Sunteți pe pagina 1din 2

După rolul pe care îl au în procesul de proiectare, exprimate prin relația:

1. Precizați care sunt elementele ce determină


dimensiunile pieselor.
fabricaţie, montaj şi control bazele se clasifică în
a) baze constructive; i  b  f  d
a) reglarea maşinii-unelte sau a sculei b) baze de montaj; Precizați care sunt semnificațiile mărimilor din relația
aşchietoare la dimensiune; c) baze de măsurare; prezentată.
b) lungimea trecerii; d) baze tehnologice Răspuns: εb reprezintă eroarea de bazare; εf – eroarea
c) dimensiunea sculei aşchietoare (cazul 16. Definiți baza constructivă. de fixare; εd – eroarea dispozitivului.
sculelor aşchietoare dimensionale, de Baza constructivă (B.c.) reprezintă totalitatea 34. Precizați elementele care influențează eroarea
exemplu: burghiul, lărgitorul, adâncitor, suprafeţelor, liniilor sau punctelor faţă de care se de fixare a piesei.
alezorul, broşa etc.). orientează, după calculele proiectantului, celelalte
2. Precizați clasificarea dimensiunilor din punct de elemente ale piesei.  deformația elastică a piesei
vedere al importanţei acestora. 17. Definiți baza de montaj. datorită forțelor de strângere
a) dimensiuni ce influenţează direct Baza de montaj (B.mt.) este suprafaţa piesei faţă de aplicate;
caracteristicile utilajelor (de exemplu, care se orientează celelalte suprafeţe ale pieselor  deformația dispozitivului de fixare;
diametrul cilindrului unei pompe); componente la realizarea montajului  deformația la contactul piesă –
b) dimensiuni ce formează lanţuri de 18. Definiți baza de măsurare a piesei.
element de fixare al dispozitivului.
dimensiuni; Baza de măsurare (B.măs.) a piesei este suprafaţa 35. Precizați care sunt metodele de verificare a
c) dimensiuni tehnologice, ce nu in- (sau totalitatea suprafeţelor) de la care se măsoară maşinilor-unelte.
fluenţează parametrii şi caracteristicile dimensiunile piesei a) verificarea preciziei geometrice;
utilajelor. b) verificarea preciziei de lucru;
3. Precizați clasificarea dimensiunilor din punct de 19. Definiți baza tehnologică a piesei.
c) verificarea rigidităţii statice.
vedere al preciziei acestora. Baza tehnologică (B.t.) a piesei reprezintă suprafaţa 36. În ce constă verificarea preciziei geometrice a
a) dimensiuni constructive, care satisfac faţă de care se orientează în timpul procesului maşinilor-unelte.
cerinţele constructive şi sunt limitate de tehnologic suprafaţa ce se prelucrează. Verificarea preciziei geometrice se realizează prin
obicei de toleranţe destul de strânse; 20. Precizați cum se clasifică bazele tehnologice
măsurători efectuate direct asupra elementelor
b) dimensiuni libere, limitate pe baza în funcţie de modul de utilizare în procesul de
maşinii-unelte (ghidaje, arborele principal, păpuşa
cerinţelor tehnologice, cu toleranţe largi, prelucrare a piesei.
mobilă, şurubul conducător, săniile, căruciorul
putând fi realizate printr-un proces a) Bază tehnologică de aşezare (B.t.a.) etc.).
tehnologic folosit curent, pentru b) Bază tehnologică de reglare (B.t.rg.) 37. În ce constă verificarea preciziei de lucru a
prelucrarea respectivă. c) Bază tehnologică de verificare (B.t.v.) maşinilor-unelte.
21. Definiți baza tehnologică de așezare. Verificarea preciziei de lucru se efectuează prin
4. Precizați ce se impune prin tehnologicitatea reprezintă suprafaţa semifabricatului cu care acesta se
construcţiei pieselor. măsurători directe executate asupra pieselor de probă
sprijină pe suprafaţa dispozitivului sau a maşinii-unelte. prelucrate cu un regim de finisare.
Tehnologicitatea construcţiei pieselor impune 22. Definiți baza tehnologică de reglare.
forme constructive ce pot fi realizate fără dificultăţi reprezintă suprafaţa semifabricatului faţă de care se 38. În ce constă verificarea preciziei statice a
prin prelucrare mecanică orientează suprafeţele prelucrate, fiind legată de aceste maşinilor-unelte.
8. Precizați care sunt factorii ce pot influența suprafeţe prin dimensiuni ce se obţin în cadrul aceleaşi Precizia statică a maşinilor-unelte este
cerinţele de tehnologicitate ale pieselor. aşezări. caracterizată de deformaţiile elastice care apar la
Cerinţele de tehnologicitate se pot modifica odată cu 23. Definiți baza tehnologică de verificare. solicitări constante în timp.
condiţiile de fabricaţie, cu schimbarea programului de reprezintă suprafaţa semifabricatului de la care se 39. Precizați care sunt situațiile de lucru când
producţie şi a maşinilor-unelte folosite. efectuează verificarea poziţiei acesteia la prelucrarea pe precizia de execuţie a sculelor așchietoare
9. Precizați cum se pot diferenția metodele de maşina-unealtă sau la aşezarea sculei aşchietoare. influenţează asupra preciziei prelucrării
prelucrare mecanică în funcţie de caracterul 24. Precizați cum se clasifică bazele tehnologice mecanice.
şi precizia prelucrării mecanice. din punct de vedere al rolului pe care îl Precizia de execuţie a sculelor așchietoare influenţează
1) prelucrări pregătitoare (debitare, cojire prezintă în piesa finită.: baze tehnologice asupra preciziei prelucrării mecanice în următoarele
etc.); fundamentale (BF) şi baze tehnologice ajutătoare situații de lucru:
2) prelucrări de degroşare prin care se îndepărtează (BA). 1) la prelucrarea mecanică cu scule
ce mai mare parte a adaosului de prelucrare 25. Definiți eroarea de bazare (b). așchietoare dimensionale
având ca obiectiv apropierea de forma piesei Eroarea de bazare (b) reprezintă eroarea la 2) la prelucrarea mecanică cu scule
finite (strunjire, frezare, rabotare etc.); dimensiunea sau corelaţia de dimensiuni ce determină așchietoare profilate;
3) prelucrări de finisare (strunjire, frezare, distanţa între baza de referinţă şi suprafaţa ce se 3) la prelucrarea mecanică cu scule
rabotare etc.); prelucrează. așchietoare combinate.
4) prelucrări fine (rectificare, alezare, 26. Definiți baza de referinţă (Br).
broşare etc.); Baza de referinţă (Br) reprezintă elementul 40. Ce se înțelege prin rigiditatea sistemului
5) prelucrări de mare fineţe (strunjire cu semifabricatului (suprafaţă, linie sau punct) care este tehnologic maşină-unealtă-dispozitiv-sculă-
vârf de diamant, honuire, lepuire, rodare legat de suprafaţa ce se prelucrează prin dimensiuni sau piesă (MUDSP).
etc.); corelaţii de dimensiuni ce trebuie respectate la Prin rigiditatea sistemului tehnologic maşină-unealtă-
6) prelucrări speciale (ecruisări prin prelucrarea respectivă. dispozitiv-sculă-piesă (MUDSP) se înţelege capacitatea
deformare plastică, 27. Definiți dimensiunea de bază (DB). acestuia de a se opune acţiunii forţelor exterioare ce tind
10. Precizați cum se pot diferenția metodele de Dimensiunea de bază (DB) reprezintă dimensiunea să-l deformeze.
prelucrare mecanică în funcţie de elementele semifabricatului de care depinde poziţia bazei de 41. Precizați care sunt metodele de prelucrare
preciziei (precizia dimensiunilor, abateri de referinţă la prelucrarea considerată. mecanică a suprafeţelor cu profiluri mai
poziţie, abateri de formă, rugozitate). 28. Precizați care sunt trepte pe se poate complicate, în special roţile dinţate.
a) Metode de prelucrare ce asigură aplica analiza dimensională la fabricația Metoda copierii.
îmbunătăţirea tuturor elementelor pieselor. Metoda generării.
preciziei: Analiza dimensională se poate aplica pe 42. La prelucrarea unei piese, eroarea de formă
b) Metode de prelucrare ce asigură următoarele trepte: maximă a piesei este dată de relația:
îmbunătăţirea preciziei formei şi 1) analiza dimensională a montajului
dimensiunilor şi implicit a rugozităţii xF  1 1   1 1 
(ansamblului); ε F ,max  Cmax  ap,ry,max      

suprafeţelor.  j sf ,min j s,min   j sf ,max j s,max
2) analiza dimensională a piesei; 
c) Metode de prelucrare ce asigură 3) analiza dimensională a procesului tehnologic
numai îmbunătăţirea rugozităţii .Precizați semnificația mărimilor din relația prezentată.
29. Precizați care sunt problemele care se cer a fi
suprafeţelor. rezolvate în cadrul lanțurilor de dimensiuni.
11. Precizați care sunt metodele utilizate pentru Răspuns: C – coeficient care variază în limitele
C  Cmin ,Cmax 
La rezolvarea lanţurilor de dimensiuni pot să apară două
obținerea dimensiunilor pieselor. probleme care se cer a fi rezolvate: ca urmare a uzurii sculei
a) Metoda prelucrării pieselor după 1) Problema de proiectare
y Fy
trasaj.
b) Metoda de prelucrare a pieselor prin 30.
2) Problema de verificare
Precizați care sunt tipurile de lanţuri de
aşchietoare: Cmax  CFy f  HBmax
n ,
max
treceri succesive (aşchii de probă). dimensiuni de montaj.
y Fy
c) Metoda de prelucrare a pieselor prin Tipurile de lanţuri de dimensiuni de montaj pot fi:
Cmin  CFy f  HBmin
n ;
CFy – coeficient
reglare la dimensiune. a) Lanţuri de dimensiuni obişnuite utilizate la min
d) Metoda de prelucrare a pieselor prin asamblările fixe de corecție a forței care depinde de tipul sculei

 
copiere b) Lanţuri de dimensiuni obținute la asamblarea așchietoare și de materialul de prelucrare,
pieselor conjugate C C
Fy ,C
Fy
; f – mărimea avansului de
Fy
12. Precizați ce se înțelege prin bază. c) Lanţuri de dimensiuni obținute la asamblarea min max
Prin bază se înţelege totalitatea suprafeţelor, liniilor construcţiilor mai complicat lucru; jsf, js – rigiditatea semifabricatului, respectiv a
sau punctelor faţă de care se orientează suprafeţele 31. Care sunt elementele ce pot fi alese ca baze de sculei așchietoare împreună cu subansamblurile pe care
piesei ce se prelucrează la operaţia dată. cotare a pieselor. se sprijină (suportul port-sculă); HB – duritatea
13. Precizați ce se înțelege prin fixarea materialului ce se prelucrează,
HB  HBmin ,HBmax  ;
semifabricatului.
a) suprafeţele care limitează piesa;

Fixarea semifabricatului reprezintă imobilizarea piesei, b) planele de simetrie ale piesei xFy , y Fy , n
împiedicându-se posibilitatea de deplasare sub (reprezentate în desen prin linii de axe);
exponenți; ap,r – adâncimea de aşchiere reală.
acţiunea forţelor de aşchiere. c) bazele tehnologice ale piesei prelucrate. 43. Precizați care sunt măsurile care se impun
14. Precizați ce se înțelege prin orientarea 32. Precizați ce rol pot îndeplini suprafeţele pentru reducerea abaterilor de formă ale
semifabricatului în vederea asigurării piesei, la instalarea acesteia. pieselor, la producţia individuală, la
prescripţiilor dimensionale. Suprafeţele piesei pot îndeplini rolul de: prelucrarea prin treceri de probă.
Orientarea semifabricatelor în vederea asigurării 1) suprafaţă ce se prelucrează; a) reducerea variaţiei rigidităţii în timpul
prescripţiilor dimensionale reprezintă operaţia prin care 2) bază tehnologică (de așezare, de prelucrării mecanice;
semifabricatului i se stabileşte o poziţie bine determinată reglare, de verificare) prin intermediul căreia se asigură b) micşorarea mărimii adaosului la
în dispozitivul de prelucrare faţă de direcţiile unor orientarea piesei; prelucrare;
mişcări date, impuse de cerințele procesului de 3) suprafaţă de reazem cu care piesa se c) micşorarea forței de aşchiere la
generare a suprafeţelor. fixează pe maşina-unealtă sau pe dispozitiv; prelucrarea mecanică.
15. Cum se clasifică bazele după rolul lor în 4) suprafaţă de fixare prin care se transmit
procesul de proiectare, fabricaţie, montaj şi forțele de strângere. 44. Precizați care sunt măsurile care se impun
control. 33. Erorile de instalare (aşezare) εi în cazul pentru creșterea preciziei prelucrării
prelucrării prin reglare la dimensiuni pot fi

1
mecanice, la producţia de serie, la prelucrarea Să se precizeze semnificația mărimilor din relația Diagrama preciziei prelucrării mecanice se trasează
prin reglarea la dimensiuni. prezentată și unitățile de măsură aferente. ţinând seama de următoarele condiţii de lucru:
La producţia de serie, prelucrarea pe maşini-unelte R: D reprezintă diametrul frezei frontale, în mm; L – a) tipul suprafeţei ce se prelucrează (suprafaţă de
folosind reglarea la dimensiuni, precizia prelucrării lungimea de frezare, în mm; fd – avansul pe dinte, în revoluţie exterioară – piesă tip arbore sau interioară –
mecanice creşte prin: mm; z – numărul de dinți ai frezei; ψ – unghiul de piesă tip alezaj);
a. creşterea rigidităţii sistemului contact al frezei cu piesa; ui – uzura inițială, în μm; b) condiţiile de prelucrare mecanică (cu lichid de răcire-
tehnologic MUDSP; u0 – uzura relativă, în μm/km. ungere sau fără lichid de răcire-ungere);
b. creşterea preciziei semifabricatului; . 65. Precizați care sunt factorii de care depinde
c. constanţa caracteristicilor fizico- 55. Care sunt structurile prin care se precizia dimensiunilor pieselor la prelucrarea
mecanice ale analizează comportarea sistemului pieselor prin treceri de probă.
45. Precizați care sunt factorii de care depinde tehnologic MUDSP la încălzire. La prelucrarea prin treceri de probă,
rigiditatea mașinilor-unelte. structura termică a sistemului MUDSP; precizia dimensiunilor pieselor prelucrate depinde de:
Rigiditatea maşinilor-unelte depinde de: structura geometrică a sistemului MUDSP; 1. reglarea sculei așchietoare la
1. rigiditatea elementelor componente ale structura termo-geometrică a sistemului MUDSP. dimensiune
maşinii-unelte; 56. Precizați ce se înțelege prin stabilitatea 2. precizia aşezării, adică de precizia
2. deformaţiile suprafeţelor de contact; termică a mașinii-unelte. verificării la fixare a semifabricatului şi a
3. rigiditatea semifabricatului; Stabilitatea termică reflectă modul în care mașina- reglării sculei așchietoare;
4. modul de prindere şi fixare a unealtă își menține la solicitări termice variabile în 3. calificarea operatorului.
semifabricatului; exploatare, parametrii geometrici și de precizie, în 66. Precizați care sunt factorii de care depinde
5. jocuri. limitele admisibile, pe durata unui schimb de lucru. precizia formelor și dimensiunilor pieselor la
46. Precizați care elementele componente care 57. Precizați ce se înțelege prin comportarea prelucrarea pieselor prin treceri de probă.
sunt luate în considerare la stabilirea termică a sistemului tehnologic MUDSP. Precizia formelor şi dimensiunilor
rigidității strungului normal. Comportarea termică a sistemului tehnologic MUDSP se suprafeţelor prelucrate depinde de:
Pentru un strung normal se iau în considerare evaluează prin determinarea răspunsului acestuia la 1. precizia aşezării;
următoarele elemente: acțiunile provocate de sursele de căldură interne și 2. precizia maşinilor-unelte;
a. rigiditatea păpuşii fixe (jpf); externe pe durata perioadei de exploatare în comparație 3. deformaţia elastică a sistemului
b. rigiditatea păpuşii mobile (jpm); cu precizia tehnologică a mașinii-unelte. MUDSP;
c. rigiditatea piesei (semifabricatului - 58. Deformaţia termică a cuţitului depinde de 4. uzura sculei așchietoare (mai ales la
jpiesa); regimul termic în care lucrează şi de procesul piesele de dimensiuni mari);
d. rigiditatea suportului port-sculă (jsup) complex de transmitere a căldurii în corpul 5. încălzirea sistemului tehnologic
47. În cazul prinderii piesei între vârfuri, cuţitului putând fi determinată cu relația: MUDSP (mai ales la prelucrarea
rigiditatea strungului normal se determină cu  τ
 pieselor subţiri, fără răcire);
ζ  ζ m  1  e c1 
τ
relația: 6. tensiunile interne ale semifabricatului
 
1 1
2
l  x 1 1 x
2
x 2  ( l  x )2   etc.
        67. În cadrul sistemelor de bazare uzuale (bazare
j strung j sup ort  l  j pf j pm  l  3E I l Precizați semnificația mărimilor din relația prezentată.
R: ζ reprezintă alungirea termică a cuţitului în timpul , pe suprafaţă plană) funcţia definită prin
.
(m), ζm – alungirea termică maximă a cuţitului eroarea de bazare se determină:
Precizați semnificația mărimilor din relația prezentată.
Răspuns: jsuport – rigiditatea suportului port-sculă; jpf, jpm corespunzătoare atingerii condiţiilor de echilibru termic n
 b  k  Ti 2
– rigiditatea păpușii fixe, respectiv mobile; E– (m), τ – durata de încălzire (min), τc1 – coeficient având i 1
modulul de elasticitate a materialului piesei; I – dimensiunea timpului (min). Să se precizeze semnificația mărimilor din
momentul de inerţie al secţiunii transversale a piesei; 59. În mod experimental s-a stabilit relaţia de relația prezentată.
l – lungimea piesei între vârfuri; x – lungimea curentă. calcul pentru ζm, sub forma: R: T1, T2, …,Tn reprezintă toleranţele
48. În cazul prinderii piesei între vârfuri, cedarea
L
(m) dimensiunilor de bază; k – coeficient de
strungului normal se determină cu relația: ζ m  4,5  p  Rm  (ap  f )0,75  v 0.5  k r împrăştiere relativă care depinde de forma
. Fc curbelor de distribuţie a dimensiunilor de
l  x
2 2
x Să se precizeze semnificația mărimilor din relația bază.
w strung  w sup     w pf     w pm  w piesa
 l  l prezentată și unitățile de măsură aferente. 68. Precizați care sunt condițiile referitoare la
Precizați semnificația mărimilor din relația prezentată. R: ζm – reprezintă alungirea termică maximă a sculei alegerea bazelor prelucrate.
Răspuns: wsup reprezintă cedarea suportului; wpf așchietoare corespunzătoare atingerii condiţiilor de La alegerea bazelor prelucrate se
– cedarea păpuşii fixe; wpm – cedarea păpuşii echilibru termic, în m; Lp – lungimea părţii în consolă a recomandă:
mobile; wpiesa – cedarea piesei; l – lungimea cuţitului, în mm; Fc – aria secţiunii transversale a 1) folosirea cu precădere a bazelor
piesei între vârfuri; x – lungimea curentă.. cuţitului, în mm2; ap – adâncimea de aşchiere, în mm; f fundamentale;
49. Care sunt metodele de determinare – avansul de aşchiere, în mm/rot, v – viteza de 2) trecerea de la o bază la alta trebuie să
experimentală a rigidității statice a mașinilor- aşchiere, în m/min; kr – coeficient dependent de asigure reducerea adaosurilor de prelucrare;
unelte. întreruperi la așchiere (adimensional); Rm – rezistența 3) aplicarea principiul drumului minim,
Răspuns: metoda încercării statice și metoda industrială. de rupere la tracțiune a materialului ce se prelucrează. folosind un număr minim de baze;
50. Cum influențează uzura sculei aşchietoare 60. Precizați care sunt măsurile constructive 4) bazele alese trebuie să permită
procesul de prelucrare mecanică. utilizate pentru reducerea deformaţiile construcţia unor dispozitive simple, ieftine
Uzura sculei aşchietoare influențează procesul de termice ale mașinilor-unelte. şi de mare randament.
prelucrare mecanică prin: a) reducerea dimensiunilor utile ale pieselor ale 69. Precizați care sunt condițiile de alegere a
a. înrăutăţirea rugozităţii suprafeţei căror deformaţii termice influenţează asupra pre- bazelor de cotare a pieselor.
prelucrate; ciziei prelucrării; Ca baze de cotare se pot alege:
b. încălzirea sculei așchietoare; b) plasarea surselor ce degajă căldură în afara -suprafeţele care limitează piesa;
c. apariția vibrațiilor cu efecte nefavorabile maşinii-unelte; -planele de simetrie ale piesei (reprezentate în desen
asupra sistemului tehnologic; c) asigurarea răcirii forţate prin circulaţia intensă prin linii de axe);
d. creșterea nivelului de solicitare a mediului de răcire; -bazele tehnologice ale piesei prelucrate
mecanică a elementelor componente d) folosirea unor dispozitive de compensare şi a 70. Definiți dispozitivul de prelucrare mecanică.
ale sistemului tehnologic; unor materiale cu coeficienţi de dilataţie mici. Dispozitivul reprezintă un sistem tehnic, unitar din
e. diminuează precizia prelucrării 61. Precizați care sunt măsurile din exploatare punct de vedere tehnologic, constructiv şi funcţional
mecanice. utilizate pentru reducerea deformaţiile care pregăteşte, realizează, menţine şi/sau modifică
51. Precizați care sunt metodele pentru termice ale mașinilor-unelte. poziţionarea pieselor/semifabricatelor, putând prelua şi
stabilirea uzurii sculei aşchietoare. a) izolarea fundaţiei; funcţii ale maşinii-unelte sau ale operatorului uman.
- metoda măsurării înălţimii uzurii pe b) evitarea încălzirii maşinii-unelte de razele 71. Clasificați dispozitivele după natura
suprafaţa de aşezare;- metoda măsurării directe a uzurii solare; operaţiilor tehnologice.
dimensionale; c) menţinerea unei temperaturi constante în După natura operaţiilor tehnologice la care sunt utilizate,
- metoda determinării uzurii dimensionale pe baza atelier; dispozitivele se clasifică:
măsurării conicităţii piesei prelucrate. d) folosirea perdelelor protectoare. 1) dispozitive pentru prelucrări prin aşchiere;
52. În cazul operației de strunjire, relația de calcul a 62. Precizați care sunt metodele statistice utilizate 2) dispozitive pentru montaj;
u π d L pentru prelucrarea unor date obținute din 3) dispozitive pentru control;
u  ui  0 6 exploatare sau din încercările de fiabilitate.
uzurii sculei așchietoare este: 10  f 4) dispozitive pentru tratamente termice;
Metodele statistice utilizate pentru prelucrarea unor date 5) dispozitive pentru sudare.
(μm).
obținute din exploatare sau din încercările de fiabilitate 72. Clasificați dispozitivele după tipul şi
Să se precizeze semnificația mărimilor din relația
sunt împărțite în trei categorii: dimensiunile semifabricatului/piesei asupra
prezentată și unitățile de măsură aferente.
1) metode grafice – care includ așa numitele “hărți cărora îşi exercită funcţiile.
R: d reprezintă diametrul piesei ce se prelucrează, în
probabiliste” (sau rețele probabiliste); După tipul şi dimensiunile semifabricatului/piesei asupra
mm; ui – uzura initial, în μm; u0 – uzura relativă, în
2) metode grafo-analitice – combinații între metodele cărora îşi exercită funcţiile dispozitivele pot fi:
μm/km; L – lungimea piesei, în mm; f – avansul de
grafice și metodele analitice; 1) Dispozitive speciale.
lucru, în mm/rot.
3) metode analitice – teste statistice de verificare a 2) Dispozitive specializate.
concordanței dintre repartiția empirică 3) Dispozitive universale.
53. În cazul operației de rabotare, relația de
63. Precizați modalitățile prin care se poate 73. Precizați factorii ce determină erorile
calcul a uzurii sculei așchietoare este:
identifica legea de distribuție a mărimilor sistematice variabile la prelucrarea
u B L (μm).
u  ui  0 6 aleatorii. mecanică.
10  f Identificarea legii de distribuție a mărimilor aleatorii se Erorile sistematice variabile sunt determinate de:
poate efectua prin: 1. dilataţia termică, ;
Să se precizeze semnificația mărimilor din relația a) compararea histogramelor obținute empiric cu alura 2. uzura sculei aşchietoare,u.
prezentată și unitățile de măsură aferente. curbelor specifice fiecărei legi de distribuție; 74. Precizați factorii ce determină erorile
b) folosirea experienței anterioare, privind legea de întâmplătoare la începutul (im,o) şi la
R: L reprezintă lungimea piesei, în mm; B – lăţimea distribuție specifică tipului de eveniment studiat; sfârşitul prelucrării mecanice.
piesei ce se prelucrează, în mm; u i – uzura inițială, în c) compararea parametrilor distribuției empirice (media, Erorile întâmplătoare la începutul (im,o) şi la sfârşitul
μm; u0 – uzura relativă, în μm/km; f – avansul de lucru, dispersia) cu parametrii distribuției teoretice, presupusă prelucrării (im,f) se determină ţinând seama de:
în mm/cd. a fi valabilă pentru modelul dat; 1. cedarea sistemului, w;
54. La frezarea cu freze frontale sau cu cap de d) metode grafice, rapide prin folosirea hârtiilor de
frezare, uzura pe fața de așezare a dinților se 2. variaţia forţei radiale de aşchiere F y cu
probabilitate. uzura sculei aşchietoare.
determină cu relația: 64. Precizați care sunt condiţiile de lucru
(μm). necesare pentru trasarea diagramei preciziei
u π D L ψ
u  ui  0 6  prelucrării mecanice.
10  fd  z 360