1.Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 2,5 ani.

2.Examenul de model in ortodontie: importanta in evaluarea pacientului purtator de anomalie dento-

maxilara

3.Dezvoltarea ocluziei dentare in dentitia mixta, pana la canin-premolar 1.

4. Formula dentara la rozatoare, la carnivore, la primate si la om

5. Indicii lui Pont: definitie, semnificatie.

6.Diastema: semen clinice, diagnostic pozitiv si diferential.

7. Anodontia: definitie, diagnostic pozitiv si diferential

8. Incluzia dentara: definite, diagnostic pozitiv si diferential

9.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala Americana: criterii, clase de anomalii.

10.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germane: criteria, clase de anomalii.

11. Relatii anormale si patologice de ocluzie in plan sagital.

12.Gutiera frontal cu plan inclinat : alcatuire, indicatii

13.Crosetul orthodontic de sarma, descriere, actiuni, indicatii

14.Crosete de sarma: reguli de clasificare

15.Arcul vestibular in variant clasica;forma si mod de actiune.

16.Arcul in forma de ciuperca.Indicatii.

17.Inelul in plan inclinat: alcatuire, indicatii.

18.Surubul orthodontic: descriere, indicatii.

19.Crosetul in delta : alcatuire, indicatii.

20.Crosetul Schwarz: alcatuire, indicatii.

21.Arcul caninului :alcatuire, indicatii.

22. Arcul in “S” : alcatuire , indicatii.

23.Arcul in diapazan: alcatuire, indicatii.

24. Partile componete ale aparatelor functionale de tip monobloc.

25.Arcurile vestibulare active pe canin: forma, mod de actiune.

26. Aspecte radiologice in reincluzia dentara.

27.

28.Baza placii aparatelor artodontice mobilizabile maxilare: descriere.

29.Baza placii aparatelor ordodontice orthodontic mobilizabile mandibulare: descriere

30.Crosetul Adams: alcatuire, indicatii.

31.Semne radiologice in rotatia mandibulara de tip anterior.

32.Semne radiologice in rotatia mandibulara de tip posterior.

Rezolvare:

1. - Are loc euptia DT si constituirea ocluzie dintilor temporari.

-intre 6 luni si 2,5 ani
- erup din 6 in 6 luni , cate un grup dentar.
-mai intai erup cei inferiori apoi cei maxilari , cu exceptia IL
-ordinea: IC,IL,M,C,M2
-eruptia incisivului inferior si superior care realizeaza primele relatii ocluzale ofera stabilitate
mandibulei si se caracterizeaza printr-un grad de supraacoperire datorita absentei dintilor
laterari.
- M1 decidualti produc prima inaltare de ocluzie
-C si M2 realizarea inaltarea ocluziei
-dezvoltarea ocluziei temporare se incheie la 2,5 -3 ani.

2. - este necesar atat in stabilizrea diagnosticului, cat si instabilirea planului de tratament

- se apreciaza pe model nr, felul, forma si pozitia dintilor, gradul de aliniere si necesarul de spatiu pentru
alinerea fiecarui dinte

-se precizeaza pozitia v/p a fiecarui dinte, marcandu-se lipsa/ excesul de spatiu de pe arcada

-rotatiile sunt descries in functie de fata dintelui deplasat de pe linia arcadei, se specifica valoarea
rotatiei ( in grade) si se determin necesarul de spatiu pentru aliniere

- se aproximeaza gradul de adancime a boltei, prezenta/absenta torusului palatin

3. – prima perioada a DM este reprezentata de eruptiagrupului incisive-molar, care debuteaza ssub 6 ani

- exista 3 tipuri de eruptive:tip M, tip IM, tip I

- prin eruptia M1 se produc urmatoarele: se modifica lungimea arcadei , are loc trecerea de la forma
arcadei de semicerc la cea parabolicca, se produce a II-a inaltare de ocluzie
-IL erupe dupa cel superior sau in acelasi timp

-ISup ii acopera pe cei inferiori realizand un punct de contact sau un spatiu de 1-2 mm.

- M,p sunt in relatie cuspid- sant intercuspidian /cuspid-cuspid

4.

5. – se apreciaza dezvoltarea arcadelor dento –alveolare in sens transversal

- Pont raporteaza latimea arcadelor masurata la nivelul Pm si M si lungimea la niv PM, la suma
diametrelor maxime ale celor 4 I sup.

- suma incisiva ( SI)= 22-34.Si<28 (microdentie), SI>34(macrodontie)

-valoarea ideala (calculate) se raporteaza la cea reala(masurata)

- se iau in considerare diferentele care depasesc 1,5 – 2 mm

- indicia nu au semnificatie in micro/macrodentie, absenta/malpozitia dintilor de reper, microgresiuni

generalizate

6.Diastema se caracterizeaza prin prezenta unui spatiu interincisiv

-exista 3 forme de diastema:

1. cu coronele I paralele – etiologie- fren inserat pe creasta, sept osos, anodontie de IL

2. cu coronae divergente – insuficienta de spatiu la nivelul lamei osoase

3. cu coronae convergente - *

Tulburari :incongruenta la nivelul Ic-Il , * siflanta

7. – anomalie determinate de lipsa congenital a unor dinti

-Clinic: persistent unui dinte temporar peste timpul normal de eruptive si absenta DP

Rx: absenta DP din maxilar

*diag dif

8.- caracterizata prin ramanerea dintelui in maxilar dupa timpul normal de eruptie

-clinic: absenta dintelui de pe arcada, cu persistent de cele mai multe ori a DT.

-RX: prezenta dintelui , gr. de dezvoltare, relatiile cu elementele regiunii

-diagnostic diferential: incluzie ,inclavare

9. – criteriu principal : relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital

-Clasa I –raport neutral – varful cuspidului MV al M1 superior in dreptul santului intercuspidian al M1

inferior

-Clasa II – raport distalizat santul intercuspidian inferios plasat dinstal de varful cuspidului MV sup

-dezvolta malocluzie cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca “in acoperis”; malocluzie cu
raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita.

- Clasa a III-a raport mezializat – santul intercuspidian inferior este plasat mezial fata de varful cuspidului
Mv superior

10. coceptia:aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii sau aceleasi forme de anomaloo

-6 sindrome:

1.sindrom cu compresie de maxilar, cu 2 variante:

- cu protuzie, cu sau fara spatiere

-cu inghesuire

2. sindrom de ocluzie incrucisata

3.sindrom progenic, care poate fi :

- de conducere fortata

- fals (retrognatism maxilar)

-adevarat

4. sindrom de ocluzie adanca acoperita

5.sindrom de ocluzie deschisa, cu variantele dento-alveolara si gnatica

6.alte anomalii sau grupa anomaliilor momo-cauzale, urmari ale pierderii precoce a dintilor temporary
din zona de sprijin Korkhaus, sau anomalii isolate, transpozitia, *incluzia ?

11.*

12. indicatii: angrenajele inverse frontale fara inocluzii sagitale

- utilizeazaforta muschilor ridicatori ai mandibulei

- gutiera se extinde pana la 0,5 mm deasupra coletului , fiind subtiata si bizotata pentru protectia
parodontiului
-planul inclinat se ridica din corpul gutierei cu orientare oblica de jos in sus si din fata indarat

-oblicitatea variaza intre 30-45 grade pentru a cuprinde fata palatinala a dintilor angrenati invers

13.

Prezinta 3 portiuni:

a) O portiune in contact cu zona de retentive util=ansa*

b) O portiune elastic care ofera posibilitatea ansei sa depaseasca zona retentive la introducerea si
* aparatului =bucla.
c) O portiune formata din 2-3 cuduri , realizate In cel putin 2 planuri, cu care crosetul se fixeaza in
baza aparatului = zona de retentive
-asigura o stabilitate aparatelor ortodontice
-ancorare echilibrata : in “trapez: , “triunghi: sau combinata
-elementele de ancorare trebuie amplasate judicious pe intreaga arcada, cat mai aproape de
elenentele de actiune, cat mai M si cat mai D, in mod echilibrat de-o parte si de alta a arcadei
dentare
14. – nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc( scade elasticitatea si rezistenta Mc)
- nu se folosesc clesti sau falci ascutite sau cu muchii (lasa crestaturi in sarma)
- nu se incalzeste sarma inainte sau in timpul prelucrarii ( isi pierde elasticitatea)
-sarma se fixeaza in cleste si se indoaie cu mana
- concomitant cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de tractiune a acesteia
in axul ei
- indoirea sarmei se face In etape
- curburile largi se realizeaza prin indoirea sarmei cu mana
15. – este format dintr-o portiune central, denumita custa* pricipala si 2 bucle laterale = bucle
de activare
- arcul paraseste placa* prin nisa masticatorie dinspre C si P, ocolind coletul C la 0,5-1mm pana
la jumatatea fetei meziale, de unde prezinta un traseu parallel cu planul de ocluzie la jumatatea
inaltimii coronare a celor 4 I superiori , pana la fata M a C de partea opusa.Aici formeaza
simetric o bucla de activare si patrunde prin nisa masticatori dintre C si P1
-actiunea principal – retrudarea incisivilor prin ingustarea buclelor de activare, asociata cu
slefuirea din placa P. la nivelul dintilor frontali.
16. – vestibularizarea dintilor pe care se aplica
- derotarea dintilor mai ales a frontalilor
17.
18. –este alcatuit dintr-un surub median filetat in 2 directii : la un capat “pe dreapta” si la
celalalt “ pe stanga”
- la fiecare capat exista cate o piulita
- prin rasucirea surubului intr-un sens sau altul cele 2 piulite se indeparteaza/ se apropie in
acelasi timpin zona central prezinta 2 tuneluri perpendicular unul pe altul ; in aceste tuneluri se
introduce o tija de sarma numita “cheita de activare” cu ajutorul careia surubl se poate rasuci.
- la o rasucire complete a surubului , cele 2 piulite se apropie sau se indeparteaza 1 mm
- functii : pastreaza stabilitatea fragmentelor placii ortodontice , permit actionarea ap.
Orthodontic foarte précis
19. – croset ocluzo-interdentar
-zona de retentive reprezentata de retentivitatea anatomica in sus , vertical a aparatului
intermediary
- ansa de forma triunghiulara , in forma literei grecesti delta,
- ansa este plasata cu varful spre spatial interdentar si baza spre mucoasa jugala, sprijinindu-se
cu cele 2 laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor pe care se aplica
- indicatii: blocarea egresiunii dintilor pe care se aplica
- ofera stabilitate aparatului orthodontic
20.
- croset ocluzo –interdentar
- o ansa circular de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica
- ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie,
reprezeinta partea elastica a crosetului.
- o zona retrutiva* cu care crosetul se angajeaza in placa, repezentata de retentivitatea
anatomica in sens vertical a aparatului intermediary,
Indicatii: stablitatea ap. Orthodontic, blocheaza egresisiunea dintilor, mezializari, distalizari
usoare.
21. – este alcatuit dintr-o bucla circular de 4-6 mm prelungita anterior cu o portiune rectilinie
paralela cu mucoasa fixa la 0,8 mm de aceasta si incheiata cu o “gheruta” intim adaptata la
coletul caninului, pe muchia MV
- la aceasta extremitate bucla se prelungeste cu o portiune care traverseaza planul de ocluzie
prin nisa dispre Pm 2 si M1
- repozitionarea C in MV – infrapozitie
- distalizare, egresiune, palatinizarea dintelui pe care se aplica
22. – o portiune retentive , in placa
- o portiune active, activabila in forma literei s
- se realizeaza la o distant de 0,5 -1 mm de mucoasa P
- vestibularizarea dintelui si deplasarea lui spre M/D
- derotarea dintelui
23.- este alcatuit dintr-o portiune libera si elastic de minim 15 mm si maxim 20 mm
- o portiune retentive cu care se angajeaza in placa
- ansa se modeleaza la o distant de 1mm de muchie * , pana cand vine in contact cu fata
proximala a dintelui in 1/3 de colet
-deplasarea dintlor in sens mezial sau distal
24. placa palatinala
--placa mandibulara
- masa* interocluzala
25. forme:
1. arc V cu bucle rotunite sau dreptunghiulare
Mod de actiune : oralizarea I, arcul V actioneaza la nivelul coroanei dentare la distanta de
central de rezistenta
-derotarea I prin cuplu de forte, una din forte preseaza asupra dintelui la nivelul unei muchii iar
cealalta preseaza la nivelul celeilate muchii.
- actioneaza pe vertical, ingresiune si egresiune a I

28.
- sagital pe linia mediana de la nivelul dintilor frontali pana la intersectia liniei mediene au o
tangenta la fata M a M1
- de-a lungul arcadei se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte present pe arcada
- in zona lateral sunt in contact cu 1/3 colet si medie a dintilor din zona de sprijin
- placa sa fie d* pentru a feri parodontiul marginal de traumatisme
- grosimea de 2- 3 mm
-zona orala se lustruieste
Variatii – le lina mediana
- In V /Y
- - in Z
- Trapez
- Atipic –secional
- 29. Pe linia mediana
- Paramedian unilateral / bilateral
- Este limitata lingual pe santul * planseului pe care nu trebuie s ail lezeze
30.
- 2 anse orale care vin in contact cu fetele aproximale ale dintilor uite v cu portiune de
sarma rectilinie, la distant de fata v
- cele 2 anse se continua in sens oclual de o parte si de alta cu cate o bucla, care traverseaza
planul ocluzal prin nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa
- zona de retentie – divergent fetelor aproximale ale dintilor laterali si frontali
Indicatii – ofera stabilitate aparatului orthodontic
- blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
- - dinti in eruptive
- Dinti mono/pluriradicular pe arcade integre
31. – unghiul mandibulei accentual
- condiliu inalt, cu dezvoltare prepoderent anterior
- curbura preangulara stearsa
- ramul ascendant lung
- canalul dentar angulat
- latimea ramurii orizontal micsorata
32. – unghiul mandibulei deschis
- condil subtire, cu dezvoltare prepoderent posterior
- curbura preangulara mascata
-ramura ascendenta scurta
- Canal dentar drept
- latimea ramurii orizontale marita