Sunteți pe pagina 1din 2

Cercetarea fenomenul de exod al forței muncă efectuat în primul capitol al tezei

condiționeaza formularea următoarelor concluzii:


Migraţia internaţională a forţei de muncă, este fenomen complex şi de mare amplitudine al
lumii contemporane și atrage atenţia multor specialişti (economişti, sociologi, politologi), a unor
organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, a cercurilor guvernamentale din diverse ţări.
Cercetarea fenomenului migraţiei externe pentru muncă, în ştiinţa economică, este dictată
de dependenţa acestui fenomen de forţa factorilor specifici de împingere/atracţie, care sunt
predominant economici şi de efectele economice cauzate.
În lipsa datelor statistice referitore la numărul exact al migranţilor pentru muncă cu statut
legal şi ilegal, în cercetare, noţiunea de migrant va cuprinde atât migranţii legali, cât şi pe cei cu
statut nedeterminat.
La nivel internaţional, nu există o definiţie acceptată a migraţiei economice. În aceste
condiţii, considerăm că, sub aspect economic, am putea defini fenomenul de migraţie externă a
forţei de muncă ca fiind „ deplasarea unor mulţimi de persoane, cu rol de capital uman, creat
cu investiii publice a tării de origine, într-o tară de destinație cu scopul utilizarii lui economico-
productiv.”
Analiza particularităţilor fenomenului migraţiei externe pentru muncă, la nivel
internaţional, a lucrărilor teoretice consacrate acestui domeniu şi analiza empirică a fenomenului
migraţiei cetăţenilor din Republica Moldova la muncă peste hotare atestă că motivaţia principală
a migraţiei forţei de muncă este de ordin economic: aşteptările obţinerii unor venituri net-
superioare peste hotare, comparativ cu cele ce pot fi obţinute în ţările de origine pentru o muncă
de valoare egală. În afară de aceasta, mai sunt şi alţi factori economici care exercită o influenţă
importantă asupra deciziei de migrare, precum şi factori sociali şi politici, precum discriminarea
etnică, persecuţia politică ş. a.
Este dificil de a estima cu exactitate numărul emigran în Republica Moldova, deoarece o
pondere semnificativa o constituie emigranții plecați ilegal. Totuși conform datelor oficiale, în
ultimii anii, 2010-2011 se atestă o stabilizare în dinamica migranților. În structura emigranților în
Republica Moldova prevalează populația economic activă, cu vîrsta cuprinsă între 25-34 ani.
Un potenţial sporit de migraţie, în rândul forţei de muncă, denotă lipsa locurilor de muncă
cu remunerare acceptabilă, a posibilităţilor de afirmare profesională a celor cu potenţial ridicat,
de specializare, de continuare a studiilor în ţara de origine şi perspectiva obţinerii unui loc de
muncă mai bine remunerat în ţara de destinaţie, într-un timp cât mai scurt şi cu cheltuieli
minime.
Printre factorii de împingere relevanți care motivează migrația în Republica Moldova sunt
lipsa locurilor de muncă, motivațiile și necesitățile consumului și săracia.
Factorii de atragere care au motivat moldovenii să părăsească ţara se manifestă, în primul
rând, prin nivelele mai mari de venit în ţările gazdă, aspiraţiile populaţiei autohtone spre un
viitor mai bun, accesul la un sistem de instruire mai eficient, care ar permite obţinerea unei
calificări profesionale înalte, o valorifi care mai adecvată a competenţelor profesionale, o sursă
de venit mai mare şi stabilă, standarde mai bune de trai și de muncă, oportunităţi mai bune pentru
anagajre și dezvoltare personală şi, cunoaşterea recomandările unor migranţi „de succes” cu
reţele sociale deja stabilite peste hotare (rude, cunoscuţi şi prieteni apropiaţi), costul relativ redus
de emigrare în dependență de destinație .

Pe parcursul ultimului deceniu s-au conturat 3 tipuri de migraţie internaţională a populației


Republicii Moldova:
1) Migraţie internaţională de scurtă durată, predominant spre ţările CSI (Moscova şi St.
Petersburg în Federaţia Rusă şi o parte în Ucraina);
2) Migraţie internaţională de lungă durată, predominant în ţările Uniunii Europene (Italia,
Portugalia, Grecia ș.a.).
3) Migraţie internaţională legală de lungă durată spre SUA şi Canada.
Concomitent, s-au conturat următoarele tendinţe în modelul general de migraţie al
resurselor umane în Moldova:
– dinspre regiunea CSI spre UE
– de la migraţie de scurtă durată şi sezonieră la migraţie de lungă durată;
– majoritatea migranţilor pe termen lung din UE îşi legalizează şederea şi muncă migraţie
sporită spre Statele Unite şi Canada.
Migrația are efecte pozitive și negative asupra țării de baștinã. Cel mai important avantaj al
migrației pentru Moldova rãmîn a fi remitențele. Aceste sume monetare sunt utilizate în primul
rând pentru consum, permițând destinatarilor remitențelor sã-și îmbunătățeascã condițiile de trai.
Migraţia a devenit un fenomen caracteristic populaţiei pentru toate categoriile de vârstă,
dar în special populaţiei active. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în pofi da unei reduceri
recente a fluxurilor anuale de emigranţi, cauzată de criza economică mondială, acestea rămân
considerabile (aproximativ cinci mii de persoane). În prezent, numărul moldovenilor emigraţi se
estimează la aproximativ 700 mii de persoane. Proporţia emigranţilor cu un înalt nivel de
calificare, aşa-numitul exod de creieri, este din ce în ce mai înaltă. Potrivit unui studiu elaborat
de centrul de cercetare CIVIS, intelectualii reprezintă circa 19% din fluxul de emigranţi.