Sunteți pe pagina 1din 9

ca entalpia solutiei joaca un rol important in ceea ce este cunoscut drept higroscopicitate (VanCampen si colab,

1983 a,b,c).

Teste de compatibilitate
- Inainte de a testa prima formulare a unui nou medicament, cele mai multe grupuri de cercetare desfasoara
teste de compatibilitate (Carstensen si colab, 1964). Principiul este de a descoperi rapoarte rezonabile pentru
amestecul s.m./excipient, pentru a vedea care excipienti sunt cei potriviti pentru medicament.

Compatibilitatea cu recipientele de conditionare


- Studiile asupra compatibilitatii pot include de asemenea si compatibilitatea cu materialele containerelor.
Hourcade si colab (1977), de exemplu, au semnalat ca granisetronul in concentratii de 1mg/mL, cand este
pastrat in seringi de polipropilena era destul de stabil, pe cand dilutiile de 0,9% NaCl sau de 5% glucoza au dus la
o stabilitate de depozit nesatisfacatoare.

CURS 3 – 21.10.2013

Cromatografia in controlul si analiza medicamentului

Introducere
- Cromatografia este una dintre ramurile mari ale analizei instrumentale cu aplicatii largi in separarea, detectia si
determinarea substantelor chimice in general si in analiza si controlul medicamentelor in particular;
- Tehnicile cromatografice de analiza sunt tehnici de separare selective si eficiente, putand fi folosite inclusiv
pentru urme de substante;
- Tehnicile cromatografice de analiza sunt metode instrumentale performante caracterizate prin urmatoarele
avantaje:
1. Rapiditate;
2. Eficienta;
3. Forta (in ceea ce priveste selectivitatea, sensibilitatea, automatizarea, miniaturizarea senzorilor si a altor
componente, tratarea datelor analitice);
- Tehnicile cromatografice au ca elemente comune o „faza stationara” si o „faza mobila”, iar componentii unui
amestec analizat sunt antrenati in lungul coloanei de un flux de faza mobila (gazoasa sau lichida), cu viteze
diferite, ceea ce constituie procesul fundamental al separarii.
- La baza tuturor proceselor cromatografice de separare stau 4 procese fundamentale:
1. Adsorbtia pe suporturi solide;
2. Repartitia intre faza stationara si cea mobila;
3. Schimbul ionic;
4. Excluderea – difuzia.
- Chiar daca principiul separarii poate fi diferit, etapele analizei cromatografice sunt aceleasi si anume:
1) Pregatirea fazei stationare;
2) Fixarea initiala a analitilor in capul coloanei;
3) Deplasarea selectiva – caracteristica analitilor care sunt antrenati de catre faza mobila in cadrul procesului
de developare sau elutie;
4) Identificarea analitilor separati, pe masura ce acestia ies din coloana separatoare si trec in detector;
5) Inregistrarea cromatogramelor, calcularea ariilor picurilor si a altor parametri si dozarea analitilor
corespunzatori concomitent cu evaluarea statistica a rezultatelor.

10
- CLASIFICARE
- In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista:
1. Cromatografia de absorbtie, faza stationara este un suport solid care are proprietati adsorbante;
2. Cromatografia de repartitie in care faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid, faza
stationara lichida nefiind miscibila cu faza mobila;
3. Cromatografia de schimb ionic in care faza stationara este un compus macromolecular reticulat care contine
un numar mare de grupari functionale acide sau bazice capabile sa schimbe protoni sau ioni alcalini cu
cationi bi si trivalenti sau anioni precum hidroxil sau clorura de anioni mai grei si cu sarcina mai mare
(gruparile bazice) schimbatori de ioni se mai numesc si rasini cationice (sau cationiti) sau anionice (anioniti);
4. Cromatografia de excludere sterica sau de excludere-difuzie in care faza stationara este, de regula, un gel
care se comporta ca o sita moleculara fixand anumite molecule si eliminand altele in functie de marimea,
respectiv masa lor moleculara.
- Se poate face o clasificare a metodelor cromatografice si in functie de procedeul practic utilizat si anume:
1. Cromatografie pe coloana in care faza stationara este plasata intr-o coloana sau tub de metal sau de sticla
sau de silice topita;
2. Cromatografie planara sau de suprafata, pe hartie sau pe strat subtire.

- In functie de migrarea fazei mobile se disting


1. Cromatografie prin developare in care analitii raman pe faza stationara sau sunt localizati pe aceasta in
functie de directia de migrare; exista developare ascendenta sau descendenta, monodimensionala sau
bidimensionala (migrari in directii perpendiculare);
2. Cromatografia de elutie in care analitii sunt eluati pana la iesirea lor completa din coloana, deci din faza
stationara, fiind posibila culegerea succesiva a fractiunilor de analiti; in acest caz detectia se face in efluenti.

Bazele teoretice ale cromatografiei


- Exista o serie de notiuni teoretice general valabile referitoare la procesele de separare cromatografica, notiuni
care se pot transforma sau adapta tuturor metodelor cromatografice;
- Daca se analizeaza un amestec de analiti (diferit) care trebuie sa fie separati (acesta fiind scopul principal al
cromatografiei) indiferent de tehnica aleasa, metodele au urmatoarele aspecte comune:
a. Analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila care sunt nemiscibile (sau foarte
putin solubile una in alta), intre cantitatile de analiti repartizati in cele doua faze unde exista un echilibru ce
depinde de insusirile fiecarui analit fata de cele 2 faze;
b. Adaugand continuu faza mobila „noua sau proaspata” are loc deplasarea echilibrului de repartitie antrenand
migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare cu viteze diferite;
c. Separarea consta in eluarea continua a analitilor care, migrand cu viteza caracteristica fiecaruia, parasesc
succesiv coloana.

Faza stationara
- Este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiunile cu analitii (ex: in
cromatografia de adsorbtie);
- Este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara lichida ca in
cromatografia de repartitie;
- In coloanele capilare utilizata in cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare omogena sub forma
unui film sau pelicula pe peretii interiori ai acesteia.
- Particulele de faza stationara se caracterizeaza prin cativa parametri printre care diametrul lor mediu,
omogenitatea marimilor si suprafata specifica.

11
Aplicatiile metodelor cromatografice
- Metodele cromatografice au devenit, in prezent, unele dintre cele mai selective metode de separare cu larga
aplicabilitate in toate domeniile analizei;
- Cromatografia are aplicatii largi in analiza calitativa care inseamna separare si identificare.
- Cromatografia are aplicatii importante si in analiza cantitativa.

Cromatografie de lichide de inalta performanta


- Sub aceasta denumire sunt descrise principalele metode moderne de analiza cromatografica baze pe repartitia
lichid-lichid, pe adsorbtia lichid-solid, pe schimbatori de ioni si pe procesele de excludere-difuzie;
- HPLC se poate practica pe coloana sau pe o suprafata plana, de exemplu pe straturi subtiri de faza stationara de
unde si denumirea de cromatografie planara. Aceasta tehnica se noteaza prescurtat TLC (thin layer crom...), iar
tehnica de inalta performanta HPTLC (high....)
- In HPLC sunt necesare presiuni mari de cateva sute de atmosfere pentru a asigura debite corespunzatoare ale
fazei mobile, avand in vedere ca granulatia fazei stationare in HPLC este mica, diametrul particulelor fiind de 3-
10 microni; din acest motiv, aparatura utilizata este mai complicata si, deci, mai scumpa.

Cromatografia HPLC pe coloana


- Este tehnica cea mai utilizata in prezent pentru separari, detectii si mai ales pentru determinari cantitative;
- In cadrul acestei metode se inscriu:
 Cromatografia HPLC de adsorbtie;
 De repartitie;

Cromatografia HPLC de adsorbtie


- Aceasta tehnica se practica pe faze stationare de silicagel si alumina (singurele care se utilizeaza in aceasta
tehnica); dintre aceste 2 faze stationare se utilizeaza mai ales silicagelul deoarece poate fi folosit intr-o varietate
mai mare de conditionare;
- Ca faza mobila se utilizeaza un solvent organic sau un amestec de 2 sau mai multi astfel de solventi;
- HPLC de adsorbtie se aplica la separarea unor substante organice relativ nepolare datorita capacitatii metodei
de a fractiona amestecul de izomeri de pozitie: derivati disubstituiti in meta si para ai nucleului aromativ).

HPLC de repartitie
- Este cea mai utilizata dintre tehnicile cromatografice in faza lichida si se poate practica sub forma cromatografiei
HPLC lichid-lichid si HPLC lichid-faza grefata sau legata;
- In HPLC de repartitie se disting 2 procedee, in functie de polaritatea fazelor stationara si mobila:
1. Cromatografia pe faza stationara normala – f polara; ca faza mobila se utilizeaza un solvent practic nepolar
sau foarte slab polar;
2. Cromatografia pe faza inversa in care faza stationara este nepolara iar faza mobila este relativ polara.
- Regula de alegere a fazei mobile pt cromatografia de repartitie este urmatoarea:
- Faza mobila trebuie sa aiba o putere mare de dizolvare dar sa nu interactioneze clinic cu analitii din probe (sa fie
inerta fata de acestia); trebuie sa fie compatibila cu sistemul de detectie;
- Sa nu dizolve faza stationara si sa nu interactioneze chimic cu aceasta (sa fie inerta chimic fata de ea);
- In cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara, fiind formata din apa,
metanol, acetonitril sau din amestecuri in diferite proportii ale acestora.

12
Introducere in CSS
- Rezultatele spectaculoase obtinute in domeniul chimiei in ultimele decenii, atat in cadrul cercetarii cat si al
multiplelor si variatelor aplicatii ale acesteia, se datoreaza intr-o masura considerabila folosirii tehnicilor
experimentale si bagajului teoretic pe care fizica le-a pus la dispozitie.
- In aceasta directie aplicarea metodelor fizice in analiza chimica, proces inceput de la consituirea acesteia ca
disciplina stiintifica a condus la elaborarea unor numeroase tehnici de laborator cu mare potentialitate, printre
care se inscrie si metoda cromatografica cu diferitele sale variante;
- CSS este una dintre vechile si din noile metode de analiza care, alaturi de celelalte metode cromatografice si
fizico-chimice in general contribuie la studiul si identificarea substantelor chimice naturale si de sinteza.

Generalitati despre CSS


- CSS este o metoda fizico-chimica de separare a substantelor dintr-un amestec, pe baza capacitatii deosebite de
distributie intre o faza stationara si una mobila;
- Metoda cromatografica se bazeaza pe un proces de migrare dinamica diferentiala a substantelor din amestecul
respectiv, ca urmare a unor diferente in adsorbtie, repartitie, solubilitate, presiune de vapori, marimea
moleculei etc.

Principiul CSS
- Un analit migreaza in susul sau de-a latul unui strat de faza stationara, de obicei silicagel, sub influenta unei faze
mobile (de obicei un amestec de solventi organici) care se deplaseaza prin faza stationara prin efect capilar;
- Distanta parcursa de un analit este determinata de afinitatea sa relativa, pentru faza stationara vs faza mobila;
- Compusii amestecului sunt repartizati intre un adsorbant (faza stationara – de obicei silicagel – SiO2) si un
solvent (faza mobila) care se deplaseaza prin faza stationara in efect capilar.

Importanta CSS in analiza medicamentului


- Determinarea impuritatilor in produsele farmaceutice din materiile prime sau produse preparate;
- Folosita adesea ca metoda de baza pentru verificarea materiilor prime farmaceutice;
- Poate fi folosita pentru validarea curatirii, o treapta in fabricarea produselor farmaceutice.

Aparat tipic pentru CSS


- In figura apare o diagrama tipica a unei placi de CSS dupa ce a fost dezvoltata si pulverizata pentru localizarea
analitului.
- Aparatul Linomat: aplica probele in forma de benzi pe straturile subtiri;
- Aspectul placilor si al spoturilor la vizualizare: in lumina UV (stanga), in lumina vizibila (dreapta);

Cromatograma CSS cu silicagel ca faza stationara


- In figura compusul A este mai putin polar decat compusul B si parcurge o distanta mai mare odata cu faza
lichida.

Aplicatii ale cromatografiei in analiza medicamentului


- CSS a devenit o tehnica foarte sofisticata pentru identificarea compusilor si pentru determinarea prezentei
impuritatilor;
- Complexitatea ei deriva din vasta gama de faze stationare si faze mobile ce pot fi folosite cat si din marele
numar de reactivi de pulverizare ce pot fi utilizati pentru vizualizarea cromatogramei.

13
Analiza calitativa
- Principala metoda de identificare prin CSS consta in localizarea zonelor diferitilor componenti separat si prin
masurarea valorilor Rf corespunzatoare Rf (retardation factor); acesta se calculeaza altfel:
- Distanta parcursa de componentul dat supra distanta parcursa de frontul solventului;
- Tot in scopul realizarii analizei calitative, se poate realiza si cromatografia bidimensionala; placa se vizualizeaza
si se compara cu o placa etalon pe care exista un amestec similar, dar cunoscut.

Teste calitative de identitate


- CSS se foloseste adesea de monografiile BP ca parte a unui numar de teste de indentitate efectuate pe
substante pure. Pentru confirmarea suplimentara a identitatii se folosesc mai multe sisteme de solventi si, de
asemeni, diferite tipuri de reactivi – spray.

CURS 4 – 28.10.2013

Cand structura impuritatii este cunoscuta


- Un test limita se bazeaza pe comparatia intre o solutie concentrata a analitului si o solutie diluata a unei
impuritati. O cantitate mica de hidrocortizon impuritate se poate vedea coborand sub spotul mare produs de
hidrocortizonul acetat, care este componenta principala a probei. In linie cu pozitia unde a fost aplicat spotul de
hidrocortizon acetat se observa un spot foarte mic. In acest caz, spotul produs de impuritatea hidrocortizonului
din proba apare mai intens (mai mare) decat spotul produs de etalonul de hidrocortizon 0,01% g/v si deci proba
nu a trecut testul limita.
- Cand structura impuritatii este necunoscuta
- Un tip asociat de test limita C.S.S. se face cand identitatea impuritatilor nu este pe deplin cunoscuta. Acest tip
de test de face, de exemplu, pe compusi de origine naturala care pot contine o gama de compusi cu structuri
asociate cu a substantei de test si care sunt co-extrasi opdata cu materialul brut.
- Trei probe de codeina sunt analizate cum s-a descris, ceea ce arata daca testele limita de mai jos au fost trecute
sau ratate. Solutiile 1-3 apar in ordine numerica de la stanga la dreapta.
- i-trece deoarece niciun spot din cromatograma solutiei 1 nu este mai intens decat spotul produs de solutia 2;
- ii-nu trece deoarece spotul de la origine este mai intens decat cel produs de solutia 2;
- iii – trece deoarece desi un spot de deasupra codeinei este mai intens decat spotul solutiei 3, nu exista niciun
spot mai intens ca cel al solutiei 2.

Aplicatii ale HPLC


- multe teste farmaceutice limita curente ar putea fi efectuate cu un grad mai mare de acuratete daca s-ar folosi
metodele HPTLC.
- HPTLC pentru rifampicina, isoniazida si pirazinamida.

Sensibilitate in CSS
- Tehnica CSS a fost utilizata pe scara larga in domeniul farmaceutic pentru a analiza o varietate de aplicatii
specifice si utile, de exemplu:
 Pentru a identifica prezenta nedorita a unor compusi organici, ce prezinta impuritati intr-un numar de
substante farmaceutce: morfina in clorhidratul de apomorfina; hidrazina in carbidopa; 3-aminopropan in
dexampanthenol;

14
 Substante inrudite prezente in medicamente oficiale si anume: substantele aferente prezente intr-un numar
mare de substante farmaceutice: aminofilina;
 Alcaloizi straini prezenti in medicamente alcaloide: sulfatul de atropina; codeina;
 Steroizi straini prezenti in medicamente steroidiene.

Introducere in HPLC
- HPLC acopera astazi in proportie de aproximativ 80% analiza substantelor moleculare
- HPLC reprezinta evolutia unei metode mai vechi, cromatografia pe coloana clasica care servea in primul rand la
izolarea preparativa a compusilor naturali;
- Prin introducerea pompelor si, in consecinta, lucrandu-se la presiuni tot mai ridicate (200 atm), dezvoltarea unor
faze stationare performante, de dimensiuni tot mai mici, in coloane tot mai scurte (3-10 cm) s-a ajuns la
configuratia actuala.

Generalitati cu privire la HPLC


- HPLC este o metoda fizico-chimica de separare cromatografica in care faza mobila este un lichid iar faza
stationara, continuta intr-o coloana, este constituita dintr-un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu
un lichid sau un solid pe care sunt grefate grupari organice.
- HPLC este o metoda ce prezinta urmatoarele avantaje:
 Usor de controlat cu o precizie cantitativa asigurata prin introducerea exacta a probei;
 HPLC este tehnica cromatografica ce a cunoscut cea mai puternica dezvoltare in anii recenti, ducand la
imbunatatirea coloanelor, a detectorilor si a soft-urilor de control;
 Varietatea coloanelor si a detectorilor face ca selectivitatea metodei sa poata fi usor ajustata.

Metodele cromatografice pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:


- Termenul de cromatografie de lichide este utilizat pentur a denumi o gama exinsa de sisteme cromatografice
care au in comun faptul ca utilizeaza o faza mobila lichida.
- In functie de mecanismele de separare:
 Cromatografia de lichide;
 Cromatografia de gaze;
 Cromatografia cu fluide supracritice;
- In functie de tehnica utilizata:
 Cromatografia pe hartie;
 CSS;
 CSS de inalta performanta.

Cromatograma in HPLC
- In orice tip de cromatografie detectorul da un semnal proportional, uneori cu concentratia, alteori cu masa
componentului aflat in celula de masura, semnal ce poate fi inregistrat in functie de timp. Diagrama semnal,
functie de timp sau de volumul de eluent se numeste cromatograma.

Elementele de baza ale cromatogramei HPLC:


- Picurile cromatografice – acestea sunt semnalele valorificabile in analiza calitativa si cantitativa, in toate
metodele cromatografice.

15
- Timpul mort, tM – este timpul in care un component, complet neretinut de catre faza stationara, parcurge
coloana si tuburile de legatura pana la detector.
- Timpul de retentie, tR – o marime caracteristica pentru fiecare component al amestecului separat de coloana –
reprezinta timpul scurt de la injectarea probei si aparitia maximului de concentratie in detector.
- Volumul de retentie, VR este volumul de eluent corespunzator timpului de retentie;
- Timpul de retentie ajustat – tR’ – introdus in cromatografie pentru a se putea compara timpii masurati pe
coloane diferite;
- Volum de retentie ajustat – reprezinta volumul golurilor din coloana plus volumul tuburilor de legatura de la
coloana la detector.

Principalele etape in HPLC


Solvent -> pompa->injector->coloana->detector->inregistrator (solventul intra in pompa, din pompa in injector,
coloana, din coloana ies pe rand componentii amestecului, vor trece prin detector si, apoi, se va face o
inregistrare a semnalului emis de detector)

Aparatura din care este alcatuit sistemul HPLC


- Sistem HPLC tipic, reglat la un debit de 1 ml/min indicand o presiune a coloanei de 1265 psi si conectat la un
dectector UV/vizibil care este reglat sa monitorizeze efluentul coloanei la 260 nm.

Analiza tabelelor de paracetamol si aspirina


- Un extract de tablete continand paracetamol si aspirina rulat la un pH 3,7 in 0,05M acetat de sodiu/acetonitril
(85:15) (coloana ODS 150 nm x 4,6 nm, debit 1ml/min)
- Extractul de tablete rulat la pH 4,4 in 0,05 M acetat de sodiu tampon/ acetonitril (85:15). Coloana ODS 150 nm X
4,6 nm, debit 1mL/min. Detectie UV la 243 nm.

Analiza cremei cu hidrocortizon fata de un etalon intern


- Cromatograma in urma analizei cremei cu hidrocortizon folosinu-se betametazona ca standard intern pe o
coloana ODS (25 cm X 46 nm) cu metanol/apa (70:30) ca faza mobila.
- (A) etanolul de calibrare (Sol 1);
- (B) extract de crema – etalonul intern (Solutia 3);
- (C) extract de crema fara adaugare de etalon intern (Sol2);

Avantaje HPLC
- HPLC grupeaza o variata si importanta gama de metode care permit cercetatorului sa separe compusi foarte
asemanatori din amestecuri complexe.
- HPLC este o tehnica de un urias potential si chiar are avantajul ca furnizeaza atat informatii calitative cat si
cantitative.

Avantaje HPLC - Majoritatea aplicatiilor HPLC sunt folosite in analizele farmaceutice pentru determinarea
calitativa si cantitativa a substantelor utilizate in formulari. Cu astfel de analize nu se pierde mult timp pentru
pregatirea fazelor mobile si selectionarea coloanelor sau a detectorilor potriviti in cazul amestecurilor complexe.

Generalitati – introducere gaz-cromatografiei


- Unele dintre cele mai dificile si frustrante probeleme in domeniul analizei medicamentului sunt de separare
simultana, identificare si, mai presus de toate, analiza cantitativa a uneia sau mai multor substante dintr-un
amestec complex al unui produs farmaceutic.

16
- Cresterea exponentiala a cromatografiei de gaze poate fi atribuita potentialului incomparabil de a solutiona
problema separarii componentelor dintr-un amestec complex.
Definitie (FRX)
- Cromatografia de gaze este o metoda fizico-chimica de separare cromatografica, in care faza mobila este un gaz
(gaz purtator), iar faza stationara este un solid sau un lichid cu care este impregnat un suport solid inert sau un
lichid repartizat uniform pe peretii unei coloane capilare;
- Faza stationara se afla intr-o coloana cromatografica, confectionata, de obicei, din sticla sau din otel inoxidabil;
- Faza mobila se deplaseaza continuu printr-o coloana, iar la iesire gazul purtator trece prin detector.

Principiul separarii cromatografice


- Consta in distributia inegala a componentelor unui amestec intre faza mobila si faza stationara;
- Amestecul strabate sistemul cromatografic, fiind antrenat de catre faza mobila.

Schema cromatografului de gaze – cauta pe net!:D

Principalele etape in cromatografia de gaze


Prepararea probei -> injectarea in coloana -> separarea componentilor -> detectarea componentilor ->
identificare si masurare

Introducerea probelor lichide in coloana cromatografica – prin evaporare.


Introducerea probelor solide in coloana cromatografica – sunt introduse in coloana prin injectare cu
microseringi dupa ce au fost dizolvate intr-un solvent adecvat.

Cromatograma – reprezentarea grafica a semnaului detectorilor in functie de timp, obtinuta cu ajutorul


inregistratorului, se numeste cromatograma.

Parametrii specifici
- Timp de retentie, tR este timpul la care apare maximul unui pic, masurat din momentul introducerii probei si
constituie caracteristica calitativa a componentului respectiv;
- Inaltimea picului, h, sau aria suprafetei lui, A, constituie parametrul cantitativ, proportional cu cantitatea de
component;
- tM este timpul in care elentul si componentele care nu interactioneaza cu faza stationara parcurg distanta pana
la detector.

Aparatura pentru cromatografia de gaz – cauta pe net! :D

Aplicatii ale cromatografiei de gaze in analiza medicamentului


- caracterizarea uleiurilor volatile (care pot fi folosite ca excipienti in formulari), brevetarea amestecurilor
complexe pentru tuse, a tonicelor si a acizilor grasi in uleiurile stabile;
- teste de limita pentru reziduuri de solvent si alte impuritati volatile in substantele medicamentoase;
- caracterizarea unor medicamente neformulate in particular in ceea ce priveste procesul de detectare a
impuritatilor;
- cuantificarea medicamentelor in formulari in particular daca medicamentul nu are un cromofor.

Analiza cantitativa si calitativa


- primele analize de medicamente au inceput cu steroizii anabolizanti;

17
- folosirea abuziva a medicamentelor analgezice, narcotive si halucinante a impus analiza lor calitativa si
cantitativa si cantitativa intr-un timp cat mai scurt, pentru a putea interveni la timp cu antidotul cel mai potrivit;
- o categorie importanta de medicamente o reprezinta substantele folosite in tratarea bolilor vasculare. Pentru
clonidina, detectorul cu captura de electroni a permis masurarea unei concentratii de 100 pg clonidina intr-un
mL de plasma.

Analiza acidului valproic in plasma


- o aplicatie tipica a GC in analiza unui medicament in plasma este determinarea medicamentului antiepileptic
acid valproic dupa extragerea fazei solide prin GC cu ionizare cu flacara;
- in aceasta prodedura s-a folosit ca etalon intern acid caprilic care este izomeric cu acidul valproic.

Analiza atropinei din picaturile oculare


- picaturile oculare cu atropina sunt folosite pentru a dilata pupila inainte de operatiile de cataracta;
- metoda implica extragerea atropinei si a unui etalon intern de homatropina din faza apoasa.

Determinarea dimetilanilinei din solutia injectabila bupivacaina


- dimetilanilina este atat o impuritate de fabricatie in bupivacaina cat si un posibil produs de descompunere in
solutiile injectabile.

Cromatografia de gaze cuplata cu spectrometria de masa


- atat cromatografia de gaze cat si spectrometria de masa sunt tehnici analitice de mare utilitate pentru analiza
compusilor organici;
- combinarea lor intr-un singur sistem duce la obtinerea unor rezultate care depasesc mult ceea ce s-ar realiza
prin simpla insumare a datelor oferite de cele doua tehnici.

Realizarea practica a analizelor – GC-MS


- fixarea spectrometrului de masa la o anumita valoare m/z caracteristica doar pentru o anumita componenta
care ne intereseaza, el functionand in acest caz ca un detector foarte specific.
- Parcurgerea (scanarea) intregului domeniu de masa intr-un interval de timp redus, ceea ce inseamna ca se obtin
sute sau chiar mii de spectre pentru fiecare analiza. Toate aceste spectre sunt stocate in memoria calculatorului
atasat instrumentului.

Aplicatii ale CG-SM – calculator


- O metoda de mare utilitate in diagnosticarea, urmarirea evolutiei si tratamentului unor boli, in special
determinand constituentii volatili de masa moleculara mica ai fluidelor biologice (metaboliti biologici volatili din
urina, ser, plasma si fluid cerebrospinal).

18

S-ar putea să vă placă și