 Numele, prenumele şi afilierea autorului:

 Destinaţia / scopul raportului:

I. Istoricul cazului
A. Date de identificare: Sonia are 17 ani, provine dintr-o familie dezorganizată, în
prezent locuieşte împreună cu mama sa, tatăl sau a decedat în urmă cu un an.
Provine din mediul urban.
B. Acuze principale: se prezintă la cabinet însoţită de mamă, pe motiv de refuz şcolar
de aproximativ 3 luni.
C. Istoricul tulburării prezente: Sonia urmează cursurile la liceul de elită al oraşului.
Până în urmă cu un an şi jumătate (perioada de debut a bolii tatălui ) era o eleva
silitoare căreia îi plăcea să înveţe şi să meargă la scoală. De asemenea îi plăcea să
citească foarte mult. Declinul său şcolar s-a accentuat după decesul tatălui
refuzând să mai frecventeze şcoala. A început să aibă conflicte repetate cu mama
sa, aflată pentru prima oară în situaţia de a conduce familia şi cu profesorii de la
clasă . Toate aceste conflicte repetate precum şi lipsa motivării au condus la
repetarea anului şcolar şi integrarea într-un anturaj dubios. În ciuda insistenţelor
mamei, a profesorilor, a foştilor colegi, situaţia s-a agravat, absenteismului şcolar
adăugându-i-se fuga repetată de acasă. Singurele tentative de reluare a activităţii
şcolare s-au produs în urma şantajului iniţiat de mamă ,,dacă mergi la şcoală o să-ţi
cumpăr calculatorul pe care ţi-l doreşti,, dar acestea au eşuat în scurt timp .În
ultimele trei luni nu a frecventat deloc şcoala.
D. Istoric psihiatric: fobie şcolară asociată cu izolare socială, iritabilitate, ideaţie
depresivă
E. Istoric personal şi social: Sonia este singurul copil la părinţi Relaţia pe care a avut-
o cu tatăl a fost foarte buna, acesta susţinând-o mereu în momentele dificile. A fost
pentru Sonia singura persoană pe care a admirat-o şi respectat-o necondiţionat,
fiind de asemenea şi un model de reuşită profesională (profesor universitar)
Pierderea sistemelor morale de referinţa prin decesul tatălui au avut un impact
puternic asupra Soniei. Relaţia pe care o are cu mama este deficitară, fata este
conştientă de eforturile şi de suferinţa mamei dar nu suportă sfaturile ,,depăşite,,
ale acesteia şi amestecul în viaţa sa. Sonia o vede pe mama sa ca fiind ,,slabă şi
fară tărie,, ceea ce înseamnă că mama nu este un sistem moral de referinţă pentru
fată. Astfel a intrat într-un grup de ,, rockeri motociclişti care ştiu să se distreze şi
care în sfârşit o înţeleg pentru că sunt persoane mature capabile să poarte o
discuţie normală spre deosebire de colegii săi, etichetaţi drept puştani fricoşi
interesaţi de jocuri pe calculator şi fotbal,, astfel s-a realizat transferul sistemelor
morale de referinţă
F. Istoric medical :Nu avea nici un fel de probleme medicale care să-i influenţeze
funcţionarea psihică.
G. Status mintal: Este bine orientată tempo-spaţial cu dispoziţii depresive.
H. Diagnostic DSM IV: desemnează dificultatea sau incapacitatea copilului/
adolescentului de a se duce la şcoală, acesta manifestând un tablou complex, care
include conduite de refuz, de inhibiţie şi izolare adesea puternic regresive. În
conformitate cu DSM IV refuzul frecventării şcolii poate fi diagnosticat fie ca
anxietate de separare, fie ca fobie simplă specifică. Termenul de fobie şcolară este
controversat deoarece fobia implică un stimul specific, dar şcoala reprezintă un
ansamblu de stimuli .
II. Formularea cazului
A. Factori precipitanţi: Decesul tatălui care era un sistem de referinţă pentru Sonia şi
de asemenea un punct de sprijin în momentele critice a precipitat şi menţinut starea
depresivă, care a fost un factor declanşator pentru fobia şcolară
B. Examinarea cogniţiilor şi comportamentelor actuale Ţinuta rebelă pe care a
adoptat-o limbajul intenţionat la limita obscenităţii, banalizarea situaţiilor dificile,
fuga de acasă şi refuzul de a participa la ore şi conflictele pe care le are cu mama şi
cu cei din afara ,,trupei de rockeri,, starea de iritabilitate continuă precum şi
tendinţele de izolare socială cu ideaţii depresive desemnează situaţia critică în care
se află Sonia. Crede că ştie ce face şi nu vrea să fie condusă de mama ale carei
sfaturi sunt depăşite
C. Examinarea longitudinală (evoluţia în timp) a cogniţiilor şi comportamentelor
:Sonia a crescut într-o familie cu un tată protector iar mama era mai absentă în
educarea fetei. Sarcina ei era să înveţe bine în timp ce tatăl îi asigura cele
necesare .Avea suficient timp să-si organizeze activităţile de învăţare. Astfel era o
elevă bună. Apare credinţa de a face totul la standarde înalte .Tatăl fiind un om cu
principii şi verticalitate care a şi reuşit profesional dar care este protectorul Soniei
apare credinţa ca o persoană puternica sa o ajute sa controleze situaţia ca să poată
să-şi atingă obiectivele. O altă credinţă centrală apare în momentul în care tatăl
decedează sistemul de referinţa cade iar Sonia transferă credinţele ei aspra cercului
de prieteni ,,rockeri,, pe care îi percepe ca oameni puternici care o pot ajuta
împrumutând de la acestea falsele credinţe despre viaţă ,,nimic nu are sens ,,
D. Aspecte pozitive ale subiectului: Sonia este o persoana inteligentă, cu o sănătate
fizică bună. Iubeşte arta, cărţile şi muzica. De asemenea îi place să scrie poezii,
pasiune pe care o avea şi tatăl ei.
E. Ipoteza de lucru: Sonia a dezvoltat fobie şcolară în urma depresiei pe care a avut-o
în urma decesului tatălui său, care era un sistem de referinţă pentru fată. Pierzând
sistemul de referinţă s-a precipitat ideaţia depresivă care a avut ca consecinţă
majoră refuzul şcolar ca fază incipientă a fobiei şcolare. Hiperactivitatea
sistemului nervos vegetativ, lipsa de asertivitate, şi de abilităţi sociale în relaţiile
interpersonale ar fi putut amplifica simptomatologia depresivă care devine factor
declanşator pentru fobia şcolară manifestându-se în fază incipientă ca refuz şcolar
şi comportament antisocial
III. Planul terapeutic
A. Listarea problemelor:- fobie şcolară, ideaţie depresivă, stimă de sine scăzută şi
asertivitate scăzută, abilităţi sociale deficitare.
B. Scopuri terapeutice:
Reducerea gândirii negative cu impact asupra ideaţiei depresive, stimularea
asertivităţii şi formarea abilităţii de rezolvare de probleme practice, îmbunătăţirea
abilităţilor sociale cu impact asupra trăsăturilor de personalitate dependentă.

C. Planificarea terapiei: Planul de tratament viza, în primă fază, diminuarea depresiei

subclinice ca motiv iniţial aş refuzlui şcolar. De asemenea ne-am planificat să
lucrăm asupra întăririi stimei de sine, diminuarea irascibilităţii şi îmbunătăţirea
abilităţilor sociale şi de rezolvare de probleme.
 Pentru diminuarea ideaţiei depresive se folosesc tehnici de restructurare
cognitivă pentru modificare gândurilor automate şi a credinţelor centrale (1)
,tehnici cognitive şi comportamentale (2) tehnici de relaxare pentru reducerea
activării fiziologice (3). Pentru creşterea stimei de sine şi îmbunătăţirea abilităţilor
sociale s-a utilizat training-ul pentru asertivitate (4)

IV. Evoluţia terapiei :

A. Relaţia terapeutică : S-a creat o alianţă activă între terapeut şi pacient. Ca
terapeut am furnizat explicaţii asupra dobândirii răspunsurilor şi a
comportamentlor inadaptate, menţinerea acestora, precum şi asupra tehnicilor
terapeutice într-un limbaj coerent, comprehensibil. De asemenea explicaţiile au
permis evidenţierea de relaţii cauzale (depresie-fobie şcolară), fapt ce a avut
consecinţă asupra nivelului general al anxietăţii, deoarece fuseseră trăite ca
invadatoare şi inexplicabile. Astfel s-a stimulat sentimentul controlului la pacientă
ceea ce a determinat o bună colaborare şi încrederea în terapeut. S-a ajuns la o
relaţie de parteneriat.
B. Procedura de intervenţie :
Tehnicile terapeutice s-au aplicat după cum urmează:
1. Pentru modificarea gândurilor automate, a interpretărilor catastrofale şi mai
târziu a credinţelor centrale, pacienta a fost învăţată tehnici de restructurare
cognitivă şi tehnici comportamentale. Aceste tehnici au ajutat-o pe pacientă să-şi
înţeleagă gândurile şi asumpţiile dezadaptive şi astfel să reducă ideaţia
depresivă.
2. Tehnicile cognitive s-au utilizat în scopul refocalizării atenţiei pacientei spre
alte activităţi cognitive în vederea întreruperii monologului interior de tip depresiv
iar tehnicile coportamentale au ca scop maximizarea angajării pacienţilor în
activităţi cu efecte pozitive asupra stării afective.
3. Tehnica de relaxare a avut efect asupra anxietăţii generale, deoarece reduce
activarea fiziologică.
4. Training-ul pentru asertivitate şi pentru îmbunătăţirea relatiilor sociale au fost
introduse pentru a- i îmbunătăţii relaţiile inerpersonale.
5. La sfârşitul acestor terapii s-a aplicat terapia de desensibilizare sistematică
pentru înlăturarea stimului fobogen şcoala.
C Obstacole în terapie : Atitudinea interiorizată a Soniei a fost un impediment în
desfăsurarea terapiei însă minor care a fost înlăturat prin tehnici comportamentale
de defocalizare.
D. Rezultate La sfârşitul celo 16 şedinţe ideaţiile depresive s-au diminuat
semnificativ.Asertivitatea Soniei precum şi abilităţile sale sociale s-au îmbunătăţit.
Relaţile cu mama sa au început să prindă un contur promiţător. Sonia a reluat
şcoala şi este hotărâtă să urmeze cursurile facultăţii de filologie.