Sunteți pe pagina 1din 47

Capitolul 2: Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale localitatii

Debitele caracteristice de ape uzate prelucrate în

staţiile de epurare a apelor uzate urbane

Aspecte generale

Staţiile de epurare a apelor uzate urbane au rolul de a purifica totalitatea apelor uzate ale
unui centru populat până la un grad admisibil astfel încât să nu afecteze calitatea cursului de
apă receptor în care sunt deversate după tratare. Apele uzate ale centrului populat sunt aduse la
staţia de epurare prin intermediul sistemului centralizat de canalizare care are rolul de a colecta
apele uzate de la toţi generatorii de apă uzată de pe raza centrului urban care, după localizarea
lor sunt consumatorii de apă menajeri şi sociali aflaţi în zona rezidenţială a centrului populat,
precum şi unităţile industriale şi agrozootehnice.

Debitul de ape uzate preluat din centrele urban şi prelucrat de staţiile de epurare urbane
nu este constant pe perioada unei zile, prezentând fluctuaţii în funcţie de modul în care se
consumă apa de alimentare în centrele urbane. De aceea se utilizează mai multe mărimi
caracteristice care să definească cât mai bine acest debit fluctuant şi anume:
- debitul zilnic mediu Qu zi med exprimat în unitatea caracteristică [m3/zi], sau în unitatea
S.I. [m3/s] este valoarea medie a debitelor zilnice de apă uzată produse în centrul urban pe
parcursul unui an;
- debitul zilnic maxim Qu zi max [m3/zi, m3/s] este valoarea maximă a debitelor zilnice de
apă uzată produse în centrul urban pe parcursul unui an;
- debitul orar maxim de ape uzate Qu orar max [m3/h, m3/s] este valoarea maximă a debitelor
orare de apă uzată produse în centrul urban pe parcursul unei zile;
- debitul orar minim de ape uzate Qu orar min [m3/h, m3/s] este valoarea maximă a debitelor
orare de apă uzată produse în centrul urban pe parcursul unei zile;
Debitului de apă uzată a centrului urban se determină în funcţie de consumul de apă
potabilă a centrului urban, valorile caracteristice ale acestuia obţinându-se după următorul
algoritm succesiv: se calculează valorile caracteristice ale necesarelor şi cerinţelor de apă de
alimentare din zonele rezidenţială, industrială şi agrozootehnică ale centrului urban, se
calculează valorile caracteristice ale cerinţei totală de apă de alimentare a centrului urban, apoi
se calculează calculează valorile caracteristice ale debitului de apă uzată a centrului urban.

2.1 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de

apă din localitate


Necesarul de apă de alimentare pentru zona rezidenţială a centrului populat se exprimă
prin următoare mărimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de apă de alimentare Qzi
med [m /zi], debitul necesarului zilnic maxim de apă de alimentare Q zi max [m /zi] şi debitul
3 3

necesarului orar maxim de apă de alimentare Qorar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale
necesarului de apă de alimentare din zona rezidenţială a centrelor populate se determină cu
următoarele relaţii:

1
Q zi med  ( N(i) q j (i))  Qci (1.1)
1000 i j

1
Q zi max  ( N(i) q j (i)  K zi (i))  Qci (1.2)
1000 i j

1 1
Q orar max  ( ( N(i) q j (i)  K zi (i)  K o (i))  Qci ) (1.3)
24 1000 i j

în care: i – indice referitor la necesarul de apă în funcţie de zonele diferenţiate ale localităţii
după gradul de dotare al clădirilor cu instalaţii de apă caldă şi rece (vezi tabelul 1.1); i are valori
între 1-5;

j – indice referitor la categoria de necesar de apă şi anume: apă pentru nevoi gospodăreşti, apă
pentru nevoi publice, apă pentru stropit spaţiile verzi, apă pentru stropit străzi şi spălat pieţe; j
are valori între 1-4;

N(i) – numărul de locuitori care locuiesc în zona i a localităţii;

qj(i) [l/om.zi] – debitul zilnic mediu specific din categoriile j ale necesarului de apă pentru
locuitorii din zona i a localităţii, şi anume: qg(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi
gospodăreşti ale populaţiei (vezi tabelul 1.1); qp(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi
publice (vezi tabelul 1.1); qsv(i) – debitul zilnic mediu pentru stropit spaţiile verzi care se poate
aprecia global ca o ploaie efectivă (25 l/m2) la două săptămâni şi 10 m2 spaţiu verde/om
conducând la o valoare qsv(i) = 17,9 l/om.zi, qsp(i) – debitul zilnic mediu specific pentru stropit
străzi şi spălat pieţe se poate calcula analitic sau se poate aprecia global la 5% din debitul zilnic
mediu specific pentru nevoi publice qp(i);

Qci [m3/zi] – debitul necesarului de apă pentru combaterea incendiilor;

Kzi–coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1);

Ko – coeficientul de variaţie orară care se adoptă pentru fiecare din zonele diferenţiate ale
localităţii după gradul de dotare a clădirilor cu instalaţii de apă caldă şi rece; când nu sunt alte
valori justificate, pot fi adoptate valorile din tabelul 1.2
Tabelul 1.1[4]
Zone ale localităţii diferenţiate în funcţie qg(i) qp(i)
de gradul de dotare al clădirilor cu [l/omz [l/omzi Kzi(i)
instalaţii de apă rece şi caldă i] ]

Zone în care apa se distribuie prin


40 25 1,3/1,45
cişmele amplasate pe străzi

Zone în care apa se distribuie prin


80 30 1,2/1,35
cişmele amplasate în curţi

Zone cu gospodării având instalaţii


140 30 1,2/1,35
interioare de apă rece şi canalizare

Zone cu gospodării având instalaţii


1,15/1,3
interioare de apă şi canalizare, cu 210 85
0
preparare locală a apei calde

Zone cu clădiri având instalaţii


interioare de apă caldă şi canalizare, cu
1,10/1,2
preparare centralizată a apei calde 280 100
5
(inclusiv cele cu clădiri racordate la
termoficare)

Tabelul 1.2[4]
Numărul total de Numărul total de
locuitori ai locuitori ai
Ko Ko
centrului populat centrului populat
(N) (N)

 500 2,8 15000 1,35

1000 2,2 25000 1,30

1500 2,0 50000 1,25

3000 1,75 100000 1,20

7000 1,5  200000 1,15

NOTE
1 - În cazul în care distribuirea apei nu se face continuu ci după un program de furnizare
propriu, coeficientul Ko poate fi mărit pe bază de calcule justificative. Alimentarea discontinuă
cu apă trebuie însă considerată ca provizorie.

2 - Pentru valori intermediare ale numărului de locuitori coeficientul Ko se calculează


prin interpolare lineară.

3 - Coeficientul se determină în funcţie de numărul de locuitori N(i) din fiecare dintre


zonele diferenţiate ale localităţii după gradul de dotare a clădirilor cu instalaţii de apă caldă şi
rece.

Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor poate fi preluat din hidranţi interiori sau
exteriori clădirilor, iar pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci, instituţii, unele spaţii
industriale, etc) pot fi prevăzute sisteme speciale (sprinclere, drencere, etc). Apa pentru hidranţii
interiori şi sistemele speciale trebuie să fie potabilă. La hidranţii exteriori se foloseşte de regulă
apă potabilă din reţea, iar în cazuri speciale pentru combaterea din exterior se poate folosi şi o
altă calitate de apă prin mijloace separate (maşini cisterne proprii, rezerve de apă, reţele
separate, etc)

Debitul Qci al necesarului de apă pentru combaterea incendiilor se poate calcula analitic
pe baza prevederilor din STAS 1478-90 ţinându-se seama de configuraţia sistemelor pentru
combaterea incendiilor.

Tabelul 1.3 [4]

Numărul Numărul Debitul qhe [l/s] al unui hidrant


locuitorilor din ninc de exterior
localitate incendii
simultane clădiri cu clădiri cu

1 – 4 etaje peste 4 etaje

≤ 5.000 1 5 10

5.001 – 10.000 1 10 15

10.001 – 25.000 2 10 15

25.001 – 50.000 2 20 25

50.001 – 100.000 2 25 35

100.001 – 200.000 2 30 40

200.001 – 300.000 3 40 55

300.001 – 400.000 3 - 70
400.001 – 500.000 3 - 80

500.001 – 600.000 3 - 85

600.001 – 700.000 3 - 90

700.001 – 800.000 3 - 95

800.001 – 1.000.000 3 - 100

Debitul Qci [m3/zi] al necesarului de apă pentru combaterea incendiilor, în cazul în care
se folosesc hidranţi exteriori şi nu au fost realizate studii speciale, se poate aprecia cu relaţia:

Qci  86,4  n inc  q he (1.4)

în care: ninc – numărul de incendii simultane din zona rezidenţială;

qhe [l/s] – debitul unui hidrant exterior (vezi tabelul 1.3).

Tabelul 1.4 [5]

Lungimea Numărul Debitul


nhi
Destinaţia şi caracteristicile lj [m] jeturilor qhi [l/s]
clădirii protejate minimă a în al unui
jetului funcţiun hidrant
compact e interior
simultan
ă*

Blocuri de locuinţe, clădiri


pentru cazare comună, clădiri
care adăpostesc birouri,
localuri pentru alimentaţie
publică, gări, vestiare, băi şi
spălătorii publice

a) cu un volum mai mic de 6 1 2,5


25000 m3;
6 2 2,5
b) cu un volum de 25000 m3
sau mai mare.

Clădiri care adăpostesc copii


de vârstă preşcolară, instituţii
medicale, aziluri pentru
bătrâni sau infirmi, muzee,
expoziţii, biblioteci, arhive,
clădiri de producţie, de
depozitare, industriale, garaje,
magazine şi depozite anexe:

a) cu un volum mai mic de


5000 m3; 6 1 2,5
b) cu un volum de 5000 m3 6 2 2,5
sau mai mare.

Cinematografe, cluburi şi case


de cultură (fără scenă
amenajată), săli de concerte şi
săli de întruniri, de gimnastică
şi sport cu o capacitate mai
mică de 600 locuri:

a) situate în clădiri de gradul I


şi II de rezistenţă la foc;
9 2 2,5
b) situate în clădiri de gradul
III şi IV de rezistenţă la foc.
9 2 5

Cinematografe, cluburi şi case


de cultură (fără scenă
amenajată), săli de concerte şi
săli de întruniri, de gimnastică
şi sport cu o capacitate de 600
locuri sau mai mult. 9 2 5

Teatre dramatice sau


muzicale, cluburi şi case de
cultură cu scenă amenajată

a) cu mai puţin de 1000 de 9 3 5


locuri; 9 4 5
b) cu 1000 de locuri sau mai
mult.

Clădiri cu înalţimi peste 45 m

a) cu un volum pâna la 50000 9 3 5


m3 ;
9 4 5
b) cu un volum peste 50000
m3 .

Debitul Qci [m3/zi] al necesarului de apă pentru combaterea incendiilor în cazul se folosesc
hidranţi interiori se determină cu relaţia:

Qci  86,4  n inc  n hi  q hi (1.5)

în care:ninc - numărul de incendii simultane din zona rezidenţială;

nhi - numărul de hidranţi interiori în funcţiune simultană (vezi tabelul 1.4);

qhi [l/s] - debitul unui hidrant interior (vezi tabelul 1.4).

În cazul în care, din aceeaşi reţea publică de alimentare cu apă aferentă unei localităţi,
se alimentează în caz de incendiu şi unităţile industriale sau agrozootehnice, numărul teoretic
de incendii se poate adopta şi pe baza tabelului 1.5, dacă nu sunt justificate alte valori.

Tabelul 1.5[4]

Numărul
Suprafaţa Numărul de
de
teritoriulu incendii
locuitori
i simultane Modul de considerare a
din
întreprind incendiilor simultane
localitat
erilor
e
S [ha] ninc
N

La localitate sau la zona


industrială, luând în
< 10000 < 150 1
considerare debitul de
incendiu cel mai mare.
Unul în localitate şi unul
în zona industrială, sau
10.001 ÷
< 150 2 ambele în localitate
25.000
luând în considerare
suma valorilor maxime.

Unul în localitate şi unul


în zona industrială,
ambele în localitate sau
 25.000 ≥ 150 2 ambele în zona
industrială, cores-
punzător sumei valorilor
maxime.

Unul în localitate şi unul


în zona industrială,
ambele în localitate sau
> 25.000 < 150 2 ambele în zona
industrială, cores-
punzător sumei valorilor
maxime

Se determină
conform
tabelului 1.6
pentru.
localitate şi În localitate şi zona
> 25.000 > 150 conform industrială, numărul care
STAS 1478 rezultă pentru fiecare.
ptr. zona
industrială,

însumându-
se.

NOTĂ Dacă între întreprindere şi localitate este totdeauna un spaţiu gol (verde) de
minimum 300 m, cele două unităţi (localitate şi industrie) se analizează separat.

Pentru centrele populate cu populaţia mai mare de 300.000 locuitori, la care programul
de sistematizare conţine date complete despre dotările social-culturale , stabilirea debitelor
necesarului de apă de alimentare se poate face prin calcul analitic detaliat pe baza datelor din
tabelele 1.6, 1.7, 1.8 şi 1.9.
Comparându-se valorile debitului necesarului de apă, obţinute pe baza calculului
analitic (pe baza relaţiilor 1.1 - 1.5), cu cele obţinute prin utilizarea tabelelor 1.3 - 1.9, pentru
estimarea debitelor necesarului de apă, se vor alege valorile cele mai mari.

Tabelul 1.7 [5]

Necesar specific
[l/om·zi]

din care apă


Destinaţia clădiri
Total caldă
apă de de
60C 45C

1 2 3 4

Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)

a) în cazul preparării centrale a apei calde:


- apartament cu closet, lavoare, cadă de
baie şi spălător; 280 110 90
- apartament cu closet, lavoare, cadă de
duş şi spălător;
200 80 65

în cazul preparării locale a apei calde:

- în cazane funcţionând cu lemne,


cărbuni sau combustibil lichid; 140 55 45
- în cazane funcţionând cu gaze sau în
încălzitoare electrice.
170 60 50

Clădiri pentru birouri (pentru un


20 5 4
funcţionar pe schimb)

1 2 3 4

Cluburi, case de cultură şi teatre

a) cu prepararea centrală a apei calde:


35 15 12
- actori (pentru o persoană pe zi);
12 - -
- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe
zi);
25 - -
b) fără apă caldă:
- actori (pentru o persoană pe zi); 12 - -

- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe


zi).

Cinematografe (pentru un loc pe zi) 5 - -

Cantine, restaurante, bufete (pentru o


singură masă servită o singură dată, la prânz):

- bufete; 13 6 9

- cantine şi restaurante; 22 10 14

- cantine şi restaurante (pentru o


persoană, trei mese pe zi).
44 20 28

Cămine (pentru un ocupant pe zi)

- cu obiective sanitare în grupuri sanitare 80 40 33


comune;
90 50 40
- cu lavoare în camere;
120 60 50
- cu grupuri sanitare în camere.

Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi)

- cu obiective sanitare în grupuri sanitare 70 30 25


comune;
80 40 33
- cu lavoare în camere.

Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe


zi)

- cu duşuri sau căzi de baie în grupuri


sanitare comune (hoteluri categoria a II- 110 60 50
a);

- cu duşuri în grupuri sanitare în camere 150 80 65


(hoteluri categoria a I B);
- cu căzi de baie în grupuri sanitare în 200 100 80
cameră (hoteluri categoria a I A);

Creşe, grădiniţe cu internat (pentru un 100 50 40


copil pe zi)

Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil


pe schimb)
20 8 6

Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru


un bolnav pe zi):

- cu căzi de baie şi duşuri în grupuri


sanitare; 235 115 95

- cu cadă de baie în fiecare cameră,


pentru bolnavi; 325 165 135
- cu cadă de baie în fiecare cameră,
pentru tratamente balneologice.
425 225 185

Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe 15 3 2,5


zi)

Băi publice (pentru o persoană):

- cu duşuri; 60 30 43

- cu căzi de baie. 200 100 140

1 2 3 4

Şcoli fără duşuri sau băi (pentru un elev pe


program)
20 5 4

Terenuri de sport, stadioane (pentru o


manifestare sportivă)

- pentru un spectator ;
6 - -
- pentru un sportiv.
50 20 28

Gări (pentru o persoană din traficul zilnic) 5 - -


Spălătorii (pentru un kilogram de rufe
uscate)
35 20 28
- cu spălare manuală;
45 25 35
- cu spălare semimecanizată;
55 30 43
- cu spălare mecanizată.

Secţii de spălare din garaje (pentru un


vehicul pe schimb)

- autoturisme;
300 - -
- autocamioane.
500 - -

Întreprinderi industriale (pentru un


muncitor pe schimb) cu procese tehnologice
din grupa

I 50 20 28

II 60 25 35

III a) 60 25 35

b) 75 30 43

IV 75 30 43

V 85 40 57

VI a) 60 25 35

b) 75 30 43

OBSERVAŢII

1) Durata efectivă a perioadei de consum, în ore, se stabileşte pentru fiecare caz în parte
în funcţie de regimul de funcţionare a instalaţilor de apă din clădirea respectivă.

2) Durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor în vestiarele întreprinderilor


industriale este de 45 minute pentru fiecare schimb.

3) Datele din tabelul 1.8 se iau în considerare la calculul necesarului de căldură şi de


combustibil pentru prepararea apei calde de consum şi la stabilirea capacităţii rezervorului de
acumulare (pentru apă rece şi apă caldă de consum).
4) Grupele proceselor tehnologice sunt următoarele:

- grupa I: procese tehnologice care se desfăşoară în condiţii de contact cu praful, dar fără
degajare de substanţe chimice, fără contact cu produse iritante asupra pielii (care produc
murdărirea mâinilor, care produc murdărirea mâinilor şi corpului);

- grupa II: procese tehnologice care au loc în condiţii de microclimat nefavorabil (cu
temperatură ridicată şi radiaţii calorice, cu temperatură scăzută, cu folosirea unei cantităţi mari
de apă);

- grupa III: procese tehnologice care se desfăşoară în condiţii de degajare de praf, fără
alte substanţe chimice sau produse iritante asupra pielii:

III a) - cu degajare medie şi mare de praf;

III b) - cu degajare intensivă de negru de fum, cu praf de gudron, cu praf de


cărbune;

- grupa IV: procese tehnologice care au loc în condiţii de contact cu substanţe toxice (cu
acţiune iritantă asupra pielii prin contact direct, cu acţiune toxică generală, cu gaze şi vapori
care pot produce intoxicaţii acute);

- grupa V: procese tehnologice în care se manipulează sau prelucrează materiale infectate;

- grupa VI: procese tehnologice care necesită un regim special pentru asigurarea calităţii
producţiei:

VI a) - legate de prelucrarea produselor alimentare;

VI b) - legate de producţia medicamentelor, produselor biologice şi materialelor


sanitare.

Cerinţa de apă de alimentare pentru zona rezidenţială a centrului populat se exprimă


prin următoare mărimi caracteristice: debitul cerinţei zilnice medii de apă de alimentare Qs zi
med [m /zi], debitul cerinţei zilnice maxime de apă de alimentare Qs zi max [m /zi] şi debitul
3 3

cerinţei orare maxime de apă de alimentare Qs orar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale cerinţei
de apă de alimentare din zona rezidenţială a centrelor populate se determină cu următoarele
relaţii:

Qs zi med  K p  K s  Q zi med (1.6)

Q s zi max  K p  K s  Q zi max (1.7)

Q s orar max  K P  K s  Q orar max (1.8)


în care: Qzi med [m3/zi], Qzi max [m3/zi] şi Qorar max [m3/h] - debitele zilnic mediu, zilnic maxim şi
orar maxim ale necesarului de apă de alimentare pentru centrul populat;

Kp – coeficient prin care se ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi în reţeaua de


distribuţie şi care poate lua valori între 1,08-1,10 în cazul sistemelor care se proiectează şi
urmează a fi executate şi valori între 1,10-1,25 în cazul sistemelor existente la care se fac
extinderi sau creşte gradul de confort;

Ks – coeficient prin care se ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare (spălarea aducţiunilor, a reţelei de distribuţie şi a reţelei de canalizare; nevoi
ale staţiilor de tratare şi epurare, evacuarea zăpezii, etc.), care are valorile: 1,02 în cazul în care
întreţinerea sistemului de alimentare care asigură apa potabilă este uşoară şi 1,05-1,08 în cazul
surselor subterane sau de suprafaţă de apă care necesită tratare în vederea îmbunătăţirii,
valoarea coeficientului variind în funcţie de complexitatea tratării şi de tehnologia de
funcţionare a obiectelor componente (în cazuri speciale, pe bază de justificări tehnice, se pot
adopta şi alte valori).

Exprimarea valorilor caracteristice Q zi med , Q zi max şi Q orar max ale debitului cerinţei de
apă de alimentare pentru centre populate în [m3/s] se face pe baza următoarelor relaţii de
transformare:

Qs zi med[m3 / s]  1,157  10 5  Qs zi med[m3 / zi ] (1.9)

Qs zi max[m3 / s]  1,157  10 5  Qs zi max[m3 / zi ] (1.10)

Qs orar max[m3 / s]  2,778  10 4  Qs orar max[m3 / h] (1.11)

REZOLVARE:

1
Q zi med  ( N(i) q j (i))  Qci (1.1)
1000 i j

In zona 2 sunt 30% din locuitori: 48000·0,3= 14400 locuitori

In zona 5 dunt : 48000-14400=33600 locuitori

𝑞𝑠𝑣(2;5) = 17,9 𝑙/𝑜𝑚 · 𝑧𝑖

𝑞𝑠𝑝(2;5)=1,05 𝑙/𝑜𝑚·𝑧𝑖

𝑸𝒄𝒊 = 𝟖𝟔, 𝟒 · 𝟏 · 𝟐𝟓 = 𝟐𝟏𝟔𝟎 𝒎³/𝒛𝒊


1
( N(i) q j (i))  Qci =
1
Q zi med  [𝑁 (𝑞 + 𝑞𝑝(2) + 𝑞𝑠𝑣(2) + 𝑞𝑠𝑝(2) ) +
1000 i j 1000 (2) 𝑔(2)
1
𝑁(5) (𝑞𝑔(5) + 𝑞𝑝(5) + 𝑞𝑠𝑣(5) + 𝑞𝑠𝑝(5) )] +𝑄𝑐𝑖 = 1000[𝑁(2) (𝑞𝑔(2) + 1,05𝑞𝑝(2) + 17,9) +
1
𝑁(5) (𝑞𝑔(5) + 1,05𝑞𝑝(5) + 17,9)] +1728= 1000[16200(80+1,05·30+17,9)
+37800(210+1,05·85+17,9)] +2160

𝑸𝒛𝒊 𝒎𝒆𝒅=𝟏𝟗𝟒𝟗𝟎 𝒎³/𝒛𝒊

1
Q zi max  ( N(i) q j (i)  K zi (i))  Qci = 1 [𝑁(2) (𝑞𝑔(2) + 1,05𝑞𝑝(2) + 17,9) · 1,2 +
1000 i j 1000
1
𝑁(5) (𝑞𝑔(5) + 1,05𝑞𝑝(5) + 17,9) ·1,1] +1728= [16200(80+1,05·30+17,9)·1,2
1000
+37800(210+1,05·85+17,9)·1,1] +2160

𝑸𝒛𝒊𝒎𝒂𝒙=𝟐𝟏𝟒𝟑𝟎𝒎³/𝒛𝒊

1 1
Q orar max  ( ( N(i) q j (i)  K zi (i)  K o (i))  Qci ) = 1 ( 1 (𝑁(2) (𝑞𝑔(2) + 1,05𝑞𝑝(2) +
24 1000 i j 24 1000

17,9) · 1,2 · 1,36 + 𝑁(5) (𝑞𝑔(5) + 1,05𝑞𝑝(5) + 17,9) ·1,1·1,28] +2160

𝑸𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒂𝒙=𝟏𝟏𝟏𝟓 𝒎³/𝒉

Consideram: 𝐾𝑝 =1,1

𝐾𝑠 =1,05

Qs zi med  K p  K s  Q zi med =1,1·1,05·19490=22510,95m³/zi

Q s zi max  K p  K s  Q zi max =1,1·1,05·21430=24750,65m³/zi

Qs orar max  K P  K s  Q orar max =1,1·1,05·1115=1288,82 m³/h

Qs zi med[m3 / s]  1,157  10 5  Qs zi med[m3 / zi ] =1,157·𝟏𝟎−𝟓 ·22510,95=0,260


m³/s
Qs zi max[m3 / s]  1,157  10 5  Qs zi max[m3 / zi ] =1,157·𝟏𝟎−𝟓 ·24750,65=0,286 m³/s

Qs orar max[m3 / s]  2,778  10 4  Qs orar max[m3 / h] =2,778·𝟏𝟎−𝟑 ·1288,82=3,877


m³/s

2.2 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de


apă de alimentare din zona industrială a centrului populat

Necesarul de apă de alimentare pentru zona industrială a centrului populat se exprimă


prin următoare mărimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de apă de alimentare
pentru zona industrială QnI zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de apă de alimentare
pentru zona industrială QnI zi max [m3/zi] şi debitul necesarului orar maxim de apă de alimentare
pentru zona industrială QnI orar max [m3/h].

Structura fiecăruia dintre debitele caracteritice ale necesarului de apă QnI pentru
alimentarea unităţilor industriale este următoarea:

Q nI  Q nIt  Q nIg  Q nIi  Q nIn (1.12)

în care: QnIt [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă tehnologică care trebuie să includă apa
pentru fabricarea produselor (apă inclusă în produsul finit), apa pentru răcirea utilajelor,
aparatelor, agregatelor, produselor, etc., apa pentru răcirea rezervoarelor de fluide tehnologice
sau combustibile, apa pentru producerea aburului şi a apei calde, apa pentru spălarea materiei
prime, a subproduselor şi produselor finite, a instalaţiilor tehnologice, prelucrarea materiei
primei, prepararea soluţiilor, a unor substanţe, etc., apa pentru transportul hidraulic al materiei
prime, al subproduselor şi produselor finite (se recomandă a se evita transportul hidraulic cu
apă de alimentare), etc.;

QnIg [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru nevoi igienico-sanitare care trebuie să
includă apa pentru funcţionarea instalaţiilor sanitare, întreţinerea clădirilor şi spaţiilor de
producţie şi administrative (spălarea pardoselii, pereţilor, etc.) din unităţile industriale, precum
şi pentru funcţionarea cantinelor, căminelor, grădiniţelor, creţelor, punctelor medicale,
spălătoriilor de rufe, etc. aferente acestora;

QnIi [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru incendii care trebuie să includă apa
rezervată pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
QnIn [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru alte utilizări, care este un termen apare în
relaţii numai dacă există necesităţi nespecifice de apă ale unităţilor industriale, altele decât cele
definite în termenii anteriori, şi care se determină analitic.

Relaţiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de apă de alimentare din zona
industrială a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt următoarele:

U gm  n gm
Q nI zi med   U tl  n tl    24   3,6  Q inc (1.13)
l mI m 1000 n inc n

K zi  U gm  n gm
Q nI zi max   U tl  n tl    24   3,6  Q inc (1.14)
l mI m 1000 n inc n

U tI  n tI K o  K zi  U gm  n gm
Q nI orar max       3,6  Q inc (1.15)
l 24 mI m 24  1000 n inc n

în care: l – indice referitor la numărul categoriilor de produse industriale fabricate;

Utl – numărul de unităţi din mărimea caracteristică a categoriei de produse industriale: tone, m3,
bucăţi, etc. (producţie finită, materie primă sau după caz producţie intermediară) în perioada
considerată (în cazul de faţă pe zi).

ntl [m3/unitate caracteristică a categoriei de produse industriale] – necesarul de apă specific


corespunzător unităţilor de capacitate a categoriei de produse industriale. În tabelul 1.10 sunt
date orientative despre necesarul specific de apă pentru produse din diferite unităţi industriale;

mI – indice referitor la numărul de întreprinderi industriale care realizează categorii de produse;

m – indice referitor la numărul de folosinţe;

Ugm – numărul de unităţi din mărimea caracteristică a folosinţei: persoane, clădiri, schimburi,
vehicule, etc. sau combinaţii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. în perioada
considerată (în cazul de faţă pe zi);

ngm [l/unitate sau combinaţii de unităţi caracteristice ale folosinţei] – necesarul specific de apă
corespunzător unităţilor sau combinaţiilor de unităţi ale folosinţei (vezi tabelul 1.7);

Kzi, Ko – coeficienţi de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1), respectiv coeficientul
de variaţie orară (vezi tabelul 1.2);

ninc – indice referitor la numărul de incendii simultane la unităţi industriale;

n – indice referitor la numărul clădirilor din unitatea industrială atinsă de incendiu;


Qinc [l/s] – debitul specific de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor din clădiri, ţinându-
se seama de volumul Vn [m3] al clădirii n atinsă de incendiu şi gradul de rezistenţă la foc al
clădirilor, cu valori orientative indicate în tabelele 1.11, 1.12, 1.13.

Tabelul 1.10 [1]

Necesarul de apă specific pentru diferite unităţi industriale

Necesarul de apă specific


corespunzător unităţilor de
capacitate a categoriei de produse
Tipul unităţii industriale industriale

[m3/unitatea categoriei de
produse]

Industria alimentară:

Abatoare 1,2 – 1,65 m3/t

Fabrici de mezeluri 6 – 10 m3/t

Fabrici de conserve 8 – 22 m3/t

Fabrici de amidon 75 – 110 m3/t

Fabrici de spirt 15 – 25 m3/t

Fabrici de bere 5 – 13 m3/m3

Fabrici de băuturi nespirtoase 3,8 – 5 m3/m3

Fabrici de drojdie 42 – 121 m3/t

Fabrici de melasă 31 – 60 m3/t


Fabrici de zahăr:

- producţia de zahăr din sfeclă 85 m3/t

- rafinarea zahărului 5 m3/t

Fabrici de lapte şi brânzeturi 15 – 20 m3/t

Fabrici de morărit 2 m3/t

Fabrici de pâine 1 – 1,5 m3/t

Industria uşoară:

Fabrici de prelucrare primară a 130 – 143 m3/t


lânii
1140 m3/t
Fabrici de filatură de mătase
400 – 600 m3/t
Fabrici de prelucrare a
100 – 130 m3/t
bumbacului
0,5 – 0,8 m3/t
Fabrici de fibre sintetice
250 – 350 m3/t
Fabrici de ţesut
280 – 360 m3/t
Fabrici de vopsit – imprimat
ţesături 120 m3/t

Fabrici de stofă 83 – 87,5 m3/t

Blănării 32,4 m3/1000 perechi

Fabrici de piele

Fabrici de încălţăminte
Industria celulozei şi hârtiei:

Fabrici de pastă de lemn 90 – 100 m3/t

Fabrici de celuloză 75 – 650 m3/t

Fabrici de hârtie 100 – 300 m3/t

Fabrici de carton 50 – 250 m3/t

Industria chimică:

Fabrici de cauciuc natural 285 – 855 m3/t

Fabrici de cauciuc sintetic 60 m3/t

Fabrici de azbest 100 m3/t

Fabrici cocso – chimice 2,8 – 3,5 m3/t

Fabrici de sodă 110 m3/t

Fabrici de sulfat de fier 45 – 70 m3/t

Fabrici de amoniac 550 – 1150 m3/t

Fabrici de acid azotic 200 – 300 m3/t

Fabrici de acid sulfuric 10 – 80 m3/t

Fabrici de azotat de sodiu 20 – 75 m3/t

Fabrici de azotat de potasiu 2 – 5 m3/t


Industria petrolieră şi gazelor:

Combinate de prelucrare a 10 – 18 m3/t


ţiţeiului
1,3 – 1,5 m3/t
Fabrici de gaze pe bază de
cărbune

Industria de prelucrare a
minereuri-lor şi siderurgică:

Fabrici de prelucrare a
minereurilor feroase
15 – 30 m3/t
Fabrici de prelucrare a
minereurilor neferoase:

- aluminiu;
- cupru;
145 – 215 m3/t
- plumb;
- zinc; 79 – 140 m3/t
- nichel;
116,5 – 139,5 m3/t
- aur.
Uzine siderurgice 190 – 325 m3/t

800 – 850 m3/t

17 – 18 m3/t

25 – 50 m3/t
Industria constructoare de
maşini:

Uzine constructoare de
automobile şi tractoare:
100 m3/buc
- autoturisme;
- autocamioane; 85 m3/buc
- tractoare.
45 m3/buc
Uzine pentru construcţii
de maşini şi ateliere mecanice:

- secţii de turnare;
- secţii de prelucrare.
4,5 – 5 m3/t

3 – 3,5 m3/t

Industria energetică:

Uzine termoelectrice:

- răcirea condensatorilor
turbinelor;
280 – 450 m3/MWh
- răcitoare pentru ulei şi
aer; 12 – 35 m3/MWh
- alimentarea cazanelor;
4,5 – 8 m3/MWh
- îndepărtarea hidraulică a
cenuşii.

10 – 15 m3/t
La modul general, valorile debitului cerinţei de apă de alimentare pentru unităţile
industriale [6] se determină cu următoarele tipuri de relaţii, pentru cazurile sistemelor fără
recirculare sau reutilizare a apei, şi anume QsI [m3/s], respectiv a sistemelor cu recirculare sau
reutilizare a apei , şi anume QsI rec [m3/s]:

K sI  K pI  Q nI
Q sI  (1.16)
D

K sI  K pI  Q nI  r  Q nI   r  K r  Q nI
Q sI rec  (1.17)
D

în care: KsI – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare (spălarea aducţiunii, a reţelelor de distribuţie, pentru staţiile de tratare şi
epurare, evacuarea zăpezii, etc.) care ia valori în funcţie de tipul sursei şi mărimea staţiei de
tratare, astfel: 1,07 atunci când staţiile de tratare au capacităţi peste 0,5 m3/s; 1,10 atunci când
staţiile de tratare au capacitatea mai mică sau egală cu 0,5 m3/s şi 1,02 pentru sursele de apă
subterană fără staţie de tratare;

KpI – coeficient care ţine seama de acoperirea pierderilor în aducţiune şi reţelele de distribuţie,
care se stabileşte prin calcule în funcţie de soluţiile tehnologice şi care se poate considera maxim
1,05 în lipsa datelor necesare;

QnI [m3/zi, m3/h sau m3/lună] – debitul necesarului de apă de alimentare pentru unităţile
industriale;

D [s/zi, s/h sau s/lună] – perioada pentru care a fost calculat necesarul de apă, care are valorile
3.600 s/h, 86.400 s/zi şi 2.592.000 s/lună;

r – gradul de recirculare a apei cu valori între 0 şi 1 în funcţie de condiţiile tehnologice şi


constructive;

Kr – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de recirculare şi


reutilizare a apei care are valoare maximă 0,05 pentru debite recirculate mai mici sau egale cu
1 m3/s, respctiv 0,03 pentru debite recirculate mai mari de 1 m3/s.

Practic, cerinţa de apă de alimentare pentru unităţile industriale se determină prin


considerarea debitelor zilnice QnI [m3/zi] în cazul surselor de apă neamenajate, respectiv prin
considerarea debitelor lunare medii QnI [m3/lună] în cazul surselor de apă cu lucrări de
regularizare a debitelor, cu evidenţierea variaţiei acestora în timpul anului. În lipsa unor date
concrete despre variaţia acestor debite în timpul anului, în continuare în lucrare se vor lua în
considerare valorile caracteristice ale debitului zilnic al necesarului de apă pentru alimentarea
unităţilor industriale.
Având în vedere că sistemele de alimentare cu recircularea apei se întâlnesc îndeosebi
în cazul sistemelor de răcire de la centralele de producere a energiei electrice, cazurile cel mai
frecvent întâlnite de alimentare cu apă a unităţilor industriale sunt cele nu fac recircularea apei
de alimentare. În acest caz mărimile caracteristice ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona
industrială a centrului populat: debitul cerinţei zilnice medii de apă de alimentare pentru zona
industrială QsI zi med [m3/zi], debitul cerinţei zilnice maxime de apă de alimentare pentru zona
industrială, QsI zi max [m3/zi] şi debitul cerinţei orare maxime de apă de alimentare pentru zona
industrială QsI orar max [m3/h] se determină cu următoarele relaţii:

QsI zi med  K sI  K pI  QnI zi med (1.18)

QsI zi max  K sI  K pI  QnI zi max (1.19)

QsI orar max  K sI  K pI  QnI orar max (1.20)

Exprimarea debitelor caracteristice QsI zi med [m3/zi], QsI zi max [m3/zi] şi QsI orar max [m3/h]
ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona industrială în [m3/s] se poate face prin
transformare utilizând relaţiile similare 1.9, 1.10, şi 1.11.

REZOLVARE:

U gm  n gm
Q nI zi med   U tl  n tl    24   3,6  Qinc
l mI m 1000 n inc n
20∙20+60∙50+50∙60+90∙60 20∙20+60∙50+50∙60+90∙60
=437+ + + 24·1·10·3,6·10= 9100,0 m³/zi
1000 1000

K zi  U gm  n gm
Q nI zi max   U tl  n tl    24   3,6  Q inc = 437+1,15 ·
l mI m 1000 n inc n

20∙20+60∙50+60∙60+90∙60 20∙20+60∙50+50∙60+90∙60
+1,15 · + 24·1·10·3,6·10=9104,1 m³/zi
1000 1000

U tI  n tI K o  K zi  U gm  n gm
Q nI orar max       3,6  Q inc = +
437 11,8∙1,15∙2,8 11,8∙1,15∙2,8
+ +
l 24 mI m 24  1000 n inc n 24 24 24
8640
= 381,4 m³/h
24
QsI zi med  K sI  K pI  QnI zi med =1,1·1,05·9100,0=10511,19 m³/zi

QsI zi max  K sI  K pI  QnI zi max =1,1·1,05·9104,1=10515,23 m³/zi

QsI orar max  K sI  K pI  QnI orar max =1,1·1,05·381,40=440,48 m³/h

Consideram: 𝐾𝑝 =1,1

𝐾𝑠 =1,05

QsI zi med [m3 / s]  1,157 105  Qs zi med [m3 / zi ] =1,157·𝟏𝟎−𝟓 ·10511,19=0,122 m³/s

QsIzi max [m3 / s]  1,157 105  Qs zi max [m3 / zi ] =1,157·𝟏𝟎−𝟓 ·10515,23=0,122 m³/s

QsI orar max [m3 / s]  2,778 10 4  Qs orar max [m3 / h] =2,778·𝟏𝟎−𝟒 ·381,40=0,122 m³/s

2.3 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de


apă de alimentare din zona agrozootehnica a localitatii

Necesarul de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică a centrului populat se


exprimă prin următoare mărimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de apă de
alimentare pentru zona agrozootehnică QnZ zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de
apă de alimentare pentru zona agrozootehnică QnZ zi max [m3/zi] şi debitul necesarului orar
maxim de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică QnZ orar max [m3/h].

Structura fiecăruia dintre debitele caracteritice ale necesarului de apă QnZ pentru
alimentarea unităţilor industriale este următoarea:

Q nZ  QnZa  QnZg  QnZi (1.21)

în care: QnZa [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru îngrijirea animalelor trebuie să
includă necesarul de apă pentru consumul biologic al animalelor, necesarul tehnologic de apă
pentru evacuarea dejecţiilor, spălarea şi dezinfectarea halelor, prepararea hranei, întreţinerea
instalaţiilor tehnologice, necesarul pentru obiectele anexă ale halelor de creştere a animalelor;
QnZg [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru nevoi igienico-sanitare care trebuie să
includă apa pentru funcţionarea instalaţiilor sanitare, întreţinerea clădirilor şi spaţiilor
administrative (spălarea pardoselii, pereţilor, etc.) din unităţile agrozootehnice, precum şi
pentru funcţionarea cantinelor, punctelor medicale, spălătoriilor de rufe, etc. aferente acestora;

QnZi [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru incendii care trebuie să includă apa
rezervată pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Relaţiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de apă de alimentare din zona
agrozootehnică a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt următoarele:

K piZo  q Zo  N Zo Ugp  n gp
QnZ zi med      24   3,6  Qinc (1.22)
o 1000 pZ p 1000 rinc r

K ziZo  K piZ o  q Zo  N Zo K zi  Ugp  n gp


QnZ zi max      24   3,6  Qinc (1.23)
o 1000 pZ p 1000 rinc r

K oZo  K ziZo  K piZo  q Zo  N Zo K o  K zi  U gp  n gp


Q nZ orar max       3,6  Q inc (1.24)
o 24 1000 pZ p 24 1000 rinc r

în care: o – indice referitor la categoriile de animale;

qZo [m3/1000animalezi] – necesarul specific total de apă, care ia valori în funcţie de


categoria i de animale şi de tipul sistemului de evacuare a dejecţiilor corespunzător
fiecărei categorii i de animale (vezi tabelul 1.15);

NZo – numărul de animale din categoria o;

KpiZo – coeficient care ţine seama de acoperirea pierderilor admisibile de apă în incinta
unităţilor zootehnice în funcţie de categoria de animale (vezi tabelul 1.14);

KziZo – coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic care este în funcţie de categoria


o de animale (vezi tabelul 1.14);

KoZo – coeficientul de neuniformitate a debitului orar care este, de asemenea, în funcţie


de categoria o de animale (vezi tabelul 1.14);

pZ – indice referitor la numărul de unităţi agrozootehnice din zona agrozootehnică ;

p – indice referitor la numărul de folosinţe;

Ugm – numărul de unităţi din mărimea caracteristică a folosinţei: persoane, clădiri,


schimburi, vehicule, etc. sau combinaţii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc.
în perioada considerată (în cazul de faţă pe zi);
ngm [l/unitate sau combinaţii de unităţi caracteristice ale folosinţei] – necesarul specific
de apă corespunzător unităţilor sau combinaţiilor de unităţi ale folosinţei (vezi tabelul
1.7);

Kzi, Ko – coeficienţi de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1), respectiv


coeficientul de variaţie orară (vezi tabelul 1.2);

rinc – indice referitor la numărul de incendii simultane la unităţi agrozootehnice;

r – indice referitor la numărul clădirilor din unitatea agrozootehnică atinsă de incendiu;

Qinc [l/s] – debitul specific de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor din clădiri,
ţinându-se seama de volumul Vn [m3] al clădirii r atinsă de incendiu şi gradul de
rezistenţă la foc al clădirilor, cu valori orientative indicate în tabelele 1.11, 1.12, 1.13.

Tabelul 1.14 [7]

Coeficienţi
Categorii de animale
KpiZ KziZ KoZ

Porcine 1 1 2 – 2,5

Gâşte 1,1 1,1 2

Raţe şi boboci 1 2 2

Celelalte categorii 1,1 1,1 2 – 2,5

Valorile caracteristice ale debitului cerinţei de apă de alimentare din zona


agrozootehnică a centrului populat [7] se determină pe baza valorilor caracteristice ale
necesarului de apă din zona agrozootehnică, cu următoarele relaţii:

QsZ zi med  K sZ  K pZ  QnZ zi med (1.25)

QsZ zi max  K sZ  K pZ  QnZ zi max (1.26)

QsZ orar max  K sZ  K pZ  QnZ orar max (1.27)


în care: QnZ zi med [m3/zi], QnZ zi max [m3/zi], QnZ orar max [m3/h] – valorile caracteristice ale debitului
necesarului de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică;

KsZ – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare
cu apă şi canalizare (pentru pregătirea soluţiilor de reactivi, spălarea componentelor
staţiei de tratare, spălarea colectoarelor de canalizare), care are valoarea 1,10;

KpZ – coeficient care ţine seama de acoperirea pierderilor în aducţiune şi reţelele de


distribuţie, care se stabileşte prin calcule în funcţie de soluţiile tehnologice şi care se
poate considera maxim 1,05 în lipsa datelor necesare;

Exprimarea debitelor caracteristice QsZ zi med [m3/zi], QsZ zi max [m3/zi] şi QsZ orar max [m3/h]
ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică în [m3/s] se poate face prin
transformare utilizând relaţiile similare 1.9, 1.10, şi 1.11.

Necesar de apă specific

qZ o [
Tabelul 1.15 [7] 3
m /1000animalezi]
Categorii de animale
Evacuarea dejecţiilor

hidraulică mecanică

- vieri pentru reproducţie 36 -

- scroafe de montă şi gestaţie 36 -

- scroafe lactante 100 -


Porcine
- tineret porcin pentru reproducţie 31 -

- porci la îngrăşat 31 -

- tineret porcin în creştere 13 -

- vaci cu lapte 120 100

- junici 18 – 27 luni 90 70

- viţei 0 – 6 luni 25 20
Taurine
- tineret bovin 6 – 18 luni 60 40

- tineret bovin la îngrăşat 6 – 24


70 50
luni

Ovine - oi şi berbeci - 10
- tineret ovin şi caprin - 5

- capre adulte - 13

- cabaline adulte - 50
Cabaline
- tineret cabalin - 30

- femele gestante şi iepuri pentru


- 0,7
carne

Iepuri - femele lactante şi iepuri pentru


- 1,5
reproducţie

- tineret 28 – 80 zile şi broiler - 1,0

- nutrii adulte - 25
Animale - tineret nutrii - 7
pentru
blană - vulpi - 7

- nurci - 3

- găini adulte rase uşoare - 0,35

- tineret înlocuire rase uşoare - 0,26

- găini adulte rase grele - 0,46

- tineret înlocuire rase grele - 0,46

- pui (broiler) de găină - 0,29

Păsări - curci adulte - 0,90

- tineret înlocuire curci - 0,50

- pui (broiler) de curci - 0,96

- gâşte - 1,50

- raţe - 1,50

- boboci - 0,80

REZOLVARE:
K piZo  q Zo  N Zo Ugp  n gp
QnZ zi med      24   3,6  Qinc
o 1000 pZ p 1000 rinc r
(25∙36+75∙36+100∙100+100∙31+400∙31+100∙13) (12000·0.90+12000·0,50+13000·0,96)
=1· + 1· +
1000 1000
(10·20+30∙50+60·50) (5·20+35∙50+50·60)
+ + 0= 72,758 m³/zi
1000 1000

K ziZo  K piZ o  q Zo  N Zo K zi  Ugp  n gp


QnZ zi max    
 24   3,6  Qinc =
o 1000 p p 1000 r r Z inc

1·1·30,4+1,1·1,1·29,28+1,15·5,3+1,15·4,85+0 =77,501 m³/zi

K oZo  K ziZo  K piZo  q Zo  N Zo K o  K zi  U gp  n gp


Q nZ orarmax       3,6  Q inc = 1∙1∙2∙30,4
+
1,1∙1,1∙2∙29,28
+
o 24 1000 pZ p 24 1000 rinc r 24 24
1,15∙2,8∙5,3 1,15∙2,8∙4,85
+ + 0= 6,848 m³/h
24 24

QsZ zi med  KsZ  K pZ  QnZ zi med =1,1·1,05·72,758 =84,035 m³/zi

QsZ zi max  KsZ  K pZ  QnZ zi max =1,1·1,05·77,501 =89,514 m³/zi

QsZ orar max  KsZ  K pZ  QnZ orar max = 1,1·1,05·6,848 =7,909 m³/h

𝑸𝒔𝒛𝒛𝒊𝒎𝒆𝒅= 85,20·1,157·𝟏𝟎−𝟓 = 0,00097 m³/s

𝑸𝒔𝒛𝒛𝒊𝒎𝒂𝒙=89,51·1,157·𝟏𝟎−𝟓 = 0,0010 m³/s

𝑸𝒔𝒛𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒂𝒙= 7,90·2,778·𝟏𝟎−𝟒 =0,0021 m³/s

2.4 Determinarea debitelor caracteristice ale cerinţei totale de


apă de alimentare a localitatii

Valorilor caracteristice ale debitului cerinţei totale de apă de alimentare a centrului


populat, respectiv debitul total zilnic mediu Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], debitul total zilnic maxim
Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] şi debitul total orar maxim Qs tot orar max [m3/h, m3/s], se determină cu
următoarele relaţii:

Q s tot zi med  Qs zi med  Q sI zi med  Q sZ zi med (1.28)


Qs tot zi max  Qs zi max  QsI zi max  QsZ zi max (1.29)
Qs tot orar max  Qs orar max  QsI orar max  QsZ orar max (1.30)

în care:Qs zi med [m3/zi, m3/s], Qs zi max [m3/zi, m3/s], Qs orar max [m3/h, m3/s] – debitele zilnic mediu,
zilnic maxim şi orar maxim ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona rezidenţială a centrului
populat;

QsI zi med [m3/zi, m3/s], QsI zi max [m3/zi, m3/s], QsI orar max [m3/h, m3/s] – debitele zilnic mediu,
zilnic maxim şi orar maxim ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona industrială a centrului
populat;

QsZ zi med [m3/zi, m3/s], QsZ zi max [m3/zi, m3/s], QsZ orar max [m3/h, m3/s] – debitele zilnic mediu,
zilnic maxim şi orar maxim ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică a
centrului populat.

REZOLVARE:

Q s tot zi med  Qs zi med  Q sI zi med  Q sZ zi med = 19490+ 10511,19+ 84,035= 30085,22


m³/zi

Qs tot zi max  Qs zi max  QsI zi max  QsZ zi max = 21430+ 10515,23+ 89,514= 32034,74 m³/zi

Qs tot orar max  Qs orar max  QsI orar max  QsZ orar max = 1115+ 440,48+ 7,909= 1563,39 m³/h

𝑸𝒔 𝒕𝒐𝒕 𝒛𝒊 𝒎𝒆𝒅 =30085,22 ·1,157·𝟏𝟎−𝟓 =0,348 m³/s

𝑸𝒔 𝒕𝒐𝒕 𝒛𝒊 𝒎𝒂𝒙 =32034,74 ·1,157·𝟏𝟎−𝟓 = 0,370m³/s

𝑸𝒔 𝒕𝒐𝒕 𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒂𝒙 =1563,39 ·2,778·𝟏𝟎−𝟒 =0,434 m³/s

2.5 Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate produse si


evacuate din localitate

Valorile caracteristice ale debitului de ape uzate evacuate din centrul urban, respectiv
debitul de ape uzate zilnic mediu Qu zi med [m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate zilnic maxim Qu zi
max [m /zi, m /s], debitul de ape uzate orar maxim Qu orar max [m /h, m /s] şi debitul de ape uzate
3 3 3 3

orar minim Qu orar min [m /h, m /s] se stabilesc în funcţie de valorile caracteristice similare ale
3 3

cerinţei totale de apă de alimentare a centrului populat, cu următoarele relaţii [2, 3]:

Q u zi med  0,8  Qs tot zi med (1.31)

Q u zi max  0,8  Qs tot zi max (1.32)


Q u orar max  0,8  Q s tot orar max (1.33)

1
Qu orar min   p  Qu zi max (1.34)
24

în care: Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] şi Qs tot orar max [m3/h, m3/s] sunt valorile
caracteristice ale debitului cerinţei totale zilnice medii, zilnice maxime, respectiv orare maxime
de apă de alimentare ale centrului populat şi unităţilor industriale şi agrozootehnice aferente;

p – coeficient adimensional în funcţie de numărul de locuitori ai centrului populat (vezi tabelul


1.16).

Tabelul 1.16 [2, 3]

Numărul
1001 - 10001- 50001 – >
de < 1000
10000 50000 100000 100000
locuitori

p 0,18 0,25 0,35 0,60 0,75

REZOLVARE:

Q u zi med  0,8  Qs tot zi med =0,8 ·30085,22 = 26480 m³/zi

Q u zi max  0,8  Qs tot zi max = 0,8·32034,74 =28280 m³/zi

Q u orar max  0,8  Q s tot orar max = 0,8·1563,39 = 1389 m³/zi

1
Qu orar min   p  Qu zi max = 𝟏 ·0,35·26480=707,085 m³/h
24 𝟐𝟒

𝑸𝒖 𝒛𝒊 𝒎𝒆𝒅=1,157·𝟏𝟎−𝟓 ·26480= 0,306 m³/s

𝑸𝒖 𝒛𝒊 𝒎𝒂𝒙 =1,157·𝟏𝟎−𝟓 ·28280= 0,327 m³/s

𝑸𝒖 𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒂𝒙 =2,778·𝟏𝟎−𝟒 ·1389= 0,386 m³/s

𝑸𝒖 𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒊𝒏=2,778·𝟏𝟎−𝟒 ·707,085=0,196 m³/s


Capitolul 3: Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai
obiectelor tehnologice de pe linia apei ale statiei de epurare.

Sa se stabileasca structura si sa se dimensioneze principalele obiecte tehnologice:

 instalatie de sitare cu gratar plan


 deznisipator cu sectiunea parabolic cuplat cu canal Parshall
 separator de grasimi cu insuflare de aer la joasa presiune
 decantor primar longitudinal
 bazin cu namol active cu aerare pneumatic
 decantor secundar longitudinal cu 48000 de locuitori.

3.1. Determinarea parametrilor dimensionali si functionali ai instalatiei de sitare cu


gratar plan

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai instalatiei de sitare cu gratar


plan se face utilizand un soft specializat din care rezulta urmatoarele valori ale parametrilor:

 Qc [m3/h] - debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare ale statiei de
epurare.

𝑸𝒄= 2778 m³/h


 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare ale statiei de
epurare indiferent de sistemul de canalizare la care este racordatã aceasta.
𝑸𝒗= 707,09 m³/h
 Qvrzi [m3/zi] - debitul volumic zilnic de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor
de sitare
𝑸𝒗𝒓 𝒛𝒊= 8,293 m³/zi

 Qmrzi [kg/zi] - debitul masic zilnic de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de
sitare
𝑸𝒎𝒓 𝒛𝒊 = 7049 kg/zi
 Vruzi [m3/zi] - volumul zilnic de substanta uscatã (cu umiditate 0 ) din retinerile de pe
suprafetele active ale instalatiilor de sitare
𝑽𝒓𝒖 𝒛𝒊= 0,783 m³/zi
 Bg [mm] - lãtimea efectivã a grãtarului plan
Bg =800 mm (790 efective)

Dimensiunile barelor gratarului:

 𝑠𝑏 [mm] = grosimea profilului barelor gratarului


𝑠𝑏 = 10 mm
 lb [mm] = lãtimea profilului barelor grãtarului plan
𝑙𝑏 =50 mm
 𝐿𝑔 [mm]= lungimea suprafetei active a gratarului plan
𝐿𝑔 =2291 mm
 eb [mm] - distanta dintre barele grãtarului
𝑒𝑏 =10 mm
 nb - numãrul de bare ale grãtarului plan
𝑛𝑏 =40
 Bg [mm] - lãtimea grãtarului plan
Bg =800 mm
 ℎ𝑡 [mm]= inaltimea apei
ℎ𝑡 = 1484 mm
 ig - numãrul de grãtare active necesare în statia de epurare
𝑖𝑔 =1 (se prevede inca o instalatie de rezerva)
 L[mm]= lungimea totala a gratarului plan
L= 3415 mm
 α[rad] - unghiul de înclinare a suprafetei active a grãtarului plan fatã de orizontalã
α=1,047 rad = 60˚

3.2. Deznisipator cu sectiune dreptunghiulara cuplat cu deversor proportional

În staţiile de epurare a apelor uzate urbane se întâlnesc două categorii principale de


echipamente pentru separarea impurităţilor prin sedimentare, şi anume: deznisipatoarele şi
decantoarele.
Deznisipatoarele sunt instalaţii utilizate pentru separarea din apele uzate a particulelor
minerale cu dimensiuni mai mari de 0,2 – 0,25 mm, care în timpul procesului de lucru se depun
pe radierul echipamentului, şi care poartă denumirea generică de „nisip” (trebuie menţionat
faptul că nisipul rezultat în deznisipatoarele staţiilor de epurare a apelor uzate menajere conţine
pe lângă particule minerale şi mici cantităţi de substanţe organice care îi conferă acestuia un
ridicat grad de nocivitate).
Deznisipatoarele fac parte din treapta mecanică a staţiilor de epurare a apelor uzate fiind
amplasate în mod curent după echipamentele de sitare şi înaintea separatoarelor de grăsimi, sau
dacă acestea nu sunt utilizate, a decantoarelor primare.
Deznisipatoarele cele mai frecvent utilizate în staţiile de epurare actuale se clasifică
după mai multe criterii, şi anume:
- după direcţia de curgere a apei:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare orizontale tangenţiale;
- după modul în care se realizează circulaţia apei:
- deznisipatoare cu curgere gravitaţională;
- deznisipatoare cu antrenare mecanică a curentului de apă;
- deznisipatoare cu insuflare de aer (aerate);
- după modul în care se evacuează nisipul:
- deznisipatoare cu evacuare manuală;
- deznisipatoare cu evacuare mecanică;
- deznisipatoare cu evacuare hidraulică.
Deznisipatoarele cu secţiune dreptunghiulară şi colectare mecanică/ hidraulică sunt
compuse din următoarele componente principale (vezi figura 3.2.1.): compartimentele de
deznisipare (poziţia I), deversorul proporţional (poziţia II), podul rulant de colectare a nisipului
(poziţia III), sistemul de evacuare şi spălare a nisipului (poziţia IV) şi jgheabul drenant
longitudinal pentru deshidratarea nisipului (poziţia V).
Compartimentele de deznisipare 1 sunt construite din beton armat şi au, în secţiune
transversală, formă dreptunghiulară. În cazul în care deznisipatorul este prevăzut cu sistem de
colectare mecanică a nisipului, în partea dinspre amonte a compartimentelor de deznisipare sunt
prevăzute başele 2.
La acest tip de deznisipatoare, compartimentele de deznisipare sunt prevăzute cu
deversoare proporţionale care au următoarele funcţiuni: menţinerea unei viteze orizontale medii
constante a curentului de apă uzată prin compartimentele de deznisipare, indiferent de valoarea
debitului; determinarea facilă a valorii debitului curentului de apă care străbate compartimentul
de deznisipare, pe baza unui singur parametru şi anume înălţimea lamei de apă de pe deversor.
Deversorul proporţional este de forma unui ecran 3 în care este prevăzută o decupare cu un
contur de o formă specială.
Podul rulant de colectare a nisipului 4 este compus din platforma 5, sistemul de rulare
6, sistemul de propulsie 7 care asigură deplasarea podului rulant şi, după caz, cu sistemul 8 de
colectare mecanică cu lamă racloare a nisipului sau cu sisteme hidraulice de colectare –
evacuare a nisipului (prin pompare sau prin sifonare) care la deplasarea podului rulant îl absorb
de pe radierul deznisipatorului şi îl transportă şi evacuează hidraulic în jgheabul drenant de
deshidratare a nisipului plasat adiacent deznisipatorului.
Un pod rulant poate deservi simultan unul sau mai multe compartimente de deznisipare.
În cazul când deserveşte simultan mai multe compartimente de deznisipare, podul rulant este
echipat cu sisteme de colectare/colectare – evacuare a nisipului poziţionate corespunzător
pentru fiecare compartiment de deznisipare în parte şi care pot fi comandate independent.
În cazul în care compartimentele de deznisipare sunt dotate cu sisteme de colectare
mecanică, nisipul este strâns în başele din amontele compartimentelor de unde este evacuat prin
pompare prin intermediul unor pompe 9 aflate în cămine adiacente başelor şi evacuat prin
sistemele de conducte 10 în jgheaburile de deshidratare 11. În anumite cazuri sunt prevăzute şi
instalaţii de spălare 12 în care, înainte de evacuarea în jgheaburile de deshidratare, nisipul este
spălat în scopul îndepărtării particulelor de natură organică.

Secţiunea A - A
L
7 6 3
B

hc H hr

hav

2 5 4 III 8 1 I II

A A
9

12

IV 7 10 11 V

Fig 3.2.1. Deznisipator cu secţiune dreptunghiulară cu colectare mecanică şi evacuare


hidraulică a nisipului

Jgheaburile drenante pentru deshidratarea nisipului sunt situate de regulă alături de


deznisipatoare, paralel cu acestea. Dacă nu se impun din punct de vedere constructiv anumite
restricţii legate de spaţiu, cotele de poziţionare ale jgheaburilor pot fi apreciate pe baza
indicaţiilor din figura 3.2.2. (în care sunt indicate cotele de poziţionare atât pentru cazul
evacuării hidraulice a nisipului prin sifonare, caz care poate fi aplicabil şi la deznisipatoarele
longitudinale cu colectare mecanică a nisipului, cât şi pentru cazul evacuării hidraulice a
nisipului prin pompare). În figura 3.2.2. este prezentată o secţiune transversală a unui jgheab
pentru deshidratarea nisipului.
Fig. 3.2.2 Jgheab drenant pentru deshidratarea nisipului

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai deznisipatorului cu sectiune


parabolica cuplat cu canal Parshall se face utilizand un soft specializat din care rezulta
urmatoarele valori ale parametrilor:

 Qc [m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde în


deznisipatorul din cadrul statiei de epurare
Qc =2778 m³/h

 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în deznisipatorul din cadrul
statiei de epurare indiferent de sistemul de canalizare la care este racordatã aceasta
Qv = 707,085 m³/h

 Cniszi [m3/zi] - cantitatea zilnicã de nisip evacuatã din deznisipator


𝑪𝒏𝒊𝒔 𝒛𝒊= 2,828 m³/zi

 mniszi [kg/zi] - masa zilnicã de nisip evacuatã din deznisipator


𝒎𝒏𝒊𝒔 𝒛𝒊= 7494 kg/zi nr. de compartimente active 1 și tot atâtea de rezervă

 L[m]= lungimea deznisipatorului


L= 13,5 m

 B[m]= latimea deznisipatorului


B=2,5 m

Bmin=2,485 m

 idez - numãrul de compartimente active necesare în deznisipator


𝒊𝒅𝒆𝒛 =1 (se prevede unul de rezerva)

 hc [m] - înãltimea apei în compartimentele active ale deznisipatorului


𝒉𝒄 =1,029 m
 hnis [mm] - înãltimea nisipului sedimentat între douã evacuãri consecutive în rigolele
compartimentelor active ale deznisipatorului
𝐡𝐧𝐢𝐬 =13,965 mm

 ha – supraînălțarea
ha=0,671
 H [m] - înălțimea compartimentelor deznisipatorului
H=1,658 → H=1,7 m
 Bpr [mm] - lãtimea platformei podului rulant, cu valori uzuale între
900 - 1500 mm
Bpr=1500 mm
 Lcjdn [m] - lungimea compartimentelor jgheaburilor de dezhidratare a nisipului
Lcjdn= 3,25 m
Lãtimea lcjdn [m] a compartimentelor jgheaburilor de dezhidratare a nisipului se
impune din motive constructive (spatiu disponibil, utilizarea unor elemente prefabricate, etc.),
sau pe baza prescriptiilor
de la podurile rulante produse de S.C. ADISS S.A., care extrag si evacueazã nisipul depus în
compartimentele deznisipatorului prin pompare sau sifonare astfel:
- dacã un jgheab de dezhidratare a nisipului deserveste
un singur compartiment activ al deznisipatorului

lcjdn1  2  PR
2
lcjdn1  0.43

- dacã un jgheab de dezhidratare a nisipului deserveste douã compartimente active ale


deznisipatorului

Impune valoarea convenabilã pentru latimea lcjdn:


lcjdn=0,43

 hppjdn [m] - înãltimea profilului ferestrelor de preaplin ale jgheaburilor de


deshidratare a nisipului
hppjdn=0,1 m
 Htotcdn - [m]înãltimea totalã a compartimentelor jgheabului de dezhidratare a
nisipului
Htotcdn = 1,002 m
 dcdjdn [m] - distanta recomandatã dintre compartimentele de deznisipare si
jgheaburile de dezhidratare a nisipului
dcdjdn= 0,95 m
3.3. Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai separatorului de
grasimi cu insuflare cu aer de joasa presiune

Separator de grăsimi cu insuflare de aer la joasă presiune cu evacuarea grăsimilor prin remuu
pozitiv

Separator de grăsimi cu insuflare de aer la joasă presiune cu evacuarea grăsimilor cu pod


raclor (secţiune transversală)

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai separatorului de grasimi cu


insuflare cu aer de joasa presiune se face cu un soft specializat din care rezulta urmatoarele
valori:

 Qc [m3/zi]- debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în separatorul de grãsimi

𝑸𝒄 = 26480 m³/zi
 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în separatorul de grãsimi
din cadrul statiei de epurare
𝑸𝒗 = 2778 m³/h
 Qaer [m3/h] - debitul de aer care trebuie insuflat în bazinul separatorului de grãsimi
𝑸𝒂𝒆𝒓 = 331 m³/h
 𝑣𝑟 [m/h]= viteza de ridicare a particulelor de grasime
𝒗𝒓 =13 m/h
 Qvsp [m3/zi] - debitul volumic zilnic de substante plutitoare din apa uzatã
𝑸𝒗𝒔𝒑=0,74m³/zi

Dimensiunile caracteristice ale compartimentelor separatorului de grasimi:

 b [m] - lãtimea compartimentului la partea inferioarã


b= 1 m
 H [m] - adâncimea apei în compartimentele separatorului de grãsimi
H= 2 m
 𝐵1 [m] - lãtimea compartimentului separatorului de grãsimi
𝐵1=3 m
 αg[rad] - unghiul de înclinare a peretilor laterali ai compartimentului, fatã de verticala
αg =26,565 ˚

 𝐿𝑠𝑔 [m] =lungimea utilã a separatorului de grãsimi


𝐿𝑠𝑔 = 28,291 m
 𝑖𝑐𝑠𝑔 = numãrul de compartimente active ale separatorului de grãsimi
𝑖𝑐𝑠𝑔 =2 (mai punem inca 2 de rezerva)
 𝐿1𝑠𝑔 [m] - lungimea utilã a unui compartiment activ al separatorului de grãsimi

𝐿1𝑠𝑔 = 14,145 m
 𝑉𝑠𝑔 [m3] - volumul separatorului de grãsimi
𝑉𝑠𝑔 = 113,162 m³
 t [h] - timpul mediu de trecere a apei prin separatorul de grãsimi
t= 0,103 h
 𝑣𝐿 [m/s] - viteza longitudinalã de curgere a apei prin separatorul de grãsimi
𝑣𝐿 =0,038 m/s
 ℎ𝑣 [m] - supraînãltarea peretilor jgheaburilor de colectare a grãsimilor peste nivelul
aferent debitului de calcul
ℎ𝑣 = 1,122 m

Dimensiunile platformei podului rulant:

 𝐿𝑝𝑟 [mm] - lungimea platformei podului rulant


𝐿𝑝𝑟 = 4300 mm
 𝐵𝑝𝑟 [mm] - lãtimea platformei podului rulant, cu valori uzuale între 900 - 1500 mm
𝐵𝑝𝑟 = 1500 mm

3.4. Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai decantorului


primar longitudinal
Decantor longitudinal primar cu colectarea nămolului cu racloare pe lanţuri

Secţiune transversală printr-un decantor longitudinal cu colectarea nămolului cu racloare pe


lanţuri

Determinarea parametrilor principali si functionali ai decantorului primar longitudinal se


determina printr-un soft specializat din care rezulta urmatoarele valori:

 Qc[m³/zi] - debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în decantorul primar


𝑸𝒄 = 26480 m³/zi

 Qch[m3/h] - debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în decantorul primar


𝑸𝒄𝒉 = 1103 m³/h
 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în decantorul primar
𝑸𝒗 = 2778 m³/h
 Vnp [m3/zi] - volumul de nãmol primar retinut zilnic în decantor
𝑽𝒏𝒑 = 103,169 m³/zi

 iev - numãrul de evacuãri zilnice de nãmol din decantorul primar


𝒊𝒆𝒗 =6

 Vev [m3] - volumul de nãmol primar depus în decantor între douã evacuãri successive
𝑽𝒆𝒗 = 17,195 m³
 Vd [m3] - volumul decantorului
𝑽𝒅 = 1655 m³
 u= viteza de sedimentare in decantor
u= 1,1
 vo [m/s] - viteza orizontalã maximã de curgere a apei în decantor
𝒗𝟎 = 0,01 m/s
 tc [h] - timpul de decantare corespunzãtor debitului de calcul
𝒕𝒄 = 1,5 h
 tv [h] - timpul de decantare corespunzãtor debitului de verificare
𝒕𝒗 = 0,5 h
 Np [kg/zi] - cantitatea zilnicã de materii solide decantabile, exprimată în substantã
uscatã,
din nămolul activ
Np=3972 kg/zi
 icd - numãrul de compartimente active necesare în decantor
𝒊𝒄𝒅 = 2 (prevedem 2 de rezerva)

Dimensiunile caracteristice ale compartimentului decantorului:

 b1 [m] - latimea compartimentelor decantorului


𝑏1 = 8 m
 b2 [m] - latimea compartimentelor decantorului la nivelul radierului
𝑏2 = 7,3 m
 L [m] - lungimea compartimentelor decantorului
L= 62,689 m
 hu [m] - înãltimea utilã a compartimentelor decantorului
ℎ𝑢 = 2,8 m
 hs [m] - înãltimea zonei de sigurantã a compartimentelor decantorului
ℎ𝑠 = 0,4 m
 hn [m] - înãltimea stratului neutru din compartimentele decantorului
ℎ𝑛 = 0,2 m
 hd [m] - înãltimea stratului de decantare din compartimentele decantorului
ℎ𝑑 = 0,4 m
 H [m] - înãltimea totalã a compartimentelor decantorului
H= 3,8 m
 Vu [m³] - volumul util al compartimentelor decantorului
𝑉𝑢 = 1404 m³
 E [m] - ecartamentul cãilor de rulare ale podurilor rulante racloare ale compartimentelor
decantorului
E= 8,9 m
 Lb [m] - lungimea baselor de colectare a nãmolului din compartimentele decantorului
𝐿𝑏 = 2 m
 ℎ𝑏𝑚𝑖𝑛 [m]= inaltimea minima a baselor
ℎ𝑏𝑚𝑖𝑛 = 1,388 m
 ℎ𝑛𝑎𝑚𝑐𝑜𝑝𝑚 [m] - înãltimea nãmolului depus în compartimentele decantorului între douã
evacuãri consecutive
ℎ𝑛𝑎𝑚𝑐𝑜𝑝𝑚 = 0,017 m
Dimensiunile platformei podului rulant:
 𝐵𝑝𝑟 [mm]= latimea platformei podului rulant
𝐵𝑝𝑟 =1500 mm
 Lpr [mm] - lungimea platformei podului rulant
𝐿𝑝𝑟 = 8300 mm
 E [m] - ecartamentul trenului de rulare a podului rulant
E= 7,9 m

3.5 Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai bazinului cu


namol activ cu aerare pneumatic

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai bazinului cu namol activ cu


aerare pneumatica se face utilizand un soft specializat din care rezulta urmatoarele valori:

 Qc [m3/zi]- debitul de calcul de apã uzatã

Qc = 28280 m3/ zi
 Qch [m3/h]- debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în bazinul de aerare cu nãmol
activ din cadrul statiei de epurare
Qch = 1178 m3/h
 QRmax [m3/h] - debitul maxim admis în exploatare de recirculare a nãmolului activat
preluat din decantorul secundar si reintrodus în bazinul de aerare
QR max = 824,833 m3/h

 Qv [m3/h] - debitul de verificare, de apã uzatã care pãtrunde în bazinul de aerare cu


nãmol activ din cadrul statiei de epurare
Qv= 2,003 m3/h
 L5 [kg/zi] - cantitatea de substantã organicã (exprimatã în CBO5) care intrã în statia de
epurare într-o zi
L5=9757 kg/zi

 L5B [kg/zi] - cantitatea de substantã organicã (exprimatã în CBO5) care intrã în treapta
biologicã a statiei de epurare într-o zi prin apa uzatã influentã
L5B=7415 kg/zi
 ηM=eficienta treptei mecanice
ηM= 24%

 ηB=eficienta privind reducerea substantelor organice


ηB= 86%

 CBO5 [mg/dm3] - comsumul biochimic de oxigen al apei uzate a localitãtii deservite


de statia de epurare, cu valori orientative pentru apele uzate urbane brute între 100 -
400 mg/dm3
CBO5 = 345 mg/dm3

 CN[Kg/m³]= concentratie de namol active din bazinul de aerare


CN= 2,5 kg/m³

 ION [kg/kg.zi] - încãrcarea organicã a nãmolului activ din bazinul de aerare


ION =0,668 kg/kg.zi
 IOB [kg/m³.zi] - încãrcarea organicã a bazinului de aerare
IOB =1,671 kg/m³.zi
 GN [kg] - cantitatea totalã de nãmol activat care se gãseste în bazinul de aerare
GN= 9649 KG

 R [%] - coeficientul de recirculare a nãmolului activat


R=60%

 QR [m3/zi] - debitul de nãmol activat recirculat


QR = 18560 m3/zi
 CO [kg/zi] - capacitatea de oxigenare necesara proceselor de epurare biologicã
CO=16970 kg/zi

 Nex [kg/zi] - cantitatea de nãmol biologic activat în exces


Nex= 6975 kg/zi

 V [m3] - volumul util al bazinului de aerare


V=4439m³
 t [h] - timpul de aerare corespunzãtor debitului de calcul
t=3,767 h

Caracteristicile dimensionale ale bazinului de aerare:

 Hp=inaltimea bazinului
Hp=5m
 Bp=latimea bazinului
Bp =7,5 m
 Lp=lungimea bazinului
Lp = 118,362 m
 Lj=lungimea a jheaburilor de distributie fractionatã a apei uzate si nãmolului recirculat
Lj = 78 m
 Hptot= înãltimea totalã a bazinului de aerare în cazul echipãrii acestuia cu siteme de
aerare pneumaticã
Hp tot = 4,5 m
 Qaer = cantitatea necesarã de aer în cazul sistemelor de aerare pneumaticã
Qaer = 9189 m3/h
 dorif - dimensiunea orificiilor sistemelor de distributie a aerului
dorif = 0,25 mm

3.6 Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai decantorului


secundar longitudinal

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai decantorului secundar


longitudinal s-a efectuat utilizand un soft specializat din care a rezultat urmatoarele valori:

 Qc [m3/zi]- debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în decantorul secundar din
cadrul statiei de epurare
Qc = 28280 m3/ zi
 Qch[m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde în decantorul
secundar din cadrul statiei de epurare
Qch = 1178 m3/h
 QR[m3/h] - debitul maxim de recirculare care pãtrunde în decantorul secundar din cadrul
statiei de epurare
QR = 824,833 m3/h
 Qv [m3/h] - debitul de verificare, de apã uzatã care pãtrunde în decantorul secundar din
cadrul statiei de epurare
Qv= 2003 m3/h
 Ao = suprafata orizontala
Ao = 1683 m2
 Csds [kg/zi] - cantitatea zilnicã de materii în suspensie din decantorul secundar
Csds= 120200 kg/zi
 Vns [m3/zi] - volumul de nãmol secundar retinut zilnic în decantor
Vns=5834 m³/zi

 iev - numãrul de evacuãri zilnice de nãmol din decantorul secundar


iev=48

 Vev [m³] - volumul de nãmol secundar depus în decantor între douã evacuãri successive
Vev= 121,551 m³

 icd - numãrul de compartimente active necesare în decantor


icd=3 si prevedem inca 3

Dimensiunile decantorului:

 B=latimea compartimentului decantorului


B=9 m
 B1 = latimea compartimentului decantorului de la partea superioara
B1 = 8,2
 B2 =latimea compartimentului decantorului in zona radierului
B2 =8,3 m
 B3 =latimea rigolelor laterale de evacuare a apei limpezite
B3 = 0,4 m
 Lu=lungimea utila a compartimentelor decantorului
Lu=62,245 m
 L= lungimea a compartimentelor decantorului
L=66,245 m
 hu [m] - înãltimea utilã a compartimentelor decantorului
hu=3,3 m
 hs [m] - înãltimea zonei de sigurantã a compartimentelor decantorului
hs=0,3 m
 hd [m] - înãltimea stratului de decantare din compartimentele decantorului
hd=0,4 m
 H [m] - înãltimea totalã a compartimentelor decantorului
H=4 m
 E [m] - ecartamentul cãilor de rulare ale podurilor rulante de evacuare a nãmolului ale
compartimentelor decantorului
E=8,9 m
 Vu [m³] - volumul util al compartimentelor decantorului
Vu= 1852 m³
 hnamcomp [m] - înãltimea nãmolului depus în compartimentele decantorului între douã
evacuãri consecutive
hnamcomp= 0,072 m
 tdc [h] - timpul de decantare corespunzãtor debitului de calcul
tdc=4,714 h.

Dimensiunile platformei podului rulant:


 Lpr [mm] - lungimea platformei podului rulant
Lpr= 9300 mm
 Bpr= latimea platformei podului rulant
Bpr=1500 m