Sunteți pe pagina 1din 7

PROIECT DIDACTIC

Profesor:
Data: 28 februaire 2011
Obiectul: Geografie
Clasa: a XI-a
Subiectul lecţiei: Descrierea economico-geografică comparativă a Norvegiei şi Italiei.
Timpul de desfăşurare: 45 min.
Tipul lecţiei: Aplicaţie practică
Discriptori: Elevii vor fi capabili:
D1 – să demonstreze abilităţi de comparare a diferitor state după indicii economico-geografici de bază;
D2 – să evidenţieze trăsăturile comune ale statelor şi deosebirile dintre ele;
D3 – să formuleze conculzii personale cu privire la geografia economică a statelor vizate.
Tehnologii didactice: metoda grafică, diagrama Wen.
Surse auxiliare: manuale, atlase şcolare, planşe, hărţi.
Forme de lucru: individuală.
Bibliografie: Ciubară, S.; Calanda, Z.; Primeniuc, M. Geografia umană a lumii. Manual pentru clasa a XI-a. Chi: lumina, 2008 – 232 p.

1
Desfăşurarea activităţii

Discriptori
Conţinutul lecţiei

Dozarea
Etapele Strategii
Evaluarea
lecţiei didactice
Activitatea profesorului Activitatea elevului
Momentul Pregătesc materialele didactice, Elevii îşi pregătesc rechezitele şcolare
organizatoric atenţionează elevii asupra
momentelor lecţiei.
Captarea Anexez pe tablă pomul indeilor în Elevii numesc următoarele state: Norvegia Tehnica deducţiei Ingeniozitatea şi
elevilor care vor fi înscrise câteva şi Italia. cunoştinţele
comparaţii, motouri, metafore şi cer elevilor
elevilor să ghicească statele ce vom
studia.
(Anexa nr. 1)
Enunţarea Anunţa întregul subiect de astăzi: : Elevii notează subietul în caiet.
subiectului şi Descrierea economico-geografică
discriptoriilor comparativă a Norvegiei şi Italiei.
Discriptorii lecţiei sunt:
D1 – să demonstreze abilităţi de
comparare a diferitor state după
indicii economico-geografici de
bază;
D2 – să evidenţieze trăsăturile
comune ale statelor şi deosebirile
dintre ele;
D3 – să formuleze conculzii
personale cu privire la geografia
economică a statelor vizate.

Dirizarea Efectuaţi apicaţia paractică nr. 2 de Elevii realizează aplicaţia practică. Metoda grafică, Aptitudinea
învăţării: la pagina 172 conform algoritmului (Anexa nr. 2) lucrul cu harta, elevilor de a
fixarea (Anexa nr. 2 din manual). lucra cu atlase
cunoştinţelor (Anexa nr. 2)
2
noi
Asigurarea Numesc un elev ce va reprezenta la Elevul localizează pe hartă Norvegia şi Lucrul cu harta Abilitatea
feed-backului hartă Norvegia şi Italia şi vecinii Italia, vecinii Norvegiei sunt: Suedia, elevilor de a
acestora şi să enumere unele Finlanda, Rusia, iar vecinii Italiei sunt: prezenta
trăsături comune dintre aceste state. Franţa, Elveţia, Austria şi Slovenia. cunoştinţele la
hartă.
Tema pentru Recapitularea Europei, paginile 134 Levii notează tema pentru acasă în caiet.
acasă – 171.
Notarea

3
Anexa nr 2.
Descrierea economico-geografică comparativă a Norvegiei şi Italiei

Deosebiri
Indici de comparare Trăsături comune
Italia
Norvegia
Poziţia economico-geografică Mabele state au ieşire directă la Este amplasată în nordul Europei. Este localizată în Europa de Sud.
mare prin are acces la regiunile de Vecini: Suedia, Finlanda, Rusia, Vecinii: Franţa, Elveţia, Austria,
materie primă şi combustibil. mările ce scaldă malurile sunt: Slovacia; mările ce scaldă malurile
Sunt învecinate cu state înal Norvegiei, Nordului şi Barents. sunt: Ligurică, Tiraniană,
dezvoltate. Este o ţară peninsulară (enisula Mediterană, Adriatică, Ionică.
Au o poziţie favorabilă faţă de Scandinavia). Este o ţară compusă din trei părţi:
pieţele de desfacere a producţiei, Poziţia nordică nu permite continentală, peninsulară (pen.
principalii consumători fiind dezvoltarea unei agriculturi variate. Italică), insulară (Sardinia şi
Europa şi America de Nord. Sicilia).
Poziţia fizico-geografică permite
dezvoltarea unei agriculturi variate.
Condiţiile şi resursele naturale Cea mai mare parte a teritoriul este Toată supraţa teritoriului este În nordul ţării sunt Alpii, peninsula
acoperită de munţi şi podişuri. străbătută de lanţul munots este străpătută de Munţii Apenini.
Râurile sunt scurte şi datorită Scandinav, câmpii se întâlnesc în La graniţa dintre munţii Apenini şi
relieful accidental posedă un sudul continentului pe o fâşie Alpi se află o câmpie întinsă –
potenţial hidroenergetic, relativ, îngustă. Sacndinavii munţi vechi, în Câmpia Padului. În sudul Italiei se
înalt. mare parte erodaţi. manifestă activitate geologică
Pădurile de conifere ocupă în Clima este creată de Curentul medie.
principal regiunile muntoase. În Golfului în sud şi sud-vest fiind Predomină clima mediteraneană;
genral pădurile ocupă ¼ din temperat oceanică, iar spre centru şi alpină în nord; fierbinte, aridă în
suprafaţa ţării. nordul continentului alpină şi sud.
În structura fondului funciar se subpolară. Terenul destinate agriculturii
întâlnesc soluri montane. În sudul ţării se întâlnesc şi soluri contituie 40%.
podzolice feriiluviale. În structura funciară se întâlnesc şi
Malurile sunt întretăiate de fiorduri soluri aluviale (Câmpia Padului),
foarte adânci şi lungi. Terenuri negre de savană (la este de munţii
destinate agriculturii constitui doar Apenini) şi soluri maro de pădure
3%. xerofilă (vestul şi sudul ţării).
Din resursele minerale utile se Din băgăţiile subterane se găsesc:
4
întâlnesc minereuri de fier, cupru, marmură, căbune inferior, aluminiu,
zinc, nichel, titaniu, din bazinul petrol, sulf, mangan, minereuri
Mării Nordului extrage petrol şi complexe.
gaze naturale.
Populaţia (numărul, densitatea, Ambele sunt state mononaţionale, Numărul populaţiei este de 4,516 Numărul populaţie este de 57,9
sporul natural, structura economică) cu pondere mare a populaţiei milioane locuitori. Densiatea milioane locuitori. Densitatea
urbane. Speranţa de viaţă la naştere populaţiei este de 13,8 loc/km2, populaţiei este mai mare de 192,1
este aproximativ aceeaşi de 75,8 la majoritatea locuitorilor 2/3 este loc/km2, o bună parte fiind
bărbaţi şi peste 80 de ani la femei. consentrată în sudul ţării. Peste concentrată în nordul ţării.
Majoritatea populaţiei aparţin unui 90% constituie norvegieni, printre Compenenţa etnică este următoare:
cult creştin. minorităţi se numără laponi şi italieni (95%), români, albanezi,
finlandezi. arabi.
În structra religioasă a populaţiei Cea mai mare parte a italienilor
pondere mare revine aparţin bisericii catolice, printre
protestantismului, se întâlnesc şi etnii se întâlneşte ortodoxismul,
catolici, musulmani. islamismul.
Italiei este carcateristică emigraţia
populaţiei locale sezonieră şi
imigraţia forţei ieftine de muncă din
Europa deEst, Asia şi Africa de
Nord.
Specialiazarea industriei Ambele state sunt înalt-dezvoltate Norvegia dispune de importante În economia Italiei unrol însemnat
cu un grad mare de indutrializare a rezerve de hidrocarburi în zona de revine statutului monopolizând şi
economiei. Industria este puternic şelf din Marea Nordului de unde naţionalizând unele subramuri. Îi
diversificată. extrage şi exportă atât petrol cât şi este carcateristică păstrarea încă a
În energetica statelor se utilizează, gaze naturale pentru export. Astfel, multor întreprinderi mici
mai mult sau mai puţin, combustibil energetica se băzează în totlite pe semimeşteşugăreşti, slab utilate
propriu. resuse proprii. Norvegia are un tehnic.
Centrele metalurgiei neferoaselor petenţial hidroenergetic înal, Industria contribuie cu 2/5 la PNB.
sunt amplasate în apropiere de binevalorificat,m cea mai mare Energetic se băzează atât pe
hidrocentrale din munţi. parte a energiei electrice combustibil propriu cât şi din
Industria prelucrătoare este producându-se la hidrocentrale. import. Cea mai mare pondere în
concentrată, în special, în regiuni Norvegia ocupă locul I la producerea energiei electrice este
restrânse. producerea de electricitate pe cap produsă la termocentrale. Siderurgia
de locuitor. este bine dezvotată, materia primă
Datorită prezenţei energiei electrice fiind importată. Metalurgia
5
ieftine s-a dezvoltate electro- neferoasă produce plumb, aluminiu,
metalurgia fierului, aluminiului, zinc.
cuprului, nichelui. Norvegia Industria constructoare este cea mai
posedând, totodată, şi cantităţi mari dezvoltată subramură a industriei.
de minereuri de metale. Italia se evidenţiază cu fabricarea
Industria consructoare de maşini automobilelor (Fiat, Ferrari),
este reprezentată prin construcţia autocamioanelor, autobuzelor,
navelor, utilajului indutrial şi vagoanelor, troleibuze. Italia a
agricol. Principalele centre ale înregistrat succese şi în dezvoltarea
indutrieie navelor maritime sunt: electronicei şi electrotehnicei.
Stavanger şi Bergent. Norvegia Indutria chimică se specializează în
face parte din grupul de state cu producerea cauciucului sintetic,
nivel mediu de dezvoltare a preprate farmaceutice, cosmetică,
industrieie constructoare de maşini. îngrăşăminte, acizi. Ea este mult
Cea mai dezvoltată ramură a mai diversificată decât chimia
industriei chimice este producerea Norvegiei.
îngrăşămintelor chimice cu centrul Industria textilă produce ţesături din
la Porsgrunn. bumbac, lână, matase, in. Italia
Industria prelucrării lemnului se ocupă locurile de frunte la
băzează pe materie primă proprie. producerea încălţămintei.
În industria alimentară predomină Italia este renumită prin producerea
prelucrarea peştelui. pastelor făinoase, zahărului,
conservelor, uleilor de măsline,
vinurilor, brânzeturilor etc.
Specializarea agriculturii Agricultura are o pondere mică în În Norvegia din cauza zonării Agricultura rămâne un sector
formarea PIB-ului. Întreprinderile climatice şi a compoziţiei solului important al economiei Italiei.
agricole mari şi mijlocii sunt principala ramură a agriculturii, Rolul principal îi revine culturii
înzestrate cu utilaje agricole spre deosebire de Italia, este plantelor. Italia deţine primele
moderne şi se pe larg utilizează creşterea animalelor. În creşterea locuri la cultivarea măslinilor,
îîngrăşăminte. animalelor predomină, creşterea legumelor, cerealelor. Se cultivă:
ovinelor şi bovinelor pentru carne şi grâu, porumb, orez, sfecla de zahăr,
lapte şi a animalelor pentru cânepă şi bumbacul.
pielicele – vizoni, vulpi. În regiunile de cosată din sud se
cultivă citrice.
În Italia se cresc bovine, în
regiunile muntoase – ovine şi
6
caprine, iar în zonele de litoral este
răspândit pescutitul.
Participarea în diviziunea În diviziunea internaţională a Norvegia deţine primele locuri în Italia s-a specializat în producerea
internaţională a muncii muncii atât Norvegia cât şi Italia Europa după exportul de petrol şi pastelor făinoase, vinurilor uleiului
sunt exportatori şi consumători gaze şi produse piscicole. de măslini. Este renumită prin
importanţi ai anumitor produse. Concomitent importă cea mai mare fabricarea automobilelor de lux,
cantitate de autovehicule, legume şi îmbrăcămintei şi încălţămintei.
fructe. Printre produsele importate se
remarcă materia primă.
Concluzii Evoluţia economică a ambelor state Cea mai mare deosebire ce a influenţat dezvoltarea economică constă în
a fost favorizată de vecinătatea cu poziţia fizico-geografic, Norvegia aflându-se la nord nu poate să dezvolate
ţări înalt-dezvoltate, de ieşirea o agricultură foarte variată, pe când Italia cultivă majoritatea culturilor
direct la mare, iar de aici la agricole aclimatizate regiunilor temperate şi subtropicale. Un plus al
resursele mondiale de materie Norvegiei constă în posedarea unor resurse importante de hidrocarburi,
primă şi pieţe de desfacere a acoperind pe deplin consumul intern şi exportând un volum mare a
produselor. Amplasarea în zone combustibilului. Italia este nevoită să importe mai mult de jumătatea din
muntoase a făcut posibilă cantitatea consumată de combustibil.
explotarea unor importante resurse
hidroenergetice. Fiind ţări reverane
produsele marine au o pondere
semnificatică în alimentaţia
oamenilor. Ca şi în Norvegia,
industria Italie este concentrată într-
o singură regiunea.