Sunteți pe pagina 1din 9

Subiectul I

1.Institutia prefectului face parte din institutia de stat? precizati care este raportul
dintr administratia publica si administratia de stat.

Prefectul este un reprezentant al Guvernului în teritoriu, motiv pentru care este şi


calificat caadministraţie de stat în teritoriu, răspunzând principiului deconcentrării
administrative.

Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. (2). Prefectul


estereprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor şiale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile
administrativ-teritoriale. (3).Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică. (4).
Între prefecţi pe de-o parte, consiliile localeşi primari, precum şi consiliile judeţene şi
preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi desubordonare. (5). Prefectul
poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act alconsiliului judeţean, al
celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este
suspendat de drept.

Instituţia prefectului, care reprezintă o autoritate detutelă administrativă.

Tutela administrativă se materializează în sistemul românesc de organizare şi


funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale, în dreptul şi obligaţia corelativă
acestui drept, ce revine prefectului de a ataca în contencios administrativ, actele acestor
autorităţi pe care, prin serviciul său de specialitate, le consideră ilegale.

Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local. Miniştrii şi
conducătorii celorlalte organeale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului pot delega prefectului unele dinatribuţiile lor de conducere şi control cu
privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate dinsubordine.

În prezent, prefectul are două sarcini esenţiale în calitate de reprezentant al statului în


teritoriu.
- prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
(avizând numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor acestora) precum şi
activitatea celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate,
organizate la nivelul unităţilo administrativ-teritoriale.
- prefectul poate ataca, direct înfaţa instanţei de contencios administrativ, actele
emise de autorităţile administraţiei publice locale,(cfr principiului de Tutela
administrative

2.art.5 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala precizeaza


urmatoarele: “Pe langa raspunderea politica, membri Guvernului pot raspunde si
civil, contraventional disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun iin
aceasta materii, in masura in care prezenta lege nu cuprinde masuri

Page 1 of 9
derogatorii.”Analizati din punct de vedere a structurii normei de drept
administrative continutul art.5 din Legea 115/1999

Sub aspectul structurii logico-juridice, norma de drept administrativ conţine trei


elemente şi anume:ipoteza (de regulă, mai dezvoltată), dispoziţia (de regulă,
imperativă) precum şi sancţiunea.

Ipoteza normei de drept administrativ prevede împrejurările, condiţiile în care se


aplică şi subiectele la care se referă dispoziţia.
In cazul nostru subiectii il reprezinta membri Guvernului.
Conditiile: in masura in care prezenta lege nu cuprinde masuri derogatorii

Dispoziţia normei de drept administrativ indică conduita pe care trebuie să o urmeze


subiectele la care se referă, ce trebuie să facă sau să nu facă acestea.
Pe langa raspunderea politica, membri Guvernului pot raspunde si civil, contraventional
disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun iin aceasta materii, in masura
in care prezenta lege nu cuprinde masuri derogatorii.

Sancţiunea normei de drept administrativ prevede urmările ce decurg în cazul


nerespectăriinormei, existând situaţii în care aceasta nu apare însă prevăzută expres
Sanctiunea in acest caz: membri Guvernului pot raspunde si civil, contraventional
disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun iin aceasta materii

3.Romania are un regim semiprezidential in care Presedintele are atributii formale


numeroase, iar Guvernul este responsabil politic exclusiv in fata Parlamentului.
Precizati argumentat daca afirmatia de mai sus este argumentata prin raportare la
dispozitiile Constitutiei Romaniei.

Presedintele raspunde sub cele doua forme politic si penal.

Mai apropiat de un regim parlamentar decât de un regim semi-prezidenţial, acest regim


a fost calificat de majoritatea specialiştilor ca fiind un regim semi-prezidenţial atenuat
sau parlamentarizat,.
Argumente
1. Atât Parlamentul cât şi Preşedintele sunt organe reprezentative la nivel naţional,alese
prin vot, dar doar Parlamentul este calificat expres ca fiindo rganul reprezentativ
suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării
2. Dreptul Preşedintelui de a dizolva Parlamentul presupune îndeplinireacumulativă a
mai multor condiţii, aproape imposibil de realizat.
3. Constituţia consacră o formă de răspundere politică a Preşedintelui, prevăzând
suspendarea acestuia din funcţie în anumite condiţii si organizarea referendum pentru
demiterea sa.
4. Constituţia prevede răspundere penală a Preşedintelui, caz în care după punerea sa
sub acuzarea de înaltă trădare, cu votul a două treimi din totalul parlamentarilor,
competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Page 2 of 9
5. Preşedintele poate cere poporului să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de
interes naţional,prin referendum, numai după consultarea Parlamentului,
6. Învestitura Guvernului, deşi iniţiată şi finalizată de Preşedinte presupune acordarea
votului de încredere de către Parlament.
7. Guvernul în întregul său şi fiecare membru solidar cu ceilalţi membrii, răspund politic
numai în faţaParlamentului,.
8. Nu doar Preşedintele ci şi fiecare Cameră a Parlamentului poate cere urmărirea
penală a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor,
Preşedintele putând dispune însă suspendarea acestora din funcţie, dacă s-a cerut
urmărirea penală
9. Preşedintele nu are drept de iniţiativă legislativă, doar Guvernul, parlamentarii sau
unui număr de cetăţeni
10. Refuzul Preşedintelui de a promulga o lege se poate exercita o singură dată după
primire. DacăPreşedintele a cerut reexaminarea legii sau dacă s-a cerut verificarea
constituţionalităţii ei,promulgarea se face în cel mult 10 zile.
11. Cele mai imp atribuţii ale Preşedintelui în domeniul politicii externe, al apărării, al
stărilorexcepţionale sunt condiţionate, în exercitarea lor, fie de intervenţia Guvernului,
fie de cea aParlamentului sau se află sub controlul acestuia din urmă.
12. Decretele Preşedintelui trebuie contrasemnate de primul-ministru,

4.Care sunt incompatibilitatile de ordin constitutional si de ordin legal pentru


membrii guvernului.

Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu


-exercit altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator.
-exercit unei funcţii de reprezentare profess salarizate în cadrul organiz cu scop comerc
-Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.”

funcţie publică de autoritate


- orice funcţie de conducere din cadrul organelor administraţiei publice, ale serviciilor
publice administrative cum ar fi funcţiile de conducere a serviciilor publice din
învăţământ, din sănătate dar nu şi funcţia de specialist într-un asem serviciu public.
-funcţ de consilieri locali sau judet şi orice funcţie, aleasă sau numită, cu caracter public,
prin care se exec legile, putându-se utiliza mijl de coerciţiune şi sancţ statală.

funcţia de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop


comercial,
-funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator,membru
al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau
alteinstituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile
publice; funcţiade preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la societăţilecomerciale mai sus prevăzute;
-funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale mai
sus prevăzute;
-funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome,
companiilor şi societăţilor naţionale;

Page 3 of 9
-calitatea de comerciant persoană fizică;
-calitatea de membru al unui grup de interes economic;
-o funcţie publică încredinţată de un stat străin,cu excepţia acelor funcţii prevăzute în
acordurile şi convenţiile la care România este parte.
5.Secretarul unitatii administrative teritoriale nu poate refuza semnarea hotararilor
Consiiului Local . Precizati argumentul daca afirmatia de mai sus este sustinuta de
dispozitiile Legii 215/2001 privind administratia publica locala.

Hotăr cons local se semnează de preşedintele de şedinţă şi se contrasemnează, pentr


ulegalitate, de secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să
semneze,hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care
considerăcă aceasta este ilegală. În acest caz, va depune în scris şi va expune
consiliului local opinia samotivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei.”

5.Intre functionarul public si autoritatea publica se stabileste un raport de munca


reglementat de legea nr.188.1999 – Statutul functionarului public, cat si codul Muncii.
Precizati argumentat daca afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa.

Page 4 of 9
Subiectul II
1. Banca Nationala a Romaniei este autoritatea a administratiei publice sau
autoritate publica. precizati care este diferenta dintre cele 2 concepte.

Banca Nationala a Romanieie este autorităţe administrativa autonome:


autoritate publică - organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care
acţionează, în regim de putere publică, pentru satisf unui interes public; sunt asimilate
aut publice, în sensul legii, pers jurid de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut
de utilitate publică sau sunt autoriz să presteze un serv public, în regim de put publică.
Autoritate publică privită ca organ public, colectiv organizat de oameni care exercită
prerogative de putere publică, fie într-o activitate statală, fie într-o activitate din
administraţia locală.
Autoritatea (organul) administraţiei publice reprezintă acea structură organizaţională
care,potrivit Constituţiei şi legii are personalitate de drept public şi acţionează din oficiu
pentru executarealegii sau prestarea serviciilor publice, în limitele legii, sub controlul
direct sau indirect alParlamentului.

2.Conform art 107 din Constitutie Presedintele Romaniei nu il poate revoca din
functie pe primul ministru. Analizati aceasta dispozitie facand aplicarea tezei
dublei nature juridice a normei de drept administrative.

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul ministru.


Teza dublei naturi juridice conduce la concluzia că, dreptul administrativ se aplică
administraţiei publice alături de norme aparţinând altor ramuri de drept.
Organizarea si functionarea Guvernului este reglementata atat prin lege cat si prin
Constitulie, deci atat prin dreptul administrative cat si prin norme din dreptul
constitutional.

3.Presedintele Romaniei poate cere reexaminarea legii si in acelasi timp,


constitutionalitatea legii la Curtea Constitutionala. Precizati argumentat daca
afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa.

Atribuţie a Preşedintelui în raporturile cu Parlamentul este promulgarea legii.


.Legea se trimite, spre promulgare Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în
termende cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate
cere Parlamentului,o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut
reexaminarea legii ori dacă s-acerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se
face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la
primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Preşedintele poate cere reexaminarea legii, fie sub aspectul oportunitatii (neacceptatea
unor texte sau indreptatea unoe erori), fie sub aspectul constitutionalitatii.
In primul caz parlamentarii pot tine seama sau nu, partial sau totatl de punctual de
vedere al presedintelui. Ei o retrimit presedintelui care trebuie sa o promulge in 10 zile.
In al doilea caz, neconstitutionalitate a legii, Presedintele sesizeaza Curtea
Constitutionala pentru aspect de neconstiutionalitate, aceasta va remite legea

Page 5 of 9
Parlamentului care obligatia de a o corecta si apoi o trimite Presedintelui pentru
promulgare

4. Remanierera guvernamentala se realizeaza exclusive cu acordul Parlamentului.


Precizati daca afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa.

Remanierea guvernamentală este o operaţiune care nu este supusă aprobării


Parlamentului, dar prezintă riscul introducerii unei moţiuni de cenzură împotriva
întregului Guvern şi poate duce la demiterea acestuia, în măsura în care ea contravine
intereselor majorităţii
parlamentare care a susţinut echipa guvernamentală.
Prin remaniere nu se poate schimba structura Guvernului, aprobată la învestitură,
adică numărul de posturi şi destinaţia acestora; dacă este necesară şi modificarea
structurii este necesară şi aprobareaprealabilă a Parlamentului.

5.Mandatul unui consiliu local poate inceta inainte detrecerea a 4 ani de la data
constituirii consiliului, in urma alegerilor locale. Comentati aceasta aformatie prin
raportare la dispozitiile Legii 215/2001 a administratiei publice locale.

Potrivit art.55 din Legea nr.215/2001 republicată, dizolvarea consiliului local poate
interveni de drept sau prin referendum local.
Consiliul local se dizolvă de drept în cazul în care acesta “
-nu se întruneşte timp de 2 luniconsecutiv, deşi a fost convocat potrivit preved legale”
-nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre”
-în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce subjumătate plus unu şi nu se
poate completa prin supleanţi

5.Un functionar public se poate inscrie pentru concursul de ocuparea unei functii
publice, daca indeplineste o serie de conditii.

Poate ocupa o funcţie publică pers care îndepl următoarele condiţii:


a). are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b). cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c). are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
d). are capacitate deplină de exerciţiu;
e). are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează,
confirm examen medical de specialitate;
f). îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică;
g). îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
h). nu a fost cond pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau
contra autorit, de serviciu sau în leg cu serv, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de
falsori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârs cu intenţie, care ar face-o
incompat cuexercitarea funcţiei publice, cu excepţia sit în care a intervenit reabilitarea;
i). nu a fost dest dintr-o fctie publ sau nu i-a încetat contr indiv de muncă ptr motive
discip în ultimii 7 ani;
j). nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.

Page 6 of 9
Subiectul III

1.Precizati daca autoritatile enuntate la capV, Titlu 3 din Costitutie sunt singurele
autoritati care reglementeaza autoritatea publica. Precizati care sunt sensurile de
autoritate publica conform constitutiei.

Autorităţile administraţiei publice evocate în capitolul V nu sunt singurele autorităţi


publice care fac administraţie publică, dar ele fac numai administraţie publică, la nivel
central şi local, şi nu “jocuri politice”.
Guvernul este “organ al administraţieipublice”.
Preşed are prevăzute atribuţii de natură admin cum ar fi: apărarea ţării, asig ord publice
de unde concl că Preşed este şi autor a administ publice, mai precis a admst de stat.,

Cfrm Constitutiei “Autorităţile publice” au în vedere sensul restrâns al noţiunii, reglem


autorit publice in sens restrans care exercită clasicele funcţii ale statului:legisl,
executivă şi judec, fără a epuiza însă sfera autorităţilor publice din sistemul
constituţional actual.
-Parlament care înfăptuieşte funcţia de legiferare,
-Preşedinte şi Guverncare realizează împreună funcţia executivă alături de autorităţile
administraţiei publice centrale şi localeşi autorităţile administrative centrale autonome
-autoritatea judecătorească care prininstanţele judecătoreşti realizează funcţia de
înfăptuire a justiţiei.
În toate aceste trei cazuri este vorba despre autorităţi publice în sensul de structuri
organizaţionale învestite cu prerogative de putere publică, ce exercită diverse forme de
control, în principal, asupraautorităţilor publice care realizează clasicele fctii ale statului.
Mai putem adauga Avocatul Poporuluim Curtea de Conturi si Curtea Constitutionala,
organe ce exercită prerogative de putere publică, calificate înlegislaţie şi doctrină tot ca
autorităţi publice, in sens larg.

2.Ce se intelege prin act administrative al unei autoritati locale in conformitetae


cu articolul 52 din Constitutie?

trei tipuri de acte administrative:


- acte administrative ale autorităţilor adm publice care realiz funcţia executive a statului;
- acte administrative emise de alte autorităţi publice învestite cu prerog de putere
publică, care realiz o an activit fundam dar în subsidiar ac pot desfăşura şi acţiuni de
nat administrativă;
- acte administrative emise de structuri organizatorice cu caracter privat care sunt
assimilate autorităţilor publice deoarece exercită atribuţii de putere publică, pentru
realizarea unui interespublic.

3.Presedintele este singura autoritate care poate convoca Parlamentul si singura


autoritate care poate sa dizolve forul legiuitor . Precizati argumentat daca
afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa, precizand si procedura
constitutional de convocare si dizolvare a Parlamentului.

Page 7 of 9
Presedintele poate convoca si dizolva Parlamentul.
In cazul convocatii Parlamentului sunt 2 situatii:
- Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României, în cel
mult 20 de zile de la alegeri
- Preşedintele României (biroul permanent al fiecărei Camere ori cel puţin o
treime din numărul deputaţilor sau senatorilor) poate cere întrunirea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului în sesiuni extraordinare
Deci pe langa presedinte trebuie sa fie biroul permanent al fiecarei camera sau o treime
din nr dep si sen pot convoca Parlamentul.

În primul caz, Preşedintele are obligaţia constituţională de a convoca noul parlament in


sesiuni ordinare sau sesiuni extraordinare.
In al doilea caz convocarea propriu-zisă însă revine preşedinţilor celor două Camere,
expresie a indep Camerelor in raport cu executivul.

Dizolvarea Parlamentului, poate să intervină doar în caz de criză guvern gravă


cu îndepl cumulativă a nu mai puţin de 6 condiţii, imposibil de realiz în practica de Stat.
După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlam,
dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru form Guvernului întermen de 60 de
zile de la prima solic şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată şi el nu poate fi
dizolvatîn ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării
de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţa.

4. Toate actele guvernului sunt acte administrative. Precizati argumentat daca


afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa si indicate care sunt actele
Guvernului si natura juridica a acestora.

Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe,Hotărârile se emit pentru organizarea executării


legilor, iar Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în
condiţiile prevăzute de aceasta. Hotărârile şi ordonanţeleadoptate de Guvern se semne
de primul-ministru, se contrasemn de miniştrii care au oblig punerii lor în execut şi se
publică în Mon.Oficial al României.Nepublicarea atrageinexistenţa hotărârii sau a
ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”
Hotărârile Guvernului, în doctrina administrativă,sunt acte administ normative sau
acte administ individuale, reprez expresia unei competenţe originare a Guvernului,
hotărârile se adoptă întotdeauna în baza legii, fiind secundum legem şi urmărind org
executării şi executarea în concret a legii.
Ordonanţelor Guvernului sunt emise sub instituţiei delegării legislative. Instituţia
delegării legislative rezumă în esenţă posibil acordată Guvern, ca în anumite limite şi
cu respt unor condiţii, să adopte ordonanţe, acte ce conţin norme cu putere de lege.
Parlamentul poate adopta o lege specială deabilitare a Guvernului pentru a emite
ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Page 8 of 9
Ordonanţele simple sau legale se adoptă întotdeauna în baza unei legi de abilitare
care conţine 2elemente obligatorii (perioada de abilitare şi domeniile în care se pot
adopta ordon)şi un element facultative(supunereaacestora, spre aprobare Parlame.)
5.Actele primarului nu pot sa deroge de la actele consiliului local. Precizati
argumentat daca afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa si precizati ce
raporturi sunt intre primar si consiliu local si primar.

Între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

în exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normative sau


individual. Acestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după
ce au fostcomunicate persoanelor interesate, după caz. ”
Actele administrative cu caracter normativ emise de primar vor produce efecte după ce
vor fi adusela cunoştinţă publică în formele consecrate legislativ. Actele administrative
individuale emise de primar se comunică celor interesaţi şi-şi produc efecte din mom
comunicării.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de


cetăţeni.Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului
unităţii administrativteritorialeşi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
primarului.”

6. Care sunt principiile care stau la baza exercitarii functie de functionar public,
conformitate de Legea 188/1999 republicata?

Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:


a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
b) transparenţă;
c) eficienţă şi eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către cetăţean;
f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
g) subordonare ierarhică

Page 9 of 9