Sunteți pe pagina 1din 6

COROANA METALICĂ PARŢIALĂ(ONLAY)

16.1. Generalităţi
Definiţie: este o proteză fixă unidentară metalică turnată, care se agregă extrinsec la
coroana unui dinte pregătit în aşa fel, încât faţa lui V sa se pastreze indemna(sa ramana libera),
iar pe feţele proximale sunt realizate retenţii suplimentare sub formă de şanţuri, pentru a compensa
lipsa acoperirii (încercuirii) totale.
Denumiri:
 coroană 3/4
 coroana partiala
 onlay
Etimologie –on=pe -lay=a situa . Spre deosebire de inlay = “situat în”, onlay-ul este “situat
pe”, de aceea multă vreme cele două proteze fixe unidentare turnate erau descrise ca fiind
“incrustaţii”, intracoronare sau intrinseci şi respectiv extracoronare sau extrinseci.
În prezent, onlay-ul este considerat coroană parţială.
Clasificarea: se face în general după numărul de feţe ale dintelui acoperite de onlay :
- onlay 3/4 la incisivi şi canini
- onlay 4/5 la molari şi premolari
Termenii: onlay 1/2 şi onlay 7/8 (atipice), nu se referă însă la numărul de feţe, ci la cât
din circumferinţa dintelui este acoperită de coroana partiala.
Aliajele din care se execută:
 nobile (seminobile)
 nenobile, din care se pot realiza turnături de precizie, de duritate medie, pentru a permite
brunisarea.
Avantajele onlay-ului:
1. Fizionomic -Fata V ramane neslefuita,pastreaza aspectul NATURAL al dintelui,greu de
imitat cu orice material)
2. Biologic -Posibilitatea testarii VITALITATII dintelui cu ajutorul pulpotestului,apliccat pe fata
V .ECONOMIA de subst dura,realizata prin lipsa de sslefuire a fetei V(prep santurilor
proximale poate periclita integr puplei,avantaj biologic discutabil)
3. Profilactic –Contact REDUS cu parod marg. Eventualele CARII MARGINALE pot fi
controlate si depistate in faza initiala
4. Mecanic –Adaptare(insertie) mai usoara la cimentare,prin LIPSA EFECTULUI
HIDRAULIC(posibil la toate cor tot de invelis)
Dezavantaje:
1. Indicaţii limitate şi precise (Cand nu exista lez coronare)
2. Realiare clinica si tehnica mai DIFICILA
3. Risc de carii marginale
4. Risc de deschidere a camerei pulpare sau de provocare a aparitiei ulterioare a
PULPITELOR si NECROZELOR ,ca urmare a perp santurilor de retentie
5. O anumită VIZIBILITATE a metalului
6. RETENTIVITATE mai redusă decât a coroanelor totale de invelis
Indicaţii:
1. Retentor pentru punţi de întindere mică
2. Element de agregare pt fixarea unor DINTI MOBILI , facand parte din sine de
imobilizare metalice
3. Element de ancorare pentru proteze scheletate (Onlay cu culise)
4. Refacerea PANTEI DE GHIDAJ a caninuilui
Observatii
 Se aplica pe dinţi lungi, cu indice mezio-distal foarte mic
 Recent se aplică si pe Molari(dar de predilectie pe C,PM,IC sup)
 La pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare
 Se prefera dinţi integri, neafectaţi de carie sau de alte leziuni
Contraindicaţii:
1. Pe dinţi depulpati ,din 2 motive : a) Au FRAGILITATE coronara crescuta b)In timp
apare discromia
2. Pe dinţii cu carii, care nu pot fi incluse în preparaţie
3. Pe dinţi mici, scurţi, subţiri, înguşti
4. Pe dinţi triunghiulari sau globuloşi(cu indice MD mare)
5. Pe dinţi cu cingulum aproape de gingie
6. La tineri,unde exista un volum mare al camerei pulpare
7. Dinţi cu distrofii, displazii, discromii
8. Pacienti cu igienă bucală precara
9. Pacienti cu predispoziţie la carii
10. In ocluzii adânci, ocluzii inverse
11. Ca stalp de punte : -axul dintelui nefavorabil (neparalel) faţă de celălalt stâlp de punte
-în edentaţii întinse

16.2. Prepararea incisivilor şi caninilor pentru onlay

Pentru orientarea profunz de slefuire se apeleaza la santuri de ghidare sau la cheie de silicon
Cheia de silicon va cuprinde si dintii adiacenti dintelui preparat(fiind realizata inaintea slefuirii
dintelui)
Pt aprecierea slefuirii L se utilizz cheia medio-sagitala(rezultata din taierea ch silicon pe linia MS a
dintelui).
Prin sectionarea orizontala si MS a siliconului la mijlocul fetelor axiale rezulta o cheie de silicon
care va orienta slefuirea tuturor fetelor preparatiei
16.2.1. Marginea incizală se şlefuieşte oblic spre palatinal, în unghi de 45o cu axul
dintelui, în aşa fel încât să nu reducem din înălţimea feţei vestibulare. Şlefuind circa 1 mm din
grosimea ţesuturilor dure, se va obţine o faţetă de aproximativ 3 mm lăţime, în care se va prepara
ulterior şanţul transversal.
C*: Unii practicieni incep slefuirea cu mg inciz utilizand o piatra roata mica sau cilindrica orientata
oblic spre P,in unghi de 45* cu axul dintelui.Slefuirea mg inciz in directie oblica va asigura pastrarea
dimens gingivo-inciz a fetei V,minimalizand vizibilitatea metalului.
La canini ac fateta va avea un versant M mai scurt si unul D mai lung,respectand forma vers
cuspidului. Santul transversal va avea forma unui V deschis .Este bine ca mg inzic a dintelui sa
fie protejata de mg metalica a onlayu;ui,subtiata si brunisata.
Pt o slefuire adecv se pot practica santuri de orientare a prof de slefuire.La nivelul mg inciz cu fata
orala a dintelui,adancimea santurilor de orientare va fi aprox 0.7mm
Reducerea tes dure dintre santuri se realiz cu piattra roata diam ,orientata oblic.
16.2.3. Faţa orală – se şlefuieşte ca pentru coroană turnată metalica,respectand
morfologia cu cele două zone: una cingulo-incizală concavă, şi una cingulo-gingivală paralelă cu
1/3-mea mijlocie a feţei vestibulare. Se creează un spaţiu de 0,7 mm, iar la locul de contact cu
antagonistul, de 1 mm.
C*: Portiunea Cingulo-inciala concava va fi slef cu o p roata,initial santuri de ghidare a profunzimii
de slefuire.Pt realiz santurilor de ghidare cu prof adecv(0.7mm) se utiliz freze globulare diam de
diam 1.4mm. Utiliand o p roata diam cu diam redus se obtine o forma concava a port cingulo-inciz
a fetei orale,cu rol in ghidajul anterior.Unii recomanda ca fata orala a caninului sa se slefuiasca cu
o discreta creasta incizo-gingivala (si nu sub forma de arc de cerc),cu rol stabilizator
antirotational.
Portiunea Cingulo-gingivala a fetei O se va reduce cu o freza chamfer d pastrand paralelismul
cu 1/3 mijlocie a fetei V.Utiliand ac tip de fr diam se poate configura forma limitei cevricale a
prep(long chamfer).Orientarea frezei diam va tine cont de paralelismul portiunii cingulo-gingiv cu
cele 2/3 inciz ale fetei V
16.2.2. Feţele proximale – se deretentivizează şi se şlefuiesc, devenind
convergente spre oral şi spre incizal (2o).
C*: Se poate realiz prin metode clasice,ultilizand discuri monoactive,carora li se imprima o usoara
convergenta spre ocluzal(2*) precum si o convergenta spre oral.Plasarea discurilor se va face a.i.
sa nu afecteze latimea fetei V.Reducerea fetelor prox prin met moderne,cu freze diamantate efilate
si chamfer la viteze mari.In cazul in care prep este adiacenta unui spatiu edentat ,slef fetei prox se
va realiza cu ac tip de freza,ca cea utiliz pt port cingulo-gingivala a fetei P.Cand dintele preparat
prezinta dinte vecin,slefuirea fetei prox se va realiz cu o frez diamantata efilata,protejand dintele
adiacent cu o matrice.Extinderea slefuirii fetei prox spre V este conditionata de existentele
estetice,putandu-se realiza cu sau fara desfiintarea punctului de contact.Fata D fiind mai putin
vizibila,se poate slefui cu desf pct de ctc si plasarea joctiunii dento-protetice intr-o zona
autocuratabila.
Dupa creearea spatiului interproximal cu freza efilata,se poate utiliza o freza chamfer diamantata
care sa prefigureze si forma pragului dorit.
Variante de preparare a fetelor proximale:
 Penttru o fizionomie perfecta,fata M se poate prepara fara desfiintare punctului de
ctc,utilizand freze efilate actionate dinspre oral.Acest tip de preparare cresteriscul de
aparitie al cariei,prin igienizarea mai dificila si imposibilitatea depistarii fazelor incipiente
de aparitie a cariei.Controluladaptarii onlayului va fi mai dificil,iarincercuirea dintelui mai
redusa.
 Fetele proximale vecine unor spatii edentate pot fi slefuite cu fr cilindrice sau cu vf
adaptat formei viitorului prag.
Finisarea bontului:- cu freze chamfer din tungsten carbid

16.2.4. Pragul cervical – se realizează deodată cu prepararea feţei orale, îngust


de 0,5 mm, de tip excavat plasat subgingival 0,3 mm la dinţii insuficient de lungi, şi juxtagingival
la cei înalţi. Pragul se va prelungi pe feţele proximale până la limita preparaţiei, deci va fi un prag
semicircular.
16.2.5. Prepararea şanţurilor
Santurile suplinesc lipsa de incercuire totala a dintelui,marind stabilitatea si retentia
PFU,prin nervurile metalice care culiseaza in aceste santuri,asigurandu-i si rezistenta.
Pentru insertia onlayului santurile trebuie sa fie II intre ele ,II cu axul dintelui,cu zzona cingulo-
gingivala orala si cu axul celuilalt stalp de punte.

Prep santurilor prox se realiz cu freza 169L si 170. In functie de vol dintelui santurile proximale vor
avea o profunzime de 0.8-1mm adancime si latime,fiind mai putin late si adanci spre
colet(cu0.2mm),asigurand astfel insertia PFU.

Succesiunea realizarii santurilor difera de la un autor la altul.Daca se realiz intai santul


orizontal,el va putea fi pastrat la mijlocul fatetei incizale create prin slefuire,de la extremitatile sale
pornind santurile verticale,intregind forma literei U. Alt avantaj pt realiz santului ocluzal la inceput
eeste inlaturarea riscului de a-l plasa prea V,periclitand in ac fel muchia incizala,ramasa
subtire.Santul orizontal are forma triunghiulara pe sectiune ,cu versantul oral mai scurt.

Santurile proximale au extremitati inciz la extr santului oriz,limita gingivala extinzandu-se pana la
pragul coletal semicircular.Prep santurilor poate incepe si cu santurile verticale.Usoara
convergenta spre incizal a santurilor prox,obtinuta prin diferenta de adancime(mai redusa spre
colet),asigura posibilitatea insertiei onlay-ului.

Observatii:

 Este bine ca santurile sa se realizeze cu o bizotare V,pentru a nu periclita rezistenta fetei


V.Santurile bizotate si spre O nu sunt suficient de retetntive.Pt finalizare bizotarii se utiliz
freze de tungsten carbid de ac forma.
 Cu o freza diamantataflacara si o freza nr 170 se realiz bizotarea mg incizale(la nivelul
careia se va realiza brunisarea
 Reducerea tesuturilor dure de la niv fetelor prox si a celei linguale se evidentiaza cu cheia
de silicon orizontara.Aprecierea cantitatii de tes dure indepartate de pe fata linguala cu aj
cheii medio-sagitale.
 Morfologia caninilor max permite adesea realiz a cate 2 santuri prox,pe fiecare fata,unite 2
cate 2 prin cate un sant transversal.
 Se pot face si puturi dentinare pt a creste retentia

16.2.6. Preparări atipice: pentru mărirea retenţiei se pot realiza uneori, pe dinţi mai
voluminoşi, două şanţuri pe feţele proximale.

16.3. Prepararea premolarilor superiori pentru onlay


Onlay-ul pe premolar este o coroană metalică parţială 4/5. Diferenţa faţă de incisivi şi canini
este pregătirea feţei ocluzale.
Faţa ocluzală se şlefuieşte ca pentru o coroană turnată metalică (1,5 mm – homotetic), cu
excepţia versantului extern al cuspidului vestibular, care nu se şlefuieşte. Limita preparaţiei se
bizotează 0,5 mm.
Şanţul orizontal se plasează pe versantul intern (oral) al cuspidului vestibular, deci nu în
şanţul intercuspidian.
În acest fel şi şanţurile proximale vor fi plasate mai spre vestibular faţă de axul mijlociu al
dintelui, deci va creşte încercuirea şi implicit retenţia. Ele vor fi paralele cu axul dintelui şi cu faţa
orală deretentivizată.
La colet: prag excavat, sfert de elipsă sau unghi obtuz, sub- sau juxtagingival, semicircular
mezio-oro-distal.

C*: Slefuire afetei ocluzale se realiz cu o fr diamantatacu cap rotunjit si cu freza nr 171. Cu freza
diamantata cu vf rotunjit se realiz santurile de orientare a profunzimii de slefuire.Ac ssanturi vor fi
prelungite la niv muchiei ocluzo-V unde adancimea minima (0.5mm) asigura vizibilitatea redusa a
metalului.Se va prep panta ext a cuspidului de sprijin cu freza diamantat cu cap rotunjit si freza
171.Pe panta ext a cusp de prijin se plaseaza intai santurile de orient a profunzimii de slef,tinand
freza in unghi de 45* fata de axul lung al dintelui.Slefuirea fetei orale se face cu o freza chamfer.Pt
slef fete prox se utiliz freze diamantate efilate si chamfer.Daca prep fetelor axiale se realiz cu freze
diamantatede profil adecvat ,limita cervicala este prefigurata in acelasi timp sub forma unui
chamfer de latime 0.5mm.
Finisare abontului se realiz cu o freza chamfer di carbid tungsten.
Pt santuri prox freza 171.Bizoatarea vestibulara a santurilor proximale se realiz cu freze falacara
diamantate si de TC.Santul transversal uneste extr ocluz ale santurilor proximale ,fiind realizat cu
fr 171 si 957.E plasat pe panta interna a cuspidului V a,avand forma unui V deschis,care respecta
pantele cuspidiene,si o latime de aprox 1 mm.=>optimiarea retentiei.
Pragul gingival va fi semiciurcular (Mez oro dist) plasat justa/subgingival,escavat in unghi
obtuz sau sfert de elipsa. Limita prep se bizoteaza fin 0.5mm
Cand pe fata prox exista carii de dim reduse,santurile prox vor fi inlocuite de casete pt retentia
optima.In caz de morfologie coresp se pot realiza cate 2 santuri veticale pe fiecare fata prox.
Plasarea santului mezial la niv PM1-evita estetica metalului.PM1 utiliz ca retentor obliga realiz de
2 santuri vertic pe fiecare fata prox pt cresterea retentie dat inaltimii coronare scurte.M1 sup=multe
santuri. Preparatie atipica-realiz pe M santuri multiple de retentie) si pe PM1( casete proximale
de retentie).
16.4. Coroana parţială pe molarii superiori
Este asemănătoare cu cea de pe premolarii superiori, lăsând liberă faţa vestibulară şi
versantele externe ale cuspizilor vestibulari. Şanţul ocluzal uneşte pe cele proximale şi este plasat
pe panta internă (orală) a cuspizilor vestibulari, având formă de scară (zig-zag). La limita preparaţie
- dinte, pe faţa ocluzală, se realizează un bizou îngust de 0,5 mm.

16.5. Coroana parţială pe molarii inferiori


Diferenţe de remarcat: se şlefuieşte homotetic toată faţa ocluzală, ca pentru coroana
turnată (1,5 mm din cuspidul de sprijin – vestibular şi 1 mm din cel oral – de stabilizare).
În loc de şanţ ocluzal, pentru sprijin se realizează un prag plasat pe panta vestibulară, la 1
mm sub contactul acestuia cu antagonistul.
C*: Se utilieaza in scop biologic(slefuire economicoasa) si nu estetic,deoarece la M inf e vizibila
mai mult fata ocluzala si nu cea V.Fata ocluzala va fi slefuita in intregime homotetic,ca pt cor met
turnata,luand 1 mm din cuspizii orali(de stabilizare) si 1,5mm din cei V(de sprijin).
In locul santului ocluzal orizontal,se realizeaza in vederea asig sprijinului ,un prag plasat pe panta
ext a cuspizilor V la distanta de stopul dento-dentar.
Slef fetei ocl cu freze capat rotunjit si freza 171,se va slefui panta ext a cuspizilor de sprijin(cusp
V)
Santuri de orientare 1,5mm adancime la niv muchiei ocluzo-vestibulare->slefuirea pantei externe
a cusp de sprijin+freza171 finisare fete ocl si pante ext a cusp de sprijin.
La niv fetei V se va realiza pragul,cu freza 171 si netezirea cu 957->latime de 1 mm,unghi drept
(la PM mandib se realiz un prag chamfer accentuat).
Extinderea gingivala a santurilor proximale e limiteaza la aprox 0.5mm deasupra liniei coletale
Bizotarea vestibulara cu freza flacara ,d si TC

16.6 Preparări atipice ale premolarilor şi molarilor


- pe dinţii cu diametru mai mare, dar cu înălţime mai redusă, prepararea proximală se face
prin realizarea a 2 şanţuri proximale
- prepararea unei casete (“box”) pe faţa proximală măreşte retenţia cu 30%, această
tehnică putând fi utilizată şi pe dinţi cu carii proximale, care pot fi incluse în preparaţie
- onlay fără şanţ (nervură) ocluzal, sau cu şanţ puţin profund, dar cu acoperire ocluzală totală
- coroană parţială inversată (reversa three quarter crown). Este un onlay rotat cu 180 o. Se
indică pe molarii mandibulari foarte lingualizati sau cu feţe vestibulare afectate,onlayul lasand
libera fata L si cuspizii L (se slefuieste doar panta int a acestora)
- coroană parţială proximală – semicoroana proximală = onlay 1/2 .
Este un onlay rotat cu 90o, care acoperă 1/2 sau puţin mai mult din circumferinţa coroanei
dentare; cea care rămâne complet neşlefuită este faţa distală. Se utilizează ca retentor de punte
pe molarii inferiori înclinaţi spre mezial, spre spaţiul edentat. În aceste cazuri de obicei nu este
necesar a se şlefui din cuspizii meziali ,aflaţi în infraocluzie datorită mezio-versiunii.
Prepararea feţei ocluzale se termină bizotat pe cuspizii distali, uneori în apropierea crestei
marginale (depinde de gradul înclinării).Onlay-ul rotat cu 90* de la niv M1,permite insertia puntii
,fara a fi necesara slefuirea dintelui adiacent migrat. Şanţurile de retenţie verticale sunt plasate pe
faţa vestibulară şi orală şi se prepară paralele cu axul de inserţie al punţii.Paralel II cu axest ax se
prepara si fara M,realizand la ac nivel un prag similar coroanelor ecuatoriale,pt a permite
insertia,fara sacrificii mari de tes dure.
La 0.5-1mm distanta fata de linia terminala ocluzala D,santul lingual si vestibular sunt unite printr-
un sant transversal ,menit sa fortifice mg D a PFU.
- coroana 7/8 – realizată uneori la molarii superiori, lasă liberă doar ½ mezială a feţei
vestibulare şi cuspidul respectiv (mezio-vestibular), pentru efect estetic.
Este deci aproape totală, căci încercuieşte 7/8 din circumferinţa dintelui.