Sunteți pe pagina 1din 6

Costescu Elena Alexandra

Agricultura IFR
An II

Proiect Pedologie

Stabilirea claselor de pretabilitate la folosinta arabila a


a terenurilor din zona 8 Bucuresti-Ilfov
Clima
Din punct de vedere climatic regiunea se incadreaza intr-o zona cu
climat temperat-continental cu nuanţe de excesivitate şi face parte din
sectorul climatic al Câmpiei Române. Alături de factorii generali care
influenţează clima Regiunii, o importanţă deosebită o au barajul
carpatic, prezenţa Dunării şi foehnizarea în zona de curbură. În acest
spaţiu se resimt influenţele caracteristice zonei de contact a maselor de
aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei
nuanţe de excesivitate. Verile au un climat în care se resimte destul de
puternic caracterul arid şi continental, fiind caracterizate prin valori
termice ridicate, insolaţie prelungită şi umiditate relativă a aerului
redusă. Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de aer rece est-
continentale, caracterizate prin scăderea apreciabilă a temperaturii
aerului.

Relief

Din punct de vedere geomorfologic regiunea se suprapune peste


Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa,
câmpiile de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei. In Regiunea 8 sunt
cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia
Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca Argeş-Sabar şi Câmpul
Câlnăului. Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un
aspect morfologic neted. Dintre formele de relief major se detaşează şi
terasele, care reprezintă spaţii favorabile pentru dezvoltarea activităţilor
agricole. Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor
hidrografice care traversează zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi
Dâmboviţa. Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni şi morfometrie
nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de peisaj şi nu
influenţează semnificativ calitatea mediului.

Geologia si litologia

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii de 8


Bucureşti-Ilfov se disting formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi
metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice. Peste acestea se
regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies
lacustru şi fluviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică. Caracteristica
esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului,
reprezentat prin depozite loessoide (numite şi Luturi de Bucureşti), care
acoperă întreaga zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura de loess
se află un strat de nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse
pe un pat argilos într-o structură torenţială încrucişată, care cantonează
straturi de apă freatică.

Hidrografia si hidrologia

Din punct de vedere hidrografic Regiunea 8 e cuprinsa în cadrul


bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, la sud între râul
Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia
Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea
de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp. Importanţa ce se acordă apelor
subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă
din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse
(excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de
apa din România, din surse de apa de suprafaţă). Spaţiul
hidrografic ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Sabar,
Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.

Vegetatia

Vegetaţia predominantă este cea forestieră. Pătura vie este relativ săracă,
cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală :
Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis,
Litospermum purpureo-coeruleum. Printre arborii masivi se dezvoltă
tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc.

Influenta antropica
În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic
modificate antropic, tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe
suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele periferice putin
influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă
nord-vestica).
Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata
construcţiilor de toate felurile în care, prin operatiuni de decopertare,
modelare, s-au creat practic alte tipuri de sol.
A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu
intensificarea traficului rutier.Practic, toate emisiile de la aceste surse
influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu
caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt
metalele grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice, chimice şi
biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a
solurilor.
Invelisulde sol
În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, cele mai răspândite soluri din totalul
suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care
urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu
vegetaţie forestieră din Regiunea 8 totalizează cca. 26500 ha. Cele mai
răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin
reprezentate. Solurile predominante din Regiunea 8 prezintă, în general,
o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită
capacităţii de tamponare bună.