Capitolul II

Stabilirea programului de constructie al sondei

Se pleacă de la alegerea diametrului interior al coloanei de exploatare. Acest diametru
determină diametrul celorlalte coloane dar și cel al sapelor de foraj.

Alegerea diametrului coloanei de exploatare se face în funcție de debitele maxime pe

care le va produce sonda ulterior, metoda de exploatare, diametrul echipamentului de xtracție
și a celui de intervenție. În același timp, trebue să se asigure folosirea optimă a energiei
stratelor productive pentru ridicarea fluidelor la suprafață și transportul acestora pâna la
rezervoare sau la stația de compresoare, în cazul gazelor, și să permită realizarea regimului de
exploatare dorit a zacamântului și a sondei. În Romînia, pentru coloanele de exploatare se
utilizează de obicei urmatoarele diametre de burlane standardizate: 51/2, 65/8 si 7 in pentru
exploatarea petrolului, 41/2, 5, 51/2, 65/8 in pentru exploatarea gazelor

Pentru alcatuirea succesiunii sapă-coloană se urmaresc doua condiți

O primă condiție impune ca în exteriorul coloanelor de burlane să existe un joc suficient de

mare pentru introducerea lor fără dificultăți și pentru realizarea unei cimentări eficiente a
spațiului inelar. Mărimea acestui joc este determinată de rigiditatea burlanelor, tipul
îmbinărilor, prezența unor dispozitive cum sunt centrorii și scarificatorii, lungimea și
rectilinitatea intervalului deschis sub șiul coloanei precedente, existența unor zone ce pot
provoca dificultăți la tubare (strângeri sau surpări ale pereților, pirderi de circulatie), viteza de
introducere. Burlanele cu diametrul mai mare sunt mai rigide și se înscriu mai dificil de-a
lungul sondei, de accea necesită jocuri mai largi. Asemenea jocuri sunt necesare și când
intervalele deschise sunt lungi , cu dese schimbări de direcție, cu tendințe de strângere a
pereților sau de fisurare a formațiunilor, ca urmare a suprapresiunilor create la introducere și
în timpul circulației. Însă, diametrele prea mari ‘lărgesc’și scumpesc întreaga construcție,
sporesc volumele de noroi și ciment și reduc viteza de avansare a sapelor. Burlanele cu
diametrul mufei mai apropiat de cel al corpului, cele cu mufă din corp fără praguri drepte și
cele calibrate (diametrul mufei este egal cu cel al burlanului) permit jocuri mai mici. În
spațiile inelare prea înguste sau prea largi, pasta de ciment ocolește noroiul și dezlocuirea este
nesatisfăcătoare.

Cea de-a doua condiție implică posibilitatea de trecere a sapelor prin coloanele tubate
anterior.
2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare
Program de tubare format din 3 coloane: coloana de ancoraj, coloana intermediara si coloana
de exploatare.

2.2.Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Date initiale:
Adancimea sondei: H=3970 m
Numarul de coloane:
Diametrul coloanei de exploatare: in

Tab.1. Diametrele burlanelor

Diam.ext.al Diam. peste Grosimi de perete Diam. interior, Di
burlanelor mufa, Dm min si max
in 177.8 mm 187.7mm 5.87 mm 166.1 mm
13.72 mm 150.4 mm

244.5 mm 269.9 mm 7.92 mm 228.7 mm

13.84 mm 216.8 mm

329.7 mm 365.1 mm 8.38 mm 323 mm

13.06 mm 316.6 mm

Coloana de exploatare:
Diametrul coloanei de exploatare: in = 177.8 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de exploatare: mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: mm
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: = 187.7 + 2 · 15 = 217.7
mm
1/2
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: = 215.9mm = in

Ratia de tubare: = = 0.065

Diametrul interior al coloanei intermediare: =

jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

Diametrul interior al coloanei intermediare din catalog: = 216.8 mm(pt

=13.84mm)

216.8 mm > 215.9 mm

Diametrul coloanei intermediare: in=244.5 mm
Coloana intermediara:
Diametrul coloanei intermediare: in=244.5 mm
Diametrul peste mufa al coloanei intermediare: mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara: = 269.9 + 2 · 25 = 319.9
mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara din catalog: = 311.2 mm = in

Ratia de tubare: = = 0.066

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: =

jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

Diametrul interior al coloanei de ancoraj din catalog: = 316.6 mm(pt

=13.06mm)
Diametrul coloanei de ancoraj: in=329.7 mm

Coloana de ancoraj:
Diametrul coloanei de ancoraj: in=329.7 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de ancoraj: mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: mm
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj: = 365.1 + 2 · 40 = 445.1 mm
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj din catalog: = 444.5 mm = in

Ratia de tubare: = = 0.089

Tipul Diametrul exterior Interval tubal R

coloanei al coloanei
in mm m-m mm in mm -

Ancoraj 329.7 0-500 365.1 444.5 0.089

Intermediara 244.5 0-2500 269.9 311.2 0.066

Exploatare 177.8 0-3970 187.7 215.9 0.089

 Capitolul III
Garnitura de foraj
Alegerea garniturii de foraj:

a) Coloana de exploatare
 Prajini grele:
Pentru alegerea diametrelor prajinilor grele se impune conditia:
- 1 in
190.5mm
= in = 169.9 mm
= 71.5 mm
= 207.4 Kg/m
 Prajini de foraj:
= 187.7 mm
= 4 in = 101.6 mm
=8.38 mm
= 20.83 Kg/m

 Lungimea prajinilor grele:

( )

=1.5 (coeficient de siguranta)

g=9.81 ⁄
⁄

 Lungimea prajinilor de foraj:

b) Coloana intermediara
 Prajini grele:
Pentru alegerea diametrelor prajinilor grele se impune conditia:
- 1 in
285.8 mm
= in = 279.4 mm
= 76.2 mm
= 444.5 Kg/m
 Prajini de foraj:
= 311.2 mm
= 5 in = 127 mm
 =9.18 mm
= 29.02Kg/m

 Lungimea prajinilor grele:

( )

=1.5 (coeficient de siguranta)

g=9.81 ⁄

 Lungimea prajinilor de foraj:

c) Coloana de ancoraj
 Prajini grele:
Pentru alegerea diametrelor prajinilor grele se impune conditia:
- 1 in
419.1 mm
= in = 279.4 mm
= 76.2 mm
= 444.5Kg/m
 Prajini de foraj:
= 444.5 mm
= 6 5/8 in = 168.3 mm
=8.38 mm
= 37.50 Kg/m

 Lungimea prajinilor grele:

( )

=1.5 (coeficient de siguranta)

g=9.81 ⁄

 Lungimea prajinilor de foraj:

Diametrul exterior al prajinilor grele Diametrul Masa pe metru Lungimea
interior al liniar prajinilor
prajinilor (qp) grele
grele (dig )
Coloana in mm mm Kg/m m
Ancoraj 11 279.4 76.2 444.5 50
Intermediara I 279.4 76.2 444.5 150
Exploatare 7 3/4 169.9 71.5 207.4 200

Diametrul exterior al prajinilor de foraj Grosimea de Masa pe metru Lungimea

perere (t) liniar prajinilor
(qp) de foraj

Coloana in mm mm Kg/m m
Ancoraj 6 5/8 168.3 8.38 37.50 450
Intermediara I 127 9.18 29.02 2350
Exploatare 101.6 8.38 20.83 3770

 Calculul de rezistenta al garniturii de foraj corespunzator intervalului forat

petru coloana de exploatare

1.5 bar/10m= 0.15bar/m

= = kg/ m3
Extragere fara circulatie:
Sectiunea 1-1:

N/

N
( ) ( ) N

( ) ( ) ( )

( )= ( )=25197.296

( ) ( )

( ) ( )
S=coeficient de frecare
S=0.1

( ) ( )

=0.3 (acceleratie la extragere)

( ) ( )

( ) ( )

N/

Sectiunea 2-2:

N/
Torsiunea:
Sectiunea 1-1:
N/
Sectiunea 2-2:
N/

Incovoierea:
Sectiunea 1-1:
N/
Sectiunea 2-2:
N/

Tensiunea axiala:

Sectiunea 1-1:
N/
Sectiunea 2-2:
N/

Tensiunea datorata presiunii interioare si exterioare:

Sectiunea 1-1:

N/
Sectiunea 2-2:
N/

Formula lui Lamme:

( )
( )

N/
 [ [ mm

Tensiuni principale:
N/

√( )

Sectiunea 1-1:
N/
N/
N/
Sectiunea 2-2:
N/
N/

√( )

√( )

N/

√( ) N/

√( )

N/
Tensiunea echivalenta:

√ ( ) ( ) ( )

√ ( ) ( )

√ ( ) ( )
 N/

√ ( ) ( ) ( )

√ ( ) ( ) ( )

N/

In timpul forajului:
Sectiunea 1-1:
Intindere:

( ) ( )

( ) ( )

N/

( )= ( )=216797.45 N

= · =190· · =10740.52 N

=200 m

Sectiunea 2-2:
Compresiune:

= = 47.6 N/

( )= ( )=25197.296 =0.0251
Torsiunea(rasucirea):
Sectiunea 1-1:
= = =20.504 N/

Wpp= · = =0.0000105

=2167974.5+200.574=2168299.8 Nm
=10·216797.45 =2167974.5Nm

( )

= = = 200.574 Nm

( )· ·

C= 2·
( )· ·1500=2.092 kW=2092 W

n= 100 rot/min
Sectiunea 2-2:
= = =1.6223 N/

Wpp= · = =0.000133

=10·216797.45=2167974.5Nm

Tensiuni radiale si tangentiale datorate presiunii interioare si presiunii exterioare:

Sectiunea 1-1:
( )
( )

( )
 [ [ mm
Pt r= (pe suprafata cilindrica inferioar) r=42.42 mm

N/

N/

Pt r= (pe suprafata cilindrica inferioar) r=50.8 mm

N/

N/

Sectiunea 2-2:
( )
( )
N/
N/

· ·1500=12.76 N/

=120 m/s

( )
+ ( )
=-39.428 N/
( )
- ( )
=-70.44N/

-39.42 N/
N/
Tensiuni principale:

Sectiunea 1-1:

√( )

= + √( ) =353.086 N/

= - √( ) =124.894 N/

Sectiunea 2-2:

√( )

( ) ( )
= + √( ) =47.53N/

( ) ( )
= - √( ) =-39.45 N/

Tensiunea echivalenta:

√ ( ) ( ) ( )

= 1.5· =1.5 ·343.612=515.41 N/

√ ( ) ( ) ( )

=343.612 N/

√ ( ) ( ( )) ( ( ))

=114.14 N/
Clasa de rezistenta Limita la curgere , N/
D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724
V- 170 1170

Solicitarea Extragere fara circulatie In timpul forajului

garniturii de foraj
1-1 2-2 1-1 2-2

Intinderea si 411.79 -57.68 353.93 47.6

compresiunea:
,N/
Torsiunea sau 0 0 20.50 1.623
rasucirea:
, N/
Incovoierea: 0 0 0 0
N/
Tensiunea axiala: 411.79 -57.68 785 -47.6
N/
Tensiunea data de 0 -57.68 125.3 -39.42
Presiunea interioara
si exterioara:
N/
N/ 0 -57.68 -19 -70.44

Tensiunea principala 0 -57.68 -19 -70.44

N/
Tensiunea principala 411.79 0 353.95 47.53
,N/
Tensiunea principala 0 -115.36 124.89 -39.45
,N/
Tensiunea echivalenta 411.79 0 343.61 114.14
,N/
 Capitolul IV
Fluide de foraj

Fluidele de foraj sau noroaiele sunt amestecuri de apă și argilă care, pompate prin interiorul
garniturii de prajini, ies prin orificiile sapei spălând talpa sondei și răcind sapa, și, apoi,
trecând în spațiul inelar dintre prăjini și peretele sondei, antrenează cu el la suprafață
particulele de roca dislocată de sapă. Spălarea continuă a tălpii permite avansarea mai rapidă
sau mai încetinită a sapei, în funcție de rezistența rocilor traversate și de tipul sapei și de
gradul acesteia de uzură.
Funcțiile fluidului de foraj sunt:

- curață talpa de detritus și îl transportă la suprafață;

- realizează contra presiune asupra pereților sondei;
- colmatează pereții sondei în dreptul rocilor poros permeabile;
- contribute la răcirea garniturii de foraj și a motoarelor de fund, reducând frecările și
uzura garniturii;
- menține detritusul în suspensie la oprirea circulației;
- reprezintă mediul prin care se transmite puterea hidraulică disponibilă de la suprafață
la instrumentul de dislocare, fluidul de foraj fiind un parametru activ al regimului de
foraj;
- preia o parte din greutatea garniturii de prajini de foraj și a coloanei de burlane
- furnizează informații despre formațiunile traversate și fluidele conținute în acestea.

Cerintele impuse fluidului de foraj sunt:

- să nu afecteze chimic formațiunile traversate și să nu modifice permeabilitatea

stratelor productive;
- să nu fie afectate la rândul lor de mineralele solubile (sare, gips, anhidrit), de apele
mineralizate, de gaze sau de țiței;
- să permită investigarea geofizică a rocilor și a fluidelor conținute de acestea, precum și
recoltarea probelor de rocă în condiții cât mai apropiate de cele în situ;
- să prevină eroziunea și coroziunea echipamentului din sondă;
- să fie ușor de preparat, de manevrat și de întreținut prin curățirea de detritus și gaze;
- să nu necesite cantități mari sau greu de procurat de material și de aditivi pentru
menținerea proprietăților.
4.1.Tipurile de fluide de foraj
In functie de densitatea noroiului de foraj,tipurile de noroi de foraj sunt urmatoarele:

4.2.Stabilirea densitatii fluidelor de foraj si a programelor reologice

Pentru coloana de ancoraj:

Pentru coloana intermediara:

Pentru coloana de exploatare:

4.3.Calculul volumelor fluidelor de foraj

Pentru coloana de ancoraj:

=2·
·500= 155.1

Pentru coloana intermediara:

·( )]
=
2 ·[ ·500+
·(2500-500)]= 384.182

Pentru coloana de exploatare:

·( )
·( )]
=
2 ·[ ·(2500-500)+
·(3970-2500)]= 278.45
4.4.Calculul cantitatii de materiale utilizate pt prepararea fluidelor de foraj

Coloana de ancoraj:

·
· 155.1 = 15.51

Coloana intermediara:

·
· 384.182 = 6.86

· 384.182 =51.2

= - = 384.182-51.2= 332.98 m3

Coloana de exploatare:

·
· 278.45 = 19.54
 ·
· 278.45 =27.84

= - = 278.45-27.84= 250.61m3

tone
 Capitolul V
Tubarea coloanelor de burlane

Proiectarea unei sonde se face astfel încat, cu un cost minim, aceasta să prezinte
siguranță în timpul forajului până la atingerea obiectivului, dar și în perioada de exploatare.
Acest lucru depinde de rezistența coloanelor de tubare și de adâncimea la care sunt tubate.
Anticiparea tuturor situațiilor ce pot interveni și stabilirea celor mai severe solicitări posibile
presupune dimensionarea corectă a burlanelor (ca grosime, tip de oțel, îmbinare). Situațiile ce
trebue luate în considerare sunt:

- introducerea coloanelor în sondă;

- cimentarea lor;
- prizarea și întărirea cimentului;
- fixarea coloanelor în flanșe;
- probarea coloanelor și a linerelor tubate prin ele, la presiune interioară sau la golire;
- testarea rezistenței la fisurare a rocilor aflate sub șiul coloanelor;
- continuarea forajului prin interiorul coloanelor;
- probarea stratelor productive;
- stimularea productivității orizonturilor productive prin fisurare hidraulică, injecție de
fluide fierbinți;
- exploatarea sondei;
- repararea sondei.
Coloanele de burlane sunt solicitate la tracțiune și compresiune, la presiune interioară
și presiune exterioară, uneori și la încovoiere, la sondele curbate sau atunci când coloanele
flambează. Natura acestor solicitări variază de la o sondă la alta, acestea nefiind uniforme de-
a lungul sondei, dar au în general un character static, cu excepția șocurilor care apar la oprirea
bruscă în timpul introducerii, sau cele provocate de garniture de prăjini la continuarea
forajului. Deoarece solicitările nu sunt uniforme, cel mai probabil, profilul cel mai economic
al unei coloane va fi variabil de-a lungul acesteia, cu grosimi de perete, tipuri de oțel sau
îmbinări diferite.

Datorită unor fenomene cum sunt: deformarea rocilor vâscoplastice din jurul
coloanelor, curgerea nisipului prin perforaturi, depletarea și compactizarea zăcamântului
exploatat, variațiile de temperatură și presiune, unele dintre solicitări se modifică în timp.

Coloanele de burlane pot flamba în porțiunile comprimate din zonele necimentate sau
cimentate nesatisfăcător.

Scăderea rezistenței burlanelor la solicitarile amintite dar și micșorarea grosimii

acestora se datorează uzurii, provocată de acțiunea racordurilor și a prăjinilor în timpul
lucrului , sau coroziunii, cauzată de fluidele agresive.
 =1.5 bar/10 m

= = = ·g

= =1500 Kg/

1800 Kg/
Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj
 = 133/8 in
Presiunea fluidului din pori:

= 1300·9.81·2500· 318.82 bar

Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj:

( ) =(1500+100)·9.81·500·

Presiunea interioara:

1) La gura sondei:

= 78.48-200·9.81·500· 98.09 bar

Presiunea exterioara:

Diferenta de presiune:
= =
 2) La siul coloanei:

78.48 bar

= 1050·9.81·500· 51.5 bar

= =

Da t Otel Imb. q A
in mm mm Kg/m bar bar bar bar kN kN
339.7 9.65 J-55 S 81.10 0.01 78 74.28 188 150.4 2288 1307.4
10.92 S 90.78 0.011 106 100.95 213 170.4 2647 1512.5
12.19 S 101.20 0.012 134 127.62 238 190.4 3003 1716

A= ( )
A= ( )
A= ( )
A= ( )
 l=

t=9.65 mm
J-55; S
q=81.10 kg/m
A=0.01

Presiunea exterioara(golire totala):

Sectiunea 1-1:
bar
bar
= =
Sectiunea 2-2:
= 1200·9.81·500· 58.86 bar
=0
= =
=

t= 9.65 mm
J-55; S
Verificarea profilului la tractiune:
Greutatea coloanei in aer:
G= q· ·g=81.10·500·10=405500 N=405.5 kN

Greutatea coloanei in noroi:

G’=G·(1- )=405.5·(1- )

k N/

[ √ ( ) ]

[ √ ( ) ]
70.59

Calculul de rezistenta al coloanei intermediare

Presiunea fluidului din pori:

= 1500·9.81·3970· 584.18 bar
Presiunea de fisurare pt coloana intermediara:
( ) =1800 9.81·2500·
Presiunea interioara:
Sectiunea 1-1:
= 441.45-300·9.81·2500· 367.74 bar

= =
Sectiunea 2-2:

441 bar

= 1050·9.81·2500· 257.5 bar

= =
Di t Otel Fil Q A
et
in mm mm Kg/m bar bar bar kN kN bar
244.5 10.09 L 59.53 0.00738 213 202.85 396 316.8 3278 1873
11.05 N-80 L 64.73 0.008104 263 250.46 436 348.8 3670 2097
11.99 L 69.94 0.008758 328 313.38 474 379.2 4026 2301
13.84 L 79.62 0.010229 456 434.28 547 437.7 4724 2699

Presiunea interioara(dop de gaze la talpa)

-
( )

( )
-
( )

Sectiunea 1-1:
350 bar

= 350 bar
Sectiunea 2-2:
 = 1050·9.81·483· 49.75 bar
= =
Sectiunea 3-3:
( )

( ))
= 1050·9.81·2500· 257 bar

= =

Graficul de variatie pentru presiunea interioara (dop de gaze la talpa)

( )
= = =111.45 m
( ) ( )

Presiunea exerioara(golire partiala)

 =
Sectiunea 1-1:

0 bar
=0 bar
Sectiunea 2-2:
= 1300·9.81·1191· 155.88 bar

=
Sectiunea 3-3:
= 1300·9.81·2500· 318.8 bar
( )=1350·9.81·(2500-1191)· = 173.35 bar
=
Variația presiunii exterioare cu adâncimea (golire partiala)

Verificarea profilului la tractiune:

 =111.45m
=11.99 mm; N-80; L
= · ·g=69.94·111.45·9.81· =76.46 kN

[ √ ( ) ]

k N/

( )

( )

[ √ ( ) ]

= =351.39 bar

= · ·g = 11.99·2388·9.81· = 280.88 kN

Tronsonul 2
=2388 m
=11.05 mm; N-80; L
= · ·g=64.73·2388·9.81· =1516.38 kN

G=∑ = · ·g+ · ·g=280.88+1516.38=1797.26 kN

= =11.08 mm
 =244.5-2 =222.5 mm

Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare

=

Presiunea fluidului din pori:

= 1500·9.81·3970· 584.1 bar

ρne

ppe

Presiunea la capul coloanei:

= 584.1-300·9.81·3970· 467.27 bar
 1
ρg

ρam
2
ppe

Solicitari combinate:
= = 1500·9.81·3970· 584.1 bar

De t Otel Fil q A
et 1.05 1.25 1.75
in mm mm Kg/m bar bar bar bar kN kN
177. 8.05 N- 80 34.23 0.00161 264 251.4 437 349.6 1966 1123
8 9.19 38.69 0.00159 373 355.2 499 399.2 2309 1319
10.36 43.16 0.00157 484 460.9 563 450.4 2656 1518
11.51 47.62 0.00154 593 564.7 625 500 2989 1708
12.55 52.09 0.00152 702 668.5 687 549.6 3318 1896
13.72 56.55 0.0015 785 747.6 745 596 3621 2069

Tronsonul 1:

=12.55 mm; N-80; L

=11.51 mm; N-80; L

=inaltimea de la suprafata pana la capul tronsonului 1

 = = 2997 m

H2

=3970-2997=973 m

[ √ ( ) ]

k N/

( )

= · ·g·( )

( )

[ √ ( ) ]

= = 441

Verificarea la tractiune:
= · ·g =47.62·973·9.81· =267.67 kN

Verificarea la presiune interioara:

= = ( )

( )·9.81·2997· = 217.066 bar

 =217.066 bar

Tronsonul 2:
=11.51 mm; N-80; L
=10.36 mm; N-80; L

= = 1932 m

H2

H1

=3970-973-1932= 1065 m
=( · ·g+ · ·g ) ·( )

( ) ( )

[ √ ( ) ]

k N/

[ √ ( ) ]
Tronsonul 3:
=10.36 mm; N-80 ; L

( ) ( )
= = =898.8 m
Tronsonul 4
t4 = 9.19 mm; N-80 L
Fsa 4  q1  l1  g  q2  l 2  g  q3  l3  g 
l4 
q4  g
1319103  (47.62·973·9.81+ 43.16·1065·9.81 38.69·898.8·9.81)
l4   1067.7m
34.23  9,81

+ l4= 973+1065+898+1067.7 =4003.8

4003.8-3970 =33.8 m
1067.7-33.8 =1033.9
Tronsonul 4 va fii tubat 1033.9 m.
Tronsonul 4 :
t4 = 9.19 mm;N-80; L, Fsa4= 1319 kN
∑ 38.69 1033.9 = 392.416 kN
G < Fsa4
Tronsonul 3:
=10.36 mm;N-80; L, Fsa3= 1518 kN
∑ 392.416+43.16 =
772.62 kN
G < Fsa3

Tronsonul 2:
=11.51 mm; N-80; L; Fsa2= 1708 kN
 ∑

G < Fsa2

Tronsonul 1:
=12.55 mm; L-80; L Fsa1= 1896 kN

G < Fsa1

= =7.85mm
=177.8-2 =162.1 mm
Graficul de variatie al presiunii exterioare (golire totala)
 Graficul de rezistenta la tractiune

Solicitarile combinate la care este supusa coloana de exploatare

Profilul coloanei de exploatare:

 Capitolul VI
Cimentarea coloanelor de tubare

Cimentarea reprezintă plasarea în spațiul inelar dintre coloanele de burlane și gaura

sondei a unei paste liante, formată din ciment și apă. Asfel, se împiedică circulația nedorită a
fluidelor prin spatele coloanelor, dintr-un strat în altul, spre suprafață sau în interiorul lor, prin
perforaturi sau pe la șiu.

Odata cimentate, burlanele sunt solidarizate de pereții găurii de sondă și sunt capabile
să preia sarcinile axiale create de greutatea proprie sau cea a linerelor și a coloanelor agățate
de ele, de presiunea exercitată în prevenitoare sau în capul de erupție, dar și cele create de
variațiile de presiune și temperatură. Tot prin cimentare, se mărește capacitatea portantă a
coloanelor la presiune interioară și la presiune exterioară, se evită deșurubarea burlanelor și se
amortizează șocurile în cazul rotirii garniturii de foraj în interiorul acestora.

Prin etanșarea spațiului inelar, burlanele sunt protjate în exterior de acțiunea corozivă a
apelor subterane puternic mineralizate. Acest lucru este îndeplinit doar ăn cazul în care inelul
de ciment format în spațiul inelar este uniform,rezistent și impermeabil, și prezintă aderență
atât la burlane cât și la rocile din jur.

În sonde se efectuează cimentari și în alte scopuri: combaterea pierderilor de noroi în

stratele fisurate sau cu porozitate mare, repararea unei cimentări nereușite sau coloane sparte,
împiedicarea pătrunderii apei în sondă, a apei și a gazelor împreună cu petrolul, abandonarea
unei porțiuni sau a intregii sonde, formarea unui dop de sprijin, consolidarea rocilor din jur,
etc. [ 3]

Cimentările primare sunt cimentarile efectuate imediat după introducerea coloanelor

de burlane, iar cimentările secundare sunt acele cimentari de remdiere prin care se încearcă
retragerea de la un strat epuizat sau inundat, sau izolarea unor strate cu gaze. Cimentările
secundare se realizează de obicei în timpul exploatării sondei.

Coloana de ancoraj:
1) Adancimea de cimentare:

2) Densitatea pastei de ciment:

( )
 =

Luam
3) Volumul pastei de ciment:

h=inaltimea inelului de retinere fata de siu

h= 20 m
·( )· + ·

·( )· + ·

·( )· + · =49.39

4) Volumul de refulare:

( ) ( )

( )

5) Cantitatea de materiale:
 ·

·
· =1.05·0.628·49.39=35.56
6) Numarul de autocontainere:

7) Numarul de agregate de cimentare:

8) Presiunea de lucru:

Cazul 2:

1) Incepe pomparea pastei de ciment:

1(0;22)

ρn
 2) Pasta de ciment ajunge la siu:

( )

( )

2(40.21 ; -31.88)

Ρp

Hd2
ρn

3) Sfarsitul pomparii pastei de ciment:

·( )= ·( )=0.097
X= =

( ) ( )

3(49.38 ; -3.848)
ρn

hd3

ρpc
x

4) Sfarsitul operatiei de cimentare:

( ) ( )
( )

4(89.25 ; 52.60)
 Graficul de variatie al volumului cu presiunea

9) Alegerea agregatelor de cimentare: AC-350 A

Viteza
I 210 372 297.6
II 110 700 560
III 60 1265 1012

10) Durata operatiei de cimentare:

=15...20 min
=15 min

= = =88.207 min
11) Timpul de pompabilitate:

Coloana intermediara:

100…150m
Ha

HiI

1)Adancimea de cimentare:

2)Densitatea pastei de ciment:

( )

= ( )
( ) ( )
=

1500<
Luam
3)Volumul pastei de ciment:
h=inaltimea inelului de retinere fata de siu
h= 20 m
·( )· + ·

·( )· + ·

·( )· + · =132.13

4)Volumul de refulare:

( ) ( )

( )

5)Cantitatea de materiale:

·
· =1.05·0.767·132.13=106.47
6)Numarul de autocontainere:
=
7)Numarul de agregate de cimentare:
=

8)Presiunea de lucru:

Cazul 1:

1)Incepe pomparea pastei de ciment:

1(0;46)

ρn

2)Pasta de ciment ajunge la siu:

( ) = ( )

2(113.09 ; -49.04)

Ρp

Hd2
ρn

3)Sfarsitul pomparii pastei de ciment:

– x = 2500- 74.02= 2425.98 m
 ( ) ( )

( )

( ) ( )

3(132.13 ; -1.59)
ρn

hd3

ρpc
x

4)Sfarsitul operatiei de cimentare:

( )
( )

4(216.1 ; 76.06)

Graficul de variatie al volumului cu presiunea

9)Alegerea agregatelor de cimentare: AC-350 A
Viteza
I 210 372 297.6
II 110 700 560
III 60 1265 1012

12) Durata operatiei de cimentare:

=15...20 min
=15 min

= = =385.90min

13) Timpul de pompabilitate:

Coloana de exploatare:
1)Adancimea de cimentare:

2)Densitatea pastei de ciment:

 ( )

= ( ) ( )

( )
(
=
)
( ) ( )

Luam
Ciment
-522.85

-522.85

3)Volumul pastei de ciment:

( ) ( )

( )

√ =√
D=177.8 mm
( )=0.01923

( )= ( )=0.015

=
 0.019

4)Cantitatea de materiale:

·
· =1.05·0.535·26.64=14.96
5)Numarul de autocontainere:
=

6)Volumul dopului separator cu o inaltime in spatiul inelar de 200 m:

Se alege
7) Volumul fluidului de refulare:

( )
8) Volumul interior al coloanei:

9) Debitul de pasta si debitul de noroi:

Debitul de pasta de ciment:
Agregate de cimentare: ACF-700

=80%
Viteza
VI 160 555 444
VII 120 753 602.4

=602.4 l/min=

Debitul de noroi:
( ) ( )
= = =45610
( )

= =1.567 m/s
( ) ( )

Pentru curgerea turbulenta se limiteaza valoarea lui

Se admite:
 =λ

λ=λ(Re,Bi)

Re=

Bi=

10) Viteze de curgere:

Interior:

=
( )
=

( )
= =0.229 m

Exterior:

=
 =

11) Presiunea la manifold:

( )

( )

( )

Debit l/s 10 20 30
Spatiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0.686 0.574 1.372 1.148 2.058 1.721
Fluid Re 6517 4368 13033 8736 19580 13105
de foraj Bi 259.5 37.5 129.7 18.8 86.4 12.5
Regim Laminar Laminar Turbulent Turbulent Turbulent Turbulent
λ 0.38 0.11 0.04 0.03 0.042 0.017
1.075 2.2 4.075
Fluid Re 6000 4022 12001 8045 18030 12067
separator Bi 239.9 34.7 119.9 17.3 79.8 11.5
Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Turbulent
λ 0.033 0.098 0.055 0.04 0.012 0.011
1.1 2.3 4.3
Pasta de Re 2072 1389 4152 2778 6238 4166
ciment Bi 342.2 49.5 171.1 24.7 113.8 16.5
Regim Laminar Turbulent Laminar Laminar Laminar Laminar
λ 1.4 0.015 0.4 0.014 0.019 0.055
1.2 2.7 5.2
Momentul Debitul Lungimi de fluide Presiunea
Interior Exterior

- l/s m m m m m m bar bar bar

1.Incepe 10 3970 0 0 3970 0 0 74.2 72.1 580
pomparea
fluidului separator
2.Sfarsitul 10 1685 216 0 3970 0 0 36.2 34.92 580
pomparii
fluidului
separator
3.Incepe 20 1685 216 0 3970 0 0 66.8 68.58 613
pomparea
pastei de ciment
4.Sfarsitul 20 1563 216 1685 3970 0 0 2.5 0 613
pomparii
pastei de ciment
5.Incepe 30 1563 216 1685 3970 0 0 3.85 0 643
pomparea
noroiului de
refulare
6.Pasta de ciment 30 2284 0 1685 3770 200 0 3.85 0 643
ajunge la siu
7.Sfarsitul 30 3950 0 20 2100 200 1670 182.8 179.4 671
operatiei
de cimentare

= ( )

= ( )

=3970-(1685+216)=1563 m (interior)
Pasta ajunge la siu:
 = ( )

=3970-1685 = 2284.73 m

Sfarsitul operatiei de cimentare:

(exterior)
(exterior)
(exterior)
= 3970-20 = 3950 m
=20 m

1.Incepe pomparea fluidului separator:

· ·

· ·1500· =44.43 bar

· ·

· ·1500· =27.75 bar

( )
= =0.229 m

1(0; 72.19)
=

· + · ·
 · ·1500·

2.Sfarsitul pomparii fluidului separator:

· · + · ·

· ·1600· · ·1500· =9.28 bar

· ·

· ·1500· =27.754 bar

( ) =(1500-1600) =-2.11 bar

2(3.8;36.02)
=

3.Incepe pomparea pastei de ciment:

· · + · · + · ·

· ·1600· · ·1500·

· ·1500· =68.20bar
3(3.8; 68.58)
=

+ · ·

· ·1500· =613.78 bar

4.Sfarsitul pomparii pastei de ciment:

( - )·g· +( - )·g·
( ) ( )

· · + · · + · ·

· ·2000· · ·1600·

· ·1500· · ·1500· =46.40 bar

4(35.99;-29.85)
= =0 bar
613.87 bar

5.Incepe pomparea noroiului de refulare:

 · · + · · + · ·

· ·2000· · ·1600·

· ·1500· · ·1500· =14.25 bar

5(35.99;-60.65)
=

+ · ·

· ·1500· =643 bar

6.Pasta de ciment ajunge la siu:

( - )·g· +( - )·g·( )
( ) ( ) ( )

· · + · · + · ·

· ·

· ·2000· · ·1500·

· ·1600· · ·1500· =34.70 bar

6(83.96;-36.12)
=

7.Sfarsitul operatiei de cimentare:

 ( - )·g·( )+( - )·g·
( ) ( ) ( )

· · + · ·

· · + · ·

· ·1500· · ·2000·

· ·2000· · ·1600·

· ·1500· =96.75 bar

7(119;182.89)
=
( )
( ) + + · · +

· · · ·

+ · ·2000 + · ·160

0·· ·1500·
Variatia presiunii de pompare cu volumul pompat

Variatia debitului cu volumul pompat

 Variatia presiunii de strat cu volumul pompat

p fisH  H s   fis
s

Odata ce se atinge aceasta presiune trebuie sa se reduca debitul.

12)Durata operatiei de cimentare:

+ + 15 min = + +15 = 88.47 min

= 6.36 min

13)Timpul de pompabilitate: