Archicad 9 Nivel 1 PDF

ArchiCAD 9
Curs de instruire
de Thomas M. Simmons
Versiunea internaţională (traducere în limba română)
ArchiCAD 9 Curs de instruire
Graphisoft
Accesaţi pagina de web a Graphisoft la adresa http://www.graphisoft.com pentru a afla informaţii suplimentare.
ConSoft - Distribuitor Autorizat în România pentru ArchiCAD şi produse adiţionale. Informaţii la http://www.consoft.ro.
ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1, Nivelul 2

Copyright © 2004 Graphisoft, toate drepturile rezervate. Reproducerea sau traducerea cursului, precum şi utilizarea,
sub o altă formă, a informaţiilor conţinute în curs, fără acordul prealabil, exprimat în scris al Graphisoft, sunt strict interzise.
Locuinţa Drucker-Brownstein, reproducere realizată cu acordul House+House Architects, San Francisco.

Centrul comercial din Anexă, reproducere realizată cu acordul STUDIOS Architecture.
Denumiri comerciale
ArchiCAD şi ArchiFM sunt mărci înregistrate, iar PlotMaker, Virtual Building, StairMaker şi GDL sunt denumiri comerciale ale
Graphisoft. Toate celelalte denumiri comerciale sunt proprietatea deţinătorilor.

ConSoft SRL – distribuitorul autorizat în România a programului arhitectural ArchiCAD – mulţumeşte pe această cale pentru
acordul şi sprijinul producătorului Graphisoft R&D Rt. pentru traducerea în limba română a lucrării originale
„ArchiCAD 9 Training Guide” – autor Thomas M. Simmons.
Despre autor celebra aplicaţie „în interiorul NASA - Turul virtual al NASA”-
2004, Clădirea pentru tehnologii de construcţie din cadrul
Cursul ArchiCAD Training - Nivelele 1 şi 2 a fost realizat de laboratorului naţional Lawrence Berkeley-2002, şi proiectele
Thomas M. Simmons de la ARCHVISTA Consulting Group şi premiate, Architectural Record, Record Houses CD-ROM 1997
utilizat împreună cu manualul de ArchiCAD al Institutului de şi 1998, şi prezentarea Academiei Ebraice din America,
Arhitectură din San Francisco. Lucrarea de faţă reprezintă realizată împreună cu Aaron Green Architects.
prima ediţie care include ambele niveluri ale cursului ARCHVISTA oferă consultanţă pentru ArchiCAD şi
ArchiCAD pentru versiunea ArchiCAD 9. subprograme şi este principalul distribuitor al acestuia pentru
Autorul, Thomas M. Simmons, înainte de a-şi deschide propria regiunile California de Nord, Nevada şi Oregon, putând fi
firmă, ARCHIVISTA, a lucrat şapte ani ca arhitect, având contactată la adresa: http://www.archvista.com.
funcţia de Director al departamentului Tehnologii de Proiectare ARCHVISTA este membră a „Virtual Building Group” care
în cadrul Esherick, Homsey, Dodge and Davis Architects, o reuneşte majoritatea utilizatorilor de ArchiCAD din Statele
firmă de arhitectură de renume internaţional, câştigătoare a Unite şi care şi-a început activitatea încă din 1996.
mai multor premii de profil.
În perioada în care a lucrat la EHDD Architects, şi-a dovedit Mulţumiri
talentul în integrarea şi gestionarea ArchiCAD-ului în diverse Am dori să mulţumim personalului Graphisoft pentru sprijinul
proiecte, cum ar fi: locuinţe unifamiliale, centre comerciale, acordat în derularea acestui proiect. Îi mulţumim deasemenea
biblioteci şi acvarii. Simmons deţine un titlu de Master în în mod deosebit lui Jeff Olken de la ARCHVISTA, Anett Csáki
arhitectură, acordat de Universitatea Berkeley din California de la Graphisoft, Steven House, Cathi House şi Kelly Condon
şi este absolvent al Universităţii A&M din Texas, Facultatea de la House + House Architects, şi lui Jeffrey Benningfield de
de design ambiental. A ţinut prelegeri pe teme diverse cum la STUDIOS Architecture.
ar fi: Iniţierea şi perfecţionarea în ArchiCAD, Utilizarea
prezentărilor multimedia în arhitectură, Modelarea digitală a
clădirilor şi vizualizarea tridimensională a acestora.
ARCHVISTA a produs o serie de proiecte notabile pentru
pieţele de arhitectură şi ArchiCAD, printre care se numără:
ArchiCAD 9 Curs de instruire 3

ConSoft SRL
530183 Miercurea-Ciuc, Aleea Narciselor nr. 7A/9, România
010073 Bucureşti, Calea Victoriei nr. 155, bl.D1, etaj1, tronson 6, Sector 1, România
Tel: +40.266.372.858, fax: +40.266.316.492, e–mail: office@consoft.ro, www.consoft.ro
Traducere:
Tradumond SRL, Bucureşti
Corectura de specialitate:
2mtdv SRL, Bucureşti
Tehnoredactare:
ConSoft SRL
Tipar:
Idea Design & Print, Cluj
ISBN:
973-0-04195-4
4 ArchiCAD 9 Curs de instruire

Cuprins
Cuprins
Introducere __________________________________________ 13 Paletele ArchiCAD ............................................................................ 34
Bine aţi venit la Cursul de instruire .................................................. 13 Paleta Caseta de unelte (Toolbox) .................................................. 34
Structura Cursului .............................................................................. 14 Paleta Caseta de informaţii (Info Box) ........................................... 35
Nivelul 1 – Cunoştinţe introductive ................................................. 14 Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de
Nivelul 2 – Cunoştinţe de nivel mediu ........................................... 14 informaţii (Info Box) ......................................................................... 35
ArchiCAD – o Soluţie de Succes ................................................... 15 Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Setings
Dialog Boxes) ................................................................................... 35
ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 Explorarea Casetei de dialog pentru setările uneltelor ............... 36
Caseta de coordonate (Coordinate Box) ..................................... 37
Etapa 1: Explorarea casetei de coordonate ................................................ 37
Înţelegerea modelării digitale a clădirii (BIM) __________ 17 Caseta de comenzi (Control Box).................................................. 38
Partea 1: În ce constă procesul de modelare digitală Pet Palettes ......................................................................................... 38
a clădirii? ........................................................................................ 18 Explorarea paletei tip „Pet Palette” ................................................ 39
Partea a 2-a: Metode tradiţionale şi BIM ........................ 19 Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile contextuale (Context
Partea a 3-a: Avantajele BIM ................................................ 19 Menus) .............................................................................................. 39
Partea a 4-a: Recapitularea unui proiect BIM .............. 22 Întrebări şi recapitulare .................................................................... 39
House + House Architects ................................................................ 22 Etapa a 2–a:
Proiectul Drucker – Brownstein ........................................................ 22 Înţelegerea obiectelor şi a GDL _______________________ 41
Pornire ArchiCAD .............................................................................. 23 Partea 1: Obiectele inteligente . ........................................... 42
Deschidere proiect ............................................................................ 23 Partea a 2-a: Ce este GDL? ................................................... 43
Partea a 5-a: Înţelegerea mediului de lucru ArchiCAD Trăsăturile principale ale GDL ....................................................... 44
________________________________________ 24 Partea a 3-a: Obiectele GDL şi informaţiile conţinute
Instrumentul de navigare şi examinare navigare (Navigator şi de acestea ..................................................................................... 44
Navigator Preview) ........................................................................... 25 Materials ........................................................................................... 44
Navigare cu ajutorul hărţii proiectului (Project Map) .................. 25 Interface ............................................................................................. 45
Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (View Sets) .................... 27 ImagePreview şi Web Links ............................................................. 45
Ferestrele ArchiCAD ......................................................................... 28 Parameters ........................................................................................ 45
Fereastra planului general ............................................................... 28 3D Geometry and Behavior .......................................................... 46
Recapitularea instrucţiunilor cu privire la fereastra planului 2D Script and Object Logic ............................................................ 46
general ............................................................................................... 29 Domeniul constructiilor pe Internet ................................................ 46
Fereastra 3D ...................................................................................... 30 iCatalogs based on GDL (iCataloage care utilizează
Paleta de navigare 3D...................................................................... 31 tehnologia GDL) ................................................................................ 46
Navigarea în cadrul ferestrei 3D – Proiecţia paralelă ................. 31 Partea a 4-a: Tipurile de obiecte GDL ............................... 48
Navigarea în cadrul ferestrei 3D – Perspectiva............................. 32 Recapitularea tipurilor de obiecte .................................................. 49
Ferestre de listare ............................................................................. 33 Partea a 5-a: Setări şi instrumente pentru obiectele
Crearea unei Liste ............................................................................ 33 GDL ................................................................................................... 51

Cuprins
Recapitularea ferestrei de setare a instrumentelor pentru obiecte 51 Geometria .......................................................................................... 80

Întrebări şi recapitulare .................................................................... 52 Desenarea planşeului de formă poligonală al parterului ............ 80
Etapa a 3–a: Desenarea planşeului poligonal al celui de–al doilea nivel ....... 82
Definirea geometriei _________________________________ 53 Partea a 4-a: Elementele care se por separa ................. 84
Partea 1: Generalităţi cu privire la elementul perete 54 Crearea unei denivelări folosind opţiunea Split ............................ 84
Partea a 2-a: Instrumentele şi setările pentru pereţi .. 55 Întrebări şi recapitulare .................................................................... 86
Definirea setărilor pentru pereţi ....................................................... 55 Etapa a 6–a:
Partea a 3-a: Crearea unei forme rectangulare ........... 57 Etapa de concepţie ___________________________________ 87
Geometria pereţilor .......................................................................... 57 Partea 1: Adăugarea pereţilor interiori ........................... 88
Desenarea unui set de pereţi rectangulari ..................................... 58 Reprezentarea compartimentărilor de la parter ........................... 88
Partea a 4-a: Crearea unei forme curbe .......................... 59 Reprezentarea compartimentărilor de la cel de–al doilea nivel . 90
Desenarea unui perete curb ............................................................ 59 Partea a 2-a: Ajustarea pereţilor ........................................ 92
Partea a 5-a: Crearea unei forme prin rotaţie .............. 60 Extinderea pereţilor .......................................................................... 92
Setarea originii utilizatorului şi a rotaţiei grid–ului ....................... 61 Ajustarea liniei de referinţă a peretelui .......................................... 93
Desenarea unui perete drept .......................................................... 61 Partea a 3-a: Definirea stâlpilor .......................................... 93
Desenarea unui şir de pereţi drepţi ................................................ 62 Partea a 4-a: Unelte şi setări pentru stâlpi ..................... 94
Întrebări şi recapitulare .................................................................... 64 Configurarea setărilor pentru stâlpi ............................................... 94
Etapa a 4–a: Partea a 5-a: Desenarea stâlpilor ...................................... 95
Crearea formelor specifice clădirii _____________________ 65 Geometria .......................................................................................... 95
Partea 1: Relaţiile dintre etaje .............................................. 66 Amplasarea stâlpilor ......................................................................... 95
Partea a 2-a: Definirea etajelor ........................................... 67 Etapa a 7–a:
Crearea etajului ................................................................................ 68 Finalizarea părţii exterioare a clădirii _________________ 97
Partea a 3-a: Utilizarea opţiunii Ghost Story ................ 68 Partea 1: Definirea acoperişului ......................................... 98
Vizualizarea primului nivel sub forma unui Ghost Story .............. 69 Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru acoperiş 99
Amplasarea la etaj a pereţilor care au fost rotiţi .......................... 69 Configurarea setărilor pentru acoperiş .......................................... 99
Desenarea unui perete curb cu înălţime parţială ......................... 70 Partea a 3-a: Acoperişul în pantă ....................................... 100
Partea a 4-a: Crearea unui Custom Grid (Grilă Geometria ......................................................................................... 100
Particularizată) ........................................................................... 71 Construirea unui acoperiş la primul nivel ....................................... 100
Amplasarea pereţilor rectangulari ................................................. 72 Desenarea unui acoperiş la al doilea nivel ................................... 101
Partea a 5-a: Navigarea de la un etaj la altul .............. 73 Partea a 4-a: Ajustarea acoperişurilor ............................. 102
Partea a 6-a: Elementele de decupare ............................. 74 Decuparea acoperişului parterului ................................................. 103
Decuparea şi ajustarea pereţilor .................................................... 74 Decuparea acoperişului de la al doilea nivel ............................... 105
Întrebări şi recapitulare .................................................................... 75 Partea a 5-a: Acoperişul plat ................................................ 106
Etapa a 5–a: Crearea unui acoperiş plat ............................................................. 106
Realizarea planşeelor clădirii _________________________ 77 Etapa a 8–a:
Partea 1: Definirea planşeului .............................................. 78 Lucrul cu uşi şi ferestre _______________________________ 109
Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru planşeu 78 Partea 1: Definirea ferestrelor şi uşilor ............................ 110
Definirea setărilor pentru planşeu ................................................... 79 Partea a 2-a: Uneltele şi stările pentru uşi şi ferestre 111
Partea a 3-a: Desenarea unui planşeu .............................. 80 Configurarea setărilor pentru ferestre ............................................. 111

Cuprins
Partea a 3-a: Amplasarea ferestrelor ............................... 114 Ajustarea planşeului pentru crearea golului necesar amplasării
Amplasarea ferestrelor utilizând punctul de centru ...................... 114 scării .................................................................................................. 140
Amplasarea ferestrelor utilizând diviziunile ................................... 115 Ajustarea pereţilor pentru asigurarea înălţimii libere necesare
Amplasarea ferestrelor, utilizând o dimensiune ............................ 115 utilizării scării .................................................................................... 142
Amplasarea pereţilor, utilizând limitele de reper .......................... 116 Partea a 4-a: Treptele exterioare şi terasa ..................... 143
Amplasarea unui perete din cărămizi de sticlă (Glass Block Crearea unei terase exterioare ....................................................... 143
Wall) .................................................................................................. 118 Adăugarea treptelor cu ajutorul instrumentului pentru plăci ....... 146
Amplasarea unui gol de zidărie (Empty Opening) ...................... 119 Etapa a 11–a:
Partea a 4-a: Amplasarea uşilor .......................................... 120 Adăugarea detaliilor _________________________________ 147
Configurarea setărilor pentru uşi ..................................................... 120 Partea 1: Definirea unui obiect ............................................ 148
Amplasarea uşilor ............................................................................. 121 Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru obiecte . 149
Etapa a 9–a: Configurarea setărilor obiectelor .................................................... 149
Vizualizarea informaţiilor despre clădire ______________ 123 Partea a 3-a: Amplasarea unui obiect .............................. 151
Partea 1: Setul de vederi şi instrumentul Navigator .. 124 Amplasarea obiectelor de bucătărie ............................................. 151
Creaţi un set de vederi pentru prezentare ..................................... 124 Amplasarea obiectelor care alcătuiesc o şarapantă ................... 152
Partea a 2-a: Comenzile de afişare .................................... 125 Amplasarea obiectelor din apartamentul matrimonial ................. 154
Comanda Fit in Window ................................................................. 125 Partea a 4-a: Instrumentul şi setările pentru
Zoom Out .......................................................................................... 125 corpurile de iluminat ................................................................. 157
Vizualizarea clădirii ......................................................................... 125 Partea a 5-a: Amplasarea unui corp de iluminat ......... 157
Partea a 3-a: Instrumentul şi setările pentru Amplasarea corpurilor de iluminat ................................................ 157
sectiune/elevaţie ........................................................................ 125 Etapa a 12–a:
Configurarea setărilor sectiunii/elevaţiei ....................................... 126 Definiţia notaţiilor şi a utilizării spaţiului _______________ 159
Amplasarea unei Linii de Secţiune şi a unui Simbol ...................... 128 Partea 1: Definirea notaţiei şi a dimensiunilor ............. 160
Amplasarea unui simbol al elevaţiei .............................................. 129 Stabilirea textului şi a etichetei ....................................................... 160
Partea a 4-a: Fereastra secţiunii/elevaţiei ...................... 130 Definirea cotelor ............................................................................... 161
Editarea elementelor clădirii ........................................................... 130 Partea a 2-a: Instrumentul şi setările de text ................ 163
Partea a 5-a: Cotarea elevaţiei ............................................ 131 Configurarea setărilor pentru unealta text ..................................... 163
Cotarea elevaţiei ............................................................................... 131 Introduceti textul în planul de nivel ................................................. 163
Partea a 6-a: Utilizarea selectorului în 3D....................... 132 Partea a 3-a: Unealta şi setările de etichetare ............. 163
Opţiuni de delimitare a zonei de selectie ..................................... 132 Configurarea setărilor pentru unealta de etichetare .................... 164
Crearea unui decupaj 3D ............................................................... 133 Introducerea unei etichete în planul de nivel ................................ 164
Etapa a 10–a: Partea a 4-a: Unealta şi setările de cotare ..................... 165
Adăugarea spaţiilor destinate circulaţiei _______________ 135 Configurarea setărilor pentru unealta de cotare .......................... 165
Partea 1: Definirea unei scări ............................................... 136 Introducerea cotelor ........................................................................ 165
Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru scări ................ 137 Partea a 5-a: Definirea unei zone ...................................... 167
Configurarea şi amplasarea obiectului „scară” ........................... 138 Partea a 6-a: Unealta şi setările de zonă ........................ 167
Partea a 3-a: Golul în planşeu necesar amplasării Configurarea setărilor de zonă ...................................................... 167
scării şi asigurarea înălţimii libere necesare utilizării Setarea informaţiilor care urmează să fie afişate ......................... 169
scării ................................................................................................. 140 Introducerea unei mărci automate de zonă ................................... 170

Cuprins
Stabilirea perimetrului zonei ............................................................ 170 Randarea cu ajutorul motorului de randare Lightworks ................ 205
Finalizarea acestor etape pentru etaj ............................................. 171 Partea a 6-a: Motorul de randare tip schiţă ................... 206
Calcularea ariei ................................................................................ 171 Randaţi cu motorul de randare Sketch ........................................... 206
Etapa a 13–a: Etapa a 16–a:
Amplasarea clădirii în sit _____________________________ 173 Crearea animaţiilor şi a realităţii virtuale ______________ 209
Partea 1: Definirea unui Mesh .............................................. 174 Partea 1: Animaţia .................................................................... 210
Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru Mesh ............... 175 Amplasarea camerelor pentru a crea o cale de animaţie .......... 211
Configurarea setărilor uneltei pentru Mesh ................................... 175 Partea a 2-a: Obiecte din realitatea virtuală ................. 213
Partea a 3-a: Importarea unui fişier AutoCAD .............. 176 Amplasarea camerei pentru obiecte din realitatea virtuală ........ 213
Importarea fişierului de referinţă al planului obiectivului ............. 176 Partea a 3-a: Decorurile din realitatea virtuală (VR
Crearea unui Mesh pentru un sit dat .............................................. 177 Scenes) ............................................................................................ 214
Partea a 4-a: Unealta pentru cotele de nivel ................. 180 Amplasarea unei camere pentru decorurile VR ............................. 214
Stabilirea dimensiunilor de nivel ..................................................... 180 Partea a 4-a: Studiile de însorire ........................................ 216
Etapa a 14–a: Efectuarea setărilor de însorire şi setarea locaţiei ........................ 216
Crearea unui layout de prezentare ____________________ 181
Partea 1: Din ArchiCAD în Plotmaker ................................ 182
Actualizarea seturilor de vederi ...................................................... 182 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 2
Partea a 2-a: Ce este un Layout Book ............................... 185
Crearea unui corp de titlu principal (Master Titleblock) .............. 186 Introducere __________________________________________ 221
Setarea layout–urilor ....................................................................... 187 Etapa 1:
Partea a 3-a: Amplasarea şi poziţionarea desenelor 188 Mediul de lucru ArchiCAD _____________________________ 223
Adăugarea desenelor într–un layout ............................................. 188 Partea 1: Setările specifice proiectului şi setările de
Amplasarea şi poziţionarea desenelor .......................................... 189 lucru ................................................................................................. 224
Partea a 4-a: Operaţiunile de plotare şi imprimare ... 190 Partea a 2-a: Preferinţele ....................................................... 224
Operaţiunile Plot Setup şi Plot ......................................................... 191 Setarea preferinţelor ........................................................................ 224
Operaţiunile Print Setup şi Print ....................................................... 192 Partea a 3-a: Setările favorite ............................................ 228
Etapa a 15–a: Salvarea şi utilizarea setărilor favorite ........................................... 228
Crearea imaginilor randate ___________________________ 193 Partea a 4-a: Attribute Manager ......................................... 229
Partea 1: Instrumentul şi setările camerei ....................... 194 Utilizarea comenzii Attribute Manager .......................................... 229
Configurarea şi amplasarea camerei ............................................ 195 Partea a 5-a: Schemele mediului de lucru ....................... 230
Partea a 2-a: Motoarele şi materialele de Crearea unei User Preference Scheme .......................................... 232
fotorandare .................................................................................. 196 Shortcut, Tool and Palette Schemes ................................................ 234
Setaţi Materials pentru Internal Engine .......................................... 197 Command Layout Schemes .............................................................. 236
Setarea materialelor pentru motorul LightWorks ........................... 198 Partea a 6-a: Profilurile mediului de lucru ...................... 238
Partea a 3-a: Motorul intern de randare ......................... 200 Crearea de profiluri .......................................................................... 238
Randarea cu ajutorul motorului intern de randare ........................ 201 Etapa a 2–a:
Partea a 4-a: Motorul de randare Z–Buffer ................... 203 Gestionarea informaţiilor cu privire la clădire __________ 239
Randarea cu ajutorul motorului de randare Z–Buffer .................. 204 Partea 1: Definirea Layer–elor ............................................ 240
Partea a 5-a: Motorul de randare LightWorks ............. 204 Partea a 2-a: Setările Layer–elor ........................................ 240

Cuprins
Denumirile şi extensiile layere-lor .................................................... 240 Partea a 3-a: Fereastra principală a obiectului ............. 277
Crearea şi modificarea combinaţiilor de layer–e ......................... 241 Adăugarea de parametri ................................................................. 278
Utilizarea numerelor grupurilor care desemnează prioritătile de Partea a 4-a: Modificarea detaliilor pe baza
intersecţie ........................................................................................... 242 modificării scării .......................................................................... 281
Utilizarea Opţiunii Appearance Mode (Modul de reprezentare) 242 Modificarea gradului de detaliere pe baza modificării scării ..... 281
Partea a 3-a: Layer–ele rapide ............................................ 243 Etapa a 6–a:
Partea a 4-a: Opţiuni de afişare .......................................... 243 Extragerea şi elaborarea detaliilor clădirii _____________ 283
Setarea opţiunilor pentru afişare şi a combinaţiilor aferente ....... 243 Partea 1: Definirea uneltei pentru detalii ....................... 284
Etapa a 3–a: Partea a 2-a: Setările uneltei pentru detalii ................... 284
Organizarea documentaţiei de proiect ________________ 247 Introducerea setărilor pentru detalii .............................................. 285
Partea 1: Regimul de editare a vederilor ........................ 248 Partea a 3-a: Crearea detaliilor .......................................... 286
Definirea setului de vederi pentru documentaţia de proiect ........ 248 Crearea unui detaliu de plan .......................................................... 286
Partea a 2-a: Setările Vederilor ........................................... 249 Crearea unui detaliu de secţiune .................................................... 287
Organizarea directoarelor de seturi de vederi (View Set Partea a 4-a: Fereastra detaliului ....................................... 289
Folders) .............................................................................................. 249 Adăugarea de detalii în fereastra detaliului .................................. 289
Administrarea desenelor .................................................................. 250 Partea a 5-a: Adăugarea de detalii din AutoCAD ........ 292
Organizarea directoarelor clonate (Cloned Folders) .................. 252 Introducerea în proiect a unui detaliu DWG ................................. 292
Redefinirea vederilor ........................................................................ 253 Etapa a 7–a:
Închidere View Editor ....................................................................... 253 Conectarea componentelor repetitive ale construcţiei ___ 295
Etapa a 4–a: Partea 1: Definiţia unui Modul ............................................. 296
Detalierea avansată a clădirii _________________________ 255 Partea a 2-a: Crearea şi administrarea conexiunilor
Partea 1: Structurile compozite ............................................ 256 de tip Hotlink ................................................................................ 297
Crearea unei noi structuri compozite .............................................. 256 Crearea unui nou Hotlink ................................................................. 297
Opţiunile de selecţie pentru materialele compozite ...................... 258 Introducerea unui modul .................................................................. 298
Partea a 2-a: Uneltele şi setările pentru Wall End ....... 259 Administrarea unei conexiuni de tip hotlink ................................... 299
Crearea şi amplasarea unui obiect Wall End ............................... 259 Partea a 3-a: Definirea unui XREF ....................................... 301
Partea a 3-a: Operaţii cu corpuri solide ........................... 260 Partea a 4-a: Crearea şi administrarea unui fişier
Tipuri de operaţii ............................................................................... 261 XREF .................................................................................................. 302
Efectuarea unei operaţii cu corpuri solide ..................................... 261 Ataşarea unui fişier XREF ................................................................. 302
Partea a 4-a: Mentenanţa operaţiilor cu corpuri Administrarea unui fişier XREF ......................................................... 303
solide ............................................................................................... 265 Etapa a 8–a:
Etapa a 5–a: Calcularea datelor referitoare la proiect _______________ 305
Definirea detaliilor prin intermediul obiectelor _________ 267 Partea 1: Vedere de ansamblu asupra meniului de
Partea 1: Definirea obiectelor .............................................. 268 calculare ......................................................................................... 306
Partea a 2-a: Crearea obiectelor ......................................... 268 Partea a 2-a: Tipuri de listă .................................................... 306
Crearea unui obiect 2D ................................................................... 268 Crearea unei liste de elemente ....................................................... 306
Crearea unui obiect 3D ................................................................... 269 Crearea unei liste de componente .................................................. 307
Crearea unui obiect fereastră .......................................................... 271 Crearea unei liste de zone .............................................................. 308
Crearea unei grinzi cu zăbrele ....................................................... 273 Partea a 3-a: Tablouri interactive de elemente ............. 308

Cuprins
Vizualizarea şi editarea unui tablou interactiv .............................. 309 Etapa a 12–a:

Particularizarea planului pentru ferestre ......................................... 310 Revizuirea unui proiect _______________________________ 351
Imprimarea graficului pentru ferestre .............................................. 312 Partea 1: Concepte de marcare ........................................... 352
Etapa a 9–a: Partea a 2-a: Instrumentul de revizuire a proiectului 352
Organizarea şi administrarea unui catalog de planşe ___ 315 Publicarea unui document de revizuire .......................................... 353
Partea 1: Structura unui catalog de planşe (Layout Crearea unei corecturi în Project Reviewer .................................... 355
Book) ................................................................................................ 316 Partea a 3-a: Unealta de corecturi (Markup Tool) ....... 356
Iniţializarea informaţiilor referitoare la catalog şi a setărilor Crearea unei sesiuni de corecturi (Markup Entry) ........................ 357
acestuia .............................................................................................. 316 Închiderea sesiunii de corecturi ....................................................... 359
Iniţializarea sub–seturilor de desene .............................................. 317 Etapa a 13–a:
Partea a 2-a: Layout–ul principal (Master Layouts) .... 318 Conducerea unei echipe de proiectare _________________ 361
Iniţializarea unui Master Layout ...................................................... 318 Partea 1: Definirea şi rolurile conceptului de
Partea a 3-a: Tipurile de titluri .............................................. 321 Teamwork ...................................................................................... 362
Crearea unui tip de titlu .................................................................... 321 Partea a 2-a: Utilizarea în comun a unui proiect
Etapa a 10–a: Teamwork ...................................................................................... 363
Amplasarea, poziţionarea şi vizualizarea desenelor ___ 323 Utilizarea în comun a unui proiect Teamwork ............................... 363
Partea 1: Iniţializarea planşelor .......................................... 324 Lucrul într-un spaţiu de lucru rezervat ............................................. 366
Crearea manuală a planşelor ......................................................... 324 Recapitularea informaţiilor referitoare la utilizarea în comun a
Crearea automată a planşelor ........................................................ 325 proiectului .......................................................................................... 366
Partea a 2-a: Compunerea desenelor planşelor .......... 327 Partea a 3-a: Actualizarea unui proiect Teamwork .... 366
Compunerea unei planşe de elevaţie ............................................. 327 Partea a 4-a: Lucrul cu o copie pe hard–disk ................. 367
Crearea grilelor de desenare .......................................................... 329 Salvarea unei copii pe hard–disk .................................................. 367
Compunerea unei planşe de detalii ............................................... 331 Partea a 5-a: Modificarea spaţiului de lucru ................. 368
Partea a 3-a: Modificarea caracteristicilor desenelor. 333 Schimbarea spaţiului de lucru ......................................................... 368
Compunerea unui plan mărit ........................................................... 333 Partea a 6-a: Ieşirea din proiect .......................................... 369
Compunerea unui fundal estompat ................................................. 336 Ieşirea din proiect ............................................................................. 369
Etapa a 11–a: Intrarea în proiect ............................................................................. 369
Publicarea şi actualizarea ____________________________ 341 Etapa a 14–a:
Partea 1: Administrarea desenelor conectate prin Arhivarea unui proiect _______________________________ 371
link–uri ............................................................................................ 342 Partea 1: Arhivarea unui model ArchiCAD ..................... 372
Recapitularea utilizării desenelor .................................................... 343 Salvarea ca arhivă a modelului ...................................................... 372
Partea a 2-a: Definirea unui instrument de publicare 343 Partea a 2-a: Deschiderea unei arhive ArchiCAD ........ 373
Crearea seturilor de vederi, destinate publicării ........................... 344 Deschiderea unei arhive de modele .............................................. 373
Partea a 3-a: Opţiunile instrumentului de publicare ... 45 Partea a 3-a: Arhivarea unui catalog de Layout–uri .. 374
Publicarea în vederea plotării/imprimării ...................................... 345 Salvarea ca arhivă Layout Book .................................................... 374
Publicarea într–un director local ..................................................... 346 Partea a 4-a: Crearea unei arhive PDF ............................. 376
Publicarea pe Internet ...................................................................... 348 Imprimarea în PDF ............................................................................ 376

ArchiCAD 9
Curs de instruire
Nivelul 1
de Thomas M. Simmons
Versiunea internaţională (traducere în limba română)
ArchiCAD 9 Curs de instruire - Nivelul 1
ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

Introducere
INTRODUCERE
Bine aţi venit la Cursul de Instruire
Cursul este structurat în două părţi, fiecare destinate
familiarizării cu programul ArchiCAD. Cursul de instruire
ilustrează etapele de realizare a două proiecte diferite: un
proiect rezidenţial şi un proiect comercial. Prima parte, Nivelul
1, se adresează începătorilor, şi prezintă conceptele cu
care operează acest program, instrumentele sale, tehnicile
de desen şi procesul de modelare 3D. Partea a doua,
Nivelul 2, se adresează celor cu nivel mediu de cunoştinţe
şi pune accent pe implementarea unui proiect aflat în etapa
de elaborare a planurilor de arhitectură, pe metodele de
organizare şi pe modul de utilizare a instrumentelor pentru
crearea desenelor de execuţie.
Pornind de la exemplul unui proiect rezidenţial şi al unui
proiect comercial, cursul îşi propune să ofere utilizatorilor
metode bine definite şi sistematice de învăţare a programului
ArchiCAD în vederea folosirii acestuia în proiectarea curentă.
Fiecare etapă vă familiarizează cu un concept sau o tehnică,
vă pune la dispoziţie informaţiile de care aveţi nevoie pentru
crearea modelului şi vă învaţă cum să rezolvaţi exerciţiile
aferente fiecărei etape. Etapele de învăţare includ diagrame
şi casete de dialog care permit identificarea rapidă a
instrumentelor şi conceptelor utilizate în cadrul exerciţiilor.
În prima parte a cursului de instruire – Nivelul 1 – ne vom
referi la un proiect aparţinând House + House Architects,
o firmă de arhitectură din San Fracisco, statul California,
câştigătoare a mai multor premii. Este vorba despre Casa
Drucker-Brownstein, o locuinţă de 2.400 sqft (223 mp), situată Casa Drucker-Brownstein Residence, cu acordul House + House Architects,
San Francisco
la nord de San Francisco, la o oră depărtare de acesta.
ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 13

Introducere
Structura Cursului de realitate virtuală şi vizualizări ale poziţiei faţă de soare,

ilustrând totodată şi procesul de realizare al unei machete de
Atât în varianta tipărită, cât şi în cea în format electronic, prezentare.
Cursul de utilizare a programului ArchiCAD este structurat pe
două niveluri de predare: Nivelul 2 - Cunoştinţe de nivel mediu:
Nivelul 1 – Cunoştinţe introductive şi Proiectul pentru centru
Nivelul 2 – Cunoştinţe de nivel mediu comercial
În continuare, vă punem la dispoziţie o prezentare generală a
fiecărui nivel şi a structurii suportului de curs. Capitolul 1 – Crearea
modelului digital al clădirii
Nivelul 1 - Cunoştinţe introductive: pune accentul pe modul
Proiectul de locuinţă de lucru al ArchiCAD-ului pentru a gestiona şi a obţine
documentaţia necesară realizării construcţiei. Sunt prezentate
Introducere – puteţi să modul în care programul poate fi adaptat astfel încât să
localizaţi informaţiile de care corespundă necesităţilor dvs. specifice, definirea opţiunilor
aveţi nevoie. standard pentru toate proiectele la care participaţi, precum şi
Capitolul 1 – Concepte setările speciale realizate pentru diverse proiecte.
şi instrumente prezintă Capitolul 2 – Crearea desenelor pentru execuţie prezintă
elementele vizibile ale subprogramul PlotMaker, o aplicaţie de paginare autonomă,
mediului de lucru al ArchiCAD-ului, ajutându-vă să vă orientaţi care este inclusă în pachetul ArchiCAD. Aplicaţia PlotMaker
şi să înţelegeţi rolul fiecărei componente. este optimizată pentru pregătirea documentaţiei vizând
Capitolul 2 – Crearea modelului digital al clădirii pune elementele de arhitectură, atât pe baza vederilor, planurilor
accent pe crearea în ArchiCAD a modelului 3D, prin şi imaginilor create cu ArchiCAD, cât şi pe baza unor date
utilizarea elementelor de construcţie: pereţi, grinzi, coloane, suplimentare provenind din alte surse, cum ar fi: alte fişiere
plăci, acoperişuri, uşi, ferestre, luminatoare, scări, obiecte CAD (tip dxf, dwg) imagini (tif, jpg, bmp), documente
3D, precum şi a surselor de lumină. Include de asemenea, electronice (word, xls).
informaţii cu privire la instrumentele şi setările disponibile Capitolul 3 – Managementul proiectului cuprinde
fiecărui element, precum şi posibilităţile de particularizare a instrumentele de transfer de date, răspunzând astfel nevoilor
elementelor, astfel încât să corespundă cerinţelor unui anumit specifice practicii de arhitectură şi facilitând acţiunile de
proiect. colaborare cu partenerii, cu alţi specialişti etc. Deasemenea,
Capitolul 3 – Prezentarea proiectului trece în revistă diverse prezintă modalitatea de păstrare în arhivă a proiectelor, atât
metode de prezentare incluzând randări, animaţii, elemente în ArchiCAD cât şi în PlotMaker.
14 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

Introducere
ArchiCAD – o Soluţie de Succes Rockefeller/Hricak Architects (Venice, California)

„Utilizarea ArchiCAD-ului pentru a construi un model „real”
Din ce în ce mai multe firme de arhitectură optează pentru al clădirii ne ajută să ne concentrăm asupra problemelor
modelarea digitală a clădirilor şi pentru ArchiCAD ca soluţie specifice şi ne oferă asistenţă în luarea deciziilor de proiectare
software. În continuare, vă prezentăm câteva firme, atât pe măsură ce proiectul prinde contur.”
din domeniul construcţiei de locuinţe, cât şi din domeniul
construcţiei de centre comerciale, care utilizează ArchiCAD în
procesul de proiectare şi documentare.
STUDIOS Architecture (Washington, D.C.)

Constrânsă de termene foarte scurte de realizare a
proiectelor, echipa de proiectare de la STUDIOS a apreciat în Firma este preocupată nu numai de aspectul clădirii, ci şi de
mod deosebit capacitatea ArchiCAD-ului de a genera automat modul în care aceasta se comportă în timp.
modelul tridimensional al clădirilor, pornind de la plan şi „Trebuie să putem prevedea modul în care va arăta clădirea
secţiuni. Această funcţie a programului a permis echipei să peste 10 sau 20 de ani, pentru că acest lucru are o influenţă
elaboreze, simultan cu documentaţia de construcţie, studii de covârşitoare asupra modului în care o vom proiecta”, a arătat
proiectare şi prezentări destinate clientului, fără a depune Hricak. „Dacă ne dăm seama că un anumit element se va uza
eforturi suplimentare semnificative. în 20 de ani, trebuie să înţelegem modul în care elementul
„Modelarea în 3D vă respectiv interacţionează cu ceea ce se află în jurul său.
permite dvs. şi clientului Evident, clădirea nu se va uza complet, dar ferestrele vor fi
să evaluaţi în mod critic reparate, iar instalaţiile se vor perima. ArchiCAD ne ajută să
proiectul şi să luaţi ne dăm seama de dezmembrarea sistemelor şi de modul în
măsurile care se impun”, care se va comporta clădirea.”
a arătat Bill Deegan,
arhitectul proiectului. Adriá + Broid + Rojkind Architectes (Mexico)
Deegan a mai Un pasionat al proiectării de arhitectură, Rojkind consideră
subliniat că STUDIOS ArchiCAD-ul ca fiind instrumentul esenţial pentru elaborarea
a economisit timp preţios transmiţând clientului prin e-mail proiectului în mai multe variante. Această metodă de lucru,
imagini VRQuickTime (realitate virtuală), şi de asemenea care se bazează pe folosirea ArchiCAD-ului, îi permite,
celorlalţi colegi, de la sediile STUDIOS din Washington, D.C., săptămânal, să pună la dispoziţia clienţilor versiuni actualizate
San Francisco şi New York, prin Intranet. ale tuturor proiectelor.

Introducere
Rojkind este convins că arhitectul trebuie să respecte dorinţele Metoda utilizată permite redarea
clienţilor, fară însă a periclita integritatea proiectului. Această acestor detalii oricând este necesar
atitudine i-a adus renume în rândul clienţilor, fără ca el să-şi şi efectuarea modificărilor necesare,
fi abandonat vreodată stilul sau ideile arhitecturale. De când fără nici un fel de probleme, dat fiind
au început să utilizeze ArchiCAD-ul, Rojkind, împreună cu că orice modificare va fi actualizată în
partenerii şi asociaţii toate vederile.
săi, au câştigat mai „Planurile noastre pun la
multe concursuri, publice dispoziţia clientului o prezentare
sau private, graţie tridimensională mult mai
posibilităţilor lor de a cuprinzătoare şi ne permit să
testa mai multe soluţii,
evaluăm proiectul în 3D într-un
înainte de a trimite efectiv
mod mai elaborat, încă din primele
lucrarea în concurs. Casa
F2, unul dintre proiectele faze.”
lor cel mai recent „Starea de spirit a echipei şi
premiate, a fost apreciată profitabilitatea firmei sunt ambele pe o pantă ascendentă
în ediţia din mai 2002 a şi suntem, la ora actuală, în plin proces de tranziţie către
publicaţiei Architectural timpi diferiţi acordaţi diverselor faze ale proiectului,
Record, drept una dintre astfel încât să includem metoda de construcţie virtuală”,
„Casele Record” ale a adăugat Russ Sanders.
anului. „Este alocat mai mult timp
fazei preliminare, în cadrul
Parteneriatul Orcutt/Winslow (Phoenix, Arizona)
căreia se creează legăturile
În momentul în care Orcutt/Winslow a optat pentru construcţia între modelul iniţial şi foile
virtuală ca metodă principală de lucru, a fost necesară de lucru cu ajutorul cărora
o reorganizare a modului de facturare. „Timpul alocat se realizează machetarea.
proiectului este mai mare, în faza preliminară, dar faza
După încheierea acestei
elaborării documentelor s-a redus considerabil, atât din punct
etape, restul proiectului poate fi realizat în baza
de vedere al timpului, cât şi din punct de vedere al efortului
depus”, a menţionat Winslow. Baza de date unică şi integrată modelului obţinut. În momentul în care am încheiat etapa
a ArchiCAD-ului permite ca materialele şi sistemele să fie de proiectare, se poate spune că am realizat aproximativ
introduse mult mai devreme în etapa de proiectare. 60% din documentele de construcţie.”

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii
ETAPA 1:
ÎNŢELEGEREA MODELĂRII DIGITALE A CLĂDIRII (BIM)
(BIM – Building Information Model)
Cuprins Obiective
● Partea 1: Ce reprezintă procesul BIM? La încheierea acestei etape:
● Partea a 2-a: Metode tradiţionale şi BIM 1 Veţi fi capabil să înţelegeţi procesul BIM şi în ce constau
● Partea a 3-a: Avantajele BIM
diferenţele dintre BIM şi 2D CAD.
● Partea a 4-a: Recapitularea unui proiect BIM
2 Veţi şti care sunt firmele care utilizează metodele BIM şi de
● Partea a 5-a: Înţelegerea mediului de lucru ArchiCAD
ce au preferat să înlocuiască sistemul de proiectare 2D cu
un sistem digital 3D.
Exerciţii 3 Veţi şti să porniţi ArchiCAD-ul şi să navigaţi în cadrul
● Porniţi ArchiCAD-ul opţiunilor de începere a lucrului.
● Deschideţi un proiect 4 Veţi înţelege cum să navigaţi în cadrul modelului proiectului,
● Navigaţi folosind Harta de Proiecte (ProjectMap)
folosind funcţia Navigator şi funcţia examinare înainte de
● Navigaţi folosind Mulţimile de Vederi (ViewSets)
navigare (Navigator and Navigator Preview).
● Revedeţi fereastra conţinând planul clădirii
5 Veţi înţelege cum să utilizaţi mediul de lucru şi cum să
● Navigaţi în fereastra 3D: Proiecţie paralelă
navigaţi în mediul 3D.
● Navigaţi în fereastra 3D: Perspectivă
6 Veţi înţelege în ce constă utilitatea paletelor, meniurilor,
● Creaţi o listă
meniurilor contextuale şi paletele de tip „pet paletts”.
● Exploraţi meniurile de instrumente (Toolbox) şi de informaţii
(Info Box)
● Exploraţi caseta de dialog conţinând setările instrumentelor
(Tool Settings)
● Exploraţi fereastra de coordonate (Coordinate Box)
● Exploraţi paleta de tip „Pet Palette”

Partea 1: în ce constă procesul de

modelare digitală a clădirii?
Aplicaţia software pentru arhitectură a evoluat de la un sistem
de „automatizare” a sistemului de proiectare bidimensională
la un sistem de simulare tridimensională a clădirii, cunoscut
sub numele de BIM sau modelare digitală a clădirii.
BIM vă permite să utilizaţi computerul la capacitate maximă,

în cadrul unui proces de proiectare care produce un plus
de valoare şi care nu este o simplă imitaţie a procesului de
realizare a planurilor. În afară de transformarea modului de
lucru al arhitecţilor, modelarea tridimensională pe computer
Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles oferă avantaje de piaţă legate de contractarea altor lucrări
pentru aceeaşi clădire.
Ca rezultat al acestei evoluţii, a crescut capacitatea arhitecţilor
de a construi o „clădire virtuală” pe computer, pe baza unei
tehnologii integrate care include modelarea 3D-2D şi pe baza
informaţiilor despre clădire. Ca urmare, procesul de proiectare
este mai rapid, de calitate mai bună, oferind în acelaşi timp
mai multe opţiuni. Se reduc riscurile, se păstrează ideea de
proiectare, se asigură controlul calităţii, comunicarea este mai
precisă, iar instrumentele analitice sunt mai accesibile.
Activităţile de nivel inferior cum ar fi realizarea planurilor,
coordonarea vederilor şi generarea listelor sunt automatizate.
Desenele reprezentând vederi diferite ale aceluiaşi element
al clădirii sunt actualizate automat, în momentul în care se
operează modificări. Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles

Partea a 2-a: Metode tradiţionale cu comportamentul şi „inteligenţa” aferente elementului

respectiv. De exemplu, comportamentul unei uşi este diferit de
Şi BIM comportamentul lemnului din care este realizată. Deoarece
dispuneţi de un model real al clădirii, şi nu de o reprezentare
Deci, care ar fi diferenţa dintre planurile CAD tradiţionale şi bidimensională, puteţi solicita sistemului diverse informaţii
modelarea digitală a clădirilor? Programele tradiţionale CAD specifice, cu privire la
au o paletă limitată de unelte, care include linii, arce, cercuri clădirea respectivă.
şi corpuri. Folosind programele tradiţionale CAD, planurile De exemplu, puteţi
bidimensionale constituie o reprezentare a modului în care se obţine rapoarte
va construi clădirea, foarte asemănătoare desenului de mână, detaliate cu privire
dar automatizată cu ajutorul computerului. la analiza pierderilor
de căldură, a
conformităţii codurilor
sau a evoluţiei
costurilor. Sistemul
de modelare digitală a clădirilor permite analiza clădirilor cu
privire la masa construcţiei, la suprafeţele umbrite şi la aspect.
ArchiCAD permite generarea automată de planuri, elevaţii şi
secţiuni, perspective, animaţii şi imagini în realitatea virtuală.
Partea a 3-a: Avantajele BIM

Metoda de modelare digitală a clădirii vă permite să construiţi
o clădire, folosind elemente de construcţie: planşee, pereţi, procesul
acoperişuri, ferestre, uşi, scări
şi alte obiecte. Modelarea Arhitecţii şi alţi specialişti din domeniul construcţiilor care
digitală a clădirii utilizează utilizează programul 3D CAD integrat creează un volum mare
obiecte inteligente pentru de informaţii utile, referitoare la clădire şi care pot fi folosite
crearea de elemente de atât pentru activităţile tradiţionale al practicii de arhitectură,
construcţie. În sistemul CAD cât şi pentru activităţile specifice unor domenii şi servicii noi.
bazat pe obiecte, fiecare Iată câteva dintre avantajele oferite domeniului:
obiect din sistem reprezintă un ● Întocmirea planului de ansamblu, realizarea şi detalierea
element de construcţie, proiectului,

● Crearea randărilor, animaţiilor şi a scenelor de realitate ● Programare, întreţinere şi operare pe termen lung. În
virtuală momentul în care vor utiliza un sistem integrat, inteligent şi
● Realizarea desenelor pentru execuţie, a detaliilor şi a parametrizat, care utilizează obiecte, în loc de un sistem de
documentaţiilor proiectare bidimensional, firmele de arhitectură vor deveni
● Marketing-ul clădirii conştiente de avantajele pe care automatizarea le oferă în
● Managementul spaţiilor şi avantajelor clădirii materie de proiectare, în ceea ce priveşte productivitatea,
● Studii privind efectele ocupării clădirii şi simularea diminuarea erorilor şi rapiditatea execuţiei.
modificărilor de proiectare aferente Următorul exemplu, pus la dispoziţie de Dianne Davis,
● Analiza şi vizualizarea comportamentului produsului pe
Preşedintele AEC Infosystem, prezintă avantajele utilizării
parcursul ciclului de viaţă al clădirii modelării digitale a clădirii, în cadrul unui proiect.
● Detalierea conţinutului obiectelor electronice care constituie
componentele clădirii, inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile

despre produs şi adăugarea de link-uri către paginile web
ale producătorilor

1.) Vom începe cu un client care are nevoie de o cameră 6.) După încheierea proiectării, informaţiile cu privire la
şi cu stabilirea anumitor cerinţe. Folosind un sistem de model, inclusiv vederi CAD şi date referitoare la produs,
proiectare 2D, vom obţine un plan, pereţi sub formă de vor fi utilizate de către aplicaţia software de management
polilinii pe un nivel, un simbol pentru uşă, un plan al al clădirii. Clienţii care se ocupă de managementul
camerei şi notaţii. În momentul în care dorim să plotăm clădirii au nevoie de astfel de modele, iar arhitecţii au la
desenele, acestea vor trebui organizate sub formă de dispoziţie un produs cu plus de valoare.
seturi de documente de construcţie. Celelalte informaţii vor 7.) Avantajele legate de „obiectele inteligente” îmbunătăţesc
fi operate separat, nefiind incluse în fişierul CAD. procesele specifice şi în alte moduri. Elementele grafice
2.) Metoda digitală permite integrarea în model a datelor simple capătă inteligenţă, ceea ce are ca rezultat
considerate importante pentru luarea deciziilor în ceea automatizarea operaţiunilor pe care le reprezintă. De
ce priveşte proiectarea. Putem începe cu un spaţiu, care exemplu, titlul unui desen devine un obiect inteligent, care
dispune nu numai de un plan, ci şi de informaţii legate indică scara la care este realizat desenul la care face
de forma sa geometrică, de arie şi de volum. Putem referire. În situaţia în care scara se modifică, se modifică şi
crea rapoarte bazate pe grafice şi putem efectua alte indicatorul de pe grafic. Acest tip de automatizare are ca
operaţiuni asemănătoare. rezultat reducerea erorilor din documentele de construcţie
3.) Pe măsură ce proiectarea avansează, putem folosi un şi necesităţile de coordonare a acestora.
perete inteligent pentru calcularea cantităţilor, a energiei
termice şi pentru alte analize. Este vorba de acelaşi perete
utilizat atât în documentele de construcţie conţinând vederi
ale clădirii, cât şi în imaginile randate. Chiar şi în această
etapă ne putem da pe deplin seama dacă proiectul
realizat este conform cu cerinţele clientului.
4.) Obiectele, cum ar fi uşile şi ferestrele, adaugă rafinament
proiectului. Calculele şi devizele, întocmite de obicei după
realizarea seturilor de documente pentru construcţii, pot fi
întocmite încă din prima zi a proiectului.
5.) Pereţii sau obiectele contribuie la automatizarea obţinerii
detaliilor, a planificărilor, a nivelelor de structură,
furnizând, în acelaşi timp, informaţii cu privire la cerinţele
specifice pentru fiecare produs în parte. Planificarea
construcţiei 4D poate fi realizată în funcţie de obiectele
utilizate pentru etapizarea construcţiei.

Partea a 4-a: recapitularea unui House+House colaborează îndeaproape cu constructori,

artizani şi meşteşugari pentru a se asigura că nici un
proiect BIM detaliu nu este trecut cu vederea. „Suntem foarte încântaţi
Pentru a vă ajuta să înţelegeţi modul în care este structurat un de descoperirea opţiunilor şi posibilităţilor pe care le oferă
model digital al clădirii, modul de lucru cu acesta şi modul de ArchiCAD-ul în ceea priveşte comunicarea ideilor de
accesare a informaţiilor, vom prezenta în continuare un proiect proiectare către clienţi,
conceput şi proiectat de o firmă de arhitectură, care a câştigat constructori şi colegi” a spus
numeroase premii de profil: Steve.
„În momentul în care introduci
House+House Architects informaţii, în loc să trasezi linii,
„Sufletul unui arhitect vibrează la frumuseţea desenelor” ai posibilitatea de a crea un
susţine Steven House, AIA. Acesta este principiul de bază model 3D al clădirii, ceea ce îţi
după care se orientează firma de arhitectură din San aduce satisfacţii imediate.”
Francisco, pe care Steven House şi soţia sa Cathi au înfiinţat-o
cu 16 ani în urmă. Această firmă a ales ArchiCAD-ul datorită Proiectul Drucker – Brownstein
faptului că aplicaţia pune accent Santa Rosa, California
pe crearea unei clădiri şi nu pe La nord de San Francisco, la distanţă de o oră de acesta,
desenarea de linii. situată pe o pantă lină, în apropierea unei fundături liniştite,
Cathi arăta că „o mare parte din această locuinţă este construită pe un teren acoperit de
valoarea ArchiCAD-ului constă formaţiuni stâncoase, printre stejari bătrâni.
în modelare şi în posibilitatea Cele două aripi distincte, una adăpostind spaţii private,
de a obţine uşor perspectivele, cealaltă spaţii publice, sunt ancorate de un cilindru cu două
nemaifiind necesare eforturi etaje, având la partea inferioară un spaţiu de servire a mesei
susţinute în acest sens.” Ea şi o suprastructură, situată deasupra apartamentului principal.
consideră că „merită efortul de Accesul din casă la un garaj construit independent de
a parcurge câteva etape în plus, aceasta, se realizează prin intermediul unui coridor acoperit.
pentru a obţine vederi de calitate Spaţiile de la etajul inferior se deschid spre o terasă mare,
superioară. Rezultatele pot fi de formă curbă. Formele tipice ale acoperişului într-o singură
extraordinare.” apă se armonizează cu topografia şi cu forma de umbrelă a
coroanelor copacilor existenţi, prin traversele şi surplombele
proeminente.

Pornire ArchiCAD
În momentul în care porniţi ArchiCAD-ul, vi se oferă mai multe
opţiuni de începere a lucrului. Caseta de dialog referitoare la
pornirea aplicaţiei, vă oferă trei opţiuni principale:
1.) Crearea unui

proiect nou
(Create a New
Project)
2.) Deschidere
proiect (Open a
Project)
3.) Accesare proiect
echipă (Sign into
a Team Project)
Deschidere proiect
1.) Pentru a accesa proiectul utilizat ca exemplu, aparţinând
House + House Architects, alegeţi opţiunea „Deschidere
Nuanţele deschise de ocru, inspirate de mediul înconjurător, proiect” (Open a Project) şi apoi selectaţi „Căutare
se regăsesc atât în tratarea suprafeţelor exteriore cât şi la proiect” (Browse for a Project). Pentru aceasta daţi clic pe
interior, în alegerea mobilierului, a pardoselii şi la tratarea butonul radio din dreptul fiecăreia dintre aceste opţiuni.
unor pereţi de compartimentare.
Echipa: Amino Ajar and Steven House, Rendering:
Kelly Condon 2.) Apoi daţi clic pe butonul „Deschidere” (Open) din colţul
dreapta jos al casetei de dialog.
Exerciţiile care urmează vă vor ghida de-a lungul etapelor
de încărcare a acestui proiect, astfel încât să putem
începe recapitularea mediului de lucru ArchiCAD, ca şi a 3.) Se va afişa o casetă de dialog „Deschidere fişier” (Open File)
instrumentelor, paletelor şi opţiunilor din meniuri.

Pentru a selecta fişierul, navigaţi către directorul „Nivelul 1 al Înfiinţată în 1982, Graphisoft este, la ora actuală, una dintre
cursului de instruire” (Training Guide Level 1) din directorul cele mai importante companii de software AEC CAD din lume.
ArchiCAD 9. În acest director, selectaţi fişierul „Level1-Step01. Pentru informaţii suplimentare despre Graphisoft, accesaţi
pln” şi butonul „Deschidere” (Open). După încărcarea www.graphisoft.com
programului ArchiCAD, se va afişa planul clădirii Drucker În această parte sunt prezentate elementele vizibile ale
- Brownstein, de la House + House Architects. Examinaţi cu mediului de lucru ArchiCAD, astfel încât să vă puteţi orienta în
atenţie proiectul deoarece acesta va fi utilizat de mai multe ori cadrul lui şi să înţelegeţi rolul fiecărei componente.
în cadrul Nivelului 1 al cursului. Mediul de lucru ArchiCAD este asemănător, din multe puncte
de vedere, mediilor de proiectare şi de realizare a planurilor.
Ne place să credem că ArchiCAD începe acolo unde se
termină planşeta. Interfaţa pune la dispoziţie planuri, secţiuni,
elevaţii, detalii şi vederi 3D ale clădirii şi dispune de o bază
de date conţinând informaţii, cum ar fi calcularea suprafeţelor
şi tablourile de tâmplărie.
Să începem cu o privire de ansamblu asupra interfeţei.
Următoarele capturi de ecran prezintă componentele mediului
de lucru, care se încarcă primele, la deschiderea unui proiect.
Puteţi să vă construiţi propriul model, cu ajutorul ferestrelor
principale ArchiCAD, care afişează diverse vederi ale
proiectului:
Notă: Toate descrierile interfeţei ArchiCAD se referă la
Profilul Standard, în afară de cazurile în care există
menţiuni exprese în acest sens.
Partea a 5-a: Înţelegerea Mediului

de lucru ArchiCAD
Concepţia ArchiCAD aparţine Graphisoft®, lider pe piaţa de
soluţii software pentru proiectare şi management în arhitectură
şi construcţii.

● Fereastra conţinând planul clădirii este zona HVAC (încălzire, ventilaţie, climatizare),
principală a construcţiei, la nivelul căreia se desfăşoară cele structuri, elevaţii la interior, secţiuni
mai multe operaţiuni de editare. pereţi şi detalii uşi, care sunt adaptate
● Ferestra 3D vă permite pe loc feed-back-ul în ceea ce cerinţelor specifice ale proiectului.
priveşte operaţiunile de construcţii realizate în alte vederi, Paleta Navigator Preview:
precum şi editarea directă a modelului, atât în perspectivă, ● Prezintă o imagine a elementului selectat
cât şi în axonometrie. în Navigator. În cazul în care nu este

● Pot fi definite un număr nelimitat de Ferestre de selectat nici un element, se afişează o
secţiuni/elevaţii, cu ajutorul unui instrument dedicat, vedere de mici dimensiuni a ferestrei;
oricând şi la orice locaţie. ● Permite panoramarea diverselor elemente din fereastra
principală;
Instrumentul de navigare şi examinare ● Creează proiecţii 3D.
navigare Afişarea paletelor specifice Navigator şi Navigator

(Navigator şi Navigator Preview) Preview poate fi comandată prin acţionarea butoanelor
corespunzătoare barei cu scroll a planului
Navigator şi Navigator Preview sunt metodele general şi a ferestrelor 3D.
principale de navigare în cadrul unui proiect din mediul
de lucru ArchiCAD. Ambele sunt afişate în partea stângă
a ecranului, în regimul de operare standard. În regimul de
operare standard, instrumentul de navigare are două sub-
meniuri, cu ajutorul cărora se poate naviga Navigare cu ajutorul hărţii proiectului
în cadrul proiectului:
(Project Map)
● Harta proiectului (Project Map) –
Să începem prin recapitularea proiectului, cu ajutorul hărţii
este utilizată pentru a naviga în cadrul
proiectului, din cadrul meniului Navigator.
structurilor principale ale clădirii: etaje,
secţiuni/elevaţii, detalii, 3D, liste şi 1.) Daţi clic pe sub-meniul „Project Map” pentru a-l activa.
informaţii.
● Seturi vederi (View Sets) – sunt
utilizate pentru a naviga în cadrul unei

liste standard de seturi de desene, cum 2.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de
ar fi planuri, lângă Niveluri (Stories) pentru a accesa etajele disponibile.

3.) Daţi dublu clic pe primul etaj (First Floor) pentru a selecta 6.) Daţi dublu clic pe secţiunea A-1 pentru a accesa secţiunea
etajul inferior. şi pe elevaţia Nord (North Elevation) pentru a accesa
elevaţia.
7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de

lângă Detalii (Details) pentru a accesa detaliile disponibile.
4.) Daţi dublu clic pe al doilea etaj (Second Floor) pentru a

selecta etajul superior.
8.) Daţi dublu clic pe detaliul D01 (Overhang Detail) pentru
a deschide o fereastră conţinând detalierea unui element
proeminent.
5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de

lângă Secţiune/Elevaţie (Section/Elevation) pentru a 9.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau MacOS de
accesa secţiunile şi elevaţiile disponibile. lângă 3D pentru a accesa vederile 3D disponibile.

2.) Daţi dublu clic pe planul de situaţie (Site Plan) pentru a se

afişa informaţiile cu privire la planul de situatie.
10.) Daţi dublu clic pe axonometria generală (General

Axonometry) pentru a accesa o vedere din cadrul
unei ferestre 3D. Pentru a vizualiza o perspectivă, daţi
dublu clic pe opţiunea perspectivă generală (Generic
Perspective).
3.) Pentru a vă deplasa la un alt tip de plan, daţi dublu clic

pe „Schiţa zonei 1” (Area Diagram-1st) pentru a se afişa
informaţiile pentru primul etaj.
Navigare cu ajutorul seturilor de vederi 4.) Pentru a reveni la vederea iniţială, daţi dublu clic pe
(View Sets) opţiunea „Planul primului etaj” (First Floor Plan).
În continuare, să navigăm în cadrul proiectului utilizând

seturile de vederi (View Sets). Pentru următorul exerciţiu,
trebuie să aveţi în vedere faptul că seturile de vederi salvate
sunt vederi standard ale desenelor (planul general, schiţa
zonei şi planul clădirii), la fel ca şi secţiunea, elevaţia şi
vederile 3D salvate.
1.) Daţi clic pe sub-meniul „Seturi vederi”

(View Sets) pentru a-l activa.

5.) Pentru a accesa o vedere 3D salvată, daţi dublu clic pe ● Se comportă ca un mediu de modelare 2D/3D care
„vedere secţiune 3D” (3D cutaway view). Se va deschide operează în mod interactiv cu concepte de lucru cum ar fi
o fereastră 3D conţinând o vedere secţiune salvată şi secţiunile/elevaţiile şi proiectarea în 3D.
setările aferente. Foaia de lucru corespunzătoare planului se comportă ca
o coală de hârtie. Cu toate acestea, planşeta tradiţională
prezintă limitări legate de mărimea colii care nu trebuie
să depăşească mărimea planşetei, în timp ce foaia de
lucru ArchiCAD poate fi oricât de mare doriţi. Puteţi să vă
deplasaţi în cadrul ferestrei sau puteţi să aplicaţi opţiunea de
panoramare, astfel încât să obţineţi cea mai bună perspectivă
de lucru.
Ferestrele ArchiCAD
ArchiCAD include trei tipuri principale de ferestre:
● Ferestre de construcţie – mediul în care vă construiţi
modelul: planul etajului şi ferestre 3D
● Ferestre suplimentare – ferestre care afişează vederi
specifice ale modelului sau vă permit detalierea acestuia.

Printre acestea se numără ferestrele de secţiuni/elevaţii,
ferestrele de detalii, ferestrele de imagini 3D şi ferestrele de
listare.
● Ferestrele auxiliare – ferestre care afişează informaţii
cu privire la stadiul proiectului. Acestea includ ferestrele de

Note (Project Notes), Examinare proiect (Project Preview) şi
de Rapoarte (Report).
În momentul în care lucraţi cu fereastra aferentă planului
Fereastra planului general general, puteţi utiliza toate sau aproape toate funcţiile oferite
În centrul mediului de lucru ArchiCAD se află foaia de lucru de palete şi de alte componente ale interfeţei.
aferentă planului general (Floor Plan). Această fereastră
îndeplineşte două funcţii simultan:
● Afişează o reprezentare a proiectului sub forma unui plan
tradiţional.
5.) Funcţia specială de panoramare (Special Zoom)

îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi mouse-ul. Daţi clic pe
butonul de panoramare specială şi apoi pe zona din
Recapitularea instrucţiunilor cu privire la plan unde doriţi să se realizeze panoramarea. După
fereastra planului general aceea deplasaţi cursorul în sus şi în jos pentru a modifica
mărimea în mod dinamic. În momentul în care aţi ajuns la
1.) Partea din stânga sus a ferestrei planului general conţine mărimea dorită, daţi clic din nou pentru a o activa.
numele fişierului şi etajul.
2.) Scara desenului, scara de panoramare şi comenzile de

navigare pot fi accesate la nivelul ferestrelor planului
general, 3D, secţiunii/elevaţiei şi ferestrelor de detalii.
6.) Butonul mărire sau micşorare (Zoom In
sau Zoom Out) permite activarea comenzii rapide
3.) Daţi clic pe butonul pentru scară pentru a activa caseta corespunzătoare. Daţi clic de două ori (la început şi
de dialog corespunzătoare. Aceasta vă permite să setaţi la sfârşit) pentru a desena un dreptunghi în care să se
scara pentru fereastra selectată (de exemplu fereastra înscrie zona unde se va realiza panoramarea. Puteţi, de
planului general). asemenea, să daţi dublu clic pe icon-ul corespunzător
pentru a dubla scara curentă a panoramării.
4.) Daţi clic pe butonul de panoramare pentru a selecta o

scară dintr-o listă de scări pre-definite. 7.) Alegeţi comanda Potrivire fereastră (Fit in Window)
din meniul Afişare (Display) sau daţi clic pe butonul
corespunzător de comandă rapidă de pe bara de
scroll din partea de jos a ferestrei active.
8.) Daţi clic pe butonul Deplasare (Pan) din partea de
jos a ferestrei active pentru a vă deplasa în cadrul foii de
lucru virtuale, prin deplasarea cursorului-mână cu ajutorul

mouse-ului. Întreaga zonă afişată se va deplasa, Sunt posibile vederi tip block (corp), wireframe (muchii),
păstrându-se neschimbat nivelul panoramării. hidden line (linii ascunse) şi shade (umbrire) sunt disponibile
pentru toate tipurile de proiecţii paralele şi de perspective.
9.) Daţi clic pe butonul Panoramare anterioară

(Previous Zoom) de pe bara de scroll din partea de
jos de unde puteţi să reactivaţi una din cele 20 de scale
anterioare salvate. Pentru a reveni, daţi clic pe butonul
Următoarea panoramare (Next Zoom).
Comenzile de navigare aferente ferestrelor de secţiuni/elevaţii
şi ferestrelor pentru detalii sunt asemănătoare cu cele ale
ferestrei planului general. Fereastra 3D îndeplineşte o gamă largă de funcţii:
● În faza de proiectare, fereastra 3D va fi utilizată ca sursă
de feed-back vizual.
● Este o fereastră interactivă, care vă permite să vă deplasaţi
liber în mediul de lucru 3D atât în proiecţiile paralele, cât şi

în cele în perspectivă.
● Elementele acestei ferestre, la fel ca în cazul ferestrelor
planului general, respectiv al celor de secţiune/elevaţie sunt

complet editabile.
● În cazul randărilor foto, fereastra 3D creează vederea
Fereastra 3D care va fi folosită pentru randarea foto finală.
Fereastra 3D este utilizată pentru vizualizarea Există un link între fereastra 3D şi ferestrele de secţiune/
componentelor tridimensionale ale unui proiect de arhitectură elevaţie, astfel încât orice modificări operate în fereastra
şi ca mediu de editare. Puteţi alege fie afişarea întregului planului general sau în cea de secţiuni/elevaţii vor fi vizibile în
proiect în fereastra 3D, fie afişarea unei părţi a acestuia. fereastra 3D şi invers.

Paleta de navigare 3D 2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette, daţi clic

pe butonul Roteşte (Turn).
Această paletă este disponibilă numai la nivelul ferestrei 3D.
Vă permite:
3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D. Daţi clic în afara

dreptunghiului din centrul ferestrei 3D şi deplasaţi cursorul
cu butonul apăsat către stânga sau către dreapta.
● să navigaţi în spaţiul 3D în timp real.
● să comutaţi între proiecţie şi navigare.
● să utilizaţi obiective şi să stabiliţi căile de animaţie.
Navigarea în cadrul ferestrei 3D

Proiecţia paralelă
1.) Pentru a vizualiza proiectul ca axonometrie în 3D, daţi
dublu clic pe vederea salvată denumită „South Axon 4.) Pentru a selecta mai multe proiecţii paralele, selectaţi
opţiunea setări proiecţii 3D (3D Projection Settings)
View” din setul de vederi.
din meniul Imagine (Image) şi daţi clic pe o vedere pre-
setată, apăsând butonul din partea dreaptă sus.

Navigarea în cadrul ferestrei 3D

Perspectiva
1.) Pentru a vizualiza proiectul sub formă de perspectivă, daţi
dublu clic pe vederea „Perspectivă sud”
(South Perspective) din setul de vederi.
4.) Încercaţi să utilizaţi butonul Turn şi instrumentul de

deplasare laterală (Lateral Move). Observaţi diferenţa
de mişcare.
5.) Selectaţi unghiul de deschidere al vederii, (View

Cone Angle) pentru a deplasa butonul către stânga sau
către dreapta, ceea ce va influenţa panoramarea.
2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette, daţi clic
pe butonul Deplasare (Walk) .
6.) Pentru a selecta o perspectivă diferită, selectaţi opţiunea

Setări proiecţii (Projection Settings) din meniul Imagine
(Image). În caseta de dialog proiecţii 3D, puteţi seta
3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D. Daţi clic în afara deplasarea obiectivului şi a soarelui, fiind disponibile
dreptunghiului din centrul ferestrei 3D şi deplasaţi cursorul setări pentru înălţimea, distanţa, deschiderea obiectivului,
în sus pentru a vă deplasa înainte; deplasaţi cursorul în unghiul de deplasare, înălţimea soarelui şi azimut.
jos pentru a vă deplasa înapoi, respectiv la dreapta şi la Daţi clic pe OK când aţi terminat.
stânga pentru a vă deplasa lateral.

Ferestrele conţinând lista zonelor (Zone List) afişează o listă

detaliată a cantităţilor aferente tuturor zonelor proiectului sau
numai anumitor zone. Zonele sunt unităţi spaţiale ale planului
general, constituite din camere, grupuri de camere sau din
părţi mai extinse ale proiectului, definite cu ajutorul uneltei
Zone.
7.) În plus, puteţi naviga în cadrul perspectivei utilizând paleta Crearea unei Liste
Navigator preview. Selectaţi şi deplasaţi obiectivul în
Navigator Preview. Veţi obţine o imagine în timp real a 1.) Pentru a vizualiza o listă de calculaţii aferente unei zone,
vederii în perspectivă. accesaţi meniul Calculaţii (Calculate) şi selectaţi opţiunea
Listă principală (Basic List) din sub-meniul Zone. Listele
afişate în cadrul acestor ferestre pot fi exportate într-o
mare varietate de formate, în vederea prelucrării lterioare.
Ferestre de listare
ArchiCAD este prevăzut cu diverse opţiuni pentru vizualizarea
pe ecran a calculelor privind cantităţile pentru întregul proiect,
pentru anumite seturi de elemente sau pentru anumite zone.
Ferestrele conţinând listele de elemente şi componente
(Element and Component List) vor afişa o listă detaliată
conţinând cantităţile pentru întregul proiect sau pentru o
anumită parte a acestuia.

Paletele ArchiCAD Paleta Caseta de unelte (Toolbox)

Paletele ArchiCAD vă ajută să construiţi, să modificaţi şi Caseta de unelte (Toolbox), situată standard în partea
să localizaţi elementele. Formatul (lay-out-ul) sub care stângă a ferestrei planului general (Floor Plan), prezintă
se prezintă Paletele şi Uneltele poate fi setat astfel încât să o varietate de instrumente de selectare, construcţie 3D,
corespundă preferinţelor dvs. Pentru a modifica lay-out-ul proiectare 2D şi vizualizare.
paletelor, puteţi selecta unul dintre cele trei niveluri predefinite: În formă standard, Caseta de unelte nu afişează icon-urile
expert, începător şi standard, ale comenzii Lay-out paletă corespunzătoare fiecărui instrument în parte; anumite unelte
(Palette lay-out) din meniul Windows. sunt grupate în Tablouri care pot fi deschise sau închise şi care
permit deplasarea în sus şi în jos (scroll).
Următoarea imagine prezintă Caseta de unelte aşa cum
aceasta apare în regimul de lucru pentru începători, cu
opţiunea de afişare pe două coloane.
De asemenea, fiecare paletă poate fi activată sau

dezactivată, selectând opţiunile Ascundere (Hide) sau Afişare
(Show) din sub-meniul Afişare paletă (Palette Display) al
meniului Windows.

Paleta Caseta de informaţii (Info Box) 1.) Exploraţi aceste opţiuni prin selectarea fiecărei unelte în
parte şi prin revederea setărilor disponibile în Caseta de
Caseta de informaţii (Info Box) este situată în mod standard informaţii (Info Box). În imaginile următoare au fost
în partea stângă a ecranului şi este disponibilă atunci când se selectate unealta pentru pereţi (Wall Tool) şi unealta
operează oricare din Ferestrele de construcţie (Construction pentru planşee (Slab Tool), Caseta de informaţii (Info
Windows). Box) afişând în acest caz opţiunile specifice
● Caseta de informaţii (Info Box) afişează fie parametrii instrumentelor respective.
standard ai instrumentului activ fie pe cei ai ultimului element
selectat.
● Caseta de informaţii (Info Box) oferă o vedere condensată
a casetei aferente de dialog

pentru setările instrumentelor cu
acces direct la particularităţile şi
parametrii afişaţi.
● Metodele de introducere a datelor
sau metodele geometrice specifice

instrumentului sunt prezentate şi în
Caseta de informaţii (Info Box).
Majoritatea acestor metode nu sunt
disponibile în caseta pentru setările
instrumentelor.
Casetele de dialog pentru setările

uneltelor (Tool Settings Dialog Boxes)
Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) Casetele de dialog pentru setările uneltelor nu sunt palete, ci
se accesează fie din paleta Caseta de unelte (Toolbox), fie
şi a Casetei de informaţii (Info Box) din paleta Caseta de informaţii (Info Box). Acestea conţin
grupul de setări prin care sunt definite aspectul şi parametrii
Fiecărei unelte îi corespunde în Caseta de informaţii (Info
elementelor desenate de fiecare unealtă în parte.
Box) o serie de setări specifice care pot fi particularizate în
funcţie de unealta selectată.

În momentul în care deschideţi caseta de dialog aferentă

setărilor pentru pereţi, se va afişa următorul dialog.
Setările pentru fiecare instrument în parte sunt organizate în
Explorarea Casetei de dialog pentru mai multe tablouri care pot fi deschise sau închise individual
setările uneltelor printr-un clic pe captura tabloului.
Există mai multe modalităţi de accesare a unei casete de
dialog pentru setările instrumentelor. Încercaţi fiecare din
metodele următoare pentru a înţelege opţiunile dvs.:
● Daţi dublu clic pe icon-ul uneltei „perete” din Caseta de
unelte (Toolbox).
● Daţi clic pe icon-ul „perete” din Caseta de informaţii (Info
Box).
● După ce aţi selectat unealta, folosiţi comanda rapidă pentru

setările acesteia:
Bara de titluri a casetei de dialog afişează tipul elementului,
Windows: tasta Control şi tasta „T”
fie cu setările sale standard (Default settings) fie cu setările
MacOS: tasta Command şi tasta „T”
● Alegeţi setările de editare /unelte (Edit/(Tool) Settings).
specifice unui element selectat.
Pentru a preîntâmpina aglomerarea de dialoguri atunci când
● Daţi clic dreapta pe un element (Windows) sau ţineţi

apăsată tasta Control (MacOS), şi alegeţi comanda de
Setări (unelte), (Tool) Settings din fereastra Context, în
cazul nostru Wall Selection Settings.
deschideţi tablouri noi, utilizaţi casetele de selectare din
Options > Work Environment > Dialog Boxes &
Palettes, pentru ca programul să închidă automat tablourile
deschise anterior şi/sau mutaţi caseta de dialog mai sus pe ecran.

Caseta de coordonate (Coordinate Box)

Caseta de coordonate este disponibilă atunci când se
operează în oricare din ferestrele de construcţie. În mod
standard, aceasta este afişată în partea de jos a ecranului.
Caseta de coordonate îndeplineşte următoarele funcţii:
2.) Originea relativă are caracter temporar şi permite să
stabiliţi originea de desenare. Această origine poartă
şi denumirea de origine a utilizatorului (User Origin).
● vă indică localizarea precisă a cursorului ArchiCAD atât în
Deplasaţi cursorul sub originea proiectului. Observaţi că
sistemul cartezian cât şi în sistemul polar de coordonate, în
valorile din paleta de coordonate sunt calculate în baza
vederea realizării desenelor
● vă oferă posibilitatea de a introduce coordonate numerice
originii proiectului.
de mare precizie
● conţine icon-urile de control Origin (origine), Grid (sistem
de coordonate) şi Gravity (greutate)

● vă permite să desenaţi atât în sistemul de coordonate
relative cât şi în cel de coordonate absolute.
3.) Faceţi clic. Observaţi că valorile numerice din căsuţa de

coordonate sunt acum 0, faţă de punctul de unde începe
desenul.
Explorarea casetei de coordonate
1.) Originea absolută este considerată un punct fix din
cadrul proiectului, cunoscut şi sub denumirea de originea
proiectului. Deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos al
construcţiei până când apare semnul văzut. Semnul „X”
din colţ reprezintă originea proiectului, iar paleta de
coordonate va indica valoarea 0 peste tot.

Caseta de comenzi (Control Box) Pet Palettes

Caseta de comenzi (Control Box) conţine o serie de Pet Palettes sunt afişate automat în timpul operaţiunilor
instrumente de desen, prezentate sub formă de icon-uri. de proiectare şi de editare. Paleta poate urmări continuu
deplasarea cursorului sau poate sări direct la ultima poziţie
(puteţi seta această opţiune cu ajutorul casetei de dialog
the Options > Work Environment> Dialog Boxes &
Caseta de comenzi este disponibilă în toate ferestrele de Palettes. Paleta se închide automat la încheierea operaţiunii.
construcţie. În mod standard, este afişată în partea de jos a Conţinutul real al unei palete tip „pet palette” depinde de
ecranului. tipul elementului selectat, de fereastra în care se lucrează şi
Comenzile din paletă, de la stânga la dreapta: de faptul că aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui
element.
● Metodele relative de construcţie (Relative Construction
Methods) nu permit cursorului să se deplaseze în afara
unui anumit unghi sau distanţă, în timpul editării sau
proiectării. Aceste metode se află în strânsă legătură cu
Limitările pentru mouse (Mouse Constraints), care vă
permit să plasaţi punctele terminale ale elementelor.
● Variantele de deplasare ale cursorului (Cursor Snap
Variants) controlează modul în care este proiectată poziţia

curentă a cursorului.
● Comutarea între opţiunile de activare/dezactivare grupuri
(Enable/Suspend Groups) vă permite să alegeţi între

editarea elementelor grupate sau individuale.
● Bagheta magică (Magic Wand) trasează contururile
elementelor existente, în scopul creării de noi elemente, de

alt tip. De exemplu puteţi folosi o paletă tip „pet palette” pentru:
● Comenzile de definire a Punctului special de deplasare
● a proiecta sau a edita contururile elementelor poligonale
(Special Snap Point) generează în mod automat puncte ● a deplasa elemente sau puncte ale elementelor
de deplasare temporare în anumite părţi ale muchiilor şi vă ● a întinde elementele vertical şi orizontal (numai în 3D)
permit să amplasaţi elementele exact, în anumite puncte sau ● a roti, a crea imagini în oglindă, a înălţa şi a multiplica
la anumite distanţe, de-a lungul liniilor şi muchiilor. elementele.

Meniurile contextuale se vor afişa dacă daţi clic cu ajutorul

butonului din dreapta al mouse-ului (Windows) sau ţinând
apăsată tasta Ctrl (MacOs), pe un anumit element selectat sau
Explorarea paletei tip „Pet Palette” într-un spaţiu gol din ferestrele de construcţie, din ferestrele de
secţiune/elevaţie şi detalii (Detail Drawing) sau pe un element
1.) Selectaţi unealta pentru pereţi (Wall Tool) şi daţi clic selectat din paleta instrumentului de navigare.
oriunde în fereastra planului general. Va apărea o paletă
tip „Pet Palette” şi comenzile aferente.
Meniurile contextuale conţin întotdeauna comenzi care sunt

aplicabile unui anumit element sau unei anumite situaţii, fiind
conectate direct la meniul de ajutor.
Pot fi afişate una sau mai multe bare de instrumente
Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile particularizate în cadrul barei de meniuri, incluzând o gamă
contextuale (Context Menus) largă de comenzi rapide pentru comenzile şi operaţiunile
Bara de meniuri este afişată în partea de sus a ecranului. utilizate frecvent.
Conţinutul meniurilor individuale se pot modifica în funcţie de
fereastra în care se lucrează la un anumit moment dat şi de Întrebări şi recapitulare
disponibilitatea meniurilor suplimentare, ca şi în funcţie de
1.) Ce reprezintă Modelarea digitală a clădirilor BIM şi care
particularizarea conţinutului meniurilor. Comenzile care nu
sunt avantajele oferite de această metodă?
sunt disponibile în anumite situaţii sunt dezactivate în listă, fiind
2.) De ce ar trece o companie de la metodele tradiţionale de
marcate cu culoarea gri.
proiectare în 2D la metoda BIM?
3.) Denumiţi şase palete importante specifice mediului de
lucru ArchiCAD; descrieţi rolul fiecărei palete.
4.) Care sunt opţiunile de navigare în mediul de lucru
ArchiCAD?
5.) Cum navigaţi în cadrul ferestrei 3D şi care este diferenţa
dintre modurile de navigare în cadrul unei proiecţii
paralele sau al unei perspective?


Etapa A 2-A: Înţelegerea obiectelor şi a GDL
ETAPA A 2-A:
ÎNŢELEGEREA OBIECTELOR ŞI A GDL
Cuprins Obiective
● Partea 1: Obiectele inteligente La finalizarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Ce este GDL? 1 vor înţelege importanţa conceptului de obiecte inteligente şi
● Partea a 3-a: Obiectele GDL şi informaţiile conţinute de
modul în care un obiect inteligent poate îmbunătăţi deciziile
acestea de proiectare şi viteza cu care acestea sunt adoptate.
● Partea a 4-a: Tipuri de obiecte GDL
2 vor înţelege scopul GDL şi rolul acestuia în cadrul
● Partea a 5-a: Setările uneltelor pentru obiectele GDL
tehnologiei ArchiCAD.
3 vor înţelege modul în care obiectele GDL pot fi utilizate în
Exerciţii comun şi accesate prin Internet sau cu ajutorul manualelor
● Recapitularea bibliotecii încărcate producătorilor.
● Recapitularea tipurilor de obiecte 4 vor înţelege cum să acceseze, să utilizeze şi să amplaseze
● Recapitularea ferestrelor de dialog aferente setărilor
un obiect în ArchiCAD
obiectelor 5 vor înţelege cum este organizată biblioteca ArchiCAD şi
tipurile de ferestre de dialog pentru părţile terminale ale
pereţilor, uşi, ferestre, luminatoare, obiecte, corpuri de
iluminat şi scări.
Iniţializarea etapei
Utilizaţi fişierul din etapa anterioară pentru a deschide fişierul
denumit Level1-Step02.pln, din directorul Training Guide-Level 1.

Partea 1: Obiectele inteligente În plus, arhitectul poate controla foarte uşor aspectul şi
comportamentul unui obiect, prin modificarea câtorva
Obiectele inteligente vă permit să lucraţi mai setări din fereastra de dialog sau prin editarea grafică a
repede parametrilor. Aveţi chiar şi posibilitatea de a modifica aspectul
obiectului, din punct de vedere grafic, prin utilizarea de zone
Elementele de construcţie ArchiCAD sunt inteligente, cu alte active, de tip hotspots, care vă permit obţinerea unui feed-
cuvinte înţeleg mediul de lucru şi se comportă în funcţie de back vizual şi accesul imediat la parametri.
acesta. Instrumentele inteligente pentru pereţi, plăci, stâlpi,
grinzi, acoperişuri, dotări şi terenuri amplasează elementele
în plan sau într-o fereastră 3D, acestea având deja informaţii
despre înălţime, grosime, material sau alte proprietăţi ale
elementelor. Elementele reacţionează în funcţie de mediu,
ceea ce vă permite să lucraţi mai rapid: locul de intersecţie
al pereţilor dispare, grinzile sunt prevăzute cu locuri de
intersecţie prioritare, acoperişurile permit decuparea şi
ajustarea elementelor de construcţie. Puteţi, de asemenea, să
modelaţi obiecte complexe cu uşurinţă, utilizând operaţiile
cu solide. Toate acestea se reflectă în procesul de proiectare
prin creşterea productivităţii, a calităţii managementului de
proiect şi, prin faptul că acum veţi avea mai mult timp pentru
concepţia soluţiilor de arhitectură, timpul de realizare a
desenelor scurtându-se considerabil.
Toate aceste elemente inteligente de

construcţie utilizează tehnologia GDL
de la Graphisoft, disponibilă încă din
1982. Obiectele GDL conţin informaţiile necesare pentru
specificaţiile format text, pentru simbolurile 2D şi pentru
modelele 3D, ocupând, în acelaşi timp, o mică parte a
memoriei computerului. În afară de material, stil şi dimensiuni,
obiectele pot include şi date privitoare la producător, punând
la dispoziţia arhitecţilor, a celor care se ocupă de

managementul clădirilor, a designerilor şi a altor persoane din Obiectele inteligente pentru construcţii se comportă în mod
domeniu informaţii specifice privitoare la produsul respectiv. parametric. Parametrii sunt reguli simple încorporate în obiect,
care comandă aspectul şi comportamentul acestuia.
O fereastră poate dispune de parametri care să îi permită
arhitectului să îi definească înălţimea, lăţimea, numărul de
ochiuri, materialul şi forma cadrului. Un perete poate conţine
parametrii care să permită definirea compoziţiei, suprafeţei,
stratului de acoperire, înălţimii şi modului de îmbinare cu alţi
pereţi, stâlpi, planşee şi plafoane. Parametrii pot fi modificaţi
oricând, iar proiectul va fi actualizat în consecinţă.
Trecerea de la conceptul de proiectare 2D la

modelul 3D, care utilizează obiecte
Partea a 2-a: Ce este GDL? 3D CAD, program integrat care foloseşte obiectele, ca
elemente de bază, tinde să devină curentul dominant şi
Geometric Description Language (GDL), limbajul de descriere instrumentul principal utilizat de către arhitecţii din întreaga
geometric, stă la baza construcţiei obiectelor inteligente. GDL lume. Sistemele tradiţionale de proiectare încep să fie
se deosebeşte de alte descrieri de obiecte electronice prin considerate depăşite, fiind preferate, din ce în ce mai mult,
faptul că nu necesită experienţă în domeniul programării. Este soluţiile care utilizează modele 3D, datorită faptului că
compact, elementele de bibliotecă sunt uşor de particularizat, acestea permit arhitecţilor să creeze, mai degrabă decât să
fiind de altfel dedicat utilizării sale de către arhitecţi. deseneze, respectiv să construiască, mai degrabă decât să
proiecteze.
Un produs adiţional al concepţiei este o bază de date extinsă,
conţinând informaţii despre clădire, inclusiv dimensiuni,
materiale şi specificaţii ale componentelor.

Se asigură uniformitatea datelor la nivelul tuturor domeniilor şi

aplicaţiilor deoarece datele respective vor fi utilizate în fazele
Partea a 3-a: Obiectele Gdl Şi
ulterioare de management şi de exploatare a clădirii. Informaţiile Conţinute de Acestea
Obiectele GDL din interfaţa ArchiCAD conţin o mare
varietate de informaţii, care vă asigură o mare libertate de
particularizare a obiectelor, astfel încât acestea să corespundă
cerinţelor dvs. Secţiunile abordate în continuare: Materials
(Materiale), Interface (Interfaţă), Preview Image and Web
Links (Examinare şi link-uri web), Parameters (Parametri), 3D
Geometry and Behaviour (Geometrie 3D şi comportament),
2D Script (Script 2D) şi Object Logic (Logica obiectului) vă vor
ajuta să vă familiarizaţi cu trăsăturile, flexibilitatea şi eficienţa
tehnologiei GDL.
Materials
Obiectul GDL permite definirea completă a culorilor
suprafeţelor şi a materialelor utilizate.
Trăsăturile principale ale GDL

● 2D, 3D şi date specifice într-un singur fişier
● Program parametrizat: un singur obiect – mai multe produse
● Interfaţă specifică fiecărui produs în parte
● Link-uri integrate către date ale altor produse, de pe Internet
● Logică şi comportament specifice unor produse reale
● Compatibil cu formate clasice CAD, 2D şi 3D
● Necesităţi reduse de întreţinere
● Fişier de dimensiuni reduse

Interface GDL memorează link-uri ale paginilor de

pe Internet şi Intranet. Informaţiile dinamice
Interfaţa permite setarea cu uşurinţă a parametrilor şi a cu privire la produs, de tipul specificaţiilor
valorilor datorită faptului că se utilizează obiecte care şi tabelelor de date pot fi localizate cu
corespund unor produse reale. În loc să trasaţi drepte şi uşurinţă cu ajutorul obiectelor GDL.
cercuri pentru a obţine o reprezentare 2D, aveţi posibilitatea
de a defini elemente specifice ale produsului, cu ajutorul
parametrilor. Interfaţa vă permite introducerea de date
pentru setarea parametrilor, atât în format numeric, cât şi în
format text, precum şi selectarea dinamică a materialelor,
componentelor şi a altor elemente care fac din obiect un
element 3D inteligent.
Parameters
Parametrii includ definiţiile, valorile, proprietăţile şi variantele
unui obiect. Sunt utilizaţi pentru a comanda elementele 2D,
3D şi interfaţa.
ImagePreview şi Web Links

Funcţia de „Image Preview” a GDL este utilizată pentru
creşterea vitezei de acces, în momentul în care se vizualizează
un catalog de dimensiuni mari sau a unei biblioteci de
obiecte.

Domeniul construcţiilor pe Internet

Datorită faptului că oferă un canal de comunicaţii interactiv
şi noi modele de distribuţie, Internet-ul va produce schimbări
radicale în domeniul arhitecturii şi al construcţiilor. Puncte tari
ale companiilor, cum ar fi bazele de date, clienţii de mari
dimensiuni sau reputaţia pe piaţa tradiţională, nu se regăsesc,
în mod automat, în sfera digitală. În bătălia site-urilor dinamice
şi a inovaţiilor competitive, Internet-ul permite clientului să nu
ţină cont de ierarhia stabilită a furnizorilor, iar acestora din
3D Geometry and Behavior urmă le permite efectuarea de schimbări radicale a poziţiei
ocupate în această ierarhie. Internet-ul redeschide arena
Scriptul 3D creează date geometrice şi controlează competiţiei, iar actorii economici care întârzie să intre pe noua
comportamentul produselor. Datele 3D pot fi exportate în alte piaţă nu vor mai putea fi salvaţi de mărimea sau de experienţa
aplicaţii, în format DXF, DWG, 3DS, OBJ sau IFC. companiei. Ca atare, nici o companie care se preocupă de
rezultatele sale financiare pe termen lung nu îşi mai poate
permite să nu acorde atenţie noilor presiuni ale pieţei.
iCatalogs based on GDL (iCataloage

care utilizează tehnologia GDL)
2D Script and Object Logic Tehnologia GDL pune la dispoziţie instrumente de creare a
cataloagelor de produse inteligente, disponibile atât on-line,
Scriptul 2D defineşte aspectul şi comportamentul obiectelor cât şi off-line. Prima noastră gamă de produse include GDL
din plan. Observaţi modificarea detaliilor aferente simbolului Object Explorer, GDL Object Web Plug-in, GDL Object
pentru uşă, în funcţie de scara desenului. Adapter, GDL Object Publisher şi GDL SalesCAD.
Aceste instrumente pentru obiectele GDL sporesc
accesibilitatea cataloagelor de produse GDL, urmând a fi
perfecţionate în continuare şi puse la dispoziţia unei game mai
largi de clienţi.

Off-Line Catalogs (Cataloage off-line)
On-Line Catalogs (cataloage on-line)
Current Online Manufacturer Catalogs (Cataloage

ale producătorilor, disponibile în prezent on-line)
Producătorii îşi perfecţionează, comercializează şi distribuie

produsele pe Internet, folosind tehnologia GDL. Pentru a afla
detalii despre producătorii care sunt la ora actuală prezenţi pe
Internet, accesaţi www.gdlcentral.com

Partea a 4-a: Tipurile de Obiecte

Gdl
Pentru a accelera şi a simplifica faza de concepţie, ArchiCAD
este livrat împreună cu o bibliotecă incluzând peste 1000
de obiecte parametrice GDL, cum ar fi ferestrele, uşile,
luminatoarele, dotările, instalaţii, elemente de construcţie
şi peisagistice etc. Arhitecţii pot extinde şi particulariza
bibliotecile de obiecte, prin modificarea parametrilor
obiectelor, prin utilizarea de operaţii cu solide sau prin
selectarea anumitor obiecte din zecile de mii de obiecte de la
Graphisoft sau de pe Internet.
Aceste obiecte pot fi utilizate în cadrul proiectului, cu ajutorul
unuia dintre instrumentele specializate ale ArchiCAD, cum ar
● Sub-meniul Local/LAN vă permite să gestionaţi biblioteci
fi instrumentele Object, Lamp, Door, Window, Skylight, integrale sau părţi independente ale acestora, stocate
Wall End, Corner Window şi Stair, în mod automat, pe discurile locale sau în cadrul unor volume care pot fi
prin intermediul unor comenzi specifice sau cu ajutorul accesate în reţea.
● Sub-meniul FTP Sites vă permite adăugarea de biblioteci,
unor elemente suplimentare, cum ar fi Markers, Labels,
Structural Grid, RoofMaker şi TrussMaker, sau pot fi precum şi a unor părţi independente de biblioteci, stocate
utilizate ca elemente de referinţă de către alte elemente cum pe servere FTP.
● Sub-meniul History listează toate bibliotecile şi părţile de
ar fi macros, Zone Stamps şi Property Objects.
În momentul în care este iniţiat, programul ArchiCAD încarcă bibliotecă încărcate în timpul utilizării ArchiCAD.
● Sub-meniul Web Objects vă permite să descărcaţi
în mod automat biblioteca standard livrată împreună cu
programul. Este posibil ca, în cadrul activităţii desfăşurate, Obiectele GDL de pe Internet şi să le adăugaţi bibliotecilor
să aveţi nevoie de module suplimentare ale bibliotecii de la dvs.
producători, din biblioteca standard sau dintr-o bibliotecă Prin utilizarea primului sub-meniu, Local/LAN, puteţi selecta
aparţinând unui proiect anume. Comanda Library o bibliotecă de pe hard-disk-ul computerului sau din reţea,
Manager din meniul File vă permite accesul la biblioteci prin selectarea unui director din coloana din stânga şi prin
suplimentare şi la părţi independente ale bibliotecii, atât la adăugarea bibliotecii, cu ajutorul butonului Add din partea
nivelul volumelor locale, cât şi prin Internet. Fereastra de de jos a ferestrei de dialog.
dialog a meniului Library Manager are patru sub-meniuri:

După încărcarea proiectelor, bibliotecile care au fost

adăugate la lista bibliotecilor active din coloana din dreapta,
vor fi afişate în setările pentru obiecte, cum ar fi Window
Settings (Setările pentru ferestre), bibliotecile încărcate
apărând în coloana din stânga sus, aşa cum se poate vedea
în continuare. Recapitularea tipurilor de obiecte
Prin utilizarea acestor biblioteci, obiectele sunt apoi
introduse în ArchiCAD, sub forma unor obiecte predefinite, 1.) Wall Ends (părţi terminale ale pereţilor): sunt obiecte
parametrizate şi stocate în fişiere externe. parametrice GDL, asemănătoare obiectelor pentru ferestre
şi uşi. Instrumentul Wall End, al cărui icon este situat în
tabloul More, vă permite să creaţi un profil terminal
corect al peretelui, cu un singur clic.

4.) Objects and Lamps (obiecte şi corpuri de iluminat):

Instrumentul Object este situat în cadrul tabloului Basic,
iar instrumentul Lamp în tabloul More. Activarea icon-
ului corespunde activării instrumentului reprezentat.
2.) Windows and Doors (uşi şi ferestre): Aceste

instrumente sunt reprezentate de un singur icon, din tabloul
Basic al Instrumentelor. Instrumentul Corner Window
este situat în tabloul More, alături de instrumentul 5.) Stairs (Scări): Instrumentul Stair este situat în tabloul
Wall End. Basic. Scările reprezintă un sub-tip special al Obiectelor.
Scările ArchiCAD sunt create cu ajutorul aplicaţiei
StairMaker, o aplicaţie auxiliară integrată cu ArchiCAD.
Acesta vă permite să concepeţi şi să construiţi tipuri
variate de scări, în funcţie de proiect, prin operarea unei
selecţii în cadrul unor tipuri geometrice predefinite sau prin
3.) Skylights and Dormers (luminatoare şi lucarne): desenarea formei geometrice de bază a scărilor şi prin
Luminatoarele sunt tipuri de obiecte inteligente GDL care editarea parametrilor corespunzători. În principiu, scările
pot fi amplasate în mod inteligent, în cadrul elementelor se comportă la fel ca obiectele, cu deosebirea că pot fi
de tip Acoperiş. La amplasarea obiectului Luminator în create şi modificate cu ajutorul instrumentului Stairs.
partea superioară a acoperişului, acesta va fi automat
inserat în acoperiş şi ajustat astfel încât să respecte
unghiul de înclinare al acoperişului şi să aibă elevaţia
corespunzătoare, respectiv va fi rotit pentru a se realiza
poziţionarea sa într-un unghi corect (paralel cu linia
acoperişului). Se va decupa o deschidere în acoperiş.
Instrumentul corespunzător este situat în tabloul Basic,
care include şi lucarnele.

Partea a 5-a: Setări Şi Instrumente Tabloul de pe partea dreaptă afişează întotdeauna conţinutul
directorului selectat din partea stângă. Dacă selectaţi un
pentru Obiectele GDL element (nu un director) în tabloul din partea stângă, setările
acestuia se afişează în tablourile care pot fi extinse din partea
Ferestrele de dialog corespunzătoare bibliotecii sunt alcatuite dreaptă a ferestrei de dialog.
din două părţi: în stânga, zona browser-ului vă permite să
localizaţi părţi independente ale bibliotecii, corespunzând
instrumentului activ din bibliotecile încărcate. Pe partea
dreaptă a ferestrei de dialog se află tablouri care pot fi
extinse, asemănătoare celor pentru elementele de construcţie.
2.) O comandă de tip pop-up din colţul stânga sus al

ferestrei de setări, vă permite să configuraţi tablourile
afişate vertical sau orizontal.
Recapitularea ferestrei de setare a 3.) Lângă comenzile de navigare se află trei butoane cu
instrumentelor pentru obiecte iconuri de mărimi diferite, care vă permit configurarea
conţinutului directorului pe care îl exploraţi, sub formă de
1.) Accesaţi directoarele din bibliotecă, dând clic pe semnul iconuri mari, mici sau ca listă alfabetică simplă, afişând
plus (sau, pentru MacOS, pe săgeata violet) din dreptul denumirile complete ale elementelor.
denumirilor acestora, din tabloul din partea stângă.
Întrebări şi recapitulare
1.) Ce este GDL şi care sunt elementele cheie ale acestuia?
2.) Ce este un parametru şi care este legătura sa cu un
obiect?
3.) Care sunt cele şapte tipuri de obiecte ale ArchiCAD?
4.) Ce este un iCatalog? Enumeraţi câţiva producători care
utilizează la ora actuală tehnologia GDL.
5.) Cum accesaţi obiectele ArchiCAD?
4.) Daţi clic pe „săgeată jos” din centrul coloanei centrale

al ferestrei de dialog pentru setări, puteţi ascunde zona
aferentă browser-ului. Astfel, fereastra de dialog ocupă
mai puţin spaţiu.

Etapa A 3-A: Definirea Geometriei
ETAPA A 3-A:
DEFINIREA GEOMETRIEI
Cuprins Obiective
● Partea 1: Generalităţi cu privire la elementul perete La finalizarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Unelte şi setări pentru pereţi 1 vor putea să deseneze un plan pentru un proiect rezidenţial
● Partea a 3-a: Crearea unei forme rectangulare
utilizând instrumentele şi setările pentru pereţi.
● Partea a 4-a: Crearea unei forme curbe
2 vor înţelege modul de introducere a datelor referitoare la
● Partea a 5-a: Crearea unei forme prin rotaţie
înălţimea şi lăţimea peretelui, precum şi a materialului şi
tipului acestuia.
Exerciţii 3 vor putea înţelege diferenţa dintre originea proiectului,
● Definiţi setările pentru pereţi originea definită de utilizator şi originea de desenare.
● Desenaţi un set de pereţi rectangulari 4 vor şti să seteze o grilă de control rotită (rotated snap
● Desenaţi un perete curb
grid).
● Desenaţi un perete drept
5 vor şti să localizeze şi să deseneze cu exactitate pereţi
● Desenaţi o serie de pereţi drepţi
rectangulari, în cele două variante: pereţi drepţi şi pereţi rotiţi
6 vor şti să localizeze şi să deseneze un perete curb, utilizând
centrul, raza, punctul de pornire şi punctul final.
7 vor înţelege scopul opţiunii Favorites (preferinţe) şi
utilizarea acesteia pentru a crea şi salva anumite setări.
Deschideţi fişierul denumit Level1-Step03.pln din directorul
Training Guide-Level 1.

Recapitularea proiectului
Pereţii pot fi drepţi, curbi, trapezoidali sau poligonali. Fiecare
În cadrul acestei etape se vor recapitula setările pentru perete este caracterizat de o linie de referinţă şi de o direcţie.
pereţi, instrumentele şi metodele utilizate pentru conceperea Linia de referinţă permite îmbinarea cu exactitate a pereţilor.
proiectului rezidenţial Drucker-Brownstein. De asemenea, permite stabilirea de zone active (hotspots)
şi de muchii, pentru selectarea, deplasarea şi transformarea
pereţilor. Linia de referinţă este o linie neagră, groasă, care
se afişează întotdeauna în momentul în care se desenează
un perete. În funcţie de metoda de construcţie aleasă, corpul
peretelui depăşeşte una sau ambele margini ale liniei de
referinţă. Direcţia peretelui este dată de ordinea în care
definiţi punctele terminale ale peretelui. Linia de referinţă a
unui perete amplasat (inclusiv săgeata care indică direcţia
peretelui) este vizibilă numai la nivelul planului, cu condiţia ca
opţiunea Wall & Beam Intersections (intersecţii perete şi
grinzi) să fie dezactivată.
Haşurile din interiorul corpului peretelui reprezintă structura de

Partea 1: Generalităţi cu privire la umplere (Fill Pattern) aleasă pentru a-l reprezenta în plan
şi în secţiuni. Haşurile multiple reprezintă structuri compozite.
Elementul Perete În vederile 3D şi în fotorandări aspectul suprafeţelor peretelui
Wall (Peretele) este un element fundamental din arhitectură. sunt cele ale materialelor din care acestea sunt realizate.
În momentul în care creaţi un perete în ArchiCAD, creaţi Observaţi că modul de afişare a peretelui depinde de setările
conturul şi haşurile specifice unui perete în 2D şi un corp solid din Options > Display Options.
în 3D.

Floor Plan and Section (plan nivel şi secţiune), Model

(model) şi Listing şi Labeling (listare şi etichetare).
În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor
instrumentelor, selecţia nivelului este afişată într-un meniu
popup.
Definirea setărilor pentru pereţi

● Wall Intersections (intersecţii pereţi) pot fi activate şi Prima etapă este definirea setărilor pentru pereţi în cazul
dezactivate. Este posibil să se afişeze doar liniile de referinţă setului de pereţi rectangulari pe care îi veţi desena în
ale pereţilor, fără a fi vizibile şi liniile de contur. următorul exerciţiu. Pentru aceasta este necesar să parcurgeţi
● Fill patterns (structurile de umplere) pot fi ascunse (no
următoarele etape:
fills) sau afişate sub formă de bitmap sau vectori; în cazul Filmul Level1-03-1
pereţilor din material compozit este posibilă afişarea
exclusivă a liniilor de separaţie. 1.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi din cadrul
tabloului principal pentru a deschide fereastra de setări.
Partea A 2-A: Instrumentele Şi
Setările pentru Pereţi
Fereastra de dialog pentru setări include patru tablouri:
Geometry and Positioning (geometrie şi poziţionare), 2.) După aceea, deplasaţi-vă la tabloul Geometry and
Position.

Această secţiune include înălţimea şi elevaţia peretelui,

poziţia liniei de referinţă, tipul principal de perete (simplu,
trapezoidal, poligonal) şi grosimea totală a peretelui.
Introduceţi 4700 pentru valoarea înălţimii peretelui şi 200
pentru lăţimea peretelui.
4.) Cel de al treilea tablou este denumit Model şi are rolul

de a realiza afişarea 3D a peretelui. Cea mai importantă
comandă a acestui tablou este legată de suprafeţele
corespunzătoare celor două feţe ale peretelui şi de cele
patru muchii ale acestuia. Dacă daţi clic pe icon-ul cu
aspect de lanţ, ultimul tip de material ales va fi atribuit
tuturor suprafeţelor. Deselectarea icon-ului cu aspect de
Notă: În cadrul acestui prim exerciţiu înălţimea peretelui este lanţ va avea ca efect revenirea la materialele pe care
setată la valoarea celui mai înalt punct al acoperişului (4700) le-aţi ales iniţial pentru fiecare suprafaţă a peretelui.
astfel încât pereţii să poată fi ajustaţi în funcţie de acoperiş, în În tabloul Model selectaţi materialele pentru perete.
cadrul etapei 7.
3.) Cel de-al doilea tablou conţine atributele Floor Plan

and Section. Aceste setări afectează culorile fill-urilor şi
ale fundalului, iar în cazul pereţilor din material compozit,
culoarea tipului de linie utilizat pentru contur (inclusiv
tipul de linii de închidere) şi tipul/culoarea liniilor de
demarcaţie ale pereţilor din plan, respectiv ale secţiunilor
5.) Cel de-al patrulea tablou este denumit Listing and
pereţilor din ferestrele Secţiune/Elevaţie. Pentru muchiile
Labeling şi are rol în calcule referitoare la pereţi. Acest
pereţilor care nu sunt vizualizaţi în secţiune nu se afişează
tablou va fi detaliat în Nivelul 2.
în vederile aferente secţiunii/elevaţiei, liniile de contur fiind
afişate în tabloul Model.
În tabloul Floor Plan and Section, setaţi gradul de umplere

al peretelui la 50%.

6.) Layers (straturile) sunt similare cu proiectarea bazată

pe suprapunere, care utilizează pini şi permit o separaţie
„logică” a elementelor. Elementele aferente, cum ar fi
dimensiunile, mobilierul, simbolurile pentru instalaţiile
electrice etc. se situează pe nivelurile comune. Deoarece
fiecărei unelte îi corespunde un anumit layer standard
(default Layer), elementele sunt amplasate pe câte un
layer separat, cu ajutorul instrumentului respectiv.
Selectaţi stratul „Walls Exterior” (exterior pereţi). ● Daţi clic pe butonul OK din fereastra de dialog Wall
Settings. Vom utiliza aceste informaţii în cadrul următorului
exerciţiu, pentru a desena pereţi.
7.) Opţiunea Favorites (preferinţe) vă permite să salvaţi

şi să regăsiţi cu uşurinţă setările standard ale uneltelor.
Partea A 3-A: Crearea unei Forme
Dacă selectaţi o preferinţă salvată, puteţi crea un element Rectangulare
care are aceeaşi parametri şi caracteristici ca şi preferinţa
respectivă. Preferinţele sunt salvate în fişierul aferent În momentul în care aţi finalizat selecţiile în fereastra de dialog
proiectului. Puteţi, de asemenea, să le salvaţi într-un fişier Wall Settings, puteţi începe să desenaţi pereţi. Noii pereţi
de preferinţe, astfel încât să le puteţi utiliza şi pentru alte vor fi creaţi fie în plan, fie într-o fereastră 3D.
proiecte.
● Daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările pentru Geometria pereţilor
perete, în vederea utilizării ulterioare. Există nouă metode geometrice disponibile pentru realizarea
de configuraţii simple şi speciale
ale pereţilor. Acestea pot fi
● În momentul în care apare fereastra de dialog pentru activate prin selectare opţiunii
preferinţe, daţi clic pe butonul Save Current Settings as corespunzătoare din Info Box,
Favorite (salvaţi setările curente ca preferinţe). Introduceţi înainte de a începe desenarea
denumirea „Stucco Wall - Sand” şi apoi daţi clic pe OK. pereţilor. Puteţi comuta
Acum puteţi selecta această preferinţă pentru a desena un între metode, chiar şi
perete care să prezinte setările salvate. după ce aţi început să
desenaţi un perete.

4.) Daţi clic pe originea proiectului, semnalată de un X negru,

din plan. Va apărea un cursor sub formă de creion, ceea
ce vă indică faptul că vă aflaţi în regimul desenare.
Desenarea unui set de pereţi
rectangulari
Prima etapă este desenarea pereţilor exteriori, la parterul
clădirii. Vom utiliza o grilă cu pătrăţele pre-setate de
1200 x 1200 pentru a construi pereţii, prin alinierea simplă a
acestora, în funcţie de punctele de intersecţie ale grilei. 5.) Daţi clic încă o dată pentru a finaliza pereţii, care ocupă
9 pătrate ale grilei, pe orizontală şi 6 pătrate pe verticală.
Indicaţie ajutătoare: Opţiunile corespunzătoare grilei pot
fi activate şi dezactivate prin utilizarea butonului de comandă
din fereastra sistemului de coordonate sau cu ajutorul
elementelor specifice meniului Options (opţiuni). În momentul
în care una din opţiunile de aliniere este activă, cursorul se
deplasează de la o intersecţie la alta a grilei.
Pentru a desena primul set de pereţi, procedaţi după cum

urmează:
1.) Activaţi alinierea la grilă (selectaţi al treilea icon din paleta 6.) Pentru a vizualiza pereţii în 3D, selectaţi opţiunea 3D din
pop-up corespunzând opţiunilor pentru grila de aliniere, meniul Project Map al instrumentului Navigator şi daţi
din fereastra Coordinate Box). dublu clic pe Generic Axonometry.
2.) Selectaţi unealta pentru perete din Toolbox.
3.) Selectaţi metoda rectangulară

din Info Box.

Partea A 4-A : Crearea unei Forme 2.) Apoi selectaţi tabloul Model şi modificaţi materialul, după
cum se poate vedea mai jos. După ce aţi terminat, daţi clic
Curbe pe butonul OK.
Metodele geometrice pentru pereţi, puse la dispoziţie de
Info Box, oferă trei posibilităţi diferite de desenare a pereţilor
curbi, în formă de arc de cerc: centru şi rază, circumferinţă
şi tangentă sau punctul de tangenţă. Aceste posibilităţi sunt
diferite în ceea ce priveşte punctele principale pe care le ●Daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările
definesc. pentru perete în vederea utilizării ulterioare.
● În momentul în care se afişează fereastra de dialog

Favorites daţi clic pe butonul Save Current Settings
Desenarea unui perete curb as Favorite. Introduceţi
În următorul exerciţiu vom utiliza metoda geometrică a denumirea „Stucco Wall -
centrului cercului pentru a desena un perete curb. Parcurgeţi Cranberry” şi daţi clic pe
următoarele etape pentru a obţine peretele dorit: OK.
Filmul Level1-03-2
● Daţi clic pe butonul OK din Wall Settings.
1.) Lăţimea, înălţimea şi materialul din care este realizat 3.) Ţinând selectat instrumentul pentru pereţi, selectaţi din Info
peretele curb sunt diferite de cele ale peretelui construit Box metoda geometrică utilizând centrul cercului.
anterior. Pentru a modifica setările respective, daţi
dublu clic pe Wall Tool şi apoi pe tabloul Geometry &
Positioning. Modificaţi înălţimea peretelui la 2700, iar 4.) Daţi clic pe punctul din grilă aflat la intersecţia a
lăţimea acestuia la 300. trei pătrăţele pe
orizontală şi două
pătrăţele pe verticală,
măsurate din colţul
dreapta jos al
peretelui rectangular.

5.) Ţinând centrul selectat, deplasaţi cursorul în punctul aflat în

partea dreaptă sus faţă de centru şi daţi clic.
Partea A 5-A: Crearea unei Forme
prin Rotaţie
Toate desenele realizate cu ajutorul ArchiCAD au la bază
un sistem de coordonate bidimensional invizibil. Ca în orice
alt sistem de coordonate, toate măsurătorile sunt realizate în
funcţie de origine.
ArchiCAD utilizează trei origini ale sistemului de coordonate:
● Project Origin (Originea proiectului) este o locaţie
6.) Acum deplasaţi cursorul în sensul acelor de ceasornic constantă, care rămâne neschimbată pe toată durata
către punctul aflat în partea stângă sus şi daţi clic pentru a proiectului.
● User Origin (Originea utilizatorului) este un element
finaliza curba.
ajutător, folosit pentru proiectare şi măsurători. Originea
utilizatorului poate fi deplasată oriunde, permiţându-vă
resetarea punctului zero, indiferent de poziţie. Această
opţiune este utilă în cazul în care trebuie să desenaţi
elemente pentru pereţi, plăci sau alte componente, care sunt
construite deja.
● Edit Origin (Originea de editare) apare numai pe
parcursul operaţiilor de proiectare şi editare, fiind folosită

pentru afişarea distanţei şi unghiului, specifice extensiei
unei drepte care pleacă din punctul de pornire specific unei
operaţii de desenare.
În planul general sau în alte vederi 2D, originea este
întotdeauna marcată cu litera X, aldină, denumită indicatorul
de origine, în timp ce în 3D, originea utilizatorului şi axele X,
Y, Z sunt trasate cu linii groase, de culoare neagră.
În exerciţiile anterioare am utilizat originea proiectului
ca punct de plecare pentru pereţii rectangulari. Înainte
de a desena pereţii de rotaţie trebuie să setăm originea
utilizatorului şi rotaţia grilei.

4.) Pentru a seta rotaţia grid-ului, daţi clic pe butonul Set

Skewed Grid (setare oblică) şi apoi daţi clic pe noua
origine a utilizatorului.
Setarea originii utilizatorului şi a rotaţiei
grid-ului
Filmul Level1-03-3
1.) Dezactivaţi alinierea la grid (selectaţi primul icon din

paleta pop-up, din cadrul opţiunilor pentru alinierea la
grid din fereastra Coordinate Box). 5.) Pentru a seta unghiul apăsaţi tasta „A” din tastatură,
pentru a activa latura unghiului din fereastra Coordinate
Box şi introduceţi valoarea de 72 de grade. Apăsaţi tasta
Enter pentru a finaliza.
2.) Activaţi butonul corespunzând originii

utilizatorului din paleta sistemului de
coordonate (nu trebuie să fie apăsat).
3.) În paleta aferentă sistemului de coordonate introduceţi
valoarea 8850 pentru X şi 3050 pentru Y şi apăsaţi tasta
Enter pentru a stabili originea utilizatorului.
Desenarea unui perete drept

Pe parcursul acestui exerciţiu vom utiliza originea utilizatorului
şi grid-ul care a fost rotită pentru a desena un singur perete
drept.
Notă: Observaţi că la finalizarea acestei operaţiuni
coordonatele X şi Y nu mai sunt definite în funcţie de Film Level1-03-4
originea proiectului, ci de punctul nou ales.

1.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru perete din Toolbox

şi deschideţi fereastra de dialog corespunzătoare setărilor
pentru pereţi.
4.) Daţi clic pe originea utilizatorului indicată de litera X
de culoare neagră din plan şi deplasaţi cursorul cu 4
pătrăţele la dreapta şi daţi clic pe muchia peretelui curb.
2.) În această fereastră daţi clic pe tabloul Geometry and

Positioning şi modificaţi lăţimea peretelui la 200. Apoi
selectaţi tabloul Model şi modificaţi materialul, după cum
se poate vedea mai jos.
●Daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările

pentru pereţi în vederea utilizării ulterioare. Desenarea unui şir de pereţi drepţi
În acest exerciţiu vom utiliza originea utilizatorului şi grid-ul
care a fost rotit pentru a desena un şir de pereţi drepţi. Aceste
●La apariţia ferestrei de dialog Favorites, daţi clic etape sunt similare cu cele parcurse în cadrul exerciţiului
pe butonul Save Current Settings as Favorite. pentru pereţi drepţi.
Introduceţi denumirea „Stucco Wall - Green” şi daţi clic
pe OK. 1.) Ţinând selectat instrumentul pentru pereţi, deplasaţi-vă la
● Daţi clic pe butonul OK
Info Box. Selectaţi metoda geometrică pentru pereţi în lanţ
din fereastra Wall Settings. şi deplasaţi linia de referinţă a peretelui în partea opusă a
3.) Selectaţi metoda geometrică acestuia.
pentru pereţi drepţi din Info Box şi activaţi alinierea la grid

din paleta pentru sistemul de coordonate. 2.) Daţi clic pe originea utilizatorului marcată cu litera X de
culoare neagră pe plan.

Apoi deplasaţi cursorul în sus, la 6 pătrăţele distanţă şi

daţi clic pentru a continua.
5.) Ultimul perete din serie nu se aliniază pe grid. Fără a

părăsi comanda de desenare pereţi, deplasaţi cursorul
către butonul Snap (aliniere) din paleta corespunzătoare
3.) Acum deplasaţi cursorul la dreapta, la 11 pătrăţele
sistemului de coordonate şi dezactivaţi alinierea.
distanţă şi daţi clic pentru a continua.
Notă: În cazul în care cursorul se deplasează dincolo de

marginea ecranului, puteţi utiliza comanda Pan sau bara
de scroll de la marginea ferestrei.
6.) Pentru a finaliza pereţii în lanţ, deplasaţi cursorul pe
muchia peretelui curb, ţinând apăsată tasta Shift pentru
a integra peretele, de-a lungul unei perpendiculare. În
momentul în care apare cursorul sub formă de creion, daţi
dublu clic pentru a finaliza peretele.
4.) Desenaţi cel de-al treilea perete din această serie la o

distanţă de 3 pătrăţele în jos şi daţi clic pentru a continua.

7.) Pentru a readuce originea utilizatorului la originea iniţială Întrebări şi recapitulare

a proiectului, daţi dublu clic pe instrumentul User Origin
din paleta aferentă sistemului de coordonate. În acest 1.) Care sunt cele patru tipuri de setări (tablouri) din fereastra
moment aţi finalizat instruirea cu privire la geometria de dialog Wall Tool Settings?
fundamentală a pereţilor de la parter. 2.) În care din panouri introduceţi datele privitoare la
înălţimea, lăţimea şi tipul peretelui, ca şi la materialul din
care acesta este realizat?
3.) În care paletă se află cele nouă metode geometrice
disponibile, care determină modul de desenare a peretelui
(perete curb, perete drept, perete rectangular, etc.)?
4.) Care este diferenţa dintre originea proiectului, originea
utilizatorului şi originea de desenare?
5.) În care paletă selectaţi opţiunea de modificare a rotaţiei
Pentru a vizualiza formele finale, deplasaţi-vă la fereastra grid-ului?
3D. În mod normal, pereţii vor arăta ca în imaginea de 6.) Cum readuceţi originea utilizatorului la originea iniţială a
mai jos. proiectului?
7.) Care este rolul opţiunii Favorites?

Etapa A 4-A: Crearea Formelor Specifice Clădirii
ETAPA A 4-A:
CREAREA FORMELOR SPECIFICE CLĂDIRII
Cuprins Obiective
● Partea 1: Relaţiile dintre etaje La finalizarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Definirea etajelor 1 Vor înţelege modul în care nivelurile sunt utilizate pentru
● Partea a 3-a: Utilizarea unui Ghost Story (etaj fantomă)
definirea planurilor, respectiv cum pot fi utilizate pentru
● Partea a 4-a: Crearea unui Custom Grid (grid
a defini relaţii 3D, cum ar fi planul clădirii şi planul
particularizat) acoperişului.
● Partea a 5-a: Navigarea de la un etaj la altul
2 Vor înţelege rolul etaj-ului Ghost şi modul în care poate fi
● Partea a 6-a: Elemente de decupare
utilizat pentru coordonarea informaţiilor la diverse niveluri
ale clădirii.
3 Vor şti să acceseze datele aferente unui etaj superior sau
Exerciţii inferior, fără a părăsi nivelul la care se lucrează în mod
curent.
● Creaţi un al doilea nivel 4 Vor şti să combine elementele de la diverse niveluri ale
● Vizualizaţi primul nivel ca Ghost Story (etaj fantomă) clădirii, pentru a coordona datele referitoare la clădire.
● Adăugaţi pereţi rotiţi la al doilea nivel
5 Vor şti să navigheze de la un etaj la altul, utilizând
● Desenaţi un perete curb cu înălţime parţială
meniurile Navigator, Options şi comenzile rapide.
● Navigaţi de-a lungul etajelor
● Adăugaţi un singur perete la primul nivel
● Decupaţi şi ajustaţi pereţii
Utilizaţi fişierul aferent etapei anterioare sau deschideţi fişierul
denumit Level1-Step04.pln din directorul Training Guide-Level 1.

Recapitularea proiectului ● Numai vederea ce conţine planul etajului pe care se

lucrează este afişată, fiind posibilă editarea, imprimarea sau
Proiectul are un nivel, situat deasupra formelor rectangulare salvarea într-un format diferit.
rotite, la nivelul 3000. Imaginile de mai jos prezintă geometria ● În vederea 3D, toate etajele sunt proiectate standard (by
primului nivel şi relaţia acestuia cu cel de-al doilea nivel. default), dar puteţi impune anumite restricţii cu ajutorul
elementelor aferente comenzii 3D (Image menu).
● În vederile secţiune/elevaţie, puteţi defini un interval
pe verticală, incluzând etaje întregi sau numai părţi ale

acestora.
Partea 1 : Relaţiile dintre etaje

Stories (etajele) asigură separarea fizică a elementelor ce
aparţin unui anumit nivel. Fiecare etaj are propriul său plan
în cadrul căruia se amplasează elementele. De obicei Stories
se utilizează pentru desenarea fiecărui nivel al unei structuri
multietajate, dar poate fi deasemenea util şi în cazul planurilor
de situaţie,a planurilor de acoperiş etc., a altor elemente care
au relaţii verticale 3D.

Partea A 2-A: Definirea etajelor Pentru a activa un etaj, selectaţi-l din listă şi apoi daţi clic
pe OK. Foaia corespunzătoare planului etajului va afişa
Comanda Story Settings (setări etaje) din meniul Opţiuni etajul selectat. În momentul în care se selectează denumirea
afişează fereastra de dialog Stories, cu ajutorul căreia puteţi unui etaj, puteţi edita denumirea, elevaţia (punctul zero al
defini structura pe verticală a proiectului. proiectului) şi înălţimea acestuia. Câmpul care conţine numărul
nu poate fi editat manual.
Modificările înălţimii şi elevaţiei etajului sunt interpretate în
mod diferit:
● În cazul în care modificaţi înălţimea unui etaj, aceasta va
afecta elevaţia tuturor etajelor de deasupra (în cazul în care

numărul este pozitiv) sau de dedesubt (dacă numărul este
negativ). Din punct de vedere practic, aceasta înseamnă că
întreaga clădire se măreşte sau se micşorează, prin mărirea
sau micşorarea înălţimii unui etaj. Înălţimea celorlalte etaje
rămâne neschimbată.
● În cazul în care modificaţi elevaţia unui etaj, acesta
va afecta înălţimea etajului imediat inferior şi pe a celui

imediat superior. Din punct de vedere practic, modificaţi
Partea superioară a ferestrei de dialog oferă o listă care nivelul unui singur etaj, neproducându-se nici un fel de
poate fi explorată în manieră scroll. Această listă vă este utilă alte modificări la nivelul întregii
la trecerea în revistă a etajelor curente. Când abordaţi un nou clădiri. Elevaţia celorlalte etaje
proiect de la zero, aveţi la dispoziţie un singur etaj, dar dacă rămâne neschimbată. În momentul
folosiţi un fişier de tip template (şablon), este posibil ca în care creaţi un nou etaj aveţi
fişierul să conţină deja o structură predefinită a etajelor. posibilitatea de a include
● Pentru a adăuga un nou etaj, daţi clic pe butonul elemente care există deja pe un
Insert Above (inseraţi deasupra) sau Insert Below alt etaj.
(inseraţi dedesubt). În afară de comenzile standard, Cut, Copy, şi Paste din
● Pentru a şterge un etaj, daţi clic pe butonul Delete Story meniul Edit, puteţi muta cu uşurinţă toate elementele care
(ştergere etaj) aparţin unui anumit tip, prin intermediul unei funcţii speciale
Noul etaj se afişează deasupra sau sub etajul selectat. din cadrul ferestrei Story settings. Elementele care urmează
Numerotarea este actualizată automat. Nu există nici un fel să fie copiate (amplasate) sunt selectate prin bifarea casetei
de limitări cu privire la numărul de etaje. din dreptul denumirii instrumentului care a fost utilizat pentru

a crea tipul respectiv de element. Pentru a selecta toate afişat în Navigator şi în antetul ferestrei planului etajului.
elementele, bifaţi caseta All Types (toate tipurile).
Crearea etajului
Noile etaje sunt create utilizând fereastra de dialog Story Partea A 3-A: Utilizarea opţiunii
Settings. Pentru a crea un etaj, este necesar să parcurgeţi ghost story (Etaj Fantomă)
următoarele etape:
Opţiunea denumită Ghost Story (etaj fantomă) vă permite
1.) Deplasaţi-vă în meniul Options şi selectaţi comanda Story
să afişaţi elementele unui alt etaj, în spatele planului etajului
Settings.
curent, cel la care lucraţi. Această funcţie poate fi accesată
din fereastra de dialog Story Settings.
2.) În fereastra Story Settings, introduceţi denumirea First

Floor în caseta text de lângă cifra „0”, corespunzătoare
primului nivel.
Nu este posibilă afişarea simultană a mai multor etaje
fantomă. Meniul pop-up listează toate etajele existente pentru
proiectul la care lucraţi. Puteţi să alegeţi, fie un anumit etaj
fie etajul imediat superior sau inferior. Dacă daţi clic pe
3.) În caseta corespunzătoare înălţimii, introduceţi valoarea
butonul Options se deschide o fereastră de dialog, care
3000, reprezentând înălţimea
conţine tipurile de elemente disponibile pentru ascunderea
până la planşeul finisat al etajului.
sau afişarea etajului ghost. Aveţi, de asemenea, posibilitatea
4.) Daţi clic pe butonul Insert Above şi introduceţi în caseta
de a alege culorile care vor fi utilizate pentru afişarea
text de lângă cifra „1”, denumirea Second Floor.
elementelor Ghost. După ce a fost definit etajul Ghost, puteţi,
de asemenea, să activaţi sau să dezactivaţi afişarea acestuia cu
ajutorul unei comenzi specifice (Show Ghost Story) din meniul
Options.
5.) Când aţi terminat, daţi clic pe OK. Second Floor este

Elementele din Ghost Story pot fi vizualizate şi pot fi luate ca

elemente de referinţă.
Amplasarea la etaj a pereţilor care au

fost rotiţi
Următoarea etapă constă în desenarea pereţilor de la cel de-
al doilea nivel. Ne vom servi din nou de etajul fantomă pentru
a alinia pereţii la elementele ce aparţin primului nivel.
Dacă daţi clic pe un astfel de element, se va afişa un mesaj Filmul Level1-04-1

care vă va informa dacă elementul respectiv este inactiv în 1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru
vederea curentă. Puteţi imprima elementele care sunt afişate la perete.
nivelul unui Ghost Story, cu ajutorul butonului din fereastra de 2.) În fereastra de setări pentru pereţi modificaţi setările
dialog Print. corespunzătoare Geometry and Positioning, după
cum urmează: înălţimea peretelui la 4500, partea de jos
a peretelui la -300 (în vederea alinierii cu partea de jos a
plăcii), grosimea peretelui la 200.
Vizualizarea primului nivel sub forma

unui Ghost Story
Ţinând fereastra de dialog Story Settings deschisă, parcurgeţi
următoarele etape pentru a activa Ghost Story:
3.) Selectaţi în Info Box metoda geometrică rotated
1.) Pentru a afişa primul nivel ca Ghost Story în cadrul celui rectangular wall (perete rectangular rotit).
de-al doilea nivel, apăsaţi pe iconul Ghost din bara de
instrumente sau selectaţi Show Ghost Story din
Meniul Options.
4.) În final, mutaţi linia de referinţă la celălalt capăt al
peretelui.

5.) Acum, să desenăm pereţii. Deplasaţi cursorul către colţul Acum deplasaţi-vă în fereastra 3D. Pereţii rectangulari care au
stânga sus al pereţilor care au fost rotiţi. În momentul în fost rotiţi ar trebui să arate ca în imaginea de mai jos.
care cursorul se transformă în semnul văzut, daţi clic
pentru a începe să desenaţi.
6.) Acum deplasaţi cursorul spre dreapta în colţul opus până

când cursorul capătă culoarea neagră, ceea ce vă indică
faptul că efectuaţi o aliniere la colţ. Daţi clic pentru a
confirma unghiul de rotaţie.
Desenarea unui perete curb cu înălţime

parţială
Filmul Level1-04-2
7.) În final, deplasaţi cursorul în jos, către colţul stânga jos al
pereţilor care au fost rotiţi. În momentul în care cursorul a 1.) Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi „Stucco Wall -
căpătat culoarea neagră, aceasta înseamnă că vă aflaţi Cranberry” din lista salvată şi apoi daţi clic pe Apply.
exact la intersecţia celor două puncte. Daţi clic pentru a
încheia operaţiunea.
2.) Apoi setaţi înălţimea peretelui la 1000, partea de jos a

peretelui la -300, lăţimea peretelui la 300, iar în cadrul
opţiunii de umplere a planului de nivel, selectaţi Empty Fill.
Daţi clic pe OK.

În momentul în care cursorul se transformă în simbolul unei

ţinte (ceea ce indică faptul că cele două puncte coincid),
daţi clic pentru a începe să desenaţi peretele curb. În
momentul în care cursorul se transformă într-un creion de
culoare neagră, ceea ce indică coincidenţa acestuia la un
punct, daţi clic pentru a finaliza curba.
3.) Apoi selectaţi din Info Box metoda geometrică de creare a

peretelui curb, care utilizează centrul cercului.
4.) Reveniţi la grid-ul ortogonal, prin activarea

butonului Orthogonal Grid din paleta Partea A 4-A: Crearea Unui Custom
sistemului de coordonate.
5.) Acum deplasaţi cursorul pe muchia Grid (Grila ParticularizatĂ)
peretelui curb de la primul nivel, care este reprezentat
ca ghost. În momentul în care cursorul se transformă într- Pentru a defini grilele de aliniere şi de construcţie, selectaţi
un simbol Mercedes, acest lucru indică deplasarea comanda Grids & Background din meniul Options.
cursorului pe muchia peretelui, urmând să se afişeze Construction Grid (grila de construcţie) este utilizată pentru
centrul curbei. Deplasaţi cursorul către centrul curbei şi a reflecta caracteristicile spaţiale ale proiectului. Grila de
daţi clic pentru a începe să desenaţi curba. construcţie poate fi de asemenea utilizată pentru desenarea
fundaţiilor sau a tramei stâlpilor unei clădiri.
6.) În final, deplasaţi cursorul către dreapta, către punctul

inferior de intersecţie a peretelui curb.

Opţiunile oferite de Construction Grid pot fi suplimentate 2.) Activaţi opţiunea grid snap (selectaţi al treilea icon din
cu cele oferite de grila auxiliară – Auxiliary Grid – care paleta pop-up din opţiunile pentru opţiunea grid snap –
este, de asemenea, vizibilă pe ecran. Grila auxiliară este adică opţiunea de a plasa cursorul automat în ochiurile
adesea folosită pentru a indica grosimea pereţilor de beton grilei – din cadrul ferestrei de coordonate).
sau a fundaţiei.
Grila de construcţie este, în mod normal, vizibilă în foaia de
lucru a planului de nivel, cu precizarea că poate fi dezactivată
cu ajutorul comenzii Grid Display din meniul
Options. 3.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe instrumentul pentru perete.
Snap Grid – grila de aliniere – pe de altă parte, este o grilă 4.) Daţi clic pe Butonul Favorites şi selectaţi „Stucco Wall –
invizibilă, care poate fi utilizată pentru a defini cea mai mică Sand” din lista salvată şi daţi clic pe Apply.
unitate de măsură relevantă pentru proiectul abordat. Puteţi
seta mărirea grilei de aliniere pe verticală şi pe orizontală, în
mod independent, ceea ce vă va permite redarea geometriei
unice a proiectului dvs.
5.) În Wall Settings introduceţi următoarele informaţii despre

clădire pentru Geometry and Positioning: înălţimea
peretelui:4500, partea de jos a peretelui: -300 de etaj şi
Amplasarea pereţilor rectangulari grosimea peretelui: 200, apoi daţi clic pe OK.
Filmul Level1-04-3
1.) Modificaţi valoarea grilei de fundal de la 1220x1220 la

610x610. În primul rând, deschideţi fereastra de dialog
Grids and Background din meniul Options. În Main Grid
modificaţi spaţierea la 610, în ambele direcţii. Daţi clic pe 6.) Selectaţi din Info Box metoda geometrică
OK. pentru desenare perete rectangular.
7.) În paleta de coordonate introduceţi 14640 pentru „X”
şi 7320 pentru „Y”, apoi apăsaţi tasta Enter pentru a
confirma datele introduse.

8.) În final, deplasaţi cursorul 5 pătrăţele pe orizontală şi 4 sunt accesibile în Navigator prin apăsarea butonului din
pătrăţele pe verticală. Daţi clic pentru a finaliza pereţii. partea stângă sus:
Formele finale ar trebui să arate ca cele din imaginea de ● În paleta View Editor puteţi gestiona opţiunile pentru
mai jos. vederi, astfel încât să puteţi accesa cu uşurinţă tipuri de

desene tipice, cum ar fi planurile de arhitectură, HVAC
sau mobilier, având posibilitatea de a defini un set de
documente de execuţie care pot fi apoi exportate în
PlotMaker.
● Paleta Publisher vă permite publicarea de seturi de vederi,
prin salvarea, încărcarea, printarea şi plotarea acestora.

(Această paletă este identică cu paleta deschisă cu ajutorul
Partea A 5-A: Navigarea de la un comenzii File > Publisher).
Pentru a reveni la paleta Navigator standard, închideţi paleta
Etaj la Altul flotantă în care lucraţi.
În afară de posibilitatea de a selecta un etaj, prin intermediul
setărilor pentru etaj, aveţi, de asemenea, posibilitatea de a
utiliza opţiunea Navigator pentru a vă deplasa de la un etaj
la altul. În regimul Navigator este disponibilă o vedere de
ansamblu a clădirii, etajele, secţiunile,
Navigarea de la un etaj la altul
elevaţiile, schiţele detaliilor, vederile După ce aţi finalizat al doilea nivel, parcurgeţi următoarele
3D şi ferestrele de listare putând fi etape pentru a naviga de la un etaj la altul, cu ajutorul funcţiei
accesate cu uşurinţă. Navigator.
Paleta Navigator standard are 1.) În Navigator selectaţi sub-meniul
două sub-meniuri: Project Map, Project Map
care vă pune la dispoziţie o vedere 2.) În cazul în care lista nivelurilor nu este deschisă, daţi clic
de ansamblu a clădirii şi vă permite pe semnul „+” de lângă Stories (etaje) pentru a vizualiza
accesul neîntârziat la etaje, secţiuni, nivelurile disponibile ale proiectului.
elevaţii, schiţe ale detaliilor, vederi 3D
şi ferestre de listare. Sub-meniul
View Sets permite să creaţi seturi
particularizate de vederi. Două palete suplimentare, flotante

3.) Pentru a vă deplasa la primul nivel, daţi dublu clic pe Într-o fereastră 3D, puteţi, de asemenea, să daţi clic pe
denumirea „0. First Floor”. suprafaţa unui perete sau a unei grinzi pentru a efectua o
decupare.
Decuparea şi ajustarea pereţilor

După ce au fost desenate toate elementele principale ale
clădirii, să decupăm şi să ajustăm pereţii pentru a crea formele
Partea a 6-a: Elementele de Decupare finale ale primului nivel.
Puteţi decupa Walls, Beams, Arcs şi Lines (pereţi, grinzi, Filmul Level1-04-4
arce şi drepte) pentru a obţine un segment de perete, dreaptă
sau arc sau o latură de poligon. Puteţi decupa un element 1.) Dezactivaţi opţiunea grid snap (selectaţi primul icon
prin îndepărtarea părţii care depăşeşte punctul de intersecţie din paleta pop-up din opţiunile pentru grid snap din
a elementului respectiv cu un alt element sau chiar puteţi tăia Coordinate Box).
o parte a elementului, situată între două puncte de intersecţie.
Elementele care pot fi decupate sunt Walls, Beams, Lines,
Circles, Arcs and Splines. Apăsaţi tasta Ctrl (Windows) sau
Cmd (MacOS). Se va afişa cursorul sub formă de foarfece, 2.) Pentru a decupa pereţii apăsaţi tasta Ctrl (Windows) sau
având culoarea albă în zonele neutre. În cazul în care Cmd (MacOS) şi va apărea cursorul în formă de
cursorul întâlneşte un element care poate fi decupat, capătă foarfece.
culoarea neagră, indicându-vă care parte a elementului poate 3.) Deplasaţi cursorul în formă de foarfece către primul perete
fi decupată. Daţi clic pe element; segmentul care este localizat până când cursorul capătă culoarea neagră şi apoi daţi clic
între cele mai apropiate puncte de intersecţie va fi şters. pe perete. Elementul este decupat. Repetaţi procedura pentru
ceilalţi pereţi pentru a obţine planul de nivel de mai jos.

4.) Pentru a decupa pereţii de la cel de-al doilea nivel, mai

întâi navigaţi către acesta, dând dublu clic pe „1. Second Întrebări şi recapitulare
Floor” din Navigator.
1.) Cum este definit etajul în ArchiCAD şi cum vă ajută să
gestionaţi informaţiile privitoare la clădire?
2.) Care este scopul opţiunii ghost story şi cum poate fi
aceasta utilizată pentru a coordona informaţiile la diferite
niveluri ale clădirii?
5.) Repetaţi comanda de decupare. Deplasaţi cursorul în 3.) Cum puteţi accesa informaţiile specifice nivelului imediat
formă de foarfece înspre peretele de mai jos până când inferior sau superior, fără a părăsi nivelul la care lucraţi?
cursorul capătă culoarea neagră. Daţi clic pe perete 4.) Enumeraţi trei metode de navigare de la un etaj la altul.
pentru a efectua decuparea.
Forma finală a clădirii ar trebui să fie, la ambele nivele,

cea din imaginea de mai jos.


Etapa A 5-A: Realizarea Planşeelor Clădirii
ETAPA A 5-A:
Realizarea PlanŞeelor Clădirii
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea planşeului La finalizarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru planşeu 1 vor putea concepe şi desena conturul unui plăci,
● Partea a 3-a: Desenarea unui planşeu reprezentând un planşeu, o platformă, trepte şi o terasă.
● Partea a 4-a: Elementele care se pot separa 2 vor înţelege modul de introducere a informaţiilor pentru
grosimea planşeului, pentru înălţimea pardoselii finisate,
pentru tipul de planşeu şi materialul din care este realizată
Exerciţii aceasta
● Definiţi setările pentru planşee 3 vor înţelege cum să configureze stilul şi tipul de linie utilizat
● Desenaţi planşeul de formă poligonală al primului nivel pentru proiectare
● Desenaţi planşeul de formă poligonală al celui de-al 4 vor amplasa şi desena cu exactitate conturul unei plăci de
doilea nivel formă poligonală
● Creaţi o denivelare folosind opţiunea Split 5 vor înţelege cum să creeze o diferenţă de nivel cu ajutorul
comenzii Split, schimbând setările pentru înălţimea
elementelor.
Utilizaţi fişierul din etapa anterioară sau deschideţi fişierul
Level1-Step05.pln din directorul Training Guide-Level 1.

Recapitularea proiectului Partea 1: Definirea PlanŞeului

Proiectul rezidenţial este conceput având o denivelare la primul În ArchiCAD, plăcile sunt elemente de construcţie orizontale.
nivel. În prima parte a acestei etape vom desena două plăci Sunt, în general, utilizate pentru a modela planşee sau niveluri
corespunzătoare primului nivel, decalate pe înălţime cu 450mm, decalate. Plăcile pot fi desenate fie pe planul de nivel, fie într-o
şi vom ajusta pereţii în zona denivelării, în vederea alinierii fereastră 3D. Pe planul de nivel, plăcile sunt reprezentate prin
acestora cu planşeul. intermediul conturului. În fereastra 3D, pot fi utilizate trei tipuri
de materiale pentru a reprezenta suprafaţa unei plăci. Într-o
vedere în secţiune, structura de umplere a plăcii este vizibilă, în
timp ce într-o elevaţie este afişat doar conturul plăcii.
La sfârşitul exerciţiului vom amplasa planşeul de la etaj.
Partea a 2-a: Instrumentul Şi

Setările pentru PlanŞeului
Fereastra de dialog a setărilor pentru plăci include cinci
tablouri: Geometry and Positioning, Floor Plan,
Section, Model şi Listing and Labeling. În partea de jos
a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor instrumentelor,
este afişat nivelul curent într-un meniu pop-up.

pentru grosimea plăcii şi 0 pentru pardoseala finisată.
4.) În planul de nivel puteţi seta tipul de linie şi culoarea care

vor fi utilizate pentru a reprezenta conturul plăcii în planul
de nivel.
● Păstraţi valorile standard ale setărilor.
Definirea setărilor pentru planşeu

Prima etapă constă în definirea setărilor pentru planşeul de 5.) Tabloul Section defineşte structura de umplere pentru
formă rectangulară al nivelului inferior al clădirii. a reprezenta secţiuni ale suprafeţelor în ferestrele de
Pentru aceasta, trebuie să parcurgeţi următorii paşi: secţiune/elevaţie. Pot fi alese diverse culori pentru conturul
plăcii, pentru haşurile corpului acesteia şi pentru fundalul
Filmul Level1-05-1 zonei haşurate.
● În tabloul Section, alegeţi „Concrete structure” (structură
1.) Deplasaţi-vă la primul nivel, dând dublu clic pe denumirea de beton) ca structură de umplere a secţiunii.
nivelului „0. First Floor” din Navigator.
6.) Cea mai importantă comandă din tabloul Model este cea
2.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru plăci pentru care permite definirea materialelor utilizate pentru afişarea
a deschide fereastra de dialog pentru setări. diverselor suprafeţe ale plăcii în vederea 3D. Puteţi utiliza
3.) În tabloul Geometry and Positioning, puteţi trei materiale diferite pentru suprafeţele plăcii sau puteţi
accesa valorile pentru grosime şi elevaţie, ca şi opţiunea da clic pe icon-ul sub formă de lanţ pentru a utiliza ultimul
de a vizualiza mai multe nivele. material selectat, pentru toate suprafeţele.
● Ţinând fereastra pentru setări deschisă, deplasaţi-vă la
● În tabloul Model setaţi materialul pentru cele trei
secţiunea Geometry and Positioning şi introduceţi 300 suprafeţe ale plăcii, după cum se poate vedea mai jos.

Geometria
În Info Box sunt disponibile trei metode
geometrice.
● Cu ajutorul primului icon de pe partea
7.) Cel de-al cincilea tablou este denumit Listing and
stângă puteţi crea o placă de formă
Labeling, rolul său fiind legat de calculele referitoare la
poligonală. La fel ca în cazul pereţilor,
plăci.
se afişează o paletă de tip pet palette,
care vă permite să desenaţi segmente
drepte şi curbe, care vor constitui conturul plăcii.
Al doilea şi al treilea icon vă permit să creaţi o placă

●
rectangulară sau o placă rezultată din rotirea unei plăci

rectangulare. Forma rectangulară este definită cu ajutorul
8.) În cele din urmă, Selectaţi stratul „Floors”. Când aţi
a două noduri opuse, care constituie colţurile formei.
terminat, daţi clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii
O placă de formă rectangulară este întotdeauna aliniată
pentru a desena placa din exerciţiul următor.
perpendicular pe grilă. Metoda de rotaţie a formelor
rectangulare implică, în primul rând definirea unui vector
Partea a 3-a: Desenarea unui de rotaţie.
PlanŞeu
În momentul în care aţi finalizat selecţiile în fereastra de dialog Desenarea planşeului de formă
Slab Settings, puteţi începe să desenaţi plăci, cu ajutorul
uneia dintre metodele geometrice din Info Box. Noile plăci pot
poligonală al parterului
fi create fie în planul de nivel, fie în fereastra 3D. Desenaţi conturul unui planşeu pentru parter, având o formă
diferită de cea rectangulară. Pentru aceasta este necesar să
parcurgeţi următorii paşi:

1.) Selectaţi instrumentul pentru plăci din Toolbox.
2.) Selectaţi metoda geometrică poligonală din Info Box.
6.) La marginea curbei, daţi clic pe intersecţia peretelui şi

apoi selectaţi opţiunea „Arc by Centerpoint” (desenare
3.) Deplasaţi cursorul în colţul stânga jos al clădirii şi în arc de cerc, utilizând centrul cercului) din paleta flotantă
momentul în care cursorul capătă forma semnului văzut, tip pet palette.
ceea ce indică faptul că acesta coincide cu punctul de
intersecţie al pereţilor, daţi clic pentru a începe desenarea
plăcii.
7.) Acum deplasaţi cursorul la marginea curbei. Se va fişa un

4.) Pentru a desena următorul punct al plăcii, deplasaţi punct de centru. Deplasaţi cursorul în acest punct şi daţi
cursorul către colţul stânga sus al peretelui şi daţi clic în clic pentru a defini centrul arcului de cerc.
momentul în care creionul capătă culoarea neagră ceea
ce indică faptul că acesta a atins colţul vizat.
8.) Acum puteţi deplasa cursorul în jurul marginii arcului de

cerc pentru a stabili lungimea arcului de cerc. Pentru a
finaliza arcul de cerc, deplasaţi cursorul la intersecţia
pereţilor din direcţia opusă,
după cum se poate vedea
5.) Daţi clic pentru a defini cel de-al treilea punct al plăcii de mai jos şi daţi clic pe
formă poligonală şi continuaţi să aliniaţi punctele plăcii intersecţie.
la fiecare intersecţie a pereţilor până când ajungeţi la
marginea curbei.

9.) Pentru a continua să desenaţi linii drepte, selectaţi 1.) Utilizând instrumentul Navigator, deplasaţi-vă la etaj, dând
comanda Straight Lines din paleta de tip pet palette. dublu clic pe opţiunea Second Floor din meniul Stories.
10.) Pentru a finaliza placa, daţi clic pe punctele finale, după

cum se poate vedea în figură. În momentul în care daţi
clic pe punctul de unde începe placa, desenarea plăcii s-a 2.) Pentru a începe, daţi dublu clic pe unealta pentru
încheiat. plăci şi modificaţi materialul din tabloul Model, aşa
cum se poate vedea, şi apoi daţi clic pe OK.
3.) Deplasaţi cursorul către muchia interioară din dreapta

sus a pereţilor care au fost rotiţi şi daţi clic în momentul
în care cursorul capătă forma semnului văzut. Acum
deplasaţi-vă la fiecare punct de pe partea interioară a
peretelui, până când ajungeţi în partea dreaptă a curbei.
Desenarea planşeului poligonal al celui

de-al doilea nivel
Trasaţi conturul unui planşeu pentru etaj, având o formă
diferită de cea rectangulară. Pentru aceasta, parcurgeţi
următoarele etape:

7.) În cele din urmă, selectaţi metoda geometrică dreaptă

şi daţi clic pe cele două puncte finale, pe peretele din
partea stângă.
4.) Pentru a adăuga o curbă la marginea plăcii, daţi clic pe

opţiunea Arc by Centerpoint din paleta de tip pet
palette.
Conturul planşeului de la etaj şi modelul corespunzător ar

trebui să arate ca cele din imaginile de mai jos.
5.) Acum deplasaţi cursorul la marginea peretelui curb de mai

jos, vizualizat ca perete fantomă. Va apărea un centru de
tip snap point. Deplasaţi cursorul către acesta şi daţi clic.
6.) Acum deplasaţi cursorul către

stânga şi daţi clic pe curbă,
în cel de-al doilea punct al
intersecţiei cu peretele. Astfel,
veţi defini două puncte ale plăcii
de formă curbă.

Partea a 4-a: Elementele care se Dacă elementul selectat se intersectează în mai multe locuri
cu un alt element, selectarea comenzii Split va avea ca efect
pot separa sciziunea elementului selectat la toate punctele de intersecţie.
Puteţi separa – în mai multe componente de acelaşi tip -

elementele selectate Walls, Lines, Slabs, Roofs (pereţi,
linii, plăci, acoperişuri) şi umple poligoane amplasate
de-a lungul unui segment de dreaptă, arc sau muchie a unui
element.
● Selectaţi elementele pe care doriţi să le separaţi.
● Alegeţi comanda Split din meniul Edit.
● Trasaţi o linie de demarcaţie temporară sau daţi clic pe o
dreaptă existentă, pe un arc, pe o muchie a unui perete sau

a unui poligon.
● Daţi clic pe oricare din părţile dreptei/arcului/muchiei de
Separarea este disponibilă şi în fereastra 3D. Puteţi scinda
separaţie, cu ajutorul cursorului sub formă de ochi. elementul selectat în două segmente, cu ajutorul unui plan
● Elementele situate pe partea unde aţi dat clic rămân
vertical. Această opţiune funcţionează la fel ca în planul de
selectate, în timp ce elementele situate de cealaltă parte vor nivel. Linia de separare este trasată în planul în care se află
fi deselectate. Grupul de elemente selectat poate fi editat, originea utilizatorului.
utilizând metodele obişnuite.
Crearea unei denivelări folosind

opţiunea Split
Următorul pas este crearea unei denivelări la parter. Aceasta
implică scindarea pereţilor şi a planşeului, astfel încât să fie
posibilă ajustarea acestor elemente la un nivel inferior.
Filmul Level1-05-2

1.) Utilizând meniul Navigator, deplasaţi-vă la parter, dând 5.) Selectaţi comanda Split din meniul Edit.
dublu clic pe opţiunea „First Floor” din „Stories”.
6.) Deplasaţi cursorul în afara muchiei peretelui din partea

inferioară şi daţi clic pe grid, la 7 pătrăţele distanţă pe
orizontală de marginea stângă a peretelui.
2.) Pentru a scinda planşeul şi pereţii trebuie să selectăm

elementele care trebuie editate. Pentru
aceasta selectaţi instrumentul sub formă
de săgeată din Tool Box.
3.) Daţi clic în afara pereţilor din colţul stânga sus şi deplasaţi
cursorul de-a lungul clădirii, către pereţii din partea de
jos, după cum se poate vedea în figura corespunzătoare.
Pereţii şi planşeul sunt selectate şi apar marcate cu puncte
7.) Acum deplasaţi cursorul vertical, pentru a defini linia de
separaţie şi daţi clic pe punctul din afara marginii peretelui
din partea superioară. Va apărea un cursor sub formă
de ochi. Daţi clic pe partea stângă a liniei de separaţie
pentru a finaliza comanda.
de selecţie.
4.) Grid-ul de fundal trebuie setat la 610. Activaţi opţiunea
snap to grid, prin selectarea opţiunii „Snap to Grid” din
„Control Box”.

8.) Acum este posibilă editarea pereţilor şi a planşeului Întrebări şi recapitulare

obţinuţi prin separare. Pentru a edita pereţii, daţi dublu clic
pe instrumentul pentru pereţi şi setaţi înălţimea peretelui 1.) Care este definiţia planşeului?
la 5150 şi înălţimea peretelui din partea de jos la -450 2.) În ce fereastră de dialog setaţi geometria şi poziţionarea,
sub punctul zero al proiectului. Daţi clic pe OK când aţi tipul şi stilul liniei, haşura(Fill) secţiunii, materialele şi
terminat. informaţiile de listare a plăcilor?
3.) Cum amplasaţi şi desenaţi cu exactitate conturul unui
planşeu?
4.) Ce tip de elemente pot fi separate cu ajutorul comenzii
Split?
5.) Care sunt cele trei metode geometrice disponibile pentru
desenarea unui planşeu?
9.) Elementele fiind selectate, daţi dublu clic pe instrumentul

pentru plăci şi modificaţi înălţimea plăcii la -450 sub
punctul zero al proiectului. Daţi clic pe OK şi daţi clic în
afara elementelor pentru a deselecta pereţii şi planşeul.
10.) Deplasaţi-vă la fereastra 3D pentru a vedea nivelul de

separaţie.

Etapa A 6-A: Etapa de Concepţie
ETAPA A 6-A:
Etapa de Concepţie
Cuprins Obiective
● Partea 1: Adăugarea pereţilor interiori La finalizarea acestei etape cursanţii
● Partea a 2-a: Ajustarea pereţilor 1 vor şti să configureze setările pentru pereţi, în vederea
● Partea a 3-a: Definirea stâlpilor construcţiei pereţilor interiori,
● Partea a 4-a: Unelte şi setări pentru stâlpi 2 vor înţelege scopul liniei de referinţă a peretelui şi modul în
● Partea a 5-a: Desenarea stâlpilor care acesta trebuie ajustată pentru a modifica orientarea
peretelui,
3 vor înţelege scopul uneltei pentru stâlpi şi modul în care
aceasta trebuie configurată în vederea stabilirii înălţimii,
Exerciţii miezului, învelişului, materialului şi punctului de inserţie al
● Desenaţi compartimentările interioare ale primului nivel. stâlpului,
● Desenaţi compartimentările interioare ale celui de-al doilea 4 vor şti să configureze stilul şi tipul liniei utilizate în
nivel. reprezentarea grafică,
● Extindeţi pereţii. 5 vor poziţiona şi amplasa corect un stâlp.
● Ajustaţi linia de referinţă a pereţilor.
● Configuraţi setările pentru stâlpi.
● Amplasaţi stâlpii.

Recapitularea proiectului La parter, valoarea înălţimii pereţilor este 2700, până sub
planşeul etajului. Compartimentarea de la etaj se realizează
În această etapă vom continua să proiectăm prin realizarea la aceeaşi înălţime a pereţilor exteriori deoarece pereţii sunt
compartimentărilor interioare şi amplasarea stâlpilor, în înălţaţi până la partea inferioară a acoperişului şi, împreună
vederea finalizării construcţiei. Imaginile de mai jos reprezintă cu pereţii exteriori, vor fi decupaţi în funcţie de acoperiş, în
rezultatele obţinute la finalizarea acestei etape. cadrul etapei a 7-a.
Reprezentarea compartimentărilor
de la parter
Filmul Level1-06-1
1.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi pentru a

deschide fereastra de dialog a setărilor pentru pereţi.
Ţinând deschisă fereastra de dialog, deplasaţi-vă la
secţiunea Geometry and Positioning şi introduceţi valoarea
2700 pentru înălţimea peretelui, 200 pentru lăţimea
peretelui şi setaţi partea inferioară a peretelui la 0.
Partea 1: Adăugarea Pereţilor 2.) În planul de nivel şi în tabloul aferent secţiunii, setaţi
gradul de umplere a peretelui la 50%. În tabloul Model
Interiori selectaţi materialul pentru pereţii de la primul nivel şi apoi
daţi clic pe OK.
Compartimentarea spaţiului interior se realizează cu ajutorul
unei unelte pentru pereţi, asemănător cu cea utilizată pentru
pereţii exteriori.

6.) Desenaţi primul set de pereţi interiori de la parter, ca în

planul de nivel de mai jos, utilizând comanda Grid Snap
pentru a stabili poziţia pereţilor. Daţi dublu clic pentru a
încheia operaţiunea.
3.) Selectaţi layer-ul „Walls Interior”. Când aţi terminat, daţi
clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii pentru a desena
placa din exerciţiul următor.
4.) În final, daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva

setările aferente pereţilor pentru pereţii interiori de la
nivelul doi.
● La apariţia ferestrei de dialog Favorites, daţi clic

pe butonul Save Current Settings as Favorite.
Introduceţi denumirea „Interior Wall - Type A” şi daţi clic
pe OK. Acum putem selecta această preferinţă pentru a 7.) Ultimul perete din această serie este un perete
desena un perete pe baza setărilor salvate. independent, a cărui linie de referinţă se află pe partea
opusă a peretelui. Modificaţi linia de referinţă prin
selectarea din Info Box a opţiunii metodei de construcţie
opuse şi a opţiunii de perete independent.
8.) Desenaţi ultimul perete din serie.
● Daţi clic pe butonul OK din Wall Settings. Vom utiliza

aceste informaţii în exerciţiile următoare pentru a desena
pereţi.
5.) Selectaţi opţiunea Continuous Wall
(perete continuu) din Info Box.

9.) Deschideţi din nou fereastra de dialog pentru setări şi

modificaţi materialul pentru al doilea set de pereţi interiori.
Daţi clic pe OK şi desenaţi pereţii de la primul nivel,
evidenţiaţi în figura de mai jos.
Reprezentarea compartimentărilor de la
cel de-al doilea nivel
Compartimentările interioare sunt realizate la aceeaşi înălţime
ca şi pereţii exteriori de la etaj, deoarece pereţii interiori ajung
10.) Daţi clic din nou pe butonul Favorites pentru a salva până la partea inferioară a acoperişului şi, la fel ca pereţii
setările în vederea utilizării lor la exteriori, vor fi decupaţi în funcţie de acoperiş în etapa a 7-a.
compartimentările celui de-al doilea nivel. 1.) Daţi dublu clic pe iconul reprezentând etajul, pentru a vă
● La apariţia ferestrei de dialog Favorites, deplasa la nivelul superior.
daţi clic pe butonul Save Current Settings as
Favorite. Introduceţi denumirea „Interior Wall - Type B”
şi daţi clic pe OK. Acum puteţi selecta această preferinţă
pentru a desena un perete, pe baza setărilor salvate.
● Daţi clic pe butonul OK 2.) Daţi dublu clic pe unealta pentru pereţi pentru a deschide
din Wall Settings. Vom utiliza fereastra de dialog a setărilor pentru pereţi.
această informaţie pentru a desena pereţii din exerciţiile
următoare.
11.) Desenaţi în final pereţii interiori de la primul nivel, după
modelul din schemele de mai jos. 3.) Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi „Interior Wall -
Type B” din lista de preferinţe salvate şi daţi clic pe Apply.
4.) Ţinând deschisă fereastra de dialog, deplasaţi-vă la

Tabloul Geometry and Positioning şi modificaţi valoarea

aferentă înălţimii la 4200. Daţi clic pe butonul OK după
ce aţi terminat.
5.) Selectaţi opţiunea Continuous Wall din Info Box şi apoi 9.) Pentru următorul tip de perete daţi dublu clic pe
dezactivaţi Ghost Story, dând click pe icon-ul Ghost din instrumentul pentru pereţi pentru a deschide fereastra de
bara de instrumente (sau utilizând comanda de activare/ dialog a setărilor pentru pereţi.
dezactivare Options > Show Ghost Story).
10.) Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi „Interior Wall -

6.) Desenaţi primul set de pereţi interiori de la etaj, după Type A” din lista de preferinţe salvate şi apoi daţi clic pe
modelul din planurile de nivel de mai jos, folosind Apply şi pe OK din Wall Settings.
alinierea la grilă pentru a determina locul de amplasare a
pereţilor.
11.) Deplasaţi-vă la tabloul Geometry and Positioning şi modificaţi

înălţimea peretelui la 4200. Daţi clic pe butonul OK.
12.) Desenaţi următoarele serii de pereţi după modelele de

mai jos.
7.) Pentru următoarele seturi de pereţi,
selectaţi opţiunea Single Wall din Info Box.
8.) Desenaţi următoarele serii de pereţi, după
cum urmează:

Partea a 2-a: Ajustarea Pereţilor Trei moduri de conectare a două drepte
Puteţi ajusta pereţii, grinzile, arcele şi liniile selectate,

transformându-le într-o dreaptă, segment de arc de cerc sau
latură de poligon.
Comanda Adjust este disponibilă atât în planul de nivel,

cât şi fereastra 3D, iar pentru desenarea elementelor numai
în ferestrele de secţiune/elevaţie şi în ferestrele de detalii. În
vederea 3D puteţi ajusta peretele sau grinda selectată într-un
perete vertical.
Extinderea pereţilor
Puteţi adapta, de asemenea, două linii selectate, drepte sau Câţiva pereţi trebuie extinşi până la marginea unui perete
curbe, sau arce de elipsă, făcându-le să se intersecteze în adiacent. Folosind comanda Adjust, vom extinde pereţii care
punctul cel mai apropiat de capetele acestora. nu ajung până la marginea pereţilor curbi şi a celor care au
fost rotiţi.
1.) Selectaţi unealta sub formă de săgeată şi dezactivaţi
alinierea la grilă. Apoi daţi clic pe un perete care trebuie
extins (va fi afişat sub forma unui element evidenţiat, cu
puncte de selecţie).
Utilizaţi comanda Edit > Fillet/Chamfer pentru a face

două drepte sau pereţi să se intersecteze prin racordare sau
teşire. Pentru a deschide fereastra de dialog Fillet/Chamfer:
Selectaţi două drepte.
● Selectaţi comanda Edit > Fillet/Chamfer sau
● Selectaţi icon-ul Fillet/Chamfer din paleta tip pet palette.

2.) Selectaţi comanda Adjust din meniul Edit şi daţi clic pe
La selectarea uneia dintre aceste comenzi, se va afişa o marginea exterioară a peretelui (marginea exterioară a
fereastră de dialog care vă va solicita introducerea razei peretelui trebuie, la rândul său, extinsă).
pentru realizarea racordului sau teşirii.

3.) Repetaţi comanda Adjust pentru ceilalţi pereţi care vor fi 2.) Apoi deplasaţi-vă la Info Box şi selectaţi partea opusă a
extinşi până la pereţii curbi sau care au fost rotiţi. liniei de demarcaţie. Această selecţie va muta pereţii de
cealaltă parte a liniei de referinţă.
Instrucţiune ajutătoare: Dacă instrumentul pentru pereţi

este activ, puteţi, de asemenea, ajusta peretele, apăsând
tasta Shift, selectând peretele care urmează să fie ajustat
şi ţinând apoi apăsată tasta Ctrl în timp ce daţi clic pe
peretele către care se realizează extinderea. Partea a 3-a: Definirea Stâlpilor
În ArchiCAD, stâlpii sunt constituiţi din două componente:
miezul, ca element structural, şi învelişul, opţional, utilizat de
obicei pentru ignifugarea stâlpilor sau pentru asigurarea altor
tipuri de protecţie. Baza stâlpului poate fi rectangulară sau
Ajustarea liniei de referinţă a peretelui circulară. Stâlpii pot fi poziţionaţi independent sau în legătură
Este posibil ca uneori să nu desenaţi un perete pe partea cu pereţii.
corespunzătoare a liniei de referinţă. În cele ce urmează, În 2D stâlpii sunt
vom ajusta câţiva pereţi care nu au fost desenaţi pe partea reprezentaţi sub forma
corespunzătoare a liniei de referinţă. conturului intern şi
1.) Selectaţi instrumentul sub formă de săgeată şi selectaţi extern, un semn opţional sub formă de cruce şi două tipuri
pereţii, ca în figura de mai jos. diferite de structuri de umplere (fill-uri), reprezentând miezul şi
învelişul.

În 3D este utilizat un
singur material pentru
reprezentarea tuturor
suprafeţelor.
În secţiune, este evidenţiată

numai structura de umplere
(fill-ul) corespunzătoare 1.) Primul tablou, Geometry and Positioning, este utilizat
miezului, în timp ce în pentru setarea înălţimii şi elevaţiei stâlpului, a dimensiunilor
elevaţie stâlpul este miezului şi învelişului, precum şi pentru alegerea punctului
reprezentat prin intermediul de ancorare a miezului.
conturului. ● În această fereastră de dialog, selectaţi opţiunea
Circular Column (stâlp circular), setaţi înălţimea la 2700,

Partea a 4-a: UNELTE Şi Setări baza stâlpului la 0, diametrul la 400 şi punctul de
ancorare la centru.
pentru Stâlpi
Unealta pentru stâlpi (Column) se află sub unealta pentru
pereţi din Toolbox. Fereastra de dialog pentru setările
stâlpilor este împărţită în patru tablouri: Geometry and
Positioning, Floor Plan and Section, Model şi Listing
and Labeling. În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel
ca în cazul oricărei unelte, nivelul selectat este afişat într-un
meniu pop-up. 2.) Al doilea tablou este utilizat pentru setarea modului de
reprezentare al stâlpilor în plan şi în secţiune. Aceste
setări influenţează simbolul utilizat pentru reprezentarea
stâlpilor (simplu, slash, X sau ţintă), haşurile, contururile
acestora în plan şi secţiuni/elevaţii.
Configurarea setărilor pentru stâlpi ● Selectaţi simbolul simplu pentru reprezentarea în plan şi
setaţi gradul de umplere a miezului la 50%.

Deschideţi fereastra de dialog pentru setări din Toolbox şi
configuraţi setările, cu ajutorul următoarelor opţiuni:

Geometria
Sunt disponibile trei metode geometrice pentru amplasarea
stâlpilor. Acestea pot fi selectate cu ajutorul opţiunii
corespunzătoare din Info Box, înainte de amplasarea
stâlpului.
● Metoda circulară vă permite amplasarea unui stâlp cu
baza circulară.
● Metoda unghiului drept
3.) Cel de-al treilea tablou are rol în setarea caracteristicilor permite crearea unui stâlp ale
aferente opţiunii Model, adică în stabilirea modului de cărui laturi sunt aliniate la grid.
● Metoda rotaţiei permite
afişare a stâlpului în 3D şi a stâlpilor nesecţionaţi din
ferestrele de secţiune/elevaţie. crearea unui stâlp care poate
● Setaţi materialul Drucker – Columns. fi rotit liber, înainte de a fi
poziţionat.
Amplasarea stâlpilor
Conturul fantomă al stâlpului definit urmăreşte mişcarea
4.) În final, selectaţi stratul „Columns”. După ce aţi terminat, cursorului, până în momentul în care daţi clic pentru a realiza
daţi clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii în cadrul poziţionarea stâlpului. Dacă dimensiunile stâlpului sunt prea
următorului exerciţiu, la desenarea planşeului. mici, acesta nu va fi vizibil în plan la niveluri inferioare de
panoramare.
Partea a 5-a: Desenarea Stâlpilor Amplasarea stâlpilor

După ce aţi finalizat selecţiile în fereastra de dialog pentru Filmul Level1-06-2
setările pentru stâlpi, puteţi începe să desenaţi stâlpii. Noii
stâlpi pot fi creaţi atât în plan, cât şi în fereastra 3D. 1.) Înainte de amplasarea stâlpilor, este necesar să ne
deplasăm la etaj, să activăm etajul ghost şi să selectăm
vizualizarea nivelului superior. Pentru aceasta, selectaţi
Story Settings din meniul Options.

5.) În final, deplasaţi cursorul către colţul dreapta jos al

clădirii şi amplasaţi stâlpul, conform indicaţiilor din figură.
2.) În fereastra de dialog a setărilor pentru etaj, bifaţi căsuţa

Show Ghost Story şi selectaţi „Above Current Story” din
meniul pop-up din partea dreaptă a casetei Ghost Story.
3.) Planul etajului va fi afişat sub formă de ecran de fundal,

în planul parterului. După selectarea uneltei pentru stâlpi,
deplasaţi cursorul către colţ, după cum se poate vedea
în figura de mai jos. În momentul în care cursorul capătă
forma semnului văzut, daţi clic pentru a amplasa primul
stâlp.
4.) Pentru cel de-al doilea stâlp, deplasaţi cursorul în colţul

pereţilor, conform indicaţiilor din figură şi daţi clic pentru a
amplasa stâlpul.

Etapa a 7-a: Finalizarea Părţii Exterioare a Clădirii
ETAPA A 7-A:
Finalizarea Părţii Exterioare a Clădirii
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea acoperişului La finalizarea acestei etape, cursanţii
● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru acoperiş 1 vor înţelege cum se introduc informaţiile referitoare la
● Partea a 3-a: Acoperişul cu pantă acoperiş, inclusiv unghiul de înclinare, cota axei de
● Partea a 4-a: Ajustarea acoperişurilor referinţă, grosimea, materialul şi tipurile de materiale
● Partea a 5-a: Acoperişul plat compozite.
2 vor fi capabili să conceapă şi să deseneze părţile terminale
ale acoperişurilor în pantă şi ale celor plate.
3 vor şti să ajusteze pereţii care intersectează planul
Exerciţii acoperişului, atât pentru acoperişurile în pantă, cât şi pentru
● Configuraţi setările pentru acoperiş cele plate, utilizând comanda Trim to Roof.
● Desenaţi un acoperiş la primul nivel 4 vor şti să decupeze un acoperiş, în timp ce lucrează într-o
● Desenaţi un acoperiş la al doilea nivel fereastră 3D.
● Decupaţi pereţii în funcţie de acoperişul de la primul nivel
● Decupaţi pereţii în funcţie de acoperişul de la al doilea nivel
● Construiţi un acoperiş plat

Recapitularea proiectului Axa de referinţă este un element orizontal, care nu apare

la imprimare, şi face parte din suprafaţa inferioară a
Proiectul rezidenţial Drucker-Brownstein este prevăzut cu două acoperişului. Înclinarea acoperişului trebuie înţeleasă ca un
acoperişuri simple, în pantă, cu pantele în direcţii opuse. unghi care pivotează în jurul acestei axe, iar elevaţia muchiei
Acoperişurile sunt construite pe căpriori de lemn şi contrafişe la inferioare a acoperişului este definită de elevaţia axei de
partea de sus a pantei. În plus, există un acoperiş plat de formă referinţă.
rectangulară, amplasat sub acoperişul în pantă de la etaj.
Notă: Puteţi ascunde toate axele de referinţă, utilizând

comenzile corespunzătoare din Options > Display
Options.
În vederea 3D, acoperişurile sunt afişate sub formă de corpuri
solide. În secţiuni/elevaţii
(Section/Elevations) suprafaţa
secţionată permite vizualizarea
fill-urilor. Zonele acoperişului care
nu sunt afectate de secţiune sunt
afişate numai cu linie de contur.
Partea 1: Definirea AcoperiŞului

Acoperişurile ArchiCAD prezintă caracteristici foarte flexibile.
Pot fi utilizate pentru a crea forme abstracte 3D, care satisfac
o gamă largă de cerinţe. În vederea din plan, conturul
acoperişurilor este afişat împreună cu axa de referinţă.

Partea a 2-a: Instrumentul Şi ●Introduceţi 3200 pentru cota axei de referinţă a

acoperişului, 10 grade pentru unghiul acoperişului şi 300
Setările pentru AcoperiŞ pentru grosimea acoperişului.
Fereastra de dialog a setărilor pentru acoperiş include cinci

tablouri: Geometry and Positioning, Floor Plan,
Section, Model şi Listing and Labeling. În partea de
jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor uneltelor din
ArchiCAD, este afişat nivelul selectat, într-un meniu de 3.) În tabloul Floor Plan, puteţi seta tipul şi culoarea liniei
tip pop-up. utilizate pentru reprezentarea conturului acoperişului în
vederile din plan, elevaţie şi 3D.
● Pentru aceste setări utilizaţi valorile standard.
4.) În final, tabloul Section este utilizat pentru selecţia

structurii de umplere (a fill-ului) utilizată pentru a
Configurarea setărilor pentru acoperiş reprezenta suprafeţele secţionate ale acoperişului din
ferestrele de secţiune/elevaţie. Pot fi selectate diverse
1.) Deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru acoperiş culori pentru conturul suprafeţei secţionate, haşura
din Toolbox şi configuraţi setările cu ajutorul următoarelor corespunzătoare corpului şi fundalul haşurii.
opţiuni. ● Setaţi gradul de umplere la 50% pentru a corespunde
structurii peretelui.
5.) Cele mai importante comenzi din tabloul Model sunt

utilizate pentru selectarea materialelor folosite pentru
redarea diverselor suprafeţe ale acoperişului în 3D.
● Introduceţi setările din ecranul de mai jos:
2.) Tabloul Geometry and Positioning are rol în setarea

grosimii acoperişului, a gradului de înclinaţie a laturilor
acoperişului şi a elevaţiei liniei de referinţă, ca şi în
activarea opţiunii de vizualizare a acoperişurilor pe mai
multe etaje.

6.) În final, selectaţi stratul „Roofs”. După ce aţi terminat, daţi

clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii pentru desenarea
planşeului din următorul exerciţiu.
Construirea unui acoperiş la primul nivel
În următorul exerciţiu vom crea un acoperiş simplu, de
formă rectangulară, pentru primul nivel. După ce finalizaţi
Partea a 3-a: AcoperiŞul în Pantă acoperişurile de la primul şi al doilea nivel, puteţi încerca şi
alte tipuri de acoperiş, cum ar fi: acoperiş în două ape, în
Când aţi finalizat selecţiile din fereastra de dialog a setărilor patru ape sau boltă semicilindrică.
pentru acoperiş, puteţi începe să desenaţi acoperişuri. Noile
acoperişuri vor fi create fie în plan, fie în fereastra 3D, cu Filmul Level1-07-1
precizarea că anumite opţiuni diferă sau nu sunt în totalitate 1.) Înainte de a începe să creăm acoperişul, trebuie să
disponibile. resetăm Grid-ul de aliniere din fundal la valoarea de 305
Geometria x 305. Aceasta ne va permite să desenăm o streaşină
de 305mm la marginea acoperişului. Pentru a efectua
Acoperişul (Roof) poate fi conceput prin şase metode această operaţiune deschideţi
diferite, disponibile în Info Box, ceea ce vă permite să creaţi fereastra de dialog Grids
atât forme simple, cât şi forme complexe. Opţiunile disponibile & Background din meniul
sunt: poligon, dreptunghi, dreptunghi rotit, poli-acoperiş, Options.
cupolă şi boltă semicilindrică. Observaţi că numai patru din 2.) În meniul Construction Grid,
aceste opţiuni sunt vizibile simultan. Celelalte opţiuni pot fi modificaţi spaţierea din Main
vizualizate dând clic pe săgeata din partea de jos a unora grid la 305 orizontal cu 305
dintre icon-uri. vertical. Daţi clic pe OK când
aţi terminat.
3.) Selectaţi metoda acoperişului rectangular din Info Box.
4.) Activaţi alinierea la Grid (selectaţi al treilea icon din

paleta pop-up a opţiunilor de aliniere la
Grid din Coordinate Box).

5.) Deplasaţi cursorul în colţul stânga jos şi daţi clic. Daţi clic
încă o dată în colţul din dreapta jos. Aceste două puncte
definesc poziţia axei de referinţă a acoperişului.
Desenarea unui acoperiş la al doilea
nivel
În următoarele exerciţii vom crea un acoperiş rotit care va fi
6.) Va apărea un cursor sub formă de ochi. Daţi clic deasupra amplasat la al doilea nivel. În acest exerciţiu vom utiliza Grid-
liniei pentru a stabili pe ce parte a acoperişului se va ul de aliniere oblică şi originea utilizatorului pentru a amplasa
construi panta. cu precizie acoperişul, la o distanţă de 305mm de marginea
pereţilor.
1.) Daţi dublu clic pe-al doilea nivel, în Navigator.
7.) Acum definiţi cele 4 linii de demarcaţie

ale acoperişului, cu o streaşină de
305mm. Mai întâi, daţi clic pe punctul 2.) Daţi dublu clic pe unealta pentru acoperiş şi modificaţi
din dreapta jos al Grid-ului, la 305mm setările astfel încât valoarea corespunzătoare axei de
distanţă de marginea peretelui, după referinţă a acoperişului din tabloul Geometry & Positioning
cum se poate vedea în figura de mai să fie 2400. Daţi clic pe OK:
jos.
8.) Apoi, deplasaţi cursorul în partea dreaptă sus. Daţi clic
la un pătrat distanţă pe orizontală şi la 5 pe verticală din
partea dreaptă sus a marginii clădirii. Acoperişul este
gata.
3.) Treceţi de la proiecţia ortogonală la cea oblică, utilizând
butonul din paleta de
coordonate. Astfel, grila şi
originea utilizatorului vor avea
setările stabilite în Etapa a 3-a.

4.) Selectaţi instrumentul pentru acoperiş din Toolbox şi

metoda geometrică corespunzătoare acoperişului de
formă rectangulară din Info Box.
5.) Deplasaţi cursorul în colţul stânga sus şi daţi clic. Daţi clic
încă o dată în colţul dreapta sus. Aceste două puncte 8.) Acum stabiliţi lungimea acoperişului,
stabilesc poziţia axei de referinţă a acoperişului. deplasând cursorul în colţul dreapta
jos. Daţi clic pe punctul situat la o
distanţă de 1 pătrăţel pe orizontală
şi la 5 pătrăţele pe verticală, faţă de
colţul de jos situat în partea dreaptă a
clădirii. Acoperişul este gata.
6.) Va apărea un cursor sub formă de ochi. Daţi clic în partea
de jos a liniei pentru a stabili de care parte a axei se va
construi panta acoperişului.
7.) Acum definiţi unghiul de rotaţie, prin definirea primelor Partea a 4-a: Ajustarea
două puncte ale conturului acoperişului. Daţi, mai întâi
clic pe punctul aflat la o AcoperiŞurilor
distanţă de 305mm de Acoperişurile pot realiza decuparea, atât a părţii superioare,
muchia colţului stânga cât şi a părţii inferioare a pereţilor, grinzilor, stâlpilor, plăcilor,
sus. uşilor, ferestrelor şi obiectelor, astfel încât acestea să se înscrie
în suprafaţa dorită a acoperişului. Decuparea nu se realizază
automat: utilizaţi comanda Trim to Roof din meniul Edit

pentru a determina care dintre elemente vor fi afectate. Pentru

a activa comanda, trebuie să selectaţi un acoperiş sau un
element din cele menţionate anterior.
În cazul în care selectaţi pereţi, stâlpi, plăci şi părţi din
bibliotecă, toate aceste elemente vor fi decupate de acele
acoperişuri cu care se intersectează. Dacă însă odată cu
aceste obiecte selectăm şi unul sau mai multe acoperişuri,
elementele vor fi tăiate doar de acele acoperişuri pe
care le-am selectat împreună cu obiectele. Obiectele sunt
4.) După selectarea acoperişului,
decupate/tăiate numai dacă se află parţial sau complet sub
deplasaţi-vă în meniul Edit şi
acoperiş. Trebuie să definiţi întotdeauna elementele care
selectaţi comanda Trim to Roof.
urmează să fie decupate, cu ajutorul ferestrelor de dialog care
5.) Selectaţi Opţiunea Trim Top şi
se afişează.
Walls, Columns and Beams.
Apoi daţi clic pe butonul Trim.
6.) Pentru a finaliza acoperişul de la primul nivel, este nevoie

Decuparea acoperişului parterului să îi modificaţi muchiile, care intră în contact cu pereţii
În acest exerciţiu vom decupa acoperişul de la primul nivel, rotiţi situaţi deasupra şi menţionaţi anterior. Pentru aceasta,
utilizând comanda Trim to Roof. selectaţi instrumentul sub formă de săgeată şi daţi clic pe
Filmul Level1-07-2 muchia plăcii, astfel încât aceasta să fie selectată.
1.) Deplasaţi-vă la primul nivel,
Indicaţie ajutătoare: Dacă activaţi unealta pentru
dând dublu clic pe opţiunea
acoperişuri puteţi, de asemenea, să selectaţi acoperişul
First Floor din Navigator.
ţinând apăsata tasta Shift şi dând clic pe muchia
2.) Dezactivaţi alinierea la grid
acoperişului.
(selectaţi primul icon din paleta pop-up).
7.) Selectaţi unealta pentru acoperişuri (în momentul în care
selectaţi instrumentul care a creat elementul, veţi avea la
3.) Selectaţi săgeata şi daţi clic pe muchia plăcii, astfel încât dispoziţie comenzi suplimentare de editare).
aceasta să apară evidenţiată, după cum se poate vedea
în figură.

8.) Deplasaţi cursorul la marginea plăcii, unde aceasta se

intersectează cu peretele care a fost rotit, din partea de
jos, daţi clic pe butonul Insert New Node din paleta de tip
pet palette şi daţi clic din nou pentru a adăuga un punct
pe muchia respectivă.
Indicaţie ajutătoare: Este posibil să fie nevoie să măriţi

imaginea pentru a vă asigura că realizaţi alinierea la colţ
9.) Acum deplasaţi cursorul în punctul şi nu cu stâlpul rotund. Pentru aceasta, activaţi funcţia de
din dreapta sus, până când acesta panoramare (zoom in) din bara de scroll din partea de jos
capătă forma semnului văzut şi a ferestrei planului de nivel şi creaţi o zonă de selectare
daţi clic. Acum trageţi punctul către pentru a marca zona panoramată.
muchia exterioară a peretelui şi daţi Acoperişul de la primul nivel din fereastra 3D înainte de
clic din nou. decuparea pereţilor.
Acoperişul de la parter din fereastra 3D după decuparea pereţilor.
10.) În final, daţi clic pe muchia plăcii dintre aceste două

puncte şi trageţi punctul nou obţinut la intersecţia celor doi
pereţi exteriori.

a adăuga un punct pe această

muchie.
5.) Repetaţi operaţiunile aferente acestei
Decuparea acoperişului de la al etape pe partea dreaptă a pereţilor
rectangulari pentru a adăuga un alt
doilea nivel punct.
Înainte de a decupa acoperişul de la al doilea nivel, îi vom 6.) Daţi clic pe marginea plăcii dintre
modifica marginile în zona pereţilor rectangulari, astfel încât aceste două puncte şi trageţi noul punct în colţul stânga
aceşti pereţi să nu fie decupaţi de acoperiş. jos al pereţilor rectangulari şi daţi clic.
Parcurgeţi următoarele etape pentru a edita marginea
acoperişului.
1.) Selectaţi instrumentul în formă de săgeată şi daţi clic pe
marginea acoperişului,
astfel încât acesta să fie
evidenţiat, după modelul
din figura de mai jos. 7.) Repetaţi această etapă pentru a deplasa marginea opusă
a plăcii în colţul dreapta jos.
2.) Selectaţi instrumentul pentru acoperişuri.

3.) Dezactivaţi alinierea la Grid 8.) Ultima etapă constă
(selectaţi primul icon din paleta în decuparea pereţilor în funcţie
pop-up). de acoperiş. După selectarea
4.) Deplasaţi cursorul la marginea acoperişului, accesaţi meniul Edit şi
plăcii, unde se intersectează cu selectaţi Trim to Roof.
marginea din partea stângă a pereţilor 9.) Selectaţi Trim Top şi Trim Walls,
rectangulari, daţi clic pe butonul Insert Columns and Beams. Când aţi
New Node din paleta de tip pet terminat, daţi clic pe butonul
palette şi daţi clic din nou pentru Trim.

10.) Accesaţi fereastra 3D pentru a vizualiza acoperişul final.

Notă: Toţi pereţii vor fi decupaţi în funcţie de acoperiş, cu
Partea a 5-a: AcoperiŞul Plat
excepţia pereţilor rectangulari, pentru care am modificat În cele din urmă, vom adăuga un acoperiş plat pereţilor
marginea acoperişului. Dacă unul dintre aceşti pereţi a rectangulari de la etaj. Acoperişul plat este un acoperiş cu
fost totuşi decupat în funcţie de acoperiş, putem selecta panta redusă la minimum. Următoarele exerciţii au scopul de
peretele şi anula operaţiunea de decupare, după cum a vă învăţa cum să desenaţi un acoperiş plat.
urmează:
● În fereastra 3D, selectaţi instrumentul sub formă de
săgeată şi butonul Edit Mode din paleta de navigare 3D.

Crearea unui acoperiş plat
1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe instrumentul
pentru acoperişuri.
● Daţi clic pe peretele care a fost decupat incorect. 2.) Ţinând deschisă fereastra de dialog a setărilor pentru
acoperiş, setaţi în tabloul Geometry and Positioning
înălţimea axei de referinţă a acoperişului la 3800,
grosimea acoperişului la 200 şi unghiul la 1 grad.
● După ce aţi selectat peretele, daţi dublu clic pe

instrumentul pentru pereţi. În tabloul Model din setările
pentru pereţi, daţi clic pe butonul Undo Roof Trim. Daţi 3.) În tabloul Model modificaţi materialele conform indicaţiilor
clic pe OK. de mai jos şi apoi daţi clic pe OK.
4.) Selectaţi metoda geometrică a

acoperişurilor de formă rectangulară
din Info Box.

5.) Deoarece este nevoie să existe un sistem de scurgere

al acoperişului, vom poziţiona axa de referinţă a
acoperişului la partea exterioară a muchiei de sus a
pereţilor rectangulari la care ne referim. Vezi modelul din
figura de mai jos.
6.) Apoi, daţi clic în partea de jos a axei de referinţă pentru a

indica faptul că panta acoperişului începe de la această
muchie.
7.) În final, stabiliţi marginile acoperişului plat. Marginile

acoperişului plat se află pe partea interioară a pereţilor.
Daţi clic mai întâi în stânga sus, pe muchia interioară şi
apoi în dreapta jos pe muchia interioară. Acoperişul plat
este gata.


Etapa A 8-A: Lucrul cu Uşi Şi Ferestre
ETAPA A 8-A:
Lucrul cu UŞi Şi Ferestre
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea ferestrelor şi uşilor La finalizarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Uneltele şi setările pentru uşi şi ferestre 1 vor înţelege diferenţa dintre un obiect fereastră şi un
● Partea a 3-a: Amplasarea ferestrelor obiect uşă;
● Partea a 4-a: Amplasarea uşilor 2 vor şti să introducă informaţiile aferente unui obiect
fereastră, cum ar fi: înălţimea parapetului (sill height),
înălţimea cadrului, glaful, mărimea ferestrei, materialele şi
cadrul mobil al ferestrei;
3 vor şti să introducă informaţiile pentru un obiect uşă,
Exerciţii acestea însemnând: înălţimea cadrului, tocul, mărimea uşii,
● Configuraţi setările pentru ferestre materialele, tipul panoului şi tipul clanţei;
● Amplasaţi ferestrele utilizând punctul central 4 vor şti să particularizeze o fereastră sau o uşă pentru a
● Amplasaţi ferestrele, utilizând diviziunile corespunde unui proiect specific;
● Amplasaţi ferestrele, utilizând o dimensiune 5 vor şti să amplaseze o fereastră sau o uşă atât în spaţiul de
● Amplasaţi ferestrele, utilizând limitele de reper lucru 2D cât şi în fereastra 3D;
● Amplasaţi un perete de sticlă 6 vor şti să editeze o fereastră sau o uşă.
● Amplasaţi golurile
● Configuraţi setările pentru uşi
● Amplasaţi uşile
denumit Level1-Step08.pln din Training Guide-Level 1.

Recapitularea proiectului sunt reprezentate sub formă de goluri în perete, astfel încât
vizualizările 3D sunt mai exacte şi mai reale. Cu toate
Locuinţa Drucker-Brownstein este prevăzută cu ferestre şi uşi de acestea, în elevaţiile standard, foile de geam sunt reprezentate
diverse tipuri, precum şi cu goluri practicate în faţadă, în zona ca forme solide, cu deschideri opace. Sticla lasă lumina să
în care balconul se extinde peste cilindrul situat la primul nivel pătrundă, astfel că, în fotorandări puteţi privi prin ferestre şi
al clădirii. prin uşile din sticlă.
În plan, uşile şi ferestrele sunt reprezentate prin intermediul

simbolurilor standard. În funcţie de partea de bibliotecă
utilizată, sunt posibile diverse niveluri de detaliere la diferite
scări ale planului.
În plus, o setare din Display Options (meniul Options)

vă permite afişarea uşilor şi ferestrelor în plan, reprezentate
Partea 1: Definirea Ferestrelor Şi integral sau numai prin intermediul conturului, afişarea
sau ascunderea dimensiunilor acestora sau, prin utilizarea
UŞilor opţiunii Reflected Ceiling (plafon reflectat), afişarea marginii
buiandrugului uşii, în acelaşi mod ca a parapetului ferestrei.
În ArchiCAD, uşile şi ferestrele simulează aspectul şi
comportamentul uşilor şi ferestrelor reale. Uşile şi ferestrele

Partea a 2-a: Uneltele Şi Setările

pentru UŞi Şi Ferestre
Uneltele pentru uşi şi ferestre sunt reprezentate prin icon-uri
în Basic Panel (tabloul de bază) din Toolbox. Instrumentele
Corner Window (fereastră de colţ) şi Skylight (luminator)
sunt localizate în tabloul More din Toolbox.
Configurarea setărilor pentru ferestre

3.) Primul tablou din partea dreaptă este Preview and
Filmul Level1-08-1
Positioning. În partea dreaptă a tabloului, în Preview
1.) Să începem prin amplasarea Area, sunt afişate: simbolul 2D, vederea frontală cu linii
ferestrelor de la primul nivel. Daţi ascunse, axonometrie cu linii ascunse, axonometria 3D
clic pe opţiunea „0. First Floor” cu efect de umbrire, imaginea predefinită în regim de
din Navigator. examinare sau informaţiile opţionale cu privire la fereastra
2.) Deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru ferestre sau uşa selectată. Utilizaţi butoanele de lângă Preview
din Toolbox. Ferestrele de dialog pentru uşi şi ferestre sunt Area pentru a selecta o vedere.
identice. Includ o zonă a browser-ului, în partea stângă, şi
tablouri pe mai multe niveluri, în partea dreaptă.
● Selectaţi fişierul „Metal Windows 9” din structura
arborescentă din partea stângă.
● Se va afişa o listă de ferestre disponibile în fereastra de
mai jos. Selectaţi fereastra „W M Double Sash”.

● Opţiunile referitoare la punctul Diversele uşi şi ferestre sunt caracterizate de parametri

de ancorare stabilesc dacă pentru diferiţi. Nu modificaţi deocamdată setările standard.
amplasarea unei ferestre sau uşi se 5.) Cel de-al treilea tablou, Metal Window Settings (setările
va utiliza centrul acesteia sau unul pentru ferestrele metalice) este o fereastră de dialog de
din colţuri. Selectaţi opţiunea de inserare a centrului. tip wizard pentru parametrii cel mai frecvent utilizaţi din
● Câmpul Sill Width (lăţimea parapetului) este utilizat tabloul Parameters. Explorarea acestor setări diferă de la
pentru introducerea nivelului de un obiect la altul.
la care elementul se distanţează Anumite obiecte pot utiliza butoanele Next (următorul) şi
de faţadă, în direcţia pe care o Back (înapoi), în timp ce altele, cum ar fi acesta, utilizează
stabiliţi dând clic cu cursorul în un meniu de tip pop-up.
formă de ochi. Selectaţi butonul Sill Width şi introduceţi
valoarea 100.
4.) Cel de-al doilea tablou este denumit Parameters
(parametri). Acesta include dimensiunile nominale ale
deschiderii, ca şi setul de parametri definiţi din bibliotecă.
● Dimensiunile deschiderii sunt definite cu ajutorul a ● În cea de-a doua coloană, bifaţi caseta Transom
patru câmpuri editabile din partea dreaptă. Introduceţi (montant) şi introduceţi 1800 pentru înălţime şi 100 pentru
1500 pentru lăţime, 2900 pentru înălţime şi 800 pentru lăţime. Setaţi grosimea şi lăţimea cadrului ferestrei la 50.
înălţimea parapetului. 6.) Tabloul Floor Plan pune la dispoziţie opţiuni pentru
● Setul de parametri afişat în partea stângă este reprezentarea conturului uşilor şi al ferestrelor. Culoarea
aplicabil atât pentru reprezentările din plan, cât şi pentru stabilită în acest tablou va fi utilizată atât în elevaţii şi
reprezentările în secţiune şi 3D ale bibliotecii. imaginile 3D, cât şi pentru liniile elementului.

aşa cum este setat în tabloul Parameters.

9.) Comenzile tabloului Reveal (dezvăluire) sunt active doar
dacă aţi ales metoda de construcţie Reveal din tabloul
Preview and Positioning.
● Nu modificaţi deocamdată setările standard.
● Nu modificaţi, deocamdată setările standard.
7.) Tabloul Section include opţiuni pentru contururile, şi

suprafeţele secţionate ale uşilor şi ferestrelor. Opţiunea
Use Symbol Attributes (utilizare simboluri) vă permite
să utilizaţi aceleaşi culori şi structuri de umplere care au
fost utilizate în momentul în care a fost creat simbolul 2D.
10.) Tabloul Dimension Marker include opţiunile aferente
dimensiunilor care pot fi particularizate, ale instrumentelor
pentru uşi şi ferestre. Reperele pentru dimensiuni sunt
obiecte parametrice GDL de bază, care pot fi ataşate
permanent deschiderilor.
● Nu modificaţi deocamdată setările standard. ● Nu modificaţi deocamdată setările standard
8.) În tabloul Model puteţi alege materialele pentru uşi şi

ferestre. În afară de opţiunile pentru materialele de la
exterior pentru uşi/ ferestre din meniul pop-up, mai sunt
disponibile şi alte materiale pentru anumite părţi ale uşilor
şi ferestrelor, prin intermediul tabloului Parameters.
11.) Ultimul tablou este denumit Listing and Labeling

(listare şi etichetare) şi are rol în calculele pentru uşi şi
ferestre.
● Nu modificaţi deocamdată setările standard şi daţi clic
●Bifaţi caseta Use Object's Materials (utilizare pe butonul OK pentru a valida setările pentru fereastră.
materiale aferente obiectelor) pentru a selecta materialul,

Amplasarea ferestrelor utilizând punctul

de centru
1.) Dezactivaţi Ghost Story, folosind meniul Options, iar apoi
selectaţi opţiunea Half marker din Control Box.
Partea a 3-a: Amplasarea
Ferestrelor
Amplasarea ferestrelor şi a uşilor în ArchiCAD este posibilă
2.) Deplasaţi cursorul pe muchia peretelui exterior din
numai în cadrul pereţilor; uşile şi ferestrele nu pot fi amplasate
stânga sus, până când cursorul capătă forma simbolului
independent în proiect. În plan, puteţi amplasa o deschidere
Mercedes.
pentru o uşă sau pentru o fereastră de-a lungul conturului unui
perete, oriunde cursorul ia forma unui ochi sau a simbolului
Mercedes. În 3D puteţi amplasa o uşă sau o fereastră
oriunde, de-a lungul unui perete. În ferestrele de secţiune/
3.) Va apărea un reper vertical, corespunzător jumătăţii
elevaţie puteţi crea noi ferestre sau uşi prin copierea celor
distanţei dintre marginea planşeului şi muchia peretelui.
deja existente, utilizând funcţiile Multiply (multiplicare), Drag
Deplasaţi cursorul pe reper. În momentul în care cursorul
(deplasare) sau Copy (copiere).
capătă forma semnului văzut, ceea ce indică alinierea
acestuia la reper, daţi clic pentru a fixa fereastra.
4.) Va apărea un icon de forma unui ochi. Daţi clic pe partea

În următorul exerciţiu vom amplasa ferestre pe pereţii de
interioară a peretelui pentru a deplasa fereastra din
la primul nivel, utilizând opţiunile Special Snap (aliniere
marginea interioară a peretelui.
specială), incluzând Half (jumătate), Distance (distanţă) şi
Divisions (diviziuni).

Amplasarea ferestrelor utilizând 5.) Va apărea un icon de forma unui ochi. Daţi clic pe
diviziunile interiorul peretelui pentru a deplasa fereastra din
marginea interioară a peretelui.
1.) În primul rând, modificaţi dimensiunile ferestrei. Pentru
aceasta, daţi dublu clic pe unealta pentru ferestre,
accesaţi sub-meniul Parameters şi setaţi lăţimea la 1200,
înălţimea la 2400 şi parapetul la 450. Daţi clic pe OK
când aţi terminat. 6.) Amplasaţi o altă fereastră la cel de-al doilea reper pentru
a crea un set complet de ferestre.
2.) În Control Box selectaţi opţiunea Amplasarea ferestrelor, utilizând o

Divisions şi introduceţi valoarea dimensiune
3 pentru numărul de diviziuni.
3.) Deplasaţi cursorul în partea 1.) Utilizând acelaşi tip şi aceeaşi dimensiune a ferestrei ca
stângă jos a peretelui exterior, în exerciţiul anterior, deplasaţi-vă în Info Box şi selectaţi
până când cursorul ia forma butonul de inserţie colţ. Apoi intraţi în Control Box,
simbolului Mercedes. selectaţi opţiunea Distance şi introduceţi 1000, pentru
4.) Vor apărea trei repere verticale, care vor împărţi peretele valoarea corespunzătoare distanţei.
în trei părţi, între marginea planşeului şi marginea
peretelui. Deplasaţi cursorul la primul reper. În momentul
în care cursorul ia forma semnului văzut, ceea ce indică
alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a amplasa
fereastra.

2.) Deplasaţi cursorul pe marginea peretelui exterior vertical

din partea stângă, până când cursorul ia forma simbolului
Mercedes.
Amplasarea pereţilor, utilizând limitele
de reper
1.) În acest exerciţiu vom
3.) Vor apărea reperele de divizare a peretelui, la distanţă utiliza un nou obiect. Daţi
de 1000 mm unul de celălalt. Deplasaţi cursorul la primul dublu clic pe unealta
reper din partea de jos a peretelui. În momentul în care pentru ferestre şi selectaţi
cursorul se transformă în semnul văzut, ceea ce indică obiectul „WM Bottom
alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a amplasa Hung”.
fereastra. 2.) Accesaţi sub-meniul Parameters şi setaţi lăţimea la 750,
înălţimea la 1500 şi parapetul la 900. Daţi clic pe OK.
4.) Cursorul va lua forma unui ochi dublu, indicând faptul

că e momentul să alegeţi de care parte a punctului de
inserţie va fi amplasată fereastra. Daţi clic în partea de
sus a punctului de inserţie. Va apărea cursorul în formă
de ochi. Daţi clic pe partea interioară a peretelui pentru 3.) În Control Box, selectaţi opţiunea Division şi introduceţi
a poziţiona fereastra faţă de marginea interioară a valoarea 4 pentru numărul de segmente. Apoi selectaţi
peretelui. opţiunea Marker Limit. Aceasta vă va permite să marcaţi o
parte a elementului, în loc de a marca întreaga muchie.
În acest exerciţiu, vom utiliza această opţiune pentru a
marca distanţa dintre doi pereţi interiori, în loc de întreaga
muchie a peretelui exterior.

4.) În Info Box, butonul Centerpoint insertion (inserare centru).
5.) Deplasaţi cursorul la marginea interioară a peretelui

exterior din partea de sus, care a fost rotit, până când
cursorul ia forma simbolului Mercedes.
Ferestrele basculante WM:

6.) Se vor afişa reperele care vor împărţi peretele în 4
1 - Lăţime: 700, înălţime: 2100, parapet: 300, supralumină: 600
segmente. Deplasaţi cursorul la primul reper. În momentul
2 - Lăţime: 750, înălţime: 600, parapet:1800, fără supralumină
în care cursorul ia forma semnului văzut, ceea ce indică
alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a amplasa
4 - Lăţime: 1500, înălţime: 1500, parapet: 900, fără supralumină
fereastra. Se va afişa cursorul în formă de ochi. Daţi clic
pe partea interioară a peretelui pentru a deplasa fereastra
din marginea interioară a peretelui. După ce aţi terminat, deschideţi fereastra 3D pentru a
vizualiza ferestrele de la primul nivel, conform modelului de
mai jos:
7.) Repetaţi aceste etape pentru a amplasa celelalte ferestre.
8.) Puteţi utiliza fiecare dintre tehnicile prezentate pentru a

amplasa restul de ferestre de la primul nivel.

Pentru amplasarea ferestrelor de la al doilea nivel au fost Fixed Windows din secţiunea Wood Plastic Windows.
utilizate aceleaşi tehnici ca şi în cazul ferestrelor de la primul 3.) Introduceţi următoarele informaţii în sub-meniul Parameters:
nivel. Trebuie menţionat, însă, că la al doilea nivel există două
noi tipuri de ferestre: Glass Block (cărămizi de sticlă) şi
Empty Opening (gol de zidărie). Următoarele două exerciţii
explică modul în care aceste tipuri de ferestre sunt create şi
amplasate.
Amplasarea unui perete din cărămizi de

sticlă (Glass Block Wall)
1.) Deplasaţi-vă la nivelul al doilea,
dând dublu clic pe opţiunea
Second Floor din Navigator.
2.) La nivelul al doilea vom adăuga 4.) După ce aţi terminat, daţi clic
alte ferestre, inclusiv o fereastră pe butonul OK şi selectaţi din
de tip Glass Block şi o fereastră de tip Empty Opening. În Info Box butonul care indică
biblioteca de ferestre sunt disponibile numeroase tipuri de modul de inserţie a ferestrei.
ferestre. Unul din ele este reprezentat de fereastra de tip 5.) Daţi clic în partea dreaptă sus a marginii etajului, după
Glass Block. Pentru a accesa acest tip de fereastră, daţi cum se poate vedea în figura de mai jos, pentru a
dublu clic pe instrumentul amplasa fereastra.
pentru ferestre şi selectaţi „W
Glass Block Wall” din fişierul

Amplasarea unui gol de zidărie

(Empty Opening)
1.) Pentru a crea un gol într-un perete,
daţi dublu clic pe unealta pentru
ferestre şi selectaţi butonul Empty
Opening din sub-meniul Preview
and Positioning.
2.) În sub-meniul Parameters, setaţi lăţimea la 650, înălţimea
la 1500 şi pervazul la 1200. Daţi clic pe OK, când aţi
terminat.
3.) Deplasaţi cursorul la marginea peretelui care intersectează Ferestre basculante WM:
marginea din dreapta a curbei. Daţi clic pe perete pentru 1 - Lăţime: 750, înălţime: 1200, pervaz: 1200
a amplasa în cadrul său un gol şi va apărea un icon 2 - Lăţime: 700, înălţime: 1800, parapet: 1200
reprezentând un ochi dublu. Daţi clic pe partea dreaptă a 3 - Lăţime: 400, înălţime: 400, parapet: 2700
punctului de inserţie pentru a defini orientarea ferestrei de 5 - Lăţime: 600, înălţime: 600, parapet: 1800
tip Empty Opening. 6 - Lăţime: 700, înălţime: 2100, parapet 300, supralumină: 600
7 - Lăţime: 450, înălţime: 2700, pervaz: 0
Ferestre culisante duble WM:
8 - Lăţime:1350, înălţime: 2100, pervaz: 300
Ferestre de tip Glass Block:
4.) Puteţi utiliza oricare din tehnicile prezentate pentru
amplasarea restului de ferestre la nivelul al doilea. 4 - Lăţime: 200, înălţime: 1200, pervaz: 1200
După ce aţi terminat, deplasaţi-vă în fereastra 3D pentru a

vizualiza ferestrele de la nivelul al doilea, după modelul din
figura de mai jos.

2.) În fereastra de dialog a setărilor pentru uşi, selectaţi uşa

„D1 French” din directorul Wood Entrance Doors (uşi
intrare, din lemn) din secţiunea Wood Plastic Doors.
Partea a 4-a: Amplasarea UŞilor

3.) În tabloul Preview and Positioning selectaţi butonul care
Obiectele „Uşi” sunt foarte asemănătoare cu obiectele reprezintă punctul de inserţie la margine.
„Ferestre”. Ca şi ferestrele, uşile se pot insera numai într-un
perete şi pot fi selectate cu ajutorul unei ferestre de dialog
de tip browser. Spre deosebire de ferestre, opţiunile aferente
tipurilor de uşi sunt legate de balamale (door swing), praguri
(threshold), feronerie (hardware), tipuri de panouri (panel
types).
4.) În tabloul Parameters, setaţi lăţimea la 900, înălţimea la

2400 şi pragul la 0.
Configurarea setărilor pentru uşi
Filmul Level1-08-2
1.) Setările pentru uşi sunt similare cu cele pentru ferestre.

Pentru a particulariza setările
pentru uşi, deplasaţi-vă la primul
nivel, selectaţi şi daţi dublu clic
pe unealta pentru uşi.

5.) În tabloul Entrance Door Settings (setări pentru uşile de 4.) Reperele vor apărea în dreapta plăcii, în momentul
intrare) puteţi selecta opţiunile frame (cadru), leaf (canat), introducerii unor valori mai mari decât 800. Deplasaţi
trim shutter (decupare obloane) şi handle (clanţa). Daţi clic cursorul la primul reper. În momentul în care cursorul ia
pe OK după ce aţi terminat. forma semnului văzut, ceea ce indică faptul că se aliniază
la reper, daţi clic pentru a fixa uşa.
5.) Va apărea un icon în formă de ochi dublu, ceea ce vă

indică faptul că trebuie să selectaţi de ce parte a punctului
de inserţie trebuie să amplasaţi uşa. Daţi clic pe partea
dreaptă a punctului de inserţie.
Amplasarea uşilor
1.) Să începem prin a amplasa uşile
de la primul nivel. Daţi dublu 6.) Apoi va apărea cursorul în formă de ochi. Daţi clic pe
clic pe opţiunea „1. First Floor” partea interioară a peretelui în colţul din dreapta al uşii.
din Navigator. Prin această operaţiune veţi stabili locul de amplasare a
2.) Acest exerciţiu este asemănător balamalei.
cu exerciţiile anterioare pentru
ferestre. Pentru a amplasa o uşă,
daţi clic pe opţiunea Distance şi introduceţi
valoarea 800 pentru distanţă, apoi selectaţi
opţiunea de introducere a colţului din Info
Box.
3.) Deplasaţi cursorul la marginea peretelui din partea de sus,
imediat în dreapta plăcii de nivel întrerupte, până când 7.) Amplasaţi restul de uşi de la parter şi de la etaj, utilizând
cursorul ia forma tehnicile pe care le-aţi învăţat pe parcursul acestui exerciţiu
simbolului Mercedes. şi pe parcursul exerciţiilor pentru ferestre.

3 - Obiectul „Uşă”: D1 Entrance St:

Lăţime: 900, înălţime: 2400, canat: 3, clanţă:3
4 - Obiectul „Uşă”: D2 Entrance St:
Lăţime:1500, Height 2400, canat: 3, clanţă: 3
Uşile de la etaj:
1 - Obiectul „Uşă”: D2:

Lăţime:1300, înălţime: 2400, canat:1, clanţă:6
Lăţime:1500, înălţime: 2400, canat: 1, clanţă:6
4 - Obiectul „Uşă”: D1 Pocket:
Lăţime: 800, înălţime: 2400, canat: 1
Uşile de la parter: 5 - Obiectul „Uşă”: D1 Entrance:
1 - Obiectul „Uşă”: D1 Lăţime: 900, înălţime: 2400, canat:3, clanţă:3
Lăţime: 750, înălţime: 2400, canat: 5, clanţă:6 6 - Obiectul „Uşă”: Empty Door Opening:
2 - Obiectul „Uşă”: D1 French: Lăţime:1800, înălţime:3000
După ce aţi terminat, deplasaţi-vă la fereastra 3D pentru a
vizualiza uşile şi ferestrele amplasate, aşa cum este ilustrat în
figura de mai jos.

Etapa a 9-a: Vizualizarea Informaţiilor despre Clădire
ETAPA A 9-A:
Vizualizarea Informaţiilor despre Clădire
Cuprins Obiective
● Partea 1: Seturi de vederi şi instrumentul Navigator La finalizarea acestei etape cursanţii:
● Partea a 2-a: Comenzile de afişare 1 vor şti să deseneze o elevaţie exterioară clasică şi să
● Partea a 3-a: Instrumentele şi setările pentru secţiune/ amplaseze simbolul pentru secţiune pe plan, ceea ce face
elevaţie dovada stăpânirii unor tehnici de proiectare adecvate;
● Partea a 4-a: Fereastra secţiune/elevaţie 2 vor şti să configureze setările pentru a evidenţia diverse
● Partea a 5-a: Cotarea elevaţiei tipuri de repere, profunzimea secţiunii şi modalităţi de
● Partea a 6-a: Utilizarea selectorului Marquee pentru 3D reprezentare a secţiunii;
3 vor şti să deschidă şi să vizualizeze o fereastră de secţiune/
elevaţie;
4 vor înţelege procedurile de editare a pereţilor, ferestrelor,
Exerciţii uşilor şi a altor elemente din fereastra de secţiune/elevaţie;
● Creaţi un set de vederi de prezentare 5 vor înţelege cum să efectueze alinierea pe verticală, la
● Vizualizaţi dimensiunile clădirii pardoseli şi plafoane în momentul în care vor introduce
● Configuraţi setările pentru secţiune/elevaţie cotele în elevaţie;
● Amplasaţi o linie de secţiune şi un simbol 6 vor şti să utilizeze Marquee tool (unealta de selecţie) pentru
● Editaţi elementele clădirii a crea şi vizualiza informaţiile privitoare la clădire sub
● Cotaţi elevaţia forma unui decupaj 3D;
● Creaţi un decupaj 3D 7 vor înţelege importanţa seturilor de vederi şi modul în care
să salveze vederi pentru a crea o prezentare.

Recapitularea proiectului Navigator, puteţi utiliza vederi predefinite,

caracterizate prin: scară, layer, opţiuni
Această etapă ne va ajuta să accesăm informaţiile privitoare de afişare şi tipuri de vederi. Aceste
la clădire ce au fost create pe parcursul procesului de vederi reflectă în mod tipic desenele
modelare a clădirii. În continuare, puteţi vizualiza câteva finale şi imaginile 3D aferente proiectului,
secţiuni şi elevaţii, precum şi câteva decupaje 3D, care sunt cum ar fi planul de nivel, planul clădirii,
acum disponibile. planul mobilierului, elevaţiile, secţiunile,
secţiunile pereţilor, detaliile acoperişurilor,
decupajele 3D etc.
Accesarea acestor vederi se realizează
asemănător cu modulul Project Map. Vederile predefinite au
două funcţii:
● în ArchiCAD: permit accesul rapid la vederile
predefinite în plan, secţiune, elevaţie, detaliu, 3D şi

rapoarte.
● în PlotMaker: permit paginarea acestor vederi
predefinite, în conformitate cu modul în care au fost

realizate şi salvate în ArchiCAD.
Înainte de a crea secţiunile, elevaţiile şi decupajele 3D, să
creăm o vedere standard pentru prezentare.
Creaţi un set de vederi pentru

prezentare
Partea 1: Setul de Vederi Şi 1.) Accesaţi instrumentul Navigator, daţi clic pe sub-meniul
View Set şi pe butonul denumit „No View Set Defined” (nu
Instrumentul Navigator este definit nici un set de vederi) şi selectaţi opţiunea New
View Set (set nou de vederi). În fereastra de dialog Create
Prin accesarea sub-meniului View Sets (seturi de vederi) din Custom View Set (creare set de vederi standard),

introduceţi denumirea noului set de vederi „Presentation” şi

apoi daţi clic pe butonul Create.
Vizualizarea clădirii
1.) Dacă nu lucraţi în acest moment în
planul primului nivel, daţi dublu clic
pe icon-ul pentru primul nivel pentru
a vă deplasa cu un etaj mai jos.
2.) Pentru a putea amplasa liniile
de secţiune, în conformitate cu
Partea a 2-a: Comenzile de AfiŞare informaţiile referitoare la etaj,
activaţi butonul Ghost Story.
3.) Vizualizaţi întregul plan dând dublu clic pe comanda „Fit
Comanda Fit in Window in Window” de pe bara de afişare din partea de
(înscriere în fereastră de afişare a întregului desen)
jos a ferestrei planului de nivel.
4.) Pentru a vă asigura că aveţi suficient spaţiu pentru
Puteţi să vă dimensionaţi proiectul astfel încât să includă toate
amplasarea reperului de
elementele de construcţie vizibile. Comanda Fit in Window vă
secţiune, daţi dublu clic pe
permite să verificaţi dacă aţi amplasat din greşeală un obiect
iconul „Zoom Out”
în colţurile îndepărtate ale desenului, datorită introducerii
de lângă comanda Pan.
incorecte a unor numere sau a efectuării unor operaţiuni de
Prin aceasta se va obţine
multiplicare greşite.
o reducere de 50% a foii
Zoom Out de lucru.
Butonul de panoramare Zoom In sau Zoom

Out din bara de scroll din partea de jos a ferestrei active, Partea a 3-a: Instrumentul Şi
acţionează comanda rapidă corespunzătoare. Puteţi, de
asemenea, să daţi dublu clic pe iconul corespunzător pentru a
Setările Pentru Secţiune/Elevaţie
dubla nivelul curent al panoramării, în plus sau în minus. Dacă daţi dublu clic pe unealta pentru secţiune/
elevaţie, se va deschide fereastra de dialog a setărilor
pentru secţiune şi elevaţie, care conţine şapte tablouri:

General (Generalităţi), Floor Plan (plan de nivel), Marker ● Elementele de identificare pot avea o lungime de până
(repere), Section Marker Styles (stiluri de repere ale secţiunii), la 31 de caractere. Elementele de identificare apar
Cut Elements (elemente secţionate), Model Effects (efecte pe planul de nivel, împreună cu săgeţile de direcţie.
de modelare) şi Distant Area Options (opţiuni pentru zonele Introduceţi ca element de identificare „A/1”.
îndepărtate). ● Denumirea poate avea o lungime de până la 31 de
Unele dintre setări sunt legate de aspectul în plan al liniei caractere şi va fi afişată în paleta Navigator, în meniul
de secţiune, în timp ce altele se referă la conţinutul ferestrei ferestrei şi în bara de titluri a ferestrei de secţiune/elevaţie.
Section/Elevation. Introduceţi denumirea „Secţiune”.
● Caseta Marked Distant Area (marcare zonă îndepărtată)
vă permite să împărţiţi fereastra de secţiune/elevaţie într-o

zonă „apropiată” şi o zonă „îndepărtată”. Elementele
aparţinând zonei îndepărtate pot fi marcate cu diferite
Configurarea setărilor secţiunii/elevaţiei culori, haşurate, fiind posibil, de asemenea, să li se
aplice diverse efecte pentru a scoate în evidenţă faptul
Deschideţi fereastra de dialog a setărilor secţiunii/elevaţiei din
că acestea se află la o distanţă mai mare de linia de
Toolbox şi configuraţi setările în conformitate cu indicaţiile de
secţiune. Bifaţi această casetă.
mai jos: ● Întinderea pe orizontală determină cât de departe
ajunge, faţă de clădire, secţiunea sau elevaţia. Selectaţi

opţiunea „Infinite”.
● Starea vederii în secţiune/elevaţie ne permite să setăm
modul de actualizare a ferestrei de secţiune/elevaţie

(Autorebuild, Manual Rebuild sau Drawing). Selectaţi
opţiunea Autorebuild.
Filmul Level1-09-1
1.) Primul panou include opţiunile generale. Conţine

elementele de identificare ale ferestrei de secţiune/
elevaţie, întinderea pe orizontală şi verticală a vederii
afişate (limitată sau infinită) şi afişarea liniilor de secţiune
la diversele niveluri ale clădirii.

2.) Cel de-al doilea tablou pune la dispoziţie opţiuni legate specifici ai obiectului GDL sunt afişaţi atât în fereastra de
de planul de nivel, adică de modul în care este marcată în previzualizare cât şi în câmpurile de listare.
plan secţiunea sau elevaţia. ● Selectaţi simbolul pentru secţiune reprezentat printr-un
● Puteţi selecta diverse culori (Pen Colors) şi tipuri de linii Marker simplu din lista de repere din tabloul de Marker-e
(Line Types) pentru linia de secţiune. Deocamdată, folosiţi şi un stil din tabloul pentru stiluri de Marker-e de secţiune.
setările standard.
● Puteţi activa sau dezactiva elementele de marcaj de la
unul sau de la ambele capete ale liniei de secţiune. Puteţi

alege o linie continuă sau segmentată, care vă permite
să afişaţi parţial linia de secţiune. Deocamdată, utilizaţi
setările standard.
● Utilizaţi comenzile pentru a alege un anumit tip de
marcare a secţiunii sau elevaţiei pentru reperul selectat.

Dat fiind că realizăm o secţiune, selectaţi opţiunea
„Section”.
4.) Următorul tablou comandă opţiunile pentru Cut Elements

(elementele secţionate) din ferestrele de secţiune/elevaţie.
● Puteţi să selectaţi aceeaşi culoare pentru toate
elementele secţionate sau să utilizaţi setări diferite.

Elementele care sunt vizibile fără a fi secţionate sunt
prezentate în culorile din plan. Utilizaţi setările standard.
3.) Cel de-al treilea şi al patrulea tablou includ opţiunile

„Marker” şi „Style”. Acestea conţin fonturile şi
setarea dimensiunii Marker-elor pentru secţiune/
elevaţie. De asemenea tablourile conţin şi o fereastră 5.) Ultimul tablou conţine Model Effects. Cu ajutorul acestor
de previzualizare, respectiv parametrii unor Marker-e comenzi puteţi aplica umbrele vectoriale şi modelele de
de tip obiect GDL. În cazul în care selectaţi un Marker haşuri 3D suprafeţelor modelate din vederile de secţiune/
parametrizabil din meniul pop-up din partea de sus a elevaţie, într-un mod similar cu vederile elementelor
tabloului Section Marker Styles, simbolul 2D şi parametrii modelate din fereastra 3D.

● Nu activaţi aceste setări. 2.) Pentru a finaliza trasarea liniei de secţiune, fie daţi clic de
● În cele din urmă, selectaţi stratul „Marker Section”. Când două ori pe punctul terminal al acesteia, fie daţi clic pe
aţi terminat, daţi clic pe OK. butonul OK din Control Box.
3.) Pentru a finaliza linia de secţiune, daţi clic cu cursorul

sub formă de ochi în sensul direcţiei secţiunii. Săgeţile de
direcţie şi elementele de identificare vor fi ataşate automat.
Amplasarea unei Linii de Secţiune şi a

unui Simbol
1.) Pentru a începe să trasaţi o linie de secţiune, daţi clic
pentru a transa o linie de demarcaţie în plan.
4.) Pentru a vizualiza secţiunea, accesaţi instrumentul
Indicaţie ajutătoare: Pentru a menţine orientarea
Navigator şi deschideţi Sections/Elevations. Apoi daţi
orizontală a secţiunii, după ce daţi clic prima dată, ţineţi
dublu clic pe noua secţiune,
apăsată tasta Shift.
denumită „A/1 Section”.

Amplasarea unui simbol al elevaţiei

1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru
secţiune/elevaţie.
2.) În tabloul general, introduceţi denumirea „North” (nord)
pentru elementele de identificare şi „Elevation” pentru
5.) Păstrând activă fereastra de secţiune/elevaţie, daţi clic pe denumire.
sub-meniul View Sets din Navigator şi salvaţi vederea. Daţi
clic pe butonul din partea dreaptă a „PresentationView
Sets” şi selectaţi opţiunea Save Current View. 3.) În tabloul planului de nivel
daţi clic pe opţiunea Elevation
Marker.
4.) Acum selectaţi
tabloul Marker şi
6.) La apariţia denumirii secţiunii în fereastra de dialog selectaţi marcajul
Save Current View, cuvintele „(Autorebuild Model)” vor simplu pentru
apărea lângă denumire. Prin aceasta vi se comunică secţiune din lista
faptul că s-a creat un link între secţiune şi model. Puteţi pop-up. În tabloul
şterge denumirea „(Autorebuild Model)”, astfel încât să se stilurilor pentru
păstreze numai denumirea „A/1 Section”. reperele de
secţiune, selectaţi
un stil pe care
îl veţi utiliza ca
simbol pentru elevaţie. Daţi clic pe OK când aţi terminat.
5.) La fel ca în exerciţiul anterior,
daţi clic pentru a trasa o linie
de delimitare în plan.

6.) Pentru a finaliza trasarea liniei elevaţiei, fie daţi clic de

două ori la capătul terminal al acesteia sau daţi clic pe
Partea a 4-a: Fereastra Secţiunii/
butonul OK din Control Box. Apoi daţi clic cu cursorul Elevaţiei
sub formă de ochi la capătul liniei de elevaţie, din partea
În varianta standard, ferestrele de secţiune/elevaţie sunt ferestre
dinspre clădire.
de tip Autorebuild, care sunt asociate în mod automat cu
clădirea virtuală. Orice modificare din plan va fi afişată şi în
fereastra secţiunii/elevaţiei, în momentul în care aceasta este
activată. La fel, orice modificări din fereastra secţiunii/elevaţiei
vor fi actualizate automat în fereastra planului.
7.) Pentru a vizualiza elevaţia, deplasaţi-vă în „Sections/

Elevations” din Navigator. Daţi dublu clic pe elevaţia
Editarea elementelor clădirii
intitulată „North Elevation”. 1.) Selectaţi instrumentul sub
formă de săgeată din
Tool Box.
2.) Ţinând deschisă fereastra
elevaţiei la „North
Elevation”, deplasaţi
cursorul în colţul ferestrei
afişate, până când acesta
capătă forma semnului
8.) Păstrând fereastra secţiunii/elevaţiei activă, daţi clic pe văzut. Daţi clic pe colţul
sub-meniul View Sets din Navigator şi salvaţi vederea, ferestrei pentru a o
în acelaşi mod în care mai devreme aţi salvat vederea evidenţia.
conţinând secţiunea. 3.) Daţi clic din nou pe
acelaşi colţ pentru a
activa comanda Stretch
(extindere).

4.) Deplasaţi cursorul în partea

de jos a ferestrei, spre
partea dreaptă şi daţi
clic din nou, în momentul Cotarea elevaţiei
în care sunteţi în linie cu
marginea deschiderii, Filmul Level1-09-2
indicată de semnul văzut. 1.) Deschideţi secţiunea A1 din Navigator.
5.) Repetaţi aceleaşi etape pentru fereastra din stânga 2.) Panoramaţi partea dreaptă
ferestrei pe care aţi finalizat-o. a secţiunii, unde vor fi
amplasate cotele pentru
Partea a 5-a: Cotarea Elevaţiei elevaţie.
Cotele în plan şi Cotele de nivel sunt localizate în secţiunea
„Basic” din Toolbox. Cotele
unghiulare şi Cotele radiale sunt
localizate în secţiunea „More”din 3.) Deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru cote
Toolbox. O linie de cote în (Dimensions Settings). În tabloul Type and Font selectaţi
elevaţie se comportă ca un lanţ icon-ul simbolului pentru elevaţie din Dimension Types
asociativ de dimensiuni. Puteţi (tipuri de cote). Apoi selectaţi stilul simbolului pentru cotele
selecta şi edita întreaga serie, din elevaţie şi daţi clic pe OK.
dând clic pe axa invizibilă a
lanţului, utilizând cursorul sub forma simbolului Mercedes,
ţinând în acelaşi timp apăsata tasta Shift sau utilizând
instrumentul sub formă de săgeată. Este posibil să se adauge
sau să se şteargă cote din lanţ, la fel ca în cazul altor tipuri
de lanţuri de 4.) Plasaţi cursorul
dimensiuni în partea de sus
liniare. Marker- a parterului şi a
ele individuale planşeului etajului
din lanţ nu pot aşa cum se vede mai
fi editate. jos pentru a exprima
înălţimea elevaţiei.

5.) Deplasaţi cursorul în partea ● dacă trebuie să deplasaţi sau să redimensionaţi anumite
dreaptă şi daţi dublu clic elemente, care aparţin unor tipuri diferite, simultan.
pentru a amplasa cotele.
Cursorul va lua forma unui
ciocan. Daţi clic în locul în
care doriţi să fixaţi rândul
de cote.
6.) Rândul corespunzător
cotelor va avea aspectul de mai jos:
Pentru a utiliza Marquee tool în cadrul operaţiunilor de

selecţie şi editare, trebuie să delimitaţi, în primul rând, o
zonă de selecţie de formă rectangulară sau poligonală. Sunt
disponibile toate elementele de construcţie ajutătoare, inclusiv
introducerea de date numerice şi efectuarea de modificări de
proiectare.
În cazul în care zona de selecţie pe care o demarcaţi include,
din greşeală, un punct pe care nu aţi dorit să-l selectaţi, fie
Partea a 6-a: Utilizarea renunţaţi şi reîncepeţi operaţiunea, fie apăsaţi pe butonul
Selectorului în 3D Cancel şi reluaţi demarcarea zonei de selecţie.
Marquee tool sau unealta pentru selecţie, este utilizat Opţiuni de delimitare a zonei de selecţie
pentru delimitarea zonelor care urmează să fie editate sau
Marquee tool dispune de două metode de delimitare
vizualizate. Funcţiile unealtei pentru selecţie completează
disponibile în Info Box.
funcţiile instrumentului în formă de săgeată, acest instrument
● cu linie discontinuă de contur, subţire, reprezentând
fiind extrem de util în selectarea şi deplasarea grupurilor de
metoda Single Floor (un singur
elemente ArchiCAD. Selectarea cu ajutorul acestui instrument
nivel), care vă permite selectarea
este utilă dacă:
● doriţi să delimitaţi o zonă mai restrânsă, în cadrul căreia
elementelor de la etajul unde vă
aflaţi.
să selectaţi toate elementele de acelaşi tip,
● cu linie discontinuă de contur, groasă, reprezentând
● doriţi să vizualizaţi o anumită parte a proiectului în 3D,
metoda All Floors (toate nivelurile), care vă permite
sau
selectarea elementelor de la toate etajele clădirii.

5.) Păstrând fereastra 3D activă, daţi clic pe sub-meniul

View Sets din Navigator şi salvaţi vederea, la fel cum aţi
procedat în cazul elevaţiei. Denumiţi această vedere „3D
Crearea unui decupaj 3D Cutaway”.
1.) Activaţi Marquee tool.

2.) Selectaţi din Info Box opţiunea corespunzătoare liniei de
contur discontinue, groase.
3.) Trasaţi o zonă de selecţie corespunzătoare zonei clădirii

pe care doriţi să o vizualizaţi în 3D.
4.) Accesaţi fereastra 3D pentru a vizualiza decupajul.


Etapa A 10-A: Adăugarea Spaţiilor destinate Circulaţiei
ETAPA A 10-A:
Adăugarea Spaţiilor destinate Circulaţiei
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea unei scări La finalizarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru scări 1 vor şti să configureze unealta scară pentru a defini tipul
● Partea a 3-a: Golul în planşeu necesar amplasării scării scării, pentru a seta treptele şi contratreptele scării, pentru a
şi asigurarea înălţimii libere necesare utilizării scării defini structura scării şi a selecta mâna curentă,
● Partea a 4-a: Treptele exterioare şi terasa 2 vor şti cum să utilizeze instrumentul pentru a crea un obiect
„scară”, cum să amplaseze obiectul şi cum să îl salveze
într-o bibliotecă de proiect,
3 vor şti să creeze un gol pentru scară în planşeu, utilizând
comenzile de editare ale instrumentului pentru plăci,
Exerciţii 4 vor putea să editeze structura de deasupra scării astfel încât
● Configuraţi şi amplasaţi obiectul „scară”. să asigure înălţimea liberă necesară utilizării scării,
● Ajustaţi planşeul pentru crearea golului necesar amplasării 5 vor şti să deseneze forma unei trepte şi să creeze treptele
scării. utilizând instrumentul pentru plăci.
● Ajustaţi pereţii pentru a asigura înălţimea liberă necesară
utilizării scării.
● Creaţi o terasă exterioară.
● Adăugaţi trepte exterioare, utilizând instrumentul pentru
plăci.

Recapitularea proiectului Partea 1: Definirea unei Scări

În acest proiect scara a fost proiectată în două părţi, o scară Scările pot fi create, atât cu ajutorul instrumentului pentru
dreaptă deasupra şi o scară cu formă liberă la bază. În plus, plăci, cât şi cu ajutorul instrumentului pentru scări. Instrumentul
au fost create câteva trepte care traversează spaţiul divizat pentru plăci este utilizat pentru desenarea şi proiectarea
din camera de zi şi asigură legătura cu platforma din spate. fiecărei trepte, ca element independent. Aceasta permite
Pe parcursul acestei etape se va recapitula procesul specific proiectantului să deseneze şi să editeze fiecare nod al scării şi
creării unei scări, folosind atât unealta pentru plăci, cât şi să particularizeze o scară, în funcţie de forma dorită.
unealta pentru scări.
Unealta pentru scări este un obiect de tip unealtă. În principiu,

scările sunt asemănătoare obiectelor, cu excepţia faptului că
pot fi create şi modificate exclusiv cu ajutorul uneltei pentru
scări.

În plan, obiectele „scări” sunt afişate ca simboluri 2D, pe baza ● Formă

unor convenţii standard utilizate în desenul de arhitectură. ● Rampe de scări
Modul în care sunt afişate scările vă permit să vizualizaţi, atât ● Paliere
rampa care urcă cât şi rampa care coboară. ● Trepte
Scările pot fi vizualizate la nivelul mai multor etaje, nivelul de ● Structură
detaliere în 2D depinzând de scara planului. Comenzile care ● Balustradă
au rol în afişarea simbolului 2D se află în tabloul Preview and ● Caracteristici
Positioning din fereastra de dialog a setărilor pentru scări. De În fereastra de setări a uneltei pentru scări, puteţi, fie să
asemenea, în ArchiCAD, pot fi create şi rampe; ele fiind o modificaţi setările unui obiect existent în bibliotecă (aşa cum
subcategorie a obiectelor de tip scară, utilizând majoritatea am procedat în cazul ferestrelor şi al uşilor) fie să deschideţi
opţiunilor valabile pentru scări. StairMaker pentru a crea un obiect „scară” particularizat.
Puteţi crea obiecte „scări” în două moduri: Pe parcursul acestui exerciţiu vom realiza o scară
● Tipurile standard pot fi create prin selectarea unui şablon particularizată cu ajutorul uneltei pentru scări din ArchiCAD, în
predefinit şi particularizarea acestuia. scopul de a crea legătura verticală dintre parter şi etaj. După
● Scările particularizate pot fi create pornind de la un contur cum se poate vedea în imaginea următoare, fereastra de
de scară şi o poziţie, proiectate cu ajutorul instrumentelor dialog a setărilor pentru scări este asemănătoare cu ferestrele
2D din ArchiCAD. de dialog pentru ferestre şi uşi.
Notă: În afară de scările create cu StairMaker, biblioteca
poate conţine obiecte „scară” care pun la dispoziţie forme ce
nu sunt disponibile în StairMaker.
Partea a 2-a: Unealta Şi Setările

pentru Scări
Unealta pentru scări produce automat obiecte ArchiCAD,
care dispun de toate caracteristicile
disponibile, pe care le puteţi salva
direct în biblioteca de componente
a clădirii. Utilizând unealta pentru
scări, puteţi proiecta scările pas cu pas, prin definirea
următoarelor componente:

Configurarea şi amplasarea
obiectului „scară”
Filmul Level1-10-1
De asemenea, unghiul de rotaţie poate fi setat cu ajutorul
1.) Daţi dublu clic pe unealta tabloului Parameters, la 270 de grade (după cum se va
pentru scări din Toolbox pentru vedea în exerciţiul următor.
a activa fereastra de dialog a 4.) În tabloul Parameters, setaţi înălţimea scării la 3000 mm şi
setărilor pentru scări. unghiul de rotaţie la 270 de grade. Apoi deschideţi Flight
2.) În fereastra de dialog a Parametrs (parametri rampă), selectaţi opţiunea Top Tread
setărilor pentru scări, selectaţi Below Floor Level (prima treaptă sub nivelul planşeului)
obiectul „RC Straight Flight şi setaţi Flight Width (lăţimea) la1220. Apoi deplasaţi-
Stair” (scări drepte) din vă la setarea Lower Slab Thickness (grosimea planşeului
directorul Concrete Stairs inferior) şi introduceţi valoarea 0. Introduceţi 300 pentru
(scări din beton) din Stair Upper Slab Thickness (grosimea planşeului superior).
Elements (elemente scară).
3.) În tabloul Preview and Positioning daţi clic pe butonul care

afişează vederea în plan şi daţi clic în punctul de inserţie 5.) În tabloul Parameters, deschideţi Tread and Riser Sizes
din partea stângă sus. Pentru a roti scara în vederea (dimensiunile treptei şi contratreptei) şi introduceţi 658 la
aducerii acesteia în poziţia corectă, deplasaţi cursorul 2*Tread Height+ Depth (înălţimea şi adâncimea treptei)
în interiorul ferestrei în care este afişată vederea în plan, şi 174 la Preferred Tread Height (înălţimea preferată a
până când cursorul ia forma unui icon indicând rotaţia şi treptei).
daţi clic pentru a roti obiectul.

8.) Deschideţi tabloul 2D Symbol, Arrowhead, Flight, Tread

and Railing Types (tipuri de simboluri, săgeţi, rampe,
trepte şi balustrade) şi selectaţi tipurile de simboluri 2D din
meniul pop-up. Din aceste simboluri, selectaţi tipul 11.
6.) Pentru a modifica poziţia liniei de întrerupere a scării,

deschideţi 2D Symbol Type şi setaţi Breakline Position la
1600mm. Sub 2D Symbol Type, daţi clic pe parametrul
Story Sensitive (în funcţie de etaj) din partea de jos şi
bifaţi căsuţa corespunzătoare.
9.) Activaţi din nou meniul pop-up şi selectaţi opţiunea Right

Railing Types (tipuri de balustrade pentru partea dreaptă
a scării). Din lista tipurilor de balustrade, selectaţi opţiunea
Wired.
7.) Materialele pentru părţile componente ale scării şi

balustradei pot fi selectate individual. Pentru aceasta,
deschideţi secţiunea Materials (materiale) şi setaţi
materialele, după cum este indicat în continuare.
10.) Deschideţi tabloul Section, daţi clic pentru a dezactiva

Use Symbol Section Attributes (utilizarea simbolurilor
pentru elementele secţiuni) şi selectaţi structura de umplere
Structural Concrete din lista pop-up.

11.) În final, selectaţi layer-ul Stair din partea de jos a ferestrei

de dialog şi daţi clic pe butonul OK.
12.) Pentru a amplasa scara, comutaţi pe grid-ul ortogonal

Partea a 3-a: Golul în planŞeu
şi activaţi alinierea la grid. Deplasaţi cursorul la două necesar amplasării scării Şi
pătrăţele distanţă de colţul din stânga al peretelui, după
cum este prezentat mai jos, şi daţi clic. Prin această asigurarea înălţimii libere necesare
operaţiune veţi amplasa scara în centrul peretelui utilizării scării
adiacent.
După cum se poate vedea din imaginea de mai sus, pentru
amplasarea corectă a scării este necesară ajustarea planşeului
prin crearea unui gol în zona scării precum şi ajustarea
pereţilor de deasupra pentru asigurarea înălţimii libere
necesare utilizării scării. Cele două exerciţii care urmează au
rolul de a explica modul în care trebuie editată placa şi modul
de ajustare a înălţimii pereţilor în scopul atingerii obiectivelor
enumerate mai sus.
13.) Pentru a vizualiza scara în 3D, delimitaţi cu ajutorul

uneltei de selecţie zona din plan pe care doriţi să o Ajustarea planşeului pentru crearea
vizualizaţi. Când aţi terminat, deplasaţi-vă în fereastra 3D. golului necesar amplasării scării
1.) Deplasaţi-vă la etaj, selectaţi instrumentul în formă de

săgeată şi selectaţi butonul 5.) Trageţi nodul plăcii în colţul din stânga sus al peretelui
Quick Selection – selecţie curb.
rapidă (butonul reprezentat ca
un magnet). Apoi dezactivaţi
alinierea la grid.
2.) Deplasaţi cursorul de-a lungul suprafeţei plăcii.
În momentul în care cursorul ia forma unui magnet, daţi
clic pe suprafaţa plăcii. Dat fiind că elevaţia acoperişului 6.) Apoi, adăugaţi un nou punct pe placă, dând clic pe
este mai mare decât cea a plăcii, acoperişul va fi selectat marginea plăcii şi selectaţi metoda Straight Slab (placă
primul. Daţi clic încă o dată pentru a selecta placa. dreaptă) din paleta de tip pet palette. După modelul din
3.) imagine, daţi clic pentru a adăuga noduri şi mutaţi-le
pentru a modifica forma plăcii.
Deplasaţi cursorul în colţul stânga jos al plăcii până când

acesta ia forma semnului văzut. Daţi clic ţinând butonul
mouse-ului apăsat până când se afişează paleta tip
pet palette. Eliberaţi butonul mouse-ului pentru a începe
editarea plăcii. 7.) Continuaţi să adăugaţi puncte pe placă şi să modificaţi
forma acesteia, după modelul din imagine.
4.) Selectaţi butonul din stânga sus pentru a deplasa nodurile

plăcii selectate. Notă: Dacă ţineţi tasta Shift apăsată în timp ce trageţi
un punct, modificarea formei plăcii se va realiza pe
orizontală sau pe verticală.

8.) În cele din urmă, adăugaţi un punct final la colţul peretelui să fie posibilă vizualizarea nivelului inferior.
şi apoi selectaţi metoda Curved Slab (placă de formă
curbă) din paleta de tip pet palette şi curbaţi placa în
direcţia peretelui.
2.) Apoi, selectaţi comanda Split din meniul Edit şi daţi clic la
intersecţia pereţilor, după cum se poate vedea în imaginea
de mai jos.
9.) Selectaţi din nou scara, 3.) Repetaţi această etapă pentru peretele din partea opusă.
cu ajutorul uneltei de
selecţie, şi deplasaţi-vă în
fereastra 3D. Veţi putea
vedea golul creat în planşeu
pentru amplasarea scării.
4.) Acum daţi clic pe unealta de selecţie şi apoi pe opţiunea

de selectare cu linie groasă din Info Box (această opţiune
permite selectarea tuturor nivelurilor, în timp ce opţiunea
de selectare cu linie subţire va indica numai nivelul
curent). Trasaţi o zonă de selecţie
rectangulară în jurul celor doi pereţi
Ajustarea pereţilor pentru asigurarea apoi deplasaţi-vă în fereastra 3D şi
înălţimii libere necesare utilizării scării rotiţi imaginea, conform indicaţiilor
de mai jos.
1.) Pentru a ajusta înălţimea liberă necesară utilizării scării,
trebuie să decupăm pereţii de sub acoperiş. Deschideţi
Story Settings (setările etajului) din meniul Options şi
selectaţi Below Current Story (nivelul inferior) astfel încât

5.) În final, ţinând selectat instrumentul sub formă de săgeată,

selectaţi butonul Edit din paleta de navigare 3D. Pentru a
Partea a 4-a: Treptele Exterioare
selecta mai multe elemente, ţineţi apăsată tasta Shift şi daţi Şi Terasa
clic pe suprafaţa celor doi pereţi pe care i-am separat şi
pe acoperişul din partea inferioară. Unealta pentru plăci poate fi utilizată, de asemenea pentru
a crea curţi interioare, terase, zone auto, trotuare şi alte
componente ale proiectului. În acest exerciţiu vom amplasa o
terasă în spatele clădirii, care coboară în trepte către colină.
Crearea unei terase exterioare

1.) În primul rând, vom crea un perete pentru realizarea
marginii terasei. Deplasaţi-vă la primul nivel şi daţi dublu
6.) Intraţi în meniul Edit şi selectaţi comanda Trim to Roof. clic pe instrumentul pentru pereţi pentru a deschide
În fereastra de dialog, selectaţi Trim Base şi daţi clic fereastra de dialog a setărilor pereţilor. Daţi clic pe
pe butonul OK. Pereţii au fost decupaţi în funcţie de butonul Favorites şi selectaţi peretele „Stucco Wall -
acoperişul din partea inferioară şi s-a creat spaţiul necesar Cranberry”. Daţi clic pe OK.
pentru utilizarea scării.
2.) Apoi, introduceţi informaţiile pentru pereţi atât în tabloul

Geometry and Positioning, cât şi în planul de nivel şi în
tabloul aferent secţiunii, după modelul de mai jos. Daţi clic
pe OK.
7.) Pentru a ieşi din comanda de selecţie, daţi clic în afara
zonei marcate cu ajutorul uneltei de selecţie sau daţi clic cu
butonul din dreapta al mouse-ului şi alegeţi Remove Marquee
(dezactivare selecţie).

3.) Pentru a desena peretele sub 7.) În acest moment, vom adăuga placa pentru a crea
forma unei curbe, selectaţi din Info terasa. Daţi dublu clic pe instrumentul pentru plăci pentru
Box metoda de generare a curbei a deschide fereastra de dialog a setărilor pentru plăci.
care utilizează trei puncte. Introduceţi valorile aferente grosimii şi înălţimii plăcii, după
4.) Daţi clic pe primul punct, cum urmează:
după modelul de mai jos.
5.) Daţi clic pe al doilea punct, după modelul de mai jos.

8.) În tabloul planului de nivel, setaţi structura ca „Tile 300”.
Această operaţiune va avea ca efect afişarea în plan a
unei structuri care reflectă forma plăcii.
6.) Daţi clic pe al treilea punct, după modelul de mai jos.

Daţi clic încă o dată pe al treilea punct pentru a finaliza
trasarea curbei.
9.) Înainte de a închide fereastra de dialog, modificaţi

materialul din tabloul Model, selectând „Drucker - Floor
Pavers”. Daţi clic pe OK.

10.) Acum putem începe să desenăm placa. Selectaţi metoda 13.) Pentru alinierea la forma curbă a peretelui terasei,
poligonală din Info Box. Apoi daţi clic pe punctul de selectaţi metoda celor trei puncte din paleta de tip pet
la care porneşte desenarea plăcii, după cum se poate palette şi daţi clic pe un al doilea punct de pe curbă.
vedea, un pătrăţel la stânga uşii şi apoi deplasaţi cursorul
în colţul din dreapta.
14.) Daţi clic pe al treilea punct de pe curbă pentru a stabili

11.) Dezactivaţi grid-ul din paleta de coordonate şi daţi raza şi mai daţi clic o dată la capătul curbei.
clic pe următoarele două colţuri, până când ajungeţi la
peretele curb. Acum selectaţi metoda centrului din paleta
tip pet palette şi deplasaţi cursorul la marginea peretelui
curb, pentru a vizualiza centrul temporar. Daţi clic pe
centru şi deplasaţi cursorul la intersecţia din partea opusă
peretelui curb şi daţi clic pentru a finaliza trasarea curbei.
12.) Acum alegeţi opţiunea Straight Segment (segment drept).

Selectaţi următoarele 3 puncte până la marginea peretelui
curb al terasei.
15.) Pentru a încheia, selectaţi opţiunea Straight Segment din
nou şi daţi clic pe primul punct.

16.) Placa obţinută trebuie să aibă aspectul din imagine.
3.) Finalizaţi ultimele trepte, ca

în imaginea de mai jos,
modificând înălţimea plăcii, prin
adăugarea de 150 mm.
4.) Repetaţi aceste etape pentru

partea opusă terasei. Când aţi terminat, activaţi fereastra
3D pentru a vizualiza terasa din spatele casei.
Adăugarea treptelor cu ajutorul

instrumentului pentru plăci
1.) Pentru a adăuga trepte, deschideţi fereastra de dialog a
setărilor plăcii şi modificaţi adâncimea şi înălţimea plăcii,
introducând setările de mai jos.
2.) Adăugaţi următoarea treaptă prin modificarea plăcii, pe

baza setărilor de mai jos.

Etapa A 11-A: Adăugarea Detaliilor
ETAPA A 11-A:
Adăugarea Detaliilor
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea unui obiect La finalizarea acestei etape cursanţii:
● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru obiecte 1 vor deveni conştienţi de posibilităţile multiple oferite de
● Partea a 3-a: Amplasarea unui obiect tehnologia obiectelor parametrizate şi vor înţelege modul
● Partea a 4-a: Unealta şi setările pentru corpurile de în care forma, culoarea, dimensiunile, materialele şi alte
iluminat elemente caracteristice ale unui obiect pot fi modificate, cu
● Partea a 5-a: Amplasarea unui corp de iluminat ajutorul valorilor parametrilor,
2 vor accesa şi încărca biblioteca ArchiCAD, precum şi
biblioteci aparţinând altor programe sau proiecte,
3 vor şti să configureze parametrii unui obiect şi setările
standard,
Exerciţii 4 vor şti să amplaseze, să rotească şi să redimensioneze un
● Configuraţi setările obiectelor obiect şi un corp de iluminat,
● Amplasaţi obiectele pentru bucătărie 5 vor crea şi accesa setările Favorites cu ajutorul cărora se
● Amplasarea obiectelor care alcătuiesc o şarpantă salvează setările standard ale unui obiect.
● Amplasaţi obiectele din apartamentul matrimonial
● Amplasaţi corpurile de iluminat

Recapitularea proiectului Partea 1: Definirea unui Obiect

Bucătăria, dormitorul şi baia sunt proiectate pe baza Obiectele sunt elemente parametrice complexe, predefinite,
obiectelor standard din ArchiCAD. Parametrii obiectelor pot care pot fi amplasate în proiect, la libera alegere a
fi particularizaţi pentru a răspunde concepţiei arhitectului. arhitectului. Corpurile de iluminat sunt obiecte speciale, care
Următoarele imagini prezintă modul în care a fost concepută sunt utilizate ca surse de lumină, în cadrul proiectului.
bucătăria şi layout-ul dormitorului principal. Biblioteca ArchiCAD cuprinde un număr mare de obiecte
predefinite, de la forme geometrice simple, la piese de
mobilier complexe. Bibliotecile puse la dispoziţie
de producător includ produse care reprezintă
obiecte reale şi care sunt disponibile din mai multe
surse, cum ar fi CD-ROM-uri sau prin Internet.
În plan, obiectele şi corpurile de iluminat sunt reprezentate

prin simboluri 2D, în timp ce vederea 3D este generată cu
ajutorul unui script 3D care ţine cont de selecţiile parametrilor
realizate de utilizator. Anumite obiecte 2D au simboluri 2D
În plus, vom adăuga căpriori şi contrafişe în structura

acoperişului în pantă, utilizând obiecte din biblioteca
ArchiCAD.
special proiectate
pentru a fi utilizate în
fereastra secţiune/
elevaţie.

Partea a 2-a: Instrumentul Şi selectat (cum ar fi simboluri 2D, tipuri de grinzi, clanţe, tipuri
de chiuvete şi robinete).
Setările Pentru Obiecte
Filmul Level1-11-1
Ferestrele de dialog ale setările obiectelor şi corpurilor
de iluminat sunt similare. După cum aţi putut vedea şi din 1.) Daţi dublu clic pe unealta pentru obiecte
secţiunea Setările instrumentelor pentru bibliotecă (Etapa pentru a deschide fereastra de dialog a
a 10-a), acestea cuprind o parte de browser şi mai multe setărilor obiectelor.
tablouri incluzând diverse niveluri. Comenzile părţii de 2.) Din vederile şi selecţiile active, selectaţi obiectul „Cab
browser au fost prezentate în cadrul secţiunii respective. Base Corn-L” din directorul „Kitchen Cabinets 9”.
Această secţiune se axează exclusiv asupra tablourilor pe mai
multe niveluri.
3.) Tabloul Preview and Positioning conţine comenzi

simple de navigare, date de intrare pentru elevaţia
obiectului sau corpului de iluminat, ca şi o zonă de
examinare care include simbolul 2D, vederea frontală cu
linii ascunse, axonometria cu linii ascunse, axonometria 3D
Configurarea setărilor obiectelor cu umbre, imaginea predefinită în regim de examinare sau
În fereastra de dialog a setărilor pentru obiecte şi corpuri

de iluminat există şapte tablouri: Preview and Positioning,
Parameters, Custom Settings, Floor Plan, Section, Model şi
Listing and Labeling. Denumirea tabloului pentru setările
standard (Custom Settings) se modifică în funcţie de obiectul

informaţiile opţionale cu privire la obiectul sau corpul de ● Acum daţi clic pe secţiunea cuprinzând parametrii
iluminat selectat. Utilizaţi butoanele de lângă zona de pentru dulapuri. Selectaţi apoi opţiunea „Sides Visible”
examinare pentru a selecta o vedere. (laturile vizibile) şi alegeţi
● Daţi clic pe icon-ul Preview din partea de sus pentru a „Left” (stânga). Această
vizualiza simbolul 2D. operaţiune va avea ca
efect afişarea unei linii
● Deplasaţi cursorul la interiorul terminale în partea stângă
zonei de examinare; cursorul va a vederii 2D a dulapului.
lua forma unei săgeţi îndoite, ● Acum daţi clic pe
permiţându-vă să rotiţi simbolul 2D secţiunea cuprinzând

sau vederea 3D din bibliotecă. parametrii pentru materiale în vederea afişării opţiunilor
● Obiectele sunt poziţionate în legate de materiale. Puteţi selecta ce materiale doriţi
funcţie de zonele lor active, de dintr-o listă de materiale, de tip pop-up, dând clic
tip hotspots, definite în vederea 2D, utilizând simboluri pe butonul din dreapta fiecărei componente, având
a bibliotecii şi afişate sub forma semnului X. Daţi clic în posibilitatea de a vă derula în sus şi în jos lista pentru a
partea stângă sus a semnului X, pentru a marca punctul de alege un material.
inserţie al obiectului respectiv.
4.) Cel de-al doilea tablou este denumit Parameters. Acesta
include dimensiunile obiectului, ca şi setul de parametri
definiţi în partea de bibliotecă aferentă.
● Pentru a stabili dimensiunile obiectelor, introduceţi 1200
pentru lungime 1200 pentru lăţime şi 900 pentru înălţime. 5.) Următorul tablou include setările pentru uşi, clanţe,
chiuvete şi robinete. Acest tablou se va schimba pentru
fiecare obiect în parte,
având rolul de a afişa
grafic cei mai utilizaţi
parametri.
● Selectaţi „Style 1” atât
pentru panoul uşii, cât şi

pentru stilul clanţei.
6.) În momentul în care aţi finalizat setările, daţi clic pe
butonul OK.

Partea a 3-a: Amplasarea alinierea la marginea peretelui. Daţi clic încă o dată
pentru a finaliza amplasarea dulapului.
unui Obiect În final, dulapul va arăta astfel în plan şi în fereastra 3D:
Acum vom amplasa obiectul dulap de colţ. În acest scop

vom selecta o metodă geometrică din Info Box, vom amplasa
obiectul şi îl vom roti pentru a ocupa poziţia finală.
Amplasaţi restul de dulapuri şi dotări ale bucătăriei,

Amplasarea obiectelor de bucătărie utilizând următoarele obiecte şi setări pentru a finaliza
design-ul acestei zone.
1.) Dezactivaţi grid-ul, prin selectarea comenzii Grid Display 4.) Amplasaţi obiectul „Gas Stove” (aragaz) conform
din meniul Options. Apoi, selectaţi metoda geometrică de indicaţiilor de mai jos.
rotaţie din Info Box.
2.) Utilizând această metodă

geometrică, deplasaţi
cursorul către colţul
interior din stânga sus al
intersecţiei peretelui care a
fost rotit şi daţi clic.
3.) Acum rotiţi dulapul prin deplasarea cursorului în jos,
către partea interioară a peretelui din partea dreaptă. În
5.) Amplasaţi obiectul „Cab Base 2D” (mască pentru
momentul în care cursorul se afişează ca având o linie în
chiuvetă) în combinaţie cu o chiuvetă.
interiorul unui cursor de tip creion, înseamnă că s-a produs

Amplasarea obiectelor care alcătuiesc

o şarpantă
Filmul Level1-11-2
1.) Sistemul de construcţie al acoperişului de deasupra
livingului utilizează căpriori şi contrafişe pentru susţinere.
Pentru a selecta şi defini un căprior, deschideţi
fereastra de dialog a setărilor obiectelor dând
dublu clic pe instrumentul pentru obiecte.
2.) În fişierul „Roof Construction 9” din secţiunea
„1.4 Building Structures 9”, selectaţi obiectul „Rafter”.
Definiţi mărimea, înălţimea, lungimea şi alţi parametrii,
după exemplul de mai jos.
6.) Amplasaţi obiectul „Cab
Base 2D” singur, fără
chiuvetă.
7.) În final, amplasaţi obiectul

„Refr Side by Side Ice”
(frigider).
3.) Înainte de amplasarea obiectului

„căprior”, selectaţi metoda amplasării pe orizontală, din
metodele geometrice disponibile din Info Box.

4.) Pentru amplasarea căpriorului, deplasaţi cursorul în colţul 7.) Deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos al pereţilor
interior al intersecţiei peretelui din partea stângă jos din exteriori. În momentul în care cursorul ia forma semnului
living şi daţi clic pentru a amplasa căpriorul. văzut, daţi clic şi deplasaţi cursorul în partea dreaptă. În
momentul în care cursorul ajunge în colţul opus, daţi clic
pentru a finaliza procesul de multiplicare. Acum aveţi cinci
noi căpriori amplasaţi sub acoperiş.
5.) Pentru a crea o serie de căpriori, selectaţi 8.) Următoarea etapă constă în amplasarea contrafişelor sub
instrumentul sub formă de săgeată şi daţi căpriori. Pentru aceasta deschideţi fereastra de dialog a
clic în colţul din dreapta sus al setărilor obiectelor. În fişierul „Roof Construction 9” din
obiectului „căprior” pentru a-l secţiunea „1.4 Building Structures 9”, selectaţi obiectul
selecta. „Block Inclined”. Definiţi mărimea, înălţimea, lungimea şi
6.) Ţinând obiectul selectat, selectaţi alţi parametrii ai contrafişei.
comanda Multiply
(multiplicare) din meniul
Edit.
În fereastra de dialog
Multiply, selectaţi metoda
„Drag action” şi „Distribute
-1”. Apoi introduceţi
4 pentru numărul de
exemplare. Daţi clic pe
butonul OK.

9.) Pentru acest obiect selectaţi materialul „Drucker - Frames &

Struts”. Daţi clic pe OK.
Amplasarea Obiectelor din

apartamentul matrimonial
10.) Deplasaţi cursorul la intersecţia dintre
centrul căpriorului şi marginea peretelui. 1.) Înainte de a amplasa mobilierul din dormitorul
În momentul în care săgeata ia forma matrimonial, ne vom deplasa la etaj. În Navigator, daţi
unei ţinte (ceea ce indică alinierea la dublu clic pe „Second Floor” pentru a vă deplasa la
intersecţie), daţi clic pentru a amplasa nivelul superior.
obiectul. 2.) Pentru a selecta şi defini un pat, deschideţi
11.) Repetaţi comanda multiply de mai sus fereastra de dialog a setărilor pentru obiecte,
pentru a amplasa o contrafişă pentru fiecare căprior. dând dublu clic pe instrumentul pentru obiecte.
3.) În fişierul „Beds 9” din secţiunea
„1.1 Furnishings 9”, selectaţi obiectul „Bed Double 01”.
12.) La final, căpriorii şi contrafişele vor avea aspectul de mai

jos.
4.) Setaţi mărimea patului, stabiliţi simbolul 2D, tipul de

cadru, înălţimea cadrului, tipul de tăblie şi alţi parametri,
conform modelului de mai jos. Când aţi terminat daţi clic
pe butonul OK.

7.) Setaţi mărimea noptierei, stabiliţi simbolul 2D, tipul

picioarelor, tipul de ramă, tipul de sertar şi alţi parametri,
conform indicaţiilor de mai jos. Amplasaţi punctul de
inserţie în colţul din dreapta sus. Când aţi terminat, daţi
clic pe butonul OK.
5.) Ţinând selectat punctul superior de

inserţie, deplasaţi cursorul în colţul
stânga jos al peretelui din imagine
şi daţi clic pentru a amplasa patul.
6.) Apoi amplasaţi o noptieră pe

fiecare parte a patului. Selectaţi
obiectul „Credenza Multidrawer” 8.) Deplasaţi cursorul în colţul de sus
din fişierul „Cabinets and Shelves” al marginii din stânga a peretelui
(dulapuri şi rafturi). şi daţi clic.

9.) Deschideţi din nou fereastra 12.) Când aţi terminat amplasaţi chiuveta
de dialog a setărilor pentru pe perete.
obiecte şi fixaţi punctul de
inserţie în colţul din stânga sus
al obiectului.
10.) Daţi clic pe butonul OK şi 13.) Dacă doriţi să amplasaţi o oglindă

amplasaţi dulapul pe partea deasupra chiuvetei selectaţi obiectul „Glass Pane” din
dreaptă a patului. fişierul „Bathroom Accessories 9”, setaţi parametrii şi
amplasaţi-l deasupra chiuvetei.
Filmul Level1-11-3
11.) Pentru baia dormitorului principal selectaţi o chiuvetă

cu picior „Basin 02” din fişierul „Plumbing Fixtures 9” şi
modificaţi parametrii, în conformitate cu indicaţiile de mai
jos.
14.) Aspectul final al

dormitorului matrimonial
va fi cel din imaginea de
mai jos.

Partea a 4-a: Instrumentul Şi Partea a 5-a: Amplasarea unui

Setările pentru Corpurile de Corp de Iluminat
Iluminat Acum vom selecta, particulariza şi amplasa corpurile de
Parametrii obiectelor din modulele de bibliotecă aferente iluminat în proiect. Pentru aceasta, vom utiliza numai o parte
corpurilor de iluminat sunt unici, permiţând setări ale corpurilor din obiectele din biblioteca standard a ArchiCAD. Pentru a
de iluminat cum ar fi culoarea, intensitatea, modul de dispersie vizualiza toate obiectele standard din ArchiCAD, exploraţi
a luminii şi unghiul din care cade lumina. Aceşti parametri sunt fişierul conţinând biblioteca ArchiCAD, din computerul dvs.
Amplasarea corpurilor de iluminat

1.) Daţi dublu clic şi deschideţi instrumentul pentru corpuri
de iluminat din lista More din Toolbox. Selectaţi obiectul
„Wall Lamp 05” din fişierul „Interior Lamps 9”.
valabili numai pentru instrumentul pentru corpuri de iluminat.

Cu toate acestea, anumite caracteristici sunt similare cu cele
ale instrumentului pentru obiecte.
● Puteţi seta culoarea unei surse de lumină dând dublu clic pe
Caseta de culori şi selectând o culoare din culorile standard

din Windows sau din caseta de editare MacOS.
● Intensitatea luminii poate fi setată cu ajutorul scalei.
Intensitatea maximă este la capătul din dreapta a acesteia.

● Butonul de lângă caseta de culori vă permite să stingeţi şi să
aprindeţi lumina în fotorandări.

Notă: Utilizarea corpurilor de iluminat în fotorandări este 2.) Ajustaţi înălţimea, mărimea şi alţi parametri. Selectaţi
condiţionată de setările operate în Image > PhotoRendering punctul de inserţie din centru şi daţi click pe OK.
Settings > Effects.

3.) Amplasaţi corpurile de iluminat pe perete în punctul

central al chiuvetei cu picior.

Etapa A 12-A: Definiţia Notaţiilor şi a Utilizării Spaţiului
ETAPA A 12-A:
Definiţia Notaţiilor Şi a Utilizării Spaţiului
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea noţiunilor de notaţie şi cotare La sfârşitul acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Unealta şi setările de text 1 vor înţelege care este diferenţa între o linie de text şi o
● Partea a 3-a: Unealta şi setările de etichetare etichetă ataşată unui element de clădire,
● Partea a 4-a: Unealta şi setările de dimensionare 2 vor şti să configureze, să utilizeze şi să editeze cele două
● Partea a 5-a: Definirea noţiunii de zonă tipuri de instrumente de notaţie: instrumentul de text şi
● Partea a 6-a: Unealte şi setări de zonă instrumentul de etichetare.
3 vor şti să configureze, să utilizeze şi să editeze cele patru
tipuri de cote în ArchiCAD: cote liniare (Linear Dimensions),
cote radiale (Radial Dimensions), cote unghiulare (Angular
Exerciţii Dimensions) şi cote de elevaţie (Elevation Dimensions),
● Configuraţi setările uneltelor de text 4 vor şti să creeze o încăpere inteligentă, prin utilizarea
● Introduceţi textul pe planul de nivel instrumentului de zonă, care poate detecta numărul
● Configuraţi setările uneltelor de etichetare camerei, denumirea camerei, suprafaţa, volumul şi alte
● Introduceţi o etichetă pe planul de nivel caracteristici ale încăperii.
● Configuraţi setările uneltelor de cotare
● Introduceţi cotele
● Configuraţi setările de zonă
● Setaţi informaţiile care urmează să fie afişate
● Introduceţi o marcă automată de zonă
● Definiţi perimetrul zonei Iniţializarea etapei

● Calculaţi aria
Utilizaţi fişierul din etapa precedentă sau deschideţi fişierul

Recapitularea proiectului Partea 1: Definirea Notaţiei Şi a

Acest model cuprinde informaţii care pot fi ataşate cotelor, Dimensiunilor
etichetelor diferitelor elemente şi calculelor ariilor. În cadrul
acestei etape, vom introduce cote în plan, prin utilizarea ArchiCAD oferă o gamă largă de instrumente şi opţiuni pentru
uneltei de cotare, vom denumi elementele clădirii, prin stabilirea notaţiilor şi cotelor, destinate unei palete variate de
utilizarea uneltei de etichetare, vom introduce note, prin utilizări şi situaţii. Atât cotele, cât şi etichetele pot fi asociate cu
utilizarea uneltei de text şi vom eticheta încăperi, prin un element activ care asigură actualizarea automată a cotelor,
utilizarea uneltei de zonă. Aceasta este utilizată pentru textului, notelor şi informaţiilor, în momentul în care elementele
demarcarea spaţiilor în cadrul proiectului în scopul calculării clădirii suferă modificări.
ariei, a realizării etichetelor de suprafaţă şi a prezentării
grafice.
Stabilirea textului şi a etichetei

Graţie instrumentului specializat Text, puteţi crea texte cu
mai multe rânduri, cu opţiuni complete de font, stiluri multiple
şi aliniere în orice direcţie. Corpurile text pot fi create în
ferestrele planului de nivel, ferestrele de secţiune/elevaţie şi
ferestrele de detalii.
Pe baza selecţiei efectuate în Options/Display Options, toate
corpurile text pot fi încadrate cu repere de agăţare.
În acest mod, corpurile text devin uşor de localizat şi editat,
în timp ce textul poate fi citit în continuare. Este disponibilă şi
o altă opţiune (Greek) pentru afişarea unui corp text, în care
textul nu este lizibil, ci înlocuit cu gri uniform. Textul de tip
Greek poate fi afişat şi cu repere.

Etichetele sunt corpuri text sau simboluri ataşate opţional Definirea Cotelor
elementelor clădirii, iar fill-urile 2D vă dau posibilitatea de a
identifica sau de a ataşa comentarii elementelor sau anumitor Cotele sunt elemente integral asociative şi pot fi exprimate în
părţi din proiect. diverse unităţi de măsură şi standarde de măsurare. Cotele
liniare sunt ataşate cu exactitate de nodurile şi marginile
elementelor din proiect.
Cotele pot fi introduse în ferestrele planului, în ferestrele de
secţiune/elevaţie şi în ferestrele de detalii.
Cotele pot fi introduse individual sau în serii, pe elementele
care permit cotarea. De asemenea, puteţi adăuga elementelor
selectate cote liniare automate, exterioare sau interioare.
Etichetele pot fi încadrate sau nu, cu linii de indicaţie şi săgeţi. Diferitele tipuri de cote sunt:
Acestea pot conţine specificaţii de text particularizate, Linear Dimensions (cote liniare),
identificarea elementelor, codul intern unic de identificare sau Level Dimensions (cote de nivel),
un simbol. Angle Dimensions (cote unghiulare) şi
Puteţi utiliza etichetele în două moduri: Radial Dimensions (cote radiale).
● Etichetele independente sunt introduse manual în În cadrul acestei etape, ne vom ocupa de
fereastra planului sau în cea de secţiune/elevaţie. cotele liniare, unghiulare şi radiale.
● Etichetele asociative pot fi asociate automat înainte de Linear Dimensions reprezintă liniile
crearea unui element sau pot fi adăugate acestora ulterior. standard de cote. Pentru a descrie operaţiunile de cotare sunt
Label Symbols (simbolurile de etichetare) sunt obiecte GDL utilizaţi următorii termeni:
speciale. Acestea pot fi definite pe baza unui script sau a unei ● Reference points (punctele de referinţă) sunt
reprezentări grafice, putând include şi bitmap-uri. Pot afişa noduri ale elementelor
pe desen informaţii de orice tip despre elemente, cum ar fi ArchiCAD pe care le-aţi
aspectul exterior al unui perete din materiale compozite. selectat în vederea cotării.
● Dimension points (punctele de cotă) se întâlnesc
la intersecţia dintre o linie de cotă şi o linie martor,

conform punctelor de referinţă, definite mai sus. Acestea
pot fi selectate după cum se arată mai jos.

● Dimension units (unităţile de cotă) sunt

componentele de bază ale lanţului de cote. O unitate
de cotă uneşte două puncte de cotă adiacente şi include
valoarea scrisă a lungimii sale.
Pentru a o selecta, trebuie să daţi clic pe mijlocul liniei, cu Radial Dimensions (cotele radiale) afişează valoarea
ajutorul cursorului de forma semnului văzut. razei unui element curb.
Angle Dimensions (cotele
unghiulare) afişează valorile
unghiurilor între linii şi/sau perechile
de muchii ale elementelor lineare şi/
sau laturile curbe ale poligoanelor.
Puteţi alege între două metode
geometrice – pentru unghiuri ascuţite şi obtuze. Pentru
● Dimension values (valorile cotei) sunt corpurile amândouă găsiti setările în ferestra de dialog Angular
text care conţin lungimea unităţii de dimensiune. Pentru a Dimension Settings sau Info Box.
selecta o valoare a cotei, daţi clic pe colţul din stânga jos Atunci când introduceţi cote unghiulare prin utilizarea
al textului. metodei Acute
● Dimension chains (lanţurile de cote) reprezintă (unghi ascuţit), va fi
suma unităţilor de cotă conectate. Puteţi selecta un lanţ cotat numai cadranul
de cote dând clic pe linia de cote, într-un „loc liber”, cu corespunzător
spaţiului în care daţi clic cu ajutorul cursorului sub formă de
ciocan.
Următoarele exemple, în cadrul cărora am cotat aceleaşi
două laturi ale unui patrulater obişnuit, ne arată diferenţele
ajutorul cursorului de forma simbolului Mercedes. dintre metodele folosite. Dacă introduceţi cote unghiulare pe
● Associativity (asociativitatea) se referă la faptul baza metodei Obtuse (unghi obtuz), ArchiCAD va calcula
că orice punct de cotă pe care îl creaţi va fi conform unghiul care însumează: cadranului
cu punctul său de referinţă, până în momentul în care îl specificat + două cadrane adiacente
veţi şterge pe unul sau pe celălalt. De exemplu, lărgirea celui pe care s-a dat clic. Cursoarele
ferestrei din peretele ilustrat în exemplul precedent de tip ciocan, indică punctele care,
generează actualizarea automată a întregului lanţ de atunci când daţi clic pe ele, vă oferă
cote, după cum se arată mai jos. acelaşi rezultat.

Partea a 2-a: Instrumentul Şi

Setările De Text Introduceţi textul în planul de nivel
Text Tool (unealta text) şi Label Tool (unealta etichetă) sunt
1.) Deplasaţi-vă la parter şi trageţi cursorul deasupra uşii,
localizate unul lângă celălalt, în tabloul Basic (elemente de
dând apoi dublu clic pentru a începe să editaţi textul.
bază) din Toolbox.
Tastaţi cuvântul „Entry”. După ce aţi terminat, daţi clic în
exteriorul casetei text pentru a finaliza textul.
Configurarea setărilor pentru

unealta text
Filmul Level1-12-1
1.) Daţi dublu clic pe unealta Text pentru a

deschide fereastra de dialog a setărilor.
2.) Selectaţi fontul „Arial”, setaţi dimensiunea fontului la 3 mm, Partea a 3-a: Unealta Şi Setările
precum şi restul parametrilor în funcţie de modul în care doriţi de Etichetare
să se afişeze textul. Daţi clic pe OK după ce aţi terminat.
Unealta de etichetare vă oferă posibilitatea atât de a crea o
notă cu linie de indicaţie cât şi asocierea anumitor simboluri
pereţilor, stâlpilor, grinzilor, plăcilor, acoperişurilor, obiectelor
şi corpurilor de iluminat. Puteţi astfel asocia automat un simbol
şi un ID (element de identificare) atunci când un element este
introdus în planul de nivel, care poate fi apoi ataşat anexelor

clădirii. În cadrul acestui exerciţiu, veţi crea o etichetă de

indicaţie conţinând o săgeată asociată unei notaţii.
Introducerea unei etichete în planul de

nivel
Configurarea setărilor pentru unealta
1.) Plasaţi cursorul pe
de etichetare marginea liniei acoperişului
Filmul Level1-12-2 astfel încât forma cursorului
1.) Selectaţi tabloul Content and Preview şi apoi opţiunea să se schimbe în simbolul
Independent Label (etichetă independentă). În tabloul Text Mercedes.
Style, setaţi fontul Arial şi stabiliţi dimensiunea fontului la 3 mm. 2.) Deplasaţi cursorul pentru a descrie prima parte a liniei
de indicaţie şi daţi clic. Trageţi din nou cursorul pentru a
descrie a doua parte a liniei. Daţi din nou clic pentru a
începe editarea textului.
3.) Deplasaţi cursorul la

dreapta pentru a descrie
lungimea textului strâns
pentru notă.
4.) În caseta text introduceţi
2.) În tabloul Pointer, selectaţi tipul Solid Line şi opţiunea de „Edge of Roof Above”
săgeată dreaptă, cu o săgeată de 2 mm. Daţi clic pe OK. (muchia acoperişului de deasupra). Daţi clic în exteriorul
casetei text din planul de nivel pentru a confirma eticheta.


de Cotare
Uneltele pentru cotele liniare şi de nivel sunt localizate
în tabloul Basic din Toolbox; uneltele Angle and Radial
Dimension se află în tabloul More din Toolbox.
3.) În tabloul Marker and Witness Line Options (opţiuni linie

de reper şi linie de referinţă), setaţi dimensiunea reperului
Daţi dublu clic pe o unealtă de cotare şi deschideţi fereastra la 2,5 mm, cu un spaţiu al liniei de referinţă de 300 mm.
de dialog aferentă acesteia. Diversele unelte de cotare au Daţi clic pe OK când aţi terminat.
mai multe opţiuni comune. Explicaţiile de mai jos se referă în
special la unealta pentru cote liniare. După acestea, vor fi
prezentate în detaliu comenzi specifice altor unelte.
Configurarea setărilor pentru unealta de

cotare Introducerea cotelor
Filmul Level1-12-3 1.) Selectaţi în Info Box butonul corespunzător metodei
1.) Daţi dublu clic pe unealta pentru cote liniare geometrice de dispunere a cotelor pe verticală.
Prin această operaţiune, cotele vor fi introduse vertical.
2.) În tabloul Type and Font, selectaţi fontul Arial şi setaţi
dimensiunea acestuia la 3mm.

2.) Trageţi cursorul până în partea stângă de sus a livingului

şi daţi clic pe colţ pentru a fixa un reper pentru cotă.
Trageţi cursorul în colţul din stânga jos şi daţi clic pe acest
colţ. Daţi dublu clic pentru a introduce cota. În momentul
în care apare cursorul în formă de ciocan, daţi clic pe
punctul în care trebuie aşezată linia de cotă. 5.) Pentru a introduce o
cotă radială, daţi clic pe
unealta corespunzătoare
dimensiunii radiale.
6.) Plasaţi cursorul pe marginea curbei, astfel încât acesta
să capete forma simbolului Mercedes. Apoi daţi clic pe
muchia peretelui şi trageţi spre centru, dând apoi din nou
clic pentru a introduce cota.
3.) În continuare, introduceţi o cotă liniară prin aplicarea

metodei geometrice de dispunere a cotelor pe orizontală.
Selectaţi, în acest sens, butonul corespunzător geometriei
orizontale din Info Box. Introduceţi apoi cota orizontală 7.) Pentru a introduce o cotă
unghiulară, daţi clic pe
unealta corespunzătoare
dimensiunii angulare.
8.) Pentru a introduce cota
unghiulară, poziţionaţi cursorul pe muchia peretelui al
cărui unghi vă interesează.
prin parcurgerea aceloraşi etape. În momentul în care cursorul
4.) În acest moment, introduceţi o cotă liniară prin aplicarea îşi schimbă forma în simbolul
metodei geometriei unghiulare. În acest scop, selectaţi Mercedes, daţi clic pe perete.
butonul corespunzător geometriei unghiulare din Info
Box. Introduceţi apoi într-un unghi dimensiunea liniară,
parcurgând aceleaşi etape.

9.) În acest moment, trageţi

cursorul pe peretele opus,
astfel încât acesta să descrie
un unghi. Daţi clic pe al
doilea perete.
10.) Pentru a introduce cota
unghiulară, daţi dublu clic în punctul în care doriţi să se
afişeze cota. de Zonă
Unealta de zonă este localizat în tabloul Basic din Toolbox.
Daţi dublu clic pentru a deschide fereastra de dialog Zone
Settings (setări zonă). Această fereastră este alcătuită din şase
tablouri: Name and Positioning (denumire şi poziţionare),
Zone Stamp (marcă zonă), Custom Settings (setări standard),
Model (model), Area Calculation (calcularea ariei) şi Listing
and Labeling (listare şi etichetare).
Partea a 5-a: Definirea unei Zone
Zonele sunt unităţi spaţiale ale proiectului dvs. Zonele pot fi
alcătuite din camere, grupuri de camere sau chiar părţi mai
mari din cadrul unui Proiect.
Zonele pot fi reprezentate atât prin structuri de umplere
2D (fill-uri) pentru calcularea ariei, cât şi prin forme 3D
reprezentând volumul unei camere.
Zonele sunt afişate pe planul de nivel ca fill-uri şi ca
mărci ataşate fill-urilor zonelor. Structura de umplere
caracteristică unei zone defineşte spaţiul zonei din
proiect, în timp ce marca zonei conţine informaţii text Configurarea setărilor de zonă
cu privire la zona respectivă, inclusiv denumirea acesteia, În cadrul unei prime etape, vom stabili setările de zonă pentru
numărul, aria şi alţi parametri, cum ar fi materialul din care se prima cameră pe care dorim să o identificăm. În acest scop,
realizează şapa, materialele utilizate la realizarea pereţilor şi parcurgeţi următorii paşi:
a suprafeţei pereţilor (cu sau fără deschiderile acestora).
Filmul Level1-12-4

1.) Daţi dublu clic pe instrumentul de zonă pentru a deschide 4.) Tabloul Zone Stamp conţine o secţiune de examinare
fereastra de dialog pentru setări. a mărcii zonei. Puteţi seta culoarea dorită pentru zonă,
2.) Tabloul Name and Positioning cuprinde informaţiile cu ajutorul casetei de setare a culorilor sau puteţi utiliza
elementare cu privire la zonă, inclusiv Zone Category cadrul predefinit de marcă, prin bifarea casetei Use
(categorie zonă), Zone Name (denumire zonă) şi Zone Symbol Colors (utilizaţi culorile simbol). Aceste setări
Number (număr zonă), existând mai multe opţiuni de trebuie să rămână standard.
stabilire şi poziţionare a poligonului şi mărcii de zonă.
Prin intermediul unei liste pe care o puteţi derula, aveţi
posibilitatea de a alege categoria zonei. Categoriile de
zone sunt definite în funcţie de denumire, culoare şi marcă,
alături de o serie de parametri.
Câmpurile de editare Zone Name şi Number trebuie
editate pentru fiecare zonă în parte, acestea având rolul
de a identifica marca zonei din plan. După ce o zonă
a fost definită şi după introducerea mărcii zonei în plan,
sunt calculate automat mai multe informaţii geometrice 5.) Tabloul Model controlează aspectul 3D al zonelor,
suplimentare (aria zonei, conturul zonei, contururile inclusiv alegerea materialelor şi opţiunile de decupare.
golurilor, conturul pereţilor, aria pereţilor exteriori etc.). Puteţi alege un material pentru a afişa zona în vederi cu
umbre şi 3D fotorandate. Decupajele zonei pot fi refăcute
prin selectarea spaţiului decupat din zonă şi prin apăsarea
butonului Undo
Top Trim
(anulare decupaj
●Selectaţi „1 Living Space” din meniul pop-up referitor partea de sus)
la categoriile de zonă. Introduceţi „Study” la denumirea sau Undo
zonei şi 108 la numărul zonei. Bottom Trim
● Selectaţi metoda geometrică „Snap to Inside of Wall” (anulare decupaj
(realizarea unei alinieri la partea interioară a peretelui), partea de jos).
icon-ul din mijloc, din partea dreaptă a Zone Height. Vom utiliza
3.) Floor Plan permite alegerea atât a fill-urilor cât şi setările standard
a tipului şi culorii liniei de contur. Vom păstra setările din acest tablou.
standard pentru acest tablou.

6.) Tabloul Area Calculation vă permite să verificaţi aria 3.) Dezactivaţi nivelurile din partea dreaptă a ferestrei
calculată a zonei şi să revizuiţi valorile calculate. Vom de dialog, care nu doriţi să apară pe planul de nivel.
utiliza setările standard din acest tablou. Selectaţi, în acest scop, nivelul „Equipment” (dotări) şi daţi
● Daţi clic pe OK pentru a valida setările de zonă. clic pe butonul Hide (ascundere).
Setarea informaţiilor care urmează să

fie afişate
Această concepţie foloseşte atât spaţii închise, cum ar fi
camerele de studiu, cât şi spaţii deschise, precum livingul şi
bucătăria. În exerciţiile următoare, vom învăţa să utilizăm
mărcile automate de zonă pentru spaţiile închise şi metoda
geometrică pentru zonele standard pentru spaţiile deschise. 4.) Selectaţi stratul „Furniture” (mobilier) şi daţi din nou clic pe
1.) Înainte de introducerea mărcii zonei, setaţi nivelurile pentru butonul Hide.
a afişa numai informaţiile cerute de această lucrare. În
acest scop, deschideţi mai întâi fereastra Layer Settings din
meniul Options.
5.) Pentru a fixa aceste opţiuni, daţi clic pe butonul Update

(actualizare) din opţiunea Layer Combinations. Prin
2.) Selectaţi combinaţia de niveluri „Area Diagrams” din această operaţiune se va seta dezactivarea acestor
lista afişată în partea stângă a ferestrei de dialog Layer niveluri în momentul în care se selectează combinaţie de
Settings. niveluri „Area Diagrams”. Daţi clic pe OK.

Introducerea unei mărci automate de Stabilirea perimetrului zonei

zonă Filmul Level1-12-5
1.) Utilizând setările de zonă pe care tocmai le-am configurat, 1.) După selectarea instrumentului pentru zonă,
daţi clic în interiorul camerei de studiu pentru a fixa selectaţi metoda geometrică poligonală din
zona. ArchiCAD conturează automat încăperea spre faţa Info Box.
pereţilor care mărginesc spaţiul. După ce apare cursorul 2.) Selectaţi „1 Living Space” din meniul pop-up al
sub formă de ciocan, daţi clic pentru a introduce marca categoriilor de zonă, din cadrul Info Box. Introduceţi
zonei. „Living” în secţiunea destinată
denumirii zonei şi 102 în cea
destinată numărului zonei.
3.) Daţi clic pe primul punct de pe
muchia din stânga sus a livingului.
4.) Continuaţi să conturaţi spaţiul, urmărind indicaţiile de

mai jos. În momentul în care cursorul revine la punctul de
2.) Parcurgeţi aceiaşi paşi pentru restul spaţiilor închise: pornire, acesta va lua forma unui ciocan. Daţi clic pentru
● 107 – Pantry (cămară): „3 Storage” (3 depozitare)
a finaliza operaţiunea de conturare şi apoi daţi din nou
● 105 – Powder Room (toaletă): „1 Living Space”
clic pentru a introduce marca zonei.
(1 living)

5.) Repetaţi aceeaşi paşi pentru restul spaţiilor deschise: ● 206 - Bedroom (baie): „2 Bedroom Space” (2 băi)
● 101 – Entry (intrare): „4 Circulation” (4 trafic) ● 207 - Closet (spatiu de depozitare): „3 Storage” (3
● 103 – Dining (sufragerie): „1 Living Space” (1 living) zone de depozitare)
● 104 – Passageway (coridor): "„4 Circulation” (4 trafic)
● 106 – Kitchen (bucătărie): „1 Living Space” (1 living)
Finalizarea acestor etape pentru etaj

Calcularea ariei
1.) Daţi dublu clic pe Second Floor din meniul Navigator.
2.) Introduceţi şi pentru etaj denumirile, numerele şi categoriile Prin utilizarea meniului Calculate (calculare), vom putea crea
zonelor, respectând aceleaşi etape din exerciţiul anterior. o listă care să conţină toate denumirile, numerele şi categoriile
● 201 - Passageway (coridor): „4 Circulation” (4 trafic) camerei, înălţimea plafonului, calculele de arie şi orice alte
● 202 - Master Suite (apartament principal): „2 Bedroom informaţii suplimentare, necesare la întocmirea unui raport al
Space” (2 dormitoare) clădirii.
● 203 - Toilet (toaletă): „2 Bedroom Space” (2 Pentru a crea o listă de bază, efectuaţi următoarele operaţii:
dormitoare)
● 204 - Closet (spatiu de depozitare): „3 Storage” (3
1.) Deplasaţi-vă la meniul Calculate şi selectaţi opţiunea de
listă „Basic” din sub-meniul List Zones.
zone de depozitare)
● 205 - Bathroom (baie): „2 Bedroom Space” (2 băi)
2.) Un raport a fost astfel creat.


Etapa A 13-A: Amplasarea Clădirii în Sit
ETAPA A 13-A:
Amplasarea Clădirii în Sit
Cuprins Obiective
● Partea 1: Definirea uneltei Mesh (plasă) La finalizarea acestei etape cursanţii:
● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru Mesh 1 vor şti să lucreze cu un fişier AutoCAD DWG, să îl importe
● Partea a 3-a: Importarea unui fişier AutoCAD şi să îl utilizeze,
● Partea a 4-a: Unealta pentru cotele de nivel 2 vor şti să utilizeze unealta Mesh pentru a realiza o
interpretare tridimensională a obiectivului,
3 vor putea să configureze setările unui Mesh, inclusiv
înălţimea, materialul, punctele plasei, tipul de linie, înălţimea
Exerciţii la bază şi relaţia cu clădirea,
● Configuraţi setările pentru Mesh 4 vor şti să configureze şi să amplaseze dimensiuni asociative
● Importaţi fişierul de referinţă al planului obiectivului ale elevaţiei pe Mesh, prin utilizarea uneltei pentru cotele
● Creaţi Mesh-ul obiectivului elevaţiei.
● Amplasaţi cotele de nivel

Recapitularea proiectului Mesh, puteţi obţine plase sub formă de suprafeţe, plase cu
laturi verticale (margini) şi plase sub formă de corpuri solide.
Reşedinţa Drucker-Brownstein este situată pe o pantă lină, pe
o suprafaţă acoperită de formaţiuni stâncoase. Această etapă
are rolul de a explica modul în care poate fi creată această
pantă şi cum poate fi amplasată clădirea în acest sit.
O astfel de plasă este creată pe baza planului de referinţă al

Mesh-ului (Mesh Reference Plane) şi a zonelor celor mai înalte
ale acestuia. Desenaţi conturul Mesh-ului în planul de referinţă.
Puteţi apoi înălţa punctele specifice ale suprafeţei plasei în
afara acestui plan.
Un Mesh are două tipuri de
puncte înălţate:
● Puncte înălţate – definite
de utilizator.
● Puncte înălţate – generate.
Punctele înălţate definite de utilizator sunt întotdeauna vizibile,

deoarece fac parte din conturul plasei, cum ar fi linia de
delimitare a proprietăţii şi liniile de contur.
Dacă poligoanele sau nodurile au elevaţii diferite şi este
selectată opţiunea Show All Ridges, ArchiCAD va afişa
punctele înălţate generate pe baza conectării nodurilor plasei.
Partea 1: Definirea unui Mesh Fiecare punct înălţat generat de ArchiCAD conectează două
noduri aflate la înălţimi diferite care nu sunt deja conectate
Mesh-ul reprezintă suprafaţa unei forme oarecare, creată printr-un punct înălţat definit
prin determinarea elevaţiei punctelor sale caracteristice şi de utilizator. De aceea,
interpolarea acestora. punctele generate de
În plan, sunt reproduse conturul şi punctele cele mai înalte ale ArchiCAD nu sunt vizibile,
Mesh-ului (plasei). În 3D, în funcţie de metoda de construcţie dacă nodurile nu au înălţimi
aleasă în Info Box şi setările din fereastra de dialog pentru diferite.

Partea a 2-a: Unealta Şi Setările ●Introduceţi valoarea de 2400 pentru adâncimea bazei
Mesh-ului şi setaţi punctul de plecare al Mesh-ului la 0.
pentru Mesh Selectaţi opţiunea „corpuri solide”.
Unealta pentru Mesh se află în tabloul More din Toolbox.
Fereastra de dialog pentru setări include cinci tablouri:
Geometry and Positioning, Floor Plan, Section,
Model şi Listing and Labeling. În partea de jos a ferestrei
de dialog, la fel ca în cazul tuturor celorlalte instrumente,
nivelul curent este afişat într-un meniu pop-up.
3.) În tabloul planului, puteţi selecta tipul de linie şi culorile
care vor fi utilizate pentru a reprezenta conturul Mesh-
ului în plan, respectiv în vederile 3D şi de elevaţie. Puteţi
selecta un fill care va reprezenta profilul Mesh-ului în plan.
Cu ajutorul butoanelor de afişare a punctelor înălţate
puteţi opta pentru afişarea tuturor punctelor înălţate sau
numai a acelora pe care le-aţi definit în momentul în care
aţi desenat plasa.
● Selectaţi tipul de linie „Triple Dashed” pentru a
reprezenta linia de delimitare a proprietăţii.
Configurarea setărilor uneltei pentru

Mesh
1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru Mesh pentru
a deschide fereastra de dialog a setărilor.
2.) În tabloul Geometry and Positioning, setaţi adâncimea
(dacă este cazul) la care va ajunge Mesh-ul, dincolo de
planul de referinţă (dimensiunile la capete ale Mesh-ului 4.) Tabloul Section permite definirea structurii de umplere
se regăsesc în Info Box). Setaţi, de asemenea, elevaţia utilizată pentru a reprezenta secţiuni ale Mesh-ului în
planului de referinţă al Mesh-ului, măsurată fie de la ferestrele de secţiune/elevaţie. Pot fi utilizate diverse culori
nivelul activ, fie de la orice alt nivel de referinţă selectat de pentru reprezentarea conturului secţiunii, pentru haşurarea
utilizator. corpului Mesh-ului şi pentru fundalul haşurii.

Aceste setări sunt valabile numai pentru corpurile solide nu

şi pentru suprafeţe simple sau mărginite.
Partea a 3-a: Importarea unui
● Selectaţi structura de umplere „Earth”. FiŞier Autocad
Mesh-ul poate fi creat pornind de la un fişier de fundal
AutoCAD DWG, de la o imagine de fundal sau introducând
coordonatele care definesc limitele obiectivului. În acest
exerciţiu vom utiliza un fişier AutoCAD DWG.
5.) În tabloul Model puteţi defini materialele pentru diversele
părţi ale Mesh-ului. În funcţie de metoda de construcţie
(suprafaţă simplă, cu margini, corp solid) sunt valabile
numai anumite comenzi. Puteţi utiliza diverse materiale Importarea fişierului de referinţă al
pentru suprafeţele plasei sau puteţi da clic pe icon-ul
sub formă de lanţ pentru a utiliza ultimul material folosit planului obiectivului
pentru toate suprafeţele. Prin dezactivarea icon-ului se Filmul Level1-13-1
vor restabili materialele utilizate iniţial pentru suprafeţele
Mesh-ului. Puteţi, de asemenea, controla în 3D aspectul 1.) Înainte de a importa fişierul de referinţă, setaţi afişarea
punctelor înălţate generate. Dacă alegeţi opţiunea All informaţiilor privitoare la planul obiectivului, prin
Ridges Smooth, în vederea 3D vor apărea numai selectarea „Site Plan” din opţiunea Layers din meniul
punctele înălţate definite de utilizator. Options şi selectaţi nivelul 0. First Floor în Navigator.
● Selectaţi Misc-Green pentru culoarea părţii superioare a
materialului plasei şi Misc-Earth pentru partea de jos.
6.) Cel de-al cincilea tablou este denumit Listing and

Labeling. Rolul său este legat de calculele cu privire la
Mesh. Comenzile aferente acestui tablou au fost descrise
anterior în secţiunea Element Identification, Listing and
Labeling. După ce aţi terminat, daţi clic pe butonul OK.

2.) Pentru a importa fişierul de referinţă AutoCAD, selectaţi deselectaţi opţiunea Specify on Screen şi introduceţi
opţiunea Merge din meniul File. „0” pentru X şi „0” pentru Y. În
cele din urmă, selectaţi opţiunea
Default Translator din meniul
pop-up şi selectaţi butonul Place,
după ce aţi terminat.
5.) Pentru a vizualiza întregul
3.) În fereastra de dialog selectaţi tipul de fişier „DWG” amplasament, alegeţi opţiunea Fit
şi accesaţi directorul care conţine fişierele cursului de in Window din meniul Display.
pregătire. Din fişierele listate, selectaţi fişierul „sitetopo.
dwg”. Daţi clic pe Open.
Crearea unui Mesh pentru un sit dat

Fimul Level1-13-2
1.) Înainte de a crea Mesh-ul, trebuie să modificăm culoarea

4.) Va apărea fereastra de dialog a amplasării desenului. În informaţiilor de referinţă, astfel încât acestea să apară ca
zona de introducere a datelor pentru punctul de inserţie, fundal. În acest scop, selectaţi instrumentul în formă de
săgeată şi daţi clic pe marginea site-ului pentru a evidenţia
informaţiile importate cu privire la sit. Acum selectaţi
opţiunea Edit Selection Set din meniul Edit şi selectaţi
culoarea gri, de exemplu culoarea de contur no.94.

2.) Acum selectaţi Send to Back din opţiunea Display Order 5.) După ce aţi selectat unealta pentru Mesh, alegeţi
din meniul Tools. Prin această operaţiune reprezentarea comanda Select All Meshes din meniul Edit.
topografică va trece sub informaţiile despre clădire. Daţi
clic în afara reprezentării topografice a obiectivului pentru
a anula selecţia.
6.) Acum puteţi trasa automat conturul sitului. Pentru aceasta,
selectaţi din nou bagheta magică şi deplasaţi cursorul
către prima curbă de nivel. În momentul în care bagheta
magică îşi modifică forma, daţi clic pentru a realiza
3.) Următoarea etapă este definirea marginii sitului. Putem trasarea automată a conturului.
realiza această operaţiune dând clic pe fiecare punct
al liniei de delimitare a proprietăţii sau putem utiliza
instrumentul Magic Wand (bagheta magică) care va trasa
automat conturul sitului. Pentru aceasta, selectaţi mai întâi
unealta pentru Mesh.
4.) Acum selectaţi bagheta magică din Control Box. Deplasaţi
cursorul la marginea liniei de delimitare a proprietăţii şi, în
momentul în care cursorul „baghetă magică” îşi modifică
forma, daţi clic pentru a realiza trasarea automată a liniei 7.) Va apărea o fereastră de dialog pentru noile puncte ale
de delimitare a proprietăţii. Mesh-ului. Daţi clic pe butonul OK pentru a crea noi
puncte pe contur.
8.) Procedaţi în mod similar pentru fiecare curbă de nivel

până când toate curbele au fost trasate automat cu
bagheta magică.

9.) Acum trebuie să definim o înălţime pentru fiecare linie

curbă de nivel. Ţinând selectată unealta pentru Mesh,
deplasaţi cursorul la un punct de pe prima curbă de nivel
şi daţi clic pe punctul respectiv. Va apărea paleta de tip 11.) În cele din urmă, adăugaţi noi puncte la marginea
pet palette. Selectaţi butonul „Z” , care ne va permite livingului, unde elevaţia planşeului este mai mică. Ţinând
să definim înălţimea „Z” a curbei de nivel. Introduceţi atât Mesh-ul cât şi unealta pentru Mesh selectate, daţi clic
valoarea 3050 pentru înălţime şi selectaţi Apply to All pe colţul din dreapta sus.
pentru ca această valoare să se aplice tuturor punctelor
de pe contur. Daţi clic pe OK.
12.) Deplasaţi cursorul în colţul dreapta jos şi daţi clic. Apoi

deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos şi daţi clic.
10.) Procedaţi în mod similar pentru fiecare curbă de nivel,
introducând înălţimile curbelor de nivel, după modelul de
mai jos.

Partea a 4-a: Unealta pentru

Cotele de Nivel
Utilizând unealta pentru cotele de nivel putem să amplasăm
cote care sunt atribuite în mod automat terenului. În acest sens,
trebuie să activăm Gravity Tool.
13.) Pentru a finaliza, daţi clic în colţul stânga sus, unde aţi Stabilirea dimensiunilor de nivel
început. Va apărea fereastra de dialog pentru noile puncte
ale Mesh-ului. Selectaţi opţiunea Add New Points şi daţi 1.) Selectaţi instrumentul pentru dimensiunile de nivel din
clic pe butonul OK. meniul pop-up din Tool Box.
2.) Acum selectaţi butonul de aliniere Mesh Gravity din paleta

de coordonate. Opţiunea Gravity vă permite să amplasaţi
un element, în funcţie de înălţimea unui alt element. În
acest caz, ne va permite să realizăm alinierea la conturul
Mesh-ului.
14.) În cele din urmă, stabiliţi înălţimea celor 4 puncte noi. La
fel cum aţi procedat în cazul curbelor de nivel, daţi clic pe
unul din cele 4 puncte şi se va afişa fereastra de dialog
a înălţimii punctelor. Introduceţi valoarea -610 pentru 3.) Deplasaţi cursorul la marginea primei curbe de nivel şi
înălţimea punctelor şi apoi selectaţi Appy to All. Când aţi daţi clic. Va fi amplasată o cotă de nivel, care va avea
terminat, daţi clic pe OK. ataşat un simbol de nivel şi înălţimea curbei respective.

Etapa a 14-A Crearea unui Layout de Prezentare
ETAPA A 14-A:
Crearea unui Layout de Prezentare
Cuprins Obiective
● Partea 1: Din ArchiCAD în PlotMaker La sfârşitul acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Ce este un Layout Book 1 vor putea înţelege relaţia dintre un fişier Layout Book din
● Partea a 3-a: Amplasarea şi poziţionarea desenelor PlotMaker şi un fişier de modelare ArchiCAD,
● Partea a 4-a: Imprimare şi plotare 2 vor şti să amplaseze un desen în ArchiCAD într-un layout
PlotMaker, în vederea creării unei planşe cuprinzând un
ansamblu de desene şi imagini,
3 vor şti să creeze o planşă cu grafica de titlu particularizată
Exerciţii şi un titlu de desen care pot deveni Master şi utilizate în
● Actualizaţi setul de vederi toate desenele de prezentare,
● Creaţi un corp de titlu principal 4 vor şti să organizeze layout-urile din PlotMaker cu titluri
● Setaţi layout-urile automate, numerotare şi informaţii referitoare la desene,
● Amplasaţi desenele în layout aflate în legătură cu planşa Master de titlu şi titlurile
● Amplasaţi şi poziţionaţi desenele desenelor,
● Opţiunile Plot Setup şi Plot 5 vor şti să configureze o imprimantă şi/sau un plotter, şi vor
● Opţiunile Page Setup şi Print putea imprima şi/sau plota prezentarea în forma sa finală.

Recapitularea proiectului Partea 1: Din Archicad în

PlotMaker este un program autonom pentru crearea, Plotmaker
plotarea, imprimarea şi publicarea layout-urilor într-o
documentaţie finală de arhitectură. Acest capitol este Înainte de a importa desenele din ArchiCAD în PlotMaker,
dedicat recapitulării procesului de importare a desenelor este necesară salvarea vederilor proiectului, cum ar fi planurile
din ArchiCAD în PlotMaker, precum şi creării de layout-uri în de nivel, planurile de mobilier, planul clădirii, graficele de
PlotMaker, a layout-ului Master(Master Layout), a tipului titlului zonă, elevaţiile, secţiunile şi randările 3D. Aceste vederi sunt
(Title Type) şi a setărilor de layout (Layout Settings). salvate în seturile de vederi ArchiCAD din Navigator. După ce
au fost salvate în seturile menţionate, vederile pot fi importate
în PlotMaker.
Actualizarea seturilor de vederi

În exerciţiile anterioare, am văzut cum se realizează salvarea
vederilor de elevaţie, secţiune şi decupajele 3D în seturile de
vederi din Navigator. Acum vom salva vederi suplimentare ale

planului clădirii, ale planurilor de nivel şi ale planurilor de Options. Prin aceasta se va fixa modul de afişare a
zonă, după cum urmează. elementelor din fereastra planului de nivel (cum ar fi
direcţia de pivotare a uşilor, zona şi umpluturile pereţilor
Filmul Level1-14-1 etc.)
1.) Daţi clic pe sub-meniul View 4.) Setaţi acum scara prin selectarea
Sets din Navigator. Floor Plan Scale din meniul
2.) Selectaţi „Site Plan” din Options. În fereastra de dialog
sub-meniul Layer Combinations din meniul Options. Prin Scale (Floor Plan), setaţi scara la
această operaţiune se vor activa nivelurile specifice 1:200.
planului clădirii (Site Plan). 5.) Ca ultim pas, setaţi panoramarea
dorită. În acest scop, deplasaţi-vă
la meniul Display şi selectaţi Fit in Window.
6.) În acest moment suntem pregătiţi să salvăm Site Plan în

View Sets. În acest scop, selectaţi Save Current View din
3.) În continuare, selectaţi combinaţia de afişaj „Preliminary” meniul pop-up din dreapta „Presentation”.
din sub-meniul Display Options din cadrul meniului

7.) În fereastra de dialog Save Current View introduceţi Site 11.) În final, setaţi panoramarea (Zoom) dorită. În acest scop,
Plan şi daţi clic pe Save. În acest moment vederea este deplasaţi-vă la meniul Display şi selectaţi Fit in Window.
salvată în setul de vederi din Navigator.
12.) În acest moment, suntem pregătiţi să salvăm First Floor

Plan în View Sets. În acest scop selectaţi Save Current
View din meniul pop-up din dreapta „Presentation”.
8.) Vom repeta aceste etape pentru a salva vederi pentru

planurile de nivel şi planurile de zonă. Ca prim pas, creaţi
o vedere salvată pentru First Floor Plan şi Second 13.) În fereastra de dialog Save Current View introduceţi First
Floor Plan. Selectaţi „Floor Plan” din sub-meniul Layer Floor Plan şi daţi clic pe Save. În acest moment, vederea
Combinations din cadrul meniului Options. este salvată în seturile de vederi din Navigator.
9.) Ţineţi selectat butonul „Preliminary” din Display

Combination din cadrul sub-meniul Display Options. 14.) Deplasaţi-vă la Second Floor şi repetaţi paşii de mai sus,
10.) Acum schimbaţi scara prin în vederea salvării unei vederi a planului pentru etaj în
selectarea Floor Plan Scale din View Sets.
meniul Options. În fereastra de 15.) Vom repeta aceşti paşi pentru a salva o vedere a
dialog Scale (Floor Plan), setaţi planurilor de zonă ale parterului şi etajului. Selectaţi
scara la 1:100. „Area Diagram” din sub-meniul Layer Combinations din
cadrul meniului Options.

Partea a 2-a: Ce este un Layout

Book
Documentaţia de proiectare este alcătuită dintr-un set de
16.) Ţineţi selectat butonul „Preliminary” din Display desene diverse – planuri de nivel, elevaţii, secţiuni, detalii,
Combination, scara fiind setată la 1:100 şi panoramarea vederi tridimensionale etc. În programul PlotMaker toate
fiind aceeaşi. aceste desene sunt adunate şi aranjate într-un Layout Book.
17.) În acest moment suntem pregătiţi să salvăm planul de Layout Book cuprinde într-un singur fişier toate informaţiile
zonă pentru parter electronice necesare unei documentaţii de proiectare, în
în View Sets. În acest acelaşi mod în care paginile şi capitolele sunt adunate într-o
scop, selectaţi Save carte.
Current View din meniul Un Layout Book este compus din următoarele elemente:
pop-up din dreapta Layouts, Drawings, Subsets şi Master Layouts.
„Presentation”. Puteţi naviga printre aceste elemente, pe care, de asemenea,
18.) În fereastra de dialog Save Current View, introduceţi le puteţi organiza, adăuga sau îndepărta, prin utilizarea
Area Diagram - 1st şi daţi clic pe Save. În acest moment, aplicaţiei Navigator Palette. Aplicaţia Navigator Palette
vederea este salvată în seturile de vederi din Navigator. îndeplineşte şi rolul de configurator vizual al structurii şi
conţinutului unui Layout Book.
Principalele părţi componente ale unui Layout Book sunt
următoarele:
● Master Layout care stabileşte dimensiunile layout-urilor
(paginilor) sau ale Layout Book-ului. Aceste şabloane pot

include, de asemenea, elemente care vor apărea pe fiecare
layout în parte, cum ar fi liniile de margine, titlurile sau o
19.) Deplasaţi-vă la Second Floor şi repetaţi paşii de mai sus, siglă de companie. Un Layout Book poate cuprinde mai
în vederea salvării unei vederi a Area Diagram - 2nd în multe Master Layouts:
View Sets. ● Layout-urile pe care puteţi aranja desene, imagini şi alte
20.) După ce aţi terminat, selectaţi Save din meniul File elemente grafice sau texte, în cantitatea dorită.
pentru a salva fişierul pe hard-disk-ul dvs., în vederea ● Desenele importate, care pot fi amplasate şi aranjate la
utilizării ulterioare în cadrul acestei etape. diferite dimensiuni, cu diferite opţiuni de încadrare şi afişare.
Desenele importate pot fi actualizate automat, iar dvs.

aveţi în plus posibilitatea de a iniţia procesul de actualizare 1.) Deschideţi PlotMaker dând dublu clic pe PlotMaker.exe
prin lansarea ArchiCAD-ului în timp ce va aflaţi în din directorul ArchiCAD.
PlotMaker, în vederea efectuării modificărilor dorite în 2.) După deschiderea PlotMaker,
fişierul sursă. deschideţi secţiunea Masters
din Navigator şi daţi dublu
clic pe opţiunea Master
A2 Landscape astfel încât
aceasta să se afişeze cu
caractere aldine.
3.) Alegeţi Fit to Window din meniul Display. Corpul de titlu
principal poate fi editat în acest moment.
Crearea unui corp de titlu principal

(Master Titleblock) 4.) Pentru început, amplasaţi o siglă pe corpul de titlu.
Selectaţi opţiunea Import din
Următorul pas este crearea unei serii de layout-uri în care meniul File.
să poată fi amplasate desenele şi imaginile de prezentare. 5.) În fereastra de dialog Import,
Pentru crearea şi administrarea acestor layout-uri se utilizează deplasaţi-vă la directorul în care sunt stocate fişierele
aplicaţia Navigator. Pentru început, să creăm un Master Ghidului de utilizare - Nivelul 1. Acest director conţine
Titleblock care va fi pus în legătură cu layout-urile în care un fişier denumit „logo.jpg”. Selectaţi fişierul menţionat
sunt amplasate desenele. şi daţi clic pe
Film Level1-14-2 butonul Open.

6.) Imaginea siglei va apărea pe cursorul dvs., oferindu-vă posibilitatea de a crea un link între
posibilitatea de a o deplasa în poziţia simbolurile desenului, cum ar fi
finală. Trageţi sigla în colţul din dreapta simbolurile secţiunilor şi detaliilor, şi
sus şi daţi clic pentru a o fixa. foile în care se află acestea. Vom
7.) Odată cu imaginea va fi fixat automat recapitula modalitatea de creare şi
şi tipul titlului. Prin această caracteristică particularizare a acestui proces în
titlurile vor fi asociate automat desenelor. Pentru o siglă nu cadrul Ghidului de utilizare pentru
este însă nevoie de un titlu. Pentru a dezactiva Title Type, nivelul 2.
selectaţi Drawing Settings din meniul Edit în timp ce sigla
este încă selectată.
Setarea layout-urilor
Următorul pas constă în crearea unei serii de foi de lucru
pentru acest proiect. Pentru crearea şi administrarea acestor
layout-uri se utilizează aplicaţia Navigator.
Film Level1-14-3
8.) Selectaţi tabloul Title şi
deselectaţi opţiunea Append a 1.) Daţi dublu clic pe Layout 001
Title to this Drawing (ataşează din Navigator.
un titlu acestui desen). 2.) Tastaţi denumirea Site Plan în
9.) Pentru desenarea unui contur tabloul Properties din partea de
pe corpul de titlu, selectaţi Line Tool din caseta de jos a aplicaţiei Navigator.
unelte. 3.) Daţi din nou clic pe săgeata pop-up de lângă Tree by
Subsets şi selectaţi New Layout.
10.) Selectaţi apoi metoda geometrică rectangulară din
Coordinate Palette şi desenaţi un contur rectangular.
Master-ului i se pot asocia, de asemenea, opţiunile de
autotext şi numerotare automată, oferindu-vă astfel
4.) Repetaţi aceşti paşi pentru a crea mai multe foi de layout:
● Floor Plans (planuri de nivel)

● Area Plans (planuri de zonă) 2.) Pentru amplasarea desenelor într-

● Sections and Elevations (secţiuni şi elevaţii) un layout, vom utiliza comanda
de importare. Aceasta vă permite
să adăugaţi desene din modelul ArchiCAD. Selectaţi
Import din meniul File. Selectaţi fişierul ArchiCAD pe
care l-aţi salvat în computerul dvs. în etapele precedente
sau selectaţi fişierul din directorul Level1-Step Files,
denumit Level1-Step15.pln. Daţi clic pe butonul Open.
La deschiderea fişierului ArchiCAD va fi afişat următorul
Partea a 3-a: Amplasarea Şi dialog. Daţi clic pe butonul Continue.
Poziţionarea Desenelor
Importarea şi amplasarea unui desen în layout se realizează
fie cu imaginea aferentă de ecran, fie sub forma unui cadru
gol. Apoi, dacă este necesar, desenul poate fi editat în
fereastra pentru desene Drawing Window. Între fişierul
importat şi desenul amplasat există un hotlink.
Hotlink-urile se actualizează de fiecare dată când deschideţi
3.) Se va deschide dialogul Import Drawing, care va afişa
sau refaceţi layout-ul.
seturile de vederi disponibile, pe care le-am creat în cadrul
etapelor anterioare. Vom utiliza această fereastră de
dialog pentru a adăuga desene în layout, prin selecţie.
Să începem cu desenul Site Plan. Daţi clic pe „Place
Adăugarea desenelor într-un layout Drawings on Current Layout” şi selectaţi caseta de
marcare de lângă Site Plan, din cadrul Available View
Filmul Level1-14-4
Sets (seturilor disponibile de vederi). Daţi clic pe butonul
1.) Înainte de a adăuga desenele într-un layout, este necesar Import.
să activăm layout-ul. În acest scop, daţi dublu clic pe
layout-ul Site Plan din Navigator.

2.) Selectaţi unealta în formă de săgeată din Toolbox.
3.) Daţi clic pe colţul desenului

amplasat pentru a-l evidenţia.
4.) Selectaţi opţiunea Drag din

meniul Edit.
5.) Daţi clic în interiorul desenului şi trageţi de acesta pentru
a-l poziţiona pe foaia de lucru.
Amplasarea şi poziţionarea desenelor

1.) După ce aţi dat clic pe butonul Import, programul
PlotMaker va amplasa desenul în colţul din stânga jos al
foii de lucru. În acest moment, puteţi selecta desenul şi îi
puteţi stabili poziţia.

6.) Dacă vreţi să mutaţi titlul

standard, ataşat automat
desenului, selectaţi unealta
sub formă de săgeată şi
daţi clic pe colţul titlului
pentru a-l evidenţia.
7.) Selectaţi opţiunea Drag din meniul Edit şi trageţi titlul în alt
loc. Pasul final constă în amplasarea şi stabilirea poziţiei
desenelor pe restul layout-urilor. În acest scop, repetaţi
Partea a 4-a: Operaţiunile de
Plotare Şi Imprimare
În ciuda faptului că ArchiCAD este compatibil cu un plotter
de înaltă calitate, Graphisoft recomandă utilizarea PlotMaker
pentru layout-urile finale.
Dacă alegeţi comanda Plot sau Print din meniul File al
programului PlotMaker, puteţi determina, în primă instanţă,
modul de ieşire pe ploter sau imprimantă, prin selectarea
uneia din cele trei opţiuni disponibile.
● Prin alegerea Selected in Navigator, se va realiza
plotarea tuturor Layout-urilor selectate în momentul respectiv,

paşii indicaţi mai sus, pentru restul layout-urilor: Floor în paleta Navigator, în ordinea numerelor de identificare.
Plans, Area Plans şi Sections and Elevations. (Pentru a vizualiza codurile de identificare, alegeţi opţiunea
Layout List din opţiunea pop-up Navigator.)
● Prin alegerea opţiunii Active Window, va fi plotată numai
fereastra activă la momentul respectiv. Aveţi în vedere faptul

că nu puteţi plota decât Layout-uri; în cazul în care fereastra
activă este un desen, comenzile de plotare din meniul File
sunt dezactivate.
● Prin alegerea Entire Layout Book, se realizează plotarea
tuturor layout-urilor din Layout Book-ul deschis, în ordinea

numerelor de identificare.

La fel ca în ArchiCAD, puteţi alege destinaţia datelor plotate: 3.) În vederea plotării, alegeţi
direct la plotter, într-un fişier (de date) de plotare sau în comanda Plot din meniul File.
directorul Spool Folder.
4.) În această fereastră de dialog

aveţi posibilitatea de a alege una din opţiunile Layouts to
Plot (layout-urile care urmează a fi plotate), Print Range
Opţiunile Plot Setup şi Plot (ordinea imprimării), Paper Feed (alimentare hârtie), Plot
1.) Deplasaţi-vă la meniul File şi With - plotare cu (Color, Black & White or in Gray Scale
selectaţi opţiunea Plot Setup. - color, alb-negru, tonuri de gri) şi Destination (destinaţie).
2.) În acest dialog, specificaţi driver- După efectuarea setărilor dorite, daţi clic pe Plot.
ul de plotter, dimensiunea hârtiei, orientarea hârtiei,
conexiunea de reţea la plotter şi alte caracteristici ale
ieşirii dvs. de plotter. Efectuaţi aceste setări şi apoi daţi clic
pe butonul OK.

3.) În vederea printării, alegeţi

comanda Print din meniul File.
Opţiunile Print Setup şi Print 4.) În această fereastră de dialog aveţi posibilitatea de a
1.) Deplasaţi-vă la meniul File şi alege Layouts to Print, Print Range, Paper Quality, Print
selectaţi Page Setup. to File, Dithering, All Colors to Black. După efectuarea
setărilor, daţi clic pe Print.
2.) În acest dialog, trebuie să specificaţi dimensiunea
hârtiei, orientarea şi alte caracteristici ale documentelor
imprimate, să setaţi parametrii de imprimare şi să demaraţi
operaţiunea de imprimare a proiectului dvs. Efectuaţi
aceste setări şi apoi daţi clic pe butonul OK.

Etapa a 15-A Crearea Imaginilor Randate
ETAPA A 15-A:
Crearea Imaginilor Randate
Cuprins Obiective
● Partea 1: Unealta şi setările pentru cameră După efectuarea acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Motoare şi materiale de fotorandare 1 vor şti să amplaseze o cameră în planul de nivel şi să
● Partea a 3-a: Motor intern de randare particularizeze setările de perspectivă pentru a reflecta
● Partea a 4-a: Motor de randare Z-Buffer exact vederea solicitată,
● Partea a 5-a: Motor de randare LightWorks 2 vor fi familiarizaţi cu motoarele de randare disponibile;
● Partea a 6-a: Motor de randare schiţe ArchiCAD, Sketch, LightWorks şi Z-Buffer, precum şi cu
opţiunile de particularizare a aparenţei unei imagini
randate,
Exerciţii 3 vor şti să particularizeze calităţile materialelor, inclusiv
● Configuraţi şi amplasaţi camera culoarea, textura şi umbrele, atât pentru motorul intern de
● Setaţi materialele pentru motorul intern (Internal Engine) randare cât şi pentru motorul de randare LightWorks,
● Setaţi materialele pentru motorul LightWorks (LightWorks 4 vor şti să creeze o schiţă randată,
Engine) 5 vor şti să randeze o imagine pe o fotografie digitală.
● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului intern de randare
(Internal Rendering Engine)

● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului de randare Z-Buffer
(Z-Buffer Rendering Engine)

● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului de randare
LightWorks (LightWorks Rendering Engine)

● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului de randare schiţe Iniţializarea etapei
(Sketch Rendering Engine) Utilizaţi fişierul din etapa precedentă sau deschideţi fişierul

Recapitularea proiectului Partea 1: Instrumentul Şi Setările

Comunicarea în bune condiţii a proiectului dvs. către client Camerei
încă din faza de proiectare vă poate scuti de eventualele
În plus, faţă de vederile tridimensionale încorporate în
modificări costisitoare ulterioare. Pentru a-şi ajuta clienţii
ArchiCAD, aveţi posibilitatea de a amplasa câte camere
să înţeleagă mai bine proiectul, House+House Architects
doriţi în planul de nivel pentru a genera imagini în perspectivă
utilizează vederile de perpectivă din ArchiCAD, decupajele,
sau animaţii, scene panoramice de realitatea virtuală, o cale
vederile axonometrice, randările de schiţe şi randările
pentru decoruri VR şi filme cu obiecte navigabile de tip VR.
fotorealiste.
Dacă daţi dublu clic pe iconul Camera
Tool din caseta de instrumente
ArchiCAD, se va deschide fereastra de
dialog Camera Settings (setări cameră).
Conţinutul ferestrei de dialog Camera
Settings diferă în funcţie de tipul camerei.
Există trei tipuri de camere care pot fi accesate, fie în fereastra
de dialog Camera Settings, fie în fereastra de informaţii:
Perspective Cameras (camere de perspectivă), VR objects
(obiecte din realitatea virtuală) şi VR Scenes (decoruri din
realitatea virtuală).
● Camerele de perspectivă sunt caracterizate de un

punct de vedere, o
ţintă şi un unghi de
deschidere. Imaginile
generate de acestea
sunt vizualizate direct
în fereastra 3D.

● Obiectele din din partea de sus a ferestrei de dialog, fie prin alegerea
realitatea virtuală opţiunii Construction Method din fereastra de informaţii.
sunt obiecte care
pot fi explorate,
care beneficiază de
tehnologia Apple's
QuickTime (QTVR). Configurarea şi amplasarea camerei
Acestea sunt Atunci când faceţi o fotografie cu o cameră reală, trebuie să
caracterizate de o cale sferică de-a lungul căreia poate reglaţi înălţimea, obiectivul, unghiul etc. De asemenea, trebuie
fi amplasat şi navigat punctul de vedere. Acest punct să efectuaţi setările camerei înainte de fixarea acesteia, prin
este reprezentat de un con de vizualizare. utilizarea instrumentului cameră.
● Camerele panoramice determină decorurile din
realitatea virtuală, Film Level1-15-1

prin utilizarea
tehnologiei QTVR. 1.) Daţi dublu clic pe vederea salvată „Site Plan” din sub-
Amplasaţi una sau meniul View Sets şi apoi deschideţi unealta pentru cameră
mai multe panorame din Toolbox. Daţi clic pe sub-meniul Camera din partea de
cilindrice pentru sus a ferestrei de dialog.
a fi vizualizate în
QuickTime.
Fereastra de dialog Camera
Settings şi Floor Plan sunt active
simultan astfel încât să puteţi
modifica setările, locaţiile şi 2.) Setaţi înălţimea camerei, obiectivul, distanţa, unghiul
orientările camerei fără a fi camerei şi unghiul soarelui, urmărind indicaţiile de mai jos.
necesar să deschideţi şi să
închideţi fereastra de mai multe ori.
Fereastra de dialog dispare însă în
timp ce fereastra 3D este deschisă.
Puteţi alege tipul de cameră pe
care doriţi să o utilizaţi fie printr-un
clic pe sub-meniul corespunzător

3.) După efectuarea setărilor

necesare, puteţi fixa
camera în fereastra
planului de nivel. Fixaţi
camera în partea de jos,
în colţul din dreapta al 7.) Tastaţi denumirea „South Perspective” (perspectivă sud)
obiectivului, cu faţa spre şi daţi clic pe butonul Save. Vederea salvată figurează, în
clădire. Daţi un clic pentru a fixa punctul focal al camerei. acest moment, în Navigator View Set.
4.) Daţi clic pe un al doilea punct pentru a stabili obiectivul.
5.) Selectaţi butonul săgeată şi daţi clic pe camera fixată

pentru a o evidenţia. Pentru a vizualiza perspectiva,
deschideţi fereastra 3D.
Partea a 2-a: Motoarele Şi

Materialele de Fotorandare
Setările de fotorandare sunt controlate din Image >
PhotoRendering Settings. În fereastra de dialog Photorendering
Settings, vă stau la dispoziţie patru motoare de randare, după
cum este indicat în cele ce urmează:
6.) Salvaţi apoi vederea 3D în lista de seturi de vederi. Daţi

clic pe sub-meniul View Sets din paleta Navigator şi apoi
daţi clic pe butonul din dreapta pentru a selecta Save
Current View.

Diferenţele între aceste motoare se prezintă astfel:

● ArchiCAD's Internal Rendering Engine (motorul
intern de randare al ArchiCAD) este motorul

principal de randare, acesta oferind suprafeţe umbrite,
mapare textură, umbre simple şi transparenţe.
● LightWorks Rendering Engine (motorul de
randare LightWorks) este un motor îmbunătăţit de

2.) Selectaţi materialul „Drucker - Stucco Cranberry” din lista
randare, care oferă posibilităţi de ray-tracing (efecte
pop-up de materiale.
de oglindire), soft-shadows şi reflecţie şi posibilităţi
complexe de editare a umbririi.
● Sketch (motor de randare schite) este un motor
de randare care produce randări de tip schiţă, cum ar fi

carioca, creion, cărbune şi marker.
● Z-buffer Rendering Engine (motor de randare
Z-buffer) reprezintă o alternativă la motorul de

randare ArchiCAD. În situaţia în care modelul este
3.) Ca prim pas, vom configura şi
amplu şi dacă este activat efectul de umbrire, acest
vom examina materialul selectat
algoritm de randare este mai rapid decât metoda de
în Internal Engine. În acest scop,
randare ArchiCAD.
selectaţi opţiunea Internal Engine
Înainte de a randa imaginea finală, este necesar deseori să
din lista Create Preview.
vizualizăm diferite materiale pentru proiect. Prin selectarea
4.) Daţi apoi clic pe butonul Rename
comenzii Materials din meniul Options > Attribute Settings,
şi modificaţi denumirea materialului
aveţi posibilitatea de particularizare a culorii, a texturii şi/sau
în „Drucker - Brick”.
a umbririi şi să vizualizaţi apoi rezultatul în randarea finală.
5.) Daţi clic pe tabloul Exposure to Light (expunere la lumină)
pentru a deschide opţiunile de culoare a suprafeţei,
transparenţă, emisie, reflecţie şi strălucire. Dând dublu clic
pe Surface Color, veţi deschide fereastra de dialog Edit
Setaţi Materials pentru Internal Engine Color. Modificaţi culoarea în brick color şi daţi clic pe
1.) Deplasaţi-vă la sub-meniul Options > Attribute Settings şi OK.
selectaţi opţiunea Materials.

Acest tip de imagine poate fi aplicat într-o matrice fără linii

6.) În continuare, deplasaţi-vă la tabloul Vectorial vizibile în zonele în care marginile se suprapun. În final,
Hatching (haşurare vectorială) pentru a selecta un model daţi click pe tabloul Texture şi selectaţi textura Brick Aged
de umplere. Acest model va fi afişat în fereastra 3D în din biblioteca Wall Finishes.
momentul în care alegeţi Analytic Shading sau Analytic
Hidden Lines şi când comutaţi pe setările 3D Hatching
in Image > 3D Window. Alegeţi modelul Brick - Running
Bond.
7.) Pe tabloul Texture, puteţi asocia o textură oricărui

material. Denumirea texturii selectate apare în această
zonă, fiind, de asemenea, afişată alături de denumirea
materialului în paletele pop-up referitoare la materiale. Setarea materialelor pentru motorul
Deasupra denumirii texturii este afişat un eşantion de
textură, aceasta fiind disponibilă şi în zona de Auto
LightWorks
Preview. Pentru a obţine rezultate bune, texturile trebuie să 1.) În continuare, vom configura şi examina materialul selectat
se poată suprapune perfect. în motorul LightWorks. În acest scop, selectaţi opţiunea

LightWorksRendering Engine din 4.) În continuare, configuraţi culoarea şi dimensiunea

lista Create Preview. modelului de cărămidă. Pentru a vizualiza toate opţiunile
2.) Materialele din LightWorks disponibile, dezactivaţi caseta de lângă Show Essential
Rendering Engine pot fi Only.
particularizate prin utilizarea 5.) Setaţi scara, lăţimea cărămizii, înălţimea şi adâncimea,
tabloului LightWorks Shader Settings. Acest tablou după cum este descris mai jos. Apoi selectaţi culoarea
oferă şase opţiuni: Color (culoare), Reflectance (grad şi particularizaţi culoarea pentru marginea şi capătul
de reflecţie), Transparency (transparenţă), Displacement ambelor tipuri de cărămidă şi pentru culoarea mortarului
(deplasare), Texture Space (spaţiere textură) şi Pipeline cărămizii.
(reţea).
3.) Daţi clic pe butonul de culoare pentru a alege tipul de 6.) În final, setaţi gradul de reflexie al cărămizii la Matte.
umbrire. Daţi apoi clic pe meniul pop-up şi alegeţi tipul de
umbrire Wrapped Brick Bonds.
7.) Să configurăm, în continuare, stucul. Selectaţi materialul

„Drucker - Stucco Sand” din listă.

8.) Din lista de tipuri de umbrire, selectaţi opţiunea Plain şi 12.) Selectaţi opţiunea File Name din fereastra Parameters şi
daţi dublu clic pe culoare. Setaţi culoarea „sand” (nisip). daţi clic pe butonul Search din partea de jos.
13.) Selectaţi textura Concrete (beton) din biblioteca Wall

Finishes şi apoi daţi clic pe OK.
9.) Pentru a conferi suprafeţei un aspect granulat care să
redea aspectul stucului, daţi clic pe butonul Displacement.
Pentru a vizualiza toate opţiunile
disponibile, dezactivaţi caseta de lângă
Show Essential Only. Setaţi scara,
amplitudinea, detaliile şi exactitatea, după
cum este arătat mai jos.
10.) În final, puteţi asocia o textură unui material în setările

LightWorks, care va apărea numai într-o randare realizată Partea a 3-a: Motorul Intern de
cu ajutorul motorului de randare LightWorks Rendering
Engine. Selectaţi în primul rând un material din lista Randare
denumită „Drucker - Columns”.
Motorul intern de randare al ArchiCAD este motorul standard
de randare.
Acest motor utilizează Phong, utilizat la scară largă datorită
faptului că este rapid, oferă o înaltă calitate şi poate folosi
11.) Daţi clic pe butonul
maparea texturii. Cu toate acestea, nu pot fi redate nici
Color şi selectaţi opţiunea
reflexia nici refracţia reală.
Graphisoft Masked Image
din lista pop-up.

În momentul selectării acestui motor de randare, în cadrul 3.) Daţi clic pe butonul Size to
ferestrei de dialog Photorendering Settings, este afişată o listă 3D Window pentru a seta
de opţiuni specifice acestui motor de randare. dimensiunea de randare la
aceeaşi dimensiune ca cea din fereastra 3D. Această
secţiune este utilizată şi pentru introducerea dimensiunii
imaginii şi a rezoluţiei.
4.) Selectaţi tabloul Effects pentru a seta modul de randare
a imaginii. Method afişează o scară valorică, care
stabileşte calitatea de redare a imaginilor: Flat Shading,
Better, Final, Best. După selectarea butonului Best,
programul calculează caracteristicile de luminozitate
pentru fiecare pixel în parte. Celelalte opţiuni, luate în
ordine descrescătoare, conduc la o reducere a calităţii
imaginilor, deoarece programul ArchiCAD va calcula
valori individuale numai pentru fiecare al doilea sau
al treilea pixel. Creşterea calităţii va afecta în special
Randarea cu ajutorul motorului intern suprafeţele curbe.
● Selectaţi butonul Final
de randare
1.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi opţiunea
Photorendering Settings.
5.) Calitatea contururilor randărilor dvs. este controlată prin
intermediul Setărilor Antialiasing. Neregularităţile
conturului sunt eliminate treptat pe măsură ce treceţi de la
2.) Selectaţi Internal Rendering Engine din lista pop-up Off la Best. Utilizaţi opţiunea Best numai pentru randările
referitoare la motoare, din partea de sus a ferestrei de finale deoarece timpul de procesare este mai mare, pe
dialog. măsură de calitatea creşte.
● Selectaţi butonul Good.

6.) Setul de casete din secţiunea Effects vă permite să Dacă se bifează caseta Textures,
activaţi mai multe efecte de lumină şi materiale, dintre care pe suprafeţele respective vor apărea
unele sunt setate iniţial în fereastra de dialog Options > imagini de tip bitmap.
Attribute Settings > Materials. Reflexiile în oglindă ● Activaţi toate efectele cu excepţia
sunt redate ca highlights atunci când sunt bifate. Fog şi Lamp Falloff.
7.) Puteţi selecta Light Sources (sursele

de lumină), (Sun – soare, Lamps
– becuri sau ambele) care doriţi
să lumineze modelul. În secţiunea
Bifaţi opţiunea Fog dacă aţi setat culoarea şi intensitatea Shadow Casting, puteţi stabili
efectului fog (de înceţoşare) în fereastra de dialog 3D dintre sursele de lumină disponibile
Projection Settings şi dacă doriţi să o utilizaţi în pe aceea care doriţi să genereze
fotorandarea dvs. umbre.
Fog Activat şi Fog Dezactivat ● Selectaţi sursa de lumină Sun şi activaţi caseta Sun din
Shadow casting.
8.) Să recapitulăm acum şi să stabilim tabloul Background.
Această secţiune este utilizată pentru setarea culorii Sky
(cer) şi Ground (pământ) sau pentru importarea unei
fotografii digitale pe fundalul unei randări.
Bifaţi opţiunea Emission dacă aţi ales sau dacă aţi

creat materiale care emit lumină şi dacă doriţi ca această
calitate să fie afişată.
Prin opţiunea Transparency se stabileşte dacă
transparenţa materialelor va fi luată în considerare.
Gradul de regularitate la suprafeţele curbe se setează prin
comanda Smooth Surfaces.
Dacă se bifează Lamp Falloff, se obţine o tranziţie lină
între suprafeţele luminate şi cele întunecate.

Dacă vreţi să schimbaţi culoarea cerului sau a pământului,

este suficient să daţi clic pe butoanele Sky Color sau
Ground Color şi să selectaţi o culoare.
● Întrucât este vorba de o randare schematică, menţineţi
albul standard ca fundal.

9.) Ultimele tablouri, Brightness (luminozitate) şi Partial
Rendering (randare parţială), vă permit să reglaţi
luminozitatea imaginii, precum şi gradul de randare a
acesteia. Aceste două opţiuni pot fi selectate la sfârşitul
procesului de randare.
● Păstraţi setările standard.
Partea a 4-a: Motorul de

Randare Z-Buffer
Algoritmul Z-Buffer reprezintă o alternativă la motorul intern
de randare. Dacă modelul este mare şi dacă este activat
efectul de umbrire, acest algoritm de randare este mai rapid
decât metoda internă de randare. Pentru algoritmul Z-Buffer se
recomandă însă o memorie de mare capacitate.
10.) După ce aţi terminat, daţi clic pe OK. Pentru a randa
imaginea, selectaţi Photorender Projection din meniul Opţiunile acestuia sunt similare cu cele ale motorului intern
Image. Imaginea va fi randată într-o fereastră nouă. de randare, cu excepţia faptului că nu există posibilitatea
de a alege o metodă anume. În toate celelalte privinţe, sunt
disponibile aceleaşi opţiuni precum în cazul motorului intern
de randare.

Partea a 5-a: Motorul de Randare

LightWorks
Randarea cu ajutorul motorului de
Motorul de randare LightWorks, încorporat în interfaţa
randare Z-Buffer de fotorandare a ArchiCAD, vă oferă posibilitatea de
1.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi opţiunea a crea imagini fotorealiste de înaltă calitate, care pot fi
Photorendering Settings. publicate ca vederi ArchiCAD. Motorul LightWorks prezintă
2.) Selectaţi Z-buffer Rendering Engine din meniul pop-up. proprietăţi de ray-tracing, soft-shadow şi selecţie, precum şi
capacităţi complexe de editare umbrire, deşi interfaţa sa este
compatibilă cu elementele ArchiCAD.
3.) Setaţi efectele, în acelaşi mod în care le-aţi selectat pentru

motorul intern de randare şi apoi selectaţi butonul OK.
4.) Pentru a randa imaginea, selectaţi Photorender Projection

din meniul Image şi observaţi diferenţa dintre cele două
motoare în ceea ce priveşte viteza şi calitatea imaginii.

„fog” şi „snow”. Daţi clic pe butonul OFF din dreptul

Render Background with Internal Engine.
Randarea cu ajutorul motorului de

randare LightWorks
PhotoRendering Settings.
2.) Selectaţi LightWorks Rendering Engine din lista pop-up de

motoare, din partea de sus a ferestrei de dialog.
5.) Daţi clic pe butonul
Background şi selectaţi Image
din lista pop-up. Daţi clic pe
opţiunea Image din caseta
Set Parameters şi selectaţi
3.) Setaţi efectele în tabloul LightWorks Effects. Aceste efecte Search.
sunt similare cu cele ale motorului intern. 6.) În final, selectaţi o fotografie din listă şi daţi clic pe OK.
4.) În continuare, selectaţi tabloul LightWorks Environment.

Acest tablou vă permite să particularizaţi umbrirea pentru
Sun (soare), Foreground (prim plan) şi Background
(fundal), inclusiv indicatorul de adâncime, ca şi efectele

7.) După ce aţi terminat, daţi clic pe OK. Pentru a randa

imaginea selectaţi Photorender Projection din meniul
Image. Imaginea va fi randată într-o nouă fereastră.
Randaţi cu motorul de randare Sketch

Photorendering Settings.
Partea a 6-a: Motorul de Randare
Tip Schiţă
2.) Selectaţi Sketch din lista pop-up.
Alegerea motorului Sketch vă permite să creaţi şi să
procesaţi imagini randate sofisticate cu diferite efecte free-
hand.
Aceste opţiuni sunt integrate complet în ArchiCAD.
Motorul de randare Sketch vă pune la dispoziţie cinci seturi
3.) În cadrul tabloului Basic Settings, selectaţi opţiunea
de comenzi pentru particularizarea stilului schiţei: Basic
Pen&Ink din lista pop-up Line Styles.
Settings (setări de bază), Enhancements (îmbunătăţiri), Sketch
Line Settings (setări linii schiţă), Hatch Line Settings (setări linii
haşuri) şi Shadow Line Settings (setări linii umbrire).

După ce aţi terminat, daţi clic pe butonul OK. Pentru a randa

imaginea, selectaţi Photorender Projection din meniul Image.
Imaginea va fi randată într-o fereastră nouă.
4.) Dezactivaţi Show 3D Vectorial Hatching şi Show Vectorial

Sun Shadows.
5.) Setaţi Paper Roughness (gradul de rugozitate a hârtiei)

din tabloul Enhancements pentru a simula efectele de
denivelare de pe hârtie.
6.) Setaţi grosimea liniei (Thickness), depăşirea liniei (Line

overstretch) şi distorsiunea liniei (Line distortion) din tabloul
Sketch Line Settings.


Etapa A16-A: Crearea Animaţiilor şi a Realităţii Virtuale
ETAPA A 16-A:
Crearea Animaţiilor Şi a Realităţii Virtuale
Cuprins Obiective
● Partea 1: Animaţia La sfârşitul acestei etape, cursanţii:
● Partea a 2-a: Obiectele din realitatea virtuală (VR 1 vor înţelege diferenţa dintre cele patru opţiuni de mişcare
Objects) digitală: animaţie, obiect din realitatea virtuală, decor din
● Partea a 3-a: Decorurile din realitatea virtuală (VR realitatea virtuală şi studii de însorire,
Scenes) 2 vor şti să configureze setările uneltei cameră pentru cele
● Partea a 4-a: Studii de însorire patru opţiuni de mişcare şi să fixeze camera pe planul de
nivel,
3 vor şti să creeze şi să salveze un film pentru fiecare dintre
Exerciţii aceste opţiuni digitale de mişcare,
● Amplasaţi camerele pentru a crea o cale de animaţie 4 vor înţelege la ce servesc compresia, cadrele, opţiunile de
● Amplasaţi camera pentru obiecte din realitatea virtuală culoare, opţiunile pentru tipul de fişier, calea, însorirea,
● Amplasaţi camera pentru decoruri din realitatea virtuală comenzile de mişcare şi rezoluţia mişcării.
● Efectuaţi setările de însorire şi setaţi locaţia

Recapitularea proiectului dimensiuni destul de reduse, putând fi transmise prin e-mail sau
afişate pe site-ul dvs. sub formă de referinţe.
Clienţii dvs. vă vor înţelege pe deplin viziunea în momentul
în care le veţi putea oferi o plimbare, prin intermediul unei
animaţii fotorandate, în cadrul proiectului dvs. sau dacă le
Partea 1: Animaţia
veţi oferi posibilitatea de a face un tur, cu ajutorul modului de Animaţia computerizată este arta de a crea imagini în mişcare
navigare interactivă în Realitatea Virtuală. cu ajutorul computerului. Animaţia este uneori realizată special
Fişierele care conţin decoruri din realitatea virtuală au pentru computer, alteori pentru alte suporturi, cum ar fi filmul.
În vederea creării iluziei mişcării, imaginea este afişată pe
ecranul computerului, apoi este înlocuită rapid de o nouă
imagine, identică primei imagini, dar uşor deplasată. Această
tehnică este similară cu modul în care se obţine iluzia de
mişcare în cazul televiziunii şi al filmelor.
Prin amplasarea mai multor camere se stabileşte o cale
de navigare Fly-Through, ai cărei parametri pot fi reglaţi
în fereastra de dialog Path (cale). Dacă vreţi să accesaţi
fereastra de dialog Path, daţi clic pe butonul Path din partea
stângă jos a ferestrei de dialog Camera Settings (setări
cameră).

Nu va fi activă mai mult de o cameră simultan. Aceasta este 2.) Daţi clic pe butonul New din fereastra de dialog Camera,
şi singura cameră afişată alături de indicatorii de însorire introduceţi denumirea "„Animation” şi daţi clic pe OK.
şi de reperele unghiului de vedere al obiectivului. Camera
activă este întotdeauna camera care a fost amplasată ultima,
cu excepţia cazului în care selectaţi o alta. Toate camerele
amplasate pe planul de nivel vor fi adăugate pe calea de
navigare Fly-Through, valabilă în momentul respectiv, după
camera activă.
3.) Amplasaţi 3 camere pe calea de animaţie, aşa cum este
arătat mai jos.
Amplasarea camerelor pentru a crea o

cale de animaţie
(Animation Path Cameras)
Atunci când faceţi o fotografie cu o cameră reală, trebuie

să reglaţi înălţimea camerei, obiectivul, unghiul de vedere
etc. În acelaşi mod, înainte de a amplasa camera, trebuie să
efectuăm toate setările necesare, prin utilizarea instrumentului
cameră.
Film Level1-16-1
4.) Daţi clic pe butonul Path. Setaţi Motion Controls (comenzi
1.) Selectaţi Camera Tool din Toolbox şi asiguraţi-vă că de mişcare), Display Option (opţiunea de afişare) şi
este selectat sub-meniul Camera tab din fereastra de numărul cadrelor intermediare, după cum este indicat.
dialog Camera/VR Settings. Fiecare cameră în plus, pe care o amplasaţi pe calea
Instrumentul cameră vă de animaţie, este considerată un cadru-cheie. ArchiCAD
oferă posibilitatea de a crea poate interpola între cadrele-cheie, în vederea creării de
diverse presetări ale camerei, vederi intermediare, care generează o animaţie mai lentă.
care vor fi salvate în Camera Creşterea numărului de imagini necesită mai mult timp de
Tool. Să creăm acum o nouă presetare pentru calea de creaţie.
animaţie.

● Result (rezultat): Prin această opţiune puteţi selecta

numărul de culori ale animaţiei şi modul de compresie
a imaginii. Graphisoft recomandă utilizarea compresiei
Cinepak. Imaginile de o calitate sporită necesită un
proces mai îndelungat.
5.) Înainte de a crea şi de a salva animaţia, trebuie să stabilim

motorul de fotorandare care urmează a fi utilizat pentru
crearea animaţiei. În acest scop, selectaţi unul dintre cele
patru motoare de fotorandare din meniul Image.
7.) Salvaţi şi, după ce ArchiCAD a terminat de procesat,

6.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi Create Fly- deschideţi fişierul Animation dând dublu clic pe denumirea
Through. fişierului din locul unde acesta este salvat. Animaţia va
crea o serie de imagini asemănătoare celor de mai jos:
Alegeţi opţiunile dorite:

● Source (sursă): Această opţiune vă permite să alegeţi
între opţiunile 3D Window sau Photorendering Window
şi să stabiliţi cadrele care urmează să fie randate. Setaţi
sursa pe 3D Window.

Partea a 2-a: Obiecte din 1.) Deschideţi unealta pentru cameră din Toolbox, selectaţi
sub-meniul VR Object şi introduceţi informaţia referitoare la
Realitatea Virtuală obiect, conform indicaţiilor.
ArchiCAD vă oferă posibilitatea de a crea obiecte care

pot fi explorate şi care beneficiază de tehnologia realităţii
virtuale. Stabiliţi un traseu sferic al camerei, apoi poziţionaţi 2.) Introduceţi pentru Radius
şi deplasaţi punctul de vedere de-a lungul acestei sfere sau a (rază) valoarea de 24000
unei părţi a acesteia. şi pentru Center Z (centrul
Z) valoarea de 1500. În
ceea ce priveşte restul
parametrilor, se pot păstra
setările standard.
3.) Printr-un clic pe planul de
nivel se stabileşte centrul
obiectului din RV, care va
indica atât direcţia iniţială
a obiectivului cât şi aria de
cuprindere. Mai multe clic-
uri pe planul de nivel nu
vor duce la crearea mai multor camere. Trebuie să aveţi
în vedere că nu poate fi activă mai mult de o cameră
simultan.
Obiectul care poate fi explorat poate fi vizualizat în aplicaţia 4.) Deschideţi setările
QuickTime® VR MoviePlayer. Photorendering sau 3D
Window din meniul
Image pentru a seta
efectele şi pentru a
Amplasarea camerei pentru obiecte din efectua celelalte setări
realitatea virtuală necesare, în funcţie de
sursa aleasă.
Film Level1-16-2

5.) Selectaţi Create VR Object (creare obiect RV) din meniul deplasaţi la locaţia aleasă pentru salvarea fişierului VR Object
Image. şi să daţi dublu clic pe acest fişier.
6.) Alegeţi opţiunile dorite şi daţi clic pe Save.

● Source: 3D Window sau Photorendering Window
● Result: Selectaţi Millions of Colors for the VR Object şi
bifaţi în dreptul Image compression. (Această opţiune

este valabilă numai pentru motorul QTVR 2.0.).
Graphisoft recomandă utilizarea modului de compresie
Partea a 3-a: Decorurile din
Cinepak. Realitatea Virtuală (VR Scenes)
ArchiCAD vă oferă posibilitatea de a crea decoruri
panoramice prin care vă puteţi deplasa, prin utilizarea
tehnologiei de realitate virtuală. Trebuie să stabiliţi una sau
mai multe panorame cilindrice care urmează să fie vizualizate
prin aplicaţia de redare a realităţii virtuale.
Amplasarea unei camere pentru

decorurile VR
Observaţie: Pentru a beneficia de această opţiune,
extensiile QuickTime VR trebuie să fie instalate în mod Film Level1-16-3
corespunzător.
Imaginile cu o calitate sporită necesită o procesare mai 1.) Deschideţi Camera Tool din Toolbox, selectaţi sub-meniul
îndelungată. VR Scene şi introduceţi informaţiile necesare, conform
După ce ArchiCAD a terminat de procesat, deschideţi fişierul indicaţiilor.
VR Object. Pentru a deschide VR Object, trebuie să vă

2.) Printr-un prim clic pe Plan se stabileşte centrul VR Camera. 6.) În continuare, introduceţi
Prin al doilea clic se stabileşte o nouă direcţie. dimensiunile finale ale imaginii
randate ale VR Scene. Parametrii
sunt măsuraţi în pixeli. Image
Height (înălţimea imaginii) este
396 şi Window Size in VR Player
(dimensiuni fereastra VR Player)
este de 485 x 300. View Cone
este unghiul de vedere al camerei
3.) Pentru amplasarea mai şi este setat la 90 de grade. Daţi
multor camere panoramice clic pe opţiunea „self-contained”
conectate, daţi clic pe şi apoi pe Save.
punctul focal al primei După ce ArchiCAD a terminat de
camere, iar apoi daţi clic procesat, deschideţi fişierul VR Scene.
din nou pentru a amplasa Pentru a deschide VR Scene, deplasaţi-vă la locaţia aleasă
o altă cameră sau (Camera pentru salvarea VR Scene şi daţi dublu clic pe fişier.
Tool trebuie să fie selectat în
continuare) desenaţi o linie
între nodurile centrale ale camerelor neconectate.
4.) Amplasaţi mai multe camere conectate.
5.) Selectaţi Create VR Scene din meniul Image.

Partea a 4-a: Studiile de Însorire

ArchiCAD vă oferă posibilitatea de a genera o serie de
fotografii 3D normale sau fotorandate, definite cu ajutorul Efectuarea setărilor de însorire şi
setărilor de proiecţie 3D, a ferestrei 3D valabilă în momentul setarea locaţiei
respectiv sau cu ajutorul setărilor de fotorandare, precum şi
cu ajutorul setărilor referitoare la poziţia soarelui, stabilite în 1.) Deplasaţi-vă la meniul Window şi selectaţi comanda 3D
fereastra de dialog Create Sun Study (creare studiu însorire). Window pentru a deschide fereastra 3D.
2.) Odată ce aţi setat vederea, trebuie să efectuaţi setările

de însorire pentru perioada anului şi a zilei, şi să setaţi
locaţia.
● Daţi clic pe butonul Sun.
● Setaţi locaţia dvs. pe Glob printr-un clic pe butonul Set
City.
Imaginile generate imită efectul soarelui şi al umbrelor pe
clădirea proiectată, pentru o anumită perioadă de timp.

3.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi Create Sun Study.

● Selectaţi ca sursă PhotoRendering Window
● Setaţi data
● Setaţi începutul şi finalul studiului sau selectaţi From
Sunrise to Sunset (de la răsărit la apus)

● Selectaţi un motor de animaţie din secţiunea Result a
ferestrei de dialog.
Salvaţi şi, după ce ArchiCAD a terminat de procesat,

deschideţi fişierul Sun Study. Pentru a deschide fişierul Sun
Study, deplasaţi-vă la locaţia aleasă pentru salvarea studiului
de însorire şi daţi dublu clic pe fişier. Fişierul se va deschide
sub formă de film în QuickTime. Daţi clic pe butonul play al
filmului.

Archicad 9 Nivel 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Archicad 9 Nivel 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ArchiCAD 9

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1, Nivelul 2

Locuinţa Drucker-Brownstein, reproducere realizată cu acordul House+House Architects, San Francisco.

ArchiCAD 9 Curs de instruire

ArchiCAD 9 Curs de instruire 3

4 ArchiCAD 9 Curs de instruire

ArchiCAD 9 Curs de instruire 5

Recapitularea ferestrei de setare a instrumentelor pentru obiecte 51 Geometria .......................................................................................... 80

6 ArchiCAD 9 Curs de instruire

ArchiCAD 9 Curs de instruire 7

8 ArchiCAD 9 Curs de instruire

ArchiCAD 9 Curs de instruire 9

Vizualizarea şi editarea unui tablou interactiv .............................. 309 Etapa a 12–a:

10 ArchiCAD 9 Curs de instruire

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 13

Structura Cursului de realitate virtuală şi vizualizări ale poziţiei faţă de soare,

14 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

ArchiCAD – o Soluţie de Succes Rockefeller/Hricak Architects (Venice, California)

STUDIOS Architecture (Washington, D.C.)

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 15

16 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

● Exploraţi paleta de tip „Pet Palette”

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 17

Partea 1: în ce constă procesul de

BIM vă permite să utilizaţi computerul la capacitate maximă,

18 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

Partea a 2-a: Metode tradiţionale cu comportamentul şi „inteligenţa” aferente elementului

Partea a 3-a: Avantajele BIM

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 19

componentele clădirii, inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile

20 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 21

Partea a 4-a: recapitularea unui House+House colaborează îndeaproape cu constructori,

22 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

1.) Crearea unui

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 23

Partea a 5-a: Înţelegerea Mediului

24 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

cât şi în axonometrie. în Navigator. În cazul în care nu este

navigare Afişarea paletelor specifice Navigator şi Navigator

utilizate pentru a naviga în cadrul unei

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 25

7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de

4.) Daţi dublu clic pe al doilea etaj (Second Floor) pentru a

5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de

26 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

2.) Daţi dublu clic pe planul de situaţie (Site Plan) pentru a se

10.) Daţi dublu clic pe axonometria generală (General

3.) Pentru a vă deplasa la un alt tip de plan, daţi dublu clic

În continuare, să navigăm în cadrul proiectului utilizând

1.) Daţi clic pe sub-meniul „Seturi vederi”

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 27

specifice ale modelului sau vă permit detalierea acestuia.

cu privire la stadiul proiectului. Acestea includ ferestrele de

5.) Funcţia specială de panoramare (Special Zoom)

2.) Scara desenului, scara de panoramare şi comenzile de

4.) Daţi clic pe butonul de panoramare pentru a selecta o

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1 29

9.) Daţi clic pe butonul Panoramare anterioară

liber în mediul de lucru 3D atât în proiecţiile paralele, cât şi

planului general, respectiv al celor de secţiune/elevaţie sunt

Fereastra 3D care va fi folosită pentru randarea foto finală.