Sunteți pe pagina 1din 52

Proiect tehnic pentru platforma distribuita de tip cloud,

cu resurse de instruire si de C-D


pentru inovare in servicii

- versiunea 1 -
Cuprins
1. Infrastructura de calcul pentru promovarea inovarii in servicii prin educatie deschisa,
continua – cerinte functionale .............................................................................................. 4
1.1. Portal web pentru e-learning ................................................................................... 4
1.2. Platforma de tip laborator virtual ............................................................................. 4
1.3. Knowledge base pentru industrie............................................................................ 5
1.4. Arhitectura infrastructurii IT ..................................................................................... 5
1.5. Descrierea Infrastructurii IT..................................................................................... 6
1.6. Functionalitati sistem SW........................................................................................ 7
1.7. Virtualizare .............................................................................................................. 7
1.8. Automatizarea serviciilor administrative ale infrastructurii....................................... 8
1.9. Monitorizarea infrastructurii................................................................................... 11
1.10. Statistici si contabilitate de utilizare ................................................................... 11
1.11. Mediu de stocare pentru fisiere si sistem de notificare ...................................... 11
2. Introducere in cloud computing ...................................................................................... 13
2.1. Descrierea serviciilor ............................................................................................... 13
2.1.1. Saas ................................................................................................................. 13
2.1.2. Paas ................................................................................................................. 14
2.1.3. IaaS .................................................................................................................. 14
2.2. Cloud software ........................................................................................................ 14
2.2.1. SaaS ................................................................................................................. 14
2.2.2. PaaS ................................................................................................................. 14
2.2.3. IaaS .................................................................................................................. 15
2.3. Caracteristici cheie ale sistemelor cloud: ................................................................ 16
3. Structuri cloud de baza, avantaje si dezavantaje ........................................................... 16
3.1. Descriere generala a structurilor hardware si software implicate in cloud computing
....................................................................................................................................... 16
3.2. Avantajele unei structuri de tip cloud ....................................................................... 19
3.3. Dezavantajele unei structuri de tip cloud ................................................................. 21
4. Arhitecturi cloud hardware existente pe piata ................................................................ 22
4.1. Amazon Elastic Compute Cloud – EC2 ................................................................... 22
4.2. Google Cloud .......................................................................................................... 23
4.3. Microsoft Windows Azure ........................................................................................ 24
4.4. Microsoft Windows Server 2008 R2 cu Hyper-V ................................................... 25
4.5. Fujitsu Cloud Hardware ........................................................................................ 27
4.6. Dell Cloud hardware ............................................................................................. 28
4.7. HP Cloud Hardware .............................................................................................. 37
4.8. IBM Cloud Hardware ............................................................................................ 38
4.9. Cisco Cloud Security ............................................................................................ 41
5. Caracteristicile principale ale solutiilor cloud de pe piata ............................................... 47
5.1. Amazon ................................................................................................................... 47
5.2. Google..................................................................................................................... 47
5.3. Microsoft.................................................................................................................. 47
5.4. VMware ................................................................................................................... 48
5.5. Red Hat ................................................................................................................... 48
5.6. Rackspace .............................................................................................................. 48
5.7. Oracle (SUN) ........................................................................................................... 48
5.8. Fujitsu...................................................................................................................... 49
5.9. Dell .......................................................................................................................... 49
5.10. HP ......................................................................................................................... 49
5.11. Cisco ..................................................................................................................... 49
5.12. IBM si Juniper........................................................................................................ 49
5. Bibliografie .................................................................................................................. 51
1. Infrastructura de calcul pentru promovarea inovarii in servicii prin
educatie deschisa, continua – cerinte functionale

Pentru sustinerea proiectului din punct de vedere informatic este necesara o structura HW
& SW care sa permita realizarea tuturor obiectivelor proiectului. Prin functionalitatile sale
structura trebuie sa puna la dispozitie urmatoarele facilitati:
 Portal web pentru e-learning
 Platforma de tip laborator virtual
 Knowledge base pentru industrie
1.1. Portal web pentru e-learning
Portalul web pentru e-learning este un sistem de tip LMS (Learning Management System)
ce va fi folosit pentru suportul programelor de master create si sprijinite prin acest proiect.
Sistemul de e-learning trebuie sa ofere o metoda de training de tip social constructionista
(colaborare, activitati, discutii, etc.). Acesta va permite existenta a 6 roluri utilizator
standard: Administrator, Creator de cursuri, Profesor, Profesor fara drepturi de editare,
Studenti sau Vizitatori. Pe langa aceste roluri sistemul trebuie sa fie capabil sa poata
genera si alte tipuri de roluri prin selectia personalizata de drepturi.
Utilizatorii portalului isi vor putea personaliza modul de interactiune si afisare a informatiilor
in portal (limba, datele listate, etc.)
Profesorii vor avea posibilitatea de a incarca materiale didactice pe portal, vor putea inrola
studentii la cursurile lor, vor putea crea teste de evaluare si de asemenea vor avea
posibilitatea de a purta dialoguri cu studentii folosind forumul si sistemul de chat integrat.
De asemenea studentii vor putea accesa cursurile prin intermediul inrolarii si vor putea
trimite feedback-ul lor catre profesori pentru imbunatatirea procesului de invatamant.
Studentii de asemenea vor putea colabora folosind instrumentele de comunicare integrate
(chat, forum).
1.2. Platforma de tip laborator virtual
Platforma de tip laborator virtual vine sa completeze sistemul de e-learning prin aceea ca
va putea oferi facilitati pentru training de tip hands-on, in care studentii vor putea sa
deprinda abilitati in utilizarea instrumentelor software utilizate in servicii.
Platforma va putea fi accesata printr-un portal web ce va putea permite atat administrarea
acesteia cat si accesul utilizatorilor finali (studenti, profesori).
Functionalitatea de tip laborator virtual este bazata pe masini virtuale, acestea trebuie sa
suporte atat sisteme de operare de tip Linux/Unix cat si Windows, pana la 4 procesoare
virtuale si 255 MB RAM.

Sistemul trebuie sa poata fi populat/sa detina un numar de masini virtuale de tip template
(instalate intr-o anumita configuratie software) ce vor constitui o biblioteca de imagini care
vor putea proviziona un set de masini virtuale la cerere, pentru realizarea aplicatiilor
practice la laborator sau pentru realizarea de proof of concept-uri pe anumite solutii
software (Baze de date, Medii de programare, Software economic, Software medical, etc.)
1.3. Knowledge base pentru industrie
Structura va pune la dispozitia partenerilor din industrie un portal in care acestia vor putea
accesa informatii, studii de caz, proof of concept-uri legate de stiinta serviciilor. De
asemenea partenerii din industrie vor avea posibilitatea de a posta in portal materiale,
studii de caz, prezentari conform experientei si activitatii lor in domeniul serviciilor.
Arhitectura si functionalitatile sistemului ce va oferi aceste facilitati sunt descrise in cele ce
urmeaza.
1.4. Arhitectura infrastructurii IT
Pentru realizarea obiectivelor proiectului se se va implementa o infrastructura de calcul de
inalta performanta, distribuita intre parteneri. Rolul acestei infrastructuri este de dezvoltare
si mentinere a serviciilor pentru educatia deschisa, continua, servicii care vor fi publice,
accesibile.
Modelul propus pentru accesul si utilizarea infrastructurii este cel de cloud computing.
Motivatia acestei elegeri tine de actualitatea conceptului si de avantajele oferite de o astfel
de paradigma: cloud computing pune in centrul modelului utilizatorul si ofera consum si
furnizarea de mare eficienta a serviciilor IT. Trasaturile principale ale unei astfel de solutii
in contextul orientarii pe servicii a proiectului sunt scalabilitatea marita, experienta utilizator
imbunatatita si mai ales orientarea furnizarii serviciilor spre un model economic.

Arhitectura solutiei propuse este una ierarhica, organizata pe Tier-uri. Tier0 il constituie
UPB-Facultatea de Automatica si Calculatoare, iar pe nivelul urmator - Tier1 - se gasesc
ceilalti parteneri din consortiu, atat din UPB cat si din exterior.
Proiectul asigura infrastructura pentru Tier0 si Tier1 si interconectarea si
interoperabilitatea cu partenerii din Tier2. Partenerii din Tier2 sunt fie partenerii existenti ai
fiecarei institutii, fie partenerii cooptati pe perioada proiectului. Componenta principala din
arhitectura se afla in Tier0. Tier1 va dispune de extensii interconectate cu Tier0. Acesta
descentralizare ofera un grad ridicat de flexibilitate pentru solutiile oferite bazate pe
servicii.
Pe o astfel de solutie pot fi introduse diverse politici administrative: spre exemplu politici
particulare de administrare pentru nodurile apartinand aceleiasi organizatii (UPB, UTBV)
chiar daca organizatia se intinde pe mai multe Tier-uri (ex: UPB). O astfel de abordare
permite:
 descentralizarea administrarii locale a infrastructurii atat prin politici proprii
fiecarei organizatii implicate dar si prin politici de comun stabilite de catre
parteneri
 introducerea conceptului de SLA pentru furnizarea si utilizarea serviciilor atat
intre parteneri cat si intre parteneri si terti
 posibilitatea dezvoltarii de aplicatii particulare profilului partenerului, avand in
componenta echipei locale de administrare membrii specializati in acele domenii
si care pot oferi suport relevant si particular aplicatiilor dedicate
Solutia pentru implementarea hardware a fiecarui Tier vizeaza un model cluster datorita
flexibilitatii, usurintei de instalare si operare - comparativ cu alte modele - dar si fiabilitatii
pe termen lung. Totodata UPB are expertiza in operarea de clustere de mari dimensiuni.
Dimensiunea clusterelor fiecarui Tier poate varia in functie de necesitatile partenerilor. Pe
sistemul HW ce va fi achizitionat se doreste instalarea unei platforme software comune
care sa permita interoperabilitatea, migrarea transparenta a aplicatiilor si realizarea
calculelor complexe distribuite la mari dimensiuni (posibil raspandite pe nodurile mai
multor parteneri din acelasi Tier sau Tier-uri diferite).
1.5. Descrierea Infrastructurii IT
O specificatie detaliata a necesarului hardware si a software-ului pentru implementarea
unui astfel de model poate fi bazata pe clustere de noduri.
Nodurile vor fi de tip servere blade si vor fi achizitionate ca structura integrata:
interconnect, storage si putere computationala. Motivul pentru care se va opta pentru
servere de tip blade este in primul rand fiabilitatea. Un alt avantaj al serverelor rackabile
este asigurarea unui flux de aer eficient, care la randul sau duce la un consum redus de
curent, si un sistem de climatizare mai mic si nu in ultimul rand mai ieftin. Folosirea
sasiurilor ajuta si la managementul eficient al spatiului in sala de cluster. Clusterele vor fi
in numar de doua, pozitionate in locatii distincte (UPB si UTBV) pentru a oferi redundanta
si distribuirea cererilor in functie de incarcarea fiecarui cluster, acestea vor avea un
backbone de pana la 10Gb si doua retele: una de productie si alta de management si vor fi
integrate in structurile deja folosite.
Ca si ultim aspect a solutiei necesare noilor clustere este dimensiunea memoriei folosite
per nod. In general majoritatea serviciilor dezvoltate si oferite vor fi computationale si nu
I/O (desi, se pot suporta si astfel de servicii). Ne propunem ca noul cluster sa aiba un
minim de 6Gb de memorie per core, asta insemnand 72Gb de memorie per masina dual
six core curenta.
Avand in vedere specificatiile de mai sus, noul cluster va fi o solutie integrata care va
asigura pe langa partea de backbone intern de conectare a nodurilor si o solutie
redundanta, toleranta la defecte, usor de administrat si de upgradat.
Solutiile software pentru servicii vor fi bazate pe masini virtuale preinstalate cu software
folosit in servicii (dintre care vor face parte pachete software pentru planificarea resurselor
intreprinderii, software medical, software economic, etc.) Movatia consta in oferirea de
pachete de aplicatii la cerere (accesul la masinile virtuale facandu-se prin realizarea de
cereri si provizionare automata dupa aprobarea cererilor) care sa permita realizarea
activitatilor de educatie continua in domeniul stiintei serviciilor. Managementul si
dezvoltarea acestor servicii se va face folosind solutii software de automatizare a
serviciilor cloud.
Scopul platformei software este acela de a asigura suportul pentru platforma de instruire,
colaborare pe de o parte si pentru dezvoltarea si oferirea de servicii (orientata in special
catre servicii de e-learning) bazate pe conceptele de SOA si SSME pe de alta parte.
1.6. Functionalitati sistem SW
Solutia de cloud trebuie sa contina software preinstalat pentru managementul intregii
infrastructuri care sa acopere urmatoarele arii functionale:
 Virtualizare
 Automatizarea serviciilor administrative ale infrastructurii
 Monitorizarea infrastructurii
 Statistici de utilizare
 Mediu de stocare pentru fisiere si sistem de notificare.
1.7. Virtualizare
Software-ul de virtualizare trebuie sa suporte sistemele HW oferind posibilitatea de a folosi
toate nucleele procesorului si subdiviziuni ale acestora (de exemplu 12x2=24 nuclee
logice), pana la 256 GB de RAM (pentru a suporta un upgrade viitor). Masinile virtuale
trebuie sa suporte sisteme de operare de tip Windows cat si Linux/Unix (RedHat, SuSE,
Solaris, etc.), de asemenea masinile virtuale ar trebui sa poata suporta folosirea a mai
multor procesoare virtuale (4) si a intregii capacitati de memorie disponibila (255 GB RAM,
1GB fiind folosit de software-ul de virtualizare). De asemenea software-ul de virtualizare
trebuie sa poata pune la dispozitie I/O pentru accesul la echipamente de stocare (SAN,
NAS) ce folosesc protocoale de acces diferite (FC, iSCSI, NFS, etc.), dar si la retea.
Accesul la storage si la retea ar trebui sa se poata face pe mai multe cai si concurent
pentru a putea asigura balansarea incarcarii si inalta disponibilitate. Sistemul trebuie sa
permita salvarea contextuala a masinilor virtuale (snapshoot) si restaurarea lor, de
asemenea trebuie sa fie compatibil cu solutiile de backup dedicate.
Sistemul de virtualizare trebuie sa poata fi configurat si administrat de o aplicatie de
management care sa suporte sistemul de operare Windows si care sa poata fi accesata fie
printr-o interfata web fie prin intermediul unei aplicatii dedicate. Aceasta aplicatie trebuie
sa poata gestiona toate sistemele gazda impreuna cu masinile virtuale pe care acestea le
ofera, sa poata crea, configura, porni sau opri masinile virtuale si sa asigure o consola
catre masini. Aplicatia de management trebuie de asemenea sa poata administra licentele,
sa ofere posibilitatea controlului accesului pe grupuri de utilizatori si sa poata monitoriza
sistemele host cat si masinile virtuale.

1.8. Automatizarea serviciilor administrative ale infrastructurii

Componenta de automatizare a serviciilor


Acesta componenta ofera gestionarea automatizata a provizionarii si deprovizionarii de
resurse IT (hardware - servere, retele), sisteme de operare, middleware, aplicatii software
si ofera suport pentru medii de virtualizare (hypervisori) pentru sisteme de tip Linux, Unix,
Windows, pe arhitecturi x86 sau RISC.

1. Acesta componenta trebuie sa ofere de asemenea suport pentru serviciile de


management constand dintr-un set specific de middleware (servere de aplicatii), baze de
date, middleware si sa ajute la definirea si automatizarea serviciilor care sunt parte a
ciclului de viata al resurselor IT. De exemplu sistemul sa ofere facilitatea de a proviziona
resurse (servere, sisteme de operare, storage, network, etc) pentru o perioada limitata de
timp, pentru a satisface cererea crescuta pentru capacitatea de procesare sau pentru a
servi ca un mediu de testare.

2. Componenta de automatizare a serviciilor trebuie sa ofere modele (sabloane) de servicii


specifice. Personalizarea acestor sabloane (sau definirea unui serviciu personalizat)
trebuie sa fie disponibila pentru selectie atunci cand o instanta a acestui serviciu este
necesara. De asemenea, produsul trebuie sa ofere facilitatea ca modificarea unui sablon
de serviciu sa fie supusa unui proces de revizuire si aprobare inainte de a fi pusa in
catalogul de servicii.

3. Aplicatia de automatizare a serviciilor trebuie sa ofere suport pentru managementul


utilizatorilor si al rolurilor acestora. Produsul trebuie sa ofere mai multe interfete cu
utilizatorul si fiecare dintre ele sa aiba un set separat de roluri de utilizator. Trebuie sa
ofere urmatoarele roluri:

 Cloud administrator: utilizatorii in acest rol sunt administratorii de cloud. Numai


administratorii de cloud pot efectua urmatoarele activitati:
o defini echipe noi, conturi de utilizator si rolurile asociate acestora
o modifica informatii proprii
o inregistra si a anula inregistrarea imaginilor software
o permite alocari de resurse si modificarile acestora
o verifica starea proiectelor si sa monitorizeze alti utilizatori
o aproba sau respinge cererile de provizionare facute de catre administratorii
de echipa

 Cloud manager: utilizatorii in acest rol sunt administratori read-only de cloud. Ei pot
efectua urmatoarele activitati:
o modifica informatii proprii (cu exceptia rolului si apartenentei la echipa)
o verifica starea proiectelor si sa monitorizeze serverele virtuale pentru orice
echipa

 Echipa de administratori: utilizatorii in acest rol pot efectua urmatoarele activitati:


o creare de conturi de utilizator pentru alti utilizatori
o modificare informatii proprii (cu exceptia rolului si apartenentei la echipa)
o sa formuleze cereri pentru de provizioanare de servere si sa verifice starea
proiectelor
o monitorizare servere
o schimbarea statusului serverelor si a parolei
o logare la sistem si utilizarea serverelor si aplicatiilor la care li s-a permis
accesul

 Echipa de utilizatori: utilizatorii in acest rol pot efectua urmatoarele activitati:


o modifica informatii proprii (cu exceptia rolului si apartenentei la echipa)
o vizualiza proiectele disponibile pentru echipa din care fac parte
o verificarea starii serverelor prevazute pentru echipa lor
o logare la sistem si utilizarea serverelor si aplicatiilor desemnate

4. Componentele de baza ale solutiei de automatizare a serviciilor de tip cloud vor oferi
urmatoarele componente:
1. Interfata utilizator
2. Aplicatii, cu urmatoarele componente:
1. Aplicatia de definire a serviciilor
2. Aplicatia de deployment a aplicatiilor
3. Aplicatia de alocare a resurselor
4. Aplicatia de monitorizare
5. Aplicatia de topologie a serviciilor
6. Aplicatia de ordine de lucru (work orders)
3. Subsistemul de management
4. Biblioteca de imagini virtuale: ofera un cadru pentru a mentine mai multe arhive de
imagini server pentru utilizarea in timpul procesului de provizionare; aceasta va
oferi functiile de:
1. Creare de sabloane de sisteme de operare
2. Pregatirea de sablaoane pentru deployment
3. Adaugarea de noi imagini virtuale
4. Stergerea de imagini virtuale

5. Aplicatia de automatizare a serviciilor trebuie sa puna la dispozitia utlizatorilor


urmatoarele module de servicii:
o modulul de definire a serviciilor: acesta pune la dispozitie un set de reguli de baza
pentru crearea de servicii IT. De asemenea sa ofere definitii de servicii
preconfigurate care pot fi utilizate ca sabloane
o instante functionale ale serviciilor:
o modulul de topologie a servicilor
o modulul de monitorizare a serviciilor
o modulul de management al planificarilor (planuri de management)
o modulul de management al taskurilor (activitatilor)
o modulul de management al fluxurilor de lucru
o modulul de management al comenzilor de lucru: comenzile de lucru ofera cadrul
pentru executarea planurilor de management.
o modulul de management al resurselor: resursele sunt hardware sau software

6. Aplicatia de automatizare a serviciilor trebuie sa ofere un modul de raportare, care sa


indeplineasca urmatoarele criterii:
 raportare dupa definitiile de servicii
 raportare dupa instantele active de servicii
Toate aceste raporte vor oferi detalli despre utilizatori, „proprietari”, coordonate de timp (de
ex perioda in care sa activat un anumit serviciu), status, nume, detalii despre resursele
fizice si alocarea acestora (CPU, memorie, servere dupa arhitectura, agenti de
monitorizare, istoric), servere virtuale care rezida pe acelasi nod fizic, topologie, etc.
Componenta de management al incidentelor (Help Desk)
Platforma de management a incidentelor reprezinta o evolutie naturala in abordarea
rezolvarii problemelor aparute in cadrul infrastructurii IT, conform principiului caruia orice
incident care nu este adresat si rezolvat cat mai rapid poate produce pierderi in cadrul
companiei, atat la nivelul inventarului de hardware si software, dar mai ales in plan
financiar.
Aceasta platforma va permite preluarea, inregistrarea (automata sau manuala) si
urmarirea sesizarilor privind functionarea anormala a intregului sistem informatic. Pentru a
permite o inregistrare eficienta, platforma trebuie sa lucreze integrat functional cu alte
sisteme de monitorizare si management de sisteme si aplicatii.

De asemenea va permite ca pe parcursul derularii activitatii de Help Desk, specialistii IT sa


poata inregistra modalitatile de rezolvare pentru incidentele frecvent intalnite sub forma de
baza de cunostinte sau sabloane de incidente, astfel incat la reaparitia unui nou incident,
modalitatea de rezolvare sa fie deja inregistrata in subsistem si sa permita un raspuns
prompt prin evitarea pasilor de rediagnosticare.
Sistem pentru controlul ciclului de viata al infrastructurii software
Sistemul pentru controlul ciclului de viata al infrastructurii software trebuie sa administreze
atat resursele din centrul de date cat si cele distribuite, acoperind operatii diverse ca de
exemplu provizionarea initiala a sistemelor, aplicarea patch-urilor, intretinerea automata a
configuratiilor de sistem, realocarea de sisteme. Datorita schimbarilor constante in
tehnologie si in infrastructura, se doreste administrarea in mod eficient si pe cat posibil in
mod automat a resursele IT, hardware si software.
Pentru optimizarea mediului si infrastructurii IT, solutia trebuie sa permita modelarea
proceselor organizatiei in fluxuri de lucru precum si modelarea elementelor de
infrastructura in aplicatii specializate.
1.9. Monitorizarea infrastructurii
Solutia va furniza o imagine virtuala preconfigurata care sa asigure motorul de
monitorizare al intregului sistem. Aceasta imagine este responsabila de monitorizarea atat
a infrastructurii de management al cloud-ului cat si a imaginilor virtuale provizionate, prin
urmare trebuie sa fie compatibile cu toate celelalte componente.
Parametrii monitorizati ( de ex: Utilizari de disk, informatii despre sistemul de fisiere,
informatii despre retea, procese ) trebuie sa fie accesibile prin interfata de tip portal iar
aceste informatii trebuiesc sa fie salvate in baza de date furnizata pentru aceasta
componenta.
1.10. Statistici si contabilitate de utilizare
Aceasta masina virtuala va fi motorul de statistici si contabilitate pentru solutia oferita.
Software-ul instalat este responsabil de prelucrarea informatiilor cu privire la provizioane si
de-provizionarea masinilor virtuale si de pregatire a datelor pentru raportarea statisticilor
de utilizare si pentru facturare.
1.11. Mediu de stocare pentru fisiere si sistem de notificare
Aceasta masina virtuala are trei roluri:

 Fisier depozit: Aceasta imagine stocheaza fisierele binare folosite de platforma de


automatizare a serviciilor pentru a instala agentii pe masinile virtuale provizionate.
 Serverul de mail: este utilizata pentru a sprijini notificarile transmise de platforma de
automatizare a seviciilor .
 Redirectionarea URL: Aceasta masina virtuala este punctul unic de acces la
platforma de administrare si monitorizare, la cea pentru statistici si contabilitate a
utilizarii, la sistemul de automatizare a serviciilor si la platforma de provizionare.
2. Introducere in cloud computing

Cloud computing reprezinta o paradingma noua in lumea serviciilor IT. Aceasta paradigma
este orientata catre costuri de utilizare reduse a infrastructurii IT, „platesti atat cat ai
nevoie”, si catre abstractizarea anumitor componente. Astfel, pe acest principiu s-au
dezvoltat companii care ofera servicii de tip cloud. Aceste servicii sunt organizate in forma
de stiva iar in functie de ceea ce ofera se clasifica in:
o Software ca serviciu (Software as a Service) (SaaS)
o Platforma ca serviciu (Platform as a Service) (PaaS)
o Infrastructura ca serviciu (Infrastructure as a Service) (IaaS)

Serviciile oferite in acest fel au ca si caracteristici principale disponibilitatea si


scalabilitatea.

2.1. Descrierea serviciilor

2.1.1. Saas
Software-ul ca serviciu reprezinta o aplicatie care in loc sa fie instalata la client este
distribuita pe internet. Acest tip de serviciu are ca si caracteristica o disponibilitate ridicata,
fiind online poate fi accesata de oriunde si oricand.
Aplicatiile de acest tip sunt supuse unui trafic variabil ceea ce inseamna ca ele trebuie sa
fie destul de flexibile pentru a putea fi usor scalate pentru a sustine un numar de utilizatori
suficient de mare.
Prin intermediul SaaS un client nu cumpara doar software, ci cumpara un abonament de
utilizare a acelui software si are in permanenta ultima versiune disponibila, simplificand
modulul de distribuire al aplicatiei catre utilizator.
In general aplicatiile distribuite prin intermediul Internet-ului web-ului sunt aplicatii ce poti fi
accesate prin intermediul unui browser.
2.1.2. Paas
Spre deosebire de SaaS, PaaS nu ofera direct software-ul utilizatorului final, ci ofera o
plaftorma pe care acesta sa isi poata dezvolta si rula propria aplicatie.
Pe o astfel de platforma dezvoltatorul nu trebuie sa isi puna problema arhitecturii hardware
pe care aplicatia va rula, sistemului de operare, unde se afla baza de date, ce sgbd este,
ce ip-uri au serverele pe care se ruleaza aplicatia, etc. PaaS este o solutie de midleware
ce abstractizeaza toate aceste elemente, oferind dezvoltatorului un API unitar pe care
acesta sa il foloseasca pentru asi dezvolta propriile aplicatii.
2.1.3. IaaS
IaaS este cel mai de jos nivel din stiva de servicii de tip cloud. Daca la SaaS si PaaS
elementele de dedesubt erau ascunse in cazul IaaS utilizatorul are acces la toate
elementele. Un cloud ce ofera servicii de IaaS practic este o aplicatie de gestiune a
masinilor virtuale, a unei infrastructuri virtualizate. Acest tip de serviciul se aseamana cu
cel de VPS – Virtual Private Server, hosting in care un client plateste pentru propriul server
virtual.
Prin intermediul unui IaaS un client isi poate crea un template cu aplicatia sa si il va putea
rula in nenumarate instante pentru a satisface nevoia de scalabilitate la momentul
respectiv. De asemenea acele instante pot fi inchise la un moment dat pentru a economisi
energie.

2.2. Cloud software


2.2.1. SaaS
In categoria de software ca serviciu intra mai multi producatori printre care Google, Yahoo,
Microsoft, Facebook, Salesforce, Flick. Fiecare din acesti producatori distribuie aplicatii
online orientate catre un anumit sector.
Google este renumit pentru aplicatiile de tip office accesibile prin intermediul interfetei
docs.google.com. Aici utilizatori isi pot crea documente personale sau pot conlucra la alte
documente impreuna cu alti utilizatori, simultan.
Microsoft foloseste infrastructura SaaS in cadrul portalului live.com. Prin acest portal
utilizatori au acces la email, documente, poze, fisiere. Recent acest portal suporta editarea
live si colaborativa a documentelor oferind o experienta similara cu un pachet office
instalat pe calculatorul personal.
Atat Microsoft cat si Google ofera posibilitatea de hosting a unui domeniul si customizarea
serviciilor de cloud pentru acel client. Desigur aceste servicii sunt gratuite pentru un numar
mic de utilizatori/domeniu sau pentru mediul academic si comerciale in rest.
2.2.2. PaaS
Printre dezvoltatorii de solutii PaaS se numara Google, picloud.com, heroku.com si altii.
Google prin intermediul app engine pune la dispozitia utilizatorilor un framework prin care
acestia isi pot dezvolta si publica aplicatiile in cloud-ul Google. Pentru ca o aplicatie sa
functioneze in mediul lor trebuie sa indeplineasca niste restrictii: totul trebuie accesat prin
intermediul api-ului iar aplicatia nu poate sa scrie date in fisiere. Pentru acest lucru exista
un api pentru baza de date foarte flexibil ce se aseamana foarte mult cu obiectele din
paradigma OO. API-ul app engine este oferit atat pentru java cat si pentru python.
Picloud.com reprezinta o solutie de PaaS ce ofera un API python. Cu ajutorul acestui API
un utilizator poate trimite o functie python implementata local pentru a fi rulata in cloud.
Solutia oferita seamana cu un wrapper python pentru un batch-system: exista doar 3
functii – call, result si map. Acestea creaza joburi si recupereaza rezultate, taskuri
principale ale unui batch-system. Picloud.com ruleaza pe platforma de IaaS oferita de
Amazon.

Heroku.com este o solutie de PaaS bazata pe Ruby. Daca in cazul Picloud.com solutia
aleasa seamana mai debraba cu un batch-system, heroku.com este orientat catre aplicatii
web scrise in ruby.
Arhitectura heroku.com consta dintr-un reverse proxy, un load balancer si worker-noduri
denumite dyno. Un dyno este un proces ce ruleaza aplicatia ruby pe un server din
clusterul heroku. Heroku.com ruleaza pe platforma de IaaS oferita de Amazon.
2.2.3. IaaS
Un exeplu de solutie de IaaS il reprezinta Eucalyptus. Eucalyptus este un software ce
ofera o modalitate de management a unei ferme de masini fizice pe care sa ruleze
instante virtualizate. Un avantaj al Eucalyptus in fata altor solutii de acest gen il reprezinta
compatibilitatea pana la o anumita versiune cu API-ul pus la dispozitie de Amazon EC2,
ceea ce il face interoperabil cu alte softuri.
Ubuntu EC este un sistem de clound computing oferit de Ubuntu, sistem ce este
compatibil cu Amazon EC2. Acesta se bazeaza pe Eucalyptus, un manager de cloud
compus din urmatoarele module: Controller de cloud, controller de stocare, controller de
stocare elastic, controller de cluster, controller de nod.
OpenNebula este tot o implementare de IaaS. Spre deosebire de Eucalyptus Comunity
care poate lucra doar cu kvm si xen ca si solutii de virtualizare, acesta suporta VMware
Server prin intermediul unui plugin.
Acesta dispune de un planificator performant Haiseea cu ajutorul caruia se pot „programa”
din timp infrastucturi virtualizate.
Microsoft la randul sau a dezolvatat o solutie de IaaS bazata pe Hyper-V. IBM a dezvoltat
CloudBurst, o solutie bazata pe vmware ESXi si CloudBurst Stack.

2.3. Caracteristici cheie ale sistemelor cloud:


 Agilitatea este imbunatatita datorita capacitatii utilizatorilor de a aproviziona
infrastructura tehnologica rapid si ieftin.
 Application Programming Interface (API) este o interfata ce faciliteaza accesibilitatea la
un software permitand masinilor sa interactioneze cu „norul” in acelasi mod in care
utilizatorul interactioneaza cu calculatorul.
 Costul este redus.
 Nu conteaza aparatul folosit pentru a interactiona cu sistemul sau locatia in care are
loc.
 Sistemul de „multi-inchiriere” permite partajarea resurselor.
 Fiabilitatea este imbunatatita daca mai multe site-uri redundante sunt utilizate.
 Scalabilitate prin aprovizionare dinamica (la cerere) a resurselor.
 Securitatea este imbunatatita datorita centralizarii datelor
 Mentenanta aplicatiilor de cloud computing-ul este mai usor de indeplinit, deoarece
aplicatiile nu trebuie sa fie instalate pe computerul fiecarui utilizator.

3. Structuri cloud de baza, avantaje si dezavantaje


3.1. Descriere generala a structurilor hardware si software implicate in cloud
computing
Terminologia Cloud Computing se refera la un sistem de calcul in care taskurile sunt
atribuite intr-o retea prin intermediul unei combinatii de conexiuni, servicii si software.
Aceasta colectie de conexiuni este cunoscuta sub numele de Cloud (nor). Cloud
computing reprezinta o evolutie fireasca de la arhitecturile orientate spre servicii de calcul
si de la calculul utilitar (utility computing). Detaliile sunt invizibile consumatorilor, care nu
mai au nevoie de experienta pentru a lucra in sistem si nici nu au control asupra
infrastructurii tehnologice din "nor"-ul pe care lucreaza. Acest domeniu este un produs
secundar si totodata o consecinta a usurintei de acces la distanta la site-uri de calcul
oferite in Internet. Aceste site-uri iau frecvent forma unor instrumente de pe web sau
aplicatii pe care utilizatorii le pot accesa si utiliza prin intermediul unui browser web ca si
cum programele ar fi fost instalate local, pe calculatorul personal. Institutul National al
Standardelor si Tehnologiei (NIST ) ofera o definitie obiectiva. Termenul de "nor" este
folosit ca o metafora pentru Internet, pe baza unei scheme folosita in trecut pentru a
reprezenta reteaua de telefonie, iar mai tarziu pentru a descrie Internetul in diagramele de
retele de calculatoare facandu-se abstractie de infrastructura de baza. In general, furnizorii
de cloud computing furnizeaza aplicatii obisnuite de afaceri online, care sunt accesate de
un alt serviciu Web sau de un browser Web, in timp ce software-ul si datele sunt stocate
pe servere.
Cele mai multe infrastructuri de cloud computing constau in servicii construite pe servere
si furnizate prin intermediul Internetului. „Norii” apar deseori ca puncte de acces unic
pentru consumatori. Ofertele comerciale trebuie sa indeplineasca o anumita calitate si
cerintele clientilor. Cei mai importanti furnizori de servicii cloud sunt: Amazon, Rackspace
Cloud, Salesforce, Microsoft si Google. Unele dintre marile firme de IT care sunt implicate
activ in cloud computing sunt Fujitsu, Dell, Red Hat, Hewlett Packard, IBM, VMware si
NetApp.

Asa cum Internetul poate fi reprezentat teoretic prin stiva OSI si practic
prin stiva TCP/IP, infrastuctura unui cloud poate fi si ea reprezentata ca
o stiva de servicii impartita pe mai multe niveluri.

Putem observa in partea din stanga modelul compact al acestei stive, iar
mai jos modelul detaliat.

CLIENT

APLICAŢI

PLATFORMĂ

INFRASTRUCTURĂ

SERVE

In valorificarea resurselor unui cloud o companie poate opta pentru trei tipuri de servicii
oferite:
A. Infrastructure as a Service (IaaS)
Capacitatea furnizata consumatorului este de aprovizionare cu putere de calcul, spatiu de
depozitare si alte resurse fundamentale de calcul unde consumatorul este capabil sa
desfasoare si sa foloseasca diverse unelte software (sisteme de operare, aplicatii si
altele). Consumatorul nu gestioneaza sau controleaza infrastructura care sta la baza
norului, dar are controlul asupra sistemului de operare, spatiului de stocare, aplicatiilor
instalate, si eventual control limitat asupra selectarii unor componente din retea (de
exemplu firewall gazda).
B. Platform as a Service (PaaS)
Furnizeaza consumatorului capacitatea de a lansa pe infrastructura cloud aplicatii
achizitionate sau create de utilizator folosind limbaje de programare si instrumente
sprijinite de catre furnizor. Consumatorul nu gestioneaza sau controleaza infrastructura
care sta la baza norului, inclusiv la retea, servere, sisteme de operare, sau spatii de
depozitare, dar are control asupra aplicatiilor si, eventual, asupra configuratiei mediului de
gazduire de aplicatii.
C. Software as a Service (SaaS)
Capacitatea furnizata consumatorului este de a utiliza aplicatiile furnizorului care ruleaza
pe o infrastructura cloud. Cererile sunt accesibile din diverse dispozitive client printr-o
interfata client, cum ar fi un browser web (de exemplu, e-mail, web-based). Consumatorul
nu gestioneaza sau controleaza infrastructura de nor , inclusiv reteaua, servere, sistemul
de operare, sisteme de stocare, sau chiar capacitatile aplicatiilor individuale, cu posibila
exceptie a unor setari de configurare a aplicatiilor limitate specifice utilizatorilor.

Posiblitatile de oferire a acestor servicii sunt multiple si impart cloud-urile in trei categorii:
A. Sisteme Cloud Private
Infrastructura nor este exploatata numai pentru
o organizatie. Aceasta poate fi gestionata de
catre organizatie sau o terta parte si pot exista
pe sau in afara premisei.

B. Sisteme Cloud Publice


Infrastructura nor este pusa la dispozitie
publicului larg sau a unui grup industrial mare si
este detinuta de catre organizatia ce pune la
dispozitie serviciul.
C. Sisteme Cloud Hibride
Infrastructura norului este o compozitie de
doi sau mai multi nori (privati sau publici)
care raman entitati unice, dar sunt legate
impreuna prin tehnologii standardizate care
permit portabilitatea datelor si aplicatiilor
(de exemplu, load-balancing intre nori).

D. Sisteme Cloud de tip comunitate


Infrastructura norului este impartita de mai multe organizatii si sustine o comunitate
specifica care are preocupari comune (de exemplu, misiuni, cerintele de securitate). Acest
sistem poate fi gestionat de catre organizatii sau o terta parte si poate exista pe sau in
afara premisei.

3.2. Avantajele unei structuri de tip cloud

Ce ofera in plus o structura de tip cloud fata de o structura conventionala de servere?


1. Scalabilitate
In timp ce multe caracteristici vin in minte atunci cand discutam despre cloud computing,
probabil prima este lipsa relativa de ingrijorare despre posibilitatea ca instalatia poate fi
scalata sa faca fata oricarei cereri. Presupunerea implicita este ca se poate scala
intotdeauna dupa cum este necesar, cel putin pentru a satisface cererea ca un intreg.
Astfel, mediul virtualizat ce opereaza peste sistemele hardware existente in cloud va
asigura aplicatiilor puterea de calcul necesara intr-un mod eficient prin modelarea
instantelor de procesare pe baza necesitatilor acestora. Printr-un sistem cloud ne
asiguram ca echipamentul hardware pe care il avem la dispozitie functioneaza la
randament maxim.
2. Flexibilitate
Una dintre cele mai mari critici ale infrastructurilor de tehnologiea informatiei (IT)
traditionala este cat de greu se face scalarea de resurse - fie cresterea sau reducerea lor -
in fata unei schimbari in cererea pentru o aplicatie. Ambele probleme duc la supra-
alocarea de resurse in general, rezultand in utilizarea totala scazuta a resurselor, in scopul
de a face fata sarcinilor de varf.
Pentru a atinge aceste utilizari inalte (mai mari de 50%), este esential ca norul sa fie
elastic, adica trebuie sa se poata scala cu usurinta in mod automat, cu nici un efort
necesar din partea personalului la timpul cand este nevoie de cloud, si, de preferinta, cu
nici un efort sau cu un efort minim, facut in avans, de catre dezvoltatorii aplicatiei.

3. Disponibilitate temporala - Self-service


O capacitate de self-service permite proprietarului unei aplicatii de
a obtine resursele necesare de calcul, sau cel putin potentialul de a utiliza anumite resurse
de calcul, cu o cerere simpla, cu cateva minute inainte de necesitatea utilizarii acestor
resurse. Acest tip de capacitate este adesea pusa in aplicare in portaluri web, si
provine din capacitatea pe care o ofereau primele cloud-uri publice: dobandirea de
infrastructura nu este mai greu de obtinut decat comandarea unei carti de pe Amazon.
4. Disponibilitate spatiala - Acces ubicuu
Accesul ubicuu se refera la caracteristica cloud computing de a putea accesa orice
resursa, chiar si toate resursele, de oriunde, folosind orice dispozitiv sau orice aplicatie.
5. Virtualizare completa
In ultimii 10 - 20 de ani o varietate de forme de virtualizare au lucrat la decuplarea
aplicatiilor individuale. Acest lucru a avut cel mai mare succes cu procesoarele, mai putin
cu retele si partea de stocare de date si cel mai putin cu aplicatiile. Ceea ce s-a realizat a
avut un impact semnificativ – simplificarea operatiunilor (cel putin initial) si cresterea
flexibilitatii, disponibilitatii si utilizarii. Cu alte cuvinte, indiferent de cat de mult trebuie sa se
scaleze un anumit cloud, aceasta ramane la fel de simplu de operat si la fel de usor de
dezvoltat aplicatii pentru el, ca si cum totul s-ar face pe un singur server. Aceasta este
ceea ce intelegem prin virtualizare completa. In combinatie cu accesul ubicuu, acest lucru
poate duce la un sentiment real de flexibilitate a locatiei.
6. Consistenta relativa
Ca o chestiune practica, mai ales din cauza complexitatii opertationale, chiar si cele mai
timpurii cloud-uri au fost construite dintr-un numar relativ mic de componente unice.
Decizia de a construi un cloud dintr-un numar relativ mic de blocuri standardizate a dus la
cresterea foarte mare a posibilitatilor de scalare, la operatiuni simplificate si a redus
semnificativ costurile.
3.3. Dezavantajele unei structuri de tip cloud
Desi o structura cloud prezinta multe avantaje foarte atragatoare pentru cei care opteaza
pentru o astfel de abordare, vom prezenta in continuare impedimentele si provocarile
cauzate de catre complexitatea acestui tip de implementare.
1. Asigurarea Securitatatii
Daca intr-o abordare conventionala, containerele sunt separate clar, fizic prin peretii
carcaselor, intr-un sistem cloud acest avantaj dispare. Separarea logica a entitatilor
virtuale ce stau la baza sistemului poate prezenta probleme mari de securitate. Software-
ul de virtualizare trebuie sa fie extrem de robust si sa trateze in mod deosebit aceasta
problema, iar nivelurile de acces trebuie sa fie clar definite si administrate. Raspunderea
unui administrator al unui astfel de sistem este extrem de ridicata pentru ca cea mai mica
neatentie poate duce la compromiterea intregului sistem, nu numai a unei masini
oarecare.
2. Asigurarea resurselor de calcul promise - Service Level Agreements,
Benchmarking
Administratorul unui cloud trebuie sa asigure clientului puterea de calcul specificata la
incheierea contractului de inchiriere (SLA). In mod conventional acest lucru este simplu,
deoarece clientul inchiriaza unul sau mai multe servere fizice dedicate despre care se stiu
clar specificatiile tehnice. In sistemul cloud, notiunea de server fizic dispare, fiind inlocuita
de entitatea virtuala. De obicei, un provider va specifica in contract puterea de calcul a
unei entitati raportate la solutiile fizice existente pe piata (ex: o entitate are puterea de
procesare a unui procesor Intel Xeon de 1,6 GHz). Probleme pot rezulta din faptul ca o
entitate virtuala poate rula pe servere, de multe ori diferite ca producator si specificatii.
Asfel trebuie efectuate numeroase teste de benchmark pentru a putea crea asocieri
servere fizice – entitatati virtuale in functie de resursele hardware disponibile si de cele
logice oferite.
3. Toleranta la defecte – Integritate, Redundanta
Entitatile virtuale care ruleaza in cloud trebuie sa fie tolerante la defecte si sa poata face
fata defectiunii unor servere sau a legaturilor de comunicatie dintre acestea. Daca intr-un
sistem conventional, caderea unui server poate fi suportata prin load balancing de catre un
alt server, in cloud acest lucru este mai greu de realizat, datorita caracterului compact al
entitatilor virtuale. Putem compara sugestiv afectarea unei entitati virtuale cu imaginea
unui muncitor care ramane fara o mana in timpul lucrului. Intr-un santier normal, acel
muncitor ar fi dus la spital, fiind inlocuit de un altul, dar in cazul nostru avem nevoie de un
doctor foarte rapid care sa ii puna muncitorului mana la loc in timp record, un lucru greu de
realizat, daca nu imposibil. Exista totusi software-uri specializate in toleranta la defecte
precum VMware Fault Tolerance, din pachetul VMware vSphere.
4. Consumul de energie – Minimizarea pierderilor
Intr-un sistem conventional pierderile de energie pot fi minimizate partial prin oprirea
statiilor de care nu este nevoie la momentul respectiv. Pentru a realiza aceasta si in cloud
administratorul trebuie sa stie clar pe ce masini fizice sunt mapate entitatile virtuale. Intr-un
cloud dinamic, de dimensiuni mari, aceasta problema poate capata proportii semnificative.
Observam asadar ca o astfel de abordare este ineficienta si va trebui sa ne bazam inca o
data pe software-ul de virtualizare. Un software de virtualizare trebuie sa fie eficient atat
din punct de vedere al performantei, cat si din cel al consumului de energie. Acest criteriu
poate fi determinant in alegerea software-ului necesar unui cloud, deoarece economisirea
de energie poate amortiza in timp costul acestuia. Si in cazul echipamentelor hardware se
poate folosi acelasi principiu. Se cunoaste faptul ca Intel face eforturi semnificative in
reducerea consumului de energie prin noile placi de baza pe arhitectura Nehalem menite
sa reduca puterea dezvoltata de la 115 W la 85W. Reducerea cu 30 W pentru fiecare
server poate salva pana la 8 milioane de dolari in trei ani pentru utilizarea a 50000 de
servere.

4. Arhitecturi cloud hardware existente pe piata

4.1. Amazon Elastic Compute Cloud – EC2


Amazon EC2 este cel mai mare cloud existent la ora actuala. Amazon descrie EC2 ca fiind
“un serviciu web care ofera capacitate scalabila de calcul intr-un nor (cloud), serviciu
construit sa usureze calculul computational la nivel de web”.
Din punct de vedere hardware, Amazon ofera mai multe game de instante virtuale EC2, in
functie de necesitatile clientului privind puterea de procesare, capacitatea de stocare,
necesitatea de comunicatie, etc. O unitate de calcul EC2 furnizeaza o capacitatea
echivalenta de procesare cu un procesor Opteron sau Xeon, varianta 2007, functionand la
1.0 – 1.2 GHz.
Tipuri de instante oferite de catre Amazon:
Instante Standard:
 Instanta mica – 1.7 GB de memorie, 1 unitate de calcul EC2 (1 nucleu virtual cu 1
unitate de calcul EC2), 160 de GB spatiu de stocare, platforma pe 32 de biti;
 Instanta mare – 7.5 GB de memorie, 4 unitati de calcul EC2 (2 nuclee cu 2 unitati
EC2), 850 GB spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti;
 Instanta foarte mare – 15 GB de memorie, 8 unitati de calcul EC2 (4 nuclee cu 2
unitati EC2), 1690 GB spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti.
Exista si o optiune pentru o micro instanta de procesare, care ofera performante bune
pentru aplicatiile mai putin pretentioase, dar care ofera si posibilitati de extindere in functie
de necesitati a puterii de calcul. O astfel de instanta ofera 613 MB memorie de lucru, pana
la 2 unitati EC2, spatiu de stocare de tip EBS si platforma pe 32 sau 64 de biti.
Instante High-Memory:
 Instante foarte mari – 17.1 GB memorie de lucru, 6.5 unitati de calcul EC2 (2
nuclee cu 3.25 unitati EC2), 420 GB spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti;
 Instante duble – 34.2 GB de memorie, 13 unitati de calcul EC2 (4 nuclee cu 3.25
unitati EC2), 850 GB spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti;
 Instante cvadruple – 68.4 GB de memorie, 26 de unitati de calcul EC2 (8 nuclee
cu 3.25 unitati EC2), 1690 GB spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti.
Instante High-CPU:
 Instante medii – 1.7 GB de memorie, 5 unitati de calcul EC2 (2 nuclee cu 2.5
unitati EC2), 350 GB spatiu de stocare, platforma pe 32 de biti;
 Instante foarte mari – 7 GB de memorie, 20 de unitati de calcul EC2 (8 nuclee cu
2.5 unitati EC2 fiecare), 1690 GB spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti.
Instanta de calcul in cluster, recomandata pentru aplicatii HPC (High Performace
Computing) si pentru cele care necesita performante ridicate la nivel de retea, are
urmatoarea configuratie: 23 GB de memorie de lucru, 33.5 unitati de calcul EC2, 1690 GB
spatiu de stocare, platforma pe 64 de biti, precum si o retea 10 Gigabit Ethernet.
Instanta de procesare grafica in cluster, care ofera performanta pentru aplicatiile de
procesare media sau de procesare paralela, este oferita in urmatoarea configuratie: 22 GB
de memorie de lucru, 33.5 unitati de calcul EC2, 2 procesoare grafice NVIDIA Tesla
“Fermi” M2050, 1690 GB spatiu local de stocare, platforma pe 64 de biti si comunicatie pe
o retea 10 Gigabit Ethernet.

4.2. Google Cloud


In prezent, Google incearca sa isi pastreze arhitectura hardware folosita (necunoscuta
publicului), in anul 2005 se stia ca Google foloseste calculatoare uzuale x86 ruland
distributii personalizate de Linux. Scopul lor este acela de a folosi componente hardware
ce reprezinta cel mai bun raport intre performanta si cost, si nu performanta absoluta
indiferent de cost. In 2005 se estima ca Google detine circa 15000 de servere, puterea
combinata de procesare a acestor servere fiind intre 20 si 60 de petaflops. Aceste servere
variaza de la Intel Celeron la 533 MHz pana la 1.4 GHz Intel Pentium III, fiecare cu unul
sau mai multe HDD-uri de 80 Gb si 2-4 Gb RAM pe fiecare impartite in 4 locatii distincte
(in 2003).
In viziunea celor de la Google, infrastructura lor este impartita pe 3 niveluri:
1. Nivelul Produselor (motorul de cautare, harti, video, chat, blogger, email etc...)
2. Nivelul Infrastructurii Sistemelor Distribuite (GFS, MapReduce si BigTable)
3. Nivelul Platformelor Computationale (datacenter-urile Google ce adapostesc
serverele fizice)

Serverele Google utilizeaza ca sistem de operare o distributie personalizata de Linux


folosind GFS (Google File System) drept principala platforma de stocare de date.
Serverele lor sunt de doua tipuri: servere master si servere chunk. Primul tip de servere
pastreaza metadate asupra diverselor date si le salveaza in bucati de 64MB. Clientii
comunica cu serverele master pentru a efectua operatii asupra metadatelor si de a localiza
un server chunk care contine datele efective de care au nevoie.
Serverele chunk stocheaza efectiv datele pe disc. Fiecare bucata de 64 MB este
salvata in triplu exemplar pentru a realiza redundanta in cazul unei caderi de server.
O data directionata de catre un server master, o aplicatie client acceseaza fisierele direct
de pe un server chunk.

4.3. Microsoft Windows Azure

Windows Azure este varianta Microsoft de cloud computing oferit publicului spre inchiriere.
Asemanator Amazon, Microsoft ofera multiple variante ale instantelor de procesare.

Marimea Memorie Performanta Cost pe


CPU Memorie
Instantei Stocare I/O ora

Foarte Mica 1.0 GHz 768 MB 20 GB Scazuta $0.05

Mica 1.6 GHz 1.75 GB 225 GB Moderata $0.12

2 x 1.6
Medie 3.5 GB 490 GB Mare $0.24
GHz

4 x 1.6
Mare 7 GB 1,000 GB Mare $0.48
GHz

8 x 1.6
Foarte Mare 14 GB 2,040 GB Mare $0.96
GHz
In capitolul urmator vom detalia organizarea din punct de vedere software a acestui
serviciu.

4.4. Microsoft Windows Server 2008 R2 cu Hyper-V


Windows Server 2008 R2 cu Hyper-V este varianta Microsoft de cloud computing oferit
companiilor care doresc sa isi construiasca propriul cloud privat.
Windows Server 2008 R2 cu Hyper-V are urmatoarele cerinte hardware minime:
Sisteme de operare suportate pe gazda:
 Windows ® Server 2008 R2 Standard Edition x64 cu Hyper-V ™
 Windows ® Server 2008 R2 Enterprise Edition x64 cu Hyper-V ™
 Windows ® Server 2008 R2 Datacenter Edition x64 cu Hyper-V ™

Cerinte procesor Intel:


 x64 - Arhitectura procesorului
 Suport pentru Hardware Execute Disable
 Virtualizare hardware Intel® VT

Cerinte procesor AMD:


 x64 - Arhitectura procesorului
 Suport pentru Hardware Execute Disable
 Virtualizare hardware AMD-V ®

Viteza minima CPU: 1.4 GHz


RAM: Minim 512 MB RAM
Spatiu necesar disponibil pe disc: 10 GB. Computerele cu mai mult de 16 GB de RAM vor
necesita mai mult spatiu pe disc pentru fisierele de paginare si dump.

ARHITECTURA SERVERULUI GAZDĂ

Arhitectura serverului gazda este o componenta esentiala a infrastructurii virtualizate,


precum si o variabila cheie in raportul de consolidare si de analiza a costurilor.
Capacitatea serverului gazda de a face fata volumului de munca pentru un numar mare
de candidati creste rata de consolidare si ajuta la obtinerea unui raport cost-beneficiu
dorit.
Arhitectura Sistemului
Arhitectura sistemului de servere gazda se refera la categoria generala a hardware-ului in
sine. Exemplele includ serverele montate in rack, servere blade, si servere mari
multiprocesor simetrice (SMP). Principiul de baza ce tebuie luat in considerare atunci cand
selectam arhitectura de sistem este ca fiecare gazda Virtual Server va contine mai multe
sisteme guest, fiecare cu volum mare de lucru. Procesorul, RAM-ul, stocarea, si largimea
de banda pentru comunicatii (retea) sunt critice, precum si latenta I/O marita sau scazuta.
Este esential sa se asigure ca serverul gazda este in masura sa furnizeze capacitatile
necesare fiecarei dintre aceste categorii.

Servere Rack
Arhitectura sistemului cea mai comuna este un server standard montat in rack. De obicei
gasite in modele 2U sau 4U, aceste servere contin de obicei 2-4 socketi CPU, 2-8 PCI-E
sau sloturi PCI-X, si 4-6 hard disk-uri. Serverele rackabile sunt o alegere excelenta pentru
gazdele Hyper-V din cauza costului scazut al serverelor cu 2-4 socketi, al scalabilitatii lor
si extensibilitatea asigurata prin sloturile suplimentare NIC si HBA.
Servere Blade
Serverele Blade au crescut dramatic in popularitate datorita necesitatii in continua crestere
de capacitate de procesare si densitate de servere. Arhitecturile blade server sunt un
domeniu principal de R&D pentru producatorii de servere, rezultand intr-o inovatie
continua in acest domeniu. Dezavantajul serverelor blade este reprezentat de limitatarile
de si standardele de interoperabilitate dintre producatori si, in unele cazuri, chiar in cadrul
aceluiasi producator atunci cand isi schimba arhitectura sasiului blade-ului.

Datorita spatiului compact, serverele blade pot prezenta probleme in ceea ce priveste
spatiul pentru interfetele de comunicatie. Totusi, mai nou fiecare blade contine 8-16
nuclee, pana la 64 GB de RAM, si cel mai important, 6 sau mai multe interfete IO, aceasta
eliminand multe dezavantaje care inainte reprezentau un impediment pentru folosirea unei
arhitecturi de servere blade pentru virtualizare.

Microsoft nu accepta utilizarea de software NIC teaming. Suportul pentru aceste tehnologii
terta parte trebuie sa fie furnizat de catre vanzator.

Servere mari SMP


Serverele SMP sunt definite ca fiind cele care au 8 sau mai multi socketi CPU. In top,
Windows Server 2008 R2 Datacenter Edition pe 64-bit poate utiliza servere cu pana la 64
CPU si 2 TB RAM. Multe dintre aceste servere de top includ caracteristici avansate
precum partitionare hardware, hot-add al resurselor, compoente de rezerva
interschimbabile, etc. Hardware-ul din aceasta categorie are potentialul de a gazdui sute
de masinii virtuale guest.
Oferind in acelasi timp o rata excelenta de consolidare, serverele SMP sunt de obicei mult
mai scumpe decat serverele cu 2-4 socketi. Un complex SMP de 32 CPU poate costa cu
usurinta peste $500.000, comparativ cu un server cu 4 socketi care costa $30.000.

Serverele SMP sunt recomandate numai organizatiilor care au experienta cu acest tip de
servere sau acelora care au deja echipamente standardizate pe aceasta platforma.

4.5. Fujitsu Cloud Hardware


Fujitsu Primergy CX1000 S1 cu 38 unitati CX120 S1
Fujitsu Primergy CX1000 S1 reprezinta o platforma
scalabila de cloud computing destinata marilor companii
sau centrelor de calculul de inalta performanta.

Primergy CX1000 S1 incorporeaza 38 de servere CX120


S1 racite individual prin arhitectura Cool-Central™.
Aceasta platforma asigura in plus o putere de calcul
marita, fiecare unitate CX120 putand suporta pana la 64
GB RAM cu 2 sloturi CPU. Optional se pot folosi unitati
CX122 S1 cu 2 sloturi CPU si pana la 144 GB RAM.

Specificatii tehnice:
Sasiu _

Caracteristici _

Tip Infrastructura Rack Cloud Server

Sertare server 38

Upgrade Include 3 zone x 2U verticale pentru integrarea a max. 5 switch-uri LAN;


2x 2U + 1x 1U

Configuratia ventilatoarelor Unitate de racire cu doua ventilatoare centralizate redundante.

Panoul de operare _

LED-uri de stare Alimentare (galben / verde)

_ Stare sistem (galben)

_ CSS (galben)
_ Identificare (albastru)

_ Viteza LAN (verde / galben)

_ Conectivitate LAN (verde)

Unitate de management rack _

Tip unitate RMU

LED-uri de stare Alimentare (galben / verde)#Stare sistem (galben)#CSS (galben)#Identificare


(albastru)# Viteza LAN (verde / galben)# Conectivitate LAN (verde)

LAN / Ethernet (RJ-45) 1 port de service LAN

Serial 1 (9-pin) 1 x1 DSUB9 conector tata pentru COM1 / UART0

Dimensiuni / Greutate _

Dimensiuni (W x D x H) 700 x 850 x 2083 mm

Inaltime rack 43 U

Greutate 470 kg

4.6. Dell Cloud hardware


Dintre cele mai importante servere puse la dispozitie de catre Dell putem enumera:
PowerEdge C410x, PowerEdge C1100, PowerEdge C2100 si PowerEdge C6100.
Dell PowerEdge C410x
PowerEdge C410x este un sasiu de 3U ce
poate fi extins cu sloturi externe PCIe care pot
suporta intre 1-8 conexiuni server si pana la 16
placi grafice.
Aceasta asigura calcule masive in paralel,
separate de server, ce maresc considerabil
performanta si flexibilitatea sistemului.

Specificatii tehnice PowerEdge C410x:


Sasiu 3U rackabil
Module PCI Express (PCIe): Pana la 16 sloturi disponibile, 10 in fata, 6 in spate.
Dimensiuni PCIe: Half-height/half-length si full-height/half-length, pana la 225W pe
modul.
Intrari PCIe: 8 porturi PCIe Gen 2 x 16 iPASS. Placile PCIe sunt de asemenea suportate.
Sisteme de operare suportate: NVIDIA® TeslaTM M1060, NVIDIA Tesla M2050, NVIDIA
Tesla M2070.
Management: On-board IPMI 2.0 BMC, Port dedicat de management.
Surse de alimentare: 4 surse x 1400W hot-plug, de inalta eficienta, redundanta N + 1.

Dell PowerEdge C1100 Rack


PowerEdge C1100 este un sistem cu
dimensiunea 1U destinat celor mai dense
datacentere. Dintre atuurile tehnice ale acestuia
amintim:

Densitate Mare de Memorie: 18 sloturi memorie


de DDR3 pentru 2S Intel® Xeon® 5500/5600,
cu un maxim de 144GB.

Flexibilitate Marita de Stocare: Sloturi hot-plug front HDD de 4 x 3.5” sau 10 x 2.5”

C1100 este optimizat pentru Web 2.0, gaming, HPC si medii cloud computing.

Specificatii tehnice PowerEdge C1100:


Procesoare
Intel® Xeon® 5500 si 5600
2 procesoare quad-core Intel® Xeon® 5500
2 procesoare quad-core sau six-core Intel® Xeon® 5600, Intel 5500 Tylersburg

Memorie
Pana la 144GB (18 sloturi DDR3 RDIMM): 2GB/4GB/8GB ECC DDR3 RDIMM

Suport Hypervisor
VMware® ESX Server 4.1
Citrix® XenServer Enterprise 5.6
Microsoft® Windows Server® 2008 Hyper-V

Sisteme de operare
Red Hat® Enterprise Linux® 5.5
Novell® SUSE® Linux Enterprise Server 11 SP1 x64
Micorsoft® Windows Server® 2008 R2 Enterprise and HPC Server 2008 R2 x64

Optiuni de stocare
Discuri dure:
2.5 inch 6Gb SAS (15K rpm): 146GB
2.5 inch 6Gb SAS (10K rpm): 300GB, 600GB
2.5 inch 6Gb nearline SAS (7.2K rpm): 500GB
2.5 inch SATA II (7.2K rpm): 160GB, 250GB, 500GB
3.5 inch 6Gb SAS (15K rpm): 300GB, 450GB, 600GB
3.5 inch 6Gb nearline SAS (7.2K rpm): 1TB, 2TB
3.5 inch SATA (7.2K rpm): 500GB, 1TB, 2TB

Discuri Solid-State:
2.5 inch SLC SATA: 50GB, 100GB

Spatiu de stocare intern maxim:


Pana la 8.0TB folosind 4 discuri hot-plug x 3.5" 2TB SATA

Sloturi PCI Express:


1 slot x 16 Gen 2, full height, half length
1 x 4 Gen 2 conector proprietar, pentru card LSI SAS
1 x 4 Gen 2 conector proprietar, pentru card Intel dual-port 10GbE

Controllere discuri
ICH10R integrat pe placa de baza
Card LSI 6Gb SAS2008
LSI MegaRAID SAS 9260-8i
Dell PERC H700
Dell PERC H800

Controllere RAID (optional)


LSI 6Gb SAS2008 mezzanine
LSI MegaRAID SAS 9260-8i
Dell PERC H700
Dell PERC H800 cu 512MB cache alimentat de baterie

Comunicatii
Intel® 82576 – 2 x Gb Ethernet si 1 x 100Mb Ethernet – port de management

Placi de retea optionale:


Intel Gb ET quad port, Gb, Cupru, PCI-E x4
Intel 82599 dual port, 10Gb, SFP+, PCI-E x4
Chelsio S320 dual port, 10Gb, PCI-E x8

HBA-uri optionale:
Mellanox dual port QDR infiniband HBA
Qlogic QLE 7340 40Gb/s QDR Infiniband HBA (un singur port)

Alimentare
Surse de alimentare de 650W, dual hot-plug, redundante , de inalta eficienta
Comutare automata 110/220 volti

Disponibilitate
Discuri hot-plug
Alimentare hot-plug, redundanta
Memorie ECC
Single device data correction (SDDC)
Suport cluster

Grafica
Placa integrata AST2050 cu memorie de 8MB VGA

Dimensiuni C1100:
Sasiu 1U montabil in rack
Inaltime 43.2mm (1.70”)
Latime 434.0mm (17.09”)
Adancime 706mm (27.8”)
Greutate (in configuratia maxima) 18.5kg (40.7 lbs)

Management
Controller standard de management cu suport IPMI 2.0
Suport DCMI, iKVM, si PXE
Compatibil Intel® Intelligent Power Node Manager

Dell PowerEdge C2100 Rack


PowerEdgeTM C2100, ofera atat memorie cat
si capacitate de stocare in cantitati
satisfacatore, fara compromisuri.

Dell a proiectat PowerEdge C2100 pentru a


maximiza puterea de calcul si consumul
eficient de energie si resurse financiare in
datacentere in care memoria si densitatea de
stocare sunt critice: MapReduce, Web
analytics, baze de date si cloud computing.

Specificatii tehnice PowerEdge C2100:


Procesoare
Intel® Xeon® 5500 si 5600
2 quad-core Intel® Xeon® 5500
2 quad-core sau six-core Intel® Xeon® 5600
Intel 5500 Tylersburg

Memorie
Pana la 144GB (18 sloturi DDR3 RDIMM): 2GB/4GB/8GB ECC DDR3 RDIMM
Suport dual-rank sau quad-rank RDIMM

Suport Hypervisor
VMware® ESX Server 4.1
Citrix® XenServer Enterprise 5.6
Microsoft® Windows Server® 2008 Hyper-V
Sisteme de operare
Red Hat® Enterprise Linux® 5.5 x86-64
Novell® SUSETM Linux Enterprise Server 11 SP1 x64
Micorsoft® Windows Server® 2008 R2 Enterprise si HPC Server 2008 R2 x64

Optiuni de stocare

Discuri dure:
2.5 inch 6Gb SAS (10K rpm): 300GB, 600GB
2.5 inch 6Gb SAS (15K rpm): 146GB
2.5 inch 6Gb nearline SAS (7.2K rpm): 500GB
2.5 inch SATA (7.2K rpm): 160GB, 250GB, 500GB
3.5 inch 6Gb SAS (15K rpm): 300GB, 450GB, 600GB
3.5 inch 6Gb nearline SAS (7.2K rpm): 1TB, 2TB
3.5 inch SATA (7.2K rpm): 500GB, 1TB, 2TB

Discuri solid-state:
2.5 inch SLC SATA: 50GB, 100GB

Spatiu maxim intern de stocare:


Pana la 25TB folosind 12 discuri hot-plug 2TB SATA/nearline SAS x 3.5” si 2 discuri
500GB SATA x 2.5”

Sloturi PCI Express:


2 x 8 Gen 2, full height, half length
1 x 4 Gen 2 conector proprietar, pentru placi LSI SAS
1 x 4 Gen 2 conector proprietar, pentru placi Intel dual-port 10GbE

Controllere de disc
ICH10R integrat pe placa de baza
Placa LSI 6Gb SAS2008
Dell PERC H200
Dell PERC H700
LSI MegaRAID® SAS 9260-8i

Controllere RAID (optional)


LSI 6Gb SAS2008 mezzanine
Dell PERC H700
LSI MegaRAID SAS 9260-8i

Comunicatii
Intel® 82576 – 2 x Gb Ethernet si 1 x 100Mb Ethernet port dedicat pentru management

Interfete NIC optionale:


Intel Gb ET quad port, Gb, Cupru, PCI-E x4
Intel 82599 dual port, 10Gb, SFP+, PCI-E x4
Chelsio S320 dual port, 10Gb, PCI-E x8

Placi HBA optionale:


Mellanox dual port QDR Infiniband HBA
Qlogic QLE 7340 40Gb/s QDR Infiniband HBA (un singur port)

Alimentare
Doua surse de alimentare hot-plug, redundante, de inalta eficienta de 750W
Comutare automata 110/220 volti

Disponibilitate
Discuri dure hot-plug
Alimentare hot-plug redundanta
Memorie ECC
Single device data correction (SDDC)
Suport cluster

Grafica
Placa integrata AST2050 cu memorie 8MB VGA

Dimensiuni C2100:
Sasiu montabil in rack 2U
Inaltime 87.5 cm (3.44")
Latime 43.74 cm (17.22")
Adancime 72.2 cm (28.42")
Greutate (in configuratia maxima) 28.5 kg (62.8 lb)
Greutate (gol) 12 kg (26.5 lb)

Management
Controller standard baseboard management cu suport
IPMI 2.0
Suport DCMI, iKVM, si PXE
Conform Intel® Intelligent Power Node Manager

Dell PowerEdge C6100 Rack


PowerEdgeTM C6100 este un rack 2U ce acomodeaza
4 servere pe 2 socketi. Este blocul de baza pentru clustere de mari dimensiuni specializat
in Web 2.0 si cloud computing.

Are o densitate dubla fata de serverele traditionale pe 1U fara a sacrifica optiuni precum
HDD hot-plug.

Infrastructura shared foloseste mai putin spatiu si mai putina energie

Specificatii tehnice PowerEdge C6100:


Procesoare
Quad-core si six-core Intel® Xeon® 5600
Intel 5520

Memorie
Pana la 96GB (12 sloturi DIMM): 2GB/4GB/8GB DDR3 RDIMM, 1333MHz

Suport Hypervisor
Citrix® XenServer Enterprise 5.6
VMware® ESX V4.1
Microsoft® Windows Server® 2008 Hyper-V

Sisteme de operare
Novell® SUSETM Linux® Enterprise Server 11 SP1 x64
Red Hat® Enterprise Linux 5.5
Micorsoft® Windows Server® 2008 R2 Enterprise si HPC Server 2008 R2 x64

Optiuni de stocare
Discuri dure:
2.5 inch 6Gb SAS (10K rpm): 300GB
2.5 inch 6Gb SAS (15K rpm): 146GB, 300GB
2.5 inch 6Gb nearline SAS (7.2K rpm): 500GB
2.5 inch SATA (7.2K rpm): 500GB
3.5 inch 6Gb SAS (15K rpm): 300GB, 450GB, 600GB
3.5 inch 6Gb nearline SAS (7.2K rpm): 1TB, 2TB
3.5 inch SATA (7.2K rpm): 250GB, 500GB, 1TB, 2TB

Discuri solid-state:
2.5 inch SLC SATA: 50GB

Spatiu de stocare intern maxim:


Pana la 12TB SATA sau 24TB nearline SAS

Controllere de disc
LSI 1068e SAS mezzanine
LSI 2008 SAS mezzanine

Controllere RAID (optional)


Controller LSI 9260-8i RAID

Comunicatii incluse:
Intel KawelaTM 82576 Gb Ethernet NIC (dual port)

Optiuni:
Placa Intel 82599 10 Gigabit Ethernet NIC mezzanine (dual port)
Placa Mellanox® ConnectX-2 40Gb/s QDR IB mezzanine (dual port)
Placa Mellanox® 40Gb/s QDR Infiniband HBA (dual port)
Placa Qlogic QLE 7340 40Gb/s QDR Infiniband HBA (single port)
Alimentare
Surse de alimentare redundante 470W, 750W, 1100W sau 1400W

Grafica
Video: AST2050 cu 64MB RAM

Dimensiuni C6100:
Inaltime rack 2U
Inaltime 87.6mm (3.45”)
Latime 447.1mm (17.6”)
Adancime 805.2mm (31.7”)

Management
Management la distanta: IPMI 2.0 BMC w/ 1 conector x 10/100 Mbps RJ45
Conform cu Intel® Intelligent Power Node Manager

4.7. HP Cloud Hardware

In materie de cloud computing HP ne pune la


dispozitie seria ProLiant SL, cele mai importante
produse din aceasta gama fiind SL160z,
SL170z si SL2x172z

Seria SL prezinta ca atuuri principale consumul


scazut de energie asigurat prin procesoarele
Intel Xeon 5520 care consuma cu 28% mai
putin decat HP ProLiant DL160 si greutatea
scazuta, redusa cu pana 50% fata de serverele
actuale. Pentru HP, cuvantul cheie cand vine vorba de cloud computing este ”Densitate”,
deoarece puterea masiva de procesare poate fi obtinuta eficient printr-un numar mare de
servere care sa coste putin si care sa ocupe putin spatiu.

Comparativ cele trei modele se remarca prin:

 HP ProLiant SL160z: Acest server este optimizat pentru taskuri care necesita
foarte multa memorie avand 18 sloturi DIMM DDR3 (fata de 16 ale celorlaltor
modele SL). SL160z ofera in plus doua sloturi PCI destinate aplicatiilor ce necesita
multa memorie ce poate fi pusa in cache.
 HP ProLiant SL170z: Acest model ofera 6 sloturi SATA sau SCSI, fiind destinat
aplicatiilor cu nevoie marita de stocare precum cautare web sau aplicatii pe baze de
date.
 HP ProLiant SL2x170z: Cu doua servere in
fiecare slot de 1U, acest model este destinat
mediilor HPC aglomerate, precum aplicatii web
front-end sau aplicatii cu nevoie mare de putere
de calcul

4.8. IBM Cloud Hardware

IBM ofera solutii cloud pentru toate tipurile de sisteme


hardware pe care le comercializeaza, incepand cu
sistemele din seria X cu procesoare Intel Xeon si AMD,
continuand cu sistemele P Series cu procesoare Power,
sistemele I Series, si Mainframe, fiind singurul
producator de pe piata care are o solutie de cloud in care
sisteme cu arhitecturi eterogene pot fi incluse intr-o astfel
de configuratie.

IBM ofera de asemenea o solutie la cheie numita Cloudburst bazata pe sistemele Blade. O
astfel de solutie include storage, switch-uri de comunicatie, server de management si
sisteme Blade pentru putere de calcul.
CloudBurst este oferit in patru configuratii:
 Configuratia mica: cu patru servere Blade
 Configuratia medie cu pana la 14 servere Blade
 Configuratia mare cu pana la 28 de servere Blade
 Configuratia foarte mare cu pana la 58 de servere Blade
In functie de necesitati spatiul de stocare poate fi crescut, de asemenea numarul de
noduri (Blade) poate fi ajustat, acest lucru facand ca solutia oferita sa fie scalabila.
Din punct de vedere al comunicatiei in cloud, IBM a introdus switch-urile j-type, routere si
aparate Ethernet, ce permit clientilor crearea unei infrastructuri dinamice pentru a obtine o
valoare mai mare asupra utilizarii mediilor de cloud computing si data center.
Solutia de retea a IBM ruleaza pe un singur sistem de operare Junos OS de la Juniper
Networks. Sistemul de operare Junos ruleaza peste intreaga infrastructura: switch-urile j-
type, e-series, routerele j-type, m-series, etc. Strategia de a utiliza un singur sistem de
operare imbunatateste simplitatea, agilitatea si eficienta asupra infrastructurii clientilor ce
beneficiaza de aceste solutii, variind de la intreprinderi, furnizori de servicii si agentii
guvernamentale.
Produsele IBM j-type ofera simplitate operationala, agilitate si
eficienta pentru interconectarea data center-elor precum si
disponibilitate ridicata (high availability), latenta mica in
comunicarea intre servere si stocare.

IBM Ethernet Switch J48E cu tehnologia Virtual Chassis:

IBM Ethernet Switch J48E este un switch folosit pentru conectarea directa a serverelor in
data centere, fiind folosit in zona de acces a retelei.

Tehnologia Virtual Chassis, ofera


posibilitatea de a interconecta multiple switch-uri J48E, ce pot fi
in locatii diferite, actionand ca o singura entitate.
Pentru a satisface agregarea cerintelor de baza chiar si pentru cele mai mari centre de
date, IBM Ethernet Switches J08E/J16E furnizeaza solutii de inalta performanta.
Routerele IBM J02M/J06M/J11M sunt optimizate pentru Ethernet si ofera performanta
marita, scalabilitate si disponibilitate pentru agregarea data center-elor si integrarea core-
ului retelei.

Dispozitivele IBM Ethernet J3xS/J5xS sunt create pentru a asigura cerintele de securitate
si performanta marita a data center-elor si a mediilor de cloud computing.
Produsele data centerelor IBM impreuna cu produse j-type asigura simplitate operationala,
agilitate si eficienta simplificand dramatic reteaua si oferind solutii fara precedent.
Traditional, retelele de tip data center sunt construite pe trei niveluri: acces, agregare si
core. In fiecare dinre aceste niveluri este necesara prezenta a nenumarate dispozitive ce
necesita configurari si mentenanta, ceea ce implica cresterea costurilor si a complexitatii
retelei. Aceasta este o problema majora deoarece poate limita performanta retelei.
Produsele j-type de la IBM, switch-urile si router-ele, permit un design a retelelor de tip
data center cu un numar mai mic de device-uri, conexiuni si niveluri. Pe langa avantajul
costului, de a avea mai putine dispozitive in retea, pot fi enumarate si urmatoarele:
reducerea latentei datorita numarului mai mic de hop-uri, ofera un management simplu
asupra device-urilor, reducerea spatiului, energiei si a racirii sistemului precum si
reducerea numarului de puncte in care ar putea apare o defectiune.
4.9. Cisco Cloud Security

In materie de securitate, Cisco ne pune la dispozitie dispozitivele din familia ASA 5500
(Adaptive Security Appliances), dispozitive de tip firewall hardware menite sa opreasca din
timp, in mod eficient si rapid atacurile de retea ce pot fi efectuate asupra cloud-ului.
Mai jos putem observa un tabel cu specificatiile tehnice pentru produsele din cadrul
acestei familii.

Model/Licenta Cisco ASA Cisco ASA Cisco ASA Cisco ASA


Cisco ASA Cisco ASA
Seria Cisco 5585-X with 5585-X with 5585-X with 5585-X with
5580-20 5580-40
ASA 5500 SSP-10 SSP-20 SSP-40 SSP-60

Imagine Produs

Internet
Locatie in Data Center, Data Center, Data Center, Data Center, Data Center,
Edge,
Retea Campus Campus Campus Campus Campus
Campus

Performanta

2 Gbps 5 Gbps 10 Gbps 20 Gbps


5 Gbps 10 Gbps
Throughput (multi- (multi- (multi- (multi-
(HTTP), 10 (HTTP), 20
Firewall protocol), 4 protocol), 10 protocol), 20 protocol), 35
Gbps (max) Gbps (max)
Gbps (max) Gbps (max) Gbps (max) Gbps (max)

Numar maxim
1,000,000 2,000,000 750,000 1,000,000 2,000,000 2,000,000
de conexiuni
Numar maxim
de 90,000 150,000 50,000 125,000 200,000 350,000
conexiuni/sec.

Pachete/sec (64
2,500,000 4,000,000 1,500,000 3,000,000 5,000,000 9,000,000
byte)

Throughput
Maxim 1 Gbps 1 Gbps 1 Gbps 2 Gbps 3 Gbps 5 Gbps
3DES/AES VPN

Numar maxim
de sesiuni VPN
10,000 10,000 5,000 10,000 10,000 10,000
Site-to-Site si
Remote Access

Numar maxim
de sesiuni SSL 10,000 10,000 5,000 10,000 10,000 10,000
VPN utilizator

Sesiuni
utilizator VPN 2 2 2 2 2 2
SSL bundled

Sumar tehnic

6 GB (SSP- 12 GB (SSP- 12 GB (SSP- 24 GB (SSP-


10) 20) 40) 60)
Memorie 8 GB 12 GB 12 GB (SSP- 24 GB (SSP- 36 GB (SSP- 72 GB (SSP-
10 si IPS 20 si IPS 40 si IPS 60 si IPS
SSP-10) SSP-20) SSP-40) SSP-60)

Flash sistem
1 GB 1 GB 2 GB 2 GB 2 GB 2 GB
minim

2- 2- 8- 8- 6- 6-
10/100/1000 10/100/1000 10/100/1000, 10/100/1000, 10/100/1000, 10/100/1000,
management management 2-10 GE 2-10 GE 4-10 GE 4-10 GE
SFP+ (cu SFP+ (cu SFP+, 2- SFP+, 2-
Porturi +4- +4- licenta licenta 10/100/1000 10/100/1000
integrate 10/100/1000 10/100/1000 ASA5585- ASA5585- management management
(cu (cu Sec-Pl), 2- Sec-Pl), 2-
ASA5580-4 ASA5580-4 10/100/1000 10/100/1000 + 6- + 6-
GE-CU) GE-CU) management management 10/100/1000, 10/100/1000,
4-10 GE 4-10 GE
+4 GE SR +4 GE SR + 8- + 8- SFP+, 2- SFP+, 2-
(cu (cu 10/100/1000, 10/100/1000, 10/100/1000 10/100/1000
ASA5580-4 ASA5580-4 2-10 GE 2-10 GE management management
GE-FI) GE-FI) SFP+, 2- SFP+, 2- (cu IPS (cu IPS
10/100/1000 10/100/1000 SSP-40) SSP-60)
+2 10 GE +2 10 GE management management
SR (cu SR (cu (cu IPS (cu IPS
ASA5580- ASA5580- SSP-10) SSP-20)
2X10 GE- 2X10 GE-
SR) SR)

Numar maxim
de interfete 250 250 250 250 250 250
virtuale (VLAN)

Capabilitati de
extindere

Nu este Nu este
Extindere SSP 1- IPS SSP 1- IPS SSP 1-IPS SSP 1-IPS SSP
disponibila disponibila

Nu este Nu este
Suport SSP IPS SSP-10 IPS SSP-20 IPS SSP-40 IPS SSP-60
disponibila disponibila

Prevenirea Nu este Nu este Da (cu IPS Da (cu IPS Da (cu IPS Da (cu IPS
intruziunilor disponibila disponibila SSP) SSP) SSP) SSP)

Throughput
pentru
diminuarea
amenintarilor Nu este Nu este
2 Gbps 3 Gbps 5 Gbps 10 Gbps
concurente disponibila disponibila
(Mbps)
(Firewall +
Servicii IPS)

Caracteristici

Versiune
software Cisco
Adaptive 8.3 8.3 8.2.3 8.2.3 8.2.3 8.2.3
Security
Appliance

Servicii firewall
la nivel de Da Da Da Da Da Da
aplicatii
Firewall de
nivel 2 Da Da Da Da Da Da
transparent

Contexte de
securitate 2/50 2/50 2/50 2/50 2/50 2/50
(incluse/maxim)

Inspectie
Da Da Da Da Da Da
GTP/GPRS

Suport pentru
inalta A/A si A/S A/A si A/S A/A si A/S A/A si A/S A/A si A/S A/A si A/S
disponibilitate

Servicii VPN
Da Da Da Da Da Da
SSL si IPsec

Clustering si
load balancing Da Da Da Da Da Da
VPN

Evaluare
avansata a Da Da Da Da Da Da
endpoint-urilor

Cisco ASA Cisco ASA


Cisco ASA 5500 5505 Base / 5510 Base / Cisco ASA Cisco ASA
Cisco ASA 5550
Series Model/Licenta Security Security 5520 5540
Plus Plus

Imagine Produs

Small
Business,
Branch Internet Internet Internet Internet Edge,
Locatie in Retea
Office, Edge Edge Edge Campus
Enterprise
Teleworker

Performanta

1 Gbps (HTTP), 1.2


Throughput Firewall 150 Mbps 300 Mbps 450 Mbps 650 Mbps
Gbps
Numar maxim de 10,000 / 50,000 /
280,000 400,000 650,000
conexiuni 25,000 130,000

Numar maxim de
4000 9000 12,000 25,000 36,000
conexiuni/sec.

Pachete/sec (64 byte) 85,000 190,000 320,000 500,000 600,000

Throughput Maxim
100 Mbps 170 Mbps 225 Mbps 325 Mbps 425 Mbps
3DES/AES VPN

Numar maxim de
sesiuni VPN Site-to-
10 /25 250 750 5000 5000
Site si Remote
Access

Numar maxim de
sesiuni SSL VPN 25 250 750 2500 5000
utilizator

Sesiuni utilizator VPN


2 2 2 2 2
SSL bundled

Sumar tehnic

Memorie 512 MB 1 GB 2 GB 2 GB 4 GB

Flash sistem minim 64 MB 64 MB 64 MB 64 MB 64 MB

5-10/100 /
4- 4-
8 port 2- 10/100/1000, 10/100/1000,
10/100 10/100/1000,
1-10/100 1-10/100
switch cu 2 3-10/100
8-10/100/1000,
Porturi integrate porturi +4- +4- 4-SFP, 1-10/100
Power over +4- 10/100/1000, 10/100/1000,
Ethernet 10/100/1000,
4 SFP (cu 4 SFP (cu
(PoE) 4 SFP (cu
4GE SSM) 4GE SSM)
4GE SSM)

3 (trunking
Numar maxim de
dezactivat) /
interfete virtuale 50 / 100 150 200 250
20 (trunking
(VLAN)
activat)

Capabilitati de
extindere
Extindere SSP 1-SSC 1-SSM 1-SSM 1-SSM Nu este disponibila

CSC SSM, CSC SSM, CSC SSM,


Suport SSP AIP, SSC AIP SSM, AIP SSM, AIP SSM, Nu este disponibila
4GE SSM 4GE SSM 4GE SSM

Prevenirea Da (cu AIP Da (cu AIP Da (cu AIP Da (cu AIP


Nu este disponibila
intruziunilor SSC) SSM) SSM) SSM)

Throughput pentru 225 (cu AIP


diminuarea 150 (cu AIP SSM-10) 500 (cu AIP
amenintarilor 75 (cu AIP SSM-10) 375 (cu AIP SSM-20)
Nu este disponibila
concurente (Mbps) SSC-5) 300 (cu AIP SSM-20) 650 (cu AIP
(Firewall + Servicii SSM-20) 450 (cu AIP SSM-40)
IPS) SSM-40)

Securizarea
continutului (Anti- Nu este Da (cu CSC Da (cu CSC Da (cu CSC
Nu este disponibila
virus, Anti-Spyware, disponibila SSM) SSM) SSM)
File Blocking)

Numar maxim de
500 (CSC- 500 (CSC- 500 (CSC-
utilizatori pentru Anti-
Nu este SSM-10) SSM-10) SSM-10)
virus, Anti-spyware, Nu este disponibila
disponibila 1000 (CSC- 1000 (CSC- 1000 (CSC-
File Blocking (doar
SSM-20) SSM-20) SSM-20)
CSC SSM)

Anti-spam, Anti-spam, Anti-spam,


Caracteristici licenta Nu este anti- anti- anti-
Nu este disponibila
Content Security Plus disponibila phishing, phishing, phishing,
filtrare URL filtrare URL filtrare URL

Caracteristici

Versiune software
Cisco Adaptive 8.3 8.3 8.3 8.3 8.3
Security Appliance

Servicii firewall la
Da Da Da Da Da
nivel de aplicatii

Firewall de nivel 2
Da Da Da Da Da
transparent

Contexte de 0/0 0/0 /


2/20 2/50 2/50
securitate 2/5
(incluse/maxim)

Nu este Nu este
Inspectie GTP/GPRS Da Da Da
disponibila disponibila

Nu este
Nu este
Suport pentru inalta suportat
suportat A/A si A/S A/A si A/S A/A si A/S
disponibilitate Stateless
A/A si A/S
A/S

Servicii VPN SSL si


Da Da Da Da Da
IPsec

Nu este
Clustering si load Nu este
disponibila / Da Da Da
balancing VPN disponibila
Da

Evaluare avansata a
Da Da Da Da Da
endpoint-urilor

5. Caracteristicile principale ale solutiilor cloud de pe piata


5.1. Amazon
Amazon detine cel mai mare si cel mai complex cloud public la ora actuala. Prin serviciile
de top oferite, Amazon a devenit un etalon in industria cloud computing, multi alti provideri
de servicii asemanatoare comparandu-se cu ei cand vine vorba de marketing.
Amazon EC2 reprezinta un complex de servere foarte performante, fiind capabil sa ofere
instante de procesare extrem de puternice, specializate pe memorie, procesor sau grafica,
putand oferi spre inchirere chiar si un cluster de servere personal.
Prin preturile decente practicate Amazon EC2 este in continua crestere, astfel ca in
prezent Amazon extinde cloud-ul si in Europa si Asia pentru o redundanta marita si
performante sporite pentru clientii straini.
5.2. Google
Google detine cel mai puternic cloud privat din lume cu o cifra estimata de 450.000
servere, existand zvonuri precum numarul acestora ar fi mult mai mare, in jur de 1 milion.
Google cheltuieste peste 200 milioane USD pe an pentru echipamentele IT.
Filosofia Google de a investi in multe echipamente ieftine de performanta medie este
unica si pare sa dea rezultate excelente. Aceasta arhitectura se completeaza cu algoritmii
si structurile de date folosite precum MapReduce sau BigTable, acestea fiind capabile sa
proceseze cantitati de date colosale de ordinul PB.
5.3. Microsoft
Microsoft este un jucator cheie in dezvoltarea si intretinerea sectorului de cloud computing
prin servicii precum Windows Azure sau Windows Server 2008 cu Hyper-V.
Microsoft mizeaza pe tendinta utilizatorilor de a migra spre servicii software gazduite pe
Internet si doreste sa suporte aceasta miscare prin Windows Azure. Deja putem observa
aplicatii de succes gazduite pe cloud-ul Windows Azure precum varianta web a clientului
de email Microsoft Outlook.

Prin Windows Server 2008 cu Hyper-V, Microsoft doreste sa se afirme pe piata cloud-urilor
private si sa faca din acest software principala solutie de virtualizare pentru datacentere.
Principalul competitor al lui Hyper-V este VMware vShpere, un software agreat de multe
companii, cu o cota foarte mare de piata.
5.4. VMware
VMware este o companie care se axeaza pe un singur scop – virtualizarea. Fie ca este
vorba de masini virtuale pe PC-ul unui utilizator obisnuit sau de virtualizarea unui intreg
datacenter, VMware este acolo.

Prin vSphere, VMware doreste sa ofere virtualizare la cele mai inalte standarde asigurata
de cele mai bune performante. Serverul ESX cu o arhitectura complexa care foloseste
doua kerneluri (unul Linux, unul proprietar – vmkernel), este o solutie larg implementata si
datorita usurintei de instalare si de administrare. Centrul de administrare a cloud-ului
vCenter, reprezinta o interfata extrem de puternica, fiind in acelasi timp si usor de folosit.
5.5. Red Hat
Red Hat ofera o solutie completa pentru implementarea de cloud in datacenter prin RHEV
(Red Hat Enterprise Virtualization) si RHEL (Red Hat Enterprise Linux).
RHEL este cel mai folosit sistem de operare Linux in materie de datacentere si cloud
computing. Multe din supercalculatoarele lumii folosesc acest sistem de operare el fiind
destinat calcului de inalta performanta.

Red Hat Enterprise Linux poate fi folosit si in tandem cu alte solutii de virtualizare precum
VMware vSphere cu rezultate excelente.
5.6. Rackspace
Rackspace ofera servicii cloud computing de niveluri variate, atat pentru utilizatorii
experimentati cat si pentru cei cu mai putine cunostinte tehnice.
Serviciile oferite de catre Rackspace sunt asemanatoare Amazon, dar la o scara oarecum
mai mica.
Software-ul de virtualizare folosit de catre Rackspace este Xen, varianta open source
pentru Linux si varianta proprietara Citrix pentru Windows.
5.7. Oracle (SUN)
In materie de cloud computing Oracle doreste sa ofere clientilor intreaga gama de servicii
posibile – Saas, Paas si Iaas. In materie de Saas Oracle ofera in prezent CRM „la cerere”,
o aplicatie rulata pe cloud disponibila la adresa crmondemand.oracle.com.
Asemenea IBM, Oracle se axeaza pe servicii enterprise cu produse destinate marilor
companii. Pentru viitor Oracle va oferi pentru majoritatea produselor sale standalone,
variante cloud, rulate pe serverele companiei.
5.8. Fujitsu
Fujitsu este unul dintre cei mai mari producatori de servere destinate calcului de inalta
performanta.
Fujitsu doreste sa intre pe piata cloud computing cu sistemul de ultima ora Primergy
CX1000 S1 ce poate sustine pana la 38 unitati CX120 S1. O alernativa pentru rackurile
conventionale, acest sistem este destinat special datacenter-elor aglomerate, el
beneficiind de un sistem de racire revolutionar si de un consum scazut de energie.
5.9. Dell
Pe langa faptul ca este unul dintre cei mai mari producatori de sisteme de calcul destinate
utilizatorilor obisnuiti, Dell este si un mare producator de servere enterprise.
Gama de produse Dell pentru calculul de inalta performanta este PowerEdge, cele mai
importante produse fiind PowerEdge C410x, PowerEdge C1100, PowerEdge C2100 si
PowerEdge C6100. Fiecare dintre aceste servere este specializat in diferite taskuri, fie in
procesare grafica, fie in aplicatii cu nevoie mare de procesor sau de memorie. Produsele
din gama PowerEgde pot contribui impreuna la crearea unui datacenter complet.
5.10. HP
In anul 2010 HP a devenit cel mai mare retailer de servere pe teritoriul SUA, depasind
rivalii de la Dell, IBM sau Fujitsu.
Un contributor major al acestui succes a fost si seria ProLiant SL, serie de servere
puternic specializate in taskuri bine definite. Caracteristicile modelelor din cadrul acestei
serii pot excela prin capacitatea de stocare marita, memorie extinsa sau carcasa ultra slim,
pentru datacenter-urile aglomerate.
5.11. Cisco
Un datacenter nesigur poate cauza pierderi financiare enorme, iar posibilitatea de pierdere
de informatii sau de downtime trebuie redusa la 0 . De aceea, pentru a contracara
atacurile DDoS sau pierderile si scurgerile de informatii, Cisco ne pune la dispozitie gama
de produse ASA 5500 (Adaptive Security Appliances), dispozitive de tip firewall hardware
menite sa opreasca din timp, in mod eficient si rapid atacurile de retea ce pot fi efectuate
asupra serverelor. Desi sunt destul de scumpe, aceste dispozitive isi vor amortiza cu
siguranta costul in timp prin asigurarea sigurantei intregului sistem.
5.12. IBM si Juniper
IBM este cea mai mare companie IT din lume ca numar de angajati cu un efectiv in 2010
de 386.558 angajati. IBM ofera solutii hardware si software de nivel enterprise fiind unul
dintre cei mai importanti competitori in domeniul cloud computing.
Pe langa serverele de mare capacitate oferite, IBM s-a aliat cu Juniper in vederea
conceperii unei platforme de comunicatie si calcul computational unite. Acest nou concept
are mari sanse sa devina un favorit in lumea calcului de inalta performanta, datorita
caracterului sau compact, solid si usor de administrat prin intermediul sistemului de
operare unic JunOS.

Putem astfel afirma ca aceasta platforma este un candidat solid cand vine vorba despre
implementarea unei arhitecturi HPC complete.
De asemenea IBM ofera solutii la cheie de cloud prin CloudBurst, dar si solutii
personalizate fiind singura companie care ofera o solutie cloud pentru medii hardware
eterogene.
6. Bibliografie

1. Introduction to Cloud Computing architecture, White Paper, 1st Edition, June 2009
http://www.brighthub.com/environment/green-computing/articles/10026.aspx
http://communication.howstuffworks.com/cloud-computing1.htm
http://sbinfocanada.about.com/od/management/g/cloudcomputing.htm
http://www.cio.com/article/477473/The_Case_Against_Cloud_Computing_Part_One
http://www.infoworld.com/article/08/04/07/15FE-cloud-computing-reality_1.html
http://www.wikinvest.com/concept/Cloud_Computing

2. Amazon Web Services – Amazon Elastic Compute Cloud


http://aws.amazon.com/ec2/

3. Introducing the Windows Azure Platform


http://www.microsoft.com/romania/windowsazure/
http://www.microsoft.com/windowsazure/resources/default.aspx

4. Microsoft Windows Server 2008 with Hyper-v http://www.microsoft.com/virtualization/en/us/private-cloud-


get-started.aspx

5. VMware Virtualization Services


http://www.vmware.com/products/vsphere/mid-size-and-enterprise-business/features.html
http://en.wikipedia.org/wiki/VMware_Infrastructure
http://en.wikipedia.org/wiki/VMware_ESX_Server

6. Red Hat
http://www.redhat.com/rhel/
http://www.redhat.com/jboss/
http://www.redhat.com/virtualization/rhev/

7. Fujitsu Cloud Servers


http://ts.fujitsu.com/products/standard_servers/scale-out_servers/index.html

8. Dell Cloud Servers


http://www.dell.com/poweredge

9. HP Cloud Servers
http://h18000.www1.hp.com/products/servers/sl/index.html
http://www.datacenterknowledge.com/archives/2009/06/10/hp-scales-out-with-new-cloud-servers/

10. Cisco Network Security


http://www.cisco.com/en/US/products/ps6120/prod_models_home.html

11. IBM Servers


http://www-03.ibm.com/systems/networking/
https://www.simplifymydatacenter.com/ibm
12. Oracle Cloud Computing
Oracle White Paper (2010.05): Oracle Cloud Computing
Oracle White Paper (2009.10): Platform-as-a-Service Private Cloud with Oracle Fusion Middleware
Oracle White Paper (2008.09): Oracle SaaS Platform: Building On-Demand Applications

13. Rackspace Cloud


http://www.rackspacecloud.com/cloud_hosting_products/servers/