Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(EKG)
ELECTROFIZIOLOGIA INIMII
Conducerea impulsului electric la nivelul cordului este realizata cu ajutorul tesutului nodal
format din:
Nodul Sino-Atrial (SA)
Nodul Atrio-Ventricular (AV)
Fasciculul Hiss
Reteaua Purkinje
Nodul SA este format dintr-un
grup de celule specializate, cu
proprietatea descarcarii automate a
impulsurilor electrice, fiind
principalul pacemaker cardiac si
aflandu-se la nivelul Atriului Drept
(AD).
Mai multe cai internodale fac legatura intre nodul SA si nodul AV. La nivelul nodului AV
exista o intarziere a conducerii impulsului electric pentru a permite atriilor sa isi definitiveze
contractia inainte de contractia ventriculara.
Nodul AV se continua cu Fasciculul Hiss, care se afla in peretele Septului Inter-Ventricular
(SIV), despartindu-se dupa un scurt traiect in alte doua ramuri: ramura dreapta si ramura stanga.
Aceste doua ramuri, stanga si dreapta, se continua pana la nivelul apexului unde se impart in
multe fibre Purkinje de dimensiuni mici si care se distribuie celulelor contractile de la nivelul
Ventriculului Drept (VD) si Ventriculului Stang (VS).
Traseul impulsului electric va fi afisat pe EKG sub forma unor unde specifice si a unor
segmente, si anume:
Unda P – reprezinta depolarizarea atriala.
Rotunjita, simetrica;
Modificari EKG:
1. Fibrilatia Atriala (FiA) – reprezinta un ritm neregulat, cu absenta undelor P care sunt
inlocuite de unde " f ". In aceasta aritmie, impulsul electric nu mai provine din Nodul SA, ci
din alte focare ectopice. In figura de mai jos, avem in partea superioara un traseu al unei
singure derivatii in care este prezentata FiA, iar in partea inferioara, RS. Pacientul de multe
ori descrie palpitatii cu ritm rapid si neregulat.
2. Flutterul Atrial – reprezinta un ritm regulat, cu absenta undelor P care sunt inlocuite de unde
" f " , regulate, in "dinti de fierastrau". Este o disaritmie produsa de depolarizari repetate,
regulate
si
rapide ale atriilor. Ca si in cazul FiA, pacientul acuza palpitatii cu ritm rapid si regulat.
4.
4.
4.
4.
Tahicardia ventriculara (TV) polimorfa / Torsada de Varfuri – reprezinta o aritmie in care
impulsul electric provine tot din ventricul, dar din mai multe focare ectopice. Pacientul este
practic in SCR si are nevoie de masaj cardiac extern si bolusuri de sulfat de magneziu pentru
convertirea acestui ritm la unul normal.
5. Tahicardia paroxistica supraventriculara (TPSV) – reprezinta un ritm cardiac rapid, regulat
cu originea impulsului electric in nodul SA sau in nodul AV. Reprezinta o urgenta majora,
pentru ca aceasta tahiaritmie poate usor degenera intr-o fibrilatie ventriculara. Conversia la
RS se poate face fie spontan, fie prin manevre vagale (Manevra Valsalva, compresie de globi
oculari, compresie de artera carotida, etc). De asemenea se poate efectua si conversie
chimica prin administrare de bolusuri de Adenozina sau Verapamil. Daca niciuna din aceste
metode nu readuce ritmul la normal, se va aplica cardioversia prin soc electric. De mentionat
ca este foarte usor de confundat cu Flutterul Atrial.
6. Fibrilatia ventriculara (FiV) – reprezinta cea mai severa tulburare de ritm si cauza cea mai
frecventa de Stop Cardio-Respirator (SCR). Este o afectiune in care cordul nu se contracta,
ci mai degraba tremura. Pacientul necesita interventie de urgenta cu defibrilare cardiaca.
FiV cu unde mari
7. Asistola – reprezinta lipsa totala a activitatii mecanice cardiace si a activitatii electrice. Rata
de supravietuire a pacientilor aflati in SCR prin asistola este de 1-3 %. Pe EKG, asistola va
fi reprezentata de o linie sinusoidala sau de undele P care nu conduc niciun stimul. Pacientul
necesita interventie de urgenta prin masaj cardiac extern (MCE) si bolusuri de Adrenalina si
Atropina.
Asistola cu unde P
Asistola cu linie sinusoidala
b) BAV gradul II – reprezinta blocajul impulsurilor electrice undeva pe traiect. Pe EKG vor
aparea doua unde P, una care nu va conduce niciun complex QRS, iar abea cea de-a doua va
activa depolarizarea ventriculara. Pacientul este simptomatic prin palpitatii cu ritm lent si
neregulat, senzatie iminenta de pauza cardiaca.
c) BAV gradul III (complet) – reprezinta disociatia completa a atriilor si ventriculilor. Atriile se
contracta intr-un ritm, iar ventriculii in altul. De multe ori, pacientii au nevoie de
cardiostimulator.
9. Blocul de Ramura Stanga (BRS) – reprezinta blocajul sau incetinirea impulsului electric in
ramura stanga a fasciculului Hiss, asociata VS.
10. Blocul de Ramura Dreapta (BRD) – reprezinta blocajul sau incetinirea impulsului electric in
ramura dreapta a fasciculului Hiss, asociata VD.
Bloc de ramura Dreapta