Sunteți pe pagina 1din 67

CUPRINS

1. Cuprins. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 2

2. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3

3. Date generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 6


3.1. Istoricul locului si cercetării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 6
3.2. Relieful. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 7
3.3. Clima. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 8
3.4. Hidrografia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 10
3.5. Componenta biogeoografică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 11
2.5.1. Flora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 11
2.5.2. Fauna. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 13
3.6. Constitutia geologica
4. Potenţialul turistic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 17
4.1. Potenţialul turistic natural. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 17
4.1.1. Potenţialul turistic bioclimatic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... 17
4.1.1.1. Temperatura aerului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 17
4.1.1.2. Umezeala aerului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 18
4.1.1.3. Nebulozitatea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 18
4.1.1.4. Durata de strălucire a soarelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 19
4.1.1.5. Precipitaţiile atmosferice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....... 19
4.1.1.6. Vantul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 20
4.1.2. Potenţialul turistic biogeografic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 21
4.1.2.1. Zona de pădure. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 21
4.1.3. Turismul si protecţia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 23
4.1.4. Potenţialul turistic balnear. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 24

1
4.1.5. Posibilităţi de drumeţie prin zona Felix şi regiunea limitrofă. . . .. 27
4.2. Potenţialul turistic antropic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
4.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii....................................... 34
5. Infrastructura turistică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 40
5.1. Căile de comunicaţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 40
5.2. Baza de cazare şi alimentaţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 41
5.3. Amenajări speciale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 48
6. Concluzii si posibilitati de amenajare si dezvoltare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 51

Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 55

• INTRODUCERE

Exstă o sumedenie de staţiuni balneoclimatice existente pe teritoruiul României. Acest lucru se da-
torează faptului că, pe teritoriul ţării noastre, datorită mai ales aşezării geografice şi structurii ge-
ologice a scoarţei pământului. Astfel se găsesc numeroase elemente care reprezintă factori natu-
rali de cură cum ar fi: ape minerale, mofete, nămoluri, lacuri terapeutice. Pe teritoriul României,
sunt prezente ape termale de aproape toate felurile: cu caracter oligomineral, alcaline, alcalino-
teroase, iodurate, radioactive clorurate-sodice, carbogazoase, arsenicale, sulfuroase, etc. Din cauza
prezenţei acestor ape minerale şi termale în subteranul României, ţara noastra ar avea posibilitatea
să devină capitala tursimului curativ european. Desigur trebuie depuse eforturi pentru ca acest tip
de turism să fie valorificat la maximum. Numărul şi compoziţia chimica a apelor minerale din
România, se regăsesc greu în oricare parte a lumii am căuta. Cele mai răspândite resuse de apa
minerale sunt cantonate în Câmpia Banato-Crişană, unde este localizată si staţiunea Băile Felix.
Aceste resurse sunt răspândite de asemenea pe aproape tot teritoriul ţarii, facilitând creearea unor staţi-
uni balneoclimatice. S-au dezvoltat staţiuni de acest fel, care reprezinta un interes general pentru turişti,
fiind intr-un număr foarte mare, Câteva exemple de astfel de staţiuni sunt: Amara, Balta Albă, Bal-
vanyos, Bezna, Băile Govora, Băile Herculane, Băile Olăneşti, Băile Tuşnad, Băltăţesti, Borsec, Buşteni,
Buziaş, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacea, Călimanesti-Căciulata, Covasna, Euforie Nord, Euforie Sud,
Geogiu-Băi, Malnaş-Băi, Lipova, Moneasa, Neptun, Techirghiol, Tinca, Vâlcele, Stâna de Vale, So-
vata, Slănic, Slănic Moldova, Ocna Sibiului, Venus, Mangalia, Sărata Moteoru, Rodbav, Puicioasa,

2
Vaţa de Jos, etc. Majoritatea staţiunilor enumerate aici, îndeplinesc, cel puţin din punct de vedere al
resurselor curative de care dispun, cerinţe superioare unor staţiuni foarte cunoscute din Europa, cum ar
fi Baden-Baden ( Germania ), Vichy ( Franţa ) sau Karlovy Vary ( Cehia ). Un alt tip de staţiuni bal-
neoclimatice sunt cele care prezintă interes pe plan local. Enumerăm cateva dintre acestea: Bala, Băita,
Turda, Cojocna, Dăneşti, Băile Drînceni, Homorod, Bizuşa, Nicolina, Sângeorgiu de Mureş, Jigodina
Băi, Lacu Sărat, Fîşici, Praid, Ocna Şugatag, Şugas, Someşeni, Strunga si alte staţiuni de interes local.
În alegerea mea privind subiectul pe care îl voi dezbate sub forma lucrării de licenţa, mi-am pro-
pus numeroase teme dintre care câştig de cauza a avut tema: Studiu privind potenţialul turistic al
staţiunii balneoclimaterice Băile Felix. Alegerea mea a fost susţinuta de valoarea deosebita a staţi-
unii din punct de vedere turistic, Baile Felix fiind recunoscută pe plan internaţional. Totodată am
hotărât să redactez aceasta temă pentru a reflecta condiţiile în ceea ce priveşte bazele de cazare exis-
tente, serviciile oferite turiştilor, căile de comunicaţie din zonă, pecum şi potenţialul turistic natural şi
potenţialul turistic antropic fin zona. Această alegere de temă a fost de asemenea avantajată de fap-
tul că, staţiunea Băile Felix este considerată o staţiune de interes internaţional, fiind clar favorizată
de apropierea de graniţa cu Ungaria ( vama Borş ), aflată la doar 22 de km de localizarea staţiunii.
Pe parcursul cercetărilor pe care le-am efectuat am avut în vedere lucrări cu caracter ştiinţific
care se regăsesc în bibliografia lucrării, parcurgerea staţiunii cap coadă pentru identificarea in-
frastructuriilor turistice precum şi a principalelor obiective, colectarea informaţiilor despre conţin-
utul apelor termale, discutii cu localnicii pentru adunarea informaţiilor cu privire la istoria locu-
lui şi nu numai, discuţii cu angajaţii de la unităţile de cazare şi alimentaţie din zonă şi nu in
ultimul rând emiterea unor teorii privind posibilităţi de dezvoltare a celor două staţiuni. . Un
alt factor care m-a determinat să aleg staţiunea Băile Felix, a fost posibilitatea de implementare
în viitorul apropiat al unui proiect, cu privire la construcţia unui “Aqua Park” pe teritoriul staţi-
unii, un proiect care după părerea mea, va fi totuşi destul de dificil de pus în aplicare.
Rolul turismului balnear din localitatea Băile Felix, este accea de a oferi atât populaţiei locale cât şi
turiştilor posibilitatea de refacere în urma unor leziuni suferite sau doar o simplă relaxare şi refacere
din punct de vedere psihic, relaxare care contrabalansează viaţa stresantă, de zi cu zi din marile oraşe.
Astfel putem afirma că turismul balnear nu se adresează exclusive celor cu probleme medicale, ci şi
celor dornici de relaxare, celor care vor să-şi recapete vitalitatea şi condiţia fizică, mentală şi spiri-
tuală. Un alt rol important al staţiunii este crearea locurilor de muncă pentru populaţia locală şi nu
numai, numeroasele unităţi de cazare şi alimentaţie publică având nevoie iminentă de forţa de muncă.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Localitatea suburbană a Oradiei ( Băile Felix ) se alflă la circa
8 km de centrul oraşului. Este desigur cea mai apreciata staţiune balneară de pe teritoriul României şi
totodată una recunoscută şi pe plan internaţional. Ca aşezare mai exactă din punct de vedere al teri-
toriului României, situăm Băile Felix în partea de N-V al ţării, totodata in N-V-ul Munţilor Apuseni,
la contactul dintre Dealurile Vestice si Câmpia de Vest., in Câmpia Crişurilor. Locaitatea este stră-
batuta de pârâul Hidişel, mărginită la sud de dealurile Cordăului şi la vest de dealurile Apateului.

3
• DATE GENERALE

3.1. Istoricul locului şi cercetării


1221 – cea mai veche mărturie scrisă despre existenţa staţiunii, de pe vre-
mea Abatiei Hevius de Magno-Varadino. Haieul apare des in documnete.
1241 – invazia tătarilor, care duce la lipsa documentelor până in secolul XV.
1465 – laude aduse izvoarelor tămăduitoare de poetul Ianus Pannonius.
1533-1611 – Antonio Passevino oferă informaţii privitoare la starea de sănătate a populaţiei din
Transilvania şi vorbeşte depre faptul că multe boli sunt vindecate în băile de la Oradea.
1584 – Campani trimite o scrisoare adresată lut Aquaviva, în care vorbeşte de-
spre sosirea unor oameni săraci în băi, aceştia fiind trataţi făra a plăti.
1658 – s-a dispus repararea băilor de către Gheorghe Rakoczi, acţiunea fiind
dusă la bun sfârşit. Tot acum s-a construit şi “o casă a băilor domniei”.
1660 – a fost distrusă de către turci casa construită in anul 1658. Intere-
sant este faptul că turcii au lăsat neatinse celelate clădiri şi băile în general.
1656-1658 – o solie suedeză aflată în Transilvania menţionează despre cal-
itatea tămăduitoare a unor băi care se află în apropiere de Oradea.
1692 – austriecii înfrâng turcii şi preiau controlul asupra acestei zone.
1731 – se efectuează cercetări cu privire la componenţa apei de către Gebb Francisc.
1777 – apare scrierea “Thermae Varadienses”, în care se descriu Băile
Oradiei de către Stephanus Hathvany. În această scriere se menţionează fap-
tul că Băile Felix se afla în afara oraşului sau a suburbiilor acestuia.
1711-1721 – pe timpul lui Helcher Felix, se descoperă un mare izvor termal, care astăzi nu mai ex-
ista, denumită pe atunci “Felix”. Numele staţiunii din zilele noastre provine de la numele acelui
izvor, deşi alte surse susţin că numele ar veni de la cuvântul latin “Felix”, care inseamnă fericire.
1744 – a fost ridicată prima clădire cu etaj, care avea în dotare si câteva camere pentru cazarea vizitato-
rilor.
1832 – apare un hotel pe nume “Europa”.
1834 – a avut loc un cutremur, in urma căruia s-a format un izvor lângă baia cu nămol.
1842 – pe izvorul mai sus menţionat s-au amenejat instalaţii noi.
1852 – între Oradea şi Felix apare primul transport in comun, un omnibus.
1858 – a rămas cunoscută o dată statistică conform căreia
au fost internaţi la Felix un număr de 1887 de bolnavi.

4
1861 – Anton Mayer a realizat o monografie a băilor, în care se menţioneză construcţii din
lemn acoperite cu şindrila sau stuf in cadrul staţiunii. Tot în acest an sunt menţionate trei
bazine din lemn din bârne, pentru cele trei categorii sociale ( domni, ţărani, săraci ).
1885 – s-a executat primul foraj modern.
1887 – apare un nou hotel pe nume “America” si “Baia America”.
1891 – s-a efectuat prima analiză din punct de vedere chimic a apelor termale.
1891-1893 – se construieşte hotel “Victor”.
1896 – construiea Băilor Francisc. Tot în acest an are loc un eveni-
ment important şi anume acordarea medaliei de aur şi diplomei de onoare
apelor termale din staţiunea Băile Felix, cu ocazia expoziţiei mondiale.
1904 – a aparut un alt hotel, pe nume “Manyhert”.
1912-1914 – în această perioadă s-a construit sştrandul cu turnuleţe.
1922-1923 – repetarea analizelor chimice a apelor termale din anul 1891.
1926 – un nou set de analize chimice a apelor de la Băile Felix, efec-
tuata de aceeaşi cercetători ca şi in cazul primelor două analize.
1939 – începe o perioadă de regres din cauza celui de-al doilea Război Mondial.
1948 – prin prisma naţionalizării staţiunea intră într-un proces de dezvoltare.
1962 – se trece la efectuarea lucrărilor de foraj şi hidrologice pen-
tru identificarea unor locuri unde se pot găsi noi cantităţi de apă.
1969-1979 – se produce o dezvoltare accentuată a staţiunii, renovarea vechilor construcţii, plus
apariţia unor noi baze de tratament, care permit tratarea pacienţilor pe tot parcursul anului
2008 – modernizarea ştrandului Felix, dupa cele mai noi standarde
3.2. Relieful
Condiţiile de relief din zona Băilor Felix respectiv
Băilor 1 Mai sunt creionate de prezenţa a două unităţi majore de relief şi anume Dealurile Vestice re-
spectiv Câmpia de Vest. Astfel, terminaţiile Dealurilor Pădurii Craiului îşi fac simţita prezenţa în partea
estică şi sudică a celor două staţiuni. Avem astfel dealul Şomleu 346 m, reprezintă altitudinea cea mai
însemnată din regiune. Mai sunt prezente şi dealurile Apateului 102 m şi Cordăului 270 m.Cele 3 dealuri
mai sus menţionate provin din piemontul de acumulare pliocen al Pădurii Craiului, pădure ce a fost ero-
dată şi fragmentată la sfârşitul pliocenului respectiv începutul cuaternarului. A existat şi o zona mai
puţin erodată şi anume dealul Şomleu, unde eroziunea şi fragmentarea mai redusă poate fi pusă pe seama
prezenţei calcarelor baremiene. Totodată prezenţa acestor calcare a impus şi condiţionat formarea unui
relief carstic ( remarcabil este avenul “Hudra Bratii” ). Prezenţa acestui relief carstic a facilitat conser-
varea unor depozite fosiliere de mamnifere provenite din timpul pleistocenului. Aceste depozite fosiliere
deosebit de importante prin valoarea lor stiinţifică sunt expuse in Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea,

5
la secţiunea Ştiinţe naturale. Putem spune că Staţiunea Băile Felix este aşezată într-o zonă deluroasă,
acoperită cu păduri de stejar şi de fag. În rest, celelalte dealuri formate cu precădere din arigile, argile
nisipoase, au fost mai uşor de erodat de condiţiile climatice, au rezultat astfel altitudini mult mai reduse.
În cadrul staţiunilor întalnim Câmpia Miersigului ( apartine Campiei de Vest
). Relieful câmpiei este una spectaculoasă, având înfăţişarea unor câmpuri întinse, dispuse în trepte care
sunt uşor înclinate spre partea de vest. Acest fel de relief poartă denumirea de galcis. În zona staţiunilor,
pădurile de terase şi de glacisuri sunt supuse fragmentării de văile ce aparţin bazinului hidrografic Peţa.
În zona unde s-au produs defrişări, pentru a crea terenuri propice folosinţei agricole ( pentru
culturi, paşuni sau fâneţe ), eroziunea accelerată a impus formarea unor organisme torenţiale.
Sunt prezente şi cazuri în care pătura de sol a fost complet îndepărtată prin acţiunea eroz-
iunii areale. De asemenea au fost construite unele stăvilare pe pârâul Peţa. Acestea au
impus ca panta profilului longitudinal al văii să fie mai atenuată în amonte, rezultând for-
marea unor albii minore mai largi, în care uneori se manifestă fenomene de înmlăştinare.
În cazul Băilor Felix este uzitată interferenţa dintre podurile de glacis şi terasele semnalate pentru dotările
staţiunii.
3.3. Clima
Clima constituie
una dintre cele mai complexe probleme de dezbătut în acest caz, având în vedere faptul că acest factor
climatic influenţeaza deosebit de mult prezenţa numărului de turişti la un moment dat în cadrul staţiunii.

Climatul este continental moderat cu caracter de cruţare. Temperatura medie anuală este de 10 grade C.
Iernile sunt blânde, fără geruri puternice, iar verile nu sunt excesiv de călduroase. Precipitaţiile reduse
(615,8 mm anual) favorizează prezenţa turismului. Vânturi slabe şi predominante din nord şi sud-est.
Poziţia geografică favorizează prezenţa
unui climat continental-moderat, iar unele condiţii naturale din staţiune impun un climat de cruţare.
Lipsa
unei staţii meteorologice în localitate care ar facilita determinarea condiţiilor climatice la un moment
dat, obligă specialiştii să consulte informaţiile obţinute la staţia meteo din Oradea. Valorile obţinute
aici pot fi generalizate şi pentru Băile Felix, deorece condiţiile fizico-geografice din cele două zone sunt
foarte omogene. Condiţiile climatice din zona staţiunii sunt modificate în funcţie de unele elemente
climatogene, cum ar fi: radiaţia solara, dinamica atmosferei precum şi caracterul suprafeţei subiacente.
Un alt factor care influenţeaza clima este circulaţia generală a atmosferei. În cadrul acestui fenomen
are loc transportul maselor de aer dintr-un loc în altul. Aceste mase de aer calde sau reci pătrund în zona
staţiunii în funcţie de înăltimea reliefului înconjurător. Astfel în staţiunea Băile Felix vor pătrunde în
primul rând masele de aer vestice şi nord vestice, mase de aer continentalizate într-o oarecare măsura şi
mai puţin mase de aer estice, barate în mare măsura de lanţul muntos carpatic. Se realizează astfel ierni
mai blânde şi veri mai răcoroase şi se exclud iernile geroase şi căldurile excesive prezente în estul ţării.
Şi nu în ultimul rând, vorbim de suprafaţa subiacenta, care prezintă un rol deosebit în formarea mi-

6
croclimatului staţiunii. Suprafaţa subiacenta se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate,
deoarece, spre exemplu, zonele cultivate alternează cu insule de pădure sau fîneţe-paşuni. Un rol
important în formarea microclimatului staţiunii pe timpul iernii, îl au bazinele de înnot ale ştran-
durilor. Astfel apele termale prezente în bazine modifică temperatura generală a staţiunii, acest
fapt face ca în staţiunea Băile Felix să se înnregistreze o temperatură a aerului mai ridicată ca
şi în municipiul Oradea. Trebuie menţionat şi faptul că pădurile în opoziţie cu zonele cultivate
( paşuni-fîneţe ), reduc simţitor amplitudinile diurne din timpul verii, măresc ziua umiditatea rel-
ativa cu circa 20 %, iar pe timpul nopţii cu circa 50 %, şi filtrează viteza curenţilor de aer.
La staţia meteorologică din Oradea se mai pot
obţine informaţii privitoare la următorii caracteristici climatogeni: temperatura aerului, nebulozitatea,
fenomene de oraje, precipitaţii atmosferice, presiunea atmosferică şi nu în ultimul rând regimul eolian.
Apar fenomene de oraje, cel mai frecvent în anotimpul
de vară, mai ales în lunile iunie şi iulie, iar iarna apariţia acestora este considerată total accidentală.
Despre presiunea atmosferică trebuie ştiut, că este dependentă de temperatura arerului
faţa de care însa evoluează invers proporţional. Presiunea scade în mod evident vara , când temperaturile
sunt la un nivel mai ridicat şi aerul este mai rarefiat. Valoarea cea mai scazută a presiunii atmosferice
apare în luna aprilie. Valoarea maximă de presiune apare pe timpul iernii, când temperaturile ajung la
nivelul cel mai scăzut şi din cauza faptului că apar inversiunile termice care au loc la nivelul câmpiei.
Din informaţiile prezentate la subcapitolul climă,
rezultă calitatea curativă a climatului. Aceste condiţii climatice sunt absolut necesare pentru tratarea
unor boli pentru care sunt trimişi aici un număr impresionant de persoane pe parcursul unui an. Şi din
această cauză staţiunea Băile Felix este recunoscută nu numai pe plan naţional, cât şi internaţional.
3.4. Hidrografie
Cele două râuri principale care trec prin regiunea înconjuratoare sunt: Crişul
Repede respectiv Crişul Negru. Totodată regiunea staţiunii Băile Felix conţine numeroase izvoare de ape
minerale termale, cu temperaturi cuprinse între 20 şi 48 grade C, existând de asemenea şi ape: oligoter-
male, radioactive, conţinand sulf, calciu, sodiu, descoperite la începutul mileniului. Putem spune deci că
apele din zonă se clasifică în următorul fel: ape freatice, ape de adâncime respectiv ape de suprafaţa.
De menţionat este faptul că apele de adâncime cu caracter termal reprezintă princi-
pala sursa de atracţie turistică a zonei din punct de vedere hidrografic, apele freat-
ice aducând un plus, din punct de vedere al potenţialului turistic, foarte redus.
Colectorul principal al zăcamintelor de ape termale din zonă folosite pentru alimentarea
Băilor Felix, dar şi a fostelor Băi ale Episcopiei, este considerat relieful carstic.
Pentru a descoperi modul în care s-au format zăcămintele de apă termala din zona, s-
au întreprins numeroase actţuni de cercetări, iar ca şi o concluzie a acestor cercetări s-
au formulat o serie de ipoteze care se pare că lămuresc în mare parte acest mister.

7
În primul rând au existat o serie de condiţii litologice şi structurale dintre cele mai favor-
abile. În acest sens putem vorbi de infiltrarea apelor meteorice în roci carbonatate tria-
sice şi cretacice. Această infiltrare şi circulaţia apelor mai este facilitat de nepotrivirea evi-
dentă dintre cristalin şi calcare şi de alterarea pe parcursul timpului a stratului de cristalin.
În ceea ce priveşte originea caracterului termal al apelor s-a ajuns la concluzia următoare:
„termalitatea apelor se datorează anomaliei gradientului geotermic din Bazinul Panonic”.
Lacurile şi reţeaua hidrografică din zonă formează apele de supraţă a staţiunii. Reţeaua hidro-
grafică mai sus menţionată cuprinde şi bazinul pârâului Peţa. Ca afluenţi ai acestui pârâu se numară
pârâul Glighi şi pârâul Popii, iar în localitatea Sânmartin se alatură şi pârâul Hidişel. Toate aceste
pârâuri mai sus menţionate au o scurgere permanentă, principalele motive fiind prezenţa izvoarelor
naturale, a forajelor existente în zonă, precum şi din cauza reutilizării apelor folosite pentru trata-
ment. Porţunea de bazin despre care vorbim ajută la eliminare sezonului mort. Explicaţia ar
fi că apele rămân permanent calde chiar dacă apare sezonul rece şi astfel turiştii nu vor întâmp-
ina probleme dacă doresc să petreacă câteva zile în staţiune pentru refacere sau orice alt scop.
Un lucru interesant privind hidrografia staţiunii este semnalat în aval faţa de localitatea Sânmartin, unde
vegetaţia de apă se dezvoltă din belşug chiar şi în timpul sezonului rece, rezultaând o micşorare de-
osebită a vitezei de scurgere a apelor de suprafaţa. În schimb în regiune apele de suprafaţa au un
regim de scurgere greu de prevăzut. Acţionează în mod firesc la sosirea primăverii, când prin topirea
zăpezilor, pâraiele au un caracter torenţial. Acestui fenomen i se adaugă şi precipitaţiile din timpul
anului când debitele pâraielor cresc foarte mult. Totodată au loc din cauza eroziunii în porţiunile de-
spădurite ale bazinului chiar şi din cauza vitezei crescute de scurgere precum şi a debitului mare din
unele perioade ale apelor. Pentru a contracara pericolele survenite în urma erodării unor porţiuni solide
( din care pot rezulta bucăţi mai mari sau mai mici de rocă, nisip etc ), în amonte de staţiune s-a dispus
construirea unui baraj, care are rolul de a capta surplusul de apă din debitele mari sub forma unui lac.
În Băile Felix există o serie de lacuri artificiale care se identifică cu ştrandurile din zonă. Acestea
sunt evident bazinele din cadrul ştrandurilor, care au fost amenajate pentru turiştii sau localnicii aflaţi
aici. Dintre aceste ştranduri menţionăm: ştrandul Apollo, ştrandul Felix, strandul U.G.S.R. Mai ex-
istă şi lacuri artificiale amenajate în parcuri, desigur cu funcţia de a da frumuseţe acestora. În acest
sens putem da ca exemplu concret Lacul cu Nuferi. Cunoscută sub denumirea latina „Nymphae lotus
var. Termalis” ( nufărul termal sau floarea de lotus ), se regăseşte într-o rezervaţie de nuferi termali,
cu caracter de unicitate în lume. Această floare creşte în aşa numitul „Lac cu Nuferi” situată în staţi-
unea Băile Felix. Lacul este unul cu apă caldă fiind alimentat de un izvor cu apă termală. Interesant
este faptul că aceste flori se autoprotejează, închizandu-se în momentul în care temperatura apei trece
peste 30 grade C. Planta are frunze rotunde, plutitoare cu marginea dinţată şi răsfrântă în sus, dintre
care se înalţă flori alb-galbui. Lacul cu Nuferi este format de apele pârâului Peţa, care îşi are punctul
de izvor in Băile 1 Mai. Temperatura medie a lacului este în jur de 30 grade C. Floarea de lotus a fost
declarată monument al naturii din anul 1931, aceasta fiind considerată o plantă exotică pentru România.

8
3.5. Componenta biogeografică
3.5.1. Flora
Vegetaţia prezentă în cadrul staţiunii Băile Felix, a fost reglementată precum în oricare zonă a terrei de
condiţiile de climă şi relief. Deoarece staţiunea este bine adăpostită de unitaţile de relief din jur ( vezi
M-ţii Apuseni ), a rezultat la formarea unui tip de floră de caracter sudic. Amenajările făcute de om aici
( şi fac referire mai ales la defrişările numeroase efectuate în zonă ) a dus la apariţia unei vegetaţii de
pajişte şi fâneţe. Tot aici la acţiunile de atropizare ale omului putem include şi prezenţa în parcurile din
staţiune a arborelor de lalea, acestea aflându-se în rezervaţia naturala „Pârâul Peţa”. Se mai găsesc alte
specii tropicale în drum spre ştrandul U.G.S.R., cum ar fi: Nelubium Lucifera. Nymphaea zanzibarensis
sau Aeihornia crasepis, acestea provenind de pe diferite continenete ale lumii cum ar fi Asia sau Africa.
Apare stejarul penduculat spontan, care este caracteristic pentru pădurile ce înconjoară cele două
staţiuni Felix şi 1 Mai.. În alte zone apar şi forme de vegetaţie precum cerul, care este
dominanat în vest şi în sud, sau fagul combinat alocuri cu gorunul spre dealul Şomleu. Îşi
mai fac apariţia, este adevărat de rareori, gârniţa, frasinul, carpenul, etc. Arborii prezenţi
în pădurile de lângă cele două staţiuni sunt: alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc..
Cum am mai menţionat unele păduri de stejar au fost defrişate şi au apărut terenurile
de cultură alaturi de pajişti şi fâneţe. Dacă vorbim de floră, trebuie să facem
referire şi la unele flori care se fac remarcate prin diversitatea deosebită a culo-
rilor, flori precum: margaretele, cicoarele, lumânărelele, macul sau brânduşele.
Însă cu siguranţă cea mai importantă specie care s-a dezvoltat în această zonă este „Nymphae lo-
tus var. Thermalis”.. Această plantă este considerată faima staţiunii şi nu numai. Pe lângă acest
monument al naturii mai pot fi intâlnite asociaţii de plante precum: şovarul, papura, stuful, lim-
bariţa sau lintiţa ( ultimele doua fiind intalnite mai rar ), plusalge sau diferiţi muşchi de apă.
Staţiunea Băile Felix este renumită din punct de vedere al vegetaţiei pentru prezenţa a
13 rezervaţii naturale botanice şi a 16 rezervaţii naturale mixte. Aceste rezervaţii nat-
urale de floră şi fauna, floristice si speologice, floristice şi peisagistice, etc., îndeplinesc
funcţia principală de protecţie a unor specii vegetale sau a unor animale, aducând un
grad de atractivitate superioară întregului complex de elemente protejate prin lege.
Ca şi o concluzie la acest subcapitol, putem formula că deşi flora staţiunii Băile Felix este una
grandioasă pentru simplul fapt de a poseda o floare rara ca Nufărul Alb, dar necesită o pro-
tecţie mai atentă din partea autorităţilor pentru a nu risca o degradare iremediabilă a acestora.
În cele ce urmează voi enumera plantele care cresc atât în zona Felixului cât şi în zonele înve-
cinate a staţiunii: Nufărul termal, Nufărul Alb, Bulcuii de munte ( Apuseni ), Liliacul carpatin
( Valea Aieului, Valea Iadului ), Arborele Mamut ( Oradea ), Magnolia ( Oradea ), Orhideea (
zonele deluroase ), Ginko ( Oradea, Parcul Universităţii ), Anemone nemorosa ( dealul Şomleu ),
Dediţeulu ( în yonele de câmpie şi de munte ), Stânjenelul, Oiţtle ( goluri alpine ), Crinul de
pădure ( păduri cu substrat geologic calcaros ), Narcisa sălbatica ( în păduri de altitudini joase,

9
Pădurea Felix ), Gentiana Lutea ( Parcul Natural Apuseni ), Ruşcuta de primăvară şi altele.
3.5.2. Fauna
Fauna naturală este mai bine păstrată decât în alte regiuni ale României, având specii legate de eta-
jele de vegetaţie mai sus menţionate. Este o faună deosebit de bogată, având reprezentanţi ac-
vatici cum ar fi: Scardinius erithrophtalmus racovitzai (Roşioara lui Racoviţă), Familia Cyprinidae
Ord. Cypriniphormes, specie endemică de peşte, trăieşte în cârduri în zona de izvoar ale lacu-
lui termal, adaptată la temperaturi de 28-30 grade C şi care sucombă în ape mai reci, Melanop-
sis parreysii Muhlfeld (melc), Familia. Melanopsidae, în Rezervaţia Naturală "Pârâul Peţa".
Există de asemenea o serie de mamnifere precum: râsul care este prezent în zona de munte
şi de deal sau păduri, pisica sălbatică şi ursul în păduri, lupul de asemenea în păduri, câr-
tiţa care trăieste în împrejurimile pârâului Peţa, ariciul care are acelaşi habitat ca şi cârtiţa, o
specie arhicunoscuta şi anume veveriţa care trăieşte în păduri, parcuri şi grădini dendrologice.
Urmează grupul păsărilor care este cea mai vastă,desigur din cauza condiţiilor favorabile prezente
în zona. Printre acestea remarcăm: liliacul, vânturelul de seara, care este prezent cu precădere
în zona de graniţa cu Ungaria spre Nojorid, lebăda cucuiată, prezenţa acesteia fiind favorizată de
apa calda a pârâului Peţa în momentul scurgerii în Crişul Alb, starcul roşu, cel alb şi cel cenuşiu
care sosesc doar în anotimpul cald, tot oaspeţi de vară sunt consideraţi şi egreta mica şi egreta
mare. Mai sunt prezenţi şi corbul în zona de deal şi stejăriş, barba albă din zona de deal,
câmpie, lacuri şi bălţi şi nu în ultimul rând ciocănitoarea de pădure şi ciocănitoarea spate-alb.
În categoria reptilelor regăsim broaşte precum: broasca ţestoasă de apă, brotăcelul, broasca de lac-
mare, buhaiul cu burta roşie sau broasca râioasă verde. Există de asemenea şi şerpi dintre care
menţionăm: vipera sau napârca, vipera cu corn, şarpele de baltă respectiv şarpele de casă. Mai
adăugăm la categoria reptilelor şi guşterul sau sopârla de câmp. Putem observa prin enumerarea faunei
de mai sus, că staţiunea Băile Felix se încadrează perfect unei zone cu caracter accentuat sudic.
Se practică un turism cinegetic adică de vânatoare, care prezintă o atracţie impor-
tantă pentru turiştii cu poftă de aventură, principalele ţinte fiind mistreţul şi fazanul.
Iată un tabel ataşat cu totalitea faunei din Băile Felix şi în zonele limitrofe acesteia:

Tabelul 1. Clasificarea faunei pe specii

Peşti Mamnifere Păsări Reptile

Vânturelul de seară
Roşioara lui Racoviţă Râsul Salamandra punctată

Melcul Melanopsis Pisica Sălbatică Lebăda cucuiată Guşterul

10
Ursul Acvila de munte Şopârla de câmp

Lupul Cocoşul de munte Broasca de lac

Capra Neagră Stârcul roşu Brotăcelul

Buhaiul cu burta roşie


Cârtiţa Stârcul cenuşiu

Broasca râioasă verde


Ariciul European Stârcul galben

Liliacul peşteri ) Egreta mare Vipera cu corn

Veveriţa Egreta mică Vipera sau năpârca

Corbul Şarpele de baltă

Barba albă Şarpele de casă

Ciocănitoarea de Broasca ţestoasă de


pădure apă

Ciocănitoarea
spate-alb

3.6. Constituţia geologică


Această temă prezintă un interes ridicat, deoarece geologia a facilitat prezenţa apelor
termale în această zonă şi nu în ultimul rând constituirea staţiunii Băile Felix.
Staţiunea despre care vorbim se află în contact cu Bazinul Panonic împre-
ună cu anexele sale de tip graben Bazinul Borod şi Baziunl Beiuş şi în
partea opusă cu horstul Pădurii Craiului, care sunt unitaţi geologice majore.
Desigur pe parcursul timpului cele două unitaţi geologeice au avut evoluţii dintre cele mai
deosebite datorită afectării lor de fazele orogenice petrecute aici. Aceste procese orogenice
au întrerupt procesele de sedimentare şi au cauzat retragerea apelor, iar sedimentele depuse
până la orogeneze au fost modelate de factorii exogeni. A rezultat o puternică tectonizare
a stratelor geologice şi astfel s-au format unele structuri în blocuri.. Unele dintre aceste

11
blocuri s-au ridicat formând horsturi, iar altele au suferit o scufundare realizând grabene.
În urma cercetărilor efectuate în zona s-a descoperit că la baza acestor formaţiuni se află roci cristaline,
peste care s-au depus sedimente mezozoice. Însa procesul de sedimentare a acestor roci a fost întrerupta
de nenumarate ori de procesele modelatoare externe, adică ridicări sau coborâri orogenice. Triasicul este
reprezentat de dolomite, acestea au fost modelate de procesele modelatoare externe într-un relief carstic.
S-a demonstrat mai târziu că apele captate în acest relief carstic au un caracter accentuat de termalitate.
În timpul jurasicului s-a depus următorul strat de rocă, acesta fiind reprezentat de
calcar. Şi pe acest calcar se va forma un relief carstic, în perioada de exondare
postjurasică., iar peste acest relief se va depune un sediment cretacic calcaros , im-
portant pentru prezenţa apelor termale în staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai.
Urmează faza orogenică austriacă, pe perioada căreia se desfasoară procese de faliere, cu ori-
entare panonică NE-SV. Acum începe scufundarea Bazinului Panonic şi ascensiunea Munţi-
ilor Apuseni. Rocile calcaroase fiind puternic supuse proceselor de modelare, vor intra într-
un proces de carstificare, datorită prezenţei fisurilor, a diaclizelor, galeriilor, peşterilor, re-
spectiv regimului hidraulic carstic. Cum am mai menţionat pe parcursul lucrării relieful
carstic format reprezintă azi colectorul zăcământului de apa termală din regiunea Felix.
În continuare pe surafaţa carstificată creată, s-au depus marnocalcare, post-depunerii urmând o orogeneză
care a accentuat faliile panonice şi a format faliile de direcţie carpatică NV-SE. Desigur în cadrul proce-
sului a avut loc din nou o retragere a apelor marine. Acest proces a jucat un rol important în conturarea
formei actuale a Bazinului Panonic, a horstului Pădurii Craiului şi a grabenelor bazinelor sedimentare de
tip golf, anexe Bazinului Panonic. În zona staţiunilor, în urma tuturor proceselor tectonice desfăşurate, s-
au format unele blocuri, dispuse în trepte, cu evoluţii contradictorii în perioada post-tectonică a regiunii.
Are loc în perioada neogenului retragerea definitivă a apelor marine şi o depunere de sedi-
mente peste blocurile menţionate. În urma retragerii apelor s-au format pienmonturi de acu-
mulare la periferia Munţilor Apuseni. Modificarea condiţiilor climatice ,când clima devine una
temperată, a dus la erodarea piemonturilor şi tranformarea acestora în dealuri, astfel rezultând
Dealurile Vestice. Relicvele rămase în urma erodării s-au acumulat către partea de vest, astfel
vor fi modelate treptele de glacis ale Câmpiei Înalte. Tot în acest timp s-au format şi terasele
în Valea Crişului Repede. A rezultat, în zona staţiunilor, trecerea fiecărui pod de terasă în
suprafaţa unei trepte de glacis, în continuare rezultând formarea unui relief cu pante domoale.

12
13
4. POTENŢIALUL TURISTIC

4.1. Potenţialul turistic natural

4.1.1. Potenţialul turistic bioclimatic

4.1.1.1. Temperatura aerului

S-a făcut un
calcul privind temperatura medie anuală şi s-a luat în considerare perioada 1931 – 1970, ajungându-se
la o temperatură medie anuală de 10,4 grade C. A rezultat că în staţiunea Băilor Felix s-a inregistrat o
temperatură mai ridicată decât în toate celelate regiuni situate la aceeaşi latitudine în România. S-au
înregistrat desigur în această perioadă măsurată şi extreme privind media anuală a temperaturii. În 1934
s-a inregistat temperatura medie anuală de 12,3 grade C, iar în anul 1940 o medie de doar 7,9 grade C.
În general trebuie cunoscut
faptul că iernile sunt mai blânde din cauza pătrunderii frecvente a maselor de aer vestice şi pentru că
staţiunea este adăpostită de masele de aer estice de arcul carpatic. Primăvara vine mai repede în această
zonă decât în partea de est din cauza circulaţiei vestice şi extinderii dorsalelor anticiclonului Azoric peste
partea sudică a Europei. Iar dacă vorbim de anotimpul de vară temperaturile rămân în limite normale şi
nu devin excesive. Acest fapt se datorează prezenţei aerului maritim din vest şi nord-vest a continentu-
lui, finnd un vânt mai răcoros. Toamna de asemenea se înregistrează temperaturi relativ ridicate. Spre
exemplu în luna septembrie temperaturile sunt în jur de 16,6 grade C sau în luna octombrie 11,0 grade
C. Observăm că aceste temperaturi depăşesc media anuală datorită invaziilor de aer cald provenite din
sectorul sud-vestic. În luna decembrie însă temperaturile ajung la o cifra redusă de doar 6,1 grade C.
Când vorbim de temperaturi diurne, acestea se prezintă cu un minim înainte de răsăritul soarelui şi
cu un maxim în orele de după-amiaza. Staţiunea Băile Felix beneficiează de temperaturi mai coborâte în
timpul zilelor de vară deoarece îşi fac simţite prezenţa pădurile şi vegetaţia de culturi sau pajişti-fâneţe,
astfel făcând mai placută şederea turiştilor sosiţi pentru a-şi petreece timpul liber în această zonă.
Tabelul 2. Temperatura medie lunară în staţiune

14
I II III IV V VI VII VIII IX X XI

- 2,1 - 0,1 4,9 11,0 16,4 19,4 21,3 20,5 16,6 11,0 6,1

Sursa: Băile Felix, Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic ( după L. Munteanu, I. Berindei, L. Grigore, 1979
)

4.1.1.2. Umezeala aerului


Umiditatea aerului în Băile Felix este determinată de influenţele climatice
din vestul şi sud-vestul continentului european, care transportă spre această zonă mase de aer umede.
În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că
tensiunea vaporilor de apă din atmosferă are o valoare multianulă de 10,4 mb, maxima inregistrându-se
în lunile iulie şi august ( 16,5 mb ), iar minima lunară este atinsă în ianuarie ( 5,1 mb ). Un alt factor
care trebuie luat în considerare când vorbim de umiditatea aerului, este deficitul de saturaţie. Valoarea
medie multianuală a acestui indicator este de 4,4 mb, luna în care deficitul de saturaţie este cel mai
crescut fiind luna iulie ( 8,9 mb ), iar cea mai redusă valoare se înregistrează în luna inauarie ( 0,8 mb ).
O altă medie multianuală, de această dată cea a umidităţii relative, este stabilită la valoarea de 77,7 %,
luna cu cea mai mare valoare din acest punct de vedere fiind luna decembrie ( 88,3 % ), iar luna cu cea
mai scăzută valoare fiind luna iulie ( 69,6 % ). Un alt calcul reprezentativ al cercetătorilor s-a efectuat
în privinţa cresşterii sau scăderii interlunare a umidităţii relative. Astfel, s-a constatat că între lunile
octombrie şi noiembrie se înregisrează o creştere intelunară maximă a umidităţii relative, cu o valoare
de 4,8 %, iar în intervalul februarie-martie are loc scăderea interlunară cea mai accentuată de 6,8 %.
La final s-a constatat o frecvenţă
mare a zilelor cu umiditate relativă ( în peste 80 % din zile ) şi logic, o frecvenţă redusă a zilelor cu umid-
itate scăzută ( în sub 30 % din cazuri ). Astfel se evidenţiează influenţele climatului umed provenit din
vestul continentului european, înregistrându-se în medie de 91,4 zile/an cu umiditate ridicată, maximul
de acest gen de zile sunt în luna decembrie ( 19,9 zile ), iar minimul în lunile iulie şi august ( 2,3 zile ).
Dacă vorbim de numărul zilelor cu umiditate relativă de sub 30 %, ajungem la o medie de 9,7 zile/an.
4.1.1.3. Nebulozitatea aerului
Un alt element climatologic de o importantă deosebită este gradul de acoperire a cerului ( nebulozitatea
). Acest factor influentează clima prin reducerea semnificativă a duratei de strălucire a soarelui şi toto-
dată diminuează amplitudinile termice. S-a calculat o medie anuală de nebulozitate la un grad de 6,0.
Nebulozitatea evoluează lunar în sincron cu umiditatea relativă şi invers faţa de temperatură. Maxima de
nebulozitate îşi face simţită prezenţa în luna decembrie ( 7,9 ). Durata nebulozitaţii scade începând cu
luna ianuarie, iar din luna aprilie această valoare va scădea şi mai mult datorită intensificării circulaţiei

15
atmosferice respectiv creşterea semnificativă a temperaturilor. Până în luna septembrie se ajunge la un
minim al valorii nebulozităţii din cauza faptului că până în această perioadă are loc încălzirea atmosferei.
Nebulozitatea diurnă variză în funcţie
de anotimpuri. Spre exemplu, pe timpul iernii, când predomină norii stratiformi, nebulozitatea are o
valoare maximă dimineaţa, datorită temperaturilor scăzute. Vara apare şi mai de dimineaţă deorece pe la
orele 5-6 afară se inregistrează încă temperaturi scăzute. Odată cu incălzirea de către soare al atmosferei,
aceşti nori care produc nebulozitea sunt dispersaţi., rezultă valori foarte scăzute, chiar spre minime, ale
nebulozităţii. Un al doilea maxim în formarea nebulozităţii se inregistrează in jurul orei 15:00, tot din
cauza încălzirii atmosferei formându-se norii cumuliformi. În funcţie de nebulozitate se determină durata
de strălucire a soarelui în medie anuală. Această medie atinge valoarea de 2068 ore pe an în staţiune,
cu un maxim în luna iulie ( 291,8 ore ) şi un minim în luna decembrie ( 48 ore ). Frecvenţa zilelor cu
soare este unul ridicat în cadrul staţiunii, având valoarea de 30,2 zile în iulie şi 13,8 zile în decembrie.
Tabelul 3. Nebulozitatea medie lunară în Băile Felix

I II III IV V VI VII VIII IX X XI

7,2 7,1 6,1 6,2 5,9 5,6 4,6 4,6 4,4 5,0 7,2

Sursa: Băile Felix, Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic ( după L. Munteanu, I. Berindei, L.Grigor, 1979 )
4.1.1.4. Durata de strălucire a soarelui
Vorbind de radiaţia solaraă, acest fenomen
depinde de înălţimea la care este plasat soarele deasupra orizontului, de latitudinea pe care se întinde
staţiunea şi desigur şi de nebulozitatea care restricţionează în numeroase rânduri durata de strălucire a
soarelui. Desigur concluziile arată că valorile cele mai mari de strălucire a soarelui sunt înregistrate vara
( în mod special luna iulie, 16,60 kcal/cm2 ), iar cele mai mici iarna ( în luna decembrie, 2,64 kcal/cm2
), în aceasta perioada a anului se înregistrează cea mai mare nebulozitate raportată la prezenţa soarelui.
4.1.1.5. Precipitaţiile atmosferice
Cu caracter specific acestei zone, menţionăm precipitaţiile atmosferice.
Staţiunea este adăpostită de prezenţa M-ţilor Apuseni în partea de est. În ceea ce priveşte partea de
vest, nimic nu opreşte din punct de vedere orografic circulaţia maselor de aer, poate doar prezenţa unui
relief puţin mai deluros ceea ce obligă masele de aer să se ridice pe verticală , creând o pluviozitate mai
ridicată, ce se răsfrange şi asupra spaţiului ocupat de Băile Felix. În cele ce urmează voi ataşa un tabel
ce face referire la distribuţia inegală de precipitaţii din timpul anului ce se răsfrânge asupra staţiunii.
Tabelul 4. Repartiţia precipitaţiilor lunare în Băile Felix

16
I II III IV V VI VII VIII IX X XI

36,3 40,1 34,6 45,2 63,1 82,1 59,6 58,9 42,6 49,6 52,2

Sursa: Băile Felix, Băile 1 Mai, mic îndreptar turistic ( după L. Munteanu, I. Berindei, L. Grigore, 1979 )
Din câte putem observa perioada ianuarie
– martie ( 37,0 mm ) prezintă cel mai scăzut grad de precipitaţii. Între lunile aprilie – iunie ( 63,4 mm
) are loc o creştere progresivă a precipitaţiilor. Din luna iunie, maxim-ul pluviometric din luna iunie (
82,1 mm ) începe să scadă progresiv până înspre luna septembrie când se înregistrerază al doilea minim
din timpul anului ( 42,6 mm ). Din momnetul septembrie precipitaţiile încep să crească din nou, astfel în
lunile noiembrie – decembrie se înregistrează al doilea maxim pluviometric al anului ( 51,5 mm ). Când
se însumează precipitaţiile din timpul unui an, se observă cu uşurinţă faptul că acest fenomen climatic nu
este repartizat uniform pe parcursul anotimpurilor. Astfel cel mai ploios anotimp este vara ( 32,5 % din
total ), iar în anotimpul iernii se inregistrează valoarea cea mai scazută de precipitaţii într-un an ( 20,7
% ). Primăvara şi toamna sunt cotate la acelaşi nivel din punct de vedere al precipitaţilor ( 23,3 % ).
Ninsoarea îşi poate
face apariţia între lunile decembrie – martie, izolate fiind cazuri în care ninge în noiembrie sau chiar şi în
aprilie. Temperaturile la un nivel de sub 0 grade C, rezultă în ninsori care se depun sub forma straturilor
de zăpadă. Media anuală de menţinere a stratului de zăpada este de 41,8 zile pe an. Din cauza faptului
că în staţiunea Băile Felix condiţiile cimatice nu sunt din cele extreme, nici grosimea stratului de zăpada
nu va fi prea mare, ajungând rareori la 15 cm, chiar şi în luna cu cele mai puternice ninsori ( ianuarie ).
4.1.1.6. Vântul
Un alt factor climatogen ce
influenţează clima din staţiune este regimul eolian. Un rol important în bararea sau în facilitarea trecerii
unor vânturi precum: anticiclonul Azoric, anticiclonul euroasiatic, minima islandică, precum şi depre-
siunea mediteraneană, îl au formele de relief sau gradul de acoperire a regiunii cu păduri. În cazul nostru
relieful jos în vest şi cel înalt din est, favorizează o circulaţie meridiană dinspre sud sau nord, cu excepţia
anotimpului cald şi a celui de toamnă, când vântul bate mai mult dinspre est şi sud-est. Prezenţa văii largi
a Crişului Repede, orientată pe direcţia est-vest favorizează canalizarea curenţilor de aer în acest sens.
Vegetaţia de arbori din interiorul şi exteriorul în-
vecinat al staţiunilor contribuie evident la reducerea vitezei vânturilor din imediata apropiere a staţiunii.
Pe timpul unui
an cele mai frecvente vânturi sunt cele din sud, frecvenţa lor crescând la început de toamnă, vor sufla cu
potenţial maxim iarna şi are loc o atenuare evidentă pe timpul verii. În urma vânturilor sudice, urmează
vânturile de est cu valori cuprinse între 20 % în octombrie şi 8 % în februarie. Din prezenţa masivă a

17
vânturilor de sud şi est rezultă direcţia dominantă pentru staţiune şi anume sud-est. Pe locurile trei şi
patru se situează vânturile de nord, cu o frecvenţa cuprinsă între 15 % în martie şi 8,5 % în septembrie,
respectiv vânturile de vest, cu cea mai slaba frecvenţă, cuprinsă între 8,3 % în iulie şi 1,2 % în ianuarie.
O informaţie deosebit de importantă pentru potenţialii turişti, este faptul că predomină
situaţiile de calm faţă de cele cu prezenţa vântului, aspectul fiind mai evident iarna şi toamna, când apar
inversiunile termice, iar primăvara situaţia se schimbă un pic din cauza apariţiei activităţii ciclonale.
4.1.2. Potenţialul turistic biogeografic
4.1.2.1. Zona de pădure
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –
Vegetaţia prezenta in staţiune, prin Pădurea
Felix, îsi aduce un aport destul de important la patrimoniul turistic al Băilor Felix. Rolul acestei păduri
constă în a diversifica oferta turistică existentă în zonă. Astfel pe lângă faptul că transformă dioxidul de
carbon în oxigen şi are o valenţă peisagistică deosebita, pădurea de stejar oferă posibilitatea practicării
unui turism cinegetic, prin vânarea faunei cinegetice specifice acestei zone: iepure, fazan, mistreţ.
Pădurea situată pe teritoriul comunei Sânmartin şi care înconjoară staţiunile Băile Felix şi Băile 1
Mai, este o pădure de foioase, alcătuită din diferite esenţe. Cele mai proeminente formaţiuni veg-
etale sunt: gorunul, stejarul, stejarul penduculat, gârniţa, cerul, apo urmează frasinul şi carpenul.
Stratul arbustiv al pădurii este reprezentat de următoarele specii: păducelul, sângerul,
cornul, alunul, lemnul câinesc, etc. Dezvoltarea stratului arbustiv are loc până la apariţia carpenului, care
înlocuieşte stejarul în pădurile defrişate fără a avea o strategie de protejare a acestora. Spre a exemplifica
un astfel de caz, menţionăm defrişarea completă a parţii de nord-vest a Pădurii Felix, din perioada celui
de al doilea Război Mondial. Din cauza acestor defrişări, în locului peisajului bogat în arbori şi vegetaţie
densă, apare un peisaj de pajişte, unde predomină plantele din categoria leguminoaselor şi gramineelor.
Ierburile
sau stratul ierbaceu al pădurii este alcătuit din: laptele cucului, stănişoara, coada cocoşului şi altele.
În Pădurea Felix, din
numeroasele asociaţii forestiere, predomină Quercetum cerris crisicum, care în regiunea de deal şi în cea
de câmpie înaltă, formează păduri întinse. Ceretul se regăseşte pe un sol brun de pădure slab podzolit, ccu
un climat călduros şi cu geruri neînsemnate în timpul anotimpului rece. Ceretul se acomodează exemplar
la condiţii de umiditate dintre cele mai diferite, suportând atât soluri foarte umede din timpul primăverii,
cât şi cele aride din timpul verii. Dacă vorbim de structura şi fizionomia acestei asociaţii forestiere,
putem observa că are o consistenţă mai mică, atât la marginea pădurii ( 0,6 ), cât şi în mijlocul acesteia
( 0,8 ), în cazuri rare atingând valoarea de 0,9. Această consistenţă redusă, face ca ceretele să fie mai
luminoase decât stejărişurile, astfel favorizând formarea unui strat ierbos, în proporţie de de peste 50 %.
Stratul arborilor, care ating înălţimea de cel puţin 10 metri, în majoritatea
cazurilor, este alcătuit numai din cer. În situaţii mai rar întâlnite, cerul se amestecă cu carpenul, stejarul
sau ulmul. S-a constatat că diametrul arborilor care ajung la înălţimea de 1 metru este de peste 10 cm.

18
Cu o
dezvoltare optimă pentru asemenea păduri, stratul arbustiv ajunge la înăţimea de 2-3 metri şi are în com-
ponenţă numeroase specii ( 18 la număr ), dintre care amintim următoarele: Acer campestre, Acer tatar-
icum, Crataegus momogzna, Rosa canina, Genista tinctoria, Cytisus nigricans şi Lingustrum vulgare.
Este îmbucurător faptul că regenerarea naturală
a ceretului se desfăşoară într-o perioadă de timp relativ scurtă, astfel se evidenţiează puieţii de cer.
Solul pădurii, este în proporţie de
15-50 % sub acoperirea unui strat erbaceu. Remarcăm din acest strat următoarele plante: Poa nemoralis,
Geum urbanum, Veronica officinalis, Ficaria verna, Cznanchum vincetoxicum, Calamintha vulgaris.
În pădurile de ceret, primăvara înfloresc următoarele plante:
Scilla bifolia, Canvallaria majalis, Sedum cepoea, Muscari botrzodes, Ficaria verna şi specii de Viola.
Este bine ştiut faptul că ceretele sunt deosebite de stajărişuri , deoarece sunt mai termofile, mai xerofile
şi mai heliofile decât acestea. Deci putem spune că ceretul este o asociaţie termofilă în care se manifestă
o influenţă mediteranenă. Din cauza acestei influenţe, în Pădurea Felix există numoeroase specii sudice,
cum ar fi: Viola odorata, Filago germanica, Scilla bifolia, Muscari botrzoides sau Sedum cepaea.
Pe par-
cursul anilor în această pădure s-au mai descoperit o serie de specii, printre care: Crataegus oxzachanta,
Pontetilla alba, Primula officinalis şi Dornicum hungaricum, iar în zona marginală a pădurii: Gladiolus
paluster, Trifolium strepens şi Narcissus poeticus, ultima ocupând o suprafaţă destul de însemnată.
Cerul, deoarece ocupă o suprafaţă destul de însemnată
din Pădurea Felix, prezintă o importanţă economică mare. Este o valoroasă esenţă lemnoasă, creşterea
cum am putut vedea se face într-o mod rapid şi este un excelent lemn pentru foc. Un alt lucru important
este că cerul se adaptează cu multă uşurinţă unor condiţii de mediu la care alţi arbori nu ar rezista.
4.1.3. Turismul şi protecţia mediului
Staţiunea Băile Felix este o staţiune
recunoscută nu doar pe plan naţional dar şi pe cel internatţional. La acest fapt a contribuit desigur şi
măsurile de protecţie a mediul, care până acum a dat roade. Au fost conservate în condiţii destul de bune
o parte însemnata din pădurile ce înconjoară staţiunea, parcurile sunt menţinute la standard de curăţenie
destul de ridicat, iar apa termală a ştrandurilor prezintă condiţii de siguranţa pentru sănătatea turiştilor.
Pe parcursul timpului au fost luate măsuri
în acest sens şi s-a pus accent pe un raport corespunzător între intervenţia omului în a crea obiective
antropice şi resursele naturale existente. Este totuşi normal că se mai fac construcţii care nu ţin cont
de poluarea iminentă a mediului, însă în acest sens trebuie lucrat pentru a restabilii echilibrul naturii.
Câteva exemple pentru a demonstra interesul manife-
stat de autorităţi în protecţia mediului le putem da prin enumerarea rezervaţiilor şi monumentelor naturii
existente în zonă. Un prim exemplu ar putea fi lacul cu nuferi, urmat de rezervaţia naturală botanică, nu

19
poate lipsi rezervaţia naturală cu lotus termal, relict din era terţiara, unic în Europa, care este cea mai
puternica atracţie dintre toate rezervaţiile din zonă. Mai intră în aceste zone protejate şi câteva locuri care
pot fi vizitate, pe parcursul unui sejur în Băile Felix, de către turişti. La Batăr se afla un parc dendrologic,
cu specii de arbori exotici valoroşi, la Chişcău este renumita “Peştera Urşilor”, la Meziad există “Peştera
Meziad”, cu patru etaje şi formaţiuni calcaroase, la Stâna de Vale de unde se pot face excursii în M-ţii
Apuseni, spre exemplu la Valea Iadului, unde pot fi văzute cascadele Iadolina, Moara Dracului sau lacul
de acumulare Leşu. Un alt loc de unde se pot face excursii este Vadu Crişului, de aici putându-se porni
spre M-ţii Pădura Craiului, zona carstica Vadu Crişului sau se poate vizita Defileul Crişului Repede.
Una din principalele atracţii ramâne însa Podişul Padişului, care este o rezervaţie naturală cu fenomene
carstice unice pentru ţara noastră. Aici menţionăm următoarele locuri de vizitat: Pietrele Boghii,
Gheţarul "Focul Viu", Valea Galbenei, Cetaţile Ponorului, Platoul "Lumea Pierduta", Cetaţile Rădesei).
Se manifestă un interes
crescut în judeţul Bihor şi nu numai pentru redcerea poluării. În acest sens s-a făcut un prim pas chiar
în luna martie a anului 2009, când anumiţi voluntari au participat la o acţiune de plantare de puieţi, de la
Ocolul Silvic Bihor în pădurea situată între Băile Felix şi Hidişel. Această iniţiativă face parte dintr-un
program de reîmpădurire, program care evident ar duce pe termen lung la micşorarea efectelor poluării.
Un fapt interesant este că în luna septembrie a anului 2009, la
Băile Felix se va ţine seminarul a „Institutului naţional de cercetare-dezvoltare pentru securitatea minieră
şi protecţie antiexplozivă”, care deşi nu are legătura cu problemele ecologice a staţiunii despre care
vorbim, este un alt punct forte pentru Băile Felix care demonstrează că poate găzdui în condiţii optime
un asemenea seminar de factură naţională, care dezbate probleme de protecţie a mediului. Deci putem
spune că Băile Felix a devenit o staţiune optimă prin infrastructură chiar şi pentru turismul de afaceri.
Când vine vorba de securitatea şi igiena
corespunzătoare în hoteluri, trebuie menţionat că Hotelul Internaţional din Băile Felix a fost primul hotel
din întreaga Românie care a primit sigla Eurospa-med. Această sigla este acordată de către Asociaţia
Europeană a Staţiunilor Balneare (AESB) şi atestă calitatea infrastructurii generale a terapiilor, igienei
şi securităţii turiştilor. Astfel se poate demonstra grija pe care o poartă mediului nu numai autorităţile
locale ci şi managerii de unităţi turistice şi oamenii care sunt implicaţi în fenomenul turistic din localitate.
A
mai fost oraganizat şi un alt seminar în anul 2007 în Băile Felix, de această dată cu privire la gestionarea
deşeurilor. Seminarul, după părerea mea, cu siguranţă a indus o concepţie mai ecologică participanţilor.
Concluzionând
aceasă temă, eu spun că turismul din zilele noastre, pe lângă necesitatea de a satisface cererile turiştilor
pentru confort şi pentru servicii de înaltă calitate la preţ accesibil, mai trebuie să corespundă şi din punct
de vedere ecologic. Astfel trebuie să se pună tot mai mult accent pe protecţia mediului înconjurător, fără
de care să recunoaştem, staţiunea Băile Felix şi-ar pierde cu siguranţa din gradul său de atractivitate.
4.1.4. Potenţialul turistic balnear

20
De ştiut este faptul că o apa temală rezultă în urma unui proces
de termalizare la nivelul a diferitelor zone din scoarţa terestră. Calitatea de termalitate a acestor ape se
datorează căldurii proprii a Pământului. Această căldura s-a produs prin dezintegrarea a unor substanţe
radioactive de sub pământ şi prin degajarea de căldura în urma unor procese chimice din scoarţa terestră.
Unele
tipuri de roci sub anumite condiţii de presiune, pot produce termalizarea apelor subterane. Rocile sunt
degradate prin acţiunea de modelare a factorilor exogeni, astfel aceste roci eliberează oxizi ai metalelor
alcaline şi alcalino-terestre, care în momentul în care ajung în apa subterană dezvoltă o anumită caldură.
De asemenea apele meteorice degajate în urma
postvulcanismului din neogen, prin infiltrare în subteran cu CO2, pot provoca mineralizarea apei cu care
intră in contact. Sunt două tipuri de ape minerale cunoscute de specialişti, care le putem clasifica astfel:

• Ape atermale, cu temperaturi mai scăzute de sub 20 grade C

• Ape termale, care au temperaturi tot timpul peste 20 grade C

Categoria apelor termale sunt subclasificate în două feluri de specialiştii în domeniu după cum urmează:

• Cu temperaturi cuprinse între 20-34 grade C, numite hipotermale

• Cu temperaturi între 34-38 grade C, numite mezotermale sau izotermice

• Cu temperaturi de peste 38 grade C,numite hipertermale

O altă clasificare propusă de specialişti se desfaşoară astfel:

• Temperaturi între 20-36 grade C, numite hipotermale

• Temperaturi între 36-42 grade C, numite mezotermale

• Temperaturi de peste 42 grade C, numite hipertermale

Revenind la staţiunea Băile Felix, de-alungul timpului s-au făcut cercetări în ceea ce priveşte fac-
torii curativi din diverse regiuni din România, iar în diferite lucrări de specialitate s-a ajuns la con-
cluzia că, staţiunea are o vechime în privinţa calităţii terapeutice a apelor înca din perioada sim-
ilară apariţiei staţiunii Herculane. Aceste ape reprezintă defapt principalii factori de terapie ai
staţiunii, cu temperaturi cuprinse între 20-48 grade C, astfel având toate categoriile de apă ter-
mală, de la cea hipotermala şi până la cea mezotermală şi hipertermală. Debitele sunt aprecia-
bile, cu o radioactivitate remarcabilă şi cu un caracter de apă oligominerală, având concentraţii re-
duse. Izvorul folosit pentru cură şi care alimentează instalaţiile de băi şi bazine a staţiunii, are o
apa minerală bicarbonatată, sulfatată, calcică, sodică, silicoasă, termală şi cu o mineralizare totală.

21
Tratamentele aplicate la spitalul de recuperare din zonă sunt bazate pe medicina balneară. Indicaţi-
ile terapeutice se adresează în principal următoarelor boli: afectiuni ale aparatului locomotor, ale sis-
temului nervos periferic, ale sistemului nervos central, ale tubului digestiv şi glandelor sale anexe.
Şi nu doar atât, exită cure şi pentru boli reumatismale inflamatorii cum ar fi: poliartrita, spondiloza
reumatoidă, urmări ale unui reumatism articular grav, pentru boli degenerative: spondiloza, artroza,
poliartroza, sciatica lombare şi nu în ultimul rând al diartrozelor: tendonita, tendomiotita, periartrita
scapulohumerală. Aceste cure se mai referă şi la perioada de recuperare în urma suferirii unor trau-
matisme la nivelul oaselor, muşchilor sau articulaţiilor precum fracturi, luxaţii, întinderi sau entorse.
Apele termale din staţiune, chiar dacă în anumite cazuri au efect puternic de vindecare, sunt şi anu-
mite afecţiuni pentru tratarea cărora este stric interzisă folosirea acestora. Dintre aceste afecţiuni enu-
merăm: boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii sau boli de natură psihică.
În compoziţia apelor termale de la Băile Felix intră, după cum bine ştim, săruri min-
erale şi dioxid de carbon. Totodată aceste ape au o calitate evidentă organoleptică. În-
sumând cele două calitaţi, ajungem la concluzia că, apele minerale din localitatea Băile Fe-
lix şi din alte regiuni ale ţării sunt superioare calitativ celor din următoarele staţiuni impor-
tante ale Europei: Vichy, Contrexville, Evian ( Franţa ), Aqua, Nepi, Claudia, Laurentia (
Italia ), Hisaria, Miholewa ( Bulgaria ), Karlovy Vary ( Cehia ) sau Carlsdorf ( Austria ).
O altă resursă importantă a staţiunii sunt zăcămintele de turbă şi mâlul terapeutic ce se
gasesc în lunca râurilor Peţa şi Hidişel, fac posibilă şi terapia cu nămol. În aceste
zăcăminte , nămolul are un grad avansat de humificare şi este hidratat la limită.
Băile Felix beneficiează de un complex sistem de instalaţii de tratament, dintre care amintim: bazine
cu apă termală, Săli de gimnastică medicală, piscine în aer liber şi acoperite, saună, instalaţii pentru
electroterapie şi hodroterapie, instalaţii pentru elognaţii sub apă, instalaţii pentru aplicaţii de nămol,
instalaţii de aerosoli, bazine pentru kinetoterapie. Această bază impresionantă de tratament poate fi
folosită pe tot parcursul anului, datorită faptului că staţiunea este una cu funcţionare permanentă.
Complexul acesta de instalaţii este folosit pentru un număr însemnat de terapii. În cele ce urmează
voi atasa un tabel cu tipul de tratamente aplicate şi modul în care aceste terapii sunt aplicate.
Tabelul 5. Clasificarea tipurilor de tratamente în staţiune
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – Sursa: Ghidul staţiunilor balneoclimatice din
România ( adaptat după Dr. L. Munteanu, Dr. C. Stoicescu, L. Grigore, 1978 )
Saţiunea beneficiează de asemenea de un laborator de analize medicale foarte bine dezvoltată, ex-
istând un personal medical de specialitate şi unde se pot efectua analize medicale complexe.
Ca şi o concluzie putem exprima faptul că staţiunea cu funcţionare permanentă Băile Felix,
este cea mai mare staţiune de acest tip din ţară, iar apele termale de aici au o temperatură cuprinsă între
20-49 grade C, fiind bogate în săruri minerale. Din acest motiv sosesc anual un număr ridicat de turişti
pentru a efectua, la recomandarea medicilor specialişti, tratamente sau cure cu apele termale din băi.

22
4.1.5. Posibilitaţi de drumeţie prin zona Felix şi regiunea limitrofă
Pentru cei care sunt pasionaţi de
drumeţii, pe parcursul şederii in staţiune Băile Felix, există numeroase posibilitaţi de a desfaşura astfel
de activitaţi. Începând de la drumeţii prin dealurile învecinate zonei şi până la vizitarea unor peşteri
de o frumuseţe deosebită, vom enumera câteva din principalele atracţii care merită atenţia turiştilor.
Nu departe de staţiune, la caţiva km de Băile 1 Mai, pe dealul Şomleu vom regăsi un prim obiectiv de
provenienţa naturală, care merită văzut. Este vorba de rezervaţia paleontologică Betfia, care adăposteşte
un momunent al naturii de o valoare deosebită şi anume Craterul Betfia. Craterul reprezinta o denivelare
de 86 de m, având la suprafaţă un puţ natural, cu o verticala de 54 m. Avenul din zonă mai este cunoscută
ş ca Huda Bradii, reprezentând o parte integrantă a unui sistem subteran complex, care din păcate în
prezent este in proporţie de peste 80 % distrus. În sălile inferoioare ale craterului se găsesc diferite
specii de lilieci. Însă nu doar din această cauză este cunoscută Betfia ca o rezervaţie paleontologică.
Aici s-au găsit resturi de vertebrate şi o interesantă faună fosila provenită din perioada pleistocen..
Tot un interes pentru turşti poate reprezenta şi Platoul Padişului,
Interesul turiştilor mai poate fi suscitată şi de Băile Tinca,
băi aflate la doar 40 km de staţiune, pe partea dreapta a Crişului Negru. Apa minerală din localitatea,
este îmbuteliată şi distribuită în intreaga ţară. Turiştii fac excursii din Felix în aceasta zonă pentru a se
aproviziona cu apă minerală. Principalul motiv este că această apă are calitaţi curative, prin consum,
pentru probleme gastro-intestinale, pentru afecţiuni ale ficatului, ale bilei. Apa este folosită de asemenea
pentru băi. Are astfel un efect curativ asupra afecţiunilor genitale, ale inimii, ale vaselor de sânge.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – Mergând
mai departe un pic, în apropiere de oraşul Beiuş, se află peştera Meziad. Deşi distanţa este una mare (
85 km ) de Felix, din numărul turiştilor care îsi petrec sejurul în Băile Felix, o parte însemnata aleg să
facă o vizită la aceasta peşteră. Se poate ajunge in zonă deviind de pe DN 76 Oradea-Beiuş, trecând
prin localitaţile Delani şi Soimuş-Petreasa, astfel se ajunge la Valea Meziadului. Aici calcarele au
fost modelate de apă pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, formând un peisaj cu adevărat
fenomenal. Peştera Meziad se afla deci situată in această adevărata “catedrala a naturii”. Peştera are
o lungime totala de 3410 m şi are 5 etaje. Interesant de ştiut este faptul că prin anii 1950, în peşteră
s-au descoperit urme ale existenţei omului din neolitic. Câteva dintre atracţiile interioare ale peşterii
sunt: . Peştera din Meziad este considerata una dintre cele mai mari speciale peşteri ale României.
Mai departe un pic de staţiunea Felix, se afla renumita peşteră de la Vadul Crişului, respectiv vâr-
ful Piatra Craiului, ambele situate la aproximativ 60 km, respectiv Stâna de Vale, situată la doar
20 km de staţiune. Stâna de Vale este recunoscută pentru vindecarea malariei numite Basedow.
Desigur nu trebuie mers atât de departe pentru a putea admira frumuseţile oferite de natură.
Nişte simple plimbări prin apropiere sau chiar în staţiune sunt de ajuns. Astfel poate fi văzută
in Băile 1 Mai Rezervaţia naturală Pârâul Peţa. Aici vegetează spontan nufărul termal şi ex-
istă specii rare de apă dulce, cum ar fi: peştele denumit „roşioara lui Racoviţa” sau mel-

23
cul Melanopsis. Interesant este faptul că broaştele nu hibernează niciodată in timpul anului.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Lacul Peţa reprzintă un alt obiectiv de vizitat. Lacul
este dezgheţat pe tot timpul anului deoarece este incălzit de apele termale calde cu temperaturi
care ajung chiar şi la 40 grade C. Este o rezervaţie floristică care aparţine unui complex lacus-
tru. Speciile care trăiesc în aceest lac sunt identice cu cele din Rezervaţia naturală Pârâul Peţa.
Plimbările prin Pădurea Felix respectiv parcurile special amenajate, oferă clipe de relaxare turiştilor,
iar în sezonul călduros, o alternativă perfectă pentru plajă. Aici turiştii se pot ascunde pentru câteva
ore bune de razele puternice ale soarelui şi pot savura clipe de linişte într-un climat răcoros.

24
25
Fig 5. Harta posibilelor trasee turistice din Băile Felix

4.2. Potenţialul turistic antropic


Este bine ştiut faptul că potenţialul turistic natural conferă statiunii
o atracţie deosebită, însa principala atracţie este reprezentată de potenţialul antopic care există aici.
Potenţialul turistic antropic este dat şi de atracţiile turistice aflate în zonele învecinate cu Băile Felix.
Spre deosebire de alte staţiuni din România, Băile Felix beneficiază de apropierea imdiată a municipiul
Oradea, care se află la doar 8 km de staţiune. Astfel turiştii sunt atraşi nu doar de posibilitatea re-
laxării din staţiune ci şi de vizitarea obiectivelor turistice învecinate. Un prim obiectiv turistic antropic
care merită atenţia turiştilor este Muzeul Tării Crişurilor. Acest complex muzeal conţine mai multe
secţii cum ar fi: secţia de ştiinţele naturii, secţia de istorie, secţia de artă şi o secţie de etnografie.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –În imediata vecinătate a muzeului se află Catedrala Ro-
mano – Catolică, care este cea mai mare catedrală în stil baroc din ţara. Catedrala impre-
sionează într-adevăr prin frumuseţe, fiind considerată una din cele mai grandioase construcţii arhi-
tecturale din Europa şi prin dimensiunile sale: lungimea 68 m, laţimea 30 m, laţimea navei prin-
cipale 15 m, înălţimea cupolei 24 m, înălţimea turnului 61 m. Aproape de catedrală găsim o
altă construcţie, tot în stilul baroc şi anume „Şirul Canonicilor”. Cele două construcţii, împreună,
formează Complexul Baroc, cel mai mare complex de acest stil arhitectural construit în România.
Ceatatea Oradea este un alt obiectiv interesant mai ales daca turiştii ajung să viziteze
cetatea pe timpul manifestării „Serbărilor Cetăţii Oradea”, care se desfăşoară anual şi
conţine programe dintre cele mai interesante cum ar fi: Festivalul dansurilor populare
maghiare, jocuri medievale, jonglerii cu foc, concert de muzică medievala şi altelel.
Cu un mecanism unic în Europa, un alt obiectiv demn de vizitat ar putea fi Biserica
cu Lună. Este o biserică creştină ortodoxă şi are un mecanism aflat pe turla biserci-
cii, care are menirea de a pune în mişcare o sferă cu diametrul de 3 m, de forma lu-
nii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu, iar sfera se deplasează dupa mişcarea
de rotaţie a Lunii în jurul Pământului şi arată, prin această rotire, toate fazele lunii.
În apropierea Bisericii cu Lună se află Palatul Vulturul Negru, aceasta fiind cea mai impor-
tantă clădire a stilului pe care îl reprezintă din Oradea. Clădirea este una cu mai multe
funcţii, astfel în prezent în clădire funcţionează un hotel, o bancă şi o serie de cafenele
şi restaurante, putând fi considerat un adevărat centru pentru viaţa socială din Oradea.
Alt obiecvtiv cultural de al Oradiei, este Primăria oraşului. A fost construită de către Ri-
manoczy Kalman jr pe malul stâng al Crişului Repede între anii 1902-1903. Este consid-
erată o clădire monumentală deparece în faţada principală, traveea centrală a celor două etaje
este ieşită în rezalit, susţinută de stâlpi robuşti legaţi prin arcade. La etajul întai, balconul

26
este încadrat de coloane cu capiteluri compozite, iar la nivelul superior se află patru sta-
tui alegorice. Un ultim obiectiv din Oradea este Catedrala episcopală ortodoxă română.
Desigur nu poate lipsi nici Teatrul de Stat din gama obiectivelor antropice din Oradea.Construcţia de stil
eclectic, se află situată în Piaţa Ferdinand încă din anul 1900. Prima piesă jucată aici datează tot din acel
an, de pe data de 15 Octombrie. De remnarcat sunt cele două statui alegorice situate in faţa teatrului.
Alte obiective care trebuie incluse în cadrul obiectivelor antropice din municipiul Oradea sunt:
Şcoala Normală Greco-Catolică ( stil neoromânesc ), Palatul Rimanoczy jr., Sinagoga neologă şi
Palatul de justiţie ( stil eclectic ), Liceul Ady Endre ( pe vremuri cunoscută ca Mănăstirea Ur-
sulinelor ), Casa Poyna, Casa Adorjan şi Palatul Apollo ( stil secesion ), fostul muzeu Memo-
rial Ady Endre ( stil eclectic ) şi nu în ultimul rând Palatul Sztarill, azi Hotel Astoria, la
parter fiind situată o cafenea cunoscută pentru întalnirea numeroşilor jurnalişti şi scriitori.
În afara municipiului mai există două obiective culturale importante. Una la Biharia, unde
se afla vestigiile cetaţii, care a fost centru politic al voievodatului lui Menumorut (sec.X),
iar cealaltă la Ciucea unde regăsim Muzeul Octavian Goga, care se află însa la o dis-
tanţa mare chiar şi de Oradea, fiind la vreo 75 de km de staţiunea Băile Felix..
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Dar să revenim la obiectivele antropice care le mai găsim
în cadrul staţiunii propriu-zise. Din punct de vedere al celor interesaţi de obiective religioase putem
menţiona cele două biserici de lemn care se află în apropierea imdeiată a Lacului cu Nuferi. Una
din biserici este de confesiune greco-catolică iar celalaltă de confesiune ortodoxă. Obiectiv antropic
mai poate fi considerat şi izvorul de apă termală, care se regăseşte lângă biserica ortodoxa, doarece
acest izvor a fost amenajat prin construirea unui edificiu prevăzut cu robinete repspectiv unul cu trei
guri de scurgere permanentă ( funcţionează doar pe timpul verii ), de unde turiştii sau localnicii se
pot aproviziona cu apa termală recomandată pentru numeroase boli, mai ales ale sisemului digestiv.
Sunt şi alte obiective tursitice de văzut prin apropierea staţiunilor Felix respectiv 1 Mai. Una
dintre aceste obiective este Capela Haieu, care este o impresionantă Biserică-sală, fiind de prove-
nienţa medievală. Capela este compusă din mai multe elemente arhitecturale, cum ar fi: roman-
ice, cisterciene şi gotice. Anul 1977 a reprezentat anul reinstaurării bisericii. Pe lângă acest
obiectiv turiştii mai au ocazia să viziteze Monumentul Eroilor din acelaşi sat. Acest monument
a fost ridicat în cinstea eroilor, care au luptat pentru apărarea hotarelor ţării, astfel demonstrând
că locuitorii satului au participat la cel de al doilea Război Mondial. Monumentul este dedi-
cat colonelului Ion Buzoianu, care a căzut la datorie la postul de comandă de la Băile Felix.
Clădirea Sanifarm este un alt obiectiv demn de văzut.. A fost constuită în secolul al XVIII – lea,
în stil baroc şi reprezintă a fostă mănăstire care aparţinea ordinului călugaresc Sfântul Vicenţiu.
Alt obiectiv important este Biserica Ortodoxă din Rontău. Această biserică are strânsa legă-
tură cu literatura. Preotul pe timpul căruia a fost incendiată construcţia, era cunoscut ca „Preo-
tul Trandafir”, din romanul lui Ioan Slavici, „Popa Tanda”. Biserica Ortodoxă a fost con-
struită în anul 1700 la insistenţa sătenilor care doreau o Biserică Creştin Ortodoxă în sat.

27
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –Biserica Greco-Catolică Haieu din Băile 1 Mai este cu sig-
uranţă cel mai nou obiectiv de provenienţă antropică din zonă. Construirea bisericii a durat 2 ani,
din 1999 până în anul 2001 şi a fost dedicată vizitei istorice a “Papei Ioan Paul al II –lea”. Re-
alizarea proiectului a fost posibilă cu sprijinul financiar din partea televiziunii italiene „Telepace”.
O altă biserică, de această dată in comuna Sânmartin, este cea Romano-Catolică, construită în anul 1906.
Acestor obiective li se adaugă centre de artizanat cunoscute, în care ocazional se organizează prezen-
tări privind fabricarea artifactelor. Enumerăm în cele ce urmează câteva dintre cele mai cunoscute
din regiune. Începem cu ceramica obişnuită de la Cărpinet, continuăm cu ceramica nesmălţuită de la
Leleşti şi desigur cu ceramica roşie smălţuită de la Cristiorul de Jos. În localitatea Budureasa ( spre
Beuiş ) avem arhicunoscutele lăzi de zestre şi mobilier rustic, tipul de mobilier rustic cioplit regăsindu-
se la Giuleşti. Mai trebuie menţionate două localitaţi cu importanţă majoră privind obiceiurile fol-
clorice din aceasta zonă şi anume Chişcău, unde găsim cusături populare, cojoace, sumane, scaune
cioplite în lemn iar la Meziad pe lânga renumita peşteră mai sunt şi alte lucruri interesante de văzut
pentru turişti, cum ar fi: mobilier tradiţional, lăzi de zestre, porturi populare, sumane, cojoace, etc.
Pe lânga toate obiectivele antropice menţionate mai sus, un alt pol de atracţie pentru turişti sunt
sărbatorile folclorice desfaşurate atât în staţiune cât şi în zonele limitrofe ale acesteia. În Băile
Felix se desfăşoară anual „Festivalul cântecului, portului şi dansului popular bihorean”, în luna
iulie. În comuna Pietroasa, tot un festival care are loc anual, însa de această dată în luna au-
gust şi se numeşte „Bulciugul de pe Valea Aleului”. “Cojocul de Roşia” este un alt festi-
val care se desfăşoară în comuna Roşia şi cuprinde obiceiuri şi dansuri arhaice. Vadu Cruişu-
lui nu este renumită doar pentru grota sa şi pentru formele de relief impresionante pe care le
deţine. Anual, pe perioada lunii iunie, în această comună are loc „Târgul de la Vama Sării”.
4.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii
Cea mai complexă şi comletă metodă
de a determina gradul de atractivitate a unei staţiuni este aşa numita metodă TECDEV ( tenchnique et
development ). Tehnica este preluată din industri grea, făcându-se în acest sens o analogie între ele-
mentele complexe si eterogene specifice unui obiectiv turistic ( instalaţii de agvrement, unităţi de cazare
) cu acelaşi tip de elemente specifice unui obiectiv industrial ( utilaje, echipamente, instalaţii, etc. )
În cadrul aplicării metodei, trebuie parcurse
două etape majore şi anume: constituirea unei staţiuni etalon, urmată de constituirea staţiunii reale.
În cazul nostru staţiunea etalon va fi reprezentat de un model în care se înscriu toate staţiunile din
România, care oferă posibilităţi de tratament balneoclimateric medical. Calculele efectuate în tabelul ce
va fi ataşat mai jos, se vor efectua cu ajutorul indicelul de atractivitate ( I ). Nivelul calitativ elementelor
( c ), care a rezultat în urma efectuării calculelor oferă o notă, care variază între următoarele limite:

• între 0-2 resursă insuficinet de atractivă


• între 2-5 resursă sufucient de atractivă

28
• între 5-8 resursă atractivă

• între 8-10 resursă foarte atractivă

Tabelul 6. Staţinea etalon folosită pentru metoda TECDEV

Importanţa
(ponderea) Nivelul Indicele de
elementelor calitativ al atractivitate al
ofertei staţiunii etalon staţiunii etalon
Elementele ofertei turistice
turistice (%)
(qi) (ci) (I)

1 2 3 4

I. Mediul natural 40 127

- relief 5 20

- diversitate 1 3 3

- accesibilitate 3 5 15

- originalitate 1 2 2

- climă 8 20

- temperatură medie 4 4 16

- precipitaţii 2 1 2

- curenţii de aer 2 1 2

- hidrografie 9 28

- ape minerale 1 4 4

29
- ape termominerale 1 3 3

- ape mezotermale 1 3 3

- ape sodice 1 3 3

- ape clorurate 1 3 3

- ape bicarbonatate 1 3 3

- ape (lacuri) sulfuroase 1 3 3

- lacuri iodurate 1 3 3

- lacuri sărate 1 3 3

- factori cu potenţial terapeutic 11 37

- emanaţii diverse (mofete) 2 3 6

- nămoluri sapropelice şi de turbă 2 4 8

- nisipul (talazoterapia) 1 2 2

- (băi de) aer 2 4 8

- (băi de) soare 1 4 4

- nămoluri minerale de izvor 1 3 3

- saline 2 3 6

- floră 2 4

- diversitate 1 2 2

- originalitate 1 2 2

30
- faună 2 3

- diversitate 1 1 1

- originalitate 1 2 2

- puritate 3 15

- aer 1 5 5

- apă 1 5 5

- sol 1 5 5

II. Structuri materiale 30 102

- de cazare 8 28

- cantitativ 5 16

- diversitate 1 3 3

- capacitate 1 3 3

- amplasare 2 4 8

- estetică 1 2 2

- calitativ 3 4 12

- de alimentaţie 6 21

- cantitativ 4 11

- diversitate 1 3 3

- capacitate 1 2 2

31
- amplasare 1 3 3

- specific 1 3 3

- calitativ 2 5 10

- de transport 4 12

- diversitate 2 3 6

- capacitate 2 3 6

- de agrement 3 8

- de zi 2 3 6

- de noapte 1 2 2

- de tratament 9 33

- diversitate 3 4 12

- capacitate 3 3 9

- amplasare 3 4 12

III. Infrastructura 10 40

- de acces 5 20

- feroviar 1 5 5

- rutier 2 5 10

- aerian 1 3 3

- naval 1 2 2

32
- de alimentare 5 20

- apă 1 4 4

- energie electrică 2 4 8

- combustibil 2 4 8

IV. Suprastructura 5 15

- generală 2 6

- de organizare 1 3 3

- de pază 1 3 3

- turistică 3 9

- de organizare 2 3 6

- de pază 1 3 3

V. Mediul economic 5 17

- sectorul primar 2 4 8

- sectorul secundar 1 1 1

- sectorul terţiar 2 4 8

VI. Mediul cultural 10 37

- manifestări culturale (expoziţii,


4 4 16
spectacole, festivaluri etc.)

- patrimoniu construit (monumente,


3 3 9
muzee, biserici, cetăţi etc.)

33
- patrimoniu neconstruit (folclor) 3 4 12

TOTAL 100,0 338

Sursa:
În ceea ce priveşte staţiunea reală, în cazul nostru staţiunea balneoclimaterică Băile Feix,
se vor păstra aceleaşi descompuneri pe elemente ale ofertei turistice şi totodată se va păs-
tra aceeaşi pondere acordată fiecărui element la staţiunea etalon. Astfel se va realiza mult
mai uşor o comparaţie între staţiunea etalon ţi staţiunea reală. Ceea ce va fi diferit însă, va
fi nivelul calitativ şi implicit, după calculele efectuate, indicele de atractivitate a staţiunii.
Tabelul 7. Staţiunea reală folosită pentru metoda TECDEV

Importanţa
(ponderea)
Nivelul Indicele de
elementelor
calitativ al atractivitate al
ofertei
Elementele ofertei turistice staţiunii reale staţiunii reale
turistice (%)
(ci) (I)
(qi)

1 2 3 4

I. Mediul natural 40

- relief 5

- diversitate 1 8 8

- accesibilitate 3 8 24

- originalitate 1 9 9

- climă 8

- temperatură medie 4 8 32

- precipitaţii 2 6 12

34
- curenţii de aer 2 8 16

- hidrografie 9

- ape minerale 1 9 9

- ape termominerale 1 8 8

- ape mezotermale 1 8 8

- ape sodice 1 3 3

- ape clorurate 1 2 2

- ape bicarbonatate 1 3 3

- ape (lacuri) sulfuroase 1 0 0

- lacuri iodurate 1 0 0

- lacuri sărate 1 0 0

- factori cu potenţial terapeutic 11

- emanaţii diverse (mofete) 2

- nămoluri sapropelice şi de turbă 2 7 14

- nisipul (talazoterapia) 1

- (băi de) aer 2 9 18

- (băi de) soare 1 9 9

- nămoluri minerale de izvor 1 8 8

- saline 2 0 0

35
- floră 2

- diversitate 1 9 9

- originalitate 1 10 10

- faună 2

- diversitate 1 7 7

- originalitate 1 8 8

- puritate 3

- aer 1 10 10

- apă 1 9 9

- sol 1 8 8

II. Structuri materiale 30

- de cazare 8

- cantitativ 5

- diversitate 1 8 8

- capacitate 1 9 9

- amplasare 2 7 14

- estetică 1 7 7

- calitativ 3 8 24

- de alimentaţie 6

36
- cantitativ 4

- diversitate 1 7 7

- capacitate 1 8 8

- amplasare 1 7 7

- specific 1 8 8

- calitativ 2 8 16

- de transport 4

- diversitate 2 6 12

- capacitate 2 7 14

- de agrement 3

- de zi 2 7 14

- de noapte 1 5 5

- de tratament 9

- diversitate 3 8 24

- capacitate 3 9 27

- amplasare 3 9 27

III. Infrastructura 10

- de acces 5

- feroviar 1 4 4

37
- rutier 2 9 18

- aerian 1 3 3

- naval 1 0 0

- de alimentare 5

- apă 1 9 9

- energie electrică 2 9 18

- combustibil 2 6 12

IV. Suprastructura 5

- generală 2

- de organizare 1 8 8

- de pază 1 6 6

- turistică 3

- de organizare 2 9 18

- de pază 1 7 7

V. Mediul economic 5

- sectorul primar 2 4 8

- sectorul secundar 1 1 1

- sectorul terţiar 2 5 10

VI. Mediul cultural 10

38
- manifestări culturale (expoziţii,
4 5 20
spectacole, festivaluri etc.)

- patrimoniu construit (monumente,


3 6 18
muzee, biserici, cetăţi etc.)

- patrimoniu neconstruit (folclor) 3 5 15

TOTAL 100,0 650,0

După cum putem observa, în urma aplicării metodei TECDEV, a rezultat un grad de atractivitate ridicată
pentru staţiunea balneoclimaterică Băile Felix. Se înregistrează abateri pozitive în ceea ce priveşte
mediul natural, capitol la care staţiunea Felix excelează ( mai ales din cauza apelor termale, a Pădurii
Felix şi a aerului cu caracter curativ din zonă ). De asemenea abaterile pozitive în favoarea Băilor Felix
faţă de staţiunea etalon le putem observa la secţiunea structurilor materiale, baza de cazare şi alimentaţie
publică fiind mai numeroasă şi mai bine pusă la punct decât în cazul modelului de staţiune prezentată
mai sus. Un punct slab al staţiunii despre care vorbim, este reţeaua de transport, practic doar pe cale
rutieră este posibil transpotul în staţiunea propriu-zisă, celelalte modalităţi de transport asigurând doar o
deplasare până în municipiul Oradea ( avion, tren ).
Din tabelul de mai sus iese în evidenţă renumele staţiunii, de interes internaţiional, Băile Felix se
datorează, în primul rând, apelor sale termominerale cu proprietăţi terapeutice evidente, la care se
adaugă un topoclimat deosebit de blând, cu efecte sanatogene recunoscute.

39
5. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

5.1. Căile de comunicaţie


După cum
ştim deja staţiunea Băile Felix este situat în nord-vestul României, în Podişul Crişurilor, la o altitudine
aproximativă de 140 m, într-o zonă acoperită cu păduri de stejar şi de fag, fiind o zonă deluaroasă.
Se află la 22 km de vama Borş ( punctul de frontiera cu Ungaria ) şi la 8 km de municipiul Oradea.
Staţiunea poate fi accesată pe cale rutieră, venind dinspre
capitala Bucureşti, pe drumul E 60 ( Bcureşti – Oradea ), dinspre Oradea pe drumul E 66, drum care face
legătura dintre Oradea – Sânmartin – Felix, dinspre Satu Mare pe Dn 19, acest drum făcând conexiunea
dintre Satu Mare – Oradea, venind din Timişoara trebuie parcurs DN 71, pe ruta Timişoara – Arad –
Oradea, pe E 79 dinspre Craiova pe traseul Craiova – Târgu Jiu – Deva - Oradea sau tot pe DN 60 dar
de această dată din direcţia opusă, dinspre Ungaria ( vama Borş ), pe ruta Borş – Oradea – Băile Felix.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –O altă modalitate de a ajunge în staţiune este pe calea feroviară.
Dacă locuitorii capitalei doresc să poposeasca în Băile Felix vor avea obligaţia de a parcurge ruta Bu-
cureşti – Oradea pe percursul a 650 de km, sătmarenii vor putea ajunge într-un timp mult mai redus pe ruta
Satu Mare – Oradea parcurgând distanţa de 135 km. Alte rute sunt Timişoara – Oradea ( 178 km ) respec-
tiv Episcopia Bihor – Oradea ( 16 km ). Momentan nu există acces feroviar de la Oradea la Băile Felix,
turiştii fiind obligaţi de a lua tramvaiul ( un bilet cu două călătorii fiind stabilit la preţul de 3 RON )de la
gară până în capătul cartierului nufărul, de unde există transport cu microbuze spre staţiune. O altă modal-
itate ar fi deplasarea de la gară cu taxiurile care se află parcate în parcarea special amenajată lângă staţia
de tramvai. Preţul unor astfel de curse taxi de la gară până în Felix pot ajunge la preţul de 30-35 de RON.
A treia cale de comunicaţie cu ajutorul căreia se poate ajunge la Băile Felix este pe cale aeriană.
Singura cursă din România este pe ruta Bucureşti – Oradea, mai existând curse care vin din străinătate,
( Ancona, Florenţa, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgard, Paris, Atena ) fiind
cunoscute sub forma curselor speciale. Desigur, ca şi în cazul precendent deplasarea nu poate fi efectuată
până în staţiune, astfel de la aeroport turiştii sunt nevoiţi să-şi asigure transportul auto până în băi.
Cum am menţionat mai devreme, în timpul
sezonului de vară circulă de la piaţa agroalimentară din capătul cartierului nufărul, unde este amenjat un
platou special pentu autoturisme, microbuze la preţ relativ scăzut,de doar 2 RON, spre destinaţia Băile

40
Felix. Însă turişitii trebuie să fie foarte atenţi, doarece de pe acest platou pornesc şi microbuze spre
Băile 1 Mai. În Băile Felix există 6 staţii unde se poate coborâ. Coborând la a doua staţie se poate
ajunge la una din hotelurile: Crişana, Poieniţa, Someş, Mureş, Unirea. Pentru a ajunge la Hotel Muncelu,
coborârea se va face la staţia cu numarul 3. La a patra staţie se află Hotel Internaţional, la a cincea
regăsindu-se complexul hotelier Padiş. Coborând la penultima staţie se pot accesa hotelurile: Termal,
Nufărul, Felix şi Lotus. Ultima staţie corespunde cu apropierea de ştrandul permanent funcţional Apollo.
5.2. Baza de cazare şi alimentaţie
Există un număr foarte
ridicat de unităţi turistice de primire cu clasificări diferite şi chiar şi tipul acestora este dintre cele mai
variate, de la camere date în chirie de localnici până la hoteluri cu servicii turistice de calitate şi cantitate
superioară. În cele ce urmează vom trece în revistă unitaţile de primire turistică din staţiunea Băile Felix.
În primul rând vorbim de hotelurile existente,
şi începem cu Hotelul President. Este un hotel clasificat la 4 stele, aflându-se la ieşirea din staţiune spre
Beiuş. Are in dotare: 68 locuri de cazare (6 camere single, 13 camere duble cu pat matrimonial, 11 camere
duble cu 2 paturi, 2 apartamente). Printre facilităţile oferite clienţilor se numără: aer condiţionat, parcare,
restaurant, piscină interioară şi exterioară, saună, sală fitness, sală de conferinţe, bar, terasă, solar, accesul
animalelor admis, bază de tratament. Camerele sunt dotate cu: tv cablu, telefon cu acces internaţional,
minibar, baie cu duş, posibilitate de conectare la internet, camere cu pat matrimonial: tv cablu, telefon
cu acces internaţional, minibar, baie cu duş, posibilitate de conectare la internet, camere duble: tv cablu,
telefon cu acces internaţional, miniar, baie cu duş, posibilitate de conectare la internet, apartamente: tv
cablu, telefon cu acces internaţional, minibar, baie cu duş, posibilitate de conectare la internet. Masa
se serveşte în incinta restaurantului President, de categoria I, după sistemul bonurilor valorice. Copii cu
vârsta cuprinsă între 0-12 ani beneficiează de gratuitate în cazul în care nu se cere un pat suplimnetar,
cu pat suplimentar se va face un discount de 50 % din preţul iniţial. Totodată se acordă facilităţi de
tratament, printre care amintim: tratament la cadă cu apă termala, la bazin, împachetări cu nămol şi
parafină, elongaţii în apă şi pe masă, kinetoterapie, fizioterapie, tratament cu Gerovital şi Aslavital.
Următorul hotel de care pomenim este Hotel Termal clasificat la 3 stele. Hotelul este unul complet reno-
vat, având următoarele dotări: geamuri termopan, mobilier nou, restaurant, bar de zi, bază de tratament,
piscină exterioară pentru copii şi adulţi, piscină interioară, fitness, saună, sală de conferinţe, parcare, 3
lifturi. De asemenea dotările particulare ale camerelor se aseamănă foarte mult cu dotările Hotelului
President, astfel o cameră oferă: baie proprie complet renovată, uscător de păr, tv cablu, minibar, telefon,
balcon; apartament: baie proprie, uscător de păr, tv cablu, minibar, telefon, balcon. Masa este servită la
restaurantul Termal, clasificat de asemenea la 3 stele, micul dejun fiind servit în formatul “bufet suedez”,
iar cina şi prânzul la meniu a la carte. Condiţiile Hotelului President pentru copii cu vârsta cuprinsă
între 0-12 ani este identică cu situaţia Hotelului Termal. Sunt oferite şi servicii de tratament precum:
instalaţii şi proceduri de tratament, băi cu apă termală în vană şi bazine, elongaţii vertebrale în apa şi pe
masă, hidroterapie, electroterapie, tratament cu gerovital, cabinete de cosmetică cu produse Gerovital.

41
Un exemplu de hotel clasificat la 2 stele, este Hotel Mureş. Acest hotel se află în imediata apropiere
a hotelului Poieniţa pe şoseaua care merge spre Beiuş, având corp comun cu Hotel Someş şi Hotel
Unirea. Dotările generale ale unităţii de cazare sunt: salon frizerie, coafor, încălzire centrală, piscină
acoperită, sală de gimnastică, parcare, lift, bază proprie de tratament, cabinet medical, restaurant, 70
camere single, 145 camere duble. Camerele sunt dotate în felul următor: baie cu cadă şi duş, tele-
fon, tv satelit, balcon; camere duble: baie cu cadă şi duş, telefon, tv satelit, balcon. Serviciile de
masă sunt oferite în unitatea de alimentaţie Mureş, clasificat la categoria I. Aceste servicii de ali-
mentare sunt acordate în sistemul fişă de cont. Poziţia hotelului este una avantajoasă, aflându-se în
apropierea ştrandului Apollo. Copii cu vârsta cuprinsă între 0-12 ani au aceleaşi avantaje precum la
hotelurile prezentate anterior. Se oferă facilitaţi de tratament, acestea fiind următoarele: tratamentul
asigurat în baza proprie, băi cu apă termală, împachetari cu parafină, masaj, fizioterapie, kinetoter-
apie, tratament cu nămol, elongaţii vertebrale în apă şi pe masă, tratament cu Gerovital şi Aslovital.
Un alt hotel de 2 stele este Hotel Nufărul, cu o capacitate de 78
de camere şi 150 de locuri. Serviciile oferite de hotel sunt: parcare, bază de tratament, magazin, agenţie
de turism, restaurant, restaurant terasă, bar, camere cu baie şi duş, televizor, seif, cablu Tv, telefon.
Hotel Poieniţa este un hotel
clasificat la 2 stele, cu capacitatea de primire de 158 camere şi 302 locuri. Hotelul oferă următorul pachet
de servicii: parcare, lift, bază de tratament, magazin, coafor şi saună, farmacie, coafor şi cosmetică, săli
de conferinţe, bar, seif, agenţie de turism, saună, camere cu baie şi duş, televizor, cablu TV, telefon.
Mai sunt o
serie de hoteluri de două stele printre care Hotel Lotus, cu 210 camere şi o capacitate de primire de 380
de locuri. Hotelul oferă servicii de: parcare, lift, bază de tratament, magazin, coafor şi cosmetică, agenţie
de turism, seif, restaurant cu sau fără terasa, bar, camere cu baie şi duş, televizor cu cablu tv şi telefon.
Următorul este Hotel Unirea, tot la categoria de 2 stele
cu 161 de camere şi cu 305 locuri, având următoarele servicii: parcare, lift, bază de tratament, magazin,
seif, coafor, cosmetică, saună, camere cu baie şi duş, televizor cu cablu, telefon, restaurant cu terasă.
Tot de 2 stele este
şi Hotel Someş, cu posibilităţi de primire a turiştilor destul de bune, hotelul având 184 de camere cu 345
de locuri disponibile, având facilităţi identice cu Hotel Lotus şi cu majoritatea celor clasificate la 2 stele.
Deşi clasificat la doar 2 stlele, Hotel Padiş are cea mai însemnata
capacitate de cazare din întreaga staţiune, cu 728 de camere şi 1456 locuri pentru turişti. Hotelul oferă
serviciile următoare: parcare, lift, bază de tratament, sală de conferinţe, seif, magazin, bar , restaurant
cu terasă, bar de noapte, camere cu baie şi duş, frigider, televizor cu cablu, telefon, agenţie de turism.
Tot cu o capacitate
mare de primire este şi ultimul hotel despre care vorbim, Hotel Muncel. Are în dotare 511 camere cu
capacitatea de primire la 1022 de persoane. Serviciile oferite de hotel sunt următoarele: parcare, lift,
bază de tratament, sală de sport, bowling, sală de conferinţe, magazin, seif, coafor, cosmetică, agenţie de

42
turism, restaurant cu şi fără terasă, bar, bar de noapte, camere cu baie şi duş, televizor cu cablu, telefon.
Staţiunea mai deţine şi un hotel de 4 stele şi anume Hotel Internaţional, cu capacitatea
de cazare de 221 de camere cu 404 locuri. Hotelul oferă următoarele servicii în plus faţă de celelalte
hoteluri: teren de sport, facilităţi pentru persoane cu handicap, plată cu credit card şi room service.
Pentru a sintetiza toate
unităţile hoteliere din staţiune în cele ce urmează voi enumera toate aceste unitaţi clasificate pe stele.

• hoteluri de 2 stele: Padiş, Muncel, Crişana, Lotus, Poieniţa, Mureş, Someş şi Unirea.

• hoteluri de 3 stele: Nufărul, Termal, Vital, Nicoleta, Ami şi Moncao.

• – 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –hoteluri de 4 stele: Internaţional şi President.

Clasificare Capacitate
Denumire Facilitati

aer conditionat, parcare, restaurant, piscina interioare,


President 4* 68 locuri
internet, telefon, tv cablu

International teren sport, facilitati pentru persoane cu handicap, plata


4* 404 locuri
credit card, room service

parcare, sala fitness, sauna, sala conferinte, tv minibar,


Termal 3* 294 locuri
telefon

sala de conferinte, baza de tratament, room service, aer


Vital 3* 60 locuri
conditionat in camere de nefumatori

tv cablu, minibar, aer conditionat, telefon, piscina in aer


Nicoleta 3* 32 locuri
liber

Ami 3* 60 locuri telefon, tv cablu, parcare, aer conditionat

Monaco 3* 65 locuri minibar, tv cablu, baie separata, aer conditionat

parcare, baza tratament, tv cablu, telefon, seif, agentie de


Nufarul 3* 150 locuri
turism
43
telefon, tv satelit, parcare, piscina acoperita, baza de
Mures 2* 142 locuri
tratament,cabinet medical

parcare, baza de tratament, sauna, Sali de conferinte, tv


Poienita 2* 302 locuri
cablu, telefon

Lotus 2* 380 locuri baza tratament, tv cablu, sauna, restaurant terasa

Somes 2* 345 locuri baza tratament, tv cablu, sauna, restaurant terasa

1456 parcare, Sali conferinte, baza tratament, bar de noapte, tv


Padis 2*
locuri cablu

Unirea 2* 305 locuri parcare, lift, baza tratament, sauna, tv cablu, telefon

1022 parcare, sala sport, agentie de turism, bar de noapte, tv


Muncel 2*
locuri cablu, telefon

sauna, sala de fitness, teren de tenis, tenis de masa, sala de


Crisan 2* 333 locuri
sport, sala de conferinte

Pe lângă prezenţa numeroasă a hotelurilor,


staţiunea dipune şi de alte unităţi de primire turistică cum ar fi: pensiuni, vile, campinguri sau cabane.
Printre pensiuni există câteva de tip agroturisic. Una dintre acestea este Pensiunea
Maris, clasificata la 3 margarete, cu 16 locuri în 8 camere şi cu un preţ accesibil de 80 RON / cameră /
zi. Cele 8 camere sunt situate la mansardă fiind foarte spaţioase, cu pat matrimonial şi cu posibilitatea
de a cere pat suplimentar. Camerele sunt dotate cu baie proprie cu duş, cablu tv şi balcon. Bucătăria
de la parter este modernizată cu 30 de locuri, plus 10 locuri pe terasă şi cu 2 toalete anexate acestora.
Cealaltă pensiune foarte cunoscută este Pensiunea
Conny, clasificată la 3 margarete. Această pensiune oferă servicii de cazare în regim de demipensi-
une. Un plus mare este faptul că facilitează participarea la unul din programele de tratament balnear.
Pensiunea este formată dintru-un apartament cu 3 camere, 4 camere duble, 2 camere cu pat mat-
rimonial şi 2 cu câte 2 paturi. Serviciile oferite de unitatea de cazare sunt următoarele: grăd-
ină de vară, terasă cu spaţiu amenajat ( gril, grătar, ciaun, disc ), parcare auto, televizor cu ca-

44
blu, apă caldă permanentă, distanţa de sub 1 km de ştrandurile termale, minibază sportivă.
Cele 2 pensiuni agroturistice sunt foarte căutate atât de turiştii din România, cât şi cei din străinătate
pentru modul călduros de primire, pentru preţul accesibil şi pentru condiţiile oferite de către acestea.
Aceeaşi enunerare de la unităţile hoteliere o voi pune în practică si pentru pensiunile din zona Felixului.

• pensiuni de 2 stele margarete: Cornelia, Vogue, Casa Rustik, Florena Cory şi Semenic.
• pensiuni de 3 stele margarete: Vanesa, Maris, Vidra, Casa Veronica, Tudor, Onix, Bebe, Select,
Vidraru, Vila Regent, Sebastian, Ana Maria, Laura şi Diana.
• Pensiuni de 4 stele: Metropol şi Aroma.

Există şi două cabane,


şi acestea au o atracţie deosebită asupra turiştilor prin prisma apropierii de natură şi detaşarea faţă de
viaţa cotidiană de zi cu zi. Prima dintre aceste cabane este „Cerbul”, având o clasificare de 3 margarete,
este amplasată la ieşirea din staţiune spre localitatea Beiuş. Are o structură simplă de 2 camere de lux
cu grup sanitar şi televizor propriu cu cablu. Pe lângă aceste două facilităţi se mai asigură şi apa caldă
permanentă, precum şi: terasă de vară cu spaţiu amenajat pentru grătar, parcare auto, şi o distanţă de
800 de metri până la ştrandurile termale. Preţul unei camere este stabilit la suma de 100 RON/ zi
Cea de-a doua cabană este „Monica” , de asemenea clasificat la 3 margarete. Este cu atât
mai căutata cu cât se afla la marginea Pădurii Felix, spre ieşire la Beiuş din staţiune. Are dotări identice
cu cabana „Cerbul” şi preţul unei camere este tot de 100 RON / zi. În cele două cabane principalele ac-
tivităţi care pot fi desfăşurate sunt de recreere, facilitată de prezenţa Pădurii Felix, respectiv de tratament.
Ultima activitate poate fi desfăşurată în cadrul unor ştranduri sau la spitalul de recuperare din staţiune.
Pentru cei care vor să petreacă timpul lor exclusiv în cadrul
naturii, este recomandat să se acomodeze în Campingul Apollo. Aici există spaţii amenajate pentru rulote
şi corturi ale turiştilor, iar climatul este unul curativ. Printre facilităţile oferite de camping enumarăm ur-
mătoarele: spaţiu special amenajat pentru spălarea vaselor, pentru prepararea grătarelor, există duşuri cu
apă termală caldă, toalete, posibilitate de racordare la curent electtric, posibilitea asigurării transportului
local. Spaţiul amenajat corturilor este conform normelor 30 m2 pentru corturi şi 60 m2 pentru caravană.
Există şi o serie
de vile în cadrul staţiunii. Una dntre acestea este Vila Sântana. Are o poziţie deosebit de avantajoasă,
fiind la doar 5 minute de mers pe jos de bazinele termale. Oferă pentru cazarea turiştilor 135 de locuri în
42 de camere. Serviciile oferite sunt: bar, loc de joacă, restaurant, săli de conferinţă, parcare, grădină în
curte, livadă, acces la bucătărie, terasă, grătar, living, sală de mese, seif, internet fără cablu, frigider, fax,
televizor în living, baie cu cadă, balcon la camere, camere cu baie proprie şi televizor. Preţul stabilit de
cazare pe o zi este de 60 RON în camere cu 2 paturi şi 90 RON în camere cu 3 paturi. Există de asemenea
şi diferite forme prin care se pot consuma mesele. Astfel, pensiunea completă costă 40 RON, iar separat,
micul dejun 10 RON, prânzul 18 RON iar cina 12 RON. Turiştii pot combina mesele după bunul lor plac.

45
O altă vilă este „Crinul”, la fel de avntajoasă,
pentru turiştii dornici de a face baie, precum Vila Santana. Camerele sunt spaţioase şi luminoase dotate
cu cablu tv, frigider şi baie proprie. Camerele din care aleg turiştii sunt cu pat matrimonial sau cu 2
paturi. Serviciile oferite sunt: parcare amenajată, spaţiu verde, restaurant, bar, sală de conferinţă, sală
de sport, saună. Vila deţine 45 de locuri în 19 camere, iar preţul minim este de 60 RON / zi / camre,
acest preţ se poate modifica în funcţie de sezon sau numărul zilelor petrecute aici în sejur. În cadrul
vilei funcţionează şi restaurantul cu acelaşi nume. Se servesc preparate tradiţionale dar şi internaţionale,
unitatea de alimentaţie fiind arhicunoscută pentru satisfacerea celor mai exigente doleanţe ale clienţilor.
Ultima vilă de care vorbim este „Delia”. Are o capacitate redusă de cazare de
doar 8 locuri în 4 dormitoare. Însă are cel mai „piperat” preţ dintre vile, o noapte petrecută aici, cu micul
dejun inclus în următoarea zi, ajungând la suma de 175 RON. Dotările vilei includ un living spaţios,
bucătărie dotată complet, 3 băi cu duş, vană, spălător, televizor şi internet în fiecare cameră, respectiv ac-
ces non-stop la piscină. Camerele mai includ minibar, aer condiţionat, încălzire centrală şi baie proprie.
O ultimă posibil-
itate de cazare pentru turişti este închirierea de camere de la localnici. Cei care au reşedinţă în staţiune
atrag turiştii prin postarea unor afişe pe porţile caselor, în care menţionează că sunt camere disponibile
spre închiriere. Este o alternativă bună pentru turişti în cazul în care nu au o rezervare prealabilă la
una dintre unităţile de cazare ( hotel, pensiune, cabane, vile, camping, etc ). Mai ales tineretul apelează
la închirierea acestor camere deorece preţul este unul mult mai scăzut decât dacă ar apela la celelalte
posibilităţi din zonă. Pentru localnici este însa greu să acapareze turişti pe timpul verii, când există posi-
bilitatea şederii în campinguri, acestea fiind foarte ieftine şi oferă condiţii bune în ceea ce priveşte igiena.
Bineînţeles pe lângă acest număr ridicat
de unităţi de cazare, trebuie să existe un raport direct proporţional între unităţi de cazare şi unităţi de
alimentaţie publică, şi aici fac referire în primul rând la restaurante, secondat de cafenele, patiserii, etc.
Dintre cele câteva restaurante,
restaurantul cunosc sub numele de Larryse, oferă un meniu zilnic obişnuit, însă se deosebeşte de restul
unităţilor de alimentaţie prin prepararea unor specialităţi la proţap cum ar fi: miel, iepure, căprioara
sau alte mâncăruri pregătite la ceau sau grătar. Prepararea acestor specialităţi se face în aer liber.
Un alt
restaurant care atrage turişti prin felul său de funcţionare este „La Fănică”. Această unitate de alimentaţie
se situează chiar în centrul staţiunii, fiind în vecinătatea piscinei Apollo. Se servesc meniuri tradiţionale,
însa deosebirea faţă de alte câteva restaurante o reprezintă delectarea turiştilor prin muzică cântată „live”.
Restaurantul
Carmena, pune la dispoziţia turiştilor un numaăr de 24 locuri. Atmosfera din această unitate este una am-
biantă, plăcută, turiştii putând să savureze prepare tradiţionale dar şi preparate cunoscute internaţional.
Un restaurant situat într-o poziţie foarte convenabilă pentru turiştii dornici să
viziteze lacul cu nuferi este restaurantul Nely. Se află la sub 100 de m de acest lac şi oferă meniuri foarte

46
diversificate la preţuri accesibile. Este un restaurant cu autoservire, iar plata se poate efectua cu cash sau
cărti de credit. Recent s-a construit şi o terasă la etaj unde condiţiile pentru servirea mesei sunt excelente.
Probabil cel mai renumit loc, unde poate fi servită
şi masa dar nu numai, este complexul „Club Art”. Acest complex este situat în centrul staţiunii, având
în componenţă un club, un restaurant-pizzerie cât şi o terasă. În cadrul restaurantului-pizzerie se pot
servi preparate internaţionale dar şi tradiţionale, servirea fiind una ireproşabilă. Club Art oferă o gamă
largă de băuturi alcoolice, printre care enumerăm: cocktail-uri, vinuri, vinuri spumante, tării, si băuturi
răcoritoare. Secţiunea de club organizează la un standard înalt de calitate nunţi, botezuri, mese festive,
conferinţe şi diferite reuniuni. Capacitatea sălii pentru aceste evenimente este de aproximativ 230 locuri.
Există
în cadrul multor unităţi de cazare, spaţii rezervate pentru servirea mesei. Însă deosebirea dintre acestea
este că în timp ce unele au funcţia exclusivă de servire a mesei, alte câteva au şi particularitatea de a or-
ganiza evenimente festive precum: nunţi, botezuri, conferinţe, etc. Spre exemplu în pensiunea Noblesse,
funcţionează un restaurant modernizat cu o capacitate de 200 locuri în sală şi 30 de locuri asigurate pe
terasă. Aici se servesc mâncăruri tradiţionale din regiune dar şi preparate culinare recunoscute pe plan
naţional şi internaţional. Servirea a unei astfel de game bogate în alimente fiind o tendinţa generală în ma-
joritatea restaurantelor care doresc să se afirme în cadrul staţiunii. Sala restaurantului poate fi închiriată
pentru mese festive, nunţi, simpozioane, etc. Aceleaşi condiţii precum în cazul restaurantului Noblesse,
sunt oferite şi de unitatea de alimentaţie „Nicoleta”, atât la meniu, cât şi la închirierea sălii de mese.
Alte exemple de restaurante care funcţionează în cadrul unităţilor de cazare, cu acelaşi nume,
le vom enumera în cele ce urmează: Crişana, President, Union, Davidof, Traverdi, Ami sau A’roma.
Aceste unităţi de alimentaţie se aseamănă între ele prin faptul că oferă clienţilor, în cele mai
multe cazuri, un mic dejun inclus în preţul plătit pentru cazarea de o noapte. Totodată oferă
clienţilor o gamă de preparate alcătuită din preparate tradiţionale ardeleneşti cum ar fi: ciorbe
acrite cu oţet sau zeamă de varză şi drese cu galbenuşuri de ou, smântână şi tarhon, supă
de chimen, supă de varză cu smântână, ciorbă ardenelească de porc sau de vacă, ciuperci
umplute, afumături, tocături cu afumatură, budinci, dar şi preparate naţionale şi internaţionale
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – Concluzionând la tema despre unităţile
de cazare şi alimentaţie publica, putem spune că din acest punct de vedere, infrastructura din staţiunea
Băile Felix este una destul de bine dezvoltată. Există nenumărate posibilităţi de cazare, la preţuri şi
calitate de servicii diferenţiate, astfel fiecare turist poate găsi un loc pe gustul său. Vorbind de restau-
rante, acestea oferă o gamă largă de produse. Ceea ce consider important este servirea unor preparate
tradiţionale care reprezintă o atracţie în plus pentru turisşti, dar important este şi servirea celorlalte
preparate, care pot mulţumi turiştii în cazul în care mâncarea tradiţională din zonă nu este pe gustul lor.

5.3. Amenajări speciale


În primul rând existenţa ştrandurilor atrage cel

47
mai mare număr de turişti în regiune. Cel mai vizitat ştrand este Apollo, dat şi pentru simplul motiv că
acest ştrand este deschis şi pe peroioada iernii sau şi pentru că vara este neîncăpătoare din cauza prezenţei
numeroşilor turişti şi localnici.. Mai există şi alte ştranduri funcţionale doar pe perioada anotimpului cald
cum ar fi: ştrandul Felix sau ştrandul Padiş . Ştrandurile sunt defapt considerate nişte lacuri antropice
pentru că apa termală este captată într-un bazin destinat relaxării şi refacerii organismului oamenilor.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –În continuare trebuie spus faptul că o parte însemnată a turiştilor
sosesc în staţiune pentru recuperare, după diferite accidentări la oase sau ligamente. Majortitatea aces-
tor turişti sunt oameni de vârsta a 3-a sau sportivi care au suferit leziuni în timpul desfăşurării actului
sportiv. Structura spitalului este formată din secţii cu paturi, laboratoare şi servicii ambulatorii. Dacă e
să defalcăm spitalul pe secţii obţinem: secţia clinică de recuperare, medicină fizică şi balneologie I, din
care: compartimentul de recuperare neurologică, sectia clinică recuperare, medicină fizică şi balneologie
II, din care: compartimentul de recuperare neurologică şi compartimentul de recuperare cardiovasculară
şi secţia de recuperare, medicină fizică şi balneologie copii din Băile 1 Mai. Există de asemenea şi o serie
de laboratoare care sunt: laboratorul de recuperare, medicină fizică şi balneologie, laboratorul de analize
medicale, laboratorul de radiologie şi imagistică medicală şi laboratorul de explorări funcţionale. Intere-
sant este că, spitalul deţine cabinete cu specialitatea de recuperare, medicină fizică şi balneologie în unele
unităţi de cazare din staţiune, cum este Hotelul Crişana, dar şi în Băile Tinca sau în Băile 1 Mai. În cele ce
urmează voi ataşa un tabel cu informaţii referitoare la activitatea din ultimii 5 ani desfăşurată de spital.
Tabelul 8. Activitatea spitalului de recuperare din Felix din ultimii 5 ani

Ani Număr internări efectuate Număr consultaţii acordate

1999 4.501 108.896

2000 4.502 122.021

2001 5.396 119.937

2002 5.680 78.522

2003 5.019 56.150

Sursa: Direcţia de sănătate publică Bihor


– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –A fost inaugurat în anul 2008 ambulatoriul spitalului de re-
cuperare din Băile Felix. Este considerat un pas serios înainte deoarece acest ambulatoriu cuprinde
9 încăperi între care o unitate pentru primire, o garderobă, spaţii destinate procedurilor de vinde-
care, respectiv două bazine dintre care unul în interior. Este o modernă bază de tratament oferind

48
diferite pachete de servicii bolnavilor: consultaţie de specialitate, kinetoterapie, masaj, electroterapie,
magnetoterapie, hidrokinetoterapie ( bazine cu apă termală ), hidroterapie (duş subacval, băi Stanger)
şi parafină. Iar pentru cazare pacienţii au posibilitatea de a utiliza unităţile de cazare din zonă.
La ieşirea din
staţiune, mergând pe drumul care duce la Beiuş, în localitatea Hidişelul de Jos, este amenajată o pârtie de
schi funcţională pe timpul sezonului de iarnă. Defapt sunt două pârtii. Una este special amenajată pentru
schiori şi una pentru cei care doresc “să se dea cu sania” . Pârtia este dotată de asemenea şi cu un teleschi.
6. CONCLUZII ŞI POSIBILITĂŢI DE AMENAJARE ŞI DEZVOLTARE

Deşi
în ultimii ani se tot vorbeşte de un declin al turismului balnear, această formă de turism este singura care
poate să readea sănătatea atât fizică cât şi psihică a unui om. Astfel putem spune că turismul balnear este
căutat de o mulţime de turişti pentru refacerea organismului în urma stresului care apare de zi cu zi în
viaţa cotidiană. Putem afirma că practicarea unui asemenea turism este din când în când chiar necesară.
– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – Staţiunea Băile Felix are în
continuare nevoie de investitori pentru a se ridica la standardele unor staţiuni Europene. Trebuie făcute
modernizări la ştranduri şi create diferite programe pentru petrecerea cât mai placută a timpului liber
pe durata sejurului turiştilor în staţiune. Din acest motiv apar tot mai multe proiecte pentru dezvoltarea
staţiunii din partea administraţiei locale. Un proiect deosebit care va avea nevoie de o suma aproxima-
tivă de 10 milioane de RON, va fi construirea unui Aqua Park, asemenea celui care există în staţiunea
balneoclimaterică Hajduszoboszlo. Acest Aqua Park se va situa în partea sudică a platoului dintre Băile
Felix şi Băile 1 Mai. Pentru realizarea proiectului va fi nevoie de modernizarea infrastructurii rutiere prin
alei şi căi de acces şi se vor amenaja spaţii verzi respectiv parcări. Însă începutul lucrărilor a dovedit
faptul că există unele probleme tehnice care pot împiedica construirea Aqua Park – ului. Hotelul care va
include o bază de tratament de patru stele şi anume Hotel Lotus, se află deja într-o fază destul de avansată
a construcţiei, baza de tratament fiind compartimentată, necesitând doar amenajarea propriu-zisă.
În ceea ce priveşte mini-aquaparcul s-au realizat deja lucrările de drenare a
apei, însa în lunile ianuarie şi februarie, lucrarea nu a putut fi continată din cauza temperaturilor scăzute.
Aquaparcul va fi dat în folosinţă cel mai probabil pe parcursul
anului 2010, din cauza problemelor ivite care amâna construcţiile şi va fi dotată cu 14 bazine cu apă
termală, dintre acestea un bazin va fi folosit pentru surfing şi va fi acoperit pe două treimi din suprafaţa
sa. Există premise ca acest proiect să prindă contur, un precedent existând în anul 2008 când ştrandul
Felix a fost modernizat conform planurilor. Bazinele ştrandului au fost recompartimentate şi placate cu
gresie şi faianţa. Au fost montate instalaţii acvatice de relaxare şi joacă, precum şi instalaţii ultramoderne
cu ajutorul cărora – 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –poate fi efectuată monitorizarea calităţii apei.
Ştrandul a fost prevăzut cu 6 bazine dintre care un bazin wellness cu apă termala, cu instalaţii acvatice
de hidromasaj, cu căderi şi jocuri de apă, două bazine exclusiv pentru relaxare şi un bazin cu instalaţii

49
performante menite producerii valurilor. Celelate două bazine sunt destinate copiilor. Unul este bazinul
„Baby” iar celălalt „Junior”. Dupa cum spune şi numele unul este dedicat bebeluşilor iar celălalt pentru
copii cu vârsta fragedă. Şi aici există jocuri de apă de tip „cetate” şi „ciuperca”. S-au mai amenajat 48 de
duşuri şi împrejurul bazinelor a fost placat cu dale. Biletul de intrare este deosebit de accesibil turiştilor,
fiind de 20 RON pentru adulţi şi 10 RON pentru copii, accesul referindu-se la toate facilităţile ştrandului.
Această modernizare va continua. În planurile de viitor se prefigurează amplasarea unor garder-
obe moderne, iar accesul in ştrand respectiv activităţile desfăşurate în incintă să fie supravegheate
electronic cu ajutorul computerelor. Garderobele sunt prevăzute cu dulapuri-casete, care se vor
accesa pe bază de cartele, iar vechea regulă de a face duş înainte de intrarea în ştrand se va
pune în aplicare la modul serios. De asemenea va fi amenajat şi un spaţiu pentru alimentaţie
publică cu autoservire. Finalizarea modernizării ştrandului este prevăzută pe data de 1 iunie.
Se are în vedere de asemenea
şi construirea unui pod peste pârâul Peţa în centrul staţiunii şi amenajarea malurilor pârâului. Deosebit
de important ar fi constituirea unui centru de informare turistică, fărp de care turiştii pot rata vizitarea a
numeroase obiective din staţiune şi zonele învecinate acesteia. Odată consolidată infrastructura rutieră,
se va încerca fluidizarea circulaţiei în zonă prin amplasarea de indicatore atât rutiere cât şi turistice.
Specialiştii şi manageri care sunt implicaţi în problemele
staţiunii consideră că anul 2009 va fi mai slab din punct de vedere al încasărilor decât a fost 2008 – ul.
Una din principalele motive ar fi că tarifele pentru serviciile oferite de staţiune nu au fost majorate.
Pentru viitor cei care doresc să
investească în staţiunea balneoclimaterică Felix, vor trebui să respecte o serie de concepte şi orientări pen-
tru a avea succes. Un prim concept ar fi „Sănătatea este o stare de bunăstare”. Acest concept promovează
staţiunea şi dezvoltă turismul de sănătate practicat în localitate. Facilităţile oferite de Băile Felix se vor
distinge după două categorii de clienţi: bolnavi şi sănătoşi. Ambele categorii însă vor beneficia desigur
de factorii naturali ai staţiunii pentru refacere a sănătăţii fizice sau psihice. În continuare staşiunea va
trebui să-şi modeleze infrastructura turistică astfel încât să poată asigura desfăşurarea mai multor tipuri
de activităţi, cum ar fi: cure de sănătate pentru tineri şi adulţi sănptoşi, cure profilactice şi terapeutice
pentru cei bolnavi şi cure de recuperare pentru oameni cu diferite deficite de toate vârstele. Activităţile
premergător menţionate au menirea de a obţine o bunăstare psiho-fizică pentru o lungă perioadă de timp.
Deci staţiunea se vede nevoită să asigure un context ambiental de calitate, care pe lângă un climat de
cruţare şi de relaxare, să mai ofere şi posibilităţi de agrement turiştilor. Enumerăm cîteva din această cat-
egorie vastă de divertisment pentru turişti: proceduri de întreţinere, fittness, sport, activităţi stimulative
din punct de vedere artistic şi cultural. O altă posibilitate de dezvoltare a localităţii Băile Felix ar putea
fi crearea unor centre balneare cosmetice. Asta desigur doar în momentul în care dotările de bază ale
staţiunii, adică prevenirea unor boli şi terapia de recuperare, sunt aduse la un nivel optim de dezvoltare.
Special-
iştii şi managerii implicaţi în fenomenul de turism balneoclimateric consideră balneologia o modalitate

50
curativă viabilă pentru menţinerea, ameliorarea şi refacerea sănătăţii umane şi calităţii vieţii din staţiune.
Zona analizată pe parcursul lucrării
oferă în principal un turism curativ-recreativ, după care urmează pe o treaptă inferioară turismul cultural,
care se desfaşoară în principal în municipiul Oradea. Poziţionarea Băilor Felix în raport cu Ungaria, este
deosebit de avantajoasă, dar şi de o importanţă deosebita, prin faptul că este una din primele impresii
pe care turiştii străini îşi însuşesc despre România. Deci, în cazul în care turiştii vor fi satisfacuţi de
serviciile oferite de localitatea Felix, cu siguranţă işi vor face o impresie plăcută despre ţara noastră.

Analiza SWOT a staţiunii Băile Felix:

Puncte tari:

• existenţa unor resurse balneare unice în Europa

• nivelul de pregătire a cadrelor medicale din domeniu

• gama variată de proceduri de cură

• preţuri bune în comparaţie cu alte ţări europene

• mediul ambiant bine întreţinut, spaţii verzi numeroase şi parcuri amenajate corespunzător

Puncte slabe:

• asigurarea la nivel scăzut a serviciilor de recreere şi divertisment

• dotări de agrement insufuciente, care devin supreaglomerate şi crează discomfort în rândul turiştilor

• infrastructura de acces, utilizare şi colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă

• exploatarea intensivă, a substanţelor şi resurselor minerale din staţiune

Oportunităţi:

• creşterea numărului de touroperatori secializaţi şi specialişti în turismul balnear

• intersul crescut pe plan naţional şi internaţional, în ceea ce priveşte tratamentele oferite de aseme-
nea staţiuni balneare

• creşterea solicitărilor pe plan naţional, dar şi internaţional privind turismul balnear

51
• creşterea tratamentelor specifice de prevenţie-wellness în detrimentul celui de recuperare

• accesarea fondurilor internaţionale de asistenţă

Ameninţări:

• criza financiară care a lovit întreaga lume

• oferta similară a unor ţări vecine precum: Ungaria sau Cehia

• competiţie foarte acerbă pe plan regional, prin existenţa unor detinaţii potente din punctul de vedere
al facilităţilor precum: Croaţia şi Slovenia

• neconstituirea partenerialtelor publice private pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan


zonal

• conservarea unor modele de management învechite în condiţiile accesului României în Uniunea


European

Bibliografie

Blaj Gh., Szanto St., Chira I. (1979), Judetele Patriei, Bihor monografie, Edit. Sport-turism, Bucuresti.
Borbely G., Dukret G , Danielisz E., Stark Erszebet (2006), Bihar Megye Utikonyve II, Edit. Prolog,
Oradea.
Borza Al., (1924), Florea lotus de la Oradea, Unirea, Blaj, 1917 t. XXVII, 4, Revista “V. Adamchi”, 1
Ciangă N. (1993), Orientări ale turismului european şi tendinţele de integrare ale turismu-
lui românesc, Studia Univ. Babeş – Bolyai, Geographia, XXXVIII, 2, Cluj Napoca.

52
Ciangă N. (2001), Geografia Turismului (Partea Întâi), Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Ciangă N. (2003), Geografia Turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
Ciangă N. (2006), <a href="javascript:openw indow(” > România : geografia turismului < /a >
, Edit.P resaUniversitarClujean, ClujNapoca.
Ciangă N. (2007), <a href="javascript:openw indow(” > România : geografia turismului <
/a > , Ediţia a 2-a, Edit.P resaUniversitarClujean, ClujNapoca.
Cocean P. ( 1995), Peşterile Românei. Potenţialul turistic, Edit. Dacia, Cluj Napoca.
Cocean P. (1997), Geografia turismului românesc, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca
Dr. Munteanu L., Dr. Stoicescu C., Grigore L. (1978), Ghidul Staţi-
unilor Balneoclimaterice Din România, Edit. Sport-turism, Bucureşti.
Dr. Szabo A. (2005), Radioaktiv asvanyvizek es mofettagazok, Edit. Studium, Cluj-Napoca.
Florescu G., Deac I., Alexandrescu I. (1966), Oradea, Ed Meridiane, Bucureşti
Munteanu L., Grigore L., Berindei I. (1979), Băile Felix Băile 1 Mai, Edit. Sport-turism, Bucureşti.
Pop I., (1968), Flora şi vegetaţia Câmpieie Crişurilor, Edit Academiei Republicii Socialiste România
<a href="http://www.agendaclujeana.ro/index.php?option=comcontenttask = viewid =
1128Itemid = 67” > http : //www.agendaclujeana.ro/ < /a >
<a href="http://www.spas.ro/statiuni/BaileF elix/” > http : //www.spas.ro/ < /a >
<a href="http://www.viaromania.eu/index.cfm/param/tourism-location-447-
BaileF elix.html” > http : //www.viaromania.eu/ < /a >
<a href="http://www.bailefelix.ro/">http://www.bailefelix.ro/</a>
<a href="http://www.revistafelicia.ro/daturism − bailef ericirii1 001564.htm” > http :
//www.revistaf elicia.ro/ < /a >
<a href="http://www.turismbaile1mai.com/agrement.html">http://www.turismbaile1mai.com/</a>
<a
href="http://dani-hellgaming.com/2008/07/aquapark-in-baile-felix/">http://dani-hellgaming.com/</a>
<a href="http://www.vilaelim.ro/atractii/1-mai-1.html">http://www.vilaelim.ro/</a>
<a href="http://www.fasttravel.ro/overview.baile.felix/">http://www.fasttravel.ro/</a>
http://www.oradea-bihor.ro/
<a href="http://www.calificativ.ro/DrumetiiinP odisulP adis − a15948.html” > http :
//www.calif icativ.ro/ < /a >
<a href="http://astraturism.ro/index.php?page=baile-felix">http://astraturism.ro/index.php?page=baile-
felix</a>

http://www.ghidulturistic.ro/

53
<a href="http://www.sanmartin.ro/Monografie/dimensiunea">http://www.sanmartin.ro/</a>
http://www.hoinari.ro/
<a
href="http://www.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/b8edb0e7523495d93b119d07f06dc

Electroterapie
Inhalatii Termoterapie Armoterapie Masoterapie Kinetoterapie

Împachetari cu
Stanger Aerosoli Băi cu arome Masaj general Individuala
parafina

Gimnastică
Băi galvanice Ape minerale Masaj parţial Grup
relaxantă

Diadinamice Medicamente Masaj cu uleiuri Masaj relaxant

Masaj tonifiant
Ultrasunete

Laser

Curenţi inter-
ferenţiali

Unde scurte

54
TENS

Manetodiaflux

Fig 1. Localizare staţiunea Băile Felix

55
Figure 11. Harta turistică a Băilor Felix

56
Figure 8. Expoziţie folclorică din regiune

Figure 7. Izvorul cu apă termală din Băile Felix

57
Figure 15. Noul ştrand Felix

Figure 2. Pădurea Felix

58
Figure 12. Vedere panoramică a ştarandului Apollo

59
60
Figure 9. Harta rutieră spre Băile Felix

Figure 6. Privire de sus asupra Cetăţii Oradiei

61
62
Figure 4. Cursul pârâului Peţa

63
Figure 14. Proiect Felixarium

64
Fig 10. Unităţi hoteliere din Felix

65
66
Fig 13. Harta cu unităţi administrative şi de cazare

67