Design and Optimization of Efficient Wireless Power Transfer Link - Copy - en

PROIECTARE •I OPTIMIZAREA LEGĂTURI EFICIENTE DE TRANSFER A PUTERII
PENTRU SISTEME WIRELESS biotelemetrie implantabil

(Format Teza: Monografie)
de
Shawon Senjuti
Programul Licen•iat în Inginerie Electrică •i Calculatoare
O teză prezentată în par•ial FUL fi llment a

cerin•elor pentru gradul de
Maestru de Inginerie Stiinta
•coala de studii postuniversitare •i postdoctorale

Universitatea din Western Ontario
London, Ontario, Canada
©c Shawon Senjuti 2013

Abstract
transmisie de putere fără fir este o tehnică care converte•te energia de radiofrecven•ă (RF) electromagnetice (EM) în valuri de
tensiune de curent continuu, care a fost utilizat aici, cu scopul de a furniza o sursă de alimentare pentru senzorii de bio-implantabil
fără baterie. Principalele constrângeri de proiectare sunt pentru a atinge puterea minimă necesară prin aplicarea, prin men•inerea
în continuare dimensiunea implantului suficient de mic pentru corpul subiectului de via•ă a lui. cuplaj inductiv bazat pe Rezonanta
este o metodă fiind cercetat în mod activ pentru utilizarea în acest tip de transmisie a puterii, care utilizează două perechi de
bobine de induc•ie în circuitele externe •i implant.
În această lucrare, am utilizat tehnica de cuplare inductivă bazată pe rezonan•ă, în scopul de a dezvolta un design
•i procedura de optimizare pentru inductori. Am proiectat două sisteme cu di ff erent con fi configura•ii, •i au ob•inut
transferul de putere e FFI cien•e de aproximativ 80%, la o distan•ă de 50 bobina mm pentru ambele sisteme. Am
optimizat, de asemenea, puterea livrată la sarcină (implant) •i a dezvoltat o unitate de recoltare de putere. probleme
nealinierea din cauza mi•cărilor subiectului au fost modelate pentru a calcula alinierea cel mai rău caz, •i a fost
realizată modelarea elementului infinit al inductorilor.
Cuvinte cheie: implanturi biomedicale, prin transfer de putere fără fir, cuplaj inductiv, pe bază de putere de livrare rezonan•ă,
recoltarea de putere, nealinierea bobina, inductivită•ii reciprocă, fi metoda elementelor finite.
ii
Recunoasteri
A• dori să îmi exprim recuno•tin•a sinceră fa•ă de un număr de persoane •i institu•ii, al căror sprijin generos
mi-a condus la acest efort de succes.
În primul rând, a• dori să mul•umesc Dr. Robert Sobot, supraveghetorul meu, pentru mine ghidarea de-a lungul
procesului de cercetare •i mă sprijină pe tot parcursul gradului de gratie.
Mul•umirile mele se îndreaptă, de asemenea, instructorii mei student de la Queen Mary, Universitatea din Londra pentru
pavare drum spre a deveni un inginer electric, îmbogă•ind baza mea de cuno•tin•e cu expertiza •i experien•a lor.
Recuno•tin•a mea merge la departamentul de Inginerie Electrică •i Calculatoare de la Universitatea din Western
Ontario pentru asigurarea finan•ării necesare, facilită•i •i un mediu de lucru adecvat. A• dori să le mul•umesc tuturor
sponsorilor mei industriale precum Ontario Absolvent Bursa comisie (OGS), pentru sponsorizarea par•ială a acestui
grad.
A• dori, de asemenea, mul•umesc instructorii mei •i colegii mei de la universitate, pentru a face acest lucru îmbogă•irera încă
călătorie plăcută.
Nu în ultimul rând, îi mul•umesc părin•ilor mei, pentru tot ce au făcut pentru educa•ia mea, so•ul meu Rezwan,
pentru sprijinul său în curs de desfă•urare, care a făcut posibilă această măsură, •i fiul meu Sameed, pentru a face tot
ceea ce o experien•ă merită.
iii
cuprins
Abstract ii
Recunoasteri iii
lista figurilor vii
Lista de mese ix
Lista abrevierilor •i a simbolurilor X
1. Introducere 1
1.1 opinie privind inductivi Link-uri de transfer de putere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Motiva•ie •i cercetare Obiective. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3 Organizarea tezei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2 Inductor Modelare •i Optimizare 7

2.1 Prezentare generală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.2 Modelarea Termeni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.2.1 inductivită•ii reciprocă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.2.2 Auto inductan•ei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.2.3 Parazitare •i SRF capacitan•ă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.2.4 Rezisten•a AC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.2.5 Factor de calitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.3 Litz sârmă •i Frecven•emetri de operare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2.4 Putere de transfer E FFI getică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2.5 Design Flow •i optimizare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.5.1 Sistemul 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.5.2 Sistemul 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2.6 Rezultate •i analiză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.6.1 Factorul de calitate a rulourilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2.6.2 Frecven•a de operare de varia•ie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.6.3 Alegerea primare Coil Parametri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.6.4 Două Coil comparativ cu patru-Coil Systems. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.7 Observa•ii finale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Circuit de transfer 3 Putere 30

3.1-Based Resonance Transfer de putere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
iv
3.1.1 Coupled-Mode Teorie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.1.2 reflectată teoria încărcării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.2 Circuitul speci fi cationi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.3 de intrare •i putere de ie•ire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.3.1 E ff ect de numărul de rota•ii pe vârf de putere. . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.3.2 E ff ECT de sursa de rezisten•ă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.3.3 Rezultate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
3.4 Cerin•e de alimentare •i unitate de recoltă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.4.1 Pompă de încărcare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.5 Sisteme de aplica•ii tipice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
3.6 Sumar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
4 Analiza Nealinierea 44
4.1 inductivită•ii reciprocă cu Nealinierea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4.1.1 Prezentare generală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4.1.2 Cazurile nealinierii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
4.2 Tehnici de calcul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
4.3 Rezultate •i discu•ii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
4.3.1 Observa•ii •i modelare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
4.3.2 Alinierea cel mai rău caz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
4.4 Sumar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
5 metoda elementelor finite Modelarea •i mediul înconjurător de bobine 57

5.1 Introducere în metoda elementului finit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
5.2 COMSOL R © 2D Simulările electromagnetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
5.2.1 Modelul de instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
5.2.2 Simulare Rezultate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.2.3 insuficientelor 2D axisimetric. . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.2.4 Eigenfrequency. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.3 COMSOL R © 3D Simulări electromagnetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
5.3.1 Modelul de instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
5.3.2 Simulare Rezultate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5.3.3 Valori Inductan•ă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
5.3.4 Parametric Sweep. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.4 Standarde privind RF radiatii si expunere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.5 EMPRO R © 3D Simulări electromagnetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
5.5.1 Modelul •i simulare de instalare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
5.5.2 rezultate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
5.6 Includerea structurilor externe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
5.7 Rezumat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
6. Concluzii 76
6.1 Contribu•ii tezei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
6.2 Compara•ie cu lucrări anterioare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
6.3 viitoare de lucru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
v
Bibliografie 80
Curriculum vitae 87
vi
lista figurilor
1.1 aspectul general al unui fără fir •i fără baterie in vivo bio-detec•ie microsistemelor
de Cong et.al. [ 1] c © IEEE 2010. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Setare tipică de bobine cuplate inductiv (cu fi eld magnetic prezentat). . . . . . 4
2.1 inductor de bază care arată curent •i magnetice fi ELD. . . . . . . . . . . . . . . .8
2.2 vedere în sec•iune transversală a două bobine circulare non-coaxiale •i non-paralele. . . . . 11

2.3 Zona e FFI cien•ă bobinei ( η) versus aspect ratio bobina ( h / w). . . . . . . . . . . . . . 14
2.4 Structura bobinelor inductor •i sârmă Litz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.5 Plăcile PCB implant care demonstrează în cazul în care este conectat inductor. . . . . 19
2.6 Schemă logică de proiectare de modelare inductor de flux. . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.7 Dimensiunile fizice ale bobinelor (pentru ambele sisteme). . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.8 (a) E FFI eficien•ă în compara•ie cu factorii de calitate neîncărcate Q 2 •i Q 3 ( Q 1 = 1,61, Q 4 =
0,06). (fi FFI eficien•ă în compara•ie cu factorii de calitate încărcate Q 1 •i Q 4 ( Q 2 = 6422,
Q 3 = 277, k 23 = 0,01). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2.9 E FFI eficien•ă •i putere de ie•ire în func•ie de frecven•a de func•ionare (la distan•a coil = 50 mm). 25
E 2.10 FFI eficien•ă în func•ie de distan•ă bobina •i frecven•a de func•ionare. . . . . . . . . . . . . . 26
2.11 descărcate Q 2 în func•ie de frecven•a de operare cu di ff Numărul erent de straturi. . . . . 26
2.12 Q 2 •i SRF 2 comparativ cu numărul de rota•ii pe strat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.13 Bobina 2 SRF comparativ cu numărul de rota•ii •i numărul de straturi. . . . . . . . . . . . . 28
2.14 PTE versus distan•ă pentru sistemele cu 2 bobină •i patru bobină. . . . . . . . . . . . . . . 29
3.1 lumped circuit echivalent inductor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.2 Modelul electric pentru sistemul de transfer de putere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.3 (a) complot 3D pentru PDL la distan•ă fa•ă de bobina •i numărul de rota•ii. (B) complot 2D pentru PDL versus distanta
bobina de pana la 8 numărul de rota•ii. . . . . . . . . . . . . . . 35
3.4 PTE fa•ă de bobina de la distan•ă pentru mai multe numărul de rota•ii. . . . . . . . . . . . . . . 36
3.5 PTE versus distanta coil pentru di ff rezisten•ele sursa erent. . . . . . . . . . . . . 36
3.6 Putere de intrare, puterea de ie•ire, •i e FFI cien•a sistemului 1. . . . . . . . . . . . . . 37
3.7 Putere de intrare, puterea de ie•ire, •i e FFI cien•a sistemului 2. . . . . . . . . . . . . . 37
Unitate de recoltare 3.8 Putere cu fi er •i regulator de tensiune blocuri recti. . . . . . . . . 38
3.9 Putere de ie•ire în func•ie de timp pentru di ff Valorile erent de R Val. . . . . . . . . . . . . . . 39
3.10 Unitatea pompei de încărcare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.11 Tensiunea de ie•ire în func•ie de timp pentru di ff Valorile erent de V în. . . . . . . . . . . . . . . 40
3.12 Schema bloc a sistemului global: sub-blocuri interne •i externe. . . . . . . . 41
4.1 Sec•iune transversală a două bobine circulare non-coaxiale •i non-paralele, unde bobina secundară este o bobină de
disc sub•ire, reprezentată printr-o singură bobină fi lamentary. . . . 47
vii
4.2 Sec•iune transversală a două bobine circulare non-coaxiale, dar paralele. . . . . . . . . . . . 48
4.3 Secven•a func•iei apeluri pentru a efectua calcule inductivită•ii reciprocă. . . . . . 49
4.4 (a) coe de cuplare FFI ciente k 23 versus separare unghiulară θ pentru di ff erent bobina dis-
tances c ( dezaliniere d este 0). (B) coe Cuplarea FFI ciente k 23 comparativ cu distan•a axială d pentru di ff distantele
bobina erent c ( nealiniere unghiulară θ este 0). . . . . . . 52
4.5 Analiza sensibilită•ii k 23 în ceea ce prive•te nealinieri ambele axiale •i unghiulare
(C = 50 mm). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
4.6 Schemă logică pentru găsim cel mai rău caz de aliniere a bobine primare •i secundare. . . . . 54
4.7 Subiect tipic (•oarece) cu sistem de telemetrie implantat alimentat de bobina extern.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
5.1 Configurarea bobina 2D în COMSOL •i coarser plasă triunghiulară. . . . . . . . . . . . . 60

5.2 magnetic densitatea fl ux (normal) •i fi eld electrice (normal). . . . . . . . . . . . 61
5.3 Configurarea Coil cu bobina secundară fiind nealiniate •i sa predări 3D (vizualizare la 225 ◦ revoluţie).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.4 Fi ELD Electric (normal) la 12,80 MHz arătând zgomot. . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.5 Configurarea bobina 3D în COMSOL •i aspru plasă triunghiulară. . . . . . . . . . . . . . 65
5.6 poten•ial electric •i magnetic densitate fl ux (normal). . . . . . . . . . . . . . . 66
5.7 (a) inductan•ă mutuală în func•ie de distan•ă bobina. (B) inductan•ă mutuală versus raza bobinei primare
(bobina distanta = 50 mm). ( c) inductan•ă mutuală versus dezaliniere (distan•a coil = 50 mm). ( d) inductan•ă
mutuală versus dezaxarea unghiulară (distan•a coil = 50 mm). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
5.8 Modelul bobina 3D în EMPRO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

5.9 simulată parametrilor S ai modelului EMPRO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
viii
Lista de mese
2.1 Parametri diagramă de Litz sârmă (toroane individuale). . . . . . . . . . . . . . . . 16

fizice •i electrice specicaiile 2.2 Bobina: 40 strand (AWG44 f = 850 kHz) . . 22
fizice •i electrice specicaiile 2.3 Bobina: 105 strand AWG48 ( f = 2.8 MHz) . 22
4.1 secven•ă detaliată a func•iilor MATLAB folosite în procesul de optimizare (partea 1). . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4.2 secven•ă detaliată a func•iilor MATLAB folosite în procesul de optimizare (partea 2). . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
5.1 Compara•ie între calculat teoretic •i valorile parametrilor FEM simulat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . 62
6.1 Compararea acestei cercetări cu alte lucrări similare. . . . . . . . . . . . . . 78
ix
Listă de abrevieri, simboluri, •i Nomenclatură
WPT Wireless de transfer de putere

ICPT Indcutively-Cuplat de transfer de putere
RF Frecventa radio
EM Electromagnetic
RFID Radio Frequency Identi fi carea Dispozitiv
PTE Putere de transfer E FFI getică
FEM Metoda elementului finit
PSC Tipărit Spiral Coil
IC Circuit integrat
CMOS Complementar metal-oxid-semiconductor
SRF Frecventa auto-rezonant
PCB Placă de circuit imprimat
PDL Puterea livrată la Load
SAR Speci fi c Raportul de absorb•ie
ESR Equivalent Series Resistance

KVL Kircho ff „Legea de tensiune s
RMS Rădăcină medie pătrată
FDTD Finite-Di ff erence Time-Domain

DC Curent continuu
AC Curent alternativ
IEEE Institutul de Inginerie Electrică •i Electronică
Eroarea maximă admisă Expunerea maximă admisibilă
PEC Perfect electrice Dirijor

CMT Teoria-Mode cuplat
RLT Reflectată teoria încărcării
X
Capitolul 1
Introducere
Interesul pentru dispozitivele implantabile biomedicale ia avânt, atat in randul profesionistilor din domeniul sanatatii si
cercetatori, deoarece acestea; o ff er o varietate de aplica•ii. Exemple de aplica•ii includ sisteme automate de livrare de droguri,
dispozitive pentru a stimula organele speci fi ce, •i monitoare pentru a comunica semnele vitale interne în lumea exterioară.
De•i toate aceste dispozitive efectua di ff sarcini erent, una dintre problemele lor comune este cel al cerin•elor de putere, care
este o zonă pe scară largă cercetat în ultimul deceniu.
subiec•ii de laborator prin inginerie genetică în cadrul studiilor medicale sunt adesea implantate cu microsenzori care sunt
conectate prin fire transcutanată. Această tehnică garantează o sursă de alimentare constantă •i de transmitere a datelor fiabile
a semnalelor înregistrate, în timp ce principalul său neajuns este că necesită subiectul să fie sub anestezie •i, prin urmare, nu
reu•e•te să genereze via•ă cum ar fi date fiziologice nedistorsionată a unei untethered se deplasează liber subiect [ 2]. În plus,
dimensiunea bateriei, care este folosit ca sursa de energie este un factor de limitare pentru miniaturizare •i durata de via•ă a
implantului, în timp ce bateria se impune înlocuirea chirurgicală periodică cu posibile consecin•e negative asupra subiectului,
cum ar fi infec•iile. Prin urmare, un sistem de livrare de putere continuă fără fir este o metodă mai potrivită pentru furnizarea
energiei pentru implanturi.
Acest capitol prezintă tema lucrării actuale de cercetare. Sec•iunea 1.1 oferă o analiză cuprinzătoare privind literatura de
specialitate lucrări similare până în prezent. Sec•iunea 1.2 prezintă motiva•ia
1
C apitolul 1. I NTRODUCERE 2
în spatele lucrării •i obiectivele cercetării. În cele din urmă, Sec•iunea 1.3 descrie structura organizatorică a acestei
teze.
1.1 Revizuirea privind inductivi de transfer de putere Link-uri
Demonstrarea fi prima de transfer de putere fără fir (WPT) datează din 1899, realizat de Nikola Tesla din Colorado Springs,
Colorado [3]. În experimentul său, 200 de lămpi incandescente au fost iluminate atunci când alimentat de la o sta•ie de
bază 26 de mile distan•ă. Un studiu privind sistemele de monitorizare wireless a fost realizat în 1957, în cazul în care
dezvoltarea de endoradiosondes sau radio-pastile a fost efectuat de [4]. In 1962, o capsulă de ecou pasiv a fost dezvoltat
în scopuri similare (presiune, temperatură •i detec•ie pH) prin [5]. De atunci, mai multe proiecte de cercetare au fost
întreprinse în acest fi ELD, inclusiv cele care au fost evaluate clinic, •i ale căror cerin•e de putere variază în func•ie de
aplica•ie pentru dispozitiv •i poate varia de la zeci de microwa•i la sute de milliwatts [ 1], [6].
Pentru implanturi concepute pentru subiecte cum ar fi •oarecii genetic de laborator modi fi cate, găzduind o baterie în interiorul
implantului nu ar fi posibilă din cauza limitărilor de dimensiune. Cercetătorii din [7] au propus solu•ii wireless de transfer de putere
cuplată inductiv (ICPT) pentru sistemul lor de telemetrie proiectat pentru •obolani. lor de implant folose•te o baterie reîncărcabilă,
care este încărcat atunci când alinierea bobinei permite transferul de putere, •i este descărcată atunci când este aliniată corect. Din
păcate, această abordare nu este potrivit pentru soareci, deoarece dimensiunea bateriei ar fi prea mare (cu diametrul de 20 mm).
Alte op•iuni de energie ar utiliza surse din mediul extern, cum ar fi energia eoliană •i solară, astfel cum a fost
implementat în inteligente de praf distribuite dispozitive de re•ea [8]. Cu toate acestea, •esuturile umane sau animale face
aceste metode nepotrivite pentru implanturi biomedicale. Prin urmare, o abordare fără fir •i pentru recoltarea de putere fără
baterie se realizează prin utilizarea semnalelor de radiofrecven•ă (RF) prin cuplaj inductiv [9]. In plus, unele studii au arătat
modul în care aceea•i legătură poate fi, de asemenea, utilizat pentru transferul de date. De•i cererea principală pentru
Figura 1.1: Schema generală a unui fir •i fără baterie in vivo bio-detec•ie microsistemelor de Cong et.al. [ 1] c
© IEEE 2010
bazate pe senzor această tehnică a fost RF identi fi carea (RFID) [10], acela•i principiu poate fi aplicat la implanturi
biomedicale fără fir [11].
Unele mai recente eforturile de cercetare de la [1], în 2009, au dezvoltat un implant care are o suprafa•ă de cip
2.2x2.2mm 2 •i cântăre•te 130mg •i poate fi integrat cu o artera a mouse-ului pentru monitorizarea tensiunii arteriale (Fig.
1.1). Speci fi ca•iile ale cip sunt ideale pentru implanturi de •oareci de laborator dat diametrul lor arteriale de aproximativ
200uM [12]. Deoarece teoria de cuplare magnetică permite e FFI prin transfer de putere ciente numai când fi ELD
magnetic este perfect aliniat cu bobina, provocarea este de a proiecta un sistem de propulsie a care ar func•iona
independent de orientarea subiectului. Astfel de modele, care sunt axate în principal pe generarea de energie minim
constant din fl cu•tii podelei subiectului, au fost investigate în [13].
inductiv de cuplare a fost cea mai populara metoda de transfer de putere fără fir, care necesită două bobine (primare
•i secundare bobine). e FFI cien•ă transferului de putere între bobine este o func•ie puternică a dimensiunilor bobinelor •i
distan•a dintre ele, ceea ce reprezintă o tendin•ă nedorită în cazul subiec•ilor în mod liber în mi•care. Prin urmare, recenta
metoda alternativă de livrare a puterii bazată pe rezonan•ă a fost sugerat de [14] în 2007 •i este explicată prin
teoria-mode cuplat [15]. Această abordare bazată pe mai multe bobina este utilizat pentru a decupla adverse
Circuit
extern
Circuitul
implant
Figura 1.2: Setare tipică de bobine cuplate inductiv (cu fi magnetic eld prezentate).
e ff ectă de sursă •i rezisten•ă de sarcină de la bobinele, •i în acest fel a ob•ine un factor de înaltă calitate pentru ei. Această
metodă este mai pu•in sensibilă la schimbările distan•ei bobinei •i folose•te în mod tipic două perechi de bobine: unul în circuitul
extern numit conducător auto •i bobine primare, iar celalalt in implantul sine numite bobine secundare •i de sarcină.
Majoritatea lucrărilor în acest domeniu până acum se învârte în jurul fie bobine statice raze mari pentru aplica•ii relativ mari de
transfer de putere [14], sau bobine spirale imprimate (CSP) utilizate pentru circuite integrate de mică putere implementări (IC) [16].
Unele mai recente studii privind transferul de putere fără fir la dispozitivele implantabile bazate pe cuplaj inductiv bazate pe
rezonan•ă cu accent pe link-ul lor de transfer de putere de e FFI eficien•ă sunt prezentate în [17], [18] •i [19].
1.2 Motiva•ie •i Obiective de cercetare
Scopul acestei cercetări este de a dezvolta un sistem de proiectare •i optimizare pentru punerea în aplicare a puterii de transmisie
fără fir la dimensiuni mici implanturi biomedicale pentru subiec•i în mod liber în mi•care. Sistemul nu este aplica•iei speci fi c, •i,
astfel, pot fi personalizate •i puse în aplicare conform cerin•elor de aplicare, cum ar fi dimensiunea •i puterea.
Analiza este menit să ajute în viitor systemdesigners WPT nivel discret pentru a ob•ine direct maxim posibil de transfer
de putere e FFI eficien•ă pentru sistemele lor prin identificarea constrângerilor lor de proiectare •i cerin•ele aplica•iei. Prin
urmare, conturul obiectivelor noastre de cercetare pot fi

de definit după cum urmează:
• Pentru a putea elimina complet nevoia de baterii în implanturi biomedicale fără fir pentru subiec•ii de via•ă de
dimensiuni mici, un sistem de transfer de putere cuplat-inductiv bazat pe rezonan•ă trebuie să fie dezvoltat, care
este capabil de a oferi puterea necesară pentru aplicarea implantului (sarcină ) cu maxim e FFI getică.
• Un proces de proiectare pas cu pas trebuie să fie dezvoltat pentru modelarea bobinelor care urmează să fie
utilizate în sistem, care va fi capabil de a automatiza dezvoltarea întregului sistem WPT, •i în mod direct produc
valorile parametrilor cu ajutorul fi specificata constrângerile de proiectare •i cerin•e.
• Pentru a începe procedura de proiectare, un circuit de discret componente trebuie să fie adoptate utilizând valorile
componente ob•inute din etapa anterioară. Alegerile trebuie făcute în ceea ce prive•te tipul de sârmă care urmează să fie
utilizat pentru bobinele inductor •i frecven•a de operare.
• Optimizarea parametrilor electrici, care, la rândul său, optimizează fizice specicaiile inductori, în scopul de a
maximiza puterea de transfer E FFI eficien•ă (PTE) •i puterea de ie•ire a circuitului trebuie să fie efectuată.
• Un studiu analitic asupra nealiniere a bobinelor rezonante trebuie efectuate pentru a identifica scenariile de
aliniere cel mai rău caz. Analiza trebuie să fie veri fi cată cu măsurătorile •i metoda elementelor finite (FEM)
modelare electromagnetica, preferabil cu includerea modele animale reale.
Cu obiectivele de mai sus pentru proiectul de cercetare, un sistem de livrare de putere fără fir cu un grad ridicat de e FFI eficien•ă,
împreună cu un design cuprinzător de flux pentru modelare •i optimizare este prezentat, cu o trecere în revistă a eforturilor anterioare
de către al•i cercetători, care au ajutat stabilit obiectivul acestei cercetări •i au oferit cuno•tin•e de ajutor.
1.3 Organizarea tezei
Teza de cercetare prezintă procedura de proiectare •i optimizare pentru un link de transfer de putere fără fir pentru
implanturi biomedicale. Acesta a fost organizat sub forma unor capitole care au fost descrise mai jos.
În capitolul 2, termenii de modelare implicate •i optimizarea bobinele inductor pentru transferul de putere maximă
de e FFI getică este prezentat, cu ajutorul rezultatelor analitice •i discu•ii.
În capitolul 3, circuitul de transfer de putere fără fir pe bază de rezonan•ă este analizat în detaliu. De asemenea, sunt
prezentate Discu•ii cu privire la cerin•ele de putere, circuitul de recoltare de putere •i sisteme de aplica•ii tipice.
În capitolul 4, nealinierea bobinelor inductor în scenarii reale de via•ă este analizată, cu diverse descrieri de caz
•i rezultatele experimentale.
În capitolul 5, metoda elementelor finite (FEM) Modelarea electromagnetica a inductoarelor se realizează cu
ajutorul software-ului FEM-based.
Activitatea de cercetare este rezumată în capitolul 6. Realizările sunt enumerate, •i sunt prezentate sugestii pentru activitatea
viitoare.
capitolul 2
Inductor Modelare •i Optimizare
Acest capitol se referă la diferi•i parametri de modelare necesare pentru proiectarea bobinelor inductor, cum ar fi,
inductan•ă, capacitate •i rezisten•ă a bobinelor. Sunt prezentate modele analitice pentru fiecare dintre parametrii, care
este urmată de analiza detaliată a proiectării fl ow •i optimizarea întregului sistem de transfer de energie pe bază de
rezonan•ă.
Modelele bobina de induc•ie se bazează pe o structură elicoidală multistrat înfă•urată în jurul unei baze de plastic, folosind
un tip special de sârmă numit sârmă Litz. Cu toate acestea, proiectarea fl ow a fost generalizat pentru a se potrivi oricărui tip
inductor, care necesită parametri de proiectare similare. Acest lucru poate fi u•or realizată prin schimbarea ecua•iei de conducere
pentru parametrul speci fi.
Spre deosebire de CMOS (complementare din metal-oxid-semiconductor) bobine, elicoidale •i spirale bobine sunt capabile
să func•ioneze într-o gamă de frecven•ă moderată de câteva sute kilohertzi
la câteva megahertzi deoarece acestea au o dimensiune mai mare •i o frecven•ă mai mică de auto-rezonant (SRF) datorita
capacitatii parazite ridicate. Cu toate acestea, ei sunt capabili să realizeze o auto-inductan•ă mai mare, astfel, un factor de calitate
fără restric•ii •i o mai bună e FFI getică pro fi în raport cu o dimensiune compactă •i optimizată proiectat carefully-. Vom investiga
detaliile din declara•ia anterioară, în următoarele sec•iuni ale tezei.
7
C apitolul 2. I nductor M odeling •i O ptimization 8
B-câmp
Figura 2.1: inductor de bază care arată curent •i magnetice fi ELD.
2.1 Prezentare generală
Un inductor este de definit ca o componentă electrică pasivă, cu două terminale. Spre deosebire de condensatori, care
stochează energie în RFIDT lor fi electrice, inductorul stochează energie în fi ELD sale magnetice. inductori tipice sunt realizate
dintr-un fir sau alt material conductor rănii într-o bobină, în scopul de a amplifica fi ELD magnetic.
Inductan•a poate fi descrisă folosind legea lui Faraday de induc•ie electromagnetică cuplat cu legea lui Lenz.
Bază de defini•ie prevede că, atunci când fl curent din cauza printr-o modificări inductor, o fi eld magnetic variabil in
timp este creat în interiorul bobinei, •i este indus o tensiune, care se opune varia•iei curentului care a creat (fig. 2.1).
De aceea, inductori sunt componente clasice utilizate în electronică, unde curentul •i tensiunea variază în timp,
datorită capacită•ii lor de a schimba faza de curen•i alternativi.
Un inductor poate fi modelat ca o ideal inductor, cu doar o valoare inductan•ă, dar nici o rezisten•ă, capacitate,
radia•ii sau energie disipare. In orice caz, real inductoare constau din toate componentele inevitabile de mai sus, cum ar fi
rezisten•a (datorită rezisten•ei sârmei •i pierderile în materialul de bază) •i capacitatea parazită (datorită fi ELD electric
între sârmă se transformă, care sunt cel pu•in di ff Poten•ialele erent). Aceste comportamente devin mai pronun•ate la
frecven•e mai înalte, •i acolo se află un punct de frecven•ă în cazul în care inductoare reale se comporte ca circuite
rezonante, devenind auto-rezonan•ă. Peste această frecven•ă reactan•a capacitivă devine partea dominantă a impedan•ei
de inductor, •i piele e ff ect dă na•tere la valori foarte ridicate de rezisten•ă, astfel deteriorând factorul de calitate al
inductorului.
2.2 Modelarea Termeni
De•i di ff alegerea erent de ecua•ii sunt disponibile pentru inductoare de modelare, termenii implica•i în modelarea completă
pentru studiul nostru •i de aplicare sunt descrise analitic în această sec•iune.
2.2.1 inductivită•ii reciprocă
Inductan•a mutuală a unei perechi de bobine de curent purtătoare este cantitatea de magnetic linkage fl ux între ele.
Inductan•a mutuală este o func•ie puternică a geometriile bobina •i distan•a dintre ele. Pentru două bobine fi
lamentary non-coaxiale •i neparalele, inductivitatea mutuală este [20]
∫π
√ RP RS (cos θ - d
R S cos φ) Ψ ( k)
M = μ0 √ V3 dφ (2.1)
π
0
Unde √
V= 1 - cos 2 φ păcat 2 θ - 2 d cos φ cos θ + d 2 .

RS R2S
4αV
k2=
(1 + α V) 2 + ξ 2, ξ = β - α cos φ păcat θ,
(2 )
Ψ ( k) = K (k) - 2 ,Β=c .
k-k k E (k), α = R S R P RP
φ unghi de integrare în orice punct al bobinei secundare;
RP raza bobinei primare;
RS raza bobinei secundare;
c distan•a dintre axele bobinelor;
d distan•a dintre axele bobinelor;
θ Unghiul dintre planele elicoidale;
K (k) integral complet eliptică dosarului de rst fel [21];
E (k) integral complet eliptic al doilea tip [21];
μ 0 = 4 π × 10 - 7 H / m permeabilitate magnetică de vid.

Expresia inductan•ă mutuală de mai sus (2.1) presupune că raza bobinei primare R P este mai mare decât raza bobinei
secundare R S. Acesta este cazul cel mai general, atunci când nealinierea unghiulară θ sau nealinierea axială d este setat la zero
în ecua•ia (2.1), este nevoie de mai multe forme ed fi simplificate.
Pentru cazul nostru de bobine elicoidale multistrat cu axiale •i dezaxare unghiulară, aplicăm metoda fi lamenta•ie
[22] la (2.1) pentru a calcula inductivitatea mutuală a întregii serpentine, care produce următoarea ecua•ie [20]:
Σ
g=K
Σ
h=N Σ
l=n Σ
p=m
N1 N2
g=-K h=-N l=-n p=-mM (g, h, l, p)
M= (2.2)
(2 S + 1) (2 N + 1) (2 m + 1) (2 n + 1)
Unde
∫
√ R P ( HR S ( l) × π [cos θ - y (p)
R S ( l) cos φ] Ψ ( k)
M (g, h, l, p) = μ 0 √ V3 d φ,
π
0
√
V= 1 - cos 2 φ păcat 2 θ - 2 y (p) cos φ cos θ + y 2 ( p) .

RS R2S
4αV
k2=
(2 )
Ψ ( k) = K (k) - 2
k-k R Pp)( h) .
k E (k), α = R S R P ( h) . β = z (g,
y (p) = d + b păcat θ
(2 m + 1) p; p = - m, ..., 0, ..., m
R P ( h) = R P + h P
(2 N + 1) h; h = - N, ..., 0, ..., N
RP= R1+ R2 ; h P = R 2 - R 1;
2
R S ( l) = R S + h S
(2 n + 1) l; l = - n, ..., 0, ..., n
RS= R3+ R4 ; h S = R 4 - R 3;
2
A
z (g, p) = c +
(2 K + 1) g + b cos(2θm + 1) p;
g = - K, ..., 0, ..., K, p = - m, ..., 0, ..., m.

z N 2 transformă
X y'
z“ θ
2m + 1
2n + 1
d
RS
hS
c b
hP 2N + 1
2K + 1
Xy
A
N 1 transformă
RP
Figura 2.2: Vedere a sec•iunii transversale două bobine circulare non-coaxiale •i non-paralele.
N 1 numărul de spire ale bobinei primare;
N 2 numărul de spire ale bobinei secundare;
A înăl•imea sec•iunii transversale bobina primară;
b înăl•imea sec•iunii transversale bobina secundară;
h P lă•imea sec•iunii transversale bobina primară;
h S lă•imea sec•iunii transversale bobina secundară;
R1 raza interioară a bobinei primare de sec•iune transversală dreptunghiulară;
R 2 raza exterioară a bobinei primare de sec•iune transversală dreptunghiulară;
R3 raza interioară a bobinei secundare de sec•iune transversală dreptunghiulară;
R 4 raza exterioară a bobinei secundare de sec•iune transversală dreptunghiulară.
variabilele N, K, n •i m în Fig. 2.2 se determină numărul de celule sau subdiviziuni în aria sec•iunii transversale
dreptunghiulare a inductorului. valori mai mari pentru aceste variabile spori acurate•ea rezultatului, dar necesită un timp mai
lung de calcul pentru integrarea. Ecua•ia (2.2) presupune că centrele de toate buclele fi lamentary care alcătuiesc minciuna
bobina secundară în di ff puncte erent departe de axele bobinei primare sau secundare.
2.2.2 Auto Inductan•ă
Inductan•a de sine a unei bobine de curent purtătoare este cantitatea de magnetic fl ux prin aria sec•iunii transversale pe care le
cuprinde. Formulele pentru constatare inductan•ă auto unei bobine de inductor, cum ar fi bobina de spirală plană, bobina elicoidală •i
bobina spirală imprimate, au fost dezvoltate, cum ar fi cele afi•ate [16], [23], [24] •i [25 ]. Cu toate acestea, această teză arată modul
în care acelea•i ecua•iile utilizate pentru constatare inductivitatea mutuală, (2.1) •i (2.2), poate fi modi fi cată pentru a produce
valoarea inductan•ă de sine pentru fiecare dintre bobine.
În primul rând, presupunem că M este echivalent cu L n, Unde n = 1, 2, 3, 4, reprezentând cele patru inductori. În continuare, vom face A
•i b ca jumătate din înăl•imea efectivă a bobinei, •i h P •i h S ca jumătate din lă•imea efectivă a bobinei. Facem c = a = b, d = 0 •i θ = 0,
deoarece nu există nici un punct de vedere tehnic decalaj •i nealinierea dintre bobinele (este aceea•i bobină). În cele din urmă, vom
face R P = R S •i
N 1 = N 2.
Cu cationii modi fi de mai sus, acelea•i ecua•iile (2.1) •i (2.2) sunt aplicate fi nd valorile inductan•ă auto ale celor patru
bobine. legarea valorilor auto •i inductan•a mutuală Un termen important este de cuplare Consiliul Europei FFI ciente k, a cărei
valoare poate varia de la 0 la 1. Când L 1 •i L 2 sunt auto-inductan•a a celor două bobine, M 12 •i k 12 sunt legate de
√ L1 L2
M 12 = k 12 (2.3)
2.2.3 Parazitare •i SRF Capacitance
capacitate parazite între straturi se transformă •i este o problemă comună cu inductoare. Este o ff ecta opera•iunea inductor
prin provocarea de auto-rezonan•ă •i să limiteze frecven•a de lucru a inductor. capacitate parazită a unui inductor tubulara
aer unistradificată este modelat în mod analitic în [26], •i folosind metode numerice în [27]. Pentru cazul solenoizi multitură
multistrat cu N A straturi •i N T se transformă per strat, capacită•ile parazite este găsit de către [28]
• •
•• ΣN T ••
•• ••
C sel f = 1 •• C b ( N T - 1) N a + C m (2 eu - 1) 2 ( N A - 1) •• (2.4)
N2
i=1
Unde N este numărul total de spire, C b este capacitatea parazită între două spire din apropiere, în acela•i strat, •i C m este
capacitatea parazită între două di ff straturi erent. Pentru o bobină înfă•urată strâns, C b •i C m sunt formulate după cum urmează:
∫π / 4
π D eu r 0
Cb=0r (2.5)
ς + ? r r 0 ( 1 - cos θ) d θ
0
∫π / 4
π D eu r 0
Cm=0r (2.6)
ς + ? r r 0 ( 1 - cos θ) + 0.5 r hd θ
0
Unde D I, r 0, ς, ? r •i h sunt diametrul mediu al bobinei, raza sârmă, strand grosimea izola•iei, permitivitate relativă a
izola•iei toron •i separarea între fiecare strat, respectiv [28].
Capacitan•a parazitare •i auto-inductan•a determină frecven•a de rezonan•ă de sine (SRF) inductor ca
1 2 π √ LC de
f sel f = (2.7)
sine
2.2.4 Rezisten•a AC
La frecven•e înalte, de piele •i de proximitate e ff ectă cre•te e ff rezisten•ă serie ective (ESR), care scade factorul de
calitate al bobinelor inductor. Pentru a reduce rezisten•a AC, bobinele sunt de obicei realizate folosind sârmă
multistrand Litz [28], [29]. Finite-di ff erence domeniu timp (FDTD) tehnici sunt folosite pentru a modela rezistenta la
AC numeric în [30]. Formularea empirică Semi- folosind fi analiza elementului Nite (FEA) este prezentat în [31].
Rezisten•a AC a acestor bobine, inclusiv pielea •i proximitatea e ff ectă, este găsit de [32]
• ( ND eu ) 2 •••••• D eu√ F • 4 •••••••• × R DC

•• ••
•• ••
R ac = •• H + K • (2.8)
• DO 10.44
0,8 1
eficienţă Zona
0.6
0.4
0.2
10 -2 10 -1 10 0 10 1 10 2
Raportul dintre h / w (înăl•ime peste lă•ime)
Figura 2.3: Zona e FFI cien•ă bobinei ( η) versus aspect ratio bobina ( h / w).
Unde
R dc = R S ( 1.015) N B ( 1.025) N C (2.9)

NS
H raportul de rezisten•ă a toroanelor individuale atunci când sunt izolate (tabelul 2.1);
F frecven•a de lucru în Hz;
N numărul de fire în cablu;
D eu diametrul toroanelor individuale peste cupru în inci;
D O diametrul cablului fi nite peste toroanelor în inci;
K constant în func•ie de N (1,55 < K < 2);
R DC rezisten•ă în Ohmi / 1000ft .;
R S rezisten•ă maximă DC toroanelor individuale;
N B numărul opera•iunilor de cablat;
N C numărul de opera•ii de cablare;
NS numărul de fire individuale.
Există •i alte ecua•ii disponibile pentru a calcula rezisten•a AC a bobinei. Alegerea ecua•iei depinde de datele
tehnice, care este dată de către producătorul de sârmă Litz utilizat. Un alt set de ecua•ii posibile care pot fi utilizate
pentru cazuri similare [28] este după cum urmează:

( )
R ac = R DC 1+f2 (2.10)
f2
h
Unde f h este frecven•a la care puterea disipată este de două ori puterea disiparea DC •i este calculată folosind graficul
din fig. 2.3 [28]. R DC este dat de
Σi = 1
R dc = π N T D eu R ul (2.11)
NA
Unde N A este numărul de straturi, N T este numărul de spire, D eu este diametrul fiecărui strat •i R ul este rezisten•a DC a
unită•ii de lungime Litz sârmă.
2.2.5 Factor de calitate
Impedan•a totală a inductorului după luarea în considerare capacitatea parazită •i rezisten•a AC este dată de [33]
1
Z t = ( j ω L de sine ) + R AC ‖ (2.12)
j ω C de sine
Prin urmare, bobina poate fi modelat cu un e ff inductan•a ective L eff •i un e ff rezisten•ă serie ective ESR ca
L de sine
L = EFF (2.13)
(1 - ω 2 L de sine C de sine )
R AC
ESR = (2.14)
(1 - ω 2 L de sine C de sine ) 2
O cre•tere a frecven•ei de func•ionare fa•ă de frecven•a de rezonan•ă (SRF) cre•te VSH drastic, iar pentru o
frecven•ă mai mare decât SRF, bobina începe să se comporte ca un condensator (de la (2.13)). Factorul de calitate
al inductorului neîncărcat este dată de
2 π f L de sine ( 1 - f 2 )
f2
de sine
Q descărcate = ω L eff (2.15)

ESR = R DC( 1 - f 2 )
f2
h
Unde f h este frecven•a la care puterea disipată este de două ori puterea disiparea DC.
Tabelul 2.1: Parametri diagramă de sârmă Litz (toroane individuale)

Recomandat Frecven•ă Diametru nominal max. DC Rezisten•a Single Strand
Ecartamentul de sârmă Gamă peste cupru (inch) (Ohms / m) R AC / R DC „H“
28 AWG 60 Hz până la 1 kHz 0.0126 66.37 1.0000
30 AWG 1 kHz până la 10 kHz 0.0100 105.82 1.0000
33 AWG 10 kHz până la 20 kHz 0.0071 211,70 1.0000
38 AWG 50 kHz până la 100 kHz 0,0040 681.90 1.0000
42 AWG 200 kHz până la 350 kHz 0,0025 1801.0 1.0000
46 AWG 850 kHz până la 1,4 MHz 0.0016 4544.0 1.0003
48 AWG 1.4 MHz la 2,8 MHz 0.0012 7285.0 1.0003
2.3 Litz sârmă •i Frecven•emetri de operare
Firul litz Termenul provine de la Litzendraht, Germană pentru împletitură / toroane sau din •esătură de sârmă. Acesta este un tip de
cablu utilizat în electronică pentru a transporta curent alternativ. Firul este proiectat pentru a reduce pielea e ff ECT •i proximitatea e ff
ect pierderile în conductoarele utilizate la frecven•e înalte. Se compune din mai multe fire de sârmă sub•ire, izolate •i răsucite
individual sau •esute împreună, urmând unul dintre mai multe modele prescrise cu aten•ie •i care implică adesea mai multe niveluri
(grupuri de fire răsucite sunt răsucite împreună, etc.). Acest model de înfă•urare egalizează propor•ia din lungimea totală peste
care fiecare componentă se află la exteriorul conductorului [34].
Modele analitice ale pierderilor din sârmă Litz înfă•urare sunt prezentate în [35] •i [36]. Masa
2.1 [32] oferă o prezentare generală a parametrilor utiliza•i pentru determinarea tipului de sârmă Litz, cum ar fi frecven•a de
operare, diametrul •i rezisten•a. Pentru scopul nostru de transfer de putere fără fir, gama de frecven•ă ideală de func•ionare
este de la 100 kHz la 4 MHz, în cazul în care nu e biologic ff Au fost raportate ecta, în contrast cu banda joasă frecven•ă extremă •i
banda de microunde [17]. Aceasta restric•ionează alegerea noastră de sârmă de la AWG40 la AWG48 (Tabelul 2.1).
2.4 Putere de transfer E FFI getică
De transfer al puterii e FFI getică (PTE) este o măsurătoare pentru determinarea e FFI eficien•ă a circuitului de transfer de putere fără
fir. Se poate afirma pur •i simplu ca P out / P în, •i-a exprimat ca valoare procentuală.
Cu toate acestea, ea are o rela•ie directă cu Q -factor bobinelor •i coe lor de cuplare FFI ciente
k. Pentru un sistem cu patru bobina, PTE este dată de [17] [37]
√ Q1 Q2 √ Q2 Q3 √ Q3 Q4
k 12 k 23 k 34
η= √ R 1 R 4 [( 1 + k 2 (2.16)
12 Q 1 Q 2) ( 1 + k 2 34 Q 3 Q 4) + k 2 23 Q 2 Q 3]
Superior Q -factor a bobinelor •i cuplare bună între ele, •i sursa inferioară •i sarcina
rezisten•ă, randament valori PTE mai mari pentru circuit. Pentru structurile rezonante bazate, Q low- a bobinelor
•ofer •i sarcină (datorită rezisten•ei sursei de serie a bobinei •oferului •i rezisten•a de sarcină •i mărimea redusă a
bobinei de sarcină) sunt compensate de high-Q primar •i bobine secundare, •i bun cuplaj între conducătorul auto •i
primar bobinele ( k 12), •i bobinele secundare •i de sarcină ( k 34).
E FFI eficien•ă nu variază mult în raport cu driverul bobinei Q -factor si are maxima
pentru bobina de încărcare joasă Q -factor [17]. Un set optim de parametri fizici •i electrici există pentru cea mai mare e FFI eficien•ă
pentru fiecare desen sau model. Acest lucru este cercetat în următoarele sec•iuni.
2.5 Design Flow •i optimizare
Este o sarcină dificilă pentru a determina corela•ii directe între parametrii fizici / electrice •i parametrii de performan•ă, cum
ar fi factorul de calitate •i transferul de putere e FFI eficien•ă din cauza numărului de parametri intermediari intercorelate în
procesul de proiectare. Modificarea unui anumit parametru fizic pot influen•a mai mult de un parametru intermediar, toate
acestea fiind la rândul său, o ff ect un parametru de performan•ă în special di ff erent moduri. Prin urmare, tendin•a ob•inută
se datorează unei combina•ii de e ff ectă, făcând directă e ff ect obscure.
Acesta este motivul pentru care un design complet fl ow proces •i optimizare trebuie să fie dezvoltate pentru modelarea
inductorilor. Design-ul flux se bazează pe designul nostru de inductor elicoidal multistrat. Scopul acestui design este de a îmbunătă•i •i
de a optimiza transferul de putere e FFI eficien•ă, pentru un set de proiectare speci cali fi ca pe cerin•ele de sistem de aplicare. Cu toate
acestea, la începutul oricărui design este prin conturarea constrângerile sale, care sunt date după cum urmează:
Driver sau
29 30 Load Coil
sârmă Transfrontaliera
20 19
Sec•iune
18
Bobina primar
sau secundar
Turn Index
123456
Pere•ii laterali
Mecanice de bază
din material plastic

Strand
individual
1 2 3 4 5 6 12 11 10 9 8 7
12 11 10 9 8 7 13 14 15 16 17
13 14 15 16 17 18 24 23 22 21
24 23 22 21 20 19 25 26 27 28
25 26 27 28 29 30
Litz secțiune transversală a firului
123456123456
Figura 2.4: Structura bobinelor inductor •i sârmă Litz.
• Perechea •ofer •i bobina primar în circuit este realizat cu ajutorul unei baze de plastic în jurul căreia firul Litz este înfă•urat
(fig. 2.4). Bobina •oferului este înfă•urată deasupra bobinei primare concentric. abordare similară este luată pentru
bobinele secundare •i de sarcină. Acest lucru se face în scopul de a simplifica structura •i pentru a maximiza de cuplare
Consiliul Europei FFI ciente.
• Raza bobinei de implant este ales ca pe constrângeri de dimensiunea implantului. Accentul proiectului nostru este de
a furniza energie electrică la un implant biologic care este menit să fie încorporat în interiorul corpului unui subiect viu.
Actualul design-implant este format din patru placi de PCB de 15x15 mm 2 Zona conectată vertical, dintre care una este
placa de putere, care va găzdui inductor pereche sarcină secundară cu diametrul de aproximativ 15 mm ( Fig. 2.5).
• Raza bobinei externe nu are o constrângere dimensiune teoretic, deoarece este în afara corpului subiectului. Cu toate
acestea, în scopul de a maximiza puterea magnetic- fi ELD, raza bobinei externe este dictată de distan•a tipică
bobinei (50 mm) care urmează să fie acoperite ca pe

Modulul de interfa•ă
Microcontroler Modul
Modul de alimentare
Modul de comunicare RF
Inductorul pereche sarcină secundară este

conectată direct la modulul de alimentare al
implantului
Figura 2.5: Placile PCB implant demonstrand unde este conectat inductor.
rela•ia diametrul exterior = distan•a 2 √ 2 [38] din ecua•ia [16]
Ir 2
H (x, r) = (2.17)
2 √ ( r 2 + X 2) 3
Unde H este magnetic- puterea fi ELD într-o bobină circulară cu un singur rândul său, cu rază r de la distan•ă X de-a lungul axei, •i
maximizează atunci când rela•ia de mai sus este adevărată.
• Acesta este fie ales tipul de sârmă, care va dicta frecven•a de lucru sau a unui pre-frecven•ă de func•ionare
determinată, care va ajuta alege tipul de sârmă. Secven•a acestor două op•iuni pot fi decise de către
proiectant.
Tipul de sârmă Litz este ales ca pe frecven•a de lucru a circuitului. Pentru proiectul nostru, vrem să compare
două di ff Sistemele erent, fiecare având o di ff frecven•ă de func•ionare erent

Identificarea dimensiunea implantului bobinei de constrângere
Ia-max. Nu. spirelor •i straturi (permise de constrângere mărime)
Identifica•i distan•a tipică raza Calculează
bobină bazată pe distan•a
Ia-max. lă•ime permisă de rază
Ia înăl•ime aleatoare Alege
tipul de sârmă
Ia-max. frecven•a de lucru (permis de sârmă)
Găsi•i nr. a se transforma / straturi de lă•ime / înăl•ime
CALC: auto & inductan•a mutuală, rezisten•ă DC & AC, capacită•ile parazite
CALC: inductivitatea eficiente, VSH, Q, SRF, eficien•ă, Putere de ie•ire
frecven•a Sweep pentru a maximiza eficien•a Sweep înăl•imea bobinei
externe pentru a maximiza P sarcină la distan•a dorită este SRF cel pu•in 4 ori f?
Nu
Mic•ora•i nr. de spire / straturi
da
Mai departe spre simulări / măsurători
Figura 2.6: Diagramă de proiectare de modelare inductor fl ow.
•i cerin•ele de putere [39]. De aceea, am alege AWG44 si AWG48 tipuri de sârmă, a căror frecven•ă de operare
gama sunt 350-850kHz •i 1.4-2.8MHz, respectiv, [32]. Pentru ca cele două sisteme să fie direct comparabile •i
acelea•i dimensiuni ale bobinei implantului inductor pentru a fi reutilizat, cele două fire configura•ii con fi sunt
selectate cu aproximativ acela•i diametru,
0,48 mm. Prin urmare, firul AWG44 are 40 de fire (diametru singur fir = 0,05 mm) iar sârma AWG48 are 105 fire
(diametru singur fir = 0,0305 mm).
Design-ul fl ow pentru optimizarea folosind termenii de modelare discutate în sec•iunea 2.2 este prezentată în fl owchart
în Fig. 2.6. Conform acestui design fl ow •i folosind constrângerile de proiectare men•ionate anterior, am modelat două di ff seturi
inductor erent, care sunt numite Sistemul 1 •i Sistemul 2. Acestea sunt descrise în următoarele sub-sec•iuni.
2.5.1 Sistemul 1
Noi urmări îndeaproape toate etapele de proiectare speci fi cate ale procesului de optimizare în Fig. 2.6 pentru crearea acestui
sistem de inductori. În primul rând, toate constrângerile de proiectare sunt alese în func•ie de criteriile de aplicare implantului.
Diametrul implantului bobinei este ales ca 15 mm ca men•ionat mai devreme. Firul Litz (40 strand AWG44) este de aproximativ o
jumătate de milimetru grosime. Prin urmare, vom face cel mai de sus strat, care este bobina de sarcină, au un diametru interior de
14 mm,
făcând astfel diametrul exterior al bobinei foarte aproape, dar nu de mai sus, 15 mm.
După aceea, restul spa•iului interior este lăsat pentru bobina de înfă•urare secundară. Doisprezece straturi pot fi caza•i,
care lasă un mic intern 2,24 mm spa•iu pentru a plasa baza bobinei de plastic. Recomandăm înăl•imea totală a bobinei nu
pentru a trece peste 5 mm pentru men•inerea compactitatea implantului proiectat. Prin urmare, numărul de rota•ii este 9
pentru secondary- pereche bobina de sarcină, ceea ce dă o înăl•ime de numai fire de 4,41 mm.
Deoarece distan•a tipică dintre bobina exterioară •i implant este luat ca 50 mm, ecua•ia (2.17) produce o rază
medie bobină exterioară 35 mm, care este ales. Încă o dată, bobina driver este plasat ca stratul exterior. Numărul
maxim de straturi care poate fi permisă pentru bobina primară este de 82, care lasă un spa•iu interior de 5,22 mm pentru
baza mosor. Numărul de spire pentru perechea bobina-conducător auto primar este prima fi aleasă în mod aleatoriu,
dar mai târziu dictată de optimizarea puterii livrate la sarcina (descrisă în capitolul 3).
Următorul pas este de a alege tipul de sârmă, care a fost explicat anterior. Acest lucru ne dă limitele de frecven•ă de
func•ionare. Acum suntem capabili să calculeze to•i parametrii electrici ai inductoare. Aceasta este urmată de maturat
frecven•a de lucru în scopul de a maximiza transferul de putere e FFI getică, măturat din înăl•imea bobinei primare pentru a
maximiza puterea livrată efectiv, •i în cele din urmă, verificând dacă frecven•a de auto-rezonan•ă a bobinelor este în
limita.
Cationii speci fi fizice •i electrice ale acestui sistem sunt date în Tabelul 2.2. Utilizarea MATLAB R
© codul numeric dat în capitolul 4.2, calculele termenilor de modelare sunt efectuate pentru efectuarea
procedurii de optimizare. Codul rezolvă, de asemenea, pentru circuitul de transfer de putere globală, care va fi discutat în
capitolul următor.
Tabelul 2.2: Bobina fizice •i electrice speci fi cationi: 40 catenă AWG44 ( f = 850 kHz)
Coil Tip Dia exterior. Inner Dia. Se aprinde pentru fiecare Nr Înăl•imea
( mm) ( mm) Strat straturi Baza ( mm)
Conducătorul auto-1 136.36 134.78 2 1 0,98
primar 1 134.78 5.22 2 82 0,98
secundar 1 14 2,24 9 12 4,41
Încărca•i 1 14.98 14 9 1 4,41
Coil Tip Inductivită•ii (calc.) Inductivită•ii (SIM.) Capacitan•ă Auto-Rezisten•ă Q -factor
L de sine ( μ H) L de sine ( μ H) C de sine ( f F) R AC ( Ω) (Neîncărcat)
Conducătorul auto-1 1,76 1.83 40.09 0,22 43
primar 1 2012 2001 0,31 0,83 12946
secundar 1 46.85 47.13 2,66 0,31 807
Încărca•i 1 0,45 1.06 1,67 0.10 24
Din calculele, maximă de transfer de putere e FFI getică se dovede•te a fi 77.13% la 50 mm distan•a serpentină •i
850 kHz operare frecven•ă, utilizând parametrii optimiza•i. Diferitele tendin•e ale parametrilor observate în timp ce
proiectarea acestui sistem •i concluziile desprinse din acestea au fost discutate în sec•iunea 2.6.
2.5.2 Sistemul 2
Modelarea acestui sistem este similar cu cel al sistemului anterior. Dimensiunile implantului elicoidale sunt identice deoarece
structura implantului este aceea•i. Cu toate acestea, deoarece sârma Litz (105 Strand AWG48) •i frecven•a de lucru sunt di ff erent,
etapele rămase ale designului fl ow sunt de asemenea di ff erent. Lă•imea bobina primară •i astfel numărul de rota•ii este limitat la
15, deoarece limita de frecven•ă de sine rezonant este atins mai devreme pentru frecven•ă de func•ionare mai mare (2,8 MHz).
Tabelul 2.3: Bobina fizice •i electrice speci fi cationi: 105 catena AWG48 ( f = 2.8 MHz)
Coil Tip Dia exterior. Inner Dia. Se aprinde pentru fiecare Nr Înăl•imea
( mm) ( mm) Strat straturi Baza ( mm)
driver 2 83.43 81.85 2 1 0,98
primar 2 81.85 58.15 2 15 0,98
secundar 2 14 2,24 9 12 4,41
Încărca•i 2 14.98 14 9 1 4,41
Coil Tip Inductivită•ii (calc.) Inductivită•ii (SIM.) Capacitan•ă Auto-Rezisten•ă Q -factor
L de sine ( μ H) L de sine ( μ H) C de sine ( f F) R AC ( Ω) (Neîncărcat)
driver 2 0,98 0,99 24.63 0,12 144
primar 2 108.03 105.22 1,78 1.21 4579
secundar 2 46.85 47.13 2,66 0,18 1571
Încărca•i 2 0,45 1.06 1,67 0,09 88
înălţime
bobina exterioară Mosor bobina interioară baza lăţime wo

rază
Lățimea razei w O bază de înălțime
primar 1 35 64,78 0,48 0,98 5,22
primar 2 35 11,85 0,48 0,98 5,22
Secundar 7.5 5,88 0,48 4,41 2,24
* toate dimensiunile sunt în milimetri
Figura 2.7: Dimensiunile fizice ale bobinelor (pentru ambele sisteme).
Adusă la maxim de transfer de putere e FFI eficien•ă pentru acest sistem este 80,66% la 50 mm distan•a bobina •i 2,8 MHz
frecventa de operare. Acest sistem are specicaiile fizice •i electrice prezentate în tabelul 2.3.
Figura 2.7 prezintă dimensiunile pentru toate bobinele proiectate pentru cele două sisteme. A•a cum era de a•teptat, ambele
sisteme au de vârf e FFI cien•e la 50 mm, care este distan•a pe care au fost optimizate pentru utilizarea cu diametrul exterior bobina. Cu
toate acestea, acest studiu a demonstrat că definim de ajustare a puterii de ie•ire de vârf reală (sau puterea livrată la sarcină PDL)
pentru o anumită distan•ă bobină este posibilă, dar necesită alte op•iuni de parametri care trebuie luate în considerare.
2.6 Rezultate •i Analiză
Această sec•iune va oferi o analiză a cauza-e ff rela•ie ect între diferi•ii parametri implica•i în Opti mizatio n prelu ss a
transferului de putere e FFI getică. Diferite tendin•e sunt observate cu the ajutor de 2D •i 3D grap parcele hical.
2.6.1 Factorul de calitate a rulourilor
Firul Litz a fost aleasă pentru a ob•ine o rezisten•ă AC scăzută •i un factor de înaltă calitate, la o frecven•ă de func•ionare
speci fi c. fire Litz nu o ff er frecven•e extrem de ridicate (numai până la un cuplu de MHz), dar nu ne-ar prefera ceva mai mare
decât 4 MHz oricum, deoarece •esutul uman •i animal are o speci fi mai mică rată de absorb•ie c (SAR) pentru semnalele RF
de frecven•ă joasă în compara•ie cu semnalele de înaltă frecven•ă.
85
80
75
70
Eficien•ă energetică de transfer (%)
65
60
55
50
45
40
400 100 200 30 40 50 60 70 80 90 8000
35
300
0 4000 5000 6000 7000
Q3 (factorul de calitate) Q2 (factorul de calitate)
(A)
80
82
80
78
76
75
74
72
70
68 70
66
64
20
11 15
0,75 10
0.5 65
0,25 5
0 0
Q4 (factorul de calitate) Q1 (factorul de calitate)
(B)
Figura 2.8: (a) E FFI eficien•ă în compara•ie cu factorii de calitate neîncărcate Q 2 •i Q 3 ( Q 1 = 1,61, Q 4 = 0,06). (fi FFI eficien•ă în compara•ie cu
factorii de calitate încărcate Q 1 •i Q 4 ( Q 2 = 6422, Q 3 = 277, k 23 = 0,01).

100
100
Puterea furnizată de încărcare (mW)

80
PDL
60
PTE
40 200
160 200
20
80 120
0 0 40
200 400 600 800 1000 1200
Frecven•a (kHz)
Figura 2.9: E FFI eficien•ă •i putere de ie•ire în func•ie de frecven•a de func•ionare (la distan•a coil = 50 mm).
De asemenea, implantul bobina de mici dimensiuni are o inductan•ă mică •i capacitate parazitare, ceea ce înseamnă o frecven•ă mai
mică de operare va necesita o valoare mare capacitate pentru tuning extern condensator, făcând astfel capacitatea din cauza tesutului e ff neglijabilă
ECTS. În cele din urmă, din cauza frecven•ei de auto-rezonan•ă (SRF), constrângerea a bobinei, este necesară frecven•a de lucru care
urmează să fie men•inută scăzută, pentru a evita de mare e ff rezisten•e seria ective (VSH). Toate motivele de mai sus ne ajută să realizăm
factori de calitate înaltă pentru neincarcate Bobina 2 •i 3, după cum se poate observa în Fig. 2.8 (a).
Factorii de calitate încărcate a conducătorului auto •i de încărcare bobinele sunt restric•ionate de sursă •i de sarcină rezisten•e. Q
-factor de Coil 4 este foarte scăzută datorită rezisten•ei de sarcină ridicată (de la 100 Ω la 1 k Ω) •i mici dimensiuni implantului, precum •i
Q -factor bobinei 1 este moderată, datorită dimensiunii mari a bobinei externe. Cu toate acestea, e FFI getică vârfuri la un anumit Q 4 valoare,
•i rămâne destul de constantă, cu unele varia•ii în Q 1 valori, a•a cum se poate observa în Fig. 2.8 (b).
Frecven•a de operare 2.6.2 Varia•ia
Varia•ia în transferul de putere e FFI eficien•ă datorită modificărilor în frecven•ă de func•ionare nu este foarte pronun•at în sistem cu patru bobina, fa•ă
de sistemul bazat pe două bobina [17]. Acest lucru se datorează în principal bobina de conducător auto care are un nivel scăzut Q -factor din cauza
inductan•ă scăzută, având astfel o lă•ime de bandă mare de func•ionare. De asemenea, bobina de conducător auto •i de mare Q bobina primară au o
inductan•ă reciprocă ridicată •i coe de cuplare FFI ciente.

80
70
70
60 60

50
50
40
40
30
20 30
10
20
10
10000
250 500 750 1000
60 80 100
0 0 20 40
Frecven•a de operare (kHz)
Coil Distan•ă (mm)
Figura 2.10: E FFI eficien•ă în func•ie de distan•ă bobina •i frecven•a de func•ionare.
3500
5 straturi 15
straturi 25
3000 straturi 35
straturi 45
straturi 55
2500
straturi de 65
Neîncărcat Factor de calitate (Q2)
de straturi 75
2000 straturi
1500
1000
500
0
200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200
Frecven•a (kHz)
Figura 2.11: Descărcate Q 2 în func•ie de frecven•a de operare cu di ff Numărul erent de straturi.
Fig. 2.9 •i Fig. 2.10 prezintă fenomenul de imunitate în raport cu frecven•a de lucru de la 400 kHz 1200 kHz. Cu toate
acestea, puterea de ie•ire (PDL) în Fig. 2.9 scade odată cu cre•terea frecven•ei, deoarece puterea maximă poate fi livrat
numai la sarcina atunci când jumătate din puterea este disipată la sursa, adica e FFI getică este de 50%. Acest lucru se
întâmplă în jurul valorii de 300 kHz în grafic. In Fig. 2.10, varia•ia transferului de putere e FFI getică cu distan•a bobinei este
de asemenea observată, cu vârf e FFI getică fiind la 50 mm, a•a cum sa anticipat.
Q -factor a bobinei primare nu prezintă varia•ie mult pentru o frecven•ă largă
gamă. In Fig. 2.11, maximul Q -factor realizat este prezentat ca numărul de straturi ale bobinei este mărită.
12000
10000
Frecventa auto-rezonant (kHz)

Factor de calitate (Q2)
8000
6000
SRF2 Q2
4000 8000 10000
4000 6000
2000
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 2000
200
Numărul de intoarceri
Figura 2.12: Q 2 •i SRF 2 comparativ cu numărul de rota•ii pe strat.
2.6.3 Alegerea primare Coil Parametri
A•a cum am men•ionat mai devreme, dimensiunea bobina primară este determinată de distan•a tipică unde e FFI eficien•ă trebuie
să fie maximă, motiv pentru care am ales o rază de 35 mm pentru o distan•ă de 50 serpentină mm pe baza (2,17).
Pentru procesul de optimizare pentru a avea succes, în sistemul 1, am folosit 82 de straturi pentru bobina primar cu
care SRF de frecven•ă de auto-rezonan•ă este încă rezonabil (6.4 MHz, care este de aproape 8 ori mai mare decât
frecven•a de lucru de 850 kHz). Mergând mai sus 82 de straturi ar necesita fizic bobina să aibă o rază mai mare, ceea ce ar
schimba la rândul său definim fin al vârfului e FFI getică 50 mm. Pentru bobina primară în Sistemul 1, lă•imea bazei de
plastic este men•inută la un minim de 5,22 mm, pentru mosorul să fie arhitectural de sunet.
Pentru System 2, ne-am păstrat bobina primară raza aceea•i din cauza constrângerilor de design similare. Cu toate
acestea, numărul de straturi N A este scăzut la 15, din cauza constrângerii SRF. Pentru acest sistem, avem o SRF bobina
primară de 11,5 MHz, care este mai mult de 4 ori mai mare decât frecven•a de lucru 2.8 MHz.
Pentru alegerea numărului de spire N t, factorul determinant este puterea de ie•ire (PDL), în loc de e FFI getică
(PTE), care va fi discutat în capitolul următor care discută circuitul global de transfer de energie. Fig. 2.12
demonstrează modul în care Q -factor •i SRF a bobinei primare variază cu N T. După cum se poate observa, Q -factor nu
variază prea mult o dată N T este

14000
12000
Coil 2 Self−Resonant Frequency (kHz)

10000
8000
6000
4000
10000 12000
10
20 30 40 500 2000 4000 6000 8000 8
6 2000
4
10 2
Număr de straturi
Figura 2.13: Bobina 2 SRF versus numărul de rota•ii •i numărul de straturi.
mai mult de 6, ceea ce este valabil •i pentru SRF. Cu toate acestea, ambele au o curbă abruptă până la 6 rota•ii. Terenul
3D din Fig. 2.13 arată combinat e ff ect schimbarea N T •i N A pe SRF 2. Se poate observa că o cre•tere a N A nu reduce
drastic SRF, ci mai degrabă determină să aibă un răspuns gradual.
2.6.4 Două Coil versus Patru-Coil Sisteme
Scopul sistemului patru coil bazată pe rezonan•ă este de a evita problemele observate în sistemul de bobina cu două, în
principal, scăderea monotonă drastică a transferului de putere e FFI getică cu o cre•tere a distan•ei bobinei datorită cuplajului
scăzut CoE FFI cient între bobinele primare •i secundare. Fig. 2.14 demonstrează clar acest lucru. Ea arată, de asemenea,
pre-determinat e FFI vârf getică •i imunitatea relativă a patru bobina PTE pentru o gamă largă de distan•e elicoidale.
2.7 Concluzii finale
Acest capitol a discutat cu desăvâr•ire to•i parametrii necesari pentru modelarea cu succes o bobină multistrat inductor
elicoidal pentru transmisia de putere RF. Acesta a dezvoltat o optimizare

90
2-coil
80 4-coil
70
60
Power Transfer Efficiency (%)

50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Distan•ă (mm)
Figura 2.14: PTE versus distan•a pentru sistemele cu 2 bobină •i patru bobină.
Procedeu pentru maximizarea transferului de putere e FFI getică (PTE), într-un sistem cu patru bobina, •i a demonstrat diferitele
proiectare constrângeri, op•iunile •i tendin•ele observate în timpul proiectării fl ow.
Cele două sisteme discutate au fost pe deplin dezvoltate cu ajutorul procedurii de proiectare •i de optimizare a
propus, iar parametrii lor au fost tabelate. de mare e FFI Valorile de eficien•ă,
77.13% •i 80,66%, au fost realizate pentru ambele sisteme. parcele grafice au fost demonstrate în scopul de a clarifica modul în
care sunt legate între diferi•ii parametri, •i să se comporte în conformitate cu di ff Condi•ii erent. Stabilitatea sistemului de patru
bobina în contrast cu omologul său din două bobine a fost stabilit, de asemenea, în acest capitol.
capitolul 3
Circuitul de alimentare de transfer
De•i teoria-mode cuplat a fost ini•ial folosit pentru a descrie de cuplare pe bază de rezonan•ă, aceasta poate fi, de
asemenea, transformat într-un model simplu bazat pe circuite. Acest capitol explică fizica din spatele transferului de energie
pe bază de rezonan•ă •i discută diverse detalii cu privire la proiectarea sistemului, cum ar fi alegeri electrice parametru,
recoltarea de putere, •i a sistemelor de aplicare. Circuitul de transfer al puterii este proiectat folosind componente discrete,
care sunt alese în conformitate cu specicaiile de inductori modelate în capitolul anterior.
3.1-Based Resonance Transfer Putere
În 2008, autorii în [40] au investigat •i a stabilit un sistem de neradiative, care poate duce la cuplare puternică între
două îndepărtat oscilatorii de lungă durată stări electromagnetice rezonante cu rază medie cu modele fi ELD
încet-evanescente localizate, care sunt practice pentru e FFI Cu rază medie cient de transfer de energie fără fir.
Cu toate că acest fost primul care semni fi încercarea de supraînăl•are la abordarea bazată pe rezonan•ă după spatele lui Nikola Tesla în
1914, au existat alte modalită•i de transfer de energie fără fir pentru mai multe scopuri până în prezent. Printre acestea se numără următoarele:
• Moduri radiativ antene omni-direc•ional, care func•ionează bine pentru transferul de informa•ii, dar
30
C apitolul 3. P Ower T axele pe transfer C ircuit 31
nu sunt potrivite pentru transferul de energie, din cauza risipei de mare de energie în spa•iu liber.
• Modurile de radia•ii dirijate, folosind lasere sau antene foarte direc•ionale, care poate fi e ffi-
utilizate pentru transferul de energie cient chiar •i pentru distan•e lungi (distan•e de mai multe ori mai mare decât
dimensiunea caracteristică a dispozitivului de transmisie), dar necesită existen•a unei linii a vederii-neîntreruptibilă •i un
sistem de urmărire complicat în cazul obiectelor mobile.
• Alte moduri de neradiative, cum ar fi de induc•ie magnetică, dar acestea sunt limitate la foarte aproape de gama sau foarte
transferuri de energie de putere joasă.
Metoda bazată pe rezonan•ă se bazează pe faptul că două persoane de acela•i frecven•ă obiecte de rezonan•ă tind
să cuplu, în timp ce interactioneaza slab cu alte o ff obiecte -resonant de mediu, •i chiar mai puternic în cazul în care
mecanismul de cuplare este mediată prin suprapunerea non- radiativ near fi ELD din cele două obiecte [40]. Acest
schimb de energie de rezonan•ă poate fi modelat prin cadrul analitic adecvat denumit teorie-mode cuplat (CMT) [15],
precum •i de reflectat teoria încărcării (RLT) [41].
3.1.1 Coupled-Mode Teoria
In acest sistem, fi ELD a sistemului de două obiecte de rezonan•ă 1 •i 2 este aproximat prin
F (r, t) ≈ A 1 ( t) F 1 ( r) + un 2 ( t) F 2 ( r) (3.1)
Unde F 1,2 ( r) sunt modurile proprii de 1 •i 2 singur, •i apoi amplitudinile fi ELD A 1 ( t) •i A 2 ( t)
se poate demonstra că satisface, până la cel mai mic ordine [15]:
da 1
(3.2)
dt = - I ( ω 1 - eu Γ 1) A 1 + eu κ A 2, da 2 dt = - I ( ω 2 - eu Γ 2) A 2 + eu κ A 1
Unde ω 1,2 sunt individuale Modurile proprii, Γ 1,2 lă•imile datorate (absorb•ie, radia•ii etc.), pierderile intrinseci a
obiectelor •i κ este de cuplare CoE FFI ciente. Ecua•iile (3.2) arată că la rezonan•ă exactă ( ω 1 = ω 2 •i Γ 1 = Γ 2), modurile
normale ale sistemului combinat sunt împăr•ite

de 2 κ; schimbul de energie între cele două obiecte are loc în timp π / 2 κ •i este aproape perfectă, în afară de pierderi, care
sunt minime atunci când rata de cuplare este mult mai rapid decât toate ratele de pierdere ( κ >> Γ 1,2). Dorit Regimul optim κ / √
Γ 1 Γ 2 >> 1 se nume•te regimul „puternic de cuplare“, care este setat ca gure-of-merit raportului fi pentru orice sistem de
transfer de energie fără fir, împreună cu distan•a pe care acest raport poate fi atins.
3.1.2 Re fl Teoria de încărcare reflectat
Autorii din [41] au sus•inut că, de•i CMT este o abordare bazată pe fizica si RLT este pe bază de circuit, ambele metode
produc acelea•i rezultate pentru ICPT. Cu toate acestea, CMT produce fi relativ ecua•ii ed dar simplificate func•ionează
numai pentru cuplare foarte joasă •i înaltă Q bobine. În metoda RLT, sarcina rezistivă R sarcină se transformă într-o re sarcină
pe reflectata circuitul primar la frecven•a de rezonan•ă. S-a arătat că cea mai mare PTE peste astfel de legături inductive
pot fi realizate atunci când toate LC-tank-urile sunt reglate la aceea•i frecven•ă de rezonan•ă [29].
3.2 Circuit Speci cali fi
Modelul pentru sistemul de transfer de putere cu patru bobina bazată pe rezonan•ă este alcătuit din circuite echivalente
catalogheaza pentru cele patru inductori, denumite •ofer, primar, secundar •i bobine de sarcină (notat de asemenea ca bobinele 1 la
4), a•a cum se arată în Fig. 3.1 . În sistemul cu patru bobine, respectiv înaltă Q primar •i spirele secundare compensează joasa Q a
sursei •i a bobinelor de sarcină •i cuplarea scăzută a bobinelor intermediare.
Serpentinele sunt reglate la frecven•a de lucru prin varierea capacitate de tuning C n pentru dat auto-inductan•ă
conform ecua•iei ω = 1 / √ L n C n. De exemplu cazul nostru, o sursă de tensiune E de 10,2 V este folosit. O rezisten•ă la sursă R
sursă 50 Ω •i un rezistor R sens la 5.5 Ω pentru a imita rezisten•a sursei de putere fi er sunt ampli utilizate în bucla rst fi, a•a
cum se arată în Fig.
3.2. În cele din urmă, o rezisten•ă de sarcină tipică pentru circuitele de implant R sarcină la 100 Ω este inclusă în ultima bucla a circuitului, în
afară de componentele echivalente catalogheaza ale bobinelor inductor.

Lself
Rac
Cself
Figura 3.1: catalogheaza circuit echivalent inductor.
C1 C2
k 23 C3 C4
L1 L2 L3 L4
R src
R1 R2 R3 R4
E
R sarcină
R sens
Figura 3.2: Modelul electric pentru sistemul de transfer de putere.
Atunci când teoria circuit în formă de Kircho ff Legea lui Voltage (KVL) este aplicată sistemului, ob•inem matricea
următoare de fi nsa rela•ia dintre tensiunea aplicată bobinei •oferului •i curentul prin fiecare bobină [17]:
• • • • - 1 •••••••••••••••••••••••••••••
•
•• •• •• •• •
••
••
eu 1 ••
••
•• Z 11 Z 12 Z 13 Z 14
••
••
••
E ••••
•• •• •• ••
•• •• •• ••• ••
•• eu 2 ••• •• Z 21 Z 22 Z 23 Z 24 ••• 0 •••
•• •• •• •• ••
•• •• = ••• •• •• (3.3)
•• •• •• •• ••
•• ••• •••
•• eu 3 ••• •• Z 31 Z 32 Z 33 Z 34
•• •• 0 ••
•• •• •• •• ••
•• •• ••
•• •• • Z 41 Z 42 Z 43 Z 44 ••• •••
eu 4 0
Unde
Z mn = R n + j ω L n + 1 / j ω C n, pentru m = n
= j ω M mn, pentru m, n
Cuplarea coe FFI cients k 13, k 24 •i k 14 sunt neglijate din cauza dimensiunii mici a bobinelor •oferului •i de sarcină •i
distan•e relativ mari între bobinele respective. De aceea, elementele de matrice Z 13, Z 14 •i Z 24 sunt luate ca zero, astfel încât
acestea nu au un e ff ECT asupra rezultatelor.

3.3 de intrare •i putere de ie•ire
Raportul dintre puterea de ie•ire peste puterea de intrare determină transferul de putere e FFI getică. Este un parametru extrem
de important în implanturi biologice fără fir alimentate din cauza problemelor •i a standardelor de siguran•ă în ceea ce prive•te
expunerea la radia•ii electromagnetice de •esut RF [42]. Prin urmare, maximizarea e FFI eficien•ă va garanta o putere relativ
mare putere la sarcină chiar •i cu un val de putere relativ scăzută, care trebuie să se deplaseze prin corp.
Cu toate acestea, optimizarea e FFI eficien•ă nu optimizează în mod automat puterea de ie•ire. În cazurile în care
suntem în siguran•ă sub limita de expunere, •i avem nevoie de o mare putere livrată la sarcina (PDL), putem alege să-l
maximizeze, chiar dacă la costul unui transfer de putere mai mică de e FFI getică (PTE).
Matricea în (3.3) poate fi rezolvată pentru diver•i parametri de circuit. Pentru scopurile noastre, putem rezolva pentru
puterea de intrare •i puterea de ie•ire la rezisten•a de sarcină R sarcină, care produce următoarele ecua•ii:
P source = EI 1, P încărcare = eu 42 R sarcină (3.4)
Unde E •i R sarcină sunt luate din exemplul cazul circuitului ca 10.2 V •i 100 Ω respectiv. Înlocuirea eu 4, putem realiza
următoarea versiune a ecua•iei:
• √ L1 L4E •2
•• j ω 3 M 12 M 23 M 34 L 2 L 3 ••
•• ••
P încărcare = R sarcină •• √ L 1 L 2 √ L 2 L 3 √ L 3 L 4 ( M 2 ••
12 M 234 ω 4 + Z 11 Z 22 Z 33 Z 44 + ω 2 ( M 2 12 Z 33 Z 44 + M 2 23 Z 11 Z 44 + M 2 34 Z 11 Z 22))
(3.5)
Ecua•ia (3.5) determină o rela•ie directă între puterea efectiv livrată la sarcină (PDL) •i caracteristicile inductorului
proiectate, cum ar fi de sine •i inductan•a mutuală, capacită•ile parazite •i rezisten•a la AC. Prin urmare, putem folosi
această ecua•ie în procesul nostru de optimizare a propus în mod direct pentru a maximiza PDL, într-o abordare
similară, care a fost luată pentru a maximiza transferul de putere e FFI getică (PTE), în capitolul anterior. Acesta este
modul în care PDL versus PTE comercial-o ff poate fi realizată în func•ie de cerin•ele aplica•iei.
200
180
150
Power Delivered to Load (mW)

160
140
100
120
50
100
0 60 80
20
0
15 20 40
50 10
5
100 0
Distan•ă (mm)
(A)
200
1 turn 2 ture
3 ture 4
transformă 5
150 rota•ii 6
rota•ii 7
Power Delivered to Load (mW)
transformă 8
se
100 transformă
50
0
0 20 40 60 80 100
(B)
Figura 3.3: (a) complot 3D pentru PDL la distan•ă fa•ă de bobina •i numărul de rota•ii. (B) complot 2D pentru PDL versus distanta bobina de
pana la 8 numărul de rota•ii.
3.3.1 E ff ect de numărul de rota•ii pe vârf de putere
Spre deosebire de raza inductor extern utilizat pentru a regla e FFI eficien•ă la o anumită distan•ă de bobină, tuningul
PDL depinde de înăl•imea (numărul de rota•ii) de inductor extern. Pentru a demonstra acest lucru, am efectuat o
verificare pentru PDL versus numărul de rota•ii pentru o serie de distan•e bobinelor, a arătat în Fig. 3.3 (a) •i 3.3 (b).
În aceste grafice, se observă că tendin•a generală este că vârful PDL va fi la o distan•ă mai mică pe măsură ce
numărul de rota•ii cre•te. Recesiunea din vârf este foarte distinct

90
75
60

1 turn 2 ture 3
0 ture 4
transformă 5
45 rota•ii 10
transformă 15
ture 20 se
30
transformă
15
0 20 40 60 80 100
Figura 3.4: PTE distan•a fa•ă de bobina pentru mai multe numărul de rota•ii.
cu cre•terea numărului de rota•ii •i pentru distan•a noastră bobina tipic de 50 mm, am nevoie de aproximativ 2 ture numai
pentru a maximiza PDL, care a fost încorporată în două modele noastre de sistem. Din fig. 3.4, se poate observa că e FFI vârf
de eficien•ă nu variază în mod semnificativ odată cu cre•terea numărului de rota•ii •i pentru un număr mai mare de spire, e FFI
eficien•ă este destul de uniformă în intervalul de distan•e.
3.3.2 E ff ECT de sursa de rezisten•ă
A•a cum este prezentat în Fig. 3.5, rezisten•a sursei nu are un cativ fi e ff ECT privind transferul de putere e FFI getică. PTE
vârfuri u•or mai ridicate •i la o distan•ă pu•in mai mică, cu o mai mică R s.
90
80
70
60
50
40
Rs = 25Ohm Rs =
50ohm Rs =
30 75ohm Rs =
100Ohm Rs = Rs
20
= 125Ohm
10 150Ohm
0
0 20 40 60 80 100
Distan•ă (mm)
Figura 3.5: PTE versus distan•a coil pentru di ff rezisten•ele sursa erent.
30 80
Eficien•ă I / P
Putere O / P
25 60
Putere
Efficiency (%)
Power (dBm)
20 40
15 20
10
Distan•ă (mm)
0 20 40 60 80 100
1000
Figura 3.6: Putere de intrare, puterea de ie•ire, •i e FFI cien•a sistemului 1.
80
Eficien•ă I / P
Putere O / P
60
Putere
Efficiency (%)
Power (dBm)
10 40
05 20
-10 -5 Distan•ă (mm)

0 20 40 60 80 100
1000
Figura 3.7: Putere de intrare, puterea de ie•ire, •i e FFI cien•a sistemului 2.
3.3.3 Rezultate
După efectuarea optimizarea puterii de ie•ire, am ob•inut valori ridicate pentru sistemele de 1 •i 2 descrise în
capitolul 2, care este prezentată în Fig. 3.6 •i 3.7.
Pentru bobinele din Sistemul 1, un PDL de 22,3 dBm a fost realizat pentru 50 mm distanta de bobina. Pentru bobinele de
înaltă frecven•ă, în System 2, un PDL de 0,76 dBm a fost realizat pentru aceea•i distan•ă. Prin urmare, sistemele noastre au
fost optimizate într-un mod, astfel încât ambele PTE •i PDL sunt maximizate la aceea•i distan•ă între bobine primare •i
secundare.
Este de remarcat faptul că, pentru circuitul sistemului de 2, am ales o R sarcină valoarea 1 kOhm •i o sursă de tensiune de
numai 1 V, deoarece a fost cerin•a pentru circuitul de recoltare de putere în [43]. De asemenea, pentru ambele sisteme,
frecven•a de lucru optimizat a fost limita inferioară a firului Litz respectiv, 350 kHz •i 1.4 MHz respectiv. Prin urmare, se poate
concluziona că limita de frecven•ă de func•ionare mai mică produce valori mai mari PDL, în timp ce limita superioară de
frecven•ă de func•ionare produce valori mai mari PTE.

8.08V
V în produc•ie
850kHz
Shdn“ adj
R 1 = Val
C2 = 10uF
C1 = 10uF
R încărcare = 100Ω
R 2 = 1k
Figura 3.8: Unitate de recoltare de alimentare cu fi er •i regulator de tensiune blocuri recti.
3.4 Cerin•e de alimentare •i unitate de recoltă
Până în prezent, am considerat doar transmiterea puterii din circuitele externe la bobina implantului. Dar puterea în
această formă nu este potrivit pentru consumul direct de implant. Prin urmare, am proiectat un circuit de recoltare de
putere care recti es fi •i reglează puterea de ie•ire într-o formă constantă de curent continuu.
Deoarece necesarul de putere va varia ca pe aplicarea implantului, circuitul de putere de recoltat a fost proiectat
presupunând o rezisten•ă de sarcină de 100 Ω pentru arhitectura sistemului 1 din capitolul 2. Acest sistem are o tensiune
de ie•ire de 8,08 V la 850 kHz, care este luată ca tensiunea de intrare pentru circuitul de recoltare de putere în Fig. 3.8.
Ma•ina de recoltat de putere este realizată în întregime din componente discrete. Sistemul de diode este o fi er recti
full-bridge sau convertor AC-DC. Am folosit dioda D1N914 frecvent utilizate, care are o viteză de comutare ridicată •i joasă
cădere de tensiune înainte ( ≈ 0.6 V). Orice diodă cu rating de similar poate fi utilizat pentru sec•iunea fi er recti.
condensatorul C 1 este pentru netezirea forma de undă de ie•ire, •i a fost calculată folosind următoarele rela•ii:
V dc = V AC - 2 V D; r ≈ V DC (3.6)
2 fC 1 R sarcină
Unde V AC este de intrare de curent alternativ, V DC este de ie•ire DC, V D este tensiunea directă a diodei •i r este înăl•imea de ondula•ie în
forma de undă de ie•ire.

500
420
400
Output Power (mW) R val = 100 Ohm R val

300
= 250 Ohm R val = 400
Ohm R val = 550

200
Ohm R val = 700
100 Ohm R val = 750
Ohm
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0,8 0.9 1
Timp (ms)
Figura 3.9: Putere de ie•ire în func•ie de timp pentru di ff Valorile erent de R Val.
În continuare avem un regulator de tensiune sau un convertor DC-DC pentru for•area tensiunii de ie•ire la o anumită valoare
constantă. În acest scop, am folosit autoritatea de reglementare dropout scăzut LT1121 micropower cu închidere fromLinear
Technology. Ea are o tensiune de abandon de 0,4 V •i 150 mA
curent de ie•ire.
Cele patru ace poate fi con fi gured conform cerin•elor. Pinul Oprirea a fost scurtcircuitat cu V în din moment ce nu
sunt utiliza•i această caracteristică. Ie•ire •i PIN-ul •i Adjust au fost aranjate ca un poten•ial separator, astfel încât
tensiunea de ie•ire de la R sarcină poate fi ajustată prin modificarea valorii R 1, prin aceasta modificând R 1 / R 2 raport. Fără
poten•ial compas, tensiunea de ie•ire va fi o constantă de 3,75 V pentru acest regulator.
Graficul din Fig. 3.9 arată modul în care puterea de ie•ire variază de di ff Valorile erent de R 1, •i acizi gra•i satura•i
undeva mai sus R 1 = 700 Ω. Puterea maximă care poate fi ob•inută cu acest circuit pentru o R 1 de 750 Ω sau mai mare este
de 420 mW, care este potrivit pentru aplica•ii tipice implanturi biologice.
3.4.1 Pompă de încărcare
Pompa de încărcare este o sec•iune op•ională la unitatea de recoltat de putere, care poate fi adăugat în scopul de a amplifica
tensiunea de intrare a ma•inii de recoltat. Pentru a demonstra tensiune ampli fi carea, am creat o pompă de încărcare de
componente discrete, prezentat în Fig. 3.10.

C 2 = 10uF
C 1 = 10uF
C 4 = 10uF
R = 100Ω
C 3 = 10uF
8.08V
850kHz
Figura 3.10: Unitatea pompei de încărcare.
30
V în = 2.08VV în
25
= 4.08VV în = 6.08VV
în = 8.08V
20
Output Voltage (V)
15
10
0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Timpul (ne)
Figura 3.11: Tensiunea de ie•ire în func•ie de timp pentru di ff Valorile erent de V în.
Această pompă de încărcare este o variantă tipică a pompei ÎncărcaĠi Dickson [44]. Semnalul de tensiune de intrare este o ff
stabilite prin dioda •unt, iar semnalul rezultat este apoi fi recti ed de dioda serie. Prin stivuire un număr de etape ale pompei de
încărcare, semnalul de tensiune poate fi multiplicat la o valoare mult mai mare, cu toate că adăugarea de prea multe etape, de
asemenea, cre•te parazitare capacitate de diode •i impedan•a de ie•ire a multiplicatorului.
Pompa de încărcare proiectată utilizează aceea•i intrare de tensiune de la Sistemul de 1, •i condensatoare cu o valoare scăzută de 10 uF
în scopul de a accelera răspunsul tranzitoriu. Se poate înlocui unitatea recti fi er al ma•inii de recoltat de putere, în cazul în care este
nevoie de o putere mai mare pentru circuitele de aplicare a implantului. Fig. 3.11 arată că, pentru tensiunea de intrare de 8,08 V, o tensiune
de 26 V se realizează la ie•irea pompei de încărcare.

Putere fără fir

Transfer
Sursa de Recoltarea
microcontroler
de putere
putere
Unitate
700 kHz
Interfa•ă
date fără fir
Electronică
End Dispozitiv PC / Transfer RF
Embedded Transceiver
2.4 GHz
cerere
Unitatea Unitatea
externă internă
Figura 3.12: Schema bloc a sistemului global: sub-blocuri interne •i externe.
3.5 Sisteme de aplica•ii tipice
livrarea de energie fără fir poate fi utilizat pentru numeroase aplica•ii ale dispozitivelor electronice autonome moderne, cum ar fi
telefoanele mobile, laptop-uri •i robo•i de uz casnic. Pentru proiectul nostru, îl utilizăm pentru bio-senzori implantabile. Această
sec•iune prezintă o versiune generică a unui astfel de sistem, pentru a demonstra func•iile diferitelor sale componente [38].
Sistemul implantabil încorporează bobinele receptoare proiectate în capitolele anterioare. Sistemul global este împăr•it în
două unită•i: exterioare •i interioare (Fig 3.12.). Unitatea externă include atât o sec•iune de livrare de putere •i un dispozitiv de
capăt. Sec•iunea de livrare de alimentare con•ine o bobină de transmisie mai mare, care este conectat la o sursă de
alimentare cu fir, •i este proiectat pentru a permite transferul maxim de putere la bobina implantului mai mică. Al doilea
sub-bloc este dispozitivul final, care se poate referi la un calculator sau o aplica•ie speci fi mai c sistem încorporat. Dispozitivul
de capăt este conectat wireless la unitatea internă de date printr-un link fără fir (antena).
Unitatea interna implantabil este un mic sistem fi c-aplica•ie specifică, conceput pentru a capta
date bio-senzor folosind o placă de interfa•ă personalizată •i comunică-l la dispozitivul final pentru o prelucrare ulterioară. Unitatea
implantabil con•ine trei sub-blocuri principale, un bloc de putere de recoltare, un bloc de procesare •i de emisie-recep•ie, precum •i un
bloc de interfa•ă fi c aplica•ie specifică.
Sec•iunea de recoltare de putere a sistemului intern cuprinde bobina inductor conectat la alte componente
pentru a reglementa •i cre•te fiabilitatea puterea de intrare a implantului. În afară de unitatea de recoltare de putere
nivel de componente discrete proiectate în sec•iunea
3.4, un circuit integrat (IC) de proiectare nivel al puterii de recoltat a fost de asemenea simulate în CMOS 0,13 μ m tehnologie
[43]. Design-ul este alcătuit dintr-un regulator de tensiune joasă de joasă tensiune, care include o pompă de încărcare •i o
referin•ă de tensiune insensibil temperatura.
Unitatea internă con•ine un microcontroler •i un transceiver RF, care au, de preferin•ă un consum redus de energie. Datele
sunt transmise la dispozitivul final folosind Frequency Shift Keying (FSK) de modulare la o frecven•ă de 2,45 GHz. Acest lucru
permite sistemului să func•ioneze în industriale, •tiin•i fi banda medicale (ISM) c •i, care permite existente tehnologii •i
dispozitive de antenă care urmează să fie utilizate, în timp ce reducerea timpului de dezvoltare •i de cost. Orice compresie de
procesare a semnalului •i a datelor se face în microcontroler înainte de a fi trimis la dispozitivul final.
Blocul de interfa•ă al implantului include bio-senzori care pot fi utilizate pentru diferite aplica•ii, cum ar fi
monitorizarea temperaturii •i a tensiunii arteriale. Interfa•a electronică sunt personalizate la cererea, în scopul de a
reduce consumul de energie al sistemului. domenii de aplicare Suprapunerea pot utiliza acelea•i sau similare
componentele electronice, reducând •i mai mult mărimea •i puterea consumul sistemului. Sistemul implantabil este
capabil să fie modi fi cată a fi implantate în discipline de laborator de dimensiuni diferite •i pentru di ff aplicatii erent. Sunt
necesare doar cali fi electronicii modi interfa•ă •i proiectare inductor.
3.6 Rezumat
Acest capitol pune în aplicare bobinele proiectate în această cercetare în circuitul real implantului. Acesta oferă o imagine de ansamblu
clară a teoriei din spatele transferului de putere pe bază de rezonan•ă •i modul în care
Teoria-mode cuplat poate fi tradus într-o abordare bazată mai mult pe circuite. Circuitul speci fi bine Cationii definim
toate componentele blocului de transfer de putere al circuitelor externe •i de implant, inclusiv echivalentele catalogheaza
ale celor patru inductoare. Calculele teoria circuitelor sunt folosite pentru a ob•ine rela•ii directe între puterea de ie•ire •i
parametrii de inductor, astfel încât optimizarea puterii de ie•ire poate fi realizată prin reutilizarea procedurii elaborate
pentru e FFI Optimizarea getică.
O nouă rela•ie a fost observată între numărul de rota•ii ale bobinei •i pozi•ia puterii de ie•ire de vârf în sec•iunea
3.3.1. Acesta arată că un număr mai mare de spire schimba puterea de vârf la o distan•ă mai mică bobină. Această
cunoa•tere va permite viitorilor designeri inductor să definim-ton de bobine lor conform cerin•elor foarte speci fi c de
aplicare. De asemenea, e ff ECT rezisten•ei sursei pe e FFI eficien•ă a fost observat.
Rezultatele procedurii de optimizare au fost demonstrate grafic pentru cele două sisteme descrise. Sistemul 1
are un PDL de 22,3 dBm •i Sistemul 2 are un PDL de 0,76 dBm
pentru cationi lor speci fi respective. Au fost trase concluziile privind frecven•a optimă pentru putere maximă de
ie•ire.
În acest capitol, o unitate de recoltare de putere •i o pompă de încărcare au fost proiectate pentru a rectifica, reglementa •i amplifica
tensiunea de ie•ire a circuitului de transfer de putere. O putere de ie•ire de 420 mW
a fost realizat cu o ma•ină de alimentare •i ie•ire de tensiune de 26 V a fost realizat cu pompa de încărcare. În cele din
urmă, un sistem tipic de aplicare a implantului a fost descrisă cu toate subcomponente.

capitolul 4
Analiza nealiniere
Cele mai multe dintre studiile efectuate implanturi biologice până în prezent pe wireless alimentat face cu scenarii
standard în cazul în care subiectul ar fi la o distan•ă constantă •i / sau pozi•ia din circuitele externe. Unele studii,
cum ar fi [1] •i [45] au abordat problema nealinierii, dar care nu au adâncit în ea în măsura în care e ff ectă •i limitele
nealinierii sunt în cauză.
Prin urmare, în această teză, am efectuat analize •i calcule privind nealinierea axială •i unghiulară a bobinele
primare •i secundare, cu concluzii privind fezabilitatea circuitului de transfer de putere •i admisibile alinierile cel mai
rău caz, ale celor două inductoare.
4.1 inductivită•ii reciprocă cu Nealinierea
4.1.1 Prezentare generală
O legătură inductiv poate fi comparat cu un transformator cuplat cu vag pentru diverse aplica•ii electromagnetice, unde fi ELD
magnetic generat de bobina primar este par•ial preluat de către bobina secundară, permi•ând astfel transferul de energie fără
fir. Cu toate acestea, acest sistem trebuie să fie optimizat pentru toleran•ă nealiniere atunci când implantul este destinat
pentru a trai discipline biologice. Orice nealiniere în mod direct o ff inductivitatea mutuală ECTS, care, la rândul său, reduce
transferul de putere globală e FFI getică.
44
C apitolul 4. M isalignment A naliză 45
Prin urmare, formula de a FI inductan•ă mutuală nd pentru bobine circulare în aer trebuie să ia în considerare
atât axial •i dezaxări unghiulare. Acest domeniu de cercetare are o istorie lungă de contribu•ii în inginerie electrică.
O mul•ime de cercetare a fost bazat pe aplicarea formulei lui Maxwell, formula lui Neumann •i legea Biot-Savart;
precum •i utilizarea unor forme analitice sau semi-analitice exprimate peste integrală eliptică a fi RST, tip doilea •i al
treilea, func•ia lui Heuman Lambda, func•iile Bessel •i func•iile Legendre. Problema poate fi abordată prin utilizarea
metodelor numerice, cum ar fi metoda elementului infinit (FEM) •i metoda elementului de delimitare (BEM).
In acest studiu, am adoptat abordarea [46] •i [20], care folose•te metoda fi lamenta•ie, unde bobinele de sec•iune
transversală dreptunghiulară sunt înlocuite cu un set de bobine circulare fi lamentary. Formulele indicate aici randament
formula bine cunoscută a lui Maxwell pentru inductan•a mutuală a două bobine circulare, când bobinele sunt paralele •i
coaxiale. Inductan•a mutuală se calculează folosind serie care converg încet, •i este o bună alternativă la metodele
numerice.
4.1.2 Cazurile nealinierii
Expresia pentru inductan•a mutuală a fost deja prezentată în capitolul 2 sub formă de ecua•ii (2.1) •i (2.2). Acestea
sunt retratate de mai jos pentru comoditatea cititorului:
∫π
√ RP RS (cos θ - d
R S cos φ) Ψ ( k)
M = μ0 √ V3 dφ (2.1)
π
0
Σ
g=K
Σ
h=N Σ
l=n Σ
p=m
N1 N2
g=-K h=-N l=-n p=-mM (g, h, l, p)
M= (2.2)
(2 S + 1) (2 N + 1) (2 m + 1) (2 n + 1)
Aceste ecua•ii face cu atât axială •i cazuri de nealiniere unghiulară. Cu toate acestea, există mai multe detalii despre
orientarea bobinelor care trebuie să fie luate de îngrijire în timpul utilizării acestor ecua•ii. Acest lucru va fi subiect de
discu•ie pentru această subsec•iune, în cazul în care vom dovedi caracterul universal al (2.1) •i (2.2).
Binecunoscutul metoda fi lamenta•ie [22], împreună cu ecua•iile (2.1) •i (2.2) sunt utilizate pentru calcularea
inductivitatea mutuală între toate perechile de bobine circulare înclinate, fie cu transversală dreptunghiulară sau
sec•iune neglijabilă. În calculele, trebuie să luăm în considerare două bobine în cazul în care axa bobinei primare va
fi axa z •i axa bobinei înclinată secundară va fi axa z ". În acest tratament, este important să se distingă două cazuri
prezentate mai jos, pentru care alegerea metodelor de calcul ar fi di ff erent [20]:
• Centre ale serpentinelor circulare fi lamentary care înlocuiesc secundar minciuna bobina înclinată în di ff puncte
erent departe de axa bobinei primare.
• Toate centrele de fi bobine circulare lamentary care înlocuiesc secundar minciuna bobina înclinată în acela•i
punct al axei bobinei primare sau se află în acela•i punct al axei bobinei secundare.
O analiză detaliată a cazurilor pot fi găsite în [20]. Pentru cazul în care centrul bobinei secundare se află în
aceea•i axă ca •i cea a bobinei primare, în locul aplicării metodei fi lamenta•ie la (2.1), se aplică la următoarea
ecua•ie:
∫π
√ R P R S cos θ Ψ ( k)
M = μ0 √ V3d φ (4.1)
π
0
Unde √
V= 1 - cos 2 φ păcat 2 θ,
4αV
k2=
(2 )
Ψ ( k) = K (k) - 2 ,Β=c .
k-k k E (k), α = R S R P RP
Se poate observa că (4.1) este o formă mai simplă de (2.1), •i poate fi realizată cu u•urin•ă prin realizarea distan•a axială d
= 0. Acest lucru implică faptul că centrele ambelor bobine se află pe aceea•i axă. Prin urmare, pentru design-ul nostru, folosind
(2.1) •i (2.2) pe baza doar primul caz va su FFI CE.
Al doilea caz este aproape irelevantă pentru scopul nostru, deoarece acum este folosit numai atunci când bobina secundară este o bobină
sub•ire de disc, a•a cum este prezentat în Fig 4.1. Cu toate acestea, dacă aleg să meargă cu un
z N 2 transformă
X y'
z“ θ
2n + 1
d
RS
hS
c
hP 2N + 1
2K + 1
Xy
A
N 1 transformă
RP
Figura 4.1: Sec•iune transversală a două bobine circulare non-coaxiale •i non-paralele, unde bobina secundară este o bobină de disc
sub•ire, reprezentată printr-o bobină de lamentary singur fi.
un singur turn bobina secundară, putem folosi din nou acela•i set de ecua•ii (2.1) •i (2.2) pentru al doilea caz, prin
suprimarea variabila decide numărul de spire ( p = m = 1) în (2.2) •i a face d = 0 în cazul în care bateriile sunt coaxiale.
O altă ecua•ie care a fost men•ionat în [47] se ocupă numai cazul non-coaxial, cu axele celor două bobine fiind
paralele:
∫π
√ RP RS (1 - d R S cos φ) Ψ ( k)
M = μ0 √ V3 dφ (4.2)
π
0
Unde √
V= 1 + d2 - 2 d cos φ,
R2S RS
4αV
k2= ,Β=c .
(1 + α V) 2 + β 2, α = R S RP RP
(2 )
Ψ ( k) = K (k) - 2
k-k k E (k).
Acest caz, a•a cum este prezentat în Fig. 4.2, pot fi ignorate pentru scopul nostru, deoarece (2.1) se prăbu•e•te în această formă, atunci
când θ = 0, făcând astfel cos termen θ = 1.

z z“
transformă N 2 transformă
2m + 1
hS
X y'
2n + 1
b RS
c d
hP 2N + 1
2K + 1
Xy
A
N 1 se
RP
Figura 4.2: Sec•iune transversală a două bobine circulare non-coaxiale, dar paralele.
Prin urmare, concluzia privind utilizarea di ff formule erent de inductivită•ii reciprocă di ff cazuri erent nealiniere este că,
folosind cazul general men•ionat în capitolul 2 este cea mai e FFI metoda ciente. Alte cazuri se poate realiza prin atribuirea
unor valori corespunzătoare pentru variabilele implicate.
4.2 Tehnici de calcul
În esen•ă, orice Solver numeric poate fi folosit pentru a aplica formulele •i să producă rezultate. Am folosit MATLAB
software-ul R © pentru scopurile de calcul. Un modular bazat pe func•ii
abordare sa dovedit a fi cea mai e FFI metoda cientă pentru efectuarea calculelor inductivită•ii reciprocă. Owchart fl
în Fig. 4.3 demonstrează secven•a acestor func•ii începând de la nivelul de optimizare până la nivelul de integrare.
Am ales functia Metoda de Romberg (de rombint) care este fi prede definit în software-ul pentru a realiza
integrarea dată în expresia (2.1). Această metodă este folosită pentru a estima de fi nite integralele. variabila f ONU f
cn descrie integrantul variabilei φ •i se nume•te dintr-un modul separat, care constă din toate valorile intermediare
precum V, k 2 •i Ψ ( k). Domeniul de integrare este de la A la b, care sunt setate la 0 •i π în cazul nostru.
Func•ia PTE efectuarea / optimizarea PDL
Mâner Func•ie de auto Func•ii pentru al•i

reciprocă inductan•ă / parametri
rombint (Funfcn, a, b) funfcn: integrandul care con•in

pentru Integrare Romberg toate valorile intermediare
Figura 4.3: Secven•a func•iei apeluri pentru a efectua calcule inductivită•ii reciprocă.
Codul principal efectuarea calculelor inductan•ă (stocate într-o fi lul numit " inductance.m „) Solicită pur •i simplu rombint
Func•ia (stocate într-o fi lul numit " rombint.m „), Declarând parametrii săi ca integrandul f ne f cn ( stocate într-o fi lul numit " integrand.m
"În cazul nostru), limita inferioară 0 •i limita superioară π. O structură secven•ială detaliată a programului MATLAB este
intabulat în tabelele 4.1 •i 4.2.
4.3 Rezultate •i discu•ii
După cum sa men•ionat la început, acest capitol este menit să stabilească limite stricte privind gradul de nealiniere între
bobinele primare •i secundare. Este necesar să se constate că cazurile de aliniere nu sunt considerate între sursă •i
bobina primară, iar bobinele secundare •i de sarcină, deoarece acestea sunt înfă•urate co-centric peste aceea•i structură
centrală (o bază din plastic).
Graficele din fig. 3.6 •i 3.7 în capitolul anterior au demonstrat puterea, puterea de intrare •i de ie•ire e FFI Valorile
pentru getică di ff distantele bobina erent, calculate cu ajutorul analizei numerice. Cu toate acestea, au fost luate în
considerare bobinele de acolo să fie aliniate paralel, cu centrele lor de-a lungul aceleia•i axe.
Folosind ecua•iile (2.1) •i (2.2), •i apoi (2,3), care precizează rela•ia dintre sine •i inductan•a mutuală a unei
perechi bobina, suntem capabili fi nd cuplare CoE FFI ciente k 23 pentru toate tipurile de cazuri de nealiniere, care
altfel ar putea fi găsit doar empiric prin măsurători. Odată ce avem valoarea k 23, putem înlocui-o în power.m func•ie în
scopul de a găsim puterea de intrare •i de ie•ire a circuitului de transfer de putere.

Tabelul 4.1: Secven•a detaliată a func•iilor MATLAB folosite în procesul de optimizare (partea 1)
COD PRINCIPAL: optimization.m
• Declara•ia a tuturor proprietă•ilor fizice ca variabile globale, cum ar fi rază, înăl•imea, lă•imea, distan•a, numărul de
rota•ii •i straturi, frecven•a etc.
• Deschiderea unui text fi lul pentru a salva valorile parametrilor.
• Cod pentru a efectua procesul de optimizare conform fl owchart în Fig. 2.6.
• Apelarea func•ii separate pentru fiecare calcul parametru (descris mai jos):
1. inductance.m 2. resistance.m 3. auto-res freq.m 4. q fac e ff. m 5. power.m
1. inductance.m
• Codurile separate pentru toate auto-bobinele ( L 1, L 2, L 3, L 4) •i inductan•e mutuale ( M 12,

M 34, M 23). M 13, M 24, M 14 neglijat (mai târziu setat la 0), datorită dimensiunii •i distan•a de inductoare.
• Calcularea k 12, k 34, k 23 din L m, L n •i M mn valori.
• Fiecare calcul inductan•a implică următoarele:
- Atribuirea de valori variabilelor A, b, C, d, R P, R S, h P, h S, N 1, N 2 din valorile declarate în optimization.m pentru

variabilele globale.
- variabile N, K, n, m setat la 6 (poate fi setat la o valoare mai mare sau mai mică pentru a mări sau mic•ora precizia
de calcul precum •i viteza de execu•ie cod.
- Cuibărit pentru bucle rula pentru variabile h, l, g, p, în interiorul căreia calculele sunt efectuate pentru z (g, relatii cu publicul P ( h), β ( h, g, relatii cu
publicul S ( l), α ( h, l) •i M (h, l, g, p).
- pentru calcularea M (h, l, g, p), rombint.m •i integrand.m Func•iile sunt denumite cu comanda out = rombint
(@integrand, 0, π).
1.a) integrand.m 1.b) rombint.m
• Declara•ia func•iei M (h, l, g, p) = integrantul ( φ).
• Func•ia Prede definită construit în

• Declara•ia variabilelor globale R P ( h), MATLAB.
β ( h, g, relatii cu publicul S ( l), α ( h, l).
• Nu există modificări necesare.
• Efectuarea de calcule pentru V (l), k 2,
K (k), E (k), Ψ ( k) •i M (h, l, g, p).
Tabelul 4.2: Secven•a detaliată a func•iilor MATLAB folosite în procesul de optimizare (partea 2)
2. resistance.m
• Atribuirea de valori variabile •i efectuarea de rezisten•ă (atât DC •i AC) calcule.
• Ecua•iile (2.8) •i (2.9) au fost utilizate pentru Sistemul 1 •i ecua•iile (2.10) •i (2.11) au fost utilizate pentru Sistemul 2.
• În cazul în care valoarea de constatare η să găsim f h în (2.10), valorile sunt interpolate din graficul din Fig. 2.3 folosind
func•ia încorporată MATLAB splina.
3. freq.m auto res
• Atribuirea de valori variabilelor •i calculele care efectuează pentru capacită•i parazite C de sine conform ecua•iilor (2.4),
(2.5) •i (2.6).
• Găsirea frecven•a de auto-rezonan•ă f de sine de auto-inductivitatea L de sine ( din inductance.m

func•ia) •i C de sine Valorile folosind (2.7).
• Utilizarea f de sine să găsim L eff •i ESR valori, care sunt e ff inductan•a ective •i e ff rezisten•ă serie ective
respectiv.
4. q fac e ff. m
• Găsirea valorilor Q 1, Q 2, Q 3, Q 4 din L eff •i ESR Valorile calculate

res auto freq.m. Pentru Q 1 •i Q 4, Valorile sursei •i rezisten•a de sarcină sunt adăugate ESR pentru a face încărcate
Q-factor.
• calcularea e FFI getică din coe de cuplare FFI cients k mn ( din inductance.m func•ionale) •i Q-factor de valori, prin
utilizarea formulei în (2.16).
5. power.m
• Atribuirea de valori la sursa de tensiune E, K mn, •i R n, L n, C n pentru fiecare bobina de induc•ie n.
• Cuibărit pentru bucle pentru a rula m •i n să definim matricea KVL în (3.3), pentru a fi nd curentul prin fiecare buclă eu
n.
• Găsirea valorilor P în, P afară •i V afară prin utilizarea rela•iilor electrice simple.
0.2 0,16
c = 10 mm c c = 10mm c =
0,18 = 20 mm c = 20mm c =
0,14
30mm c = 30mm c =
0,16
40mm c = 0,12 45mm c =
0,14 50mm 50mm
0.1
Coupling Coefficient k 23
0,12
0.1 0,08
0,08
0,06
0,06
0,04
0,04
0,02
0,02
0 0
0 5 10 15 20 25 30 0 20 40 60 80 100
Axial Distan•a d (mm) Separarea unghiulară θ ( grade)
(A) (B)
Figura 4.4: (a) coe Coupling FFI ciente k 23 versus separare unghiulară θ pentru di ff distantele bobina erent
c ( dezaliniere d este 0). (B) coe Cuplarea FFI ciente k 23 comparativ cu distan•a axială d pentru di ff distantele bobina erent c ( nealiniere
unghiulară θ este 0).
Prin urmare, în cazul în care o valoare minimă de ie•ire de putere poate fi identifica•i pentru un sistem, care trebuie să fie realizabile pentru
implantul să func•ioneze în mod corespunzător, acesta este un proces simplu de a găsim minim k 23 valoarea necesară. Acesta este modul în
care se poate calcula valorile cel mai rau caz de nealiniere.
4.3.1 Observa•ii •i Modelare
Pentru Sistemul 1 •i Sistemul 2, se observă în graficele din fig. 3.6 •i 3.7 că puterea de ie•ire men•ine o valoare minimă,
care este de aproximativ jumătate din puterea de intrare (e FFI getică = 50%) până la o distan•ă de 75 mm, după care se
deteriorează. maximă e FFI getică pentru ambele sisteme este în jur de 50 mm, deoarece este distan•a pentru care bobinele
externe speci fi c (70 mm diametru mediu) au fost proiectate. la 75 mm distanta si cu o aliniere perfectă între bobine,
puterea livrată la sarcină R sarcină este 18,3 dBm pentru Sistemul 1 •i -5.55 dBm pentru Sistemul 2, care sunt niveluri tipice
adecvate pentru scopul opera•ional de mici dimensiuni implanturi biomedicale.
Folosind ecua•iile prezentate în sec•iunea 4.1, am definit de Consiliul Europei de cuplare FFI ciente k 23 pentru diferite
distan•e elicoidale •i axiale •i nealinierile unghiulare, care au produs graficele din fig. 4.4 •i 4.5. Fig. 4.4 demonstrează e ff ect
de un singur tip de aliniere (fie axială sau unghiulară), men•inând cealaltă constantă, pentru di ff distantele bobina erent.
0.055
0,05
0.045
0,06
0,04
0.035
0,04
0,03
0,025
0,02
0,02
0
0.015
0
5 10 15
60 0,01
40
0,005
20
0 Axial Distan•a d (mm)
Separarea unghiulară θ
Figura 4.5: Analiza sensibilită•ii k 23 în ceea ce prive•te nealinieri ambele axiale •i unghiulare (c = 50 mm).
Tendin•a, a•a cum sa anticipat, este în scădere de cuplare coe FFI cientă cu cre•terea nealiniere, până k 23 scade
aproape la zero. Cu toate acestea, func•ia nu va ajunge la zero, exact, dar păstra•i-l apropie. Un vârf ascu•it se vede în fig.
4.4 (a) c = 10 mm la d = 15 mm pentru că în acest moment distan•a bobina c este mai mică decât nealinierea axială d, care
provoacă fi ELD magnetice să fie orientate într-un model neobi•nuit.
Graficul 3D din Fig. 4.5 arată simultan e ff ectă ambelor tipuri de nealiniere, pentru o distan•ă de 50 fixă mm între
inductoarele primare •i secundare. Codificarea cromatică a acestui grafic poate fi utilizat pentru a FI regiuni unde nd k 23 este
mai mare decât o valoare minimă specificată fi ed.
4.3.2 cel mai rău caz Aliniere
Deoarece sistemul 2 a fost conceput în conformitate cu cerin•ele circuitului nostru integrat în [43], vom considera ca testul
nostru caz de circuit con fi gura•ia pentru analiza neconcordan•elor. Acest circuit integrat func•ionează bine în sub 1 mW Regiunea
de putere, În mod specific între (100 μ W •i 500 μ W). Prin urmare, o valoare bună putere pentru noi de a lucra cu ar fi de 250 μ W.
La o distan•ă de 75 mm între bobinele primare •i secundare, puterea de ie•ire este un pic

putere de configurare Set de implant
Seta•i distan•a tipică pentru bobina necesarul de
Rula cod de optimizare pentru PTE •i PDL
Notă k 23 valoare pentru puterea de ie•ire specificată
Analiza de sensibilitate rula pe k 23 valoare
Găsi•i cel mai rău caz de aliniere
Figura 4.6: Diagramă pentru aliniere FI nd cel mai rău caz de bobine primare •i secundare.
peste 250 μ W ( 279.5 μ W exact). În mod ideal, cantită•i similare de putere ar trebui să fie în continuare realizabile,
indiferent de orientarea inductor. Prin urmare, o analiză pentru a fi nd alinierea cel mai rău caz, la care 250 μ W de
putere este încă livrabil la 1 kOhm încărcare a fost realizată folosind ecua•iile speci fi cat •i grafice. Etapele implicate
sunt prezentate în Fig. 4.6.
Pentru a începe cu, observăm valoarea de cuplare CoE FFI ciente k 23 la 75 mm distanta de bobina. De calculat k 23 din
ecua•iile (2.1), (2.2) •i (2.3), ob•inem o valoare de 0,032. Asta presupune că
k 23 trebuie să fie de cel pu•in 0.032 pentru un minim de 250 μ W de livrare de energie sarcinii. Din graficele de date analiza de
sensibilitate, se observă că k 23 aproximează această valoare atunci când bobinele primare •i secundare sunt în afară de
• 75 mm dar perfect aliniate (din figura 3.6 •i 3.7.);
• 50 mm cu distan•a axială de 22,5 mm, dar paralel (din figura 4.4 (a).);
• 50 mm cu separarea unghiulară a 55 ◦, dar coaxial (din figura 4.4 (b).);
• 50 mm cu distan•a axială 10 mm •i separarea unghiulară 37,5 ◦, sau, alternativ, cu distan•a axială 5 mm •i
separarea unghiulară a 45 ◦ ( din fig. 4.5).
Orientările men•ionate mai sus sunt cele mai grave cazuri cazurile de aliniere pentru Sistemul 2 să func•ioneze cu
succes cu un sistem de telemetrie biologic integrat circuit implantat în interior

Figura 4.7: Subiect tipic (•oarece) cu sistem de telemetrie implantat alimentat de bobina extern.
un subiect în mod liber în mi•care. Nonconformită•i dincolo de orientările luate în considerare vor reduce livrarea de energie
prea mult în ceea ce prive•te cerin•a fi specificata si circuitul de implant nu va reu•i poten•ial să func•ioneze.
Cea mai bună metodă de a pune în aplicare fizic acest sistem este de a avea bobina mai mare (pereche bobina primară de
conducătorii) la fundul cu•tii în care este găzduit subiect, a•a cum se arată în Fig.
4.7. Pere•ii coliviei trebuie distantat ca atare, astfel încât subiectul este incapabil fizic să traverseze limitele
dezaliniere. Nealiniere unghiulară limita este suficient de încăpător pentru a permite pozi•iile în pozi•ie înclinată sau
de dormit ale subiectului.
Cu toate acestea, atunci când bobina implant este la 90 ◦ dezaxare unghiulară, magnetic legătura fl ux devine zero, permi•ând
astfel un transfer de putere. Această problemă poate fi evitată prin utilizarea unui Helmholtz con fi gura•ia [48] (cu două bobine
externe, fiecare la partea de sus •i de jos a coliviei) sau cu bobina mai mult de un implant sub forma unei matrice. Aceste
implementari vor necesita cationi extinse de modi fi care urmează să fie făcute la proiectarea de ansamblu a sistemului •i sunt în
afara domeniului de aplicare al acestei lucrări de cercetare.

4.4 Sumar
Acest capitol a abordat problema nealinierii bobinei pentru cazul liber-subiec•ii în mi•care biologice. Acesta a dat o
descriere amănun•ită a di ff Tipuri de erent posibile cazuri de nealiniere •i ce tehnici sunt prezente pentru calcularea
acestora. Ea a demonstrat abordarea am luat pentru calcularea nealinierile bobină pentru cele două sisteme de
transfer de putere cuplate inductiv proiectate.
Seria de MATLAB R © coduri care au fost create pentru a pune în aplicare în ansamblu optimizat,
TION •i modelarea sistemului inductiv, având grijă nealinierii bobinei, de asemenea, a fost dat în acest capitol. Structura
modulară detaliată a programului va permite viitorilor designeri pentru a avea o idee mai bună în ceea ce prive•te procedurile
de punere în aplicare.
Analiza sensibilită•ii bazate pe Sistemul 2 în Capitolul 2 a fost efectuat pentru axiale •i unghiulare nealinierile,
precum •i simultană e ff ECT de ambele tipuri. In cel mai rau caz aliniamente au fost fi specificate pentru o sursă de
alimentare minimă de 250 μ W la recoltat putere în [43] folosind System 2 specicaiile. S-a arătat că, dacă un anumit
coe de cuplare FFI număr ciente este cunoscut •i trebuie să fie compensată, grani•ele nealinierii pot fi calculate
pentru cazurile axiale, unghiulare •i simultane, urmând seria de etape rezumate în Fig. 4.6.
capitolul 5
Metoda elementelor finite Modelare •i
înconjurând Mediu de bobine
Metode numerice pot fi puse în aplicare pentru a verifica unele dintre rezultatele pe care le-am adunat până acum în
capitolele anterioare. Acest lucru va o ff er o dovadă mai solidă pentru analizele efectuate •i să deschidă calea către
fabrica•ie a desenelor propuse. Prin urmare, acest capitol include modelarea numerică metoda care a fost realizată folosind
metoda elementelor finite (FEM), prin utilizarea de produse software comerciale numite COMSOL R
© •i EMPRO R ©. Important electrice
Parametrii bobinelor au fost evaluate cu ajutorul acestor simulări de software.
Acest capitol se referă •i la standardele actuale privind măsura permisă de radia•ii RF •i expunerea, precum e ff ectă
de includerea materialelor externe, inclusiv materia biologică în model, deoarece acesta va fi o problemă în
func•ionarea via•a reală a implanturilor.
5.1 Introducere în metoda elementului finit
Metoda elementului infinit (FEM) este o tehnică numerică pentru solu•ii constatare aproximative ale di par•iale ff ecua•ii
erential (PDE) •i sistemele lor. In termeni simpli, FEM este o metodă de divizare o problemă foarte complicată în
elemente mici, care pot fi rezolvate în raport cu altele. Cu toate că î•i are originea în fi ELD analizei structurale, este
acum angajat în diverse
57
C apitolul 5. F inite E lement M METODA M odeling •i S urrounding E nvironment de C uleiuri 58
domenii cum ar fi probleme waveguide, ma•ini electrice, dispozitive semiconductoare, microstrips •i absorb•ia radia•iilor EM de
către organismele biologice [49].
De•i di fi Nite ff Metoda erence (FDM) •i metoda de momente (MOM) sunt conceptual mai simple •i mai u•or de
program decât metoda elementului infinit (FEM), este o tehnică numerică mai puternic •i versatil pentru problemele de
manipulare care implică geometrii complexe •i media neomogene. Generalitatea sistematică a metodei face posibilă
construirea de programe de calculator de uz general pentru rezolvarea unei game largi de probleme. În consecin•ă,
programele dezvoltate pentru o anumită disciplină au fost aplicate cu succes pentru a rezolva problemele într-o di ff erent
fi eld cu pu•ină sau fără modi fi carea [50].
Analiza elementului infinit al oricărei probleme practic implică următoarele etape:
• discretizarea regiunea solu•ie într-un număr Nite fi de subregiuni / subdomenii, numit
Elemente de finitul;
• interpolarea Solu•ie pentru fiecare element;
• Provenind guvernează ecua•iile pentru un element tipic;
• Asamblare a tuturor elementelor din regiune solu•ie;
• Rezolvarea sistemul de ecua•ii ob•inute;
• Post procesare pentru a genera solu•ii la parametrii necesari.
DISCRETIZAREA continuul implică divizarea regiunii solu•ie în subdomeniile, numite elemente de fi nite. Unele
elemente tipice pentru una, două •i probleme tridimensionale pot fi linii, triunghiuri, dreptunghiuri, patrulatere,
tetraedre •i Hexaedru care constituie di ff Numărul erent de noduri.
Toate etapele men•ionate mai sus sunt rezolvate în prezent în mod automat, cu ajutorul software-ului dezvoltat
FEM-based, astfel încât nevoia de hands-on calcule a redus dramatic. Cu toate acestea, principiile de bază va
permite cititorului de a vizualiza cerin•ele, tehnicile •i aplicarea unei astfel de metode numerice mult mai populare.
5.2 COMSOL R © 2D Simulările electromagnetice
Această sec•iune descrie simulările efectuate de software-ul, în primul rând, în scopul de a verifica rezultatele pentru
rezisten•a bobinei, bobina de auto-inductan•ă •i bobina de inductan•ă mutuală cu •i fără dezaxări. Versiunea software-ului
COMSOL utilizat a fost 4.2a, care con•ine toate modulele necesare pentru simulările noastre electromagnetice.
5.2.1 Modelul de configurare
Un model în COMSOL trebuie să fie instituit urmând unor criterii NED prede fi. Etapele implicate în stabilirea
modelului sunt prezentate mai jos:
• Două-dimensional model de setare: Modelul 2D a fost creat în 2D axisimetric
dimensiune. Această alegere de dimensiune este foarte util în simplificarea geometrii 3D complicate •i cativ fi cativ
reducerea timpului de simulare, deoarece acesta func•ionează cu numai o sec•iune transversală a geometriei •i combină
rezultatele la 3D la sfâr•itul anului.
Fizica adăugat a fost Magnetice •i electrice Fields (MEF) în conformitate cu modulul AC / DC. În cele din urmă, tipul de
studiu a fost ales ca Domeniul de frecventa cu o frecven•ă de 2,8 MHz.
• Geometrie, Materiale •i ochiurilor de plasă: Geometria a fost de definit în milimetri ca matrice de cercuri pentru
bobine elicoidale primare •i secundare. Limita a fost aleasă ca un semicerc (pentru sfera în 3D).
Materialul atribuit limita a aerului cu în elemente de fi nite, •i la domeniul bobina a fost de cupru, cu pu•in
parametrii modi fi cat datorită utilizării sârmă Litz. În cele din urmă, re•eaua aleasă a fost un coarser ochiuri
triunghiulare (fig. 5.1).
• Guvernare Ecuatii: Bobinele au fost atribuite cu prede fi nite Multi-turn Coil domeniu caracteristică a COMSOL. Aceasta
adaugă o densitate de curent generat în exterior la partea din dreapta a ecua•iei pe care câmpurile magnetice de interfa•ă
de fi nespecificate în altă parte. Această caracteristică setează conductivitatea domeniului la zero, deoarece curentul indus
în înfă•urările bobinelor este

Domeniul
secundar Coil
Primar Coil
Domeniul
Figura 5.1: Configurarea bobinei 2D în COMSOL •i coarser plasă triunghiulară.
manipulate într-un mod omogenizat. Densitatea de curent extern poate fi calculată în di ff moduri erent, în func•ie de faptul
dacă un curent total sau o tensiune totală este speci fi ed. Această defini•ie utilizează următoarele ecua•ii care
reglementează:
( j ωσ - ω 2 0 r) A + ∇ xH - σ vxB = J e (5.1)
J e = NI bobina/ A bobina ( pentru bobina de curent-driven) (5.2)
∫
R coil = A NL / σ bobina A bobina A (5.3)
L coil = 2 W m / eu 2 (5.4)
M ij = Φ ij / eu j = ( j / ω) ( V induse, ij / eu j) (5.5)
Termenii în ecua•iile de mai sus urmează notatii electromagnetice de bază. Domeniul principal bobina a fost
atribuită o excita•ie de 1 A, în timp ce domeniul bobina secundar a fost setat la zero. Acest lucru a fost făcut pentru
a calcula tensiunea indusă în bobina secundară.

Figura 5.2: fl ux magnetic densitate (normal) •i fi eld electrice (normal).
5.2.2 Simulare Rezultate
Modelul a fost simulat cu configurarea dată •i specicaiile •i parcelele 2D au fost generate pentru magnetic densitatea
fl ux •i fi ELD electric, a•a cum este prezentat în Fig. 5.2. Din fi gura, este evident că atât densitatea magnetică fl ux •i
poten•ialul electric este maximă în jurul domeniului bobina primar, deoarece a fost excitat cu un curent de 1 A. Totu•i,
ace•ti parametri nu sunt zero în jurul bobinei secundare, datorită legăturii ux fl magnetic, care determină anumite
cantită•i de tensiune indusă în ea.
Rezultate pentru al•i parametri au fost găsite cu ajutorul func•iilor încorporate în COMSOL, cum ar fi
auto-inductan•ă, rezisten•a •i inductan•a mutuală a bobinelor. Tabelul 5.1 prezintă un calcul compara•ie •i eroare
între valorile care au fost calculate în capitolul 2 pentru Sistemul 2 •i valorile care au fost ob•inute din simulările
COMSOL.
Toate rezultatele de simulare au fost într-un interval de eroare foarte aproape de rezultatele calculate folosind
ecua•iile. Procentul maxim de eroare a fost de 5,6%, care a fost în mare parte datorită aproximări în formulă •i
utilizarea unei re•ele grosieră (comer•-o ff între precizia •i timpul de rulare). Prin urmare, EMmodel în COMSOL a
validat cu succes rezultatele teoretice.

Tabelul 5.1: Compara•ia între calculat teoretic •i valorile parametrilor FEM simulat
Coil Tip Inductivită•ii (calc.) Inductivită•ii (sim.) Eroare de rezisten•ă (calc.) Rezisten•ă (sim.) Eroare
L de sine ( μ H) L de sine ( μ H) (%) R AC ( Ω) R AC ( Ω) (%)
Primar 108.03 105.22 2.6 1,78 1,88 5.6
Secundar 46.85 47.13 0.6 2,66 2,53 4.9
Inductan•a mutuală (calc.) Reciproca inductan•ei (sim.) Eroare

M 23 ( μ H) M 23 ( μ H) (%)
0,55 0,54 1.8
Figura 5.3: Configurarea Coil cu bobina secundară fiind nealiniate •i randarea 3D sale (vizualizare la 225 ◦ revoluţie).
5.2.3 insuficientelor 2D axisimetrice
Se pare că modelul axisimetric 2D poate fi modificat pentru nealiniere analizele prin deplasarea axială •i înclinarea sec•iunii
transversale bobina secundară, a•a cum se arată în Fig. 5.3. Cu toate acestea, a face acest lucru nu va da rezultate corecte,
deoarece modelul de atunci nu mai rămân axisimetric.
În cazul în care sec•iunea transversală prezentată în figură este învârtea fi de 360 ◦ pentru a genera predări 3D sale, acesta nu
va genera 3D corect nealiniat bobina secundară, dar geometria prezentată lângă sec•iunea transversală în loc. Prin urmare, ne sunt
necesare pentru a efectua simulări reale 3D pentru analiza nealiniere, a•a cum figurează în sec•iunea următoare.
Figura 5.4: fi electric ELD (normal) la 12,80 MHz arătând zgomot.
5.2.4 Eigenfrequency
Eigenfrequency poate fi de definit ca fiind unul dintre frecven•ele de rezonan•ă ale unui sistem oscilatorie. Cre•terea dimensiunii
bobinei primare cre•te capacitatea parazită între transformă •i straturile sale. Pentru a ob•ine un Q-factor ridicat la o frecven•ă relativ
mai mică, inductan•a bobinei primare, •i, prin urmare, dimensiunea acesteia, trebuie să fie mare. Acest lucru are ca rezultat o cativ fi
e ff ect de capacitate parazitare pe frecven•a de auto-rezonan•ă sau eigenfrequency.
Pentru a reduce capacitatea parazită între spirele •i straturi, un material izolator dielectric redus este de obicei
inserat între straturile elicoidale. Ca regulă generală, grosimea stratului dielectric trebuie să fie variat până la
eigenfrequency este de 3-4 ori mai mare decât frecven•a de func•ionare, astfel încât ei e ff ectă poate fi redusă în
Q-factor global al bobinei.
Prin urmare, ultimul studiu de proiectare 2D, care a fost realizat a fost pentru eigenfrequency a întregului domeniu
bobina. Prin simulări, cele care au fost găsite Modurile proprii (în MHz)
sunt 8.58, 9.67, 10.72, 11.26, 11.76, 11.86, 12.21, 12.80, 13.08 •i 13.13. Cel mai mic eigenfrequency la 8,58 MHz este cea
fundamentală, care este mai mult de trei ori mai mare decât frecven•a de func•ionare a sistemului de 2,8 MHz. Fig. 5.4 arată
modul în care modelul se comportă datorită e ff ect de auto-rezonan•ă (zgomot) la o frecven•ă de func•ionare mai mare.
5.3 COMSOL R © 3D Simulări electromagnetice
De•i modelul axisimetric 2D ofera valori exacte pentru un număr de parametri, un model 3D a fost creat ca un pas următor
pentru a simula rezultatele nu este posibil pentru a realiza, prin abordarea anterioară. Pentru simulări 3D, modelul a fost
schimbat la 3 straturi •i 3 se transformă pentru bobina primară •i 1 strat •i 3 se transformă pentru bobina secundară. Acest
lucru a fost făcut pentru că modelele 3D, în general, au un timp de simulare mult mai mult timp.
5.3.1 Modelul de instalare
Etapele implicate în crearea modelului 3D sunt prezentate mai jos:
• Trei-dimensional model de setare: Modelul a fost creat în dimensiunea 3D. Două fizica au fost adăugate din
modulul AC / DC, Magnetice •i electrice Fields (MEF) •i
Câmpurile magnetice (MF). În cele din urmă, tipul de studiu a fost ales ca Sta•ionar.
• Geometrie, Materiale •i ochiurilor de plasă: Geometria a fost de definit în milimetri ca elicele. Bobina primar a fost
o combina•ie de trei helices separate, 3-turn, care în cazul în care a aderat. Bobina secundară a fost una helix cu
3 ture. O delimitare cilindrică a fost aleasă, pentru a evita col•urile generate de dreptunghiuri. Aerul •i cupru au
fost materialele alocate. În cele din urmă, re•eaua aleasă a fost un aspru re•ea tetraedrică liber (Fig. 5.5).
• Guvernare Ecuatii: Bobinele au fost atribuite cu două di ff tipuri erent de excita•ie pentru cele două tipuri de
fizică:
a) Terminal caracteristică: Nodul terminal oferă o condi•ie limită pentru conectarea la circuite externe sau la o
tensiune fi specificata. Prin specificarea zero taxa, se ob•ine o stare poten•ială fl flotante. Această defini•ie
folose•te următoarea ecua•ie de conducere:
∫
- n.JdS = I 0 (5.6)
dΩ
Figura 5.5: Configurarea bobina 3D în COMSOL •i aspru plasă triunghiulară.
Un terminal al fiecărei bobine a fost atribuită cu sol. Un terminal al bobinei primare a fost atribuită cu un
curent de excita•ie de 1 A, în timp ce un terminal al bobinei secundare cu 0 A, în scopul de a calcula tensiunea
indusă în bobina secundară.
(B) Edge curent caracteristică: Edge Caracteristica curentă ne permite să specifica•i un curent de linie de-a lungul uneia sau mai
multor margini. Această defini•ie utilizează următoarele ecua•ii care reglementează:
- n × H = J S, n × ( H 1 - H 2) = J S (5.7)
Bobinele primare •i secundare au fost atribuite cu curenti de margine 1 A •i 0 A.
5.3.2 Simulare Rezultate
Modelul a fost simulat cu cele două caracteristici. 3D parcele au fost generate pentru poten•ialul electric •i magnetic
densitatea fl ux, a•a cum apare în Fig. 5.6. FI demonstrează modul în care Cifrele poten•ialul electric •i magnetic
densitatea fl ux este maximă în jurul bobinei primare. Poten•ialul electric este cel mai mare la terminalul excitat •i scade
treptat de-a lungul perimetrului celor două bobine. Magnetic Legătura fl ux între cele două bobine este de asemenea
evident din fi gura.

Figura 5.6: Poten•ialul electric •i magnetic densitate fl ux (normal).
5.3.3 Valori Inductan•ă
Sine •i inductan•a mutuală a spirele au fost găsite, de asemenea, din simulările 3D. Ei au fost conformal cu valorile
calculate prin analiza teoretică. COMSOL fi NDS auto- valori inductan•ă în mod automat prin intermediul acesteia Evaluarea
globală func•ie în sec•iunea Rezultate.
Inductan•a mutuală a fost găsit prin efectuarea unei integrări linie de-a lungul bobinei secundare
de tA, proiec•ia poten•ialului magnetic vector în direc•ia vectorului tangent local. Componentele vector poten•ial
magnetic la margini sunt disponibile ca fiscale, Tay •i Taz, •i componentele vectorului muchie tangentă sunt notate ca
T 1 x, t 1 y •i T 1 z. proiecţia tA este apoi definit de către dot-produs al vectorului tangentă •i poten•ialul magnetic:
tA = TAXA PE * T 1 x + tay * T 1 y + Taz * T 1 z (5.8)
Valoarea inductivită•ii reciprocă pentru bobinele modi fi sa dovedit a fi 0,33 μ H prin această metodă.
5.3.4 Parametric Sweep
Inductan•a mutuală a fost reprezentată grafic fa•ă de patru parametri (Figura 5.7.): Raza bobinei primare (raza bobina
secundară este men•inută constantă datorită constrângerilor implantului de proiectare), distan•a dintre cele două bobine,
deplasarea axială între cele două bobine , iar deplasarea unghiulară dintre cele două bobine. Acest lucru se face în
scopul de a compara tendin•ele simulate inductivită•ii reciprocă cu rezultatele ob•inute prin ecua•iile.
Este demonstrat în Fig. 5.7 (a) modul în care inductan•a mutuală scade odată cu cre•terea distan•ei dintre cele două
bobine, pentru dimensiuni constante bobină. Fig. 5.7 (b) arată că o mai mare bobină rezultate primare într-o inductan•ă mutuală
mai mare. Fig. 5.7 (c) •i 5,7 (d) să aibă o tendin•ă similară, care este descre•terii inductivită•ii reciprocă cu cre•terea nealiniere a
bobinelor.
Cele două e ff ectă nealinierii axială •i unghiulară pot fi combinate, a•a cum se arată în capitolul anterior (fig. 4.5).
Prin urmare, un set similar de concluzii cu privire la alinierea cel mai rău caz, cum ar fi cele men•ionate la punctul
4.3.2, pot fi ob•inute cu ajutorul acestor simulări FEM.
5.4 Standarde privind RF radiatii si expunere
Standardele IEEE Standarde Associationmandates pentru nivelurile de siguran•ă în ceea ce prive•te expunerea umană la
frecven•ă radio RFIDT fi electromagnetică între frecven•ele de 3 kHz •i 300 GHz.

Mutual Inductance (uH) 10 -6
01234x
0 20 40 60 80 100
(A)
0,8 1 x 10 -6
Mutual Inductance (uH)
0.6
0.4
0.2
0
10 20 30 40 50 60 70
Primar Coil Raza (mm)
(B)
5.5 6 x 10 -7
4.5 5
3.5 4
0 5 10 15 20 25 30
Deplasare axială (mm)
(C)
10 -7
0246x
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Deplasare unghiulară (grade)
(D)
Figura 5.7: (a) inductan•ă mutuală în func•ie de distan•ă bobina. (B) inductan•ă mutuală versus raza bobinei primare
(bobina distanta = 50 mm). ( c) inductan•ă mutuală versus dezaliniere (distan•a coil = 50 mm). ( d) inductan•ă mutuală
versus dezaxarea unghiulară (distan•a coil = 50 mm).
Aceste specicaiile pot fi extinse în siguran•ă la alte discipline de via•ă, de asemenea. Cea mai recentă dintre aceste standarde este
C95.1 IEEE Std TM, care a fost publicat în 2005 [51]. Pentru a implementa link-urile noastre de transfer de putere, este foarte
important pentru noi să urmeze aceste standarde •i verifica•i dacă limitele de expunere sunt traversate.
Expunere admisibilă (MPE) Limitele maxime pentru mediile RF controlate sunt indicate pentru frecven•e diferite sub-game.
Erorile maxime admise sunt de fi nite din punct de vedere electric fi puterea ELD RMS (E) V / m, RMS fi magnetic rezisten•a ELD (H)
în A.m •i densitatea (S) Putere RMS W / m 2. Timpul de calculare a mediei este de 6 minute. Pentru expunerea uniformă pe
dimensiunile corpului, de exemplu, anumite expuneri ELD fi de extrema plane ale undei, punctele forte FI expunere eld •i densită•i de
putere sunt comparate cu limitele erorilor maxime admise indicate. Cu toate acestea, pentru expunerea neuniforma, cum ar fi că, în
cazul nostru, valorile medii ale RFIDT expunere fi, ob•inută prin calcularea mediei spatial pătratele punctele forte fi ELD sau o medie
densită•ile de putere pe o suprafa•ă echivalentă cu sec•iunea transversală verticală a proiectat zona, sunt comparate cu limitele
erorilor maxime admise date [51].
Conform frecven•ele noastre de interes, vom vorbi doar despre două de frecven•ă sub-game, care sunt 100 kHz la 1 MHz,
•i 1 MHz la 30 MHz. Pentru ambele, electrice fi puterea ELD RMS (E) este 1842 / f M [ V / m] iar RMS fi magnetic puterea ELD
(H) este 16,3 / f M [ A.m]. Aici, f M denotă frecven•a MHz. Măsura de densitate de putere RMS este de obicei folosit pentru
frecven•e mai mari.
A•a cum se poate observa în Fig. 5.2, maximă RMS E fi ELD este 692 / f M [ V / m] •i maximă RMS H Fi ELD este 7.6 / f M [ A / m]
( convertit de la Tesla). Ambele valori sunt mai mici decât cele speci fi cat erorile maxime admise. Acest lucru dovede•te că, în
acest caz, pentru expuneri neuniforme, punctele forte chiar •i FI maximă ELD la un anumit punct spa•ial sunt bine în limitele de
expunere, eliminând astfel nevoia de o medie spa•ială pătratele punctele forte fi ELD pentru găsim medie valoarea sa.
5.5 EMPRO R © 3D Simulări electromagnetice
Această sec•iune descrie simulările efectuate de software-ul EMPRO, care este În mod specific proiectat pentru
efectuarea de simulări electromagnetice. Acesta are două di ff Tehnici erent,

Bobina secundar (stratul
exterior este bobina de
încărcare)
Bobina primar (stratul

exterior este bobina
Driver)
Configurarea Port strat unic selectat Selec•ia fe•ei pentru alocare de port
Figura 5.8: Modelul bobina 3D în EMPRO.
FEM (metoda elementului infinit) •i FDTD (di-infinit ff domeniu timp erence), în scopul de a efectua simulări sale. FDTD este o
metodă în domeniul timp, ale căror solu•ii pot acoperi o gamă largă de frecven•e cu un singur ciclu de simulare •i tratează
proprietă•ile materialelor neliniare într-un mod natural. FDTD este preferată atunci când există un număr mare de celule cu ochiuri,
în timp ce FEM este mai e FFI cient pentru rezolvarea unor aplica•ii de înaltă Q •i multi-porturi.
Alegerea tehnicii depinde de tipul de model pentru a fi simulate. Versiunea software-ului utilizat pentru simulările
noastre este 2011.12. Datele colectate din simulările este sub formă de împră•tiere parametri (de asemenea, cunoscut
sub numele parametrilor S), care poate fi transformată într-un număr de di ff erent parametri electrici precum inductan•ă,
rezisten•a •i Q-factor.
5.5.1 Modelul •i Simulare de instalare
Bobinele sunt create în spa•iul 3D folosind spirală caracteristică geometrie a software-ului. In loc de a face o spirală circulară,
o structura hexagonala este ales, care este o aproximare foarte bună, •i de asemenea în mod semnificativ reduce timpul de
simulare. Di-ul ff straturi erent (helixuri) ale serpentinelor sunt îmbinate folosind fe•e mansardă caracteristică. Materialul
atribuit bobinele este cupru, •i la restul spa•iului este spatiu liber, cu parametrii lor prede fi nite. Condi•iile la limită sunt setate
ca
absorbant pentru toate axele ( X y •i z).
Excita•ia pentru bobinelor este furnizat la porturile folosind un 50 Ohm sursă de tensiune cu o amplitudine de 1 V •i
defazaj de 0 ◦. Porturile 1 •i 2 sunt constituite ca fluxuri prin început •i de sfâr•it fe•ele de sarcină •i, respectiv, bobinele
•ofer. Fig. 5.8 arată configura•ia tuturor celor patru bobine în spa•iul model 3D.
Tipul de simulare ales pentru acest model este de FEM. Specificam următorii parametri de simulare: de tip matura
adaptive cu 20 de puncte de e•antionare, începe •i frecven•ele de 10 de capăt kHz
•i 10 MHz, mesh eroare delta de 0,01 cu 10 MHz re fi frecven•ă nement •i solver matrice directă cu un ordin de 2
func•ii de bază.
5.5.2 Rezultate
Deoarece două porturi sunt atribuite sistemului de bobine de induc•ie, se comportă ca o re•ea cu două porturi. Simulările
produc date S-parametru, care este un termen pentru de fi nare a re•elei în ceea ce prive•te incidentul •i reflectate valuri de
putere. S-parametrii se numesc S 11, S 21, S 12 •i S 22,
bazat pe numerotarea porturilor excitat. Ele sunt de fi nite în următoarele ecua•ii:
S 11 = b 1
A1
S 21 = b 2
A1
(5.9)
S 12 = b 1
A2
S 22 = b 2
A2
0,998 1 0,8 1
0.996 0.6
|S(11)|
|S(12)|
0.994 0.4
0.992 0.2
0,99 0
0 2 4 6 8 10 0 2 4 6 8 10
Frecven•ă (MHz) Frecven•ă (MHz)
0,8 1
0.995 1
0.6
|S(21)|
|S(22)|
0,99
0.4
0.985
0.2
0 0,98
0 2 4 6 8 10 0 2 4 6 8 10
Frecven•ă (MHz) Frecven•ă (MHz)
Figura 5.9: Simulated S-parametri ai modelului EMPRO.
Unde A n este val incident la portul n •i b n este re corespunzător undei reflectate.
S-parametrii pot fi transforma•i cu u•urin•ă în Z-parametri, care pot fi utilizate pentru a fi nd valori pentru
parametrii precum inductan•a •i rezisten•a. Aceste ecua•ii pot fi găsite în mai multe resurse pe inginerie cu
microunde, cum ar fi [52]. Odată valorile Z-parametru se găsesc, următoarele ecua•ii sunt utilizate pentru a fi nd
parametrii electrici:
L n = imag (Z nn) (5.10)

2πf
M mn = imag (Z mn) (5.11)

2πf
R n = reale (Z nn) (5.12)

2πf
Unde L n, M mn •i R n reprezintă auto-inductan•ă, inductan•a mutuală •i rezisten•ă, respectiv.
Fig. 5.9 prezintă cele patru parcele S-parametru care au fost simulate pentru modelul din cadrul
dat gama de frecven•e de la 0 la 10 MHz. După cum se poate observa din graficele, S-parametrii nu au un vârf
ascu•it la orice frecven•ă specială, ceea ce indică natura sa-bandă largă. Transmiterea e FFI cien•a legăturii de
transfer de putere poate fi calculată direct din S 21 prin următoarea ecua•ie:
η 21 = 100 x | S 21 | 2 [%] (5.13)
Prin calcularea η 21 de la S 21 date, vom realiza transmisia e FFI cien•e de aproximativ 50% •i 80% la 2,8 MHz •i 5 MHz respectiv,
pentru o distan•ă de 50 bobina mm. Valorile sunt comparabile cu rezultatele noastre analitice, dar nu sunt exacte în ceea
ce prive•te frecven•ele de operare. Acest lucru se datorează faptului că bobinele din model au fost realizate cu o
structură de sârmă de cupru simplu, care are o di ff erent rezisten•ă serie echivalentă, în locul structurii multistrand
răsucite de sârmă Litz. Modelul devine prea complicat pentru calcul cu succes atunci când sunt utilizate structuri de
sârmă Litz. De asemenea, o structură hexagonală a fost utilizată în locul unei elice perfect circular. Valorile ob•inute
pentru parametrii electrici conform ecua•iilor 5.10, 5.11 •i
5.12 au fost conformal cu valorile teoretice cu marje de eroare mici.
5.6 Includerea structurilor externe
Studiul a observa comportamentul modelului cu structuri externe între •i în jurul bobinele externe •i implant este unul
important, deoarece va ajuta prezice e FFI cien•a legăturii de transfer de putere în scenariul din via•a reală. Prin urmare,
am efectuat câteva studii privind impactul asupra structurilor externe din această sec•iune. Acestea sunt enumerate după
cum urmează:
• A placă metalică cu o suprafata de 15x15 cm 2, realizate din PEC (Perfect Electric Conductor) din biblioteca de
material, a fost inserat între perechile elicoidale exterioare •i implant. Aceasta a arătat o scădere a transmisiei e FFI
getică la 27% la 2,8 MHz.
• A bobina repetor, cu acelea•i configura•ii con fi ca cea a bobinei primare, a fost inserat
de data asta. Distan•a dintre bobinele externe •i implant a fost păstrat la fel, iar repetorul a fost plasat la 25 mm
distanta de la fiecare. Transmiterea e FFI getică a fost observată pentru a cre•te în acest caz, până la 59% la
2,8 MHz.
• Un material cu proprietă•ile tesut muscular ( de fiin•e umane) a fost folosit pentru această simulare.
Proprietă•ile dielectrice ale permitivită•ii •i conductivitate la frecven•a de interes au fost preluate din [53].
Masa a avut o suprafa•ă de 50x50 mm 2 •i o grosime de 5 mm, •i a fost plasat în mijlocul configurării bobinei.
A•a cum sa explicat în capitolul 2, •esut biologic are un SAR scăzut pentru semnale RF de joasă frecven•ă (sub 4 MHz)
•i, prin urmare, nu a avut un impact semni fi foarte cativ asupra transmisiei puterii e FFI getică. e FFI eficien•ă redusă
la 48% pentru această simulare, care a fost un di ff erence de numai aproximativ 2%, cu simulări fără materia de
•esut.
5.7 Rezumat
Acest capitol a validat o parte din rezultatele ob•inute teoretic, cu ajutorul simulărilor electromagnetice bazate pe
modelarea metoda elementelor finite. Cele doua produse software utilizate au angajat di ff Abordări erent •i tehnici
pentru a modela •i simula sistemul de patru inductan•e cuplate reciproc pentru transferul de putere wireless
optimizată. Ambele structuri bidimensionale •i tridimensionale au fost folosite pentru a evalua diferi•i parametri fizici
•i electrici ai inductoarelor.
Simulările COMSOL demonstrează cuanti fi cată electrice fi ELD •i densitatea fl ux magnetic parcele, precum •i
parametri cum ar fi rezisten•a, auto •i inductan•a mutuală, care au fost validate rezultatele teoretice. au fost efectuate
studii parametrice pentru inductan•a mutuală fa•ă de dimensiunea bobinei primare, distan•a dintre bobine, •i nealinierea
lor. Ulterior, au fost analizate tendin•ele observate. În cele din urmă, un studiu eigenfrequency •i compararea cu
standardele limită de expunere la RF au fost efectuate pe modelul bobina. Toate etapele de proiectare efectuate au fost
de asemenea raportate secven•ial.

Simulările EMPRO demonstrează abordarea folosind S-parametri pentru a calcula diverse date electrice ale
inductoarelor precum •i transferul de putere globală e FFI cien•a sistemului. Rezultatele produse se potrivesc cu cele
ob•inute prin analiza teoretică. Mai mult, diverse componente externe, inclusiv materiale biologice, au fost modelate în
sistem pentru a analiza lor e ff ectă. Acest lucru a fost de ajutor pentru a aduna o idee despre modul în care aceste
materiale de ff ECT sistemul de transfer de putere în implementările via•a reală. De asemenea, este un bun punct de
plecare pentru efectuarea modelarea numerică a acestor e ff ectă.

Capitolul 6
concluzii
Scopul acestei teze a fost de a proiecta •i de a optimiza o legătură fără fir de transfer de putere pentru punerea în aplicare în
sistemele de telemetrie bioimplantable. Metoda de cuplare inductivă bazată pe rezonan•ă a fost folosită pentru atingerea
acestui obiectiv, iar procesul de optimizare a condus la modelarea a două sisteme de transfer de energie, bazate pe
cerin•ele aplica•iei c speci fi.
6.1 Contribu•ii Teză
Contribu•iile acestei teze pot fi prezentate după cum urmează:
• Diverse legături de transfer de energie au fost revizuite pentru a justifica necesitatea unui sistem pe bază de rezonan•ă de
podele complet optimizat-cuplat inductiv, care este capabil să transfere wireless putere adecvată pentru implanturi biologice
de mică putere de mici dimensiuni.
• Speci fi termeni de modelare implicate pentru complet de fi ning o bobina multistratificată inductor elicoidal
au fost introduse •i descrise cu ecua•ii, cu accent pe utilizarea sârmă Litz •i di ei ff frecven•e de operare erent.
Cu că transferul de putere e FFI getică (PTE) parametru al sistemului a fost analizat.
• Un design complet de fl ow pentru modelarea inductor •i optimizare, pentru a maximiza PTE a fost dezvoltat.
Procesul de proiectare •i de optimizare a fost implementat pentru a crea
76
C apitolul 6. C ONCLUZII 77
două di ff Sistemele erent inductive de cuplare, •i anume Sistemul 1 •i Sistemul 2, care operează în 350 - 850 kHz
•i 1.4 - 2.8 MHz intervale de frecven•ă, respectiv. e FFI cien•e realizat pentru cele două sisteme sunt 77.13% •i
80,66%, respectiv, la o distan•ă de 50 bobina mm. Al•i parametri de ambele sisteme au fost, de asemenea,
intabulat. Concluzii au fost făcute cu privire la tendin•ele observate ale parametrilor fizici •i electrice inductori.
• Un circuit de transfer de putere care utilizează inductori proiectate a fost dezvoltat •i circuite specicaiile au
fost descrise. Rela•iile de intrare •i putere de ie•ire cu al•i parametri electrici au fost de definit, în scopul de a
simplifica procesul de maximizare a puterii livrate la sarcina (PDL).
Valorile PDL maximizate de 22,3 dBm •i 0,76 dBm au fost realizate pentru Sistemul 1 •i Sistemul 2 respectiv.
Mai mult decât atât, o nouă rela•ie a fost dezvoltată între numărul de spire în bobina primară •i plasarea
puterii de vârf în ceea ce prive•te distan•a bobina.
• Un circuit de recoltare de putere folosind componente discrete, care utilizează un fi er recti •i un regulator de tensiune,
a fost demonstrat, care este capabil să ofere o putere de ie•ire de 420 mW. De asemenea, o taxa de pompă capabilă
să producă o tensiune de ie•ire de 26 V cu un
8,08 V tensiune de intrare a fost dezvoltat pentru recoltat de putere.
Un sistem tipic de aplicare în cazul în care sistemul de transfer de putere inductiv poate fi implementată a
fost demonstrată, cu descrieri ale transceiver RF, microcontroler, recoltat de putere la nivel IC •i electronice
de interfa•ă. Dimensiunea implantului este comparabil cu dispozitive care pot fi plasate în interiorul cavitatea
toracică a unui iepure pentru a obtine date fiziologice din inimă, cu ajutorul bio-senzori.
• Problema axială •i nealiniere unghiulară între bobinele primare •i secundare au fost analizate cu un cont pe
di ff Ecua•iile erent disponibile. Func•iile implicate în calcularea nealiniere în termeni de cuplare CoE FFI ciente
k, folosind MATLAB R
© coduri, au fost subliniate secven•ial.

Modelarea distan•ei cel mai rău caz •i alinierea care este încă capabil să ofere putere adecvată implantului
în [43] a fost efectuat.
• metoda elementului finit (FEM) Modelarea electromagnetica a bobinelor a fost realizată folosind COMSOL R
© •i EMPRO R © software-ul, folosind ambele modele 2D •i 3D. Rezultatele
sunt în conformitate cu rezultatele teoretice din capitolele anterioare •i să verifice validitatea lor, cu o eroare maximă
de numai 5,6%. Simulările FEM a verifica, de asemenea, modelele împotriva reglementărilor de siguran•ă RF •i
demonstra e ff ectă elementelor externe de pe link-ul de transfer de putere.
Toate contribu•iile individuale alcătuiesc secven•a de modelare a întregului sistem de transfer de energie, pornind de la
proiectarea celor patru inductori individuale •i de transfer de putere circuitului, nealinierii problemelor •i modelarea FEM. Acest
lucru va dota designeri viitoare sistem cu un manual de proceduri pas-cu-pas pentru proiectarea unor astfel de link-uri de
transfer de putere.
6.2 Compara•ie cu lucrări anterioare
Munca noastră este comparată cu unele eforturi similare întreprinse în acest fi ELD, a•a cum se rezumă în tabelul 6.1. Se poate observa că
transferul de putere e FFI eficien•ă realizată în această lucrare este cea mai mare în ceea ce prive•te distan•a bobinei •i dimensiunea
implantului bobina.
Tabelul 6.1: Compararea acestei cercetări cu alte lucrări similare
ZONE Cong [1] Kurs [14] Jow [16] RamRakhyani [17] Acest lucru
Tip conector Inductiv Rezonan•a-based Inductiv Rezonan•a pe bază de rezonan•ă pe bază-
inductor Tip elicoid elicoid Tipărit Spiral Multistratificată Helix Multilayer Helix
Circuit de tip Integrat distinct distinct distinct distinct
implant Coil 2.5 mm rază 30 cm rază 10 mm rază 11 mm rază 7.5 mm rază
mărimea 1 mm înălţime 20 cm înălţime - 2.5 mm înălţime 4.5 mm înălţime
E FFI getică Nu există date 40% la 7 * raza 30% la 2 * raza 82% la 2 * raza 81% la 7 * raza
Optimizare Nu Nu da da da
nealiniere Nu Nu Nu Nu da
6.3 viitoare de lucru
Bazat pe realizările acestei teze, există unele posibilită•i pentru dezvoltări viitoare să se facă pe activitatea desfă•urată, care
va cre•te integralitatea sa. Acestea sunt enumerate după cum urmează:
• Efectuarea simulări suplimentare în partea din fa•ă electromagnetic FEM, pentru a include to•i parametrii implica•i în
procesul de modelare •i optimizare a inductorilor. Acest lucru va oferi, de asemenea, o modalitate de a manipula cu
u•urin•ă a structurilor, •i schimbarea orientării lor •i de mediu, în scopul de a trage concluzii mai bune cu privire la
diferitele e ff pe link-ul de credite ECTS de transfer de putere.
• Producere de prototipuri pentru inductoare, circuitul de transfer de putere •i unitatea de recoltare de putere, •i
integrarea acestora cu implantul prototip deja disponibile, care utilizează bateria ca sursă de energie. Acest
lucru va permite evaluarea datelor reale, observa•ii cu privire la inexactită•i •i sugestii cu privire la posibile
îmbunătă•iri.
• Miniaturizarea implantului precum inductorul dintr-o o discretă ff componenta -chip a unei componente integrate
pe cip, cum ar fi o bobină spirală imprimate (PSC). Acest lucru va ajuta la a face dimensiunea implantului
comparabil cu dispozitive care pot fi plasate in-vivo subiec•i vii mai mici ca la •obolan sau •oarece modificat
genetic.
• Extinderea rezultatelor ob•inute la un con fi gura•ia Helmholtz, în scopul de a cre•te puterea totală livrată la
sarcină. De asemenea, analizele pot fi efectuate pentru alte link-uri, cum ar fi bobina link-ul de două bobine,
link-ul de trei bobine, •i repeten•i între bobinele implant extern •i. Cu toate acestea, acest lucru va necesita
ample cationi Modi fi să se facă la ecua•iile de modelare •i teoria circuitului utilizat.

Bibliografie
[1] Peng Cong, N. Chaimanonart, WH Ko, •i DJ Young. Un Wireless •i baterii
mai pu•in 130mg 300uW10b implantabil tensiunii arteriale Sensing microsistem pentru Real-Time soareci
inginerie genetica de monitorizare. În Solid-State Circuits Conference - Digest de lucrari tehnice, 2009. ISSCC
2009. IEEE International, pagini 428-429,429a, feb
2009.
[2] WA Van Gool, HF Pronker, M. Mirmiran, •i HB Uylings. E ff ect de locuin•e în
un mediu imbogatit cu privire la dimensiunea de cortex cerebral tineri •i bătrâni •obolani.
Experimental Neurology, 96 (1): 225-232, 1987.
[3] William C. Brown. Istoria transmisiei de putere prin unde radio. IEEE Transactions
pe teorie •i tehnici cu microunde, MTT-32 (9): 1230-1242, 1984.
[4] R. Stuart Mackay. Radio telemetrică din interiorul corpului uman. Tranzac•ii IRE
la Medical Electronics, ME-6 (2): 100-105, 1959.
[5] J. Nagumo, A. Uchiyama, S. Kimoto, T. Watanuki, M. Hori, K. Suma, A. Ouchi, M. Ku-
Mano, •i H. Watanabe. Echo Capsule pentru uz medical (A Endoradiosonde fără baterie).
Tranzac•ii IRE pe Bio-Medical Electronics, 9 (3): 195-199, 1962.
[6] Xiaoyu Liu, Fei Zhang, SA Hackworth, RJ Sclabassi, •i Mingui Sun. Putere fără fir
Transfer SystemDesign pentru implanteaza si nu dispozitive uzate. În Bioinginerie Conference 2009 IEEE 35th anual
de Nord-Est, pagini 1 -2, aprilie 2009.
80
BIBLIOGRAFIE 81
[7] SC Malpas, M. Lim, D. McCormick, R. KIRTON, B. Van Vliet, A. Easteal, C. Bar-
Rett, S. Guild •i D. Budgett. Un roman telemetrie implantabil tensiunii arteriale Dispozitiv: Compara•ie între
Sciences si telemetrie Systems Research. FASEB Journal,
22: 738.7, 2008.
[8] B. Warneke •i KS Atwood, B. Pister. Preliminar inteligent Mote de praf. Chips Hot, 12 (1),
2000.
[9] WJ Heetderks. RF de Millimeter- •i Powering-submillimeter urilor neuronale protetică
Implanturi. IEEE Transactions on Biomedical Engineering, 35 (5): 323-327, 1988.
[10] K. Finkenzeller. RFID Handbook. Wiley, Londra, Marea Britanie, 2003.
[11] PR Troyk. Injectabil electronic identi fi carea, monitorizare •i stimulare Systems.
Annual Review privind Biomedical Engineering, 1: 177-209, 1999.
[12] JW Thro ff, W. Hort, •i H. Lichti. Diametrul arterelor coronare la 36 de specii de mamifere fromMouse la Gira ff e. Baza
de cercetare in cardiologie, 79 (2): 199-206, 1984.
[13] D. Russell, D. McCormick, A. Taberner, P. Nielsen, P. Hu, D. Budgett, M. Lim •i
S. Malpas. Sistem de livrare fără fir de alimentare pentru mouse-ul Telemeter. În Circuite biomedicale •i Conference
Systems, 2009. BioCAS 2009. IEEE, paginile 273-276, nov. 2009.
[14] Andr' e Kurs, Aristeidis Karalis, Robert Mo ff ATT JD Joannopoulos, Peter Fisher, •i Marin Solja
ci' c. Wireless de transfer al puterii, prin intermediul Rezonan•ele magnetice puternic cuplate.
Ştiinţă, 317 (5834): 83-86, 2007.
[15] HA Haus •i W. Huang. Teoria-Mode cuplat. IEEE Proceedings, 79 (10): 1505-
1518, 1991.
[16] UEI-Ming Jow •i Maysam Ghovanloo. Proiectare si optimizare de imprimate Spiral
Catuse de E FFI cientă transcutanat inductiv de putere de transmisie. IEEE Transactions pe circuite biomedicale
si sisteme, 1 (3): 193-202, 2008.

BIBLIOGRAFIE 82
[17] AK RamRakhyani, S. Mirabbasi, andM. Chiao. Proiectare si optimizare de rezonan•ă
Bazat E FFI ciente wireless de livrare Sisteme de alimentare pentru biomedicale implanturi. Circuite biomedicale •i
sisteme, IEEE Transactions on, 5 (1): 48-63, 2011.
[18] Mehdi Kiani, UEI-Ming Jow •i Maysam Ghovanloo. Proiectarea •i optimizarea unui
3-bobină de induc•ie Link pentru E FFI cientă fără fir de putere de transmisie. IEEE Transactions on Circuite si sisteme, 5
(6): 579-591, 2011.
[19] Meysam Zargham •i P Glenn Gulak. E maxim Achievable FFI eficien•ă în near-field
Coupled Sisteme Power-transfer. IEEE Transactions on Circuite si sisteme, 6 (3): 228-
245, 2012.
[20] SI Babic •i C. Akyel. Calcularea inductivită•ii reciprocă între circulare bobinelor
Axe înclinate în aer. IEEE Transactions on Magnetics, 44 (7): 1743-1750, 2008.
[21] Milton Abramowitz •i Irene A. Stegun. Manualul de func•ii matematice cu
Formule, grafice •i tabele matematice. Dover, New York, de imprimare nouă dover, edi•ia a zecea imprimare
GPO, 1964.
[22] K. Bong, E. Levi, Z. Zabar •i L. Birenbaum. Inductan•a mutuală a Noncoaxial circulare
Bobinele cu Constant Densitate curent. IEEE Transactions on Magnetics, 33 (5): 4303-
4309, 1997.
[23] Reid R Harrison. Proiectare E FFI Legături cientă inductiv de putere pentru dispozitive implantabile. În
IEEE Simpozionul circuite si sisteme, 2007, paginile 2080-2083, poate
2007.
[24] CM Zierhofer •i ES Hochmair. Abordarea geometrică pentru cuplare Îmbunătă•irea
Cuplate magnetic Bobine. IEEE Transactions on Biomedical Engineering, 43 (7): 708-
714 1996.
BIBLIOGRAFIE 83
[25] Suresh Atluri •i Maysam Ghovanloo. Proiectarea unui Wideband Power-E FFI ciente Induc-
TIVE Wireless Link pentru dispozitive biomedicale implantabile folosind purtători multiple. În 2-a Conferin•ă
Interna•ională EMBS IEEE Neural Engineering, 2005, paginile v-ix, martie
2005.
[26] Gabriele Grandi, Marian K Kazimierczuk, Senior, Antonio Massarini •i Ugo
Reggiani. Capacitances rătăcite de un singur strat de solenoid aer Core inductorilor. IEEE Transactions on aplica•ii
industriale, pentru 35 (5): 1162-1168, 1999.
[27] Qin Yu •i Thomas WHolmes. Un studiu privind rătăcite Capacitan•ă Modelarea inductoare de
Folosind metoda elementului finit. IEEE Transactions privind compatibilitatea electromagnetică,
43 (1): 88-93, 2001.
[28] Zhi Yang, Wentai Liu, •i Eric Basham. Inductor Modelare în Link-uri wireless pentru Im-
Electronice plantabilă. IEEE Transactions on Magnetics, 43 (10): 3851-3860 oct. 2007.
[29] MW Baker •i R. Sarpeshkar. Analiza feedback •i Design de putere RF Link-uri pentru
Sisteme de consum redus de energie bionice. IEEE Transactions pe circuite biomedicale si sisteme,
1 (1): 28-38, martie 2007.
[30] CD Sijoy •i S. Chaturvedi. Calcularea rezisten•ei corecte •i inductivită•ii pentru
Bobinele magnetice complexe folosind finite-Di ff Tehnica erence Time-Domain pentru Electromagnetics. IEEE
Transactions on Science Plasma, 36 (1): 70-79, 2008.
[31] GS Dimitrakakis, CE Tatakis •i EJ Rikos. Un nou model pentru determinarea
Pierderi de cupru transformator infasurari cu Arbitrare Dirijor Distribution sub înaltă frecven•ă sinusoidala
excitatie. În Conferin•a europeană privind Electronică de putere •i aplica•ii, 2007, paginile 1-10, sep. 2002.
[32] New England Wire Technologies. Litz Wire - Informa•ii tehnice - technical.pdf [Activat-
linia]. Disponibil: http://www.newenglandwire.com/litz.asp. Accesat: 2012.

BIBLIOGRAFIE 84
[33] A. Massarini, MK Kazimierczuk •i G. Grandi. Catalogheaza parametrilor Modele pentru single-
•i inductoare multiple straturi. În 27 anual IEEE Power Electronics Conference Speciali•ti, volumul 1, paginile
295-301, iunie 1996.
[34] Wikipedia. Litz Wire [Online]. Disponibil: http://en.wikipedia.org/wiki/Litz-wire. Ac-
cessed: 2012.
[35] F. Tourkhani •i Viarouge P. Modelul analitic precisa a înfă•urării Pierderi în Runda
Litz sârmă bobinarii. IEEE Transactions on Magnetics, 37 (1): 538-543, 2001.
[36] Massimo Bartoli, Nicola Noferi •i Alberto Reatti. Modelarea Pierderi Litz-WireWinding
în Inductoarele electrice de înaltă frecven•ă. În 27 anual IEEE Power Electronics Conference Speciali•ti, paginile
1690-1696, 1996.
[37] Anil Kumar Ramrakhyani •i Gianluca Lazzi. La proiectarea E FFI cientă Multi-Coil
Sistem de telemetrie pentru implanturi biomedicale. IEEE Transactions pe circuite biomedicale si sisteme, paginile
1-13, 2012.
[38] S. Senjuti, K. Fricke, A. Dounavis •i R. Sobot. Analiza nealinierea rezonan•ă
Bazat alimentare wireless de transfer pentru implanturi biomedicale. În IEEE Conferin•a canadiană privind Electrică •i
Calculatoare, Inginerie, 2012. CCECE 2012, mai 2012.
[39] S. Senjuti •i R. Sobot. Modelare Inductor pentru implantabil de alimentare wireless de livrare
Sisteme. În Conferin•a Interna•ională IEEE pentru ingineri viitoare, 2012. ICUE 2012,
aug 2012.
[40] Aristeidis Karalis, JD Joannopoulos •i Marin Solja ci'c.

c. E FFI ciente wireless Non-
Radiativ de transfer Mid-Range Energy. Annals of Physics, 323 (1): 34 -48, 2008.
[41] Mehdi Kiani •i Maysam Ghovanloo. Teoria din spatele circuitului Coupled-Mode MAG-
netic Rezonan•ă-Bazat wireless de transmisie a puterii. IEEE Transactions on Circuite si sisteme, 59 (8): 1-10,
2012.
BIBLIOGRAFIE 85
[42] James C. Lin. Un nou standard IEEE pentru nivelurile de siguran•ă privind expunerea umană
Radiation radio-frecven•ă. IEEE Antene •i propagare Revista, 48 (1): 157-
159, 2006.
[43] L. Luo, K. De Gannes, K. Fricke, S. Senjuti •i R. Sobot. Low-putere CMOS de tensiune
Arhitectura Regulator pentru circuite RF implantabil. În În al patrulea rând EURASIP Workshop interna•ional cu privire la
tehnologia RFID, paginile 99-106, sep. 2012.
[44] John F. Dickson. On-chip genera•ie de înaltă tensiune în circuite integrate NMOS Utilizarea
o mai bună Tehnica de tensiune multiplicatorul. IEEE Transactions on Circuite Solid-State,
11 (6): 374-378, 1976.
[45] Maysam Ghovanloo •i Suresh Alturi. AWide-Band Power-E FFI ciente inductiv wireless
Link pentru dispozitive implantabile microelectronice Utilizarea Transportatori multiple. IEEE Transactions on Circuite si
sisteme, 54 (10): 2211-2221, 2007.
[46] FW Grover. Calcule Inductan•ă. Dover, New York, 1964.
[47] SI Babic, C. Akyel •i M.-M. Mahmoudi. Calculul inductivită•ii reciprocă pentru Non-
Coaxial circulare Bobinele de aer cu axe paralele. Progresele înregistrate în Electromagnetics de cercetare,
91: 287-301, 2009.
[48] Wikipedia. Helmholtz Coil [Online]. Disponibil: http://en.wikipedia.org/wiki/Helmholtz-
bobina. Accesat: 2013.
[49] Wikipedia. Finit Metoda Element [Pe net]. Disponibil:
http://en.wikipedia.org/wiki/Finite-element-method. Accesat: 2013.
[50] MNO Sadiku. Tehnici numerice în Electromagnetics. CRC Press, Florida, 2001.
[51] IEEE Comitetul Interna•ional pentru securitate electromagnetică (SCC39). IEEE standard pentru
Nivelurile de siguran•ă privind expunerea umană la câmpurile electromagnetice de radiofrecven•ă, 3 kHz la 300 GHz,
IEEE Std C95.1, 2005.

BIBLIOGRAFIE 86
[52] DM Pozar. Cuptor cu microunde Inginerie. Wiley, Toronto, Canada, 1998.
[53] S Gabriel, RW Lau •i C Gabriel. Dielectricul Proprietă•i de •esuturi biologice:
II. Măsurători în gama de frecven•e 10 Hz la 20 GHz. Fizica in Medicina si Biologie, 41: 2251-2269, 1996.
Curriculum vitae
Nume: Shawon Senjuti
Post secundar Regina Maria, Universitatea din Londra

Educa•ie •i Londra, Regatul Unit
grade: 2006 - 2009 B.Eng.
Universitatea din Western Ontario London,

ON, Canada 2010 - 2013 MESc.
Onoruri •i Ontario Absolvent Bursa (OGS)

Premii: 2012-2013
Lucrări conexe Asistent universitar 2010 - 2013

Experienţă: Universitatea din Western Ontario
Publica•ii:
• S. Senjuti, K. Fricke, A. Dounavis •i R. Sobot. Analiza nealinierea Bazat wireless de putere rezonan•ă de
transfer la implanturi biomedicale. IEEE Conferin•a canadiană privind Inginerie Electrică •i Calculatoare,
2012, Montreal, Canada.
• S. Senjuti •i R. Sobot. Inductor Modelare pentru implantabil Wireless Power Systems de livrare. IEEE Int'l
Conferin•a pentru ingineri viitoare 2012, Toronto, Canada.
• L. Luo, K. De Gannes, K. Fricke, S. Senjuti •i R. Sobot. Low-Power CMOS Voltage Regulator Arhitectura
pentru circuite RF implantabil. IEEE Int'l EURASIP Atelier de lucru privind tehnologia RFID 2012, Torino, Italia.
87

Design and Optimization of Efficient Wireless Power Transfer Link - Copy - en

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Design and Optimization of Efficient Wireless Power Transfer Link - Copy - en

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Design and Optimization of Efficient Wireless Power Transfer Link - Copy - en

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTARE •I OPTIMIZAREA LEGĂTURI EFICIENTE DE TRANSFER A PUTERII

PENTRU SISTEME WIRELESS biotelemetrie implantabil

Programul Licen•iat în Inginerie Electrică •i Calculatoare

O teză prezentată în par•ial FUL fi llment a

•coala de studii postuniversitare •i postdoctorale

©c Shawon Senjuti 2013

bobine de induc•ie în circuitele externe •i implant.

realizată modelarea elementului infinit al inductorilor.

recoltarea de putere, nealinierea bobina, inductivită•ii reciprocă, fi metoda elementelor finite.

mi-a condus la acest efort de succes.

procesului de cercetare •i mă sprijină pe tot parcursul gradului de gratie.

ceea ce o experien•ă merită.

lista figurilor vii

Lista abrevierilor •i a simbolurilor X

2 Inductor Modelare •i Optimizare 7

Circuit de transfer 3 Putere 30

5 metoda elementelor finite Modelarea •i mediul înconjurător de bobine 57

2.1 inductor de bază care arată curent •i magnetice fi ELD. . . . . . . . . . . . . . . .8

2.2 vedere în sec•iune transversală a două bobine circulare non-coaxiale •i non-paralele. . . . . 11

3.1 lumped circuit echivalent inductor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

5.1 Configurarea bobina 2D în COMSOL •i coarser plasă triunghiulară. . . . . . . . . . . . . 60

5.8 Modelul bobina 3D în EMPRO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

2.1 Parametri diagramă de Litz sârmă (toroane individuale). . . . . . . . . . . . . . . . 16

5.1 Compara•ie între calculat teoretic •i valorile parametrilor FEM simulat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6.1 Compararea acestei cercetări cu alte lucrări similare. . . . . . . . . . . . . . 78

WPT Wireless de transfer de putere

ESR Equivalent Series Resistance

FDTD Finite-Di ff erence Time-Domain

PEC Perfect electrice Dirijor

este o zonă pe scară largă cercetat în ultimul deceniu.

energiei pentru implanturi.

specialitate lucrări similare până în prezent. Sec•iunea 1.2 prezintă motiva•ia

1.1 Revizuirea privind inductivi de transfer de putere Link-uri

biomedicale fără fir [11].

constant din fl cu•tii podelei subiectului, au fost investigate în [13].

1.2 Motiva•ie •i Obiective de cercetare

urmare, conturul obiectivelor noastre de cercetare pot fi

de definit după cum urmează:

valorile parametrilor cu ajutorul fi specificata constrângerile de proiectare •i cerin•e.

utilizat pentru bobinele inductor •i frecven•a de operare.

modelare electromagnetica, preferabil cu includerea modele animale reale.

1.3 Organizarea tezei

de e FFI getică este prezentat, cu ajutorul rezultatelor analitice •i discu•ii.

În capitolul 5, metoda elementelor finite (FEM) Modelarea electromagnetica a inductoarelor se realizează cu

ajutorul software-ului FEM-based.

Inductor Modelare •i Optimizare

pentru parametrul speci fi.

să func•ioneze într-o gamă de frecven•ă moderată de câteva sute kilohertzi

detaliile din declara•ia anterioară, în următoarele sec•iuni ale tezei.

Figura 2.1: inductor de bază care arată curent •i magnetice fi ELD.

2.1 Prezentare generală

datorită capacită•ii lor de a schimba faza de curen•i alternativi.

2.2 Modelarea Termeni

pentru studiul nostru •i de aplicare sunt descrise analitic în această sec•iune.

2.2.1 inductivită•ii reciprocă

lamentary non-coaxiale •i neparalele, inductivitatea mutuală este [20]

V= 1 - cos 2 φ păcat 2 θ - 2 d cos φ cos θ + d 2 .

φ unghi de integrare în orice punct al bobinei secundare;