Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-

NAPOCA

PROIECT
Ferma de vaci
in or. Stefan Voda

2011
Introducere
Pentru o ferma care creste vaci cu o productie marede lapte, furajul trebuie înteles
ca o materie primacare se tansforma în lapte. De sortimentul de furaje,si mai ales de
calitatea acestora, depinde în ceamai mare masura atât nivelul productiei de lapte câtsi
starea de sanatate a vacilor. În aceeasi ordine deidei, trebuie spus ca nu poate fi conceputa
o fermade vaci rentabila, fara asigurarea unor furaje debuna calitate si în cantitati
suficiente. În prezent, prin lucrarile de ameliorare s-a ajuns înstadiul cînd, la foarte multe
vaci, productia de laptepoate fi oricât de mare cu conditia ca vaca sa poataingera atatea
substante nutritive câte sunt necesarepentru a se produce laptele. Dar nu numai atât,
lavacile cu productie foarte mare, daca nu se asiguraprin furaje substantele nutritive
necesare sustineriilactatiei , se consuma rezervele corporale (daca acestea exista) si pot
aparea tulburari metabolice(în special cetoze) urmate de o reducere brusca aproductiei de
lapte si a procentului de grasime sichiar pierderea animalelor.
Nu este suficient sa producem multe furaje, dacaacestea nu sunt de calitate. Practic
vorbind,animalele pot sa “moara de foame“chiar daca au înpermanenta ieslea plina, însa
cu furaje de slabacalitate, pe care animalele nu le consuma.
Când apreciem calitatea unor furaje, pe lânga valoarea lor nutritiva data de continutul în
nutrienti (substantenutritive), esential este si consumabilitateaacestora. Cercetarile din
ultimele decenii au fostaxate în mare masura pe acest aspect. În unelesisteme moderne de
normare a hranirii, cum estede exemplu sistemul INRA elaborat în Franta, ca dealtfel si
sitemul elaborat în tara noastra si care este în curs de a fi introdus în marea productie, se
tineseama de acest aspect. Pe lânga calculareacapacitatii de ingerare a animalelor s-a
determinatsi consumabilitatea pentru foarte multe furaje devolum, elaborându-se chiar si o
unitate de masura,numita “unitate de satietate” sau de “încarcaredigestiva”. Toate acestea
pentru a realiza unconsum cât mai mare de furaje de volum, cu caresa fie sustinuta o
productie de lapte care la rândulei sa poata fi cât mai mare.

2
Scop si obiective
 Îmbunătăţirea calităţii mediului prin aplicarea unui management al gunoiului de
bovine şi folosirea acestuia ca îngrăşământ organic pentru culturile furajere.
 Sporirea numerică şi îmbunătăţirea însuşirilor productive (lapte, carne).
 Sporirea productiei si calitatii pasunilor si faneturilor.
 Implemantarea unui sistem de rotatie a suprafetelor de pasunat.

Descrierea zonei si fermei


Pozitia geografica
Orașul Ștefan Vodă este amplasat în partea de Sud-Est a Republicii Moldova la 105 km de
Chișinău. Din trei părți orașul este în apropiată vecinătate cu Ucraina. Până la orașul
Tighina sunt 45 km iar până la stația de cale ferată din Căușeni 27 km.

3
Ferma se gaseste in zona vestica a comunei si cuprinde o suprafata de: 60 ha în regim
neirigat din care 45 ha de pasuni si 15 ha de pamant arabil, pentru 58 de bovine:
 Vaci lapte – 28 capete
 Juninci - 6 capete
 Tineret femel peste 18 luni -4 capete
 Tineret femel 6 luni - 4 capete
 Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete
 Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Suprafața totală a orașului este de 2.277 ha, dintre care terenuri agricole - 1691 ha (76,5%
sunt terenuri cu destinație agricolă), vii - 51 ha, livezi - 15 ha, pășuni - 170 ha, păduri - 111
ha, iazuri - 74 ha. Cea mai mare parte din terenurile cu destinație agricolă o ocupă pământul
arabil – 1.491 ha. Suprafața terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate
industriei – 70,6 ha. Fondul acvatic al orașului este format de 2 lacuri cu o suprafață de 74
ha. Suprafața fondului silvic este de 107,7 ha sau 4,7% din suprafața totală.
Hidrografia

4
Eliminarea excesului de umiditate
Eliminare excesului de umiditate se face prin săparea unor şanturi la capetele parcelelor.
Se mai fac desecari, dreanari ale terenului cu scopul eliminarii execusului de apa de la
suprafata in vederea cultivarii acestora.
Sursa de apă pe pășiune este asigurata din izvoare, fantani realizate din ineluri de beton,
fiind colectoare de apa din drenuri sau canale biologice din care apa ajunge la animale prin
cadere.
Caracterizarea climatica
Regimul temperaturii aerului:Temperatura medie anuala este de 11-12 grade C,
Cele mai ridicate temperaturi medii lunare sunt inregistrate in lunile iunie, iulie si august
si se datoreaza radiatiei solare mai intense decat lunile precedente. Luna cu valorile termice
cele mai ridicate este in iulie 22 grade C (media multianuala). Perioada cu temperaturi
ridicate se poate prelungi.
Regimul precipitatiilor: Lunile cu cele mai mare cantitati medie multianuala de
precipitatii sunt lunile iunie si culie cu: 120 mm.
Luna cu cea mai mica cantitate multianuala de precipitatii este martie: 34-42 mm.
Vara este anotimpul cu cele mai abundente precipitatii.

Tehnologia de exploatare a fanetei, lucrari de ingrijire

Lucrarile de ingrijire se aplica cu scopul de a inbunatati covorul vegetal si de a


inbunatati calitatea furajului obtinut; ex: curatirea plantelor de talie mare,toxice,cu ghimpi
etc
Principalele lucrari de ingrijire:
Eliminarea excesului de umiditate
Excesul de umiditate creează condiţii nefavorabile dezvoltării plantelor valoroase:
1. face ca aceste soluri să fie mai reci, cu aproximativ 4-7 oC, fapt ce întârzie pornirea în
vegetaţie.
2. favorizează înmulţirii paraziţilor, care duc la evidente scăderi de producţie animalieră.
Eliminarea excesului de umiditate se poate realiza prin următoarele metode:
1.desecarea prin canale

5
2. desecarea prin drenuri
3. desecarea pe cale biologică
Distrugerea musuroaielor
Muşuroaiele se formează pe pajiştile neângrijite. Muşuroaiele se combat în primul
rând prin măsuri preventive care trebuiesc aplicate anual, spre sfârşitul perioadei de
vegetaţie sau primăvara devreme, folosindu-se grapele obişnuite sau târsitorile.
Groapa rotativa pt. nivelare teren
Unde muşuroaiele ocupă o suprafaţă prea mare, dacă este posibilă desţelenirea, e
bine să se facă aceasta, iar acolo unde nu se poate se face o nivelare cu lama greder.
După distrugerea muşuroaielor este obligatorie aplicarea de îngrăşăminte (organic-
bio) şi supraînsămânţarea.
Indepartarea vegetatiei lemnoase si a cioatelor
Pajiştile zonelor forestiere, fiind pajişti naturale secundare, sunt frecvent invadate
de specii lemnoase, reprezentate în special de arbuşti şi mai rar arbori. Gradul de acoperire
cu vegetaţie lemnoasă este în strânsă legătură cu modul de folosire şi îngrijire a pajiştilor.
Astfel pe pajiştile folosite neraţional, sau pe care nu se execută lucrări de îngrijire, vegetaţia
lemnoasă pune treptat stăpânire pe tot terenul şi ajunge astfel la stadiul iniţial de pădure.

Lucrarii de aplicarea ingrasamintelor si de recoltare –


Ingrasaminte organice
Aplicarea gunoiului de grajd
Folosirea gunoiului de grajd pe păşuni reprezintă una dintre cele mai importante şi mai la
îndemână măsuri de sporire a producţiei şi îmbunătăţire a compoziţiei floristice. Gunoiul
de grajd este un îngrăşământ organic complet, care îmbogăţeşte solul în humus, în
principalele elemente nutritive, în unele microelemente cât şi în microorganisme şi produse
ale metabolismului lor.
Astfel, 30 t gunoi de grajd, induc în sol 150 kg N, 60 kg P2O5, 180 kg K2O, 90 kg
CaO şi peste 7000 kg materie organică.
Conţinutul mai redus în fosfor face ca să se recomande ca odată cu gunoiul de grajd să se
încorporeze în sol şi îngrăşăminte cu fosfor.Cantitatea administrată este în funcţie de

6
compoziţia floristică a pajiştilor, stadiul de degradare a acestora, de cantitatea de gunoi de
grajd disponibilă.
În general se recomandă doze de 20-60 t/ha. Pe pajiştile degradate, cum sunt cele de Nardus
stricta este bine să se aplice 40-60 t/ha deoarece numai astfel se produc modificări
importante în trofismul solului, care să determine o îmbunătăţire radicală a compoziţiei
floristice şi prin urmare o creştere considerabilă a producţiei. Pe alte pajişti, cum sunt cele
de Festuca rubra, Agrostis tenuis, Trisetum flavescens, dozele recomandate sunt de 20-30
t/ha.

Alcatuirea amestecurilor de ierburi pentru infiintarea pajistilor


Zona ecologica: campie
Mod de folosinta: mixt pasunat

Denumire planta Procent


Dactylis glomerata 20%
Trifolium repens 20%
Poa pratensis 40%
Lotus corniculatus 20%

N = D*MMB/SU
D – nr. de boabe germinabile/m
MMB – masa a 1000 de boabe
SU – sămânţa utilă

SU = P*G/100
P – puritatea (%)
G – germinaţia (%)

C(kg/ha) = N*K/100

N – norma de sămânţă în cultură pură


K – procentul de participare în amestec (%)

Dactylis glomerata

N= 2000*1,2/72=33,3
Su= 90*80/100=72
C=33,3*20/100=6,7

7
Trifolium repens

N=1800*0,7/77,6=16,2
Su=97*80/100=77,6
C=16,2*20/100=3,2

Poa pratensis

N=6000*0.35/76=33
Su=95*80/100=76
C=33*40/100=13,2

Lotus corniculatus

N=1300*1,4/71,2=25,6
Su=95*75/100=71,2
C=25,6*20/100=5,1

Total amestec seminte 6,7+3,2+13,2+5,1=28,2 kg/ha

Faneata noastra are o productivitate de 8 t/ha masa verde. Animalele vor intra in
stabulatie in jurul datei de 15 octombrie si vor ramane in jurul datei de 15 mai, deci vor fi
212 zile de stabulatie.
Un UVM consuma 10% din productivitate aproximativ 60 kg masa verde.
Pentru 58 de UVM-uri Pentru intreaga periaoda de stabulatie , necesarul de fan este
urmatorul:
58 UVM * 212 zile * 10kg fan/zi = 122960 kg deci: 123 tone fan

Organizarea pasunatului
Un pasunat organizat presupune folosirea pasunii tinand cont de productivitatea
acesteia, necesarul de masa verde a animalelor pe durata pasunatului,particularitatile
biologice ale plantelor si ritmul de dezvoltare, si refacerea ritmului ierbii.
In vederea organizarii pasunatului este necesara stabilirea unor anumite elemente
deosebit de imortante.

Capacitatea de pasunat:

Capacitatea de pãşunat (Cp) indicã numãrul de animale care pot fi hrãnite pe suprafaţa
de 1 ha pãşune pe întreaga perioadã de pãşunat (perioadã de vegetaţie) şi se exprimã în
UVM/ha.
• Cp = Pc/Ni (UVM/ha),
• Pc – producţia de iarbã consumabilã la ha;

8
• Ni – necesarul individual de furaj pentru 1 UVM pe întreaga perioadã de pãşunat.

Cp=Pc/Ni=8/7,6=1,052 uvm/ha

Bonitarea pajistei
Vp =%* IS/100
Vp = valoarea pastoralã
% = procentul de acoperire
Is = indicele specific de calitate

Pentru calcularea valorii pastorale mai întâi vom efectua relevee floristice, pe
suprafeţe de câte 100 m2, notându-se speciile în ordine: poacee, fabacee, rogozuri,
pipiriguri, plante din alte familii botanice.

CULTURA % Is %*Is
Dactylis glomerata 20 5 100

Festuca arundinaceae 10 4 40
Festuca pratensis 15 5 60
Lolium multiflorum 5 5 25
Lolium hybridum 5 5 25
Phleum pratense 5 5 25
Onobrychis vicifolia 3 4 12
Arenatherum elatius 4 4 16
Trifolium repens 10 4 40
Lotus corniculatus 10 3 30
Alopecurus pratensis 3 4 12
Medicago sativa 10 4 40
TOTAL 100 427

Valoarea pastoralã (Vp) este un indicator sintetic ce cuprinde principalele elemente


referitoare la compoziţia floristicã, procentul de acoperire a fiecãrei specii, precum şi
valoarea furajerã a speciilor componente

Vp=Is*%/100=427/100=4,27=0,9*100=90 puncte
Rezulta pajiste de categoria II, foarte buna,suporta 1,61-1,80 UVM/ha

9
Conveierul verde
`Prin conveier verde se inţelege un sistem de producere planificată a nutreţului
verde şi suculent, în mod continuu, începând de primăvara devreme şi până toamna
târziu.

Repartizarea pajiştilor permanente şi semănate (%) pe luni zone de vegetatţie

Pajişti permanente Pajişti semănate

Luna Zona Zona

forestieră silvostepă stepă forestieră silvostepă stepă


Mai 17 17 45 10 25 40
Iunie 35 35 35 25 40 35
Iulie 23 15 5 35 10 10
August 10 8 - 5 - -
Septembrie 15 15 10 15 15 10
Octombrie 5 10 5 10 10 5

10
Tabel planificari cantitatii de furaje
Luna V VI VII VIII IX X Nec.furaj Prod. Supraf

t/ha ha

Decada 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1
Necesar 34,8 34,8 38,2 34,8 34,8 38,2 34,8 34,8 38,2 34,8 34,8 38,2 34,8 34,8 38,2 34,8
Existent 23 27 38,2 11 10 10 15 31 21 22 18 28 29 27 26 28
Excedent 24 25 25 22 4
Deficit 12 7 4 14 13 17 11 8 12 5
Cultura
Borceag 19 30 0,65
Pasune 96
Iarba de 31 25 1,25
sudan
Bostanoase 28 100 0,2
Sfecla 25 100 0,25
furajera

11
Tehnologia de conservare a furajelor prin silozare

În prezent, silozul poate fi făcut pe scară mare cel mai adesea în buncăre pentru
siloz, folosind furaj bine tocat, presat, fără veştejire, metodă preferată de unităţile mari
crescătoare de vite, specializate pentru producţia de carne sau de lapte.

În schimb, fermele de tip familial preferă prepararea în baloţi (semisiloz), profitând


de posibilităţile adaptării tehnologiei moderne de pregătire şi de păstrare a furajului în
condiţii economice mai avantajoase, potrivit sistemului.
Principiul însilozării are la bază acidifierea furajului umed, în special de către
lactobacilli, în condiţii de anaerobioză. Acidul, ale cărui molecule sunt nedisociate,
prezintă o importanţă primordială pentru suprimarea activităţii microorganismelor
nedorite. Procesul are loc la nivel celular şi se datorează faptului că acidul nedisociat se
poate propaga, în mod pasiv, în celulele microbiene, acidifiind citoplasma.
În cazul marilor baloţi, înlăturarea oxigenului din siloz este mult mai dificilă, fiind
posibilă riscul de contaminare cu microorganisme nedorite. Specialiştii din domeniu au
identificat şi au studiat un număr mare de ageţi patogeni şi de compuşi chimici care se pot
elimina sau nu prin însilozare.

12