Sunteți pe pagina 1din 13

CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 1

Gr.42B

FIZICA CONSTRUCTIILOR
ESEU PENTRU PARTIAL

SUBIECTUL nr.1: Calitati si proprietati fizice ale substantelor ambientale si a materialelor de constructii; marimi si unitati
de masura.
Materialele de constructie sunt principalii actori in scena impusa de constructia de edificii a profesiunii de
arhitect. In ceea ce priveste aproprierea spatiului , casa este considerata o a treia piele , cu ajutorul careia se percepe
mediul sau inconjurator , filtrandu-l si transmitandu-l mai departe catre simturile tale. In acest rol de transmitere ,
materialele de constructie sunt ca o retea de celule ce se solidarizeaza , influentand aceasta filtrare in moduri din ce in
ce mai variate. Atunci cand sunt incluse unui proiect de executie al casei , materialele trec prin o bucla a existentei lor.
Incepand cu fabricarea lor , luand in considerare energia necesara pentru a le produce , pentru a extrage materiile prime
necesare producerii lor din pamant , pana la folosirea lor in procesul de construire in curs si chiar post-utilizarea lor
atunci cand edificiul este dezafectat sau demolat , responsabilitatea constructorului si arhitectului este de a „anticipa”
un plan de folosire si de jonglare cu aceste variatii , pentru a produce in final rodul eforturilor sale si pentru a oferi
mediului o constructie care sa se foloseasca activ de acesta , dar in acelasi timp sa ii imbunatateasca calitatea si
durabilitatea in timp.
In principal materialele de constructii si instalatii se caracterizeaza prin compozitie chimica , structura si
proprietati. Structura reprezinta modul de asociere , de aranjare si conformare a componentilor materialelor respective ,
cum ar fi porii – vizibili , ca de exemplu la sticla , structura si suprafata poroasa sau nu , prezentand ori pori ori canale
capilare (piatra ponce) , structura fibrelor etc.
Proprietatile materialelor depind de compozitia si de structura lor si se pot determina in laborator prin
experimente si incercari asupra unor probe denumite probe medii ( ex: betonul armat , prin testarea unui cub –
epruveta – de 20x20cm ) , prin masurari succesive a mai multor astfel de probe si obtinerea unei medii aritmetice.
Proprietatile fizice sunt:
1. Densitatea  a unui material reprezentand masa unitatii de volum , determinandu-se din relatia masei de
impartita la volum.
m
 unde masa se obtine din formula G= mxg , in care G este greutatea , forta concentrata masurata in
v ,
N[Newton] , si g acceleratia gravitationala , masurata in m/s2 [metrii pe secunda patrat].
In calculul tehnic al masurarii greutatii specifice a unei probe se utilizeaza uneori si o
alta marime , definita ca greutate a unitatii de volum si determinata prin raportul dintre
greutatea G si volumul V . Unitatea de masura in sistem international este daN/dm3
[decaNewton pe decimetru cub] . Aceasta unitate se poate inmulti ulterior cu volumul
epruvetei , obtinandu-se astfel greutatea proprie echivalenta a constructiei.

2. Densitatea aparenta a este raportul dintre masa probei si volumul sau aparent
( volumul materialului inclusiv porii pe care ii contine proba) , volum ce se
calculeaza fie prin dislocuirea unui lichid , fie cu ajutorul balantei hidrostatice.
3. Densitatea in gramada sau in vrac se determina in cazul materialelor granulare (nisip
, pietris ) , prin raportarea masei probei respective la volumul total ocupat de Fig. 1.1. Balanţă
material inclusiv porii si golurile dintre granule). Se folosesc vase cilindrice cu inaltimea aproximativ egala cu
diametrul si de capacitate cunoscuta , de regula 1 , 5 sau 10dm3
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 2
Gr.42B

4. Compactitatea C a unui material solid este raportul dintre densitatea aparenta si densitatea , fiind intotdeauna
a 
subunitar ca valoare finala: C  sau C  n 100%
 
5. Porozitatea n a materialului reprezinta volumul porilor din unitatea de volum de material si se determina cu
a
relatia n  1  r, unde compactitatea este scazuta din unitatea de calcul.

Rezistenta materialelor de constructii si instalatii depinde in foarte mare masura de raspunsul dat de acestea la
solicitari si uzante repetate , precum si la actiunea unor factori chimici naturali sau artificiali asupra suprafetei si
compozitiei acestora. Aceste actiuni pot modifica caracteristicile fizice si comportarea materialelor la solicitarile la care
trebuie sa raspunda , facandu-le mai slabe , mai casabile etc. Dintre actiunile asupra materialelor de constructii ,
actiunea focului si a agentilor chimici agresivi sunt cele mai periculoase.
Rezistenta la foc a materialelor de constructii se determina prin incercari standardizate efectuate , de regula de
organe specializate in uzine si depozite speciale , cu utilaje ce mimeaza actiunea acestuia in variate conditii : actiunea
focului la vant , actiunea asupra golurilor , actiunea asupra portantei peretelui , actiune de-a lungul planurilor verticale si
orizontale etc. Aceste organe emit de asemenea si certificate de rezistenta la foc a materialelor de constructie
respective.
Rezistenta la actiunile chimice agresive se determina prin metode specifice fiecarei grupe particulare de materiale si
sunt caracterizate in general prin o durata mare a aplicarii acestor agresori asupra materialului. Aceste actiuni , numite
coroziuni se produc fie la suprafata materialului , fie in interiorul masei respective , si se determina prin teste repetate ,
in cadre bine izolate si sterilizate chimic , cat mai neutre din orice punct de vedere.
Rezistenta materialelor este cel mai bine definita de rigiditatea materialului , de conlucrarea intre materiale si de
cele mai multe ori de utilizarea corecta a materialului. Dintre rezistentele mecanice specifice materialelor in discutie ,
amintim:
o
rezistenta la compresiune – Rc , determinata pe epruvete cubice , cilindrice sau prismate , data de raportul
fortei perpendiculare pe suprafata de rupere a epruvetei P si aria suprafetei pe care a actionat (unitatea de
masura Rc=P/A [daN/cm2 –decaNewton pe centimetru patrat sau N/mm2 – Newton pe milimetru patrat]) ,
o
rezistenta la intindere , masurata fie prin intindere directa –fortele exterioare actioneaza perpendicular pe
suprafata de rupere , dirijate in exterior – sau incovoiere , flambaj , in care fortele sunt dirijate pe plan
perpendicular pe latura lunga a epruvetei , pentru a determina deformatia specifica a elementului ( unitatea
de masura este aceeasi ca si in cazul compresiunii )
o rezistenta la compresiunea prin soc Rcs , stabilita pe epruvete cubice sau cilindrice supuse sub actiunea unui
ciocan sa a unui berbec metalic ce cade de la diferite dimensiuni ; relatia de calcul este data de raportul intre
Lucrul mecanic care a provocat ruperea si volumul epruvetei ( unitatea de masura Rcs=L/V [ daNxcm/cm3 –
decaNewton pe centimetru patrat ]);
o
rezilienta , rezistenta la incovoiere prin soc Kn se determina pe epruvete prismatice , solicitate la socuri
provocate de un ciocan pendul , cu dimensiuni alese astfel incat sa provoace ruperea dintr-oi singura
incercare ; formula de calcul este Kn=L/A=Gxh/A , unde G e greutatea ciocanului pendul , in decaNewton , h
diferenta dintre inaltimea initiala de ridicare a ciocanului pendul si inaltimea de ridicare dupa ruperea
epruvetei , in centimetrii si A sectiunea de rupere a epruvetei in centimetrii patrati. (unitatea de masura
totala este [daN/cm – decaNewton pe centimetru]);
o
duritatea reprezinta rezistenta materialelor solide la patrunderea unui corp dur si nedeformabil de
dimensiuni mai mici in masa lor , incercata prin metoda Brinell constand in apasarea unei bile de otel dur pe
suprafata materialului , cu o forta P
o
rezistenta la uzura reprezinta rezistenta materialelor solide la actiunea de degradare p[rovocata de diverse
solicitari ce provoaca eforturi superficiale de frecare; este determinata prin slefuire pe o masa rotativa , pe
care se presara un abraziv , iar dupa un anumit numar de rotatii ale mesei se incearca sectiunea;
o
rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea repetata la tractiune dinamica sau la incovoiere dinamica
a epruvetelor confectionate din materialul de incercat , cu eforturi efective mult inferioare celor de rupere ,
inregistrandu-se in condica numarul de solicitari la care materialul oboseste si cedeaza.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 3
Gr.42B

Efectele negative ale utilizarii unor anumite materiale de constructie sau instalatie este data de folosirea
incorecta a lor , precum si de anumite proprietati chimice , fizice ale lor care , odata cu trecerea timpului sau sub
actiunea unor alte eroziuni devin periculoase pentru calitatea vietii beneficiarilor. Dintre acestea , azbestul , compusii
organici cu volatilitate mare din anumite finisaje (COV) , formaldehida ce intra in componenta vopselurilor , adezivilor
speciali , PAL-ului , PFL-ului , pigmentii din Plumb din vopselele cu uscare rapida si spor de rezistenta sunt doar cateva
din materialele ce ne pun in pericol calitatea si durabilitatea vietii. Ca metoda de incercare de a contracara aceste efecte
negative , a aparut chimia ecologica , ce urmareste atat informarea asupra acestor efecte , cat si solutionarea lor prin
variate metode practice.
Chimia ambientala sau chimia ecologica este stiinta care studiaza procesele ce determina compozitia si
proprietatile chimice ale mediului ambient , adecvat valorii biologice de habitare , luand in consideratie influenta
actiunilor antropice asupra componentilor biotici si abiotici ai mediului. Factorii biotici ai mediului sunt reprezentati de
elementele organice , vii ale unui eco-sistem , adica de plante , animale si micro-organisme , in timp ce factorii abiotici se
leaga de elementele fizice ale mediului inconjurator : solul , aerul , apa , clima ,etc.
Cateva directii de cercetare ale chimiei ambientale sunt: procesele chimice si chimico – biologice din mediul
inconjurator , procesele de autopurificare ale naturii si ale apelor natural , circuitul peroxidului de hydrogen si starea
redox a mediului acvatic , influenta ecologica a substantelor chimice utilizate de catre omenire sub forma de produse
finite si semiproduse , efectul noxelor si elaborarea unor recomandari special cu scopul diminuariii nivelului de poluare
chimica a mediului cu substante nocive , precum si stabilirea unei estimari aproximative a riscului chimic pentru sisteme
ecologice si sanatate.

SUBIECTUL nr.2 Protectie termica si difuzia vaporilor ; inertia termica. Criterii de conceptie arhitecturala , alcatuiri de
fatade complexe ; Exemple concrete.
Caldura , in perceptia arhitecturala si stintifiica se traduce prin energia calorica degajata de un anumit corp , fie
el in stare solida , lichida sau gazoasa. Astfel , notiunile uzuale ale omenirii de cald , frig , racoare , sunt de fapt traduceri
senzoriale legate de nivelul temperaturii mediului ambiant in raport cu temperatura cojii exterioare a omului , pielea , si
cea externa. Intre aceste elemente va exista intotdeauna un mecanism de gasire a unui echilibru al temperaturilor , in
general pielea umana incercand sa se adapteze dupa cea exterioara , fie prin circulatia sangelui accentuata ( incalzire )
sau transpiratie si evapo – transpiratie ( racire). Schimburile termice intre om si mediul inconjurator din interiorul unui
edificiu se fac in urmatoarele moduri: intre om si aer , vor avea loc deperditii prin convectie iarna sau vara; intre om si
suprafetele elementelor mai reci vor avea loc deperditii prin radiatie , in aceleasi conditii , iar intre om si instalatiile de
incalzire au loc fenomene de absorbtie de caldura prin radiatia elementelor din urma.
Ca si in cazul pielii umane , fiecare material de constructii are o permeabilitate proprie la trecerea caldurii prin
conductie caracteristica proprie , numita „coeficient de conductivitate termica” si fiind notata cu litera greceasca lambda
λ ,unitatea de masura fiind in [kcal/m0h0oC] . Materialele cu coeficientul de conductivitate termica mic sunt mai
rezistente la trecerea caldurii decat cele cu coeficient de conductivitate termica mare , fiind TERMOIZOLANTE ( ex:
caramida λ =0.70 kcal/m0h0oC , polistiren expandat λ =0.035 kcal/m0h0oC )
Capacitatea de termoizolatie , de protectie termica a unui element este determinata atat de rezistenta termica
la trecerea caldurii prin conductie, cat si prin convectie R=d/ λ ,unde d este grosimea elementului de calcul. In calcul se
feoloseste notiunea de rezistenta termica globala R0 a unei alcatuiri de perete , R0 fiind insumarea tuturor rezistentelor
termice la trecerea caldurii ale straturilor luate individual , la care se adauga o rezistenta a suprafetelor de contact cu
mediile interior si exterior.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 4
Gr.42B

Scopul acestei estimari este determinare starii psihologice de confort termic , ce corespunde cu echilibrul intre
productia interna de caldura din procesele metabolice legate de activitatea din un anumit moment si schimburile de
caldura om – mediul inconjurator cand acest echilibru se realizeaza fara eforturi de adaptare care sa genereze senzatii
dezagreabile organismului uman. Aceasta stare de confort termic se cuantifica intr-o senzatie de echilibru al indicilor
inregistrati de organele de simt uman , echilibru ce stopeaza incercarile de adaptare la o temperatura uniforma si o
senzatie de multumire , relaxare. Solutia optima se stabileste pe baza unui calcul de optimizare care urmareste efectele
variatei rezistentei R0 , odata cu ingrosarea stratului termoizolant sau prin folosirea de diferite materiale cu o eficienta
termica mai mare. Materialele folosite adesea pentru capacitatea lor mecanica nu au rezistenta termica buna si de
aceea , urmarind usurarea constructiilor se prevad straturi termoizolante speciale.Aceste materiale termoizolante sunt
poroase , in general hidrofile (absorb usor apa) , materiale cu pori inchisi sau greu permeabile , sau materiale
reprezentand un mediu bun pentru circulatia apei de infiltratie sau condens , mai ales in cadrul porilor comunicanti.
Inertia termica reprezinta capacitatea unui material de a conduce si a stoca caldura. Aceasta depinde mai ales de
proprietatile fizice ale materialelor aflate la suprafata obiectului masurat , cum ar fi marimea particulelor , gradul de
solidificare ( de ex. Cimentarea granulelor) , abundenta de corpuri solide , expunerea suprafetei de baza ( de ex: pietrele
au o inertie mai mare fata de nisip sau praf , adica dureaza mai mult sa incalzesti pietrele pe timpul zilei si sa le racesti pe
durata noptii). Unitatea de masura pentru inertia termica este I=(k  C)1/2 unde K este conductivitatea termica ,  este
densitatea corpului , iar C capacitatea termica [ tiu= J m-2k-1s-1/2] . Aceasta reprezinta rezistenta unui corp la o schimbare
de temperatura , atunci cand temperatura ambientala se schimba; cu cat masa unui corp este mai mare , cu atat inertia
lui este mai mare , caracteristica importanta pentru confortul termic in locuinta, Constructiile cu inertie termica scazuta
sunt incalzite mai repede de catre soare si se racesc mai repede in timpul noptii , in timp ce constructiile cu inertie
termica ridicata pastreaza o temperatura mai constanta deoarece aceasta actioneaza ca o masa termica de aglomerare
si inglobare a caldurii , stocand energia in pereti in timpul zilei si degajand aceasta caldura depozitata dupa ce soarele
apune si aerul se raceste in timpul noptii.
Cantitatea de vapori de apa din aer este variabila in functie de diversi factori , naturali (meteorologici , geografici ,
climatici etc ) sau artificiali (ventilatie , instalatie de incalzire etc ) , precum si de conformarea generala a unui edificiu
etc. Cantitatea de vapori de apa existenti intr-un volum de aer se numeste umiditate absoluta si se exprima in
[grame/metru cub g/m3] . Cantitatea de vapori maxima pe metru cub de aer , umiditatea absoluta maxima este limitata
de temperatura: cu cat temperatura este mai ridicata , cu atat aerul poate cuprinde si mai multi vapori. Aerul ce contine
cantitatea maxima de vapori se numeste aer saturat. Umiditatea relativa reprezinta raportul in procente intre
umiditatea absoluta si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii aerului respectiv , si este notata cu γ.
Pentru determinarea fenomenelor fizice , cantitatea de vapori nu se exprima in grame ci prin presiunea vaporilor.
Aceasta se masoara in sistemul international de unitati in [N/m2 sau in Pa – Pascali ] , sau in unitati tehnice in [mm
coloana de Mercur – 1mmHg = 1 torr ] Presiunea cantitatii de vapori de saturatie este notata cu „ps” si se numeste
presiune de saturatie , in timp ce presiunea unei umiditati absolute mai mici decat cea de saturatie la temperatura
respectiva presiune partiala „pv”.

Situatia in care presiunea de saturatie ajunge egala cu presiunea partiala se numeste punct de roua si marcheaza
limita de la care incepe condensul. Temperatura corespunzatoare puntului de roua pentru o anumita presiune partiala
se numeste temperatura de condens sau de saturatie a acelei presiuni. Fiecare material are o permeabilitate proprie
caracteristica la difuzia vaporilor , numit „coeficient de permeabilitate la vapori” si fiind notat cu Rv=d/u , astfel incat
materialele cu permeabilitate mica la vapori , adica materialele cu rezistenta la difuzia vaporilor mare impiedica difuzia
contra vaporilor , formand bariere contra vaporilor care reduc riscul de producere a condensului in elementele de
constructie.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 5
Gr.42B

Alcatuiri de fatade complexe:

Izolatie crescuta din ciuperci:

Inspirata de padurile din Vermont , o biotehnologie americana a dezvoltat un sistem care sa foloseasca produse
bioagriculturale , impreuna cu micelium fungal( un aditiv de inchegare , de amestec natural ) pentru a cultiva o
termoizolatie de o calitate inalta. Ecovative Mushroom Insulation este acum vazut ca un competitor redutabil pentru
vata minerala , putand fi folosit atat pentru izolatie fonoabsorbanta sau termoabsorbanta si la interior si la contact cu
mediul exterior.

Izolatia rigida polimerica existenta astazi (cum ar fi


polistirenul extrudat) este facut din petrochimicale
finite si au un risc foarte mare de poluare a
atmosferei , eliminand gaze din cand in cand
(fenomenul de imbatranire) si micsorandu-i-se
valoarea Rezistentei termice specifice materialului. In
plus , aceasta metoda este consumatoare de energie ,
fiind de putin ajutor in cazul unei constructii mici.
Pentru a trece de testul protectiei la foc , aproape
toate materialele placilor rigide si termoizolatiilor
sunt realizate cu chimicale impotriva focului foarte
agresive , care ataca materialul usor usor in timp ,
devenind si el poluant si periculos.

Alternativa Ecovocative implica izolatie realizata din ciuperci ca


material termoizolant. Astfel , in 3 zile , miceliumul creste si
solidifica legaturile intre particulele existente , realizand o
termoizolatie etansa , care de asemenea este foarte aderenta la
lemnul de pin , creand un panou sandwich extrem de rezistent.
Rezultatele sunt indentice ca si pentru un panou termoizolant
structural , dar , fata de acela , panoul sandwich nu are punti
termice. In decursul unei luni , izolatia din ciuperci se usuca si
devine inactiva , actionand ca un panou de polistiren static.

Panourile Myco Foam pot fi folosite la constructii in orice roluri ,


atat ca izolatie continua sau pentru diverse proiecte
sustenabile. Avantajele in cazut termoizolatiei continue este ca aceasta creste performanta fara punte termica , si ca
imbinarea lor formeaza o retea destul de rezistenta si cu o eficienta energetica mare. Izolatia din ciuperci este legata de
o bariera rezistenta la intemperii , putand fi folosite sisteme precum planuri de scurgere , rigole , etc , pentru filtrarea
apei si eliminarea ei.

Quadro Clad Glass Facade Panels

Quadro Clad Glass Facade Panels reprezinta o serie de panouri prefabricate produse de firma americana Hunter Douglas
Contract. Aceasta gama ofera atat caracteristici estetice , versatilitate si acoperire uniforma , perfect functionala , dand
frau la o multitudine de posibilitati in design , inclusiv de forme personalizate , umbrire etc
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 6
Gr.42B

Principalele caracteristici ale acestui sistem de fatade sunt : rosturile cu ecran pentru ploaie , ce controleaza infiltratiile
de apa , mentin ventilarea peretelui si ofera izolare termica , tentele pornind de la valori transparente pana la cele opace
, oferind o larga diversitate de produse , o planeitate perfecta a fetei panoului prin imbinarile speciale intre sticla ,
panouri de sticla si panouri de rasina pe aceeasi structura. Latimea maxima a acestora ajunge la 3.60 metri , cu o
greutate de 27kg/m2. Culoarea panourilor este perfect personalizabila , atat ca nuanta cat si ca textura , beneficiind de
sticla UV sau rezistenta termic mai buna.Componenta panourilor cuprinde:

 Compozitia panoului : sticla intarita la cald sau


laminata pentru maximul de rezistenta si
rigiditate structurala;
 Suportul pentru perete: valabil pentru o grosime
a termoizolatiei de la 10cm pana la 25cm cu
posibilitatea de a mari dimensiunea prin un
modul de 25mm;
 Scheletele de suport , realizat din profil de
aluminiu extrudat , pentru rigiditatea maxima la
nevoie; aceste schelete actioneaza si ca un
canal de drenaj vertical;
 Placi de suport , perfect ajustabile si dispunand de
tratamente antivibratie
 Conlucrare perfecta intre panoul de orice
dimensiuni , impreuna cu sticla , imbunatatita
termic si incorporata elegant in design.

SUBIECTUL nr.3 Criterii de ecologie generala in arhitectura;


Habitatul reprezinta un teritoriu locuit de o populatie , in care populatia respectiva a gasit o complexitate
uniforma de conditii , adaptandu-se acestora. Habitatul cuprinte atat elementele vii , factorii biotici : plantele , animalele
si micro-organismele , cat si totalitatea elementelor ce formeaza mediul de viata obisnuit al acestora , conditiile de trai ,
confortul vietii , toate intr-un sistem ordonat , cuprinzand atat factori calitativi cat si psiho – sociali.
Ecologia este stiinta care urmareste interactiunea dintre organisme si mediul lor de viata. Chiar daca definitia
termenului sugereaza ca oamenii nu sunt inclusi in aceasta categorie , termenul de „solutii de ecologie” in arhitectura
este folosit in spiritul unei dezvoltari durabile , o dezvoltare care presupune satisfacerea nevoilor actuale ale societatii ,
fara a compromite generatiilor urmatoare dreptul de a si le satisface si ei nevoile la randul lor. Dezvoltarea are ca scop ,
pe langa trainicie si stabilitate din punct de vedere al timpului , o evolutie treptata , prin continue transformari pana la o
stare de autosuficienta , o stare in care habitatele umane vor trai intr-o comuniune perfecta cu mediul inconjurator si
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 7
Gr.42B

intr-o relatie de interajutorare. Acest lucru va ducela mentinerea si imbunatatirea calitatii vietii umane prin niste
schimbari lente , infime ale mentalitatii umane ce urmaresc folosirea mediului pentru o perioada mai lunga de timp , dar
si imbunatatirea calitatii lui.
Problemele generale ale epocii actuale sunt efectele poluarii , consumul excesiv , nejudicios de resurse naturale si
distrugerea progresiva a mediului inconjurator prin ignoranta si prin diferitele activitati poluante intreprinse ( santiere
de constructii , incendii , deversari etc). Arhitectura ecologica presupune o utilizare a resurselor prin diminuarea
consumului de resurse si eliminarea efectelor negative asupra mediului inconjurator , o utilizare eficienta , aplicata in
cadrul proiectelor de arhitectura prin : termoizolarea/etanseizarea compacta a cladirilor , obtinerea de energii din surse
alternative si folosirea unor sisteme eficiente de climatizare pentru ciclul de incalzire/racire/ventilare. Pe langa asta ,
consumul de resurse pentru constructia , functionarea si chiar posibila dezafectare in viitor a edificiului trebuie sa se
amortizeze prin eventualul surplus de energie produs de casele cu astfel de abordari , sau cu astfel de urmari.
In zilele noastre , arhitectura ecologica trebuie sa cuprinda sfere variate si numeroase indeletniciri , punand cap la
cap o serie de indivizi cu functii diferite si responsabilitati diferite in proiect. Sferele ce influenteaza dezvoltarea unui
proiect ecologic sunt cea sociala , economica , de protectie a mediului si, in zilele noastre cea culturala , identitatea
regionala , locala si nevoia de diversitate la nivel social culturalitatii oamenilor.
Principiile arhitecturii ecologice trebuie sa ne urmareasca pe noi , ca si profesionisti , la toate nivelurile proiectarii ,
de la aproprierea sitului si teritoriului ales , la alegerea materialelor , extractia lor si functionarea efectiva a
edificiului.Orice insertie umana intr-un ecosistem ( ansamblu structurat format din totalitatea elementelor organice si
mediul de viata al acestora , precum si relatiile intre ele ) produce schimbari majore in locul respectiv , afectand astfel
echilibrul ambiental. O prima grija a arhitecturii ecologice este aceea fata de ecosisteme , fundamentata pe un studiu
amanuntit al felului in care acestea s-au dezvoltat , au ajuns la comuniune , si al felului in care acest echilibru poate fi
pastrat si chiar imbunatatit. Astfel , trebuie avut in vedere folosirea de materiale cu impact redus pe mediu , materiale
ce se extrag usor , sau se produc folosind mijloace cu un consum mai redus de energie si la randul lui , cu impact redus (
forarile si extractiile de materii prime sunt foarte periculoase , formand adanci cicatrici in scoarta terestra si avand ca
produs final si un produs rezidual poluant ) , limitarea traficului pentru transportul constructiilor ( intre diferite puncte
de prelucrare si montare a unui santier , astfel incat drumul sa fie cat mai scurt cu putinta , transportul sa se faca
containerizat) , reducerea costurilor pentru racordul la retelele edilitare si folosirea de tehnologii „green” , „clean
production” , ce consuma putine resurse si intorc un output maxim. La nivelul folosirii edificiului , trebuie gestionate
resursele consumate de aceasta , managementul emisiilorin urma folosirii de resurse si limitarea costului intretinerii
acesteia. De asemenea , dezafectarea cladirii trebuie prevazuta la stadiul de proiectare , prin o posibila conversie
functionala a cladirii , si in cazul in care aceasta nu se poate , gestionarea deseurilor , managementul elementelor
ramase in urma demontajului si a felului in care mediul este lasat in urma disparitiei cladirii. Acesta trebuie sa ramana la
fel ca inainte de existenta constructiei , prezenta acesteia pe sit fiind cu rol de observator si de element amplificator.
Proiectarea unei arhitecturi ecologice presupune asigurarea conditiilor de confort intr-un edificiu prin adaptarea
lui la conditiile climatice si determinante ale sitului , utilizandu-se cat mai putine sisteme traditionale , mari
consumatoare de energie , si cat mai mult din caracterele favorizante ale amplasamentului . In urma unei analize
elaborate a sitului si a deciziei asupra unor principii ecologice , solutia arhitecturala si partiul functional sunt decalate
putin ca importanta in fata celor din urma , faza de insertie fiind cea mai importanta. Dintre principiile arhitecturii
ecologice amintim: utilizarea aportului solar si a protectiei solare , climatizarea corecta a locuintei , ventilarea naturala ,
corservarea caldurii in interiorul imobilului , termoizolatia judicioasa , iluminatul cat mai mult cu lumina naturala ,
zenitala , colectarea si managementul apelor menajere si folosirea vegetatiei ca si microclimat.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 8
Gr.42B

Energiile alternative , provenite din surse neconventionale , surse primare sau surse secundare reprezinta unul din
primii pasi inspre un viitor ecologic , asemanat cu saltul tehnologic la inceputurile erei informatice . Energia aflata intr-un
sistem inchis nu poate fi creata din nimic , doar transportata , transformata si depozitata , astfel incat lacasul arhitectural
capata acum un nou rol : acela de a capta energiile exterioare , primare , existente si de netanguit ca valoare , si a le
transforma pentru a fi folosite in noi metode de a gestiona un ansamblu de o asa factura. Astfel din energiile alternative
amintim:
1. energia eoliana , ce transforma energia cinetica a curentilor de aer in energie electrica , singura problema fiind
aceea de integrare a masivelor mori de vantt in imaginea orasului actual;
2. energia hidroelectrica , transformand energia apelor curgatoare si transformand-o in energie electrica
3. energia valurilor , foarte strans legata de pozitia constructiei pe sit ; sunt preferate siturile in jurul unor
escuaruri care , de altfel sunt foarte periculoase pentru construit
4. biomasa – campurile intinse cu flori de rapita , porumb , grau sau vata de zahar folosite pentru a obtine
biocarburanti ; metoda are randament foarte scazut (1% ) , iar preturile estimate pentru aceasta ramura nu se
amortizeaza bine
5. energia hidrogenului – prin electroliza , moleculele de apa H20 se despart in cele 3 parti componente , iar in
urma ciocnirii lor intr-o pila de combustie se obtine electricitate si apa;
6. energia geotermala – folosind apele de la adancimi mari , cu temperaturi cuprinse intre 100 0C si 3000C ,
plimbate prin niste tevi legate cu un cazan rigid de inmagazineaza caldura si o cedeaza mai departe catre
activitatile ce au nevoie de ea;
7. energia solara , captata prin variate metode si instalatii , cum ar fi panoul solar , panoul cu tuburi vidate ,
turnul solar , panouri colectoare de vitraj , celule fotovoltaice PV , capabbile sa inlocuiasca aproape toate
componentele componente ale cladirii.
Energia obtinuta astfel are nevoie , pe langa instrumentele de captare de instrumente specializate de distributie ,
stocare si conversie etc. Totodata , intermitentele unora dintre sursele prezentate , fac din acestea deocamdata niste
tehnologii de inceput , capabila de ulterioare evolutii din ce in ce mai spectaculoase si mai bogata.
Gestionarea desurilor folosite in industria constructiilor este etapa cea mai importanta in caracterul ecologic al
cladirii. Intrucat industria materialelor de constructii este una din cele mai consumatoare de energie , si cea mai mare
producatoare de deseuri poluante ale pamantului , trebuie sa se urmareasca micsorarea cantitatii globale de deseuri
prin eliminare , arderea sau refolosirea lor prin reciclarea selectiva. Prin aceasta metoda , materialele rezultante intra din
nou intr-o bucla a construitului ca si produs nou , fiind recuperate si reutlizate. Arhitectura devine astfel o resursa , prin
elemente prefabricate , costuri reduse ale noilor materiale , ce provin in faza finala din reutilizarea si reconversia celor
vechi , transformate in materiale brute secundare , ce sunt utilizate direct sau din nou prin transportul la producator.
Optimizarea conformarii planimetrice a cladirii in etapa de proiectare poate ajuta si ea la producerea unei
arhitecturi ecologice. Aceasta presupune in primul rand o previziune a rolului in detaliu al cladirii , ajutand sau inhiband
efectul scontat de cladire. Pentru cladirile construite in mediul cald , arid , adancimea mica a tramei structurale , raportul
plin gol in favoarea plinului pentru o mai buna ventilare si inmagazinare a cladirii si golurile optimizate pentru un
iluminat cat mai bun , conformarea ajuta la sporirea valorii cladirii. La capatul celalalt , constructiile in mediul rece pot
deveni ecologice prin suprafata mai mica a anvelopantei , si dispunerea la nord a functiunilor anexe , obtinand o incalzire
mai buna a cladirii , iar iluminatul si energia termica absorbita de vitraje fiind reglata prin ferestrele umbrite vara si
neumbrite iarna.

SUBIECTUL nr.4 Patologie arhitecturala , tratament preventiv ; Componente perene / componente de sacrificiu in
arhitectura.

Patologia arhitecturala este stiinta care se ocupa cu anormalitatile in structura si functionarea anvelopei cladirii , precum
sa a partilor ei componente. Aceasta stiinta cauta sa studieze interrelationarea materialelor de constructii , constructia
propriu-zisa ca act voit , servicii si aranjament spatial , dirijandu-se pe toate catre mediul inconjurator , ocupantii lui si
calitatea vietii umane. Cladirile pot fi asemanatoare unor organisme ,iar bunul metabolism al vietii unei cladiri depinde
atat de factori interni , de sanatatea interna , cat si de factori externi , in ceea ce priveste longevitatea materialelor si a
tehnologiilor. De asemenea , cladirile pot actiona ca o retea de ecosisteme si sa contribuie cu nise ecologice si
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 9
Gr.42B

buzunarase de microclimate in spatul lor construit , pentru dezvoltarea ulterioara a patologiei cladirii si a biologiei
cladirii. Aceasta sintagma presupune definitia habitatului , ca sistem de interactiune intre formele de viata si mediul
caracteristic in care isi dezvolta modul de viata. Patologia arhitecturala incearca sa inteleaga performantele totale ale
anvelopei unei cladiri prin studiul multidisciplinar al cauzelor si motivelor colapsului unor cladiri.
Cladirile pot reprezenta insa si o sursa majora de poluare care provoaca probleme privind calitatea mediului
construit si a aerului. Ele sunt responsabile pentru 49% degajari de dioxid de sulf , 25% degajari de protoxid de azot etc ,
care impreuna distrug calitatea aerului din zonele urbane. Industra constructiei actuale nu tine cont de interdependenta
dintre constructie , spatiul neconstruit si viata umana , astfel incat , de la procesul de creatie , concepere pana la etapa
de dezafectare , cladirile pot ajunge sa consume mult mai multe resurse decat le sunt necesare , avand un impact
negativ asupra mediului si dand nastere unor si mai mari cantitati de deseuri. Sanatatea ocupantilor unei cladiri e
afectata de emisia poluanta a mai multe surse din interiorul unei cladiri: poluanti chimici si deseuri , poluanti fizici ,
poluanti biologici si factori psihologici , provenite din materiale de constructie sau finisaje , medii neingrijite sau
insalubre sau din poluarea generala , vazuta ca o problema generala ce afecteaza intreaga lume. Dintre felurile in care
sanatatea cladirii afecteaza in mod direct sanatatea umana , cele mai comune sunt : mancarimi , rosu in gat , oboseala
cronica , dureri de cap , lipsa de concentrare , lipsa de memorie , letargie , ameteala , alergii etc.
Prin supravegherea unor elemente ale vietii umane desfasurate in interiorul unui habitat , metode noi de a lupta
impotriva acestei probleme pot aparea ,astfel incat o schimbare la nivelul calitatii si mentalitatii umane , asa de mult
cautata in zilele noastre de arhitectura ecologica , cea biologica si cea sustenabila ar putea fi cu un pas mai aproape de
noi. Metodele de constructie ecologice ofera posibilitatea de a putea fi create cladiri recomandabile din punct de vedere
al mediului inconjurator si al eficientelor resurselor folosite , aplicand niste principii pre-existente , ca urmare a unor
analize bine intemeiate si fondate. Astfel , elemente cu risc mare de poluare , apa , lumina pot fi transformate ,
conservate si imbunatatite pentru a crea o ambianta propice sanatatii si confortului vietii , reducand in acelasi timp si
costurile de exploatare si de intretinere etc.
Calitatea aerului interior afecteaza vital sanatatea ocupantilor unui habitat. Intrucat in interiorul casei se pot gasi o
multitudine de alergeni , cum ar fi sporii ciupercilor , asociati cu elemente structurale , locuri cu umezeala ce favorizeaza
o dezvoltare mai usoara , grija pentru igiena si prevenirea dezvoltarii unor astfel de colonii este a noastra. In general ,
spatiile de birouri poarta mai multi poluanti chimici decat locuintele , ca rezultat al unei folosiri intensive a spatiului ,
mobilierului si materialelor de catre o concentratie mai mare de oameni intr-un timp mai scurt. Majoritatea problemelor
in astfel de spatii provin din slaba ventilare a camerelor , rezultand in contaminari bacteriale a rezervoarelor de apa al
umidificatoarelor sau a aerului conditionat , urmata mai apoi de contaminarea locuitorilor din acele camere. O alta
metoda prin care ciupercile si parazitii pot ataca este prin compusi volatili ai unor substante active (COV) , compusi cu un
adevarat risc pentru sanatatea umana , unii fiind chiar cancerigeni , ca de exemplu formaldehida , benzenul , pulberea
de Plumb etc. Dintre substantele volatile pe care le poate produce un mucegai amintim alcooli , cetone cum ar fi 3-
metilbutanol , 10 – dimetil-trans-9-decanol etc.
Biodeteriorarea unor cladiri dezafectate , cum ar fi biserici , manastiri , castele , monumente , obiecte vechi etc
pot provoca si ele diferente in calitatea mediului construit. Principalul element care determina o astfel de deteriorare a
elementelor este apa , in starea vaporilor de apa , umiditatii si temperaturii ridicate in prezenta unei ventilari proaste.
Acest tip de microclimat favorizeaza dezvoltarea unor microorganisme , depinzand de materialele ce intra in
componenta anvelopantei sau a structurii , astfel incat managementul unei astfel de probleme devine o problema destul
de complexa care cere o solutionare multidisciplinara.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 10
Gr.42B

Tratamentul preventiv consta in o serie de substante aplicate pentru reducerea aparitiei unor astfel de micro-
organisme , insa , acestea tin in principal de modul nostru de viata si de calitatea in care il ingrijim. Pentru prevenirea
unor astfel de exercitari , se cere o curatenie cat mai exemplara si o conformare corecta a cladirii din punctul de vedere
al incalzirii , racirii , ventilarii , termoizolarii si iluminarii lui naturale , astfel incat astfel de infestari sa nu mai aiba
combustibil si sa dispara.
Structural , cladirile se compun din un numar mare de elemente constitutive cu diferite destinatii. Ese se gasesc in
stransa legatura , si de aceea deteriorarea unora dintre elementele cladirii poate duce chiar si la deteriorarea prematura
a celorlalte sau chiar la ruinarea intregii cladiri. In principal , de rezistenta fundatiei depinde rezistenta tuturor celorlalte
elemente. O cladire poate fi mentinuta in stare de exploatare pana la durata celei mai rezistente parti componente , ca
de exemplu caramida , cu conditia ca intre timp , celelalte elemente , mai putin durabile sa fie reparate sau inlocuite.
Cladirile sufera de-a lungul timpului numeroase deteriorari , si de aceea ele trebuie in permanenta supravegheate ,
reparate si reconditionate. Observarea acestor deteriorari si repararea lor cat mai rapida este logica onisnuita , astfel
reusind sa previ din timp efecte neplacute asupra construitului.
O serie de elemente , chiar daca par infime ca importanta pot afecta cea mai mare cladire , prin interactionare
repetata cu cladirea. Astfel , un burlan prins in mod eronat sau spart , stricat ce deverseaza in mod eronat langa cladire ii
poate afecta acesteia valoarea , caramida fiind un material usor higrotermic , sau chiar pot afecta solul , patrunzand
pana la fundatii unde incep sa aiba loc tasari in o parte a cladirii. Acelasi lucru se poate intampla cu tevile de instalatii ale
locuintelor , afectand in mod tragic structura acesteia la nivelul proprietatilor fizice si rezistentelor interne ale
materialelor. Toate aceste urmari pot fi evitate , executand la timp si in bune conditii aceste mici lucrari de reparatii cum
sunt : repararea canalizarii , a conductelor , invelitorii etc , mentinand constructia in regim de exploatare.
Pe langa uzura normala , diferite cauze accidentale pot afecta constructia , la nivel de componenta sau chiar la
nivelul intregii cladiri. Aceste cauze accidentale , cum ar fi cutremurele de pamant , incendiile , exploziile de gaze ,
furtunile , viscole puternice etc. , incarca cladirea studiata peste limita ei de rezistenta cu o valoare mult superioara , prin
incarcari pe directii compuse , ducand astfel la colapsul inoportun al cladirilor , afectand in primul rand elementele
structurale portante: grinzi , stalpi , fundatii.
In cazul unor astfel de situatii , tratarea unei constructii ramase intr-o stare functionala se poate face prin
reconsolidarea unor elemente componente , refacerea terenurilor de fundare a constructiei , ridicarea unor ziduri de
consolidare sau de sprijin pentru constructie , sau , in cazul unei afectari prea mari demolarea controlata in regim de
siguranta.
Insa , pe langa elementele fizice , chimice sau biologice , accidentale sau nu , o alta variabila ce poate influenta
patologia si distrugerea cladirii este neatentia umana , eroarea constructorului sau folosirea materialelor in mod eronat ,
neasigurat , in lipsa unei experiente anterioare. Astfel , prin efectul aripilor de fluture , o mica piesa pusa gresit intr-un
anumit loc poate insemna o catastrofa pentru intreg ansamblul.

SUBIECTUL nr.5 Geometrie solara; miscare solara si cea aparenta

Planul in care se produce miscarea de revolutie anuala a Pamantului in jurul Soarelui , denumit ecliptica este
reprezentat de ecuatorul ceresc ( planul obtinut prin prelungirea ecuatorului terestru , perpendicular prin centrul
Pamantului pe axa Nord – Sud a miscarii de rotatie diurne a Pamantului) , determinand anotimpurile , succesibile si
reversibile in cele 2 emisfere terestre. Miscarea de revolutie are 4 pozitii caracteristice: 2 echinoctii (primavara si
toamna) si 2 solstitii(vara si iarna). Axa de rotatie a Pamantului face cu ecliptica un unghi de aproximativ 60 de grade ,
numit declinatie. Intre axa polilor si directia Pamant – Soare ,
unghiul variaza intre 900C +/- 230C , datorita distantei mari intre
cei 2 astrii in comparatie cu greutatile lor. Declinatia are valori
maxime la solstitii si se micsoreaza pe masura ce zilele sunt mai
indepartate de aceste 2 date , unghiul la varf al conului de
revolutie crescand , atingand unghiul drept la zilele de echinoctiu.
La aceste 2 date m suprafata laterala a conului de revolutie
devine planul ecuatorului , iar dupa solstitii devine planul
ecuatorului.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 11
Gr.42B

Raza de soare este considerata paralela cu directia Pamant – Soare in punctul de observatie , luand acea directie drept
punct fix in calcul. Planul orizontului se defineste ca fiind un cerc cu centrul in punctul de observatie , perpendicular pe
raza de observatie a Pamantului in punctul considerat (planul orizontului se afla la inaltimea punctului de observatie.
Bolta cereasca este o emisfera cu centrul in punctul de observatie si cu acelasi diamentru ca si orizontul. Nordul ceresc
este punctul in care paralela la axa polilor care trece prin punctul de observatie inteapa bolta , fiix singurul punct in care
se observa steaua fixa , Steaua polara. Miscarea aparenta a Soarelui poate fi definita ca fiind proiectia pe bolta a miscarii
reale a Soarelui , avand drept centru de proiectie punctul de observatie.
Coordonatele solare ce caracterizeaza incidenta razelor
solare ce cad la un moment dat pe un punct de pe
suprafata Pamantului sunt azimutul si inaltimea
aparenta. Azimutul este unghiul pe care il face proiectia
pe sol a razei solare sosind in acel punct , cu directia pe
sol a nordului , trecand prin acel punct; se masoara in
planul orizontal in sensul acelor de ceasornic , pornind de
la directia nord. Inaltimea aparenta este unghiul pe care il face raza solara sosind in acel punct cu planul orizontal al
punctului , proiectia pe plan a razei solare; se masoara in planul vertical in care este cuprinsa raza. Incidenta luminii
solare pe sol fata de punctul considerat se caracterizeaza prin alte trei marimi unghiulare: latitudinea geografica a
punctului considerat , declinatia Soarelui in ziua considerata , si ora din ziua considerata exprimata in timp solar
adevarat. Pornind de la aceste date , se pot obtine prin formule unghiurile caracteristice , azimut si inaltime.
Exista un numar larg de cladiri care trateaza ferestrele ca un dispozitiv/program, si care nu iau in calcul avantajul
evident al soarelui. Geometria solara se refera la analiza directiei soarelui pe timp de vara impotriva celui de iarna, si
cum putem sa folosim aceasta informatie pentru a putea oferii caldura mai eficient, si cum putem pastra o temperatura
scazuta pe timp de vara.
Designul pasiv rezulta atunci cand cladirea este realizata si lucreaza ‘’de una singura’’. Planul, sectiunile,
materialele alese creaza o energie pozitiva ce trece prin cladire si ‘’salveaza energie’’. Cladirile pasive au nevoie de
utilizatori activi.
Designul activ pe de alta parte, foloseste echipament pentru a putea schimba starea unei cladiri, pentru a creeea
comfort si energie (ex:aer conditionat,etc).
Avand cunostinte necesare despre geometria solara putem sa: realizam cladiri pasive(pentru incalzire si racire),
orientam cladiri propice, intelegem schimbarile de anotimpuri si efectele lor asupra cladirilor si imprejurimilor, realizarea
unor posibilitati de umbrire dar si pentru a intelege soarele si rolul lui in animarea arhitecturii.
De asemenea zona amplasarii sitului are o importanta mare, din punct de vedere al amplasarii geografice.
Rotatia pamantului in jurul soarelui afecteaza valoarea radiatiilor solare ce le primim in perioade diferite ale anului.

Masca de umbra
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 12
Gr.42B

Diagrama radiatiei polare.


Aceasta diagrama ofera informatii despre conditiile solara particulare prezente pe un sit. Sunt loate in
considerare elemente ca: nebulozitatea( gradul de acoperire al cerului cu nori), cladirile inconjuratoare precum si
trasaturile mediului inconjurator cu privire la intensitatea radiatiei solare, incercand sa ilustreze, intr-o singura imagine,
variatia radiatiei contextuale pe parcursul unui an. Forma diagramei este inspirata de diagramele axiale ale lui Olgyay ce
prezinta radiatiile intr-o maniera circulara, in timp ce informatia sintetizeaza idea de regionalism(promulgat de
Frampton) sit timp(idee explorata de Kleindienst, Bodart si Andersen in hartile lor temporale).
Valorile prezentate pe o diagrama de radiatie polara sunt rezultate din componentele directe, difuze si reflectatele ale
soarelui asupra unui sit particular.Diagrama prezinta intensitatea radiatiei solare incidente pe suprafete verticale, avand
de a face cu 360 de grade, un lucru important pentru dezvoltarea si
orientarea timpurie a unei cladiri(mult mai important ca o valoarea pur
orizontala).
Diagrama radiatiei polare inregistrata la ora 3:00, prezentata peste
situl corespunzator ales. Inelul interior= iarna, inelul
central=primavara/toamna, inelul exterior=vara, linia punctate=3000wh/
m3/ valoarea referentiala a zilei;
Valoarea radiatiilor zilnice, ale unui sezon, calculate la interval de 15
grade sunt obtinute printr-o simulare Daysim-a, si reprezentata pe o
diagram circulara suprapusa peste planul unui sit. Punctele sunt unite printr-
o curba, si fiecare sezon este reprezentat printr-o forma circular.
Magnitudinea radiatiilor zilnice ce cad pe o suprafata indreptata intr-o
directie particulara, este reprezentata de catre distanta de la punctul ce intersecteaza linia curba de pe aceea directie
particulara cu punctul median al diagramei.
Efectele cladirilor inconjuratoare asupra sitului cladirii si posibile idei cu privire la orientarea optima pentru
diferite anotimpuri pot fi deduse destul de rapid din aceasta diagrama.
Distanta umbrelor redate cu ajutorul Ecotect
Ansamblul realizat cu ajutorul acestui program, in special modul pentru crearea umbrelor, ofera informatii net
superioare pentru designeri/arhitecti. Prezente pe aceste imagini, cu fiecare ora o suprafata o petrece in umbra,
acesteia i se reda un ton de gri. Astfel, adancimea tonului de gri dat pe o suprafata aleasa reprezinta fractiunea de timp
pe care aceasta suprafata o petrece in umbra.
Cu ajutorul acestor imagini, masa generala a unei cladiri, precum si dimensionarea elementelor arhitecturale pot
fi testate rapid pentru a determina daca sunt sa nu de o dimensiune mult prea mare,infima, orientate in directia
gresita,etc., putand fi apoi ajustate pentru a se putea obtine efectul dorit.
CALIN GEORGE – TEODOR , CIOCAN SERGIU - CRISTIAN 13
Gr.42B

Bibliografie

-KNOWLES, Ralph L., Ritual house-Drawing on Nature’s Rythms for Architecture and Urban Design, Island Press, 2006

- WATT, David S., Building Pathology, Principles and Practice, Leicester, Blackwell Science Ltd, 1999

- MACRI, Zina, prezentarile cursului optional Teoria habitatului durabil

- Articolul Louis Kahn and the Art of Light, http://www.apsnyc.com/ -Art Preservation Services

-http://www.dual-art.ro/arhitectura/pagina/studiul-de-insorire-29

-http://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/Lumina-in-arhitectura63848.php

Olgyay V.(1973) Design with Climate: Bioclimatic Approach to Architectural Regionalism. Princeton: Princeton University
Press

Kleindienst, S. Bodart, M & Andersen, M.(2008). Graphical representation of climate-based daylight performance to
support architectural desin. Leukos. 5(1) p39-61

Autodesk(2012). Ecotect Analysis 2010 [WEB] Autodesk Inc.