Sunteți pe pagina 1din 5

 bacili mici, gram-pozitivi, usor încurbaţi

 formă de măciucă
 coryne = măciucă
 bakterion = baston mic
 aşezaţi sub formă de
 litere
 palisade
 nesporulati
 necapsulaţi,
 imobili
 aerobi şi facultativ anaerobi.
 În genul Corynebacterium se distinge grupul Corynebacterium diphtheriae
 specia cea mai importantă Corynebacterium diphtheriae (bacilul difteric)
 C. ulcerans, C. pseudotuberculosis.

 bacil gram pozitiv


 Habitatul este strict uman  nesporulat
 necapsulat
 imobil
 formă de măciucă
 Corynebacterium diphtheriae - prezent  dispuşă sub formă de grămezi asemănătoare :
▪ cu palisada,
în: ▪ cu pachete de ace cu gămălie,
▪ cu literele alfabetului latin (V, L)
 tractul respirator superior uman la 3-5% din ▪ cu literele chinezesti.
 Coloraţia Neisser evidenţiază
persoanele sănătoase  Granulaţii metacromatice în interiorul corpului bacterian (granulaţii
Babeş-Ernst).
 la nivel tegumentar.
 Aspectele morfologice
 caracteristice
 permit diferenţierea de corynebacteriile comensale (bacili difteroizi)
▪ mai scurţi şi mai groşi.

 Mediul Loeffler cu ser coagulat este


mediul clasic utilizat pentru izolarea C.
Gram stain of Corynebacterium.
Copyright © 2007 Aerotech P&K diphtheriae.

 Coloniile
 se dezvoltă în 8-12-18 ore
 sunt colonii R
 alb-gălbui, lucioase, bombate
C.diphtheriae –
Coloraţia Neisser

1
 După aspectul coloniilor
 Mediu de îmbogăţire  3 tipuri de C. diphtheriae, cu grade diferite de patogenitate:
 OCST (ou-cisteină-ser-telurit)
 tipul gravis
 colonii nehemolitice, mari, cu suprafaţă granulară, gri-negre
 Medii selective  în "margaretă“
▪ cu margini crenelate (colonii R)
 Mediul Gundel-Tietz (geloză, sânge, cistină si
 tipul mitis
telurit)  colonii hemolitice, convexe, cu margini circulare, negre
▪ creşte sub formă de colonii negre  de tip S
▪ datorită reducerii teluritului la telur metalic
 tipul intermedius
 Mediul Tinsdale (agar, ser, cistină, telurit, tiosulfat)  colonii nehemolitice, mici, cu margini circulare, negre, cu suprafaţa
granulară
▪ producerea de H2S imprimă o culoare brună mediului  S-R
din jurul coloniei negre de C. diphtheriae

Corynebacterium colonies on blood agar.


Copyright © 2007 Aerotech P&K

 Rezistenţa în mediul extern este medie


 catalază pozitiv
 urează negativ.  Persistă timp îndelungat (5 săptămâni):
 ferit de uscăciune şi lumină
 descompune glucoza, dextrina  mai ales pe lenjerie, în fragmente din falsele membrane,
praf.
 nu descompune zaharoza
 Pe mediile de cultură, la temperatura camerei:
 reduce nitraţii,  este viabil timp de 2 săptămâni.
 descompune cistina cu eliberare de H2S  Este distrus de:
 produce bacteriocine.  căldura umedă (10 minute la 58°C; 1 minut la 100ºC)
 alcool
 antiseptice uzuale
 de antibiotice (eritromicină, penicilină, clindamicină etc.)

2
 posedă antigene „O” polizaharidice  Umoral
 comune tuturor tulpinilor  anticorpii antimicrobieni, specifici de tip
▪ nu oferă protecţie
 antigene proteice de suprafaţă „K”  anticorpii antitoxină
 cu specificitate de tip. ▪ neutralizează toxina
▪ au caracter protectiv dacă titrul lor atinge valoarea de
 C. diphtheriae produce bacteriocine 0,03 UA/ml.
 permit tiparea tulpinilor

 Cea mai importantă structură antigenică  Statusul imun post-boală sau post-vaccinare
 se apreciază prin dozarea titrului de anticorpi
 toxina difterică
antitoxici
 identică la toţi bacilii difterici toxigeni ▪ prin reacţii ELISA

 Bacilul difteric poate fi patogen prin:  Exotoxina difterică


 multiplicare la poarta de intrare  produsă doar de tulpinile care posedă gena
„tox+”
 Toxinogeneză
▪ purtată de bacteriofagul temperat β

 Toxina difterică este aceeasi pentru toate  Exotoxina difterică


tulpinile producătoare  poate afecta toate celulele organismului
 exotoxină de natură proteică ▪ în primul rând
▪ ale inimii (miocardită)
 blochează sinteza proteinelor celulare ▪ nervilor (demielinizare)
▪ rinichilor (necroză tubulară).

 Boala este specifică omului – difterie  Corynebacterium diphtheriae nu are


 se manifestă prin capacitate invazivă
▪ leziuni locale
▪ datorate colonizării ţesuturilor
▪ prin leziuni generale, la distanţă  se multiplică la poarta de intrare
▪ datorate acţiunii exotoxinei
▪ cauzează o inflamaţie locală
 Poarta de intrare a bacilului difteric
 tractul respirator (faringe, nas)  în acelasi timp
 leziuni tegumentare ▪ în cazul tulpinilor infectate cu bacteriofagi „tox+”
 mai rar, de mucoasa genitală ▪ începe sinteza toxinei

3
 Toxina elaborată local induce apariţia unei structuri - „falsa
membrană”
 compuse din fibrină, leucocite, eritrocite, celule epiteliale
respiratorii moarte şi bacterii
 de culoare gri-maronie
 foarte aderentă de ţesutul subiacent
▪ încercarea de a îndepărta falsa membrană duce la sângerări la nivelul
submucoasei
 Falsa membrană
 poate să apară
▪ la nivel amigdalian
▪ faringian
▪ nazal
▪ genital
 se poate extinde
▪ acoperind faringele, obstrucţionând arborele traheobronsic.

 La adăpostul falsei membrane


 baciIul continuă multiplicarea şi sinteza de
toxină
 toxina difuzează pe cale sanguină
▪ conduce la apariţia unor tulburări la distanţă:
▪ tulburări de ritm cardiac
 miocardită
▪ dificultăţi vizuale, de vorbire, deînghiţire, etc.

 Difteria este o boală strict umană


 Decizia administrării de ser antidifteric  singurul izvor de infecţie este omul
trebuie luată urgent ▪ purtător cronic
▪ bolnav
 pentru că antitoxina neutralizează numai ▪ infectat inaparent
 singura modalitate de transmiterea infecţiei
toxina difterică circulantă ▪ interumană.

 seroterapia este cu atât mai eficace cu cât  Transmiterea


este utilizată mai precoce  prin picături-nucleosoli
 prin secreţii şi exsudate
 obiecte sau alimente contaminate

 Antibioticele sunt indicate  Receptivitatea (în lipsa vaccinării) este mai mare până la vârsta de
6-8 ani.
 poate apărea o ameliorare locală
 Imunitatea transplacentară oferă protecţie 3-6 luni.
 contagiozitatea scade

4
 Prevenirea nespecifică
 izolarea
 tratarea cu antibiotice a surselor

 Profilaxia specifică
 vaccinarea antidifterică
▪ anatoxina purificatăexotoxina difterică supusă acţiunii concomitente a
formolului şi căldurii

 Copiii sunt imunizaţi activ


 trivaccinul DTP
 apoi cu bivaccinul DT
▪ vaccinarea permitede regulă obţinerea unor nivele protective de anticorpi antitoxici
suficiente timp de aproximativ 15 ani
▪ cu toate acestea colonizarea bacteriană respiratorie sau cutanată rămâne posibilă.