Sunteți pe pagina 1din 19

Din elementele osoase ale osului maxilar ce fac parte din campul protetic al edentatului total , se pot

enumera:
A creasta edentata
*B tuberizitatile maxilare
C tuberculii piriform
D creasta zigomat- alveolara
*E torusul palatin

Bolta palatina se formeaza prin unirea oase :


A apofize pterigoide
*B osul incisiv
*C procesele palatinale ale maxilarului
*D lamele orizzontale ale oaselor palatine
E oasele parietale

Tuberozitatea maxilara :
*A apartin osului maxilar
B aparitia osului palatin
*C au rol important in asigurare sprijinului
*D au rol important in stabilita tea protezei
E sunt marginite posterior de ligamentul pterigo-palatin

La maxilar zonele de interferente muco-osoase pot fi :


*A zona vestibulara a crestelor in edentatiile frontale
*B polul inferior al unei tuberozitatei procidente
C regiunea linguala laterala a unui proces alveolar sau creste oblice
D torus mandibolare
*E zona vestibolara a crestelor in regiuna premolara

Muschiul buccinator :
*A ia parte la formarea pungii lui Eisenring
B se insera superior pe apofiza coronoida
C se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular
D muschi mobilizator al mandibulei
E fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbie

Edentatia totala provocata de par odontopatie prezinta urmatoarele carateristici:


*A baza osoasa ete ne favorabila
B prezinta frecvent torus palatin
C prognostic favorabil
*D prognostic rezervat
* E terapie dificila
Evolutia adentatie totale depinde de:
*A etiologia edentatie
*B protezare si modul in care s-a facut
C adancimea bolaii palatine
*D reactivitatea individuala
E prezenta torusului palatin

Creasta edentatia maxilara :


*A provine din apofiza alveolara a osului maxilar
B prezinta in timp o reducere egocentrica centrifuga)
*C prezinta versant extern, vesant intern si o munchie
*D versant extern poate fi ritentiv, neretentiv sau neutru
E versantul intern poate fi ritentiv, neretentiv sau neutru

1. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt:


*A. Muschii valului palatin
B. Buccinatorul
C. Orbicularul
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Rizorius

2 . Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:


A. Apare dupa o extractie dificila
B. E situat în zona linguala centrala
C. E situat sub linia oblica interna
*D. E situat lingual în dreptul premolarilor
E. Nu creaza dificultati în protezare

3 . Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici:


A. este foarte aderenta la periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
*C. are o latime intre 1-3mm
D. are o laŃime intre 1-5mm
E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare

4 . Zona tuberculului piriform:


A. este o zona de sprijin
B. este una de inchidere marginala
*C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala
D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani
E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ

5 . Mucoasa pasiv-mobila:
A. Este aderenta de periost
*B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului
C. Are o latime de 4 mm
D. Cu cât este mai îngusta succiunea este mai buna
E. Nu are tesut submucos lax.

6. Prin câmp protetic se înŃelege


A. zona de sprijin
B. zona de succiune
*C. totalitatea Ńesuturilor care vin în contact cu proteza
D. mucoasa fixă
E. mucoasa mobilă

7 . Torusul palatin
A. este situat în regiunea posterioară a apofizelor alveolare
B. are rol în menŃinerea si stabilizarea protezei
C. este situat pe sutura palato-maxilară
*D. este vizibil de la inspecŃie sau la palpare
E. se asociază cu o boltă adâncă

8 . Conduita terapeutica în cazul torusului mandibular poate sa fie de:


*A. Exereza chirurgicala
B. Amprenta compresiva
*C. Folierea modelului preliminar
*D. Folierea modelului final
E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel

9 . Campul protetic edentat total este format din


*A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
*C. zona de succiune
D. zona de menŃinere
E. zona de stabilitate

10. Ce se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total:


A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala
*B. Totalitatea tesuturilor care vin în contact cu proteza respectiva
C. Crestele edentate restante
*D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila
E. Fibromucoasa palatina

11 . Mucoasa pasiv mobila:


*A. Are o latime intre 1 si 3 mm.
*B. Este situata în apropierea fundurilor de sac vestibulare.
C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina.
*D. Prin cresterea laŃimii favorizeaza fenomenul de succiune.
*E. în profunzime, are tesut submucos lax.
12 . Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din:
*A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei în vecinatatea marginilor.
B. Fibromucoasa ce vine în contact cu placa palatinala.
*C. Mucoasa pasiv mobila.
D. Crestele alveolare.
E. Lueta.

13 . Zona de sprijin mandibular:


*A. Se intinde în majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane.
*B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite.
*C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular.
D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe.
*E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide.

14 . Zona de succiune mandibulara:


*A. Este situata la periferia campului protetic edentat total.
*B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila.
C. Cuprinde si suportul osos.
*D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila
E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii.

15 . Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar:
A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta
B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata
*C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
*D. aderenŃa mucoasei la periost este slaba
*E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale
16 . în zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:
A. muschiul buccinator
B. muschiul genioglos
*C. fibre tendinoase din muschiul temporal
*D. fibre ale muschiului maseter
*E. muschiul palatoglos

17 . Câmpurile deformabile “moi”


*A. se datorează purtării îndelungate a unor proteze incorecte
B. necesită excizia chirurgicală preprotetică
*C. necesită tehnici speciale de amprentare
D. se întâlnesc frecvent la pacienŃii edentaŃi care nu poartă proteze
E. se asociază cu o boltă palatină plată

18 . Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de:


A. Creste edentate cu versante neutre
B. Bolta palatina în forma de"V"
*C. Bolta palatina plata
D. Creste edentate cu versante neretentive
E. Tubercul piriform oblic
19. în timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura:
A. numai în 2/3 posterioare
B. pe toata suprafata
C. numai în 1/3 posterioara
D. nu va fi acoperit
*E. numai în 2/3 anterioare

20. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu:
A. alginat
B. siliconi pasta
*C. materiale termoplastice
D. gips
E. materiale reziliente

21. Torusul mandibular proeminent:


A. asigura mentinerea protezei pe camp
B. necesita folierea modelului
C. nu impiedica protezarea
D. asigura un sprijin mai bun protezei
*E. necesita reducere chirurgicala

22 . în zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi:


*A. corectat chirurgical
B. ocolit doar de lingura individuala
C. ocolit doar de proteza finita
D. acoperit de macheta din ceara
E. utilizat pentru mentinerea protezei

23 . Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in:


A. nu se indeparteaza niciodata chirurgical
B. se amprenteaza cu alginat
C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie
D. se amprenteaza cu ghips
*E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice

23. Mucoasa rezilienta necesita:


A. amprentare cu orice material
*B. amprentare de despovarare si materiale fluide
C. amprentare compresiva
D. amprentare cu materiale termoplastice
E. amprentare cu materiale bucoplastice

24 . TuberozităŃile procidente necesită:


A. amprentarea cu materiale ce devin elastice
B. foliere pentru prevenirea basculării protezei si a fracturării ei
*C. corectare chirurgicală
D. amprentă cu materiale de consistenŃă redusă
E. lingură distanŃată sau perforată

25. La protezele totale, adeziunea este maximă în următoarele condiŃii:


A. torusul palatin este situat în 1/3 mijlocie a bolŃii palatine
*B. bolta palatină este plată
C. crestele edentale au versant neutru
D. torusul mandibular este mic
E. creasta milohioidiană este rotunjită

26. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt:


*A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare
*B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica
*C. Creste edentate retentive
D. Limba cu insertie anterioara
E. Tuberculul piriform cu directie orizontala

27. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin:


A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive
B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor
*C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine
*D. Amprentarea fidela a zonei de succiune
E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a protezelor

28 . Palparea în cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune în evidenta:
*A. Dureri la nivelul ATM
*B. Starea grupurilor ganglionare
C. Amplitudinea deschiderii mandibulei
*D. Deformari osoase
*E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe

29. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre:


A. materialul de amprentare utilizat
*B. toleranta tisulara a materialului folosit în confectionarea protezei
*C. aspectul bazei si marginilor protezei
D. durata purtarii protezelor
*E. existenta unor obiceiuri vicioase

30 . Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand:


A. are o insertie posterioara
*B. are o insertie anterioara
C. nu acopera versantele externe ale protezei
D. nu permite protracŃia la modelarea marginii linguale a amprentei
*E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei

31 . MenŃinerii si stabilităŃii protezei îi esâ


te favorabilă:
A. o creastă foarte retentivă frontal vestibular
*B. bolta palatină în formă de "U”
*C. mucoasa de coloraŃie normală, groasă, aderentă
D. o creastă moderat retentivă
E. tuberozităŃile procidente

32 . La proteza totală maxilară, adeziunea este bună în următoarele situaŃii:


A. creasta edentală este retentivă
*B. bolta palatină este în formă de "U”
*C. bolta este plată
D. torusul palatin este situat doar în 1/3 ant. a palatului
E. bolta palatină e în formă de "V”

33 . Necesită corectare chirurgicală următoarele elemente ale substratului osos al câmpului protetic
edental total:
A. torusul palatin proeminent
*B. torusul mandibular proeminent
C. creasta milohioidiană proeminentă, ascuŃită
*D. tuberozitate procidentă
*E. creasta f. retentivă frontal vestibular

34 . Se recomandă ca lingura individuală si proteza finită să ocolească următoarele formaŃiuni ale


câmpului protetic edentat total:
A. bridele longitudinale ale mucoasei
*B. un fren inserat aproape de muchia crestei, în unele situaŃii
C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoasă subŃire, sensibilă
*D. bridele canine
E. creasta milohioidiană proeminentă

35 . în edentaŃia totala, bolta palatină plată va asigura:


A. stabilitatea în sens antero-posterior (6 ,sagitală)
B. stabilitatea transversală
*C. adeziunea
D. succiunea
*E. sprijinul

36 . Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare:


*A. materiale cu vâscozitate lent progresivă
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice

37. În tehnica de amprentare mucostatică:


*A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac
C. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa externă a lingurii
D. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa internă a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaŃiunilor mobile
38 . Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează:
*A. periferia câmpului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (6 ,p. Eisenring si p. Fisch)
B. periferia câmpului protetic în zona V laterală maxilară
C. periferia câmpului protetic în zona V laterală mandibulară
D. nisa lui Ney si Bowen
E. zona vestibulară frontală maxilară si mandibulară

39. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
C. se confecŃionează numai acrilat
*D. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de baza

40. Care sunt obiectivele amprentării preliminare în cadrul tratamentului edentaŃiei totale:
A. rezolvarea parŃială a sprijinului protezei totale
*B. realizarea unui model preliminar pe care se va confecŃiona lingura individuală mandibulară
C. rezolvarea integrală a problemelor de fonaŃie
D. rezolvarea integrală a problemelor de fizionomie
E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare

41. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în


considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
*C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.

42. Reprezintă un scop al amprentării în edentaŃia totală:


A. Rezolvarea integrală a sprijinului
*B. Rezolvarea parŃială a stabilităŃii
C. Rezolvarea integrală a stabilităŃii
D. Rezolvarea parŃială a problemelor de fizionomie
E. Rezolvarea parŃială a problemelor fonatorii.

43. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reprosa


A. lipsa de precizie
*B. supraextinderea marginilor
C. manipularea dificilă
D. necesitatea de a se turna imediat
E. marginile prea subŃiri

44. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizează utilizând ca material de amprentare:


A. materiale cu prize retard
B. siliconi
*C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
45. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
*C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner
D. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de bază

46. Determinarea si înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este


indicată în:
A. toate formele de edentaŃie;
B. edentaŃia de clasa a III-a când există destul de mulŃi dinŃi restanŃi;
C. când există cel puŃin patru unităŃi de masticaŃie, repartizate câte două bilateral;
D. în situaŃia când contactele dento-dentare sunt stabile;
*E. în edentaŃia de clasa a IV-a întinsă, când pe arcada antagonistă se află o edentaŃie parŃială.

47. Amprentele compresive în edentaŃia totală sunt indicate:


A. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală
B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală
*C. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă mică
D. Când materialul de amprentă are o consistenŃă fluidă
*E. Când materialul de amprentă are o consistenŃă mare

48 Amprentele cu gura închisă în edentaŃia totală trebuie să îndeplinească următoarele


condiŃii:
A. Amprentarea se face sub presiune normală
*B. Amprentarea se face sub presiune ocluzală
C. Lingurile individuale sunt adaptate până în dreptul mucoasei pasiv-mobilă
*D. Lingurile individuale sunt prevăzute cu valuri de ocluzie
*E. Amprentarea se face prin miscări cu gura închisă si miscări cu gura deschisă

49. Pentru confecŃionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate:


*A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil
*B. ConfecŃionarea în contact intim cu suprafaŃa câmpului protetic
*C. în caz de torus este recomandată distanŃarea în acea zona
D. Lingura maxilară să fie prevăzută cu mâner si butoni de presiune
*E. Folieri în zona exostozelor

50. Tehnica de amprentare Herbst în edentaŃia totală se caracterizează prin:


*A. Este o amprenta cu gura deschisă
*B. Este o amprenta mucodinamică
*C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Miscările de modelare sunt efectuate de medic

51. Amprenta preliminară urmăreste realizarea următoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcŃionale periferice
*B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeŃei zonei de sprijin
*C. reproducerea cât mai fidelă a poziŃiei funcŃionale a porŃiunilor mobile de la periferia câmpului
protetic
*D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puŃine manopere de adaptare
E. refacerea integrală a funcŃiei fizionomice

52. Obiectivele amprentei finale (6 ,formulate de fraŃii Green)


*A. înălŃime corectă a marginilor si o extindere maximă a plăcii
B. grosimea corectă a marginilor si rezolvarea problemelor de fizionomie
*C. presiuni egale asupra părŃilor moi si tari
*D. respectarea libertăŃii miscărilor musculare si realizarea închiderii marginale a protezei
E. despovărarea zonelor cu rezilienŃă crescută

53. Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele


*A. se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie
*B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător
C. se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaŃiei
*D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcŃională
*E. protezele confecŃionate după aceste tehnici au margini mai lungi

54. Recomandările privind confecŃionarea lingurii individuale la protezarea edentatului


total (6 ,după concepŃia clinicii de protetică dentară Bucuresti)
*A. poate fi confecŃionată din acrilat autopolimerizabil
B. să vină în contact intim cu zone de mucoasa subŃire si sensibile ale zonei de sprijin
*C. la lingura superioară mânerul este plasat pe linia mediană si este vertical
D. la lingura inferioară mânerul se plasează pe linia mediană cu înclinare orală
E. lingura maxilară va fi prevăzută cu butoni de presiune
55. Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare:
*A. materiale cu vâscozitate lent progresivă
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice

56. În tehnica de amprentare mucostatică:


*A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac
C. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa externă a lingurii
D. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa internă a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaŃiunilor mobile

57. Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează:


*A. periferia câmpului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (6 ,p. Eisenring si p. Fisch)
B. periferia câmpului protetic în zona V laterală maxilară
C. periferia câmpului protetic în zona V laterală mandibulară
D. nisa lui Ney si Bowen
E. zona vestibulară frontală maxilară si mandibulară
58. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
C. se confecŃionează numai acrilat
*D. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de baza

59. Care sunt obiectivele amprentării preliminare în cadrul tratamentului edentaŃiei totale:
A. rezolvarea parŃială a sprijinului protezei totale
*B. realizarea unui model preliminar pe care se va confecŃiona lingura individuală mandibulară
C. rezolvarea integrală a problemelor de fonaŃie
D. rezolvarea integrală a problemelor de fizionomie
E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare

60. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în considerare ca


un câmp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
*C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.

61. Reprezintă un scop al amprentării în edentaŃia totală:


A. Rezolvarea integrală a sprijinului
*B. Rezolvarea parŃială a stabilităŃii
C. Rezolvarea integrală a stabilităŃii
D. Rezolvarea parŃială a problemelor de fizionomie
E. Rezolvarea parŃială a problemelor fonatorii.

62. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reprosa


A. lipsa de precizie
*B. supraextinderea marginilor
C. manipularea dificilă
D. necesitatea de a se turna imediat
E. marginile prea subŃiri

63. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizează utilizând ca material de amprentare:


A. materiale cu prize retard
B. siliconi
*C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice

64. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
*C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner
D. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de bază

65. Determinarea si înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este


indicată în:
A. toate formele de edentaŃie;
B. edentaŃia de clasa a III-a când există destul de mulŃi dinŃi restanŃi;
C. când există cel puŃin patru unităŃi de masticaŃie, repartizate câte două bilateral;
D. în situaŃia când contactele dento-dentare sunt stabile;
*E. în edentaŃia de clasa a IV-a întinsă, când pe arcada antagonistă se află o edentaŃie parŃială.

66. Amprentele compresive în edentaŃia totală sunt indicate:


A. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală
B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală
*C. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă mică
D. Când materialul de amprentă are o consistenŃă fluidă
*E. Când materialul de amprentă are o consistenŃă mare

67. Amprentele cu gura închisă în edentaŃia totală trebuie să îndeplinească următoarelecondiŃii:


A. Amprentarea se face sub presiune normală
*B. Amprentarea se face sub presiune ocluzală
C. Lingurile individuale sunt adaptate până în dreptul mucoasei pasiv-mobilă
*D. Lingurile individuale sunt prevăzute cu valuri de ocluzie
*E. Amprentarea se face prin miscări cu gura închisă si miscări cu gura deschisă

68. Pentru confecŃionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate:


*A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil
*B. ConfecŃionarea în contact intim cu suprafaŃa câmpului protetic
*C. în caz de torus este recomandată distanŃarea în acea zona
D. Lingura maxilară să fie prevăzută cu mâner si butoni de presiune
*E. Folieri în zona exostozelor

69. Tehnica de amprentare Herbst în edentaŃia totală se caracterizează prin:


*A. Este o amprenta cu gura deschisă
*B. Este o amprenta mucodinamică
*C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Miscările de modelare sunt efectuate de medic

70. Amprenta preliminară urmăreste realizarea următoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcŃionale periferice
*B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeŃei zonei de sprijin
*C. reproducerea cât mai fidelă a poziŃiei funcŃionale a porŃiunilor mobile de la periferia câmpului
protetic
*D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puŃine manopere de adaptare
E. refacerea integrală a funcŃiei fizionomice
71. Obiectivele amprentei finale (6 ,formulate de fraŃii Green)
*A. înălŃime corectă a marginilor si o extindere maximă a plăcii
B. grosimea corectă a marginilor si rezolvarea problemelor de fizionomie
*C. presiuni egale asupra părŃilor moi si tari
*D. respectarea libertăŃii miscărilor musculare si realizarea închiderii marginale a protezei
E. despovărarea zonelor cu rezilienŃă crescută

72. Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele:


*A. se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie
*B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător
C. se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaŃiei
*D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcŃională
*E. protezele confecŃionate după aceste tehnici au margini mai lungi

73 . Recomandările privind confecŃionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total (6 ,după


concepŃia clinicii de protetică dentară Bucuresti):
*A. poate fi confecŃionată din acrilat autopolimerizabil
B. să vină în contact intim cu zone de mucoasa subŃire si sensibile ale zonei de sprijin
*C. la lingura superioară mânerul este plasat pe linia mediană si este vertical
D. la lingura inferioară mânerul se plasează pe linia mediană cu înclinare orală
E. lingura maxilară va fi prevăzută cu butoni de presiune

74. La controlul estetic al machetei protezei totale când pacientul este examinat cu gura închisă se au
în vedere urmatoarele aspecte:
*A. Buza superioară trebuie să fie simetrică în ceea ce priveste plenitudinea ei
B. Buzele trebuie să fie răsfrânte;
C. Buzele trebuie să fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. SanŃurile naso-labiale si para labiale trebuie să prezinte adâncituri mai accentuate decât înainte;

75 . Testul BUCHMAN-ISMAIL se referă la:


*A. controlul componenŃei verticale a relaŃiilor intermaxilare
B. controlul componenŃei orizontale a relaŃiilor intermaxilare
C. controlul adaptării sabloanelor de ocluzie
D. controlul adaptării machetelor
E. toate variantele sunt posibile

76. Frush si Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie, recomandă următoarele:
A. Anomaliile în poziŃionarea dinŃilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade;
B. Diastemele si tremele realizează de cele mai multe ori un aspect plăcut;
*C. PoziŃia, forma si culoarea incisivului central domină fizionomic ceilalŃi dinŃi frontali, lateralul
accentuează sau maschează expresia centralului;
D. RotaŃia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cât mai mult din faŃa mezială
este recomandată în special pentru bărbaŃi;
E. Coborarea celor doi incisivi centrali conferă un aspect de agresivitate.

77 . Care dintre următoarele afirmaŃii privind controlul machetelor protezelor totale sunt corecte:
*A. înalŃimea frontalilor superiori trebuie să se încadreze între planul de ocluzie si linia surâsului
B. dinŃii laterali maxilari să fie montaŃi pe tuberozităŃi
C. dinŃii laterali să nu fie montati pe mijlocul crestei
D. linia mediana interincisivă nu corespunde cu cea trasată pe model
E. cei sase dinŃi frontali maxilari nu trebuie să ocupe spaŃiul dintre cele două linii ale caninilor.

78 . La controlul bazelor din ceară ale machetelor protezelor totale se urmăreste:


A. corespondenŃa dintre linia mediană si linia interincisivă
B. ocuparea de către frontalii superiori a spaŃiului dintre liniile caninilor
*C. modelarea convexă a papilelor interdentare
D. realizarea unitaŃilor masticatorii de căte trei dinŃi
E. respectarea regulii lui POUND la montarea dinŃilor laterali

79. Proba spatulei efectuată la proba machetelor protezelor totale :


A. se realizează încercând introducerea unei spatule între dinŃii zonei frontale
B. dacă este negativă angrenajul dinŃilor este incorect
C. dacă este pozitivă angrenajul dinŃilor este corect
*D. dacă este pozitivă unilateral, spaŃiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pană de ceară moale
E. dacă este pozitivă bilateral, spaŃiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pană de ceară moale

80 . Zonele de despovărare:
*A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie să vină în contact intim cu mucoasa
B. Grosimea zonei de despovarare variază între 1 mm si 1,5mm
*C. Grosimea zonei de despovarae variază între 0,25 mm si 1 mm
*D. Grosimea poate fi transmisă laboratorului prin hasurare pe model
*E. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenŃa de rezilienŃă dintre mucoasa
crestei edentate si mucoasa torusului

81 . La controlul bazelor din ceară a machetelor se are în vedere dacă în mod normal:
A. marginile machetei se opresc la o distanŃă de 1 mm faŃă de fundurile de sac ale modello funcŃionale
*B. marginile distale ale machetei inferioare acoperă 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
*D. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav
*E. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex

82 . Bazele din ceară ale machetelor protezelor totale trebuie să indeplinească urmatoarelem aspecte:
*A. Să intre până în fundurile de sac ale modelelor funcŃionale;
*B. Să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform;
*C. Să cuprindă sanŃurile pterigomaxilare si restul zonei de închidere palatinală posterioară;
D. Versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate usor concav;
*E. Ceara este bine să aibă o culoare cât mai apropiată de cea a gingiei.

83 următoarele aspecte:
*A. Linia mediană interincisivă superioară trebuie să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei;
*B. LaŃimea celor sase incisivi centrali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale;
*C. Curbura vestibulară să fie simetrică;
*D. Curbura incizală să se încadreze în armonia feŃei si să fie aproximativ paralelă cu marginea liberă a
buzei inferioare;
E. FaŃa ocluzală a dinŃilor laterali superiori trebuie să fie vizibilă.
84 . SituaŃiile care pretind remontarea dinŃilor sunt următoarele:
*A. NeconcordanŃa dintre linia interincisivă superioară si linia mediană a feŃei;
*B. Montarea dinŃilor frontali pe o curbură vestibulară necorespunzătoare;
*C. Montarea dinŃilor laterali în afara crestelor;
*D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzătoare;
E. Linia interincisivă superioară nu corespunde cu linia interincisivă inferioară când la mandibulă
pacientul prezintă dinŃi în zona frontală.

85 . La controlul fonetic al machetelor trebuie să urmărim:


A.în propulsie să existe contacte si la nivelul ultimilor dinŃi;
B. să coincidă poziŃia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor să aibă un aspect acceptabil;
*D. să se respecte libertatea mandibulei în propulsia de fonaŃie;
*E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie să ajungă cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.

86 . Aplicarea protezelor în cavitatea bucală este precedată de:


A. adaptarea mecanică a pieselor protetice
*B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologică a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retusarea marginilor protezei

87. Care este cea mai simplă metodă de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
A. spălarea protezei cu pastă de dinŃi
*B. spălarea protezei cu apă si săpun
C. folosirea acizilor diluaŃi
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloriŃilor alcalini.

88 . La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmăreste:


A. verificarea poziŃionarii corecte a dinŃilor
B. verificarea polimerizării protezei
C. verificarea prelucrării protezei
*D. verificarea fonaŃiei
E. decelarea asperităŃilor de pe faŃa mucozală

89. După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală pacientul va primi următoarele recomandări;
A. folosirea arcadelor artificiale în aceeasi manieră ca si dinŃii naturali;
B. protezele se Ńin în cavitatea bucală doar în timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periuŃei si a pastei de dinŃi;
*D. consumarea alimentelor si a băuturilor calde pentru reapariŃia simŃului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenŃî crescută în primele zile

90. La controlul intrabucal al protezelor se procedează astfel:


A. se aplică mai întâi proteza superioară;
*B. se aplică mai întâi proteza inferioară;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a înlătura senzaŃia de vomă;
D. se controlează stabilitatea protezei maxilare începând cu deschiderea usoară a gurii;
E. aprecierea menŃinerii prin presiuni digitale pe faŃa ocluzală a dinŃilor laterali

91 . La aplicarea protezelor totale noi în cavitatea bucală, prima manoperă care se face este:
A. controlul menŃinerii
B. controlul stabilităŃii
*C. aprecierea exactă a porŃiunilor ce declansează dureri
D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare
E. controlul fonaŃiei

92 . Alterarea gustului la pacientul purtător de proteze totale:


*A. se poate datora dispariŃiei papilelor gustative
*B. se poate datora modificărilor papilelor gustative
*C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei
D. dispare într-o zi sau cel mult două
*E. determină consumarea cu dificultate a alimentelor

93 . ApariŃia basculării transversale la proteza totală maxilară se datorează:


A. montarii dinŃilor laterali pe mijlocul crestei
*B. nefolierii torusului palatin
*C. unor erori de amprentare
*D. unei mucoase fixe foarte reziliente
E. atrofiei usoare a crestei alveolare

94 . Desprinderea protezei constatată la aprecierea menŃinerii protezei totale mandibulare


presupune:
A. existenŃa unor margini vestibulare prea subŃiri
*B. montarea dinŃilor frontali prea vestibular
*C. nedegajarea frenului bucal
D. nefolierea torusului palatin
*E. existenŃa unor margini vestibulare prea lungi

95 . În primele zile după protezarea pacientului edentat total:


*A. pacienŃii pot avea senzaŃie permanentă de vomă
*B. poate apărea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinŃă
*D. senzaŃia de vomă apare când DVO este mărită
E. nu se recomandă consumarea mâncărurilor si băuturilor calde

96 . Pentru înlăturarea contactelor premature în RC la edentatul total:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
*B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervaŃi
*C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundară
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundară
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodată
97 . Retusurile din baza protezei totale pot fi făcute cu:
A. freze extradure
*B. pietre montate
* C. netezite cu polipant
D. freze de oŃel
E. hârtie abrazivă

98 . MenŃinerea protezei pe câmp este periclitată de:


*A. existenŃa unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. răscroirea prea largă la nivelul plicilor si frenurilor
*C. montarea dinŃilor frontali prea vestibular
D. montarea dinŃilor laterali înafară crestei
E. montarea dinŃilor înăuntrul crestei

99 . Materialele utilizate la căptusirile rigide sunt:


A. Materiale fotopolimerizabile
B. Materiale rigide reversibile
C. Elastomeri
*D. Acrilate autopolimerizabile
E. Hidrocoloizi reversibili

100 . Termenul de"rebazare"se referă la:


A. Refacerea incompletă a bazei protezei cu schimbarea parŃială a dinŃilor
B. Refacerea completă a bazei protezei cu schimbarea partială a dinŃilor
C. Refacerea incompletă a bazei protezei cu schimbarea totală a dinŃilor
*D. Refacerea completă a bazei protezei cu păstrarea totală a dinŃilor
E. Refacerea culorii bazei protezei

101 . Căptusirea definitivă cu materiale reziliente este indicătă la pacienŃii:


*A. a căror mucoasă nu tolerează contactul cu suprafaŃa protetică dură
B. cu plagi postextracŃionale recente
C. necooperanŃi, irascibili
D. cu handicapuri fizice
E. cu mucoase groase

102 . Căptusirea directă presupune:


A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresivă;
*B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fără a se turna în prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic

103 . Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicată când:
*A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnată, deteriorată;
C. ocluzia este dezechilibrată;
D. dinŃii laterali sunt montaŃi în afara crestei;
E. dimensiunea verticală este supraevaluată

104 . Acrilatele autopolimerizabile:


A. se intrebuinŃează numai la căptusirile directe
B. se intrebuinŃează numai la căptusirile indirecte
*C. atât la captusirile directe cât si la cele indirecte
D. se intrebuinŃează mult mai puŃin
E. se intrebuinŃează mult mai mult

105 . Căptusirea definitivă cu materiale reziliente este indicată la pacienŃi cu:


*A. Mucoasa balantă
B. Mucoasă normală
*C. Torus mandibular proeminent
D. Atrofie osoasă medie
*E. Torus mandibular proeminent si sensibil

106 . Căptusirea directă presupune:


A. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil
*B. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil
*C. îndepărtarea unui strat superficial de acrilat de pe faŃa mucozală a protezei
D. îndepărtarea unui strat superficial de acrilat de pe faŃa externă a protezei
*E. Lifirea unei fâsii de leocoplast pe feŃele laterale ale dinŃilor

107 . Căptusirea indirectă:


A. Se realizează doar de către medic
B. Se realizează doar de către tehnician
*C. Se realizează atât de către medic cât si de tehnician
*D. Se realizeazaă cu acrilat autopolimerizabil
*E. Utilizează materiale de amprentă gen siliconi

108 . Căptusirea protezelor totale poate fi:


*A. ParŃială, interesând zonele de închidere marginală deficitară
B. ParŃială, interesând zonele de sprijin
*C. Totală, interesând întreagă faŃa internă mucozală
D. Totală, interesând si dinŃii artificiali
E. ParŃială, utilizând ceară

109. ContraindicaŃiile căptusirilor sunt:


A. Ocluzie echilibrată
*B. DV supraevaluată
C. Proteze noi
*D. Pe câmp protetic cu stomatopatii
E. DinŃi laterali corect montaŃi

110 . Fractura protezelor totale poate apărea la:


*A. Proteze la care s-au montat dinŃii superiori cu diastemă
B. Proteze la care s-au montat dinŃi la nivelul tuberculilor piriformi
*C. ExistenŃa unor antagonisti componenŃi ai unor proteze fixe
*D. Atrofia inegală a câmpului protetic
E. Prognatism mandibular

111. Cauzele fracturării protezei totale sunt:


*A. existenŃa unui torus palatin proeminent
*B. atrofia inegală a câmpului protetic
*C. existenŃa unei arcade antagoniste integre sau cu lucrări protetice fixe
D. montarea dinŃilor înafara crestei
E. nerespectarea regulilor de igienizare

112 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptusirii directe a protezelor totale:
*A. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală
B. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa lustruită
*C. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor
D. neacoperirea feŃei externe a protezei
*E. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale.

113 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptusirii indirecte a protezelor totale:
*A. îndepartarea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală
B. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor
C. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale
*D. aplicarea în proteză a materialului de amprentă
*E. modelarea funcŃională cu gura închisă.

114 . În edentaŃiile laterale se respectă următoarele reguli de montare:


*A. nu se realizează treme
*B. dinŃii artificiali vor ocupa întreg spaŃiul edentat
*C. montarea se face strict pe mijlocul crestei
D. volumul dinŃilor artificiali în sens vestibule-oral mai ales în regiunea molară inferioară trebuiesă fie
mai mare ca cel al dinŃilor naturali
E. relieful ocluzal se realizează standard indifferent de antagonisti

115 . În edentaŃiile terminale se respectă urmatoarele reguli de montare a dinŃilor:


*A. dinŃii artificiali vor fi montaŃi pe mijlocul crestei
*B. laŃimea dinŃilor în sens vestibule-oral va fi proporŃională cu laŃimea crestei
C. cu cât crestele sunt mai înguste, dinŃii vor fi mai laŃi
D. numărul dinŃilor artificiali nu depinde de arcada antagonistă
E. întotdeauna e necesară montarea molarului trei