Sunteți pe pagina 1din 116

S.C. STRABAG S.R.

VIZAT AVIZAT
MANAGER PROIECT COORDONATOR SSM
CHRISTOPH SCHUSTER Ing. CUBICI DOINA

PLAN GENERAL
de
SECURITATE si SANATATE in MUNCA
pentru obiectivul:

Centru multifunctional tip Mall

- Promenada Floreasca City –


Strada: Calea Floreasca, Numarul: 246B, Sector: 1,
Bucuresti

INTOCMIT
Sing. IVANCIU VLADILA

- 2011 -
1
CUPRINS
Capitolul I : Informatii generale
1.1 - Obiectul Planului General de Securitate si Sanatate in Munca
1.2 - Masuri organizatorice generale privind Securitatea si Sanatatea in Munca
1.2.1 - Sedintele de coordonare pe linie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul
proiectului
1.2.2 - Managerul de proiect
1.2.3 - Coordonatorul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul proiectului
1.2.4 – Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca al
Antreprenorului General
1.2.5 - Coordonatorul tehnic al lucrarilor – seful de santier
1.2.6 - Responsabilii cu Securitatea si Sanatatea in Munca desemnati de Subantreprenori

Capitolul II : Prezentarea generala a lucrarii si informatii administrative


2.1 - Partile contractante
2.2 - Descrierea proiectului si calendarul general de executie
2.3 - Previziuni privind efectivul global maxim si numarul intreprinderilor ce vor interveni
pe santier
2.4 - Managerul de proiect
2.5 - Coordonatorul privind Securitatea si Sanatatea in Munca la nivel de proiect
2.6 - Echipa care asigura coordonarea in materie de Securitate la nivelul lucrarii
2.7 - Servicii de urgenta

Capitolul III : Masuri de organizare si coordonare generala a santierului


3.1 - Delimitarea amplasamentului, accesul si deplasarea in incinta santierului
3.2 - Identificarea personalului
3.3 - Spatiile si facilitatile destinate organizarii de santier
3.4 - Organizarea primului ajutor
3.5 - Instalatii de urgenta in caz de incendiu
3.6 - Instalatiile electrice temporare
3.7 - Spatiile de depozitare
3.8 - Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei

Capitolul IV : Masuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de


interferarea activitatilor din santier
4.1 - Politca privind sanatatea si securitatea in munca pe santier - reguli generale, masuri de
protectie colectiva si individuala
4.2 - Modalitati de cooperare intre Managerul de proiect, Antreprenorul General,
Subantreprenori, lucratori independenti sau persoane temporare
4.3 - Caile de circulatie comune
4.4 - Executarea lucrarilor pe timp de noapte
4.5 - Utilizarea si interferarea aparatelor de ridicat (macarale)
4.5 - Survolarea zonelor de lucru cu sarcini suspendate in dispozitivele de ridicat
4.6 - Verificarea aparatelor de ridicat
4.7 – Vecinatatile santierului – masuri de securitate care trebuie avute in vedere
4.7.1 – Accesul utilajelor si mijloacelor de transport
4.7.2 – Cladiri si obiective aflate in vecinatatea antierului
2
4.7.3 – Retele subterane sau aeriene de curent electric, gaz, termoficare, apa
4.7.4 - Zone cu risc special

Capitolul V : Procedurile de salvare in caz de accident


5.1 - Organizarea masurilor de salvare si prim ajutor
5.2 - Raportarea accidentelor si incidentelor

Capitolul VI : Identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si masuri


specifice de prevenire si protectie pentru principalele categorii de lucrari executate

6.1 - Executarea de pereti mulati


6.2 - Lucrari de excavatie pana la cota finala
6.3 - Lucrari de sprijiniri (spraituiri) si sustinere prin planseele de beton armat
6.4 - Epuismente
6.5 - Turnari de betoane
6.6 - Montarea de armaturi
6.7 - Lucrari de dulgherie (montare si demontare cofraje)
6.8 - Lucrari de sudura
6.9 - Lucrari de montaj confectii si structuri metalice
6.10 - Lucrari de montaj structura metalica pentru pereti cortina
6.11 - Lucrari de montaj panouri sandwich (pentru inchideri)
6.12 - Lucrari de inchideri cu gips carton
6.13 – Lucrari de zidarie
6.14 - Lucrari de finisaje (finisari subsoluri, placari, zugraveli, vopsitorii )
6.15 - Lucrari de instalatii sanitare si termice
6.16 - Lucrari de instalatii electrice
6.17 - Lucrari de hidroizolatii si termoizolatii
6.18 - Lucrari de amenajare de alei asfaltate
6.19 – Folosirea de scule si dispozitive
6.20 - Folosirea echipamentelor si utilajelor grele
6.21 – Manipularea si depozitarea materialelor grele
6.22 - Lucrul la inaltime
6.23 - Alte prevederi
6.23.1 - Securitate si vandalism
6.23.2 - Semnalizare si avertizare

3
CAPITOLUL I

Informatii generale

1.1 Obiectul Planului General de Securitate si Sanatate in Munca

Prezentul Plan este in conformitate cu legislatia in vigoare:

1) HG. 300/2006 – privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru


santiere temporare si mobile;
2) Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în munca;
3) HG 1425/2006 modificata prin HG955/2010 - Normele metodologice pentru aplicarea
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă numarul 319/2006;
4) HG 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii;
5) HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă;
6) HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a Echipamentelor Individuale de Protecţie la locul de muncă;
7) HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
8) HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
munca de către lucrători a echipamentelor de munca;
9) HG 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorso-
lombare.

Planul General de Securitate si Sanatate in Munca (PGSSM) este un document care


defineste ansamblul masurilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala ce decurg din desfasurarea si interferenta activitatilor in santier.

Prin intermediul acestui plan se urmareste conducerea si coordonarea tuturor activitatilor


desfasurate in santier din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca.

PGSSM are ca scop stabilirea modului concret prin care toate persoanele juridice sau fizice
implicate in realizarea proiectului (contractorii: antreprenor general, subantreprenori, lucratori
independenti etc.) vor gestiona, coordona si controla desfasurarea lucrarilor in asa fel incat sa
se asigure sanatatea si integritatea tuturor categoriilor de personal angrenate precum si
protectia mediului inconjurator si a celorlalte persoane ce pot fi afectate.

Principalele obiective ale PGSSM sunt:

- asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos pentru toti cei care lucreaza, prin
mentinerea unei stari de ordine capabila sa minimizeze la maxim toate pericolele potentiale
- prevenirea tuturor accidentelor care pot cauza ranirea sau prejudicierea sanatatii oricaror
persoane precum si pagube materiale de orice fel
- prevenirea oricaror forme de viciere a mediului ambiant
- evidentierea tuturor pericolelor care pot ameninta sanatatea si integritatea corporala a
persoanelor precum si mediul inconjurator

4
- informarea si instruirea tuturor celor implicati cu privire la metodele de lucru si masurile care
trebuiesc luate astfel incat activitatea pe santier sa se desfasoare in conditii de maxima
siguranta.

1.2 Masuri organizatorice generale privind securitatea si sanatatea in munca.

1.2.1 Sedintele de coordonare pe linie de securitate si sanatate in munca la nivelul


proiectului

Sedintele de coordonare pe linie organizatorica vor asigura implementarea PGSSM. La acestea


vor participa:
- Managerul de proiect
- Coordonatorul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul proiectului (pe
perioada realizarii lucrarilor)
- Coordonatorul, Responsabilul cu Securitatea si Sanatatea in Munca la antreprenorul
general
- Coordonatorul tehnic al lucrarilor – seful de santier
- Persoanele responsabile cu securitatea si sanatatea in munca desemnate de catre
fiecare subantreprenor, pe toata perioada cat acestia executa lucrari pe santier

Se intruneste, la solicitarea coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca, cel


putin de o data pe luna.

In maximum cinci zile de la producerea unui accident de munca, incident periculos sau
constatatrea unor cazuri de imbolnaviri profesionale, coordonatorul in materie de securitate si
sanatate in munca la nivelul proiectului va convoca o sedinta de coordonare.
Data, ora si locul intrunirii sunt stabilite de coordonatorul in materie de securitate si sanatate in
munca impreuna cu managerul de proiect si comunicate tuturor persoanelor implicate, cu cel
putin cinci zile inainte.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului va prezenta
lunar un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca de pe santier.
Cu ocazia intrunirii se va incheia un proces verbal care va fi semnat de catre toti cei prezenti.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului va asigura
arhivarea tuturor proceselor verbale pe toata durata lucrarilor.
Toti lucratorii din santier vor fi informati cu privire la deciziile adoptate in cadrul sedintelor de
coordonare prin persoanele responsabile cu securitatea si sanatatea in munca desemnate de
catre fiecare subantreprenor sau afisarea la loc vizibil a unei copii a procesului verbal incheiat
cu ocazia ultimei intruniri. Se va organizeaza un loc de afisare a tuturor documentelor cu
caracter de informare (panou) la biroul managerului de proiect/sefului de santier.

Principalele atributii ale participantilor la sedintele de coordonare sunt:


- avizeaza alegerea solutiilor tehnice si a echipamentelor luand in considerare consecintele
asupra securitatii si sanatatii lucratorilor
- avizeaza amenajarea spatiilor sociale si sanitare destinate lucratorilor (vestiare, toalete,
spatii pentru servit masa)
- avizeaza alegerea si achizitionarea mijloacelor si echipamentelor de protectie colectiva si
individuala
5
- analizeaza raportul prezentat de coordonatorul in materie de securitate si sanatate in
munca la nivelul proiectului si recomandarile acestuia
- analizeaza accidentele de munca, imbolnavirile profesionale si orice evenimente sau
incidente petrecute pe santier
- analizeaza plangerile formulate de catre lucratori privind conditiile de munca
- analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, imbunatatirea conditiilor de munca si dispune, daca este necesar,
introducerea acestora in PGSSM si in PPSSM
- propune sanctiuni si stimulente pentru buna desfasurare a activitatilor de prevenire si
protectie.

1.2.2 Managerul de proiect

In aplicarea legislatiei pe linie de securitate si sanatate in munca in santierele temporare si


mobile, conform HG300/2006, principalele atributii in materie de securitate si sanatate in munca
ale beneficiarului sau ale managerului de proiect sunt:

a) Numeste coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca, pentru elaborarea PSSM


si pentru indeplinirea atributiilor privind coordonarea in materie de securitate si sanatate in
munca, in conformitate cu HG 300/ 2006, pe durata realizarii lucrarilor.
b) Coopereaza cu coordonatorul in materie de securiate si sanatate in munca in timpul fazelor
de proiectare si de realizare a lucrarilor. In acest sens va organiza lunar sedinta de coordonare
pe linie de SSM la care vor participa obligatoriu reprezentantii executantilor (Contractantilor:
Antreprenorului Genera, Subantreprenori, Subcontractori), inclusiv responsabilii SSM ai
acestora, reprezentantii beneficiarului, proiectantii (dupa caz) si coordonatorul in materie de
SSM la nivelul proiectului.
c) Ia in considerare observatiile coordonatorului in materie de SSM al proiectului, atat cele
consemnate in registrul de coordonare cat si cele incluse in rapoartele periodice de control, sau
orice alte notificari transmise de coordonator si care se refera la probleme de SSM.
d) Transmite Antreprenorului General, in vederea aplicarii, masurile de securitate si sanatate in
munca aplicabile santierului, conform solicitarilor coordonatorului in materie de SSM la nivelul
proiectului.
e) Comunica la I.T.M BUCURESTI, printr-o notificare, eventualele modificari ale informatiilor
furnizate in “Declaratia Prealabila Privind Inceperea Lucrarilor” aparute pe parcursul derularii
proiectului.

1.2.3 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului

Confrom HG 300/2006 coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata


realizarii lucrarii are urmatoarele atributii principale:
- aplica planul de securitate si sanatate in munca elaborat in faza de proiectare si poate aduce
completari sau precizari suplimentare
- coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor
profesionale in alegerea solutiilor tehnice si organizatorice pentru toate lucrarile sau fazele de
lucru ce se desfasoara simultan sau succesiv pe santier
- coordoneaza punerea in aplicare a PSSM de catre toti angajatorii si lucratorii independenti
care actioneaza pe santier
- organizeaza cooperarea intre angajatori si informarea reciproca privind protectia lucratorilor,
prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor
6
- coordoneaza urmarirea aplicarii corecte a instructiunilor de lucru si de securitatea muncii
- organizeaza si conduce pe santier controale si verificari legate de sanatatea si securitatea in
munca
- adapteaza si actualizeaza PSSM in functie de evolutia lucrarilor si a evenimentelor de pe
santier
- avizeaza planurile proprii de securitate si sanatate in munca elaborate de antreprenori si
modificarile acestora
- solicita prezentarea atestarilor in materie de siguranta ale instalatiilor si echipamentelor folosite
pe santier
- aproba si controleaza procedurile de instruire si informare a personalului
- elaborareaza si coordoneaza implementarea procedurilor de control preventiv pe linie de
securitatea muncii si verificarea respectarii normelor de securitate si sanatate in munca si a
masurilor de securitate prevazute in PSSM.
- tine evidenta tuturor accidentelor si incidentelor periculoase
- verifica respectarea masurilor de protectie colectiva si a normelor privind conditiile de
munca (grupuri sanitare, apa, spatii pentru spalat, punct de prim ajutor etc.)
- coordoneaza implementarea masurilor de protectie anti-incendiu (inclusiv existenta si
functionalitatea mijlocelor de stingere a incendiilor si a echipei de interventie)
- organizeaza si verifica semnalizarea si avertizarea vizuala in cadrul santierului ( panouri
avertizoare si mijloace de semnalizare)
- efectueaza inspectii proprii privind situatia securitatii si sanatatii in munca si modul de
aplicare a PSSM
- propune managerului de proiect/sefului de santier masuri de sanctioare a persoanelor care
nu respecta prevederile PSSM
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca va notifica managerul de proiect
cu privire la toate neregulile si neconformitatile sesizate in aplicarea PSSM.

1.2.4 Persoana responsabila cu securitatea si sanatatea in munca la Antreprenorul


General (contractant)

Este o persoana calificata corespunzator si investita cu autoritatea de a coordona activitatea


angajatilor contractantului – AG din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca.
Aceasta prezinta managerului de proiect si coordonatorului in materie de securitate si
sanatate in munca la nivelul proiectului Planul General de Securitate si Sanatate in Munca al
Antreprenorului General, pentru lucrarile executate.
Conform Art.31 din HG300/2006, acest plan trebuie sa contina:
1 numele si adresa antreprenorului general
2 numarul lucratorilor de pe santier
3 numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor
4 data inceperii lucrarilor si durata acestora
5 analiza proceselor tehnologice ce pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor si a celorlalti
participanti la procesele de munca pe santier
6 identificarea riscurilor legate de tehnologiile utilizate, de modul de lucru, de materialele
utilizate, de echipamentele folosite, de deplasarea personalului, de organizarea lucrarilor etc.
7 masuri de protectie colectiva si individuala pentru prevenirea riscurilor de accidentare sau
imbolnavire profesionala identificate si de asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice
lucrarilor pe care le executa.

Principalele atributii ale Coordonatorului, Responsabilului in materie de Securitate si


Sanatate in Munca al Anterprenorului General sunt:
7
 se asigura ca santierul este dotat cu facilitati sociale si sanitare corespunzatoare (vestiare,
toalete, locuri speciale pentru spalat, apa potabila, etc.)
 se asigura cu sunt luate toate masurile de protectie colectiva si individuala prevazute in
PGSSM
 se asigura ca sunt create conditii de interventie in caz de accident si de prim ajutor
 asigura implementarea si testarea periodica a procedurilor de interventie in caz de acident
sau situatie periculoasa
 se asigura ca toate accidentele, incidentele si evenimentele periculoase sunt raportate si
investigate
 se asigura ca sunt create conditii pentru efectuarea instructajelor in materie de securitate si
sanatate in munca (un spatiu special destinat acestui scop, dotat in mod corespunzator)

Coordonatorul, Responsabilul in materie de securitate si sanatate in munca al Antreprenorului


General coopereaza cu Coordonatorul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul
proiectului si cu Managerul de proiect pentru integrarea Planului General de Securitate si
Sanatate in Munca elaborat de contractant – AG in PSSM.
Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca al
Antreprenorului General are misiunea de a monitoriza si superviza respectarea fara nici un fel
de abateri a normelor de siguranta, prevenire si protectie de catre toti lucratorii, Subcontractorii
Antreprenorului General.
Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca al
Antreprenorului General trebuie sa se asigure ca toti Subantreprenorii au luat cunostinta de
Planul General de Securitate si Sanatate in Munca al Antreprenorului General si ca respecta cu
strictete prevederile acestuia.
Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca al
Antreprenorului General va solicita tuturor Subantreprenorilor Planuri Proprii de Securitate si
Sanatate in Munca si le va prezenta Coordonatorului in materie de Securitate si Sanatate in
Munca la nivelul proiectului, in vederea compatibilizarii acestora cu Planul General de Securitate
si Sanatate in Munca intocmit de Antreprenorul General si cu PSSM.
In functie de numarul de angajati ai Antreprenorului General (incluzand si Subantreprenorii),
a pogramului de lucru se vor asigura Responsabili cu activitatea de Securitate si Sanatate in
Munca, full time, calificati corespunzator si investiti cu autoritatea necesara prin consultarea cu
Managerul de proiect si Coordonatorul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul
proiectului.

1.2.5 Coordonatorul tehnic al lucrarilor – seful de santier

Coordonatorul tehnic al lucrarilor – seful de santier numit de Antreprenorului General


face parte din echipa care asigura Coordonarea in materie de Securitate si Sanatate in Munca la
nivelul proiectului.
In principal acesta va prezenta toate detaliile tehnice si tehnologice in vederea stabilirii cu
precizie a riscurilor si a masurilor de siguranta si prevenire care se impun, pentru toate fazele
proiectului si pentru toate categoriile de lucrari si operatiuni ce urmeaza a se executa.
Coordonatorul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul proiectului si
Coordonatorul, Responsabilul cu Securitatea si Sanatatea in Munca al Antreprenorului General
se vor consulta cu Coordonatorul tehnic al lucrarilor – seful de santier si se vor asigura ca toate
prevederile si masurile prevazute in PSSM si PGSSM pot fi, din punct de vedere tehnic si
tehnologic, respectate pe tot parcursul derularii lucrarilor.
Coordonatorul tehnic al lucrarilor – seful de santier poate sesiza eventuale noi riscuri de
accidentare sau imbolnavire profesionala ce pot fi generate de evolutia lucrarilor sau de
8
eventuale modificari ale proiectului si poate propune Coordonatorului in materie de Securitate si
Sanatate in Munca la nivelul proiectului, respectiv Coordonatorului, Responsabilului in materie
de Securitate si Sanatate in Munca al Antreprenorului General actualizarea si/sau completarea
PSSM, PGSSM si a Planurilor Proprii de Securitate si Sanatate in Munca.

1.2.6 Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca desemnati de


subantreprenori

Inainte de inceperea lucrarilor fiecare Subantreprenor trebuie sa faca o notificare


Coordonatorului, Responsabilului cu Securitatea si Sanatatea in Munca al Antreprenorul
General si Coordonatorului in materie de Sanatate si Securitate in Munca la nivelul proiectului cu
privire la faptul ca va efectua lucrari in cadrul santierului, datele de identificare a societatii,
numele reprezentantului societatii, adresa de contact, telefon, e-mail, tipul de lucrari ce vor fi
executate, numarul de lucratori, numele responsabilului tehnic cu executia, numele
responsabilului cu activitatea de manipulare, incarcare, descarcare, depozitare a materialelor pe
santier, a persoanei care acorda prim ajutor si a persoanei desemnata ca Responsabil cu
Securitatea si Sanatatea in Munca.
Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca AG va pune la
dispozitia Responsabililor cu Secuitatea si Sanatatea in Munca desemnati de Subantreprenori
PGSSM la nivelul lucrari.
Responsabilii cu Securitatea si Sanatatea in Munca ai Subantreprenorilor sunt obligati sa
prezinte Coodonatorului in materie de Securitate si Sanatate la nivelul proiectului Planul Propriu
de Securitate si Sanatate in Munca intocmit de respectivul Subantreprenor.
Coordonatorul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul proiectului, impreuna
cu Coordonatorul, Responsabilul cu Securitatea si Sanatatea in Munca al Antreprenorului
General vor analiza si vor aviza Planurile Proprii de Securitate si Sanatate in Munca intocmite de
Subantreprenori.
Fiecare Subantreprenor va incepe executarea efectiva a lucrarilor numai dupa ce
Planul sau Propriu de Securitate a fost avizat de catre Coordonatorul in materie de
Securitate si Sanatate in Munca.
Dupa avizarea Planului Propriu de Securitatea si Sanatatea in Munca prezentat,
Responsabilii cu Securitatea si Sanatatea in Munca ai Subantreprenorilor vor fi cooptati in
CSSM la nivelul proiectului si vor participa la intrunirile acestuia, in calitate de membrii cu
drepturi depline, pana cand Subantreprenorul reprezentat isi va incheia activitatea pe santier.

9
CAPITOLUL II

Prezentarea generala a lucrarii si informatii administrative

2.1 Partile contractante:

Beneficiarul lucrarii: S.C. FLOREASCA CITY CENTER S.R.L., Str. Calea Floreasca, Nr. 175,
Sector 1, Bucuresti, J40/16862/2005, CIF RO18020418

Proiectantul:
Proiectant de specialitate-structura: ITERUM CONSTRUCT SRL, Str. Bd. Nicolae Titulescu
Nr.3, Sector 1, Bucuresti
Proiectant de specialitate-arhitectura: B23T International Architectural Services S.R.L.,
Str. Varsovia Nr. 4, Sector 1, Bucuresti

Consultantul/Managerul de proiect: Statache Marian

Antreprenorul general: S.C. STRABAG .S.R.L, Calea 13 Septembrie Nr.90, Sector 5,


Bucuresti, J40/13563/1994, CIF RO6891914

2.2 Descrierea proiectului si calendarul general de executie

Amplasament: Strada Calea Floreasca, Nr. 246B, sect. 1, Bucuresti, pe un teren in suprafata
de 28.803,69mp, aflat in proprietatea beneficiarului investitiei.

Componenta: Cladire multifunctionala pentru spatii comerciale si de agrement tip Mall


Amenajare incinta, cai de acces si parcaje

Scurta descrierea investitiei:

Fata de lucrarile aprobate prin Autorizatia de Construire initiala se au in vedere urmatoarele


modificari aplicate cladirii tip Mall (corpul 1): reducerea inaltimii la 3S+P+2/3E,
10
recompartimentari interioare si redistribuirea functiunilor in zona de mall, remodelarea fatadelor
si amenajari exterioare, eliminarea functiunii de birouri.
Corpul modificat se va amplasa pe teren pe acelasi amplasament initial conform planului de
propunere anexat, respectând regulile impuse prin PUZ.

Suprafaţa construită = 17304,91 mp,


Suprafaţa desfăşurată construită = 45476,74 mp,
Suprafaţa desfăşurată = 114318,06 mp,
Suprafata desfasurata subterana = 68841,32 mp.
Regim de înălţime: 3S+P+2E – Hmax =18,50m.

DESCRIERE FUNCTIONALA
Accesul principal pentru vizitatori este amplasat pe fatada vest corespunzatoare Caii Floreasca.
Pe fatada opusa – est – corespunzatoare strazii Barbu Vacarescu este prevazut un al doilea
acces pentru vizitatori.
Accesul carosabil se face prin doua puncte de intrare-ieşire din str. Barbu Văcărescu si Calea
Floreasca într-un parcaj subteran amenajat pe doua niveluri. Pe laturile de nord si de sud sunt
prevazute doua zona de aprovizionare si evacuare deseuri.
Din parcare vizitatorii vor avea acces catre punctele centrale ale mall-ului prin intremediul a
doua noduri de circulatie verticala prevazute cu lifturi, scari si trotuare rulante.

SUBTERAN
Subsol 3 :
Date tehnice : S nivel = 22.922,12 mp, S utila nivel = 21.193,63 mp, H nivel = 3,00 m, parcare =
572 locuri
Functiuni : adapost de protectie civila, incaperi tehnice (utilaj si control sprinklere, utilaj si control
hidranti, echipamente electrice, separatoare de grasimi si hidrocarburi, utilaje ventilatie),
rezervoare apa incendiu, incaperi depozitare, incaperi materiale si utilaje curatenie, incapere
carucioare pentru magazine, circulatii orizonatale si verticale, parcare.
Subsol 2 :
Date tehnice : S nivel = 22.922,12 mp, S utila nivel = 21.365,36 mp, H nivel = 3,10/3,50 m,
parcare = 551 locuri
Functiuni : incaperi tehnice, incaperi echipament electric (inalta si joasa tensiune, baterii,
generator), rezervor combustibil generator, incaperi depozitare, incaperi materiale si utilaje
curatenie, incapere carucioare pentru magazine, circulatii orizontale si verticale, parcare.
Subsol 1 :
Date tehnice : S nivel = 22.997,09 mp, S utila nivel = 18.207,36 mp, H nivel = 6,00 m,
Functiuni : spatii comerciale (supermarket, buticuri, magazine de diverse dimensiuni), cafenele,
cursiva mall, incaperi personal intretinere (vestiare, grupuri sanitare, servire masa si conducere),
incaperi intretinere si deservire (curatenie, deseuri supermarket), incaperi vizitatori (toalete),
circulatii orizontale si verticale (coridoare, scari, scari mecanice, lifturi), incaperi echipament
electric (inalta si joasa tensiune, baterii, etc), rezervoare apa, zone rampe.
Suprafetele construite ale principalelor functiuni: Comert / Alimentatie publica = 11.180,52 mp,
Cursiva mall = 2.866,01 mp, Adapost protectie civila = 449,50 mp, Parcare = 38.208,16 mp,
Spatii tehnice, anexe si circulatii = 13.366,23 mp.
Suprafata utila totala subterana = 60.766,22 mp.
Suprafata construita totala subterana = 68.841,32 mp.
Capacitate totala parcare subterana = 1.123 locuri.

SUPRATERAN
11
Suprateranul comercial, impreuna cu subsolul 1 destinat cometului, este organizat in jurul unei
cursive circulare care in partea de nord si sud este mai larga si articulata in jurul a doua noduri
verticale de circulatie prevazute cu lifturi si scari rulante. In lungul cursivei se dezvolta goluri care
permit vizibilitatea intre niveluri. Aceste goluri sunt mai largi in zona de nord si sud a cursivei
acolo unde sunt amplasate lifturile si scarile rulante.
Cursiva circulara imparte zona comerciala in doua, zona centrala unde sunt amplasate
magazine cu suprafete mici si medii mici dimensiuni si zona perimetrala unde sunt amplasate in
general magazinele mari.
Parter :
Date tehnice: S nivel = 17.304,91 mp, S utila nivel = 15.441,91 mp, H nivel = 6,00 m, parcare
exterioara= 77 locuri
Functiuni: spatii comerciale (supermarket, buticuri, alimentare si nealimentare), cafenele, cursiva
mall, incaperi administrative (paza, IT, dispecerat, control incendii si grup pompieri, vestiare
personal), incaperi intretinere si deservire (primire marfa, depozite, curatenie, deseuri uscate,
deseuri umede), incaperi vizitatori (toalete), circulatii orizontale si verticale (coridoare, scari,
scari mecanice, lifturi), accese principale si secundare.

Etaj 1 :
Date tehnice: S nivel = 17.192,08 mp, S utila nivel = 15.441,91 mp, H nivel = 6,00 m
Functiuni: spatii comerciale, spatii cafenele, spatii adiacente (toalete vizitatori, ingrijire copii,
curatenie), spatii tehnice (electrice, echipamente tehnice), circulatii orizontale si verticale (scari,
scari rulante, lifturi, coridoare).
Etaj 2 :
Date tehnice: S nivel = 10.979,75 mp, S utila nivel = 9.956,63 mp, H nivel = 6,00 m
Functiuni: spatii gastronomie (restaurante, fast-food, baruri), spatii distractie (bowling, loc de
joaca), spatii adiacente (toalete vizitatori si personal, ingrijire copii, curatenie, deseuri zilnice),
spatii tehnice (electrice, echipamente tehnice, echipamente ventilatie-climatizare, echipamente
incalzire), spatii administrative (birouri, circulatii interioare), circulatii orizontale si verticale (scari,
scari rulante, lifturi, cursiva mall, coridoare).
Mall (înălţime liberă toate nivelurile) 4,00m
Zone comerciale (înălţime liberă toate nivelurile) 4,00m
Suprafetele construite ale principalelor functiuni: Comert / Alimentatie publica / Divertisment =
26.566,22 mp, Cursiva mall = 9.347,33 mp, Spatii tehnice, anexe si circulatii = 9.260,42 mp.
Suprafata utila totala supraterana = 40.864,57 mp.
Suprafata construita totala supraterana = 45.473,74 mp.

SISTEM CONSTRUCTIV

Incinta

Incinta se va realiza din pereti mulaţi cu grosimea de 60cm şi lungime de 20m. Panourile de
perete mulat se vor fora de la cota -4.20m la cota -24.20m. Panourile de perete mulat se vor fora
între două grinzi de ghidaj cu secţiunea 25x100cm. Cota superioară a grinzilor de ghidaj va fi
egală cu -4.20m. Pereţii de contur ai infrastructurii vor avea o grosime de 20cm. Pereţii mulaţi şi
pereţii de contur ai infrastructurii vor fi legaţi la partea superioară prin grinda de coronament care
va avea o secţiune de 60x120cm. Cota superioară a grinzii de coronament este -3.80m.
In prima faza se va executa doar partea aferenta a peretilor mulati. Inainte de turnarea propriu-
zisa a grinzii se vor monta mustati pentru legatura cu peretii de incinta. Pe toata lungimea
acesteia se vor dispune mustati φ12mm la pas de 20cm. In a doua etapa, odata cu executia
subsolului 1, aceasta va fi inglobata in peretii de incinta.
12
Exceptie de la aceste cotele mentionate anterior face coltul Sud-Vestic al incintei, unde, din
ratiuni de siguranta in ceea ce priveste existenta si functionarea halei Romenergo, peretii mulati
se vor executa de la cota terenului natural. In acest caz, grinda de coronament va avea cota
superioara la -2.75m.

Sistemul de fundare

Sistemul de fundare a fost conceput ca un radier cu o grosime de 1.40m având cota superioară -
12.10m şi cota inferioară la -13.50m. Sub radier este realizat un beton de egalizare în grosime
de 10 cm.
Dimensiunile mari ale acestuia (suprafata de cca 22535mp, grosime de 1.40m) precum si faptul
ca betonul din care va fi executat este de clasa ridicata de rezistenta (C25/30), deci un beton a
carui priza si intarire se face cu degajare mare de caldura, impune ca turnarea radierului sa se
faca in ploturi.
In planul de cofraj al radierului este indicata o varianta de plotizare care tine cont de urmatorii
factori:
Rosturile de turnare evita la minim zonele de maxima solicitare din radier (pe cat posibil se evita
intreruperea turnarii in zonele de dispunere a armaturii suplimentare);
Betonarea ploturilor se va face dinspre interior catre exterior, in sah, pentru ca eforturile care
apar din contractia betonului sa fie cat mai reduse.
In rosturile de turnare se vor introduce suplimentar armaturi de conectare Ø16/25cm dispuse la
partea superioara si inferioara a radierului, intre plasele curente de armatura.

Problema impermeabilizarii zonei subterane este de mare importanta, avand in vedere ca


radierul se aflasub directa actiune a unei presiuni de cca. 6,00mcol H2O. In acest sens, pe langa
utilizarea unor betoane in radier cu grad mare de impermeabilitate (P8/10), in rosturile radier-
radier si radier-pereti perimetrali se vor introduce benzi de rost tip SIKA Waterbar V24. Ca
masura de siguranta se propune realizarea de injectii de impermeabilizare ( tip SIKA Injection
101RC si 201 CE) pe toata lungimea rostului de constructie. Acelasi tratament se va aplica si la
fiecare rost de turnare orizontal al peretilor rezervoarelor de apa.
Caracteristic acestui radier este faptul ca se va turna in doua etape distincte. Aceasta tehnologie
de executie a fost adoptata pentru a permite executarea zonei de infrastructura fara a se folosi
sisteme ample de sprijinire a incintei de pereti mulati. O fasie perimetrala de radier cu latimea
de cca. 15m va fi executata dupa montarea celor doua randuri de spraituri la nivelurile placilor
de peste S3 si S2 si finalizarea sapaturii. Armarea radierului tine cont de acesta etapizare, motiv
pentru care in faza 1 de executie a radierului se vor lasa mustati de armatura capabile sa
realizeze conexiunile necesare pentru completarea adusa in faza 2 de executie.

Infrastructura

Zona de infrastructura este reprezentata de catre 3 niveluri subterane caracterizate succint prin:
Subsol S3: - inaltime de nivel 3.00m;
elemente verticale de rezistenta: stalpi cu dimensiunea in plan de 80x80cm si nuclee de beton
armat cu pereti in grosime de 80 si 40cm;
elemente orizontale de rezistenta: placa tip dala groasa de 25cm grosime. Cota superioara a
placii (la beton) a fost stabilita la -9.10m. Local, in dreptul escalatoarelor, golurile create in placa
sunt ranforsate cu grinzi de beton armat cu dimensiunile de 40x80cm.
functiuni principale: parcare, adapost de protectie civila, incaperi tehnice si de depozitare,
rezervor incendiu.
13
Subsol S2: - inaltime de nivel 3.00m;
elemente verticale de rezistenta: stalpi cu dimensiunea in plan de 80x80cm si nuclee de beton
armat cu pereti in grosime de 80 si 40cm;
elemente orizontale de rezistenta: placa tip dala groasa de 25cm grosime. Exceptie face o
portiune de placa pentru care grosimea a fost calculata ca fiind de 32cm. Grosimea mai mare
adoptata se explica datorita surplusului de incarcare generat de functiunea de „Supermarket” pe
care o va suporta placa in acesta zona. Cota superioara a placii (la beton) a fost stabilita la -
6.10m. Local, in dreptul escalatoarelor, golurile create in placa sunt ranforsate cu grinzi de beton
armat cu dimensiunile de 40x80cm.
functiuni principale: parcare, incaperi tehnice si de depozitare, rezervor incendiu.

Subsol S1: - inaltime variabila si anume: zonele perimetrale ale laturilor de Nord si de Vest vor
avea inaltimea de nivel de 3.00m; restul subsolului va avea inaltimea libera de 6.00m;
elemente verticale de rezistenta: stalpi rectangulari cu dimensiunea in plan de 80x80cm, stalpi
circulari cu diametrul de Ø65cm si nuclee de beton armat cu pereti in grosime de 80 si 40cm.
Modificarea sectiunii unor stalpi din rectangular in circular se datoreaza in cea mai mare masura
cerintelor de ordin arhitectural pentru zonele de circulatie. Datorita micsorarii sectiunii de beton
armat, suplimentarea capacitatii portante a stalpilor s-a facut prin introducerea in interiorul
sectiunii de beton a unor profile metalice (HD 320x245mm).

Elemente orizontale de rezistenta: placa tip dala groasa cu grosimi variabile si anume:
- 40cm grosime in zona coborata de subsol (cota superioara a placii a fost stabilita la -2.75m);
- 50cm grosime in zona relativ centrala corespunzatoare zonelor de circulatie. Cota superioara a
placii s-a stabilit la -0.10m;
- 30cm grosime in restul zonelor cu dispunere de capiteluri de 3.40x3.40x0.50m in zona de
contact stalp-placa. Cota superioara a placii s-a stabilit la -0.10m.
Trecerile in dreptul salturilor de placa sunt asigurate prin intermediul unor grinzi cu inaltimea
ceruta de salt. Ca si in cazurile anterioare, golurile mari sunt ranforsate cu grinzi de beton armat.

Suprastructura
Zona de suprastructura se dezvolta pe inaltimea a trei niveluri supraterane caracterizate prin
inaltimea de nivel constanta de 6.00m. Inaltime maxima a structurii masurata fata de cota +/-
0.00 a constructiei este de 18.50m.

Structura de rezistenta este alcatuita din:


- elemente verticale de rezistenta: stalpi rectangulari cu dimensiunea in plan de 80x80cm,
stalpi circulari cu diametrul de Ø65cm, nuclee de beton armat cu pereti in grosime de 80 si
40cm, pereti indepenti in grosime de 80cm. Stalpii circulari au sectiunea de beton ramforsata cu
profile metalice HD 320x245mm.
- elemente orizontale de rezistenta: placi de tip dala groasa cu grosimi variabile. Marirea
grosimii de placa este consecinta a practicarii unor goluri de mari dimensiuni in placi in special in
zonele de circulatie, precum si a faptului ca, obtinerea unor zone cu deschideri ample a
necesitat eliminarea unui anumit numar de stalpi. Placile cu grosimea redusa (in general de
28cm) vor fi prevazute cu capiteluri in zonele de intersectie cu stalpii. La nivelul etajului 2, pentru
obtinerea formei curbe a terasei s-a optat pentru inlocuirea structurii de beton armat cu o
structura metalica dispusa perimetral pe contur.
-nucleele de beton armat: sunt realizate din pereti de beton armat cu grosimi incepand de la
20cm (pereti despartitori antifoc in zona scarilor) pana la 80cm. Nucleele sunt dispuse pe

14
conturul structurii. Riglele de cuplare au aceeasi grosime cu cea a montantilor peretilor. Acestea
au fost verificate la nivelul de incarcare cu forta taietoare, dupa modul de armare.
-stalpii si grinzile: structuri clasice din beton armat.
-placile: s-a adoptat o grosime generala de 28cm. Local, in zone in care incarcarile sunt
semnificative sau deschiderile sunt mari, placa a fost ingrosata la 50cm sau 70cm. In aceste
zone se va dispune si o armare transversala cu etrieri ce conecteaza plasa superioara de cea
inferioara. In zona de contact a stalpilor cu placa se dispun capiteluri de 3.40x3.40mx50cm.
Acestea sunt armate cu bare dispuse pe doua directii si etrieri ce conecteaza plasele de
armatura.
Placa de subsol are o grosime de 25cm. In subsol sunt dispusi stalpi la fiecare travee. De
asemenea, se vor dispune capiteluri inglobate in grosimea placii. Armarea transversala in acest
caz este realizata cu etrieri Ø14/100/100.
Un caz special in prezinta placa de peste subsolul 1 (placa de cota zero), aceasta avand dublu
rol: rolul de a prelua eforturile gravitationale date de incarcarile permanente si utile de peste
aceasta, cat si rolul de a prelua eforturile de intindere si compresiune datorate actiunii seismice.
De aceea, la nivelul nucleului se vor dispune centuri ce colecteaza eforturile de intindere si le
distribuie cat mai uniform catre peretii de incinta, considerati teoretic infinit rigizi. Deoarece
eforturile sunt semnificative este necesara o grosime de 30cm a acestei placi.

INCHIDERI SI FINISAJE EXTERIOARE


Inchiderea exterioara este realizata pe structura metalica imbracata spre exterior cu panouri
multistrat termoizolante tip izopan. Aceasta inchidere este suportul pentru sistemul de finisaj
exterior si interior aplicat in zona opaca a fatadei.
Pentru zona vitrata, de mici dimensiuni si folosita pentru marcarea acceselor in cladire dinspre
Calea Floreasca si str. Barbu Vacarescu, s-a optat pentru folosirea unui sistem de vitraj tip
spider fixat pe o structura metalica, combinat cu tamplarie de aluminiu cu rosturi mascate in
zona de parter.
In dreptul terasei etajului 2 inchiderea este realizata din sticla sau lamele de aluminiu montate
pe structura metalica de rezistenta.
Pentru finisajul fatadei opace s-a optat pentru placaj de aluminiu cu rosturi principale verticale si
orizonatale de 5-10cm amplasate la pas de 12m si respectiv 6m. Pentru zonele de soclu se
foloseste tencuiala texturata sau placaj uscat. Zonele acceselor principale dinspre Calea
Floreasca si str. Barbu Vacarescu sunt prevazute cu usi turnante si pivotante. Accesle de marfa
si evacuare deseuri sunt prevazute cu usi tip rulou cu strangere la partea superioara.
Balustradele scarilor si podestelor exterioare sunt din sticla montata pe structura metalica.
Inchidera exterioara este termoizolata si hidroizolata corespunzator. Pe zona de fatada opaca
curba se va prevedea hidroizolatie din membrana astfel incat sa se evite infiltarrea accidentala
de apa in interior.

COMPARTIMENTARI SI FINISAJELE INTERIOARE


Compartimentari:
Peretii despartitori sunt realizati din matreriale diverse: beton armat in cazul nodurilor de scara si
lifturi, zidarie din bca si pereti din gips carton pentru majoritatea separarilor
Elementele despartitoare din beton armat si zidarie vor fi tencuite si/sau vopsite in functie de
destinatie. Peretii interiori de gips carton vor fi fonoizolati la interior.
Peretii de inchidere a spatiilor tehnice vor fi dublati cu panouri de izolare fonica.

Finisaje:
Cursiva mall si parcaje

15
Parcaj – semne -vopsea speciala pe pardoseala si pereti; stalpi -vopsea h 60cm; pardoseala -
vopsea antipraf; rampe -suprafata aderenta striata; tavan -aparent; pereti -aparent.
Cursiva mall – pereti si stalpi -placaj uscat special din material acrilic; pardoseala -placaj gresie
ceramica speciala; plafon -acustic, decorativ, lamelar.
Toalete – pereti si stalpi -placaj uscat special; pardoseala -placaj gresie ceramica speciala;
plafon - acustic, decorativ, lamelar.
Spatii comune
Coridoare – pardoseala -vopsea epoxidica pe sapa; pereti -vopsitorie; plafon -gips carton vopsit
sau casete.
Scari – pereti -beton aparent sau vopsitorie; trepte si paliere -vopsitorie epoxidica; plafon -
vopsitorie; balustrade -profile metalice tubulare vopsite.
Toalete – pereti -placaj ceramic si vopsitorie; pardoseala gresie ceramica; plafon -casetat.
Acces marfa – pardoseala -vopsitorie epoxidica pe sapa; pereti -vopsitorie; tavan -vopsitorie.
Birouri administratie/birouri intretinere
Pardoseala mocheta; pereti -vopsitorie pe glet; plafon -casetat.
Camere echipamente electrice
Pardoseala -vopsitorie epoxidica si linoleum special; pereti -vopsitorie; tavan -vopsitorie.
Centrala termica
Pardoseala - vopsitorie epoxidica; pereti -vopsitorie; tavan -vopsitorie.
Incapere pompe incendiu
Pardoseala - vopsitorie epoxidica; pereti -vopsitorie; tavan -vopsitorie.
Colectare gunoi P
Pardoseala - vopsitorie epoxidica; pereti -vopsitorie; tavan -vopsitorie.

Tamplarie, balustrade si accesorii:

Cursiva mall si parcaje


Balustrade – sticla special fixata pe montanti metalici.
Mana curenta – profile curbate din material acrilic.
Tamplarie – panouri mobile opace placate cu material acrilic

Spatii comune
Coridoare si case de scari – usi pline cu incadrari conform scenariului de siguranta la incendiu.
Toalete – lavoare, wc, pisoar, cabine dus, oglinzi si alte accesorii specifice.
Acces marfa – platforma electrica de egalizare a nivelului pentru fiecare spatiu de andocare
camioane.
Usi – pline, vopsite , incadrari la foc conform scenariului de siguranta la incendiu.

Pentru zonele cu destinatia de comert alimentar si nealimentar, gastronomie si cafenea,


centru de infrumusetare si fitness finisajele pentru pardoseli, pereti si plafoane/tavane vor fi
alese pe parcursul executiei in functie de optiunile utilizatorilor finali

ACOPERISUL SI INVELITOAREA
Terasa mall-ului este împărţită în două zone: zona de terasa circulabila a etajului 2,
zona de acoperis (terasa necirculabila) peste etajul 2.

Terasele vor fi termoizolate si hidroizolate in sistem inversat iar toate apele pluviale vor fi
preluate prin receptori de terasa si conduse la bazinul de colectare din subsol.
Terasa circulabila etaj 2 este o terasa circulabila cu acces public avand diverse zone de
interes ( extinderi exterioare ale barurilor si zonelor de recreere din interior,
16
zona centrala de activitati inconjurata de spatiu liber destinat amenajarii de baruri exterioare
temporare, zona inierbata dotata cu banci si gradene pentru recreere in jurul unui bazin central).
Finisajele vor fi diverse si vor corespunde zonelor de interes:podine din lemn, permanente sau
temporare, pentru amenajarea barurilor, alei dalate, spatii de trecere cu dale de mici dimensiuni
pentru protectia spatiilor verzi,spatii verzi plantate cu gazon, vegetatie de talie mica si mijlocie.
Sunt prevazute luminatoare pentru spatiile etajului 1, banci acoperite si gradene din lemn.
O parte a terasei, adiacenta peretelui vitrat de inchidere, este acoperita cu copertina opaca sau
transparenta.
Protectia spre exterior a terasei se va realiza prin inchideri vitrate sau opace inalte de 6,00m

Terasa necirculabila peste etaj 2 :


Aceasta terasa va fi protejata cu pietris de culoare alba si va avea prevazute in ea luminatoare,
trape de fum, goluri de desfumare si goluri de mari dimensiuni catre spatiile tehnice folosite ca
prize de aer.

INSTALATII

Alimentare cu gaz
Alimentarea cu gaz se va face printr-un racord la reteaua de distributie locala.
Centrala termica se afla in etajul 2 pe latura de nord a cladirii.

Alimentarea cu apa potabila


Alimentarea cu apa potabila se va face din reteaua publica de apa potabila situata pe strada
Barbu Vacarescu. Camera vanelor de apa este situata la nivelul 1 al subsolului pe latura nordica
a cladirii.Conductele de apa potabila vor fi trase prin subsolul parcelei pina la camera vanelor.

Canalizarea
Canalizarea publica este situata pe latura de sud a terenului.
Toata apa uzata va fi colectata in aceasta conducta.
In interiorul cladirii apa uzata si cea pluviala vor fi colectate in sisteme separate. In exteriorul
cladirii va fi folosita o singura conducta.
Apa pluviala va fi colectata in bazin separat iar o parte din ea va fi tratata si folosita pentru
alimentarea grupurilor sanitare.

Instalatia de incalzire
Producerea caldurii se va face intr-un punct termic aflat in zona tehnica din etajul 2, pe latura de
nord a acestuia, prin intermediul unor boilere cu gaz natural.
Cosurile de evacuare a fumului vor fi amplasate intr-o ghena proprie si vor fi conduse deasupra
nivelului acoperisului.

Instalatia de racire (climatizare)


Pentru climatizarea cladirii se vor monta aparate de climatizare cu turnuri de racire.
Turnurile de racire vor fi amplasate pe etajul 2 pe latura de nord si est.
Aparatele de climatizare se vor amplasa intr-o incapere separata la nivelul -2.

Instalatiile de inalta si medie tensiune


Echipamentele electrice vor fi amplasate in subsolul 2 si 1 pe laturile de nord si este ale cladirii.
Racordul acestora se va face printr-un sistem de cabluri de medie tensiune pina la reteaua
furnizorului.

17
Calendarul general de executie: reluare lucrari: octombrie 2011
Durata executiei: aproximativ 24 luni

2.3 Previziuni privind efectivul global maxim si numarul intreprinderilor ce vor interveni
pe santier

Numarul total estimat de lucratori ce vor interveni pe santier este 200-300

Numarul maxim estimat al intreprinderilor ce vor desfasura activitati simultane in santier este
7-10

Numarul total estimat al intreprinderilor ce vor desfasura activitati in santier este 10 - 15.

2.4 Managerul de proiect

Managerul de proiect desemnat de catre Beneficiar este: STATACHE Marian

2.5 Coordonatorul in materie de sanatate si securitate in munca pe durata desfasurarii


lucrarilor la nivel de proiect

Coordonatorul in materie de sanatate si securitate in munca la nivel de proiect pe durata


desfasurarii lucrarilor este Dpl. Ing. Cubici Doina, Str. Andrei Popovici Nr.16, Bl.8, Ap.29,
Sect.1, Bucuresti, Tel. 0722.789.388 – coordonator in materie de SSM in baza certificatului de
absolvire a cursului de perfectionare pentru Coordonatori in materie de sanatate si securitate in
munca pentru santiere Seria E Nr.0177158, emis de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de
Sanse si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

2.6. Echipa care asigura coordonarea in materie de securitate si sanatate in munca la


nivelul lucrarii

Are urmatoarea componenta:

Marin Statache Manager Proiect


Doina Cubici Coordonatorul cu Securitatea si Sanatatea in Munca la
nivelul Proiectului
Sorin Lupu Coordonatorul/Responsabilul cu Securitatea Muncii al
Ivanciu Vladila Antreprenorului General
Cosmin Carciumaru Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor - sef santier – AG
Christoph Schuster Manager Proiect – AG

Responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca


desemnati de catre fiecare subantreprenor, pe toata
perioada cat acestia executa lucrari pe santier

2.7 Servicii de urgenta

Vor fi afisate in locuri vizibile, in toate sectoarele din santier:


18
In caz de urgenta apelati :

AMBULANTA 112
Pompieri 112
Apel de urgenta 112
Punct de prim ajutor: 0742655670
Responsabil SSM - A.G. 0736102667; 0744336409
Manager de Proiect:
Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de
santier - A.G. 0731680693
COORDONATOR SSM: - proiect 0722 789 388

CAPITOLUL III

Masuri de organizare si coordonare generala a santierului

3.1. Delimitarea amplasamentului, accesul si deplasarea in incinta santierului:

Delimitarea amplasamentului-vecinatati:

Investitia se va amplasa pe un teren in suprafata totala de 40.445,95mp, aflat in proprietatea


beneficiarului. Constructia de tip mall pentru care s-a emis o nou Autorizare de Construire se ca
amplasa pe o parte din acest teren, in suprafata de 28.803,69mp.

Terenul este delimitat după cum urmează:


- la Nord de terenul S.C..Porsche Romania SRL,
- la Est de Strada Barbu Văcărescu,
- la Sud de terenul şi construcţiile S.C. Romenergo S.A.,
- la Vest de Calea Floreasca.

Cea mai apropiată clădire de amplasament se află pe limita de proprietate la sud. Această
clădire are regim de înălţime parter şi este adiacentă sediului Romenergo.
Alte clădiri apropiate de amplasament sunt:
- la Sud sediul Romenergo, clădire P+5 amplasată la aprox. 19 m faţă de limita de proprietate,
- la Nord sediul Show room Porsche Romania, clădire parter amplasată la aprox. 23 m faţă de
limita de proprietate.

Retragerile minime ale constructiei fata de vecinătăţi sunt:

-la Nord: minim 13 m faţă de terenul Porsche Romania


-la Est: minim 20 m faţă de carosabilul străzii Barbu Văcărescu; 15 m faţă de clădirea Turn
Birouri
-la Sud: alipire parţială la calcan faţă de clădirea situată pe terenul Romenergo
-la Vest: minim 32 m faţă de carosabilul Căii Floreasca
Terenul prezintă o pantă uşoară dinspre Calea Floreasca la vest spre Strada Barbu Văcărescu
la est, cu o diferenţă de nivel de aproximativ 1 m. În relaţia cu Calea Floreasca, terenul este
19
aproximativ la acelaşi nivel, dar faţă de strada Barbu Văcărescu cota terenului este mai ridicată
cu aprox. 1,50 m.

Santierul este deja prevazut cu garduri de delimitare si porti de acces inscriptionate si


prevaute cu mijloace de semnalizare si panouri care indica:
- echipamentul de protectie obligatoriu;
- regulile pe linie de securitate si sanatate in munca ce trebuie sa fie respectate in incinta
santierului;
- numele persoanelor care raspund de organizarea santierului

Accesul si deplasarea in incinta santierului

Se vor amenaja doua puncte de control intrare/iesire din santier si bariera la intrare/iesire.
Este prevazuta o porta pentru autovehicule cu rampa de spalare si bariera la intrare / iesire si
una pentru pietoni amplasate in strada Calea Floreasca.
Toate autovehiculele si utilajele care intra în perimetrul santierului vor avea în stare de
functiune sistemul de semnalizare acustica si vizuala.
Accesul în santier se va face numai prin portile de acces si pe calea de circulatie marcata si /
sau delimitata.
Se interzice accesul în santier prin alte locuri si pe alte cai decât cele destinate pentru acces.
Nu se va admite accesul în santier pentru autovehiculele care transporta recipienti sub
presiune (oxigen, acetilena) sau substante inflamabile si care nu sunt echipate si inscriptionate
conform prevederilor legale în vigoare.
Accesul in santier va fi permis numai persoanelor care TREBUIE sa desfasoare activitati in
santier sau care au primit acceptul de a vizita santierul.
O identificare specifica santierului va fi pusa in practica cu scopul de a recunoaste persoanele
cu autorizatie de acces. Va fi obligtorie purtarea vizibila a ecusonului, legitimatia de identificare
pe durata desfasurarii interventiei.
Persoanele care nu au asupra lor ecusonul, legitimatia nu au acces pe santier. Aceste
ecusoane, legitimatii vor fi emise si eliberate prin grija Managerului de lucrare – AG
Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor - sef santier - AG

Accesul vizitatorilor
Pentru a li se permite accesul pe santier, vizitatorii trebuie sa prezinte documentul de
identificare echipei de securitate care ii inregistreaza, le da o legitimatie si le inapoiaza
documentul. Echipa de securitate anunta persoana care trebuie sa primeasca vizitatorul si care
trebuie sa-l acompanieze tot timpul.
Inainte de a intra in santier, vizitatorii trebuie sa fie informati despre regulile de sanatate si
securitate care trebuie respectate. Aceste reguli speciale de securitate pentru vizitatori vor fi
citite de catre fiecare vizitator sau li se vor aduce la cunostinta vizitatorilor printr-un instructaj
colectiv (in cazul grupurilor) de catre persoana care-i va insoti in perimetrul santierului.
Vizitatorii trebuie insotiti de catre o persoana autorizata din santier.
Toate miscarile vizitatorilor trebuie supravegheate de persoana responsabila.
Persoana care-l insoteste pe vizitator este responsabila sa observe daca vizitatorul
indeplineste toate cerintele legate de siguranta, limitandu-i miscarile in functie de riscurile
prezente in zona vizitata.
Vizitatorii trebuie sa mearga exact in locul pe care vor sa-l viziteze, fara a se abate din drum.
Se interzice deplasarea sau stationarea, chiar si temporar, a oricarei persoane în raza de
actiune a unui mijloc de transport, macara, buldozer, excavator, lânga materiale depozitate etc.

20
Vizitatrul nu va fi admis sub nici o forma in santier fara sa primeasca instruirea in ceea ce
priveste securitatea si sanatatea.

Vizitatorii trebuie sa poarte echipament de protectie individual (casca, incaltaminte


corespunzatore, vesta cu vizibilitate mare si orice alt echipament impus in zona unde se afla).
Persoana care-l insoteste se va asigura ca vizitatorul a primit si poarta echipamentul de
protectie inainte de a patrunde in santier.

Copiii, tinerii (sub 16 ani) si animalele nu au acces pe santier (inclusiv in timpul descarcarii
materialelor).

Planul de circulatie auto si pietonal va fi elaborat la inceputul lucrarii de catre coordonatorul


pe linie de securitate si sanatate in munca impreuna cu proiectantul si managerul de proiect si
va fi imbunatatit pe parcursul desfasurarii lucrarii in functie de indicatiile antreprenorului general
si coordonatorului tehnic.
Circulatia in incinta complexului se va face folosind un sistem de cai de circulatie interioare
separate pentru autovehicule, utilaje si pietoni.
Se vor realiza semnalizari speciale care sa indice cert pentru cine este destinata zona de
deplasare(auto/pietoni) si bariere care sa impiedice patrunderea utilajelor in zonele de deplasare
a pietonilor.
Se va amenaja un acces special pentru lucratori separat de utilaje in zona unde se vor
amplasa baracile si pasajul pietonal.
Daca in groapa de fundatie sunt si utilaje si lucratori trebuie sa se faca o marcare a zonelor de
manevra a utilajelor, cu ajutorul benzilor avertizoare, sau sa se organizeze acitivitatea pe zone
de catre Antreprenorul General si Subcontractori astfel incat lucrarile manuale sa se desfasoare
in alte zone sau in alte perioade decat cele mecanizate.
Intersectiile dintre caile de acces din santier vor fi semnalizate pentru a se atrage atentia celor
care implicati in activitatile din santier.
Se va verifica zilnic de catre coordonatorul/responsabilul pe linie de securitate si sanatate in
munca al Antreprenorului General si Subcontractori:
- daca au aparut denivelari pe caile de acces
- daca s-au format acumulari de praf, zone alunecoase, noroi, balti
- daca semnalizarile de securitate de securitate au fost deplasate, rasturnate sau
deteriorate.
Daca apar astfel de nereguli se vor lua masuri imediate pentru remedierea lor de cei care
raspund de aceste zone de acces.
Pentru mijloacele auto se va impune o viteza maxima de deplasare de10 Km /h, marcata prin
indicatoare atat la intrare cat si in interiorul santierului. Singura exceptie de la aceasta regula
este în cazul transportului unei persoane accidentate la spital, dar cu obligatia conducatorului
auto de a semnaliza sonor si vizual starea de necesitate.
Daca se executa manevre riscante (intoarceri, mers cu spatele etc.) vehiculele sau utilajele
vor fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie sa se amplaseze in zone in care pot fi
vazute de catre conducatorul autovehiculului/utilajului si pot vizualiza zona de manevra astfel
incat sa previna patrunderea persoanelor sau altor utilaje. In cazul observarii unui pericol vor
semnaliza imediat oprirea manevrarii autovehicolului/utilajului. Conducatorul vehiculului/utilajului
nu va incepe/relua manevrele decat dupa ce a primit semnalul de la persoana care il piloteaza.
Zonele de stationare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special. Autovehiculele
si utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute. In timpul stationarii acestea vor avea
in mod obligatoriu motorul oprit si vor fi imobilizate adecvat (cu frana de stationare sau cale de
blocare).
21
Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu cheile in
contact.
Este cu desavarsire interzisa manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de catre persoane
necalificate corespunzator.

Conditii pentru iesire din santier

Iesirea din cadrul santierului se va face numai pe calea de circulatie marcata si/sau delimitata.
Este interzisa iesirea din santier a autovehiculelor/utilajelor murdare de noroi.
În acest scop, fiecare autovehicul care iese din santier va fi curatat la rampa de spalare.
Singura exceptie care se face este în cazul în care autovehiculul transporta una sau mai multe
persoane accidentate la spital.
Este deci obligatorie amenajarea unui spatiu unde fiecare autovehicul sau utilaj care iese din
santier sa fie curatat de noroi pe roti. Apa rezultata in urma spalarii trebuie sa respecte conditiile
de protectia mediului (filtrare, decontaminare)
Nerespectarea prevederilor de mai sus va putea antrena o excludere provizorie sau
definitiva a persoanei vinovate sau chiar a societatii la care aceasta isi desfasoara activitatea
(pentru abateri grave sau repetate). Decizia excluderilor poate fi luata de catre Managerul de
Proiect si/sau Coordonatorul pe Linie de Securitate si Sanatate in Munca cu acordul
Managerului de Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor– Seful de santier A.G.,
Responsabil SSM - A.G cu acordul Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor– Seful de santier AG.

3.2 Identificarea personalului

O identificare specifica santierului va fi pusa in practica cu scopul de a recunoaste persoanele


cu autorizatie de acces. Va fi obligtorie purtarea ecusonului de identificare pe durata desfasurarii
interventiei.
Nerespectarea acestor prevederi duce la excluderea imediata din santier a celor surprinsi in
culpa.

3.3 Spatiile si facilitatile destinate organizarii de santier

Organizarea santierului de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de securitate si de


igiena a muncii. Amplasarea pe teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a
depozitelor, a rampelor de descarcare, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor
sociale pentru lucratori trebuie sa fie in concordanta cu toate normele care asigura securitatea
si sanatatea in munca.
Este recomandabil ca locul acestor facilitati sa fie plasat cat mai aproape de intrarea pe
santier.
Facilitatile santierului ce sunt la dispozitia lucratorilor (toalete, dusuri, vestiare, locuri pentru
servit mesa), trebuie sa fie suficient de spatioase, in raport cu numarul de angajati ce se
folosesc de ele, si vor fi instalate de Antreprenorul General.
Usile tutror spatiilor inchise trebuie sa se deschida in afara.

Vestiarele

Sunt necesare vestiare (camerele de schimb potrivite) pentru toti lucratorii. Fiecare lucrator trebuie sa aiba un
loc in care poate sa-si inchida hainele si lucrurile pesonale.

22
Camerele de schimb trebuie sa fie accesibile, spatiaose si dotate cu scaune sau banci. Ele trebuie sa aiba
toate facilitatile necesare si sa permita fiecarui lucrator sa-si usuce echipamentul sau hainele personale si sa le
inchida in vestiar.

Facilitatile trebuie sa permita depozitarea echipamentului de lucru in locuri separate de hainele si bunurile
personale ale lucratorilor.

Vestiarele trebuie sa permita utilizarea separata pentru barbati si femei.

Dusurile si baile
Este indicata amenajarea de dusuri (separate unul de celalalt) pentru lucratori. Daca
amenajarea dusurilor este dificila, trebuie asigurat un numar suficient de chiuvete, cu apa curenta
calda si rece, in apropierea camerelor de schimb.
Daca incaperile in care se afla dusurile sau chiuvetele sunt separate de vestiare, este
necesara o legatura usoara intre cele doua incaperi.
Facilitati speciale cu un numar adecvat de toalete si chiuvete trebuiesc asigurate pentru
lucratori in apropierea locurilor de munca, bailor, vestiarelor si incaperilor in care se afla dusurile.

Toalete
Lucratorilor trebuie sa li se asigure un numar suficient de toalete in zonele de lucru, (minim un
WC la 20 de lucratori).
Amplasarea toaletelor trebuie facuta in astfel incat sa se evite deplasarile lungi in perimetrul
santierului. Este recomandabil ca durata deplasarii la toaleta, din orice zona de lucru, sa nu
depaseasca 10 minute.
Prezenta femeilor in santier presupune toalete separate.
Zone de odihna/adapostire
Trebuie asigurate un numar suficient de locuri de odihna/adapostire in timpul intreruperii
lucrului in caz de conditii meteo extreme (furtuna, ploaie, ger). Locurile de odihna trebuie sa fie
spatioase si echipate cu un numar corespunzator de scaune/banci.
Daca fumatul este permis in aceste locuri trebuie amenajate spatii separate pentru
nefumatori.
Loc de servit masa
Trebuie asigurate locuri speciale, acoperite, pentru servirea mesei. Incaperea trebuie dotata
cu mese si scaune, bancute suficiente pentru toti lucratorii in parte, luand in considerare
programul de masa.
Blaturile meselor trebuie sa fie usor de curatat
In apropierea locului de servit masa trebuie amplasate un numar suficient de chiuvete cu un
singur robinet (una pentru fiecare 10 oameni, in functie de numarul de locuri al spatiului pentru
servit masa)
In apropierea spatiului de servit masa trebuie luata in considerare instalarea de echipamente
pentru prepararea/incalzirea hranei. Daca se utilizeaza echipamentei de combustie (aragaz)
trebuie asigurata evacuarea gazelor arse (hota, cos pentru fum).
Buteliile de gaz trebuie sa fie plasate intr-o zona acoperita, protejata si foarte bine ventilate.
Instalatia de gaz trebuie sa fie executata si verificate periodic de catre un tehnician calificat
Este obligatorie asigurarea apei potabile in cantitati suficiente in functie de numarul de
muncitori.
Este strict interzisa prepararea mancarii sau luarea meselor in alt spatiu decat spatiul special
destiant.
Sunt interzise orice fel de improvizatii electrice sau de alta natura pentru incalzirea hranei sau
a spatiilor si facilitatilor organizarii de santier
23
Loc pentru afisarea informatiilor

In santier se va amplasa un avizier protejat, plasat intr-o locatie vizibila si accesibila pentru toti
lucratorii, unde trebuie afisate toate informatiile relevante in ceea ce priveste sanatatea si
siguranta. (telefoane de urgenta, reguli esentiale, amplasamentul punctelor de prim ajutor, a
mijloacelor antiincendiu, a spatiilor sociale, schema de evacuare etc.)

Ventilare, temperatura si iluminarea artificiala sau naturala

Daca sunt folosite echipamente de ventilatie mecanice sau aer conditionat, ele trebuie sa
functioneze in asa fel incat lucratorii sa nu fie expusi la curenti de aer si oscilatii de temperatura
care sa creeze disconfort.

Orice situatie care prezinta un pericol pentru sanatatea lucratorilor si polueaza atmosfera
trebuie remediata imediat.
Temperatura din camerele pentru personal, toalete, sali de baie, cantine si sali de prim ajutor
trebuie sa corespunda cu scopul fiecarei zone.

Locurile de munca trebuie sa aiba pe cat posibil suficienta lumina naturala si sa fie echipate
cu mijloce de iluminare artificiala adecvate pentru protectia sanatatii si sigurantei lucratorilor.
Lucratorii trebuie sa deschida/inchida ferestrele, luminile si ventilatoarele intr-o maniera sigura.
Cand sunt deschise ele nu trebuie sa fie pozitionate in asa fel incat sa constituie un pericol
pentru lucratori.
Se va evita amplasarea grupurilor sociale si a atelierelor de santier in imediata apropiere a
drumurilor de acces.

3.4 Organizarea primului ajutor

Contractantii trebuie sa se asigure ca primul ajutor poate fi acordat, si ca se poate apela la


personalul instruit in orice moment.

Contractantii vor instrui un numar suficient de persoane care sa acorde primul ajutor in caz de
accident, in functie de numarul de persoane care lucreaza pe santier (inclusiv subcontractantii),
astfel:

- pana la 20 de lucratori – 1 persoana


- de la 21 la 40 lucratori – 2 persoane
- de la 41 la 60 lucratori – 3 persoane
- dela 61-100 de lucratori – 4 persoane
- peste 100 de lucratori – 5 persoane

Toti cei care sunt instruiti pentru acest scop trebuie sa aiba un semn pe casca, astfel incat sa
fie identificati cat mai repede atunci cand este nevoie.
Se va organiza cel putin un punct de prim ajutor dotat cu toate materiale necesare:
medicamente, dezinfectante, targa pentru transportul ranitilor etc. Echipamentul de prim ajutor
trebuie sa fie disponibil in toate locurile unde este cerut de conditiile de lucru. Acest
echipament trebuie sa fie marcat corespunzator si usor accesibil.

Continutul obligatoriu al trusei sanitare, conform prevederilor Ordinului Ministerului Sanatatii si


Familiei Nr. 427 din 14.06.2002:
24
Denumirea materialului Numarul de bucati

Cutie din material plastic, etansa, cu colturi 1


rotunjite
Foarfece cu varfuri boante 1
Garou 50 cm. 1
Deschizator de gura din material plastic 1
Dispozitiv de respiratie gura la gura 1
Pipa Guedel marimea 4 1
Pipa Guedel marimea 10 1
Manusi de examinare, pereche 4
Pahare de unica folosinta 5
Batiste de hartie cu solutie dezinfectanta 10
Atele din material plastic 2
Fesi din tifon mici 5cm/ 4m 5
Fesi din tifon mari 10cm/ 5m 3
Bandaj triunghiular l = 80 mm 2
Vata hidrofila sterile, pachet A 50 g 2
Ace de siguranta 12
Leucoplast 5cm/3m 1
Leucoplast 2,5cm/2,5m 1
Alcool sanitar 200 ml 1
Comprese sterile 10cm/8cm 10
Pansament individual 2cm/6cm 10
Pansament cu rivanol 6cm/10cm 5
Plasture 6cm/50cm 1
Creion 1
Caiet 50 pagini 1
Brosura cu instructiuni de prim ajutor 1
Rivanol solutie 10/0. 200ml 1
Apa oxigenata sau perogen 1
Alcool iodat 1

Trusa trebuie completata ori de cate ori sunt folosite anumite componente.
Componentele cu termen de valabilitate limitat trebuie inlocuite.

Urmatoarele informatii trebuie sa fie disponibile pe santier (afisate in toate birourile, la aviziere
si langa telefoane):
 Lista numerelor de urgenta
 Lista la zi cu cei care acorda primul ajutor,
 Lista cu echipamentul de prim-ajutor si/sau echipamentul medical de pe santier si schema
cu amplasarea acestora.

Se vor instrui toti angajatii cu privire la conduita pe care trebuie sa o adopte in caz de accident
si cui sa se adreseze.
Caile de acces pana la punctul de prim ajutor din cadrul santierului trebuie sa fie in
permanenta libere pentru a se asigura patrunderea ambulantelor.
Numarul de Urgenta este 112
25
Nici o persoana ranita nu va fi transportata cu masini particulare, numai serviciu abilitat poate
face acest lucru.

Orice accident va fi anuntat imediat catre:

- Seful direct
- Punct de prim ajutor 0742655670
- Serviciul de urgenta 112

Seful direct va anunta imediat:


- Conducerea unitatii respective;
- Managerul de Proiect AG;
- Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier A.G.
- Coordonatorul/Responsabilul pe linie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul
lucrarii AG;
Coordonatorul/Responsabilul pe linie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul lucrarii
AG va anunta imediat Coordonatorul SSM – la nivelul proiectului

Instructiuni pentru accidente minore

Persoana calificata ce acorda primul ajutor va folosi instrumentele de prim ajutor disponibile
pe santier in cazul ranilor usoare.
 Alertarea imediata a echipei de urgenta/de prim ajutor,
 Insotirea persoanei ranite pana la locul unde se afla instrumentele de prim ajutor
(chiar daca sunt aproape de locul acidentului),
 Instintarea conduceri Subantreprenorului
 Managerului de proiect AG,
 Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier A.G.
 Coordonatorul/Responsabilul pe linie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul
lucrarii AG;

Acest tip de asistenta trebuie sa fie inregistrat.

Instructiuni in caz de accidente serioase


 Contactarea imediata a serviciilor de urgenta (de pe santier sau din afara) dupa
cum este mentionat in “lista numerelor de urgenta”,
 Daca este necesar, indepartarea ranitului de orice alte pericole din apropiere (ex:
electricitate, cadere),
 Acoperirea ranitului, pentru a evita frisoanele,
 Daca este necesar, persoanele calificate sa acorde primul ajutor incep operatiunile
pentru resuscitare sau pentru oprirea hemoragiei,
 Ajutarea echipajelor de interventie specializate externe sa intre mai usor pe santier
prin plasarea catorva oameni la intrare, indicarea cailor de acces libere si sigure

3.5 Instalatii de urgenta in caz de incendiu

26
Fiecare contractant este obligat sa asigure echipamentul antiincendiu necesar, conform cu
cerintele legale.

Fiecare contractantul trebuie sa-si familiarizeze lucratorii cu folosirea echipamentului, alarmei


de incendiu si procedurilor de evacuare.

Trebuie instruit personal suficient (luand in considerare lucratorii de pe santier si din zonele de
lucru) din toate echipele pentru folosirea echipamentului de incendiu, cel putin:
- pana la 20 lucratori – 1 persoana
- de la 21 la 50 lucratori – 2 persoane
- de la 51 la 100 lucratori – 3 persoane
- peste 100 de lucratori – 4 persoane

Este necesara amplasarea unui minim de stingatoare (cu praf) pe santier:


 Un stingator de 1 kg pentru fiecare utilaj sub 1000 kg;
 Un stingator de 6 kg pentru fiecare utilaj mai greu de 1000 kg ;
 Doua stingatoare de 6 kg pentru fiecare cisterna de depozitare plina ;
 Un stingator de 6 kg pentru fiecare birou;
 Doua stingatoare de 6 kg pentru fiecare zona unde se depoziteaza produse
inflamabile.
Stingatoarele vor fi verificate si reincarcate periodic (conform perioadei de valabilitate)
Se va organiza un punct de interventie impotriva incendiilor (pichet PSI) dotat conform
normelor in vigoare (stingatoare cu spuma si cu pulbere, galeti, lopeti, tarnacoape, nisip etc).

Se va amenaja minimum un hidrant dotat cu furtune de incendiu. Retelele temporare de


alimentare cu apa se vor ingropa in zonele unde traseul lor se incruciseaza cu caile de acces.

Pentru materialele care prezinta pericol de incendiu se vor lua masuri suplimentare de
protectie in conformitate cu indicatiile producatorilor ( mod de stocare, temperaturi maxime
admise, vecinatati etc.)

3.6 Instalatiile electrice temporare

MASURI PENTRU EVITAREA SI PREVENIREA ACCIDENTELOR GENERATE DE


ELECTROCUTAREA PRIN ATINGERE DIRECTA SAU INDIRECTA

Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, încât sa nu


constituie un pericol de incendiu sau explozie, iar utilizatorii trebuie sa fie protejati împotriva
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
Pentru evitarea si prevenirea accidentelor generate de electrocutarea prin atingere directa
sau indirecta se vor respecta prevederile HG 1146 / 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea echipamentelor de munca, astfel:
Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele:

Masuri tehnice:
- protectia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric care se repara;
- verificarea lipsei de tensiune inaintea oricarei interventii la echipamentele electrice;
- închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare;
27
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;

Masuri organizatorice:
- executarea interventiilor electrice trebuie sa se faca numai de catre lucratori calificati în
meseria de electricieni si autorizati intern d.p.d.v. al securitatii muncii;
- executarea interventiilor cu respectarea nstructiunilor tehnice de securitate;
- delimitarea materiala a locului de munca (îngradire) si marcarea cu placi avertizoare
“NU CUPLATI – SE LUCREAZA”;
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie împotriva
atingerilor directe:

PROTECTIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTARII PRIN ATINGERE INDIRECTA - MASURI:

Masuri tehnice:
- legarea la pamânt;
- legarea la nul de protectie;
- izolarea amplasamentului;
- separarea de protectie;
- deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de defect periculoase;
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante (ex.: scule cu mânere electroizolante, covoare
si platforme electroizolante, manusi si încaltaminte electroizolante, detectoare mobile de
tensiune, etc);

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicata o masura de protectie
principala, care sa asigure protectia în orice conditii si o masura de protectie suplimentara, care
sa asigure protectia în cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie
trebuie alese astfel încât sa nu se anuleze una pe cealalta.
Instalatiile de distributie a energiei electrice existente trebuie sa fie identificate, verificate si
semnalizate.
Racordurile instalatiilor electrice temporare la tablourile principale vor fi efectuate de o
societate autorizata, care trebuie sa emita si buletine PRAM.Aceste buletine trebie sa faca
parte din documentatia generala a santierului aflata la Contractant.
Centrura de impamantare se va verifica periodic (cel putin un buletin PRAM anual)
Orice interventie la instalatiile electrice trebuie facuta numai de catre electricieni autorizati si
numa dupa ce au primit acordul de executare din partea Coordonatorului tehnic al lucrarilor –
Seful de santier - AG.

Toate tablourile electrice din santier, indiferent de societatea care le instaleaza si exploateaza,
trebuie sa fie etichetate ( numar, numele electricianului, numar telefon ) si sa respecte masurile
de securitate:
- sa asigurate prin incuietori impotriva interventiei persoanelor neautorizate
- sa nu fie expuse intemperiilor (protejate impotiva patruderii apei, zapezii)
- sa fie dotate cu sisteme automate de intrerupere a alimentarii cu energie electrica in caz
de urgenta (sigurante automate si calibrate)
- sa fie legate la centura de impamantare
- sa fie dotate cu prize exterioare prevazute cu capace de protectie si in perfecta stare
(nesparte sau nefixate corespunzator), etichetate cu valoarea tensiuni nominale.

28
Conductorii electrici care alimenteaza santierul vor fi suspendati astfel incat sa nu fie in
pericol de a fi agatati de utilajele care se deplaseaza in zona.
In cazul existentei unor instalatii subterane lucratorii vor fi instruiti asupra metodelor ce trebuie
folosite pentru a fi feriti de accidente, iar lucrarile se vor desfasura sub supraveghere tehnica
permanenta.
In apropierea cablurilor electrice subterane lucrarile de sapatura se vor putea executa numai
dupa ce cablurile au fost scoase de sub tensiune, si numai sub controlul personalului de
specialitate.

3.7 Depozitarea materialelor

Autovehiculele folosite la transportul materialelor trebuie sa poarte numele companiei de care


apartin.

Autovehiculele care aprovizioneaza santierul nu pot fi parcate in zonele in care se executa


lucrari de constructie, in afara de cele autorizate de Managerul de proiect, in urma consultarii cu
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca, a Managerul de Proiect AG,
Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier - A.G. in urma consultarii cu Coordonatorul,
Responsabilul in materie de securitate si sanatate in munca AG.
Fiecare contractant trebuie sa-si informeze furnizorii autorizati sa aprovizioneze santierul cu
materiale despre regulile de securitate valabile pe santier, traseul pe care trebuie sa-l respecte
si zona in care se vor efectua operatiunile de descarcare.

Contractantul (AG) se asigura permanent ca toti lucratorii care participa la operatiunile de


descarcare a materialelor poarta echipamentul de protectie adecvat. In niciun caz conducatorii
auto care aprovizioneaza santierul nu trebuie sa-si paraseasca masinile si sa intre in zona unde
se construieste, sau sa ia parte la vreo activitate de constructie. Orice transport pe santier va fi
supravegheat de catre seful de echipa al contractantului care a solicitat transportul. Acesta va
prelua mijlocul de transport de la poarta de intrare si-l va insoti pana la locul unde se vor
descarca materialele. Descarcarea materialelor trebuie efectuata in prezenta continua a unui
reprezentant din partea contractantului care a cerut furnizarea. Managerul de Proiect AG,
Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier - A.G. in urma consultarii cu Coordonatorul,
Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca AG. isi rezerva dreptul sa ceara o
inspectie in materie de siguranta ale tuturor masinilor care aprovizioneaza santierul cu materiale
sau echipamente.
Depozitarea materialelor se va face in spatii special amenajate. Acestea trebuie amplasate pe
teritoriul santierului tinandu-se cont de riscurile pe care le implica manipularea si depozitarea
materialelor, conform actelor de insotire de la producatori si de conditiile de impact asupra
mediului (contaminari ale solului, aerului, apei etc).
Materialele care pot fi deteriorate din cauza apei trebuie sa fie protejate si nu trebuie
depozitate direct pe pamant.
Materialele vor fi identificate cu o eticheta ce va purta numele posesorului.
Substantele chimice vor fi depozitate in spatii separate (mai ales daca prezinta incompatibilitati
cu alte materiale)
Materialele care prezinta pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilena,
vopsele, diluati etc.) vor fi depozitate separat, departe de surse de caldura sau foc deschis.
Se vor asigura spatii suficiente pentru descarcarea si manipularea in conditii de siguranta a
materialelor grele si/sau voluminoase.
In spatiile de depozitare se vor amplasarea mijloace de stingere a incendiilor compatibile cu
tipul de materiale stocate (lemn, oxigen, diluanti, materiale plastice etc)
29
Se vor asigura cai de manipulare a materialelor in zonele de depozitare. Acestea vor fi
mentinute in permanenta libere si curate (fara obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri sau
alte substante etc.).Vor fi marcate corespunzator.
Locul si caile de acces la zonele cu mijloace antiincendiu se vor marca cu vopsea rosie.
Aceste cai vor fi deasemenea mentinute in permanenta libere si curate.
Este recomandata evitarea stocarii de carburanti in santier. In cazul in care se va impune si
stocarea de carburanti se vor aplica reguli speciale de depozitare. Carburantii nu se vor stoca
decat cu acordul Managerul de Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de
santier - A.G. in urma consultarii cu Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate
si Sanatate in Munca AG. Acestia urmeaza sa decida asupra locului unde se vor depozita si
vor dispune amenajarea si semnalizarea corespunzatoare a acestor spatii (ingradire, indicatoare
“PERICOL DE FOC”, “FUMATUL INTERZIS”, dotarea cu mijloace antiincendiu - stingerea
incendiilor.
Este cu desavarsire interzisa depozitarea carburantilor in recipiente din material plastic sau in
recipiente deschise. Se vor folosi doar recipiente metalice speciale, cu sistem de inchidere
etans.
Nu se vor depozita carburanti in spatii inchise ( magazii, containere pentru organizarea de
santier etc,)
Amenajarea de magazii provizorii, altele decat cele puse la dispozitie prin facilitatile organiarii
de santier, va fi admisa de catre Managerul de Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al
Lucrarilor – Seful de santier - A.G. in urma consultarii cu Coordonatorul, Responsabilul in
materie de Securitate si Sanatate in Munca AG numai dupa ce s-au luat toate masurile de
securitate generale si speciale. (alegerea locului, dotarea cu mijloace antiincendiu, respectarea
conditiilor de depozitare specifice materialelor in cauza)

MATERIALE PERICULOASE (TOXICE, EXPLOZIVE)

Admiterea si stocarea produselor periculoase in interiorul santierului trebuie sa se faca in


conformitate cu procedurile Sistemului de Management al Mediului Inconjurator si instructiunilor
tehnice din fisele de securitate ale materialelor. Se vor respecta:
- Cerintele zonei de depozitare;
- Conditiile de depozitare (temperatura, umiditate, expunere la razele solare, volumul maxim
admis pentru stocare in spatiul respectiv, incompatibilitati cu alte substante sau materiale etc.);
- Asigurarea impotriva patrunderii persoanelor neautorizate si semnalizarea adecvata a
prezentei materialelor periculoase (etichete cu continutul si riscurile asociate);
- Nu se vor depozita mai multe tipuri de produselor periculoase in acelasi loc;

Fiecare contractant va tine evidenta stricta a tuturor materialelor periculoase, ce sunt livrate,
stocate, si folosite pe santier.

Nici un subcontractant nu are voie sa introduca pe santier materiale periculoare fara


aprobarea contractantului (AG).

Containerele folosite pentru depozitarea de materiale periculoase nu se vor folosi decat


pentru depozitarea unor astfel de materiale. Dupa epuizarea stocurilor de materiale periculoase
este interzisa folosirea containerelor pentru alte destinatii.

Manipularea si utilizarea materialelor periculoase

30
Fiecare subcontractant trebuie sa informeze Contractantul (AG-responsabilul in materie de
securitate si sanatate in munca ) inaintea inceperii oricarei activitati ce implica folosirea de
materiale periculoase. Daca acesta considera necesar se va consulta cu coordonatorul in
materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului in vederea stabilirii unor masuri
speciale de securitate. Nici un subcontractant nu poate sa introduca si sa foloseasca materiale
periculoase fara acceptul contractantului.
Persoanele care urmeaza sa manipuleze si sa utilizeze materiale periculoase vor fi obligatoriu
instruite cu toate informatiile relevante privind pericolele si masurile de securitate din Fisele de
riscuri puse la dispozitie de producator:
- modul de utilizare in siguranta
- echipamentul individual de protectie care trebuie folosit in timpul operatiunilor
- actiunile de prim ajutor in cazul contactului accidental (inhalare, proiectare, contact cu pielea).
Toate expunerile accidentale la produsele riscante, chiar considerate minore, trebuie sa fie
imediat raportate responsabilului cu securitatea si sanatate in munca desemnat de Antreprenorul
General.

3.8 Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei

Intregul perimetru al santierului trebuie sa fie pastrat in ordine si intr-o stare satisfacatoare de
curatenie.

Toti contractantii care desfasoara activitati in santier trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- la terminarea programului de lucru trebuie efectuata curatenia corespunzatoare in toate zonele
de lucru in care s-au desfasurat activitatile
- deseurile si resturile de materiale vor fi colectate in containere speciale
- materialele inflamabile, resturile de ulei, solventi sau alte substante chimice vor fi colectate
numai in containere speciale de metal acoperite
- toate utilajele trebuie dotate cu un cos de gunoi pentru colectarea resturilor.
- deseurile si materialele nefolosite trebuiesc indepartate de pe caile de acces si de pe caile de
evacuare.
- sculele trebuiesc stranse si depozitate in cutiile si containerele speciale pentru scule si
echipamente
- este interzisa lasarea sculelor pe podea, pe caile de circulatie sau in alta locatie unde pot fi
usor distruse
- indepartarea petelor de ulei, materiale sfaramate, resturi de pe pardoseli, cai de circulatie,
podelele baracilor si atelierelor
Se va asigura mentinerea instalatiilor si a canalizarii intr-o stare tehnica buna, pentru a se
preveni irosirea apei si poluarea mediului ambiant.

Antreprenorul General:
- va pune la dispozitie un numar suficient de containare selective (pentru moloz, metale, plastic,
gunoi menajer) si va asigura evacuarea deseurilor pe toata durata lucrarilor. In acest scop
Antreprenorul general va incheia un contract cu o societate specializata.
- va asigura mentinerea canalizarii intr-o stare corespunzatoare pentru a preveni acumularile de
apa si noroi
- va asigura curatenia zilnica a spatiilor comune din cadrul organizarii de santier (birouri, toalete,
vestiare, sala de mese) cu ajutorul unor persoane special desemnate.

Fiecare subantreprenor va sorta si transporta cu mijloace adaptate toate deseurile pana la


containere.
31
Este interzisa evacuarea molozului si a deseurilor prin aruncare de la inaltime sau prin gaurile
tehnologice.
Toti subantreprenorii vor trebui sa demonteze si sa compacteze ambalajele si cartoanele
voluminoase.

CAPITOLUL IV
Masuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de interferarea
activitatilor din santier

4.1 Politica privind sanatatea si securitatea in munca pe santier-reguli generale, masuri


de protectie colectiva si individuala

OBLIGATII GENERALE ALE LUCRATORILOR

Toti lucratorii precum si alti participanti la procesul de munca trebuie sa respecte dispozitiile
primite de la sefii ierarhici, scrise sau verbale, cu exceptia cazului în care prin dispozitia data se
pune în pericol securitatea sau sanatatea unui lucrator sau participant la procesul de munca.
Orice lucrator sau alt participant la procesul de munca care desfasoara activitati în cadrul
santierului are urmatoarele obligatii principale:

1. Sa lucreze numai daca este apt pentru lucru, în caz contrar este interzisa desfasurarea
oricarei activitati si are obligatia sa nu înceapa sau întrerupa lucrul la aparitia starii
necorespunzatoare de sanatate pentru desfasurarea activitatii.
2. Consumul de bauturi alcoolice sau droguri si prezenta în santier sub influenta acestora este
strict interzisa.
3. Sa utilizeze grupurile sanitare cu atentie, pentru a nu le murdari.
4. Sa nu arunce resturi în incinta santierului, indiferent de natura lor (sticle, hartii, resturi de
mancare etc.)
5. Sa se deplaseze numai pe caile de acces si circulatie stabilite în incinta santierului.
6. Sa nu indeparteze acoperirile de goluri sau balustradele de protectie montate. Se interzice
expunerea la pericolul de a cadea de la înaltime.
7. Sa respecte semnificatia semnalizarilor de securitate.
8. Sa mentina curata zona de lucru si de siguranta din jurul echipamentului de munca; se
interzice depozitarea chiar si temporara de materiale sau substante pe caile de acces si
circulatie.
8. Înaintea pornirii oricarui echipament de munca se va face o verificare a acestuia din care sa
rezulte ca poate fi utilizat în conditii de siguranta.
9. Se interzice orice interventie asupra echipamentului de munca, atât timp cât acesta se afla
în functiune si / sau nu este decuplat de la sursele de energie.
10. In timpul functionarii echipamentelor de munca se interzice stationarea în apropierea
zonelor periculoase.
11. În timpul programului de lucru sa poarte obligatoriu echipamentul individual de lucru si de
protectie din dotare (în special casca de protectie si incaltaminte de protectie.)
32
12. Sa nu stationeze în raza de actiune a macaralelor sau a altor dispozitive de ridicat.
13. Circulatia în raza de actiune a macaralelor se va face astfel încât sa nu se intre sub sarcina
ridicata de macara.
14. În cazul în care apar zgomote suspecte, miros de fum, vibratii neobisnuite, sa opreasca
imediat echipamentul, sa-l decupleze de la sursele de energie si sa anunte imediat persoana
care îi conduce/coordoneaza activitatea.
5. Sa nu fumeze în afara locurilor special amenajate.
16. Sa utilizeze echipamentul de munca numai pentru operatiile si în conditiile pentru care a fost
destinat, precizate în Cartea tehnica/Manualul de utilizare/Instructiunile de utilizare.
17. Sa nu efectueze operatiuni pentru care nu este instruit, în cazul unei defectiuni.
18. Sa nu permita persoanelor neautorizate sa efectueze improvizatii sau interventii la
echipamentul pe care ii utilizeaza.

OBLIGATII PRIVIND INFORMAREA SI COMUNICAREA

Fiecare lucrator sau participant la procesul de munca în cadrul santierului are dreptul sa fie
informat si consultat în privinta aspectelor care vizeaza securitatea si sanatatea în munca. În
acest sens, oricare, lucrator sau participant la procesul de munca interesat se poate informa cu
privire la continutul prezentului plan de securitate si sanatate în munca.
In cazul în care considera ca prin modul în care este conceput contine prevederi care pot fi
îmbunatatite în vederea promovarii îmbunatatirii securitatii si sanatatii în munca este invitat sa îsi
exprime opiniile pe care le are catre coordonatorul în materie de securitate si sanatate în munca
la nivel de proiect. Dupa caz, functie de continutul opiniei sale, va primi raspuns imediat sau in
maxim 15 zile, conditionat de indicarea datelor sale de contact.
La începerea lucrărilor şi ulterior, în mod periodic pe durata desfăşurării acestora,
coordonatorul în materie de securitate şi sănătate in munca la nivel de proiect va organiza
şedinţe cu tematică specifică activităţilor de securitate şi sănătate în muncă.
Fiecare contractor/subcontractor va prezenta programul intern de şedinţe de
analiză/coordonare/comunicare cu specific de securitate şi sănătate în muncă.
Managerul de proiect - AG/ Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier - A.G va
convoca la inceputul programului, in fiecare zi, pe toti responsabili/conducatorii formatiunilor de
lucru ce urmeaza sa desfasoare activitati in santier, in ziua respectiva.
Toti responsabili/conducatorii formatiunilor de lucru vor lua la cunostinta de activitatile care
urmeaza sa se desfasoare in perimetrul santierului in ziua respectiva. Se va atrage atentia
asupra tuturor suprapunerilor de activitati care pot aparea in fiecare zona de lucru si a
pericolelor de accidentare generate de aceste suprapuneri.
Pentru desfăşurarea în condiţii de deplină siguranţă a anumitor activităţi de construcţii se vor
folosi permise de lucru speciale:

1. Permis pentru lucrări cu foc deschis;


2. Permis pentru lucrări de excavaţii;
3. Autorizaţii interne pentru legătorii de sarcină;
4. Etichetarea sistemelor de schele;
5. Lista de verificare pentru macarale mobile.
In acest sens, dupa consultarea cu Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si
Sanatate in Munca al AG Managerul de proiect AG/ Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful
de santier A.G va emite catre responsabili/conducatorii formatiunilor de lucru Permise de
Lucru.
Aceste permise trebuie sa contina :
- categoria de lucrari care urmeaza a fi executate
33
- zona in care urmeaza a fi executate lucrarile de catre respectiva formatiune de
lucru
- intervalul/intervalele orare in care se vor desfasura lucrarile
- instructiunile de lucru corespunzatoare executarii lucrarlior si etapele
tehnologice corecte
- responsabilităţile executanţilor;
- verificările de siguranţă şi măsurile de prevenire a accidentelor.

Permisul de lucru va fi întocmit de către Antreprenorul General/Subcontractor, prin persoane


competente şi avizate referitor la activităţile care se vor executa – supervizorii zonelor de
lucru/activităţi – luând în considerare, în urma unei analize detaliate, toţi factorii de risc potenţiali.
Permisul de lucru va fi emis de Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier A.G si
vizat de Coordonatorul, Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca al
Antreprenorului General ( AG) si Responsabilul cu Securitatea si Sanatatea in Munca al
executantului respectivei lucrări, atestând verificarea completă a măsurilor de siguranţă pe linie
de securitate şi sănătate în muncă.
Metodologia de lucru cu permise necesită prezenţa unui permis de lucru zilnic/săptămânal
pentru anumite categorii de lucrări care prezintă un grad mare de risc asupra securităţii şi
sănătăţii executanţilor. Modelele de Permise de Lucru prezentate de contractori/subcontractori
vor fi avizate de catre Managerul de proiect si coordonatorul in materie de securitate si sanatate
in munca la nivelul proiectului.
Instrucţiunile de Execuţie a Lucrărilor/ Proceduri de lucru/Proces tehnologic/
tehnologia de lucru se vor întocmi de către contractor/subcontractor pentru toate
activităţile/grupările de activităţi specifice executate în şantier. Avizarea Instrucţiunile de
Execuţie a Lucrărilor/ Proceduri de lucru/Proces tehnologic/ tehnologia de lucru se va
face de către Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate in munca la nivelul proiectului
şi va permite efectuarea activităţilor descrise.

PROTECTIA IMPOTRIVA CADERII DE LA INALTIME

Contractantul trebuie sa ia masuri adecvate pentru previna caderii oricarui muncitor de pe


santier de la o inaltime mai mare de 2m. Aceasta presupune instalarea in toate zonele
periculoase, inaintea inceperii lucrului, a unuia sau mai multor dispozitive de siguranta:
- Platforme de lucru,
- Parapeti sau balustrade solide, stabile si vizibile, bariere vizibile;
- Invelitoare rezistente si stabile pentru deschizaturi (goluri);
- Pasarele si treceri (podete) rezistente, stabile si prevazute cu balustrade;

Toate mijloacele colective de protectie impotriva riscului caderii (balustrade, parapeti, podete,
pasarele, platforme) sunt prioritare oricarui echipament individual de protectie.
Fiecare Contractant este responsabil pentru mentinerea, intretinerea, si reinstalarea
dispozitivelor de protectie in cazul in care acestea s-au deteriorat sau au fost inlaturate.

CONTROLUL ZGOMOTULUI SI AL VIBRATIILOR

Zgomotul si vibratiile la care sunt expusi lucratorii trebuie sa fie estimat , in special in ceea ce
priveste:
 Nivelul, tipul si lungimea expunerii, incluzand si expunerile la zgomotul impulsiv sau de
impact;
 Interactiunea dintre zgomot si vibratii;
34
 Riscurile asupra sanatatii si sigurantei muncitorilor generate de neauzirea semnalelor de
avertizare si de alarma;
 Informarea asupra nivelului de zgomot si a vibratiilor produse de utilaje si echipamente
(conform cartilor tehnice asigurate de producatori);
 Existenta echipamentelor alternative de munca menite sa reduca zgomotul si transmitera
vibratilor;
 Efectele asupra sanatatii lucratorilor (informatie relevante obtinute prin controale madicale
periodice);
 Alegerea echipamentelor de protectie individuala potrivite;

Zgomotul si vibratiile trebuie sa fie evaluate de o persoana competenta, conform cu cerintele


legale. Aceasta persoana competenta trebuie sa dea instructiuni despre masurile necesare de
protectie, astfel incat echipamentele de protectie sa fie alese corespunzator si sa fie eficiente.

Masuri preventive si de protectie care trebuie luate atunci cand un lucrator este expus la
zgomot si vibratii, peste limitele legale:
 Instiintarea lucratorilor despre riscul expunerii la zgomot si vibratii;
 Asigurarea echipamentului individual de protectie adecvat si asigurarea ca se foloseste;
 Implementarea unor masuril de protectie colectiva, daca este posibil (exemplu: cortine din
materiale absorbante);
 Controlarea zgomotului si a vibratiilor la nivelul pamantului prin folosirea masurilor de
plutire a placii;
 Neprelungirea programului de lucru in zonele cu expunere la zgomot si vibratii;
 Implementarea unui program de monitorizare a starii de sanatate a aparatului auditiv
pentru lucratorii expusi;

Lucratorii trebuie sa fie instiintati despre zonele zgomotoase prin semnalele de avertizare
corespunzatoare si impunerea purtarii echipamentului de protectie pentru urechi.

Se va pune accentul pe reducerea zgomotului si vibratiilor la sursa prin intretinerea


corespunzatoare a echipamentelor, inlocuirea echipamentelor zgomotoase si utilajelor care
vibreaza, filtrarea zgomotului si a vibratiilor cu ajutorul materialelor absorbante, controlarea
vitezei utilajelor si autovehiculelor

MANIPULAREA MANUALA A SARCINILOR

Toti lucratorii trebuie instruiti referitor la metodele corespunzatoare de ridicare si transport


manual a incarcaturilor.

Regulile esentiale care trebuiesc respectate la aceste operatiuni de catre personalul lucrator:
- Sa se foloseasca echipamente mecanice in locul manipularii manuale, pe cat posibil.
- Evaluarea numarului de lucratori care trebuie sa ridice incarcatura in siguranta, si aranjarea
lor (maxim 25 kg/persoana);
- Acolo unde este necesr lucrul in echipa, personalul trebuie selectat in functie de varsta si
conditia fizica. Pentru sarcinile voluminoase si foarte grele este necesara coordonarea
actiunilor de catre un membru al echipei prin asigurarea instructiunilor/semnalelor necesare;
- Asigurarea marcarii si iluminarii cailor de deplasare;
- Asigurarea unui spatiu de manevra suficient, in concordanta cu gabaritul materialelor
manipulate, eliberarea cailor de deplasare de obstacole si alte pericole (cabluri, furtune, etc.);
- Stivuirea corespunzatoare si asigurarea materialelor impotriva rasturnarii, rostogolirii;
35
- Este obligatorie utilizarea permanenta a echipamentului individual de protectie (manusi,
bocanci cu bombeu metalic, casca de protectie);

MASURI DE PROTECTIE INDIVIDUALA – ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE

Fiecare Contractant trebuie sa asigure lucratorilor Echipamentul Individual de Protectie (EIP),


si sa-si instruiasca personalul pentru folosirea si intretinerea adecvata a acestuia, conform
legislatiei aplicabile. Echipamentele de siguranta trebuie sa aiba comercializarea EC si sa se
supuna standardelor aplicabile.

Echipamentul minim cerut in santier va fi:

 Casca de protectie
 Incaltaminte de protectie ( S2+P ca minim )
 Vesta de siguranta pentru vizibilate inalta.

Fiecare Contractant, trebuie sa aiba un plan de distribuire al EIP pentru personalul care
activeaza pe santier, incluzand frecvanta livrarii si responsabilitatile fiecarui angajat referitor la
EIP. Contractantul trebuie sa tina o evidenta pentru toate EIP care sunt distribuite fiecarui
lucrator.
Acordarea EIP nu trebuie sa inlocuiasca sub nici un motiv masurile de protectie colectiva.
Reguli generale care trebuie luate in considerare de catre fiecare Contractant pentru definirea
si distribuirea EIP:
 Asigurarea cantitatilor suficiente de EIP (in functie de numarul de persoane care
activeaza pe santier)
 EIP trebuie sa asigure protectie adecvata si comfort pentru o utilizare continua si trebuie
sa se supuna standardelor in vigoare si specificarilor tehnice.
 Asigurarea ca lucratorii se folosesc corespunzator de EIP din dotare
 Asigurarea instruirii pentru utilizarea corespunzatoare a EIP din dotare, acolo unde este
necesar.
 Asigurarea unor zone de depozitare corespunzatoare pentru tot EIP, pentru a se asigura
ca sunt conservate capacitatile de protectie.
 Toti lucratorii care au primit EIP trebuie sa asigure curatarea si mentinerea lui in stare
buna.
 Este obligatoriu sa se raporteze imediat conducatorului locului de munca orice defect al
EIP, pentru a putea fi inlocuit.
 Contractantii trebuie sa-si asigure un numar suficient de seturi disponibile de EIP pentru
vizitatori, intr-o varietate diferita de masuri.

Protejarea capului

 Nici o persoana nu are voie sa intre pe santier daca nu poarta casca de protectie
impotriva obiectelor ce pot cadea si a loviturilor cu greutati. Castile trebuie sa respecte
EN 397 sau echivalent.
 Fiecare lucrator trebuie sa asigure ajustarea corespunzatoare a castii in asa fel incat
protejarea capului sa aiba loc si atunci cand persoana respectiva se apleaca dar sa nu fie
prea stransa (sa nu ramana urma pe frunte).
 Trebuie sa se prevada etichete de identificare castilor, pentru a preveni schimbarea lor la
intamplare intre lucratori.
36
 Sefii formatiunilor de lucru trebuie sa efectueze periodic inspectarea castilor pentru a
vedea daca au sparturi sau semne de impact sau tratament necorespunzator.
Indepartarea si inlocuirea tuturor castilor purtate, defecte sau distruse ESTE ABSOLUT
OBLIGATORIE. Mai mult, castile de protectie pentru care termenul de valabilitate
recomandat de producator a expirat, trebuiesc inlocuite indiferent de conditia lor.
 Fiecare lucrator trebuie sa solicite inlocuirea oricarei casti care a primit o lovitura dura din
cauza faptului ca se reduce substantial protectia oferita de casca, chiar daca nu exista
defecte aparente.
 Lucratorii trebuie sa asigure prevenirea scaparii, aruncarii sau folosirea drept suport a
castilor de protectie.

Incaltaminte de protectie

Sefii formatiunilor de lucru care activeaza pe santier raspund pentru:


 Asigurarea si purtarea incaltamintei de protectie corespunzatoare, conform EN 344 si EN
345 sau echivalentul lor.
 Toti lucratorii din subordine poarta incaltaminte pana la glezna, cu bombeu metalic si cu
talpa antiderapanta, atunci cand se lucreaza in orice loc unde exista un risc mare de
ranire a picioarelor din cauza alunecarii sau a denivelarilor, a obiectelor ascutie, a
obiectelor cazatoare, etc.
 Toate masurile de protectie, ce includ pantofi de siguranta, ghete si cizme de cauciuc
trebuie sa fie identificate printr-un simbol P, conform cu EN 344.
 Lucratorii care sunt expusi la pericole electrice, trebuie asigurata incaltamintea de
protectie corespunzatoare.
 Legarea stransa a sireturilor de la pantofi sau ghete.

Haine de protectie

Sefii formatiunilor de lucru se vor asigura ca lucratorii din subordine:


 poarte pantaloni impermeabili, manusi si masti de praf cand se lucreaza in praf sau cu
substante care pot afecta sanatatea, si care pot fi absorbite de piele .
 nu se poarta salopete care sunt deteriorate sau patate cu ulei. Echipamentul de protectie
trebuie sa fie curatat, schimbat inainte de plecarea de pe santier si spalat in mod frecvent.
 lucratorii au asigurat legarea manecilor largi, curelelor, cordoanelor si inchiderea
nasturilor.
Contractantii/subcontractantii trebuie sa asigure pentru fiecare lucrator salopete de protectie
impermeabile si incaltaminte impermeabila pe timp ploios sau atunci cand se lucreaza in zone
unde patrunde apa.

Protectia mainilor

Este necesara purtarea manusilor potrivite si curatarea lor dupa folosire cand:
 se lucreaza cu fasii de metal si alte obiecte, care au margini si colturi ascutite;
 se taie cu un cutit sau alt instrument de taiere
 se foloseste un fierastrau ;
 se ruleaza un material de plastic;
 se sudeaza ;
 se asigura un mecanism de prindere;
 se ridica capacele de la canalizari ;
37
 se manipuleaza manual materiale si echipamente;
 se manipuleaza sau se lucreaza cu produse periculoase;

Nu trebuie sa se foloseasca manusi cand exista un risc ca ele sa se agate in partile mobile
ale utilajelor.
Este obligatorie spalarea mainilor cu sapun dezinfectant si clatirea cu apa inainte de a bea, de
a manca sau de a fuma.

Echipament de protectie pentru respiratie

Echipamentul de protectie pentru respiratie trebuie sa fie purtat atunci cand:


 se executa operatiuni care genereaza particule in suspensie sau pulberi (acoperirea cu
nisip, prepararea tencuielilor, taierea lemnului, slefuirea pardoselilor sau a peretilor etc.;
 vopsirea cu spray ;
 curatirea cu aburi ;
 curatirea cu jet cu presiune ;
 lucrari ce implica azbest sau produse bazate pe azbest, praf din bioxid de silice si alte
produse periculoase ;
 lucrul intr-un spatiu inchis;

Trebuie asigurat un echipament adecvat de protectie pentru respiratie. Protectia este


masurata in functie de tipul de filtru folosit si gradul de rasuflare din interior. Aceste indicatii
trebuie sa respecte standardele aplicabile.
Filtrele sunt clasificate conform celor trei clase:
Clasa 1 – filtru de praf (FFP1)
Clasa 2 – aerosoli solizi si lichizi iritanti, cum ar fi bioxidul de silice (FFP2)
Clasa 3 – aerosoli toxici solizi si lichizi, cum ar fi azbestul (FFP3)
Toate echipamentele de protectie pentru respiratie, cu exceptia celor de unica folosinta,
necesita curatire si inspectie inainte de a fi purtate de alta persoana si dupa ce au fost folosite
de altcineva in prealabil. Cartusele si filtrele au o durata limitata de viata care poate varia in
functie de mediul in care sunt folosite.Trebuie respectate intocmai recomandarile producatorului.

Protectia ochilor

Ttrebuie sa se poarte echipament de protectie pentru ochi si fata atunci cand:


 se polizeaza si se taie cu un polizor abraziv, care este condus de o putere mecanica,
 se sudeaza si se taie ,
 se injecteaza sub presiune beton sau alte imateriale,
 se folosesc materiale acide, alcaline, corozive sau alte materiale periculoase, indiferent
ca sunt lichide sau solide si care pot afecta vederea
 se curata cu jet de aer sau abur ,
 se utilizeaza orice proces ce implica raze de laser,
 se taie sau se sparg pietre, metale, produse din sticla sau de ciment ,
 se efectueaza orice operatie unde exista riscul de ranire a ochilor prin proiectare de
particule.

Protectia auzului

38
Factorii de protectie pentru urechi trebuie sa asigure atenuarea sunetului pentru muncitori,
conform cu cerintele legale stabilite.
Atenuarea asigurata de protectia urechilor trebuie sa garanteze ca expunerea la zgomot a
lucratorului este mai putin de 80 dB(A). Trebuie evitata protejarea excesiva (sub 65dB(A).
Protectiile pentru urechi (antifoane, dopuri sau casti pentru urechi) trebuie selectate in
conformitate cu cerintele legale si cu EN 352 si EN 458.

4.2 Modalitati de cooperare intre managerul de proiect, antreprenorul general,


subantreprenori, lucratorii independenti sau persoanele temporare

Fiecare Subantreprenor este obligat sa elaboreze Planul Propiu Securitate si Sanatate in


Munca pentru lucrarile executate in sanier, sa-l prezinte Managerului de proiect si
Coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului pentru
avizare si sa numeasca o persoana Responsabila cu Securitatea si Sanatatea in Munca pe
durata executarii lucrarilor in cadrul santierului.

Fiecare Subantreprenor va aduce la cunostinta intregului personalului executant Planul


Propriu de Securitate si Sanatate in Munca si va asigura instruirea personalului sau in functie
de pericolele la care sunt expusi lucratorii, generate de activitatile desfasurate dar si de
conditiile concrete din santier si de activitatile pe care le desfasoara, concomitent sau
succesiv, alti subantreprenori.

Coordonatorul/Responsabilul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul lucrarii


-AG are dreptul de a verifica daca un Subantreprenor si-a instruit corespunzator personalul in
materie de securitate si sanatate in munca.

Coordonatorul/Responsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca la nivelul lucrarii


- AG va semnala Managerului de proiect - AG, Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de
santier - A.G orice nereguli constatate, acesta avand dreptul de a stabili sanctiuni conform
prevederilor contractuale si legale in vigoare.

Lucratorii independenti sau persoanele temporare vor respecta masurile generale de


securitate la nivelul proiectului si se vor supune regulilor de disciplina impuse de conducerea
santierului prin intermediul coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca al
antreprenorului general. In caz contrar li se va interzice accesul in santier.
Inaintea inceperii activitatii in santier, lucratorii independenti vor fi informati asupra:
- disciplinei din santier
- regulilor de igiena si curatenie
- spatiilor de cazare si servire a mesei
- echipamentului individual de protectie obligatoriu in santier
- cailor de acces pe care trebuie sa le urmeze
- modul de comunicare a oricarui accident sau incident suferit
- locul unde se poate acorda primul ajutor
39
- locurile unde se afla pichetele PSI
si vor primi un exemplar din Planul General de Securitate si Sanatate in Munca pentru santier.

Orice interferenta de lucrari se va semnala Antreprenorului General. Acesta se va consulta cu


Coordonatorul tehnic, Coordonatorul pe linie de securitate si sanatate in munca, Responsabilul
cu securitatea si sanatatea in munca al antreprenorului general si cu Responabilii cu securitatea
si sanatatea in munca ai Subantreprenorilor si va lua decizii prin care sa se asigure prevenirea
accidentelor generate de interferenta lucrarilor.

Se vor avea in vedere in primul rand:


- curatenia zonelor de acces-responsabil antreprenorul general
- iluminarea provizorie a zonelor comune de circulatie –responsabil antreprenorul general
- modul de suprapunere a lucrarilor (orar) si daca este necesara o eventuala esalonare
- cine face protectiile colective-responsabili pe zone;
- daca o activitate desfasurata de o societate impune demontarea protectiilor colective
cum se asigura limitarea accesului in zona respectiva si cand se va asigura remontarea
acestora;
- modul de utilizare a echipamentelor si dispozitivelor puse la dispozitie in comun pentru
rezolvarea operativa a anumitor operatiuni (de exemplu: ridicari de materiale,
executarea de sapaturi, acoperiri de goluri)

4.3 Caile de circulatie comune

Toate caile de circulatie comune trebuie sa respecte regulile de baza privind circulatia in
siguranta a tuturor persoanelor din cadrul santierului.
Pentru indeplinirea conditiilor de siguranta trebuie sa se respecte urmatoarele principii:
- caile de circulatie pietonale sa nu se suprapuna cu caile de circulatie ale masinilor si
utilajelor care lucreaza in sanier
- zonele de intersectie inerente sa fie marcate cu indicatoare de avertizare
- executarea manevrelor cu un grad mare de risc se va face numai in prezenta unei
persoane care sa coordoneze aceste activitati. Persoana trebuie sa fie dotata cu
echipament de atentionare ( vesta avertizoare) si sa cunoasca manevrele pe care
trebuie sa le execute utilajul
- toate zonele de circulatie trebuie sa fie bine nivelate astfel incat sa nu apara pericolul de
impiedicare = risc de fracturi
- santurile sau gropile trebuie marcate cu banda de semnalizare sau parapeti
- caile de circulatie survolate de catre macarale vor fi blocate in timpul functionarii
macaralelor prin mijloace de avertizare (banda, bariere, panouri)
- pesoanele care coordoneaza macaragiul de la sol vor atentiona pe toti cei care circula in
zona unde exista pericolul, si ii vor opri pana la terminarea manevrei.

Antreprenorul General va raspunde de caile comune de acces: intretinerea, curatarea si


refacerea acestora, montarea si intretinerea balustradelor de protectie.

Holurile, caile de acces din subsoluri si toate spatiile comune din santier vor fi coordonate
din punct de vedere al securitatii de catre antreprenorul general..

4.4 Utilizarea si interferarea utilajelor si instalatiilor de ridicat

40
Fiecare Contractant trebuie sa-si asigure propriile utilaje si instalatii de manipulare si ridicare.
Daca un contractant care are in dotare dispozitive de ridicat pune la dispozitia unui alt
contractant utilajele sale, aceasta actiune nu se va putea desfasura decat cu acordul prealabil al
coordonatorului pe linie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general.
Contractantul care este propietarul utilajului raspunde de siguranta tuturor elementelor care
servesc la executarea manevrelor (carlige, sufe, legator de sarcina, persoana autorizata care
sa efectueaze manevra)

Toate utilajele si dispozitivele de ridicare, incluzand partile lor componente, anexele,


atasamente si suportii trebuie sa fie:
- alese corespunzator cu activitatile care trebuie sa le deserveasca;
- instalate corect de catre personal calificat si testare inainte sa fie puse in functiune;
- utilizate corespunzator, numai pentru scopurile pentru care au fost construite;
- intretinute in stare buna de functionare;
- verificate si supuse la teste periodice si inspectii conform legislatiei in vigoare;
- utilizate doar de personal calificat, instruit, verifcat si atestat;

Pe toate dispozitivele de ridicare si accesoriile folosite trebuie sa se indice valorile maxime de


incarcare, in asa fel incat sa fie posibila identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea
lor in siguranta. Nu trebuie depasite sub nici un motiv aceste valori.
Toate manevrele vor fi supravegheate de personal calificat si instruit. Toate operatiile de
ridicare si manipulare trebuie sa fie facute de personal calificat si instruit.
Operatiunile de ridicare si manipulare care presupun manipularea unor sarcini exceptionale
(incarcatura > 50 tone, incarcatura > 85% din capacitatea macaralei, ridicarea necesita mai mult
de o macara) sunt considerate ridicari “critice” si necesita pregatirea unui plan detaliat de catre
Contractant si aprobarea lui de catre Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in
munca al antreprenorului general
Instalarea echipamentelor de ridicat trebuie sa se faca in asa fel incat sa se asigure :
– stabilitatea (asigurarea impotriva rasturnarii);
– accesul in siguranta in cabina de manevra (scari cu dispozitive de protectie);
– prevenirea unor miscari necontrolate:

Macaralele trebuie sa fie prevazute cu un sistem automat care avertizeaza daca viteza
vantului este mai mare de 40 km/h. In acest caz macaraua nu trebuie folosita.
Pentru a se asigura coordonarea macaralelor trebuie sa existe de la inceput un plan de
amplasare a acestora, cu razele de rotire corespunzatoare.
Antreprenorul General si Coordonatorul Tehnic va analiza daca razele de rotatie se pot
intersecta in timpul functionarii, in caz afirmativ luand urmatoarele masuri:
- va stabili prioritatile si va face o programare a executarii manevrelor
- va decide montarea de limitatoare de deplasare a bratelor rotitoare pentru zonele de mare
risc
Pentru a se asigura o buna coordonare a macaralelor de la sol atat macaragii cat si legatorii
de sarcina vor fi dotati cu aparate de emisie – receptie astfel incat sa poata comunica intre ei in
bune conditii.

In conditiile in care macaragiul nu are o vizibilitate buna astfel incat sa poata observa
zonele de incarcare/descarcare si semnalele legatorilor de sarcina este obligatorie
asigurarea comunicarii dintre macaragiu si legatorii de sarcina cu aparate de emisie-
receptie.
41
Montarea pe bratul macaralei a unei camere de luat vederi si dotarea cabinei macaralei
cu un monitor pe care sa se poata urmari zona de ancorare este cea mai sigura solutie in
cazul in care macaragiul nu are vizibilitate corespunzatoare.

Manevrarea utilajelor de ridicat se va face numai de personalul autorizat in acest scop


(macaragii autorizati ISCIR).
Manevrarea sarcinilor pe timpul incarcarii sau descarcarii materialelor se va face numai cu
legatori de sarcina autorizati, care vor fi testati privind modul insusire a instructiunilor specifice.
Acestia trebuie sa cunoasca codul de semnalizare.
Se interzice accesul in raza de actiune a mijloacelor de ridicat a persoanelor care nu au
legatura cu aceasta activitate.

Macaragii, legatorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a


macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a utilajelor, prescriptiilor tehnice
ISCIR.
Instructajul de securitate si sanatate in munca a macaragiilor, legatorilor de sarcina, precum
si echipelor de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, va fi efectuat periodic in functie de
conditiile de munca, insa cel putin o data pe luna.
Macaragii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze miscarile
macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa aplice intocmai codul de semnalizare a macaralei, cu
eventualele completari ale persoanei juridice in functie de tipul macaralelor pe care le are in
dotare.
La macaralele care lucreaza in aer liber, intre gabaritul macaralei si gabaritul de libera
trecere, trebuie lasat spatiul de siguranta conform instructiunilor ISCIR.
Este interzisa functionarea macaralelor si a mecanismelor de ridicat daca zonele periculoase
nu sunt ingradite corespunzator.
Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intrerupatoarele liniei principale de
alimentare trebuie sa fie in permanenta libere de orice fel de obstacole.
Caile de acces la macarale sau mecanisme de ridicat, trebuie sa fie bine luminate in timpul
lucrului.
Accesul pe macarale este permis numai macaragiului si persoanelor a caror activitate este
legata de instalatiile respective (responsabilul tehnic cu supravegherea, personalul de
intretinere, revizii si reparatii, de verificare) si care si-au insusit in prealabil instructajul privind
lucrul pe macarale.

Se interzice:

• folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, deplasarea prin lovire a sarcinilor,
smulgerea sarcinilor aderente la sol;
• ridicarea sau deplasarea sarcinilor cand cablul este in pozitie oblica;
• balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal
de macara;
• deplasarea macaralelor cu lanturile, cablurile sau carligele tarate pe sol;
• transportul persoanelor cu carligul macaralei sau alte dispozitive de prindere (cutii, bene, etc)

Este interzisa functionarea macaralelor daca organele de masini in miscare si elementele


neizolate aflate in tensiune, nu sunt prevazute cu aparatori de protectie sau acestea sunt
demontate, indepartate sau fixate necorespunzator.

42
Indiferent de tipul constructiei, cabina macaragiului, camera mecanismelor de actionare,
precum si incintele pentru aparatajul electric, trebuie sa fie prevazute cu stingatoare de incendiu
adecvate.
Manevrarea cu comanda de la sol este permisa numai in conditiile optime de deplasare ale
manevrantului: spatii de trecere libere, fara cotituri bruste, de latime suficienta, cu buna
vizibiitate, etc.
Este interzisa urcarea, circulatia sau stationarea oricaror persoane pe macarale sau caile lor
de rulare in timpul functionarii lor.
Urcarea sau coborarea de pe macara trebuie sa se faca numai in timpul stationarii acesteia si
numai prin locuri special amenajate in acest scop.
Numai in cazul cand este vorba de o oprire de urgenta, accidentala si obligatorie a macaralei,
macaragiul va executa comanda la semnalul de oprire al altei persoane decat a legatorului de
sarcini.

Sarcinile principale ale macaragiului înainte de începerea lucrului sunt urmatoarele:

• sa nu se urce pe macara în stare de oboseala sau de ebrietate;


• sa se convinga ca linia principala de alimentare se afla sub tensiune; în caz ca întreruptorul
general este deconectat si asigurat cu un lacat sau cu o inscriptionare avertizoare, macaragiului
nu-i este permis sa-l conecteze fara avizul RSVTI si fara a se pune de acord cu macaragii
celorlalte macarale de pe aceeasi cale;
• sa verifice starea caii de rulare si rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele care
functioneaza în aer liber, trebuie sa verifice daca dispozitivele de blocare pe calea de rulare au
fost deblocate;
• sa instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau senile numai pe un teren corespunzator
(bine compactat, orizontal); la macaralele pentru care se prevede calarea, sa se execute
aceasta operatie în mod corespunzator;
• la urcarea pe scara de acces la cabina, sa aiba ambele mâini libere;
• sa verifice existenta lubrifiantilor în locurile de ungere, conform indicatiilor din schema de
ungere din cartea macaralei;
• sa verifice ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber;
• sa verifice starea, înfasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe tamburi, role si ocheti;
• sa verifice cârligul si dispozitivele de prindere a sarcinii; în cazul cârligului sustinut pe rulment
axial, trebuie sa verifice daca acesta se roteste usor sau dimpotriva, în cazul în care se specifica
astfel în cartea macaralei, daca este blocat;
• sa verifice existenta legaturii electrice la instalatiile de protectie împotriva tensiunilor de
atingere a sinelor de rulare si a întregii instalatii electrice a macaralei;
• sa verifice functionarea instalatiilor de semnalizare, iluminat, aerisire si climatizare;
• sa verifice la macaralele cu brat variabil buna functionare a indicatorului sarcinii maxime
admise corespunzator deschiderii bratului;
• sa verifice daca mecanismele de actionare ale macaralei functioneaza în mod sigur, lin si fara
vibratii accentuate;
• sa verifice partile componente ale macaralei, componentele de securitate si îndeosebi
limitatoarelor de cursasi frânele mecanismelor;
• sa nu puna în functiune macaralele cu brat în imediata apropiere a conductoarelor electrice
aeriene sau în zona lor de influenta, decât în conditiile prevazute în prescriptiile tehnice;
• în cazul când macaragiul constata un defect pe care nu-l poate îndeparta singur, nu va pune în
functiune macaraua ci va întrerupe curentul cu ajutorul întreruptorului general, pe care-l va
asigura contra reanclansarii nedorite si va anunta seful sectiei de care apartine în scopul luarii

43
masurilor necesare; dupa îndepartarea defectului se va face o noua verificare de catre
macaragiu;
• în cazul în care macaraua este deservita de doi sau mai multi legatori de sarcina, trebuie sa se
informeze la conducatorul procesului de productie, înainte de a se urca pe macara, care dintre
acestia este destinat sa semnalizeze miscarile necesare;
• sa semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare pornire sau
manevra a macaralei.

Sarcinile principale ale macaragiului în timpul lucrului sunt urmatoarele:

• sa efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul de semnalizare


de catre legatorul de sarcina sau RSVTI; semnalul de oprire va fi luat în considerare din partea
oricarei alte persoane;
• sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
• la ridicarea sarcinilor, sa nu depaseasca sarcina nominala sau în cazul macaralelor cu brat
variabil sa nu depaseasca sarcina maxima admisa pentru deschiderea respectiva a bratului;
• la ridicarea unor sarcini care depasesc 50% din sarcina admisa, va executa în prealabil, o
ridicare de proba, la înaltimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se convinge daca frâna,
cablurile si întreaga instalatie rezista normal, iar sarcina este corect legatasi bine echilibrata;
• la functionarea macaralelor echipate cu graifar, cu electromagneti si în general a celor la care
sarcina nu este legata de cârlig, în perioadele cu temperaturi scazute, sa nu se efectueze
miscari de ridicare înainte de a verifica daca sarcina nu este aderenta la sol sau nu s-a
compactat;
• sa urmareasca sa nu cada cablul de pe rola sau de pe tambur, de asemenea sa nu formeze
noduri;
• sa nu comande functionarea simultana a doua mecanisme, la macaralele la care acest lucru
este interzis;
• sa nu deplaseze macaralele cu brat având sarcina suspendata în cârlig, decât în conditiile
prevazute de constructor si înscrise în cartea macaralei;
• la deservirea unor macarale care lucreaza la niveluri diferite, ale caror cai de rulare se
intersecteaza, precum si la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu brat ale caror câmpuri
de actionare se intersecteaza, macaragii vor respecta prioritatea fixata; între gabaritele partilor
în miscare vor pastra spatii de siguranta de cel putin 500 mm si vor semnaliza intentia de
începere a miscarii precum si ca au luat cunostinta si au înteles intentia celorlalti macaragii;
• sa nu transporte persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere si sa nu
permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;
• sa efectueze manevrele pentru deplasarile pe orizontala a sarcinilor astfel ca acestea sa se
afle la o distanta de cel putin 1 m fata de obiectele aflate în raza de actiune a macaralelor; daca
la deplasarea sarcinilor pe orizontala se întâlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire,
sarcinile vor fi ridicate deasupra lor la cel putin 300 mm; nu se admite trecerea sarcinilor peste
masini unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau în general peste acele
obiecte a caror deteriorare reprezinta sau poate provoca pagube sau accidente;
• sa execute manevrarea macaralei astfel încât sa se evite balansarea sarcinii si producerea
socurilor; în acest scop, se interzice actionarea mecanismelor dintr-un sens într-altul, fara a fi
oprite în prealabil în pozitia "zero"; macaragiul trebuie sa prevada la executarea comenzilor si
timpul necesar pentru frânarea completa;
• sa execute manevrele pentru deplasarile mijloacelor de prindere a sarcinilor (cârlige, graifare
etc.), carucioarelor si macaralelor în astfel de limite încât sa nu fie necesar sa foloseasca
limitatoarele de sfârsit de cursa;

44
• sa opreasca din functiune macaraua daca se aud zgomote anormale daca limitatoarele sau
frânele nu actioneaza în bune conditii sau daca constata orice alt defect care poate periclita
siguranta în functionare;
• sa opreasca functionarea macaralei daca iluminatul la locul de munca este insuficient sau daca
vizibilitatea este împiedicata de fum, vapori, ceata, obiecte plasate între macaragiu si câmpul de
actiune al macaralei etc., daca nu s-au luat masuri suplimentare de siguranta (de exemplu
transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite în acest scop);
• sa opreasca functionarea macaralei care lucreaza în aer liber atunci când vântul depaseste
limita pâna la care functionarea macaralei este permisasi sa o ancoreze corespunzator; daca
ancorarea se face de calea de rulare se va verifica, în prealabil, dacasina este fixata
corespunzator;
• sa deconecteze imediat întreruptorul principal si sa aduca imediat toate controlerele în pozitia
"zero" în cazul unei întreruperi accidentale a curentului electric de alimentare;
• sa nu paraseasca locul de lucru înainte de prezentarea schimbului; în cazul în care este obligat
sa o faca, va aduce toate controlerele în pozitia "zero", va deconecta întreruptorul principal de
alimentare, va închide cu cheia usa cabinei sau, dupa caz, dispozitivul care nu permite
reconectarea întreruptorului principal, iar în cazul actionarii cu motor termic va opri functionarea
acestuia;
• sa nu permita nimanui sa se urce pe macara atunci când aceasta este conectata la circuitul
electric de alimentare;
• sa utilizeze materialele si echipamentul de protectie prevazute de normativele legale în
vigoare.

Sarcinile principale ale macaragiului dupa terminarea lucrului sunt urmatoarele:

• sa descarce sarcina si sa ridice dispozitivul de prindere a sarcinii (cârligul, graifarul, traversa


etc.) în pozitia cea mai de sus, fara însa ca limitatorul de cursa sa fie actionat; daca nu este
posibila coborârea sarcinii suspendate, se va îngradi locul de sub ea si se vor instala placi
avertizoare corespunzatoare pentru a se interzice accesul persoanelor;
• sa deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucreaza în exterior se
fixeaza pe calea de rulare fie cu clesti de prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare,
pentru a se evita deplasarea datorita unui vânt puternic sau a unor trepidatii; macaralele turn
sau în general macaralele cu brat rotitor vor fi garate ca mai sus, însa cu mecanismul de rotire a
turnului sau a bratului nefrânat, pentru a permite rotirea libera în caz de vânt (bratul se va pune
în girueta);
• sa aduca în pozitia de oprire (pozitia "zero") toate aparatele de comanda;
• sa deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara;
• sa puna în functiune iluminatul de balizare, la macaralele prevazute cu acest sistem;
• sa închida cu cheia usa cabinei de comanda; la macaralele care nu au cabina închisa, se va
închide cu lacat sau cheie întreruptorul principal; la macaralele cu comanda de la sol va asigura
eliminarea posibilitatilor ca o persoana neinstruita sa efectueze manevre cu macaraua (existenta
unei chei de contact etc.);
• în cazul când pe calea de rulare exista numai o singura macara si aceasta nu mai functioneaza
în schimbul urmator, sa deconecteze si întreruptorul principal al liniei de alimentare electricasi
sa-l închida cu lacat sau cheie; la macaralele care functioneaza în exterior, iluminatul de balizare
trebuie sa ramâna conectat.

Legatorul de sarcini are urmatoarele obligatii principale:

45
• sa cunoasca, sa aplice si urmareasca aplicarea regulilor de verificare a organelor de legare si
dispozitivelor de prindere precum si a normelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a
caror respectare depinde de el;
• sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualele completari ale întreprinderii care
utilizeaza macaralele, pentru a putea indica în orice moment macaragiului manevrele pe care
urmeaza sa le execute; în acest scop se va plasa în locuri din care sa poata vedea orice
persoana situata în câmpul de actiune al macaralei; daca acest lucru nu este posibil, el va fi
ajutat de alte persoane.
• Se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru
necesita acest lucru, în asemenea cazuri codul de semnalizare va fi elaborat de întreprinderea
care exploateaza macaraua, iar legatarii de sarcini si macaragii, vor fi instruiti si examinati în
ceea ce priveste semnalizarea pe baza acestui cod.
• sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de prindere cu care lucreaza prin
verificarea aspectului exterior, înscriind în registrul de evidenta supravegherii macaralei
constatarile sale cu privire la starea tehnica a acestora; se recomanda ca organele de legare si
dispozitivele de prindere sa fie date în primire unuia dintre legatori care va raspunde de
pastrarea lor corespunzatoare;
• sa foloseasca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive inscriptionate cu
sarcinile maxime admise înscrise vizibil pe o placa sau pe un inel si sa nu lege sarcini a caror
greutate depaseste sarcina admisa pentru organul, dispozitivul sau macaraua respectiva, tinând
seama si de înclinarea ramurilor de cablu sau lant;
• sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu sunt înscrise în evidenta
întreprinderii, sectiei sau santierului;
• sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si formei sarcinii; la macaralele cu
doua mecanisme de ridicare, sa lege sarcina la mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii
respective;
• sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;

• sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele admise de
prescriptiile tehnice în vigoare;
• sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina pe cârligul macaralei,
pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea macaralei;
• sa execute corect legarea sarcinii, fara a încrucisa cablurile si lanturile la introducerea în cârlig;
sa se asigure ca sarcina este echilibrata, iar lanturile si cablurile de legare sunt întinse si
asezate uniform, fara a forma noduri si ochiuri si fara a fi supuse rasucirii; la cârligele duble, sa
suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o repartizeze în mod egal;
• sa interzica echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor de legare prin greutatea
proprie a unor persoane; de asemenea sa interzica transportul persoanelor cu macaralele;
• sa tina seama de faptul ca lanturile care se înfasoara de mai multe ori în jurul sarcinii de ridicat
nu trebuie sa aiba margini suprapuse;
• sa nu foloseasca lanturi de legare înnadite cu suruburi, având zale alungite sau rasucite si sa
nu înnoade cablurile sau lanturile de legare;
• sa lege obiectele de lungime mare si rigide în cel putin doua puncte spre a evita balansarea;
• sa execute astfel legarea încât sarcina sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti dupa ce este
ridicata, iar legatura sa nu iasa din cârlig; sa nu lase obiecte libere pe sarcina suspendata;
• sa nu încarce materiale marunte sau piese de volum redus pe platforme sau targi care nu sunt
prevazute cu pereti laterali si care nu prezinta suficienta siguranta împotriva caderii sarcinii;
• satina seama de faptul ca, în cazul transportarii materialelor marunte sau pieselor mici în lazi,
este necesar ca acestea sa nu depaseasca înaltimea marginii superioare a peretilor laterali;

46
• sa nu lege în cârligul macaralei pachete de tabla, prefabricate sau alte materiale, daca
dispozitivul de prindere, nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea materialelor din
pachet;
• sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de strângere, de marime
corespunzatoare diametrului cablului, brida filetata fiind asezata pe partea terminala a ramurii de
cablu;
• sa protejeze cablurile si lanturile care vin în contact cu muchii ascutite, prin aparatori de
protectie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;
• înainte de transportarea unei sarcini, sa semnalizeze macaragiului efectuarea unei ridicari de
încercare, pâna la înaltimea de cea 100 mm de la sol, pentru ca mijloacele de legare sa ajunga
în pozitie întinsasi sa verifice echilibrarea sarcinii;
• sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute cu macaraua, asezându-
se astfel încât sa se afle tot timpul în câmpul vizual al macaragiului; la macaralele cu deplasare
pe sol va verifica daca întreaga cale de rulare este libera;
• sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate, mergând în urma acesteia pe
tot traseul si supraveghind ca sarcina sa nu se loveasca de obstacole si sa nu loveasca
persoane;
• satina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a organelor de legare si
dispozitivelor de prindere (în cazul deplasarii macaralei fara sarcina), trebuie sa se faca la o
înaltime de minimum 300 mm si o distanta laterala de minimum 1000 mm de obiectele
înconjuratoare si sa semnalizeze în consecinta macaragiului manevrele necesare în vederea
manipularii sarcinii în conditii de siguranta;
• sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicatasi sa supravegheze sa nu se faca transportarea
sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca necesitatile de productie nu impun aceasta; în
caz contrar, se vor îndeparta în prealabil toate persoanele, la o distanta corespunzatoare;
• la montaje de masini, constructii metalice, cladiri din panouri prefabricate etc., legatorul de
sarcini trebuie sa cunoascasi procesul de montaj (succesiunea operatiilor de montaj) care se
executa cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect manevrele necesare;
• sa cunoascasi sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe care-l
deserveste, în care scop conducatorul procesului de productie respectiv îi va face un instructaj
special;
• în situatiile când lucreaza plasat la înaltime, pe platforme, schele, plansee etc., se va asigura
conform normelor de protectia muncii;
• sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza într-un punct care nu poate fi deservit
în mod normal de macara;
• la stivuirea unor sarcini, sa asigure corecta lor asezare, eventual, prin elemente de adaos,
astfel încât sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc, iar legaturile sa se poata
scoate cât mai usor; se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;
• sa nu depoziteze materiale în stive a caror înaltime depaseste de 1,5 ori latura mica a bazei;
• sa supravegheze sarcina pâna ce se asigura ca aceasta este coborâtasi plasata corect; la
asezarea pe masini unelte a sarcinilor care au suprafete reduse de reazem, sa nu dezlege
sarcina înainte de a fi bine prinsa pe masina;
de asemenea se va proceda si în cazul altor sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate etc.;
• sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;
• sa nu paraseasca locul de munca fara a-l încunostiinta despre aceasta pe macaragiu:
• dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele de legare si dispozitivele de prindere care i-au
fost date în pastrare în locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de posibilitati de
deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic, se pastreaza
agatate pe capre, în locuri ferite de intemperii.

47
4.5 Survolarea zonelor de lucru cu sarcini suspendate in dispozitivele de ridicat

Este interzisa trecerea cu sarcini suspendate in utilajele de ridicat pe deasupra zonelor in


care se afla lucratori sau alte persoane.

Se va asigura indepartarea tuturor persoanelor din raza de actiune a macaralelor inaintea


inceperii manevrelor de ridicare. Legatorul de sarcina care coordoneaza manevra nu va
semnaliza inceperea manipularii pana nu s-a asigurat ca in raza de actiune a macaralei nu se
mai afla nici o persoana.
Toti lucratorii aflati in raza de actiune a dispozitivelor de ridicat trebuie sa se conformeze
imediat semnalizarilor si avertizarilor legatorilor de sarcina si sa paraseasca zonele respective.
Reluarea activitatilor se va face numai dupa finalizarea operatiunilor de manipulare. Legatorii de
sarcina vor permite accesul in zonele de lucru aflate in raza de actiune a dispozitivelor de ridicat
numai dupa ce operatiunile de manipulare au fost complet finalizate (sarcina a fost asezata pe
pozitia finala si toate operatiunile de dezancorare si dezlegare au fost incheiate).

4.6 Verificarea utilajelor si aparatelor de ridicat


Toate utilajele si aparatele de ridicat trebuie sa fie verificate in mod periodic conform legislatiei
si manualului de utilizare de catre organele competente (ISCIR). Documente doveditoare trebuie
prezentate coordonatorului pe linie de securitate si sanatate in munca al antreprenorului general
(in copie). Acesta nu va permite punerea in functiune a unui utilaj de ridicat pana va verifica
documentele de certificare.
Daca se constata, in timpul lucrului, ca un utilaj nu are documentatia la zi, atunci va fi scos
imediat din functiune pana la efectuarea tuturor verificarilor corespunzatoare.
Observatiile referitoare la utilajele de ridicat cu ocazia controalelor pe linie de securitate si
sanatate in munca vor fi mentionate in registrul de securitate ce se va pastra pe santier si va
putea fi pus la dispozitia institutiilor oficiale.

4.7 Vecinatatile santierului - masuri de securitate care trebuie avute in vedere

4.7.1 Accesul utilajelor si al mijloacelor de transport in santier

Circulatia autovehiculelor si a pietonilor poate fi perturbata in momentele in care in/din


perimetrul santierului intra/ies mijloace de transport sau utilaje cu lungime mare.
Pentru a se evita eventuale accidente trebuie numite cel putin trei persoane care sa asigure
dirijarea traficului in aceste momente (una pentru pietoni, una pentru autovehicule si una care sa
coordoneze manevrele si sa-i piloteze pe conducatorii utilajelor si mijloacelor de transport).
Persoanele vor fi echipate cu veste reflectorizante si doatate cu palete pentru dirijarea traficului
(rotunde, cu o fata rosie si una verde) iar coordonatorul manevrelor cu un steag alb sau galben.
Aceste persoane vor fi instruite special asupra modului in care sa semnalizeze si sa dirijeze atat
conducatorii utilajelor care fac manevre de intrare/iesire din santier cat si pe ceilalti participanti la
traficul rutier. Aceste persoane trebuie sa aiba in vedere in principal urmatoarele aspecte:
- alegerea momentului oportun in care sa patrunda pe partea carosabila in vederea
semnalizarii manevrelor pe care urmeaza sa le execute utilajele (cand exista pauze de
trafic, in nici un caz in momentele in care pe strada circula coloane de autovehicule)
- plasamentul pe partea carosabila (se va sta pe axul drumului sau pe marginea strazii, cat
mai aproape de bordura, in asa fel incat semnalele sa fie vazute de participantii la trafic

48
- daca manevra va afecta ambele sensuri de circulatie este obligatorie desemnarea a patru
persoane: una care sa asigure trotuarul, cate una pentru fiecare sens de circulatie plus cea
care coordoneaza conducatorul utilajului.
- semnalul de manevrare a utilajelor nu va fi dat decat dupa ce persoanele care coordoneaza
manevrele s-a convins ca toti participantii la trafic au inteles semnalele lor si au oprit
Toti conducatorii mijloacelor de transport si utilajelor vor fi instruiti sa nu inceapa manevrele de
intrare sau iesire decat dupa primirea semnalului din partea persoanei care coordoneaza
manevrele si sa opreasca imediat cand coordonatorul menevrelor semnalizeaza acest lucru.

4.7.2 Cladiri si obiective aflate in vecinatatea santierului

Cladirile si zonele din vecinatatea santierului precum si persoanele care circula sau se afla in
aceste zone sunt expuse riscului de a fi lovite de eventuale materiale sau obiecte cazute de la
inaltime. Deasemenea sunt expuse la praf si la zgomotul generat de desfasurarea lucrarilor.
In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
a) - montarea de plase de protectie care sa retina eventualele obiecte sau materiale cazute de
la inaltime. Metoda de ancorare a acestora va fi aleasa inaintea montarii lor, de catre Managerul
de proiect si Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului in
cooperare cu Managerul de Proiect si Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier A.G.
in cooperare cu Coordonatorul/Responsabilul in materie de securitate si sanatate in munca AG
b) - stabilirea modului de amplasare a schelelor astfel incat acestea sa nu puna in pericol
cladirile invecinate. Modul de amplasare al acestora va fi stabilit inaintea montarii lor, de catre
Managerul de proiect si Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul
proiectului in cooperare cu Managerul de Proiect si Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de
santier A.G. in cooperare cu Coordonatorul/Responsabilul in materie de securitate si sanatate in
munca AG
c) - umidificarea zonelor unde se genereaza praf (prin pulverizarea de particule fine de apa)
d) - indepartarea prafului de pe caile de circulatie din santier,
e) - stropirea periodica a cailor de circulatie din santier pentru a se preveni ridicarea prafului,
f) - verificarea periodica a tuturor aparatelor de ridicat amplasate in zona (certificatele ISCIR
TREBUIE TINUTE LA ZI)

4.7.3 Retele subterane sau aeriene de curent electric, gaze, termoficare, apa etc.

Este obligatorie cunoasterea amplasarii acestora inaintea inceperii lucrarilor. In cazul in care
desfasurarea lucrarilor o impune, Managerul de Proiect se va adresa societatilor care le
exploateaza pentru a devia sau deconecta temporar aceste retele.
Daca pe parcursul lucrarilor se descopera existenta altor retele decat cele cunoscute initial,
Managerul de proiect va opri imediat orice activitate care poate genera un pericol (explozie,
electrocutare, inundatie etc.) si va lua legatura cu societatea care administreaza respectivele
retele, pentru a se asigura deconectarea, devierea sau dezafectarea.

4.7.4 Zone cu risc special (benzinarii, depozite de substante inflamabuile, explozive sau
toxice, statii de tratare a apei, zone protejate etc.)

Nu s-au identificat astfel de riscuri in zona.

49
CAPITOLUL V
Procedurile de salvare in caz de accident

5.1 Organizarea masurilor de salvare si prim ajutor

Chiar de la inceputul lucrarilor se va organiza un punct de prim ajutor (vezi 3.5).


Trebuie sa se afiseze in santier numerele de urgenta :
- linie interioara (de la punctul de prim ajutor):
- asistenta medicala interna:
- linie exteriora de la ambulanta si spitalul de urgenta cel mai apropiat:
- numarul de la pompieri:
- seful echipei interne de interventie
- servicii de urgenta: 112

Caile de circulatie nu vor fi blocate cu vehicule sau prin depozitari ce ar putea impiedica
accesul masinilor de salvare din exterior.
Se va asigurarea degajarea cailor de acces si ghidajul masinilor de interventie spre locul
accidentului de catre o pesoana care cunoaste foarte bine amplasamentul.

INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Fiecare angajator, pe cont propriu, îsi ia masuri necesare privind asigurarea medicala a
angajatilor. Vor fi folositi pe santier numai lucratori apti din punct de vedere medical si numai la
lucrarile pentru care au primit aviz medical. Este interzisa cu desavârsire utilizarea lucratorilor la
activitati fara aviz medical din partea medicului de medicina muncii.
Fiecare angajator va asigura pe santier cel putin o trusa medicala de prim ajutor care va fi
mentinuta cu necesarul complet, într-un loc unde sa poata fi folosita în orice moment.
Fiecare angajator îsi va instrui din rândul angajatilor de pe santier o persoana în vederea
acordarii primului ajutor în caz de accidentare. Aceasta va fi din rândul persoanelor care au
beneficiat de un instructaj specific.

MODUL DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR

Primul ajutor în caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul,
de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta (salvator).
Salvatorii, vor trebui sa execute relativ în acelasi timp:
a) prima examinare rapida a victimei;
b) crearea barajului de securitate în jurul accidentatului;
c) anuntarea accidentului (alerta).

a) Prima examinare rapida a victimei se va face la locul accidentului, fara a încerca


deplasarea.
Datorita conditiilor în care ea se executa, examinarea va fi sumara si va încerca sa
stabileasca numai daca accidentatul mai respirasi daca inima îi mai bate.
Executarea rapida si perseverenta a manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie pot scoate
accidentatul din starea de moarte aparenta.
Activitatea inimii o veti cerceta palpând pulsul arterial la nivelul arterelor carotide (pe partile
laterale ale gâtului), dar cel mai bine bataile inimii, ca si respiratia pot fi ascultate direct cu
urechea pe torace.

50
Examinarea pupilelor accidentatului ne ofera, de asemenea, informatii pretioase: daca stopul
cardiac este recent instalat, pupilele sunt foarte micsorate; daca a trecut un timp mai îndelungat,
pupilele se dilata mult, semn de mare pericol pentru bolnav.
Mai exista posibilitatea ca o pupila sa fie dilatata iar cealalta sa fie strânsa (inegalitate
pupilara). Este un semn de suferinta grava a creierului, deci de traumatism cranian sever. În
cazul în care constatam instalarea stopului cardiac si respirator, daca victima poate fi degajata
cu usurinta de la locul accidentului, o veti aseza la sol pe un plan tare si veti începe imediat
executarea simultana a procedeelor de respiratie artificiala si masaj cardiac; daca victima este
încarcerata, manevrele de degajare necesitând operatiuni dificile, se va începe cu operatiunea
de respiratie artificiala gura la gura în pozitia în care se afla accidentatul.
Pentru aceasta va trebui sa depunem toate eforturile, pentru a degaja cu maximum de viteza
capul si eventual toracele victimei.
Cu oarecare sansa, chiar si numai manevrele de respiratie artificiala gura la gura pot provoca
indirect si reluarea activitatii inimii.

b) Crearea barajului de securitate în jurul accidentatului este indispensabila pentru


îndepartarea atmosferei de panica care are cele mai nefaste efecte asupra psihicului victimei. În
plus, îndepartarea curiosilor scutesc salvatorii de interventii si pareri inoportune, care pot altera
cursivitatea actiunii de salvare.

c) Anuntarea accidentului

Scoaterea victimei de la accidentului este de preferat sa fie lasata pe cat posibil in


sarcina echipelor speciale de descarcerare.

Tragerea corpului din pozitia în care a fost gasit, de sub darâmaturi sau din cabina avariata a
unui vehicul accidentat, ca si apucarea necontrolata a corpului victimei, pot agrava leziunile
produse de accident.

Primul ajutor la locul accidentului se reduce, de fapt, la executarea unui grup restrâns de
acte medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentarii:
- masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si respirator);
- oprirea hemoragiilor externe (daca exista);
- toaleta sumara si pansarea ranilor;
- imobilizarea provizorie a fracturilor.
Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul
accidentului (înainte de a degaja victima de sub darâmaturi), altele vor fi executate dupa ce
accidentatul a fost scos de la locul accidentului, fiind asezat pe sol intr-un loc mai retras, în
conditii mai confortabile.

Aplicarea garoului ne confera linistea pentru executarea corecta a toaletei si a pansarii ranii.
Aplicarea corecta a garoului cere respectarea câtorva amanunte; în primul rând, el trebuie
aplicat numai acolo unde vasul este la suprafata, trecând totodata peste un plan osos, de care
poate fi comprimat prin apasare. Aici garoul se aplica cu usurinta si, daca este strâns corect,
opreste sângerarea ranilor, indiferent de nivelul la care se afla aceasta pe membre si daca vasul
lezat este artera sau vena.
Într-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia
corespunzator starii victimei.
Salvatorul va verifica si supraveghea victima, daca rezultatul asteptat s-a produs si daca
starea se mentine pâna la preluarea victimei de catre personalul specializat.
51
Salvatorul va actiona dupa caz astfel:
• asezarea în pozitia de siguranta;
• supravegherea circulatiei, starii de constienta, a respiratiei pana la sosirea ajutoarelor
medicale;
• degajarea cailor respiratorii;
• respiratie gura la gura sau gura la nas; reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern
asociat cu respiratie gura la gura sau gura la nas).

În cazul sângerarilor abundente se aplica compresie manuala locala, pansament compresiv


sau compresie manuala la distanta în zona subclaviculara sau inghinala.
În cazul în care victima prezinta arsuri provocate de:
• foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
• substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se încearca neutralizarea acidului
cu baza si invers).

În cazul în care victima vorbeste si nu poate face anumite miscari:


Oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitând sa o deplaseze
si respectând toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior,
coloanei vertebrale.
În cazul în care victima prezinta plagi grave, se va aseza victima intr-o pozitie adecvata îngrijirii
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerarii.

În cazul în care victima prezinta fracturi


Daca va temeti ca accidentatul si-a rupt un membru în timpul unei cazaturi, nu-l miscati.
Vorbiti-i accidentatului pentru a-l linisti, în timp ce asteptati sosirea echipelor de salvare.
Daca trebuie sa-l transportati personal la postul de prim ajutor sau la camera de garda a unui
spital, trebuie sa imobilizati membrul rupt cu o esarfa, daca este vorba de un brat, sau legati cele
doua picioare împreuna, în cazul unui membru inferior. Ridicati-l pe accidentat cu grija.
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul va urmari semnele vitale ale victimei:
prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constiinta si va supraveghea în continuare efectele
primului ajutor acordat: restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea hemoragiilor, starea
pansamentelor, imobilizarea fracturilor, pozitia de siguranta.
De asemenea, va asigura interventiile necesare daca survin modificari în starea victimei, va
nota pe cat posibil datele importante privind: accidentul, evolutia starii victimei, alte informatii
despre victima, comunicând medicului toate datele cu privire la accident si la starea
accidentatului.

Instructiuni in caz de alarma

Cand se declanseza semnalul de alarma, toti operatorii si conducatorii auto trebuie sa


opreasca imediat utilajele si autovehiculele. Este interzisa parasirea unui utilaj sau vehicul
care are motorul pornit.

Trebuie stabilit un punct de intalnire a personalului de pe santier In cazul de alarma.

Punctul este sediul administrativ al santierului de unde se vor emite ordine si se vor activa
echipele de interventie.

52
Inainte de evacuarea santierului, lucratorii trebuie sa opreasca toate motoarele masinilor,
sa stinga echipamentul ce produce flacari si sa ia toate masurile necesare de siguranta
pentru prevenirea vreunui accident.

Evacuarea se va face pe caile de acces specificate, sub responsabilitatea personalului


programat pentru controlul evacuarii, care trebuie sa numere oamenii, dupa parasirea zonei
periculoase si sa informeze managerul de proiect daca lipseste cineva.

Managerul de Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier - A.G. in


urma consultarii cu Coordonatorul, Reaponsabilul in materie de Securitate si Sanatate in
Munca AG vor anunta Managerul de proiect si Coordonatorul in materie de securitate si
sanatate in munca fara intarziere.

Conditiile de evacuare

Santierul trebuie sa fie dotat cu alarme sonore in toate locurile care pot fi evacuate in caz de
urgenta.
In cazul incendiului, prima persoana care il observa trebuie sa informeze imediat echipa
de interventie, Managerul de Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de
santier - A.G., in urma consultarii cu Cadrul Tehnic PSI - AG vor anunta Managerul de
proiect si Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul
proiectului.
In cazul necontrolarii incendiului Managerul de Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al
Lucrarilor – Seful de santier - A.G. in urma consultarii cu Cadrul Tehnic PSI - AG vor
decide evacuarea partiala sau totala a santierului vor solicita interventia pompierilor si vor
anunta de cele intamplate pe Managerul de proiect si Coordonatorul in materie de
securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului

Informarea, instruirea si evaluarea

In afara instructajelor periodice este indicata organizarea periodica (la fiecare 6 luni) a unor
exercitii de alarmare in timpul lucrului, pentru a se verifica daca procedurile de urgenta si
echipamentul de raspuns sunt eficiente si operationale.

5.2 Raportarea accidentelor si incidentelor

Persoana care anunta accidentul va trasmite in mod obligatoriu urmatoarele informatii:

- Numele celui care trasmite


- Localizarea accidentului
- Natura accidentului

53
- Numarul de raniti
- Localizarea punctului unde trebuie sa ajunga ambulanta sa preia ranitii

Se va trimite o persoana la punctul intrare a ambulantei in incinta santierului pentru a asigura


ghidarea acesteia.
Persoana care anunta accidentul va asteptata confirmarea mesajului de catre cel cu care a
comunicat
Orice ranire se va comunica la serviciul de acordare a primului ajutor din cadrul santierului.
Nu se vor transporta ranitii cu masini particulare.
Reprezentantii serviciului de sanatate trebuie sa poarte casti marcate cu o cruce rosie.

Orice accident sau incident periculos va fi imediat adus la cunostinta Managerul de


Proiect AG, Coordonatorul Tehnic al Lucrarilor – Seful de santier - A.G., in urma
consultarii cu Coordonatorul, Reaponsabilul in materie de Securitate si Sanatate in Munca
AG vor anunta Managerul de proiect si Coordonatorul in materie de securitate si sanatate
in munca la nivelul proiectului.

Necomunicarea acestor accidente sau incidente va implica, pe langa consecintele legale


si sanctiuni contractuale, asa cum este specificat in Conventiile pe linie de securitate si
sanatate in munca, parte integranta a contractelor de executie pe care fiecare contractant
sau subcontractant le va semna inaintea inceperii activitatilor pe santier.

CAPITOLUL VI

Identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si masuri specifice de


prevenire si protectie pentru catergoriile de lucrari executate

Factorii de risc care, prin manifestare pot cauza vatamari grave, pot conduce la invaliditati sau
chiar deces, sunt prezentati în tabelul urmator. Nivelul de riscc este considerat mic in cazul in
care consecinta probabila a expunerii la risc este cel mult o incapacitate temporara de muca de
maxim 3 zile, mediu daca in urma expunerii este probabila o incapacitate de munca de lunga
durata (intre 3 si 180 de zile), mare daca in urma expunerii consecinta poate fi un anumit grad
de invaliditate si foarte mare daca este posibil decesul.

Nr. NIVEL DE
RISC IDENTIFICAT DESCRIERE LUCRĂRI / MĂSURI OBLIGATORII
Crt. RISC

Prin grija fiecărui angajator se va interzice propriilor


lucrători să se deplaseze în şantier în alte zone decât
1 Lovire, strivire MARE
cele în care sunt repartizaţi şi / sau pe alte căi de
circulaţie decât cele stabilite.
Antreprenorul general va asigura masuri de protectie
FOARTE colectiva in toate zonele cu risc de cadere de la inaltime
2 Cadere de la inaltime
MARE ( balustrade , podine prevazute cu balustrade, platforme
de lucru etc.)
54
Antreprenorul general va asigura semnalizarea si
protejarea golurilor, eliminarea denivelarilor si
intretinerea cailor de acces. Fiecare subantreprenor este
Cadere de la acelasi
3 MEDIU obligat sa nu blocheze caile de acces, sa nu depoziteze
nivel prin impiedicare
materiale sau deseuri pe caile de acces, sa nu
demonteze sau deterioreze mijloacele de semnalizare si
protectie colectiva
Manipulare mecanizată materiale (oţel - beton, cofraje,
beton) la efectuarea lucrărilor la structura de rezistenta,
în special în cazul când manipularea se face cu ajutorul
instalaţiilor de ridicat (macarale, automacarale etc), prin
staţionarea sau circulaţia lucrătorilor (mai ales legătorii
FOARTE de sarcină) în zona periculoasă reprezentata de aria de
4 Lovire, strivire
MARE împrăştiere a materialelor manipulate în cazul în care
acestea cad din legături. Se vor instrui macaragii să nu
efectueze operaţiuni de transport materiale decât atunci
când acest lucru se face în condiţii de siguranţă (numai
la semnalul legatorilor de sarcina şi numai pe trasee
unde nu exista lucrători prezenţi).
Manipulare manuală materiale sau materiale depozitate
necorespunzător, pentru toate categoriile de lucrări,
inclusiv lucrări de finisare (tencuieli, glet, vopsitorii,
placări pereţi sau pardoseli). Materialele pot cădea
accidental de la înălţime, se pot rostogoli, separat sau
5 Lovire, strivire MEDIU grupat sau pot fi aruncate de la înălţime etc. Prin grija
fiecărui angajator se vor instrui lucrătorii să nu circule
sau să staţioneze lângă materiale depozitate, lângă
clădirile aflate în construcţie. Accesul / ieşirea în clădiri
se va face numai perpendicular pe intrările / ieşirile
prevăzute şi protejate cu copertine de protecţie.

Utilizare echipamente de muncă de mică mecanizare


(bormaşină, circular de mana, polizor unghiular etc.) la
efectuarea lucrărilor de dulgherie, finisaje etc. Existenţa
suprafeţe sau contururi tăioase, înţepătoare pe timpul
execuţiei lucrărilor de montare armaturi oţel beton,
6 Tăiere, înţepare MEDIU
dulgherie, instalaţii etc. Prin grija fiecărui angajator se va
organiza corespunzător locul de munca, astfel încât să
se evite intrarea oricărui lucrător în zona de acţiune a
echipamentului de mica mecanizare, care trebuie utilizat
numai de către un lucrător ce a fost instruit cu privire la
modul de utilizare a acestuia.
Utilizare echipamente de munca care utilizează foc
deschis sau suprafeţe fierbinţi (arzătoare, aparate de
sudura). Se va interzice utilizarea acestor tipuri de
7 Arsuri MEDIU
echipamente de munca de către lucrători care nu au
permis de lucru cu foc deschis, prin grija fiecărui
angajator.

55
Lucrări care se desfăşoară cu amplasarea posturilor de
lucru la înălţime, în special la executarea lucrărilor de
structura de rezistenţă, pe întreaga perioada când nu
FOARTE sunt executate zidăriile; la lucrările de izolare a teraselor;
8 Cădere de la înălţime
MARE la lucrările de armare, cofrare/decofrare care presupun
lucru la înălţime. În mod obligatoriu se vor lua masuri de
protecţie colectivă de fiecare angajator pentru locurile de
munca unde-si desfăşoară activitatea proprii lucrători.
Lucrari care presupun utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor de munca care utilizeaza curentul
electric (lucrari de dulgherie, finisaje, confectii metalice),
în cazul în care aceste echipamente prezinta defectiuni,
improvizatii, sunt alimentate prin cabluri electrice
necorespunzatoare (fisurate, înnadite, cu portiuni
neizolate), nu sunt prevazute cu stechere de alimentare.
Carcasele metalice ale tablourilor electrice se vor lega în
mod obligatoriu la centura de împamântare. Toate
punctele de consum amplasate pe tablourile electrice vor
FOARTE fi prevazute cu contact de împamântare, atât cele de 220
9 Electrocutare
MARE V, cat si cele de 380V. Nu se va admite curatarea cu apa
a nici unui echipament de munca si în special a
betonierelor, daca acestea sunt conectate la reteaua
electrica. Repunerea în functiune se va face numai dupa
ce acestea s-au uscat complet. La curatarea cu apa se
interzice stropirea tabloului de comanda al betonierei,
chiar daca acesta este deconectat de la reteaua
electrica. Fiecare angajator este obligat sa îsi ia masurile
necesare de instruire si control astfel încât sa evite
electrocutarea prin atingere directa sau indirecta a
oricarui lucrator.
La utilizarea echipamentelor de muncă care utilizează
gaze comprimate (oxigen, acetilena, gaz lichefiat)
necesare pentru lucrări de sudura cu flacăra
oxiacetilenica sau lipire cu flacăra deschisă, se interzice
utilizarea furtunelor care prezintă defecte, legarea
acestora cu sarma, utilizarea de garnituri de etanşare
defecte, utilizarea de armaturi defecte, lipsa sau
funcţionarea incorectă a manometrelor care indica
FOARTE
10 Explozii presiunea în butelii, depozitarea buteliilor în condiţii
MARE
improprii, expunerea buteliilor la temperaturi înalte, surse
de scântei, surse de grăsimi, flacăra deschisă. Acumulări
de gaze în zonele de depozitare ale buteliilor, datorită
ventilaţiei necorespunzătore. Prin grija fiecărui angajator
care utilizează astfel de echipamente se va asigura
corecta lor depozitare, transportare la locul de muncă, şi
utilizare la locul de munca de către lucrători special
instruiţi în acest scop.

56
Lucrările de îmbinare, lipire, sudare presupun degajarea
de gaze care, după caz pot fi toxice, iritante,
halucinogene şi prin inhalare pot conduce la afectarea
Inhalare substanţe
11 MEDIU sistemului nervos sau respirator al lucrătorului. Fiecare
toxice, iritante
angajator are obligaţia de a-şi lua măsurile necesare
astfel încât să asigure ventilarea zonelor unde se
desfăşoară astfel de lucrări.

Avand in vedere categoriile de lucrari care urmeaza a fi desfasurate de catre contractant/


subantreprenori se vor respecta seturile minime de masuri de prevenire si protectie
specificate in cele ce urmeaza.

6.1 EXECUTIA PERETILOR MULATI

Riscuri identificate:
 surpare
 cadere a materialelor la manipulare
 cadere de la inaltime
 loviri, striviri datorate datorate miscarilor necontrolate ale utilajelor
 cadere de la acelasi nivel, impiedicare
 taieturi, intepaturi datorate sculelor, uneltelor
 electrocutare
 alunecare
 inec
Masuri de prevenire si protectie:
1. Insusirea documentatiei tehnice de executant si utilizarea de beneficiar a procedurii de lucru.
2. Preluarea anplasament, se va avea o grija deosebita la executia grinzii de ghidaj la existenta
in amplasament a unor zone ce nu sunt capabile sa suporte greutatea utilajelor de lucru
compactare adecvata, controlul si executia platformei de lucru cu anumite calitati: plana, fara
denivelari, sa asigure un drenaj minim zonei de lucru astfel incat sa nu se ajunga la patinari,
alunecari si chiar blocari ale fluxului de lucru din cauza detritusului rezultati in amestec cu
noroiul bentonitic.
3. Orice lucrare subterana intalnita pe axele de lucru va duce la oprirea lucrarilor si inchiderea
prin busonare sau prin executia unor timpane paralele cu axul de lucru astfel incat sa nu se
pericliteze zona de lucru sau surprarea acesteia.
57
4. Stabilirea locului de depozitare a materialelor si circuitele hidro-ordonate in asa fel incat sa
nu intrerupa fluxul de lucru prin imprejmuire cu parapeti si banda de marcaj.
5. Depozitarea carcaselor in pozitii stabile ( sa nu cada sau sa se agate de utilaje sau persoane
aflate in zona de lucru).
Sculele si dispozitivele de lucru vor avea o pozitionare optima astfei incat a nu se lovi reciproc
in timpul manevrelor de lucru si a nu stanjeni evacuarea materialului rezultat din excavatie sau
alimentarea cu beton.
6. Cai de circulatie optimizate astfel incat sa nu impiedice continuitatea de executie si controlul
zonelor de intersectie dintre utilaje si oameni.
7. Utilajele Kelly si macaralele utilizate se supun normelor tehnice si se aplica procedura de
ISCIR conform normativelor in vigoare.
8. Lucrarile se executa sub supravegherea sefului punctului de lucru care are in vedere bunul
mers al lucrarii, precum si supravegherea zonei de lucru asfel incat san u intre persoane
neautorizate.
9. Se va asigura montarea gospodariei de bentonita in zona de lucru astfel incat lucratorii sa fie
protejati la emisiile praf, la actiunea curentului electric in mediu umed, la utilaje cu elemente in
miscare se vor folosi plase, gratare peste malaxoare sau pompe de circulatie, Instalatia
electrica sa fie protejata la functionare in mediu umed cu intrerupatori incarcasati spcial si cabluri
fara inadituri sa nu fie expuse la deteriorari.
10. Confectionarea carcaselor de armaturi si manevrarea lor pentru echipare a panourilor se
va face sub directa supraveghere a sefului punctului de lucru si numai dupa indepartarea din
zona a tuturor lucratorilor.
11. La manevrarea carcaselor se folosesc funii de ghidaj, lucratorii sunt echipati obligatoriu cu
manusi de protectie, casti, veste de semnalizare, bocanci cu bombeu metalic.
12. La excavare si betonare transeea peretului mulat se va acoperi cu gratare de circulatie astfel
evitandu-se caderea sau inecul in solutia de noroi bentonitic din panou.
13. Din tehnologia de lucru reiese ca vor exista doua fluxuri de lucru:
- unul pentru betonarea unui panou excavat anterior
- altul pentru excavarea unui nou panou
Se va avea o grija deosebita ca realizarea fluxurilor pe caile de circulatie la aprovizionarea cu
beton si la evacuarea materialelor rezultate din excavare.
Va exista un responsabil de platforma de lucru in afara kellimanului care se va ocupa cu aceste
operatii si va rezolva in mod operativ necorcondantele, va mentine platforma curata; fara pamant
sau noroi bentonitic.
14. Zona de lucru se va semnaliza, nu se admite accesul lucratorilor care nu sunt implicate in
operatiuni directe si imediate in zona.
15. Se va da o deosebita atentie la ritmul de lucru in zona excavatiei panoului si la ritmul de
betonare al unui panou, mici intarzieri putand da nastere la prabusiri in excavatie.
16. Se vor lua masuri de circulatie in zona de lucru nefiind permise inducerea de vibratii in sol
foarte mari sau circulatia pe latura panourilor excavate.

6.2 LUCRARI DE EXCAVATIE PANA LA COTA FINALA

Riscuri identificate:
• Surpare
• Cadere de la inaltime
• Caderea materialelor manipulate in cap, pe maini sau picioare

58
• Cadere de la acelasi nivel, impiedicare
• Loviri sau striviri provocate de utilaje in miscare
• Miscari necontrolate ale utilajelor
• Taieturi sau intepaturi provocate de uneltele manuale

Masuri de prevenire si protectie:

1. Orice lucrare de sapaturi sau umpluturi nu va incepe fara un proces verbal de predare a
amplasamentului si a « cotei zero » incheiat intre Beneficiar/Antreprenor General, proiectant si
executantul lucrarilor. Sapaturile de cercetare se vor face numai sub supravegherea
conducatorilor locurilor de munca.

2. In cazul cand pe amplasamentul predat exista unele instalatii subterane in functiune, lucrarile
de sapaturi se vor executa numai dupa oprirea acestora. Lucrarile se vor executa numai sub
supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca. Inainte de inceperea lucrarilor
de sapaturi sau umpluturi se va face un instructaj temeinic cu privire la metodele de executie,
sculele sau utilajele de constructie ce se pot folosi, asezarea personalului muncitor la locul de
munca.

3. In cazul in care in timpul executiei sapaturilor se depisteaza instalatii subterane necunoscute


initial si care nu sunt indicate in documentatia tehnica de executie se va opri imediat executia si
se vor scoate oamenii din zona de lucru.

4. Executarea manuala a lucrarilor de sapaturi in apropieroa cablurilor electrice, subterane sub


tensiune se va face numai dupa oprirea curentului. Daca nu se poate opri curentul se vor lua
masuri speciale care sa asigure securitatea personalului (folosirea sculelor din lemn si
supravegherea stricta a lucratorilor de catre conducatorului locului de munca). Se interzice
categoric in aceste cazuri folosirea de unelte si scule metalice.

5. Daca in timpul executarii lucrarilor de sapatura sau de umplutura se manifesta prezenta unor
gaze, substante toxice sau se constata lipsa de oxigen, se va opri imediat lucrul si se va scoate
personalul din zona periculoasa. Se va convoca imediat la fata locului
Beneficiarul/Antreprenorul General si proiectantul care impreuna cu constructorul vor intocmi
un program de masuri – care va fi respectat integral – menit sa elimine pericolul de explozie
sau incendiu si cauzele care au condus la aparitia acestor gaze sau substante toxice. Se
interzice reluarea lucrarilor daca nu se realizeaza complet programul de masuri intocmit de
organele in drept, sau nu se elimina cauzele care au condus la prezenta gazelor sau
substantelor toxice .

6. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi cu sau fara sprijiniri, trebuie sa se pregateasca


terenul dupa cum urmeaza :

- sa se indeparteze apele de suprafata de pe amplasamente si din zonele lucrarii in


scopul eliminarii pericolului de inundare a gropilor sau a santurilor, de inmuiere a
terenului si de prabusire a malurilor.

- pentru eliminarea pericolului de inundare a malurilor se vor executa drenaje, canalizari


59
sau santuri de scurgere care sa devieze apele de suprafata sau pe cele subterane.

- daca in zona in care se executa lucrarile de sapaturi sunt pomi sau arbori acestia vor fi
taiati in scopul eliminarii pericolului de cadere in gropile sau in santurile unde lucreaza
personalul. Taierea acestor pomi sau arbori se impune si pentru a nu stanjeni circulatia si
transporturile din zona respectiva de lucru si a elimina eventuale accidente.

7. In zonele in care se executa sapaturi si se circula, se vor prevedea obligatoriu semne


de marcaj, parapeti de protectie, iluminat pe timp de noapte, imprejmuiri, balustrade, panouri
pentru limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor si utilajelor. Este interzis ca aceste incinte sau
gropi sa fie lasate ,cand nu se lucreaza, fara parapeti, si neiluminate pe timp de noapte. Daca
este cazul se va asigura si paza.

8. Se interzice stationarea autovehiculelor, tractoarelor si utilajelor de constructii in zona prismei


de alunecare a terenurilor unde se fac sapaturi. Se permite stationarea sau circulatia in zona
prismei de alunecare numai daca peretii sapaturilor sunt sprijiniti cu sprijiniri realizate pe baza de
calcule. In aceste zone viteza de circulatie este de maxim 3-5 km pe ora.

10. Saparea gropilor de fundatie si a santurilor cu adancime mica in terenuri cu umiditate


naturala si unde nu exista ape freatice de suprafata se vor executa fara consolidari sau sprijiniri
dupa cum urmeaza :
- in teren usor (nisip, umpluturi) pana la adancimea de 70 de cm.
- in teren mijlociu (manual) pana la adancimea de un metru.
- in teren tare (manual) pana la adancimea de 1,6 metri.
- in teren foarte tare, se sapa (manual) pana la adancimea de 2 metri.

11. Pamantul provenit din sapaturi sprijinite sau nesprijinite, va fi asezat la o distanta de minim
0,4 metri fata de peretii sapaturii. Se recomanda ca pamantul provenit din sapaturi, pe masura
extragerii, sa fie indepartat sau transportat in afara santiemlui.

12. Daca in timpul executarii sapaturilor se gasesc corpuri dure izolate (betoane, bolovani etc)
se vor lua masuri de indepartarea a lor cu ajutorul unor utilaje sau mecanisme, dupa ce acestia
au fost eliberati de pamant sau de alte parti aderente. In timpul operatiunilor de scoatere a
bolovanilor personalul va fi evacuat din zona periculoasa.

13. Pentru eliminarea pericolului de accidentare prin surpare de maluri la sapaturi, se va


supraveghea si controla zilnic starea terenului unde se executa asemenea lucrari. Acolo unde
sunt posibile surpari sau alunecari de mase de pamant, indiferent daca sunt sau nu sunt facute
sprijiniri, se vor lua imediat masuri de consolidare. Numai dupa aceea se va continua executarea
sapaturilor.

14. Conducatorii locurilor de munca sunt obligati ca inainte de reluarea lucrarilor de sapaturi sa
controleze zilnic peretii si stabilitatea terenului. Daca se constata ca sunt pericole de
accidentare nu se va permite reluarea lucrarilor decat dupa inlaturarea acestor pericole.

15. Se interzice categoric executarea sapaturilor sau astuparilor in terenurile necompactate,


umidificate sau supraumidificate, nisipoase, fara sprijiniri.

60
16. Executia sapaturilor pentru fundatii, santuri, gropi etc. in taluz natural se va face tinand
seama si de urmatoarele masuri:

- se va cerceta de catre conducatorul locului de munca starea terenului inainte de


inceperea lucrului (valabil pentru fiecare schimb) pentru a constata ca nu exista pericol de
surpare, iesituri din consola sau umiditate sporita.

- se vor intrerupe lucrarile de sapatura daca se constata umiditate sporita. In caz de


umiditate excesiva sau alte pericole evidente se va opri lucrul si se va scoate tot
personalul din zona periculoasa.

- se interzice circulatia sau deplasarea autovehiculelor sau a utilajelor de constructii la


distante mai mici decat cele prevazute in documentatia de executie.

- sa interzice stationarea unor vehicule sau utilaje de constructie care prin vibrare pot
conduce la surpari de maluri sau la prabusirea acestora peste lucratorii aflati in incinte.

17. Cand sapaturile trebuiesc executate cu pereti verticali sau cu pante mai mari se vor executa
obligatoriu sprijiniri.

18. In cazul cand se observa infiltratii mari de apa (izvoare, fluvii subterane etc) sau creste
nivelul apelor, se vor evacua imediat lucratorii din incinta. Reluaare lucrarilor de sapaturi seva
face numai dupa eliminarea cauzelor sau a fenomenelor naturale care au condus la cresterea
nivelului apelor.

21. Accesul lucratorilor in incintele de sapaturi (gropi, santuri, etc), cu sprijiniri sau fara sprijiniri,
se va face pe scari sau cu ajutorulunor dispozitive mecanice sau platforme construite special in
acest sens. Scarile trebuie sa fie solide si bine fixate. De asemenea ele trebuiesc verificate zilnic
si mentinute in stare buna si cu treptele curate.

22. Toate utilajele si mecanismele care se folosesc la executarea sapaturilor sau umpluturilor
trebuie sa fie in perfecta stare de functionare, trebuie sa fie dotate cu toate dispozitivele de
protectie, de semnalizare acustica sau optica si cu limitatoare de cursa in buna stare de
functionare.

23. Executarea de sapaturi mecanizate fara sprijiniri se poate face fie in taluz liber, fie in trepte
cu pereti verticali. Amplasarea utilajelor pentru sapaturi sau umplutura va fi facuta astfel incat sa
nu existe pericolul alunecarii sau rasturnarii acestora in incinta sapaturilor.

24. Daca sapaturile mecanizate se executa cu sprijiniri se vor lua masuri ca acestea sa nu fie
deteriorate in timpul executiei sapaturii.

25. In timpul executiei terasamentelor cu mijloace mecanizate se interzice accesul oricarei


persoane deasupra frontului de lucru. Aceste zone se vor delimita prin panouri, imprejmuiri sau
alte mijloace. De asemenea nu se admite executarea de lucrari auxiliare sau alte operatii pe
partea opusa frontului de lucru sau in apropierea acestuia.

26. Inainte de inceperea sapaturilor cu mijloace mecanizate se va verifica rezistenta terenului si


apoi se va nivela sau compacta daca este cazul.
61
27. Toti lucratorii care lucreaza direct sau indirect cu utilajele de constructii sau cu mijloacele
mecanizate vor fi instruiti in privinta tuturor masurile speciale de securitatea muncii pe care
trebuie sa le respecte. Aceste masuri vor fi inscrise in fisele de instructaj individual.

28. Trecerea sau stationarea lucratorilor pe sub cupele sau bratele excavatoarelor este
categoric interzisa.
29. Este categoric interzisa prezenta unor persoane straine pe sau in utilajle de sapat in timpul
lucrului. Urcarea si coborarea din utilaje se va face numai dupa oprirea acestora si numai pe
scarile de acces special construite in acest sens.
30. Daca se folosesc mai multe utilaje in acelasi punct de lucru distanta dintre ele nu trebuie sa
fie mai mica de 10m.
31. Personalul de deservire al excavatoarelor trebuie sa fie calificat si autorizat in acest sens.
32. La traversarile de drumuri, utilajele si sculele folosite la sapaturi se vor amplasa in afara
zonelor carosabile ale acestora. Este interzisa depozitarea de utilaje sau materiale pe sosea sau
mai aproape de 5m de marginea drumului.
33. In cazul spargerii blocurilor din beton armat cu ciocane pneumatice mari lucratorii vor purta
ochelari si casti de protectie. Distanta dintre spargatorii de piatra va fi de cel putin 3m, iar
distanta dintre punctele de lucru si locurile pentru spart piatra nu va fi mai mica de 10m.

6.3 LUCRARI DE SPRIJINIRI (SPRAITUIRI) SI SUSTINERE PRIN PLANSEE DE BETON


ARMAT

Riscuri identificate:
 Cadere de la inaltime pe scarile de acces sub planseul de beton
 Caderea materialelor grele manipulate in cap, pe maini sau picioare
 Cadere de la acelasi nivel, impiedicare
 Lovirea corpului uman de utilajele in miscare care executa sapaturi sub
palnseu
 Electrocutare
 Arsuri datorate particulelor incinse
 Surpari
 Asfisiere sau intoxicare cu gaze.

Masuri de prevenire si protectie :

1. Este interzisa montarea de spraituiri fara a avea podine de lucru alaturate, prevazute cu
parapet.
2. Transportul tevilor lungi, de la locul de fasonare la cel de montare, prin locuri de munca
inguste sau aglomerate cu lucratori, se va face sub conducerea sefului de echipa, care se va
ingriji sa nu loveasca pe cei din jur.
3. La sudarea spraiturilor se vor respecta masurile de securitate si sanatate a muncii prevazute
de capitolele privind montarea constructiilor si sudarea metalelor.

62
4. Pentru montarea spraiturilor, vor fi amenajate schele de lucru cu inaltimea de cel putin 0,75
m. situate pe partea laterala a sapaturii. Podina schelei va fi prevazuta cu parapete
reglementare.
5. Tevile se orienteaza cu funii legate la ambele capete.
6. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de transport,
acesta va fi asigurat contra deplasării necontrolate, prin frânarea pe teren orizontal şi prin
frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
7. Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor", precum şi operaţiile de pilire,
găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor efectua cu scule, dispozitive şi
utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor specifice de securitate a muncii
privitoare la operaţiile respective.
8. Aparatele electrice portabile sau fixe folosite vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare
la pământ. În astfel de cazuri se vor respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind
prescripţii privind protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele mobile sau fixe.
9. Pentru transportul materialelor sau echipamentelor pe plan înclinat se vor folosi obligatoriu
două trolii, unul de tracţiune şi unul de frânare. Este interzisa franarea numai cu ajutorul
penelor.
10. Este interzis să se lase echipamentele sau utilajele pe plan înclinat fără să se blocheze frâna
troliului şi fără să se asigure stabilitatea cu suporţi şi opritori corespunzători.
11. Pe timpul ridicării şi montării, elementele în mişcare ale utilajelor se blochează.
12. Schelele şi scările necesare in scopul executării unor lucrări de îmbinări se vor monta
înaintea ridicării lor.
13. Dacă montarea scarilor sau schelelor nu se poate face din considerente tehnologice se vor
folosi schele suspendate. Personalul muncitor ce lucrează pe acestea este obligat sa foloseasca
centuri de siguranţă legate de elementele solide ale construcţiei sau instalaţiei.
14. În cazul în care este necesar să se execute lucrări cu ajutorul unor scule mecanice, se vor
lua măsuri de sprijinire a materialelor, astfel încât să se evite posibilitatea producerii unor
accidente de muncă.
15. Pentru executrea lucrarilor de monaj pe timp de noapte, în mod obligatoriu se vor asigura
următoarele condiţii:
- iluminat corespunzător;
- îndepărtarea personalului muncitor din zona periculoasă;
- asigurarea dispozitivelor de protecţie;
16. Lucrătorii care execută operaţii de montaj sunt obligaţi a purta mănuşi, ochelari de protecţie,
casca de protectie .

Sprijiniri de maluri

17. Executarea sprijinirilor pentru sapaturi pană la 5 m. Adancime, cu pereti verticali, se face
numai pe baza de schite sau de planuri intocmite de proiectant.
18. Pentru sapaturi la adancimi mai mari sau in terenuri cu impingeri puternice si in terenuri
alunecatoare, sprijinirile se executa numai pe baza detaliilor de executie, cu indicarea tuturor
dimensiunilor antecalculate de proiectant. La sapaturile sprijinite cu dulapi orizontali se admite
inaintarea sapaturii nesprijinite cu maximum 50 cm. in terenuri coezive, si cu 25 cm. in terenuri
necoezive.
19. Folosirea pentru sprijinire a dulapilor din lemn cu grosimea de cel putin 5 cm. Si cu latimea
de 20-30 cm., lipiti de peretele sapaturii si bine presati la fiecare 1,5-2 m. Cu spraituri metalice
sau din lemn.
20. Dulapii verticali ai sprijinirilor trebuie sa iasa din groapa de fundatie sau din sant cel putin 20
cm. pentru a se forma un parapet care sa previna caderea materialelor in groapa.
63
21. Sprijinirile la sapaturile largi trebuie sa se execute pe baza de proiect.
22. Consolidarea peretilor gropilor sau santurilor sapate cu dispozitive mecanizate trebuie sa se
facă cu panouri confectionate si montate de sus. Numai dupa montarea definitiva a spraiturilor
conform proiectului, se va admite coborarea lucratorilor pentru continuarea lucrarilor.
23. Inainte de introducerea lucratorilor in incinta sapaturilor, conducatorul unitatii va verifica daca
sprijinirea nu prezinta deplasari, deformari sau degradari.
24. In terenuri instabile se va urmari de catre conducatorul punctului de lucru, cu multa
atentie, comportarea sprijinirilor in timpul lucrului.
25. Demontarea si indepartarea sprijinirilor la gropile de fundatie sau santurilor trebuie sa se
faca de jos in sus, pe masura astuparii acestora cu pamant sau a executarii fundatiei si numai
sub supravegherea conducatorului lucrarii.
26. Dulapii si materialele care rezulta din demontarea sprijinirilor se vor evacua imediat si
depozita la minimum 10 m. de marginea sapaturii.
27. Materialul care se evacueaza se va lega cu multa grija de franghiile de ridicare pentru
impiedicarea desfacerii din legaturi. In timpul ridicarii, lucratorii se vor retrage din zona
periculoasa.
28. In terenuri nisipoase, umede, care aluneca, dulapii vor forma un perete de sprijin continuu si
etans.
29. La infiltratii puternice de apa se evacueaza imediat lucratorii din incinta, deoarece fenomenul
poate fi premergator unei refulari bruste si inundarii sapaturii.
30. Sprijinirile se demonteaza sub supravegherea conducatorului formatiei de lucru si numai de
jos in sus.
31. In timpul incarcarii pamantului in vehicule, sunt interzise trecerea si stationarea persoanelor
intre utilajul de incarcat si mijlocul de transport, precum si in raza de actiune a acestora.
32. Este interzisa urcarea pe utilaje a persoanelor straine de utilaj, de asemenea stationarea sub
excavator sau in imediata lui apropiere.
33. In timpul descarcarii prin basculare se interzice stationarea lucratorilor in raza de actiune a
benei. Se interzice deplasarea autobasculantelor cu bena ridicata.

Excavatiile sub planseu

34. Este obligatoriu ca zona de lucru sa fie bine iluminata sa nu existe zone in care sa nu poata
fi identificati muncitorii de catre cei care conduc utilajele.
35. Toate cablurile electrice vor fi amplasate la inaltime si protejate in tuburi de pvc astfel incat
sa nu fie agatate de utilaje sau lucratori.
36. Accesul in si din zona de sub planseu sa se faca numai in zonele unde sunt amenajate scari
de acces cu toate sistemele de siguranta ( mana curenta, platforme de odihna)
37. Nu este permis ca un lucrator sa intre singur in zona de lucru, vor fi intodeauna cel putin doi
astfel incat in caz de accident sa poata fi anuntata conducerea santierului si sa se acorde primul
ajutor.
38. Nu este permisa aruncarea de scule sau materiale prin gaurile din planseu catre cei aflati
dedesupt.
39. Daca spatiul unde se lucreaza este mai putin ventilat nu sunt permise lucrari care pot genera
emisii mari de dioxid de carbon, fum de sudura sau provenit din alte surse , existand pericolul de
asfisiere.
40. Se vor delimita pe cat posibil zonele unde se lucreaza manual pentru diferite operatiuni si
zonele unde se folosesc utilaje.
41. Se va purta obligatoriu echipament de protectie, casaca de protectie, veste avertizoare cu
benzi reflectorizante, incaltaminte de protectie.

64
6.4 EPUISMENTE

Riscuri Identificate:

 Electrocutare datorata defectelor de functionare a pompelor submersibile


amplasate in zonele de colectare a apelor freatice in vederea evacuarii.
 Impiedicare pe caile de acces de cablurile electrice de alimentare

Masuri de prevenire si protectie :

1. Amplasarea pompelor si cuplarea lor la instalatiile electrice se vor executa numai de catre
electricieni calificati si care sunt autorizati intern.
2. Cablurile electrice cu conductori izolati si montati pe izolatori, se vor executa la o inaltime
de cel putin 2.5m deasupra solului si in locuri ferite de deteriorari mecanice.
3. Inaltimea minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La
trecerea peste caile carosabile, distanta minima trebuie sa fie de 6m.
4. Distantele intre conductorii izolati sau alte obiecte neizolate si partile instalatiei legate de
pamant trebuie sa fie de cel putin 10 mm.
5. In zonele unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea conductorilor in
timpul transportului si al montajului obiectelor voluminoase, folosirea conductorilor neizolati
este interzisa.
6. Locurile de intrare a conductorilor in fise sau la receptor trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive care sa apere conductorii de intindere sau rupere prin indoire.
7. In toate cazurile, blocul de alimentare electrica a pompelor vor avea carcase protectoare,
confectionate din materiale rezistente la foc si electroizolante. Intrerupatoarele cu carcase
metalice se vor lega la pamant sau la protectie( de nul).
8. Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe conductori mobili (pe snururi, cordoane etc.)
9. Constructia cutiilor de protectie va fi executata astfel incat sa permita introducerea
conductorilor de jos in sus (pentru ca ploia sa nu patrunda in interior).
10. Toate cutiile metalice de protectie vor fi legate la pamant.
11. Lucrarile la tablourile de distributie se executa dupa ce partea respectiva din instalatie a fost
scosa de sub tensiune. Pentru a se preintampina o inchidere gresita a unui intrerupator deschis,
se pun la fiecare dintre cutitele mobile si contactele fixe garnituri electroizolante si se asaza pe
maner o placa avertizoare cu inscriptia “ Nu Inchideti. Se Lucreaza”
12. Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau innadirea lor fara a se completa
izolatia cu banda izolanta este interzisa.
13. Se interzice cu desavarsire folosirea capetelor de conductori in loc de fise la introducerea in
prize.

6.5 TURNARI DE BETOANE

Riscuri identificate:

 Cadere de la inaltime
 Lovirea persoanelor de particule de beton in timpul turnarii
65
 Cadere de la acelasi nivel, impiedicare
 Loviri sau striviri provocate de utilaje in miscare
 Miscari necontrolate ale utilajelor

Masuri de prevenire si protectie:

Pentru tranportul si turnarea betonului:

1. Transportul betonului se va face numai dupa verificarea tehnica a mijlocului de transport si


cu respectarea masurilor de securitate si sanatate a muncii aferente exploatarii si intretinerii
utilajelor, masinilor si a instalatiilor.
2. La transportul betonului pe verticala si orizontala se interzice stationarea personalului sub si
in raza utilajului de ridicat

1. Se interzice circulatia si stationarea personalului in zona de descarcare a betonului din


mijlocul de transport.
La descarcarea betonului, este interzisa urcarea lucratorilor pe basculanta. Betonul care este
lipit de bena va fi evacuat numai cu lopeti cu coada lunga.
5. Inaite de inceperea turnarii betonului, seful punctelor de lucru va comunica modul de executie
a cofragului, a schelelor si a podinelor de lucru si rezistenta acestor elemente de constructie,
intocmind un proces verbal de recptie interna.
6. Se interzice accesul personalului in zona de turnare, unde este pericol de cadere a betonului.
Daca din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor ameneja viziere de
protectie.

Pentru utilizarea pompelor de beton

1. Inainte de a incepe sa folositi telecomanda apasati butonul de OPRIRE DE SIGURANTA


de la telecomanda si aduceti tote dispozitivele de control si monitorizare de pe telecomanda la
pozitia “O” . Altfel exista riscul ca bratul sau pompa sa execute miscari neasteptate imediat ce
telecomanda este activata.
2. Instalatia se opreste din punct de vedere electric numai cand butonul de OPRIRE DE
URGENTA este apasat. Cu toate ca acesta face ca toate valvele actionate hidraulic sa se
dezactiveze, nu puteti preveni astfel de exemplu o cadere neprevazuta a bratului datorita
scurgerilor la sistemul hidraulic.
3. In nici un caz nu apasati butonul de OPRIRE DE URGENTA daca bratul are miscari
necontrolate, deoarece nu veti mai avea posibilitatea sa va opuneti acestor miscari.
4. Exista riscul ranirii in zona din jurul turnarii daca capatul conductei se desprinde in timpul
pomparii, dupa ce s-a rezolvat un posibil blocaj sau in timpul spalarii. Aceasta zona are
diamentrul egal cu de doua ori lungimea capatului conductei. Capatul conductei trebuie lasat
liber , “atarnat”. Verificati ca nimeni nu sta in zona periculoasa. Tineti aceasta zona sub
observatie permanenta. Trebuie sa opriti lucrul imediat si sa apasati butonul pentru OPRIRE DE
URGENTA daca cineva patrunde in zona periculoasa.
5. Nu indoiti niciodata capatul conductei peste ceva. Nu incercati niciodata sa-l indreptati
crescand presiunea. Capatul conductei nu trebuie introdus in beton. Intinderea bratului si a
capatului peste lungimea specificata este interzisa. Capatul conductei trebuie asigurat impotriva
caderii.
6. Aerul prins in linia de livrare este periculos deoarece aerul comprimat este eliminat brusc la
capatul liniei de livrare si betonul poate fi “aruncat” in mod exploziv. Din aceste motive nu trebuie

66
permisa aspiratia aerului. De aceea trebuie sa umpleti intodeauna rezervorul agitatorului cu
beton pana la axul agitator in timpul operatiilor de pompare.
7. Nu folositi niciodata forta pentru a pompa beton segregat sau cu cocolase deoarece va
incepe sa se sedimenteze in linia de livrare si se vor produce blocaje foarte usor.
8. Bratul poate “cadea” in timpul pauzelor lungi de pompare ca o consecinta a racirii fluidului
hidraulic. Din aceste motive nu lasati niciodata bratul intins in timpul pauzelor.
9. Masina trebuie oprita, iar sistemul hidraulic, inclusiv acumulatorul trebuie depresurizate
complet atunci cand masurati lungimea necesara pentru conductele de apa, deoarece altfel
exista riscul ranirii atunci cand tubul de transfer isi schimba pozitia.
10. Un cos de prindere la capatul liniei de livrare este absolut necesar daca scoateti betonul cu
ajutorul aerului comprimat, altfel exista riscul accidentarii cand buretele de spalare si betonul
sunt expulzate.
11. Exista un risc crescut de accidentare cand curatati cu aer comprimat. Operatiunea de
curatare trebuie executata doar de un specialist sau sub supravegherea sa.Toate persoanele
care participa la acesta operatiune trebuie instruite in ceea ce priveste siguranta.
12. Nu trebuie sa existe transfer de forte dinspre linia de livrare fixa catre brat sau invers. Linia
de livrare stationara nu trebuie sa exercite o incarcatura aditionala asupra bratului. Acesta va
prejudicia stabilitatea masinii. Conducta de livrare nu trebuie indoita si nici intinsa. La indoire se
pot produce blocaje, iar la intindere se transmit forte care pot dauna structurii conductei de
livrare sau bratului.
13. Nu pulverizati niciodata apa pe rezervorul fluidului hiraulic, pot rezulta avarii la pomparea
hidraulica.
14. In caz de blocaje, pompati imediat betonul inapoi in rezervorul agitatorului si amestecati-l.
Puteti trece la pomparea normala cand cilindrii de livrare si tubul de transfer se schimba fara
probleme. Reincepeti pomparea cu atentie.
15. Agentii de curatare, dizolvare sau agentii de protectie pulverizati in aer va pot patrunde in
plamani si pot dauna grav sanatatii dvs. De accea trebuie sa purtati masca respiratorie de
protectie in timpul acestor operatii.
16. Conducatorul punctului de lucru va controla, inainte de inceperea lucrului, fixarea si
consolidarea cofrajelor, rezistenta schelei de sustinere si a podinei de lucru.
17. La turnarea betonului la o inaltime mai mare de 1,50 m. podinele de lucru vor fi imprejmuite
cu parapete reglementare si scanduri de rebord la 20 cm latime.
18. La adancimi mai mari de 1,50 m. de la nivelul podinei de lucru, betonul va fi turnat prin
jgheaburi sau burlane telescopice, bine fixate de schelele de sustinere a cofrajului.
19. Se interzice accesul lucratorilor in zona unde este posibila caderea betonului in timpul
turnarii. Daca accesul nu poate fi oprit, se vor amenaja copertine de protectie.
20. Daca se folosesc pompe de beton se solcita prezenta permanenta a mecanicului de utilaj,
nu se incepe turnarea fara ca acesta sa verifice toate sistemele de prindere a furtunelor sau a
bratului mobil.

Pentru utilizarea benelor de beton:

1. In cazul utilizarii benelor de beton cu furtun (obligatoriu omologate) se vor respecta


instructiunile de utilizare a acestora.
2. Inainte de inceperea turnarii betonului, se va verifica starea tehnica a benei si a accesoriilor,
inclusiv dispozitivul de agatare la carligul macaralei.
3. Se interzice personalului lucrator sa stea sub bena de beton in timpul ridicarii acesteia de
catre macara.
4. Manevrarea dispozitivului de inchidere-deschidere de la gura furtului (benei) pentru golirea
din bena, se va face tragand in lateral capatul furtunului cu ajutorul unor carlige.
67
5. Dupa terminarea transportului sau a turnarii betonului toate echipamentele ce au venit in
contact cu betonul vor fi spalate obligatoriu.

Pentru compactarea betonului dupa turnare:

1. Instalatiile electrice necesare punerii in functiune a vibratoarelor, se vor realiza respectandu-


se reguli de tehnica a securitatii pentru instalatiile electrice.
2. In timpul deplasarii vibratorului, precum si intreruperii lucrului lucrului, oricat de scurt, se va
deconecta obligatoriu vibratorul de la retea.
3. Conductorii electricii, care alimenteaza cu energie vibratorul, vor fi flexibili si izolati in tub de
cauciuc.
4. Carcasa vibratorului va fi legata la pamant, iar lucratorii vor purta in timpul lucrului cizme si
manusi electroizolante.
5. Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.

6.6 MONTAREA DE ARMATURI

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Improscarea cu materiale
 Cadere de la acelasi nivel, impiedicare

Masuri de prevenire si protectie:

1. Este interzisa montarea armaturii in cofrajele grinzilor izolate, fara a avea podine de lucru
alaturate, prevazute cu parapet.
2. Transportul barelor si al carcaselor lungi, de la locul de fasonare la cel de montare, prin locuri
de munca inguste sau aglomerate cu lucratori, se va face sub conducerea sefului de echipa,
care se va ingriji ca barele sa nu loveasca pe cei din jur.
3. Daca armaturile sunt montate in apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune, trebuie luate
masuri de prevenire a electrocutarii.
4. La sudarea armaturilor si la montarea carcaselor de otel-beton sudate se vor respecta
masurile de securitate si sanatate a muncii prevazute de capitolele privind montarea
constructiilor si sudarea metalelor.
5. Pentru montarea armaturii in grinzi sau in alte elemente izolate, vor fi amenajate schele de
lucru cu inaltimea de cel putin 0,75 m. Situate pe partea laterala a cofrajului. Podina schelei va fi
prevazuta cu parapete reglementare.
6. Armatura se indoaie manual cu chei speciale, in buna stare, si se ridica si coboara cu funii
legate la ambele capete ale armaturii.
7. Indoirea armaturii prin sudura electrica se va executa prin asezarea barelor de otel-beton pe
capre sau pe suporturi metalice care vor fi legate la instalatia de punere la pamant.
8. Se interzice innadirea prin sudura in interiorul cofragului.
9. Carcasele de armaturi se fixeaza in pozitie verticala prin sprijinire, legare cu sarma, etc., pana
la montarea lor definitiva.
10. Este interzisa circulatia pe carcasele de armaturi sudate.

68
Lucratorii care transporta carcasele de armaturi vor fi repartizati uniform pe ambele parti ale
carcasei. In timpul transportului, carcasa se sustine cu piese din lemn si cu dispozitive de fixare
impotriva alunecarii carcasei.

6.7 LUCRARI DE DULGHERIE (montare si demontare de cofraje)

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Taiere si intepare
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie:

1. Cofrajele trebuie sa corespunda formelor si dimensiunilor din proiecte , sa reziste la sarcinile


ce le revin din greutatea proprie a betonului, a armaturilor, a utilajelor de turnare si a oamenilor
care circula pe ele in timpul lucrului.
2. Se va acorda o atentie deosebita umplerii cofrajelor cu beton si in mod special ridicarii
cofrajelor pe masura intaririi betonului. Toate dispozitivele de ridicare ale cofrajelor de care sunt
agatate tijele sau elementele de sustinere vor fi controlate zilnic de catre conducatorul locului de
munca. Aceste operatiuni se vor efectua numai de catre lucratori special instruiti pe linie de
securitate si sanatate a muncii.
3. O atentie deosebita se va acorda pregatirii turnarii prin repartizarea de sarcini concrete pe
oameni si instruirea oamenilor care executa turnarea si manevrarea cofrajelor .

4. Montarea cofrajelor la inaltime se va face numai de pe podine de lucru, asezate pe schele de


sustinere. Peste aceasta inaltime, montarea cofrajelor se va face de pe schele mobile prevazute
cu balustrade si cu scandura de margine.
5. La executarea peretilor din beton armat cu cofraje demontabile, se vor executa in ambele
parti podine de lucru la fiecare 1,8 metri inaltime. Pentru cofrajele de stalpi sau grinzile in cadre,
se vor amenaja schele in consola, executate pe baza de proiecte, cu balustrade si scandura de
margine.
6. Demontarea cofrajelor se va executa intr-o succesiune de operatii stabilite anticipat de
conducatorul locului de munca. Scoaterea cadrelor de sustinere este permisa numai dupa
intarirea betonului. Materialele provenite din demontarea cofrajelor , vor fi coborate la sol
imediat dupa demontare. Este interzisa aseza materialelor demontate pe podinele schelelor de
lucru sau de sustinere.
7. Decofrarea se face numai dupa aprobarea de catre conducatorul locului de munca.
Demontarea cofrajelor de la constructiile din beton armat se va executa numai dupa ce s-au
luat masurile corespunzatoare impotriva caderii neprevazute a unor elemente ale acestora.

69
Demontarea cofrajelor si sustinerilor acestora, se va face numai sub supravegherea permanenta
a conducatorului locului de munca si numai de sus in jos.
8. Dupa demontarea cofrajelor, golurile lasate in planseele de beton simplu sau armat, vor fi fi
imprejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.
9. Demontarea cofrajelor de la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face inainte de
scoaterea consolidarilor sapaturilor.
10. Materialele rezultate in urma demontarii cofrajelor, trebuie coborate imediat cu ajutorul
scripetilor sau altor mecanisme din dotare. Este interzis a se depozita aceste materiale pe
schele sau pe podinele acestora.
11. Cofrajele mobile vor fi montate respectandu-se masurile de securitatea si sanatate a muncii
ca si la cofrajele fixe. Pentru apararea lucratorilor de caderea betonului sau a altor materiale sau
obiecte, se vor monta cozoroace de protectie de cel putin 3 metri latime, perpendiculare pe zidul
cladirii sau constructiei respective. Se vor monta cozoroace si deasupra instalatiilor sau utilajelor
tehnologice si deasupra locului de manipulare a betonului. Nu se admite supraincarcarea
cofrajelor mobile cu oameni, materiale sau armaturi peste sarcina calculata.

6.8 LUCRARI DE SUDURA (electrica sau oxiacetilenica)

Riscuri identificate:

 Incendiu sau explozie


 Electrocutare
 Inhalarea de gaze toxice
 Arsuri
 Loviri, striviri
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie:

1. Lucrarile de sudura electrica sau cu acetilena se vor executa numai de personal autorizat
care va fi verificat privind modul de cunoastere a instructiunilor de lucru.
2. Se va acorda importanta deosebita protectiei colective, în cazul sudurii cu arc electric, prin
îngradirea locului si semnalizarea corespunzatoare a acestuia.
3. Tuburile de oxigen si acetilena se vor depozita în conditii de siguranta, în magazii încuiate.
4. În timpul lucrului tuburile de oxigen si acetilena vor fi pastrate si vor fi asigurate împotriva
caderii accidentale.

5. Recipientele - butelie de oxigen sau azot, pline sau goale, vor fi depozitate cu capacul de
protectie însurubat.
6. Recipientele - butelie vor fi depozitate în pozitie verticala si asigurate împotriva rasturnarii.
7. Este interzisa depozitarea recipientilor - butelie în locuri umede sau în mediu cu actiune
coroziva asupra materialului din care este construit recipientul.
8. Transportul recipientilor - butelie în incinta santierului se face cu ajutorul carucioarelor special
construite în acest scop.
9. Lucratorii care efectueaza operatii de sudura oxiacetilenica sau cu arc electric a armaturilor
elementelor de beton, vor fi instruiti d.p.d.v. al securitatii muncii, în special în ceea ce priveste
instructiunile de lucru si cele legate de folosirea echipamentului de protectie. De asemenea se

70
va avea în vedere ca posturile de lucru ale acestor lucratori sa nu intre în raza de actiune a
utilajelor de ridicat.
10. Echipamentul individual protectie si de lucru obligatoriu pentru sudori este:
- casca de protectie;
- ochelari sau viziere de protectie;
- manusi de sudor;
- încaltaminte de securitate cu talpa antiperforatie;
- sort de sudor.
11. Se interzice executarea lucrarilor de sudura electrica sub cerul liber, pe timp de ploaie,
ninsoare sau ceata deasa.
12. În spatiile unde exista gaze inflamabile sau în apropierea rezervoarelor cu materiale usor
inflamabile sau explozive, nu este permisa sudarea (electrica sau autogena) si nici lucrul cu foc
deschis sau corpuri incandescente. De asemenea nu este permisa sudarea în încaperi unde
sunt depozitate produse inflamabile ca: petrol, benzina, vopsele, nitro, diluanti. Daca nu se
poate respecta aceasta masura, sudarea se va face numai dupa obtinerea unui permis de lucru
cu foc deschis de la responsabilul PSI si numai sub supravegherea acestuia.
13. Locul de sudare va fi dotat cu mijloace de stingere a incendiilor.
14. La sudurile de montaj si la cele executate la înaltime se va urmari traiectoria picaturilor de
metal topit, în vederea luarii masurilor necesare de protectie.

SUDAREA ELECTRICA MANUALA CU ELECTROZ ÎNVELITI

1. Înainte de începerea lucrului, la sudarea electrica manuala, sudorul trebuie sa controleze


urmatoarele aspecte:
- integritatea cablului de legatura la retea, inclusiv starea prizei si fisei cablului;
- daca exista legatura la pamânt a sursei electrice de sudare;
- daca comutatorul de pornire a instalatiei de sudare se gaseste la pozitia zero;
- daca cablurile de sudura sunt legate corect la bornele sursei de sudare si daca nu sunt
deteriorate;
- daca legaturile la clestele portelectrod si la clema de "masa" sunt în buna stare;
- daca portelectrodul este complet izolat fata de "masa".
2. Instalatiile de sudura electrica vor fi prevazute cu aparate de pornire si reglaj, precum si cu
aparate de masura si control, pentru a se putea supraveghea în permanenta functionarea
instalatiei.
3. În cazul în care doi sau mai multi sudori lucreaza aproape unii de altii si în mod deosebit la
aceeasi piesa, vor fi luate masuri speciale si în ce priveste racordarea surselor pentru sudare la
reteaua de alimentare si la piesa de sudat, în scopul eliminarii tensiunii de mers în gol, ce poata
sa apara intre doua capete pentru sudare.
4. Daca se efectueaza lucrari de întretinere sau reparare, echipamentul de sudare va fi decuplat
atât pe partea de alimentare cat si pe partea de utilizare.
5. Daca sudorul întrerupe lucrul sau îsi paraseste postul de lucru, sursa pentru sudare sau
circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalatia sa nu poata fi pusa în mod
accidental în functiune de la portelectrod.

6. Este interzisa sudarea concomitenta pe aceeasi piesa cu doua instalatii de sudare manuala
cu arc electric de curent continuu cu polaritati opuse.
7. În timpul lucrului, sudorii îsi vor acoperi fata cu masca de sudura prevazuta cu filtre-lentile de
sticla speciale contra radiatiilor arcului electric.

71
8. La terminarea lucrului sau la o parasire temporara se va opri curentul electric si se vor scoate
de sub tensiune aparatele.
9. Daca obiectul de sudat nu are contact metalic cu bancul de sudare legat la pamânt, însusi
obiectul supus sudarii va fi legat la pamânt.
10. Este interzisa folosirea port-electrozilor la care izolatia este deteriorata.
11. La curatarea zgurei fierbinti de pe suduri, care se face cu dalta si ciocanul, sudorii vor folosi
în mod obligatoriu masca de sudura cu geamuri de sticla transparenta.
12. În timpul executarii lucrarilor de sudura electrica în încaperi umede, sudorul trebuie sa stea
pe o platforma izolanta sau pe un covoras de cauciuc, iar schimbarea electrodului sa se faca
numai cu întreruperea tensiunii.
13. Este interzisa efectuarea de lucrari de sudura electrica in aer liber pe timp de ploaie,
ninsoare, burnita sau ceata deasa.

SUDAREA SI TAIEREA OXIACETILENICA

1. Nu se admite a se instala la un loc de munca mai mult de o butelie de oxigen si una de


acetilena.
2. Fata de flacara de sudare sau taiere, buteliile de oxigen si de acetilena trebuie sa fie
amplasate la o distanta de 10 m si cel putin la 1 m distanta de sursele de încalzire fara foc
deschis.
3. În vederea împiedicarii depunerii stropilor de zgura si metal topit pe lentilele colorate,
ochelarii se dubleaza în exterior cu lentile transparente incolore, care sunt înlocuite în cazul în
care nu mai prezinta claritatea necesara pentru sudare.
4. În timpul sudarii, lucratorul trebuie sa mentina o distanta de minimum 400 mm intre ochi si
baia de sudura.
5. Se interzice asezarea furtunurilor lânga corpuri fierbinti, foc, diverse surse de caldura sau
instalatii electrice sub tensiune.
6. Se interzice folosirea oxigenului din recipiente pentru aerisirea echipamentului de protectie a
muncitorilor, deoarece acesta poate fi îmbibat cu ulei si se poate aprinde.
7. Recipientele care se folosesc în pozitie verticala vor fi asigurate împotriva rasturnarii.
8. Recipientele pentru acetilena se folosesc doar în pozitie verticala.
9. Pentru protejarea corpului împotriva radiatiilor, sudorul trebuie sa poarte un echipament de
protectie format din:
• casca de protectie;
• masca sau ochelari de protectie prevazuti cu un filtru de sticla;
• manusi de sudor;
• încaltaminte de securitate cu talpa antiperforatie;
• sort de piele pentru sudura.
• acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice;
• îngradiri;
• utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamânt si în scurtcircuit;

6.9 LUCRARI DE MONTAJ CONFECTII SI STRUCTURI METALICE PENTRU


INCHIDERI SI CUPOLE

Riscuri identificate:

72
 Cadere de materiale de la inaltime
 Cadere de la inaltime
 Lovirea lucratorilor in timpul manipularii panourilor
 Electrocutare
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare
 Lovirea mainilor sau a ochilor cu bucati de materiale improscate
 Taieturi sau intepaturi generate de folosirea sculelor sau dispozitivelor din dotare

Masuri de prevenire si protectie:

1. Conducatorul locului de munca este obligat sa instruiasca personalul asupra metodelor de


lucru si sa supravegheze permanent respectarea tutror etapelor tehnologice pentru ca toate
operatiunile de descarcare, manipulare, pozitionare si asamblare a elementelor de structura
metalica sa se desfasoare in deplina siguranta.
2. Toate utilajele de ridicat si dispozitivele auxiliare trebuie sa respecte toate normelor de
siguranta. (verificate ISCIR)
3. Operatorii utilajelor de ridicat si legatorii de sarcina vor respecta toate obligatiile de securitate
ce le revin inainte, in timpul si dupa terminarea lucrului. (vezi Cap. IV, pct. 4.4)
4. Este necesare verificarea prealabila a terenului pe care urmeaza sa fie pozitionate utilajele
mobile de ridicat. Utiajele de ridicat vor fi amplasate numai pe terenuri solide, bine compactate,
plane si libere de obiecte, cabluri, furtune, etc.
5. Toate dispozitivele de prindere si de legare in carligul macaralelor trebuie sa prezinte
posibilitatea de demontare sigura si rapida de pe elementul de constructie.
6. Fixarea carligelor, a cablurilor, lanturilor, franghiilor trebuie facuta astfel incat sa excluda
posibilitatea desprinderii sau deplasarii sarcinii in timpul manipularii.
7. Se vor utiliza numai ancoraje din franghii de canepa sau cabluri de otel, dimensionate
corespunzator.
8. Este interzisa lasarea elementelor de structura metalica in pozitie suspendata in utilajele de
ridicat.
9. Este interzisa circulatia sau stationarea sub elementele de structura metalica in timpul
ridicarii, deplasarii si pozitionarii lor, pana la finalizarea operatiunilor de asamblare.
10. Depozitarea elementelor de constructie metalica se va face in ordinea montajului, pe
suprafete stabile, cu asigurarea mijloacelor de rezemare corespunzatoare.
11. Pentru operatiunile de montaj (imbinari prin sudura, insurubare sau nituire) se vor lua toate
masurile de protectie colectiva si individuala pentru lucrul la inaltime.
12. Este interzisa ridicarea lucratorilor pe elementele de structura cu ajutorul utilajelor de ridicat.
13. Schelele sau platformele de lucru care se monteaza pe elementele de constructii metalice
vor fi asamblate si fixate inainte de ridicarea acestora la pozitia de montaj.
14. Desfacerea carligului si a dispozitivelor auxiliare ale utilajelor de ridicat se poate efectua
numai dupa ce s-a verificat stabilitatea elementelor metalice.Stabilitatea se asigura prin lucrarile
de montaj definitiv prevazute in proiectul de executie (sudare, nituire, bulonare etc.).
15. Se vor evita pe cat posibil lucrarile de stabilizare provizorie. Daca prin proiectul tehnologic
se prevad totusi astfel de lucrari (folosirea de tiranti, pene, reazeme, contavantuiri etc.) toate
instructiunile de montaj trebuie respectate cu strictete.MONTAJUL NU POATE FI CONSIDRAT
TERMINAT pana cand elementul nu va fi fixat in pozitia definitiva, conform proiectului.
16. In cazul imbinarilor prin suruburi se va verifica daca:
- exista suruburi cu defecte( oblice, cu filet deteriorat etc.) nu trebuie folosite
- grosimea saibelor nu depaseste 70% din diametrul surubului
- oblicitatea surubului nu depaseste 4% din grosimea pachetului de piese stranse

73
17. Dupa terminarea asamblarii cu suruburi se vor verifica, prin sondaj 15% din imbinari.(cel
putin un surub pe imbinare). Daca la cel putin un surub se constata deficiente (strangeri
insuficiente, pozitie defectuoasa etc.) se vor controla si corecta toate suruburile imbinarii.
18. Controlul suruburilor stranse trebuie sa se efectueze in timpul aceluiasi schimb in care s-a
facut strngerea suruburilor din imbinarea verificata.Controlul si receptia imbinarilor trebuie facuta
de o echipa special desemnata prin dispozitie scrisa a conducerii contractantului si aprobata de
Managerul de proiect.
19. Este strict interzisa sudarea piulitelor de suruburi si sudarea suruburilor pe elementele
imbinate.
20. In cazul imbinarilor prin nituire nu vor fi admise niturile care joaca in gaura si nu strang
piesele, care nu strang pe tot conturul capului, care au capul ars sau crapat, cele cre nu acopera
complet gaura.
21. Pornirea ciocanului pneumatic pentru nituri se va face numai dupa ce acesta este pus in
pozitie de lucru si cand capatul opus al nitului este bine sprijinit si fixat pe elementul metalic cu
ajutorul dispozitivului special de prindere.
22. Ridicarea ciocanului pneumatic de pe capul nitului batut se va face numai dupa oprirea
alimentarii cu aer comprimat.
23. Dupa preasamblare cu buloane de strangere, gaurile care nu se suprapun (au axe decalate)
trebuie alezate.
24. Nu se admite corectarea defectelor prin stemuire sau presare la rece.
25. Inaintea montajului toate elementele metalice trebuie verificate. Nu se admit la montaj
elementele care prezinta deformari locale (talpi, montanti, diagonale etc.). Acestea trebuie
remediate inainte de montajul elementului cu defect.
26. Nu se vor folosi alte puncte de prindere in afara celor indicate prin documentatia de montaj.
27. Dseprinderea elemetelor de ancorare sau sprijinire se va face numai dupa controlul
stabilitatii elementului metalic pe pozitie ( dupa ce au fost fixate un numar suficient de nituri,
suruburi, sau finalizate punctele de sudura).
28. Se interzice deplasarea pe talpa superioara a fermelor si grinzilor.Se vor amenaja obligatoriu
podete sau platforme ingradite si bine fixate.
29. In cazul in care ridicarea elementelor metalice se face cu ajutorul unor dispozitive (scripti,
palane) fixate pe elemente de constructie amenajate anterior este necesara verificarea
prealabila, prin calcul, a rezistentei acestor elemente la sarcinile suplimentare generate de
ridicarea pieselor metalice.
30. In cazul in care elementul de structura metalica nu poate fi fixat, el va fi coborat pana la
inlaturarea cauzelor care impiedica fixarea. Nu se admite ramanerea elementelor de structura
metalica agatate in carlige sau pe dispozitivele de ridicare pana la inlaturarea cauzelor care
impiedica fixarea lor.
31. Este obligatorie scoaterea de sub tensiune si demontarea tuturor cablurilor electrice aeriene
aflate in zona unde se monteaza cu mijloace de ridicat elemente de structura metalica.
32. In cazul asamblarii la sol este interzisa deplasarea prin interiorul tronsoanelor elementelor
de asamblat.
33. Este necesara stabilirea unui cod de semnale intre membrii echipei de montaj.
(comunicarile verbale nu pot fi bine intelese datorita zgomotului produs de utilaje)
34. Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie folosite pentru asamblare trebuie să fie
în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.
35. Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi folosirea aceluiaşi mâner
la mai multe scule.
36. Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrătorii care cunosc bine
atât metodele de lucru cât şi masurile de securitate a muncii.

74
37. Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau
căderea de la înălţime.
38. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de
siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, in asa fel incat lucratorul să le aibă la
îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi
să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea cu uşurinţă.
39. Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate în timpul montajului.

6.10 LUCRARI DE MONTAJ STRUCTRA METALICA PENTRU PERETI CORTINA

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Electrocutare
 Cadere de la acelasi nivel, impiedicare
 Lovirea mainilor sau a ochilor de materiale improscate
 Taieturi sau intepaturi generate de folosirea sculelor sau dispozitivelor din dotare

Masuri de prevenire si protectie :

1. Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare trebuie să fie
în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.
2. Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi folosirea aceluiaşi mâner
la mai multe scule.
3. Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul corect în
raport cu operaţia de executat.
4. Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate - după caz - în lăzi, rastele sau suporturi speciale
şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile active ale acestora.
5. Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrătorii care cunosc bine
atât metodele de lucru cât şi pe cele de protecţie a muncii.
6. Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile, schele,
tablouri electrice etc.
7. Conductele flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului si presiunii de lucru,
iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice.
8. Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau
căderea de la înălţime.
9. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de
siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, in asa fel incat lucratorul să le aibă la
îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi
să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea cu uşurinţă.
10. Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate în timpul montajului.
11. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către lucratorii
însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei de montaj. Verificarea va urmări să constate
dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri, deformaţii
sau dezaxări.
12. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor se va face astfel încât să se lase un spaţiu de
minimum 0,5 m între zidul ce se execută şi materiale, de-a lungul întregului front de lucru unde
se lucrează.
75
13. Se interzice evacuarea deşeurilor de materiale prin aruncarea din construcţie. Evacuarea se
va face conform normelor privind evacuarea deşeurilor (prin tuburi sau jgheaburi speciale)
14. Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngrădite cu parapeţi de protecţie.
15. Golurile de uşi din zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri trecerea lucratorilor prin
ele.
16. Este obligatorie montarea copertinelor de protecţie. Dacă executarea de copertine de
protecţie nu este posibilă, atunci locul de lucru unde se execută lucrarile se va îngrădi, distanţa
minimă de la suprafaţa zidului.
17. Copertinele de protecţie vor avea lăţimea de minimum 1,5 m şi înclinarea de 20% faţă de
orizontală; vor fi rezistente, având consolele de preferinţă din metal, iar copertina din scânduri
de 2,5 cm grosime, bătute una lângă alta. Primul rând de copertine - cel care va rămâne până la
terminarea zidăriei - va fi montat la distanţa maximă de 6 m de la pământ, iar la al doilea rând de
copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucrează.
18. Lucratorii care montează sau demontează copertinele de protecţie aflate la inaltime va fi
asigurat contra căderii prin centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei.
19. Se interzice circulaţia şi depozitarea materialelor sau sculelor pe copertinele de protecţie.
20. Pentru aducerea materialele pe clădirile în curs de construcţie vor fi folosite containere
speciale, astfel construite încât posibilitatea deschiderii pereţilor laterali şi desprinderea
fundurilor să fie exclusă, în scopul evitării căderii materialelor ce vor fi transportate.
21. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în formă de ciupercă, cu muchiile
din tablă zdrenţuită şi ascuţite, a unor roabe şi tomberoane care nu sunt în perfectă stare de
funcţionare. Sculele de mână folosite la zidărie vor fi bine fixate pe mâner.

6.11 LUCRARI DE MONTAJ PANOURI SANDWICH (pentru inchideri)

Riscuri identificate:

 Cadere de materiale de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Lovirea lucratorilor in timpul manipularii panourilor
 Electrocutare
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare
 Lovirea mainilor sau a ochilor cu bucati de materiale improscate
 Taieturi sau intepaturi generate de folosirea sculelor sau dispozitivelor din dotare

Masuri de prevenire si protectie:

1. Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie folosite pentru montaj trebuie să fie în
perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.
2. Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul corect în
raport cu operaţia de executat.
3. Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate - după caz - în lăzi, rastele sau suporturi speciale
şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile active ale acestora.
4. Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile, schele,
tablouri electrice etc.
5. Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau
căderea de la înălţime.
76
6. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de
siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, in asa fel incat lucratorul să le aibă la
îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi
să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea cu uşurinţă.
7. Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate în timpul montajului.
8. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către lucratorii
însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei de montaj. Verificarea va urmări să constate
dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri, deformaţii
sau dezaxări.
9. Depozitarea pe podinele de lucru a materialelor se va face astfel încât să se lase un spaţiu
de siguranta de minim 0,5 m între peretele ce se execută şi materiale, de-a lungul întregului
front de lucru unde se lucrează.
10. Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngrădite cu parapeţi de protecţie.
11. Golurile de pe fatada trebuie închise, pentru a opri trecerea lucratorilor prin ele.
12. Este obligatorie montarea copertinelor de protecţie in zonele de circulatie si de acces din
zonele de lucru. Dacă executarea de copertine de protecţie nu este posibilă, atunci zona in care
se execută lucrarile de montaj se va îngrădi si marca, pastrandu-se o distanţa de siguranta de
cel putin 2m.
13. Copertinele de protecţie vor avea lăţimea de minimum 1,5 m şi înclinarea de 20% faţă de
orizontală; vor fi rezistente, având consolele de preferinţă din metal, iar copertina din scânduri
de 2,5 cm grosime, bătute una lângă alta.
14. Lucratorii care montează panourile la inaltime va fi asigurat contra căderii prin centuri de
siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei.
15. Se interzice circulaţia lucratorilor şi depozitarea materialelor sau sculelor pe copertinele de
protecţie.
16. Este interzisa manipularea si ridicarea panourilor in conditii de vant peste 30 Km/h.
(datorita efectului “panza de corabie” exista un risc major de dezechilibrare a panourilor si lovire
a lucratorilor).Se vor asigura dispozitive pentru masurarea vitezei vantului.
17. Inaintea ridicarii si montarii, panourile trebuie sa fie curatate de eventuale depuneri de
gheata, pete de ulei sau alte substante alunecoase.
18. Pentru ridicarea materialelor la inaltime vor fi folosite numai dispozitive omologate,
verificate inaintea utilizarii lor. Se vor respecta toate normele de securitate referitoare la
utilizarea utilajelor si dispozitivelor de ridicat.
19. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în formă de ciupercă, cu
muchiile din tablă zdrenţuită şi ascuţite, a unor scule si unelte care nu sunt în perfectă stare de
funcţionare.
20. Sculele de mână folosite in timpul montajului trebuie sa fie bine fixate pe mâner.

6.12 LUCRARI DE INCHIDERI CU GIPS-CARTON

Riscuri identificate:

- Cadere de obiecte de la inaltime


77
- Cadere de la inaltime
- Taiere si intepare
- Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie

1. Panourile Gips Carton se vor depozita plan, pe un suport neted si se protejeaza de


umiditate. Distanta maxima dintre doua sipci ale suportului va fi de 50 cm.
2. La depozitare, trebuie luata in considerare capacitatea portanta a planseelor.
3. Panourile Gips Carton de format mare trebuie transportate numai in plan vertical, transport
ce poate fi simplificat prin folosirea pieselor de transport Gips Carton.
4. In cazul panourilor de format mare si foarte mare, transportul in plan vertical se va realiza de
catre 2 lucratori.
Cei doi lucratori care transporta si manipuleaza panoul Gips Carton de format mare sau
foarte mare, isi vor coordona miscarile si vor fi atenti, pentru ca in timpul manevrii panoului, sa
nu se accidenteze reciproc.

5. Taieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de randunica sau fierastraul


circular manual.
6. La manipularea, tairea si ruperea panourilor Gips Carton se vor utiliza manusile de
protectie, ochelari de protecie.

6.13 LUCRARI DE ZIDARIE

Principalele riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Improscarea cu materiale
 Cadere de la acelasi nivel, impiedicare

Principalele masuri de prevenire si protectie:

1. Executarea lucrărilor de zidărie la înălţime se va face numai de pe schele executate conform


standardelor şi îngrădite cu parapeti de 1m înălţime.

2. Este interzisă circulaţia pe ziduri. Pentru circulaţie vor fi folosite numai schele şi eşafodaje.

3. Mânuirea unor mecanisme acţionate electric sau mecanic de catre alt lucrator decât cel de
specialitate se va putea face numai după ce acestui personal i se va face un instructaj special
confirmat printr-o atestare.

78
4. Conducătorul punctului de lucru este obligat să controleze în permanenţă legarea la pământ a
mecanismelor şi dispozitivelor acţionate electric, utilizate la lucrările de zidărie.

5. În cazul utilizării, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive şi mecanisme de mică


mecanizare, lucratorii care le manevrează va respecta normele de securitate a muncii pentru
lucrul de pe schele şi la înălţime şi va fi dotat cu echipamentul de protecţie corespunzător.

6. Este interzis a se crea diferenţe de înălţime de peste 1,5m între diferite porţiuni ale zidăriei, în
timpul execuţiei.

7. Se interzice executarea zidăriei pe o înălţime mai mare de două etaje, fără legarea acesteia
prin planşee sau fără a se monta pe grinzile planşeelor o podină provizorie.

8. La terminarea execuţiei stâlpilor de zidărie, între golurile de uşi şi ferestre, se vor monta
buiandrugi, peste care se va aşeza cel puţin un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu
ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci când stâlpii sunt executaţi din beton monolit). Se interzice
lăsarea libera a stâlpilor la partea lor superioară.

9. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidărie se va face astfel încât să se lase
un spaţiu de minimum 0,5 m între zidul ce se execută şi materiale, de-a lungul întregului front de
lucru unde se lucrează.

10. Primirea materialelor de zidărie se va face pe podine special amenajate şi dimensionate


corespunzător sau pe planşee, în locuri special indicate de conducătorul locului de muncă.

11. Podina de lucru va fi cel puţin cu 15 cm mai jos decât nivelul zidăriei. Înălţimea zidăriei nu va
depăşi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru înălţimi mai mari se vor monta podine auxiliare.

12. Se interzice evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale prin aruncarea din construcţie.
Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deşeurilor (prin tuburi sau jgheaburi
speciale)

13. La lucrările ce se execută în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectaţi înainte
de începerea lucrului.

14. Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngrădite cu parapeţi de protecţie.

15. Golurile de uşi din zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri trecerea lucratorilor prin
ele.

16. La intreruperea sau terminarea lucrului se interzice lăsarea pe ziduri a materialelor de zidărie
neintroduse în operă, a molozului sau sculelor.

17. Zidăria cornişelor de cărămidă ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de
pe schele exterioare. În cazul în care se folosesc schele de consolă acestea vor fi astfel montate
încât distanţa dintre marginea exterioară a cornişei şi balustrada podinei de lemn să fie de
minimum 60 cm. La executarea cornişelor din zidărie se vor prevedea dispozitive pentru
ancorarea tencuielilor şi a invelitorii.

18. Întrucât zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate şi rezistenţă redusă până la
întărirea mortarului, este necesar ca lucratorilor care execută asemenea lucrări sa i se faca un

79
instructaj special privind măsurile specifice de protecţie care trebuie luate. Instructajul special va
fi consemnat în procese - verbale.

19. Lucrările de zidărie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub
conducerea unui maistru specializat în asemenea lucrări.

20. Se va acorda o atenţie specială pentru asigurarea stabilităţii cornişelor prin ancorare,
proptire etc.

21. La zidirea pereţilor exteriori de pe schele interioare se vor monta obligatoriu copertine de
protecţie pe perimetrul exterior al construcţiei pentru oprirea eventuala cădere a unor obiecte de
la inaltime.

22. În cazul în care înălţimea zidăriei nu depăşeşte 8 m, nu este obligatorie montarea


copertinelor de protecţie. Dacă executarea de copertine de protecţie nu este posibilă, atunci
locul de lucru unde se execută zidăria se va îngrădi, distanţa minimă de la suprafaţa zidului ce
se execută până la îngrădire fiind de 1,5 m.

23. Copertinele de protecţie vor avea lăţimea de minimum 1,5 m şi înclinarea de 20% faţă de
orizontală; vor fi rezistente, având consolele de preferinţă din metal, iar copertina din scânduri
de 2,5 cm grosime, bătute una lângă alta. Primul rând de copertine - cel care va rămâne până la
terminarea zidăriei - va fi montat la distanţa maximă de 6 m de la pământ, iar la al doilea rând de
copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucrează.

24. Lucratorii care montează sau demontează copertinele de protecţie aflate la inaltime vor fi
asigurati contra căderii prin centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei.

25. Se interzice circulaţia şi depozitarea materialelor sau sculelor pe copertinele de protecţie.

26. Pentru aducerea mortarelor şi cărămizilor pe clădirile în curs de construcţie vor fi folosite
containere speciale, astfel construite încât posibilitatea deschiderii pereţilor laterali şi
desprinderea fundurilor să fie exclusă, în scopul evitării căderii materialelor ce vor fi transportate.

27. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în formă de ciupercă, cu muchiile
din tablă zdrenţuită şi ascuţite, a unor roabe şi tomberoane care nu sunt în perfectă stare de
funcţionare. Sculele de mână folosite la zidărie vor fi bine fixate pe mâner.

6.14 LUCRARI DE FINISAJE (prelucrare a subsolurilor, zugraveli, vopsitorie, placari cu


grasie si faianta, montare de placi de piatra si panouri de sticla )

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Improscarea cu materiale
 Inhalarea de praf sau substante toxice
 Incendiu-explozie
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie :


80
1. Lucrarile interioare, exterioare, se vor executa de pe schele executate conform standardelor
de siguranta in vigoare.
2. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire,
reparatii in locuri izolate.
3. In cazul in care nu exista schele exterioare, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor
trebuie executata de pe podine imprejmuite, asezate in consola (schele in consola) trecute in
afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.
4. Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe nivele de lucru, se va
organiza activitatea astfel incat echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeasi verticala.
Se vor folosi podine etanse, sau plase.
5. In cazul utilizarii procedeului tencuirii uscate, in care panourile de Rigips se monteaza cu
adezivi pe un suport masiv ( caramida, beton, b.c.a.) suportul trebuie sa fie stabil, plan, protejat
de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice si sa nu fie inghetat.
6 La prelucrarea uscata a tencuielilor in incaperi inchise, se vor lua masuri de ventilare
permanenta, in scopul evacuarii prafului si muncitorii vor fi dotati cu echipament de protectie
( masti de praf).
7. Spatiul de circulatie va fi mentinut liber, pentru a se evita accidentarea prin impiedicare,
lovire, alunecare, cadere.
8. Inainte de prepararea adezivului, lucratorii vor citi cu atentie indicatiile de pe ambalaj si vor
respecta cu strictete precautiile referitoare la manipularea si prepararea adezivului respectiv.
9. La prepararea adezivilor sub forma de pulbere, lucratorii vor purta masti de protectie contra
prafului.
10. In timpul prepararii adezivului este interzis lucratorilor, sa fumeze, sau sa manance. Dupa
prepararea adezivului lucratorii se vor spala pe maini si pe fata cu apa si sapun.
11. Se interzice utilizarea pigmentilor vatamatori sanatatii oamenilor (minium de plumb,
galben de crom, oxid sau acetat de cupru), la prepararea mortarelor colorate necesare la
tencuire.
12. Panourile prevazute cu adeziv se ridica la perete si se bat usor cu ciocanul de cauciuc si
bagheta de pozitionare pentru a le aseza vertical si in acelasi plan.
13. La manipularea obiectelor sanitare, lucratorii vor fi atenti pentru evitarea accidentarii prin
caderea sau rasturnarea acestora.
14. Inainte de inceperea lucrarilor la bai, se va opri alimentarea cu apa rece si fierbinte, pentru
evitarea accidentarii lucratorilor, in cazul fisurarii unei conducte.
15. La utilizarea grundului, lucratorii vor purta manusi de protectie .

16. La operatia de slefuire a zonelor prelucrate cu spaclul, lucratorul va utiliza masca de


protectie contra prafului si ochelarii de protectie.
17. Depozitarea adezivilor, diluantilor si vopselelor se va face numai in locuri ferite de caldura
sau surse de foc deschis.
18. Fumatul, lucrul cu foc deschis sau executarea de operatiuni ce pot provoca scantei sunt cu
desavrasire interzise in zonele in care sunt depozitate sau se lucreaza cu adezivi, vopsele,
diluanti sau alte materiale inflamabile.

6.15 LUCRARI DE INSTALATII SANITARE SI TERMICE

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


81
 Cadere de la inaltime
 Improscarea cu materiale
 Inhalarea de praf sau substante toxice
 Electrocutare
 Incendiu-explozie
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie:

1. La lucrările de instalaţii care se execută în exteriorul clădirilor în apropierea unor mase


metalice sau reţele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor
însoţite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar lucratorii se vor adăposti în locuri
protejate.
2. Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere
de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi
împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
3. Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanenţă
menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi care ar putea
provoca căderea prin alunecare a lucratorilor.
4. Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure circulaţia
pietonilor şi vehiculelor în deplină siguranţă.
5. Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător şi după caz vor fi ventilate, în vederea
eliminării riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau
explozive ce se pot produce în timpul lucrului sau din alte cauze.
6. Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor
parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe
cadranele aparatelor de măsură şi control, culorile convenţionale ale conductelor şi cablurilor,
capacele şi chepengurile, scările de acces, tăbliţele avertizoare etc.
7. Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi alimentate la
tensiune foarte joasă de maximum 24 V.
8. Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea materialelor, utilajelor şi a sculelor pentru
instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat şi dotat cu
echipament individual de protecţie corespunzător.
9. Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva
rostogolirii sau mişcărilor necontrolate.
10. Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu va
depăşi 20 kg.

11. Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului şi în


mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte
cu grijă pentru evitarea accidentelor.
12. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă, între
aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere, pentru preluarea denivelărilor existente.
13. Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual vor fi
dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi prevăzute
cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul lucrului.
14. În cazul când operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual,
podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale la o distanţă de 300 - 400 mm între ele
sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.

82
15. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de transport,
acesta va fi asigurat contra deplasării necontrolate, prin frânarea pe teren orizontal şi prin
frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
16. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.
17. Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate numai
pe bancul de lucru, de preferinta in atelierele de semifabricate.
18. Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a ţevilor pe schelele de montaj, cu
excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea definitivării poziţiei de montaj.
19. Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor, precum şi
operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor efectua cu
scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor specifice de
securitate a muncii privitoare la operaţiile respective.
20. Prelucrarea ţevilor şi a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule,
dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare.
21. Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ. În astfel de cazuri se vor
respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind prescripţii privind protecţia împotriva
electrocutării la utilajele şi echipamentele mobile sau fixe.
22. În zonele de lucru cu riscuri speciale (săli de cazane, staţii de hidrofor, spaţii cu conducte în
exploatare) vor fi afişate în locuri vizibile schemele instalaţiilor (conductelor) precum şi
instrucţiunile de deservire a lor în condiţii normale de funcţionare şi procedurile ce trebuie
urmate în situaţii de avarie.
23. Ventilele de închidere şi şuberele vor avea marcate în mod vizibil, chiar pe ele, semne
care să indice sensul de rotire al dispozitivului de închidere, precum şi sensul de mişcare a
fluidului în conductă.
24. Transportul echipamentelor şi utilajelor pe şantier (cazane, schimbătoare de căldură,
recipienţi de hidrofor, pompe, vase de expansiune etc.), coborârea sau ridicarea acestora în
vederea montajului se vor face sub supravegherea directă a conducătorului formaţiei de lucru.
25. Pentru transportul utilajelor sau echipamentelor pe plan înclinat se vor folosi obligatoriu două
trolii, unul de tracţiune şi unul de frânare. Este interzisa franarea numai cu ajutorul penelor.
26. Este interzis să se lase echipamentele sau utilajele pe plan înclinat fără să se blocheze frâna
troliului şi fără să se asigure stabilitatea cu suporţi şi opritori corespunzători.
27. Pe timpul ridicării şi montării, elementele mobile ale echipamentelor se blochează.
28. Schelele şi scările necesar a fi montate în scopul executării unor lucrări de îmbinări sau
finisaje se vor monta înaintea ridicării lor.
29. Dacă montarea scarilor sau schelelor nu se poate face din considerente tehnologice se vor
folosi schele suspendate. Lucratorii care lucrează pe acestea este obligat sa foloseasca centuri
de siguranţă legate de elementele solide ale construcţiei sau instalaţiei.
30. Se interzice sprijinirea schelelor şi podetelor pe echipamente, tevi, conducte, robineti, vane
etc..
31. În cazul în care este necesar să se execute lucrări de montaj cu ajutorul unor scule
mecanice, sub echipamente în curs de montare sau pe acestea, se vor lua măsuri de sprijinire
a respectivelor echipamente, astfel încât să se evite posibilitatea prabusirii sau rasturnarii
acestora.
32. Canalele şi golurile subterane executate pentru montarea echipamentelor si subansamblelor
şi care rămân deschise se vor îngrădi şi acoperi cu podeţe rezistente.
33. Pentru încercarea instalatiilor si echipamentelor la mers în gol sau sub sarcină, în mod
obligatoriu se vor asigura următoarele condiţii:
- iluminat corespunzător;
- îndepărtarea lucratorilor din zona periculoasă;
83
- asigurarea dispozitivelor de protecţie;
- ungerea şi reglarea pieselor mobile;
- existenţa şi buna stare de funcţionare a tuturor aparatelor de siguranţă, măsură şi control
prevăzute în proiecte;
- avertizarea zonelor de lucru periculoase şi organizarea corespunzătoare a pazei la efectuarea
probelor tehnologice.
34. Lucratorii care ia parte la încercarea utilajelor vor fi instruiti în prealabil asupra modului lor
de funcţionare.
35. După pornirea de probă, utilajul trebuie deconectat de la reţeaua electrică sau altă sursă
de energie. Pe utilaj se va afişa: "Utilaj în revizie". Se interzice punerea în funcţiune.
36. Lucrătorii care execută operaţii de curăţare mecanică a conductelor sunt obligaţi a purta
mănuşi şi ochelari de protecţie.
37. Încercarea conductelor, instalaţiilor tehnico - sanitare şi de încălzire va fi executată sub
supravegherea conducătorului lucrărilor sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice
accesul persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care se încearcă.
38. Locurile de aşezare a flanşelor oarbe în timpul încercării hidraulice a conductelor vor fi
prevăzute cu semne distinctive.
39. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompă la instalaţia care se încearcă vor fi
verificate hidraulic în prealabil.
40. Lucrătorilor care participă la încercările de presiune a conductelor li se va face înaintea
inceperii lucrului un instructaj în legătură cu:
a) aşezarea armăturilor şi flanşelor oarbe;
b) metodele de evacuare a aerului din instalaţii;
c) modul de mărire şi micşorare treptată a presiunii din instalaţii;
d) interzicerea executării de reparaţii într-o instalaţie care se găseşte sub presiune;
e) presiunea maximă admisă de normele tehnice în vigoare;
f) procedeele de ciocănire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;
g) interzicerea ciocănirii conductelor în locurile îmbinate prin ambutisare care se află sub
presiune.
41. Compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la încercarea cu aer comprimat a
conductelor se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 10 m de conducta care se încearcă.
42. Conductele de legătură dintre compresor şi conducta care se încearcă vor fi verificate în
prealabil prin presiune hidraulică.
43. În timpul încercării cu aer comprimat, sectoarele respective de conductă vor fi
supravegheate de conducatorul locului de munca.

6.16 LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime
 Inhalarea de praf sau substante toxice
84
 Electrocutare
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie :

1. Instalatiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificati si care sunt autorizati
intern.
2. Instalatiile electrice izolate aparent, cu conductori izolati si montati pe izolatori, se vor
executa la o inaltime de cel putin 2.5m deasupra solului si in locuri ferite de deteriorari
mecanice.
3. Inaltimea minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La
trecerea peste caile carosabile, distanta minima trebuie sa fie de 6m.
3. Distantele intre conductorii izolati sau alte obiecte neizolate si partile instalatiei legate de
pamant trebuie sa fie de cel putin 10 mm.
4. Conductorii neizolati nu sunt admisi in interiorul cladirilor.
5. In zonele unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea conductorilor in
timpul transportului si al montajului obiectelor voluminoase, folosirea conductorilor neizolati
este interzisa.
6. Locurile de intrare a conductorilor in fise sau la receptor trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive care sa apere conductorii de intindere sau rupere prin indoire.
7. In toate cazurile, intrerupatoarele vor avea carcase protectoare, confectionate din materiale
rezistente la foc si electroizolante. Intrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamant
sau la protectie ( de nul).
8. Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe conductori mobili ( pe snururi, cordoane etc.)
9. Legaturile conductorilor intre ei, cat si cu aparatele respective se vor executa in asa fel incat
sa prezinte aceeasi siguranta ca si cea a izolatiei.
10. Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice si lovituri.
11. Tablorile electrice de distributie amplasate in exterior ( pe stalpi, baraci, imobile) se vor
monta tinand seama de normele de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice,
prevazute cu usa si cheie.
12. Constructia cutiilor de protectie va fi executata astfel incat sa permita introducerea
conductorilor de jos in sus (pentru ca ploia sa nu patrunda in interior).
13. Toate cutiile metalice de protectie vor fi legate la pamant.
14. Lucrarile la tablourile de distributie se executa dupa ce partea respectiva din instalatie a fost
scosa de sub tensiune. Pentru a se preintampina o inchidere gresita a unui intrerupator deschis,
se pun la fiecare dintre cutitele mobile si contactele fixe garnituri electroizolante si se asaza pe
maner o placa avertizoare cu inscriptia “ Nu Inchideti. Se Lucreaza”
15. Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative,
electromotoare sau alte aparate si dispozitive consumatoare de energie electrica.
16. La tablourile de distributie cu acces prin spate, intrarea se va face printr-o usa cu cheie.
Daca tabloul este montat intr-o incapere separata pe dusumea se va amplasa un covor de
cauciuc sau un gratar de lemn uscat.
17. Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau innadirea lor fara a se completa
izolatia cu banda izolanta este interzisa.
18. Se interzice cu desavarsire folosirea capetelor de conductori in loc de fise la introducerea in
prize.
19. Este interzis a se pune in exploatare instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar
determina acest provizorat.

85
20. La executarea instalatiilor electrice interioare strapungerile de plansee din beton monolit se
vor executa numai de jos in sus, iar lucratorii vor putea ochelari de protectie contra prafului si
sfarmaturilor de beton.
21. Intrerupatoarele vor fi astfel instalate incat sa nu fie accesibile in acelasi timp cu robinete de
apa.

6.17 LUCRARI DE HIDROIZOLATII (membrana bituminoasa) si TERMOIZOLATII (vata


minerala, polistiren)

Riscuri identificate:

 Incendiu sau explozie


 Cadere de obiecte de la inaltime
 Cadere de la inaltime
 Inhalarea de praf sau substante toxice
 Electrocutare
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie :

1. Pentru executia lucrarilor de izolatii prin folosirea materialelor si substantelor care sunt de
natura conbustibila, inflamabila, exploziva sau toxica, in toate fazele de lucru elaborate prin
fisele tehnologice de executie, vor fi respectate obligatoriu masurile de prevenire si stingere a
incendiilor conform reglementarilor in vigoare.
2. La toate locurile de munca unde exista pericol de incendiu, in punctele de lucru sau de
depozitare a materialelor se vor asigura spatii libere pentru interventia formatiilor PSI.
3. La locurile de munca unde se utilizeaza materiale combustibile sau inflamabile se vor
depozita cantitati ce vor fi consumate in executie imediata si nu mai mult decat necesarul pentru
un schimb de lucru, cu respectarea sarcinii admisibile de incarcare a schelei sau platformei de
lucru.
4. Materialele usor inflamabile ( solventi organici, chituri, rasini, produse petroliere) nu se
depoziteaza in vase, deschise sau in apropierea locurilor de munca. Dupa golire, vasele se
umplu cu apa)
5. Toate depozitele destinate recipientilor pentru gaze trebuie sa aiba cel putin 3, 2 m inaltime cu
geamuri mate si trebuie sa nu creasca temperatura in interior peste 40 grade .
6. In timpul asezarii si fixarii elementelor de izolatie termica pe elemente de constructie aflate in
apropierea conductorilor electrici, se intrerupe alimentarea cu energie electrica in zona de lucru.
7. Este interzisa folosirea de butelii neomologate
8. Arzatorul pentru incalzirea foliilor pentru lipit trebuie sa aiba robinetul de reglaj in buna
stare de functionare.
9. Este interzisa lasarea deschisa a vreunui robinet in intervalul de pregatire a frontului de lucru
intre doua lipiri succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masa.
10. Butelia de gaz lichefiat se va amplsata la minimum 10m de punctul de lucru cu flacara
dechisa.
11. Este interzis fumatul si flacara dechisa in apropierea materialelor inflamabile care se
utilizeaza( adezivi si lichid PVC)
12. Lucrarile de izolatii prezentate nu se executa pe timp de ploaie, ceata, vant puternic sau
temperaturi sub +5 grade celsius.

86
6.18 LUCRARI DE AMENAJARE INCINTA (platforme, alei pietruite si asfaltate)

Riscuri identificate:

 Arsuri cu mixturi asfaltice


 Lovire cu particule improscate
 Inhalarea de praf sau substante toxice
 Ranire cu aer comprimat
 Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare

Masuri de prevenire si protectie:

1. Lucratorii care curata rosturile cu aer comprimat, vor lucra cu vantul in spate si vor fi echipati
cu manusi si ochelari de protectie.
2. Este interzis accesul la o distanta mai mica de 5 m. De punctul de lucru unde se executa
pavaj ori se curata rosturile.
3. Pentru conducerea aerului comprimat in rosturi se va folosi o teava de otel cu lungimea de
minimum 1,50 m.
4. Pornirea si oprirea compresorului si manevrarea robinetelor de la recipientii de aer comprimat
vor fi efectuate numai de mecanicul autorizat pentru acest utilaj.
5. Infundarea conductei cu materialul din rosturi va fi anuntata imediat mecanicului deservent
care va opri compresorul. Conducta se va desfunda numai dupa inchiderea robinetului de
admisie a aerului comprimat.
6. Legarea şi dezlegarea conductelor se executa numai dupa inchiderea robinetului de admisie
a aerului comprimat, fiind interzisa oprirea aerului prin indoirea furtunului.
7. Compresorul va fi amplasat in afara frontului de lucru si asigurat impotriva deplasarii
accidentale.

Mixturi asfaltice

1. Dirijarea autobasculantelor care descarca mixtura pe drum sau in buncarul repartizatorului se


va face de pe acostament, lucratorul ocupand o pozitie care sa nu fie in dreptul benei in curs de
descarcare.
1. Este interzisa urcarea muncitorilor in bena sau pe sasiul autobasculantelor pentru a curata
mixtura ramasa pe bena. Curatarea acestei mixturi se va face cu unelte cu coada lunga dupa ce
bena a fost coborata pe sasiu si dupa ce s-a asigurat ca soferul a luat cunostinta de interventiile
respective, pentru a nu efectua manevre cu autobasculanta.
2. In timpul descarcarii autobasculantei, lucratorii se vor indeparta de aceasta la o distanta
suficienta pentru prevenirea oricaror improscari.
3. Sculele utilizate la asternerea mixturii vor fi asezate in locuri special destinate, interzicandu-
se aruncarea lor la intamplare.
4. Cilindrii compresori vor fi dotati cu dispozitive care sa asigure executarea mecanizata a
acestei operaţiuni.
5. In timpul executarii operatiunilor pentru realizarea straturilor de mixturi asfaltice, lucratorii vor
ocupa o astfel de poziie incat sa nu inhaleze vaporii emanati de mixtura fierbinte.
6. Curatirea cu peria a suprafetelor se va face in directia vantului.
7. Este interzis a se introduce mana sau uneltele in snecul repartizatorului sau la transportul cu
palete in timpul functionarii.
87
6.19 FOLOSIREA DE SCULE SI DISPOZITIVE

Riscuri identificate:

 cadere de obiecte de la inaltime


 cadere de la inaltime
 improscarea de particule
 electrocutare
 cadere de la acelasi nivel, impiedicare

Masuri de prevenire si protectie:

Scule si unelte manuale

1. Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare trebuie să


fie în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.

2. Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele şi sculele din
dotare sunt în stare tehnică corespunzătoare.

3. Cele care nu corespund din punctul de vedere al securităţii muncii se vor scoate din uz,
repara (cele care se pot recondiţiona) sau casa.

4. Sculele şi uneltele de mână vor fi confecţionate conform standardelor în vigoare, din


materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută, fără a se permită deformări, fisuri sau
desprinderi de aşchii, bavuri.
5. Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi folosirea aceluiaşi
mâner la mai multe scule.
6. Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau
ştirbite, precum şi a uneltelor de mână cu improvizatii.
7. În timpul transportului, părţile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mână cu tăişuri,
vârfuri etc. vor fi protejate cu apărători sau teci adecvate.
8. Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul corect
în raport cu operaţia de executat.
9. Sculele si dispozitivele de taiat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-să nu fie degradate, cu crăpături sau ruginite;
-foarfecele pentru tăiat vor avea lamele strânse astfel încât să preseze una pe alta, fără joc în
axul de fixare;
-dălţile vor avea o lungime de cel puţin 150 mm şi vor fi bine ascuţite.

88
11. Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate - după caz - în dulapuri, lăzi, rastele sau
suporturi speciale şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile active
ale acestora.
12. Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile, schele,
tablouri electrice etc.
13. Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau
căderea de la înălţime.
14. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de
siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, in asa fel incat lucratorul să le aibă la
îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi
să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea cu uşurinţă.
15. Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate.
16. Nu vor fi utilizate chei care sunt tocite. Uneltele de impact trebuie să fie în stare bună de
utilizare. Uneltele din lemn nu trebuie să fie rupte si nu trebuie să aibă părti lipsă.
17. Angajatii trebuie să efectueze o verificare vizuală a uneltelor înainte de fiecare utilizare
pentru a se asigura că nu există conditii de lucru nesigure. În cazul în care acestea sunt uzate
sau rupte, uneltele nu vor fi utilizate si vor fi înlocuite.
18. Ochelarii sau alte protectii pentru ochi trebuie purtati de lucrătorii care utilizează sau se
află în apropierea unei unelte care ar putea să îi rănească prin schijele, praful sau alte
particule care ar putea sări în timpul lucrului.
19. Uneltele de impact cum ar fi ciocanele, dăltile etc.trebuie să aibă margini bine conturate si
nu vor fi utilizate dacă nu prezintă sigurantă.
20. Uneltele cu mânere din lemn care nu sunt bine fixate sau sunt sparte sau crăpate nu vor fi
utilizate până nu vor fi corectate aceste defecte.

Unelte actionate cu ajutorul combustibililor

21. Toate uneltele actionate cu ajutorul combustibililor trebuie închise în timpul alimentării,
reparatiei sau întretinerii.
22. Fumatul, chibriturile sau flăcările deschise sau alte surse similare de aprindere sunt interzise
în apropierea zonei în care se face alimentarea.
23. Orice unealtă actionată cu ajutorul unui combustibil care prezinta o scurgere în sistemul de
combustibil trebuie scoasă din uz imediat si reparată sau înlocuită înainte de a continua
utilizarea.
24. Atunci când aceste unelte trebuie utilizate în spatii închise sau lângă puturi, nise sau galerii,
trebuie să se ventilize aceste spatii pentru a nu permite formarea unei atmosfere periculoase.

Unelte electrice

25. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către muncitorii
însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei de montaj. Verificarea va urmări să constate
dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri,
deformaţii sau dezaxări.
89
26. Toate uneltele electrice trebuie să aibă o bună izolare si să fie testate si împământate.
Cele care nu respectă aceste cerinte vor fi reparate sau înlocuite.

27. Dispozitivele de sigurantă vor avea o functionare perfectă, nu vor fi deteriorate si nu vor fi
utilizate alte tipuri de apărători sau scuturi necorespunzătoare.

28. Echipamentele defecte vor fi scoase din functiune imediat.

29. Firele uneltelor electrice nu vor fi utilizate pentru a ridica sau a coborî aceste unelte.

30. Masinile de taiat, gaurit sau rectificat trebuie să aibă apărători bine fixate.

31. Se vor respecta distantele minime de siguranta dintre lucratori. (minim 1m)

32. Vor fi utilizate numai burghie adecvate materialelor care se prelucreaza.

33. Burghiele vor fi bine fixate pe corpul sculei si asigurate cu dispozitivele de siguranta din
dotarea sculelor.Nu se admite lucrul cu burghie tocite, incorect fixate si neasigurate.

34. Utilizarea unei roti atasate cu viteză maxima admisibila mai mică decât turatia nominala a
masinii de rectificat este strict interzisă.

35. Uneltele nu trebuie niciodată îndreptate spre o altă persoană, indiferent dacă sunt în priză
sau nu.
36. Uneltele trebuie conectate numai înainte de utilizare si nu trebuie lăsate nesupravegheate.
37. Uneltele nu trebuie niciodată utilizate lângă materiale explozive sau într-o atmosferă
explozibilă.
38. Elementele de fixare nu trebuie utilizate pe materiale dure sau casante, cum ar fi fonta,
cărămizile glazurate, otelul călit, blocurile de sticlă, etc.
39. Elementele de fixare nu trebuie utilizate pe materiale care pot fi usor penetrate, cu exceptia
cazurilor în care sunt protejate la iesire.
40. Roata abrazivă de la masinile de slefuit trebuie să aibă apărători de sigurantă. Masina
trebuie să aibă un joc care să nu depăsească 3mm. Rotile abrazive ttebuie verificate înainte de
montare.
41. Lăsati întotdeauna roata în pozitie de lucru. Stergeti roata la terminarea lucrului. Viteza rotii
trebuie să fie în concordantă cu viteza motorului.
42. Masinile de slefuit portabile trebuie să aibă apărători, carcase si/sau flanse de sigurantă, cu
exceptia cazului în care roata se află în totalitate în interior.

Unelte pneumatice

43. Numai persoanele special instruite vor utiliza aceste unelte.


44. Conductele flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului si presiunii de lucru,
iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice.
45. Uneltele cu percutie trebuie să fie prevăzute cu o clemă de sustinere pentru a împiedica
desfacerea în timpul utilizării.
90
46. Utilizarea aerului comprimat de mai mult de 30 PSI nu va fi permisă în scopuri de curătare.
(exceptie: curătarea formelor de beton si alte procese similare care sunt executate de personal
calificat).
47. Furtunele sub presiune cu deconectare rapidă, cuplajele si conectorii trebuie să fie
prevăzute cu dispozitive de sigurantă pentru prevenirea deconectării accidentale.
48. Toate furtunele trebuie echipate cu un dispozitiv de sigurantă la sursă sau la linia de
bransare pentru a reduce automat presiunea în cazul unei defectiuni a furtunului.
49. Furtunele nu vor fi folosite petru ridicarea sau coborârea uneltelor.

6.20 FOLOSIREA ECHIPAMENTELOR SI UTILAJELOR GRELE

Riscuri identificate:

 Strivire corpului de utilajele in miscare


 Cadere de la inaltime
 Improscarea cu materiale
 Cadere de la acelasi nivel , impiedicare

Masuri de prevenire si protectie:

1. La inceperea lucrului mecanicul deservent este obligat sa verifice:


a) functionarea si eficienta sistemului de franare;
b) functionarea sistemului de directie;
c) starea si pozitia scaunului si blocarea sa corespunzator sensului de deplasare a utilajului;
d) functionarea instalatiei de udare a tamburilor in cazul in care compacteaza mixturi asfaltice;
e) starea dispozitivelor de curatire a tamburilor.
2. Mecanicul deservent este obligat sa cunoasca si sa respecte regulile de circulatie si pe cele
de semnalizare ale punctului de lucru.
3. Manualele de utilizare ale producătorului si instructiunile de sigurantă trebuie să fie
întotdeauna la îndemâna operatorului.
4. Tabelele cu sarcinile de încărcare, vitezele recomandate de operare, avertizările sau alte
instructiuni similare vor fi afisate la vedere pentru a fi văzute de operator.
5. Este interzisa plecarea de pe loc fara o verificare, prin inconjurarea utilajului de catre
mecanic, pentru a constata ca nu exista pericol de a accidenta pe cineva. Este obligatoriu darea
unui semnal acustic inainte de plecarea de pe loc.
6. În apropierea utilajelor grele trebuie să existe si un stingător adecvat în stare de functionare,
sigilat si verificat.

91
7. Este interzis ca mecanicul sa paraseasca utilajul in mers sau stationat cu motorul in functiune.
In caz de parasire se va opri motorul si se va frana utilajul.
8. Geamurile trebuie să fie geamuri de sigurantă (securizate sau echivalentul acestora) si
trebuie să fie păstrate curate. Cele care sunt crăpate sau sparte trebuie înlocuite.
9. La utilajele si echipamentele prevazute centuri de sigurantă acestea trebuie utilizate de catre
operator în timpul manevrarii.
10. Este responsabilitatea operatorului de a se asigura că echipamentul nu este utilizat de
persoane neautorizate, cu exceptia cazului în care există locuri amenajate special pentru acest
lucru. Platformele nu vor fi utilizate pentru transportul personalului.
11. Toate utilajele grele trebuie să fie prevazute cu mijloace de semnalizare luminoasa si
sonora,inclusiv o alarmă pentru marsarier care să poată fi auzită. Fac exceptie vehiculele
utilizate pentru circulatia rutieră si vehiculele de până la 1 tonă care au o vedere bună în spate.
12. Temporar, un vehicul căruia nu îi functionează alarma poate fi utilizat în marsarier dacă
operatorul are o vedere clară în spate sau dacă utilizează un observator pentru a-l dirija.
13. Toate utilajele grele care sunt echipate cu aparate care pot fi ridicate si coborâte de la locul
operatorului trebuie lăsate în pozitie coborâtă înainte ca operatorul să părăsească postul de
lucru. Aceasta se aplică si pentru cazurile în care operatorul a terminat o sarcină si are de
asteptat o perioadă nedefinită de timp până la sarcina următoare.
14. Manetele de operare care controlează dispozitivele de încărcare/descărcare trebuie să fie
dotate cu un dispozitiv de blocare care să prevină operarea accidentală.
15. În timpul operatiunilor de întretinere sau reparatii ale oricărui utilaj sau echipament,
persoana care execută această lucrare trebuie mai întâi să se asigure că nimeni nu va încerca
din greseală să-l utilizeze.
16. In cazul cand este strict necesara interventia mecanicului sub utilaj pentru remedierea unor
defectiuni aparute in timpul lucrului, in primul rand se va opri motorul, apoi se va frana,
asigurandu-se cu pene sau traverse sub tamburi.
17. În timpul operatiunilor de întretinere sau reparatii ale oricărui utilaj sau echipament care se
execută cu capote, capace, cupe, lame deschise sau ridicate, acestea trebuie blocate fizic sau
sprijinite pentru a împiedica coborârea accidentală.
18. Operatorul sau persoana competentă desemnată trebuie să execute o verificare de
sigurantă a echipamentului care va fi utilizat, înainte de începerea fiecărui schimb.
19. Orice conditii care pun în pericol functionarea trebuie corectate înainte de a continua. Acest
lucru se aplică si evenimentelor care pot apare în timpul functionării.
20. Este interzisa deservirea utilajelor, masinilor, echipamentelor, instalatiilor si autovehiculelor,
persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani si care nu au fost testate medical, instruite si
verificate din punct de vedere al cunostintelor, si care nu poseda permis de conducere
corespunzator.
21. Este interzisa folosirea utilajelor, masinilor, echipamentelor, instalatiilor si autovehiculelor
pentru alte lucrari decat cele pentru care au fost construite. (conform cartilor tehnice si
manualelor de utilizare)
22. Este interzis mecanicilor deserventi de utilaje, masini, instalatii si autovehicule sa lucreze pe
acestea in stare de oboseala, bolnavi, sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor
contraindicate care diminueaza capacitatea de conducere.
23. Se interzice mecanicilor deserventi de utilaje, masini, instalatii, autovehicule ca in timpul
lucrului sa aiba alte preocupari ( citit, cantat, mancat, etc.), sa intretina discutii cu alte persoane
sau sa permita altor persoane manipularea comenzilor, conducerea utilajelor sau
autovehiculelor.
24. Discutiile de serviciu se vor purta numai cand utilajul sau autovehiculul sunt lasate in
stationare.

92
25. In tot timpul lucrului se va controla starea generala a masinii, indepartandu-se orice urma de
material sau lubrifiant din locurile unde, prin natura sa, instalatia electrica poate produce flama
sau scurtcircuit electric.
26. Conducatorii de autobetoniere, autobasculante, automacarale, autocamioane care executa
manevre de mers inapoi si intoarcere vor fi dirijati de catre piloti echipati cu bluze avertizoare,
fluier si fanion.
27. Se interzice conducatorilor de autobetoniere, autobasculante, automacarale, autocamioane
de a pune in miscare autovehiculul pana cand nu au in campul vizual pilotul, retras din zona
periculoasa.
28. Se interzice trecerea sau stationarea in raza de actiune a echipamentelor, a utilajelor,
masinilor si instalatiilor in timpul functionarii. Raza de acţiune va fi marcata si delimitata.
29. Este interzisa trecerea cu utilajele si mijloacele de transport peste conducte, cabluri,
furtunuri.
30. In caz de pericol de accidente, semnalul de oprire al utilajului se poate da de catre orice
persoana.
31. Este interzisa odihna sau servirea mesei, sub utilajele in stare de repaus sau in zona de
lucru a utilajelor in functiune.
32. Este interzis transportul persoanelor, a diferitelor obiecte sau marfuri, etc., pe utilajele de
constructii, cand utilajul nu este prevazut prin constructie in acest scop.
33. Este interzisa lasarea fara supraveghere sau parasirea utilajelor, masinilor si instalatiilor in
timpul functionarii acestora de catre mecanicii deserventi.
34. Se interzice punerea in functiune a utilajelor, masinilor si instalatiilor cand la acestea s-au
constatat defectiuni, mecanicii deserventi avand obligatia de a anunta seful ierarhic superior.
35. Se interzice pornirea si conducerea utilajelor de catre alte persoane decat mecanicul care le
deserveste.
36. Este interzisa exploatarea utilajelor de constructii care nu au montate toate aparatorile,
dispozitivele de siguranta si protectie, aparatele de semnalizare, masura si control in buna stare.
37. Sunt interzise urcarea si coborarea in si de pe utilaje, in timpul functionarii lor.
38. Este interzisa urcarea si coborarea mecanicilor deserventi, cat si a personalului tehnic de
verificare in timpul deplasarii utilajelor. De asemenea, este interzisa coborarea prin sarire.
39. Mecanicii deserventi de utilaje de sapat si nivelat, cand constata accidental la efectuarea
lucrarilor de excavatii anumite instalatii subterane, cum ar fi: cabluri electrice si telefonice,
conducte de apa, gaze, petrol, canalizari, etc., vor opri lucrul cu utilajul si vor anunta imediat
seful punctului de lucru, care va lua masuri de protectie si securitate.

40. Cabinele utilajelor, masinilor si instalatiilor vor fi dotate cu stergatoare de parbriz, oglinzi
retrovizoare, geamuri tip securit, sistem de incalzire pe timp friguros, extinctoare incarcate.

41. Aparatorile sau capacele de protectie vor fi prevazute cu dispozitive de zavorare, care sa
nu permita deschiderea sau demontarea acestora in timpul functionarii.

42. Este interzisa atingerea cu mana a subansamblurilor si partilor componente in timpul


functionarii utilajelor.

43. Sunt interzise interventiile la lama sau cutitul lamei buldozerelor daca lama nu a fost
asezata pe calaje.

93
44. Este interzisa folosirea utilajelor cu defectiuni sau cu improvizatii la instalatia hidraulica.
(legarea cu sarma a conductelor, eliminarea sau suntarea supapelor de siguranta etc.).

45. Se interzice deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul fara ca echipamentul de


lucru sa fie blocat. (carlige sau brate ale automacaralelor, cupe ale excavatoarelor si
incarcatoarelor, bene ridicate ale autobasculantelor etc.).

46. Este interzisa curatirea, udarea sau ungerea manuala a pieselor si componentelor in
timpul mersului.

47. Este interzis a se efectua alimentarea cu carburanti cu motorul pornit.

48. Este interzisa trecerea sau stationarea sub cupele incarcatoarelor in timpul functionarii.

49. La oprirea utilajului cupa va fi obligatoriu lasata pe sol.

50. Se interzice transportul de persoane in cupele incarcatoarelor.

51. Este interzis a se umbla la instalatiile hidraulice in timp ce motorul se afla in functiune si
pompa cuplata.

52. Este interzis mecanicului deservent al autoincarcatorului a executa operatii de incarcare in


autovehicule, atata timp cat in cabina acestora se afla persoane.
53. La terminarea programului de lucru toate utilajele si echipamentele vor fi parcate in locurile
stabilite de conducerea santierului, asigurate impotriva deplasarilor accidentale si incuiate.

6.21 MANIPULAREA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR GRELE

Riscuri identificate:
 inteparea si taierea mainilor
 prinderea mainilor in panourile articulate
 cadere de de la inaltime
 cadere de materiale pe maini sau picioare - strivire

Masuri de prevenire si protectie:

1. Operatiile de incarcare-descarcare a materialelor, instalatiilor si utilajelor se vor executa


numai in locuri special amenajate si nepericuloase.

2. Drumurile de acces la locurile de incarcare- descarcare, trebuie sa fie in stare de circulatie,


libere de orice obstacole, iar pe timp de iarna vor fi curatate de gheata si zapada si vor fi
94
acoperite cu material antiderapant. Se vor prevedea dupa caz, drenaje sau rigole pentru
scurgerea apelor freatice de suprafata, a apelor provenite din ploi, zapezi sau alte surse.

3. Operatiile de descarcare-incarcare, transport si manipulare se vor executa numai sub


conducerea si supravegherea sefilor de echipe incarcare- descarcare sau a inlocuitorilor
acestora, numiti prin decizie sau dispozitie scrisa de catre conducerea santierelor.

4. Conducatorul locului de munca va intocmi un program de lucru si va stabili in functie de


sarcinile ce trebuiesc manipulate, oamenii si utilajele necesare.

5. Toti muncitorii care participa la operatiunile de incarcare-descarcare, inclusiv sefii de


echipa si conducatorii locurilor de munca, care participa sau conduc aceste operatiuni, vor
purta in mod obligatoriu echipamentul de protectie (casca, palmare, masca, ochelari) si vor fi
dotati cu mijloace tehnice ajutatoare (cabluri, franghii de dirijare, dispozitive pentru legare de
sarcina).

6. Se interzice accesul persoanelor straine sau a personalului muncitor in santiere care nu au


nici o atributie la operatiile de incarcare- descarcare sau in suprafata considerata periculoasa.
Personalul care efectueaza operatiunea de incarcare- descarcare, va parasi in mod
obligatoiru suprafata periculoasa daca se folosesc macarale sau alte instalatii de ridicat.

7. Se va curata terenul pe care se efectueaza aceste operatii de toate obstacolele sau


obiectele ce ar putea impiedica operatiunea de incarcare- descarcare.

8. Terenul pe care se face miscarea sau manipularea sarcinilor, trebuie sa fie stabil si
rezistent, iar in cazul cand acesta este denivelat sau in panta se vor amenaja platforme
orizontale sau se va aduce terenul la forma orizontala.

9. In timpul deplasarii sarcinilor pe role sau grinzi, lungimea acestora va fi mai mare decat
lunginea sau latimea sarcinilor cu minim 30- 40 cm in fiecare parte. Manipularea acestor
sarcini se va face numai la comanda sefului de echipa sau a conducatorului locului de munca.

10. Alegerea cablurilor sau a franghiilor pentru legare si manipulare se va face in functie de
sarcina, iar in timpul tragerii muncitorii vor sta in afara zonei periculoase.

11. Incarcarea sau descarcarea materialului tubular (din mijloace auto) pana la un diametru
de Ø 6 ‘’ se poate face si manual cu ajutorul planului inclinat. Manevrarea materialului tubular
pe acest plan se va face numai cu ajutorul unor franghii dimensionate in raport cu marimea

95
sarcinei si actionate de pe platforma din afara spatiului de rostogolire sau alunecare a tevilor.
Se interzice categoric stationarea de persoane in directia de alunecare a materialului tubular.
12 Asezarea materialului tubular se va face incepand cu diametrele mari si se va continua cu
diametrele mici. Macaragiul va refuza incarcarea tevii in mijloace de transport care nu sunt
echipate corespunzator pentru transportul materialului tubular.
13. Operatiile manuale de incarcare- descarcare si de transport materiale fara mijloace
ajutatoare (lise, carucioare etc.) se vor face numai pana la greutatea maxima de 25 de kg,
pentru o persoana.
14. Distantele de transport nu vor depasi 60 de metri.
15. Transportul recipientilor (tuburilor de oxigen, acetilena, butelii de gaz) se va face numai cu
ajutorul targilor sau al unor carucioare sau dispozitive speciale.
16. Transportul materialelor cu lungimi mari (tevi, tuburi etc) se poate face si manual
respectandu-se greutatile si distantele din prezentele instructiuni. Echipele vor fi formate din
cate cel putin doi oameni, iar asezarea sarcinilor se va face pe acelasi umar iar mersul in
acelasi pas.
17. Transportul materialelor cu ajutorul mijloacelor ajutatoare (lise, roabe, carucioare) este
permis numai pe teren drept. Se interzice transportul cu mijloace ajutatoare a instalatiilor sau
materialelor pe scari, trepte sau rampe de acces.
18. Se interzice categoric transportul de sarcini pe deasupra personalului muncitor.
19. La manevrarea sarcinilor aflate in apropierea stalpilor, peretilor, stivelor, instalatiilor nu este
permisa trecerea sau stationarea persoanelor intre macara sau dispozitivul de ridicat si aceste
constructii.
20. Se interzice folosirea macaralelor sau a mecanismelor de ridicat pentru târârea sarcinilor
pe sol, ridicarea sarcinilor intepenite sau inghetate. De asemenea este interzisa deplasarea
automacaralelor cu carligele târâte pe jos.
21. In atributiunile legatorilor de sarcina intra si urmatoarele obligatii :
- cunoasterea regulilor de verificare a dispozitivelor auxiliare pentru incarcat si descarcat
sarcini.
- cunoasterea si aplicarea codului de semnalizare la comenzile pe care le da macaragiul.
- sa foloseasca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive inscriptionate
cu sarcinile maxime admise, inscrise vizibil pe o placa sau pe un inel si sa nu lege sarcini a
caror greutate depaseste sarcina maxima admisa sau sarcinile respective.
- sa nu utilizeze dispozitivele sau organele auxiliare de legat care nu sunt inscriptionate si in
evidenta unitatii unde lucreaza.
- sa nu lege sarcini aderente la sol, la pereti sau legate de alte obiecte sau instalatii.
- sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzura peste limita admisa in
prescriptiile tehnice.
- sa execute corect legarea sarcinilor fara a incrucisa cablurile si sa se asigure ca sarcina este
echilibrata.

96
- sa se asigure ca atat cablurile cat si lanturile sunt intinse, nu formeaza noduri sau ochiuri si
nu sunt rasucite.
- sa nu foloseasca lanturi sau cabluri innadite. Legarea obiectelor lungi sa se faca din cel putin
doua puncte pentru echilibru.
- sa interzica stationarea sau circulatia pe sub sarcina si sa nu permita transportarea acesteia
peste locurile de munca.
- sa poarte echipament de protectie si de lucru in stare buna (palmare, casca, centuri de
siguranta etc).
22. Locurile pentru depozitarea materialelor, confectiilor, utilajelor precum si caile de acces vor
fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor de suprafata, vor fi pietruite si vor fi curatate
de zapada pe timp de iarna.
23. Se interzice depozitarea dezordonata sau imprastierea materialelor, prefabricatelor,
confectiilor, utilajelor in depozite sau langa lucrarile de executie.
24. Materialele cu forme geometrice regulate precum si cele ambalate in lazi, saci, baloturi
care care nu sunt explosive, inflamabile, caustice, se vor depozita in stive sau in randuri
intreţesute care vor avea o inaltime de maxim 1,5 ori latura mica a bazei.
25. Materialul tubular se va stivui dupa dimensiuni (diametre) pe terenuri orizontale, special
amenajate, cu rampi din teava veche sau prefabricate, in stive cu inaltimea de maxim 1,5 metri.
26. Nu se admite desfacerea stivelor sau a gramezilor de alte materiale prin surpare (eliberand
unul din straturile de sustinere). Manevrarea materialelor se va face in ordine inversa stivuirii
lor.
27. Este interzisa sprijinirea materialelor lungi si grele (profile, tuburi, laminate, teava, material
lemnos etc) de pereti, schele, garduri, instalatii sau alte constructii civile sau industriale.
28. La depozitarea materialelor, prefabricatelor, instalatiilor, utilajelor se va tine seama de
urmatoarele masuri :
- la stivuirea materialului tubular de dimensiuni mari (tevi, stalpi) intre randuri se vor aseza
grinzi transversale, iar lateral fiecare rand se va fixa cu pene.
- piatra bruta, balastul nisipul, bolovanii, criblura etc se vor aseza in forma de pana sau trunchi
de piramida, avand inclinarea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural de cel mult un
metru.
- depozitarea produselor de balastiera se va face pe sorturi, despartite cu garduri din lemn sau
metalice dimensionate in mod corespuzator si cu spatii care sa permita accesul mijloacelor de
transport pentru incarcare- descarcare, folosirea lopetilor mecanice, fara pericol de accidente.
- cimentul vrac se va depozita in silozuri sau in buncare, iar in lipsa acestora in mod
exceptional, in magazii metalice sau din lemn bine inchise, ferite de umezeala si aerisite.
- in cazul in care depozitarea cimentului se va face in magazii, stratul de ciment nu va fi mai
mare de 1- 1,5 metri. Se vor monta ventilatoare dupa caz, iar muncitorii vor purta obligatoriu
echipamentul de protectie (masca, palmare, combinezoane inchise la gat si la maini).
- caramizile care nu se transporta in containere, se vor aseza in stive regulate, cu randuri
intreţesute si incrucisate (pe latime maxim 25 de randuri, iar pe muchie maxim 15 randuri).
- se va evita asezarea stivelor sau dispozitivelor de materiale, la o distanta mai mica de 8- 10
metri de marginea unor gropi sau sapaturi.
97
- materialele lemnoase provenite de la demontarea contructiilor, a scheletelor, cofrajelor, vor fi
stivuite si depozitate ca si cele noi, dupa scoaterea cuielor sau scoabelor din ele.
29. Blocurile de dimensiuni mari, grinzile, elemente de constructii prefabricate si metalice, etc
se vor aseza in stive cu inaltimea de cel mult 1,5 metri si cu sipci intre randuri.
30. Materialele marunte ambalate in lazi sau containere (saibe, nituri, suruburi, cuie) se vor
aseza in stive cu inaltimea de cel mult 1,0 metri. Se recomanda ca toate materialele marunte
sa fie trimise in zonele de lucru numai in lazi sau in containere special construite in acest sens.
31. Se recomanda ca depozitarea materialelor in vrac sa se faca in boxe special amenajate.
32. Manipularea materialelor in vrac se va incepe numai de la partea superioara. Se interzice
manipularea materialelor in vrac prin saparea la baza gramezii.

6.22 LUCRUL LA INALTIME

Riscuri identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime


 Cadere de la inaltime

Masuri de prevenire si protectie:

1. Lucrul la înaltime se va executa cu respectarea stricta a regulilor cuprinse în H.G. nr. 1146 /
2006 (cerinte minime de securitate pentru utilizarea echipamentelor de munca) si H.G. nr. 1091 /
2006 (cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca)
2. Lucrul la înaltime va fi permis numai lucratorilor special instruiti pentru aceasta activitate si
verificati medical "apt pentru lucru la înaltime".
Toti cei care lucreaza în conditiile lucrului la înaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor
purta echipament individual de protectie, specific eliminarii pericolului caderii în gol:
• casca de protectie;
• centura de siguranta
3. Lucrul la înaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct
de vedere tehnic si organizatoric astfel încât sa previna caderea de la înaltime a lucratorilor.
4. Lucrul la înaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. În functie de
complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru
supraveghere este conducatorul locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau
alta persoana desemnata, echivalenta ca functie.
5. Mijloacele de productie si utilajele folosite pentru lucru la înaltime trebuie sa aiba certificat de
conformitate si instructiunile de utilizare si întretinere sa fie perfect cunoscute de utilizatori.
6. Caderile de la înaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul
balustradelor de protectie solide, suficient de înalte si având cel putin o bordura, o mâna
curentasi protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
7. Lucrarile la înaltime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor
corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva, cum sunt balustradele,
platformele ori plasele de prindere.
98
8. În cazul în care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie
prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte
mijloace sigure de ancorare.
9. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si întretinute astfel încât sa se evite
prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
10. Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate,
protejate si utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.

11. Pentru executarea lucrarilor la înaltime, trebuie sa se tina seama de urmatoarele 3 principii
generale valabile si obligatorii:
a) Organizarea tehnologica prealabila a lucrarilor la înaltime prin realizarea tuturor conditiilor de
asigurare colective, în functie de specificul locului de munca, pentru toata durata de desfasurare
a lucrarilor.
b) Dotarea cu echipament individual de protectie în conformitate cu conditiile concrete ale
locului de munca, astfel sa fie asigurata securitatea executantului.
c) Obligativitatea instruirii, antrenarii si a utilizarii dotarilor colective si individuale,
corespunzatoare riscurilor locului de muncasi a lucrarilor respective

ÎNCADRAREA SI REPARTIZAREA LUCRATORILOR LA LOCUL DE MUNCA

1. Încadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul la înaltime se fac pe baza avizului medical
eliberat în urma unui examen medical, prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile
neuropsihice necesare lucrului la înaltime.
2. Avizul medical la încadrare se da numai de catre medicul de medicina muncii pe baza
examenelor clinice functionale si de laborator.
3. Persoana juridica ce angajeaza are obligatia de a preciza locul de munca la care va fi angajat
lucratorul pentru avizul medical. Lucratorii vor fi admisi pentru lucrari la înaltime numai daca au
viza medicala cu mentiunea expresa "apt pentru lucrul la înaltime", mentiune ce va fi înscrisa în
fisa de aptitudine a lucratorului.
4. Persoanele sub 18 ani si cei care au depasit vârsta de 55 ani nu vor fi admisi pentru lucrul la
înaltime.

DOTAREA CU ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EIP)

1. Toti cei care lucreaza în conditiile lucrului la înaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor
purta echipament individual de protectie, specific eliminarii pericolului caderii în gol.
2. Componenta echipamentului individual de protectie se va stabili si se va acorda în functie de
domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul conditiilor de muncasi
prevederile H.G. nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
3. Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si
certificate în conformitate cu standardele si normativele de echipamente de protectie în vigoare,
4. Echipamentul individual ce protectie specific eliminarii pericolului în gol trebuie suplimentat
de la caz la caz, cu echipament individual de protectie pentru combaterea riscurilor de
accidentare si îmbolnaviri profesionale, specific activitatilor desfasurate la înaltime.
5. Pentru lucrul la înaltime mica, echipamentul individual de protectie trebuie acordat în functie
de gradul de periculozitate al activitatii depuse si de conditiile concrete de munca.
6. Persoana juridica ce acorda echipament de protectie este obligata sa-l întretina perfecte
conditii de utilizare, prin pastrare, curatare si reparare corespunzatoare.

99
7. Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie pe timpul lucrului
precum si la accesul la si de la locul de muncasi sa-l pastreze în conditii bune de utilizare

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

1. Lucrul la înaltime este permis daca locul de munca a fost amenajat si dotat d.p.d.v. tehnic si
organizatoric astfel încât sa previna caderea de la înaltime a lucratorilor.
2. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la înaltime trebuie asigurat împotriva caderii
în gol a lucratorilor.
3. Lucrul la înaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. în functie de
complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru
supraveghere este conducatorul locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau
alta persoana desemnata, echivalenta ca functie.
4. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea activitatii trebuie sa
verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentarii si îmbolnavirii lucratorilor.
5. Locurile de munca amplasate la înaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca,
trebuie marcate si semnalizate atât ziua cât si noaptea, în conformitate cu standardele în
vigoare. Din zona de siguranta, se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi
afectate de eventualele caderi de obiecte de la înaltime.

ALEGEREA ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EIP)

1. Trebuie facuta luând în consideratie, în mod obligatoriu, situatia de lucru la înaltime,


echivalenta cu una din cele trei situatii în care EIP are rolul de:
- pozitionare a lucratorului în timpul lucrului;
- limitarea deplasarii lucratorului în directia sursei de accidentare prin cadere de la înaltime;
- pozitionarea si suspendarea lucratorului în timpul lucrului. EIP corespunzatoare situatiilor
susmentionate se utilizeaza numai pentru prevenirea accidentarii lucratorului prin cadere de la
înaltime.
2. Daca în cazul utilizarii EIP exista, în continuare, pericolul caderii în gol datorita unor factori
de risc ce nu pot fi eliminati, mijlocul individual de protectie trebuie obligatoriu completat cu
echipamentul individual de protectie pentru oprirea caderii.

UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EIP)

1. Este interzisa utilizarea EIP nestandardizate.


2. Este interzisa utilizarea EIP importate, daca acestea nu sunt certificate d.p.d.v. al securitatii si
sanatatii în munca.
3. Este interzisa înlocuirea de catre utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor
metalice ale EIP defecte precum si repararea acestora. Aceste operatii trebuie executate de
catre producatorii de EIP autorizati.
4. Utilizarea EIP trebuie sa se faca conform instructiunilor de utilizare emise de catre producator
si prevederilor acestei norme.
5. Este interzisa utilizarea EIP care nu sunt însotite de instructiuni de utilizare.
6. Indiferent de domeniul de activitate si de tipul EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau mobil)
trebuie sa fie astfel ales încât zona de prindere a lucratorului de acesta sa fie sub cota locului de
ancorare pe toata perioada lucrului.

100
7. Frânghiile de siguranta (frânghii, cabluri, lanturi) denumite si mijloace de legatura trebuie sa
aiba o lungime maxima desfasurata de 2 m.
8. Reglarea frânghiilor de siguranta se face astfel ca dupa petrecerea peste elementul de
constructie (stâlp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de
constructie sa fie de maximum 0,5 m.

CENTURA DE SIGURANTA

1. Pentru lucrul la înaltime, purtarea centurilor de siguranta si legarea frânghiei de siguranta de


un punct fix rezistent este obligatorie, daca masurile integrate de amenajare si dotare a locurilor
de munca nu elimina pericolul caderii în gol.
2. Daca în configuratia unui loc de munca amplasat la înaltime exista o zona în care pericolul
de cadere în gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta
împreuna cu frânghia de siguranta care vor împiedica accesul lucratorului în zona cu pericol, pe
perioada lucrului.
3. Centura de siguranta trebuie folosita fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc de
protectie prin suspendarea împotriva caderii în gol, fie ca mijloc de oprire a accesului într-o zona
periculoasa. Este interzis a se folosi centura pentru alte functii de protectie decât cele pentru
care a fost proiectata.
4. Lucratorii trebuie sa foloseasca centurile de siguranta si accesoriile lor numai în cadrul
lucrarilor pentru care au fost cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie sa le predea
conducatorului locului de munca.
5. Înainte si dupa utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie verificate în mod
obligatoriu. Prin examinarea cu atentie se verifica cusaturile, cordoanele, frânghiile, cârligele de
siguranta, niturile etc.
6. Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care:
• prezinta rupturi, pete, destramari, catarame defecte, rosaturi, ruginirea partilor metalice;
• au fost odata solicitate dinamic;
• au fost scurtate prin coasere (bucle).
7. Centurile de siguranta si frânghiile acestora (cordoane de legatura) trebuie pastrate la loc
uscat, fara umezeala sau temperaturi excesive, respectând instructiunile producatorului.

ZONE PERICULOASE

1. Daca locurile de munca includ zone periculoase în care, data fiind natura activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevazute, în masura în
care este posibil, cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati în aceste
zone.
2. Trebuie luate masuri corespunzatoare ( individuale sau colective) pentru a proteja lucratorii
care sunt autorizati sa patrunda în zonele periculoase.
3. Golurile din pereti amplasate la partea inferioara a acestora si care comunica spre exteriorul
constructiilor sau spre încaperi unde nu exista planseu continuu, se vor îngradi cu balustrade de
protectie provizorii.
4. Zonele periculoase trebuie marcate clar, semnalizate si împrejmuite.

UTILIZAREA SCHELELOR

IMPORTANT:

101
Nici o schelă nu va fi achiziţionată şi folosită, fără să aibă Declaraţie de conformitate a
producătorului !
Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta astfel:
• înainte de utilizarea lor;
• la intervale periodice;
• dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunerea la intemperii sau cutremure de
pamânt ori în alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. Schelele
mobile trebuie sa fie asigurate împotriva deplasarilor involuntare.
Fiecare schela trebuie sa fie verificata de o persoana competenta, pe baza unui checklist –
anexa 1.

Dispozitii specifice de utilizare a schelelor:

1. Fiecare schela si fiecare parte a acesteia va fi construita in baza unui proiect de schela, din
material corespunzator si cu o rezistenta corespunzatoare scopului initial.
2. Cheresteaua folosita pentru construirea schelelor din lemn va fi rezistenta si neprelucrata,
zgrunturoasa si fara alte defecte care sa ii afecteze rezistenta si durabilitatea.
3. Partile metalice care sunt folosite pentru construirea schelelor vor fi de buna calitate si in stare
buna, fara coroziuni sau alte defectiuni care ar putea afecta rezistenta materialului.
4. Toate schelele si platformele de lucru vor fi construite, schimbate si demontate de catre
personal competent si experimentat sub atenta supraveghere a unui supraveghetor competent.
5. Fiecare schela va fi intretinuta corespunzator si fiecare componenta a acesteia va fi fixata intr-
o pozitie sigura astfel incat sa previna desprinderea accidentala.
6. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate împotriva pericolului de alunecare
fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant. Suprafata de sprijin a
schelei trebuie sa aiba o capacitate portanta suficienta.
7. Baza (pamantul sau podeaua) pe care va fi pozitionata schela trebuie examinate cu atentie.
Daca este necear, trebuie sa se prevada consolidarea bazei pentru a se asigura ca nu se va
scufunda sau gauri sub greutatea schelei, incluzind aici si greutatea lucratorilor, echipamentelor
si materialelor.
8. Stabilitatea picioarelor de sustinere va fi asigurata:
-scufundand piciorul in pamant la o adancime suficienta; sau
-pozitionand piciorul pe o baza plata corespunzatoare, in asa fel incat sa se evite alunecarea.
-acolo unde schelele sunt construite pe suprafete solide precum betonul, mici placi de
cherestea pot fi folosite in locul planseelor pentru a preveni spargerea placilor de baza.
Nu se vor folosi materiale moi sau friabile (caramizi, bucati de BCA, bucati de PAL etc.)
9. Fiecare schela va fi ancorata corespunzator. Acolo unde este necesar, se va asigura un
contrafort sau traverse, pentru a asigura stabilitatea.
10. Schelele vor fi fixate cu ajutorul unor traverse centrale sau diagonale, sau cu ajutorul
amandurora, pentru a asigura componentele laterale verticale; traversele centrale vor avea
lungimea corespunzatoare astfel incat sa alinieze si sa impreuneze automat membrele verticale
pentru a asigura stabilitatea si rigiditatea schelei. Toate traversele de legatura vor fi executate in
conditii de siguranta.

102
11. Ramele sistemului schelei vor fi pozitionate una deasupra celeilalte cu suruburi fixatoare
pentru a asigura alinierea verticala corespunzatoare a picioarelor.
12. Toate schelele vor avea o bordura de 10 cm pentru a preveni caderea obiectelor.
13. Orice schela mobila sau orice schela ce poate fi mutata pe roti sau pe sina va fi:
-construita astfel incat sa se aiba in vedere stabilitatea, si daca este necesar pentru stabilitatea
ei, se va plasa o greutate la baza;
- folosita pe o suprafata ferma si neteda, si nu pe o suprafata inclinata astefl incat sa se creeze
riscul instabilitatii schelei sau a incarcaturii de pe aceasta;
- ancorata in conditii de siguranta astfel incat sa se evite miscarea atunci cand o persoana
lucreaza pe schela;
- miscata numai prin impingerea bazei.
- franele se vor bloca atunci cand schela nu este in miscare.
- turnurile vor fi eliberate de persoane, materiale si instrumente inainte de a fi miscate.
14. Dimensiunea si forma podinelor trebuie sa fie adecvate lucrarilor care urmeaza a fi
executate si adaptate la sarcinile ce urmeaza a fi suportate. Ele trebuie sa permita lucrul si
circulatia lucratorilor într-o maniera sigura.
15. Podinele unei schele trebuie sa fie montate de asa maniera încât componentele sa nu poata
sa se deplaseze în cazul unei utilizari normale.
16. Nici un gol periculos nu trebuie sa existe intre componentele podinelor si dispozitivele
verticale de protectie împotriva caderii.
17. Toate schelele trebuie prevazute cu scari de acces.Sunt interzise urcarea si coborârea
lucratorilor direct pe podinile schelei prin agatare de stâlpi sau de legaturile diagonalelor schelei.
Urcarea si coborârea lucratorilor trebuie sa se faca pe scarile schelei.
18. Se interzice accesul lucratorilor pe schela direct din cladire prin golul usilor, ferestrelor sau
din logii si invers. In acest sens toate golurile care dau spre schela vor fi barate.
19. Atunci când schela nu este gata pentru întrebuintare, ea trebuie semnalizata corespunzator.

UTILIZAREA SCARILOR

Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect întretinute. Acestea trebuie sa fie
corect utilizate, în locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.

Dispozitii specifice de utilizare a scarilor:

1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asemenea maniera încât sa se asigure stabilitatea lor în
timpul utilizarii.
2. Scarile portabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil,
astfel incat. treptele sa ramâna în pozitie orizontala.
3. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie împiedicata în timpul utilizarii prin
fixarea sigurantei superioare sau inferioare a lonjeroanelor.
4. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera încât sa permita lucratorilor sa dispuna, în orice
moment, de o prindere cu mana si de un sprijin sigur.
5. În special daca o greutate trebuie transportata manual pe scara, aceasta nu trebuie sa
împiedice mentinerea unei prinderi cu mana sigure.

6.23 ALTE PREVEDERI


103
6.23.1 SECURITATE SI VANDALISM

1. Planificarea si organizarea unui program de securitate fac de obicei diferenta dintre lipsa de
control si furturile costisitoare. Un santier fără paznici, garduri, iluminare corespunzătoare
constituie o tintă usoară pentru hoti.
2. Înainte de inceperea si în timpul desfasurarii lucrarilor, Managerul de lucrare, trebuie să
organizeze paza santeirului, sa coopereze cu politia locală si cu pompierii. Acestia trebuie să fie
informati despre detaliile proiectului, programul de lucru, tipul de constructie, data de începere si
de încheiere a lucrarilor. De asemenea, trebuie să cunoască si numele responsabililor, numerele
de telefon si cum pot fi acestia contactati în timpul liber. Autoritătile trebuie să fie informate
despre paza santierului si trebuie incluse în proiectele de securitate.

6.23.2 SEMNALIZARE SI AVERTIZARE

6.23.2.1 Semne si interdictii


1. În cazul în care lucrătorii trebuie să desfasoare activitati in locuri învecinate cu drumuri
publice, trebuie să se monteze în prealabil semne si bariere pentru dirijarea traficului.
2. Se vor folosi semne si bariere adecvate pentru zonele de lucru ori de câte ori este nevoie
pentru a averiza conducatorii auto, pietonii si angajatii din vecinătate despre riscurile potentiale.

6.23.2.2 Semnalizare (Controlul traficului)

1. Trebuie folosite indicatoare si semne standardizate, reflectorizante.


2. Persoanele care lucrează in zonele de circulatie trebuie să poarte veste de sigurantă
portocalii sau rosii. Vesta trebuie să fie prevazuta cu elemente reflectorizante.
3. Semnalizarea cu fanioane trebuie să se facă prin folosirea unor fanioane reflectorizante
rosu/verde sau portocalii de 0,45m (minimum).
4. Persoanele care semnalizeaza cu fanioane trebuie să poata comunica tot timpul intre ele.

6.23.2.3 Goluri, guri de vizitare deschise si alte elemente similare

1. O echipă trebuie să aibă cel mult două guri de vizitare deschise în acelasi timp. Exceptie: Pot
fi deschise trei pentru scurte perioade de timp, pe perioada vizitelor unor persoane autorizate
(specialisti, proiectanti, reprezentantii beneficiarului sau ai consultantului).
2. Gurile de vizitare trebuie închise cu apărători metalice, semnalizate cu stegulete si benzi
avertizoare atunci când sunt deschise. Nu trebuie lăsate nesemnalizate sau neacoperite.
3. O gură de vizitare deschisă care nu este protejată trebuie să fie supravegheată în
permanentă.
4. În cazul în care mai multe guri de vizitare trebuie accesate periodic pe perioada zilei de lucru,
acestea vor fi acoperite cu capace de lemn.

6.23.2.4 Semnalizarea de prevenire a accidentelor

1. Semnele si simbolurile necesare pentru conditiile de pericol din santier trebuie să fie vizibile în
permanenta si nu vor fi îndepărtate sau acoperite decat dacă pericolul nu mai există.

2. Tipurile de semne includ:


104
 Semne pentru pericol
Vor fi utilizate atunci când pericolul există.

 Semne de prevenire
Vor fi utilizate pentru avertizare împotriva practicilor periculoase.

 Semne pentru instructiunile de sigurantă


Vor fi utilizate pentru a informa luratorii cu privire la masurile de siguranta esentiale pe care
trebuie sa la aiba in vedere in zona respectiva sau cand lucreaza cu echipamentul sau utilajul
respectiv.

 Semne de directionare
In afara semnelor pentru dirijarea traficului se pot utiliza si semne care sa indice directia in
care se afla diverse puncte de interes din incinta santierului (depozite, birouri, toalete, diverse
zone de lucru). Este obligatoriu sa se indice, in toate zonele, directia catre punctul de prim
ajutor si cel mai apropiat pichet PSI.

 Semne pentru trafic


Zonele de circulatie vor fi prevazute cu semne pentru trafic în locurile periculoase.
Toate semnele de control al traficului vor fi conforme cu standardele si legislatia in vigoare.
Managerul de proiect impreuna cu Coordonatorul SSM vor stabili eventuale masuri suplimentare
privind semnalizarea.

 Pancarte de sigurantă - "În afara serviciului"


Aceste pancarte trebuie să fie folosite pentru orice tip de echipament, masină, untilaj, care
este in stare de nefunctionare, defect sau la care au loc interventii, revizii sau reparatii.

Se va asigura o protectie suplimentară angajatilor care trebuie să lucreze cu sau lângă


echipamente care au fost deconectate. Persoanele responsabile cu procesul de scoatere din
functiune vor răspunde si de afisarea cu pancarta “În afara serviciului” si asigurarea acestora
atunci când este nevoie. Pancarta trebuie datată, semnată si atasată la loc vizibil, in vecinatatea
întrerupătorului, contactului sau dispozitivului de pornire/actionare.

La terminarea interventiilor, persoanele care au pus anuntul sunt responsabile de indepărtarea


acestor anunturi si de deblocare. Dacă acele persoane nu sunt disponibile, seful echipei de lucru
poate desemna o persoană calificată pentru această sarcină si va anunta persoana însărcinată
initial despre aceasta. În ambele cazuri, persoana responsabilă trebuie să efectueze un control
vizual înainte de punerea în functiune.

105
LISTA VERIFICARE TESTARE SCHELA
Punct de lucru : FCC – Promenada Mall

Puncte verificate da nu ACŢIUNE / COMENTARII


Schela are certificat de conformitate X
Schela este construita pe cale de acces si semnalizata X
corespunzator
Toate picioarele(suportii)schelei au placi de fixare X
Sub fiecare picior(suport) al schelei exista cel putin o X
placa de lemn
X
106
Elementele de rezistenta ale schelei prezinta
deformatii/avarii vizibile
X
La nivelul de lucru exista balustrazi pe fiecare parte
exterioara?
X
Distanta intre schela si echipament(cladire)este mai
mare de 20 cm si are balustrada
X
La nivelul de lucru toata suprafata este acoperita cu
platforma
X
Platformele sunt fixate corespunzator
X
Platformele prezinta deformari sau avarii vizibile
Toate spatiile mai mari de 25 cm de la nivelul de lucru X
sunt acoperite
X
Distantele mai mari de 2 m intre nivele sunt ranforsate
(consolidate)
X
Schela are o inaltime mai mare de 8 m si este ancorata
corespunzator
X
Scarile folosite pentru acces prezinta avarii sau sunt
fixate necorespunzator

Schela a fost construita de SC ..........................................................................SRL

VERIFICAT la data de .........................


De catre. ...........................................................

SCHELA POATE / NU POATE FI FOLOSITA


Semnatura
.................................................................................................................................................................

REGULAMENT DE ŞANTIER

INTOCMIT:
MANAGER SISTEM INTEGRAT
Diplomat Inginer SORIN OVIDIU LUPU

107
CUPRINS
1 DISPOZIŢII GENERALE 3
2 SĂNĂTATE SI SECURITATE 3

21 Sala de mese
22 Vestiare si grupurile sanitare ale întreprinderilor
23 Băuturi
231 Băuturi alcoolice
232 Prezentarea la munca
24 Substanţe stupefiante
25 Fumatul 4
3 MEDICINA MUNCII
31 Fisa de aptitudini
32 Punctul de prim-ajutor
33 Conduita in caz de accident
4 PREVENIREA SI SECURITATEA MUNCII 5
41 întâmpinarea personalului
42 Dispoziţii de sănătate si securitate
43 Situaţia de pericol grav si iminent
44 Echipamentele de securitate
45 Echipamentele de lucru
46 Autorizarea personalului
47 Echipamente de protecţie colectiva si individuala
48 Circulaţia pe şantier
5 REGULI GENERALE DE DISCIPLINA 8
51 Materiale, materii, unelte si substanţe periculoase
52 Programul de lucru
53 Accesul si deplasarea in incinta şantierului
54 Parcarea autovehicolelor
6 SANCŢIUNI DISCIPLINARE 9
61 Definirea sancţiunilor
62 Tipul sancţiunilor
63 Hăituirea sexuala
64 Hăituirea morala
7 DIFUZAREA REGULAMENTULUI 11

1. DISPOZIŢII GENERALE

Prezentul document a fost stabilit in conformitate cu prevederile legislative


romaneşti dupa care a fost comunicat tuturor pesoanelor fizice sau juridice implicate.
Toate persoanele prezente pe şantier, indiferent de locul de munca in care se găsesc,
trebuie sa se conformeze legilor si textelor reglementare in vigoare, planului general de
sănătate si securitate precum si prezentului regulament.
108
In mod general, notele de servici pot completa sau preciza dispoziţiile acestui
regulament sau modalităţile sale de aplicare daca ele conţin prescripţii generale si
permanente pentru toti salariaţii in materie se sănătate si securitate precum si in materie de
disciplina.
In mod particular, notele de servici pot face obiectul unei comunicări specifice(se
adresează doar unor lucratori si numai pentru o anumita lucrare) si atunci acestea se aplica
direct.
In prezentul regulament prin angajator se intelege orice persoana juridica care
utilizează forţa de munca pentru realizarea lucrărilor contractate.

2. SĂNĂTATE SI SECURITATE

Fara a fi exonerat de răspunderi angajatorul prevenirea accidentelor de munca si a


îmbolnăvirilor profesionale implica conştientizarea din partea salariaţilor propri, dar si a
celor aparţinând altor angajatori, a riscurilor care exista la locul de munca, a respectării
regulilor al căror scop este reducerea si suprimarea accidentelor.
Toate persoanele prezente pe şantier trebuie sa se conformeze dispoziţiilor generale
prevăzute in legislaţie sau in normele interne, precum si celor prevăzute in prezentul
regulamentul de şantier.

2.1. Sali de mese


Dupa fiecare masa, angajatorul trebuie sa supravegheze la curăţarea locaţiei de
servire a mesei si la aşezarea echipamentelor care sunt instalate in aceasta.
Accesul in sala de mese este permis numai in intervalele fixate pentru servirea
mesei. Este interzisa servirea mesei la locul de munca sau in vestiare.
Cel care a amenajat sala de mese sau o are in administrare se ocupa direct si
nemijlocit de aceasta.

2.2. Vestiarele si grupurile sanitare ale întreprinderilor


Accesul la vestiare nu este permis decât la orele normale de venire si de plecare -
excepţie fac cazurile cand exista acordul conducerii.
Dulapurile-vestiare utilizate de către lucratori trebuie păstrate in stare ce curăţenie si
igiena (titularul va asigura curăţarea acestora cel puţin odată pe luna, sau de cate ori se
impune acest lucru).
Antreprenorul general(AG) va supraveghea folosirea corecta a instalaţiilor puse la
dispoziţie: dusuri, chiuvete, toalete, etc.
întreţinerea si curăţenia va fi asigurata de către fiecare angajator in parte. Coordonarea
acestei activităţi o va face AG.
Acest lucru nu exonerează de răspundere nici pe AG dar nici pe angajatorii cărora le-
a fost pus la dispoziţie un spaţiu sau teren pe care sa-si faca amenajările necesare.

2.3. Băuturile
2.3.1. Băuturile alcoolice
Introducerea si consumul oricărei băuturi alcoolice pe şantier este interzisa.

2.3.2. Prezentarea la munca


109
Este interzisa prezentarea la munca si rămânerea pe şantier a persoanelor aflate sub
influenta alcoolului sau a substanţelor stupefiante, halucinogene sau psihotropice.
Atunci cand se observa a stare anormala a unuia sau mai multor lucratori, aceştia vor
putea fi supuşi unei verificări prin testare "alcooltest" sau alte metode.

2.4. Substanţe stupefiante, halucinogene sau psihotropice


Introducerea, deţinerea, comercializarea sau consumul acestor substanţe este
interzisa in incinta şantierului.

2.5 Fumatul
Fumatul este interzis in spatiile comune, in barăci, magazii, sali de mese, precum si
in toate locurile unde acesta poate prezenta un risc sau exista un panou de interdicţie.
Respectând aceste reguli pot fi amenajate locuri speciale de fumat, care vor fi
semnalizate si dotate corespunzător. Cel care amenajeza locurile de fumat este obligat sa le
doteze corespunzător.

3. MEDICINA MUNCII

3.1.Fisa de aptitudini
Toti lucratorii care intervin pe şantier, prin grija angajatorului propriu, trebuie sa
posede un document eliberat de către medicul de medicina muncii din întreprinderea sa din
care sa reiasă in mod clar si fara echivoc ca sunt apti din punct de vedere medical
pentru exercitarea meseriei (ocupaţiei) in condiţiile specifice şantierului.
Acest lucru se refera si la controalele medicale specifice exercitării unor meserii ce
necesita o autorizare speciala.
Aceste documente trebuie sa fie valabile, atat ca data a eliberării cat si a riscurilor
care au fost luate in vedere la eliberarea lor.
Fiecare angajator va depune la biroul AG o lista, semnata si stampilata, a personalului
propriu,
prezent pe şantier dupa următorul tabel: _____________________________________
Angajator - date de confirmare de primire
identificare nr inreg. AG data primirii
nr nume / ocupaţia contract nr nr si data observaţii -
profesia de contract fisei de apt/inapt
prenume meseria munca de aptitudini pentru
munca
1 popescu ion zidar determina 1000 din 1435 din apt/inapt
ta expira 01.10.07 01.10.07
la pentru lucrul la
31.12.07 inalthne
• •• .... .... .... ....
n .... .... ....
semnătura si stampila angajatorului

Aceste liste vor fi actualizate ori de cate ori este nevoie de către angajator. Orice
abatere constatata va fi aspru sancţionată.
AG va păstra aceste liste in partida privind planul general de coordonare pe durata
efectuării lucrărilor in dosarul întreprinderii in cauza.

110
3.2. Punctul de prim-ajutor
Un punct de prim-ajutor va fi instalat in şantier, odată cu deschiderea lucrărilor.
Localizarea acestuia prin semnalizare si asigurarea dotării minime vor fi făcute prin grija
AG.
Dotarea si asigurarea serviciului de permanenta la punctul de prim-ajutor va fi
adaptata la numărul de persoane existente pe şantier in acel moment.
Chiar in cazul in care pe şantier se afla doar un singur angajator, punctul de prim-
ajutor va fi dotat cu cel puţin o trusa de prim-ajutor, un sistem de comunicare cu serviciul
local de urgenta si semnalizare corespunzătoare.
Fiecare angajator are obligaţia de a numi cel puţin o persoana, instruita
corespunzător, care sa poată acorda îngrijiri medicale pana la sosirea serviciului local de
urgenta.
Orice rănire, vătămare sau stare de indispoziţie trebuie semnalate imediat si acordate
îngrijirile medicale necesare.

3.3 Conduita in caz de accident


Orice accident, chiar si uşor, survenit cu ocazia sau in cursul muncii(inclusiv
accidentele de traseu) trebuie sa fie imediat comunicate de către cei care au cunoştinţa de
producerea lor următorilor :
- angajatorului propriu
- antrepenorului general
- coordonatorului cu sănătatea si
securitatea
Aceste comunicări nu înlocuiesc si nici nu se substituie obligaţiilor legale privind
comunicarea evenimentelor asa cum sunt ele prevăzute in HG 1425 / 2006, ci vin in
sprijinul acestora.

4. PREVENIREA SI SECURITATEA MUNCII

4.1. Primirea personalului


La intrarea pe şantier fiecare lucrator trebuie sa figureze pe lista de personal depusa
de angajator la AG, sa aiba fisa de instruire completata la zi, echipamentul individual de
protecţie general şantierului si pe cel specific desfăşurării activităţii proprii asupra sa
(acestea trebuie sa fie corepunzatoare, in stare buna, adaptate utilizatorului,etc).
Acesta va fi informat si va primi explicaţii privind:
- principalele riscuri prezente pe şantier si conduita care trebuie adoptata in caz de
incident sau de accident
-condiţiile, regulile si masurile de protecţie de ordin general si cele proprii locului de
munca condiţiile de acces si de circulaţie in şantier
- accesele spre locurile de munca si la amenajările sociale
- operaţiunile pe care le va executa pe şantier
La finalul întâmpinării, prin grija angajatorului propriu, acesta va fi instruit conform
prevederilor din HG 1425/2006 SECŢIUNEA a 4-a Instruirea periodică, iar acest
lucru va fi consemnat in fisa individuala de instruire.
Numai dupa îndeplinirea acestor obligaţii lucratorul isi poate începe activitatea pe
şantier.
Dovada îndeplinirii acestor obligaţii va fi pusa la dispoziţia AG si coordonatorului
cu sănătatea si securitatea pe şantier.
111
4.2. Dispoziţii de sănătate si securitate
Dispoziţiile de sănătate si securitate, de orice natura ar fi acestea,(scrise pe panouri,
foi, note, proceduri sau verbale primite pe cale ierarhica) trebuie respectate cu
scrupulozitate, mai ales cele referitoare la:
autorizarea lucrărilor - proceduri ce includ
permise speciale de lucru
- purtarea sau utilizarea echipamentelor speciale de protecţie obligatorii in anumite zone
ale şantierului sau pentru executarea anumitor lucrări
- privind accesul in anumite locuri sau localuri
AG este obligat sa folosească si sa completeze informarea personalului cu ordinele
de securitate aplicabile in îndeplinirea lucrărilor pe care le executa si sa controleze
respectarea lor.

4.3 Situaţia de pericol grav si iminent


Orice salariat sau grup de salariaţi, care are un motiv întemeiat sa aprecieze ca o
situaţie prezintă un pericol grav si iminent pentru viata sau sănătatea sa si a celorlalţi
lucratori, are dreptul de a se retrage imediat din acesta situaţie de lucru, asigurandu-se
înainte de plecare ca echipamentul de lucru ramane in siguranţa si nu creează un pericol
suplimentar.
Salariatul sau grupul de salariaţi vor împiedica accesul oricărei persoane in zona
vizata. AG, angajatorul propriu vor fi anunţaţi imediat.
Informaţiile referitoare sa situaţia de pericol grav si iminent vor fi consemnate in
scris in RC (registrul de coordonare).
Beneficiarul, Managerul de proiect, prin AG pot sista continuarea lucrărilor in
situaţia in care condiţiile de protecţie a sanatatii sau securităţii lucratorilor sunt
compromise.
Beneficiarul, Managerul de proiect pot face apel la lucratori pentru restabilirea
condiţiilor de munca in care sa fie asigurata protecţia sanatatii si securităţii lucratorilor.

4.4. Echipamente de securitate


Materialele si echipamentele de securitate trebuie sa fie instalate pe şantier, prin grija
AG (cele comune) sau prin răspunderea fiecărui angajator (cele proprii sau specifice).
Pentru riscurile generale ale şantierului acestea vor fi instalate de către AG, pentru
celelalte riscuri fiecare SC va instala echipamentele de securitate, utilizandu-se principiul
"cine creeza un risc ia si masurile de prevenire corespunzătoare".
Este interzisa utilizarea echipamentelor de securitate necorespunzatoare(incomplete,
defecte, greşit montate, inadecvate riscului analizat, etc).
Orice instalare sau dezinstalare de dispozitive de securitate poate fi efectuata numai
cu acordul AG, iar prin grija acestuia va fi comunicata si celorlalţi subcontractori

4.5. Echipamente de lucru


Fiecare angajator trebuie sa-si instruiască si sa verifice modul de utilizare a
materialelor si a echipamentelor, verificând in special ca acestea sa fie folosite conform
scopului pentru care au fost create.
Personalul nu este autorizat sa scoată din funcţiune, sa schimbe sau a deplaseze in
mod arbitrar dispozitivele de protecţie ale aparatelor, echipamentelor, instalaţiilor, etc.
Orice modificare, oprire a funcţionarii acestora sau funcţionare necorespunzatoare
trebuie adusa de îndată la cunoştinţa AG sau a angajatorului propriu.
112
4.6. Autorizarea personalului
Numai personalul autorizat poate utiliza sau solicita, in incinta şantierului,
echipamente, utilaje sau permisiunea de manipulare (coordonare, legare, ridicare,
deplasare, transport, coborâre, poziţionare, fixare, dezlegare) pentru conducerea cărora este
nevoie de o autorizare speciala sau un acord al AG sau al CSSM
Aceasta prevedere se aplica si pentru coordonatorul operaţiilor de incarcare-
descarcare (coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport, coborâre, poziţionare, fixare,
dezlegare) si pentru legatorii de sarcina sau coordonatorii acestora.
Fiecare angajator are obligaţia de a depune, sub semnătura, la biroul AG lista
personalului autorizat sa efectueze aceste operaţii si sa actualizeze lista ori de cate ori este
nevoie. Aceasta lista se depune înaintea începerii oricărei lucrări sau intervenţii.
Se va utiliza modelul de mai jos ;
Angajator - date de confirmare de primire AG
identificare
nr nume / ocupaţia autorizaţie observaţii - apt /
prenume inapt pentru
1 popescu ion macaragiu nr
data scadenta
... ,,, ... ••.
n ,,, ,,, Ml
semnătura si stampila angajatorului

4.7. Echipamente de protecţie colectiva si individuala


Angajatorul fiecărei întreprinderi ce lucrează pe şantier va avea ca sarcina sa
furnizeze echipamentele de protecţie colectiva impuse pentru activitatea sa.
Angajatorul fiecărei întreprinderi interveniente pe şantier va avea in sarcina sa
furnizeze echipamentele individuale de protecţie pentru el si pentru fiecare din salariaţii
sai.
Utilizarea echipamentelor individuale de protecţie este obligatorie pentru toate
persoanele care se deplasează sau intervin pe şantier.

4.8 Circulaţia pe şantier


Este interzis accesul in şantier a vehicolelor care nu sunt autorizate.
Circulaţia in interiorul şantierului se supune prevederilor din codul rutier cu
completările aduse privind stabilirea vitezei maxime de deplasare.
Regulile si viteza de deplasare pe şantier se stabilesc prin decizia scrisa a AG, pentru
fiecare faza de execuţie si sunt comunicate tuturor SC si semnalizate pe caile de circulaţie.
Este interzis accesul autovehicolelor personale in incinta şantierului.

5. REGULI GENERALE DE DISCIPLINA

Lucratorii sunt obligaţi sa se conformeze instrucţiunilor pe care le primesc de la


responsabilii ierarhici precum si ordinelor si dispoziţiilor aduse la cunoştinţa prin note de
serviciu sau prin consemne(verbale sau scrise).
Orice persoana prezenta pe şantier, indiferent de funcţia sa, este obligat sa respecte
prezentul regulament de şantier.
113
Este interzisa orice acţiune care ar tulbura ordinea si disciplina din şantier.
Acest lucru se refera si la :
- nerespectarea ordinelor privind asigurarea protecţiei sanatatii si securităţii
lucratorilor introducerea sau consumul de băuturi alcoolice pe şantier, precum si
prezentarea la munca sub influenta alcoolului
introducerea mărfurilor destinate comercializării
introducerea sau facilitarea accesului persoanelor care nu sunt autorizate sa
pătrundă pe teritoriul şantierului
- perturbarea desfăşurării activităţii, fara motiv sau fara autorizare, in afara de situaţia in
care se constata un risc la locul de munca
- rămânerea la locul de munca, fara autorizare, in afara orelor de program fixate prin
orarul şantierului
- părăsirea locului de munca, fara autorizare si fara un motiv justificat
- fumatul in alte locuri decât cele amenajate in acest sens
- realizarea de lucrări personale
- permiterea si dedarea la glume sau violente care pot provoca accidente sau daune
materiale
- insultele si ameninţările la adresa oricui, lipsa de respect fata de colegi si de şefii
ierarhici
- afişarea pe orice suport, inclusiv pe cel al videoterminalelor a imaginilor care sunt
împotriva bunelor moravuri absentele nemotivate
furtul de materiale sau împrumutul acestora fara autorizaţie
Prezenta lista nu are pretenţia de a fi completa, ea putând a fie modificata sau
completata ori de cate ori este nevoie.

5.1.Materiale, materii, unelte si substanţe periculoase


Toti salariaţii care efectuează o operaţie in care sunt expuşi substanţelor sau
preparatelor periculoase sunt obligaţi sa utilizeze si sa manipuleze aceste substanţe sau
preparate conform informaţiilor conţinute in documentaţii si conform instrucţiunilor date
de către sefi(angajatori).
Maşinile, uneltele, aparatele, materialele, substanţele periculoase ce aparţin
întreprinderii nu pot fi folosite de către lucratori in interes personal.

5.2 Programul de lucru


Orarele de lucru sunt stabilite de către AG, comunicate SC precum si tuturor
lucratorilor, prin angajatorii proprii. Răspunderea comunicării si a asigurării prezentei cade
in sarcina fiecărui angajator pentru personalul propriu.
Fiecare salariat trebuie sa fie la postul sau, in ţinuta de lucru, la orele fixate pentru
începerea si încheierea activităţii.

5.3. Accesul si deplasarea in incinta şantierului


Lucratorii nu au acces in incinta şantierului decât pentru executarea obligaţiilor
privitoare la sarcina de munca.
Intrarea si ieşirea lucratorilor se face urmând itinerariile stabilite si doar prin porţile
prevăzute acestui scop.
La intrarea in şantier toti lucratorii sunt obligaţi sa-si decline identitatea.
Este cu desăvârşire interzisa deplasarea lucratorilor in alta zona a şantierului, fara
acordul şefului ierarhic.
Este interzisa scoaterea de materiale si de documente fara acordul proprietarului si
fara un document de insotire(bon de ieşire).
114
AG poate efectua controale la intrarea si la ieşirea din incinta şantierului, solicitând
lucratorilor sa prezinte conţinutul bunurilor.
Lucratorii având dreptul de a refuza, AG isi rezerva dreptul de a anunţa politia
comunitara.

5.4. Parcarea autovehicolelor


Accesul si parcarea autovehicolelor personale in incinta şantierului este interzisa, in
afara situaţiilor bine justificate si numai dupa obţinerea unei aprobări scrise din partea AG.
Orice dauna ivita la autovehicolele personale (zgarieturi, lovituri, flirturi, etc) ii
privesc numai pe proprietarii acestora.

6. SANCŢIUNI DISCIPLINARE

Disciplina pe şantier este formata din ansamblul regulilor care au ca subiect


organizarea colectiva a muncii si organizarea vieţii colective dupa cum au fost definite mai
sus.
Atunci cand acestea imbraca un caracter permanent aceste reguli sunt constituite din
dispoziţiile prezentului regulament si completările sale.
Ele pot sa rezulte si din notele de serviciu(speciale sau punctuale) atunci cand sunt
destinate sa fixeze masuri lipsite de caracter general sau permanent.
Faptele si comportamentele greşite, care contravin prevederilor din prezentul
regulament, trebuie corectate si luate masuri ca acestea s nu se mai repete.
Aceste prevederi specifice sunt completate, fara a fi nevoie de prezentarea lor, de
obligaţiile prevăzute in legislaţia privind asigurarea sanatatii si securităţii lucratorilor
aplicabila in România, precum si a altor reglementari generale.

6.1. Definirea sancţiunilor


Constituie sancţiune orice măsura, alta decât observaţiile verbale, luata de către AG,
CSSr, SC, sau de orice alta peroana autorizata, ca urmare a aprecierii ca si greşit a unui
comportament al unui lucrator, fara ca aceasta măsura sa afecteze imediat sau nu prezenta
lucratorului sau SC pe şantier.
Sancţiunile impuse de prezentele dispoziţii sunt cele susceptibile de a interveni in
cazul in care un lucrator isi incalca îndatoririle.
In cazul in care se constata ca un SC, aflat in cunoştinţa de cauza privind încălcarea
prezentelor dispoziţii de către un lucrator al sau, nu ia masurile corespunzătoare acestea pot
fi luate de către AG.
Dispoziţia AG va privi direct si sancţionarea SC, lucru care va fi consemnat
obligatoriu si in registrul jurnal de coordonare. Sancţionarea SC este de natura
materiala(financiara). Fiecare abatere va fi sancţionată si va fi dedusa din decontarea lunara
intre parti.
In caz de recidiva SC poate fi sancţionat cu suspendarea pe o perioda de timp(pana
la luarea masurilor corective) sau definitiv a intervenţiei in şantier. Acest lucru nu il
exonerează de îndeplinirea obligaţiilor contractuale fata de AG.
Orice înlocuire sau întârziere cade in sarcina si/sau in răspunderea SC, acesta(SC) nu
poate apela la faptul ca unui lucrator sau utilaj (echipament) al sau ia fost interzis accesul
in şantier pentru a obţine un nou termen de realizare sau un alt pret al lucrării.
Acestea pot fi referitoare la :
încălcarea regulilor de disciplina
încălcarea regulilor de sănătate si securitate
115
Aceste masuri nu au caracterul de sancţiune asa cum sunt ele prevăzute in Codul
Muncii. Aceste masuri subliniază raporturile contractuale intre AG, subcontractori sau alti
lucratori sau intervenienti.

6.2. Tipul sancţiunilor


In caz de încălcare a unei prescripţii a prezentului regulament de santier (sau a
notelor de serviciu sau a ordinelor de aplicare) beneficiarul, managerul de proiect, AG pot
aplica sau solicita aplicarea uneia din următoarele sancţiuni:
- avertisment scris
- interzicerea accesului persoanei vizate pe şantier
- amendarea SC
- suspendarea activităţii SC
- sistarea activităţii SC
Aceste masuri pot fi asociate si cu sancţiuni financiare asupra angajatorului (SC
vizata).

6.3. Hărţuirea sexuala


Nici un salariat nu poate face obiectul unei sancţiuni sau concedieri pentru ca ar fi
fost agresat sau hărţuit de către o alta persoana in scopul de a obţine favoruri de natura
sexuala in folosul sau sau al altei persoane.
Nici un lucrator nu poate fi sancţionat sau concediat pentru ca a fost martor sau a
relatat intrigi definite la alineatul precedent.
Este pasibila de sancţiune disciplinara, orice persoana care in exerciţiul funcţiunii s-a
dedat la asemenea acte.

6.4. Hărţuirea morala


Este interzisa hărţuirea morala.
Nici un salariat nu trebuie sa suporte intrigi de hăituire morala care au ca obiect sau
ca si efect o degradare a condiţiilor de munca susceptibile sa aducă o atingere a drepturilor
sale, a demnităţii sale, sa-i altereze sănătatea fizica si mentala sau sa-i compromită viitorul
profesional.
Nici un salariat nu poate fi sancţionat, concediat sau sa faca obiectul unei masuri
discrimatorii directe sau indirecte fiindcă a fost supus sau a refuzat sa se supună actelor de
hăituire morala, sau pentru ca a mărturisit s-au a relatat asemenea comportamente.

7. DIFUZAREA REGULAMENTULUI

Prezentul regulament este afişat pe şantier prin grija AG. Acesta este difuzat tuturor
pârtilor implicate tot prin grija AG.
AG trebuie sa fie in posesia dovezii ca procedura de luare la cunoştinţa a fost
îndeplinita.
Fiecare salariat are obligaţia sa observe ordinele si modificările care pot apărea
ulterior.
Orice modificare a prezentului regulament de şantier va fi adusa la cunostiinta tuturor
pârtilor interesate, in acelaşi mod ca si regulamentul iniţial.

116