MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC DE 3 ANI
FILIERA TEHNOLOGICĂ

Titlul : NORME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI PSI LA LUCRĂRILE DE

CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa: a IX-a
Domeniul de pregătire de bază: CONSTRUCȚII, INSTALAȚII ȘI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea profesională: Zidar – pietrar tencuitor

2017
GRUPUL DE LUCRU:

Profesor inginer, definitivat, LICEUL TEHNOLOGIC

TĂTARU TINCUȚA
DRĂGĂNEȘTI OLT

UCIU FELICIA
Profesor inginer, grad didactic I, LICEUL
TEHNOLOGIC DRĂGĂNEȘTI OLT

DUMITRU ŞTEFĂNESCU Manager , inginer S.C. URBAN ACTIV SERV S.R.L

Asistenţă:
 Ing. prof. Rachina Vera Georgeta - inspector şcolar pentru învăţământul
profesional şi tehnic - I.S.J. Olt

 Ing. prof. Dobrică Niculina - formator C.C.D. Olt

2
 MODULUL IV:

Modulul ” Norme de securitate și sănătate în muncă și psi la lucrările de construcţii, instalaţii şi lucrări publice” , componenta ofertei educaționale
(curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională construcții, instalații și lucrări publice (Zidar – pietrar tencuitor) face parte din
cultura de specialitate și pregatirea practică comasată aferente clasei a IX-a , învățământ profesional.Modulul are alocat un număr de 150/an de ore de instruire
practică din stagiile de pregatire practică, ,conform planului de învăţământ ,5 săptămâni a 6 ore/zi şi a fost elaborat în parteneriat cu S.C. URBAN ACTIV
SERV S.R.L Modulul ” Norme de securitate și sănătate în muncă și psi la lucrările de construcţii, instalaţii şi lucrări publice” este centrat pe rezultate ale
învățării și vizează dobândirea de cunoștințe , abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP- urile corespunzatoare
calificării profesionale de nivel 3 – agricultor culturi de câmp, din domeniul de pregătire profesională construcții, instalații și lucrări publice sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.

2. Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

Unitatea de rezultate ale învățării-tehnice generale (URÎ) Denumire modul

URÎ 1. SELECTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE SPECIFICE MODUL I: ELEMENTE COMPONENTE PENTRU REALIZAREA
PENTRU REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR, INSTALAŢIILOR ŞI CONSTRUCȚIILOR, INSTALAȚIILOR ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE
LUCRĂRILOR PUBLICE
URÎ 2. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR ŞI UTILAJELOR PENTRU MODUL II. ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE PENTRU PRELUCRAREA
PRELUCRAREA MATERIALELOR SPECIFICE LUCRĂRILOR DE MATERIALELOR
CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
URÎ 1. SELECTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE SPECIFICE NORME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI PSI LA
PENTRU REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR, INSTALAŢIILOR ŞI LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
LUCRĂRILOR PUBLICE
URÎ 2. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR ŞI UTILAJELOR PENTRU
PRELUCRAREA MATERIALELOR SPECIFICE LUCRĂRILOR DE
CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
 URÎ 3. UTILIZAREA MAŞINILOR AGRICOLE ŞI ZOOTEHNICE
Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP) Continuturile învatarii
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.6 1.3.3 Norme de protecţia mediului, PSI şi de
1.2.4 1.3.5 sănătatea şi securitatea muncii specifice
1.2.5 1.3.6 lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrări
1.2.6 1.3.7 publice
1.2.8
1.2.12
2.1.8 2.2.3 2.3.1 Normele generale şi specifice de SSM
2.2.4 2.3.3 aferente lucrărilor de prelucrare a
2.2.5 2.3.4 materialelor/produselor, aferente
2.2.6 2.3.5 contextelor de realizare şi riscurilor
2.2.7 2.3.6 potenţiale;
2.2.8
2.2.9
2.2.10

4
 3. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Trăsătura esenţială a laboratoarelor, cabinetelor şi atelierelor şcolare o constituie tehnicile noi, a

căror introducere reprezintă o necesitate în concordanţă cu procesul de dezvoltare continuă a tehnicii.
Mijloacele tehnice moderne determină câştigul în eficienţă a procesului de învăţământ, familiarizarea
elevilor nu numai cu mânuirea unor utilaje, maşini, dispozitive, aparate şi tehnici moderne dar şi cu
utilizarea creatoare a cunoştinţelor teoretice însuşite.

La baza dotării trebuie să se afle normative elaborate de unităţi specializate, defalcate pe:
 legislatia de protecţia muncii şi P.S.I;
 fişe de lucru;
 fişe de documentare;
 soft-uri educaţionale specifice;
 reviste din literatura de specialitate;
 dicţionare de specialitate;
 pliante;
 chestionare;
 Web-site-uri.
 echipament de protecţia muncii: salopetă, mănuşi, încălţăminte de protecție - Scule: specifice
realizării lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrări publice pe şantier / la locul de practică / în
etapa tehnologică de realizare specifică - Dispozitive: specifice realizării lucrărilor de construcţii,
instalaţii şi lucrări publice pe şantier / la locul de practică / în etapa tehnologică de realizare
specifică - Verificatoare: specifice realizării lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrări publice pe
şantier / la locul de practică / în etapa tehnologică de realizare specifică - Instrumente și materiale
de desen: foi de hârtie, creion, radieră, cretă, liniare - Materiale didactice: machete, planșe -
Echipamente IT: fotocopiator, computer, videoproiector, CD-uri
Se pune accentul cuvenit pe dotarea necesară asigurării protecţiei muncii şi sănătăţii elevilor,
precum şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

4. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Norme de securitate și sănătate în muncă și psi la lucrările de

construcţii, instalaţii şi lucrări publice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând
cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul
modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care
lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în atelierele sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ
sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultat al învăţării
menţionate mai sus.
Pregătirea practică în atelierele tehnologice sau la operatorul economic partener are importanţă deosebită
în dobândirea competenţelor de specialitate. Are importanta deosebita atingerea rezultatelor invatarii
prevazute in S.P.P. –ul al calificarii.
Pentru achiziţionarea rezultatelor invăţării vizate de parcurgerea modulului, în continuare se recomandă
câteva exemple de activităţi practice de învăţare:
- exerciţii aplicative de cunoaştere a normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor
specifice atelierului auto.
- exerciţii aplicative de cunoaştere a dotării şi organizării ergonomice a atelierului şi a locului de muncă al
mecanicului auto.
- exerciţii aplicative şi practice de dezvoltarea deprinderilor de executare a operaţiilor pregătitoare .
-formarea priceperilor şi deprinderilor practice de montare – demontare a motorului.
- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de asamblare a mecanismelor şi instalaţiilor
motoarelor termice.

5
- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de executare a operaţiilor de intretinere si
regalare a mecanismelor si instalatiilor motoarelor termice.
- exerciţii aplicative şi practice de formare a deprinderilor de asamblare a pieselor mecanismului motor si a
mecanismului de distributie.
- exerciţii de identificare a elementelor componente ale mecanismelor si instalatiilor motoarelor termice.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate,
prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe
exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria
instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin
recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre
autoinstruire, spre învăţare continuă.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru modulul “Montarea organelor de mașini utilizate la subansamblurile motoarelor cu ardere
internă” pot fi uilizate pe lângă metodele de învățământ clasice și metodele alternative , specifice învățării
centrate pe elev , ca de exemplu :
 Metode cu valenţe creatoare: Brainstormingul; Metoda ,,ciorchinelui”;
Turul galeriei; Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6; Dezbaterea panel; Jocul de rol ;
 Metode cu valenţe activizatoare: Metoda cadranelor; Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; Mozaicul;
Discuţia; Reţeaua de discuţie; Cubul; Organizatorii grafici; Problematizarea; Studiul de caz.

5.Forme de organizare în instruirea practică

 Frontală – cu întreaga clasă de elevi
 Pe grupe – omogene sau eterogene
 In binom – gruparea elevilor în pereche
 Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual
 Combinată – combinarea formelor de organizare
6. Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura
eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea
de evaluare –probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale elevilor.planificarea evaluării
trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în
aceeaşi perioadă de timp.
va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi
atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe
baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire
profesională al calificăriişi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
-fişe de observaţie;

6
-fişe de lucru;
-fişe de documentare;
-fişe de autoevaluare/ interevaluare;
-proiectul;
-activităţi practice;
-lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
-proiectul,
-studiul de caz,
-portofoliul,
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât și
evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în conformitate cu criteriile și
indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.
 Jurnalul de practică
 Fișa de identificare a elevului

Numele și prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învățământ-
organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituția-partener de practică:

Cadru didactic îndrumător:

Tutore:

 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor liceale astfel încât după absolvire să
le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în calificările în care vor fi repartizaţi. Stagiul
de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun concepte teoretice cu situaţii reale de
muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în

7
şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei
cariere. Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului tehnician
veterinar
Jurnalul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare, evidenţă şi evaluare a
procesului de învăţământ. Întrucât acesta conţine fişele de evaluare pentru fiecare modul de stagiu, la finalizarea
perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al absolventului. În caiet pot face însemnări lucrători din
școală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul stagiului de practică şi elevul numai în
spaţiile anume rezervate. În şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către diriginte, elevul completează pagina cu
datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în procesul verbal
întocmit cu această ocazie.

Descrierea activităților realizate

Numărul săptămânii ________ de la ________ pînă la _________ 20_

8
Maistrul instruire în producție/responsabil de practică:
________________________________ (Numele, prenumele)
Maistrul-instructor:
________________________________ (Numele, prenumele)

9
Evaluarea locului de practică de către elev
1. În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util? (bifaţi)
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) prea puţin.
2. Indicaţi ce v-a plăcut din:
Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut din:

Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

4. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi? (bifaţi)

a) da
b) nu
Argumentaţi:________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Aţi vrea să fiţi angajat la unitatea economică respectivă? (bifaţi)
a) da
b) nu
Argumentaţi:________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Vă rugăm să adăugaţi orice comentariu pe care îl consideraţi necesar să-l comunicaţi în legătură cu
stagiul de practică:____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Semnătura elevului:_____________________________________

10
7. Bibliografie
1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994
6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
7. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
8. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
9. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C., Editura
Corint, Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
https://edu.ro
www.tvet.ro
http://www.alegetidrumul.ro
10. Colecţie de cataloage, reviste, pliante şi proiecte de profil
11. Larousse Bricolaj, ghid complet, ed.RAO, 2003
12. Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă - nr.319/2006
13. Legea privind Apărarea împotriva incendiilor -307/2006
14. Normativ C56 – INCERC, pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente – reactualizat
15. Norme Generale de Apărare împotriva Incendiilor- OMI 163/2007
16. Standarde de pregătire profesională pentru calificările de nivel 3 şi 4 din domeniul de
pregătire profesională CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE, 2015
17. Site-uri Intenet de specialitate
http://www.scribd.com/doc/109177906/Metode-Interactive-de-Predare
http://www.didactic.ro
http://innerspacejournal.wordpress.com/2011/06/16/metode-interactive/
http://www.asociatia-profesorilor.ro/metode-de-predare-interactive.html
http://www.dppd.ro/pedagogie
http://www.tvet.ro/index.php/ro/curriculum

11
  METODA CUBULUI

Clasa: a IX a

Am realizat un cadru de construire a învăţării pe cele trei momente specifice promovării gândirii
critice: EVOCARE - REALIZAREA SENSULUI - REFLECŢIE pentru:,, NORME DE SECURITATE ȘI
SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI PSI LA LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE ’’.

În acest sens am proiectat conţinutul pe următoarea schemă:

Evocare Realizarea sensului Reflecţie
Gândiţi Predare reciprocă Cubul
Lucraţi în perechi
Comunicaţi

Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe perspective în scopul
lărgirii viziunii elevilor şi a aprofundării acesteia. Această metodă presupune rezolvarea unor sarcini de lucru
diferite, pe aceeaşi temă, de grupe diferite de elevi şi presupune colaborarea elevilor din aceeaşi grupă.
Etapa în care am aplicat metoda cubului este cea în care trebuie să aibă loc învăţarea durabilă
caracterizată prin schimbare autentică în modul de a înţelege şi în apariţia unor comportamente noi.
Această schimbare are loc atunci când sunt restructurate schemele pentru a include în ele noul, fapt
materializat prin încercările elevilor de a exprima noile conţinuturi prin cuvinte proprii. De asemenea, în faza
de reflecţie sunt încurajate schimburile de păreri/idei/informaţii între elevi, fapt care contribuie la exersarea
vocabularului şi la dezvoltarea capacităţii de comunicare, dar şi experimentarea, în paralel, a unor scheme
alternative noi.
Pentru realizarea acestei secvenţe a lecţiei am construit un cub de lemn pe feţele căruia am lipit
imagini cu accidente de muncă provocate ȋn urma lucrărilor de zidărie la sarcina descrie; imagini cu măsuri
de prim ajutor la locul de muncă la sarcina compară; imagini cu instructaje iniţiale, curente, periodice la
sarcina asociază; imagini cu accidente provocate de cuplarea masinilor la tractor şi accidente provocate de
executarea lucrarilor la sarcina analizează; imagini cu măsuri de prevenire a accidentelor la efectuarea
lucrărilor de zidărie la sarcina aplicaţii; şi imagini cu Norme SSM la sarcina argumentează pro sau contra
(poate trăi omul fara ele?).

12
 Am împărţit elevii în 6 grupe de câte 4 şi am atribuit în cadrul fiecărui grup câte un rol fiecărui elev
astfel: sportivul va mânui cubul şi va transporta cubul de la grupa precedentă la grupa lui şi apoi la grupa
următoare; secretarul va ţine la curent membrii grupului cu sarcina care îi revine grupului respectiv;
purtătorul de cuvânt va comunica clasei concluziile la care s-a ajuns în urma discuţiilor în grupul respectiv;
şi arbitrul va organiza discuţiile din cadrul grupului.

13