Sunteți pe pagina 1din 114

Pompei Cocean

Rodica Dan Dumitru Marc Iuliu Vescan

GEOGRAFIA ROMÂNIEI
– probleme fundamentale –

Manual pentru clasa a XII-a

EDITURA SIGMA
Manual aprobat de MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
prin Ordinul nr. 3 918 din 11.06.2002

Redactare: Flori Stãnescu


Tehnoredactare: Daniela Cãzãnescu
Prelucrare imagine Daniela Cãzãnescu
ºi cartografie: Mihai Niþã
Pe coperta 1: Imagine din Munþii Bucegi – Buºteni

© Editura SIGMA - 2003, 2005 ediþii revizuite


Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin Editurii SIGMA. Nici o parte a acestei lucrãri nu
poate fi reprodusã fãrã acordul scris al Editurii SIGMA.

ISBN: 973 – 9489 – 74 – 5

Editura SIGMA
Sediul central:
Str. G-ral Berthelot, nr. 38, sector 1, Bucureºti, cod 010169
Tel. / fax: 021-313.96.42; 021-315.39.43; 021-315.39.70
e-mail: office@editurasigma.ro
Distribuþie:
Tel. / fax: 021-243.42.40; 021-243.40.52; 021-243.40.35
Puteþi transmite comenzi folosind apelul UniTel la numerele:
080.10000.10; 080.10000.11 (în reþeaua ROMTELECOM)
web: www.editurasigma.ro; www.anticar.ro
e-mail: distributie@editurasigma.ro;
sigmadistrib@yahoo.com; anticariat@anticar.ro
I
PROBLEMELE
FUNDAMENT ALE
FUNDAMENTALE
ALE CADRULUI
NA TURAL
NATURAL

1. Poziþia geograficã
ºi geopoliticã
a României

Poziþia geograficã

Poziþia geograficã a României trebuie privitã sub trei


aspecte: pe Glob (în latitudine ºi longitudine), în cadrul
continentului Europa ºi faþã de principalele sale elemente
naturale (relief, ape curgãtoare, vecinãtatea Mãrii Negre etc.).

Aºezarea pe Glob
Prezintã însemnãtate deosebitã, deoarece aceasta
condiþioneazã principalele elemente fizico-geografice
ale mediului (climã, vegetaþie etc.).
România este situatã pe Glob la intersecþia
paralelei de 45› latitudine nordicã cu meridianul de 25›
longitudine esticã, în plinã zonã cu climã temperatã.
În latitudine România este cuprinsã între paralela
de 43› 37′ (oraºul Zimnicea, extremitatea sudicã) ºi 48°
15′ (satul Horodiºtea, extremitatea nordicã) latitudine
nordicã. Paralela de 45› latitudine nordicã strãbate þara
noastrã prin partea central-sudicã (prin apropierea oraºelor
Oraviþa, Tg. Jiu, Ploieºti, Sulina). Ea reprezintã jumãtatea
distanþei dintre Ecuator ºi Polul Nord situând România în
mijlocul emisferei nordice.
În longitudine România este aºezatã în emisfera
esticã, cuprinsã între meridianele de 20› 15′ (ce trece
prin localitatea Beba Veche, în extremitatea vesticã a
þãrii) ºi 29› 41′ (trece prin oraºul Sulina, extremitatea
rãsãriteanã) longitudine esticã. Aºezarea României pe Glob

3
Coordonatele geografice ale României

Meridianul de 25› longitudine esticã strãbate þara prin de la cele de grâu ºi orz, specifice Europei Centrale, la
mijloc (oraºul Fãgãraº) ºi împarte continentul european cele de soia, floarea-soarelui ºi cânepã, caracteristice
în douã, trecând prin punctul cel mai nordic al continentului Europei Estice; de la culturile de cartof, sfeclã de zahãr
– Capul Nord ºi cel mai sudic – Insula Creta. ºi secarã, specifice Europei Nordice, la cele de viþã-de-
vie, porumb, orez, comune Europei Sudice etc.
Aºezarea în Europa Remarcãm cã cele trei provincii fizico-geografice ale
Þara noastrã este aºezatã în partea central-sudicã a continentului european se interfereazã pe teritoriul
continentului Europa, la distanþe aproximativ egale, României, cu zonele lor marginale, ocupând urmãtoarele
(2800-2900 km) faþã de Oceanul Atlantic (Capul Roca) în suprafeþe: Europa Centralã 66% din teritoriu, Europa
vest, Munþii Ural în est, ºi Oceanul Arctic (Capul Nord) în Esticã 30% (Moldova, Bãrãgan, Dobrogea) ºi Europa
nord ºi la 900 km distanþã de Marea Mediteranã – Capul Sudicã 4%, influenþe ale ei manifestându-se mai mult în
Matapan. Rezultã o poziþie favorabilã în cadrul partea sudicã a Olteniei, Banatului ºi Dobrogei.
continentului cu numeroase valenþe de loc central.
Consecinþele acestei aºezãri sunt: Poziþia geopoliticã a României
y Climatul temperat continental de tranziþie, între cel
oceanic ºi cel continental-tipic, cu patru anotimpuri. Nu Prin situarea (în latitudine) în mijlocul emisferei nordice
sunt caracteristice nici ploile ºi ceþurile specifice climatului ºi în centrul continentului Europa, într-o regiune de veche
oceanic din apusul Europei, dar nici variaþiile mari de ºi intensã populare, România ocupã o poziþie geopoliticã
temperaturã între iarnã ºi varã, ca în estul Europei. ºi geostrategicã deosebitã, la intersecþia drumurilor
y Aici se întrepãtrund elemente floristice cu trãsãturi comerciale ce leagã Europa Vesticã, dezvoltatã economic
diferite, întâlnindu-se limita esticã a pãdurilor de fag, proprii ºi cu o tehnologie avansatã, de Europa Esticã, cu un
Europei vestice, cu limita nordicã a viþei-de-vie, specificã grad mai redus de dezvoltare, dar cu importante resurse,
Europei sudice. ºi Europa nordicã de Europa sudicã (respectiv Marea
Clima a favorizat dezvoltarea diferitelor culturi agricole, Balticã de Marea Neagrã ºi Marea Mediteranã).

4
C. Nord

Aºezarea geograficã a României în continentul Europa

Aflându-se la interferenþa dintre Occident (Europa de (jumãtate din lungimea Carpaþilor din Europa), cuprins
vest ºi de nord) ºi Orient (continentul Asia), România între graniþa cu Ucraina în nord, Valea Dunãrii în partea
întruneºte în prezent premisele unei dezvoltãri socio- de sud-vest, ºi de aici la Valea Barcãului.
economice durabile. Carpaþii dau echilibru întregului teritoriu al României
Este o þarã de mãrime mijlocie, care coopereazã cu având în subsol resurse minerale (cãrbuni, minereu de
aproape toate statele, fãcând parte din multe organisme fier, metale neferoase, ape minerale etc.), iar la suprafaþã
internaþionale (O.N.U., U.N.E.S.C.O., F.A.O.) etc. sunt acoperiþi de pãduri ºi pãºuni.
Transformãrile democratice prin care a trecut România y Þarã dunãreanã, deoarece partea de Sud este
în ultimii ani au promovat-o în rândul þãrilor membre în strãbãtutã de fluviul Dunãrea pe o lungime de 1075 km
N.A.T.O. ºi în curs de integrare în Uniunea Europeanã între localitãþile Baziaº ºi Sulina (ce reprezintã 38% din
(1 ianuarie 2007). lungimea fluviului).
În prezent este membrã a Organizaþiei Statelor România este aºezatã pe cursul inferior al Dunãrii
Central-Europene ºi face parte din Consiliul pentru unde este situatã mare parte din graniþa cu Iugoslavia ºi
Cooperarea Economicã în zona Mãrii Negre. Bulgaria.
Dunãrea, al doilea fluviu ca lungime al Europei (dupã
România – þarã carpaticã, dunãreanã, Volga), este cea mai importantã arterã de circulaþie
ponticã ºi central-europeanã fluvialã a continentului, înlesnind legãturile între þãrile din
centrul ºi estul Europei. Aceasta colecteazã aproape toate
Teritoriul României prezintã câteva trãsãturi râurile de pe teritoriul þãrii noastre.
fundamentale, date de îmbinarea elementelor sale
Aºezarea la Dunãre a României are o mare importanþã
geografice de importanþã europeanã: arcul Carpaþilor,
economicã:
fluviul Dunãrea ºi Marea Neagrã, la care se adaugã
Ä Fluviul este navigabil (transporturile pe apã sunt ieftine);
aºezarea în centrul Europei.
Ä O parte a industriei româneºti este localizatã în
Din punct de vedere fizico-geografic România este:
porturile dunãrene (Galaþi, Brãila, Cãlãraºi, Giurgiu,
y Þarã carpaticã, pentru cã prin centrul sãu se Drobeta Tr. Severin etc.);
desfãºoarã cea mai mare parte din lanþul Munþilor Carpaþi,
Ä Deþine un important potenþial hidroenergetic
respectiv sectorul de sud-est cu o lungime de 800 km

5
(valorificat prin hidrocentralele de la Porþile de Fier I ºi II;) Suprafaþa, graniþele ºi vecinii
Ä Dispune de resurse naturale (stuf, peºte); Suprafaþa þãrii noastre este de 238 391 km2 (locul al
Ä A dat naºtere Deltei Dunãrii– cel mai tânãr uscat al 13-lea în continentul Europa).
þãrii. Graniþele. Lungimea totalã a graniþelor este de 3185,1
y Þarã ponticã (maritimã): are ieºire la Marea Neagrã, km2. Vecinii sunt: în sud Bulgaria, în est Republica
þãrmul vestic al acesteia are o lungime de 244 km, cu Moldova, Ucraina ºi Marea Neagrã, în nord Ucraina, în
litoralul cuprins între Braþul Chilia, în nord ºi Vama Veche nord-vest Ungaria ºi în sud-vest Iugoslavia.
în sud.
Ieºirea la Marea Neagrã oferã posibilitatea unor legãturi
lesnicioase pe calea apei cu majoritatea þãrilor lumii (prin
porturile Constanþa, Mangalia ºi Sulina).
y Þarã central-europeanã pentru cã în cea mai mare
parte este aºezatã la Nord de Dunãre, adicã în centrul
Europei ºi mai puþin în Europa Sudicã (Dobrogea). De Evaluarea cunoºtinþelor
aici decurge rolul mare polarizator ºi funcþia strategicã a
1. Ce importanþã are paralela de 45› latitudine
României.
nordicã pentru þara noastrã?
Datoritã condiþiilor naturale favorabile acest teritoriu
2. Identificaþi pe hartã punctele extreme pe
carpato-danubiano-pontic este locuit din timpuri strãvechi,
latitudine ºi longitudine din România.
constituind leagãnul formãrii poporului român.
3. Care sunt consecinþele aºezãrii României în
Aflatã la încruciºarea drumurilor comerciale europene,
continentul Europa?
având larg acces la Dunãre ºi Marea Neagrã, România
4. Explicaþi afirmaþia „România este o þarã carpato-
are personalitatea sa geograficã, pe care nu o întâlnim
danubiano-ponticã“.
într-o aºa de armonioasã îmbinare de caracteristici decât
la puþine þãri din lume.

U C R A I N A Horodiºtea
Halmeu
Siret
R
Satu-Mare Stogu
I A

ªtefãneºti
.
M
R

So
me O
A

ºu LD
G

l
IAªI
N

O
U

VA

Huºi
Sir

ARAD
e
tul

Beba-Veche ºul
A
re IN
Jimbolia Mu ltul A
O R
C
TIMIªOARA GALAÞI U Ã

Sulina
GR

Ar
EA

ge
ºu I a lo m iþ
IU

Baziaº l a
Dr. T. Severin
G

A N
O

BUCUREªTI
S
L

Cãlãraºi CONSTANÞA
RE
Jiu
A

Pristolul
V

Giurgiu Ostrov
IA

MA

Calafat Vama Veche


T. Mãgurele
Zimnicea
BULGARIA

Graniþele ºi vecinii României

6
Aprofundeazã
România în Europa ºi pe Glob

În continentul Europa, România este consideratã o


þarã de mãrime mijlocie atât ca suprafaþã, cât ºi ca numãr
de locuitori.
y Suprafaþa României de 238 391 km 2 este
comparabilã cu suprafeþele Belgiei, Olandei, Elveþiei,
Albaniei, Croaþiei ºi Sloveniei, luate la un loc, sau
Ungariei, Bulgariei, Albaniei ºi Sloveniei, luate
împreunã.
y Ca populaþie, România ocupã o poziþie
mijlocie cu 21 700 000 locuitori.
Populaþia României este egalã cu populaþiile
Croaþiei, Moldovei, Slovaciei, Elveþiei ºi Sloveniei,
luate la un loc.
y Din punct de vedere politic România este o
þarã democratã care face parte din mai multe
organisme europene: O.S.C.E. (Organizaþia Statelor
Central Europene), Consiliul Europei, C.E.M.N.
(Cooperarea Economicã în zona Mãrii Negre). Astãzi,
eforturile României sunt îndreptate spre integrarea în
N.A.T.O. ºi Uniunea Europeanã.
Pe Glob, România se aflã pe locul 43 ca numãr de
locuitori, iar ca suprafaþã pe locul 77. La schimbul
mondial de valori participã doar cu 0,2% din totalul
mondial.
La câteva produse ocupã locuri de frunte: vin – locul 8,
porumb – locul 10, grâu – locul 18, gaze naturale – locul
22, oþel – locul 21, aluminiu – locul 22.

Longitudine
N 3 Ce este longitudinea?
Ä distanþa mãsuratã în grade, de la primul meri-
dian (M. Greenwich - trece prin zona mãrginaºe a
România Londrei) spre Est sau spre Vest pânã la acel punct.
Ex. România este situatã în longitudine esticã între
20° 15 ’ ºi 29° 41 ’
3 Ce este latitudinea?
Ä distanþa mãsuratã în grade, de la Ecuator spre
Latitudine
Latitudine Nord sau spre Sud, pânã la acel punct.
N Exemplu: România este situatã în latitudine nordicã
S între 43° 37 ’ ºi 48° 15 ’.
1. Numiþi localitatea din România unde se
România intersecteazã paralela de 45° latitudine nordicã cu
Rio de Janeiro meridianul de 25° longitudine esticã.
43° 47′′ V 2. Urmãriþi harta României din atlasul geografic ºi
22° 53′′ S scrieþi în caiet oraºele aºezate pe paralela de 45°
latitudine nordicã (sau în apropierea ei) ºi pe meridianul
de 25° longitudine esticã.
3. Comparaþi suprafaþa României cu suprafaþa þãrilor
S vecine.

7
2. Relieful – substratul mediului natural ºi al activitãþilor umane

Formarea ºi evoluþia geologicã a începând cu Obcinele Bucovinei ºi continuând cu întreaga


pãmântului României grupã a Carpaþilor de Curburã, extremitãþile Carpaþilor
Meridionali (Bucegi, Mehedinþi, Cernei), precum ºi suprafeþe
Procesul formãrii teritoriului românesc este îndelungat mari din Munþii Banatului ºi Munþii Apuseni. În Dobrogea de
ºi strâns legatã de evoluþia geologicã a uscatului Nord se contureazã din depozite sedimentare (calcare, con-
european. La începuturi, teritoriul de astãzi al României glomerate, gresii) Dealurile Tulcei ºi Podiºul Babadagului.
era acoperit cu apã, în formarea uscatului existând mai În aceastã perioadã se formeazã o parte a Munþilor
multe etape: Alpi ºi Himalaya (depozitele sedimentare).
y În Arhaic ºi Proterozoic ia naºtere prima porþiune y La începutul Neozoicului au loc frãmântãri
de uscat – nord-estul Podiºului Moldovei, odatã cu tectonice ce faciliteazã cutarea reliefului actual.
formarea Platformei Est-Europene ºi a Scutului Baltic. y La sfârºitul Mezozoicului ºi începutul Neozo-
y Spre sfârºitul Proterozoicului, în orogeneza icului în interiorul Arcului Carpatic are loc o scufundare
(baikalianã), se formeazã în Dobrogea fundamentul lentã a Bazinului Transilvaniei (4500 m) unde se va instala
Podiºului Casimcei de astãzi. un bazin marin a cãrui colmatare ºi modelare va duce la
y În Paleozoic, în orogeneza hercinicã, se formeazã apariþia Podiºului Transilvaniei prin umplerea cu nisipuri,
pe teritoriul þãrii noastre: Munþii Mãcinului, Culmea gipsuri, argile ºi sare.
Pricopanului, Munþii Niculiþelului ºi fundamentul cristalin y Concomitent cu scufundarea Bazinului Transilvaniei,
al Carpaþilor. pe latura vesticã a Carpaþilor Orientali se produc puternice
y În Mezozoic au loc mai multe transgresiuni ºi regresiuni manifestãri tectonice care duc la apariþia lanþului vulcanic
marine; acum se înalþã cea mai mare parte a lanþului carpatic Oaº-Gutâi-Þibleº-Cãlimani-Gurghiu-Harghita. Partea sudicã
(zona fliºului) cu depozite de calcare, conglomerate, gresii a Munþilor Apuseni se formeazã în acelaºi mod.
ºi argile. Ea ocupã bordura esticã a Carpaþilor Orientali, y În Neozoic Carpaþii se înalþã cu cca 1000 m, ceea
Alcãtuirea petrograficã
a subunitãþilor de relief Etapele geocronologice

1. Munþi din roci cristaline; 2. Munþi din roci


sedimentare vechi; 3. Munþi din roci
sedimentare noi; 4. Munþi din roci magmatice
vechi; 5. Munþi din roci vulcanice noi; 6.
Podiºuri ºi munþi foarte vechi din roci
cristaline; 7. Dealuri ºi podiºuri din roci
sedimentare noi; 8. Mãguri din roci cristaline
ºi vulcanice; 9. Câmpii ºi depresiuni
Harta geologicã - petrografia ºi etapele formãrii reliefului României

8
ce va duce la apariþia unei unitãþi periferice specifice: Ä Dispunerea reliefului este sub formã de cercuri
Subcarpaþii. Tot în Neozoic se definitiveazã Podiºul Getic, concentrice: în mijloc munþii formeazã primul cerc, urmat
Podiºul Moldovei, Podiºul Dobrogei Centrale ºi de Sud, de al doilea, dealurile ºi podiºurile, iar la exterior câmpiile,
Dealurile de Vest. care toate se desfãºoarã în jurul Depresiunii colinare a
y În Cuaternar devin emerse Câmpia de Vest ºi Transilvaniei.
Câmpia Românã. Acum se retrag ºi apele din depresiunile Ä Relieful este proporþional, fiecare formã ocupând
intramontane carpatice; începe sã se contureze Delta aproximativ aceeaºi suprafaþã din teritoriul României: munþii
Dunãrii prin depunerea aluviunilor de cãtre marele fluviu. 32%, dealurile ºi podiºurile 33%, câmpiile 35%.
Înãlþimea medie este de 350 m, valoare apropiatã de
y În Pleistocen, datoritã rãcirii climei, în regiunile înalte cea a continentului european (330 m).
ale Carpaþilor se instaleazã gheþarii, care au format circuri
ºi vãi glaciare. În urma topirii acestora s-au format lacurile
Marile unitãþi de relief ale României
glaciare.
y În Holocen se finalizeazã relieful teritoriului României Þinând seama de aºezarea stratelor (structurã) ºi de
în forma în care îl vedem astãzi, mai ales prin edificarea formarea lor, pe teritoriul României sunt prezente douã
morfologiei fluviatile (cu vãi, lunci, terase). mari tipuri de unitãþi de relief:
* de orogen, în care predominã stratele cutate care dau
Caracterele generale ale reliefului României înãlþimi mari. În cadrul acestor unitãþi sunt cuprinse: Munþii
Carpaþi, Subcarpaþii, Podiºul Mehedinþi, Masivul Dobrogei de
Relieful constituie o componentã esenþialã a peisajului Nord ºi unele dealuri.
românesc, care determinã schimbãri importante în * de platformã, în care stratele sunt orizontale sau
elementele fizico-geografice (climã, hidrografie, soluri, puþin înclinate, cu relief scund cu pante domoale ºi vãi
vegetaþie, faunã etc.). Relieful þãrii noastre are câteva largi. Aici se includ Podiºul Transilvaniei, Podiºul
caracteristici de bazã: Moldovei, Podiºul Getic, Podiºul Dobrogei de Sud,
Ä O înfãþiºare variatã, cu munþi, podiºuri, dealuri, Dealurile Vestice, Câmpia de Vest ºi Câmpia Românã.
câmpii ºi lunci largi, toate organizate de la mijloc cãtre
margini în trepte – sub formã de amfiteatru.

3. Relieful – Unitãþile de orogen

Unitãþile de orogen ocupã o mare LI


SA
G
parte din teritoriul României (peste O
RA
40%). Sunt caracterizate printr-o ma- PODIªUL P L AT F O R M A
Cracovia Lvov
re varietate petrograficã întâlnindu-se BOEMIEI I MOLDO – PODOLICÃ
aici atât roci magmatice cât ºi sedi- B
OR ES
mentare sau metamorfice. Datoritã MUNÞII TATRA IE KIZ
NT II
înãlþimilor mai ridicate aceste regiuni II AL
sunt caracterizate de mobilitate ac- Viena
CA

centuatã ºi energie de relief ridicatã. Pr


III ut
RP

Budapesta ul
MUNÞII NY

O
Munþii Carpaþi AK
II

.B
I

O
ENTAL

M
OCCID AÞII

RI

ALPI DEPR.
EN
CARP

Alcãtuiesc partea cea mai înaltã PANONICÃ V DEPR.


TA

PREDOBROGEANÃ
L

a reliefului þãrii, de formarea cãrora Pr


I

ah
tra

CARPAÞII ov
Tisa

se leagã toate celelalte regiuni de a


Bi

MERIDIONALI
iº-

M.
IV
NEAG
Tim

orogen ºi chiar unele regiuni de A T I C Ã DOBROGEI


Belgrad ARP
platformã. . PREC
DEPR
Scuturi vechi
necutate
Caractere generale: Cutãri Bucureºti
Ä Munþi tineri ce fac parte din hercinice DUNÃREA
Bazine
A

lanþul alpino-carpato-himalayan; depresionare


PLATFORMA MOESICÃ
MARE

pãstreazã caracteristicile Munþilor Carpaþii


Alpi, dar ºi pe ale Balcanilor, de care Munþi tineri din
afara Arcului
sunt legaþi. Carpatic MUNÞII BALCANI
Ä Petrografic sunt alcãtuiþi din Lanþul Munþilor Carpaþi în continentul Europa
9
ºisturi cristaline, roci sedimentare (gresii, calcare) ºi, pe Ä Datoritã înãlþimilor mici Carpaþii pot fi traversaþi
alocuri, roci vulcanice. uºor (faþã de Alpi) prin numeroasele pasuri ºi trecãtori.
Ä Înãlþime mijlocie (cel mai înalt vârf Gerlakowska, Ä Sunt acoperiþi cu pãduri ºi pãºuni, bine populaþi ºi
din Slovacia – 2655 m). cãutaþi de turiºti pentru frumuseþile lor naturale.
Ä Se întind din Bazinul Vienei pânã la Valea Timocului Ä Au în subsol însemnate zãcãminte de cãrbuni,
pe o lungime de 1600 km (strãbat cinci þãri: Slovacia, metale neferoase (cupru, plumb, zinc, magneziu), aur ºi
Polonia, Ucraina, România, Iugoslavia), din care 800 km argint, ape minerale, minereu de fier.
se desfãºoarã în România. Subdiviziunile
Ä Lanþul Munþilor Carpaþi este alcãtuit din cinci În România, Carpaþii se desfãºoarã între graniþa cu
sectoare muntoase înalte (peste 2000 m) despãrþite de Ucraina la nord, pânã la Valea Dunãrii la sud-vest, iar de
altele joase (1000-1200 m). aici în nord pânã la Valea Barcãului.
Ä ªisturile cristaline dau înãlþimile mari. Pe întinse Datoritã diferenþelor de structurã geologicã, morfologiei
porþiuni sunt alcãtuiþi din roci sedimentare cutate („fliº“). reliefului ºi aºezãrii faþã de Podiºul Transilvaniei Munþii
Acolo unde s-au produs rupturi în scoarþã au apãrut munþii Carpaþi se împart în trei mari ramuri: Carpaþii Orientali,
vulcanici sub formã de conuri ºi cratere (ex: Cãlimani, Carpaþii Meridionali ºi Carpaþii Occidentali.
Gurghiu, Harghita).
Ä Multe depresiuni, unele destul de întinse, cu aºezãri Tipurile de relief
omeneºti ºi culturi agricole, care au cãpãtat numele de
„þarã“ (Þara Haþegului, Þara Bârsei, Þara Loviºtei), altele Pe baza structurii geologice în Carpaþi au luat naºtere
au devenit importante pentru zãcãmintele de cãrbuni mai multe tipuri de relief petrografic:
(Petroºani, Comãneºti).
Ä În trecutul geologic au fost acoperiþi cu gheþari în Relieful format pe ºisturi cristaline
locurile înalte, care în urma încãlzirii climei s-au topit, Rocile cristaline ºi granitul sunt dure, ele dau naºtere
rãmânând circurile glaciare, în care s-a acumulat apã, formelor de relief masive, traversate adesea de falii, pe
formând lacurile glaciare actuale. care s-au instalat vãi.
În acest tip de relief se încadrea-
zã cele mai înalte culmi muntoase
din România.
y Zona cristalinã înaltã din
Carpaþii Orientali este alcãtuitã din:
Munþii Maramureºului, Munþii
Rodnei, cei mai înalþi din Orientali,
cu vârfurile Pietrosu Rodnei – 2303 m
(înãlþimea maximã a Orientalilor) ºi
Ineul – 2279 m (al doilea vârf ca înãl-
þime din Carpaþii Orientali), Munþii
Suhardului, Giumalãul, Obcina Mes-
tecãniºului, Bistriþei, Tarcãu, Giur-
geului, Munþii Ciucului, Munþii Bodoc,
Munþii Baraolt ºi o parte din Munþii
Perºani.
y Carpaþii Meridionali dispun de
cel mai dezvoltat relief creat pe ºis-
turi cristaline din România. Sunt puþin
fragmentaþi de vãi ºi depresiuni.
În acest tip de relief sunt incluse
majoritatea culmilor muntoase din
Meridionali: Munþii Leaota, grupa
Munþilor Fãgãraºului (aproape în
întregime formaþi din ºisturi cris-
taline). Sunt alcãtuiþi din douã culmi,
în nord Munþii Fãgãraºului ºi spre sud
Munþii Iezer, Pãpuºa, Ghiþu, Frunþi
ºi Cozia.
Subdiviziunile Carpaþilor româneºti
10
™

1. Carpaþii Occidentali
2. Carpaþii Orientali
3. Carpaþii Meridionali

11
Caracteristicã pentru zona cristalinã a Carpaþilor
Meridionali este existenþa celor trei platforme de eroziune,
netede sau uºor ondulate: platforma Borãscu la 2000 m
altitudine, cu pajiºti alpine, platforma Râu-ªes la 1200-
1600 m, care prezintã neregularitãþi, ºi platforma Gorno-
viþa (a Predealului) la 1000 m altitudine.
y În Carpaþii Occidentali, cei mai scunzi dintre ramurile
Carpaþilor ºi cei mai fragmentaþi, cristalinul este bine
reprezentat în Munþii Banatului, culmile Semenic cu vârful
Semenic – 1446 m (cota maximã din Munþii Banatului),
Dognecei ºi Locvei.
Munþii Poiana Ruscã, alcãtuiþi din ºisturi ºi calcare
Masivul Rarãu – Pietrele Doamnei cristaline, nu sunt fragmentaþi, dar sunt bogaþi în minereu
Munþii Fãgãraºului, cei mai înalþi din România, se înalþã de fier ºi marmorã.
ca un zid uriaº cu creasta zimþatã precum o lamã de Cristalinul este evidenþiat în Munþii Apuseni, unde s-a
fierãstrãu, la peste 2000 m. Ating cele mai mari înãlþimi format o reþea de falii, ce a condus la apariþia unei
în vârful Moldoveanu (2544 m) ºi Negoiu (2535 m), având suprafeþe cu aspect mozaicat.
pe ei multe urme glaciare (circuri ºi vãi). Sunt traversaþi Munþii Bihorului, cu vârful Bihorul (Cucurbãta) – 1849
de o importantã ºosea – „Transfãgãrãºanul“ (cea mai m (cel mai înalt vârf din Carpaþii Occiden tali), sunt
înaltã ºosea din România). alcãtuiþi din ºisturi cristaline ºi granite asociate frecvent
cu calcarele, la fel ca ºi Munþii Gilãului, Masivul Muntele
Mare (1825 m), Munþii Codru-Moma, Munþii Plopiº, Munþii
Meseº.

Vârful Moldoveanu

În Grupa Munþilor Parângului cristalinul este bine Vârful Vlãdeasa


reprezentat în masivele: Parângului, cu vârful Parângul Mare
de 2519 m (al treilea vârf ca altitudine din România), Munþii Întreg sectorul Munþilor Apuseni este fragmentat în
Lotrului ºi Munþii Latoriþei, despãrþiþi de Valea Lotrului cu blocuri ce au determinat formarea unor horsturi ºi grabene.
lacul de acumulare de la Vidra (cel mai mare lac de pe În nordul lor fragmentarea a fost mai puternicã ºi a dus la
râurile interioare), Munþii ªureanu ºi Munþii Cândrel. apariþia unor insule de cristalin ce indicã o legãturã cu
În Grupa Munþilor Retezat-Godeanu rocile dominante cristalinul din Carpaþii Orientali. Este vorba de culmile
sunt ºisturile cristaline ºi granitele, care explicã ªimleului, Preluca, Prisnel, Dealu Mare etc.
masivitatea lor. Pe vãi se ivesc rocile calcaroase, care
dau un peisaj carstic de o rarã frumuseþe. Evaluarea cunoºtinþelor
Principalele culmi muntoase sunt: Munþii Retezat, cu 1. Prin ce se deosebesc regiunile de orogen, de
vârful Peleaga (2509 m), Munþii Godeanu cu vârful Gugu cele de platformã?
(2291 m), Munþii Þarcului, Munþii Cernei ºi Mehedinþi (unde 2. Ce forme de relief iau naºtere pe rocile cristaline?
predominã calcarele). Sunt acoperiþi în cea mai mare parte 3. Prin ce se caracterizeazã relieful format în ºisturi
cu pãduri ºi pãºuni. cristaline?
În Munþii Retezat sunt ocrotite elemente de florã ºi 4. Descrieþi relieful Munþilor Fãgãraº.
faunã, urmele glaciare, ceea ce a dus la instituirea Parcului 5. Definiþi formele de relief carstic. Exemplificaþi!
Naþional Retezat (primul de acest tip din România).

12
Relieful modelat în roci sedimentare Relieful vulcanic
(fliº, conglomerate)
A luat naºtere în urma erupþiilor vulcanice din Neogen,
Este rãspândit peste tot în Carpaþi, fiind mai bine fiind cel mai bine dezvoltat în vestul Carpaþilor Orientali,
evidenþiat în Carpaþii Orientali. unde se aflã cel mai lung lanþ vulcanic din Europa
Fliºul este constituit predominant din roci detritice (aproximativ 300 km). Este format dintr-o alternanþã de
(marne, argile, gresii, conglomerate etc.) ce dau rupturi conuri vulcanice, separate prin curmãturi.
ºi abrupturi ameþitoare (ex: Bucegii în Valea Prahovei). Înãlþimile munþilor vulcanici sunt cuprinse între 827 m
y În Carpaþii Orientali fliºul este cel mai dezvoltat în în Munþii Oaºului ºi 2102 m în vârful Pietrosu Cãlimanilor.
partea de Est, în Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munþii Au aspect de conuri vulcanice, unii mai pãstrând cratere
Stâniºoarei, Ceahlãu, Tarcãu, Goºmanu, Nemira ºi (cu diametrul pânã la 10 km) în care s-au format lacurile
Berzunþi, o parte din Munþii Perºani ºi întreaga grupã a vulcanice (Sf. Ana din Muntele Ciomatul). În alte conuri
Carpaþilor Curburii, formatã în cea mai mare parte din procesul de eroziune a fost mai accentuat, ducând la
dispariþia acestor cratere.
munþi scunzi (cel mai înalt vârf fiind Ciucaº, 1954 m,
În partea nordicã se întind munþii vulcanici: Oaº, Gutâi
alcãtuit din conglomerate); Munþii Vrancei, Muntele
ºi Þibleº, care sunt mai mãrunþi ºi pãstreazã forme de
Penteleul, Munþii Siriului, Munþii Ciucaº, Munþii Întorsurii,
conuri, fãrã cratere. Numeroase vãi înlesnesc trecerile
Munþii Bârsei (Piatra Mare ºi Postãvarul).
de-a curmeziºul lor. Sunt bogaþi în metale neferoase,
y În Carpaþii Meridionali sedimentarul apare în extre- exploatate cu deosebire la poalele lor, spre Depresiunea
mitatea esticã (Munþii Bucegi spre Valea Prahovei), în Baia Mare, unde s-a dezvoltat cel mai mare centru al
Munþii Piatra Craiului ºi în extremitatea vesticã, unde apar metalurgiei neferoase din România, oraºul Baia Mare.
calcarele cu relief specific în Munþii Vâlcan, Munþii Cernei La sud de Munþii Rodnei se aflã cea de-a doua grupã
ºi Munþii Mehedinþi. a munþilor vulcanici, alcãtuitã din culmile munþilor:
În grupa Munþilor Bucegi, cuprinºi între Valea Prahovei Cãlimani (cu vârful Pietrosul Cãlimani), Gurghiu ºi Harghita
în Est ºi Valea Dâmboviþei în Vest, apar înãlþimi de peste cu mai multe cratere vizibile; cãtre sud trec dincolo de
2000 m – vârful Omu 2505 m ºi Piatra Craiului – 2239 m. Olt, lângã Tuºnad, în Muntele Ciomatul. Munþii vulcanici
În conglomeratele din Munþii Bucegi agenþii externi sunt acoperiþi cu pãduri extinse.
au creat forme pitoreºti (Babele ºi Sfinxul), dar ºi abrupturi Lanþul vulcanic este intersectat de Mureº în defileul
spre Valea Prahovei. În vestul Meridionalilor apare culoarul Topliþa-Deda ºi de cãtre Olt în defileul de la Tuºnad.
depresionar Timiº-Cerna-Bistra-Strei, precum ºi calcarele De asemenea, relieful vulcanic este prezent sub forma
care dau vãi ºi chei. masivelor intruzive în sudul Munþilor Apuseni.
y În Carpaþii Occidentali fliºul este slab reprezentat, O a doua categorie de relief vulcanic s-a format pe
apãrând în Munþii Apuseni, în special în Munþii Trascãului masivele intruzive din Þibleº, Bârgãu sau Vlãdeasa, unde,
ºi în Munþii Metaliferi. Sedimentarul calcaros ocupã mari în general, erupþiile n-au reuºit sã strãbatã întregul
suprafeþe în Munþii Pãdurea Craiului, Codru Moma, acoperiº sedimentar.
Trascãu – Metaliferi, Bihor. În munþii vulcanici se gãsesc importante zãcãminte
de metale neferoase, izvoare cu ape minerale carbo-
gazoase, emanaþii de gaze (mofete) etc.

Sfinxul ºi Babele
13
Relieful carstic În Munþii Apuseni rocile calcaroase au rãspândire largã
ºi au dat naºtere la cel mai reprezentativ relief carstic.
Este relieful creat în roci carbonatice de cãtre apa Principalele fenomene carstice din Apuseni sunt:
încãrcatã cu dioxid de carbon. * Peºterile: Urºilor, Scãriºoara (care adãposteºte în
Calcarul este traversat de o mulþime de crãpãturi numite interior un gheþar), Vântului (cea mai lungã din þarã,
litoclaze; apa pãtrunde în ele ºi dizolvã roca dând naºtere 45 km), Peºtera Altarului (una din cele mai frumoase din
peºterilor; la suprafaþã se formeazã niºte excavaþiuni sub lume), Cetãþile Ponorului etc.
formã de pâlnie (doline) ºi unele de dimensiuni mai mari * Cheile ºi defileele, în numãr de 55, dintre care mai
– poliile. reprezentative sunt: Râmeþului, Galbenei, Arieºului,
y În Carpaþii Orientali cele mai reprezentative forme Criºului Repede, Cheile Turzii.
de relief carstic se întâlnesc în Munþii Rodnei (Peºtera
Tãuºoare), Hãºmaºu Mare (Cheile Bicazului) ºi Perºani
(Cheile Vârghiºului).
y În Carpaþii Meridionali rocile calcaroase au favorizat
dezvoltarea reliefului carstic în Munþii Bucegi pe Valea
Ialomiþei (Cheile Zãnoagei, Cheile Tãtarului, Peºtera
Ialomiþei), culoarul Bran-Rucãr (Peºtera Dâmbovicioara),
Munþii Piatra Craiului (Avenul Grind), Cãpãþânii, Cernei,
Mehedinþi.
y În Carpaþii Occidentali relieful carstic este cel mai bine
dezvoltat. Aici se aflã peste 5000 de peºteri ºi avene, cele
mai cunoscute fiind localizate în platourile Padiº, Scãriºoara-
Ocoale, în Munþii Pãdurea Craiului ºi Codru Moma.

Cheile Turzii
* Platourile calcaroase dau o notã distinctã peisajului
din Apuseni: Padiº, Scãriºoara, Zece Hotare sau Vaºcãu.
Din loc în loc, în aceste platouri existã doline în care s-a
adunat apã formând lacuri (ex: Vãrãºoaia).
* Izbucurile ºi ponoarele completeazã peisajul carstic
al Munþilor Apuseni (Cãlugãri, Vânãtara).
Datoritã formelor sale unice ºi foarte frumoase, relieful
carstic atrage mulþi turiºti.

Relieful glaciar

Formele de relief glaciar se întâlnesc în România pe


înãlþimile Munþilor Carpaþi, la peste 2000 m altitudine.
Aceste forme sunt create în urma acþiunii de eroziune
Cetãþile Ponorului
14
a gheþarilor asupra scoarþei terestre în cele douã
glaciaþiuni resimþite în Carpaþi (Riss ºi Wurm), fiind
reprezentate prin: circuri glaciare (cele mai numeroase),
vãi glaciare, morene, creste sau custuri glaciare etc.
* Circurile glaciare sunt sãpate în cea mai mare parte
în platforma Borãscu ºi corespund obârºiei torenþilor
actuali. Forme numeroase sunt în Munþii Fãgãraº,
Retezat, Godeanu, Bucegi ºi Rodnei. În multe cazuri
în circuri glaciare s-a adunat apã dând naºtere lacurilor
glaciare (Bâlea, Capra, Podragul, Urlea, Bucura, Lala,
Zãnoaga etc.)
Cele mai frumoase ºi tipice forme de relief glaciar din
þara noastrã sunt situate în Munþii Retezat.

Lacul Bâlea

„Þara Moþilor se întinde peste cele douã culmi


muntoase: Bihorul ºi Metaliferi. Valea Arieºului
este un fel de axã a acestei «þãri», iar satele urcã pe
culmi pânã la 1200 m sau chiar mai sus, în grupuri de
cãsuþe numite «Crânguri».
Mulþi dintre moþi se ocupã cu prelucrarea lemnului,
fac ciubere, putini, spete, greble. O altã parte lucreazã în
minele de aur ºi cupru iar cei mai mulþi cresc animale.“

Fãgãraº, vale glaciarã


* Vãile glaciare sunt situate mai mult pe versanþii
nordici ai Carpaþilor Meridionali (au forma literei U). Mai
cunoscutã este Valea Bâlea (M. Fãgãraº).
* Morenele sunt aglomerãri de depozite glaciare situate
la altitudini cuprinse între 1400-1500 m.
* Crestele glaciare sunt situate între circuri (munþii
Fãgãraº, Parâng, Retezat etc.).
În Carpaþii Orientali relieful glaciar apare pe culmile
munþilor Rodnei, Cãlimani ºi Maramureºului.
Carpaþii Occidentali sunt lipsiþi de relief glaciar, aceasta
datoritã înãlþimilor lor mai mici.
Prezenþa gheþarilor pe crestele înalte ale Carpaþilor a Sat în Munþii Apuseni
dus la apariþia unor forme de relief glacio-nivale ºi fluvio-
glaciare, la periferia zonei afectate: circuri mici situate la
altitudini de 1800-1900 m ºi piemonturi fluvio-glaciare
(Munþii Fãgãraº, Retezat etc.)

Evaluarea cunoºtinþelor
1. Pe ce bazã a fost clasificat relieful? 5. De ce nu prezintã Carpaþii Occidentali forme de
2. Ce înfãþiºare prezintã relieful creat în structuri relief glaciar?
cristaline? 6. Pe baza cunoºtinþelor acumulate în clasele
3. Cum s-a format relieful vulcanic? anterioare descrieþi relieful dintr-o peºterã.
4. Explicaþi formarea reliefului carstic.

15
Depresiunile din Munþii Carpaþi

În Carpaþi existã numeroase depresiuni „intramon-


tane“, bine adãpostite între culmi, unde s-au dezvoltat
aºezãri omeneºti din timpuri strãvechi ºi o activitate eco-
nomicã specificã zonei.
y În Carpaþii Orientali, începând de la nord spre sud,
se desfãºoarã urmãtoarele depresiuni: Oaºului, Maramu-
reºului, Dornelor, Câmpulung, Giurgeu-Ciuc, Comãneºti
ºi Braºovului.
* Depresiunea Oaºului (Þara Oaºului) este situatã la
poalele Munþilor Oaºului, fiind cunoscutã prin frumosul
port ºi obiceiuri oºeneºti (Ex. Sâmbra oilor).
Valea Oltului la ieºirea din Depresiunea Loviºtei.
* Depresiunea Maramureºului, a doua ca suprafaþã
din Carpaþi, este mãrginitã de Munþii Maramureºului, * Depresiunea Petroºani este situatã pe Jiul de Est,
Rodnei ºi Munþii Vulcanici (Oaº, Gutâi, Þibleº). Este strã- Jiul de Vest ºi pe Jiu; îngustã de câþiva kilometri ºi lungã
bãtutã de râurile Viºeu ºi Iza. Oraºul cel mai important de 45 km. Este cel mai important bazin carbonifer din
este Sighetu Marmaþiei. România. Aici se gãsesc mari zãcãminte de cãrbuni (huilã),
* Depresiunea Dornelor, aºezatã pe râul Bistriþa ºi utilizate la Combinatul Siderurgic Hunedoara, Combinatul
afluenþii sãi. Este cunoscutã ca o importantã zonã de de la Cãlan ºi, în parte, la Combinatul de la Reºiþa.
creºtere a animalelor (bovine) ºi pentru fabricarea produ- Datoritã mineritului intens au apãrut oraºele Petroºani,
selor lactate (brânza Dorna). În subsolul depresiunii sunt Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani, Paroºeni etc.
importante zãcãminte de mangan (Iacobeni), ape minera- * Depresiunea Haþegului (Þara Haþegului) este strãbãtutã
le, datoritã cãrora oraºul Vatra Dornei a devenit o staþiune de râul Strei ºi de afluentul sãu Râul Mare. Este mãrginitã
turisticã importantã. de culmile munþilor Retezat în sud, Sebeºului în est ºi Poiana
* Depresiunea Câmpulung, aºezatã pe Valea Moldovei Ruscãi în vest. În Terþiar a fost un golf de mare, care a fost
ºi a afluenþilor acesteia, este locuitã din timpuri strãvechi. sedimentat. Locuitorii din centrul depresiunii se numesc
Locuitorii se ocupã cu prelucrarea lemnului (Combinatul de „þãrani“, iar cei de la poalele Munþilor Sebeºului „mãrgineni“,
la Câmpulung Moldovenesc) ºi zootehnia. Este cunoscutã ocupându-se cu creºterea vitelor ºi exploatarea lemnului,
ºi ca zonã turisticã (în apropiere se aflã „Pietrele Doamnei“). cultura pomilor fructiferi. La poalele Munþilor Poiana Ruscãi
* Depresiunile Giurgeu-Ciuc, prima traversatã de se aflã centrele siderurgice Hunedoara ºi Cãlan.
Mureº, a doua de Olt, au un climat mai rãcoros. Bogãþia
în pãduri a dus la dezvoltarea industriei de prelucrare a
lemnului (Miercurea Ciuc).
* Depresiunea Comãneºti, cunoscutã pentru resursele
de cãrbune brun.
* Depresiunea Braºovului (Þara Bârsei) este cea mai
extinsã depresiune din Carpaþii Româneºti, fiind formatã
prin scufundarea scoarþei ºi pãtrunderea apelor marine care
au sedimentat-o, rezultând un relief neted. Aici s-a dezvoltat
industria (una din zonele intens industrializate din þarã).
Principalele centre industriale: Braºov (al doilea centru in-
dustrial al þãrii, cu industrie constructoare de maºini), Sãcele,
Codlea, Zãrneºti, Râºnov, Sf. Gheorghe, Covasna etc.
* Depresiunile Borsec ºi Bilbor sunt cunoscute pentru Þara Haþegului
resursele de ape minerale.
y În Carpaþii Meridionali, datoritã masivitãþii lor ºi a y Carpaþii Occidentali, fragmentaþi de ape, au în com-
slabei fragmentãri, depresiunile sunt puþine la numãr: ponenþa lor multe depresiuni.
Loviºtei, Petroºani (Vãii Jiului) ºi Haþegului. În Munþii Banatului sunt situate depresiunile: Almãjului
* Depresiunea Loviºtei, situatã pe Valea Oltului ºi a (Bozovici), remarcatã prin culturile de pomi fructiferi, ºi
afluentului acestuia Lotrul, între Munþii Fãgãraºului în Caraº-Ezeriº, unde este situat oraºul Reºiþa – al treilea
est ºi Munþii Parângului, în vest. Legãtura cu depresiu- centru siderurgic al României.
nea se realizeazã prin pasul Turnu Roºu, în nord, ºi În Apuseni se aflã câteva importante depresiuni – golf:
pasul Cozia, spre sud. * Depresiunea Zarandului, pe râul Criºul Alb. Locuitorii

16
se ocupã cu mineritul (exploatarea metalelor neferoase).
Oraºul Brad este un important centru aurifer din România
(aici se aflã singurul muzeu al aurului din þarã).
* Depresiunea Beiuºului, traversatã de Criºul Negru.
Locuitorii sunt ocupaþi în industria localã din oraºele Beiuº
ºi ªtei. Agricultura este o activitate de bazã în zonã.
* Depresiunea Vad-Borod, situatã pe Criºul Repede,
este o regiune agricolã importantã.
* Depresiunea Huedin, aºezatã la poalele Munþilor
Vlãdeasa ºi Gilãu, este legatã de Depresiunea Vad-Borod
prin Pasul Ciucea.

Pasurile ºi trecãtorile din


Carpaþii Româneºti
Sat în Culoarul Bran-Rucãr
Pasurile ºi trecãtorile sunt locuri prin care se realizeazã
legãturile dintr-o parte în alta a þãrii peste Carpaþi. Ele – Pasul Vârtop, care face legãtura între Valea Arieºului
sunt strãbãtute de importante ºosele ºi cãi ferate. ºi depresiunea Beiuºului peste Munþii Bihorului;
– Pasul Vãliºoara (460 m) traverseazã Munþii Metali
y În Carpaþii Orientali sunt cele mai multe pasuri ºi
trecãtori, aceºtia fiind cei mai fragmentaþi. feri din depresiunea Brad spre Valea Mureºului.
Începând din nordul Orientalilor spre Sud, principalele În Munþii Banatului, important este Culoarul Timiº-
pasuri ºi trecãtori sunt: Prislop – 1416 m (cel mai înalt Cerna (care desparte Carpaþii Meridionali de cei Occiden-
pas din Carpaþi), prin care trece o ºosea ce leagã Maramu- tali), cu trecãtoarea Poarta Orientalã (Domaºnea). Din
reºul de Moldova, Mestecãniº, în sudul obcinei cu acelaºi culoarul Timiº-Cerna, în Nord se desprinde Culoarul
nume, strãbãtutã de o cale feratã ce leagã Transilvania Bistrei, pe Valea Bistrei, aici aflându-se trecãtoarea Poarta
de Moldova. de Fier a Transilvaniei.
Din depresiunea Dornelor se ajunge în Transilvania prin
trecãtoarea Tihuþa, iar prin ªetref se ajunge din Transil-
vania în Maramureº.
În partea centralã a Orientalilor, se aflã Defileul Topliþa-
Deda pe Mureºul Superior, Pasul Bicaz, ce face legãtura
(prin staþiunea Lacu Roºu) între Moldova ºi Transilvania,
ca ºi Pasul Tulgheº de pe Valea Bistricioarei.
Depresiunea Giurgeului este legatã de Depresiunea
Ciucului prin trecãtoarea Izvoru Mureºului. La izvoarele
Trotuºului se aflã Trecãtoarea Ghimeº-Fãget.
În sudul Orientalilor sunt situate pasurile ºi trecãtorile
Oituz pe Valea Oituzului, Tuºnad pe Valea Oltului, Bratocea
pe Teleajen ºi Predeal (cel mai important pas din Carpaþi),
Mureºul la ieºirea din Defileu
strãbãtut de o importantã cale feratã ºi o ºosea.
În Munþii Apuseni, trecãtorile urmãresc cursul vãilor,
y Carpaþii Meridionali, fiind masivi, au puþine pasuri ºi
cea mai importantã fiind Ciucea (pe Valea Criºului Repe-
trecãtori: Culoarul Bran-Rucãr, în care se aflã Pasul
de), strãbãtutã de o ºosea ºi o cale feratã, ce leagã
Giuvala (1240 m).
România de vestul Europei.
Pe Valea Oltului se aflã trecãtorile Turnu Roºu (400 m),
Pe Valea Mureºului, între Deva ºi Lipova, se gãseºte
în Nord ºi Cozia (309 m), în Sud.
defileul Mureºului, prin care se face legãtura dintre Depre-
Pe Valea Jiului, prin trecãtoarea Lainici (450 m) se
siunea Transilvaniei ºi Câmpia de Vest.
face legãtura între Depresiunea Petroºani ºi Oltenia.
Munþii Fãgãraºului sunt strãbãtuþi de Transfãgãrãºan iar
Subcarpaþii
în Munþii Parângului se aflã ºoseaua numitã „Transalpina“ .
y Fiind mai scunzi, Munþii Apuseni sunt traversaþi de Formeazã o unitate de orogen mai joasã, situatã în
pasuri ºi trecãtori cu altitudini mai coborâte. Dintre exteriorul lanþului carpatic, între Valea Moldovei la nord
acestea menþionãm: ºi Motru, în sud-vest; reprezintã o asociere de dealuri cu
– Pasul Ciucea în nordul Munþilor Apuseni, fãcând înãlþimi între 300-1000 m ºi depresiuni dezvoltate pe o
legãtura între Depresiunea Huedin ºi Depresiunea Vad; structurã cutatã.
17
Caractere generale
Ä S-au format prin încreþirea scoarþei pãmântului,
având lãþimea între 5 ºi 30 km ºi altitudinea între 300-
1018 m (Mãgura Mãþãu – cel mai înalt deal subcarpatic).
Ä Sunt alcãtuiþi din roci sedimentare (conglomerate,
gresii, argile, nisipuri, pietriºuri, marne) dispuse în structuri
cutate (sinclinale - anticlinale). În anticlinale se gãsesc
sâmburi de sare formând „cutele diapire“ (Tg. Ocna,
Slãnic, Telega, Ocnele Mari).
Ä Sunt bogaþi în zãcãminte de petrol, gaze naturale,
ligniþi ºi sare.
Ä Sunt acoperiþi cu pãduri de foioase ºi pãºuni, fiind
în acelaºi timp cele mai importante regiuni viticole ºi Vulcanii noroioºi.
pomicole din România.
Ä Densitatea populaþiei depãºeºte 150 loc/km2. ºi Istriþa (749 m) în sud. Subsolul este bogat în zãcãminte
de petrol (Moreni, Boldeºti etc.), sare (Slãnic Prahova), lignit.
Subdiviziuni c) Subcarpaþii Getici se desfãºoarã între Dâmboviþa
În funcþie de aºezare ºi de particularitãþi se divid în ºi Motru, asemãnându-se, în parte, cu Subcarpaþii de
trei grupe: Subcarpaþii Moldovei, între Valea Moldovei la Curburã prin marea frãmântare a reliefului ºi depresiunile
nord ºi Trotuº la sud; Subcarpaþii de Curburã, între Valea mãrunte; se deosebesc prin dispariþia pintenilor de munte
Trotuºului în nord ºi Dâmboviþa; Subcarpaþii Getici, între ºi legarea lor cu zona de podiº din sud, de care cu greu
Dâmboviþa la est ºi Motru la vest. se delimiteazã.
a) Subcarpaþii Moldovei ating o lãþime de pânã la 30 km, Existã douã ºiruri de dealuri subcarpatice ºi douã
ºi se caracterizeazã printr-un ºir de depresiuni separate rânduri de depresiuni. Între depresiuni cea mai întinsã
de înºeuãri joase ºi mãrginite spre exterior de dealurile este Câmpulung, mãrginitã la sud de Mãgura Mãþãu.
subcarpatice. Spre vest, la marginea munþilor se aflã depresiunile:
Principalele depresiuni sunt: Arefu (pe Argeº), Jiblea (pe Olt), Horezu (pe Bistriþa
Depresiunea Neamþului. Aici este situat oraºul olteanã) ºi Tismana, mãrginite spre sud de un brâu de
Tg. Neamþ – strãjuit de Cetatea Neamþului ºi Humuleºtiul dealuri (semnificativ este dealul Mãgura Slãtioarei – 767 m),
lui Ion Creangã. care au aspectul rotunjit ºi sunt numite „muscele“.
Depresiunea Cracãu-Bistriþa este joasã (250 m) ºi Între depresiunile de pe marginea sudicã, cea mai
deschisã larg spre Podiºul Moldovei; s-au dezvoltat centrele întinsã ºi joasã (200 m) este Tg. Jiu - Câmpu Mare, ca
industriale: Piatra Neamþ, Sãvineºti, Roznov, Buhuºi. un fragment de câmpie între dealurile Olteniei, fiind
Depresiunea Tazlãu-Caºin, situatã în sudul Subcar- închisã la sud de dealul Bran ºi de bordura Podiºului Getic.
paþilor Moldovei, este cea mai joasã (200 m). În subsolul Acest sector constituie o importantã zonã pomicolã, dar
sãu sunt zãcãminte de sare (Tg. Ocna) ºi petrol (Moineºti). ºi de culturã a cerealelor ºi legumelor.
Cel mai important oraº este Oneºti – cunoscut pentru Din subsol se exploateazã sarea (Ocnele Mari,
industria chimicã. Govora). Importante sunt ºi apele minerale (Olãneºti,
Dintre dealuri menþionãm Culmea Pleºu (911 m), Cãlimãneºti ºi Govora).
Dealul Corni, Culmea Pietricica.
b) Subcarpaþii de Curburã, desfãºuraþi între Trotuº ºi
Podiºul Mehedinþi
Dâmboviþa, sunt cel mai complex sector subcarpatic, fiind
alcãtuit din douã ºiruri de dealuri ºi depresiuni. Este o unitate de orogen cuprinsã între Motru, la est
Cele mai importante depresiuni interne sunt: Depresiu- ºi Valea Dunãrii, la vest, ºi Podiºul Getic, la sud. El ocupã
nea Vrancei, mãrginitã de Mãgura Odobeºti (996 m), o suprafaþã mai redusã, iar altitudinile sunt cuprinse între
dealurile Rãchitaºu ºi Rãiuþu (800-900 m); este cea mai mare 500-600 m. Are o structurã geologicã asemãnãtoare
depresiune subcarpaticã. Munþilor Carpaþi, fiind alcãtuit din ºisturi cristaline ºi
ªirul depresiunilor se continuã spre vest cu: Lopãtari, calcare pe care s-a dezvoltat un carst tipic. Tranziþia spre
Pãtârlagele, Vãlenii de Munte (pe Teleajen) ºi Câmpina Valea Dunãrii ºi vestul Podiºului Getic se face prin
(pe Valea Prahovei), importante zone viticole ºi pomicole. Depresiunea Severinului.
Celebre sunt podgoriile Panciu, Odobeºti, Valea Cãlugã- Datoritã calcarelor a luat naºtere un relief carstic, cu
reascã etc. doline, vãi seci, ponoare, lacuri carstice (L. Zãton de la
Spre exterior se gãsesc depresiunile intracolinare Ponoare), peºteri (Topolniþa, Cloºani). Climatul este blând,
Policiori, cu renumiþii „vulcani noroioºi“, Podeni, Niºcov, cu nuanþe submediteraneene, iar vegetaþia cuprinde unele
Dumitreºti, Mera ºi Vidra. Dintre dealuri se remarcã Deleanu specii de plante termofile: liliacul sãlbatic, mojdreanul,

18
Înãlþimile mici ºi vãile largi dau acestei unitãþi înfãþiºarea
unui relief îmbãtrânit. În subsolul Masivului Dobrogei de
Nord se aflã însemnate zãcãminte de pirite cuprifere
(Altân-Tepe), baritinã (Somova), granite ºi calcare.
* Podiºul Dobrogei de Sud ocupã partea sudicã a
Podiºului Dobrogei, între linia Hârºova-Capul Midia, la
nord ºi graniþa cu Bulgaria, la sud.
Aspectul reliefului este neted, pe alocuri depãºind
200 m altitudine, cu unele abrupturi stâncoase.
Podiºul este o importantã regiune agricolã; aici se
cultivã: cereale, pomi fructiferi (piersici, caiºi), viþã-de-
Dealurile Tulcei. vie (Murfatlar, Ostrov).
Spre Marea Neagrã, podiºul se terminã cu faleze ºi
alunul turcesc etc.
plaje care au favorizat apariþia ºi dezvoltarea mai multor
Ocupaþiile locuitorilor: creºterea vitelor, pomicultura,
staþiuni turistice: Mamaia, Nãvodari, Eforie Nord ºi Eforie
turismul; o parte lucreazã în construcþii.
Sud, Costineºti, Mangalia etc. care atrag în sezonul
estival un mare numãr de turiºti
Podiºul Dobrogei
Prin portul Constanþa (al ºaselea în Europa) se
realizeazã legãtura pe apã cu multe state ale lumii.
Este cuprins între Valea Dunãrii,
în vest ºi nord, Marea Neagrã, în
est ºi graniþa cu Bulgaria, în sud,
fiind unitatea extracarpaticã cu cele
mai vechi structuri geologice. Dupã
formele de relief, structura
geologicã ºi înãlþime cuprinde douã
pãrþi: Masivul Dobrogei de Nord ºi
Podiºul Dobrogei de Sud.
* Masivul Dobrogei de Nord ocu-
pã partea nordicã ºi centralã a
Podiºului Dobrogei, mãrginit de
Valea Dunãrii, la vest ºi nord,
Marea Neagrã, la est ºi linia ce
uneºte localitãþile Hârºova ºi Capul
Midia, în sud. Constituie un rest din
vechiul lanþ al Munþilor Hercinici;
despãrþit prin linii de falii de regiu-
nile joase din jur, acoperite cu sedi-
mente sau aluviuni noi, apare ca
un horst. În timp a fost denudat
pânã la altitudinea unor dealuri
(înãlþimea maximã 467 m), deºi
este alcãtuit din roci tari (granite,
ºisturi verzi, calcare).
Are mai multe subunitãþi: Munþii
Mãcinului (vârful Greci– 467 m, cel
mai înalt vârf din Podiºul Dobrogei),
Culmea Pricopanului ºi Culmea
Niculiþelului (363 m), spre est se
continuã Dealurile Tulcei, cu altitu-
dini mai mici. La sud este situat Podi-
ºul Babadagului, o unitate netedã, ºi
Podiºul Casimcei, cea mai sudicã
unitate a Masivului Dobrogei de Nord,
cu un relief fragmentat. Podiºul Dobrogei ºi Delta Dunãrii

19
Evaluarea cunoºtinþelor
1. De ce în Carpaþii Orientali sunt cele mai multe depresiuni, pasuri ºi trecãtori?
2. Explicaþi numãrul lor mic în Carpaþii Meridionali.
3. Caracterizaþi cea mai mare depresiune din Carpaþii Româneºti.
4. Dezvoltaþi argumentele în favoarea ideii cã Subcarpaþii de Curburã sunt cei mai complecºi.

4. Relieful – Unitãþile de platformã

Ocupã aproximativ 60% din suprafaþa þãrii, având în drenate de Valea Oltului. Culoarul Alba Iulia – Turda este
general o altitudine mai redusã (podiº, câmpie). sculptat de Mureº ºi, parþial, de afluentul sãu Arieºul; se
Din punct de vedere geologic se caracterizeazã prin prezintã ca un amfiteatru de dealuri ºi terase acoperite
douã etaje structurale cu fundamentul constituit din cu culturi de cereale ºi viþã-de-vie.
formaþiuni foarte vechi (precambriene), foarte rigide, peste Pe marginea esticã, la poalele lanþului vulcanic a luat
care s-au depus sedimente, necutate, uºor înclinate ºi naºtere o structurã asemãnãtoare subcarpaþilor cu douã
orizontale. ºiruri de depresiuni (una internã ºi alta externã), separate
de înãlþimi care depãºesc chiar 1000 m.
Regiuni de deal ºi podiº * Podiºul Transilvaniei este mãrginit de dealurile ºi
depresiunile pericarpatice interne având o altitudine medie
Caractere generale
Dealurile constituie a doua mare treaptã de relief a cuprinsã între 500-600 m; este alcãtuit din strate sedimentare
þãrii, cu înãlþimi cuprinse între 200-800 m altitudine, uneori dispuse orizontal sau uºor înclinate, pe alocuri boltite,
ajungând la cca 1000 m. numite „domuri“, în care sunt cantonate zãcãmintele de gaz
Au în subsol importante zãcãminte de petrol, sare, metan (cele mai mari din România). Structura geologicã
ligniþi, gaze naturale etc., fiind, totodatã, cele mai este alcãtuitã din nisipuri, pietriºuri ºi argile etc.
importante regiuni pomiviticole din România (locul I). Aici Apele curgãtoare au divizat Podiºul Transilvaniei în trei
trãieºte aproximativ jumãtate din populaþia þãrii. pãrþi: Podiºul Someºan la nord de Someºul Mic ºi Someºul
Dealurile ºi podiºurile s-au format în douã feluri: prin Mare; între cele douã râuri, la nord ºi Valea Mureºului, la
încreþirea scoarþei pãmântului, ca ºi munþii: Subcarpaþii, sud se aflã Câmpia Transilvaniei; între Valea Mureºului, la
Podiºul Mehedinþi ºi Podiºul Dobrogei ºi prin sedimentare: nord ºi Valea Oltului, la Sud se aflã Podiºul Târnavelor.
Depresiunea colinarã a Transilvaniei, Podiºul Moldovei,
y Podiºul Someºan, partea nordicã a Podiºului
Podiºul Getic, Dealurile Vestice etc.
Transilvaniei, are înãlþimile cuprinse între 500-650 m ºi un
y Depresiunea colinarã a Transilvaniei – situatã în relief deluros-ondulat favorabil culturilor agricole. Este
interiorul arcului carpatic, ocupã partea centralã ºi de nord- acoperit cu pãduri de fag ºi stejar, fiind ºi o regiune agricolã
vest a României. A luat naºtere printr-o scufundare lentã importantã.
în timp ce Munþii Carpaþi se înãlþau. Dupã ce a fost
invadatã de mare, în Cuaternar a fost sedimentatã (strate
Valea Mureºului la confluenþa cu Arieºul
orizontale) ºi transformatã în uscat. Pe margini, în
depresiunile intramontane de azi (Braºov, Giurgeu, Ciuc),
au rãmas lacuri care au dispãrut spre sfârºitul
Cuaternarului, acum evidenþiindu-se cutele diapire cu
sâmburi de sare (Ocna Dejului, Praid, Ocna Sibiului,
Ocna Mureºului, Turda etc.)
Apele Someºului, Mureºului ºi Oltului au deschis
adevãrate porþi de legãturã Depresiunii colinare a
Transilvaniei cu exteriorul. Liniile de cutare despart
depresiunea în douã: zona cu dealuri ºi depresiuni
submontane pe margini; Podiºul Transilvaniei în centru.
* Dealurile ºi depresiunile din jurul Podiºului
Transilvaniei prezintã unele caractere diferite pe cele
trei laturi ale podiºului.
În partea de sud depresiunile Fãgãraºului ºi Sibiului
sunt formate prin eroziune ºi acumulãri piemontane fiind

20
la vest cu Obcinele Bucovinei ºi Subcarpaþii
Moldovei, la est cu Valea Prutului, la nord cu
Ucraina ºi la sud cu Câmpia Românã.
La nord de Iaºi s-a format pe vechiul funda-
ment moldo-podolic, pe care au fost depuse
sedimente paleozoice–neogene, iar la sud prin
depunere de sedimente de cãtre râuri, pe locul
fostei Mãri Sarmatice. Stratele sunt înclinate de
la nord-vest spre sud-est, înclinare doveditã ºi
de direcþia scurgerii râurilor (Moldova, Bistriþa,
Trotuºul etc.).
În cuprinsul sãu se deosebesc trei subunitãþi:
Podiºul Sucevei, Câmpia Moldovei (Jijiei) ºi
Podiºul Bârladului.
* Podiºul Sucevei ocupã partea de nord-vest
a Podiºului Moldovei, având o altitudine de 500-
600 m. Cele mai mari înãlþimi se gãsesc în Dealu
Mare - Hârlãu (593 m) ºi Dealul Ciungi. Partea
cea mai joasã este datã de Depresiunea Rãdãuþi.
Structura geologicã este formatã din roci
cimentate (gresii) în alternanþã cu argile ºi
nisipuri.
Climatul este umed ºi rãcoros, ceea ce explicã
întinderea mare a pãdurilor de fag. Este o regiune
importantã pentru creºterea animalelor (bovine),
cultura cartofului ºi a plantelor tehnice.
* Câmpia Moldovei (Jijiei) este cea mai joasã
parte din Podiºul Moldovei (cca 200 m altitudine).
Are un aspect colinar, cu dealuri scunde,
interfluvii sub forma unor platouri ºi vãi largi.
Climatul mai arid al regiunii a impus acumularea
apei în iazuri încã din Evul Mediu. Vegetaþia este
de stepã ºi silvostepã iar solurile sunt fertile, fiind
Podiºul ºi Subcarpaþii Moldovei. o importantã regiune agricolã. Este traversatã de
Jijia ºi Bahlui.
y Câmpia Transilvaniei este aºezatã în centrul * Podiºul Bârladului ocupã partea central-sudicã a
Podiºului Transilvaniei. Dealurile ce o compun au înãlþimi Podiºului Moldovei. Se întinde la sud de Iaºi, între Valea
de cca 500 m, vãile sunt largi, cu numeroase iazuri (Þaga, Siretului ºi Valea Prutului. Înãlþimile sale sunt cuprinse
Geaca, Cãtina etc.). Pãdurile ocupã suprafeþe mici (fiind între 400-600 m; are vãi adânci ºi este alcãtuit din roci
înlocuite de terenuri agricole), pantele line ale dealurilor variate (calcare ºi gresii în nord, argile ºi nisipuri spre
permiþând cultura cerealelor ºi a plantelor tehnice. sud). Pãdurile sunt mai bine reprezentate în nord ºi mai
y Podiºul Târnavelor este aºezat în sudul Podiºului puþine în Colinele Tutovei. Este o regiune agricolã (culturi
Transilvaniei, între valea Mureºului ºi a Oltului. În sud de porumb, pomi fructiferi ºi viþã-de-vie – Podgoria Huºi).
are o alcãtuire geologicã variatã (argile, nisipuri, gresii * Culoarul Siretului constituie o unitate bine individu-
etc.) ce dau forme de relief cu dealuri mai înalte (500- alizatã la limita dintre Subcarpaþii Moldovei ºi Podiºul
600 m), orientate est-vest ºi împãdurite. De la est la vest Moldovei, întinzându-se de-a lungul Siretului între Paºcani,
este traversat de râurile Târnava Mare ºi Târnava Micã, la nord ºi Adjud, la sud. Substratul este alcãtuit din
de unde ºi-a luat ºi numele. pietriºuri ºi nisipuri piemontane acoperite cu soluri aluviale
Subsolul sãu conþine mari zãcãminte de gaz metan fertile care fac din el o regiune agricolã importantã.
(Deleni, Copºa Micã, Bazna etc.). Culoarul Siretului este traversat de la sud la nord de
Localitãþile mai importante sunt: Mediaº, Sighiºoara, cea mai importantã ºosea ºi cale feratã din Moldova.
Copºa Micã, Blaj ºi Târnãveni, care au dezvoltat o Cele mai importante localitãþi sunt oraºele Bacãu,
industrie diversificatã. Roman ºi Paºcani.
y Podiºul Moldovei este situat în estul României, y Podiºul Getic este situat între Valea Dâmboviþei, la
fiind cel mai întins dintre podiºurile þãrii. Se învecineazã est ºi Valea Dunãrii, la vest, la sud fiind delimitat de Câmpia

21
• Dealurile de Vest fac trecerea de la
Carpaþii Occidentali, spre Câmpia de Vest;
se întind între Someº, la nord ºi Valea Dunãrii,
la sud. Nu sunt continue, ci întrerupte de
pãtrunderea Câmpiei de Vest pânã spre
munþi.
S-au format prin depunerea de sedimente
transportate de râuri (depuneri piemontane),
preponderent nisipuri ºi pietriºuri.
De la nord spre sud subdiviziunile lor sunt:
dealurile Crasnei, între Someº ºi Criºul
Repede, cu zãcãminte de lignit (Voivozi,
Sãrmãºag etc.), dealurile Oradei, în jurul
oraºului Oradea, piemontul Codrului, la
marginea Munþilor Codru-Moma, Dealurile
Lipovei între Mureº ºi Bega, iar la sud pânã
la Dunãre dealurile Buziaºului, Tirolului ºi
Oraviþei.
Dealurile de Vest sunt acoperite, parþial,
cu pãduri. Aici se cultivã cereale, pomi
fructiferi ºi viþã-de-vie.

Subcarpaþii ºi Podiºul Getic Regiunile de câmpie


Românã, iar spre nord de Subcarpaþii Getici ºi Podiºul Corespund celei mai joase trepte de relief, desfãºurate
Mehedinþi. Are înclinarea de la nord la sud, de la 600 m, în în sudul ºi vestul României.
nord la 200 m, în sud. Vãile au un accentuat paralelism,
sunt adânci de 100-200 m ºi largi ca niºte coridoare (Jiul, Caractere generale
Ä S-au format prin sedimentare pe locul unor foste mãri.
Oltul, Argeºul), adesea cu terase pe margini, unde s-au
Ä Relieful lor are aspect neted, cu vãi largi, ce cuprind
aºezat satele. Dealurile sunt nivelate ºi acoperite cu pãduri.
între ele interfluvii. Înãlþimile sunt cuprinse între 10-20 m, pânã
Apele au împãrþit podiºul în mai multe subdiviziuni:
la 300 m. Ocupã aproximativ 35% din teritoriul României.
Platforma Cândeºti, situatã între Dâmboviþa ºi Valea
Ä Peste rocile sedimentare se aºterne la suprafaþã
Argeºului, Platforma Cotmeana, între Argeº ºi Olt,
un strat de loess cu grosimea cuprinsã între 2-40 m. Solul
Platforma Olteþului, Platforma Jiului ºi Platforma Strehaiei.
este fertil, ceea ce le face cele mai importante regiuni
Este o regiune agricolã importantã, cu întinse livezi
agricole din þara noastrã.
de pomi fructiferi ºi vii (Pleniþa, Drãgãºani, Piteºti).
În subsol sunt zãcãminte de petrol ºi gaze naturale
(Hulubeºti, Þicleni, Bãbeni, Bãlteni etc.) ºi mari zãcãminte Subdiviziunile
de lignit între Jiu ºi Motru, exploatate la Rovinari (în carierã), În România existã douã regiuni de câmpie:
Motru, Ploºtina, Leurda, Horãºti etc. Câmpia de Vest ºi Câmpia Românã.
y Câmpia de Vest
Ä Ocupã vestul þãrii, între Dealurile de vest, la est ºi
graniþa cu Ungaria ºi Iugoslavia, la vest. Pe latitudine este
cuprinsã între valea râului Tur, la nord ºi valea Dunãrii, la
sud. În partea de Est pãtrunde ca niºte golfuri printre dealuri,
de-a lungul râurilor.
Ä Structura geologicã este alcãtuitã din roci sedi-
mentare (nisipuri, pietriºuri) peste care s-a aºternut în
unele locuri un strat de loess.
Ä Altitudinile sale sunt cuprinse între 80-140 m. Pãrþile
mai joase, desfãºurate între 80-100 m, sunt Câmpia
Someºului, Câmpia Criºurilor ºi Câmpia Timiºului, iar
porþiunile mai înalte, între 100-140 m, sunt Câmpia Careilor
(în anumite pãrþi nisipoasã), care este cea mai înaltã,
unde se cultivã pomi fructiferi ºi viþã-de-vie. Câmpia
Plantaþie de viþã-de-vie Aradului ocupã partea centralã, iar la sud de râul Mureº
22
Ä Are un aspect tabular în cea mai mare parte.
Principalele subdiviziuni ale Câmpiei Române sunt:
Câmpia Olteniei, în vest, mai îngustã, divizatã de Valea
Jiului în: Câmpia Bãileºtilor ºi Câmpia Romanaþilor. Între
Valea Oltului ºi cea a Argeºului se întind: Câmpia
Piteºtilor la nord, Câmpia Boianului, Câmpia Gãvanu-
Burdea ºi Câmpia Burnazului. La est de râul Argeº, în
jurul Bucureºtiului se desfãºoarã Câmpia Vlãsiei, iar la
sud de Bucureºti se aflã Câmpia Mostiºtei. Spre est
se desfãºoarã Câmpia Bãrãganului (cea mai întinsã
subdiviziune a C. Române), consideratã grânarul
României. Se terminã spre est cu douã subdiviziuni
mai mici: Câmpia Siretului Inferior (cea mai joasã) ºi
Câmpia Brãilei.
Câmpia Românã este cea mai mare regiune
agricolã a României, contribuind cu 40% la producþia
agricolã. În subsol se gãsesc resurse de petrol ºi gaze
de sondã exploatate în judeþele Prahova, Dâmboviþa,
Teleorman, Brãila, Galaþi.
Luncile sunt situate de-a lungul Dunãrii ºi pe vãile
principalelor râuri din þara noastrã, fiind pãmânturi noi,
formate prin depunere de aluviuni.
Solurile sunt fertile, conþin multã umiditate, care
se menþine timp îndelungat ºi favorizeazã condiþii
prielnice culturilor de plante. Multe sunt folosite pentru
culturile de zarzavaturi, porumb, grâu etc. În unele
lunci s-au fãcut îndiguiri pentru a elimina excesul de
apã din sol.
Cea mai importantã este Lunca Dunãrii. Începe
la Drobeta Turnu Severin ºi se terminã aproape de
Tulcea. Între Turnu Severin ºi Calafat are o lãþime de
5 km, se lãrgeºte treptat pânã la Giurgiu, ajungând la
8-12 km. În aval de Cãlãraºi se lãrgeºte la maxim,
Dealurile ºi Câmpia de Vest
respectiv 25 km în Balta Ialomiþei ºi Balta Brãilei (In-
sula Mare a Brãilei).
se desfãºoarã Câmpia Vingãi ºi Câmpia Gãtaiei. Are un climat mai blând ca restul þãrii, fiind bine adãpos-
y Câmpia Românã ocupã toatã partea de sud a þãrii titã. Aici se cultivã zarzavaturi, legume, orez, porumb etc.
noastre, întinzându-se de la Drobeta Turnu-Severin pânã ºi se gãsesc pãduri de esenþe moi (plop, arin, rãchitã,
la Galaþi. Este mãrginitã la vest, sud ºi est de lunca salcie etc.). În lacuri ºi bãlþi se practicã pescuitul.
Dunãrii, iar la nord de Podiºul Getic, Subcarpaþii de Curburã
ºi Podiºul Moldovei.

Caractere generale
Ä Mai îngustã în vest ºi mai latã în est (lãþimea maximã
este de 125 km în dreptul oraºelor Buzãu-Feteºti).
Ä Înãlþimile sunt cuprinse între 10-20 m în Câmpia
Siretului Inferior (la vãrsarea Siretului în Dunãre altitudinea
este de 5 m) ºi 300 m în Câmpia Piteºtilor.
Ä Înclinatã de la nord la sud ºi de la vest spre est,
înclinare arãtatã de direcþia de curgere a râurilor. Astfel, Jiul
curge NJS, Oltul, Argeºul ºi Dâmboviþa curg NVJ SE,
Ialomiþa ºi Cãlmãþuiul VJ E iar Buzãul spre NE.
Ä Pe unele porþiuni suprafaþa sa este acoperitã cu un
strat de loess, cu grosimi ce variazã între 8-10 m la vest ºi
40 m la est (C. Bãrãganului). Bucureºti – Piaþa Universitãþii, Teatrul Naþional

23
Câmpia Românã ºi Lunca Dunãrii
Ä Împreunã cu sectorul lagunar Razim, are o
Delta Dunãrii suprafaþã de 4340 km2, din care 13% sunt porþiuni de
uscat foarte rar inundate, 78% sunt terenuri în permanenþã
Caractere generale
acoperite de ape ºi 9% terenuri adeseori inundate.
Ä Cel mai estic pãmânt al þãrii; aºezatã la vãrsarea Ä Este o asociere de porþiuni de uscat (grindurile),
Dunãrii în Marea Neagrã. lacuri, bãlþi, canale, mlaºtini ºi ostroave.
Ä Este cea mai joasã regiune a þãrii, altitudinile variind
y Grindurile sunt porþiuni de uscat (de origine diferitã).
de la 2-3 m la 6,5 m pe Grindul Chilia Veche (dunele de
Grindurile fluviale (longitudinale); sunt fâºii înguste ºi lungi
pe Grindul Letea ating 13 m altitudine).
de uscat, de-o parte ºi alta a celor trei braþe principale,
Ä Cea mai tânãrã regiune; s-a format ultima ºi continuã
formate prin depunere de sedimente.
ºi astãzi sã se transforme.
Grindurile transversale (fluvio-maritime) sunt formate de
nisipurile marine. Au înãlþimi de 5-6,5 m (Letea, Caraorman
ºi Sãrãturile etc.), indicând vechi linii de þãrm.
Grindurile continentale sunt resturi din vechiul uscat
al Bugeacului de Nord, rãmas în interiorul Deltei – cum
este Gr. Chilia (6,5 m).
y Lacurile ºi bãlþile sunt numeroase, ocupând supra-
faþa cea mai mare a Deltei. Cele mai multe sunt ghiolurile,
cu ape dulci (L. Merheiu, L. Gorgova, L. Potelu etc.), cu
adâncimi cuprinse între 2,5-3 m, lagunele (L. Razim, L.
Smeica, L. Sinoe), provenite din vechi golfuri marine,
închise prin cordoane de nisip. Acestea sunt marile
domenii de pescuit ale þãrii.
y Mlaºtinile ocupã pãrþile cele mai joase, fiind un
amestec de depuneri fluviale ºi marine cu resturi de
vegetaþie, fiind acoperite de ape ºi invadate de stuf ºi trestie.
Delta Dunãrii

24
Sat din Delta Dunãrii

Farul vechi din Sulina


Braþele Dunãrii
Dunãrea se varsã în Marea Neagrã prin
trei braþe: Chilia, care transportã 60% din
volumul de apã al Dunãrii; Sulina cu 18,8%
(este cel mai navigat braþ, fiind amenajat);
Sfântul Gheorghe deþine 21,2% din volumul
de apã al fluviului.
Principalele resurse ale Deltei sunt:
Ä stuful – se recolteazã anual peste un
milion de tone; utilizat la fabricarea hârtiei în
combinatul de la Chiºcani (Brãila);
Ä pescuitul – mari cantitãþi de peºte sunt
pescuite anual (caras, crap, ºalãu, somn etc.);
Ä agricultura se practicã pe grinduri, solul
este fertil, cu recolte bogate (cereale, le-
gume); se cresc animale.
Ä pe lacuri, canale, pe braþele Dunãrii se
practicã navigaþia (transportul de mãrfuri);
Aici existã peste 286 specii de pãsãri
(„paradisul pãsãrilor“): raþe, gâºte sãlbatice,
liºiþe, lebede, pelicani, pescãruºi etc.; unele
trãiesc permanent în deltã, altele migreazã din
alte pãrþi.
Datoritã peisajului exotic ºi resurselor sale,
delta are un uriaº potenþial economic ºi turistic.

Delta Dunãrii
Evaluarea cunoºtinþelor

1. Enumeraþi formele de relief carstic din Podiºul 7. Caracterizaþi componentele Podiºului Getic.
Mehedinþi. 8. Cum s-au format dealurile de Vest? Dar regiunile
2. De ce Masivul Dobrogei de Nord este inclus în de câmpie?
rândul regiunilor deluroase ºi de orogen? 9. Comparaþi Câmpia Românã cu Câmpia de Vest
3. Ce climat existã în Podiºul Dobrogei de Sud? pe baza urmãtoarelor elemente: poziþie geograficã,
Cum se luptã împotriva lui? genezã, structurã petrograficã, aspectul reliefului.
4. Explicaþi formarea Podiºului Transilvaniei. 10. Descrieþi solurile luncilor. Cum s-au format grindurile?
5. Faceþi o comparaþie între Subcarpaþi ºi dealurile 11. Eseu:Delta Dunãrii – potenþialul natural ºi
ºi depresiunile din jurul Podiºului Transilvaniei. valorificarea lui.
6. Comparaþi relieful ºi clima din Câmpia Transil-
vaniei cu cele din Câmpia Moldovei.

25
5. Particularitãþi climatice, hidrologice ºi biopedogeografice

Potenþialul climatic al României Astfel, bariera muntoasã amplasatã în calea maselor de


aer vestice dã naºtere unor precipitaþii abundente pe
În raport cu poziþia pe Glob (longitudine ºi, mai ales, versanþii expuºi direct, iar pe versanþii opuºi masele de
latitudine) ºi cu amplasarea în cadrul continentului aer sãrãcite de umiditate se manifestã prin fenomene de
(distanþa faþã de marile mase continentale sau bazine tip foehn. Este evident acest fenomen în cazul Munþilor
oceanice) teritoriul României se încadreazã în caracte- Apuseni, cu „polul precipitaþiilor“ pe versantul vestic, expus
risticile tipului de climã temperat-continentalã, dar se (la Stâna de Vale) ºi cu fenomene de foehnizare, care
supune ºi unor influenþe climatice regionale care duc la aridizarea climatului, pe versantul opus (adãpostit),
nuanþeazã condiþiile climatice de ansamblu. în culoarul depresionar Alba Iulia-Turda.

Circulaþia generalã a atmosferei ºi prezenþa Relieful ºi suprafaþa subiacentã


centrilor barici Relieful cu elementele lui, precum ºi caracteristicile
Circulaþia generalã a maselor de aer deasupra suprafeþei de contact dintre uscat ºi atmosferã (tipul de
teritoriului României este reprezentatã de „vânturile de substrat, solul, vegetaþia, teritoriile acoperite cu ape,
vest“, miºcare specificã pentru latitudinea þãrii noastre. aºezãrile omeneºti) determinã în mare mãsurã variabili-
În afarã de aceastã circulaþie pe direcþia vest-est, tatea climaticã la nivelul teritoriului României.
prezenþa ariilor de maximã presiune (anticicloni) ºi a celor Cea mai importantã caracteristicã a reliefului care determi-
de micã presiune (cicloni) poate determina ºi alte tipuri nã legic elementele climatice este altitudinea. În raport cu
de evoluþii (de exemplu nord-sud). Principalii cicloni ºi altitudinea, temperatura scade cu aproximativ 0,5°C la
anticicloni care îºi manifestã influenþa asupra climatului 100 metri, iar precipitaþiile cresc cu aproximativ 100 mm la
României sunt: anticiclonul azoric, ciclonul islandez, 100 metri. Având o desfãºurare între 0 m (nivelul Mãrii)
anticiclonul ruso-siberian ºi ciclonii mediteraneeni. pânã la peste 2 500 metri, relieful României determinã etaja-
Situarea acestor centri de presiune mare sau micã (centri rea verticalã a tuturor proceselor ºi fenomenelor climatice.
barici) faþã de teritoriul þãrii noastre determinã condiþiile De asemenea, proporþionalitatea treptelor majore de relief
meteorologice concrete, modificând mecanismul impune existenþa unor tipuri de climate omogene corespon-
circulaþiei generale a atmosferei. dente: de munte, de dealuri ºi podiºuri, de câmpie. Acestea
Un rol „perturbator“ în cadrul acestor procese îl are însã se modificã foarte mult în funcþie de caracteristicile locale:
prezenþa lanþului carpatic, care modificã derularea orientarea formelor de relief, expoziþia versanþilor, existenþa
proceselor atmosferice, deviazã traseul maselor de aer suprafeþelor acoperite cu ape, tipul de înveliº biopedogeografic.
ºi produce diferenþieri importante ale aspectului vremii. O particularitate a elementelor climatice este datã de
prezenþa depresiunilor ºi a culoarelor de vale. Pentru
spaþiile depresionare sunt caracteristice inversiunile de
temperaturã (staþionarea aerului rece în interiorul depresiunii
datoritã lipsei ventilãrii), iar pentru culoarele de vale
canalizarea maselor de aer în lungul acestora ºi fenomenele
de foehnizare la contactul cu spaþiul montan.
Un element de mai micã importanþã pentru condiþiile
climatice de ansamblu ale teritoriului României îl repre-
zintã Marea Neagrã. Datoritã dimensiunilor sale reduse
ºi faptului cã este înconjuratã de mari întinderi conti-
nentale, aceasta exercitã o influenþã relativ scãzutã,
manifestatã prin modificãri ale elementelor climatice pe
o fâºie litoralã relativ îngustã (25 km), ºi prin prezenþa
brizelor diurne.

Particularitãþile principalelor elemente


climatice

Elementele cele mai sugestive care evidenþiazã starea


vremii pe termen scurt ºi tipul climatic sunt temperatura
Poziþia centrilor barici ºi circulaþia vesticã aerului, cantitatea de precipitaþii ºi regimul vânturilor.

26
Temperatura aerului descendente pe versanþii montani (regiunile din sud-estul
Extinderea teritoriului României pe 5o latitudine induce Munþilor Apuseni sau din Subcarpaþii Curburii, unde
o diferenþã de 2oC a temperaturii medii anuale, între nordul temperatura medie anualã este cu 2o C mai mare faþã de
ºi sudul þãrii. Paleta altitudinalã care acoperã intervalul cea normalã pentru etajul climatic respectiv).
0-2500 metri impune variaþii ale temperaturii medii anuale Influenþa moderatoare a Mãrii Negre se face simþitã
de la 11oC în sudul Câmpiei Române, la temperaturi de prin temperaturile medii ale lunii celei mai reci, de peste
sub 0oC la altitudini de peste 2000 metri. 0o C înregistrate, în sud-estul litoralului românesc (0,3o C
Diversitatea condiþiilor fizico-geografice imprimã variaþii la Mangalia).
medii anuale de peste 13o C între sudul Câmpiei Române, Valorile extreme ale temperaturilor (minime sau maxime)
litoralul Mãrii Negre, sudul Câmpiei de Vest ºi vârfurile din nu sunt elemente definitorii pentru climatul României ºi
masivele Bucegi, Retezat, Fãgãraº, Rodnei. se datoreazã doar conjuncturii unor factori favorabili.
Astfel, temperatura maximã absolutã este de +44,5o C
În culoarele de vale adânci ºi în depresiunile
(Ion Sion, în estul Câmpiei Române, la 10 august 1951, pe
intramontane, cu frecvente fenomene de inversiune
fondul unei invazii de mase de aer foarte cald tropical).
termicã, temperatura medie anualã este mai micã decât
Temperatura minimã absolutã este de –38,5o C (Bod în
cea normalã pentru treapta altitudinalã respectivã (7,5o C Depresiunea Braºovului, în condiþii de inversiune termicã ºi
în Depresiunea Braºov). stagnare a aerului rece pe fundul depresiunii).
Un alt element important care modificã etajarea
termicã altitudinalã este orientarea versanþilor faþã de Precipitaþiile atmosferice
direcþia de miºcare a maselor de aer ºi faþã de Soare. În raport cu poziþia teritoriului faþã de circulaþia maselor
Astfel, versanþii cu expoziþie sudicã ºi esticã au de aer vestice (oceanice), cu umiditate mare, cantitatea
temperaturi medii anuale mai ridicate faþã de cei cu de precipitaþii scade în medie de la Vest la Est. Astfel,
expoziþie nordicã. Fenomenele de tip foehn contribuie la de la cantitãþi de peste 600 mm anual în Câmpia de Vest,
creºterea temperaturilor medii anuale ale regiunilor la 500-600 mm în Câmpia Românã se ajunge la cantitãþi
submontane, datoritã încãlzirii aerului în timpul miºcãrii de sub 400 mm în Dobrogea.
U C R A I N A
peste 11o C
10-11o C

RE
A

6-10 o C
0-6 o C
I

P.
sub 0 o C
R

Temperatura maximã
absolutã
A

Temperatura minimã
absolutã
G

MO
N

LDO
U

VA

UCRAINA
I U
G
O


S
L

G
A NEA
A
V
I A

MARE

Temperaturile medii anuale B U L G A R I A

27
U C R A I N A

RE
P.
M
A

OL
Precipitaþii medii anuale

DO
R sub 400 mm
401-500 mm

VA
A

501-600 mm
601-700 mm
G

701-1000 mm
N

1001-1400 mm
peste 1400 mm
U
I U

UCRAINA
G
O
S
L
A

GRÃ
V
I A

A NEA
Harta redã o situaþie medie
multianualã, faþã de care apar de obicei
variaþii temporale ºi spaþiale ale

MARE
precipaþiilor, manifestate sub forma
unor perioade ºi regiuni cu precipitaþii
mai mari sau mai mici decât media.
B U L G A R I A
Precipitaþiile medii anuale

Altitudinea are un rol determinant în stabilirea cantitã- a miºcãrii generale a aerului la latitudinea þãrii noastre de
þilor de precipitaþii. Aºa se explicã valorile mari ale precipi- la vest spre est (vânturile de vest).
taþiilor înregistrate în regiunile montane (Stâna de Vale – Pe teritoriul României se manifestã ºi o serie de vânturi
1541 mm, Vârful Omu – 1277 mm). cu caracter regional ºi local:
Rolul de baraj orografic al Carpaþilor se face simþit * Crivãþul, vânt rece ºi uscat, bate dinspre Rusia; se
în diferenþa dintre cantitãþile de precipitaþii înregistrate manifestã prin geruri ºi viscole puternice, mai ales în
în partea nord-vesticã a þãrii (550-650 mm în câmpie, regiunile din sud-estul ºi estul þãrii. O prelungire a sa pe
datoritã influenþelor oceanice) ºi cea sud-esticã (400- culoarele depresionare ale Carpaþilor Orientali (Giurgeu,
500 mm, sub influenþa aerului continental). Aceste influ- Ciuc ºi Braºov) este denumitã nemira.
enþe determinã repartiþia cantitãþii medii anuale de * Austrul bate dinspre sud-vest; este un vânt uscat-
precipitaþii. Determinarea variaþiilor în timp ºi spaþiu secetos cu manifestare continuã tot timpul anului, mai
ales în sudul ºi sud-vestul þãrii.
ale cantitãþilor de precipitaþii este importantã pentru a
* Foehn-urile sunt vânturi calde ºi uscate, care se
se putea stabili mãsurile de preîntâmpinare ale efectelor
formeazã la traversarea lanþurilor muntoase de cãtre
negative provocate de acestea (secete, inundaþii).
masele de aer, pe versanþii opuºi. Cele mai importante
Vântul regiuni cu manifestare a foehn-ului sunt cele din sud-
Regimul ºi direcþia vântului sunt determinate de circu- estul Munþilor Apuseni, exteriorul Carpaþilor ºi Subcar-
laþia generalã a atmosferei deasupra Europei ºi de paþilor Curburii, ºi versantul nordic al munþilor Fãgãraº,
particularitãþile reliefului. unde poartã denumirea de vântul mare.
În funcþie de trãsãturile orografiei, se constatã variaþia * Brizele montane ºi cele marine, ca manifestare a
direcþiei preponderente a vântului pe teritoriul þãrii noastre. contrastelor munte-vale ºi uscat-mare, au o frecvenþã zilnicã
În interiorul arcului carpatic, fragmentarea reliefului ºi modificã local unele caracteristici climatice.
imprimã vântului direcþii diferite: nord-vest în Podiºul
Someºan, nord în Câmpia Transilvaniei ºi Podiºul Regionarea climaticã
Târnavelor, sud-vest în culoarul Mureºului. În exteriorul
arcului carpatic direcþia vîntului este relativ paralelã cu Caracterul temperat-continental al climei României
acesta. La altitudini de peste 2 000 metri se constatã o este nuanþat de câteva influenþe climatice exterioare
dominanþã a vântului din sectorul vestic, ca o consecinþã generate de tipurile climatice învecinate: continentalã în

28
est, oceanicã în vest, submediteraneeanã în sud-vest, Prezenþa pe teritoriul României a altitudinilor de la 0
balticã în nord-est, continental aridã în est ºi sud-est. la 2500 metri conduce la etajarea climei, de la cea de
Ä Climatul cu influenþe oceanice se manifestã mai ales în câmpie ºi litoral, la cea de dealuri ºi podiºuri, pânã la cea
Transilvania, Munþii Apuseni, Dealurile ºi Câmpia de Vest montanã. Climatul montan: temperaturi medii anuale mai
prin creºterea cantitãþilor de precipitaþii cu 200 mm anual ºi mici de 6o C, precipitaþii abundente (700-1200 mm anual)
atenuarea amplitudinilor termice dintre iarnã ºi varã. ºi vânturi puternice. Climatul de dealuri ºi podiºuri:
Ä Climatul cu influenþe submediteraneene cuprinde o caractere intermediare între cel de munte ºi cel de câmpie,
parte a Banatului ºi Olteniei ºi este caracterizat prin respectiv temperaturi medii anuale între 6-10 o C,
temperaturi medii anuale mai mari cu 2°C, ierni mai precipitaþii de 600-800 mm, vânturi influenþate de relieful
ploioase ºi manifestarea „Austrului”. local. Climatul de câmpie, reprezentativ pentru teritoriile
Ä Climatul cu influenþe continental-aride se desfãºoarã cu altitudini sub 200-300 m; temperaturi medii anuale mai
în estul ºi sudul Moldovei, estul Câmpiei Române ºi în ridicate (10-11o C), cu variaþii mari (zilnice ºi în anotimpuri),
Podiºul Dobrogei datoritã pãtrunderii maselor de aer ºi precipitaþii relativ reduse (400-600 mm).
continentale dinspre Asia (Siberia). Este caracterizat de Caractere aparte prezintã climatele urbane. Pe fondul
ierni geroase, veri secetoase ºi acþiunea „Crivãþului”. trãsãturilor principale date de etajul climatic în care se
Ä Climatul cu influenþe baltice în nordul Carpaþilor Orientali încadreazã ºi influenþele climatice la care sunt supuse,
ºi Podiºul Sucevei se manifestã prin ierni foarte reci ºi acestea dezvoltã o serie de caracteristici proprii. Tempe-
precipitaþii mai bogate datoritã maselor de aer de origine ratura aerului este mai ridicatã decît a regiunilor învecinate
oceanicã. (astfel, în jurul marilor oraºe se produce „briza urbanã“,
Ä Climatul de tranziþie de la influenþele oceanice ºi viteza vântului scade ºi este direcþionat în raport cu
submediteraneene la cele de ariditate cuprinde centrul reþeaua stradalã, precipitaþiile sunt mai bogate datoritã
Câmpiei Române ºi Podiºul ºi Subcarpaþii Getici. cantitãþilor mai mari de aerosoli).
Ä Climatul cu influenþe pontice în lungul litoralului are ca
rezultat creºterea umiditãþii atmosferice, atenuarea
amplitudinilor termice ºi manifestarea brizelor.

U C R A I N A

RE
Influenþe climatice

P.
1. Oceanicã
2. Submediteraneanã

M
A

3. De tranziþie

OL
4. De ariditate
I

5. Balticã

DO
R

6. Ponticã
Etaje climatice
A

VA de munþi înalþi
G

de munþi joºi
de dealuri ºi podiºuri înalte
N

de dealuri ºi podiºuri joase


U

de câmpie ºi deltã
Vânturi
Vânturi de tip foehn
Crivãþul
Austrul
Brize marine

UCRAINA
I U
G

Ã
O

AGR
S
L
A

A NE
V
I A

MARE

Regionarea climaticã
B U L G A R I A

29
Particularitãþi hidrologice ale României Depresiunea Transilvaniei, sudul Munþilor Apuseni, Dealurile
ºi Câmpia de Vest. Principalii sãi afluenþi sunt Târnavele
Climatul ºi relieful (litologia ºi morfologia) sunt elemen-
(cu izvoarele în Carpaþii Orientali), Arieºul ºi Ampoiul din
tele predominante în stabilirea caracteristicilor hidrologice
Munþii Apuseni, Sebeºul ºi Streiul din Carpaþii Meridionali.
ale unui teritoriu. Astfel, poziþia geograficã a României în
Bega – ultimul râu al grupei de vest care reprezintã singurul
cadrul zonei de climã temperat-continentalã ºi prezenþa
canal navigabil din cadrul râurilor interioare.
lanþului carpatic în centrul teritoriului sunt factori majori
în determinarea configuraþiei reþelei hidrografice ºi a y Grupa râurilor sudice este alcãtuitã din afluenþii
caracteristicilor hidrologice de ansamblu. direcþi ai Dunãrii. Timiºul, cel mai mare râu al Banatului,
izvorãºte de pe versantul estic al masivului Semenic
Apele subterane având ca afluent Bistra. Bîrzava, Caraºul ºi Nera, cu
Sunt rãspândite inegal în teritoriu, în funcþie de obârºiile în „castelul de apã“ al Semenicului, curg spre
condiþiile litologice ºi climatice. Regiunile muntoase bene- Vest ºi se varsã direct în Dunãre. Cerna, cu izvoarele în
ficiazã de precipitaþii bogate, dar au un substrat în ge- Munþii Godeanu, se varsã în Dunãre în dreptul localitãþii
neral compact, nefavorabil acumulãrii apei; excepþie fac Orºova. Jiul, format în Depresiunea Petroºani prin unirea
regiunile carstice, care permit înmagazinarea apelor Jiului de Est cu Jiul de Vest, strãbate defileul de la Lainici
subterane în fisurile rocilor calcaroase. ºi bazinul Rovinari ºi primeºte ca afluenþi Gilortul ºi Motrul.
În funcþie de originea, adâncimea ºi condiþiile de Oltul, cu izvoarele în masivul Hãºmaºu Mare, strãbate
înmagazinare întâlnim: ape freatice (de micã adâncime,
un traseu variat pânã la vãrsarea în Dunãre. În bazinul
legate direct de alimentarea din precipitaþii sau râuri) ºi
ape de adâncime (acumulate prin infiltrãri de lungã duratã). superior primeºte ca afluenþi Râul Negru, Bârsa ºi
Existenþa apelor minerale, legate de prezenþa faliilor, Homorodul, apoi Cibinul cu afluentul sãu Hârtibaciul,
a structurilor vulcanice carpatice sau a zãcãmintelor Lotrul, cu lacul de acumulare Vidra; în bazinul inferior
minerale (sare, cãrbuni, petrol), este de o mare importanþã principalul afluent este Olteþul. Argeºul dreneazã versan-
economicã ºi balnear-curativã. tul sudic al Munþilor Fãgãraº; în zona de câmpie primeºte
Pe liniile de falii din vestul þãrii îºi fac apariþia apele termale ca afluenþi Neajlovul ºi Dâmboviþa. Ialomiþa, cu izvoarele
(Bãile Herculane, Vaþa, Moneasa, Tinca, Bãile Felix, Ora- în Munþii Bucegi, traverseazã Câmpia Românã de la vest
dea). În unele locuri sunt folosite pentru curã balnearã iar la est, având ca afluent Prahova.
acolo unde au debite mari sunt folosite la încãlzirea y Grupa râurilor estice cuprinde sistemele hidrografice
locuinþelor, a serelor sau ca apã industrialã (Oradea). ale Siretului ºi Prutului. Siretul (cel mai mare rîu interior,
cu un debit mediu de 220 m3/s) izvorãºte din Carpaþii
Râurile Pãduroºi, de pe teritoriul Ucrainei, ºi colecteazã principalii
Majoritatea râurilor din România izvorãsc din Munþii afluenþi de pe versantul estic al Carpaþilor Orientali (Sucea-
Carpaþi, ceea ce imprimã un caracter radiar-divergent va, Moldova, Bistriþa, Trotuº, Putna, Buzãu) ºi din Podi-
reþelei hidrografice. Direct sau indirect, Dunãrea dreneazã ºul Bârladului (Bârladul). Prutul, deºi mai lung, are un debit
marea majoritate a teritoriului þãrii (98%), restul fiind mai scãzut, iar principalul afluent este Jijia.
tributar Mãrii Negre. Se poate spune cã reþeaua y Grupa râurilor dobrogene. Datoritã caracterului
hidrograficã a României are un caracter carpatic din punct „insular“ ºi climei secetoase reþeaua hidrograficã a
de vedere al originii ºi danubiano-pontic din punct de Dobrogei este alcãtuitã din râuri scurte, cu debite mici,
vedere al colectãrii. O caracteristicã importantã a cu frecvente fenomene de secare vara. Principalele râuri
volumelor de apã scurse în timpul anului este imprimatã sunt Teliþa ºi Taiþa care se varsã în lacul Razim, iar în
de caracterul temperat-continental al climei. Astfel, se partea de sud existã o serie de râuri mai mici care se
observã o distribuþie inegalã a volumelor de apã scurse varsã în Dunãre ºi în limanele din lunca Dunãrii.
(30-50% primãvara ºi numai 15-20% vara), fapt ce impune
mãsuri specifice de gospodãrire a resurselor de apã. Dunãrea – prezentã pe teritoriul României, pe o
În funcþie de bazinele colectoare, distribuþia geograficã lungime de 1075 km (mai mult de o treime din total), îi dã
ºi regimul de scurgere râurile interioare pot fi grupate: caracterul de þarã danubianã. Importanþa Dunãrii este
y Grupa râurilor vestice, colectate de cãtre Tisa, foarte mare, atât ca arterã de transport, cât ºi ca resursã
cuprinde urmãtoarele sisteme hidrografice: de apã, potenþial hidroenergetic etc. Traseul strãbãtut de
Viºeul ºi Iza dreneazã versanþii nordici ºi vestici ai la intrarea în þarã, la Baziaº, pânã la vãrsarea în Marea
munþilor Oaº, Gutâi, Þibleº ºi Rodnei, traversând Neagrã, ºi diferenþierile morfohidrografice impun delimi-
Depresiunea Maramureºului; Someºul, format prin unirea tarea a patru sectoare cu caracteristici distincte:
la Dej a Someºului Mare (cu izvoarele în Munþii Rodnei) y Sectorul de defileu dintre Baziaº ºi Gura Vãii
ºi a Someºului Mic (cu izvoarele în Munþii Apuseni); (144 km) se prezintã ca o alternanþã de îngustãri ale albiei,
Crasna; Criºurile (Repede, Negru ºi Alb) ºi Barcãul datorate constrângerilor litologice (Cazanele Mari,
dreneazã versanþii vestici ai Munþilor Apuseni; Mureºul (cel Cazanele Mici, Porþile de Fier), precum ºi lãrgiri ale aces-
mai mare râu al acestei grupe), cu izvoarele în masivul teia sub forma unor depresiuni sau confluenþe (Moldova
Hãºmaºu Mare, strãbate Depresiunea Giurgeului,
30
Reþeaua hidrograficã (organizarea pe bazine ºi grupe hidrografice)

31
Veche, Orºova). Construirea sistemului hidroenergetic ºi
de navigaþie de la Porþile de Fier a modificat în totalitate
cursul natural al Dunãrii, înlãturând ºi problemele de navi-
gaþie impuse de vechiul curs.
ySectorul Porþile de Fier-Cãlãraºi, unde valea Dunãrii
are un profil asimetric, cu malul drept mai înalt ºi abrupt
ºi cel stâng mai jos, cu lunca ºi terasele bine dezvoltate.
Fluviul curge aici într-o singurã albie, cu excepþia
despletirilor provocate de numeroasele ostroave.
y Sectorul Cãlãraºi-Brãila sau al „bãlþilor“ este
reprezentat de fostele bãlþi ale Ialomiþei ºi Brãilei,
actualmente îndiguite ºi desecate în mare parte. Dunãrea
dezvoltã în acest sector o luncã largã, care atinge chiar Dunãrea la Cernavodã
20 km, cu terenuri foarte productive, cultivate agricol.
Depresiunea Maramureº (Ocna ªugatag, Coºtiui).
y Sectorul Dunãrii maritime (Brãila-Sulina), cu
adâncimi mari, menþinute pentru navigaþie. Braþul Sulina y Pentru regiunile de câmpie sunt specifice lacurile
este canalizat; pentru a împiedica formarea „barei“ de de luncã (bãlþile), mai rãspândite în lunca Dunãrii ºi a
aluviuni a fost prelungit în mare prin intermediul a douã principalelor râuri (Prut, Siret, Ialomiþa, Argeº, Olt, Mureº,
diguri laterale cu o lungime de 10 km. Someº). În Câmpia Românã sunt prezente limanele flu-
viatile (Mostiºtea, Floreasca, Herãstrãu, Snagov, Cãldã-
Lacurile ruºani) ºi lacuri formate în crovuri (depresiuni de tasare
Sunt în numãr de peste 4000 ºi prezintã o mare în loess). În Bãrãgan, datoritã evaporaþiei intense din
varietate atât din punct de vedere al originii cuvetei timpul verilor secetoase, apele freatice antreneazã în
lacustre, cât ºi al modului de utilizare. miºcarea lor ascensionalã sãruri din depozitele
y În zona montanã înaltã (etajul alpin) s-au format superficiale, care duc la apariþia lacurilor sãrate (Lacul
lacuri glaciare, dezvoltate în circuri ºi vãi glaciare, cum Amara, Lacul Sãrat, Movila Miresii).
sunt cele din Munþii Retezat (Bucura, cel mai întins– y Pe litoralul Mãrii Negre s-au format limanele fluvio-
10 ha; Zãnoaga, cel mai adânc–29 m), Munþii Fãgãraº marine (Taºaul, Techirghiol, Mangalia) ºi lagunele ma-
(Bâlea, Capra, Podragu Mare), Parâng (Gâlcescu), Munþii rine (Razim, Sinoe, Siutghiol).
Rodnei (Lala Mare ºi Buhãescu). De asemenea, în unele y Impusã de necesitãþi de ordin practic (alimentare
doline ºi depresiuni carstice s-au format lacuri carstice: cu apã, producere de energie electricã, prevenirea
Ighiu în Munþii Trascãului, Vãrãºoaia. Lacul vulcanic inundaþiilor, pisciculturã) a luat o mare amploare
Sfânta Ana este format prin acumularea apei într-un vechi construcþia lacurilor de baraj antropic. Astfel, au fost
crater. Prin alunecarea unui versant ºi bararea cursului construite salbe de lacuri de acumulare pe râurile Argeº
unei vãi se formeazã lacuri de baraj natural (Lacul Roºu). (Vidraru), Lotru (Vidra), Bistriþa (Izvorul Muntelui), Prut
y În regiunea subcarpaticã ºi cea de podiº, legate de (Stânca-Costeºti), Olt, Someº (Fântânele-Beliº), Criºul
prezenþa ºi exploatarea zãcãmintelor de sare, s-au for- Repede etc. Iazurile ºi heleºteiele au fost amenajate încã
mat lacuri sãrate. Au la origine dizolvarea naturalã a din Evul Mediu în Câmpia Moldovei (Dracºani), Câmpia
masivelor de sare sau surparea ºi umplerea cu apã a Transilvaniei (Geaca, Þaga) ºi Câmpia de Vest (Cefa).
unor exploatãri: în Subcarpaþii Getici ºi Curburii (Slãnic-
Prahova, Telega, Ocniþa, Ocnele Mari), în diapirul Podiºului
Transilvaniei (Ocna Sibiului, Sovata, Ocna Dej, Turda),

Lacul sãrat Cojocna, jud. Cluj Lacul de acumulare Gura Apelor, Munþii Retezat
32
mai mici, sunt formate prin acumularea aluviunilor la gurile
de vãsare ale râurilor (ex. Insula Sahalin la vãrsarea
braþului Sfântu Gheorghe). Dintre peninsule cea mai mare
este Crimeea.
Pe baza caracteristicilor fizico-chimic e pot fi diferen-
þiate douã straturi de apã: de suprafaþã, cu o grosime
de 200 m, acoperã platforma continentalã, cu salinitate
mai scãzutã (16-18%O), din cauza aportului de ape
continentale, bogat în oxigen dizolvat, cu condiþii
favorabile pentru dezvoltarea formelor de viaþã marine;
stratul de adâncime (sub 200 m), cu salinitate mai mare
(20-22%O), lipsit de oxigen, conþinut ridicat de hidrogen
Lacul Vulcanic Sf. Ana sulfurat (gaz toxic), impropriu pentru dezvoltarea formelor
de viaþã. O particularitate a Mãrii Negre este lipsa
Marea Neagrã ºi platforma continentalã curenþilor verticali care sã amestece cele douã straturi.
Marea Neagrã mãrgineºte teritoriul României în partea Datoritã vânturilor, la suprafaþa apei se formeazã un
de sud-est, pe o linie de þãrm de 244 km. Are originea în circuit de curenþi de derivã care înconjoarã bazinul marin,
vechea Mare Sarmaticã, mult mai întinsã; actualmente având un caracter discontinuu în spaþiu ºi timp. În zona
are o suprafaþã de 451 490 km2, adâncimea medie de litoralului românesc direcþia preponderentã a curentului
1282 m, iar cea maximã de 2258 m. este de la nord-est spre sud-vest, fiind amplificatã de
Este o mare continentalã tipicã, fiind situatã între Europa efectul de jet al vãrsãrii Dunãrii. De acþiunea acestui tip
ºi Asia, comunicând cu Oceanul Planetar doar prin intermediul de curent se leagã atât formarea grindurilor maritime
strâmtorii Bosfor. Aportul mare de ape continentale, colectate deltaice ºi a cordoanelor litorale, cât ºi retragerea actualã
de pe o suprafaþã de aproape 2,5 milioane km2, îi imprimã a liniei þãrmului din cauza eroziunii marine. Un alt tip de
caracteristici hidrologice specifice (salinitate redusã). Aspectul curent apare datoritã diferenþelor de salinitate, ºi implicit
þãrmului a favorizat dezvoltarea oraºelor cu rol portuar sau de densitate, existente între apele Mãrii Negre ºi cele ale
balnear. Dintre porturile care sunt ºi staþiuni balneare amintim: Mãrii Mediterane. Astfel, apele mai sãrate (dense) ale
Constanþa ºi Mangalia (România), Varna ºi Burgas (Bulgaria), Mediteranei coboarã, sub forma unor curenþi de descãrcare,
Suhumi (Georgia), Ialta (Pen. Crimeea), Soci (Rusia). Alte peste pragul reprezentat de strâmtoarea Bosfor, iar apele
porturi importante: Sulina în þara noastrã, Istanbul, Samsun, mai dulci (uºoare) ale Mãrii Negre tind sã le înlocuiascã pe
Trabzon (Turcia), Sevastopol, Odessa (Ucraina). la suprafaþã formând un curent de compensaþie.
Îi este specificã lipsa insulelor, doar Insula ªerpilor Litoralul românesc se întinde de la braþul Musura, din
fãcând parte din vechiul uscat continental, iar celelalte, delta secundarã a Chiliei (graniþa cu Ucraina), pânã la

Oraºe
Curenþi de suprafaþã

Adâncime
0 – 200 m
200 – 1 000 m
1 000 – 2 000 m
sub 2 000 m

Marea Neagrã

33
Vama Veche (la graniþa cu Bulgaria). Þãrmul poate fi y Zona de stepã, caracterizatã prin lipsa pãdurilor ºi
împãrþit în 2 sectoare având ca delimitare capul Midia: prezenþa masivã a pajiºtilor cu specii ierboase de colilie,
Sectorul nordic, deltaic, format prin acumularea aluviunilor pãiuº, acoperã teritorii din partea de sud-vest a Platformei
fluviale ºi marine, este jos (1-2 m deasupra nivelului mãrii), Covurlui, o parte din Câmpia Siretului Inferior, jumãtatea
sub forma unei plaje întinse. Datoritã amenajãrilor esticã a Câmpiei Bãrãganului ºi Podiºul Dobrogei.
hidroenergetice din bazinul Dunãrii cantitatea de aluviuni y Zona de silvostepã cuprinde asociaþii de specii
transportatã de fluviu a scãzut foarte mult, ceea ce a ierboase stepice, combinate cu pâlcuri de pãdure de stejari
dus la retragerea liniei þãrmului cu pînã la 2-3 km în ultimii xerofili (stejar pedunculat, stejar pufos). Ocupã suprafeþe
50 de ani. Sectorul sudic, modelat prin abraziune marinã, întinse în Podiºul Moldovei, Câmpia Siretului, vestul
este mai înalt (20-35 m), abrupt, sub formã de faleze Câmpiei Bãrãganului, Podiºul Dobrogei, Câmpia Olteniei
dezvoltate pe calcare ºi loess. Platforma continentalã este ºi Burnazului, Câmpia de Vest.
mai extinsã în partea Nord-Vesticã, pânã la 180-200 km în y Zona pãdurilor se dezvoltatã datoritã creºterii
larg. Este o veche câmpie, invadatã de apele mãrii în cantitãþilor de precipitaþii.
Cuaternar, fapt dovedit de vãile submarine aflate în Începând de la altitudinile de 300-400 m, legitatea care
continuarea celor de pe uscat ºi este acoperitã cu o dominã repartiþia vegetaþiei naturale este cea a etajãrii
cuverturã de nisipuri ºi mâluri de origine fluvio-marinã în verticale. În corelaþie cu aceasta se pot diferenþia câteva
care s-au descoperit hidrocarburi, în urma forajelor efectuate. etaje caracteristice:
y Etajul pãdurilor de foioase, cuprins între altitudinile
Particularitãþi de 300-400 m ºi cele de 1000-1200 m, este alcãtuit în
biogeografice ºi pedogeografice mare parte din stejar (cer, gârniþã, gorun) pânã la
600-700 m ºi fag pânã la 1000-1200 m. Fagul se ames-
Vegetaþia ºi fauna tecã adeseori cu molidul formând un etaj de tranziþie.
Rãspândirea vegetaþiei ºi faunei naturale în latitudine ºi y Etajul pãdurilor de conifere de la 1200 m pânã la
altitudine este condiþionatã de variaþia factorilor geoecologici: 1600-1800 m (este alcãtuit în mare parte din specii ca molidul
temperaturã, umiditate, sol, relief etc. Zonalitatea latitudinalã ºi, mai rar, bradul).
a vegetaþiei pe teritoriul României se poate observa în cazul y Etajul pajiºtilor ºi tufãriºurilor alpine la altitudini de
regiunilor de câmpie ºi dealuri joase (sub 300-400 m). peste 1600-1800 m cuprinde în partea inferioarã asociaþii

Repartiþia U C R A I N A
vegetaþiei naturale Zone de vegetaþie
Stepa

RE Silvostepa
Pãduri de foioase termofile
A

P. Pãduri de foioase
I

Pãduri de molid
R

Etajul alpin
A

MO
G

LDO
N
U

VA

UCRAINA
I U
G


O
S

G
L

A NEA
A
V
I A

MARE

B U L G A R I A

34
de jneapãn, ienupãr, afin, meriºor, iar în partea superioarã alãturi de speciile autohtone pãtrund din Marea Neagrã în
pajiºti alpine care trec spre zona golurilor alpine. perioadele de depunere sturionii (nisetrul, morunul,
Condiþiile de climã ºi sol pot impune tipuri de vegetaþie pãstruga – producãtori de icre negre).
diferitã de cea zonalã: vegetaþia de luncã (zãvoaie ºi Marea Neagrã este populatã de scrumbii, calcani ºi
stufãriºuri cu salcie, arin, plop, papurã), de stâncãrii, de alþi peºti mai mici cum sunt stavrizii, guvizii ºi hamsiile.
nisipuri, de terenuri salinizate.
Fauna specificã teritoriului României este rezultanta Solurile
întrepãtrunderii speciilor central-europene de pãdure, cu Repartiþia tipurilor de sol pe teritoriul României este supusã
cele est-europene de stepã ºi cu cele sud-europene celor douã coordonate principale: latitudinea ºi altitudinea.
termofile. Populaþiile de animale terestre de pe teritoriul Corespunzãtor condiþiilor climatice ºi de vegetaþie impuse
þãrii sunt dispuse în zone ºi etaje faunistice care de latitudine, teritoriului þãrii noastre ar trebui sã îi corespundã
corespund aproximativ cu zonele ºi etajele de vegetaþie. zona pedogeograficã a molisolurilor. Datoritã Carpaþilor,
Dintre speciile alpine se pot menþiona capra neagrã, aceastã zonalitate latitudinalã (orizontalã) se transformã treptat
relicvã din ultima perioadã glaciarã, ºi marmota care sunt într-o etajare altitudinalã, cu succesiunea: molisoluri,
ocrotite de lege. În zona pãdurilor montane de conifere sunt argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri ºi umbrisoluri.
animale de interes cinegetic: ursul, cerbul, râsul, cocoºul Distribuþia spaþialã a solurilor în România este relativ
de munte ºi altele, cum sunt veveriþa, cãprioara. În etajul concentricã, fapt impus de prezenþa „insularã“ a Carpaþilor
foioaselor apar mistreþul, lupul, vulpea, ºi o mare varietate în centrul teritoriului: zona molisolurilor corespunde
de pãsãri: cucul, ciocãnitoarea, cinteza. În zona stepei ºi regiunilor exterioare de câmpie joasã; zona argiluvisolurilor
silvostepei, astãzi puternic antropizatã, vieþuiesc rozãtoarele ºi cambisolurilor în regiunile de câmpie înaltã, deal ºi podiº;
(iepurele, ºoarecele, popândãul, hârciogul) ºi pãsãri zona spodosolurilor ºi umbrisolurilor în regiunile montane.
(potârnichea, prepeliþa ºi dropia – pe cale de dispariþie). În interiorul arcului carpatic (Depresiunea Transilvaniei)
Fauna acvaticã se supune ºi ea legii etajãrii aceastã zonare este mai puþin evidentã. În condiþiile
altitudinale. Apele reci, curate ºi bine oxigenate de la variaþiei la nivel local a factorilor pedogenetici (litologie,
munte sunt domeniul de viaþã al pãstrãvului. În apele de microrelief, hidrografie, climã, vegetaþie) în cadrul zonelor
deal ºi podiº se gãsesc mreana ºi cleanul iar în râurile de soluri apar solurile azonale, cum sunt cele aluviale,
mari de câmpie crapul ºi somnul. Dunãrea ºi delta sa nisipoase, halomorfe, hidromorfe.
reprezintã medii de viaþã aparte pentru fauna piscicolã,
1 Soluri bãlane;

RE
U C R A I N A 2 Cernoziomuri;

P. 3 Cernoziomuri levigate;

M
A

4 Soluri cenuºii;
OL
I

DO 5 Soluri brun-roºcate;
R

6 Soluri podzolice;
VA
A

7 Soluri brune
eumezobazice;
G

8 Soluri brune-acide;
N

9 Spodosoluri ºi
umbrisoluri;
U

10 Soluri aluviale;

UCRAINA
I U
G
O
S

GRÃ
L
A

A NEA
V
I A

MARE

Solurile din România B U L G A R I A


35
I.
Aprofundeazã
SB-sol bãlan; C-cernoziom; CL-cernoziom levigat
(argiloiluvial); CN-sol cenuºiu; PR-pseudorendzinã;
SP-sol podzolic (luvisol albic); BO-sol brun-acid; PB-
sol brun ferifluvial; PD-podzol; HS-sol humicosilicatic;
Orizonturile Am, Ao, Au sunt cele de acumulare a
materiei organice, care dau fertilitatea solului; orizontu-
rile Et, El sunt sãrãcite în elemente prin spãlare; orizontu-
rile Bs, Bv, Bt, sunt cele de acumulare a argilei spãlate
din orizonturile superioare; orizonturile C, Cca ºi R
reprezintã roca mamã sau substratul (friabil sau dur).

3 Analizaþi profilul din figura alãturatã ºi evidenþiaþi


relaþiile dintre elementele climatice, relief, vegetaþie
ºi tipurile de sol.
II.
Profil geografic complex (climã-vegetaþie-soluri) peste
unitãþile majore de relief ale României.

Pãdure de molid

Vegetaþie de terenuri salinizate

Vegetaþie de silvostepã

3 Identificaþi cele patru imagini dupã tipurile de climã,


vegetaþie ºi soluri.
3 Analizaþi constrângerile impuse de substrat în
dezvoltarea covorului vegetal.
3 Care sunt factorii determinanþi în dezvoltarea
vegetaþiei în cazul acestor imagini? Etajul golului alpin

36
6. Hazarde naturale ºi antropice

Hazardele sunt acele manifestãri extreme ale feno- Vrancea cuprinde sectorul de curburã al Carpaþilor ºi
menelor naturale (geologice, geomorfologice, climatice, Subcarpaþilor ºi este caracterizatã de producerea de
hidrologice) sau ale acþiunilor umane (accidente cutremure la adâncimea de 70-150 km. Cauza lor este
tehnologice, fenomene sociale, rãzboaie) care pun în legatã de procesele de subducþie care au loc în aceastã
pericol viaþa oamenilor sau produc pagube materiale. regiune tectonicã. Aici a avut loc în 4 martie 1977 unul
Prin natura caracteristicilor mediului, în România dintre cele mai devastatoare cutremure din þara noastrã,
manifestãrile hazardelor naturale sau antropice îºi fac având magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter ºi
simþitã prezenþa la o scarã mai restrânsã comparativ hipocentrul la 110 km adâncime. Undele seismice gene-
cu alte regiuni ale Globului. rate de cutremur au produs pagube importante pe 35% din
suprafaþa României, peste 1500 persoane decedate ºi
Hazarde naturale peste 11 000 rãniþi. Pagubele materiale au fost evaluate la
peste 2 miliarde dolari. Zonele cele mai afectate au fost
În conformitate cu structurarea mediului pot fi: hazarde Subcarpaþii Curburii, Câmpia Românã ºi Podiºul Moldovei.
legate de substrat, hazarde atmosferice, hazarde legate În România mai existã câteva arii seismice active
de componenta hidricã ºi de componenta bioticã. care genereazã cutremure de o mai micã amploare: aria
Pe teritoriul României nu existã în prezent vulcani Banaticã, aria de Nord-Vest, aria Transilvanã ºi aria
activi ci doar urme ale activitãþii lor, în consecinþã nu Ponticã.
se poate vorbi de hazarde vulcanice. Intensitatea seismicã este o mãrime prin care se
y Poziþionarea României în cadrul unei zone seismice apreciazã efectele cutremurelor prin intermediul gradului
active face ca problematica legatã de hazardele de distrugere al clãdirilor, deformãrilor scoarþei terestre,
seismice sã fie foarte importantã. Activitatea seismicã percepþia cutremurului de cãtre oameni ºi animale etc. Pentru
este localizatã în câteva areale. Regiunea seismicã mãsurarea intensitãþii se utilizeazã scara Mercali Modificatã

Zone de intensitate seismicã 6 - cca. 100 ani


pe scara MSK ºi U C R A I N A 7 - cca. 50 ani
perioada medie de revenire
7 - cca. 100 ani

RE
8 - cca. 50 ani

P.
A

8 - cca. 100 ani


I

9 - cca. 100 ani


R
A

MO
G

LDO
N
U

VA

UCRAINA
I U
G
O
S
L


A

G
V

EA
I A

AN
RE
MA

B U L G A R I A

37
(MM) sau Medvedev-Sponhauer-Karnik (MSK), care au rul lor de hazard natural este indiscutabil mai ales în
12 unitãþi, începând de la cutremur cu intensitatea de 1 grad, zonele cu trasee turistice, pârtii de schi, staþiuni turistice,
care nu este perceput, pânã la un cutremur de 12 grade, care parcuri naturale.
produce distrugeri totale. Magnitudinea reprezintã o altã
modalitate de evaluare a unui seism. Ea exprimã canti-
tatea de energie eliberatã de cutremur ºi este exprimatã
pe scara Richter de la 0,3 grade la 9 grade.
Deplasãrile în masã. Varietatea petrograficã a
României ºi prezenþa formelor de relief cu energie mare
au permis dezvoltarea unor fenomene ºi procese geo-
morfologice (alunecãri de teren, prãbuºiri, rostogoliri) cu
caracter de hazarde naturale.
y Alunecãrile de teren sunt specifice la deal ºi
podiº, acolo unde prezenþa rocilor argiloase ºi marnoase,
precum ºi a pantelor mari reprezintã condiþii necesare
pentru producerea lor. Ca factor favorizant, omul inter-
vine prin despãduriri, suprapãºunat, trasarea unor
drumuri în versanþi, construcþii.

Alunecare de teren pe substrat argilos salifer

y Eroziunea în suprafaþã ºi ravenarea sunt legate de


antrenarea particulelor de sol de cãtre apã. Fenomenele
de eroziune în suprafaþã ºi ravenare sunt foarte frecvente
în Subcarpaþi, Podiºul Moldovei ºi Podiºul Getic
datoritã substratului friabil ºi distrugerii covorului vegetal.
y Prin impactul pe care îl au, hazardele climatice
reprezintã o ameninþare asupra mediului înconjurãtor.
Furtunile sunt evenimente generate de vânturi foarte
puternice însoþite de precipitaþii abundente, care produc
pagube prin distrugerea construcþiilor, doborârea copacilor,
blocarea circulaþiei. Un hazard natural cu efecte
importante îl reprezintã varianta de iarnã a furtunilor –
viscolul, care se manifestã cu frecvenþã ridicatã în
teritoriile extracarpatice, mai ales în estul þãrii (Podiºul
Doborâturi de pãdure Moldovei ºi Bãrãgan), favorizat de contactul între masele
de aer rece ale anticiclonului siberian ºi masele de aer
Principalele regiuni afectate de alunecãri sunt: Sub- mai calde mediteraneene.
carpaþii, Depresiunea Transilvaniei, cu alunecãrile de y Seceta este un hazard natural frecvent întâlnit mai
tip „glimee“ (alunecãri profunde, ocupând uneori suprafeþe ales în regiunile supuse influenþelor climatice de ariditate
foarte mari – ªaeº, Saschiz), estul Carpaþilor Orientali (Dobrogea, Bãrãganul, sudul Podiºului Moldovei).
(favorizate de fliºul cretacic). Masele de pãmânt în Lipsa precipitaþiilor peste 20 de zile în sezonul cald are
miºcare produc importante pagube cãilor de comunicaþii, efecte negative asupra culturilor agricole, resurselor de
construcþiilor, bareazã vãi, distrug terenuri productive. apã din pânzele subterane ºi lacurilor de acumulare.
y În Munþii Carpaþi, pe versanþii abrupþi, dezvoltaþi y Alte hazarde climatice cu efecte mai restrânse sunt
pe roci dure, se produc prãbuºiri ºi rostogoliri ale fulgerele ºi tunetele, grindina, îngheþurile timpurii sau
rocilor, formându-se trene de grohotiºuri. Beneficiind de întârziate, bruma, poleiul, ceaþa. Fiecare dintre acestea
condiþiile de formare (pante abrupte ºi prezenþa stratului se manifestã în diverse areale ºi perioade, efectele lor
de zãpadã, mai ales în masivele Bucegi, Fãgãraº, fiind pagubele materiale ºi pierderile de vieþi omeneºti.
Retezat) se declanºeazã adeseori avalanºele. Caracte-

38
y Inundaþiile sunt evenimentele hidrologice cu În România procesul de industrializare din perioada
caracter de hazard, care genereazã cele mai importante 1950-1989 a dus la dezvoltarea tuturor ramurilor
pagube pe teritoriul României. Cauzele producerii acestor industriale ºi la repartizarea unitãþilor industriale pe tot
evenimente sunt de origine naturalã ºi antropicã. Ploile teritoriul þãrii. În cele mai multe cazuri problemele legate
abundente ºi topirea bruscã a zãpezilor (sau ambele de asigurarea instalaþiilor de prevenire a poluãrii ºi
simultan) sunt cauzele principale ale inundaþiilor. Aceste hazardelor au fost puse într-un plan secundar. Astfel,
condiþii, îndeplinite mai ales primãvara ºi vara, au provo- atât în timpul cât au funcþionat, cât ºi acum, când o
cat 50% din inundaþiile înregistrate în þara noastrã. parte din unitãþi sunt dezafectate sau în „conservare“,
acestea prezintã un grad ridicat de periculozitate.
Exploatarea cãrbunilor ºi a minereurilor neferoase în
carierã a produs atât formele negative rãmase în urma
extracþiei, cât ºi halde de steril. Extracþia, transportul ºi
prelucrarea petrolului în regiunea Ploieºti au dus la
poluarea solului ºi apelor freatice în aºa mãsurã încât s-
a format, în unele locuri, o „pânzã petrolierã“ provenitã
din pierderile din conducte.
Alte industrii cu potenþial de poluare mare sunt cea
chimicã, metalurgicã, a cimentului, termoenergeticã. În
urma activitãþilor industriale rezultã noxe care sunt evacu-
ate în atmosferã ºi afecteazã calitatea aerului, ape uzate
care sunt deversate în apele de suprafaþã ºi subterane
producând poluarea acestora ºi deºeuri industriale care
depozitate afecteaza calitatea solului.
Prin darea în folosinþã a centralei atomo-electrice de
Efectele inundaþiilor în zona montanã la Cernavodã teritoriul României este expus riscului unui
accident nuclear, dar aceasta se bazeazã pe un sistem
O mare parte din localitãþile ºi terenurile agricole sunt tehnologic canadian, care este considerat printre cele
situate în luncile inundabile ale râurilor, fiind susceptibile mai sigure în lume.
de a fi inundate. Dupã marile inundaþii din 1970 ºi 1975 Transportul prezintã, de asemenea, caracteristici de
multe cursuri importante de apã au fost îndiguite ºi hazard antropic. Pe ºosele se produc accidente în care
regularizate pentru prevenirea inundaþiilor. Ca urmare a pot fi implicate substanþe periculoase cu pagube
despãduririlor dar ºi a altor cauze, încã se produc inundaþii importante.
puternice. Un potenþial hazard îl constituie prezenþa lacurilor
de acumulare. Ruperea barajelor ar constitui evenimente
cu urmãri foarte grave pe tot cursul râului în aval.
y Invaziile de lãcuste ºi alþi dãunãtori produc
pagube foarte mari culturilor agricole ºi vegetaþiei natu-
rale. Asemenea invazii se produc în anii secetoºi în
Dobrogea, Bãrãgan ºi Delta Dunãrii.
y Incendiile pot afecta suprafeþe extinse de vegetaþie
forestierã sau ierboasã. Sunt asociate cu perioadele
secetoase, combinate cu intensificãri ale vântului ºi
afecteazã, în special, regiunile din sudul þãrii. Pagubele
afecteazã mai ales fondul forestier, fauna, culturile
agricole, locuinþele etc.

Hazarde antropice
Zlatna – o sursã de poluare
Hazardele antropice sunt legate de acele activitãþi
ale omului care reprezintã un grad de periculozitate
imediatã sau pe termen lung. Acþiunile umane cu cel 3 Analizaþi comparativ riscurile naturale ºi cele antropice
mai mare grad de hazard sunt activitãþile industriale din regiunea în care locuiþi.
(exploziile, scurgerile accidentale de substanþe toxice, 3 Evaluaþi pagubele produse de aceste fenomene.
incendiile, poluãrile accidentale).

39
7. Resursele naturale de bazã ºi perspectivele lor

Resursele naturale reprezintã baza dezvoltãrii econo- care au început valorificarea industrialã a petrolului (1857).
mice ºi sociale a unui teritoriu. România dispune de Primele exploatãri, forate cu ajutorul sondelor mecanice,
resurse variate, dar majoritatea sunt insuficiente cantitativ au fost cele din Valea Prahovei ºi Valea Trotuºului.
ºi calitativ sau nepuse în valoare. În raport cu modul de Rezervele de petrol sunt estimate la aproximativ 250
utilizare întâlnim: milioane de tone, fiind în curs de epuizare datoritã exploa-
y Resurse energetice, care pot fi neregenerabile sau tãrilor intense efectuate de-a lungul timpului (mai ales în
regenerabile. Resursele energetice neregenerabile sunt perioada interbelicã). Producþia de petrol este de cca. 6 mil.
cãrbunii, petrolul ºi gazele naturale. t/an, în timp ce consumul este de peste 10 mil. t/an, fiind
* Cãrbunii: România dispune de rezerve mici de nevoiþi sã importãm.
cãrbuni estimate la 4 miliarde tone, dintre acestea peste Prin mãrirea adâncimii (pânã la 7000 -10 000 m) ºi
90% fiind cãrbuni inferiori (lignit, cãrbune brun ºi turbã). extinderea arealelor de prospectare (Câmpia Transilvaniei,
Bazinul Petroºani este principalul furnizor de huilã al platforma continentalã a Mãrii Negre) s-au identificat noi
þãrii. Huila de aici este folositã pentru obþinerea cocsului zãcãminte care vor fi puse în exploatare în viitor.
metalurgic sau în termocentrale. Cantitãþi mai mici sunt Principalele zone de exploatare a petrolului sunt
exploatate la Anina, în Munþii Banatului. localizate în Subcarpaþii ºi Podiºul Getic, Câmpia Românã
Cãrbunii bruni sunt exploataþi în cantitãþi reduse în (asigurã 25% din producþia României în exploatãrile situ-
bazinul Comãneºti (Carpaþii Orientali), bazinul Almaºului ate în arealele Videle ºi Urziceni-Galaþi), Subcarpaþii dintre
(în nord-vestul Depresiunii Transilvaniei), bazinul Brad- Dâmboviþa ºi Buzãu (în prag de epuizare), Subcarpaþii
Þebea (în sudul Munþilor Apuseni). Moldovei (Bazinul Tazlãului), Dealurile de Vest ºi Câmpia
Lignitul reprezintã 70% din rezervele de cãrbune ale de Vest (la Sud de Mureº ºi Nord de Criºul Repede).
României, fiind folosit, în special, pentru obþinerea energiei Începând cu 1987 prin intermediul platformelor de extracþie
electrice în termocentrale (cãrbuni energetici). Pincipalele (Prometeu, Gloria, Fortuna) se exploateazã zãcãmintele
exploatãri sunt situate în bazinul Motru-Rovinari (Podiºul din platforma continentalã a Mãrii Negre.
Getic), în Subcarpaþii Getici ºi Subcarpaþii Curburii (între * Gazele naturale sunt o resursã energeticã de bazã,
Olteþ ºi Buzãu), bazinul Barcãu-Crasna (Dealurile de Vest) datoritã vechimii exploatãrilor (începutul sec. XX),
ºi bazinul Baraolt (Carpaþii Orientali). rezervelor ºi ponderii pe care o au în balanþa energeticã.
* Petrolul: România este printre primele þãri din lume În România se extrag atât gazul metan (de o mare
puritate, 98-99% metan),
Centre de exploatare a cantonat în structuri geo-
petrolului morfologice sub forma
Centre de exploatare a unor cupole, numite
gazelor naturale
domuri, cât ºi gazele
Rafinãrie de petrol asociate (gaze de son-
dã), asociate structurilor
petrolifere. Producþia
internã nu satisface în
totalitate cerinþele de con-
sum, fiind necesare im-
porturi din Rusia ºi Ucrai-
na. Din totalul cantitãþii de
gaze consumate aproxi-
mativ o treime este
folositã ca materie primã
în industria chimicã iar
restul drept combustibil în
termocentrale, industrie ºi
consumul casnic.
Zãcãmintele de gaz
Repartiþia metan sunt situate în
resurselor de petrol Podiºul Transilvaniei, iar
ºi gaze naturale extracþia se face în douã
areale: la Nord de Mureº,
40
în Câmpia Transilvaniei ºi la Sud de Mureº, în Podiºul Sunt în funcþiune hidrocentrale care însumeazã o putere
Târnavelor. instalatã de peste 6000 MW (40% sunt centralele de pe
Gazele de sondã însoþesc zãcãmintele petrolifere, în Dunãre – Porþile de Fier I ºi II, iar restul cele de pe râurile
partea superioarã a acestora. Exploatarea lor se face în interioare). Pentru extinderea reþelei de hidrocentrale sunt
arealele petrolifere din Subcarpaþii ºi Podiºul Getic, necesare investiþii mari, recuperabile în perioade lungi. O
Câmpia Românã, Câmpia de Vest ºi Subcarpaþii soluþie este aceea de a valorifica potenþialul de resurse
Moldovei. local prin intermediul microhidrocentralelor.
y Resursele energetice regenerabile derivã din cele * Energia nuclearã este consideratã resursã
trei surse primare de energie: Soarele, cãldura internã a regenerabilã datoritã cantitãþilor mari de energie degajate
Pãmântului ºi gravitaþia terestrã. dintr-o cantitate micã de combustibil nuclear (1 gram de
* Energia solarã uraniu produce de 3 milioane de ori mai multã energie
Potenþialul energetic solar al teritoriului României este decât 1 gram de combustibil convenþional). Din 1996 a
legat mai ales de zonele cu insolaþie ridicatã, cu duratã intrat în funcþiune primul grup energetic de 700 MW al
mare de strãlucire a Soarelui în timpul anului, cum sunt centralei atomoelectrice de la Cernavodã. Zãcãminte de
Câmpia Românã ºi Dobrogea. uraniu se gãsesc în Carpaþii Orientali ºi Munþii Bihorului.
* Energia eolianã a fost folositã încã din Evul Mediu y Resursele minerale de materii prime sunt cele
prin intermediul morilor de vânt. Documentele istorice care prin prelucrarea lor susþin dezvoltarea ramurilor
atestã prezenþa acestora mai ales în sudul Moldovei, industriale. Resursele metalurgice cuprind minereurile
Bãrãgan ºi Dobrogea. Pentru captarea energiei vântului feroase ºi minereurile neferoase.
se folosesc instalaþii speciale, numite turbine eoliene. * Minereurile de fier exploatate în România sunt de
Zonele favorabile pentru valorificarea potenþialului calitate inferioarã, cu un conþinut mic de metal (20-35%),
energiei eoliene sunt nordul litoralului Mãrii Negre, acoperind doar 15-20% din capacitatea de prelucrare a
platforma continentalã, Câmpia Moldovei (vânturi cu viteze industriei siderurgice (supradimensionatã), restul necesa-
medii multianuale de 5-7 m/s, zona munþilor înalþi cu rului fiind acoperit din import (Ucraina, Rusia, Brazilia etc.).
vânturi de 6-10 m/s). Pe termen lung se apreciazã cã ar Principalele zãcãminte sunt cele de la Ghelari ºi Teliuc
putea fi amplasate turbine care sã însumeze 3000 MW. (Munþii Poiana Ruscã), Bãiºoara (Munþii Apuseni) ºi Lueta
* Energia hidrotermalã este disponibilã în special în (Munþii Harghita). Manganul, necesar ca fondant în
Câmpia de Vest. Apa termalã, având temperaturi de 50- siderurgie, se exploateazã în zona Dornelor.
110o C, este folositã la încãlzirea locuinþelor (Oradea ºi * Minereurile neferoase sunt, în general, asociate în
Salonta), încãlzirea serelor, pisciculturã intensivã (Cefa), minereuri complexe (cupru, plumb, zinc, argint, aur).
instalaþii de uscare a lemnului etc. Când sunt ºi mineralizate, Minereuri complexe se extrag din arealul montan
sunt folosite ca resursã balnearã. Aceasta se realizeazã în eruptiv (Oaº, Gutâi, Þibleº), Munþii Metaliferi ºi Munþii
peste 15 staþiuni balneoclimaterice din þarã. Poiana Ruscã. Minereul de cupru se exploateazã din
* Hidroenergia nordul Carpaþilor Orientali ºi Munþii Banatului. Exploatarea
Deºi din punct de vedere al resurselor de apã România minereurilor auro-argentifere cuprinde areale din Munþii
este consideratã o þarã sãracã, existând însã preocupãri Metaliferi ºi Munþii Gutâi. Zãcãmintele de bauxitã,
pentru valorificarea potenþialului hidroenergetic al þãrii. minereul din care se extrage aluminiul, sunt localizate în
Munþii Pãdurea Craiului.
y Materialele de construcþii
Varietatea petrograficã a teritoriului naþional permite
exploatarea tuturor tipurilor de roci de construcþie, acestea
fiind utilizate atât în forma lor brutã, cât ºi ca materie
primã pentru diferite ramuri industriale (ceramicã, lianþi).
Dintre rocile eruptive se exploateazã granitul în
structurile hercinice ale Dobrogei de Nord ºi cele vulcanice
din sudul Munþilor Metaliferi; bazaltul este extras în
carierele din Carpaþii Orientali ºi Munþii Metaliferi. Rocile
sedimentare sunt cele mai abundente ºi mai exploatate,
având o repartiþie echilibratã în toate formele de relief.
Cele mai importante sunt: calcarul, extras pentru construc-
þii sau pentru fabricarea cimentului (în vecinãtatea carie-
relor fiind amplasate fabricile de ciment), în Dobrogea,
Carpaþii Orientali ºi Munþii Apuseni; argilele grosiere,
Barajul Tarniþa, pe Someºul Cald utilizate la fabricarea ceramicii de construcþii, au o mare

41
Cariera de exploatare a minereurilor complexe Roºia Poieni Lacul Fântânele-Beliº (în perioade secetoase)

rãspândire pe teritoriul þãrii; argilele fine (caolinul), folosite Inegalitatea repartiþiei resurselor de apã
la fabricarea ceramicii fine, se exploateazã la Aghireº
(jud. Cluj) sau Parva (jud. Bistriþa-Nãsãud). Alte roci Câmpie inundatã din Delta Dunãrii
utilizate în construcþii ºi exploatate în cantitãþi mari sunt
nisipul ºi pietriºul extrase din albiile râurilor.
În categoria rocilor metamorfice de o mare importanþã
este marmura, utilizatã în special în scopuri decorative,
la placarea construcþiilor ºi monumentelor. Mai importante
sunt carierele din Munþii Poiana Ruscãi, Munþii Metaliferi
ºi Munþii Codru-Moma.
y Sarea se exploateazã încã din Antichitate, consti-
tuind una dintre cele mai importante resurse ale subso-
lului românesc. Prezenþa ei este legatã de structurile
diapire care mãrginesc lanþul carpatic din bazinul
transilvan (Ocna Dej, Ocna Mureº, Praid).
y Solul Distribuþia în timp ºi spaþiu a resurselor de apã variazã în
România dispune de resurse valoroase de sol, cu o funcþie de condiþiile climatice, substrat, folosinþe etc.
distribuþie bine proporþionatã în cadrul teritoriului. Din punct Astfel, în general, în zonele montane existã resurse
de vedere cantitativ, cu 0,64 ha teren agricol/locuitor ºi suficiente, mai ales din ape de suprafaþã, cu excepþia
0,41 teren arabil/locuitor se poate afirma cã România este regiunilor carstice unde apele de suprafaþã se pierd în
o þarã sãracã în resurse de sol. Dar aproximativ 25% din reþeaua subteranã. În zonele de câmpie se înregistreazã
teritoriu este acoperit cu molisoluri cu fertilitate mare, frecvente fenomene de secetã sau inundaþii.
26% sunt argiluvisoluri pretabile la pomiculturã ºi România are un patrimoniu piscicol de peste 500 000
viticulturã. Pentru îmbunãtãþirea condiþiilor pedologice au ha suprafeþe ocupate de ape (100 000 ha cu iazuri ºi
fost executate, pânã în anul 1990, importante lucrãri de heleºteie, 10 000 ha lacuri ºi bãlþi, 300 000 ha în Delta
îmbunãtãþiri funciare: irigaþii pe 2,3 mil. ha, desecãri- Dunãrii, 90 000 ha lacuri de acumulare), la care se adaugã
drenaje pe 3,1 mil. ha, combaterea eroziunii pe 2,2 mil.ha. Marea Neagrã, Dunãrea ºi râurile interioare. Toate
y Pãdurea reprezintã o importantã resursã de materie acestea au un potenþial estimat la peste 15 000 tone de
primã prin furnizarea de material lemnos. România dispune peºte pe an.
de peste 63 000 km2 de pãdure, ceea ce reprezintã 26%
din teritoriu. Datoritã condiþiilor naturale favorabile fondul Evaluarea cunoºtinþelor
silvic din România este dintre cele mai valoroase din 1. De câte feluri sunt resursele energetice?
Europa, ponderea rãºinoaselor ºi a fagului fiind de peste 2. Amintiþi-vã cele învãþate în clasa a XI-a despre
60% din volumul lemnos exploatabil. Peste 30% din energia solarã ºi energia eolianã. Credeþi cã existã
pãduri au ºi rol de protecþie ºi conservare. posibilitãþi sã fie folosite pe scarã mai largã ºi în
y Apa România?
Resursele de apã ale României sunt formate din reþeaua 3. Eseu: Rolul pãdurii ºi apei în economie ºi în
de râuri interioare, Dunãrea ºi apele subterane. Din punct viaþa noastrã. Strategii de protejare.
de vedere al volumelor totale disponibile þara noastrã se
situeazã în categoria þãrilor sãrace în resurse de apã.
42
8. Transformarea mediului natural de-a lungul timpurilor istorice

Beneficiind de condiþii atractive pentru locuire, teritoriul grese semnificative, creºterea continuã a numãrului
României a constituit un nucleu de populaþie încã din populaþiei duce la modificãri din ce în ce mai profunde
cele mai vechi timpuri. În încercarea continuã de a-ºi ale caracterului natural al mediului. Acum apar modificãri
satisface nevoile de hranã ºi adãpost (mereu în creºtere) semnificative ale reþelei hidrografice semnalate în
omul a transformat mediul natural într-un mediu antropizat. documentele istorice ºi care se pãstreazã pânã în prezent.
Transformãrile cele mai importante ale mediului natu- Astfel, sunt semnalate lacurile ºi iazurile construite în
ral raportate la scara timpului istoric sunt în principal cele scopuri piscicole, devierea unor cursuri de apã ºi bararea
legate de modificarea tipului de utilizare a terenurilor. acestora pentru folosirea energiei apei la mori, pive, gatere
Creºterea continuã a populaþiei a solicitat cantitãþi sporite sau alte instalaþii hidraulice.
de hranã, care la rândul lor au determinat trecerea omului Perioada modernã ºi contemporanã impune ritmuri
de la statutul de culegãtor-vânãtor la cel de cultivator. foarte alerte fenomenelor de transformare a mediului natu-
Astfel s-a trecut de la ocuparea terenurilor cu pãduri sau ral. Exploatarea mecanizatã a tuturor tipurilor de resurse
vegetaþie stepicã la transformarea lor în teren arabil, (sol, subsol, pãdure) produce schimbãri cu caracter
plantaþii pomicole ºi viticole sau pãºuni. Se poate aprecia ireversibil de cele mai multe ori. Exploatarea lemnului
cã în Holocen mai mult de trei sferturi din teritoriul þãrii începe sã devinã o activitate profitabilã de export, mai
era ocupat cu pãduri (corespunzãtoare actualei zone ales dupã 1829 când a fost liberalizat monopolul turcesc
ocupate de solurile de pãdure). asupra comerþului Þãrilor Române. Din acest moment
Intensitatea ºi ritmul proceselor de modificare a despãduririle s-au intensificat foarte mult din douã
mediului natural s-au accentuat în concordanþã cu creºterea considerente: exportul de material lemnos ºi obþinerea
continuã a numãrului populaþiei, dar ºi cu perfecþionarea de noi terenuri agricole pentru cultura cerealelor. Structura
mijloacelor tehnice de intervenþie asupra resurselor tipurilor de folosinþã a terenului s-a modificat radical;
mediului. Modificãrile au început încã din Neolitic prin defri- creºte ponderea terenurilor arabile, mai ales în Bãrãgan,
ºarea suprafeþelor forestiere pentru obþinerea de terenuri Câmpia Moldovei, Câmpia Românã. Creºterea efectivului
pentru culturi agricole sau pãºuni. Tot atunci încep de animale domestice duce la pãºunatul excesiv atât al
activitãþile legate de extragerea sãrii ºi a minereurilor pajiºtilor montane, cât ºi al celor din regiunile de deal ºi
metalice. În epocile istorice urmãtoare, respectiv a câmpie.
Bronzului ºi a Fierului, aceste tipuri de modificãri se %
intensificã ºi se extind în teritoriu. Astfel, din ce în ce mai 100
multe suprafeþe sunt preluate în sistemul de culturã, 90
extracþia de minereuri ia amploare producând excavaþii ºi 80
modificãri ale reliefului la scarã micã. Totuºi, impactul 70
activitãþilor umane din aceste perioade este redus. 60
50
O diversificare a fenomenelor de transformare a
40
mediului natural de pe teritoriul României are loc în
30
perioada de stãpânire romanã. Se intensificã exploa-
20
tarea minereurilor auro-argentifere din Munþii Apuseni, a
10
minereurilor de fier din Munþii Banatului, a zãcãmintelor
0
de sare din Depresiunea Transilvaniei ºi Subcarpaþi, a 1250 1500 1750 1800 1850 1900 2000
rocilor de construcþie din Dobrogea. Urme ale acestor Anul
vechi exploatãri se pãstreazã pânã astãzi sub forma
Pãduri Pajiºti Vii ºi livezi Arabil Alte suprafeþe
vechilor mine ºi cariere. Extinderea reþelei de aºezãri a
impus dezvoltarea unei reþele de drumuri pietruite cum Transformarea modului de utilizare a terenului
au fost cele de pe valea Oltului, sau din culoarul Timiº-
Cerna, continuat pânã în culoarul Alba Iulia-Turda ºi de Odatã cu dezvoltarea oraºelor, a industriei ºi reþelelor
aici în nordul Transilvaniei. Necesitatea sporitã de lemn de comunicaþie, suprafeþe întinse sunt acoperite cu
în construcþiile militare ºi civile a dus, de asemenea, la beton, asfalt, construcþii. Se produc intervenþii majore
intensificarea despãduririlor. Prin intermediul construcþiilor asupra reliefului prin exploatãri în mine ºi cariere, prin
militare se pãstreazã pânã în prezent modificãri ale construcþia haldelor de depozitare. Reþeaua hidrograficã
reliefului sub forma unor valuri de pãmânt („Brazda lui este puternic modificatã prin construirea lacurilor de
Novac“), ºanþuri de apãrare etc. acumulare, sistemelor de regularizare a debitelor, prin
În Evul Mediu, deºi tehnologia nu a înregistrat pro- incinte îndiguite.

43
Dacã pânã în aceastã etapã majoritatea proceselor unde s-au pãstrat pãduri compacte sau pajiºtile alpine.
de transformare aveau un caracter sporadic, reversibil ºi Prezenþa umanã se face simþitã doar prin aºezãrile de
local, de acum înainte transformãrile sunt ireversibile ºi tip risipit ºi o economie tradiþionalã de subzistenþã.
cu impacte negative asupra mediului. Defriºarea vege- 2. Medii moderat antropizate: acoperã cea mai mare
taþiei forestiere de pe versanþii abrupþi sau transformarea parte a teritoriului þãrii ºi sunt reprezentate de suprafeþele
terenurilor aflate în pantã în terenuri arabile au declanºat aferente exploataþiilor forestiere, agricole. Folosinþa
fenomene geomorfologice de tipul alunecãrilor de teren, terenului a fost puternic modificatã dar îºi pãstreazã în
ravenãri, eroziune a terenului, poluare a apelor ºi aerului. principal funcþia de producþie primarã de bunuri.
Totalitatea transformãrilor mediului natural poartã 3. Medii puternic antropizate: teritoriile în care
denumirea genericã de antropizare. Apreciind acest caracterul natural a fost în totalitate înlocuit de rezultatele
fenomen la nivelul teritoriului României, pot fi identificate activitãþilor umane. Astfel de transformãri profunde sunt
cel puþin trei grade de intensitate a procesului de antropizare: cele din ariile urbane (îndeosebi marile oraºe), zonele
1. Medii naturale sau aproape naturale, puþin modifi- industriale (platformele ºi marile combinate industriale),
cate de activitatea antropicã. Se întâlnesc pe suprafeþe arealele miniere ºi cãile de comunicaþii.
destul de restrânse mai ales în spaþiul montan, acolo

Repartiþia pãdurilor în holocen


Pãduri de climã temperatã
(foioase ºi conifere)
Pãduri poienite
Pãduri xerofile
Pãduri ºi fâneþe de luncã
Stepã
Pajiºti alpine
Pãduri cu fâneþe

Repartiþia pãdurilor în Holocen

Evaluarea cunoºtinþelor

1. Comparaþi harta repartiþiei tipurilor de sol ºi harta 2. Identificaþi transformãrile mediului natural pe
repartiþiei pãdurilor pe teritoriul României în Holocen. componente: subsol, relief, sol, reþea hidrograficã etc.
Analizaþi suprafeþele ocupate cu tipuri de soluri specifice 3. Analizaþi evoluþia istoricã a transformãrilor
zonei de pãdure, cu suprafeþele ocupate cu pãduri în trecut. mediului natural din regiunea voastrã.

44
Verificati-vã
, cunostintele
, , pentru
examenul de Bacalaureat
I. Completaþi spaþiile libere din propoziþiile de mai jos cu informaþia corespunzãtoare:
1. Prin centru, România este strãbãtutã de paralela de ...
2. Relieful carstic este creat în rocile ...
3. Defileul Topliþa-Deda s-a format în Munþii ... râul ...
4. Depresiunea aºezatã pe Valea Oltului ºi Lotrului este ...
5. Gazul metan se gãseºte în Podiºul Transilvaniei, în structuri numite ...
6. Principalele forme de relief glaciar sunt ...
7. Cel mai mare parc naþional ca suprafaþã este .... din Munþii ...
8. Cel mai complex sector subcarpatic este ....
9. Munþii Mãcinului s-au format în orogeneza ...

II. Se dau urmãtoarele denumiri de câmpii: Criºurilor, Brãilei, Piteºtilor, Someºului, Burnazului, Timiºului,
Vlãsiei, Careilor, Gãvanu-Burdea, Aradului, Olteniei.
Scrieþi:
a) Trei câmpii ce fac parte din Câmpia de Vest cu altitudini sub 100 m;
b) Pãrþile din Câmpia Românã aflate între Olt ºi Argeº.

III. Explicaþi:
1. Importanþa paralelei de 45° latitudine nordicã pentru România.
2. De ce Munþii Mãcinului se încadreazã ca unitate de relief în zona deluroasã.
3. De ce Delta Dunãrii este cea mai nouã ºi cea mai joasã regiune a României.
4. De ce în Câmpia de Vest se produc inundaþii la cele mai mici creºteri ale debitului râurilor.

IV. Precizaþi:
a) Douã deosebiri între relieful Câmpiei Române ºi relieful Câmpiei de Vest.
b) Douã deosebiri ºi douã asemãnãri între Subcarpaþi ºi Carpaþii Meridionali.

V. Caracterizaþi în aproximativ
o paginã Podiºul Transilvaniei,
precizând: poziþia geograficã,
geneza, rocile, relieful.

VI. Fixaþi pe harta de mai jos:


a) paralelele ºi meridianele
care traverseazã România;
b) vecinii României;
c) munþii vulcanici;
d) cele patru mari grupe ale
Carpaþilor Meridionali;
e) subdiviziunile Podiºului
Moldovei;
f) subdiviziunile Câmpiei
Române.

VII. Cea mai extinsã depresiune


din Munþii Carpaþi este ...

Harta României

45
Verificati-vã
, cunostintele
, , pentru
examenul de Bacalaureat

I. Completaþi spaþiile libere din propoziþiile de mai jos cu informaþia corectã:


1. Lacul Roºu este format pe valea râului ...
2. Lacul Bucura este de origine ...
3. În þinuturile deluroase cantitãþile anuale de precipitaþii au valori de ...
4. Câmpia Transilvaniei beneficiazã de un climat de ... cu influenþe ...
5. Etajul stejarului este alcãtuit la partea inferioarã din specii ... iar la partea superioarã din ...

II. Încercuiþi rãspunsul corect:


1. Cel mai mare iaz din Câmpia Moldovei este:
a) Stânca-Costeºti
b) Dracºani
c) Geaca
d) Morhei
2. Lacurile Coºtiui ºi Ocna ªugatag sunt formate în:
a) calcare
b) sare
c) gips
d) andezite
3. Cele mai mari valori ale precipitaþiilor se înregistreazã în:
a) nordul þãrii
b) vestul þãrii
c) zona montanã
d) sudul þãrii
4. Diferenþele cantitãþii de precipitaþii între Câmpia Românã ºi Câmpia de Vest sunt determinate de:
a) diferenþe de altitudine;
b) influenþe continentale
c) influenþe pontice
d) diferenþe de latitudine
5. Solurile cu surplus de umiditate se numesc:
a) sãrãturi
b) aluvionare
c) lãcoviºti

III. Se dau urmãtoarele denumiri: Desnãþui, Bârlad, Suºiþa, Covurlui, Putna, Slãnic, Râmna, Tutova, Olteþ,
Zeletin, Milcov, Cerna, Racova.
Selectaþi:
a) cinci râuri din Podiºul Bârladului
b) cinci râuri din Subcarpaþii Curburii.

IV. Explicaþi ºi argumentaþi continentalismul termic relativ moderat al þãrii noastre.

V. Precizaþi asemãnãri ºi deosebiri între Munþii Apuseni ºi Munþii Banatului, referitor la aspectul climatic.

46
II
COMUNITATEA
ªI ACTIVITÃÞILE
UMANE

9. Evoluþii ºi
structuri
demografice

Evoluþii

Evoluþia numericã a populaþiei în România y perioada 1920-1930 – a revoluþiei demografice a


Cu cca 21 700 000 de locuitori, România ocupã locul României (s-a înregistrat un ritm de creºtere de 1,4%),
al 8-lea în Europa (dupã Germania, Marea Britanie, Franþa, fenomen care s-a manifestat mai tardiv ca în þãrile vest-
Italia, Ucraina, Spania, Polonia) revenindu-i 3,8% din europene (mai dezvoltate). Fiind o þarã agrarã, industria-
totalul populaþiei continentului european. lizarea României a debutat mai târziu ºi, ca urmare, ºi
Recensãmintele periodice ºi izvoarele din timpurile efectele crizei economice au fost decalate în timp.
mai îndepãrtate (catagrafii, însemnãri de cronici, acte de y perioada 1967-1977 (cu un ritm de creºtere de
danii, de succesiune etc.) relevã faptul cã populaþia þãrii 1,5%): politica demograficã a regimului comunist interzi-
a fost relativ numeroasã ºi stabilã, locuind mai ales în cea femeilor întreruperea sarcinilor, mãsurã care a gãsit
aºezãri rurale. populaþia total nepregãtitã ºi a dublat numãrul de naºteri.
Din informaþiile ce provin din Antichitate rezultã cã pe Politicile demografice aplicate de regimul Ceauºescu
teritoriul Daciei, la venirea romanilor, populaþia era de veneau pe fondul revoluþiei industriale (industrializarea
aproximativ 1-2 milioane de locuitori. Mai târziu populaþia forþatã).
a crescut continuu, menþinându-se mai numeroasã în Cele mai reduse ritmuri de creºtere corespund
zonele deluroase ºi depresionare, care în timpuri de perioadelor celor douã rãzboaie mondiale ºi anilor imediat
restriºte – migraþii sau cotropiri ale altor popoare – au urmãtori (1916-1920 – ritm de creºtere 0,5% ºi 1941-1948
oferit populaþiei bãºtinaºe nu numai adãpost, ci ºi cu ritm de creºtere 0,2%, suprapunându-se acestei
posibilitatea de obþinere a unor resurse de trai, prin perioade ºi foametea din anii 1945-1947). În rest a existat
creºterea animalelor ºi cultura plantelor, uneori chiar la un ritm mediu de creºtere cu oscilaþii între 0,9%-1,2%.
altitudini apreciabile (1000-2000 m). Dovada o constituie Din 1990, când avortul la simplã cerere este din nou
menþinerea pânã în zilele noastre a agroteraselor din permis, numãrul populaþiei României s-a redus între 1992
zonele deluroase ºi montane. ºi 2002, scãzând cu cca 1 milion de locuitori.
Studiile privind dinamica populaþiei pun în evidenþã o
evoluþie echilibratã. Se remarcã doar douã perioade cu o
creºtere mai accentuatã, ca urmare a unor cauze
complexe, de ordin economico-social ºi medico-sanitar:

47
(milioane de locuitori)
24,0

22,0 23,7
21,6 21,7
20,0
20,3
18,0 19

16,0 17,5
15,9
14,0 14,3
12,0 12,9
10,0

8,0 8,2 8,6


6,0

4,0

2,0

0,0
1859 1868 1912 1930 1948 1956 1966 1970 1977 1992 2002
(ani)
Evoluþia numericã a populaþiei

Densitatea populaþiei ºi structura pe medii (urban/rural)

48
Distribuþia geograficã Dinamica populaþiei
a populaþiei României
Populaþia reprezintã totalitatea indivizilor care trãiesc
a) Factorii repartiþiei teritoriale a populaþiei au contribuit pe un anumit teritoriu, consideraþi în ansamblu, indiferent
favorabil sau nefavorabil, mai ales cei istorici (care sunt de caracteristici sau particularitãþi (rasã, etnie, gen, vârstã).
determinanþi pentru anumite teritorii ºi etape social- Numãrul total al populaþiei unei þãri este rezultatul a
istorice), la extinderea oicumenei. douã componente:
Ä Factorii naturali, de exemplu, au contribuit favorabil y miºcarea naturalã (evoluþia în timp a naºterilor ºi
la o repartiþie armonioasã prin aceea cã au permis deceselor);
îmbinarea practicãrii diferitelor ocupaþii (agricultori, mineri, y miºcarea migratorie (diferenþa între imigranþi ºi
muncitori forestieri, comercianþi etc.). emigranþi);
Ä Factorii sociali au contribuit favorabil la creºterea
densitãþii populaþiei în unele zone. Astfel, pentru regiunile deci Pt = Po + (N – M) + (I – E) în care Pt =
de câmpie din sudul þãrii, transhumanþa, liberalizarea populaþia totalã, Po – populaþia existentã la începutul
comerþului pe Dunãrea de Jos în urma tratatului de la intervalului de referinþã; N – natalitatea, M –
Adrianopol (1829) au dus la creºterea relativ rapidã a mortalitatea; I – imigrãri; E – emigrãri (dupã V. Trebici,
densitãþii populaþiei din aceste pãrþi. În schimb, rãzboa- 1979)
iele, epidemiile, migraþiile au influenþat nefavorabil, în
sensul diminuãrii periodice a densitãþii populaþiei. Miºcarea naturalã
Ä Factorii tehnico-economici – construirea de cãi * Natalitatea este problema care trebuie sã preocupe
ferate ºi dotarea lor cu gãri de mare activitate, construirea în mod deosebit pe specialiºti, fiind cea care influenþeazã
de ºosele de largã circulaþie, amenajarea de complexe rezervele forþei de muncã. Evoluþia natalitãþii a avut în
hidroenergetice, deschiderea unor exploatãri importante decursul timpului oscilaþii mari, valoarea maximã a
au contribuit la menþinerea populaþiei în anumite zone. coeficientului fiind de 43‰ în 1885, o valoare medie de
b) Densitatea populaþiei 14‰ în 1966 ºi o valoare minimã de 10,6 nãscuþi vii la
Densitatea generalã de 91,02 loc/km 2 situeazã 1000 de locuitori în primele trei trimestre ale anului 2000.
România în categoria þãrilor cu densitate mijlocie pe conti- Tendinþa de uºoarã scãdere ºi în continuare face ca
nentul Europa, unde densitatea medie este de 98,4 (þãrile estimãrile pentru viitor sã arate îmbãtrânirea populaþiei þãrii.
nordice: 13-20 loc/km2, Olanda, Belgia, Germania între Valorile cele mai ridicate ale natalitãþii (peste 20‰) se
230-380 loc/km2). Analiza hãrþii densitãþii populaþiei pe suprapun pãrþii nordice ºi centrale a Moldovei (judeþele
judeþe pune în evidenþã unele diferenþieri faþã de media Bacãu, Botoºani, Galaþi, Iaºi, Neamþ, Suceava). Valorile
pe þarã. Astfel, 12 judeþe au densitãþi superioare valorii cele mai scãzute sunt în judeþul Arad ºi Bucureºti, urmate
medii pe þarã, 8 din acestea depãºesc valoarea de 100 de judeþele Timiº, Caraº-Severin.
loc/km2. În ordinea descrescândã a valorilor aceste judeþe
* Planificarea familialã
sunt: Prahova, Iaºi, Galaþi, Dâmboviþa, Braºov, Cluj, Dolj,
Înainte de 1990, în regimul comunist mijloacele con-
Bacãu. Cele mai reduse densitãþi (sub 50 loc/km2) sunt
traceptive ºi educaþia sexualã erau în general inexistente,
înregistrate în judeþele Tulcea, Caraº-Severin, Harghita,
iar importul ºi vânzarea de anticoncepþionale erau
în limitele cãrora sunt frecvente terenurile cu potenþial
interzise. Metodelor contraceptive tradiþionale, cu risc
natural de locuit mai scãzut.
c) Rãspândirea populaþiei pe regiuni geografice ºi în mare, li se alãturã avortul. Dupã revocarea legislaþiei re-
altitudine strictive rata mortalitãþii materne a scãzut, dar rata
Privitã în desfãºurarea ei, populaþia este rãspânditã cu avortului provocat legal a atins unul din cele mai ridicate
continuitate pânã la 1400 m, uneori ºi peste, existând niveluri din lume – aproape 200‰. Astfel, în 1990-1991
temporar populaþie legatã de pãºunatul din zona pãºunilor fiecãrui nãscut viu îi corespund 3 avorturi provocate. De
alpine ºi chiar permanentã (staþiuni meteorologice, cabane atunci valorile acestui indicator diminueazã în mod lent,
turistice etc.). Frecvenþa mai mare sau mai micã a aºezã- cu toatã elaborarea ºi punerea în aplicare a unor programe
rilor variazã în funcþie de condiþiile naturale favorabile ale de planificare familialã. Totuºi, efectul acestora este
regiunii, ceea ce duce la unele diferenþieri pe zone de departe de a fi cel scontat, avortul continuând sã joace
altitudine. Majoritatea populaþiei (56%) trãieºte în zone de rolul de principalã metodã în evitarea naºterilor nedorite.
pânã la 200 m (Câmpia Romanã, Câmpia de Vest, o parte a * Mortalitatea este unul din fenomenele geografice
Dobrogei, vãile principalelor râuri – Mureº, Olt, Someº, Siret, influenþate în mare mãsurã de factorii social-economici.
Jiu º.a.). Între 200 ºi 600 m ponderea populaþiei este de În România valoarea mortalitãþii generale a înregistrat o
40%, iar în zonele care depãºesc 600 m altitudine trãieºte tendinþã continuã de scãdere de la 36‰ în 1885, la 8‰
4% din populaþie, care are ca ocupaþie în primul rând creºte- în 1966. În ultimii ani a crescut de la 10,7‰ în 1989, la
rea animalelor, apoi exploatãrile forestiere ºi mineritul. 12,7‰ în 1997, scãzând la 11,2‰ pe primele trei trimestre

49
se ocupã de mortalitatea în
România vom observa cã ele
scot în evidenþã poziþia, printre
ultimele, a þãrii noastre în clasa-
mentul þãrilor europene. La
începutul secolului al XX-lea
speranþa de viaþã la naºtere
indicã o valoare dintre cele mai
scãzute pentru acele vremuri –
36,1 ani pentru bãrbaþi ºi 36,9 ani
pentru femei. Cu toate progresele
care s-au fãcut în anii care
urmeazã, România a rãmas pe
aceeaºi poziþie nefavorabilã
Evoluþia indicatorilor demografici datoritã decala jelor înregistrate la începutul secolului.
ale anului 2000. Scãderea iniþialã a mortalitãþii generale Actualmente, România se situeazã în ceea ce priveºte
este o consecinþã a îmbunãtãþirii situaþiei sanitare în durata vieþii, cu o medie de 69,2 ani, între þãrile Uniunii
contextul progresului social-economic. A scãzut mortalitatea Europene ºi cele din fosta Uniune Sovieticã.
cauzatã de bolile infecþioase, parazitare, tuberculozã, ale În cazul sexului feminin speranþa de viaþã este de 73,1
aparatului respirator ºi digestiv sau de malformaþii congenitale ani, iar pentru bãrbaþi 65,3 ani. Dintre cauze: ineficienþa luptei
ºi boli specifice primului an de viaþã. contra bolilor cerebro-vasculare, cancerului ºi bolilor gener-
Din punct de vedere teritorial mortalitatea se prezintã ate de comportamente nocive pentru sãnãtate (alimentaþia,
diferenþiat, remarcându-se indici mai ridicaþi în Arad, alcoolismul, fumatul, avortul), dar ºi alte elemente cum ar fi
Mehedinþi, Caraº-Severin, Timiº. Cele mai scãzute valori aspectele legate de locuinþã, calitatea mediului (poluãri,
ale indicilor de mortalitate au judeþele Constanþa, Iaºi, murdãrie, calitatea îndoielnicã a apei potabile etc.).
Braºov, Galaþi, Bacãu, Neamþ. * Populaþia þãrii în perspectivã
* Mortalitatea infantilã. Analiza acestui indicator Continuã descreºterea numericã a populaþiei, urmând
claseazã România ºi Republica Moldova pe primele locuri ca aceasta sã scadã sub 21,5 milioane în 2010, iar în
în Europa. Cãtre 1900 mortalitatea infantilã era de 197 anul 2020, faþã de 1996, se prognozeazã o scãdere de
decese sub vârsta de 1 an la 1000 de nãscuþi vii. Dupã 6%, ceea ce înseamnã 1,5 milioane locuitori. În 2030
cel de-al doilea rãzboi mondial (1955), mortalitatea infantilã pierderile ar creºte la cca 9% (adicã încã 2 milioane).
era mai scãzutã în România decât în þãrile vecine. Deºi * Mobilitatea spaþialã a populaþiei României
s-au fãcut progrese importante în reducerea mortalitãþii Pentru menþinerea balanþei demografice sporul
infantile de-a lungul timpului ele nu s-au ridicat la nivelul migratoriu nu a influenþat prea mult, deoarece emigrãrile
celor înregistrate în Europa Occidentalã. Decalajul faþã ºi imigrãrile au fost neînsemnate ºi de valori apropiate.
de Franþa, de exemplu, s-a adâncit: în 1965 era dublã la În regimul comunist, industrializarea tuturor judeþelor
români, în 1985 nivelul e de trei ori mai ridicat, iar în 1995 þãrii a fãcut ca migraþiile interne sã capete în parte un
a devenit mai mare de 4 ori. Dupã 1990-1991 s-au caracter organizat, corespunzãtor cerinþelor politicii
înregistrat 23 de decese sub vârsta de un an la 1000 de economice din acel moment.
nãscuþi vii, faþã de 27‰ în 1989-1990. Printre factorii de Migraþia internã poate fi definitivã ºi temporarã
risc sunt vârsta peste 30 de ani ºi gradul redus de ºcolari- (zilnicã, sãptãmânalã, sezonierã etc.).
zare al mamei (40% dintre mame au absolvit doar ºcoala Deplasãrile zilnice ale populaþiei – navetismul – se
elementarã, deci au o culturã sanitarã insuficientã), practicã în aproape toate zonele preorãºeneºti, numãrul
condiþiile din maternitãþi. navetiºtilor variind în funcþie de mãrimea centrului spre
* Sporul natural care graviteazã, de distanþele ºi de posibilitãþile de
Urmãrit dupã datele recensãmintelor generale începând
circulaþie ale navetiºtilor.
cu anul 1930, se poate spune cã s-a încadrat în limitele
Primul centru de gravitaþie demograficã este Bucureºti,
favorabile asigurãrii unui excedent corespunzãtor al
urmat de Ploieºti, Braºov, Timiºoara, Piteºti, Arad, Cluj-
populaþiei. În ultimii ani curba sporului natural a înregistrat
scãderi sensibile, cauzate de reducerea natalitãþii. Prin Napoca º.a. Navetiºtii spre centrele rurale sunt în mare
valoarea de –0,6‰, în România se înregistreazã tendinþe parte cu calificãri medii ºi superioare ºi lucreazã în
negative ca în toate þãrile Europei, deci un stadiu de învãþãmânt, medicinã, activitãþi de servicii.
stagnare relativã sau depopulare. Deplasãrile sezoniere sunt caracteristice unor ocupaþii
* Speranþa de viaþã mai vechi ale populaþiei (pãstoritul transhumant, muncile
Dacã trecem în revistã studiile, puþine de altfel, care forestiere – butinarii maramureºeni, moþii ºi muscelenii

50
se deplaseazã în zonele forestiere unde sunt solicitaþi). coeficient de densitate ºi spor natural ridicat ( jud. din
Rãmân frecvente deplasãrile interjudeþene, cu Moldova: Botoºani, Vaslui, Suceava, Bacãu) spre zonele
intensitate mai mare a plecãrilor din judeþele cu indici de în care atracþia forþei de muncã este mai mare (Bucureºti,
industrializare ºi urbanizare mai scãzuþi, dar cu un judeþele Braºov, Constanþa, Timiº, Galaþi, Cluj, Prahova).

Aprofundeazã
Exerciþiu: Pentru a estima populaþia la sfârºitul anului 1991 (23 173
110) se adunã la populaþia de la începutul anului (23 193 755) numãrul de Componentele dinamicii populaþiei
nãscuþi vii (275 275) ºi numãrul de imigranþi (considerat zero, deoarece la NAªTERI IMIGRANÞI
noi nu se publicã asemenea date) ºi se scade numãrul de decese (251
+ +
760) ºi numãrul de emigranþi (44 160).
1. Comparaþi repartiþia populaþiei în Europa cu repartiþia populaþiei pe POPULAÞIA TOTALÃ
teritoriul României. MIªCAREA MIªCAREA
2. Identificaþi legãtura dintre politica demograficã ºi politica de NATURALÃ MIGRATORIE
industrializare forþatã din timpul regimului comunist. – –
3. Studiaþi imaginea. Ce ºtiþi despre Festivalul de la Sighiºoara?
DECESE EMIGRANÞI
4. Explicaþi legãtura dintre asemenea manifestãri culturale ºi turism.
5. Studiaþi dependenþa dintre nivelul gradului de civilizaþie ºi
demografie. Realizaþi un scurt eseu cu acest titlu.
6. Pe baza formulei prezentate realizaþi un bilanþ demografic pentru
localitatea voastrã.

Festivalul de la Sighiºoara – iulie 2005

51
10. Structuri geodemografice

Structura pe sexe
ºi pe grupe de vârstã

În condiþii normale existã un echilibru în ceea ce În cadrul unei populaþii se separã, în mod obiºnuit,
priveºte proporþia celor douã sexe. La 1 ianuarie 1997 trei mari grupe de vârstã:
femeile reprezentau 51%, ceea ce înseamnã 102-103 a) grupa tânãrã (0-14 ani) – se aflã în scãdere continuã
femei la 100 de bãrbaþi. Faþã de situaþia generalã a þãrii de la 33,5% la 19,6%;
existã însã unele diferenþieri teritoriale, determinate de b) grupa adultã (15-64 ani) – s-a menþinut constantã
diferitele specializãri economice. Astfel, în judeþele în ºi are o situaþie favorabilã deoarece în 1997 subgrupa
care predominã ramuri ale industriei extractive, siderur- cea mai tânãrã (15-29 ani) constituia un sfert din populaþia
gicã, constructoare de maºini (Hunedoara, Caraº-Severin, României (25,7%).
Gorj, Vâlcea) are o pondere mai mare populaþia mascu- c) grupa vârstnicã (peste 65 de ani) a crescut de la
linã, iar în localitãþile în care industria uºoarã are întâietate 7,4% la 17,9%.
(judeþul Sibiu º.a.) predominã sexul feminin. Migraþiile Îmbãtrânirea demograficã a populaþiei rezultã ºi din
bãrbaþilor în numãr mai mare spre oraºe genereazã „femi- creºterea mediei de viaþã dar ºi ca urmare a scãderii
nizarea“ ºi „îmbãtrânirea“ populaþiei rurale însoþite de crescânde a natalitãþii (din cauze „egoiste“ sau, de cele
„descalificarea“ acesteia. mai multe ori, datoritã condiþiilor precare de viaþã).
Datoritã implicaþiilor ºi semnificaþiilor de facturã demo- Pentru ilustrarea populaþiei pe vârste se foloseºte
graficã ºi socio-economicã, acest aspect este de impor- prezentarea ºi analiza piramidei vârstelor.
tanþã majorã în cadrul structurilor geodemografice.
Structura pe grupe de vârstã condiþioneazã potenþialul de
forþã de muncã, greutatea specificã a populaþiei active, dar
reprezintã ºi o bazã de planificare socio-economicã (nece-
sarul de locuri de muncã, de bunuri de consum, capacitatea
sistemului de învãþãmânt, serviciile sanitare etc.).

Structura populaþiei pe sexe ºi tipuri de habitat (medii)

Structura etnicã
Încã de la constituirea României Mari în 1918 þara
noastrã nu este omogenã din punct de vedere etnic. Din
multitudinea de etnii ce trãiesc ºi locuiesc în România
se desprind 16 minoritãþi etnice mai importante, între care
maghiari, þigani (romi), germani, sârbi, tãtari, slovaci,
1 – Primul Rãzboi Mondial bulgari, evrei, cehi, croaþi, polonezi, greci, armeni. În de-
2 – Al Doilea Rãzboi Mondial cursul timpului ponderea românilor a crescut ºi aceasta
A – Liberalizarea avortului (Decretul 463/1957) nu datoritã în primul rând unei fertilitãþi mai mari, ci miºcãrii
B – Interzicerea avortului (Decretul 770/1966) de emigraþie a minoritãþilor (mai ales a germanilor ºi evre-
C – Mãsuri împotriva avortului (1974) ilor, iar mai recent a maghiarilor) ºi procesului de asimilare,
D – Noi mãsuri împotriva avortului (1984)
adicã numeroaselor cãsãtorii mixte care au produs copii
E – Abrogarea Decretului 770/1966 (1989)
declaraþi mai degrabã români.
Structura populaþiei pe sexe ºi grupe de vârstã La recensãmântul din 2002 numãrul românilor se ridica
la 1 iulie 2000 (Piramida vârstelor) la peste 19 700 000 de persoane (89% din totalul populaþi-
52
ei); al maghiarilor la peste 1 430 000 (6,6%), al romilor la ºi pentru cã ei se confruntã cu un ansamblu de probleme
peste 500 000 (2,3%). Din punct de vedere al distribuþiei extrem de dificile, care tind sã se agraveze ºi care ar
spaþiale, în cadrul continentului, românii reprezintã „o putea genera conflicte sociale, pe fondul sãrãciei ºi
insulã latinã într-o mare slavã“. Teritoriile locuite de români discriminãrii la care au fost supuºi de-a lungul timpului.
se desfãºoarã de la gurile Dunãrii, þãrmul Mãrii Negre ºi Din cele 41 unitãþi administrative (judeþe), în 39 popu-
râul Nistru, în Est ºi Sud-Est, ºi pânã la râul Tisa în Vest. laþia româneascã dominã net sub aspect numeric. Astfel,
Grupuri compacte de populaþie româneascã se întâlnesc România este un stat omogen din punct de vedere etnic.
în estul Albaniei, Peninsula Istria, estul Voievodinei, Valea
Timocului ºi Munþii Pindului, aflate în faze avansate de
asimilare. Structura confesionalã
Numãrul total al populaþiei de etnie românã din centrul
ºi sud-estul Europei este de aproximativ 30 milioane, fiind Din punct de vedere religios, 86,8% din populaþia
cel mai numeros ºi cel mai compact grup etnic, dupã României aparþine religiei ortodoxe. Ca pondere urmeazã
limba maternã, religie ºi distribuþie spaþialã din aceastã cultul romano-catolic (5%) ºi cel reformat (3,5%), ai cãror
aderenþi sunt majoritar de etnie maghiarã.
parte a continentului. Diminuarea puternicã a componentei
O pondere de 1% din populaþia de etnie românã
germane, evreieºti ºi maghiare contrasteazã cu noul grup
aparþine cultului greco-catolic, cult ce a fost interzis în
etnic puþin numeros dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,
timpul regimului comunist (1948), ºi care reprezenta 30%
care acum devine important din punct de vedere numeric: în Transilvania în 1854.
romii. Ei meritã astãzi o atenþie deosebitã nu numai pentru În judeþele extracarpatice cultul ortodox deþine ponderi
cã efectivul lor s-a mãrit mai mult decât al populaþiei totale de peste 95% în toate cazurile. În judeþele Covasna ºi
(+76,4% faþã de +5,8% între ultimele recensãminte), dar Harghita predominã cultele romano-catolic ºi reformat.
Aceastã mixturã religioasã este
Români Maghiari Germani Evrei Romi Alte Total concordantã cu cea etnicã.
1930 77,9% 10 4,4% 3,2% 1,7 2,8 100% Ponderea etnicilor în an-
samblul demografic al þãrii în
1956 85,7% 9,1 2,2% 0,8% 0,6 1,5 100% general, ºi al Transilvaniei în
1966 87,7% 8,5 2,0% 0,2% 0,3 1,3 100% special, s-a menþinut con-
1977 88,1% 7,9 1,6% 0,1% 1,1 1,2 100% stantã, indicatorii demografici
naturali fiind sensibil egali de-a
1992 89,4% 7,1 0,5% 0,04% 1,8 1,16 100%
lungul timpului indiferent de
2002 89,0% 6,6 0,29% 0,03% 2,3 1,78 100% etnie.
Distribuþia populaþiei dupã naþionalitate la recensãminte, 1930-2002 (în procente)

Evoluþia populaþiei pe tipuri de habitat (medii)


53
Structura social-economicã a populaþiei
României

Gradul de ocupare a populaþiei este condiþionat de


mai mulþi factori, dintre care enumerãm nivelul de
dezvoltare ºi structura pe ramuri a economiei, tradiþiile ºi
cultura la care se adaugã structura populaþiei în funcþie
de vârstã ºi sex.
În România vârsta legalã de muncã începe de la 16
ani pentru ambele sexe, iar limita superioarã va ajunge la
57 (60) ani la femei ºi 62 (65) ani la bãrbaþi. În funcþie de
starea economicã, sistemele legislative pot adopta noi
praguri inferioare ºi superioare.
Populaþia activã (în 1997) de 9 023 000 loc (40,1%) la
care se adaugã personalul militar, elevii, studenþii, deþinuþii
etc., reprezentând 46%, este ocupatã în patru sectoare:
Structura populaþiei pe tipuri de habitat (medii)
y Sectorul I (primar) include populaþia ocupatã în
Structura populaþiei pe tipuri de habitat agriculturã, silviculturã, pescuit, vânat ºi cules. Procentul
(medii) populaþiei ocupate în acest sector este de 45%.
y Sectorul II (secundar) cuprinde populaþia ocupatã
Evoluþia ºi progresele înregistrate de economie în gen- în industrie ºi construcþii.
eral, dar mai ales industrializarea forþatã implicã o serie y Sectorul III (terþiar) sau al serviciilor cuprinde
de modificãri în structura forþei de muncã, în repartizarea totalitatea populaþiei ce nu este antrenatã în activitãþile
ei teritorialã, precum ºi în structura populaþiei pe medii. primare ºi secundare (administraþie, artã, culturã,
Creºterea populaþiei urbane îºi are resursele în: ocrotirea sãnãtãþii, învãþãmânt, turism, apãrare, afaceri,
a) reproducerea însãºi a populaþiei oraºelor; transport, comerþ, telecomunicaþii).
b) transformarea localitãþilor rurale în localitãþi urbane; y Sectorul IV: deservirea ºtiinþificã.
c) exodul rural. Populaþia inactivã reprezintã 54% (17% pensionari,
a) În perioada 1948-1966 creºterea naturalã aduce o 37% persoane întreþinute etc.).
contribuþie substanþialã în creºterea populaþiei urbane, *ªomajul potenþial este ridicat în România: 1,5
pentru cã în ciuda scãderii natalitãþii mortalitatea suferã candidaþi la intrarea în câmpul muncii, pentru fiecare
o reducere substanþialã. candidat la pensionare, la începutul anului 1997. Acesta
b) În aceeaºi perioadã, 84 de localitãþi noi de talie urmeazã sã mai creascã pânã în anul 2004, iar dupã
micã au fost declarate oraºe; între 1977-1992, 24 de 2012 cele douã fluxuri (ºomeri - pensionari) devin
localitãþi au primit statutul de oraº ºi 77 de localitãþi rurale aproximativ egale. În concluzie, din ce în ce mai puþini
au fost încorporate în oraºe învecinate. contribuabili la fondul de pensii în raport cu efectivele de
c) Migraþia populaþiei rurale (determinatã de procesul beneficiari din ce în ce mai mari.
de industrializare forþatã ºi de colectivizare – care a Pentru România viitorul apropiat ºi cel mediu înseamnã
transformat þãranii în proletari agricoli) a constituit nu doar bãtãlia pentru ieºirea din criza economicã ºi
contribuþia principalã la creºterea populaþiei urbane în pentru consolidarea democraþiei, ci ºi surmontarea unor
fiecare din perioadele luate în considerare. dificultãþi rezultate din evoluþiile demografice trecute, dar
Statul comunist a vrut sã evite concentrãrile excesive ale cãror consecinþe vor afecta populaþia încã mult timp
de populaþie din marile oraºe, dificultãþile economice ºi de aici înainte.
sociale, problemele de sãnãtate publicã, penuria de spaþiu
locativ, încurajând, în consecinþã, stabilirea migranþilor spre Evaluarea cunoºtinþelor
oraºele de talie medie, cu caracter industrial. Cu începere 1. Explicaþi motivele creºterii populaþiei urbane.
din 1982 s-au introdus interdicþii de stabilire a domiciliului 2. Interpretaþi graficul Evoluþia populaþiei pe tipuri
în oraºele mari, care au fost declarate închise. În 1990 de habitat (medii).
toate barierele de acces în aceste oraºe au fost înlãturate. 3. Realizaþi o scurtã anchetã socialã (printre
Judeþele cu cea mai numeroasã populaþie urbanã sunt: pãrinþi, bunici, vecini, prieteni de familie, profesori)
Prahova, Cluj, Braºov, Constanþa, Timiº, Hunedoara, Iaºi, despre deceniile de industrializare din timpul regimului
iar nivel mai scãzut au judeþele Sãlaj, Bistriþa-Nãsãud, comunist. Discutaþi rezultatele în clasã!
Covasna, Tulcea.

54
11. Habitatul – tipologie, funcþii

Habitatul uman sau mediul rezidenþial cuprinde, la fiind de cel mai mare rang (Napoca – Cluj-Napoca,
modul general, reþeaua de aºezãri, oraºe ºi sate de diferite Potaissa – Turda, Drobeta – Drobeta Turnu Severin,
tipuri, adaptatã condiþiilor geografice specifice de câmpie, Apulum – Alba Iulia etc.). Între secolele III-XIII viaþa
deal sau munte. El s-a format ºi dezvoltat în decursul urbanã decade datoritã valurilor succesive ale migratorilor.
unui îndelungat proces istoric determinat de condiþiile * Oraºele în Evul Mediu – Dacã în Antichitate factorii
social-economice. Mediul natural în care sunt amplasate de bazã generatori de oraºe au fost cei strategici (de
aºezãrile ºi se desfãºoarã activitatea umanã a influenþat apãrare) ºi comerciali, în Evul Mediu se disting mai ales
la rândul lui acest proces istoric, influenþã care se reflectã transportul ºi comerþul; multe oraºe îndeplinesc funcþii
în multe cazuri în gradul de grupare ºi dispersare a complexe, celor menþionate adãugându-li-se cele politice,
aºezãrilor, în structura vetrelor etc. agricole, meºteºugãreºti.
În Transilvania are loc o importantã expansiune
Habitatul urban urbanã, cu precãdere din secolul XII - Alba Iulia, Oradea,
Arad, Cluj-Napoca, Sibiu, Turda, Timiºoara, Orãºtie,
Formarea ºi dezvoltarea reþelei urbane din România Bistriþa, Hunedoara, Braºov, Sighiºoara etc.
* Perioada elenã. În secolele VII-VI î.Ch. corãbierii În Moldova ºi Muntenia, deºi mai expuse prin poziþia
greci, atraºi de posibilitãþile de negoþ cu geto-dacii, lor geograficã incursiunilor popoarelor migratoare, apar
întemeiazã la þãrmul Mãrii Negre celebrul oraº-stat Histria, în secolele XII-XIV oraºele: Tecuci, Bârlad, Vaslui, Siret,
oraºul Tomis (Constanþa), care în secolul al II-lea î.Ch. Suceava, Iaºi, Dorohoi, Bacãu, Trotuº, Roman, Târgu-
devine capitalã oficialã a Pontului ºi colonia Callatis (azi Neamþ, Câmpulung, Curtea de Argeº, Slatina, Brãila,
Mangalia). Piteºti, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Turnu Mãgurele. Unele
* Perioada daco-romanã. În secolele III-II î.Ch. dacii
aveau propria lor civilizaþie urbanã, cu oraºe construite
din case de lemn, acoperite mai frecvent cu þiglã, cu
unele edificii mari, tot ansamblul fiind înconjurat cu ziduri
de piatrã, cu valuri de pãmânt sau cu palisade; aceste
oraºe se aflau de regulã la confluenþe de râuri, la vaduri,
în depresiuni. Cel mai mare cartograf al Antichitãþii greco-
romane, Ptolemeu, înscrie în secolul al II-lea, în tabelele
sale, 44 astfel de oraºe pe teritoriul Daciei, aºa-numitele
appidum, adicã „oraºe întãrite“ (dava numite de localnici),
mai numeroase în Banat, Oltenia, prin pãrþile Haþegului,
în Subcarpaþii Munteniei etc. Unele erau oraºe bogate,
între care Sarmizegetusa, capitala statului dac în vremea
lui Decebal. Alãturi de acestea aveau sã aparã ºi sã
prospere sub administraþia romanã multe aºezãri urbane
de diferite categorii: civitas, municipia, colonia, ultimul

Callatis Histria

55
continuã viaþa unor aºezãri preexistente (Turnu Mãgurele reprezenta 1/10 din suprafaþa României.
– vechiul Turris). Rãspândirea oraºelor ºi gradul de urbanizare a
În feudalism, oraºele s-au dezvoltat în jurul curþilor judeþelor României
domneºti, al centrelor militare fortificate, la încruciºarea Oraºele româneºti au o rãspândire destul de echilibratã
drumurilor comerciale, iar în Transilvania în jurul pe regiuni fizico-geografice, provincii istorice ºi judeþe.
reºedinþelor episcopale ºi al cetãþilor regale. Cu excepþia În zona muntoasã carpaticã, oraºele sunt amplasate
celor din Transilvania, în majoritatea lor fortificate în depresiuni ºi în vãile râurilor, acolo unde potenþialul
(exemplu: Rupea), comunitãþile autonome s-au dezvoltat natural de habitat este optim. Sunt mai numeroase în
ca „oraºe deschise“ datoritã impunerii turceºti de a fi Carpaþii Orientali, datoritã frecvenþei mai mari a
dãrâmate cetãþile: Þara Româneascã (Bucureºti) ºi depresiunilor intracarpatice; în Carpaþii Meridionali,
Moldova (Suceava, Siret, Neamþ, Roman). Multe oraºe centrele urbane prezintã o concentrare mai mare în
se vor ridica apoi pe locul vechilor târguri din perioada Depresiunea Petroºani ºi pe Valea Prahovei (microregiuni
prefeudalã, mai ales în lungul drumurilor comerciale, în urbane), iar în Carpaþii Occidentali sunt, de asemenea,
faþa pasurilor carpatice etc. localizate multe oraºe. În Subcarpaþi oraºele au o
frecvenþã mai pronunþatã în zonele depresionare: Târgu-
Jiu, Horezu, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung, Câmpina,
Oneºti, Piatra Neamþ, Tg. Neamþ.
Celelalte zone fizico-geografice (câmpiile, podiºurile
ºi depresiunile marginale ale Transilvaniei) cuprind cele
mai multe oraºe, printre care ºi capitala, toate aºezãrile
cu peste 100 000 de locuitori (excepþie: Braºovul).
Din punct de vedere al relaþiilor teritoriale existente
între oraºe sunt semnalate în þara noastrã câteva areale
urbane, numite grupãri urbane.

Oraºul Deva vãzut de pe ruinele Cetãþii Medievale


* Perioada modernã ºi contemporanã. Procesul lent
al trecerii României la capitalism se reflectã în ritmul redus
de creºtere a populaþiei urbane. Totuºi, comerþul,
începuturile industriei mari, activitatea portuarã duc, mai
ales dupã cucerirea independenþei de stat, la dezvoltarea
reþelei urbane a þãrii. La sud ºi est de Carpaþi douã oraºe
româneºti depãºeau 30 000 de locuitori fiecare (Bucureºti,
Iaºi). În aceastã perioadã, oraºele, în majoritate mici, se
grupeazã mai ales în zonele geografice cu însemnate
resurse energetice (petrol, cãrbuni, gaze naturale). Viaþa
urbanã era mai bine reprezentatã în zonele ºi localitãþile
cu un potenþial mai ridicat (Bucureºti, Valea Prahovei,
Braºov, Hunedoara, Banat). În restul þãrii oraºele erau
mai puþin frecvente, unele prezentând forme de stagnare,
chiar de regres.
Dupã 1944 a crescut numãrul oraºelor cu funcþii
complexe: industriale, comerciale, de transport, turistice,
culturale ºi administrative. Procesul continuu de
urbanizare, în care rolul hotãrâtor l-a avut industrializarea,
s-a concretizat prin construirea de noi oraºe, multe aºezãri
rurale fiind declarate oraºe, ca urmare a includerii lor în
proiectele de planificare economicã centralizatã. Astfel,
în 1970 totalul suprafeþei urbane – de 22 700 km2 –
Bucureºti – ªoseaua Mihai Bravu, la Piaþa Iancului

56
O grupare urbanã se caracterizeazã prin vecinãtatea populaþiei urbane în totalul populaþiei unei unitãþi
spaþialã a aºezãrilor componente ºi relaþii teritoriale teritoriale.
reciproce (cooperare directã între întreprinderi, zone Judeþele cu grad ridicat de urbanizare sunt cele care
comune de aprovizionare cu energie, materii prime, au cel mai ridicat nivel de dezvoltare industrialã:
produse agroalimentare; legãturi care constau în Hunedoara, Braºov, Constanþa, Sibiu, Brãila, Galaþi,
pendularea forþei de muncã, concentrarea unor servicii Prahova, Timiº, Arad, Caraº-Severin (populaþia urbanã
specifice etc.). depãºeºte 50%). Ponderile cele mai reduse ale populaþiei
Exemple: urbane revin judeþelor Bistriþa-Nãsãud, Buzãu, Sãlaj, Olt,
Ä Cea mai simplã grupare – douã oraºe legate între Botoºani, Vrancea, Teleorman, Vâlcea, Vaslui (35-45%).
ele: Turda-Câmpia Turzii Procesul de urbanizare vizeazã creºterea numãrului de
Ä grupare de mai multe oraºe, aºezãri suburbane ºi oraºe dar ºi creºterea nivelului de culturã ºi civilizaþie, al
rurale aflate sub influenþa directã a oraºelor grupãrii, zestrei tehnico-edilitare, inclusiv urbanizarea satului fãrã
existând de regulã un oraº polarizator: Braºov, Sibiu, ca aceasta sã însemne dispariþia mediului rural.
Ploieºti, Petroºani (industria carboniferã), Constanþa Din pãcate, zonele puternic industrializate pânã în 1989
(turism, navigaþie, industrie); au ajuns, în marea lor majoritate, furnizoare de ºomaj ºi
Ä alte grupãri de oraºe: Galaþi-Brãila, Hunedoara- sãrãcie. Dificultatea retehnologizãrii în pas cu cerinþele
Deva etc. pieþei libere sau a reorientãrii de profil este un semn al
Ä Capitala þãrii – Bucureºti – se aseamãnã cu ceea situaþiei economice precare din România de azi, dar ºi
ce literatura urbanã numeºte aglomeraþie urbanã, adicã confirmarea unei economii ideologizate înainte de 1989.
o aºezare urbanã care a dat naºtere la localitãþi satelit în Altfel spus, industrializarea nerealistã din deceniile
jurul ei (Bolintin, Mogoºoaia, Jilava, Popeºti-Leordeni º.a.). postbelice a dus ºi la o urbanizare crescândã, la mutarea
În aprecierea gradului de urbanizare se iau în forþei de muncã din zonele rurale spre cele urbane sau,
considerare mai mulþi indicatori, printre care: ponderea pur ºi simplu, la crearea altor oraºe.

Media de mãrime demograficã a judeþelor: 550 000 loc.


Cea mai micã medie (Covasna): 220 000 loc.
U C R A I N A LEGENDÃ
Cea mai mare medie (Prahova – 800 000 loc., sub 300 000 loc
Dolj, Iaºi, Cluj): 300 000-400 000 loc
400 000-500 000 loc
A

500 000-600 000 loc

RE
600 000-700 000 loc
I

peste 700 000 loc

P.
R

oraºe/municipii
A

comune
sate
G
N

MOLD
U

O VA

UCRAINA
I U
G
O
S
L

GRÃ
A
V

A NEA
I A

MARE

B U L G A R I A
Gruparea judeþelor dupã mãrimea demograficã

57
Aprofundeazã
1. Pe baza celor învãþate ºi aflate din mass-
media, încercaþi sã formulaþi câteva rãspunsuri-
soluþii la întrebarea: Ce putem face pentru ca oraºele
în care trãim sã fie mai prospere ºi sã dobândeascã
un grad mai mare de urbanism?
2. Ce legãturã existã între aºezarea geograficã
(implicit resurse ale solului ºi subsolului) ºi dezvoltarea
industrialã a oraºelor?
3. Realizaþi un comentariu pe tema Resursele
culturale din zona în care locuiesc, urmãrind planul:
3 întocmirea unui catalog al resurselor culturale;
3 precizarea modului în care originea socio-
profesionalã determinã practicile culturale (cititori
de carte, vizitatori de muzee, concerte, teatre,
conferinþe) ale elevilor din clasa voastrã;
3 condiþiile de admitere în liceu;
3 este Diploma de bacalaureat a generaþiei bunicilor Slatina, judeþul Olt: o afacere care a supravieþuit în timpul
voºtri mai valoroasã decât cea obþinutã de voi? regimului comunist – o familie de albanezi oferã slãtinenilor
îngheþatã, halviþã ºi bragã dupã reþete tradiþionale.
3 exemple de intervenþii ale altor grupãri de
asociaþii (în afara partidelor politice, sindicate, 3 exemple de implicare personalã pentru a ilustra
întreprinderi) din anumite domenii, care se angajeazã modul în care fiecare contribuie în mod direct sau indi-
total sau parþial în controlul vieþii publice. rect la asumarea atitudinii de cetãþean al urbei.

Arhitecturã modernã în Satu Mare Arhitecturã tradiþionalã, Maramureº

Arhitecturã medievalã – Castelul Bran Constantin Brâncuºi – Poarta Sãrutului, Tg. Jiu

4. Pornind de la cele patru imagini, scrieþi un eseu liber cu titlul: România între tradiþionalism ºi modernism.

58
12. Tipologia oraºelor româneºti ºi funcþiile lor

Oraºul este un complex teritorial, care se deosebeºte


de sat prin înzestrarea tehnico-edilitarã superioarã, printr-o
concentrare intensivã a populaþiei ºi a funcþiilor social-
economice, exercitând o mare influenþã economicã ºi
organizatoricã asupra zonei înconjurãtoare cu care
întreþine întinse ºi multiple legãturi. El este constituit din
oraºul propriu-zis (intravilanul; vatra sau perimetrul
construibil) cu aglomerare mare de populaþie, îndeplinind
funcþii productive ºi de servicii ºi din zona înconjurãtoare
administrativã (extravilanul), care nu coincide însã inte-
gral cu zona preorãºeneascã sau periurbanã, aceasta
depãºind limitele administrative ºi fiind delimitatã pe baza
intensitãþii mai multor indicatori:
Ä aprovizionarea oraºului cu produse agroalimentare,
redistribuirea produselor prelucrate în oraº; Braºov – Biserica Neagrã
Ä aprovizionarea oraºului cu forþã de muncã;
Ä locuri de agrement etc. c) oraºe apãrute pe locul satelor (Ploieºti, Craiova,
Dej, Predeal, Rãdãuþi etc.);
y Unul dintre criteriile geografice de clasificare a
oraºelor este poziþia geograficã: d) oraºe apãrute în legãturã cu dezvoltarea transportului
a) oraºe de sub munte, de sub dealuri, de câmpie, ca oraºe-porturi (Galaþi, Constanþa, Sulina etc.), noduri
oraºe de rãspântie, din depresiuni etc. de cale feratã (Mãrãºeºti, Feteºti, Teiuº etc.) ºi puncte
b) faþã de organismele hidrografice: la þãrmul mãrii, vamale vechi (Bacãu, Slatina);
pe malul arterelor hidrografice;
c) dupã diferite elemente economico-sociale ale
poziþiei geografice.
Exemplu: Oraºe situate în zone:
Ä cu substanþe minerale utile (Petroºani, Hunedoara,
Ploieºti, Câmpina etc.);
Ä cu alte resurse naturale (pãduri, ape minerale);
d) faþã de cãile de comunicaþii, de zonele cu potenþial
turistic ridicat etc.
y Oraºele se pot clasifica ºi dupã modul lor de apa-
riþie (clasificare geneticã):
a) oraºe apãrute în interiorul sau sub protecþia fortifica-
þiilor (Sibiu, Braºov, Cluj-Napoca, Aiud etc.);

Oraºul Constanþa vãzut din turnul marii moschei

3 Explicaþi caracterul cosmopolit al oraºului Constanþa.


Þineþi cont de factorii istorici ºi geografici.

e) oraºe apãrute în legãturã cu dezvoltarea industriei


extractive ºi prelucrãtoare (Oraviþa, Reºiþa, Petroºani,
Baia Mare, Zlatna etc.);
f) oraºe de curã (Vatra Dornei, Cãlimãneºti etc.).
y Gruparea oraºelor dupã mãrimea demograficã. Cel
mai mare oraº este Bucureºti, cu o populaþie de 2 016 131
de locuitori (1998) ºi cel mai mic este Bãile Tuºnad,
Sibiu – Oraºul vechi cu 1 969 de locuitori.
Din cele 264 de oraºe ºapte au peste 300 000 de
b) oraºe care au luat naºtere din târguri comerciale
locuitori (Constanþa, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Galaþi,
(Târgoviºte, Târgu Neamþ, Târgu Mureº etc.);
Braºov, Craiova), patru între 200 000 ºi 300 000 locuitori
59
Talie 1930 1956 1966 1977 1992
Nr. % pop. Nr. % pop. Nr. % pop. Nr. % pop. Nr. % pop.
în mii oraºe urbanã oraºe urbanã oraºe urbanã oraºe urbanã oraºe urbanã
Bucureºti 1 20,9 1 24,8 1 20,3 1 19,2 1 16,7
300-399 – – – – – – – – 7 18,6
200-299 – – – – – – 7 18,8 4 7,4
100-299 3 10,0 7 18,1 12 26,4 10 15,7 13 14,8
50-99 9 20,7 8 13,8 9 8,9 18 12,7 23 13,9
20-49 16 15,4 25 15,5 43 19,9 56 17,8 61 15,4
10-19 39 18,4 60 18,5 76 16,1 68 10,1 86 9,6
5-9 48 11,7 50 7,8 76 8,4 62 5,1 54 3,3
sub 5 25 3,0 20 1,5 19 1,0 14 0,6 11 0,3
Total 141 100% 171 100% 236 100% 236 100% 260 100%
Distribuþia municipiilor si oraºelor dupã numãrul de locuitori, la recensãminte, 1930-1992

(Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu), treisprezece între Ä oraºe industriale – Bocºa, Câmpina, Oneºti etc.;
100 000-200 000 locuitori, douãzeci ºi trei între 50 000-
Ä oraºe cu funcþia principalã de transport (Simeria etc.)
100 000 locuitori, restul fiind încadrate în categoria
oraºelor mici ºi foarte mici. Ä cu funcþie de schimb (Caracal, Zimnicea etc.)
Ä cu funcþie principalã agricolã în care locuitorii
y Influenþa elementului geografic se manifestã asupra
fizionomiei oraºului, criteriu tradiþional în tipologia urbanã. practicã o profesiune agricolã, completatã cu una
Fãcând referire la forma lui exterioarã, la liniile mari industrialã (Odobeºti, Panciu, Feteºti etc.) sau populaþia
ale planului, la texturã, adicã la reþeaua stradalã, care activã antrenatã este în agriculturã (Hârºova, Isaccea);
poate avea caractere diferite, la structurã, adicã la gradul Ä oraºe balneo-climaterice ºi de odihnã (Bãile
de îndesire a clãdirilor, la nivele etc., se disting: Herculane, Eforie, Sovata, Cãlimãneºti).
a) oraºul compact (vechile cetãþi industriale);
b) oraºul rãsfirat (periferia marilor oraºe);
c) oraºul polinuclear (o singurã concentrare urbanã
cu mai multe nuclee în strânse raporturi unele cu altele ºi
foarte puþin depãrtate între ele). Exemplu: Bucureºti
(Amzei, Filantropia, Basarab, Obor, Cotroceni) sau Iaºi
(Copou, Nicolina);
d) oraºul mononuclear, cu piaþa centralã, locul de târg,
cãtre care converge reþeaua de strãzi (Târgu-Secuiesc,
Piteºti, Craiova);
e) oraºe care s-au dezvoltat în lungul unui drum
comercial ºi care au avut iniþial o formã liniarã (Câmpu-
lung, Turda, Târgu-Mureº, Bacãu).
Bãile Herculane
y Fizionomia unui oraº este însã generatã în cea
mai mare parte de funcþiile lui, mai ales cele economice, y Luând în considerare criteriul prosperitãþii sau forþa de
de unde necesitatea de a depista ºi organiza zonele atracþie a oraºelor, dar mai ales rolul lor în viaþa economicã
funcþionale interne ale fiecãrui oraº: industriale, de trans- socialã a þãrii ºi mãrimea demograficã a aºezãrilor urbane,
port, administrativ-culturale, comerciale, rezidenþiale. care constituie o mãsurã a influenþei lor în teritorii, se pot
Oraºe cu funcþii multiple bine definite: stabili în ordine ierarhicã urmãtoarele tipuri de oraºe:
Ä oraºe cu funcþii complexe (dezvoltare complexã ºi a) capitala – cu funcþii multiple ºi de coordonare
multilateralã a funcþiilor productive ºi de servicii naþionalã; b) oraºe mari, centre polarizatoare, cu funcþii
(Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Braºov, Cluj-Napoca etc.); complexe; c) oraºe mijlocii cu influenþã judeþeanã; d)
Ä oraºe cu funcþii mixte – oraºe de mãrime mijlocie, oraºe mici cu influenþã localã; e) localitãþile satelit (oraºe
care, pe lângã funcþiile multilaterale de producþie mici a cãror populaþie activã e antrenatã în activitãþile
îndeplinesc ºi funcþii de servicii (Târgoviºte, Suceava). economice ale centrelor polarizatoare: Curtici, Predeal);
Oraºe cu o singurã funcþie principalã: f) aºezãri rurale cu perspective urbane.

60
3 Identificã pe hartã mãrimea demograficã a localitãþii tale.
3 Urmãriþi harta cu atenþie. Cum explicaþi faptul cã singurul oraº care are peste 400 000 de locuitori este Capitala?
3 Amintiþi-vã de la orele de istorie cum au evoluat oraºele din spaþiul românesc (Þara Româneascã, Moldova ºi Transilvania).
3 Explicitaþi factorii geo-politici.
LEGENDÃ

Peste 2 mil. locuitori

300000 – 400000 loc.

100000 – 300000 loc.


50000 – 100000 loc.
Sub 50000 loc.

Mãrimea demograficã a localitãþilor din România

61
13. Mediul rural – specific, tipologie, transformãri contemporane

Aspecte specifice

O parte importantã a populaþiei este grupatã în aºezãri


rurale, diferenþiate dupã modul cum se îmbinã cele trei
componente care definesc o aºezare omeneascã:
componenta spaþialã sau teritorialã (incluzând moºia ºi
vatra), componenta demograficã (numãrul locuitorilor,
miºcarea, concentrarea teritorialã ºi structura populaþiei)
ºi componenta economico-socialã (funcþiile îndeplinite).
y Formele de aºezãri rurale se grupeazã în aºezãri
temporare, utilizate doar în unele anotimpuri (stâne, sãlaºe
de iarnã, conace, colibe, cherhanale). Multe prezintã
specificuri regionale, unele devenind nuclee ale viitoarelor
Împrejurimile Sibiului
aºezãri permanente, forme mai dezvoltate de aºezãri
rurale (cãtunul, satul, comuna). sus. Condiþiile social-economice, dar ºi cele geografice au
Cãtunul este alcãtuit din cel mult zece gospodãrii; fãcut ca mai mult de trei sferturi din aºezãrile rurale
satul este alcãtuit dintr-o concentrare de case ºi permanente sã fie localizate în regiunile de joasã altitudine
dependinþe (vatra satului) ºi un teritoriu care serveºte ca (sub 400 m); la altitudini de peste 800 m sunt localizate cca
bazã pentru obþinerea produselor agricole (hotarul sau 2% din acestea.
moºia); comuna este formatã din unul sau mai multe sate. Multe aºezãri rurale, centre muncitoreºti, noduri ºi cãi
y Evoluþia satului românesc. Aºezãrile rurale, alãturi de comunicaþii, staþiuni balneare au trecut, datoritã
de oraº, sunt elemente importante ale peisajului geografic nivelului lor de dezvoltare, în categoria oraºelor sau a
românesc, prezente fãrã întrerupere din Antichitate pânã localitãþilor componente oraºelor ºi comunelor suburbane.
în zilele noastre. Satul are aceastã denumire dupã lati-
nescul satus (câmp sau ogor cultivat), fiind locuit de pe Tipologia satelor româneºti
vremea dacilor de o populaþie statornicitã la munca ogoa- Satele se pot clasifica dupã fizionomia vetrei (forma
relor, creºterea animalelor, pescuit, minerit. Aceste vechi exterioarã, textura, structura). Dupã forma exterioarã se
lãcaºuri rurale sunt continuate de satele vechi din perioada disting sate pãtrate, dreptunghiulare, rotunde, unghiulare,
feudalismului timpuriu. Din multe sate mari s-au desprins liniare º.a.; dupã texturã – fizionomia reþelei de strãzi –
o parte din locuitori care au format alte vetre, dezvoltân- sate cu texturã circularã, rectangularã, simplã ºi
du-se continuu reþeaua unitarã de aºezãri rurale. Desþele- complicatã; dupã structurã – modul de grupare a caselor
nirea regiunilor stepice, crearea de noi oraºe conduce la în funcþie de topografia terenului, dar ºi ocupaþia
dezvoltarea satelor ºi în regiunile mai puþin populate, predominantã a populaþiei – satul risipit, rãsfirat, adunat.
proces care a continuat pânã în secolul XIX. Ä Satul risipit (împrãºtiat) sau de munte are gospo-
Modernizãrile ultimului secol au ajuns ºi în lumea satului, dãriile distanþate mult (uneori pânã la 2 km), fiecare
tradiþionalã prin definiþie. În a doua jumãtate a secolului, gospodãrie având terenul de folosinþã economicã în jur
satele româneºti au fost electrificate (cu excepþii care þin (terenul de culturã, fâneaþã, pãºunea, pãdurea etc.): în
de aºezarea geograficã; astfel, mai subzistã ºi azi cãtune Munþii Apuseni (crângurile), Obcinele Bucovinei, Maramu-
izolate de munte unde n-au pãtruns curentul electric sau reº, odãile sau sãlaºele din Munþii Banatului, Poiana
televizorul), racordate la reþeaua de cãi ferate, la sistemul Ruscã, Munþii Sebeºului, Munþii Vrancei.
de televiziune, reþeaua de telefoane etc. Ä Satul rãsfirat sau de pãdure are cea mai mare
Modificãrile satului actual au loc în funcþie de profilul rãspândire geograficã: Subcarpaþi, Podiºul Moldovei,
zonelor (agriculturã intensivã, industrie prelucrãtoare, Piemontul Getic unde prezintã o variantã specialã, aceea
extractivã º.a.) ºi subliniazã nota dominantã a înnoirii a satului înºirat (liniar), iar în Delta Dunãrii sate de tip
(confort modern, case etajate, canalizare, apã curentã „stradã“, alungite pe câþiva kilometri pe grindurile aluviale
º.a.). În mod frecvent satele depãºesc 2000-3000 de înguste care însoþesc braþele Dunãrii. Casele sunt mai
locuitori (în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Dobrogea, apropiate unele de altele, vatra are un contur precis,
în Subcarpaþi, în jurul Ploieºtiului etc.). cuprinzând în interiorul ei o parte din terenurile cultivate,
y Rãspândirea aºezãrilor rurale – În Munþii Apuseni mai ales livezile ºi podgoriile.
aºezãrile permanente urcã la cele mai mari altitudini din Ä Satul adunat (concentrat) sau de stepã este
þara noastrã (1200-1400 m) iar aºezãrile temporare ºi mai caracteristic regiunilor de câmpie, dar ºi în unele zone
62
Ä sate mici (sub 500 de locuitori) în regiunile
muntoase, pe platformele de eroziune ºi pe versanþi,
precum ºi în Delta Dunãrii.

Sat din Munþii Apuseni


3 Identificaþi tipul de sat din imagine. Care sunt tipurile
de folosinþã a terenului? Ce tip de agriculturã se practicã?

depresionare. Necesitatea de a economisi terenurile de


culturã sau prezenþa apei la adâncime determinã ca în
acest tip gospodãriile sã fie mai aglomerate, terenurile Satul Peºtera, com. Moeciu
de culturã fiind aproape în întregime în afara vetrei satului.
Din acest tip face parte ºi satul compact, cu o densitate Evaluarea cunoºtinþelor
a clãdirilor apropiatã de a oraºelor, întâlnit mai ales la 1. Folosind criteriile de mai sus, realizaþi o
aºezãrile populaþiei sãseºti ºi chiar româneºti din sudul clasificare complexã a satelor pe principalele regiuni
ºi centrul Transilvaniei. geografice ale þãrii.
Criteriul clasificãrii satelor dupã funcþii este corelat 2. În funcþie de specificul zonei în care locuiþi,
cu cel al tipologiei: descrieþi un sat. Prezentaþi transformãrile despre care
Ä cu funcþii predominant agricole: elementul carac- ºtiþi cele mai multe detalii.
teristic ºi predominant al satelor din România, fiind rãspândit 3. Interpretaþi imaginea cu satul Peºtera. Din ce
pe toate formele de relief; tip face parte?
Ä cu activitate industrialã: situate în zonele unde se
exploateazã substanþe mine-
rale utile, zone cu industrii
prelucrãtoare (lemn, industria
uºoarã ºi alimentarã);
Ä cu funcþii mixte: activi-
tatea agricolã se îmbinã cu
ocupaþii anexe, legate de uni-
tãþile industriale din zonele în-
vecinate, cu exploatãrile fo-
restiere, meºteºugurile sãteºti,
cãile de comunicaþii, pescuit.
Urmãrind criteriul mãrimii
satelor se disting:
Ä sate mari (cu 2000-3000
locuitori ºi peste) în Câmpia de
Vest, Câmpia Românã, în
Bãrãgan, satele vechi situate
în lungul Dunãrii, Ialomiþei,
Argeºului, Dâmboviþei etc.;
Ä sate mijlocii (între
500-1500 de locuitori) la deal
ºi podiº: Podiºul Dobrogei,
Podiºul Moldovei, Podiºul
Getic, Podiºul Transilvaniei,
Tipurile de sate dupã structurã ºi texturã
Subcarpaþi, Dealurile de Vest;
63
14. Dezvoltarea durabilã a aºezãrilor umane

Între urban ºi rural


a deºeurilor solide, sistemul de transport în comun,
traficul rutier, spaþiile pentru epurarea apelor uzate,
Mai mult ca în alte þãri, fãrã a fi însã un caz izolat,
regularizarea cursurilor de apã, lacurile de acumulare,
României îi este specific caracterul organizat, planificat
sistemele de irigaþii. Toate acestea se aflã într-o stare
al urbanizãrii. Ritmul accelerat de desfãºurare a acesteia,
de uzurã avansatã, disfuncþionalitate, limite severe în
dupã 1965, ca urmare a industrializãrii socialiste, parþial
proiectare, execuþie ºi sistem de management, pãstrând
stagnat, are un rol deosebit în stimularea dezvoltãrii unui
caracterul de structuri ineficiente ºi costisitoare.
teritoriu. În ciuda acestui puseu urban, România pãstreazã
încã o importantã populaþie ruralã (45%). Cu aceastã
proporþie ea se situeazã la nivelul mediu mondial de
urbanizare, dar ºi printre þãrile cu procent ridicat de
populaþia ruralã în Europa.
Paradoxal doar în aparenþã, regimul comunist a creat
impresia unei mari urbanizãri prin construirea în forþã a
blocurilor de locuit, care sã-i „absoarbã“ pe proletarii
agricoli ce au migrat spre oraºe ºi care aveau sã
munceascã în noile fabrici ºi uzine. Totodatã, locuitorii
satelor rãmaºi pe loc, deposedaþi de pãmânt în urma
colectivizãrii, erau þãrani doar cu numele.
Activitãþi mai puþin economice ºi mai ales sociale,
cuprinse în sfera sectorului terþiar de activitate urbanã,
care încep sã fie caracteristice ºi celor mai importante
aºezãri rurale, sunt în continuã creºtere.
Prin dimensiunile lor demografice ºi dezvoltarea
industrialã, centrele urbane se constituie în mari
consumatori de produse agroalimentare. Mãsurile privind Deva ºi Dej:
autoaprovizionarea acestora vizeazã o structurare a douã oraºe de
spaþiului administrativ al oraºelor, dar ºi a teritoriilor talii diferite
învecinate. Un oraº cu peste 100 000 de locuitori ºi chiar
mai mic nu îºi poate asigura necesarul din produsele
obþinute pe terenul agricol care îi aparþine. S-a trecut la
stabilirea unor bazine agricole preorãºeneºti, capabile sã
furnizeze oraºului cantitãþi mai mari de produse agricole
ºi, în primul rând, lapte, carne, legume, cartofi, ouã, fructe.
Comunele din jurul marilor oraºe devin centre de produse
agroalimentare, fiind necesarã profilarea lor pe anumite Evaluarea cunoºtinþelor
produse solicitate pe piaþã sau industria oraºului 1. Apreciaþi, cu exemple concrete, cum se prezintã
respectiv. Sunt evidente implicaþiile pozitive asupra infrastructura oraºului în care locuiþi.
modului de utilizare agricolã a terenurilor, asupra 2. În cazul unor catastrofe naturale (inundaþii,
menþinerii forþei de muncã ºi utilizãrii sale eficiente. cutremure, incendii sau în cazul unor rãzboaie), care
O exploatare intensivã, bazatã pe utilizarea tehno- dintre elementele infrastructurii sunt folosite pentru a
logiilor agricole, care presupune folosirea îngrãºãmintelor reconstrui oraºul?
chimice, a pesticidelor, a irigaþiilor, a soiurilor selectate 3. Aduceþi exemple de intervenþii personale în asu-
ºi, desigur, a echipamentelor performante pentru marea atitudinii de cetãþean al urbei, direct sau indi-
executarea lucrãrilor agrotehnice asigurã dezvoltarea rect.
continuã a unui oraº ºi a altor aºezãri din afara ariei sale 4. Transferaþi unele din aceste informaþii în lecþia
administrative. urmãtoare pentru a reuºi o descriere cât mai detaliatã
Problemele cele mai dificile vizeazã infrastructura a oraºului. Întocmiþi un plan scurt ºi apoi aºterneþi-vã
ecosistemelor urbane, care se referã la: strãzi, reþeaua gândurile pe hârtie. Comparaþi compunerile (eseurile)
de canalizare, reþelele pentru alimentarea cu apã, gaze voastre; cea mai reuºitã descriere poate fi publicatã.
ºi energie electricã, sistemul de colectare ºi depozitare

64
15. Probleme de amenajare urbanã.
STUDIU DE CAZ
În geografia urbanã contemporanã preocupãrile se popoare, milesienii în mod sigur, l-au vizitat de-a lungul
axeazã pe douã direcþii principale: una privind marile oraºe secolelor. Pe locul actualului oraº, cu secole în urmã se
(pentru studiu de caz s-a ales un oraº-port – Constanþa), gãsea o micã aºezare, Tomis, renumitã prin privilegiile
calitatea vieþii ºi funcþia lor regionalã ºi alta privind oraºele comerciale ºi prin aceea cã era capitala Pontului. Romanii
mici (cu un numãr mai mic de 20 000 de locuitori, indiferent i-au dat numele împãratului Constantin.
de nivelul dezvoltãrii lor economice, sociale, culturale, Favorizat de o poziþie geograficã convenabilã, mai puþin
edilitare), care deþin 56% din numãrul total de oraºe (142 ca port natural, având în vedere configuraþia þãrmului, dar
de oraºe ºi 15% din populaþia urbanã). mãrginit de o zonã de câmpie fertilã, oraºul ia avânt. În scurt
timp importanþa sa creºte, devenind încã din secolul trecut al
Constanþa doilea nucleu de importanþã europeanã dupã Bucureºti.
Un factor care a influenþat evoluþia oraºului actual a
Situatã la þãrmul românesc al Mãrii Negre, este unul fost dezvoltarea transporturilor maritime prin introducerea
dintre cele mai mari centre urbane, economice, sociale, vapoarelor cu aburi de mare tonaj, ceea ce a reorientat
cel mai important port maritim, având ºi un aeroport. comerþul românesc spre alte mãri ºi oceane. Succesul a
Renumele acestui municipiu nu constã atât în fost legat de deschiderea canalelor Dunãre-Marea Neagrã
pitorescul lui, cât în importanþa sa deosebitã, ca princi- ºi Dunãre-Main-Rin ºi de intensificarea comerþului pentru
pal port al þãrii, a cãrui arie de influenþã depãºeºte limitele care dispune de un teritoriu extrem de favorabil de la
þãrii. Apreciem cã este un exemplu semnificativ de apariþie Marea Neagrã la Marea Nordului.
ºi dezvoltare a unei mari aglomeraþii urbane, cândva
Evoluþia curenþilor comerciali în ultimele decenii ale
metropolã, pornind ºi dezvoltând cu precãdere funcþia
secolului trecut a dus la modificãri radicale în geografia
portuarã, în scopul asigurãrii relaþiilor þãrii cu exteriorul.
economicã a þãrii, contribuind la dezvoltarea unor ramuri
Apariþia aºezãrii, ca port cerealier ºi reper al corãbierilor
greci din Milet, a fost datatã în secolul VI î. Hr. Multe industriale dependente de materii prime. Dezvoltarea
oraºului se accentueazã cu construcþia portului, echiparea
lui corespunzãtoare în diferite etape. Ca urmare, îºi
dubleazã traficul ºi concentreazã peste 65% din comerþul
românesc. Amenajarea portuarã a fost completatã de o
bunã echipare rutierã, feroviarã ºi aerianã, cu un trafic de
zeci de mii de pasageri anual.
Concomitent cu dezvoltarea lui ca centru principal de
transporturi ºi staþiune balnearã, se afirmã ºi ca centru
industrial important. Implantarea industriei începe cu cea
alimentarã (prelucrarea produselor agricole: fabrici de
zahãr, panificaþie, conserve de legume, fructe, peºte).
Funcþiile complexe ale oraºului au generat o
expansiune urbanã deosebit de puternicã a acestuia, de
altfel caracteristicã ºi altor centre din România.
Creºterea explozivã a populaþiei (natalitate ridicatã,
spor migratoriu pozitiv) a fost însoþitã de o expansiune
teritorialã deosebitã a oraºului. Acesta a crescut rectan-
gular (în tablã de ºah), prin formarea de noi cartiere, dar
ºi prin alipirea unor sate din lungul arterelor rutiere.
Din punct de vedere urbanistic se caracterizeazã prin
diversitatea stilurilor arhitectonice ºi a aspectului
cartierelor sale. Partea centralã a oraºului constituitã din
intersecþia marilor bulevarde, alãturã stilul modern al
marilor edificii (hoteluri, bãnci, agenþii de transport) de
cel turcesc (moscheea) ºi genovez (farul).
Datoritã dezvoltãrii în jurul portului, oraºul are o formã
semicircularã. Perpendicular pe arterele de penetraþie, în
centrul oraºului se desfãºoarã alte bulevarde. În interiorul
spaþiului delimitat se aflã cartiere sau strãzi construite
Constanþa – Catedrala ortodoxã compact. Mult pitoresc ºi originalitate introduce în acest
65
Planul oraºului
Constanþa

spaþiu al oraºului cartierul din apropierea portului, cu * În centru se împletesc activitãþi comerciale, adminis-
forfota, înghesuiala ºi mizeria lui. trative, culturale: magazine, instituþii, ºcoli, spitale etc.
Expansiunea din ultimele decenii a dus la construirea * Zona rezidenþialã: nucleul funcþional cu caracter mixt,
de noi cartiere, cu imobile înalte sau cu vile confortabile ºi aflat în sistematizare ºi modernizare, cu perspective noi.
elegante, cât ºi cu locuinþe ieftine. * Marile zone industriale au fost localizate în pãrþile
Are monumente istorice de valoare, muzee, statui, de N ºi S-E, þinând cont, în general, de factorii topocli-
Acvariul ºi Delfinariul. Mai mult ca orice, farmecul oraºului matici, mai ales de vânturile dominante (brizele ºi crivãþul),
este dat de briza mãrii care bate tot anul, moderând zonele rezidenþiale fiind în general nepoluate.
temperaturile. * În partea de N, E, S sau V se aflã pieþele ºi locul de
Zonele funcþionale ale oraºului desfãºurare a târgului sãptãmânal.
Zonarea funcþiilor urbane este o preocupare esenþialã Funcþia de transport, deºi a apãrut odatã cu crearea
a urbanismului actual, þinând cont de corelarea între fon- oraºului, înregistreazã dezvoltãri spre sfârºitul secolului
durile rezidenþiale ºi cele industriale. al XX-lea. Ei i se adaugã o funcþie turisticã în ascensiune.

Aprofundeazã
3 Majoritatea aºezãrilor au fost create pe structuri * Realizaþi o descriere a localitãþii natale.
rurale, preluând funcþiile anterioare ale aºezãrii. * Folosind documente istorice, apreciaþi anul apariþiei
3 Pânã în urmã cu câteva decenii, aglomerãrile oraºului sau satului, descifraþi apoi evoluþia lui teritorialã
urbane se extindeau fãrã o concepþie de ansamblu, cu cu probabilitate pentru perioadele cele mai vechi.
o dezvoltare puternicã în toate direcþiile; ca urmare, în * Precizaþi poziþia geograficã a localitãþii natale
vatra oraºului existã grãdini, livezi, vii, terenuri virane. apreciind cu date concrete avantajele ºi dezavantajele
3 Alte tipuri de planuri urbane sunt cele radiar- aºezãrii.
concentrice ºi liniare. * Desenaþi pe un plan evoluþia vetrei oraºului (satului)
3 Pentru a urmãri fizionomia oraºului se fac referiri ºi a economiei lui.
la forma lui exterioarã, la texturã (reþeaua stradalã), la * Precizaþi cãile de comunicaþie ºi modul cum
structurã (gradul de îndesire a clãdirilor), la nivele etc. acestea au contribuit la dezvoltarea sa.
3 Explozia urbanã a mãrit mult oraºele în care forma * Argumentaþi în ce constã frumuseþea oraºului în
principalã de locuit o constituie blocurile (uºor de care locuiþi (varietatea stilurilor arhitecturale, strãzile,
construit, de încãlzit, de întreþinut ºi cu un grad de confort parcurile, vegetaþia din afara oraºului).
ridicat, mai ales pentru cei veniþi din mediul sãtesc).

66
16. Elemente de geografie socialã ºi culturalã

Elemente de geografie socialã reprezintã 20,4% din populaþia þãrii. Cele mai mari centre
universitare sunt: Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi, Timiºoara,
În ultimii 12 ani structura socialã a României a înregistrat Craiova.
mutaþii spectaculoase, în funcþie de particularitãþile
activitãþii social-economice. n
În industrie, agriculturã ºi alte ramuri ale economiei se
face trecerea de la proprietatea de stat la cea privatã, fiind
tot mai manifest fenomenul de mobilitate socialã (trecerea
unor grupe de populaþii dintr-o categorie socialã în alta).
Se reduce numãrul persoanelor care lucreazã în industrie
ºi agriculturã, crescând numãrul celor din servicii.
La sfârºitul anului 1999 situaþia era urmãtoarea:
y sectorul primar (agriculturã ºi silviculturã) – 37% din
totalul populaþiei active.
y sectorul secundar (industrie) – 27%.
y sectorul terþiar (serviciile) – 36% (9,5% – comerþ,
4% – transporturi, 4,8% – învãþãmânt, 3,5% – sãnãtate,
o
14,2% – poºtã, activitãþi bancare ºi asigurãri, administraþie
publicã, turism, tranzacþii imobiliare ºi alte servicii etc.).
Dupã forma de proprietate în care lucreazã populaþia,
existã mai multe grupe:
y proprietatea publicã – 24% din populaþia activã;
y proprietatea mixtã – 12,39%;
y proprietatea privatã – 62%; p
y proprietatea cooperatistã – 1,44%;
y proprietatea obºteascã – 0,17%.
Populaþia disponibilizatã în urma restructurãrilor din
economie se ridicã la peste un milion de persoane (faþã
de 8 813 000 persoane care muncesc). 1. Palatul Culturii din Iaºi
Numãrul pensionarilor a crescut mult în ultimii ani, 2. Muzeul de artã din Craiova
ajungând astãzi la peste 6 226 000 persoane, adicã 3. Ateneul Român din Bucu-
27,76% din populaþia României. reºti
4. Aiud – monumentul dedi-
cat deþinuþilor politici antico-
Elemente de geografie culturalã
muniºti

Cultura unui popor este însuºitã în ºcoalã, îmbogãþitã


ºi pãstratã în cadrul instituþiilor de culturã (biblioteci, teatre,
cinematografe, muzee etc.).
Învãþãmântul, unul din domeniile prioritare ale vieþii
sociale, s-a modernizat în ultimii ani. Reforma l-a apropiat
de standardele învãþãmântului din þãrile civilizate. În 1999-
2000 existau un numãr de 13 795 ºcoli primare ºi
gimnaziale ºi 1 315 licee ºi grupuri ºcolare, în care
funcþioneazã un numãr de 426 000 cadre didactice
(inclusiv învãþãmântul privat) ºi sunt înscriºi 3 509 449
elevi, revenind în medie 8,2 elevi la un cadru didactic.
În acelaºi an ºcolar existau în învãþãmântul supe-
q
rior 111 instituþii cu 556 facultãþi, în care sunt înscriºi
407 720 studenþi (202 studenþi la 10 000 locuitori), 3 Credeþi cã spaþiul geografic joacã vreun rol în confi-
pregãtiþi de 26 013 cadre didactice. Elevii ºi studenþii gurarea ºi dezvoltarea societãþii?

67
În domeniul cercetãrii existã 643 întreprinderi România deþine un important patrimoniu istoric ºi ar-
(instituþii), inclusiv cele din învãþãmântul superior, în care tistic. Multe opere ºi complexe culturale sunt celebre în
lucreazã 57 125 persoane. lume: sculpturile lui Brâncuºi (în aer liber – Tg. Jiu; în
Mediul cultural cuprinde mai multe instituþii (bibli- Muzeul de artã din Craiova), Muzeul Satului, Muzeul
oteci, teatre, muzee, cinematografe etc.). În 1998 Þãranului Român – Bucureºti, mãnãstirile din Nordul
existau 13 821 biblioteci cu un fond de carte de Moldovei, Castelul Huniazilor – Hunedoara, Castelul de
163 540 000 volume ºi peste 6 148 000 cititori înscriºi. la Bran, Cetatea medievalã din Sighiºoara ºi altele. Toate
Teatrele ºi instituþiile muzicale se bucurã de prestigiu acestea, peisajele naturale, zestrea culturalã ºi istoricã
atât pe plan intern, cât ºi extern. În România sunt 144 teatre pot fi integrate în circuitul turistic românesc pentru a
ºi instituþii muzicale, 313 cinematografe ºi 506 muzee. contribui la mai buna cunoaºtere a spaþiului ºi realitãþilor
Tot în 1998 numãrul titlurilor de cãrþi publicate era de româneºti ºi la conºtientizarea a ceea ce reprezintã
6 231, într-un tiraj de 14 252 000 volume. locuitorii României în marea familie europeanã.
Un loc aparte în activitatea culturalã ºi de divertisment
îl ocupã posturile de radio ºi televiziune. În România existã Evaluarea cunoºtinþelor
mai multe posturi de radio (România I ºi II, România 1. Explicaþi de ce în sectorul privat lucreazã cea
Cultural – publice, PRO FM, Radio 21, Contact, Total – mai mare parte a populaþiei active.
private) ºi televiziune (România I, II, România Cultural – 2. Identificaþi factorii scãderii populaþiei active.
publice, Pro-TV, Antena 1, Prima etc. – comerciale), la 3. Eseu: Rolul culturii ºi culturalizãrii pentru
care se adaugã posturile locale de radio ºi televiziune. progresul politic, social-economic. Rolul integrator
În ceea ce priveºte informarea populaþiei, un loc aparte al culturii în Europa ºi în Lume.
îl au ziarele (1 550 titluri).

Aprofundeazã
3 Ministerul Mediului a iniþiat un proiect pentru Noþiunea nouã de metropolizare cautã
promovarea mãrfurilor cu un impact redus asupra sã arate dinamicile de localizare a „ funcþiilor
mediului. Consumatorii vor avea posibilitatea sã se metropolitane“, precizând activitãþile care conferã
informeze cum afecteazã acestea organismul. Eticheta oraºelor rol de metropolã. În cadrul acestor activitãþi
ecologicã va consolida sentimentul de siguranþã, fiind figureazã slujbele de cercetare, concepþie ºi inovare
în acord cu normele Comunitãþii Europene în materie în vederea producþiei, cele de marketing ºi
de comercializare a produselor. comercializare (care urmeazã procesul de producþie),
pe scurt – debutul sectorului terþiar (...) aceste activitãþi
au tendinþa sã se concentreze în câteva oraºe mai
bine plasate pentru a primi ºi a atrage o creºtere
demograficã acceleratã.
(F. Ascher, Teritoriile viitorului)

1. Îndeplineºte oraºul Bucureºti statutul de


metropolã? Argumentaþi.
2. Interpretaþi textul. Daþi exemple de câteva oraºe
din România care îndeplinesc criteriile din text. Pentru
aceasta enumeraþi funcþiile lor. Discutaþi rolul pe care
îl joacã în zonele respective.
3. Identificaþi asemãnãri între marile oraºe din
România ºi oraºe similare din Ungaria, Cehia, Bulgaria.
Folosiþi-vã ºi de cunoºtinþele dobândite în clasele
anterioare.
4. Este eticheta ecologicã, importatã din Europa,
un element de geografie culturalã?
Planul Bucureºtilor Argumentaþi rãspunsul.

68
17. Activitãþile economice – agricultura

Începând din 1990 s-a trecut de la structurile economiei lioane hectare sunt destinate terenurilor arabile, 4,8 mili-
planificate, hipercentralizate de tip socialist, la cele ale pieþei oane ha ocupã pãºunile ºi fâneþele, 600 000 ha sunt
libere. Aceasta presupune schimbarea întregului sistem eco- ocupate de vii ºi livezi.
nomic ºi adaptarea unor sectoare întregi la noile cerinþe. Regiunile cele mai favorabile dezvoltãrii sunt câmpiile
În agriculturã transformãrile au fost puternice, în cea ºi podiºurile (Câmpia Românã, Câmpia de Vest, Podiºul
mai mare parte pãmântul trecând din proprietatea statului Dobrogei – partea centralã ºi sudicã, Câmpia Moldovei,
în proprietate particularã. Podiºul Bârladului, Podiºul Transilvaniei).
În industrie a fost restrânsã activitatea multor Pãºunile ºi fâneþele naturale ocupã cele mai mari
întreprinderi nerentabile, altele au fost privatizate de suprafeþe în zonele muntoase, viile ºi livezile ocupã
investitori români ºi strãini. Astfel, producþia industrialã preponderent mari suprafeþe în zonele de deal ºi podiº,
a scãzut pânã în anul 2000, în 2001 remarcându-se între 300-600 m altitudine (în judeþul Vrancea viile ocupã
creºterea producþiei cu 5%, ceea ce creeazã premisele 13% din suprafaþã)
dezvoltãrii economiei româneºti ºi adaptarea ei la cerinþele Celelalte suprafeþe (38% din suprafaþa þãrii) sunt
schimbului internaþional de valori. ocupate de: pãduri (26,7%), ape (lacuri, bãlþi – 900 000 ha),
vetre de localitãþi, drumuri, exploatãri miniere, cariere etc.
Elemente specifice agriculturii (1,4 mil. ha).
Agricultura are douã ramuri de bazã: cultura plantelor
În ultimii ani vechii proprietari ºi urmaºii lor au fost ºi creºterea animalelor (zootehnia).
repuºi în drepturi. Populaþia ocupatã în agriculturã a ajuns,
astfel, la 28% (1991) din populaþia activã a României. Cultura plantelor ºi prelucrarea lor
În prezent au loc o serie de lucrãri de îmbunãtãþiri
funciare: asanarea unor mlaºtini (Delta Dunãrii, Câmpia y Cerealele cele mai importante sunt grâul ºi porumbul.
de Vest ºi culoarul Siretului); lucrãri de reducere a eroziunii Grâul este cea mai veche plantã de culturã ºi se cultivã
solului (Podiºul Moldovei); se repun în funcþiune sistemele de 6 000 de ani (producþia la hectar: 2,5-3,2 tone).
de irigaþii (C. Românã, Dobrogea) etc. Porumbul se cultivã în România din a doua jumãtate
Fondul funciar agricol cuprinde 62% din suprafaþa þãrii, a sec. XVII, fiind o plantã adusã pe continentul european
ceea ce reprezintã 14,8 milioane hectare, din care 9,4 mi- din America.
Alte cereale: orzul,
Utilizarea terenurilor orzoaica, ovãzul, secara.
U C R A I N A
Cerealele se cultivã în
Câmpia Românã, Câmpia
I A

de Vest, Podiºul Moldovei,


RE

Podiºul Getic ºi Depre-


R
A

siunea coliniarã a Transil-


P.
G

vaniei. Secara se cultivã


M O L D O
N

mai ales în Podiºul Suce-


U

vei, iar orezul în luncile Arge-


ºului, Ialomiþei ºi Dunãrii.
* Industria de morãrit ºi
panificaþie utilizeazã în spe-
V A

cial grâul. Este rãspânditã


N A în toate marile oraºe ºi chiar
I
C RA în unele comune. Principa-
U
lele produse sunt: pâinea,
I U

pastele fãinoase, biscuiþii


AGR
G

etc. Centre importante:


O

Bucureºti, Cluj-Napoca,
A NE
S

Oradea, Iaºi, Constanþa,


L

Timiºoara etc.
A

MARE

* Industria berii con-


V

sumã orzoaicã ºi hamei.


I A

B U L G A R I A
69
Fabrici: Bucureºti, Cluj-Napoca, Oradea, Craiova,
Suceava etc.
y Plantele tehnice sunt: floarea-soarelui, soia, sfecla
de zahãr, inul ºi cânepa etc.
Floarea-soarelui se cultivã în România de peste 100
de ani (Câmpia Românã, Câmpia de Vest, Podiºul
Moldovei). Este principala plantã oleaginoasã, alãturi de
soia. Fabrici de ulei: Bucureºti, Slobozia, Galaþi, Iaºi,
Oradea, Constanþa, Craiova.
Sfecla de zahãr se cultivã în culoarul Siretului,
Câmpia Bãrãganului, Dobrogea, Câmpia de Vest,
Depresiunea colinarã a Transilvaniei etc. Fabrici de zahãr:
Roman, Sascut (Bacãu), Giurgiu, Luduº, Podari (Craiova), Þãrani venind de la muncã, împrejurimile Sibiului
Bucecea, Buzãu, Arad, Oradea.
Inul ºi cânepa se cultivã pentru fibre. Zone de culturã: viºini, cireºi, caiºi, piersici).
Podiºul Sucevei, estul Transilvaniei, Câmpia de Vest. Marile bazine pomicole se aflã în dealuri ºi podiºuri:
Topitorii: Vereºti ºi Dorneºti (Podiºul Sucevei), Beclean, Subcarpaþii Getici ºi de Curburã (judeþele Argeº, Vâlcea,
Dumbrãveni ºi Luduº (Podiºul Transilvaniei), Nãdlac ºi Prahova, Buzãu) ocupã 42% din suprafaþa pomicolã a þãrii;
Sânicolau Mare (Câmpia de Vest). Filaturi: Fãlticeni ºi nordul Transilvaniei deþine 16%. Se cultivã mãrul, în
Gheorgheni; þesãtorii: la Bucureºti, Iaºi, Botoºani, Negreºti- judeþele Bistriþa, Sãlaj ºi Maramureº; dealurile bãnãþene;
Oaº. Din in se obþine ulei industrial la Roºiori de Vede. zona din sudul ºi sud-vestul Transilvaniei (judeþele Alba,
* Industria bumbacului funcþioneazã cu materie primã din Sibiu); alte regiuni pomicole: Dealurile vestice, sudul
import (Egipt, Sudan, India, China etc.). Filaturi de bumbac Podiºului Sucevei (Hârlãu), Podiºul Dobrogei etc.
ºi þesãtorii: Arad, Mediaº, Timiºoara, Iaºi, Botoºani etc. * Industria conservelor de fructe este dezvoltatã în marile
zone pomicole, în centrele Topoloveni ºi Bãiculeºti (judeþul
y Cultura legumelor ºi a cartofului Argeº), Vãlenii de Munte, Râureni (judeþul Vâlcea) etc.
Legumele au o mare valoare nutritivã în alimentaþia
omului, un conþinut bogat în vitamine, consumându-se Creºterea animalelor ºi industria de
în stare crudã sau conservate. Zonele de culturã sunt prelucrare a produselor animaliere
luncile râurilor, serele din jurul marilor oraºe (Bucureºti,
Craiova, Arad, Oradea, Ploieºti). Fabrici de conserve de Creºterea animalelor (zootehnia) este o îndeletnicire
legume: Tecuci, Calafat, Cãlãraºi etc. veche a românilor, mai ales în zonele de deal ºi munte.
Cartoful este originar din platourile andine ale Americii În statele dezvoltate zootehnia predominã în raport
de Sud. La noi este adus la sfârºitul sec. XVIII în cu cultura plantelor.
Transilvania, iar în 1812 în Moldova ºi Muntenia. Se Creºterea animalelor are la bazã suprafeþele cu pãºuni
cultivã cu precãdere în Podiºul Sucevei, depresiunile ºi fâneþe (4,4 mil. ha, adicã 18,8% din suprafaþa României)
intracarpatice: Giurgeu-Ciuc, Braºov, în judeþele Bihor, ºi cultura plantelor furajere: trifoiul, lucerna, borceagul,
Satu Mare, Maramureº etc. Prin prelucrare industrialã, porumbul pentru siloz (cultivate pe 1,8 mil. ha).
din cartof se obþin amidon, glucozã ºi spirt (Arad, Oradea, y Bovinele (peste 3 milioane capete) se cresc pentru
Bucureºti, Rãdãuþi, Sfântul Gheorghe etc.). carne ºi lapte în toate judeþele, dar densitãþi mai mari
y Viticultura ºi pomicultura înregistreazã judeþele: Suceava, Maramureº, Timiº, Arad,
* Viticultura se practicã din Antichitate pe versanþii Mureº, Botoºani ºi Neamþ etc.
moderat-înclinaþi, care au expoziþie sudicã ºi altitudini Industria produselor lactate este dezvoltatã în Suceava,
de pânã la 600 m. Limita nordicã a viþei-de-vie în România Braºov, Vatra Dornei, Sibiu, Cluj-Napoca etc.
trece prin judeþele Satu Mare – Botoºani. y Bubalinele (bivolii) se cresc în depresiunile
Prin condiþiile de sol ºi climã viticultura trebuie sã Fãgãraºului, Braºov, Huedin.
aibã rol de frunte în redresarea agriculturii româneºti.
y Porcinele se cresc pentru carne, unturã ºi piei în
*Industria vinurilor are în România o istorie strãveche.
fiecare gospodãrie þãrãneascã ºi, mai ales, în marile
Sunt vestite vinurile de Cotnari, Panciu, Odobeºti,
complexe amplasate în regiunile de culturã a porumbului
Târnave, Murfatlar, Drãgãºani, Pâncota, Jidvei, Valea
(Câmpia Românã, Podiºul Moldovei, Podiºul Transilvaniei
Cãlugãreascã etc.
ºi Câmpia de Vest etc.). Numãrul lor este cu ceva peste
*Pomicultura se practicã din vechime la noi, livezile
7 milioane de capete (1995). Pe baza lor s-a dezvoltat
autohtone stârnind admiraþia strãinilor care vizitau Þãrile
industria cãrnii ºi a conservelor de carne (Bucureºti, Arad,
Române în secolele XIV-XV. România este una din þãrile
Sibiu, Suceava, Salonta etc.).
care cultivã multe varietãþi de pomi (meri, peri, pruni, nuci,

70
Jegãlia, Mangalia ºi Sâmbãta de Jos.
y Avicultura a luat avânt datoritã necesitãþilor de
consum. Pãsãrile se cresc în fiecare gospodãrie
þãrãneascã ºi, mai ales, în marile complexe avicole de la:
Galaþi, Titu, Bucureºti, Cluj-Napoca, Braºov, Constanþa.
y Apicultura este o ocupaþie strãveche (de pe timpul
dacilor). Se practicã peste tot în România, favorabile fiind
regiunile de deal ºi câmpie. Principalele produse sunt:
mierea (16 000 tone anual), propolisul ºi ceara. România
gãzduieºte sediul mondial al crescãtorilor de albine.
y Sericicultura se ocupã cu creºterea viermilor de
mãtase. Zonele favorabile sunt Banatul ºi Oltenia.
Industria mãtãsii se realizeazã în centrele: Bucureºti,
Ocupaþii carpatice – creºterea oilor Lugoj, Timiºoara.
y Ovinele (în jur de 10 milioane capete) se cresc pentru y Industria de pielãrie, blãnãrie ºi încãlþãminte
carne, lapte, lânã ºi piei. Principalele rase sunt: merinos prelucreazã pieile de animale ºi pieile artificiale.
(Dobrogea ºi estul C. Române), þigaie ºi þurcanã (în Banat Tãbãcãrii se aflã la Ploieºti, Sebeº, Tg. Mureº etc.
ºi Transilvania – Sibiu, Braºov, în Jud. Maramureº). Rasa iar fabricile de încãlþãminte sunt situate în marile centre:
karakul se creºte pentru piei (cãciuli) în Podiºul Moldovei Bucureºti, Cluj-Napoca, Timiºoara, Oradea, Mediaº,
(judeþele Botoºani, Iaºi). Sebeº etc. Fabrici de blãnãrie: Bucureºti, Oradea, Orãºtie.
Industria lânii utilizeazã lâna finã ºi semifinã (meri- y Vânatul ºi pescuitul. România oferã o diversitate de
nos, þigaie) în centre de prelucrare ca Sibiu, Braºov, specii de animale valoroase pentru carnea ºi blãnurile lor.
Cisnãdie, Ploieºti, Constanþa, Sãliºte. Efectivele de animale importante pentru vânat, cu aproxi-
Covoarele se fabricã la Prejmer ºi Sãliºte. Stofe ºi maþie, sunt: urºi – 6 300 exemplare, cerbi – 30 000
postavuri din lânã se produc la Bacãu, Timiºoara, Ploieºti, exemplare, jderi – 10 000 exemplare, capre negre – 8 000
Azuga ºi Buhuºi. exemplare, iepuri – 2 000 000 exemplare etc.
y Creºterea cailor a fost înainte în declin, astãzi s-a Pescuitul industrial se practicã mai ales în Marea
revigorat. Herghelii de creºtere a cailor se aflã la Lucina, Neagrã ºi în Delta Dunãrii.

Aprofundeazã
Podgoriile cele mai renumite sunt localizate în:
Ä Odobeºti, Panciu, Dealu Mare;
Ä Murfatlar;
Ä Cotnari, Iaºi, Huºi;
Ä Drãgãºani, Dãbuleni, Segarcea;
Ä Jidvei;
Ä Recaº, Valea lui Mihai

Fragmentarea terenurilor agricole ca urmare a schim-


bãrii regimului de proprietate

1. Identificaþi argumentele în favoarea ideii cã


agricultura ocupã un loc important în economia
româneascã.
2. Ce transformãri a suferit agricultura României în
ultimii 12 ani?
3. Gândiþi-vã la câteva mãsuri economice ºi politice
(legislative) care ar putea duce la redresarea producþiei
interne de carne pentru consum intern ºi pentru export.
Discutaþi în clasã!
Fosta Cooperativã Agricolã de Producþie (CAP) din 4. Localizaþi podgoriile de mai sus pe zone geografice.
Sâmbãta de Sus – zootehnia 5. Interpretaþi imaginea cu fosta CAP.

71
18. Elemente specifice industriei

Privire generalã Gazele naturale sunt cunoscute de multã vreme în


Podiºul Transilvaniei („focuri nestinse“). Se gãsesc în
Industria este cea mai importantã ramurã a economiei pãmânt sub formã de gaze de sondã ºi gaz metan.
naþionale, cu tradiþii vechi (sã ne amintim de extragerea * Gaze asociate zãcãmintelor de petrol – numite gaze
aurului în Munþii Apuseni de cãtre daci). de sondã, care sunt în aceleaºi locuri cu petrolul (vezi
În 1887 erau 153 de fabrici, în 1890 – 210, pentru ca centrele petroliere);
în 1910 numãrul lor sã ajungã la 692.
În Transilvania sunt întreprinderi metalurgice (Hune-
doara, Reºiþa), de construcþii de maºini (Braºov, Arad,
Sibiu), sudul þãrii având fabricile concentrate în Bucureºti,
pe Valea Prahovei, la Galaþi ºi Brãila.
Dacã în 1938 industria participa la venitul naþional cu
30,8%, în 1970 procentul este aproape dublu (60,3%),
menþinându-se pânã în 1990, când scade la 53,5% (ca
efect al traziþiei). Aceastã creºtere se datora politicii de
industrializare forþatã din perioada 1951-1979, când s-au
înregistrat ritmuri de dezvoltare cuprinse între 10,3%-
13,9%, cele mai ridicate pe plan mondial.
Industria se diversificã, apar multe ramuri noi (siderurgia,
maºini-unelte, aparaturã industrialã, electronicã, maºini
agricole, autoturisme, nave). Totodatã, au apãrut alte cen-
tre industriale (Piatra Neamþ, Turda, Sf. Gheorghe).
În ultimii ani România a realizat 1% din producþia Termocentrala Mintia
industrialã mondialã. Ramurile cu realizãri mai mari sunt * Gaz metan, în Podiºul Transilvaniei (regiunea cu
industria de utilaj petrolier, mase plastice, îngrãºãminte gaz metan cea mai importantã din România). Gazul metan
chimice, mobilã, ciment, textile ºi confecþii. de aici este cel mai pur din lume (pânã la 99,8% CH4).
Industria valorificã o gamã variatã de resurse, pe baza Principalele judeþe gazeifere: Mureº, Sibiu, Cluj, Alba.
cãrora s-au dezvoltat multe ramuri ºi subramuri industriale: Gazele naturale sunt utilizate în industria chimicã ºi
y Industria energeticã valorificã urmãtoarele resurse: în termocentrale.
combustibili minerali (petrol, gaze naturale ºi cãrbuni) ºi Cãrbunii participã la balanþa energeticã a þãrii cu 31,7%
resursele de energie a viitorului (forþa apelor, energia (1991), asigurând parþial ºi nevoile de cocs metalurgic.
solarã, energia eolianã, energia geotermicã, energia Dupã valoarea economicã ºi puterea caloricã sunt:
nuclearã etc.). * Cãrbuni superiori. Se exploateazã din anul 1790 în
Petrolul Banat (Anina, Doman, Secu).
Industria petrolierã are veche tradiþie în România prin Principalele tipuri:
exploatãrile de pe Valea Prahovei ºi din Subcarpaþii Ä antracitul este cel mai valoros cãrbune; se aflã la
Moldovei. Prima rafinãrie de petrol a luat fiinþã la Râfov Schela (Gorj);
(Prahova) în anul 1857. România se înscrie, astfel, ca Ä huila se aflã în cantitãþi mai mari. Principalul bazin
prima þarã cu producþie de petrol în lume (275 t). este Petroºani (Valea Jiului), cu exploatãri la: Vulcan,
Petrolul se extrage în puþuri, prima sondã intrând în Lupeni, Petrila, Uricani, Aninoasa, Livezeni, Lonea.
funcþiune în anul 1863 la Tg. Ocna, principalele regiuni În Banat huila se exploateazã la Anina, Ponor, Cozla,
petroliere fiind: Subcarpaþii, Câmpia Românã, Podiºul Baia Nouã etc.
Getic, Câmpia de Vest ºi Platforma continentalã a Mãrii Din huilã se obþine cocsul metalurgic în cocseriile de
Negre (aici funcþioneazã 7 platforme de foraj marin). la Hunedoara ºi Reºiþa ºi în semicocseria Cãlan.
Rafinarea þiþeiului se face integral în þarã, capacitatea * Cãrbuni inferiori
de rafinare fiind de 35 mil. t. (cu mult peste necesar). Ä Cãrbunele brun se exploateazã în Bazinul
Principalele rafinãrii: Ploieºti, Brazi, Câmpina, Piteºti, Comãneºti (Bacãu), Bazinul Almaº (Ticu, Tãmaºa – jud.
Dãrmãneºti, Capu Midia, Suplacu de Barcãu, Timiºoara. Sãlaj) ºi la Þebea (jud. Hunedoara).
Principalele domenii în care este utilizat petrolul sunt: Ä Lignitul se gãseºte în România în cele mai mari
petrochimia, punerea în miºcare a autovehiculelor cantitãþi; deþine 70% din producþia de cãrbune a þãrii.
(transporturi), termocentralele etc. Zãcãmintele se aflã în Podiºul Getic la Rovinari, Urdari,
72
Lupoaia ºi la Motru, Ploºtina, Leurda, Horãºti. România dispune de un potenþial însemnat în regiunile
Resursele de lignit sunt rãspândite peste tot în însorite din Câmpia Românã ºi Dobrogea, unde durata
România, în judeþele Argeº ºi Buzãu, în Bazinul Barcãului de strãlucire a soarelui este cuprinsã între 2300-2400 ore.
(Bihor, Sãlaj), în judeþele Covasna, Timiº. Încercãri de utilizare a acestui tip de energie s-au fãcut
Ä Turba, cel mai nou cãrbune, se exploateazã mai la Câmpina, Timiºoara etc., s-au construit case solare,
mult în judeþele Cluj ºi Suceava. captatoare solare etc.
Energia eolianã este utilizatã la punerea în miºcare
y Industria energiei electrice este ramura de bazã
a dezvoltãrii economiei, participând la modernizarea a morilor de vânt, vaselor cu pânze etc.
ramurilor economiei, prin mecanizarea, automatizarea ºi Existã încercãri de construire a centralelor eoliene în
cibernetizarea lor. Câmpia Românã, Delta Dunãrii, pe munþi.
Începuturile sale pe teritoriul României sunt atestate Energia geotermicã a apãrut odatã cu utilizarea
în 1882 la Bucureºti ºi 1884 la Timiºoara. apelor termale de la Bãile Felix, Bãile 1 Mai etc.
Resursele care stau la baza dezvoltãrii acestei industrii y Industria metalurgicã cuprinde: siderurgia,
sunt: petrolul, gazele naturale, cãrbunii, forþa apelor, energia metalurgia neferoasã ºi construcþiile de maºini.
solarã, energia eolianã, energia geotermicã, energia nuclearã.
Unitãþile producãtoare de energie electricã sunt:
Termocentralele – funcþioneazã pe bazã de cãrbuni,
petrol ºi gaz metan. Cele mai mari sunt: Rogojelu ºi
Turceni (Gorj), Chiºcani (Brãila) fiecare cu o putere
instalatã în jur de 2000 MW; Luduº-Iernut, Iºalniþa
(Craiova) ºi Mintia (Deva) cu o putere instalatã de 1000 MW.
Alte termocentrale sunt la Bucureºti, Brazi, Paºcani.
Hidrocentralele sunt construite mai mult pe râurile din
munþi. Cele mai importante sunt: Porþile de Fier I (2150 MW),
Porþile de Fier II, construite în colaborare cu Iugoslavia.
Pe râurile interioare: Vidra (pe Lotru), Vidraru (pe Argeº), Combinatul metalurgic din Câmpia Turzii
Fântânele-Beliº (pe Someºul Cald), Stejaru (Bistriþa) etc.
Energia electricã este transportatã în þarã prin linii de Siderurgia feroasã se ocupã cu extracþia minereurilor
înaltã tensiune ce formeazã sistemul energetic naþional, de fier din Munþii Poiana Ruscã (Ghelari, Teliuc, Vadu Dobrii),
care este conectat la cel al þãrilor vecine. Munþii Dognecei, la Bãiºoara (jud. Cluj), Lueta (Harghita).
Minereurile de fier, cocsul ºi alte elemente auxiliare
(manganul, vanadiul, cromul) sunt prelucrate în indus-
tria siderurgicã în combinatele: ISPAT-SIDEX Galaþi
(cel mai mare din România), care foloseºte minereuri
de fier ºi cocs din import, Hunedoara ºi Reºiþa utilizând
minereurile din þarã. Alte centre: Cãlãraºi, Târgoviºte,
Câmpia Turzii, Brãila, Vlãhiþa, Oþelu Roºu, Cãlan,
Bucureºti, Roman. În combinate se produc: fontã, oþeluri
laminate (sârmã, tablã, cuie, þevi etc.).
Siderurgia neferoaselor are la bazã resursele interne
de materii prime. Zonele cu zãcãminte de metale
neferoase sunt: Grupa vulcanicã nordicã, Munþii Apuseni,
Dobrogea (Altân-Tepe), jud. Suceava, Munþii Poiana
Ruscã ºi Munþii Banatului.
Obþinerea metalelor neferoase din minereuri (aurul,
Hidrocentrala Porþile de Fier I argintul, cuprul, plumbul, zincul, aluminiul etc.) se realizeazã
Energia nuclearã se produce pe bazã de uraniu, în în combinatele de la Baia Mare (cel mai mare centru al
centrala nuclearã de la Cernavodã (primul grup cu o putere neferoaselor din România), Zlatna, Copºa Micã, Slatina etc.
de 700 MW este dat în funcþiune, acum se lucreazã la Se prelucreazã la Bucureºti, Braºov ºi Slatina.
cel de-al doilea grup). y Industria constructoare de maºini este cea mai
importantã ramurã a economiei. Produce maºini, piese
y Sursele de energie alternativã regenerabile ocupã
ºi subansamble pentru dotarea tuturor celorlalte ramuri.
un loc important pentru viitorul energetic al României,
Principalele subramuri ºi produsele lor sunt:
fiind inepuizabile ºi nepoluante.
Ä Industria de utilaj minier, folosit în mine; centre:
Energia solarã este una din cele mai importante.
Petroºani, Baia Mare, Satu Mare;
73
Ä Industria de utilaj petrolier (sonde, rafinãrii) situeazã
România pe un loc fruntaº în lume. Centre: Ploieºti,
Câmpina, Târgoviºte, Bacãu, Braºov;
Ä Industria de utilaj energetic (centrale energetice);
centre: Bucureºti, Reºiþa;
Ä Industria de utilaj tehnologic pentru echiparea
întreprinderilor: Bucureºti, Oradea, Cluj-Napoca, Iaºi,
Reºiþa etc.;
Ä Industria electronicã ºi electrotehnicã; centre:
Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi, Craiova, Tg. Mureº, Sãcele,
Timiºoara etc.;
Ä Industria de maºini-unelte: Arad, Bucureºti, Oradea;
Ä Industria de rulmenþi: Bârlad, Alexandria, Braºov;
Ä Industria mijloacelor de transport: locomotive ºi
vagoane: Bucureºti, Craiova, Arad, Drobeta Turnu Combinatul Siderurgic Hunedoara
Severin, Caracal; autocamioane ºi autobuze: Braºov, 3 Eseu liber: Efectele industriei asupra mediului; soluþii
Bucureºti; autoturisme: Piteºti, Craiova, Câmpulung- pentru reducerea factorilor de risc. (Documentaþi-vã ºi
Muscel; avioane: Bucureºti, Braºov, Craiova, Bacãu; pe internet).
tractoare ºi maºini agricole: Braºov, Bucureºti, Craiova,
Timiºoara; nave maritime ºi fluviale: Constanþa, y Industria lemnului se bazeazã pe pãdurile din
Mangalia, Galaþi, Brãila, Olteniþa, Giurgiu, Drobeta Carpaþi, din dealuri ºi podiºuri. Produce:
Turnu Severin; maºini ºi obiecte de uz casnic: Bucu- Ä cherestea: Vatra Dornei, Viºeul de Sus, Nehoiu,
reºti, Mediaº, Satu Mare, Gãeºti, Cluj-Napoca, Ploieºti. Brezoi, Poieni (Cluj);
y Industria materialelor de construcþie utilizeazã Ä mobilã: Bucureºti, Cluj-Napoca, Tg. Mureº, Oradea,
rocile naturale fãrã prelucrare: granite, bazalte, pietriºuri, Blaj, Suceava, Piatra Neamþ etc.
nisipuri etc., ce se gãsesc din abundenþã în munþi ºi în Ä instrumente muzicale: Reghin
albia râurilor, ºi rocile naturale prelucrate ºi transformate Ä Rechizite ºcolare: Sibiu, Timiºoara.
în alte materiale de construcþii (calcare, marmurã, argile,
bazalte, andezite etc.).
Se produc:
Ä lianþi (ciment, var, ipsos): Taºca Bicaz, Chiºtag Evaluarea cunoºtinþelor
(Aleºd), Turda, Medgidia, Bârseºti, Comarnic; 1. Detaliaþi rolul industriei în economie.
Ä ceramicã ºi porþelan: Cluj-Napoca, Alba Iulia, 2. Aduceþi argumente pentru importanþa unui
Sighiºoara, Curtea de Argeº etc. anumit domeniu industrial, la alegere.
Ä sticlã: Mediaº, Turda, Buzãu, Dorohoi, Tomeºti, 3. Identificaþi principalii factori care au dus la
Gherla etc. despãduriri excesive în România. Care sunt cele
Ä prefabricate din beton, pereþi etc.: Bucureºti, Ro- mai grave efecte ale acestui fenomen?
man, Piatra Neamþ etc.

19.Industria chimicã.
STUDIU DE CAZ

Scurt istoric. Tipurile de resurse Piteºti, Brãila, Timiºoara – mase plastice; Oneºti ºi Brazi
– cauciuc sintetic, Piteºti – negru de fum.
Industria chimicã este veche în România, datând de Industria chimicã utilizeazã materii prime diverse:
la apariþia primei rafinãrii de petrol la Râfov, jud. Prahova * de origine mineralã: þiþei, gaz metan, cãrbuni, sare,
(1857); se dezvoltã între cele douã rãzboaie mondiale, minereuri de metale neferoase etc.;
când se construiesc întreprinderi chimice la Bucureºti, * de origine vegetalã: lemnul, stuful, paiele ºi plantele
Codlea, Târnãveni, Copºa Micã, Turda, Baia Mare, medicinale.
Timiºoara. Mai târziu se modernizeazã întreprinderile Spre deosebire de celelalte ramuri, industria chimicã
vechi ºi se construiesc altele (Roznov, Victoria, Iºalniþa, valorificã la un înalt grad tot felul de materii prime ºi deºeuri.
Nãvodari) – pentru îngrãºãminte chimice, la Sãvineºti, Ritmul rapid de dezvoltare situeazã þara noastrã între
Brazi, Piteºti, Iaºi – pentru fire ºi fibre sintetice ºi Borzeºti, principalele þãri europene.
74
Subramurile industriei chimice ºi Ä fosfatice, care se produc la Valea Cãlugãreascã,
produsele lor Turnu Mãgurele, Nãvodari, din fosforite ºi pirite;
Ä concentratele complexe se fabricã din azot, potasiu
y Industria petrochimicã foloseºte ca materie primã ºi fosfor. Centre: Nãvodari, Tg. Mureº, Turnu Mãgurele.
petrolul ºi gazele naturale ºi produce cele mai diverse y Industria de medicamente utilizeazã plantele
produse: fibre ºi fire sintetice, mase plastice, cauciuc medicinale ºi unele minerale etc. Fabrici de medicamen-
sintetic, negru de fum etc. Cele mai importante combinate te: Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi, Timiºoara ºi Braºov.
petrochimice sunt: Piteºti, Oneºti, Brazi, Nãvodari. y Industria de coloranþi ºi vopsele este dezvoltatã
Pe baza produselor obþinute s-au dezvoltat noi subramuri: în centrele Codlea, Oradea ºi Bucureºti.
Cauciucul sintetic se fabricã cu ajutorul negrului de y Industria celulozei ºi hârtiei
fum obþinut la Piteºti ºi Copºa Micã. Materiile prime utilizate sunt: lemnul, stuful ºi paiele.
Articole tehnice din cauciuc se fabricã la Braºov, Jilava Întreprinderi care fabricã hârtie din lemn sunt la: Piatra
(Bucureºti) etc. Încãlþãminte de cauciuc, înlocuitori din Neamþ, Bacãu, Buºteni, Zãrneºti etc., din stuf la: Chiºcani
piele, tapiserie pentru autoturisme etc. se fabricã la (Brãila), din paie la Cãlãraºi ºi Palas (Constanþa).
Drãgãºani ºi Orãºtie.
Firele ºi fibrele sintetice se fabricã la Sãvineºti (relon), Utilizarea produselor industriei chimice
la Fãgãraº, Iaºi, Vaslui, Câmpulung, Bucureºti etc.
Materialele plastice (polietilenã, policlorurã de vinil, Aproape toate domeniile economiei româneºti
aminoplaste etc.) se produc la: Piteºti, Târnãveni, Brazi, utilizeazã produsele industriei chimice, astfel:
Victoria, Borzeºti, Fãgãraº etc. * îngrãºãmintele chimice sunt folosite în agriculturã;
y Industria produselor clorosodice foloseºte ca * fibrele ºi firele sintetice în industria de þesãturi ºi confecþii;
materie primã sarea ºi produce sodã causticã, sodã * la fabricarea coloranþilor ºi vopselelor;
calcinatã, clor ºi acid clorhidric. Principalele centre sunt: * acidul sulfuric: fabricarea îngrãºãmintelor, în industria
Ocna Mureº, Govora, Turda, Târnãveni, Giurgiu, Borzeºti. petrolierã, la fabricarea celulozei, a fibrelor celulozice;
Zãcãminte mari de sare existã în Subcarpaþi ºi în * cauciucul sintetic se foloseºte la fabricarea anvelo-
dealurile de la marginea Podiºului Transilvaniei. pelor, încãlþãmintei, tapiþeriei autoturismelor;
y Industria acidului sulfuric este localizatã la Baia * materialele plastice la fabricarea þevilor pentru insta-
Mare, Zlatna, Braºov, Valea Cãlugãreascã, Copºa Micã, laþii ºi plãci termoizolatoare;
Victoria ºi Nãvodari. Se fabricã din pirite cuprifere. * hârtia este utilizatã în industria poligraficã ºi în in-
y Industria de îngrãºãminte chimice s-a dezvoltat dustria alimentarã;
foarte mult datoritã solicitãrilor din agriculturã. * medicamentele, în medicinã;
În România se fabricã îngrãºãminte chimice: * coloranþii ºi vopselele în construcþii etc.
Ä azotoase, pentru care se utilizeazã ca materii prime
gazul metan ºi azotul atmosferic. Centre importante: Industria chimicã ºi poluarea mediului
Slobozia, Roznov, Tg. Mureº, Victoria, Fãgãraº, Turnu
Mãgurele, Craiova, Arad; Industria chimicã se aflã printre ramurile care polueazã
cel mai mult mediul (aerul, apa, solul).
a) Aerul este poluat de: SO2, H2S, Cl2, HCl, CO, CO2
etc. Prin miºcãrile aerului poluanþii sunt rãspândiþi pe
suprafeþe întinse în atmosferã.
b) Apa este poluatã prin deversarea apelor industriale,
care conþin substanþe toxice. Industria chimicã contribuie
la poluarea apei în procent de 30%.
c) Solul este poluat prin administrarea de îngrãºãminte
chimice, insecticide, pesticide sau ploi acide etc.
Accidentele industriale contribuie din plin la poluarea
mediului, afectând calitatea vieþii.

3 Analizaþi relaþia dintre disponibilitatea ºi repartiþia


resurselor ºi amplasarea centrelor de industrie chimicã.
3 Evaluaþi efectele sociale ºi de mediu ale închiderii
marilor combinate chimice.

Exploatarea sãrii cu ajutorul sondelor, Ocna Mureº

75
20. Infrastructura de circulaþie în context naþional ºi internaþional

Transporturile ºi cãile de comunicaþie Cele mai mari noduri de cale feratã sunt: Bucureºti
(cu opt linii magistrale), Braºov, Timiºoara, Simeria, Arad,
Transporturile ºi cãile de comunicaþie reprezintã Ploieºti.
elementele esenþiale fãrã de care dezvoltarea României Toate regiunile þãrii sunt legate între ele prin cãi ferate,
este de neconceput. O þarã care posedã o reþea de dintre care opt sunt mai importante, constituind adevãrate
transporturi moderne se dezvoltã rapid economic. axe de legãturã cu þãrile Europei:
România are o reþea de transporturi diversificatã, formatã * Bucureºti-Arad-Curtici, cu legãturã spre Ungaria,
din transporturi feroviare, rutiere, navale, fluviale ºi maritime, Cehia, Austria.
aeriene, multimodale ºi speciale etc. Toate aceste tipuri de * Bucureºti-Braºov-Cluj-Napoca-Oradea, cu legãturã
spre Ungaria, Austria, Germania;
transport formeazã un tot unitar, completându-se reciproc.
* Bucureºti-Craiova-Timiºoara, cu legãturã spre Italia,
Elveþia, Franþa.
Transporturile feroviare au apãrut în România în anul * Bucureºti-Ploieºti-Suceava-Vicºani, cu legãturã spre
1854 prin darea în folosinþã a primei linii de cale feratã, Ucraina ºi Polonia.
Baziaº-Oraviþa, în lungime de 62,5 km, dupã care au apãrut * Bucureºti-Iaºi-Ungheni, cu legãturã spre R. Moldova,
cãile ferate Cernavodã-Constanþa (1860) ºi Bucureºti- Ucraina, Rusia (pânã la Moscova).
Giurgiu (1869). * Bucureºti-Braºov-Ciceu-Deda-Dej-Satu Mare, cu
În anul 1914 România avea o reþea de cãi ferate lungã legãturã spre Ucraina.
de 5400 km; astãzi mãsoarã 11 500 km, din care 3 800 km * Bucureºti-Galaþi prin Fãurei.
sunt electrificate. * Bucureºti-Feteºti-Constanþa-Mangalia.
Densitãþi mari ale reþelei feroviare se înregistreazã în Din acestea se desprind altele, secundare, în diferite
vestul þãrii (judeþele Timiº, Arad, Bihor ºi Satu Mare), direcþii ale þãrii. În prezent se pune un accent deosebit
densitãþi mijlocii în Câmpia Românã ºi Podiºul Transil- pe dezvoltarea ºi modernizarea transportului feroviar.
vaniei ºi mai reduse în Moldova ºi în Carpaþi.

Transfãgãrãºanul

76
Transporturile rutiere. Reþeaua de drumuri ºi ºosele lemnos, cereale etc.).
are o lungime de 72 800 km, din care 17 100 km sunt Sunt douã tipuri de tranporturi pe apã:
modernizate. În ultimii ani, s-a construit autostrada Bucu- a) Transporturile fluviale.
reºti-Piteºti ºi este în construcþie autostrada Bucureºti- * Dunãrea este cea mai importantã arterã fluvialã din
Constanþa. România, care face legãtura între Europa Centralã, Vesticã,
În prezent þara noastrã este cuprinsã în TEM (Auto- Esticã ºi Nordicã (Marea Neagrã-Dunãre-Main-Rin-Marea
strada Transeuropeanã) ce intrã în România pe la Nãdlac- Nordului). Principalele porturi româneºti la Dunãre sunt:
Arad-Sebeº-Piteºti-Bucureºti-Constanþa, cu legãturã spre Sulina (este ºi la Marea Neagrã), Tulcea, Galaþi, Brãila,
Bulgaria ºi prin ferry-boat spre Turcia. Cernavodã, Cãlãraºi, Olteniþa, Giurgiu, Turnu Mãgurele,
Cele mai importante ºosele internaþionale (din România) Calafat, Drobeta Turnu Severin, Orºova etc.).
sunt E60, E70, E85 ce fac legãtura pe teritoriul României * Canalul Dunãre-Marea Neagrã face legãtura între
între Europa vesticã, nordicã, sud-esticã ºi esticã. Dunãre ºi Mare pe o lungime de 64 km, între Cernavodã
În anul 1995, pe drumuri ºi ºosele se transportau 990 mi- ºi Constanþa, scurtând distanþele de pe vechiul traseu
lioane tone mãrfuri ºi 760 milioane persoane. cu 400 km. Porturile la Canal sunt: Constanþa Sud - Agigea
Cel mai important nod rutier este municipiul Bucureºti, - Medgidia - Cernavodã etc.
de unde pleacã în diferite direcþii ale þãrii mai multe ºosele:
* E60, Bucureºti-Oradea-Borº-Hamburg (Germania), spre
Sud-Giurgiu (traverseazã Podul Prieteniei)-Ruse-Istanbul.
Asigurã legãtura între Europa Nordicã, Centralã ºi Peninsula
Balcanicã, traversând strâmtoarea Bosfor spre Asia;
* E70, Bucureºti-Craiova-Timiºoara-Stamora-
Moraviþa, spre Iugoslavia, iar în Sud ajunge la Giurgiu-
Sofia (Bulgaria) ºi Istanbul (Turcia).
* E85, Bucureºti-Ploieºti-Roman-Suceava-Siret, cu
legãturã spre Ucraina ºi Polonia.
* Bucureºti-Hârºova-Constanþa.
* Timiºoara-Arad-Oradea-Satu Mare.
Pentru uºurarea transporturilor s-au construit ºi câteva
poduri: Giurgiu-Ruse, Feteºti-Cernavodã, Giurgeni-Vadu
Oii, toate peste Dunãre.

Ecluza de la Agigea
* Canalul Bega are o lungime de 114 km, trece prin
oraºul Timiºoara ºi face legãtura cu Iugoslavia.
* Prutul Inferior este navigabil.
b) Transporturile maritime. Ieºirea la Marea Neagrã
faciliteazã þãrii noastre legãturi pe calea apei cu multe
din þãrile lumii.
Prin portul maritim Constanþa se realizeazã 60% din
exporturile ºi importurile României. Construcþia sa a început
dupã 1877, primele legãturi fãcându-se cu Istanbul (Turcia)
ºi Marsilia (Franþa). În prezent este al ºaselea port al
Europei. Alte porturi la mare sunt Mangalia ºi Sulina.
Actualmente pe Marea Neagrã se realizeazã
transportul cu ferry-boatul spre Turcia, în perspectivã ºi
Podul de la Giurgeni – Vadu Oii
cu alte þãri din zona Mãrii Negre.
Modernizarea ºoselelor ºi construirea autostrãzilor
este o necesitate care þine de mãrirea confortului de trans- Transporturile aeriene mijlocesc legãturi rapide între
port, prin atingerea unor standarde europene. principalele oraºe din þarã, între Bucureºti ºi oraºe din
întreaga lume. Principala poartã aerianã a României este
Transporturile navale prezintã faþã de celelalte tipuri Aeroportul Bucureºti-Otopeni.
avantajul cã transportã cantitãþi mari de mãrfuri la un preþ Alte aeroporturi se aflã în oraºele mari, unele dintre
ieftin. Pe calea apei se transportã în special materii prime ele (Constanþa, Timiºoara, Arad, Cluj-Napoca) fiind
(minereuri, cãrbuni, materiale de construcþii, material modernizate pentru traficul internaþional.

77
important, frumuseþi natu-
rale fãrã egal (creste,
abrupturi, piscuri, chei,
peºteri, lacuri glaciare,
cascade, pãduri etc.).
În România existã
peste 11 000 de peºteri ºi
avene (Urºilor, Meziad,
Aeroportul Otopeni Vântului, Valea Firii, Topol-
Bucureºtiul este legat de: Paris, Londra, Frankfurt, niþa, Cloºani, Dâmbo-
Viena, Bruxelles, Berlin, Tel Aviv, New York etc. vicioarei, Scãriºoara – cu
Transporturile speciale se fac prin: conducte (apã, gheþarul); dintre chei se
petrol, gaze naturale), cablu (curentul electric, funicularul, remarcã: Cheile Turzii,
telefericul etc.). Cheile Râmeþi, Cheile Bi-
Telecomunicaþiile sunt reprezentate prin telegraf, cazului, Cheile Nerei,
telefon, radio, televizor, fax, satelit, internet etc.; prin inter- Galbenei, Caraºului.
mediul lor se realizeazã sistemul de transmitere la distanþã Forme inedite de mi-
a informaþiilor. O rapidã afirmare a cunoscut telefonia mobilã. crorelief: Babele, Sfinxul
(Munþii Bucegi), cei 12 Planul Peºterii Ialomiþa
Comerþul Apostoli (M. Cãlimani). Atractive sunt lacurile: Roºu, Sf.
Ana, Bâlea, Podragul, Bucura.
Este în strânsã legãturã cu existenþa resurselor in- Defileele Dunãrii, Oltului, Mureºului, Jiului, Criºurilor
terne ºi stadiul de dezvoltare economicã. atrag mulþi turiºti vara.
l Comerþul interior se desfãºoarã în interiorul graniþelor În Carpaþi existã cele mai multe staþiuni turistice: Sinaia,
þãrii prin unitãþi de stat ºi private (care câºtigã tot mai Predeal, Buºteni, Borsec, Tuºnad, Sângeorz Bãi, Vatra
mult teren). Dornei, Poiana Braºov, Pãltiniº, Moneasa, Izvoru Mureºului.
Principalele produse ce fac obiectul comerþului sunt: cele Unele staþiuni îºi datoreazã existenþa apelor minerale
alimentare, bunurile de consum, maºini ºi utilaje, aparaturã ºi termale: Cãlimãneºti, Olãneºti, Slãnic Moldova,
electronicã (calculatoare), combustibili, mobilã etc. Borsec, Bãile Felix, Bãile Herculane, Geoagiu-Bãi etc.
l Comerþul exterior se realizeazã între þara noastrã ºi * Mãnãstirile din nordul Moldovei sunt obiective
þãrile lumii (peste 150 la numãr). În prezent România turistice de mare valoare cultural-artisticã, unele (Voroneþ,
exportã: utilaj petrolier, produse chimice, îngrãºãminte, Putna, Moldoviþa, Suceviþa) fiind înscrise în patrimoniul
utilaj energetic, autoturisme, tractoare, sodã causticã, U.N.E.S.C.O.
mobilã, fructe, vinuri, produse textile ºi confecþii (ocupã
un loc important în prezent). Importãm: combustibili,
minereuri feroase, bauxitã, cauciuc natural, bumbac,
produse alimentare ºi calculatoare.

Turismul

În ultimul timp infrastructura turisticã a þãrii s-a dezvol-


tat mult, odatã cu privatizarea multor unitãþi turistice, iar
cele existente se modernizeazã.
Multe hoteluri, cabane, campinguri au fost moderni-
zate, dotate ºi aduse la standarde internaþionale. Se
construiesc noi hoteluri, pârtii de schi (Predeal) etc. Staþiu-
nile balneoclimaterice au fost dotate cu instalaþii ºi apara-
turã modernã pentru tratamentul bolnavilor. Cãile de acces
Mãnãstirea Suceviþa, în Bucovina
spre staþiuni se asfalteazã.Începând din 1990 numãrul
turiºtilor români ºi strãini s-a diminuat, un uºor reviriment * Delta Dunãrii atrage mulþi turiºti datoritã peisajului
constatându-se în ultima perioadã. Principalele obiective sãu exotic, faunei bogate ºi variate.
turistice se aflã în Munþii Carpaþi, care constituie cea mai * Dunãrea oferã atracþii deosebite: defileul, barajele
importantã regiune turisticã a þãrii. Porþile de Fier I ºi II, poduri, porturi etc.
Carpaþii oferã turiºtilor aer mai puþin poluat ºi apã curatã,
drumeþii, sporturi de iarnã, vânat, pescuit ºi, ce este mai
78
* Monumentele istorice sunt importante ºi din punct
de vedere artistic ºi cultural: Histria, Tomis, cetãþile dacice
din Munþii Orãºtiei, Biserica Neagrã din Braºov, cetatea
medievalã de la Sighiºoara, Castelul Bran, Castelul
Huniazilor, Palatul Regal din Bucureºti (care gãzduieºte
ºi un muzeu de artã), Muzeul Cotroceni, Palatul de la
Mogoºoaia etc.
Numãrul turiºtilor a fost la nivelul anului 2001 de peste 10 mi-
lioane de turiºti români ºi peste 1 350 000 de turiºti strãini.
Prin deschiderea graniþelor ºi libera circulaþie în spaþiul
Schengen mulþi români pleacã în alte þãri.

Evaluarea cunoºtinþelor
1. Argumentaþi importanþa Dunãrii ºi Mãrii Negre
pentru România.
Staþiunea Mamaia – Parcul de distracþii Aqua Magic
2. Identificaþi principalele obiective turistice din
România.
* Litoralul românesc al Mãrii Negre atrage turiºti români ºi 3. De ce este considerat turismul o ramurã de
strãini pentru cura helio-marinã. Principalele staþiuni: Mamaia, viitor a economiei româneºti?
Eforie, Costineºti, Nãvodari, Neptun, Olimp, Mangalia.

Aprofundeazã
1. Imaginaþi o micã afacere privatã în localitatea (sau Sighiºoara – cetate
zona) din care sunteþi. Cum faceþi sã atrageþi turiºti? (Farmecul medieval al cetãþii
2. Argumentaþi ideea cã turismul românesc oferã un este pãstrat ºi prin diverse
potenþial uriaº pentru dezvoltarea economiei! artificii moderne)
3 În ultimii ani, faþa oraºelor ºi localitãþilor cu
obiective turistice s-a schimbat. Multe clãdiri (de
patrimoniu, locuinþe private – mai ales cele vechi, cu o
arhitecturã specialã) au suportat lucrãri de întreþinere ºi
chiar de reconstituire istoricã. Casa cu cariatide din Sibiu, o
3 Multe localitãþi rurale au devenit puncte de atracþie bijuterie arhitecturalã
prin noile condiþii de cazare oferite. Pensiunile familiale
(Bran, Cheia, Biertan, Gura Humorului, cele de pe Litoral
etc.) au cunoscut o adevãratã explozie dupã 1990, dovadã
cã iniþiativa particularã reprezintã cheia dezvoltãrii turismului
românesc. Turiºtii, în special cei strãini, sunt atraºi de
oferta tradiþionalã de cazare ºi masã. Agroturismul este o
activitate cu potenþial ridicat în România.

Biertan – o localitate cu
rezonanþã istoricã. Aici
românii, maghiarii ºi
germanii dovedesc în
permanenþã turiºtilor
români ºi strãini cã istoria
lor comunã poate fi un bun
prilej de convieþuire ºi
mândrie
Alba Iulia – Impunãtoarea poartã medievalã,
monument de mare însemnãtate istoricã

79
21. Restructurarea economicã.
Prezent ºi perspective ale evoluþiei socio-economice a României

Trei etape distincte ale La polul opus se aflã întreprinderi intrate în restructurare
dezvoltãrii economice ºi privatizare, ca de exemplu: Combinatul siderurgic de la
Galaþi „Sidex“, Întreprinderea de utilaj petrolier de la Ploieºti
a) În perioada interbelicã, datoritã iniþiativei private ºi (Upetrom), unele întreprinderi de agregate tehnologice din
capitalului strãin din S.U.A., Anglia, Germania, Olanda, Craiova ºi Cluj-Napoca, fabricile de autoturisme de la Piteºti
România se situa printre primele 10 þãri în lume. ºi Craiova, intrate recent într-o cooperare cu concernul
b) Dupã 1948, naþionalizarea tuturor proprietãþilor pri- francez Renault ºi cu cel sud-coreean Daewoo,
vate (întreprinderi, case etc.), colectivizarea pãmântului Întreprinderea de aluminiu de la Slatina º.a.
au dus la dispariþia întreprinzãtorilor particulari în toate
domeniile ºi, ca urmare, la dispariþia capitalului privat.
Proprietatea, producþia, economia în ansamblul ei au
devenit monopolul statului comunist. Prin desfiinþarea
iniþiativei ºi proprietãþii individuale s-a urmãrit instituirea
unei economii centralizate ºi planificate, care rãspundea
cerinþelor ideologice ale Partidului Comunist.
c) În prezent, economia României se aflã în tranziþie
de la capitalul de stat la cel privat, bazat pe piaþa liberã
(calitate, eficienþã în vederea obþinerii de profituri maxime
în condiþiile unei concurenþe libere).
Toate au la bazã premisa cã individul e liber sã aibã
iniþiativã economicã, sã investeascã ºi sã înmulþeascã
banii în mod legal. În felul acesta, afacerile private reuºite
contribuie substanþial la dezvoltarea economicã generalã Carierã de bauxitã în Munþii Pãdurea Craiului
ºi aduc cele mai importante cote la bugetul statului. Existã ºi ramuri industriale care se aflã în echilibru faþã
de materiile prime, care au o dezvoltare ritmicã, acoperind
Aspecte generale privind în cea mai mare parte exigenþele cantitative ºi calitative
Reforma economicã ale pieþei de consum intern. Dintre regiunile cu cea mai
avansatã restructurare amintim: zona Braºovului ºi a
Reforma economicã a început timid dupã 1990, în împrejurimilor (Sfântu Gheorghe, Sãcele, Râºnov, Zãrneºti,
prezent aflându-se într-un proces de restructurare ºi Codlea).
privatizare mai rapid cerut de F.M.I. (Fondul Monetar *Dintre ramurile industriei chimice o perspectivã mai
Internaþional) ºi B.I.R.D. (Banca Internaþionalã de bunã o au cele bazate pe materiile prime din þarã. Astfel,
Reconstrucþie ºi Dezvoltare). Obiectivul principal al rezervele ºi producþia de sare (privatizate integral) vor
restructurãrii economice este extinderea proprietãþii pri- permite dezvoltarea industriei produselor clorosodice.
vate concomitent cu retragerea treptatã a statului din *Principalele fabrici de ciment cunosc o dezvoltare
economie. Problema principalã este de a orienta ascendentã, datoritã privatizãrii lor integrale ºi colaborãrii
economia spre produse de calitate competitive pe piaþã. cu firme internaþionale de prestigiu.
y Industria. Þinând cont cã încã mai mult de jumãtate *Industria lemnului, textilã, alimentarã se aflã în
din structurile industriale se aflã în posesia statului, privati- transformare ºi restructurare.
zarea fiind fãcutã cu unele riscuri, ritmul de restructurare y Agricultura – ca ramurã a economiei reprezintã o
economicã are de parcurs un drum lung ºi anevoios. variantã a relansãrii României. În þãrile dezvoltate agricul-
Industria României este supradimensionatã faþã de tura este susþinutã, fermierii strãduindu-se sã facã acest
resurse în câteva ramuri (energeticã, metalurgie), fapt domeniu cât mai performant.
care a impus ca unele obiective industriale sã fie Deºi Legea Fondului Funciar a schimbat concepþia
conservate, deoarece au fost amplasate în zone fãrã despre proprietate, producãtorii agricoli nu sunt suficient
tradiþii, cu resurse reduse. Efectul pe termen lung este încurajaþi de stat, parcul de maºini ºi tractoare s-a redus
apariþia dificultãþilor legate de aprovizionarea cu materii odatã cu privatizarea, micii proprietari neavând posibili-
prime, de capacitatea de desfacere a produselor, cum tatea sã cumpere asemenea tehnologie. Îmbinarea agri-
este cazul unor combinate petrochimice, fabrici de utilaje culturii tradiþionale cu cea modernã, ecologicã (fãrã îngrã-
ºi agregate tehnologice sau mine din bazinele carbonifere. ºãminte chimice), mai buna zonare a terenurilor ºi o
80
politicã de subvenþionare judicioasã din partea statului ar 2001, când a fost subscris un capital social de 205 mil.
putea fi soluþii pentru obþinerea unor recolte mari ºi sigure, USD (din care 155 mil. USD pentru „Dacia“ Piteºti).
spre a putea fi la nivelul pieþei agricole a Uniunii Europene. Un nou aspect al schimburilor comerciale îl constituie
y Transporturile apariþia comerþului electronic (cibercomerþul) care a
Un accent deosebit se pune pe creºterea vitezei ºi a bulversat comerþul de detaliu cu bunuri ºi servicii.
volumului, corelate cu creºterea capacitãþii, cele mai y Turismul. Fluxurile turistice interne ºi internaþionale
spectaculoase rezultate fiind obþinute în transportul maritim (ca barometru al gradului de valorificare a activitãþii
prin deschiderea erei supertancurilor (nave de 150 000 tdw) turistice) au înregistrat în ultimii ani mari variaþii, crescând
construite la ºantierul maritim Constanþa. Programarea numãrul turiºtilor interni (de la 1,8 milioane în 1995 la 2,2 mi-
ºtiinþificã a circulaþiei, în mare parte computerizatã, duce lioane în 1998) ºi al cetãþenilor români antrenaþi în turismul
la sporirea siguranþei, a fluxurilor diurne ºi la eliminarea extern (de la 304 000 în 1994 la 480 000 în 1998).
curselor în gol. În ultimul deceniu transportul de mãrfuri
containerizat (în recipiente închise) s-a extins în funcþie Perspectivele României
de tipul de marfã, asigurând operativitatea în procesul de în decembrie 1989
încãrcare-descãrcare-transbordare a mãrfurilor, corelarea
diferitelor tipuri de transport, scãderea cheltuielilor ºi creºte- România a pornit în decembrie 1989 cu una dintre
rea eficienþei. cele mai nefavorabile situaþii (deºi iniþial s-a crezut
y Comerþul interior se desfãºoarã prin unitãþi comer- contrariul, având în vedere faptul înºelãtor cã se plãtise
ciale care aparþin unor forme diferite de proprietate: pri- datoria externã), fiind încã din acel moment plasatã destul
vate – 71%, publicã, de stat – 24%, mixtã – 5%, numãrul de mult în urma þãrilor din zona Europei Centrale.
unitãþilor comerciale crescând de 4 ori în ultimul deceniu. Reformele începuserã cu câþiva ani înainte în Polonia
În perioada ianuarie 1991 - 31 mai 2001, 50% dintre ºi Ungaria (unde criza economicã atinsese în anii ’80 un
societãþile cu participare strãinã înmatriculate au ca obiect nivel maxim al severitãþii), iar regimul ceauºist excela
de activitate comerþul cu ridicata ºi amãnuntul. Valoarea prin opacitate ºi inflexibilitate, fiind criticat pânã ºi de
totalã a capitalului investit în România este de 7 miliarde perestroikistul Gorbaciov. Legãturile mai strânse cu
USD, subscris în 79 000 de societãþi. Principalele þãri Occidentul, nivelul mai bun de informare al intelectualitãþii
investitoare în România sunt: Olanda, Germania, SUA; din Europa Centralã, micile afaceri private, reglementãrile
din punct de vedere al numãrului de societãþi înfiinþate: economice în cadrul aºa-zisului „Socialism de piaþã“ au
Italia (9000), Germania (8500), China (6700). Valoarea detaºat celelalte þãri în raport cu România.
maximã a investiþiilor strãine a fost atinsã în luna mai Conform mentalitãþii centralist-etatiste, atât la nivelul
populaþiei, cât ºi la nivelul clasei politice, statul este dator
Structura pe domenii de activitate a societãþilor comerciale cu
participare strãinã la capitalul social - mai 2001. sã asigure bunãstarea (garantarea locului de muncã,
creºterea salariilor, gratuitãþi în sãnãtate, învãþãmânt,
culturã, burse, bilete gratuite în staþiuni, reduceri la trans-
port, locuinþe º.a.), dar sã faciliteze în acelaºi timp ºi
apariþia avantajelor sistemului capitalist.
*Primul fenomen social nou apãrut în zona ex-
comunistã a fost ºomajul, reglementat juridic în 1991,
urmat de Legea privind contractul colectiv de muncã,
Legea privind garantarea salariului minim pe economie,
Legea privind soluþionarea conflictelor de muncã, Legea
cu privire la sindicate. Dupã 1990 ºomajul
a înregistrat urmãtoarele cote: în 1991 - 3%;
în 1994 - 10,9%; în 1998 - 11,6% cu per-
spective de ameliorare pe termen scurt.
Cea mai mare parte a ºomerilor proveneau
din industria grea, aflatã la începutul unui
lung declin. Criza economicã (generatoare
de ºomaj ºi sãrãcie), Legea fondului funciar
din 1991, care a împroprietãrit cu loturi (de
dimensiuni reduse: 1–3 ha) o parte din
populaþia oraºelor, costurile mici ale unei
locuinþe la þarã au determinat, pentru prima
datã în istoria contemporanã a României,
o altã direcþie principalã de migrare: de la
oraºe cãtre sate.

81
În 1997, o ordonanþã de urgenþã îºi propune sã sprijine Indicele dezvoltãrii umane (IDU) reprezintã un instrument
restructurarea acceleratã a industriilor neperformante, complex cu care se poate mãsura dezvoltarea socialã a
prevãzând acordarea a 6-12 salarii compensatorii pentru unei naþiuni, având în plus avantajul cã este utilizat de ONU.
muncitorii disponibilizaþi. În privinþa politicii locurilor de IDU exprimã sinteza a trei raportãri specifice: venitul
muncã un rol important revine în viitor Agenþiei Naþionale pe cap de locuitor, speranþa de viaþã la naºtere ºi nivelul
pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã (constituitã în educaþiei (alfabetizarea: 97%, grad de cuprindere în di-
1998) ºi Consiliului Economic ºi Social (CES), structurã verse forme de învãþãmânt: 62%).
consultativã tripartitã guvern - patronat - sindicate. În 1997, România se clasa pe locul 79 între cele 175 de
*Un alt fenomen social al anilor ‘90 a fost subþierea þãri luate în considerare, fiind plasatã în urma celorlalte
segmentului activ al populaþiei (deflaþie socialã), candidate de integrare în Uniunea Europeanã.
respectiv creºterea acceleratã a numãrului de pensionari Economia supercentralizatã ºi superplanificatã, din
ºi asistaþi social. Pensionarea timpurie la cerere (înaintea care lipsea cu desãvârºire sectorul privat, orientarea
limitei de vârstã) a fost abuziv utilizatã ca alternativã la puternicã spre piaþa CAER ºi a þãrilor arabe, legãturile
ºomaj; efectele secundare ale acestei politici sunt acum comerciale ºi culturale slabe cu Occidentul, lipsa
resimþite în bugetul asigurãrilor sociale. minimului exerciþiu democratic ºi concurenþial au fãcut
Pentru o economie care produce din ce în ce mai puþin, ca societatea româneascã sã fie în decembrie 1989
cele 6 milioane de pensionari, cu tendinþe de creºtere nepregãtitã pentru reformã.
(depãºesc numãrul salariaþilor), ºi un milion ºi jumãtate Dupã 12 ani de la începutul tranziþiei România încã
de ºomeri, la care se adaugã încãrcãtura socialã naturalã se aflã în cãutarea unui model de politicã socialã: pe de
de 5 milioane de copii ºi tineri cuprinºi în diferite forme o parte, s-a conturat un sistem al asigurãrilor sociale de
de învãþãmânt reprezintã în parte dificultãþile majore ale tip continental (german), sever finanþat, cu o puternicã
sistemelor de asigurãri sociale. reminiscenþã egalitaristã în acordarea beneficiilor sociale
În 1999 Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a trimis (ca în modelul social-democrat) dar ºi o retragere financi-
în Parlament un proiect legislativ privind reforma pensiilor, arã treptatã a statului din schemele de garantare a
care stipuleazã creºterea vârstei de pensionare (de la 62 la bunãstãrii, odatã cu ofensiva sectorului privat ºi non-
65 ani la bãrbaþi, ºi de la 57 la 60 pentru femei) instituind ºi
guvernamental (modelul liberal).
fondurile de pensii administrate în regim privat (complementare
Principalele ameninþãri ºi insatisfacþii sociale pe care
pensiilor publice). Efectele benefice ale acestei legi se vor
le recepteazã populaþia în raport cu schimburile care au
simþi pe termen mediu ºi lung.
loc în societate sunt scãderea puterii de cumpãrare,
*Scãderea puterii de cumpãrare a populaþiei este
instabilitatea locului de muncã, mai frecvent în sectorul
asociatã cu degradarea nivelului de trai (reducerea
industrial, creºterea alarmantã a infracþionalitãþii ºi
continuã a veniturilor reale ale cetãþenilor în comparaþie
cu nivelul tot mai înalt al preþurilor). În 1997 salariul mediu delincvenþei, dezvoltarea unei percepþii negative faþã de
pe economie ajunsese sã reprezinte doar 58% din îmbogãþire, lipsa de credibilitate a clasei politice.
valoarea corespunzãtoare momentului decembrie 1989,
iar în cazul pensiilor situaþia era ºi mai severã.
*Restructurarea cheltuielilor a reprezentat o
consecinþã directã a scãderii puterii de cumpãrare,
majoritatea familiilor din România cheltuind din ce în ce
mai mult (procentual) pentru hranã (60% din cheltuielile
totale ale unei familii obiºnuite ºi 40% în cazul familiilor
de patroni; în alte þãri europene nu depãºesc 30% din Evaluarea cunoºtinþelor
totalul cheltuielilor, limitã consideratã o posibilã definire 1. Comparaþi sistemul economic socialist cu cel
a pragului de sãrãcie). capitalist.
*Deteriorarea indicatorilor demografici ºi ai stãrii 2. Realizaþi un comentariu despre stadiul în care
de sãnãtate publicã are ca substrat principal scãderea se aflã restructurarea întreprinderilor din zona unde
veniturilor populaþiei, dar ºi carenþe educaþionale ºi lipsa locuiþi. Care sunt consecinþele închiderii ºi conservãrii
de organizare a serviciilor de profil. obiectivelor industriale? Dar ale relansãrii producþiei?
Sporul natural negativ, nivelele înalte ale mortalitãþii 3. Caz ipotetic: Ce argumente ar trebui sã aducã
infantile ºi materne, speranþa de viaþã ne plaseazã într-o
o persoanã competentã (calificatã) împotriva deciziei
poziþie codaºã pe continent.
statului de a controla în totalitate un domeniu (eco-
*Sãrãcia constituie fenomenul social cu cea mai
accentuatã vitezã de rãspândire în societatea nomic, social etc.)?
româneascã ºi cu cele mai dãunãtoare consecinþe. 4. De ce IDU reprezintã un instrument complex
În 1998 a fost lansat un Program Naþional de Prevenire pentru a mãsura dezvoltarea socialã a unei naþiuni?
ºi Combatere a Sãrãciei. În absenþa unei definiþii clare, 5. Eseu: Consecinþele reducerii segmentului activ
în România existã confuzii între „falºii sãraci“ ºi „sãracii al populaþiei, în prezent ºi pe termen mediu.
nerecunoscuþi“.
82
Aprofundeazã
3 Studiaþi harta cu atenþie! Motivaþi cauzele acestor diferenþieri ale I.D.U. între judeþe.

Indicatorul Dezvoltãrii Umane (I.D.U.) la nivel de judeþe

Agriculturã: zona temperatã

foarte intensivã (randament ºi


productivitate foarte ridicate)

extensivã (randament mediu sau slab,


productivitate slabã)

agriculturã montanã

Agriculturã irigatã
modernã (investiþii mari, tehnicã
modernã, randament ridicat ºi
productivitate foarte ridicatã)

tradiþionalã (tehnicã arhaicã,


randament mijlociu, productivitate
slabã)

Spaþii de creºtere extensivã a


animalelor, exploatãri forestiere

Creºtere nomadã a animalelor în


stepe ºi deºerturi.

Creºtere nomadã a renilor. Vânãtoare


ºi pescuit în tundrã.

Exploatãri forestiere în taiga

Spaþiile rurale ºi tipuri de agriculturã în Europa

3 Scrieþi un eseu pornind de la cele învãþate despre starea agriculturii româneºti comparativ cu alte spaþii din
Europa ºi din lume. Propuneþi soluþii pentru modernizarea ºi eficientizarea ei.
3 Identificaþi regiunile agricole montane. Corelaþi tipul de climat mediteranean cu agricultura specificã regiunii.

83
Verificati-vã
, cunostintele
, , pentru
examenul de Bacalaureat
I. Completaþi spaþiile libere din propoziþiile de mai jos cu informaþia corectã:
1. Perioada revoluþiei demografice a României a fost...
2. Durata medie de viaþã în România este de ...
3. România are un numãr de ... unitãþi administrative.
4. Procentul populaþiei ocupate în sectorul primar este de ...
5. În 1990 contribuþia industriei la venitul naþional era de ...

II. Încercuiþi rãspunsul corect:


1. La recensãmântul din 2002, numãrul românilor era de:
a) 99%, b) 89%, c) 70,3%
2. Populaþia ocupatã în turism face parte din sectorul:
a) secundar, b) primar, c) terþiar
3. Judeþul cu cea mai micã medie demograficã:
a) Prahova, b) Covasna, c) Olt
4. Judeþul cu cea mai mare medie geograficã:
a) Dolj, b) Alba, c) Prahova
5. Pãºunile ºi fâneþele naturale ocupã cele mai mari suprafeþe în zonele:
a) de câmpie, b) de deltã, c) de munte

III. Se dau urmãtoarele denumiri: Dãbuleni, Deva, Braºov, Segarcea, Tg.-Jiu, Timiºoara, Jidvei, Galaþi,
Panciu, Craiova, Recaº, Iaºi, Odobeºti, Cluj-Napoca, Roman.
Selectaþi:
a) 5 oraºe cu peste 100 000 de locuitori.
b) 5 podgorii renumite.

IV. Explicaþi fenomenul de subþiere a segmentului activ al populaþiei din anii ‘90.

V. Precizaþi deosebirile fundamentale dintre sistemul economic socialist ºi cel capitalist (de piaþã).

VI. Interpretaþi imaginile dupã urmãtorul plan de idei:


1. Perioada istoricã la care fac referire
imaginile.
2. Analizarea punctelor slabe ale sis-
temului cooperatist.

Sprijinirea colectivizãrii
de cãtre muncitorii comuniºti

Înfiinþarea unei
Gospodãrii Agricole Colective

84
III
REGIONAREA
GEOGRAFICÃ ªI
DEZVOLTAREA
DURABILÃ

22. Regionarea
geograficã a României

Regiunile geografice deluroase Bour-Dealu Mare, aparþinãtoare de Podiºul


Sucevei. Centrul de polarizare principal este municipiul
Acþiunea de delimitare a unitãþilor geografice complexe Iaºi, cu toate cã în ultimul timp se afirmã oraºul Botoºani,
ale României a avut la bazã în principal criterii naturale, spre care converg fluxurile pãrþii nordice a regiunii. În
mai ales cele morfologice. Au fost, astfel, individualizate mare parte regiunea se suprapune pe bazinul depresionar
regiuni naturale, suprapuse marilor unitãþi de relief ºi de- al Jijiei, care se constituie ca reþea de canalizare a
limitate în funcþie de structura ºi fizionomia peisajului. materiei ºi energiei spre punctul de debuºare constituit
Aºa au rezultat unitãþi naturale de tipul Carpaþii Orientali, de Iaºi. Câmpia centralã are un aspect ondulat, fiind
Podiºul Moldovei, Câmpia Românã etc. înconjuratã de versanþii abrupþi ai Culmii Bour-Dealu Mare
Asumarea de cãtre Geografie a unor valenþe practice în Vest, coasta Ibãneºti în Nord ºi coasta Iaºilor în Sud.
imediate impune un decupaj teritorial care sã faciliteze Aspectul general este de câmpie uºor vãluritã, cu
organizarea administrativã optimã ºi gestionarea mai altitudinea medie de 150 m. În acest spaþiu se manifestã
eficientã a resurselor unui teritoriu. Dezideratele influenþele climatice estice, de ariditate. Reþeaua hidro-
menþionate pot fi atinse prin „creionarea“ regiunii-sistem, graficã este slab dezvoltatã (numeroase cursuri neperma-
în care elementele cadrului natural ºi cele induse de nente) ºi sunt prezente un mare numãr de iazuri cu rol
prezenþa ºi activitatea antropicã alcãtuiesc un întreg piscicol sau de irigaþii. Prezenþa cernoziomurilor a
funcþional, care tinde spre o stare de echilibru dinamic. determinat ca vegetaþia naturalã de silvostepã sã fie
În consecinþã, uniformitatea fizico-geograficã nu mai este înlocuitã de terenuri agricole. Profilul economic al regiunii
o condiþie obligatorie a delimitãrii; ei i se substituie alte este predominant agricol, bazat în special pe cultura
criterii de tipul orientãrii centripete a vectorilor purtãtori cerealelor. În arealul marginal deluros se practicã în mod
de masã, energie ºi interese, dinspre periferie spre centrul tradiþional, dar ºi cu rol de combatere a eroziunii solului,
sãu, privit ca nucleu polarizator ºi nu sub aspectul poziþiei viticultura ºi pomicultura. Sunt renumite podgoriile Iaºi,
geografice. O regiune sistem funcþional poate include un Cotnari ºi zona pomicolã Hârlãu-Botoºani. Activitãþile
teritoriu variat morfologic, cu componente climatice, industriale sunt concentrate în centrele Iaºi ºi Botoºani.
hidrologice, biopedogeografice diverse, dar care în plan 2. Bucovina este o regiune cu un caracter determi-
socio-economic tinde sã se afirme ca o unitate distinctã. nant istoric, polarizatã de centrul Suceava, veche capitalã
În conformitate cu aceste concepte în cadrul României domneascã. Ea cuprinde o zonã montanã care include
pot fi delimitate urmãtoarele regiuni: Obcinele Bucovinei, depresiunile Dornelor ºi Câmpulung,
1. Câmpia Moldovei include în primul rând unitatea partea nordicã a Munþilor Bistriþei ºi Stâniºoarei ºi Podiºul
naturalã Câmpia Moldovei ºi versanþii estici ai culmii Sucevei. Fluxurile materiale ºi energetice sunt orientate

85
U C R A I N A

înconjurãtoare: Munþii Maramu-

R
reºului, Rodnei, Oaº, Gutâi ºi

E
I

P
Þibleº, precum ºi depresiunile

.
A
Baia Mare ºi Lãpuºului. Rolul de
G

M
polarizare al oraºului Baia Mare
N

O
U

este evident atât în zona imediat

L
D
apropiatã (Lãpuº ºi Chioar), cât ºi

O
în preluarea fluxurilor dinspre

V
A
depresiunea Maramureºului peste
barajul reprezentat de Munþii
Gutâi. Spaþiile depresionare
extinse (Depresiunea Maramu-
reºului, Depresiunea Lãpuºului) ºi
culoarul Someºului oferã condiþii
I U

pentru agriculturã, cu specific in-


G
O

tra- ºi submontan. Zona montanã


S
L

dispune de bogate resurse


A
V

forestiere ºi zãcãminte metalifere


I A

(mai ales la poalele Munþilor


Regiunile geografice
Gutâi). Pe baza acestora s-a dez-
ale României B U L G A R I A
voltat oraºul Baia Mare, important
1. Câmpia Moldovei; 2. Bucovina; 3. Maramureº-Chioar; 4. Culoarul Siretului; 5. Podiºul Bârladului; 6. Carpaþii
ºi Subcarpaþii Moldovei; 7. Giurgeu-Ciuc; 8. Depresiunea Transilvaniei; 9. Munþii Apuseni; 10. Câmpia ºi Dealurile
centru industrial. În Depresiunea
Criºanei; 11. Haþeg-Poiana Ruscã; 12. Munþii Banatului; 13. Câmpia ºi Dealurile Banatului; 14. Þara Bârsei; Maramureºului centrul principal
15. Curbura Carpaticã ºi câmpiile adiacente; 16. Carpaþii Meridionali; 17. Subcarpaþii ºi Podiºul Getic; 18. Muntenia
Centralã; 19. Bãrãganul; 20. Câmpia Olteanã; 21. Dunãrea de Jos; 22. Podiºul Dobrogei; 23. Delta Dunãrii.
este Sighetu Marmaþiei, cu
activitãþi legate de prelucrarea
dinspre munte spre zona mai joasã de podiº, pe vãile lemnului, alãturi de care se dezvoltã Borºa, cu profil
Sucevei ºi Moldovei. Din punct de vedere al cadrului preponderent minier, ºi Viºeul de Sus.
natural sunt diferenþiate clar cele douã componente 4. Culoarul Siretului este o regiune tipicã de axã
reprezentate de zona montanã ºi de podiº, cu funcþii com- care concentreazã toatã activitatea sa în sistem curgãtor,
plementare. Zona montanã are o economie bazatã pe fluxurile de materie ºi energie fiind canalizate în aval spre
resurse forestiere, zãcãminte metalifere ºi creºterea deschiderea în câmpie. Are orientare longitudinalã,
animalelor, fiind polarizatã de centrele Vatra Dornei ºi paralelã cu axa Carpaþilor Orientali. Centrul de polarizare
Câmpulung Moldovenesc. Potenþialul turistic este deter- principal este Bacãul, susþinut liniar de Paºcani, Roman
minat de prezenþa apelor minerale cu proprietãþi curative ºi Adjud. Deschiderile spre munte prin vãile afluenþilor îi
ºi a unor obiective cum sunt mãnãstirile medievale. mãresc rolul de tranzitare. Solurile aluviale fertile ºi
Podiºul Sucevei este o zonã agricolã importantã, potenþialul de comunicaþie au favorizat dezvoltarea unui
specializatã în cultura cartofului ºi a plantelor tehnice. profil economic complex în care se regãsesc agricultura
3. Maramureº-Chioar cuprinde teritorii centrate pe intensivã, activitãþile industriale concentrate în centrele
Depresiunea Maramureºului ºi ariile montane urbane ºi transporturile pe magistralele feroviare ºi rutiere.
În raport cu regiunile învecinate îºi poate asuma rolul de
„motor“ al dezvoltãrii socio-economice a Moldovei.
5. Podiºul Bârladului se suprapune unitãþii naturale
omonime cu centrele de polarizare Vaslui ºi Bârlad.
Amplasarea între cele douã mari râuri Siret ºi Prut a dus
la individualizarea acestei regiuni strãbãtutã axial de râul
Bârlad, pe care sunt amplasate ºi oraºele susmenþionate.
Cadrul natural este tipic de podiº deluros, cu relief variat,
altitudini de peste 400 m, cu restricþii climatice impuse
de influenþele estice. Agricultura are un caracter
diversificat, cu evidenþierea unor podgorii renumite (Huºi),
industria fiind concentratã în oraºele Vaslui ºi Bârlad.
6. Carpaþii ºi Subcarpaþii Moldovei constituie o
regiune ce include Munþii Moldovei (cele douã ºiruri estice:
Baia–Mare Munþii Stâniºoarei, Goºmanu, Berzunþ ºi Ceahlãu, Tarcãu)

86
ºi Subcarpaþii Moldovei, unitãþi care deverseazã
gravitaþional spre culoarul Siretului, cu centrul de polarizare
la Piatra-Neamþ. Reþeaua hidrograficã alcãtuitã din
afluenþii Siretului: Neamþ, Bistriþa cu Bicazul ºi Trotuº cu
Tazlãul constituie axe de comunicaþii pe care s-au grefat
principalele ºosele ºi cãi ferate. Pe baza resurselor de
materii prime locale (sare, petrol), a energiei (hidro-
centralele de pe Bistriþa, termocentrala de la Borzeºti),
în Subcarpaþii Moldovei s-a dezvoltat o puternicã industrie
chimicã, concentratã la Piatra-Neamþ ºi Borzeºti.
7. Giurgeu-Ciuc cuprinde arealul depresionar Giurgeu-
Ciuc ºi masivele adiacente: ºirul vulcanic Cãlimani,
Gurghiu, Harghita ºi Munþii Giurgeu, Hãºmaºu Mare,
Ciucului. În cadrul acestei regiuni se individualizeazã
centrul de polarizare Miercurea Ciuc. Culoarul depresionar Târgu Mureº
Giurgeu-Ciuc se constituie ca un nucleu de atracþie pentru oraºe, cum sunt Alba Iulia, Târgu Mureº, Bistriþa, Sibiu.
toatã zona montanã înconjurãtoare. Complementaritatea Dispunând de condiþii naturale propice, cu soluri fer-
celor douã unitãþi este evidentã ºi în acest caz. Astfel, tile (mai ales în Câmpia Transilvaniei ºi vãile Mureºului,
zona montanã are un disponibil de resurse forestiere, Oltului, Someºelor) agricultura regiunii are un profil com-
turistice, iar arealul depresionar oferã condiþii de locuit, plex. Predominã culturile agricole diversificate (cereale,
terenuri agricole, cãi de comunicaþii. Depresiunile Giurgeu cartof, legume) precum ºi viticultura ºi pomicultura. Sunt
ºi Ciuc sunt drenate de Mureº ºi respectiv Olt. Ca o renumite viile de pe Mureº ºi Târnave, precum ºi bazinele
completare la potenþialul turistic al peisajului montan este pomicole specializate în cultura mãrului. Resursele
prezenþa izvoarelor de ape minerale, unele având ºi subsolului sunt reprezentate de sare, legatã de prezenþa
valoare terapeuticã (Tuºnad, Harghita-Bãi, Borsec). structurilor diapire (Praid, Ocna Sibiului, Turda, Ocna Dej)
Reþeaua feroviarã ºi rutierã este axatã pe culoarul ºi gazul metan asociat domurilor (în sudul Câmpiei
depresionar (magistralã feroviarã electrificatã ºi drum Transilvaniei ºi Podiºul Târnavelor). Activitãþile industriale
naþional), cu ramificaþii spre Moldova ºi Transilvania. sunt complexe ºi se desfãºoarã mai ales în centrele ur-
8. Depresiunea Transilvaniei este o regiune multipo- bane. Reþeaua de cãi de comunicaþie, atât rutiere cât ºi
larizatã, atât central (câteva oraºe importante) cât ºi axial feroviare, este bine dezvoltatã ºi se suprapune în princi-
(principalele vãi), controlatã de ariile depresionare pal arterelor hidrografice sau depresiunilor marginale.
marginale ºi vãile care o traverseazã. 9. Munþii Apuseni se individualizeazã ca o regiune
Din punct de vedere al litologiei, altitudinii ºi aspectului cu specific montan, în delimitarea cãreia factorul natural
reliefului este o unitate deluroasã. În peisaj apare relieful a avut un rol preponderent, pe care s-au suprapus funcþiuni
structural (cueste, platouri), boltiri ale stratelor sub forma proprii ºi o comunitate umanã specificã. În jurul nucleului
unor „domuri“, cu acumularea gazului metan, cutele diapire montan constituit de Munþii Bihorului se asociazã în
marginale cu prezenþa „sâmburilor“ de sare. În aceastã partea de Vest munþii Zarandului, Codru-Moma, Pãdurea
regiune se individualizeazã douã pãrþi deosebite: zona Craiului, Plopiº, separaþi de pãtrunderile câmpiei sub
de depresiuni submontane pe margini ºi zona de podiº în forma unor „golfuri“ digitate; în Est ºi Sud, Munþii Gilãului,
mijloc. Depresiunile submontane sunt formate prin Masivul Muntele Mare, Trascãului ºi Metaliferi, separaþi
eroziune ºi acumulãri piemontane la contactul bazinului de vãile Someºului Mic, Arieºului, Ampoiului. Mulþimea
depresionar cu arealul montan. Zona de podiº cuprinde depresiunilor ºi a vãilor care îi traverseazã a permis
trei subunitãþi cu caracteristici diferite: Podiºul Târnavelor, popularea accentuatã a acestui spaþiu (cea mai mare
delimitat la Nord de Valea Mureºului ºi la Sud de culoarul densitate demograficã într-un spaþiu montan din România)
depresionar Fãgãraº-Sibiu; Câmpia Transilvaniei, situatã ºi dezvoltarea unui sistem de aºezãri rurale de tip
între Mureº ºi culoarul Someºului Mare ºi al Someºului „crânguri“ care se întind pânã pe culmile montane. Reþeaua
Mic, cu aspect uºor vãlurit; Podiºul Someºan, la Nord urbanã este alcãtuitã din oraºe mici (Câmpeni, Abrud,
de culoarul celor douã Someºuri, pânã la „jugul Huedin, Beiuº, Zlatna, ªtei, Nucet, Brad) multe dintre
intracarpatic“ (ºirul munþilor scufundaþi Meseº, Prisnel, ele dezvoltate ca oraºe miniere sau târguri. Principalele
Preluca). Depresiunea Transilvaniei este o regiune resurse disponibile sunt cele forestiere, pe baza cãrora
populatã, cu o reþea de aºezãri bine dezvoltatã, dintre s-a dezvoltat un sistem de prelucrare ºi valorificare lo-
care multe oraºe ºi municipii. Centrul principal de cal, ºi zãcãmintele metalifere (aur, argint, cupru, minereuri
polarizare este municipiul Cluj-Napoca, cu rol complex, radioactive, bauxitã). Mozaicul peisagistic (relieful cars-
industrial, socio-cultural, care este susþinut de o serie de tic), existenþa izvoarelor de ape termale, împreunã cu

87
bogãþia tradiþiilor ºi obiceiurilor populare conferã regiunii Cheile Nerei:
un potenþial turistic important, nevalorificat încã la vegetaþie
întreaga lui dimensiune. submediteraneanã
10. Câmpia ºi Dealurile Criºanei ºi Sãlajului este
o regiune care cuprinde Câmpia ºi Dealurile de Vest de
la Nord de Criºul Alb, cu centrele Oradea ºi Satu Mare.
Descreºterea altitudinalã de la Est la Vest se face simþitã
prin succesiunea tinuturilor deluroase, câmpiile înalte ºi
câmpiile joase. Climatul blând ºi solurile fertile subliniazã centrele de polari-
profilul agricol al regiunii, cu caracter preponderent zare Timiºoara ºi
cerealier în câmpie ºi pomi-viticol în zonele deluroase. Arad ºi se constituie
De mare însemnãtate în balanþa resurselor regiunii sunt ca o continuare fi-
zãcãmintele subsolice de petrol, cãrbuni ºi ape termale. reascã spre Vest a
Centrele de polarizare Oradea ºi Satu Mare controleazã Munþilor Carpaþi, cu
debuºeurile dinspre zona montanã spre câmpie. trei etaje altitudinale:
11. Haþeg-Poiana Ruscã se contureazã ca o regiune deluros (Dealurile
care cuprinde Depresiunea Haþeg ºi Munþii Poiana Ruscã, Lipovei, Buziaºului, Tirolului), al câmpiilor înalte (Câmpia
cu accentuarea rolului polarizator al Devei, pe mãsurã ce Aradului, Vingãi, Gãtaiei, Lugojului) ºi al câmpiilor joase
scade importanþa Hunedoarei. Munþii Poiana Ruscã au ( Câmpia Timiºului). Solurile fertile ºi climatul favorabil
un aspect de cupolã, cu culmi largi ºi vãi relativ înguste. (influenþe oceanice cu precipitaþii bogate) determinã
Sunt alcãtuiþi din ºisturi cristaline cu intercalaþii de calcare importanþa agricolã a regiunii.
ºi intruziuni eruptive, rezultând o diversitate a reliefului ºi La ieºirea din munte cãile de comunicaþii sunt orien-
a resurselor subsolului. Depresiunea Haþeg se prezintã tate convergent cãtre cele douã centre Timiºoara ºi Arad,
ca o câmpie întinsã, cu soluri fertile, cu un climat spe- care au ºi importante funcþii industriale.
cific de depresiune. Posedã o bogatã încãrcãturã istoricã 14. Þara Bârsei cuprinde Depresiunea Braºovului ºi
legatã de amplasarea vestigiilor daco-romane. În legãturã munþii învecinaþi ei: Masivele Postãvaru ºi Piatra Mare,
cu formaþiunile eruptive ºi metamorfice se gãsesc Munþii Întorsurii ºi masivele „digitate“ Bodoc, Baraolt,
minereurile metalifere (feroase ºi neferoase). Pe baza lor Perºani, centrul de polarizare fiind Braºovul. Depresiunea
s-a dezvoltat industria siderurgicã la Hunedoara. De Braºovului are aspectul unei câmpii netede cu altitudinea
asemenea, se gãsesc importante cantitãþi de roci de de 500-600 m. Vechea funcþie de rãscruce de drumuri se
construcþie (marmurã, calcare policrome, granit, andezit, menþine ºi azi, prin larga deschidere cãtre toate direcþiile
bazalt). Cãile de comunicaþii sunt marginale fiind axate prin pasurile ºi trecãtorile: Oituz, Tuºnad, Racoº, Vlãdeni,
pe reþeaua hidrograficã (Mureº, Timiº, Bistra, Strei). Predeluº, Bratocea. Tradiþiile socio-culturale ale regiunii
12. Munþii Banatului sunt alt exemplu de suprapunere ºi creºterea activitãþii economice au dus la dezvoltarea
a criteriilor de regionare naturale cu cele funcþionale. Se unei dense reþele de aºezãri urbane. Braºovul, al doilea
prezintã ca o grupã montanã cu altitudini descrescãtoare centru industrial al þãrii ºi important nod feroviar ºi rutier,
spre Vest ºi Sud, pornind de la masivul central Semenicul. ºi oraºele învecinate (Sãcele, Codlea ºi Râºnov)
În raport cu acesta sunt dispuse celelalte unitãþi mon- formeazã una dintre cele mai importante aglomeraþii ur-
tane (Almãjului, Locvei, Aninei, Dognecea) ºi ariile bane din þarã. Alte oraºe sunt Sfântu Gheorghe, Târgu
depresionare (Almãjului ºi Caraº-Ezeriº). Din punct de Secuiesc, Zãrneºti, toate având un dezvoltat profil in-
vedere petrografic Munþii Banatului sunt un adevãrat dustrial. Turismul este o resursã importantã a economiei
mozaic prin rocile cristaline ºi sedimentare strãbãtute de locale, atât ca potenþial cât ºi ca valorificare actualã.
intruziuni granitice, fapt ce a generat o mare varietate a 15. Curbura Carpaticã este o regiune formatã din
peisajului. Asupra climatului general de munþi joºi se Carpaþii Curburii, Subcarpaþii Curburii ºi câmpiile adia-
resimt influenþele submediteraneene. Resursele de cente. Determinarea sa funcþionalã este datã de râurile
minereuri de fier ºi huile cocsificabile au dus la care strãbat cele trei etaje, facilitând transferul energetic
dezvoltarea centrului siderurgic Reºiþa. Frumuseþea ºi material spre arealele joase de câmpie. Astfel, vãile
peisajului montan, mai ales a celui carstic (Cheile Nerei, Putnei, Buzãului, Prahovei deschid culoare pentru circula-
Caraºului, peºtera Comarnic), conferã acestui spaþiu un þia materiilor prime ºi a fluxurilor umane. Resursele regiunii
potenþial turistic foarte important. Reþeaua urbanã este sunt variate, începând cu cele montane (pãduri, hidro-
completatã de oraºele cu o poziþie marginalã: Caransebeº energie, potenþial turistic), apoi cele ale Subcarpaþilor
pe Timiº, Moldova Nouã ºi Orºova pe Dunãre. (petrol, cãrbune, sare) ºi ale zonei de câmpie (potenþial
13. Câmpia ºi Dealurile Banatului. Regiunea cuprinde agricol). Disponibilul de resurse a permis densa populare
Câmpia ºi Dealurile de Vest de la Sud de Criºul Alb, cu a acestui spaþiu ºi constituirea unei reþele de aºezãri ur-

88
bane. Principalele centre sunt situate la contactul câmpiei de comunicaþii rutiere ºi feroviare, care converg cãtre
cu Subcarpaþii: Focºani, Buzãu, Ploieºti. Bucureºti.
16. Carpaþii Meridionali sunt un exemplu de regiune 19. Bãrãganul este o regiune de câmpie tipicã, având
în care masivitatea determinã o polarizare axialã pe cele pronunþat caracter agricol, polarizatã axial de Ialomiþa ºi
trei culoare (Prahova, Olt ºi Jiu) ºi orientarea fluxurilor marginal de Dunãre. Restricþiile climatice derivate din
materiale ºi energetice spre zonele depresionare influenþele estice au impus amenajarea unor suprafeþe extinse
adiacente. Potenþialul hidroenergetic este mare, fiind pentru irigaþii. Regiunea este mai slab populatã, iar reþeaua
valorificat în amenajãrile de pe Olt, Argeº, Lotru, Sebeº, de aºezãri urbane alcãtuitã din oraºe mici (Cãlãraºi, Feteºti,
Râul Mare. Din cauza masivitãþii lor ºi a accesului dificil Urziceni, Fãurei, Slobozia). Se exploateazã importante
umanizarea acestui spaþiu, atât din punct de vedere al zãcãminte de petrol ºi gaze naturale.
densitãþii cât ºi al reþelei de aºezãri, este redusã. Pentru 20. Câmpia Olteanã este o regiune care cuprinde vestul
surmontarea problemelor de circulaþie au fost construite Câmpiei Române ºi sudul Podiºului Getic. Ca în toatã
cãi rutiere transmontane. Oraºele, cu excepþia celor din Câmpia Românã caracterul agricol cerealier este domi-
bazinul Petroºani, sunt mici ºi nu au funcþii complexe. nant. Prezenþa dunelor de nisip a impus mãsuri de fixare a
Dependenþa muntelui de ariile joase învecinate a fost acestora prin culturi sau plantaþii de pomi fructiferi ºi viþã-
evidenþiatã încã din vechime prin activitãþile de transhu- de-vie. În zona de contact cu Podiºul Getic se evidenþiazã
manþã. Peisajele pitoreºti ale reliefului glaciar sau carstic Craiova, centru de polarizare istoric al Olteniei.
sunt veritabile puncte de atracþie turisticã. 21. Dunãrea de Jos este regiunea care cuprinde
17. Subcarpaþii ºi Podiºul Getic constituie o regiune Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Brãilei, Insula Mare a
unitarã, bine închegatã structural. Cele douã unitãþi natu- Brãilei, nord-vestul Podiºului Dobrogei ºi este polarizatã
rale sunt strâns legate, formând o punte continuã între de conurbaþia Galaþi-Brãila. Zona de subsidenþã cores-
Munþii Carpaþi ºi Câmpia Românã. Reþeaua hidrograficã punzãtoare amplei confluenþe a Siretului cu Bârladul ºi
este bogatã ºi se adunã în mãnunchiuri, cum este cazul Buzãul determinã caracterele naturale ale acestei regiuni.
Jiului la Filiaºi ºi Argeºului la Piteºti. Regiunea este Profilul agricol al regiunii este evident, cu predominarea
caracterizatã de agricultura predominant cerealierã în zona culturii cerealelor. Pentru creºterea potenþialului agricol
de podiº ºi pomi-viticolã în cea subcarpaticã. Zãcãmintele au fost efectuate lucrãri de îmbunãtãþiri funciare (irigaþii
de petrol, gaze naturale, cãrbuni, sare, ape minerale în Câmpia Brãilei ºi desecãri în Insula Mare a Brãilei).
întregesc zestrea de resurse a regiunii. Exploatarea Oraºele Galaþi ºi Brãila ºi-au dezvoltat funcþia iniþialã de
resurselor (mai ales a celor energetice) a schimbat profilul porturi dunãrene, având azi un profil industrial complex.
agricol al regiunii ºi a dus la dezvoltarea unor centre ur-
bane (Râmnicu Vâlcea, Tg. Jiu).
18. Muntenia Centralã corespunde ariei metropolitane
a Bucureºtiului. Cuprinde Câmpia Bucureºtilor ºi sectorul
de câmpie dintre Vedea ºi Argeº. Peste profilul general
agricol de câmpie se suprapune influenþa teritorialã a
metropolei, care tinde sã transforme acest spaþiu într-o
arie industrializatã. Regiunea este brãzdatã radiar de cãi

Dunãrea la Tulcea
22. Podiºul Dobrogei este o regiune puternic
individualizatã (înconjuratã în trei pãrþi de ape) ºi polarizatã
de Constanþa. Din punct de vedere al cadrului natural
pot fi evidenþiate trei subunitãþi cu caracteristici distincte:
Masivul Dobrogei de Nord, cu altitudinea maximã de
aproape 500 m; Podiºul Dobrogei de Sud, ca o zonã de
platformã tipicã uºor ondulatã, acoperitã de loess; zona
Bucureºti – Intercontinental
89
23. Delta Dunãrii este o regiune specificã deltaicã,
traversatã axial de canalul Sulina (Tulcea-Sulina), având
centrul de polarizare la periferia sa, la Tulcea.
Morfohidrografia deltaicã este reprezentatã de cele
trei braþe principale (Chilia, Sulina ºi Sfântu Gheorghe),
grindurile fluviale care le însoþesc ºi depresiunile lacustre
dintre braþe. Resursele principale ale Deltei sunt fauna
piscicolã, stuful, terenurile agricole ºi potenþialul turistic.
În vederea creºterii ponderii primelor trei categorii de
resurse au avut loc intervenþii brutale care aveau ca scop
crearea de incinte pentru practicarea pisciculturii,
recoltarea stufului de pe mari suprafeþe, îndiguirea ºi de-
secarea terenurilor pentru practicarea agriculturii. În
prezent, se încearcã revenirea la starea naturalã a acestor
suprafeþe ºi accentuarea rolului de rezervaþie naturalã,
rol susþinut ºi prin statutul de Rezervaþie a Biosferei pe
care l-a dobândit Delta Dunãrii. În prezent, principala sursã
Mahmudia
de existenþã a populaþiei locale este legatã de pescuit,
litoralã ºi platforma continentalã a Mãrii Negre, cu dar cu mari posibilitãþi de valorificare în domeniul turistic.
morfologie marinã (faleze, plaje). Formaþiunile litologice La Tulcea ºi Sulina sunt concentrate principalele activitãþi
mai vechi conþin rezerve de cupru ºi fier, iar rocile de industriale.
construcþie (granit, calcar) abundã în cariere. Platforma Principala axã de comunicaþii este braþul Sulina,
continentalã a Mãrii Negre conþine importante rezerve de canalizat ºi dragat permanent. Celelalte braþe ºi canale
petrol, aflate în curs de exploatare. Solurile profunde, sunt accesibile doar transportului local ºi pentru scopuri
cernoziomice ºi bãlane, asociate climatului cald, conferã turistice. O datã cu darea în folosinþã a Canalului Dunãre-
Dobrogei un caracter de regiune viticolã cu renumitele Marea Neagrã, traficul pe braþul Sulina s-a redus.
podgorii de la Murfatlar ºi Niculiþel. Caracterul agricol al
regiunii este susþinut, în raport cu restricþiile climatice,
de amplele sisteme de irigaþii. Litoralul românesc posedã
un potenþial turistic remarcabil, în parte valorificat prin
salba de staþiuni turistice Mamaia, Eforie, Costineºti,
Saturn, Neptun, Mangalia. Reþeaua feroviarã ºi rutierã
este completatã de transporturile fluviale ºi maritime (pe
Dunãre, Marea Neagrã ºi Canalul Dunãre-Marea Neagrã).
Activitãþile industriale sunt legate de valorificarea resur-
selor locale (calcare, petrol, peºte) sau de cele cu spe-
cific portuar ºi naval (Constanþa ºi Mangalia).

Farul Sulina

Evaluarea cunoºtinþelor
1. Comparaþi câteva regiuni sub raportul dispo-
nibilului de resurse ºi densitãþii populaþiei.
2. Realizaþi o sintezã complexã a regiunii voastre.
3. Analizaþi împãrþirea administrativ-teritorilalã pe
judeþe comparativ cu regionarea funcþionalã.
Constanþa – Casino

90
23. Analiza unor unitãþi regionale

Munþii Apuseni energetic bogat este valorificat prin lacurile de acumulare,


realizate pe Someºul Cald (Fântânele-Beliº ºi Tarniþa),
Ca unitate teritorialã, regiunea poate fi luatã în consi- pe Someºul Mic (Gilãu), pe Iada (Leºu), pe valea
derare atât sub raportul elementelor cadrului natural, cât Drãganului (Floroiu), pe Criºul Repede.
ºi al potenþialului de polarizare a concentrãrilor umane Apele subterane cuprind pânze freatice lipsite de
(centre, axe) în funcþie de tendinþele libere sau dirijate de continuitate, arealele carstice determinând mari acumulãri
evoluþie a teritoriului. endocarstice. În regiunea de contact cu Dealurile ºi Câmpia
de Vest, în lungul faliilor carpatice marginale apar apele
termale mineralizate (Vaþa, Moneasa sau Geoagiu-Bãi),
de o mare importanþã balnearã.
Vegetaþia naturalã dominantã este cea de pãdure, cu
etajul fagului ºi cel al coniferelor. O mare parte din economia
tradiþionalã a populaþiei autohtone se bazeazã pe exploatarea
ºi prelucrarea lemnului. Din cauza populãrii continue vegetaþia
forestierã a fost exploatatã, reducându-se considerabil
suprafeþele ocupate cu pãduri. Pajiºtile alpine au fost ºi ele
afectate de sistemul de creºtere a animalelor.
Fauna pãdurilor montane cuprinde animale de interes
cinegetic cum sunt ursul, cerbul ºi la altitudini mai joase
veveriþa, cãprioara, mistreþul ºi numeroase pãsãri (mierla,
ciocãnitoarea, cinteza). Fauna acvaticã este reprezentatã
de cea specificã apelor de munte, cu pãstrãv ºi lostriþã.
Solurile sunt corelate cu condiþiile petrografice, climatice
ºi biogeografice. Astfel, apar în succesiune cambisolurile
Padiº
(brune ºi brun-acide) favorizate de climatul umed ºi rãcoros
Munþii Apuseni sunt situaþi între valea Mureºului la ºi de vegetaþia forestierã de foioase. La altitudini mai mari
Sud ºi valea Someºului ºi a Barcãului la Nord. Delimitarea dominante sunt spodosolurile sãrace în humus.
altitudinalã faþã de unitãþile înconjurãtoare este foarte Lemnul pãdurilor constituie ºi în prezent o resursã
clarã, mai ales în raport cu pãtrunderile câmpiei sub forma importantã, fiind folosit în fabricile de prelucrare a lemnului.
„golfurilor digitate“ în partea de Vest ºi depresiunile Prezenþa pãºunilor ºi fâneþelor favorizeazã creºterea
submontane ale Transilvaniei în Est. animalelor. Având în vedere specificul condiþiilor naturale
Prezintã o mare varietate petrograficã, ceea ce a impus (relief accidentat, climã rece ºi umedã, soluri cu fertilitate
o mare bogãþie în resurse subsolice, cât ºi un mozaic scãzutã) regiunea se încadreazã în agroregiunile de munte.
peisagistic de valoare turisticã. Astfel, partea centralã este Terenurile agricole sunt restrânse (mai ales în depresiuni
alcãtuitã din roci cristaline, care impun masivitate, iar apoi sau versanþii însoriþi) ºi valorificate prin culturi pomicole
se prezintã ca o alternanþã de roci eruptive (mai ales în sau plante care rezistã unui climat rãcoros ºi umed.
partea sudicã) ºi sedimentare (calcare, gresii). Climatul Dintre resursele subsolului de mare importanþã sunt
general este cel specific montan, cu manifestarea etajãrii minereurile metalifere. Exploatãrile auro-argentifere de pe
elementelor climatice, temperaturi medii anuale de 2o-6o C, valea Criºului Alb ºi din bazinul superior al Arieºului
ºi precipitaþii abundente de 800-1000 mm anual. Ca notã de dateazã încã din perioada daco-romanã. În prezent
specificitate se manifestã influenþele oceanice mai ales prin exploatãrile sunt concentrate mai ales în Munþii Metaliferi
creºterea cantitãþilor de precipitaþii pe versantul vestic, expus la Zlatna, Roºia Montanã, Roºia Poieni, Criºcior-Brad.În
maselor de aer oceanic. În opoziþie, pe latura sud-esticã a Munþii Pãdurea Craiului existã zãcãminte de bauxitã, iar
Munþilor Apuseni masele de aer sunt foehnizate, ducând la în Masivul Gilãu-Muntele Mare sunt zãcãminte de fier.
creºterea uºoarã a temperaturii medii anuale ºi scãderea Diversitatea petrograficã se remarcã ºi în multitudinea
cantitãþilor de precipitaþii în culoarul depresionar Alba Iulia- de roci de construcþie exploatate: granit, bazalt, andezit,
Turda. Depresiunile (Brad, Gurahonþ, Huedin, Vad-Borod) calcare, marmurã, pietriº ºi nisip. Activitãþile industriale
au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune sunt legate în principal de resursele disponibile (lemn,
termicã, nebulozitate ridicatã, ceaþã. minereuri, roci de construcþie).
Munþii Apuseni sunt un adevãrat „castel de ape“. O categorie importantã de resurse este potenþialul
Reþeaua hidrograficã este foarte densã datoritã turistic deosebit al acestei regiuni. Complexul carstic
precipitaþiilor bogate. Versantul vestic este drenat de cele „Cetãþile Ponorului“, Peºtera Urºilor, peºterile Meziad,
trei Criºuri (Alb, Negru ºi Repede) ºi de Barcãu, spre Est Vântului, Vadu Criºului, Peºtera Gheþarul de la Scãri-
de Someºul Mic, Arieºul ºi Ampoiul. Potenþialul hidro- ºoara, Cheile Turzii, Cheile Someºului Cald, Cheile

91
Galbenei sunt doar câteva din nenumãratele valori peisa- ochiurile reþelei fiind suprapuse masivelor montane, ºi
gistice naturale de care beneficiazã acest spaþiu. La acestea intens umanizate. În cadrul acestui model re-
acestea se adaugã valorile etnografice ºi culturale gional pot fi evidenþiate subregiuni, axate pe principalele
cuprinzând satele tradiþionale, portul popular, sãrbãtorile vãi ºi cãi de comunicaþii, care deverseazã gravitaþional
ºi datinile, meºteºugurile etc. Varietatea ºi unicitatea cãtre ariile adiacente. Ariile aferente bazinului superior al
peisajelor, bogãþia tradiþiilor etnografice constituie resurse Someºului Mic sunt polarizate spre exterior (spre Cluj-
încã insuficient valorificate, fiind în curs de constituire Napoca); bazinul Arieºului spre Turda; Depresiunea
sistemul de exploatare de tip turism rural. Zlatna ºi bazinul Ampoiului spre Alba Iulia; Depresiunea
Condiþiile naturale relativ favorabile pentru o zonã Brad spre Deva; Depresiunile „golf“ Zarand, Beiuº ºi Vad-
montanã (numãrul mare al depresiunilor ºi vãilor, altitudinile Borod sunt atrase de cãtre spaþiul deschis al Dealurilor
moderate, prezenþa resurselor subsolului) au permis ºi Câmpiei de Vest. Se pune, astfel, în evidenþã o relaþie
umanizarea accentuatã a acestei regiuni. Populaþia este de complementaritate între spaþiul montan (Munþii
repartizatã inegal în teritoriu, arii de concentrare Apuseni) ºi ariile mai joase adiacente (Depresiunea
înregistrându-se în culoarele marginale sau în zonele Transilvaniei, culoarul Mureºului, Câmpia ºi Dealurile de
miniere (Brad, Zlatna). Aºezãrile rurale specifice sunt Vest).
„crângurile“, care sunt sate mici (sub 500 locuitori) cu
structurã risipitã. Din punct de vedere al funcþiei economice
satele sunt miniere, forestiere, pastorale sau mixte. Evaluarea cunoºtinþelor
Aºezãrile urbane sunt vechi târguri sau centre miniere 1. Analizaþi, în mod similar cu Munþii Apuseni, alte
ºi sunt, în general, mici. Principalele oraºe sunt: Brad, regiuni, care cuprind teritorii ºi unitãþi naturale diferite.
Abrud, Beiuº, Huedin, Zlatna, Sebiº, Nucet, ªtei. Prin- 2. Evidenþiaþi importanþa factorilor istorici în
cipalul centru care polarizeazã spaþiul Munþilor Apuseni
determinarea regiunilor geografice.
este oraºul Câmpeni, al cãrui rol este determinat atât
3. Explicaþi complementaritatea dintre spaþiul mon-
de poziþia relativ centralã în cadrul regiunii, de potenþialul
de comunicaþie cât ºi de rolul istoric. tan ºi regiunile adiacente.
Cãile de comunicaþii sunt dense pentru o regiune 4. Folosind principalele criterii ale regionãrii
montanã ºi sunt axate pe principalele vãi. Munþii Apuseni delimitaþi subunitãþi ale Munþilor Apuseni (Efectuaþi
sunt traversaþi de magistrala feroviarã 3 (Bucureºti-Epis- aceastã activitate pe grupe ºi comparaþi rezultatele).
copia Bihor) pe valea Criºului Repede ºi pasul Ciucea.
Câteva cãi ferate se-
cundare pãtrund pe valea
Arieºului (de la Turda la cãu
Câmpeni ºi Abrud), pe Bar
Jibou
ªimleul Silvaniei
Criºul Alb (Ineu-Brad) sau
Zalãu
pe Criºul Negru (Beiuº-
Vaºcãu). Reþeaua de dru- de
Oradea
Criºul Repe Axe divergente
muri se suprapune în mare Oraºe
mãsurã celei de cale feratã. Reþele de comunicaþie
Reþea rutierã
Pe valea Criºului Repede, Cãi ferate
dinspre Oradea spre Cluj- Huedin Reþea hidrograficã
Areale montane
Napoca trece drumul na- lM
ic Areale depresionare
eºu
þional de importanþã euro- gru Som
ºul Ne
peanã E 60. Prin sudul Cri Cluj-Napoca
Munþilor Apuseni, pe valea
Mureºului trece o altã arterã Turda
de importanþã europeanã E Criºul Alb

68 (Arad-Deva-Sebeº spre Ineu Arieº


Câmpeni
Bucureºti). Din aceste Sebiº
artere importante se des-
Aiud
prind ºosele pe toate vãile
importante (Arieº, Ampoi,
Criºul Negru, Criºul Alb).
Modelul regional al Lipova
Alba Iulia
Munþilor Apuseni apare ca
o reþea dendriticã, cu liniile
M
ur

suprapuse axelor de gra-


Deva
vitaþie naturalã ºi antropicã Orãºtie
(vãi, cãi de comunicaþii) iar Regiunea Munþii Apuseni

92
24. Dezvoltarea regionalã durabilã
Generalitãþi privind
dezvoltarea durabilã creºterea economicã a acestuia în urmãtoarele 4-5
decenii, iar, pe de altã parte, efectivul populaþiei din
Dezvoltarea durabilã, viabilã ºi susþinutã din punct de România va oscila între 20-27 000 000 locuitori în
vedere ecologic este consideratã ca fiind procesul care orizontul de timp de aproximativ un secol.

ECOSFERA

Flux de resurse Flux de energie ºi


Energie Energie
energetice ºi de materii Sistem produºi secundari
prime regenerabile socio-economic (gaze, deºeuri solide
ºi neregenerabile 21,7 mil. loc. ºi lichide) ºi finali (cu
Resurse Deºeuri
utilizate ciclu de viaþã expirat)

Locul sistemului social-economic în cadrul ecosferei

satisface nevoile prezentului fãrã a compromite capacitatea Reprezentanþii Germaniei, Austriei, Franþei, Italiei,
generaþiilor viitoare de a-ºi satisface propriile nevoi. Principatului Liechtenstein, Elveþiei ºi Iugoslaviei
Obiectul general al dezvoltãrii durabile (de duratã) este întruniþi în Convenþia alpinã (noiembrie 1991):
de a gãsi soluþii optime de conciliere a tuturor conflictelor
existente în cadrul celor patru sisteme: economic, uman, „... – conºtienþi cã Alpii constituie unul din
ambiental ºi tehnologic, într-un proces dinamic ºi flexibil cele mai mari spaþii naturale în Europa ºi un
de funcþionare, cu condiþia ca interesele unanime sã cadru de viaþã, un spaþiu economic, cultural ºi recreativ
conveargã spre dezvoltarea umanã. în inima Europei, distingându-se prin natura, cultura ºi
În cadrul dezvoltãrii durabile, resursele naturale istoria specifice ºi variate...
regenerabile, inclusiv apa ºi solul, cele neregenerabile ºi – recunoaºtem cã Alpii sunt un cadru de viaþã ºi un
serviciile asigurate de cãtre componentele capitalului spaþiu economic pentru populaþia care trãieºte aici; în egalã
natural (constituit din reþeaua sistemelor ecologice natu- mãsurã, au o importanþã particularã pentru regiunile
rale, seminaturale ºi antropizate) constituie factori esenþiali extraalpine, ca suport pentru cãile de comunicaþie esenþiale...
în procesul de producþie al bunurilor ºi serviciilor de cãtre – recunoaºtem cã Alpii sunt un habitat ºi un refugiu
subsistemul economic sau condiþioneazã în mod direct de necontestat pentru multe specii de animale ºi pdante
structura, funcþionarea ºi calitatea (sãnãtatea) populaþiei. ameninþate sã disparã...
– considerãm cã spaþiul alpin ºi funcþiile sale
Tranziþia sistemului socio-economic ecologice sunt din ce în ce mai ameninþate de exploatarea
din România cãtre modelul de crescândã a omului...
dezvoltare durabilã – convenim cã este momentul sã armonizãm
interesele economice cu exigenþele ecologice“.
Drumul parcurs de sistemul socio-economic (S.S.E.)
în România dupã 1989, cu consecinþele ºi starea actualã 3 Citiþi textul cu atenþie! Scrieþi principalele idei care
a sectoarelor subsistemului economic, cu starea de se desprind pe o coloanã. Într-o coloanã paralelã descrieþi
sãnãtate a populaþiei ºi calitatea vieþii, ne încadreazã între rolul Carpaþilor pentru România ºi pentru þãrile pe care le
þãrile numite generic þãri cu economia în tranziþie. Douã strãbate lanþul
premise importante ne permit sã optãm în favoarea carpatic.
proiectãrii ºi declanºãrii procesului de tranziþie totalã. 3 Sunt vala-
Atractorul (model de dezvoltare) specific trebuie dimen- bile aceste rea-
sionat în funcþie de coordonatele majore ale modelului de litãþi ºi pentru
dezvoltare durabilã, þinându-se cont de câteva mãsuri pe Carpaþi?
termen scurt, mediu ºi lung. 3 Interpre-
Cele douã premise constau în faptul cã, pe de o parte, taþi la clasã
capitalul natural autohton prezervã capacitatea produc- inscripþia din
tivã ºi de suport care poate susþine restructurarea ºi imagine!
Protejarea Munþilor Alpi

93
Propunere pentru un model de dezvoltare durabilã pentru România prin care s-ar materializa procesul de tranziþie totalã (selecþiuni din Programul

94
cadru de acþiune pe termen scurt, mediu ºi lung)

Propuneri pentru un model de dezvoltare durabilã pentru România, prin care s-ar materializa procesul de tranziþie totalã
Caracteristicile probabile ale Acþiuni pe termen scurt,
Condiþiile de start atractorului specific (viabile pe mediu ºi lung, care au fost
termen foarte lung) neglijate în programele de Mãsuri
guvernare dupã 1990

y Structura sistemului economic y Componentele mediului y Analiza cost-beneficiu în y Identificarea unitãþilor viabile ºi neviabile,
este dominatã de câteva sectoare înconjurãtor, formele ºi intensitatea cadrul fiecãrei unitãþi respectiv proiectarea etapelor de intrare în
industriale, predominant prelucrã- transformãrilor subsistemului eco- economice majore (meta- parametri pentru cele viabile ºi de reducere treptatã
toare de materii prime (petro- nomic trebuie sã fie complementare lurgie, chimie, energie, in- a activitãþii în cazul celor neviabile (1998/1999).
chimie, metalurgie, siderurgie) sau structurii, capacitãþii productive ºi dustria cimentului, construc- y Dezafectarea unitãþilor neviabile asociatã cu
care produc bunuri cu un grad mare de suport a capitalului natural þii, agriculturã etc.) integrând mãsuri temporare ºi ieftine de diminuare a
de risc (industria chimicã). Mate- autohton, respectiv componenta investiþiile de capital nece- poluãrii (1999/2010).
ria primã în proporþie de 70% externã a bazinului de alimentare sare pentru a bloca sau con- y Reconversia ºi redistribuirea pe piaþa muncii
provine din import, din þãri ca sã nu reprezinte mai mult de 25%. trola cauzele deteriorãrii ca- a grupurilor profesionale care se disponibilizeazã
Brazilia, Australia, India, Africa, y Organizarea spaþialã a pitalului natural, calitãþii me- prin restrângerea sau stoparea activitãþii în
þãrile arabe, Ucraina, Federaþia subsistemului economic în limitele a diului ºi protecþiei populaþiei unele unitãþi sau sectoare ale economiei (1998/
Rusã, state situate la distanþe mai puþin de 50% din spaþiul naþional umane. 2005).
foarte mari. asociatã cu procesul de conservare y Inventarierea locurilor de depozitare a
y Restructurarea macro ºi micro- a structurii (tipuri de sisteme, deºeurilor sau a substanþelor chimice;
economicã ºi privatizarea au con- ecologice ºi conectivitatea lor). dezvoltarea sistemului de colectare a deºeurilor
servat pânã în prezent carac- y Structura ºi normele de 3 Multe din datele puse solide, reciclarea lor (1998/2010);
teristicile structurate ºi funcþionale funcþionare ale capitalului social în circulaþie înainte ºi dupã impermeabilizarea gropilor de gunoi existente
ale subsistemului economic. trebuie sã garanteze pe de o parte 1989 sunt contradictorii. cu grad ridicat de periculozitate (1998/2020).
y Capitalul social se polarizeazã participarea directã la negocierile Pentru o analizã detaliatã a y Elaborarea unor planuri speciale de manage-
într-o masã dominantã numeric intereselor strategice individuale ºi zonei unde locuiþi, folosiþi date ment pentru zonele puternic contaminate (cu
(60-70%), dar sãracã ºi foarte sã- de grup, respectiv integrarea concrete, verificate de la substanþe chimice, metale grele, deºeuri radio-
racã, ºi o masã minorã din punct acestora în strategia de dezvoltare autoritãþile locale, formaþiuni active etc.) ºi cu grad mare de risc pentru
de vedere numeric (5-10%) dar durabilã a sistemului social-eco- politice ºi organizaþii nongu- populaþie (1998/2006).
dominantã prin puterea economicã nomic naþional. vernamentale. y Promovarea tehnologiilor de producþie care
ºi decizionalã pe care o deþine. y Dezvoltarea ºi adaptarea utilizeazã resursele alternative.
Starea de sãnãtate a populaþiei continuã a unui sistem de legi, y Reabilitarea ºi reconstrucþia unei pãrþi din zona
umane este în continuã degradare. reglementãri ºi norme pentru inundabilã a Dunãrii, echilibrarea ºi refacerea
y Informaþia ºtiinþificã ºi educaþia, conservarea ºi utilizarea durabilã circulaþiei apei, a potenþialului piscicol, turismului
respectiv formarea resursei a capitalului natural, de protecþie (1998/2005).
umane, sunt structurate în forme a calitãþii mediului ºi sãnãtãþii y Anularea treptatã a datoriei pentru mediu, care
greu accesibile ºi neperformante. populaþiei. Corelarea lui cu cel s-a acumulat în procesul istoric de lungã duratã
internaþional (regional ºi global). de deteriorare a capitalului natural (1998/2030).
Structura instituþionalã pentru fundamentarea, proiectarea, negocierea, aprobarea ºi aplicarea strategiilor ºi
planurilor de acþiune privind tranziþia totalã cãtre modelul de dezvoltare durabilã a S.S.E. naþional.

O asemenea infrastructurã instituþionalã este LEGENDÃ


complementarã celei care se dezvoltã la nivelul U.E. ºi
la scarã globalã. * Dir. Gen. Monit. Integrat = Direcþia Generalã Monitoring Integrat
* Dir. Gen. pentru Cons. C. N. ºi Manag. A. P. = Direcþia Generalã
pentru Conservarea Capitalului Natural ºi Managementul reþelei de
Arii Protejate
*S.M.I. = Sistem de Monitoring Integrat

95
25. Modele de organizare a spaþiului

Caracteristicile organizãrii spaþiului pe curbele de nivel, stãvilare, alternanþa de culturi prãºi-


toare-neprãºitoare etc.).
Demersurile în cazul organizãrii spaþiului au caracter * Altitudinea. Diferenþa de înãlþime între nivelul Mãrii ºi
continuu, se deruleazã permanent, chiar dacã se percep vârful Moldoveanu (2544 m) determinã o energie redusã a
temporal praguri ce marcheazã salturile calitative. reliefului, ceea ce asigurã accesibilitatea la resurse fãrã
Organizarea spaþiului are caracter global; abordeazã dificultãþi insurmontabile sau prea costisitoare.
toate componentele spaþiului având ca esenþã ºi * Extensiunea spaþialã a formelor de relief majore
transformarea omului ºi a societãþii ºi integrator – organi- conferã spaþiului geografic naþional proporþionalitate, de
zarea sintetizeazã ºi pune sub comandã, dupã legi bine aici derivând caracterul complementar din punct de vedere
stabilite, toate compartimentele referitoare la teritoriu al cadrului economic.
într-o politicã unitarã; de aici derivã ºi caracterul unitar, * Poziþia ºi dispunerea concentricã realizeazã o
conform cãruia indiferent de modurile de abordare ºi de simetrie spaþialã inconfundabilã. România beneficiazã,
analizã a componentelor, problematica organizãrii datoritã Dunãrii, de un aport hidric de 194 km3/ an, iar
teritoriale percepe bunãstarea individualã ºi generalã. volumul scurgerii anuale a Dunãrii ºi râurilor interioare
Formele fundamentale de organizare a spaþiului este de 225 km3 / an. Resursele de apã asigurate potrivit
geografic sunt: naturalã ºi antropicã. Transformãrile gradului de amenajare sunt repartizate astfel (din totalul
progresive pozitive ale spaþiului geografic constau în de 43 miliarde m3): ape de suprafaþã 37 de miliarde m3,
armonizarea formelor de organizare naturalã cu cele subterane 6 miliarde m3.
antropice, pe diferite trepte de evoluþie a societãþii umane. Raportat la populaþia României: unui locuitor îi revin
cca. 9800 m3/an ºi 27 m3/ zi. Fãcând abstracþie de Dunãre,
Organizarea naturalã a spaþiului geografic cei 31 km3 de apã adunaþi din teritoriul naþional asigurã un
românesc disponibil de 1400 m3/ loc/ an, respectiv 4 m3/ loc/ zi.
România se înscrie în seria þãrilor sãrace în resurse de
În cadrul României se detaºeazã douã forme majore apã, Dunãrea constituind supapa de siguranþã pentru
de organizare a spaþiului geografic: organizarea pe suplimentarea nevoilor.
verticalã ºi organizarea pe orizontalã (latitudinea). Spaþiul carpatic contribuie cu 85% la „bugetul“ hidric
Organizarea pe verticalã este determinatã de prezenþa naþional, orice intervenþie în teritoriu trebuind subordonatã
ºi dispunerea treptelor orografice majore, care îºi pun prezervãrii ºi protecþiei cursurilor de apã ºi a resurselor
amprenta prin: altitudine, extensiunea spaþialã, precum ºi subterane. Arealele carpatice au disponibil hidric de înaltã
poziþia ºi asocierea lor în cadrul teritoriului þãrii. Ea este calitate, inclusiv seria izvoarelor cu ape minerale pretându-
guvernatã de legi fizice care determinã etajarea se la captãri cu utilizãri exclusive ca apã de bãut, ce
componentelor naturale la latitudini mijlocii. Aceste legi sunt: poate fi dirijatã gravitaþional prin conducte independente
Ä legea descreºterii temperaturilor (a potenþialului ca- spre marile centre urbane.
loric) o datã cu altitudinea; Concentrarea forþelor fizice ale spaþiului atrage dupã
Ä legea creºterii cantitãþilor medii multianuale a pre- sine polarizarea forþelor antropice.
cipitaþiilor o datã cu altitudinea;
Ä legea descreºterii capacitãþii de modelare a reliefului
de cãtre agenþii exogeni, o datã cu altitudinea;
Ä legea creºterii consumului energetic progresiv cu
altitudinea.
În cadrul organizãrii pe verticalã dominantã este forþa
gravitaþionalã ºi procesele care derivã în urma acþiunii
ei, eroziunea ºi transportul.
* Capacitatea de modelare a reliefului de cãtre agenþii
exogeni descreºte cu altitudinea datoritã prezenþei
vegetaþiei ºi duritãþii rocilor (agenþii interni). Mãsurile de
ordin conservativ ºi preventiv trebuie amplificate, în spe-
cial cele de împãdurire ºi reîmpãdurire. Intensitatea
proceselor de denudare ºi reducere a acþiunii acestora
reclamã adoptarea de lucrãri agrotehnice specifice (arãturi Plantaþie de viþã-de-vie pe versant împãdurit

96
Astfel, ariile depresionare ºi cele de convergenþã fixãrii centrelor pe principiul vecinãtãþii celei mai apropiate
hidrograficã par a fi cele mai favorabile (Tg. Jiu, Râmnicu (legãturi strânse cu cel care realizeazã o continuitate
Vâlcea, Târgoviºte, Piteºti, Râmnicu Sãrat, Focºani, teritorialã). Conform acestui principiu, limita dintre douã cen-
Bacãu, Roman, Suceava). Aceastã concentrare de aºezãri tre de acelaºi rang se aflã la jumãtatea distanþei dintre ele.
corespunde suprafeþelor plane ale câmpiei cu înãlþimi de * Pe prima treaptã superioarã este capitala þãrii –
250-300 m, stepã ºi silvostepã. Între 500-600 m pânã la Bucureºti.
1000-1200 m procesele de umanizare a spaþiului descresc * Pe a II-a metropolele provinciale (Cluj-Napoca,
în intensitate gradual, dinspre aval spre amonte. Valorile Timiºoara, Iaºi, Braºov, Craiova, Galaþi) arondate într-un
de 1200 m constituie din punct de vedere biogeografic hexagon de mari proporþii în centrul cãruia e Braºovul.
limita superioarã a pãdurilor de fag ºi plafonul altitudinal * Pe a III-a centrele extrajudeþene: Suceava, Bacãu,
maxim al aºezãrilor permanente din þara noastrã. Acest Brãila, Constanþa, Ploieºti, Piteºti, Oradea, Baia Mare,
spaþiu se bucurã de un important potenþial hidroenergetic, Târgu Mureº, Arad.
iar în ariile depresionare intramontane s-au dezvoltat de * Treapta a IV-a – centrele judeþene; unele trec printr-un
timpuriu activitãþi economice continue. declin vizibil pentru cã în perioada comunistã au fost
La înãlþimi de 1000 (1200 m) pânã la 1600 (1800 m) se susþinute economic prin implantarea unor obiective de
desfãºoarã un spaþiu în care dominanta naturalã este extrem rang naþional (Vaslui, Slobozia, Alba Iulia, Zalãu).
de expresivã. Intervenþiile antropice constau în: exploatarea * Treapta a V-a:
a) oraºe în ale cãror arii de influenþã intrã ºi alte cen-
48°15′06′′
(Horodiºte)
tre urbane (Vaºcãu - ªtei);
8-9°C b) oraºe care îºi exercitã influenþa asupra unui numãr
mare de comune;
c) oraºe cu arii de convergenþã foarte restrânsã, fãrã
influenþe 9-10°C influenþe
oceanice de ariditate
zone de polarizare – localitãþi balneare, oraºe industriale
ce intrã în componenþa unor „conurbaþii“. Acestea sunt
-2°C -4°C cele mai numeroase.
+22°C 9-10°C + 24°C
* Treapta a VI-a – localitãþile mari ºi de servicii
supracomunale – aºezãri rurale ce se pregãtesc de a
10-11°C prelua funcþii urbane.
* Treapta a VII-a – centre comunale.
43°37′07′′
* Treapta a VIII-a – centre subcomunale de rang I – preiau
+ + + influenþe mediteraneene (Zimnicea)
– – – influenþe scandinavo-baltice anumite funcþii - dispensar, ºcoli cu cls. I-VIII (acolo unde
aºezãrile sunt dispersate).
Organizarea latitudinalã ºi longitudinalã * Treapta a IX-a – centre subcomunale de rang II care
spaþiilor forestiere, pãºunat ºi valorificarea turisticã. au dotãri ºcolare (cls. I-IV), magazin sau nu au dotãri.
La peste 1800 m se întinde „stepa rece“ (cu ierburi ºi În România existã 264 de oraºe, 2667 comune ºi
arbuºti de afin ºi meriºor), care preia energiile fizice di- 13 099 sate.
rect din atmosferã, sub formã de precipitaþii, reþinute
parþial. Aºa rezultã covorul vegetal, de regulã continuu, b) Regiuni de dezvoltare
la care se asociazã (la contactul cu pãdurea) tufãriºuri Dezvoltarea regionalã este ansamblul politicilor
de ienupãr ºi jneapãn (spaþiu tampon între stepa rece autoritãþilor administraþiei publice centrale ºi locale,
propriu-zisã ºi pãdurile de conifere). elaborat în scopul îmbunãtãþirii performanþelor economice
Organizarea latitudinalã ºi longitudinalã se ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare
preteazã la un nivel formal. ºi care beneficiazã de sprijinul guvernului, al Uniunii
Europene ºi al altor instituþii ºi autoritãþi naþionale ºi
Organizarea antropicã internaþionale interesate.
Regiunile de dezvoltare (opt la numãr) sunt zone ce
a) Centre ºi arii de convergenþã în România corespund unor grupãri de judeþe constituite prin asociere
Se delimiteazã în cadrul sistemului de aºezare dupã voluntarã. Conform Legii 151/15 iulie 1998, cu privire la
urmãtoarele criterii: numãrul ºi calitatea dotãrilor, raportul dezvoltarea regionalã în Româna, regiunile de dezvoltare
activilor ocupaþi în servicii la mia de locuitori, indicatorul nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale ºi nu au personalitate
populaþiei, funcþia administrativã prezentã ºi din trecutul juridicã. Acestea vor deveni cadrul de implementare ºi de
apropiat, tradiþia de legãturã. evaluare a politicii de dezvoltare regionalã. Programele de
Pe baza acestor cinci criterii se detaºeazã un sistem dezvoltare se deruleazã ºi finalizeazã din Fondul pentru
ierarhic cu trepte. Ariile de convergenþã se traseazã în urma dezvoltare regionalã.

97
98
Harta dezvoltãrii regionale
Regiunile de dezvoltare din România
Nord-Vest
U C R A I N A Vest
Nord-Est

R
Centru

E
Sud-Vest

A
P
Sud-Est

I
.
Sud

R
M Bucureºti

A
G
O
L

N
U
D
O
V
A

I
U
G
O
S
L
A
V
I
A
B U L G A R I A
26. Delta Dunãrii – un posibil model de organizare
Studiu de caz

Delta Dunãrii este cel mai tânãr relief de acumulare din Se cautã soluþii optime pentru extinderea plantaþiilor
þara noastrã. Relieful este reprezentat prin depresiuni lacustre de pomi fructiferi pe nisipuri, viþei de vie, legumelor în
ºi mlãºtinoase, grinduri, unele acoperite cu dune ºi ferite de zona Sf. Gheorghe ºi creºterea efectivului de animale
inundaþii (înãlþimi de 6-13 m), cordoane litorale, ostroave, (bovine, ovine, porcine, pãsãri de baltã) în relaþie cu
martori de eroziune, ce apar din fundamentul hercinic, creºterea valorii pãºunilor naturale.
acoperiþi cu aluviuni noi ºi numiþi local „grãdiºti“ sau „popine“. y Exploatarea biomasei – stuf, papurã, rogoz pentru
Panta fluviului are o înclinare redusã de 0,006‰. producþia de celulozã ºi hârtie; pentru producþia de alcooli
Prin asocierea strânsã a elementelor care-i compun industriali se pot folosi rãchita, plopul, salcia.
peisajul întregul areal al Deltei este unic în Europa, inclusiv y Navigaþia. Problemele principale sunt legate de
din punct de vedere turistic. întreþinerea canalului Sulina ºi de deversarea în Mare
Organizarea spaþiului ºi valorificarea resurselor Deltei (digul a ajuns la 7,5 km în larg faþã de farul vechi).
produc mutaþii importante în structura terenurilor pe Au fost alocate investiþii pentru corectarea braþului
folosinþe, dar în esenþã se menþin ºi se intensificã Sf. Gheorghe (cel mai sinuos, de unde presupunerea
activitãþile economice deja prioritare în prezent, cu tradiþie vechimii lui mai mari), a dezvoltãrii noului port Sulina, a
mai veche sau mai recentã. altor construcþii portuare ºi asigurãrii legãturilor lesni-
y Pescuitul ºi piscicultura. Au fost deja efectuate cioase între localitãþile din Deltã.
amenajãri pentru pescuitul intensiv ºi exploatarea stufului y Fiind una din cele mai originale regiuni turistice,
(aprox. 50 000 ha). Potenþialul piscicol al spaþiului del- posibilitãþile de valorificare turisticã sunt folosite ascen-
taic (inclusiv complexul Razim ºi zona maritimã din faþa dent – se construiesc hoteluri, cabane, campinguri.
Deltei) de peste 140 000 t/an reprezintã douã treimi din Rezervaþiile naturale trecute sub protecþia legii (peste
totalul producþiei de peºte. 40 000 ha) au determinat ca din 1991 Delta sã fie declaratã
y Suprafeþele agricole vor beneficia de o suprafaþã de Rezervaþie a Biosferei.
144 000 ha, majoritatea concentrate în Delta fluviatilã ºi y Silvicultura se afirmã pe linia extinderii plantaþiilor
sectorul Pardina (culturi de câmp ºi orezãrii), dintre care rapid crescãtoare (cu specii autohtone ºi aclimatizate);
95 000 ha în amenajãri hidroameliorative (îndiguiri, are rol ºi de protecþie.
desecãri, irigaþii) restul rãmânând sub incidenþa pãºunilor y Exploatarea unor depozite de nisipuri cuartifere din
în regim natural. zona Caraorman este o ramurã preco-
nizatã de multã vreme de specialiºti.
y Acþiunile de sistematizare ºi dotare
a localitãþilor din Deltã ºi din zonele
învecinate (Jurilovca, Mahmudia, Chilia
Veche, Criºan, Sf. Gheorghe) au perspec-
tive urbane.

Evaluarea cunoºtinþelor
1. Folosiþi ºi alte argumente pentru
a demonstra originalitatea ºi unici-
tatea Deltei Dunãrii.
2. Dezvoltaþi oricare din aspectele
care privesc organizarea spaþiului
deltaic.
Delta Dunãrii. Porturile – zone de convergenþã umanã.

99
27. Subcarpaþii de Curburã.
Studiu de caz

Sectorul Subcarpaþilor de Curburã, cuprins între Trotuº Prezenþa celor mai mari vulcani noroioºi din þarã fac
ºi Dâmboviþa, este o regiune naturalã complexã din toate din aceastã zonã o adevãratã atracþie turisticã.
punctele de vedere (în special geomorfologic ºi tectonic).
Structural, este o asociere de pinteni carpatici împã- 3. Sectorul Teleajen-Prahova - cu bune legãturi
duriþi, depresiuni subcarpatice cu aspect deluros, despã- transcarpatice (prin Bratocea ºi din secolul al XIX-lea
durite ºi populate, compartimentate de vãi mult lãrgite, prin Predeal) este o zonã cu funcþii economice mai bine
închise de culmi subcarpatice. La exterior se succed activate prin circulaþia intensã ºi apoi prin valorificarea
depresiuni intracolinare cu relief degradat de torenþi ºi zãcãmintelor de þiþei. Densitatea populaþiei este una dintre
alunecãri ºi platforma marginalã de origine piemontanã, cele mai ridicate din þarã, datoritã puternicei dezvoltãri
clãditã din pietriºuri ºi nisipuri groase de sute de metri. industriale a regiunii (Ploieºti, Câmpina, Vãlenii de Munte,
Local aceste caracteristici diferã destul de mult impu- Slãnic – important centru de extracþie a sãrii, din secolul
nând separarea mai multor sectoare: al XVII-lea).

1. Sectorul dintre Trotuº ºi Slãnicul Buzãului este 4. Subcarpaþii Ialomiþei – cu închidere relativã spre
zona cu cea mai mare seismicitate. Aici nu s-a dezvoltat nord prin masivul Bucegilor, care a îngreunat legãturile
nici un oraº, întreaga populaþie fiind ruralã. transcarpatice, prezintã în afara Vãii Ialomiþei, mai bine
Faptul se explicã nu numai prin izolare, ci ºi prin activatã prin circulaþie rutierã ºi feroviarã, unele depresiuni
specificul social-istoric; este un teritoriu al obºtei þãrãneºti cu activitate economicã localã. Sub raport climatic, poziþia
menþinute pânã la începutul secolului nostru. Numai la la poalele masivilor Bucegi ºi Leaota, de pese 2000 m
marginea dinspre câmpie au apãrut unele centre mãrunte altitudine, prezintã o dublã importanþã: adãpost faþã de
de schimb: Panciu ºi Odobeºti. curenþii atmosferici reci de la Nord ºi acumularea unor
cantitãþi mai mari de precipitaþii (700-800 mm anual).
2. Subcarpaþii Buzãului - cu populaþia aproape în Prezenþa depresiunilor longitudinale creeazã topoclimate
întregime ruralã, pezintã o densitate ridicatã, încã de la extrem de variate, la care se adaugã roca denudatã sau
1830, în prezent fiind de peste 120 loc/km2. Datoritã orientarea versanþilor, aspecte care explicã mozaicul variat
acestui fapt regiunea este un adevãrat rezervor de forþe al vegetaþiei (fag, molid, brad, gorun). Pânã în vremuri
de muncã atât pentru zona apropiatã din estul Câmpiei recente n-au existat decât aºezãri rurale. Oraºele
Române, cât ºi pentru zona forestierã a munþilor. În cadrul Pucioasa, Moreni ºi Fieni sunt relativ noi, dezvoltate în
economiei locale se diferenþiazã douã zone predominant mare parte prin funcþiile lor industriale ºi turistice (apele
forestiere, una la Nord – în cuprinsul pintenilor de munte, minerale de la Pucioasa – centru balnear din 1845).
alta în bazinul Niºcovului. Se distinge ºi o zonã de
predominare a pãºunilor, fâneþelor ºi pomilor fructiferi,
iar în zona de platformã una a culturilor cerealiere. Viile
alcãtuiesc un brâu de podgorii renumite cu soiuri bune ºi
combinate de vinificaþie (zona Dealu Mare - Tohani - Valea
Cãlugãreascã). Þiþeiul se exploateazã din anul 1909
(prospecþiunile au indicat noi structuri de perspectivã) ºi
lignitul din 1882 (minele s-au închis din cauza epuizãrii
resurselor). Din calcarele cochilifere se fac placaje,
pardoseli, lucrãri monumentale. Cu toate aceste
zãcãminte, industria prelucrãtoare este slab dezvoltatã
(existând centre la Nehoiu - fabricã de cherestea, var la
Mãgura, conserve de fructe). Toate la un loc reþin puþine
forþe de muncã localã, ceea ce explicã ºi caracterul pre-
dominant rural al aºezãrilor omeneºti. Oraºul Buzãu, din
afara Subcarpaþilor, îndeplineºte rolul de centru urban al
acestui sector, iar localitãþile Berca ºi Nehoiu, datoritã,
mai ales, funcþiilor industriale, au devenit oraºe.
Terenuri degradate, vulcani noroioºi

100
Subcarpaþili de Curburã
Cheile Zãnoagei – Valea Ialomiþei

3 Analizaþi comparativ morfologia Subcarpaþilor de Curburã ºi ai


Moldovei.
3 Explicaþi condiþiile pedoclimatice care favorizeazã amplasarea culturilor
de viþã-de-vie aici.
3 Realizaþi corelãri între zonele de exploatare a resurselor subsolului ºi
amplasarea grupãrilor industriale.
3 Identificaþi / localizaþi Cheile Zãnoagei pe hartã.
3 Interpretaþi legenda hãrþii Subcarpaþilor de Curburã.

101
,
Verificati-vã ,
cunostintele
, pentru
examenul de Bacalaureat
1. România – un stat în tranziþie

Liberalismul politic într-o þarã cu


Revoluþia în tradiþie democraticã recentã
România

Înmulþirea partidelor politice


Pierderea controlului asupra
anumitor resurse naturale Absenþa majoritãþii stabile

Dezorganizarea România
resurselor de transport o societate în Slãbirea „centrului“
tranziþie
Ruptura relaþiilor între Apariþia forþelor
întreprinderile complementare centrifuge

Dezvoltarea
Dezorganizarea economicã structurilor mafiote

Dificila liberalizare a
economiei
Lipsa capitalului ºi a
Menþinerea subvenþiilor în întreprinderi Liberalizarea Creºterea Viaþã cotidianã spiritului întreprinzãtor
pentru limitarea exploziei ºomajului preþurilor preþurilor dificilã Agricultura ºi industria
în declin

I. Analizaþi cu atenþie aceastã schemã. Precizaþi consecinþele Revoluþiei, precum ºi principalele cauze care
îngreuneazã tranziþia în România.

II. Eseu comparativ. Folosiþi urmãtoarele idei:

1. Modelul comunist
* În România, Partidul Comunist (partidul unic) a controlat întreaga societate, lãsând individul practic fãrã
iniþiativã.
* Partidul a controlat toatã activitatea economicã, planificatã în totalitate dupã planuri anule, apoi cincinale.
Dezvoltarea industriei este preocuparea majorã, fãrã nici o consideraþie pentru naturã.
* Individul este adaptat la acest sistem.

2. O tranziþie dificilã
Elementele moºtenite apasã asupra reformei actuale:
* spiritul întreprinzãtor este redus, de cele mai multe ori fiind monopolul elementelor mafiote;
* absenþa (sau slaba reprezentare) societãþii civile (partide, asociaþii etc.) ºi a normelor juridice;
* aparatul industrial este în mare parte constituit din mari combinate deteriorate (uzate);
* lichidarea lui rapidã riscã sã provoace o gravã crizã socialã ºi ºomajul.

102
Verificati-vã
, cunostintele
, , pentru
examenul de Bacalaureat
2. Agricultura – reforma prezentã ºi în perspectivã

Care este preþul Dupã 40 de ani de colectivizare se gãsesc douã categorii de muncitori în agriculturã:
de lansare în y personalul instruit, hiperspecializat y nu mai sunt þãranii dibaci cu
agricultura privatã y personalul puþin instruit ºi calificat tradiþii agricole

Legile schimbului

Asupra pãmânturilor

majoritatea autoritãþilor locale – sunt ostile reformelor


– nu aplicã legile

Cum se investeºte?
Cumpãrarea de
monopolul
îngrãºãminte,
organismelor statului
seminþe

Cum se echipeazã?

Cumpãrarea monopolul colectivelor


materialelor penuria de piese de schimb ºi maºini

Unde se gãsesc
Resurse bancare embrionare ºi puþin sigure
banii?

aspectul stãrii resurselor rutiere


Cum sunt învinse distanþele?
carenþe în domeniul mijloacelor de transport
Cum se vinde?
Vând structurile statului?
Se vinde direct, pe piaþã, concurând monopolurile?

I. Analizaþi schema de mai sus:


1. Care sunt obstacolele în relansarea agriculturii româneºti?
2. Sesizaþi diferenþele dintre douã tipuri de lucrãtori agricoli: „þãran cooperator” ºi „fermier”.
3. Care sunt mecanismele prin care „proprietatea privatã” stimuleazã dezvoltarea agriculturii.

II. Realizaþi o analizã comparativã a sistemelor agricole de tip cooperatist, ºi capitalist, subliniind avantajele ºi
dezavantajele fiecãruia.

103
IV
ROMÂNIA ÎN EUROPA
ªI LUMEA
CONTEMPORANÃ

28. Raportul dintre


problemele geografice
fundamentale ale
României
ºi cele ale lumii
contemporane

Caractere generale decât sã respecte aceastã lege a armoniei prin popularea


relativ uniformã a întregului teritoriu ºi constituirea unei
Amplasarea sa în interiorul unui continent, cu largi
reþele de aºezãri bine structurate, încã din cele mai vechi
deschideri cãtre toate punctele cardinale, a conturat
timpuri. Echilibrul dintre spaþiu ºi populaþie, carac-
caracterul de stabilitate ºi specificitate al spaþiului
terizat printr-o densitate medie, a generat o presiune relativ
românesc. Valorificând favorabil condiþiile oferite generos
redusã asupra mediului înconjurãtor. Existã în acest
de acest teritoriu poporul român a interferat cu marile
spaþiu o comuniune milenarã a omului cu locul, expri-
civilizaþii ºi culturi europene (greacã, romanã, slavã, turcã,
matã în succesiunea de culturi ºi civilizaþii, autohtone
germanã), conturându-ºi o identitate proprie.
sau alohtone, care ºi-au lãsat amprenta.
Spaþiul geografic românesc are o structurã complexã,
rezultatã din multitudinea de elemente care participã la
Funcþiile polivalente
întregirea lui. Întrepãtrunderea unor tipuri de relief vari- ale spaþiului românesc
ate, caracterizate de o multitudine de nuanþe climatice,
forme de organizare hidrograficã, zonalitate biopedogeo- Spaþiul geografic românesc reprezintã o matrice
graficã, populaþii diferite polarizate în jurul unei majoritãþi ineditã a devenirii poporului român. În acelaºi timp el se
româneºti genereazã acea stare de unitate în diversitate. constituie ca un arhetip mental, la nivelul spiritualitãþii
Armonia structurii spaþiului geografic românesc este locuitorilor sãi. Acest spaþiu mental românesc a fost numit
datã de amplasarea componentelor sale în teritoriu ºi de metaforic de Lucian Blaga „spaþiu mioritic“, definit natu-
relaþiile de echilibru ºi susþinere stabilite între acestea. ral de armonia formelor sale.
Componentele naturale sunt echilibrat repartizate, înce- El a generat în timp un sistem socio-economic
pând cu proporþionalitatea ºi aºezarea concentricã a propriu, specific, fundamentat pe susþinerea din propriile
formelor majore de relief, caracterul temperat al climei, resurse materiale ºi spirituale.
fãrã excese deosebite, vegetaþia ºi fauna de interferenþã Caracterul deschis influenþelor externe, îndeosebi celor
a provinciilor biogeografice, reþeaua radiar-divergentã latine, dar în acelaºi timp conservator cu valorile proprii
a râurilor pânã la repartiþia echilibratã a resurselor natu- tradiþionale a dus la constituirea unei culturi etnografice
rale. De asemenea, componentele antropice nu au putut unice în Europa prin bogãþia ºi diversitatea ei.

104
Legãturile aeriene comerciale extraeuropene

Principalele oraºe europene care au legãturi comerciale aeriene directe cu oraºul Bucureºti

105
Spaþiul românesc se constituie ºi ca un nucleu de atlantice; tendinþa de ocolire de cãtre marile axe europene;
referinþã culturalã pentru populaþia româneascã din afara menþinerea într-un „autohtonism“ pãgubos.
graniþelor actuale (Basarabia, Bucovina de Nord, * România este supusã tendinþelor actuale socio-
Transcarpatia, Voivodina sau Valea Timocului). economice privind globalizarea. Aceste tendinþe
Apar în raport cu aceste realitãþi câteva paradoxuri: orienteazã România spre sistemul economic global, de
piaþã liberã, participarea la structurile decizionale mondiale
ºi stimuleazã competitivitatea. În paralel cu alinierea la
procesul de globalizare, România este obligatã sã-ºi
optimizeze sistemul de dezvoltare economicã durabilã
prin constituirea de regiuni de dezvoltare proprii, fãrã însã
a da acestora conotaþiile unor decupaje teritoriale pe criterii
politice sau etnice.
* Existã, de asemenea, o discrepanþã majorã între
baza de susþinere complexã (soluri fertile, climat favorabil,
potenþial turistic, resurse minerale variate, potenþial uman)
ºi standardul economic modest (agriculturã slab produc-
tivã, industrie necompetitivã, turism slab dezvoltat, nivel
de trai redus). Cauzele organizatorice sau politice ale a-
„Zilele Bucureºtilor” – rememorarea Bucureºtilor de altãdatã
cestui paradox sunt datorate moºtenirii ideologice comu-
* Discrepanþa dintre poziþia geograficã favorabilã ºi niste, strategiilor falimentare (independenþa energeticã,
rolul modest jucat în sistemul politico-economic european. fabricarea tuturor produselor necesare, repartiþia teritorialã
Aceastã stare de fapt poate fi explicatã prin câteva cauze: uniformã a industriei, colectivizarea agriculturii) sau lipsei
periferizarea României în Balcani ºi caracterul conserva- unei strategii coerente de dezvoltare pe termen mediu ºi
tor al societãþii; dificultãþile de includere în structurile euro- lung dupã 1990.

Aprofundeazã
Interpretarea unei imagini este un demers geografic important, care poate contribui la clarificarea ºi
înþelegerea multor probleme.

3 Cum interpretãm o imagine?


1. Care sunt formele dominante?
2. Care sunt culorile predominante?
3. Cum este organizat spaþiul din
aceastã imagine?
4. Ce fenomene naturale identificaþi?

3 Pentru aceasta trebuie sã


privim imaginea:
1. Pe mai multe planuri.
2. Pe orizontalã ºi pe verticalã.
3. În toate elementele sale (create
de om ºi cele date de naturã).

Colmatarea unui lac de acumulare


prin fenomenul de deltã secundarã

106
29. România ºi Europa
Apartenenþa geograficã a României la continentul Comerþul exterior s-a înjumãtãþit ºi ºi-a modificat
european este o realitate care nu poate fi contestatã. Pe structura faþã de acum zece ani, importurile depãºind
aceastã realitate se suprapune aspiraþia fireascã ºi exporturile. Pe lângã importurile de energie ºi minereuri
continuã a României ultimilor ani de a accede la structurile au crescut ºi importurile de produse agroalimentare, tex-
Uniunii Europene. Atât ca teritoriu cât ºi ca populaþie, tile, precum ºi ale diferitelor bunuri de consum.
dacã ar fi sã luãm în considerare doar aceºti indicatori România face parte din diferite organizaþii ºi organisme
cantitativi, România ar contribui la întregirea structurilor europene, dintre care cele mai importante sunt Consiliul
Uniunii Europene. Europei ºi OSCE (Organizaþia Statelor Central Europene).
Este recunoscutã importanþa României ca factor de România a fost invitatã la tratativele de aderare la
stabilitate regionalã prin pãstrarea bunelor relaþii cu Turcia Uniunea Europeanã. Existã câteva domenii în care aportul
ºi a unor raporturi echilibrate cu þãrile din estul Europei þãrii noastre poate fi important pentru dezvoltarea social-
(Ucraina ºi Rusia), bazate pe conexiuni istorice, de economicã generalã a Europei cum ar fi: unele resurse
vecinãtate, interese comune (Dunãrea, Marea Neagrã). naturale (pãduri, gaze naturale, sare), unele produse
România colaboreazã cu diferite organisme financiare industriale (oþel, aluminiu, produse clorosodice), produse
ºi economice internaþionale, cum ar fi FMI (Fondul Monetar agricole (porumb, grâu, floarea-soarelui, viþa-de-vie),
Internaþional), BM (Banca Mondialã), OCDE (Organizaþia întinderea terenurilor arabile, mãrimea demograficã,
pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã), BIRD (Banca poziþia geograficã asigurând celorlalte þãri din Europa
Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare). accesul spre regiunile situate în Sud-Est ºi Est.
Forul internaþional cel mai larg este Organizaþia Caracteristicile economico-geografice conferã
Naþiunilor Unite (ONU), care reuneºte aproape toate statele României un anumit specific faþã de alte state, cum ar fi:
lumii (inclusiv þara noastrã). resurse nemetalifere însemnate, existenþa unui fond fun-
România are relaþii comerciale cu aproape toate þãrile ciar bun; produsele agricole ar putea asigura o bazã de
lumii. Dintre principalii parteneri comerciali externi amintim: materii suficientã pentru industria uºoarã ºi alimentarã,
la import – Federaþia Rusã, Germania, Italia, SUA, Iran, existenþa Dunãrii ºi a Mãrii Negre faciliteazã schimburile
Franþa, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda etc.; la ex- economice ºi transporturile pe apã, potenþial turistic
port – Germania, Italia, Franþa, Federaþia Rusã, China, ridicat, dar pe ansamblu, valorificat insuficient.
Turcia, SUA, Olanda etc.
Rolul fiecãrui organ al Uniunii
Organe de decizie Europene începând de la Maastricht
Consiliul European: Consiliul de Miniºtri: Comitetul Reprezentanþilor
dã impulsurile majore Ia deciziile Permanenþi
Creat în 1974 Miniºtrii Celor Cincisprezece „Ambasadorii” Celor Cincisprezece,
ªefii de state ºi de guverne împreunã cu echipele lor
Dau curs dosarelor Consiliului
Organ de iniþiativã ºi execuþie
Comisia Europeanã (Bruxelles)
20 de comisari numiþi de statele membre, 17.000 de funcþionari europeni
Asigurã gestiunea dosarelor ºi propune iniþiativele

Parlamentul European (Strasbourg) Organe de control Curtea de Conturi


626 de deputaþi aleºi prin sufragiu universal
Controleazã – limitat – Comisia 15 membri numiþi de Consiliul de Miniºtri
Rol de coordonare cu Consiliul ºi Comisia Controleazã bugetul comunitar

Organ juridic
Curtea de Justiþie (Luxemburg)
15 judecãtori numiþi de statele membre. Garanteazã aplicarea dreptului comunitar.

Organe consultative
Comitetul Economic ºi Social Comitetul Regiunilor
222 membri care îi reprezintã pe partenerii sociali Noutate introdusã la Maastricht (1991)
κi dã avizul asupra propunerilor de decizii 222 membri care reprezintã colectivitãþile locale
κi dã avizul

107
30. Prezent ºi perspective în evoluþia socio-economicã a României
Economia a fost componenta societãþii româneºti care de îmbãtrânire a populaþiei; « scãderea emigraþiei tinerilor,
a simþit prima modificãrile impuse de cãderea regimului prin asigurarea condiþiilor de afirmare în þarã; « menþinerea
totalitar. Noile realitãþi au impus restructurarea profundã raporturilor etnice în limitele standardelor europene
a tuturor sectoarelor economice, cu reculul puternic acceptate (integrarea romilor în societate); « reducerea
înregistrat de agriculturã, industrie, turism, cu explozia ºomajului prin investiþii ºi crearea de locuri de muncã; «
comerþului cu amãnuntul. Privatizarea marilor intreprinderi creºterea ponderii clasei sociale de mijloc, cu venituri ºi
se desfãºoarã foarte greu ºi este nevoie ca ea sã fie nivel de trai decent.
acceleratã. Balanþa comercialã a înregistrat un deficit de Perspectivele economice ale relansãrii României þin
peste 1 miliard de dolari anual, fapt ce a dus la creºterea de: « redresarea prin dotare ºi subvenþionare a agriculturii,
datoriei externe la peste 10 miliarde de dolari. cu constituirea proprietãþilor mari care permit exploatarea
mecanizatã; « profilarea industriei pe ramuri competitive
Tendinþe negative de interes actual (tehnologia informaþiei, electronicã,
mijloace de transport, utilaj petrolier etc); « susþinerea
Tendinþele actuale privind evoluþia socialã a României turismului ca alternativã economicã în perioada imediat
privesc mutaþii în structura profesionalã, respectiv urmãtoare prin proiecte ºi programe concrete; «
scãderea numãrului populaþiei ocupate în industrie ºi modernizarea infrastructurii de transport ºi comunicaþii
creºterea numãrului persoanelor ocupate în servicii. De (autostrãzi, reþele feroviare rapide, aeroporturi, reþele de
asemenea, stratificarea actualã a societãþii, cu 5-10 % comunicaþii); « adjudecarea unor noi pieþe de desfacere
bogaþi, 10-15 % clasa mijlocie ºi 75-85 % sãraci, va trebui (Rusia, Asia de Sud-Est, America de Sud). Toate aceste
sã se redefineascã ºi sã tindã spre consolidarea unei deziderate sunt în concordanþã cu obiectivul actual major,
clase de mijloc solide, care sã dea echilibru ºi consistenþã acela de integrare a României în Uniunea Europeanã.
societãþii româneºti. Scãderea numericã
a populaþiei României este un proces
care a început sã se manifeste dupã
1990, odatã cu creionarea unor mãsuri de
planificare familialã (legalizarea avortu-
rilor, folosirea anticoncepþio-nalelor etc.).
La aceasta se adaugã ºi sporul migrator
negativ datorat emigrãrilor masive.
În perspectivã se prognozeazã o
stabilizare a numãrului populaþiei (prin
echilibrarea sporului natural ºi a celui mi-
grator) în strânsã legãturã cu evoluþia
economiei româneºti.
Un alt indicator al stãrii economice
precare este reducerea dinamicii in-
terne a populaþiei, surprinsã prin
dispariþia aproape în totalitate a fenome-
nelor de navetism. Tranziþia economicã
ºi trecerea de la un sistem centralizat la
cel de piaþã liberã genereazã creºterea
ºomajului, a delincvenþei sociale, care,
cu valoarea de 1 115 infracþiuni la 100
000 locuitori, poziþioneazã, totuºi,
România în urma altor þãri europene.

Mãsuri cu efecte pe termen


mediu ºi lung
Mãsurile cu efecte în plan social se
referã la: « stimularea prin mijloace
economice ºi educaþionale a creºterii
demografice pentru stoparea fenomenului Uniunea Europeanã lãrgitã

108
Aprofundeazã
3 Promovarea turismului etic – un studiu recent aratã
cã turiºtii englezi sunt din ce în ce mai interesaþi de oamenii
ºi mediul din locurile în care cãlãtoresc. Majoritatea
apeleazã la agenþii de turism care oferã broºuri cu informaþii
despre condiþiile în care muncesc localnicii, protecþia
mediului înconjurãtor ºi programe locale de derulare a actelor
de caritate. Ei vor sã se familiarizeze, înainte de a ajunge
acolo, cu obiceiurile, modul în care funcþioneazã sistemul
politic ºi, nu în ultimul rând, vor sã afle cum pot sã susþinã
economia þãrii respective. Mulþi turiºti englezi îºi petrec
vacanþele în þãri sãrace, în care oamenii se luptã sã îºi
întreþinã familiile. Aceasta denotã grija pentru soarta celor
care se aflã într-o situaþie economicã mai delicatã ºi, de
asemenea, dorinþa de a cunoaºte oameni, locuri ºi obiceiuri
diferite. Criteriile moral ºi economic-cultural sunt esenþa
acestui tip de comportament.
3 În anul 2002, Ministerul Turismului va promova
staþiunea Bãile Felix la Târgul Internaþional de Turism de
la Berlin. Ea va fi inclusã în campania derulatã sub titlul
„România mereu surprinzãtoare“.
3 În staþiunea montanã Stâna de Vale se intenþioneazã
amenajarea unei pârtii de schi ºi montarea unor tunuri Buºteni
pentru producerea zãpezii artificiale.
3 În funcþie de refacerea podurilor distruse în Iugoslavia
ºi de conjunctura internaþionalã, se intenþioneazã reluarea
croazierelor pe Dunãre ºi integrarea porturilor dunãrene într-un
circuit turistic.
3 Tot în stadiu de cercetare este si un program care
are ca obiect mãnãstirile din nordul þãrii, intitulat „Bucovina
de Aur“.

Cheia, judeþul Braºov

3 În România sunt 863 de hoteluri, care vor fi


supuse reclasificãrii dupã criterii stabilite de comun
acord de cãtre specialiºtii din Ministerul Turismului
ºi asociaþii profesionale de turism. Administratorii
hotelurilor vor avea obligaþia sã comunice
Ministerului tarifele practicate în euro, care vor
rãmâne valabile pe durata unui an.
Mãnãstirea Putna

3 Cel mai important touroperator din Austria a decis sã includã România în programele sale turistice, începând
din 2002. Numãrul turiºtilor austrieci înregistraþi la graniþele României în 2001 a fost de 85 000, dublu faþã de anul
1995. Austriecii au fost interesaþi, în mod deosebit, de circuitele culturale în Maramureº ºi Moldova.

109
Verificati-vã
, cunostintele
, , pentru
examenul de Bacalaureat
I. Scrieþi rãspunsurile corecte care completeazã afirmaþiile de mai jos:
1. Crovurile se formeazã prin tasarea rocii numite ...
2. Sebeºul este afluent al râului ...
3. Cea mai esticã dintre obcine se numeºte ...
4. „Vulcanii noroioºi“, fenomen rar întâlnit, se aflã în unitatea de relief numitã ...
5. În partea de nord-est a þãrii sunt precipitaþii bogate ºi ierni cu temperaturi foarte scãzue, datoritã influenþelor
climatice ...
6. Cu o pondere de 6,6% din totalul populaþiei României se înscrie grupul etnic ...
7. Cel mai mare oraº din Carpaþii Orientali este ...
8. Din domuri se exploateazã ....
9. Autoturisme de teren se produc în oraºul ...
10. Punctul de frontierã situat în prelungirea magistralei feroviare Bucureºti-Oradea se numeºte ...

II. Se dau urmãtoarele denumiri: Bihor, Ciucaº, Gilãu, Gutâi, Vrancei, Iezer, Metaliferi, Baiului, Zarand,
Þibleº, Bârsei, Vlãdeasa, Vâlcan, Întorsurii.
Scrieþi:
a) cinci denumiri de munþi din grupa sudicã a Carpaþilor Orientali;
b) cinci denumiri de munþi din grupa Munþilor Apuseni.

III. Precizaþi:
a) douã asemãnãri între clima Câmpiei Române ºi clima Podiºului Moldovei;
b) douã asemãnãri între relieful Podiºului Getic ºi relieful Subcarpaþilor Getici.

IV. a) Explicaþi evoluþia numericã a populaþiei României dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.
b) Comparaþi vegetaþia de stepã ºi vegetaþia azonalã.

V. Caracterizaþi oraºele 2 ºi 5 situate de la Vest la Est: Suceava, Cluj-Napoca, Hunedoara, Lugoj, Arad,
precizând: numãrul de locuitori, o ramurã industrialã, produsele specifice ale ramurii, râul pe care este situat,
tipul de cale feratã pe care se aflã.

VI. Caracterizaþi o unitate de relief, la alegere (poziþia geograficã, limitele, caracteristici ale reliefului, clima,
trei râuri ºi lacuri, cel mai important oraº).

VII. Interpretaþi imaginile dupã urmãtoarele criterii:


– localizarea pe zone geografice
– particularitãþi climatice ºi hidrologice

Brânduºa de zãpadã Nuferi

110
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ

1. Bãlteanu D., Alexe Rãdiþa, Hazarde naturale ºi antropogene, Editura Corint, Bucureºti, 2000
2. Beldie Al., Flora României, Editura Academiei, Bucureºti, 1979
3. Cocean P., Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj Napoca, 1998
4. Cocean, P., Geografie Regionalã, Editura Presa Universitarã Clujeanã, Cluj Napoca, 2002
5. Ianoº I., Oraºele ºi organizarea spaþiului geografic, Editura Academiei, Bucureºti, 1987
6. Mihãilescu V., Carpaþii Sud-estici, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1967
7. Mureºan Cornelia, Evoluþia demograficã a României (1870-2030), Editura Presa Universitarã Clujeanã,
Cluj-Napoca, 1999
8. Naumescu V., Politici sociale în Europa postbelicã, Editura Fundaþiei pentru Studii Europene, Cluj-
Napoca, 2000
9. Negoescu B., Vlãsceanu Gh., Geografie economicã, Meteora Press, Bucureºti, 2001
10. Pop Gr., Carpaþii ºi Subcarpaþii româneºti, Editura Presa Universitarã Clujeanã, Cluj Napoca, 1998
11. Posea Gr., Popescu M., Ielenicz M., Relieful României, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1974
12. Roºu Al., Geografia fizicã a României, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1973
13. Tufescu V., România. Naturã. Om. Economie, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1973
14. Tufescu V., România – Atlas Geografic, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1985
15. Ujvari J., Geografia apelor României, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1972
16. Velcea Valeria Amelia, Geografia fizicã a României, Editura Universitãþii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2001
17. xxx, Geografia României, I, Geografie fizicã, Editura Academiei, Bucureºti, 1982
18. xxx, Geografia României, II, Geografia umanã ºi economicã, Editura Academiei, Bucureºti, 1984
19. xxx, Geografia României, III, Carpaþii Româneºti ºi Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei,
Bucureºti, 1987
20. xxx, Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei, Bucureºti, 1992

Sursele imaginilor
Cartografie ºi graficã – Ed. Sigma, Iuliu Vescan
Fotografii: Maria Bakó, Daniela Cãzãnescu, Aura ºi Nicolae Damaschin, Flori ºi Mircea Stãnescu, Iuliu
Vescan, Ed. Sigma.
În prezentãrile de capitol:
– p. 3: Peisaj de munte, Mãnãstirea Râmeþ
– p. 47: Craiova – imagine din zona veche a oraºului
– p. 85: Sighiºoara – vedere din Turnul cu ceas
– p. 104: Castelul Bran – vedere dinspre sud
111
Cuprins

I. Probleme fundamentale ale cadrului natural


1. Poziþia geograficã ºi geopoliticã a României.........................................................................................3
2. Relieful – substratul mediului natural ºi al activitãþilor umane..................................................................8
3. Relieful – Unitãþile de orogen...............................................................................................................9
4. Relieful – Unitãþile de platformã..........................................................................................................20
5. Particularitãþi climatice, hidrologice ºi biopedogeografice......................................................................26
6. Hazarde naturale ºi antropice.............................................................................................................37
7. Resursele naturale de bazã ºi perspectivele lor...................................................................................40
8. Transformarea mediului natural de-a lungul timpurilor istorice...............................................................43
Verificaþi-vã cunoºtinþele pentru examenul de bacalaureat.......................................................................45

II. Comunitatea ºi activitãþile umane


9. Evoluþii ºi structuri demografice.......................................................................................................47
10. Structuri geodemografice...............................................................................................................52
11. Habitatul – tipologie, funcþii............................................................................................................55
12. Tipologia oraºelor româneºti ºi funcþiile lor......................................................................................59
13. Mediul rural – specific, tipologie, transformãri contemporane.............................................................62
14. Dezvoltarea durabilã a aºezãrilor umane.........................................................................................64
15. Probleme de amenajare urbanã. Studiu de caz................................................................................65
16. Elemente de geografie socialã ºi culturalã........................................................................................67
17. Activitãþile economice – agricultura........................................................................................................69
18. Elemente specifice industriei..........................................................................................................72
19. Industria chimicã. Studiu de caz......................................................................................................74
20. Infrastructura de circulaþie în context naþional ºi internaþional............................................................76
21. Restructurarea economicã.
Prezent ºi perspective ale evoluþiei socio-economice a României.......................................................80
Verificaþi-vã cunoºtinþele pentru examenul de bacalaureat.......................................................................84

III. Regionarea geograficã ºi dezvoltarea durabilã


22. Regionarea geograficã a României.................................................................................................85
23. Analiza unor unitãþi regionale......................................................................................................... 91
24. Dezvoltarea regionalã durabilã...................................................................................................... 93
25. Modele de organizare a spaþiului.................................................................................................. 96
26. Delta Dunãrii – un posibil model de organizare. Studiu de caz..................................................................99
27. Subcarpaþii de Curburã. Studiu de caz.......................................................................................... 100
Verificaþi-vã cunoºtinþele pentru examenul de bacalaureat.................................................................. 102

IV. România în Europa ºi lumea contemporanã


28. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României
ºi ale lumii contemporane.................................................................................................................104
29. România ºi Europa......................................................................................................................107
30. Prezent ºi perspective ale evoluþiei socio-economice a României...................................................108
Verificaþi-vã cunoºtinþele pentru examenul de bacalaureat................................................................... 110
Bibliografie selectivã ...........................................................................................................................111

112