Criza europeană a mai avut o consecinţă: în 1947 Marea Britanie a renunţat să mai acorde

ajutor guvernelor grec şi turc în lupta împotriva guerillelor comuniste1, ceea ce a determinat

Statele Unite să acorde un împrumut de 400 milioane de dolari pentru cele două ţări, fapt
ce a condus şi el la elaborarea Planului Marshall.

I. P LANUL M ARSHALL

III.1. I MPLEMENTAREA PLANULU I M ARS HALL

Propunerile făcute de secretarul de stat Marshall erau inovatoare. Nu era obligatoriu

pentru toate statele europene, condiţiile impuse erau doar generale, iar consilierii americani doar
supravegheau administrarea fondurilor. Planul avea să se desfăşoare pe câţiva ani, împrumuturile
erau nerambursabile, iar sumele puse la dispoziţie erau imense (13 – 17 miliarde de dolari).

La câteva zile de la discursul lui Marshall, ministrul de externe francez, Georges Bidault,
alături de cel britanic, Ernest Bevin, au emis un comunicat prin care invitau 22 de state europene
să trimită reprezentanţi la Paris pentru a schiţa un plan de reconstrucţie europeană.2 În urma unor
dezbateri anglo-franco-sovietice, URSS refuza participarea la Programul de Reconstrucţie, iar
Molotov etichetează Planul Marshall drept „imperialism economic american” şi susţine faptul că
în acest mod statele îşi vor pierde autonomia economică şi independentă.

La data de 12 iulie 1947 are loc Conferinţa de Cooperare Economică Europeană, la care
participă 16 state: Marea Britanie, Franţa, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca,
Norvegia, Suedia, Elveţia, Grecia, Turcia, Irlanda, Islanda, Austria şi Portugalia. Împreună,
acestea stabilesc probleme esenţiale ale Europei: mare efort de producţie, obţinerea şi menţinerea
stabilităţii financiare interne, dezvoltarea cooperării economice, soluţionarea crizei dolarului.

1
Prof. univ.dr.Maria Muresan, Lect.univ.dr. Andrei Josan, Istoria economiei europene: De la revolutia industrial la
Uniuniea Europeana, curs universitar, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=463&idb= ,
pg. 22
2
Maria Muresan, Andrei Josan, op.cit., pg. 24