CONSTITUŢIA CHIMICĂ A

BACTERIILOR

Compoziţia chimică a
Controlată genetic
bacteriilor


Mare capacitate de adaptare

Activitate metabolică intensă

APA

75 – 85% din greutatea umedă
– liberă ( mediu de dispersie)
– legată fizico-chimic cu diferite structuri

Rol:
– mediu de dispersie
– reactiv în reacţii metabolice
– etapă finală a unor reacţii oxidative
SUBSTANŢELE MINERALE

2 – 30% din greutatea uscată

Variază cu :
– specia
– vârsta culturii
– compoziţia chimică a mediului

Rol:
– favorizează schimburile cu mediul
– reglează presiunea osmotică
– activează unele sisteme enzimatice
– contribuie la reglarea pH-ului
– reglează potenţialul de oxido-reducere
– Mg++ şi K+ se găsesc în ribozomi
– pot stimula creşterea şi funcţia bacteriei:
 fierul
– C.diphtheriae
– toxine

GLUCIDELE PROTEINELE

10 – 25% din greutatea uscată
40 – 80% din greutatea uscată

Variază cu:
Proteine simple = holoproteine (albumine,
– specia globuline, histone etc.)
– vârsta – rol: metabolismul intermediar protidic
– condiţii de dezvoltare

Glucide simple: mono şi dizaharide

Proteine complexe = heteroproteine
– rol:metabolismul intermediar glucidic
*mucoproteine – mucopolizaharid

Glucide complexe: poliozide
S.pneumoniae; acid hialuronic capsular
– rol: realizarea structurii peretelui; capsula unor
*cromoproteine – catalaze, peroxidaze,
bacterii citocromi

teste de identificare:
*nucleoproteine – acizii nucleici
– precipitare  acidul diaminopimelic – adaptare biochimică la
– utilizarea selectivă a zaharurilor enzimele proteolitice
 amino acizi în forma D -

1
 LIPIDELE LIPIDELE

libere în vacuole

1 – 10% din greutatea uscată
combinate

Mycobacterii: 20 - 40%
componente ale
– peretelui,

variază cu
– membranei,
– specia
– mezozomilor
– vârsta culturii (↑ celule bătrâne)

Ex:
– compoziţia mediului – acizi graşi speciali: acid mycolic
– ceruri (acizi graşi + alcooli monovalenţi superiori) - Mycobacterii
– fosfolipide:
 lipoid – T.pallidum
 lipid A – bacterii Gram-negative

CRITERIU DE IDENTIFICARE A
PIGMENŢII BACTERIENI
PIGMENŢILOR BACTERIENI

Depinde de:
– specie
– condiţii de cultivare  După natura chimică:
fenazinici – P.aeruginosa
 Rol:
chinoinici – Mycobacterium
protecţie faţă de radiaţii UV (carotenoizi)
carotenoizi – Staphylococcus, Sarcina
antibiotic (piocianina faţă B.anthracis)
enzimatic

CRITERIU DE IDENTIFICARE A
ENZIMELE
PIGMENŢILOR BACTERIENI

Elaborarea
 După localizarea pigmentului:
– determinată genetic
bacterii:cromofore – pigm. în citoplasmă
paracromofore – pigm. în perete (S.a.)  (>2000 determinanţi genetici)
cromopare – pigm. difuzibil (P.a.) – mecanisme de control

2
 CLASIFICAREA ENZIMELOR CLASIFICAREA ENZIMELOR

 după reacţia catalizată:

 după loc de acţiune:
Hidrolaze (fosfataza, proteaza)
extracelulare (exoenzime) – hidrolaze
transferaze, (aminotransferaze)
ectocelulare (în membr.citopls.)-permeaze
Oxidoreductaze (catalaza, oxidaza, peroxidaza)
intracelulare
izomeraze ...

CLASIFICAREA ENZIMELOR FACTORII DE CREŞTERE

metaboliţi esenţiali pe care bacteria nu îi
 după modul de apariţie:
sintetizează
constitutive (în celulă, idiferent de natura
nu au rol plastic sau energetic

mediului)
sunt biocatalizatori

Clasificare:
inductibile (ca răspuns la cond. de mediu) – Esenţiali (nesintetizaţi de bacterie)
– Stimulanţi (prezenţa stimulează, absenţa nu inhibă)
– Sintetizaţi de bacterie (nu se ad. în mediu)

SUBSTANŢE CU ACŢIUNE
FACTORII DE CREŞTERE
ANTIBIOTICĂ
Ex:
vitamine (B1, B2, B6, PP)

bacteriocine
factorul X, V, – plasmida „col”
acid folic,
acid pantotenic
antibiotice:
– bacitracina (B.licheniformis);
– gramicina (B.brevis),
– polimixina (B.polymyxa)

3
 VITAMINELE BACTERIENE

Biotina: E.coli, B.subtilis, B.anthracis

Tiamina (B1): E.coli, B.subtilis

Vitamine din grupul B şi K: flora intestinală

umană