www.referat.

ro

MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„ION NANUȚI”CĂLĂRAȘI
JUDEȚUL DOLJ

PROIECT DE CERTIFICARE
CALIFICAREA PROFESIONALĂ:ASISTENT
MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR:
Medic: ȚĂPURIN IORDACHE DOINA
Asistent Medical:CIOLACU DANIELA

ABSOLVENT:
BADICI
VASILICA-FILOMENA

www.referat.ro

2018
MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE
SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
 „ION NANUȚI”CĂLĂRAȘI
JUDEȚUL DOLJ

TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE

CERTIFICARE

PLANIFICARE FAMILIALĂ ȘI CONTRACEPȚIE

2018
 MOTTO:

’’ Educația este cea mai mare și mai grea

problemă ce s-a putut da spre rezolvare
omului’’

CUPRINS
ARGUMENT...............................................................................................................- 6 -
CAPITOLUL I NOŢIUNI REFERITOARE LA
SEXUALITATEA UMANĂ...................................................................................- 7 -
1.1. DEFINIŢIA SEXUALITĂŢII..........................................................................................- 7 -
1.2. SEXUALITATEA - ASPECTE PSIHO - COMPORTAMENTALE.......................................- 8 -
CAPITOLUL II FAMILIA SI PLANIFICAREA FAMILIALA.............- 11 -
2.1NOTIUNI PRIVIND PLANIFICAREA FAMILIALA SI CONTRACEPTIA. .- 11 -
2.1.1. Conceptul de planificare familială..................................- 11 -
2.1.2. Definirea conceptului de planificare familială...............- 11 -
2.1.3. Consultaţia în planificarea familială. Principii de consiliere
în planificarea familială.............................................................- 12 -
2.1.4. Etapele consultaţiei de planificare familială ................- 13 -
2.1.5. Tipuri de consiliere (counseling).....................................- 15 -
2.2 NOŢIUNI DESPRE CONTRACEPŢIE...........................................................................- 17 -
2.2.1 Scurt istoric al contracepţiei.............................................- 17 -
2.2.2 Clasificarea metodelor contraceptive..............................- 18 -
2.2.3 Contracepţia hormonală orală.........................................- 20 -
2.2.4 Contracepţia hormonală cu acţiune întârziată...............- 26 -
2.2.5 Contraceptia intrauterina - dispozitive intrauterine....- 31 -
2.2.6 Contraceptia de bariera...................................................- 35 -
2.2.7 Abstinenţa periodică.........................................................- 41 -
2.2.8 Contracepţia chirurgicală................................................- 46 -
CAPITOLUL III PARTE SPECIALĂ..................................................- 49 -
3.1. STUDIU.................................................................................................- 52 -
3.2. OPINIA FEMEILOR REFERITOARE LA DIMENSIUNEA
FAMILIEI IDEALE.....................................................................................- 64 -

3.3. OPINIA FEMEILOR ANCHETATE REFERITOARE LA DIMENSIUNEA

PROPRIEI FAMILII.................................................................................................. - 66 -

CONCLUZII............................................................................................- 68 -
BIBLIOGRAFIE......................................................................................- 71 -
ANEXE
 ARGUMENT

Planificarea familială înseamnă să îți abordezi activ viața, să determini

tu ceea ce trebuie să se întâmple, nu să lași întâmplarea să-ți determine viața.
Pentru aceasta cea mai comodă și mai sigură metodă este folosirea
mijloacelor contraceptive.
Planificarea familială nu înseamnă doar să eviti o sarcină, înseamnă să
planifici câți copii să ai.
Dacă până acum 10-20 de ani, venirea pe lume a unui copil era o
chestiune legată de întâmplare sau chiar impusa de lege, acum orice femeie
poate alege momentul în care poate să rămână însărcinată.
Este foarte important ca sarcina să apară atunci când femeia sau cuplul
consideră că este momentul cel mai potrivit, iar mijloacele contraceptive au
exact acest scop, de a stabili sarcina la momentul dorit.
Actul sexual are pentru om o importanță deosebită. Schimbările
radicale ale contracepției moderne, oferă astăzi cuplului posibilitatea
controlului asupra vieții reproductive.
Ca asistent medical ajut cuplul familial în înțelegerea celei mai
potrivite metode de contracepție, atât din punct de vedere psihic cât și fizic,
oferind explicațiile, utilitatea și eficacitatea metodei.
Planificarea familială nu înseamnă doar contracepție. Noțiunea este
mult mai largă și include nu numai mijloacele contraceptive ci și educația
sexuală și familială în primul rând, informații și sfaturi, de aceea planning-ul
familial reprezintă astăzi un element de sănătate, asistentul medical având un
rol important în îndeplinirea acestei necesități.
Educația sexuală este un proces ce nu se încheie niciodată, ea
desfășurându-se pe totată durata vieții individului.
Iată de ce educația sexuală trebuie începută prin educația sexuală a
adulților: „copiii vor fi bine crescuți, dacă parinții vor fi bine educați”.

6
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI REFERITOARE LA
SEXUALITATEA UMANĂ

1.1. Definiţia sexualităţii

Cuvântul sexualitate provine din franțuzescul sexualité și reprezintă:
1. Ansamblul manifestărilor în relaţie cu aparatul genital;
2. Ansamblul comportamentelor şi activităţilor legate de instinctul
sexual.
Sexualitatea umană cuprinde aspectele somatice, emoţionale,
intelectuale, sociale şi morale ale fiinţei. În plan psihic, aceasta defineşte un
barbat şi o femeie.. Din punct de vedere social, ea determină tipul de relaţii în
care se angajează un individ, bărbat sau femeie. Din punct de vedere moral,
antrenează o luare de decizie asupra comportamentelor acceptabile sau
inacceptabile privind actul sexual.
Sexualitatea umana este adesea considerată în termeni a două
componente: cea ereditară şi cea dobândită. Componenta ereditară
determină anatomia şi fiziologia organelor genitale. Componenta dobandită
este rezultatul interacţiunilor cu mediul social. Oricum fiecare aspect al
comportamentului sexual cuprinde atât componente ereditare cât şi
componente dobândite. Este deci important să luăm în consideraţie
interacţiunea acestor două componente într-o activitate sexuală dată.
Activitatea sexuală a omului este un fenomen complex, cu multiple
aspecte: biologice, psihice, morale, etice. Ea constituie o parte din existenţa
individului, cu un pronunţat aspect social: perpetuarea speciei umane.
Sexualitatea nu se poate sustrage dinamicii psihologice şi sociale a
vieţii.

7
 1.2. Sexualitatea - aspecte psiho - comportamentale
Literatura de specialitate indică faptul că problematica sexualităţii este
mai acut resimţită la vârsta adolescenţei. La această vârstă ea este legată de
formarea identităţii sexuale şi de presiunea socială către rolul de sex - şi la
tineri, pentru care deciziile privind profesiunea/ocupaţia (cariera) şi relaţiile
cu parteneri de sex opus sunt nu numai centrale în sistemul valoric dar şi de o
mare importanţă pentru traseul lor existenţial. Decizia este elementul de
legătură între psihosexualitate şi planificarea familială. Vârsta la care
psihosexualitatea este mai puternic reprezentată rămâne adolescenţa.
Populaţia adolescentină se confruntă cu două decizii majore care influenţează
personalitatea şi dinamica ei în toate dimensiunile şi care sunt determinante
ale formării a două tipuri de subidentitate personală:
- subidentitatea sexuală;
- subidentitatea profesională.
După Dreher şi Dreher, adolescenţa este definită ca o perioadă a vieţii
în care individul se confruntă cu o serie de întrebări personale şi relaţionale.
Cultura occidentală le recunoaşte adolescenţilor o maturitate psihică,
însă nu le recunoaşte dreptul de a trăi o sexualitate adultă.
Dimensiunea psihologică a sexualităţii
Componentele senzoriale, gestualităţile sexuale incluse în funcţionarea
sexuală sunt realizate prin integrare emoţională şi afectivă. Prin sublinierea
rolurilor sexuale, ale imaginaţiei, preferinţelor, motivaţiilor, controlului şi
adaptărilor individuale, dar şi prin procesarea tuturor acestor informaţii,
capacitatea mentală poate fi considerată un „organ sexual". Acest „organ”
integrează multitudinea acestor componente şi creează o imagine sexuală
complexă, care este componentă pe plan psihic cu idealul sexual individual,
în funcţie de care se dezvoltă un anumit comportament.

Dimensiunea biologică a sexualităţii

8
 Procesul sexualizării fiinţei umane are o complexitate deosebită prin
intervenţia proceselor psiho - comportamentale, acestea particularizând atât
procesul sexual cât şi actul sexual în sine. Pe lângă organele genitale ce
ierarhizeză structura funcţional - sexuală, orice organ senzorial constituie o
componentă importantă a acestei funcţionalităţi.
Sexualitatea ca proces de învăţare
Fiecare individ are o personalitate proprie, realizată prin
individualitatea proceselor de gândire şi percepţie, ca şi un mod personal de
învăţare, dezvoltând o istorie proprie experienţelor insuşite. Aparentul
conflict între autori porneşte de la prioritatea mecanismelor biologice sau ale
proceselor de învăţare în ceea ce priveşte comportamentul sexual.
Astfel, prima teorie consideră factorul biologic ca fiind determinant
pentru nivelul general al interesului sexual prin procesul de învăţare
determinându-se modul în care acest interes este exprimat.
Cea de a doua teorie apreciază procesul de învăţare ca având cea mai
mare semnificaţie, componenta biologică nedepăşind rolul de conduită
sexuală în alegerea direcţiei pe care îl constituie acest comportament.
Dimensiunea socio - relaţională a sexualităţii
Deşi particularităţile biologice umane, inclusiv cele sexuale, au rămas
relativ neschimbate în decursul dezvoltării civilizaţiei umane, modul în care a
fost definită sexualitatea a diferit mult în timp datorită evoluţiei valorilor şi
caracteristicilor mediului social şi cultural.
Apar astfel, în cadrul unui mediu socio-cultural definit temporal,
diferenţe de percepţie a sexualităţii datorită diferenţelor de statut, apartenenţă
etnică, vârstă, factori etico-confesionali.
Achiziţia informaţiilor despre sexualitate reprezintă pentru individ un
aport cognitiv indiscutabil necesar în vederea formării identităţii sexuale şi
exprimării ei în plan comportamental prin orientări, preferinţe şi decizii.
Psihologic s-a constatat că înainte de a deveni sexual activ, individul
are deja structurate atitudini complexe faţă de sexualitate. Deciziile sexuale

9
sunt determinate numai de acest complex psihologic. Atitudinea sexuală are
ca orice atitudine o componentă cognitivă, una evaluativă şi una
comportamentală. între aceste trei componente nu există raporturi de
congruenţă astfel încât din exterior se percepe mai ales actul comportamental
(decizia sexuală).
Decizia sexuală nu este numai decizie psihologică şi socială ci şi
morală, religioasă. Este, de asemenea, o decizie privind sănătatea şi evident,
starea de bine a persoanei.

CAPITOLUL II
FAMILIA SI PLANIFICAREA FAMILIALA

10
 2.1NOTIUNI PRIVIND PLANIFICAREA FAMILIALA SI
CONTRACEPTIA
2.1.1. Conceptul de planificare familială
Sănătatea publică defineşte comportamentul demografic prin atitudinea
unei perechi faţă de propria-i reproducere, faţă de dimensiunea familiei sale,
faţă de numărul de urmaşi. Comportamentul demografic natural este
caracteristic unei perechi care nu aplică metode de limitare a naşterilor.
„Comportamentul demografic conştient este asociat unei perechi care
aplică metode contraceptive sau abortive de planificare familială în vederea
determinării numărului final de urmaşi şi eşalonării acestora." (V. Rugină)

2.1.2. Definirea conceptului de planificare familială

Planificarea familială poate fi definită în mai multe moduri.
Astfel I. Munteanu consideră că planificarea familială e un termen sare
include „multiple forme ale comportamentului uman, raportat la asigurarea
conştientă şi planificată a succesiunilor. El cuprinde un dublu aspect: biologic
şi social. Pe plan biologic sunt incluse acţiunile cuplului vis - a - vis de
contraceptie şi naştere, iar pe plan social acţiuni precum căsătoria, si
asigurarea locuinţei, adopţia, raportate la interesul succesorilor".
Aplicarea planificării familiale înseamnă în primul rând un număr
optim de copii pe care partenerii şi-i doresc, iar în al doilea rând, aceşti copii
să se nască în momentul dorit de părinţi. Alegerea momentului optim pentru
naştere reprezintă aspectul fundamental al planificării familiale.
Alţi autori (Lyn Thomas), director pentru regionala Europa la
International Planned Brenhood Federation consideră că „Planning-ul
familial este o cale de rezolvare, pentru ca femeile să poată stabili ele însele
numărul de copii şi intervalul dintre naşteri".
Planificarea familială este un model cultural, determinat de numeroşi
factori. Exercitarea planificării familiale presupune trei condiţii: cunoaştere,
atitudine şi practicare, în sensul că trebuie să existe o informaţie corectă,

11
urmată de o motivaţie pentru adaptarea deciziei de a avea un anumit număr
de copii.
Planificarea familială se referă la următoarele aspecte:
a. modalitatea de evitare a unei sarcini nedorite;
b. modul de a avea o sarcină la un moment dorit;
c. reglarea intervalului dintre naşteri;
d. prezervarea fertilităţii;
e. evitarea sarcinilor cu risc pentru mamă şi copil;
f. creşterea stării de bine individual şi social;
g. armonia în cuplu;
h. depistarea şi tratarea bolilor cu transmitere sexuală.
Astăzi activitatea de planificare familială tinde să-şi extindă aria,
îndeplinind şi alte obiective:
- diagnosticul infertilităţii cuplului;
- depistarea neoplasmelor genito-mamare;
- sfat conjugal şi genetic;
- consultanţă în tulburările sociale;
- tratamentul menopauzei.

2.1.3. Consultaţia în planificarea familială. Principii de consiliere în

planificarea familială
Consultaţia de planificare familială diferă de o consultaţie de medicină
generală.
În primul rând diferă pentru că medicul discută cu persoane, în general,
aparent sănătoase. În al doilea rând pentru că persoana care poate fi numită
clientă îşi alege singură metoda contraceptivă dorită, bineînţeles după ce
medicul i-a prezentat metodele de contracepţie care îi sunt eficiente.
Cine se adresează cabinetelor de planificare familială?
1. Adesea pacienta se prezintă pentru o consultaţie privind alegerea
unei metode contraceptive sau dacă au apărut probleme / efecte secundare pe
parcursul tratamentului respectiv;
12
 2. Pacienta care şi-a autoadministrat medicaţie dar care a eşuat şi
suspectează o eventuală sarcină;
3. Persoane care solicită o medicaţie de urgenţă;
4. Persoane cu boli cu transmitere sexuală
5. Cupluri cu probleme de dinamică sexuală.
Pentru că în aceste cazuri, comunicarea este bidirecţională, atât medic -
pacient cât şi pacient - medic se preferă în locul termenului de consultaţie pe
cel de „counseling".
Scopurile counseling-ului sunt:
a) - pacienţii (clienţii) sunt încurajaţi să se gândească atent asupra
problemelor lor;
b) - după ce s-a înţeles problema, se scontează trecerea la acţiune în
vederea rezolvării problemei. Acţiunea este dirijată de consilier dar decizia
aparţine pacientului. Counseling-ul înseamnă alegere. Pentru ca decizia să fie
adecvată, trebuie să aparţină clientului.

2.1.4. Etapele consultaţiei de planificare familială (counseling)

Etapele counseling-ului în planificarea familială după metodologia
recomandată în revista „Population Report" a Universităţii John Hopkins din
SUA sunt prezentate după o formulă de memorare SINAIA:
S - Salutul de întâmpinare a clientului
I - Informaţii despre client
N - Noţiuni despre toate metodele de planificare (contraceptive)
A - Alegerea metodei
I - Informaţii despre metoda aleasă
A - Adresabilitatea la reîntoarcere (vizita de urmărire)
Conţinutul acestor 6 etape este următorul:
1. (S) Întâmpinarea clientului:
- medicul trebuie să i se adreseze clientului politicos;

13
 - medicul trebuie să facă o scurtă prezentare a serviciilor medicale ce
le oferă acel cabinet.
2. (I) Informaţii despre client:
- se întreabă clientul cu ce poate fi ajutat;
- se stabileşte dacă problema clientului intră în sfera serviciilor
medicale;
- se notează datele referitoare la pacient, care este asigurat de întreaga
confidenţialitate a datelor. Datele referitoare la pacient cuprind:
a). Antecedente heredo-colaterale;
b). Antecedente fiziologice;
c). Date despre numărul de naşteri;
d). Numărul de avorturi;
e). Dacă a mai fost în evidenţa altor cabinete de planificare familială.
3. (N) Noţiuni despre metodele de planning familial:
- medicul prezintă cele mai frecvente metode de planificare
familială ( de obicei cele mai uzuale);
- pacientul este întrebat ce metodă îl interesează şi dacă deţine
informaţii referitoare la acea metodă, iar dacă aceste informaţii sunt
corecte.

4. (A) Alegerea metodei:

- medicul trebuie să ajute pacientul în alegerea metodei potrivite în
funcţie de personalitatea sa, sexualitate şi stilul de viaţă al acestuia.
De asemenea se ţine cont de categoria socială, de situaţia familială,
nivelul de instruire şi nu în ultimul rând de dorinţa partenerului.
5. (I) Informaţii privind alegerea metodei:
- după ce pacientul a ales metoda i se oferă date suplimentare
referitoare la acea metodă.

14
 - i se prezintă efectele secundare şi primele semne de urgenţă
medicală.
6. (A) Vizita de urmărire, la o nouă vizită, clientul este întrebat:
- dacă e mulţumit sau dacă au apărut probleme.
- dacă doreşte o altă metodă.
- dacă doreşte să aibă un copil i se va explica când şi în ce mod
trebuie să întrerupă metoda contraceptivă aleasă.

2.1.5. Tipuri de consiliere (counseling)

1. Counseling general
2. Counseling contraceptiv - se prezintă toate metodele
caracteristice lor
3. Counseling specific pentru o metodă
Se discută:
 Caracteristicile metodei
 Mecanismul de acţiune
 Avantajele metodei
 Dezavantajele acesteia
 Eficienţa metodei aplicate
 Siguranţa
 Eventualele efecte secundare
 Semne de alarmă
 Instrucţiuni de folosire a metodei
 Şi cazul efectelor secundare - tratamentul acestora
4. Counseling special în situaţii particulare (pre-, postabortum,
counseling premarital, counseling psiho-sexual, counseling
post agresiune sexuală, counseling în sterilizarea
chirurgicală).
a) Counseling pre /postabortum

15
 Când pacienta se adresează unui cabinet de planificare familială
înaintea efectuării avortului, recomandabil este a i se prezenta noţiuni
privitoare la contracepţie şi modalităţi de evitare a unui eventual avort
în viitor. Dacă pacienta se adresează unui cabinet de planning din
cadrul unei maternităţi i se prezintă modalitatea avortului, a anesteziei.
Decizia de a recurge la întreruperea sarcinii sau nu, aparţine în
totalitate pacientei.
Când pacienta se adresează unui cabinet în perioada post-
abortum, i se prezintă metodele contraceptive şi eventual sprijinul unui
psiholog pentru acele femei afectate psihic de acest eveniment.
b) Counseling psihosexual
Acest tip de counseling se adresează în special acelor persoane
cu probleme de dinamică sexuală, acelor care au probleme de percepţie
a normalităţii şi a anormalităţii în sexualitate, persoanelor cu probleme
psihice în sfera sexualităţii.
c) Counseling post-agresiune sexuală
Trebuie identificat de medic dacă pacienta are nevoie şi de un
consult medical şi tratament de specialitate :
 chirurgical
 psihiatric
 medicină legală
Trebuie menţionat dacă este nevoie să se recurgă la contracepţie de
urgenţă.
d) Consiliere (counseling) în sfatul premarital in această situaţie:
 De preferat a se discuta cu ambii parteneri;
 In sfera sexualităţii se discută despre aspectul de
normalitate / anormalitate;
 Se prezintă metodele contraceptive şi se alege una în
situaţia în care partenerii îşi doresc într-o perioadă scurtă un
copil.

16
 e) Counseling în sterilizarea chirurgicală
 Pentru că acest tip de contracepţie este definită, counseling-
ul necesită a fi efectuat cu mare atenţie;
 I se acordă pacientei un timp de gândire dacă aceasta nu
este decisă în totalitate, ştiind că fertilitatea nu va mai fi
redată printr-o altă operaţie;
 Se discută despre numărul copiilor, dacă îşi poate schimba pe
viitor statutul marital.

2.2 NOŢIUNI DESPRE CONTRACEPŢIE

2.2.1 Scurt istoric al contracepţiei
Prin contracepţie se înţelege o metodă de planificare familială integrată
în medicina cu caracter profilactic constând în prevenirea apariţiei sarcinii
prin utilizarea de mijloace contraceptive.
Cercetările medicale ale sfarșitului de mileniu au avut in vedere
perfectionarea mijloacelor hormonale, fabricarea vaccinurilor ca si a
preparatelor contragestive de tip RU486.
2.2.2 Clasificarea metodelor contraceptive
Metodele contraceptive se pot clasifica dupa mai multe criterii:
 În functie de utilizator:
♦ feminine
♦ masculine
 În functie de durata:
♦ temporare
♦ permanente
 În functie de metoda contraceptiva:
♦ hormonale
♦ mecanice
♦ clinice
♦ chirurgicale

17
 ♦ naturale
♦ mixte
Diferitele metode contraceptive aplicate in practica au o eficacitate
diferita.
Aprecierea si eficacitatea unei metode contraceptive se realizeaza
folosind indicele PEARL (R), avand urmatoarea formula:

Pentru un cuplu sanatos care nu foloseste nici o metoda contraceptiva,

R variaza intre 60-100. Metodele contraceptive ideale are trebui sa aiba R=0.
Cu cat valoarea lui R este mai mica cu atat acea metoda este mai eficienta.
Rezultatul se exprima prin rata de esecuri la 100 femei / an.
Calitatile ideale ale unui contraceptiv sunt:
 siguranta completa
 eficacitate 100%
 absenta efectelor secundare
 reversibilitatea rapida si usoara
 pretul scazut (chiar gratuitate)
 disparitia necesitatii controlului medical
 independenta fata de momentul contactului sexual
 buna acceptabilitate
Pentru ca nici una din metodele contraceptive cunoscute si utilizate nu
intruneste toate calitatile prezentate mai sus, avand atat avantaje cat si
dezavantaje, aplicarea unei metode contraceptive se face cu ajutorul
counseling-ului prezentat in cabinetele de planificare familiala.
Clasificarea recomandata de catre Federatia Internationala a
Ginecologilor si Obstetricienilor (FIGO) si Centrul pentru Populatie si
Sanatate a Familiei al Universitatii Columbia (SUA):
1.Contraceptia orală hormonală

18
 ♦ pilula combinata
♦ minipilula (pilula cu progestogeni)
2. Contraceptia hormonală cu acţiune întârziată
♦ contraceptive injectabile
♦ implanturi
♦ inele vaginale
3. Contraceptia intrauterină
♦ DIU mecanice (tip Lipps loop)
♦ DIU cu medicatie (tip Cooper T si Cooper 7, DIU cu
prostagen)
4. Contraceptia de barieră
♦ prezervativ
♦ capul cervical
♦ spermicidele
♦ bureti cu spermicid
5. Abstinenţa periodică
♦ metoda calendarului
♦ metoda mucusului cervical (Billings)
♦ metoda simptotermala
♦ metoda coitului intrerupt

6. Contraceptia chirurgicală
 tehnici pentru femeie:
♦ chirurgicala
♦ electrica
♦ mecanica
♦ chimica
♦ histerectomia
 tehnici pentru barbat:
♦ vasectomia chirurgicala

19
 ♦ vasectomia chimica

2.2.3 Contracepţia hormonală orală

Definiţie: Reprezintă utilizarea în scop contraceptiv a hormonilor
steroidieni sexuali şi a fost introdusă de Gregory Pincus.
Primele contraceptive orale conţineau doze mari de estrogeni
şi progestogeni, care au fost gradat şi semnificativ diminuate, ducând la
reducerea efectelor secundare.
Forme:
Contracepţia orală prin:
1. pilula combinată estroprogestativă (COC)
2. pilula cu progestagen (minipilula POP)

2.2.3.1 Contraceptive orale combinate (COC)

Definiţie:
COC sunt preparate de estrogeni şi progesteron sintetic cu o eficacitate
crescută în evitarea sarcinii. În prezent, substanţa estrogenică e reprezentată
de etinilestradiol, iar progestagenul de progestativele de sinteză, care sunt
derivaţi de 19-nortestosteron şi derivaţi de progesteron.
Clasificare:
 Monofazice: cu o concentraţie fixă de hormoni estrogeni
şi progestageni pe tot parcursul ciclului.
 Multifazice:
- două (bifazice)
- trei (trifazice)
cu concentraţii diferite de estrogeni şi/sau progestageni pe parcursul unui
ciclu.
In prezent, în România pilule contraceptive combinate sunt disponibile
sub forma de folie cu 21 sau 28 de pilule.
Mecanism de acţiune:

20
 a.) Inhibarea ovulaţiei prin acţiunea asupra axului hipotalamo-
hipofizar, blocând astfel eliberarea hormonilor gonadotropi hipofizari.
b.) Endometrul suferă o transformare specifică devenind inpropriu
nidaţiei,hipotrofie glandulară progresivă, pseudodecidualizare stromală
cu infiltrat mastocitar fără deferenţierea arterelor spiralate.
c.) Epiteliul vaginal şi mucoasa cervicală suferă modificări ce
influenţează negativ mobilitatea spermatozoizilor (diminuează
cantitatea de mucus crescând vâscozitatea acestuia),
d.) Efect claudogenic (efect post-ovulaţie): previne procesul de
reproducere.
Administrare:
- Folie de 21 - zilnic 21 de zile, 7 zile pauză
- Folie de 28 - zilnic 21 de zile, apoi zilnic 7 zile pilule placebo
Indicaţii:
Este recomandată femeilor care:
1. necesită o metodă contraceptivă cu eficacitatea crescută, însă
reversibilă;
2. nu doresc ca metoda să interfere cu actul sexual şi nu doresc să
depindă de partener;
3. au în antecedente cazuri de sarcină ectopică;
4. care au dismenoree;
5. care au chisturi ov ariene benigne;
6. au în antecedente sau au risc înalt de afecţiuni inflamatorii pelvine.
Contraindicaţii:
a) Absolute
A. Circulatorii:
 tromboze arteriale şi venoase
 boli cardiace ischemice
 factori de risc severi pentru boli arteriale şi anomalii de
coagulare sau fibrinoliză

21
  atacuri ischemice tranzitorii
 boli valvulare
 hipertensiune pulmonară
B. Afecţiuni hepatice:
 boli active, icter recurent, sindromul Dubin-Johnson şi
Rothor
 adenom hepatic
 litiază biliară
 porfirii
C. Istoric al unor boli influenţate de hormoni steroizi:
 herpes gestaţional
 sindrom hemolitic uremie
D. Sarcina
E. Sângerări genitale nediagnosticate
F. Neoplasme estrogen-dependente
b) Relative
1) Prezenţa unor factori de risc pentru bolile cardiovasculare (DZ,
HTA, fumat > 40 ţigări / zi, vârsta înaintată, exces ponderal)
2) Migrena
3) Siclemia homozigotă
4) Oligo- sau amenoreea
5) Hiperprolactinemia
6) Depresia severă
Efecte secundare:
a) Boli cardiovasculare:
 tromboze venoase (inclusiv AVC)
 embolia pulmonară
 HTA
 Infarct miocardic
b) Afecţiuni hepatice:

22
  Adenomul hepatic
 Carcinom hepatocelular
 Litiază biliară c). Patologie tumorală
 Neoplasm cervical
 Displazii cervicale
 Neoplasm de sân, melanoame
d) Efecte metabolice:
 Reducere a toleranţei la glucoza
 Creştere în greutate

Efecte adverse minore şi complicaţii:

1. Depresia - se administrează vitamina B6;
2. Modificări de libidou;
3. Tulburări de cauză vasculară retiniana sau cerebrală;
4. Infecţii urinare mai frecvente;
5. Dereglări menstruale;
6. Leucoreea;
7. Cloasma;
8. Modificări ale imunităţii.
Eficacitatea:
- înaltă cu condiţia folosirii corecte
- Eşecul: 0,2 - 1 la 100 femei / an (greşeli de administrare = pilula
uitată)

2.2.3.2 Pilula cu prosgestagen (POP, minipilula)

Definiţie:
POP sunt contraceptive hormonale orale ce conţin doar progestagen,
intr-o doză mai mică decât pilulele combinate. POP conţin numai 0,3 - 0,5
mg de progestagen, din grupul noretisteron sau levonorgestrel.
Mecanism de acţiune:

23
 Se bazează pe transformările mucusului cervical. El se îngroaşă, este
redus cantitativ şi devine impenetrabil pentru spermatozoizi.
Administrare:
Prima pilulă trebuie luată în prima zi a menstruaţiei, după care se
continuă zilnic la aceeaşi oră cu câte o pilulă, fără pauză.
Indicaţii:
 Persoane ce prezintă contraindicaţii sau efecte adverse la
administrarea COC;
 Vârsta peste 45 de ani, în absenţa fumatului şi peste 35 de ani în
prezenţa factorilor de risc, în special fumatul;
 Diabetul, obezitatea;
 Hipertensiunea în tratament;
 Migrene;
 Femeile în perioada alăptării.
Contraindicaţii:
a) Absolute:
Nu se recomandă POP femeilor care au:
o Afecţiuni maligne ale sânului;
o Afecţiuni maligne cervicale, uterine sau ovariene;
o Boli arteriale cerebrovasculare şi coronariene
b) Temporare:
o Sarcină sau suspiciunea de sarcină (până când se infirmă);
o Boli hepatice acute;
o Sângerări anormale nediagnosticate;
o Suspiciuni de leziuni maligne ale sânului.
Efecte secundare:
1) Tulburări menstruale:
- sângerări neregulate cu cicluri de 25 - 35 de zile;
- amenoreea, determinată de anovulaţie;
2) Mastodinia
24
 3) Creşterea relativă a incidenţei sarcinilor ectopice.
Eficacitate:
- Mai scăzută ca cea a COC;
- Rata de eşecuri 0,3 - 5 /l 00 femei/an;
- Intervalul permis pentru „pilula uitată" este de 3 ore, eficacitatea
fiind scăzută după aceste interval.

2.2.4 Contracepţia hormonală cu acţiune întârziată

2.2.4.1 Contracepţia injectabilă
Primul preparat injectabil cu progesteron a fost realizat în 1950 şi a
fost utilizat în tratamentul andometriozei şi a cancerului endometrial.
În prezent cele mai utilizate preparate sunt:
a. Medroxiprogesteron acetat depozit (DMPA, depo-provera) -
fiecare doză are 150 mg, se administrează intramuscular la fiecare 3 luni;
b. Nortisteron enantat (NET-EN, Noristerat, Novigest) - fiecare doză
are 200 mg, se administrează intramuscular la 2 - 3 luni.
Mod de acţiune:
 Supresia ovulaţiei;
 Îngroşarea vâscozităţii mucusului cervical, nepermiţând penetrarea
spermatozoizilor prin cervix;
 Crearea unui endometru subţire, atrofie;
 Modificări asupra trompelor.
Eficacitate:
- Este foarte înaltă.
- Rata eşecurilor: 0,5 - 1,5 la 100 femei/an.
Administrare:
Perioada optimă de începere a contracepţiei injectabile este cea a
primelor 7 zile ale ciclului menstrual, dar administrările ulterioare pot fi mai
puţin riguroase ca moment, avându-se în vedere marea eficacitatea a
preparatelor.
25
 Pentru femeile în post-partum, dacă alăptează, injecţia iniţială se va
face în a 6-a săptămână post-partum, nu mai devreme. Dacă nu alăptează, se
va face injecţia pe intervalul de 2 luni post-partum, nu mai devreme de 6
săptămâni datorită hemoragiilor importante ce pot apare.

Indicaţii:
 Femeile care alăptează;
 Femeile care sunt în ultimii ani ai vieţii reproductive;
 Femeile care preconizeză recurgerea la sterilizare chirurgicală în
următoarele 3-12 luni;
 Cele ce au în antecedente anemia falcipară;
 Femei care folosesc în mod curent medicamente inductoare
enzimatice hepatice;
 Femei care au nevoie de contraceptive pentru câteva luni;
 Femei care preferă medicaţia injectabilă, care doresc să păstreze
secretul folosirii unei metode contraceptive faţă de parteneri;
 Femei care fumează.
Contraindicaţii:
 Sarcină diagnosticată sau suspicioasă;
 Sângerări anormale genitale inexplicabile în ultimele 3 luni;
 Sarcină dorită în viitorul apropiat;
 Preocupare cu privire la creşterea ponderală.
Efecte benefice:
Scad incidenţa şi gravitatea inflamaţiilor pelvine, endometriozei,
candidozei vaginale, neoplasmului ovarian şi endometrial.
Avantaje:
 Acceptabilitate bună;
 Nu există posibilitatea „pilulei uitate";
 Eficacitate crescută în comparaţie cu COC;

26
  Perioadă îndelungată de acţiune;
 Permite supravegherea periodică medicală.
Dezavantaje:
 în cazul apariţiei de efecte adverse, acţiunea sa nu poate fi întreruptă
brusc;
 Necesită personal calificat.
Efecte secundare:
 Tulburările menstruale sunt foarte frecvente, variind de la amenoree şi
oligomenoree până la sângerări neregulate frecvente, prelungite şi
rareori foarte abundente.
 Reluarea ovulaţiei şi fertilităţii necesită, în medie 5-7 luni şi se poate
prelungi la 2 ani.
 Creşterea în greutate, cefalee, edeme, ameţeli, oboseală, iritabilitate,
mastodinie pot apare la unele utilizatoare.
Efecte adverse:
 Modificari lipidice - nivelul HDL crescut;
 Metabolism glucidic: pot apare scaderi ale tolerantei la glucoza si
hiperinsulinism;
 Cancer mamar - folosirea indelungata de catre femei mai tinere de 25
de ani ar reprezenta un rise mai crescut de cancer de san.
 Metabolismul osos - DMPA poate fi folosit la orice varsta mai mica de
16 ani;
 Reactiile alergice pot apare imediat dupa injectarea DMPA.

2.2.4.2 Contraceptia prin implante subdermale (Norplantul)

Implantul subdermal Norplant consta din 6 mici capsule moi din
silastic (cauciuc siliconic). Fiecare capsula are 2,4 mm diametru si contine 36
mg levonorgestrel. Capsulele sunt inserate subdermal in bratul femeii sau in
zona inghinala printr-o procedura chirurgicala minora efectuata sub anestezie
locala. Norplantul are la baza numai progesteronul. Dupa inserţie capsulele

27
Norplant sunt palpabile, dar nu sunt vizibile. Efectul contraceptiv este
dobandit printr-o eliberare lenta si constanta a levonorgestrelului prin
difuziune de membrana silastica in curentul sanguin.

Mecanism de actiune:
Se crede ca are la baza urmatoarele modalitati de actiune:
 Supresia ovulatiei;
 Ingrosarea mucusului cervical, ceea ce impiedica penetrarea
spermatozoizilor prin cervix;
 Crearea unei mucoase endometriale subtiri si atrofice.
Indicatii:
Reprezinta o metoda potrivita pentru majoritatea femeilor aflate la
-varsta reproductivă, insă este recomandată in mod special acelor femei care:
- doresc o contraceptie continua;
- doresc o metoda de spatiere a sarcinilor pe termen lung;
- doresc o metoda contraceptive care sa nu interfere cu actul sexual
sau sa depinda si de partener;
- prefera o metoda care sa nu necesite aprovizionarea frecventa si,
mai important, sa nu fie aplicata zilnic;
- are numarul de copii pe care și-i doreste dar nu vrea sa opteze
pentru strerilizare;
- nu pot folosi contraceptive care au in compozitie estrogen.
Contraindicatii absolute:
- Malignitati ale sanului;
- Malignitati ale cervixului, uterului sau ovarelor;
- Boala cerebro-vasculara sau coronariana.
Contraindicatii absolute temporare:
- Sarcina sau suspiciunea de sarcina;
- Boala hepatica acuta (hepatita virala);
- Sangerari genitale de cauza neelucidata;

28
 - Suspiciunea de cancer de san, pana cand se infirma
diagnosticul.

Contraindicatii relative:
- Anemii severe;
- Tulburari de coagulare sau terapie anticoagulantă in curs;
Efecte secundare:
 Modificari menstruale: sangerari abundente sau simplu spotting,
menstruatii neregulate sau chiar amenoree, tulburari de tip
hipermenoree sau hipomenoree.
 Cefaleea;
 Stare de irascibilitate;
 Ameteala;
 Greata, eruptii tegumentare de tipul rash-ului;
 Acneea, modificari ale apetitului;
 Caderea parului, cresterea pilozitatii faciale si corporale,
congestie mamara;
 Aparitia de chisturi ovariene.
Incidente:
La femeile care folosesc ca metoda contraceptiva Norplantul, rata
-arcinii ectopice este de 1,3% pe an.
S-a observat ca rata sarcinii ectopice la femeile sub Norplant este mai
mare la persoanele cu obezitate si creste pe masura ce durata de
utilizare a Norplantului este mai mare. Se apreciaza ca obligatorie
extragerea implantelor a sfarsitul celor 5 ani de utilizare.
Eficacitate:
Rata esecurilor este de aproximativ 3 sarcini la 100 femei / an.

2.2.4.3 Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale

29
 Reprezinta singura metoda de lunga durata aflata sub controlul
utilizatorului. Femeia isi poate introduce sau scoate inelul dupa dorinta
fara ajutor medical.
Sunt 2 tipuri de inele vaginale:
 Unele care contin 2 hormoni (estrogen si progesteron),
asemanatoare pilulei combinate; actionand prin inhibarea
ovulatiei. Metoda este activa timp de 3 saptamani, dupa care inelul
se scoate pentru o saptamana atunci cand apare sangerarea de
privare (menstruatia).
 Celalalt tip de inele elibereaza un singur tip de
hormon, progestagen, si este purtat timp de 3 luni de zile.
Rata de eliberare a progestagenului (levonorgestrel) este de 20
micrograme / zi.
Ca efecte secundare ale metodei se mentioneaza:
- menstruatii neregulate;
- riscuri de expulzie la femeile in varsta sau multipare.

2.2.5 Contraceptia intrauterina - dispozitive intrauterine (DIU)

Istoric:
In 1909, Richard Richter mentiona rezultatele cu efect contraceptiv
otinute in urma introducerii in cavitatea intrauterina a unui fir de ata
;nirurgicala de 27 mm diametru.
Dupa 1960, sperantele legate de folosirea dispozitivelor intrauterine
au :rescut, s-a apelat la plasticul biologic inert care se putea mula dupa
diferite forme, facilitand astfel insertia.
Tot in anii '60 in SUA s-a prezentat spirala Marquiles din
poilietilena, dispozitiv ,,deschis" care evita riscul ocluziilor intestinale
asociate insertiei unui nel si care se insera cu ajutorul unui tub de plastic.
In anii '62 este prezentata bucla Lippes, care avea un fir de reper la
nivelul colului si care permitea verificarea bunei pozitionari.
30
 Apar de asemenea, tot in aceasta perioada, primele dispozitive din
cupru, sub forma unui dispozitiv in T.
Deflnitie:
Dispozitivele intrauterine sunt obiecte produse dintr-un material
solid, care se introduc in cavitatea uterina in scop contraceptiv. Sunt
cunoscute si sub numele de sterilete.
Clasificare:
Sunt doua varietati:
a) Inerte
- Sunt fabricate din plastic (polietilena impregnata cu bariu) sau
din otel. Constituie prima generatie de DIU si sunt denumite inerte pentru
ca nu contin nici un element (metal) activ si nici substante chimice care sa se
elibereze in cavitatea uterina.
b) Biologic active
- Eliberatoare de cupru, argint, aur sau substantahormonale;
- Cele mai cunoscute DIU moderne sunt in forma de:
a. Cooper 7
b. Copper T (T cu 3 80 A, T cu 3 80 Ag)
c. Multiload (Multiload Cu 375)
DIU care poseda 375-280 mm 2 suprafata acoperita cu cupru, au o
durata de utilizare de minim 6 ani.
Eficacitatea intrauterina a unui DIU cu fir de cupru de 0,4 mm (T cu
;
S0A) sau a unui fir de argint acoperit cu cupru (model T cu 380 Ag) poate
depasi 10 ani.
Steriletele eliberatoare de hormoni se bazeaza pe calitatile
suportului de metilpolisiloxan capabil de a difuza steroizii la un nivel
constant. Primul dispozitiv eliberator de hormoni elibereaza progesteron
direct in uter la un nivel mediu de 65 mcg/zi, timp de un an. Acesta este
cunoscut sub numele de Progestasert.

31
 S-a observat ca progesteronul modifica ciclul menstrual la femeile
ce utilizeaza Progestasert-ul, volumul sangerarii este considerabil redus in
raport cu cantitatea existenta inaintea insertiei. Ultimul tip de dispozitiv
Levonova, elibereaza levonorgestrel la un nivel mediu de 20 mcg/zi timp de
5 ani.
Mecanism de actiune:
- Impiedica fecundatia prin alterarea capacitatii de
fertilizarea spermatozoidului si ovulului precum si prin
inhibarea transportului tubar al ovulului si a migrarii
spermatzoizilor prin mucusul cervical si prin secretiile din
cavitatea uterina.
- Impiedica implantarea , fie prin distrugerea oului, fie
prin eliminarea sa datorita activitatii uterine crescute, motilitatii
tubare perturbate si inducerii luteolizei.
- Modificari traumatice endometriale (ireversibile);
- Modificari imunologice si modificari hormonale.
Indicatii:
Steriletul poate fi recomandat mai ales femeilor care:
-au realizat deja un numar de copii si solicita o metoda eficienta dar
si reversibila;
- prefera o metoda care nu necesita aplicare libera si care sa nu
interfere cu actul sexual si sa nu depinda de partener;
- au contraindicatii la metodele de contraceptie hormonala (patologie,
fumat);
- au dificultati in procurarea dar si utilizarea pilulei sau a mijloacelor
de bariera.
Contraindicatii:
a) Absolute
- Sarcina;
- Sangerari genitale anormale;

32
 - Inflamatii pelvine active;
- Patologie cu transmitere sexuala;
- Sarcina ectopica in antecedente;
- Anomalii ale uterului (malformatii congenitale,
fibromioame, hiperplazie uterina).
b) Relative
- Varsta sub 20 ani;
- Nuliparitatea;
- Anemiile;
- Menoragiile, dismenoreea severa;
- Parteneri sexuali multipli;
- Boli cu rise crescut de bacteriemie;
- Uterul cicatricial si stenozele cervicale;
- Sarcina ectopica in antecedente.
Insertia:
Momentul optim este in timpul menstruatiei sau imediat dupa
aceasta (zilele 3-6 ale ciclului menstrual). Insertia tardiva creste frecventa
aparitiei unor complicatii ca durerea, sangerarea, sarcini accidentale.
Insertia post-abortum nu presupune o crestere a reactiilor adverse,
dar trebuie luate precautii speciale pentru a asigura pozitionarea corecta a
DIU si evită perforatia. Riscul expulziilor spontane este mai mare in aceasta
situatie si - femeile care alapteaza.
Complicatii:
a) Precoce
 Atacul vaso-vagal - determinat de manevrele asupra
colului uterin, urmat foarte rar de crize de tip convulsiv;
 Alcaloze prin polipnee, urmata de tetanie;
 Perforatia.
b) Tardive
 Sarcina intrauterina;

33
  Sarcina ectopica (3-4% din sarcinile aparute pe DIU);
 Durerea;
 Sangerarea;
 Expulziespontana;
 Disparitia firelor;
 Infectiile pelvine.
Eficacitatea:
Rata de esec pentru DIU modeme este de 1,5 - 2%.

2.2.6 Contraceptia de bariera

Cuprinde:
1. Prezervativul
2. Capul cervical
3. Spermicide
4. Bureti cu spermicide
5. Diafragma
Metodele de contraceptie prin bariera ofera protectie impotriva
sarcinilor prin blocarea patrunderii spermatozoizilor in cavitatea uterina.
Mod de actiune:
Contraceptivele de bariera au 2 componente:
a) Mecanică
b) Chimică
Componenta mecanica (diafragme, cupolele cervicale, prezervativul)
piedica penetrarea spermatozoizilor in canalul cervical.
Componenta chimică (spermicidul) distruge sau inactiveaza
-ermatozoizii.
Avantaje:
 Absenta efectelor sistemice si adverse însemnate;
 Absenta influentarii ciclurilor menstruale si lactatiei;
 Reversibilitate buna;
34
  Asigurarea unui grad de protectie impotriva bolilor cu
transmitere sexuala.
Dezavantaje:
 Rata crescuta a esecurilor;
 Pretul relativ mare;
 Interferenta cu activitatea sexuala.
Indicatii generate defolosire a metodelor de bariera
 Pentru persoane care prezinta contraindicatii medicale
pentru alte metode reversibile;
 Pentru persoane care au contacte sexuale neregulate;
 Ca o forma interimara de contraceptie:
• In timpul amenoreei de lactatie
• Dupa o vasectomie
• Cand se folosesc medicamente care interfereaza cu
contraceptivele orale, scazandu-le eficacitatea.
 În perioada de investigare a unor simptome ginecologice;
 În combinatie cu o metoda de calcul a fertilitatii, pe o perioada
fertila a ciclului menstrual;
 Pentru protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala,
inclusiv SIDA.

2.2.6.1 Prezervativul
Denumite si condoame, sunt fabricate din latex sau plastic subtire,
prelucrate prin adaugare de silicon si ambalate ermetic.
Prezervativul acopera penisul in erectie. El colecteaza
lichidul spermatic si actioneaza ca o bariera ce impiedica intrarea
spermatozoizilor in vagin.

Indicatii:
 Contraceptiv sau protector impotriva bolilor cu transmitere

35
 sexuala;
 Ejacularea precoce;
 Leziuni cervicale.
Contraindicatii:
a) Absolut - nici una.
a) Relative - alergia la spermicidul lubrifiant, la latex (tumefiere,
prurit, tumefiere).
Avantaje:
 Pot fi folosite imediat dupa nastere;
 Nu au influenta asupra laptelui matern;
 Sunt lipsite de nocivitate. Nu au efecte secundare asociate unei
componente hormonale.
 Folosirea lor poate fi facuta de barbati de orice varsta;
 Nu necesita o consultatie medicala prealabila.

Dezavantaje:
 Pot scadea intensitatea senzatiilor din timpul actului sexual, scazand
placerea ambilor parteneri; Cuplurile trebuie sa intrerupa actul
sexua pentru a pune prezervativul;
 Are o reputatie rea (sunt asociate cu imoralitatea);
 Exista riscuri mici ca prezervativul sa alunece / sa se rupa in timpul
actului sexual.
Eflcacitate:
In cazul utilizarii obisnuite 12-14 sarcini / 100 femei in primul an de
utilizare. Utilizate in mod corect, sunt eficiente: 3 sarcini la 100 femei in
primul an de utilizare.

Prezervativele pentru femei

36
 O foita in forma de sac, confectionata din plastic subtire,
transparent si moale. Inainte de actul sexual se introduce aceasta foita in
interiorul vaginului.
Avantaje:
 Poate fi controlat de utilizator;
 Destinata atat prevenirii bolilor cu transmitere sexuala cat si a
sarcinilor;
 Nu s-au identificat efecte secundare si reactii alergice.
Dezavantaje:
 Sunt scumpe;
 Este nevoie de cooperarea partenerului;
 Trebuie sa fie la indemana in cazul actelor sexuale neprevazute.
Eficienta:
- In cadrul utilizarii obisnuite este de 21 la 100 femei in primul an de
utilizare.
- In cadrul utilizarii corecte si regulate este de 5 sarcini la 100 femei.

2.2.6.2 Cupolele cervicale

Sunt confectionate din cauciuc, plastic sau metal, avand, in
general, forme de degetar. Fixarea lor se face pe exocol printr-un efect de
ventuza.
Se utilizeaza in asociere cu un spermicid.
Pozitionarea si extragerea se efectueaza la fel ca pentru diafragma.
Eflcacitate:
- 10-15 sarcini la 100 femei / an.

2.2.6.3 Spermicidele
Sunt substante chimice care inactiveaza si distrug spermatozoizii.
Principals agenti care actioneaza ca surfactanti sunt: monoximol, octoxymol
si menfegol.

37
 Suportul spermicidelor poate fi reprezentat de creme, geluri, ovule,
rablete efervescente, spray-uri.
Indicatii:
- In asociatie cu diafragmele / cupolele cervicale;
- Metoda suplimentară prezervativului
Contraindicatii:
a) Absolute — nu exista;
b) Relative — reactii alergice;
- in capacitatea clientului de a folosi metoda;
Eficacitatea:
- Rata esecurilor este mare, pe loturi neselectionate fiind de peste 15%
femei / an.

2.2.6.4 Buretii cu spermicide

Sunt bureti din poliuretan moale, de forma rotunda, cu diametrul
de 5,5 cm, impregnati cu spermicid, pe care il elibereaza prim umezirea cu
apa inainte de aplicare. Datorita formei, ei acopera exocolul. Pot fi introdusi
in vagin imediat, inainte de contactul sexual sau pana la 24 de ore inainte. Se
extrag dupa 6 ore de la contactul sexual.
Buretele contraceptiv este o alternativa foarte convenabila pentru
femeia aflata in perioada premenopauzala, care nu necesita un grad inalt de
protectie.

Eficacitate:
- rata esecurilor este de 7-12 sarcini la 100 femei / an.

2.2.6.5 Diafragmele
Sunt calote concave confectionate dintr-un cauciuc special (latex)
subtire avand o margine metalica flexibila.

38
 Inaintea insertiei, in interiorul diafragmei se pune crema sau gel
spermicid. Cand este inserata in vagin, diafragma acopera colul uterin,
concavitatea urmarind conturul vaginal.
Efectul contraceptiv al diafragmei depinde pe de o parte de
actiunea ca o bariera intre lichidul spermatic si colul uterin, iar pe de alta
parte de functia diafragmei ca recipient pentru spermicide.
Contraindicatii:
a) Absolute -nici una;
b) Relative
- antecedente de sindrom de soc toxico-septic;
- infectii repetate ale tractului urinar;
- anomalii vaginale care interfera cu localizarea corecta
a diafragmei, cum ar fi prolaps uterin, tonus vaginal
scazut, obstructii vaginale;
- nasterea unui copil la termen in urma cu 6-12 saptamani.
Momentul insertiei:
Diafragma poate fi inserata chiar inainte de contactul sexual sau
cu pana la 6 ore inainte. Inaintea montarii se aplica o doza de spermicid
pe diafragma. Diafragma se lasa pe loc cel putin 6 ore dupa contactul sexual,
insa nu mai mult de 24 de ore dupa insertie. Diafragma se va spala cu un
sapun moale, apa moale si se va usca.

Efecte adverse:
 Infectii ale tractului urinar;
 Iritatii locale cauzate de hipersensibilitate sau alergie;
 Disconfort fie al utilizatorului, al partenerului (durere),
presiune pe vezica urinara sau rect;
 Leziuni vaginale cauzate de marginea
diafragmei.
Eflcacitate:

39
 In conditiile utilizarii corecte, rata esecurilor este de 3 sarcini la
100 femei / an.

2.2.7 Abstinenţa periodică

Prin abstinenţa periodică (planificare familiala naturala) se intelege

metoda aleasa de femeie / barbat, care prin semnalele propriului corp
reuseste sa identifice perioade in care fecundatia e maxima si pe care le
poate evita.
Dintre metodele naturale de contraceptie amintim:
1. Coitul intrerupt
2. Abstinenta totala
3. Alaptatul la san
4. Metoda calendarului
5. Metoda temperaturii bazale
6. Metoda mucusului cervical (Billings)
7. Metoda simpto-termala

2.2.7.1 Metoda coitului intrerupt

Este considerata de multi autori cea mai raspandita si cea mai

,,populara" metoda naturala. Barbatul recurge la retragerea rapida a
penisului si depunerea spermei in afara vaginului in momentul
iminentei ejacularii din timpul raportului sexual.
Aceasta metoda nu asigura o securitate deplina pentru ca se stie ca
inainte de ejaculare se elimina mici cantitati de fluid care pot contine un
numar . variabil de spermatozoizi.
Dezavantaje:
 Implica o motivatie puternica;
40
  Implica un autocontrol deosebit din partea barbatului;
 Apar tulburari de dinamica sexuala;
 Scaderea libidoului;
 Impotenta.
Eficacitate:
- Se inregistreaza esecuri de 15-25 sarcini la 100 femei/an.

2.2.7.2 Abstinenta totala

Este metoda cu siguranta 100%.

2.2.7.3 Alaptatul la san

Dupa ce femeia a nascut, alaptatul la san din 4 in 4 ore impiedica
ovulatia timp de cel putin 10 saptamani, ferind femeia de o noua sarcina.
Pare sa fie singura modalitate cu adevarat naturala de planificare familiala.
Avantaje:
 Nu necesita nici o interventie in timpul actului sexual;
 Nu se asociaza cu nici un fel de cheltuieli pentru
contraceptie sau pentru alimentatia sugarului;
 Nu are efecte secundare hormonale.
Dezavantaje:
o Pentru unele femei, in special cele care si-au reluat lucrul,
alaptatul frecvent poate fi dificil;
o Nu asigura protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala si HIV
(SIDA).
Eficacitate:
o Este foarte eficienta in cazul utilizarii corecte: 0,5 sarcini la 100
femei in primele 6 luni dupa nastere.

2.2.7.4 Metoda calendarului (metoda ritmica, metoda OGINO-

KNAUSS)

41
 Este una cele mai utilizate metode de abstinenta periodica, indicata in
special femeilor care au ciclu regulat, cu o rata de esec la femeile cu ciclu
neregulat, deoarece nu se poate stabili cu exactitate durata fazei fertile.
Indicele PEARL este de R = 14 - 38 sarcini la 100 femei.
Metoda se bazeaza pe inregistrarea numarului de zile ale ciclurilor
menstruale cele mai lungi si cele mai scurte din care se scade 11 respectiv 20
rezultatul fiind perioada fertila.
Calcularea perioadei fertile se bazeaza pe urmatoarele argumente:
- ovulatia (in medie) se produce cu 14 zile inaintea menstrei
urmatoare;
- sperma isi mentine capacitatea de fertilizare 2-3 zile;
- ovulul poate fi fertilizat 12-24 ore dupa ovulatie;
- perioada de fecundabilitate a femeii dureaza 3-4 zile, in cursul
ciclului menstrual.
Ogino a propus urmatoarea formula:
- 10 + n-28 = x
- 17 + N-28=y
unde:
n - numarul de zile ale ciclului menstrual eel mai scurt;
N - numarul de zile ale ciclului menstrual eel mai lung;
Intre zilele x si y fecunditatea este maxima.
Aceasta metoda este mai sigura pentru femeile cu menstre regulate.
Eficacitate:
- Rată mare a eşecurilor 14-38 sarcini la 100 femei / an (apreciată
prin indice PEARL).
- Este recomandabilă combinarea cu alte metode naturale.

2.2.7.5 Metoda temperaturii bazale

Se bazează pe creşterea temperaturii bazale a corpului, care apare după
ovulaţie şi care poate fi utilizată pentru a identifica zilele sigure (nefertile)

42
din faza postovulatorie a ciclului menstrual. Această creştere a temperaturii
se datorează secreţiei de progesteron care este termogenetic.
Temperatura se ia zilnic, dimineaţa la trezire, în acelaşi mod, 3 minute
şi este înregistrată pe un grafic, astfel încât creşterea să se poată observa.
Ea creşte cu 0,2 - 0,4 ° C imediat după ovulaţie şi rămâne astfel, în platou,
până la începutul menstruaţiei. După 3 zile în care temperatura s-a menţinut
crescută se consideră că ovulul nu mai poate fi fertilizat şi activitatea
sexuală poate fi reluată, cu riscuri mici de apariţie a sarcinii. Se
recomandă abstinenţa între prima şi a treia zi în care temperatura se
menţine ridicată.
Trebuie excluse eventualele cauze ce pot determina creşterea
temperaturii (febră, infecţii, etc).
Avantaje:
 Indicată la femei cu ciclu neregulat, precum şi la cuplurile cu
perioade mai mari de abstinenţă;
 Ieftină, nu se asociază cu efecte secundare de ordin fizic;
 Sunt reversibile imediat;
 Nu necesită ajutor din partea personalului medical după ce
metoda a fost învăţată.

Dezavantaje:
o Limitează activitatea sexuală la faza postovulatorie a ciclului.

Eficacitate:
 Este condiţionată de gradul de educaţie şi motivaţie a cuplului, duce la
o rată de eşec sub 6 sarcini la 100 femei pe an.

2.2.7.6 Metoda mucusului cervical (Billings)

Femeia este învăţată să-şi evalueze modificările hormonale ce apar în
cursul ciclului menstrual asupra mucusului cervical din punct de vedere al

43
cantităţii, consistenţei, filanţei. Prin acestea femeia poate recunoaşte semnele
apropierii ovulaţiei. Pacienta trebuie învăţată timp de câteva luni să-şi
identifice momentul ovulator prin semnele mai sus menţionate.
Eficacitate:
- Rata eşecurilor e mai mare: 25-35 sarcini la 100 femei/an.

2.2.7.7 Metoda simpto-termală

Această metodă se bazează pe combinarea mucusului cu temperatura.
Astăzi este cea mai răspândită dintre metodele de planificare familială
naturală. Este aprobată chiar şi de Biserica Catolică.
Pentru determinarea fazei infertile preovulatorii se utilizează metoda
mucusului cervical iar pentru cea postovulatorie ambele metode.
Avantaje:
 Scurtarea perioadei de abstinenţă.

Dezavantaje:
 Necesitatea motivaţiei foarte puternice care să determine femeia
să-si înregistreze şi să interpreteze multitudinea de semne ovulatorii.

Eficacitatea:
 Rata de eşec este de 20 sarcini la 100 femei / an.

2.2.8 Contracepţia chirurgicală

Contracepţia chirurgicală sau permanentă poate fi:
1. masculină
2. feminină
Avantaje:
 Reprezintă cea mai eficace metodă contraceptivă:
 Nu necesită utilizarea constantă a unei metode, controale
regulate, cumpărarea de contraceptive.
44
 Dezavantaje:
 Necesită o echipă antrenată şi materiale
corespunzătoare.
Indicaţii:
A. Obstetricale:
 Femei cu mai multe naşteri în antecedente;
 Femei peste 35 de ani;
Femei cu complicaţii obstetricale în antecedente;
 Femei cu mai multe cezariene în antecedente.
B. Neobstetricale:
 La cerere, după o consiliere adecvată.

2.2.8.1 Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia)

Metoda constă într-o incizie unică sau dublă de 0,5 - 1 cm în
porţiunea superioară a scrotului. Aici se evidenţiază canalele deferente din
cordonul spermatic drept şi stâng care se ligaturează sau se
diatermocoagulează, împiedicând astfel eliminarea spermatozoizilor.
Contraindicaţii:
 Infecţii locale ale pielii sau infecţiile tractului genital;
 Varicocel;
 Hidrocel;
 Hernia hiatală;
 Criptorhidia;
 Intervenţii chirurgicale anterioare pe scrot, tumori
intrascrotale.
Efecte secundare:
 Reacţii alergice la antiseptice sau la anestezicul local;
 Edeme şi dureri scrotale.
Complicaţii:

45
  Hipotensiune şi bradicardie reflexă intraoperatorie;
 Orhita granulomului spermatic;
 Reanastomozarea spontană a vasului.

2.2.8.2 Sterilizarea chirurgicală feminină

Se realizează prin ocluzia trompelor uterine. Modalităţile de obstrucţie
tubară sunt:
♦ Ligatura tubară cu sau fără excizia unei porţiuni de trompă;
♦ Aplicarea de benzi de ocluzie, inele sau clipsuri;
♦ Electrocoagularea trompelor.
Complicaţii:
 Infecţia
 Hematoame sau hemoragie intraperitoneală
 Leziuni ale viscerelor abdominale
Contraindicaţii:
 Sarcina
 Infecţii pelvine acute
 Cardiopatii, pneumopatii
 Hipertensiunea arterială, diabet
 Sindroame hemoragipare
 Tumori pelvine
 Obezitatea
 Sindrom aderenţial pelvin sau abdominal
Eficacitate:
- Rata eşecurilor este de 0,005 - 0,04 sarcini la 100 femei sterilizate
/an.

46
 CAPITOLUL III
PARTE SPECIALĂ

Rata înaltă a avorturilor cât şi numărul mare de copii nedoriţi, aflaţi în

îngrijirea societăţii, sunt motivele care au adus pe prim plan, ca o urgenţă în
sănătatea publică, necesitatea abordării problemelor contracepţiei şi
planificării familiale.
În prezent educaţia sexuală în probleme de planificare familială se
desfăşoară în două perioade ale vieţii copilului:
♦ Premarital (la vârsta adolescenţei);
♦ Intraconjugal (la cuplurile formate şi legalizate prin
căsătorie).
Educaţia sexuală se face - se ştie - la orice vârstă, bineînţeles cu grijă
adecvării ei la nivelul de înţelegere al copilului şi la nivelul de educaţie
al tinerilor şi al adulţilor.
Se doreşte ca într-un viitor din ce în ce mai apropiat, femeile să poată
să aibă propriile opinii referitoare la fertilitatea proprie, sănătatea
reproductivă şi rolul lor în societate.
Pentru a reduce rata avorturilor dar şi a naşterilor nedorite este indicat
ca noţiuni referitoare la contracepţie, metode ce reprezintă un mijloc de

47
protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală să fie cunoscute încă din
adolescenţă, atât de tinere cât şi de tineri.
Aceste informaţii vor ajuta viitorul cuplu, viitoarea familie la crearea
unui mediu familial lipsit de grijile apariţiei unei sarcini surpriză şi de
asemenea la realizarea de către viitorii părinţi a numărului ideal de copii
doriţi.
Contribuţia personală a constat în efectuarea unei anchete de opinie cu
caracter medico - social privind modul de reflectare a acestei problematici în
conştiinţa şi comportamentul femeilor.
Studiul a fost realizat prin metoda interviului, pe baza unui chestionar
cu autodeterminare, lotul fiind alcătuit din 102 femei internate in secţia
de obstetrica-ginecologie a Spitalului Judetean , care s-au prezentat la
cabinetul de planning familial.

ANEXĂ
Chestionarul utilizat cuprinde mai multe secţiuni:
Secţiunea 1 cuprinde date generale referitoare la o serie de
caracteristici ce ţin de persoana intervievată:
- vârstă
- statut social
- ocupaţia
- mediul de provenienţă
- apartenenţă religioasă
Secţiunea 2 cuprinde date referitoare la cunoaşterea şi aplicarea
metodelor contraceptive cât şi a mediului din care provine (număr de fraţi,
surori cât şi componenţa propriei familii, număr de avorturi) Am realizat
întrebări care fac diferenţa între:
- metodele cunoscute de femei
- metodele utilizate de femei

48
 Secţiunea 3 conţine întrebări referitoare la structura familiei ce şi-o
doresc tinerele intervievate dar şi a familiei în general, în condiţiile actuale
din România.

Fişa Nr. ______

PLANIFICARE FAMILIALĂ

Locul înregistrării:
1. Vârsta : _______ani
2. Profesia: _________________
3. Ocupaţia:_________________
4. Starea civilă:_______________
5. Apartenenţa religioasă : a) ortodoxă; b) catolică; c) altă religie;
6. Mediul de reşedinţă: U/R
7. Mediul de provenienţă afemeii anchetate : a) ţărănesc; b) intellectual; c)
alte medii;
8. Numărul de născuţi vii a mamei femeii anchetate:________
9. Numărul de născuţi vii a femeii anchetate:__________
10. Numărul de născuţi morţi a femeii anchetate:____________
11. Numărul de avorturi în antecedente: a)spontane _______
b)provocate________
12. Câţi copii credeţi ca ar trebui să aibă o familie: a) 1; b) 2; c) 3; d) peste 3;
e) nici unul;
13. Câţi copii aţi dori să aibă familia dvs.: a) 1; b) 2; c) 3; d) peste 3; e) nici
unul;
14. V-a vorbit cineva despre contracepţie ? DA/NU; dacă DA cine anume: a)
părinţii; b) soţul/prietenul; c) cadre medicale; d) anturajul; e) alte personae;
15. Ştiţi ce este contracepţia ? DA/NU
16. Ce metode contraceptive cunoaşteţi?
_________________________________
17. Ce metode contraceptive aplicaţi ?
____________________________________
18. Soţul/partenerul dvs. este interesat de planificare familială ? a) deloc; b)
puţin; c) mult;
19.Sunteţi sterilă? DA/NU daca DA ce fel : a) primară; b) secundară

49
 Vă mulţumesc Data _____

3.1. STUDIU
Lotul studiat a fost alcatuit din 102 femei, de vârstă fertilă care s-au
prezentat la cabinetul de planning familial, lotul având o structură relativ
omogenă privind cunoştinţele teoretice ce se referă la sănătatea reproducerii.
Structura pe grupe de vârstă a lotului studiat
Se remarca faptul ca studiul a fost efectuat la femei de vârstă fertilă cu
vârste intre 17 şi 37 de ani, ponderea cea mai mare reprezentând-o grupa de
vârstă 25-29 ani.

Tabelul I. Structura pe grupe de vârste a lotului studiat

VÂRSTA (ANI) NUMĂR ABSOLUT PROCENTE (%)

15-19 ANI 7 6.86%
20-24 ANI 32 31.37%
25-29 ANI 34 33.33%
30-34 ANI 22 21.58%
35-39 ANI 7 6.86%
TOTAL 102 100.00%

50
 4
0
3 3
3
5 4
3 2
0
2 2
5
2 2
0
1
5
1 7 7
05
0
15- 20- 25- 30- 35-
19 24 29
Varsta 34 39
(ani)
Fig. 1. Structura lotului studiat pe grupe de vârstă

Structura lotului studiat in funcţie de mediul de rezidenţă

În funcţie de mediul de rezidenţă majoritatea femeilor (57.85%) provin
din mediul urban. (Tabel II, Fig. 2)

Tabelul II.Structura lotului studiat în funcţie de mediul de rezidenţă

Mediul de rezidenţă Număr absolut Procente

Urban 59 57.85%

Rural 43 42.15%

TOTAL 102 100.0%

51
 Fig. 2. Structura lotului studiat în funcţie de mediul de
rezidenţă

Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă

Majoritatea lotului studiat este format din persone de religie ortodoxă
(96.08%), urmată în ordine descrescătoare de religia catolică (1.96%), restul
ţinând de alte religii (baptistă, adventistă, etc.) ,acestea din urmă având o
pondere destul de mică (1.96%). (Tabel III, Fig. 3)
Tabelul III. Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa
religioasă

Religie Număr absolut Procente

Ortodoxă 98 96.08%
Catolica 2 1.96%
Alte religii 2 1.96%
TOTAL 102 100.0%

52
 Fig. 3. Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă

Reprezentarea contracepţiei şi a planificării familiale

Pentru a aprecia cunoştinţele pe care le au femeile cuprinse în studiu
referitoare la contracepţie şi modul în care au fost puse în practică aceste
informaţii, a fost folosit un set de întrebări care au cuprins:
 Sursele de informare
 Metodele de contracepţie cunoscute
 Metodele de contracepţie aplicate

Sursele de informare privind contracepţia

Modul în care se reflectă noţiunea de contracepţie în conştiinţa unor
femei depinde intr-o importantă măsură de modul de educaţie şi noţiunile cu
caracter informativ de care acestea au beneficiat (părinţii, soţul/prietenul,
cadre medicale, anturajul, alte persoane).
Astfel din cele 102 femei intervievate, ponderea cea mai mare o
reprezintă informaţiile primite din partea cadrelor medicale (58.8%), urmată
în ordine descrescătoare de cele oferite de anturaj (15.2%), alte persoane
53
(10.5%), părinţii (10.1%), soţ/prieten (3.5%), iar un procent mic (1.9%) nu li
s-a vorbit despre contracepţie si nici nu au auzit de aceasta. (Fig. 4)

Fig 4. Surse informative privind contracepţia

Metode contraceptive cunoscute

Se observă ca majoritatea femeilor cunosc mai multe metode
contraceptive (cele mai cunoscute metode contraceptive fiind reprezentate de
prezervativ, contraceptive orale si sterilet).
Persoanele anchetate cunosc mai mult de o metodă contraceptivă,
motiv pentru care au enumerat mai mult de o metodă. Au fost femei care
cunosc ca metoda de contracepţie doar prezervativul însă au existat si femei
care nu cunosc nici o metoda contraceptivă (1.9%) reprezentând acel procent
de femei din lotul anchetat carora nu li s-a vorbit niciodata despre
contracepţie si nici nu au auzit ce inseamnă contracepţia. (Fig. 5)

54
 Restul femeilor, (98.1%), au enumerat ca metodă contraceptivă pilula
(58.82%), urmat de:
 56 femei au enumerat ca metodă de contracepţie şi prezervativul
(54.9%);
 45 femei au enumerat ca metoda contraceptivă şi diafragma şi
steriletul (D.I.U) (44.11%);
 32 femei cunosc ca metoda contraceptivă ligatura trompelor
(31.37%);
 16 femei au enumerat ca metode de contracepţie: vasectomia,
creme spermicide, metode injectabile (15.68%);
 10 femei au enumerate şi alte metode contraceptive (9.8%):
 3 femei cunosc ca metodă de contracepţie implantele subdermice
(2.94);
Ponderea cea mai mare o reprezinta pilula (58.82%), urmata de :
- prezervativul 54.9 %
- diafragmă 35.5%
- ligatura trompelor 31.37%
- steriletul 30.6%
- vasectomie, creme spermicide, metode injectabile 9.7%
- metoda calendarului 5.0%
- coitus interuptus 3.2%
- alte metode 2.1%

55
 Fig 5. Metode contraceptive cunoscute

Metode contraceptive aplicate

O întrebare a chestionarului s-a referit la preferinţa aplicării anumitor
metode contraceptive dintre cele cunoscute pentru persoanele investigate.
De remarcat este faptul că din cele 102 femei anchetate, 22 de femei
(21.56%) nu folosesc nici o metodă anticoncepţională deoarece acestea îşi
doresc un copil sau nu cunosc metodele anticoncepţionale ori le cunosc dar
nu le folosesc.
În funcţie de nivelul intelectual, unele din subiecte au utilizat una sau
mai multe metode contracepţionale astfel:
 anticoncepţionalele sunt utilizate in proporţie de 47.05%;
 prezervativul este utilizat in proporţie de 17.64%;
 steriletul este utilizat in proporţie de 9.80%;
 coitus intreruptus 3.95%.
Trebuie menţionat ca o parte din femeile anchetate (5.8%) folosesc mai
mult de o metodă anticoncepţională.

56
 Fig. 6. Metode contraceptive aplicate

Dintre persoanele anchetate care folosesc metode de contracepţie ( în

număr de 80 femei reprezentând 78.43% din totalul femeilor anchetate), o
parte dintre aceste metode au fost aplicate cu succes pe când o altă parte au
dus la eşec.
De succes s-au bucurat urmatoarele metode:
 anticoncepţionale – utilizate de 45 femei (56.25%) ;
 prezervativul – utilizat la 15 femei (18.75%) ;
 steriletul – utilizat de 8 femei (10.0%)
 o combinaţie de metode folosite de 6 femei (3.75%)
După cum se observă, pilula ca unică metodă de contracepţie este
utilizată de 56.25% din subiectele intervievate (în număr de 45), pe când
prezervativul este folosit intr-o proporţie mai mică de 18.75% din subiectele
intervievate (în număr de 15). Celelalte metode utilizate singular sau in
comun reprezintă restul procentajului. (Fig. 6)

57
 Eşecul metodelor a fost înregistrat la 6 femei ce au folosit totuşi o
metodă anticoncepţională, insă metodă (prezervativ, anticoncepţionale)
folosită greşit (mod de administrare, utilizare).
Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea familială
Chestionarul realizat a prezentat şi o intrebare în care se urmăreşte şi
participarea la planificarea familială, a partenerului de viaţă prin interesarea
acestuia in acest domeniu.
Astfel se observă ca o mare parte a partenerilor de viaţă sunt interesaţi
de planificarea familială (60.78%), pe când o altă parte (mai mica ca
procentaj -13.75%) nu sunt deloc interesaţi de planificarea familială. (Tabel
IV, Fig. 7)

Tabelul IV. Interersarea partenerului de viaţă privind planificarea familială

Atitudinea Număr absolut Procente (%)

Deloc 14 13.72%

Putin 26 25.49%

Mult 62 60.78%

Total 102 100.0%

58
 Fig. 7. Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea
familială

Număr de născuţi vii ai femeii anchetate

În urma studiului realizat, din cele 102 femei anchetate, un număr de:
- 6 femei au 0 copii ( această grupă de femei reprezintă o
parte din cele ce au suferit avorturi fie provocate fie spontane) reprezentând
5.88% din total ;
- 57 femei au 1 copil reprezentând 55.88 din total;
- 24 femei au 2 copii reprezentând 23.52% din total;
- 9 femei au 3 copii reprezentând 8.82% din total;
- 2 femei au 4 copii reprezentând 1.96% din total;
- 2 femei au 5 copii reprezentând 1.96% din total;
- 1 femeie are 6 copii reprezentând 0.98% din total;
- 1 femeie are 7 copii reprezentând 0.98% din total
Tabelul V. Număr de născuţi vii ai femeii anchetate

Număr copii Număr absolut Procente

0 6 5.88%
1 57 55.88%
2 24 23.52%
3 9 8.82%
4 2 1.96%
5 2 1.96%
6 1 0.98%
7 1 0.98%
Total 102 100.00%

59
 Fig. 8. Număr de născuţi vii ai femeii anchetate

Evaluarea numărului de avorturi

Chestionarul presupune şi evaluarea numărului de avorturi atât

spontane cat şi provocate ale femeilor anchetate, fapt ce susţine ipoteza că
metodele de contracepţie căt şi informarea despre aceste metode este
necesară. Astfel din totalul femeilor anchetate, 20 de femei (19.60%) au avut
in antecedente intre unu si trei avorturi spontane de diferite cauze, însă
numărul de avorturi provocate este intre 1 şi 5 per femeie luând in calcul că
doar 30 (29.41%) de femei au suferit avorturi provocate din totalul femeilor

60
anchetate. Motivul de bază în luarea deciziei de avort provocat nu a fost
insuficienţa metodei contraceptive ci neutilizarea acesteia in perioada
incriminată de avortul provocat. (Fig. 9)

Fig. 9. Evaluarea numărului de avorturi

3.2. OPINIA FEMEILOR REFERITOARE LA DIMENSIUNEA

FAMILIEI IDEALE

La intrebarea referitoare la dimensiunea familiei ideale femeile

anchetate au ales unul sau mai multe răspunsuri însă au existat cazuri în care
subiectele considerăcă o familie ideală nu ar trebui să aibă copii.
Astfel:
♦ nici un copil a ales o singură femeie (0.98%)
♦ 1 copil – 8 femei (7.84%)

61
 ♦ 2 copii – 76 femei (74.58%)
♦ 3 copii – 11 femei (10.78%)
♦ mai mult de 3 copii – 6 femei ( 5.88%)
Majoritatea consideră că o familie ideală ar trebui să aibă 2 copii,
urmată de cele ce consideră ca ar trebui să aibă 3 copii. (Tabel VI, Fig. 10)

Tabelul VI. Dimensiunea unei familii ideale.

NUMĂR DE CAZURI
Răspuns Număr absolut Procente (%)
Nici un copil 1 femei 0.98%
1 copil 8 femei 7.84%
2 copii 76 femei 74.58%
3 copii 11 femei 10.78%
Mai mult de 3 copii 6 femei 5.88%
Total 102 femei 100.00%

Fig. 10. Dimensiunea familiei ideale.

3.3. OPINIA FEMEILOR ANCHETATE REFERITOARE LA

DIMENSIUNEA PROPRIEI FAMILII

62
 Ca şi in subcapitolul precedent sunt femei care nu îşi doresc copii.
Marea majoritate consideră că numărul copiilor pe care şi-i doresc este de 2,
urmată de cele care îşi doresc 3 copii.(Tabel VII, Fig. 11)
Astfel :
♦ nici un copil – 2 femei
♦ 1 copil – 8 femei
♦ 2 copii –
♦ 3 copii – 11 femei
♦ mai mult de 3 copii – 4 femei

Tabelul VII. Dimensiunea propriei familii.

NUMĂR DE CAZURI
Răspuns Număr absolut Procente (%)
Nici un copil 2 femei 1.96%
1 copil 8 femei 7.84%
2 copii 77 femei 75.49%
3 copii 11 femei 10.78%
Mai mult de 3
4 femei 3.92%
copii
Total 102 femei 100.00%

63
 fig. 11. Dimensiunea propriei familii

CONCLUZII

Problema contracepţiei şi a planificării familiale, la noi în ţară, este o

problemă pe care s-a pus accentul în special după decembrie 1989 şi care are
o răspândire destul de slabă în teritoriu. Din acest motiv, scopul studiului a
fost investigarea nivelului informaţional privind noţiunile de educaţie sexuală
şi contraceptivă pe un lot de 102 de femei de vârstă fertilă cuprinse între 17-
37 ani care s-au prezentat la cabinetul de planning familial.

64
 Studiul efectuat, motivat de particularităţile demografice si cu caracter
socio-economic ale României pot reprezenta suportul propunerii de obiective
pentru programele naţionale sau loco-regionale privind sănătatea
reproducerii.
Studiul nostru şi-a propus sa descrie comportamentul demografic pe un
lot de persoane de vârstă fertilă, de sex feminin, deoarece problema
sexualităţii si cea de utilizare a mijloacelor contaceptive la femei reprezintă o
problemă importantă de sănătate publică. Cunoştinţele acestora privind
noţiuni legate de planning familial, contracepţie şi contragestie demonstrează
nivelul educativ scăzut al populaţiei.
Studiul a fost realizat prin intermediul unei fişe chestionar cu aplicaţie
individuală şi caracter anonim cuprinzând mai multe intrebări oferind date
privind:
 contracepţia şi planificarea familială;
 metode de contracepţie cunoscute, utilizate (cu succes sau care
au condus la eşec);
 număr de avorturi spontane, provocate, etc;
 dimensiunea familiei, numărul de copii dorit, realizat,spolierea
naşterii, motivaţii;
 suport educativ oferit de organe abilitate (Ministerul Sănătăţii),
precum şi antrenarea în această activitate a instituţiilor de
învăţământ, mass - media, societatea civilă.
Informaţii despre contracepţie şi planificare au fost obţinute în special
de la cadre medicale, părinţi şi anturaj şi într-o proporţie mai mică din mass -
media, partener de viaţă.
S-a constatat că informaţiile despre contracepţie ale femeilor sunt
destul de bogate. Cu toate acestea, se manifestă o discordanţă între numărul
metodelor contraceptive cunoscute şi cele aplicate în practică (probabil
datorită faptului ca sunt mulţumite de metoda folosită sau poate datorită
neinteresului faţă de alte metode).

65
 În funcţie de nivelul educativ, rezultatele confirmă existenţa unor
deficienţe în utilizarea corectă a metodelor contraceptive, motivul fiind
prezenţa a unui număr destul de mare de avorturi provocate acest lucru
reprezentând sarcini nedorite cauzate de neutilizarea sau utilizarea incorectă
a unei unei metode contraceptive. Numărul de avorturi provocate variază
intre 1 şi 5 avorturi per femeie ce a suferit un avort, avorturile spontane
neavând legatură cu metodele contraceptive
Deşi se semnalează un număr mare de avorturi, peste 30 de avorturi
provocate, există metode corect utilizate (anticoncepţionalele şi
prezervativul) (metodele au fost corect utilizate).
Aproximativ un sfert (21.56%) din persoanele intervievate ce au viaţa
sexuală nu au utilizat nici un mijloc de protecţie şi nici nu utilizează, acest
lucru reprezintă un motiv în plus de îngrijorare privind riscul mare de
îmbolnăvire cu BTS. O parte din acestă grupă (peste 75%) reprezintă acel
procent de femei casătorite cu dorinţa de a avea un copil sau mai mulţi, din
această cauză nu folosesc metode contraceptive
Referitor la metodele contraceptive cunoscute, se remarcă faptul că
toate femeile cunosc măcar o metodă contraceptivă.
Putem aprecia că există deficienţe care ar putea fi corectate prin
introducerea educaţiei sexuale ca materie şcolară sau a unei mai bune
informări a populaţiei existând, din păcate (1.90%), femei carora nu li s-a
vorbit niciodată de contracepţie. Din acest punct de vedere se observă că o
mare parte a femeilor, peste jumătate, cunosc metodele contraceptive datorită
contactului ce îl au cu cadre medicale (58.80%)
Lotul de femei chestionat a considerat, în marea lui majoritate că o
familie ideală ar trebui să aibă 2 copii şi tot 2 copii şi-ar dori marea majoritate
a femeilor.

66
 BIBLIOGRAFIE

1. HATCHER R. WARD Rinehart - „Contracepţia - ghid practic", 1999".

2. HATCHER R. TRESSEL J. - „Tehnologia contraceptivelor", Ediţia a
16a, New York, Irvington, 1994.
3. HEREZA Carlos - „Ghid pentru servicii de planificare familială", 1996.
4. O.M.S. - „Contraceptive injectabile - rolul lor în planificarea
familială", Geneva, O.M.S., 1990.
5. PANĂ S., DIONISIE Darău - „Sexalitatea umană", Bucureşti, 1998.
6. PRICOP Florentina - „Planificare familială", Ed. Venus, 1997
7. PRICOP Mihai - „Curs de obstetrică şi ginecologie", Institutul
European. 2001.

67
8. PUIA Sorin Lucian - „Compendiu practic de planificare familială entru
uzul medicului generalist", Bucureşti, 1996.
9. ZBRANCA Eusebie - „Contracepţia", Ed. Ştiinţifică, 1991.
10. *** - „Sănătatea reproducerii în concept modern", 1992.
11. *** - „Ghid de servicii de planificare familială", Anexe.

68
 ANEXE

Contraceptive orale combinate (COC)

Pilula cu prosgestagen (POP, minipilula)

Contracepţia injectabilă
 Contraceptia prin implante subdermale (Norplantul)

Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale

Contraceptia intrauterina - dispozitive intrauterine(DIU)

 Prezervativul

Prezervativele pentru femei

 Cupolele cervicale

Spermicidele

Buretii cu spermicide
 Diafragmele

Alaptatul la san
Metoda calendarului (metoda ritmica, metoda OGINO-KNAUSS)

Metoda temperaturii bazale

 Metoda mucusului cervical (Billings)

Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia)

Sterilizarea chirurgicală feminină