaturi de rude- astfel de situatie, fárá voia sa,
nie, prieteni sau alte senti- se va sustrage imediat, in mod
mente personale. discret.
Serviciul trebuie sti-1 indepli-
neasca impartial, constiincios, CAPITOLUL III
cu buná credinta si cu iubire de
dreptate. Re lafiunile jandarmllor 011 diferite per-
305. Comite un abuz, jandar- soane oficiale i particulare
mul care, calcandu-si indatori-
rile oficiale, produce pagube u- 308. Inferiorii se adreseaza
nora sau folos altora, desi el superiorilbr cu politeth, si de-
nu impartaseste nici un avantaj ferentä; superiorii vorbesc infe-
material. riorilor cu hotarire, ;Ma, tru-
www.digibuc.ro
140 LEG! E UNIF1CAE. 16 Martie 1931

fie sau batjocurä; tutuirea cu 316. Va cdutà sä cunoascd


inferiorii este interzisd. toate persoanele cu cari poate
309. Cknd se gdsote in vreo veni in contact in timpul ser-
comund de resedintä a postului, viciului: prefect, pre$edintele de-
vreun membru al Familiei Re- legatiei permanente, iprim-pre-
gale, ofiteri, ofiteri strdini, sau tor, procuror, judeator de in-
sefii autoritatilor administrative: structie, de ocol, chestor, $ef de
prim-pretor, pretor, prefect, pre- detasament de politic, etc.
sedintele delegatiei permanente,
directorul general al politie1, CAPITOLUL IV
directorul ministerial local, sub-
secretar de stat sau mini$trii Finnatul In 0 afard de serviciu
sefii autoritatilor judiciare core-
petinte, $efii de posturi, sunt 317. Jandarmii, in exercitiul
datori a se prezenth de indatd functiunii, nu pot funak, decht
in tinuta reglementard. afard din comund sau gdri,
310. Jandarmul trebuie ca cu ocazia haltelor, in camelá,
intotdeauna sd vorbeascd cuge- grAdind, curte.
tat cu functionarii administra- Este interzis jandarmilor, sá
tiei, sä se limite la relatiuni "de intre inteun local particular sau
serviciu i sd nu fie prea conau- oficial fumdnd.
nicativ. In de cursul p limb dri i pe
In contactul cu agentii de po- sträzi nu au voie sd fumeze cu
litie va aye& intotdeauna In ve- luleaua.
dere buna intelegere.
311. Este interzis ofiterilor si CAPITOLUL V
jandarmilor sá colaboreze, sub
orice forma, la diferite ziare, Secretul profesional
se amestece in discutii politice
sau sá ia parte la intruniri pu- 318. Jurdmântul obliga pe
Nice, en caracter politic. jandarm, la pástrarea secretu-
312. Jandarmul este obligat lui, in toate chestiunile de ser-
a avek, o atitudine cuviincioasä, viciu.
fatá de persoanele civile. Pentru pástrarea secretului nu
Persoanelor cari ocupd func- se pot divulgh ordinele primite,
tiuni mai inane, dacd le cu- cu /caracter militar sau privi-
noaste pozitia sociald, li se a- toare la siguranta publica, pre-
dreseazd cu titlul corespunzdtor. cum si tot ce a alma dela $efii
313. Jandarrnii sunt datori erarhici, camarazi, functionarii
sd apere ì sa trimitd la urma autoritátilor civile sau chiar
lor pe copiii rátáciti sau apucati dela particulari.
pe cdi gresite. Deasemenea este interzis de
314. Va da informatiuni a discutà chestiuni de serviciu
ajutorul cerut persoanelor cari in fata persoanelor necompe-
li se adreseazd, cu cea mai mare tente, de a face declaratiuni cari
bundvointd, dacà imprejurdrile aruncd lumind asupra serviciu-
ingaduesc. Dacd nu ar Iputek lui, asupra vietei interne din
da informatiuni sau ajutor, va cazarmä, de a face critica dis-
lámuri cuviincios pe cel care i pozitiunilor luate de sefi, cama-
le cere. razi i autoritáti.
315. Jandarmul niciodatd nu Nu va comunick nimic din
va ardth nervositate $i nerdb- rezultatul cercetárilor fácute.
dare si nu va refuzh in mod Nu va face comunicdri pre-
brusc pe nimeni. sei privitoare la chestinnile de

www.digibuc.ro
LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 141

serviciu, nici direct, nici indi- referd la Indatoririle de servi-


rect. ciu ale jandarmului, comandan-
tul legiunii da o autorizatie for-
CAPITOLUL VI mall, pe care cu cererea jan-
darmului, le trimite parchetului
Respectul datorit jandarmilor competent.
Cererea jandarmului, scrisd si
319. Jandarmul Isi exercita semnatá de el, va cuprinde men-
actiunea sa, Intotdeauna In ti- tiunea cá solicitá deschiderea
nutá militard. actiunii publice.
In nici un caz, nici direct, nici
indirect, jandarmul nu poate
primi misiuni oculte; asemenea CAPITOLUL VII
misiuni ar jicni caracterul sdu
veritabil si de reprezentant al Cunostintele jandarmului legate de
fortei statului. localitatea unde îí executá serviciul
320. Insulta, amenintarea, a-
tacul sau rezistenta, cu violentd, 323. Jandarmii postului sunt
fatä de jandarmul In exercitiul datori sa" cunoascä cat mai bine
functiunii, e socotitd ca sdvar- teritoriul i populatia postului.
sitá fatá de un functionar pu- 324. Teritoriul se cunoaste
blic sau santineld militard atunci cand jandarmul se poate
se reprimd In conformitate cu orient& oriunde s'ar gasi, si
legile civile si militare. când poate sa ajungd In timpul
321. Jandarmii se bucurd, de cel mai scurt i pe calea cea
acelas tratament din partea se- mai buná acolo unde interesul
filor erarhici i militari ca sub- serviciului cere.
ofiterii activi din armata. 325. Populatia se cunoaste,
Ei nu pot fi mustrati nicio- atunci când se stie cu anroxi-
dare', In public. matie numdrul locuitorilor, nu-
Jandarmul va fi Intampinat nadrul muncitorilor din fabrici
sau chemat, atât de autoritáti, si mine si spiritul lor, dacd se
cat si de particulari, cu titlul cunosc locuitorii, pe nationali-
Domnule" sau Dumneavoa- tdti, confesiuni, ocupatii, felul de
strá" si nu este permis nima- trai, precum i particularitáti,
nui, militar sau functionar pu- moravuri, aspiratiuni si do-
blic, O. se poarte brutal cu el leante.
sd-i stirbeascd prestigiul. Jandarmii trebuie sd cunoascd
322. Când un jandarm a fost nominal pe acele persoane, cu
insultat, calomniat sau acuzat cari pe temeiul functiunii lor,
pe nedrept, el este obligat a ra- trebuie sä aibl relatiuni, adicd,
porth imediat sefului sáu erar- pe: primari, notari, secretari,
hic. toti agentii de politie, membrii
Seful ierarhic este obligat sá delegatiei permanente si ai con-
Inainteze raportul jandarmului, siliului; deasemenea trebuie sä.
pe cale erarhicd si fdrä. Intâr- cunoascd, nominal, si pe oamenii
ziere legiunii. culti, cu situatii bune, ea,: preoti,
Comandantul legiunii, cerce- proprietari, comer-
teazd raportul si-l. Inainteazd, cianti, etc., pentruca, dela ei pot
dupd caz judecátoriei de ocol, obtine. jandarmii informatiuhi
sau parchetului, cand crede cá necesare serviciului i pentrucd
va putea obtine pedepsirea vi- acestia au o influentd. mare, a-
novatului. supra massei locuitorilor.
Dacá insulta sau calomnia se Jandarmii vor exercith o con-
www.digibuc.ro
142 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Until% supraveghere asupra ur- toate Imprejurárile, ziva si


mätorilor noaptea, In serviciu ca si in a-
1. Delicventii recidivisti. far% din serviciu, sä arate cu-
2. Persoanele puse, pe baza le- venitul respect superiorilor lor
gii sau regulamentului, sub su- prin salut.
praveghere politieneasa si con- Superiorii sunt datori sä rds-
darnnatii pusi In libertate con- punciä salutului ce primesc.
ditionatä. 328. Forma salutului, salutul
3. Tiganii nomazi, cersetorii In diferite imprejurári, locul de
vagabonzii. onoare si salutul In cazul and
4. Acei cari sunt cunoscuti de jandarmii constituie o trupá In
populatie ca suspecti, chiar dacä, front, se executd la fel ca In
nu au fost condamnati. armatá.
5. Acei, In contactul arora
minorii sunt expusi la depra- Sectia 2
vare moralä, precum i minorii Salutul jandarmilor fafii de
deazuti. gradele din armatd
6. Acei cari sunt banuiti, pen-
trucä cheltuesc mai mult cleat 329. Elevii jandarmi salutä
le 1ngädue situatia lor mate- ofiterii i toate gradele din ar-
rialä sau pentrua s'au Imbo- matä, si au dreptul la salutul
gätit 1ntr'un timp prea scurt. ostasilor panä la gradul de ser-
7. Proprietarii arciumilor gent inclusiv.
hanurilor, cu reputatie rea. Acei, Jandarmii i efii de patrulä
cari dau ocazie ca sä se sävä,r- salutä ofiterii si toate gradele
seasa infractiuni In localurile din armatá, cu Incepere dela
lor, precum i acei cari täinuesc gradul de plutonier in sus si au
lucruri provenite din infractiuni dreptul la salutul ostasilor, pAmit
gAzduesc indivizi certati cu la gradul de sergent inclusiv.
justitia. Se salutá reciproc cu sergentii
8. Braconierii. reangaj at i.
9. Anarhistii, spionii, instiga- Janclarmii sefi de posturi sa-
torii de tot felul si sträini sus- lutä ofiterii i toate gradele din
pe cti. armatä, dela gradul de plotonier-
Pe acesti inclivizi, jandarmii major inclusiv si au dreptul la
trebuie sä-i observe, sä, le cu- salutul ostasilor si reangajatilor
noasa situatia lor materialä, din armatä panä, la gradul de
apuaturile, precum i legátu- sergent reangajat inclusiv.
rile lor de trai. Se salutä reciproc cu ploto-
nierii.
CAPITOLUL VIII Jandarmii sefi de sectie salutá
Cunoasterea legilor í regulamentelor ofiterii din armatä si au drep-
tul la salutul tuturor ostasilor
326. Jandarmii sunt datori pämä la gradul de plotonier in-
sä cunoasa legile, regulamen- clusiv.
tele, ordonantele si instructiu- Se salutá reciproc cu ploto
nile cari privesc serviciul lor nierii-majori.
care sunt In vigoare.
CAPITOLUL IX Sectia 3
Semne de respect Salutul functionarilor civili
administrativi i judiciari
Sectia 1 330. Ministrii, subsecretarii
In general de stat, directorul ministerial
327. Jandarmii trebuie, In local, directorul general al po-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 143

litiei, prefectul, presedintele de- formula: SA träiti Maiestate, Al-


legatiei permanente, judecAtorul tetA Regard, Domnule (gradul)"
de ocol, judeatorul de instructie, asteaptA plecarea superioru-
prim pretorul, prim-presedintele lui.
tribunalului, membrii ministe- DacA superiorul ordona inf e-
rului public si presedintele Curtii riorului sA plece, jandarmul, la
de Apel, cari sunt cunoscutd de plecare, salutA din nouA, spune
jandarmi, prin contactul lor de formula de mai sus si pleaca,
serviciu, au dreptul la salutul fácând o jum&tate de intoarcere
jandarmilor din circumscriptia sau o intoarcere la stânga sau
respectivä. la dreapta (niciodat4 stânga
Imprejur).
Sectia 4 334. Când se pun gradelor
inferioare intrebäri, salutA
Modul de prezentare zic: SA tráiti Maiestate, Altet&
Regald, Domnule (gradul)", lasA
331. Când jandarmii se pre- raâna in jos, stau in pozitie
zintä i vorbesc cu MM. LL. sau räspund la intrebári, fArá a mai
cu membrii F'amiliei Regale, in- salutà sau repetk formula.
trebuinteazä cuvintele Maiestate, Când superiorul se depärteazA
Maiestatea VoastrA, AltetA Re- sau Intrerupe convorbirea, jan-
galä. darmul salute', din nou i zice:
Când vorbesc cu un superior SA träiti Maiestate, Altetä Re-
militar, fnainte de numirea gra- galA, Domnule (gradul)".
dului, intrebuinteaz&, cuvântul 335. Jandarmii cari se pre-
Domnule". zintA sefilor civili superiori lor,
Când vorbesc eu functionarii se opresc la trei pasi, iau o po-
civili, titlul lor se precedeaz& zitie cuviincioasä, salutA
cu cuvântul Domnule". spun: Domnule prefect, Dom-
Când se adreseazä unui in- nule pretor, etc., am onoare a
ferior, li denumesc gradul care-1 mg prezentâ, sunt elevul jan-
poartii si la nevoie, se adaugä darm (numele i pronumele)
numele. dela postul
332. Ordinele verbale primite 336. Jandarmii se adreseazA
de inferiori se repetä imediat celorlalti functionari civili
se raporteazil executarea bor. persoane particulare cu cuvân-
333. jandarmii cari se pre- tul: Domnule, DoamnA", etc.
zintA Membrilor Familiei Re- 337. Când jandarmii sunt
gale sau superiorilor militari din cu armele, se prezintA In acelas
jandarmerie i armatA, se o- mod, luând arma pentru onor
presc la .3 pasi in pozitie, salut& numai pentru membrii Fami-
si spun cu glas tare: SA, trAiti liei Regale si pentru toti ofiterii,
Maiestate, Altetá Regall, Dora- conform prevederilor Regula-
nule (gradul), sunt (gradul, nu- mentului serviciului interior,
mele i pronumele) dela postul.. pentru toate armele.
astept ordinele d-voastre. 338. Când un grad inferior
DupA ce jandarmul a salutat, are de dat unui superior un o-
lasd mane, in jos si std in po- biect (pachet, scrisoare, etc.), se
zitia de drepti, räspunzänd in- prezintä in modul aratat mai
trebärilor ce i se fac, f ArA a mai sus, având grijä ea dupl immâ-
saluth sau a mai repeth formula nare s& se retragä un pas, astep-
de mai sus. tând In pozitia drepti" räspun-
La plecarea superiorului jan- sul sau ordinul superiorului.
darmul salutA din nou i spune 339. Ofiterii se conform& in-

www.digibuc.ro
144 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

tocmai regulelor stabilite de ser- ofiter de jandarmi, $ef erarhic,


viciul interior, pentru toate ar- delegat.
mele, in ceeace priveste rä spun- Pentru cazurile de deces ale
sul la semnele exterioare de ofiterilor se aplicit dispozitiu-
respect. nile regulamentului
in garnizoanä, pentru toate ar-
Sectia 5 mele.
So sirea superiorilor In lo alurile CAPITOLUL X
ocupate de jandarmi
Tineta
340. Cand ofiterii de jan-
darmi sau $efii de sectie sosesc Sectia 1
la un post de jandarmi unde
se gäseste un numär oarecare Portul unif ormei
de jandarmi, cel care Ii vede
intai comanclä drepti, sau la 343. Jandarmii, de toate gra-
rand drepti", conform Serviciu- dele, sunt totdeauna in uni-
Interior pentru toate armele. forma.
Jandarmii se ridick se des- Ofiterii se conform& regula-
coperä, dad, sunt in interior, mentelor militare.
se Intorc cu fata la superiorul 344. Tinuta trebuie sä fie
ce a intrat In local si pAstreaz& pentru toti jandarmii, uniform&
pozitia de drepti pang cand su- $i regulamentará; ea este obiec-
periorul ordonl repaus. tul unei supravegheri neincetate
Dacä jandarmii au arma pe a tuturor $efilor erarhici in
umgr sau sunt Incini cu sabia, jandarmerie i indeosebi a co-
nu se descoperä. mandantilor de legiuni $i sub-
Dupá ce superiorul ordona ordonatilor
repaus", jandarmii merg la
rastele, se incing, iau toti a-
ceeas tinutä (iarna cu mantale, Sectia 2
vara cu incin$i $i cu
armele $i se a$eaz& pe un rand, Dif erite tinute
stand in repaus, la locul anume
destinat, a$teptand sosivea su- 345. Uniforma si tinuta jan-
periorului. darmilor este aceea prbvazut6.
La sosirea superiorului, cel de regulamentul special de ad-
mai vechi comanda drepti" ministratie al jandarmoriei.
se prezintii, pe rand, cu formula 346. Ori de ate ori jandarmii
respectivä. päräsesc postul in dniformii,
341. La sosirea superiorilor ea trebuie sä fie in mod riguros
civili jandarmii se prezintá ime- ingrijitä.
diat, dupg cum s'a prevAzut mai In afard de serviciu, In loca-
sus, incin$i i cu arma la umär. luri publice, trebuie sä tie im-
bracat regulamentar i incins
Sectia 6 cu centura i baioneta (sau sa-
bia).
Onoruri funebre In serviciul exterior trebuie sä
fie inarmati.
342. In caz de deces a unui In trásurá sau tren vor luh
grad inferior vor luh parte la baioneta dela armk.
Immormântare cât mai multe -Intotdeauna nasturii sh, fie
grade inferioare, precum i un incheiati, capela push drept, tre-

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 145
r

sele i eghiletii bine aranjati, in conformitate cu instructiu-


bocancii bine ingrijiti. nile ministeriale.
Sabia sau baioneta trebuie sit Ofiterii in voiaj In sträingtate,
cadä inapoia vipustei pantalo- cari doresc sit asiste in tinutä
nului i in lungul ei. la ceremonii, trebuie sä se a-
Sabia se poartg aggtatg, in dreseze reprezentantului Roma-
carlig sau in mang., nici odatit niei din acele tgri, spre a obtine
tarandu-se pe pämant. dela el aceastg autorizatiune.
Lanturile de ceasuri, brelocuri
brätäri sunt interzise a se
TITLUL II
purta vizibil.
Este interzis tinerea mainilor Drepturile í obligatille jandarmeriei
buzunare si de a cetì jurnale
sau alte lucruri in timpul mer- CAPITOLUL I

Somaflunile
Sectia 3
Portia doliului 350. In imprejuräri exceptio-
nale, cand jandarmul trebuie
347. Jandarmii cari sunt in sä, intervinä energic, va preceda
doliu poartä o brgtarg de zä- somatiunea sa cu cuvintele: In
branic sau de postav negru dea- numele legii".
supra cotului bratului stâng. 351. La somatiunile legale
ale jandarmului toate persoa-
Sectia 4 nele, fgrá consideratie de situa-
tia lor socialä, sunt datoare sit
Portul prului, al barbei se supund.
mono clului 352. Cand se face o soma-
tiune, jandarmul se va tine la
348. Pgrul se poartg tuns po- o departare atat de mare fatil
trivit, iar rasul barbel este fa- de cel somat, inst st poatä pre-
cultativ. yen! orice rezistentg i sit poatä
Cei ce nu poartg, barbä, tre- intrebuinta arma In orice mo-
buie sit se radä cat mai des. ment, observand fgra intreru-
Sefii erarhici sunt datori a pere individul somat. Jandar-
vegheà ca pieptändtura, portul mul va veghea ca nimeni sa
bärbil i mustgtilor sg nu cadä nu se poata apropia de el, sau
In exagergri. sä-i ajungd In spate.
Portul monoclului este inter- Jandarmul va WA, arma la
zis. Cei cari, in baza unui cer- mama, färä a intoarce piedica
tificat medical, au nevoie, vor la stânga.
purtà ochelari, cu numdrul ocu- CAPITOLUL II
lar respectiv, dupg nevoie, pen-
tru ochiul in suferintä, iar pen- Interventia oficíall
tru celglalt cu sticlg
353. dandarmul intervine o-
Sectia 5 ficial, de regulg, dacg, este in
serviciu si este inarmat.
Portul unif ormei In strdintttate Dact singur nu va putea sa-
tisface cerintele, va cere ajutor
349. Jandarmii nu pot purta dela armatä sau dela agentii de
uniforma in sträingtate cleat pohitie inarmati, cand localul
in cazul misiunilor speciale postului ar fi indepärtat.'

www.digibuc.ro
26493. C. Hamangiu, vol. XIX, 10
146 LEGI DE UNIF1CARE. 16 Martie 1931

In caz de primejdie, chiar Sectia 2


când nu s'ar gag iun ajutor
imediat i apropiat, jandarmul Denuntul
nu va alit& sä se sustragd In-
datoririlor sale pentru a se pune 357. Denunt se numeste Incu-
In sigurantd, ci va sta locului nostiintarea ce se face despre
cu tot curajul. vreo alcare a legii penale.
and jandarmul observA ea
CAPITOLUL III s'a sävärsit o infractiune, este
obligat sA o aducA la cunostinta
Aldsuri preventive si represive sefului de post, verbal sau scris.
354. Jandarmul In serviciu Sectia 3
poate hi& urmAtoarele másuri
Preventive si represive. Aducerea sau inaintarea
a) Atragerea atentiei; 358. La postul de jandarmi
b) Denuntarea; sau la autoritatea competintä
c) Aducerea sau Inaintarea; aducerea unui individ se face,
Oprirea sau detinerea; fie din initiativä proprie a jan-
e) Inatusarea; darmului, fie In baza unui man-
f) Intrebuintarea armei; dat.
g) MAsuri exceptionale. La aducerea unui individ se
Jandarmul, de regulä, va In- va stabill identitatea.
trebuinta mai Intai mAsurile La nevoie se poate folosi in
cele mai blAnde, iar la cele mai acest scop somatiunea".
severe va apela numai atunci, Daa. individul de adus nu
când cele dintiti au rämas färä stie româneste, direct sau prin
rezultat. interpret, va puta, fi somat
Sectia 1 In limba lui.
Se va Infätish i mandatul,
Atragerea atentiei dacä aducerea se face In baza
acestuia.
355. Atragerea atentiei se In- Individul poate sä, nu fie stin-
trebuinteaa, pentru a preveni gherit fn libertatea sa indivi-
o infractiune, pagubA sau neno- dualä dupA ce i s'a adus la cu-
rocire. nostintA motivul sau mandatul
Atragerea atentiunii se mai de aducere i dad, timpul in-
IntrebuinteazA pentru a opri gIdue si este sigurantä a in-
continuarea infractiunii trice- dividul nu se va sustrage. Poate
pun., sau and interventia tre- deasemenea fi läsat a-si aranj
buie facutä imediat, etc. In a- lucrurile, a se imbräcä, etc.
ceste cazuri atragerea atentiei El nu poate fi tnatusat, iar
poate fi precedatä de somatiune. In caz de evadare, nu se poate
Când atragerea atentiunii a Intrebuintä arma contra lui.
fost precedatä de somatiune, da- Daa, individul care tretatie
toria jandarmului este de a de- Inaintat, s'ar opune sau ar In-
nuntà maul. cera sä, zAdArniceasa aduce-
356. Ori de ate ori se con- rea sa, el va fi considerat ca
statä cä majoritatea populatiei detinut.
nu cunoaste unele infractiuni, In Sectia 4
special contraventiile in vigoare, Detinerea
jandarmii sunt datori a cere au-
toritätilor administrative publi- 359. Detinerea este ace& mä-
carea kr. surl politieneasa prin care se
www.digibuc.ro
LEGI OE UNIPICARE. 16 Martie 1931 147

rapeste libertatea individuala a 2 sau mai multi oameni, seful


unui individ, in urna unui man- patrulei va hotari jandarmul
dat sau in cazurile determinate care sa incatuseze.
de lege. eful patrulei raspunde de in-
Detinerea se face intrebuin- catusare.
tand cuvintele: In numele le- Incatusarea se face in camera.
gii esti detinut". Nu este ingaduit a se strange
Daca detinutul nu stie roma- catusa peste masur5 pentru a
neste, se pot repeth si in limba provoch dureH.
Inteleasa, de el. Incatusarea abuziva si fart,.
Cand detinerea se face pe baza motiv se pedepseste aspru.
unui mandat de arestare, se va De reguld, catusele nu se vor
comunica detinutului mandatul, aplich minorilor.
precum si autoritea careia va Despre aplicarea catuselor, cat
fi inaintat. si despre cauza care a provo-
Detinerea se face, pe cat po- cat-o si durata ei, se va raportà
sibil, in fata functionarilor au- sefului de post si autoritätii ca-
toritatii comunale sau a 2 mar- reia s'a inaintat detinutul.
tori asistenti, stabilinduse si 361. Fiecare post de jandar
identitatea. mi va avea cate 2 perechi de
Se pot lua masurile de pre- catuse, de regula de acelas mo-
cautiune pentru ca detinutii sä del, cu instructiuni de intre-
nu scape, evitandu-se oHce buintare.
scandal. 362. Nu poate fi incatusat
Masurile represive se vor Rib, cleat individul detinut si nu-
numai In cazul cand inainta- mai in urmatoarele cazuri:
rea nu se poate face fárá ele. 1. Dacá opunerea lui nu poate
Cand individul detinut doreste fi infranta altf el.
Ed fie Inaintat cu trasura sau 2. Daca existä teama unui a-
trenul, pe cheltueala proprie si tac periculos din partea lui.
acopera imediat cheltuelile pen- 3. Daca exista temere de eva-
tru transportul WI si a patru- dare,
lei, i se poate ingadui, daca pa- 4. Daca transferarea se face
trula nu are motive contra a- noaptea sau prin ceata deasä.
cestei cereri. etc., sau prin tinuturile unde
imprejurarile ar putea favorizà
Sectia 5 scaparea, sau unde se gasesc
indivizi periculosi.
Incdtwarea 5. Cand starea sufleteasca a
individului este agitata.
360. Incatusarea este o ma- O. Criminalii periculosi vor fi
surä de prevedere si siguranta, intotdeauna incatusati.
pe care o aplica jandarmul fata Sectia 6
de detinut, legându-i mainile cu
catusele. Intrebuinfarea armei
Incatusarea o poate dispune
seful patrulei sau seful postului. 363. Jandarmii in serviciu au
Cand jandarmul este singur dreptul a intrebuinta arma:
in serviciu, de regula nu va In- a) Mid se afla in legitima a-
&Musa; daca totus ar aye& ne- parare;
voie, va aplica catusele cu aju- b) Dacd, In caz de crima, in-
torul oamenilor de incredere din fractorii fug si la somatiile le-
comuna. gale nu se predau si nu este alt
Cand patrula are efectiv de mijloc de a-1 opri;
www.digibuc.ro
148 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

c) In caz de evadare sau fuga fractorii se predau, nu fug sau


de sub escorta a condamnatilor cand exista alt mijloc de a-i o-
si urmäririlor pentru crime, când pri.
nu se opresc la somatiile legale; 367. In cazul alineatului
d) Sub comanda, la ordinele art. 363, calificarea crima e data
comandantului, care singur ras- de autoritatea judiciara compe-
punde de ordinul dat. tenta.
364. Cand jandarmii nu exe- 368. Sub comanda, la ordinele
cuta serviciu nu pot intrebuinta comandantului, arma se intre-
arma cleat in cazuri de legi- buinteazd in conformitate cu
tima aparare. dispozitiile anexei A a Regula-
365. Folosirea armei este un mentului asupra serviciului in
drept facultativ, nu i o obliga- garnizoanä.
tiune. 369. Cand jandarmii fac ser-
Cand nu sunt constrani, sau viciu de santinela au dreptul sá
cand exista pentru atingerea intrebuinteze arma in cazurile
scopului i alte mijloace deal prevazute de art. 113 al Regula-
arma, aceasta nu se intrebuin- mentului asupra serviciului in
teaza. garnizoana.
Prin cuvantul arma se bite- 370. Jandarmul numai atunci
lege arma in serviciu a jandar- poate tntrebuinta arma, and e
mului, adica baioneta i cara- constrans, adica and nu are
bina. alt mijloc pentru atingerea sco-
Apararea" este legitima, and pului prevazut de acel articol,
este necesara spre a respinge numai atât cat e absolut ne-
un atac material si injust con- cesar. In toate cazurile, e obli-
tra persoanei sale sau a altora. gat sa procedeze cu cea mai
Tot in legitimä aparare este mare crutare posibila.
apdrarea necesarä pentru Inla- 371. Inainte de a trage cu
turarea unui atac amenintator, arma, se va intrebuinth dad.
nedrept si direct, indreptat in este Posibil, baioneta.
contra persoanei sau averii ce- 372. Intrebuintarea armei Im-
lui atacat, sau in contra persoa- potriva räu facatorilor este ad-
nei sau averii altuia. (Codul din misa numai atunci and nu se
Transilvania). pericliteaza vieat a altor per-
Depasirea limitelor legitimei soane.
aparari de frica, spainad sau 373. Indivizii raniti prin in-
din cauza turburarii nu se pe- trebuintarea armei, vor primi a-
depsete. jutor dela jandarmi.
366. Prin cuvântul crima", 374. Orice intrebuintare de
prevazut la alin. b din art. 363, arma se va constatà din oficiu
se intelege fapta numitä astfel de o comisiune alcatuitä din ju-
de codul penal, nu calificarea decatorul ocolului, pretorul lo-
datä de judecator. Calificarea cal si comanclantul legiunii, pen-
faptei ca crimá, precum i le- tru a constath dacá a fost sau
gatura intre crima i infractor nu cazul de a intrebuinta arma.
o face jandarmul, in baza pro- Initiativa convocarii apartine
belor sau indiciilor ce are, Ina- fiecaruia din membrii comisiunii
inte de intrebuintarea armei. care va luca sub presedintia
In cuvantul de infractori stint judecätorului.
cuprin$ii i complicii. 375. De rezultatul cercetarii
In ceeace privWe evadarea se va dresh un proces-verbal
sau fuga, prevazutä la alin. e, care se va Inaintà Inspectoratu-
nu se face uz de arma dacd in- lui dé Jandarmi.
www.digibuc.ro
LFSI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 149

Dacà se conchide cä intrebuin- b) Serviciul extraordinar.


tarea armei a fost justificatà, 378. Serviciul ordinar este a-
actiune publica nu se va puteh cela care se executá zilnic, sau
deschide decât la plângerea pär- hì epoci periodice si cuprinde:
tii lezate care se va fi constituit 1. Prevenirea infractiunilor.
parte civilà. 2. Mentinerea j restabilirea
ordinei in caz de turburári.
Sectia 7 3. Paza sigurantei publice si
de Stat.
Mdsuri exceptionale 4. Adunarea informatiunilor
referitoare la ordinea i sign-
376. Câmd escortarea indivi- ranta Statului si raportarea lor
dului detinut nu este postbag organelor in drept.
nici dupti amenintäri sau 5. Cercetarea si urmárirea tu-
tusare, patrula de jandarmi va turor infractiunilor prevazute de
cere träsura sau alt mijloc de legile civile i militare i ordo-
transport dela primärie si dacd nantele autoritätilor locale.
n'ar obtine aceste mijloace, se 6. Prinderea infractorilor, a-
va cere ajutorul persoanelor din dunarea i pästrarea probelor,
apropiere. dresarea actelor si inaintarea
Flax& individul detinut i in- impreund cu Mptuitorii autori-
catusat la ma.ini se opune a Mtilor in drept, in cazurile ad-
merge si nu este linistit, sau ar mise de legile in vigoare.
vrea sà, scape, se vor legh 379. Jandarmul este personal
pi cioarele. räspunzAtor de executarea ser-
Transportarea se poate face a- viciului ordinar.
tunci cu träsura. 380. Prin serviciu ordinar se
Cu ocazia manifestärilor po- executá serviciul de politie aI
pulare, primejdioase, când prin- Jandarmeriei Rurale.
derea agitatorilor i capilor ma- 381. Serviciul de politie al
nifestantilor este necesará, jan- Jandarmeriei Rurale se im-
darmii pot scoate arma de pe parte in:
umár, sä o tiná in mane, stângd, I. Politia generalä.
curea pe antebrat, i cu dreapta II. Politia administrativä.
sá punä mâna pe Mptuitor si TIT. Politia comunalä.
astfel sä-1 scoatä din multime. 382. I. Politia generalä se
Ca másurd exceptionalá de imparte in: politia de sigurantá
represiune se poate intrebuinth de stat, politia de sigurantá pu-
patul armei, pentru impingere blich 5i politia judiciara.
si nici de cum pentru lovire, si 383. Politia de sigurantá de
numai cu ocazia tumulturilor stat are de scop prevenirea cri-
sau in cazuri extreme. melor i delictelor contra sigu-
rantei Statului, sau apärarea
TITLUL III Statului in forma sa actualä de
guvernämânt.
Serviciul ordinal. 384. Indivizi periculosi sigu-
rantei Statului sunt i acei cari
CAPITOLUL cu forta voesc sä rästoarne or-
ganizarea socialä a Statului.
Atributiuni Mijloacele de propagandä sub-
versivá contra sigurantei Sta-
377. Atributiunile Jandarme- tului pot fi: presa, adunärile, a-
riei Rurale, cuprind: socierile de tot felul, etc.
Serviciul ordinar; Institutiile contra cärora se
www.digibuc.ro
150 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

sdvdr$esc de obicei atentate, CAPITOLUL II


sunt: Regele, membrii Dinastiei,
membrii Guvernului tdrii $i in- Modal de executare -al servhriului de
stitutiile cu caracter economic pol4ie de sigurantá si adnafristrativá
de stat sau particulare.
385. A.tributiunile jandarme- Sectia I
riei pentru prevenirea crimelor
si delictelor contra sigurantei Observarea rdspdndirii ideilor
Statului sunt de a observa $i a si opiniunilor, in massele
se informh fda intrerupere a- populatieti rurale
supra spiritului populatiei. Mij-
loacele ce se intrebuinteazd in 391. Jandarmii trebuie sd, ob-
acest scop, sunt de a raporta la serve, Ma' intrerupere, modul
timp autoritdtilor superioare mijloacele prin care se pro-
chemate a lud mdsuri de in- paga ideile i curentele de opi-
dreptare, observatiile sau infor- niuni, in mijlocul populatiei ru-
matille astigate. rale.
Jandarmul, trebuie sd, observe Raportarea la timp, autorità-
neintrerupt indivizii periculosi tilor superioare a tuturor obser-
sigurantei Statului. vatiunilor In leggturd cu intere-
386. Politia de siguranta pu- sele superioare ale tdrii, este
blicd are de scop prevenirea cri- datoria de apetenie a jandar-
melor i delictelor contra per- milor.
soanelor si contra bunurilor.
387. Mijloacele de actiune ale Sectia 2
jandarmeriei rurale, pentru pre-
venirea acestor infractiuni sunt: Observarea populafiei flotante
aparitia pe neasteptate $i ob- si a strdinilor
servarea indiviilor periculosi
sigurantei publice. 392. Jandarmii, cu ocazia ser-
388. Politia judiciard are sco- viciului, se vor informa, (lac&
pul prevdzut de art. 478. s'au asezat In ultimul timp In
389. II. Politia administra- comune, sate sau cdtune, fabrici,
tivd, are de scop: instalatii industriale $i ferme,
a) Prevenirea infractiunilor la persoane strdine locului, desi
legi, regulamente $i ordonante sunt cetäteni români. Dacd s'au
administrative; ivit asemenea persoane sträine
b) A veghea la mentinerea or- $i nu au calitatea de functionari
dinei publice; publici, se vor informà in mod
c) Prevenirea nenorocirilor, ac- discret, asupra felului lor de
cidentelor sau altor pagube; traiu, a ocupatiei, etc., $i and
d) A acorda ajutorul sdu ne- inspird vreo bänuiald, Ii vor ob-
norocitilor i celor vdtámati in serva cu toatd atentiunea. In-
conformitate cu principiile de formatiuni asupra acestor per-
ocrotire sociald; soane se pot cere, daa este ne-
cesar, dela postul sau autorita-
e) A executh mdsurile de po- tea politieneasa din raza cd-
litie i orice indatoriri ce Ii sunt ruia au venit.
impuse prin legi, regulamente si Observarea acestei populatiuni
-ordonante administrative. flotante trebuie sá se facd in
390. III. Politia comunald are statiunile balneare $i climate-
de scop, executarea insdrcinä'ri- rice, cu toatä precautiunea ne-
lor politienoti, care privesc in- cesard, pentru a nu stingheri vi-
teresele comunei. zitatorii.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 151

0 deosebitd atentie, se va da Sectia 5


strdinilor, cari nu sunt cetäteni
români, mai cu seam& atunci Poliia intrunirilor sub cerul
child ar puteh fi bAnuiti cä, se liber si a manifestatiilor pe
intereseazä de institutiunile noa-
stre de stat $i in special de cele strazi
militare, daci propaga idei sub-
versive in privinta sigurantei 395. Intrunirile sub cerul li-
Statului $i a institutiunilor de ber, sunt permise, afard de cele
stet $i clacä instigd si provoacä de pe cdile publice, piete, etc.,
populatia la desordine. pentru care se va cere aproba-
Controlul populatiei se face In rea prealabild a prim-pretorului.
conformitate cu legea pentru Aprobarea se poate da cu re-
controlul strdinilor, controlul u- strictiuni referitoare la timpul,
nora din stabilimentele publice ordinea, directiunea i modul de
$i pentru infiintarea unui biu- desvoltare al intrunirii.
rou al populatiei, legea pasa- Manifestatiunile sau intruni-
poartelor, legea pentru regula- rile färd caracter politic, ca pro-
mentarea migratirmilor $i regu- cesiuni religioase, serbári de pri-
lamentul pentru serviciul de po- rnávard, cules de vii, cununii,
litie la punctele de frontier* in jocuri, inamormantári, petrecere,
porturi, gAri, etc. etc., n'au nevoie de autorizatie
prealabild.
Sectia 3 Jandarmii le vor aduce la cu-
no$tinta prim-pretorului, pentru
Politia asociatiunilor ca el sä, ia mäsurile cuvenite
In vederea mentinerii ordinei
393. Asociatiunile care au ca publice, dacd, nevoia se va simti.
scop un obiect ilicit (contrar 396. Sunt interzise orice ma-
ordinei publice $i bunelor mo- nifestatiuni pe strázi sau piete
ravuri), sau cari sunt formate publice, ftird aprobarea prim-
in vederea realizärii unui ase- pretorului.
rnenea scop, sunt cu desávâr$ire
interzise. Sectia 6
Jandarmii vor observh dacd
se constitue societáti ilicite sau
secrete $i vor raporth fárá in- Politia serbarilor publice si a
thrziere, chiar incercarea de a conferintelor
se constitui asemenea asocia-
tiuni, fdrä a interveni decht In 397. Serbárile publice cu un
baza unui ordin scris al auto- caracter politic sau de agitatie,
ritdtii competente. intrá In prevederile normelor re-
feritoare la intruniri In genere.
Sectia 4 Conferintele $tiintifice, tinute
in cadrele institutiunilor de
Intrunirile in localuri inchise $tiinte, nu sunt supuse contro-
lului politienesc. Dacd se tin In
394. Jandarmii trebuie sä, se afara institutiunii, se avizeazd
informeze asupra miscárilor si politia, care se limiteazd la men-
intrunirilor, convocate In cuprin- tinerea ordinei publice.
sul circumscriptiei lor, ludnd din Conferintele $tiintifice sunt sub
tirnp toate mäsurile de preve- controlul politiei numai atunci,
nirea oricdrei turburdri even- când urmdresc un scop de agi-
tual e. tatie.

www.digibuc.ro
152 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Sectia 7 rata, se et In primul rand un a-


vertisment multimii i clacrt a-
(Jbservarea miscdrilor muncito- ceasta nu-si are rezultatul dorit,
resti se poate face apel la forta ar-
matá.
398. Jandarmii trebuie sa ob-
serve necontenit miscarea i spi- Sectia 10
ritul muncitorilor din mine, fa-
bric!, instalatiuni industriale de Dreptul de asistare a jandar-
stat sau particulare, dela lucra- milor la intruniri
rile agricole, etc.
Se vor informa asupra cauze- 401. Prim-pretorul poate per-
lor nemultumirilor si a desor- sonal sau sii trimita un dele-
clinei; and se produc, sii rapor- gat al säu, ca sii asiste la In-
teze la timp postului. truniri, pentru mentinerea ordi-
Normele referitoare la aplana- nei publice.
rea conflictelor de munca, sunt Când jandarmii asista la In-
stabilite de Legea privitoare la truniri, trebuie sii aibä tinuta
regulamentarea conflictelor co- regulamentarä.
lective de munch.
Sectia 8 Sectia 11
Po litia presei Procedura jandarmilor in contra
atrupamentelor cu scopuri
399. In materie de presä, jan- rdsvratitoare
darmeria trebuie s5, observe
claca nu se räspandesc pe teri- 402. Cand seful de post este
toriul postului, imprimate con- informat de existenta unei In-
trarii intereselor Statului. Se truniri sau atrupamente mai
vor raporta la timp descoperirile mari, cu caracter amenintator,
fäcute, numele editorului, tipo- sau räsvrätitor al ordinei pu-
grafia, vanzdtorul, etc., prim- blice, va concentri toti jandar-
pretorului, parchetului i legiu- mii postului sub comanda sa si
nii. le va distribul toatä munitiunea
Actiunea preventivä sau re- disponibila dela post. Va merge
presivä, In materie de presä, nu la fata locului cu jandarmii
se poate exercith, far% ordinul se va aseza la o distantä de circa
Inscris al autoritätilor. 100 metri, astfel ca spatele sä le
fie asigurat.
Sectia 9 Va soma multimea In nu-
mele legii sa se Imprd$tie, con-
Politia aglomeratiunilor trar, se va Intrebuinta arma".
Aceste somatiuni se fac In ur-
400. Jandarmii trebuie sa ia mAtoarele cazuri:
din timp mäsuri pentru a se a) Dacà multimea nu se Im-
prevenì desordinea, a se asigurà prä$tie;
circulatia publicului $i a men- b) Dacii amenintä periculos
tine siguranta publica, acolo sau ataca cu violentä jandarmii;
unde se Ingrämädesc, din dife- c) Dacá ameninta persoane,
rite motive, mai multi oameni bunuri sau institutiuni publice.
la un loc: targuri, accidente, etc. Daca Imprejurärile sunt de
In cazul cand ordinea trebuie a$L naturä, Incât Inainte de a
restabilita i circulatia asigu- trage, un atac cu baioneta ar
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 153

da rezultate, se va executà nu- rantei, locuitorii sAraci si tiganii


mai acesta. comunei, care fac pe gAzduitorii
Prima grijd in asemenea Un- sträinilor si indivizilor bánuiti.
prejurAri, va fi de a se prinde Act se aseazA de regula si ti-
instigatorii i provocatorii. ganii nomazi, cersetorii si de act,
Daca ins6 multimea ataca jan- se strecoarA In comunä.
darmii cu arme sau cu unelte In localurile care le frecven-
periculoase i ace$tia sunt pusi teazA des publicul, ca: localuri
in extrema necesitate, atunci ei publice, arciumi, hanuri, prä-
vor face uz de armA, la comanda vAlii, fierArii, mori, etc., sA in-
sefului, dupd ce acesta a fAcut tre din cAnd in când jandarmul
somatiunile legale, de va fi po- sA vadA, dacA nu se aflä per-
sibil. soane sträine sau indivizi bh-
In asemenea imprejurAri, se nuiti.
va tinti mai cu searnd asupra Jandarmii se pot informa dela
agitatorilor si instigatorilor proprietarii acestor localurt, cari
principali. adesea sunt mai bine informati
Cand se intrebuinteazd bale- asupra ceIor ce se petrec in co-
neta sau focul, trebuesc crutati, munA.
dupA putintd, mosnegii, copiii si In fiecare comunä se aM oa-
neputinciosii. CAnd miscarea se meni cu stare mai bunk mai
märgineste la insulte, huidueli inteligenti si cari in urma situa-
sau fluierAturi, acestea nu sunt tiei lor sociale, au o influentA
motive de intrebuintarea baio- continuA asupra populatiei; a-
netei sau focului. cestia sunt: preotii, invätAtorii,
DacA in mod exceptional forta notarii, proprietarii si functio-
jandarmereascA ar fi insufi- narii
cientA i acesta ar trebui sA se Cu acestia sA vorbeascA pa-
retragd, ea se retrage pe cat po- trula de jandarmi, cand are
sibil, fArd värsare de sAnge. ocazia potrivitA si sA se infor-
DacA insA ar fi urmäritA de meze asupra celor ce se petrec in
multime, va puteA trage focuri, comunit, se vor cere relatii asu-
atAt cAt este necesar la apára- pra situatiei muncitorilor si a-
rea lor. supra conduitei populatiei, a con-
In cazurile prevAzute de acest duitei servitorilor si asupra tu-
articol, dreptul de a face soma- turor chestiunilor cari privesc
tiuni, este al membrilor parche- siguranta publicA in genere.
tului sau prefecti de judet, cAnd Patrula va observä i va
acestia se gäsesc la fata locului. cAuth sA Inláture orice desor-
dine sau omisiune din care ar
Sectia 12 puteh naste vreun pericol sau
nenorocire.
Patrularea comunelor, satelor Noaptea se va convinge dacA.
si celtunelor guarzii comunali Ii fac dato-
ria si dacA cArciumile se inchid
403. Comunele se patruleazA la timp.
atat ziva cat si noaptea, in asa Va observA cu o deosebitá a-
chip ca patrula sA aparA pe ne- tentie, casele cu reputatie rea
asteptate, sA nu se stie de unde acelea unde se bánueste, cA
vine si unde merge. se tin intruniri cu scop de a se
De regulA, se vor patrulà toate sAvArsi infractiuni sou lucruri
sträzile comunelor. Se va da insA imorale.
deosebitA importantá p Artilor Patrula va merge la primArie,
mtirginase, unde de obiceiu lo- pentru a vorbl cu primarul, a-
cuesc indivizii periculosi sigu- supra chestiunilor de sigurantä
www.digibuc.ro
154 LEGI DE UNIFICARE. 16 Malik 1931

publica, asupra masurilor, ce Sectia 15


trebuie sä ia acesta si In sat-sit,
sä ia cunostintä de piedicele ce Patrularea tiglltriilor, ctiramidd-
ar aveh primarul In executarea riilor, vlirdriilor si stdnelor
politiei comunale, dându-i tot
concursul pentru aceasta. 406. Jandarmii In decursul
Numai dupä executarea tutu- patrularii vor vizith si tigläriile,
ror acestor Insarcinäri, patrula caramidariile, värariile si sta.-
va puteh t3ä-si facä repausul nele, pentru a nu fi folosite ca
sau. ascunzisuri pentru indivizii bä-
Dupa repaus si când nici un nuiti, färd muncä si sträini.
eveniment deosebit nu se mai Patrula se va apropià de ele
banueste, päraseste comuna. cu precautiune si dad, va talk
indivizi cu motive de btinuiala
Sectia 13 sau straini, le va cere sa se le-
gitimeze.
Patrularea comunei de resedintel La stâne jandarmii vor face
din and In tând, numerotarea
404. Comuna de resedinta, In sau controlul animalelor, pentru
principiu, nu se va patrulà deo- a se convinge dad se Olt ani-
data cu itinerariile teritoriului male furate.
postului, ci prin patrulári f--
cute, anume In acest scop, dupä, Sectia 16
aceleasi norme, ca la celelalte
comune. Vizitarea caselor izolate
Acolo unde se OM gári, pa-
trularea comunei de resedinta 407. La casele izolate, jan-
se va face In legatura cu servi- darmii vor luh contact cu sta-
ciul In gar& pânul casei.
Dad el nu este acasä, se va
Sectia 14 vorbi cu membrii familiei si ser-
vitorii, Intrebändu-se si de cei
Patrularea fermelor, minelor, absent i.
fabricilor si a instalatiunilor
industriale Sectia 17
405. Jandarmii vor patrulà Supravegherea 0, controlul
conacele de mosii, fermele, mi- tiganilor nomazi
nele, fabricele sau instalatiunile
industriale si vor cauth sa ia 408. Tiganii nomazi pericli-
contact cu proprietarii, delega- teaza In permanenta siguranta
tul sau conducatorul lor respec- publid. Ei trebuesc suprave-
tiv. ghiati Incontinuu si controlati
Se va sta de vorbä cu condu- In toate ocaziunile.
catorii muncitorilor, muncitorii Jandarmii vor tinde ca sa cu-
mai priceputi, cu comerciantii noasca toate satrele de tigani
si cilrciumarii dela stabilimen- nomazi, de pe teritoriul postului.
tele industriale si cu alti oameni La stabilirea identitätii tiga-
de afaceri, spre a capath rela- nilor, trebuie sä procedeze cu
tiuni exacte, asupra situatiei, toata atentiunea, dci actele de
spiritului si Inclinarilor munci- identitate aflate asupra for, sunt
torilor, si dad au venit printre mai totdeauna false.
ei sau au plecat muncitori Când patrula da peste un BA-
sträini. las de tigani, se va convinge
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931 155

mai Inthi, dad, ei sunt din raza partea cealalth a drumului,


postului sau sträini. spate in spate.
Când Bunt din raza postului In cazurile când patrula gá-
$i stau farä munch., Ii va In- sete de cuviinth $i nu este frig,
demnh la munch, iar dach sunt poate ordonh ca membrii cara-
strhini, ti va inainth prim-pre- vanei sá ad& jos, sau sh, se
torului. culce.
Fiecare caravanh, de tigani Duph ce tiganii s'au a$ezat
nomazi, va fi cercetath amánun- jos, duph, cum se arath mai sus,
tit, ca nu cumva sh se afle a- $eful patrulei va chemh intai
supra ei, lucruri provenite din pe bárbati, unul câte unul, apoi
vreo infractiune. pe femei si se va convinge clach
Pentru ca posturile sh cu- nu au la ei arme, sau alte lu-
noasch, in permanentä locurile cruri cu cari i-ar puteh, atack.
uncle vin iganii nomazi, prim& Arme le de tot felul $i sculele
rifle le vor comunich: aparitia primejdioase vor fi confiscate.
orichrei $atre de tigani pe teri- Al doilea jandarm va observh
toriul comunei, din ce familie pe tigani in tot timpul, astfel ca
se compune, din ce directii au vadä, i pe $eful patrulei,
venit acolo, etc. ruia sh-i poath fi In ajutor in
Dach primäriile nu ar aduce orice moment.
la cunostinth posturilor acest Sälasul va fi perchezitionat de
fapt, eeful de sectie va interveni regulá acolo uncle s'ar aflà si
la prim-pretorul persoane stráine, ca martori $i
In jurul shla$elor de tigani ajutori. Pentru acest scop, cara-
nomazi, se vor face ph,nde de vana poate fi adush la o cash a-
patrulele de jandarrhi, cht se propiath sau primárie, Inteo
poate de des. curte inchish, etc.
Perchezitia se va face astfel:
Sectia 18 Se va face inthi perchezitia
corporalá, apoi a chrutelor.
Se vor luà coviltirile si vor
Procedura fatcl de caravanele fi examinate, dupä aceea len-
de tigani nomazi jeriile i sdrentele din cäruth,
apoi penele i saltele, fânul,
409. Când jandarmii, in de- paiele $i scoartele din caruth.
cursul patrulärii, intâlnesc o ca- Osiile, rotile $i materialele de
ravaná de tigani nomazi, la tot felul trebuesc examinate, spre
15-20 metri, iau arma la mânä, a se vedea dach nu Bunt gäurite
opresc caravana i someazd pe si nu contin metale pretioase
toti membrii, O. se dea jos din sau bijuterii.
chrute; cärutele Ed le a$eze pe Chnd patrula dá peste un
marginea dreapth, a drumului, la$, care este in repaus, va luà
sá deshame caii si sh." se aseze armele la mânä i va somá
Inaintea chrutii dinthi. sá nu se miste din loc. Pa-
Va fi chemat seful sälasului trula va obliga iganii sh, In-
(bulibasa) $i i se vor cere toate hame caii si-i va duce In sat,
actele shlasului, care vor fi re- unde vor fi perchezitionati.
tinute la post, paná in ziva in Cänd s'ar gäsi la tigani cor-
care párhse$te comuna. puri delicte, jandarmii vor In-
Patrula va atrage atentiunea cepe cercetarea, iar pe tigani
caravanei, cá nu este ingaduit vor predà autoritätilor judi-
sá vorbeasch, cleat atunci, cand ciare competinte.
va fi intrebatä. Plecarea convoaielor de tigani,
Copiii $i femeile, vor sta pe se anunth din post in post.
www.digibuc.ro
156 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Sectia 19 La chile ferate si sosele, se va


observà ca indivizii suspecti sii
Asistenta pentru copiii expu$i nu spioneze i fotografieze lu-
sau rdtdciti cre:rile de artä, ea: podurile, tu-
nelele, viaductele, etc.
410. Jandarmii vor duce a- Deasemenea vor observe., dacii
ces& copiii rdtaciti i gásiti sau sträinii se intereseazá de circu-
Ii vor predh autoritätilor comu- latia si administrarea edilor f e-
nale. rate, in care caz Ii va suprave-
Dacá vor gäsi copii neputin- ghie, de aproape.
ciosi sau betivi sau pe tärmul Se va procedh in raport cu
unui rhu sau lângd o präpastie gravitatea cazului, ash bleat sá
sau foe, ori alt loc primejdios, se inläture orice pericol ar a-
färd supraveghere, ti vor inde- meninth Statul sau armata
párth sau vor intervern pentru Insd cu multd bagare de searnä.
a-i feri de pericol. Când terenul este inzapezit,
Dacä vor aflh copii vagabonzi patrula nu se va abate dela linia
sau tineri depravati, Ii vor a- de comunicatie.
duce la eunostinta autoritätii co- Se vor cerceth podurile si câr-
munale ciumile, localitätile si casele din
apropierea drumurilor.
Sectia 20
Sectia 21
Patrularea lintiilor de
comunicatii Obseroarea localurilor cu repu-
tatie rea si legitimarea indivi-
411. Se vor patrulà acele h- zilor suspecti
ull de comunicatii unde cireu-
latia este mai frecventatä sau 412. Jandarmii vor da o deo-
unde siguranta este periclitatá. sebitá atentie hanurilor si loca-
de rai fäcgtori. lurilor cu reputatie rea.
Jandarmii vor observe, starea Unde gilsesc indivizi suspecti,
In care se aflä drumul i modul le vor cere se' se legitimeze Mrd
cum se face eirculatia. a provoch sicane nemotivate.
Se va observh, dacd calea nu
este deterioratd, daed aceastä Sectia 22
degradare nu Impiedecil circu-
latia si dace, se shvarsesc stri- Polilia tarinilor, silvicd, a vd-
cáciuni liniei de comunicatii din natului $i pescuitului
partea räufäcátorilor.
Circulatia trebuie BA se facd 413. Jandarmul in decursul
in conformitate cu legea drumu- patruldrii ajutá, si la executarea
rilor. politiei tarinilor, pádurilor, vd-
Patrula va observà cálätorii natului si pescuitului in confor-
la nevoie va intrh in discutie rnitate cu legile speciale.
cu ei, cerându-le lámuriri.
Va cere se, se legitimeze indi- Sectia 23
vizii suspecti, vagabonzii si tiga-
nii nomazi. Politia sanitard
Va observà dacd este necesar
vebiculele, dat fiindcd in ele se 414. Jandarmii de toate gra-
pot ascunde infractorii i lucru- dele aunt obligati sii comunice
rile provenite din infractiuni. de urgentá autoritätile medicale
Când sunt motive de bánuiald, sau sanitare mai apropiate,
se vor verifich biletele vitelor. toate chestiunile privitoare la
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 157

propagarea boalelor venerice, si- La fata locului numai repro-


filis, tuberculozá, pelagrá, palu- zentantul autoritAtii, trimis in
dism, tifos, pojar i orice boalä acest scop, e indreptAtit sá ia
m olip sito are. másurile necesare, iar jandar-
mii din initiativä proprie numai
Sectia 24 atunci, când functionarul dele-
gat nu-i prezent sau 'pericolul
Po lltia /a punctele de frontierd, este iminent.
in porturi i gdri Daca autoritátile nu ar aveh
cunostintä de pericol, vor fi avi-
415. Politia la punctele de zate, fartt amânare, prin telefon,
frontiera, In porturi si gäri, se telegraf sau aldret.
face in conformitate cu regula- La inundatii, másurile cele
mentul respectiv. mai important ce se impun sunt
urmätoarele: se vor pázi podu-
Sectia 25 rile, puntile i celelalte mijloace
de trecere, indatá ce apa Incepe
Mdsurile de luat pentru preve- a creste.
nirea pagubelor in cazuri de Jandarmii se vor ingriji ca sä
calamitäti aibâ luntri si alte mijloace de
salvare, saci umpluti cu pâmânt
416. In cazurile de calamitäti, pentru a-i asezh acolo, unde ma-
co: incendii, inundatii, träsnet, lurile fncep a se surpà.
ruperi de nori, negurà deasà, Trecerea peste apa trebuie in-
grindinâ, zApadâ mare, izbucnire terzisá.
de epidemii si epizootii, jan- Dacâ pericolul inundatiei ia
darrnil sunt obligati sà atragA proportii mai mari, se vor luk
atentia celor amenintati i sà le masuri pentru evacuarea locui-
dea ajutor. Se va càutà pe cat torilor si a mobilelor lor.
posibil inlgturarea pericolului La mori i alte instalatii, se
sau ameliorarea urmgrilor. va Ingriji ca zágazurile sa fie
Cazurile acestea vor fi aduse deschise, asigurându-se scurge
la cunostinta primarului i vor rea apelor.
fi raportate prim-pretorului. In vreme de iarnä se vor luà
màsuri, ca circulatia sg, se facá
Sectia 26 numai pe locul hotttrit de admi-
nistratia comunei.
Procedura In caz de incedii
417. In caz de incendiu, jan- Sectia 28
darmii sunt datori sä se ducá
mediat la fata locului i sa ia Despre pdnde
primele másuri de stingere, pâta
la sosirea pompierilor comunali, 419. Pândele sunt mijloacele
dacá localitatea este Inzestratá cele mai bune pentru observarea
cu acest serviciu. caselor i faptelor suspecte.
Scopul pândei e, ca atunci
Sectia 27 and existä bánueli, sä se poatá
stabili temeinicia lor.
Procedura cu ocazia inundatiilor Locul, timpul i durata ran-
dd., se va comunich de obicei se-
418. Cand amenintá o inun- fului de patrull.
datie, jandarmii intervin ca sa Locurile cele mai potrivite
ia toate másurile preventive la pentru pândä sunt: inträrile in
timp. comunä, incrucisdrile de dru-
www.digibuc.ro
J 58 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

muri, podurile, imprejurimile ca- Patrulele vor tine legäturá in-


selor suspecte, a hanurilor sau tre ele, astfel ca individul urnati-
a locuintelor delicventilor de o- rit sá nu se poatá, strecurà prin-
bicei, a indivizilor cu reputatie tre ele.
rea, marginile de páduri i dru- Conducátorul raziei, va fi in-
murfie din padure. totcleauna comandantul legiunii
Cazurile cari pot da nastere la sau ajutorul stiu i pentru ra-
ptinde pot fi: observarea circu- ziile mai mici sefii de sectii.
latiei in spre searä, la inceputul Legatura Intre patrule se va
si la spartul tArgului, pentru a stabli prin semne de recunoas-
observá vitele sau strádnii; ob- tere, cari pot fi date cu fluerul,
servarea braconierilor cari intrá sau in cazuri extreme, se pot
in paclure sau and ies afará din trage si focuri de armá.
ea; observarea ailor de noapte
a criminalilor de meserie, a le- Sectia 30
gäturilor lor cu complicii; ob-
servarea punctelor pe card obis- Cererea de ajutor din partea
nuesc sá se sávarseasa contra- patrutelor
bande sau BA se tread, in mod
clandestin. 421. pax& patrula, cu ocazia
executárii serviciulut, este con-
Sectia 29 stansá, sá ceará, ajutor, se va
adresh unitätii militare din a-
Despre razii propiere, iar in lipsa acesteia,
oricárui. agent de politie- Mar-
420. Dacd un teritoriu mai mat, sau altor persoane cari au
mare nu poate fi cercetat sau arme.
observat sistematic de patrulele Pentru executarea serviciului
de janclarmi i siguranta publicá va cere sprijinul autoritätii co-
cere, sau dacá In anumite locuri munale, ori de ate ori are ne-
apar indivizi periculosi si nu ar voie.
puta fi prinsi sigur In oel mai
scurt timp, se vor organizá razii. CAPITOLUL III
Când In anumite tinuturi a-
par indivizi cari amenintti sigu- Politic comunalli
ranta publia, ca tálhari la dru-
mul mare, vagabonzi, hoti de 422. Politia comunalä se or-
cai, etc., se va intervenì la co- ganizeazá In conformitate cu le-
mandantul legiunii, pentru ra- gea pentru organizarea admi-
zie. nistratiei locale, de administra-
Comandantul legiunii organi- tia comunei.
zeazá razii, In intelegere cu au- Administratia cornunei rurale
toritatea administrativä compe- ia másuri pentru paza i apá-
tentä. rarea ogoarelor, fânetelor, izIa-
Raziile se fac cu jandarmii cu- zurilor, pádurilor, grádinilor,
nosatori ai locurilor i persoa- viilor, lupta impotriva insrctelor
nelor. animalelor vátámátoare.
La stabilirea planului se va Ingrijaste de sánátatea publi-
asculth, i parerea sefilor de cá si de lupta impotriva epide-
post, sectie i ajutorul coman- miilor.
dantului de legiune. Ia másuri impotriva epizotii-
Se va fixâ timpul de plecare, lor, etc.
directia i locul de intalnire al Primarul comunei rurale, are
patrulelor. datoria, In caz de turburare a
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931 159

ordinei publice, sä ia, phnä la la fata locului pentru a luh mg-


sosirea jandarmilor, toate mA- surile legale contra vinovatilor.
surile necesare, pentru restabi- and industriasii si negusto-
lirea ordinei, pentru paza per- rii, cu Ocazia thrgurilor, nu vo-
soanelor si a averilor i pentru esc punA magazinile pe
prinderea vinovatilor, surprinsi locul unde s'a ordonat de admi-
asupra crimelor sau clelictelor nistratia comunelor i primarul
(flagrant delict). comunei nu a putut sA-i impie-
El este dator sA comunice ime- dece, se va dh ajutor din partea
diat prim-pretorului i j andar- jandarmilor, daca li se cere, etc.
meriei toate infractiunile sAvhr-
site pe teritoriul comunei si sA CAPITOLUL IV
dea tot concursul necesar pen-
tru cercetArile justitiei. Organizarea formalä a patrulärii
Primarul sätesc ia mäsuri
pentru paza ordinei i pentru Sectia 1
siguranta publicA.
El ia mäsuri pentru paza o- Norme generale
goarelor, a fânetelor i pAduri-
lor de pe teritoriul satului; orga- 423. Scopul patrulArii este
nizeazA mAsuri de ajutor, in caz executarea serviciului ordinar.
de incendiu, revArsare de ape, 424. Patrula se formeazA din
etc. jandarmii trimii sA execute ser-
El ia mAsuri pentru respecta- viciul ordinar.
rea regulamentelor sanitare si Efectivul unei patrule, constA
chemarea la rdspundere a ace- in principiu, dintr'un sef de pa-
lor cari le-ar cAlch. trulA si un jandarm insotitor.
El instiinteazA, autoritätile in In imprejuräri speciale, acest
drept i ia primele mäsuri pen- efectiv va puteh fi mai mare.
tru descoperirea i poprirea vi- Patrula va puteh fi compusä
novatilor de crime si delicte. dintr'un singur jandarm, in ur-
Serviciul de politie comunalA mAtoarele cazuri:
sau sateascA se executd de or- 1. Ca patrulä de control a ce-
ganele comunelor si satelor. lorlalte patrule;
Jandarmii, in chestiuni de po- 2. Ca escortä care inainteazh,
litie comunalä, au insArcinärile transfereaa sau päzeste un in-
de supraveghetori si ajutori. De divid, care nu este periculos;
ex.:
3. Când patruleazI liniile de
comunicatii;
Jandarmii sunt datori a ob- 4. Cand patruleazä comuna de
servh abaterile la politia localä, resedintä;
fiind obligati a aduce aceasta 5. Cänd patruleazA in gAri;
la cunostinta primarului, ver- 6. CAnd patruleaz5, in statiuni
bal, sau prin seful de post, in balneare si climaterice.
scris. In aceste cazuri, patrula este
DacA locuitorii comunei lasä formatä de un jandarm, cu gra-
s5, pascö, vitele pe locuri, unde dul de eel putin sef de patrulä.
e interzis aceasta, iar admini- Noaptea patrula trebuie sA se
stratia comunei i primarul, cu compunä si in aceste impreju-
strAjerii sAi, nu ar puteà exe- räri din doi jandarmi.
cuth hottirtrea consiliului comu- 425. Jandarmii patruleaz5, pe
nal, atunci jandarmii, dup5. ce- jos.
rerea ce li se va face, vor merge In cazuri exceptionale, cum al
www.digibuc.ro
160 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

fi o urmärire urgentä, se poate Dacd, -ins& In decursul patru-


intrebuinta : cal, träsurd, bici- ldrii s'a produs un eveniment
cletä, motocicletä sau trenul, in special. sau dacd imprejuräri
executarea serviciului. neprevázute (cercetarea infracti-
426. Jandarinii, in patrulare, unilor de care a fost sesizatá
trebuie sä aibd tinuta reglemen- patrula, sau ajutorul ce trebuie
tard, sd fie inarmati cu 4 car- dat In caz de incemliu, etc.) cer,
tuse in magazia armei i cu 11 patrula, nu este numai indrep-
In cartusierd. tätitä, ci e chiar indatoratil, sd
427. $eful de post va aviza se abatä dela itinerarul dat
din timp jandarmii destinati sd ia mäsurile necesare.
serviciului, pentru ca ei sd se Abaterea dela itinerarul dat,
pregAteasca. se trece In foaia de patrulare.
Inainte de plecare, seful pos- 432. Jandarmii, cari compun
tului, inmaneazd sefului de pa- patrula, de obicei nu au voie sá
truld, foaia de patrulare i dä se despartd, unul de altul.
jandarmilor, toate instructiunile Despärtirea este justificatit
necesare si de detaliu, pentru numai In cazuri extraordinare,
executarea serviciului, cu care cand este necesard paza inteun
se insärcineazd, le va atrage a- totodatá ajutor in alt loc.
tentia la respectarea normelor Dacä, jandarmii patrulei au
in vigoare si sä nu sävarseascd. fost constransi sd, se despartd, in
abateri. decursul patruldrii, aceasta se
Dupd, aceasta ordond incdrca- va raporta, la Intoarcerea din
rea armelor, in prezenta sa, in- serviciu sefului de post.
tr'un Mc, anume destinat, unde 433. Cand patrula soseste la
se face si descärcarea. un obiect de teren, va trece in
Jandarmii In serviciu nu au foaia de patrulare timpul and
voie sd, petreacä sau sd raänânce a sosit i and a plecat, precum
in carciumi, i, trebuie sd pa- cu cine a vorbit.
truleze itinerariile, cu constiin- 434. Dacd patrula a ajuns
ciozitate, sd se apropie cu pre- noaptea, pe intuneric, la un o-
cautiune de indivizi sau locuri biect, de teren, sau dacd nu a
suspecte, iar patrularea Mr sd vorbit cu nimeni, sau dacd, a
aiM caracterul de surprindere plouat sau a nins i nu s'a pu-
pandire. tut scrie in foaia de patrulare
428. Jandarmii, In decursul datele respective, ele se vor trece
patruldrii, observd, cu toatá a- la prima ocazie.
tentia, terenul din dreapta Si Ziva, In comunä, se va cere
std./1ga itinerarului, precum punerea stampilei, pe foaia de
drumul. patrulare de catre primar, fard
429. Cand jandarmii ajung ca sd, se arate acestuia insárci-
pe o movild sau pe un alt Mc narea primitd.
ridicat, se vor opri i vor obser- 435. Dacd patrula, din cauze
va intreaga regiune. neprevdzute, nu se poate intoar-
430. Patrula, se va opri nu- ce la timp la post, se va raporta
mai atat la diferitele obiecte de sefului de post, cauza si durata
teren, cat este neoesar, ca sá ob- posibild a absentei prin telefon,
serve ceeace intereseazd servi- telegraf, sau eventual curier.
ciul. 436. Intarzieri de catevà ore,
431. Patrula, In imprejurgri se raporteazä numai la sosirea
normale, nu are vote O. se abatd, In cazarmit.
dela itinerarul dat. Seful patrulei este obligat
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 161

faca insemnilri detailate, la fata 443. Jandarmii postului exe-


locului, de toate neregulele, in- cut& serviciul exterior lunar, In
fractiunile i despre alte stäri, medie 240 ore vara 0 180 ore
cari comportä, mäsuri din par- lama.
tea autoritätilor. Restul timpului este intrebuin-
Dui:4 sosirea la resedintä, se tat pentru odilmä, hranä 0 in-
face raport verbal sefului de structie.
post 0 scris autoritiltilor com- Seful de post executä serviciul
petente. exterior, atät vara, at j iarna,
jumätate din timpul arltat mai
Sectia 2 sus. Restul timpului, Il 1ntrebu-
inteazä cu chestiuni de biurou,
Felul patruldrilor instructia jandarmilor i repaus.
444. Odatä pe lunä, se patru-
437. Patrularea trebuie sä fie leazá de post toate obiectele de
organizatä rational. pe teren din raza lui, prin pa-
Pentru aceasta, ea trebuie sá truläri normale. Restul timpului
aibä un scop, bazat pe informa- se va Intrebuinth pentru patru-
tiunile postului sau pe aceea ce läri speciale.
se urmäreste.
438. Patrularea este de douä Sectia 3
feluri: a) patrularea normalä Despre repausuri
b) patrularea specialá.
439. Patrularea normalä este 445. Repausurile sunt de trei
aceea care se executá in mod o- feluri: a) mici, b) mijlocii
bisnuit i dupd un itirterariu fix, mari.
f Ara scop special.
440. Patrularea specialit este 446. Repausurile mici durea-
fa 10 minute 0 se iau dui:A fie-
aceea care urmäreste observarea care orä de serviciu, and a-
supravegherea unei pärti din cesta nu dureazd mai mult de
teritoriul postului, a unei pärti 6 ore.
din itinerariu sau numai a unui In timpul acestor repausuri,
obiect de pe teren, când ordinea jandarmii pot pune haina länga
siguranta impun aceasta. ei, 10 ajusteazä incältdmintea
441. Itinerariile se determiná echipamentul.
de seful de post. Repausul mic se ia sub cerul
El stabileste ora de plecare. liber sau sub diverse acoperi-
astfel, ca patrula sä atingá di- suri.
ferite obiecte din teren la ore 447. Repausurile mijlocii du-
deosebite. reazá 1-3 ore 0 se iau In cazu-
Pentru ca patrularea sä a- rile, and timpul de serviciu, du-
tingd mai bine scopul dorit, tre- reaz5, mai mult de 6 ore 0 mai
buie sá se execute pe neastep- putin de 12 ore.
tate, ziva, noaptea, pe orice In acest caz nu se mai calcu-
timp i anotimp. leazä, timpul special pentru re-
442. Dad,' posturile nu au de pausurile mici.
executat cercetäti, transferäri, In timpul acestor repausuri,
servicii extraordinare, arora li jandarmii se pot descáltà, des-
se dä, preadere, se executä ser- cinge i îi pot usca Imbräcä-
viciul de patrulare In limita mintea.
timpului fixat in articolul ur- De obicei aceste repausuri se
mätor.. tin numai sub acoperisuri.
26495, ii
C. Hamangiu. vol. XIX.
www.digibuc.ro
162 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

448. Repausul mare dureazit Arma trebuie sa fie pusä In-


4-6 ore si se ia In cazuri and tr'un loc unde sä nu poata um-
serviciul dureaza mai mult de blà la ea.
12 ore. Camera unde se odihnesc jan-
Aceste repausuri se fac sub a- darmii, ar fi bine sit se incuie.
coperisuri sau in case determi- Nu este ingaduit ca timpul a-
nate de seful de post si de re- cordat pentru un repaus sä fie
gulä, in oficiile publice. intrebuintat pentru pläceri sau
449. Repausurile mari se pot pentru jocuri sau sä fie locul pa-
tine in continuarea celor mijlo- rasa, nici chiar pentru timp
cii, insa niciodata totalul unui mai scurt.
repaus, combinat, nu poate de- Este fugal:tuft, insä, ca jan-
MO 6 ore. darmul, In timpul rep ausului,
450. Executarea, locul i tim- sä se intretinä in curte sau in
pul repausului, este Meat la a- grading..
precierea sefului de patrula, cu La intoarcere, fidul postului
exceptiunea repausurilor se va convinge dad, jandarmii
cari se determinä de efu1 de au avut repausurile necesare
post. daca s'au abatut dela regulele
451. Este interzis a se tine generale.
repaus In restaurante, carciumi Toti sefii erarbici sunt obli-
sau in case cu reputatii dubi- gati sä se convinga, dacä jan-
oase. darmii au repausurile regula-
452. Repausul mijlociu sau mentare, caci acordarea unui
mare se tine, pe cat posibil, la timp insuficient, este In detri-
mijlocul sau In partea a doua mentul serviciului ca i acorda-
a itinerariului. rea unui timp prea mare.
453. Cand in executarea iti- 456. Ca loc pentru repausuri,
nerariului avem un repaus mij- se va ingriji in comuna de o ca-
lociu i unul mare, se va tine mera, dar nici inteun caz In
intai cel mijlociu, iar in partea vreo casa al carui proprietar
doua a itinerariului, repausul are reputatie rea sau care din
mare. alte motive ar fi nepotrivitä.
In caz c. aunt cloud repausuri De camere potrivite pentru a-
mijlocii i unul mare, atunci, cest scop se va ingriji seful de
repausul mare se tine intre cele sectie sau ofiterii dela legiune,
mici. in intelegere cu autoritätile ad-
In nici un caz repausul mare ministrative locale, acestea fiind
nu se tine intre orele 23-3. obligate a pune asemenea ca-
Repausurile mijlocii mere la dispozitie.
se pot tine 0. in localul postu- Sectia 4
lui, dupa efectuarea serviciului.
454. Repausurile mijlocii Organizarea teritoriului pentru
mari, la care are dreptul pa- patrulare. Marimea, numarui
trula in raport cu timpul orelor fi forma itinerariilor. Timpul
de patrulare, se arata in tabloul necesar patruidrii
anexa al regulamentului.
455. Patrula trebuie sit fie cu 457. ninerariul de patrulare
Mgare de seama i cu ocazia re- este drumul care leaga postul
pausurilor, orientändu-se mai cu diferite obiecte de teren.
intfti in comuna asupra impre- 458. Teritoriul postului se or-
jurarilor, pentru ca sa, nu fie ganizeazä in itinerarii de pa-
expusit la surprinderi. trulare.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARF. 16 Martie 1931 1.63

Itinerariile nu trebuie sä fie cesita dela 5 minute la 1 ord; un


nici prea mici, nici prea mari; sat mic se patruIeazà, obisnuit,
cele mai bune sunt acelea care intr'o jumatate de ord, comunele
dureaza intre 20-30 ore. marl necesitä 1-4 ore.
459. Itinerariile nu trebuie sä 465. Pentru repausuri, se a-
fie mai multe ca 5 si nici mai daugil o jumatate din totalul
putine ca 3. timpului afectat pentru parcurs,
460. Forma itinerariului este pânde i cercetarea obiectelor
o linie inchisä, care pleacd dela de teren.
cdtre postul de jandarmi, prin El reprezintd astfel 1/3 din to-
diferite obiecte de teren. talul timpului de serviciu.
461. Obiectele de pe teren, 466. Orele de serviciu, dela
cari reprezintä mare importantä plecare pang, la inapoierea pa-
pentru sigurantd, cum sunt trulei, inclusiv repausul, consti-
cane de comunicatie cu circu- tue serviciul exterior.
latie mare, gärile, fabricile, ha- 467. La plecarea patrulei in
nurile, fermele i alte aseme- serviciul de patrulare normal,
nea, pot fi atinse chiar de cloud sä nu se deb, patrulei alte Insär-
itinerarii. cindri speciale, in afard de exe-
462. Obiectele de pe teren, cutarea politiei generale.
care nu prezintä aceeas im- 468. Executarea mandatelor,
portantä, iarna ca i yam, nu transferärilor i serviciilor ex-
este necesar sd fie cuprinse in traordinare, sunt considerate ca
itinerariile anotimpurilor servicii exterioare, dar nu ca
iarnä. servicii de patrulare, propriu zis.
Astfel, itinerariile pot fi: a)
de yard, i b) de iarnä. Sectia 5
463. Lungimea itinerariilor
se stabileste in km. Intocmirea tabboului itinerariilor
Pentru parcurs in teren plan, de patrulare
pe timp bun, se socoteste In me-
die 16 minute pe km. 469. Când se procedeaza la
Pentru celelalte imprejuräri, intocmirea tabloului pentru iti-
timpul se calculeazA din prac- nerariile de patrulare, se fixeazä
tice serviciului de patrulare. mai intAiu pe hartd obiectele de
464. Pentru fiecare itinerar teren ce reprezintd importantä
normal, se va adauga. timpul ne- politieneascd.
cesar pentru opriri i pânde Aceste obiecte sunt punctele
pentru ca patruln sä observe de atins in patrulare si se vor
mai intens anumite impreju- incercul cu creion rosu.
räri. 470. Obiectele se Inscriu pe
Se va adäugh apoi si timpul tablou, unele dui:A altele, in or-
necesar patruldrii centrelor po- dinea In care trebuesc patru-
pulate, care poate varia in ra- late, in mod normal si se leagä
port cu märimea i importanta pe hartd Intre ele, cu o linie con-
lor. trasä cu creion negru
Timpul necesar pentru execu- (rnoale).
tarea opririlor, pândelor si pa- 471. Când pe teren Bunt obi-
trularea centrelor populate, se ecte, cari nu se gäsesc pe hartä,
fixeazä la fata locului, dupg, mai seful postului le va desemna cu
muIte patruläri. semne conventionale.
Astfeb o moard, o fermä, o 472. Distantele intre obiecte
stanä, i alte asemenea, pot ne- se mäsoarl pe hartd, se contro-

www.digibuc.ro
164 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

leaza pe teren ei se inscriu In poate insarcina cu aceasta


tabloul itinerariilor, In dreptul pe ajutorul sau.
obiectelor respective. Scopul controlului este ca cel
Apoi se calculeaza timpul ne- care controleaza sa se convingd
cesar itinerariilor dupa regulele dacd patrula Ii executa servi-
ardtate sub capitolul respectiv, ciul regulamentar.
dun's.' care acest tablou, impre- Seful de post este obligat sa
und cu harta, se Inainteazd le- facd, In decursul unei luni, cel
giunii de jandarmi. putin cloud controluri.
473. Seful postului trece in Jandarmii postului pot fi con-
tabloul itinerarfflor, pe lânga trolati In orice serviciu exterior.
distantele intre objective ei dis- Controlul trebuie sd, se facd pe
tanta direct dela post, la fiecare neaeteptate sau prin surprin-
obiect in parte. dere.
474. Postul executd serviciul Controlul patrulei se va con-
de patrulare normal, timp de 2 semnd In foaia de patrulare.
luni (fiecare itinerar fund pa- Seful de post sau ajutorul lui
trulat normal de 2 ori mini- poate plea i singur in contro-
mum), dupa care facandu-se pe l-ill patrulel, dar in acest caz tre-
tabloul reprimit din nou corec- buie sa-ei imparta serviciul, in
turile rezultate din practica ser- aek fel ea sa soseasca lama la
viciului, II inainteazd la legiune. ora 19 sau vara la ora 21 la post,
475. Ofiterul ajutor al legi- sau daca timpul acesta este de-
unii recontroleazd aceste tabele paeit, sa se ataeeze patrulei
stabileete definitiv timpul de apoi dimineata sa plece la post,
serviciu, necesar pentru patrula- pe drumul cel mai scurt.
rea itinerariilor.
Dupd aceasta verificare ajuto- ./11.ITOLUI, V
rul supune lucrdrile comandan-
tului de legiune, care le aproba. Politia judiciará
476. Tabloul itinerariilor de
patrulare se intocmeete dupa Seetia 1
modelul ce se va fix& de inspec-
toratul general al jandarmeriet Scopul

Sectia 6 478. Poi-Ma judicial% are de


scop, cercetarea i urmarirea po-
Controlul patrulelor litieneasca a infractiunilor, prin-
derea infractorilor, adunarea
477. Controlul patrulelor se probelor, dresarea actelor
face in mod regulat de catre ee- intarea lor impreunti cu fdptui-
ful de post ei cu ocazia diferite- torii, autoritdtilor, in drept, In
lor inspectii de eefii erarhici. cadrele admise de legile i regu-
In cazul and postul are un lamentele In vigoare.
efectiv de 6 oameni sau mai
multi 0 and eeful postului este Seetia 2
impiedecat de interese impor-
tante de serviciu, ca sa fact), Competinta teritoriald
controlul mai multor patrule
deodatd, i, In fine, daca eeful 479. Jandarmeria Rurala este
postului trebuie sa cerceteze, insarcinata cu cercetarea infrac-
dar in acelae timp este necesar tiunilor pe teritoriul rural al
controlul patrulei, atunci el t aril.

www.digibuc.ro
LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 165

480. Ofiterii j jandarmii cari tivä proprie, imediat ce ince-


au atributiuni de polille judici- teazh motivele arItate mai sus.
ara, le exercitä pe toatä Intinde- 483. Jandarmeria Rural& este
rea teritorialä a formatiunii datoare sà ajute autoritatea In
unde functioneazä. drept in cercetarea infractiuni-
Ei pot continuh ceroetarea lor, chiar i atunci, când nu se
urmärirea politieneascä i pe te- afla pe teritoriul de competinta
ritoriul altei formatiuni, and sa.
se aflä pe urmele facätorilor de 484. Daa autoritatea compe-
rele. In acest caz, cercetarea sau tent& ordonä ea organele politiei
urmärirea va inceth din mo- generale a Statului sä fac& cer-
mentul transmiterii ei autori- cetarea pe teritoriul rural, a-
tätii in drept. cesta se va dispune in serfs, co-
481. Sunt deopotrivä compe- munichndu-se comandantului le-
tente: giunii si parchetului respectiv.
a) Organele locului unde s'a Astfel de dispozitii se vor pu-
comis infractiunea; teh luà numai in cazuri extra-
b) Ace lea ale locului unde este ordinare, and infractiunea este
resedinta bänuitului; complicata, and cercetarea este
c) Ace lea ale locului unde bd- de un interes deosebit sau and
nuitul se va puta aflh. ea nu s'ar terminh ash de ur-
In cazul and douä sau mai gent dacà ar fi cercetatà de
multe din aceste organe au fost jandarmerie.
sesizate de infractiunea sävär- In caz de urmärire flagrantä,
sitä, cel care a fost sesizat mai nu este nevoie de ordin serfs.
inainte este competent. Cel care cerceteazI pe terito-
ln tazul and sunt mai multi riul altuia, este obligat ca Ina-
bänuiti, cari au fost supusi la mute d,e inceperea cercetärii sä
competinte diferite, competinta se prezinte la seful politiei com-
asupra unuia atrage pe a tutu- petent, urban sau rural, care va
ror celorlalti (art. 22, 60 si 66 P. puta delega un asistent la fa-
p. R.): oerea cercetärii i sä i se da
482. Jandarmeria nu poate concursul necesar.
face cercetäri pe teritoriul ur- Dec& prezentarea ar Intarzih
ban, deat din ordinul parche- cercetarea, intärziere care va
tului, al judecätoriei de ocol sau puteh compromite rezultatul, ea
al sefului politiei generale res- se va face la sfärsit.
p ectiv. Autoritatea, pe raza carela s'a
Din initially& proprie, fie a trimis un organ sträin ei, nu
i-a fost denuntatä sau recla- poate impiedech pe aceasta in
matt", fie ea el a observat infrac- executarea datoriei sale.
tiunea, numai atunci i numai Dad, ins& delegarea ar fi jig-
eat este competent, and si at nitoare pentru autoritatea com-
este necesar, ca intärzierea sä petentä de drept, sau procedura
nu compromitä rezultatul oerce- delegatului ar fi Regan., poate
tärii. reclamh cazul autoritatii supe-
In celelalte cazuri, va trimite rioare, areia a delegat.
reclamatiunea sau denuntul se- 485. Ministerul de Interne
fului politiei, parchetului sau ju- poate Wgì pe timp determinat,
deatorului ae ,ocoi competent. prin delegatiuni speciale, eem-
Tot sefului de politie Ii predä petitita teritoriala a ofiteri/or de
jandarmul cercetarea, and a politie, pe judete sau pe intreg
trebuit s'o inceapa eI ain initia- teritoriul

www.digibuc.ro
166 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

La Inceputul fiecgrui an, Di- mii sefi de sectii, sefii de post si


rectiunea General& a Politiei, va sefii de patrulá.
alatui un tablou de ofiterii de Ofiterii de jandarmi pang la
politie judiciara si de sigurantA, comandantul de legiune, inclu-
cu competinta pe judete, regiuni siv, sunt ofiteri de politic judici-
sau pe intreaga tará. Aceste ta- arru Dreptul de a instrument&
blouri vor fi comunicate parche- al ofiterilor, este Insá läsat la
telor generale. propria lor initiativä, putând
486. Cand Jandarmeria Ru- primi delegatiuni In aceastä pri-
ralá, constat& cä o infractiune vintá, numai In cazuri de gra-
are substrat politic, va anuntà vitate bine constatatg.
pe seful de politic, chestor sau Sunt agenti de politic judici-
inspector regional, pentru a se janclarmii, elevi jandarmi,
hotArl, impreunä, colaborarea In- primarii comunelor rurale i ai
tre Jandarmeria Rural& i orga- satelor.
nele de politie respectivA. 490. Ofiterfl i agentii de po-
487. Cu cercetarea infracti- litic, pe teritoriul urban al %nil
unilor sávarsite in straingtate sunt cei enumärati la art. 40, 41
e competent& ace& formatiune, si 42 din legea politiei generale
unde I% are bänuitul domiciliul a Statului.
sau aceea pe al c&rui teritoriu
a fost prins. Sectia 4
Dacd se adreseaza Jandarme-
riei Rurale o politic din sträind- Competinta materiald a organe-
tate, ca sA ceroeteze o infracti- lor politiei judiciare
une, aceastä cercetare va fi lila-
intatá parchetului competent. 491. Parchetul dispune ince-
488. Indivizii urmariti pentru perea, continuarea i incetarea
infractiuni, nu pot fi exträdati cercetärii. El dä directiunea si
niciodatá de Jandarmeria Ru- controleazä mersul ei, precum si
rare:. Astfel de cereri se Inain- felul de a purcede al organelor
tearz& pachetului. de politic judiciar& de sub auto-
ritatea sa.
In caz de infractiune fla-
Sectia 3 grantä, aceste atributiuni cad
in competinta procurorului sau
Organele politiei judiciare judecätorului de instructie, dupil
cum unul sau altul a fost sesi-
489. Politia judiciarä, pe te- zat.
ritoriul rural al Wit se execut& 492. Judecätorul de ocol, are
de cAtre jandarmii posturilor, pentru infractiunile pe care le
sub conducerea i autoritatea judec& el, aceleasi atributiuni ca
procurorului, judecätorului de membrii parchetului.
instructie i judecátorului de 493. Atat procurorul cat si
ocol. judec&torul de instructie i ju-
Sunt ofiteri de politic judici- decätorul de ocol au dreptul s&
ar& pentru teritoriul rural al ju- fad, ei Insusi cercetarea sau sA
detului: procurorul, judecatorul delege un ofiter de politic judi-
de instructie si judecätorul de ciará de pe teritoriul lor, ca s&
ocol. execute cercetarea, o parte din
Sunt ofiteri de politic judiciar& oercetare sau acte de instructie,
auxiliari ai parchetului pe acest dup& cum se va arata mai jos.
firitoriu: prim-pretorii, jandar- Deasemenea pot da delegatie

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 167

jandarmilor dela posturi litie. $i in acest caz, el este obli-


prim-pretorii, In cadrele compe- gat sg iincunostiinteze postul de
tentei lor, dacg nu au fost in- jandarmi, dacg este vorba de
särcinati de catre parchet, ca sg crime sau delicte (art. 71 din le-
facg cercetarea personal. gea politiei generale a Statului).
494. Cu oercetarea infractiu- 499. Organele prevgzute in
nilor In Jandarmeria Rurald, diferitele legi speciale, cu atri-
aunt insärcinate, In general, butiuni de politie precum i paz-
posturile de jandarmi. nicii i guarzii *particulari con-
Seful de post deleagg cu cer- firmati, au indatorirea sà aducg
cetarea infractiunilor mai u- la cunostinta ofiterilor i agen-
scare, pe sefii de patruld, aju- tilor de politie toate stiintele
tati de jandarmi. informatiunile ce ar puteä inte-
Dacä cercetarea fäcutg de a- resà serviciul politienesc.
cestia n'a ajuns la rezultatul Neindeplinirea acestor
dorit, sau dacg infractiunea este constitue o gravg abatere
mai complicatg, ea se face de se- disciplinarg, care, dacg este M.-
ful de post, ajutat de jandarmii cutä cu rea credintg, constitue
postului. un refuz -de serviciu datorit le-
Sefii de sectii, In cazuri excep- galmente.
tionale, pot fi insgrcinati cu cer-
cetgri numai de sefii militari e- Sectia 5
rarhici sau pot sà facg cerceta- Enumerarea actelor de cercetare
rea din initiativg proprie.
495. Ofiterii de jandarmi ru- 500. Actele de cercetare sunt
rali rgspund pentru pregátirea acelea, cu ajutorul cgrora jan-
tehnicg a jandannikr ofiteri ce darmii ofiteri de politic judici-
politic judiciarg i indrumeazd arg cerceteazg, descoperg si con-
in aceastá privintg. statg infractiunea i pe infrac-
tori.
496. Jandarmii agenti de po- Executarea actelor de cerce-
litie au dreptul sg constate con- tare apartine, In principiu, ofi-
traventiile flagrante i nefla- terului de politic judiciarg. A-
grante (art. 52 din legea politiei oeste acte sunt argtate in proce-
generalt a Statului). In materie dura penalg i legi speciale.
de crime si delicte flagrante Ele sunt:
neflagrante au datoria sg ia mg- 1. Primirea denuntului.
suri, ca Ia fata locului sg rg- 2. Primirea plângerii sau re-
mâng totul neschimbat, impie- clamatiunii.
dicând orice acces acolo, pre- 3. Ascultarea martorilor.
cum si de a detine pe orice bg- 4. Confruntarea.
nuiti sau a-i pune in urmgrire 5. Ascultarea bänuitului.
politieneascg si a incunostiintà 6. Adunarea corpurilor delicte.
de indatg pe seful de post. 7. Cercetarea la fata locului,
497. Primarul comunei ru- 8. Dresarea actelor ca rezultat
rale are atributiunile prevgzute al cercetgrii.
la art. 36 al legii de organizare
a administratiei locale si art. 422 Sectia 6
din regulamentul de fatg.
498. Notarul comunal are in Enumerarea actelor de instructie
comund calitatea de ofiter de po- 501. Actele de instructie sunt
litie judiciarg numai In caz de rezervate, n regulg generalg,
infractiuni flagrante, (lac/ nu judecgtorului de instructie.
existg In localitate ofiter de po- Ele sunt:

www.digibuc.ro
168 LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

1. Detinerea sau oprirea (art. deaps& criminard, fiind indicii


33 si 39 P. p.); grave contra lor.
2. Intrarea in domiciliul pre-
venitului (art. 35 P. p.); Sectia 7
3. Perchezitia corporal& a pre-
venitului; Infracguni cari se cerceteazd din
4. Perchezitia domiciliará a oficiu si infrac(iuni cari nu se
prevenitului (art. 35 P. P.); cerceteazd decdt in urma
5. Luarea i punerea sub pad pldngerii pdrtii lezate
a lucrurilor j scrisorilor dela
domiciliul prevenitului (art. 36 504. Jandarmii pot primi
P. pi; plângeri sau denunturi pentru
6. Intrebuintarea expertilor orice infractiuni se sávârsesc. Ei
(art. 42 P. p.); se sesizeazá si din oficiu.
7. Dispozitia ca medicul sá Dupá ce s'au conformat arti-
fad' autopsia (art. 43 P. p.); colului 511 din prezentul regu-
8. Luarea i punerea sub pazä lament, jandarmii aunt datori
a uneltelor i armelor dela pre'L sä procedeze, Mr& amanare, la
venit (art. 34 P. p.); Oxecutarea tuturor actelorf de
9. Luarea jurämântului dela cercetare ar&tate la art. 500,
experti (art. 43 P. p.); f Ad, autorizatie prealabil& si
Ofiterii de politie judiciad sa dreseze procesul-verbal ca
(jandarmii i procurorii), numai rezultat al cercethrii.
In caz de flagrant delict, pot exe- Cu ocazia inceperii cercetári-
cuth cu dela sine putere (pute- lor, se va stabili mai intai clacá
rea legii), in baza art. 47 P. p., s'a s'avATO.t infractiunea sau nu,
aceste acte de instructie. In ca- iar dad s'a sávarsit, cine sunt
zuri neflagrante ei trebuie sh vinovatii. Se va descoperl starea
primeasca delegatie dela juded- de fapt, precum i imprejurärile
torul de instructie, pentru a le In cari s'a produs.
puteh executh. Se va face cercetare la fata lo-
502. Numai judele instructor cului, se vor (adunit dovezile,
poate executh urmätoarele acte precum i toate circumstantele
de instructie, in orice Impreju- In care s'a sävarsit fapta.
rári: 505. Infractiunile cari nu se
1. Ascultarea martorilor sub pot cercetà cleat in urma plan-
jurämânt (art. 72 P. p.); genii pärtii lezate, sunt:
2. Aplicarea amenzilor, spre a
constrange pe martori sh vina a) Dupa codul penal român:
spre a-si da márturia (art. 77 adulterul (art. 269-270), raptul
P. p.); (art. 282) si lovirile (art. 238, 239,
3. Sg. intre i In alte locuinte 243 si 249), insultele i injuriile,
cleat aceea a prevenitului (art. (art. 299, alin. I si art. 300 C. P.,
85 P. p.); conform art. 82 legea judecáto-
4. SA fad, perchezitie scriso- riilor de ocol);
rilor i hârtiilor (art. 84 P. p.); b) Dupg, codul penal din Ar-
5. SA deh mandate de depu- deal: art. 229, 232, 233, 236, 244,
nere sau arestare. 245, 246, 43 N. P. 255, 268, 312,
503. Ofiterul de politie judi- 317, 320, 321, 327, 328, 332, 342,
ciará are dreptul sg, pun& la o- 343, 358, 361, 369, 389, 418 si 421;
prealá prevenitii i in afar& de c) Dupá codul penal din Bu-
caz flagrant delict, dacá infrac- covina: art. 487-494, 502, 504 si
tiunea atrage dupá sine o pe- 505.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 169

Sectia 8 turi se primesc dela oricine, iar


plângerea dela partea lezatä,
Pres criptia infractiunilor la care va da i toate $tiintele ce
pldngerea pdrtii lezate le are referitoare la infractiunea
denuntate, sau reclamata.
506. Infractiunile cari, dupe. Dace. denuntätorul este necu-
codul penal din vechiul Regat, noscut, se va incera, mai tntâj
nu se pot cercetà, numai la plan- a se identifica.
gerea pärtii lezate, trebuesc a- Dace, denuntul este anonim,
duse la cunostilata jandarmeriei inainte de a se Incepe cerceta-
In termenul prevezut pentru rea se vor face mai inted inves-
prescriptiune, conform art. 593 $i tigatiuni asupra celor cuprinse
urmätorii din procedura penalä. in el, cu toate, precautiunea.
Infractiunile de aceastä cate- Plängerile trebuesc sä fie In-
gorie, din codul penal din Ar- totdeauna semnate de cei cart
deal, trebuesc aduse la cuno- le fac i sì declare formal, dace,
stinta jandarmeriei sau autori- voesc se, se constitue parte ci-
tätilor judiciare, In decurs de 3
luni, dela data and a luat cu-
noctinj e. de ele partea lezatä. Sectia 11
Sesizarea jandarmeriei se face
prin o plângere semnate, de par- Des pre denunturi
tea lezatä.
Daca aceaste, sesizare se face 509. Denuntarea este Incuno-
dupe, expirarea termenului de ctiintarea despre vreo ceicare a
prescriptiune, oercetarea nu se legii penale (art. 5 P. p.).
mai face, iar plângerea se Main- Denunturile vor fi redactate
teaze, autoritlitilor judiciare de denuntätor sau de un om im-
competente. puternicit din partea lui special
pentru aoeasta sau de ofiterul de
Sectia 9 politic judiciark dupe, cererea
denuntätorului.
Procedura dacd bdnuitul este Ele vor fi Intotdeauna sub-
necunos cut s au absent scrise pe fiecare foaie de ofite-
rul de politie judiciare, si de de-
507. Cercetarea trebuie flcutä nuntätor sau de imputernicitul
chiar si atunci and bänuitul lui.
este absent sau necunoscut: da- Dacä denuntätorii sau Impu-
toria jandarmeriei este sä-1 cu- ternicitii lor nu stiu sau nu vo-
noasa, descopere $i s'ä afle esc se, subscrie, ofiterul de poli-
unde este. tie judiciará face mentiune des-
pre aceasta.
Procuratiunea va re.mâne In
Sectia 10 totdeauna aláturate, la actele de
denuntare $i denuntritorului Ii
Prinarea denuntului qi a va fì admis sá scoatá copie dupá
p/angerii actul eau de denuntare (art. 30
P. p.).
508. Atat postul at si pa- Aceastil obligatiune se refere,
trula $1. chiar jandarmii izolati, la consecintele civile ale unui
sunt obligati se, primeasce, de- denunt, adia la actiunea civilá,
nunturi i plângeri verbale sau pe care cel denuntat pe nedrept
scrise, nu numai In cazarmä, ci si achitat, o are in conformitate
oriunde, In orice tirnp. Denun- cu art. 381 din P. p.
www.digibuc.ro
170 LEG1 DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Deasemenea obligatiunea de a chiul Regat este prevázutá la


semnh denuntul este si o garan- art. 51 si 53 din legea judecd-
tie de seriozitatea lui. toriilor de ocol din 1907.
Lipsa semndturii nu impie- Ele judeed infractiunile pre-
decd insd pe ofiterul de politie vázute de art. 182, 183, 184, 238,
judiciard ca sd inceapä invest- 239, 243, 247, 249, 299, alin. I, art.
gatiunile, atunci cAnd i s'ar pd- 300, 308, 309, 310 al. 1-6, 330,
reh cä denuntul ar puteh pre- 349, 350, 352, 353, 355, si 356 din
zenth anurnite fapte, cari sá deà codul penal.
ocazie deschiderii actiunii pub- Deasemenea judecd toate con-
lice. traventiunile de simpld politie
Denuntarea este obligatorie de orice naturd din codul penal.
urnadtoarele cazuri:
a) Orice autoritate, functionar Mai judecd infractiunile la:
sau ofiter public, este dator sa legea de politie sanitarä, veteri-
informeze pe procuror, dacá in legea asupra politiei vâ-
exercitiul functiunii sale ia cu- natulul, legea asupra pescuitu-
nostintá de vreo crinad sau de- lui, legea asupra rechizitiiaor
lict; militare, pentru imbundtátirea
immultirea cailor, legea co-
b) Oricine ia cunostintä de un mertului ambulant, legea pentru
atentat contra sigurantei pu- monopolizarea vAnzdrii bäutu-
blice, vietii sau proprietatii al- rilor spirtoase In comunele ru-
tuia, este dator sá informeze rale i mdsuri contra betiei.
pe procuror (art. 29 P. p.). Competenta penald a autori-
tátilor administrative si poli-
Sectia 12 tienesti, a judeatoriilor de ocol,
a tribunalelor i Curtilor cu ju-
Despre pldngeri sau reclama- rati din Ardeal, este stabilitd de
tiuni legea Nr. 34 din 1897 despre pu-
nerea in aplicare a procedurii
510. Plângerile se fac in con- penale.
formitate cu articolul 1-6, 8, 9,
11, 12 si 60-70 din P. p. Sectia 14
Sectia 13 Impartialitatea cercetetrilor
Raportarea infractiunilor 512. Jandarmeria trebuie sd
inaintarea acte/or ea re- execute cercetarea cu toatá im-
zultat al cercetltrii partialitatea, descoperind starea
511. Ori de câte ori jandar- de fapt din toate punctele de ve-
meria este sesizatá de o infrac- dere, deci i in interesul bänui-
tiune, este obligatit ad raporteze tului.
urgent, dupd competentd, par- Prin urmare, sá descopere
chetului sau judeatorului de toate imprejurdrile din cari re-
ocol i sá execute toate actele de iese vinovdtia eau nevinovätia,
cercetare, independent, sau dupd cu toate circumstantele atenu-
instructiunile ,ce primeste dela ante si agravante.
ei, dresAnd actele legale i Ina- Cercetarea trebuie fdcutá ur-
intându-le bor. gent, färd tárágdnare i sd nu
Competinta de judecatá penalä se caute detalii, care nu prezintd
a judeatorilor de ocol din Ve- importantd.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 171

Sectia 15 Ascultarea bänuitului nu are


de scop ca el sä fie flicut sä re-
Procedeul patrulei in cercetdri cunoascd vinovätia sa, ci, ca
jandarmul sä, se convingä de te-
513. Daca patrula s'a sesizat meinicia bänuelei i sä deà
de o infractiune, ea incepe cer- ocazia aceluia ca sd se apere
cetarea, de reguld la fata locu- fatá de vina ce i se aduce.
lui. Invinuitul nu poate fi fortat
Ia mäsuri ca situatia la fata sd-$i recunoascd vinovätia
locului sá rámând neschimbatä, deci nu este ingaduit sä se in-
pang la o eventuald descindere a trebuinteze promisiuni, amenin-
judeatorului sau procurorului. täri sau mijloace de constran-
Dacd situatia la fata locului gere, ca sd-si ia asupra sa vina
nu poate fi pästratä neschim- nici nu poate fi folosit timpul
batd, panä la descinderea jude- de noapte pentru acest scop.
catorului sau procurorului $i in- Jandarmul care calcd aceste
fractiunea a läsat urme reguli, se face vinovat de abuz
din punct de vedere al procesu- de putere si va fi dat in judecata
lui penal, sunt importante, pa- Curtii de apel.
trula va consemnd toate cele Dacd inculpatul afirmä c5, nu
observate si and la fata locu- este vinovat si cd nu vrea sä
lui s'ar puted aflà martori, le va rdspundä la vina ce i se aduce,
cere sa confirme cele ce au ob- i se va atrage atentia cd aceastä
servat. atitudine nu va impiedecd conti-
nuarea cercetärii i cd interesul
Sectia 16 sdu dicteazd ca sä se apere.
Ascultarea banuitului Dupd ce inculpatul $i-a recu-
martorilor noscut vinovdtia, se vor desco-
peri toate celelalte dovezi refe-
514. In decursul cercetdrii ritoare la ea.
patrula poate asculta toate per-
soanele cari pot da relatiuni pri-
vitoare la infractiune. Sectia 18
Astfel vor fi ascultati: denun-
tdtorul, reclamantul, bänuitul Restrictiuni la obligatiunea de
martorii. a depune ca martor
Patrula va merge la martori
acasä, sau Ii va chema la pri- 516. Nu sunt obligati sd de-
märie prin autoritatea prima- pun& ca martori:
rului respectiv. 1. Taal, mama, mosul (bun),
Ascultarea se va face de re- moa$a (build), sau oricare alt
gun, la primärie sau inteo ca- ascendent (ruda de sus), a in-
merd aproape de fata locului, culpatului.
in prezenta a doi martori, asi- 2. Fiu, fiica, nepotul de fiu,
stenti. Jandarmii nu pot fi folo- nepoata de filch', sau vreun alt
siti ca martori asistenti. descendent (rudd de jos) a in-
culpatului.
Sectia 17 3. Fratii i surorile inculpa-
Normele cari trebuesc respectate tului.
la ascultarea bdnuitului Afinii (cuscrii), de acelas
grad a lui.
515. Fiecare bänuit sau invi- 5. Bärbatul si femeia, nici
nuit trebuie ascultat, pe cat se chiar dupd desfacerea cdstito-
poate separat. riei, pronuntatä dupri, lege.
www.digibuc.ro
172 LEGI DE UNIFICAFIE. 16 Martie 1931

6. Denuntdtorii a cdror denun- lard de urindrire de cdtre sefii


tare ar fi recompensatá 3n bani erarhici ai jandarmeriei sau
(art. 347 P. p.). autoritatea politieneasca.
Cu Mate acestea, deed ei do- Patrula mai este obligatá sá
resc, vor puted, fi ascultati. detind, MI% mandat sau ordin:
Deasemenea nu pot fi ascul- 1. Pe acela care evadeazd din
tati ca martori cei pedepsiti cu inchisoare unde Ii executd pe-
degradatiunea civicd, (art. 22 din deapsa.
codul penal). 2. Pe acela care a fost expul-
Copii de ambele sexe cari nu zat cu forme legale si a cálcat
vor fi Implinit etatea de 16 ani, aceastá dispozitie.
vor pute& fi ascultati numai sub 3. Pe individul prins in in-
formá de informatori. fractiune flagrantd.
Persoanelor dela punctul 1-5 In conformitate cu art. 40 din
cu ocazia ascultárii, li se va a- procedura penald, flagrant de-
trage atentia cd nu sunt obli- lict se numeste, delictul ce se
gati sd, depund ca martori. comite acum sau care de curand
se comise.
Se va socoti asemenea flagrant
Sectia 19 delict, cazul când prevenitul este
urmarit prin strigdtul public si
Despre actele de instructie cazul cand se gäsesc asupra lui
lucruri, arme, instrumente, sau
517. Deed, In decursul cerce- hartii, cari dau de presupus, ed.
tärii trebuesc executate acte de el este autor sau complice, in-
instructie si nu este cazul unei destul numai ca acestea sd se fi
infractiuni flagrante, se va re- petrecut aproape de locul si
port& telegrafic sau telefonic par- timpul comiterii delictului.
chetului sau judecátorului de o- In caz de delict flagrant, nu-
col, pentru ca ei sá vind la fate mai atunci se poate detine fard
locului i sh le execute inSusi, mandat sau circulard, decá este
sau sd de& delegatie jandarmi- vorba de un delict care se pe-
Mr, ofiteri de politie judiciard depseste cu o pedeapsd, privativd,
pentru executare. de libertate si nu se poate stabill
In caz de infractiune fla- identitatea autorului. Decá se
grantd, daed. Intârzierea prin in- poate stabill identitatea, atunci
terventia la parchet sau judecd- detinerea nu va puted fi execu-
tor de ocol, ar compromite re- tata decat decd. Interzierea ar
zultatul cercetárii, jandarmul compromite rezultatul cercetärii,
ofiter de politie judicial% poate in umdtoarele cazuri:
executh toate acele acte de in- Dacá delicventul a fugit
structie, care nu sunt rezervate dupd, sdvarsirea infractiunii, sau
exclusiv judeatorului de in- a flcut pregátiri de fugd, sau s'a
stru ctie. ascuns;
b) Dad, delicventul este prins
Sectia 20 cá voeste sd, asclmdd, sau sá
nimiceascd corpurile delicte sau
Detinerea $i, inaintarea urmele infractiunii sau dad, In-
deamnd, pe autor, complici sau
518. Patrula este obligate sä, pe altii sá declare fals;
detind sau sá Inainteze pe acel c) Dacd, voeste sd, continue in-
individ, contra cdruia s'a dat fractiunea Incercata sau ame-
mandat judecdtoresc sau circu- nintd, cä o va sávdrsi, sau ed.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie-1931 173

va comite alte infractiuni si nu cari tutus sunt periculosi sigu-


se poate oprì pe alta cale; rantei publice, in urma irapre-
d) Ace la care este vagabond si jurarilor in cari se afla:
nu are locuintd i nici ocupatie; a) Vagabonzii i cersetorií
e) Ace la care este certat cu ju- sträini de localitate, precum
stitia sau este cunoscut j andar- acei cari cersesc MI% autori-
meriei ca delicvent de meserie zatie;
sau dach este pus sub suprave- b) Acei cari, pentru a nu fi
gherea politieneasca; prinsi de autoritäti, se folosesc
f) Dacd nu-si poate dovedi de nume false sau de acte false
identitatea sau nu voeste sa si-o sau de vestminte schimbate,
dovedeasca; pentru a obtine anumite avan-
g) Dacá atack amenintd serios taje;
pe jandarmul aflat in serviciu; c) Cei ce poarta ilegal uni-
h) Daca, cei cari sävarsesc in- forma militará sau a unei insti-
fractiuni produd scandal si des- tutiuni publice;
ordine, turburand ordinea pu- d) Acei cari gazduesc in mod
blica, ce n'ar puteh fi restabilitä obisnuit infractori cau cari
deck prin detinerea lor si a cauta sa zadarniceasca detinerea
complicilor. sau inaintarea lor;
4. In materie de contraventie e) Acei cari indeamná pe altii
flagranta, se poate detine nu- la vagabondaj ì cersetorie sau
mai in urmätoarele cazuri: cari iau parte la cOstiguri pro-
a) Atunci când contraventia venite din cersetorie;
produce scandal public ce nu
poate fi potolit deck prin deti- Acei c are ultragiaza j an-
nerea contravenientului; darmii aflati in serviciu.
b) Ace la care, desì jandarmul 8. Se mai poate executh deti-
i-a atras atentla, totus continua, nerea i inaintarea de indivizi,
a sávarsi contraventii; in cazurile exprese prevazute de
c) Ace la care se opune patru- legile speciale.
lei sau o ataca.
5. Ace la care a fost invinuit Sectia 21
de crima neflagrana, daca este
prezent i daca sunt indicii Detinerea i inaintarea unor
grave de vinovatie. functionari publici ci dela
6. Mai pot fi detinuti acei cari institutiuni particulare
vagabondeaza in grup si au a-
supra lor instrumente potrivite 519. Dacá este necesará deti-
pentru a sävarsi atentate la nerea sau Inaintarea unui func-
vieata i integritatea corporala tionar public sau particular, a
a persoanelor. carui lipsa ar face sa sufere ser-
In caz de contraventie sau de- viciul, ca: la caile ferate, va-
lict, nu va executa detinerea poare, mine, masini, fabrici, ser-
formala dacrt nu poate fi team& viciul sanitar, posta, etc., ele nu
de scapare sau de nimicirea ur- se vor executh panä nu va fi
melor infractiunii sau clack' nu anuntat seful functionarului res-
poate fi compromis rezultatul pectiv, dandu-i timp sá puna al-
cercetarii, ci se va inainta nu- tul In loc.
mai persoana autoritatii compe- Pânä la inlocuirea lui se iau
tente. másuri de paza functionarului;
7. Mai pot fi inaintati acei in- Daca, inlocuirea ar intarzia
divizi contra carora nu sunt su- nu se mai poate astepta, deti-
ficiente motive de detinere, dar nerea se face imediat, dar Ina-
www.digibuc.ro
174 LEGI DE IJNIFICARE. 16 Martie 1931

intarea numai dura ce s'a facut nu poate fi inaintat, se vor nià


inlocuirea sau s'a spus cá acea- mäsurh ca el A. fie päzit.
sta nu este necesard. Dach bash detinutul este un
delicvent periculos, se phzeste
Sectia 22 chiar de jandarmi.
Procedura cdnd o persoand Sectia 25
particulard a predat un individ
Ascultarea detinutului inaintat
520. Dach un individ suspect la postut de jandarini
este predat jandarmeriei de o
persoaná particulark patrula 523. Dach cel detinut se Ina-
trebuie sh constate numele si inteazd de patruld, la post, a-
domiciliul celui predat, apoi do- tunci seful postului este obligat
vezile In cauzá. sh-1 interogheze asupra urml-
Se vor constath aceste date si toarelor chestiuni:
pentru persoana care a predat. a) Ziva, ora si cine 1-a detinut;
Duph aceasta se va procedh la b) Dach a mai fost condamnat
cercetare, in conformitate cu re- de chtre o autoritate, and si cu
gulamentul de fath. ce pedeapsh;
Dach cel predat se plhnge sau c) Dad, are ráni pe corp sau
are urme de violentä, se va dresà, urme de maltratare, cine i le-a
pro ces-verbal si inainth autori- cauzat, cum si in ce imprejurári;
Mtn In drept a hoar!. d) Daca are ceva de reclamat
contra jandarmului care 1-a adus
Sectia 23 sau eventual contra altor per-
soane, relativ la tratamentul la
Stabilirea identiteltii celui care a fost supus si ce abuz sau
detinut ilegalitate i s'a fäcut.
Despre toate acestea seful de
521. Patrula trebuie sá fie post va luh o declaratie scristi.
cu cea mai mare atentie la sta- Nici un detinut nu poate fi
bilirea identithtii celui pe care mentinut la post mai ,mult de
vrea sh-1 detink ca sh nu de- 24 ore.
tinh un nevinovat. Dack din cauzá de forth' ma-
Dach din eroare se detine un jork prevenitul ar trebui men-
individ care seamáná cu altul si tinut si peste acest timp, se va
el isi dovedeste identitatea In raporth telegrafic parchetului.
mod indiscutabil, va fi pus In Orice detinere fácuth contra
libertate, MTh' amAnare si se va dispozitiunilor de fata, constitue
raporth sefului erarhic superior abuz de putere si se va pedepsi
de aceasta. in conformitate cu dispozitiunile
In nici o alth imprejurare codului penal.
jandarmii nu au voie sh, libe-
reze un individ odath detinut. Sectia 26
Sectia 24 Perchezitia domiciliard
Predarea cdnd inaintarea 524. In caz de flagrant delict,
intdmptind piedeci patrula, dach este vorba de
crimä sau delict care se pedep-
522. Dach, cel detinut ar fi seste cu inchisoarea, poate per-
bolnav rail sau din alte motive chizitionh locuinta inculpatului,
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 175

precum íf obiectele aflate bánuit temeinic ca a stivarsit


in ea. crimä sau delict care se pedep-
In cazul cá cel prins in fla- seste cu inchisoare:
grant delict a savânit crima 1. Dad este probabil a are
sau delictul in locuinta altuia la el ascunse arme sau instru-
sau s'a refugiat aici, se poate manta potrivite pentru atac sau
perchezitionà i locuinta ace- corpuri delicte.
stuia, fad autorizatia parchetu- 2. Dad, individul detinut a in-
lui, dad este certitudine cä, va cercat s'a se sinucidá sau ame-
aveà ca rezultat prinderea incul- 111110. cu aceasta.
patului si aflarea dovezilor. 3. Dad individul stá sub su-
Afad, de aceasta, patrula praveghere politieneascá sau este
poate intra i face perchezitie in cunoscut de jandarmi ca crimi-
locuinta altuia si. in urmátoa- nal de obicei.
rele cazuri: Hainele si obiectele dela indi-
a) Dacá aude strigAte de aju- vidul prins in urma unui man-
tor; dat judecgtoresc sau ordin cir-
b ) Dacá locatarul cere sau per- cular, pot fi perchezitionate de
mite sä se fad, perchezitia; patrula, din initiativá proprie,
c) Dad locatarul se aflá sub cu scopul de a se convinge dacá
supraveghere politieneasd le- sunt la el instrumente cari pot
galá sau e cunoscut jandarme- ajutà sdparea sau pot servi ca
riei ca criminal notoriu sau este arme.
ordonatä, detinerea sau Inainta-
rea lui;
Cârciumile si. casele de pro- Sectia 28
stitutie i localurile deschise pu-
blicului, in cari se joad jocuri Normele cari trebuesc observate
interzise sau cari servesc de re- la perchezitia domiciliard
gulâ, ca ascunzi$ infractorilor,
pot fi perchezitionate oricând, 526. Patrula de jandarmi,
Mx% delegatie judeatoreascg. dad face perchezitia domiciliará
Dad este vorba de flagrant sau a Imbradmintei, va observit
delict, dar dad, intarzierea nu urmátoarele norme:
compromite rezultatul, patrula Perchezitia domiciliad, se face
nu va face perchezitia domici- in prezenta stápânului casei sau
had, din initiativä, proprie, ci a mandatarului du.
va aviza parchetul, ca sá o facá Patrula numai atunci poate
el sau sä, primeascg ea delegatie. rupe incuetoarea dela camed,
Panä, la sosirea procurorului sau sertarul incuiat, dad pre-
sau judeatorului, patrula va lua venitul sau delegatul au nu
másuri ca sá nu se depärteze voeste sá descuie sau nu aunt
persoanele sau lucrurile dela de fa-0,, dresând procesul verbal
fata locului, cari ar fi necesare prevázut de art. 110 P. P., In
la facerea cercetárii. fata a doi vecini.
Perchezitia se face de regulä,
Sectia 27 intre odele 8 dimineata $i 18
Perchezitia hainelor si a obiec- seara, conform art. 385 P. Civ.
telor dela prevenit R., iar noaptea numai cu totul
exceptional.
525. Patrulä poate perchezi- Dad patrula, cu ocazia per-
tionâ i fárä, autorizatie sau de- chezitiei, trebuie sá ia sub pazg
legatie hainele $i obiectele aflate obiectul, ea il va consemna In-
la individul detinut, dad este tr'un tablou, care va fi semnat
www.digibuc.ro
176 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

de seful patrulei, de martorii a- tele cari pot servi la infractiuni


sistenti si de invinuit. contra vietii sau integritgtii cor-
Obiectele luate se vor pgstrà porale sau la scdpare de sub
sub sigiliul postului de jan- escorta.
darmi $i al primgriei locale. Jandarmeria nu poate confiscà
imprimate, scrisori, telegrame
Sectia 29 sau alte mesagerii cari se aflg la
postg, färg autorizatie preala-
Dresarea procesului-verbal de bilg.
perchezifie Ele pot fi confiscate numai
dacg se aflg la autor.
527. Rezultatul perchezitiei
Patrula trebuie sg se ingri-
domiciliare si a efectelor trebuie jeascg ca sg, nu citeascg altii
consemnat in procesul-verbal, a- nechemati scrisorile prevenitului
rgtându-se când, unde, la cine, sau a oricgror altor persoane.
pentru ce si in prezenta cui s'a Scrisorile, telegrarnele si alte
flcut; apoi se va argth ce s'a mesagerii, sosite cu po$ta, nu se
perchezitionat, in detaliu si re- pot desface in nici o impreju-
zultatul. rare, de jandarmi.
Dacg cu ocazia perchezitiei Ele se inainteazg parchetului.
s'au luat sub pazg corpuri de-
licte, seful patrulei le descrie pe Sectia 32
acestea, in parte, stabilind cu
preciziune identitatea si valoa- Jandarmeria nu poate primi nici
rea lor, precum i pozitia in care o reclamafie contra cercetetrii
au fost aflate. ce face

Sectia 30 530. Nici patrula i nici $e-


ful de post nu poate primi nici
Luarea sub pazlt a obiectelor o reclamatie contra cercetgrii ce
fac. Ei sunt datori sa indrumeze
528. Patrula de jandarmi, pe cei ce fac astfel de reclama-
poate lua sub pazg, fgrg delega- tiuni, ca sg le inainteze, dupg
tie, numai acele obiecte (corpuri competinta judecgtoriei sau par-
delicte), cari se aflg la fata lo- chetului.
cului si cari nu sunt In proprie-
tatea sau pesesiunea nimgnui, Sectia 33
ori au fost predate de bung voie,
ca dovezi a infractiunii sau ca Actele incheiate de jandarmi
mijloace cari pot duce la -desco-
perirea ei. 531. Constatarea infraettuni-.
lor se face de cgtre jandarmii
Sectia 31 ofiteri de politic judiciarg, prin
incheiere de pro cese-verbale, in
Obiectele cari pot fi confiscate prezenta a doi martori asi-
stenti.
529. Patrula de jandarmi va 532. Jandarmii numai in ca-
confisch toate actele si obiectele zuri grave apreciate de judecatg
a cgror intrebuintare sau rgs- pot fi chemati ca martori sau
pandire este opritg. informatori, inaintea justitiei,
Se vor mai luà dela detinut pentru a confirmg constatgrile
sau dela cel care trebuie din actele dresate de ei.
late, toate armele $i instrumen- 533. Procesele-verbale se vor
www.digibuc.ro
LEG! DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 177

dresh pe cât se poate chiar la impreund cu cel al patrulei, la


fata locului infractiunii sau in- autoritátile judiciare competinte.
tr'o camerd din apropiere, iar in
caz de neputintä, la primdrie sau Sectia 34
la post. Ele se vor redactà dupd
fiecare act de cercetare si in- Intreruperea cercetetrii
structie sau dupd terminarea
cercetdrii, potrivit imprejurii- 534. Cercetarea inceputd, nu
rilor. poate fi intreruptd, inainte de
Se vor redactd clar si concis, clescoperirea desávarsitá a stdrii
cuprinzdnd toate imprejurdrile de fapt, deal din ordinul par-
referitoare la infractiune i eli- chetului sau al judecátorului de
minându-se din ele tot ce nu ocol competent.
se referd la ea.
Fiecare proces-verbal va cu- CAPITOLIIL VI
prinde:
1. Titlul (proces-verbal); Politia judiciara militará
2. Locul si data redactdrii;
3. Numele, gradul si forma- 535. Cercetarea infractiunilor
tiunea din care face parte jan- sávarsite de persoanele justitia-
darmul care il dreseazd; bile de instantele militare, se
4. Modul de sesizare (denunt, face de cdtre 4andarmerie, in
plângere sau observare proprie). conformitate cu normele ordi-
5. Constatarea fácutd, ca rezul- nare i normele codului de ju-
tat al cercetärii, bazatá pe in- stitie
dieu sau probe: constatarea per- Cand jandarmii sunt sesizati
sonald a jandarmului, decla- cá un ofiter in activitate a Fa-
ratiile martorilor, lezatului, a vdrsit o infractiune vor raportd
inculpatului si a expertilor pe calea cea mai scurtá si extra-
corpurile delictulul. urgent comandantului de le-
6. Semnátura jandarmului care giune si ofiterului comandant al
a f dent cercetarea si a marto- garnizoanei celei mai apropiate.
rilor cari au asistat la facerea ei. Cercetarea o va face un ofiter
Procesul-verbal nu poate con- mai vechi sau mai mare In grad
tine opiniunile i convingerile ca eel denuntat, iar jandarmii
pesonale ale jandarmului. Ele se vor márginì a adund probele
trebuie sd cuprindd numai rea- ce ar puted servi la cercetare.
litate obiectivd.
In cazuri când a fost imposi- CAPITOLIIL VII
bil, dupd toate sfortärile Mute,
sd, se aducd doi martori, pentru Transferarea arestatilor
a asistd la facerea cercetárii
dresarea procesului-verbal, el va Sectia 1
fi semnat de jandarmul care 1-a
redactat, mentionând in proce- Primirea arestatilor
sul-verbal, imprejurdrile care
1-au fortat sá dreseze singur a- 536. Jandarmeria este obli-
cest proces-verbal. gatá sá transf ere detinutii
Dacá o persoand adusä la post arestatii, nu numai din initiativá
s'ar plânge sefului de post con- proprie ci si de cdte ori primeste
tra procedurii patrulei, el va re- un mandat sau ordin circular
dactd despre aceasta un alt pro- de urmdrire dela autoritatea
ces-verbal, pe care-1 va inaintd, competentä, in conformitate cu
26495. C. Hamangiu, v, XIX.www.digibuc.ro
12
178 LEGI DE UNIFICARE. 16 Marne 1931

dispozitiunile regulamentului de Sectia 2


fat d.
In caz când un arestat este Paza arestatului in timpul
foarte periculos sau and tre- transf erdrii
buie observat de aproape, seful
de post respectiv, cum si auto- 540. Jandarmul trebuie sa ur-
ritatea care preda arestatul, va meze arestatul de aproape, ast-
atrage in mod deosebit atentiu- f el ca daca acesta ar Incerch et
nea escortei, ludnd mäsurile de fugä, el sd, poatd fi prins ime-
precautiune necesare. diat.
Seful escortei, cu ocazia luarii Jandarmul nu are voie sa
In primire a arestatului, va per- intre niciodatd in vorba cu a-
chezitionA si se va convinge daca restatul.
nu se aflä asupra lui arme sau In timpul transferarii aresta-
obiecte cari i-ar puteh servl con- tul trebuie observat incontinuu.
tra escortei sau care 1-ar puteh Nu are voie nimeni sd, se apro-
ajuth ca sd scape. pie de arestat, sd, vorbeasca cu
Femeile vor fi perchezitionate el sau sá se inteleaga prin
prin femei de Incredere. semne si nici complicii lui.
Masa se va luà Inteo camera
Banii si alte obiecte de valoare separata si nu i se va da cutit,
ale arestatului se vor predà de furculitá si Muting spirtoase.
autoritate sau de seful de post Jandarmul EA nu admita ca
sefului de escortä, contra do- arestatul sa fie jicnit de nimeni.
vada. Arestatii Isi fac nevoile corpo-
Seful escortei, cu ocazia pri- rale in prezenta escortei.
mirii arestatilor, se va puteh Se va Impiedech orice Incer-
convinge daca acestia au hrana care de sinucidere.
si Imbracamintea necesard., si Baca exceptional arestatul e
daca pot fi transferati pe jos. transferat numai de un singur
Orice observatiune facutd, In janclarm, acesta este obligat sa
privinta aceasta va fi raportatä aiM cea mai mare atentie.
autoritatii sau sefului de post.
537. Transferarea arestatilor Sectia 3
se face, acolo unde esté cale fe-
rata, cu trenul; unde nu este Transferarea pe cale feratd sau
cale feratd si distanta pand la cu vapoare
autoritatea judecatoreasca mi-
Mara sau inchisoarea unde tre- 541. Cu ocazia transferarli pe
buie predat transferatul e mai calea ferata sau cu vaporul,
mare de 15 km se face cu trä- arma trebuie sa fie incdrcatá.
sura. Cartusele lush', nu vor fi 2n
Daca distanta e mai mica teal* ci numai in magazia ar-
transferarea se face pe jos. mei.
Baioneta se va luh dela arma
538. Transferarea din post Inaintea urcarei in vagon.
In post se va face numai in ca- Dupd, coborirea din vagon ba-
zuri cu totul exceptionale. ioneta se va pune din nou la
539. Acoperirea cheltuelilor de arma.
transport si hrana escortei si a Escorta impreuna cu aresta-
arestatului se vor suporth de au- tul vor aveh, dupa posibilitate,
toritatea care a dat ordinul de compartment special si in tot
transferare sau cáreia a fost cazul se vor separà de ceilalti
predat arestatul. calatori.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFIÇARE. 16 Martie 1931 179

Sectia 4 telefon, cu o seal% mai Inainte,


pe $eful de post urmátor.
lncdtusarea Escorta, dupá ce a ajuns la
post, va predà arestatul cu foaia
542. Pentru Indtusarea are- de transferare $i cu toate cele-
statilor se vor aveh In vedere lalte obiecte i hârtii lnsotitoare,
normele dela art. 360-362. Acei contra dovadtt.
cari sunt numiti de autoritatea Dadi arestatul trebuie predat
competenta periculo$i, vor fi In- autoritätii, atunci escorta se va
totdeauna Inatu$ati. duce la aceasta direct $i va
predà arestatul, cum s'a prevär
Sertia 5 zut la aliniatul precedent.
Dupá luarea dovezii de pre-
Transferarea mai multor arestali darea arestatului, obiectelor si
corespondentei, jandarmii se re-
543. Daca se transfer ä. mai Intorc pe calea cea mai scurtä
multi arestati, atunci se va aveä la postul lor, unde raporteazá
In vedere ca ei s. nu vorbeascá de executare $efului de post.
unul cu altul i pe cat e posibil
sä fie separati. Sectia 8
544. Tária escortei, de regulá,
este de jurratate plus unul din Ingrijirea efectelor arestafilor
numárul arestatilor.
547. Escorta este obligatä s.
Sectia 6 aibä grijá de efectele arestatilor.
Nu este IngAduit arestatului
Procedura fafd de arestatii cari sä, vândä., sd däruiasca, sä
nu pot merge schimbe sau sä Insträineze, ori
sä nimiceascä, sub nici o formá,
545. Dacá arestatul nu mai efectele i lucrurile aflate asu-
poate merge se va aduce la cu- pra lui.
nostinta celei mai apropiate pri-
márii. Arestatul va fi supus, pe TITLTJL IV
cat posibil, unei vizite medicale
$i se va procedà mai departe, in Serviciul extraordinar
Intelegere cu primária, in con-
formitate cu Imprejurárile date. (Art. 37-42 din lege)
Arestatul in acest caz se va tine
sub pazá. CA P1TOLUL I
Dacä sunt motive de bä'nuialá,
relativ la siguranta transferárii, In general
escorta va cere dela primárie
oameni de Incredere ca ajutoare. 548. Serviciul extraordinar
este acela care se executá nu-
Sectia 7 mai In virtutea ordinelor sau
cererilor.
Transferarea pdnd la postui sau Serviciul extraordinar cuprinde
autoritatea din apropiere. Modul urmätoarele atributiuni:
de predare a arestatului a) Executarea mandatelor de
aducere, arestare, a ordinelor,
546. In cazul transfer Aril interventiunilor si cererilor pri-
paná la postul vecin seful postu- mite In scris dela autoritätile ch
lui este dator sä, in$tiinteze, prin atributiuni de politie generali.
www.digibuc.ro
180 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mattie 1931

In caz de vAditä urgent& ordi- sau ar cere executarea unei


nele se vor transmite telegrafic fapte oprite de lege, el nu se
ei se vor confirm& prin ordin executA, ci se raporteazd coman-
scris sau prin notele telefonice dantului legiunii in scris urgent.
cu numAr de ordine; Tot comandantului cTe legiune
b) Asistenta i ajuturul la ce- se raporteaz& erarhic cererile
rere scris6 a celorlalte autorit4i care au fost adresate jandarme-
recunoscute de legi saa organe- riei ei executarea nu cade in
lor acestora, and surd impiedi- competinta sa.
cate in executarea functiunii lor. Comandantul legiunii Incuno-
549. In executarea serviciului etiinteazA autoritatea, care a dat
extraordinar este raspunzAtor ordinul sau cererea ilegald, in-
cel ce a dat ordinul sau a fAcut dicând textul de lege sau Xe-
cererea. gulament pentru care nu s'a
Jandarmul este rdspunzator putut execute,.
numai de felul cum a executat ARA corespondentA in aceastA
ordinul .sau cererea. chestiune comandantul legiunii
550. Ordinele, interventiunile nu mai face cAtre aceastA au-
cererile se adreseazA tri scris toritate, ci inainteazA dosarul
comanclantului legiunii pe teri- dacA este necesar inspectorului
toriul caruia urmeaze, a fi exe- suspendând executarea pAnA se
cutate, in cazuri de urgentA ce- va hotAri.
lor mai apropiate formatiuni sau Diferitele cereri ale functiona-
direct jandarmului. rilor statului, judetului, cornu-
551. Mandatele de aducere nelor sau particularilor, dacA nu
arestare se adreseaz& de auto- sunt legale, se considerA numai
ritätile direct posturi- ca denunturi, plângeri sau ce-
bor. reri venite dela particulari ei se
Actele care ating sau restrAng procedeazA cu ele In conformi-
libertatea individualA nu pot fi tate cu regulamentul de fatA.
executate decal pe bazA de or- 554. Jandarmii nu pot fi su-
din scris, oricare ar fi autorita- straei in nici un fel dela execu-
tea dela care emanA. tarea serviciului ordinar sau
La cererea pArtii vAtAmate extraordinar.
jandarmul este obligat a-i eli- InsArcingrile strAine serviciu-
ber& copie dupa ordinul lui sau care le-ar scAdee, presti-
552. Jandarmii sunt datori giul, sunt interzise.
sA execute numai acel ordin pe
care 1-a dat autoritatea compe- CAPITOLUL II
tentA, in cadrele atributiunilor
sale legale, cu respectarea for- Asistarea funetionarilor pub/id
melor legale.
Pentru executarea ordinului 555. Atunci cAnd sunt motive
mai este necesar ca el s6, cad& sigure cA functionarul public
In competinta de executare a va intAmpin& In executarea atri-
jandarmului. butiunilor rezistentd, va puteb,
Jandarmul nu axe dreptul sA cere asistenta jandarmilor.
cerceteze i legalitatea intrin- In aceste cazuri jandarmii a-
sec& a ordinului dat. pArg, numai pe functionarii con-
553. Dad, ordinul sau cere- tra eventualelor atacuri, garan-
rea ar ave& continut precis con- tându-li-se libertatea de actiune
trar legAmântului fäcut prin ju- in executarea serviciului fArA sA
rämântul depus, contrar intere- ia parte la efectuarea serviciu-
selor statutului sau serviciului lui lor.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 181

CAPITOLUL II I CAnd este necesarA concentra-


rea unor forte mai mari sau
Concentrarea jandarmilor pentru timp mai indelungat, se
va face -apel la armatd.
556. In caz de rebeliune, se-
ditiune, adunAri sgomotoase, Im- CAPITOLUL IV
potriviri la executarea legilor,
regulamentelor i ordonantelor, Despre mandate
precum i in orice caz neprevb1,-
zut, care ar impune concursul 557. Mandatul judecátoresc
fortei publice, Ministerul de In- este ordinul prin care judecáto-
terne, Directoratul Ministerial rul de instructie sau procurorul
local si prefectul, poate dispune pune o persoanA in fata sa sub
in scris, prin Inspectoratul ge- pazA sau sub mâna justitiei.
neral al jandarmeriei, inspecto- 558. Orice mandat trebuie sá
ratul respectiv, comandantul le- indeplineascd urmátoarele con-
giunii, concentrarea unei forte ditiuni:
corespunzAtoare de jandarmi a) SA fie datat;
rurali, chiar din efectivul postu- b) SA cuprindà numele i ca-
rilor din circumscriptia lor. litatea magistratului care l-a
In cazuri grave si urgente au- dat;
toritAtile publice se pot aclresb., c) SA fie individual (contra
direct posturilor i sectiilor. unei persoane singure);
In ordin se va arAtà: scopul, d) SA arate numele i pronu-
locul, data si eventual durata mele prevenitului i faptul pen-
concenträrii. De modul cum. Isi tru care s'a urnaárit.
va indeplini formatiunea de jan- 559. Mandatul de arestare,
darmi insArcinarea, rámâne rds- pe lângA punctele de mai sus,
punzator comandantul sau au- trebuie sá conting i pedeapsa
toritatea civild care a fost de prevázutá de lege si calificarea
fatâ si este in drept a o intre- faptului.
buintit. 560. Sunt patru feluri de
Comanda jandarmilor concen- mandate: mandat de infätisare,
trati o are seful de sectie res- mandat de aducere, mandat de
pectiv când jandarmii sunt din depunere i mandat de arestare.
raza sectiei, ajutorul de coman-
dant sau comandantul legiunii 561. Mandatul de infátisare
când jandarmii sunt din cumin- se dà de judecátor contra in-
sul judetului. culpatului pentru a se prezenta
Când jandarmii concentrati inaintea sa.
sunt din cuprinsul unui- direc- El se inmâneazA celui in
torat sau mai multor directo- drept, ca si citatiile, prin no-
rate, comanda o va luà un ofi- tarul comunal, conform art. 178
ter destinat de inspectorat sau din legea pentru ,dirganizarea
de inspectorul general. administratiei locale.
In principiu, in cazuri de com 562. Mandatul de aducere
centrare se va lAsh posturilor este ordinul judecAtoresc dat
cel putin un ofi(er de politie ju- agentilor fortei publice pentru
diciarA i un jandarm. aduce in fata lor o persoanâ
Orice concentrare de jandarmi citatA.
se va raporta, Ma% amânare, Acest mandat, se poate da
sefilor erarhici, imediat supe- contra martorului sau inculpa-
riori si direct inspectoratului tului, care nu s'a prezentat la
general. prima citare.
www.digibuc.ro
182 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Odatd cu emiterea mandatu- si arestare se executá de jan-


lui de aducere, judeatorul darmi.
poate aplicd i o amend& pang Prevenitul prins, va fi condus
la 2.000 lei martorului care nu färd Intdrziere, la arestul ará-
s'a prezentat. tat In mandat.
In caiul and fapta ce i se Daa autoritatea judecáto-
imputd inculpatului se pedep- reascd solicitd prin ordin, se
seste cu inchisoare, judeatorul poate executh prin for% publia
poate emite direct mandat de ,5i. mandatele de aducere.
aducere motivat, fdrd a fi che- 570. Dacä prevenitul nu va
mat mai Intai cu mandat de puta fi prins, mandatul de a-
Infdtisare. restare va fi trimis In copie, la
563. Mandatul de Infälisare cea din urmä, locuintä, ce a avut
si aducere se executd, prin In- prevenitul si se va face proces-
mAnare in original, celui contra verbal de perchezitiune.
cdruia s'a emis, unei rude sau Acest proces-verbal se va face
servitor, cu care locuieste; iar in prezenta a doi martori, ve-
agentul va lud o dovada sem- cini ai prevenitului, pe cari Ii
natd dela cel cdrula se inmâ- va puted gdsi purtAtorul man-
neazä si o Inainteazd autorità- datului. Pro cesul-verbal va fi
tii judeatoresti ce a emis man- subscris de acesti doi vecini,
datul. ardtându-li-se cuprinsul lui, ce-
564. Mandatul de depunere rerea agentului ce se va fi fd.-
se emite in cazul când este ne- cut de a subscrie. Purtätorul
voie de o arestare provizorie, manclatului de arestare, va face
pentru 24 ore. dupd, aceea a se vizeze proce-
El se da motivat. sul au verbal, de pretor, de
565. Mandatul de arestare primar sau ajutorul säu, ldsând
are de obiect Inchisoarea pre- copie de pe clansul.
ventivd a unei persoane, dupd Mandatul de arestare si pro-
formele prescrise mai jos. cesul-verbal, vor fi Inaintate
566. Dacd, prevenitul se o- grefei tribunalului care 1-a emis
pune la executarea mandatului (art. 110 din procedura penald).
si nu vrea sd urmeze pe agent, 571. Cel care va intArzid
el va fi constrâns a se supund, trimiterea unui arestat, comite
prin fortd, chemând in ajuto- o arestare ilegall si va fi pe-
rul au si alti agenti, and tre- depsit dela 6 luni, la 2 ani In-
buinta va cere. chisoare si cu interdictiunea pe
567. Dacti nu se gases-1,e pre- timp märginit, conform art. 99
venitul si nici nu poate fi gäsit, din codul penal.
se va duce mandatul la autori- 572. Actele de arestare, pre-
tatea comunald sau prim-pre- cum si adeverinta de predare,
tor, pentru a i se pune viza si semnate de directorul Inchiso-
face mentiune despre aceasta, rii, vor fi Inaintate in 24 ore,
restituindu-se apoi mandatul autoritätii judeatoresti, care a
autoritätii care 1-a emis. emis mandatul.
568. Prevenitul se va ridia
dela domiciliu, cu atâtea zile CAPITOLUL V
hiainte, câte vor fi necesare
pentru a-1 aduce la ziva si ora Indemnitatea de misie si transport
fixatd prin mandat, In fata
autoritätii In drept. 573. Cu ocazia executdrii
569. Mandate le de depunere serviciului extraordinar, jan-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 183

darmii reangajati, au dreptul la Tâlhäriile sdvarsite de va-


indemnitate de misie si trans- gabonzi Inarmati 'sau Insotite
port, ca reangajatii din armatä, de alte urmdri periculoase;
iar jandarmii in termen, la ju- n) Crime le sau delictele cari
mdtate din aceste drepturi, dela amenintit siguranta publicd sau
autoritatea care a cerut servi- produc senzatie;
ciul extraordinar. o) Ivirea vreunei asociatii de
falsificatori de monete;
TITL1JL V p) Furturile mai importante,
sau clacd, se avarseste la auto-
Raportarea evenimentelor ritrttile publice;
r) Incendiile, dacit se produc
574. efuI de post este Inda- la intervale scurte agitänd po-
torat sit raporteze sefului de pulatia.
sectie i comandantului de le- 575. Legiunile raporteazd,
giune direct, pe calea cea mai venimentele dela art. 574, tele-
scurtd (pe cat se poate prin te- grafic sau telefonic inspectora-
lefon sau telegraf), toate eveni- tului general, odatd cu mdsurile
inentele mai importante sau luate.
extraordinare. 576. Infractiunile fard, mare
In special va raporta: important A, nementionate la
a) Cazul când s'a Intrebuin- art. 574, se raporteazd, sectiilor
tat arma; legiunilor, Indatä ce s'au se-
b) Moartea, rdnirea sau de- sizat cu ele jandarmii, prin bu-
zarmarea unui jandarm; letinul statistic.
c) Moartea arestatului dela 577. Evenimentele privitoare
post; la ordine i sigurantä, devenite
d) Cazul de indisciplind mai publice, fie pe calea presei, fie
mare sau infractiunile mai pe calea parlamentard sau alt
grave, savânite de jandarmi; mijloc, vor fi cercetate färd
e) Arderea cazärmii de jan- nici un ordin special de primul
darmi; sef erarhic ofiter. Actele dresate
f)1 Evenimentele cari fac sit se vor Inainta direct inspecto-
se Intrerupd circulatia pe ate ratului general, raportându-se
ferate, sosele sau poduri mai totodatä in mod sumar i celor-
importante, mentionandu-se lalti sefi erarhici.
durata probabild a Intrerupe-
rii; 578. Infractiunile cu substrat
g) Rebeliunea (art. 170 C. p.); politic se raporteazd de posturi
Violente contra autoritd- imediat legiunilor, iar acestea
tilor sau agitatia periculoasä, In legdturä cu seful politiei lo-
cu ingrdmridire de popor; cale iau mdsuri In consecintä.
i) Violenta contra particula- Comandantul legiunii rapor-
rilor, prin grupäri mai maxi; teazd evenimentul erarhic in-
j) Miscarea politicd sau so- spectoratului de jandarmi, in-
ciald cu caracter amenintrttor; spectoratului general si direc-
Dezastrele produse de for- tiunii generale a politiei.
tele naturii sau alt caz de fortd 579. Asupra strtrii de spirit
majord, care amenintit vieata, a populatiei se vor Inaintà bu-
integritatea corporald i avutul letine informative and va fi
populatiei; cazul, la cerere sau periodic
Asasinate sau atentate dacd se va dispune prin in-
grave; structiuni speciale.
www.digibuc.ro
184 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

TITLUL VI felului cum se face pregatirea


profesionalä, a jandarmilor.
Despre inspectii 587. Inspectia se face cu se-
riozitate, severitate i cu cel
CAPITOLUL mai desávarsit spirit de drep-
tate.
Dispozitiuni generale Sefii mai sunt datori a arätà,
cea mai mare bunávointá pen-
580. Inspectiile constituesc tru Indrumarea serviciului.
mijlocul, prin care sefii erar- In timpul inspectiei si in-
hici iau cunostintä de felul cum structiei la post, dupä fiecare
se executä serviciul, asigurând 1-2 ore, se vor da jandarmilor
uniformitatea i constiincioasa repausurile necesare.
indeplinire a normelor in vi- Greselile constatate se vor in-
goare. láturh, pe cat posibil, la fata
581. Inspectiile sunt cele locului, se vor da Indrumäri
mai Lame ocaziuni pentru ci- se vor luh dispozitiunile nece-
mentarea legäturilor sufletesti sare.
Intre sefi i subalterni. 588. Greselile shvarsite cu
582. Inspectiile se vor esa- rea vointti, vor fi reprimate
lout', in tot timpul anului pe dupl caz, dupá cum datoria se-
luni, dupä cum urmeazä: fului erarhic este sä, laude pe
Comandantul legiunii cei ce meritä si se disting.
ajutori, vor face In medie 589. Superiorii vor face sä,
Intre 4-10 zile de inspectie lu- se simtl influenta lor asupra
nar, astfel ca la finele trime- inferiorilor printr'o impulsiune
strului sh fie executat numhrul regulatoare, Mud interzis a se
total de sile prescris pentru un interveni %A, motiv in atribu-
trimestru, iar ofiterii superiori tiunile subalternilor.
dela inspectorate, semestrial Superiorul este dator sä, sti-
sa-si execute toate zilele afec- muleze initiativa inferiorilor.
t ate semestrului. 590. Sectiti. se inspecteazd
583. Inspectiile se fac, In odatti cu postul din localitatea
principiu, in mai multe zile con- uncle Ii are resedinta.
secutive si la at mai multe 591. La inspectiile anuntate
subunitäti ale aceleiasi forma- dela sectie in sus, seful forma-
tiuni. tiunii de jandanni respectiva
584. Itinerariile de inspectii prezintá celui ce inspecteaza si-
se Intocmesc de fiecare ofiter tuatia de efectiv.
cu o zi Inainte de plecare si se 592. Organele de inspectii
lash in plic inchis la cancelaria pot dormi in cancelaria pos-
formatiunii sale. tului.
585. and ofiterul soseste in Deasemenea pot luh masa la
mod exceptional noaptea, dupá post plätind costul corespunzä-
stingere, va stabili numai efec- tor.
tivul celor prezenti i absenti, 593. Ofiterii de jandarmi
observand i ordinea din ca- aflati in interes de serviciu la
mere. un post, care nu stä sub co-
In cazul când formatiunea are manda lor, sunt obligati a-1
asupra sa fonduri, se pot nu- inspectà i consemnh In scris
mgt.& fondurile existente, färá rezultatul.
a se incheih, registrele. Dacd ofiterul nu este in inte-
586. Cu ocazia inspectiilor, res de serviciu, el numai vede
se dit cea mai mare importantá postul, färä, sa-1 inspecteze.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIF1CARE. 16 Martie 1931 185

In acest caz dacd observd ne- truld suficienti i dacd, se ocupd


reguli importante, ca acte de de forrnarea loctiitorului sdn.
.indisciplind, etc., le aduce la Dacà dintre jandarroii postu-
cunostinta leglunii respective. lui este vreunul originar din
594. Inspectiile sunt normale judet.
sumare, dui:a cum urmeazd: Dacd, jandarmii sunt sandtosi
si dacd li se face vizita medi-
CAPITOLUI, II cala de medicii circumscrip-
tiilor sanitare respective.
Inspect/a normala la posturi Dach nu se tdinuesc boale ve-
nerice.
595. Inspectia normal& a Dacá se intampla imbolnd-
posturilor se face de comandan- viri dese, vor cdutit ad stabi-
tii de legiuni, ajutorii lor si se- leased: cauza.
fii de sectii; ea dureazd o zi $eful de sectie ofiterii le-
are de scop inspectarea In de- giunii inclusiv comandantul,
taliu a activitatii posturilor. Bunt obligati a vizitit jandar-
Inspectia normald, in princi- mii internati In spitalele de pe
piu, nu se face Dumineca i nici teritoriul lor sd le asculte ce-
in zilele de sä,rbatori legale. rerile si reclamatiile.
Inspectia normald a coman-
dantului de legiune poate durd Sectia 2
mai putin de o zi, in cazul cdnd
seful de post nu se reintoarce lnstructia
din serviciu inainte de 12 ore
dela sosirea comandantului 598. Programul de invätd-
cdnd efectivul jandarmilor este mant stabileste cursurile, mate-
prea mic. ria, precum i desvoltarea ce
596. Inspectia normald are trebuie sd, se ded.
ca obiect urmatoarele chestiuni: Cel care inspecteazd sd, se
personalul, instructia, serviciul, convingd, dacd seful de post a
disciplina i conduita, cancela- fácut scoald dupd program pan&
ria i fonduriley alimentarea, la data inspectiei; daca a con-
Imbracamintea, armamentul trolat jandarmii i ce influent&
munitiile, cau . sau alte mijloace a exercitat pentru invdtarea
de transport, cazarea, cereri materiei.
reclamatiuni. Examineazd jandarmii, insis-
tand asupra capitolelor mai im-
Sectia 1 portante, pe cari le va lámuri
la nevoie, prin exemple practice.
Personalul Se vor control& una sau cloud
lucrdri scrise, pentru a se apre-
597. Cei ce inspecteaza se cià sarguinta si capacitatea
vor convinge: dacd efectivul bu- jandarmilor In aceastá directie.
getar al postului corespunde ce- Se va da o deosebitá impor-
rintelor locale de siguranta tantd educatiei morale si reli-
publicd, dacd postul se and sub gioase a jandarmilor.
efectivul bugetar i dacd in a- In ceeace priveste instructia
cest caz, este necesard o corn- militard, se va da atentiune ti-
pletare a lui. nutei ostásesti, salutului mili-
Daca reangajatul care con- tar, mânuirii armei, -exercitiilor
duce postul corespunde functiei de incarcarea i descarcarea ar-
respective, dad, are sefi de pa- mei i tragerei reduse.

www.digibuc.ro
186 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

Se va control& educatia conduita jandarmilor in servi-


in ceeace priveste misarile din ciu, in ceeace priveste ordinea
program si daca jandarmii sunt siguranta publicá, jar dela
in mAsurl de a le aplich In di- celelalte autoritäti locale si per-
ferite ocaziuni. soane de Incredere, relatiuni re-
lativ la conduita jandarmilor, In
Sectia 3 afará de serviciu.
Serviciut Sectia 4
599. Cei ce inspecteazd, se Disciplina fi conduita
vor convinge: despre felul cum
organizeaza seful de post ser- 600. Cei cari inspecteazd se
viciul de patrulare normal si conving, dacd se respectd dis-
mai cu seamI patrularea spe- pozitiunile regulamentare rela-
cialä. tiv la disciplinä, camaraderie,
Despre felul cum executd pa- spirit de corp, tratament si con-
trula serviciul de politie, si a- duit:a.
nume cum se comportrt, cum
observd, cum se informeazd, Sectia 5
cum intervine pentru prevenirea
infra ctiunilor. Cancelaria i fondurile
Vor studià numárul i natura
infractiunilor, epoca i interva- 601. Se va inspectà: dacá co-
lul la care s'a savarsit, cautând respondenta i lucrarile cerute
cauzele 5i propunând remedii. prin diferite ordine sau cereri,
Vor caut& sä-si deh seamä, se executb, la timp si percis,
dacil, se puteau preveni de post daa, se pästreamä exactitate in
sau nu. registre, precum si dacá este
Din modul cum s'a procedat ordine In pbstrarea Mr.
la descoperirea 5i cercetarea in- Dacá tin registre si tablouri
fractiunilor, se va deduce va- nereglementare.
loarea jandarmilor ca ofiter de Dacá posturile au imprimatele
politic judiciará. necesare.
Se vor incredintà dacd jan- Dacd lucrärile postului se
darmii cunosc tot teritoriul pos- pdstreazd de seful de post sau
tului, populatia si in special In caz de lipsà, de loctiitorul
persoanele cari ii pot fi de fo- säu, In scopul de a nu pierde
los pentru deslusiri i acelea a- sau divulgh continutul Mr.
supra cárora politia trebuie 602. Acolo unde se pästreazA
sd-si indrepte toatä atentiunea. fonduri, se vor convinge de in
Vor control& felul cum seful registrarea i existenta kr
de post distribue serviciul jan- dac'd se pástreaza la locuri si-
darmilor. gure.
In cazul and se intâlneste o
patruld In timpul drumului se Sectia 6
va control& cum Isi exercitá ser-
viciul. Alimentarea
Cu tactul necesar, se va alit&
sá se afle dela autoritátile ad- 603. Se va inspectk: dad, Po-
ministrative si judiciare, prim- pota se administreazá potrivit
pretori, pretor, judecátor de o- instructiunilor de functionarea
col, parchet, date referitoare la ei.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 187

Dacd nu se face risipd. Daca seful de post cunoaste


Dacd hrana este suficientd si intrebuiptarea lor precum
de ate ori se ia masa zilnic. defectele ce pot survenì si cari
Ce aconturi permanente sunt i-ar face improprii serviciului.
date, precurn i persoanele ce
iau masa la popotd. Sectia 10
604. Popota este bunul co-
mun al jandarmilor. Cei ce in- Cazarea
Specteaz. sä nu influenteze mo-
dul de conducere, decât In ca- 608. Se va controlà, dacä lo-
zul când observä o rea gospo- calurile formatiunilor corespuncl
därie. cerintelor de cazare, dacd chi-
ria nu e prea mare si deed pro-
Sectia 7 prietarul ii Indeplineste obli-
gatiunile contractului.
Imbrdcdmintea Dacd se pästreazd ordine
curätenie in local si dependinte.
605. Se va controld: dad, Dacd mobilierul, cazarmarea
jandarmii au efectele necesare, obiectele diverse sunt In build
precum i cele prevdzute In in- stare si corespund inventa-
ventar. riului.
Dacd efectele sunt bine 1ntre-
tinute i regulamentare. Sectia 11
Dacd nu sunt degradate ast-
fel Inat sá scadd prestigiul Cereri si reelamatiuni
jandarmului si a institutiei.
609. La raportul ce se tine
Sectia 8 cu ocazia inspectiei, jandarmii
vor fi Intrebati, dacä au cereri
Armament si muni(iuni sau reclamatiuni.
Cei ce inspecteazä, rezolvd,
606. Se va controlà: dacd chestiunile ce sunt in cdderea
jandarmii au armamentul re- lor sau aduc la cunostinta sefi-
gulamentar conservä cu In- lor superiori pe cele ce nu le
grijire i clacd pentru degradäri pot solutiond.
sau lipsuri, s'au 1ncheiat acte. 610. Jandarmii vor fi Intre-
Dacd munitia este completä, bati, dacd si-au primit dreptu-
Ingrijitä i pästratä la loc us- rile bdnesti i dacà au ceva de
cat, precum i dacd pentru mu- reclamat In aceastd privintd.
nitiunea consumatä, s'au fdcut
formele de scdclere. CAPITOLUL III

Sectia 9 Inspectia normata la sectii

Caii sau alte mijtoace de 611. Inspectia normall la


transport sectie a comandantului si a ofi-
terului ajutor dela legiune, du-
607. Acolo unde se and cai, reazd o jurnätate de zi.
sau alte mijloace de trasport, In principiu ea se refer% la
se va controlà starea lor de in- aceleasi chestiuni ca si la post.
grijire i 1ntrebuintare, cum si Deasemenea se vor avett In
dad, au mijloace de hränire vedere principiile stipulate la
sau alimentare. legiuni, pentru comandant.

www.digibuc.ro
188 LEGI DE UNIEICARE. 16 Martie 1931

CAPITOLUL IV diferite ocaziuni de serviciu


atitudinii sale in afar& de ser-
Inspectie samara la posturi viciu.
Activitatea comandantului de
612. Inspectia sumarä se face, legiune se imparte In dour], ra-
de obiceiu, cu scopul, de a con- muri:
trol& in mod redus, pe neastep- a) Activitatea politieneascá, $'1
tate, postul asupra acth RAH ce Activitatea administrativd.
desfäwara in acel timp, cum si Ofiterul superior de control
asupra curAteniei, asupra or- dela inspectorat face in detaliu
dinei in local, asupra tinutei, inspectia politieneasca si mai
armamentului $i a prezentgrii sumar inspectia administrativa.
j andarmilor. Ofiterul ajutor al inspectora-
Daca sunt fondufi, se con- tului, face mai in detaliu in-
stata existenta lor. spectia administrativá i sumar
613. Acest fel de inspectie se pe cea politieneasa.
face, fie in mod exp..es, fie c&nd Inspectorul dá importanta cu-
cel care inspecteazg se ggseete venitá fiec&rei ramuri de acti-
in drum atre sau dela o alt& vitate In raport cu cazul.
formatiune, fie and se gäse$te 619. Verificarea administra-
la post in cercetare, sau in orice tiva i verificarea materialelor
alt serviciu. ei fondurilor, se face de atre
614. Inspectiile sumare du- contabilul dela inspectorat sub
reazá dela. 30 minute in sus. conducerea ajutorului inspecto-
615. Când se constata- nere- ratului, care stabileste starea de
guli, inspectia sumará se trans- fapt i ia mäsuri.
form& inteo inspectie normalá.
616. La inspectia sumar& flu CAPITOLUL VI
se vor incheià registrele, ins&
se consemná rezultatul celor Inspectia dela reeedinta inspectora-
constatate in registrul de in- talui
spectii.
617. Cu ocazia inspectiilor 620. La inspectorat se face
sumare, cei ce inspecteaz& vor distinctie intre activitatea per-
primi cererile j reclamatiunile sonal& a inspectorului i activi-
jandarmilor. tatea fiec&rui organ din subor-
dine, in parte.
CAPITOLUL V 621. Serviciile administra-
tive dela inspectorate, se contro-
Inspectia dela reeedinta legiunii leaz&, din punct de vedere teh-
nic, de Sefii serviciilor respec-
618. /ad ce inspecteazá pe tive dela inspectoratul general,
comandantul de legiune, vor a- conform regulamentului in vi-
precià activitatea acestuia dupá goare.
instructiunile i ordinele ce fig
dela re$edinta i dupti modul CAPITOLUL VII
cum controleaz& (inspecteazá)
executarea bor. Inspectia eefului de sectle
Deasemenea se va da o deose-
bitá atentiune felului de func- 622. Scopul inspectiei sefu-
tionare a serviciuhti in general, lui de sectie este controlarea
precum si. modul de actionare exIecutárii serviciului la post,
a comandantului de legiune in in toate detaliile lui, dela ultima

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 189

sa inspectie, precum i daca zul cand nu poate face aceasta,


s'a executat toate observatiunile raporteaz& legiunii.
facute de sefii superiori erar- 628. Pentru a face in bune
hici. conditiuni inspectia posturilor
El va da in deosebi atentie mixte, acolo unde sunt, seful
instructiei profesionale practice sectiei este dator ca pe lAngA
va insist& asupra modului cunostintele profesionale i mi-
cum se mentine ordinea i sigu- litare, s& posede notiuni despre
ranta publicA. conservarea i Intretinerea har-
623. Seful de sectie este obli- nasamentului, cailor, biciclete-
gat a inspect& odatä pe lung, lor, motocicletelor, etc.
toate posturile din sectie.
Aceast& inspectie normal& va CAPITOLUL VIII
durk o zi, In care calcul nu in-
trá i timpul necesar pentru Inspectille ofiterilor ajutori dela legiuni
drum.
Durata unei inspectii poate 629. Din punct de vedere al
depäsi acest timp in cazuri ex- incadrArii ca ajutori, legiunile
ceptionale, cum ar fi spre. e- se pot prezintà:
xemplu: a) Legiuni fArA ajutori;
Controlul patrulelor, vizita- b) Legiuni cu un ajutor;
rea comunelor, cercetäri, etc. Legiuni cu 2 ajutori.
$eful sectiei este obligat a in- 630. In general, legiunile
spect& inteo perioad& de 3-0 fArti ofiteri ajutori, se consider&
luni toate comunele de pe ter-- acelea cari au maximum 41 for-
toriul sectiei, dup& cum se fi- matiuni; Legiunile cu 2 ajutori
xeazA de inspectorat prin ordin sunt acelea cu minimum 61
de zi, In urrna propunerii mo- formatiuni; celelalte legiuni se
tivat& comandantilor de legiuni. vor consider& legiuni cu un sin-
Pentru executarea inspectiei gur ajutor.
normale j vizitarea comunelor, Aceste categorii de legiuni se
nu se pot depási 10 zile pe lunA. hotárásc prin ordin circular ge-
Dec& numárul posturilor trece neral pe inspectoratul general.
peste cel normal fixat de regti- 631. Inspectiile normale exe-
lament, pentru fiecare post in cutate de ofiterii ajutori, au ca
plus se acord& ate o zi de in-. scop controlarea executdrii ser-
spectie, peste cele 10 zile fixate viciului in toate detaliile si in-
mai sus. structia sistematic& a jandar-
624. Seful sectiei poate face milor In toate ramurile de acti-
inspectii sumare ori de ate ori vitate.
g&seste necesar. 632. La legiunile cu un ofi-
625. Seful sectiei face in- ter ajutor, acestia inspecteaz&
spectiile sale pe cat se poate odat& pe an (In mod obligatoriu.
inopinat, far& a fi obligat s& le normal si odat& sumar, toate
fac& In continuare. formatiunile legiunii.
Seful sectiei nu poate lipsi 633. Legiunile cu 2 ofiteri a-
fAr& intrerupere dela resedinta jutori se impart pentru inspec-
sectiei mai mult de 3-4 zile. tii in doll& sectoare.
626. Inspectiile sumare se Acesti ofiteri ajutori inspec-
pot face i noaptea, conform teazA, obligatoriu odatá pe an
principiilor stabilite de art. 585. normal si de 2 ori pe an sumar,
627. 5eful sectiei este obli- toate formatiunile sectorului
gat s& rezolve i s& indrepte pe respectiv dup& normele de mai
loc neregulele constatate. In ca- sus.

www.digibuc.ro
190 LEGI DE UN1FICARE. 16 Martie 1931

634. Inspectia normall este Comanclantii legiunilor cu un


deobicei anuntatä i dureaz6, o ofiter ajutor, inspecteazá oblige-
zi, in care nu inta timpul ne- toriu, odatá pe an, normal si de
cesar drumului. 2-3 ori sumar anual, toate for-
Inspectiile sumare sunt tot- matiunile din subordine.
deauna inopinate si dureazá de Comandantii legiunilor cu 2
la 30 minute in sus. ofiteri ajutori, inspecteaza obli-
635. Neregulele constatate se gatoriu odatá normal si odat6
inläturä la fate locului sau se sumar anual, toate formatiunile
dá termen pentru aceasta si se din subordine.
raporteazá de executare. 642. In ceeace priveste nu-
636. Ofiterii ajutori dela le- márul de zile i calcularea lor,
giune nu pot depäsi pentru ser- se va aveà in vedere aceleasi
viciul exterior 10 zile lunar, in- principii ca la art. 637.
clusiv inspectiile.
Numárul anual al zilelor de CAPITOLUL X
inspectii ì nature inspectillor
se fixeazä in tabelul anexâ Inspect/He ofiterilor superiori de
Nr. I. control
637. Pentru calculul zilelor
de serviciu, cu drept de misie, 643. Ofiterii superiori de con-
se vor socoti pentru o zi o in- trol dela inspectorate, se vor in-
spectie normalá la post, sau 2 credintà, cu ocazia inspectiilor,
inspectii normale la resedinte de activitatea ofiterilor dela for-
de sectii sau 3 inspectii sumare matiuni, de influenta pe care o
la post. exercitil asupra jandarmilor, pre-
638. Ofiterul ajutor cu oca- cum si de conduita lor in afarä
zia inspectiei, se asigurd dacá de serviciu.
neregulele constatate de sefii e- Deasemenea se incredinteaza
rarhici au fost inláturate. de modul cum sefii de sectii ti
inspecteaz5, posturile, precum si
CAPITOLUL Ix de felul cum se executá serviciul
la posturi.
Inspect/He comandantului de legiune 644. Inspectoratul imparte te-
ritoriul pe legiuni in mod echi-
639. Cu ocazia inspectiilor, tabil, din punct /de vedere al
comandantul legiunii se asigurá depârtgrii si comunicatiilor, pe
de bunul mers al serviciului si numärul ofiterilor superiori de
al gospoddriei formatiunii in control.
subordine, controlând totodatä si Aceastä impärtire nu este ne-
activitatea ofiterilor ajutori voie sâ formeze grupe compacte.
a sefilor de sectii. 645. Ofiterul superior de con-
640. Inspectiile normale de trol inspecteazA In cursul unei
obicei sunt anuntate i dureazázile una pânä la trei formatiuni,
in raport cu anotimpul.
o zi pentru un post, o jumatate
de zi pentru o sectie. El este obligat a inspectâ odatä
Inspectiile sumare dureazá anual toate formatiunile terito-
dela 30 minute in sus. riale afectate si cel putin se-
641. Comandantii legiunilor,mestrial 'resedinta aegiunilor,
dui:4 ce In prealabil a väzut
fárá ofiteri ajutori, inspecteaza
obligatoriu normal de 2-3 ori mai multe formatiuni ale ace-
pe an si odatà pang la 4 ori lei legiuni.
sumar, toate formatiunile din 646. In decursul anului toate
subordine. formatiunile teritoriale ale in-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 191

spectoratului trebuesc inspectate CAPITOLUL XII


de ofiteri superiori de control,
Mr& a putea obliga pe acestia Inspectille inspectorului
sä depäseascA media de 10 zile
lunar. 653. Inspectoratul imbrriti-
647. In caz de lips& mai mare seaza ansamblul activit&tii pro-
de 3 luni a unui ofiter superior fesionale si administrative a
de control, Inspectoratul Gene- formatiunilor din inspectoratul
ral se va ingriji, ca formatiunile säu.
din sub ordinea acestuia, Fa fie 654. Inspectorul inspecteazá
inspectate de un alt ofiter supe- formatiunile de sub comanda, a-
rior de control, in urma cererii colo unde crede c& este necesarä
inspectoratului. prezenta sa, in ceeace priveste
impulsiunea serviciului, ordinea
CAPITOLUL XI
si siguranta publicA.
El este obligat a cunoaste, in
Inspeafille ofiterului aPtor dela
serviciu si in afar's', de serviciu,
pe toti ofiterii din subordine,
inspectorat spre a-i aprecia in perfect& cu-
nostintä de cauz6.
648. Ofiterul ajutor al inspec- In acest scop inspectiile nu se
toratului face inspectiile admi- vor limita la resedinta ofiterilor,
nistrative la legiuni de 2 ori pe ci cat mai mult asupra forma-
an, insotit Mild de contabilul tiunilor din subordinele ace-
dela inspectorat. stora.
649. Cu ocazia acestei inspec- 655. In scopul celor arätate
tii administrative, ofiterul veri- mai sus inspectorul dispune de
ficator verifica inventariile si circa 80-90 zile anual.
registrele i raporteazA la fata
locului rezultatul ajutorului, care
ia mäsuri potrivit cazului. CAPITOLUL XIII
In timp ce contabilul executh Inspectille inspeotorului geeeral
lucrArile de mai sus, ofiterul a-
jutor al inspectoratului face in- 656. Inspeetorul general in-
spectia profesionalä a legiunii specteazg cat mai des acele re-
a formatiunilor apropiate. giuni, uncle siguranta public&
650. Ofiterului ajutor al in- impune aceasta.
spectoratului i se afecteazg 80 Inspecteaza activitatea ofiteri-
90 zile de inspectii anual. lor cari in anii precedenti au
651. Cand in decursul unul fost notati nefavorabil si pe cari
an legiunea a fost predat& trebuie sj noteze in deplina
primità in prezenta ofiterului a- cunostintá de cauzà.
jutor al inspectoratului si al con- Deasemenea va inspect& acti-
tabilului, inspectia administra- vitatea ofiterilor cgrora urmeaz&
tiv& la ace& legiune se reduce a le da nota de caracterizare ge-
neral& si mai cu seam& pe acei
la una. cari trebuie sà-i noteze in deta-
652. Ofiterul ajutor al inspec- liu, conform legii de inaintare
toratului intrebuinteazg celelalte in arroatä.
zile pentru inspectiile legiunilor, In acest scop, va inspects si o
sectiilpr si posturilor unde crede parte din formatiunile In sub-
necesar. ordine ale acestora.

www.digibuc.ro
192 LEGI DE UNIFICARE. 16 Mart le 1931

CAPITOLUL XIV si real, numele posturilor ei sec-


tiilor inspectate).
Registrele de inspectil 2. Chestiuni disciplinare, mili-
tare ei de instructie (caracteri-
Sectia 1 zarea pe scurt a comandantului,
La posturi cum se mentine disciplina, con-
duita ei tinuta militará a jan-
657. Rezultatul inspectiei se darmilor, rezultatul instructiel
scrie in registrul de inspectii al si educatiei).
postului, personal de cätre cel 3. Siguranta publicä: (situatia
ce inspecteazä. privitá din punct de vedere al
Registrele de inspectii vor a- sigurantei publice, activitatea
yea pe copertä indicat punctele jandarmilor ei opinia autoritä-
cari fac obiectul inspectiei. tilor din acest, punct de vedere,
658. In registre se va rtis- dacä au fost turburäri, cauzele
punde, in mod obligatoriu, asu- cari le-au produs 0 mäsurile
pra chestiunilor referitoare la luate).
personal, instructie 0 serviciu. 4. Chestiuni administrative:
Asupra celorlalte chestiuni se (fonduri, materiale ei imbräcá-
va räspunde numai in cazul minte, armament, munitiuni ei
când se fac constatäri impor- cazare).
tante sau cari nu se pot indreptà 663. Inscrierea se va face
imediat. dupä aceleaei norme ca la post.
In principiu greeelile färä im- Rezultatele dela punctele 1-4
portantä sau cari se pot indreptà se referá, atat la acele constatate
pe loc, nu se trec in registru. la reeedinta, at ei la formatiu-
659. La inspectia sumara se nile teritoriale inspectate.
va trece in registru, In mod o-
bligatoriu, chestiunile referitoare Sectia 3
la personal ei la serviciul ce se
executä in acel timp. La inspectorate
660. Ori de câte ori se con-
statä merite deosebite, acestea 664. Constatárile inspectiilor
vor fi consemnate in registrul dela reeedinta inspectoratului se
de inspectii. tree inteun registru alb.
661. Este interzis a se inscrie
in registru, pedepse sau amenin-
täri ei observatiuni asupra in- CAPITOLUL XV
spectiilor anterioare ale eefilor
erarhici. Copia *pa registrele de inspectie
Pentru neregulile mai mari se
aplicä pedeapsa reglementarä 665. Rezultatul inspectiei se
la raportul formatiunii ce se in- copiaztt de cel inspectat ei se
specteaza inainteazá erarhic dupá cum
urmeazä:
Sectia 2 1. Còpiile inspectiilor eefilor
de sectie se inainteazá legiunii;
La sectii si legiuni se verificii de ajutor ei se pre-
zintä comandantului legiunii
662. In registrul sectiei ei le- pentru a luà mäsuri.
giunii se vor consemnit consta- Aceste cdpii se pästreazá la
Wile relativ la: legiuni, pe sectii.
1. Efectiv: (numele eefului sau 2. COpiile inspectilor !Acute
comandantului, efectivul bugetar posturilor ei sectiilor de catre

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICATIE. 16 Martie 1931 193

cornandantul de legiune $i aju- lelalte formatiuni le inainteazá


toarele sale, se trimit la inspec- autoritätilor superioare in 48
torat. ore, llirá a fi inregistrate i fära
Aceste còpii se verificä prin adresti speciald.
ofiterii superiori de control, cari Autoritatea superioarä dispune
le prezinta inspectorului pentru conform celor de mai sus.
a lub. mäsuri. Inspectoratul trece inteun re-
COpiile se inapoiazä la legiuni gistru special, data, unitatea $i
uncle se fac dosar pe ofiteri $i de cine a fost fäcutä inspectia,
sectii. pe baza foilor ce Ii -sosesc.
3. Còpiile inspectiilor fäcute la
legiuni de cätre ofiterii superiori TITLUL VII
de control se trimit si se pä-
streazA la inspectorat, dupá ce Dreptarile.pi lndatoririle personale ale
au fost verificate de inspector si jandarmilor i ofiterilor
s'a luat rnäsurile cuvenite.
Cele fäcute sectiilor $i posturi- CAPITOLUL I
lor se inapoiazä si se pästreazä
la legiuni. $eful de post
Aceste còpii se grupeazä pe
ofiteri si legiuni. 667. Seful de post este sub-
4. Còpii le inspectiilor fäcute le- orclonat direct $efului de sectie.
giunilor de cgtre ajutorul in- El este seful jandarmilor ce
spectorului i inspector se trimit compun postul si in aceastä ca-
inspectoratului general, care, litate are datoria sä mentinä or-
dupg examinarea lor $i luarea dinea i disciplina subalternilor
mäsurilor când e cazul, le ilia-
poiazA la inspectorat, unde se Dacá se produce vreun act de
pästreazä separat pe legiuni. inclisciplinä la post, este obligat
Cele Mcute sectiilor i postu- sa, raporteze $efului de sectie
rilor se inainteazA pâra la in- imediat.
spectorat i apoi se inapoiazä la Este in drept sä, controleze ac-
legiuni. tivitatea jandarmilor in cazarmä,
5. Rezultatul inspectiilor M- pe nea$teptate, chiar $i intreru-
cute de inspectorul general, se pând la un moment dat serviciul
inainteazá direct, dupä natura exterior ce executá.
chestiunilor, Ministerului de In- El are dreptul i Indatorirea
terne sau Armatä, de unde se a supravegheà purtarea jandar-
comunicd mäsurile luate. milor chiar $i in afard de ser-
666. Pentru a se evith darea viciu.
ordinelor contrarii $i intârzie- El trebuie sä -Indemne subal-
rile, se vor pástrà urmátoarele ternii la un trai normal $i ra-
reguli: tional $i O. fie ingäcluitor, sä
Comandantul legiunii sau in- desvolte in ei continuu simtul
spectorul solutioneazä, inainte datoriei i interesul pentru exe-
de trimiterea còpiilor mai sus, cutarea serviciului; sä le des-
numai acele constatdri cari cer volte simtul camaraderiei, iar
mäsuri urgente i intrá in com- fatá de populatie, obi$nuinta de
petenta lor $i sunt clar preväzute a procedh cu tot tactul cuvenit.
de regulament. $eful de post räspunde pentru
Aceste másuri se iau in rezo- mentinerea ordinei $i sigurantei
lutii direct pe publice in raza postului säu, a-
Còpi ile ajunse la sectii se Ina- vând depliná latitudine in orga-
inteazä in 24 ore la legiuni, ce- nizarea serviciului de patrulare.
26495. C. Hamangiu, vol. XIX. 13
www.digibuc.ro
194 LEGI DE UNIEICARE. 16 Martie 1931

Cercetdrile mai importante (a- El rdspunde de toate actele


sasinat, tâlhrii, duri de foe, si conduita insotitorilor sdi.
etc.), le face de regula seful de In decursul serviciului trebuie
post. sá observe si sd se informeze
Seful de post este obligat asupra tuturor chestiunilor cari
facd el insus patrularea in tot privesc indatoririle sale $i sá
cuprinsul postului cel putin o- initieze pe jandarmii insotitori
data in trei luni si sä se infor- in executarea serviciului.
meze la fata locului asupra mo- Cel mai vechiu sef de patruld
dului cum se indeplineste ser- sau cel numit de comandantul
viciul de patrulare obisnuit. de legiune, va fi initiat in con-
Va controlh ziva ca i noaptea ducerea practicd a postului de
modul cum f$i executä subalter- jandarmi, spre a-1 Inlocul la
nii Insärcindrile ce li s'au dat. nevoie când seful de post titu-
Cu ocazia patruldrilor, el va lar absenteazd.
luà ca insotitor un jandarm mai
nou sau mai slab, pentru a-1 CAP1TOLUL III
initih pe cale practica in ser-
viciu. Jandarmii
Cänd un jandarm se fmbolná-
veste, seful de post face raport 669. Fiecare jandarm este ti-
erarhic la legiune si ia mdsuri nut insuseascd cunostintele
de ingrijiri medicale. necesare pentru pute.§. /ride-
Popota dela post se va con- plini atributiunile i indepen
duce in conformitate cu instruc- dent.
tiunile speciale date de Inspec- Jandarmul trebuie sd dea as-
toratul General. cultare sailor si sá aibb. Were-
Seful de post va da o deosebitá dere desavanitä in ei.
atentie Intretinerii mobilierului Fiecare jandarm rdspunde per-
si a efectelor de toate categoriile sonal pentru activitatea $i con-
cari se aflìl. la post. duita sa din si afard din ser-
Serviciul de cancelarie va fi viciu.
condus de $eful de post in con- Trebuie sd cunoascá bine teri-
formitate cu normele in vigoare. toriul si populatia din raza
In caz când toti jandarmii postului.
postului sunt absenti din ca- Jandarmul insotitor in de-
zarma, cheia localului se va cursul serviciului de patrulare
lash in plic sigilat. este subordonat sefului de pa-
La intrarea sa in serviciu, truld. Dispozitiunile luate de $e-
seful de post se va prezenth de ful de patruld in baza normelor
indatä capilor autorittitilor lo- prevrtzute in legea si. regulamen-
cale cu cari va With a tine un tul jandarmeriei, trebuie sá fie
contact at mai strâns. executate intocmai.
CAPITOLUL II CAPITOLUL IV

$eful de patrufti $eful de sectie

668. $eful de patruld este o- 670. 5eful de sectie este seful


fiter de politie judiciard i rds- erarhic direct al tuturor postu-
punde de indeplinirea la timp rilor din circumscriptia sectiei.
a serviciului. El se and sub ordinele directe
El este subordonat direct se- ale comandantului i ajutorului
fului de post. dela legiune.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE.16 Martie 1931 195

Este strict interzis sefului de Serviciul exterior al 5efului de


sectie sä primeasa dela subal- sectie constä din:
ternii lor daruri sub orice formd. a) Controlarea activitätii pa-
El trebuie sa, cunoascd puterea trulelor dela posturi, referitoare
intelectuald, rezistenta fizia la modul cum se executd servi-
caracterul subalternior ciul si conduita lor In timpul
Seful de sectie este conducd- patruldrii;
torul i sfätuitorul nemijlocit al b) Vizitarea mai des a loca-
jandarmilor din raza sectiei. litätilor unde sunt intreprinderi
Dacd subalternii Ii cer sfaturi industriale sau aglomeratii de
sau deslusiri In chestiuni parti- muncitori.
culare sau de servichi, el este Când seful de sectie viziteazä
dator sä, le dea cu toatä bunk- o comunk este obligat sä ia
voint a. contact cu primarul sau mem-
Seful de sectie este obligat brii delegatiei permanente, cu
se prezinte prim-pretorului sau locuitorii fruntasi ai comunei, iar
sä-1 pund in cunostintä de fap- in localitätile unde lucreazd mal
tele intâmplate. multi muncitori, cu patronul
5eful de sectie trebuie sa." cu- sau conduatorul muncitorilor,
noasci amdnuntit teritoriul sec- pentru a se informd cu privire
tiei i toate imprejurdrile la siguranta publicä, precum si
evenimentele in legaturä cu ser- la activitatea si concluita jan-
viciul. darmilor.
El controleazd activitatea Daa pe teritoriul sectiei se
mäsurile luate de posturi, fiind petrec crime si delicte, däri de
responsabil de bunul mers al foc, vagabondaj sau alte infrac-
serviciului. tiuni cari produc neliniste sau
Seful de sectie este obligat sá miscäri cu caracter amenintätor
initieze pe subalternii sdi In sau (lea se ivesc incendii, inun-
toate ocaziunile In cercetärile datii sau alte calamitäti, seful
legale i tiintifice a infractiu- sectiei pleaa imediat la fata lo-
nilor, clutând a le desvolta at cului pentru a restabill ordinea
se poate de mult dragostea a- si a luà mäsurile necesare, ra-
cestui serviciu. portând cornandantului de le-
Ordinele co le dd trebuie sä fie giune.
scurte, concise si sä, nu jigneasca Decä este nevoie de Intärirea
demnitatea subalternilor. imediatä a unui post, va luì
Pedepsele ce le aplia le ra- jandarmii necesari dela alte po-
porteaz6 legiunii si le trece in sturi, raportând comandantului
carnetul sau de note. de legiune.
Dacä i se raporteazd cazuri de In acest caz daa nu se and
indisciplind gravd, seful de sec- ofiter la fata boculni, ia comanda
tie va raportä urgent legiunii jandarmilor.
va plea de indatä la fata Dacd in comuna de resedintá
locului pentru a face primele sau in apropiere exista autori-
cercetäri. tate judiciark seful sectiei va
Tot astfel va procedd i in caz cere instructiuni pentru Indru-
de intrebuintarea armei de vreun marea cercetärel diferitelor in-
jandarm. fractiuni.
Activitatea sefului de sectie In principiu, seful de sectie nu
cuprinde: inspectia posturilor, cerceteazd decdt infractiuni
serviciul exterior, conducerea grave si complicate.
executarea cercetärilor i ser- Seful postului dela re*edintá
viciul de birou dela sectie. executil serviciul de biurou dela

www.digibuc.ro
196 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

sectie, ori de ate ori *eful sec- posturile si sectiile sa-si poatii
tiei lipse*te dela post. indeplini cat mai bine serviciul
Inspectiile le executa in con- lor propriu de politie.
formitate cu dispozitiunile dela Inspecteaza posturile i sectiile.
capitolul inspectiilor din prezen- Rezolvá rapoartele si orice co-
tul regulament. respondentä primita la legiune.
Face propuneri pentru recom-
CAPITOLUL V pensarea jandarmilor meritosi.
Dacd astfel de propuneri se
Comandantul de legiune fac din partea autoritatilor ad-
ministrative, comandantul le-
671. Comandantul legiunii giunii este obligat sa le studieze
ráspunde de disciplina *i tinuta *i sh-si dea avizul.
educatia si modul cum
Isi indeplinesc jandarmii servi- CAPITOLUL VI
ciul.
Repartizeaza si detaseaza jan- Ofiterul ajutor al legiunil
darmii la posturi si aprobá de-
tasärile urgente fäcute de sefii 672. Ajutorul legiunii este
de sectie; face propuneri pentru subordonat comandantului de
Incadrarea posturilor In raport legiune si poate fi insárcinat cu
cu insusirile jandarmilor si ne- orice fel de lucrári de serviciu.
voile serviciului, hotäräste care Autoritatea lui se extinde asu-
sefi de patrulä sä, fie pre- pra tuturor posturilor si sectiilor
gätiti pentru serviciul de sef de din circumscriptiunea care i se
post. afecteazá.
Tine legätura de serviciu cu In lipsa dela post a coman-
toate autoritätile publice din ju- dantului, cel mai vechiu ajutor
det. Indeplineste toate atributiunile
Propune Inspectoratului mu- sale de serviciu, afara de cele
tarea jandarmilor, evitand a face personale.
asemenea propuneri f árá motiv
serios. CAPITOLUL VII
Opinieazä asupra confirmarii
in jandarmerie a jandarmilor Comandantul companiel plutonului
elevi. cadre
El face propuneri de Inaintare
In grad a jandarmilor din sub- 673. Intreg personalul dela
ordine. resedinta Inspectoratului Gene-
Aprobl concedii jandarmilor ral, inspectoratelor, scoalelor, a-
pânä la 5 zile. telierului 5i depozitului se in-
In ceeace priveste notele de cadreaza din punct de vedere
dat jandarmilor din subordine, administrativ In o unitate, cadre
el va luh i avizul ajutorilor sat care se administreaza dupá nor-
Conduce administratiunea le- mele prevázute pentru legiunile
giunii cu ajutorul secretarului teritoriale.
si corespunde direct cu Inspec- Comandantul acestor unitäti
toratul. are asupra personalului lui di-
_Supravegheazil in permanentá rect, afarä de cel dela biuroul
ca posturile si sectiile sá nu fie adjutanturii i contabilitatii a-
incarcate cu corespondentä 'de celas drept de pedeapsa discipli-
prisos. nara 5i de aprobare de conce-
Concentreazä lucrärile admini- dii ca si un comandant de le-
strative la legiune, pentru ca giune.

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 197

CAPITOLUL VIII Inspectorul poate delega o


Inspectorul
parte din atributiunile sale a-
jutorului inspectoratului.
674. Inspectoratul este condus
de un general de brigadd sau CAPITOLUL IX
de un colonel.
Inspectorul indrumeazd $i co- Ajutorul inspectoratului
ordoneazd serviciul la forma-
tiunile in subordine, centrali- 675. Ajutorul inspectoratului
zeazd informatiunile, iar prin este inlocuitorul de drept al a-
inspectiuni 61 mai dese, perso- cestuia in toate atributiunile de
nal, se incredinteazd despre: serviciu.
a) Bunul mers al serviciului;
b) Pregätirea ofiterilor $i jan- Când inspectorul este absent,
darmilor, $i ajutorul hotdrOte in toate che-
c) Buna conservare i intre- stiunile de serviciu, afard de a-
tinere a materialului. celea cari sunt personale aceluia.
Vegheazd ca instructia la uni-
tdtile teritoriale sd se facd in CAPITOL UL X
conformitate cu capitolul respec-
tiv al prezentului regulament si Ofiterii superiori de control
ca spiritul de initiativd acordat
subordonatilor sd nu fie stân-
jenit. 676. Ofiterii superiori de con-
Va luà contact personal cdt trol fac inspectiile lor, in con-
mai des cu directorul ministe- formitate cu capitolul respectiv
rial local, pentru a se luà md- din prezentul regulament.
surile cele mai eficace, potrivit La resedinta inspectoratului
imprejurdrilor teritoriului respec- executd lucrdri de serviciu in
tiv, pentru combaterea conformitate cu instructiunile ce
primesc dela inspector.
Inspectorul räspunde de dis-
ciplina subalternilor din circum-
scriptia sa. CAPITOLUL XI
Vegheaza ca pedepsele disci- Inspectorul general al jandarmeriei
plinare sd fie date cu pdstrarea rurale
formelor legale, ludnd mäsuri ca
nimeni sd nu sovdiascä In apli-
came, mäsurilor disciplinare, iar 677. Inspectorul general este
pe de altd parte ca nimeni sd nu inspectorul tehnic al jandarme-
depd$eascd mdsura in aplicarea riei, si ca atare, din punct de
pedepselor sau sä fie stápânit vedere al serviciului de politie
de alt sentiment deal al drep- administratie, subordonat Mi-
Valli i disciplinei. nisterului de Interne, iar din
Se va folosi de ocazia eveni- punct de vedere militar Ministe-
mentelor mai importante ce se rului Armatei.
ivesc pentru a da ordine cu ca- El dà indrumäri cu privire la
racter instructiv general. pregätirea ofiterilor $i jandarmi-
1ngrije$te ca subalternii sdi lor $i la executarea serviciului
sd-si primeascä drepturile bd. profesional, incredintându-se prin
nesti la timp i ca formatiunile inspectiuni de modul executdrii
sd fie inzestrate cu toate obiec- serviciului $i mentinerea unifor-
tele, materialele necesare si sd mitdtii lui.
fie instalate in localuri potrivite. El mai did instructiuni gene-

www.digibuc.ro
198 LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931

rale, aratand scopul si ldsánd Intocmeste tablouri de inain-


subordonatilor alegerea mijloa- tgri, mutgri, decorgri, etc., pe
celor de infäptuire. cari le supune Inspectoratului
Inspectiile le face in conformi- General.
tate cu dispozitiunile dela capi- Supravegheazg ca formatiunile
tolul respectiv al prezentului re- teritoriale, serviciile si scoalele
gulament. sg-si execute la timp lucrárile
Activitatea Inspectorului Ge- ordonate.
neral se va indreptà mai cu In lipsa inspectorului general
seamg asupra urmgtoarelor che- va tine locul acestuia de drept,
stiuni:
1. Formarea si educarea viito- TITLUL VIII
rilor ofiteri de jandarmi.
2. Desvoltarea i mentinerea Dispozitiuni tranzitorii
spiritului militar si de corp; tre-
zirea dragostei, fatá de cherna- (Art. 59-64 din lege}
rea jandarmeriei.
3. Desvoltarea i mentinerea CAPITOLUL I
spiritului de initiativd.
4. Aplicarea uniformg a me- A. Completarea efeotivelor
todei de Invgtámânt, atât la po-
sturi cat si la scoli. 679. Cornpletarea efectivelor
5. Indrumarea serviciului, dar de jandarmi si personal civil se
mai cu seamg a serviciului de face treptat, astfel ca pang, la
politie, conform legilor i regu- 1 Aprilie 1932 sg fie terminatg.
lamentelor in vigoare. 680. Pang la completarea in-
6. Pgstrarea imbräcgmintei, a tegralä a efectivelor, Ministerul
armamentului si a munitiunilor. de Interne, la cererea Inspecto-
7. Cunoasterea i notarea ofi- ratului General, intervine la Mi-
terilor, conform prevederilor legii nisterul Armatei sá i se pun&
regulamentului asupra inain- la dispozitie numgrul de jan-
tiirilor In armata. darmi in termen, necesari, dela
_batalioanele de jandarmi.
CAPITOLUL X [I 681. Osebit de aceasta, Mini-
sterul de Interne aduce la cu-
Ajutorul inspectorului general pi nostinta Ministerului Armatei, la
lndrumtitor tehnic Inceputul fiecgrui an, numgrul
de jandarmi In termen de care
678. Ajutorul Inspectorului va aveg nevoie. Ministerul Ar-
General face sg se execute ho- matei, In baza acestei interven-
täririle Inspectorului General. tiuni, recruteazg si afecteazg ha-
talioanelor de jandarmi ale ar-
Studiazg chestiunile tehnice matei efectivele pentru completa
si de organizarea formatiunilor satisfacere a acestor nevoi.
din Inspectoratul General si ia 682. Instructia la batalioa-
mastiri Ir consecintg. nele de jandarmi ale armatei
Intrg, dg drept fn comitetul dureazá dela data de 1 Noemvrie
prevgzut de art. 52, ann, a din pang la 15 Octomvrie a anului
legea asupra inaintgrilor in ar- urmator, ultimele 15 zile din
matg. Octomvrie fiind rezervate pen-
Supravegheazg ca serviciile tru: vdrsarea, primirea i repar-
dela Inspectoratul General, sg-si tizarea jandarmilor la unitati.
exercite atributiunile si face 683. Frogramele de speciali-
inspectii celorlalte formatiuni. tate se vor inainth de Inspec-

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 16 Martie 1931 199

toratul General al jandarmeriei CAPITOLUL IV


rurale Marelui Stat Major, pen-
tru coordonarea lor cu progra- Or epturile ofiterilor dela Ministerul
mele de instructie Armatei in servicial jandarmeriei
Instructia de specialitate se rurale
face de ofiterii de jandarmi
reangajati proveniti (din jan-
darmeria ruralá, dup. direct- 686. Serviciul de Stat Major
vele :3i sub controlul Inspecto- al jandarmeriei este condus de
ratului General al jandarrneriei un ofiter de Stat Major, având
rur ale. drepturile i indatoririle prevá-
zute pentru un $ef de Stat Major
dela un corp de Armatä.
CAPITOLUL II El indeplineste functia de se-
Intrebuintarea jandarmeriei armatei
cretar al comitetului prevAzut de
art, 195 din prezentul regula-
In caz de turburäri de ceitre autori- ment si membru in locul ajuto-
tatea civiM rului Inspectorului general In
comisiunea prevázutä de art. 191.
684. Ministerul ,de Interne, 687. Ofiterii de intendenta, de
directorul ministerial local sau administratie, precum si of iterii
prefectul judetului pot cere con- medici $i farmacisti, i$i vor In-
cursul jandarmeriei armatei, cleplinl si vor avea
pentru paza ordinei drepturile i indatoririle prevá-
publice, pe teritoriul rural, in zute de legile $i regulamentele
conformitate cu art. 298 si 276 al militare, atat cat ele nu sunt
legii pentru organizarea admini- contrarii legilor si regulamen4
stratiei locale $i art. 17 din L. telor jandarmeriei rurale.
p. 0. A. si anexa A a regula- 688. Ofiterii asimilati de re-
mentului asupra serviciului In zervä Ong la gradul de capitan
garnizoaná. inclusiv, cari la aparitia acestui
regulament se gäsesc In pozitii
CAPITOLUL III
de chemati temporar In activi-
tate de serviciu, in jandarmeria
Aplicarea legilor militare reangajati-
rurald, vor puteà fi mentinuti
In aceeas pozitie, ca chemati tern-
lor sl jaidarmilor In termen dela porar, panä la pensionarea
Ministerul Armatei in limita locurilor bugetare.
685. Reangajatilor i jandar- CAPITOLUL V
milor in termen dela Ministerul
Armatci, aflati In serviciul jan- Dispo2itiunt finale
darmeriei rurale, li se aplicä In
totul legile $i regulamentele mi-
litare. 689. Jandarmeria nu poate
In cazuri când se dä loc la, aveh alte atributiuni politieneSti,
diferite neintelegeri sau inter- decät acele preväzute de legile
pretäri, chestiunile in litigiu se si. regulamentele fn vigoare.
vor rezolvit de ciare Ministerul Dispozitiunile prezentului re-
Arrnatei (Mare le Stat Major), In gulament nu se pot modifich
intelegere cu Ministerul de In- prin instructiuni.
terne (Inspectoratul General al
jandarmeriei rurale).

www.digibuc.ro
200 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

LEGE este previlzut in art. 6 al Legii


din 7 Fevruarie 1929, creând
autoriand Cassa Autonona a Mono- Cassa.
polurilor Regatulul Romfiniei de a pro- Din suma aprobatd mai sus,
oedà la emislunea unei a doua tran§ti o valoare nominald de maxi-
de obligatiuni privilegiate. mum Franci francezi 246.750.000
= Lire sterline 1.980.682.16.3 =
Dolari ai Statelor-Unite 9.638.055
DIN 18 MARTIE 1931 1) = MArci germane 40.531.155 =
Florini ai Tärilor-de-Jos 24.048.255
Franci elvetieni 50.072.977,50
1. Conform dispozitiunilor Coroane suedeze 36.057.577,50
art. 6 al legii din 7 Fevruarie Belgas 69.484.800 = Silingi
1929, referitor la crearea Cassei austriaci 68.695.200 = Coroane
Autonome a Monopolurilor Re- cehoslovace 326.235.577,50 = Lei
gatului României, Cassa este aur 1.616.177.955, va fi rezervatä
autorizatd prin prezenta lege a spre a fi vandutd, numai în ca-
contractà un imprumut extern, zul cand, inainte de 30 Aprilie
care va fi cunoscut sub numele 1931, se va fi incheiat i va fi
de Imprumut de Desvoltare din intrat in vigoare un contract
1931", sau sub orice altd denu- pentru refacerea drumurilor,
mire de acest fel ce Cassa va intre Statul Roman, Cassa Au-
pu tea adoptA si a cdrui valoare tonomd a Drumurilor i un
norninalh maxima nu va tre- Grup industrial, reprezentat de
ce de: Svenska Vägaktiobolaget.
Franci francezi 1.325.000.000= In cazul cand zisul contract
Lire sterline 10.635.885.8.4 = Do- nu va fi intrat in vigoare Ina-
lari ai Statelor Unite 51.754.500 inte de 30 Aprilie 1931, valoarea
= Reichsmark 217.644.500 = Flo- nominald maximd a Impru-
rini olandezi 129.134.500 = mutului, autorizat prin pre-
Franci elvetieni 268.882.250 Co- zenta lege, s'ar reduce prin a-
roane suedeze 193.622.250 = Bel- cest fapt in sine, la Franci fran-
gas 373.120.000 = Silingi aus- cezi 1.078.250.000 = Lire ster-
triaci 368.880.000 = Coroane ce- line 8.655.202,12.1 = Dolari ai
hoslovace 1.751.822.250 = Lei aur
8.678.564.500.
Statelor - Unite 42.116.445 =
Reichsmark 177.113.345=Florini
Ea este autorizath, in acest ai Tärilor-de-Jos 105.086.245 =
scop, de a procedh la crearea, Franci elvetieni 218.809.272,50 =
la emisiunea si la vânzarea de Coroane suedeze 157.564.672,50
obligatiuni privilegiate, aditi- = Belgas 303.635.200 = Silingi
onale (denumite mai jos Obli- austriaci 300.184.800 = Coroane
ga(iuni `), luând rang pari cehoslovace 1.425.586.672,50 =
pasu", cu obligatiunile Impru- Lei aur 7.062.386.545.
mutului de Stabilizare si de In toate cazurile, la 30 Apri-
Desvoltare din 1929, ash cum lie, suma Imprumutului va fi
definitiv fixatd, la cifra ce va
1) AceastA Lege dimpreunA cu anexele A, fi fost efectiv vandutd la aceastä
B, G i Protocolul s'a votat de Adunarea data.
deputatilor i Senat In sedintele dela 1 8
Martie 1931; s'a promulgat cu Decret No. Obligatiunile Imprumutului
801/931 si publicat In Mortit. 0 f. No. 64 bis de Desvoltare din 1931 vor fi e-
din 18 Martie 1931; unde se pot consulth
anexele. A se vedea in legAturli si Legea
mise in virtutea contractului de
stabIlizArii monetare din 7 Fevruarie 1929 imprumut aprobat mai jos, vor
la pag. 93, vol. XVII. fi liberate in formä, vor contine

www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 201

termenii si conditiunile i vor baza legii din 7 Fevruarie 1929,


beneficiä de garantiile prevd- creand Cassa, sau dobândite de
zute in zisul contract. ea posterior, sau din toate pro-
Cassa este autorizatä de a dusele ce ar deriva, deck dupa
semnä cu Agentul Financiar, completa achitare a tuturor su-
acolo desemnat, un contract de melor datorate pentru obliga-
imprumut, conform in substanta tiunile Imprumutului de Sta-
cu contractul ad. anexat (Anexa bilizare si Desvoltare din 1929
A), care face parte integranta si ale Imprumutului autorizat
din prezenta lege, cu modified- prin prezenta lege si pentru
rile pe cari Ministerul de Fi- toate obligatiunile aditionale ce
nante le va aproba Mainte de vor mai putea fi emise ulterior
semnare. cari vor MA rang pari passu
2. Ca garantii ale ziselor cu ele, asà cum se prevede la
obligatiuni, Cassa este autori- art. 6 al legii din 7 Fevruarie
zatá de a crea asupra tuturor 1929, creand Cassa, sub rezerva,
veniturilor sale, prezente $i vii- totus, a dreptului Cassei de a
toare, privilegiul de prim rang, pune in gaj, ca garantie pentru
prevazut in zisul contract de datorii i creante contractate de
imprumut. Zisul privilegiu va ea si scadente in anul datei
trece inaintea oricarui alt pri- stocurile i materiile sale prime
vilegiu, gaj sau alta garantie, in cursul operatiunilor sale.
prezente sau vittoare (cu excep- 4. Cassa este autorizata de a
tia cazurilor prevazute in zisul semna, cu Agentul Financiar
contract de imprumut), asupra numit in contractul de Im-
veniturilor aratate, sub rezerva prumut, vizat la art. 1, mice
privilegiului existent in favoa- contracte aditionale, referitoare
rea Imprumutului de Stabili- la functiunile $i remunerärile
zare si de Desvoltare din 1929, lui, cu forivire la emisiunea, la
cu care va concura pari pa ssu. identificarea si la serviciul zise-
Zisul privilegiu, fära a fi ne- lor obligatiuni, in conditiunile
voie de inscriptiune sau vreo cari vor fi stabilite de catre
altá formalitate, va fi executa- Cassa si vor fi aprobate de Mi-
bil in mod legal, ca garantie a nisterul Finantelor.
ziselor obligatiuni, ash cum este 5. Cassa este autorizata de a
prevazut in zisul contract de vinde zisele obligatiuni la pre-
imprumut i cu toate dreptu- tul, termenele sit conditiunile,
rile, avantagiile i mijloacele u- cari vor fi stabilite de Cassä
nui privilegiu legal. pe cari le va aproba Ministrul
3. Atka timp cat vreuna din Finantelor.
zisele obligatiuni sau cupoane 6. Conform dispozitiunilor
aferente vor ramâne in circu- art. 6 al Legii din 7 Fevruarie
latie, Cassa nu va putea, ipo- 1929, zisele ,obligatiuni vor fi
tea, pune in gaj sau afectà, garantate de Stat in forma, ter-
in nici un fel, tot sau parte din menii si conditiunile stabilite
proprietatile sau bunurile sale, in contractul de garantie au-
prezente sau viitoare, ca ga- torizat mai jos.
rantie pentru niciuna din cele- Ministrul Finantelor, sau un
lalte datorii ale sale, sau pentru reprezentant numit de el, este
nici un recurs contra ei si nici o autorizat de a semna cu Agen-
altá datorie sau recurs, nu va tul Financiar mentionat in con-
aveä dreptul de a fi platita din tractul de imprumut autorizat
niciuna din proprietätile sau la art. 1, din prezenta lege, un
bunurile transferate Cassei, in contract de garantie, conform
www.digibuc.ro
202 LEGI DE UN1FICARE. 18 martle 1931

in substanta, cu contractul ad $i este insárcinat a lua, toate ma-


anexat (anexa B), care face surile necesare pentru punerea
parte integranta din prezenta lor in vigoare.
lege, cu acele modificari pe care
Ministrul Finantelor le va a-
proba inainte de semnare. PROGRAM
Zisa garantie va fi semnata
in numele Statului, pe zisele de desvoltare economica §i finanoiard
obligatiuni, in modul si forma din 1931
stabilite in zisul contract de ga-
rantie. Anexa C. la legea autorizind 'horn-
7. Obligatiunileprezentului mutul de desvoltare din 1931
Imprumut si cupoanele lor, ori-
ce plata de capital si dobanda Guvernul Roman, dorind sa
pentru zisele obligatiuni, orice continue opera definitä in Pro-
contracte si documente referi- gramul din 1929 pentru stabili-
toare la emisiunea, la vanzarea zarea monetara si desvoltarea
si la serviciul obligatiunilor, vor economicä a tarii, in special
fi scutite de orice däri, taxe sau prin crearea unui Credit Fun-
impozite de Stat, de judete, de ciar Agricol Ipotecar si conti-
municipii, de comune sau altele nuarea lucrarilor de investiti-
prezente $i viitoare si in mod une productivd, a stabilit urma-
general se vor bucurà de toate torul program. Acest program
privilegiile si de toate scutirile tine cont de rezultatele obtinute
de impozite prevazute la art. 8 prin mäsurile luate in executa-
al Legii din 7 Fevruarie 1929 rea Programului de stabilizare
creiind Cassa. ,$i de situatia economica a Tarii.
8. Conform clispozitiunilor art.
5, Par. 2 a Conventiunii interve- i
nite la 7 Fevruarie 1929, intro
Regatul României si Cassa Au- Mäsuri realizate In 1929 si 1930 si
tonoma a Monopolurilor Rega- dispozitiuni complimentare ae luat
tul României, produsul net al
Imprumutului autorizat prin Moneta a fost definitiv sta-
prezenta lege va fi varsat de cä- bilizatä pe baza nouei valori a
tre Cassa, Statului, in conditiuni leului, adica 10 miligrame de
fixate in zisul articol. aur a 9/10 fin.
9. Statul va intrebuinth su- Banca National& reorgani-
mele ce-i vor fi värsate in baza zeta, a reluat functiunile sale
articolului precedent, in condi- normale de band, de emisiune
tiunile s'i in scopurile specifi- si convertibilitatea biletelor ei
cate in programul de Desvoltare a fost asiguratä in mod regu-
Economica si Financiarä ad bat conform legii monetare, pro-
anexat (anexa C), care face centul de acoperire mentinân-
parte integranta din prezenta du-se in mod sensibil deasupra
lege. minimului legal.
10. In mod general, Mini- Banca National& n'a avut ne-
strul Finantelor este autorizat voie sä feel apel la creditul ce
a incheià orice conventiuni, a i-a fost deschis de grupul de
aproba si, la caz dat, a semna band de emisiune si a fost ad-
mice contracte si documente re- misd, având in vedere restabili-
lative la emisiunea, la vânza- rea monetei nationale pe bazá
rea si la serviciul Imprumutu- de aur, sa participe la Bence
lui autorizat prin prezenta lege de Regulari Internationale.
www.digibuc.ro
LEG1 DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 203

Mäsurile de ordin general, si pusd in vigoare i o parte din


prevdzute in programul de sta- reformele prevdzute in progra-
bilizare, in ce privote atAt mul de stabilizare a fost apli-
Banca Nationalä, cat i finan- catd, celelalte trebuind sä ur-
tele publice si Cane F'erate au meze inteun termen de 3 ani
intrat in aplicare. prevdzut in acest Program.
In cursul anului 1929 noui re- Prima parte a programului
surse fiscale au fost create $i de refacere a Cäilor Ferate
cheltuelile au fost reduse in fost executatä din fondurile Im-
ash fel, cd acest exercitiu a fost prumutului de Stabilizare $i
incheiat cu un u$or excedent. lucrdrile sunt pe cale de a fi
In 1930, plus-valutele primului terminate. Produsul acestui im-
semestru nu s'au mentinut in prumut a fost afectat in intro-
cursul celui de al doilea, din gime in conditiunile prevAzute
cauza depresiunii economice sit, in cea mai mare parte, a si
produse de pe urma scdclerii pre- fost intrebuintat.
tului cerealelor, insd compri- Cassa Autononad a Monopolu-
mdri de cheltueli importante au rilor a fost organizatä in con-
fost Mcute in cursul executdrii ditiunile preväzute pentru func-
bugetului si venituri excep- tionarea ei i Serviciul Impru-
tionale au fost sau vor fi puse mutului de stabilizare a fost
in aplicare $i incasate, astfel ca asigurat in mod regulat con-
sä Implineascä deficitul. form contractului de impru-
Bugetul pe 1931 a fost stabilit mut.
la un nivel de 31.800 milioane S'au luat dispozitiuni pentru
lei, corespunzand in mod sen- completarea in to ate privin-
sibil incasdrilor efective din tele a mäsurilor ce trebuie luate
1929 si, spre a garantà echili- In virtutea Programului de Sta-
brul bugetului de orice eventu- bilizare.
alitate defavorabild, o sumd de In ce prive$te bugetul, prin-
1 miliard i jumätate de lei a cipiul adoptat este de a nu se
fost blocatd asupra cheltuelilor inscrie pe viitor nici in buge-
aprobate, in mod provizoriu, tul general, nici in cel al Insti-
pang in momentul cand situatia tutiilor de Stat autonome, nici
incasärilor va permite de a a- o prevedere de incasdri supe-
yea certitudinea absolutá cá rioarä incasärilor efective medii
prevederile de incasäri vor fi din ultimii trei ani precedenti,
atinse. In orice fel, se vor luà exceptand cazurile de noui ma-
másurile necesare pentru asi- suri, avand o eficacitate valabil
gurarea unui strict echilibru constatatd, astfel ca bugetul
bugetar. Statului i cel al serviciilor au-
Dispozitiunile programului de tonome, inclusiv Cdile Ferate,
stabilizare privind noua Conta- incepand din 1932, sä acopere
bilitate a Statului, reorganiza- in mod efectiv toate cheltuelile,
rea Curtii de Conturi, controlul intre care dobanda i amorti-
angajdrilor de cheltueli, crearea zarea sumelor afectate cheltue-
unei Directiuni a Mi$cärii Fon- lilor de capital. Organizarea ser-
durilor j concentrarea fondu- viciului bugetului la Ministerul
rilor publice la Banca Nati- de Finante va fi astfel desvol-
onalä, au fost aplicate. Legea tatd ca sa permit& stricta apli-
bugetului a fost deasemenea care a acestui principiu.
schimbatd. Dispozitiunile dej è. luate pen-
In ce prive$te Cane Ferate, tru bugetul pe 1931 vor fi com-
legea de autonomie a fost votatä pletate, dad', va fi locul, pentru
www.digibuc.ro
204 LEGI DE UNIF1CARE. 18 Martie 1931

a limità cheltuelile in fiecare Pentru usurarea executárii


tinandu-se cont de inca- clispozitiunilor Programului de
särile lunare efective si pentru stabilizare, relative la reglemen-
a asigura echilibrul real al bu- tarea imprumuturilor externe,
getului. cari prezinta un interes capital
Directiunea Miscarii Generale pentru stabilitatea monetara,
a Fondurilor si Controlul chel- Guvernul a decis de a supune De-
tuelilor angajate vor conlucra legatiei Economice a Guvernu-
pentru a ajunge la acest rezul- lui spre examinare toate proiec-
tat si pentru a asigurà lichida- tele ce comportä fie din partea
rea repede si regulatd a chel- Statului, fie din partea servi-
tuelilor publice. ciilor autonome ale Statului
Pentru a tine cont de reparti- sau controlate de Stat, fie
zarea neegald, in cursul anului, din partea oricäror colectivitati
a incasärilor si cheltuelilor, da- publice, un imprumut extern
torita caracterului agricol al e- direct sau indirect, o furniturä
conomiei romanesti i neregu- pe credit, sau o altä modalitate
laritätii scaclentelor datoriei, ce comporta un angajament de
Ministerul de Finante a consti- plata in strainätate pentru mai
tuit, prin prelevari din incasa- multi ani. 0 lista despre aceste
rile exceptionale din 1930, un proiecte se va tine la zi In mod
fond de rulment de un miliard, constant la Ministerul de Fi-
destinat sa usureze acoperirea nante.
scadentelor datorki externe. Aceasta concentrare va per-
Acest fond va fi urcat, de in- mite de a asigura cu mai
data ce va fi posibil, la 1 mili- multa usurintä colaborarea pre-
ard si jumAtate de lei. El va fi vazutä, in Programul de stabi-
alimentat din värsäminte men- lizare, Capitolul I, Sectia IV, cu
suale fixate la Inceputul fiecä- Banca Nationalä.
rui an si va fi reconstituit in- Pentru a asigura constatarea
tegral la sfarsit de an, odatil ce si publicarea progreselor reali-
se vor fi lichidat cheltuelile zate In restaurarea monetara
se vor fi rambursat avansurile financiarà a tarii, Consilierul
temporare ale Bancii Nationale. Tehnic a fost invitat, dupa ce
In afara de reorganizarea ser- a constatat in al doisprezecelea
viciilor centrale si ale corpurilor raport trimestrial al sän, pu-
de control din Ministerul , de nerea in vigoare a dispozitiuni-
Finante, care va fi completata, lor Programului de stabilizare,
se va intreprinde o revizuire a sa deb, cont, timp de doi ani,
serviciilor de incasári, spre a inteunul sau cloud rapoarte pe
se märi randamentul kr, In an, de aplicarea atat a masuri-
special in ce priveste contribu- lor permanente prevazute In
tiile directe i indirecte i vä- programul de stabilizare, cat
mile. si a dispozitiunilor prezentului
Banca Nationala va terminà Program de Desvoltare.
reorganizarea sa si va mentine In ce priveste Calk Ferate,
strict in conditiunile prevazute Administratia autonoma a C.
In nouile sale Statute lichiditate F. R. va urmári cu energie, cu
activelor sale. Pentru intärirea sprijinul Guvernului, executa-
controlului Isau, in ce priveste rea mäsurilor necesare pentru
calitatea debitorilor sai, Banca realizarea echilibrului financiar
Nationald a intreprins organi- al exploatärii, in termenul pre-
zarea unui serviciu direct de vbizut de programul de stabili-
incasare la scadenta. zare.
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIF ICARE. 18 Martie 1931 205

In acest scop, se va urma o pectarii contractelor, aranja


politica de strictä economie la mente voluntare, intre creditori
cheltuelile de orice natura, debitori, in ce priveste data-
tarifele vor fi adaptate in ash rille cu termen mijlociu, cari
fel ca incasarile sa acopere chel- apasa productiunea agricold.
tuelile de exploatare, precum Creditul pe termen lung, pe
dobanda i amortizarea capita- ipotech, este acela care prezinta
lurilor furnizate Cäilor Ferate mai mult interes pentru econo-
pentru investitiunile lor. mia tárii. Din aceasta cauza.,
Reorganizarea Contabilitatii Guvernul a decis de a favoriza
lor va fi continuatä si terminata in primul rand crearea unui
in termen scurt, astfel ca sa Credit Agricol Ipotecar, dispu-
permita. a se urmäri in orice nand de pe acum de capitaluri
moment situatia financiara a suficiente pentru a-si incepe o-
retelei.Guvernul va asigura peratiunile i susceptibil de a-si
Administratiei autonome a CM- procurà capitaluri in viitor, prin
lor Ferate libertatea necesara emiteri directe de obligatiuni.
pentru conducerea exploatarii in Romania si in strainatate.
sale, conform regulelor intre-
prinderilor comerciale, in spe-
cial in ce priveste incheierea
contractelor personalul i direc- AI doilea imprumut International al
tiunea. O nouä transe de lucrari Cassei Autonome a Monopolurilor
de investire va fi executatä pen-
tru completarea lucrarilor pri- Mijloacele necesare pentru
inei transe. scopurile mai sus aratate vor
Expertul pentru Caile Ferate, fi furnizate printr'o emitere in-
va stabili, cu colaborarea Ad- ternationala de Obligatiuni
ministratiei Cailor Ferate, un complimentare ale Cassei Au-
raport anual in care va expune tonome a Monopolurilor, a cdror
executarea programului de lu- valoare totala va fi de 1.325 mi-
erdri ale transei a doua, ash lioane fraud francezi, care se
cum s'a preväzut i pentru pri- va nurni Imprumutul de Des-
ma transe. Acest raport, care voltare din 1931. Aceasta emi-
va fi publicat, va cuprinde de- siune se va face si serviciul ei
asemenea o expunere a situatiei va fi asigurat in conditiunile
financiare a Cailor Ferate, pre- prevazute de Statutele Cassei
cum si a situatiei traficului Autonome a Monopolurilor
a tarifelor. de Legile i Conventiunile ce o
In afará de acest program de conduc in aplicarea programu-
refacere a retelei Cállor Ferate, lui de stabilizare.
care trebuie sa fie completat cu
o refacere a retelei drumurilor,
Guvernul a recunoscut necesi- A. Creditul Agricol Ipotecar
tatea de a colabora la reorga-
nizarea creditului particular. 0 parte din produsul acestei
Operatiunile legate de stabili- emisiuni, adia, 200 milioane
zarea monetaril au permis des- franci francezi, va fi afectata
rcarea Bauch Nationale de subscrierii unei prime transe de
imobilizärile vechi. S'au facut obligatiuni ale Societatii de
efortAri pentru desvoltarea cre- Credit Agricol Ipotecar a Ro-
ditului, pe termen scurt, pe gaj maniei. In acest scop, imediat
de cereale i Statul îi propune la constituirea acestei Societäti
sa inlesneasca, in cadrul res- in conditiunile stabilite in Pro-

www.digibuc.ro
206 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

tocolul ad anexat, se va sub- bursarea Obligatiunilor Credi-


scrie,in numele Statului Ro- tului Agricol Ipotecar al Bo-
man, pentru o sumg egald, o maniei, in conditiunile stabi-
primd transe de obligatiuni ale lite mai sus.
Creditului Agricol Ipotecar al Programul acestor lucrari,
Romaniei, astfel ca O. se asi- datele si ordinea executdrii lor,
gure functionarea imediata a precum si orice modificare ul-
Societdtii si pentru un timp su- terioard vor fi stabilite de ad-
ficient, spre a-i permite de a-si ministratia competentä, In in-
procura capitalurile necesare in telegere cu expertul pentru cane
viitor, fie direct, fie prin inter- ferate. Cheltuelile vor trelmi sa
mediul institutiilor internatio- se aplice numai lucrdrilor ne-
nale, care vor puted fi create. cesare si esential productive,
Aceste obligatiuni vor trebui sd adich de naturd a produce noui
rdmand blocate in mainile Sta- venituri sau economii corespun-
tului. zand sarcinilor imprumutului
Atka timp cat o piatd inter- rezultancl din aceste cheltueli.
nationall a obligatiunilor So- 0 sumd de 220 milioane franci
ciethtii de Credit Agricol Ipote- francezi va fi afectatd unui pro-
car al Romaniei nu va fi putut gram de refacere a retelei dru-
sd fie creata, sumele pi ovenind murilor. Acest program va fi
din amortizarea obligatiunilor stabilit de administratia corn-
actualmente subscrise' vor semi petentä.
la subscrierea de noui obliga-
tiuni. Cand crearea acestei piete
internationale sau a ceea a In- C. Fond de rulment al
stitutului de Credit Funciar, Tezaurului
actualmente in studiu, sub aus-
piciile Societätii Natiunilor, vor Fondul de rulment de lei
fi permis Societätii de Credit 1
Agricol Ipotecar al României miliard pentru scadentele dato-
de a rambursh obligatiunile riei externe, de care s'a vorbit
subscrise de Stat din produsul mai sus, a primit, in 1930, o
unui nou Imprumut obligato- prima' dotare echivalentd cu
riu, sumele provenite din a- 100 milioane franci francezi. A-
ceastd rambursare vor fi addo- vansul pe termen scurt cu aju-
gite la cele destinate lucrdrilor torul cdruia s'a fd.cut acest vdr-
de investire ale Cdilor Ferate. sdmant, va fi rambursat si do-
B. Refacerea $i desvoltarea edi- tarea fondului de rulment va fi
tor ferate $i a drumurilor inlocuitd si completatä printr'o
prelevare din produsul Imprti-
Din produsul Imprurnutului, mutului de 150 milioane franci
o sumd de 250 railioane de francezi, astf el ca fondul de
franci francezi va fi afectatä rulment sä fie constituit de pe
executdrii unei a doua transe acum cu 1 miliarcl de lei.
de lucrdri pentru refacerea si In afard de aceasta, 50 mili-
desvoltarea cailor ferate, in con- oane franci francezi vor fi in-
tinuarea lucrärilor primei trebuintati pentru completarea
transe ce au fost dejà intre- sumelor cari, la Imprumutul de
prinse cu ajutorul Imprumutu-
lui International din 1929. La Stabilizare din 1929, au fost a-
aceastil suing, se va addogi e- fectate la plata arieratelor Sta-
ventual aceà provenitä din ram- tului si cdilor ferate.
www.digibuc.ro
LEG1 DE UNIFICABE. 18 Martie 1931 207

D. lnvestitiuni productive, in Aces le afecthri vorifi


special pentru agriculturd urmatoarele:
In milioane
de franc!
Lucrárile si cheltuelile pro- flancezi
ductive, in special in interesul
agriculturii, au primit din pro- Cont F: Creditul Agricol
dusul Imprumutului din 1929 o Ipotecar al Romaniei . 200
dotare care a permis sä se ob- Cont G: Chile Ferate .. 250
tind rezultate foarte folositoare Cont H: Drumuri . 220
pentru economia nationald, 'MBA Cont I: Fond de rulment
insuficiente, tinhnd seama de al tezaurului . . . 220
caracterul esentialmente agricol Cont J: Agriculturä si
al tdrii, unde 85% din populatie alte investitiuni pro-
ductive, sumh rancid',
se ocupd cu agricultura. Pentru nand disponibilä si cel
completarea programului de mult 200
desvoltare economicA a Guyer-
nului, o suing ce va fi egald cu Ministrul de Finante va pu-
soldul Imprumutulu,i si maxi- teà, cu viza Presedintelui Curtii
mum cu 200 miliciane franci de Conturi, sd, traseze asupra
francezi va fi afectatà in acelas Contului F, spre a subscrie 0-
scop. 0 parte din aceastä sumä bligatiunile Creditului Agricol
va servi la investitiuni produc- Ipotecar al Romäniei in condi-
tive si mai ales spre a da agri- tiunile stabilite mai sus. El va
puteh, cu aceeas vizá, sd, tra-
cultorilor inlesniri in scopul de seze asupra conturilor I si J.
a-si procurà seminte alese si Directorul general al ailor
masini agricole, si cealaltd, ferate, valabil autorizat de con-
parte pentru crearea unei insti- siliul säu de administratie, va
tutii avhnd ca obiect favoriza- puteà, cu viza Presedintelui
rea aranjamentelor intre credi- Curtii de Conturi, sä traseze a-
tori si debitori agricoli si, prin supra contului G si ministrul
urmare, de a veni in ajutor insarcinat cu drumurile, in con-
micilor proprietari tärani. ditiuni analoage, asupra con-
tului H. Serviciul Imprumutului
va fi asigurat conform Contrac-
E. Intrebuintarea Imprumutului tului de Imprumut ce va inter-
veni.
Totalul produsului emisiunii
de Obligatiuni aditionale ale HI
Cassei Autonome a Monopoluri-
lor va fi värsat direct, de cdtre Dispozifluni de That de guvern fi de
bäncile Insärcinate cu emisiunea Banca Nationalá a României
si in conditiuni analoage celor
ale Imprumutului de Stabili- Guvernul si Banca Nationalá
zare, la Banca Nationald a Ro- vor luh toate másurile necesare
maniei, care va trece contrava- pentru ca dispozitiunile progra-
mului de desvoltare din 1931 sd
loarea in lei, in conturi specialeintre in vigoare at mai curând
deschise in registrele sale si si ca cele ce rärohn sd, mai fie
corespunzdtoare diferitelor afec- aplicate in executarea progra-
tdri prevazute mai sus. mului de stabilizare, sd fie exe-
www.digibuc.ro
208 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

cutate In termenul preväzut de August 1929 asupra organizdrii


3 ani, astfel ca, Incepând din Creditului Funciar Rural si a
1932 cel mai târziu, ele s. poatd, Creditului Agricol 1), afard de
fi aplicate In mod permanent si punctele unde statutele derogd,
durabil, conform angajamentu- precum si dispozitiunilor codu-
lui luat de tara i declaratiei lui de comert, cärora actul con-
cuprinse in Mesajul Regal cg.tre stitutiv, statutele si legea din
Parlament din luna Noemvrie 20 August 1929 nu derogd.
1930. Societatea este dispensatd de
formalitátile i conditiunile pre-
vázute In art. 88, 92 si 138 (lin
LEGE codul de comert.
3. Statul roman garanteazd:
privitoare la crearea Societapi de a) Conform art. 4 din statute,
credit agrlcol ipotecar al României pe o duratá de 33 ani, un divi-
dend anual de 7 la slit& in lei
DIN 18 MARTIE 1931 1) aur, conform legii din 7 Februa-
rie 1929, scutit de orice impozite
1. Se recunoaste ca Societate române, prezente si viitoare, ac-
de Credit Agricol Societatea A- tiunilor de preferintd ale Cre-
nonima, fondatá sub denumirea ditului Agricol Ipotecar al Bo-
de Credit Agricol Ipotecar al mâniei;
RoinAnier. b) Serviciul financiar, atdt, In
Sunt aprobate, in consecintd, ce priveste procentele (dobânzile),
actul constitutiv (anexa A), sta- cat si amortizarea, potrivit clau-
tutele (anexa B). zelor din contractele de emisiune,
Aceste documente vor fi publi- a tuturor obligatiilor cari vor fi
cate In Monitona Oficial odatd, emise de societate si aceasta pe
cu legea de fatd, din care vor tot timpul duratei acesteia;
face parte integrantd. c) Rambursarea a nticipatd au-
Societatea va luà fiintä prin tomata a obligatiunilor mai sus
faptul acestei publicatii, dar nu ardtate, In caz de schimbare,
va putea Incepe operatiile sale care ar fi recunoscutd ca pre-
decât In ziva când se vor fi fá- judiciabild obligatarilor, si care
cut numirile Guvernatorului, schimbare ar fi adusil fie In le-
consilierului tehnic si a admi- gislatia româneascd, fie In sta-
nistratorilor si censorilor; aceste tutele societátii.
diferite numiri trebuind sd fie Se mentioneazd, totus, cit sta-
completate Inteun termen de tutele vor putea fi modificate,
maximum 4 säptämâni, socotit dacd este locul, in vederea parti-
dela publicarea prezentei legi. cipárii societdtii la operatiunile
2. Societatea de Credit Agri- Creditului International Agricol.
col Ipotecar al României, care care s'ar crea sub egida Socie-
va functionet potrivit statutelor Valli Natiunilor, pentru a le pune
anexate (anexa B), va fi supusá In concordantä cu acelea ale a-
dispozitiilor i va beneficia de cestei institutii, dar sub conditia
toate avantajele legii din n ca aceste schimbdri sä nu aducl
nici o atingere drepturilor de-
1) Aceastã Lege dimpreura cu anexele A tindtorilor de actiuni, de prefe-
B, s'a votat de Adunarea Deputatilor si
Senat In sedintele dela 18 Martie 1931; s'a
rintá si de obligatiuni.
promulgat cu Decret No.802/931 si publicat Pe lângd aceasta si pe tot tim-
In Monii. Oficial No. 64 bis din 18 Martie
1931. A se vedea si Legea pentru Thilinta- I) A se vedea Legea pentru organizarea
rea Institutului de credit ipotecar tranzi- Creditului Rural si a Creditului Agricol,
twit; din 9 Aprilie 1930 la pag, 200 vol. XVIII din 20 August 1929 la pag. 1125, vol. XVII.
www.digibuc.ro
L EGI DE UNIFICARE, 18 Martie 1931 209

pul duratei obligatiunilor Credi- tare din 1931, emis de cätre


tului Agricol Ipotecar al Roma- Cassa Autonomd a Monopoluri-
niei, Statul se obligà sa nu ga- lor Regatului României, obliga-
ranteze obligatiuni ale altor so- tiunile cari vor fi emise de catre
cietäti, avänd un obiect similar, Creditul Agricol Ipotecar al Ro-
cu singura exceptie a obligatiu- mâniei $i este autorizat sá in-
nilor Bäncii Agriculturii a Ro- cheie toate conventiunile nece-
mâniei, actualmente in curs de sare si sá ia toate mäsurile pe
constituire cu participarea Sta- care le va necesità cumpärarea,
tului. subscrierea acestor obligatii
Garantia datä de Stat in fa- rambursarea lor, in conditiunile
voarea acestor din urmä obliga- prevázute in programul de des-
tiuni nu va puteà fi insotitä de voltare economicá si financiará
nici un gaj. i cu nici o asigu- din 1931.
rare superioard acelora care vor
fi acordate pentru obligatiile de
Credit Agricol Ipotecar al Roma-
niei.
ANEXA A
Contestatiile ce s'ar puteà pro- Actul constitutiv al societälli de
duce asupra interpretärii si a- Credit Agricol ipotecar al României
plicärii dispozitiunilor de mai
sus, vor fi judecate de un tribu- I. Se constitue, potrivit statu-
nal arbitral, compus din 3 ar- telor aläturate, cari vor face
bitri, numiti, unul de catre de- parte integrantá din prezentul
tinátorii titlurilor garantate act, o societate de Credit Agricol,
(excluzandu-se Statul), hotarind denumitä:
cu majoritatea capitalului, al Societatea de Credit Agricol
doilea de catre Statul roman, Ipotecar al României".
al treilea de catre cei 2 arbitri II. Obiectul acestei societáti
astfel desemnati.
In caz de dezacord, pre$edin- este determinat de art. 3 din
tele Curtii permanente de justi- statute.
tie International's'. dela Haga va Societatea va face deasemenea
desemnâ pe al treilea arbitru toate operatiile prevázute la art.
dintre judecatorii acelei Curti. 5 din statutele sale.
Dacá una din parti nu si-ar III. Capitalul initial al Socie-
desemna arbitrul ei, inteun ter- tatii este de 330.000.000 lei aur,
men de 15 zile, dupä primirea astfel cum sunt definiti in legea
cererii ce-i va fi facutä de atre monetará din 7 Fevruarie 1929.
partea cealaltd, aceasta parte va Acest capital este divizat in
cere desemnarea presedintelui 66.000 actiuni de câte 5000 lei
Curtii permanente de justitie In- aur, din cari:
ternationalä. 34.000 actiuni ordinare, $i
4. Ministerul de Finante este 32.000 actiuni de preferinta.
autorizat sá subscrie sau sg, cum- Capitalul mai sus ardtat a fost
pere pentru o suing.' de franci subscris si actiunile respective
francezi 200.000.000, prelevatá a- au fost repartizate dupä cum
supra Imprumutului de Desvol- tirmeazg.:
A ctiuni Actiuni de
Lei aur ord i nar e preferi ntä
1. Statul roman a subscris . . 170.000.000
sumä pentru care i se atribue. . 33.000 1.000
2. Báncile subscriu dupä cum
urmeaza:
I
www.digibuc.ro
MY NJ
210 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

Actiuni Actiuni de
ei aur ordinare preferint X

La Banque de Paris et des Pays


Bas din Paris, lucränd atat In nu-
mele sat' cât i In numele unui
grup de institutiuni franceze si
belgiene 25.000.000 5.000
sumà pentru care i s'a atribuit .
(Aceste institutiuni fundatoare
vor puted fi desemnate s,i enumd-
rate in actul constitutiv, pentru
participatiunile lor respective, cel
mat tärziu In termen de 20 zile
dupà publicarea legii care creeaza
some tatea).
3. International Telephone &
Telegraph, Corporation 25.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit . 5.000
4. Deutsch Bank und Disconlo
Gesellschaft, Berlin . . . . . 25.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit 5.000
5. D-nii Mendelssohn & Co. Am-
sterdam din Amsterdam 25.000.000
sumá pentru care i s'a atribuit . 5.000
6. A. B. Kreuger & Toll, Stock-
holm . .. . . . . . 25.000.000
sumh pentru care i s'a atribuit . 5.000
7. Hambros Bank Ltd,. Londra
si d-nii Lazard Bros & Co. Ltd.,
Londra . . 12.500.000
su mä pentru care i s'a atribuit . 2.500
8. Crédit Suisse, Zurich 12.500.000
sumä pentru care i s'a atribuit , 2.500
9. Banca de Credit Roman.
Bucuresti . . . , . 10.000.000
sumä pentru care i s'a atribuit . 1.000 1.000
330.000.000 34.000 32.000
Asupra capitalului subscris de majoritate, vor 1ntocm1, potrivit
330.000.000 lei aur se va värsh art. 15 din statute, o listg de
de cgtre subscriitori, Indatd dupg
3 (trei) persoane, In vederea a-
promulgarea legii, care va a- legerii unui Guvernator, pe care
proba actul constitutiv si statu-
o vor prezentà Consiliului de
tele, 30% din aceastä, sumä, laMinistri, Intr'un termen de 2
Banca Nationalg a României. sgptdmâni, dupg promulgarea
Actiunile de preferintá vor fi
legii, prin care se va aprobd ac-
nominative pând la värsarea in-tul constitutiv si statutele.
tegralg a capitalului subscris. 2. Cei dinted administratori ai
Actiunile ordinare apartinând societigii vor fi numiti in ter-
statului vor rämâne nominative men de 4 sgptgmâni dupg pro-
mulgarea legii care va aprobh
chiar i dupil completa achitare.
IV. 1. Ministrul de Finante actul constitutiv i statutele,
actionarii detingtori ai actiuni-
dupd cum urmeazd:
lor de preferintg, hotdrind cu Sase administratori de cgtre
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARF. 18 Marble 1931 211

Consiliul de Ministri al Roma- Societatea isi are sediul la Bu-


niei, in numele detinätorilor de curesti.
act iuni ordin are ; Durata sa este ilimitatá.
Sase administratori de catre 3. Ea are de obiect:
detinátorii actiunilor de prefe- 1. SA imprumute cu ipotecä pe
rintà, hotrtrind cu majoritate. imobile, cu sau fárá construe-
3. In acelas termen de 4 sgp- tiuni i cari fac obiectul unei
tdmani Ministrul Agriculturii exploatári agricole, inclusiv ace-
va numi i consilierul tehnic, lea ale improprietáritilor si ale
dupà recomandarea detinatorilor incapabililor, potrivit art. 39 din
de actiuni de preferintä, hotä- legea pentru organizarea Credi-
rind cu majoritate. tului Funciar si a Creditului A-
4. Doi censori si doi censori- gricol, promulgatá la 20 August
supleanti vor fi numiti pentru 1929, sume rambursabile, fie pe
primul exercitiul de cdtre Mini- termen lung, prin anuitati, fie
strul de Finante al României; pe termen scurt, cu sau fárá a-
un censor si un supleant vor mortizare.
fi numiti de cátre detinátorii ac- Din produsul emisiunilor de
tiunilor de preferintk hotärind obligatiuni ulterioare celei din-
cu majoritate in acelas termen tâi emisiuni, 25 la sutá va putea
de 4 sâptämâni. fi Intrebuintat si in operatiuni
5. Consiliul de administratie pe ipoteci urbane.
nu va puteh fi convocat cleat 2. Sä creeze si sg, negocieze o-
dupä numirea Guvernatorului, bligatiuni pentru o valoare care
consilierului tehnic, celor 12 ad- nu poate depási sumele datorite
ministratori si a censorilor si de Imprumutatii ei.
censorilor-supleanti. Societatea poate tratà cu corn-
paniile de asigurare române sau
strAine, in scop de a inlesni li-
ANEXA B. berarea imprumutatului.
Societatea nu poate face nici
STATUTE o operatiune de cumpärare, de
report sau de avansuri pe pro-
Creditul agricol ipotecar al Rornâniei priile ei actiuni.
Societatea are drept sä doban-
CAPITOLIIL I deasca imobilele urbane si ru-
rale, necesare functionärii ei.
Object. Capital. Actium 4. Capitalul social este fixat
la suma de 330.000.000 lei aur,
1. S'a constituit intre proprie- fiind moneta definitivä prin le-
tarii de actiuni, mai jos create, gea din 7 Fevruarie 1929 (1 leu
o societate anonimä românk aur 9 miligrame aur pur).
care va fi cärmuitä: El se imparte in 66.000 actiuni
De actul constitutiv din 9 Mar- A. 5000 lei aur fiecare. Aceste ac-
tie 1931. tiuni sunt de 2 categorii:
De prezentele statute.
De legea din 20 August 1929, 1) 34.000 actiuni ordinare, din
pentru organizarea Creditului cari 33.000 cel putin vor fi sub-
Funciar Rural si a Creditului A- scrise de Statul Roman.
gricol. 2) 32.000 actiuni de preferintk
De codul de comert. al cAror dividend de 7 la sutá
2. Denumirea sociald va fi: In lei aur, definiti prM legea din
Creclitul Agricol Ipotecar al 7 Fevruarie 1929, scutit de orice
Românier. impozite române, prezente sau
www.digibuc.ro
212 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

viitoare, este garantat de Stat g) In scrisori de schimb sau


pe timp de 33 ani. efecte de comert, cu a semnd-
Dupà acest termen de 33 ani turi cel putin, date in ordinul
aceste actiuni vor deveni numai societätii ei reescontabile la
prioritare, cu 6 la sutà in lei Banca National& a României.
aur, definiti prin 'legea din 7 Totue, intrebuintärile mentio-
Fevruarie 1929, fära garantia nate la § f i g nu vor trebui sä
guvernului. treaca 1/10 din capital ei re-
Actiunile ordinare ei actiunile zerve;
de preferintä vor trebui sá fie h) In sfareit, in avansuri de
liberate pentru 30 la sutá, in sume necesare pentru acoperirea
ziva constituirii societätii. anuitätilor semestriale, dato rite
Actiunile vor rämâne nomina- de imprumutati sau ca pret al
tive pând la completa lor achi- proprietätilor dobândite, con-
tare; ele vor pute& fi in urmá form statutelor, in urma execu-
nominative sau la purtiltor, a- tärilor gajurilor luate de cätre
fart"). totus de actiunile ordinare so cietate.
apartinând Statului roman, cari Cu exceptia numai a sumelor
vor rämâne pentru totdeauna necesare fondurilor de rulement
nominative ei inalienabile; ele si nevoilor curente ale societatii,
vor putett cu toate acestea sá toate intrebuintárile prevAzute
fie inscrise fie in numele Sta- in prezentul articol, cari nu vor
tului insus, fie pe numele In- fi in monete sträine, vor trebui
stitutiunilor sau aeezärnintelor sä fie in lei aur.
publice care depind direct de 6. Capitalul social poate fi
Statul roman. sporit odatä sau in mai multe
Drepturile respective ale actiu- rânduri, prin crearea de actiuni
nilor ordinare ei ale actiunilor noui, de tipul actiunilor ordi-
de preferint`a sunt definite prin nare", exclusiv si de aceeas va-
prezentele statute. loare nominal& ca ei actiunile
5. Capitalul värsat ca i fon- dejà existente, reprezentând fie
durile apartinând societätii, in aporturi in naturg,, fie numerar,
afar& de capitalul ei, cu rezerva in virtutea unei hotáriri a adu-
dispozitiilor art. 79 de mai jos, närii generale, luate aeb., cum
vor fi intrebuintate exclusiv: este arätat la art. 38 de mai jos.
a) La cumpárarea de imobile, Aceasta adunare fixeaz& condi-
destinate numai functionärii ser- tiunile emisiunii nouilor actiuni
viciilor societätii; sau delega puterile ei in aceastä
b) In numerar, in devize, in privintd consiliului de admini-
depozite de 'Jana, pe termen stratie.
la vedere; In caz de sporire fäcutä prin
e) In bonuri de tezaur, In tit- emisiune de actiuni, plätibile in
luri de stat româneeti sau ga- numerar, ei in afarä de o hotä-
rantate de Statul roman ei co- rire contrará a adunärii gene-
tate in strilindtate, ei in titluri rale, proprietarii de actiuni an-
ipotecare urbane; terior emise, oricare ar fi cate-
d) In obligatii de ale societätii; goria lor, ei care au fäcut vär-
e) In imprumuturi ipotecare, säminte cerute au (ei sau con-
realizate in conditiunile determi- cesionarii lor) un drept de pre-
nate de statute; ferintä la subscrierea actiunilor
f) In reporturi sau avansuri noui in proportia numärului de
asupra titlurilor admise de actiuni ce fiecare posedà in acel
Banca Nationalä a Româniel, ca moment. Acest drept va fi exer-
garantii a avansurilor sale; citat in .formele, termenele si
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 213

conditiunile determinate de con- Societatea poate scoate In vân-


siliul de administratie. Aceia zare actiunile asupra cärora vär-
dintre actionari, cari nu vor a- sämintele sunt in intärziere, con-
yea. un numär de titluri sufi- form art. 170 din codul de co-
ciente pentru a obtine o actiune, rnert.
se vor puteh asocih pentru a-si Titlurile actiunilor astfel vân-
exercith drepturile kr, färä insä dute devin nule de plin drept
sä poatä, rezultà dintr'aceasta o si se libereazd cumpärätorilor
subscriere indivizL noui titluri, purtând aceleasi nu-
Adunarea generald poate dea- mere de actiuni.
semenea, In virtutea unei hotä- In consecintà, orice actiune
luate ash cum se aratä, mai care nu poartä mentiunea regu-
jos, sA decidà reducerea capita- latä cA värsämintele scAzute au
lului social, pentru orice cauz5, lost efectuate, inceteazd de a fi
sau In orice fel ar fi, sub rezerva negociabild i nici un dividend
totus ca In caz de reducere vo- nu i se plateste.
luntarä i anume pe calea ram- Ilezultatul vânzärii ziselor ac-
bursa/1i In numerar, capitalul tiuni se imputä asupra ceeace i
&A fie totdeauna mentinut la 1/10 se datoreste societätii de cAtre
din obligatiunile emise i aflate actionarul expropiat la termo-
in circulatie. nek cuvenite, actionarul expro-
7. Valoarea actiunilor noui priat rämânând dator cu dife-
subscrise se va plAti fie la sediul renta in minus sau profitând
social, fie In orice alt loc, indi- de excedent.
cat in acest scop, fie in totali- DacA vanzarea nu se poate
tate In momentul subscrierii fie face, din lipsa de cumpärätori,
in rate de 3/10 cel putin In mo- Societatea va putea sA declare
mentur subscrierii si restul, o- actiunea decázutä i sä retinä
datä sau in mai multe ränduri, värsämintele fäcute pentru achi-
in baza unei hotäriri a consiliu- tarea ei sau sä exercite, in con-
lui de administratie, care va fixà tra subscriitorilor 5i cesionari
quantumul sumei cerute, cAt kr, drepturile derivand din obli-
locul i epoca la care vArsämin- gatiiIe ce acestia au contractat.
tele vor trebul sä fie fäcute. 9. Actiunile la purtätor sunt
Cererile de fonduri se aduc la transmisibile prin simplä tradi-
cunostinta actionarilor printr'o tiune.
instiintare inseratd, o lunä Proprietatea actiunilor nomi-
inainte de epoca fixatä pentru native se stabileste prin inscrie-
fiecare värsämänt, in Monitorul rea lor In registrul indicat In
Oficial, inteo foaie de anunturi art. 142, alin. 1 din codul de
legale din Paris si inteun ziar comert.
din Bucuresti. Cesiunea actiunilor se face
Subscriitorii i diferitii cesio- conform art. 171 din codul de
nari sunt responsabili de achi- comert.
tarea actiunilor kr, chiar dacä Actiunile la purtätor pot sd
le-ar fi insträinat. fie convertite In actiuni nomi-
8. In caz de neefectuarea vär- native si acestea in actiuni la
shmintelor din sumele cerute a- purtätor, In afará de exceptiunile
supra actiunilor la epocile deter- preväzute la art. 4 din prezentele
minate, conform art. 7, se dato- statute.
reste dobandä de 12 la sutä pe 10. Titlurile provizorii sau de-
an, socotitä pe fiecare zi de In- finitive de actiuni sunt extrase
tArziere, färä sä fie nevoie de o din registrele h-souche, Investite
cerere In justitie. cu un numár de ordine, cu si-
www.digibuc.ro
214 LEG! DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

giliul societiltii, semratura gu- Guvernatorul este de drept ad-


vernatorului si aceea a unui ad- ministrator si presedinte al con-
ministrator. siliului de administratie.
11. Actiunile sunt indivizibile El este numit prin decret re-
fat& de societate, care nu recu- gal, clinteo list& de 3 persoane,
noaste decât un singur proprie- prezentata Consiliului de Mini-
tar de actiune. stri, pentru prima oarä, in urma
Proprietarii indivizi de actiuni acordului dintre Ministerul de
sunt tinuti sd se fac& reprezen- Finante si subscriitorii de ac-
tanti fat& de societate prin unul tiuni, de preferintil, hotärind cu
singur dinre dânsii. majoritate, apoi, in cursul vietii
12. Actionarii nu sunt respon- sociale, de adunarea general&
sabili cleat pan& la concurenta extraordinard.
valorii actiunilor ce posedd; Numirea sa va fi fácutá pen-
peste aceasta orice cerere de fon- tru o perioada de 10 ani, reinoi-
duri este oprit&. bird, si onorariile sale vor fi
13. Drepturile si obligatiunile fixate de Consiliul de admini-
rezultänd dintr'o actiune se a- stratie, de acord cu Ministrii de
plied titlului, ori in câte mâini Agricultur& si de Finante. El va
ar trece. Posesiunea unei actiuni putea fi revocat prin Decret Re-
atrage deplin drept aderarea la gal, dupá propunerea Consiliu-
statutele societdtii si la hotäri- lui de Ministri, cu asentimentul
rile luate de adunarea generald. prealabil al adunärii generale
Mostenitorii sau creditorii unui extraordinare.
actionar nu pot, sub nici un Inainte de a intr.& in functiune,
pretext, SA ceard aplicarea de el trebuie s& justifice cd posed&
sigilii pe titlurile si hârtiile so- cel putin 50 de actiuni ordinare,
cietAtii, sä ceará partajul sau li- sau de preferintá. Aceste actiuni
citatia, nici sb", se amestece in r&mâne afectate garantiei gestiu-
nici un f el in actele administra- nii sale: ele sunt nominative, ii
tiei societätii; ei trebuie, pentru se aplicd un sigiliu si sunt ina-
exercitarea drepturilor kr, sä se lienabile pe timpul duratei func-
raporteze la inventariile sociale tiunii sale.
si la deciziunile adundrii gene- 16. Guvernatorul numeste si
nerale. revoaca pe toti agentii (functio-
oricärei ac- narii) societätii, cu exceptia con-
14. Dividendele silierului tehnic; el vegheazI la
tiuni, fie nominativd, fie la pur- organizarea tuturor serviciilor.
ator, sunt valabil plâtite deti- El semneaz& corespondenta, ia
ngtorului titlului sau cuponului. mäsuri pentru achitarea sumelor
Cupoanele neprezentate la datorite societätii, semneazá
plat& in 5 ani dela scadentä sunt toate chitantele cu sau fárá luare
prescrise in folosul societ&tii. Va- de ipotecá, andosarea si achita-
loarea corespunzdtoare va fi vtir- rea efectelor, mandatelor asupra
sat& la fondurile de rezervá ale tuturor casieriilor unde s'ar
societätii. gdsì fonduri apartinând socie-
tätii.
CAPITOLDL II El executá toate hotâririle con-
siliului de administratie si sem-
Administratia Societäfli neazá singur actele ce rezultá
din aceste hotAriri.
15. Conducerea afacerilor so- El indeplineste toate actele de
ciale este exercitatil de un Gu- conservare, reprezinta societatea
vernator. fatá de terti si exercitä, actiu-
www.digibuc.ro
LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931 215

nile in justitie, atat ca reclamant nabile pe toata durata functiunii


cat si in aparare. lui.
El semneaza titlurile actiuni- Onorariile lui vor fi fixate de
lor si operatiunilor, impreuna cu catre consiliul de administratie
un admistrator. de acord cu Ministrul de Agri-
17. Guvernatorul poate exer- cultura si de Finante.
cità prin mandatari, pentru 19. Societatea este admini-
unul sau mai multe scopuri a- strata de un consiliu de admi-
nume determinate, toate puterile nistratie, care se compune din
ce-i sunt delegate. Mandatul tre- guvernator, presedinte al consi-
buie sa cuprindä arátarea obiec- liului de admin.istratie, consilie-
tului si trebuie sa fie dat prin rul tehnic si exiministratorii.
act autentic. 20. Administratorii, in afará
18. Pe lânga societate va de guvernator si de consilierul
functiona un consilier tehnic, tehnic sunt In numär de 12. Ei
care este administrator de drept. sunt numiti de adunarea gene-
El poate sa fie ales vice-prese- rala a actionarilor pentru 4 ani
dintele consiliului de admini- si anume: sase dupe,' desemna-
stratie. rea detinatorilor de actiuni or-
El este numit, pentru prima dinare, si
oark de Ministrul de Agricul- sase dupa clesemnarea detina-
tura, dupa recomandarea sub+, torilor actiunilor de preferintk
scriitorilor de actiuni, de pre- botarind cu majoritate.
ferinta, hotarind cu majoritate, Dacd in urma emisiunilor ul-
apoi in cursul vietii sociale, dupä terioare de actiuni ordinare noui,
recomandarea membrilor consi- numärul actiunilor de preferinta
liului, reprezentând actiunile de ar reprezentà mai putin de 40 la
preferinta. Numirea sa este f a- sun', din numtirul total de ac-
cuta pe o perioada de 10 ani, tiuni emise, cei 12 administra-
reinoibila. El nu poate fi revocat tori vor fi desemnati de catre
dealt cu asentimentul prealabil detinatorii de actiuni ordinare
a jumátate plus unul din per- si detinatorii de actiuni de pre-
soanele care au calitate sa-1 re- ferinta, proportional cu numärul
comande. El trebuie se', fie re- actiunilor ordinare de o parte si
vocat daca junaltate plus unul actiunilor de preferinta de alta
dintre aceste persoane o cer. El parte.
colaboreaza cu guvernatorul, In Functiunile de Guvernator, de
toate actele de gestiune si avizul consilier tehnic si de admini-
lui trebueste luat in prealabil a- streor nu pot fi exercitate de
supra tuturor chestiunilor im- persoane investite cu functiuni
portante, ea de pild'a: organiza- publice in Romania sau cu un
rea serviciilor, regulamente, a- mandat electiv.
cordare de credit si celelalte ope- Totus, in mod exceptional adu-
ratiuni prevazute la art. 23 si 24. narea generalti a actionarilor, de
El indeplineste functiunile de acord cu Guvernatorul, consilie-
guvernator, in caz de absenta a rul tehnic si consiliul de admi-
acestuia sau de vacantd. Inainte nistratie va putea scud de acea-
de a intrá in functiune, el tre- sta incompatibilitate persoanele
buie sa justifice proprietatea a având o competenta deosebita si
50 actiuni ordinare sau de pre- recunoscuta in materie de credit
ferinta. Aceste actiuni rämâne ipotecar, cu conditiunea ca a-
afectate pentru garantarea ge- ceasta incompatibilitate sa fie
stiunii sale; ele sunt nominative, mentinuta in orice moment pen-
poarta un sigiliu si sunt inalie- tru Guvernator, consilierul teh-
www.digibuc.ro
216 LEGI DE UNIFICARE. 18 Martie 1931

nic $i 8 cel putin din membrii absenti din grupul de actiuni de


consiliului de administratie. preferinta.
Administratorii sunt supu$i Consilierul tehnic poate sa
reinoirii ate 1/3 in fiecare an. desemneze, cu consimtimântul
La inceput, pe cale de tragere majoritátii consiliului, un ajutor
la sorti si in urma, dupä ve- care 11 va Inlocui pe timpul lip-
chime, de a$A, fel ca nici un ad- sei sale cu aceleasi puteri.
ministrator sä nu poata, ramâne Acest ajutor poate sa fie con-
in functiune mai mull de 4 ani, vocat la toate adunarile consi-
fard sa fie reales. liului, chiar claca consiierul
Orice administrator, a cdrui tehnic este prezent $i va asistà
mandat incete