Iachimovschi Victor

Cuprins
Cuprins ............................................................................................................................. 1
Capitol 1 Stadiul actual................................................................................................... 5
1.1 Introducere .............................................................................................................. 5
1.2 Notiuni generale ...................................................................................................... 5
1.2.1 Analiza cu Elemente Finite (AEF) ................................................................... 5
1.2.2 Obiective .......................................................................................................... 5
1.2.3 Scopul: .............................................................................................................. 6
1.2.4 Tipul de epruveta: ............................................................................................. 6
1.2.5 Obiective ......................................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.6 Scopul lucrarii ................................................. Error! Bookmark not defined.
1.2.7 Strctura tezei ..................................................................................................... 8
Capitol 2 Cotributii teoretice.......................................................................................... 9
2.1 Introducere .............................................................................................................. 9
2.1.1 Starea plana de tensiuni si de deformatie ....................................................... 12
2.1.2 Starea uniaxiala de tensiuni ( tractiune simpla).............................................. 14
2.1.3 Starea uniaxiala de tensiuni ( forfecare pura) ................................................. 14
2.2 Baza teoretica a metodei de testare pe dispozitivul de rasucireError! Bookmark
not defined.
2.3 Analiza starii de tensiuni. ......................................... Error! Bookmark not defined.
Capitol 3 Proiectarea, dezvoltarea si realizarea epruvetei ........................................ 16
3.1 Introducere ............................................................................................................ 16

3.2 Programul SolidWorks ........................................................................ 16

3.3 Programul Ansys ............................................................................ 18

3.4 Pregatirea epruvetelor si setarile experimentale .................................................. 20
3.4.1 Geometria epruvetelor .................................................................................... 20

1
Iachimovschi Victor

3.4.2 Subparagraf .................................................................................................... 20

Capitol 4 Testari, incercari, experimente .................................................................... 20
Capitol 5 Concluzii, discutii, recomandari .................................................................. 21
5.1 Concluzii................................................................................................................ 21
5.2 Recomandari ......................................................................................................... 21
Bibliography................................................................................................................... 23
Capitol 6 Tehnici de analiza cedarii ............................................................................ 24

2
Iachimovschi Victor

Tabel de figuri
Figură 2.1 Patratel ........................................................................................................... 15
Figură 2.2 Bulă ................................................................................................................ 15

3
Iachimovschi Victor

Memoriu justificativ

4
Iachimovschi Victor

Capitol 1 Stadiul actual

1.1 Introducere

1.2 Notiuni generale

1.2.1 Analiza cu Elemente Finite (AEF)

Metoda elementelor finite este o metodă de calcul foarte complexă datorită aparatului
matematic cu care operează, și a utilizării unor metode numerice din mai multe domenii ale
matematicii aplicate:rezolvarea sistemelor de ecuații liniare sau neliniare, integrarea numerică,
interpolarea numerică, utilizată în soluţionarea aplicaţiilor inginereşti (cazul deformării solidelor,
curgerii fluidelor, transferului căldurii etc.). Acest tip de analiză este utilizat în mod obișnuit pentru
proiectarea și optimizarea unui sistem prea complex sau imposibil de analizat prin calcul. Sistemele
care se încadrează în această categorie sunt prea complexe datorită geometriei, scalei sau a
reglementării ecuatiilor.

1.2.2 Obiective

Obiectivele acestui proiect este de a studia comportamentul probelor de materiale friabile

și ductile în cadrul metodei de testare prin dispozitivul de torsiune ,utilizând AEF.
Prin urmare, următoarele obiective sunt enumerate după cum urmează:
 Pentru a modela și analiza geometria epruvetei cilindrice folosind AEF;
 Pentru a studia caracteristicile materialului unei epruvete de-a lungul unei
secțiuni; semnificative în cadrul diferitelor configurații de încărcare utilizând
Software-ul cu analizei cu elemente finite;
 Pentru a compara rezultatele AEF cu rezultatele testării probelor.

5
Iachimovschi Victor

1.2.3 Scopul:

În primul rând, domeniul de aplicare al acestui proiect acoperă studiul metodei de testare
și a geometriei epruvetelor. După aceasta, proiectul se concentrează asupra pregătirii epruvetelor
pentru testul de rasucire Ulterior, metoda de testare prin rasucire va fi efectuată pentru materialul
Aluminiu 6061 pentru a obține încărcarea maximă care trebuie aplicată în analiza elementelor
finite. Modelul este model și analizat utilizând software-ul ANSYS Workbench. În cele din urmă,
proiectul se concentrează pe colectarea de date pentru analiza comparativă și discuții care vor fi
incluse în scrierea de rapoarte.

1.2.4 Tipuri de epruveta:

Forma si dimensiunile epruvetelor sunt in dependenta de tipul si natura materialului si

incercarea la care este supusa etc.Astfel, epruvetele folosite depinde de solicitarile la care sunt
supuse.Pentru incercarea la tractiune se folosesc epruvete de tip „haltera”, cu scopul prinderii in
falcile masinii.In cazul sollicitarii la forfecare folisim epruveta Iosipescu,la compresiune se
utlizeaza epruvete scurte.
In cazul nostru folosim cu sectiune circulara,avind o forma specifica pentru instalarea
acesteia in bacuri.
Un alt factor important al testarii este modul de prindere. Si aici intalnim diferite variante
constructive cum ar fi:
 Prinderea intre bacuri. Aceasta varianta este accesibila din punct de vedere al
costului, dar si din punct de vedere al fixarii.

6
Iachimovschi Victor

Fig 1.1

In studiul de fata, s-au avut in vedere cele 2 tipuri de epruvete, cu forme si dimensiuni
diferite. Geometria acestora este prezentata in imaginile de mai jos:

Dimensiunile acesteia sunt prezentate in figura de mai jos:

7
Iachimovschi Victor

Fig 1.2

Materialul ales este aliajul de aluminiu Al 6064. In momentul achizitionarii acesta era de
forma unei bare cu grosimea de 14 mm din care, prin decupare s-au obtinut mai multe epruvete
cilindrice.

1.2.5 Strctura tezei

Teza este structurată în conformitate cu metodologia generală a programului, luând în

considerare cele mai priorizate lucrări de cercetare. Astfel,teza este descrisă în cele ce urmează;
- În capitolul 2, studiul se concentrează asupra revizuirii aspectelor tehnice ale aplicațiilor
metodei de testare cu ajutorul dispozitivului de torsiune și studierii aplicațiilor de analiză a
elementelor finite de la cercetătorii anteriori.

- În capitolul 3, studiul se axează pe metodologia de cercetare care include pregătirea

epruvetelor, procedura de testare, modelarea epruvetelor și analiza elementelor finite.

-În capitolul 4, discuția se concentrează asupra rezultatelor testului de sarcină pe

epruvetele experimentate și pe analiza elementelor finite de epoxid și aluminiu. Discuția se axează,
de asemenea, pe distribuția stresului pe epruvetei circulare pline si a epruvetei ciruculare cu tub ,
performanța metodei de testare Arcan pentru testul de tracțiune și efectul de sensibilitate a
crestăturilor asupra rezultatelor rezultatelor.

- În capitolul 5, concluziile programului de cercetare se încheie prin concentrarea asupra

configurației de încărcare a probelor de testare. Din experiența programului de cercetare, au fost
făcute câteva sugestii pentru a efectua și a explora mai multe studii privind performanțele de testare.

8
Iachimovschi Victor

Capitol 2 Cotributii teoretice

2.1 Introducere

În general, prezicerea stării de tensiuni și a solicitării pe suprafața unui element de

torsiune este foarte dificilă. Din fericire, cazul special al elementelor circulare la torsiune (fie solide
sau goale atâta timp cât există simetrie axială) este relativ simplu. Teoria elementară precizeaza o
stare de forfecare pură pe suprafața unui element de torsiune circular. Forfecarea pură este definită
ca o stare de tensiune la forfecare în absența tensiunilor normale.

Fig 1

Astfel, la calculul de rezistenta la rasucire este nevoie sa se cunoasca tensiunile si

deformatiile care apar la,legea de distributie pe sectiune si marimea acesteora intr-un punct.Vom
considera o bara dreapta cu sectiunea circulara pentru a calcula rezistenta la rasucire, fiind trasate
o retea de dreptunghiuri curbillinii determinate de generatoare plane paralele la axa barei.(fig 1.2,a)

Fig 1.2 (a,b,c)

9
Iachimovschi Victor

Astfel,in figura 1.2,(b),este reprezentata o bara solicitata la torsiune prin momentul 𝑀𝑡,
si se va stabili ca:
Planele de sectionare ramin paralele, astfel se verfica ipoteza lui Bernoulli;
Bara nu se modifica in sens longitudinal sau tranversal,deci nu apar tensiuni normale σ ;
Generaotarele devin elice de egala inclinare ;
Tensiunile tangentiale τ care apar sunt perpendiculare pe raza.
Din figura 1.2 (c) rezulta:
0
𝑀𝑡 = ∫𝐴 𝜏𝑟𝑑Α

Fig 1.3

Generataorea 𝐵𝐵1se roteste cu unghiul γ dupa deformarea elementului(fig 1.3) si se poate

scrie:
𝑟𝑑𝜑 = 𝛾𝑑𝑥
Conform legii lui Hooke avem:
τ=Gγ
Inlocuind pe γ relatiile de mai sus obtinem:
𝑑𝜑
𝜏 = 𝐺𝑟 =
𝑑𝑥

Se arata ca tensiunea tangentiala variaza linear cu raza, fiind maxima la exterior si nula
in centrul sectiunii.Daca se introduce expresia tensiunii τ din relatiile anterioare se obtine:
𝑑𝜑 0 2
𝑀𝑡 = 𝐺 ∫ 𝑟 𝑑𝐴
𝑑𝑥 𝐴
0
Unde expresia ∫𝐴 𝑟 2 𝑑𝐴 reprezinta momentul de inertie polar al sectiunii(Ip) astfel ca:
𝑑𝜑
𝑀𝑡 = 𝐺𝐼𝑝
𝑑𝑥

10
Iachimovschi Victor

Din relatiile de sus avem

𝑀𝑡
𝜏= 𝑟
𝐼𝑝
Tensiunea tangentiala maxima apare in punctele cele mai departate de centrul sectiunii
(fig 1.4 a) si are formula de calcul:
𝑀𝑡 𝑀𝑡
𝜏= 𝑟𝑚𝑎𝑥 =
𝐼𝑝 𝑊𝑃
Unde 𝑊𝑝 este modulul de rezistenta polar al sectiunii.
Pentru sectiunea circulara avem :

𝜋 𝑑3
𝑊𝑝 =
16

In baza principiului dualitatii tensiunilor tangentiale, se produc tensiuni tangenitale si in

sectiunea longitudinala (fig 1.4,b).

Fig 1.4

Din relatia (1.5,1.6) se obtine unghiul 𝑑𝜑 cu care se rotesc doua sectiuni situate la distanta
𝑑𝑥 una de cealalta,
𝑀𝑡
𝑀𝑡 = 𝑑𝑥
𝐺𝐼𝑝
Rotirea relative dintre sectiunile de la capetele barei este:
0
𝑀𝑡
𝜑=∫ 𝑑𝑥
𝐺𝐼𝑝
𝑙

11
Iachimovschi Victor

Din relatia (1.8) rezulta formulele pentru calculul de rezistenta al barelor de sectiune
circular solicitata la rasucire:
1. Pentru dimensionare:
𝑀𝑡
𝑊𝑝 𝑛𝑒𝑐 =
𝜏𝑎
2. Pentru verficare:
𝑀𝑡
𝜏𝑒𝑓 = ≤ 𝜏𝑎
𝑊𝑃 𝑒𝑓

3. Calculul capacitatii de incarcare

𝑀𝑡 𝑐𝑎𝑝 = 𝑊𝑝 𝑒𝑓 𝜏𝑎
Respectiv 𝜏𝑎 fiind rezistenta admisibila a materialului la solicitarea de rasucire .

2.1.1 Starea plana de tensiuni si de deformatie

Din punct de vedere al starii de tensiune, un corp se poate afla in trei cazuri:
 Stare generala de tensiuni;
 Stare plana de tensiuni;
 Stare uniaxiala de tensiuni;
In practica intalnim des starea plana de tensiuni. In acest caz particular, corpul este
incarcat cu forte coplanare in echilibru, adica pe fatetele opuse actioneaza tensiuni egale si de
sensuri contrare.

12
Iachimovschi Victor

Fig1.3 Fig1.4

Atunci cand tensiunile tangentiale sunt nule, tensiunile normale se numesc tensiuni
principale si se noteaza astfel: 𝜎𝑥𝑥 = 𝜎1 si 𝜎𝑦𝑦 = 𝜎2 .
Mai jos se prezinta formulele de calcul al celor doua tensiuni principale:
𝜎𝑥𝑥 + 𝜎𝑦𝑦 1 2
𝜎1,2 = ± √(𝜎𝑥𝑥 − 𝜎𝑦𝑦 ) + 4 ∙ 𝜏𝑥𝑦 2
2 2
Intotdeauna valorile tensiunilor principale respecta regula: 𝜎1 > 𝜎2 , iar in cazul starii
generale de tensiuni 𝜎1 > 𝜎2 > 𝜎3 .
Din aceste considerente rezulta ca semnul „+” este atribuit tensiunii principale 𝜎1 .
Directiile normalelor la planurile principale se numesc directii principale. Acestea sunt
reciproc perpendiculare.
La 45° fata de directiile principale apar tensiunile tangentiale extreme. Ele se calculeaza
folosind formula de mai jos:
1 2
𝜏𝑚𝑎𝑥,𝑚𝑖𝑛 = ± √(𝜎𝑥 − 𝜎𝑦 ) + 4 ∙ 𝜏𝑥𝑦
2
2
sau
𝜎1 − 𝜎2
𝜏𝑚𝑎𝑥,𝑚𝑖𝑛 = ±
2

Din a doua relatie se observa respectarea dualitatii tensiunilor tangentiale, adica cele doua
tensiuni, respectiv maxima si minima sunt egale, dar de sens contrar.

13
Iachimovschi Victor

In ceea ce priveste deformatiile, acestea se definesc ca variatiile relative a punctelor unui

corp. Modificarea lungimilor segmentelor se numesc deformatii liniare sau alungiri, iar
modificarile unghiurilor se numesc deformatii unghiulare.
𝜀𝑖 - alungirea specifica pe directia axei Oi ;
𝛾𝑖𝑗 -lunecarea specifica in planul Oij;
Formulele de calcul pentru deformatiile specifice principale sunt:

𝜀𝑥𝑥 + 𝜀𝑦𝑦 𝜀𝑥𝑥 − 𝜀𝑦𝑦 2 𝛾𝑥𝑦 2

𝜀1,2 = ± √( ) +( )
2 2 2
Unde semnul „+” coincide lui 𝜀1 si „-” lui 𝜀2
Lunecarile specifice extreme se calculeaza cu relatia:

𝛾𝑚𝑎𝑥,𝑚𝑖𝑛 𝜀1 − 𝜀2 𝜀𝑥𝑥 − 𝜀𝑦𝑦 2 𝛾𝑥𝑦 2

=± = ±√( ) +( )
2 2 2 2

2.1.2 Starea uniaxiala de tensiuni ( tractiune simpla)

Tractiunea simpla este produsa de solicitarile axiale. In acest caz numai tensiunea normala
𝜎𝑥𝑥 este diferita de zero.
Tensiunile principale sunt:
𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝜎1 = 𝜎𝑥𝑥
𝜎𝑚𝑖𝑛 = 𝜎2 = 0
𝜎𝑥𝑥
𝜏𝑚𝑎𝑥 =
2

2.1.3 Starea uniaxiala de tensiuni ( forfecare pura)

Forfecarea pură este deformarea în axa x care nu conduce la o schimbare a suprafeței. În

timpul forfecării pure, axele elasticității elipsoidului nu se rotesc, iar elipsoidele cu tulpină
incrementală și finită sunt coaxiale. Rezultatele la forfecare simpla rezulta atunci când un corp este
supus unei forfecări uniforme, paralelă cu o anumită direcție, care nu implică nici o schimbare în
zonă. Se poate argumenta că, deoarece cele mai multe deformări implică schimbări pure, modelele
de forfecare pure și simple nu sunt realiste. Cu toate acestea, observațiile arată că deformarea se
corelează îndeaproape cu aceste două tipuri de deformare.
Forfecarea pura este rezultatul actionarii a doua forte egale si sens contrar, pe directia
sectiunii transversale a unei piese, fara sa existe si forte de tractiune in lungul acelei piese.
In termeni matematici, acest lucru se poate scrie astfel:
𝜏𝑥𝑦 = 𝜏𝑦𝑥 = 𝜏 > 0
14
Iachimovschi Victor

𝜎𝑥𝑥 = 𝜎𝑦𝑦 = 0
Tensiunile principale sunt 𝜎1 = −𝜎2 = 𝜏, iar directiile principale fac unghiurile 𝜃1 =
45° si 𝜃2 = −45°.

Figură 2.1 Patratel

Figură 2.2 Bulă

15
Iachimovschi Victor

Capitol 3 Proiectarea, dezvoltarea si realizarea epruvetei

3.1 Introducere

Acest capitol vizeaza soft-urile in care s-a proiectat epruveta, modul de obtinere a acestora
si testarea experimentala. Fiecare subiect va fi discutat in detaliu.
Pentru realizarea tuturor incercarilor a fost nevoie de 12 epruvete. Dintre aceastea, 3 au
fost tip os de caine pentru solicitarea de tractiune simpla si 9 tip fluture la solicitarea de forfecare
pura si solicitari biaxiale. Probele au fost decupate dintr-o placa de aluminiu (Al 6064) cu grosimea
de 5 mm si dimensiunile ( ). Dispozitivul Arcan se prinde in masina universala Instron.

3.2 Programul SolidWorks

Am ales sa folosesc acest program pentru proiectarea epruvetei intrucat l-am studiat in
cadrul disciplimei Proiecterea asistata de calculator, interfata este usor de folosit, piesele proiectate
au un aspect foarte realistic, dar si pentru comenzile utile ale acestuia.
Pentru a ajunge la rezultatul final a fost nevoie de crearea unei schite 2D, constransa
complet, astfel incat sa nu existe posibilitatea deplasarii elementelor unele fata de altele.

Cand schita a avut aspectul final i s-a atribuit o grosime de 5 mm, devenind piesa 3D.
Grosimea acesteia coincide cu grosimea reala a placii de aluminiu pe care am folosit-o ulterior la
proba practica.

16
Iachimovschi Victor

A fost nevoie de o ingustare a sectiunii centrale cu scopul de a micsora aria in care

actioneaza fortele biaxiale si pentru a le directiona cat mai precis catre zona de interes.
Astfel, s-a selectat una din fetele piesei proiectate anterior, s-a activat campul „Schita” si
s-a construit un alt model 2D corespunzator conturului zonei centrale ingustate.

S-a decupat un volum cu o grosime de 2 mm de pe prima fata si s-a repetat intreg procesul
pentru cea de-a doua fata, obtinandu-se in final o grosime de 1 mm in zona de interes.

17
Iachimovschi Victor

3.3 Programul Ansys

Spre deosebire de SolidWorks, programul Ansys are in spate o baza matematica foarte
buna, mai ales in ceea ce priveste analiza cu elemente finite. Un alt plus important in acest program
este biblioteca variata de unde putem alege materialul utilizat.

Am selectat domeniul „Static Structural”, am ales materialul din campul „Engeneering

Data ”, iar in campul „Geometry” am importat epruveta proiectata anterior in SolidWorks. Este
important de retinut faptul ca epruveta trebuie salvata in format IGS pentru a rula fara erori in
Ansys.

18
Iachimovschi Victor

In campul „Model” am efectuat restul analizei, toate celelalte campuri regasindu-se in

optiunile acestuia, dupa cum se observa in Fig.5

Fig.5

Dupa cum s-a stabilit in capitolul introductiv, analiza cu elemente finite are ca prim pas
discretizarea corpului in particule mici numite elemente. Cu cat aceste elemente sunt mai mici,
numarul total de elemente creste si deci, creste timpul de afisare a raspunsului programului, ceea
ce nu este de dorit. Exista trei solutii de minimizare a acestui timp si anume:
 Fie se alege discretizarea diferentiata a piesei, adaugand mai multe
elemente mici in zona de interes si mai putine elemente mari in restul
piesei,
 Fie se imparte piesa dupa axele de simetrie, facandu-se analiza doar pe o
jumatate/sfert/optime avand elemente de aceleasi dimensiuni,
 Fie se combina cele doua solutii de mai sus.
In lucrarea de fata, piesa avand dimensiuni de gabarit reduse si geometrie relativ simpla,
s-a ales prima solutie de minimizare a timpului de afisare a raspunsului programului. Acest lucru
este indicat in Fig.6, cu detaliul zonei de interes in Fig.7.

Fig.6

19
Iachimovschi Victor

Fig.7

3.4 Pregatirea epruvetelor si setarile experimentale

3.4.1 Geometria epruvetelor

Dimensiunile de gabarit ale epruvetei sunt prezentate in Fig.2. In centrul acesteia se poate
observa sectiunea ingustata in dreptul careia vor aparea deformatiile maxime, solicitarile maxime,
dar si primele semne ale cedarii precum fisurile.

3.4.2 Subparagraf

Capitol 4 Testari, incercari, experimente

20
Iachimovschi Victor

Capitol 5 Concluzii, discutii, recomandari

5.1 Concluzii

I. In urma testarilor practice si a analizei cu elemente finite s-a constatat ca

dispozitivul Arcan este potrivit pentru astfel de incercari, ambele tipuri de tensiuni,
respectiv normala si tangentiala fiind propagate liniar. Prezenta tensiunii nominale
este dovada ca forfecarea pura nu se poate realiza pe aceast dispozitiv, insa valorile
mici fac ca relultatele sa fie luate in considerare.
II. Se poate observa distributia tensiunilor in corpul probei. Valoarea maxima a
tensiunii este localizata acolo unde apare prima fisura.

5.2 Recomandari

In continuare se vor propune unele recomandari cu scopul de a imbunatati experimentele

viitoare:
 Pentru rezultate mai precise se recomanda utilizarea a unui numar mai mare de
epruvete incercate.
 Forma epruvetei trebuie modificata astfel incat sa aiba cat mai putini concentratori
de tensiune.

21
Iachimovschi Victor

Anexa A Anexe
A.1 Introducere

A.2 Anexa 1

A.3 Anexa 2

22
Iachimovschi Victor

Type equation here.

Bibliography

Bibliography
1, A. (1995). Nume carte. Iasi: Iasi.
bla, B. (2017). NA NA NA. IASI: Iasi.
Petrea, A. (2004). Minuni ale lumii. Minuni ale lumii.

Fig.3 Sectiunea AB pentru epruveta fluture

23
Iachimovschi Victor

Capitol 6 Tehnici de analiza cedarii

Analiza cedarii a fost recunoscuta ca fiind o unealta foarte importanta in munca
metalurgistilor. Cu ajutorul ei se pot descoperi metode corective atat in cazul primelor semne ale
cedarii, cat si in cazul cedarii catastrofale. I s-a atribuit o asemenea importanta din simplul motiv
ca ofera un randament semnificativ in ceea ce priveste capitalul redus de investitii, dar si in ceea
ce priveste siguranta vietii.
Aceste doua aspecte sunt decisive mai ales cand se pune problema construirii unor
echipamente dinamice, cum ar fi: automobile, aeronave si nave spatiale.
Odata cu dezvoltarea accelerata a tehnologiei si a materialelor noi, s-au dezvoltat noi
metode de analiza a cedarii, separandu-se ca o entitate de sine statatoare, ca o stiinta ce permite o
intelegere mai buna a fenomenului cedarii.
Asadar, este o sarcina exceptional de captivanta si plina de provocari.
Atunci cand se efectueaza intr-o maniera sistematica ofera avantajul de a observa direct
neajunsurile desingn-unui, corectitudinea alegerii materialelor, incluziuni, microdefecte si alte
aspecte care conduc la cedare.
Pentru a analiza obiectiv fenomenul este imperios necesar a avea echipamente foarte
performante si sofisticate, dar si expertize adecvate care sunt destul de neglijate sau nedisponibile
in cazul organizatiilor mici.
In orice caz, indiferent de disponibilitatea de echipamente moderne si alte facilitati,
succesul analizei depinde in primul rand de investigator (resursa umana). Acesta este singurul
capabil de a sustrage doar informatiile relevante.
In plus, pentru a solutiona orice caz particular cu care se confrunta, investigatorul trebuie
sa posede gandire analitica, cunostinte avansate legate de tehnologia de fabricatie, talent sau simt
practic, trebuie sa tina pasul cu evolutia moderna a materialelor si a proceselor si sa fie bine
informat in legatura cu tehnicile analizei cedarii.
Anliza cedarii se imparte astfel ca in Fig.4

24
Iachimovschi Victor

Din categoria tehnicilor de testare distructiva fac parte:

1. Testari chimice;
2. Testari metalografice;
3. Testari mecanice;

Cele mai folosite tehnici de testare nedistructiva sunt:

1. Examinarea vizuala;
2. Lichid penetrant;
 Colorant penetrant;
 Penetrant fluorescent;
3. Anodizare si gravurare;
4. Verificare cu particule magnetice;
5. Radiografie;
6. Ultrasonic;
7. Curent vartej;
8. Alte tehnici (holografie cu emisie acustica, tomografie)

25