Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com/download/michel-beaud-istoria-capitalismului-1500-
2000_59131322dc0d60c824959eea_pdf#
Short Description
Download Michel Beaud-Istoria Capitalismului 1500-2000...
Description
Michel BEAUD
capitalismului D e
la
1500
pina
in
2000
ISTORIA
CAPITALISMULUI
Michel BEAUD
Traducere
э д Ui A • U « о w
V)
aЙ
CARTIER Editura Сartier. SRL, sir. Bucure§ti, nr. 68, Chi$in3u, MD2012. Tel./fax: 022/24 82 81, tel.:
24 83 68, 24 01 95. E-mail: carticr@mdl.net Editura Codex 2000. SRL str. Paul Ionescu. nr. 6.
sectorul 1, Bucure$ti. Tel./fax: 01/223 44 88. GSM: 094 3 0 4 9 1 5 . Difuzarc: Bucurefti.; str. Paul
Ionescu, nr. 6, sectorul 1. Tel./fax: 01/223 44 88. GSM: 094 30 49 15. Oiifinau: bd. Mircea eel
Batrin, nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.: 022/34 64 61. C&rtile CARTIER pot fi procurate in toate
Iibr3riile bune din Romania ?i Republics Moldova. LIBRARIILE CARTIER Case Cfirfii Ciocana. bd.
Mircea eel Batrin. nr. 9, Chi$in*u. Tel.: 34 64 61. LibrHrw din Hoi, str. Bucure$ti, nr. 68. Chi§inau.
Tel.: 24 10 00. Coperta seriei: Vitalie C'oroban Copcrta: Vitalie Coroban Lector: Em.Galaicu-PAun
Design: Victoria Dumitra$cu Procesare de text: Editura Dirtier Tehnoredaetare computerizata:
Victoria Dumilrajcu Prepress: Editura Cartier Tipar: FEPTipografia Centra 13 MICHEL BEAUD
HISTOIRE DU CAPITAL1SME (de 1500 Л 2000) ©Editions duSeuil. 1981,1984.1987,1990, 2000
©Editura Cartier. pentru prezenta traducere tn limb* готАпЯ, 2001 Pre/.enta edifie a apdrut in
2001 la Editura Cartier. Toate drepturile rezervate This edition was published within Central
European University 1'ranslation project with the support of the Soros Foundation Moldova and
the Open Society Institute — Budapest. BEAUD, Michel Isloria capitalismului (de la 1500pini
in2000)/Michel Beaud; trad.: daudiu Constantinescu - Ed. 1. Cartier. 2001, 360 pag. - (Cartier
istoric). Titlul original (tn francezi): Histoire du capitalismc (de 1500 Л 2000). ISBN-9975-79-090-9
Pentru Calliope
C U V l N T f NAINTfc
Inchei aceasta carte in momentul In care slnt demolate, din ordin guvernamental, clSdirile din
Vincennesale Universitatfi Paris VIII, unde predau din 1968. Paginile de faJS se datorea/Й in bun3
mSsurS dezbaterilor §i lucrSrilor desfS§urate timp de doisprezece ani la Vincennes; mai intii, In
cadrul FacultSjii de Economie Politics, cu un numSr mult prea mare de studenji §i profesori
pentru a-i putea numi aici; apoi, cu persoane venind din alte discipline: istorici, sociologi,
geografi, speciali§ti in §tiin{e politice sau in diferite arii geopolitice, filozofi; in sfir$it, cu atitia alfii
domici s5 contribuie la astfel de dezbateri colective, mai ales in cadrul colocviilor asupra Crizei
(1975), asupra Franjei §i Lumii a Treia (1978) ori a Noii Ordini (1979). Evocind Universitatea Paris
VIII din Vincennes, Jin s3 amintesc aici numele a doi dispSruJi. Primul, Nikos Poulantzas, ale cSrui
studii ne-au permis о mai bunS analizS a claselor sociale, a statului, fascismului, dictaturii
democrafiei. CelMalt, Jaimes Baire, student la Facultatea de Economie Politick, torturat §i ucis de
Garda Nationals din Salvador, al cSrui masterat a fost sustinut in absentia. Fie ca numele celor doi
sfl ne aminteascS mereu prejul Libert^tii. Universitatea Paris VIII, Saint-Denis, octombrie 1980
AVERTISMENT
Acest studiu, elaborat in 1979-1980, a vSzut lumina tiparului in 1981, la cditura Seuil, in colectia
"Economie et society", fiind reeditat apoi in "Points Economie" in 1984,1987 §i 1990. Edijiile din
1981 1984 cuprind §ase capitole. redactate in 1979 §i 1980 §i acopcrind perioada 1500-1980.
Materialole acestora le-am reunit in cursul meu de istorie a realizSriloreconomice tinut la
Universitatea Paris VIII. la Vincennes, in anii saptezeci. Prezenta editie reia textele celor §ase
capitole ale primei edi{ii, exceptind gre§elile decorecturS; doar rezumatele au fost imbogStite, de
cele mai multe ori in continuarea textului din 1981 (semnalat ca atare) prin r e f l e c t
contemporane. Un al §aptelea capitol. redactat pentru editia Points Seuil din 1987, a fost revSzut
§i adSugat mai intii pentru cea de-a patra editie, din 1990, iar apoi pentru edijiile in olanadezS
japonezS, din 1994. Acela§i capitol este iar5§i revSzut §i imbunStSfit in 1999 pentru prezenta
editie. Bibliografia sa figureazS la bibliografia generals, sub titlul: "6. Cu privire la mutajia
mondialS". In fine, sub titlul "Introducere generals" sint reunite douS introduceri, prima, din
1981, §i ultima. redactatS in 1999, a cSror bibliografie figureazS la inceputul bibliografiei
generale. Bcuuval, twicmbnc
1999
I N T R O D U C E R E GENERALA
I N T R O D U C E R E LA P R I M A E D I J I E (redactata in 1980)
Aceasta carte s-a nascut din convmgerea ca vremurile de astazi nu pot fi Intelese fara о analiz& a
profundelor transformari pe care dezvoltarea capitalismului le-a adus in societatile din lumea
intreaga. Ea s-a nascut, de asemenea, din dorin^a de a surprinde dezvoltarea respective in
multiplele sale dimensiuni: deopotriva economice politico-ideologice; deopotriva najionale^i
multina{ional-mondiale; deopotriva eliberatoare §i opresive, distructive j i creatoare... Ea s-a
n3scut, in sfir§it, din ambi{ia de a crea о perspective asupra unor chestiuni indisociabile, ins3
adeseori studiate izolat: formarea economiei politice in relajia sa cu "lungul drum catre
capitalism"; afirmarea idealului democratic impotriva vechilor regimuri aristocratice §i, о data cu
aparitia institu(iilor democratice noi, ivirea noilor clase conducatoare; legatura dintre
dezvoltarea formelor natfonale de capitalism, Intarirea mi§carilor muncitore§ti §i cuceririle piejei
muncii; extinderea continue §i tot mai complex^ a dominafiei capitaliste in lume; articularea
dintre dominarea claselor §i dominarea najiunilor; crizele ca indici ai acutizarii sau ai blocarii §i
ca momente de retnnoire — in special "Marea Criza" actuals. Vom putea urmari inaintarea oarba
care, in patru secole, acoperd distanfa de la conquistadores la pax britannica, de la bancherii §i
negustorii din Genova, Anvers, Amsterdam la Anglia, atelierul §i bancherul lumii, de la virtelnita
la meseria de mecanic, de la moara de vlnt la ma§ina cu aburi, de la activitatile in special
bancare §i negustore§ti la capitalismul industrial, de la Machiavelli la Marx, de la Prittcipele la
Capilalul. Dupa care, vreme de un secol, vom asista la о fascinanta mi§care turbionara: de la
hegemonia britanica la afirmarea puterii americane §i, apoi, la punerea ei sub semnul intrebarii;
de la progresele §i victoriile mi§carii muncitore^ti la izbucnirea contradictiilor ei in faja noilor
situa(ii nationale §i mondiale; de la carbune la petrol, electricitate §i la noile surse de energie; de
la mecanizare taylorism la actualele revolu^ionari ale telematicii robotizarii; de la primele forme
ale capitalismului financiar la instaurarea unui sistem imperialist ierarhizat §i diversificat; §i, in
sfir§it, trecind prin perioade succesive de prosperitate, criza §i razboi, de la "Ma-
12
MICHEL
HEAUD
rea Criza" din 1885-1893 la "Marea Criza" din anii 1970-1980. fntr-o alta carte, oarecum Inrudita
ca tema, am studiat modul in care s-a constituit ideea de socialism, ca reactie In fata
rasturnarilor provocate de revolutia industriala §i de Revolutia Franceza, modul in care mi§carea
muncitoreasca multiforma din secolul al XlX-lea §i-a insu§it aceasta idee, dar §i modul in care
confruntarea cu realitatea a facut ca de la Revolutia din Octombrie sa se ajunga la colectivismul
de stat. Prilej de meditatie asupra naturii formafiunilor sociale care se revendica de la socialism
— atit in Est, cit §i in Vest sau in {3rile Lumii a Treia — §i asupra a ceea ce mai poate insemna
astazi, in acest final de secol XX, un proiect socialist care s3 (in* seama de lectiile secolului trecut
§i de redutabilele provocari ale secolului ce vine.
IN T R O D U C E R E LA E D I f l A A C I N C E A (redactata in 1999)
Imediat dupS 1968, nenumSrate analize, interpreted $i dezbateri asupra capitalismului tncercau
sa puna In discujie certitudinile simpliste ale catehismelor marxiste, dep3$ind diversele
contribute istorice, institufionaliste §i structuraliste. !n ce m3 prive§te, capitalismul imi fuscse
"predat" la Facultatea de Drept din Pantheon, atit incadrul cursurilor despre "sisteme §i
structuri" (In special cele ale lui A. Marchal), clt §i al celor despre "istoria gindirii" (ale lui H.
Denis§i A. Barrere, mai ales). Fl imi fusese de asemenea explicat de autori precum Marx, Weber,
Schumpcter, Perroux §i Galbraith, pecare i-am citit ca student sau ca tinar dascai. Toate aceste
analize functionau pe baza opozijiei "capitalism/socialism". l,a Marx, ca In cazul multora dintre
reformatorii comuni§ti §i sociali§ti din secolul al XlX-lea, promisiunea socialismului era insojita
de critica §i puncrea sub acuzare a capitalismului industrial. Totodata, luptele mi§carii
muncitore§ti impotriva exploatarii §i alienarii capitaliste erau puternic legate de speranja intr-o
societate noua, fraterna, echitabila, manifestlnd respectul fa{3 de om, pe care о rezuma
termenul de "socialism". Inceplnd din anii '20, realitatea unui "socialism in c o n s t r u c t " va
contrabalansa orizontul de a§teptare al socialismului, reconfortindu-1 intruclt el "devenea
posibil", dar §i slabindu-1 in m3sura in care il smulgea din spajiul eterat al speranjelor. §i cum ar
fi putut unspirit tin3r, dupa razboi, s3 nu fie tulburat decele dou3 afirmajii care structureaza
cartea lui J. Schumpeter 1 : "Poate capitalismul s3 supraviejuiasca? Nu, nu cred ca poate" §i
"Poate socialismul sa funcjioneze? Cu sigtiranta ca poate" 2 . Perioda de dupa razboi a fost Insa
marcata de trei evolutii majore: contirruarea expansiunii, cu susjinerea sa din partea statului, a
capitalismului american; rSspindirea, In diferite tari din Europa, Asia §i din alte parti ale Lumii a
Treia, "a socialismelor real existente" - de fapt, pe 'Important economist austriac, ministru dc
Finance «il J3rii sale, banchor, profesor la Harvard, autor al mai mullor lucrSri do triserrmSlate
nujorS. 'J, Schumpeter 1942; trad. fr. 1951; 1984. p. 89 §i 223.
MICHEL
14
BAUD
baza soclurilor etatiste 3 ; noul curs al capitalisinelor na^ionale, in care a fost instaurata о forma
sau alta de compromis social — de la sistemul japoncz la compromisurile socio-democrate
europene, §i de la dispozitivul conventional §i legislativ francez la economia sociala de piaja
germanS. Astfel, daca opozifia capitalism/socialism rSmine о miza politick majorS in dezbaterea
politica a unui num3r insemnat de state, succesele diferitelor compromisuri nafionale genereaza,
pe de о parte, о anumita confuzie — sint calificate drept socialiste tari a caror structura
productiva ramine capitalists — §i, pe de alta parte, intarirea credibilitatii unei "a treia cai".
Inglobind о istorie complexa — epopeea bSncilor §i a industriei, conditiile de muncS §i de trai ale
lumii muncitore§ti, luptele muncitorefti §i sindicale §i represiunile lor, lucrarile istoricilor §i
analizele §tiintelor sociale, dezbaterile ideologice §i politice —, pentru unii drapel, pentru altii
denumire a unui sistem care trebuie distrus, termenul "capitalism" este unui cu rezonanfe
multiple §i cu intrebuintari periculoase. Unii autori liberali, precum F. von Hayek, precum §i
unele cercuri patronale strimba din nas cind trebuie s3-l foloseasca, §i chiar cind il aud rostindu-
se: ei prefera denumiri mai generale, ca "economia de pia^a". Pentru al{ii, din contra, este un
termen de uz curent care permitecalificarea unei game largi de economii moderne. Pentru unii
autori §i in unele tradijii teoretice, el este un termen de analiza economics §i sociaia ce rSspunde
unor definitii bine elaborate. in ce ma prive§te, eram departe de a fi con§tientizat in mod
limpede toate acestea atunci cind am inceput sa-1 utilizez. Preocuparea mea a fost intotdeauna
aceea de a in{elege lumea, evolu^iile in curs de desfa^urare, lucrurile care nu merg, motivele
disfuncjionalitatilor §i modalita{ile de remediere. In foarte scurt timp mi s-a pSrut ca termenul
"capitalism" desemneaza ni§te realitaji importante ale vremurilor noastre, a caror cunoa§tere ar
putea sS clarifice unele procese esen^iale, sa identifice anumite probleme §i sa conduca la о
rezolvare a lor. Este un termen de neinlocuit in masura in care el este singurul care permite
desemnarea clara a acestor realitati: a-1 respinge inseamnS a refuza sa {inem seama de unele
aspecte importante ale lumii de astSzi. A§a stind lucrurile, el este un termen dificil de utilizat,
intr-atit sint de grele incSrcaturile ideologice §i politice, atit critice cit §i apologetice, pe care le
poarta §i care fac cu totul imprevizibil modul in care el va fi injeles. Am fost inva^at, in privinfa
capitallsmului, ca este un sistem economic. Destul de repede am inteles ca el nu poate fi redus
doar la dimensiunca »M. Bcjuil. 1985.
ISTORIA
C A P I T A L I S M U L U 1 DE LA
1500 PINA
IN
2000
15
economics 4 cS trebuie Jinut seama de dimensiunile socials, ideologies, politics §i eticS. In chip
fundamental, ceea ce poate fi delimitat drept "capitalism" este indisociabil legat de societate
(societSli) §i de stat (state), in relate cu care se dezvoltS. Aceasta m-a determinat, in scurt timp,
sS privesc cu neincredere analiza fScutS pe baza modului de producjie, considerind cS niciodatS
studiul capitalismului nu se poate reduce la atit. Olandez, britanic, american, japonez,
capitalismul este perceput, eel mai adesea, ca о realitate nationals, ceea ce nu dS prea bine
seamS despre transformSrile lumii intregi, pe care dezvoltarea lui le-a generat. In schimb, unii
autori contemporani, ca I. VVallerstein, I-au prezentat ca pe о realitate cu adevSrat mondialS —
chiar dacS, la originile sale, aceasta se petrecea intr-un mod oarecum "poantilist" 5 . Studierea
istoriei m-a fScut, incS de la prima edijie a acestei cSrti. sS inteleg cS el a constituit dintotdeauna
о realitate fundamental nationals, dar cS, pentru capitalismele puternice §i dinamice, el a tins sS
depS§easc3 g r a n u l e , ajungind sS contribuie, impreunS cu alji factori, la modificarea
configurafiei lumii 6 . Capitalism negustoresc mai intii, apoi capitalism manufacturier, capitalism
industrial, capitalism postindustrial in curs de afirmare 7 , el a evoluat de-a lungul istoriei: a
fScut-o prin stratificSri, fiecare strat dezvoltindu-se prin distrugerea parJialS a celor vechi, prin
transformarea a ceea ce rSminea din ele §i prin transformarea lui insu§i intr-un proces
necontenit. Una dintre dificultS(i constS in faptul cS imaginea asupra capitalismului are la bazS
analizale fundamentate in secolul al XlX-lea dezvoltate in primele douS treimi ale secolului al XX-
lea; ele sint evident marcate de caracteristicile capitalismului industrial, ceea ce ne poate
impiedica sS analizSm §i sS inlelegem evolufiile prezente. О alts dificultate vine de la capcanele
care apar la intrebuintarea acestui termen: unii vorbesc despre capitalism ca despre un actor,
statut pe care el nu il detine — actorii sint finanti§tii, bancherii, conducStorii marilor grupuri, dar
§i intreprinzStorii mici §i mijlocii, salariatii, producStorii d e p e n d e n t , depunStorii §i
consumatorii; al|ii vorbesc ca despre un sistem; or, dincolo de faptul cS mi se pare о amSgire
ideea cS ar exista о panoplic de sisteme dintre care ai putea sS alegi, mS indoiesc din ce in ce mai
mult cS am putea vorbi de 'Marele istoric francez F. Braudel a afirmat-o cu tarie: "Cea mai marc
grejeaia este (...) s3 afirmi, despre capitalism, ей e «un sistem economic» §i nimic altceva. atita
vreme cit el fine de ordinea social^, cit el se afia, ca adversar on complice, la egalitate (sau
aproape) cu statu!, oricit de dcranjant ar fi ca personaj - iar asta dintotdeauna; attta vreme cit el
profita, de asemenea, de tntreg sprijinul pe care cultura II aduce soliditafii edificiului social; atlta
vreme d t el sprijina clasele dominantecare, aparindu-1, se apArS pe sine" (1979, vol. 3, p. 510;
Le Uvre de jvthe, p. 787). 1 . WaUerstein, 1980. •Lucru pe care l-am sistematizat Incartca mea
din 1987. 7 Vezi infra, capitolul 7, p. 395 s
16
MICHEL
BAUD
un sistem capitalist in general: lucru ce s-a petrecut multa vreme, luindu-se schematizarea
capitalismului industrial din secolul al XlX-lea drept "sistemul" capitalist. Susfin sus ?i tare ideea
c3, in primul rind, capitalismul este о logicS socials complexa", purtatoare de forte
transformatoare §i autotransformatoare, care s-a ivit pe neobservatfe in secolele XV-XVI, s-a
impus in secolul al XlX-lea prin industrializare §i tinde astazi s3 domine majoritatea tarilor din
lume. Intr-adevar, cum am putea sa nu observam ca, in foarte lenta evolu{ie a umanitajii §i a
lumii, о schimbare de ritm, de putere §i de anvergura apare§i seaccentueaza incepind cu 1500,
mijlocul celui de-al doilea mileniu al erei noastre? Printre momentele semnificative ale acestei
importante mutatii se numara: marile descoperiri §i primele colonizari, prima revolutie
energetica §i industriala §i prima industrializare, dezvoltarea schimburilor mondiale §i impartirea
lumii intre un mic п и т З г de tari europene, schimbari succesive in transporturi, comunicatii §i
stapinirea informatiei, cu noi revolutii energetice, industriale§i informationale, in timpurileceva
mai recente, cu constituirea marilor firme, operind tot mai mult la scara mondiala, cu
instaurarea ansamblurilor monetare §i financiare ce acopera intreaga lume, cu о profunda §i
necontenita transformare a modurilor de productie §i a traiului... Lista ar putea continua. Oricine
poate constata importanta interactiunilor intre diferitele cimpuri ale schimbarii, care au
contribuit la accentuarea, largirea §i accelerarea transformarii. Am putea discuta daca aceste
interactiuni s-au produs de la sine, pornind de la diferitele cimpuri, sau daca, in cadrul aceleia$i
mi§cari, о realitate noua s-a constituit §i a contribuit la suscitarea §i intensificarea lor. in ce ne
prive§te, am optat pentru cea de a doua varianta. Printre ingredientele acestei noi realitati, se
afla extinderea relatiilor bazate pe schimb §i bani; exista о generalizare a relatiilor de piata care
tind s3 devina ni$te elemente esentiale ale vietii sociale; exista intreprinderi care, pe baza
anticiparii viitorului$i a contabilitatii monetare, iau deciziile legate de productie in functie de
perspectivele de profit §i reinjecteaza profiturile realizate intr-un nou ciclu productiv; exista, о
data cu bancile, creditul, comertul finantelor, speculatia, puternice motoare care aduna laolalta,
stimuleaza §i dinamizeaza func{iile productive §i comerciale; exista relajii noi intre toate aceste
forte §i statul modern; exista, din ce in ce mai rajionalizata §i mai sistematizata, о mobilizare a
potentialitatilor tehnice §i a cuno§tinJelor §tiintifice in vederea crearii de noi marfuri; exista
jcxrul bazat pe capacitatea celor bogaji §i a celor care acced la bogajie de a nutri noi §i noi
necesitati; exista un intreg ansamblu de forte care conduc •Vezi infra, capitolul 7. p. 403.
1 S T О КI Л C A P I T A L I S M U L U I
DE LA 1 500 I'INA tN
2000
17
la ruperea de trecut §i la tot mai frecventa proiectare in viitor... Unele aspecte ale accstci
puternice mi§c&ri s-au intrevSzut inc3 din analiza "avansurilor" (Turgot §i fiziocrajii) §i a piejei (A.
Smith); apoi, mai clar, au apSrut in analizele capitalului (D. Ricardo, K. Marx), a Intreprinderii cu
cont de capital (M. Weber), a intreprinziitorului inovator §i a distrugerii creatoare (J.
Schumpeter); iar toate acestea se regSsesc perfect tn cuvtntul "capitalism", pe care nenumSraJi
autori, din toate tarile §i de toate orientarile, il utilizeaza de la sfir§itul secolului al XlX-lea §i ale
cSrui sensuri le vom preciza cu diferite ocazii pe parcursul acestei c Mi B', unde В' = В + AB. Acest
ДВ provine fie din munca suplimentara impusa micilor me§te§ugari ori calfelor §i ucenicilor, fie
dintr-o parte a rentei extorcate de la t3rani. Pot exista unele forme capitaliste de productie, in
anumite cazuri chiar cu salarizare, insa ele r3min minore.
ISTOKIA
С A P IT A L I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 P l N A
IN
2000
31
Cele dou3 forme principale de salarizare sint: - acumularea de stat (manufacturi regale, drumuri,
porturi etc.); - acumularea burghezS (averi particulare, bani, metale prefioase, bunuri
imobiliare). Sursa principals este, ca §i in secolele anterioare §i la fel ca pentru alte formajiuni
sociale, munca suplimentarS a {Sranilor, la care, bineinjeles, trebuie ad&ugatS prSdarea celor
dou3 Americi. Intrucit, dacS privim acum dimensiunea internajionala, ceea ce este nou nu e
comerjul cu lumi aflate la mari distance; acesta s-a desfS§urat in contextul tuturor formajiunilor
unde domina un mod de producjie tributar27 §i a prosperat atit in China cit §i !n spafiul arabo-
musulman; el s-a dezvoltat, ceva mai aproape de noi, Tn Europa, in Nord о data cu portul de la
Manse, iar in Sud Jncepind cu Peninsula Iberica §i cu cea ItalicS; astfel, in 1500, traficul dinspre
Venejia асорегй Mediterana ansamblul r l n radrul "modurilor de productfe tributare",
supunerea unei foarte largi mase productive, a jSranilor $i mc5tc§ugarilor, permite obtfnerca
unui tribut gratfe cSruia poate trai in indestulare, dacS nu chiar in lux. ooligarhie in miinile direia
se aflS armele j i controlul asupra rcligiilor; acesta este ca/ul modurilor de producjle sclavagist,
feudal, a s l a t l c a f r i c a n . Ve?i, de exemplu, Samir Amin, Clause el Nation, Ed. de Minuit,
197У, д^ 54 s.
32
MICHEL В B A U D
rizboiului."
MICHEL В B A U D
52
s e g i n d c a s c S a p r o c e d a in acela§i m o d . la r i n d u l lor. d e o a r e c e
ISTORIA
C A P I T A L I S M U L U 1 DE LA
1500 PINA
IN
2000
53
La capatul acestui "lung drum" catre capitalism, intins pe mai multe secole, capitalul, ca raport
social de dominare in vederea obtinerii plusvalorii, nu a ajuns inca nicaieri la deplina sa
maturitate. Numai in lumina infloririi sale ulterioare putem apadar sa vorbim de "capitalism
camataresc" sau "capitalism comercial", de "capitalism negustoresc" pi chiar de "capitalism
manufacturier" Pentru toate formatiunile sociale europene in cadrul cSrora se va dezvolta
capitalismul. modul principal de extorsiune a surplusului de munca ramine de natura "tributara":
dari de diverse feluri pi sub multiple forme, pe care le suporta taranimea pi de care bencficiaza
nobilimea, Biserica pi statul monarhist. Lor li se adauga afluxul de bogatii rezultat din jefuirea
comorilor Americii, extorsiunea surplusului de munca obtinut pe baza negofului cu sclavi din
Africa, dezvoltarea in cele doua Americi a sectoarelor minier pi agricol, bazata pe munca forjata
ori sclavie — practic, pe exploatarea brutalS a baptinapilor africani pi americani. Acestea sint cele
doua surse de valoare ce conduc la imbogatirea burgheziei din Europa: fie prin comer{ul dc
marfuri (B —> M - » B"), fie prin comerful de bani (В —» B'). Infiintarea de manufacturi, dirijarea
muncii mcptepugarilor de catre negutatorii-fabricanti care le impun propriile lor legi, aparifia
primelor fabrici constituie inceputul instaurarii unui nou mod de p r o d u c e , care organizeaza
intreaga activitate productiva (P) in vederea crearii unci valori suplimentare (transformarea lui M
in M'), pe baza c3reia se va putea realiza profitul ДВ = В - В1. Procesul poate fi rezumat in
formula В -> M -> P - * M1 B'. Dar el ramine inca intr-o forma embrionara, de tatonare,
manifestindu-se doar pe arii foarte inguste (soctoriale sau geografice). Aceste surse ale valorii, pi
in special primele doua, fac posibile doua forme principale de acumulare: - о acumulare de stat
(drumuri, canale, porturi, Пой, dar pi manufacturi regale...); - о acumulare burgheza (bani,
metale pre^ioase, diamante, marfuri, nave, dar pi mijloace de produc{ie pi manufacturi). Avind
de infruntat clasa dominanta a societatii feudale pi postfeudale —
ISTORIA
C A P I T A L I S M ULU1 DE
LA
1500
PINA
IN
2000
55
70
MICHEL В B A U D
Democratic, libertate, contract social: aceste idei noi g3sesc In JeanJacques Rousseau un
propagandist ardent: "Omul se napte liber pi peste tot el este pus in fiare", ара se deschide
primul capitol din Contractul social "Л renunja la propria libertate Inscamn3 a renunfa la
calitatea dc om, la drepturile umanit3tii, pi chiar la indatoririle ei (...). О ascmenea renunjare este
incompatibila cu natura omului; iar a renunta la libertatea propriei vointe inseamna a renunta la
orice moralitate a actiunilor sale (...). Trebuie gasita о forma de asociere care s3 apere pi sa
protejeze de forta comuna persoana pi bunurile fiecaruia dintre asociati, о forma prin care
fiecare, alaturindu-se tuturor, s3 nu asculte totupi decit de el insupi pi s3 r3min3 la fel de liber ca
inainte. Aceasta este problema fundamcntala c3reia Contractul social ii d3 solutia (...). Ceea ce
pierdc omul prin contractul social este libertatea sa naturala pi un drept neiimitat la tot ce il
tentcaza pi ce poate el atinge; ceea ce ciptig3 este libertatea civil3 pi proprietatea asupra a tot ce
posedS" 4 . Legat3 de suveranitatea poporului, voinja generals este prezentatS de Rousseau ca
inalterabilS, indivizibil3, infailibilS in cazul in care se sprijin3 pe о bun3 informatie, absoluta in
m3sura in care nu "depSpepte limitele convenjiilor generate", apadar "sfintS" pi "inviolabila". El
face о distinctie intre suveran pi guvern: "Guvernul primepte de la suveran ordine pe care le
transmite poporului; pi, pentru ca statul s3 se afle intr-un bun echilibru, trebuie, ca о
compensare, s3 existe о egalitate intre produsu) sau puteiea guvernului in sine pi produsul sau
puterea cetatenilor, care sint suverani, pe de о parte, pi supupi, pe de alta"35. И studiaza apoi,
asemenea lui Montesquieu, formeledeguvemamint — pe cele simple (democratic, aristocratie,
monarhie) pi pe cele mixte —, afirmind c3, date fiind conditiile diferite, "o anumita forma de
guvernare este specific3 numai anumitor t3ri". Democratia il fascincazS: "Dac3 ar exista un popor
al zeilor, el s-ar gu verna in chip democratic. О guvemare Intr-atita de armonioasS nu poate
conveni oamenilor". De altfel: "Luind termenul in acceptia sa riguroas3, nu a existat niciodatS о
adev3rat3 democratie, pi nici nu va exista vreodatS. Este impotriva ordinii naturii s3 guverneze
cei numeropi, iar cei putini s3 fie guvernati. Nu ne putem imagina poporul rSminind continuu
adunat pentru a se оси pa de treburile publice, in schimb ni-1 Inchipuim cu ирипп)3 nereupind
s3 intemeieze, pentru aceasta, nipte comisii, f3r3 a se schimba forma de administratfe" 34 .
"Citat dup5 M Lcroy, Histoire dcs idies uxiaU-s cn France, 1.1, p. 127-128. "J.-J. Rousseau, Du
Control social et autres oeuvres, Ed. Gamier, 1957, p 236. Mai Inainte, Rousseau a avut accastJ
frazi la care ar trebui s i mediteze guvernantii noptri: "Dac3 a§ fi principc sau legiuitor, nu mi-as
pierde timpul spunind ce trebuie Mcut; a§ face eu, sau ap tAcea" Ibid., p. 235. p. 239, 243 pi
247. »/Wtvircilc< classes ouvrii-rcs el de I'mdustrie en France, t. II, p- 855. 7i Cit.it dup3
Histoire /cononiujue et sociale de la France, t III, vol, I, p 12
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E L A 1 5 0 0 Pf N A I N
2000
83
califica{i, in Ioc ca ele s3 fie 13sate in seama pricepcrii unuia singur (...). In sfirpit, eomertul cu
Indiile orientale, aducindu-ne articolc fabricate la preturi mai joase decit ale noastre, foarte
probabi! c3 ne va obliga s3 inventSm procedec pi mapini care s3 ne permits producerca de
bunuri cu mai putinS minS de lucru pi cu cheltuieli mai mici pi, astfel, va duce la scSderea
preturilor la obiectele manufacturate". Acest extras dintr-un text anonim din 1701,
Considerations upon the East India Trade [Cosideratii despre negoful Indiei orien tale], v3de§te о
extraordinary clarviziune. Intr-adevar, productfa Angliei de la inceputul secolului al XVlll-lea este
predominant agricola §i meptefugSreasca; lemnul este folosit drept combustibil, dar §i la
argasitul pieilor, servind totodata la obtinerea gudronului pentru nave §i a potasei necesare in
industria textilelor $i a sticlei; de Indata ce cantitatile de lemn devin insuficiente, toate aceste
activitati vor avea de suferit. Foarte multi me§te§ugari, adeseori pe jumatate (Srani, proprietari
pe propriile utilaje, produc stofe, cujite (Sheffield), arme, diverse articole de fierarie, jucarii
(Birmingham), ace (Bristol), iar din ce in ce mai т и ф negustori-fabricanti dau spre prelucrare
materia prima. In acest context, fermentul transformarii il va constitui comerjul international,
bazat in mare masura, dupa cum am va/.ut, pe exploatarea coloniaia. 1. Exploatarea
coloniaia
§i piafa
mondiald
La sfir§itul secolului al XVIl-lea, Compania Indiilor a facut obiectul unor atacuri sustinute;
comerciantii lipsiji de privilegii (interlopers) §i-au unit eforturile, dupa revolutia din 1688, pentru
a submina monopolul detinut de catre aceasta; ei creeaza о companie concurenta, in 1698; in
1702, se ajunge la un acord ce va conduce la fuzionarea celor doua companii (1708) §i la
infiintarea uneia noi, care va purta numele de United Company (1709). Este momentul in care
ceaiul, introdus in Anglia inca dc la inceputul Restauratiei, devine un articol importat in mod
constant, in care portelanurile din China, apreciate de multa vreme de c3tre olandezi §i
transformate intr-o adcvSrata moda de regina Maria, fac furori la Curte pi in rindurile inaltei
societati engleze; in sfirpit. este momentul in care tesaturile din bumbac — indiene, persane —,
ori calicoul pi muselina, al сЗгог simplu nume ledezvaluie originea orientala, ajungatitde
rSspindite,
"Citat dupA P. Mantoux, op. cit., p. 123-125. Vczi, dc ascmcnca, T. Ashton. Lti Revolution
industrielle. 1760-1830, ca pi H Heaton pi P. Lfon, op. cit
84
MICHEL В B A U D
tacit stimesc panlc3 printrefabricanjii stofelordin lina. ComertuI cu Indiitc cuprinde produse din
cc tn cc mai variate, se desfSpoarS sub toate formele, devine treptat unui dintre elementele
indtspensabilc ale bogatici Angliei*. in aeela§i timp, este ereatd Banea Angliei (1694). La origine,
e verba de un grup de finanfoti care se angajeazd sa acorde Coroanei un imprumut (cu 8%
dobindfl) de un milion cinci sute de mii de lire sterline, bani nocesari acoperirii cheltuielilor
pentru razboiul din Flandra; in schimb, ei objin "titlul de «Corporate», impreuna cu dreptul dc a
primi depozite, de a sconta efectele de comert, de a efectua, practic, toate operatiunile bancare"
77 . Din 1708, aceasta "Corporate" va detine monopolul asupra emisiei biletelor de banc&
pentru Anglia §i Тага Galilor; fideia insa traditiei finanti§tilor londonezi §i avind legaturi slrinse cu
inalta aristocratic, ca se va interesa cu precadere de schimburile internationale, imprumutindu-
se pentru a acorda imprumuturi (In special companiilor comcrciale §i statelor), acceptind sau
garantind titluri de schimb, asigurind plati in lumea intreaga. Astfel, cele carc vor raspunde
nevoilor, mai "modeste", ale industria§ilor §i negustorilor-fabricanti vor fi bancile de provincie,
adeseori apartinind proprietarilor de manufacturi (precum cele ale familiilor Lloyd §i Barclay) 78 ,
in perimetrul Londrei sint 24 de b3nci in 1725, 42 in 1770, 52 in 1786; dar de la 12 cite erau in
1755, numarul de Country Banks ajunge la 150 in 1776 §i la 400 in 1793. Expansiunea
comereiala este puternica. Pe parcursul acestui secol, valoarea schimburilor comerciale cre§te
de 5,5 ori. iar venitul national de 4 ori. Coinertul Angliei este primul in lume: exporturi (produse
fabricate, ulei §i, din ce ince mai putin, griu); comert de rulaj, in contul comerciantilor din alte
tari; comert de antrepozit, in mijlocul retelei de schimburi care se tes tot mai strins intre Indii,
cele doua Americi, Europa mediteraneana pi zona baltica. Practic, intreaga Anglic va fi
transformata. Dezvoltarea comertului triunghiular, a marinei comerciale pi a constructiei de nave
va duce la inflorirea marilor orape-porturi (...). ComertuI cu sclavi pi cu zah3r a facut din Bristol al
doilea mare orap al Angliei in perioada primilor paptezcci pi cinci deani ai vcacului al XVIIIlea (...).
Atunci cind Iocul s3u in privin{a negotului cu sclavi va fi luat de portul Liverpool, Bristolul va
renunta la comertuI triunghiular pi se va interesa de comertuI direct cu zahar (...). Scotiei nu i s-a
permis sa participe la comertuI colonial decit in 1707. о data cu Union Act. Acordarea acestei
permisiuni va aduce prosperitatea orapelor de-a lungul secolului al XVIIIlea (...). Dezvoltarea
orapului Manchester era strins legata de cea a Liverpoolului, de deschiderca lui catre mare pi
catre piata mondialS. " P . Mantoux. op. at., p 83-Я4 "Ibid., p. 81. T . S Ashton. 1л Revolution
induslriellt,
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E LA
1 5 0 0 Pf N A I N
2000
85
Capitalul acumulat dc Liverpool prin comertul cu sclavi iriga {inuturile din interiorul insulei fi de!
>c3tu§a energiile din Manchester. Produsele acestuia din urmS, destinate Africii, erau
transportate pecoastele africane de c3tre negutitorii de sclavi din Liverpool (...). Armele de foe
reprezentau un articol constant al oricSrci inc3rcdturi destinate Africii. Birmingham a devenit
central comertului cu arme, a?a cum Manchester era central comertului cu bumbac7*. О data cu
dezvoltarea schimburilor, devine necesarS tmbunStStirea mijloacelor de transport, tnca de la
mijlocul secolului, se Intreprind lucrari la rejeaua de drumuri: nu pe baza corvezilor, ca In Franta
fi In mai multe jari de pe continent, ci la inijiativa grupurilor locale (mari proprietari, negustori,
pastori, fermieri...) care se imprumutS cu bani, finanteazS lucrSrile fi percep, fn final, taxe de
trecere; carutelecSraufilor vor inloeui acum caiicu samar; comercian|ii voiajori, care objin
comenzi pe baza de efantioane, ajung sa ii concureze pe negustorii din tirguri. Dar, mai ales, se
deschide era canalclor: la solicitarile postavarilor din Leeds, Wakefields f i Halifax, rlurile Aire fi
Calder au fost facute navigabile; lucrSrile efectuate de-a lungul riurilor Trent fi Derwent
favorizeazS dezvoltarea industrials a orafelor Derby fi Nottingham; amenajarea albiei rlului
Mersey, cStre 1720, faciliteazS schimburileintre Liverpool Manchester; alte lucrari pe firul riurilor
§i sSparea de canale vor inlesni transportul huilei, in primul rind cat re Liverpool fi Manchester,
permijind reducerea la jumatate a costurilor. Spre sfirfitul secolului, о adev3rat3 retea de canale
faciliteazS circulajia mSrfurilor intre diferitele centre economice engleze. A produce mai mult
pentru a vinde mai mult, iata un pas al spiralei pe care Anglia urcS de-acum impetuos, angajind
oadevSratS revolutiein sectorul agriculturil, al minelor, al activitajilor de prelucrare. 2. Apart[ia
producfiei
capitaliste:fabricile
Procesul ingradirilor (al parcelSrilor) este reluat cu fi mai multS vigoare in secolul al XVIII-lea, in
special incepind eu 1760: el ia tot mai mult forma legilor votate de Parlament (enclosure acts).
Afa-numijii squatters, care trSiau pe paminturilecomunei, sint alungati; t^ranii nevoiafi, care
posedau terenuri foarte mici, nu reufesc sS faca fata cheltuielilor pentru Imprejmuiri fi nici nu
pot trai pe pSnilnturile nefertile pe care le-au prirnit; ei pleacS, asemenea cultivatorilor pe care
extinderea cre§terii animalelor ii face inutili, sau celor ajunfi s3-fi vinda ferma marelui proprietar
din vecinatate. Il vom vedea, astfel, "pecel bogat sporindu-fi puterea, iar pe eel sftrac pierind
'"Erie Williams, Capitalism ami Slmvry, citat fn A.-C Frank, op. cit.
86
MICHEL В B A U D
in mizerie" 80 . Noii mari proprietari pi nobilimea dejinitoarc dc mopii (in frunte cu Lordul
Townshed) vor impulsiona ins5 aplicarea metodclor moderne de cultivare a p5mintului pi de
creptere a animalelor: asanarea terenurilor, utilizarea plugului de fier, Incruciparea pi selecfia
raselor, rota{ia culturilor. in urma acestor transformed survenite in privinta proprietatii pi a
exploatarii agricole, о masS considerabiia de mine de lucru este disponibilizate, fiind private, cum
am vezut, de ceea ce constituise baza traiului sSu de pire atunci. Cu ajutorul ei se vor putea spori
acum productiile miniere pi manufacturiere. Stimulate de penuria de lemn pi profitind de
scederea costurilor de transport, producjia de cerbune se dubleaze, intr-o prime etapd, in prima
jumatate a secolului (ajungind de la 2,5 la 5 milioane tone), pi inca о date in decursul celei de a
doua jumatati dc veac (atingind, in 1880,10 milioane tone, adice doua treimi din totalul
produc{iei europene®1). Numarul salariatilor create; In Scotia inse, juridic pine in 1775, dar, In
practice, pina pe la sfirpitul secolului, lucratorii din exploaterile de huile (pi de sare) sint robi
legati de minele respective, vinduti о date cu ele pi obligati se poarte In jurul gitului о zgarde
metalke pe carc era gravat numele proprietarului*2. in cadrul activitetilor de prelucrare,
meptepugeritul continue se ocupe un loc important, la concurenta cu celelalte forme de
productie; munca la domiciliu in contul unui negustor-fabricant devine tot mai practicate in
rindul vechilor meptepugari independent pi al familiilor terenepti, constituind principala forma a
capitalismului manufacturier britanic: negutatorul ipi trimite comipii-voaiajori "se distribuie
materia prime, fie direct filatorilor pi tesetorilor respinditi in teritoriu, fie fabricantilor care, la
rindul lor, le repartizeaza altora..." ai ; manufacturile care s3 reuneasce intr-un acelapi local mai
mulfi lucretori ce muncesc dupa metodele traditionale nu au cunoscut, in Anglia, о prea mare
dczvoltare — in orice caz, nu au fost niciodata predominante. Cei care se va dezvolta, in schimb,
in a doua jumatate a secolului, la inceput mai lent, apoi intr-un ritm tot mai rapid, va fi sistemul
de fabrici. "Sat liniptit pi vesel, tu, eel mai frumos din cimpie. Jocurile tale s-au sflrpit, farmecul t i
u s-a dus; Pe crlngurile tale s-a ISsat о mtnS de tiran (...) Un singur stdpln te-a и7.ифа1 cu totul
(...) Si. trcmurind, dind inapoi in fa{a jefuitorului, Copiii tat Ipi pSrisesc tinutul pi pleach departe,
tare departe (...) Bogatii Ipi impart acest pimtnt f3r5-ngr5diri; $i chiar terenul comunei eel
necultivat (...)" (Oliver Goldsmith, "The deserted village", citat dupA P. Mantoux. op. cit., p. 171).
*'H. Heaton. op. cit., p. 93. " P . Mantoux, op. cit., p. 55-56 •Т. S. Ashton, op. cit., p. 41-42.
1STOK1A
CAPITALISMULUI
DE LA 1 500
PtNA
IN 2 0 0 0
87
In tot acest timp, nenumSrate imbunatajiri fi inventii tehnice r3spund preocuparii pentru
createrea productiei. La inceputul secolului, John Lombe va fura de la Livorno secretele mafinilor
italienefti de toarcere a matasii; impreune cu fratele s3u f el construiefte о fabric3 (1717) ce se
va bucura de privilegii, in acest domeniu, timp de paisprezece ani; tot atunci, cei din familia
Darby, proprietari de forje la Coalbrookdale, imbun3t3tesc producjia de fonta prin amestecuri de
cocs, turba f i pulbere, fi utilizfnd о suflerie mai puternica; totodata, in minele de c3rbuni fncep
s3 fie folosite, pentru evacuarea apei, pompele acfionate cu vapori. In 1733, tesatorul John Kay
inventeaza "naveta volanta", care permite producerea de articole textile mai largi fi in cantitati
mai mari; casa ii va fi devastate de catre meftefugarii fi muncitorii cuprin§i de furie, dar, in
dou&zeci fi cinci de ani, naveta sa volanta va ajunge s3 fie folosita in toate {esatoriile. fn 1735,
fabricant» Darby produc fonta din fier amestecat cu cocs, procedeu ce se va generaliza in Anglia
c3tre 1760. In 1749,1 luntsmann, ceasornicar din regiunea Sheffield, va fabrica otel topit, insa in
cantitati mici. Din 1730 pin3 in 1760, utilizarea fierului create cu 50% (unelte fi utilaje pentru
agricullura fi pentru activitajile de prelucrare, in special). intre 1740 fi 1770, consumul de
bumbac create cu 117%; dezvoltarea pe care о cunosc tesStoriile creeaza ins3 о penurie a
acestui tip de fir: astfel, in 1764, James 1 largreaves, tesator de profesie, pune la punct a§a-
numita spinning jenny, о virtelnita perfecjionata, acfionata manual, care permite toareerea mai
multor fire in acelafi timp; in 1767, muncitorul Thomas 1 lighs, fabricant de piepteni fi, in 1768-
1770, frizerul Arkwright reufesc — prin ceea ce englezii vor numi unite/frame — s3
utilizezeenergia apelor curg3toare pentru ac(ionarea virtelnitelor. Spinning jenny se va r3spindi
in rindul lucr3torilor la domiciliu, in ciuda furiei meftefugarilor r3ma§i f3r3 lucru fi a "campaniei"
lor de distrugere a acestei maf ini (de pild3, intre 1777-1779). Combinind cele dou3 inventii,
Compton, filator fi tes3tor, pune la punct in 1779 о mule jenny fi face ca о multime de filaturi s3
se infiin{eze acum pe cursul riurilor. Pedealta parte, Watt, un savant care nu disprefuia deloc
tehnica, realizeaz3 in anii faizeci mafina cu aburi "cu acjiune simple": motoare de acest gen vor fi
utilizate in industrie catre 1775. In ce privefte prelucrarea fierului, progresele sint substantiate: in
1776 se fabrica primele fine de fier (a cSror utilizare se va generaliza in sectorul minier), in 1779
este construit primul pod de fier, apoi, in 1787, in ciuda zlmbetelor celor sceptici, primul vapor
din fier. Pudlajul fierului, prin decarburarea fontei, este pus la punct in 1783 de 1 lenry Cort,
proprietar de forje, fi de maistrul Peter Onions. !n 1783, Watt realizeaza mafina cu aburi "cu
dubl3 actiune", iar in 1785, la Nottingham, este construita prima filature care utilizeazS astfel de
mafini in procesul de producjie. Kste, afadar, rindul (esStoriilor s3 aibe de ref3cut un handicap,
data fiind acum abundenta productiei ile
MICHEL
88
В F. A U D
fire textile: in 1785, pastorul Cartwrigh realizeaza un rSzboi de tesut mecanic, care va fi
perfecjionat progresiv pi a cSrui utilizare se va generalize la sfirpitul secolului. Progrese tehnice
se vor inregistra, in aceasta perioadS, pi in cclelalte sectoare ale industriei textile (mapini de
batut, de darScit, dc tors in fir gros, de inalbit, de vopsit...), dar pi in celelalte sectoare industriale
(industria hirtiei, a cherestelei, a prelucrarii lemnului...). Acesta este procesul care va duce la
aparijia unei noi forme de produclie: fabrica. Fabrica are nevoie de о sursa de energie (huila
neagrS pentru caldurA, huila alba pentru actionarea utilajelor) pi de mapini. Abia la sfirpitul
secolului motoarele cu aburi, concepute pi experimentate de Watt intre 1765 pi 1775, vor fi
utilizate pentru punerea in mipcare a mapinilor (in preajma anului 1800, numarul celor aflate tn
serviciu era de aproximativ cinci sute). Cu aceasta energie este pus in func(iune un sistem de
mapini decare depinde, in mod direct, organizarea producfiei pi ritmul de munca, pi care implied
о noua discipline lucratorilorceil deservesc. Filaturilecare se construicsc sint cladiri din caramida
de patru sau cinci etaje, in care lucreaza mai multe sute de muncitori: iar fabricile de fier pi de
fonta reunesc mai multe furnale inalte pi forje. Vechii meptepugari pi lucratorii la domiciliu
refuza ideea de a merge sa lucreze in aceste fabrici, unde sint "supupi unui regulament inflexibil
pi antrena(i, ca о rotita, in mipcarea neinduplecata a unui mecanism lipsit de suflet. A intra intr-o
fabrica era, socoteau ei, ca pi cum ai intra intr-o cazarma sau intr-o Inchisoare"* 4 . Mina de
lucru a primilor industriapi va fi asigurata, apadar, de proletariatul ce fusese alungat de pe
paminturile pe care le muncise pina atunci: Personalul fabrieilor a fost alcatuit, la inceput, din
elemente dintre cele mai disparate: iSrani alungati din satele lor de extinderca marilor
proprietati, solda(i l3safi la vatri, sArmani traind din mila parohiei, rebuturi ale tuturor clasclor pi
mcseriilor. Aceste persoane neexperimentatc, prea putin pregatite pentru munca incomun,
urmau sa fie instruitedecatre proprietarul fabricii, antrenatc pi, mai ales, disciplinate: el va
transforma acest personal intr-un fel de mecanism uman, la fel de cadentat in mers, la fel de
precis in mipcari pi la fel dc exact combinat in vederea unei lucrari unice ca pi mecanismul din
lemn pi metal al cSrui auxiliar avca s3 devina. Dcl3s3rii care domnea in micile ateliere i se
substitute regula cea mai inflexibila: intrarea muncitorilor, masa, plecarea lor se petrec, toate. la
un semnal al clopotului. In interiorul fabricii, fiecare ipi are load s3u bine marcat, sarcina sa strict
delimitate pi mereu aceeapi; toti trebuie sa lucreze intr-unritmconstant ?i f3r3 intrerupere, sub
supraveghiwa maistrului care ii obliga la supuncre prin amenintarea cu penalizarea, concedierea,
iar uneori chiar prin constringeri mai brutale*5. * T Mantoux. op tit., p. 430. "Ibid., p. 391-391
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE
L A 1 5 0 0 Pf N A I N
2000
89
in industria textilelor, mina de lucru este alc&tuitS mai ales din femei fi copii, in special copii aflaji
in grija parohiilor: in 1789, de exemplu, in cele trei ateliere din Arkwright (comitatul Derbyshire),
unde lucreazS 1150 de persoane, douS treimi sint copii86. In Anglia se declanfeazS, afadar,
transformarea capitalists a productiei, sub о forma care, mai tirziu, va fi prezentatS sub numele
de "revolufie industrials": dominatia colonials, comertul cu lumea intreagS fi capitalismul
negustoresc antreneazS — о date cu dezvoltarea schimburilor — sporirea importurilor de
produse de bazS (ceai, zahSr, bumbac) f i a pietelor de desfacere pentru textile fi produse
manufacturate; impreimuirile fi cea dintii modcrnizare a agriculturii conduc la aparitia unui
proletariat dezrSdScinat fi disponibil; spiritul ftiintific fi tehnic aplicat productiei suscitS о serie
intreagS de inventii cu efecte economice crescinde; capitaluriledisponibile, obtinutein special
depe urma comertului fi agriculturii, permit construirea de fabrici. Producjia va cref te
considerabil 87 , numSrul salariatilor va spori, muncitorii vor fi tot mai organizati fi mai activi in
lupta lor. Statul a jucat, la rindul sSu, un rol important, prin mSsurile sale protectioniste, cu
acordarea dc privilegii fi monopoluri; prin sprijinirea, din punct de vedere politic fi militar, a
expansiunii comerciale fi coloniale; in sfirfit, prin instituirea unei "politii" de "vinare" a celor
sSraci fi reprimarea mifcSrilor muncitorefti (legea din 1769, care califica drept felony distrugerea
voluntarS a ma§inilor fi a dSdirilor ce le adSposteau, instituind, pentru cei vinovati, pedeapsa cu
moartea; trimiterea de trupe pentru inSbufirea revoltelor, afa cum s-a intimplat in 1779, in
Lancaster, fi in 1796, in Yorkshire; legea din 1799, care interzicea coalizarea muncitorilor in
vederea obtinerii unorcrefteri de salarii, a reducerii zilei de lucru sau a imbunStStirii condifiilor
de muncS) 88 . in centrul acestui proces, se situeazS ansamblul eterogen fi activ din care se va
cristaliza viitoarea burghezie: membri ai aristocra(iei care inf iinteazS intreprinderi comerciale,
dar fi expIoatSri agricole ori miniere; mari negustori sau mari finantifti care ifi marcheazS reufita
prin cumpSrarea de terenuri; negutStori care devin fabricanti fi apoi ifi creeazS propriile fabrici;
comercianti fi fabricanji care devin bancheri: ei {in in minS toate afacerile tSrii. impreunS cu
oamenii legii, autoritStile locale, fermierii instSriti, universitarii fi fejele bisericefti, vor fi acum
patru sute cincizeci de mii de persoane cu drept de vot, afa cS interesele lor vor fi apSrate T . S.
Ashton, op. cit. p. 151. "Atelierele Darby produceau d n c i plivl la §ase tone pe an, In jurul lui
1717, $i zecc pin5 la paisprezece mii de tone, c5tre 17rJ0. Bumbacul brut importat — §i, prin
urmare, prelucrat, in cea mai mare parte, In Anglia — ajunge, de la cinci milioanc de livre in
1781, la trdzcci $i trei de milioanc in 1789 $i la jai/eci de milioane In 1802. " P . Mantoux, op. cit.,
p. 419 s. $i 468 s.
MICHEL В B A U D
90
inclusiv de Parlament (enclosure acts, legile cu privire la cei sSraci, legile antimuncitorepti etc.).
insemnStatea lor va fi cu atit mai vizibila cu cit politica tSrii avea sS scape de sub controlul celor
doi "regi germani", George 1 (1714-1727) pi George al II-lea (1727-1760). In perioada acestei
monarhii constitutional, clasele care de{in puterea sint, in realitate, aristocratia traditional pi
burghezia in ascensiune. Iar realitatea respective a fost rezumatS de Pitt printr-o formula celebra:
"Politica britanica este comertuI britanic". 3. Progresele
politicii
economice
ale
liberaltsmului
Afirmarea pe scare tot mai larga a ideilor liberale ?i conptientizarea noii realiteti economice sint
cele doue aspecte, strins legate Intre ele, ale acestui proces. In Eseu asupra naturii ccmerfului tti
general, scris in 1734 pi publicat in 1755, bancherul englez Richard Cantillon se distanta dcja de
gindirea mercantiliste, aretind ce "prea marea abundente de bani, care, atita vreme cit tine,
creeaze puterea statelor, le impinge totodate treptat, dar in chip firesc, inspre serecie"; el
pregatepte apoi terenul fiziocratiei, punind in prim-plan rolul economic al proprietarilor de
terenuri agricole. David Hume, in Eseuri economice (1752), subliniaze la rindul s3u faptul c3
bogetia nu rezide in abundenja de metale pretioase, intrucit aceasta, antrenind crepterca
preturilor, conduce la dezechilibrarea balanjei comerciale. El analizcaza ccva mai inainte
"avantajul comertului cu streinetatea, din punctul de vedere al crepterii puterii statului, ca pi a
avutiei pi fericirii supupilor sai": El duce la sporirea volumului de munca pi ii permite suveranului
sS dirijeze partea considerata necesara inspre ncvoile statului. ComertuI cu strSinitatea procura,
prin importuri, materii prime pentru noile manufacturi, iar prin exporturi, crecaza о munca
incorporata in acele produse speciale care nu pot fi consumate in tar«J. Pe scurt, un regat care
are importuri pi exporturi din abundenji trebuie sS aib£ mai multe industrii. pi inca dintre cele
care se осирЗ dc lucruri delicate sau de lux, decit un regat care se multumepte cu produsele sale
nationalc. Cei dintii va fi apadar mai puternic pi, totodata, mai bogat pi mai fericit*v. Hume
subliniaze apoi, pinS la а о caricaturiza, logica liberale potrivit c3reia oamenii nu trebuie
guvernati prin reglementari pi control, ci prin interesarea lor: "trebuie facut in ара fel, incit
lecomia lor sa devina insatiabiie, ambitia lor nemasurate pi toate viciile lor profitabile pentru
binele public" (Independenta parlamentului, 1741). Preluind perspec'iva nevvtoniana a atracfiei
universale, el lasa sa transpare ideea ca din atragerea **Citat dc H Denis, op. cit., p 1 4 2
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E L A 1 5 0 0 Pf N A I N
2000
91
mai multor interese, a multiplelor egoisme individuate, se poate na§te о noua armonie sociaia.
Adam Smith va fi §i mai explicit. Discipol al lui Hume, el duce mai departe analiza efectuata de
acesta din urm& in Tratat asupra naturii untune (1738). In Teoria sentimentelor morale (1759),
Adam Smith incearcS sa legitimeze ordinea socials bazata pe urmSrirea intereselor individuate; el
scoate in e v i d e n t §i aprofundeazS nojiunea de simpatie, apoi justifies bucuria mSririi §i a
bog3|iilor de care beneficiazS unii: Iluzia p e c a r e n e - o d a incita iscusinta o a m e n i l o r §i ii l
i n e intr-o c o n t i n u e mi§care. A c e a s t a iluzie este cea c a r e ii f a c e s i c u l t i v e p a m i n
t u l in atltea feluri, sS f n a l f c c a s e in l o c d c c o c i o a b c , s 3 i n t c m c i c z e o r a § e i m e
n s e , sS n 5 s c o c e a s c l §i s3 p e r f e c f i o n e z e §tiintele §i artele w ...
El aduce in discufie — ca nou avatar al lui Dumnezeu, garant al armoniei universale — a§a-
numita "minS invizibilS": О m i n 3 i n v i z i b i l a p a r e sa ii o b l i g e a c o n c u r a la о a c e e a
§ i d i s t r i b u t e a l u c r u r i l o r n e c e s a r e traiului p r e c u m cea c a r e a r fi a v u t loc d a
c a p a m i n t u l a r fi f o s t f m p S r t i t In m o d e g a l t u t u r o r l o c u i t o r i l o r s a i ; a s t f
e l , f a r a s a i n t e n t i o n e z e u n a s e m c n e a lucru, ba c h i a r fara sS 151 d e a s e a m a , b
o g a t u l v i n e i n i n t l m p i n a r e a i n t e r e s u l u i s o c i a l §i a t n m u l f i r i i s p e c i e i u
m a n c . C o n f e r i n d p a m i n t u l , c a s 3 s p u n e m a§a, u n u i n u m S r restrins d e o a m e
n i b o g a t i , I ' r o v i d e n t a nu i-a a b a n d o n a t p e c e i сЗгога pare a fi uitat sS le a c o r d e
u n t c r e n , c3ci, ei i§i au p a r t e a lor d i n tot c e e a ce p r o d u c e acest pSmint* 1 ...
Inchizind ochii in fa{a dramaticei sSracii din jurul s3u, el merge pin3 la a scrie, referitor la oameni
sarmani: In privinta lucrurilorcareconstituieadevarata fericire, ci nu sint prin nimic inferiori celor
care par s3 se gascasca deasupra lor. Toate categoriilc societajii sc afla la acela§i nivel, din
punctul de vedexe al bunastarii corpului §i al seninatatii sufletc§ti, iar ccr§etorul care se
incaizejtc la soare intins linga un gard are, de obicei, acea pace, acca Iini$te pe care regii о eaut3
dintotdeauna92. Ales ca preceptor al unui tinar gentilom, Adam Smith c3l3tore$te in Europa
(1765-1766). liintilne§te pe Voltaire, Quesnay. Turgot, D'Alembert, Helvetius frecventeaza
saloanele. Zece ani mai tirziu, publica lucrarea CercetUri asupra naturii $i a cauzclor bogdfiei
nafiunilor (1776). El respinge sistemul mercantil, in numele interesului consumatorilor. Il
ironizeaza pe Quesnay, un "medic foarte speculativ", dar recunoa§te
92
MICHEL
В F. A U D
i m p o r t a n t contributiei fiziocrajilor la ptiinta economiei, singura lor mare eroare fiind aceea
de a considera "clasa meptepugarilor, a proprietarilor de manufacturi pi a negustorilor drept
total sterile pi neproductiva". El prosiavepte "sistemul simplu pi upor al libertatii naturale", in
care: O r i c e o m , atita v r e m e cit nu i n c a l c a legile justitiei, r a m i n e pe d e p l i n liber sa
u r m e z e c a l e a p e c a r e i-o a r a t a p r o p r i u l lui interes pi sa Ipi d c z v o l t e c u m
dorcpte propria i n d u s t r i e pi p r o p r i u l capital, la c o n c u r e n t a cu o a m e n i i din t o a t
e celelalte categorii. S u v e r a n u l este, astfel. pe deplin eliberat d e о sarcin3 p e c a r c nu a r a
v e a c u m sa о t n d e p l i n c a s c a fara a s e v e d e a e x p u s n e l n c e t a t Inpclaciunilor d e t
o a t e felurile, pi cAreia nici о m i n t e o m e n e a s c a , oricit d c i n t e l e a p t a s a u d e p r i c
e p u t a , nu i-ar p u t e a f a c e fata d e u n a s i n g u r a : s a r c i n a d e a fi s u p r a i n t e n d e
n t u l i n d u s t r i e ! particularilor. d e а о o r i e n t a In directiile c e l e m a i c o n v e n a b i l e p
e n t r u interesul general al societAtii".
Sintem, cum se poate vedea, foarte departe de mercantilism... in continuare, Smith observa pi
analizeazS realitatile timpului sau. El descriecu minutiozitate diviziunea muncii intr-o
manufacture obipnuita de ace, subliniind modul in care ca este legata de extinderea pietei pi a
mecanizarii: "Diviziunea muncii este cea careia i se datoreaza, la origine, nascocirea tuturor
acestor mapini destinate sa scurteze pi s3 upureze munca" 95 . Sa nu cadem insa intr-o eroare de
perspective: lumea sa nu este cea a marii industrii; nici macaraccca a fabricii care utilizcaze forta
aburilor pi sistemclc de mapini. Lumea lui Smith este cea a capitalismului manufacturier;
"fabricile" sale (decuic, ace) lucreaza cu muncitori "indeminatici"; meseriile la care el se refera
ramin in sfera meptepugurilor traditionale (caicatori de postavuri, torcatori. tesatori. tabecari.
croitori, cizmari, zidari, dulgheri, timplari, ebenipti, lacatupi...); el vorbepte apoi
desprecomerciantii epocii (bacani, spijeri, macelari, brutari, bijutieri, frizeri), despre cei care se
ocupS cu transporturile (vizitii, hamali, caretori de lectica, mateloti), despre fcrmieri, pastori,
taietori de lemne. inca din primele pagini ale lucrarii sale, Smith subliniaze importanta muncii:
"Munca de fiecare an a unei najiuni este fondul primitiv care "'A Smith. Texles dmsis. Dalloz.
1950. p 275 "Ibid., p. 275. *Ibid.. p. 51.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA
1 5 0 0 Pf N A I N 2 0 0 0
93
asigura consumului anual toate lucrurile neccsare §i inlesnitoarc traiului; lucrurile respective fie
sint produsul imediat al muncii natiunii, fie sint cump3rate de la alte natiuni pe baza acelui
produs'"*. Munca este "mSsura reaia a valorii de schimb pentru orice marflT*7; iar munca
bSrbatului pi a femeii sale trebuie "sa le aduca ccva mai mult decit ceea ce este strict
indispensabil existentei lor", daca vrcm ca ci sa poata cladi о familie. Aceste observajii asupra
muncii productive ("care adauga valoare obiectului asupra c3ruia se exercita") pi a muncii
nonproductive sint strins legate de analiza sa a acumuiarii de capital. Dcoarece, in fond, capitalul
este eel care il intereseazS pe Smith. •Ц1 vede acest capital "functfonind" in jurul sau, tntrudtva
la scara intregii omeniri: El p o a t e fi utilizat: 1) p e n t r u a f u r n i z a soeieta(ii p r o d u s u l
brut n e c e s a r b u n e i s a l e f u n c f i o n a n pi c o n s u m u l u i ei anual; s a u : 2 ) p e n t r u
a m a n u f a c t u r e pi p r e l u c r a accst p r o d u s b r u t , incit sa p o a t a scrvi i m e d i a t c o
n s u m u l u i pi b u n e i f u n c t i o n a r i a societatii: s a u : 3 ) p e n t r u a t r a n s p o r t a , fie p
r o d u s u l brut, fie p r o d u s u l m a n u f a c t u r a t , din loeurile u n d e e l e a b u n d a in c e l
e u n d e li s e s i m t e lipsa; s a u : 4 ) in sfirpit, p e n t r u a impar{i cantitafile r e s p e c t i v e l o
r p r o d u s e in p o r t i u n i s u f i c i e n t d e mici incit sa s e s u p r a p u n a peste n e v o i l e
zilnice ale c o n s u m a torilor. in p r i m u l m o d sint t n t r c b u i n t a t c c a p i t a l u r i l e t u t
u r o r c e l o r c a r e s e o c u p a d e c u l t i v a r e a p a m i n t u l u i . d e a m e l i o r a r e a sau e
x p l o a t a r e a t e r e n u r i l o r , m i n e l o r pi p e s c a r i i l o r ; al d o i l e a m o d d e u t i l i z
a r e le e s t e c a r a c t e r i s t i c c a p i t a l u r i l o r apartinind proprietarilor d c manufacturi pi
d c fabrici; al treilca le e s t e s p e c i f i c c e l o r a p a r t i n i n d n e g u s t o r i l o r en gros\ iar
al p a t r u l e a c e l o r a p a r t i n i n d n e g u s t o r i l o r cu a m S n u n t u I * .
El observa cum "funcjioneaza" acest capital: astfel, in cazul celui apartinind proprietarului de
manufacturi, о parte "este folosita drept capital fix, in utilajelc industrici sale (...). О parte a
capitalului s3u circulant este utilizata pentru a cumpara materii prime (...); dar о foarte mare
parte a aceluiapi capital se imparte anual (...) intre diverpii lucratori folositi de catre proprietar"
w . p. 39. ""/bid , p. 70. "Ibid., p. 214. **lbid., p. 217. Atunci cind Smith vorbepte despre capitalul
fcrmieruiui, ideile fiziocraticc, pe carc In va critica ccva mai incolo. ics totupi la ivealA: "La sume
egale, nici un capital nu angajeazA mai multA muncA productiv5 dccit ccl al fermienilui E vorba
nu doar de oamenii de la fermA, ci pi de animalelc pentm aratul pAmlntuIui pi pentru cAraupie,
care rcpre/.intA tot attfia lucratori prrniuclivi. De altfel. tn cultivarea pAmintului, natura lucreaza
impreunA cu omul; pi chiar dacA munca ei nu costA nimic, ce produce ea nu este mai putin
valoros
MICHEL В B A U D
94
in acela§i timp insS, el percepe logica globala a capitalului, cea a acumularii. Respingind criteriul
(pe atunci dominant) al balantei comerciale, el subliniaza importanta unei "alte balante", care
"conduce. dupa cum ea este favorabila sau defavorabila, la prosperitatea sau decaderea unei
natiuni": E s t e v o r b a d e b a l a n j a i n t r e p r o d u s u l a n u a l §i c o n s u m . A§a c u m a
m v 3 z u t , d a c 3 v a l o a r e a d e s c h i m b a p r o d u s u l u i a n u a l e s t e in e x c e d e n t
fa{3 d e c e a a c o n s u m u l u i a n u a l , c a p i t a l u l t r e b u i e s3 c r e a s c a , in m o d a u t o
m a t , p r o p o r t i o n a l cu c x c e d e n t u l r e s p c c t i v . in acest caz, s o c i e t a t c a tr3ic§te
din v e n i t u r i l e sale, iar c e e a c e e a e c o n o m i s e § t e a n u a l s e a d a u g S i n m o d
firesc c a p i t a l u l u i s 3 u §i se folose^te in a§a fel incit sa n a s c a un n o u s u r p l u s al p r o d
u s u l u i anual 1 0 0 .
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE
LA
1 5 0 0 Pf N A I N 2 0 0 0
95
Ceea ce implied acceptarea illegality» pi apiirarea, daca este cazul, a ordinii sociale existente:
"Guvernarea civile, avind ca obiect siguranja proprietStilor, este, in realitate, iristituita pentru a-i
apara pe bogati dc cei saraci" 101 . T h o m a s Paine merge mai departe pe linia utopiei liberale.
In Common Sense [Sensul comun] (1776), el precizeaza deosebirea dintre societate pi guvernare:
"Societatea este produsul nevoilor noastre, guvernarea — al siabiciunilor noastre (...). Societatea
este intotdeauna о binecu vin tare, in vreme ce guvernarea, chiar in situajia cea mai fericita, nu
este decit un r3u necesar". Iar daca guvernarile care se apropie de forma republicana au un
avantaj, el vine din aceea ca suveranului ii rdmin mai pujinc lucruri de facut. In Rights of Man
[Drepturile omului] (1791), Paine vededisparind, intr-un fel, necesitatea guvernarii о data cu
formarea unei s o c i e t a l de piata generalizata. Depcndcnta mutuala pi interesu 1 reciproc al
oamenilorcreeaza acest mare lanj care leaga societatea. Proprietarul de paminturi, arendapul,
proprietarul de manufacturi, comerciantul, precum pi toate activitatilc prospers multumita
ajutorului primit de fiecare de la toji ceilalti. Interesul comun regleaza raporturile lor pi se
institute ca lege (...). Pe scurt. societatea realizeaza pentru ea insApi aproape tot ce ii rcvine
guvernarii (...). De mipcarea neincetata a intereselor care, trecind prin milioane de canale, iriga
umanitatea depind - mult mai mult decit dc ceea ce poate face mai bine о guvernare -
securitatca pi prosperitatea individului ?i a colectivitatii"". Fara a merge pina la a preconiza sau a
cere desfiinfarea statului, clasa conducatoare, burghezia capitalista, va g3si aici un inepuizabil
material ideologic. Iar unui dintre oamenii sai destat, pefuldeguvern William Pitt (al doilea) va
declara in 1796, in faja Parlamentului: Ginditi-va la situajiile in care interven{ia puterilor publico a
jenat dezvoltarea industriei pi in care i n t e n s e cele mai bune au avut efecte dezastruoase (...).
ComertuI, industria, schimburile ipi stabilesc singure nivelul, neputind fi decit dcranjate de niptc
m3suri artificiale care, intervenind in derularea lor spontana, le impiedica sa ajunga la nipte
rezultate fericite"*.
"«ЛИ.. p. 86. wlbui., p. 145,146. " b Citat dup3 Mantoux. t>/> tit., p. 412413.
R E Z U M A T U L ETAPEI A D O U A
Prin aparifia fabricilor, sccolul al XVIII-lea este sccolul in care capitalismul ajunge la modul de
productie care ii este propriu. Acest lucru esle insa posibil datorite acumulerii de bogetiicare
provin, in continuare, din doue surse de baza: — tradiditique ft tie iimpdt, 1817, trad. fr.,
Calmann-Livy, 1970, p. 76, 77. ,}Cours complet.... in J.-B. Say, Textes dwisis, Dalloz, 1953, p. 195.
uCours complet..., ibid., p. 194.
104
MICHEL В B A U D
de capitaluri §i lucratorii), chiar daca interesele lor par sa fie contradictorii. E vorba apoi de
echilibrul dintre natiuni, jocul costurilor comparative §i al specializarii garantind interesul
reciproc al tuturora. In acest spirit se dezvolta §i se afirma ceea ce am putea numi "utopia
liberaia": proprietatea, libera initiative §i liberul joc al pietei trebuie sa asigure cea mai buna
lume cu putinja. Aceasta implied reducerea dt de mult posibil a oricaror intervenjii din partea
statului: M Acjiunea guvemamentaia se limiteazS, in esenta, la a face sa domneasca ordinea,
securitatea, justitia. va scrie Bastiat. in afara acestor limite, ca inseamna uzurparea con§tiintei, a
inteligentei, a muncii, intr-un cuvint a Libertatii umane"' 5 . $i in rest? Ldsati lucrurile s3 meargd
de la sine! Mai pu(in, bineinteles, in cazurile in care trebuie "impudicatc lucrurile necinstite". !n
schimb, "in privinta lucrurilor nevinovate in sine, precum munca, schimbul, inv&t&mfntul,
asocierea, banca etc., trebuie totu§i optat. Statul poate sa le lose, ori si le tmpiedice a se
mfSptui. Dac3 le lasa, vom fi liberi §i foarte economic administrate nimic nu costa mai ieftin decit
ISsatul in pace. Dac3 le iwpiedicli, vai de libertatile noastre §i de propriul nostru buzunar!" 16
Aceasta "utopie liberaia" a avut inca de la inceput abilitatea de a se prezenta ca "fondata
§tiintific": "Economist» [adica liberalii], mai scrie Bastiat, observa omul, legile organiz3rii sale §i
raporturile socialece rezulta din aceste legi". \JX polul opusseafia demersulsociali§tilor:
"Socialist» i§i imagineazd о societate fantezista §i apoi un om adaptat acestei societati" 17 . Caci
utopiei Iiberale i se opun utopiile egalitariste, sociale, asociationiste, care vor ficalificate in anii
1830 printr-un singur termen: socialiste. Ele slnt ilustrate, In timpul Kevolutiei franceze, de
scrierile lui L'Ange §i Babeuf, §i de toata conjuratia Egalilor. Tonul II dau citeva fraze din
Manifeste des Egaux [ManifestuI Egalilor], redactat de Sylvain Marechal: Popor al Fran{ei! Vreme
de cincisprezece veacuri ai trAit in sclavie si, prin urmare, in suferinta. De §ase ani incoace abia
daca mai respiri, a§teptind libertatca, fericirca, egalitatea. Egalitatea! Cea dintii dorinta a naturii,
cea dintii trebuinta a omului principalul nod al oricArei asocieri legitime (...). Ei bine, noi tinem
de-acum incolosa traim §i sa murim egali, a§a cum ne-am nascut: vrem egalitatea reaia sau
moartea; iatd ce ne trebuie noua (...). Revolutia franceza nu este decit vestitoarea unei alte
revolutii, mult mai man, mult mai importante, si care va fi §i cea de pe urma (...). A venit
momentul s3 intemeiem REPUBLICA CELOR EGALI, aceasta mare casa deschisa tuturor
oamenilor. 7.iua restituirilor complete a sosit. Voi, familii "Preface la Hamionies camomiques,
1845; citat dupa Louis Baudin, Frederic Bestial, Dalloz. 1 % 2 . p. 24 '"Jacqucs Bonhommc, nr. 1,
iunie 1848, ibid., p. 161. "Prefata la Harmonies cconomiqucs. ibid., p. 19.
ISTOKIA
CAPITAL1SMULU!
D E I.A 1 5 0 0 P i N A
SN
2000
105
MICHEL В B A U D
106
bogtifiile?
Dupa aparijia cdrtii lui Adam Smith, aceasta intrebare fundamentaia avea s5 fie reluata de mai
multf economijti, opunlndu-l, in principal, pe englezul David Ricardo francezului Jean-Baptiste
Say. Nascut In 1772, fiu al unui bancher israelit emigrat in Olanda, curtier de valori de la virsta de
doudzeci §i doi de ani, Imbogatit de pe urma s p e c u l a t o r cu actiuni, David Ricardo se retrage
din afaceri 1a patruzeci §i doi de ani, cumpSrS о proprietate funciara §i devine membru al
Parlamentului in 1819, la doi ani dup3 ce publicase principala sa lucrare: Principii ale economiei
poitice $i ale wipozitifrii. Nascut in 1767, fiu al unui negustor protestant revenit de la Geneva
(unde familia sa se exilase, dupa edictul din Nante) la Lyon, Say lucreaza ca funcjionar intr-o
banca, apoi c3iatore§te In Anglia §i se inroleaza ca voluntar in campania din 1792; in continuare,
el frecventeaza cercurile "ideologice" ale vremii, colaboreaza la La Decade, iar In 1803 publica
Tratatul de economic politics, sau simplH expunere a modului deformare, distribuire ft
consuntare a bogfttiilor, dezaproblnd mSsurile autoritare ale Imperiului, el refuza posturile care ii
slnt " A New View of Society, 1812-1813; Ob&rvalions on the effects of the manufacturing 1815;
Report to lite country of Unark, 1815-1821; Hook of the new moral world, 1840. B V e z i M.
Bcaud, Le Socialisme r iiwslim»btl. CIL
MICHEL
142
BEA
UD
lbid„ p 205.
"'U Capital, partea a Ш-a (rcdactati intre 1864 51 1875), £d. social cs, t. IV. p 263
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
143
uuSocwiis?nc
R E Z U M A T U L ETAPEI A TREIA
Primele douS treimi ale secolului al XlX-lea au fost marcate de irezistibila ascensiune a
capitalismului, mai ales in Marea Britanie. Vechile forme dc extorsiunc a surplusului de munca
tSrSneascS. in profitul proprietarilor de pSrtlnturi al statului, continuS. Dar dominants ajunge sS
fie exploatarca capitalists a muncii in industrie: prin ceea ce Marx nume§te "stricta subordonare"
a muncii (cea a me§te$ugarilor traditional, de exemplu) faf3 de capital (negustori sau fabrican(i);
de asemenea, prin "supunerea reals" a muncii, adicS a salariatului, in cadrul, prezent incS, al
manufacturilor §i, din ce in ce mai mult, al fabricilor; in acest sens, dezvoltarea industriilor textilS
§i inetalurgicS, apoi productia de materiale pentru cSile ferate au fost principalul suport. La
rindul ei, extorsiunea valorii la scarS mondialS — exploatarea colonials §i schimbul inegal —
ramine osursS importantS de acumulare, in special pentru Marea Britanie, cea mai mare putere
colonials §i comercialS, eel mai important furnizor de echipamente, veritabil "atelier al lumii". О
datS cu aparitia fabricii, se generalizeazS logica productiei capitaliste:
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
145
clasa conducatoarc (§i trebuie dcci sa se sprijine pe aliafi impovaratori), in Germania se dezvolta
muljumita impulsionSrii §i sustinerii ei de catre stat, iar in Statele Unite trebuie sa se confrunte
cu plantatorii din Sud. Bog3{ia §i puterea burgheziei cresc, in secolul al XlX-lea, printr-o cruda
exploatare a clasei muncitoare: zile de lucru prelungite, salarii scSzute (profitindu-se de
concurenfa dintre diferitele categorii de lucratori), conditii de viata care, de multe ori, par sa fie
mai dure decit cele ale vechilor robi. In fata acestei crunte spolieri, caritatea §i paternalismul
reprezintS uneori о forma de alinare, iar emigratia о cale de salvare; exista revolte, dar
represiunea este de fiecare data necrutatoare. Solidaritate, cooperative, asociatii de
intrajutorare, uniuni, syndicate: dupa numeroase incercari mai mult sau mai putin reunite,
organizarea lumii muncitore^ti inregistreaza progrese important® in jurul anilor '60. De-a lungul
intregii perioade, capitalismul este zguduit de crize pe timpul cSrora mizeria §i foametea devin
mai apas&toare. Economi$tii vorstudia' 0 1 aceste crize, incercind s3 gaseasca un remediu;
sociali$tii le denunta §i, о data cu ele, incrimineaza sistemul care le produce; Marx face о analizS
a lor, pentru a pune in lumina specificul logicii capitalismului §i necesara prabu§ire a lui.
Respectarea ordinii stabilite mai ales a proprietatii: respectarea celor bogafi, a religiei §i a
statului; superioritatea omului alb §i a culturii occident a l — iata normele ideologice care
modeleazS ansamblul societatii. Iar. la nevoie, intervin jandarmul, judecatorul. armata,
inchisoarea sau deportarea. Intelectualilor §i celor care ii citesc le sint permise toate indraznelile
§i visele romantice, dar §i toate certitudinile pozitivismului §i scientismului. Refuzind о realitate
sfi?ietoare, in prima jumState a secolului se vor infrunta doua utopii: Utopia liberaia §i Utopia
socialista, atit una, eft §i cealalta promitind fericirea tuturora, intr-o lume a armoniei. Utopia
liberaia va c£p8ta aparenta unei "teorii §tiintifice", prin "legile cererii oferteiaflate intr-o
concurenta pur3§i perfecta", iar mai tirziu, prin teoriile marginaliste ,oc . Utopia socialista —
criticata de Marx, de§i ca ii alimcntase convingerile din tinereje — va fi transformata de acesta in
"necesitate istorica" decurgind din analizele "socialismului §tiintificH. Cele doua utopii vor
supravietui eel putin pina la sfir§itul secolului al XX-lea. Iar in vreme ce Karl Marx anun(a
ineluctabila prabu$ire a capitalismului §i instaurarea unei s o c i e t a l fara clase — c o m u n i s
m u l —, John Stuart Mill intrevedea ajungerea la о "stare stationara" 100 durabila,
""Mai ales C. Jugiar, ""S. Jevons. Theory of 1871; L. Walras. Principes pure. 1877. •"J. S. Mill.
Principle»
146
MICHEL В B A U D
in cadrul cSreia oamenii ar putea in sfir§it sa se bucure de binefacerile unei societatf mai
productive. Turgot, Smith, Godwin, Say, Ricardo §.a. au observat, fiecare in felul s3u, aparijia unei
noi realit5ti 1M . Marx a 13sat о extraordinary analizS a acesteia, lucru care a facut din el eel
dintii "lector" al capitalismului §i iniliatorul unei noi abordari teoretice, ca $i a unei noi viziuni
asupra lumii. Influenza lui a fost imensS: in parte datoritS importanfei analizelor sale, dar §i
pentru c«1 realitatea cSreia ele ii erau consacrate continua sa capete amploare, apasind din c e i
n ce mai mult asupra destinuiui oamenilor §i al societatilor. El a avut discipoli, exegeli,
continuatori, catehi§ti, fideli ortodoc§i, adevSruri oficiale schisme, reformatori, renovatori,
comentatori de buna sau de rea-crcdinta, critici de toata mina, adversari dc toate calibrele. Intr-
un fel sau altul, toate analizele capitalismului au fost i n f l u e n c e de gindirea lui Marx, fapt
care ne face sa revenim asupra unui anumit aspect: operele lui Marx, §i in special Capitalul, au
suscitat о abundenta literature cu privire la politica economica a capitalismului; о parte a ei a
contribuit la explicarea cre§terilor §i crizelor, a dublei progresii a b o g a j i i l o r §i sarSciei, a
monopolurilor §i a dominatiei la scara mondiala; in acela§i timp, a existat insa §i о avalan§a de
catehisme obtuze care impiedicau intelegerea evolutiilor in curs. Or, uitarea istoriei §i reducerea
intregii vieji sociale la economic au facut sa fie ignorate complexitatea societatilor, a realitatii
statului $i politicului, impiedicind о data in plus sesizarea mi§carii de ansamblu. De aici treptata
secatuire a unei intregi laturi a gindirii marxiste. in primul rind, insa, grila de lectura a
capitalismului pe care о ofera Capitalul este elaborate pornind de la observarea capitalismului
industrial din secolul al XlX-lea, eel care constituia pentru Marx "adevaratul mod de produc{ie
capitalist". Ea nu prea putea fi aplicatS §i la celelalte forme ale capitalismului — negustoresc,
bancar§i manufacturier 105 — §i va reu§i din ce in ce mai pu{in sa dea seama despre
capitalismul industrial al veacului al XX-lea. Astazi, aceasta grila constituie о piedicS in
perceperea noilor mutatii ale sistemului capitalist ?i In analiza noilor forme intemeiate pe
supremafia tehno§tiintei. Prin urmare, trebuie rcluata reflec{ia asupra capitalismului "in
general". Urm3rirea profitului, acumularea §i reproducerea lSrgita a proceselor productive §i
comerciale, ca §i extinderea piejelor de desfacere r3min elemente esenjiale. Dar ceea ce apare
ca fundamental, central, substantial este puterea transformatoare a capitalismului — t e n d i n g
lui d e a ^ P a s a j s c r i s i n 1999. ^Despre acesta din urma, vevi tcxtul lui Marx Iradus In
france/Л sub tillul Un diapitre inidil du Capital (Union gtfitfrale d'editions, 10/18, Paris. 1971).
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
147
PARTUA A DOUA
D E LA IMPERIALISME LA M O N D I A L I Z A R E
Capitalismul doming lumea ii face pe oamcnii dc stat danseze asemeni unor ma none te trase dc
sfoarS. W. SOMBART
Capitalismul nu este nici о persoan5, nici о institute. El nu are vreo dorintS proprie, §i nici vreo
preferinja. El este о logicS a plicate printr-un mod de productie: logica oarbe, obstinate, a
acumuiarii. Logica ce se sprijinS pe productia de bunuri. valoarea de intrebuintare fiind suportul
plusvalorii care trebuie sa-i revina capitalului: de aceea se impune ca valoarea sa fie realizata, ca
marfa sa fie vinduta; in caz contrar, acumularea se blocheaza, iar aceasta poate insemna
declan$area unei crize. Logica ces-a extinsin ultima treime a secolului al XVlll-lea §i in primele
doua treimi ale secolului al XlX-lea, о data cu "prima industrializare": textile imbracaminte: ma?
ini; unelte §i ustensile casnice din metal: cai ferate §i arme. Logica ce s-a dezvoltat mai intii in
Marea Britanie, apoi, cu anumite decalaje, in alte tari din Europa §i In Statele Unite. C3ci, de
indata ce pomenim de capitalismul istoric constituit, nu ne mai putem rezurna la "modul de
productie" §i la logica sa: exista natiuni in cadrul сЗгога capitalismul se dezvolta, iar rivalitatile
dintre natiuni, chiar dac3 sint alimcntate §i marcate de opozitiile dintre capitalismele nationale,
nu se pot reduce numai la acestea. Exista clase care se descompun §i se recompun о data cu
marele proces al dezvoltarii capitaliste; exista lupte, alianfe — cu spccificitatea lor in cazul
fiecarei formatiuni sociale. Exista statul, aparatul dominarii, locul strategic al alierii dintre clase §i
al raporturilor de forte. Exista idei, credinte, religii, cuplul mereu mi§c3tor al cunoa§terii
ignorantei, ideologii; exista rasismul, nationalismul, militarismul, spiritul dominarii §i al ci?
tigului... Capitalismul in ascensiune intilne§te aceste realitati sociale, izbindu-se ori servindu-se
de ele; el le rastoama, le transforms, le pune stavilS sau le exacerbeazS. Despre toate acestea
trebuie, a§adar, sS vorbim atunci dnd
152
1 л «сага ultimUor 170 de ani, anul 2000 ar trebui si se aile pe axa absciseior (oricontell) la 20 cm
tn stlnga intereectiet cu axa ordonatelor (verticalJ). I*ctun graiioilui: vezi graficul urmAtor. Sursd:
Beaud. 1997, p. 100.
vrem s3 in(elegem capitalismul in mi?carea sa istorica. Dar cum sd о faccm fara a cadea in
reductionism, fara a ajunge la simplificari exageratc? De exemplu, familia. in capitalism, ea
devinecelula de reproducere §i de mentinere a fortei de munca, fir3 a inceta sa fie spatiul
complex de reproducere a societatii globale. Prin ea se perpetueaza vechile clase aflate acum in
declin; tot prin ea, se formeazS noile clase, pornind de la cele vechi (cazul taraniior dezradacinati
sau al me§te§ugari!or care devin muncitori, dar §i al familiilor nobilecaresealiazacu bancheri §i
negustori pentru a intemeia о "dinastie burgheza" indomeniul industriei, negofului sau bancilor).
Prin institu{ia familiei se transmit normele f u n d a m e n t a l ale societatii (ierarhia, disciplina,
economia, consumul); dar fara familie, multe din luptele mi§carii muncitore§ti nu s-ar fi
desfa^urat §i multe greve nu ar fi avut sorti de izbinda.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E LA 1 5 0 0
I'INA I N 2 0 0 0
153
I xvtura graftculul: la\i dc »nul 20001 c.n,, и po*lr c-illma cJ viu-ла dc dcplasarc a oamenilor
crescuse dfWortln 1820 d« iS ori (p« uscal) In 1W0. Sunt: Bcaud, 1997. p. 101.
Dc exemplu, $coala. Este la moda, in cadrul mi§carii dc stinga dc dupS 1968, denunjarca §colii
capitaliste; este adcvSrat ca §coala a servit la difuzarea ideilor normelor societatii capitaliste. Dar
ea a difuzat §i principiile sau idealurilc rcpublicane, dcmocraticc §i, adeseori, pe cele socialiste;
scrisul, cititul, cunoa§terea sint bazele libertafii §i ale viefii democratice, chiar dac3 ele au permis
dezvoltarea unor literaturi destabilizatoare §i a unor noi forme de propaganda... Intre 1870 §i
1880, capitalismul nu a ajuas sa revolutioneze decit in parte Marea Britanie §i nu s-a afirmat cu
claritate decit in zone bine delimitate ale Europei continental §i ale Americii de Nord. In secolul
care va urma el se va extindc, se va concentra §i se va impune cu о vigoare incredibila: prin
dezvoltarea unor noi tehnici §i a unor noi industrii, pe baza regruparii de capitaluri din ce in ce
mai mari §.i mai puternice, $i a
154
MICHEL В B A U D
lSrgirii cimpului lor de acjiune in lumea intreagS; о datS cu declinul primelor imperialisme §i cu
ascensiunea celor noi; о data cu afirmarea §i recunoa§terea mi§c3rii muncitore§ti §i cu
instituirea unor noi mijloace de dominare a muncitorilor. A fost un extraordinar val seismic care,
dupS о prima mare "depresiune" economica, a condus la imperialism, la fmp&rtirea lumii §i la
"marele rSzboi", apoi, dupa о prima r e c o n s t r u c t , soldata cu о scurta perioada de
prosperitate, dar cu ascensiunea fascismului, basculeazS In marea crizS §i, in continuare, in eel
de-al doilea razboi mondial; in sfir^it, dupa о noua reconstructie, decolonizarea, cre§terea
economica, prosperitatca, pina ce izbucne§te о alta mare criza mondiaia, despre care unii cred
c3 ar putea declan^a un "al treilea razboi mondial". Un secol de valorificare §i de devastare a
planetei; un secol de industrializare accelerate, de modemizare §i de "dezvoltare a
subdezvoltarii"; un secol de imperialism. Textul de mai sus deschidea partea a doua a acestei
carti a$a cum apSrea ea in prima edijie. Nu am schimbat din el nici un cuvint, de^i, fara indoialS,
astazi l-a§ fi scris altfel1. Trebuie totu§i sa il completez, din doua motive: deoarece, in ultimii
douSzeci de ani ai secolului al XX-lea, transformarea capitalists a lumii §i a societStilor s-a largit §i
s-a accentuat; §i apoi, fara indoiaia, pentru ca intre timp am continuat sa mc-ditez la aceste
probleme. Luind distanta cuvenita, trebuie subliniata mai intii ruptura pe care au reprezentat-o,
in istoria societStilor umane, emergenta capitalismului negustoresc §i manufacturier, tranzitia de
la capitalismului manufacturier la capitalismul industrial (numita de obicei "revolutie
industrials") §i industrializarea capitalista din secolul al XlX-lea 1 . In privinta moduriior de
productie, de consum, de deplasare, de comunicare, de trai, ruptura este evidentS: sint
schimbari localizateIntrudtva din secolul al XVI-lea pinS in al XVII-lea, iargite §i accentuate in
secolele al XlX-lea §i al XX-lea, puternic accentuate §i amplificate la scara mondiaia in ultimele
decenii ale secolului al XX-lea. Pentru producjiile pe cap de locuitor la nivelul planetei, §i inca mai
mult pentru cele pe cap de locuitor din tSrile bogate (schema X), accelerSrile sint impresionante;
de la inceputul secolului al XlX-lea §i ptnS la sfir§itul secolului al XX-lea productia pe cap de
locuitor la nivelul planetei a crescut de §ase ori: cum populatia globului a ajuns la aproape §ase
miliarde, putem estima cS productia mondialS totals a crescut de treizeci $ase de ori: valori
enorme, niciodatS atinse in istoria societStilor umane intr-un interval de timp atlt de scurt.
•Pasaj scris In 1999. Beaud 1997
J Vezi
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE
LA
1500
I'INA
IN 2 0 0 0
155
La fel, a§a cum о arata schema XI, de la inccputul secolului al XIX §i pina la sfirsitul secolului al
XX-lea, viteza de deplasare a oamenilor pe uscat a crescut de 14 ori, capacitatea de mobilizare a
unei energii concentrate de mai mult de 300 milioane ori, capacitatea distructivS a armelor celor
mai puternice dc mai mult de un miliard de ori, capacitatea (ca viteza §i cantitate) dc transmitere
a fluxurilor dc i n f o r m a l de mai multe mii de miliarde de ori. SchimbSri care dcmultiplicS
putcrea celor puternici deschid un larg orizont de posibilita^i diferitelor categorii dc de{inStori ai
puterii de cumparare. Dac3 ne refcrim numai la ultimii dou3zeci de ani ai secolului al XX-lea,
constatam ca noi centre ale industrializSrii modernizarii capitaliste, aparute in Lumea a Treia
dupa rSzboi, au fost prinse in criza din anii 1980; noii "dragoni" formal in Asia de Est §i de Sud-Est
au fost zdruncinaji dc criza de la sfir§itul anilor 1990; sistemul economic etatist, URSS §i imperiul
sovietic s-au prabu$it, lasind de-acum capitalismului, in mod incontestabil, intiietatea ca forta
transformatoare mondiaia. Conducatorii §i economi§tii Statelor Unite, ai Fondului Monetar
International §i ai Bancii Mondiale vorbesc despre "economic dc piata"; de fapt insa, ei
indeamna ca pretutindeni sa i se lase cimp liber capitalismului. In acela§i timp, capitalismul
tarilor din Triada i§i reinnoie§te §i i$i demultiplica puterea transformatoare, prin mobilizarea
cercetarii §tiintifice §i, din ce in ce mai mult, prin orientarea, uneori chiar prin controlarea ei.
Astfel, dincolo de capitalismul industrial al secolului al XX-lea, un nou capitalism, bazat pe
tehno§tiinta, este in curs de afirmare. in acest proces, schimburile §i interdependcntele,
inegalitatile §i disparitatile se accentueazS: iar mondializarca, carc acopera о realitate
indenegabila (finantare globala, problcme de mediu la nivel planetar, produse internationale,
internet...), are §i о functie ideologica: justificarca unor decizii (sau indecizii) nejustificabile, luate
de conducatorii anumitor firme sau tSri, §i acoperirea printr-o seducStoare alegorie a efectelor
negative provocate dc rcvenirca in forta, pe toate meridianele, a unui capitalism liberal care tinde
sa scapc de sub orice control. Prima parte ne-a condus de la prSdarea aurului din cele douS
Amcrici la acumularea de capital, §i de la capitalismul comcrcial la eel industrial, in aceasta a
doua parte vom urmSri pajii facuti de la capitalismul industrial la capitalismul tehno§tiintific, §i
de la imperialisme la "mondializare", in spatele carora nu trebuie sa uitam prczenta foarte
marilor firme, a capitalismclor dominante §i a marilor puteri.
Depresiune"
economicti
(1873-1895)
1л prima vedere, toate crizele care constituie aceasta "Mare Depresiune" economica se inscriu
pe linia "crizelor secolului al XlX-lea".
К'. Juglar. L^?Cri.v,s commercial** ft /eur re tour pjrukiique, 1861. cd. a 2-a 18S9; A. Aftalion, Us
Crises periodiqucs de surproduction. 1913; M. Tougan-Bariinowsky, Le* Crises indtislridles en
Angleterre, 1912. trad. fr. 1913; J Lescurc. Des Crises generates et periodiques de surproduction,
1923; W C. Mitchell, Business Cyc les. 1927; Л C. Pigou. Industrial Fluctuations. 1929.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
157
Anul 1873: crahul bursci din Viena este urmat de falimcnte bancare In fntrcaga Austric, apoi in
Germania; industria grca germanS cunoa$te, о dat5 cu mobilizarea pentru rSzboi, cu construc^ia
decSi ferate $i vapoare, о puternicS expansiune, aceasta "gripindu-se" insS din pricina cre§tcrii
costurilor §i a scaderii rentabilitStii; productia de fonta scade cu 21% In 1874, iar pretul ei cu
37%; din cauza §omajului, multi dintre muncitori se intorc in mediul rural, astfel ca, in octombrie
1875, baronul Von Oppenheim avea toate motivele s3 noteze: "in cincizeci si §ase de ani, nu a
mai fost niciodata о criza atlt de Indelungata' 4 . in Statele Unite lungimea cSilor ferate construite
progresase cu 50% intre 1869 §i 1873; prin conjugarea speculafiilor, cu insuficien(a miinii de
lucru cre^terea costurilor, rentabilitatea scade, angajtnd un adevdrat virtej al panicii bursiere,
soldatc cu falimcnte ale mai multor bSnci §i societaji de cai ferate; cum construc{ia cailor ferate
asigura eel mai important punct de desfacere pentru productia de fonta, pretul acesteia scade cu
27% intre 1873 §i 1875; §omajul ?i scaderea salariilor vor duce la о extindere a crizei inclusiv in
domeniul constructiilor §i al industriei textile, in Anglia exporturile scad cu 25% in perioada
1872-1875; num&rul falimentelor cre§te (7 490 in 1873, 13 130 in 1879); §omajul ia amploare,
preturile scad. Supracapacitatile de productie sint enorme: astfel, in 1873, atelierele dc forja
puteau produce 2,5 milioane tone dc §ine de cale feratS, in vreme ce necesarul pentru consum,
in acest domeniu, descre?tc pin3 la 500 000 tone; intre 1872 §i 1881, pretul lor scade cu 60%.
Anul 1882: crahul bursier dc la Lyon, urmat de falimentul B3ncii Lyonului ?i a Loirci, apoi de eel al
Uniunii Gcncrale §i de numeroase alte falimente bancare, dar §i industriale: mine, metalurgie §i,
deopotriva, construct», industria textila sau a portelanului. Corelata cu §omajul, scaderea
salariilor. "Niciodata nu am v3zut о asemenea catastrofa", declara un director de la Creditul
Lyonez 5 . Venind dupa о perioada de inflorire datorata aplicarii "planului Freycinet", reducerea
activitatii in domeniul lucrarilor publice, §i in special al constructiei de c3i ferate, se afla la
originea acestei "cSderi" vertiginoase. Anul 1884: "Panica la caile ferate", in Statele Unite; se
reiau, intr-adevar, constructiile in acest domeniu (4 300 km in 1878, 18 600 in 1882). dar in
scurta vreme ele i§i pierd din nou suflul (6 300 km in 1884). Companiile de cai ferate sint prinse
intre, pe de о parte, concurcnta dintre ele, §i, pe de alta parte, cre§terea costurilor de
constructie. Cursul acfiunilor de la Union Pacific se pr3bu$e§te, urmat de eel al numcroaselor
valori din
'Citat dupa P. Kindlebcrgcr. Mania*, Panics en J Crashes, 1978. p 216. 251. Vczi dc asemenea M
Flamant 51 J. Singer-Kerd. Criseset Recessions ёconomujues, p. 38 s. 51H. Heaton. op. at., t. II. p.
241 5. *Citat dupS J Bouvier. Le Krach itc l Umon generate. PUF, 1960. p. 145
158
MICHEL В B A U D
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA 1 5 0 0 I ' I N A
IN
2000
159
plSjile, iar cursul bursier al valorilor feroviare se pr3bu£e§te; 491 de b3nci dau faliment.
"Depresiunea" economics seaccentueazS in 1894, о datS cu amploarea luatS dc §omaj §i cu
mic^orarea salariilor. In cazul tuturor acestor crize, semnul eel mai spectaculos este de ordin
bursier (panicS, prabu§ire a cursurilor) sau bancar (faliment al unei mari institu^ii sau falimentSri
in lanj). La bazS, se regSse$te aceea§i logicS: marirea costurilor (de exemplu: cre§terea salariilor,
a pretului §inelor pentru cSile ferate americane), reducerea punctelor de desfacere (scSderea
puterii de cumpSrare in mediul rural in rindul lucratorilor din alte sectoare, reducerea investijiilor
publice, dificuItStile intimpinate pe pietele externe), scSderea preturilor de vinzare (concurentS a
preturilor, rSzboi al tarifelor in cadrul cSilor ferate americane) fac ca rentabilitatea sS scadS,
uneori brutal, realizarea valorii produse de cStre fiecare intreprindere sS devinS tot mai dificilS,
concurenta sS se ascutS, situatia intreprinderilor din sectorul respectiv sS devinS tot mai precarS.
Orice poate atunci sS declan§eze criza: un zvon bursier, pierderea unei piete de desfacere: о
bancS sau о intreprindere care i§i inceteazS plStfle sint de ajuns pentru a pune in mi^care un
angrenaj ce nu mai poate fi controlat. in cazul crizelor din prima jumState a secolului al XlX-lea,
regularizarea se efectua printr-o dublS mi§care: - prin scSderea preturilor ?i reducerea
productiilor, care antrenau о puternicS rcducere a valorii realizate §i deci eliminarea
intreprinderilor vulnerabile, formS radicals a "epurSrii" periodice a capitalului: - prin §omaj §i
reducerea salariilor reale, care antrenau о scSdere a consumului in rindul muncitorilor, fapt ce
contribuia la lSrgirea crizei (§i deci a "epurSrii") §i permitea abordarea unei noi etapecu о forta
de muncS disDonibilS la un "cost" mai mic. In cazul crizelor din perioada " Vtarii Depresiuni"
economice se observS totodatS о mic§orare a preturilor insotitS deafundarea §i apoi de
reducerea productiilor. Dar mic§orarea respectivS constituie о "tendintS insemnatS" a acelor
douSzeci de ani: astfel, din 1873 pinS in 1896, scSderea preturilor en gros a fost de 32% in Marca
Britanie, de 40% in Germania, de 43% in Franta §i de 45% in Statele Unite. Este un proces care
vizeazS cu precSdere anumite produse, cum se intimplS, de pilda, ca pretul fontei scotiene, care
scade cu 60% intre 1872 §i 1886 6 . Se observS de asemenea о cre§tere a §omajului: in Marea
Britanie, rata muncitorilor sindicalizati ajun§i in §omaj create vertiginos in perioadele de crizS: ea
urcS dc la 1 % in 1872 la mai mult de 11% tn 1879, de la 2% in 1882 la mai mult de 10% in 1886,
§i iarS§i de la 2% in 1889-1890 la 7,5% in 18937. 'M, Tougan-Baranowsky, Les Crises industrielles
en Anglelerre, c d a 2-a. 1912, Irad. fr.. Ciard, Paris. 1913, p. 139. r\. Lescure, Des crises gMralcs
et ptriodiqucs de suryroduclions, Sircy, 1923, p. 474
160
MICHEL В B A U D
Cit prive§te salariile reale. ele tind in continuare sa scada, о data cu fiecare noua crize, in Statele
Unite, ducind la lupte dintrecele mai violente. Deja insa fenomenul este mult mai putin
pronunfat in Marea Britanie §i in Franta. in Marea Britanie, daca luam ca baza 100 de unitaji in
anul 1850, nivelul salariului real pentru un lucrator angajat cu norma intreaga ajunge de la 128 in
1873 la 176 in 18%; fire$te, el inregistreaza anumite scaderi in perioadele de crize: de la 137 in
1876 la 132 in 1878, de la 137 in 1879 la 134 In 1880, de la 136 in 1881 la 135 in 1882 §i, in fine,
de la 166 in 1890 la 163 in 1892; dar, pe ansamblul intervalului pe care il discutSm, el a crescut
cu 37% 8 . T a b e l u l nr. 15 M o d i f i c l r i l e preturilor en grvs la sfir^itul See. al XlX-lea
perioada
Marea
1860-1913
Britanie
maximul perioadei
1873 152
Franta
Germania
Statele Unite
1872 \ u 1873 / 4 4
i « m . i IA 1873 136
minimul perioadei
18%: 83
1896:82
1895 18% J
1912 1 , , 6 1913 J
1912 1 , , 6 1913 J
1912 Л „«1913 J *
1910:113 (1912-1913:112)
In Franta, salariul real create cu aproximativ 25% intre 1873 §i 1896; aceasta mi§care globala
este insa "ritmata" de crize: stagnare In 1873, recul in 1876-1877, stagnare in 1883 §i in 1887-
1892"; iar cre$terea de ansamblu a salariului real ramine inferioard celei a productivitatii 10 .
Putem vedea aid inceputul unei transformed a modului de regularizare capitaliste: rigiditatea
fata de scaderea salariului real in perioadele de crize, in acele tSri in care clasa muncitoare
reu§e§te sa stabileasce un raport de forte suficient de favorabil pentru ea. In paralel, patronatul
organizeaze capitalismul: formarca unor intreprinderi sau grupuri de man dimensiuni (Statele
Unite, Marea Britanie), "Dup^ A.G. Pigou, Industrial Fluctuations, Mac MUlan. Londra, 1929, p.
385. "J. Lhomme, "Le pouvoir d'achat de I'ouvrier fran^ais au cours d'un suVle: 1840-1910", Le
Mouvment social, aprilic-iulic 1968; J. Singer-Kirrel, Le Сой! de la i He en France de Ш0А 1954.
'"Cepremap. Approches de I'in/hhon: I'exemple franqatt, t. Ill IV.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA
1500
I'INA
IN 2 0 0 0
161
hegemoniei
britanice
Care gentleman s-ar putea indoi de superioritatea britanicS? Toate clasele instSrite ale Europei
vSdesc о adevSratS anglomanie. Moda britanicS dS tonul elegantei masculine. Sporturile
engleze§ti sint tot mai mult copiate sau adaptate: base-ball, basket-ball, football, lawn-tennis,
rugby, se deschide о era a mufdi-urilor §i a fair-play-ului: influenta britanicS este incontestabila,
chiar dacS un francez, Pierre de Coubertin, este eel care lanseazS §i concretizeazS idcea
rena§terii Jocurilor Olimpice la Atena, in 1896. Administratia §i trupcle britanice sint prczente
peste tot In lume; turi$tii britanici invadeazS zonelecele mai agreabile de pe malul Mediteranei
sau exploreazS Jinuturi indepSrtate; Rudyard Kipling "constats"
162
MICHEL В B A U D
balanfa comerciall
transporturi maritime
profituri. dobinzi, dividcnde
-9 -11 -22
*In milioane de lire sterline (media anual5 a fiec^rei perioade). Sunt: A.H. Imlah, citat d u p i Ph.
Daene W.A. Cole. British economic Growl. I. И. p 36.
T a b e l u l nr. 17 P r o d u c t i a d e c i r b u n e , f o n t i $i ofel in M a r e a B r i t a n i e , G e r m a
n i a Unite*
Statele
1. c i r b u n e Marea Britanie
Germania
Statele Unite
1871
117
29
42
1880 1890
147
47
182
65 143
1900
225
70 109
1913
292
190
571
Marea Britanie
Germania'
Statele Unite
245
2. f o n t a ?i o{el
font5
ofel
font3
ojel
1880
7,9
3,7
2,7
1,5
1890 1900
8,0 9,1
5,3 6,0
4,7
3,2
8,5
7,4
1910
10,2
7,6
14,8
13,1
fontS 4,8"
olel l,9b
•In m i l i o a n e d e t o n e . a . I n c l u s i v L u x e m b u r g , b. M e d i a in 1881-1885. c. M e d i
a in 1 9 0 1 - 1 9 0 5 . d. M e d i a in 1911-1915. Swrse:J.H Claphan, The economic Development
of France and Germany CI815-1915). Cambridge University press. 1951, p. 281 §i 285,51S.B.
Clough, Histoire tconomiqiie des fctats-Unis, 18651952, p. 28 51 33.
DE LA
1500
I'INA I N 2 0 0 0
1S3
a p r o d u s u l u i pe c a p d e l o c u i t o r
Franta
Germania
Statele Unite
1885-1894... 1905-1914
23,8
15,7"
32,9е
44.7
1905-1914... 1925-1929
14,0
18,4b
17.7Л
36,7'
1925-1929... 1954
16,3
11,5
26,5
33,2
2. P r o d u s u l p e c a p d e l o c u i t o r Marea Britanie
Franta
Germania
Statele Unite
Japonia
1885-1894... 1905-1914
11.4
13^
17'
20.1
25.5
1905-1914... 1925-1929
5.2
16.1*
73J
16,5*
32.8
1925-1929... 1952-1954
11,3
10.0
12,5
19.2
9,9
164
MICHEL
ВЬЛUD
§i totu§i un oarecare declin tncepe sS se contureze, primul semn constituindu-1 crizele din
perioada "1873-1896; ole nu au, intr-adev3r, acela§i efect pentru toate capitalismele na(ionale:
in Statele Unite in Germania ele acompaniazS viguroasa dezvoltare a refelelor decSi ferate, a
industriei cSrbunelui, otelului §i a construcjiilor navale; in Marea Britanie ele marchoazSoboseala
unuicapitalism in plinS maturitate §i Tn p!in. at. t. 11-2. p. 52. Obscrvafie: In aceastS pcrioada,
partea Belgiel scade de la 3% la 1 %; cea a Italic* create de la 2 3%, pentru a reveni la 2%; cea a
Scandinavlei cre$le de la 1 % la 2%, ca cea a Canadei.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE
LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
165
Marea Britanie
Franfa
Germania (RFC)
restul Europei
Statele Unite
restul lumii
23 16 14 14 12 9
11 7 6 4 5 5
10 12 9 9 (2) (8)
27 29 22 20 22 26
10 11 14 10 16 14
19 25 35 43 43 38
*ln proccnte. SursH: W W . Rostow. op. cit.. t.11-8. p. 71-73.
Cota Marii Britanii din productia industrials mondialS scade de la 32% in 1870 la 14% in preajma
"Marelui RSzboi" §i la 9% inaintea crizei din 1930; in schimb, cota Statelor Unite urcS de la 23% la
38% §i 42%. Marea Britanie acoperea un sfert din schimburile comerciale efectuate In lume in
1880, о §esime in 1913 §i numai о optime in 1948. Acest declin, acest recul — repetSm — nu
este decit relativ; pe ansamblu, producjiile, schimburile comerciale continuS sS creascS;
investitive in strSinStateseinmultesc, Marea Britanie fiind prezentS, activS, influents in intreaga
lume. Dar, fatS de "salturile inainte" ale capitalismelor german, nord-american §i apoi japonez,
ea nu mai are acea forts care i-ar permite sS se mentinS in frunte. Se constats, acum, "slSbirea
spiritului intreprinzStor§i inovator", precum §i dezvoltarea unei "mentalitSti de rentier" —
ambele legate de avantajele pe care le prezintS primirea cu regularitate a unor venituri
importante din exterior. DupS о prelungita perioada de depresiune economica, agrieultura
engleza a supravietuit cu pretul convertirii metodelor sale celor mai incercate, dar a devenit
incapabila sa satisfaca mai mult de 40% din necesarul de hrana al tarii, astfel ca, fSrS sa fi
cunoscut un veritabil declin in privinta beneficiilor, ea a trebuit sS se resemncze cu un loc
secundar sS spere intr-un sprijin din partea guvernului: nu 1-е obtinut decit putin cite putin, in
timpul r3zboiului, $i i-a fost retrascomplct tnceptnd cu 1921. Marile industrii do baz3 au
persistat adeseori in folosirea tehnicilorconsacrate, inchizindu-se in fata inovatiilor celor mai
promitatoarc: siderurgi$tii au fost mult prea fideli procedeelor Bassemer Siemens, iar cei din
industria bumbacului au avut mari reticente cind s-a pus problema adoptarii, dupa 1900, a
tesutului circular §i, mai tirziu, a ma§inilor automatice. Industria chimicl, noile intreprinderi din
sectoare precum energia electrica, producerea
166
claselor
muncitoare
Procesul acesta este, cu siguranfS, eel mai important, intrucit marcheazS trecerea de la о fazS in
care capitalismul s-a dezvoltat utilizind о mine dc lucru dezrSdScinatS, dependents, aservitS,
cople§it3 de realitSti, la о fazS in care burghezia capitalists trebuie sS tinS seama de о clasS
muncitoare care devine con§tientS de sine, care se organizeazS §i care impune, in cele din urmS,
un nou raport dc forte. Procesul despre care vorbim are loc in cadrul unei transform3ri mai largi
a societSt», provocate tot de industrializarea capitalists: — Extinderea in continuare a salariziirii:
in Marea Britanie, 80% din populatia activ3 este salariatS la sfir§itul secolului al XlX-lea, 63% in
Statele Unite in 1880,66% in Germania in 1902,58% in Franta in 1911; salariatii din lumea
capitalists sint de-acum de ordinul milioanelor, dep3§indu-i cu mult, ca numir, pe micii
producStori independent din agriculturS, comert §i me§te§ugSrit. — Accentuarea urbaniziirxi: la
inceputul secolului al XX-lea, Londra numSrS mai mult de 4 milioane de locuitori, Glasgow.
Manchester, Birmingham §i Liverpool ating un milion de locuitori, iar alte patruzeci de ora§e
britanice au mai mult de 100 000. Cota populatiei americane din ora§ele cu mai mult dc 8 000 de
locuitori ajunge de la 23% in 1880 la 32% in 1900 §i 44% in 1920. Cea a populatiei germane
trSind in aglomerat» de mai mult de 2 000 dc locuitori create dc la 41% in 1880 la 60% in 1910.
Acest procentaj atingea in anul respectiv 78% in Marea Britanie, 46% in Statele Unite §i 44% in
Franta. Se creeazS astfel noile condi{ii pentru actiunea colectivS. in acest context, cousolidarea
claselor muncitoare poate fi perceputS, inainte de toate, prin citeva cifre: — in Marea Britanie,
numSrul lucrStorilor din industrie create de la 5,7 milioane in 1881 la 8,6 milioane in 1911
(dintre care 6,2 in industriile "K. Marx. U Utclin de I'tconomic bntanmque Siegfried. Li Crist
brilannique au XX' sitclc.
(1870-1929),
p 8; vezi de asemenea A.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E LA
1500
I'INA I N 2 0 0 0
167
manufacturiere, 1,2 in mine §i 1,2 tn constructii), la care se adaugS 1,5 milioane de salariati tn
transporturi. — In Stalele Unite, populatfa angajatii in sectorul secundar create de la 23% din
totalul populatfei active tn 1870, la 31% in 1910; numSrul salariajilor din industrie (numai in
uzinc) ajunge de la 2 milioane tn 1870 la 4,5 tn 1899, 6,2 tn 1909 §i 8,4 in 1919. — In Germania,
procentajul persoanelor care lucreazS tn industrie create de la 41 % in 1895 la 43% tn 1907;
numSrul muncitorilor se ridicS de la 5,9 la 8,6 milioane, lor adSugindu-li-se, la cele doua dale,
300 000 de lucrStori la domiciliu. — In Franta, efectivele clasei muncitoare au ajuns de la 3
milioane la sfir$itul secolului al XlX-lea la 5 milioane tn preajma "Marelui Razboi". TransformSrile
din sectorul manufacturier sint substantiate: Intre 1850 §i 1910, numSrul locurilor de muncS din
cadrul activitatilor me§le§ug2re§li scade de la 2,5 milioane la 0,9, iar al celor din intreprinderilc
industriale create de la 1,2 la 4,5 milioane. Astfel, in cele patru mari JSri capitaliste, clasele
muncitoare tnsumeazS aproximativ 30 de milioane de bSrbati §i femei; iar pe ansamblul jarilor
marcate deindustrializarea capitaliste, in jur d e 4 0 de milioane. Totodata, ace§ti lucrStori devin
con$tienJi de solidaritatea lor §i, treptat, de forta pe care о reprezinta. Exista, in continuare,
nenumSrate forme de rvzistenlti in/Й/Й opresiunii §i exploatSrii. Sa-1 lasSm sa vorbeasca despre
aceasta pe F. W. 'Taylor, care a pornit ca muncilor, ajungtnd apoi maistru §i, mai tirziu,
promotorul "organiz3rii ^tiinjifice a muncii": In acest atelier de ma$ini-unelte, aproape toate
muncile erau platite la bucata. Atelierul mergea zi §i noapte, vreme de cinci nopti §i §ase zile pe
saptamtna. Existau doua echipe de in unci tori, una de noapte §i una de zi. Noi, muncitorii,
stabilisem intre noi productia zilnici ce urma s3 fie realizata la fiecare dintre lucrp. cit., p 22.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
169
dc la 17% fn ultima treime a secolului al XlX-lea la 21% tn perioada 19051913 39 . Marea Britanie
exporta 13% din cSrbunele pe care il extrSgea tn 1870, 21% tn 1 8 9 0 , 3 3 % tn 1913; ea exporta
tntre 35 §i 40% din fonta §i apoi din ojelul pe care le producea tn a doua jumState a secolului al
XlX-lea, dar 50% tn perioada 1905-1907°. Or, in acest sector, industria britanicS beneficiazii tn
conlinuare de un avantaj Jintnd de structura sa, tntructt fabricarea mijloacelor de productie
reprezinta un procent din ce tn ce mai mare: 47% tn 1881, 58% tn 1907 J \ principala pial«1 de
desfacere constituind-o noile intratc tn procesul de industrializare, urbanizare §i echipare.
Exportul de capital este unui dintre mijloacelc prin care se asigura aceste pieje: el capata о
important crcsctnda la sfir§itul secolului al XlX-lea §i inceputul secolului al XX-lea. Fluxul anual al
investijiilor tn strainatate se dubleaza, tn Marea Britanie, din 1880-1884 ptn3 in 1890-1894,
sporind apoi de patru ori din 1890-1894 ptna tn 1910-1913; tn Germania, el se dubleaza prima
data din 1883 ptna tn 1993, §i о a doua oara din 1893 ptna tn 1914; tn Franta, el se tripleazS din
1880 ptna in 1 9 1 4 * Numai ele trei, aceste reprezinta mai mult de trei sferluri din totalul
capitalurilorinvestitein strainatate in 1914:43% Marea Britanie, 20% Franta, 13% Germania;
Statelor Unite le rSmtn doar 7%, ansaniblului investijiilor belgiene, olandeze §i elvetiene 12%, iar
5% celorlalti investitori 44 .
jari
jari
>»J. Marczcwski, Callers dc I'lSEA, nr. 163, tulle 1963, t. 22, p. LXI. *°Ph. Dcane §i W.A. Cole, op.
cil., t. 54 56, p. 216 §i 225. "T.J. Markovitch, Gtfwrs dc V1SF.A, nr. 179, nov. 1966, p. 287. «11.
Fcis. Еиго/к The World Banker, 1871M914 4 W.G. Kenwood §1 A.L. Loughced, op. cil., p. 41
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA
1500 I'INA
IN 2 0 0 0
181
Posesiuni
1816-1851
1852-1881
1914
62 12
36
14
19
8 28
22
94
total E u r o p a
68
58
23 4
11 9
cele dou3 Amcrici
16
restul lumii
total
100
100
100
total in m i l i a r d e d e f r a n c i
2,5
17,6
52,7
380.
In ce private zonele "de investi{ie", Europa reprezintS cea mai mare parte (27%), urmatS de
America de Nord (24%), America LatinS (19%) $i Asia (16%); Africa nu intrune§tedecit9% din
investitiile strSine, iar Oceania 5%M. Marea Britanie rSmine de departe eel mai mare investitor
din lume; dar repartijia investijiilor sale s-a modificat sensibil: ele sint mai putin orientate inspre
Europa, Statele Unite §i India, §i mai mult c3tre celelalte zone din Commonwealth §i America
LatinS. Tosesiunile franceze rSmin In principal in Europa (aproape trei cincimi), cu о puternicS
reorientare inspre Europa Orientals, §i in special cStre Husia. DeocamdatS nu se investe$te decit
extrem de putin in colonii. Capitalurile germane sint, de asemenea, investite in principal in
Europa (mai ales in Austria, Rusia, Ungaria, Romania), dar §i in alte zone, precum Japonia, Mexic,
Imperiul Otoman. Capitalurile Statelor Unite rSmin in America (mai ales in Mexic, Canada, Cuba).
Aceste posesiuni in strSinState iau forme dintre cele mai diverse: subscriptia la imprumuturi
publice (la care sint foarte atenti depozitarii francezi), imprumuturi acordate unor guverne. bSnci
sau intreprinderi, coparticipSri sau cump3r3ri in diferite sectoare de activitate, sau, deja —
"Ibid., p. 42.
182
MICHEL
BAUD
1914
colonii
metropole 1914
1876
1914
supra
popu-
supra
popu-
supra
popu-
fata*
late"
fata*
late4*
fata*
late"
22,5
251,9
33,6
393,5
0,3
17 0,9
15,9 6
17.4
33.2
46,5 136.2
10,6 2,9
55.5
5,4 0,5
Statele Unite
japonia
273.8
0,5
39,6 64,9
0,3
12,3 9,7
9,4
97
0,3
19,2
0,4
53
65
523,4
16.5
437,2
9,9
45.3
in cazul anumitor trusturi ori grupari —, creari de filiale in strainatate. Astfel, Westinghouse i§i
deschide inc3 din 1903 о filiala in Anglia, iar inainte de 1912, AEG are filiale la Londra, Sankt
Petersburg, Paris, Geneva, Stockholm, Bruxelles, Viena, Milano §i in numeroase ora§e din
America. Bancile joaca aici un rol decisiv. in 1913, trei cincimi din activele Societatii Generale a
Belgiei sint repartizate in valori nafionale, iar doua cincimi in valori din strainatate, mai ales in
Austria, Rusia, Canada, Argentina §i in Noua Caledonie... Deutsche Bank are subfiliale in America
deSud (Argentina, Peru, Bolivia, Uruguay, Brazilia) §i in Spania; coparticipari in Elve{ia, Irak §i
China; interese in Austria, Imperiul Otoman, America Centrala, Africa de Est §i Africa deSud...
Diskonto Bank are filiale in Marea Britanie, RomSnia, Bulgaria, Brazilia §i Chile; coparticipari in
Belgia §i Italia, in Argentina §i Brazilia, in Camerun, in Guineea, in Asia; interese in Europa
(Marea Britanie, Finlanda, Austria, Romania, Rusia) §iin Africa... Bancile britanice numarau in
1910 mai mult de cinci mii de sucursale sau agen^ii in intreaga lume, bancile franceze о suta
patru sucursale, cele germane §aptezeci, iar cele olandeze §aizcci §i opt 45 . UN
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2000
183
In cadrul unei atari mi$cSri de expansiune a capitalismelor nationale la scara mondialS i$i fac loc
diferitele pusee nationale de colonizare. Despre acestea vorbesc insemnSrile lui Cecil Rhodes,
din 1895: M S a f l a m ieri in East End [un c a r t i e r m u n c i t o r c s c d i n l - o n d r a j §i a m
asistat la о r e u n i u n e a $omerilor. A m auzit acolo n u m a i discursuri u r l S t o a r e . T o t u l
nu e r a d e c i t u n strigat: " P i i n e ! P l i n e ! " R e t r S i n d s c e n a In v r e m e c e m S i n t o r
c e a m s p r e casS, m - a m trezit mai c o n v i n s decit inainte de i m p o r t a n t a i m p e r i a l i
s m u l u i . . . L u c r u l p e c a r e 11 c o n s i d e r col m a i i m p o r t a n t e s t e rezolvarea
problemei sociale. Astfel: pentru a salva cele patruzeci de m i l i o a n e de locuitori ai R e g a t u l
u i Unit d c la u n r i z b o i civil d e v a s t a t o r , noi, c o l o n i z a t o r i i , t r e b u i e sS c u c e r i
m noi p S m i n t u r i , ca sS i n s t a l S m a c o l o e x c e d e n t u l propriei n o a s t r e p o p u l a j
i i §i sS a v e m noi p i e { e d e d e s f a c e r e p e n t r u p r o d u s e l e f a b r i c i l o r $i m i n e l o
r n o a s t r e . I m p e r i u l , a m s p u s - o f n t o t d e a u n a , e s t e о c h e s t i u n e d e burtS.
DacS vreti s3 cvitafi rSzboiuI civil, v a trebui sS deveniti imperialist! 4 *.
Iar Joseph Chamberlain, ministru al coloniilor britanice, spunea in 1896, intr-un discurs la
Camera de Corner^ din Birmingham: "DacS am fi rSmas pasivi (...) cea mai mare parte a
continentului african ar fi fost T a b e l u l nr. 26 C r e $ t e r e a c h e l t u i e l i i o r m i l i t a r c in
p r i n c i p a l e l e tari c a p i t a l i s t e 1. Crejterea cheltuieliior militare pe c a p d e l o c u i t o r
*
din 1875* *
d i n 1908
p i n S in 1 9 0 8
p i n S in
1908
62 63 95 67
26 14 28 a
cheltuielile
modeme,
MICHEL
BEAUD
ocupatd dc rivalii no§tri comcrciali (...). Prin politica noastni colonials, dc indata ce dobtndim un
nou teritoriu. noi il dezvoltSm ca mandatari ai civilizatiei. pentru progresul comer|ului mondial".
Iar Jules Ferry: "Politica noastra coloniala este fiica politicii industriale". P. Leroy-Beaulieu,
membru al Institutului, profesor la College de France, director al revistei L'Economiste frangais,
publica in 1891 De la colonisation chez les peuples inodernes [Colonizarea la popoarele
moderne]', el porne?te de la aceasta fraz3 a lui Stuart Mill: "Putemafirmaca, in situafia
actualaalumii.intemeierea de colonii este cea mai buna afacere in care pot fi angajate capitalurile
unei tari vechi §i bogate". Dupa care noteaza: Colonizarea reprezinta forta expansiva a unui
popor. puterea sa do r e p r o d u c e r e , dilatarea §i multiplicarea sa i n s p a j i u ; ea i n s e a m
n a s u p u n e r e a universului, sau a unei largi p.1r(i a acestuia, limbii sale, ideilor§i legilor lui. U
n p o p o r c a r e c o l o n i z e a z a e s t e u n p o p o r care i§i p u n e bazele grandorii §i s u p r e
m a t i e i lui viitoare (...). E s t e c u neputinta sa nu c o n s i d e r a m [colonizarea] c a pe u n a d i
n t r e misiunile ce s e i m p u n in cazul statelor civilizate 4 7 .
ISTORIA
CAPITALISMULUI
DE LA 1 5 0 0
I'INA
IN 2 0 0 0
185
Pentru Otto Bauer, "imperialismul este, dc fapt, un mijloc de ISrgirc a limitelor acumulSrii"". DacS
economia mondialS este "un sistem de relatii de productie §i dc relatii de schimb
corespunzStoare, care imbrSJiseazS totalitatea lumii" 51 , s 'Hobson,
liiifKrialism, 1902. citat de Lenin. L'lmpJrialisnie..., op. cit., p. 118 "Hilferding. Das Finanzkapital.
Viena. 1910. citat de N. Buharin, op. cit., p. 107. Ю. Bauer. New Zeit, nr. 24.1913, p. 873. citat
dupS P.-P. Key. ies Alliances de classes, p. 140. Buharin, op. cit.. p. 17.
186
MICHEL В B A U D
R E Z U M A T U L ETAPEI A PATRA
In fiecare etapa a formarii §i dezvoltarii lor, capitalismele nationale s-au alimentat din exterior:
aur din cele doua Americi, jefuiri, munca silnica, sclavie, exploatare a coloniilor, ci§tiguri de pe
urma comertului. A$adar, nici existenta, nici chiar importanja acestor resurse exterioare nu
caracterizeaza imperialismul. Imperialismul inseamna funcjionarea §i dezvoltarea unui capitalism
national la scara mondiaia: extorsiunea valorii prin productie, realizarea valorii produse prin
vinzarea marfurilor, valorificarea sub forma de noi capitaluri a profiturilor anterior realizate nu
mai sint gindite §i organizate in principal la scara local-najionala, ci, dintr-o data, la scara
nationalmondiaia. Aceasta noua atitudine este impusa de entitatile capitaliste de mari
dimensiuni: oligopoluri. care iau diverse forme, mari intreprinderi, trusturi, grupuri; ea se
bazeaza din ce in ce mai mult pe alierea — uneori intrepatrunderea — capitalului industrial §i
capitalului bancar, in cadrul a§a-numitului capital financier; ea este apoi incurajata de unele
fractiuni ale burgheziei care, dep3§ind orizonturile local-nationale, actioneaza, in mod
stimulator, la scara national-mondiala $i care, in aceasta dinamica, obtin sprijinul statului, a
diplomatiei sale, a flotei §i armatei lui. A§adar, о data cu imperialismul: 1. contradictiile (mind de
mi$carea de reproductie largita a capitalului se dezvolta de-acum in cadrul national-mondial; 2.
noi contradicti apar se dezvolta, in principal — pentru perioada la care ne referim — in legatura
cu realizarea valorii produse cu controlul diferitelor regiuni ale lumii. Putem lamuri acest
diagnostic" ajutindu-ne de schema XII §i reluind contradicjiile capitalismului istoric distinse ceva
mai inainte 56 . Dac3 e vorba de "contradictia VV, intre capital §i munca", ea se manifests mai
intii, sub forma sa directa (supunere reala), in cadrul fiecarui capitalism national; cuceririle
mi$cSrii muncitore§ti §i legislatiile nationale au facut ca ea sa fie mai putin brutala decit fusese
in primele faze ale capitalismului. № Pasaj
rcscris in 1999.
"Cf. p. 161
188
MICHEL В B A U D
SCHEMA XII Eormatii sociale, clase, extorsiunea §i circulatia valorii in sistemul imperialist de
dinainte d e 1914 FORM А"П E SOOALA IMPERIAUSTA BURGHEZIE CAPfTAUSTA
oiigarhii traditional).'
APARAT DESTAT
TARANIME
MEJTL^OCA KIT.
MUNCTioki
) Exploatarc prin supuncre directi. ) Extorsiunea valorilor prin eupurwrv indiixvti ) Pr«>lcva?* a
statului. munci «liuci etc. ^Tranafcrul valorilor prin corner^ 7 Export dc capitaluri. ^Transfcrul
valorilor prin rcmuncrare a inv«ti(iilur In a/ara Цп1 iTraufcrul vaJoriloc piinfluxuiilefinanclajc ale
statului.
ISTORIA
С A I' I T A 1.1S M U L U I D E
I.A
1500
I'lNA
IN 2 0 0 0
189
In acela§i timp, la scarS internationals, ea tinde sS se dezvolte sub forma sa indirectS (supuncre
formalS), intre capitalismele dominante §i producStorii tradijionali din tSrile dominate (mai ales
colonizate). Exists о legSturS intre cele douS aspecte? AceastS intrebare a fScut obiectul unorvii
de/.bateri in sferele intelectuale politiceale lumii muncitore§ti. Pentru unii, nu exists nici о
legSturS: cuceririle muncitorilor din tSrile capitaliste avansate au putut fi suportate de capital
datoritS sporirii productivita{ii, legate de progresul tehnic, grajie cre§terii nivelului de calificare al
Iucralorilor intensificSrii muncii solicitate acestora. Pentru altii, dincontrS, tSrile capitalismele
dominante beneficiazS de transferuri ale valorii provenind din tSrile dominate: remunerarea
investitiilorstrSine, dobinzile la datorii, transferurile implicate deschimbul inegal. Concesiile
patronatelor§i statelor sint astfel facilitate, iar clasa muncitoare, obtinind de aici anumite
avantaje, devine volens nolens beneficiara, dacS nu chiar complicea, dominatiei asupra altor
popoare. Ince private "contradictia X, Intre capitalismele nationale", ea scadince§te, in aceasta
perioada, in principal Intre capitalismele dominante sau aspirante la un asemenea statut,
legindu-se atit de accesul la matcriile prime sau la noile pieje (pentru produse de consum sau
echipamente), cit dc creditele alocatesau investitive efectuate in strSinState. Ea se traduce prin
tensiuni §i confruntSri in diferite zone ale lumii §i va contribui la declan§area primului rSzboi
mondial. In schimb, contradicjiile intre capitalismele dominante §i noile capitalisme constituite
rSmin minore. "Contradictia Y, intre capitali$ti", tinde §i ea sa se acutizeze, in special pe plan
international. Intr-adevSr, a$a cum am vSzut, concertSrile §i organizSrile intr-un anumit sector de
activitate, intelegerile, cartelurile ?i trusturile se tnmultesc cu rapiditate in fiecare tarS,
fenomenul rSmtntnd InsS limitat la nivel international. AceastS contradictie о intSre§te astfel pe
cea dinainte, devenind о componenta importanta a ei. In sfir?it, "contradictia Z, intre
capitalismele dominante §i popoarele sau tSrile dominate", se manifests in mod tot mai larg, о
data cu noul val al colonizSrilor, cu impSrtirea lumii §i stabilirea zonelor de influents, la care
participS nu doar vechile tSri europene, ci §i tSri noi (Statele Unite) sau tSri in curs de
modernizare (Japonia, Rusia). Dominatia se instituie uneori prin actiuni militare de о extremS
violentS. О nouS contradictie este p e c a l e d e a se crea, una care va marea profund cea de-a
doua jumState a secolului al XX-lea care va provoca probabil anumite reactii chiar §i dupS anul
2000. Termenul "imperialism" a desemnat aceasta noua realitate. Initial, el fusese un fel de
stindard al celor care pledau pentru dominatia Marii Britanii §i a Statelor Unite in lume. In cadrul
mi§cSrii muncitore$ti §i al literaturii mnrxiste, el a devenit apoi un termen incriminator: mai
tirziu,
190
MICHEL В B A U D
'"In mod curios, ci vor j;5si un sprijin in pozitia exprimatf de Joseph Schumpoter. In 1919:
"Contribution a une sociologiijue des imp^rialismcs", duportante conccntrSri de s o c i e t y sau
organizari sectoriale: industria c&rbunelui cuprindca, in anii douSzeci, mai mult de о mie de
intreprinderi; dup3 1930, Comisia de Reorganizare va decide in privinja produc{iei §i a
exporturilor, iar Consiliul Central al Huilei va favoriza reorganizarea §i fuziunile. in siderurgie,
Comitetul de Reorganizare ini(iaz&, in 1932, fuziunea a doua mii de intreprinderi in a§a-numitul
British Iron and Steel. Industria textila rSmine dispersata §i prea putin eficienta: astfel, in 1927, in
Marea Britanieexistau 57 de milioane de suveici, fa|3 de 38 de milioane in Statele Unite §i 6
milioane in Japonia; in schimb, producjia britanica se ridica la mai putin de jumState din cea a
Statelor Unite §i era pe punctul de a fi egalata de cea a Japoniei. in industriile moderne, se
constituie grupuri extrem de puternice: in chimie, Imperial Chemical Industries, ICI, cu
participarea firmei engleze Nobel; in constructive de ma§ini, Rootes Motor Ltd ia fiinfa in 1932,
prin fuzionarea a opt intreprinderi; Courtauld domina sectorul matasii artificiale; iar Lever
(fabricarea sipunului) se asociaza in 1929 cu societatea olandeza Margarine Unie pentru a forma
grupul Unilever, in care Unilever Ltd (partea britanicS) define 46% din capital, iar Unilever NV
(partea olandeza) 54%. In 1935, primele trei intreprinderi din fiecare sector controleazS 83% din
c3ile ferate, 82% din producfia de petrol, 71% din cea a tevilor de ojel, 71% din productia de
zahar, 48% din chimie, 43% din industria mecanica §i din constructia de automobile..., dar numai
23% din industria textila. in aceea§i perioada, 30 000 de intreprinderi au intre 10 §i 100 de
angajaji (insumind о cincime din totalul lucratorilor din industrie), iar 130 000 lucreaza cu mai
putin de 10 oameni (in total 500 000 de salariati). Mo§tenirea unui trecut prestigios apas3 greu
asupra destinului capitalismului britanic. Exista totu§i §i un atu in aceasta mo§tenire: imperiul de
colonii §i dominioane, imperiu care, dupa primul rSzboi mondial, s-a extins printr-un mandat
asupra Africii Orientale germane §i printr-o zona de influenja in Orientul Mijlociu. Fiecare
dominion dispune de un reprezentant in Societatea Natiunilor, ceea ce asigura predominanta
anglo-saxonilor. La Conferinta Imperiala din 1926 se afirma egalitatea, in materie de politica
externa, intre dominioane §i Marea Britanie, chiar daca aceasta din urma are ni§te
"responsabilitati aparte" in privinta apar3rii. S c h i m b u r i l e comerciale dintre Marea Britanie
§i imperiul ei colonial rezista mult mai bine crizei decit celelalte schimburi externe. Iar in 1931,
cind este intrerupta raportarea lirei sterline la aur, va fi instituit un tarif protectionist. La
Conferinta de la Ottawa, din 1932, imperiul va fi numit British Commonwealth of Nations, fiind
totodata incheiat un acord de "preferentialitate reciproca":
ISTOkIA CAPITA
I.ISMULUI
De
LA 1 5 0 0 P l N A
IN 2 0 0 0
215
Marea Britanic accepts tn sistem dc francizS majoritatea produselor din Commonwealth, iar
Australia, Noua ZeclandS, India, Canada, Terra Nova, Uniunca Sud-AfricanS §i Rodezia acordS
produselor englczc tarife preferenjiale. In 1939, 38% din importurile Mari Britanii vor veni din
Commonwealth ( f a 0 de 26% in 1929), iar vin/Srileei cStre Commonwealth vor reprezenta 45%
din totalul exporturilor (faJS de 40% In 1929). In paralel, investitiile britanice din afara granifelor
scad In Statele Unite, stagneazS tn Canada, cresctn Europa, Argentina Mexic, dar mai ales In
citeva {Sri din Commonwealth, precum Australia, Noua ZeelandS sau India*
T a b e l u l nr 2 9 Balan|a p I S j i l o r c u r e n t e a l e M a r i i B r i t a n i i * comcr{ul
venituri din
de
investi|ii in
mSrfuri
exterior
devize
sold
Veniturile adusc de aceste investitii constituie de-a lungul tntregii perioade interbelice о resursS
esenJialS pentru conturile externe ale Marii Britanii (vezi tabelul nr. 29). La rindul lor, termenii
schimburilor seimbunStSlcsc, datS fiind mai ales puternica scSdere a pre|urilor la produselc dc
bazS §i, in special, la produsele agricole din "jSrilc noi": pentru Marea *Rcpartitia pc rcgiuni a
investifiilor externe ale Marii Britanii (In milioane de dolari): 1914
1938
total mondial
20 000
22 850
SursJ: P. Mathias, 77icfirst industrial Nation, p 469.
216
MICHEL В B A U D
Britanie, raportul dintre pre^urile de export §i cele de import se ridic5 de la indicele 60 in 1881-
1885 la 82 in 1926-1930 si la 100 in 1930-193547. Ci§tiguriie oculte prin schimbul inegal
accentuat de aceasta ameliorare a termenilor comereiali, ca §i veniturile aduse de investi(iile
externe corespund unci largiri §i intensificari a exploatarii la scara mondial^. In forme adaptate
fiecarui tip de produce, fiecirei formatiuni sociale^i fiecarui mod de raportare fata de metropola,
extorsiunea suфlusului de munca este din ce in ce mai activa pe toate cele cinci continente. Apar
noi forme de sSracie, noi nedrept&tf. Dar §i noi aspiratii la libertate §i independenja, ai сЗгог
purtatori de cuvint sint adeseori din paturile instarite sau din rindul intelectualilor, alteori dintre
membrii clerului sau ai diverselor grupari religioase. Exact cind imperiul devine mai important ca
niciodata pentru capitalismul britanie, el este deja §ubrezit de nenum&rate fisuri. 3. Le franc
d'abord?
Anumite fracjiuni ale capitalismului francez pusesera accentul, inca din anii dou3zeci, pe
"valorificarea" imperiului: planul Sarraut din 1921, infiintarea BSncii Siriei §i a Libanului (1919), a
Bancii deStat a AOF (1925), a Bancii Madagascarului (1925)... Data fiind intefirea concurenfei pe
piafa mondiala, se instituie incd din 1928 о lege vamaia care sa susfina regimul preferential in
interiorul imperiului §i care, in esenta, suprima taxele pentru schimburile comerciale dintre
metropola §i colonii. in 1931 se organizeaza Expozi{ia Coloniala de la Vincennes. in 1934-1935,
Conferinta Imperiaia nu reu§e§te mare lucru in afara de substituirea termenilor "colonii" §i
"colonial" prin formula "de peste mari". О data cu criza din anii treizeci, replierea imperiaia este
evidenta: in 1928-1930, schimburile comerciale cu coloniile nu reprezentau decit 12% din
importuri §i 19% din exporturile Fran{ei; in 1936-1938 ele ating 27% din importuri §i 30% din
exporturi. In 1913, doar о zecime din capitalurile franceze investite in afara {arii sint in imperiu;
aceasta p r o p o s e nu pare s3 se modifice substantial intre cele doua razboaie mondiale, in
ciuda prezentei active a citorva mari grupuri: СЕЛО (grup cu capitaluri in principal marsilieze),
5СОЛ (grup cu capitaluri Iyoneze, legat de banca Demachy), Banca Uniunii Pariziene (asociata
unor capitaluri bordeleze), Banca Indochinei, Banca Parisului §i aTarilor de Jos. Semnificativ
pentru atitudinea capitali§tilor francezi in privinta imperiului este faptul ca investitive realizate
aici vizeaza mai alessectorul comercial (39%), bancar §i imobiliar (10%), mai putin industria
(10%) sau minele (7%)4e. Aceste 47S.
CAPITA
I.ISMULUI
De
LA 1 5 0 0 P l N A
IN
2000
217
T a b e l u l nr. 30 I n v e s t i j i i in a f a r a g r a n i j e l o r a l e p r i n c i p a l e l o r {Sri c a p i t a l i
ste*
1914
1930
1960
Marea Britanie Fran(a Germania Tarile de Jos Statele Unite Canada Sued in
total
100
100
100
investitii din colonii nu vor fi, р!пЙ la urmS, foarte consistente, mai ales ей, in general, investijiile
externe ale Franjei se aflau deja fn declin. Este, de fapt, perioada fn care apar §i prlmele fisuri, dc
о i m p o r t a n t pe care noua, acum, ne este mai u§or sa о apreciem: tulburarile din Tunisia in
1920-1921, revolta lui Abd el-Krim in Maroc (1925-1926), revolta condusa de Yen Bay §i
rSscoalele t3rSne$ti din Indochina (1930-1931), mi$cSrile, §\ ele reprimate, din Tunisia §i Maroc,
in 1937-1938. Aceste mi$c£ri sint "inadmisibile" nu doar fiindca lovescin interesele coloniale, ci
§i fiindca in opinia celor mai mulji francezi ideile coloniale §i ideile republicane s-au amcstccat
inlr-un mod care astazi poate pSrea ciudat. lata, de pildS, aceasta inscmnare a unui inalt
functionar: Republica este cea care, in mai putin de patruzeci dc ani, a refScut о Frantft colonials
fi a r3spindit in lumea francezS ideile ИЬсгЩн §i ale progresului social (...). Misiunea acestei
politici coloniale este dub!3 (...): instituirea de drepturl pentru populatiile coloniale, apoi
dezvoltarea §i favorizarea evolutiei sociale §i econoniicc a popoarelor indigene (...). [Astfel]
Franja va putea face din popoarele b8§tina§e pe care le conduce §i le instruie§te ni§te popoare
care s«1 partlclpe, ca asociate, la viata acesteia, libere in obicciurilc §i evolu{ia lor, tnsS
fcderalizatc intr-o FrantS de peste mSri4'. Dar daca imperiul a ajutat la amortizarea unei parti a
efectelor crizei din anii treizeci, in mod cert nu pe exploatarea lui s-a bazat in principal progresul
capitalismului francez din anii douazeci. Progresul de care vorbim este cit se poate de vizibil:
lufnd ca baz3100 anul 1913, productia "Cit.it de CCoquery-Vidrovitch, dup3 CotintissMlce du
Ikrs-womlc,
MICHEL В B A U D
218 T a b c l u l nr. 31
S t r u c t u r a p r o d u s u l u i i n d u s t r i a l in M a r e a B r i t a n i e
in F r a n j a * Franfa
bunuri
de
de
de
consum"*
producfie
consum**
producfie
78 72 59
22 28
bunuri
1881 1907
53 42
47 58
1924
47
53
mijloace
41
industrials coboarS la 57 in 1919 §i, din cauza crizei, la 55 in 1921, dupa care urea la 109 in 1924
§i 127 in 1928. Intre 1922 §i 1929, rata de credere a productiei este de 5,8% pe an, rata
comparabiia cu cea a Germaniei (5,7%), inferioara doar celei a Japoniei (6,8%) §i superioara celei
a Statelor Unite (4,8%), a Marii Britanii (2,7%) §i a Italiei (2,3%). Aceasta cre§tere a fost mai
semnificativa pentru producfia de echipamente industriale (care dep3§e§te cu 50% nivelul de
dinainte de razboi) decit pentru cea a bunurilor de consum (care depa§e§te doar cu 10% nivelul
sau antebelic). Astfel, in cadrul industriei franceze, locul ocupat de sectorul mijloacelor de p r o d
u c e este din ce in ce mai important, in vreme ce pentru industria britanica (foarte avansata in
acest domeniu inainte de primul razboi mondial) mi^carea este inversa. Dezvoltarea aceasta se
bazeaza mai ales pe industriile din a doua g e n e r a t e . Producfia de electricitate create de
patru ori din 1920 pina in 1928; Ernest Mercier, sus^inut de Rothschild, grupeaza societatile din
regiunea pariziana intr-o Uniune a Electricitajii §i intare§te legaturile dintre intreprinderile
producatoare de materiale electrice: Compania Gencraia de Electricitate §i Alsthom (creata in
1928 prin fuziunea intre Societatea Alsaciana de C o n s t r u c t » Mecanice §i Thomson-
Houston, о filiaia a grupului american General Electric). Industria automobilelor va realiza 250
000 de vehiculein 1928, c e e a c e e s t e mult pentru nivelul Europei. dar putin in comparatie cu
eel al Statelor Unite; peste jumState dintre acestea sint produse de Renault, Peugeot §i Citroen.
Industria cauciucului, care in 1929 inregistreaza о producjie de opt ori §i jumatate mai т г г е
decit cea din 1913, este dominata de Michelin. Progrese importante cunoa^te industria chimica,
dominata acum de Kuhlmann, dar in care se afirma de asemenea citiva nou veniti, profitind mai
ales de despagubirile cerute
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
D E LA
1500 PlNA
tN
2000
219
func^oruri
subaltern!
TRAN5PORTURJ
INDUSTRIE
FEME! CASN1CE
Cifrele dintre paranteze reprezinti, tn milioane, numirul pcreoanelor active* dm penoada 1928-
1930.
e: cstimativ. •
230
MICHEL
ВБAUD
incepind cu 1926, IG Farbcn domina industria chimicS; din 1926-1927, Vereinigte Stahlwerke r e
u n i t e primii mari patru producatori de o\el, dupa fuziunea, din 1929, intre Deutsche Bank §i
Diskonto Gesellschaft, trei sint bancile care domina ansamblul sectorului bancar. О lege din 1933
sistematizeaza acesta "organizare" a capitalismului german, obligind intreprinderile sa participe
la cartelul care fiinteaza in sectorul lor, intenfia fiind о rationalizare atit pe vericala, cit §i pe
orizontaia. Iar in cadrul acestor carteluri §i al acestor Konzems se va organiza §i se va sistematiza
efortul industrial necesar Reichului. Puternic sustinut §i directionat de stat, capitalismul german
se intare$te, rezultind f3ra indoiala cea mai avintata forma existenta cindva a capitalismului de
stat. Aceasta dezvoltare are Ioc In cadrul unei s o c i e t a l prinse in plasa intretesuta de catre stat
§i partid. Goebbels о anunfase deja: "Statul va Insemna organizarea superioara a vietii publice §i
private (...). Toate fortele najiunii vor fi supuse statului, astfel incit ele sa nu poata exercita nici о
activitate in afara lui. Statul va fi imaginea desavir§ita a principiului totalitarist." Virful s3u de
lance, organul de supraveghere, de control, de represiune va fi politia de stat: inca din 1933,
Gestapo (politia politica) §i SS au fuzionat, sub conducerea lui Himmler; in 1936, toate politiile
sint subordonate aparatului Gestapo-SS. Intre 1933 §i 1938, peste patru sute de mii de nem{i sint
arcslati, multf dintre ei fiind trimi§i in lagare. Muncitorii sint organiza^i intr-un Front al Muncii
creat inca din 1933, exact in perioada in care sindicatele sint desfiintate. Pentru destindere,
exista Kraft durch Freudc (Forta Bucuriei). De fapt, pentru toate categoriile de oameni exista
acum cite о organizatie: pentru tineri, studenti, cadre didactice, arti§ti, femei, paring... Kadioul,
presa, cinematografele, invatamintul — toate sint in slujba ideologiei $i propagandei national-
socialiste. In fine, prin Mein Kawpf, Hitler a deschis poporului german umilit perspectiva unei
Patrii triumfatoare: to{i cei "de acela§i singe trebuie sa apartinS aceluia§i Reich". О data adunat
insa, ce poji face cu un "popor lipsit de spa{iu"? Mi§carea national-socialista trebuie "s3 g3seasca
taria de a reuni poporul nostru §i inteaga sa putcrc pentru a-1 propulsa pe calca care il va scoate
din restrinsul s3u habitat actual §i il va purta catre noi teritorii". Bineinteles, Fran{a trebuie
distrus3: "Niciodata s3 nu ingaduiji ca in Europa sa apara doua puteri continentale. In orice
tentativa de organizare la hotarele Germaniei a unei a doua puteri militare, trebuie s3 vedefi un
atac impotriva patriei noastre." Reichul trebuie ins3 s3 se extinda in Europa, catre Est: "Accepta^i
ca izvorul puterii noastre s3 nu fie in colonii, ci in Europa, in pSmintul patriei (...). Uria^ul stat de
la Rasarit este gata sa se prabu§easca." pina la urma, de ce sa se limiteze la Europa? "Un stat
care, intr-o vreme a contamin3rii raselor, vegheaza la pSstrarea celor mai bune elemente ale sale
trebuie sa ajunga intr-o zi
ISTOkIA CAPITA
I.ISMULUI
De
LA 1 5 0 0
PlNA
IN
2000
231
stapinul lumii. Fie ca sustinStorii mi§c3rii noastresa nu о uite niciodata!" Anul 1935: restabilirea
serviciului militar in Germania; 1936: reocuparea Renaniei; 1938: Hitler comandant suprem al
Reichswehr-ului, ocuparea Austriei, ultimatumul pentru Praga, acordurile de la Miinchen. Anul
1939: ocuparea Cehoslovaciei, a portului Memel, alianfa military italo-germana, pactul de
neagresiune germano-sovietic, invadarea §i apoi impSr^irea Poloniei cu URSS, care va anexa о
parte a Finlandei. Rugul celui de-al doilea razboi mondial este de-acum aprins. Germania dominS
continentul european. Dar atacarea URSS §i intrarea in razboi a Statelor Unite (1941) inverseaza
raportul de for{e. Va mai fi nevoie de inca trei ani de razboi cumplit, de distrugeri masive
(prelungire militara a productiei de masa §i a consumului de mas£), de cincizeci de milioane de
morti (de $ase ori mai multf dedt in "Marele Razboi") pina ce germaniisa capituleze; precum §i
de folosirea primei bombe atomice, pentru a se ajunge la capitularea Japoniei. Doua mari puteri
de{in acum supremajia in aceasta lume complet devastata: Statele Unite, liderul incontcstabil al
taberei capitaliste; URSS, in centrul unui nou bloc, care prctinde a intrupa idealurile
socialismului.
R E Z U M A T U L ETAPEI A CINCEA
in esenfS, criza din anii 1920-1930 are drept cauzS acelea§i contradictii care, prin coinbinarea lor,
au dus ia rSzboiul din 1914-1918: vlSguirea industriilor din prima generate; accentuarea
competitiei dintre capitalismele nationale: presiunile mi$carii muncitore§ti pentru obfinerea
unci impartiri mai putin inegale a valorii produse. Iar aceste contradictii se manifesto intr-o lume
la rindul ei riguros impSrtitS: zona de influents americani, Commonwealth-ul britanic, imperiul
francez (dar §i imperiile olandcz, belgian) §i Uniunea Sovietica, deopotriva IncercuitS §i repliata
asupra ei inse§i: dat fiind protectionism^, contradictiile se adincesc mai ales In interiorul acestor
zone, iar crizele economice care se declan-jeazS sint accentuate ori atenuate in funcjie de
politicile duse de conducatorii fiecarei mari puteri. Pe de alta parte, industriile din a doua
generate sint in plina dezvoltare. §i, ca о uluitoare rasturnare dialectica, sporirea puterii de
cumpSrare a diferitelor segmente ale clasei muncitoare, in loc sa ruineze sistemul, a$a cum se
ajteptau cei mai multf dintre capitalist!, se dovede?te a fi un element de dinamizare economica
§i de integrare socialS: pe ansamblu, timpul de lucru se reduce, iar salariul real create pentru
muncitorii din marile tari industriale; §omajul se mentine insS la un nivel ridicat, atingind cote
uria$e in perioadele de criza. Prin veniturile aduse de investitiile instrSincitate, prin schinibul
inegal, prin "foarfeca" preturilor §i imbunatStirea termenilor de schimb w , se dezvolta un
important transfer de valori din colonii — dar §i din tarile noi, producatoare de minereuri de
produse agricole — catre marile tari capitaliste industrializate. A$adar, relativa anieliorare a
puterii de cumpSrare a claselor muncitoare europene §i americane este in parte asiguratS, sau
compensatS, din punctul de vedere al capitalului, prin exploatarea producStorilor din sectoarele
primare — si in special a tSrSnimii — din lumea intreagS. '"Termenii deschimb ai Europei
industriale (areumblul celor noul {lri: Marea Britanie, Germania, Franja, Italia, Belgia, Luxemburg,
Olanda, Suedia. EIve{ia): raportul preturilor de export fatf de prefurile dc import, luind ca baz3
100 anul 1913, create de la 96 in 1920 la 109 tn 1929, 138 In 1933, sc3/Jnd la 124 tn 1937 (C P.
Kindleberger, Vie Economic Journal, martie 1955, citat dupS M. Moret. Ltfc/iange international.
Riviere, 1957. p. 119)
ISTORIA
С A P I T A LI S M U L U I D E L A
1500 PlNA
iN
2000
233
Tot in aceasta perioada, a§a cum am vazut, concentrarea industriaia seaccentueaza, luind
diverse forme: mari intreprinderi, grupuri, Konzems-uri, carteluri. Societatile industriale cu mai
multe mii de lucratori nu mai sint deloc rare; unele ajung chiar la mai multe zeci de mii de
salariati. Rolul statului, in special in perioadele de razboi, dar §i prin marile lucrari publice ori
prin salariul indirect, devine tot mai important 70 , in general vorbind, implicarea sa in
conducere, organizare §i administrare capata tot mai multa consistenja; astfel, aiaturi de
gramme, de clasa muncitoare §i de burghezia mica §i mijlocie, о noua clasa prinde sa se
dezvolte: "birocratia"; salariata ca §i clasa muncitoare, ca nu este ins3 direct confruntata cu
productia materiaia, a§a cum sint muncitorii ?i taranii; iar prin felul ei de viaja, ea este de multe
ori mai apropiata de burghezia mica §i mijlocie 71 . Aceste evolutii au loc intr-o lume complet
destramata. Destramata, inainte de toate, pentru ca, dupa ce Rusia fusese atita vreme о zona
bine delimitata pe piaja mondiaia, URSS promoveaza acum colectivismul de stat72. Destramata,
apoi, pentru c3 Marea Britanie, imperialismul dominant de pina mai ieri, nu mai poate asigura
reglarea unui sistem mondial de piati, iar Statele Unite, cea mai mare putere economica a vremii,
nu a preluat aceasta responsabilitate. Destramata, mai departe, pentru ca fiecare mare putere s-
a polarizat asupra unui obiectiv national: prosperitatea americana, lira sterlina, francul, refacerea
puterii germane. Destramata, in sfir?it, deoarece, confruntata cu dificultatile crizei, fiecare mare
putere s-a inchis in propriul ei cocon (Coomonwealth-ul pentru Marea Britanie, imperiul pentru
Franta) sau in propriul s3u proiect (New Deal-ul american), in vreme ce, prin 1 litler, Germania se
mobiliza pentru marirea n a t i o n a l , reinarmare, cuceriri, stapinirea intregii Europe §i a lumii.
Totu§i, in aceasta lume destramata, fiecare repliere protectionista nu face decit sa contribuie la
extinderea crizei, afectind tarile furnizoare — marile |3ri industriale, ca §i tarile noi —, care
vorcumpara mai putin. Iar, tarile ce se considera lipsite de "spajiul lor vital", de о zona de
influenza §i de expansiune economica §i comerciala suficienta, vor adopta ni§te politici
expansioniste, care vor duce la declan§area razboiului.
x 1n Franta, cota chdtuielilor publice din totalul producjiei interne brute create de la 11 % in
1872 la 33% in 1920; ea scade la 27% tn 1932, dar va urea la 41 % in 1947 §i 49% in 1953.
Ceprcmap, L'P.volutiou des depen "3 H > Г*
2
С г* с
a гя г> Ml о о Z >
N) О О о к VJ
1947
Decolonizarea
Blocul capitalist
Relafiile Est-Vest
Blocul colcctivist
Planul Marshall. Nu mai sint comuni§ti la guvernare in Belgia, Franfa §i Austria. P C interzis in
statul N e w York, in Brazilia, Grecia. Legea S U A de ajutorare a Grecici §i Turciei. I>egj antigreve
in Statele Unite Pactul de apArare interamericani la Rio. Sciziunea CSM $i FM. Egecuri electorale
ale comuni§tilor in Finlanda §i Norvegia.
m 1948
Demisia mini§trilor necomuni§ti din Cehoslovacia. Conflictul lui Tito cu Kominform-ul: lugoslavia
exclusS din Komin/orm. Revolta d m Berlinul de Est; tancurile mse?ti trag asupra multfmii.
Arestarca cardinalului Mindszenky in Ungaria. Inaintarea comuni§tilor in China.
®>cD
1949
1950
1951
Decolonizarea
Blocul capitalist
Relatfile Est-Vest
Blocul colectivist
Evacuarea Djakartei d c c3tre olandezi. Formarca statelor lordania $i Israel. Votul ONU pentru
indcperv denta Libiei. Razboiul din Indochina (continuarc); acorduri asupra " i n d c p e n d e n t e
i " Laosului $i Cambodgiei; crearea "statului" Vietnam (Bao Dai).
Procesul §i condamnarca lui Rajk in Ungaria. Republica Popular^ C h i n e z i Un manual rus §ef
de Stat-Major in Polonia. Crearea Comecon-ului.
Comunitatea Europeans a CSrbunclui si Otelului. Tratatul de pace §i aIian(S dintre Japonia Statele
Unite. Invitatia adresatS Greciei §i T u rciei de а л J era la N A T O .
О~>
Qч£
^n
> ® у >.
Уо
Decolonizarea
Blocul capitalist
1952
Revolte §i greve in Tunisia; Acordul de la Bonn intre represiune, arestarea §efilor Aliati §i G e r m
a n i a de Vest. neodestourieni $i comuni§ti. Prima b o m b i atomicS britanicS. Revolte
singeroase la Cairo; N e g u i b ia puterea. Stare d c alert5 in Kcnva, impotriva grupSrii M a u - M a
u . Ruperea relatiilor diplomatice dintre Irak §i Marea Britanic. Revolta la Casablanca. Razboiul
din Indochina (continuare).
1953
1954
Relafiile Est-Vest
Blocul colectivist
Decolonizarea 1955
1956
Blocul capitalist
Relatiile Est-Vest
Blocul colectivist
Presiunca Statelor Unite asupra Frantei $i Marii Britanii pentru a impune incctarca focului in
Egipt.
Raportul lui Hrusciov: al XX-lea congres al PCUS. Tancurile msc§ti trag asupra multimii in Polonia;
tntoarcerea lui G o m u l k a . Rcabilitarea lui Rajk; revolts in Ungaria; tancuri ruse^ti in
Budapcsta. -г
Z > z KJ о о о
MICHEL В B A U D
242
noi state independente cauta sa-§i reci§tige proprietatea asupra propriilor bogatii naturale
(najionalizarea petrolului iranian, fn 1951) sau a atuurilor lor economice (najionalizarea Canalului
Suez de catre Egipt, in 1956). §efii statelor din Lumea a Treia se intilnesc §i incearca s3 constituie
о forja care sa aiba un cuvint de spus in privin(a destinelor planetei. Astfel, in 1955, va avea loc
conferinta afro-asiatica de la Bandoeng, la care participS delegatii a aproximativ treizeci de tari,
dar care reprezinta mai mult de jumatate din populatia Terrei. Ele vor adopta aici un limbaj ce
fusese, pina atunci, inabu§it de dominatia coloniala. C.P. Romulo: "Am cunoscut, iar unii dintre
noi cunosc inca, suferinta de a fi injositi in propria tara, umiliti sistematic de о conditie inferioara,
nu numai din punct de vedere politic, economic §i militar, ci §i rasial (...). Pentru a-§i consolida
puterea, pentru а о justifica in propriii ochi, albul occidental considera de la sine inteles faptul ca
superioritatea sa ar tine de inse$i genele lui, de chiar culoarea pielii sale". Soekarno: "Vreme de
generatii intregi, popoarele noastre nu §i-au putut face auzita vocea in lume (...). Noi am fost cei
carora nu li s-a acordat nici о atentie, cei a caror soarta era hotarita de a\\ii in funcjie de
interescle lor, care erau puse mai presus de ale noastre §i care ne faceau sa traim in saracie §i
umilinta". Din nou Soekarno: "Cum am putea noi spuneca domina^a coloniala a disparut, atita
vreme cit tinuturi intinse din Asia §i Africa nu sint inca libere..." Iar Nehru: "Asia vrea sa ajute
Africa". Acesta este contextul mondial in care se desfa§oar3 r e c o n s t r u c t tarilor capitaliste
devastate de rSzboi, deschizindu-se astfel о perioada de о extraordinara prosperitate. 2. О
extraordinary
prosperitate
I S T O R I A С А Р П A L I S M U L U 1 D E LA 1 5 0 0 P l N A
IN 2 0 0 0
243
Tabcl nr. 33 Ratclc anualc mcdii dc de/voltare ale industriei $i comcrjului mondial industria
mondial^
comer'Jul mondial
И-7, p. 49
67.
Tabelul nr. 3-1 Pondcrile celor "Trcl Lumi" in producjia industralS §1 comcrjul mondial4 lumca
capitalists
lumca colectivlstS
Lumea a
total
total
cota din produclia industrials 1936-1938 1963 1971
76 62 61
19 29 26
5 9 13
64 59 63 68
1 5 12 10
35 36 Z5 22
'
• In p r o c c n t c .
MICHEL В B A U D
244
populafia 1975*
S u d u l Asiei
830
Africa A m e r i c a LatinS
384
Estul A s i e i
312 820
304
rata d e crea$tere
v a l o a r e a in d o l a r i S U A d i n 1974
1950-1975"
1950
1975
1.7 2,4
85
132
170
308
2,6 3,9
495 130
944
4,2
1660
341 320
81
5,2
113 460
1912
3,0
187
400
654
3,2
2378
5 238
TSri c a p i t a l i s t e dezvoltate"*
treimi din comertul mondial; iar intre aceste tSri, Statele Unite detin intiietatea: о treime din
producjia industrials a lumii. S3 nu uitSm insS ей exists §i о altS formS de acumulare §i
industrializare, ей о eficacitate specifics, in {Srile a§a-zis "comuniste". §i cS о tendinis de
industrializare se manifests in JSrile Lumii a Treia: pe de о parte, ca efect al internationalizSrii
grupurilor industriale din JSrile capitaliste dezvoltate, iar pe de alt3 parte, ca rezultat al
initiativelor — particularesau destat — apartinind acestor tSri. In fine, prin acest proces general
de dezvoltare se accentueazS inegalitatea la scarS mondialS; chiar $i atunci cind ratele
superioare decre§tere indicS tendinja unei ajungeri din urmS, ca valoare absolutS diferenja
dintre produsul pe cap de locuitor in JSrile capitaliste dezvoltate §i in cele din Lumea a Treia se
mSre§te. Cre$terea economics de dupS rSzboi este cea mai puternicS dintre cele cunoscute
vreodatS de ansamblul {Srilor capitaliste. Mai lentS in Marea Britanie, apreciabilS in Statele
Unite, {inind cont de nivelul ridicat al productiei la sfir§itul anilor 1940, ea este deosebit de
important^ in Franta §i Germania, §i incS §i mai substantiate in Japonia. AceastS dezvoltare se
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0
PlNA
T a b e l u l nr. 3 6 C r e $ t e r e a p r o d u c t i e i , a o f e r t e i de m u n c a , a p r o d u c t i v i t a
t i i d e l u c r i t o r (ratele anuale m e d i i 1950-1975')
1 . p r o d u c t i a intern^ b r u t i (tn v o l u m ) 2. e f c c t i v e a n g a j a t c
Statele Unite*
3,3 0,9
4,9
3,1
tN
2000
245
c a p i t a l u l u i pe c a p
RFC
Japonia***
8,6
4,6
5,5 0,7 4,7
4,5
5,2
9.0
0,9
1,2 8,6
Surse: "La 3p6cifici№ du «module allemand»", Stalisfiques el Eludes financiered, numSr in afara
senei. 1980. p. 30;J.H Lorenzi $ a op. at., p 104. 330.332.334; J.-J. C a n * * .a.. оp. at., p. 104,115
fi 211.
246
MICHEL
ВБAUD
- este verba, nu mai putin, de utilizarea unor noi echipamente, avind о mai mare capacitate, о
mai mare viteza operational^, beneficiind de progresele automatizarii §i modificind, in cele din
urma, natura muncii (mai putin efort fizic §i contact direct cu materia prima; mai multa tensiune
nervoasa, monotonie... §i responsabilitate In cazul unei erori) — a$a cum se intimpia in
metalurgie, industriile chimica §i textila; - pretutindeni unde fusesera prea putin aplicate, mai
alestn Europa §i Japonia, ?i de fiecare data cind acest Iucru poate fi remediat, se pun Tn practicS
procedeele de-acum "clasice" ale organiz3rii muncii: taylorism, fordism, sisteme de salarii care sa
stimuleze productivitatea (tn Franta, in 1973, 6,5% dintre muncitori lucreazS la banda); - pentru
о mai buna rentabilizare a echipamentelor din ce in ce mai costisitoare, se trece tot mai mult la
munca in ture, care permite sa se produca timp de paisprezece, saisprezece sau douSzeci §i
patru de ore pe zi; acest sistem, limitat in Franta de dinainte dc rSzboi la sectoarele in care
tehnologia impunea activitatea In foe continuu, se dezvolta tn mod deosebit tnceptnd din 1957:
proporjia muncitorilor care lucreaz* in ture ajunge de la 14% tn 1957 la 31% tn 1974; - in sfir§it,
este vorba de intensificarea muncii tn birouri, tn bSnci §i case de asigurSri, tn oficiile po§tale
etc.; progresele mccanografiei, apoi introducerea informaticii ?i a computerului permit §i aici
cre§terea ritmurilor de lucru. Cre§terea productivitatii din anii 1950-1960 a fost obtinuta,
a§adar, printr-un proces foarte diversificat de constrtngere la о munca suplimentara pe baza
unui important efort de acumulare, permi{tnd folosirea celor mai modeme echipamente. In
unele cazuri, este vorba de prelungirea duratei lucrului, cu sau f3ra intensificarea lui (agricultori,
camionagii, muncilori la domiciliu); in alte cazuri, este vorba mai ales de intensificarea muncii
(munca la banda, taylorism, salarii in funcjie de randament); in alte cazuri,
desubutilizare/intensificare a lucrului; in sfir§it, in alte cazuri, de degradarea condijiilor de viaja
(munca de noapte, munca tn lure, 3 x 8 sau 4 x 8)... cu toate combina{iilc posibile. Vreme de
doua decenii, acest efort a fost - pe ansamblu - acceptat: in Europa §i in Japonia, de catre о
generatie de lucratori care trecusera prin razboi §i cunoscusera privatiunile distrugerile pricinuite
de acesta, intructt li se oferea acum, о data cu о putere de cumparare cresctnda, accesul la
"societatea deconsum" §i la "consumul de masa" pe care Statele Unite le cunoscusera in
perioada interbelica; iar in Statele Unite, pentru ca nu se putea alege decit intre о represiune tot
mai "energica" §i accesul (pe datorie) la un consum in continuare imbunatatit. Dar s3-i ascultam
pe muncitorii americani... Phil Stallings, sudor la Ford:
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0
PlNA
tN
2000
247
Mereu mai mult. Mereu mai repedc. F5ra oprire. Toata ziua. Toata saptamina. Tot anul. Ani
intregi... Muncitorii beneficiazS de о parte a productiei suplimentare pe care au fost constrin§i sa
о realizeze In aceasta 'Extras din cartea lui Studs Terkel. Working, Pantheon Books, 1972, trad fr.
Gagner sa 1970; Credoc, les Intgalites en France. 'ЧГ.А. Michalet, Le Capitalisme mondial; C.
Palloix, l.'lnternationalisation du capital; Indicaleurs du VII' Plan, aprilie 1980.
254
MICHEL
BEAUD
T a b e l u l nr. 4 0 C a p i t a l i n v c s t i t §i f i l i a l e in s h - i i n S t a t e ( p e t i r i l e de o r i g i n
e ) (arile de o r i g i n e a c a p i t a l u r i l o r Statele Unite
Marea Britanie
Fran{a
RFC
Elvejia
Japonia
55,0
16,2
5,5
2,8
3,9
1.3
52,0
14.5
5,8
4,4
4,1
2,7
9691
7116
2 023
2916
1456
np
74,7 25,3
68,2 31,6
59,7
82,2 17,8
85,7 14.4
np
40,3
np
p. 92.
cele trei mari continente ale Lumii a Treia, in vreme ce Statele Unite, Elvetia §i RFG prefer^
America LatinS; iar Franta, Africa... Simultan. bancile americane i§i intaresc prezenta tn
strSinState, mai Intli In America Latina, iar apoi §i in Europa §i Asia. (Vezi tabelul nr. 41.)
Utilizarea de tehnologii mai performante §i de utilaje maicostisitoare, accentuarea competitiei,
cercetarea cucerirea pietelor de desfacere externe, internationalizarea producfiei: toate aceste
procese, strins legate intre ele, vor fi insojitedc о intensificarea concent rarilorde intreprinderi. In
Statele Unite, acest al treilea marc val de conccntrSri — dupa eel din
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA
1500 PlNA
tN
2000
255
1960
1969
1975
55
235
419
22
38
Europa
15 19
19 23
103 77
166 125
17
Africa
1
5
total
95
124
460
732
Surse: H. Magdoff, op cit., p 72; C. Pallow, f&conomie mondiale capitaliste (...), t. II, p. 126 pentru
1975. O. Pastr£, I.a Stratfyie Internationale des gwupes financiers ivnirioiins, p. 280.
1897-1903 §i eel din anii 1920 - va apSrea tnc3 in cursul anilor cincizeci; la inceputul deceniului
al §aptelea, se Inregistreaz3 in jur de о mie de fuzionSri pe an; cele mai mari о s u t a de s o c i e t
y controlau, in 1929, 44% din activelesocietaiilor industriale, iar in 1962,58% dinele. Enorme
puteri financiare §i industriale americane doming acum productia §i comercializarea petrolului
(Standard Oil, Mobil, Texaco, Gulf), construcjia de automobile (General Motors, Ford, Crysler),
ecliipamentele electrice (General Electric, Western Electric), informatica (IBM),
teletransmisiunile (ITT)... In Franta, numSrul fuzionSrilor create dupS 1960 §i in special incepind
cu 1963: opt sute cincizeci de fuziuni intre 1950 $i 1960, mai mult de douS mii intre 1961 §i
1971; iar la sfir$itul anilor 1970 au Ioc "mariajele" dintre Saint-Gobain §i Pont-a-Mousson,
Pechiney fi Ugine Kuhlmann, Wendel $i Marine Firminy, BSN §i Gervais Danone, Empain §i
Schneider, Mallet Neuflize Schlumberger, ca §i consolidarca color doua mari grupuri financiare,
Suez $i Paribas 14 . In RFG, concentrarea propriu-zisS este dublatS "de solida concentrare a
puterilor In slnul consiliilor de administrate ale marilor b a n d §i ale principalelor intreprinderi
(...); astfel, in 1973, 35 de reprezentanti ai celor mai mari trei band detineau nu mai putin de 324
de mandate in consiliile de supraveghere din intreprinderile germane" 15 . In Intreaga lume,
avem de-a face cu puternice grupuri industriale §i financiare care se supravcgheazS, cocxista, se
confrunta sau se aliaza.
"J.-M. Chevalier, op. cit.; P. Dockes, Llnternationule du capital; Allard. Bcaud, Bel Ion, Levy,
Lienart, Dictionnaire des groupes industriels et financiers en France; B. Bcllon, Le Pouvoir
financier ct llndustrie en France. " " L a specific № du module aDemand", SMistiques et fctudes
financiare*, 1980.
256
MICHEL
BEAUD
Monet ar International
(SMI) §i
progresele
fn aceasta Iuptd a titanilor, grupurile americane dispun de un avantaj care falsified in bund
mdsurd derularea jocului: moneda americand, dolarul, este de fapt moneda intregii lumi.
Desigur, ceea ce fusese stabilit la Bretton Woods era in principiu un Gold Exchange Standard, un
sistem al etalonului de schimb-aur, cu definirea fiecdrei monedc in raport cu aurul §i cu paritdfile
de schimb fixe; dar ceea ce a functional in realitate, de-a lungul intregului deceniu al §aselea era
un sistem de pldti bazat pe dolar §i in care toate monedelc se defineau prin raportare la acesta,
el Insu§i fiind convertibil in aur §i, mai ales, "la fel de bun ca aurul", "as good as gold". fntrucit
dupd rdzboi, ca de altfel §i in anii cincizeci, ceea ce marcheazd relatiile economice $i monetare
ale tdrilor capitaliste este "penuria de dolari", "foamea" de dolari. Din 1946 pind in 1955,
excedcntul balantci de pldti curente americane este de 38 de miliarde de dolari (intregul stoc de
aur al lumii fiind, in 1951, de 34 de miliarde de dolari, dintre care 24 de miliarde sint detinute de
Statele Unite...). Din acel moment, "ajutorul american" este necesar atit pentru reconstructia §i
relansarea activitdtii e c o n o m i c e a partenerilor Statelor Unite, cit §i pentru mentinerea
exporturilor americane; din 1945 pind in 1952, acest ajutor se cifreazd la 38 de miliarde de dolari
(26,5 nerambursabile §i 11,5 sub formd de imprumuturi; 33,5 ca ajutor economic §i 4,5 ca ajutor
militar), dintre care 29 pentru Europa §i 7 pentru tdrile din Asia §i din Pacific. Pe mdsurd insd ce
economiile principalelor tari capitaliste se refac §i se modernizeaza, schimburile lor comerciale
i§i reci§tigd amploarea, monedele lor se afirmd, conturile lor se imbunatdtesc, iar ponderea lor
in raport cu cea a Statelor Unite incepe sd creasca. Cota Statelor Unite din ansamblul productiei
lumii capitaliste scade de la $apte zecimi in 1950, la mai putin de doua treimi la inceputul anilor
1960 §i la mai putin de jumatate la inceputul anilor 1970; in acela§i timp, cota lor din totalul
schimburilor "occidentale" coboara de la jumatate la о treime, apoi la un sfert. Pe ansamblu,
economia americana beneficiaza in exterior de doua atuuri majore: - excedentul sau comcrcial
(mai mult de 70 de miliarde de dolari pentru perioada 1950-1970); - veniturile nete aduse de
posesiunile sale in strainatate (aproximativ 36 de miliarde de dolari din 1950 pina in 1970)' 6 . La
aceasta se adauga faptul ca dolarul este moneda intregii lumi, ceea ce ii permite oricdrui
investitor SUA, oricarui comerciant SUA, oric3rui speculator de bursa SUA sa dispuna de
mijloacele de a face achizitii oriunde in lume, fara alte frine in afara celor instituite de
autoritdtile monetare
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE
LA
1500 PlNA
tN
2000
257
§i bancarc americane. Profesorul James Tobin recunoa§te cu multa franchefe acest lucru in fata
unei comisii a Congresului din 1963: E ptecut sa ai о lada c u b a n i in propria o g r a d a . iar Gold
Exchange Standard n e - a a c o r d a t acest privilegiu. c a d e altfel §i Africii d e S u d . D e z e c e
ani t n c o a c c a m putut sa n e p c r m i t e m dcficitc in balan(a noastre d e pl3{i, Intruclt titlurile
n o a s t r e d e c r e a n t a sint a c c e p t a t e in g e n e r a l ca m o n e d a 1 1 .
In anii §aizeci, intr-adevSr, sumele americane dirijate inspre exterior cintaresc tot mai greu:
cheltuieli guvemamentale, cheltuieli militare (mai ales prin investitive crescinde in razboiul din
Vietnam, care se ridica la aproximativ 35 de miliarde de dolari intre 1961 §i 1970), ajutoare
economice §i militare acordate regimurilor pe care Statele Unite au hotSrit sa le susjina (56 de
miliarde de dolari din 1957 pina in 1967). In plus, excedentul comercial se subtiaza la sfir§itul
anilor §aizeci (o data cu accentuarea concurentei internationale), inregistrindu-se, pentru prima
oara din 1935, deficituri comerciale: 2,7 miliarde de dolari in 1971,6,9 miliarde de dolari '*Pentru
perioada 1950-1970, se pot stabili urmatoarele cifre (in miliarde de dolari):
total
- investitii SUA realizate In Str3in5tate: • piatite la ie$irea capitalurilor din Statele Unite •
finantate prin autofinanfare sau imprumutun locale - venituri din investitii realizate in
strdinatate: • repatriate in Statele Unite • rcinvestite pe loc - redevente pentru liccnte - vcnitul
net total adus de posesiunile din strtinatate
(-42)
M. Beaud. В Bcllon. P. Francois, Lire le capitalisme, p 176; C. Goux, dupA Critique de I'econotnie
politique. nr. 2, Monde diplomatique, martie 1973. "Citat dupA H Magdoff, op. cit.. p. 100-101.
"Citat dupa H Magdoff. op. at., p. 101.
258
MICHEL
BEAUD
22 18 15 11 10
12 19 25 32 82
*!n miliarde de dolari, dupa H. Magdoff, op. cit., p. 104; S. Amin, op cit., p. 461; Beaud §.a., op.
cit., p. 177. in 1972. Astfel, posesiunile (avutiile) in dolari din strainatate apar ca "umflate",
determinind unele guverne sa prefere convertirea lor in aur (un caz spectaculos este eel al
guvernului generalului De Gaulle). Se asista atunci la о dubla mi?care, soldata in final cu о criza a
dolarului: - cre§terea avutiilor in dolari ale partenerilor Statelor Unite; - scSdcrea stocului de aur
ameriean. Inca din 1960, avu(iile in dolari din afara Statelor Unite depa§esc stocul de aur
ameriean; ele sint de trei ori mai mari decit acesta in 1968 §i de opt ori in 1972. Bancile
europene, dejinind acum dolari, deschid credite in aceasta moneda (masa de "euro-dolari"
apropiindu-se, la finele lui 1971, de о suta de miliarde). Statele Unite suspenda convertibilitatea
dolarului la 15 august 1971; Washingtonul ii coboara cursul cu 8% fata de aur in decembrie 1971,
sc3zindu-i valoarea inca о data in 1973, fapt ce permite ameliorarea situatiei industriilor
americane fata de concurentele lor europene §i japoneze. Q t a vreme a fost puternic, dolarul
era un mijloc de dominare; sc3zindu-i cursul, el favorizeazacompetitia comerciaia. Cu atit mai
mult cu cit preturile americane — care cre§teau foarte putin la inceputul anilor §aizeci (cam cu
2% pe an pina in 1965) — urea mult mai repede (cu aproximativ 5%) de-acum incolo. Petrolul
insa, §i mai ales eel din Orientul Mijlociu, este piatit in dolari, la preturi fixate ele in dolari.
Devalorizarea, apoi coborirea cursului dolarului sporesc nelini§tea oligarhiilor din tarile
producatoare, ce i§i vad smulse bogatiile propriului lor subsol, iar avutiile sporind intr-o moneda
care, brusc, nu mai pare sa fie "la fel de buna ca aurul". La un nivel mai p r o f u n d , s e c o n t u
r e a z a tendinta de trecere intr-o noua etapa din indelungata lupta pentru controlul resurselor
nationale §i pentru о impartire mai favorabila a valorii pe care ele о inglobeaza. Sa amintim
numai citeva date: 1938: nationalizarea petrolului mexican; boicotarea de catre societatile
americane.
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0
PlNA
tN
2000
259
260
MICHEL
BEAUD
rind, ea duce la sporirea considerabila a sumelor incasate din exporturi de catre tarile
producdtoare de petrol. Statele capitaliste au reacfionat in mod diferit, in func{ie de raporturilc
de fortf sociale §i de situatiile politice specifice. RFC a decis sa depa§easc5 rapid
efectelescumpirii petrolului: tactica a fost una destul de dura, soldata cu о cre§tere brusca a
§omajului, cu о presiune energica asupra puterii de cumparare a oamenilor §i cu sute de mii de
lucratori straini trimi§i inapoi in virile lor de origine; dar marirea prejurilor a pastrat о anumita
mod e r a t e , marea germana a r&mas solida, iar balanfa comerciala a redevenit in foarte scurt
timp pozitivS. in schimb, in Franta, in Italia, in Marea Britanie (ultima beneficiind, totu§i, de
existenta unor resurse petroliere proprii), adoptarea unei anumite strategii a fost mult aminata,
iar presiunile exercitate asupra puterii de cumparare a muncitorilor au luat, in mare masura,
forma inflatici §i a §omajului. Cei care credcau ca vor "recupera" scumpirea petrolului printr-o
cre§tere ulterioara a prcjurilor la produselc industriale au avut de sufcrit pierderi importante:
intre 1974 §i 1978, prejul petrolului a urmat indeaproape preturile industriale, iar in 1978-1979,
el a c3patat un nou avans substantial fata de acestea 10 . Cre§terea pretului petrolului $i aurului;
dereglarea sistemului monetar international, care conduce la adoptarea ratelor de schimb
flotante; slabirea dolarului, a carui principals forta rezida in faptul c3 nici о alta moneda nu este
in m3sura sa i§i asume rolul de moneda mondialS; galopul "creatiei" monetare, fiecare mare
banca multinationals fiind capabilS sS acorde credite in diferite devize §i s3 contribuie, astfel, la
impunerea acestor monede la scara mondiaia 1 '; specula tiile interna (ionale; inflatiilc nationale
§i cea mondiaia; intreprinderi ori sectoare prinse in virtejul crizei; §omaj, nelini§te, teama pentru
viitor... in esenta, scenariul crizei poate fi rezumat astfel: 1. Epuizarea schemelor de acumulare
din anii 1950-1960 in toate tarile capitaliste (saturarea piefelor §i rezistenta opus3 de oamenii
muncii), plus scaderea rentabilitatii, in cursul anilor 1960. 2. Cautarea acerba a debu$eelor
externe; sporirea exporturilor §i a investitiilor in strainatate; accentuarea concurentei
intercapitaliste. 3. Acumularea cheltuielilor suportate de imperialismul SUA; destabilizarea
dolarului $i a sistemului monetar international; criza dolarului, о data cu suprimarea raportarii
sale la etalonul-aur (1971). 4. Riposta americana in fata concurentilor europeni §i japonezi, prin
"Pretul petrolului a ajuns d c la doi dolari pc baril tn 1973, la zece dolari in 1974. treisprezece la
sfir^ilul lui 1978 trcizcci in 1980. : , l n vreme ce dolarii aflatf in circulate In Statele Unite
(bancnote $i depozite bancare) au ajurw de la 220 de miliarde In 1970 la 360 de miliarde In
1979, avutiile in dolari in bAncile din afara Statelor Unite au crescut de la 100 de miliarde in 1970
la 66U de miliarde in 1979.
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0 P l N A
tN
2000
261
"Vezi p. 161 187. "Pagimle carc urmeazJi au fost sense in 1979-1980: c d e citeva preciz^ri intre I J
au fost ad^ugatc in 1999, pentru facilitarea locturn : 'Vezi M Beaud, Le Socialisms b ftyrrutv de
Hiisloire
MICHEL
262
BEAUD
naturii, situatiei fiecSrei forma|iuni sociale na^ionale. Nimic nu ii impiedicS pe unii sS creadS ей
aceasta crizS aflatS in plinS desfS§urare nu va conduce la lucruri incS §i mai dramatice: la tiranii
absolutiste moderne, la inmuljirea conflictelor armate, dacS nu chiar la un al treilea razboi
mondial, cu riscul de distrugere totala a planetei. Cei mai probabil este ca prin aceastS criza, ca §i
prin celelalte pe care le-a cunoscut, capitalismul sa inregistreze о serie de mutajii profunde, dar
§i de noi progrese. Semnele unui astfel de viitor sint deja prezente: in cadrul evolu(iilor in curs se
pot distinge liniile sale de forja, ca §i zonele de incertitudine. 1. Estul §i
Vestul
Sa incepem printr-o certitudine care... conduce la citeva interogatii majore. [La sfir§itul anilor
1970], lumea tinde din ce in ce mai mult sa se imparts In douS tabere: tabSra capitalists §i tabSra
colectivistS; cu douS supraputeri, Statele Unite §i URSS; cu douS grupuri de puteri intermediare
$i alte douS grupuri de tari slab dezvoltate §i dominate. Incepind cu al §aselea deceniu, tabSra
aflatS In expansiune este cea colectivista; daca in Europa frontiera pare sa fi rSmas cea stability la
Ialta, URSSg3se$te de-acum inainte solide puncte de sprijin in Asia, in Orientul Mijlociu, in Africa
chiar in America LatinS; pentru a-§i extinde influenza, ea dispunc dc trei atuuri: - reala voinja, in
tSrile dominate de imperialismul occidental, dc a sc3pa dc aceasta dominate §i aspirafia lor la
independent nationals; - о forma de acumularc care a fost testata in (Srile slab dezvoltate;
colectivismul de stat; - о formS de organizare politics (stat, partid, organ iza{ii de masS) §i de
mobilizare ideologies (larga utilizare a temelor socialiste), testata la rindul ei. In fata acestei
expansiuni, Statele Unite au tnceput sS se sprijine, mai ales in America LatinS §i In Asia, pe
rcgimuri dictatorial unde puterea se afia In mlinile unor oligarhii restrinse, susjinute de armata,
pe regimuri politiene§ti care nu czita sS rccurga la teroare, tortura §i crimS. State putcmicc,
a§adar, InsS care se pot dovedi, la un moment dat, dc о extrema fragilitate, a§a cum s-a intimplat
cu regimul lui Shah in Iran sau cu dictatura clanului Somoza in Nicaragua. Dincolo de aceste
citeva observatii, apar о serie intreaga de intrebari; oare, pe perioada crizei, tabara colectivista
va continua sS progreseze? Nu cumva, in anumite tSri, arc sa intimpine $i ea dificultati,
impunindu-se о interventie militara directs, ca in 1980, in Afganistan? Vor izbucni din nou
rSzboaie "locale"? Vor fi tSri sau grupuri de tari care sa reziste vreme
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0 P l N A
tN
2000
263
indelungata neinrolate In nici una dintre cele doua tabere — §i, daca da, ce mijloace ar avea ele
pentru a face f a ^ unei "eventuale noi impSrtiri a lumii"? Cad nu vor ajunge oare, URSS §i Statele
Unite, la un moment in care о noua lalta mondiaia sa li se para preferabila — о data ce s-a
realizat unechilibru "acceptabil" pentru ambele parti - in locul prelungirii acestei neintrerupte
confruntari? Alte incertitudini: rela{iile dintre cele doua tabere vor fi §i mai tensionate — ducind,
in diferite regiuni, la confruntari militare — sau mai degraba se vor destinde — permitind о
dezvoltare a schimburilor comerciale §i tehnologice? intr-un fel, tabara colcctivista, cu imensele
sale nevoi de utilare ? i de consum, poate constitui о enorma pia# de desfacere pentru marile
grupuri industriale occidentalc25. Dar, cu tehnologia pe care a imprumutat-o de la acestea §i cu
о clasa muncitoare piatitS sub nivelul practicat in Vest, ea poate fi §i un concurent redutabil, a§a
cum incepe deja sa se vada pe piaja occidentaia de automobile Pina la urma doua mari intrebari
r3min deschise §i... decisive: - se va extinde о tabara in detrimentul celeilalte? - intre cele douS
tabere, tendinta principaia va fi inspre confruntare sau inspre dezvoltarea schimburilor? De
rSspunsurile la aceste intrebari va depinde modul de articulare a celor doua mari sisteme de
productie, capitalist §i colectivist de stat. Dar raspunsurile la aceste intrebari depind ele inse§i de
felul in care va a rata istoria urmatoarelor decenii si de relatiile care se vor stabili intre aceste
doua popoare, aceste doua natiuni, aceste doua sisteme sociale, aceste doua supraputeri, URSS
§i Statele Unite. 2. Farimifarea
Lumii a Treia
MICHEL
264
BEAUD
T a b e l u l nr. 4 2 C r e $ t e r e si produc|ie: i n e g a l i t a t i i n t r e m a r i l e z o n e a l e l u m i i
cota grupului
P1B rata de
PNB*
cre^tere
pe c a p d e
de Uri
anuala
locuitor
in l u m e * *
1960-1976
1976
1976 populatie
produs
exporturi
brut
de bunuri §i servicii
9,5
6 691
0,3
1.1
5,7
5,7
538
52,2
15,3
22,6
tari c a p i t a l i s t e dezvoltate
4,3"*
6414
16,2
64,6
63,9
tari c o l e c t i v i s t c
5,0***
1061
31,3
19,0
7,8
partaj al valorii otyinute de pe urma "mSrfii" lor, astSzi strategice, devenind, intr-un fel. "noii
bogati" ai planetei: venitul lor mediu pe cap de locuitor il depS§e§te acum pe eel din tarile
industrializate; oligarhiile aflate aici la putere acumuleazS averi fabuloase; pe ansamblu,
populatiile profits de pe urma acestor bog&tii, iar statele respective utilizeazS lucrStori emigrati
din tSrile vecine sau din Europa. InegalitStile sint enorme: locuitorii tarilor capitaliste dezvoltate
§i ai tarilor producatoare de petrol (16,5% din p o p u l a t e globului) dispun de doua treimi din
productia mondiaia, in vreme ce JSrile Lumii a Treia (mai mult de jumatate din рорикфа planetei)
nu au decit 15%; iar in interiorul acesteia, tSrile sarace din Africa §i Asia (aproape 30% din
popula(ia mondiaia) nu dispun decit de 2,4% din produsul mondial, constituind practic о "alta
lume", supusS mizeriei, foametei §i unei rate a mortalitajii covir§itoare. Este vorba de о
inegalitate la nivel planetar, deja vizibila in datele statistice, dar care devine inca mai pronunfatS
prin inegalitatile nationale. intre tarile cele mai bogate ?i cele mai sarace apar — in sudul
Europei, America Latina, Africa §i Asia — tari sau grupuri de tari unde venitul mediu incepe sS
creascS.
D E LA 1 5 0 0 P l N A
tN
2000
265
Tabelul nr. 43 Cre§tere $i producjie. InegaliiAti in slnul Lumii a Treia PIB: rata cre§terii anuale
1965 1974 I I 1 1 1974 1977
|irl expoitatoare de petrol (9,5)*** |3ri cu venituri mici, din: Africa Asia tlri cu venituri
"intermediare" Africa subsaharianS America LatinS §i Antile Asia de Est $i Pacificul Europa de Sud
Orientul Mijloci u §i Africa de Nord
Cota grupului de }Дг1 in lu me** 1976 populate produsul exporturi de brut bunuri §i servicii
6 691
0,3
1,1
5,7
4,1 3,9
2,4 5,5
157 158
3,8 25,5
0,3 2,1
0,5 1.4
5,9
1,6
523
4,6
1.5
2,9
6,5
4,0
1948
3,0
3,2
3,4
8,3 6,9
8,0 4,0
671 1948
4,0 3,0
1.4 3,2
4,3 3,4
7,0
7,5
989
3,5
1,8
4.4
*ln dolari SUA. "In procente. "•Perioada 1960-1976. SursH: Banca Mondial^, rap. cit., p 12 14.
Explica{ia rezidS Intr-un nou val de industrializare care capStS aici о amploare cresdndS. La
sflr§itul secolului al XlX-lea §i Inceputul secolului al XX-lea, industrializarea capitalists cuprindea
In principal Europa §i America de Nord. intre 1914 §i 1945, ea se accentueazS aici, In vreme ce In
Rusia sint inaugurate noile metode ale colectivismului de stat; apoi ea se extinde in Europa
mediteraneanS, Australia §i America LatinS. Incepind cu 1950, industrializarea progrcseazS prin
metodele colectivismului de stat in Europa de Est §i China, iar sub forma capitalists de
acumulare, in sudul Europei §i America LatinS. DupS Incheierea decolonizSrii, apar noi zone de
industrializare — capitaliste sau colectiviste — in Asia de Est §i de
MICHEL
266
BEAUD
America
America
de
Latina
Nord
42 174
62 129
54
51
122
151
170
1960
79
1977
112
72 112
92 97
87 102
73 139*"
73 138'"
1960 1977
60
•Indicc b a z 3 : 1 0 0 - 1 9 7 0 . * * F 3 r i A l b a n i a . M o n g o l i a , C h i n a , V i e t n a m §i C o
r e e a d e Nord. — C i f r e din 1976 Sural: Annuaire statistique de I'OMU, 1978.
Sud-Est, in jurul bazinului mediteranean §i in citeve |dri din Africa. Industrializarea acestor t^iri
continuS sau chiarse accentueazd pc parcursul crizei din anii '70. Intrucit unui dintre aspectele
acestei crize consta in realocarea industriilor la scara mondiaia. Din 1970 pina in 1977, ratele
anuale medii de cre$tere din industrie sint deosebit de ridicate in tarile din Asia de Est §i de Sud-
Est: Coreea de Sud (17%), Indonezia (13%), China nationalista (12%), Tailanda (10%), Filipine,
Singapore §i Malaezia (9%), I long Kong (7%). Fire$te, ratele de cre§tere ridicate trebuie intelese
la justa lor proporjie, tinindu-se cont de baza de pornire slaba. Iar, pe de alta parte, se §tie ca
aceste cre$teri economice se datoreaza in buna mSsura implantarilor sau patronajului marilor
grupuri industriale occidentale §i... japoneze. Totu$i: noi burghezii, noi "tehno-birocratii" se
formeazS aici, iar о data cu ele noi clase muncitoare; uneori, poate fi vorba de state totalitare
sau dictatorial: chiar §i ele vor trebui sa tina cont, insa, de raporturile de forta, iar raporturile de
forta sociale nu sint niciodata fixate definitiv. in aceea§i perioada (1970-1977), о cre«.tere
industriala important^ se inregistreaza §i in citeva tari din America latina: Republica Dominicans
(14%), Ecuator (13%), Brazilia (11%), Paraguay (8%), G u a t e m a l a . Nicaragua §i Salvador (7%),
Mexic (6%). Zona oprimata de dominafia
ISTORIA C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0 P l N A
tN
2000
267
americanS, {Sri bogate deja in revolutii, in mi§c3ri tarane^ti §i muncitore$ti. in cuceriri populare
§i tresariri ale democratiei... Continent purtator de atitea promisiuni, dar chinuit, covir$it.
rascolit, mai ales in ultimul timp, de nenumarate represiuni singeroase... Tari pline de sperante.
dar §i de doliu... Tot intre 1970 §i 1977 se inregistreaza о rata insemnata a cre§terii industriale in
citeva tari din Africa (Nigeria, 10%; Coasta de Filde?, 8%), din Africa de Nord (Tunisia, 9%; Maroc,
8%; Algeria, 6%), din Orientul Mijlociu (Irak, 12%; Siria, 11%) §i din Europa mediteraneana
(Jugoslavia §i Turcia, 9%). Rata cre§tcrii industriale, care fusese de 13% pe an in Iran, din 1960
pina in 1970, coboara la 3% intre 1970 §i 1977; la fel, rata de 9% inregistrata in Grecia, Spania §i
Portugalia in anii 1960, scade la 5% dupa 1970. Astfel, din punctul de vedere al conducatorilor
Occidentului capitalist, nu este deloc lipsit de i m p o r t a n t faptul ca aceste evolutii $i, deci,
criza au dus la fisurarea, daca nu chiar la "fracturarea" Lumii a Treia. Exista d e - a c u m tari " a l a
t u r a t e " , prin regimul lor. taberei capitaliste. {Sri "alaturate" taberei colectiviste, §i cele care
incearca — expresia este deja invechita — sa r3mina "nealiniate". Exista diferente culturale §i
religioase care acum cintaresc mai greu decit frontul comun ce se crea odinioara impotriva
coloni§tilor a colonizarii, In general. Din punct de vedere economic, exista in aceasta perioada; -
tari producatoare dc petrol; - tari producatoarc de minereuri; - tari cc apar in calitate de gazde
primitoare pentru grupurile industriale occidentale; - tari care intra intr-o a doua etapa a
industrializ&rii lor; - I3ri care abia incep procesul de industrializare; - tari agricole sarace din Asia
§i Africa. in plus, exista — §i aceasta diversificare este transversaia in raport cu cea precedents —
о foarte mare varietate de regimuri politice §i de aliante de clasa care fiinteazS in aceste tari: -
dominatia unei oligarhii traditionale. sprijinite de catre armata; - dictatura militara (In cadrul
cSreia relatiile pot fi mai bune sau mai rele cu diversele fractiuni ale claselor InstSrite); -
dominatia unei "tehno-birocratii" de stat, sprijinite de catre armata; - alianta dintre о "tehno-
birocratie" de stat §i, dc pilda, mica burghezie, о parte a tarSnimii sau burghezia nou constituita;
- regim populist (cu tenta progresista, religioasa...). Iar in fiecare dintre aceste cazuri, tipurilc de
relatii stabilite cu tarile capitaliste sau punctele de sprijin pe care ele le pot gasi aici sint, la rindul
lor, de о extrema diversitate...
268
MICHEL
3. Un centrti
ВEAUD
multipolar?
Rivaiitatea dintre principalele \&ri capitaliste a contribuit §i ea, intr-o anumita m3sura, la
declan§area crizei din 1970: concurenta internationals ce se exacerbeaza о data cu saturarea
progresiva a pietelor na(ionale; accentul pus pe exporturi §i investitii In strainatate — de multe
ori reciproce: refuzul pozitiei de lider absolut pe care Statele Unite §i-o asumasera dupa razboi;
zdruncinarea unui sistem monetar international bazat pe dolar... Nici о tara insa nu se gr3be§te
sa preia $tafeta, intrucit nici una nu dispune de puterea necesara. Europa, fragmentata cum este,
nu poate constitui о adevSrata putere, $i nici nu va putea sa fie atita vreme cit ramine divizata
prin partajul hotarit la Ialta. Japonia i$i modereaza ambitiile, multumindu-se, pentru moment, cu
spatiul asiatic — la fel cum Statele Unite se rezumau, dupa 1918, la tarile din cele doua Americi.
Singurul rival al Statelor Unite este URSS; ambitia sa, astazi, consta In a restringe, In a zdruncina
sfera de influenta americana. Astfel, tabara capitalista este sortita sa ramina dominata de catre
Statele Unite; insa Washingtonul a trebuit sa faca о serie intreaga de concesii celorlalte puteri
capitaliste, acceptind anumite compromisuri: recunoscindu-le ni§te "zone de influenta aparte"
(chiar daca nu exclusive) In lume; acceptind (din realism sau din slabiciune?) ca fiecare sa
dispuna de о mai larga autonomie In definirea propriilor pozitii, in special fata de URSS; instituind
treptat un sistem monetar in cadrul caruia fiecare moneda forte sa poata fi recunoscuta §i
apreciata mai bine. in contrapartida, Statele Unite l§i gdsesc printre tarile capitaliste
industrializate puncte de sprijin, "relee" sau aliati. Astfel, prin IBM-Franta, IBM este prezent in
numeroase tari din Africa §i America Latina; in 1975, banciie americane nu detineau in mod
direct decit cinci filiale §i sucursale in Africa, dar cinci sute prin propriile lor filiale europene.
Grupul financiar ameriean Morgan este legat in multe feluri de grupul financiar francez Suez, iar
filiala sa britanicS Morgan Grenfeld $i Suez au creat impreuna filiale in Hong Kong §i Singapore
27 . Astfel. in sectorul bancar $i industrial se ajunge la un sistem ierarhizat, care, mai ales prin
relatiile la nivel de state, functioneaza deja In sectorul politic §i militar. Este vorba de о ierarhie
supia, multiforma, dinamica, structurata pe patru niveluri principale:
*Allard, Beaud, Bollon. tjJvy. l.ienart. op. cit.; O. Pastrc. op. cit
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI 1. I M P E R I A L I S M
D E LA 1 5 0 0 P l N A
tN
2000
269
DOMINANT
STATELE UNITE 2. I M P E R I A L I S M E - R E L E U
RFG JAPONIA
3. T A R I - P U N C T E D E S P R I I I N
270
MICHEL
BEAUD
Din perspective claselor conducStoare din tarile imperialiste, conditia principals este
restructurarea activitStilor productive in vederea unei competitivitSti sporite, a§adar inchiderca
anumitor intreprinderi §i lichidarea totals sau parfialS a unor sectoare productive; aceasta
inseamna implicit о presiune crescindS asupra lumii muncii, pentru reci§tigarea de cStre
intreprinderi a propriei rentabilitSti: inflatia, ?omajul pot fi, atunci, mijloace ale pomenitei
rentabilizSri (deci nu semne ale e^ecului politicii duse, ci chiar mSrci ale acestei politici); mijloace
similare sint §i multiplele eforturi pentru limitarea cre^terilor salariale §i, in general, pentru
repunerea in discufie sau restringerea avantajelor ci§tigate de oamenii muncii: securitate socialS,
servicii publice, sector nationalizat, dreptul la grevS §i drepturile sindicale, mai ales in Anglia d-
nei Thatcher §i in Franta pre?edintelui Giscard d'Estaing; la un nivel §i mai profund, se pot
observa eforturile neincetate ale patronatelor pentru fSrimitarea acestei lumi a muncii, fie prin
dezvoltarea unor forme de angajare precare (contracte cu duratS determinate, muncS la normS
partialS, interimat, subutilizare, muncS la domiciliu), fie zdruncinind ceea ce s-ar putea considera
drept "cuceriri unificatoare" (salariu minim. sSptSmlnS normals de patruzeci de ore,
indeinniza^ie de $omaj garantatS...). Prin aceste mijloace se frineazS treptat scSderea pSr^ii
veniturilor peintreprindere din valoarea adSugatS nationals 24 ; se refac cele mai buneconditii de
profit pentru intreprinderile cele mai performante 30 ; in fine, se creeazS un context favorabil
punerii in mi§care a unui model dc acumulare nou.
Statele Unite
Marea Britanie
Franta
RFC
Japonia
Sursii: dupa Comptes natwnaux des pays de I'OCDE (1950-1978), vol. 1, OCDE. 1980. " I n 1979.
saptesprezece grupuri industriale $i energetice au rcalizat profituri declarate a fi mai mari de un
miliard de dolari: unsprczece grupuri petroliere In fruntc cu Royal Dutch Shell (6,7 miliarde) §i
Exxon (4,3): $ase grupuri industriale: A T T (5,7) in telecomunicatii: IBM (3,0) tn informatics;
General Motors (2.9) Ford (1,2) in c o n s t r u c t de automobile; General Electric (1.4) in utilajc
electrice; Kodak (1,0) tn industria fotograficS. Dintre cele unsprezece grupuri petroliere. $apte
sint americane, la fel ca toate cele $ase grupuri industriale (U Monde, 19 iulie 1980).
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0
PlNA
tN
2000
271
acutnulare
incepind cu 1980 puteau fi deja percepute principalcle componente ale acestui nou model de
acumulare: - noi industrii-vector; - noi mutatii in procesul muncii; - о schimbare scnsibilS a
modului de viaJS care va relansa un "nou consum de masS"; - о diversificare crescindS a formelor
de mobilizarc a muncitorilor. Noile industrii-vector privesc: - noile forme de energie (nuclearS,
solar3...) §i noile tehnologii permittnd economisirea energiei consumate in transporturi.
productie, locuinje; - noile tehnici de fabricare a materialelor. a diverselor substante §i elemente
(biochimie§i bioindustrie, noi sinteze...); - aplicatiile electronicii (informatics, teletransmisii sau,
ca sS folosiin termenii la mods pe atunci: telematics, tehnotronicS). Electronica, mai ales, pare cS
va provoca importante schimbSri in proccsul de productie, in organizarca muncii, in viaja de zi cu
zi §i in privinta consumului. Dc stSpinirea ei par sS depind3 in mare mSsurS nivelul cercetSrii,
eficacitatea productiei §i, prin urmare, locul fiecSrei jSri in "ierarhia internationals". О datS cu
aceste noi tehnologii, §i in special cu teletransmisiile §i electronica, procesul direct de productie,
procesul muncii vor fi profund transformate in industrie, desigur, dar §i in cadrul birourilor,
oficiilor po§tale, bSncilor, in sistemul cducativ §i de sSnState, in agriculturS... Intr-adevSr, de-
acum inainte devin tot mai posibile: - stocarea informatiilor necesare §i accesul la ele; -
teletransmisia informatiilor, solicitSrilor, comenzilor, imaginilor; - tratarea problemelor complexe,
care presupun un numSr considcrabil de informatii, reguli §i parteneri; - dirijarea sistemelor
productive complexe §i coordonarea lor simultanS in spatiu, intre ele, ca in funcjie de ordinele
clientilor sau de stocuri... Franta se afla intr-o clarS intirziere fajS de Statele Unite §i Japonia.
Astfel. de la patru mii de roboji industriali citi existau in lume in 1975, se ajunge la aproape zece
mii in 1979, dintre care trei mii in Statele Unite, mai multe mii in Japonia (estimarea variazS in
functie de modul in care sint definiti)... §i о sutS cincizeci In Franta31. Aceste majinSrii sint
utilizate deja de mai multi ani in industria automobilelor. Astfel, la General Motors:
272
MICHEL
ВE A U D
T a b e l u l nr. 4 5 P r o d u c t i i l e i n d u s t r i a l e d i n p r i m a , a d o u a $i a treia g e n e r a t
e , in Franta prima g e n e r a t e clrbune
otel brut
produs
produs
linii de c a l e feratS in
bumbac
folosintS ( m i l i o a n e d e t)
( m i l i o a n e d e t)
(mii d e k m )
(mii d e t)
41,3 37,8a 34,5b
automobile fabricate
1950
52,5
8,6
1965 1978
54,0 22,4
19,6 22,8
aluminiu
electricitate
petrol
produs
produsj
consumat
a doua g e n e r a t e
( m i l i o a n e d e t) ( m i l i o a n e d c k W h ) ( m i l i o a n e d c t)
(mii)
1950
60
33 000
8,4
1972 1978
504 550
163 5 7 4
99,3
358 3 017
202 555
105,0
3 507
ansambluri
electricitate
caiatori
parcul
e l e c t r i c e si
de origine
nucIearS (milioane
de computere
de k W h )
(milioane)
a treia g e n e r a t e
1940 1950
55 107
1960
310
1972 1978
la 1 i a n u a r i c (mii)
0,1
1964
0,8
881
130 13 780
1968
3,4
1 260
17051
23,3
1978
23,8
a. 1 9 6 6 . b. 1 9 7 7 . c . B u m b a c u t i l i z a t in i n d u s t r i e . d. P r o d u c t i a d c fire. c . D c
companiile nationalc. Sural: В Rosier, Of>. cit., p. 16 §i INSEE, Annuaire statistique dc la France,
1979, 1968
1951.
DE LA 1 5 0 0 P l N A
tN
2000
273
О date cu robot», orice munca repetitive - atit de atacate prin grevclc mi§c3rii sindicale din anii
§aizeci — §i, fn general, munca la bandA pot fi inlocuite in decursul urmetorilor douazeci de ani.
Iar asta mai ales acolo undecostul fortei de munca sau atitudinea muncitorilor, prin neadaptarea
sau nerentabilitatea lor, о impun cu necesitate: in alte zone ale lumii se vor dezvolta totu§i In
continuare sistemul taylorist de organizare a muncii §i benzile de productie... in plus, robotizarea
va fi eel mai adesca realizate doar intr-un sector al liniei productive: in amontc sau in aval vor
persista sau se vor extinde posturile de munca necalificate. Multumite informaticii,
telecomunicatiilor, automatizerii marilor linii productive, se poate dezvolta munca in "turc
autonome" sau "ateliere autonome" — numitede unii "autogirate". Acolo unde robotii industriali
vor fi inapti sau prea costisitori, muncitorii unui atelier se vor putea organiza in mod autonom...
cu conditia se respecte obiectivele, normele, ordinele ce le vor fi transmise de cetre computer: in
unele cazuri, ei vor putea discuta sau emite obiectii..., dar probabil ce masa de i n f o r m a l
disponibile §i combinarea regulilor nu le vor lesa decit о foarte mica "marje de libertate". In plus
— dupe cum avertizeaze psihosociologii care s-au aplecat asupra noilor perspective astfel
deschise — indivizii, dar §i echipele vor intra intr-un regim concurential. O r g a n i z a r e a a u t o
r i t a r e b a z a t e pe relatiile d e la s u p e r i o r la i n f e r i o r t r e b u i e sa d i s p a r a (...). In
noul m o d e l , nici un individ nu va d e p i n d e d e u n superior. El i§i va n e g o c i a , in d e p l i n
a l i b e r t a t c , a d e z i u n e a la о s t r u c t u r e i n t r - o c o n t i n u e m i $ c a r e , t e s u t a d
i n relatiile r e c i p r o c e d i n t r e el §i cei c u c a r e o p c r e a z a s c h i m b u r i d e b u n u r i §i
servicii (...). О s t r u c t u r e nonautoritarA i m p l i c a e x i s t e n t a u n c i c o n c u r e n { e
interne (...). F i e c a r e i n d i v i d v a a v e a , astfel, о situatie similard cu c e a a unui p r o p r i e
t a r c e i§i administreazA propria Intreprinderc".
Totodate se vor dezvolta noi forme ale activitAtilor de prelucrare parJiaie (o date cu transmiterea
de ordine §i informatii tehnice de cetre computerul "clientului dominant"); noi forme dc atelicre
dispersate, de ateliere sAte$ti§i de munce la domiciliu (deja aplicate in Franta, cu angajajii de la
"Informatii" telefonice). in unitetile productive grupate, se va putea dezvolta un orar flexibil,
computerul pcrmijind trasarea regulilor (deci
,г Саг)-
Briyner. citat dupa S. Terkel. op. at.. p. 167. "J.W. Forrester, citat dc D. Pignon j i J. Qucrzola, d u p i
Critique de lu division du traimil, Seuil, 1973, p. 158.
MICHEL
274
BEAUD
T a b e l u l nr. 4 6 P r e v i z i u n i a s u p r a e v o l u f i e i p a r c u l u i d e e c h i p a m e n t e a u
t o m a t i z a t e in F r a n t a , d i n 1 9 7 8 - 1 9 8 0 p i n * in 1985 Aplicafii
1978
1980
1985
4 500
5800
10 000
roboti
150
3 000
automate programabile
700
10-20 000
1000
5-10000
(pare 1977)
automatizari d c proces
2500
automatizarc
(parcul computcrclor
cvasitotaia
3-400 sisteme1
citirc §i tratare
10 СТА
a documentelor
23 ccntre C C P
54 С Т А generalizare
c o n c c p t i c asistata pe c o m p u t e r
telecopiere m a j i n i d e scris
5000
25 000
85 000
10 000
18 000
70 000
80 000
112000
800
1150
9000
13 200
26 000
tcrminale conectate la r e t e a u a P T T :
• glii§ec
47 400 fc
106 000
2 0 5 000
• bSnci §i f i n a n t c
21 100 6200
35 700 23 400
62 600
• semcii/birouri
55 900
marja mai mare sau mai mici a alegerii), coordonarea §i efectuarea controalelor. О data cu
aceste noi tehnologii, cu aceasta nou3 organizare a muncii, incep sa se dezvolte un nou mod de
viaja §i noi forme ale consumului de masa. Exista cre$e unde copiii sint supravegheati electronic
(Japonia); apar tot mai multe §coli unde fiecare copil are in fata, in loc de о tabla un pupitru de
lemn, un ecran ?i о tastatura pentru interogarea computerului (Japonia §i Statele Unite); a fost
conceputa §i realizata о "casS electronica"
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA
1500 PlNA
tN
2000
275
1/ T
TARI • P V N C T E 1)6 S P R I J I N
• .,,
It.
'
\i 41 'Л7\
Sf-'T
Australia N o n a ZoelandS
tn A m e r i c a India...
L a l i n l , Brasilia.
Europa
tn A f r i c a . Egipt...
j ( X - I i AI 1 ii
Д1J1 A
petrol Un
mcditcrancanA,»
VУ
nd 4 allele
petroliere
T A R I t>OMINATE
C C : d a t a ronducltoiu*
Z ><
0.6)
СЛ 2 с r с
о о -э
8URCHEZIE
'CAPITALULUI
17,3
14,0
18,9
15,7
4,7
6,6
2,9
4,0
1.6
1.9
6.1 13,5
7.3 8.0
8,5 10,8
14,3 8.8
7,5 7,7
7,4 8,9
4,2 3,3
6,1 8,6
10,4 2.9
3,2 2.0
О 2,8
9.6
5,7
11,3
43.7
41,9
72.1
46,4
62.1
73,7
36,0
35,3
36,6
13.4
24,7
18,7
11,3
4.9t
2,4"
21,7
1.1* 5,2fc
4,4
0,4
3.9
0.6
5,4
102,5
21,8
27,0
55,3
29,6
9,5
180,5
1.5
13,9
2,8
' I n procentc. — a. M c m b r i ai fortelor armate. - b. §omori din rindul accstora. Sursd: BIT,
Annuaire
tiri dominate
Franta 1975
Statele Unite 1978 pcrs. d e prof §tiintifice. tehnice, liberalc etc. direetori §i cadre administr. sup.
pcrs. administr. §i asimilat pers. comercial, comcrcianti, vtnzitori lucrStori in servicii agricultori,
crescatori de animalc; lucr. tn d o m . forcsticr, al pescuitului. vinatorii muncitori calificati §i
nccalificati. conducatori ai mijl. de transp. alte categorii in afara categornlor
impcrialismc
des slatistiques
du travail,
1979.
RFC
Japonia
Brazilia
Egipt
India
53
61
ИЗ
116
38
632
44
7290
8160
5670
1360
320
150
630
420
340
4 380
5 922
3 679
731
473
218
318
308
98
2в.6м
30.4"
30.3f
27,2*
50,6'
np
35,2'
np
np
np
4,5*
4.31"
6,5'
7,9*
2.0*
np
6,7 е
np
np
np
99
99
99
99
76
44
36
63
82
np
600
680
500
920
3600
1190
3140
2120
8 460
13980
73
73
72
76
62
54
51
52
61
46
populajia in 1977* 220 PNB*" pe cap de locuitor in 1977 8 520 consumul de energic**" pc cap d
c locuitor in 1976 11 554
tiri dominate
Fran(a
Statele Unite
Bolivia T h a i l a n d a C a m e r u n
n > 2 н > 1Л 2 с
О m г> •л о о Z >
S •J1
286
MICHEL
BEAUD
n a t i o n a l e t r e b u i e a n a l i z a t a d e - a c u m i n a i n t e in r a p o r t u r i l e s a l e c u s i s
t e m u l imperialist m o n d i a l . Astfel. dezvoltarea "terflarilor" in Statele
Unite43
c o r e s p u n d e , p e d e о p a r t e . c r e § t e r i i p r o d u c t i v i t y » i n a g r i c u l t u r e §i i n
d u s t r i e , p r e c u m §i a c c e n t u a r i i d i v i z i u n i i m u n c i i ( i n s a r c i n i d e c o n d u c
e r e , p r e viziune, planificare, informare, coordonare, cercetare, invatamint, control, s u p r a v e
g h e r e . . . ) p e c a r e s e b a z e a z S , in b u n a m & s u r a , a c e a s t a c r e ^ e t e r e a p r o d
u c t i v i t a t i i ; p e d e a l t a p a r t e , e a t i n e §i d e f a p t u l c a p r o d u c t i a m a t e r i a l s
s e d e z v o l t a a c u m m a i m u l t i n t a r i l e - p u n c t d e s p r i j i n §i d o m i n a t e , c e e a
c e i m p l i c S о c o n s o l i d a r e a c l a s e l o r m u n c i t o a r e d e aici. In s f i r § i t , a c e a s t
a u n i t a t e a s i s t e m u l u i i m p e r i a l i s t e s t e a c o m p a n i a t a d e conflicte, rivalitati,
raporturi d e forta. N u este vorba n u m a i de intervenjii ale a r m a t e l o r , politiilor, serviciilor
secrete, militiilor particulare sau m e r c e n a r e ale tarilor d o m i n a n t e . Este v o r b a t o t o
d a t a d e noi rivalitati, d e n o i a n t a g o n i s m e sau d e noi expansionisme: nationale, d a r § i
religioase, etnice ori de clan; din 1945, s-au inregistrat о suta treizeci d e r a z b o a i e civile s a u
r e g i o n a l e , la c a r e a u p a r t i c i p a t o p t z e c i §i u n a d e t a r i a p a r t i n i n d a p r o a
p e toate L u m i i a Treia; in t e r m e n i reali, b u g e t e l e inilitare ale L u m i i a T r e i a a u c r e
s c u t d e p a t r u o r i i n a n i i ' 6 0 §i ' 7 0 . d e j a u n e l e tari d i n L u m e a a T r e i a (India. P
a k i s t a n , Filipine, Brazilia, A r g e n t i n a ) i§i c o n s t r u i e s c p r o p r i a i n d u s t r i e d e a
r m a m e n t . P i n a la u r m a , u n i t a t e a s i s t e m u l u i imperialist t i n e in f o a r t e m a r e
m f i s u r a d e c o n f r u n t a r i l e , r i v a l i t a t e a §i t e n s i u n i l e c e c a r a c t e r i z e a z a
r e l a t i i l e c u b l o c u l colectivist de stat d o m i n a t d e catre U R S S . in 1978, s-au cheltuit
in l u m e mai mult d e patru sute de miliarde de dolari pentru armament; a p r o a p e cinci s u t
e d c m i l i a r d e in 1980: in jur d e 6 % din p r o d u s u l m o n d i a l brut*4 — in v r e m e c e m
o d e s t u l o b i e c t i v d e " 1 % " d i n p r o d u s u l n a t i o n a l brut al tarilor b o g a t e a t r i b
u i t c a a j u t o r p e n t r u tarile s a r a c e a b i a e s t e realizat in c i t e v a s t a t e . I n 1 9 6 5 §i
1 9 7 8 , c h e l t u i e l i l e m i l i t a r e m o n d i a l e s e r e p a r t i z a u a s t f e l : NATO
Pactul de
China
la V a r ? o v i a
Lumea
Alte
a Treia
tari
1968
56
25
1978
43
29
10
14
" D u p a L. Gerardin, tn Statele Unite, proccntul din populatla activa reprezentat de lucratorii In
agriculturS scade de la 45% In 1870 la 2% In 1980; iar eel al angaja{ilor din industria propriu-zisS
a ajuns de la 17% in 1860 la aproximativ 35-40% intre 1914 si 1950, pentru a stridej la 23% in
1980; procentul salaria{iilor din "serviciilc materiale" a crescut In mod neuniform. ajunglnd de la
17% in 1860 la 28% In 1980; iar eel al angajajilor din serviciilc de informare a crescut de la 5% In
1870 la 47% in 1980 {LeMonde, 6 iunie 1979). " I n 1978. R I G . Franta $i Suedia alocau 3.3% din
PNB cheltuielilor militare. Marea Britanie 4,7%, Statele Unite 5%. China 10%, URSS 11-14%,
Arabia Saudita 15%.. 0 k n a r d 51 M. Tatu. U Monde. 19februarie 1980 §i P Lefournier,
L"Expansion. 21 martie 1980)
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
DE LA 1 5 0 0
PlNA
tN
2000
287
T a b e l u l nr. 5 1 C h e l t u i e l i l e m i l i t a r e In L u m e a a T r e i a rata
anuala
de c r e $ t e r e
1968-1973
1973-1978
1950-1978
+25 +8
+4 +8
43 22
5 +2 +8
+4
10 2
+8
+15
+4 +3
DE
LA
1500
PLNA
IN 2 0 0 0
339
Totu§i, acumularea pentru profit nu este totul. Invdluitd tntr-un amplu "asalt" al marfurilor,
stimulate de concurcntd §i de cdutarea pozifiilor monopoliste, sprijinitd de inova^ie, impinsa
inainte de cdtre proiectele mereu reinnoite ale intreprinzdtorilor, ea suscitd §i alimenteazd о
refea complexd de dinamici transformatoare. Punerea in practicd a unei acti vitdtf comerciale
sau de productie, imprumut §i credit, investitii, inovatii, cercetare §i dezvoltare, actionare asupra
necesitdtilor §i a exprimSrii lor. toate aceste demersuri, care tin de reproducerea capitalului,
implied un pariu cu viitorul, devenind astfel produedtoare de viitor, vectori ai transformdrilor atit
pentru cconomie, cit §i pentru oameni §i societdti. Complexd, axatd pe viitor, logica aceasta
capitalistd genereazd neincetate transformdri. Regdsim aici m cele trei motivatii umane
fundamentale — putere, avere §i subzistentd —, surse deopotrivd de separare §i de coerentd:
pe de о parte, urmdrirea imbogdtirii §i a profitului, puterea asupra oamenilor, concentrarea
capitalului, pozifiile dominante puterile monopoliste; pe de altd parte, subzistenta care, pentru
segmente din ce in ce mai largi ale societdtilor, se conjugd cu slujba dependentd, salariul si
cumpdrarea de bunuri de consum produse de ma§indria capitalistd. Prin urmare, in acceptia sa
cea mai generald, capitalismul nu poate fi redus nici la un "mod de productie"" 9 , nici la un
"sistem economic" 120 ; el nu este nici un actor capabil sd vrea, sd planifice, sd optezc. In centrul
sdu, traversind pluralitatea formelor istorice, a tranzitiilor §i mutatiilor, lucreazd о logicd sociald
complexd, structurantd/destructurantd, distrugdtoare de alte forme de productie, de vechi
activitdti, de vechi forme sociale, de resurse, dar §i creatoare de noi activitd{i, de noi piete, de
noi necesitdti. Ea genereazd о totalitate productivd, comerciald, monetard deopotrivd
teritorializatd §i mondiald, in necontenitd schimbare, §i care manifestd tot mai limpede о
relativd autonomie in raport cu societdtile in care se formeazd: aceastd totalitate noi о numim
"capitalism". Prin dezvoltarea acestei realitdti se pot explica о parte tot mai mare dintre
transformdrile ce s-au prod us in Europa incepind cu secolul al XVI-lea, о parte majord a
transformdrilor ces-au produsin lume incepind cu secolul al XlX-lea, dar §i amploarca,
accentuarea §i accclerarea transformdrilor actuale ale societdtilor §i ale lumii. in 1942, la un
secol dupd Marx, Schumpeter sublinia importanta "distrugerii creatoare" ce i§i are rdddcinile in
dinamicile inovdrii: "impulsul fundamental care pune ?i mentine in mi§care marina capitalistd
este imprimat de noile obiecte de consum, noile metode de productie §i de " " C c c a c c nu I n s
c a m n i c4, astfel, logicile simple ale puterii. averii subzistentei dispar. "''Chiar dacA putem
foarte bine caracteriza modul de productie at cutarui sau cutarui strat capitalist (manufacturicr,
industrial 1 sau 2. postindustrial). , s , Intrucit el se inscne deopotrivS in dimensiunile socialului,
politicului §i ideologicului. a j a cum au observat, flccare In felul »Ли, M Weber F. Braudel.
340
MICHEL
B E A U I)
transport, noile piete, noile tipuri de organizare industrials — toate elemente create prin
inifiativa capitalists. (...) Acest proces de Distrugere Creatoare constituie datul fundamental al
capitalismului" 121 . Or, aceasta capacitate este astSzi demultiplicata prin utilizarea sistematica
— de catre marile firme — a §tiintei §i cercetarii, pentru a le ajuta sa creeze "noi obiecte de
consum", "noi metode de productie §i de transport", "noi piete", "noi tipuri de organizare
industriala" — §i, a§ adauga eu, noi cereri solvabile, fondate pe noi necesitati sau pe necesitati
mereu reinnoite, pe scurt, noi ocazii de realizare a profiturilor pe baza progreselor §tiintci.
Stapinind tot mai larg cercetarea §tiintifica §i aplicatiile sale, marile firme i?i demultiplica, in
fond, capacitatea de creare §i de distrugere. A§a se explica accelerarile in care sintem prin§i $i
virtejul schimbarilor ce le insotesc. Numai ca nu e vorba nici de un desen animat, nici de un joc
video. Cea ce este pus in joc aici este chiar viata oamenilor pe Pamint. Pentru prima data in
istorie, deciziile majore, determinante pentru oameni, planeta, viata in general, sint luate de
ni§te firme, intre care unele dispun de imense mijloace financiare, §tiintifice, tehnice $i
industriale. Deciziile respective sint luate in functfe de populafiile ce dispun de putere de
cumparare ?i de anticiparea (nu neaparat pasiva) a cererii lor; $i mai sint luate in functie de
perspective^ de profit in anul viitor sau in urm&torii cltiva ani. Este oare drept ca, in cea mai
mare parte a lor, resursele §i activitatile Terrei sa fie mobilizate pentru satisfacerea unei
minoritati a locuitorilor planetei, in vreme ее о alt& minoritate traie$te in conditii extreme de
nesiguranja §i s3racie? Este oare drept ca satisfacerea nevoilor citorva generatii ale unei parti a
omenirii, dispunind de putere de cumparare, sa puna in pericol resursele §i echilibrele esentiale
ale globului, cu riscul de a aduce prejudicii iremediabile gcneratiilor viitoare? Se poate oare
accepta ca ni§te optiuni ce angajeaza viitorul Terrei §i al societatilor umane sa fie lasate pe mina
unor factori de decizie cu viziunea ingusta (o piata sau un segment de piata) §i mioapa
(perspectivele de profit pe termen scurt sau foarte scurt)? Am incercat sa punem aceste
intrebari intr-o carte anterioara 121 ; caci, ca oameni, sintem cu totii raspunzatori atit pentru
lumea de astazi, cit §i pentru efectele activitatilor noastre asupra celei de miine.
17, J. Schumpeter, 1942. 1984, p. 116-117. Cursivclc majusculele U apartin lui Schumpeter.
Acesta CVOCi ceva mai departe (p. 117) "uraganul perpeluu de distrugeri creatoare". care
invalidea/A. In optica sa. "ipoteza unui calm perpetuu". ce fuscse avansatJ de numero^i
economi$ti , J 3 M. Beaud. 1997.
I S T O R I A C A P I T A L . ISM ULUI
D E LA
1500 PlNA
tN
2000
341
In fa{a a c c e l e r a t o r §i a spiralei mutatiilor in care am fost prin$i, ne alaturdm noi reflecjiei lui
H. Jonas; vorbind despre tehnologie $i despre impactele ei, ca §i despre "amploarea efectelor pe
termen lung §i, foarte adesea, ireversibilitatea lor", H. Jonas afirmS cu tarie: "Toate acestea
plaseazft responsabilitatea in centrul eticului" l2 \ Dar, se intreabS el, pentru exercitarea unei
asemenea responsabilitati, "ce anume poate servi drept busoia?" $i tot el rdspunde: "Insa§i
anticiparea amenintarii!" — sau, ceva mai sus, "euristica fric»" 12 *. Ceea ce se impune, in opinia
lui (iar evolutiile pe care tocmai le-am evocat intaresc aceasta necesitate), este a$adar "Principiul
Responsabilitatii", pe care il formuleazfi astfel: "in ambivalen{a durabila a НЬсгЩН sale, pe care
nici о transformare a circumstanjelor nu ar putea-o vreodata aboli, omului trebuie sa ii fie
ap3rate ingritatea lumii lui §i a esenjei sale impotriva abuzurilor propriei lui puteri" 125 . Astazi,
ceea ce putem observa este exact contrariul: abuzind de puterea lor, forjele care domina
societatile umane aduc prejudicii atit integritatii omului, eft ^i celei a lumii. I.a aceasta contribuie
din plin dinamicile capitaliste. Sa sperSm c3 ele vor putea fi strunite, cit inc3 mai este timp, a$a
cum au fost $i in alte perioade — §i strunite nu numai la nivelul nafiunilor, ci si la nivelul
continentelor $i al lumii intregi. Altfel, distrugerea masiv3 a resurselor si a echilibrelor terestre,
totalitarismul unei pieje dominate de d t e v a mari firme mondiale, instaurarea progresivS la
scara planetard a unui "apartheid" prin intermediul banului risca s3 devina dimensiunile durabile
ale unei bascuiari ce va fi tot mai greu de oprit. Beauvnl, noiembrie 1999
BIBLIOGRAFIE
F U K U Y A M A Francis, The End о/History and the Last Man, N e w York. Free Press, 1992; trad,
fr., La Fin dc Ihistoire ct le dernier homme, Flainmarion. 1992. M A R X Karl, Le Capital, partea I
(1867) §i materialele pentru partea a II-а §i a Ill-a (1869-1879); trad. fr. tn Oeuvres - fcconomie, C
a l l i m a r d . la Plfrade, 1 . 1 , 1 9 6 3 , 537-1240 t. II. 1968, 501-1488 P E R R O U X F r a n c o i s ,
" E s q u i s s e d ' u n e th6orie de l ' 6 c o n o m i e d o m i n a n t e " ,
P E R R O U X Francois. Le Capitalisme, PUF. col. " Q u e Sais-je?", 1948; ed. a 4-a. 1960. P O L A N
Y I Karl, The Great Transformation, 1944. Beacon Press, Boston. 1957; trad. fr. La Grande
Transformation, Gallimard, 1983 S C H U M P E T E R Joseph, Theone der Wirtschaftlichen
Entwicklung, Leipzig, Dunker & Humblot, 1912; a 2-a ed. revizutS, 1926; a 3-a c d . ncmodificatS,
1930; trad. fr. 1935, Theone de revolution cconomique, Dalloz, cu о introducere de F. Perroux. S
C H U M P E T E R Joseph. Capitalism, Socialism and Democracy, Londra, Allen & Unvin, 1942;
trad. fr. Capitalisme, socialisme ct democratic, Payot, 1951; 1984. W A L L E R S T E I N Immanuel,
"Les Htats dans le vortex institutionnel de Г£соn o m i e - m o n d e capitaliste", Revue
inlernahonale de sciences sociales, vol. XXXI1,1980, nr. 4, p. 797-805. W E B E R Max, " D i e
protestantische Ethnik und der «Geist» des Kapitalismus", 1905, in Gesammeltc Aufsatze zur
Religionssoziologie, Tubingen. Mohr. 1920; trad, fr., L'Ethique prolestante et I'esprit du
capitalisme, Plon, 1964; col. " A g o r a " , 1990.
ISTORIA
CAPITALISMULUI
D E LA 1 5 0 0 P I N A
TN 2 0 0 0
343
in istorie
A M I N S a m i r , L'Aceumulation A M I N S a m i r , Oasse
ct Nation,
b ГёсИеИе mondiale,
A n t h r o p o s , 1970.
E d i t i o n s d e M i n u i t , 1979.
BAIROCH Paul, De Jericho a Mexico, Villes et economic dans I histoire, Gallimard, 1985.
BAIROCH Paul, Victoires et deboires. Histoire economique el sociale du mondc du XVI' sidcle a
nos jours, 3 vol., Callimard, 1997. BRAUPELFemand, Civilisation matfrielle, Economy et Capital is
me (vol. I, Structures du quotidien; vol. II, Les Jeux de I'tchange; vol. Ill, Le Temps du mondc),
Armand C o l i n , 1979; L e L i v r e d e P o c h e , 1993. B R A U D E L F c r n a n d , La Dynamique
B R A U D E L F e r n a n d , Graminaire F l a m m a n o n . 1993.
Paris,
A r m a n d C o l i n , 1949.
une introduction,
Maspero-PUG,
Economy
and capitalism,
R o u t l e d g e and K e g a n , 1937.
DOCKES Pierre, ROSIER Bernard, L'Histoire ambigue. Croissance ct development cnt en question,
PUF, 1988. DOLLEANS Edouard, Histoire du mouvemenl ouvrier (vol. 1,1830-1871; vol. II. 1871-
1936; vol. Ill, De 1936 a nos jours). A r m a n d C o l i n , 1 9 3 6 , 1 9 4 6 1953. F R A N K A n d r e
G u n d e r , L'Accumulation mondiale, 1500-1800, Calmann-Levy, 1977.
344
MICHEL
B E A U I)
Histoiregtnt rale des civilisations, coordonator CROUZETM., 7 vol., PUE. 19531956. Histoire
%ёпёга1е du travail, c o o r d o n a t o r P A R I A S L.-I L. N o u v e l l e librairie d e F r a n c e ; au a
p S r u t mai m u l t e v o l u m e , i n c e p i n d cu 1 % 2 . I listoirr universale, c o o r d o n a t o r G
R O U S S E T R. $i L E O N E.C.. Bibl. d e la Pfciade, 3 vol., 1958.
KENNEDY Paul, Vie Rise and Fall of the Great Prnvrs, Londra. Unwin Hyman,
1988; trad. fr. Naissance et (Uclin des grandes puissances, Payot, 1989. I - A N D E S D a v i d S..
The Wealth and Poverty of Nations, 1998. 1.ANT7. Pierre, Valeurs et richesses,
N e w York, W W . N o r t o n ,
A n t h r o p o s , 1977.
unidimensionnel
1847-1880, Bibl. d e la Pl
Comments
About | Terms | Privacy | Copyright | Contact