MOTOARE CU ARDERE INTERNA - PROIECT

Calculul procesului de admisie

1.Ipoteze de calcul:
- fluidul proaspăt şi gazele reziduale sunt gaze ideale
- după intrarea în cilindru, energia cinetica a încărcăturii proaspete se transformă integral în
căldură

2. Condiţiile iniţiale de stare

Presiunea şi temperatura fluidului proaspăt la intrarea în motor, în cazul admisiei
normale, sunt presiunea şi temperatura aerului ambiant, p0 şi T0:
p0 = 1 bar ; T0 = 298 K

3. Presiunea şi temperatura gazelor reziduale

La motoarele în 4 timpi, se consideră că presiunea gazelor reziduale, pr este egală cu
presiunea medie din colectorul de evacuare. În general, se adoptă:
pr = (1,05…..1,25) p0
Temperatura gazelor reziduale variază în funcţie de turaţia motorului, raportul de
comprimare şi coeficientul de exces de aer. Valorile lui Tr sunt:
- m.a.s. cu carburator: Tr = 900 ÷ 1100 K
- m.a.c. Tr = 600 ÷ 900 K

4. Coeficientul gazelor reziduale, γr

r
r  , unde νr (kmol/ciclu) este numărul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu, iar ν fp
 fp
(kmol/ciclu) reprezintă numărul de kmoli de fluid proaspăt pe ciclu
- m.a.s. cu carburator: γr = 0,04 ÷ 0,10
- m.a.c.: γr = 0,02 ÷ 0,05

5. Creşterea de temperatură a fluidului proaspăt, ΔT

Fluidul proaspăt se încălzeşte în contact cu pereţii sistemului de admisie şi al
cilindrului. Creşterea temperaturii depinde de viteza fluidului proaspăt, de durata admisiei, de
temperatura pereţilor şi a fluidului proaspăt. În funcţie de tipul motorului, ΔT are valorile:
- m.a.s. cu carburator: ΔT = 0 ÷ 20°
- m.a.c. ΔT = 10 ÷ 40°

6. Presiunea din cilindru la sfârşitul cursei de admisie, pa

pa = p0 - Δpa ,
în care Δpa (bar) – căderea de presiune pe colectorul de admisie
Pentru motoarele de automobil, la regim nominal, valorile lui Δpa sunt:
- m.a.s. cu carburator: Δpa = (0,05 ÷ 0,20) p0
- m.a.c. Δpa = (0,03 ÷ 0,18) p0

7. Temperatura la sfârşitul cursei de admisie, Ta

Această temperatură se determină din relaţia bilanţului termic aplicat fluidului
proaspăt înainte şi după amestecarea cu gazele arse. Se consideră că amestecarea se produce

1
la presiune constantă, iar capacitatea calorică specifică a amestecului este egală cu a fluidului
T  T     r  Tr
proaspăt: Ta  0 , unde ξ = Cpr / Cpfp;
1  r
Cpr – capacitatea calorică specifică la presiune constantă a gazelor restante
Cpfp – capacitatea calorică specifică la presiune constantă a fluidului proaspăt
Pentru calcule aproximative, se poate adopta ξ = 1.
Orientativ, funcţie de tipul motorului, temperatura la sfârşitul procesului de admisie nu
trebuie să depăşească 370 K la m.a.s., şi 350 K la m.a.c.

8. Gradul de umplere, ηv
Acesta este definit prin raportul dintre cantitatea (masică, molară, volumică) de fluid
proaspăt reţinută în cilindru la sfârşitul admisiei şi cantitatea posibilă de a fi introdusă în
cilindreea VS, în condiţiile de temperatură de la intrarea în motor.
p T  1
v  a  0  
p 0 Ta   1 1   pu   r
φpu este gradul de postumplere, reprezentând raportul dintre numărul de kmoli de fluid
proaspăt care pătrunde în cilindru după p.m.e. şi numărul total de kmoli de fluid proaspăt
reţinut în cilindri. Pentru motoarele în 4 timpi, φpu = 0,08 ÷ 0,25, el depinzând de turaţie şi de
performanţa umplerii.

Calculul procesului de comprimare

Calculul procesului de comprimare are ca scop determinarea stării fluidului motor din
cilindru, în momentul declanşării scântei sau injecţiei, în punctul „c” de pe diagrama indicată.

2.1. Presiunea şi temperatura fluidului de lucru la sfârşitul comprimării se calculează

aproximând comprimarea cu o evoluţie politropică cu exponent politropic constant nc.
p c  p a   nC

Tc  Ta   n C 1

2.2. Valorile exponentului politropic nc depind de schimbul de căldură dinttre fluidul

motor şi pereţi cilindrului. Odată cu creşterea turaţiei, nc are o creştere importantă.
Valorile lui nc sunt cuprinse între:
M.A.S. cu carburator …………..nc = 1,32 ÷ 1,38
M.A.C. …………………..….… nc = 1,31 ÷ 1,37

2
 Calculul procesului de ardere

1. Calculul arderii urmareste precizarea legii de variatie a presiunii p() in perioada degajarii
caldurii de reactie, in vederea:
- determinarii presiunii maxime din cilindru, care defineste solicitarea mecanica a
organelor mecanismului motor;
- precizarii temperaturii fluidului motor, care defineste incarcarea termica a
organelor in contact cu gazele fierbinti;
- determinarea ariei diagramei indicate care defineste lucrul mecanic specific sau
presiunea medie.

2. Ipoteze fundamentale de calcul.

- capacitatile calorice specifice depind numai de temperatura;
- arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izobare, izocore, izoterme. Se considera
ca arderea se desfasoara izocor pentru M.A.S. si mixt (izocor si izobar) pentru M.A.C.
- compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientul de exces de aer
. Pentru   1 produsele de ardere sunt: CO2, H2O, O2 si N2.
Pentru   1 produsele de ardere sunt: CO2, CO, H2O, H2 si N2.
- gazele reziduale au compozitia gazelor de la sfarsitul arderii.
- caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere, neglijand
variatia caldurii cu temperatura.
- variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in
timpul arderii sunt efectul caldurii utile, masurate prin coeficientul utilizarii caldurii z, care
tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z, si pierderile de caldura aferente.

3. Cantitatea teoretica de aer L0 (kmoli sau kg) necesara pentru a arde complet 1 kg de
combustibil lichid.
Compozitia chimica a combustibilului este determinata de analiza elementara in parti
sau procente de greutate. Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara: C + H
+ S + O + …. = 1 kg,
In care: C, H, S, O, sunt participatiile masice de carbon, hidrogen, sulf, etc.Compozitia
elementara a unor combustibili utilizati in motoare este dat in tabelul de mai jos:

COMBUSTIBILUL Compozitia elementara MT HI

C(kg) H(kg) O(kg) (kg/kmol) (kcal/kg)
Benzina 0,854 0,142 0,004 110 120 10500
Motorina 0,857 0,133 0,010 180 200 10150

Unde MT = masa moleculara (kg/kmol)

HI = puterea calorica inferioara a combustibilului (kcal/kg)
L0 = cantitatea de aer teoretica necesara arderii = cantitatea minima de aer necesara arderii
complete.
1  C H OS
L0  0 ,21 
   (kmol aer/kg comb.)
 12 4 32 

4. M1 - Numarul de kilomoli de amestec proaspat ce participa la reactie.

M1 =  L0 + 1/MT (kmoli/kg comb.)………………….M.A.S.
M1 =  L 0 (kmoli/kg comb.)…………………M.A.C.

3
5. M2 – Numarul de kilomoli de produse rezultate din ardere
a) Cazul arderii complete:   1
MCO2 = C/12 ; MH2O = H/2 ; MO2 = 0,21 L0( -1) ; MN2 = 0,79 L0
C H
M2       0,21  L0 (kmoli/kg comb.)
12 2
b) Cazul arderii incomplete:   1
1  1 
M CO2  12  2 
C  0,21  L0 M CO  2   0,21  L0
1 k 1 k
H 1  1 
M H 2O   2k   0,21  L0 M H2  2k   021  L0
2 1 k 1 k
M N 2  0,79    L0 (kmoli/kg comb.)
in care k = 0,45….0,50

C H
M2    0,79    L0 (kmoli/kg comb.)
12 2

6. Coeficientul variatiei molare a amestecului proaspat, 0

0 = M2 / M1

7. Coeficientul variatiei molare a amestecului real, R

 
R  0 r unde r este coeficientul gazelor reziduale.
1 r
Valorile lui R variaza intre limitele:
M.A.S……………………………………………1,02  1,12
M.A.C……………………………………………1,01 1,06

8. Caldura molara medie la volum constant a amestecului de lucru inainte de ardere:

mC / TC
V T0  298  4,7  0,6  TC  10 3

9. Caldura molara medie la volum constant a produselor de ardere:

  
Pentru   1

M  mCCO2 Tz  M  mCH2O Tz  M  mCO2 Tz 

/ Tz 1  CO2 V 298 H2O V 298 O2 V 298 
mCV T 298  
0
M2  N2 Tz

M N2  mCV 298


Pentru   1

4

  
M  mCCO2 Tz  M  mCH2O Tz  M  mCH2 Tz 
/ Tz 1  CO2 V 298 H2O V 298 H2 V 298 
mCV T 298  
0
M 2  N2 Tz CO Tz
 
M N2  mCV 298  MCO  mCV 298


Valoarea temperaturii TZ se adopta in intervalul 1800 3000 K.
Caldurile molare medii la volum constant ale componentilor mai sus mentionati, in
intervalul de la T0 = 298 la TZ, pot fi calculate cu formulele de mai jos:
mC  V
CO2 Tz
298
 9,2  0,8  10 3  TZ (kcal / kmol K)
 Tz

mCVCO 298  5,0  0,5  10 3  TZ (kcal / kmol K)
 Tz

mCVH 2O 298  5,7  1,2  10 3  TZ (kcal / kmol K)
 Tz

mCVN 2 298  5,1  0,4  10 3  TZ (kcal / kmol K)
mC O2 Tz
V 298   5,5  0,4  10 3  TZ (kcal / kmol K)
mC H 2 Tz
V 298
  4,4  0,5  10 3  TZ (kcal / kmol K)

10. Caldura molara medie la presiune constanta a produselor de ardere

 Tz
 Tz
mC P// 298  1,985  mCV// 298   (kcal / kmol K)

11. Z – Coeficientul de utilizarea a caldurii pentru perioada arderii - Z este raportul dintre
cantitatea de caldura folosita pentru cresterea energiei interne a fluidului si efectuarea de lucru
mecanic in perioada de la inceputul arderii si pana la sfarsitul ei (punctul z), si puterea
calorifica inferioara a combustibilului. Valorile coeficientului Z depind de tipul motorului,
turatie, conditiile de racire, arhitectura camerei de ardere, sarcina motorului. Valorile reduse
indica nu numai un transfer intensiv de caldura, dar si o crestere intensa a arderii in
destindere.
Valorile lui Z se adopta astfel:
M.A.S……………………………………..0,80  0,95
M.A.C…………………………………….0,70  0,88

12. Calculul puterii calorice superioare a combustibilului.

HS = 8100 C + 30000 H + 2600 (S – O) (kcal / kg comb.)
Unde S = participatia masica de sulf; S = 0 la combustibilii petrolieri din tara noastra.

13. Calculul temperaturii TZ la sfarsitul arderii

a) Pentru M.A.C.:

5
 
 R  mC P//  Tz
298  (TZ  298 )   Z 
HI
  L0  1   r 

 mCV/  TC
298   TC  298 

 1,985   R  (TZ  298)

b) Pentru M.A.S.:
Cand   1

 R  mCV//  Tz
298  (TZ  298)   Z 

HI
1 

 mCV/  TC
298   TC  298
   L0    1   r 
 MT 
Cand   1
H I  28560  1     L0

 R  mCV//  Tz
298  (TZ  298)   Z 
 1 
 mCV/   TC
298   TC  298
   L0    1   r 
 M T 

14. Calculul presiunii pZ la sfarsitul arderii:

p Z    pC (bari)
in care  este raportul de crestere a presiunii.

15. Alegerea raportului de crestere a presiunii 

Tz
a) La M.A.S.,   R 
TC
b) La M.A.C.  = 1,7  2,2

Orientativ, valorile temperaturii si presiunii la sfarsitul procesului de ardere sunt:

M.A.S…………………………….TZ = 2400  2900 K pZ = 35  75 bar
M.A.C…………………………….Tz = 1800
CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE

Destinderea este evaluata printr-o evolutie politropica, cu exponent politropic constant,

notat cu md.
Valoarea exponentului politropic md depinde de cantitatea de combustibil care arde in
destindere (cresterea sa determina scaderea lui md si a coeficientului de utilizare a caldurii), de
schimbul de caldura cu peretii si de pierderile prin neetanseitati (md scade cu scaderea cedarii
de caldura si a pierderilor de gaze prin neetanseitati).
Exponentul politropic md scade cu cresterea turatiei si scaderea sarcinii. Valorile spre
limita inferioara se obtin pentru motoare de dimensiuni mari, la reducerea racirii cilindrului si
la viteze de ardere mici.
Valorile lui md se adopta intre limitele:
M.A.S…………………………………………….1,23  1,30
M.A.C…………………………………………….1,18 1,28
Relatiile de calcul pentru presiunea si temperatura la sfarsitul cursei de destindere
sunt:
a) Pentru M.A.S.:
pZ
pd  (bari)
 md

6
 TZ
Td  (grd.K)
 md 1
b) Pentru M.A.C.:
m
  d
pd   1   pZ (bari)
 
  d
m 1  r Tz
Td   1   TZ (grd.K), unde 1  
   Tc

Verificarea valorii adoptate pentru temperaturia Tr a gazelor reziduale.

Cunoscand presiunea si temperatura gazelor la sfarsitul cursei de destindere, pd si Td ,

se poate verifica temperatura gazelor Tr admisa. Se admite ca destinderea de la presiunea pd la
presiunea pr este o evolutie politropica cu exponentul constant 1,5. Se obtine:
T
Tr  d
pd (grd.K)
3
pr
T  Tra
Se calculeaza T  rc  100 (%)
Trc
Unde Trc = temperatura gazelor reziduale, calculata (K)
Tra = temperatura gazelor reziduale, adoptata (K)
Eroarea maxima admisibila intre valoarea temperaturii gazelor reziduale adoptat
anterior, la calculul procesului de admisie, si cea care se obtine prin calcul, este de 10%. In
caz contrar, se reiau calculele, adoptand alte valori pentru Tr si pr.

TRASAREA DIAGRAMEI INDICATE

Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe baza
calculului proceselor de lucru. Se traseaza mai intati diagrama nerotunjita, apoi
se rotunjeste in raport cu cotele de reglaj ce se adopta. Trasarea se face in

7
coordonate p – V. Se alege o scara a presiunilor, 1 mm = ….. bar, si o scara a
volumelor.
Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate o izobara de
valoare p = pr si p = pa .
In ceea ce priveste politropele de destindere si comprimare, deoarece in
abscisa apare si cursa pistonului, se traseaza variatia presiunilor in functie de
cursa pistonului.
Pentru politropa de comprimare:
mc
S  s k1
p cx  p a     (bari)
 x  s m
xs c

Pentru politropa de destindere:

md
 s  k2
pdx  p z     (bari)
xs  x  s  md
unde:
pcx – presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei
de comprimare
pdx – presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei
de destindere.
Pa – presiunea la sfarsitul cursei de admisie
Pz – presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere
x – cursa pistonului, masurata din P.M.I.;
 1  cos  /   1  cos  / / 
x  S     sin 2    S      cos 2  
 2 4   2 4 4 
 - unghiul de rotatie al arborelui cotit, considerat zero la inceputul
ciclului motor.
’ – raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit;
’ = 0,322
s – inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu
S
camera de ardere; s
 1
In timpul unui ciclu de functionare, arborele cotit efectueaza doua rotatii
complete, deci  variaza intre 0 si 720. Legatura dintre variatia unghiului  de
rotatie a arborelui motor si procesele de lucru este data explicit in urmatorul
tabel:

 Procesul de lucru Legea de variatie a presiunii

0  180 Admisia p = pa
180  360 Comprimarea p = pcx
360  540 Arderea si destinderea p = pdx

8
 540  720 Evacuarea p = pr

Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculeaza marimile

constante: s ; k1  pa   S  s  ; k 2  p z  s m
mc d

Se completeaza urmatorul tabel:

 Cos() x p
1=180
1+15
1+30
…..
2=540

Arderea se reprezinta, in cazul ciclului necorectat, la M.A.S., prin izocora

cz; presiunea pZ determinata este mai mare decat cea reala, astfel ca se ia
pmax=(0,850,98)pZ
La M.A.C., arderea se reprezinta izocora cz, izobara zz’, punctul z’ fiind
determinat de gradul de destindere prealabila 1 .

Pentru a putea trece la rotunjirea diagramei indicate trebuiesc adoptate

cotele de reglaj ale motorului:
DSE ISE DSA ISA
M.A.S 40  80 10  60 5  45 40  85
M.A.C 20  50 15  25 15  20 20  50

Dupa adoptarea cotelor de reglaj se adopta pozitiile pistonului

corespunzatoare acestor cote:
X0’ – inainte de P.M.I. pentru inceputul admisiei
X1 – dupa P.M.E., pentru sfarsitul admisiei
X2 – inainte de P.M.I. pentru inceputul aprinderii
X3 – inainte de P.M.E., pentru inceputul evacuarii
X4 – dupa P.M.I., pentru sfarsitul evacuarii
Cu ajutorul acestor pozitii calculate se plaseaza pe diagrama punctele care
marcheaza fazele distributiei si se fac rotunjirile ne