Rujeola

1. AGENTUL PATOGEN:
• Virusul rujeolic aparţine genului Morbillivirus din familia Paramyxoviridae
2. EPIDEMIOLOGIA
• Rujeola este o boală infecţioasă răspândită pe tot globul.
• În ţările în care vaccinarea este larg utilizată s-a constatat o reducere marcată a incidenţei
bolii.
• În prezent rujeola este raportată la copiii preşcolari, mulţi dintre aceştia fiind prea mici
pentru a putea fi vaccinaţi.
Rezervorul de infecţie. Căi de transmitere
• Omul bolnav (cu forme tipice sau atipice) este singurul rezervor de virus; nu există purtători
sănătoşi
• Incidenţa bolii este crescută în timpul iernii
• Virusul este răspândit
- direct, prin contact cu picăturile de secreţii respiratorii ale persoanelor infectate,
- indirect, prin contact cu obiecte proaspăt contaminate
Contagiozitatea
• Este una dintre cele mai contagioase boli infecţioase (IC: 98%)
Receptivitatea este generală.
• Sugarii sunt protejaţi de anticorpii materni până la vârsta de 6-9 luni

3. MANIFESTĂRI CLINICE
Boala este simptomatică în 90% din cazuri
3. 1. INCUBAŢIA
• Are o durată de 10-14 zile (medie:11 zile), fiind mai lungă la adult
3.2. PERIOADA PREERUPTIVĂ (faza prodromală):
• durează câteva zile (3-4)
Cuprinde:
1). Manifestări generale:
• febră;
• după 24 de ore se asociază triplul catar (enantem)
• aceste simptome se accentuează progresiv până în momentul apariţiei exantemului
• 2). Triplu catar:
• a). enantem ocular: conjunctivită
• b). enantemul respirator: congestie nazală cu secreţie mucoasă→ mucopurulentă
abundentă, tuse seacă, deseori lătrătoare (sugerează afectarea laringiană şi traheală), care
poate persista 1-2 săptămâni
• c). enantemul bucofaringian: hiperemie difuză a mucoasei bucofaringiene, pe fondul
căreia apar:
• - picheteul hemoragic
• - semnul Koplik
• picheteul hemoragic: puncte congestive sau hemoragice dispuse pe palatul moale
• semnul Koplik:
- leziuni proeminente albe, dispuse pe un fond eritematos la nivelul mucoasei bucale, în
dreptul molarilor
 - apare cu 2 zile înaintea erupţiei de rujeolă şi în 24 ore elementele devin numeroase,
afectând mare parte din mucoasa bucală şi gingivală
- leziunile pălesc rapid şi sunt greu de observat după ziua a 3-a; epiteliul care le acoperă se
erodează şi rămân mici ulceraţii care dispar apoi fără urmă
• Enantemul se poate extinde la restul tubului digestiv (mai frecvent la copii): vărsături,
diaree, dureri abdominale.
3.3. PERIOADA ERUPTIVĂ (de stare)
1). Exantemul
 Este constituit din maculo-papule congestive, iniţial de culoare roz, apoi de culoare roşie,
nepruriginoase, cu dimensiuni variabile, cu marginile neregulate, catifelate la pipăit
 Debutează retroauricular, pe ceafă, pe frunte, pe obraji şi peribucal, coborând pe gât
 Se generalizează în 3 zile
 Leziunile, iniţiale izolate, confluează în placarde, lăsând între ele zone de tegument indemn
 Elementele eruptive pălesc după 3 zile în ordinea în care au apărut, lăsând pete pigmentate
brun-gălbui, vizibile încă o săptămână
 Poate fi urmată de o descuamaţie fină (mai intensă la nivelul zonelor unde erupţia a
prezentat zone confluente)
2). Manifestări însoţitoare
 Febră
 Astenie
 Anorexie
3.4. PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ
• temperatura revine la normal odată cu pălirea erupţiei iar bolnavul îşi revine treptat la
starea anterioară.
• există riscul de complicaţii bacteriene.