Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Ecologică din București

Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului


Programul de învățământ cu frecvență

Anul de studiu: II

PROCESE GEOLOGICE EXTERNE:

ALUNECARI DE TEREN

Indrumator

București
2018
ALUNECARILE DE TEREN

Notiuni generale

Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi,
dealuri, lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. Deplasările rocilor se
pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca
urmare a unor activităţi umane. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de
mari ca alte dezastre, ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii
prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecările de teren pot bara
cursul unor ape curgătoare, creând lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce
chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la pătrunderea în lac, în mod brusc
a unui volum mare de rocă.

Alunecarile de teren sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de pamant
peversanti, in lungul unor planuri care le separa de partea stabila a versantului, numite suprafete
dealunecare.Alunecarile de teren sunt fenomene naturale majore in multe regiuni ale lumii.
Astfel defenomene includ caderea pietrelor si avalanse.Clasificare alunecarilor de teren depinde
de felul incare se misca si natura materialului miscat.Alunecarile de teren cauzeaza pagube
imense pentru sosele, proprietati si locuinte. Ele pot declansa alte hazarde ca, cutremure, ploi
torentiale sau inghetarea apei subsolice.Alunecarile de teren se produc pretutindeni, avand loc
cand mase de piatra, pamant saunoroi se deplaseaza in jos, pe o panta. Alunecarile de teren pot
antrena mase mici sau mari de pamant si roci si se pot deplasa cu viteze diferite. Sunt declansate
de furtuni, ploi abundente, topireazapezii, defrisari, cutremure, eruptii vulcanice, incendii sau
prin modificari ale terenului produse deoameni.

Alunecarile de noroi sunt rauri de piatra, pamant si alte materiale saturate cu apa. Ele
iaunastere cand apa se acumuleaza rapid in sol, in timpul ploilor masive sau in urma topirii
bruste azapezii, transformand pamantul intr-un torent de noroi si alte materiale. Acestea se pot
deplasarapid in josul pantei sau prin canale si pot lovi la viteze de avalansa, fara avertisment sau
cu un preaviz foarte scurt. Pot sa se deplaseze cativa kilometri de la sursa, crescand in marime,
antrenandcopaci, bucati mari de piatra, masini si alte materiale din cale.

Impactul social si urmarile alunecarilor de teren

În tara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală supusă
alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În tara noastră cea mai importanţă şi
cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea
râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu
Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa; Zameş (în 1992)
în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în judeţul Galaţi. Primele 3 cazuri au fost declanşate
de precipitaţii puternice.
Dacă alunecările de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari, deplasarea
terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost
grav avariate, iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate.

Pagubele produse în judeţul Dâmboviţa de precipitaţiile şi vântul puternic din 23 - 24


martiese ridică la 13.180.000 RON conform evaluării făcute de specialiştii Comitetului Judeţean
pentruSituaţii de Urgenţă.

Pentru refacerea podurilor şi podeţelor avariate de viituri şi de alunecări de teren sunt


necesari6.250.000lei, iar pentru drumurile comunale şi judeţene 4.430.000 lei.Tot în lista
obiectivelor afectate de calamităţi se află şcoala generală din comuna Buciumeni (100.000 lei) şi
construcţiile hidrotehnice din Moreni, Pucioasa şi Bărbuleţu, a căror valoare a fost estimată la
1.100.000 lei, în timp ce reabilitarea conductelor de apă va costa 1.300.000 lei.

Datorită bunei funcţionări a fluxului informaţional în perioada inundaţiilor, deciziile au


fost luate cu rapiditate, fapt care a dus la demararea acţiunilor în teren prin concentrarea forţelor
şimijloacelor de intervenţie în zonele afectate. Ploile şidebitele crescute au accentuat eroziunile
de mal şi alunecările de teren din comuna Răzvad, în localitatea Nisipuri.
Specialiştii apreciază căvaloarea pagubelor este în prezent de 1.300.000 RON.

Clasificarea alunecărilor de teren

Se poate face:
a) după adâncimea suprafeţei de alunecare:
 de suprafaţă < 1 m
 de mică adâncime = 1-5 m
 adânci = 5-20 m
 foarte adânci > 20 m
b) după viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare )
 extrem de rapidă ( bruşte ) > 3 m/s
 foarte rapidă = 3 m/s-0,3 m/min
 rapidă = 0,3m /min – 1,5m/zi
 moderată = 1,5m/zi – 1,5m/lună
 lentă = 1,5m/lună – 1,5m/an
 foarte lentă = 1,5m/an –0,06m/an
 extrem de lentă < 0,06m/an
c) după distanţa de deplasare:
 alunecări propriu-zise;
 alunecări tip curgeri de teren;
d) după direcţia de evoluţie a alunecării pe versant:
 alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatului,-
deci caracter regresiv.
 Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter
progresiv. (detritus = material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi )
e) după cauza care le generează:
 naturale: produse de ploi torenţiale, mişcări tectonice, eroziuni puternice,
prăbuşiri ale unor grote, etc.
 artificiale: generate de acţiunea omului, excavaţii, explozii, lucrări hidrotehnice
sau de hidroamelioraţii, realizarea unor construcţii în vecinătatea unor versanţi.
f) după modul de manifestare:
 fără semne exterioare de manifestare – caracter brusc,
 cu semne exterioare de manifestare – cu viteze medii sau lente şi se caracterizează prin:
 căderi de stânci,
 crăpături şi fisuri,
 ejectări de apă şi nisip,
 tasări de construcţii de diferite feluri

Impactul asupra societatii, infrastructurii si urmarile alunecarilor deteren precum


si masurile luate in cazul dezastrului din localitatea NEHOIU.

Se pare ca Romania nu a scapat inca de dezastrele care continua sa afecteze noi si noi
zoneale tarii. In judetul Buzau, au avut loc evenimente care au produs pagube insemnate in
randurile populatiei civile si asa destul de incercata in ultima vreme.

Dupa cutremurul de pamant care a avutmagnitudinea de 5,2 grade pe scara Rihter, produs
in 2005 si care a creat mai mult panica decatdistrugeri, au urmat ploi abundente care au durat mai
bine de 16 ore, acumuland o cantitate de peste60 de litri pe metrul patrat, efectul lor fiind
dezastros.S-au produs viituri si torente care au maturat practic tot ce au intalnit in cale, case,
anexegospodaresti, drumuri si poduri, lasand in urma lor un peisaj de cosmar.

Una dintre cele maiafectate zone ale judetului Buzau, a fost aceea in care se gaseste
orasului Nehoiu, mai precis au fostafectate comunele si satele limitrofe. In aceasta zona, adica pe
valea Nehoilului, au fost afectate 374 de gospodarii in care locuies aproximativ 1700 de cetateni.

Pe valea Catias Curmatura au fostafectate 110 case in care locuiesc peste 325 de
oameni.In localitatea Bontzu Mare, din cauza viiturii si a alunecarii de teren, 50 de gospodarii
auramas practic izolate de restul lumii, drumul de acces fiind distrus pe o distanta de cateva sute
de metri.

Cauzele alunecărilor de teren


Cauzele alunecările de teren pot fi naturale sau generate.
a) Naturale:
 modificarea nivelului apelor subterane,
 ploi torenţiale - aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule,
micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii 3 versantului şi a
celorlalte încărcări verticale, ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului.
 mişcarea seismică - aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt
fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate; acest fenomen are particularitatea de a
produce alunecări chiar în terenuri orizontale, atunci când straturi de pământ cu oarecare
coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul
cutremurului, datorită lichefierii.
 eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen caustic).
b) Generate de activitatea omului:
 realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor; alunecarea de teren din
această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu realizarea unor
construcţii, modificând echilibrul de moment al versantului.
 despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei; aceste activităţi duc la creşterea umidităţii
versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule.

Efectele alunecărilor
Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt:
 Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip),
 Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă cu
pericol de inundaţii,
 Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare, etc.).
 Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).

Măsuri de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren


Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de
teren sunt similare celor aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că
evenimentul nu se desfăşoară chiar prin surprindere.
Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze foarte variate între 3 m/s şi 0,6 m/an.
Poate fi presupusă deplasarea unor straturi de roci, în zonele de risc, creându-se în acest fel
posibilitatea realizării măsurilor de protecţie.
Deci, un rol însemnat revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a
alunecărilor de teren şi alarmarea (avertizarea) populaţiei în timp util realizării protecţiei.
Pentru prevenirea şi protecţia urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren sunt
necesare următoarele măsuri:
- realizarea din timp a intervenţiilor necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi dezvoltare a lor,
- aplicarea procedeelor adecvate de ţinere sub control,
- preconizarea şi planificarea din timp a măsurilor corespunzătoare de protecţie:
 asigurarea unui sistem de drenare a apei din masivul versantului printr-un sistem de
drenuri,
 împădurirea şi înierbarea versanţilor (se pot folosi şi plase geotextile sau geosintetice).
 evitarea amplasării unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care
asigurarea stabilităţii stratului nu se mai poate realiza sau este foarte costisitoare.
Aici oficialitatile au recurs la stramutarea locuitorilor, actiune la care apararea civila
localasi jandarmeria ii ajuta pe sinistrati sa se mute in locuri mai sigure. Locuitorii au luat din
gospodariitot ce au putut, adica bunurile casnice, animalele si pasarile, iar cei mai tineri au reusit
sa demolezeunele constructii si sa recupereze ce se mai putea recupera din materiale. Una dintre
cele mai mari pagube, care afecteaza serios viata acestor locuri a fost produsa la barajul Siriu, in
urma uneialunecari de teren de mari proportii, care a facut impracticabil drumul national DN 10,
care facelegatura intre Buzau si Brasov. Sute de metri de drum au fost acoperite de diluvii (noroi
amestecat cu bolovani si copaci), a caror inaltime, in unele locuri, a depasit 6 metri, acestea fiind
localizate in imediata apropiere de baraj, indreptul lacului de acumulare Siriu, care este si el in
pericol, deoarece aceste diluvii se scurg in lac,existand pericolul colmatarii acestuia.
Colmatarea lacului Siriu ar putea creste presiunea asupra barajului, situatie in care
barajular putea sa se rupa (barajul este cel mai mare din tara, al 4-lea din Europa si al 11-lea din
lume,avand dimensiuni impresionante; peste 250 metri lugime, 150 latime si 120 inaltime).Daca
acest baraj se va rupe se va produce cel mai mare dezastru din istoria Romanieideoarece in lacul
de acumulare sunt peste 1 500 000 de metri cubi de apa.Estimarile facute de specialisti sunt de-a
dreptul apocaliptice in acest caz si anume:viitura produsa de ruperea barajului ar avea 30 metri
inaltime la intrarea in orasul Nehoiu si ar ajunge in orasul Buzau cu o inaltime de 7-8 metri, forta
de distrugere a acestei viituri fiind deneimaginat, distrugand practic tot ce va intalni in cale.

In acest loc, la barajul Siriu, situatia estefoarte grava, iar interventia trebuie sa se faca
imediat, din pacate aceasta interventie intarzie dinlipsa utilajelor de mare capacitate si din cauza
fondurilor uriase care trebuiesc alocate.In plus, drumul de acces este afectat de prabusirea unor
bolovani uriasi care cantaresccateva zeci de tone fiecare si exista pericolul ca oricand sa mai
cada si altii, acest versant fiind gravavariat si instabil.

La o prima vedere pagubele din aceasta zona a tarii sunt estimate la peste 7 000 000
dolarinumai la pagubele produse persoanelor civile, iar daca luam in calcul si infrastructura,
atunci putem vorbi de zeci si chiar sute de milioane de dolari. Acesteinformatii au fost furnizate
chiar de primarul orasului Nehoiu, domnul Corcodel Alexandru, la primaria din Nehoiu.
Locuitorilor din Catias li s-au promis terenuri, materiale de constructii,ajutoare banesti si forta de
munca asigurata de jandarmerie.

Oamenii au fost dati in grija unuiresponsabil de zona, un functionar al primariei, care are
sarcina de a se ocupa de rezolvarea problemelor acestor cetateni si care va suprveghea evacuarea
lor si transportarea bunurilor si aanimalelor, chiar daca anumiti cetateni se mai opun
transmutarii.Este necesar un studiu efectuat de specialisti de clasa, din care sa rezulte care este
cauzafrecventelor alunecari de teren care se produc in aceasta zona in care exista si o activitate
seismicaintensa.
Ca urmare a acestui studiu s-ar putea concepe un plan de masuri si amenajari funciare,
caresa diminueze efectele asupra populatiei, a acestor fenomene distrugatoare.

Informarea curentă a populaţiei din zona de risc este esentiala. În acţiunile de intervenţie
în afara cazurilor particulare se va urmări recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor.
Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţii similare acţiunilor
preconizate intervenţiei în cazul cutremurelor de pământ.

Organizarea şi conducerea prevenirii, protecţiei şi intervenţiei în caz de alunecări de teren

Activitatea de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren cuprinde 3


faze:
a) faza predezastru: cu următoarele activităţi principale:
 constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a
personalului propeiu,
 inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren,
 stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru
alarmare în caz de dezastre,
 pregătirea populaţiei, a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de
protecţie şi intervenţie,
 executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor
lucrări de acest tip.

b) faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi:


 alarmarea populaţiei din zona de dezastru,
 organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona
de dezastru,
 organizarea hrănirii, cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor.

c) faza postdezastru cu următoarele activităţi:


 inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse,
 continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor,
 informarea populaţiei asupra situaţiei existente,
 planificarea şi coordonarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii
economice şi sociale afectate.
Ponderea fiecărei faze depinde în principal de viteza de manifestare a alunecărilor de
teren. Astfel, dacă viteza de alunecare este mică vor prevala activităţile din faza predezastru, iar
în cazul vitezei de alunecare mare, vor prevala activităţile din faza postdezastru.