Sunteți pe pagina 1din 45

in

I. 1. C&teheza a fost si a ramas*umii H' plina acfiune 9i cu


blnefacatoare inrauriri cre^elSrf s3le tului omenesc, f olosit de
Biserica.din primele veacuri ale cresti-nismuliu 91 pana m vremea
noastra. De aceea, ca un izvor puter-nic de apa vie a lasat urme
adanci in toata viata noastra creating bisericeasca, difuzand spiritul
tuturor disciplinelor teolo-gice, in chip armonic pentru suflet si
viata. Conturari istorice in elementele permanente ale Ortodoxiei,
confirma adevarul, ince-pand cu cultul crestin, pana la insasi
structure arhitectonica a Bisericii, in functie de etapele de inaintare
spirituals ale elaselor de catehumeni. Sf. Scriptura a Veehiului si
Noului Testament, Dogma, Morala, Istoria bisericeasca, Sf. Taine,
Cultul in genere si chiar si Sectologia s'au faeut intelese in massele
populare prin cateheza, cu Inceputuri modeste, pana la marea
desvoltare ce i-au dat-o Sfintii Parinti ai Ortodoxiei. De aceea fiinta
vie a ca-tehezei se reconstituie prin aceasta tesatura de actiune vie in
legatura cu toate. Intensificarea vietii crestine, sub toate as-pectele,
de morala crestina traita, de luminarea credintei prin cunoasterea Sf.
Scripturi, de trairea profunda religioasa a ru-gaciunii, a cultului, de
cantare crestina a iniregei comunitati a Bisericii, a mers paralel cu
intensificarea catehezei. Dupa cum micsorarea actiunii catehezei a
adus si imputinarea vietii reh-gioase crestine..Iar faptul ca taina Sf.
Botez este primita de copii la varsta de pruncie nu trebue sa aduca
stagnare fnndca problema catehezei este tot asa de actuala pentru
toate cate-goriile de varste, intrucat cerintele vietii crestine cer
aphcar^a acelorasi principii ale catehezei crestine primare si pentru
cei
H T fl M I I T W O I. 0 <1 I (1 D
Ill
iHttmti. M% eopll plnl
la adulft Catahaia
ilim*nt*Mft f^fta*
crtftinului to viafi
©ftfttet ^i^imotlvt,
p*»ara faMtruetu 'm
ntmll iMmtattw* mtfMuJ
omujuj Ifi g<m«r#, fe
vi^a «ookV 4p pmiffl
ftfimii mirfilt >da#off
rtvolutlonar dmocrat mi
& Ci CVrnte<v*wlii
(IH28- 1880);
«lmtmQ$mm mU blntlt
•upmn pentni oil.
Xnrtru0tlV&H- 41
poporului bunl itare Hjj
puttm Si aaomfnaa fi dft
o dlltotire spiritual!, cu
cart nimlc nu it fftitt
«ompar*f (Jitoria
Ptiafogid, Edit, de Stat,
1949, p. 206), Dupft
oum oatehiiaria inlltura
analfabetltmul rellgiog fi
sttmutoautl waul putori
do v;Iu}ii reldgioa*&-
morala creftina.
2, Orlf inea fi aenaul
catehezai urc& sua, la
Dumnezeu, la
Domnul noatru lisus
Hriatos, aJ oftrul ecou de
indrwnare moral!,
do tnvfttftturi erestlni $i
educare spirituals
religioasa este in-
f&ti#at& Pr*n "na*f *
denumirea priginaM de *«T
4 in jos, ^nv a ri-
8una, »»TY)X«^ a r&suna
de sus In jos, Adic& ecoul
de sua In
jos divine. Domnul nostru
al lisus Hrisfco® ne-a fost ?i
Log ne-a ramae pentru tot
oaul creftinul, precum
ui singur ne-a spusf* Galea,
divi adevarul $1 vfafa* (loan
n, XIV, 6). Dela
Dum ttrmenul acesta de %«tr/xi?
neze v via top termenii
u cunoscup de noi,
Cuv ■ ca intrebuinfcare; cateheza, catehet,
&nt catehumen, catehumenat,
ul, $atehism, catehizare. De
In aicea toata inva^atura,
sufle toata indru-
tele Marea educativft
noas religioasa-morala creftina
tre, 191 au supremul is-
In W in Logosul divin,
viata precum insusi a rostit: «Voi
noas insa sa nu
tri, i€ numip invajitori, c&ci
mor Inv&J&toruI vostru este
alft, unol singur
in Hrlstos, iar voi top suntep
gand frap... nici povatuitiori
irea (educatori)
noas sa nu va numip, cad
trS,, povafultorul vostru este
in iinul singur
trlire Hristos». (Matei XXIII, 8-
a 10). Astfel incadrandu^e
noas prin Bvan-
tHi ghelia traita in via^a umana
relig
aici pe pamant, suprema
ioasa
«cale» a
spirit
uals, viepi morale, supremul
, «adevar» al mintii si
dupa suprema «viata» a
exe jertfei si a uniunii cu
mple Divinitatea, le aflam in
le Domnul Iisus
Hrist i
os. §i aJ Sf. Duh, povajirindu-
Piind le sa pazeasca toate cate
ca v'nm porun-
supre dt, §i iat& Eu sunt cu voi in
ma toate zilele pana la sfarsitul
dorin vea<;u-
ja |fe «atei XXVIII, 18-20).
testa Dupa cum si Sf.
ment Evanghelist Marcu
ara
le-a
expri
mat-
o
celor
doisp
rezec
e
Apos
toli,
spun
andu
-le:
«Mer
geti
dar si
inva-
i&#
toate
popo
arele,
botez
andu
-Ie in
nume
le
Tatai
ui §i
al
Fiulu
T
t/ D ! I TEQ
004 CE
precizeaza cu
termeni in completare *«*»*«
S3? a
lui: «Merg*ti In toata lu mea # nralS?^
faptura! Cel ce va crede *i J va i ** ^^^eiia I
i»F—~----------*« ^^e ^i ^ va boteza ^ «» . 7T "* 1WW»
nu va crede, so va osandb. (Marcu XVI IMG ^ *** **
In aceste conditiuni privita cateheza on*' • .1 ficare dela
Domnul Iisus Hristos h^? Z^ * *""**•
am, gasam justificat pe Sf. Evanghelist Luea, ,
patru Evanghehsti de a Intrebuin^a euvantu Zl£t E
ceputul Evanghehe, de a fi avut ecou, de a fi 22* Ji t
tai pnn grai vm mamte de a fi fost scrisa: aWece &£
s'au apueatm aleatuiasca istorisiri despre fapte bine cunoscut*
la noi, dupa cum ni le-au impartasit cei dela inceput, am fort
vazatoii ^ slujitor* ai Cuvantului, am gasit si en cu cafe ca,
cercetand cu amamintul toate dela inceput, sa U to scnu o Teo-
file, ca sa cunosti temeinicia Snvataturilor, pe care le-ai primit
prin viu grai ( xan^^c). (Luca I,1-4). Adiea ceea ce Sf. Apoe-
toli, cari au fost vazatori si slujitori ai Cuvantului, an fost cei ce
au impartasit toate acestea la ucenici'mai mici, le~a cunoscut si
Sf. Evanghelist Luca si le-a sons alesului sau Teofil. Ce cuprind
toate acestea ? Intregul cuprins al Evangheliei pe care ne-a la-
sat-o serisa. Deci intreaga Evanghelie a Domnului Hristos —
Logosul divin, — a avut ecou In sufletele celor ce L-au cunoscut
si L-au ascultat, ca vestea cea buna, a cerului si care in mod
firesc a fo&t primita, de sus in jos, dela Dumnezeu la oamenL
De aceea teologia apreciaza Evanghelia, ca prima si cea mai
puternica si mai binefacatoare cateheza, asupra sufletului ome-
nirii.
3. Prima cateheza apostolic* a fost scurta si profunda cu-
vantare a Sf. Apostol Petru, dupa pogorirea Sf. Dub, in zma
1 I ■........................._» „,.Arij pfortiil descris de autorul carpi
sarbatonni cmcizecimii, avand eiecim ue^ _ -
Fantele Anostolilor: «Si auzind de acestea au fost patruu§« la
*aptele ApostQUJor. 9 ceilalti Apostoli: «Barbati
inima si au zis catre Petru si wue «* , r~ ^H
fraH ii s& facem^ Iar Petru a as catre dansu: «Sa va pocaiti TiiZ
mZ2 Lbotee in numele hrf Iisus Hristos, spre
*£?££** ve* praui darul **^lfi~£Z
I I Hi . Vw&nhilui Lui, s'au botezat. Si s au auaogai
■ I ■»«■»'°™ d! suflete. Si erau neobosiji m ascul-in ziua ac®«a ca la trei mn de suiiei*. $»
fct T I

jMMtaNor In imp&rtasire, in fr&ngerea .


t I^^Tn ru inc^tul tatenwierii Biseririi creatine, dupa CUm
De to acest eontinut targ al SOftanM catehezei trecem mai
depart* to. apedfleul insulin slu datde Sf. ApoetoH, Incepand
4
S. Apostol Pavel, in preocuparea«T» face mtelese oricarui
suffet mvataturile crestme, pe care le da, asa precum scrie in
Epistola cite* Cormteni: «Dar in Blseriea voiesc mai bine s&
spun cineicHviate tojelese, ca sa invat si pe altii Cxa^y vj,m)
dee&t sa span zesemii de cuvinte in alfe limbi» (I Cor. XIV, 19)
Cunoastem din istoria Bisericii erestine universale si istoria Bi
sericii Ortodoxe Romane, cum Ortodoxia a cautat sa respecte
acest principal fundamental, ca fiecare popor sa se poata ruga
in graiul sau gi sa-91 primeasea mvatatura in limba sa etnica.
Precum si principiul, ca insasi mvatatura ortodoxa sa fie pe in-
telesul poporului, dupa cum Cazania Mitropolitului Varlaam a
reusit sa fie cea mai iubita «Oarte romaneasca de invatatura»
pentru poporul roman, din toate tinuturile locuite de Romani.
Si tot Sf. Apastol Pavel remarca legatura de comunitate dintre
eatehet si catehumen, eel dintaiu cu mvatatura si celalalt cu
ajutorarea. cand era cazul: «Cel oe primeste mvatatura (0 xaxy-
jfwuswjc), sa faca si el parte (%*mvw:<* )din toate bunurile si
celui # le-a invatat (r» XOTTJ3(OSVBI.|» (Gal. VI, 6). In Noul Tes
tament termenul de Kmjyf)<m Ik mai aflam pe langa locurile in
dicate in urmatoarele texte: Faptele Apostolilor XVTII, 25 si
XX, 24; Romani n, 18; I Tesaloncieni I, 8). Deci cu totul'gasim
in sapte locuri citat in mod special, acest cuvant, in Noul Testa
ment, iar pretutindeni 0 aflam ca sens, precum vom vedea, in
practica noastra catehetica. «In adevfe, dela vol a rasunat 0 j$
b,ll!L ^rv*"' Domnalai»- Jar ravna *postolica contimm in
aSL^S^'ofCCUm Se P°ate vedea din toate epistolele
Apostd Pavel
dinciosi 11, indeamna neincetat pe cre-
1 1 m jggu8T^ ^^vniceasca: «Cuva«tal M Hris-^&tafi-^VvftS«,nJ?,,g to
a!tul rin
voi cu toata
intelepchuiea;
aBde
I H HI HH H 1 P
PW** fi Prin »
W Domnnhi (ColosTm' Cantand cn bacurie in Me voas-
BBB^m 16). Se
poat6 snunf^ pfiijir oa ac€$t&
K
o r. o a i o u
este splritul in Caro » Infiri,,,,,.,^. C f l 1 liiterioi* n alto opero
tcologlce, ?w™,/w"'f:,:l™ M aratS, ^preaece Apa.toH.j
^^^^^W«** b r&ndul s&u Sf. Apostol petru ind^*^*^1®®**
Du
P& ™m

feu !nd«™. jjvirtutile teologice 9i


vlrtupe m^T^^ *JJf| cunoastere a Domnului Hrlstoi? «Dun&
2 , ' V lnte«^L pntere ne-a dan.lt tot « este de tfai^JnSTTL? vie,
pentru cunoa9terea celui m Iie.a chZTc^^f^t totea Sa...
a*a ,1 vol, adao*and la acZteCts 21^ adaogatf la ««* voa*«
fapta hn**tSit?2i
evlavia, to evlavie trafe k Mile dragostea. Daca acestea se afla $
sporesc In vol, m veil rilmane fara febanda $ fara rost In
cmioastem Domnului nostra Bans Hristos... Pentru aeeasta,
frafilor, sarguiti-v& mereu s& IntMtl cbemarea si alegerea voas-
tra...» (II Petru I, 3—10). Caci dupa cuvintele Domnului Hris-
tos, multi sunt «chemati» dar putini alesi (Matei XXII, 14), iar
la nunta fiului de imparat, fiecare trebue sa aiba haina prega-tita
de nunta (Matei XXII, 12). Dar Sf. Apostol Petru pune marea
problema a «cunoasterii Domnului Dsus Hristos», care
depaseste simpla instruire de notiuni. pentru a fi intelese si me-
morizate, trec&nd mai departe la trairea virtutilor teologice, la
trairea virtutilor morale crestine, precum si la trairea evlaviei
religioase crestine. Acest spirit apostolic s'a impregnat, precum
vom vedea, in cateheza ortodoxa.
4. Privind deci conturul general al catehezei, originea si
sensul sau, interpretarea apostolica, vom incerca a face o scurta
caracterizare a structurii catehezei, in conceptia Ortodoxiei din,
care deriva in mod firesc principle catehezei ortodoxe §i de
H ne vom calauzi in lucrarile noastre practice de exeratu ca-
tehetice.
a) Astfel prima infatisare structural! a catehezei este
constructive instn.ctiva ta'dah hristocentric si ^vajeb-
gbasa morala, adica de a zidi un fff *™ £ . Biserica In-
ttasura ideala a Domnului lisus Hristos. caci
treaga este trupul lui Hristos, fiecarz m ^ arm0nic in-
■ format dupa acelasi model, spre a y
540 8 T U D I I TEOLOGICE i

treag
a
comu
nitate
cre^ti
na,
cum
scria
Sf.
Apost
ol
Pavel
ewt
Efese
ni:
«pana
vom
ajung
e top
la
aceea
si
eredi
nta $i
cunos
t* r a
Fiului
lui
I>um
nezeu
, pana
vom
ajung
e
oame
ni
desav
arsif
dupa
masu
ra 13-14). Plecand delaacest sunt
depli principiu fundamental, marele multe
na a catehet Clement Alexandrinul .
statur afirma scris, In Stromatele Acu
ii lui sale, ca in adevar Hristos este m vi
Hrist si temelia si cladirea, ineeputul le-am
os; si sfarsitul aetiunii catehezei. amint
casan Iar ineeputul si sfareitul nu se it
u mai invata, ci se primeste pe calea raslet
ft ! credited §i a dragostei. Iar in , dar
copii, chip mai popular exprima la
inval aceasta no^iune de cladire timpu
uiti si pentru cateheza, marele catehet l lor
purtat Sf. dril, Ar-hiepiscopul vi le
i de Ierusalimului apreciind fiecare vom
vantu cateheza, ca o piatra noua de spune
l a tot zidire, a cuno&sterii lui armo
felul Hristos: «Inchipue-Ji ca este o nic.
de cladire catehizarea. Daca nu Daca
invat vom sapa adanc pamantul si nu insa
&turi vom pune temelie, daca nu nu le
, nas- vom incheia casa, dupa toata vei
cocite regula, cu legaturile zidirii, ca aduna
de sa nu ramana vreun loc gol si la un
vicle sa se strice cladirea, atunci nu-i loc sa
nia nici un folos de osteneala de nu-ti
oame mai inainte. Ci trebue sa vei
niloF punem, dupa, regula, piatra pe amint
si de piatra, sa eada muche pe i de
iscusi muche, indep§,rtand tot ceea invat
nta ce este nefolositor. Astfel deci aturil
lor trebue sa se zideasca o cladire e
viclea buna. In chip asemanator iti spuse
na si ofe-rim pietrele cunostintei. la
ama- Trebue sa auzi invataturile ineep
gitoar despre Dum-nezeul eel viu; ut de
e» trebue sa auzi invataturile cele
(secta despre judecata, trebue sa auzi de
ntii) invataturile despre Hristos, mai
(Efes trebue sa auzi invataturile tarziu
eni despre Inviere. Invataturile pe ,
IV, care metodic vi le vom expune const
ructor acelasi timp ne infatiseaza
ul caracteristic distinctia
zidest catehezei de omilie, ata prin ea
e insasi, cat si prin ansamblul
cladir programei catehetice, care este
ea, incadrata, de a cladi mai intaiu
dar tu un suflet intru Hristos. Iar
vei termenul de piatra cunostintei
avea este lamurit mai analitic e
o Clement Alexandrinul, mare
casa filosof fi pedagog cretin: «C«
slaba
»
(Proc
atehe
za,
Cap.
XI).
A
ceast
a
descr
iere a
cateh
ezei
confi
rma
conce
ptia
apost
oli-
ca, pe
care
am
vazut
-o in
epist
olele
apiot
stolic
e si
in
S T U D I I TlTftT nrt,«-

„oa?terea dac& m'a9i exprtam in chipul aceata, „ste perfectW


rea orau ui ca funJA umana, oompl^tata prl„ cutioa,terea lucru-
rilor divine, in care toate Isi an ™>I-.-«IUI,„I,..,Y..I «_ , ,
au w,
_.,_ * "*ponaentul In mod armonlc,
moravurile, purtarea cuvlntele si In fine du aeord en Lomond
divin, (Stromata VII, Cap. VII). Deci Iisus Hristos este drep.
tarul de masura al acestor pietre spiritual de cunoa ?tere, m care
se zide9te fiecare suflet, in plenitudinea unitara a elemen-telor
necesare educate! religioase morale creatine, pentru oomu-nitatea
ere§tina a credincio^ilor cre^tini.
Prin aceasta infafeare structural* a catehezei, ca imitate a
cunoa^teril Domnului Hristos 9I ca faeand parte dintr'o'lucra-re
metodica si asociata armonic celorlalte cateheze, pentru cla-direa
sufleteasca unitara a viitorului cretin, — cateheza sf dis-tinge de
omilie, care poate fi independents in tenia, in ciclu 9! in scop, de
restul omiliilor ce se roetesc la amvon. Dupa cum mai departe, tot
in procateheza, Sf. Ciril, Arhiepiscopul Ierusa-limului, ne
infatie^aza $i marea menire a catehezei, ca in sub-stanza acestei
cladiri sa intre elemente prefcioase, virtu#le creatine, traite in
deplina credinta ?i sinceritate: «Sa nu face£i cla-direa voastra din
fan, din trestle, din paie, ca nu cumva sa fim pagubi^i daea arde
cladirea, ci faceti cladirea din aur, din argint si din pietre prejioase,
precum spune Sf. Apostol Pavel: «Caci nimenea nu poate sa puna
alta temelie afara de cea pusa, eare este Iisus Hristos. Iar fae
zideste cineva pe temella aceasta de aur, argint, pietre scumpe,
lemn, fan, paie, lucrul flecaruia se va doved! la vreraie cum este;
caci lumina zilei il va arata... Nu stifi oare, ca voi suntefi Biseriea
lui Bumnezeu si ca DuhuJ lui Dum-nezeu locuieste in voi?» (I
Corinteni III, 12—16). Deci in Bi-serica lui Dumnezeu, in
comunitatea crestina nu pot intra decat suflete «alese», ridicate pe
temelia lui Hristos. Iar fiecare suflet trebue cladit in sine cu tot ce
poate fi mai pretios. «Datoria
A » x «««5 /4/a.rvartp
mea», continua mai departe or. ^^ , . ^ Sf Ciril, «este de a spune,
r
, a, ta
/ j. 1 \ J 4.~ ov,nno ^P lurru iar a lui Dumnezeu de a de-
(catehumen) de a te apuca ae mcru, wi <* im ^
savarsl. Sa ne intarim mintea; sa ne mcordam sufletd sa ne
m inima: Pentru suflet alergam; lucrunle vesnice le na-
pregatim inima, Simile voastre a cunoaste cine
dajduim! Dumnezeu, care stie miniiie vo** J ■
este sincer d cine este fatarnic, este.f*™^™^*^ ^ sinctfM sa faca
credincios pe eel fatarnic. Dumnez.u poate Sa
ST U D I I TiOLOGlcE

m aschin Bt&ru^te asupra ecoului sulietese interior, pe care-1 crew pe


dryt cuvant, cunoasterea, meditarea si adancireaL vatatuni Sf. Senyturi:
«Toata Scnptura este ini^TS^. nezeu» §i negresit si folositoare pentru a
invata, a indrepta si a povatm la dreptate (II Timotei III, 16). Incat este
un lucru foarte bun si foarte folositor sufletului ca sa cercetam dumne-
zeie^tile Scripturi. Intoemai ca mi copac sadit la izvoarele ape-tor
(Psalm I 3), tot astfel si sufletul udat cu dumnezeeasca Scnptura se
mgrasa si da rod copt, credinta ortodoxa, se im-podobeste cu frunze
totdeauna verzi, adica cu fapte bine pla-cute lui Dumnezeu. Prin Sf.
Scripturi suntem indrepta^i spre virtute si contemplate neturburata. In
ele gasim indemn spre ori ce fel de virtute si indepartare dela toata
rautatea... Sa ba-tem, deci, la paradisul prea frumos al Seripturilor, la
paradisul eel cu bun miros, eel prea dulce, eel prea frumos, eel ce rasuna
la urechile noastre rcspiTjxoovra m ^wv w 5>m cu tot felul de
cantari ale pasarilor spirituale, purtatoare de Dumnezeu, eel care se
atinge de inima noastra, care o mangaie cand este in-tristata, o potoleste
cand este maniata si o umple de o bucurie vesnica, care ne inalta mintea
noastra pe spatele stralucitor ea aurul si prea luminat al porumbitei
dumnezeesti si o suie cu ari-pile ei prea stralueitoare catre Fiul Unul
nascut si Mostenitorul viei celei spirituale» (Dogmatica, Lib. IV e. 17,
Despre Scrip-tura).
Prin citirea acestui text din partea unui mare dogmatist or-todox, se poate
vedaa deopotriva, izvorul dogmei in Sf. Scnptura, ca si efectul
psihologic re%ios si pedagogic, pe care-1 are cuprinsul ei sub raport
educativ. Caei daca Domnul Hristos este temelia si sfarsitul cladirii, de
sigur ca insasi cladirea trebue sa fie in legatura'esentiala cu invataturile
Sale. De aceea, acelasi mare Parinte bisericesc, la inceputnl celebrei sale
opere dzvorul cunoa£terii», starueste asupra acestui adevar: «Sa ne
adresam Bascalului care nu greseste, Adevarului. Hristos este intelepeiu-
nea de temelie si adevarul; El este intelepciunea si^puterea lui
Dumnezeu at a Tatalui; sa ascultam graiul Sau (Dialectica, Cap. I Despre
cunoastere). Cu alte cuvinte, in cateheza ortodoxa se pWreaza sensui
original, pe care 1-am ^^^^^ Luca si la Sf. Apostol Pavel, ca ecou divin al
Evangheliei Man-
If"8!8!-2! Ii'lS si.
>C0 J»~J i
s
as*:

i^Bb iiiiMlilW MBlBHB a, 5 i* > ^ a, +J » '2


p Q <0 o
1 * i *l
I tt ° jf ^ 3
r
Js.^ B1 ^ r5^ s 11 .o § 3 s |. s
Ss~
■1**5*1
- • S «■
' S. — ~ -•— ■» g*|fIlii
IIWSHBBI X"tt§» 1HHH
J. £ 8 « J
c> 53 r 218"'
02 £F O *^

M B '% M S jfp
I?
1 C E
545
tilor, n'am uutut sa va vorhafin «~
F ** va voroesc ca UHor oameni ai duhurilor H ca
unor ai trupurilor, caXU1IW
unor prunci in Hrtetn! nn + TTT 1) ca q»
<v> ™«+x ^ , *' J" tinstos (I Conntem,
S'atati si inca DS " « ge °U °amenii trW, de eurand
InvaMi si mca prunci m Hnstos. In adevar, el a numit duhov-
nice^ti pe cei dep in incredintati m™ r>„i, i J*l 1 aunov-
t Jum a
A - J ■ .- . " I P pnn Duhul Sfant si trupesti ne
T tT *!!** * toei necuratiti, pe care-i numes'te'inea .trupesti.^ca si
pe pagani, caci mai gandesc la cele ale trupu-ku » .hranirea varloasa
este potriyita celor varst„ici» (Evrei V 14), («Pedagogul», Lib. I, Cap.
VI). Prin urmare, cateheza ortodoxa respeeta principiul pedagogiei
crestine pauline, care la randul sau s a desvoltat si a lucrat in spiritul
pedagogic al su-premului Pedagog, Iisus Hristos. Pildele pe intelesul
tuturor as-cultatonlor ne-au fost un clasie exemplu, folosind claritatea
si mtuitia mediului inconjurator. Daea cercetam cu atentiune mo-dul
de a indruma al Sf. Vasile eel Mare pe tinerii crestini, din scrierea sa
«Catre tineri», putem vedea aceeasi preocupare pe-dagogica de a-i
trata in legatura cu varsta, caiauzindu-i in ace-lasi timp catre adevarata
invatatura a Sf. Scripturi. Dupa cum la Sf. loan Hrisostom, in tratatul
sau «Despre modul cum tre-bue sa-si creasca parintii copiii», putem
vedea adaptate indru-marile in varsta mica a copiilor si la gradul lor
de intelegere. Prin urmare putem observa o reala structura pedagogica
a ca-tehezei, atat pe varste, cat si pe stari sufletesti de inaintare, catre
implinirea scopului urmarit de cateheze. De aceea vom avea prilejul sa
examinam principiul pedagogic crestin al catehezei la insasi lucrarea
catehizarii.
c) Al treilea caracter structural al catehezei este trairea
fenomenului religios al cunostintelor primite pe calea catehezei, atat
sub raportul ambiantei religioase prin Biserica, cat si sub raportul
adancirii .psihologice religioase a ideilor primite pe calea catehezei.
TraireaASinterioara sufleteasca
* Ireligioasa», a?ideii crestine in
«constunta r . „m0x,«con^uiuj»
n /^onstiinta
**»u wiorala»,
, a fost tsi a ra-
mas o prepare vie a catehezei ortodoxe. Astfel, Sf Qnl Ar-
hiepiscopul Ierusalimului, a fost preocupat dintru inceput de
mepiscopm icrueaii" pot&heza: «Pana acum erai
efectul acestui principiu urmarit pnn eateneza^r
numit catehumerrLU cuvintele dumnezeesti raeunau in afara de
numit catenumen, imprejur. Auzeai de nadejde,
tine (ie«»«v »«H ^e jur imp J ^^
dar nu o stiai. Auzeai de Tame, aar uu
■at
<D
£ >etf >c3 g 5$ >ee *aJ 3 >oj i
£
s 'a | 8* .s s
„r 5
M ,s S
■g «■» a ■£ « ?
« 'S
fl - I

■ ■§ *ii alt 2? li

1-3 is5S'trt,i1oi«jE^d^5,gSceqXfen

C5
■■HUE
£ Q °
M
t J 8 &V
•^ »* .S JEJ 02 <S Q CD St ,43 ^< O 3 J9
«!-»

i *ri Si f& *T3 **-> H


i# ,8- w- 04

t •*■» *CJj ^ _7 Q -H Q *H "O H Q 43


c
3

-
*!2 <3 Of t3 ««r SI; SI H
H C3 «
$
>«* *Sr 3 i — eg c3 * | g 3 S .* "5
'«< 3 « I 4«r P w
<
3

if 15
bjo
b, *i
^ I s>
5 2
i
S
l I* .aIs.1
<S
8 ljj'a
*g'
«K p
o S #m

f
I ,| T
*°LOGIC, w
II. Prindpffle eateMz&rii fac --^ ,. , ,
trebue sa-1 respects, orientand duplX"SL*"?1""8'' ** l0r
care
principale. La intocmirea si apie?!*?? ??"*«** *»•
orientam dupa «Scoala erertfaJt^^? 0't*«* ne Ortodoxiei,
Parin
care de fapt este a Sf ImL ? ^ * * lor ,
de^omnui ^B^i^S^S^^

« -,<■■ A ■ i- . sdclum m comun, cantare crestina


in comun, citmd S1 lamunnd pasagiile din Sf. Sciiptura in lesra
tura cu teme dupa text. Ideile principale le aprofundam cu cL
ritate pentrubuna intelegere prin naratiune, folosind materia-
Jul intuitiv dm Biserica, icoanele si rugaciunile din cartile de
ritual, care de fapt emana in lirismul lor de poesae imnografica
tot pe baza textelor biblice, transpuse de Sf. Parinft in cadrul
psihologic religios, in situatia de evlavie si de dragoste pentru
Domnul. CartileMe ritual ne pot fi un mare sprijin, folosindu-le
ca element de intuitie religioasa, in legatura cu textele Sf. Scrip-
turi. Este vorba de scoala crestina activa a comunitatii, care a
ramas in structura Ortodoxiei. <L~
Acum vom trece la expunerea explicativa a planului catehezei,
cu partile sale eomponente si principiile calauzitioare.
1. Partile catehezei constituesc coloana prima a planului.
Elementele catehezei, in ordinea impartirii catehezei, sunt: in-
troducerea, tratarea si incheerea.'
a) In «introducere» ereiem starea sufleteasca necesara aper-
ceptiei auditorului, pentru a face legatura dintre tema tratata in
cateheza trecuta si tema noua, spre a aduce din subconstient in forul
constientului, elementele de care avem trebuinta in tratarea temei
celei noui. Astfel putem lua ca exemplu un fragment din introducerea
la cateheza a cincea, rostita de Sf._Ci-ril, Arhiepiscopul
Ierusalimului, in care trateaza despre «Cre-dmta», in legatura cu
primul euvant, pe care-1 rostm m Simbo-lul de Credinta: «Cat de
mare este vrednicia pe care v o da Domnul prin mutarea voastra din
randul cat Render ^an;
dul crecuLosilor, o arata ^Jgfi^ZiSZ cios este Dumnezeul, prin care
af* Iost *W * & ^ cu Fral Sau Iisus Hrfctos* (I Cannteni I, &)■ G«a
prm y
5
StudU Teologice
STUDII TUOLOGiCl!
u%
c& Dumnezea este numit
«Credincios», iar tu eapeti
acest nume, fnaeamna ca
prime^ti o mare vrednicie.
Dupa cum Dumnezeu este
numit bun, drept, atotputernic
si creatorul tuturor lucru*
rilor, tot astfel este numit si
«Credincios». Gandeste-te
deci la ce vrednicie te inalti,
daca ai sa participi la un nume
al ltd Dumnezeu!.,. Vrednicia
credintei nu este mare numai
la noi, care pur-tarn numele
lui Hristos; ci toate cele ce se
fac in lume si chiar cele ce se
savarsesc de cei care sunt
strain! Bisericii se savarsesc
prin credin$a... Prin credinta
se face si agrieultura, caci eel
care nu erede ca va strange
red, nu suporta ostenelile
cultivarii pa-mantului. Prin
credinta calatoresc pe mare
oamenii, isi incredin-Jeaza
viaja unui lemn cu totul mic si
schimba elementul eel mai
stabil, pamantul, cu agitatia
nestatornica a valurilor; se
dau pe ei insisi unor nadejdi
nelamurite, deoarece £i mana
credinta, care este mai sigura
decat orice ancora. Pe temeiul
credintei, i dar, se
savarsesc cele mai multe din
actiunile oamenilor. Nu numai
printre noi domneste aceasta
credinta, ci si printre cei de
alta credinta, dupa cum s?a
spus. Cu toate ca acestia nu
pri-mesc Scripturile, nu au
alte mvataturi, proprii, totusi
si pe spune Scriptura, nu este cu
ace- putinta a bine-placea M
lea, Dumnezeu* (Evrei XL, 6)
prin (Cateheza V). Prin urmare, Sf.
credi Ciril facand o introducere
nta, generala .asupra temei
le credintei, cu ele-menteJe
prim necesare ce trebuese readuse
esc. in subconstientul catehu-
La menilor, termina aceasta
credi introducere, facand si
nta anuntarea temei «Credinta»,
cea in legatura cu lectura facuta
adev din Sf. Scriptura.
arata b) In desvoltare tratarii o
va impar^im tema in ideile
chea princi-pale, care intra in mod
ma si logic si complectiv in
citire cuprinsul ei. In or-dinea
a
fireasca a ideilor principale,
facut
a azi efectuam astfel o lucrare sis-
din tematica a procedeului
Scrip cunoscut in practicile
tura, pedagogice, de a face analiza
care temei ce ne-am ales, prin
va diviziune in ideile princi-i
arata pale. Faptul ca fiecare ideie
mijlo principals, este trecuta prin
-cul respee-tarea cerinjelor
cum principMlor catehizarii, ne
trebu
ajuta pentru adulji cu mult mai
e si
mult si cu real folos ca treptele
voi
sa formale, cunos-cute in treeut,
bine- care imbratisau cuprinsul
place temei in genere. In tra-tare
ti lui vom vedea ca pe langa ideile
Dum principale, pe coloane paraiele
neze
u.
«Far
a cre-
dinta,
STtJDlITEOtOGICE

549
avem §i principiile catehizarii, pe care le vom respecta in desvol-
t&rea lor, Inaimte de a trep<* i Q f„„v^4 * ■ m.i mult* ^AI tJn • 1 !
incheiere
, intrucat putem avea mai multe ide principale, faoem o piivire
coinparativa a lor, trecand desvo tarea prin ceea ce noi am numit
JLierea>>, spre a putea conclude cu ideea generala, adka ceea ce
noi am numit in trecut *&**«*«***>, adica reconstitute cadrul
temei nu prln definite forjati, ci prin ceea ce ne-au dat in mod
firesc toate ideile principale in concluzia finala.
c) In fncheere teecem cu aplicarea generala a temei, prin
principle planului, cu repercusiunile respective, in ansamblul temei
sale concludente.
2. Idette principal©. Coloana a dona a planului nostra de
cateheza, este ocupata de rezumatu! ideilor principale, in ordinea
aratata. Tratarea fieearei idei principale are darul deosebit, de
a ne da prilejul sa reliefam clar si cu efeetul neicesar, fiecare
parte a temei. Pentru catehet este usurarea de a avea viziunea
clara a no£iunii temei, cu elementele ei oomponente, de a fi sta-
pani pe fiecare ideie principala si de a o trata cu tot aparatul
instructiv si educativ, prin respectarea prineipiilor catehizarii.
Dupa cum si pentru auditor, daea fiecare ideie principala din
tema este clarificata, toata tema este bine asimilata. Auditorul
popular poate urmari mai usor o ideie mai mica, ce se desprinde
din tema mare, decat ansamblul temei in desvoltarea sa in-
treaga, pe trepte formale. Aceasta lucrare este cu atat mai ne-
cesara in acest mod, cu cat cu adultii la cateheza in Biserica, con-
stitui^i in comunitatea ascultatoare, nu se poate lucra prin in-
trebari si raspunsuri, cum se obinueste in scoala pentru copii
si tined/Deci, ideile principale ,tratate suceesiv, in ordinea natu
ral in care deriva din tema, au darul de a face insasi tema
catehezei mai clara si mai accesibila treptatei intelegeri. Prudent
este insa si pentru perfectionarea eatehetului si pentru ob^
rea poporului ascultator, ca in primele cateheze sa fieJmj
teme cu continut mai rostral, daca se poate cu o ^ P££
pala ca pentru incepatori in catehizare. Treptat pot fi luate
paia, ca pentru mp idei pnncipaie, pre-
si teme mai cuprmzatoare de doua, on tx r
x. J c* afySbicitele
se poate vedea in straiucneie w^ cateheze ale bi. urn, Arm cum
episcopul IerusalimuJui
560
3, Mfodfrflla catehiz&rfi constituiesc in planul catehezei i
patru coloane paralele mai departe cu ideile principale. Ele mmt m
$ iimle dlntr'o urzeala de panza, colorate specific, pentru a St 4*
coloratura dorita (esaturii, pe care vrem s'o avem «x®cutat&,
dupft JMdelul ce ne-am propus. De aeeea, in loc i& avem trdpte
pgfhologiee In mod orizontal de teme generate, tratam
Offemt&l,pe rand, ideile principale, insa trecandu-le pe rand prin
coloan^te prevederilor principiilor catehizarii, spre a le clarifkss
inten§, ^profunda si aplica in mod temeinie. Ordinea re#pect&rii
aces tor $pii ale catehizarii in practica desvoltarii Ideii
prindpale, tut e*te un tipic strict obligatorily intrucat pu-tem piece
to desvoltarea ideii principale, dela oricare principiu al catehizarii,
dupa cum se poate folosi in mod mai natural. Principiile
calauzitoare se condenseaza in ideia principala, nu 06 trunehiaza
sacadat, Astfel vom incepe a arata pe rand ce re-prezinta fiecare
principiu al catehizarii, exemplificandu-1, pe cat este cu putin£a,
cu fragmente din cateheza patristiea pentru adufyi,
a) Frfncfpftil teoIogie-biWic. In cadrul principiului teologic-
Wblic al catehizarii in desvoltarea ideii principale, ne ferim de a ne
mufyumi eu defini^ii teologice, ramanand la notiuni abstrac-te
pentru cele cuprinse M ideia principala. Suntem preocupati mai
mult de a reusi sa satisfacem, pe langa ratiune si virtutile teologice,
credinj#, nadejdea si dragostea crestinului, ea atitu-dini tufletefti
necesare, ideale si posibile, spre a putea ridica •uflelul auditorului,
dincolo de puterea ratiunii, pentru a putea detprinde, pjrin credin^a
si dragoste, elementele spirituale ale Divinitafii, relevate si
astemute pe paginile Sfintei Scriptu-ri. FiinM matariaM biblic
iolosit din Sf. Scriptura ne vine pe gafea ravelafiei, iar revela£ia
presupune din partea noastra o ty$he tml0§^L Fokmlnd luminile
fnvafaturilor date de Domnul Hrifte*, ea suprem «Dascal» si
«Indrumator>>, aplicam «Hris-tocmtviMmnhteologiei patrifiiee,
pentru a strange intr'un con-tur luntfaos ^teentele necestre
a&imilarii no#unii din ideia principals,, tod^tJtodu-#e
catr$«Izvorul cunoastorii», — Sfanta ^^ptnvLpArmftef^ atuimi este
deplina si-si poate atinge scio-pul, c&nd prin istorialrea adevarului
din ideea principala, spri-
STUDIITEOLOGICE K£1

Wa

551
iini# pe textele biblice ale Sf Rprinfi^ «™ * ^ *^
sufletul sa creada, crezand
ua sa na
q5 na/is-5/3,,4„« * • * ,c,, . „ w M
ww., « A dajduiasca 91 nadajduind sa m-ceapa sa
lubeasca. Astfel rc*vr\f>o+&r*A *~ A \ • . . , . t
• vur a • 4. . • .; ' resPectand fondul pdncipiului teolo-
g^taUic^^nair^ ideii principale, putem face ca adevaratul
crestinsa aiba o credinta con^tienta, o nadejde justificata si o
mbire^mtemeiata pentru Domnui Hristos §i vietuirea sa J#
7
neasca.
Numai un aspect al credintei, desvoltat de Sf. Ciril, prin aceasta
idee principala, ne poate arata cate texte biblice a Jnitrebmntat
si toate avand la baza aceeasi tema a ere-dintei. Prm urmare,
accentul acesta hristocentric in cadrul prin-cipiului teologic-biblic al
catehizarii, pe ideea principala, cores-punde nu numai metodei
patristice, ci §i cerin^elor vremii noas-tre, cand prin cateheza
urmarim sa imimizam sufletul ortodox, spre a nu mai fi primejduiti
de contagiunea propagandei sec-tare, cu false interpretari biblice. Iar
folosirea textelor biblice spre documentare revelata a ideii
principale, nu ne impiedica, ci ne impune ca in nara^iune sa avem
repercusiuni si in cadrul celorlalte principii de catehizare.
Documentarea cere spontan intuirea rationala, aprofundarea
psihologica, religioasa §1 exte-riorizarea prin atitudini de ac^iuni
crestine sociale. Deci nu este obligatoriu sa se foloseasca in mod
arid numai textele biblice unul dupa altul, f ara incadrarea lor prin
corela#e cu celelalte principii.
care ni

b) Principiiil pedagogic-cretin. Spre a putea usura dificul-tatile


abstractiunilor cu caracter teologk biblic in ideea principala,
desvoltata prin istorisirea noastra §si spre a putea popu-lariza o
notiune abstract, ^inem seama de toate binef acerUe pe le^a dat
experien^a pedagogica a tuturor manlor peda-
gosri, inJEJZI "nZn^lkmkne
fruntea totwi
carora ranunc supremul
<* v «Fedagog», Dom- u«wSfa+A~
nul Iisus Hristos Astfel catehetul, cu atatudme de «bunatate»,
nul lisus iinstos. ff at>reciind puterea de «fnielegere a
de «dragoste» § «blande*e»,^enna? && ^
ascuMtorilor*, £*J *!j^tfi-d sa respeete .da
ta,, de amagiiiat^, de <^"P™* J M !n putinta data*.
ritatea, in expunere, foloseste, pe ^^ & adevarului,
externa», spre a putea pasi la «innur catehetulJfrloBef te
Snfa^isat in ideea principala. In acest v,
S T V D I I T 1) O L O O I C, B

*mtra Hustwurt^ fefctt> nu mtimai texte corespunzataare din Sf


Sfcripdirft, to §i pasagii * tearte corespimzatore din rug&dui *$*
dar* 9! luminoasfc ale Biserioii, din carpe de ritual, spre a se
imfffog* auditorul el dtualul Ortodoxiei ®ta pe temeiul Sfin-tel
Serifrturi Etatasefte icoanele din Biserica, potrivite cu tenia, ca
vadfta Mttstrare it nojamiilor, Asociaza la toate acestea si exemple
$i toanparajiuni din cadrul vie$ii creatine traite de as-cultatort,
peatru a face adev&rul abstract sa devina mai concrete mai
popular, mai intuit §i prin vederea ochiurai si prin des-prinderea
dm trateea viejii obisnuite, adica respectarea cu pre-cadere a
eo&ditiuMlor pe care trebue sa le indeplineasca intui-pa. Prindpiul
acesta iiituitiv ne-a fost exemplificat in mod darn prin piidele
Domnului Bsus Hristos. Sf. loan Hrisostom ran-dnia indrumarile
educatiei creatine pentru copii si pe capitolele ceior cinci amtai ale
vietii, prin care se poatie intui o indrumare edncativa. \?om expune
nn mic fragment, ca exemplu, de respectarea paiadpiulm
pedagogic crestin si sub raportttl acestei Intstpi^ extras din
cateheza Sf. Ciril, Arhiepiscopul Ierusalimu-lui, prmtoare la
explicarea articolului dan Simbolul de Credinta, la cirdntele
^Domnul Iisus Hristos»: «In adevar, iubitilor, multe sunt marturiile
despre Hristos; Tatal din cer marturiseste despre Fiol (MatdXVH,
5; Marcu IX, 7; Luea IX, 35). Marturiseste Duhul eel Slant, care
s'a pogorit trupeste, in chip de po-nimbel (Matei m, 16-17; Marcu
I, 10; Luca III, 22; loan I, 32). Marturiseste Arhanghelul Gavriil
care a binevestit Mariei (Luea I, 28—38). Marturiseste fericitul loc
al ieslei (Luca II, 7). Marturiseste Egiptul, care a primit pe
Domnul, cu trupul, pe cand era Ihca tanar (Matei II, 14).
Marturisesite Simeon, care 1-a primit in brate si a spus: «Acmsi
libereaza pe robul tau $ta-pane, dupa cnvantul tau, in pace, ca
vazura ochii mei mantui-rea la, pe care ai gatit-o maintea tuturor
popoarelor» (Luca II, 25—31). Marturiseste despre el si profetita
Ana, prea evla-vioasa ir&luva si asceta (Luca n, 36—38).
Marturiseste loan Bote^toffp {loan I, 15; Matei III, 11; Marcu I, 7-
8; Luca III, i cel Pm mare intre profeti, incepatorul Noului
Testament, care uneste in el cele doua Testamente, pe eel Vechiu si
pc eel Nou. Dintre rauri marturiseste Iordanul (Matei III, 13;
Marcu I, 1 Lu** p ■§ Watre miri mrttiris«NBt# m®m Tibwadei
STUDIT T VAT ^
553
(loan VI, 1) Marturisesc orbii. Marturisesc ^ E
sesc mortn mvmti (Matei XI 5) M~ * f™opii Marturi-
incetat cand i s'a poruncit (Matei* Vin S^ V**W' care a
Sf. lemn al crucii, vazut de noi nana ' 7)' "*Marturi»efte
plut aproape intreaga lume prin cei ? Care de aici a va
cate o bueatica din el. Martm-i w* r f ^ Iuat ^ ^^
stalparile copiilor care 1^ ^ - ^ f *> - a dat
strigate de osanale (loan XH Ttv "^ atelci> OT
(Matei XXVI, 36), care arft?Pe^^ Gheteemani
cele oetrecute atunH Mol? P V Cel°r care se 2andesc & Svn 33 rirlT; ^ ^^
ac
^ta Sf. Golgota (Matei XXVII, 3o) care se malta deasupra
orasului ce se vede de aid. Martun^te monnantul sfinteniei si piatra
care se afla pana astazi» (Matei XXVII, 60), (Cateheza X, Cap.
XIX).
Cuprinsul acestui fragment, luat ca exemplu din cateheza Sf. Ciril,
ne devine explieabil, cand stim ca aceasta cateheza s'a tinut de
marele Parinte bisericesc in cetatea IerusahmuluL Era firesc deci sa
foloseasca elementele geografice ale tarii sfinte, precuM si toate
locurile si obiectele din vecinatate, per care catehumenii le puteau
vedea si personal. Este interesanta aceasta intuire armonizata si sub
raport biblic si sub raportul persoanelor marturii si sub raport
geografic si sub raport intux-tiv general. Reflectand la cele cuprinse
in acest exemplu, ne pu-tem da seama cata atentiune trebue sa dam
catehezei in Bise-rica, spre a folosi tot ce este necesar si cu putin^a
din elementele pe care le avem la indemana in acest scop, ca
mijloace intuitive: Sf. Scriptura, cartea de ritual respective, icoana,
harta geografica la tineri, example, mmparatiuni, etc.
c) Principml psihologic-religios. Pomind dela preocuparea de a
clarif ica ideea principal in lumina Sf. Smptun cu ato
dini si mijloace pedagogice, tindem sa o «^^S
i. I i 'aihr^nsnf-relisios, cu inclinarea apoi cane
te^te, sub raportul psihologw W , pSmatlt. Astfel
in
elemental moral-social dm ^f££e%«£e «**»"
«evlavieb, al trairii
domeniul «sentimentului «*P*£* tnu ^ ?. ^ ^
.credintei religiose,, al «^W acestea, puSe de Dumnezeu stiintei morale-
crestme». Pom^ vaj0rificate ?i puse In m sufletul omului, trebuiesc
apreciate, v
554 STUDII TIOLOQICB

acfiune de reala traire. De


aceea, dupa ce ne-am ridicat
cu su« fletele catre inaltimile
teologice, pe aripile spirituale
ale virtu-plor teologice,
sprijinindu-ne pe mijloacele
pedagogice, tot pe ele ne
sprijmim trecand catre viata
crestina, sociala, prin anga-
jarea trairii acordului dintre
constiinta religioasa si
constidnta morala, care-si au
unitatea si in structura
interioara psiholo-gica a
omului si in structura
elementelor ideilor principale
din tratare. Spre exempiu,
acordul sentimentului religios
al evlaviei crestine si cu
iubirea divinitatii si iubirea
omului il putem vedea
recomandat si in Epistola
prima a Sf. Apostol si
Evanghelist loan: «Tot eel ce
iubeste dela Dunmezea e
nascut si cimo&ste pe
Dumnezeu. Cine nu iubeste,
acela n'a cunoscut pe
Dunme-. zeo, pentru ca
Dunmezeu este iubire» (I loan
IV, 8). «Tot eel ce crede, ca
Iisus este Hristosul, dela
Dumnezeu e nascut si tot ce
iubeste pe eel ce a nascut,
iubeste si pe eel nascut din el.
De iubim pe copiii lui
Dunmezeu, aceasta o
eunoastem din aceea, daca
iubim pe Dunmezeu si pazim
poruncile Lab (I loan V, 1-2).
In cadrul principiului
psiho tenia. Astfel, treptele
logic psihologi-ce din planul de alta
religi data sunt traite si aici, dar
os ne psihologic religios si paralel
ajuta cu fiecare idee principala,
mult conducandu-se alterna-tiv ca
si train sufletesti, dinamizand
ruga- sufletul. Cu acest potential
ciune psihologic-religios se poate
a si pasi la aetiunea vietii
canta crestinei, in do meniul moral-
rea social. Spre exempiu in
religi cateheza XVII, in care Sf.
oasa Ciril al Ierusalimului trateaza
obste despre Sf. Duh, tinde a atinge
asca, §i aceasta coarda sufleteasca,
in exprimandu-se: «Totusi cerce-
care tew$r$ sufletul, nu aruiica
vibre margaritarele inaintea
aza porcilor» fMatei VII, 6). Daca
coard esti fatarnic, acum oamenii te
a boteaza, dar Duhul nu te
suflet boteaza! Daca te apropii cu
easca credinta, oamenii slujesc
a ritualului vazut, iar Duhul iti
evlav da ceea ce nu se vede. Vii la o
iei, a mare incercare, la o mare
iubiri inrolare de ostas, care tine un
i lui ceas. Daca vei pierde, raul nu
Dum se mai poate indrepta» (Cap,
nezeu XXXVI). Deci, marele
si a parinte bisericesc apreciaza
iubiri pe drept cuvant aceasta stare
i de traire psihologica
cresti religioasa a catehumenului.
ne, ce Fiind-ea pentru primirea unei
o Sf. Taine, oricare ar fi, nu este
traver m&* cieMla rnvmsd idtea
seaza n#mo*i»ata, nici saarttiri«ir#a
in formula, nm
legat
ura
cu
STUDU TEOLOGICE
ill
numai ofieierea ritualului ci are ma • ^ a€easti stare
psihidrreligioasa. Adica 'ceea ce nu^^^
rwwt doematiP ar^iv,*- * Punem ca obhgatoriu sub ra-
port dogmatic, sprninn;i pe invataturile Sf. Scripturi trebue^
realizam pnn preeatire cateh*«,»x c **-"puin, iremie sa
practlca noastr
tiva Atlfel suntem «Tt ? ' ^ ***<*-
civa imiei suntem sub toata critica celor care ne acuza de for.
mahsm, ritualism, dogmatism sterii ™™ «, - ~
a Se afteia
de catre sectele rkj^e ' ^ ^ """^
4 PHndpiul moral^ocial. Prin acest principiu aplicam la
viaja crestina traita notiunile din ideea principals, pe care o des-
voltam. Cu alte cuvinte, nu lasam ideea principal* in abstract,
spre a satisface nu numai ratiunea, gandirea si credinta reli-
gioasa in vag, ci a satisface si cerintele constiintei morale, pe
terenul real de viata crestina. Aceasta a fost'preocuparea Man-
tuitorului, in toate Invataturile si exemplele date, pornind dela
cele mai mullte ori chiar de la aetixnie la idee. De aceea, prind-
piul moral-social poate sa preceada foarte justificat celorlalte
principii ale catehizarii, cunoscandu-se conceptia Ortodoxiei, ca
mijloacele de mantuire sunt: «Credinta si faptele». Cea mai mare
porunca a ltd Dumnezeu este iubirea fata de Dumnezeu si fata
de oameni (Matei XXII, 37—39), exemplificata si localizata
ulterior prin cunoscuta pilda a Samarineanului milostiv (Luca
X, 25—27). Actiunea practica a virtutii iubirii este pre-
zentata categoric de Domnul Iisus Hristos, in corelatie obli-
gatode cu implinirea in viata morala crestina: «Din acea
sta vol cunoasteji ca-M sunteti ucenid, de veti avea dra
goste intre w>b (loan Xffl, 35). In spiritul acestor invata-
turi si exemple pilduitoare ale Domnului Hristos a sens Sf.
Apostol lacov epistola sa sobornica, unde putem citi:.HMtafa
dac& n'are fapte, este moarta de sine insasi. Bar va sice cnieva:
„ . r A *' A11 am fante; arata-mi credinta ta fara fapte
Tu ai eroding mr en am fapte, Tu erezi ca
?i eu i# voi ariita credinta mea din "P™" Lnnezeu eate mnd; bine ft* to
* ^^^^ mur&. Vrei s& in$elegi, om desert, ca credinta fara fapte es
moart&?» (lacov II, 17—20).
) ti O G I C E
H§i
lui dintre
Yirtutea
teologiea
?i
virtutea
morala
crestina,
ce se
poate
aplica
pflHJ
«b&rb&{
ie»,
«dreptate
»,
dnj^Iepci
iine»,
«eniai-
njlfftiw^
«sm6rent
e>>
«d&rnici
e»,
«blande$
e»,
«sarguinj
a», «dra-
$09t&»,
«bun&tat
t>»,
Yiaari
ou
Grigtxrevi
d
Belinschi
(1811—
1848),
parintele
pe-
dagugietff
use
moderae,
ani netarmurit
ma a pentru
t de om, doar
um fiind-ei
ani -este oi»,
sm, indiferent
ved de
e in personalita
om tea si
eni nationalita
e tea lui, de
ide oonfesiim
ea ea sau de
eoi rangul lui,
idi chiar de
OT demnitatea
toa lui
re a personala,
intr cu Wk
egi cwv&nt, o
i dragoste
acti nemarginit
vit a si un
a.fi respect
edu nelimitat
cati fa|a de
ve: onienirea
«R intreaga,
esp chiar eand
eet e vorba de
and eel din
fat urma
a membra a!
de eL. trebue
au sa fie
me elementui
le firesc,
de aerul,
om viata omu-
, o 3ufo
dra (Istoria
gos Pedagogie
te i, op. cit.,
p. social al
18 eatetiizarii in
6). desvoltarea
Un ideii
exem principale:
plu «Sa
patris cunoasca
tic fecioa-rele
despr eununa
ins vietuirii lor!
din Sa cunoasca
cateh si tagma
eza monahilor
XII a slava
Sf. curatiei, caci
Ciril, aici, noi
in barbatii nu
care suntem
tr&te lipsiti de
aza o vrednicia
tenia epripeJL.
abstra Ifofi alergam
cts deci, cu
despr ajutiorul lui
e Dumnezeu,
intrup pe dru-mnl
area euratiei,
Fiului tineri si
lui fecioare,
Pumn batrani
ezeu, impreuna cu
ne cei mai ti-
arata neri Sa nu ne
aceen dedam la
tul desfranari si
acest sa laudam
ui numele lui
princi Hris-fos. Sa
piu nu ignoram
moral slava
- cura^ei.
Cunu mare, pentru
na o mica
este placere.
inger Pacatul se
easca savarseste in
, iar scurt timp,
fapta dar rusinea
este este de lunga
supra durata si
omen vesnica. Cei
easca care traesc in
. Sa curatie sunt
avem ingeri care
grije traiesc pe
de pamant.
trupu Fecioarele
ri, au'partea lor
care cu Fe-cioara
au 'sa Maria. Sa fie
stralu alungata
eeasc orice
a ca infrumusetar
soarel e, orice
e privire
(Mate vatamatoare,
i orice umblet
XIII, ademenitor,
45). orice
Sa nu podoaba si
ne orice par?im care
trez
intina ^te
m placerea. In
trupul to&te
, care fapteJe
este parfum sa fie
atat nigaciunea
de cea bine
impor mirositoare,
tant savarsirea
si atat celor bune si
de sfin-tirea
trupu
rilor,
ca sa
spuna
Dom
nul
nascu
t din
Fecio
ara si
des-
pre
noi,
barba
fii,
care
traim
in
curafi
e si
de
femei
le
care
m in-
cunu
neaaa
: «Voi
locui
in ei
si voi
vmM
a si le
wi fS
Dum
nezeu
STUI
117
si ei inii vor fi mie popor» (n Q^I t
unnare
vedem condensandu-se in dwoitaWSTL1!!!*' Prln vm principiului
moral social De w . * . S'MPito efectul menirei esentfale a
catehezei, <RXiE^0TPna* * educatia morala creftina, cam «j!a
™ ? ff^1 PracUc * teheza primara, chiar ca
pri&^l^tM&U^ ln -roade semintefe iixvataturilor ™™lf ^*Ml
**** a Putoa ^
miscare
care a ceio•a celor n<«mrM
asupnfc, el a ili , #™temul at *ort la nasterea sa o mi?
uat ^j, u,
robdor si hberjilor, a celor s&raci si a celor UJ4 de drX a
popoarelor birui e sau risipite de Roma. DelLa <£££ mul este
persecutat ca orice mifcare de massa, mai ales el pro-paga ideea
egahtatii tuturor oamenilor, chlar dek apariiia lub. (Istona
Pedagogies, Editura de Stat, 1949. Educatia bisericeasca in
prima epoca a feudalismului, p. 59). Este explicabil punixu ce
Clement Alexandrinul private in scrierea sa «Pedagogul» ati-
tudinile adevaratului cre§tin in marea problems, sociala, sub toa-
te aspectele.
Luat deci in parte, fiecare principiu al catehizarii, vedem
ca in adevar corespunde si structurii catehezei, pe care am cer-
cetat-o la inceput fi cerin^elor ideii principale din cateheza, de
a-si putea implini adevarata menire. Prin principiul catehizarii
se poate vedea distinsa catehcza de omilie, nu numai ca definitie,
nu numai ca program, dar si ca metoda in fond, pentru impli-
nirea menirei pe care o are. Astfel conclude©! la aeeasta. parte
a principiilor catehizarii ca, intocmind planul eu atenjiune in
cadrul elementelor catehezei, randuind ideile principale si tre-
eindu-le prmtr'o vibrare a coardelor principiilor catehizarii, pu-
tem ajunge la o melodic de interiorizare crestina, convingatoare,
luminatoare, edificatoare, pioasa, vie dar si de extenonza^,
. ,, , w . . i^xtrfri fprme in actiuni morale creatine.
istfel se poate r« M* unitate J^'J^ZTZ
funda, ci Sbinandu-se arrmonic,,**»*>^*^£teT
Wkmtti® ^moastera adevaruhib fi «educafla evlavid ortodoxe»,
««ducaiiacunoa.«ii»rud«cv ^ t fl,,fletului omeneac, ca ecou
prin trairea religioasa mtegrala a ££* Paring prin
H Ev«lgheJJ4 Domnulro Hnstos, in ca m
■■■f au d«sprmS: «Cata,
■ XIV,«).
If UD1I T E O L O 0 1 C I !
560
in. person&litatea eatehetului
Dupa ce am fMvit atmctura ^
menirea catehezei ortodoxe,
precum fi prMcipfife ealttt^
toare ale catehizarii, trecem
mai depart* la p^mcmal^ea
_ea~J tehetului. Catehetul
trebue privit si sub raportul F
sub raportul pregatirii si sub
raportul ImplMtii &i viali rala
a pregatirii teologice pe care o
are, D© aeeea tm®£ Si
Apostol Pavel, care a facut sa
se nasca atatea *uflete sol
prm Bvanghelie, ^larturisea
greutatea aeestei misiuni,
cam! ieria Corintenilor: «Caci
de at! avea mil de fnvajatwf,
paring mi ave# multi, caci in
Hristos Iisus en v'am nascut
prki Evanghefie* (I Corinteni
IV, 15). Si tocmai aceasta
nastere de sufleie din nou prin
Evanghelie este misiunea
catehetului, spre a le putea
face vrednice de nasterea din
Duh, prin Sf, Taine, De aceea
catehetul trebue sa fie in
primul rand o personalitate
religioasa-morala crestina.
Precum afirma Clement
Alexandrinul, catehe-tul
pedagog, dupa chipul
Mantuitorului, adevaratul cm
care raspandeste samanta
Cuvantului lui Dumnezeu,
este in acelas timp un mare
creator si un mare reformator
de suflete, relnnoind totodata
pentru mantuire omul, pe
care-1 catehizeaza (Stro-mate
VII, cap. IX). Fiindea
examenul activita^ii
cateh Teologul, dandu-si seama de
etului marea lor raspundere inaintea
se da lui Dumnezeu. De aceea
inaint catehetul cu sufletul patruns
ea lui de fiorii credintei crestine si
Dum de inalta sa chemare, de
neze greutafile sale, precum afirma
u, nu Sf. Grigore Teologul, intr^ma
a din cuvan-tari, cere ajutorul
oame lui Dumnezeu, caci instruirea
nilor. unei bune in-vataturi este
Asa inaintea lui Dumnezeu si a
prive Sfintilor, intocmai ca o jertfa
au bine primita, ca si savarsirea
pro- unei Sf. Taine de catre preoji.
blem Numai aceasta lature de
a privire a personalitatii catehe-
aceas tului, poate sa ne dea prilejul
ta cu unor capitole intregi de reflec-
multa Jiune.
evlav Renumitul pedagog H C.
ie si D. Usinschi (1824—1870),
team care aprecia cele trei capitole
a, la baza educatki, Religia,
cand poporanis-^ul si stiinta, le
scria vedea traind numai prin
u individualitatea pe-^gogului:
despr «Educatorul care vine la
e
niveJul succesului actual al
«preo
e^ucatiei se simte membru
tie»
marii activ, viu, al marelui
Parin organism, care lupta
g Impotriva ignorance! si
biseri violator omului, un
cesti, intermediar to-
Sf.
loan
Gura
de
Aur
si Sf.
Grig
ore
ttnwr TH O!J0
^I01D

H tat
I fi vi-
P 1
*
»
• »
*
«
W l
' v
W e
.
t
1 a
} t
a
M ,
a
« u
,
n
m
t
t
_ J
a
~ o
* h
l
"
n

« n
l i
t B
e
, T
W
c
,
a
r ?
l t'
R
0
a
u M
ui
l
K
u ftn
p
dire
- ata-

Drimul
Wind1
de «!
+fti,lt
rfT ,^m
trebueac
a fi
traite In

neunoa
ptm In
aceea^l
eptetott
fy
mfirturi
se^te
etarea
sa su-
fletease
a cea
noua de
convarti
t in
Hrlstos:
atWigm
tu-jn'ain
impraui
& oil
llristos
§| do
aoum
mi mal
trftiesc
eu, ci
Hristos
trJUefte
fn mine.
§1 dacii
tr&teso
aoum in
trap,
trSiesc
prim
cre-
dlnfa in
STUDII TEOLOGICE
§12

preojia lor suflete cu adevarat courage la Qrc^tiniani prm


catehizare.
2. Catehetul trebue slfieun bun pedagog cresfe. Pentru a fi
pedagog crestin preotul eatehet trebue sa fie patrons de spi-ritul
supremului Pedagog Iisus Hristos. Bun psiholog si calau-zit de
virtutea iubirii in spiritul Sf. Apostol si Evanghelist loan, pentru
Dumnezeu, pentru onvpentru popor. Un asemenea su-flat iubitor de
om si de binele viep lui spirituale poate sa treaca peste multe
greutaii intampinate in misiunea sa catehetica, pre-cum spunea Sf.
Apostol Pavel despre puterea iubirii: « Dragostea rabda mult si se
milostiveste, dragostea nu pismueste, dragostea i se trufeste, nu se
mandreste, nu se poarta cu neeuviinta. nu cauta ale sale foloase, nu
se manie, nu se gandeste la ran, nu se bueura de nedreptate, se
bucura de adevar: ea toate le aeo-pera, toate le nadajdueste,
toate le rabda». (I Corinteni XIII, 4—7). In spiritul acestei iubiri
crestine Clement Alexan-drinul vede desprinsa metoda «Pedagogiei
Cuvantului» (Peda-gogul, Lib. I, cap. IX). Copilul, tanarul, adultul,
sunt etape de inteiegere a indrumarii sufletesti, cum spunea fericitul
Augus-tin in scrisoarea sa: «Despre catehizarea celor neinstruitb.
In-sasi closea isi schimba glasul ca mama, isi intinde aripile si chiar
un singur bob de grau il faramiteaza cu cioeul si-1 imparte la
puisorii sai, din dragostea pe care o are pentru a-i ereste. Insusi
termenul de «Pedagog» inseamna educator, crescator sufletesc al
copilului. Se pastreaza insa si pentru educarea celor mari, fiindca
precum spunea Clement Alexandrinul, si oamenii in varsta sunt tot
copii si nevarstnici inaintea lui Dumnezeu, Tata! tuturor. Catehetul
fund iubitor al credinciosilor nu poate sa-i lase in bigotism si
analfabetism religios, ci ca un bun pa-rinte educator, nu se
multumeste numai cu chemarea la slujbe religioase, ci-i primeste si-
i aduna in comunitatea Bisericii si-i educa in toate cole ale vietii lor
religioase morale creatine. De aceea preofcia este, nu numai cea
mai mare iubire pentru Hristos, dar cere dela preot un suflet mare,
iubitor al omului si al po-porului.
3. Catehetul trebue sa fie un bun dascaJ crestin. De aceea
webue sa eunoasca in primul rand cuprinsul carfilor Sf. Scrip-
catehetul invafa si lumineaza sufletele ca trimes al Dom-
STUDII T E O T r» r*. >
563
nului Hristos, care singurul este supremul Wf-*
4ator ?1 ne a dat
lumina cea adevarata: «Eu lumkJ a "
m ,uni6 ca
omul eel ce crede in Mine ^ „„ ^ . ! > **
XH,46). Lumina lui ^ZslZ::^^^^ ^
prin graiul preotului in noaptea Sf^vi^Tu S pr^T
mimfe de ceara, ci in sufletele credindosilor s/,fr ^
cateheselor, pe care le-au primit toSS d - §*
*
niceasca prin catehizare, in postul Sfint^^^/^ marele pnvilegm
pentru generatia nostra, de a avea Sf. Scrip to* in nmba poporului,
de a avea interpretarea Sf. Scripturi, facuta cu multa truda si
mtelepciune de eatre marii Dascali si Paring ai Ortodoxiei. Gate
pacate nu-si poate lua asupra sa preotul care oficiaza Sf. Taine
credinciositor sai, fara sa le lamureasca sensul acestor suflete ce le
primesc. Aceasta este tradhjia ortodoxiei. De aceea in ziua cinstirii
marilor Dascali si Ierarhi ai Ortodoxiei, se eiteste la Sf. Liturghie ca
reflex oma-gial al activitatii lor, Evanghelia, in care se oglindeste
impli-nirea misiunii lor, daruita prin Sf. Apostoli: «Voi sunteji lu-
mina lumii. Cetatea care este asezata pe varf de munte nu poate sa
se ascunda: si lumanarea aprlnzandu-se, nu se pune sub vas, ei in
sfesnic si lumineaza tuturor eelor din easa. Asa sa lumi-neze lumina
voastra inaintea oamenilor...» (Matei V, 14-15). In convingerea
acestei misiuni, marii Ierarhi ai Ortodoxiei si-au fa-cut un prestigiu
de a fi Dascali ai credinciosilor. Astfel Sf. loan Hrisostom, care
vorbea din treapta de jos, de langa popor, din fata Sf. Altar si-a
facut o preocupare de adevarata preotie das-caieasca, explicand
intregul cuprins al Sf. Scripturi pe m*e-lesul credinciosilor. Una
din cele mai representative figuri din ierarhia Biserieii Ortodoxe
Romane si anume MitropoHtul Gri-gore IV Miculescu a fost
onorata cu supranumele de «Dasca-lul», tocmai pentru motivele
acestea, de a fi luminat poporul prin preoti bine pregatiti, cari la
randul lor prin misiunea de cateheti a'a fie buni dascali ai
credinciofilor. Deci treapta de «daseai», ajunsa in intelesul
cunoseut de cantaretu nostn, trebue ridicata din nou la prestigiul
pentru preotul catehet.
I 4. Catehetul trebue sa fie un bun educator «^^
a fi educator religios, trebue sa fie in pmnul rand un ales preot
a n educator rengio^ evlavie crestina, dm care
aJ lui Hristos, sa aiba sufletul plm ae evidvxc ?

Studtt Tvologice ^i tej&k


IITBOLOOICfi

s5 emw^i evjtovia eredincio§ilor sal El se roaga impreuna


cu crecfincio^ii §1 trebue sa-i in dr amaze in aceasta atitudine de
ni|^€iuiH\ m prfauul rand prin propriul sau exemplu. Ori cate
jnetite ar am de Pascal $i pedagog, catehetului nu trebue sa-i
^pseasea svkvia biaericeasca. Greftinul o simte, o traeste si 0
qpr$giax& Kngaeimiile, cultul divin, cultul iiturgic si toate sfin-
t catehet, nu un simplu artist al formei si al mis-
f&riQtar exterioare dnpa tipic, ci si un suflet pios si vrednic de
i implore harul lui Dumnezeu pentru sufletele credinciosilor.
| praot este eel ce aprinde scanteia evlaviei
la sufletele eredmeio§dlor, spre a avea ambianta educativa. reli-
gioasa necesara eatehezei. Evlavia transpira nu numai din ru-
gaehrae, dar si din gandirea vorbirii la cateheze, din exprimare, din
gesturL Asa ne explicam pentru ce marii « Dascali ai Orto-doxiei>\
ne-au putut fi si alcatuitori de rugaciune, randuitori ai Sf. Oturghii,
alcatuitori de imnologii religioase in cartile noastre de ritual.
5. Personalitatea morala-crestina a catehetalui pecetlueste prin
verificarea vazuta a celorlalte calitati, pe care trebue sa le alba
catehetul. Certarea indelunga si mustrarea profunda, pe care Domnul
Hristos o facea fariseilor, formalisti in exterior s: putrezi in interior, ne
este redata pe larg in cuprinsul unui capitol intreg al Sf. Apostol si
Evanghelist Matei, ca ceva complect in afara de spiritul crestin al
preotiei lui Hristos (Matei XXill, 1-36). Partea pozitiva, pe care o
doreste Domnul Hristos dela noi catehetii, ne-o exprima chiar la
inceputul Evanghe-liei: «Cel ce va face si va invata si pe altii sa le
faca, acela mare se va chema intra imparatia cerurilor» (Matei V, 19).
De aeeea, insasi Ortodoxia a putut avea multi Dascali cres-tini,
dar putini Parinti bisericesti si putem spune intreg cresti-nismul. Asa
cum spunea si Sf. Apostol Pavel, ca pot fi multi Dascali, dar putini
Parinti. Preotul catehet prin moralitatea sa crestina confirma si
celelaJte calitati, pe care am vazut ca trebue sa le aiba.
,6. ZeluJ apostolic al catehetului incununeaza toate celelalte
^*Sti, intrucat prin zelul san poate sa valorifice toate calita-
Pe in slujba lui Hristos si a poporului. Fiindca sooala crestina
1 calelletului nu este scoala teologica teoretica, pentru a-1 for-
« T t 1 Wt't T B O L O O I C B
565
> I„IIL riin *a«WMfl* *w, oatejuzaru copnlor, tinerUor fl
AdulVilOT «S iWOkla »a la Biaerica, Pornind dela ineeputuri •**
&&**** muneil ,i a dragon peX J" ptftr II '«M k marl ,1 rcale
pr/ogrese. oricft de Xe S
«tol f * ° **£* **fM * loc> Prinde elemente murdare
la rapn&tl, ft olnd paraul de munte dermic, curge limpede
la val© prints M© mai prtipastioase stand. Iar fierul pluguliu
num*l in braa&da aralului se spaM de rugirja. De aceea persona-
lltatea catehetului mtttudii frumoase, cu calitati alese, trebue
dublfttl OK.preocuparea de a avea In fieeare saptamana un pro-
gnm. dd 8fct*hizare, In cadrul unui plan de lucru pe intreg anul
biftdceiS. Sub aoest raport ne privesc direct si indirect pentru
aotualltate ouvintele Sf. Apostol Pavel catre ucenicul sau Ti-
motei: sPropov&due^te eiivantul, siarueste asupra lui in toate
Imprejur&rWe, prielnice si neprielnice... caci va fi o vreme eand
on mm li nil vor primi invatatura cea sanatoasa, ci-si vor alege
fnv&j&tori dtipa poftele lor ca sa le gadile auzul si-si vor in-
toarce urechlle dela adevar si se vor lua dupa basme. Tu insa
fii veghetor !n toate, sufer& supararile, fa lncrul Evanghelistu-
lui, indepllneste-ti'slujba ta». (II Timotei IV, 2-5). Este vremea
si recunoa^tem ca profetice cuvintele Sf. Apostol Pavel, la care
trebue sa r&spundem cu tot zelul de buni cateheti.

Astfel privind nuraai in linii generate, dar esentiale, pro-


blema catehezei, a catehizarii §i a catehetului, putem intelege
deopotriva marea fi nobila sarcina, ce ne revme m catebuarca
poporului dar si greaua raspundere pe care o avemJe a^c putea
duce la indeplinire. In cadrul unei asemenea senoase preocupan
duce la J«P™»"J x j programul activitatii noastre exer-
d arte
vom desfasura mai *P J/'°°ocupari si in asemenea hota-
citarile catehizarii. Cu a^tehCm llutorul Celui de sua, ce
riri ne plecam fruntile si imploram ^ cu marele ^
ne-a trimis, rugandu-ne pent ruauto VP^ ^ rug,ciune> cu
tehet, Clement Alexandra1 restm noua celor ce urmam
U
care-si incheie opera sa l e d ag°S _ chipului Tau si sa
poruncile Tale, sa dea&varaim asem« ^ ^. haAze?te.le
simtim, dupa putere, ca Duh e uum gt;ibata f|ra bantuire
toate, celor ce petrec in pacea la, ^ intelepciunea cea
valul pacatului sa fie purta* V> cer
||g 8 T t J D I If* fiOSO C|t C K

negraiOL la r dupi ea rinduindu-iie pe not in loco! sau j$ alujba


BisericB, Pedagogid insusi ne-a focrediiitat Cbv&ntu) hiviyu toresc
si a toate vazator* Ajunsi aid, sa iaaltain Domnului itudi cu pips de
miHtumiredreapll pentrti aJeasa W|
cPe copiii cei nevinovaji, Aduna-i
sa-ti ridice cantare, Copiii,
Hristoase, in cor, In aeninul
gfcsului lor. Te laude in cuget,
curati, Te cante fo adanca rugare,
Caci Tu le esti Invatator*.

JBBBLIOGR A1**1E

JL 8 f Ant a Script urd a Vechmlm si Noului Testament, Jt'


Istoria Pedagogiei, Editura de Stat, 1949.
% Catehezele Sf. CfcrU Arhiepiscopul Ierusalimului, vol. MI, traducere de
D. Fecioru.
4. Pe4agogul Iui Clement Alexandrinul, traducere de prof. StefJi-nescu,
5. Dognuitica Sf. loan Damasehin, traducere de D. Fecioru.
6. Fedagogia creftind ortodoxd, de Pr. M. Bulacu.
\JL C&nftUnfa cre§tw&, Studiu catehetic dupa catehezele Sf. Ciril
Arhiep'scopul Ieruaalimului, de Pr. Mifcail Bulacu.