Proiect Pomi

3.2.
1 Factorii pedologici
Conform datelor preluate de la Primăria Rădășeni, datorită mediului geografic de regiune
deluroasă în care sunt prezente solurile brun-roșcate de pădure, podzolice și argiloase, este
favorabil agriculturii dar în mod special pomiculturii.
Solurile de pe suprafețele plane sau slab înclinate și dominante, ca altitudine, sunt de tipul
cernozomoide, brune și cenușii de pădure uneori și hidromorfe. Pe versanți se găsesc soluri de
tipul celor de pe platou, cu diferite grade de eroziune.
Teritoriul bazinului pomicol Rădășeni este compus de către următoarele tipuri de sol:
 soluri cernoziomoide levigate, care prezintă fertilitate ridicată;
 soluri brune de pădure, ce au fertilitate mijlocie;
 soluri cenușii de pădure, cu fertilitate bună și foarte buna ;
 soluri aluviale si coluviale.
5% 6%
35%
17%
hidrosoluri
antrisoluri
18% luvisoluri
19%
protisoluri
cambisoluri
cemisoluri
Figura 3.3 Clasele de soluri din comuna Radaseni

(STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI RADAȘENI PENTRU
PERIOADA 2014-2020)
3.2.2 Vegetația și fauna

Zona Rădășeni se caracterizează printr-o faună bogată și o varietate deosebită de genuri și
specii, determinată de relieful colinar al comunei care a permis extinderea pădurilor de foioase,
în special a fagului (Fagus sylvatica) și în mica măsura a stejarului (Quercus robur).
Pădurile din lunca Moldovei sunt situate pe ostroavele formate de râu și sunt constituite
din plop (Populus spp.), salcie (Salix spp.) și arin (Alnus spp.). Subarboretul este reprezentat prin
8
ulm (Ulmus spp.), sânger (Cornus sanguinea), mur (Rubus fruticosus) iar in locuri mai umede
socul (Sambucus nigra).La marginea pădurilor crește măceșul (Rosa canina) și păducelul
(Crataegus monogyna). Pajistile sunt folosite în special ca pășune, mai rar ca fânețe.
3.2.3 Factorii climatici

Printre factorii determinanți în reușita unei culturi este necesară cunoaștere tuturor
elementelor și a fenomenelor meteorologice pe o perioadă de timp cât mai îndelungată. Prin
cunoașterea datelor climaterice, se poate efectua zonarea exactă a culturilor, se pot stabili
soiurile, hibrizii și portaltoii corespunzători zonei respective, adaptarea unei agrotehnici, etc.
Este necesar a fi cunoscute date ce țin de: temperaturi, precipțiile atmosferice, regimul
eolian, umiditatea aerului, gradul de acoperire al cerului cu nori și perioada de strălucire a
soarelui.
Condițiile climatice favorabile duc la prosperitatea plantațiilor însă trebuie luați în calcul
și factorii de risc: înghețurile, seceta, cantitățile prea mari de precipitații, grindina, etc. de aceea
studiul în vederea zonării culturilor este o lucrare amplă, de o importanță deosebită.
 Regimul termic:
Reprezintă pricipalul factor care caracterizează clima deoarece influnențează toți ceilalți
parametri, prin variabilitatea pe care o prezintă anual. Variabilitatea temperaturii este datorată
mai multor factori de influență cum ar fi intensitatea radiației solare, nebulozitate, altitudine, ș.a.
Temperatura are o importanță deosebită în procesele fiziologice ale plantelor cum ar fi
respirația și transpirația, procese absolut necesare în timpul perioadei de vegetație.
Așa cum este specific zonelor de podiș, din care face parte și comuna Rădășeni, clima
este temperat-continentală, caracteristice fiind iernile geroase și verile calde. În a doua jumătate a
ultimului secol, media temperaturilor a fost de 8,3° C iar media precipitațiilor de 708,6 mm.
Temperatura maximă absoluta a inregistrat valoare de 37°C in 17 aug 1909 iar minima
absoulta de -39°C in 24 ian 1950;
În ultimii 10 ani, temperatura minimă absolută a fost de -28°C (anul 2010) iar media
maximă absolută +38°C (anul 2012)
Temperaturile din primăvară (lunile matie și aprilie) sunt de cuprinse între 1,5-9°C,
acest lucru fiind favorabil pentru pomi deoarece înflorirea este mai târzie astfel înghețurile și
brumele târzii sunt evitate.
9
Seceta din timpul verii apare rar și în perioade scurte. Pericolele cele mai mari din această
perioadă le constituie aversele de ploaie care conduc la eroziunea terenurilor aflate în pantă și de
cele mai multe ori sunt însoțite de grindină, care conduce la pierderi semnificative.
 Regimul pluviometric:
Este reprezentat de precipitațiile atmosferice care constituie alături de temperatură, un
element climatic foarte important, ambele influențând în totalitate mecanismele de creștere și
dezvoltare ale plantelor. Precipitațiile reprezintă orice formă de agregare a vaporilor de apă care
este cedată din nori. Acestea se află intr-o schimbare continuă , variațiile fiind diferite în
perioada unei zile și al unui an. Influențele cele mai mari asupra precipitațiilor le au dinamica
maselor de aer, relieful și alți factori fizico-geografici.
Anual, în comuna Rădășeni se înregistrează este de 632 mm, fiind o medie caracteristică
zonei, unde se valorile normale sunt cuprinse între 600-700 mm.La începutul verii (mai-iunie) se
înregistrează cele mai mari cantități de precipitații de peste 280 mm și cele mai mici iarna
(ianuarie-februarie) până în 55 mm. Ploile torențiale apar de 5-10 ori pe an și au frecvența cea
mai mare vara, ocazional primăvara și foarte rar toamna.Acestea au intensități de 2-
4mm/minut.Pe data de 30 mai 1955 a avut loc cea mai puternică ploaie torențială cand intr-o oră
au căzut 64 mm precipitații cu o intensitate de 1,07 mm/minut.
Umiditatea atmosferică relativă reprezintă cantitatea de vapori de apă existentă în aer și
variază în funcție de : temperatură, nebulozitate, presiune atmosferică, etc. Importanța acesteia
rezultă din faptul că influențează formarea de nori și apariția de precipitații și că are efect direct
asupra procesului de transpirație al plantelor.
Umiditatea anuală are o medie de 76%. Maximul umidității relative este atins în luna
decembrie (83%) iar minimul în luna mai.
Bruma și inghețul apar de obicei din în ultima parte a lunii septembrie, având o frecvență
de 35-40% si dispar în luna aprilie. Bruma cea mai timpurie a fost la 6.09.1974 și cea mai târzie
la 25.05.1967.
10
 Regimul eolian
Intensitatea vântului și deplasarea
maselor de aer este diferită de la o zonă la
alta, influență asupra lor având factori
precum relieful, altitudinea, obstacolele
naturale sau antropogene.
După datele preluate de la S.C.D.P
Fălticeni, se observă că vântul dominant
bate din direcția N-V și are frecvențe de
peste 23,7%. Vânturile nord-vestice apar
numai în prima parte a anului, vara și
toamna vânturile dominante bat din
partea sud-estică, având frecvență Figura 3.4. Roza vânturilor în Fălticeni(1961-2012)
medie de peste 10%. (S.C.D.P.-Fălticeni)
Alte vânturi la fel de importante nu sunt prezente.
Viteza medie anuală a vânturilor este 3,8 m/s, iar calmul din ultimii ani are o medie
destul de mare, de peste 27%.
 Nebulozitatea
Nebulozitatea este un factor climatic ce reprezintă gradul de înnorare a bolții cerești.
Aceasta diferă diurn și sezonier, fiind în funcție de anotimp. Importanța acestui factor rezultă
din efectul pe care îl are asupra temperaturii, a luminii și a umidității aerului. Se măsoară din
ochi, în zecimi. Astfel în cazul în care pe cer apar doar urme de nori,
În zona Fălticeni, nebulozitatea înregistrează o medie anuală de peste 6.5 și oscilează de
la 7,5 primăvara la 4,0 toamna iar media zilelor cu cer senin este de 53, frecvența cea mai mare
fiind în lunile august și septembrie iar media celor în care cerul este înnorat este de 120 de zile.
Durata de strălucire a soarelui se calculează în ore și este cuprinsă între 1700-2100.
Nivelul maxim de strălucire se înregistrează în lunile iulie ( cu 301 ore) și august (cu 281 ore) iar
nivelul minim se înregistrează iarna, în luna decembrie (62 ore) și ianuarie (52 ore).
Tabelele 3.1, 3.2 și 3.3 conțin datele climatice din anii 2012-2015. Urmează a fi
prezentate: temperaturile medii normale și cele înregistrate, lunare minime și maxime; suma
precipitațiilor normale și cele înregistrate, excedentul și deficitul; umiditatea atmosferică,
numarul de zile cu precipitații și fenomenele atmosferice deosebite.
11
CARACTERISTICILE CLIMATICE ALE ANULUI 2013-2014
Caracteristica Perioada Valoare anuală

climatică 2013 2012 Normală Realizată
IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC
Temperatura medie -4,0 -2,6 1,4 8,5 14,0 17,2 18,7 18,2 14,0 8,6 3,2 -1,2 8,0 -
normală-°C
Temperatura medie -2,8 -0,2 0,3 11,1 17,0 19,5 20,1 20,1 14,2 10,4 2,5 -4,4 - 9,0
înregistrată-°C
Temperatura maximă 10,5 9,0 12,5 30,0 30,5 30,5 33,0 32,0 25,5 28,0 15,5 12,5 - 33,0
lunară-°C
Temperatura minimă -18,5 -8,5 -12,0 -1,5 8,5 8,5 9,5 11,5 5,0 -1,0 -5,0 -16,5 - -18,5
lunară-°C
Suma precipitațiilor 25,8 24,4 25,4 53,5 86,2 102,1 105,7 85,6 43,4 30,1 33,3 30,7 646,1 -
normală-mm
Suma precipitațiilor 36,1 36,4 55,2 33,4 87,8 208,8 57,9 45,2 37,1 24,9 23,0 77,1 - 722,9
înregistrate-mm
Excedent precipitații- 10,3 12,0 29,8 - 1,6 106,7 - - - - - 46,4 - 76,8
mm
Deficit precipitații- - - - 20,1 - - 47,8 40,4 6,3 5,2 10,3 - - -
mm
Umiditate atmosferică 96 94 92 89 84 89 93 93 96 78 96 95 - 91
%
Număr zile cu 11 10 8 8 13 17 5 5 10 4 5 14 - 110
precipitații
Fenomene atmosferice - - - - - grindină grindină - - - - - - -
deosebite
Primul îngheț de toamnă: -1,0°C în aer la 31.10.2012

Ultimul îngheț de primăvară: -1,5°C în aer la 9.04.2013
Temperatura atmosferică cea mai ridicată: 33°C la 29.07.2013
Temperatura atmosferică cea mai scăzută: -18,5°C la 10.01.2013
12

climatică
normală-°C
Temperatura medie -1,0 -2,8 6,9 9,6 15,0 17,3 19,9 20,5 16,3 11,2 8,2 1,9 - 10,2
înregistrată-°C
lunară-°C
lunară-°C
normală-mm
înregistrate-mm
Excedent precipitații- 32,9 - 2,5 39,8 51,6 - 63,0 - - - - - - 24,5
mm
Deficit precipitații- - 19,9 - - - 40,6 - 42,0 13,4 17,7 1,1 30,7 - -
mm
Umiditate atmosferică 80 87 87 95 93 94 93 91 91 95 93 82 - 85
%
Număr zile cu 11 3 8 15 13 11 12 8 2 8 8 0 - 99
precipitații
Fenomene atmosferice - - - Ninsoare Brumă - - - Grindin Brumă - - - -
deosebite 11.04 6.05 ă 22.09 6.10

Ultimul îngheț de primăvară: -1°C la sol și -1,0°C în aer, la 06.15.2014
Temperatura atmosferică cea mai ridicată: 35,0°C la 14.08.2014
Temperatura atmosferică cea mai scăzută: -18,5°C la 2014
13

normală-°C
Temperatura medie -0,5 -0,05 4,8 7,3 16,2 19,9 23,4 22,7 17,6 8,8 3,6 0,5 - 10,3
înregistrată-°C
lunară-°C
lunară-°C
normală-mm
înregistrate-mm
Excedent precipitații- 41,6 - 27,6 - - - - - - 82,6 0,6 7,9 - -
mm
Deficit precipitații- - 2,1 - 7,1 61,5 49,6 77,4 54,6 11,0 - - - - 103,0
mm
Umiditate atmosferică 82 88 92,5 83,5 90,2 90,1 92,8 85,6 94,4 93,4 92,0 85,0 - 89,0
%
Număr zile cu 7 2 13 8 4 8 7 2 6 9 5 9 - 80,0
precipitații
Fenomene atmosferice - - - Ninsoare Grindină - - - - - - - - -
deosebite 3,6,21.04 25.05

Ultimul îngheț de primăvară: -1°C la sol și -1,0°C în aer 6.04.2015
Temperatura atmosferică cea mai ridicată: 36,0°C la 08.07;31.08 și 1.09.2015
Temperatura atmosferică cea mai scăzută: -21.0°C la 08.01.2015
14

Proiect Pomi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Pomi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.2.

Figura 3.3 Clasele de soluri din comuna Radaseni

3.2.2 Vegetația și fauna

3.2.3 Factorii climatici

Caracteristica Perioada Valoare anuală

Primul îngheț de toamnă: -1,0°C în aer la 31.10.2012

Caracteristica Perioada Valoare anuală

Primul îngheț de toamnă: -1,0°C în aer la 06.10.2013

Caracteristica Perioada Valoare anuală

Primul îngheț de toamnă: -2,0°C în aer la 24.10.2014

S-ar putea să vă placă și