Vitalie Pietraru Profesor universitar, doctor— inginer Caliculul infiltratiilor Editia a dowa € Editura Ceres Bucuresti 1933a © aTabla de materii 1. Introducere 5 1.1. Legea lui Darey . . . " B 3 ‘ ‘ ‘ 4 ‘ 4 4 Speetrul hidrodinamic . 2... 2s eee ee Extensiuni si limite e valabilitate ale legit 1ui Darcy Formule practice pentru conductivitatea hidrauli Regimul nesaturat, Copilaritate . Schematizarea mediilor permeabile Metode de caleu) . 2... Caleulul infiltragiilor eu ajutorul spectrului hidrodinumle . .. 2... Metode analitice pentru determinarea spectrului hidrodinamie ). Metoda analogiei reoelectrice . . - Caleutud infiltragiilor it 4 Infiltragit nepermanente Z 1 3. 4 5. 1. . Algoritmul de eaicul in metoda diferentelor fi Metoda graficd ‘Migcarea uniforma Miscarea newniformi inalbiisubterane prismatice Ipoteza Ini D up w Ipoteza Iui Dupwit— generalizata . . : ae Ipoteza In Hooghoudt 0.0... 0. elie. « rane Eeuatille generale... - ae Infiltratia nepermanent cu nivel liber in aevite Beweal wee shat meienen abe it) I9 Solutii analitice ale ecuatiel Iii Boussinesq Solu{ii analitice ale ecuaiel lui Boussinesg liniarizate . . . a ifiltratia nepermanenta in terenuri stratificate Infitrafia nepermanentd sub presume... . . . ene —— Metode experimentale pentru studiul infitrajiior nepermanente .... ss. Modele matematiee 2... 2.222 ee Conceptul de model matematic J te Reo Metoda diferentelor finite... 2... Metoda elementelor finite... oe Mode! matemati al infiltratiei permanente. Problema plan — orizontati 13, 26 32 34 39 12 45 45 37 3 ut 1a 143 146 151 1556 ‘Tabla de materit 5.6, Mode! matematic particular al infiltratiei nepermanente in terenuri alestuite din doud strate 2. es ee eee” 5.7. Model matematic al acviterelor bistrat 6, Forjete de intitt flee 6,1. Forjele hidrostatice in medi poroase 6.2. Forfele de infiltratie ale apet libere in medii n 6.5, Presitinea neutral. jeformabile 64, Fenomene hidrodinamice de nestabilitate in piminturi. Gradientul eritie . . - - 1. Baraje gl diguel 2.2.02 ee 7.1. Batardouri de pamint 26. eee eee 7.2, Baraje de pimint pe terenuri impermeabile 1.8. Baraje de pimint pe terenuri permeabile 74. Diguri pe terenuri stratificate 7.5, Subpresiunile barajelor . sq ufEs leit ones fe To. Veritoarea stabiitatil ta tafiitaji a bamjelor oe eee ee Te Sateutat ttttratior sub baraje de beton. Formule, grafice si tabele de call « 78, Metoda coeficientitor de rezistenta 2. ss ee 19. Infiltratt de ocolire a barajelor ..- ee ee ee TAO, Filtre inverse 5 2 Bee rere 8. Pugari jocossdpodrnesuEe Ree ade 4.1, Aledtuire. Capacitatea de debitare © 2 2 2 0 ete oa £2, Caleulul putului tm regim permanent 2... 0s ss ae en 4.3. Calculul pujurilor tn regim nepermanent - . 6 6s s+ sy eee eee 84, Raza de alimentare Ree sla sty pane seamen 7 8.5. Grupuri de puturi. . . . - OE insiatoterye cok at cies TIN late 6, Parametrt draulicl ai acvierelor 9. Drenaje de 9.1, Clasificarea si functiile drenajelor de interceptic « Ae Fs. Gatealal drenajclor de tntereeptie. Metoda drenulul perfect cchivatent $8 Caloulul qtrotad de pupert . . e ciue eva teint et 24, Verifcarea stabiititit hidrodinamice a digului . 5. - rr 9.5. Calculul canalelor de drenare si drenurilor tubulare ©. 2s 5 ss = + 9.6. Caleutul drenajelor de interceptie in acvifere bistrat 10, Prognoza nivelatul apel subterane 10.1. Pierderile de api prin infittratii . Fi tact, Prognora nivelutut ape subterane In regim pe srmanent ne 10.3. Prognoza nivelulut apei subterane in regim nepermanent eee Bibliografie . 2 Index 22. gerceaane yapatoronpedoo 187 187 194 210 218. 222 225, 28 337 m3 300 300 300 308 a2 316 322 327 327 338 m5 359 365Simboluri 4,4, — grosimea stratelor permeabile [L] », B — iatimea elementelor de constructie, canale, baraje ete. [11 @ = diametrut particuletor medi (1 dy — alametrut efectiv [1] y D = @renanta [T-"} — indicite poritor (adimensional) — coeficientul de inmagazinare (adime — coeficientul de siguranta (adimensional) = forta volumicd deinfiltratie [MLT~2} — acceleratia gravitayii [LT-*] — sarcina hidraulied [1] : — inaltimea de izvortre [1] — gradientul hidraulie (adimensional) — coeficientul de conductivitate hidraulied {LT} m ~ coeficientul de pant& al taluzelor (adimensiona}) im, — coefieientul de comprestbilitate (ML.~!T~} . 2 satul de pororitate (adimensional) 0 satul de porozitate efectiva (adimensionsl) > unea {ML~"T-4} @ —-— debitut unitar (L?T—") Q = debitut (127-4) r distanta de 1a axul pugulut [1] R= raza de alimentare {L.] S = denivetarea in pujuri {L] 1 = timpul (7) T — transmisivitatea [L*?T-*] > viteza de infiltratie a apei prin medi} permeabit (LT~3] 2 = cota [L] w —— umiditatea (adimensional) " y -— greutatea volumicd a pamintului [ML~? T-*] Ye — sreutatea volumici aapei [ML-® 1-1] € — debitul specitie [LT~4] ¥ = coeficientul de viscozitate cinematics {L*T-1] gg1. Introducere 11. Legea lui Darey La baza tuturor calculelor de infiltratie st& legea Mi Darey sta- bilit& experimental in 1852 — 1855. Dare y a descoperit, pe probe de nisip, proportionalitatea debitului infiltrat Q cu sectiunea de seurgereQ, cu gradientul hidraulie 7 si cu un coeficient constant pe care il vom numi conductivitate hidraulick k Q = OKI (1a) Sectiunea de _permeametrului (fig. 1.1.) si cuprinde atit porii cit Raportul Q/ are dimensiuni de viteza si se numeste vitezA de infiltratie v, astfel c& legea lui Dare y poate fi scrisi sub forma cea mai cunoscuti ? (1.2) Gradientul hidraulic este raportul intre diferenta de sareina hidra- ulicd si lungimea liniei de curent gi este adimensional : (1.3) Fig. 1.1. Experienta ui Darey P— plesometre: LP —tinia_piee Zomelried; PRO™ plan de rlerlafa10 Introducere (1.4) in care : ‘ultimul termen, reprezentind energia specificd cinetics, poate fi neghijat!: (1.5) in legea lui Darcy intervin trei parametri : viteza de infiltratie, conductivitatea hidraulicd gi gradientul hidraulic, asupra cArora trebuie facute citeva preciziri. Fig. 1.2. Coneeptut de viteza de infiltratie Viteza de infiltrajie nu este viteza reali de 4 lade cunt alts migeare a pet in porii mediului permeabil, nici ca cynmarcunas Ses" tmarime si nici ca directie. Viteza de infiltratie este defapt un debit specific, care are dimensiunile unet viteze : [L4/TL#] =[L/T]. Viteza de infiltratie serveste la deserievea glo- Vitec Thematicii migcarii si nu a celei de detaliu (fig. 12). Se face urmitoarea paraleli intre cele doud viteze = Forma liniilor de curent | usor ondulata (dreapta eo foarte sinuoasi | Tangimen tintor de eurent | minima | mai mare dectt ta mis- | Sectiunea de curgere a debitu- | constanta foarte variabila tului (pori si particule) | (numai pori) Marimea medie a vitezei Viteza reali este cu mult mai mare decit viteza de infiltratie, atit din cauza sectiunii mai reduse, cit sia drumului mai lung. ‘Viteza de avansare a frontului de api V este mai mare decit viteza de infiltratie, dar mai mic& decit viteza reald = v=", (1.6) ale ¥ nu depiseste 0,01 m/s, eeea ce revine la o energie cineticd specifick m, complet neglljabila.Legea tut Darcy n pentru gradientul hidraulie si gradientul de presiune: P — plezometre; PRO ~ plan de reteint& orzoutal unde: 1 este porozitatea volumic’ presupusd egal eu pocozitatea sectiunilor normale pe linille de eurent teoretice. Gradientul hidraulie Este util de semnalat diferenta dintre gradientul hidrautic (gradien- tul sareinii hidraulice) si gradientul de presiune. Nu diferenta de presiune, ci diferenta de sarcina hidraulic’ provoac’ migcarea apei in medi poroase ; migearea poate avea loc chiar si in sens invers gradientului presiunii (fig. 1.3). Numai in cazul particular al liniilor de curent orizontale, gradientul de presiune este egal cu gradientul hidraulic ; de aceea in Iueriirile de hidra~ ulicd subterana, specializate in exploatarea stratelor evasiorizontale, se preferd utilizarea gradientului de presiune. Coeticientul de conduetivitate hidraulied are dimensiunile unei viteze si depinde atit de caracteristicile mediului permeabil, cit si de cele ale lichi- dului care se infiltreazat + st az (1.7) # in care: St este numarul adimensional al lui S lich ter care depinde de forma porilor ; @ — dimensiunea caracteristici a particulelor mediului permeabil, de obicel dlametrul franulel (Z]; Ye — sreutatea specified a ape [FL~*]; BY — coeficientul de viscozitate dinamied a apei [FL~*7], Eeuatia (1.7) poate fi dedus& si teoretic, prin analogie cu formula Ini Poiseuille pentru miscarea laminar’ a unui lichid printr-un tub. Permeabilitatea in sensul folosit in mai multe lucriri moderne este © caracteristied proprie a mediului permeabil independent’ de proprie- tatile fluidului care se infiltreazi; are dimensiunile unei suprafete si expresia general : k, = Sld? (1.8) 2 Denumirea de ,,coefieient de permeabilitate al mediului permeabil”’ este improprie, dcoarece sugereazit ideea dependentel acestui coeficient numai de mediul permeabil.introducere precizata de Fair si Hatch = vy nt k, =e(—) —— 1.9) ( s ) aQ—n)* a unde: este o constanta adimenstonali ; raportul dintre volumul i suprafata particulelor (| n — porozitatea. Forma general a legit lui Darey Cind mediul permeabil este izotrop, legea lui Darcy se poate serie sub forma general : i grad ily (1.10) unde: vectra tert fe cent (0010) pray ply 2. as Suapetibedl ("PEE Bt -2) (tosh) 1H — sarcina hidraulied. Componentele vitezei # notate cu v, si v, sint deci: | oH a gi S. an oz (at) | in cazul mai general al mediului anizotrop, legea lui Darcey se serie astfel : @ = —|ki grad H, (1.42) unde: | ik|_ este tensorul conductivitate hidraulicd cu trei termeni distincti (tensor simetric) k, k OE cu Kee 1.13) ikl ee (1.43) | Componentele vitezei, in acest caz, au expresiile : cmt rots a | ae oe | (1.14) pee es ae ae8 Spectrul hidrodinamic Speetrul hidrodinamic in medii omogene-izotrope in migcdrile plan-verticale spectrul hidrodinamic este aleituit din dous familii de curbe : liniile echipotentiale (9 = const sau H = const) si liniile de curent () = const sau q = const *). Plecind de la legea lui Darey (1.10) si de la legea continuitatii in regim permanent, pentru fluide ‘incompresibile : Ov, , dy, div (6) = —* z 1.15) (@) OB + Bs (2.15) se obfine ecuafia lui Laplace : 5 2 (ops ET (1.16) dat” zt sint variabilele In plan izontala, folosind ¥; vertical (0 ecuatie similara se poate serie in problera ilele x $1) Potentialul vitezelor se defineste prin functia : 9(@, 2) = — kH(a, 2) + € (ae unde : este o constant pentru Intregul domeniu (x, 2); HH — sarcina hidraulica, funetie de coordonatele x si = (1.5). In migcirile plane, potenfialul vitezelor, care satisface ecuatia Ini Laplace: a9 = 0, (1.8) poate constitui partea reali a unei functii analitice f de variabild complex : fa=et+ibv (1.19) 1 pentru debite s-au adoptat urmatoarele notatti Q — im problema tridimensionala si plan-orizontala [L°7-] @ — n problema plan-verticala [L2T-'] 2 — debitul specific infiltrat [LT~1]4) 4 introgucere z= x4 ix este varlabila complexi"; Ferree tents denumire care se Justifieh prin accen ef familia evdusbe = conste reprezinta Hinile de curent intre @ si} existt relatiile Cauchy — Riemann : Uype Oleg, OPS oY (1.20) ax ae ax Spectrul hidrodinamie este deci reprezentarea grafied in_planul (2,2) a celor douk familii de curbe, 9(2r const si $2, 2) = const. {De obicei, reprezentarea se face astfel incit intre doud curbe vecine, in intregul domeniu (sau pe zone) demiscare, diferenta intre dou potentiale gun % = Ag sa fie eonstanta; la fel diferenta intre dou valori ale functiilor de curent ¥j.1 — Yj = Ay = const. ‘in felul acesta, se obfine o refea de dreptunghiuri curbilinii, avind Ae _ const. (fig. 1.4) Alegind Ap = Ay A raportul celor dou’ Iaturi se obtine o refea de patrate curbilinii (fig. 1.5). Gar Wet te tot oF Y SS 4S 24n esen) 5 vob Fig, 1.5. Spectrul hidrodinamic; exemple de retele de patrate curbilinit 7 S-a notat cu = cota punctului si eu 2 = x + fz variabila complex intr-un plan verti- col sau 2— 2+ fy intr-un plan oarecare (in particular orizontal). csSpectrul Ridrodinamic 16 Marginile dome- ___y___} niului pot fi linii de curent (limite imper- meabile), lini echipoten- fiale (zonele de alimen- tare) saui alte linii dife- rite de echipotentiale ye) fp aa sau de linii de curent. Pentru exemplificare, in figura 1.6 se prezinté spectrul hidrodinamic al infiltratiei sub un baraj fundat pe un teren permeabil omogen si izo- trop. Proprietiitile spec- trului hidrodinamie, in 7777777777 i te medii omogene gi izo- Fig. 1.6. Spectrulhidrodinamicalintiltratieisub un radierplan trope sint urmiatoarele : — liniile echipotentiale si de curent se intersecteazd sub unghiuri drepte ; —liniile echipotentiale nu se intersecteaz& intre ele, la fel liniile de curent; exceptie fac punctele singulare in care intersectia este doar teoreticd, practic acest lucru nefiind posibil, deoarece s-ar presupune posi- bilitatea atingerii unor viteze infinit de mari; — daci se alege o diferent& constanta intre valorile liniilor echipo- tentiale si a celor de curent (Ag = Ay) spectrul este pitratic, in fiecare pitrat curbiliniu putindu-se inscrie un cere; — spectrul hidrodinamic nu depinde de valoarea absoluta a coefi- cientului de conductivitate hidraulic, ci numai de raportul acestor coefi- cienti din diferite zone ale domeniului. Spectrul hidrodinamie (desenat la sears) permite calculul tuturor parametrilor hidraulici : Gradientul hidraulic gi viteza de infiltrafie medie (media referindu-se la zona oeupata de un pitrat sau dreptunghi curbiliniu din refeaua de linii) se calculeaza din legea lui D arc y, scrisa in diferente finite (fig. 1.7) = aHies (1.22) Se observ c& se poate caleula doar viteza medie. O precizie mai bun se obtine prin indesirea liniilor echipotentiale si reprezentarea spectrului la o sear mai mare.16 introducere Relatia (1.21) permite stabilirea diagramei repartitiei gradientilor hidraulici de-a Iungul conturului de iesire a curentilor de ap’ din mediul permeabil, necesari la verificarea stabilititil locale. Debitul infiltrat este suma de- bitelor infiltrate de-a lungul celor M tuburi de curent, prin tub de curent intelegindu-se spatiul format intre doua linii de curent veeine 4 si bi.1 = fi q= YAW), (1.23) + unde : An Aa pen (Aen en ks eo ee a, = (amor = (5), assan ed Fig, 1.7. Caleulul gradientului hidraulie si D: speetrul sa construit al vitezei de infiltratie _f An er adoptindu-se Ay = const x( 7 a — const, debitul elementar Aq, este acelasi, indiferent de tubul de curent. A in particular la un spectru piatratie, la care( ni ) mele is Ji Aq, = KAH, (1.25) numarul tuburilor de curent fiind M, rezult&: MKAH. (1.26) Pe de alta parte AH este o fractiune din diferenta totala de sarcin& hidra- ulicd : H, Me AH , (127) unde : N este numarul de ,,tuburi”? formate Intre liniile echipotentiate ‘Tinind seama de acestea, debitul are expresit (1.28)4) ait ate 18) Spectrul hidrodinamie 7 Fig, 1.8. Caleulul debi- tulul eu ajutorul spec eet Eee tM hdedeanies | ly 00 0 N M=35 : ——fa 40,35 kIT , = a 60 | 50 | 40 | ba 20 het! | ‘0 bbl ° f 0 /9 feqrie a) 5 9:90 80 70 60 50" to io Obsercatie La desenarea unui spectru hidrodinamic se obtin pa- trate curbilinii eu exceptia ultimului tub de curent unde este posibil si se obtind dreptunghiuri curbilinii; in acest caz M nu mai este un numir intreg ci fractionar. De exemplu, in cazul figurii 1.8, debitul q = 0,35kH este dedus din V = 10 si M = 3,5. Distribusia presiunilor. Presiunea intr-un punct oarecare se stabileste cunoscind sareina hidraulick H si cota punctului z, cu conditia ca cele oud mirimi si fie Iuate in raport cu acelasi plan de referinja. Relatia de calcul se stabileste din (1 5): (1.29) Aceast& formuli permite caleulul diagramelor de subpresiune la paraje, a diagramelor de presiune pe elemente de constructie, necesare la verificarea stabilititii locale sau generale. Miseari plan-verticale eu supraiata libera Suprafata liberd este locul geometric al punctelor avind presiunea egal cu presiunea atmosferica, nul in sistemul relativ (p = 0). in cele ce urmeaza se va neglija efectul capilaritatii, considerindu- inaltimea capilar’ h. = 0, Asa cum se va vedea in cuprinsul luerdri capilaritatea poate, in uncle situatii, influenta substantial mirimea debi- tului si pozitia suprafetei libere. La migcarile sub presiune (fir suprafata liber) in orice punct al domeniului infiltratiei, presiunea este mai mare decit presiunea atmosfericd,fn momentul in care intr-o parte a domeniului, presiunea devine nuli, avem de-a face cu o migcare cu nivel liber. Din p = 0 gi (1.5) se obtine, pe suprafata liberi, conditia : H=-: sau 9 +0. (1.30) fn afara de conditia de mai sus, care este generald pentru orice mis- care, in cazul regimului permanent se mai adauga condifia ci suprafata * libera este o linie de curent. Intr-adevar, in regim permanent, pozifia suprafefei libere este constanta in timp : (1.31) de unde se poate deduce, cu ajutorul relafiei 1.20, c& viteza normali pe suprafafa liber’ este nula : (1.32) adici aceasta este o linie de curent. Un caz particular de suprafata liber’ este zona de izvorire (fig. 1.9) pe care presiunea este nul si deci este indeplinita conditia (1.30). Zona de izvorire apare la extremitatea de iesire, a suprafefei libere din mediul permeabil. in calculele de infiltratie nu se cunoaste pozitia suprafetei libere gi nici marimea zonei de izvorire, ceea ce face ca problemele de acest fel si se rezolve cu unele dificultati suplimentare in raport cu cele sub presiune. ‘AB-echipotentialé H=Hy 8C- suprafafa libers :# <2 silinie de curent =o (D-zona de izvorire:H=z t-te de caret: 3-0 esyegegsess "A Fig. 1.9. Spectral Liber ede margine 1a infiltrayia cu nivet 4) Aici notiunea de suprafala este menfinutd datoritd tradiliei,“de fapt este eurba care reprezinta urma suprafetei pe planul vertical al migedrii,Speetrul hidrodinamie 9 Exist si situatiieind £ suprafata libersi nu este o HCPL CEE EEE EEE EE linie de curent, chiar in ——— regim permanent, atunci | cind, este alimentati eu un debit distribuit. Exem- plul tipie il constituie migcarea apei spre drenu- rile orizontale sistematice alimentate din precipitatii (paragraful 3.4). Conditia pe suprafaja liber’ se poate deduce seri- ind ecuafia de continuitate pe elementul diferential ‘ABC, in care AD este o linie ‘de curent, iar BD echipotentiali (fig. 1.10) : 4 AE = an aC = ax ACs az ede —k p= tin echipoieyisle Ye lini ce curent y F Sl = supratafa liberé unde : cu es-a notat debi- F's 10. Stabiires conditiet de margine pe supratats tul specific, iar inert an = ABsing = ae “8, cose PeABien pet dee cosa {nlocuind ultimele expresii se obtine : = = ° etg 8. (1.34) Dacii e/k = 0, pentru ca si existe migeare, on =0, trebuie ca ctg 8 =, ae deci 8 = 0, adici suprafata libera devine linie de curent. Plecind de la: dy = ABotg 8 = da MEE, cos aFig, 1.11. Diferite pozitll ¢ PEEELEEEDERD UTS PEELE EEE G ERE ED tbat 6278 a — supratata tibeet_ oriontal {is panetol 4); 6-~ ‘suprafags ibeed"vertical (segmental BC) hidraulice in raport cu normala la suprafata libera = 2 2 sg peos de unde, tinind seam de expresia (1.34), rezulta : OF, = £08 at (1.35) on, Similar se obfine derivata in raport cu tangenta la suprafata liber’ : cos « tg B= i sin a. (1.36) Citeva cazuri extreme de suprafefe libere sint interesante pentru proble- mele practice si anume : — Dac& suprafata libera este orizontala (fig. 1.11. a), punind « = 0 in (1.35) gi (1.36), se obtine : (1.37)spectru hidrodinamtie a1 si (1.38) ceea ce inseamni c& punctul respectiv este singular, in care suprafata liberd este totodatd o linie echipotentiali. Daca suprafata liberd este verticali (fig. 1.11. b) punind # = 90° in ecnatiile (1.35) si (1.36), se obtine : oH = 1.39 On (1.39) ceea ce araté c& suprafata libers este o linie de curent gi aH 1.40) o (1.40) si intrucit in acest caz H =< si 1, deci re- ult c& ¢ /k = 1. Ecuatiile misearii plan-verticale in medi neomogene si anizotrope fn cazul cel mai general, viteza de infiltratie este produsul dintre tensorul |k | gi gradientul hidraulic (relatia 1.12) ; plecind de la ecuatia Ge continuitate, considerind migearea permanenta si lichidul ineompre- sibil (L15) si inlocuind expresitle (1.14) ale lui 0, si , rezults ecuatia generali : a oH oH), a oH + Kee — [her 141) all an * a) tae ax an Daca « siz sint totodaté gi directiile principale ale tensorului | |, atunci k,, — ke = 0 si ultima ecuatie se reduce Ia : a (« on)? a alike (1.42) iar, dack mediul este omogen si izotrop (K, = f,), aceasta devine ecuatia lui Laplace (1.16).22 introducere Miseari plan-verticale in medii ortotrope Mediul ortotrop este un mediu anizotrop cu anizotropia regulati dupa doua directii principale 2 si avind ‘onst in tot domeniul. Se va demonstra ¢# miscarea intr-un mediu ortotrop poate fi stu- diata cu ajutorul unei misedri intr-um mediu izotrop, printr-o distorsi onare corespunzitoare a domeniului, Se presupune ci cele doud directii sint @ si z. Dac mediul se distorsioneaz dupi 0 singuri directie, spre exemphi dupi w atunei : (1.43) X si Z, find coordonatele in mediul distorsionat (fig. 1.12). Se scriu expresiile debitelor pe cele dowd perechi de fete : A , AH yy pentru mediul real gi ulice si fie aceleasi : Ge = 4x3 = 3 Hy = Hy si He, tinind seama si de (1.47), se obtin relatiile : k= ck sik, =k, a Mediul Mediu! real distorsionat Tee te es hy | rt ee Fig. 1. xp Fan me pe directia x Reducerea mediului ortotrop izotrop prin distorsionarede unde rezulti : (1.44) si k ik, ke. (1.45) Miseari plan-orizontale Migcarile tridimensionale, care au loc pe domenii intinse in planul orizontal si cu dimensiuni reduse pe vertical, pot fi reduse la 0 miscare plana, admitind ipoteza lui Dup uit, aceea c& liniile de curent sint Frizontale. AceastA miscare este plana si, pentru a se deosebi de cea ver- ticala (in planul 2, 2), se va numi migeate plan-orizontald (in planul @, y)- Debitul unitar poate fi seris : — | T\ grad H, (1.46) unde : | 7| este tensorul transmisivitatii; in cazul general al unui mediu neomogen si anizotrop = Ts Ts) 2M eu Dey = Tye 1. rae i (147) Relatia (1.46) poate fi serisi extins astfel : (1.48) ia oH oH); oH oH si @=—(T.—— + Ta = Ji-(To 5 + Ty j- (ev si ( ra alle ( ae in) (1.49) Dacé x siy sint directiile principale ale tensorului 7, T,, = 0: T, O |Bl= OME,u Introducere 4 é 4 s widhaiediinnns Nuvian MM wa E condi iianttide ¢ Fig, 1.13, Migedri_ plan ~ orizontale : 44 — ab presune; b — ot nivel ber pe un pat impermesbil oareare; ¢— eu nivel Wher pe un pat impermesbit Srizontaly SP sopratata pisometees; SL suprafaa liberd gi relatia extinsd se va serie: Q=-2S i-7 =). (51) Seriind conditia de continuitate in ipoteza ck misearea este in regim permanent, iar suprafata liberi este alimentati cu debitul unitar = e(2, y), care are semnul + in cazul alimentirii prin infiltrare din preci pitafii $i refele hidrotehnice si — in cazul evaporatiei, se obtine ecuatia : a on oH a oH oH a (in OE SEND (9g OE 9 OH sah 0. (Ge on) tag (Ba ae t Bay) + (1.52) Daca x si y sint directiile principale de anizotropie, se obtine : a oH a oH =-|T. Ne ny) = aT Ga) toy (2 Gy) 8D (1.53) Particulariziri ale ecuatiei infiltrayiei plan-orizontale Mediu izotrop (1, = 1, = T si Try = 0): a oH a oH (7 —)+— (2 — = all fa aa oa (1.54) unde: 7 si ¢ sint functii de (@, y).Migcare sub presiune cu transmisivitate constanté, T = ak = const, (fig. 1.18. a): oH, eH oat" Oy® Migcarea cu nivel liber in mediu omogen si izotrop, T = kh, unde h este grosimea stratului sik = const (fig. 1-13.) = a oH a oH e BOR (ge ays =0, 1.56: (ce4 heros gd) ae Gon iar daci patul impermeabil este orizontal, se admite cA el este planul de referinté pentru H si deci se poate lua h' = H, ultima ecnatie devenind (fig. 1.13. ©) : (1.57) Spectrul hidrodinamie in medii a neomogene si anizotrope Este evident ci, in cazul unor medii permeabile oarecare, cele doud familii de curbe nu mai sint nici ortogonale si nici nu formeazi o refea regulati de patrulatere curbilinii. Se menfine proprietatea cd in lungul unui tub de curent debitul ramine con- stant, proprietate care deriva din eeua- ) fia de continuitate. La limita a doua zone (fig. 1.14), fiecare din zone fiind omogena si izo- tropi, va exista o refractie a liniilor de curent, similar cu refractia luminii, ) dupa legea [6, 117] : te tg, hy Citeva cazuri particulare sint inte- resante de semnalat (fig. 1.15): (1.58) ) a) ky #05 kp = 0 > tg 0 = o> %= =; Fig. 1.14, Retractia lintilor de curent 1a 2 ‘schimbarea mediului — permeabil26 introducere Fig. 1.15, Cazuri particulare de refractie : t impermeabil; bls diferente foarte mari intre iS strc ela feynea lion de coremt din medTul ermeabil inizotrope = {© ~ exhipotentiale; Y — lint de extent b) ky < ky deci, tg6,> 0 (0,20) si tg 8-> 00 (@= 3) ©) ky = 2; hy #0 deci, tg 0, = 0 (8) = Primul si al treilea din cazurile particulare se intilnese la conditiie de margine. Al doilea caz particular este o justificare teoretic’ pentru ipoteza Ini D up uit -generalizata. in medii anizotrope liniile echipotentiale se intersecteaza eu liniile de curent sub un unghi variabil (fig. 1.16) : Kyetg 8 + hte 8 ate a = are tg 8 13. Extensiuni gi limite de valabilitate ale legii lui Darcey Desi inifial stabilité pentru nisipuri, legea lui Dare y a fost ul- terior extins% si pentru alte terenuri ca pietriguri si bolovaniguri, pimin- turi argiloase si prifoase gi roci fisurate. In felul acesta, formulele de cal- cul ale infiltratiei gi-au gisit aplicatii intr-o gam& larga de conditii naturale intilnite in practiced. Orice extindere a formulelor infiltratiei, care se bazeazit pe legea lui Darcy , nu este lipsiti de riscuri, intrucit in multe cazuri legea de baz a infiltrafiei difera de legea lui Darcey. Astfel, in cazul piminturilor argiloase migcarea are loc numai dupi depisirea unui prag numit ,,gra- dient initial”, iar in cazul pietrigurilor, la viteze mari, legea lui Dare y nu mai este valabili. De asemenea, in cazul anrocamentelor, la care golu-