Dreptul comertului international Curs 1

Obiectul dreptului comertului international

Obiectul dreptului comertului international il constituie comertul international.

Notiunea de comert international este susceptibila de doua acceptiuni, una restransa, care
cuprinde sensul traditional al acestei notiuni si una larga, care include si formele moderne de
desfasurare a relatiilor economice.
Stricto sensu, dreptul comertului international reprezinta totalitatea operatiunilor de
impozitare, export si tranzit cu marfuri, lucrari sau servicii care se desfasoara intre comercianti
persoane fizice sau persoane juridice cu comercianti de nationalitate straina sau cu marfuri care
se comercializeaza pe terte piete. Altfel spus, care in drumul lor de la o parte catre cealalta trec
cel putin o frontiera. Asadar, comertul international se caracterizeaza prin doua elemente
esentiale:
- este vorba despre o activitatea de comert, aceasta insemnand ca este realizata de catre
profesionisti, acestia avand calitatea de comercianti, persoane fizice sau juridice;
- elementul de internationalitate. Sunt doua criterii ale internationalitatii care confera
unui raport juridic un caracter international, iar aceste criterii rezulta din definitia data, si anume:
a) sa fie vorba de un raport juridic intre parti de nationalitati diferite, asta inseamna
ca pentru persoanele fizice sa aiba resedinta profesionala in tari diferite, daca este vorba de
persoane juridice sa-si aiba sediul in state/tari diferite;
b) marfa, atat marfuri cat si servicii, care face obiectul contractului sa fie in tranzit
international, aceasta insemnand ca in drumul ei de la o parte catre cealalta, de la vanzator catre
cumparator, trece cel putin o frontiera. Asadar, oricare dintre cele doua criterii este suficient
pentru a conferti caractar international raportului juridic. De regula, primul criteriu este cel care
se realizeaza.
Comertul international, privit in acceptiunea sa restransa, imbraca pe planul dreptului
forma actelor si faptelor de comert international. Dintre actele de comert international , cele mai
importante, ca frecventa si sfera de cuprindere, sunt contractele comerciale internationale, care
constituie una dintre institutiile centrale ale acestei materii. In cadrul contractelor, locul central il
ocupa contractul de vanzare internationala de marfuri. Alaturi de contractul de vanzare mai
exista si alte contracte prin care se realizeaza operatiuni de comert international.
Aceasta acceptiune restransa a notiunii pe care o definim este cea mai apropriata de
sensul etimologic al cuvantului “comert”, provenit din expresia latina “commercium” care, la
randul sau, este o juxtapunere a cuvintelor “cum merx”, care exprima notiunea de operatiuni
efectuate “cu marfa” (merx-is=marfa)
Acceptiunea larga (lato sensu) in care alaturi de operatiunile efectuate cu marfa au
aparut si anumitele operatiuni de cooperare economica internationala.
Cooperarea economica internationala este o opera a perioadei capitaliste. Cooperarea
economica internationala nu implica neaparat o operatiune cu marfa, ci cooperarea economica

1
internationala este un ansamblu de relatii de conlucrare intre comercianti de nationalitati
diferite prin care acestia pun in comun valori economice in vederea realizarii unor
activitati comune aducatoare de profit. Profitul este esenta comertului, scopul comerciantului
este acela de a obtine un profit (finis mercatorum est lucrum= scopul comerciantilor este
obtinerea unui beneficiu, a unui profit). Operatiunile de cooperare economica internationala
imbraca si ele diferite variante care imbraca forme institutionalizate cum ar fi de pilda
constituirea de societati cu capital mixt. Constituirea de societati este o forma de cooperare
economica internationala. Cooperarea economica internationala poate imbraca orice forme.
Aceste operatiuni imbraca forma contractelor de comert international si contractelor de
cooperare economica internationala.

PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA COMERTUL INTERNATIONAL AL

ROMANIEI

1. Principiul libertatii comertului international

Pentru a intelege ce inseamna libertatea comertului international trebuie sa facem
comparatie cu principiul monopolului de stat asupra comertului international.
In continutul principiului monopolului de stat intra dreptul exclusiv al statului de a
organiza, conduce si controla intreaga activitate de comert exterior, precum si de a efectua
operatiunile de comert international prin unitatile sale ori prin alte unitati autorizate, in conditiile
legii.
Principiul monopolului de stat asupra comertului exterior a fost unul dintre primele
principii de natura totalitara care au fost inlaturare dupa decembrie 1989. Astfel, chiar din
primele luni ale anului 1990 au fost adoptate acte normative importante, care au eliminat
monopolismul si au pus bazele principiului libertatii comertului international al Romaniei.
Liberatea comertului international implica doua idei.
In primul rand, libertatea comertului international inseamna posibilitatea subiectelor de
drept comune care indeplinesc conditia de comercianti profesionisti de a desfasura in mod
liber activitati comerciale in diverse piete. In momentul de fata orice comerciant autorizat poate
sa le desfasoare in mod liber in strainatate. Aceasta este prima acceptiune de libertatii, din
interior spre exterior.
A doua acceptiune este privita dinspre exterior spre interior, si anume este posibilitatea,
capacitatea, dreptul comerciantilor straini de a desfasura operatiuni comerciale pe
teritoriul tarii. Formele in care comerciantii straini pot desfasura activitate pe teritoriul tarii sunt
foarte variante putand fi forme institutionalizate, putand crea filiale, sucursale, reprezentante sau
sa participe la societati romanesti. Acestea sunt forme institutionalizate prin care comerciantii
pot desfasura activitati pe teritoriul tarii.

2
 Regimul comertului intre statele UE si regimul comertului intre UE si statele terte

Relatiile intre tarile Uniunii Europene (comert intracomunitar)

Principiul care guverneaza aceste relatii este principiul libertatii comertului international,
art. 26 din TFUE. In acest articol se prevede faptul ca piata interna cuprinde un spatiu fara
frontiere interne, in care libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a
capitalurilor este asigurata.
Forme:
a) Principiul liberei circulatiei a marfurilor; Uniunea Europeana este o uniune vamala, in
consecinta, ca uniune vamala ea implica interzicerea intre statele membre a taxelor
vamale la import si la export, cat si a oricaror taxe cu efect echivalent. Uniunea vamala
implica interzicerea intre statele membre a oricaror restrictii cantitative la import si la
export.
b) Principiul liberei circulatii a persoanelor si serviciilor; art. 18 din TFUE prevede ca se
interzice orice discriminare pe motiv de cetatenie sau de nationalitate in cadrul Uniunii.
Totodata, art. 49 prevede ca sunt interzise restrictiile privind libertatea de stabilire a
resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Aceasta interdictie
intereseaza in mod direct comertul international, pentru ca ea implica si interzicerea si
oricaror restrictii in constituirea de sucursale, filiale, reprezentante etc.
c) Principiul liberei circulatii a capitalurilor si a partilor; art. 63 din TFUE prevede ca
sunt interzise orice restrictii privind circulatia capitalurilor si platile intre statele membre.
Acest principiu este pe deplin aplicabil pentru tarile care au adoptat moneda euro.

Relatiile Uniunii Europene cu tarile terte (comert extracomunitar)

Uniunea europeana este o persoana juridica distincta de statele membre, acest lucru este
prevazut in art. 47 din TFUE. Asadar, este un subiect de drept distinct de statele membre, ceea ce
inseamna ca UE, ea insasi, are dreptul sa desfasoare, sa aplice instrumente ale politicii
comerciale in relatia cu statele terte. Sunt cateva instrumente, forme principale ale relatiilor UE
cu statele terte:
1. Regulile uniunii vamale; Uniunea Europeana este o uniune vamala ceea ce atrage
existenta unui tarif vamal comun in relatiile cu statele terte (art. 28 din TFUE). Tariful
vamal comun, aceasta politica vamala comuna are 3 piloni esentiali:
a. Regulamentul 450 din 2008 al Parlamentului European si al Consiliului de
stabilire a codului vamal comunitar.
b. Tariful integrat al comunitatilor europene, TARIC, care face parte din
regulamentul nr. 2658 din 1987 privind conlucrarea tarifara si tariful vamal
comun.
c. Conventia internationala privind sistemul armonizat de denumire si codificare a
marfurilor. Conventia a fost adoptata la Bruxelles in 1983 sub auspiciile
consiliului de cooperare vamala cu sediul in capitala Belgiei. Consiliul de

3
 cooperare vamala este un organism neguvernamental, dar UE prin decizia
consiliului din 1987 a ratificat aceasta conventie si este aplicabila la nivelul UE.
Romania este parte a conventiei de la Bruxelles inca dinainte de aderare din 1996.
2. Regimul comun al importurilor si al exporturilor; sunt doua regulamente esentiale ale
UE, regulamentele sunt de directa aplicare in tarile membre. Este vorba de regulamentul
260 din 2009 privind regimul comun aplicabil importurilor si regulamentul 1061 din
2009 privind regimul comun aplicabil exporturilor. Acesta reprezinta cel de-al doilea
instrument al politicii comerciale fata de statele terte.
3. Participarea uniunii la organizatia mondiala a comertului; Organizatia mondiala a
comertului a fost infiintata prin acordul de la Marakes din Maroc 1994 si Organizatia
mondiala a comertului a luat locul fostului Acord general pentru tarife si comert cunoscut
GATT. OMC este cea mai complexa organizatie in materie. Romania a fost parte si la
acordul GATT si implicit si la OMC, dar UE ca subiect distinct de drept a aderat la OMC
in 1994.
4. Incheierea de acorduri comerciale cu statele terte; pana la aderarea la UE, atributul de
incheiere cu state terte revenea fiecarui stat membru. Dupa aderarea la UE atributia de
incheiere de acorduri comerciale cu state terte a trecut catre uniune.

Acorduri UE:
Acordul privind spatiul economic european, incheiat la Porto in 1992 care a preluat
vechea asociatie europeana a liberului schimb, iar din spatiul economic european fac parte
Islanda, Liechtenstein si Norvegia. Elvetia a facut parte din asociatia spatiului economic al
liberului schimb, dar nu a aderat la spatiul european. UE a incheiat acorduri de asociere cu state
dimitrofe uniunii cu Moldova, Ucraina, Muntenegru, Bosnia Hertegovina, Georgia, Serbia. De
asemenea, UE a incheiat acorduri de parteneriate cu alte zone de glob. Foarte important este
acordul incheiat cu Canada, acordul C.E.T.A., este in curs de negociere acordul de liber schimb
cu SUA.

Regimul investitiilor straine in Romania

Regimul investitiilor straine in Romania este unul dintre cele mai directe exemple ale
principiului libertatii comertului. Acest regim a suferit un proces legislativ evolutiv, primul act
normativ in materie a fost decretul lege 96/1990 care a eliminat principiul monopolului de stat si
a permis liberul acces al investitorilor straini pe piata, a urmat apoi legea 35/1991 care a extins
principiile decretului lege anterior mentionat, iar in prezent este in vigoare OUG nr. 92/1997 care
a fost aprobata cu multe modificari prin legea 241/1998. Se numeste ordonanta privind
stimularea investitiilor directe.
Notiunile de baza:
- notiunea de investitie straina: exista doua forme de investitie straina= investitia directa si
investitia de portofoliu.

4
 a) Investitia directa este reglementata de OUG 92/1997 care si defineste acest lucru:
investitie directa potrivit oug 92/1997 inseamna participarea investitorului strain in urmatoarele
forme: participarea investitorului strain la constituirea sau extinderea unei societati in Romania,
dobandirea de catre investitorul strain de actiuni sau parti sociale la o societate romaneasca,
infiintarea sau extinderea de catre un investitor strain a unei sucursale sau filiale in tara.
Investitia directa se caracterizeaza prin faptul ca aceasta investitie creaza legaturi economice
durabile intre investitorul strain si societatea la care el participa. Notiunea de legaturi economice
durabile este prevazuta este prevazuta in regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar.
Legatura econimica durabila inseamna participarea investitorului strain cu minimul din
10% din capitalul social a societatii romanesti sau participarea activa a investitorului strain la
administrarea, conducerea sau la controlul societatii. Investitia straina directa este de doua
feluri: investitie directa in forma societara, investitie directa in forma exclusiv contractuala.
Investitia directa in forma societara este cea care are ca finalitate nasterea sau
extinderea unei persoane juridice. Formele mentionate mai devreme sunt forme institutionale.
Investitia in forma exclusiv contractuala nu genereaza o persoana juridica, dar are
regimul juridic al investitiei straine si atrage tot pachetul de legi conexe. Investitiile in forma
contractuala se manifesta mai ales in domeniul explorarii si exploatarii resurselor naturale. Este
in vigoare o lege a zonelor libere (L. 84/1992 privind regimul zonelor libere). In Romania sunt
zone libere in marile porturi, in zonele de frontiera. Tot investitie in forma exclusiv contractuala
sunt contractele de concesiune petroliera care se incheie in temeiul legii petrolului (L. 238/2004)
aici intra contractele de concesiune in domeniul minelor (L 85/2003 privind minele).
b) Investitia de portofoliu. Aceasta investitie se caracterizeaza prin faptul ca ea consta in
dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate si care nu implica
participarea directa a investitorului la administrarea societatii. Investitia de portofoliu nu are ca
scop crearea de legaturi economice durabile, ci investitia de portofoliu este o investie speculativa
care consta in cumpararea de actiuni, de obligatiuni, de alte titluri de valoare la o societate cu
scop de revanzare si obtinerea unui profit din diferenta de pret.
Principalul act normativ care reglementeaza investitia de portofoliu in tara este L.
297/2004 privind piata de capital, dar foarte importante in materia investiilor de portofoliu sunt
actiunile cu titluri de stat. Statul si indentitatile statele pot emite titluri de stat pe piata interna si
pe piata internationala care sunt forme de imprumut pe care statul roman le solicita investitorilor
straini care urmeaza sa cumpere aceste titluri de stat, iar dobanda pe care statul roman o plateste
investitorului pentru cumpararea de titluri de stat este principalul indicator al ratingului de stat,
cu cat investitorul iti da bani cu o dobanda mai mare cu atat are incredere mai putina in tine.
Notiunea de investitor strain: este definita in OG 92/1997 si in regulamentul 4/2005 al
BNR, si anume investitorul strain este persoana fizica cu domiciliul in strainatate sau
persoana juridica cu sediul in strainatate care investeste in tara in una din formele de
investie prevazute de lege spuse mai devreme. Asadar, elementele de extraneitate relevante
pentru notiunea de investitior strain sunt domiciliul in strainate pentru comerciantul persoana
fizica ori sediul in strainatate pentru comerciantul persoana juridica.

5
 Principiile care guverneaza regimul investitiilor in tara.
Sunt trei principii care guverneaza regimul investitiilor in tara:
1. Principiul libertatii formelor si modalitatilor de investire in Romania. Acest principiu
are doua aspecte: libertatea formelor si libertatea modalitatilor.
Libertatea formelor inseamna ca investitorul strain poate investi in tara sub orice forma
societara permisa de lege. Asta inseamna ca investitorul strain poate investi intr-o societate pe
actiuni, intr-o societate de persoane etc.
Libertatea modalitatilor implica analiza felurilor aporturilor pe care investitorii straini
le pot aduce la o societate romaneasca. Aporturi ce pot fi aduse:
Aporturi in numerar (aporturi in valuta liber convertibila). In mod traditional varsa
aporturi in valuta, dar pot varsa si aporturi in lei obtinute din operatiuni desfasurate pe teritoriul
tarii sau din operatiuni de tranzactionare cu lei pe piata internationala. Retinem ca leul a suferit
din 1990 operatiuni succesive de analizare, toate organizate de banca nationala. Completa
liberalizare a circulatiei leului s-a produs in septembrie 2006, imediat inainte de aderarea la UE,
cand banca nationala a abrogat si ultimele acte normative care impiedicau circulatia libera a
monedei nationale. Din acest moment leul este o valuta international convertibila care poate fi
tranzactionata de nerezidenti pe piata internationala.
Aporturi in bunuri corporale. Acestea inseamna aporturi in bunuri mobile si putem
spune ca din acest punct de vedere investitorii straini beneficiaza de regimul national, ei pot
dobandi si pot aduce, varsa in bunuri mobile ca si romanii. In ceea ce priveste imobilele exista un
regim special. In ceea ce priveste mobilele si imobilele altele decat terenuri, regimul este
national, pentru terenuri este unul special.
Aporturi in bunuri incorporale. Acestea inseamna aporturi in drepturi. Investitorii
straini varsa aporturi in drepturi de proprietate intelectuala, licente, marci, know-how, drepturi de
autor.
Aporturi in alte drepturi si valori economice. Sunt foarte frecvente aporturile in
manifestare si conducere (aporturile in management) aporturile in surse de materii prime, in piete
de desfacere intr-o anumita clientala, in informatii de marketing, in public relation in retele de
aprovizionare si desfacere chiar si aportul in denumire in numele comercial care in dreptul civil
general este un drept nepatrimonial, in comert este patrimonial. Exista si aporturi in obligatii de
nonfacere de pilda in a nu face concurenta produselor societatii pe o terta piata. Asadar, orice
forma de aport este poate fi tot ce este evaluabil in bani.
2. Principiul liberelui acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii economice
din Romania
OG 92/1997 prevede ca investitiile straine se pot desfasura in orice domeniu al vietii
economice in industrie, in agricultura, in explorarea si exploatarea resurselor naturale, in
transporturi, infrastructura si telecomunicatii, comert, turism, servicii bancare si de asigurari,
orice alte servicii, cercetare stiintifica si tehnologica si oricare alt domeniu. Foarte importante
domeniile bancare si al asigurarilor pentru ca aici alte state au restrictii. In Romania nu exista

6
restrictie, dar exista reglementari legale specifice care implica anumite cerinte suplimentare, dar
egale atat pentru investitorii romani cat si pentru cei straini.
3. Principiul egalitatii de tratament sau principiul nediscriminarii intre investitorii
romani si cei straini si intre investitorii straini intre ei
Acest principiu are doua laturi, este vorba despre nediscriminarea intre investitorii romani si
cei straini si apoi intre cei straini.
In ceea ce priveste prima latura, o foarte lunga perioada de timp, inestitorii straini se bucurau
de un regim mai favorabil decat cel aplicabil romanilor. Dupa 1997 s-a instituit principiul
legalitatii de tratament. Cel de-al doilea aspect priveste relatia dintre investitorii straini intre ei.
Legea romana nu dicrimineaza intre investitorii straini intre ei. Exista totusi o exceptie, aceasta
exceptie este exprimata prin principiul legii mai favorabile, si anume in cazul in care printr-un
acord bilateral intre romania si statul investitorilor straini sau stabilit conditii mai favorabile
decat cele din romania sunt aplicabile cele mai favorabile.