Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chimioterapice antimicrobiene
Partea 1: Generalități
NB:
Bactericide
Bacteriostatice
1. Inhibarea sintezei peretelui bacterian
Majoritatea bacteriilor prezintă un perete celular care le
protejează de variațiile presiunii osmotice
Multiplicarea bacteriană – sinteza peretelui bacterian
AnB împiedică formarea peretelui bacterian =>
“spargerea” bacteriei
penicilinele, cefalosporinele, bacitracina, vancomicina
AnB de tip bactericid degenerativ
Bacteriile lipsite de perete celular sunt rezistente la aceste
AnB – Mycoplasme
Nu se asociază cu AnB bacteriostatice
Sunt puțin toxice deoarece celulele umane nu au perete
celular.
2. AnB cu acțiune pe membrana celulară
modifică permeabilitatea şi distrug membrana celulară =>
bacteria pierzând componente importante ale citoplasmei,
=> moartea bacteriei respective.
AnB de tip bactericid absolut
polymixine, colistin, AnB polienice
Selectivitatea de acțiune?
structurile asupra cărora acţionează au o configuraţie spaţială deosebită, care se
potriveşte perfect cu cea a antibioticului şi care este deosebită de configuraţia
în spaţiu a structurilor analoage din alte celule ale macroorganismului.
3. AnB ce interferă sinteza de proteine
RIBOZOMI
Bacterii Bacili G(+) Coci G(+) Coci G(-) Bacili G(-) Chlamidii/
Rickettsii/
Mycoplasme
SPECTRU
Penicilina G / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /
Streptomicina /////////// /////////// ///////////
Tetracicline /////////// /////////// /////////// /////////// ////////
sulfamidele, cefalosporinele – AnB cu spectru larg
aminoglicozidele au spectru de tip streptomicină
eritromicina are spectru de tip penicilină G dar este activă şi
asupra unor germeni de tranziţie
penicilinele cu spectru larg (amoxicilina, ampicilina) au spectrul
de activitate antibacteriană uşor lărgit spre dreapta (include şi unii
bacili bacili Gram-negativ).
FARMACOCINETICĂ
Calea de administrare – în funcție de proprietățile AnB
Molecule polare – se administrează injectabil – AG
Absorbția
Absorbția din intestin – eficacitatea în infecțiile digestive
(tetraciclina se absoarbe puțin – eficace în diareea infecțioasă)
Distribuția
Traversarea BHE – eficacitatea în meningite
Metabolizarea
Metabolizarea hepatică – unele AnB sunt inactivate prin
glucurono-conjugare => nu sunt eficace în infecții biliare sau
urinare de ex.
FARMACOCINETICĂ
PĂTRUNDEREA ÎN ȚESUTURI
Cloramfenicolul se concentrează în ganglionii limfatici mai mult
decât ampicilina (Salmonella tiphi, microbul cauzator al bolii, se
multiplică tocmai în acest loc).
Ampicilina este foarte eficientă în infecţiile biliare: realizează în bilă
concentraţii de cca. 200 de ori mai mari decât în sânge.
În urină se concentrează mult ampicilina, aminoglicozidele şi
sulfamidele => utile în unele infecţii urinare.
Aminoglicozidele se concentrează mult în urechea internă şi în urină
şi din acest motiv sunt ototoxice şi nefrotoxice.
Sulfamidele se concentrează atât de mult în urină încât pot precipita
sub formă de cristale care să lezeze structurile acestui organ şi să
producă hematurie sau chiar insuficienţă renală.
FARMACOCINETICĂ - Dozaj
Insuficiența renală
Ajustarea dozelor în IR este foarte importantă în cazul:
AnB cu IT mic
Tratament concomitent cu alte medicamente nefrotoxice
Regula generală: doza inițială de AnB nu se modifică dar se
modifică dozele ulterioare sau intervalele dintre administrări
Cl creatinină = 50-80 ml/min – se reduce doza la 1/2 și nu se
modică intervalul dintre administrări
Cl creatinină = 10-50 ml/min – se reduce doza la 1/2 și se
dublează durata intervalului dintre administrări
dacă este posibil se înlocuiește cu un AnB eliminat prin
metabolizare hepatică
Aminoglicozidele - obligatorie ajustarea dozelor în IR
FARMACOCINETICĂ - Dozaj
Insuficiența hepatică
Funcția hepatică nu poate fi monitorizată la fel de corect ca
cea renală ceea ce ridică probleme în aprecierea gradului de
IH
Regula generală: IH ușoară și moderată nu impune
reducerea dozelor de AnB eliminat hepatic; IH severă
impune ajustarea dozelor de AnB cu potențial hepatotoxic
Se înlocuiește cu AnB eliminat predominant renal.
Cloramfenicolul – eliminat predominant hepatic – nu se
utilizează la pacienții cu afecțiuni hepatice.
FARMACOCINETICĂ - Dozaj
IH + IR
Nu există reguli prestabilite
Monitorizare funcției
hematologice.
Reacții adverse alergice
Nu depind de doză
contact sensibilizant - nu determină nici un fel de
manifestări patologice
După 5-14 zile individul poate deveni alergic și orice
alt contact cu medicamentul va determina reacţii
alergice la bolnavul respectiv
alergia se menţine, de regulă, toată viaţa, dacă nu s-a
efectuat un tratament de desensibilizare şi că, cel mai
adesea, este de tip încrucişat: o persoană alergică la
o substanţă, este alergică la multe substanţe cu
structură chimică asemănătoare.
Reacții adverse alergice
Alergia la sulfamide este încrucişată nu numai
pentru sulfamidele antibacteriene, dar şi pentru alte
medicamente cu structură sulfamidică, cum ar fi
unele antidiabetice (sulfamidele antidiabetice), unele
diuretice (furosemidul, acetazolamida).
Cea mai puţin sensibilizantă este calea digestivă,
fiind calea de administrare preferată a
medicamentelor (când condiţiile o permit).
Cea mai alergizantă cale de administrare a
medicamentelor este aplicarea direct pe mucoase
și tegumente.
Reacții adverse alergice
Reacţiile alergice la chimioterapice se manifestă
foarte variabil.
Cel mai adesea apar erupţii cutanate, prurit,
inflamaţia mucoaselor, febră.
O manifestare comună tipică pentru reacţiile alergice
este erupţia urticariană.
Alte reacţii adverse severe de tip alergic, cum sunt
şocul anafilactic, sindromul Lyell, sindromul
Stevens-Johnson sau hemopatiile imun-alergice sunt
rare, dar posibile.
Reacții adverse alergice - Profilaxie
Anamneza
Medicamentele puternic alergizante nu se aplică pe
tegumente sau mucoase
Monitorizarea atentă a pacientului pe durata
tratamentului
Apariția semnelor de alergie => oprirea imediată a
tratamentului
Tratarea alergiei
Informarea pacientului despre medicamentul
alergizant și alți compuși înrudiți care trebuie evitați
în viitor
Reacţiile de tip biologic sau
microbiologic
Alcoolism
Infecții acute:
Endocardita bacteriană acută – 6 săptămăni
Infecții cronice:
Abcese pulmonare – 3 luni
Tuberculoză – 6 luni