UNIVERSITATEA “BABEŞ BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

EXTENSIUNEA SIGHETU-MARMAŢIEI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI
PREŞCOLAR

Era informaţională şi relaţia

antropologică om-calculator

Coordonator: Asist. Univ. Drd. Moisuc Diana

Studentă: Anca Tintas

Anul II, Sem. II anul 2011

 CUPRINS

Era informationala si relatia antropologica om calculator ........................ 1

1.Relatia om-Calculator ........................................................................ 1
2. Era informationala ............................................................................ 5
Concluzii ............................................................................................. 11
1 Puncte tari .................................................................................... 11
2 Puncte slabe ................................................................................. 11
3 Oportunitati .................................................................................. 12
4 Amenintari .................................................................................... 13
Bibliografie.......................................................................................... 14
 ERA INFORMATIONALA SI RELATIA ANTROPOLOGICA
OM CALCULATOR

1. RELATIA OM-CALCULATOR

Cum privim noi relaţia dintre om şi computer? Nu neapărat dintre om şi

bucăţica personală de siliciu în faţa căreia stăm o mare parte din zi (şi noapte) ci mai
degrabă conceptual. În această eră în care trăim, tot mai mulţi oameni sunt fascinaţi de
mirajul pe care-l aduce cu el calculatorul. De ce să nu recunoaştem că există o relaţie
între om şi calculator, cel puţin pentru utilizatorii mai avansaţi. Calculatorul nu este
numai o unealta de lucru ci şi un prieten. El îţi dă bucurie, îţi dă muzica, filme,
distracţie, ajutor…nu ai cum să nu te bucuri când prietenul tău calculatorul te trezeşte
de dimineaţă cu muzica preferata, când lucrează pentru tine fără să comenteze…când
face tot ce îi zici să facă, şi pe deasupra nu trebuie scos afara de 2 ori pe zi –aşa cum
facem cu animalele de companie. Calculatorul nu este, în momentul de faţa, doar o
unealtă, de care te poţi ataşa aşa cum te ataşezi de orice altă unealtă la care procentul
de usabilitate este mai mare decât cel al problemelor pe care ţi le face. E îndoielnic
faptul că am putea să ne ataşam de un ciocan sau un cleşte de sârma la fel de mult cât
ne ataşam de un computer. Între computer şi om există în primul rând interactivitate,
ceea ce face lucrurile mult mai complexe.

În urma cercetărilor din ultimii ani, calculatorul este capabil să realizeze

raţionamente şi să descopere legături logice între fapte descrise corect prin propoziţii.
Deasemenea, calculatorul este capabil să înveţe din propriile greşeli şi să
interacţioneze cu un utilizator. Folosindu-se de aceste performante, omul a creat
computere şi programe specifice care să lucreze pentru el, să-i rezolve ecuaţii
complicate, să proceseze baze de date cu sute de mii de înregistrări, să-l ajute în
proiectarea şi producerea unor echipamente tehnice avansate, etc. Cu toate aceste
realizări extraordinare, comparativ cu situaţia de acum 50 de ani, limita este departe
de a fi atinsă, cercetătorii fiind mereu preocupaţi de cercetarea “masinii care

1
gândeşte” şi care poate oferi instantaneu soluţii viabile la diversitatea mare de
probleme care apar.

Pentru a crea o maşina, care “gândeste” trebuie definită “inteligenţa” unei

astfel de maşini. Inteligenţa maşinii este rezultatul a mai multor ani de cercetări, teste,
reuşite şi eşecuri. S-a dorit ca maşina să înveţe, să înţeleagă limbajul folosit de
utilizator prin intermediul a nenumărate interfeţe şi să-şi perfecţioneze percepţia
senzoriala.

Cercetătorul britanic Alan Turing este de părere că un computer poate fi numit

inteligent dacă, pus, în legătură cu un om, îl determină pe acesta să creadă că este în
contact tot cu un om. Pentru a face faţă unui test uman, computerul trebuie să stocheze
o cantitate imensa de informaţie, din toate domeniile.

Inteligenţa şi informaţia nu pot fi separate una de alta. Oamenii sunt capabili

să furnizeze o informaţie utilă, dau dovada de inteligentă, de competenţa, dar sunt
limitaţi în cunoaştere. Sistemele informatice clădite în jurul unor baze de date
înglobează acest tip de competenţa, dar nu au raţionamentul nativ al omului.
Deosebirea consta în proprietăţile echipamentului electronic ce permite multiplicarea
competenţei respective de mii de ori, oferind, implicit, o inteligentă multiplicată
corespunzător. Această inteligenţa, astfel creată, este mult mai ieftină şi precisă decât
cea umana, putând fi reprodusă mecanic la nesfârşit.

Ţinând cont de explozia performanţelor componentelor electronice şi a

calculatoarelor în general, este evident că termenul de Inteligenţa Artificială va căpăta
noi valenţe în anii următori.

Pentru unii calculatorul este o "lume" din care refuză să mai iasă o „persoană”
deşteaptă însă a nu se uita că computerul răspunde la comenzi…nu cumva altfel nu
putem comunica? De ce a creat omul calculatorul? Răspunsul este simplu: ca să-l
poată controla.

Efectele creierului uman nu sunt nici pe departe, în mare înţelese, iar omul îşi
doreşte aşa ceva tocmai pentru a putea controla mult mai mult şi cu o putere şi mai
mare Universul.

2
 O problemă care merită a fi tratată este relaţia de dependenţă dintre om şi
calculator. Ca multe alte creaţii ale sale calculatorul tinde a scăpa de sub controlul
omului. Vorbim aici de cazul atâtor persoane care îşi petrec o mare parte din viaţă în
faţa calculatorului jucându-se sau interacţionând cu alte persoane pe chat-uri.

Jocul are locul lui în evoluţia omului, un loc foarte important de altfel,
recunoscut de toţi psihologii. Un copil care nu este lăsat să se joace nu se dezvoltă
normal, va rămâne cu traume care-l vor marca toată viaţa.

Fig.nr 1

Calculatorul intra din ce in ce mai mult în viaţa noastră de toate zilele, tinzând
să devină un bun de larg consum.

Datorită lui, care ne preia activităţile de rutină, cu care pierdeam foarte mult
timp, putem să ne uşurăm viaţa, creându-ne timp liber pentru alte activităţi. Dar
pentru ce activităţi?

Pornind de la două premize pozitive, nevoia de joc şi extinderea folosirii

calculatorului, putem ajunge, din păcate, la rezultate nedorite.

Majoritatea tinerilor sunt atraşi spre calculator prin jocuri. Până aici nimic
nelalocul lui. Dar există jocuri şi jocuri. Iar unele dintre acestea, folosite excesiv, pot
să devină dăunătoare. Există în prezent o industrie extrem de profitabilă dedicată
promovării jocurilor electronice. De la micile calculatoare de buzunar, cu un joc sau
două, pe care le vedem adesea butonare cu pasiune în mijloacele de transport în
comun, pe strada, în parc, într-o sală de aşteptare sau la scoală, până la cluburile
dotate cu automate de jocuri sau calculatoare, chiar dintre cele mai performante,
destinate în exclusivitate promovării jocurilor.

3
 Esenţa jocului constă în utilitatea sa ulterioară. Un joc ar trebui să-i deprindă
pe cei care-l practică cu activităţi care dezvoltă gândirea capacitatea de concentrare
sau cea de creaţie. Există jocuri de şah, de logică, de strategie, de creaţie, dar
şi faimoasele jocuri de acţiune. Dacă primele categorii corespund teoriilor cu privire
la necesitatea jocului ca mijloc de învăţare, cele din urmă solicită numai dexteritatea,
capacitatea de reacţie şi, poate, de atenţie.

Dacă aceste jocuri ar fi jucate doar din când în când, pentru relaxare, n-ar avea
nimic dăunător în ele, dar a face din ele un scop în viaţă, a trăi numai pentru a-ţi
învinge adversarii de pe ecranul calculatorului, urmărindu-i cu scopul de a-i ucide,
este un mijloc nesănătos de a ne petrece timpul.

Mulţi părinţi nu-şi dau seama de efectele nocive pe care le poate avea
calculatorul, folosit numai în acest fel, asupra copiilor lor.

Totodată există adulţi care, având la dispoziţie un calculator la serviciu sau

acasă, sunt atraşi spre tot felul de jocuri cu puterea cu care atrage drogul pe cei
deveniţi dependenţi, uitând sau ignorând alte activităţi cu mai mult folos chiar pentru
propria persoană.

Calculatoarele sunt nişte invenţii extraordinare ale acestui secol, jocul este un
instrument de relaxare şi instruire minunat, dar totul trebuie făcut cu măsură!

4
 Fig.nr 2

2. ERA INFORMATIONALA.

Politica actuală referitoare la domeniul educaţiei, ca obiectiv major

prevede calitatea ridicată a educaţiei (aceasta e o provocare) şi pregătirea societăţii
bazată pe cunoaştere. Standardele de calitate avute în vedere vizează modernizarea
învăţământului, ţinând cont de standardele europene. Ele sunt exprimate prin
indicatori de bază existenţi şi până acum (actualizaţi) dar şi alţii, noi, de impact.În
societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să
ţină pasul cu evoluţia societăţii/educaţiei. Trăim în era informaţională, fluxul
informaţiei spre noi fiind rapid, cuprinzător, diversificat.Unii dintre noi acceptă destul
de greu această stare de fapt, alţii se integrează în ea cu mari eforturi. Şi în
învăţămâmt asistăm la transformări rapide, pornind de la crearea mediului de învăţare
care, la rândul său, poate eficientiza tehnicile de învăţare şi de muncă intelectuală, ori
le poate bloca/încetini (dezinteresul dascălului, lipsa fondurilor e.t.c.). Cerinţele şi
nevoile copiilor de azi pretind educatorului o radicală schimbare a modului de
abordare a activităţii didactice: schimbare de mentalitate, dascăli reflexivi, utilizarea
mijloacelor audio-video în activităţile didactice, opţionale, activităţi non-formale.Să
nu uităm că ei cresc alături de calculator de la cea mai fragedă vârstă. „Cutia magică”

5
face parte din viaţa lor. Ei încearcă, fascinaţi, să pătrundă în lumea misterioasă pe care
le-o oferă aparatul. Metodele moderne impun pentru înv. preşcolar obiective ce
vizează formarea capacităţii de gândire critică, flexibilă, divergentă, creatoare
(metode interactive de grup-cooperare, încredere ,respect)Marea „aventură a
cunoaşterii” trebuie să aibă un caracter spontan, să contribuie la dezvoltarea
independenţei în acţiune şi gândire; copilul să participe activ, să găsească situaţii
complexe (probleme diferite) pe care ,în grup, prin analize, dezbateri descoperă
răspunsuri la întrebările sale.Sunt mai multe metode prin care copiii pot exersa/învăţa
concepte sau deprinderi.Însă foarte important este demersul dascălului iniţiat în
direcţia stimulării interesului copilului pentru cunoaştere, a interesului pentru a căuta
informaţia necesară pe care, apoi, să o utilizeze în variate contexte, al interesului
pentru rezolvarea problemelor prin planificarea şi organizarea unor activităţi/jocuri în
acest scop. Pentru o proiectare adecvată este necesară atât disponibilitatea educatoarei
de a încerca o nouă abordare a demersului didactic, dar şi adaptarea şi aplicarea unor
tehnici noi , moderne, care răspund scopului propus, obiectivele fiind în acord cu
posibilitatea şi interesul copiilor; se face apel la tehnologia modernă. Pentru a face uz
de aceasta, este absolut necesar ca dascălul să aibă cunoştinţe necesare (curs de
informatică, să ştie mânui aparatura electronică,să poată lucra pe calculator e.t.c.).Să
fie interesat de îmbunătăţirea bazei materiale a instituţiei, acest lucru putându-se face
şi prin atragerea de fonduri extrabugetare. De exemplu, unitatea în care lucrăm este
mică(4 grupe de preşcolari) iar situaţia clădirii a fost, până nu demult, incertă. Ca
urmare, investiţiile ce s-au făcut au fost minime.Personal am donat un calculator şi un
sintetizator, acestea aparţinând copiilor mei proprii.Părinţii au văzut ,ce-i drept în
timp, utilitatea acestora, astfel încât am reuşit să mai cumpărăm un calculator la un
preţ rezonabil, făcând reclamă firmei nou înfiinţate la care erau angajaţi doi dintre
părinţii copiilor din grupă. Despre folosirea calculatorului, părerile părinţilor au fost
împărţite în pro şi contra. De aceea a trebuit să demonstrez utilitatea lui prin activităţi
demonstrative, făcându-le cunoscute jocurile potrivite vârstei preşcolare. Acestea îl
ajută pe copil să îşi dezvolte creativitatea, capacitatea de coordonare şi creaţie,
îndemânarea. Copilul este mai atent la detalii, învaţă să se orienteze, să se concentreze
şi să gândească logic, se simte responsabil, rezolvă sarcini de învăţare, este mulţimit
la final.Cu siguranţă, am subliniat,un lucru important care este valabil şi pentru
vizionarea emisiunilor de la TV, şi anume: copilul să nu devină dependent de
calculator,ci să aibă la dispoziţie un timp limitat iar jocurile să fie selectate(sunt
6
împotriva violenţei). Desigur, la grădiniţă utilizăm CD-uri destinate lor:Fereastră spre
lume, Alfabetul vesel, Reksio la şcoală, Să învăţăm limba engleză e.t.c.Întotdeauna,
pentru pregătirea motivaţiei unei sarcini noi, după fiecare reuşită educatoarea trebuie
să fie entuziasmată de progresul înregistrat de copil sau grupul de copii Dascălii
creativi sunt un interesant model pentru copii. Cum şi când utilizăm tehologia
modernă în procesul instructiv-educativ?În oricare perioadă a zilei, depinde de
proiectarea demersurilor didactice, de spontaneitatea şi creativitatea educatoarei. Noi
folosim staţia de amplificare cu ocazia sebărilor, a dramatizărior, repovestirilor.La
televizor vizionăm programe destinate copiilor, le place foarte mult Animal Planet ; la
casetofon copiii ascultă muzică destinată lor, fundal pentru crearea unei atmosfere
destinse de lucru, teatru radiofonic (înregistrări); îndrăgesc foarte mult colecţia Sunete
din natură, 12 CD-uri ce redau excepţional „Simfonia naturii”-susuril apelor trilul
păsărilor, vuietul mării, glasul rechinilor e.t.c.Pentru calculator avem cd-uri cu jocuri
specifice: educarea limbajului, matematica veselă, şcoala din pădure. Am prelucrat
date de la activităţile deosebite: excursii, vizite, concursuri; acestea le putem revedea
la dorinţa copiilor, ele reamintindu-ne de zile plăcute pe care le retrăim.Proiectele
derulate în grădiniţa sunt postate pe calculator; astfel putem să arătăm din activitatea
noastră, din reuşitele noastre celor care vin în vizită,oportunitate de a găsi parteneri ,
colaboratori. Pentru noi, calculatorul este de mare ajutor. Internetul ne oferă
oportunitatea de a găsi răspunsuri rapide din orice domeniu, de a împărtăşi din
experienţa noastră, de a acumula experienţă, de a găsi prieteni, de a putea să spui
părerea neîngrădit. Aşadar, lumea în care trăim se schimbă şi odată cu ea şi rducaţia.
Sursele de informare pentru adulţi şi copii se multiplică încât pentru cei atraşi de
nou/spectaculos, una pare mai atractivă decât alta. Evoluţia mijloacelor de învăţământ
a pornit de la noţiunea de mijloc –instructiv şi de material didactic; astăzi, ele sunt
devansate tehnologic şi instrumental de ascensiunea multimedia. Avantajul acestui
progres îl reprezintă sistemul perfecţionat de procesare şi de prezentare a informaţiilor
didactice. Folosirea tehnicii performante conduce la îmbunătăţirea performanţei
învăţământului, asigurarea calităţii, alinierea la normele UE, prin:efectul de
multiplicare el acestora, sporirea volumului informaţional oferit procesului de
învăţământ, conservarea mesajelor educaţionale, stocarea şi retransmisia informaţiei

7
,obiectivizarea instituţiei, constituirea lor într-un complement al activităţii educatorul

Fig.nr 3

Cadrului didactic îi revine rolul determinant în construcţia

,programarea, implementarea acestor instrumente, transformând dispozitivul tehnic
existent intr-un valoros auxiliar educaţional. Pentru cei care se lasă mai greu convinşi
le spunem că mijloacele de învăţământ nu facilitează prin ele însele eficientizarea
procesului de învăţământ şi că rolul dascălului rămâne primordial.Asta, dacă este
interesat să ţină pasul cu vremurile.

Dreptul la educaţie al copiilor este recunoscut astăzi la nivel mondial şi

consfinţit prim majoritatea declaraţiilor şi convenţiilor internaţionale în materie. În
plus UE a consfinţit prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului dreptul la
educaţie, garantarea acestuia fiind obligatorie pentru toate statele părţi. Totuşi
garantarea reală a acestui drept a fost şi rămâne încă un capitol deschis, ce nesesită
eforturi permanente, având în vedere contextul actual.

Ştim cu toţii, fie că suntem dascăli sau simpli cetăţeni, că Europa înseamnă o
multitudine de popoare, de tradiţii şi bineînţeles de sisteme educaţionale, o
multitudine de experienţe, de oportunităţi dar şi de provocări. Am dorit să încep cu
această idee pentru aş vrea să subliniez că este foarte important să înţelegem că
această multitudine trebuie să genereze eforturi susţinute pentru a manageria cu

8
succes situaţiile educaţionale, indiferent de nivelul la care acestea se situează. Fie că
este vorba de implementarea unor politici educaţionale într-un spaţiu ce se vrea
multicultural, fie că este vorba de însuşi actul didactic realizat de dascăl într-o clasă
unde există o multitudine de elevi cu potenţialităţi şi abilităţi diferite, elementul
multiplu, acea unitate în diversitate, este cheia reuşitei dar şi provocarea.

Nu în ultimul rând era digitală aduce cu sine noi provocări şi problematici în

raport de garantarea dreptului la educaţie, acestea adăugându-se problematicilor de
natură economică şi socială.

Astfel copiii secolului 21 sunt înconjuraţi de mijloacele electronice care le

ocupă o mare parte din timp. Societatea informaţională a adus cu sine nativii digitali,
iar e-mailul este deja de domeniul trecutului. Această realitate cotidiană în
permanentă transformare solicită copiilor flexibilitate şi adaptabilitate. Realităţile
pieţei muncii vor solicita viitorilor cetăţeni o dezvoltare adecvată iar oportunităţile de
învăţare vor fi din ce în ce mai dezvoltate însă copiii au nevoie să fie asistaţi în a-şi
însuşi acele atitudini şi abilităţi care să îi facă capabili de o selecţie conştientă şi
corectă a surselor informaţionale dar şi de o atitudine flexibilă emoţional. Educaţia nu
trebuie să ignore această realitate ci din contră să îi facă pe copii capabili să profite cât
mai mult de puterea tehnologiei, transformând-o din scop în mijloc al dezvoltării.
Pentru atingerea acestor deziderate copiii pot beneficia de mijloacele electronice în
educaţie, nu doar pasiv ci mai ales activ, căutând, experimentând şi creând ! Contactul
direct şi activ cu informaţia, manipularea şi restructurarea acesteia diminuează
efectele emoţionale negative ale inflaţiei informaţionale, îi fac pe copii mai deschişi
faţă de învăţare în general şi mai capabili de a se adapta unor realităţi în permanentă
schimbare

.
Fig.nr 4

9
Tabel nr 1

10
CONCLUZII

Concluzii privind starea Societatii Informatice

1 Puncte tari

1. Politica actuala favorabila dezvoltarii domeniului si Societatii Informatice:

crearea cadrului institutional (infiintarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei, infiintarea Comisiei de Tehnologii Avansate, Comunicatii si Tehnologia
Informatiei la nivelul Parlamentului Romaniei, infiintarea Grupului pentru
Promovarea Tehnologiei Informatiei), a cadrului de reglementare (adoptarea a o serie
de acte normative specifice Societatii informatice), prezenta activa a domeniului TIC
in dezvoltarea cooperarii internationale, crearea unor facilitati pentru dezvoltarea TIC;

2. Resursele si potentialul uman de inalta calificare recunoscute pe plan

international (cultura generala, creativitate, cunoasterea de limbi straine);

3. Consolidarea si cresterea personalitatii comunitatii TI manifestata prin

cresterea gradului de implicare a companiilor TI, expertilor si asociatiilor profesionale
in trecerea la Societatea Informatica; 16477nsm47ojh6i

4. Ritmuri de crestere, in ultimii 2 - 3 ani comparabile sau superioare tarilor

candidate la aderare, privind achizitia de PC-uri si numarul de utilizatori de telefonie
mobila. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC este de 17% fata de rata mondiala
de 9%;

5. Posibilitatea extinderii accesului la Internet datorita ponderii mari a

abonatilor la TV prin cablu (79%) si a telefoniei mobile;

6. Consolidarea pietei operatorilor de telecomunicatii si dezvoltarea unei

infrastructuri nationale pe fibra optica (19.000 km in 2003 si prognozat 22.700 km in
2004);

7. Suportul acordat de catre autoritati investitiilor din domeniul TIC.

sj477n6147ojjh

2 Puncte slabe

11
 1. Nivelul scazut al accesului la magistralele de comunicatii si Internet,
datorita politicii de preturi, si a nivelului scazut al investitiilor in infrastructura de
acces;

2. Nivelul indicatorului PIB/locuitor, influenteaza nivelul de dotare (hardware,

software, mijloace de comunicatii) al institutiilor si al cetatenilor si implicit,
asigurarea eficienta a serviciilor si aplicatiilor specifice Societatii Informatice;

3. Slaba aplicare a legislatiei privind respectarea dreptului de autor in

domeniul TI, cu urmari asupra nivelului pirateriei software;

4. Nivelul mediu al salariilor specialistilor din domeniul TIC este mic,

comparativ cu tarile dezvoltate;

5. Numarul de PC-uri si penetrarea Internet-ului in scoli generale si licee se

mentin inca scazute fata de media din tarile candidate la aderare in UE;

6. Rata de penetrare a telefoniei fixe 25%, fata de o medie de 39% in tarile

CEE;

7. Numarul de utilizatori Internet inregistrati (adrese IP), este de 38 utilizatori

inregistrati/1000 de locuitori la sfarsitul anului 2003, fata de o medie de 168 in tarile
CEE.

3 Oportunitati

1. Existenta unui cadru international, care sustine cultivarea potentialului

uman, cultural si a deciziei politice in scopul valorificarii oportunitatilor oferite de
trecerea la Societatea Informatica - bazata pe cunoastere - si la noua economie;

2. Posibilitatea asigurarii unei cresteri economice durabile, bazata pe noile

tehnologii, prin realizarea de produse si servicii cu valoare adaugata mare;

3. Posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme internationale

(cu prioritate UE) pentru proiecte care sa asigure modernizarea administratiei publice,
accesul cetatenilor la informatia publica, dezvoltarea mediului de afaceri si cresterea
calitatii vietii;

12
 4. Posibilitatea incadrarii in ritmurile de dezvoltare ale Societatii Informatice
cerute de integrarea in UE, pe baza politicilor si planurilor de actiune adoptate (e-
Europe+, e-Europe 2005);

5. Cresterea accelerata a cererii de produse si servicii in domeniul TIC, in

intreaga lume.

4 Amenintari

1. Piata fortei de munca in domeniul TIC, salariile mari in tarile dezvoltate,

conduc la migratia tinerilor specialisti spre aceste tari;

2. Numarul redus de politici de atragere a partenerilor si investitorilor

strategici, comparativ cu alte tari europene, (cu capital, tehnologie, piata), care sa
permita dezvoltarea in tara a unor competente pentru realizarea de sisteme, produse-
program complexe si a dezvoltarii infrastructurii informationale, pe baza unor
tehnologii avansate;

In concluzie, prin strategia adoptata, trebuie sa se invinga punctele slabe pe

care le avem in acest domeniu, comparativ cu alte tari, si sa se fructifice oportunitatile
existente. Amenintarile sunt acele elemente care ar putea fi evitate prin sporirea si
intarirea "punctelor tari" prezentate mai sus si prin alegerea unei strategii adecvate.

13
BIBLIOGRAFIE

1. FL. M. BOIAN, SISTEME DE OPERARE INTERACTIVE, ED. LIBRIS,

CLUJ-NAPOCA, 1994

2. V. CAPRARIU, SISTEMUL DE OPERARE DOS. COMENZI, ED.

MICROINFORMATICA, CLUJ-NAPOCA, 1991

3. G. COURTER, A. MARQUIS, INITIERE IN MICROSOFT OFFICE 2000,

ED. ALL, 1999

4. H. D. GUY, WORD 7 SUB WINDOWS 95, ED. TEORA, 1998

5.D.MARINESCU,M.TRANDAFIRESCU,MANUALUL CUMPARATORULUI,
UTILIZATORULUI SI PROGRAMATORULUI DE PC, ED. TEORA, 1993

6. MICROSOFT, MS-DOS, DISK OPERATING SYSTEM, USER’S GUIDE,

MICROSOFT COMP., 1989

7. MICROSOFT, WINDOWS 95. PAS CU PAS, EDITURA TEORA, 1995

8. MICROSOFT, WINDOWS 98, EDITURA TEORA, 1998

9. MICROSOFT, WINDOWS XP, EDITURA TEORA, 2000

14