Sunteți pe pagina 1din 6

LIPIDE

Lipidele sunt o grupă de substanţe organice, componente ale materiei vii, insolubile în apă şi solubile în solvenţi organici
(eter, acetonă, benzen ş.a.). Ele sunt compuşii organici ai carbonului, hidrogenului şi oxigenului. Rezultă din esterificarea acizilor
graşi cu diferiţi alcooli. Au rol plastic si energetic.
Din punct de vedere chimic, sunt substanţe organice cu molecula mai mult sau mai puţin complexă, constituită din acizi graşi
şi glicerol (glicerină).
Acizii graşi pot fi: saturaţi (stearic C18:0, palmitic C16:0, meristic CC14:0, lauric C12:0) şi nesaturaţi (oleic C18:1, linoleic
C18:2, linolenic C18:3, arahidonic C20:4)
În general, grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi sunt solide la temperatura obişnuită, iar cele bogate în acizi graşi nesaturaţi
sunt lichide.
In materialele vegetale, lipidele se gasesc in peretii celulari, in protoplasma si in sucul celular, in semintele si in pulpa
fructelor (cel mai ridicat procent este de peste 20%), cantitati mai mici de lipide se pot gasi si in epiderma frunzelor, tulpinilor, florilor
si fructelor.
Cantitati apreciabile de lipide se mai gasesc si in bacterii, alge, ciuperci, licheni, muschi.
Lipidele in asociere cu proteinele formeaza compusii numiti lipoproteine iar cu ozele si proteinele formeaza compusii numiti
glicolipoproteine.
COMPOZITIE CHIMICA
Constituientii de baza ai lipidelor sunt esterii obtinuti dintr-un alcool mono sau polinesaturat, aciclic sau ciclic (saturat sau
nesaturat) si unul sau mai multi acizi grasi saturati sau nesaturati.
In afara esterilor (componentii de baza ai lipidelor) se mai pot intalni unii acizi anorganici (fosforic, sulfuric), aminoacizi, o
serie de zaharuri glucoza, arabinoza).
Avand o compozitie chimica complesa, lipidele se clasifica in:
Lipide simple alcatuite numai din C, H si O (dupa natura alcoolului se impart in:
- gliceride (conţin clicerol); sunt cele mai răspândite lipide în natură.
- steride (conţin sterol,ex. colesterol);
după origine, pot fi:
 zoosteroli (colestorolul);
 fitosteroli (sitosterolul);
 micosteroli (ergosterolul).
Steridele se găsesc în cantităţi mici în toate ţesuturile animale şi vegetale, concentrate în ficat, creier, măduva spinării, gălbenuşul de
ou, icre, grăsimile din lapte.
- ceride (conţin alcooli superiori cu 20-30 atomi de C); Sunt substanţele componente ale suprafeţei multor legume şi fructe,
micşorând evaporarea apei. Se mai gasesc în ceara de albine şi în lanolină.
-etolide (contin esteri interni, ciclici ai unor hidroxiacizi superiori).
Lipide complexe conţin, spre deosebire de cele simple, acid fosforic, aminoalcooli, aminoacizi şi glucide.
Ele se împart în:
- fosfatide;
- sfingolipide.
Fosfatidele sunt cele mai răspândite. Ele intră în structura lipidelor membranelor celulare şi
subcelulare.
- Sursele: se găsesc în gălbenuş, ficat, lapte, şi mai puţin în uleiurile vegetale
Sfingolipidele nu conţin glicerol; în locul lui au un aminoalcool – sfingozina.
Proprietati fizice
Uleiurile grase sunt lichide la temperatura normala, incolore sau slab galbui, mai rar de culoare verde (uleiul de canepa,
uleiul de dovleac). In stare proaspata au un miros slab perceptibil, gustul este dulceag si prezinta reactie neutra.
Prin conservare si in prezenta aerului capata reactie acida. Prin racire la 0 0C pana la -160C unele uleiuri depun gliceridele
acizilor palmitic si stearic.
Grasimile animale sunt moi sau solide (dependent de continutul in esteri ai acizilor grasi saturati palmitic sau stearic), sunt de
culoare alba sau slab galbuie. Grasimile obtinute de la pesti si animalele marine sunt in general lichide. Ceridele sunt solide.
Densitatea tuturor substantelor grase este <1 variind intre 0,910 – 0,940 g/cm3. Uleiul de ricin ajunge pana la 0,970 g/cm3.
Grasimile lichide avnd un continut mare de de esteri ai acizilor nesaturati au o densitate mai mare decat cele solide.
Lipidele sunt insolubile in apa, usor solubile in eter de petrol, benzina, eter etilic, benzen cloroform, hexan si greu solubile in
alcool (exceptie facand uleiul de ricin). Se amesteca intre ele in orice proportie. Prin incalzire lipidele solide sau moi se topesc.
Prin incalzire la 250 – 300oC gliceridele se descompun punand in libertate aroleina si aldehida glicerica volatila, cu miros neplacut si
intepator.
Saponificarea grasimilor reprezinta punerea in libertate a acizilor grasi si a glicerinei, in prezenta apei, datorita aerului, luminii si
temperaturii. Saponificarea totala a grasimilor se realizeaza prin actiunea vaporilor supraincalziti, in prezenta catalizatorilor, sau prin
fierbere cu alcalii cant acestea formeaza cu acizii grasi saruri numite sapunuri.
Rancezirea grasimilor are loc datorita conservarii indelungate si necorespunzatoare, este influentata de lumina aer, umiditate si a
proceselor enzimatice. In acest caz se modifica compozitia chimica si proprietatile organoleptice (miros neplacut, iritant, gust amarui
etc.).
Sicativitatea grasimilor Intinse in strat subtire, unele uleiuri grase raman lichide (nesicative), iar altele (sicative) se oxideaza,
transformandu-se treptat intr-o pelicula elastica, transparenta (oxima) insolubila in solventi organici. Sicativitatea uleiurilor este
dependenta de continutul in acizi grasi nesaturati.

1
Extractie
- Gliceridele pot fi obtinute prin presare, la rece sau la cald, prin topire sau fierbere cu apa, prin extractie cu solventi apolari,
inodori.
- Presarea la rece se foloseste de obicei pentru obtinerea uleiurilor de calitate superioara din produse vegetale.
- Presarea la cald conduce la uleiuri mai putin pure, dar in cantitati mai mari.
- Purificarea uleiurilor obtinute prin presare (rafinarea) consta in indepartarea mucilagiilor, neutralizare, decolorare,
desodorizare.
- De obicei se practica sedimentarea, congelarea si filtrarea impuritatilor sau trecerea prin structuri adsorbante (caolin sau
carbune activ).
- Pentru decolorare nu se folosesc agenti chimici.
- Prin topire sau fierbere cu apa se obtine de obicei grasimea animala, din tesuturile adipoase.
- Extractia cu solventi apolari (eter de petrol, tricloretilena, tetraclorura de carbon) se practica pe produse vegetale pulverizate.
- Dupa indepartarea solventului prin distilare, se separa gliceridele de fosfatide prin spalare cu acetona (fosfatidele sunt
insolubile).
- Pentru separare de steroli, steride, tocoferoli, carotenoide si de alte substante insaponifiabile, se saponifica extractul lipofil si
se extrag in eter toti compusii insaponifiabili, in solutia apoasa alcalina ramanand sarurile acizilor grasi si glicerolul.
- Separarea acizilor grasi intre ei se face prin distilare fractionata sau prin metode cromatografice.
- Determinarea compozitiei in acizi grasi se efectueaza asupra esterilor metilici, obtinuti prin metilarea acizilor rezultati din
saponificare sau direct prin metanoliza alcalina.
Identificare
 Gliceridele pot fi evidentiate cu ajutorul reactiei acroleinei si prin saponificare.
 Pentru caracterizarea fiecarui ulei se determina: constantele fizico -chimice, indicii (de aciditate, de esterificare, de
saponificare, de acetil, de iod) si insaponifiabilul.
 Acizii grasi rezultati din saponificare pot fi decelati prin diferite procedee cromatografice.
 Acidul oleic (izomer cis, lichid) poate fi identificat prin izomerizare in acid elaidinic (izomer trans, solid), cu ajutorul
acidului azotos.
 Prin tehnici analitice fine (HPLC) se poate determina structura gliceridei, compozitia in acizi grasi si in compusi
insaponifiabili.
Controlul calitatii si puritatii grasimilor se face prin determinarea unor “indici”
 indice de aciditate (IA) = mg hidroxid de potasiu necesare neutralizarii acizilor liberi din 1 g glicerida (cresterea acestuia
denota un proces dedegradare, in cazul grasimilor conservate, sau metoda neadecvata de obtinere, pentru grasimile
proaspete);
 indice de ester (IE) = mg hidroxid de potasiu necesare saponificarii unui gram de glicerida neutralizata;
 indice de saponificare (IS) = IA + IE = mg hidroxid de potasiu necesare neutralizarii acizilor totali dintr-un gram produs
(acizi liberi s,i acizi rezultati din saponificare);
 indice de acetil (I Ac) = mg hidroxid de potasiu necesare neutralizarii acidului acetic eliberat prin saponificarea unui gram de
produs acetilat;
 indice de iod (I.I.) = grame iod fixat de 100 g produs;
 indice de peroxid = ml tiosulfat de sodiu 0,001 N oxidat de iodul eliberat dintr-un gram produs prin actiunea peroxidazelor
asupra iodurii de potasiu.
Dozare:
De obicei se practica dozarea gravimetrica, extractia realizandu-se cu un solvent apolar volatil.
Cerurile (Ceara de Carnauba) se obtin prin indepartarea mecanica de pe suprafata frunzelor sau fructelor.
 Ceara bruta obtinuta se purifica prin topire si rafinare cu hidroxid de sodiu.
 Alte procedee prevad fierberea cu apa slab acidulata sau extractia cu solventi organici (benzina, benzen, eter).
 Procedeul ultim se aplica tulpinilor trestiei de zahar, dupa extractia zaharozei.
Steridele se extrag impreuna cu alte lipide in eter de petrol, benzen, eter, cloroform.
Actiune si intrebuintari
 Majoritatea gliceridelor se intrebuinteaza pentru actiunea emolienta. De aceea se folosesc la prepararea unguentelor,
ceratelor, linimentelor si a altor preparate cosmetice.
 Altele se intrebuinteaza ca solventi, pentru dizolvarea unor substante medicamentoase liposolubile (vitamine, hormoni) si ca
excipienti pentru unele forme farmaceutice (globule, supozitoare, bujiuri).
 Unele gliceride sunt valoroase prin conjinutul in acizi grasi nesaturati (oleic, linolic, linolenic) care pot fi transformati in
esteri etilici si intrebuintati ca factori antiexematosi (vitamina F) sau pot constitui precursori ai prostaglandinelor (acid y-
linolenic, acid arahidonic).
 Gliceridele acizilor ciclopentenici din Chaulmoograe oleum au actiune antimicrobiana, indeosebi pe Mycobacterium leprae;
gliceridele acidului ricinoleic din Ricini oleum sunt purgative.
 Sterolii din fractiunea insaponifiabila (ergosterol, dihidrocolesterol) pot fi folositi in semisinteza hormonilor steroidici sau ca
provitamine D2 si D3.
 Altii (β-sitosterolul) sunt utilizati ca factori antiinflamatori.
 Ceridele (ceara, cetaceum) si steridele (lanolina) se folosesc pentru actiunea emolienta, sub forma de unguente, creme si
cerate, ori intra in formulele unor baze de unguente, creme si cerate.

2
SUBSTANTE GRASE FOLOSITE IN TEHNICA FARMACEUTICA
HELIANTHI OLEUM (FRX)
Ulei de floarea soarelui
Compozitie chimica
 gliceride ale acizilor linolic (57 - 59 %), oleic (30 - 34 %), palmitic, stearic, arahidic, lignoceric (6-10 %), insaponifiabil (1
%), acizi grasi liberi, lecitina.
 Insaponifiabilul este constituit din carotenoide, sterol;
 Din uleiul speciei Helianthus angustifolius a fost izolata si o tetrametoxi-flavona (himenoxina), iar in tegumentul achenelor
de H. annuus a fost decelat acidul cafeic si acidul clorogenic (denumit si acid heliantic).
Actiune
 emolienta.
Intrebuintari
 la prepararea uleiului purificat si neutralizat inscris in FR X sub denumirea de Helianthi oleum neutralisatum.
 Poate fi folosit sterilizat sau nesterilizat.
 Neutralizarea se efectueaza cu carbonat de sodiu (indice de aciditate cel mult 0,2).
 Acesta serveste la prepararea solutiilor injectabile si a colirelor sau la extragerea unor principii active liposolubile (alcaloizi,
hipericina ).
 Neutralitatea uleiului este o conditie esentiala pentru evitarea degradarii substantelor active.
 In caz contrar, intre acizii grasj liberi si eventualii lor produsj de degradare (ozonide, peroxizi), pe de o parte si principiile
active, pe de alta parte, au loc reactii care conduc la substante inactive sau toxice.
OLIVAE OLEUM. OLIVARUM OLEUM Ulei de masline
Compozitie chimica
 70 - 80 % trioleina (in functie de provenienta), mici cantitati de tripalmitina, tristearini, gliceride ale acizilor linolic (6 - 7 %)
si arahidonic, 1% substante insaponifiabile reprezentate de iridoide (oleuropeozida), triterpene (uvaol) si compusi lignanici
(olivil).
 Este posibil ca olivilul sa fie precursor biosintetic sau compus de degradare a unor derivati lignanici de tip pinorezinolic.
 Din tegument a fost izolat acidul maslinic (triterpena).
Actiune
 emolienta, coleretic - colagoga, usor laxativa.
Intrebuintari
 la prepararea solutiilor injectabile, solvent pentru unele principii active; intra in formulele unor unguente sau creme
cosmetice.
 Se recomanda in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al colitelor si colecistitelor (cate 1-2 linguri, dimineata, pe
stomacul gol).
AMYGDALI OLEUM Ulei de migdale
Compozitie chimica
 predomina gliceridele acizilor oleic si linolic alaturi de care se mai gasesc in cantitati mici gliceridele acizilor palmitic si
stearic.
Actiune
 emolienta, antiinflamatoare, cicatrizanta, usor laxativa.
Intrebuintari
 vehicul pentru prepararea solutiilor injectabile uleioase; baza de unguent in dermatologie si cosmetica; laxativ pentru copii.
SESAMI OLEUM Ulei de susan
Compozitie chimica
 gliceride ale acizilor oleic (45 - 50 %), linolic (37-41 %), palmitic (7 %), arahidonic (0,4 %) si lignoceric (0,04 %), lecftina; 1
- 1,7 % insaponifiabil alcatuit din derivati lignanici diarilfuranofuranici (sesamina, sesamolina) si fenolici (sesamol);
vitamine (B, D, E, F).
Actiune
 emolienta, usor laxativa.
Intrebuintari
 vehicul pentru solutiile injectabile uleioase, solvent pentru unele medicamente, baza de unguent in dermatologie si
cosmetica. Sesamina si sesamolina maresc toxicitatea piretrinelor din Pyrethri flores.
CACAO OLEUM.
BUTYRUM CACAO. OLEUM THEOBROMATIS (FRX)
Unt de cacao
 Untul de cacao este o masa grasa, solida, alb - galbuie, cu miros specific (de cacao) si gust aromat. Este usor solubil in
benzen, cloroform, eter, eter de petrol, putin solubil in alcool. Se topeste la 36 - 37° C. Incalzit peste 45° C nu se mai
solidifica decat prin mentinere indelungata la rece (5 - 6 ° C).
Compozitie chimica
 trigliceride mixte alcatuite din oleo-palmito-stearina (57 %) oleodistearina (22 %), oleodipalmitina (4 %).
 Insaponifiabilul este alcatuit din β-sitosterol, stigmasterol, hidrocarburi triterpenice dintre care amintim D-α-amirilenul (A
neoursan -3,12 -dien) si mici cantitati de vitamina D2.
Actiune- emolienta.
Intrebuintari- excipient pentru supozitoare, globule, bujiuri; intra in componenta a numeroase baze de unguente, cerate si
farduri.

3
CETACEUM (FR X) Cetaceu, spermacet, alb de balena
Compozitie chimica
 cca 80 % ceride reprezentate de esterii alcoolului cetilic cu acizii: palmitic, miristic, lauric, stearic. Predomina palmitatul de
cetil (cetina) si miristatul de cetil. Mai contine substante insaponifiabile si esteri ai alcoolilor miricilic si sterilic.Calitatea
cetaceului se aprecieaza prin: indice de aciditate (cel mult 2), de saponificare (114 -132), de iod (8), de peroxid (8); substante
insaponifiabile (45 - 52 %).
Conditii de puritate
 nu se admit substituiri cu ceara, parafina, acid stearic sau cetaceu sintetic (substantele insaponifiabile depasesc 52 %).
Actiune
 emolienta
Intrebuintari
 la prepararea cremelor cosmetice.
CERAFLAVA(FRX) Ceara galbena de albine
 Este produsul obtinut prin topirea fagurilor de albine, Apis melliflca L. (Apidae).
 Trebuie sa contina 70 - 75 % esteri ai alcoolilor superiori (C26 - C32) cu acizii cerotic, palmitic, hidroxipalmitic, 14 % acizi
grasi liberi, 12 % hidrocarburi corespunzatoare alcoolilor din ceara (C26 - C32) si mici cantitati de alcooli liberi si de
sitosterina.
Compozitie chimica
 amestec de ceride in care predomina miricina, fractiunea insolubila in alcool la cald (70 - 75%), iar cerina, fractiunea
solubila in alcool la cald reprezinta doar 18 %.
 Miricina este un amestec de palmitat de miricil (compus dominant) si stearat de miricil (in cantitati reduse).
 Cerina este alcituita dintr-o fractiune solubila la rece, ceroleina (3-5 %) si din alta insolubila, cerina propriu zisa (13 %).
 Ceroleina imprima mirosul aromat, placut, specific produsului.
 In ceara galbena, in afara acestor constituienti se mai gasesc: 40 % alcooli superiori liberi (miricilic, cerilic, neocerilic,
montanilic) si in cantitati mai mici esterificati (cu acizii palmitic, hidroxipalmitic, α, β - dihidroxipalmitic, cerotic, melisic,
stearic); 14 % acizi grasi liberi (cerotic, neocerotic, melisic, montanic); 12 % hidrocarburi (n-heptacosan, hentriacontan,
pentacosan, nonacosan); 1 % steride (esteri ai β - sitosterolului) si grasimi obisnuite.
 Calitatea produsului se verifica prin constantele fizico - chimice si prin indicii caracteristici tuturor lipidelor.
Actiune
 emolienta.
Intrebuintari
 la prepararea unguentelor, cremelor, ceratelor, emplastelor si a pastelor epilatoare.
CERA COPERNICIAE Ceara de Carnauba
Reprezinta produsul obtinut de pe mugurii foliari ai speciei Copernicia cerifera Fabr. (Palmae), palmier original din Brazilia.
Compozitie chimica
 ceride alcatuite din esteri ai alcoolilor miricilic si cerilic cu acizi grasi superiori (C25- C31). Predomina cerotatul de miricil
(50 %), alaturi de care se gasesc cerotatul de ceril, acizi si alcoli liberi.
Intrebuintari
 la polisarea drajeurilor in industria de medicamente.
ADEPS LANAE (FR X) CERA LANAE OVIS, CERA LANAE Lanolina
Lanolina este materia grasa extrasa si purificata din lana de oaie, Ovis aries L., (Bovidae) colectata la prelucrarea lanii si purificata,
continand 95 % esteri ai acizilor grasi cu alcooli alifatici superiori, cu steroli si cu alcooli triterpenici, precum si din mici cantitati de
acizi grasi si de alcooli neesterificati.
 Lanolina anhidra se prezinta sub forma de masa vascoasa, onctuoasa, filanta, galbena, cu miros caracteristic.
 Topita pe baia de apa devine un lichid uleios, limpede, fara sediment. Este foarte usor solubila in alcool absolut la fierbere, in
benzen si in cloroform, usor solubila in acetat de etil, acetona, eter, eter de petrol.
 In stare topita este miscibila cu uleiuri vegetale si cu parafina lichida. Incorporeaza 200 - 300 % apa, sub forma de emulsie
A/U.
Compozitie chimica
 amestec constituit in proportie de 90 % din ceride si steride, 1-2% acizi grasj liberi si 3 % alcooli liberi.
 Predomina esterii acizilor cerotic, lanoceric si lanopalmitic cu alcoolii cerilic si cetilic sau cu sterolii (colesterol, lanosterol,
y - lanosterol, dihidrolanosterol, agnosterol).
 Insaponifiabilul este alcatuit din steroli (colesterol, dihidrocolesterol), alcooli terpenici (lanosterol, dihidrolanosterol), alcooli
alifatici, cetone steroidice (3,5-colestadien-7-ona), hidrocarburi parafinice (C9 – C30).
 Compozitia chimica a lanolinei variaza in limite foarte largi, in functie de metabolismul pielii oilor.
 Calitatea lanolinei se apreciaza prin punct de picurare (36 - 42° C), indice de refractie (1,470 -1,475), indice de aciditate
(maxim 1), indice de saponificare (94 -106), indice de iod (18 - 32), indice de peroxid (maxim 6).
Actiune
 emolient.
Intrebuintari
 in tehnica farmaceutica, ca baza de unguente terapeutice sau cosmetice si agent de emulsionare.
SUBSTANTE GRASE UTILIZATE CA SURSE DE VITAMINE
LINI OLEUM Ulei de in
Compozitie chimica
 gliceride ale acizilor linolenic (38 - 50 %), linolic (20 - 25 %), oleic (24 %), miristic, stearic si palmitic (5-10 %), acizi grasi
liberi si substante insaponifiabile.

4
Conditii de puritate
 nu se admit uleiul obtinut prin presare la cald, uleiurile nesicative si minerale, rasinile.
Actiune
 emolienti si factor antieczematos.
Intrebuintari
 materie prima pentru obtinerea vitaminei F (esteri etilici ai acizilor linolic si linolenic); la prepararea linimentului oleocalcar
(Linimentum calcii), linoleumului, a diverselor materiale din cauciuc folosite la aparatura medicala si in industria
vopselurilor.
JECORIS ASELLI OLEUM. MORRHUAE OLEUM Untura de peste
Compozitie chimica
 Predomina gliceridele acizilor clupanodonic, arahidonic, terapic, gadoleic, jecoleic, oleic (85 %).
 Gliceridele acizilor saturati (palmitic, miristic, stearic) ajung doar la 15 %. Insaponifiabilul (1 - 1,5 %) contine principiile
active.
 Acestea sunt vitaminele A (1000 - 2000 u.i./g) si D (85 -100 u.i./g).
Alti constituenti
 lecitine si alte fosfolipide, combinatii organice ale iodului si bromului, amine (butilamina, hexilamina, tiramina), urme de
ptomaine (moruina, azelaina), acizi biliari in cantitati extrem de mici, pigmenti carotenoidici (lipocrom), compusi cetonici cu
actiune antibiotica.
Actiune
 revitaminizanta, antiinfectioasa si cicatrizanta, prin continutul in vitamine A si D; remineralizanta, prin oligoelemente (P, I,
Br) si prin vitaminele D (contribuie la fixarea calciului).
Intrebuintari
 rahitism, osteoporoza, osteomalacie, subnutritie, tuberculoza (pulmonara, ganglionara, osoasa), carii dentare, avitaminoze,
psoriazis. Este factor de crestere la copii.
 Se administreaza sub forma de capsule gelatinoase sau de emulsie.
 Sub forma de clisme se recomanda impotriva oxiurilor.
Cercetarile efectuate in tara noastra privind valorificarea faunei Marii Negre au condus la obtinerea, din ficatul de rechin
(Squalus acanthios), a unui ulei bogat in vitaminele A si D3, in lecitina si in prostaglandine
SUBSTANTE GRASE CU PROPRIETATI ANTIBACTERIENE
HYDNOCARPI OLEUM Chaulmoograe oleum
Reprezinta uleiul gras obtinut din semintele diferitelor specii de Hydnocarpus: H. heterophylla Blume., H. winghtiana
Blume., H. anthelmintica Pierre, H. kurzii Blume. sin Taraktogenos kurzii King (Flacourtiaceae).
Aceste specii sunt arbori de 15 - 20 m inaltime, care traiesc spontan in padurile Birmaniei sau sunt aclimatizati in Africa.
Actiune
 bactericid pentru Mycobacterium leprae si M. tuberculosis, prin acizii ciclopentenici cu o anumita configurate sterica.
 Intrebuintari
 in tratamentul leprei.
 Se administreaza extern in unguente sau injectabil.
 Deoarece Hydnocarpi oleum irita puternic mucoasele putand determina intoxicatii acute si pentru ca se solidifica la locul de
injectare, provocand induratii dureroase si eruptii, s-a inlocuit cu esterii etilici ai acizilor hidnocarpic si chaulmoogric,
obtinuti prin saponificarea uleiului si cu derivatii iodati sau oxigenati.
 Atat uleiul cat si chaulmoogratul de etil se intrebuinteaza si in tratamentul lupusului eritematos, micozelor, tuberculozei
pulmonare si laringiene, trachomului, de obicei in injectii intramusculare.
ULEIURI GRASE CU PROPRIETATI PURGATUVE
RICINl OLEUM (FRX) Ulei de ricin
Compozitia chimica
 80 - 90 % ricinoleina, adica triglicerida acidului ricinoleic (acid 12-hidroxioleic), gliceride ale acizilor izoricinoleic, stearic,
hidroxistearic, dihidroxistearic, oleic si linolic precum si acizi liberi.
 Datorita acidului ricinoleic uleiul de ricin este miscibil cu alcool absolut, acid acetic, eter, cloroform si nemiscibil cu eter de
petrol si benzen.
Controlul puritatii
 prevede solubilizarea la rece in alcool, in proportie de 1:1 (pentru depistarea eventualelor uleiuri straine) si reactia cu acid
sulfuric concentrat, (pentru identificarea uleiului obtinut prin presare la cald).
ULEIURI GRASE CU ACTIUNE INFLAMATOARE
- palmierul de florida are actiune antiinflamatoare si antiedematoasa. Este utilizat in manifestari functionale ale adenomului de
prostate.
SURSE DE ACID γ-linolenic
- uleiul de luminita – asigura elasticitatea pielii, previne aparitia ridurilor, hipocolesterolemianta. Este intrebuintat in
hipocolesterolemie, eczema, psoriasis, artrite reumatoide, neuropatii diabetic, ciroze, dureri mamare ciclice, sindrom
premenstrual.

5
SURSE DE LECITINE
- uleiul de floarea soarelui
- uleiul de soia
- uleiul de in
Lecitinele se obtin din turtele ramase de la presarea uleiurilor grase care pot contine 60-70% lecitine si 30-40% ulei gras.
Din cerealele degresate lecitinele pot fi extrase cu etanol sau methanol si purificate in mediu slab acid prin precipitarea repetata a
fosfatitelor in acetone.
ULEIUL DE SOIA
Semintele de soia contin 15-20 % ulei gras, 40-50% protein cu valoare nutritive, 15-20% glucide, carotenoide si izoflavone.
Compozitie chimica
Gliceride ale acizilor oleic 30%, linoleic 40-50%, si linolenic 2-4%. Insaponificabilul este format din lecitine (1-5%) si fitosteroli
(stigmasterol si β-sitosterol).
Actiune: emolienta, hepatoprotectoare, neurotona, venotona datorita lecitinei.