Sunteți pe pagina 1din 59

1.

CONCEPTUL ŞI STRUCTURA CHELTUIELILOR ŞI


A VENITURILOR

1.1. DEFINIRE ŞI DELIMITĂRI

1.1.1 DELIMITĂRI ŞI GRUPĂRI

În activitatea unităţilor patrimoniale se realizează o multitudine de operaţiuni care angajează


cheltuieli şi generează venituri. Pentru înregistrarea şi calculul cheltuielilor, respectiv a veniturilor,
sunt cuprinse în planul general de conturi mai multe conturi de cheltuieli şi venituri.
Pentru cheltuieli este creată clasa 6 ”Conturi de cheltuieli” iar pentru venituri clasa 7
”Conturi de venituri”. O caracteristică comună a acestor conturi din clasele 6 şi 7 este că ele nu
participă la stabilirea şi evaluarea posturilor în bilanţul contabil în mod direct, ci prin intermediul
rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale exerciţiului pentru care în care în
clasa 1 ”Conturi de capital ” este creat contul 121 ”Profit şi pierderi”.
În definirea structurilor calitative de venituri şi cheltuieli, contabilitatea europeană deci şi cea
din ţara noastră, apelează, de asemenea, la determinarea lor patrimonială.
Veniturile, desemnează în expresie monetară crearea sau obţinerea de bogăţie (resurse) pe
perioada exerciţiului care are ca efect o creştere a situaţiei nete a patrimoniului, alta decât contribuţia
proprietarului la capitalul propriu.
Cheltuielile constituie, utilizarea sau consumul de bogăţie pe perioada exerciţiului care are
ca efectdiminuarea situaţiei nete a patrimoniului, alta decât cea legată de rambursarea capitalului
propriu.
În contabilitatea financiară, două criterii pot fi folosite pentru delimitarea şi gruparea
cheltuielilor şi veniturilor, natura şi destinaşia acestora.
Potrivit naturii lor, cheltuielile sunt grupate în funcţie de :
- natura activităţilor (exploatare, financiară, extraordinară)
- natura resurselor utilizate în cazul cheltuielilor (cheltuieli cu materii prime, materiale
şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile primate, cheltuieli cu impozitele şi taxele, cheltuieli cu
personalul, cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare privind
calamităţile şi alte evenimente similare).
- natura rezultatelor în cazul veniturilor (venituri din vânzări, venituri din producţia
stocată, venituri din producţia de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi şi alte
venituri financiare, venituri extraordinare subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele
similare).
În raport cu cel de al doilea criteriu, destinaţia, cheltuielile se diferenţiază pe funcţiile
interprinderii, respectiv, cheltuieli de producţie formate din cheltuieli cu materii prime şi materiale
directe, cheltuieli cu salarii directe, cheltuieli cu asigurări sociale şi protecţia socială aferente
salariilor directe, cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli cu regia secţiilor de fabricaţie);
cheltuieli de desfacere, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare.
Veniturile în raport de destinaţia lor se grupează în: venituri de vânzări; alte venituri din
exploatare; venituri financiare şi venituri extraordinare.
În contabilitatea anglo-saxonă, aşa cum se desprinde din Cadrul contabil IASB, structurile
calitative descrise în situaţiile financiare sunt cele de active, datorii (pasiv), capital propriu, şi
rezultate sub forma de venituri şi cheltuieli.

1
Prin apel la ”Cadrul general pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare” elaborat
de IASB, definiţiile ce pot fi reţinute pentru rezultate sunt:
a). Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub forma intrărilor sau creşterilor de active sau a reducerilor de datorii care au ca rezultat
creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul
propriu;
b). Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor
care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite
asociaţiilor/acţionarilor.
În definirea veniturilor aceaşi sursă documentară face distincţie între veniturile propriu-zise
şi câştiguri. IAS 18 se referă la veniturile realizate din următoarele surse:
 vânzare de bunuri;
 prestări de servicii;
 utilizarea de către alte persoane a acivelor intreprinderii, ceea ce duce la obţinerea
de dobânzi , redevenţe şi dividente.
Astfel, veniturile propriu-zise apar în cadrul activităţilor curente ale unei intreprinderi şi se
prezintă sub diferite denumiri, cum sunt vânzările, dobânzile, dividentele, redevenţele şi chiriile iar
în ceea ce priveşte câştigurile, ele sunt creşteri ale beneficiilor economice care pot sau nu să apară în
cursul activităţilor curente ale intreprinderii.
Şi la nivelul cheltuielilor se face diferenţierea între cheltuielile propriu-zise şi pierderi.
Cheltuielile propriu-zise apar în cursul activităţilor curente ale intreprinderilor, regăsindu-se
sub forma costului vânzărilor, costului consumurilor de stocuri, salariilor şi amortismentelor. În
concordanţă cu principiile partidei duble ele se evidenţiază cu ieşirile sau reducerile de active cum ar
fi lichidităţile, stocurile, bunurile imobile, utilajele şi echipamentele. De asemenea, ele se pot
înregistra şi prin echivalenta cu creşterile de pasiv, ca de exemplu datoriile faţă de terţi, datoriile
salariale, fiscale şi sociale şi alte datorii.
Pierderile ca reduceri ale beneficiilor economice pot sau nu să apară în activităţi curente ale
intreprinderii. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cel din lichidarea activelor
imobilizate.
Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când are loc o creştere a beneficiilor
economice viitoare, în perioada exerciţiului, asociată unei creşteri de active sau reduceri pasive.
Pe baza principiilor partide duble orice venit este delimitat şi recunoscut pe baza relaţiilor:

Active= Venituri
şi
Datorii= Venituri
De exemplu, vânzarea de bunuri determină o creştere de active sub forma creanţelor
comerciale sau disponibilităţilor băneşti şi o constituire a veniturilor corespunzătoare ca rezultat al
vânzării de bunuri. Sau diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din lichidarea împrumuturilor
şi datoriilor în valută ale intreprinderii sunt recunoscute simultan ca reduceri de pasive şi venituri
financiare.
În teorie şi practică pentru recunoaşterea veniturilor trebuie respectată cerinţa ca aceastea să
fie obţinute şi nu neapărat încasate, acestea pot fi credibil evaluate şi au un suficient grad de
certitudine.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci cînd are loc o diminuare a
beneficiilor (avantajelor), economice viitoare asociate unei reduceri a activelor (de exemplu,
consumurile stocate), sau creşteri ale pasivelor (de exemplu, datorii privind serviciile primite de la

2
terţi), şi aceasta poate fi credibil evaluate. Deci, recunoaşterea cheltuielilor este simultan asociată cu
recunoaşterea unei creşteri a pasivelor sau diminuarea de active.

Prin apel la ecuaţiile partidei duble, recunoaşterea cheltuielilor este divulgată prin relaţiile:

Cheltuieli = Active
şi
Cheltuieli = Datorii

1.1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PE ACTIVITĂŢI

Cheltuielile reprezintă fie o diminuare a unor elemente de activ, fie majorări a unor elemente
de pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.
Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul de
materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, plata personalului
şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor
cedate, distruse sau dispărute, precum şi provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor
reversibile care afectează activele intreprinderii.
Cadrul general pentru înlocuirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB şi
reglementărilor contabile româneşti armonizate cu Directiva a IV a CEE şi cu standardele
internaţionale de contabilitate menţionează ”cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”.
Deci cheltuielile pot lua forma:
 reducerii de active în situaţia plăţii de lichidităţi sau a consumului de active de natura
stocurilor sau a imobilizărilor etc.
 creşterii datoriilor ca urmare a achiziţionării de active, sau diverse servicii de la terţi.
Recunoaşterea cheltuielilor în contabilitate. O cheltuială este recunoscută în contabilitate
dacă satisface două condiţii:
a) răspunde definiţiei menţionate în standarde;
b) a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ
sau creşterii unei datorii care poate fi evaluată în mod credibil.
Efectuare cheltuielilor are loc în etape succesive simultan, putându-se delimita patru
momente:
1. Angajarea cheltuielilor în momentul achiziţionării de bunuri, lucrări executate şi servicii
prestate, când se creează obligaţia cumpărătorului faţă de furnizor.
2. Consumul, ca utilizare efectivă a resurselor în procesul de exploatare (consumul de
stocuri pentru obţinerea de produse).
3. Plăţile, reprezentând achitarea unei sume de bani furnizorilor pentru stingerea datoriilor
sau achitarea altor obligatii terţilor.
4. Conectarea (imputarea), respectiv suportarea cheltuielilor din veniturile realizate.
În România, optând pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea cheltuielilor în
contabilitate se face în momentul angajării acestora sau a consumului de resurse, indiferent de
momentul plăţii lor.
Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor economic, care
constituie criteriul general de clasificare a acestora. Cheltuielile delimitate pe feluri se grupează pe
3
activităţile care le ocazionează. În organizarea contabilităţii şi constituirii conturilor de cheltuieli se
are în vedere următoarea grupare a cheltuielilor pe activităţi:

A. Cheltuieli din activitatea de exploatare (cheltuieli de exploatare).


Sunt cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţillor înscrise în obiectul de activitate al
intreprinderii legate de producţie, prestări de servicii şi operaţiuni comerciale.
În cadrul acestora se cuprind:
 Cheltuieli cu lucrările şi serviile executate de terţi, chirii, comisioane, protocol, reclamă,
publicitate, transport de bunuri şi personal, deplasări, cheltuieli poştale, servicii bancare etc.;
 Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate;
 Cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal, asigurări şi protecţie socială,
contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională);
 Alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi despăgubiri, amenzi şi penalităţi, donaţii,
cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.).
B. Cheltuieli din activitatea financiară (cheltuieli financiare), care cuprind următoarele
feluri de cheltuieli:
 Pierderi din creanţe legate de participanţii;
 Pierderi din investiţii financiare cedate;
 Diferenţe nefavorabile de curs valutar,
 Dobânzi plătite pentru împrumuturi primite;
 Sconturi acordate clienţilor;
 Alte cheltuieli financiare.
C. Cheltuieli din operaţii extraordinare (excepţionale), reprezintă cheltuieli care nu sunt
legate de activitatea normală (curentă), a unităţii patrimoniale (calamităţi şi alte evenimente
extraordinare).
D. Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele.
a) cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele:
 amortizarea imobilizărilor;
 provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
 provizioane pentru deprecierea imobilizărilor;
 provizioane pentru deprecierea activelor circulante;
b) cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele:
 proizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare;
 provizioane pentru deprecierea activelor circulante.
E. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.

1.1.3. CONTABILITATEA VENITURILOR PE ACTIVITĂŢI

Veniturile reprezintă creşterea unor elemente de activ, fie diminuări ale unor elemente de
pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.
Veniturile unităţilor patrimoniale includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat din
activităţi curente cât şi câştigurile din alte surse.
Activităţile curente reprezintă activităţile desfăşurate ca parte integrantă a obiectului de
activitate al unei persoane juridice, precum şi activităţile conexe acestuia. Veniturile din activităţi
curente se pot regăsi sub diverse forme: vânzări, comisioane, dobânzi, dividente chirii.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficilor economice care pot apărea sau nu, ca rezultat al
activităţii curente şi care nu diferă ca natură de veniturile obţinute din această activitate (sume
rezultate din cedarea activelor imobilizate etc.).

4
În conformitate cu standardele internaţionale şi cu O.M.F.P. nr. 94/2001, veniturile
“constituie creşterii ale benificiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor ”.
Veniturile pot lua forma de:
a. creşteri de active, respectiv a numerarului, creanţelor, bunurilor şi serviciilor primite în
schimbul celor furnizate
b. lichidarea datoriilor în situaţia când o intreprindere furnizează bunuri şi servicii unui
creditor în scopul lichidării unei datorii(împrumut).
Recunoaşterea veniturilor în contabilitate. Un venit este recunoscut în contabilitate dacă
satisface două cerinţe:
a) răspunde definiţiei menţionate în standarde;
b) a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare, aferent creşterii unui activ sau
diminuării unei datorii, care poate fi evaluată în mod credibil;
În procesul de obţinere a veniturilor se disting următoarele momente:
 obţinerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce constituie obiectul de activitate al
intreprinderii.
 facturarea producţiei, respectiv transferul dreptului de proprietate de la furnizor la client,
încasarea producţiei vândute de către furnizor de la clienţi.
 decontarea din venituri a cheltuielilor efectuate în vederea stabilirii rezultatului financiar.
Structurarea şi clasificarea veniturilor se face pe categorii de venituri, după natura lor, ceea ce
permite compararea acestora cu cheltuielile şi determinarea rezultatelor financiare pe activităţii.
A. Venituri din activitatea de exploatare (venituri din exploatare), care cuprind
următoarele feluri de venituri:
 venituri din vânzarea produselor;
 venituri din executarea de lucrări şi servicii prestate;
 venituri din vânzarea mărfurilor;
 venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere), sau în minus
(reducere), dintre costul de producţie efectiv al stocurilor de produse şi producţie în curs de execuţie
de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale acestora, neluând în calcul provizioanele
pentru depreciere constituie.
Variaţia stocurilor reprezintă o corecţie pe pacursul perioadei a cheltuielilor de producţie,
pentru a reflecta faptul că producţia a mărit nivelul stocurilor, sau că în urma vânzărilor
suplimentare nivelul stocurilor s-a redus.
 venituri din producţia de imobilizări, reprezentţnd costul lucrărilor şi al cheltuielilor
efectuate de unitate pentru necesităţi proprii, care se înregistrează ca imobilizării corporale şi
necorporale.
 venituri din subvenţii de exploatare, care reprezintă subvenţii primite pentru acoperirea
diferenţelor de preţ, a pierderilor, a finanţării activităţii de cercetare şi alte finanţări.
 alte venituri din exploatare, respectiv venituri din creanţe reactive şi debitori diverşi,
venituri din amenzi şi penalizări încasate, donaţii şi subvenţii primite, venituri din vânzarea activelor
etc.
B. Venituri din activitatea financiară (venituri financiare), în care se includ următoarele
feluri de venituri:
 venituri din imobilizări financiare;
 venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
 venituri din creanţe imobilizate;
 venituri din investiţii financiare cedate,

5
 venituri din diferenţe de curs valutar;
 venituri din dobânzi;
 venituri din sconturi obţinute;
 alte venituri financiare.
C. Venituri extraordinare – nu sunt legate de activitatea normală (curentă), a unităţii
patrimoniale incluzând venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare (calamităţi etc.).
D. Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. Diminuarea sau anularea
provizioanelor în cazul în care nu se mai justifică menţinerea lor, respectiv are loc realizarea riscului
sau cheltuiala devine exigibilă, se trece la venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
sau la venituri din provizioane privind activitatea financiară, în funcţie de natura provizioanelor.

PREVEDERI I.A.S. CU PRIVIRE LA VENITURI

Venitul este fluxul brut de beneficii economice dintr-un exerciţiu financiar, primit de o entitate
în cursul activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creşteri ale
capitalurilor proprii, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea participanţiilor la capital.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie între
părţi aflate în cunoştinţă de cauză, care îşi exprimă voinţa în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în
condiţii obiective.
Venitul din activităţile curente include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau
de primit de către entitate în nume propriu. Sumele colectate în numele unor terţe părţi, cum ar fi
taxele de vânzare, taxele pentru bunuri şi servicii, şi taxele pe valoarea adăugată nu sunt beneficii
economice de primit de către entitate şi nu au ca rezultat creşteri ale capitalurilor proprii. De aceea,
sunt excluse din veniturile din activitatea curentă. Similar, în cazul unui contract de reprezentare,
fluxurile brute de beneficii economice includ sumele colectate în numele proprietarului şi care nu au
ca rezultat creşteri ale capitalurilor proprii ale entităţii. Sumele colectate în numele proprietarului nu
reprezintă venituri din activitatea curenta. Venituri din activitatea curentă reprezintă doar
comisioanele.
Veniturile trbuie recunoscute pe următoarele baze:
 dobânzile trebuie recunoscute utilizând metoda dobânzi efective, aşa cum este stabilit
în IAS 39, paragrafele 9 şi AG5-AG8;
 redevenţele trebuie recunoscute pe baza contabilităţii de angajamente, conform
fondului economic al contractului relevant;
 dividendele trebuie recunoscute atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a primi
plata.
Când dobânda neplătită a fost acumulată înainte de achiziţionarea unei investiţii purtătoare de
dobândă şi intrările ulterioare de dobândă sunt alocate între perioadele pre-achiziţie şi post-achiziţie,
atunci doar partea post-achiziţie este recunoscută ca venit. Când dividendele pentru participaţii sunt
declarate din venitul net înainte de achiziţie, aceste dividende sunt deduse din costul participaţiilor.
Dacă este dificil de făcut o asemenea alocare sau se poate face doar pe o bază arbitrară, dividendele
sunt recunoscute ca venit, în afara cazului în care ele reprezintă în mod clar o recuperare a unei părţi
din costul participaţiilor.

6
1.2 RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR DIN CONTUL DE
REZULTATE

1.2.1. RECUNOAŞTEREA VENITURILOR PRIN IAS 18 ”VENITURI”

Cadrul contabil general IASE specifică faptul că, veniturile sunt recunoscute în contul de profit
şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui
activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi are un grad suficient de
certitudine. Dar, în mod practic, aşa cum prevede IAS18 ”Venituri” criteriile de recunoaştere a
veniturilor sunt aplicate, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie, pentru a putea reflecta realitatea
economică. De exemplu, când preţul de vânzare al unui produs include o sumă identificabilă pentru
servicii succesive, această sumă este înregistrată în avans şi recunoscută ca venit pe parcursul
perioadei în care s-a efectuat service-ul.
În raport cu natura veniturilor criteriile de recunoaştere se nuanţează după cum urmează:
a) veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care sunt satisfăcute
următoarele condiţii:
 intreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificativ ce decurg
din proprietatea asupra bunurilor;
 intreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în mod
normal în cazul deţinerii în proprietatea a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
 mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil (credibil);
 este probabil să fie generate către intreprindere beneficii economice asociate tranzacţiei;
 costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod rezonabil (credibil);
b) veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce implică
prestarea de servicii poate fi estimată în mod rezonabil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie
recunoscut în funcţie de stadiul de execuţie a contractului la data închiderii bilanţului. Rezultatul
unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiţii:
 suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;
 este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate de către
societate;
 stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a bilanţului poate fi evaluat în mod
rezonabil;
 costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare a contractului pot fi
evaluate în mod rezonabil:
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacţiilor respective nu pot
fi evaluate în mod rezonabil, în asemenea cazuri, orice mijloc de plată deja primit este recunoscut ca
datorie.
Recunoaşterea veniturilo pe măsura execuţiei contractului, este denumită în mod curent
”metoda procentului de execuţie”. Potrivi acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele
contabile în care sunt prestate serviciile.
c) veniturile din dobânzi sunt recunoscute periodic, în mod proporţional pe baza
randamentului efectiv al activului.Randamentul efectiv al unui activ este dezvăluit prin rata dobânzii
necesară pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar, aşteptate pe durata de viaţă
activului pentru a egala valoarea contabilă iniţială a acestuia.
7
d) redevenţele sunt recunoscute pe baza contabilităţii de angajamente, conform realităţii
economice a contractului.
În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii venitului, ”Cadrul contabil general IASE”
precizează că se identifică cu momentul livrării (vânzării), bunurilor. Dacă la livrare, credibilitatea
încasării contravalorii bunurilor este scăzută, veniturile sunt recunoscute pe măsura încasărilor.
Momentul recunoaşterii veniturilor se poate identifica şi cu cel al producţiei este cazul
producţiei agricole în agricultură (IAS 41”Agricultura”).
Veniturile mai pot fi recunoscute anterior vânzării, este cazul contractelor pe termen lung
pentru realizarea unor construcţii sau pentru prestarea de servicii. Aceste cazuri sunt analizate în
standardele IAS 11”Contracte de construcţii” şi IAS 18”Venituri”.Principalul motiv al avansării
recunoaşterii venitului este prevalentă economicului asupra juridicului, componenta a credibilităţii
informaţiei prezentate, în situaţiile financiare. Deşi contractul prevede transferul proprietăţii la
încheierea obiectivului de construcţii, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere a veniturilor
(printre care nu figurează nici unul de natură juridică), venitul poate fi recunoscut pe măsura
avansării lucrărilor de construcţie.

1.2.2 RECUNOAŞTEREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR DIN CONTUL


121 ”PROFIT ŞI PIERDERE”

Cadrul contabil general IASB prevede ca recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi


pierdere are loc atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente
diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi care are un
grad suficient de certitudine.
Criteriul general de mai sus se nuanţează după cum urmează:
a) conectarea costurilor la venituri, adică recunoaşterea combinată/ simultană a veniturilo şi
cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau evenimente. Exemplu,
cheltuielile privind mărfurile sunt recunoscute prin ataşarea lor la veniturile rezultate din vânzare;
b) alocarea sistematică şi raţională atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii economice în
decursul mai multor perioade contabile. Exemplu: cheltuielile cu amortizarea activelor;
c) activele recunoscute anterior nu mai aduc beneficii economice. Exemplu, creanţele
devenite irecuperabile;
d) transferul de beneficii economice în afara intreprinderii fără echivalent, exemplu
cheltuielile cu impozitele şi taxele sau cheltuielile cu garanţiile acordate pentru produsele vândute.
Prin urmare o mare diversitate de operaşii economice conduc la transformarea unor elemente
ale patrimoniului economic în rezultate economico-financiare care:

În sens larg se concretizează în:


a1) Cheltuieli, care, în principiu, semnifică o sărăcie a firmei, generată fie de micşorarea unor
elemente de activ patrimoniale, fie de creşterea unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit
Cadrului conceptual IASC, cheltuielile reprezintă ”diminuări ale beneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale capitalurilor activelor sau
creşterii ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acşionari”
a2) Venituri care, în principiu, semnifică o îmbogăţire a unor elemente de active
patrimoniale, fie printr-o micşorare a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului
conceptual IASC, veniturile reprezintă”creşteri ale beneficilor economice înregistrate pe parcursul
8
perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care
se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor”.
În sens restrâns, se concretizează în:
b1) profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exerciţiu financiar, veniturile
sun mai mari decât cheltuielile;
b2) pierdere, dacă într-o perioadă de timp, determină, de reguli un exerciţiu financiar, veniturile
sunt mai mici decât cheltuielile.
În situaţiile financiare ale intreprinderii, rezultatele economico-financiare ale acestora sunt
sintetizate, sistematizate şi prezentate în ”Contul de profit şi pierdere” a cărui structură este
prezentată astfel:

Rezultatul exerciţiului economico-financiar

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

CHELTUIELI VENITURI
1 CHELTUIELI DE EXPLOATARE (CE) 1. VENITURI DIN EXPLOATARE (VE)
2. CHELTUIELI FINANCIARE (CF) 2. VENITURI FINANCIARE (VF)
3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE (CEX) 3.VENITURI EXTRAORDINARE (VEX)
4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT (IP) 5. PROFIT NET (+Rn)
5. PIERDEREA NETA (-Rn)

În practica contabilă curentă, rezultatele economico-financiare sunt cunoscute sub denumirea


de rezultate de exerciţiu.
Structura sintetică a rezultatelor economico-financiare prezentate mai sus permit calcularea
următoarelor rezultate economico-financiare parţiale:
a) Rezultatul de exploatare (+/-RE): RE=VE-CE
b) Rezultatul financiar (+/-RF): RF=VE-CE
c) Rezultatul curent al exerciţiului (+/- RC): RC=+/-RE+/-RF
d) Rezultatul extraordinar (+/- REX): REX=VEX-CEX
e) Rezultatul brut al exerciţiului (+/-RB): RB=+/-RE+/-RF+/-REX
f) Rezultatul net al exerciţiului (+/-Rn): Rn=+/-RB-IP
Desigur, prin substituirea termenilor, şi alte relaţii de calcul sunt posibile.
Sistemul contabil generalizat în România la 1 ianuarie 1994 a operat cu clasificarea rezultatelor
economico-financiare în: curente( din exploatare şi financiare), şi excepţionale.
Cadrul general IASC operează cu clasificarea rezultatelor economico-financiare în: curente
(din exploatare şi financiare),. Şi extraordinare. Potrivit definiţiei IASC, elementele extraordinare
sunt ”venituri sau cheltuieli ce rezultă din evnimente şi tranzacţii care sunt în mod clar diferite de
activităţile curente ale unei intreprinderi şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod
frecvent sau regulat”.

9
2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII VENITURILOR
ŞI CHELTUIELILOR

Organizarea corespunzătoare a contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor presupune a se avea în


vedere următoarele:
- obiectivele urmărite şi factorii de influenţă;
- sistemul documentelor justificative şi de evidenţă operativă;
- sistemul contabil al conturilor utilizate;

2.1. OBIECTIVELE ŞI FACTORII ORGANIZĂRII CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞI


CHELTUIELILOR

În activitatea de organizare a contabilităţii cheltuielilor trebuie luate în considerare


următoarele obiective:
- evidenţa permanentă a nivelului veniturilor şi cheltuielilor fiecărei perioade de gestiune;
-încadrarea veniturilor şi cheltuielilor în nivelele prevăzute în bugetele de venituri şi
cheltuieli
- delimitarea cheltuielilor şi veniturilor în cadrul gestiunilor, iar prin intermediul acestora a
rezultatelor, în funcţie de natura acestora;
- afectarea cheltuielilor în concordanţă cu resursele disponibile;
- cunoaşterea cauzelor care au generat nerealizarea rezultatelor financiare în conformitate cu
programul stabilit;
- reflectarea cheltuielilor şi veniturilor prin contabilitatea financiară şi de gestiune;
- previzionarea cheltuielilor pe fiecare perioadă de gestiune şi loc de generare;
- cunoaşterea veniturilor încasate şi a celor neâncasate aferente fiecărei perioade contabile.
“Pentru realizarea acestor obiective trebuie luaţi în considerare o serie de factori specifici de
influenţă”:
- forma de organizare juridică a firmei;
- mărimea firmei (microîntreprinere, întreprindere mijlocie sau mare);
- caracterul activităţii desfăşurate de agenţii economici (continuă, discontinuă);
- calitatea partenerilor firmei;
- natura tranzacţiilor încheiate şi derulate;
- modalităţile şi instrumentele de decontare;
- ponderea rezultatului din exploatare, a celui din activitate financiară şi a rezultatului din
activitatea extraordinară în ansamblul rezultatului brut;
- regimul deductibilităţii fiscale a cheltuielilor,
- metode de contabilizare şi evaluare a stocurilor;
- sistemul de amortizare folosit;
- corelaţia cheltuielilor şi veniturilor cu contabilitatea de gestiune, în cadrul căreia se
calculează costurile şi rentabilitatea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu;

10
2.2. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ŞI DE EVIDENŢĂ OPERATIVĂ A
VENITURILOR ŞI CHELTUIELILILOR

Documentele primare necesare pentru înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor sunt


corespunzătoare naturii sau felului veniturilor respectiv cheltuielilor.
Principalele documente în care se consemnează veniturile şi cheltuielile unităţii patrimoniale
sunt: situaţia de calcul şi repartizare a amortizării a mijlocului fix, proces verbal de scoatere din
funcţiune a mijloacelor fixe, factura fiscală, bonul de consum, fişa limită de consum, fişa limită de
consum, foaie de parcurs, chitanţa (pentru operaţiuni în valută) şi chitanţa fiscală, ordin de plată,
dispoziţie de plată-încasare către casierie, decont de cheltuieli stat de salarii, listă de avans
chenzinal, e.t.c.

2.3 SISTEMUL CONTABIL AL CONTURILOR UTILIZATE PENTRU


REFLECTAREA CHELTUIELILOR

Pentru organizarea contabilităţii sintetice a cheltuielilor prin Planul de Conturi General, s-a
prevăzut clasa VI „Cheltuieli”, ce cuprinde următoarele grupe:
- grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”
- grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
- grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
- grupa 63 „Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
- grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”
- grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”
- grupa 66 „Cheltuieli financiare”
- grupa 67 „Cheltuieli extraordinare ”
- grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustarea la inflaţie”
- grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”
Conturile de cheltuieli nu se încadrează în categoria conturilor bilanţiere deoarece nu
prezintă sold la sfârşit de lună, ele închizându-se prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului
perioadei de gestiune.
Conturile de cheltuieli sunt în totalitate conturi de activ , funcţionând după regulile specifice
acestor conturi.
Se debitează în momentul angajării unei obligaţii sau în momentul plăţii unor sume în
cadrul tranzacţiilor financiare, precum şi odată cu înregistrarea consumurilor de resurse.
Sunt conturi care exprimă obligaţii, consumuri, plăţi.
Se creditează la sfârşitul lunii, în momentul decontării (imputării) cheltuielilor asupra
rezultatelor obţinute prin preluarea soldului debitor în contul 121 „Profit şi pierderi”.
121 ”Profit şi pierderi” = 6xx „Conturi de cheltuieli ”
Se pot credita in cursul perioadei cu cheltuielile rezultate din operaţii de participaţie
transferate coparticipanţilor.

11
2.3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Cheltuielile din exploatare sunt generate de activitatea de bază respectiv consumuri,


angajamente şi plăţi care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de înfiinţare ce
definesc profilul principal şi activităţiile conexe ale entităţii
Rezultatele din exploatare sunt generate de activitatea de bază a unei întreprinderi, prin intermediul
cheltuielilor care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de înfiinţare şi a veniturilor
legate în mod direct de profilul principal al activităţii firmei.
Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind
aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, precum şi operaţiile
privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de imobilizări corporale.
Din categoria cheltuielilor de exploatare fac parte:
- cheltuieli cu stocurile;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
- cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi;
- cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
- cheltuieli cu personalul;
-alte cheltuieli de exploatare;

1. Contabilitatea cheltuielilor privind consumurile stocate şi nestocate

Stocurile cuprind ansamblul bunurilor şi serviciilor care intervin în ciclul de exploatare al


întreprinderii şi care sunt destinate fie a fi consumate la prima utilizare, fie a fi prelucrate în procesul
de producţie, ori a fi vândute în starea în care au fost procurate.
Stocurile cuprind următoarele elemente: materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, mărfurile şi ambalajele .
Costul stocurilor reprezintă suma tuturor costurilor aferente achiziţiei şi prelucrării, precum
şi alte costuri suportate de întreprindere pentru a aduce stocurile în forma şi la locul în care se găsesc
în prezent.
Recunoaşterea costului stocurilor ieşite drept cheltuială are loc atunci când se produce o
reducere a avantajelor economice viitoare, generată de o reducere de active sau o creştere de datorii,
reducere ce poate fi evaluată în mod credibil.
IAS 2 „Stocuri” prevede patru situaţii în care costul stocurilor trebuie recunoscut drept
cheltuială:
a.) când stocurile sunt vândute, valoarea lor contabilă tebuie recunoscută ca o chetuială, în
perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.
b.) când are loc o diminuare a costului stocurilor până la nivelul valorii realizabile nete ca
urmare a deprecierilor, valoarea acestora fiind recunoscută ca o cheltuială în perioada în care s-au
calculat.
c.) când are loc o pierdere de stocuri, stocuri a căror perioadă de garanţie a expirat, fără
posibilitate de valorificare, stocuri deteriorate etc. Costul acestora este recunoscut drept cheltuială în
perioada în care s-au constatat pierderile.
d.) când unele stocuri sunt alocate altor conturi de active, de exemplu un stoc folosit drept
componentă pentru o imobilizare corporală construită în regie proprie. Costul unor astfel de stocuri
este recunoscut drept cheltuială pe parcursul duratei de viaţă utile a acelui activ.
În cazul în care se foloseşte metoda inventarului permanent, cumpărările de stocuri se
contabilizează ca active în conturile din clasa 3, iar la finele perioadei în care au fost vândute sau
date în consum costul lor se contabilizează la cheltuieli, ceea ce aduce atingere conceptului de

12
contabilitate de angajamente, conform căruia efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt
recunoscute atunci când se produc.
Conform acestei metode cheltuielile colectate în cursul exerciţiului se înregistrează prin articolul
contabil:

60x „Cheltuieli privind stocurile” = 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de


execuţie”

Dacă se aplică metoda inventarului intermitent, recunoaşterea costului stocului drept


cheltuială are loc în momentul aprovizionării, fiind în concordanţă cu conceptul de contabilitate de
angajamente.
Tipurile de înregistrări care intervin în aceste condiţii sunt:
a.) preluarea pe cheltuieli, la deschiderea exerciţiului a stocurilor iniţiale de materii prime,
materiale, mărfuri:

60x „Cheltuieli privind stocurile” = 3xx „Conturi de stocuri”

b.) înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate în cursul exerciţiului:

% = 40”Furnizori şi conturi asimilate”


60 „Cheltuieli privind stocurile”
4426 „TVA deductibilă”

c.) preluarea ca stocuri, la închiderea exerciţiului, a socurilor determinate şi evaluate pe bază


de inventar:

3xx „Conturi de stocuri” = 60x „Cheltuieli privind stocurile”

Remarcă. În contul 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” se înregistreză toate


materialele consumabile, nestocate de întreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune

Exemple de înregistrare a principalelor operaţiuni privind consumurile stocate şi


nestocate

1.) Evidenţierea consumului de materii prime şi materiale consumabile:

601 „Cheltuieli cu materii prime ” = 301 „Materii prime”


602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” = 302 „Materiale consumabile”

2.) Evidenţierea diferenţelor de preţ aferente materiilor prime şi materialelor ieşite din
gestiune:

601 „Cheltuieli cu materii prime ” = 308 „Materii prime”


602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” = 308 „Materiale consumabile”

13
3.) Valoarea materiilor prime şi materialelor achiziţionate în cazul folosirii inventarului
intermitent:

% = 401 „Furnizori”
601 „Cheltuieli cu materii prime ”
602 „Cheltuieli cu materiale
consumabile”
4426 „TVA deductibilă”

4.) Evidenţierea materialelor de natura obiectelor de inventar, constatate lipsă la inventar,


inclusiv pierderile din deprecieri ireversibile:

603 „Cheltuieli cu materiale de natura = 303 „Materiale de natura


obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

5.) Evidenţierea achiziţiei de materiale nestocate de la furnizori:

% = 401 „Furnizori”
604 „Cheltuieli cu materialele nestocate” (408 „Furnizori facturi
4426 „TVA deductibilă” nesosite”)
4428 „TVA neexigibilă”

6.) Evidenţierea valorii facturilor privind consumurile de energie şi apă:

% = 401 „Furnizori”
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” (408 „Furnizori facturi
4426 „TVA deductibilă” nesosite”
4428 „TVA neexigibilă” 471 „Cheltuieli înregistrate
în avans”)

7.) Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute, la nivelul costului de achiziţie:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ”Mărfuri”

8.) Evidenţierea mărfurilor aflate la terţi, pentru care au fost emise documente de vânzare sau
constatate lipsă la inventar:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 357 „Mărfuri aflate la terţi”

9.) Evidenţierea ambalajelor vândute, inclusiv diferenţele de preţ:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = %


381 „Ambalaje”
388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”

10.) Evidenţierea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 409 „Furnizori debitori”

14
2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt grupate în două categorii:


a.) cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii în
ansamblu a întreprinderii cum sunt: lucrările de întreţinere şi reparaţiile, redevenţele, locaţiile de
gestiune şi chiriile, primele de asigurare, studiile, cercetările, toate aceste cheltuieli fiind înregistrate
în conturile din grupa 61 ”Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” care cuprinde:
- 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
- 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”
- 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”
- 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările”
Aceste conturi sunt conturi de activ şi se debitează în cursul lunii cu înregistrarea
cheltuielilor în funcţie de natura acestora.
b.) cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de ansamblu
desfăşurate de întreprindere cum sunt: colaborările cu terţii, comisioane şi onorarii, protocol,
reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări, transferuri, poştă şi
telecomunicaţii, alte servicii executate de terţi.
Aceste cheltuieli sunt înregistrate în conturile din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de
terţi” care cuprinde:
- 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”
- 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
- 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”
- 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”
- 625 „Cheltuieli deplasări, detaşări, transferuri”
- 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”
- 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
- 628 „ Alte cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi ”
Aceste conturi au funcţie contabilă de activ, se debitează în cursul lunii odată cu
înregistrarea cheltuielilor în funcţie de natura acestora şi se creditează la sfârşitul lunii când se
închid prin debitul contului 121 „Profit şi pierdere” şi nu prezintă sold la finele lunii.
Principalele operaţiuni:
- evidenţierea cheltuielior cu întreţinerea, reparaţiile, locaţiile, chiriile, studiile şi
cercetările datorate terţilor:
% = 401 „Furnizori”
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” (408 „Furnizori facturi nesosite”)
612 „Cheltuieli cu redevenţele, (471 „Cheltuieli înregistrate în avans”)
locaţiile de gestiune şi chiriile” (5311 „Casa în lei”)
614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” (5121 „Conturi la bănci în lei”)
4426 „TVA deductibilă”
4428 „TVA neexigibilă”

- evidenţierea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare:

613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401 „Furnizori”


(408 „Furnizori facturi nesosite”)
(5121 „conturi la bănci în lei”)
(5311 „Casa în lei”)
(471 „Cheltuieli înregistrate în avans”)
(542 „Avansuri de trezorerie”)
15
3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate

În această categorie se includ cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate


datorate bugetului statului sau altor organisme publice, cum sunt: cheltuieli cu impozitul pe clădiri,
terenuri, TVA colectată aferentă lipsurilor peste normele legale, cea aferentă bunurilor şi serviciilor
acordate salariaţilor sub formă de avantaje în natură etc.
Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” (cont de activ).

Principalele operaţiuni:
- evidenţierea decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe clădiri, terenuri, taxa
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa pentru mijloacele de transport, accizele la
producţia internă, etc.:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 446 „Alte impozite, taxe şi


vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

- reflectarea TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal, predate
cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale
precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 4427 „TVA colectată”


vărsăminte asimilate”

- evidenţierea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat către organismele publice:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 447 „Fonduri speciale, taxe şi


vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

- închiderea la sfârşitul lunii:

121 „Profit şi pierdere” = 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi


vărsăminte asimilate”

4. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială

Pentru munca prestată, salariaţii sunt îndreptăţiţi să primească din partea angajatorilor
remuneraţii sau salarii, care din perspectiva întreprinderilor constituie cheltuieli.
Pe lângă salariile datorate personalului întreprinderile datorează organismelor de asigurări
sociale contribuţii cum sunt: pentru asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, constituirea
fondului de şomaj etc.
Pentru întreprindere toate acestea reprezintă cheltuieli de exploatare, iar reflectarea în
contabilitate se asigură cu ajutorul conturilor:
- 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

16
- 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecşia socială” care se dezvoltă pe următoarele
sintetice de gradul II:
- 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
- 6452 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
- 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
- 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
Toate aceste conturi au funcţie contabilă de activ.

Principalele operaţiuni:
- evidenţierea salariilor brute datorate personalului pentru munca prestată:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal -salarii datorate”

- reflectarea drepturilor de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată aferente
exerciţiului încheiat:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

- înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale datorate de firmă, la asigurările sociale de


sănătate şi la constituirea fondului de şomaj:

6451 „Contribuţia unităţii la = 4311 „Contribuţia unităţii la


asigurările sociale” asigurările sociale”

6453 „Contribuţia angajatorului pentru = 4313”Contribuţia angajatorului pentru”


asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”

6452 „Contribuţia unităţii pentru = 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de


fondul de şomaj” şomaj”

- evidenţierea sumelor acordate potrivit legii pentru ajutoare materiale:

6458 „Alte cheltuieli privind sigurările = 423 „Personal -ajutoare materiale datorate”
şi protecţia socială”

- închiderea la sfârşitul lunii:

121 „Profit şi pierdere” = %


641 „Cheltuieli cu salariile personalului”
645x „Cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială”

5. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Sunt încadrate în categoria alte cheltuieli din exploatare, acele cheltuieli care rezultă din
activitatea curentă, de exploatare dar acre sunt deosebite ca urmare a volumului sau frecvenţei lor
cum sunt: pierderi din creanţe şi debitori diverşi, amenzi, penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate,
cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.
17
Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul conturilor:
- 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
- 6581 „Despăgubiri, amenzi, penalităţi”
- 6582 „donaţii şi subvenţii acordate”
- 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”
- 6588 „Alte cheltuieli de exploatare”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ.

Principalele operaţiuni:
- înregistrarea sumelor trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi
sau în litigiu ori a debitorilor diverşi:

654 „Pierderi din creanţe şi = %


debitori diverşi” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
461 „Debitori diverşi”

- evidenţierea altor cheltuieli de exploatare efectuate în avans, aferente exerciţiului în curs :

6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

- evidenţierea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite terţilor, inclusiv


bugetului statului:

6581 „Despăgubiri, amenzi = %


penalităţi” 401 „Furnizori”
404 „Furnizori de imobilizări”
462 „Creditori diverşi”
5121 „Conturi la bănci în lei”
4481 „Alte datorii faţă de bugetul
statului”

- reflectarea subvenţiilor şi donaţiilor acordate:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi = %


alte operaţii de capital” 20x „Imobilizări necorporale”
21x „Imobilizări corporale”

- diferenţele plătite în plus din lichidarea unor datorii:

6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = %


401 „Furnizori”
404 „Furnizori de imobilizări”
421 „Personal- salarii datorate”
462 „Creditori diverşi”

18
- închiderea la sfârşit de lună prin înregistrarea:

121 „Profit şi pierdere” = %


654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
658 „Alte cheltuieli de exploatare”

2.3.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

Posibilitatea apariţiei la nivelul întreprinderilor a unor capitaluri temporar disponibile determină o


serie de operaţii de plasare a capitalului temporar disponibil, care dau conţinut activităţii financiare.
Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor,
determină necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activităţi
financiare şi a veniturilor din activităţi financiare.
Cheltuielile financiare cuprind: pierderile din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind
investiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exerciţiul
financiar în curs, sconturile acordate clienţilor, pierderile din creanţe de altă natură şi altele.
Toate operaţiile financiare sunt înregistrate în conturile din grupa 66 „Cheltuieli financiare”.
În acest scop se debitează conturile de cheltuieli şi se creditează conturile care evidenţiază natura
cheltuielii.
După funcţia contabilă aceste conturi sunt conturi de activ, fiind următoarele:
- 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”
- 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” care se detaliază în:
- 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”
- 6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”
- 665 „Cheltuieli din diferenţele de curs valutar”
- 666 „Cheltuieli privind dobânzile”
- 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
- 668 „Alte cheltuieli financiare”

Principalele operaţiuni:
- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în
valută la închiderea exrciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţele = %


de curs valutar” 16x „Împrumuuri şi datorii asimilate
capitalului”
40x „Furnizori şi conturi asimilate”
419 „Clienţi-ceditori”
45x „Grup şi asociaţi”
462 „Creditori diverşi”

19
- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor
la închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %


de curs valutar” 267 „Creanţe imobilizate”
409 „Furnizori debiori”
41x „Clienţi şi conturi asimilate”
45x „Grup şi asociaţi”
461 „Debitori diverşi”

- reflectarea diferenţelor nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanţelor în valută:


_____
665 „Cheltuieli din diferenţe = %
de curs valutar” 267 „Creanţe imobilizate”
_____ 409 „Furnizori debiori”
4111 „Clienţi ”
451 „Decontări în cadrul grupului”
461 „Debitori diverşi”

- evidenţirea diferenţelor nefavorabile rezultate din lichidarea obligaţiilor în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %


de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”
5314 „Casa în valută”
5412 „Acreditive în valută ”
542 ”Avansuri de trezorerie”

- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării la


închiderea exerciţiului a disponibilităţilor şi depozitelor în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %


de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”
5314 „Casa în valută”
5412 „Acreditive în valută ”
542 ”Avansuri de trezorerie”
508 „Alte investiţii financiare pe
termen scurt şi creanţe similate”

- reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs rezultate din lichidarea depozitelor pe termen


scurt, a acreditiveloe şi a avansurilor de trezorerie în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %


de curs valutar” 5412 „Acreditive în valută ”
542 ”Avansuri de trezorerie”
508 „Alte investiţii financiare pe termen
scurt şi creanţe asimilate”

20
- evidenţierea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi creditelor primite:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = %


168 „Dobânzi aferente împrumuturilor
şi altor datorii asimilate”
4518 „Dobânzi aferente decontărilor
în cadrul grupului”
4558 „Asociaţi-dobânzi la conturi
Curente „
5186 „Dobânzi de plătit”
5198 „Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt”

- înregistrarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în conturi curente:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi curente la bănci”

- reflectarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli, pentru operaţiunile de cumpărare cu plata în


rate:
666 „cheltuieli privind dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrate
în avans”
- reflectarea sconturilor acordate clienţilor, debitorilor diverşi şi băncilor:

667 „Cheltuieli privind sconturile = %


acordate” 4111 „Clienţi”
4118„Clienţi incerţi”
461 „Debitori diverşi”
5121 „Conuri la bănci în lei”

- evidenţierea sconturilor acordate pentru creanţe reprezentând efecte comerciale


:
667 „Cheltuieli privind sconturile = 471 „Cheltuieli înregistrate în
acordate” avans”

- închiderea conturiloe de cheltuieli financiare la sfârşit de lună:

121 „Profit şi pierdere” = 66x „ Cheltuieli financiare”

2.3.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de evenimente şi tranzacţii ce sunt clar diferite


de activităţile obişnuite şi nu au caracter regulat sau frecvent,cum sunt exproprierile de active,
dezastre naturale sau alte fenomene asemănătoare, pentru contabilizarea acestora folosindu-se contul
671 „Cheltieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”- cont de activ care evidenţiază
valoarea pierderilor din calamităţi şi exproprieri de active:

21
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte = %
evenimente extraordinare” 2xx „Imobilizări corporale”
3xx „Stocuri”

Se închide la sfârşitul lunii şi nu prezintă sold la sfârşit de lună:

121 „Profit şi pierdere” = 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte


evenimente extraordinare ”

2.3.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE

Amortizările şi provizioanele reprezintă deprecieri de valoare suferite de activele imobilizate, de


stocuri, creanţe şi elemente de trezorerie care vor influenţa valoarea de intrare a acestora.
Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestor categorii de cheltuieli de exploatare şi financiare
se întemeiază pe capacitatea lor de componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nu
generează plăţi pentru activitatea de trezorerie. Ca o componentă a cash-flow-ului ele reprezintă o sursă
de autofinanţare de investiţii, şi de aceea se mai numesc şi cheltuieli calculate.
Principalele conturi utilizate pentru reflectarea acestora în contabilitate sunt:
- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
- 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
- 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”
- 6813 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor”
- 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor imobilizate”
- 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
- 6862 „Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”
- 6863 „Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor”
- 6864 „Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante”
- 6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ.

Principalele operaţiuni:
- înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = %


amortizarea imobilizărilor” 280 „Amortizări privind imobilizările
necorporale ”
281 „Amortizări privind imobilizările
corporale”

- evidenţierea constituirii sau majorării provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli:

6812 „Cheltuieli de exploatare privind = 151 „Provizioane pentru


provizioanele pentru riscuri şi riscuri şi cheltuieli”
cheltuieli”

- înregistrarea constituirii provizioanelor sau majorării pentru deprecierea imobilizărilor


necorporale şi corporale:

22
6813 „Cheltuieli de exploatare privind = %
provizioanele pentru riscuri şi 290 „Provizioane pentru deprecierea
cheltuieli” imobilizărilor necorporale „
291 „Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor corporale”
293 „provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor în curs „

- înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie:

6814 „Cheltuieli de exploatare privind = 39x „Provizioane pentru deprecierea


provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs
activelor circulante” de execuţie”

- evidenţierea provizioanelor constituite pentru creanţe neîncasabile, clienţi dubioşi, rău platnici
sau în litigiu:

6814 „Cheltuieli de exploatare privind = 49x „Provizioane pentru


provizioanele pentru deprecierea deprecierea creanţelor”
activelor circulante”

- evidenţierea provizioanelor constituite pentru deprecierea imobilizărilor financiare:

6863 „Cheltuieli financiare privind = 296 „Provizioane pentru deprecierea provizioanele


pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
imobilizărilor financiare ”

- evidenţierea provizioanelor pentru deprecierea invesţiilor pe termen scurt:

6863 „ Cheltuieli financiare privind = 59x „Provizioane pentru


provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie”
imobilizărilor financiare”

- închiderea la sfârşitul lunii:


- 121 „Profit şi pierdere” = %
681x „Cheltuieli de exploatare
privind amortizările şi provizioanele „
686x „cheltuieli financiare privind
amortizările şi provizioanele „

2.3.5. CONTABILITATEA CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

Cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite reprezintă prelevări obligatorii către bugetul
statului a unei părţi din profiturile şi/sau veniturile agenţilor economici.

23
Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal, iar contabilitatea acestuia se
ţine cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” care se detaliază în două conturi
sintetice de gradul II, cu funcţie contabilă de activ şi nu are sold la finele lunii.
- 6911 „Cheltuieli cu impozitul pe profit curent”
- 6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat”

Principalele operaţiuni:
- evidenţierea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit”

- închiderea contului concomitent cu înregistrarea impozitului:

121 „Profit şi pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit ”

Evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi şi a altor impozite se


ţine cu ajutorul contului 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai
sus”, cont de activ ce nu prezintă sold la finele lunii.
Operaţiuni:
- reflectarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor:

698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu = 441 „Impozitul pe profit/venit”


apar în elementele de mai sus ”

- închiderea contului la sfârşitul lunii:

121 „Profit şi pierdere” = 698 „Alte cheltuieli cu impozitele ce nu apar


în elementele de mai sus”

2.4 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ANALITICE A CHELTUIELILOR

Contabilitatea analitică reflectă cheltuielile după criteriul destinaţiei şi funcţiei lor prin
colectarea şi repartizarea acestora pe obiecte de activitate (produse, lucrări, servicii), în vederea
determinării costului activităţii.
În concordanţă cu conceptul contabilităţii în două circuite, în Planul de Conturi General s-a
rezervat pentru contabilitatea de gestiune o clasă de conturi- CLASA 9- „Conturi de gestiune”.
Caracteristic acestei clase de conturi este faptul că ele se constituie într-un sistem autonom, în sensul
că aceste conturi nu intră în corespondenţă cu conturi din celelalte clase, ele funcţionând numai între
ele. La finele lunii aceste conturi pot fi închise şi nu apar în bilanţ.
Conturile clasei 9 au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea
financiară unde s-au înregistrat după natura lor , pentru a le ordona după destinaţii în vederea
calculului efectiv al costului producţiei obţinute, decontării acestei producţii şi stabilirii abaterilor
costurilor efective faţă de cele prestabilite în scopul executării controlului bugetar asupra costurilor.
Structura minimală a unui plan de conturi trebuie să surprindă grupele de conturi care
asigură pe de o parte, preluarea, urmărirea, înregistrarea şi controlul cheltuielilor de exploatare pe
destinaţii, iar pe de altă parte să asigure calculaţia costurilor şi decontarea acestora corespunzător
obiectelor de raportare şi imputare a consumurilor de resurse.
24
Clasa 9 se structurează astfel:
- grupa 90 „Decontări interne” - 901 ”Decontări interne privind cheltuielile”
- 902 „Decontări interne privind producţia obţinută”
- 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
- grupa 92 „Conturi de calculaţie” - 921 ”Cheltuieli ale activităţii de bază”
- 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”
- 923 „Cheltuielile sectoarelor de producţie”
- 924 „Cheltuielile administraţiei generale”
- 925 „Cheltuieli de distribuţie”
- grupa 93 „Costul producţiei” - 931 „Costul producţiei obţinute”
- 933 „Costul producţiei în curs de execuţie”
Grupa 90 „Decontări interne” – asigură autonomia şi independenţa contabilităţii de
gestiune în raport cu contabilitatea financiară, prin intermediul conturilor din această grupă
stabilindu-se legătura dintre cele două circuite ale sistemului informaţional contabil. Fiind „conturi
de reflectare” permit, pe de o parte preluarea „ în oglindă” a cheltuielilor din contabilitatea
financiară, iar pe de altă parte decontarea producţiei obţinute, predând „în oglindă” contabilităţii
financiare această producţie (se utilizează în acest scop în contabilitatea financiară conturile de
venituri din clasa 7).
Existenţa decalajului temporal între obţinerea şi depozitarea produselor la un preţ prestabilit,
în cursul lunii şi calculul costului efectiv aferent acestora, la finele lunii impune utilizarea unui cont
de reflectare pentru rectificarea preţului de înregistrare a producţiei obţinute cu diferenţele faţă de
costul său efectiv.
Grupa 92 „Conturi de calculaţie”- permite gruparea cheltuielilor de exploatare preluate din
contabilitatea financiară în raport cu destinaţia consumurilor de resurse şi cu modul de identificare a
acestora pe obiectele de calculaţie (activităţi, produse, lucrări, servicii).
Conturile din această grupă au funcţie contabilă de activ, în debit se înregistrează colectarea
cheltuielilor, iar în credit repartizarea lor pe destinaţii sau decontarea costurilor efective pe obiecte
de calculaţie.
Nu prezintă sold la finele perioadei.
Grupa 93 „Costul producţiei”- asigură evidenţa producţiei obţinute suplinind lipsa
conturilor de stocuri.
Sunt conturi cu funcţie contabilă de activ şi nu au sold la finele perioadei.

2.5 SISTEMUL CONTABIL AL CONTURILOR UTILIZATE PENTRU REFLECTAREA


VENITURILOR

Pentru organizarea contabilităţii sintetice a Veniturilor prin Planul de Conturi General, s-a
prevăzut clasa VII „Venituri”, ce cuprinde următoarele grupe:
- grupa 70 „Cifra de afaceri”
- grupa 71 „Variaţia stocurilor”
- grupa 72 „Venituri din producţia de imobilizări”
- grupa 74 „Venituri din producţia de imobilizări”
- grupa 75 „Alte Venituri din exploatare”
- grupa 76 „Venituri financiare”
- grupa 77 „Venituri extraordinare ”
- grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustarea la inflaţie”
“Conturile de venituri nu se încadrează în categoria conturilor bilanţiere deoarece nu
prezintă sold la sfârşit de lună, ele închizându-se prin decontarea veniturilor asupra rezultatului
perioadei de gestiune”
25
Conturile de venituri sunt în totalitate conturi de pasiv , funcţionând după regulile specifice
acestor conturi.
Se creditează în cursul lunii pe măsura încasării creanţelor, înregistrării producţiei pe bază
de documente justificative ori constatării veniturilor indiferent de data încasării acestora.
Se debitează la sfârşitul lunii prin preluarea soldurilor în creditul contului 121 ”Profit şi
pierderi”
7xx „Conturi de venituri ” = 121 ”Profit şi pierderi”
În cursul perioadei pot fi debitate cu veniturile realizate din operaţii de participaţie
transferate coparticipanţilor sau cu variaţia stocurilor cedate

2.5.1 CONTABILITATEA VENITURILOR AFERENTE CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este un indicator financiar de bază al activităţii întreprinderii care rezultă din
însumarea veniturilor rezultate din vânzările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii,
locaţii, chirii, studii, cercetări, şi alte venituri din exploatare. Veniturile care formează cifra de
afaceri sunt legate de profilul principal al activităţii agenţilor economici şi reprezintă cea mai mare
parte a veniturilor întreprinderii.
Cifra de afaceri netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri şi
servicii ce intră în categoria activităţilor curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe
valoare adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente
Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizează prin conturile din grupa 70 “Cifra
de afaceri”:
701 „Venituri din vânzarea produselor finite ”
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”
705 „Venituri din studii şi cercetări ”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi diverse ”

A. Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite ”, 702 „Venituri din vânzarea
semifabricatelor”, 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Se creditează în cursul lunii odată cu întocmirea facturilor sau a altor documente ce atestă
transferul dreptului de proprietate.
Principalele operaţiuni:
-evidenţierea produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale vândute clienţilor pe
bază de factură :
4111 “Clienţi” = %
701„Venituri din vânzarea produselor finite ”
702„Venituri din vânzarea semifabricatelor”,
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
4427 „ TVA colectată”

-reflectarea vânzărilor de produse finite semifabricate şi produse reziduale pentru care nu s-a
întocmit factură

26
418 “Clienţi facturi de întocmit” = %
701„Venituri din vânzarea produselor finite ”
702„Venituri din vânzarea semifabricatelor”,
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
4428 „ TVA neexigibilă”

B. Contul 704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”

Ţine evidenţa veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate.


Principalele operaţiuni :
-înregistrarea tarifelor aferente lucrărilor şi serviciilor pentru care s-a întocmit factură :

4111 “Clienţi” = %
704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”
4427 „ TVA colectată”

-tarifele aferente lucrărilor şi serviciilor pentru care nu s-a întocmit factură

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %


704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”
4428 „ TVA neexigibilă”

-veniturile înregistrate anterior în avans devenite venituri aferente perioadei curente sau
exerciţiului în curs

472 “Venituri înregistrate în avans” = 704 „Venituri din lucrări executarea


şi servicii prestate ”

- tarifele lucrărilor executate şi serviciile prestate încasate în numerar

5311 “Casa în lei” = %


704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”
4427 „ TVA colectată”

C. Contul 705 „Venituri din studii şi cercetări ”

Ţine evidenţa veniturilor din studii şi cercetări

Principalele operaţiuni :
- evidenţierea valorii studiilor şi a contractelor de cercetare facturate clienţilor:

4111 “Clienţi” = %
705 „Venituri din studii şi cercetări ”
4427 „ TVA colectată”
- evidenţierea valorii studiilor şi cercetărilor înregistrate pentru care nu s-a întocmit factură :

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %


705 „Venituri din studii şi cercetări ”
4428 „ TVA neexigibilă”
27
D. Contul 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”
Ţine evidenţa veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
Principalele operaţiuni
- Evidenţierea redevenţelor, chiriilor, locaţiilor facturate clienţilor

4111 “Clienţi” = %
461 “Debitori diverşi”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”
4427 „ TVA colectată”

- Valoarea redevenţelor, chiriilor, locaţiilor pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %


706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii ”
4428 „ TVA neexigibilă”
- Reflectarea sumelor datorate de personal reprezentând chirii care se fac venituri ale
persoanei juridice

4282”Alte creanţe în legătură = %


cu personalul” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”
4427 „ TVA colectată”

- Evidenţierea veniturilor înregistrate anterior în avans din chirii, locaţii, concesiuni aferente
perioadei curente sau exerciţiului în curs:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 706 „Venituri din redevenţe, locaţii


de gestiune şi chirii ”
- Reflectarea sumelor încasate reprezentând redevenţe, chirii, locaţii inclusiv pentru folosirea
brevetelor, mărcilor şi altor drepturi similare :

5311 “Casa în lei” = %


5121 “conturi la bănci în lei”
704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”
4427 „ TVA colectată”

E. Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

Evidenţiază veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor


Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea sumelor încasate în numerar din vânzarea mărfurilor cu amănuntul

5311 “Casa în lei” = %


707 „Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 „ TVA colectată”

- Evidenţierea preţului de vânzare al mărfurilor vândute clienţilor pe bază de factură:

28
4111 “Clienţi” = %
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 „ TVA colectată”

- Vânzarea mărfurilor fără întocmirea concomitentă a facturii

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %


707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
4428 „ TVA neexigibilă”

F. Contul 708 „Venituri din activităţi diverse ”

Evidenţiază veniturile din activităţi cum sunt :comisioane, servicii prestate în favoarea personalului,
punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii, venituri din valorificarea ambalajelor şi alte
venituri realizate din relaţiile cu terţii.
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea sumelor facturate clienţilor reprezentând venituri din activităţi diverse

4111 “Clienţi” = %
708 „Venituri din activităţi diverse ”
4427 „ TVA colectată”

- Venituri din activităţile diverse pentru care nu s-a întocmit factură

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %


708 „Venituri din activităţi diverse”
4428 „ TVA neexigibilă”

- Evidenţierea sumelor datorate de care personal reprezentând consumuri efectuate pentru


acesta, care se fac venituri ale unităţii

4282”Alte creanţe în legătură = %


cu personalul” 708 „Venituri din activităţi diverse ”
4427 „ TVA colectată”

- Venituri din activităţi diverse înregistrate anterior în avans aferente perioadei curente :
472 “Venituri înregistrate în avans” = 708 „Venituri din activităţi diverse ”
- Evidenţierea sumelor încasate de la terţi reprezentând venituri din diverse activităţi :

5311 “Casa în lei” = %


5121 “conturi la bănci în lei”
708 „Venituri din activităţi diverse ”
4427 „ TVA colectată”

Conturile de venituri aferente cifrei de afaceri se închid la sfârşitul perioadei prin înregistrarea :

70x “Venituri aferente cifrei de afaceri” = 121“Profit şi pierdere”


La sfârşit de lună nu prezintă sold

29
2.5.2. CONTABILITATEA VARIAŢIEI STOCURILOR

Bunurile obţinute din producţie proprie şi care se pot încadra într-o anumită categorie de
stocuri sunt înregistrate în momentul constatării lor pe baza documentelor ca venituri ale perioadei.
Reflectarea lor în contabilitate se face cu ajutorul contului 711 “Variaţia stocurilor”
El ţine evidenţa costului de producţie al produselor în curs de execuţie al produselor, animalelor şi
păsărilor din producţie proprie
După conţinutul economic este un cont de procese economice exprimând variaţia stocurilor
de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea la sfârşitul lunii a costului produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de
execuţie :

% = 711 “Variaţia stocurilor”


331 „Produse în curs de execuţie”
332 “Lucrări şi servicii în
curs de execuţie”

- Reflectarea costului de producţie sau apreţului de înregistrare a semifabricatelor şi a


produselor obţinute la sfârşitul perioadei
% = 711 “Variaţia stocurilor”
341 „Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”

- Evidenţiaerea preţului de producţie sau înregistare a animalelor şi păsărilor obţinute din


producţie proprie, a sporului de greutate şi a plusului de inventar

361 “Animale şi păsări = 711 “Variaţia stocurilor”

- Evidenţierea la sfârşitul lunii a diferenţelor de preţ între costul de producţie efectiv al


produselor, finite, semifabricatelor, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor şi preţul stabilit sau
standard
% = 711 “Variaţia stocurilor”
348 „Diferenţe de preţ la produse”
368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”

- Evidenţierea descărcării gestiunii ca urmare a vânzării : produselor finite, semifabricatelor,


produselor reziduale, animalelor din producţie proprie, inclusiv constatate lipsă la inventar la preţ de
înregistrare sau cost standard :

711 “Variaţia stocurilor” = %


341 „Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”
361 “Animale şi păsări “

30
- Reflectarea diferenţelor de preţ aferente produselor şi animalelor ieşite din gestiune
(vânzare sau pe alte căi )

711 “Variaţia stocurilor” = %


348 „Diferenţe de preţ la produse”
368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”
- Reluarea produscţiei neterminate şi a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul
perioadei următoare :

711 “Variaţia stocurilor” = %


331 „Produse în curs de execuţie”
332 “Lucrări şi servicii în
curs de execuţie”

Soldul creditor reprezintă variaţia veniturilor din creşterea stocurilor de produse fabricate şi
comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune faţă de începutul perioadei, iar cel
debitor reprezintă variaţia veniturilor datorită diminuării stocului de produse fabricate şi comenzi în
curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul acesteia. Soldul debitor sau creditor se
transferă la sfârşitul exerciţiului asupra contului 121 “Profit şi pierdere” :

711 “Variaţia stocurilor” = 121 “Profit şi pierdere”


121 “Profit şi pierdere” = 711 “Variaţia stocurilor”

La sfârşit de lună nu prezintă sold.

2.5.3. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI

Venirile din producţia de imobilizări sunt formate din :costul de producţie al imobilizărilor
corporale şi necorporale realizate în regie proprie şi evidenţiate ca active imobilizate inclusiv
cheltuielile auxiliare privind procurarea şi punerea în stare de folosinţă a imobilizărilor (cheltuieli de
instalare, montaj, etc ). Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul conturilor: 721
“Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 722 “venituri din producţia de imobilizări
corporale ”
După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea valorii imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu :
% = 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
203 “Cheltuieli de dezvoltare”
205 “Concesiuni, brevete, licenţe
mărci comerciale, şi alte drepturi
şi valori similare”
208 ”Alte imobilizări necorporale”
233 “Imobilizări necorporale în curs”

- Reflectarea costului de producţie al amenajărilor de terenuri şi a celorlalte imobilizări


corporale realizate pe cont propriu inclusiv investiţiile la cele existente

31
2112 “Amenajări de terenuri” = 722 “venituri din producţia de imobilizări corporale ”
212 “ Construcţii”
213 “ Instalaţii tehnice, mijloace de
transport,animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a
valorilor”
231” Imobilizări corporale în curs”

Se închid la sfârşit de lună :


722 “venituri din producţia de imobilizări corporale ” = 121 “Profit şi pierdere”
721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

La sfârşit de lună nu prezintă sold.

2.5.4. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN SUBVENŢII ŞI A ALTOR VENITURI DE EXPLOATARE

Întreprinderile pot primi din partea statului sau a altor organisme publice venituri destinate
activităţii de exploatare cum sunt :
- Venituri pentru finanţarea unor activităţi de cercetare
- Venituri pentru susţinerea unor diferenţe de preţ la produsele de strictă necesitate
- Venituri pentru acoperirea unor pierderi din activitatea desfăşurată
- Venituri pentru susţinerea activităţii de exploatare
Contabilitatea acestui tip de venituri se conduce cu ajutorul contului 741 “Venituri din
subvenţii de exploatare”
Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II :
7411 “Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri”
7412 “ Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
consumabile”
7413 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară”
7414 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului”
7415 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială”
7416 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare”
7417 ” Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri”
7418 “ Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată”
După funcţia contabilă :conturi de pasiv.
Principalale operaţiuni :
- Evidenţierea subvenţiilor de exploatare primite în contul curent :

5121 “conturi la bănci în lei” = 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”

- Reflectarea subvenţiilor de exploatare ce urmează a fi primite pentru acoperirea


pierderilor sau a diferenţelor de preţ :

445 “Subvenţii” = 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”


Se închide la sfârşitul fiecărei luni :

741 “Venituri din subvenţii de exploatare” = 121 “Profit şi pierdere”

32
CONTABILITATEA ALTOR VENITURI DIN EXPLOATARE

În această categorie se încadrează veniturile din : creanţe, reactivate şi debitori diverşi,


veniturile din despăgubiri, amenzi, penalităţi, din donaţii şi subvenţii primite, din vânzarea activelor,
din subvenţiile pentru investiţii şi alte venituri din activitatea de exploatare.
Conturile de exploatare sunt cuprinse în grupa 75 “Alte venituri din exploatare” respectiv :
754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
758 “Alte venituri din exploatare”
7581“Venituri din despăgubiri amenzi şi penalităţi”
7582 “ Venituri din donaţii şi subvenţii primite”
7583 “ Venituri din vânzarea activelor şi a altor operaţiuni de capital”
7584 “ Venituri din subvenţii pentru investiţii”
7588 “ Alte venituri din exploatare”
Cu ajutorul acestor conturi se reflectă veniturile realizate din alte surse decât cele
nominalizate în conturile distincte de venituri din exploatare
După funcţia contabilă : sunt conturi de pasiv
Principalele operaţiuni:
- Evidenţierea creanţelor privind clienţii incerţi şi debitorii diverşi, reactivate ca urmare a
revenirii acestora la starea de solvabilitate.

% = 754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori


4111 „Clienţi” diverşi”
461 “Debitori diverşi”
- Reflectarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţiilor datorate de terţi (creanţe faţă de terţi )

461 “Debitori diverşi” = 7581 “Venituri din despăgubiri amenzi şi penalităţi”

- Evidenţierea bunurilor de natura stocurilor şi disponibilităţilor băneşti primite cu titlu


gratuit :
% = 7582 “Venituri din donaţii şi subvenţii
3xx „conturi de stocuri şi produse primite”
în curs de execuţie”
5311 “Casa în lei”
5121 “Conturi la bănci în lei”

-Inregistrarea valorii activelor imobilizate vândute terţilor (la preţ de vânzare fără TVA )

461 “Debitori diverşi” = %


7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital”
4427 “TVA colectată ”
- Evidenţierea cotei părţi din subvenţiile pentru investiţii virate la venituri; corespunzătoare
amortizării înregistrate pentru imobilizările intrate prin subvenţii, inclusiv donaţii, plus de inventar
sau vândute din cele intrate prin subvenţii

131 “Subvenţii pentru investiţii” = 7584 “Venituri din subvenţii pentru investiţii”

33
- Înregistrarea creanţelor faţă de personal privind debite, salarii, sporuri, avansuri necuvenite
sau nejustificate :

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Evidenţierea drepturilor de personal neridicate în termenul prevăzut de lege


:
426 “Drepturi de personal neridicate ” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Reflectarea creanţelor faţă de bugetul statului altele decât impozitele şi taxele :

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”= 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Evidenţierea sumelor datorate de debitori ca urmare a pagubelor produse unităţii

461 “Debitori diverşi” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Reflectarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări :

% = 7588 “Alte venituri din exploatare”


301 „materii prime ”
302 “materiale consumabile”
303 “materiale de natura obiectelor de inventar”

- Evidenţierea datoriilor prescrise sau anulate


:
4xx “conturi de datorii faţă de terţi” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

Se închide la sfârşitul lunii prin înregistrarea :

758 “Alte venituri din exploatare” = 121 “Profit şi pierdere”


La sfârşit de lună nu prezintă sold

2.5.5 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVIATAEA FINANCIARĂ

Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturilee din :imobilizări financiare,


investiţii financiare pe termen scurt, creanţe imobilizate, investiţii financiare cedate, diferenţele
favorabile de curs valutar, dobânzi de primit, sconturi obţinute şi alte venituri financiare.
„În cadrul activităţii lor firmele pot deţine titluri de participare la alte unităţi economice, fie
sub forma imobilizărilor financiare fie sub forma investiţiilor financiare pe termen scurt.
Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizează cu ajutorul următoarelor conturi :
- 761 “Venituri din participaţii”
- 762 “Venituri din alte imobilizări financiare” care se dezvoltă pe următoarele conturi
sintetice de gradul II :
- 7611 “Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului ”
- 7612 “ Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului”
- 7613 “ Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul
grupului”

34
- 7614 “ Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afara
grupului”
- 7615 “ Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului”
- 7616 “ Venituri din titluri de participare strategice în afara gruplui ”
- 7617 “ Venituri din alte imobilizări financiare ”

După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv .


Principalele opereţiuni :
- Evidnţierea dividendelor afernte titlurilor imobilizate sau investiţiilor financiare pe
termen scurt deţinute la alle societăţi :

% = 761 “Venituri din imobilizări finanicare”


451 „Decontări între entităţi afiliate”
453 “Decontări privind interesele de participare”
461 “Debitori diverşi”

- Reflectarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor :

% = 761 “Venituri din imobilizări finanicare”


261 „Acţiuni deţinute la entităţi afiliate”
263 “Interese de participare”
264 “Titluri puse în echivalenţă”
265 “Alte titluri imobilizate”

- Înregistrarea încasării dividendelor afernte titlurilor sau investiţiilor financiare pe termen


scurt :

5121 “Conturi la bănci în lei” = %


761 „Venituri din imobilizări financiare ”
762 “Venituri din alte investiţii financiare
pe termen scurt ”

Valorile aflate temporar la dispoziţia altor persoane fizice şi juridice sub forma creanţelor
legate de participaţii, a împrumuturilor acordate pe termen lung şi alte creanţe, aduc proprietarilor
venituri sub forma de dobânzi .
Acestea se reflectă în contabilitate prin contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate”.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv :
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea veniturilor de natura dobânzilor aferente creanţelor imobilizate cedate care
urmează a se încasa sau încasate :

% = 763 “Venituri din creanţe


2672 „Dobânzi aferente sumelor datorate de entităţi afiliate” imobilizate”
2674 “Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung”
2676“Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele
de participare”

35
- Reflectarea dobânzilor încasate aferente creanţelor imobilizate

% = 763 “Venituri din creanţe imobilizate”


5121 “Conturi la bănci în lei”
5311 “Casa în lei”

Vânzarea la bursă a titlurilor de plasament de natura imobilizărilor financiare şi a


investiţiilor financiare pe termen scurt, la un preţ superior valorii lor de achiziţie, aduce entităţiilor
venituri financiare ca diferenţe între valoarea contabilă a acestora.
Asemenea venituri se înregistrează în contabilitate prin contul 764 “Venituri din investiţii
financiare legate” care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II :
7641 “ Venituri din imobilizări financiare cedate”
7642 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate”
După funcţia contabilă este un cont de pasiv
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea câştigului rezultat din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt la un
preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă :

461 “Debitori diverşi” = 764 “Venituri din investiţii financiare legate”

- Încasarea câştigului rezultat din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt

% = 764 “Venituri din investiţii financiare legate”


5121 “Conturi la bănci în lei”
5311 “Casa în lei”
Operaţiunile de import-export efectuate de agenţii economici în valută pot genera diferenţe
favorabile de curs valutar considerate venituri financiare .
Diferenţele favorabile de curs valutar pot apare în următoarele situaţii :
- Ca urmare a lichidării (plăţii) obligaţiilor (datoriilor ) în valută, în situaţia în care cursul valutar
creşte ;
- Ca urmare a luchidării (încasării) creanţelor în valută, în situaţia în care cursul valutar creşte
- La închiderea exerciţiului financiar când disponibilităţiile în devize se evaluează la cursul de
schimb în vigoare la 31 XII, fiind mai mare decât cursul valutar la data intrării disponibilităţiilorîn
trezoreria întreprinderii
Reflectarea în contabilitate a diferenţelor de curs valutar se face cu ajutorul contului 765
“Venituri din diferenţe de curs valutar”.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv .
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea diferenţelor de curs valutar rezultate în urma decontării obligaţiilor
(datoriilor) în valută sau în urma evaluării acestora la sfârşitul exerciţiului :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”


16x„Împrumuturi şi datorii asimilate”
40x “Furnizori şi conturi asimilate”
419“Clienţi creditori”
45x “Grup şi asociaţi”
462“Creditori diverşi”

36
- Evidenţierea diferenţelor favorabile de curs valutar rezultate la evaluarea creanţelor în
valută la închiderea exerciţiului financiar :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”


267„Creanţe imobilizate”
409 “Furnizori-debitori”
41x“Clienţi şi conturi asimilate”
45x “Grup şi asociaţi”
461“Debitori diverşi”

- Evidenţierea diferenţelor favorabile de curs valuta rezultate în urma încasării creanţelor


în valută :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”


5124 “Conturi la bănci în valută”
5314 “Casa în valută”

- Reflectarea difrenţelor favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării


disponibilităţiilor existente la sfârşitul exerciţiului financiar în conturile de trezorerie :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”


5124 “Conturi la bănci în valută”
5314 “Casa în valută”
508“Alte investiţii financiare pe
termen scurt şi creanţe asimilate”
5412 “Acreditive în devize”
542“Avansuri de trezorerie”

În situaţia în care întreprinderile deţin disponibilităţi băneşti în conturi bancare sau acordă
împrumuturi terţilor, beneficiază de dobânzi, considerate venituri financiare reflectate în
contabilitate prin contul 766 “Venituri din dobânzi”
După funcţia contabilă este un cont de pasiv .
Principalele operaţiuni :
- Reflectarea dobânzilor de primit aferente disponibilităţiilor băneşti aflate în conturi
bancare :

5187 “Dobânzi de încasat” = 766 “Venituri din dobânzi”

- Evidenţierea dobânzilor încasate pentru disponibilităţile plasate în conturi la bănci :

% = 766 “Venituri din dobânzi”


5124 “Conturi la bănci în valută”
5121 “Conturi la bănci în lei”

- Reflectarea dobânzilor aferente sumelor împrumutate terţilor (datorate de debitori diverşi)


461“Debitori diverşi” = 766 “Venituri din dobânzi”

37
- Evidenţierea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului :

% = 766 “Venituri din dobânzi”


4518 “Dobânzi aferente decontărilor în
cadrul grupului”
4558 “Asociaţi dobânzi la conturi curente”

- Reflectarea dobâzilor încasate în avans care devin venituri ale perioadei curente
472“Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi”
- Evidenţierea dobânzilor aferente creanţelor imobilizate :

% = 766 “Venituri din dobânzi”


5124 “Conturi la bănci în valută”
267 “Creanţe imobilizate”

Reflectarea Sconturilor obţinute de întreprindere ca urmare a relaţiilor cu terţii se realizează


cu ajutorul conturlui 767 “Venituri din sconturi obţinute”
După funcţia contabilă este un cont de pasiv .
Scontarea este operaţiunea prin care o bancă achiziţionează la vedere de la unul din clienţii
săi o creanţă la termen, oferind suma înscrisă pe efectul de comerţ exclusiv dobânda şi comisionul.
Rata scontului (taxa scontului ) mărime procentuală a dobânzii percepute de bancă asupra
valorii nominale a efectelor de comerţ achitate înainte de scadenţă.
Având în vedere aceste concepte, scontul la nivelul tranzacţiilor dintre agenţii economici,
este considerat ca suma obţinută de la furnizori sau creditori pentru plata înainte de scadenţă a unei
datorii.
Principalele operaţiuni :
- Evidenţierea sconturilor obţinute de la furnizori sau creditori diverşi :

% = 767 “Venituri din sconturi obţinute”


401„Furnizori”
404 “Furnizori de imobilizări”
462“Creditori diverşi”

- Reflectarea sconturilor încasate de la furnizori sau creditori :

% = 767 “Venituri din sconturi obţinute”


5311 “Casa în lei”
5121 “Conturi la bănci în lei”

Celelalte categorii de venituri care nu pot fi cuprinse în conturile prezentate (de venituri
financiare ), se vor evidenţia prin intermediul contului 768 “Alte venituri financiare”
După funcţia contabilă este un cont de pasiv .
Evidenţiază alte venituri financiare încasate prin bancă sau casieria firmei :

% = 768 “Alte venituri financiare”


5311 “Casa în lei”
5121 “Conturi la bănci în lei”
5124 “Conturi la bănci în valută”
5314 “Casa în valută”
38
La sfârşitul fiecărei luni, veniturile activităţiilor financiare se decontează asupra perioadei
respective, obţinând rezultatul din activitatea financiară. Dacă adăugăm rezultatul din activiatea de
exploatare, se obţine rezultatul curent al perioadei.
Decontarea se face prin preluarea veniturilor din activitatea financiară asupra rezultatelor
perioadei se face prin preluarea soldurilor creditoare ale conturilor în contul 121 “Profit şi pierdere”

% = 121 “Profit şi pierdere”


761 “Venituri din imobilizări financiare”
762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
763 ” Venituri din creanţe imobilizate”
764 ” Venituri din investiţii financiare cedate”
765 ” Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 ” Venituri din din dobânzi”
767 ” Venituri din sconturi obţinute”
768 ” Alte venituri financiare ”
La sfârşit de lună nu prezintă sold

2.5.6 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 771 “Venituri din subvenţii
pentru evenimente extraordinare şi altele similare ”.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv .
Evidenţiază subvenţiile primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de o
societate ca urmare a efectuaării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare :

% = 771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente


445 “Subvenţii” extraordinare şi altele similare
5121 “Conturi la bănci în lei”

Se închide la sfârşit de lună

771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente = 121 “Profit şi pierdere”


extraordinare şi altele similare ”

2.5.7 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PROVIZIOANE, AJUSTĂRI SAU PIERDERI DE VALOARE A


ACTIVELOR

Atunci când provizioanele şi ajustările evidenţiate prin afectarea unor cheltuieli devin fără
obiect, se diminuează sau se anulează, iar operaţiunile determină afectarea veniturilor.
Anularea are loc atunci când elementele pentru care s-au constituit ies din unitate prin
vânzare sau consum intern ori dispar elementele care au determinat constituirea.
Diminuarea provizioanelor şi a ajustărilor are loc în cazul în care la sfârşitul exerciţiului
financiar, deprecierea constatată pentru elementele inventariate este inferioară provizioanului
constituit la finele exerciţiului financiar precedent. Iminuarea provizioanelor şi a ajustărilor are loc
doar cu diferenţa cu care se reduc provizioanele, iar la anulare, veniturile sunt egale cu cheltuielile
înregistrate la constituire.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din provizioane se realizează cu ajutorul conturilor :
39
781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activiatea de exploatare ”
7812 “Venituri din provizioane”
7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”
7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”
7815 “Venituri din fondul comercial negativ”
786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”
7863 “Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”
7864 “ Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”
După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv .
Principalele operaţiuni :
- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli :
151“Provizioane” = 7812 “Venituri din provizioane”
- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate

% = 7813 “Venituri din provizioane


290 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” pentru deprecierea imobilizărilor”
291 “ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
293 “ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs”
- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor :

39x “Ajustări pentru deprecierea = 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea
stocurilor şi a producţiei în activelor circulante”
curs de execuţie
- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-clienţi :

% = 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea


491 “Ajustări pentru deprecierea activelor circulante”
creanţelor clienţi”
496 “Ajustări pentru deprecierea
creanţelor –debitori diverşi”
- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare,
creanţelor decontări în cadrul grupului şi a conturilor de trezorerie

% = 786 “Venituri financiare din ajustări


296 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor pentru pierdere de valoare”
financiare”
495 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor
decontări în cadrul grupului”
293 “Ajustări pentru deprecierea conturilor
de trezorerie”
Contul 781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare ” şi 786 “Venituri financiare din provizioane şi ajustări pentru pierdere de valoare
” se închid la sfârşitul lunii :

781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru = 121 “Profit şi pierdere”


depreciere privind activitatea de exploatare ”
786“Venituri financiare din provizioane
şi ajustări pentru pierdere de valoare ”
Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
40
3. CONTABILITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE A
EXERCIŢIULUI FINANCIAR

3.1 CALCULUL REZULTATULUI FINANCIAR AL EXERCIŢIULUI

Principial, formula generală de calcul a rezultatului contabil înainte de impozitare este:

Veniturile din livrarea bunurilor mobile, Cheltuieli angajate


Rezultatul= a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul pentru realizarea
contabil de proprietate, servicii prestate şi lucrări executate, veniturilor
inclusiv din câştiguri de orice natură

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la


închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri. Relaţiile dintre conturi intervenite cu această ocazie
sunt:
a) Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:

121 = 6xx
Profit şi pierdere Conturile de cheltuieli

b) Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7xx = 121
Conturile de venituri Profit şi pierdere

Procedura generală prezentată mai sus se nuanţează în contabilitatea din România, având
în vedere prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi a Legii pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Astfel, în prima lege se prevede că în
contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte lunar. Cea de a doua lege stabileşte că profitul
impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi evidenţiază lunar cumulat de la începutul anului
fiscal. Întrucât contabilitatea este conectată la fiscalitate, calculul şi evidenţa nu se pot realiza decât
prin contabilitate.
Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închiderea
exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a rezultatului contabil. În
componenţa cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe
profit calculat şi evidenţiat (plătit), în cursul exerciţiului. De aceea, se poate aprecia că rezultatul
contabil înainte de impoyitare este caracterizat prin formula:

Rezultatul contabil = veniturile - Cheltuielile corespondente nete + Cheltuielile cu impozitul pe profit


înainte de impozitare realizate veniturilor realizate calculat şi evidenţiat în cursul exerciţiului

41
Folosind datele înregistrate în conturile de cheltuieli şi venituri consemnate în balanţă,
închiderea conturilor în condiţiile în care impozitarea profitului se efectuează la închiderea
exerciţiului, se prezintă astfel:
a) Închiderea conturilor de cheltuieli, (datele sunt în mii lei):
121-”Profit şi pierdere” = 601 –”Cheltuieli cu materiile prime”
604 –”Cheltuieli privind materialele nestocate”
607 –”Cheltuieli privind mărfurile”
611 –”Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii”
612- ”Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune
şi chiriile”
613 –”Cheltuieli cu primele de asigurare”
622- ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
623 – ”Cheltuieli d eprotocol, reclamă şi publicitate”
627 – ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
635 – ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”
641 –”Cheltuieli cu salşariile personalului”
6451 –”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la
asigurări sociale”
6452 –”Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru
ajutorul de şomaj”
654 –”Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
664 –”Cheltuieli privind investiţiile financiare
cedate”
665 –”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
666 –”Cheltuieli privind dobânzile”
667 – ”Cheltuieli privind sconturile acordate”
6581 – ”Despăgubiri , amenzi şi penalităţi”
6583 – ”Cheltuieli privind activele cedate”
6811 –”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor”
6812 –”Cheltuieli de exploatare privind provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli”
6814 –”Cheltuieli de exploatare privind provizioane
pentru deprecieri”

b) Închiderea conturilor de venituri:


701 –”Venituri din vânzarea produselor finite” = 121 –”Profit şi pierdere”
704 –”Venituri din lucrări executate şi
servicii prestate”
706 –”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune
şi chirii”
707 –”Venituri din vânzarea mărfurilor”
711 – ”Variaţia stocurilor”
721 –”Venituri din producţia de imobilizări
necorporale”
7588 – ”Alte venituri din exploatare”
763 –”Venituri din creanţe imobilizate”
768 – ”alte venituri financiare”
42
7583 –”Venituri din cedarea activelor”
7584 –”Subvenţii pentru investiţii virate
la venituri”
7863 –”Venituri din provizioane pentru
deprecierea activelor circulante”

Metoda impozitului amânat

Această metodă se concentrează asupra diferenţelor temporare. Aşa cum se desprinde din
IAS 12 „Impozitul pe profit”, diferenţa temporară reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă a
unui activ sau a unei datorii şi valoarea sa fiscală. Valoarea contabilă estre o valoare netă bilanţieră,
iar valoarea fiscală sau baza de impozitare este valoarea atribuită unui activ sau datorii în scopuri
fiscale.
În aceaste condiţii trecerea rezultatului contabil la rezultatul fiscal traversează formula:

Rezultatul = Rezultatul +/- Diferenţele - Diferenţele


fiscal contabil permanente temporare
unde:

Rezultatul = Rezultatul +/- Diferenţele = Rezultatul + Reînregistrările - Deducerile


fiscal curent contabil permanente contabil fiscale fiscale

Rezultatul fiscal amânat = +/- Diferenţele temporare

Impozitul pe profit curent = Rezultatul curent * Procentul de impozitare

Impozitul pe profit amânat = Rezultatul fiscal * Procentul de impozitare

Se precizează că în toate formulele de trecere de la rezultatul contabil la cel fiscal, rezultatul


contabil se ia în calcul cu semnul plus dacă este profit şi cu semnul minus dacă este sub formă de
pierdere.
Diferenţele permanente sau definitive sun elemente reintegrate sau deduse definitiv din
rezultatul fiscal. Ele se ivesc înlăuntrul exerciţiului financiar în cauză. Este cazul deducerilor şi
reintegrărilor fiscale în cazul metodei impozitului curent.
Diferenţe temporare, sunt diferenţele dintre valoarea contabilă a unui acvtiv sau datorie din
bilanţ şi baza fiscală (de impozitare), a acestora.
În baza IAS 12 ”Impozitul pe profit”, se disting două tipuri de diferenţe temporare
impozabile şi diferenţe temporare deductibile.
Diferenţel temporare impozabile sunt valori impozabile în determinarea rezultatului
impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscală), pentru perioadele când valorea contabilă a
activului sau datoriei este recuperată, respectiv stinsă. În cazul activelor, o obligaţie privind
impozitul amânat apare atunci când valoarea contabilă (în sensul de bilanţieră), a unui activ este mai
mare decât valoarea impopzabilă (baza de impozitare), iar în cazul datoriilor, când valoarea
contabilă este mai mică decât cea impozabilă.
În aceste cazuri, valoarea beneficiilor economice depăşeşte valoarea permisibilă pentru
deducerea în scopuri fiscale. Pe măsură ce întreprinderea recuperează valoarea contabilă a activului
sau decontează valoarea contabilă a datoriei, diferenţa temporară se inversează şi întreprinderea va
realiza (înregistra), profit impozabil pentru care va trebui să plătească impozit.

43
Diferenţele temporare deductibile sunt diferenţele ce nu au ca rezultat valori deductibile în
determinarea masei rezultatului impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscală), pentru perioadele
viitoare atunci când valoarea contabilă (bilanţieră), a activului este realizată, respectiv a datoriei este
stinsă.
Din punct de vedere matematic, o creanţă privind impozitul amânat apare atunci când
valoarea contabilă a unui activ este mai mică decât baza ei de impozitare, iar în cazul datoriei,
valoarea contabilă a unei obligaţii este mai mare decât baza ei de impozitare. (M.Ristea,2005)

3.2. DISTRIBUIREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

După ce s-a calculat rezultatul bilanţier, se procedează la ţnregistrarea operaţiilor de


distribuire a profitului.
Ca regulă autonomă, distribuirea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994, Legii contractului de management nr. 66/1993, Hotărârea
Guvernului nr. 263/1994 şi Hotărârii Guvernului nr. 484/1995.
În cazul societăţii comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se
repartizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 şi Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995,
iar la societăţile comerciale cu capital privat, potrivit hotărârii Adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor. Totodată în distribuirea profitului este necesar ca acesta să fie abordat în mod structural
şi nu global. Astfel, profitul net consemnat în bilanţul contabil definit şi prin expresi profitului
rămas după plata impozitului pe profit este definit prin formula prezentată mai jos.
a) Constituirea rezervelor locale, suma distribuită = profitul brut* procentul de constituire
potrivit prevederilor art. 6 pct. 2 lit. E din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 (o asemenea prevedere
rezervă numai distribuţia deductibilă fiscal, în caz contrar se aplică prevederile Legii nr. 31/1990):

129 = 1061
Repartizarea profitului Rezerve legale

b) acoperirea pierderilor din anii precedenţi pentru sumele reprezentând pierderile aferente
anilor precedenţi, acoperite de profit, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 (o
asemenea soluţie confundă pierderea netă contabilă cu pierderea fiscală sau subordonează
contabilitatea fiscalităţii):

129 = 117
Repartizarea profitului Rezultatul reportat

profitul pierderile profitul profitul rezultat profitul net supus


distribuit aferente aferent reducerii din valorificări de distribuirii pentru
pentru + exerciţiilor + impozitului pe profit + imobilizări + construirea fondului de
rezervele precedente pentru profitul corporale scoase participări la profit
legale reinvestit din funcţiune dividente şi alte
reprezentări

c) constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit, pentru procentul de pânî la


10% în cazul societîţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi până la 5% la regiile autonome,
iar la agenţii economici cu capital majoritar sau integral privat, potrivit hotărârii adunării generale

44
a acţionarilor sau asociaţilor. Procentul se aplică la profitul net contabil diminuat cu distribuţiile la
fondul de rezervă şi la acoperirea pierderilor:

129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat

Iar dupîă aprobarea situaţiilor financiare de către adunarea generală a acţionarilor se face
înregistrarea:

1171 = 424
Rezultatul reportat reprezentând Participarea personalului la profit
profitul nerepartizat

d) surse proprii de finanţare, pentru agenţii economici cu capital integral sau majoritar de
stat, potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1995, iar pentru agenţii economici
cu capital majoritar privat, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor: precum
sumele rezultate din vânzarea de active ţi mijloace fixe lăsate la dispoziţia societăţilor comerciale
(prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991), pentru finanţarea activităţilor prevăzute şi obiectul de
activitate potrivit art. 20 din Legea nr.50/1995. La regiile autonome, diferenţa rămasă în urma
repartizării profitului până la 10% pentru stimulearea salariaţilor inclusiv pentru plata managerului,
în limita a trei salarii, plus minimum 50% din profitul rămas cu deducerea anterioară vărsat la
bugetul de stat sau local:

129 = 1068
Repartizarea profitului Alte rezerve

e) constituirea de rezerve statuare şi alte rezerve:

129 = 1063
Repartizarea profitului Rezerve statuare
1068
Alte rezerve
f) alte repartizări din profit prevăzute de lege;
g) dividendele în cazul societîţilor comerciale sau vărsăminte la buget în cazul regiilor
autonome.
Sumele repartizate la dividende se înregistrează:

129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat
Iar după aprobarea situaţiilor financiare de către adunarea generală a acţionarilor se face
înregistrarea:

1171 = 457
Rezultatul reportat reprezentând Dividende de plată
profitul nerepartizat
446
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
45
4. ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

4.1. PREZENTAREA SOCIETAŢII STUDIATE

Modul de construire

S.C NOVAPANE SRL este o persoană juritică română infiintată in anul 1999 cu o licientă
de fabricaţie pentru atestarea dreptului de a desfăsura activitaţii in domeniul productie alimentare.
Sediul societăţi şi secţia de producţie se află pe str. Brateş nr.13b Ghiroda jud. Timiş inregistrată la
oficiul registrului comerţului sub nr J 35/822/1999 iar codul de înregistrare fiscal atribuit societaţi
aste de RO 10660942
În present societatea deţine un capital social de 10 000 RON

Profilul activităţii

SC NOVAPANE SRL is desfaşoara activitatea in conformitate cu legile romane ,având ca


principale obiecte de activitate urmatoarele:
- producţia de produse de panificaţie şi patiserie
- distribuţia produselor
- comercializarea
Societatea produce in jur de 1000 kg de pâine pe zi, ea dispune de o gamă variata de
produse având sortimente de pâine si cornuri. Produce pâine alba la 900 grame si la 500 grame
feliata, la 500 grame paine semi ,cornuri si colaci etc .
Toate aceste produse sunt distribuite la diferite magazine de pe raza localităţi şi nu mumai.
Producţia se realizează intr-un spaţiu special amenajat îndeplinid toate condiţiile prevăzute
si reglementate de legislatia in vigoare cat şi a standardelor de calitate a produselor. Ambalarea
produselor proaspete se realizează cu ambalaje moderne din folie de polietilenă. Transportul
produselor este efectuat cu ajutorul autoutilitarelor din dotare special amenajate şi agreeate.
În ce priveste activitatea de vânzare a produselor , societatea livrează produsele pe baza
comenzilor efectuate de clienţi care sunt formaţii in totalitate din magazine alimentare situate atat pe
raza localitaţii Ghiroda cat sip e raza municipiului Timisoara.
Toate produsele sunt atestate intern conform standardelor de calitate si producţie elaborate de
intreprindere cu respectarea standardelor nationale. Calitatea produselor fabricate de societate este
apreciată implicit de catre beneficiari prin cresterea nivelurilor comenzilor.
Pentru realizarea obiectului de activitate intreprinderea are un numar de 11 angajaţii
repartizaţii conform structurii organizatorice adoptată de catre societate .
Societatea este încadrata in categoria întreprinderilor mici si mijlocii deoarece depaseşte
numarul de 9 salariaţii iar cifra de afaceri este mai mare de 100.000 euro, deci conform
reglementarilor din Romania înteprindetea calculeazasi plateste impozit pe profit.

46
4.2 EXEMPLIFICĂRI PRIVIND ÎNREGISTRARILE CHELTUIELILOR SI A
VENITURILOR LA S.C. NOVAPANE S.R.L.

1 a. Pe baza facturilor se înregistrează achizţii aferente luni decembrie 2006

% = 401 „ Furnizori” 20.198,09


301 „Materii prime” 11.666,70
303 „Obiecte de inventar” 4.756,00
381 „Ambalaje” 550,52
4426 „TVA deductibila” 3.224,87

b. Înegistrarea facturii emise de furnizorului de energie electrică si gaze naturale

% = 401 „ Furnizori” 1.834,26


605 „Cheltuieli privind
energia si apa 1541,40
4426 „TVA deductibilă” 292,86

c.Înegistrarea cheltuielilor cu întretinerea si reparatiile la mijloacele fixe din dotare

% = 401 „ Furnizori” 989,65


611 „Cheltuieli cu întretinerea
si reparaţiile 831,64
4426 „TVA deductibila” 158,01

d. Înegistrarea imprimatelor fara regim special conform facturilor

% = 401 „ Furnizori” 285,64


604 „Cheltuieli privind
materialele nestocate 240,03
4426 „TVA deductibila” 45,61

e. Înregistrarea facturi de convorbiri telefonice

% = 401 „ Furnizori” 60,94


626 „Cheltuieli poşale si taxe
de telecomunicatii 51,21
4426 „TVA deductibilă” 9,73

f. Înregistrarea facturii de abonament la programul informatic

% = 401 „ Furnizori” 632,33


626 „Alte cheltuieli cu servicii
executate de tertii 531,33
4426 „TVA deductibilă” 100,96

47
2. Înregistrarea producţiei

345 „Produse Finite” = 711 „Variatia stocurilor” 38.812,67

3. Înregistrarea consumuli de materii prime

601 „Cheltuiei cu materiile prime” = 301 „Materii Prime” 16.220,82

4. Se dau in folosinţa obiecte de inventar.

603 „Cheltuieli privind materialele = 303 „Materialele de natura 4.756,00


de natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar

5. Virare productie pe bază de aviz de însotire marfă.

418 „Clienţii facturi de intocmit = 701 „Venituri din vanzarea 14.224,14


. produselor finite

6. Înregistrarea livrarilor de produse pe baza de facturi si facturarea avizelor.

411 „Clienti” = % 46.187,12


418 „Clienţii facturi de intocmit” 14.224,14
701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 24.588,53
4427 „TVA colectată” 7.374,45

7. Descărcarea productie vîndute.

711„Variatia stocurilor” = 345 „Produse Finite” 38.812,67

8. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile si a contribuţiilor conform statului de plata

a. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal-salarii datorate” 6.913,00

b. Înregistrarea CAS Angajator 19,50%


6451 = 4311 1.348
„Contributia unitatii la asigurarile sociale” „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

c. Înregistrarea contribuţii unitaţii la fondul de somaj in coantul de 2%

6452 = 4371 138


„Contribuţia unitaţii pentru ajutorul de şomaj” „Contribuţia unitaţii pentru fondul de somaj”

d. Înregistrarea contribuţii angajatorului pentru asiguarile sociale de sanatate in cuantum de 6%

6453 = 4313 415


„Contributia angajatorului pentru asiguarrile sociale de sanatate”
48
e. Înregistrarea contribuţii pentru concedii si indemnizaţii angajator 0,85%

6455 = 4315 59,00


„Contributia angajatorului pentru concedii si indemnizaţii”

f. Înregistrarea contribuţii pentru accidente de munca si boli profesionale.


6454 = 4317 52,00
„Contribuţta la fondul de accidente de munca şi boli profesionale”
g. Înregistrarea comisionului datorat la I.T.M. si contributia la fondul de garantarea a obligaţiilor
salariale

635 = 447 69,00


„Cheltuieli cu alte impozite taxe si vărsaminte asimilate” „Fonduri speciale taxe si vars. asimilate”

9. Se înregistrează amortizarea aferentă luni decembrie

6811 = 281 1.280,00


„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” „Amotrizări privind imob. corporale”

10. Se înregistrează cheltuiala cu profitul

691 = 441 686,87


„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit/venit”

11. Pe baza extraselor de cont se înregistrerază cheltuieli cu comisioanele.


627 = 5121 73,43
„Cheltuieli cu servicile bancare si asimilate” „Conturi la bănci in lei”

4.3 Metoda Soldurilor Intermediare de Gestiune

4.3.1. Analiza indicatorilor

Această metodă conţine instrumente de măsurare a rezultatelor susceptibile, să reflecte


realitatea economică şi financiară a activităţii desfăşurate care asigură o imagine mai clară decât cea
oferită de indicatorii contabili obişnuiţi.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este format din următorii indicatori:

Marja comercială (Me)= Venituri din vânzări mărfuri (contul 707)-Cheltuieli privind
mărfurile (cont 607). Marja comercială reprezintă câştigul realizat sub forma de adaos comercial,
rezultat din activitatea de comercializare a mărfurilor.

49
Producţia exerciţiului (PE)=Venituri din producţia vândută+ (conturile
701,702,703,704,705,706,708)+ Venituri din producţia stocată (contul 711)+ Venituri din producţia
de imobilizări(conturile 721,722). Producţia exerciţiului reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor
produse de întreprindere într-o anumită perioadă de tiimp, este o expresie a activităţii globale a
intreprinderii.
Valoarea adăugată (VA)= Producţia globală a exerciţiului (MC+PE)-Consumuri de bunuri
şi servicii furnizate de terţi (conturile 605,611,613,622,623,626,etc).
Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,
îndeosebi a factorilor de nuncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor
cumpărate de întreprindere de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarea
resurselor tehnice, umane şi financiare ale intreprinderii peste valoarea consumurilor intermediare
prvenite de la terţi.
Excedentul brut de exploatare (EBE)= VA+ Venituri din subvenţii de exploatare (contul
741)-cheltuieli cu personaalul (conturile 641, 6451, 6452)-Cheltuieli cu impozite şi taxe (contul
635). Excedentul brut de exploatare reprezintă capacitatea brută de autoînfiinţare care se degajă din
activitatea de exploatare, exprimă potenţialul de autoînfiinţare a investiţiilor pentru exploatare.î
Rezultatul exploatării (RE)= EBE+Venituri din amortizări şi provizioane+Alte venituri de
exploatare-Cheltuieli cu amortizări şi provizioane-Alte cheltuieli de exploatare.
Rezultatul exploatării, exprimă în mărimi absolute, rentabilitatea aferentă activităţii de exploatare
după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente acestei activităţi, caracterizează
performanţele activităţii de exploatare.
Rezultatul curent înainte de impozitare (RC)=RE+ Venituri financiare-Cheltuieli financiare.
Rezultatul curent se determină prin luarea în considerare a rezultatului financiar, permiţând
aprecierea impactului politicii financiare asupra rezultatelor intreprinderii.
Rezultatul net (Rn)= Rezultatul brut-Impozitul pe profit/venit
Rezultatul net, exprimă în mărimi absolute, rentabilitatea netă aferentă activităţii intreprinderii, după
deducerea cheltuielilor totale din venituri totale şi a impozitului pe profit aferent unui exerciţiu
financiar. Profitul net este măsura absolută a rentabilităţii financiare a capitalului propriu.

Tabelul nr. 4.1


Solduri intermediar pe gestiune

Nr. Specificaţie U.M. Perioadă de analiză Simboluri


Crt. 2005 2006
1 Marja Comerciala MC=Vvmf-Cmf
2 Cifra de afaceri lei 475895 700650 CA=Vvmf+Pv
3 Producţia exerciţtiului lei 475895 700650 PE=Pv+Ps+Pi
4 Valoarea Adăugată lei 180328 265783 VA=Mc+Pe-Cm-Cslt
5 Excedentul brut de exploatare lei 90630 196813 EBE=Va+Se-Itva-Chp
6 Rezultat din exploatare lei 27951 163064 RE=Ve-Che
7 Rezultat financiar lei 467 -251 RF=Vf-Cf
8 Rezultat curent al exerciţiului lei 28418 162813 RC=Re+Rf
9 Rezultat extraordinar lei 0 0 RX=Vx-Cx
10 Rezultat brut lei 28418 162813 RB=Rc-Rx
11 Impozit pe profit lei 4710 26050 ImpP=Rb*16%
12 Rezultatul net lei 23708 136763 RN=Rb-ImpP

50
În continuare pornind de la soldurile intermediare de gestiune, vom analiza indicatori, cum ar
fi: dinamica cifrei de afaceri, analiza valorii adăugate, evoluţia excedentului brut din exploatare.

Analiza dinamicii de afaceri

Tabelul nr. 4.2


Evoluţia cifrei de afaceri

Nr. Perioadă de analiză


Crt Specificaţie U.M 2005 2006
1 Cifra de afaceri mii.lei 475895 700650
2 Indicele de creştere a preţurilor - 1 1
3 CA în preţuri comparabile mii lei 475895 700650
4 Indicele de creştere a c.a. % 100% 147%
5 Variaţia CA % 0 47
6 Ritm mediu de creştere a CA % 0 23,5

Dinamica cifrei de afaceri trebuie sa prezinte o tendinţă de creştere comparabile de la o


perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist), a afacererilor
firmei.
Cifra de afacerii prezentată în tabelul 2 prezintă o tendinţă de creştere pe perioada analizată.
În ultimul an analizat, cifra de afaceri a crescut cu 47% faţă de anul precedent. Această tendinţă de
creştere se datorează creşterii veniturilor din vânzarea produselor finite. Veniturile din vânzarea
produselor finite reprezinta 100% din cifra de afaceri.

ANALIZA VALORI ADĂUGATE

Tabelul nr. 4.3


Evoluţia valorii adaugate

Nr. Specificaţie U.M. Perioada analizată


Crt 2005 2006
1 Marja comercială lei 0 0
2 Productia exerciţiului lei 475895 700650
3 Cheltuieli materiale totale lei 215602 31677
4 Servicii lei 33622 78112
5 Consumuri intermediare lei 46343 39978
6 Valoare adăugată lei 180328 265783
7 Amortizare lei 61664 29947
8 Valoare adăugată netă lei 118664 235836
9 Rata netă a valorii adăugate % 25 34

51
Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o evoluţie crescătoare sporind cu 9 %
fată de anul precedent. Aceasta inseamnă ca in ultimul an a crescut bogaţia reală.
Excedentul brut din exploatare
Table nr.4.4
Evoluţia excedentului brut din exploatare
Nr. Specificaţie U.M. Perioada analizată
Crt 2005 2006
1 Valoare adăugată lei 180328 265783
2 Subvenţii de exploatare lei 0 0
3 Cheltuieli cu personalul lei 88455 62525
4 Impozite taxe si vărsăminte asimilate lei 1243 6445
5 Excedentul brut din exploatare lei 90630 196813
6 Indicele de crestere a VA % 100 147
7 Indicele de crestere Ch pers. % 100 71
8 Indicele de crestere Itva % 100 519
9 Indicele de crestere EBE % 100 217

Analiza nivelului excedentului brut din exploatate (EBE) s-a realizat prin metoda
substractiva in tabelul nr.4.4. Pe întreaga perioadă indicatorul înregistrează o tendintă de creştere. În
ultimul an acesta sporeşte cu 117% fata de anul precedent reflectand o crestere a capacitaţii de
finantare a investitiilor din activitatea de exploatare.

4.3.2 DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI


Tabelul nr.4.5
Determinare exerciţiului

Indicator U.M 2005 2006 Indicele de crestere


Venituri din exploatare lei 475895 700650 147%
Cheltuieli de exploatare lei 447944 537586 120%
Rezultatul din exploatare lei 27951 163064 583%
Venituri financiare lei 467 600 128%
Cheltuieli financiare lei 97 851 877%
Rezultatul financiar Lei 370 -251
Venituri extraordinare Lei 0 0
Cheltuieli extraordinare Lei 0 0
Rezultatul extraordinar Lei 0 0
TOTAL CHELTUIELI Lei 448041 538437 120%
TOTAL VENITURI Lei 476459 701250 147%
Rezultat brut Lei 28418 162813 573%
Impozit pe venit Lei 4710 26050 553%
REZULTATUL NET Lei 23708 136763 576%

52
Contul bifuncţional 121 “Profit si pierdere” ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate in
cursul unui exerciţiu. Exercitiul financiar in România coincide cu anul calendaristic şi incepe la
data de 1 ianuarie şi se incheie la 31 decembrie
Rezultatul exerciţiului se determina lunar cu ajutorul contului 121 “Profit sau pierdere” prin
debitatrea acestuia cu creditul conturilor 6 “Cheltuieli” si prin creditarea acestuia cu debitul
conturilor grupei 7 “Venituri” .
Societatea SC Novapane SRL a realizat, la nivelul anului 2006, un volum de venituri de
701250lei , iar cheltuieli totale de 538437 lei si un profit brut de 162183 conform anexei nr.1 care a
înregistrat o crestere de 476% fata de perioada precedentă

Redactarea situaţiilor financiare anuale

Societatea comercială „NOVAPANE”S.R.L. întrucât îndeplineşte prevederile art..27(6), din


Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului
nr.61/2001, întocmeşte situaţiile financiare simplificate şi anume: bilanţ şi cont de profit şi pierdere.
În prezenta lucrare voi redacta în ANEXA 1, ”CONTUL DE PROFIT ŢI PIERDERE”,
pentru că aceasta cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după
natura nlor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Contul de „Profit şi pierdere constituie un element component al situaţiilor financiare anuale
care măsoară performanţele activităţii.

Sfera cunoaşterii şi utilizatorii situaţiilor financiare

Pe plan internaţional, se constată o utilizare tot mai mare a situaţiilor financiare ale
intreprinderilor. Aceste instrumente sintetizatoare ale situaţiei financiare a intreprinderilor reprezintă
una din primele surse de informaţii fiabile în materie nu numai din partea investitorilor, ci şi pentru
o serie de alţi utilizatori, precum sunt: salariaţii, împrumutatorii, furnizorii şi alţi creditori, clienţii,
guvernele şi reprezentanţele lor şi publicul.
 Investitorii sunt persoanele care formează capitaluri pe riscurile lor, iar consilierii
lor sunt îngrijoraţi de riscul inerent investiţiilor lor şi de rentabilitatea pe care o obţin. Aceştia au
nevoie de informaţii pentru a-i ajuta să decidă cînd este util să cumpere, să conserve sau să vîndă.
Investitori, în calitatea lor de acţionari, sunt de asemenea interesaţi în iformaţii care să le permită să
determine capacitatea intreprinderii de a onora la scadenţă dividendele;
 Salariaţii sunt interesaţi în obţinerea de informaţii referitoare la stabilitatea şi
rentabilitatea patronilor lor. Ei sunt de asemenea interesaţi în deţinerea de informaţii asupra
nivelurilor retribuiiilor cu privire la avantajele în materie de pensionare, asupra naturii şi întinderii
posibilităţilor lor în utilizarea personalului;
 Împrumutătorii sunt interesaţi în informaţii care să le asigure date reale cu privire
la bonitatea firmei, la capacitatea de plată la scadenţa restituirii datoriei, împreună ci dividendele
rezonabile (în concordanţă cu piaţa).
 Furnizorii şi diverşi creditori sunt direct interesaţi în obţinerea de informaţii certe în
ceea ce priveşte capacitatea de plată, la termenele stabilite prin contracte cu partenerii lor economici,
a valorii facturilor pentru mărfurile livrate sau prestaţiile executate. Asemenea informaţii sunt cu atât
mai utile pentru contractanţi, unde beneficiarii mărfurilor ori prestaţiilor de servicii (clienţi şi alţi
debitori), deţin o pondere importantă în ansamblul creanţelor furnizorilor.
 Clienţii sunt interesaţi în obţinerea de informaţii cu privire la continuitatea
intreprinderii contractante. Prezintă un interes deosebit în special în contextul în care clienţii se află

53
în relatţţ pe termen lung cu partenerii lor, precum şi în situaţiile în careactivitatea lor este dependentă
îîntr-o măsură determinantă de activitatea celeilalte părţi contractante;
 Guvernele şi diverşii lor reprezentanţi sunt interesaţi în repartizarea resurselor
financiare datorate de diverşii agenţi economici, ale căror fluxuri au legătură directă cu activităţile
intreprinderiilor. Organele menţionate sunt direct interesante în cunoaşterea situaţiei financiare
veridice a intreprinderilor supravegheate, în scopul obţinerii de date statisticeutile formării de
indicatori destinaţi să contribuie la elaborarea strategiei actuale şi în perspectivă privind resursele
financiare. La baza seriilor de date previzionate ce se alcătuiesc de organismele menţionate, este util
să se găsească date furnizate de contabilitate pe calea situaţiilor financiare, a căror certitudine şi
veridicitate sunt de necontestat;
 Publicul este un beneficiar cu cea mai mare potenţialitate ăn ce priveşte receptarea
de date certe cât mai exhaustive şi de naturi cât mai diverse, în vederea cunoaşterii unor aspecte
multiple asupra intreprinderilor locale, regionale, a agenţilor economici şi capabili să absoarbă
personalul eventual disponibil în localitatea respectivă..

54
CONCLUZII

Prezenta lucrare analizează contabilitatea cheltuielilor, veniturilor a rezultatului exerciţiului, precum


şi analiza respectivelor rezultate obţinute în vederea stabilirii unei orientări generale asupra
activităţii economice financiare desfăşurate de S.C. „NOVAPANE” S.R.L., societate care are ca
obiect de activitate producţia de produse de panificaţie şi patiserie. În prezenta se urmăreşte
folosirea principiilor generale ale contabilităţii, coordonarea structurii lucrărilor financiar contabile
şi a metodelor de evaluare, publicarea documentelor de sinteză de către societatea comercială,
întocmirea bilanţului, înregistrarea notelor contabile, ţi situaţia contului de profit şi pierdere
Activitatea oricărei întreprinderi este constituită din diferite procese de transformare, care
generează consumuri (cheltuieli), şi în acelaşi timp produc rezultate (venituri). Toate aceste procese
se grupează, după natura lor pe cele trei activităţi, respectiv activitatea de exploatare, financiară şi
extraordinară. Spre deosebire de activitatea financiară şi extraordinară, care au acelaşi conţinut la
orice întreprindere, activitatea de exploatare variază de la o întreprindere la alta, fiind dependentă de
obiectul acesteia. Astfel activităţile de exploatare se pot concretiza, la unele întreprinderi în
producţia de bunuri materiale şi desfacerea acestora, la altele în comercializarea mărfurilor
respective sau în executarea de lucrări (întreprinderi de construcţii-montaj), ori prestarea de servicii
etc.
Dintr-o analiză a organizării şi conducerii contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor se pot
desprinde următoarele concluzii cu caracter general :
- la nivelul unei întreprinderi cheltuielile, în ansamblul lor sunt complexe, eterogene;
- natura veniturilor şi cheltuielilor unui agent economic se diversifică pe cele trei activităţi
(exploatare, financiară şi extraordinară);
- prin utilizarea eficientă resurselor existente, întreprinderea poate obţine o anumită
performanţă, ce constă în capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar;
- cheltuielile şi veniturile constituie elemente legate direct de evaluarea performanţelor
întreprinderii;
- cheltuielile sunt reprezentate de consumuri, datorii şi plăţi care afectează nivelul
performanţelor;
- în contabilitatea de gestiune cheltuielile se reflectă după criteriul destinaţiei şi funcţiei lor,
prin colectarea şi repartizarea acestora pe obiect de activitate (produse, lucrări, servicii), în vederea
determinării costului activităţii;
Principalele particularităţi ale contabilităţii financiare a veniturilor şi cheltuielilor sunt:
- cheltuielile, ca şi veniturile sunt contabilizate pe măsura generării şi angajării lor, şi nu cu
ocazia încasării sau plăţii lor, în conformitate cu principiile contabilităţii de angajamente;
- în categoria cheltuielilor se cuprind atât consumurile, cât şi alte elemente care influenţează
rezultatul exerciţiului (plăţi sau alte cauze care generează diminuarea activului) precum şi în
categoria veniturilor sunt incluse şi acele elemente care generează o creştere a activului
întreprinderii;
- pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu
diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli;
- cheltuielile includ şi pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creşterea cursului de
schimb valutar, în cazul unor împrumuturi sau datorii în valută iar la rândul lor veniturile includ şi
beneficii nerealizate de exemplu cele din diferenţele favorabile de curs valutar;

55
- la reflectarea contabilă a cheltuielilor şi veniturilor ne interesează doar valoarea acestora, şi
nu secţia , produsul sau activitatea care generează venitul respectiv cheltuiala;
- veniturile şi cheltuielile se delimitează riguros în timp, pentru a se putea separa veniturile şi
cheltuielile exerciţiului curent de veniturile şi cheltuielile altor perioade (exerciţii);
- se are în vedere gruparea cheltuielilor după natura lor economică şi activităţi, pentru a
putea asigura comparabilitatea acestora cu veniturile realizate şi stabilirea rezultatului exerciţiului,
pe structura activităţilor care le-au generat;
- cheltuielile activităţii de exploatare sunt reflectate pe de o parte în contabilitatea financiară,
iar pe de altă parte în contabilitatea de gestiune, cu precizarea că specificul activităţii întreprinderii,
influenţează îndeosebi organizarea contabilităţii de gestiune;
- în ceea ce priveşte activităţile financiare şi evenimentele extraordinare, cheltuielile şi
veniturile acestora se evidenţiază numai în contabilitatea generală;
- cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans se contabilizează într-un cont distinct,
afectând exerciţiile financiare la care se referă ;
Ceea ce este caracteristic pentru întregul model de contabilizare a cheltuielilor, este aducerea
lor la un anumit nivel de compatibilitate şi comparabilitate cu veniturile, întrucât rezultatul
exerciţiului să încorporeze toate eforturile financiare ale agentului economic, toate efectele
exploatării, dar şi toate influenţele conjuncturale sau accidentale, interne sau externe, în limita unui
segment de gestiune foarte clar delimitat.
Contabilitatea cheltuielilor am prezentat-o pe feluri după natura lor., şi grupând după destinaţia pe
care o are intreprinderea, precum şi având în vedere cheltuielile care reprezintă ponderea mare în
totalul cheltuielilor obţinute în decursul unui exerciţiu financiar. În urma analizei efectuate s-a
desprins faptul că din totalul cheltuielilor cele privind activitatea de exploatare deţin ponderea
majoră, fapt ce semnifică realizarea obiectivului de activitate al societăţii.
Aspect negativ prezintă acela că în tot decursul perioadei analizate cheltuielile financiare au
devansat veniturile financiare. Pe baza formulelor contabile am înregistrat principalele cheltuieli
obţinute de unitate.
Contabilitatea veniturilor are tratarea pe feluri, după natura lor şi grupând după destinaţia pe
care o are intreprinderea. Pe întreaga perioadă analizată intreprinderea înregistrează o creştere a
veniturilor din exploatare cu 47% faţa de anul precedent. Creşterea veniturilor din activitatea de
exploatare este mai mare decât creşterea cheltuielilor din exploatare cu 27%. Veniturile din
activitatea financiară au fost devansate de cheltuielile financiare.
Rezultatul exerciţiului ale regiilor autonome, societăţiilor comerciale şi alţi agenţi economici se
determină cu diferenţă între venituri şi cheltuieli, indiferent de data încasării sau plăţiilor
cuantificate, contabilitate şi localizate pe feluri omogene şi pe segmente de gestiune compatibile.
Rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 ”Profit sau pierdere” prin
debitarea acestuia cu creditul conturilor grupei 6 ”Cheltuieli” şi prin creditarea acestuia cu debitul
conturilor grupei 7 ”Venituri”.
Din compararea veniturilor cu cheltuielile contul 121 ”Profit sau pierdere” va reflecta ”Rezultatul
exerciţiului.”
Analiza rezultatelor realizate de întreprindere am efectuat-o prin intermediul mai multor indicatori.
Concluziile deprinse sunt următoarele:
 Cifra de afaceri prezintă o tendinţă de creştere cu 47% faţă de anul precedent, creştere
datorată creşterilor vânzărilor de produse finite.
 Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o evoluţie crescătoare sporind cu
9% faţă de anul precedent.
 Excedentul brut din exploatare sporeşte în ultimul an cu 117% reflectând o creştere a
capacităţii de finanţare a investiţiei

56
ANEXA 1

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE


, la data de 31.12.2006
Realizări în perioada de
Nr. reportare
Denumirea indicatorului Crt 31.12.2005 31
A B 1
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 1 475895
Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 2 475895
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie
leasingul (ct.766) 4 0
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 5 0
2. Variaţia stocurilor de produse finite (ct.711) Sold C 6 0
şi a producţiei în curs de execuţie Sold D 7 0
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată (ct.721+722) 8 0
4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 9 0
VENITURI DIN EXPLOATARE- TOTAL (rd.01+06-07+08+09) 10 475895
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile (ct.601+602-7412) 11 175927
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 12 39675
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apa) (ct.605-7413) 13 46343
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 14 0
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care: 15 88455
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641+642-7414) 16 67450
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.645-7415) 17 21005
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd.19-20) 18 61664
a1) Chelştuieli (ct.6811+6813) 19 61664
a2) Venituri (ct.7813) 20 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21 0
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 35880
8.1 Cheltuili privind prestaţiile externe (ct.
611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 25 33622
8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct.635) 26 1243
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct.658) 27 1015
Cheltuielile privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect de
activitate constituie leasingul (ct.666) 28 0
Ajustări privind provizioanele (rd. 30-31) 29 0
-Cheltuieli (ct.6812) 30 0
-Venituri (ct.7812) 31 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 11 la 15+18+21+24+29) 32 447944
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE -Profit (rd. 10-32) 33 27951
-Pierdere (rd. 32-10) 34 0
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 35 0
-din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 36 0
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763) 37 0
-din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 38 0
11. Venituri din dobânzi (ct.766) 39 2

57
-din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 40 0
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 41 562
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (RD. 35+37+39+41) 42 564
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi a investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd. 44-45) 43 0
-Cheltuieli (ct.686) 44 0
-Venituri (ct.786) 45 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) 46 0
-din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 47 0
Alte cheltuileli financiare (ct.663+664+665+667+668) 48 97
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.43+46+48) 49 97
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A) - Profit (rd.42-49) 50 467
- Pierdere (rd.49-42) 51 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) -Profit (rd.10+42-32-49) 52 28418
- Pierdere (rd. 32+49-10-42) 53 0
15. Venituri extraordinare (ct.771) 54 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 55 0
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA -Profit (rd.54-
55) 56 0
- Pierdere (rd.55-54) 57 0
VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58 476459
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 448041
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ - Profit (rd. 58-59) 60 28418
- Pierdere (rd.59-58) 61 0
18. Impozitul pe profit (ct.691) 62 4710
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 63 0
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR
- - Profit (rd.60-61-62-63) 64 23708
-Pierdere (rd.61+62+63-60) 65 0

58
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Cristina Ionescu - Standardele Internaţionale de Contabilitate- ghid practic,


Marius Solomon traducere după ediţia a II-a, Editura Irecson, Bucureşti
Mihaela Mihai 2003.

2. Dumitru Cotleţ – Situaţiile financiare între informaţie şi decizie, Editura


Ovidiu Megan Orizonturi Universitare, Timişoara 2005.
Andrei Pelin

3. Corina Grosu - Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, Timişoara 2003.

1. Leonora Caciuc – Bazele teoretice ale contabilităţii, Editura Mirton, 2006

5. Niculae Feleagă – Niculae Feleagă, Bazele contabilităţii o abordare europeană şi


internaţională, Editura Economică, 2002

6. Mihail Epuran - Teoria contabilităţii, Editura economică, 2004

7. Dumitru Matiş, Dorel Mateş, Dumitru Cotleţ - Contabilitatea financiară a


entităţiilor economice, Editura Mirton, 2006

8. Dorel Mateş – Normalizarea contabilităţii şi a fiscalităţii întreprinderii, Editura


Mirton, 2003

9. Ineovan Felicia – Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, 2005

10. Creţoiu Gheorghe – Contabilitate, Editura All Beck, 2004

11. . M. Ristea- coordonator – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura


Universitară, Bucureşti, 2004.
12. Emilian Duca – Codul fiscal, Editura Rosetti, Bucureşti 2006.

59