D DIAVOLUL
Bi RAILA
uriozitatea mea atinsese punctul culmi-
Q G nat la auzul acestor lucruri nemaiintalni-
te. Mi-am aruncat ochii pe ceas si mi-am
dat seama ca se apropiau zorii. Cu atatea
fapte cutremuratoare pe care le asculta-
sem, nu intelesesem cAnd a trecut aceas-
tA noapte unica in viata mea. Gheorgaki
mi-a intrerupt gandurile, spunand:
- Nu-ti poti inchipui cata multime de
diavoli se afla in jurul nostru. Pana si pentru vorbele
simple, superficiale pe care le rostim sau pentru pur-
tarile noastre exista un diavol raspunzator. De multe
ori avem dispozitia s4-] necajim pe aproapele nostru
spunandu-i o minciuna ,,nevinovata”, ca si ne
distram pe moment. Oricat de neimportant ar parea,
oricat de ciudat s-ar auzi, pentru aceste pacate ,mici”
existé un demon specializat, numit Raila, dracul ta-
chinarii. Acesta ne aduce ganduri — acele idei care ne
vin pe neasteptate — cu privire la ce sA spunem sau
s& facem ca sa necajim pe cineva, ca sa-] facem sa se
enerveze, sa injure si s se revolte. El ne sugereaza ce
gesturi si facem in fata celuilalt ca sa-l tulburam si sa-
143si piarda linistea, cu toate consecintele ce decurg de
aici. Nu de putine ori, poate fara s4 vrem, ii zadaram
pe cei din jur si ne facem pricina unor situatii nepla-
cute. Astfel ii dam diavolului ocazia s4-si frece palmele
a multumire, caci a izbutit inci o data sd ne aduca la
voia lui. Acesta este, de fapt, telul sau: sa provoace ne-
incredere si sé aduca tulburare.
Un alt demon, raspunzator pentru invidie, este Rat-
sma-chahma. De multe ori invidia, sau pizma, ne sta-
paneste si vrem sa se facd voia noastra fara si stim
daca avem intr-adevar dreptate sau daca punctul nos-
tru de vedere este cel corect.
Asadar suntem inconjurati de multi diavoli, care ne
atacd cu sagetile lor, cand bine ascutite, cdnd otravite,
cand inrosite in foc. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu pu-
tem sa le stim impotriva, si ne aparam gi sa ne aflam
intr-un alt loc ferit de atacurile lor.
Mai era doar putin pana la a se miji de ziuad, cand
discutia noastra atat de revelatoare a fost intrerupta
de sunetul toacei. Toaca este un obiect de lemn pe ca-
re-] au in manAstiri si il lovesc ca sd-i anunte pe calu-
gari de inceperea unei slujbe. Trebuia sa coboram si
noi la biseric& pentru Utrenie si Sfanta Liturghie.
- Iat& c& degeaba ti-a fost fricd toata noaptea! mi-a
spus. Precum vezi, nu s-a intéamplat absolut nimic.
Ceea ce ti-am spus s-a adeverit. Diavolul nu s-a aratat
cat am fost impreuni, nici ca sa te sperie pe tine, nici
ca si ma loveasca pe mine.
Faptele au contrazis temerile mele si dupa ce lua-
sem bine notitele necesare despre cele mai interesan-
te lucruri pe care le-am auzit, am coborat in biserica.
144Pe toata durata slujbei mi s-au invartit in minte ade-
varurile dezvaluite in noaptea care trecuse. Imagini,
notiuni, fraze si realitati spuse de un ,,cadru superi-
or” al armatei organizate de satana. Asa cufundat in
ganduri cum eram, nici n-am bagat de seama cand s-a
terminat Sfanta Liturghie si apoi am intrat in trapeza
sa mancam.
Ora despartirii n-a intarziat sA vind. Ne-am luat
ramas bun cu o strangere de mana din toata inima,
ne-am uitat unul la altul si am surprins schimbarile
iuti din privirea lui Gheorgaki. Pe de o parte ochii fi
sclipeau de bucurie, caci trecuse o noapte fara sa fie
tabarat de diavol si totodata gasise puterea sa destai-
nuie adevarul despre cele pe care le traise atatia ani
fara voia lui. Pe de alta parte tristetea i se zugravea pe
chip, fiindca sosea ceasul si se desparta de un prieten
pe care l-a cunoscut atat de putin, l-a simpatizat atat
de mult si cdruia i-a spus atatea lucruri despre viata
lui. I-am multumit din inima pentru cele pe care mi
le aratase, pentru cele pe care le aflasem despre el in
acele cateva zile cat am fost impreuna si am apucat
cararea care trecea pe langa gradinile ingrijite, ca sa
ajungem — eu si Dimitrie — la debarcaderul manasti-
rii Simonopetra.
Cata vreme am asteptat vaporasul care s4 ne readuca
»in lume” m-am gandit cum saisprezece zile de gedere
in Sfantul si de Maica Domnului pazitul Munte
fusesera de-ajuns ca sd-mi influenteze tot restul vie-
tii. Plecam, asadar, grozav de implinit, cu raspunsuri
mai multe decat ma asteptam sa primesc la intrebarile
mele. Cunoscusem oameni mai inaintati duhovniceste
145decat mi-as fi imaginat. Si la urma l-am cunoscut pe
Gheorgaki, care m-a invatat mai multe decat voiam sa
aflu. In bagajele mele duhovnicesti purtam de-acum
seninatatea, linistea, bucuria si ma simteam cuprins
de o fericire nespusa.
Un mare cuvant de multumire este prea putin fata
de ceea ce datorez Prea Sfintei Stapane si Nascatoarei
de Dumnezeu, dulcii noastre Maici, care m-a invred-
nicit sA ajung in binecuvantata-i gradina, sa gust din
roadele ei, sa-i miros florile inmiresmate si sa vad fru-
moasele privelisti. As face o nedreptate daca nu i-as
multumi si prietenului meu Dimitrie, datorita caruia
aceasta calatorie a putut fi realizata.
146