Proiect Final Cercetari

Studiu de marketing asupra pietei legumelor
Particularităţile pieţei legumelor

Piaţa legumelor are o serie de particularităţi care o caracterizează şi îi conferă o
specificitate aparte1. Dintre aceste particularităţi cele mai importante sunt:
a) Varietate foarte mare de produse, peste 150 de produse legumicole, şi conserve, care
asigură un consum diversificat, dând posibilitatea cumpărătorilor de a alege dintr-o gamă variată
de produse;
b) Grad se sezonalitate diferit pe grupe de produse; legumele fiind grupate, din acest punct
de vedere, în următoarele categorii:
- produse cu sezonalitate foarte mare: salată verde, ceapă verde etc.;
- produse cu perioada de recoltare şi de consum medie, cu condiţia de a se cultiva soiuri
diferite care să asigure o producţie eşalonată în timp: tomate, fasole verde;
- produse cu sezonalitate de consum scăzută: cartofi, rădacinoase etc.;
c) Cererea pentru legume, în marea ei majoritate, este continuă, în timp ce producţia,

recoltarea şi oferta sunt sezoniere, ca atare trebuie ca ofertei să i se imprime un caracter cât mai
continuu posibil, mai ales prin apelarea la sisteme de cultură şi depozitare care să contribuie la
prelungirea perioadei de ofertă a produselor. Astfel, se poate practica cultura legumelor în sere şi
solarii, se poate apela la depozite speciale cu microclimat optim pentru păstrarea produselor etc.
d) Gradul ridicat de perisabilitate a unor legume face ca acestea să-şi păstreze aspectul
comercial numai pentru câteva zile. În aceste condiţii se impune o activitate operativă de dirijare
a fondului de marfă şi de vânzare a produselor, astfel încât să corespundă cererii consumatorilor.
De asemenea, este necesară practicarea unor preţuri elastice în funcţie de sezon, zonă geografică
şi segment de piaţă căruia i se adresează.
e) Legumele au diverse destinaţii: consum proaspăt, depozitare prealabilă, industrializare,

export etc., ceea ce necesită utilizarea unor canale de distribuţie specifice pentru fiecare
destinaţie, în vederea diminuării pierderilor cantitative şi calitative.
f) Piaţa legumelor este, în mare parte, dezorganizată, neigienică şi nerentabilă, având cadrul
prielnic pentru speculanţi, care obţin venituri necuvenite prin achiziţionarea, de la producătorii
particulari, de legume în scopul revânzării lor pe alte pieţe sau chiar pe aceiaşi piaţă.
Toate aceste particularităţi trebuie luate în calcul, de către producătorii de legume în
1
Nicolae Istudor, Modele de organizare a pieţelor agroalimentare: pe exemplul legumelor şi fructelor, Ed.
Economică, 2000, Bucureşti, pag 21-23
stabilirea unei politici de marketing realiste, menite să contribuie la revigorarea sectorului de
producere şi comercializare a legumelor. Aceasta cu atât mai mult cu cât majoritatea dintre
particularităţile marketingului legumelor influenţează mediul economic al agenţilor economici de
pe filiera: asigurarea cu resurse materiale – producţia de legume – desfacerea legumelor; iar
cunoaşterea şi anticiparea mediului economic în care îşi desfăşoară activitatea, constituie un
obiectiv principal al oricărui agent economic care acţionează pe principiile economiei de piaţă.
Comercializarea legumelor în România

Piaţa românească de legume proaspete poate fi divizată în trei segmente principale2:
segmentul comerţului cu amănuntul, segmentul HORECA şi segmentul industriei prelucrătoare.
Cotele acestor segmente în vânzările de legume se prezintă în felul următor: Segmentul
comerţului cu amănuntul deţine o cotă de 50% din volumul vânzărilor, segmentul HORECA -
30% şi segmentul industriei prelucrătoare 20%.
Sectorul comerţului cu amănuntul se divizează în trei mari grupe : comerţul modern
reprezentat de marile lanţuri de magazine, comerţul tradiţional reprezentat de magazinele
individuale şi pieţele agricole.
Trebuie de menţionat că toate trei grupe sunt canale importante de vânzare a legumelor
proaspete. Ponderea acestor canale este schimbătoare în funcţie de sezon. Astfel, pieţele deţin
o pondere însemnată în vânzări în perioada de vară-toamnă, fiind un canal important pentru
comercializarea produselor autohtone. În ceea ce priveşte lanţurile de magazine circa 70% din
legumele proaspete comercializate prin ele provin din import. Cauza fiind cerinţele stabilite de
aceste lanţuri faţă de calitatea produselor atât din punct de vederea al aspectului, calibrării, şi
ambalării cât şi din punct de vedere al service-ului oferit de furnizor şi anume livrarea promptă,
care de obicei se realizează odată la 2 zile, disponibilitatea permanentă a produselor din ofertă
precum şi gama de produse completă. Aceste cerinţe de cele mai multe ori nu pot fi asigurate de
producătorii locali. Ponderea lanţurilor de magazine în totalul vânzărilor de fructe şi legume
creşte în perioada de extrasezon.
Comerţul tradiţional, reprezentat în principal de magazinele individuale deocamdată nu
joacă un rol important în comerţul cu legume proaspete, problema fiind în principal de spaţiile
mici de care dispun pentru expunerea produselor şi condiţiie de stocare. Totodată, în ultima
perioadă se observă o activizare a acestui segment determinată în principal de câteva aspecte : în
primul rând proximitatea faţă de consumator, necesitatea de a extinde gama de produse oferite în
special pe produsele de primă necesitate pentru a putea face faţă concurenţei lanţurilor mari de
magazine, şi în al treilea rând conştientizarea importanţei fructelor şi legumelor proaspete pentru
cifra de afaceri şi profitabilitatea business-ului.
Segmentul industriei prelucrătoare este un «consumator» important de legume proaspete
atât autohtone cât şi de import în special în perioada când producţia autohtonă nu este disponibilă
în volume necesare. Ponderea acestui segment diferă de la an la an cauzele fiind multiple, lipsa
2
http://miepo.md/libview.php?l=ro&idc=321&id=1030
de materie primă determinată de condiţiile climaterice nefavorabile, preţurile înalte la materie
primă ceea ce poate conduce la un preţ final ridicat pentru produsele finite. În cazurile respective
întreprinderile din sector fie apelează la importuri şi atunci devin un cumpărător important pentru
producătorii externi, fie îşi micşorează volumul de producţie dacă oferta externă nu corespunde
cerinţelor. În ceea ce priveşte caracteristicile acestui segment el se caracterizează printr-un grad
înalt de concentraţie, există câteva întreprinderi mari care deţin ponderea importantă pe piaţă atât
din punct de vedere a volumului de producţie cât şi din punct de vedere al achiziţiilor de materii
prime. HORECA -Importanţa sectorului Horeca a crescut în ultimii ani. Consumul în afara casei
a sporit odată cu creşterea veniturilor populaţiei, mai ales în rândul persoanelor active, sau în
cadrul familiilor fără copii unde ambii parteneri lucrează.
Segmentul Horeca include de asemenea cantinele şi unităţile instituţionalizate cum ar fi
spitalele, penitenciarele, armata, şcolile şi universităţile. Trebuie de menţionat că produsele
principale care se comercializează în sectorul dat sunt salatele, legumele de bază (roşiile,
castraveţii, varză), precum şi specialităţile cu ar fi andivele, conopida, etc. Livrarea produselor se
face fie direct, fie prin intermediul reţelelor cach&carry, fie produsele sunt achiziţionate în pieţe.
În ceea ce priveşte vânzarea către unităţile instituţionalizate acestea se realizează prin
intermediul licitaţiilor.
Dincolo de sectorul de procesare, în distribuţia legumelor și fructelor proaspete sunt
implicaţi colectori (distribuitori direcţi) 3, magazine specializate de legume care achiziţionează de
obicei de la colectori şi supermarketurile care au contract de achiziţie fie cu producătorii fie cu
colectorii.
Referitor la produsele comercializate prin diferite canale, nu poate fi făcută o cuantificare
exactă a volumelor care sunt manipulate prin fiecare din aceste canale. Se apreciază că mai mult
de jumătate din cantitatea de legume comercializată este vândută unui număr mare de
intermediari. În general există două căi: vânzarea la poarta fermei (cea mai răspândită) şi
comerţul stradal.
O altă cale de comercializare este vânzarea directă către magazine şi supermarketuri.
Această modalitate de comercializare se bazează pe cererea zilnică din magazinele cu amănuntul.
Nu sunt încheiate contracte formale cu magazinele şi supermarketurile.
În ceea ce priveşte supermarketurile, foarte puţini fermieri pot să-şi vândă produsele prin
acest canal. Se apreciază că mai puţin de 10% din legumele comercializate sunt vândute pe
această cale. Supermarketurile solicită produse de calitate şi în cantităţi mari. Dar chiar şi atunci
când aceste condiţii sunt îndeplinite de către fermieri, din cauza cantităţilor reduse care pot fi
livrate și a discontinuităţii în livrare, supermarketurile refuză încheierea de contracte.
3
Strategia naţională pentru programele operaţionale în sectorul de fructe şi legume 2008
ANALIZA PIEŢEI LEGUMELOR ÎN ROMÂNIA
Analiza ofertei de legume

Analiza ofertei horticole4 se referă la cantitatea totală de legume şi legume proapete şi
procesate şi la preţul acestora în diferite momente ale anului. Fiind caracterizate printr-o
perisabilitate puternică, la care se adaugă şi sezonaliatea, oferta de produse horticole se regăseşte
pe piaţă într-un interval de timp foarte scurt, în comparaţie cu cererea care este continuă. Pentru a
prelungi perioada de prezenţa pe piaţă a ofertei de legume se practica sistemul de producţie
protejat pentru obţinerea de legume, se desfăşoară operaţiuni de depozitare, condiţionare,
procesare sau se apelează al importuri.
Oferta de legume şi fructe de pe piaţa românească poate fi structurata pe două categorii:
producţie autohtonă şi importuri. În cazul ofertei de legume româneşti se înregistrează două
perioade de vârf : sezonul de vară şi toamnă. În cazul producţiei de import perioadele de vârf
sunt iarna-primavara. Oferta de legume autohtone nu acoperă întreaga perioadă a anului, vara se
inregistrează vârf de creştere şi iarna lipsa totală de produse. Piaţa românească are tendinţa de
orientare a consumului către legumele şi fructele produse pe plan local, considerate cu gust
natural.
Deşi România dispune de un important potenţial agricol, în perioada 2007-2011,
producţia agricolă a avut o evoluţie diferenţiată datorită condiţiilor climaterice (secetă şi
inundaţii) şi a lucrărilor agricole specifice.
Evoluţia şi structura suprafeţei cultivate cu legume în România este reprezentată în
tabelul nr.1.
Tabelul nr. 1. Evoluţia şi structura suprafeţei cultivate cu legume
- Mii ha -
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Leguminoase
pentru boabe 44195 40434 43659 36675 38477 37637 42194 44697 44264
Mazare
boabe 22012 18058 23413 17956 22682 23231 28660 29190 31765
Fasole boabe 21813 21908 19639 18151 15072 13673 13093 14921 11585
Cartofi
timpurii,semi
timpurii si de
vara 34727 32807 35187 33314 32956 30338 29787 28462 28632
Cartofi de
toamna 250179 245248 232904 221968 222288 211011 212849 195055 174792
4
Victor Manole, Nicolae Istudor, Dan Boboc, Raluca Andeea Ion, Filiere agroalimentare, Ed. ASE, Bucureşti,
2005, pag 121
Legume –
total 266735 280115 253359 268622 267130 262692 263359 258910 259029
Tomate 47133 50702 46045 51498 49080 49767 51754 49655 48369
Vinete 6881 7204 5469 10535 9978 10315 10020 9577 9359
Ceapa uscata 35658 33814 34117 35026 35180 33842 33125 33050 32245
Usturoi uscat 12418 13124 11458 13793 13142 12803 12128 11367 10616
Varza alba 54843 45651 46124 49015 48346 47043 47016 49089 54907
Ardei 18978 23001 18622 20187 19980 21005 20002 19947 19491
Radacinoase
comestibile 18056 22005 18182 19970 19415 18227 18678 16846 1298
Legume
cultivate in
camp : : 156056 167136 165865 159364 161355 157622 153799
Legume in
solarii si sere : 2162 2170 2415 2481 2545 3506 3275 3422
Legume
proaspete
din gradinile
familiale 92693 81474 82994 89300 89406 92384 89688 88385 93181
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Suprafeţele cultivate cu legume au cunoscut evoluţii fluctuante, înregistrându-se creşteri

în cazul leguminoaselor pentru boabe, care au cunoscut un trend crescător din 2010 până în
2012, de la 37 mii ha la 44 mii ha, ajungand la 42 mii ha in 2013, ceea ce reprezentat o creştere
13,51%, însă suprafaţa cultivată cu cartofi şi alte legume precum tomate, varză, vinete, ceapă,
ardei au înregistrat scăderi. Suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut de la 250 mii ha din 2005 la
174 mii ha în 2013, adică o scădere de 43,67% faţă de 2005 şi o scădere de 10,76% faţă de 2012,
iar suprafaţa totala cultivată cu legume a scăzut de la 266 mii ha din 2005 la 259 mii ha în 2013,
adică o scădere de 2,7%.
Cele mai mari suprafete cultivate cu legume in anul 2013 sunt reprezentate in figura nr.1.
Figura nr. 1. Suprafețele cultivate cu legume în 2013 (mii ha)
Sursă: Prelucrare personala

Productia de legume
Producţiile de legume, cu toate că au avut evoluţii fluctuante de la an la an, au urmat un
trend ascendent cu o usoară scădere in 2012, ajungând la 2.465 mii tone în anul 2012 în cazul
cartofilor, ceea ce a reprezentat o scădere de circa 39,52% faţă de anul 2011 si la 3.289 in anul
2013, şi la 74.214 mii tone în cazul leguminoaselor pentru boabe, ceea ce a reprezentat o creştere
de circa 17,92% fata de anul 2012. În cadrul acestei grupe de produse agricole, în anul 2013 s-au
înregistrat recolte de 749 mii tone tomate (+9,63% faţă de anul 2012), 391 mii tone ceapă
(+13,46% faţă de anul 2012), 1.156 mii tone varză (+17,06%), 227 mii tone ardei (+9,95%), şi
62 mii tone usturoi (+4,69% faţă de anul 2012).
Tabelul nr. 2. Producţia de legume în România
- Mii tone -
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Leguminoase
pentru boabe 80913 71574 36185 62466 52918 61344 76830 62934 74214
Mazare boabe 39096 36147 17748 36917 30009 39677 55076 45878 54590
Fasole boabe 41733 34942 18014 25157 22348 21059 21351 16603 18861
37385 40158 37124 36490 40039 32838 40765 24651 32897
Cartofi - total
94 99 10 20 80 66 70 50 22
Cartofi
timpurii,semitim 46498 43441 44029 44872 44380 41228 43777 35676 41054
purii si de vara 9 5 3 0 9 3 9 0 6
Cartofi de 32736 35219 32721 32003 35601 28715 36387 21083 28791
toamna 05 22 17 00 71 83 91 90 76
36246 41388 31168 38198 39018 38636 41762 35353 39609
Legume - total
12 62 01 90 62 17 98 16 90
62696 83496 64078 81437 75559 76853 91097 68328 74912
Tomate
0 8 5 6 6 2 8 2 8
10115 15367 16858 14439 16001 12600 12327
Vinete
97902 9 63716 7 8 1 0 5 8
36362 39069 32499 39557 37810 36914 39430 34534 39183
Ceapa uscata
5 4 3 9 6 2 5 0 7
Usturoi uscat 68374 64222 49948 72333 63245 67215 66602 59368 62156
10094 11060 89315 96462 10019 98121 10252 98790 11564
Varza alba
30 06 3 5 40 9 93 0 36
20375 27912 18493 23868 24566 24349 25350 20707 22769
Ardei
1 6 9 2 1 3 5 2 0
Ciuperci
cultivate 563 2559 1083 1664 7317 9973 7661 9311 8785
Radacinoase 22956 29257 20902 26599 23874 24157 27514 21243
comestibile 9 9 9 9 8 8 5 8 18730
Din total legume:
legume de camp 26564 27518
si in solarii 22 87 : : : : : : :
Legume 29227 20820 25804 26640 23887 27530 23739 25943
cultivate in camp : 17 95 33 55 81 54 57 94
Legume in 12463 11222
solaria : 99795 68003 85319 76053 90534 2 98158 2
Legume
proaspete din
gradinile 93594 11163 96562 11541 11617 13843 12986 10632 12543
familiale 4 50 0 38 54 89 16 01 74
Leguminoase pentru boabe
Producţia a crescut în 2010 comparativ cu 2009 cu 9,43% datorită producţiei medii la

hectar, iar suprafaţa cultivată s-a menţinut la nivelul anului precedent.
Producţia a crescut în 2011 faţă de 2010 cu 32,75% datorită randamentului la hectar şi
suprafeţei cultivate.
Producţia a scăzut în 2012 comparativ cu 2011 cu 22,07% datorită randamentului la
hectar deşi suprafaţa cultivată a crescut cu 2,4%.
Producţia a crescut în 2013 faţă de 2012 cu 19,35% datorită randamentului la hectar şi
suprafeţei cultivate.
Legume
Productia a fost mai mare cu 13,6%, datorita cresterii productiilor medii la hectar desi
suprafetele cultivate au avut o usoara scadere.
Productiile au fost mai mari la: castraveti (+12,6%), ceapa (+10,1%), tomate (+9,1%),
morcovi (+9,0%), pepeni verzi si galbeni (+9,0%), ardei (+8,7%), varza (+3,7%).
Tabelul nr. 3. Suprafaţa cultivată şi producţia la cartofi, în România şi în

principalele State Membre cultivatoare ale Uniunii Europene, în anul 2013
In ceea ce priveste suprafata cultivata cu cartofi, in anul 2013, Romania s-a situat pe locul
trei dupa Polonia, Germania si pe locul sapte la productie (dupa Germania, Olanda, Franta,
Polonia, Regatul Unit si Belgia) datorita randamentului inferior.
Suprafata
Productia Randament
Tara cultivata
(mii tone) (kg/ha)
(mii ha)
Romania 208,0 3250,0 15625
Belgia 75,4 3479,6 46149
Danemarca 39,8 1592,0 40000
Franta 154,1 6297,1 40864
Germania 241,2 9239,5 38306
Grecia 32,7 829,4 25364

Italia 38,9 99,7 2563
Regatul Unit 139,0 5580,0 40144
Lituania 28,1 505,8 18000
Olanda 155,8 6459,0 41457
Polonia 268,1 5743,5 21423
Portugalia 25,1 445,6 17753
Spania 71,1 2167,6 30487
Suedia 23,8 805,5 33845

Sursa: EUROSTAT
La nivelul Uniunii Europene cel mai mare stat producător de legume in anul 2013 este
Franta care a avut o producție de 9.473 mii tone (16.45% din producția totală), apoi urmează
Polonia cu o producție de 7.479,5 mii tone (12,99% din producția totală) și Romania cu 5.409,3
mii tone (9,39% din producția totală) , din cele 57.564,1 mii tone obținute în întreaga Uniune.
România s-a situat a 6-a ca poziție la nivelul Euro 27 in anul 2013.
Tabelul nr. 4. Productia de legume in Europa in perioada 2005-2013
-mii tone-
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

EU 51.947 50.690,1 57.149,1 60.600,5 58.498,8 56.673,7 56.114,8 57.484,2 57.564,1
Belgia 268,2 272,7 272,1 291,4 345 243 327,7 341,8 337,9
Bulgaria 1.402,5 223,2 1.306,6 1.713,5 1.483,6 1.770,3 1.768,7 1.903,2 1.972,7
Rep.
Ceha 1.611,6 1.532 1.579,8 1.552,7 1.541,7 1.462,8 1.479,5 1.454,4 1.413,1
Danem. 1.508,5 1.494 1.448,3 1.503,3 1.487,7 1.484,4 1.491,4 1.495,5 1.426,1
Germania 6.839 6.702,2 6.571,7 7.038,5 6.908,4 6.595,4 6.500,6 6.527,3 6.533,7
Estonia 282,1 280,3 292,3 309,3 316,4 275,3 297 290,5 311,1
Irlanda 282 279,8 278,9 325,3 298,5 272,3 296,2 315,4 306,7
Grecia 1.244,4 1.068,8 1.043,9 1.132 1.172 1.017,1 963,8 988,3 1.018,8
Spania 6.598 6.304,6 6.244,3 6.740,1 6.073,3 6.039,9 5.985,5 6.169,9 6.268
Franta 9.175,8 9.048,1 9.089,5 9.662,2 9.381,2 9.234,7 9.200,9 9.391,8 9.473,4
Croatia 543,2 559,6 555,7 560,9 562,7 549,7 540,2 586,1 584,1
Italia 3.999 3.801 3.933,3 4.038,5 3.453,7 4.305,9 3.145,9 3.577,8 3.092,5
Cipru 62,1 59,2 43,6 38,7 31,2 34 35,9 37,8 39,8
Letonia 469 511,8 521,9 544,2 540,8 517,2 515,7 563,9 577,6
Lituania 956,1 962,9 1.003,3 1.022 1.103,5 1.012 1.064,7 1.159,7 1.214,1
Luxemb 28,5 28,8 28,5 31,1 30,4 29,7 28,8 27,8 29,1
Ungaria 2.933,5 2.838,2 2.765 2.908,2 2.882,1 2.594,9 2.677,5 2.757,9 2.819,9
Olanda 221,7 219,3 222,1 243,3 228,4 217,6 212 213 210
Austria 796,1 776,8 811,2 841 835,1 811,8 807,3 811,5 784
Polonia 8.328,9 8.381,1 8.352,9 8.598,8 8.582,8 7.637,7 7.803 7.704,3 7.479,5
Portugalia 389,3 373,2 312,1 365,4 339,9 304,1 283,1 287,9 305,3
ROM 5.828,8 5.078,2 5.108,7 5.192,7 5.282,6 5.109,4 5.287,3 5.394,7 5.409,3
SIovenia 95,5 96,2 99,3 105,6 100,9 94,8 95 99,7 99
Slovacia 799,8 740 784,4 799,4 768 694,9 741,5 792,8 759,8
Finlanda 1.187,5 1.152,6 1.168,4 1.251,3 1.203,1 951,5 1.042,3 1.040 1.099,7
Suedia 1.013,3 961,8 981,8 1.077,7 1.032,5 950,1 988,5 995,1 975,7
UK 2.919,2 2.863,9 2.885,2 3.274,3 3.076 3.013 3.075 3.142 3.023
Sursa: Eurostat
Comparând cu Uniunea Europeană, România în 2012 a fost pe locul 7 la producția de

tomate cu 654000 tone, cele mai mari producții fiind înregistate în Italia, Spania, Grecia,
Portugalia, Olanda și Franța.
În ceea ce privește cultura morcovilor producțiile cele mai mari au fost în Polonia,
Regatul Unit al Marii Britanii, Italia și Germania, România fiind a 9-a cu o producție de 200000
tone înregistrate în 2012.
Producția de ceapă în România a fost de 337000 tone în anul 2012, ocupând poziția a 7-a
în topul UE fiind devansată de Olanda, Spania, Polonia, Germania , Italia și UK.
Producția de cartofi la nivelul U.E. este de 61614000 tone cartofi. Cea mai mare
producătoare de cartofi este Germania 18.54% din total, urmată de Polonia cu 16.97% din totalul
produs și Olanda cu 16.34% din total. România se află pe poziția a 6-a la cultura cartofilor, cu o
producție de 2464000 tone.
Figura 2. Producția agricolă de legume în UE (mii de tone)
Sursa: www.eurostat.eu
Preţurile pe piaţa legumelor în România

Caracterul sezonier al producţiei de legume determina fluctuaţii ale preţurilor.
Producătorul obţine un preţ mai mare în extrasezon. Caracterul zonal influenţează în sensul
creşterii sau descreşterii preţurilor, astfel că preţul este mai mare acolo unde nu sunt condiţii
favorabile obţinerii legumelor, şi mai mic în zonele legumicole.
Sistemul de preţuri practicat la legumele proaspete se caracterizează, faţă de ce al altor
produse agricole, printr-o variabilitate ridicată, în funcţie de sezon, zonă, judeţ. Preţurile sunt
influenţate de factori importanţi privind: calitatea, sezonul, prospeţimea, destinaţia legumelor.
Tabelul nr. 5. Preţuri medii de achiziţie la principalele legume
Principalele legume Unitatea de 2009 2010 2011 2012 2013

măsură
Cartofi timpurii,
Lei / kg
semitimpurii si de vară 1,18 0,89 1,06 1,17 1,07
Cartofi de toamnă Lei / kg 0,9 0,83 0,95 1,01 1,31
Tomate de camp Lei / kg 0,82 1,06 1,07 1,8 1,41
Castraveţi de camp Lei / kg 1,53 1,44 1,98 1,22 0,94
Fasole pastăi Lei / kg 0,65 0,66 0,67 0,67 0,7

Ardei lung - tip capia Lei / kg 0,9 1,16 1,07 1,12 :
Ardei gras Lei / kg 1 1,24 1,11 2,14 1,43
Ardei gogosar Lei / kg 1,23 1,88 1,45 1,54 1,69
În perioada analizată, 2009-2013, majoritatea legumelor au înregistrat creşteri ale preţurilor

medii de achizitie, cu excepţia cartofilor timpurii şi a castraveţilor de câmp, ce au înregistrat
scăderi de la 1,18 lei/kg în 2009 la 1,07 în 2013, respectiv o scădere de 9,33% în cazul cartofilor
timpurii şi de la 1,53 lei/kg în 2009 la 0,94 lei/kg in 2013, respectiv o scădere 38,57% în cazul
castraveţilor de câmp. Cea mai mare creştere se înregistrează în cazul tomatelor de câmp, de la
0,82 lei/kg în 2009 la 1,41 lei/kg în 2013, respectiv 71,95%, iar cea mai slabă creştere se
înregistrează în cazul fasolei păstăi de 0,65 lei/kg în 2009 la 0,7 1,41 lei/kg în 2013.
Tabelul nr. 6. Preţuri medii anulale ale principalelor legume vandute pe pietele
agroalimentare
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Fasole Lei / kg
boabe
(uscata) 3,44 4,22 5,39 5,96 5,82 6,13 6,74 8,67
Cartofi Lei / kg
timpurii si
de vara 1,33 1,47 1,27 1,28 1,36 1,25 1,22 1,5
Cartofi de Lei / kg
toamna 1,22 1,1 1,06 1,22 1,36 1,67 1,27 1,77
Conopida Lei / kg 2,11 2,89 2,99 2,94 3,77 2,99 3,82 3,73
Varza Lei / kg
alba
timpurie
si de vara 1 1,68 1,53 1,22 1,49 1,02 2,13 1,43
Varza de Lei / kg
toamna 0,64 1,42 1,26 1,11 1,4 1,01 1,39 1
Salata Lei / kg
verde 4,68 4,16 5,05 5,08 4,56 4,68 5,97 6,67
Tomate Lei / kg
de camp 1,35 2,3 2,45 2,14 3,4 2,16 3,09 2,39
Castraveti Lei / kg
de camp 1,29 2,19 2,2 1,79 2,14 1,82 2,24 2,17
Morcovi Lei / kg 1,94 2,01 2,25 2,26 2,25 2,32 2,39 2,3
Ceapa Lei / kg
uscata 1,5 1,9 1,83 1,74 2,06 2,19 2 2,05
Fasole Lei / kg
pastai 2,37 3,94 4,05 3,15 3,27 3,2 5,06 3,83
Ardei Lei / kg
capia 1,94 2,79 3,98 3,09 3,54 2,78 3,04 3,63
Ardei Lei / kg 1,58 2,54 2,92 2,07 2,64 2,12 2,39 2,41
gras
Ardei Lei / kg
gogosar 1,75 2,67 3,79 2,79 3,59 2,55 2,73 3,67
Vinete Lei / kg 1,63 2,45 3,21 2,18 2,13 2,04 2,15 2,11
Usturoi Lei / kg
uscat 5,29 7,96 8,34 8,16 12,67 15,21 11,39 10,26
Spanac Lei / kg 3,15 2,83 3,62 3,6 4,05 4,11 4,19 5,83
Pepeni Lei / kg
galbeni 1,45 2,2 2,26 1,42 1,64 1,6 1,65 1,62
Pepeni Lei / kg
verzi 0,58 1,13 1,24 0,58 0,85 0,65 1,22 0,86
În perioada analizată, 2006-2013, majoritatea legumelor au înregistrat creşteri ale

preţurilor medii de achizitie, cu excepţia cepei uscate şi a usturoiului, ce au înregistrat scăderi de
la 2,19 lei/kg în 2011 la 2,05 în 2013, respectiv o scădere de 22,65% în cazul cepei uscate şi de la
15,21 lei/kg în 2011 la 10,26 lei/kg in 2013, respectiv o scădere 32,54% în cazul cazul
usturoiului. Cea mai mare creştere se înregistrează în cazul fasolei boabe uscate, de la 6,74 lei/kg
în 2012 la 8,67 lei/kg în 2013, respectiv 28,63%, iar cea mai slabă creştere se înregistrează în
cazul ardeiului gras de 2,39 lei/kg în 2012 la 2,41 lei/kg în 2013.
Tabelul nr. 7. Preţurile produselor legumicole, pe municipii (preţurile cu amănuntul, iulie

2014)
-lei/kg-
Municipii Cartofi Tomate de câmp Castraveti Ardei gras
Bucureşti 1,32 3,36 1,86 3,50
Botoşani 1,10 3,19 1,21 3,25
Timişoara 1,35 3,75 1,79 3,75

Sursa: Buletin Statistic de Preţuri, INS, 2014,
În municipiul Timişoara se înregistrează cele mai mari preţuri la aproape toate legumele
supuse analizei, cu 2,27% mai mare faţă de Bucureşti şi cu 2,27% faţă de Timişoara în cazul
cartofului, cu 17,55% mai mare faţă de Botoşani şi cu 11,60% faţă de Bucureşti în cazul
tomatelor de câmp, cu 15,38% mai mare faţă de Botoşani şi cu 7,14% faţă de Bucureşti în cazul
ardeiului gras. Vinetele înregistrează preţul cel mai ridicat în Bucureşti de 1,86 lei/kg, cu 53,71%
mai scump decât în Botoşani şi cu 3,91% mai scump decât în Timişoara.
Legumicultorii sunt ameninţaţi de marile hypermarket-uri dar şi de importurile masive.Pe

de o parte, marile lanţuri de magazine refuză să cumpere marfa la un preţ corect, iar pe de altă
parte, importurile concurează producţia internă.
Aproximativ 60 % din productia româneasca de fructe şi legume este comercializată în
pieţe ţărăneşti organizate în centrele urbane şi la poarta fermei. Deşi preţurile au o tendinţă
crescătoare, chiar şi atunci când fermierii au încheiat contracte comerciale, beneficiarii nu vin să
ridice marfa decât în momentul în care au scăzut preţurile.
Apariţia marilor lanţuri de magazine, schimbarea preferinţelor consumatorilor către
produsele sortate, ambalate şi etichetate care respectă principiile calităţii si siguranţei alimentare
continuă să reducă procentul din producţia comercializată la poarta fermei în favoarea pieţelor
organizate. Acest procent este însă în scădere şi ca urmare a intensificării comerţului prin
intermediari. Un rol determinant il au in acest sens organizatiile de producatori al caror obiectiv
principal este sa concentreze oferta.
Analiza cererii de legume

Legumele deţin un loc important în consumul populaţiei, fiind o sursă de vitamine şi
minerale5. Un consum de legume raţional trebuie să aibă o structură variată, pe specii, pe tot
parcursul anului.
Tabelul nr. 8. Structura consumului fiziologic normal de legume

Kg/pers/an
Nr. Specificare Cantitate

Crt.
Minimă Maximă
1. Tomate 35 60
1. 2. Varză şi conopidă 25 30
2. 3. Ceapă şi usturoi 20 25
3. 4. Castraveţi 10 15
4. 5. Ardei 8 10
5. 6. Vinete 5 10
5
2005, pag 123
6. 7. Rădacinoase 10 15
7. 8. Mazăre şi fasole 5 10
8. 9. Verdeţuri 6 10
9. 10. Alte legume 6 10
11. TOTAL CONSUM 130 185

Sursa: Victor Manole, Nicolae Istudor, Dan Boboc, Raluca Andeea Ion, Filiere agroalimentare, Ed.
ASE, Bucureşti, 2005
Evoluţia consumului mediu pe cap de locuitor de legume în perioada 2006-2012 este

redat în tabelul nr 9. Se observă cum consumul mediu de cartofi a crescut cu 5,34%, iar
consumul mediu de legume proaspete în aceeaşi perioadă a scazut cu 4,72%.
Tabelul nr. 9. Consumul mediu anual pe locuitor de legume
Principalele Unitati
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
produse de 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
alimentare masura
Cartofi Kg 99,2 99,1 104,2 98,1 103,9 103,3 104,5
Leguminoase
Kg
boabe 2,6 3,4 3,4 3,5 3 3,2 3,5
Legume si
produse din
legume in
Kg
echivalent
legume
proaspete 158,6 149,9 158,9 148,7 155,7 162,9 151,1
Tomate Kg 44,6 46,4 42,6 37,4 40 38,6 38,3
Ceapa uscata Kg 17,9 18 18,9 20 19,7 21,1 20,1
Varza Kg 43,6 40,8 40,2 41,8 42,5 44,7 42,2
Radacinoase
Kg
comestibile 12,5 11,6 15,5 11,4 12,7 14,2 11,9
Ardei Kg 12,8 9,2 11,7 11,9 12,4 12,9 10,6
Mazare verde Kg 1,2 1,2 1,7 1,1 1,3 1,4 0,9
Fasole verde Kg 3 2,3 2,9 2,7 2,3 3 2,8
Castraveti Kg 7,2 5,9 8,1 8,3 7,9 8,8 7,2
Sursa: Anuarul statistic al României
Conform Anuarului Statistic al României6, consumul mediu anual pe locuitor în
România, în anul 2012 a fost de 104,5 kg la cartofi ( ceea ce a reprezentat +1,16% faţă de anul
anterior şi de -5,34% faţă de anul 2006), 151,1 kg la legume şi produse din legume (în echivalent
legume proaspete), 3,5 kg leguminoase boabe (+9,37%, respectiv +34,61%), 38,3, kg tomate
(-0,77%, respectiv -14,12%), 20,1 kg ceapa (-4,735 fata de 2011, respectiv +12,29% fata de
2006), 42,2 kg varza (-5,59%, respectiv -3,21%), 10,6 kg ardei (-17,82% fata de 2011 , respectiv
-17,18% fata de 2006) . Pe termen mediu, tendinţa consumului mediu lunar pe locuitor la cartofi,
legume şi fructe va fi în creştere, ca urmare a cresterii puterii de cumparare si a preturilor mai
reduse.
In anul 2012, cele mai consumate legume au fost cartofii, tomatele, varza, ardeii, ceapa,
precum si alte legume si produse din legume in echivalent legume proaspete, acestea fiind redate
in figura 3.
Figura 3. Consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare
180
160
140
120
100
80
60 2008
40 2009
20 2010
0
2011
2012
Sursa: prelucrare personala
6
http://www.romtradeinvest.ro/comert/ro%20comert/informare/prezentari%20sectoare/2012/Romania%20-
%20Legume%20si%20fructe%202012.pdf
Consumul mediu lunar de produse alimentare, pe o persoana, pe categorii sociale, in
perioada 2008 - 2013 este redat in tabelul nr. 10.
Tabelul nr. 10. Consumul mediu lunar de produse alimentare pe o persoana, pe

categorii sociale
-kg/lună/pers-
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Salariati 7,117 7,532 7,262 7,437 7,444 7,439
Agricultori 6,435 6,778 6,369 6,948 6,907 7,154
Someri 6,087 6,328 6,029 6,229 5,909 6,354
Pensionari 8,033 8,344 8,153 8,322 8,278 8,313
Consumul lunar de legume variază în funcţie de statutul ocupaţional, fiind mai ridicat
pentru categoriile de populaţie care au venituri mai mari, pensionari şi agricultori. Nivelul
consumului mediu lunar7 de legume pe o persoană, în funcţie de statutul ocupaţional, este sub
limitele minime ale necesarului fiziologic normal. Este însă dificil de comensurat acest consum,
datorită faptului că o mare parte a populaţiei îşi autoproduce cantităţi importante de legume
necesare consumului familiei.
Figura 4. Structura consumului de legume, %
7
2005, pag 124
Autoconsumul este specific gospodăriilor ţărăneşti, în care, acesta ajunge până la 75%.
Există situaţii unde autoconsumul acoperă integral cerinţele la unele specii de legume. Din
cercetări efectuate în microbazinul legumicol din jurul capitalei a rezultat ca produsele din sezon
sunt asigurate de gospodăriile ţărăneşti (tomate, ardei, rădacinoase, ceapă, usturoi), o parte fiind
procesate în familie pentru perioada de iarnă.
În ceea ce priveşte comportamentul de cumpărare şi consum al legumelor proaspete 8 se
observă o schimbare a mentalităţii românilor, cumpărătorul este dispus să plătească mai mult
pentru un produs de calitate, şi în acelaşi timp este deschis faţă de produsele noi şi excentrice.
Deşi consumatorul român era cunoscut drept consumator tradiţionalist, în ultimii ani a crescut
consumul de anumite specialităţi cum ar fi salata eisberg, varza chinezească, sparanghel, andive,
roşii cherry. Această creştere se datorează atât dezvoltării segmentului gastro, emancipării
gusturilor clienţilor, cât şi a creşterii puterii de cumpărare.
Există cel puţin două categorii de consumatori : cei cu buget redus, care caută produse
ieftine, unde aspecul nu mai contează foarte mult şi consumatori cu buget mare, care nu vor
decât un produs impecabil. Piaţa înregistrează un trend ascendent susţinut, influenţat într-o
oarecare măsură de cererea consumatorilor, dar şi de apariţia şi expansiunea lanţurilor de retail
internaţionale sau dezvoltarea segmentului Horeca.
Consumul de legume şi fructe proaspete a continuat să scadă în Uniunea Europeană (UE),

cu 8,2% în 2012 faţă de anul precedent. Europenii au consumat în medie pe zi numai 386,96
grame de produse proaspete, sub pragul de 400 grame stabilit de organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS). Consumul de fructe a scăzut cu 11,8% in 2012 faţă de 2011, în timp ce cel de legume, cu
5,3%. Scăderea generală este de 8,7% faţă de media perioadei 2007-2011.
Ea poate fi pusă pe seama schimbării stilului de viaţă şi a concurenţei aprige a industriei
agro-alimentare, prin produsele prezentate ca proaspete (sucuri de fructe, etc.). Perceperea
fructelor şi legumelor ca produse scumpe şi neîncrederea declanşată de tratamentul lor chimic au
jucat şi ele un rol în scăderea consumului. Sectorul a fost susţinut cel mai mult de produse cu
valoare adăugată mare, cum ar fi fructele mango şi avocado.
8
http://miepo.md/libview.php?l=ro&idc=321&id=1030
Figura 5. Consumul de fructe si legume in perioada 2006 – 2010 pe cap de locuitor/zi
in Uniunea Europeana
Sursa:
http://ec.europa.eu/agriculture/evaluation/market-and-income-reports/2012/school-fruit-
scheme/chap2_en.pdf
Cipru (748g), România (727g), și Grecia (717g) au cel mai mare consum de fructe și
legumel pe cap de locuitor. Lituania (251 g), Republica Cehă (294g), Letonia (326 g) și Bulgaria
(327g) sunt statele membre cu cel mai mic consum pe cap de locuitor de fructe și legume (figura
2).
Pe cap de locuitor consumului de fructe în EU28 în 2012 se ridică la 167.62 g / cap de

locuitor / zi. Acest lucru este cu 11,8% mai puțin decât în 2011 și cu 14,2% mai puțin decât
media anilor 2007-2011. Pe cap de locuitor consumul de legume în 2012 se ridică la 219.33 g /
cap de locuitor / zi. Acest lucru este cu 5,3% mai puțin decât în 2011 și cu 4,0% mai puțin decât
media ultimilor cinci ani.
Comerţul cu legume al României
Importuri
În condiţiile încheierii unor înţelegeri cu privire la liberalizarea comerţului cu produse
agroalimentare9, atât pe plan regional ( zona Balcani), cât şi pe plan european şi mondial,
România a devenit mai mult o piaţă de desfacere pentru marii producători de legume şi fructe.
Astfel, piaţa internă de legume şi fructe a devenit accesibilă pentru o serie de ţări precum Turcia,
9
Nicolae Istudor, Modele de organizare a pieţelor agroalimentare: pe exemplul legumelor şi fructelor, Ed.
Economica, Bucureşti, 2000, pag 127
Ungaria, Grecia etc. Trebuie menţionat că, în ultimul timp, Turcia a devenit o mare producătoare
de legume ( mai ales) şi fructe concurând foarte puternic pe producătorii autohtoni, nu numai de
la noi din ţară, ci chiar din ţările Uniunii Europene.
Concurenta legumelor din import pe pietele romanesti este puternica datorita aspectului,
ambalarii si aparitiei pe piata in extrasezon. Romania importa legume in principal din Ungaria,
Germania si Polonia.
România a importat legume în 2009 in valoare de 96,12 mii de dolari.

Principalele ţări din care am importat legume în 2009 au fost: Ungaria (26,789 mii
dolari), Olanda (19,634 mii dolari), Germania ( 19,045 mii dolari).
Tabelul nr. 11. Principalele tari din care s-a importat legume in anul 2009
-Mii dolari-
Ungaria 26,789
Olanda 19,634
Germania 19,045
Polonia 17,054
Bulgaria 16,598
Sursa: intracen.org

Principalele ţări din care am importat legume în 2010 au fost: Ungaria (20,81 mii dolari),
Olanda (18,38 mii dolari), Germania ( 16,743 mii dolari).
Tabelul nr.12. Principalele tari din care s-a importat legume in anul 2010
-Mii dolari-
Ungaria 20,81
Olanda 18,38
Germania 16,743
Turcia 14,677
Polonia 14,425
Sursa: intracen.org

Principalele ţări din care am importat legume în 2011 au fost: Germania (21,619 mii
dolari), Ungaria (21,552 mii dolari), Olanda ( 21,118 mii dolari).
-Mii dolari-
Germania 21,619
Ungaria 21,552
Olanda 21,118
Italia 20,967
Polonia 19,193
Sursa: intracen.org

Principalele ţări din care am importat legume în 2012 au fost: Germania (23,993 mii
dolari), Polonia (18,756 mii dolari), Olanda ( 18,685 mii dolari).
Tabelul nr. 14. Principalele tari din care s-a importat legume in anul 2012
-Mii dolari-
Germania 23,993
Polonia 18,756
Olanda 18,685
Ungaria 18,654
Italia 18,574
Sursa: intracen.org

Principalele ţări din care am importat legume în 2013 au fost: Polonia (28,661 mii dolari),
Germania (28,372 mii dolari), Olanda ( 22,76 mii dolari).
-Mii dolari-
Polonia 28,661
Germania 28,372
Grecia 22,76
Olanda 21,046
Ungaria 19,789
Sursa: intracen.org
La nivel european, cele mai mari importuri se inregistreaza in Germania (5.181 mii dolari), Franta
(4.244 mii dolari), Marea Britanie (3.692 mii dolari), Olanda (3.077 mii dolari), Belgia (2.405 mii dolari).
Tabelul nr. 16. Principalele legume importate de Romania in perioada 2009-2013
Tone
2009 2010 2011 2012 2013

Product label Imported Imported Imported Imported Imported
quantity, quantity, quantity, quantity, quantity,
Tons Tons Tons Tons Tons
Cartofi 51444 64705 89595 161525 137126
Legume congelate 29663 28604 40295 43310 50580
Rosii 40874 60766 47514 41395 45033
Ceapă, usturoi și praz, în stare
proaspătă sau refrigerate 23833 37497 49682 41906 42879
Morcovi, napi și sfeclă roșie, în stare
Legume nespecificate în altă parte, în
stare proaspătă sau refrigerată 23694 32855 36889 30365 30670
Legume uscate, curățate 38051 27576 24995 30330 26015
Varză și conopidă, proaspete sau
refrigerate 15734 17862 21298 24264 19388
Salată verde și cicoare, proaspete sau
refrigerate 3303 4885 5054 5124 8538
Castraveți și cornișon, în stare
Legume uscate 3434 3096 5612 4898 3910
Legume conservate provizoriu
(improprii pentru consum imediat) 1954 2666 4143 5243 3887
Legume păstăi, curățate sau nu de
păstăi, în stare proaspătă sau
refrigerate 1832 2630 1878 2967 3121
Sursa: intracen.org
Cartoful a fost produsul cel mai des importat de catre Romania în anul 2009 (51444 tone), având
un trend crescător în urmatorii anii, înregistrand in anul 2013 o cantitate de 137126 tone. În
cadrul roșiilor s-au înregistrat importuri semnificative, datorita aspectului, ambalarii si aparitiei
pe piata in extrasezon.
Tabelul nr. 17. Principalele legume importate de Romania in perioada 2009-2013
euro
Imported Imported Imported Imported Imported

Product label value in value in value in value in value in
2009 2010 2011 2012 2013
Rosii 29683.86 44522.61 28857.68 29252.36 33489.03
Legume nespecificate în altă parte,
în stare proaspătă sau refrigerate 12971.18 17398.31 17501.71 24026.42 28614.22
Legume congelate 19052.36 20009.23 22970.41 22388.89 26227.63
Cartofi 9546.62 11696.02 23771.66 16006.73 19463.87
Legume uscate, curățate 10922.61 7997.67 7613.25 15313.93 15034
Ceapa, usturoiul si prazul, în stare
proaspătă sau refrigerate 5581.41 8948.8 12473.84 8665.84 12453.17
Morcovi, napi și sfeclă roșie, în
stare proaspătă sau refrigerate 6432.53 8449.51 8527.93 10228.72 10520.56
Salată verde și cicoare, proaspete
sau refrigerate 3498.42 4697.69 3304.05 4546.36 6554.46
Legume uscate 4499.4 6304.75 7314.58 7262.35 6446.05
refrigerate 2572.01 3806.05 4621.51 5724.35 6352.69
Castraveți și cornișon, în stare
(improprii pentru consumul
imediat) 1284.93 2303.66 2214.19 2105.62 2619.22
păstăi, în stare proaspătă sau
refrigerate 1107.82 1829.22 1201.87 1907.34 2170.52
Sursa: intracen.org

produselor importate, cu excepţia castravetilor, în stare proaspătă sau refrigerată ce au înregistrat
scăderi de la 6193,04 Euro în 2009 la 3603,19 Euro în 2012, respectiv o scădere de 58,17%, iar
în cazul roșiilor de la 44522,61 Euro în 2010 la 28857,68 în 2011, respectiv o scădere 64,81%.
Cea mai mare creştere se înregistrează în cazul legumelor uscate, de la 4499 Euro în 2009 la
6446 Euro în 2013.
Tabelul nr.18. Importurile la nivel European in perioada 2009 - 2013
-mii dolari-
Import value 2009 2010 2011 2012 2013
Germany 4,565,189 4,430,151 5,513,783 5,189,390 5,181,262

France 3,793,543 3,687,588 4,229,281 4,027,025 4,244,747
1,248,261
Italy 1,262,814 1,458,867 1,289,825 1,359,266
1,054,547
Spain 1,031,839 1,213,411 1,097,982 1,211,529
2,882,432 3,081,884 3,755,292
United 3,692,777
Kingdom 3,448,712
Netherlands 2,665,664 2,656,062 3,060,911 3,000,753 3,077,181
1,731,676 1,956,717
Belgium 1,857,108 2,075,797 2,405,180
Poland 503,773 638,234 724,33 665,709 749,788
427,608 392,894 467,607 456,611

Denmark 533,275
Czech 322,24 320,798 365,667 327,176
Republic 344,783
Greece 293,306 274,63 299,573 274,546 270,456
Romania 195,008 169,597 191,95 186,926 220,648
Bulgaria 136,294 109,469 128,484 122,393 134,144
Hungary 177,381 171,336 214,474 177,522 212,587
Portugal 304,242 340,561 383,184 353,219

381,315
Turkey 55 62,911 90,355 76,975 88,08
Sursa: intracen.org
In perioada 2009-2013, cele mai mari importuri de legume, la nivel european, s-au
inregistrat in Germania si Franta, in valoare de 5.181 mii dolari, respectiv 4.244 mii dolari, iar
cele mai mici inregistrandu-se in Turcia (88 mii dolari in 2013), Bulgaria (134 mii dolari in
2013) si Ungaria (212 mii dolari in 2013), aceste tari acoperindu-si necesarul din productia
proprie. Dintre tarile analizate, Grecia si Germania si-au redus importurile de legume in anul
2013 fata de 2012, cu 1,49% respectiv cu 0,15%, restul tarilor supuse analizei, inregistrand
cresteri in perioada 2009-2013 ale valorii importurilor.
Exporturi
În 2012, exporturile au atins 63.150 de tone, comparativ cu 88.759 de tone, în 2010.
Cele mai mari exporturi s-au inregistrat la castraveti si cornison, in stare proaspata sau
refrigerata, 13.866 tone in valoare de 6.980 mii euro si la legume pastai in stare proaspata,
11.018 tone in valoare de 3.237 mii euro. Cea mai mare valoare a exportului in anul 2012 s-a
inregistrat la cartofi, in stare proaspata sau refrigerata, si anume 825 mii euro, urmata de ceapa,
usturoi, praz si alte legume aliacee, in valoare de 752 mii euro, iar cea mai mica la legume
passtai uscate, curatate de pastai, chiar decorticate, in valoare de 1.134 mii euro.
Tabelul nr 19. Comertul international al Romaniei cu legume in anul 2012
Comerţul internaţional (INTRA şi EXTRA comunitar), cu legume, al României in

anul 2012
IMPORT EXPORT
Denumire
_tone_ mii € _tone_ mii €
Cartofi, in stare proaspata sau refrigerata 161.525,10 15.921,71 6.197,16 825,166
Tomate, in stare proaspata sau refrigerata 41.395,01 28.903,68 2.989,85 2.249,17
Ceapa, ceapa esalota, usturoi, praz si alte
41.905,53 8.625,71 1.655,63 752,515
legume aliacee
Varza, conopida, varza creata, gulii si
24.259,75 5.702,69 525,035 312,492
produse comestibile
Salata verde (Lactuca sativa) si cicoare
5.123,58 4.515,75 415,242 583,709
(Cichorium spp.)
Morcovi, napi, sfecla rosie pentru salata 33.781,08 10.177,72 1.019,37 419,766
Castraveti si cornison, in stare proaspata
5.521,71 3.553,82 13.866,83 6.980,06
sau refrigerata
Legume pastai, curatate sau nu de pastai,
2.967,37 1.907,23 11.018,15 3.237,50
in stare proaspata
Alte legume, in stare proaspata sau
30.364,48 23.893,79 6.729,90 18.990,27
refrigerate
Legume, nefierte sau fierte in apa sau in
43.310,02 22.300,60 2.269,20 6.217,09
abur, congelate
Legume conservate provizoriu (de
5.242,51 2.096,97 258,195 152,384
exemplu cu gaz sulfuros, in
Legume uscate, chiar taiate felii sau bucati
4.897,63 7.243,31 684,218 4.723,64
sau chiar sfara
Legume pastai uscate, curatate de pastai,
30.330,32 15.264,09 3.568,36 1.134,09
chiar decorticate
Sursa: MADR
Tabelul nr. 20. Principalele legume exportate de Romania in perioada 2009-2013
Tone
2009 2010 2011 2012 2013

Exported Exported Exported Exported Exported
Product label
quantity, quantity, quantity, quantity, quantity,
Tons Tons Tons Tons Tons
sau refrigerata 10335 12521 16985 13867 20479
Cartofi 5219 20257 11526 6197 11956
păstăi, în stare proaspătă sau refrigerată 5008 5884 4532 11018 8843
Legume nespecificate în altă parte, în
stare proaspătă sau refrigerate 11149 16471 17352 6730 6054
Legume congelate 3920 4560 4611 2269 4815
Rosii 1335 1367 1719 2990 2793
Legume uscate, curățate de păstăi 1286 3527 1349 3568 1315
sau refrigerata 64 193 301 415 890
Legume uscate 301 2590 758 684 747
refrigerate 222 554 829 525 546
(improprii pentru consum imediat) 65 714 351 258 126
Sursa: intracen.org
În perioada 2009-2013, produsele exportate de România a cunoscut o evoluție

exponențială. Astfel, dacă în anul 2009 s-au exportat 10335 tone de castraveti si cornisor, iar
in anul 2013 cantitatea s-a dublat ajungand la 20479 tone.
În aceeaşi perioadă, evoluția exporturilor de cartofi a fost una oscilantă, cea mai
mare valoare înregistrându-se în anul 2013 cu 11956 Euro.
În ceea ce privește exportul de roșii, cantitatea achiziționată în anul 2009 a fost de 1335
tone, urmând ca în anii urmatori să înregistreze un trend crescător.
Tabelul nr. 21. Principalele legume exportate de Romania in perioada 2009-2013
euro
Exported Exported Exported Exported Exported
Product label value in value in value in value in value in
2009 2010 2011 2012 2013
Legume nespecificate în altă parte, în stare
Legume congelate 10452.95 13467.26 8120.85 6190.11 15589.62
Castraveți și cornișon, în stare proaspătă
sau refrigerate 4984.12 5569.75 7599.61 6925.67 10652.32
Legume uscate 4091.41 7203.17 4933.1 4705.76 7345.72
Cartofi 703.41 2012.97 2354.91 833.54 2753.99
Legume păstăi, curățate sau nu de păstăi, în
stare proaspătă sau refrigerate 1072.69 2062.68 1413.66 3155.31 2556.74
Rosii 940.75 1601.04 1395 2251.02 2076.41
Legume uscate, curățate 461.05 1652.25 972.84 1101.79 812.34
Salată verde și cicoare, proaspete sau
refrigerate 86.04 220.65 346.77 587.83 731.79
refrigerate 70.27 195.05 346.06 313.35 319.97
Legume conservate provizoriu (improprii
pentru consumul imediat) 265.3 1314.87 422.88 153.96 130.25
Sursa: intracen.org

produselor exportate, cu excepţia cartofilor, ce au înregistrat scăderi de la 2354,91 Euro în 2011
la 833,54 Euro în 2012, respectiv o scădere de 35,38%, iar în cazul roșiilor de la 1601,04 Euro
în 2010 la 1395 în 2011, respectiv o scădere 0,62%. Cea mai mare creştere se înregistrează în
cazul legumelor congelate, de la 10452,95 Euro în 2009 la 155589,62 Euro în 2013.
În concluzie, în România oferta de legume este instabilă10, ceea ce crează dificultăţi în

organizarea filierei acestor produse, pentru care este nevoie de concentrarea producţiei în
vederea obţinerii unor partizi mari de produse, de aprovizionare ritmică care să asigure
funcţionarea canalelor filierei. Organizarea filierelor de comercializare rămâne unul din
obiectivele principale de care depinde performanţa sectorului. Din studii de caz mari rezultă
neajunsuri în organizarea producţiei şi comercializarea acesteia. Aceste neajunsuri se reflectă la
10
Raluca Andeea Ion şi colaboratori, Soluţii pentru creşterea competitivităţii pe filieră: Etapa 4: Analiza filierei
legumelor şi fructelor, Raport de cercetare, Bucureşti, 2008, pag 17
nivel national în declinul sectorului legumicol şi pierderea pieţelor de către producătorii români
în favoarea importurilor şi a marilor supermarketuri.
Cauze Efecte Soluţii posibile
România cultivă o suprafaţă Se urmăreşte stabilizarea Optimizarea structurilor

mare cu legume, variabilă ofertei anuale afectată de culturilor şi creşterea
anual în funcţie de evoluţiile impactul variaţiilor climatice, randamentelor la hectar.
pieţei. de atacul de boli şi nivelul
scăzut al randamentelor la Reorganizarea cercetării
hectar, de pierderile de la ştiinţifice şi direcţionarea spre
recoltare la consumator. cerinţele consumatorilor.
Instabilitatea suprafeţelor Pe fondul unei cereri relativ Măsuri de stabilizare a

cultivate şi numărul mare de constante, variaţiile ofertei de suprafeţelor cultivate cu
cultivatori care produc în legume conduc la oscilaţii ale legume şi de creştere a
special pentru autoconsum, preţurilor, care determină randamentelor medii prin
randamentele reduse, lipsa contracţia cererii şi organizarea sectorului de
diversificării producţiei şi a pătrunderea pe filieră a organizaţii de producători şi
ritmicităţii pe tot parcursul legumelor de import, activităţi economice în amonte
anului fac oferta internă să fie comercializate la preţuri mai şi aval de sectorul agricol şi
insuficientă şi instabilă. reduse. crearea organizaţiilor
interprofesionale.
Neaplicarea tehnologiilor de Scăderea producţiilor medii şi Organizarea aprovizionării cu

producţie adecvate, folosirea totale de legume care inputuri de calitate şi la timp
de către producătorii agricoli determină creşterea pentru practicarea unor
individuali a unor seminţe de importurilor, scăderea sisteme intensive de cultură şi
legume şi răsaduri obţinute în veniturilor producătorilor şi în obţinerea de producţii mari şi
producţie proprie, din soiuri final falimentul acestora. de calitate.
neperformante, sau care nu
sunt adaptate condiţiilor Proliferarea bolilor şi Aplicarea cercetării ştiinţifice
naturale; folosirea unor dăunătorilor care deternina în sectorul legumicol privind
pesticide inadecvate sau chiar scăderea producţiei. tehnologiile de producţie.
renunţarea la tratamentele
fitosanitare din motive
financiare.
Producţia totală de legume Consum mai redus faţă de Optimizarea tehnologiilor de

proaspete obţinută în România necesităţile zilnice în perioade producţie şi extinderea
nu satisface integral consumul iarnă-primavară la unele culturilor timpurii şi forţate
populaţiei în perioadele iarnă- sortimente de legume. pentru asigurarea obţinerii
primavară. legumelor în tot timpul anului.
Organizarea filierelor pe
produs.
Lipsa unui sistem organizat de Producătorii agricoli nu sunt Proiectarea unui sistem
colectare, stocare, depozitare cointeresaţi să producă legume organizat de comercializare a
şi comercializare a legumelor. întrucât nu pot pătrunde pe legumelor prin înfiinţarea
piaţa de desfacere fiind unităţilor de colectare,
înlăturaţi de intermediari. depozitare, vânzare cu ridicata.
Organizarea producătorilor
pentru a asigura obţinerea unor
partizi mari de legume.
Organizarea de cooperative de
comercializare.
Chestionar Calitativ
Obiective
1. Identificarea obiceiurilor de consum in randul consumatorilor de legume proapete.
2. Identificarea frecventei cu care sunt consumate legumele proapete.
3. Identificarea legumelor achizitionate cel mai des.
4. Identificarea obiceiului de consum al legumelor raportat la consumul total de alimente.
5. Identificarea atitudinii consumatorilor fata de raportul calitate-pret al legumelor proapete.
6. Identificarea locului de unde consumatorii achizitioneaza cel mai des legume proapete.
7. Identificarea celor mai importante criterii in achizitia legumelor proaspete.
8. Identificarea importantei sursei de provenienta a legumelor pentru consumatori
(autohtone, import).
9. Identificarea cantitatii de legume achizitionata la o singura cumparatura.
10. Identificarea influentei mediului de domiciliu (urban/rural) asupra deciziei de
achizitionare a legumelor.
11. Identificarea influentei pretului asupra deciziei de achizitionare a legumelor.
12. Determinarea profilului consumatorului.
Ipoteze
1. Majoritatea respondentilor consuma legume proapete.
2. Majoritatea persoanelor chestionate consuma legume proaspete de 2-3 pe saptamana.
3. Ceapa si rosiile sunt legumele cel mai des achizitionate.
4. Legumele reprezinta aproape jumatate dim consumul total de alimente.
5. Majoritatea respondentilor sunt multimiti de raportul calitate-pret al legumelor proaspete.
6. Cea mai mare parte a respondentilor achizitioneza legume proaspte din piata.
7. Majoritatea persoanelor chestionate acorda cea mai mare importanta aspectului in
procesul de cumparare a legumelor proaspete.
8. Cea mai mare parte a persoanelor participante la studiu au declarat ca prefera sa cumpere
legume proasptete autohtone.
9. Majoritatea persoanelor chestionate achizitioneaza 1kg de legume la o singura
cumparatura.
10. Persoanele din mediul rural achizitioneaza o cantitate mai mica de legume fata de
persoanele din mediul urban.
11. Pretul legumelor proaspete este superior posibilitatilor consumatorilor, mai ales in cadrul
persoanelor mai in varsta.
12. Cea mai mare parte a consumatorilor doresc reducerea pretului legumelor, considerandu-l
prea ridicat in raport cu veniturile.
13. Majoritatea consumatorilor de legume sunt persoane de sex feminin, peste 45 de ani.
14. Majoritatea consumatorilor de legume au un venit mai mare de 1000 lei.
15. Consumul de legume proaspete nu este influentat de nivelul studiilor consumatorilor.
CHESTIONAR CALITATIV
1. Consumati legume proaspete? (Dacă “DA”, treceţi la întrebarea 3; dacă “NU”, treceţi la
întrebarea 2)
.........................................
2. Care este motivul pentru care nu consumati legume proaspete?

..................................................
3. In general, cu ce frecventa consumati legume proaspete?
..............................................
4. Ce legume cumparati cel mai frecvent?
.............................................
5. Va rugam sa estimati ce procent din cantitatea totala de alimente consumata intr-o luna
este alocat consumului de legume proaspete?
.............................................
6. Cat de multumit sunteti de raportul calitate- pret al legumelor proaspete?
............................................
7. De unde obisnuiti sa cumparati legume proaspete?
..............................................
8. Va rog sa mentionati, in ordinea importantei, principalele trei criterii de care tineti cont
in alegerea fructelor si legumelor proaspete.
..............................................
9. Referitor la originea legumelor, optati pentru achizitionarea legumelor autohtone sau din
import?
……………………………
10. Ce cantitate de legume proaspete obisnuiti sa cumparati la o singura cumparatura?
……………………………
11. Cat de mult va influenteaza mediul unde locuiti (urban/rural) decizia de cumparare a
legumelor proaspete?
………………………………..
12. Cat de mult va influenteaza pretul decizia de cumparare a legumelor proaspete?
………………………………..
13. In ce categorie de varsta va incadrati?
a) sub 18 ani
b) intre 18-25 ani
c) intre 26-35 ani
d) intre 36-45 ani
e) intre 46-60 ani
f) peste 60 ani
14. In ce categorie intelectuala va incadrati?

a) fara studii
b) studii gimnaziale
c) studii liceale
d) studii superioare
e) studii post-universitare
15. In ce categorie de venit va incadrati?

a) sub 600 lei
b) intre 600-1000 lei
c) intre 1000-1500 lei
d) intre 1500-2000 lei
e) peste 2000 lei
16. Carui sex apartineti?

a) femeiesc
b) barbatesc
17. In ce mediu aveti domiciliul?

a) urban
b) rural
Interpretarea chestionarului calitativ
Acest chestionar s-a realizat pe un esantion de 20 de persoane, cu varsta mai mare de 18

ani, 14 persoane de sex feminin si 6 persoane de sex masculin.
1. Consumati legume proaspete?
Din analiza acestei intrebari, din chestionarul aplicat, a reiesit faptul ca toate persoanele
intervievate consuma legume proaspete. Ca tendinţă, tinerii din mediul urban consumă fructe
proaspete de 2 – 3 ori pe săptămână, mai rar decât majoritatea adulţilor şi vârstnicilor, pentru
care acestea nu lipsesc din alimentaţia zilnică.
Majoritatea persoanelor intervievate, cu varsta cuprinse intre 36-45 de ani, au raspuns ca de 2-3
ori pe saptamana consuma legume proaspete, si doar o mica parte dintre respondentii, cu varsta
cuprinse intre 18-25 de ani, au raspuns ca ei consuma legume proaspete o data pe saptamana,
fiind preferate de persoane cu un stil de viata sanatos si traditional. Ca tendinţă, tinerii din
mediul urban consumă fructe proaspete o data pe săptămână, mai rar decât majoritatea adulţilor
şi vârstnicilor, pentru care acestea nu lipsesc din alimentaţia zilnică.
Din analiza acestei intrebari a reiesit faptul ca, cea mai mare parte a persoanelor intervievate, cu
varsta cuprinsa intre 36-45 ani consuma cel mai frecvent cartofi, ceapa si varza, in timp ce tinerii
cu varste cuprinse intre 18 – 25 ani si cei cu venituri intre 1000 - 1500, consuma cel mai frecvent
rosii, salata verde, ardei si castraveti, fiind adeptii unui stil alimentar mai simplu si usor.
5. Va rugam sa estimati ce procent din cantitatea totala de alimente consumata intr-o

luna este alocat consumului de legume proaspete?
Cea mai mare parte a persoanelor intervievate, fara studii superioare, cu varsta cuprinsa intre 36-
45 si peste 45 de ani au raspuns ca aproape jumatate din cantitatea totala de alimente este
alocata consumului de legume proaspete, acestea fiind baza alimentatiei intr-o familie
numeroasa si nu numai. In acelasi timp, tinerii cu varsta cuprinsa intre 26-35 de ani, cu studii
superioare, consuma o cantitate destul de mare de legume proaspete, acestia fiind interesati de
un stil de viata sanatos.
6. Cat de multumit sunteti de raportul calitate - pret al legumelor proaspete?
Majoritatea persoanelor chestionate, indeosebi de sex feminin si fara studii superioare, au

raspuns ca nu sunt foarte multumite, deoarece pretul este destul de ridicat in perioada de extra-
sezon, comparativ cu perioada de sezon, respectiv in perioada de sezon, desi legumele se gasesc
in piete in cantitati mari, pretul acestora nu este foarte scazut, si astfel nu achizitioneaza o
cantitate foarte mare de legume pentru conserve sau alte preparate, puterea de cumparare fiind
destul de mica.
7. De unde obisnuiti sa cumparati legume proaspete?
Când doresc să cumpere legume proaspete, tinerii din mediul urban se îndreaptă în special către
hipermarket/supermarket, atraşi de diversitatea produselor şi de posibilitatea de a face şi alte
cumpărături. Vârstnicii, în special bărbaţii, având venituri mai mici, prefera să cumpere legumele
de la ţăranii/agricultorii din piețe, putând negocia cu ei preţuri mai mici. Totodată , pentru că pun
mai mult preţ pe produsele naturale, sănătoase și ”cu gust”, ei au mai multă încredere în calitatea
legumelor proaspete de la ţărani.
8. Va rog sa mentionati, in ordinea importantei, principalele trei criterii de care tineti

cont in alegerea fructelor si legumelor proaspete.
Atunci când doresc să cumpere legume, cei mai mulţi dintre orăşeni sunt atenţi la prospeţimea acestora, al
doilea criteriu ca importanţă fiind aspectul. În acelaşi timp, sunt foarte atenţi la originea produselor. Cei
din mediul rural consuma in special legume din productie proprie si doar o mica parte este cumparata in
special din piete en-gros.
9. Referitor la originea legumelor, optati pentru achizitionarea legumelor autohtone

sau din import?
Majoritatea participanţilor la studiu, atat din mediul urban cat si rural, au declarat că prefera să
cumpere fructe şi legume proaspete autohtone, fără a fi o condiţie esenţială pentru achiziționarea
acestora, foarte putini sunt indiferenti atunci cand cumpara legume, fiind mai mult interesati de
aspect si modul de ambalare.
10. Ce cantitate de legume proaspete obisnuiti sa cumparati la o singura

cumparatura?
Majoritatea persoanelor persoanelor de sex feminin intervievate, cu varsta cuprinsa intre 26-45
de ani au declarat ca obisnuiesc sa cumpere minim 1 kg de legume, la o singura cumparatura. In
schimb, tinerii cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani nu obisnuiesc sa cumpere o cantitate mare
de legume, preferand alte alimente atunci cand fac cumparaturi.
11. Cat de mult va influenteaza mediul unde locuiti (urban/rural) decizia de cumparare
a legumelor proaspete?
Din chestionarul analizat, rezulta ca cea mai mare a consumatorilor sunt influentati de mediu de
domiciliul. Pentru a consuma aceste alimente, cei mai mulţi dintre orăşeni le cumpără. Cei
norocoşi, aproape jumatate din totalul respondenţilor, în general persoane de 18 –45 ani, primesc
legume proaspete de la ţară (de la familie, rude, prieteni etc.)
12. Cat de mult va influenteaza pretul decizia de cumparare a legumelor proaspete?
Majoritatea persoanelor chestionate, cu studii superioare, din mediul urban, de regula tineri au
raspuns ca pretul este un criteriu care influenteaza foarte mult decizia de cumparare al legumelor
proaspete. In acelasi timp, persoanele cu studii medii, din mediul rural si cu un nivel al venitului
mai scazut, cumpara o cantitate mult mai mica de legume si nu acorda foarte mare importanta
provenientei acesteia sau calitatii si aleg pretul cel mai scazut.
Ca tendință, în categoria cumpărătorilor de legume proaspete, cei mai mulți provin din rândul
persoanelor adulte de peste 45 ani, aceştia nemaiavând bunici sau părinţi la ţară care să le ofere
aceste alimente. Tinerii şi, în general,persoanele cu vârsta sub 45 ani, care mai au rude (părinţi
sau bunici) în mediul rural, reprezintă cea mai mare parte dintre persoanele care au declarat că
primesc legume proaspete de la ţară.
In urma analizei acestei intrebari din chestionarul aplicat a reiesit faptul ca majoritatea
intervievatilor sunt persoanele tinere, cu varsta cuprinsa intre 18 – 25 de ani, urmate de persoane
mai mature, cu varsta cuprinsa intre 36 – 45 de ani.
Din analiza acestei intrebari a reiesit faptul ca cei mai multi dintre respondenti au venituri intre
1000-1500 lei si foarte putine persoane au venituri intre 1500 – 2000 lei, prin asta ne dam seama
ca nu toti isi permit sa cumpere o cantitate mai mare de legume proaspete si cat mai des.
Majoritatea persoanelor intervievate au fost de sex feminin si o mica parte de sex masculin.
Consumul de legume proaspete este mai frecvent în rândul
femeilor multe dintre acestea consumându-le zilnic, comparativ cu bărbaţii, “carnivori” prin
excelenţă, care consumă aceste alimente mai rar, de 2-3 ori pe săptămână
Majoritatea persoanelor intervievate sunt din mediul urban si o mica parte din mediul rural.
CHESTIONAR CANTITATIV
Obiective
13. Identificarea obiceiurilor de consum in randul consumatorilor de legume proapete.
14. Identificarea frecventei cu care sunt consumate legumele proapete.
15. Identificarea legumelor achizitionate cel mai des.
16. Identificarea obiceiului de consum al legumelor raportat la consumul total de alimente.
17. Identificarea atitudinii consumatorilor fata de pretul legumelor proapete.
18. Identificarea locului de unde consumatorii achizitioneaza cel mai des legume proapete.
19. Identificarea atitudinii consumatorilor fata de principalele criterii care stau la baza
achizitionarii legumelor proaspete din hypermarket/supermarket.
20. Identificarea celor mai importante criterii in achizitionarea legumelor proaspete.
21. Identificarea importantei sursei de provenienta a legumelor pentru consumatori
(autohtone, import).
22. Identificarea cantitatii de legume achizitionata la o singura cumparatura.
23. Identificarea influentei mediului de domiciliu (urban/rural) asupra deciziei de
achizitionare a legumelor.
24. Identificarea influentei pretului asupra deciziei de achizitionare a legumelor.
25. Determinarea profilului consumatorului.
Ipoteze
16. 60% dintre respondenti consuma legume proapete.
17. 30% dintre persoanele chestionate consuma legume proaspete de 2-3 pe saptamana.
18. Ceapa si rosiile sunt legumele cel mai des achizitionate.
19. Legumele reprezinta 50% din consumul total de alimente.
20. 70% dintre persoanele intervievate nu sunt multumite de pretul practicat pe pietele
legumelor proaspete.
21. Cea mai mare parte a respondentilor achizitioneza legume proaspte din hypermarket.
22. 50% dintre respondenti au atitudinea cea mai favorabila pentru preturile practicate si
diversitatea produselor oferite in procesul de cumparare a legumelor proaspete din
hypermarket.
23. 60% dintre respondenti acorda cea mai mare importanta aspectului legumelor in procesul
cumpararii.
24. 50% dintre persoanele participante la studiu au declarat ca prefera sa cumpere legume
proasptete autohtone.
25. 60% dintre persoanele intervievate achizitioneaza 1kg de legume la o singura
cumparatura.
26. Persoanele din mediul rural achizitioneaza o cantitate mai mica de legume fata de
persoanele din mediul urban.
27. Pretul legumelor proaspete este superior posibilitatilor consumatorilor, mai ales in cadrul
persoanelor mai in varsta.
28. 60% dintre respondenti sunt persoane sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani.
29. 70% dintre persoanele chestionate au studii superioare.
30. Majoritatea consumatorilor de legume au un venit mai mare de 1000 lei.
31. 60% dintre respondenti sunt persoane de sex feminin.
32. Majoritatea respondentilor locuiesc in mediul urban.
CHESTIONAR CANTITATIV
1. Consumati legume proaspete? (Dacă “DA”, treceţi la întrebarea 3; dacă “NU”, treceţi la
întrebarea 2)
a) Da
b) Nu
a) Sunt prea scumpe

b) Prefer alte alimente
c) Nu-mi plac legumele
d) Alte motive
a) In fiecare zi
b) De 2-3 ori pe saptamana
c) O data pe saptamana
d) De 2-3 ori pe luna
e) O data pe luna
f) Mai rar de o data pe luna
4. Ce legume cumparati cel mai frecvent? (raspuns multiplu)
a) Rosii
b) Ardei
c) Ceapa
d) Varza
e) Castraveti
f) Morcovi
g) Fasole
h) Mazare
i) Cartofi
j) Salata verde
5. Va rugam sa estimati ce procent din cantitatea totala de alimente consumata intr-o luna
este alocat consumului de legume proaspete?
a) Intre 1% - 25%
b) Intre 26% - 50%
c) Intre 51% - 75%
d) Intre 76% - 100%
e) Nu stiu/ Nu pot aprecia
6. Va rugam sa estimati pe o scala de evaluare, in ce masura sunteti de acord sau nu, cu

preturile practicate pe piata legumelor proaspete?
Acord total Acord Nici acord/ nici Dezacord Dezacord total

dezacord
7. De unde obisnuiti sa cumparati/achizitionati legume proaspete?
a) Hypermarket/supermarket
b) Producatori directi care vand intr-o piata (tarani, agricultori)
c) Magazin specializat de legume/fructe
d) Comercianti intermediari
e) Magazin online
f) Primesc de la rude
g) Primesc de la parinti, bunici
h) Nu-mi amintesc
8. Indicati caseta care descrie cel mai bine aprecierea dumneavoastra cu privire la
cumpararea legumelor din hypermarket/supermarket.
Foarte Favorabila Nici Nefavorabila Foarte

favorabila favorabila/ nefavorabila
nici
nefavorabila
Preturile
practicate
Amplasamentul
Diversitatea
produselor
oferite
Curatenia si
igiena
Comportamentul
personalului
9. Va rog sa ordonati crescator urmatoarele caracteristici (de la rangul I la rangul VII), in

functie de importanta pe care o acordati in momentul cumpararii.
Rangul acordat
Caracteristica I II III IV V VI VII
Aspect
Prospetime
Originea
produselor
Pret
Gust
Miros
Modul de
ambalare
10. Referitor la originea legumelor, optati pentru achizitionarea legumelor autohtone sau din
import?
a) Autohtone
b) Import
c) Nu conteaza provenienta legumelor
d) Prefer sa cumpar legume din import, fara a ma limita doar la acestea
e) Prefer legume proaspete autohtone, fara a ma limita doar la acestea
11. Ce cantitate de legume proaspete obisnuiti sa cumparati la o singura cumparatura?
a) Mai putin de un kilogram de legume

b) 1 kg de legume
c) Intre 1-2 kg legume
d) Intre 2-3 kg legume
e) Peste 3 kg de legume
12. Indicati pe o scala cu 10 nivele, 5 cu semnul minus si 5 cu semnul plus, cat de mult va
influenteaza mediul unde locuiti (urban/rural) decizia de cumparare a legumelor
proaspete?
-5 -4 -3 -2 -1 Mediul +1 +2 +3 +4 +5
urban/rural
13. Indicati pe o scala cu 10 nivele, 5 cu semnul minus si 5 cu semnul plus, cat de mult va
influenteaza pretul, decizia de cumparare a legumelor proaspete?
-5 -4 -3 -2 -1 Pretul +1 +2 +3 +4 +5
a) sub 18 ani
b) intre 18-25 ani
c) intre 26-35 ani
d) intre 36-45 ani
e) intre 46-60 ani
f) peste 60 ani

a) fara studii
b) studii gimnaziale
c) studii liceale
d) studii superioare
e) studii post-universitare

a) sub 600 lei
b) intre 600-1000 lei

c) intre 1000-1500 lei
d) intre 1500-2000 lei
e) peste 2000 lei

a) femeiesc
b) barbatesc

a) urban
b) rural
Interpretarea chestionarului cantitativ
Chestionarul s-a realizat pe un esantion de 78 de persoane.
1. Consumati legume proaspete?
Din totalul respondentilor, 73 de persoane au raspuns ca, de obicei, consuma de legume

proaspete si doar 5 persoane chestionate nu consuma legume.
Motivele pentru care cele 5 persoane chestionate nu consuma legume sunt diverse, printre
care: legumele sunt considerate prea scumpe, sau prefera alte tipuri de alimente, dar si faptul ca
nu consuma legume din cauza ca nu le plac aceste alimente.
Majoritatea respondentilor, 35 de persoane, afirma ca ele consuma legume de 2-3 ori pe

saptamana, 26 de persoane consuma legume in fiecare zi, 9 persoane o data pe saptamana si doar
2 persoane chestionate consuma legume mai rar de o data pe luna, restul persoanelor chestionate
consuma legume o data si de 2-3 ori pe luna.
Cea mai mare parte a respondentilor, au raspuns ca legumele cele mai frecvent
cumparate sunt rosiile, urmate de cartofi, castraveti, morcovi, salata verde si ardei. Dintre
legumele cele mai putin cumparate, conform raspunsurilor persoanelor chestionate, sunt varza,
mazarea si fasolea.
5. Va rugam sa estimati ce procent din cantitatea totala de alimente consumata intr-o

luna este alocat consumului de legume proaspete?
Majoritatea persoanelor chestionate, si anume 40 de persoane, au raspuns ca aloca intre

26% - 50% din cantitatea totala de alimente consumate intr-o luna legumelor proaspete, 27 de
persoane intre 1% - 25% si foarte putine persoane aloca mai mult de 76% legumelor proaspete.
6. Va rugam sa estimati pe o scala de evaluare, in ce masura sunteti de acord sau nu,

cu preturile practicate pe piata legumelor proaspete?
Pe o scala de la 2 la -2, preturile practicate pe piata legumelor proaspete, sunt apreciate

de catre respondenti la pozitia nici acord/nici dezacord, obtinand un scor de 0,089, pe un
esantion de 78 de persoane, subiectii chestionati fiind multumiti, destul de neutri in exprimarea
foarte clara a parerii lor fata de preturile legumelor.
7. De unde obisnuiti sa cumparati/achizitionati legume proaspete?
Cea mai mare parte a respondentilor, in numar de 42 de persoane, au afirmat ca

achizitioneaza cel mai des legume din hypermarket/supermarket, 25 de persoane au raspuns ca
achizitioneaza legume de la producatorii directi care vand in piata (tarani, agricultori), si foarte
putini respondenti, 4 persoane, achizitioneaza legume din magazine specializate. Conform
chestionarului aplicat, nicio pesoana nu cumpara legume din magazine online si nici nu primesc
din alte surse, cum ar fi rude.
8. Indicati caseta care descrie cel mai bine aprecierea dumneavoastra cu privire la
cumpararea legumelor din hypermarket/supermarket.
Aprecierea persoanelor chestionate referitoare la cumpararea legumelor din hypermarket

sau supermarket este relative favorabila, obtinand un scor general de 0,604, ea fiind sustinuta in
special de diversitatea produselor oferite, care au obtinut un scor de 1,06, si de amplasament,
care a obtinut un scor de 0,94. Categoria cea mai putin apreciata cu privire la cumpararea
legumelor din hypermarket este legata de preturile practicate, care au obtinut un scor de 0,2.
9. Va rog sa ordonati crescator urmatoarele caracteristici (de la rangul I la rangul
VII), in functie de importanta pe care o acordati in momentul cumpararii.
Analizand scorurile calculate, factorul cel mai important care influenteaza decizia de
cumparare este prospetimea produselor cu un scor mediu de 5,19, urmat de pret cu scorul de 4,84
si de originea produselor, cu un scor de 4,7. In ceea ce priveste aspectul produselor, respondentii
nu acorda o foarte mare importanta in momentul cumpararii, obtinand cel mai mic scor de 2,67.
10. Referitor la originea legumelor, optati pentru achizitionarea legumelor autohtone

sau din import?
Din totalul pesoanelor chestionate, majoritatea, in numar de 38 de persoane, prefera

legume autohtone, pentru gustul legumelor, dar si pentru sustinerea agricultorilor ramani, pentru
20 de persoane chestionate nu conteaza provenienta legumelor, fiind mai important aspectul, 19
persoane au raspuns ca prefera legumele autohtone fara a se limita doar la acestea si o singura
persoana prefera legumele din import, fara a se limita doar la acestea. Conform raspunsurilor
respondentilor, nicio persoana nu prefera strict legumele din import.
11. Ce cantitate de legume proaspete obisnuiti sa cumparati la o singura

cumparatura?
Din chestionarul aplicat reiese ca cea mai mare parte a respondentilor, 39 de persoane,
cumpara intre 1-2 kg de legume la o singura cumparatura, 11 respondentiau raspuns ca ei
cumpara cate 1 kg de legume la o singura cumparatura si doar 6-7 persoane cumpara intre 2-3
kg de legume si chiar peste 3 kg.
12. Indicati pe o scala cu 10 nivele, 5 cu semnul minus si 5 cu semnul plus, cat de mult
va influenteaza mediul unde locuiti (urban/rural) decizia de cumparare a legumelor
proaspete?
Conform raspunsurilor respondentilor, mediul in care locuiesc nu influenteaza foarte

mult decizia de cumparare a legumelor proaspete, obtinand un scor de -1,16.
13. Indicati pe o scala cu 10 nivele, 5 cu semnul minus si 5 cu semnul plus, cat de mult
va influenteaza pretul, decizia de cumparare a legumelor proaspete?
Din chestionarul aplicat, reiese faptul ca pretul influenteaza destul de putin decizia de
cumparare a legumelor proaspete, obtinand un scor de - 0,08.
Chestionarul fiind aplicat in mediul online, a avut mai mare interes asupra tinerilor,
asadar toti respondentii au o varsta cuprinsa intre 18-25 de ani.
Cea mai mare parte a respondentilor si anume 62 de persoane, au raspuns ca au studii

universitare, 8 persoane studii liceale, si 8 persoane studii post-universitare.
Majoritatea respondentilor, 28 de persoane, au raspuns ca au venituri intre 1000-1500 lei,

urmati de cei cu venituri sub 600 de lei si doar 9 persoane din chestionarul aplicat, au raspuns ca
au venituri de peste 2000 de lei.
Conform chestionarului aplicat, reiese ca au participat 62 de persoane de sex feminin si

16 persoane de sex masculin.
Dintre participantii la acest chestionar 63 de persoane sunt din mediul urban si 15 persoane
din mediul rural.

Proiect Final Cercetari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Final Cercetari

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de marketing asupra pietei legumelor

Particularităţile pieţei legumelor

c) Cererea pentru legume, în marea ei majoritate, este continuă, în timp ce producţia,

e) Legumele au diverse destinaţii: consum proaspăt, depozitare prealabilă, industrializare,

Comercializarea legumelor în România

Analiza ofertei de legume

Tabelul nr. 1. Evoluţia şi structura suprafeţei cultivate cu legume

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Suprafeţele cultivate cu legume au cunoscut evoluţii fluctuante, înregistrându-se creşteri

Figura nr. 1. Suprafețele cultivate cu legume în 2013 (mii ha)

Sursă: Prelucrare personala

Tabelul nr. 2. Producţia de legume în România

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Leguminoase pentru boabe

Producţia a crescut în 2010 comparativ cu 2009 cu 9,43% datorită producţiei medii la

Tabelul nr. 3. Suprafaţa cultivată şi producţia la cartofi, în România şi în

Romania 208,0 3250,0 15625

Belgia 75,4 3479,6 46149

Danemarca 39,8 1592,0 40000

Franta 154,1 6297,1 40864

Germania 241,2 9239,5 38306

Grecia 32,7 829,4 25364

Regatul Unit 139,0 5580,0 40144

Lituania 28,1 505,8 18000

Olanda 155,8 6459,0 41457

Polonia 268,1 5743,5 21423

Portugalia 25,1 445,6 17753

Spania 71,1 2167,6 30487

Suedia 23,8 805,5 33845

Tabelul nr. 4. Productia de legume in Europa in perioada 2005-2013

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Comparând cu Uniunea Europeană, România în 2012 a fost pe locul 7 la producția de

Preţurile pe piaţa legumelor în România

Tabelul nr. 5. Preţuri medii de achiziţie la principalele legume

Principalele legume Unitatea de 2009 2010 2011 2012 2013

Cartofi de toamnă Lei / kg 0,9 0,83 0,95 1,01 1,31

Tomate de camp Lei / kg 0,82 1,06 1,07 1,8 1,41

Castraveţi de camp Lei / kg 1,53 1,44 1,98 1,22 0,94

Fasole pastăi Lei / kg 0,65 0,66 0,67 0,67 0,7

Ardei gras Lei / kg 1 1,24 1,11 2,14 1,43

Ardei gogosar Lei / kg 1,23 1,88 1,45 1,54 1,69

În perioada analizată, 2009-2013, majoritatea legumelor au înregistrat creşteri ale preţurilor

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

În perioada analizată, 2006-2013, majoritatea legumelor au înregistrat creşteri ale

Tabelul nr. 7. Preţurile produselor legumicole, pe municipii (preţurile cu amănuntul, iulie

Municipii Cartofi Tomate de câmp Castraveti Ardei gras

Bucureşti 1,32 3,36 1,86 3,50

Botoşani 1,10 3,19 1,21 3,25

Timişoara 1,35 3,75 1,79 3,75

Legumicultorii sunt ameninţaţi de marile hypermarket-uri dar şi de importurile masive.Pe

Analiza cererii de legume

Tabelul nr. 8. Structura consumului fiziologic normal de legume

Nr. Specificare Cantitate

9. 10. Alte legume 6 10

11. TOTAL CONSUM 130 185

Evoluţia consumului mediu pe cap de locuitor de legume în perioada 2006-2012 este

Tabelul nr. 9. Consumul mediu anual pe locuitor de legume

Figura 3. Consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare

Sursa: prelucrare personala

Tabelul nr. 10. Consumul mediu lunar de produse alimentare pe o persoana, pe

Salariati 7,117 7,532 7,262 7,437 7,444 7,439

Agricultori 6,435 6,778 6,369 6,948 6,907 7,154