SFANTUL NECTARIE DIN EGHINA CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI SAU DESPRE VIRTUTECAPITOLULI Despre credinta 1, Despre dumnezeiasca credinta in Hristos Apostolul Pavel, definind credinta, zice: ,,Iar cre- dinta este incredintarea celor nadajduite, dovedi- rea lucrurilor celor nevazute.”' Iar Clement Ale- xandrinul accentueaza: ,,Credinta este un bun laun- tric si, fara sa-L caute pe Dumnezeu, fl marturiseste c& El este si fl slaveste ca pe Unul care exista cu ade- varat”; acelasi definegste credinta gi altfel: ,Credinta este cunoasterea nemijlocita a celor de trebuinta.” lar Sfantul Vasile cel Mare descrie credinta astfel: ,Credinta este incuviintarea fara govaiala a celor ce au fost auzite spre intarirea adevarului celor propo- vaduite prin harul lui Dumnezeu.” Tar Sfantul loan Gur& de Aur infatigeaza in felul urmator credinta: ,Credinta este nadejdea neindoielnica si statormica a celor ce ne-au fost fagaduite, precum $1 a impli- nirii fericite a cererilor noastre.” Credinta adevara- 1Eor. 11, 1. STIL ee cedaaeneniaed| wit CUNOASTE-TE PE TINE insu, 48 cea descoperita lumii de Domnul ‘i seul gi Mantuitorul nostru i Hristos, Up Dumne « pirinte zice; ,Socotim ca singura adeva. rata ‘i curata credinfa in Tatal, _" si Dubul Stan, unica dumnezcire si domnie care le-a Cc P oat cele vazute gi nevazute, imparateasa a toate a irea vazuti si nevizuta.” Jar Sfantul Joan Gura de Aur spune iardsi: ,Credinta igi are inceputul de la Tatal, vine prin Fiul gi se plineste jn Duhul. Radacina cea vie a credintei este Tatal; ramura nevestejita este Fiul; rodul cel fara de moarte este Duhul Sfant.” th si curati este ares 2. Despre credinta in Hristos, ca dar dumnezeiesc Credinta este o harisma dumnezeiasca. Dumne- zeiescul Ioan Gura de Aur afirma: ,,Acestea nu sunt izbanzile tale, ci ale harului lui Dumnezeu; chiar daca vei vorbi despre credint&, [aceasta] vine din chemare (...)”; gi iardgi: , nici credinta nu este de la noi; cici daca nu ar fi venit [Dumnezeu], dacd nu ne-ar fi chemat, cum am fi putut crede?” Si din nou: wNicidecum s4 nu socotim ca este ceva al nostru; pentru c& nici aceasta credinta nu este a noastra; iat despre faptul c& nu este a Noastra, ci cA partea cea mai mare este a lui Dumnezeu, asculta-] pe Pavel, care zice: «si aceasta nu e de la voi: este darul lui cedar mite at Oi spune A venit aducdndu-ne ase a cu venirea Sat ‘a dar sangele Lui, 1Eor. 2, 8. a venit—, canrTOLULL DESPRE CREDINTA aducandu-ne ca da juat? Credinta; ar trupul Lui. gj % aluat: dinta; si cine ide], : mi- a mi jut ca-laveam de la mined dat acest ae cedar gi iardsi, luand ca pretext at Acela mi [.g Am cre. a spus ca a deveni ~. Cuvintele } Aruit a spus ¢ it credincios de |, nov ee credincios ca unul care a fost C la sine, ci ego ‘i ae we ae ste titi ci doar trimiterea [la propovian, ene : 2a x ‘a i . carea gi invatatura sunt darul lui Dal $i predi- gi faptul insusi de a crede vine di mnezeu; pind C&ci nu m-am invrednici n mila Acestui : ‘ednicit de credints, fii a. yvrednic, ci numai t4, fiindcd eram es pentru ca am fost miluit. [a este prin har [dumnezeiesc], si nu dup’ nc [omeneasca].” one Aceeagi opinie a fost exprimata gi de citre Teofi- lact [al Bulgariei]: ,,Faptul de a crede nu ne apart ne; ati ascultat $i ati crezut fiindcd ati fost chemati de Dumnezeu; prin urmare i credinta isi are ince- P 3 } : putul de la Dumnezeu: caci daci Acela nu var f chemat, voi nu ati fi crezut.” Siiarést: Faptul cine! credem s-a sAvargit prin mare putere eae lui Dumnezeu”; $i din nov rincepaton uc 8 sitorul credintei noastte este ened A inceput’- pus induntrul nostru cre ima Cm ntributia BOS Hrisostom, facand distinctie Me it de Dum tra la credinta gi cee4 ce or tdi cept aPa” 42am cre: sustine: ,Faptul 1 tine bunavointel noastre ta odat& ce am fost che revoir aacotate in fost pus’ ca temelie, aver am st a in lui an cat aceasta , astfel inca purat gis al untrul nostru netull a50 CUNOASTE-TE PE TINE insu 3. Despre legatura dintre credinta si cunoastere, precum gi despre faptul ca credint, premerge cunoasterii Iat& ce spune Clement Alexandrinul despre legs. tura dintre credinta si cunoastere: ,, Nici cunoastere fara credinta, nici credinta fara cunoastere.” $i iaragi. ,Credinta este cunoastere nemijlocita a celor de tre. buinta, iar cunoasterea este adeverirea puternica si neindoielnica a celor primite cu ajutorul credintei, prin invatatura dumnezeiascd, zidita pe credinti, spre a nu ne clatina, gi pe stiinta, pentru a ajunge si fie inteleasa.” Iar dumnezeiescul Hrisostom afirma: »Cunoasterea este prin credinta; nu este cu putinta a-L cunoaste pe Fiul, daca ne lipseste credinta.” Teodoret remarca: ,,.Dacd vine prin credinta, cunoasterea instituie stiinta adevarului.” Si iarasi: »Credinta are nevoie de cunoastere, precum si cunoasterea are nevoie de credinta; caci nici credin- ta fr cunoastere gi nici cunoasterea fara credinti nu pot fiinta. insi credinta premerge cunoasterii, iat cunoasterea urmeaza credintei; din credint& se nay te imboldul, si acestuia ii urmeazA fapta; asadar, mai intai trebuie sa crezi, apoi sa inveti; intrucat dobar desti cunoastere, primesti imbold; si imboldit fiind, inaintezi spre fapta.” $i Clement [zice]: , Cunoast® rea vine dupa credint&, si nu inaintea credintei.” : Dupa Teofilact, Mai intai este credinta, apoi ace* teia ii urmeaza cunostinta”. Cunoasterea premer8® credintei numai atunci cand se refer’ la predicare@ cuvantului dumnezeiesc; aceasta inseamna ca est? ee eta gee eae eee clCAPITOLUL I. DESPRE CREDINT . A necesar ca Predica sa prome 31 adevarurile cuvantului i, carga, cq 5 ca prin harul dumnezeiegs nies 2 — credinta a inn Care il Cheam; prin cuvantul lui Dumnez, 'N auzire, ie si rie Eremitul' spunea ci : eu. Pentry auritea 7 el ca ‘4 Si Maca. rul nu poate sa creada cu = TU Cunoaste we fire cunoasterea premerge ae Pentru ci ae terea aceasta este foarte oa Dar cunoay. care urmeaza credintei; prima — cunoasterea tea unei necesitati firesti, cealalin erge in virtu- tea lucrarii descoperirii d cei es ‘umnezeiesti; prin cea din- tai cunoastem adevarul propovaduit, prin cea de-a doua cunoastem Adevarul insusi, adicd pe Dumne- zeu. Vorbind despre credinta lui Avram care a pre- mers in mod firesc cunoasterii, un alt parinte obser- va: ,Credintei acestuia i-a premers cunoasterea, ar cunoasterii i s-a facut urmatoare credinia” Sfantul Vasile cel Mare afirma despre oe care vine din credinta a cuvintelor a |“Credinta si premears® covet sf zeu; credinta, sinu demon caperioara mete ge sufletul la consimtite Pe ga i lor logice.” $i Clement @ 4 eet data dec i“? xu trebuie s& se rezume Jaadeve A rnd, gicand: » Sfantul Vasile cel N? A evita im gncreintst meee doi ae f . trebuie sa ne 1 oim 7 nul, 4 sa seat si cl ce au fost spus¢ i pu mneseu c& orice cuvant e yucrulet : fire putinta, chiar ace Cine Va cs . Sauda * cunoas. ‘Sau Egiptean!l >~CUNOASTE-TE PE TINE INSU, 52 7 Hrisostom declara — despr, a credintei: credinta este das, tea afirma nimic daca am § pumnezeiescul | a pedagogice pute>re t si n-am pu calul in toate lipsiti de ea.” ' . j ,Avem nevole de och : Sn Teodoret subliniaz _ och duhovnicesti pentru intelegerea ri aneanesa i, ag voie de ochii trup pen. Si, aga cum avem ne tru vederea celor vazute, fara indoiala, ia fel avem nevoie de credinta spre contemplarea celor dum- nezeiesti; credinta e pentru cuget ceea ce e ochiul pentru trup; mai mult, aga cum ochiul are nevoie de lumina care i le arata pe cele vazute, la fel, intr-ade- var, si mintea are nevoie de credinta care i le desco- pera pe cele dumnezeiesti gi care contemp]A slava ce le inconjoara pe acestea.” : Teofilact spune despre credinta: ,,Credinta este inceput gsi temelie si fara ea nimic nu se va putea intemeia; la fel cum fara alfabet nimeni n-ar putea ajunge un om invatat”. Hrisostom ne invata despre necesitatea credintei urméatoarele: ,,Credinta ar i oarele: sa are nevoie de ascultare, nu de curiozitate; si, ‘ atunci cand Dumn zitat t ; lezeu porunces- te, trebuie si ardtati credint&, si nu s% Lack . 4. Despre chezasia credin Pe care o doband despre cele ce nu te tei, despre adeverirea Ste prin ea cel ce crede si cad sub simturiegrITOLUL F DESPRE CREDINTA 1 Irisostom numeste credj jnvalurat si liman ne Aa dinta] este © ancora sfanta ae ont AIC tat st see cugetul care o donates intr-adevar, ce cuvant a folosit ae Bins yea lucturilor celor nevazute»! own «doved dire se foloseste referitor la . Aci termenul ia te de ° lamurire deplina. ee AU au avut par. aceeasi adeverire pentru cele ce 7 credinta aduce cum 0 face si atunci cand acestea it nevirute, aga nu este cu putinta sa nu credem in c : azute. Nici vedem, nici, de asemenea, nu este cu a eae le x . cre- r F : lecat despre cele vazute. Intrucat cele nddajduite par a nu avea nici o inte- meiere, credinta le ofera acestora temeiul (necesar]: ba, mai mult, nu doar ca-1 ofera, ci, de fapt, aceasta este temeiul [acelora]. Aga se petrece si cu {nvierea [cea de obste]: desi inca nu s-a petrecut si nici nu poate fi perceputa ca un fapt obiectiv, nédejdea ofe- ritd de credinta in inviere fi dé acesteia putinta de fiinta induntrul sufletului nostru- Aceasta inseamna «dovedirea lucrurilor celor nevazuter”. Teodoret subliniaza: » in credinta le cele ce nu se vad $i aceasta cre int ssandurle C4 fiin- contemplarea celor nadajduite, recut. Desi °F fand pe cele care gncd nu +t 2 credint cei morti se aflé ined in mor re gnchipyt® preg Pre-inchipuie gnvierea 1oF 3 re rire” teste din cenuga trupurilo 7 ae ‘Eor. 11, 1.ee CUNOASTE-TE PE TINE INsup, 54 Nyssa afirma cé Dumnezey, socoteste credinta, si ny -a dreptate; cdci cunoasterea, fling cunoasterea, ca ¢ ne ozitie care se leaga numai de empi — < he ae dinta crestinilor nu este ceea ce se CU e; u ‘ ae 7 este temelia nu a celor ce se cunosc, a a celor nadajduite. Pentru ca nu mal ie nevoie sa nadg. duim la cea ce se afla deja in stapanirea noastra. Cici, de ce si mai nadajduiasca cineva la ceea ce deja fi aparfine? Credinta insa face ca ceea ce scapé intelegerii noastre sa fie al nostru, oferind, prin ade- verirea ei, garantia a ceea ce nu se vede. Hrisostom spune: ,,Credinta este inceputul man- tuirii; este ochiul curat al cunoasterii lui Dumnezeu; credinta vede cele ce nu se vad; credinta este pova- fuitorul cel bun pe calea colimvitrei; credinta este oglinda stralucitoare a celor nevazute; credinta este invafitorul adevarat al deofiintimii Treimii” Sfantul Antonie remarca: »Credinta in Domnul Nostru este pecete si zid de aparare” Mare, Viata lui Antonie). Tar Origen semnaleazs: wlzvorul atul Grigorie de J i eni, cat fi priveste pe eamen (Atanasie cel si inceputul ori-— prroLut! DESPRE CREDINTA i. cA _pespre necesitatea faptelor i 35 i ie 7 adica credinta ae a despre Despre necesitatea faptelor a x yArsi . or é gesivarsine, Teodoret sustine: “Ponte bai i ge nu este suficienta credinta, ci aaa cel Ce cre. gesivarsire are nevoie de fapte.” a ajunge la Clement Alexandrinul arata: ,Credj este o incuviintare de bunavoie a sufletul desi jucratoarea celor bune si temei al facerii te nu este afara dragostei fata de Hristos.” ae Teofilact observa: ,,Credinta ce se face vie prin mijlocirea iubirii este totul; ceea ce inseamné ci este datoare ca prin iubirea pentru Hristos pururi sd fie lucratoare si vie. Invata, agadar, ca prin iubire credin- tase pune $n lucrare, ceea ce inseamné ca se aratd ca fiind vie; neavand insa iubire, ramane nefolositoare.” Asemenea este si cuvantul: »credinta fara fapte moarta este.”" lar Sfantul Fotie spune: Virtutile trebuie s4 impleteasca cu credinta, © astfel impreund s4 POF : 4 Cx a te purta drept t& forma un [caracter] nobil. oe a te pe var cure in viata vadeste © finutd nobilé ae omnes tia faptelor face cunoscuta stint in arte, fara cha credintei. Fiecare dint acestea ge deviat Si celalalt, este, de obicei, f° wd 5A se reflecte ae si se piard’, deoarece ™ ior.” Si stant unul singur in gufletele APT tl viel A ailui tie zice: ,Credinta est? 6 ragaauies® sa este desavarsirea ei” cei a “ac. 2, 26.CUNOASTE-TE PE TINE INsyp, ee «cele pe care le s n cele Pp Pun, ce cunosc nu doar Pies c; ,caci dupa roy. Hristos se ‘i ne care Je gnfap' “in cele a ci gi prin cele P ae dase cunoaste P sratei credinte 6. Despre insusirile adevaratel © ft ona inte in Hristos sun insusiri yaratei_credint insusirile ade’ urmatoarele: dinta il §ncunostinteaza tainic pe a) Adevarata cret z cel °e crede despre caracterul dumnezeiesc al cre. dintei sale. : . b) fi cdlauzeste pasii pe calea adevarului in chip mistic, povatuindu-l si invaténdu-l sa faca voia cea buna, placuta si desavarsitd a lui Dumnezeu. c) Conduce la fericire si invaté ca in iubirea fati de Dumnezeu gi de aproapele se afla plindtatea binelui dorit. i: d) il umple pe credincios de o nadejde vesgnicd, care nu se imputineaz& niciodat&, fiind curati 3 avand in sine deplinatatea fericirii. i i alo bi infie egraita, de neexprimat, tainicd, £)Umpl Sfant, care fn ului de roadele Duhului vinta, bunatatea, car 1a, pacea, rabdarea, buna-cl" catre Duhul sea t, Rae fost date ca rasplata de ae Daruieste : aes a sfintit-o pe aceasta. ant, C feo Sa pogorat a ge ntwlui Duh. Duh! Mat mintea credinde” leinima Credinciogs sunt: by "ME 12,33, CA stCAPITOLUL I. DESPRE CREDINTA — sului si i-a dat intelepciune | 57 cunoastere, adevarul si of5, ‘ Pere, h) Il replamadeste pe reintoarce la frumusetea i) Il sfinteste si revarsx asu; ‘ mireasma, ducandu-l la desivins lui mir de bung j) Deschide ochii cugetuhi nevazute, descoperindu-{ ee @ vedea cele k) li daruieste putere si barbs nu se teme de relele vietii, dandu-j dj curaj, rabdare, Benerozitate mina nes ne gi toata multimea virtutilor crestine, ee 1) Daruieste cumpatarea, curdtia, neprihanirea si frumusetea fecioriei. m) fl ridic& pe om deasupra legilor firii si fi di puterea de a birui randuiala ei. n) Adevarata credinta in Hristosil face pe credincios dup& chipul lui Dumnezeu gi il aseamana cu El. tice, nta fricy d eD Omul stricat q Mnezey, cea dintay, Pat sii tie moral, spre a 7. Despre cunoasterea lui Dumnezeu prin credinta sterii este faptul d ia cunoa: ,remelia pumnezeu”, in credinta [ta] fata de Clement al Alexandriel. pyc € taiul bunatatilor gi temeitl 20 ina rea firii dumnezeiest : a ochiul pentru UP fati de aceasta; caci ce or aster celor aceasta este credinia gi oe atul Chiril al cin cam i cuvanta: »CUNOASTE-TE PETINE Igy in chip adevarat eee Picton dupa fire st ' ate, este cauzaa tot bine P U oF. 7 Pee, ment Alexandrinul adauga: »Cunoay, coom wo cnestina lui Dumnezeu, dar daca | terea es t ; ne Dumnezeu, incepe prin a te cunoaste si-1-cunosti pe lar dumnezeiescul Hrisostom obser. Pet aterea este cunostinta de rae anu ke cunoaste pe tine insuti este mai grav ae cea mai de pe urma nebunie si pierdere a minfi Or; Caci una este cauzata de boala, pe cand cealalta, de puterea de a alege liber care este pervertita.” | O opinie foarte inteleapta si un adevdr care nu poate fi pus la indoiala; caci, dacd cunoasterea de sine este lucrarea libertatii, cu atat mai mult si * cunoasterea lui Dumnezeu este [lucrarea aceste- ia]. Asadar, daca cineva nu alege liber s& se cunoas- ca pe sine, nici pe Dumnezeu nu-L, poate cunoas- te; iar a nu alege liber si-L cunosti pe Dumnezeu este intr-adevar , mai grav decat cea mai de peurma nebunie si pierdere a mintilor”. Dumnezeu a unit : dobandesc fatd de E] fel incat s&-j Tidice pi Cunoasterea pe care oamenii 0 cu cunoasterea lor de sine, ast- © acestia la desivarsire si sad oe 7 Nesocoteste sinele nici pe ie S4-L cunoasc’. Dumnezet care fl cauty pe Elintru o - int Ce ima curaté te pe sine dispretuie St sedinga, Cel ce nu se cunoag- Prefuind-o, ignory a aa te morala; iar dis: su ae lt ic intunens ae ca sufletul . » egatura luminij 2 " cuprinde. Care Intunericul? su sf ra sa el te Seiad| cantTOLUL I DESPRE CREDINTA crestinul care se cunoa, . 59 sufletul de toaté murdaria i sfant spre a deveni licas : © Sine joi nope ratul a toate, Care, aga cum - umn : locas silagluieste si petrece in acesta af aduit, Vine si Se el’! Fecioarele nebune nu au fos, Isi face locas la Domnului, pentru c& s-au lip Primite in camara . sit de lumi teri; de aceea Domnul nu le-a ee Cunoag- Cut pe ele 8. Despre puterea gi lucrarea credintei in Hri ti * istos ; Credinta! Dar dumnezeiesc, rod al dumneze- iegtil descoperiti, cunostinta a tainelor, intelepciu- ne cereasca, invatator al adevarurilor divine, scar a cerului si a pamantului, legatura dintre Dumne- zeu si oameni, semn al iubirii gi al prieteniei dum- nezeiesti, vadire a impartasirii de bunatatile ceresti! Prin ce cuvinte iti voi putea exprima puterea? Cu ce spuse iti voi descrie lucrarile? Puterea ta ae cu : oe : m- adevarat dumnezeiasca, asemenea unu! dar ui te nemarginita, deopo- nezeiesc, iar jucrarea ta es Festi, pentru ca puterea triva cu cea a voii dumnezé : cate sunt cu ep” dumnezeiascd lucreazé ata Te asemenea unel tint pentru oameni ale ¢ aa jntunecat. TH lumini, ii luminezi Pe oe an Scriptura adevin’ _ ti povatuiesti pe ce Ce eae pe calea cunoasy aa mator ne ezeiasca ini si esti un indru! rages ne?” i adevar ri. Tu incalzesti UL “hi ; TH) dind teme- le si aprinzi in ele ™ ah ds! inl ta nadejde, in chip eee 1In, 14, 23.a sTE-TE PE 7 CUNOAS TINE INsyy iul celor nédajduite. Tu fi impodobesti ie mantie de fiu de imp&rat pe cei Juminati de tine. Tu le dary. iesti harismele Sfantului Duh. Tu ii hranesti Pe cre. dinciosi cu duhul intelepciunii, cu duhul intelegerij cu duhul cunoasterii si adevarului, cu duhul voip. tei si al puterii, cu duhul fricii de Dumnezeu. Tu imparti din belgug roadele Duhului Sfant. Tu umpli inima ctedinciosului de iubire, bucurie, pace, rab- dare, bunitate, blandete si cumpatare. Cu puterea ta il replamadesti pe omul stricat de pacat, il rein- torci la frumusetea cea dintai si il arati a fi chip al lui Dumnezeu. Lucrarea ta, ca una ce este imboldi- chipul tau ¢ ne Merarea ta dumnezeiasci ; SC, chiar «: Cosi. Tu ai atras Reamurite, chiar $i celor necredin- 8at lumea intrea 5 ‘rile la mantuire. Ty ai casti- Tilor. Ty ai bi it a u ai supus adundrile Tele! cull paméntulyj Mla. Tu ai ridicat in si te is oo Tidicat e biruitoy al Sfinte; sad a ti . © au alergat mai-mariiCAPITOLUL I. DESPRE CREDINTA, si capeteniile Neamurilor, Ty j-; " : : : -ai ard de infelepciune a fi neintele ti as Pe iubitori saraci cu duhul intelepti gi i 4 Fai aratat pe coj or _, Melepti si retori pri : : povaduind, ai luminat lumea Tae Tu, pro- le, le-ai sfintit. Tu, prin puterile tall dim amt aratat ca noua lumea cea vech bari a : : un e si imbatranits pri oe . nit pe cat ‘Tu ai desfiintat legile cele aspre. T ta prin bilit din nou dreptate Kchosiele ny a. Tu ai osandit ri i ili razboaiele. Tu ai incununat lumea cu Pace. Tu ai readus egalita- putereadavlua. Tuslade pecinan aa : : i adus pe pamant Imparatia cerurilor. Tu ai alungat tristetea amarA din lume. Tu ai daruit lumii din belgug bucuria negraita. Agadar, pe tine te cinstim dupa vrednicie. Pe tine te purtam $n inimile noastre si pe tine avandu-te, indraznim si nadajduim s4 avem parte de imparatia lui Dumne- zeu si de bunatatile cele vegnice. Amin. 9. Chipul celui care crede in Hristos i inciosului! Cat Cat de frumos este chipul eae de minunat este arul acestui chip! FrumaSti™ Asaturi estuia exprima incre e lui atrage, trasaturile aces PE nate rea pe care el gnsusi o are In Dum ean tea raspandita pe fata lui expr ate2 7 iar linigtea chipului sau arata ne’ ns antiparita pe fa! statea intiparita Pe “** ae if ea congtin : de tirania riseste netulburar' aa sliberat se infatigeaza asemenea oO ve impresoat hw neincetatelor griji ale vi in fiece zi, si asemen eee etii, care jonni a cart | reve pen see nemenCUNOASTE-TE PE TINE INSUT, 62 n culori vii chipul fetei sale, 7 sr, credinciosul se infatiseaza ee intr-adevar, creat te fericit pentru ca a doban- unui om fericit; si este FECT dumnezeiasca este dit deja adeverirea faptului ca dun ea ; ; « pentru ca a fost convins [cu to ] de credinta lui si pen’ ecient adevarul ei. Dumnezeu a vorbit tainic in : . Glasul dumnezeiesc i-a umplut inima, inundand-o de veselie dumnezeiasca. Inima si cugetul ii sunt afierosite lui Dumnezeu. Inima lui este incalzita de dragostea lui Dumnezeu, iar duhul sau se sileste sa se inalte spre El. Credinciosul, dezlegand lanturile egoismului, care ii'ingradesc cu totul dragostea, neingaduindu-i sa lucreze gi si vada in afara cercului sdu stramt, le-a aruncat gi s-a eliberat de jugul tiranic al robi- ei egoismului, calcénd in picioare umila adoratie a propriul eu. Slobozit acum din legaturi, alearga in toate directiile si nu intarzie si ajunga pretutin- deni, oriunde il cheama dragostea fata de aproape- le. Nu mai exist& nimeni care sa-1 impiedice, nimeni care sd-l inspaiménte. Placerile lumii, care pururea Curg asemenea apelor raurilor, desfat&rile bunuri- lor pémantesti si-au lepadat ademenirile lor. Idolul ines - pravalit si s-a sfardmat cu totul, iar Puce, ofrandele gi timaia, pe care le oferea mai inainte acestuia, se aduc acum : 7 lui iubirii, pe Care fl iub A cones Dumnezeu- cu tot sufletul. Aferosing st oe oe viu si adevarat in intregime, c Dumnezeului celui » CU sufletul si cu ini- de lume si de multe ori Privirea fi este indrep- -syeste f Dumnezeu zugraveste ma, nu-si mai aduce aminte uita chiar si de trupul su; 7CAPITOLUL I. DESPRE CREDINTA tati spre Dumnezeu, iar inim, i x . ii ce Duhul sau se desfaty tn ! some oe a rl Lui, iar sufletul sau afla Odihna }, ee tut ; t in : a dumnezeiescului Creator, Purtarea . ria Toate cate sunt trezese in i simt&minte noi. Intreaga Teatie vorbest a : . a : . x are : egte tui su intr-o limba tainics, despre intel oo si bunatatea Creatorului ej dumnezeie Coren rea lucrarilor lui Dumnezey este desta ae bucuria aceasta se naste din c = ‘ontemplarea frum i" se ope Use tii creatiei. Binele, frumosul, adevirul si dreptatea - aceste chipuri ale binelui din viata aceasta, care simbolizeaza trasaturile idiomatice dumnezeiesti - sunt indeletnicirea inimii lui. Fericirea sa adevarati si neindoielnica este legatura continua gi neincetata cu dumnezeiescul Creator. Cuvintele lui Dumnezeu sunt asemenea mierii dulci in gura lui. La acestea cugeta ziua gi noaptea. Inima lui arde de dragostea lui Dumnezeu. Alearga spre El sill cauta, cercetand cele create de Acesta. Lucrarea neincetaté este desa- vargirea lui - pe cat este arz&tor este asemanarea 1 si adorarea lui Dumnezeu 1 ; dorul dumnezeies¢, iar imnu i ; unt aduse : multumirea si lauda § tat, Buzele lui nezeu din gura $a neince' - oa vi lepciunea gi inima $2 OP monic. THe oe, este creatoare, iat alae e folos si ele bindu-se spre sfarsite! Fucurands? i Traieste pentru care a fost Cg ricire jmbelsuea lui Dumnezeu intt-° mma credin, ee eee es64 (CUNOASTE-TE PE TINE insupy pe paméant, dar cetatea lui este in ceruri. Netulbu- rat de grijile pamantesti, are o singura preocupa- re: 54 nu se sileasca spre multe jucrurl, ci numai spre unul singur, spre cel ce wtrebuie 7 Toata Brija lui se indreapta spre jmplinirea amanunfita a legii dumnezeiesti si spre savarsirea binelui. Partagia cu oamenii de orice neam gi rasa fiind comuniunea fra- tilor care se inrudesc prin sange, doreste sa-si intin- da spre toti binefacerile sale. Se bucura de fericirea lor si se intristeaz4 de ale lor necazuri. Toata ziua imprumuta si dreptatea lui ramAne in veac. Inima sa este gata sa nadajduiasca spre Domnul, iar sufle- tul lui este pregatit s& se infatiseze in fata Ziditoru- lui su. Plin de curaj si nadejde striga dimpreuna cu psalmistul: , Dumnezeu este ajutorul meu si nu ma voi teme de ce-mi va face mie omul!”? 10. Chipul necredinciosului Necredinciosul este cel mai nefericit dintre toti oamenii, pentru cas-a lipsit de singurul bun paman- tesc — credinta -, de singura célauza adevarata spre adevar si fericire. Necredinciosul este foarte neferi- cit, pentru cd este lipsit de nadejde, singurul sprijin e nga cale a vietii. Necredinciosul este foarte nefe- oa ee este lipsit de iubirea oamenilor, care ae a se inima intristata, Necredinciosul Setea dumnezeiascx a a ee 7 fice a pului dumnezeiesc al Cre- *Ps. 58, 12 (LXX),CAPITOLUL I. DESPRE CRE . E CREDINTA a atorului, pe care } ei = Nsusi Apt 5 intiparit si pe care eae Attizany] fF 65 Ochiul necredincio, ta |-a a ietezeiese Lg c sului i ae altceva decat natura a nu afly saveal, al Creatorului con lucreazs, q eatie nimic 7 ‘ 2] ii aacestui chip raman pe iesc, frumuseter, luminos necercetate. Privirea hie acesta eee sitatea creatiei si rataceste fara s Aad ea aa Si nu afl& nicdieri eee nen epciunii dumnezeiesti, ny = Ti frumusetea inte. a Mirkin ee ee atotputernicia dumne itd in nimic anume ieri bunatatea dumnezeiasc, : .s Toni : ca, dreptatea si iubirea Creatorului f dumnezeias- Mintea lui este neputincioasa si = is Ae eat fete se ridi lumii vazute sau s& depaseasca si oe 5 mee tu . sibile. Inima sa ramane fara simtire in = pie i int iunii esti. Nici y : a telepciunii dumnezeiesti. Nici un sentiment de a eG nu ia nastere in ea; buzele sale sunt pecet- luite, gura sa ramane muta, limba lui zaboveste in nemiscare. Nici un glas nu se jnalt& din pieptul lui c {4 din pieptul spre cantarea si slavirea, spre lauda si multumirea lui Dumnezeu. Bucuria revarsata in univers a parasiti ne oir . a x t indepar- dinciosului pentru ca Pica i de wes tat din aceasta. Golul din ea en ven, iar acedia v4, e merijorare. Este u te, deznadejde si ingt) ai, Ratdceste in noaptea a pus stapanire pe 1 if aaceste vieti, fara ca vFe0 zelasca Sca, nu descoper’ nics. inselAt j fara de . , Nu exis- raw de vumnind sd-il a a i indrep- t& nimeni care sal indrum® a i rin arena vietil te pasii; singw astepta ceva maiCUNOASTE-TE PE TINE INSU, 66 fara ca cineva sa-I poata slobozj ad strivit sub greutatea lor; aduce ugurare jn intristarile sale. eninatatea inimii au fost alun- starea i s-a revarsat in cula multe capeane, din ele; cade in niment nu-i poate Pacea sufletului, s iar intri ce fatarea pe care credinciosul o afl in lucrarea poruncilor dumnezeiestl si bucu- ria care provine dintr-o viata morala sunt pentru el ntimente necunoscute. Mangaierea pe care O adu- ce viata religioasa nu s-a revarsat niciodata in inima lui. Increderea care izvoraste din credinta in pronia dumnezeiascd, care pune capat grijilor vietii, este pentru el o putere de neinteles. Multumirea care vine din iubire si facerea de bine sunt pentru necredincios taine nestiute. Necredin- ciosul, avand ca principiu materia, a limitat adeva- rata fericire a omului la spatiul restrans al desfatari- lor efemere, pururea cautand, ingrijindu-se si silin- du-se spre satisfacerea lor. Chemarile virtutii ti sunt cu totul strdine. Necredinciosul nu a gustat nicioda- a See acestui har. Necredinciosul a igno- rat izvorul adevaratei fericiri sj . izvoarele amici a st sa indreptat spre Tea; sdturarea, dezgustul; “loo ae iy — ote seala; plictiseala, triste ae Bustul i-a adus plicti- disperare. Orice fel 4 fea, tristetea, durere; durerea, farmecul; pentru ci t os $i-a pierdut pentru el Oate desfatdrile lumii, de vre- me ce sunt trec% : ecatoare, sunt j . : ° cit penecredincios, nt incapabile s4-l faca feri- acestea, fiir ate de necredinta, : des: adancurile inimii; sel Inima Omuluj. 5. de binele free a plssmuita spre a se umple Se bucur§ si salt A ‘4 doar atund ———CAPITOLUL I. DESPRE CREDINT, cind se desfata cu acest bin Dumnezeu; iar din inima i Pentry Cine zeu a fost indepartat, Inima i. edinciosuty; a se afly pentru c& a fost plismuits oq can tenemirgin jar inima necredinciosulyj ae Prinds into pururea suspin, il cauti sj Ind plina de infinue mM i At niciodata Ae rile lumii sy cerile si desfatarile lumii, on 5 oe inima, Dis ma améraciunea, asemenea unui veaid lasa in ini- ce slava degarta are ca insotitoare anaes in tim eee a ignorat ci feticitea omului se afla nu in desfatarea ilor pamantest, ci3nj rea lui Dumnezeu, ee one = ae 1 vegnic si desavargit. De aici si nefericirea celor care Il tagdduiesc pe Dumne- zeu. Cel ce I] neaga pe Dumnezeu isi neaga propria bundstare gi fericire vesnica. Nefericit, duce batalia trudnicd a vietii, si fara de speranta si plin de frica paseste spre sfargitul vietii, spre mormantul care de pe acum se veseleste. Drama uimitoare gi infrico- satoare, ce se desfisoara sub ochii sai, care se joaca suis verneazi, in calitate de pe scena vietii, pe care © pu’ a dumnezeiasca, personaje principale, intelep a an ce armonia $i puterea gi harul dumnezeiesti, 1" ¥ lan- oo ata, trece pe bundtatea dumnezeiascé sunt rele sale curse icioal gael, fara a o observa me fen dar eh seat 7 uicuriel 7, nu reuse izvorul dulce al b Tantalos 7 potolin- cul nea unui condamnat, Pf? 1adene ee % Ti ba seca! er (Odiseed, sd-si ricoreasca lim’ - gypa Hom nu se satura de el; pentry C4 desty neputincioase spre a im; est . eas. conde 'Rege al Frigiei, COM om’. XI, 589} la foame si sete”CUNOASTE-TE PE TINE INSU, 68 pa curgatoare din x uca a : Atoare, entrt ae : si setea arZ a edintei aluneca sj du- : de racoare al cr izvorul aducator a Jor lui. : See nevi al unui tiran crud! Cum i oa furat fericirea? Cum ti-a fost rapita comoara? Pierzan- du-ti credinta, L-ai tagaduit pe Dumnezeu, al negat revelatia Acestuia si ai lepadat multa bogitie a harului dumnezeiesc. Cat de nefericita este via- ta lui! Aceasta este un sir de chinuri, pentru ca, din cauza firii inconjuratoare care fi pare nerodnica gi seaci, neoferindu-i nici o mangaiere si nezamislind nici un sentiment de veselie, nu mai aflé multumi- rein cele care aduc desfatare; nu exista nimic dintre cele create care si-i zambeasca; un val de jale a aco- perit harul naturii, care nu mai are [pentru el] nici un farmec; viata sa a ajuns o povara greu de purtat, iar durata ei, o suferinta de neindurat. lata, deznadejdea se arata inaintea-i, asemenea unui calau gi un chin nemilos il asupreste pe omul cuprins de lasitate; curajul l-a parasit deja, rezisten- tai-a slabit, puterile morale s-au pervertit din cauza Se ea uigcare de necredinta si se pred& in a e a cperirt care, fiind nemiloasa si neindu- rae alee chip violent $i necrofator firul sit ale vieti si il arunca in adAncul pierzarii, i tartarul cel intunecat, de und noe Pierzari, in cand fl va chema pel d ie el Bune aes Pe Care L-a negat, lumnezeiescului Creator, 8at, pentru a da seam de necredin- fa sa, atunci cA ai i : vegnic. nd va fi judecat si trimis in focul cel dite I>CAPITOLUL I. DESPRE CREDINT, 11. Chipul necredintej 69 Necredinta este o anume dements, tia sufletului Cumplita gj Bteu de ” 8S 0 suferin. 1 dinta ca patima ilapasa intr-un chip ee: Necre. pe cel stapanit de ea si ajunge si fie pening Pits Cau- ra multor necazuri i . za ri, dovedindu-se Pagubitoare atit pentru cel ce 0 are, cat $1 Pentru cei din jurul si : | eas iu. pintru inceput necredinta Il tagaduieste pe Dum- nezeu, Te! uza creaturii insusirea de a avea un Cre- ay al el, neaga pronia, intelepciunea gi bundtatea Lui si, in general vorbind, toate trisiturile dumne- zeiesti. Necredinta fi invata pe adeptii ei minciu- na si dezvolta teorii false despre inceputul si crea- tia lumii; igi expune opiniile asemenea [oracolului] Pythiei de pe tripod!, anume afirmand despre oe : i .. ok Ari con- afie cd este o opera a intamplatrii, cd lucrarea con- Pee Itat fara cauzd, 0 consecin Servarii ei este un rezultat ! dinea ei este rodul {a a unor reglaje fortuite, cA — armonia, farme- unei evolutii mecanice, in imp «+ ot centrul geografic ——_——_ i delfic (numit sient BY 'Pythia, preoteasa oracolului oo et pacdac tis thes si tre al pamantului — ,,buricul pam: ee (un vas sau Un i Viitorul, agezatd in fata unui trp ; simbolul lui APO. criene Picioare, care a devenit, de alt Sat Mi al ‘ Cand intr-o stare de trans4 cu fee”) dar f3r8 a Pee pinii, burr a secretelor acestei ,,arte mantice 0 mam yiitorului: AUPS ipods cel care fi cerea descoperirea i 7 a aged it cul pamantului” (pares abe, era oT pamantull oo Euri: dupa ofa tripod, dare iar cent Fins Bent met Uni cercettori, es sau al $°P EY tra DUTY seul se 3 - Dionysos 5 juru! 1 Pide (on, 4646), dei vor pe 8) 2 = a it 0} cag epetdog Ear)’: a od P, yet realitte? cel au dansuri 1 atreu! ox ge indoias nt— CUNOASTE-TE PE TINE INSU, 70 ea naturii nu sunt decat atribute Spe. Necredinta li sustrage lui Dum. nezeu, pe Care fl tag&duieste, aaerariair Gum. nezeiesti specifice $i impodobeste ae ib cu ele materia neinsufletita $i inerta, cdreia ii atribuie si puterea creatoare. In libertatea sa absoluta, omul o proclamé pe aceasta [necredinta] drept cauza uni- c& a oric&rei actiuni si o divinizeaza, cu scopul de a nega existenta unei Fiinte mai presus de toate, a unui Duh suprem creator, Care poarta de grija gi le sustine pe toate. Pentru necredinta, materia este adevarata fiintd, iar spiritul, nefiinta. Sufletul si spiritul sunt inventii egoiste ale omului, care slujesc propriei slave degar- te. Neaga firea spirituala a omului si-l coboara din Pozitia lui superioara, unde puterea si harul Crea- cul gi frumuset cifice legilor fizice. _ torului I-au agezat, punandu-l alaturi de animalele _Recuvantatoare, Pe care le socoteste ca temei al ori- ginii sale nobile, spre a marturisi adevarul cuvinte- lor psalmistului c& /omul, in cinste fiind, n- put; aléturatu-s-a dobitoacel ‘ S-a asemdnat lor”. ‘a price- Or celor fara de minte siCAPITOLULT DESPRE CREDINTA singur in mijlocul lumii i Lin y, de toate bunurile cere alea pl Sti, lipsit Anger, ; dospy Semerde a : de purat care vine de SUS, Privat de pute “TICE Mangitere le si dezgolit de singurele a “rea Virtutilor mora ee : erinde ‘ ae pamant: credinta, nadejdea rai trebuincio, Neeredinta |-a condstac Cragostea, cire gi l-a lasat 4 at pe § sat prada nenorociril {a, asemenea unei zeite necrutatoare a r3 b Pain ; t razbunarit’, i chinuieste pe robul aservit ei si il ae rit’, il nog} y ra in tim ce si strabate searbada cale a vietii. Necredinta . Se lipsindu-l de dragostea oamenilor ji instrainandu- iati si prieteni ‘ u-l de rude, apropiati si prieteni. Necre- dinta la despuiat pe om de nadejdea unui viitor mai bun, umplandu-l de deznddejde. Necredinta este cumplita si cea mai rea dintre toate patimile sufletesti! ASC pe bictul om ta nimi OF Vietti. Necredin- 12. Chipul celui ce {1 cunoaste pe Dumnezeu gi face voia Lui We Lyre X Faptul de a-L cunoaste fel Dumnezeu - “ty implini gndatoririle fata de El este i | : 7 . irtuti a vir sous ae On Facator st Ziditor reator, segte pe Dumnezeu dreptC aceasta a fost plis- al intregii lumi. Simte cd Psat \ fintd spiritual muit gi in acest SCOP @ fost! sadeamna si dea lau o 4: i ‘. joara lH e si libera. O voce a, igi site gufletul atras di ne: . da si slava lui Dun _ pure PoE _ He + afernului, F ‘Erinys (EQ ws) ~ divin 7 e infer descrie © selor (mitol.). Homer - ‘tui cep") . icul umbla la addpostul InCUNOASTE“-TE PE TINE INsup, 72 nima lui se adanceste sentimen, 1. Duhul lui se indreapta spre yj din instinct gi se desfata, ioe a faptele nin te ale Lui. O oarece voce tainica, rasunand in urechi- le sale, ii spune ca El este rafunea RB ee care a fost plasmuit, cA pentru El a venit Ja fiinfa din ne ae c& menirea lui este s-L cunoascé pe Dumnezeu, sa se asemene cu El, si-L laude gi sa-I multumeasca, Atunci c4nd isi neglijeaz4 preainaltele datorii fata de Dumnezeu, simte cd se abate de la acest scop inalt si c& se indeparteaza de calea adevarului si a dreptatii, care a fost trasata pentru el. Simte totoda- ta cd este dator sa-si identifice voia lui cu voia dum- nezeiasca, deoarece, cu aceasta identificare, se sim- te liber din punct de vedere moral si superior firii aservite. Socotegte c4 nepurtarea de grijé cat prives- te indatoririle fata de Dumnezeu constituie 0 lipsa de recunostinta fata de Bunul Dumnezeu, Cel care la umplut de daruri si haruri. Cel ce “A cunoaste pe Dumnezeu méarturises- ee a descoperiri ale Lui, care au avut rt © Cupurl spre invatatura, cilAuzirea si mantuirea lui, care s-au petrecut de la facerea lumii, prin bunavoirea dumneze- dumnezeire gi inl tul iubirii fata de Ea cAPITOLULT. DESPRE CREDINTA ee, » prin Fiul lui ezeu] a : aa lui, ca ot cliberat Si oe CUNoaste diavolului, c& prin Fiul lui Duro tt 2° Sub tiranig j Dumnez (oon nez, ania al lui €u $1 prin Fiul ge ang eU S-a ficut fi carea cu Dummnezeu si se face mech uieste imps a - : meat tatilor ceresti. Adevereste ci S most al buna. Te calcd acea ta marturisire se lipseste de haral 7 se aserveste tiraniei celui viclean, exc) Mnezeiesc si sine de la mantuire. / excluzandu-se pe d o ar 7 mer ste pe Dumnezeu se socotest ator sa-L slaveasc4 pe Dumnezeu si si laud: teste sirlle Sale dumnezeiesti. Canta infelepciunea lui Dumnezeu, revarsata peste toate creatiile Sale, pri- ceperea $i atotstiinta Lui, pronia si bundtatea Lui, sfintenia si dreptatea Lui, gi fi multumeste, slavin- du-L pentru dumnezeiasca Sa iubire, care il atrage spre ea, f&candu-l s comunice cu Izvorul cel vegnic al iubirii. Cel ce nesocoteste aceasta marturisire tagaduies- te datoria de a fi recunoscator fata de Dumnezeu $i va fi judecat asemenea unui suflet rere Cel care nu-L pinecuvanteaza pe a ae care zi tagdduieste nenumaratele i senate lui Dumnezeu fata de el, car? jseaduc ee gimpl- Cel ce este recunoscator fata de — aumne ae indatoririle religi ae duis necontenit Zeiasca, crede neclint® . n eae iftett 2 in Dumnezeu si-L iubes 5 pe apsoa inima gi cugetul pe Dum 7 7 iat de Cel care igi implinett yest zeu seinchina Lui, duc \74 CUNOASTE-TE PE TINE yg al unei inchindri adevarate gi duhovnicesti. Rave, sd ajungd dupa chipul lui Dumnezeu, cauta desaya 7 sirea gi se pastreazd pe sine curat gi nepatat de Tig intinare care poate atinge inima gi cugetul. Cel ce-gi implineste datoriile fata de Dumneze, se ingrijeste ca pacea lui Dumnezeu sa domneasey pe pamant si se lupta pentru restabilirea imparag. ei lui Dumnezeu pe pamant, pentru ca Dumnezey, aga cum este [ldudat si slavit] in cer, la fel sa fie lay. dat si slavit si sa se faca voia Lui pe pamant. Datoria fata de Dumnezeu a celui care fl Cunoaste pe El prin trasaturile Sale idiomatice imboldeste ini. ma lui spre marturisirea si revarsarea acestei iubir pentru El insusi; buzele si limba sa lauda mirirea Lui, slavesc trasaturile Lui idiomatice si preamarese stralucirea si slava dumnezeiestii firi. Cel care fl cunoaste pe Dumnezeu socoteste ca pe o datorie ce se impune sa traiascd nu pentru sine, ci pentru Dumnezeu. 13. Chipul celui care nu-L cunoaste pe Dumnezeu gi nu face voia Lui Cel care nu-L cunoaste pe Dumnezeu este nebut si lumina cunostintei n-a strdlucit asupra lui. inte lepciunea vesgnica a lui Dumnezeu, dumnezeirea bunatatea Sa, sunt revarsate in toat& creatia si de coperite in fapturile Lui, pentru cei care au ured de auzit si ochi de vazut; numai pentru cel ce nob cunoaste pe Dumnezeu sunt invizibile, ascuns vederii si de neinteles; acesta tagduieste inteleP” car clu inc rile luc al int 1al DCAPITOLUL TL. DESPRE CREDINTA ciunea lui Dumnezeu : ¥ Fi are |e. 73 enealea dor e-a rang. ine acd domnia atotputernicigs TANCUit pe rile dumnezeiesti care f] g, ei Lui; neags as Fi €scoperg o trasit TA Mu lucrarile Sale gi socoteste e logilot unei firi lipsite de mint (620 Urmare intelept, igi pierde, de fapt, mi ¢. Sustinand cj este iar inima sa nepriceputa se ae Cugeti in van, va lui Dumnezeu Celui nestrics Ca; a schimbat sla- chipului unui om stricdcios si s- « aseminarea nu Ziditorului; si, de vreme ce ae nat zidirii, iar cunoasca pe Dumnezeu, Dumnezeu ta ditom sh. nepriceputa, spre a face cele ce nu intré'in iat rile lui. : o ‘ Cel care nu-L cunoaste pe Dumnezeu este plin de toataé nedreptatea, viclenia, rautatea, avaritia; este plin de pizma, ucidere, cearta, viclenie, riutate; e defaimator, clevetitor, urator de Dumnezeu, batjo- coritor, mandru, arogant, nascocitor de rele, neascul- tator de parinti, necugetat, obraznic, lipsit de afec- i i at, nemilos. Sufletul lui este lipsit tiune, neinduplec 1 pind de noblete, nesimtitor # incongtient: "spre cele nici o virtute. Duhul sau s-aintors - “in vars de materiale abandonandu-se cercetan! : c ravneste , materie nu vede nimic a od wae gale. ,omul, “4 dolul adorat pe materia, aceasta find idolu jturatus@ dobitoace riceputs alate” atlor” Von's . «Cr : Prezenta lor ¢ ly in cinste fiind, na PU" : j s-a a jor ce! PIE” ste in Jor celor fara de minke Fs asupra cee lui este legea P& care 04] lege care cupa; contest intot ea rele sale- acord cu instincter sipe fe 1 Ps, 48, 12.76 CUNOASTE-TE PE TINE TNs, Cel care nu-L cunoagste pe Dumnezeu este ce] maj nefericit dintre oameni. Traieste vrednic de plans se indreapta spre moarte deznadajduit. Morméngy este spaima lui vesnica. 14. Chipul celui care se imbogateste in Dumnezeu Chipul celui care se imbogateste in Dumnezey este o priveliste minunata, pentru ca a fost zugravit - de penelul harului dumnezeiesc. Virtutile sunt cele ; care au ajutat spre a intipari in el, cu ajutorul unor \ tras&turi mdaiestrite, propria lor frumusete. Cat de frumos, intr-adevar, este chipul celui care se imbo- gateste in Dumnezeu! Cel care-si indreapta privirea spre acest chip simte o anume gratie tainica ce-i far- meca sufletul. Harul acestuia cucereste sufletul, iar miéaretia lui atrage evlavia. Cel ce se imbogateste in Dumnezeu s-a imbri- cat intr-o frumusete nepieritoare gi neschimbatoate, - care ramane neschimbata gi vegnicd. Unul ca aces” ta, atunci cand vorbeste te cucereste, iar atunci cand tace te invata, sfatuind si convingand; atunci cand te ceartd te face sd te indrepti si cand invata se face ascultat; castigd respectul si iubirea tuturor celot care-] cunosc. Cel ce se imbogateste in Dumnezeu s-a facut luminatorul despre care pomeneste Evanghelia, © care ii lumineaza pe cei ce se bucura de lumina \ui A ajuns sa fie plamada harului care tinde si 40% peasca intreaga framant&tur& cu care a fost ame anror2r tbh LS a. 0pITOLUL |! DES] E CA PRE CREDINTA oo tecata si s-a vadit ca fiing care urmeaza sa sireze a Sarea Noy} 77 a coal ZC INtreg ps Ui Te Cel ee se Imbogateste in Dont! “Stament, -Se . durse ce SINC, T-a urmat lui umn I rea crucea i isi rAsti tistos, fe eit. Jubirea fata de D Stgneste pe ea ‘ oe t : atimile « Iai Dumnezen aes i-a ranitinn® $i poftele -a facut ind “ua, iar Je: : : oar A : eletnicirea ; egea NG in intregime lui Dumne itea inimii sale. din tot sufletul, din toata inima Zeu, I se inchina ¥ in tot cu 3 : Cu toata a d getul su. Creatia lumii ji pane : nn eincet. motive sa-L laude pe Creatorul ei 7 z : ei dumnezeiese. Afli in aceasta chipul dumnezeiescului Creat ae - : : 01 5 ansusi degetul lui Dumnezeu" foo oa Jepciunea dumnezeiascé zidi “In creafie afld inte- P i" um zeiasca ziditoare, puterea dumne- zeiasca sustinatoare a tuturor celor create, pronia dumnezeiasca veghetoare asupra tuturor, bunata- tea dumnezeiasca revarsata pretutindeni, dreptatea dumnezeiasca atotstapanitoare, mintea dumneze- jasc’, ce pe toate le are in paz. Cel care se gmbogateste 1" Dui pe El pretutindeni. Duhu! lui, asemenca ee ugoare, purtat de haru ezeiesc a d¢° 7 : isi 4 re a june lind, se ridicd la qnaltimi $t seg : ge la Dumnezeu, acatorul ff ul viet im € sa a ajuns Raiul, unde 7 ' antt-0 Ph fat i <> innoiess 2 sted infloresc gi se in” 1 Caplin 7 é te t ‘ rilor. Inmet oate florile har roapeles nvr ib neni de Dumnezeu $1 aF = i : unei ape vii, S¢ revarse 9 | yycrate? ee i Pddin- 1C4 puru- mnezeu Il afld pe __ ‘Cf Ex. 31, 18:78 CUNOASTE-TE PE TINE Nay Cel care se imbogateste in Dumnezeu nu triig, pentru sine, ci pentru aproapele sau. Grija lui ete binele aproapelui gi preocuparea sa este bucur, celorlalti. Slobozit de patimi, doreste pururea cee, ce este bine si placut si desavarsit inaintea lui Dum. nezeu, silindu-se plin de bundvointa spre aceast lucrare. Ziua gi noaptea mintea lui cerceteaza inte. lepciunea dumnezeiascd, iar inima sa Il lauda gi fj binecuvanteazi pe Dumnezeu. Nobletea sufletuluj sau se araté asemenea unui har dulce, revarsat pe fata lui, si se manifesté asemenea unui sentiment curat, de o delicatete mai presus de intelegere. Cel care se imbogateste in Dumnezeu a ajuns la dumnezeiasca asem4nare gi s-a facut chip si asemé- nare a lui Dumnezeu. Este un om fericit, fiindca si-a cunoscut menirea gi s-a purtat in acord cu chema- rea sa. Este un om fericit, fiindca a dobandit bogatia harului. Este un om fericit, fiindcd a primit arvuna slavei viitoare. Este un om fericit, fiindca Domnul i-a pregatit mostenirea in Imparatia cereasca. 15. Chipul celui care nu se imbogateste in Dumnezeu, adica al celui ce iubeste cele materiale ; Sfanta Evanghelie ne Prezint& chipul celui cat iubeste cele materiale, atunci cdnd il descrie Pe bogatul nebun.' Acesta, predandu-se cu totul mate nel, ii strigd sufletului sdu: ,Suflete, ai multe bunk tai stranse pentru multi ani; odihneste-te, mand* "Cf. Le. 12, 16-20,CAPITOLUL I. DESPRE CREDINTA —~ ca, bea, veseleste-ter” hipul materiatisnny, 2 chi » chipul ma' erialistului! iS pul omulyj . bunurile materiale ne. Zidit intro aterial, oe statornice 2 Feticire bare gi stric&cioase, sia enc 2 Ururea in ae -O ini ae telor patimi ind foul eas ale sufletului si truputuj ay = TL 1- + i lu. a el, $i-a neghijat firea spiritualy gen e Dumnezeu, Cel care La facut sid . a uitat dumnezeiesc al universului, Nu-L ¢ oul Ldescopera ni ae pera Niciun- de pe El, niciunde nu-I vede Prezenta, niciunde nu afla frumusetea dumnezeiescului Siu chip. Armonia iversului, care zugraveste intelepciunea si atotpu- ternicia lui Dumnezeu, nu are forta de a:i ridica spi- ritul prabusit in materie, nu poate sé-i inalte min- tea intunecata gi impovarata pana la intelepciunea si atotputernicia dumnezeiescului Creator. Tulburi- toarea frumusete a lumii, care provoace ea : ea i omului duhovnicesc, ridicdndu-l la Creatoru! seus siestrit aceasta infatisare minunata a cre- Care a maiestrit aceasta se este in iia i ws : © u atiei, aceasta capodop ae te de iubire #1 adoratie Juminat cu cugetul simtamin ati + misca ec * fn inima gi migca buzele = un simtamnant sacru in 7 S 4 val iesc, nu starneste M° care se revarsa vraterialistulu in nici un = statea Celui ce b@ em tiei] gi inchiPe™ |. desfat chipul [creav® jes mintee cese de zugravitnut a ‘pului creatiel erxin pent unea material@ a ia spi ; : cul Creator. Crear’ © rece ace pamantes el si de neinteles, mintii deastP it ja pamant ea in Duhului. nltare™ erucet este # inta, este cu nepubn” Top Le. 3231" ' } ’ '—_— —_—— . 7 CUNOASTE-TE PE TINE INsyy, 80 A ija fata de r aA rija fat es J robit materiel, ig nie olor la propria be Cel ro} ave sfera gal - : ~ a restrans ste + noand sa fie shuji lumii, ga TSE reocupare ajungand s ae ra lui p rul iubirii de ply. soand, singu! ws fnvarte in jul Ei Orice grija se eee in toate par. are izarii sinelui. ri si idolatrizarn 9 ntru cel aplecat spre cele a sinelui. Pel 7 ‘ 2 nimeni altcineva In afara de ¢ insugi. Sinele sau le-a invadat pe toate. Nimeni nu 7 dreptul sa trdiascd autonom. Tot ceea i exist este necesar si depinda de vointa lui. Cel a bes he materie este, de la sine, singura fire privilegiata, al gura existenta libera din lume care are dreptul sa se bucure de toate. Oricare alta faptura este datoare sa se arate supusé lui, fiind obligata sa-i slujeasca. Asemenea unui tiran, cel atasat de materie pre- tinde ca toti sé-i implineasca toate exigentele absur- de si s4-i satisfacd fara intarziere impulsurile gi dorintele; orice refuz al supunerii si slujirii [sale] este considerat o crima de lezmajestate si pacat de moarte, Sangele celor care refuz& s& se supuni, impotrivindu- x x ae oe cares a Poate sa curga la picioarele sale, re sa acestora. Nimic nu-l impresioneazi, cd mu i Fu: : strari de cuget. tsi conside- ce a tile spre slujir materiale, nu exis! ve, f Care nye” POTun 2 are invats respectul ao Umnezeiesti ale Legil ta de D, umnezeu si morala, asCAPITOLUL I. DESPRE CREDINT, sunt socotite 0 aiurealg ¢ 81 rile religioase be in v4 seine, i pla sunt pentru el o mu vant. Convinge. iG 7 o Plasmuirile unei min IPCTStitie plind de lca acestei lumi g-a ad tulburate. Toats crede ca ori te nat ii : sa d ce cunostints adevarata j i caput Lui gi Oo; x ie: fe eee ete ha ae tot ceea ce cugetul ss i gandi- h : u iteaz este lua rept intelepciune si tot ce j ebiteaza respins ca nerozie. € 1 se opune este . Tata, ca intr-o miniatura, chipul celui at rei, chipul care aduna pentru sine, far os mate- gati in Dumnezeu. Cat de nefericiti sunt — oameni! Cat se indeparteazi de adevar! Cat riti- cese! Cat de nebuni si orbi au ajuns! in timp ce lumi- na abundentd a adevarului se rasfira, luminand pana la marginile [lumii], unul ca acesta ramane in ntunericul minciunii si al amagirii. Cat i-a ingreu- nat ochii materia careia i s-a $nchinat! Cat |-a inne- gurat ‘¢ntunericul care se afla in ea! Ia cuprins min- tea asemenea unei n&uciri! Un val greu de intuneric s-a lsat peste crestetul lui, fara insa ca al sa pricea- pa; socoteste cA nu gregeste cu ae 7 ae geste in toate; chiar ene a ogtor glasul vegnic, aude dintr-o data las vaspun re pentru infierarii, giasul care il trage 14 re intelept este nebunia lui. Cel ce s¢ socotea ea Nebune!” denuntat de Dumnezeu 62 rs aceasté noapte vor Ce glas infricogator! wNOU corere inspaim® cere dela tine suflett fit toare! Judecdtorul, CArUIAT” scfarigeze cheama in miezul noptii $# a 1L¢, 19, 20.CUNOASTE-TE PE TINE Insup 82 % 5 4 pentru faptele sale. Cat de tar. * ebunia! A trecut prin viatd ca un a ajuns deja sa se infaitiseze spre a fi judecat gi osandit, si sk dea socoteal a gi-a cunoscut ne’ : om lipsit de credinta $1 fnaintea lui Dumnezeu, Bictul om! 16. Necredinciosul in societate . Omul, ca fiint& social’, are datorii fata de sine, ‘de parinti, rude, prieteni, societate si fata de uma- nitate, in general. Acestea sunt indatoriri morale, impuse de legea morala. Dar cel care nu are cre- dinté in Dumnezeu gi in revelatia dumnezeiasca nu recunoaste nicidecum existenta legii morale. Legea morala este legea libertatii morale, fiind lipsita de mijloace de violentare si constrangere; aceas- ta are nevoie de adepti voluntari, fara s& recrute- ze pe nimeni cu forta. Ne intrebam, agadar, in ce chip necredinciosul, daci se leapadai de Dumnezeu si de legea moralé, igi va recunoaste obligatiile care decurg din legea moral? Cine ti va impune impli- nirea lor? Nimeni! Pentru ci nimic din ce este moral inimi, cele mai frumoa Om se prabusescintr-o incercarii, cand se arat. var, atunci, cat ai clipi te dispar, si cel care virtutile lui Parelnic, Virtutea; Pentru c& se intentii ale celui mai bun clipa, atunci cAnd vine ceasu! 4 vremea ispitei; da, intr-ade- din Ochi, toate se distrug, to Mai inainte era cinstit pentrU ©, Se arata gol, pustiit de toatd ate virtutile sale erau intemeCAPITOLULT DESPRE CREDINT A, jate nu pe Piatra cea tare cazut ploaia, gi au venit Je si, napustindu-se asy si caderea a fost mare! necredinciosului. . Asadar, cine ar mai putea avea i bine ar putea astepta de la el so¢j pcrederein el? Ce la vreme de nevoie? Ce principiu latea Sau neamul daruirea de sine, jertfa de eles sai dicteze nobila si curajoasa pentru dragostea de alta jertfa de umanitate, in general? Nici unul, rie am sau unul; pentru cain afara de credint’, Peer al faptelor mari $i nobile, in afara de credinta care fi intaregte pe cei ce savargesc fapte mari si vredni- ce, care restabileste cugetul cdzut al celor doborati de vicisitudini, in afara de credinta care il incura- jeaz& pe om in arena marilor intreceri, in afara cre- dintei care cultiva sentimente alese si curate, gan- duri inalte si brave, care incalzeste inima spre dra- gostea nobila a patriei, care indeamné catre deplina daruire de sine in slujba datoriei, care aprinde dra- gostea fat de aproapele si 0 face s* at ga umanitate; [in afard de eal pone santa nu poate sa insufleteasca aceasta a metal marilor virtuti, care lupté impor vimic altceva, 83 a credinta: utile ww Pe nisin. « ' ” Siay suflat SIP; sia Pra acelei cas, vanturi- Se, a Una ca aceasts -- urPato; Sta este bogitia icesc- . pesc gi apara cugetul duhovne en c numa in afar’ de principiul credint + ge jertfeascd Pom” ¥ s Si aceasta il invata pe cre incio: tru virtute : - sa nu rev! Agadar nici un benefic® sapta mi pe urma necredinte!, : umanititi ¢ : mic curajosCUNOASTE“-TE PE TINE insu, 84 a e fi nds: - tea acesteia, nici un bun nu poate fi nad. din partea aces — necredintei est, r de pe doar paguba d 1 ai intarzierea binelui aduce acy, u ca alaturi de duit. Oare negativs, mam Din pacate, nu. Pentr de necredinta? ©in P ime de pagube neind necredinta pagesc gi 0 multime © pag ee iclnice, o multime de rele. Societatea in ae trdieste necredinciosul nu numai cd nu asteapta nimic bun de la acesta, ci se afla si intr-un pericol foarte mare; pentru c& cine va tine in frau pornirea en patimi a unui asemenea om? Cine va pune zdgaz pofte- lor dezordonate si dorintelor nelalocul lor? Cine va preintampina mijloacele neloiale, prin care iubito- tul de slava, tiranul, iubitorul de placeri impreuna cu intreaga ceata a celor aserviti patimilor nesfar- site cauta s& ajunga la implinirea a ceea ce dores¢? Cate jertfe, cat sange nevinovat sunt in stare si ver- se in ascuns spre sdturarea unei patimi, spre impli- nirea unei pofte? Cat tribut de sange va trebui socie- : tatea sa plateasca acestor oameni corupti? Cine le va zadarnici planurile viclene? Cine va Pune in c&tuse mainile acestor ucigasi? Cine va putea si impiedi- ce savarsirea acestor planuri pierzitoare? Cine-I va ‘4 milostenie cu ce] sarac, pe cel Peni na rece pen Teccincios toate sunting&duite; deor” NU existd Nicio lege moral&, nu exis —EATHOLUT E DESPRE CREDIT iy nici o interdictie Morals ” : a Wa; por caracter Moral, ci toate sue H Aru Gy : A Une din acest Moly, atune; cand nem “ Scapa ‘ Ady vii, dat Hind c& se ats a end afar, poate savarst cele mai cumplite 7 OFice ip feste convi = Neleginin \ceste convingeri inspaiminge a dtoare. Care ay o influen{a deosebit de grava Jui moral al omului, fac din el instinctele si toate Patimile, jn general, se a neingradit, inima sa imbratiseaza a peat mintea devine un organ in slujba lor; Lisinduaeeg totul ee acestora, este tras in adancurile pier. zaniei gi tarat de torentul patimilor, asemenea unvi bucati de lemn purtata de navala apelor. Vizind psi- hiatrii aceasta neputinta moral4, au ajuns la conclu- zia ca omul nu este 0 fiinta libera din punct de vede- re moral si au validat incapacitatea moral a acestu- ia de a se putea impotrivi oricarei patimi sufletesti si oricdrui impuls firesc. Au mers atit de departe, incat au ajuns s4-i considere pe raufécdton ¥ oval nali iresponsabili, ca si cum ar fi =e vointei lor, supunandu-se une! puteri supe ¢ G aseme- : ee ima, intr-adevar, Un care i-ar fi impins Ja crima actioneaz’ neindoiel- nea om nu este liber, fiindes aajuns astfel pen- nic impotriva vointei Prop ind liber, Pe tru ci n-a purtat de grija s ais, isa nu si-a cdutat libertatea a ail or $1 OP Pu totul patimilor. In fata ae mului credincios $ 7 hiatrilor st& marturie vial? OF | asoamand deloc ick care nu § nui rau. fricé de Dumnezeu, tul u toren' bucata de lemn purtat4 de asupra Catacterg. Moral,CUNOASTE-TE PE TINE insuy so au studiat neputinta morals umana in espicii, la ee Je marilor oameni politic, om insa $i inra ; Maric nilor cu fricd de Dumne. Daca psihologit, care : curtile -redinciosi si al oame: : — ee sa cerceteze si puterea [vietij religioase] printre marii barbati ai Bisericii, pe ay Biserica insasi i-a proclamat intr-un glas drept mari luptatori pentru virtute, sfinti i cuviosi, care au aré- tat in fapt libertatea morala a omului, liberul arbitru si libertatea de vointd, ar fi ezitat acesti buni domni s trag& concluzii atat de pripite, asemenea Pythiei, in ceea ce priveste lipsa libertatii morale a omului? Necredinciosul, intr-adevar, nu are libertate de vointd, pentru ca aceasta i-a fost supusa patimi- lor si poftelor si s-a identificat cu dorinta carnii, -nemaiexistand nici o diferent intre libertatea de “> vointa si dorintd; astfel, acesta a ajuns la impietrirea X inimii. Libertatea de vointa, pentru a se manifesta, 3 ate nevoie de lege si libertate moral, dar necredin- : ciosul, negand autoritatea gi existenta lor, a renun- ~ fat sila Propria lui libertate de vointa, nemaifiind ~ liber; de aceea este purtat, asemenea unui betigas, 7 torentul apei si este deversat in marea patimi- bina Ponte Meader [s-ar cuveni] sa intre- stepte societatea, sistemul de fone. is fend fine $1 In general, umanitatea de la ?] ” absolut nici unul! fi tatimp eat nul! Unul ca acesta, até Pe ceilalti; atunc; St Prosper, Poate s&-i tolereze si si cinstity dan nee CU Putin’ sx se arate un om buf nM a ca incercarile oi il arunc§ in Necaz, dack 0 neasteptate ale viel Succesiune de evenimel” neEarITOLUL T DESPRE CREDINTA te nefericite il vor zdrobi. atur - * atune), a man : : ‘i as nevinoval? Nimeni; pe: pr ya dezarma acestui 1, inte. ade: Ca Var, cine-j Ntru c§ U Virsa 63 “i ch a, dup sj a Sang, mon, ,atunci cand cel nele upd infeleptut sr °c Solo. ae i Biuit aj Jo rhutatii vine gi defaimare tajunge in adinen : Th ae ' Ca si 2 nea gi batjocura vin asupra ae ° dats cu ea si rug. 17. Chipul barbatului duhovnices ic : Barbatul duhovnicesc este cel care se arati desi- varsit in virtute, care a depasit legile firii si esa gandeste nimic omenesc. Barbatul eerie we cel c&lduzit de Duhul gi care nu mai traieste el a ‘ ciflare pe Hristos viu in sinea lui. Danevaic ce cel ce a primit stralucirea Sfantului Duh gi mintea it este luminata de El. Pavel i-a numit duhounicesti pe cei care Il au pe Duhul Sfant salasluit in ei, care sunt impodobiti de harisme duhovnicesti si depasesc in intelegere nu doar randuiala firii, ci si pe cea a rati- unii cuvintelor. Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar el nu este judecat de nimeni. Cel ee le stie pe toate, pentru c& are mintea Hn a cunoaste $i pe cele de aici, anume 7 so atoic® a i c dar si pe cele de dincolo, anume sale, anume c nemuritoare; le cunoaste $1 PEC” te ale necte- c& va avea parte de mantuite, # PP sepselor. Ce dinciosilor, anume ci ae evarului, pent’ duhovnicesc detine cun0as uhul cunostintel SP on ezeu i c4, primind de 1aDumn ei cet sprijiny’ a putea fi de folos celor © a 1 Prov. 18, 3-CUNOASTE-TE PE TINE tg 88 uh oa exemplului sau, pe altii [ii gy. ajuta prin urmarea exemp 5 , P' ie Pri “| 3], in {emnandu-i la asemanarea cu el, iar pe alti jina], ind : oo aoa i ciliuzeste, educdndu-i gi invatandu Pr in Porn, “4, Cel duhovnicesc mai intai cunoaste el insugi cele ca. . : = : duhovnicesti, apoi le implineste ae si dup& aceea poate sé facd cunoscute In cl ip dum. nezeiesc cele ascunse induntrul adevarului. Barba. tul duhovnicesc are indrazneala la Dumnezeu $i tot ceea ce cere de la El primeste. Cel ce este duhovni- cesc a ajuns la asemanarea cu Dumnezeu. 18, Despre juramantul stramb Juramantul stramb! Un cuvant care exprimé lip- sa de cuviogenie; un cuvant ce semnific& lipsa de evlavie fata de Dumnezeu; un cuvant ce inseam- na incalcarea juraméntului; un cuvant ce infatisea- 24 stricdciunea morala; cuvantul ce vadeste viclesu- gul si ingelaciunea; care zugraveste nerusinarea; un cuvant care marturiseste incdlcarea datoriilor sacre; un cuvant care scoate la iveal§ sufletul viclean, ini- ma impietrita si mintea stricata. _ Cel ce incalcd jurémantul este lipsit de cucerni- cle, pentru c&, desi a invocat numele dumnezeies¢ Secon earn si tind seams og sal i sla Incalcat juramantul, fara de dreptaten da éviavia datorat& lui Dumnezeu $ aS Sper nezeiasca Pe care el insusi a abe Poarté pe buzele Ia * lipsit de eviavie, pentru ¢ : ui numele dumnezeiesc, cu inte™ purile viclene side a punei# Si ascunde go,cAPITOLUL T. DESPRE CREDINT, fapta blestemata dorints a 89 necredincios, pentru ca, incites oe Perjur neaga existenta lui Dumnere: sj Ul este nezeiascd; pentru ca nigi i: -eU si atea dy neste sa-L manie pe Dumnezey i ee pedeapsa dumnezeiasca ce a a 84 dispy, jurul este stricat moral, pent int: a TU Cd ni moral nu indrazneste si-si inca Famantul, n . Credinciog ind \drdz- « Pretuiasca A sd ving, Sper- TUN OM sdnitos A f nu numai j mantul, pentru care L-a invocat ca martor si ee judecd- = al dreptatii pe Dumnezeu, dar nici micar cuva tul sau de onoare. Sperjurul este viclean si imporior fiindca igi bate joc gi de cele dumnezeiesti si de aE omenesti ca sd-i ingele pe cei care-gi pun increderea in el. Sperjurul este un nerusinat, pentru cd nu-ieste rusine s4 minta in fata lui Dumnezeu gia oamenilor. Cel care jur& fals dispretuieste datoriile sale sacre, pentru ca se sustrage de la obligatia de a le respec- ta. Sperjurul este viclean, pentru ci trage folos de pe urma evlaviei fata de Dumnezeu a credinciosilor, spre a-i insela. Sperjurul are inima impietrité, fin cd se arat& nesimtitor in fata groazmuces em morale. Sperjurul are un cuge gandurile ii sunt $ntortocheate $! viclene. arece a ajuns Pe sperjur il uragte Dumneztv on departa de ‘sit d eviavie; w ey, cu totul lipsit ae - anteleptul Sith ee casa lui biciul’”’, dup spune PAN EUY Ce Despre sperjuri, Dumnerts 2 mie a neh rocului Zaharia: »9i 2 er zoat oO vezi tu?» Siam zis: « ‘int. Sir, 23, 11.CUNOASTE-TE PE TINE insup 90 + Jatt sce.» Si i-a taleui. te douazeci de coti i lata de zece.» $i el mi “a taleuit nee a intra in casa a tot cel ce se jurd min. «Aceasta secera va he eee cinos in numele Meu gi-l va zdrobi si-l ma nimici.” Tata judecata dumnezeiasca care ii agteapta pe sperjuri! Sperjurul paseste spre ee ee dupa sine si casa sa, gi pruncll lui se fac partasi unor necazuri cumplite. oon Vechii elini spuneau: ,,S4 nu ti se par cd Dum- nezeu uita de cei ce se jurd stramb”?; si, de aseme- nea: ,,Dac& cineva se va jura pe zei, nu va fi trecut cu vederea, nici nu va putea scdpa de pedeapsa lor; nu numai el insusi, ci si copiii lui si intreg neamul celui care s-a jurat stramb va avea parte de mari nenorociri.”* Dumnezeiescul Parinte Hrisostom spune ca cel ce ia asupra lui un juramént si-] incalc3, desi traieste, este mort. , Nu impunge sabia, aga cum 0 face calca- Tea juraméantului; nu poate ucide pumnalul, asa cum © face rana juramantului. Cel care a jurat stramb, chiar daca i se pare c& traieste, a fost ranit si este deja mort; si aga cum cel care a primit [ca pedeapsi] streangul, chiar inainte de a iesi din oras si inainte de al vedea pe calau ca fiind de fata, simte cA a murit rajurat mining Pa ebunaul, tel ice leptul Solomon zic . . daca tdieste, eral pn depts amon zice: #Cei care jur& stramb impotriva Ptatii, dispretuiesc tot cee sfant.”4 : moe a ( : ndru (343-291 i.Hr), i i i sours (secolul Vit une? Tepislatar aera apud Leocrt Inf. Sol. 14°) uorgtstian) VecaPITOLUL I. DESPRE CREDINT, Dumnezeiescul } tisosto, ” aceste Iucruri pline de inviipimin "Ne, de asm, adevereasca minciuna Prin j Juramén; * Cel Care “ee pul cel rau, care este neomenia exten eandeste a Vai, de trei ori vai! Oare cum a i de jurdmane" sdindure ziua Domnuluiz * Petea speriuri 19. Studiu despre hula Hula! Cuvant ingrozi cuvant care trezegte linia Cuvant detestabil, revolta impotriva a ceea ce e: —— ee ste dumnezeiesc! Hula este expresia uri impotriva lui Dumnezeu; hula este prisosul inimii rele, pline de rautate, si pilda a carac- terului unui suflet viclean; hula este neinduplecarea unui suflet demonic ce se ridica impotriva lui Dum- nezeu; este chipul respingator al sufletului imbol- dit de demonul cel viclean; este simbolul demonu- lui apostat; este glasul care se ridic& din strafundul lipsei de evlavie; este sunetul tartarului! cuprins de indignare impotri- Cel ce nea dune c gi da glas din inima va a ceea ce este dumnezeies : araciune! lui vicleana hulelor pline de fiere a ri eka Oe razvrateste gi-L ockraste ei Teint Se re ator, Care |-a adus din nef aa = scope i 2 ie eet ot vale Pane Jui s4 7 “Pre 7 arului Sau, ae il huleste pe Datétors 7 or : an sigs ale. re a's u bunatati doririle § ‘aril oat Pee nuneaza cu mila $i cu in si Iubitorul de oameniCUNOASTE-TE PE TINE insu, 92 : ; arurile Lui bogate. Il cearta Pe Cy toate de bunatate. IL ocaragte pe Ca L cu voia Sa, pe Cel in fata Caruig j nevazuta, tremura. II mus. ti fl canta in imne. {1 direa {I lauda, supu- te rautatea CU d care le umple pe care fine universtt ep entreaga zidire, vazu tr pe Cel pe care ostile ingeres dojeneste pe mate care toata ZI! andu-I-se voii Lui. ae huleste este apostat $i dusman al lui Dum. nezeu; s-a indepartat de Dumnezeu si Dumnezeu S-a indepartat de el. Hulitorul s-a alaturat diavo- lului gi ingerilor lui: pentru ca i-a iubit faptele, s-a facut ostag al acestuia. Hulitorul se lupta alaturi de demon impotriva imparatiei lui Dumnezeu. Huli- torul este sperjur, pentru ca a incdlcat marturisirea data la Botez, cand a fagaduit in fata lui Dumnezeu ca se aldtura Lui: hulitorul L-a tagaduit pe Hristos! Cel ce este membru al societatii si hulegte este Periculos, fiindca nu-i este teama de Dumnezeu; iat din lipsa fricii dumnezeiesti vin toate relele. Hulito- ma tks ee moral lec Servat; pentru cA nu-i a sansa sé treacd neob- Hulitorul este periculos a eae de Dumnezeu. inima ti este impietritd; iar inima st Poe dut trezvia constiintei; iar cel a impietritd a pier- trezvie a constiintej ae ; el ce si-a pierdut aceasta n stare de orice nelegiui- Te. Societatea, i / Pentru propriy] oj giul: iZgoneasca pe hulit Propriul ei folos, ar trebui sii lare putrede siam oy, Pentru c4 acestia sunt madu- bil. Societatea = renin S4 infesteze aerul respira- Pentru a nu- Te i izgoneascy pe hulitori uMnezeu, fiindc’ tolerat bui sa. L mania peD ICAPITOLULE DESPRE Cry REDINTA duei, igi atrage mani trebui sa nu-i tolere: tru a nu-si infesta intrucat nu aduce nimsn.: a © MMAnui nich Un fol ee nu ofera NICLO garantie ca-sj ya j 1 "Os. Hulitorut ; ™Mplinid tru ca este lipsi x a putea as 7 trometer indatorirea fata de Dane a CA tigdduieste tea legii dumnezeiesti si renunt’ ae veel pe Legiuitor, cat si Legea. Cine poate aan a tru el si pentru caracterul lui moral? Crest pune nddejdea in el? Cine poate avea incredere in el? Cum i putea sé le respecte pe cele omenesti cel care le-a injosit pe cele dumnezeiesti? Cum ar putea s4-si implineasca datoria fata de societate cel care a nesocotit-o pe cea mai inalta dintre datoriile sale? Cel ce huleste este lipsit de virtute; pentru cd virtutea este, dupa cum spune Platon, noblete de caracter si buna educatie a sufletului, cat priveste cuvintele gi faptele; iar cel ce huleste este evident cd e lipsit de amandoud acestea. Hulitorul, asadar, este golit de toata virtutea. Lace anume ar putes fi soc tit ca potrivit un asemenea om? Lanimic! pe F os te, spre exemplu, cel hulitor sa eae aes soldatului, atata timp cat este ee care nu se 18, de barbatie moral4, adicd de vit yeu? Cum PO nasc decat din apropierea de es > bund educatie 4 te s& dobandeascs vr a 14 sfanta po sufletului, fara noblete, Cees canol oe a desavarsirii in virtu irtute. Sigut te? Pent © derilor [morale] este atoria, Pen- Aside barbatie, spre desavarsire ”CUNOASTE-TE PE TINE iNsup oF i lui, deoare. litorul nu poate avea virtutea oe deo ate 7 vl care nu a dobandit nicl 0 alta vi pri- ce « do vi Idatului. Soldatul hulitor este un vat side virtutea sol ate bugeascd, care niin = ae pues seat sau iuresului dusmanilor, Cum poate hulitorul s4 ajunga un specials ee un slujbag onest, un muncitor cinstit, . vie € Se arata a fi necinstit fata de Dumnezeus Cum poate siti fie prieten credincios, dacé el este in aga masu- ri urator de Dumnezeu? Cum poate hulitorul sa fie de folos in afaceri, de vreme ce n-are frica de Dum- ~. nezeu? Cum poate sa fie un partener de incredere, de vreme ce nu respect nimic? Se cuvine ca hulito- tul sd fie respins ca unul ce este periculos. Cel ce huleste este un fiu rau: oare poate cel nere- ~. cunoscdtor fata de Dumnezeu sa fie recunoscator fata de parinti? Parintii sunt datori sa-i alunge de la casa lor pe fiii hulitori, ca nu cumva m4nia lui Dum- nezeu sa vind asupra casei lor. Hulitorul nu poate sa ajunga nici sof bun, nici parinte bun, pentru ci mania lui Dumnezeu este asupra lui. Fugiti de cei care hulesc! intone Porunceste in cartea Leviticului ca iascd, prin = ‘ id pietre? O hotarare dumneze- comportd fati de r Teapta; pentru ca acela care se cel mai mare facdtor de rele 4 ca un réufacdtor este Poarta rau fati de Dumn © dintre toti; iar cel ce 5¢ : ezeu cum se va compo ta fata de ii wt oamenii asemenea Jui? Domnul nostt 1 wi on Spune c& cea fean, este i *Lev, 24, 16, 2 dintai vi i a orice ae = ae a soldatului, ca sia orick umnezeu (Hellenica Ill, 1V, 18): aeCAPITOLUL I. DESPRE CREDIN TA = isus ne porung x ' ici un cava Cae Sanu aducem 7 nici ‘Ant desert, aq: Pe buy » adick nici uzele ny Nici un , Oastre at, nici un cuv4 t mn vant care ng fost at eB in minte, pentru c& altf opin esivary nt el come Csavarsit seama in fata lui Dumnezey back Om da la raspundere pentru un sing utea ai a i va p oe hulitorul? fn cer? D, este tronul lui Dumnezeu. fn iad? Da in via le iadului! Caci Domnul spi el care hulene x une ca cel care-] pe fratele sau se face vinovat de gheena focus 7 lar daca va avea parte de asemenea pedeapsa cel care-| huleste pe fratele sau, de care pedeapsi va avea par- te atunci cel care II huleste pe Dumnezeu? Imparatul Iustinian, in novela LXXVIL, porunces- te ca hulitorii sa fie pedepsiti? Sfintii Parinti ai Bise- ricii 1i socotesc pe cei ce hulesc mai rai decat demo- nii; pentru cé demonii, auzind numele care este mai presus de tot numele, preasfantul nume al lui Dum- nezeu, se ingrozesc gi se cutremur§, pe cand hulito- rul jl defaiimeaza fara nici o teama. Sfantul Vasile cel Mare spune despre cei ce hulesc: wal care pacatu- iegte calcd legea, hulitorul insd necinsteste dum irea insasi x acela care calcd legea va fi pedepst irea insdgi. Daca aceta fi pedepsi hulitorul, dupa lege, cu cat mat mult “ Pegi?” Aposto- care fl necinsteste pe Datator™ ola sa, spune cA Jul Iuda Levitul sau Tadew, Epis "ME. 12, 36. sae, («9 vo (MIS, 22. __ potrivit legilor NOs ayea de sule- 3Cel care huleste »V@ fi, pot ez2t, iar apo! Be Juris Civilis, mai intai in fata judecttii lui DUT" ou fed) OOP &. Schoell e rit mania noastra” (R. vol. I, p. 383) .CUNOASTE-TE PE TINE INsup 96 vndrtone ail nici pe diavol n-a in raznit siq lata cuvi Dar Mihail Arhanghe. : A c a Ln 7 ae impotrivea diavolului, certandu se cue] 1 Moise, n-a indraznit sa aduca jude. oe ey ee s: «Sa te certe pe tine Domnul!»”! cata de hulf, ci a zi : ; a sfanta Scriptura spune cd Samaria va fi nimicitg, phi Bunn implinit prezicerea Prorocului Osea. $i So! duhi fa proverbele sale, afirma: /Antelepciunea este duh iubi- tor de oameni si nu lasd nepedepsit pe cel care hules- te prin vorbele sale.”* Iar Domnul nostru a propova- duit deslusit cA ,,orice pacat gi orice hula se va ierta oamenilor, dar hula impotriva Duhului nu se va ierta (...) nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie” 4 Incheind, ii sfatuim pe credinciogi sd fie atenti in ceea ce priveste relatia lor cu cei ce hulesc. Crestinii sunt datori Sa stea departe de insotirea cu hulito- tii. Daca tofi ar face asa, poate c& aceia care hulesc, vazéndu-se abandonati, se vor indrepta. Eu nu-mi dorese decat acest lucru! fih Arhanghelul Mi intele lui: ,, 20. Despre evlavie sichipul celuj evlavios ra : Vlavia’ este fapta care f] insoteste si fl urmeazi "Tuda 9, Tucul si Singurul Dumne- 30s. 13, 16, inp. Sol. 1, 6, seit 12, 31.39, a “dreapta Credinta””prroLul} DESPRE CREDINTA, cA oo Coe oe marturisit si flinteazs in hi : chi; j viewuirea in acord cu El. Evlavia g jul Dumnezeu Pi mijlocirea a toa qinta slujirii lui Dumnezey; egy ‘ntre toate bunurile si culmea jeiesti; este culmea si intemeie, maica virtutii; inceputul gi plini Evlavia este prin ea insasi un bine si va fi asa intot. deauna. Eviavia este ratiunea tuturor bunatatilor, pentru ca atrage asupra sa dumnezeiasca purtare de grija; ea se pune obstacol in calea motti si a sirdci- ei si daruieste belgug de bunatati. Inceputul cel mai presus de toate este Dumnezeu, si al virtutilor este evlavia. Evlavia fata de Dumnezeu este ,,inceputul intelepciunii”.’ Evlavia este dreptatea faté de Dumnezeu, puterea care slujeste spre cinstirea de Dumnezeu, dreapta intelegere a lui Dumnezeu, stiinta despre cinstirea lui Dumnezeu. Evlavia este intelepciune. + acch ie, care este Toti trebuie s& se ingrijeasca oe a noe. ae x virtutea: caci t a a aie filor. Evlavia este un putul, si culmea tuturot virtu tezaur nesecat. om ul este Sfantul Grigorie Teologul de creatia Vaz condus la evlavia dumnezeias¢ ; andoua inva c t8, si de legea fireascé, pentru cunostinta de Dumnezel- ica a Atat creatia vazuta, cat e 8 nezeu CA P’ ‘a faptul de a-L cunoaste Peart cea piu creator si proniator _ ti Virtutea: bunul ce} mai inal Poruncilor dumne- rea celor bune; este Trea tuturor Virtutilor. 'Pild. 1, 7.CUNOASTE-TE PE TINE INsup, a] prin contemplate: Pe cand cg foua cugeli, prin intermediu = or vee u ° orn la care ele sunt supuse, la neces a exis. 7 i unui Stipan al acestora. cu intelene Cel evlavios va vorbi intotdeaund ee = ne, si in gura celor evlaviost va spor : ul s este inconjurat de intelepciune, asemenea reste [in credint tente evlavio: meh soarelui [de lumina]. . : Deprinde-te cu evlavia. Caci deprinderea tru. peasc la putin foloseste, dar dreapta credinta Spre toate este de folos, avand fagaduinta vietii de acum gia celei ce va sa vina.”" Cel evlavios traieste dupa Dumnezeu, pe Care-L iubeste din tot sufletul, inima si cugetul si pe Care-L slaveste cu sufletul si cu mintea; vietuieste dupa principiile Evangheliei, igi ridicd crucea si-I urmea- 24 lui Hristos; lucreaza virtutea si face inaintea lui Dumnezeu binele si ceea ce este placut gi desavarsit. Gura lui grdieste adevarul siinima lui iubeste drep- tatea. Sufletul sau jinduieste dupa curtile Domnului si dupa corturile Dumnezeului lui Tacob gi se sargu- ieste spre lacagul cel sfant al Lui. Desfatarea sa con- sta in ‘cercetarea dumnezeiestilor Scripturi si veselia, snl, hove ane ees cues cu ss tul lui este dreptgg ten end neschimbata. Cuvar- credint’. Caled har son {aPtele sale se implinesc cu re ~alea lui a ajuns dreapta, fiind bine-pregé titd ined dinai : nte. Fiind evlavi . este evlaviog Vlavios fat’ de Dumnezetu fatS de autortiny Ue 18 $i fat8 de stapanitor § itati si tary de ¥ ui ‘ITim. 4, 7-8, : putere. Da ,,Cezaru —(HTOrUT TE DESPRE CREDINT A grle ce sunt ale Cevaruluj Si lui py, > untale lui Dumnezey7 a ae ty 4 oe Ap we Arinte @ pe pentru copii lui, cace Mnoyey : Veele _ ANitor ste un © XG ar. tite “eMPLU do y stewn os CAN Se face inti. jarca pricten este un. tezaur Nepretuit ’ > crest; 1 Cel ey este modelul de crestin Propus de S¢3 Cel eviaving vaya x ea otanta Fy. he, urmand sé deving Pilda une; «5; Anghe. nei Vieti : : Mor PTrivi pentru muiler foarte bun, ca p util Soviet twoase, 1a care oamenii pot ale $i vir. propria lor viaté morala, $i rindur Aceasta este evlavia si aceasta est forta el; oe necesar, asadar, ca evlavia si fie ae cao temelie pe care se vor indlta zidurile unei viet virtuoase; caci, aga cum f4rd 0 temelie trainicd nici o constructie nu poate rezista, la fel, fird evlavie nu se poate ajunge la implinirea nici unei virtuti; aga cum in evlavie se salasluiesc laolaltd toate virtutile, la fel si in lipsa de evlavie igi face locag toats riuta- tea; dupa cum evlavia este asemenea cunoayterii gi chibzuintei, la fel gi lipsa de evlavie este asemenca ignorantei si nechibzuintei. ¢ valoarea si 21, Despre lipsa de evlavie si despre cel lipsit de evlavie acatul fata de Dumnezeu, de eviavie este ignorarea fletului. Lipsa de evlavie este P la nivelul teoretic¢” Lips@ lui Dumnezeu sj/moartea s¥ . te un gest sau 0 'Mt. 22, 21. «. tinsa de eviavie nues' nee rapor *Dupa Sfanty Nectarie, lipsa oatitudine, un mo fapté anume, copcretd, ci defin' reticd ent : , ra teoreticay - tare fat de Durhnezew, de a a! co 7 yy { erCUNOASTE-TE PE TINE tnsyp 100 lipsei de evlavie oes uitarea I puma, vou. Cel lipsit de evlavie!, uitand ca exista Dumne, ren ea ee toate, s-a convins pe sine cy zou, Cel care le vede pe nimic din ceea ce savargeste el nu este cercetat de catre Dumnezeu, f&cand loc astfel farddelegii. . Lipsa de evlavie se afla in dezacord cu ea insasi, Lipsa de evlavie este nascocire de rele, fiind foar. te indrazneata s4 puna in practica raul; este maica rdutatilor; este lipsa de multumire gi recunostint{ fat’ de Dumnezeu. Lipsa de evlavie este cea mai _mare dintre toate relele. Lipsa de evlavie Il dispre- tuieste pe Dumnezeu si toate binefacerile Sale. Lip- sa de evlavie neagi pronia dumnezeiasca gi nesoco- teste dreptatea Lui. Cel necuvios a alergat in urma dorintelor inimii sale, intorcandu-si fata de la legea lui Dumnezeu. Buzele lui graiesc minciuna si pe limba sa sta vicle sugul. Hotararile ii sunt viclene gi gandurile, sum- bre. Evlavia fata de Dumnezeu are valoare pentru el in functie de cAstig, fiind evlavios nu din virtute, a din interes. Socoteste ca interesul precede evla- Niel coborand eviavia la nivelul interesului. Unde este interesul, acolo este . —° : pentru el si evlavia. invati cele ce nu trebuie de dra: 1 cAsti . oes gul castigului urat si fag duieste si fie ; evlavio: - ce castig. $ acolo unde aceasta ti va adu- Cauza Cel necuviog . este pa oh: Fl intoarce fata de la L Patat si hidos; Dumnezeu {si tatea sicdileti gos Cel necuvios lucreazi nedref” "Sau wel fr de lege”CAPITOLUL I. DESPRE CREDINTK ° zeu il va judeca jn Ziua 101 ae rept; nirile celor Recuviosi sunt Ptei Sale judecst, _ asupra casei lor se afly blestemul po ostivire viogenia ii strica SiMtmintele omnului.! Necy. necuvios se nimiceste: Salasul ie Nadejdea colyj it si paianjenul se va urca pe a oa nelocu- Dumnezeu se va Pogori din cor asuipra Mania lui asemenea unei vijelii 7] vq Tisipi. Casel sale si Cel necuvios in toats zi te rele: razbunarea celor n mele. Domnul va r&stu rodul lor este pierzania. 'ua se hraneste cu dorin- ecuviosi este focul si vier- ma viata celor Necuviosi si Faptele celui Necuvios sunt nelegiuite, iar cdile lor se vor nimici. Cel ne Vi cuvios fuge, nefiind urmarit de nimeni; iar sufletul lui nu va fi miluit. Cel necuvios, ajuns la culme, nu ia in seama nimic. Cei necuviosi vor sl&bi si Domnul ii va starpi de pe fata paméantului. Vai de ei, pentru cA mania Domnului s-a aprins impotriva lor; se vor umple de necinste $i Jumina lor se va stinge. Pace nu va fi in inimile lor. Cand li se va prea cise in pace, atunci va veni asupra lor nenorocirea. eu 22. Despre temerea de Dumnez i fant sentiment zeu este un a Temerea de Dumne oe care umple inima celui care-L orale fomatice. ae intermediu! anne manifesta ca o iubire jasc “orosite $i Temerea dumnezé! ca fie desavarsita fata de Duma st nare fat& de cele dumne: Cf. Pild. 3, 33. cen perewewers 09 EO:AE ee =, s f CUNOASTETE PE TINE Igy, : ie td inima, ding in toa LY 0 a te e El] din t ; a. Dumnezcu i ape peel lui. Inima sa s-a lip, rea $1 at Ce ae Domnul Dumneze, jura pe mai El domneste in inima gy Lui, fi daruieste inima sa gi ; - jJe ei. Legea lui Dum. duce inchinare din adancurile ei : ory m ce ven sa facut legea voii sale, dorind binele, cee, nezeu S- ae 3 ce este bine-placut gi desdvarsit. Buzele lui Tl lau. di neincetat pe Dumnezeu gi inima hi canta Dom. nului. inalt{ necontenit spre Dumnezeu cuvant de lauda si multumire $i sufletul lui I] binecuvanteaz§ pe El. i Cel ce se teme de Dumnezeu este curatit cu su- fletul, deoarece frica lui Dumnezeu s-a facut, pentru sufletul lui, asemenea unui foc curatitor. Temerea de Domnul i-a purificat inima gi i-a patruns trupul, supunand pornirile sale puterii Duhului. Temerea de Domnul s-a facut pentru el dascal al intelepciu- an si chibzuintei si I-a invatat s& cunoasca ce este adevarat, bun si pla ‘ pula a : Piscut ee Temerea de ee Pentru el izvor de viat3, izbivin- du-t din cursele mortii. jee /Domnul este intirirea celor ce se tem de El age- Ly zim pe : paige Lui il va arata lor.” Frica de Domnul este a, ramanand 3 ” Famanand in veacul veacului. ,,Strajui-va ingerul Domnult; + se ului imprej SH va izbavi pe @j,”2 Prejurul celor ce se tem de El Cel cu fricx de | : Tica de D si Domnul 3j va asculta ¢ at har la Dumnezel "Ps. 2413, *terea. ,Voia celor ce se tel" Ps. 33, 7. ta pute de El gi se i este mandria lui $i nu Fiind cu totul afierosit Omnul a afl,CAPITOLUL I. DESPRE CREDIT ——— de El o va face si ru ac 103 mantui pe dangii.”1 Nea lor o va cre Asa cum raza de soare ¢3.4. 1 Si-i va chizatura, le lumineazs pe ean intré printr-o des, si poata vedea chiar si cel m ir astfel incat oricine fel si frica de Dumnezeu, date emt lucru, la ji arata lamurit toate picatele 4 ce ajunge in inima, Temerea de Dumnezeu | neprihanita si nu amenints cu nici un ra 3 Grigorie Teologul afirma despre ru. Sfantul nezeu: ,, Acolo unde exista pena . exista temere, se afla si pazirea poruncilor; acolo unde poruncile sunt pazite, aco- lo are loc curatirea trupului care acopera sufletul, asemenea unui nor, neingaduindu-i s4 vada curat raza dumnezeiasca; unde este curatire, acolo este si luminare; si luminarea este implinirea dorintei, pentru cei care vor sa se impartageasca de cele mai mari (adic de cele Trei Ipostasuri), sau de cea mai mare [realitate] (adica de firea unica a celor Trei Ipostasuri), sau care doresc ceea ce este mai presus de cea mai mare [realitate] (fiindcd. dumnezeirea este dincolo de orice marime $4 catime).”* 7 Frica de Dumnezeu umple a ae oe Spumne: bucurie gi veselie duhovniceasce. ae vste una zeu este un dar dumnezeies¢, pent : hului Sfant $i locu- dintre cele gapte darut! ale Du ezeu in rela- € sacra si sfanta, este 8, Frica de Pn is de aproa- oste fat} : =e sfanta Scriptura tia cu aproape: pele, ca dreptate $i C4 fi Peirce s "Ps, 144, 19. ane 2 Cuvant la Botezul Do104 CUNOASTE-TE PE TINE insup il numeste drept pe cel care se teme de Dumne. zeu. Sirah numeste ,,temerea de Domnul cuny. nia intelepciunii, care odrasleste pace $i sdnatate nevatamata”.! »Fericit barbatul care se teme de Domnul!”? CL 1 fnf. Sir. 1, 19. 2De 11117CAPITOLULIT Despre nadejde 1, Chipul nadejdii Nadejdea, dulce auzire, plina de desfatare, pli- na de toate bundtatile! Cat de minunat& cu adeva- rat este puterea ta! Cat de facatoare de minuni este lucrarea ta! Esti, intr-adevar, frumoasa ca 0 fica a cerului! Cine-ar putea descrie frumusetile tale? Cine ar fi in stare s4 spuna toate facerile tale de bine? i Je intris- Puterea ta este coloana care oe aren tate, iar lucrarea ta poarta cu sine ee ae mai bunatatilor. Esti darul lui Dae a os 8 ule ia inapoi, fiinded a FOS De ee ancercaile viet § tul omului, pent acl in “ ray ator nebiruit. aelar&ta superior imP : Ai fost data pentru 2 im, tejits. Ai fost data ca® nee # fost desavarsire, spre ty re scoate din haosul in cA! : ac rasplat P cea neves™ne CUNOASTE-TE PE TINE ts 106 conducator, pentru aj city, it invalurata a vietii, adese, de tenebre si lovita de tot ie vanturi $i yaluri care wn a altul ii ameninta cu scufundarea vasul atla 8 $i invy. i e ‘tuna. nen a mai frumos decat nadejdea? Ce este mai luminos decat ea, sau mai sfant, sau mai de pret sau mai mare, sau mai bun? intr-adevar, nimic! Jati, unui bolnav in asternutul sdu, care suferi de o boala fara vindecare gi care a fost abandonat de toti, numai nadejdea, stand neincetat la capul lui, ii aduce mangaiere, intarire si alinare, ugurandv-l in greaua incercare. Nadejdea da tarie inimilor slabe gi le arata rab- datoare si curajoase pentru a putea infrunta neno- rocirile. Nadejdea in Dumnezeu il reinvigoreazi pe cel deja obosit de truda si cu forte noi fi refa- =r ae Nes Durer an tuirea si mila dumnezeia salted jde st adi ce ee zeu fi izbaveste pe cei — Nadejdea a Dumne- cei ferecati in obezi. Nadejdea strate ii dezleaga pe i rSshri a straluceste asemenea sumator $1 marea mu rita de negutl pline data ca indr uzi pagit pe — cA ee eei CAPITOL ULTL DESPRE NAp EIDE, fara cartir ar bow relor lipsite de a Ta batr; tinerilor s& aj Parare 55 7 mul lacti sa ajunga ba Sa traiasex + : lacrimilor ao arbati wn C4 in cumps vietii vegnice face ¢ Ochii color nef aoe pentru cel care se ind Moartea ean Re cel care-gi da ultima Feapta spre fe fick de ries se lupta barbateste suflare, il eae angie i usurare, il ints , $i osainditulyi ficd si pe Pe . intareste si itului la mi cel care lar pe cel care se lu 2 Pe cel care come fi ofera tate, bine si piety pentru virtute, ieste smerit Nadejdea ramos i iace darz side al drep- lutie. Daca vei lua ieee dezvoltare - rea. Nadejdea este f ii speranta, lumea a rilor. Nadej orta creato a . adejdea ii cala are a tuturor b de stint’, 1 calauzeste pe in! r yunu- : stiinta, in cercetarile lor, spre telept si pe omul incercari i batalii. Nadejdea : a trece peste miide pe pluta lor de lemn spre a ae Three x = ate mi i rat’. Nadejdea ii imb Id wee innegu- lucrarile lor. Nadej oldeste pe tou m fiecare dintre dea il or. Nadejdea hréneste si da viata. Nadej- adevi renaste pe omul stricat de pacat sill arata cu evarat barbat virtuos si vrednic. Nadejdea este un ™ - cy adevarat dum- nezeiesc! Caci ea singuta otire tuturot, le infrumusefea74 pe toate, le desavarseste P° toate, e intareste gi le promoveazA pe toate: 7 . Vom intreba omenirea, gi aceasl? ee eA c. gura ne va raspunde ¢ A i : oo a ot re are a fagaduit vesnicia, este cot care ngul meet nitatea, Se rauzind-o in OP sigut ©, Erol, ™ carilor de secole # existent ae ‘Anet; Netilor, 107 ie dg cura; f ) fecio, a-CUNOASTE-TE PE TINE Nay 108 libs ortatil, gtiintel, binelui, frumosuly; dines Gi in general, toft mart bithay plait Bon umanitatii, care s-au aduy a jertfe sfinte pe altarul virtutii, aU fog vondusi ca de un hicrofant $1 mai-mare slujitor de ae ide in Dumnezcul cel viu, vesnic, Care dary. ee rtagesc de El viata vegnica. e cel ce nadajduieste in riv cre utilulut, dre care aul adus bine! pe ei ingish © nade) ae iegte celor ce se impa Cu adevarat, fericit est Domnu!! Sfantul Ioan Gurd de Aur spune despre nadejde urmitoarele: , Nadejdea este ancora sigura, temei al vietii noastre, calauzd pe calea care duce la cer, mantuirea sufletelor pierdute. Mare este in fata Domnului puterea nadejdii: cetate de nepatruns, zid nesurpat, legatura de nebiruit, liman netulbu- rat, turn ce nu poate fi cucerit, arma de neinfrant, putere neabatutd, care-si aflé din orice impas cale de scipare.” Si altundeva: , Nadejdea in Dumnezeu este turn nesurpat, care nu doar fag&duieste izbi- virea din incercari, dar chiar si atunci cdnd acestea sunt de faté nu-si ingaduie s4 abdice.” , O,dumnezeiascd nddejde, mare este lauda tag mare este puterea ta! 2. Chipul celui ce nadajduieste in Dumnezet Cat . har ames, cat de desfat&tor, cat de plin de zeu Manton celui care nadajduieste in Dum" orul, in Dumnezeul milostivirilot, in Dumneze 1: ‘ul milei inD ' de oameni! , umnezeul cel bun $i jubiCAPITOLUL TL DESPRE NAD EAE — E Cu adevarat, fericit Te) Domnul! Domnul ¢ 109 . : nul ii . ate igs: ce-i va face lui omul, ajutorul Tati duiegte in +» Nadajd: Seva tome a binele; igi pune toat’ nag, ae Domnut si turiseste toata inima. E] a Elsi ils. ce zeul lui si pe El Il cheama ziua a lui si Dumne. inalta frumoase laude, iar ney eee Gura sa fi mierea $i ceara, se deschiq / Mai dulci decat : spre a-I canta ln; zeu; limba sa, plind de ha Pre a-I canta lui Dumne- r, SE Misca 5} : Inima sa este gata si-L cheme ae a ee , iar cuge- tul e gata s4 se inalte la El. Sufletul lui s-a alipit de El si dreapta Domnului |-a sprijinit pe el, in Dom- nul se va lauda sufletul”? sau. Cere gi primeste dela Dumnezeu ceea ce cauta inima lui; cauta $i afla cele dorite de el; bate gi i se deschid usile milostiviri. Cel ce nadajduieste in Domnul se odihneste la apa odihnei” > Jar Domnul ii daruieste milele Sale cele bogate. Dreapta Domnului ti indreapts pasi st degetul Domnului 41 calauzeste pe caile sale. Cel ce nadajduieste gn Domnul nu se bes ie odat&. Nadejdea sa este plind ée =e a sea i inta C este agteptarea Sa si dorinta ¢ ae: Doat : ing in toat sale. Pentru El inima suspine e, vino stizbaves” ne, nu zbovi, scoala-Te, aay gcoate din temar , : : . etului Mey Doamne, CH te-m& din nevoile SUBST. x voi Tie . 4 1 meu! Mar risi-me" it rosti cuvintele t& sufletul meu: aa umele TAU toata inima mea, gurii mele.” Same 1Cf. Ps. 62, 9- 2Ps, 33, 2. 3 Ps, 22, 2-i av CUNOASTE-TE PE TINE INS, Cel ce nadajduieste in Domnul fi binecuvante, z& pe Cel Preainalt, Care l-a izbavit pe el si sfintes,, numele cel sfant al Lui. Nad&jduieste si din adn, inimii striga catre EI: , Doamne, cand voi veni si ms voi arata fetei” Tale?’ Cel ce nadajduieste in Domnul fl va chema pe Cel Preainalt ca sa poata intra in altarul Sau, spre se impartagi de Tainele Sale; si Domnul va ascultg glasul rugaciunii lui. Cel care nadajduieste in Domnul se bucura de cea mai mare pace; linigtea domneste in inima sa, netulburarea deplinad imparateste in sufletul sdu. Domnul este ajutorul lui, de cine sa se teama? Dom- nul este ajutorul lui, de cine sa se infricogeze? Daci se porneste jmpotriva lui razboiul, nu se teme, nu se infricogeaza, pentru ca nadajduieste in Domnt , Daca cei rai il vor prigoni, nu-i este teamé, finde Domnul il va sprijini. Nu-si pune nadejdea in arcul gi nici in sageata lui si nu-si pune méantuirea in sabi ci in Domnul Dumnezeul sau, Care are puterea de a-l izbavi din mana celor care-i poarta razboi eo x 7 3 e cursa pacdtosului gi de furtuna. $i-a pus er gn dreapta Domnului $i $n bratul Sau cel pre* Domnul il va mantui pe el. : Cel ce nadajduieste gn Domnul pa a vietii si strabate fara de gree tsi det ste bun, Place ger anteaza faple is? imeste ™ primes snc ere geste jinigtit” grumul viet aren Lucreaza neincetat ceea ce & varsit, si Dumnezeu ii binecuy: mana intru binecuvantare $1 roadele bogate ale ostenelilor sale. 1Ps, 41, 2. —_— CAPITOLUL Il. DESPRE NADE}DE Domnul sinu este nimicit de: Mn i din toate partile. Incercat *ispitele cea; : duieste ca Dumnezeu y ve abandone sans : stramtorarea, In duhul ctedint; Sedat ee dreptatii. tel asteapts 9, ee Cel ce nddajduieste in Dom, idea ranta in lucruri, nici in tiria it AUS: pune spe- odihna in ajutorul cel dela Te ci igi ata Cel ce nadajduieste in Domnul, a plin de cre- dinta - dragoste fata de Dumnezeu, are autem prin buna lui constiinta si se infatiseazd cu indris- neala de fiu in fata Parintelui ceresc si-L cheami pe El ca Imparatia Lui sa vina pe pamiant ica voia Lui si se implineasca ,pe pamant, aga cum se face tin a ” cer”. idui i ierosinduse - Cel ce nadajduieste 1" Domnul, afierosin + eusi Dumnezeul cel Bun # Lui, isi inalta inima Ia Insust avarsit sinemurr nemuritor si cere dela El binele ae aoa rea in imparatia cerurilor, iar) ‘ei Domnul! Fericit omul care nadajduies eal 3. Chipul deanadej® jn de 28 sgt inioos « toideal Cuvant Deznadejdea ot soil det elelor ee pe int” nimicirea, plin 4€ grat? 7 s& ingire multime? a zugt : a tesc? Cine iat pus aa jad necati asemenc4 gojdil ants ae’ ant pierderyva a ctie ee ee ee oe 1 ameATuola ~ prepozitia cu fun in Dumnezev)-CUNOASTE-T PETINE fNsuy, ie ' tal ci este Tartarul?; a venit din lui pe pamant pentru a le afunda sjadului pe Pe : : strfundurile 1 artarul intunecat; sa nascut spre “omeneasca gi spre ai spulbera pe pamantului; acolo unde rasung i di erea isi intemei, numele ei, stricaciunea st ee $ me ava s{§panirea. Pustiirea gi zdrobirea calca pe ur ‘me! ee, sean rizbunarii ji arata calea, groaza $i spaima d / cl menea eriniler: t pe cole create in 1 distruge evisternta ¢ a » fata oameni de pe fat : ‘Devnadejde! Numele tau exprima tagaduirea oni- carui lucru, tagdduirea nddejdii, tagaduirea cerului, tigdduirea Creatorului lumii, iar tagdduirea ta da glas lipsei de cuviinciosie fata de Dumnezeu. Tu ii tagdduiesti pronia si atotputernicia si pui la indo- iald existenta Celui ce mantuieste si izbaveste pe cei aflati in primejdii; acolo unde tu intri, de aco- lo este alungata nddejdea pe care se sprijina lumea; lucrarea ta este distrugerea, iar misiunea ta, piei- rea; tu chiar si pe cel prin fire curajos il infricogezi $i pe indraznet il ingrozesti, pe cel cutezXtor il arati panties dere il fac si-si piard& curajul, fi des ae eee aera neinfricati, pe bravii lup- : Patrie si libertate ij dobori, pe cei ce se si adevar jj uzurpi, iar pe cei Plate, bine, frumos gi stiinté “ertori si ti predai pe toti dug care trudesc pentry dre ii ardtia fj fugari side: a. £8 prizonier} 1 iesit din i $i fericirea See trai nd soarta cea bun’ ati mitologi E S trai intors Privirea asup™ someon rele Ficele Gaici sale iadului, i poder” tele el ‘ui, menite s Pedepsej eterne, aflat maj jos de Hy 'e Hades, ee a__aprTOLUL I DESPRE NADEJDE ‘ 3 yantului, pentru a teo a a-limpiedica in aah lope ate impotrivi lucrarilor sale it Caleg aoe desivarsin 7 venit pentry a i Tea feticn onergiile spirituale si trupesti si pe $4 puterile : fel pierderea si nimicirea; a vent aiaduce ast. nefericirea, intristarea si strimtorarect a tevarsa tile oamenilor gi pentru a uda cE comunits- nat cu flori cu lacrimi din belsug; pentru 7 incunu- oamenilor fi se pare resping3toare si lu ca fericitea va bucuriei lor. Pht impotri- Numele tau il apasa prin ganduri sumbre chiar si pe cel aflat la varsta batranetii si gata sd plece din aceasta viata, iar pe tanarul care intra in arena [vie- tii] si care se afla in plinatatea gi culmea vielii il des- curajezi si-l dobori; iar pe fecioarele care se nevo- iesc pentru virtute $i curatie le aduci la disperare gi le arunci in bratele desfranarii, si, in general, biru- indu-i pe toti, ii nimicesti. Tu le insufli ideea mor tii celor care nu suferd de nici o boala si Pome mana celor coplesiti de necazuti ire ae vieti; tu impingi tineretea la pier cel aflatin chezi puterea inimilor, tu il indup we ries gisdse necaz s& calce legi omenest! $! va sesti la rele facd vinovat de nelegiuitii tu P ardti gnsotitoare Savarsesti toate farddelegile: Oe acopel intunericului des si crumb OP caasluist Mn. cu nori de pacla; acolo un a ‘ ate sa Cea mai palida razi de Saar lace 4%; prezenta ta ridica furtwste gi 7 Si stammeste valuri inv aesCUNOASTE-TE PE TINE insup . gnvalurat, impreun; asul cel inva , impreuns ‘el de naufragiu nimenj nd ajunge Mormanty 5 si scufunda v a $l scu intr-un asi cu tot echipajul; dint ack fe nu poate sepa: abisul fa" or naufragiall. a aban : e deznadejdii! inund vegnic al cel Lag este omul care mantuirii, predandu-s donat nadejdea, ancora 4, Chipul disperarii* Cuvant infricogator, cuvant care Disperarea! oe i cuvant ce semnifica distrugere jnseamné catastrofa, din partea tuturor felurilor de rele. Nimic nu este mai rau decat disperarea; atunci cand omul se afla in pragul disperarii nu mai alear- gi nicicum s&-si caute vindecarea, ci igi las patima netamaduita, ca sd-i infesteze si sd-i devoreze ini- ma gi sa-i strice sufletul. Cel cuprins de acest rau se indreapta spre dezastru, grabindu-se spre pierde- re. Nimic in el nu mai ramAne san&tos: mintea este neputincioasd, inima sufera, chibzuinta l-a pari ei iar cugetul si-a pierdut vigoarea; forta mora- set a hand tn tea. Umbra mortii se eric adanc i-a acoperit mir lui gi il vaneazx cq ae cutremuratoare inaintea ins chipul mori aoe Sar; este ingrozit de ea lor sti; vrea si so elibe, ne de-a pururi in fafa och pia tRaPAOE Binologi "ze de aceasta, dar mu por (pierderea nadeia:s i BIC, oe : : orice plan Pilar i ca virtut Yware in relatie cu dreeAmiit ispoziti le teologics) 4 c sau o anume stare oZitie dea face cso) inseamna a renunla a are de fapt, ace ceva, pentru a depisio situatiéCAPITOLUL TE DESPRE NAD ED i te so alunge; umbra m melancolia Pun stapanire are Cel disperat simte cx ae inima sa, clibereze de povara ei, Cela il apasy si derea in viata, nu mai alearp. 7 ’ Pierzand incre isi socoteste suferinta de | oe Pentru e3 foloseasca vreun medicament ndecat; ny cauts 53 ra fara puterea de a-i aduce oe Ca le conside- suferinta gi nu vorbeste despre oe isi ascunde de ea; cel disperat si-a pierdut aided ewe zeu, aceasta ancora sigura a vietii, dei ales menea unei corabii in mijlocul miri herae = ameninta plinaé de manie cu valurile ei umflate ‘i inspumate sd scufunde nava; cel disperat a lepadat ‘ de la sine nadejdea in Dumnezeu gi in ajutorul, iubi- rea si atotputernicia Sa dumnezeiascé, pentru cd a lepadat credinta in Domnul, precum gi nedespartita de ea dragoste dumnezeiascé. Cel disperat, desi trdieste, este mort, pentru 8 a pierdut leg&tura care il finea in lume; a pierdut simtirea sufleteasca prin care S€ facea constient de frumusetile lumii $i se desfata de veselia care ine ra din ea; sufletul lui nu mai afl rio enc lumea aceasta plind de minuni, un' = jasca gia “ ‘a dumnezeia nea, bunatatea si atotputerme tevarsat din belgug harurile. Pee sncorjoe Frumusetea neasemanata 4 Ortii 7] 115 *Supreste, i ee CULE 55 se A a. eaiore. Vesell@ a ra nu-i aduce nici 0 mangaier tn creatie, re stralu : indeni ifestn- care se revarsa pretutine® desftatoare? manife uteri de ce nici © Jor vii, cesc asemenea unei P a nud a du-se in imparatia ce Vi—— to CUNOASTE-TE PE TINE tNsup 116 = ; i gi- jepadat in ochij .s. : s maretia Jui gi-aul P i isi ae | ui nu trezeste nici un sentimen ala de credinta, nadejde g coperit ochii sufletuly; ‘i a creatiilor [dumneye, glor surie i de bucuric inn Un val gre dragoste. r ey harul si str Je-a ascuns | soem iesti] sublim : intreaga fire se bucura, Alucire numai el, in mijlocul aces. tei veselii gener ale, se afla trist; urechile ui nu maj ascult’ cu atentie armonia care es eae “ dinciosilor. Niciunde nu afla vreo desfatare, niciun. de vreo mangaiere, nimic nu-i poate indeparta sta- rea de melancolie; o descurajare cumplita i-a inva. dat inima, iar golul din ea a ajuns un haos. Nimic nue in stare s4-l umple. Simtamintele inimii, care] legau de cei dragi, si-au pierdut orice putere; inima lui este moartd. Lumea sensibila gi cea spirituala au disparut din fata ochilor sai: cum poate sa traiascé, odata ce toate i-au fost luate? Cum s& mai continue sd ramana in mijlocul unei asemenea dezordini? Viata a ajuns sa fie dureroas&, iar povara ei este eee ce sd mai zaboveasca fara nid ie pe ce sa sufere? De ce si nu-i puna d nsugi capat acestei vieti, de vreme intar- Zie; daca ti este cu putinta sa ad an d ce sd le mai tolereze? Ce-l im .. Gets oe nebunie S8-ti astepti mi pees fata, dar care incd aa care neincetat este 4@ "11a viata? De ce s4 nu-si ia® singur viata, lu4 “lata, luand asu; 4 fe Mortii? Ce himerg Pra lui lucrarea care fi apa" face si-mi fie teams este aceasta, igi spune, caret mal astept? Si ne “e ea? Ce mai nadajduies¢? e Punem de-ndatx pe treaba gi toCATITOLULTL DESPRE NADEY srelele vor fi oprite: te ar Prite: tragedia ly deznadajduit, care nu sa dy a . tua sf ' A fa = dus Ja wey "| ae ee gia tespins a fe nee 7 ja pardsi si es a ci z viata si s-a dus din "camentele ev, at 3 pund capat suferi lu out sit i‘ Pp t suferintelor ae Mea laceastay c se muta intr-o alt& viata — 7 Car a uitat cj a, f ; / Vesnica astfe| side ne. nutri, unde durerea va : a finec urmats Nefericitul om! Sfarsite chi- 5. Despre rugaciune a. Rugaciunea este convorbire cu Dumnezeu Adevarata rugaciune este neabatuti si netulbu- rat de fantezie, savarsindu-se cu staruint, cu un suflet indurerat, cu un cuget incordat; rugiciunea nu se limiteaza la simple cuvinte, ci mai degra- ba este indreptata spre lucruri [cu adevarat] bune. intotdeauna smerenia este vehiculul rugaciunii, asa cum rugaciunea este semn al smereniei. Caci, cunoscandu-ne neputinta proprie, chemam in aju- tor puterea lui Dumnezeu. : . Fecioarelor, inaintea ochilor vostri s4-L avetl i i i pe Tatal Lui, fiind luminate Pe ich de 2 : ul! Dacd, atunct cand intru rugaciuni de catre Duh i cu Dumnezev, cum te rogi, nu vorbesti ropiati lui de El? Rugaciunea ne uneste §! ne faut Dumnezeu, fiindcd este convo el mai fru are cu 1 care este dintre t0Ate tre, vorbite gio unire cuvantato mos si cel mai de pre! Rugaciunea este ajutor cu Dumnezeu, uitare a ceCUNOAST PE TINE Isp, 118 prin rugaciune ne mutam " 7 peccaiia Dag seama 3 ne aflam In ane MNezey, oe ya, ramanand in nemiscare. : n eee soarele ochilor cugetatori ai sufletului; aga cum soarele este lumina pentru trup, la fel este rug&ciunea [lumina] pentru suflet: Tuga. ciunea cu ravna este lumina nestinsa si nepieritoa. re pentru suflet si cuget. Dumnezeiasca Tugaciune este o armura cu adevarat cereasca $1 numal €a sin- gurd e in stare sd-i apere in chip sigur pe cei care s-au predat in mainile Domnului. Rugaciunea este leacul obignuit, care ne pazeste de patimi. Ruga- ciunea este dattoare de viata, floare purtatoare de nddejde si de sanatate neindoielnicd. Rugaciunea este o arma stragnica, o chezasie de pret, un tezaur preascump, liman sigur, loc neprimejdios. Rugaciu- nea este medicament mantuitor, care inlatura paca- tul si vindecd de greseli. Rugaciunea este o arma puternica, 0 comoara desavarsita, bogatie necheltu- ita, liman neinvalurat, temelie a linistii, rad&cina a nesfarsite bunatati si mama mai puternica chiar $i decat o imparatie. actor oak ema lorimpresa se clatina, comoars a ecine: (vietii], toiag al celor 2 bogati, nimicire a bolilon, | etac siguranta a : 7 ‘ ae Pavaza a sindtatii, izgo nure a toata tristetea, temei al . aaa ‘ej placerii necurmate, mai es bunei veselii, prile) Rugaciunea nu . Sn Hlosofiel. tosi $i, cu att mai tru cei drepti; ci fi cer; vom tine Rug;CAPITOLUL Il. DESPRE ADEND, E sitoare: celor drepyj }, ; 119 celor pacatosi leps jmpotriva picaluiai : + Este 5 al celor drepti, Care isi araty tri catre Dumnezey sul inimii , Putand 55 ajun ria . le Tui Dumnezeu; Caci ce] cre Pand la urechj- se roaga pentru cele ceresti, gtrj¢ TUF mari si auzita Tugaciunea sa citre a CU putere si face cunoaste in chip desavarsit cy cae Dumnezeu ce se afla in noi si vocea ii di alas, tuturor siceea noastra graieste lui Dumnezeu, jun i ‘ mintea tinta Sa inainte ca mintea si dea asters 5 unos [insu este, aadar,cu puting anata rugicunes catre Dumnezeu si fara glas, numai prin reunirea intr-un glas launtric a tot ceea ce e duhovmicesc in noi, fara a ne lasa tulburati de nimic din afara. Aceasta este, desigur, rugaciunea, atunci cand strigdtele unui suflet indurerat se inalta induntru, aratandu-se nu prin durerea din glas, ci prin rav- na de a se ruga a cugetului; aga se Tuga $1 Moise; de aceea, fara a rosti el insusi ceva [cu buzele}, Kees S : 5 oi catre Mine?”? Caci oame- nezeu fi spune: ,,Ce strigi Ca re nii nu aud dect ceea ce S¢ Tost dunt lor. zeu aude, inainte eee os zit chiar si atunci Asadar, este cu putinta a ad not cu multé ravna, cand nu strigi; si s& te TOgt IN OTE inci cd v8 chiar si atunci cand ies! ain «face, seb chem in compania prietenilor, gh oon refer cu glas mare pe Dumnezeut —__——_— ‘Cf Mt. 6, 4-6. 2Ex. 14, 15. Credj ee dreptati, iar le, fAc4 : tips fcandu-i dreptiNe eT 120 CUNOASTE-TE PE TINE Nowy interior —, i sA nu arati aceasta nimanui dintre oe care se afla de fata. Sa ne facem rugaciunile nu prin pozitia pe care o ia trupul, nici prin sunetul care poate fi emis dp voce, ci prin ravna cugetului; nu cu zgomot si sty. gat si spre a fi vazuti de [oamenil], astfel incat 53; respingem chiar gi pe cei apropiati noud, ci cu toa. ta blandetea gi infrangerea cugetului si cu ajutoru! lacrimilor celor dinlauntru. b. Din cuvantul lui Antioh monahul de la Lavra Sfantului Sava /¥aptul de a te ingriji de rugaciunea neincetati este pentru toti un lucru necesar gi folositor. Sa cerem, agadar, de la Dumnezeu si Tataél Domnului nostru lisus Hristos sé ne dea pricepere duhovniceasca, ast- fel incat sa fim treji, s4 priveghem si s&-I cerem sd se fac& voia Sa intru noi. Pentru ca aceasta ne-a porunct sa cerem Dumnezeu si Mantuitorul nostru, Care este adevarata lumina duhovniceasci, adevarata exister {&. Asadar, cand chemam Sfanta Treime cea deofii- {& prin rugaciuni preasfinte, cu o minte netulburaté si pregatiti in vederea dumnezeiestii uniri, atuncin™ insine suntem inaintea-I si primim darurile atotvit” tuoase care se intemeiazA pe Aceasta. Rugdciunea arata mai inalt4 decat toate virtutile, deoarece, fin curata, Il atinge pe Dumnezeu. Rugaciunea este vies" tarul blandetii si al lipsei de manie. Rug&ciunea & vesméntul bucuriei gi al recunostintei, pavaz4 in ™ tristetii si a melancoliei. Este agadar necesar ca in mea rugaciunii mintea si fie in randuiald si SYCAPITOLULIL DESPRE Nappy DE ramand muta: atunci se rugaciunea este cony nea intru zdrobirea j ne. hrana a mintii, asemenea 24 Vail aut ta este mintea care in 2a en : ay Dumnezeu in chip netulh a Tu ioe jnalt, asemenea unui py; 1 ate cin : e Orbire cD, a Tuga, Pentrs ¢4 Mimi i skys " aciunii Urat; aceasta dorim sa se faca, : oe y aga CUM Se spune, voia noastrs, ci voia lui Dumnezeu, dupa cum am gi fost invatati: »Faca-se voia Ta!”’ Cel care vrea si se roage curat sh se roage mai intai pentru a avea de partea sa lacri- mile, ca prin strapungerea inimii 4 imblanzeascd s&lbaticia sufletului si astfel sa ajunga la adevara- ta rugaciune. Caci, intr-adevér, rugaciunea starui- toare si continua, sub chipul convorbiril Cree zeu, rapeste mintea din intelesurile cele paman | si o duce in fata lui paren sievlavie. Rugs de Dumnezeu oumple de omit, Dom : wos je nu es — ciunea fara smeremle see emeriti si dispose x vat e! 4 4 curateas” «caut la ragaciunes © ce wieste sa = 2 Agadat, Ce! xin mijloc te cererea lor.’ A$ a3 gntotdeavn PY cru spre c& inima sa gi-o apn ae num jase | jeca pomenirii Domnulty 7 oy treba + 4 plinire- si m cercetare si nee cud at ack ne afl rugim, iar alta da ie infil rugaciune intru PAV ociun® in afara lacagurilor ae eee 1Mt. 6, 9. 2Ps, 101, 18. si prin apropierea wee ceca gene er ere ereCUNOASTE-TE PE Thy 122 EtNgy 6. Rabdarea Rabdarea este forta morala care alina Sentiments le de tristete, ce se Nasc ininima omului, si domoles, te suferintele provocate de necazuri. R&bdarea este virtutea ca rod al nadejdii in Dum, nezeu: necazul lucreaza rabdare, raébdarea lucres. z& stradanie, iar stradania, nadejde; gi nadejdea ny dezamageste. Rabdarea este prima dintre virtuj, fiindcd ea este data ca rasplata a mAntuirii: ,Ce ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui”;' in rabdare se afla mantuirea sufletelor noastre. Sfantul Ioan Gura de Aur spune urmatoarele despre rab- dare: ,,Radacina tuturor bunurilor este rabdarea, maica evlaviei, ramura veseliei, rodul cel neveste- jit, turn nebiruit, limanul cel neinvalurat.” Si iardsi: 7Nimic nu este asemenea rabd&rii, ci ea este nein doielnic imp&rateasa virtutilor, temelia izbanzilor, limanul cel netulburat, pacea in razboaie, potolirea furtunii, apararea impotriva uneltirilor; cea care il face pe cel ce ajunge s-o aib& mai puternic decat die mantul. Pe aceasta nici armele care se pun in mis care, nici armatele ingirate de lupta, nici masinari- le pornite la atac, nici sulitele, nici sagetile slobozi- te, nici insdsi ostirea demonilor, nici falangele cele ingrozitoare ale puterilor dugsmane, nici chiar insus! diavolul cu toata oastea pregatitd de lupta si cu toa ta viclenia n-o pot vatima.” Si din nou: ,Amparate™ sa virtutilor si coroana cununilor este rabdarea.’ : Jar Sfantul Chiril al Alexandriei adaug’: Radda tea este pricinuitoarea si prevestitoarea a tot bine er 1 Mt. 10, 22. iCAPITOLUL TI. DESPRE NADEYpy ae EIDE calea spre bunastare; Pe gene an, - ce va sa vina. Oarea nado; my a edi Rabdarea invata sa ne idii Veaculyi mile; sfargeste prin a fj ies dascal al virtutii. Numele rabdarii : we oy dari este numele ; indelungii staruinte, Ostenelilor si at urtém cy barbati de exersar; ‘tie pati- € al filosofig; si 7. Despre bogatia celui t ‘Ul Care are evlavie fata Dumnezeu pe ati Clement Alexandrinul spune despre bogitia celui evlavios, pe care il socoteste ca pe cel ce are de toate, urmAatoarele: ,Bogatia care nu ise poate lua si singura lui comoara este sufletul sau; 0 posesiune desivarsita pentru cel ce 0 detine, care il face peom cu adevarat fericit; c&ci pentru el nu exist nid un inta i are si-l i e cu putinta la oament, PP care Paeee ye avea parte $! de doreasca fara masura, ° oe cele pe care le doreste recut 2 : Ps ¢ntru smereme, cel ea sale x nu fie acesta stapan o o te si detinator a foam zeu tezaur vegnic? « a seschid ent dac eet afl, si celui ce bate ise e e sunt putint zeu nu-i refuza eee : pumneze™ cel ce are eviavie !4¥ e e ce"! te, de a re ia, cel Cate ‘Mt. 7, 8.CUNOASTE-TE PE Ty 3 E TINE jy, NS) 124 $. Despre bunurile care izvorasc din Recaruy, Necazul intireste vigoarea sufletului gi ara; ravna in nevointe ca fiind mai mare si Pregitey, multa desfatare pe care 0 va culege ca rod in Viitor Aceasta este natura necazului; atunci cand cuprinde un suflet tanar si curajos, lucreaza aceste [bunuri, Si, asa cum focul face aurul mai curat, atunci cing se uneste unul cu celalalt, tot aga gi atunci cand tris. tetea cuprinde sufletele de aur, le face mai curate s mai incercate” (Sfantul Ioan Gur de Aur). Apostolul Pavel spune: ,,Suferinta aduce rabda- re, si rabdarea, incercare, gi incercarea, nadejde, iar n&dejdea nu rusineaza.”? SfAntul Vasile cel Mare zice: ,, Necazurile nu sunt trimise fara un scop asupra robilor lui Dumnezeu de citre Domnul, Care vegheaza asupra tuturor, d spre incercarea dragostei adevarate fata de Dum- nezeu, Ziditorul nostru; cdci, aga cum efortul antre- namentelor aduce atletilor cununile de laud, a fel si crestinilor incercarea in ispite le aduce desavarsi- rea, daci vom primi cu rbdarea cuvenita si cu toaté recunostinta pe toate cele randuite de Domnul pe tru noi.” Si iarasi: , Pentru cei cu adevarat pregatiti necazurile sunt hran& gsi antrenament, care il cot duc pe atlet la slava Tatalui.” Sfantul Ioan Gura de Aur compara necazurile U iarna care este prielnicd pentru cultivarea pamant™ lui, zicand: ,, Aga cum iarna este propice pentru cul- tivarea paméntului, la fel si necazurile sunt potriv’ 1Rm. 5, 3.cAPITOLUL IL DESPRE NADE}DE te pentru purtarea o . aduc doud pence 8 sufletuiy; 2 face mai atenti si mai vre ae in fa tul ca ne aduce un drept ae iar cesta le de ane face ascultafi in as Pe mi si Pre : nou: Necazul este o ae Dumnezeu. i dragostei, temei al stripungent ct otiea ei.” Sfantul Grigorie Teologul aan si al evlavi- pun leac pentru méantuire. jee necazul un zurile drept adeverire a Evanghsliel Stined neca- al Alexandriei spune c& ,necazurile 7 tee lepti, {ndeparteaza latul trandaviei si ne aa jubim cAile virtutii, fcdndu-l pe cel aspru si nesu- pus sa poarte jugul ascultarii si al evlaviei, in pofida vointei lui, gntru frica [de Dumnezeu]”. Teodoret remarca: ,Cei care nu traiesc pentru sine, ci pentru Cel care a murit gia inviat pentru ai, indure toate CU pucu- primes $4 implineasca si sd in 2 tie. Si patimirile care sunt, prin cri a mari si grele de purtat, prefuindure iubirii lor, le socotes¢ mici si neinse i: : Ef Sfantul Vasile cel Mare ™? : de oameni Du! eu randuiest cao a ae aib& parte de o mange se nare celor smerifi sprea rr necaz mult pream®* aut afi’: ca = Sfantul Ioan GUT? T | pentt? a ima ond intristeaza nevoin us 4 atte oa sci tea, pe cand cei ned iat pe af wor pee fs ; “et vor f judecat Pee brep lO" ra numeste patimit 1. NY Necarurile— CUNOASTE-TE PE TINE bso, 126 oe r biciuiri. Viata este plina de Sreuta col dept ct col MeGrePL, ait eae dincios, cat gi cel necredincios S4 alba par binge dar existd o diferenta foarte mare int de i c& altceva este sa fii Incercat ca uny ae casnic gi altceva sa fii biciuit asemenea unui strain. Este lovit fiul, este lovit si robul: ins& unul q rob care a gresit, iar altul ca unul ce este liber ¢i fiy, care se roaga pentru intoarcerea [la Tatal ceresc}, rinile nu dau cinstea in aceeasi masuré [si unuia gi altuia]. Caci, atunci cand cel bine-credincios sufera ceea ce are de suferit si cel necredincios nu inseamni ca este de aceeasi cinste cu cel necredincios; ci pen- tru el se socoteste necazul spre incercare, pe cand in cazul celui necredincios, spre pedeapsa.” Tar Sinesios' declara: ,,Cele bune au fost pregatite rele prides Brin mijlocirea necazurilor, iar cele spune: ,,Nu exi: a 2 tul loan Gurd de Aur pad Sta om care si paseasca pe calea vit pe ale picitosilo trebuie ca ata 'Sinesi Inesios de Cyrene (aprox. 370. 970-414 @.Hr,)CAPITOLUL I Despre dragoste 1. Despre erosul dumnezeiesc Erosul dummezeiesc este dragostea desvarsiti pentru ceea ce este dumnezeiesc, manifestindu-se ca un dor neincetat fata de Dumnezeu. Erosul dum- nezeiesc se naste in inima care s-a curatit de patimi, fiindca in ea vine harul dumnezeiesc. Erosul fata de Dumnezeu este un dar dumnezeiesc gi se daruies- te sufletului care se lupta sa amanda curat, un dar al harului dumnezeies¢ care s-a silt a coperit acestuia. Erosul dumnezeiesc _ a nici un suflet fara descoperitea dum a tru c& sufletul care 1-4 primit descoper ne zeiasci nu are nici © inraunt? asup’ harului si ramane insensibl * reputnts 58° zeiesc; erosul dumnezer 7 eiasca ga lucrez? in nasc& fara ca putered inim’. Erosul dumné silagluit in inima.128 CUNOASTE-TE PE TINE INsuy, lubitorii de Dumnezeu au fost atragi spre rosy dumnezeiesc de harul dumnezeiesc ce lucreazx in inima lor curata, se descopera sufletului gi 1] trage pe acesta spre Dumnezeu. Tubitorul de Dumneze, este cel care a fost mai intai iubit de El si apoi gi g L-a iubit, la randul lui, pe Dumnezeu. Tubitorul de Dumnezeu s-a facut mai intai fiu al iubirii si apoi L-a iubit pe Parintele ceresc. Inima celui indragostit de Domnul nu doarme nic- odata, ci pururi este treaza, multumita belsugului de iubire. Omul doarme din cauza nevoii pe care 0 are firea, dar inima in trezvie fl laud& pe Dumnezeu. Dumnezeiescul Ioan Gur& de Aur spune despre erosul duhovnicesc: ,,Erosul duhovnicesc este atat de impetuos, incat nu pierde nici o clipa, ci pururi vrea ca sufletul sd se afle impreund cu Cel pe CareL iubegte, neingiduindu-i sd se lase biruit de nici o tristete sau durere.” Sufletul care fl iubeste pe Dumnezeu se atageazé de Dumnezeu cu tarie si in El igi pune increderea $i nddejdea. Erosul dumnezeiesc il inaltd la Dumne- zeu gi cu El vorbeste ziua si noaptea. Sufletul ranit de dragostea dumnezeiascd 1U doreste nimic altceva decat binele desdvarsit; ™ poarti de griji de nimic altceva gi fati de toate [ale lumii] are o stare lipsité de bucurie. Sufletul indragostit de Dumnezeu nu are @ preocupare decat cuvantul lui Dumnezeu si n¥ © salasluieste dec&t in curtile Lui. Cand articuleaz4u" cuvant, povesteste minunile lui Dumnezeu si, poarta o discutie, graieste despre slava si marefa——— c APITOLUL Til. DESPRE DRAGOstE Lui. fi inalt& neincetat lauds g; 129 i] se inchina Lui cu dor dur, Imne ly; um jul dumnezeiesc a prefacut ae ae mandu-l gi facandu-si-l familia, °8 sufletul, transfor Sufletul indr&gostit de Dumn ' : Dumnezeu, iar cunoasterea a a Hcunoaste pe sa dragoste. Sufletul atras de Duns dumnezeiasca fericit, deoarece s-a impartisit de paaee a devenit zeiesc, care i-a plinit dorinta: toata ae cumne. x . a, tot toatd aplecarea, care sunt straine de dragostea a ca, su i x ‘i 2 nee a nt respinse de el ca marunte si nevred- Cat de mult sufletul care iubeste ceea ce este dumnezeiesc, fiind rasplatit de dragostea dumne- zeiasca, este inaltat de iubirea faté de Dumnezeu! Tubirea dumnezeiasca ea {nsdgi, asemenea unui nor usor, inalta sufletul si-] poarta spre izvorul cel pururt vesnic al iubirii, spre iubirea vesnica, siil umple de lumina nemuritoare. «neck pururea Sufletul ranit de iubirea dumnezeias¢ aa case bucura, se veseleste, salta si dine ca lan- aflA odihnindu-se intra drag mest nu poate gio apa linistitoare; nicl YP ae nid omens sii tulbure seninatatea $1 P2* s cestares nu poate si-i rapeascd DY Sufletul indragostit de on dragoste, se leapada intrv recum oe br aneZeu trupesti, se gnstraineaZ4 er i sine : + orositil i jntea . ae era 3x08. otras min ceata ne TSpeste inima gi pune §‘UNOASTE-TI 130 Nh la cele du zeu intru veselie. . Erosul dumnezeiesc mijloceste apropierea : Dumnezeu, si apropierea, curajul, si curajul, doin, ta de a gusta, si dorinta de a gusta, foamea [de El, " Sufletul de care se atinge erosul dumnezeies, a poate si gandeascd, nici s4 doreasca nimic altcey, ci, neincetat suspinand, zice: Doamne, cand voi ven si ma voi arata fetei Tale? Sufletul meu doreste gj vind la Tine, Dumnezeule, aga cum pofteste cerby] izvoarele apelor! Astfel se arat& erosul dumnezeiesc, care ia in sti- panire sufletul. mnezeiesti pentru a se desfata de Dunne 2. Despre iubirea dumnezeiasca O, iubire adevaraté gsi neindoielnica! O, iubi- re, asem&nare a chipului dumnezeiesc! O, iubi- re, preadulcea desfatare a sufletului meu! O, iubi- re, plinatate dumnezeiasca a inimii mele! O, iubire, intarirea puterii mele sufletesti! O, iubire, cdutate neincetata a cugetului meu. Tu, avand pururea sti panire asupra sufletului meu, il ingrijesti si-] incal- zesti. Tu fi dai viata si-l cilauzesti la iubirea dumm zeiascd. Tu imi aprinzi inima, umpland-o de flacér@ erosului dumnezeiesc, si insufletesti dorirea pinels! desavarsit. Tu poti si intaresti vigoarea sufletul! meu cu puterea ta cea datitoare de viata, pent™ aduce cu iubire dumnezeiasca inchinarea dator@' oa Dumnezeu]. Tu, punand stapanire asupta cus tului meu, il slobozesti din leg&tura celor pamCAPITOLUL IIL. DESP RE DRA Gos E testi gi-i aduci lib, 7 ert. dicat la iubirea din ate, pen; d i Ceruri ase ing e pret a credinciogi Lhe. oe Baas Closilor, ti comos .. ePie cinstit dintre toate ha Pentru cX o, MOara cea m, : i Tl, ‘al chip dumnezeiesc a sufen Tu est Tul cel maj 4i arati pe credinciog) letului si a in; Strdlucitea 4 y edinciosi fii ai Sla inimii ‘ain podoaba credinciosilor, ai lui Dumner, Pentru ci prieteni ii umpli de Pentru ci pe cej . Tu esti esti singurul bun nepi mintenie ees esti cel mai frumos —- fiindea esti =a a nezeu, pentru cd, atunci cand a dels filui Dum. c& cu acesta se infatigeaza in Credinciogii se imbra- nezeiesti. Tu esti cea mai rape dragostei dum- ciosilor, fiindca esti id — desfatare a credin- ee gti rod al Sfantului Duh. Tu ii duci pe credinciosii care sunt sfintiti de tine inf ae * 7 . ; impara- is cerurilor. Tu esti buna mireasma a credinciosi- lor. Alaturi de tine, credinciogii au parte de desfata- rea Raiului. Prin tine lumina Soarelui celui cuvanta- tor rasare in sufletele credinciogilor. Prin tine ochii cugetului celor credinciosi sunt Juminati. Prin tine credinciosii se fac partasi slavei dumnezeiesti si vie- tii vegnice. Prin tine s° naste in noi dorul de cele ceresti. Tu restabilesti jmparatia tui Dw ama hii unezi pe oam : P oe t. Tull ee ee cerului. Tu ii unesti Pe ca pamantul sé fie ema zeu imne Plt oameni cu ingerii $i i# ee i ne de armonie. Tu piruiesti mn toate c@ i . quite ara a in toate triumfatoate- Ceed mai it toate ce fnalta. Tu Pe a anesti le varat. Tu pe toate !€ a nu te prabusesti nicioda*CUNOASTE-TE PE TINE} ‘Sy 132 O, iubire, plinirea inimii mele! 9, iubire, : manare preadulce a preadulcelui lisus! O, iubi, jnsemn al ucenicilor Domnului! O, iubire, simbo| preblandului lisus! Tu, cu dorul tau, raneste-mj ini ma si umple-o de punatate si frumusete, acoper., de veselie. Arat-o pe ea locas al Preasfantului Dy, Aprinde-o toata, cu flacara ta cea dumnezeiasg, spre a arde patimile ei, spre a 0 sfinti, ridicand-o o neincetat& cantare de lauda. Tu umple-mi inima de dulceata iubirii Tale, astfel incat s-L iubesc pe Cel singur preadulce, pe Domnul meu lisus Hristos si Lui sa-I inalt cantare neincetat& din tot sufletul, din toat& inima, din toat puterea gi din tot cugetul meu. Amin. Sfantul Ioan Sc4rarul spune despre iubirea de Dumnezeu: ,,lubirea este datatoarea profetiei; iubi- rea este de minuni facdtoare; iubirea este abis de strilucire; iubirea este izvor de foc; cu cat izvoréy te, cu atat mai mult pe cel insetat il aprinde; ivbt rea este starea ingerilor, bunastarea oamenilor; sp nene noué, cea mai frumoasa dintre virtuti, unde iti pasti turma? Unde te odihnesti la amiezi? Lum neazi-ne, adapa-ne, povatuieste-ne, c&lauzeste™ pentru cA la tine vrem sd urcim.”! 1Cuvantul XXX. 7CAPITOLUL Ill. DESPRE, DRACO —_ STE 3. Despre faptul ca idiomatica dumne toate bunatatile lubirea a 133 Zelascy Jubirea! Trasatura dumneze; eu este iubire; Tasca, fii “ ramane fi als aceea gi ,,cel a dca Dumne- re e in a 7 Se Tamane in i ae umnezeu gi Dumnezey ed iubi- el’.! Jubirea este buna dispoz ramane intru ee ee eee ‘tie a sufletuluj mitd careia acesta nu preferi nimicaltceva i mul ae: i te cate exista decat cunoasterea lui eae ri - Tubi- rea invata respectarea poruncilor dumnezeiesti: dovada neindoielnica a dragostei fati de ae este pazirea poruncilor Lui. Dragostea faté de Dum- nezeu conduce la implinirea poruncilor care ne inal- ta la cunoasterea Jui Dumnezeu. Cel ce a primit dra- gostea dumnezeiasca le dispretuieste aolaltd pe toa- te cele pamantesti, calca [in picioare] toate placerile lumesti; priveste dincolo de bogaties! slavi gidecin- stirile date de oameni; socoteste cA purpura impor 18 nu diferd cu nimic de panza de paiany?t ae trele pretioase nu S¢ deosebes¢ Ceres trupeasc malurile raurilor. Nu socoteste n a drept cea mai mare ferret nu numeste ane la trupeascd © en or0cite, MC“ const in Pot - +a de ca fe jele rou nefericire, nici NU cre a yvoaiel fie gi desfatari; ci 8° i sadit yang! care curg printre copac? © aul dint? el. ge 60° nu le poate sta in cale intr-adevat, rages cetate int&ritd, cave 1] In. 4, 16.CUNOASTE-TE PE TINE 134 Neu asediul diavolulut, nici in ascuns, nici pe fata; CAci se va putea numara niciodats printre cetatile CUCerit, ale diavolului, fiind aparata de coe Hristos, Pentru a-I arata, nu doar noua, Ci $1 Necredingg, gilor, pe cel ce este cu adevarat ucenic al lui Hristos este indeajuns sa i se ageZze Pe frunte diadema iubj. rii. ,intru aceasta vor cunoaste”, zice, ,,toti c& sun. teti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fat de altii.”! Astfel, acest semn este cel mai mare din. tre toate semnele, prin mijlocirea caruia se cunoaste cel care este ucenic. Chiar daca unii vor face mii de minuni, dacd se vor impotrivi totusi unii altora, vor ajunge de rusine in fata necredinciosilor; precum gi opusul: chiar de nu vor face nici o minune, daca se vor iubi unii pe alti cu adevarat,vor ramane in ochii tuturor ca fiind vrednici de respect gi de neinfrant. Jubirea este icoana ucenicilor Domnului, tras’ tura a robilor lui Dumnezeu, trasdtura specifica a apostolilor: c&ci prin aceasta fi vor cunoaste toti. Iubirea este bunul cel mai pretios, insugirea cea mai inalta a ucenicilor lui Hristos. Pe crestin il carac 5 terizeaza iubirea, care este cea mai mare dintre tox ,te minunile; ea este insotitoarea tuturor celorlalte porunci. $i, aga cum stlpii sustin cladirile, la fel ea duce la desavarsire gi tine laolalt& toate madv- larele trupului. Cand este prezenta, le tine pe toate impreuna, dar atunci cdnd lipseste se risipesc $44 sunt vadite ca nefiind decat prefac&torie si deget taciune. Dragostea nu abdicd niciodaté, aceasta inseamna ca nu rateaza niciodata, ci le duce pe t* Vn. 13, 35. -CAPITOLUL IIL. DESPRE DRAGOg o STE Ja implini tc la implinire, sau ~ tucryt gy 5 > — nu se imprasti 1 mai te ce Prastie, nu se 7 ™ai bun din ci va ramane si in veacul Ntreru ae tre toa. celelalte se vor desfiinta Vitor, atung Se - : fa; nu se pry nd toa rea ramane, sigura si Prabu ae er 4 Sura gi netulburaty, e $este, gj puru. a fat Pen intr-o ste e de neclintire. Dragoste tru totdeauna data; chiar daca ceilalti se riz @ NU cade nicio- vy 2 rat : bucur& sa scoata sabia din te: tesc, chiar daci se eure) acd, chi aib& int@ietatea, chiar daca sunt ae cer si pizmi, chiar dacd ocarmuiesc cu mand nedreapti, chia daca le rastoarna pe toate, dragostea nu cade nici dat& din cinstea proprie virtutii. Dumnezeu, al C&rui nume e lubire, nu se inte-| lege ca o [anume] stare gi dispozitie, ci finteazd aa| lubire, iubindu-le pe toate cele create si purtindu-le de grija. Dumnezeul nostru este Tubire gi mai mult, decat orice altceva Se pucurd sa auda aceasta. Iubirea lui Dummezeu depaseste incompar™ a i simplu de bil orice altd iubire. Nu ne poarta pur #5! P Xd o iubire nemasurata, © iubir Fay ax eata, i nsa, curata, nemur nepatimitoare, gnflacarata, a toare, care nu poate S¢ se sting entran0i? jafacutl Cie cenua facutD mero ij a facto tot jcicioasss rocilor ; gtricdcioas «+ ca pro pentru noi o lume eae ing * + axcioas4 Pa pentru noi nestricar noir tii ve oe) s& lise fact rau pe™ ati it cuptor uit pe™ noi, i-a lasat $4 © es argite a ‘al nl Nast indure pentru i orodl pe n up" tru noi apostoli gi P ae 0! i L-a dat pentru noir PO pedepselor. js136 CUNOASTE-TE PE TINE yg Pentru noi Dumnezeu a venit intre oameni; tru firea noastra cea stricata [de pacat] »Cuvanty S-a facut trup $i S-a salasluit intre noi”': Fact rul de bine [a venit] intre cei nerecunoscatori; Cy ce slobozeste, printre cei aflati in legaturi; Soare|, dreptatii [a venit] la cei care ged in intuneric; pe cry, ce [a patimit] Cel nepatimitor; in moarte [a pasit Viata; in iad, Lumina; El, care este Invierea pent cei cizuti; [care a trimis] Duhul infierii, care a daruit harismele, fagaduintele cununilor si celelalte, ce nu sunt ugor de enumerat. Pentru noi Dumnezeu a venit intre oameni; [pen- tru noi] trimite Duhul Sfant {in lume], [pentru noi este] nadejdea invierii; [pentru noi sunt] poruncile dumnezeiesti, care ne desdvargesc viata; [pentru noi este] calea spre Dumnezeu prin mijlocirea porun- cilor; [pentru noi este] gatita imp4aratia cerurilor, cununa dreptafii este gata pentru cel ce n-a fugit de nevointele virtutii. Iubirea lui Dumnezeu L-a ar&tat pe insusi Dum nezeu pe pamént; iubirea lui Dumnezeu L-a facut pe Stapn rob; iubirea lui Dumnezeu L-a jertfit pe Cel iubit pentru cei care-L dusmaneau; pe Fiul, pentru cei care-L urau; pe Stap4n, pentru robi; pe Dumne- zeu, pentru oameni; pe Cel liber, pentru cei inrobif. Si nu S-a oprit la acestea, ci ne-a chemat la lucruri # mai mari; nu doar ne-a slobozit de relele cele de mat gnainte, ci ne-a fagiduit bundtafi si mai mari- lubirea lui Dumnezeu este intelepciune plina de slav gi [El] 0 d& celor care-Liubese. Cel care-L iubey ented 1n. 1, 14.CAPITOLULTH. DESPRE HR ‘AGos TE, te pe Dumnezeu paz, jliubeste pe el sii Se se Porung; i 137 va, va pazi cuvantul Tata lui: Dac i Dy vom veni la el si vom re Si Tata : beste cing. Pentru cei care-L, iubes locas la el Va iui, 5 Jucreaza spre bine. SC pe Dumn, Dac cineva fli facut cunoscut 4 tubeste pe Dumnes e Dumnezey, 2U, acesta a fost Dumnezeu le daruieste ¢ 1 etenia cu El partasia Sa: ate Pastreazi pri- este viata si lumina si fe dumnezeiascs Dumnezeu nu este Du erat : mnezeul tuturor, ci al celor care se apropie de El cu iubire; iar iubirea este leg’- tura desavarsirii si ziditoarea a toata virtutea. Jubirea fata de Dumnezeu se naste din credinta sincera, pentru cé cel ce crede cu adevarat in Dum- nezeu nu isi ingaduie s-o paraseascd niciodata. Mai degraba ar fi in stare iarba sa indure asaltul focului decat diavolul sa suporte flacira iui este mai consolidata decat o reduta$! mai pute €2eU toate cone x Iasi re, nic pur st Tubirea nu se rezumé la ae ine suadever™ simplu la declaratii, ¢ inse aati ajutorarea jnimicn 1, spree ge ajatun re prin fapte: CUM oade neca2¥ celui aflat’in boald, izbe rejuraty gepu cu cP ands O pee ie beste » diferite IM celor aflati in diferite” ae dumnezZe cei © ma plina de intea pe mani, ii binecuY uae Un, 14, 23.138 face bine celor care-I urasc gi se roaga pentry « care il tulbura si-l prigonesc. a Lucrarea si adeverirea desavarsitei iubiri faty de Dumnezeu este adevarata aplecare plind de com, patimire fata de aproapele. Prin aceasta am cuno,. cut iubirea: dupa cum Acela $i-a pus sufletul pen. tru noi, tot astfel si noi suntem datori sd ne pune sufletele pentru fratii nostri. lubirea acoper4 multime de pacate. lubirea ne da indrazneala in ziua judecatii. 4, Marturisirea credinciosului Dumnezeu este slava, bogatia si mandria mea. Dumnezeu este realitatea cea mai dulce si mai des- f&t&toare. Dumnezeu este cercetarea gi bucuria mea. Sufletul meu a fost creat de suflarea lui Dumnezeu. Trupul meu a fost zidit de Dumnezeu. Sunt in intre- gime dupa chipul lui Dumnezeu. Prin har ma in desc cu Dumnezeu. Fiinta mea, putinta de a mi migca sunt de la Dumnezeu; capacitatea de a res" pira este de la Dumnezeu, de la Dumnezeu am luat facultatea vorbirii. Lui Dumnezeu imi incredinte2 duhul in fiece zi. Lui Dumnezeu fi aduc rugacit” nile mele in tot ceasul. Pentru Dumnezeu traies® lucrez gi exist. fl fericesc pe Dumnezeu, Care este mare, puternic gi viu Datator de bunatati, Aducato® la fiintd si Des&varsitor al celor bune. La Dumne zeu, Care le vede pe toate, cuget, despre El vorbes® pentru El lucrez si in El ma imbogatesc. fl primes pe Dumnezeu ca pe Judectorul cel infricosato" al - CUNOASTE-TE PE TINE Nu CAL lu| | CAPITOLUL TH. DESPRE : DR AGOsTE — q t faptel . : oer mele. Pentru mj : itor. I marturi ine este 139 Jung-rabdator gi isesc ca fj umney, Domn si $1 multmi find Dunn milost si Dumn ilosarq. 4 eeu i iv fl cu eZeu al m td. Hl prope nee nosc pe Dumneze eu, mantuie PO sMiesc datatorul de bunatat, 7 ca pe ie izbavitor. nezeu este Cel care py ™ ajuns si ine a toate i pra tuturor. Recun: Poarta de gris si leg ci Dum- jntelept, atotsti Osc cé Dumne: egheaza asu- : : tstiutor, Care ZeU este Cel prezente si tr 4 ate Cunoaste eae = ecute. Il cant, sli e cele viitoare, preainalt pe Dumnezeu Hg Prue binecuvintez _ adevarat. Ma inchin si-L " 7 si sfant si drept si -L prosli cel de oameni iubitor. in ae enneven pe Dumnezeu nezeu nadajdui eee ezeu cred. In Dum- jduiesc gi in El imi pun nade} irii mele. fl iubesc si ae i rul i fone P eu, IZVO- | iubirii. Sufletul meu se grabeste spre Dumne- zeu. Cugetul meu, gnaltandu-se spre Dumnezewy igi afla odihna. Inima nazuieste Ja Dumnezeu. Martu- risesc un Dummnezeu $n Trei Sori, 0 dumnezeire in Trei Ipostasuri; propovaduiese o dumnezeire fara de inceput, vesnica, simpli, mai presus de a neimpartita; Unimea gi Treimea Insis eteuce me desavarsita si fnsdgi Teeime sea ue marturisesc c4 este insdsi Unimes a ee 5 es : esavars! y aoe fre, si insisi Te en ae Duh pentru ca exist © mnneZOn™ hi cea a shin Sfant; o putere, © rand pint? tei Treimi; pent ¢ - gi access squiese # sia Sfantului Duh eo wna SA proper ‘Acestea mar si strig._ 140 oe PETG, | 1 5. Despre superstitie gi despre cel Supersttig, Superstitia este o frica de Dumnezeu irationay un exces in raport cu calea de mijloc care este By via. Superstitiosul are o constiinta speriata, din cay, za lipsei de sporire duhovniceasca, gi-i este teany de Dumnezeu intr-un mod care nu este cuvios; ar o intelegere imperfecta asupra insusirilor dumne. zeiesti si cugeta despre Dumnezeu lucruri nevred. nice de El. Superstitiosul are o minte ‘intunecati si un cuget confuz. Plutarh spune despre superstitie _intunericul superstitiei care-1 cuprinde pe om est ingrozitor de rau, deoarece provoaca orbire si con- fuzie chiar in acele lucruri care au nevoie cu precé- dere de o intelegere rationala.” Superstitiosul se teme de lucrurile in care nu existd teama si se tulburd acolo unde ar trebui sé-4i afle pacea; i se pare ca este urmi§arit din toate par tile de Dumnezeu gi igi cauté mantuirea cu ajuto- rul talismanelor si amuletelor pe care gi le atrnala gat; crede in cei care ratacesc si ia drept adevarun cele mai mari nerozii. Superstitiosul vede pest? tot puterea fortelor intunecate gi le atribuie acestora © putere mai mare decat celei dumnezeiesti. Supers" tiosul nu este liber din punct de vedere moral, ia intelectual este degradat. Suferi de mania persec fiei religioase gi este sufleteste bolnav. Supersti¥™ sul este un om nefericit si duce o viata jalnica.c :APITOLUL Til. DESPRE, DRACOstE ———~ 6. Despre luminare 141 Calistos, cel care a talmici ne despre luminare urm instiintarea’ dumnezeiasca petrecy Seanatea oe : eee Soy hin nivel mistic gi asemanatoare [stratuciriy ris . : j i 1 ae Jui, la care se ajunge numaij Prin dobandirea Re lor.” Iar Ioan Scararul aratg: : cu totul, intr-un anume chip, elt Anti Stoarcle: ifoanele, spu- Cand omul se uneste cu iubirea dumneze- jasc4, atunci si in trup se reflecti, ca intr-o oglind’, stralucirea sufletului: asa a fost slavit si Moise, de Dumnezeu vazatorul.”? $i Jjardsi: wAdancul feric- tei intristari a simtit mangaierea, iar curatia iin a primit [in sine] ee = es re negraita, care se woke an cip presus de de intelegere; se perc vedere.”* ee * ppuKtmpia in tate)- luminoase (in antic : alee tae Ae evalCAPITOLUL Mi , Virtutile Morale ale pattii deziderative 1. Despre infranare fnfranarea este o virtute de o insemnatate morali foarte mare; infranarea este abstinenta de bunavoie nu doar de la cele neingaduite, ci side la cele pe care cumpatarea le permite. ‘Abstinenta de la oe ne zise nu este infranare, ci se numeste eens er 7 cu masura de : lege, in timp c€ desfatar geo virtue [2 adevarat] ite, de dragul cumpatenh © tuturor, aut aes fnfranarea este Fi pumnezl- aee 1 sh placa ul Dum elingranare®: mult celor cate Vr™ defineste@ reyeinatea A Ae Sfantul vasile ce” icirea pacatuly 4 gorintelo infranarea es a lui, ey if povnicest oe oral ] vied este de patimi, om firest, ancepu cea cate zdrobes sia patimilor ilo? yegnicey 5 ; a a faptuitoare 1 place fn sine bo ”376 CUNOASTE-TE PE TINE INsop Tar dumnezeiescul Ioan Gura de Aur spun: _Anfranarea gnseamna a nu te lasa tarat de nig. . patima.” Sfantul Vasile cel Mare, aratand ce este infrana. rea, spune gi ce intelege prin infranare: ,,Definim §nfranarea ca fiind nu abstinenta deplind de la man. cdruri — pentru ca aceasta ar jnsemna sfarsitul vio- lent al vietii -, ci [abstinenta] in scopul nimicirij patimilor”; infranarea este 0 putere deosebit, find asemenea unei bogatii nestricAcioase. fnfranarea este avutia buna si frumoasé a tuturor celor ce lucreaza virtutea. Este temeiul tuturor vir- tutilor, fiind cea dintai care pregateste sufletele pen- tru cultivarea lor. fnfranarea este cAlduza cumpatarii, supunand patimile trupului, imblanzindu-i pornirile, curatind mintea si impacand inima. impodobeste cu frumu- setile cuminteniei pe cel care-i este prieten gi-i infru- _ Inuseteaza caracterul cu slava stralucitoare a haru- lui; ,infranarea este minunat&”, spune Sfantul Gri- gorie Teologul, dupa cum [minunat este] si a nu fi condus de pantece — stapanul cel crunt si despotic. infrandrii ii urmeazi cumpitarea, castitatea, buna randuiala si buna cuviinta. Cea mai frumoasa definitie si randuiala a infrnd- ni acestea sa fie: a nu privi nici spre iubirea de placer nici spre reaua p&timire a c&rnii, ci a se evita lips masura in ambele cazuri, pentru a nu suferi tulbura re [trupul] din cauza multe ingragari, nici, june” bolnavicios, din cauza slabiciunii, s& nu mai fie in st” re s& lucreze virtutile” (Sfantul Vasile cel Mare).CAPITOLUL vu, virrupn, EMO LE, ae AL gi iardsi: ty nie EPARTH py a abstinenta totaly aa UN cag ive 377 decat o cale de ati Ja mancy [numim infranare Struge vi, [deprinderij Ha abstinent, ve i] evlaviej, de Ig yet Misurg atarea cugetului cami” 4 Placerile cq Cel care se nevoiect. [de la toate]. mim + ; i 'Nfranare ‘as ata tn chi 1 este : Te aduc des. leste se infra Bie TaNeaza intotdeauna /infranarea este starea ce m&sura nici m&car } Sufletea acord cu rati acar In privinta unea; se infraneaz% pornirile care Ne, se infraneaza cel ce-si stapaneste en sunt in acord cu ratiunea, sau cel ce e. s apaneste pesine, pentru a nu ajunge dominat de impulsuri irationale” (Clement Alexandrinul). ,Este potrivit ca infranarea sa nu aibd in vedere numai un singur lucru, adicé cele legate de dorin- ta sexuala; ci si pe toate cele pe care sufletul nos- tru le pofteste fard masurd si 7 2 - ae x -ce jubirii de placer. - necesare, supunandu a or esta’ averile, rea inseamnd 2 GSP Tat, a sin gus = a nesocoti cu ae rele” (ibidem). inéranarea PE 2 ;, pentru controla gang prejie® celor trupestir Pen e, agadat, : supune, ag ezel angator este cel tuk ul. «ata in Dumnez*” « pabdator 6" credinta x anbranat EOE (satulloan ca! sca de a nu intre- celor care sunt in x de Aut). 3 aibam Gur rant se cath la nimic] # ‘i i os i i bun om iad Pe utilo” rea este numele *378 CUNOASTE-TE PE TINE INsup SUT neaza trebuie, agadar, sa se infraneze de Ja toate. c&ci, aga cum la omul cdruia i se va amputa Otica, re dintre membre — chiar gi cel mai mic ~ aspecty siu in ansamblu, oricdt de neinsemnat ar fi madu. larul care lipseste, devine diform, tot aga gi cel care nesocoteste o singurd virtute, fara s4-si dea seama, nimiceste intreaga bundcuviinta a virtutii; se cuyj. ne, agadar, si se depuna efort nu doar pentru vir. tutile trupesti, ci si pentru puterile [duhovnicesti}, spre purificarea omului launtric” (cap. XLIX). Dumnezeiescul Maxim a spus: ,,Lacomia nu doar in ceea ce priveste [banii], dar gi in privinta mancaru- rilor este rea; la fel si infranarea, nu numai in ce pri- vegte mancarurile, ci si [banii] este [trebuincioas§].” 2. Despre cumpatare Cumpatarea este carmuirea bine-randuita, cuinte- lepciune gi pricepere, a tuturor imboldurilor sufle- testi; cumpatarea este eliberarea de patimi. Dum- nezeiescul Ioan Gura de Aur defineste cumpatarea astfel: , Cumpatarea este infranarea deplina gi sub multe forme, care are in vedere [intreg] trupul.” Jar Sfantul Vasile cel Mare o defineste in felul urmator: /Cumpatarea inseamna a nu se ingddui nici 0 atata- re din partea placerii, ci a fi in stare s4 infrunti one placere vatamatoare in chip statornic $i neabatut.’ Tar filosoful neoplatonic Iamblic spune despre cumpatare: ,,Cumpatarea este abstinenta de bun voie de la cele ing&duite, gi nu de la cele intera ce Astfel, este cumpatat nu cel care nu se atinge deCAPITOLUL VIL. vip : MIRTUT IR ~ Mor, ‘AL rite, ci 7 oprite, Cl cel care sa) tru ca ceea ce Rste j au Cel : ee Tz 7c ingy gi cele ilicite ny insean: Rte gi igi Bite Pen legii; pe cand abstinen, NA cuny tare eat sivar ae ee : ad - + Cl Teg, mis ate, F8r8 Indoialg, gy, UM MoIe de — in — iberei ale Beri cia ’ Teoatece oa a n . coe log mpitarea este puteres ou St chibzuit.” respinge $i nimiceg ne imprastie si distru , O'48 Sufletului care urmele Sandurilor mutdan : npr’ 8e aprinderea ¢ i pastrand sufletul leasa ca virtute, | auzata de patimi si trupul Curate si nepitate. inte- eas cé tute, Cumpatarea Se araté a fi cea mai dis- tins gi mai stralucitoare dintre toate celelalte virtuti gi s-ar putea spune ca este st4pana si doamna lor. Pentru ca prin ea se deschide toaté floarea cuminte- niei si izvoraste toata stralucirea trupeasca si sufle- teasca. Atunci cAnd aceasta strijuieste, pastreazd : ‘ icesti, morale si trupest ale toate puterile duhovnices! i We, Revars di be i 4; 3 i neclintite. ae omului in Lee at Tungime dele sec sug asupra celui cump: re sufletului. Pregites- re. Sprijina dorintel : je nobile al nstite. Cumpataree : atranefi canst”: 3 cag iubesc ba : tru ea S te celor care 0 se ne in jata celor cat easta are oe via oO! ii celorl i mnezeies® prinde tige respect 7 ta, Ea int: run tai loc in jucrarea P zeus; apaté380 CUNOASTE-TE PE TINE INsuy i nit gi nevestejitd, i numai ca nu se intunecy si nig nu se strica, ci ramane infloritoare Pana la capit pregatind pomenirea cea buna gi slava cea vesnics, Cumpatarea este o virtute vrednica de iubit, intrucie frumusetea ei pune [cu totul] stapanire pe inimg, Frumusetea cumpatarii este pururea Proaspata sj primavaratica; ramane in floare $i vrednica a fi iubj. t& si admirata la orice varsta. Ea este, inainte de toa. te, lumina stralucitoare care lumineaza ochii sufletu- lui pentru a putea vedea adevarul. Cumpatarea este bineplacuta in fata lui Dumnezeu; este ,,inchinarea duhovniceasca”’ si vie [adusaé Lui]. Cumpatarea este cinstita gi laudata si areindraznealainaintea lui Dum- nezeu gi a oamenilor, ochiul rau neputand-o atinge. Cei care iubesc cumpatarea nu doar ca au parte de lauda in viata de aici, ci vor primi cununa frumu- setii si haina veseliei din mainile Domnului. Despre cel cumpatat s-a spus: ,,SA se bucure sufletul r.-stru intru Domnul (...), cé ne-a imbr&cat cu haina man- tuirii, cu vegmantul veseliei ne-a acoperit. Ca unui mire ne-a pus cunund gi ca pe o mireasa ne-a impo dobit cu podoaba.”? Aga vor straluci [cei cumpatati] intru imparatia lui Dumnezeu, dacd au dobandit in chip adevarat gi celelalte virtuti, care sunt in armonlé cu cumpatarea. Acolo li se va arata viata $i fericirea zilelor, viata care este senin& gi netulburat&. Cel cu patat si desvarsit se pazeste pe sine intru toate. Oamenii care au uitat de cumpatare sunt cet oe nefericiti dintre toti, deoarece s-au lipsit de bunut 1Cf Rom. 12, 3. 2CFf Is. 61, 10,