Sunteți pe pagina 1din 12

CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE

(Jeffrey Young & Garry Brown, 1990)

INSTRUCŢIUNI:

Mai jos sunt înşirate o serie de afirmaţii pe care o persoană le poate face pentru a
se descrie pe sine însuşi. Citiţi, cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi cât de bine vă
descrie (hotărâţi cât de bine se potriveşte în cazul dumneavoastră).
În cazul în care nu sunteţi sigur asupra unei afirmaţii, bazaţi-vă răspunsul pe ceea
ce simţiţi că este mai potrivit pentru dumneavoastră şi nu pe ceea ce credeţi că este
adevărat.
Alegeţi apoi calificativul potrivit pentru fiecare afirmaţie, evaluând gradul în care
aceasta vi se potriveşte pe o scală de la 1 la 6 şi notaţi calificativul ales în dreptul
numărului fiecărei întrebări de pe grila de răspuns.

1 = Complet neadevărat în ceea ce mă priveşte;


2 = În cea mai mare parte neadevărat în ceea ce mă priveşte;
3 = Mai mult adevărat decât neadevărat;
4 = Destul de adevărat în ceea ce mă priveşte;
5 = În cea mai mare parte adevărat în ceea ce mă priveşte;
6 = Mă descrie perfect;

Vă rugăm să nu notaţi nimic pe foile cu întrebări, notaţi răspunsul dumneavoastră doar


pe grila de răspuns.

1
1. Oamenii nu au venit în întâmpinarea nevoilor mele 29. Îmi fac griji că aş putea să rănesc grav pe cineva
emoţionale. (fizic sau emoţional) dacă nu-mi controlez furia.
2. Mă îngrijorez că oamenii pe care îi iubesc vor muri 30. Mă străduiesc să păstrez aproape totul în perfectă
în curând, chiar când nu există din punct de vedere ordine.
medical, nici un motiv care să-mi justifice 31. Sunt adesea nervos sau iritabil dacă nu obţin ceea ce
îngrijorarea. vreau.
3. Simt că oamenii vor profita de mine. 32. Nu prea mă pot disciplina să îndeplinesc sarcini
4. Nu mă adaptez celorlalţi. plictisitoare şi nu mă pot resemna la rutina absolută.
5. Nici un bărbat (o femeie) pe care o doresc nu m-ar 33. Cel mai adesea nu am avut pe cine să contez pentru
putea iubi o dată ce el (ea) îmi va fi descoperit sfaturi şi sprijin emoţional.
defectele. 34. Mă îngrijorez de faptul că oamenii de care mă simt
6. Nu sunt atractiv(ă) din punct de vedere sexual. apropiat mă vor părăsi sau mă vor abandona.
7. Aproape nimic din ceea ce fac la serviciu (la şcoală) 35. Simt că nu pot lăsa garda jos în prezenţa celorlalţi,
nu e la fel de bun ca ceea ce pot alţii să facă. căci astfel mă vor răni intenţionat.
8. Nu mă simt în stare să mă descurc singur(ă) în viaţa 36. Am sentimentul că sunt străin(ă) de toţi şi de toate şi
de zi cu zi. sunt un (o) singuratic(ă).
9. Trăiesc mereu sentimentul că ceva rău e pe cale să se 37. Sunt inconstant(ă) şi plin(ă) de cusururi.
întâmple. 38. Sunt urât(ă).
10. N-am fost capabil(ă) să mă despart de părinţii mei, 39. Majoritatea oamenilor sunt mai capabili decât mine
în felul în care alte persoane de vârsta mea par să o când lucrează sau finalizează ceva.
fi făcut. 40. Simt că nu pot face faţă singur(ă).
11. Nu mă implic în viaţa celorlalţi de teamă să nu-i 41. Mă îngrijorează că s-ar putea să devin un om al
influenţez negativ. străzii sau un vagabond.
12. Pun nevoile celorlalţi înaintea propriilor mele nevoi 42. Dacă aş ascunde detalii intime faţă de părinţii mei
pentru că altfel mă simt vinovat(ă). m-aş simţi vinovat, iar ei s-ar simţi trădaţi.
13. Îmi este teamă mereu că pot să-mi pierd controlul 43. Simt că trebuie să mă supun dorinţelor celorlalţi ori
atunci când mă enervez. astfel se vor purta urât cu mine sau mă vor respinge.
14. Trebuie să fiu cel mai bun în ceea ce fac şi nu pot 44. Dau celorlalţi mai mult decât primesc în schimb.
accepta să fiu pe locul doi. 45. Simt că trebuie să – mi controlez emoţiile şi
15. Mi-e foarte greu să accept u răspuns negativ când impulsurile, altfel e posibil să se întâmple ceva rău.
vreau ceva de la ceilalţi. 46. Trebuie să arăt cât se poate de bine în cea mai mare
16. Nu mă pot lăsa de băut sau de fumat şi am mari parte a timpului.
dificultăţi în a-mi controla reacţiile nepotrivite sau 47. Sunt o persoană specială şi nu ar trebui să accept
alte probleme comportamentale. multe din interdicţiile care-i privesc pe ceilalţi.
17. Nu am primit dragoste şi afecţiune. 48. Îmi permit adesea să dau curs unor impulsuri şi să
18. Mă ţin scai de persoanele de care sunt apropiat(ă) exprim emoţii care îmi aduc necazuri sau îi rănesc
deoarece mă tem că mă vor părăsi. pe ceilalţi.
19. Simt adesea că trebuie să mă apăr de ceilalţi. 49. Foarte adesea, nu am avut pe cineva care să aibă
20. Sunt fundamental diferit de ceilalţi. grijă de mine, să mi se dăruiască, sau căruia să-i
21. Nici o persoană pe care o doresc n-ar vrea să-mi pese cu adevărat de tot ceea ce mi se întâmplă.
stea aproape dacă el (ea) m-ar cunoaşte cu adevărat. 50. Simt că-mi lipseşte sprijinul emoţional.
22. Sunt prea gras(ă). 51. Dacă cineva se poartă drăguţ cu mine, îmi imaginez
23. Sunt incompetent(ă) atunci când trebuie să realizez că el/ea urmăreşte ceva.
ceva. 52. Mă simt străin(ă) de ceilalţi.
24. Am nevoie de ajutorul altor oameni ca să mă 53. Oricât de mult m-aş strădui, simt că nu voi fi în stare
descurc. să fac un bărbat (o femeie) important(ă) pentru mine
25. Simt că un dezastru (natural, criminal, sau medical) să mă respecte sau să simtă că sunt merituos.
s-ar putea produce în orice clipă. 54. Nu pot întreţine o conversaţie ca lumea.
26. Părinţii mei se implicau mai mult decât era necesar 55. Sunt un (o) ratat(ă).
în viaţa şi problemele mele. 56. Cred că alţi oameni pot să aibă grijă de mine mai
27. Cred că dacă fac ceea ce vreau, dau numai de belea. bine decât am eu însumi.
28. Mă simt vinovat(ă) când las baltă sau dezamăgesc pe 57. Mă tem că voi fi atacat(ă).
cineva.

2
58. Părinţii mei şi cu mine trebuie să ne vorbim în 85. Simt că nu pot fi iubit(ă).
fiecare zi, altfel unul dintre noi se va simţi vinovat, 86. Oamenii pe care îi apreciez nu s-ar putea asocia cu
rănit, dezamăgit sau singur. mine din cauza statutului meu social (de exemplu:
59. În relaţii, îi las pe ceilalţi să mă domine (să deţină venit, nivelul de educaţie, reuşita în carieră).
controlul). 87. Nu sunt la fel de inteligent(ă) ca majoritatea
60. Ajung să am grijă de oamenii de care sunt colegilor de serviciu (şcoală).
apropiat(ă). 88. Cred că sunt o persoană dependentă de ceilalţi dacă
61. În mine s-au adunat multă furie şi resentimente pe mă gândesc la viaţa de zi cu zi.
care nu le exprim. 89. Îmi iau multe precauţii pentru a evita să mă
62. Mă străduiesc să fac lucrurile cât mai bine, nu pot să îmbolnăvesc sau să mă rănesc.
mă opresc la “suficient de bine”. 90. Simt adesea că fac doar ceea ce vor părinţii de la
63. Urăsc să fiu contrâns(ă) sau împiedicat(ă) să fac mine şi nu am o viaţă a mea.
ceea ce vreau. 91. Cei din jurul meu m-au influenţat în deciziile majore
64. Dacă nu pot atinge un scop, devin nervos(oasă) şi pe care le-am luat în viaţă.
mă dau bătut(ă). 92. Sunt o persoană bună pentru că mă gândesc mai
65. În cea mai mare parte din viaţa mea, nu am avut pe mult la ceilalţi decât mă gândesc la mine.
cineva care să vrea să-mi fie aproape şi care să 93. Mi se pare stânjenitor să-mi exprim sentimentele în
petreacă multă vreme cu mine. faţa celorlalţi.
66. Simt că relaţiile mele apropiate cu alte persoane nu 94. Aproape nimic din ce fac nu este suficient de bun;
vor dura; cred că o să se sfârşească. pot întotdeauna să fac mai bine.
67. A fi trădat de cei din jurul meu e doar o chestiune de 95. Simt că ceea ce eu pot oferi celorlalţi are o valoare
timp. mai mare decât ceea ce ei pot să-mi ofere mie.
68. Mă simt izolat(ă) şi singur(ă). 96. Se întâmplă adesea ca, odată ce am început să mă
69. Sunt nedemn de dragostea, atenţia şi respectul simt furios, să nu mă mai pot controla.
celorlalţi. 97. În cea mai mare parte din viaţa mea nu am simţit că
70. Sunt şters şi plictisitor atunci când mă aflu în sunt special(ă) pentru cineva.
compania altor persoane. 98. În cele din urmă cred că voi rămâne singur(ă).
71. Nu sunt la fel de talentat(ă) în ceea ce fac la fel ca 99. Îmi este greu să am încredere în oameni.
ceilalţi colegi de muncă (de şcoală). 100.Nimeni nu mă înţelege cu adevărat.
72. Mi-e cam greu să abordez sarcini noi în afara 101.Am prea multe defecte ca să mă dezvălui celorlalţi.
serviciului dacă nu am pe cineva să mă îndrume. 102.Nu ştiu niciodată ce să spun şi cum să mă adresez în
73. Simt că trebuie să fiu foarte atent(ă) cu banii, căci societate.
altfel voi sfârşi prin a nu mai avea nimic. 103.Sunt umilit(ă) de ratările şi scăpările mele când
74. Simt adesea că nu am o identitate separată de părinţi muncesc.
sau de partenerul(a) meu(a). 104.Nu-mi reuşeşte nimic din ceea ce încerc, chiar şi în
75. Întotdeauna i-am lăsat pe ceilalţi să aleagă pentru afara serviciului (sau a şcolii).
mine, deci chiar nu ştiu ce vreau cu adevărat. 105.Mă tem că voi pierde toţi banii şi voi deveni sărac.
76. Nu există aproape nimic să nu pot suporta (îndura) 106.Mi-e foarte greu să-i ţin la distanţă pe oamenii cu
dacă iubesc cu adevărat pe cineva. care sunt intim şi să-mi definesc identitatea.
77. Sunt prea călit prin viaţă ca să-mi mai arăt 107.Îmi fac griji să le fiu pe plac celorlalţi, ca să nu mă
sentimentele pozitive (grijă, afecţiune) faţă de respingă.
ceilalţi. 108.La serviciu eu sunt cel (cea) care de cele mai multe
78. Am atât de multe de îndeplinit, încât nu am aproape ori se oferă voluntar să lucreze în plus.
deloc timp să mă relaxez cu adevărat. 109.Îmi vine greu să fiu prietenos şi spontan.
79. Simt că nu trebuie să respect regulile, normele şi 110.Trebuie să-mi îndeplinesc corect toate
convenţiile pe care ceilalţi le respectă. responsabilităţile ce-mi revin.
80. Mi-e foarte greu să sacrific un beneficiu imediat 111. Pun de obicei nevoile mele înaintea nevoilor
pentru unul mai îndepărtat, chiar dacă acesta din celorlalţi.
urmă este mai substanţial. 112.Am tendinţa să exagerez cu anumite lucruri, chiar şi
81. În general oamenii nu mi-au stat alături cu căldură, atunci când ştiu că ele sunt rele pentru mine.
intimitate şi afecţiune. 113.Cel mai adesea nu am avut pe cineva care să mă
82. Mă simt legat (depind de) persoane care nu pot să fie asculte şi să mă înţeleagă cu adevărat (care să fie de
mereu lângă mine şi să-mi ofere sprijinul de care am acord cu adevăratele mele nevoi şi sentimente).
nevoie. 114.Când simt că cineva la care ţin se îndepărtează de
83. Mulţi oameni nu se gândesc decât la ei. mine, devin disperat.
84. Mă simt întotdeauna dat(ă) la o parte în grupuri.

3
115.Sunt destul de suspicios în ceea ce priveşte scopurile 143.Oamenii îmi spun adesea că sunt tipicar (în legătură
celorlalţi. cu modul în care fac lucrurile).
116.Familia mea a fost întotdeauna diferită de familiile 144.Când sarcinile devin dificile, de obicei nu pot
din anturajul nostru. persevera şi nu le pot duce la bun sfârşit.
117.Dacă alţii ar afla de defectele mele fundamentale, n- 145.Mă supăr atunci când cineva mă părăseşte, chiar şi
aş putea să dau faţă cu ei. pentru o perioadă scurtă de timp.
118.Oamenii nu vor să mă includă în grupurile lor. 146.De obicei vreau să aflu scopurile ascunse pe care le
119.Deseori mă simt jenat (stingherit) în preajma altor urmăresc oamenii.
oameni pentru că nu mă pot compara cu ei în ceea ce 147.Dacă aş dispărea mâine, nimeni nu ar remarca
priveşte realizările. absenţa mea.
120.Sunt neîndemânatic(ă) în cele mai multe domenii ale 148.Adesea mă simt atras(ă) de persoane care mă critică
vieţii. sau chiar mă resping.
121.Mă tem că sufăr de o boală serioasă, chiar dacă nici 149.Îmi lipseşte priceperea şi simţul de orientare în
un medic nu mi-a pus un diagnostic îngrijorător. muncă şi activitate.
122.Sunt atât de legat de partenerul meu sau de părinţi 150.Mă îngrijorez foarte tare de lucrurile rele care se
încât nu ştiu cu adevărat cine sunt sau ce vreau. întâmplă în lume: crimă, poluare, şi aşa mai departe.
123.Mi-e foarte greu să cer ca drepturile să-mi fie 151.Simt adesea că nu am intimitate când vine vorba de
respectate şi să se ţină seama de sentimentele mele. părinţii sau de partenerul meu.
124.Oricât aş fi de ocupat(ă), întotdeauna pot să găsesc 152.Sunt în stare să fac mult mai multe sacrificii decât
timp pentru ceilalţi. majoritatea oamenilor pentru a evita o confruntare
125.Mă controlez atât de mult, încât oamenii cred despre sau un conflict.
mine că sunt lipsit(ă) de emoţii. 153.Sunt fericit doar când cei din jurul meu sunt fericiţi.
126.Simt că se exercită o presiune constantă asupra mea 154.Sănătatea mea suferă pentru că mă supun unei
să-mi îndeplinesc sarcinile şi să duc lucrurile la bun presiuni atât de mari ca să fac bine ceea ce fac.
sfârşit. 155.Mă enervez foarte tare când oamenii nu fac ceea ce
127.Simt adesea că sunt atât de implicat(ă) în priorităţile le cer.
mele încât nu am timp pentru prieteni sau familie. 156.Nu mă pot concentra prea mult la nimic.
128.Mă plictisesc foarte uşor. 157.Nu pot conta pe sprijinul permanent al apropiaţilor
129.Rareori a existat o persoană puternică să-mi dea mei.
sfaturi sănătoase sau îndrumări, atunci când nu eram 158.Dacă mă gândesc că cineva urmăreşte să mă
sigur de ceea ce trebuie să fac. rănească, încerc să-l rănesc eu mai întâi.
130.Uneori sunt atât de îngrijorat(ă) că oamenii mă vor 159.Am secrete de care nu vreau să afle cei care îmi sunt
părăsi, încât de teamă să nu fiu părăsit îi îndepărtez. apropiaţi.
131.Ceilalţi nu sunt cinstiţi decât rar şi de obicei nu sunt 160.Cred că ceilalţi nu trebuie să se încreadă în judecata
ceea ce par. mea, nici chiar în situaţiile simple, cotidiene.
132.Uneori mă simt ca şi cum aş fi cu totul străin(ă) de 161.Simt adesea că aş putea să înnebunesc.
cei din jurul meu. 162.Simt că părinţii mei sunt, sau ar fi, foarte răniţi dacă
133.Când oamenii mă plac, simt că îi duc de nas (cred că aş trăi singur departe de ei.
o să le înşel aşteptările). 163.Sunt atât de ocupat să fac ceva pentru oamenii la
134.Sunt foarte atent(ă) la tot ceea ce fac atunci când care ţin, încât am puţin timp pentru mine.
sunt în preajma altor oameni. 164.Îmi sacrific adesea fericirea şi plăcerea pentru a-mi
135.Deseori îmi compar realizările cu alţii şi simt că ei atinge ţelurile pe care mi le stabilesc.
sunt mult mai plini de succes. 165.Nu pot tolera ca alţii să-mi spună ce să fac.
136.Dacă mă iau după propria mea judecată, în situaţiile 166.Nu mă pot forţa să fac lucruri care nu-mi plac, chiar
de zi cu zi, voi alege hotărârea greşită. când ştiu că este spre binele meu.
137.Sunt o persoană temătoare. 167.Nu-mi fac prieteni deoarece nu pot fi sigur de
138.Accept întotdeauna punctul de vedere şi opiniile loialitatea lor.
partenerului sau pe cele ale părinţilor. 168.Trebuie ca mai întâi oamenii să-mi dovedească cine
139.Nu prea ripostez oamenilor şi nu-mi exteriorizez sunt cu adevărat, înainte să pot avea încredere în ei.
furia. 169.Este vina mea că părinţii mei n-au putut să mă
140.Mă ocup de mine foarte puţin pentru că nevoile mele iubească îndeajuns.
sunt foarte minimale. 170.Nu am încredere în abilităţile mele de a rezolva
141.Oamenii consideră că sunt foarte încordat şi problemele zilnice care apar.
tensionat emoţional. 171.Simt adesea că voi avea un atac de anxietate (că o
142.Relaţiile mele cu ceilalţi suferă deoarece mă forţez şi să-mi pierd controlul din cauza fricii).
mă controlez prea mult.

4
172.Am fost întotdeauna cel (cea) care ascultă 190.Nu pot aproape niciodată să mă abţin de la a le arăta
problemele tuturor. oamenilor ce simt cu adevărat, indiferent cât m-ar
173.Când fac o greşeală, merit să fiu criticat(ă) dur. costa acest lucru.
174.Îmi pierd cumpătul la cea mai mică ofensă. 191.Oamenii apropiaţi mie au fost foarte imprevizibili
175.Mi se pare că oamenii care îmi sunt apropiaţi se (la un moment dat erau disponibili şi drăguţi cu
perindă mereu prin viaţa mea şi nu rămân alături de mine, imediat după aceea erau nervoşi, supăraţi,
mine decât pentru foarte puţin timp. absorbiţi de ei înşişi şi certăreţi).
176.Pun la cale “teste” pentru ceilalţi ca să văd dacă-mi 192.Mă enervez gândindu-mă la modul în care am fost
spun adevărul sau dacă sunt bine intenţionaţi. maltratat de ceilalţi în cursul vieţii mele.
177.Nu-i las pe ceilalţi să mă cunoască cu adevărat. 193.Nu pot să înţeleg cum m-ar putea iubi cineva.
178.Simt că am nevoie de cineva pe care să mă bizui ca 194.Responsabilităţile vieţii de fiecare zi mi se par
să-mi dea sfaturi în problemele practice. copleşitoare.
179.Mă îngrijorez adesea că aş putea face infarct, chiar 195.Oricât de mult aş oferi celorlalţi, nu este niciodată
dacă sunt puţine motive, din punct de vedere destul.
medical ca să fiu îngrijorat. 196.Pun un mare preţ pe bani sau pe poziţia socială şi
180.Mă simt mai bine când fac un cadou decât atunci profesională.
când primesc unul. 197.Fac adesea lucruri în mod impulsiv şi le regret mai
181.Nu mă dezic repede şi nu mă scuz uşor pentru târziu.
greşelile mele. 198.Am nevoie de ceilalţi atât de mult, încât mereu îmi
182.Am fost de puţine ori capabil(ă) să mă ţin de fac griji că-i voi pierde.
hotărârile mele. 199.În cursul vieţii mele, cei apropiaţi mie au profitat de
183.Mă îngrijorez că oamenii pe care îi iubesc vor mine sau m-au folosit pentru diferite scopuri.
prefera pe altcineva şi mă vor părăsi. 200.Dacă fac doar ceea ce vreau, nu mă simt deloc bine.
184.Subscriu la credinţa: “Controlează sau vei fi 201.Trebuie să fiu mereu “Numărul unu!” în domeniul în
controlat!”. care lucrez (sau învăţ).
185.Una din cele mai mari frici ale mele este că defectele 202.Mă simt lipsit(ă) de apărare dacă nu există cineva
îmi vor fi descoperite. care să-mi ofere sprijin, iar atunci când cineva mă
186.Mă simt mai degrabă ca un copil decât ca un adult ajută mă tem să nu-l pierd.
când vine vorba de a face faţă responsabilităţilor de 203.Oamenii importanţi din viaţa mea m-au lovit, certat
fiecare zi. şi neglijat în repetate rânduri.
187.Simt că lumea e un loc periculos. 204.Îmi este foarte greu să le cer altora să aibă grijă de
188.Alţi oameni cred despre mine că nu fac destul pentru nevoile mele.
mine şi fac prea mult pentru ceilalţi. 205.Nu pot fi eu însumi şi nici nu pot exprima ceea ce
189.Sunt o persoană foarte competitivă. simt cu adevărat deoarece astfel cei care îmi sunt
apropiaţi mă vor părăsi.

5
Adaptarea şi validarea Chestionarului Schemelor Cognitive
(Young and Brown, 1990)

Chestionarul este o colecţie de scheme cognitive disfuncţionale întâlnite în


diferite tulburări de personalitate. Răspunsul la aceşti itemi se dă pe o scală cu 6
nivele (se permite şi evaluarea schemelor cognitive şi nu numai identificarea lor.
(Young, 1990).
Într-o a doua versiune a Chestionarului schemelor cognitive, Young
regrupează schemele disfuncţionale în 5 domenii şi 16 tipuri generale de scheme
cognitive disfuncţionale. Fiecare din cele 16 tipuri de scheme este evaluat de o scală
specifică a chestionarului. Scalele corespunzătoare sunt:
ED – (9 itemi: 1, 17, 33, 49, 65, 81, 97, 113, 129) – Privaţiune emoţională.
Se referă la teama că nevoile emoţionale fundamentale (susţinere emoţională,
empatie, afecţiune, dragoste, apreciere) nu vor fi satisfăcute de ceilalţi. Adesea părinţii
îşi privează emoţional copilul.
AB – (18 itemi: 2, 18, 34, 50, 66, 82, 98, 114, 130, 145, 157, 167, 175, 183,
191, 198, 202, 205) – Abandon/Instabilitate. Se referă la teama de a pierde
persoanele apropiate din punct de vedere emoţional, la convingerea că relaţiile
apropiate vor fi compromise, că va fi părăsit şi neglijat. Schema aceasta poate să apară
atunci când părinţii au fost inconştienţi în îndeplinirea nevoilor copilului. De ex. au
existat numeroase ocazii în care copilul a fost lăsat singur sau nu s-au interesat de el
perioade lungi.
MA – (17 itemi: 3, 19, 35, 51, 67, 83, 99, 115, 131, 146, 158, 168, 176, 184,
192, 199, 203) – Neîncredere/Abuz. Acest tip de scheme se referă la teama că cei din
anturaj vor profita într-un fel sau altul de persoana în cauză, o vor răni, bârfi sau o vor
umili. În copilărie aceste persoane au fost adesea abuzate, lovite de părinţi, rude sau
de cei de aceeaşi vârstă.
SI – (10 itemi: 4, 20, 36, 52, 68, 84, 100, 116, 132, 147) – Izolare
socială/Alienare. Se referă la convingerea cuiva că este izolat de restul lumii, nedorit
şi evitat datorită în principal faptului că este deosebit de marea masă care nu îl
înţelege. Această convingere este cauzată în mod obişnuit de experienţe timpurii în
care copiii văd că atât ei, cât şi familiile lor sunt diferiţi de ceilalţi.
DS – (15 itemi: 5, 21, 37, 53, 69, 85, 101, 117, 133, 148, 159, 169, 177, 185,
193) – Debilitate/Ruşine. Reflectă convingerea că cineva este plin de cusururi,
defecte de caracter şi ceilalţi, odată ce vor ajunge să-l cunoască, îl vor părăsi. În
general, părinţii au fost critici cu copiii lor şi i-au făcut să se simtă că nu au meritat să
fie iubiţi.
SU – (9 itemi: 6, 22, 38, 54, 70, 86, 102, 118, 134) – Indezirabilitate socială.
Se referă la convingerea cuiva că nu poate fi plăcut şi apreciat de către cei din anturaj.
Există trei tipuri de situaţii pentru care se poate detecta acest tip de schemă: lipsa de
atractivitate fizică, lipsa abilităţilor de relaţionare socială şi lipsa unui status social
adecvat.
FA – (9 itemi: 7, 23, 39, 55, 71, 87, 103, 119, 135) – Eşec. Reflectă credinţa că
cineva este mai puţin eficient în realizarea unor sarcini profesionale decât sunt ceilalţi
colegi de muncă. Aceste persoane se simt adesea incapabile, ignorante, netalentate,
etc. Această schemă se poate dezvolta dacă copiii sunt umiliţi sau trataţi ca atare, dacă
au eşec şcolar sau eşecuri în alte domenii. De obicei, părinţii nu le oferă suficient
suport, disciplină şi încurajare pentru copil pentru a persista şi a avea succes în
diferite domenii de realizare ca muncă şcolară, sport, etc.
DI – (15 itemi: 8, 24, 40, 56, 72, 88, 104, 120, 136, 149, 160, 170, 178, 186,
194) – Dependenţă/Incompetenţă. Se referă la convingerea cuiva că nu este capabil
să facă faţă responsabilităţilor cotidiene şi că are în permanenţă nevoie de sfaturile şi
sprijinul altor persoane pentru a rezolva aceste sarcini şi pentru a lua decizii. În
general părinţii nu i-au încurajat pe aceşti copii să acţioneze independent şi să
dezvolte încrederea în abilitatea lor de a avea grijă de ei înşişi.
VH – (14 itemi: 9, 25, 41, 57, 73, 89, 105, 121, 137, 150, 161, 171, 179, 187)
– Vulnerabilitate. Reflectă convingerea cuiva că este permanent în iminenţa unei
catastrofe (financiare, naturale, medicale, etc.) şi trebuie să-şi ia măsuri de precauţie
tot timpul. De obicei în copilărie aceşti copii au avut părinţi extrem de temători care
au avut ideea că lumea este un loc periculos.
EM – (11 itemi: 10, 26, 42, 58, 74, 90, 106, 122, 138, 151, 162) –
Protecţionism/personalitate atrofiată. Reflectă lipsa de individualitate şi dezvoltare
a Eului. Schema poat fi indusă de părinţi care sunt atât de controlativi, superprotectori
încât copilul este descurajat în dezvoltarea unui sentiment de separare a sinelui.
SB – (10 itemi: 11, 27, 43, 59, 75, 91, 107, 123, 139, 152) – Subjugare. Se
referă la convingerea cuiva că este necesar să se conformeze în permanenţă părerii,
opiniei şi controlului exercitate de alte persoane. Adesea aceste persoane se tem că
dacă nu se conformează, ceilalţi îi vor respinge şi îi vor desconsidera.
SS – (17 itemi: 12, 28, 44, 60, 76, 92, 108, 124, 140, 153, 163, 172, 180, 188,
195, 200, 204) – Autosacrificiu. Se referă la convingerea unor persoane că trebuie să-
şi neglijeze în permanenţă propriile dorinţe şi nevoi în favoarea persoanelor apropiate.
Pentru a evita trăirea unor sentimente de teamă, ei pun interesele celorlalţi înaintea
propriilor interese. În copilărie persoana poate că a fost făcută să se simtă
superresponsabil de starea de bine a unuia sau a ambilor părinţi.
EI – (9 itemi: 13, 29, 45, 61, 77, 93, 109, 125, 141) – Inhibiţie
emoţională/Autocontrol exagerat. Se referă la convingerea că este necesar să-ţi
ascunzi trăirile emoţionale, mai ales impulsurile agresive, deorece manifestarea
acestora ar putea dăuna celorlalţi. Această schemă este adesea determinată de părinţii
care descurajează exprimarea sentimentelor.
US – (16 itemi: 14, 30, 46, 62, 78, 94, 110, 126, 142, 154, 164, 173, 181, 189,
196, 201) - Standarde nerealiste. Această schemă se referă la două convingeri
relaţionate: fie există convingerea că orice faci este prea puţin pentru îndeplinirea
perfectă a unei sarcini, fie se acordă o importanţă exagerat de mare unor valori cum
sunt: statusul, poziţia socială, puterea, în defavoarea altora cum sunt interacţiunile
sociale, fericirea, mulţumirea. De obicei părinţii acestor persoane n-au fost niciodată
satisfăcuţi şi le-au oferit copiilor lor dragoste cu condiţia unor realizări crescute
(deosebite).
ET – (11 itemi: 15, 31, 47, 63, 79, 95, 111, 127, 143, 155, 165) – Drepturi
personale/Dominanţă. Se referă la convingerea unei persoane că poate şi trebuie să
aibă tot ceea ce vrea atunci când vrea, indiferent ce mijloace foloseşte pentru a-şi
atinge scopurile. De asemenea reflectă convingerea că ceilalţi trebuie cu necesitate să
i se supună, să-i asculte şi să-i respecte. Părinţii au fost hiperindulgenţi şi nu au
stabilit limite în legătură cu ceea ce este social adecvat. Alternativ, unii copii dezvoltă
aceste scheme corespunzător la sentimentele de privaţiune emoţională, slăbiciune sau
indezirabilitate socială.
IS – (15 itemi: 16, 32, 48, 64, 80, 96, 112, 128, 144, 156, 166, 174, 182, 190,
197) – Lipsa de control şi autodisciplină. Această schemă se referă la incapacitatea
de a tolera frustrarea, de a-şi inhiba impulsurile, în special pe cele agresive, precum şi
dificultatea de a atinge un anumit scop. În condiţii extreme este posibilă apariţia
comportamentului de tip criminal (Young, 1990). Părinţii care nu au modelul
autocontrolului sau care nu au disciplinat adecvat copiii lor predispun apariţia unor
astfel de scheme.

Administrarea, cotarea şi normele


Chestionarului Schemelor Cognitive

Chestionarul schemelor cognitive se poate administra fie individual fie în grup,


completarea durând 30 – 45 de minute. Cotarea chestionarului se poate face fie
manual, fie prin intermediul computerului (prin programe statistice sau un program
realizat special pentru cotarea acestui chestionar) prin însumarea scorurilor parţiale la
itemi şi apoi calcularea mediei pentru fiecare scală în parte.
Eşantionul pentru care s-au calculat mediile şi abaterile standard la chestionar şi la
cele 16 scale este alcătuit din 240 de subiecţi, din care 160 de sex feminin şi 80 de sex
masculin, respectiv 151 provenind din mediul urban, iar 89 din mediul rural. Subiecţii
au fost selecţionaţi din 30 de judeţe.

Statistica descriptivă pentru scalele Chestionarului schemelor cognitive

N Minimum Maximum Mediu Abatere


standard
AB 240 1.00 5.00 2,1037 ,6980
DI 240 1.00 4,13 1,9250 ,6094
DS 240 1.00 4.00 1,8178 ,5442
ED 240 1.00 5,78 2,2431 ,9503
EI 240 1.00 4,56 2,3083 ,7762
EM 240 1,09 5,27 2,1186 ,6905
ET 240 1,45 5,27 2,9080 ,7114
FA 240 1.00 4,78 2,0106 ,7115
IS 240 1,13 4,67 2,4978 ,6331
MA 240 1,12 4,53 2,4105 ,7601
SB 240 1.00 4,10 2,2375 ,6505
SI 240 1.00 5,10 2,1933 ,7759
SU 240 1.00 4,56 1,8894 ,5700
SS 240 1,59 5,41 3,2015 ,6859
US 240 1,69 5,13 3,1359 ,6927
VH 240 1.00 4,86 1,9378 ,5787
CSC 240 1,34 3,77 2,3452 ,4826

Interpretarea CSC se realizează pe două dimensiuni: cantitativ şi calitativ.

Analiza cantitativă – presupune compararea scorurilor obţinute de subiect la scale cu


scorurile medii notate în tabel. Se poate utiliza intervalul ale cărui limite sunt valorile
mediei la care se adaugă şi se scade o abatere standard.
Scorurile ridicate evidenţiează dominanţa unui tip aparte de scheme cognitive (din
cele 5 categorii şi respectiv 16 tipuri de scheme cognitive). Analiza cantitativă are o
valoare orientativă, intervenţia fiind orientată în urma analizei calitative. Scorurile
ridicate se pot interpreta utilizând următorii descriptori.

I. Acest domeniu se referă la nesatisfacerea următoarelor nevoi fundamentale: de


securitate, de stabilitate, înţelegere, aprobare şi respect. La originea nesatisfacerii
acestor nevoi stau în general factorii familiali (familii monoparentale, părinţii care îşi
resping copiii, nu le oferă afecţiune şi îi pedepsesc excesiv sau chiar îi maltratează, în
timp ce sunt de multe ori aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice).

1. AB –– Abandon/Instabilitate.
Reflectă teama de abandon şi lipsa de stabilitate percepută relativ la persoanele
relevante, asociată cu ideea că acestea nu le oferă încredere şi susţinere emoţională.
Persoanele relevante sunt percepute ca fiind labile emoţional şi imprevizibile,
neîncrezătoare şi instabile, având tendinţa de a-i părăsi în favoarea altora sau ca fiind
aflaţi în iminenţa morţii. Este posibil ca pe parcursul copilăriei, persoanele care
prezintă acest tip de scheme să fi suferit de pierderea părinţilor (prin divorţ sau deces).
De asemenea aceste scheme pot să apară la persoane care au fost în mod repetat
neglijate pe parcursul copilăriei.
2. MA - Neîncredere/abuz.
Reflectă teama că ceilalţi îi vor răni, abuza, umili, bârfi, manipula, minţi sau vor
profita de ei. De obicei aceste scheme se referă la prejudicii aduse voluntar,
intenţionat sau ca rezultat al unei neglijenţe extreme şi justificate. Poate include
senzaţia că sunt în permanenţă defavorizaţi în raport cu ceilalţi şi primesc întotdeauna
cea mai mică parte. Aceste scheme pot fi determinate de abuzuri repetate în copilărie
(survenite fie din partea familie, fie din anturaj).
3. ED - Privaţiune emoţională
Reflectă expectanţa că nevoia de suport emoţional nu va fi satisfăcută de ceilalţi. Se
discută trei tipuri de privaţiune emoţională:
a. Privaţiunea de atenţie, afecţiune, căldură şi confidenţă;
b. Privaţiunea de empatie (absenţa înţelegerii şi ideea că ceilalţi nu le împărtăşesc
emoţiile);
c. Privaţiunea de protecţie (absenţa ghidării şi suportului oferit de ceilalţi).
Originea acestor scheme cognitive se regăseşte de obicei în abuzul emoţional suferit
în perioada copilăriei (neglijare, blazare, ceartă, etc.)
4. DS – Debilitate/ruşine
Reflectă convingerea că cineva este deficient în anumite domenii de activitate, este
rău, nedorit, inferior din mai multe puncte de vedere şi nu este respectat de ceilalţi,
care nu îl vor putea iubi şi aprecia. Poate implica şi hipersensibilitatea la criticism,
respingere şi blamare. Ruşinea se poate referi la factori interni (egoism, agresivitate,
dorinţe sexuale inacceptabile) sau la factori externi (defecte fizice, lipsa unor abilităţi
de relaţionare socială).
5. SI - Izolare socială/alienare
Reflectă sentimentul că cineva este izolat de restul lumii, respins de alte persoane şi
nu face parte dintr-un grup sau comunitate. Aceste persoane se percep pe sine şi
familia de origine ca fiind diferiţi de alte persoane (familii).
II. Se referă la expectanţele pe care individul le are relativ la ceilalţi şi respectiv la
lume în ceea ce priveşte supravieţuirea şi performanţa în diferite domenii. Evaluează
convingerile referitoare la incapacitatea de a face faţă exigenţelor vieţii, fără a primi
sprijinul şi suportul direct al celorlalţi. Familia tipică din care provine un astfel de
individ este hiperprotectivă, nu-i oferă încredere şi suport pentru a se descurca
autonom, separat de familie.
6. DI - Dependenţă funcţională/Incompetenţă
Reflectă credinţa că cineva este incapabil de a face faţă singur responsabilităţilor
cotidiene. Adesea este însoţit de sentimentul de neajutorare. În copilărie aceste
persoane nu au fost încurajate să se manifeste independent şi să câştige încredere în
competenţele şi forţele proprii.
7. VH – Teama de evenimente inevitabile/lipsa de control
Se referă la teama nejustificată şi exagerată că pot apărea în orice moment catastrofe
pe care nu va fi capabil să le prevină. Aceste temeri se referă la unul din următoarele
domenii: medical (atac de cord, SIDA), emoţional (teama că va înnebuni), natural
(cutremure, crime, război, etc.). De obicei aceste scheme se dezvoltă prin modelare, în
condiţiile în care unul dintre părinţi prezintă tulburări de anxietate.
8. EM – Protecţionismul/personalitate atrofiată
Reflectă apropierea emoţională excesivă şi dependenţa de una sau mai multe persoane
semnificative, la o vârstă la care ar trebui să se adapteze singur la rigorile sociale şi
solicitările vieţii cotidiene. Implică şi convingerea că nu va putea face faţă singur, fără
ajutorul celor apropiaţi, sau că este puternic legat şi influenţat de alte persoane şi nu
are o identitate proprie. Se însoţeşte adesea de dezorientare, un sentiment de părăsire
şi lipsă a sensului în viaţă. Mediul familial de provenienţă este unul abuziv sau
hiperprotector în care s-a exercitat un control exagerat asupra copilului. Părinţii sunt
extrem de critici, împiedicând copiii să-şi formeze un Eu autonom distinct de cenzura
exercitată de familie.
9. FA – Eşec
Reflectă convingerea că cineva a greşit sau că este fundamental diferit de ceilalţi
colegi (de şcoală sau serviciu) şi nu poate atinge standardele profesionale sau şcolare
pe care aceştia le ating. Poate implica şi ideea că este prost, incapabil, netalentat,
ignorant şi mai lipsit de succes decât ceilalţi din anturajul său. În copilărie aceste
persoane nu au beneficiat de susţinerea emoţională a părinţilor, nu au fost încurajaţi să
se implice în activităţi autonome.

III. Acest domeniu se referă la perceperea ineficientă a limitelor personale, a


responsabilităţilor faţă de ceilalţi, a angajamentelor pe care şi le iau şi respectiv a
scopurilor pe care şi le fixează. Familia de origine a acestor indivizi este caracterizată
de permisivitate, indulgenţă, lipsa direcţionării şi coordonării adecvate a copiilor. Este
posibil ca în copilărie, indivizii să fi fost forţaţi să tolereze nivele ridicate de
disconfort emoţional, au fost lipsiţi de supraveghere şi ghidare.
10. ET - Drepturi personale/dominanţă
Se referă la convingerea că cineva are toate drepturile şi poate să obţină tot ceea ce
doreşte, indiferent de urmările pe care acţiunile lui le au pentru ceilalţi. De asemenea
se referă la tendinţa de a-şi impune punctul de vedere în defavoarea celorlalţi, de a
controla comportamentul şi dorinţele celorlalţi şi de a le subsuma la propriile dorinţe
şi expectanţe. Lipsa de empatie se dezvoltă în familii extrem de indulgente, care nu
fixează limite precise pentru ce este adecvat social şi ce nu, care-şi neglijează şi
abuzează copiii.
11. IS – Lipsa de control şi autodisciplină
Reflectă dificultatea de control a actelor impulsive, intoleranţă la frustrare, precum şi
incapacitatea de a-şi controla emoţiile şi impulsurile. De asemenea se poate identifica
tendinţa de a evita durerea, conflictele şi confruntarea cu responsabilităţile. Formarea
acestui tip de scheme poate avea originea în familii care nu au impus norme de
disciplină adecvate pentru copii şi mai ales nu le-au oferit modele adecvate de control
al impulsurilor. Familiile cu un statut socio-economic redus, cu insuficiente
competenţe educaţionale, cu antecedente de afecţiuni psihopatologice, alcoolism,
consum de droguri sau divorţ predispun la formarea unor acestor scheme cognitive
disfuncţionale.

IV. Se referă la centrarea excesivă asupra dorinţelor şi sentimentelor celorlalţi în


scopul câştigării aprecierii, dragostei şi evitării respingerii şi părăsirii. Familia de
provenienţă este de obicei bazată pe acceptarea condiţionată (copiii trebuie să suprime
aspecte importante ale propriei personalităţi pentru a câştiga atenţia, dragostea şi
aprecierea celorlalţi). În multe din aceste familii dorinţele, nevoile şi sentimentele
părinţilor sunt puse mereu deasupra celor ale copiilor.
12. SB - Subjugare
Reflectă predarea excesivă şi renunţarea la propriile nevoi şi emoţii constrâns de ideea
că altfel va fi respins şi abandonat de ceilalţi. Implică asumpţia că dorinţele şi emoţiile
proprii sunt invalide şi neimportante pentru ceilalţi. Aproape întotdeauna implică
suprimarea mâniei şi agresivităţii faţă de cei consideraţi superiori. De obicei aceste
sentimente negative ajung să se manifeste în simptome dezadaptative (izbucniri
necontrolate de mânie, abuz de substanţe, retragere afectivă). În copilărie persoanele
care prezintă acest tip de scheme au fost în permanenţă controlate şi direcţionate de
părinţi.
13. SS - Sacrificiu de sine
Reflectă renunţarea excesivă la propriile dorinţe, nevoi şi sentimente în favoarea
îndeplinirii dorinţelor celorlalţi. Cel mai comun motiv invocat este teama de a nu-i
face pe ceilalţi să sufere şi pentru a nu se simţi egoişti.
14. SU – Indezirabilitate socială
Reflectă tendinţa generală de a câştiga aprobarea şi atenţia din partea celorlalţi,
asociată convingerii că nu poate fi plăcut şi apreciat de ceilalţi. Stima de sine este
dependentă în primul rând de reacţiile şi opiniile celorlalţi despre propria persoană, şi
nu de valorile intrinseci, standardele şi înclinaţiile naturale ale persoanei.

V. Se referă la tendinţa de a fi permanent în gardă, permanent conştient de


comportamentele, reacţiile şi emoţiile pe care le trăieşte persoana respectivă. Familia
tipică a cărui membru este o astfel de persoană este caracterizată de relaţii
interpersonale reci, centrarea pe sarcini şi rezolvarea de probleme, expresivitate
emoţională redusă, perfecţionism, ascultare necondiţionată solicitată copiilor şi
formalizarea excesivă a relaţiilor părinte – copil.
15. EI – Autocontrol exagerat
Reflectă tendinţa de a-şi controla excesiv reacţiile spontane în vederea evitării
dezaprobării venite din partea celorlalţi. Se pot distinge următoarele situaţii:
- Reprimarea mâniei şi agresivităţii;
- Nevoia compulsivă de ordine, programare şi precizie a acţiunilor personale;
- Reprimarea trăirilor emoţionale pozitive;
- Raportarea excesivă la rutină, program prestabilit sau chiar ritual;
- Dificultatea de a-şi recunoaşte propriile defecte.
16. US – Standarde nerealiste/exigenţă
Descrie indivizi care consideră că trebuie să atingă un anumit nivel de perfecţiune în
acţiunile pe care le întreprind, astfel încât performanţa proprie să reprezinte un ideal,
pentru a evita critica şi dezaprobarea. Aceste exigenţe permanente pe care şi le impun
le determină o stare permanentă de tensiune, considerând că niciodată efortul depus
nu este suficient pentru a-şi perfecţiona performanţa. Autocritica este exagerată,
antrenând incapacitatea de a se bucura de propriile realizări, un sentiment scăzut al
stimei de sine şi respectiv al autoeficacităţii percepute. Se pot distinge situaţiile:
- Perfecţionismul (importanţa excesivă oferită unor detalii asociată cu subestimarea
propriei performanţe);
- Raportarea la un sistem rigid şi inflexibil de norme;
- Preocuparea permanentă faţă de performanţă şi de limitele de timp.

Analiza calitativă

Presupune evidenţierea itemilor cu scoruri ridicate (5 sau 6) şi interpretarea lor


individuală. CSC nu este un chestionar clasic de evaluare a personalităţii, unde datele
statistice joacă un rol definitoriu ci, datorită faptului că evaluează scheme cognitive
disfuncţionale, se pretează în primul rând unei analize calitative. Este posibil ca scorul
unei scale să nu fie semnificativ mai ridicat decât scorul mediu dar scorul la unul sau
doi itemi să fie 5 sau 6, deci să aibă relevanţă în interpretare. De ex: Scorul scalei AB
(Abandon) este 1,98 (sub medie), dar în cadrul acestei scale, itemul: “Nu pot fi eu
însumi şi nici nu pot exprima ceea ce simt cu adevărat, deoarece astfel cei care îmi
sunt apropiaţi mă vor părăsi” este de 6 (mă descrie perfect). În aceste condiţii deşi nu
putem interpreta o dominanţă a schemelor de abandon este necesar să abordăm în
demersul terapeutic această schemă pe care subiectul a notat-o cu scorul maxim.
În urma analizei calitative a rezultatelor obţinute la CSC şi a parcurgerii celor 8 paşi
descrişi de Young pentru identificarea schemelor cognitive disfuncţionale, şi anume:
1. Identificarea simptomelor principale
2. Administrarea Chestionarului schemelor cognitive şi interpretarea rezultatelor
3. Educarea pacientului în legătură cu schemele cognitive
4. Activarea schemelor disfuncţionale pe parcursul desfăşurării sesiunii terapeutice şi
în afara acesteia
5. Confruntarea pacientului cu strategiile de evitare a activării schemelor şi cu acelea
de compensare a acestora
6. Identificarea acelor comportamente care sunt determinate de distorsionarea
procesărilor informaţionale prin intermediul schemelor disfuncţionale
7. Integrarea informaţiei într-o istorie coerentă (stabilirea unor conexiuni între
experienţele din trecut şi cele pe care le trăieşte în prezent).
8. Diferenţierea între schemele primare, secundare şi cele asociate,
se trece la formularea iniţială a cazului.
Aceasta constă într-un demers logic prin care tabloul clinic prezentat de pacient se
explică pe baza schemelor cognitive disfuncţionale, respectiv pe baza proceselor
adiacente (distorsionarea informaţiilor prin intermediul schemelor şi respectiv
strategiile de compensare utilizate de pacient descrise de Young.)