Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Figura A.1
∙ Efortul unitar net mediu pnet pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatia:
[kPa] (A.8)
unde:
Q suma încarcarilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundatiei si a
umpluturii de pamânt care sta pe fundatie, în gruparea fundamentala, în kilonewtoni;
A suprafata în plan a talpii fundatiei, în metri patrati;
greutatea volumica medie a pamântului situat deasupra nivelului talpii fundatiei, în
kilonewtoni pe metru cub;
Df adâncimea de fundare, în metri.
Observatie – În cazul gropilor de fundare cu latimi mari (B > 10 m) executate în terenuri coezive,
când exista posibilitatea ca fundul sapaturii sa se umfle dupa excavare, efortul unitar net mediu
pe talpa fundatiei se accepta
pnet = pef fara a considera efectul de descarcare al greutatii pamântului excavat. În acest caz,
pentru calculul tasarilor în domeniul de presiuni pef < γDf, se pot utiliza valorile modulului de
deformatie liniara la descarcare , determinate conform STAS 8942/3‐80.
∙ Pamântul situat sub nivelul talpii de fundare se împarte în straturi elementare, pâna la
adâncimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se
constituie din pamânt omogen si trebuie sa aiba grosimea mai mica decât 0,4 B.
Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare, se calculeaza
eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei, cu relatia:
[kPa] (A.9)
unde: coeficientul de distributie al eforturilor verticale, în centrul fundatiei,
pentru presiuni
uniform distribuite pe talpa, dat în tabelul B.12, în functie de rapoartele L/B si z/B;
L lungimea fundatiei dreptunghiulare, în metri;
B latimea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, în metri;
z adâncimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii
fundatiei, în metri;
pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform relatiei A.8 în kilopascali.
Tabelul A.12
Fundatii în forma de:
dreptunghi, cu raportul laturilor L/B
z/B cerc
1 2 3
∙ Zona activa în cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adâncimea
z0 sub talpa fundatiei, la care valoarea efortului unitar vertical datorat încarcarii fundatiei
devine mai mic decât 20% din presiunea geologica la adâncimea respectiva:
(A.10)
În situatia în care limita inferioara a zonei active rezulta în cuprinsul unui strat având modulul
de deformatie liniara mult mai redus decât al straturilor superioare, sau având ,
adâncimea z0 se majoreaza prin includerea acestui strat, sau pâna la îndeplinirea conditiei:
(A.11)
În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilita apare un strat practic incompresibil
(E > 100.000 kPa) si exista siguranta ca în cuprinsul acestuia, pâna la adâncimea
corespunzatoare atingerii conditiei A.10, nu apar orizonturi mai compresibile, adâncimea zonei
active se limiteaza la suprafata acestui strat.
Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:
, [mm] (A.12)
unde: coeficient de corectie egal cu 0,8;
efortul vertical mediu în stratul elementar i, calculat cu relatia:
unde: efortul unitar la limita superioara, respectiv limita inferioara a stratului
elementar i, calculat cu relatia (A.9), în kilopascali;
hi grosimea stratului elementar i, în metri;
Ei modulul de deformatie liniara al stratului elementar i, în kilopascali;
n numarul de straturi elementare cuprinse în limita zonei active.
Observatii:
1. Pentru fundatiile de forma speciala în plan, la care distributia presiunilor pe talpa se admite
sa se considere uniforma, eforturile la limitele straturilor elementare se pot determina
conform prevederilor din cap.3.
2. Pentru distributii de presiuni pe talpa, diferite de cea uniforma, calculul eforturilor se
efectueaza cu metode corespunzatoare.
∙ Pentru calculul tasarii suplimentare într‐un punct al unei fundatii, sub influenta încarcarilor
transmise de fundatiile învecinate si a supraîncarcarii terenului în vecinatatea fundatiei
respective, eforturile corespunzatoare se determina prin metoda punctelor de colt.
Efortul la adâncimea z a unui punct aflat pe verticala coltului unei suprafete
dreptunghiulare încarcata cu presiunea uniform distribuita pnet, se calculeaza cu relatia:
[kPa] (A.13)
unde: coeficientul de distributie al eforturilor verticale la coltul suprafetei încarcate, care se
ia
conform tabelului A.13 în functie de rapoartele L/B si z/B;
L lungimea suprafetei încarcate, în metri;
B latimea suprafetei încarcate, în metri;
z adâncimea punctului considerat, fata de nivelul de aplicare a încarcarii, în metri;
pnet presiunea uniform distribuita pe suprafata încarcata, în kilopascali.
Tabelul A.13
Fundatii în forma de dreptunghi cu raportul laturilor L/B
z/B 1 2 3
Observatie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B si L/B se admite interpolarea liniara a
valorilor .
Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul pe verticala unui punct P sub o
fundatie aflata la o distanta oarecare de o suprafata dreptunghiulara ABCD, încarcata cu o
presiune uniform distribuita pnet (fig. A.2):
[kPa] (A.14)
unde: coeficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG;
idem, pentru dreptunghiul GPFD;
idem, pentru dreptunghiul BEPH;
idem, pentru dreptunghiul HPFC.
Observatie – Pentru fundatiile de forma speciala în plan, la care distributia presiunilor pe talpa
se admite sa se considere uniforma, eforturile pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se
pot determina cu ajutorul metodei punctelor de colt, prin aproximarea formei reale a fundatiei
cu un numar de suprafete dreptunghiulare si suprapunerea efectelor.
Figura A.2