Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1983 a,b,c).
Teste de compatibilitate
- Inainte de a testa prima formulare a unui nou medicament, cele mai multe grupuri de cercetare desfasoara
teste de compatibilitate (Carstensen si colab, 1964). Principiul este de a descoperi rapoarte rezonabile pentru
amestecul s.m./excipient, pentru a vedea care excipienti sunt cei potriviti pentru medicament.
CURS 3 – 21.10.2013
Introducere
- Cromatografia este una dintre ramurile mari ale analizei instrumentale cu aplicatii largi in separarea, detectia si
determinarea substantelor chimice in general si in analiza si controlul medicamentelor in particular;
- Tehnicile cromatografice de analiza sunt tehnici de separare selective si eficiente, putand fi folosite inclusiv
pentru urme de substante;
- Tehnicile cromatografice de analiza sunt metode instrumentale performante caracterizate prin urmatoarele
avantaje:
1. Rapiditate;
2. Eficienta;
3. Forta (in ceea ce priveste selectivitatea, sensibilitatea, automatizarea, miniaturizarea senzorilor si a altor
componente, tratarea datelor analitice);
- Tehnicile cromatografice au ca elemente comune o „faza stationara” si o „faza mobila”, iar componentii unui
amestec analizat sunt antrenati in lungul coloanei de un flux de faza mobila (gazoasa sau lichida), cu viteze
diferite, ceea ce constituie procesul fundamental al separarii.
- La baza tuturor proceselor cromatografice de separare stau 4 procese fundamentale:
1. Adsorbtia pe suporturi solide;
2. Repartitia intre faza stationara si cea mobila;
3. Schimbul ionic;
4. Excluderea – difuzia.
- Chiar daca principiul separarii poate fi diferit, etapele analizei cromatografice sunt aceleasi si anume:
1) Pregatirea fazei stationare;
2) Fixarea initiala a analitilor in capul coloanei;
3) Deplasarea selectiva – caracteristica analitilor care sunt antrenati de catre faza mobila in cadrul procesului
de developare sau elutie;
4) Identificarea analitilor separati, pe masura ce acestia ies din coloana separatoare si trec in detector;
5) Inregistrarea cromatogramelor, calcularea ariilor picurilor si a altor parametri si dozarea analitilor
corespunzatori concomitent cu evaluarea statistica a rezultatelor.
10
- CLASIFICARE
- In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista:
1. Cromatografia de absorbtie, faza stationara este un suport solid care are proprietati adsorbante;
2. Cromatografia de repartitie in care faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid, faza
stationara lichida nefiind miscibila cu faza mobila;
3. Cromatografia de schimb ionic in care faza stationara este un compus macromolecular reticulat care contine
un numar mare de grupari functionale acide sau bazice capabile sa schimbe protoni sau ioni alcalini cu
cationi bi si trivalenti sau anioni precum hidroxil sau clorura de anioni mai grei si cu sarcina mai mare
(gruparile bazice) schimbatori de ioni se mai numesc si rasini cationice (sau cationiti) sau anionice (anioniti);
4. Cromatografia de excludere sterica sau de excludere-difuzie in care faza stationara este, de regula, un gel
care se comporta ca o sita moleculara fixand anumite molecule si eliminand altele in functie de marimea,
respectiv masa lor moleculara.
- Se poate face o clasificare a metodelor cromatografice si in functie de procedeul practic utilizat si anume:
1. Cromatografie pe coloana in care faza stationara este plasata intr-o coloana sau tub de metal sau de sticla
sau de silice topita;
2. Cromatografie planara sau de suprafata, pe hartie sau pe strat subtire.
Faza stationara
- Este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiunile cu analitii (ex: in
cromatografia de adsorbtie);
- Este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara lichida ca in
cromatografia de repartitie;
- In coloanele capilare utilizata in cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare omogena sub forma
unui film sau pelicula pe peretii interiori ai acesteia.
- Particulele de faza stationara se caracterizeaza prin cativa parametri printre care diametrul lor mediu,
omogenitatea marimilor si suprafata specifica.
11
Aplicatiile metodelor cromatografice
- Metodele cromatografice au devenit, in prezent, unele dintre cele mai selective metode de separare cu larga
aplicabilitate in toate domeniile analizei;
- Cromatografia are aplicatii largi in analiza calitativa care inseamna separare si identificare.
- Cromatografia are aplicatii importante si in analiza cantitativa.
HPLC de repartitie
- Este cea mai utilizata dintre tehnicile cromatografice in faza lichida si se poate practica sub forma cromatografiei
HPLC lichid-lichid si HPLC lichid-faza grefata sau legata;
- In HPLC de repartitie se disting 2 procedee, in functie de polaritatea fazelor stationara si mobila:
1. Cromatografia pe faza stationara normala – f polara; ca faza mobila se utilizeaza un solvent practic nepolar
sau foarte slab polar;
2. Cromatografia pe faza inversa in care faza stationara este nepolara iar faza mobila este relativ polara.
- Regula de alegere a fazei mobile pt cromatografia de repartitie este urmatoarea:
- Faza mobila trebuie sa aiba o putere mare de dizolvare dar sa nu interactioneze clinic cu analitii din probe (sa fie
inerta fata de acestia); trebuie sa fie compatibila cu sistemul de detectie;
- Sa nu dizolve faza stationara si sa nu interactioneze chimic cu aceasta (sa fie inerta chimic fata de ea);
- In cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara, fiind formata din apa,
metanol, acetonitril sau din amestecuri in diferite proportii ale acestora.
12
Introducere in CSS
- Rezultatele spectaculoase obtinute in domeniul chimiei in ultimele decenii, atat in cadrul cercetarii cat si al
multiplelor si variatelor aplicatii ale acesteia, se datoreaza intr-o masura considerabila folosirii tehnicilor
experimentale si bagajului teoretic pe care fizica le-a pus la dispozitie.
- In aceasta directie aplicarea metodelor fizice in analiza chimica, proces inceput de la consituirea acesteia ca
disciplina stiintifica a condus la elaborarea unor numeroase tehnici de laborator cu mare potentialitate, printre
care se inscrie si metoda cromatografica cu diferitele sale variante;
- CSS este una dintre vechile si din noile metode de analiza care, alaturi de celelalte metode cromatografice si
fizico-chimice in general contribuie la studiul si identificarea substantelor chimice naturale si de sinteza.
Principiul CSS
- Un analit migreaza in susul sau de-a latul unui strat de faza stationara, de obicei silicagel, sub influenta unei faze
mobile (de obicei un amestec de solventi organici) care se deplaseaza prin faza stationara prin efect capilar;
- Distanta parcursa de un analit este determinata de afinitatea sa relativa, pentru faza stationara vs faza mobila;
- Compusii amestecului sunt repartizati intre un adsorbant (faza stationara – de obicei silicagel – SiO2) si un
solvent (faza mobila) care se deplaseaza prin faza stationara in efect capilar.
13
Analiza calitativa
- Principala metoda de identificare prin CSS consta in localizarea zonelor diferitilor componenti separat si prin
masurarea valorilor Rf corespunzatoare Rf (retardation factor); acesta se calculeaza altfel:
- Distanta parcursa de componentul dat supra distanta parcursa de frontul solventului;
- Tot in scopul realizarii analizei calitative, se poate realiza si cromatografia bidimensionala; placa se vizualizeaza
si se compara cu o placa etalon pe care exista un amestec similar, dar cunoscut.
CURS 4 – 28.10.2013
Sensibilitate in CSS
- Tehnica CSS a fost utilizata pe scara larga in domeniul farmaceutic pentru a analiza o varietate de aplicatii
specifice si utile, de exemplu:
Pentru a identifica prezenta nedorita a unor compusi organici, ce prezinta impuritati intr-un numar de
substante farmaceutce: morfina in clorhidratul de apomorfina; hidrazina in carbidopa; 3-aminopropan in
dexampanthenol;
14
Substante inrudite prezente in medicamente oficiale si anume: substantele aferente prezente intr-un numar
mare de substante farmaceutice: aminofilina;
Alcaloizi straini prezenti in medicamente alcaloide: sulfatul de atropina; codeina;
Steroizi straini prezenti in medicamente steroidiene.
Introducere in HPLC
- HPLC acopera astazi in proportie de aproximativ 80% analiza substantelor moleculare
- HPLC reprezinta evolutia unei metode mai vechi, cromatografia pe coloana clasica care servea in primul rand la
izolarea preparativa a compusilor naturali;
- Prin introducerea pompelor si, in consecinta, lucrandu-se la presiuni tot mai ridicate (200 atm), dezvoltarea unor
faze stationare performante, de dimensiuni tot mai mici, in coloane tot mai scurte (3-10 cm) s-a ajuns la
configuratia actuala.
Cromatograma in HPLC
- In orice tip de cromatografie detectorul da un semnal proportional, uneori cu concentratia, alteori cu masa
componentului aflat in celula de masura, semnal ce poate fi inregistrat in functie de timp. Diagrama semnal,
functie de timp sau de volumul de eluent se numeste cromatograma.
15
- Timpul mort, tM – este timpul in care un component, complet neretinut de catre faza stationara, parcurge
coloana si tuburile de legatura pana la detector.
- Timpul de retentie, tR – o marime caracteristica pentru fiecare component al amestecului separat de coloana –
reprezinta timpul scurt de la injectarea probei si aparitia maximului de concentratie in detector.
- Volumul de retentie, VR este volumul de eluent corespunzator timpului de retentie;
- Timpul de retentie ajustat – tR’ – introdus in cromatografie pentru a se putea compara timpii masurati pe
coloane diferite;
- Volum de retentie ajustat – reprezinta volumul golurilor din coloana plus volumul tuburilor de legatura de la
coloana la detector.
Avantaje HPLC
- HPLC grupeaza o variata si importanta gama de metode care permit cercetatorului sa separe compusi foarte
asemanatori din amestecuri complexe.
- HPLC este o tehnica de un urias potential si chiar are avantajul ca furnizeaza atat informatii calitative cat si
cantitative.
Avantaje HPLC - Majoritatea aplicatiilor HPLC sunt folosite in analizele farmaceutice pentru determinarea
calitativa si cantitativa a substantelor utilizate in formulari. Cu astfel de analize nu se pierde mult timp pentru
pregatirea fazelor mobile si selectionarea coloanelor sau a detectorilor potriviti in cazul amestecurilor complexe.
16
- Cresterea exponentiala a cromatografiei de gaze poate fi atribuita potentialului incomparabil de a solutiona
problema separarii componentelor dintr-un amestec complex.
Definitie (FRX)
- Cromatografia de gaze este o metoda fizico-chimica de separare cromatografica, in care faza mobila este un gaz
(gaz purtator), iar faza stationara este un solid sau un lichid cu care este impregnat un suport solid inert sau un
lichid repartizat uniform pe peretii unei coloane capilare;
- Faza stationara se afla intr-o coloana cromatografica, confectionata, de obicei, din sticla sau din otel inoxidabil;
- Faza mobila se deplaseaza continuu printr-o coloana, iar la iesire gazul purtator trece prin detector.
Parametrii specifici
- Timp de retentie, tR este timpul la care apare maximul unui pic, masurat din momentul introducerii probei si
constituie caracteristica calitativa a componentului respectiv;
- Inaltimea picului, h, sau aria suprafetei lui, A, constituie parametrul cantitativ, proportional cu cantitatea de
component;
- tM este timpul in care elentul si componentele care nu interactioneaza cu faza stationara parcurg distanta pana
la detector.
17
- folosirea abuziva a medicamentelor analgezice, narcotive si halucinante a impus analiza lor calitativa si
cantitativa si cantitativa intr-un timp cat mai scurt, pentru a putea interveni la timp cu antidotul cel mai potrivit;
- o categorie importanta de medicamente o reprezinta substantele folosite in tratarea bolilor vasculare. Pentru
clonidina, detectorul cu captura de electroni a permis masurarea unei concentratii de 100 pg clonidina intr-un
mL de plasma.
18